ANUL V. ARAD, Duminecă 23 August v. (5 Septemvrie n.) IgjŞ. Nr. Í83.

ABONAMENTUL : BEDACTIA Pe un an . 28.— Cor. ei ADMINISTRAŢIA Pe jumătate an 14.— „ Strada Zrinji Nr.l/a Pe 3 luni . . .7.— „ Pe o lună . . 2.40 „ IN6EEŢIUNILE Pentru România »I se primesc la admini­ străinătate: straţie. Pe un an . . 40.— franci. Mulţumite publice şi Loo Telefon deschis costă şirul 20 fii. pentru oraş şi interurban Manuscriptele nu se în- Nr. 750. ROMANUL napoiază.

noştri operele la editorii mari din străinătate, Vasile Alecsandri. un interes mondial faţă cu noi, Românii, n'a fost niciodată... — Cu prilejiul aniversarei de 25 ani delà moartea lui. - Răsboiul, cu proporţiile uriaşe a străbătut până la noi. Purtarea eroică a soldaţilor Ro­ Arad, 4 Sept. versurile lui Goethe, Alfred de Musset, By­ mâni din Transilvania a entuziasmat întreaga ron... Şi poate chiar pe Ruşi îi iertăm dacă Se împlinesc azi douăzeci şi cinci de ani suflare latină, şi prudenţa României, maturi­ ne ducem aminte că şi dânşii au dat ceva cul- delà moartea lui Alecsandri. tatea sa politică, intelectualitatea, cari con­ turei omeneşti, pe un Dostoiewski, Puşchin, Niciodată poate pentru noi Românii, rí au duce destinul unei ţări fericite, a deşteptat Tiirghenieff, Tolstoi, Leonida Andreiew.... O, interesul simpatiei al Europei. Nu mai tre- fost momentele atât de solemne şi potrivite ce noroc pentru Belgieni, că trăieşte Maeter­ buesc cărţi de propagandă, autori străini, pentru a binecuvânta memoria marilor noştri linck şi Verhaeren. campanii de pressa susţinute cu abilitate, cân­ cugetători, ca acum. Răsboiul mondial îşi are tăreţi români cari să pribegească din Bucu­ netăgăduitul folos pentru elementul româ­ reşti până la Buenos-Ayres, ca să poarte cu­ nesc, căci provoacă în sufletul masselor tre­ Niciodată n'au fost momentele atât de vântul românesc, nu ne mai trebuesc milogiri, zirea energiei şi conştiinţei naţionale. Popoa­ sincere pentru noi Românii, ca să binecuvân audienţe în anticamere regale, ploconeli ridi­ rele mari, bizuite pe o cultură arhaică, încinse tăm memoria marilor noştri gânditori... Re- cole în faţa diplomaţiei răutăcioase, elemen­ în răsboiu, nu pradă nici un moment, ca să naisance al nostru se prepară acum... In tul românesc ş'a câştigat prestigiul naţional fixeze atenţiunea spiritului public asupra cau­ bursa culturală a Europei valorile noastre, prin strălucitoarele fapte ale istoriei moderne, zei, în a cărei apărare se luptă. Francezii, rí au fost nici odată notate... Pe noi, orienta­ fapte, cari destăinvesc că înfăptuitorii lor nu Germanii, Englezii şi Italienii, patru mari na­ lismul nemeritat şi levantismul mincinos al pot fi decât popor cult şi mare, pe care îm­ ţiuni, cari au zămislit cultura omenească, îşi celor, ce nu au vrut să recunoască marile ca­ prejurări maştere, Vau silit ca să-şi trăiască apără individualitatea naţională cu o con- lităţi ale neamului nostru, ne-a aruncat într'o zilele în exilul lui Klythias... ştiinţiozitate dârză. Gerhart Hauptmann apu­ negură fantastică. Despre noi se vorbea ca u că lumen Mrţr'* - -*~ -— Jnçnrp curiozităţi în Eurova. La Bucureşti * u&tearnă pe hârtie: Deutschland über Alles'. I veneau „calatori" ca sâ n 'est ;", Pen­ , -j^Şâ ne aducem aminte de cei, ce an pus pinátok France scrie în. „Le Temps'*, că sta­ tru noi aveainseiiiiiătat'ek afi învingeri lazu cattureT noastre, ferii indu-şl tir> tura cu 'tură este aceea ce are oe un Voltaire. ! itrâlucite, o operă anosta, hi cai trăimtlvint -r peni)tri -t ~~~zz române* Kuvine, Montaigne, Victor Hugo... Kipling publica belimbrohiadele ridicole despre „Ru­ Incontestabil pentru naţionalismul româ­ face ironie în „Daily Telegraph": „Să pier­ mâni" — şt un articol, apărut în cutare „Re­ nesc Alecsandri a însemnat mai mult decât dem de-o miie de ori răsboiul, ne rămâne to- vue" ori „Zeitung" în care se lăuda sistema­ un mare poet... Opera lui Alecsandri isvo- tuş: Shakespeare şi egemonia lui va fi veş­ tic tot una şi aceeaş persoană, făcea tură de rîtă din suflul poetic al poporului, a apărut nică... Să fie îmbrăcată toată lumea în unifor­ glorie în publicistica română. pe orizontul literar, când limba şi cultura ro­ ma cu galoane de aur a kaiserului, Don luan ...Foarte încet s'a deşieptat interesul Eu­ mânească era gâtuită de ortodoxismul ciocoi­ va fi al nostru pentru totdeauna, graţie Kain- ropei faţă cu noi Românii, lnzadar am avut lor fanarioţi. Primele versuri ale lui Alecsan­ mini lui Byron...." atâţia prieteni în pressa străină, înzadar scri­ dri, primele mărturii ale conştiinţei naţionale, Fiecare naţiune mare, îşi scuză păcatele sese zeci de ani în ziarele parisiene doamna au sosit după o secetă intelectuală, ca să re­ şi slăbiciunile cu oamenii săi mari... Vandalis­ Elena Vacarescu, în ziarde din Berlin gene­ împrospăteze seva trudită a neamului româ­ mul şi barbaria răsboiului este imunizat prin ralul Bengescu, în zadar îşi publicau savanţii nesc. Eăr' de Alecsandri rí am avea astăzi po-

Cântecul gintei latine. Latina gintă a fi întrebată: mai adevărată decât a tânărului laureat prin „Ce-ai făcut p'acest pământ?" voinţa naţiei. Umorul lui Eliad, pe care nu 1-a Latina gintă e regină Ea va răspunde sus si tare: atins nici unul dintre contimporani, nu vine nici­ Intr'ale lume! gînte mari. „O Doamne 'n lume cât am stat. odată pe buzele acestui poet nou. Deci: nici Ea poartă-n frunte-o stea divină In ochii săi plini de admirare idee poetică, nici simţire puternică, nici răsunet Lucind prin timpii seculari. Pe tine te-am reprezentat!" al unei vaste culturi, nici spirit ales şi, vom adăugi, nici închipuire — care lipseşte, de al- Menirea ei tot înainte V. ALECSANDRI. Măreţ îndreaptă paşii săi; minterea, mai tuturor scriitorilor noştri din Ea merge 'n capul aitor ginte acest timp — nu deosebesc mai ales pe Alecsan­ Vărsând lumină 'n urma ei. dri. Şi, cu toate acestea, el e, fără îndoială, cel Latina gintă-i o virgină Regalitatea literară dintâi poet, cel dintâi scriitor al nostru de pe Cu farmec dulce răpitor; atunci. Nu numai cel dintâi poet, ci, cu toate Străinu-'n cale i se 'nchină a lui Vasile Alecsandri. lipsurile unei proze adesea lâncede şi fără acele Şi pe genunchi cade cu dor. legături dibace ce-i dau uneori o valoare pe care Frumoasă, vie, zimbitoare De: N. lor ga. poezia n'o poate ajunge, e cel dintâi scriitor Sub cer senin, în aer cald, Dintre scriitorii români contimporani mai ti­ Ea se oglindă 'n splendid soare. în toată întregimea înţelesului. Contemporanii neri erau mulţi cari aveau însuşiri superioare nu se înşelau când proclamau aceasta. Se scaldă 'n mare de smarald. acelora ale lui Alecsandri. Ca inspiraţie şi pu­ tere poetică fără îndoială că Qrigore Alexan- Regalitatea literară a lui Alecsandri se dato- Latina gintă are parte drescu, un vizionar în ceasurile lui cele mari, reşte mai multor însuşiri ale lui. întâi el e mai De-ale pământului comori. îi e superior; spiritul caustic al aceluiaş poet, mult decât toţi ceilalţi, scriitor. Ori unde se Si mult voios ea le împarte ceva mai vechiu, nu 1-a avut Alecsandri nicio­ află, oricum se înfăţişează mediul ce-1 încun- Cu celelalte-a el surori. dată. Donici are mai mult simţ al limbii, mai jură, el nu părăseşte această calitate de căpe­ Dar e teribilă 'n mânie. multă mlădiere şi familiaritate plăcută; versul tenie a lui. Viaţa socială nu-1 ameţeşte, cea sen­ Când braţul său liberator lui elastic nu chiamă critica prin greşeli de ritm timentală nu-1 răpeşte în destul pentru a-1 face Loveşte 'n cruda tiranie să-şi părăsească scrisul; politica, aşa de năvă­ Şi luptă pentru-al său onor. I ori prin forme silite ale graiului. Boliac, Ro- I setti au mai multe idei şi credinţi mai puternice. litoare în acel timp, cum e totdeauna când inte­ In ziua cea de judecată i Negruzzi nu împarte cu nimeni discreţia elegantă. resele mari ale unui popor sunt în joc şi ni­ meni nu se poate da în lături delà datoria lui, Când fată 'n cer cu Domnul sfânt I Cultura lui Asachi era nemăsurat mai mare şi numărul poporal pe 1 an i. cor Preţul unui exemplar 10 fileri. Numărul poporal $e % 2 cofoane Duminecă, 5 Septemvrie 1915. Pa*. 2. „ROMANUL*

