Vasile Alecsandri. Un Interes Mondial Faţă Cu Noi, Românii, N'a Fost Niciodată

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Vasile Alecsandri. Un Interes Mondial Faţă Cu Noi, Românii, N'a Fost Niciodată ANUL V. ARAD, Duminecă 23 August v. (5 Septemvrie n.) IgjŞ. Nr. Í83. ABONAMENTUL : BEDACTIA Pe un an . 28.— Cor. ei ADMINISTRAŢIA Pe jumătate an 14.— „ Strada Zrinji Nr.l/a Pe 3 luni . .7.— „ Pe o lună . 2.40 „ IN6EEŢIUNILE Pentru România »I se primesc la admini­ străinătate: straţie. Pe un an . 40.— franci. Mulţumite publice şi Loo Telefon deschis costă şirul 20 fii. pentru oraş şi interurban Manuscriptele nu se în- Nr. 750. ROMANUL napoiază. noştri operele la editorii mari din străinătate, Vasile Alecsandri. un interes mondial faţă cu noi, Românii, n'a fost niciodată... — Cu prilejiul aniversarei de 25 ani delà moartea lui. - Răsboiul, cu proporţiile uriaşe a străbătut până la noi. Purtarea eroică a soldaţilor Ro­ Arad, 4 Sept. versurile lui Goethe, Alfred de Musset, By­ mâni din Transilvania a entuziasmat întreaga ron... Şi poate chiar pe Ruşi îi iertăm dacă Se împlinesc azi douăzeci şi cinci de ani suflare latină, şi prudenţa României, maturi­ ne ducem aminte că şi dânşii au dat ceva cul- delà moartea lui Alecsandri. tatea sa politică, intelectualitatea, cari con­ turei omeneşti, pe un Dostoiewski, Puşchin, Niciodată poate pentru noi Românii, rí au duce destinul unei ţări fericite, a deşteptat Tiirghenieff, Tolstoi, Leonida Andreiew.... O, interesul simpatiei al Europei. Nu mai tre- fost momentele atât de solemne şi potrivite ce noroc pentru Belgieni, că trăieşte Maeter­ buesc cărţi de propagandă, autori străini, pentru a binecuvânta memoria marilor noştri linck şi Verhaeren. campanii de pressa susţinute cu abilitate, cân­ cugetători, ca acum. Răsboiul mondial îşi are tăreţi români cari să pribegească din Bucu­ netăgăduitul folos pentru elementul româ­ reşti până la Buenos-Ayres, ca să poarte cu­ nesc, căci provoacă în sufletul masselor tre­ Niciodată n'au fost momentele atât de vântul românesc, nu ne mai trebuesc milogiri, zirea energiei şi conştiinţei naţionale. Popoa­ sincere pentru noi Românii, ca să binecuvân audienţe în anticamere regale, ploconeli ridi­ rele mari, bizuite pe o cultură arhaică, încinse tăm memoria marilor noştri gânditori... Re- cole în faţa diplomaţiei răutăcioase, elemen­ în răsboiu, nu pradă nici un moment, ca să naisance al nostru se prepară acum... In tul românesc ş'a câştigat prestigiul naţional fixeze atenţiunea spiritului public asupra cau­ bursa culturală a Europei valorile noastre, prin strălucitoarele fapte ale istoriei moderne, zei, în a cărei apărare se luptă. Francezii, rí au fost nici odată notate... Pe noi, orienta­ fapte, cari destăinvesc că înfăptuitorii lor nu Germanii, Englezii şi Italienii, patru mari na­ lismul nemeritat şi levantismul mincinos al pot fi decât popor cult şi mare, pe care îm­ ţiuni, cari au zămislit cultura omenească, îşi celor, ce nu au vrut să recunoască marile ca­ prejurări maştere, Vau silit ca să-şi trăiască apără individualitatea naţională cu o con- lităţi ale neamului nostru, ne-a aruncat într'o zilele în exilul lui Klythias... ştiinţiozitate dârză. Gerhart Hauptmann apu­ negură fantastică. Despre noi se vorbea ca u că lumen Mrţr'* - -*~ -— Jnçnrp curiozităţi în Eurova. La Bucureşti * u&tearnă pe hârtie: Deutschland über Alles'. I veneau „calatori" ca sâ n 'est ;", Pen­ , -j^Şâ ne aducem aminte de cei, ce an pus pinátok France scrie în. „Le Temps'*, că sta­ tru noi aveainseiiiiiătat'ek afi învingeri lazu cattureT noastre, ferii indu-şl tir> tura cu 'tură este aceea ce are oe un Voltaire. ! itrâlucite, o operă anosta, hi cai trăimtlvint -r peni)tri -t ~~~zz române* Kuvine, Montaigne, Victor Hugo... Kipling publica belimbrohiadele ridicole despre „Ru­ Incontestabil pentru naţionalismul româ­ face ironie în „Daily Telegraph": „Să pier­ mâni" — şt un articol, apărut în cutare „Re­ nesc Alecsandri a însemnat mai mult decât dem de-o miie de ori răsboiul, ne rămâne to- vue" ori „Zeitung" în care se lăuda sistema­ un mare poet... Opera lui Alecsandri isvo- tuş: Shakespeare şi egemonia lui va fi veş­ tic tot una şi aceeaş persoană, făcea tură de rîtă din suflul poetic al poporului, a apărut nică... Să fie îmbrăcată toată lumea în unifor­ glorie în publicistica română. pe orizontul literar, când limba şi cultura ro­ ma cu galoane de aur a kaiserului, Don luan ...Foarte încet s'a deşieptat interesul Eu­ mânească era gâtuită de ortodoxismul ciocoi­ va fi al nostru pentru totdeauna, graţie Kain- ropei faţă cu noi Românii, lnzadar am avut lor fanarioţi. Primele versuri ale lui Alecsan­ mini lui Byron...." atâţia prieteni în pressa străină, înzadar scri­ dri, primele mărturii ale conştiinţei naţionale, Fiecare naţiune mare, îşi scuză păcatele sese zeci de ani în ziarele parisiene doamna au sosit după o secetă intelectuală, ca să re­ şi slăbiciunile cu oamenii săi mari... Vandalis­ Elena Vacarescu, în ziarde din Berlin gene­ împrospăteze seva trudită a neamului româ­ mul şi barbaria răsboiului este imunizat prin ralul Bengescu, în zadar îşi publicau savanţii nesc. Eăr' de Alecsandri rí am avea astăzi po- Cântecul gintei latine. Latina gintă a fi întrebată: mai adevărată decât a tânărului laureat prin „Ce-ai făcut p'acest pământ?" voinţa naţiei. Umorul lui Eliad, pe care nu 1-a Latina gintă e regină Ea va răspunde sus si tare: atins nici unul dintre contimporani, nu vine nici­ Intr'ale lume! gînte mari. „O Doamne 'n lume cât am stat. odată pe buzele acestui poet nou. Deci: nici Ea poartă-n frunte-o stea divină In ochii săi plini de admirare idee poetică, nici simţire puternică, nici răsunet Lucind prin timpii seculari. Pe tine te-am reprezentat!" al unei vaste culturi, nici spirit ales şi, vom adăugi, nici închipuire — care lipseşte, de al- Menirea ei tot înainte V. ALECSANDRI. Măreţ îndreaptă paşii săi; minterea, mai tuturor scriitorilor noştri din Ea merge 'n capul aitor ginte acest timp — nu deosebesc mai ales pe Alecsan­ Vărsând lumină 'n urma ei. dri. Şi, cu toate acestea, el e, fără îndoială, cel Latina gintă-i o virgină Regalitatea literară dintâi poet, cel dintâi scriitor al nostru de pe Cu farmec dulce răpitor; atunci. Nu numai cel dintâi poet, ci, cu toate Străinu-'n cale i se 'nchină a lui Vasile Alecsandri. lipsurile unei proze adesea lâncede şi fără acele Şi pe genunchi cade cu dor. legături dibace ce-i dau uneori o valoare pe care Frumoasă, vie, zimbitoare De: N. lor ga. poezia n'o poate ajunge, e cel dintâi scriitor Sub cer senin, în aer cald, Dintre scriitorii români contimporani mai ti­ Ea se oglindă 'n splendid soare. în toată întregimea