ce fel era lumea în trecut, ce prejudecări au poranismul artistic şi tot prin Alecsandri a Date biografice trebuit combătute, ce schimbări au fost de in­ început versul românesc să ajungă la gradul trodus pentru ca să se primenească aerul şi de perfecţie al parnasienilor francezi. Alec­ năravurile, în cari trăiseră cu toţii până atunci. sandri a fost Lamartine-ul nostru, dar până despre V. Alecsandri. Ideia aceasta de a statornici prin figuri vii ca­ Vasile Alecsandri, născ. la Bacău în Iulie 1821, ce Lamartine se putea bizui pe o limbă desă­ racterul, portul, cuvântarea, îndeletnicirile o- mort la Mirceşti 22 August v. 1890, a fost cel răşenilor, breslaşilor, slujbaşilor precum şi pe vârşită ciselată delà evul mediu, Alecsandri mai mare poet national român şi în acelaş timp ale boierilor şi ale sătenilor muncitori, preocupa a trebuit să formeze limba poporano- artisti­ unul dintre bărbaţii politici fruntaşi, cari au cu deosebire pe Alecsandri, care voia în mij­ că, eliminând influinţele molipsitoare ale la­ contribuit la regenerarea, desvoltarea şi înăl­ locul prefacerilor atât de repezi, prin cari tinismului catolic şi ale levantismului fana­ ţarea spiritului public, la introducerea şi propă­ trecea societatea noastră, să scape, ce i se pă­ şirea reformelor şi a civilizatiunii în România, riot... Ce uriaşă depărtare delà Bolliac până rea mai vrednic de păstrat urmaşilor, din întu- luptând cu energie şi cu succes pentru unirea nerecul uitării sau al indiferentei obşteşti. Sco­ la Alecsandri, şi delà Alecsandri până la Coş- Moldovei cu Valahia şi pentru ridicarea în fata pul nu şi-I'a putut atinge, fie din lipsă de în­ buc... străinătăţii a prestigiului şi a demnităţii noa­ demn, fie că viata lui fu lungă vreme zdrun­ stre ca popor şi ca stat. După studii mai întâi cinată — din seninătatea ei poetică, — de preo­ de medicină, apoi de drept, de matematică şi cupările şi luptele politice. Alecsandri, care ni- Un popor, care are gânditori mari nu-şi în fine de literatură la Paris, el se întoarse căiri nu se găsea mai fericit decât în casa lui către finele anului 1839 în tară, unde împreună periclitează niciodată existenţa etnică. Roma cu C. Negri, M. Cogălniceanu, Rolla, Docan, delà Mirceşti, în fata „luncei" lui iubite si a este moartă, dar pe Horaţ îl avem şi astăzi. Sturdzeştii şi toti corifeii mişcării nationale de Şiretului, purtător de tot felul de doine poetice, Alecsandri, care avea un cult pentru pământul Ruinele din Termopyle sunt de mult ale tre­ atunci, începu o luptă încordată împotriva dom­ niei lui Mihaiu-Vodă Sturdza, slăvind pentru şi soarele tării lui, fu, cu toate acestea, un că­ cutului — şi pe Omer nu-l putem uita... Po­ lător pasionat, şi o bună parte a tineretei şi-o poarele stinse de mult, dispărute, asimilate şi întâia oară, în versuri frumoase şi într'o limbă curat românească, virtuţile poporului, drago­ petrecu, se poate zice, pe drumuri. Impresiu- răsleţite, sunt „condensate" în opera unui stea de tară, vitejia strămoşilor şi dorul de li­ nile plăcute, împrejurările interesante, simţirile mare gânditor... Un poet al unei naţiuni este bertate. Viata şi activitatea lui Alecsandri fură calde ce-1 însufleţiră călcând pământul Franţei însăş naţiunea, căci adevăratul naţionalism strâns legate de însaş viata poporului român, iubite, al Spaniei mândre, al Africei arzătoare, al Italiei poetice, în sinul căreia petrecu el vre­ există numai în cultura unui neam... Un By­ la strălucirea istoriei căruia el a contribuit timp de 50 de ani, ca bun patriot şi ca poet de mare mea cea mai dulce a tineretei, ni le-a revăr­ ron este: Anglia, şi de mii de ori să dispară talent. In sufletul lui au fost înmănunchiate sim­ sat în versuri fragede, mlădioase, pline de focul crinul albastru de pe sceptrul Măriei Stuart, ţirile, dorurile, avânturile tarei, a cărei glorie iubirei şi al entuziasmului unei inime duioase. un Shakespeare va fi totdeauna: geniul en­ a buciumat-o, a căreia suferinţă a plâns-o, a Generozitatea înaltelor gândiri şi a patriotis­ glez. Un Molière este Franţa şi adevăratul căreia bunătate a cântat-o. Prima scriere ro­ mului gelos de soarta neamului său, îl mişcară în fata cruntelor privelişti ale ruinelor Sebas- imperiu al Ruşilor nu este pe tronul Romano- mânească a lui Alecsandri fu o nuvelă: Buche- tiera din Florenţa, publicată în „Dacia literară" topolei, iar pe malurile Bosforului, unde în wilor, ci în Tolstoi... Regii mor, tronurile dis­ a lui Cogălniceanu, după care urmară cântece odihna de veci aşezase el fiinţa inimei lui scum­ par, ţările se micşorează şi se măresc, căci şi balade ca: Doina-Doinftă, Baba Cloanţa, pă, sdrobită în floarea vârstei, ne-a adus acea aritmetica este logica cea mai sigură a isto­ Andrii-Popa, Qroza ş. a. cuprinse în Doine şi tainic melancolie, ce de atunci şi până Ia sfâr­ riei, — dar adevăraţii gânditori ai naţiunilor, Lăcrămioare, prima sa carte poetică, tipărită şitul vieţii avea să tresară în toate cântecile lui. regii cugetărei, nu mor niciodată... Tronul lor la Iaşi, tipografia B'ermann 1852, în care se afla şi Mărioara Florioara, minunata legendă Alecsandri, deşi aruncat de tânăr în vâr­ nu se clatină, împărăţia lor nu se micşorează, în formă poulară. tejul luptei politice, deşi prin pozitiunea sa în căci este împărăţia luminei, pe care lacrimile societate, prin farmecul talentului şi prin e- ç/ zimbetele p ţărmuresc şi soarele veşnicie In a^-' timp ~> *;utreera Moldova, aduna nergia sa pururea îndemnătoare la patriotice făptuiri, ocupa un loc întâietor printre bărbaţii o încălzeşte. din gura planilor, cântecile lăularilor, din poveştile bătrânilor, horile, cântecele haiduceşti întemeietori ai statului român, totuş politica de * şi doinele populare, pe cari mai târziu avea să partide, politică lipsită de teluri înalte sau de le dea la lumină sub titlul de „Poeziile popu­ roade folositoare binelui şi mărirei poporului, La pelerinajul ce se face în anul acesta în lare ale Românilor" închinându-le Doamnei pe care Fa iubit cu aceeaş înfocată patimă, cu Mirceşti, se duc şi fantomele soldaţilor noştri Elena Cuza. (1 voL în 8°, VIII şi 416 pag. Bu­ care iubea natura şi iubea soarele, nu aveau morţi în Galiţia... Si ei, au murit pentru na­ cureşti, tip. Lucr. asociaţi 1865). începuturile darul de a-i mulţumi nici inima nici mintea. Lipsit de prejuditii, însufleţit de iubire de tară ţiunea lor, pentru a cărei fericire au dat mai Teatrului National din Iaşi tot el le însufleţi şi le susţinu, scriind comedii şi drame cu subiecte înfocată şi statornică, cinstit, pe cât era de ze­ mult decât li s'a cerut. Şi-au dat viaţa... Un luate din viata şi din societatea română, biciuind los şi de stăruitor în treburile publice, amic popor care avea pe un Alecsandri, Eminescu, viciile, batjocorind deprinderile învechite si devotat şi sigur, tovarăş vioiu şi spiritual, el Caragiale, — nu va dispărea niciodată. creiând tipuri, din ciri Cocoana Chirita şi Ior- avea să se urce cu capul sus şi cu fruntea se­ gu deia Sadagura at rămas şi până acum mo­ nină până la treptele cele mai înalte ale scării Tronul lui Alecsandri nu se va clătina... dele vii şi adevărată ale provincialilor de pe sociale. Ministru al afacerilor străine pe tim­ El este un rege al românismului, — şi împă­ acele timpuri. Ajutai de celebrul actor Mateiu pul căimăcămiei lui St. Catargiu, B. Sturdza răţia lui este a luminei.... Millo el pune în scenă mai multe figuri contim­ şi A. Panu (1858), ministru la acelaş departa­ porane ca Barbu Lăutarul, Paracliserul, Mama ment al Iui Cuza-Vodă, în mai multe rânduri Angheluşa, Clevetici, Surugiul, Covrigarul şi deputat, senator, v.-preşedinte al camerei de­ mai cu seamă pe Evreul şi pe Qrecul din „Li­ putaţilor, trimis în misiune politică extraordi­ piturile satelor din Moldova", un fel de galerie nară pe lângă împăratul Napoleon, regele Vic­ în carne şi în oase, menită a arăta viitorimei tor Emánuel şi guvernul Marii Britanii de ami-

politica nu-l stăpâneşte deplin, — între altele, şi tică mai slabă nu-l legau pe viată de un singur lor politice ale neamului. Vechiul lui plan, pe ca­ pentrucă el era prea superficial ca o credinţă gen; fără a fi cel dintâi în lirică, în epică, în re-1 împărtăşia odată lui Bălcescu, de a des­ să i se poată înrădăcina adânc în suflet şi pentru satiră, în fabulă, în descrierea de călătorie, în chide o nouă revistă, era să fie adus acum la că era prea comod ca lupta să-1 târască în vâr­ critică, în teatru, el se întâlnea pe rând în toate îndeplinire. tejul ei sălbatec. aceste domenii, şi, fără să fi inovat în vre-unul, Ca un prevăzător al celor mai apropiate Apoi tocmai pentrucă personalitatea lui nu el ajunse pe încetul, -— prin dispariţia treptată şi mai fireşti schimbări politice, — dintre lup­ era hotărîtă în de ajuns, pentrucă un sistem a acelor bătrâni, prin dezertarea, din oboseală, tătorii pentru aducerea lor la îndeplinire fără de idei nu însufletia scrisul său, pentrucă nu-şi din desgust, din lipsă de caracter, a celorlalţi, zăbavă, Alecsandri invoca în titlul revistei sale, recunoştea chemarea de a înnoi, într'un senz cari nu erau în stare a da un lucru continuu, după cincisprezece ani de activitate literară, care să rămâie neschimbat, — el era mai în făcut cu stăruinţă, — şi rămase pretutindeni în deosebit de rodnică şi înnoitoare a sufletelor, stare decât oricine să urmeze vremea. A fost locul întâiu. „România", Ţara Românească unită sub rapor­ idilic, sentimental, uşor romantic, satiric, pufin Iar pentrucă într'însul se adunau însuşirile tul politic, pe care în câţiva ani era s'o vadă. revoluţionar, pe rând, după cum cerea societa­ literare tinere, pe cari ştiuse a le prinde cu o Dar în numirea revistei celei noui se cuprindea tea în mijlocul căreia trăia, nu ca un critic minunată receptivitate, Alecsandri putu trans­ mai mult; şi visul aici îşi avea partea lui: acea­ aspru, ori ca un îndreptător fără cruţare, ori, mite unei noui generaţii de scriitori, nu numai stă „Românie", pe care Alecsandri o cântase în în sfârşit, ca un singuratec, mulţumit cu inti­ influenta sa, ci o întreagă tradiţie, în concep­ 1848, şi pentru Ardelenii cari-şi cereau o viată mitatea bogată şi originală a sufletului său, ci ţie şi formă. naţională, şi pentru Bucovinenii cari prindeau spre a o reprezintă, a o îndemna pe cale, a o întors în tară încă din 1854, tămăduit de a se simţi iarăş Români, n'aveau numai decât mângâia uşor pentru osteneli pe cari nu i le im­ lunga lui iubire, care-1 trimisese pe mult timp hotarele celor două principate. Numele ei era, pusese el. Iubind pe Alecsandri, această clasă sub ceruri atât de străine, Alecsandri, care se pentru Alecsandri, ca şi pentru aceia cari l-au boerească, şi mai bună şi mai rea decât repu­ găsia deodată în curentul politic nou creat de dat, din acest motiv şi nu pentrucă principatul taţia ei, se iubia pe sine. evacuarea principatelor de către Ruşi şi de muntean se numia „România", Principatelor- Unite, — şi el trebuia să fie, mai ales, pentm Şi, în sfârşit, scrisul spornic, uşor al Iui aşteptarea rezultatului răsboiului Crimeii, care cei ce erau să urmeze, — amintirea datoriei Alecsandri, care se juca elegant cu versul ce nu putea să se încheie decât cu triumful pute­ lor supreme fată de neamul sfâşiat prin vitregia venia totdeauna la chemarea lui oricât de deasă, rilor apusene şi, deci, cu al libertăţii şi naţio­ vremilor, dar şi prin păcatele înaintaşilor. nu se mărginea la un singur domeniu literar. nalităţii româneşti, se hotăreşte a începe din Originalitatea lui mai ştearsă, puterea lui poe- nou lupta culturală pusă în serviciul aspiraţii­ (Ist. lit: rom. sec. XIX.) Duminecă, 5 Septemvrie 1913. l%g. f . ^ cui şi Domnitorul său Alexandru Ioan I. el ştiu toare melodii. Sub înrâurirea glasului ei mol­ ură al unora din tipurile cele nouă, tot mai în tot locul şi întotdeauna să-şi îndeplinească com şi dulce, a ochilor ei ispititori de gânduri multe Ja număr, şi să trezească puţină duioşie datoria cu sfinţenie şi să undească cât mai măreţe, cântă el pe Oştenii noştri, duşi „cu Dzeu pentru alte tipuri, pe cari odată tot el le atacase, multe foloase Kntru tară, din ori ce însărci­ şi cu voie bună" peste Dunăre să cucerească înţelegându-Ie rău, şi care acum, când se duc, nare publică, ce i-a fost încredinţată. De aceea neatârnarea tarei. Legendele lui, pline de far­ se înalţă, se idealizează pentru dânsul. numele lui se găseşte cu dragoste asociat la mecul tineretei, al dragostei şi al vitejiei, stră­ Astfel atitudinea lui faţă de marea schim­ toate marile acte ale constituirii .sau neatâr­ luciră sub haină mai mândră, iar pe scenă Le­ bare ce se grăbeşte către desăvârşirea ei, înlă­ nării statului român. genda lui Despot, Fântâna Blanduziei, Ovidiu, turând fără milă pe învinşi şi puind pe învingă­ Cu toate acestea, om cu idealuri înalte şi desvăliră lumei, cu admiratiune purtată către tori în lumina tare a timpului, care face să se cu ambiţiuni impersonale, caracter neatins de poetul ei iubit, că Iui Alecsandri vârsta, trecând vadă toate lipsurile şi petele, nu e deosebită patimile, ce înveninează ori derapănă pe cei pe deasupra capului lui albit, nu-i micşora nici de a lui Rusu, care plângea pe pragul unei lumi buni, el îşi întorcea mai bucuros sufletul către căldura inimei, nici puterea şi frăgezimea in- spiraţiunei. pe care tot el voise s'o părăsească şi spre care poezie, căreia îi încredinţa bucuriile şi dure­ orice întoarcere e acuma cu neputinţă. Era clipa rile, dorurile şi avânturile, de cari era cuprins, Lucrarea poetică şi dramatică ce ne-a lă­ de oboseală, de nemulţumire cu toate rezulta­ dând astfel viată nu numai la ce simţea, ce ve­ sat este foarte voluminoasă, o parte numai, tele, de neîncredere în sine, care vine în toate dea şi ce auzea el, dar luminând pare că şi în­ deşi cea mai mare fu publicată de librăria So- prefacerile cele mari ale societăţilor omeneşti. tunecimile inimei şi tălmăcind cu drag tainele cec din Bucureşti în anul 1875, sub titlul de O- Dar era, pe lângă aceasta, şi clipa serioasă, gra­ nepipăite ale făpturii. Cu dânsul iarba, luncile, pere complecte în IX vol., cuprinzând poezii, proză şi teatru. Aşa poeziile sunt cuprinse în vă a recunoaşterii greşelii celei mari ce se face isvorul, florile, vântul, pasările, gândacii, flu­ de oricine, în conducerea unui popor, aude nu­ turii cântă, vorbesc, plâng, suferă şi visează. vol. I. sub numele de: Doine, Lăcrămioare, Su­ venire (1842—1852), 67 de bucăţi în 242 pag. mai glasul tare, sigur, al raţiunii, se întăreşte Sentimentul naturei ca şi sentimentul iubirii, de exemplul aceloraşi fapte, îndeplinite aiurea, al patriotismului şi al ridicolului (în teatrul său) Vol. II. Mărgăritarele (1852—1862), 46 de buc. sunt cele patru mari coarde ale lirei lui poetice, în 193 pag. Vol. III. Pasteluri, Varia şi Legende dar uită că a desrădăcina o naţie din datina ei, care a răsunat „la orice adiere, ce s'a putut delà 1862 înainte, 91 de buc. în 324 pag. Voi. fie şi pentru a o pune într'un teren mai bun, deştepta din mişcarea poporului nostru". Dacă IX. Legende nouă, Ostaşii noştri, La Turnu- aduce vestejirea, .tânjirea ei îndelungată şi o urmărim în desfăşurarea lui acest talent atât Măgurele, 26 de buc. în 150 pag. Proza: (nu­ face să rămâie în urma altor naţii, cari, ele de complex, în care a vibrat toată inima şi s'a vele, schite, biografii) 1 voi. Teatru: Canţ. co­ şi-au păstrat legăturile hrănitoare cu tradiţia manifestat toată mişcarea compatrioţilor săi în mice, Doi morţi vii, Iorgu delà Sadagura, Kir lor naţională. timp de 50 de ani, rămânem, cu drept cuvânt, Zuliaride, Cinel-Cinel, Coroana lui Ştefan cel O întreagă lume, o vreme întreagă se oglin­ uimiţi de bogăţia isvoarelor şi de simplitatea mare, Arvinte şi Pepelea (feerie), Sgârcitul ri­ desc în scrisul pentru teatru al lui Alecsandri mijloacelor, cu cari Alecsandri s'a afirmat ca sipitor, Rusaliile, Florin şi Florica, Boerii şi din aoest timp. In sate, el nu mai vede acum poet liric, poet dramatic şi ca prozator, căci o Ciocoii, Lipitorile satelor, Concina, Ginerele numai pe fetele frumoase ca zânele şi pe flă­ mare parte — şi nu cea mai puţin însemnată lui riagi-Petcu (localizarea piesei lui Emile Au- căii de potriva lor, în ele nu mai aude cântecele a lucrărilor sale — a fost scrisă în proză. gier „Le Qendre de Mr. Poirier"), Drumul de singure, chiuiturile de horă, vioara lăutarilor, fer, Despot Vodă (dramă), Fântâna Blanduziei glumele şi urările; nu mai sunt acum la el ţă­ Intr'adevăr, combinarea