înţelesului. Contemporanii neri erau mulţi cari aveau însuşiri superioare nu se înşelau când proclamau aceasta. Se scaldă 'n mare de smarald. acelora ale lui Alecsandri. Ca inspiraţie şi pu­ tere poetică fără îndoială că Qrigore Alexan- Regalitatea literară a lui Alecsandri se dato- Latina gintă are parte drescu, un vizionar în ceasurile lui cele mari, reşte mai multor însuşiri ale lui. întâi el e mai De-ale pământului comori. îi e superior; spiritul caustic al aceluiaş poet, mult decât toţi ceilalţi, scriitor. Ori unde se Si mult voios ea le împarte ceva mai vechiu, nu 1-a avut Alecsandri nicio­ află, oricum se înfăţişează mediul ce-1 încun- Cu celelalte-a el surori. dată. Donici are mai mult simţ al limbii, mai jură, el nu părăseşte această calitate de căpe­ Dar e teribilă 'n mânie. multă mlădiere şi familiaritate plăcută; versul tenie a lui. Viaţa socială nu-1 ameţeşte, cea sen­ Când braţul său liberator lui elastic nu chiamă critica prin greşeli de ritm timentală nu-1 răpeşte în destul pentru a-1 face Loveşte 'n cruda tiranie să-şi părăsească scrisul; politica, aşa de năvă­ Şi luptă pentru-al său onor. I ori prin forme silite ale graiului. Boliac, Ro- I setti au mai multe idei şi credinţi mai puternice. litoare în acel timp, cum e totdeauna când inte­ In ziua cea de judecată i Negruzzi nu împarte cu nimeni discreţia elegantă. resele mari ale unui popor sunt în joc şi ni­ meni nu se poate da în lături delà datoria lui, Când fată 'n cer cu Domnul sfânt I Cultura lui Asachi era nemăsurat mai mare şi numărul poporal pe 1 an i. cor Preţul unui exemplar 10 fileri. Numărul poporal $e % 2 cofoane Duminecă, 5 Septemvrie 1915. Pa*. 2. „ROMANUL* ce fel era lumea în trecut, ce prejudecări au poranismul artistic şi tot prin Alecsandri a Date biografice trebuit combătute, ce schimbări au fost de in­ început versul românesc să ajungă la gradul trodus pentru ca să se primenească aerul şi de perfecţie al parnasienilor francezi. Alec­ năravurile, în cari trăiseră cu toţii până atunci. sandri a fost Lamartine-ul nostru, dar până despre V. Alecsandri. Ideia aceasta de a statornici prin figuri vii ca­ Vasile Alecsandri, născ. la Bacău în Iulie 1821, ce Lamartine se putea bizui pe o limbă desă­ racterul, portul, cuvântarea, îndeletnicirile o- mort la Mirceşti 22 August v. 1890, a fost cel răşenilor, breslaşilor, slujbaşilor precum şi pe vârşită ciselată delà evul mediu, Alecsandri mai mare poet national român şi în acelaş timp ale boierilor şi ale sătenilor muncitori, preocupa a trebuit să formeze limba poporano- artisti­ unul dintre bărbaţii politici fruntaşi, cari au cu deosebire pe Alecsandri, care voia în mij­ că, eliminând influinţele molipsitoare ale la­ contribuit la regenerarea, desvoltarea şi înăl­ locul prefacerilor atât de repezi, prin cari tinismului catolic şi ale levantismului fana­ ţarea spiritului public, la introducerea şi propă­ trecea societatea noastră, să scape, ce i se pă­ şirea reformelor şi a civilizatiunii în România, riot... Ce uriaşă depărtare delà Bolliac până rea mai vrednic de păstrat urmaşilor, din întu- luptând cu energie şi cu succes pentru unirea nerecul uitării sau al indiferentei obşteşti. Sco­ la Alecsandri, şi delà Alecsandri până la Coş- Moldovei cu Valahia şi pentru ridicarea în fata pul nu şi-I'a putut atinge, fie din lipsă de în­ buc..