fericită de libertate (comedie antică), Ovidiu (dramă antică), 4 vo­ ranii cari-şi vântură căciulile în băţ de. bucuria a gândului, de măsură a formei, întrebuinţa­ lume. Adăugăm la acestea vol.poeziilor pop. rea meşteşugită a cuvintelor vechi şi a expre- ale Românilor, pomenit mai sus, şi mulţime de unei vieţi lipsite de toate grijile, nici ţărancele siunilor nouă, alegerea nimerită a „florilor şi alte lucrări până acum nedate la tipar, plus o care-şi torc din fuior îngânând un cântec, pe colorilor limbei", precum şi minunatele efecte, corespondentă privată între dânsul şi Ioan Qhi- când delà fereastră le pândesc râvni torii, cei cu ce produce aşezarea fiecărora la locul cuvenit, ca, amicul lui de tinereţe, întreţinută timp de gânduri bune şi cei cu gânduri rele. Aceste ti­ armonia îmbinării ideilor şi a imaginelor, şi 40 de ani neîntrerupţi, care acum se află în puri, fireşte, nu le poate părăsi îndată zugră- muzica ce reiese din ritmul susţinut al versu­ biblioteca Academiei române şi numără peste vitorul lor sentimental şi idilic: totdeauna vor lui ori al frazei, au contribuit ca Alecsandri să 1500 de scrisori legate îr 5 volume. Cele mai fi săteni şi sătence din aceştia. Dar vor fi şi de rămână poetul simpatic şi poate cel mai po­ multe scrieri ale lui Alecsandri au fost publicate alţii, încurcaţi, zăpăciţi de formele nouă, pe cari pular la noi. în „Convorbiri literare". J / nu le cunosc şi nu le pot deprinde, împovăraţi Dealtminteri pe lângă plăcutele calităţi ale de sarcinile pe cari statul cel nou le pune pe stilului, ceea ce trebuie să observăm la dânsul In anul 1878 „Societatea pentru studiul lim­ umerii lor şi de datoriile pe cari sunt siliţi a le este: bogăţia invenţiunii şi originalitatea fan- bilor romanice" din Montpellier instituise un face pentru a-şi duce mai departe un biet traiu taziei, iar din punctul de vedere al însuşirilor premiu pentru autorul celei mai bune poezii a- năcăjit, şi pe lângă dânşii se vor ivi în noua morale, el revarsă în suflete simţiri nobile şi supra „Cântecului Latinului sau al Gintei La­ serie de piese ţărăneşti a lui Alecsandri toţi pă­ generoase, căci pretutindeni amorul patriei şi tine", în scop de a-1 pune în muzică, şi tradu- răsiţii, serioşi şi neserioşi, comici şi tragici, ai al libertăţii este înfrăţit cu acela al binelui şi cându-1 în toate idiomele romane, să-1 împră­ satelor din era nouă, pe care luptătorii ce în­ al omenirei. Ca poet popular, liric ori dramatic, ştie în lumea latină. Se trimiseră poezii din cărunţiseră până în ceasul biruinţii nu le visaseră el a cântat natura cu frumuseţile ei, însuşirile toate părţile locuite de Latini, dar comitetul astfel. inimei, tainele patimilor şi ale vieţii, frăgezi­ serbărilor recunoscu că poezia lui Alexandri în­ într'o scrisoare din 26 Octomvrie 1860, mea dragostei, adevărul şi avânturile sufleteşti deplinea singură condiţiunile concursului. Pusă Alecsandri arăta1) că în două săptămâni, „după resădind în fiecare idee sau simţire o părticică a în muzică de Marchetti (Roma) ea fu cântată în cincisprezece zile de friguri de muncă", a înze­ sufletului său blând, cinstit şi entuziast, şi dând în- ziua de 10 (22) Maiu 1878 la Montpellier, în faţa strat teatrul lui Millo cu drama în cinci acte chipuirei podoaba tineretei şi căldura credinţei, ce unui public de 60.000 de auditori. Alecsandri fu Lipitorile satelor, cu alta în patru acte, Zgârcitul sărbătorit ca un rege. i-au rămas statornice până la capătul vieţii. risipitor, cu Satul lui Cremene — nepubiicată, In Alecsandri trăiau doi oameni în acelaş timp: In anii din urmă ai vieţii sale Alecsandri a într'un act, şi cu două canţonete2). „Lipitorile patriotul şi poetul, şi acţiunile sale erau călău­ ocupat postul de trimis extraordinar şi ministru satelor" e singura din aceste piese care ne pri­ zite când de unul, când de altul. Simţământul plenipotenţiar al M. S. regelui Carol la Paris. veşte deocamdată, dar încă din aoest an, 1860, artistic şi îmboldirea arzătoarei închipuiri l'au El era membru al Academiei române încă delà purtat prin pustiurile cu nisip şi cu Beduini, pe 1867, data înfiinţărei ei. Alecsandri era însurat Alecsandri mai isprăvise, din ciclul său de sce­ valurile mărilor cu tărmi feerici şi vedenii mi­ şi a avut o singură copilă, azi soţia dlui G. ne săteşti, Rusaliile. nunate, pe câmpii de bătaie, pretutindenea stu­ Bogdan. Oraşul Bacău, locul de naştere al poe­ Intriga din amândouă n'are însemnătate şi diind, scriind, bucurându-se de viaţă, de căl­ tului, i-a ridicat anul acesta în grădina publică ea era împrumutată poate teatrului francez dură, de cer, de paseri în sbor, de gândurile un monument purtând bustul lui turnat în bronz contemporan, pe -care poetul român îl cunoştea gingaşe ori duioase, şi îngânându-şi vremea cu la Paris, opera sculptorului român Hegel. In foarte bine. De-o parte obişnuita satiră a pro­ torsul firului năsdravăn al povestirilor sale tot­ Bucureşti şi în Iaşi câte o uliţă poartă numele prietarului, arendaşului, a paracliserului, acum deauna calde şi interesante. In ţară îl vedem a- lui Vasile Alexandri, iar în aula Academiei ro­ şi a dascălului de şcoală — nu însă şi a preo­ lergând fără de preget întru propagarea bune­ mâne, deasupra biroului prezidenţial, se află tului, pe oare Alecsandri nu 1-a schiţat satiric lor principii, întru pregătirea lucrărilor, din portretul lui în mărime naturală, opera picto­ niciodată, dovedind astfel respect faţă de cre­ cari răsări unirea, alegerea comună a lui Cuza, rului Bertin din Paris, dăruite de M. S. regina dinţă şi de oamenii cari, cu ori câte lipsuri per­ propăşirea şi mărirea crescândă a patriei, gân­ Elisabeta (Carmen Sylva). (D. C. O.) sonale, o reprezintă —, care umblă după femeile ditor preocupat de combinări politice, răsfoind (Enc. Rom.) şi fetele din sat şi iese păcălit şi ruşinat; o notă şi tălmăcind înţelepciunea legii, şi fulgerând, de glumă răutăcioasă care se găseşte şi în li­ cu pana muiată în sângele inimei sale rănite, teratura poporală. De altă parte, înfierarea ex­ pe duşmanii dinlăuntru şi din afară ai tării. ploatatorilor greci şi evrei ai satelor; şi iarăşi Iată pentru ce alegerea la 1866 a unui principe Alecsandri nu face altceva decât dă formă lite­ străin, fiind consfinţirea uneia dintre dorinţele Teatrul lui Alecsandri. rară unui puternic sentiment popular: duşmanii de căpetenie ale divanului ad-hoc, Alecsandri fu printre cei dintâi, care aclama suirea lui Ca- ţăranului îl înşeală, îl păgubesc, îl batjocuresc Cele mai multe şi mai însemnate însă din­ în tot felul, pentru ca la urmă pedeapsa cea mai rol I pe tronul României. Raporturile sale cu tre scrierile teatrale pe cari le alcătueşte Coroana deveniră cordiale, şi nu simţia feri­ grea să cadă asupra lor, şi, pe când temniţa Alecsandri cam în pripă cu începutul după dom­ se deschide ca să-i înghită, tânărul frumos şi cire mai senină decât aceea de a petrece câ- nia lui Cuza-Vodă, dau înfăţişarea cea nouă tăva vreme lângă Suveranii noştri la Bucureşti cinstit şi fata pe care Dumnezeu a ajutat-o să a unei societăţi care prin fapta, nu totdeauna iasă din toate ispitele şi primejdiile, să se în­ şi mai ales la Sinaia. Astfel Carmen Sylva, bine chibzuită şi cu urmări norocoase, a gene­ cunoscându-1 mai deaproape, îl iubi din ce în ce făţişeze ţiindu-se curat de mână pentru a primi raţiei sale, ajunse a fi cu totul deosebită de lu­ binecuvântarea căsătoriei lor. mai mult, devenind muza lui inspiratoare, ca- mea pe care el o apucase, o despreţuise şi o re-i lărgi orizontul privirii şi-i deschise necon­ La oraşe are însă Alecsandri, mai ales în tenit altele nouă, îi dădu minţii aripi neobo­ ridiculizase Ja 1840. Cu intenţii polemice, — site şi-i încălzi simţirea prin minunatul ei „în- căci multe nu-i plac lui în nouăle moravuri, şi neplăcerea lui nu înţelege s'o ţie numai pentru *) Olanescu, discursul citat, p. 68. şfră-te mărgărite", al poveştilor, ce-i şoptea a) Of. -şi, în scrisorile «e se publică în „Tribuna." Pelesul, şi harfele cântându-i duioase şi răpi­ dânsul —, poetul satiric caută să arate specta­ torilor caracterul vrednic de batjocură ori de (Arad) ale lui Aleosajidri, aceeaş. Pag. 4. ROMANUL" Duminecă, 5 Septemvrie 1915.

oraşele muntene, care înfăţişează cu mai multă mului, respingere hotărâtă a străinilor, cari desbărat poporul românesc care năzuia către civilizaţi p. trufie sigură de sine anumite ridicule, o lume tind să ne copleşească. Alecsandri aplică arma muşcătoare a satirei îmbrăca în forma cea mai la îndemâna tuturor, acea a teatruli a întreagă de chipuri caricaturale, pe care, urân- Slăvindu-1 pe dânsul, pe calea aceasta du-ile el le-a cules cu îngrijire şi ni le-a trans­ pentru a ucide prin ridicol toate elementele putre vom trebui să-1 urmăm — şi numai urmân- ale societăţii. Aşa luară fiinţă plăzmuirile scenice a mis în schite foarte asemănătoare cu originalele. ti Jos de tot el nu s'a uitat, din vârtejul vieţii lui du-1, H vom slăvi. lui Alecsandri, cu «are el hrăni mult timp teatrul i de om bogat, puternic, admirat, „poet laureat" A. C. Cuza. mânesc, .condus chiar câtva timp şi de înţeleaptă 1 al neamului, ministru, prieten personal al Dom­ direcţiune. Dar Alecsandri nu era extrem în nimic, nului. In acest din urmă strat, al meşterilor şi o minte din cele mai bine cumpenite. El nu depi micilor negustori, înfăţişaţi în treacăt de Orá- măsura când lovia în apucăturile greşite şi urâte, • şanu, erau totuşi interesante observaţii de fă­ ştiu să facă totdeauna deosebirea între aceste apuc í cut, şi, dacă acest cerc social ar fi fost cercetat Cuvântare la desvălirea turi şi bunele şi sfintele obiceiuri rămase delà >atrăbui * la 1860 de ochiul ager al unui scriitor de o mai In Iorgu delà Sadagura, el .biciuaşte tocmai pe tinei * înaltă valoare, el ar fi dat, fiind încă neatins statuei lui V. Alecsandri. .cari, înto.rcându-ise din străinătate, nu mai respectă s 1 de molima imitaţiei maimuţăreşti după maimu­ mic; dispreţuesc neam, ţară si totul, fiindcă nu sămăna 1 ţele imitatoare de sus, altceva decât caricatura In Alecsandri .se întrupează epoca cea mai însem­ sau nu erau la Înălţimea modelului de imitat. ; < nată a regenerării noastre nationale, epoca, faptelor prin care s'a înscris în literatură douăzeci de Dacă însă primele lucrări .teatrale ale lui Aleosand :1 mari şi a lepădării de sine pentru binele neamului. Săr­ ani mai târziu. Din negustorimea de vremea aveau mai mult caraicteru! moralizator, acel al ultimei \* bătorim astăzi reînvierea în bronz, nu numai a unui veche două tipuri s'au furişat însă în teatrul .sale plăzmuiri în acest gen, Despot Vodă, Fftntâi : mare poet şi a unui fruntaş literat, ci pe aceea a uneia lui Alecsandri, fie şi în piesa cu ideia şi intriga Blanduziei si Ovid, reînviind pe scenă figuri din ta; ' din cele mai de seamă figuri ale trecutului oe ne atinge luată din franţuzeşte Ginerele lui Magi Petcu*). eut, intrau îm .cercul activităţii .sale de .căpetenie j; " mai de aproape. Alecsandri a făcut parte 'din o pleiadă (Din Istoria literaturii româneşti, sec. al tartarul poetic, acel al înălţării sufletului, prin evi; întreagă de suflete mari cari şi-au închinat puterile, XlX-lea de N. Iorga.) carea fermecătoare a ceeace a fost. ( întru propăşirea tării, şi el răsare din tovarăşii săi, ca o stea de întâia mărime, alăturea ou Mihail Co- Tot Ia înălţarea neamului a tins .şi activitatea po> gălniceanu, Coistache Negri şi cu conducătorul întregii litică a lui Alecsandri, desfăşurată mai ales la începu falange, Alexandru Cuza, primul domnitor al României tul domniei lui Alexandru Cuza, atunci când era ne Marelui naţionalist Alecsandri. unite. Dacă conlucrătorii săi s'au ilustrat mai mult pe voie de ineapărată recunoaştere a îndoitei alegeri, tărîmul faptelor politice, lui Alecsandri i-a fost .sortît domnitorului în Moldova .şi în Muntenia, alegere pii E un adevăr, care nu va trece: oamenii de a reînvia puterile lăuntrice ale minţei, din care ace­ care Românii călcau în chip vădit Convenţia de Parii ste fapte .se hrănesc şi isvorăse. Pentru aceasta Dum­ actul de naştere al naţionalităţii lor. Cu câtă dibăciei mari aparţin naţiunei lor. Şi numai prin acea­ •cu câtă căldură apără .poetul, acest mare, acest uria( sta ei aparţin omenirei. nezeu il înzestrase cu darul poeziei, eu darul întru­ pării cusetării în icoane; cu darul de a face să pă­ interes, fără de .sprijinirea căruia, România de astăzf Orbiţii chimerei cosmopolite nu văd reali­ ţi unda în spirit, odată ca ideea, şi căldura învietoare nu ar exista, precum nu poate isă .se menţină un tuiţ tatea naţională, care ne înconjură. Umani­ a simţământului. .Si acest dar îi înseamnă un loc aparte înalt delà temelia căruia ar lipsi dintr'o parte un bk| tatea, ce-i alta decât cuprinsul naţiunilor, în conlucrarea spre opera comună, prin faptul că, pe de piatră. Cum ştiu el să placă lui Napoleon III, laf Malmes.bury şi lui Cavour; şi .cu toate .că intexeself cari o alcătuiesc? Dar naţiunile? Ele nu au când, la marii săi emuli, a rămas numai faptele săvâr­ Franţei, ale Angliei, atrase de Napoleon în cercul poj fiinţă decât prin individualităţile geniale, cari şite, iar mijloacele pentru a lor îndeplinire au dispărut, la Alecsandri, pe lângă fapte, au rămas şi mijloacele, Jiticei lui, .şi ale Italiei, doritoare ea însaş de unire» le reprezintă. încorporate în nepieritoare plăzmuiri poetice. împingeau pe reprezentanţii celor trei ţări la o pleca» .simpatică către purtarea poporului român, totuş nu | O fi poate supărător pentru mulţime, dar Alecsandri este deci de două ori mare: mai întâi, mai puţin adevărat că .şi rolul trimisului lui Cuza, V* adevăr este: dintr'un punct de vedere mai fiindcă a pus umărul la ridicarea poporului român din .sile Alecsandri, fu mare şi minunat, căci ştiu .să si înalt — ea nici un există. Cine zice naţiune, întunerec către lumină, din .sclavie către libertate, din folosească de aceste .simpatii şi .să le întoarcă deplii barbarie către civilizaţie; al doilea fiindcă, pentru a-şi înţelege energiile naţionale, puterile crea­ în folosul ţării lui, încât obţinu mai mult locă decât* îndeplini menirea, a -întrupat în câmpul poeziei, plăz­ toare, sufletul unni popor, —care nu piere — stăpânii lumei erau plecaţi .să încuviinţeze. } nu materia neînsufleţită a masselor sterile, muiri de o neîntrecută frumuseţă care vor rămânea de-a pururi, ca. să bucure şi să desfăteze genera-ţiunile Deşi însemnată, mu pe acţiunea lui diplomatică si{ trupul, supus periciunei. ce se vor perinda în cursul viitorului. razimă nemurirea lui Aleosanidri, ci pe cealaltă parte Printre creatorii fiinţei noastre în dome­ Alecsandri, ca toti bărbaţii mai de iseaimă ai timpului a activităţii lui, datorită geniului poetic. niul obşteştei culturi omeneşti — Vasile Alec­ său, îşi desăvârşise cultura, în Apusul Europei, şi anu­ Aici Alecsandri, poetul, a .scos din bogata lui minţi sandri, e unul din cei mai caracteristici. me în centrul lumei civilizate, strălucitorul Paris. Dar şi din arzătorul foc al simţirei lui cu care topia me­ Poet, el întrupează genialitatea poporului ro­ minte mare cum era el, nu se lăsă a fi orbit de prea talul cel preţios al limbei, nişte plăzmuiri ce vor trăi; marea lumină ce isvoria din acel .soare intelectual, şi atâta pe pământ, cât timp limba românească va fi um mân; şi nimeni nu a pătruns mai bine senti­ el nu uită niciodată că este şi trebuie să rămâe Român; din coardele instrumentului melodios al .graiului li mentalitatea lui specifică şi nu a exprimat'o i'ă rolul /său este de a întrebuinţa cultura ce o dobân­ omenire. într'un graiu mai românesc. Bărbat de ac­ dise, la luminarea poporului din care făcea parte; că Ca toţi poeţii, Alecsandri a cântat durerile .şi bucu­ ţiune, el reprezintă aspiraţiunile întregului dacă erau multe de îndreptat în ţara lui de baştină, riile inimei lui; şi aceste cântări întrupează o gingăşii neam pe care nimeni nu le-a apărat mai bine erau şi lucruri ce trebuiau respectate, oa bune şi vechi .