Recommended publications
  • 1 PETRE P. CARP 100 De Ani De La Moarte (Bibliografie Selectivă) (N. 29
    PETRE P. CARP 100 de ani de la moarte (bibliografie selectivă) (n. 29 iunie 1837, Iași - d. 19 iunie 1919, Țibănești) I. OPERA 1. Volume Afacerea tramvaelor la Senat : după note stenografice / discursurile domnilor P. P. Carp şi Al. Marghiloman. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1911. - 47 p. Auswartige Politik und Agrarreform / reden und zeitungsartikel von P. P. Carp; autorisierte Ubers. von Victor A. Beldiman und Erwin von Fehlmayr. - Bukarest : Socec, 1917. - 78 p. Discursuri : vol. 1 : 1868-1888 / P. P. Carp. - Bucureşti : Editura Librăriei Socec & Co. S. A., 1907. Discursuri parlamentare / P. P. Carp. - [București] : Tipografia Curţii Regale, [1895]. - 299 p. Discursuri parlamentare / P. P. Carp; ediţie îngrijită de Marcel Duţă; studiu introductiv de Ion Bulei. - Bucureşti : Grai şi suflet - Cultura naţională, 2000. - 630 p. (COTA: III 27418; 32(498)/C26) Exproprierea marei proprietăţi / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia şi Stabilimentul de Arte Grafice G. Ionescu, 1914. Patru discursuri rostite în Senat / de Petre P. Carp. - Iaşi : Tipografia Naţională, 1878. - 30 p. Politica externă a României : cuvîntările rostite în discuţia răspunsului la Mesaj în şedinţele din 14, 15, 16 şi 17 decembrie 1915 ale Camerei Deputaţilor / de d-nii P. P. Carp şi C. Stere. - Iaşi : Editura Revistei Viaţa Românească, 1915. - 61 p. Procesul Maiorescu cu actele autentice / P. P. Carp, N. Mândrea, G. Mârzescu, I. Negruzzi, V. Pogor. - Iaşi : Imprimeria Adolf Bermann, 1865. - 23, LXVI p. România şi răsboiul european / P. P. Carp. - Bucureşti : Tipografia Dorneanu I., s.a. - 32 p. Tulburările de la 5 aprilie şi Legea maximului : două discursuri rostite în Cameră / de Al.
    [Show full text]
  • “Vasile Alecsandri” University of Bacau,Romania
    International Staff Training University of Pisa, Italy June 19th-23rd, 2017 Roxana-Iuliana POPESCU Cristina CÎRTIȚĂ-BUZOIANU Silvia LEONTE Vice-rector for Ethics and University Image International Relations Officers BACAU COUNTY BACĂU • is the main city in Bacău County, Romania. • It has a population of 172,697, which makes it the 15th largest city in Romania. •The city is situated in the historical region of Moldavia, at the foothills of the Carpathian Mountains BACAU Brief history of our university • the Pedagogical Institute of Bacau was founded in 1961; • in 1990 the former Institute became the University of Bacau; • in October 2009, the University of Bacau took the name of a famous 19th century Romanian poet, Vasile Alecsandri; FACTS AND FIGURES 5 faculties about 5000 students University staff 31 Bachelor programs • 230 full-time academic 26 Master programs staff 2 PhD programs •124 administrative personnel ”VASILE ALECSANDRI” UNIVERSITY OF BACĂU ROMANIA FACULTY OF ENGINEERING FACULTY OF LETTERS FACULTY OF ECONOMIC SCIENCES FACULTY OF MOVEMENT, SPORTS AND HEALTH SCIENCES www.ub.ro FACULTY OF SCIENCES DEPARTMENT FOR TEACHER TRAINING Bachelor’s Degree Programmes Faculty Domain Specialization Machine Building Technology Quality Management and Industrial Engineering Engineering Industrial Design Food Product Engineering Food Product Engineering Mechatronics and Robotics Mechatronics Economic Engineering in the Field of Mechanics Engineering and Engineering Management Economic Engineering in the Field (4 years of of Electricity, Electronics
    [Show full text]
  • Haiku in Romania by Vasile Moldovan
    Haiku in Romania by Vasile Moldovan Romanian poets expressed their interest in Japanese culture as early as at the very beginning of the 20th century. Two classics of Romanian literature, Alexandru Macedonski and Vasile Alecsandri, were fascinated by the beauty of Japanese landscape poems, and wrote several poems inspired by classical Japanese literature. First Romanian essays on haiku and tanka appeared in the Iasi-based Literary Event magazine in 1904. In the same year, the poet Al Vlahuta published an essay titled “The Japanese Poetry and Painting” in the By the Fireside magazine; this essay contained a number of tanka and haiku poems. Poet Al. T. Stamatiad published the first haiku poems in Romanian language, 12 in total, in the anthology titled Tender Landscape, which won the Romanian Academy Prize. In the 1930s, the poet Ion Pillat experimented with one-line poems, many of which resembled haiku. His best miniatures appeared in his collection that he called- One-line Poems (1935). These poems usually had a caesura and comprised of thirteen to fourteen syllables. In the preface he claimed that even if his poems differ from mainstream haiku they should be regarded as a form of haikai poetry. Pillat’s book proved to be influential, and nowadays many Romanian poets follow this trend. At approximately the same time poet Traian Chelariu published Nippon soul, an anthology of classical Japanese poetry in his translations (incidentally, he translated it through German). Chelariu adhered to the 5-7-5 pattern, which afterwards influenced many Romanian authors of haiku. In 1942, Al. T. Stamatiad published Nippon Courtesan Songs.
    [Show full text]
  • [Click Here and Type Address]
    Institutional Evaluation Programme Ready for innovating, ready for better serving the local needs - Quality and Diversity of the Romanian Universities Vasile Alecsandri University of Bacau EVALUATION REPORT January 2014 Team: Philippe Rousseau, Chair Lučka Lorber Gintautas Bražiūnas Suvi Eriksson Don McQuillan, Team Coordinator Table of contents 1. Introduction 3 2. Vision, mission, strategy 7 3. Governance and institutional decision-making 10 4. Teaching and learning 13 5 Research 16 6. Service to society 17 7. Quality culture 19 8. Internationalisation 22 9. Conclusion 24 Summary of recommendations 24 2 1. Introduction This report is the result of the evaluation of Vasile Alecsandri University of Bacau. The evaluation took place in 2013 in the framework of the project “Ready for innovating, ready for better serving the local needs - Quality and Diversity of the Romanian Universities”, which aims at strengthening core elements of Romanian universities, such as their autonomy and administrative competences, by improving their quality assurance and management proficiency. The evaluations are taking place within the context of major reforms in the Romanian higher education system, and specifically in accordance with the provisions of the 2011 Law on Education and the various related normative acts. While the institutional evaluations are taking place in the context of an overall reform, each university is assessed by an independent IEP team, using the IEP methodology described below. 1.1. The Institutional Evaluation Programme The Institutional Evaluation Programme (IEP) is an independent membership service of the European University Association (EUA) that offers evaluations to support the participating institutions in the continuing development of their strategic management and internal quality culture.
    [Show full text]
  • Nr Crt Nume Și Prenume Elev Școala De Proveniență Clasa Sala 1
    Liceul Teoretic ”Al.I.Cuza”- Iași 22 februarie 2020 An școlar 2019- 2020 CONCURSUL INTERJUDEȚEAN ”JUNIOR ENGLISH”- ediția a IX-a REPARTIȚIA PE SĂLI Nr Nume și prenume elev Școala de proveniență Clasa Sala crt 1 Acasandri Ioan Cezar Școala B P Hasdeu Iași III P1 2 Aelenei Ana Clara Școala „B.P. Hasdeu” III P1 3 AIOANEI MATTEO Școala Gimnazială ”Prof. Mihai Dumitriu”, Valea Lupului III P1 4 Al-khirișeh Alex Rashed Școala Primară "Gheorghe Asachi", Iași III P1 5 ANTOCI TUDOR Colegiul Național "Garabet Ibraileanu" Iași III P1 6 Arnat Smaranda Şcoala Gomnazială Internaţională Spectrum Iaşi III P1 7 Asăvoaie Moisii Daria Georgiana Școala Gimnazială Bălțați III P1 8 Babălungă Elena Școala „B.P. Hasdeu” III P1 9 BACIU RARES ANDREI SC. GIMN. TITU MAIORESCU III P1 10 Bârzu Melisa Andreea Școala Gimnazială Bălțați III P1 11 Belenche Teodora Ștefan Bărsănescu, Iași III P1 12 Berbeneciuc Theona Elena Școala Gimnazială “Vasile Conta” Iași III P1 13 Botea Cassandra Liceul Teoretic Miron Costin Pascani III P1 14 Botez Mara Adelina Școala Primară "Gheorghe Asachi", Iași III P2 15 Brândușescu Ilinca Ioana Ștefan Bârsănescu, Iași III P2 16 BULBUC DRAGOȘ Colegiul Național "Garabet Ibraileanu" Iași III P2 17 BURCEAG ANDREI Colegiul Național "Garabet Ibraileanu" Iași III P2 18 Burghelea Bogdan Ștefan Ștefan Bârsanescu, Iași III P2 19 BURLACU DAVID Școala Gimnazială ”Prof. Mihai Dumitriu”, Valea Lupului III P2 20 BUZENCHI KIRA ELENA Școala GIMNAZIALĂ CIOHORĂNI III P2 21 Calance Cristian-David Școala Gimnazială Alecu Russo, Iași III P2 22 CAPITAN MARIA ZAMFIRA Școala Gimnazială ”Prof. Mihai Dumitriu”, Valea Lupului III P2 23 Ceobanu Teodor Ioan Şcoala Gimnazială Internațională Spectrum Iaşi III P2 24 Chelaru Sara Școala Gimnazială "Ion Creanga" Iași III P2 25 Chelea Claudia Sc.