şi o frumuseţe de rostire, o delicateţă de simţire «« ca dânsul. obiceiuri. De aceea şi vedem că primele lui cântări, fac din ele nepreţuite mărgăritare. Dar tot el, şi nu dupăce =e întoarse din străinătate, nu sunt imitaţiuni ca toţi poeţii, a consfinţit cea mai 'mare parte din k. El e poetul Unirei, pe care a servit-o cu de ale 'poeţilor francezi, ci sunt toate croite după ca­ credinţă; omul politic înţelept care a făcut crarea lui poetică, tot înăltărei neamului, cântâaidu-i lapodul naţional. Această tendinţă a lui Alecsandri se trecutul şi reînviind închipuirile poporului în icoane atâtea servicii ţărei; bardul latinităţei; cân­ manifestă în curând într'un chip mai rostit, în culegerea mult mai puternice decât acele făurite de el. Alecsan­ tăreţul entuziast al vitejiei străbune reînviate (cântecelor poporane româneşti. Alecsandri era înainte dri a .străbătut câmpul legendelor istorice ale Româ­ — glasul elocvent al naţiunei, în parlament, de toate un poet poporan, cu deosebire însă că, în loc nilor şi a închegat în versuri neperitoare puternicele de a fi înzestrat numai cu darul sfânt al cântării, mai apărând vetrele strămoşeşti în contra liftelor .şi vitejele lor figuri; a căutat să reînvie mândria ori­ era şi pol ;it în cuget şi rafinat în simţiri. El prelucra străine cotropitoare. ginel noastre romane, cântând Sentinela română ţi deci nîitimatale găsite în gura poporului, le desăvârşi aducând pe .scenă figurile atât de dulci şi de ademe­ Ori unde, al nostru a fost, Român adevă­ si le dădu forma, cea mai încântătoare. Nu se poate nitoare .a Gettei .şi ale lui Oraţiu şi Ovid; a apropiat rat, luptând pentru neamul său,pe care l'a puni lui AlecsanJvi măsura pe care unele minţi în­ de noi iarăş timpurile de virtuţi militare, de nespus» iubit cu patimă. Prin aceasta a fost mare. guste caută să i-o aplice, criticându-1 asupra modului jertfire .pentru binele obştesc .şi apărarea moşiei, în­ Şi aice, ca la toţi bărbaţii însemnaţi cu cari cum înţelege să repToduică folklórul românesc. Alecsan­ seninate prin luptele noastre cele vechi cu Polonii, Tă­ dri n'a viut numai să culeagă odoarele cugetării şi a tarii ,Ungurii şi Turcii. A căutat într'um cuvânt «ă-şi se făleşte omenirea — naţionalismul e pute­ simţirii si in';nei lui, în care bătea cu cea mai mare rea creatoare a mărirei. pue lira în slujba neamului, ca un ridicător pu.ternk putere pulsul vieţii şi a simţirei naţionale, el recântă al simţirei lui, spre a-1 rechema la mândrie şi vrednicia Prin naţionalismul său înflăcărat, el a tcat" c:.eaţiuniile poporane, precum le racântase fiecare de sine; -spre a face -să scapere în el scânteia dătă­ fost aceea ce este; prin afirmarea ideei na­ poet poporan pun mintea căruia ele trecuse; atâta toare de viaţă a propăşirei; .spre a-1 aduce la conştiinţa numai că acuma, lacul fiind mai mare şi mai adânc, ţionale, el a devenit reprezentantul poporului de sine şi la îndeplinirea rolului pe care Dumnezeu l^a ,undele s 2 Ii m pe/iau imai mult, şi puteau reflecta dat popoarelor ale.se ce le-au presuxat ici-icolea pe pă­ român, care vine astăzi să i se închine cu re­ - mai cli". si mai puternic lumea înstelată ce .se oglindia mânt. cunoştinţă. iu ele. Dar să nu uităm un lucru: Si Alecsandri s'a născut ,şi a trăit într'un timp când Dacă Alecsandri însă se apropie a.şa de mult de po­ lucrarea lui trebuia să rodească, timp fericit .şi care Slăvirea oamenilor mari, e împărtăşirea por, .chiar delà primele începuturi ale activităţii ^ale, foarte rar numai .se arată în .cursul trebilor lumeşti, ideilor lor. este că inima şi firea lui îl trăgea către întregul din El a trăit în una din acele scurte clipe din viaţa po­ care făcea parte; şi de aceea pe lângă răsunetul cel poarelor, când deştaptându^se în ele .simţământul pă­ In culmile ideale la cari a putut să se mare al gândului poporului în vasta lui inteligenţa, ridice, în credinţele pentru cari s'a jertfit, strării speciei, ele înăbuşă egoismul şi pornirile intere­ Alecsandri înţelegea să pună în islujba acestuia toate sate ,ale individului; când glasul cel mare al neamului stă mărirea omului. Reprezentant al ideei — puterile creatoare, cu care natura îl înzestrase cu atâta acopere vocile acelor ce-l alcătuese, cum acopere vue- el trăieşte şi moaré odată cu dânsa. dărnicie, şi să nu părăsească nici un moment rolul în­ tui cel puternic al oceanului clăpocitul fiecăruia din Pentru noi Alecsandri însemnează: unire, credinţat lui de soartă, de a fi apărătorul culture!, a valurile .sale. Era un timp minunat, acela îm care fu latinitate, românism încrezător în tăria nea- limbei şi a cugetului poporan. dat lui Alecsandri să cânte şi .să îndemne. Purtat de Din vremurile vechi rămăsese o sumă de rele, o un puternic curent către propăşire în toate ramurile, 3) „Le gendre de Mr. Poirier". sumă de apucături vrednice de râs, de care trebuia poporul român era gata la toate jertfele, numai ca acest Duminecă, 5 Septemvrie 1915. „ROMÂNUL" - Pag. 5.

îtatuitor curent să izbândească. Alecsandri a putut batjocorită şi la mulţi le era ruşine să spuie că tóige icu deplină desvoltaxe a strălucitei Iui minţi cei sunt Români, vine Alecsandri cu teatrul şi cântecele Macedo-Româmi. loi poli ai vieţii noastre politice, anul 1848 cu Snce- lui, iar Românul ugilit, simţindu-se mândru, faţă puiul reînvierii şi anul 1878 cu apogeul ei, şi în aceşti de naţionalităţile celelalte, în expansiunea sa, Lui V. Alecsandri. treizeci de ani cari încheagă cea mai frumoasă pagină merge cântându-le şi declamându-le pe la hramuri, istoria neamului ramânesie, lira lui stătu vecinie petreceri şi afirmându-se ca Român. Astfel în mo­ Versul Tău de aur, a trezit pe Armânul delà ordată, vecinie la pândă, pentxu a întări -simţirile şi mentele de grea cumpănă, printr'însul s'au sim­ Pind, din visul uricios al unei idei paneleniste, în i înviora inimile. ţit Românii tari; el le-a dat putere, de s'au ridi­ care-1 scufundase hrăpitorul conştiinţei noastre na­ cat deasupra apei şi au scăpat de înec. tionale. Aşa în 1848 el ridică, odată cu Mureşaau în Ardeal, Geniul Tău, scapă azi delà o peire sigură un fgtaul pentru a evoca Deşteptarea României; în 1857 Mai încoace, până în ziua de azi, au avut Ro­ milion de Armâni, aprinzând într'înşii focul sfânt tel fantă Hora Unirei care răspândeşte ideea niântui- mânii scriitori şi poeţi destui — unii mai mari — a! iubîrei de neam. jtoare de neam până în ultimele unghere ale ţărilor se spune decât Alecsandri; — dar cine a putut să Azi, mai mult ca oricând, Tu rege al poeziei, jromâne la auzul cuvintelor înaripate, însoţite de glasul lucreze în popor aceea ce a lucrat Alecsandri? ne oţeteşti piepturile şi ne dai nespusul curaj de pioarelor şi de tropoitele picioarelor. Si în sfârşit, la Valurile Prutului ne îneacă şi astăzi, dar unde e a primi moartea fără şovăire, din partea acelora, (capătul lungei sale carieri, atuncea când puterile cor- un Alecsandri al timpului de fată, atât de senin şi cari un secol întreg au supt sângele ţăranului fpului începând să se retragă, viaţa minţei se întăreşte dulce, vesel şl fecund, care să ne mântuiască de Român. hi străluceşte un moment mai tare ca totdeauna, i-a potop!?! O pagină de aur în istoria Macedo-Românllor, [fest dat isă încoarde lira lui o ultimă dată, acuma însă Căutaţi-1, căutaţi-1! Faceţi-1 anume, cât mai în- este slabul omagiu de recunoştinţă ce-Ţi putem a- Jen strune de oţel, pentru a cânta răsboiul şi pentru a grabă, căci ne prăpădim! duce, Ţie, divinule Alecsandri, geniule neperitor! [•sărbători vitejia actuală a poporului, pe care el o vâ- ! zuse isvorând atât de mănoasă în veacurile trecute. Elena Voronca. N. Z. PAPLEACU, [ Aci lirica lui Alecsandri îşi ajunge culmea, şi rar a student Macedo-Român. ; răsunat accente aşa de convinse şi aşa de convingă- Abela, Macedonia. ; toare, aşa de aprinse şi aşa de dătătoare de scântei, oa acele icu cari el cântă pe vitejii săi Români. Dacă so poate vorbi de fericire în lumea pământului, apoi Alecsandri a atins pe cea mai înaltă, întru cât el 'putu împlini până la bătrâneţe menirea pusă lui de Tratativele ruso-române. > soartă din primii ani ai tinereţii, plătindu-şi astfel da- : toria -către poporul ce 1-a năS'Cut, datorie contractată Arad, 4 Septemvrie 1915. De atunci diplomaţia rusească a încercat să furin zămislirea geniului in icreerul lui şi a nobleţei de influenţeze asupra miniştrilor pe cari îi ştia mai simţire în inima lui. Publicăm mai ia vale un articol din „Journal de Ge­ neve" asupra rela(iunilor romăno-ruse: puţin intransigenţi, şi asupra altor personalităţi 8i acuma noi eari ne-am adunat aici pentru a săr­ politice, .lăsând să se înţeleagă că nu s'ar da bători amintirea marelui bărbat fixându-i în bronz me- Putem astăzi, după informatiuni ce ne vin în lături delà noui concesiuni, acordând anume "talic chipul peritoT, după cum în bronzul inimilor e delà o persoană în situaţie de a şti, ceas cu săpată icoana neperitoare a marelui său suflet — ne ceas, şi în mod exact ceea ce se întâmplă, să Cernăuţul, cu condiţia însă, ca din partea sa, plătim şi noi o datorie către unxii din părinţii neamului expunem la ce punct se aflau la 11 Iunie nego­ România să renunţe la alte exigente, judecate cierile între România şi Rusia. românesc. A. D. Xenopl. excesive de guvernul imperial (rus). Deja în luna Octomvrie trecut, guvernul din Bucureşti încheiase cu guvernul tarului, o con- In conferinţele cu şefii opozitiunei, d. Brătianu ventiune prin care România în schimbul neu­ tralităţii sale, ar fi fost autorizată să-şi ane­ a declarat că, personal, nu-şi asumă răspun­ xeze teritoriile monarhiei austro-ungare lo­ derea de a permite Sârbilor să se stabilească pe Influenţa lui Alecsandri în cuite de Români cu conditiunea însă, ca să ia malul stâng al Dunării, cu alte cuvinte să cu­ posesie de dânsele înainte de sfârşitul ostilită­ cerească în total sau în parte Banatul; şi că în Bucovina ţilor. Bucovina, nu va ceda nicodată linia Prutului, Cu toate că în acord se vorbea de neutrali­ chiar dacă s'ar acorda României Cernăuţul. Alecsandri! Că a fost mare, o dovedeşte pute­ tate, era prevăzut, aşadar, de fapt intervenirea rea prin care s'a impus în sufletul Românilor din armată a României pentru o luare în posesie Astfel tratativele au putut fi reluate la Paris, toate părţile. Nici unul din poeţii noştri nu a stră­ a regiunilor rezervate pentru dânsa în timpul Ja 8 Iunie, şi de data aceasta, pe un ton amical. bătut atât de adânc în toate păturile sociale, nu a răsboiului, de către Rusia. Rusia nu vrea să cedeze asupra chestiunei prins aşa de sănătoase rădăcini, şi nu a fost atât Din luna Octomvrie până la 26 Aprilie, şi de iubit ca Alecsandri, — pentru că el singur a adecă, până la data încheierii tratatului între Sârbilor, către cari este legată prin angaja­ iubit aşa de mult poporul, pătrunzându-i până în \ tripla înţelegere şi Italia, cabinetul din Bucu­ mente scrise, şi cari au fost deja sacrificaţi la afunzime fiinţa, încât s'a făcut una cu el. reşti şi-a continuat armamentele, refuzând să in­ Adriatica; şi de altă parte, d. Brătianu se men­ „Doine si lăcrămioare"! Cât de bine le-a pri­ tre în tratative mai precise. ţine pe acest punct intransigent. Dar şefii inter-. ceput şi îmbinat: căci doină fără lacrimi nu poate In privinţa aceasta s'a născut o mică conte- ventionişti români, pe când aprobă rezistenta fi. Amândouă izbucnesc deodată, din sufletul nea­ statiune. D. Brătianu afirmă că, cu toate că a încăpăţînată a primului ministru, în privinţa mului nostru obidit. Doina şi lăcrămioara .svit em­ fost informat deja din luna Februarie de inten- blemele poporului nostru. tiunea Italiei de a ieşi din neutralitate, ar fi Bucovina, nu va ceda niciodată linia Prutului, Doina e cântul de jale al naturei, când duşma­ fost lăsat la o parte în tratativele ce au urmat cu condiţie însă, ca aceştia să fie şi ei dispuşi nii ei se reped să o dărapene de avere şi de îru- între Roma şi înţelegerea, până la încheierea să facă concesiuni Bulgarilor, pentru ca să-i musetă, ca şi pe Ro.rânul desmoştenit, a căruia acordului. La Roma, dimpotrivă, precum şi în hotărască să meargă asupra Constantinopolului. frate e codrul, bântuit ca şi el; iar lăcrămioarele unele cercuri din Bucureşti, se afirmă că primul- Pe terenul acesta chiar România este gata să ministru român, dispunea de toate elementele sunt lacrimile Maicei Domnului, zice poporul, a dea bunul exemplu, retrocedând Bulgarilor maicei noastre a tuturora, a naturei, a pământului pentru ca să cunoască exact intenţiunile Italiei, pe care trăim; de aceea ele una merg. Maica în dacă nu ar fi vrut să facă în adins pe surdul. aproape întreaga Dobroge, şi între altele, Do- doină îşi caută fiul, acea „maică bătrână, cu brâul brici şi Balcic. de lână" din Miorita, plângându-şi fiul moldovan. Oricum ar fi, numărul delà 26 Aprilie, ca­ Românul se identifică cu însăş natura şi se re­ binetul din Bucureşti s'a hotărît să redeschidă Ca concluzie, tratativele au fost reluate în cunoaşte ca fiu al ei. Acestea toate au fost între­ negocierile cu Rusia, pentru ca să precizeze cari buni termeni, văzute de Alecsandri! erau teritoriile locuite de Români în Austro-Un- garia, şi să declare răsboiul îndată ce o a doua Cât priveşte influenta lui Alecsandri în trecerea conventiune va fi complectat pe cea din Octom­ sa prin Bucovina, care nu se poate descrie aşa pe vrie. scurt, — aceasta a fost atât de mare, cum nici nu se poate calcula, şi ar fi meritul cel mai străluict D. Brătianu a trimis atunci la Petersburg ce şi-ar putea câştiga cineva, studiind cu deamă- o notă categorică, un fel de ultimatum, spunând A apărut: nuntul şi scriind tema aceasta, până se mai află că România reclamă Prutul ca frontieră în par­ câţiva din bătrânii în a cărora memorie se mai tea Rusiei, Tisa ca viitoare frontieră în partea păstrează amintirile calde din trecut. Ungariei şi Dunărea în partea Serbiei. Cu alte „Sărbătoarea Morţii" Ca folcloristă, umblând prin unele sate, uitate cuvinte, România pretinde Bucovina, Transil­ (1914/15) vania şi Banatul. de lume şi de Dzeu, sate răzăşeşti, ce astăzi sunt : : :.: Versuri, de A. Cotruş :-: :-: pe cale de a fi rusificate, am auzit, din gura bă­ Atins de tonul pe care-1 lua d. Brătianu, d. trânelor, balade întregi, recitate din cuvânt în cu­ Sassonow a răspuns cu nişte contrapropuneri Se poate comanda delà librăriile: „Concordia" vânt după Alecsandri, sau poezii de ale lui, cum e derizorii. „Român verde ca stejarul*' etc. Ba o bătrână din din Arad, „Librăria Diecezană" din Arad Stăneşti, care nu mai ştia româneşte, mi-a decla­ Rău începute, negocierile au fost întrerupte mat cu nespusă plăcere, în o limbă stricată, bucăţi în ultimele zile din Maiu, şi sforţările Franţei ca librăria „Minerva" din Lugoj, la Librăria să-şi interpună serviciile, au fost zadarnice. Ro­ de ale lui Alecsandri. Puteam ceti în fata şi în o- Arhidiecezană din Blaj şi la „Librăria Ciurcu- chii ei, fericirea ce simte, de a poseda nişte o- mânia voia să profite de greutăţile militare ale doare atât de preţioase. Zicea că le ştie de pe la Rusiei; Rusia nu voia să se supună la nişte pre- din Braşov. — Preţul cor. 1*50 plus 10 mese, de pe la petreceri. tenţiuni cari aveau aerul de adevărate impuneri Va să zică, atunci când limba română era din partea unui stat mic. :-: :-: fii. porto postai. :-: :, Pafc. 6. „HÖMÄNÜE" Duminecă, 5 Septemvrie 1915.