    [Show full text]
  • Vasile Alecsandri 1821 – 1890 He Was a Poet, Playwright, Folklorist
    Vasile Alecsandri 1821 – 1890 He was a poet, playwright, folklorist, politician, minister, diplomat , founding member of the Romanian Academy, creator of Romanian theater and dramatic literature in Romania. Constantin Brancusi (1876, Hobita, Romania - 1957, Paris, France) was a Romanian sculptor with overwhelming contributions to the renewal of language and plastic vision in contemporary sculpture. Ion Creangă is considered to be one of the classics of Romanian literature, especially because of his autobiographical work "Memories from childhood". Ion Luca Caragiale is considered one of the greatest playwrights in Romanian language and literature, as well as one of its most important writers and a leading representative of local humor. Mihai Eminescu (1850- 1889) was a Romanian poet, prose writer and journalist; he is the most important poetic voice in Romanian literature. George Emil Palade (1912 - 2008) American science of Romanian origin, specialist in cell biology, awarded in 1974 the Nobel Prize for Physiology and Medicine. Teatrul Național Iași The National Theatre of Iasi It is the oldest national theatre and one of the most prestigious theatrical institutions in Romania. In 1956, it was given the name of the renowned Romanian playwright and poet VasileAlecsandri. Casa Poporului The Parliament of Romania It is the seat of the Parliament of Romania. Located on DealulArsenalului in central Bucharest (Sector 5), it is the largest administrative building in the worldwith a height of 84 metres. Castelul Bran Bran Castle Commonly known as "Dracula's Castle", it is often erroneously referred to as the home of the title character in Bram Stoker's Dracula. Castelul Peleș Peleș Castle It is a Neo-Renaissance castle in the Carpathian Mountains, near Sinaia, in Prahova County, Romania, on an existing medieval route linking Transylvania and Wallac hia, built between 1873 and 1914.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Holocaust in Romania
    Matatias Carp: Holocaust in Romania Facts and Documents On The Annihilation of Romania’s Jews 1940-1944. Edited by Andrew L. Simon ISBN 0-9665734-7-1 Library of Congress Card Number: 00-102297 Translated by Sean Murphy This selection and the translation is based on the following editions: Atelierele Grafice SOCEC & Co., S.A.R. Bucuresti, 1946 and Societatea Nationala de Editura si Arte Gratice “ Dacia Traiana ”, Bucuresti, 1947,1948. The original title of the book: Matatias Carp CARTEA NEAGRA Suferintele evreilor din Romania, 1940-1944. Printed by Light ning Print, Inc., La Vergne , TN 37086 Published by Simon Publications, P.O. Box 321, Safety Harbor, FL 34695 Contents Pref ace to the Eng lish Edi tion 1 In tro duc tion 7 Fore word to the Orig i nal Edi tion 11 Part 1. The Iron Guard 15 The His tory of Anti-Se mitic Per se cu tion in Ro ma nia , 1940-1944 15 Some Sta tis ti cal Data on the Jew ish Pop u la tion: 16 An Out line of the Suf fer ing of Ro ma nian Jews 21 Those Re spon si ble for the Atroc ities 47 The Iron Guard Gov ern ment 53 Part 2. The Po grom in Iasi 79 His tor i cal Re view 79 Ini tia tive, Or ga ni za tion and Aims 84 Se lected Doc u ments 113 Part 3. Transnistria 145 His tor i cal Re view 145 The Mas sa cres in Bessarabia, Bucovina and Dorohoi County 159 Camps and Ghettos in Bessarabia 178 De por ta tions from Bucovina , Dorohoi County and the Chernovitz Ghetto 189 Mur ders in Odessa and in the Counties of Berezovca and Golta 194 De por ta tions in the Spring and Au tumn of 1942 201 Life and Death in Transnistria 209 Re pa tri a tion 223 Se lected Doc u ments 229 Preface to the English Edition You have just opened the pages of an extraor di nary doc ument.
    [Show full text]
  • Print This Article
    The Carl Beck ; Papers in Russian & East European Studies Number 1607 Constantin Iordachi Citizenship, Nation­ and State-Building: The Integration of Northern Dobrogea into Romania, a. 1878-1913 Constantin Iordachi is currently an advanced Ph.D. candidate in comparative history at the Central European University, Budapest (expected defense: Fall 2002). He graduated from the University of Bucharest (BA and MA) and the Institute of Intemational Relations, University of Leeds (MA). He was also a visiting scholar at the University of Pittsburgh, and a Junior Fellow at the Woodrow Wilson Center for International Scholars, in Washington D.C. Starting in the 2001/2002 academic year, Iordachi is a Local Faculty Fellow of the Civic Education Project at the Bab~-Bolyai University, Cluj (Romania), and a visiting lecturer at the ELTE University, Budapest (Hungary). He is specializing in the comparative conceptual and sociopolitical history of Central and Southeastern Europe, with specific emphasis on issues ofcitizenship and social change. Iordachi has published articles in various scholarly journals, mainly in English, Hungarian, and Romanian on issues of citizenship, religion and nation-building, and historiography. He is co-editor ofthe volume Nationalism and Contested Identities: Romanian and Hungarian Case Studies (Budapest: Regio Books; I~i: Polirom, 2001). No. 1607, November 2002 © 2002 by The Center for Russian and East European Studies, a program of the University Center for International Studies, University of Pittsburgh ISSN 0889-275X The Carl Beck Papers Editors: William Chase, Bob Donnorummo, Ronald H. Linden Managing Editor: Eileen 0 'Malley Editorial Assistant: Zsofia McMullin Cover Design: Mark Weixel Submissions to The Carl Beck Papers are welcome.
    [Show full text]
  • Wichtige Autoren Und Werke Der Französischen Literatur
    RUMÄNISCHE LITERATUR: LEKTÜRELISTE Im Laufe Ihres B.A.-Studiums, in dem Sie den Schwerpunkt Rumänische Literaturwissenschaft wählen, sollten Sie sich mindestens 20 Texte aus dieser Liste lesend erarbeiten. 17.-18. Jahrhundert Ion Neculce O samă de cuvinte Dimitrie Cantemir Istoria ieroglifică 19. Jahrhundert Costache Negruzzi Alexandru Lăpuşneanul Ion Ghica Scrisori către Vasile Alecsandri Nicolae Filimon Ciocoii vechi şi noi Vasile Alecsandri Pasteluri Bogdan Petriceicu Hasdeu Răzvan şi Vidra Ion Creangă Amintiri din copilărie (dt. Erinnerungen aus der Kindheit) Mihai Eminescu Poezii; Sărmanul Dionis (dt. Der arme Dionysos) 19. -20. Jahrhundert Ioan Slavici Moara cu noroc (dt. Die Glücksmühle); Mara (dt. Mara) Ion Luca Caragiale Opere, I-II (Teatru, schiţe, proză) Alexandru Macedonski Poema rondelurilor 20. Jahrhundert Mihail Sadoveanu Baltagul (dt. Nechifor Lipans Weib); Hanu -Ancuţei Octavian Goga Opere, I-II (Poezii) George Bacovia Poezii (Bd. Plumb) Hortensia Papadat Bengescu Concert din muzică de Bach (dt. Das Bachkonzert) Tudor Arghezi Scrieri, I-IV (Versuri) Panait Istrati Chira Chiralina (dt. Kyra Kyralina) Liviu Rebreanu Ion (dt. Die Mitgift); Pădurea spânzuraţilor (dt. Der Wald der Gehängten) Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (dt. Letzte Liebesnacht, erste Kriegsnacht); Patul lui Procust (dt. Das Prokrustesbett) Lucian Blaga Opere, I-II (Poezii) und IV-V (Teatru) Ion Barbu Poezii Mateiu I. Caragiale Craii de Curtea Veche (dt. Die Vier vom Alten Hof) George Călinescu Enigma Otiliei (dt. Rätsel um Ottilie) Mircea Eliade Maitreyi (dt. Maitreyi); La ţigănci (dt. Bei den Zigeunerinnen) Marin Preda Moromeţii, I-II; Delirul (dt. Delirium) Eugen Barbu Groapa (dt. Die Teufelsgrube) Ştefan Augustin Doinaş Opere (Poezii) Octavian Paler Viaţa pe un peron Fănuş Neagu Frumoşii nebuni ai marilor oraşe Nichita Stănescu Poezii Marin Sorescu Poezii; Teatru (Iona; dt.
    [Show full text]
  • On Diffident and Dissident Practices: a Picture of Romania at the End of the 19Th Century1 Roxana Patraș
    On Diffident and Dissident Practices: a Picture of Romania at the End of the 19th Century1 Roxana Patraș Abstract: The present paper explores diffident and dissident practices reflected by the political talk at the end of the 19th-century in Romania. Relying on Jacques Rancière’s theories on the ‘aesthetic regime of politics,’ the introduction sketches a historical frame and proposes a focus change: the relation between ‘politics’ and ‘aesthetics’ does not stand on a set of literary cases, but on political scripts as such. Thus, the hypotheses investigated by the next three parts can be formulated as follows: 1. though determined by an ideological direction (Conservative or Liberal), the political speech still preserves his tendency towards aesthetic autonomy. 2. oratorical merits (hinting at aesthetic autonomy) can turn into practices of political autonomy, diffidence and, then, dissidence. Methodologically, two types of aesthetic practices organize the chosen materials; both the diffident script and the theatre of dissidence help us to perceive how the philosophical and moral meaning of these practices could change into an ideology of dissidence. The formalization of diffident practices, their conversion to outspoken dissidence, also corresponds to the symmetrical symptom of unlimited authority; when old- time politicians warned on ‘Caesarism,’ ‘Vizierate,’ ‘Despotism,’ ‘Omnipotence’ or ‘Tyranny,’ the Romanian society had already been training for a long experience of ‘dictatorship.’ Keywords: diffident practices, dissidence, historical party, dictatorship, political speech I. An Introduction to the Context and a Pair of Hypotheses The political oratory delivered within the Romanian Parliament and its premises (political clubs, electoral meetings) in the second half of the 19th century can be organized thematically into several polemical nuclei, which reflect not only the process of modernization underwent by state institutions, but also a particular transition from political thinking to political talk.
    [Show full text]
  • Romanian Parliamentary Debate on the Decisions of the Congress of Berlin in the Years Around 1878-1879
    FOCUS Romanian Parliamentary Debate on the Decisions of the Congress of Berlin in the Years around 1878-1879 by Iulia Onac Abstract The Romanian parliamentary debate around the Congress of Berlin (1878-1879) offers a bird’s eye view of the evolution of antisemitic speech in Romania. Naturalization of the Jews - an issue raised by the Great European Powers during this Congress - came into conflict with the wishes of the Romania political class, which presently exploded into a violent antisemitic campaign in the political debates and public speeches. The “Jewish danger” presented by many intellectuals and politicians will be accompanied by the accusation that the Jews constitute a state within the state, a nation within the nation, both devoted to world conspiracy. Amidst this welter of accusations, antisemitic discourse grew heavy with racial arguments. But by far the main characteristic of the Romanian variant of antisemitic discourse was the rapidity of its adoption in the parliamentary debates. The more or less troubled history of Romania had also an impact on the history of Romanian Jewry. Orthodox Christian Romanians along with Jews have been the witnesses of major historical changes starting with second half of the 19th century.1 This period is characterized by the creation of the national state, enabled due to the Paris Convention of 1858 after the Crimean War, and the invention of Romanian nationalism.2 Its basic concepts (homeland, people, nation) have a “pre-history” with ancient roots in the collective mentality, but they were
    [Show full text]