adese a stors admiraţia întregului corp ofiţe­ Depuîaţiunea omagială Un articol interesant. resc al batalionului la care fusese ataşat, prin nişte îndrăzneţe iniţiative personale în deosebi la monarhul/I p Profesorul universitar din Viena Dr. 1. Ber- în zilele de 15 Maiu şi 19 Iunie, când nu numai natzik, binecunoscut ca unul dintre cei mai di­ că a salvat compania a 20-a de catastrofe, stinşi savanţi al Austriei, publică în „Österreichi­ dar a silit la retragere mari trupe de cavalerie P. S. episcopul Caransebeşului, Dr. E. Miron Cri- sche Zeitschrift für öfentUsches Recht" An. 1915 căzăcească şt baterii de tunuri duşmane. Co­ stea primit cu ovatH Şl stegulete tricolore româ­ IL VIII.) un important studiu despre sancţiunea legii săi povestesc adevărate minuni de vitejie pragmatică, în care face unele constatări de tot neşti. — Un interview cu episcopul Caransebeşului. săvârşite la Niesnamierovice, în apropierea Ra- interesante. domului. Viena, 3 Sept. Distinsul savant, se ocupă mai pe larg de po­ Moare în vârstă de 24 ani. Despre studiile litica dualistă rău înţeleasă şi fantastic aplicată a Primirea deputatiunilor din Ungaria — ce le făcuse culegem următoarele date. Patru lui Francise Deák, şl constată că principiul ega­ după cum v'am anunţat, — a luat proporţii gran­ clase gimnaziale le-a urmat în Biserica-Albă, lißt există de fapt şi astăzi în dreptul public al sta­ prima clasă comercială a terminat-o la şcoala dioase. La sosire o mare de oameni aştepta delà telor, iar politica misantropă a contelui Andrăssy, comercială română din Braşov, iar celelalte gara orientală până la piaţa Schwarzenbergplatz. care din punctul de vedere al unităţii statului nea­ II şi HI în Panciova unde şi-a luat şi diploma Un grup de Români cu stegulete tricolore ro­ gă şi astăzi dreptul de existentă al naţionalităţilor de maturitate. Anul de voluntariat în reg. 61 mâneşti aştepta sosirea P. Sale a dlui episcop Dr. este cu mult spirit analizată de către marele sa­ de Timişoara, i-a adus rangul de cadet, dar vant austriac, care nu se sfieşte să declare că E. Miron Cristea al Caransebeşului. Cu toate că deodată cu acest rang a fost transpus în re­ Uniunea din 1848 poate fi combătută din punct zervă la regimentül 63 bistriţan. După aceea s'a trăsura era în repezeală, P. Sa a fost recunoscut de vedere al dreptului public, căci numai la stă­ aplicat funcţionar la căile ferate. şi salutat cu tricolorul şi puternice „să trăiască!" ruinţa claselor stăpânitoare s'a putut face. In timpul cât a zăcut în spitalul aradan mi­ Plăcut surprins P. Sa a resalutat strigându-ne: Distinsul profesor va publica în curând în a- nistrul de răsboiu a dispus ca îndatăce se va în- „Bravo! Să trăiască!" ceeaş revistă un studiu mal mare despre problema sănătoşa să fie liber de serviciu militar şi să se Din prilejul sosirei P. Sale capela română a autonomiei Ardealului şi atunci se va ocupa mai poată întoarce în funcţiunea delà căile ferate. pe larg de chestiunile importante ale politicei ro­ Soarta însă nu i-a mai permis să brodeze arborat pentru primaoară un impozant steag tri­ mâneşti. mai departe planuri pe firul vieţii. Zadarnică color, care fâlfăie majestos, ca simbol al fiinţei Pentru noi Români] toate semnele de schimba­ a fost şi solicitudinea medicilor. Si din rându­ noastre etnice. rea tratamentului din partea străinilor pot fi pri­ rile ofiţerilor români se prăvăleşte cu Petru Voin -l vite cu îndestulare, căci doar nu înzadar îşi varsă o conştiinţă aspră soldăţească, un suflet mândru peste 600 mii de soldaţi Români sângele în Rusia, şi românesc ca al tatălui său care uda cu lacrimi In nrul său de azi ziarul vienez „Neues Wiener hărăzind viitorul al întreg neamului nostru. panglica tricoloră. Tageblatt' publică o anchetă pe care unuî din re­ Românii aradani au înţeles acest lucru şi aa alergat azi să stropească cu câte o lacrimă fier­ dactorii ziarului a făcut-o între membrii delega- binte sicriul dorit de ţintirimul din Gherebenţ. tiunei omagiale asupra impresiei ce dânşii au câ­ ştigat în Viena. Intre cei anchetaţi de numitul ziarist e şi P. S. f Petru Voin. Sa episcopul Caransebeşului Dr. E. Miron Cristea 0 mare înşelătorie In Maramurăş. („Neues Wiener Tageblatt" îl face episcop gr. cat. Cum îşi bat ioc satrapii din comune de femeile N. Romi) care a făcut următoarea declaraţie: Arad, 4 Septemvrie 1915. celor plecaţi în răsboiu! — „Intre Viena şi Budapesta s'a încheiat o le­ Un lung şi trist convoiu a petrecut astăzi Sighetul-Marmatiei, 3 Sept. gătură strânsă. Să sperăm că aceasta va fi durabilă în nămiezi la gară sicriul regretatului ofiţer In timpul din urmă comitatul Maramureşului s'a fă­ şi contopirea simţemlntelor de comunitate va servi român Petru Voin decedat eri în spitalul delà cut vestit prin înşelătoriile fără de număr ce se comit spre binele monarhiei întregi. Am tăcut observa­ liceul local. aproape prin toate satele mai mărişoare. Nu un singur rea că atât Vienezii, cât şi cetăţenii ungari sosiţi Petru şi Catalina Voin cari au veghiat timp om, ci întreaga antistie comunală s'a pus să fure şi să aici sunt pătrunşi de adevărate simteminte, unul de zece zile la căpătâiul scumpei lor odrasle stoarcă din punga sărăcuţă a femeilor celor plecaţi în iată de cellalt. Noi, Românii din Ungaria, sperăm până i-au pierit de pe chip toate luminile vieţii, răsboiu, cari primesc ajutor. In comuna Apşa-mijlocie rí au vrut să şi-l ştie departe, ci acolo aproape, notarul Pavel Fejes, primarul loan Dan, primarul al doi­ şi vedem în simţemintele comune faptul că pare în ţintirimul Gherebenţului, satul de naştere, şi lea George Marina, apoi poştaşul satului Bela Davido- asigurat şi pentru noi un locuşor pentru prosperita­ n'au pregetat încă odată, ca în atâtea rânduri, vfci şi păzitorul David Davidovici cu alti membri de tea noastră, mai cu seamă că fiii noştri s au lup­ să-şi deschidă larg punga pentru a-şi împlini „onoare" ai antlstiei comunale au luat procente delà fe­ tat grandios în nemaipomenitele şi îngrozitoarele o ultimă datorie părintească. meile îndreptăţite să capete ajutor. Procurorul din Si­ lupte, cum reiese şi din distincţia înaltă care i s'a gnet s'a văzut silit să facă în numele celor 123 de pă­ Deja pe la orele 10 şi jum. a. m. în ansam­ gubiţi un act de acuză contra onorabililor conducători conferit regimentului de infanterie nr. 50, o di­ blul liceului venise un numeros public să asiste ai comunei. la panahidâ, slujba pecetluirii, săvârşită de d. stincţie care nu are pereche. Suntem convinşi că Sistemul lor de a înşela pe bietele femei era urmă­ Românii din Ungaria se vor bucura de roadele e- preot militar rom. gr.-or. Moise Bortoş. La orele 11 sicriul a fost montat în carul mortuar îm­ torul : In cărticica de ajutor, direcţiunea financiari roismului lor". podobit cu multe cununi şi buchete de flori, ca Introducea suma, care trebuia să se dea femeilor. Ace­ Coresp. ste sume se plătiau în prezenta a 2 martori cari iscă­ tot atâtea semne de dragoste şi jale adâncă. leau odată cu notarul drept dovadă, că femeia în che­ Pe panglicile cununilor se puteau ceti inscrip­ stiune a primit pe anumit timp cutare sumă. Suma din ţiile: „Românii aradani eroului Petru Voin", cartea de ajutor era totdeauna mal mare decât 1 se „Corpul ofiţeresc delà reg. 63 scumpului cama­ plătea de fapt femeilor. — Când aceste protestau, no­ rad", „Ofiţerii răniţi din liceu iubitului tovarăş", tarul şi martorii răspundeau, că suma ce se retine în „Ofiţerii, medicii şi oficianţii spitalului', „Vo­ cassă, este pentru acoperirea cheltuielilor cu distribui­ AVIZ. luntarii din spital", iar deasupra capetelor lui rea ajutoarelor. Cu aceste sume se „ajuta" apoi reci­ Petru şi Cătălinei atârna de car o cunună fa­ proc notarul cu martorii. Populaţia neştiutoare de carte Persoanele, cari trimet sume de miliară, ce-şi flutura în vânt lunga panglică tri­ din acele parti au suferit aceasta nemaipomenită hoţie, bani prin mandat poştal, sunt cu in= coloră românească adiindu-le fetele. Ah! pan­ până ce a aflat şl procurorul din Sighet, care a pus pe sistenţă rugate a scrie pe dosul man* glica aceasta tricoloră o stropiau mereu cu la­ banca acuzaţilor întreagă antistia comunală. datului (partea liberă a cuponului) în crimi ochii lui Petru. Ce inimă românească tre­ Este acesta un caz din multe altele ce se petrec în ce scop anume se trimite suma, şi a buie să bată în acest ţăran! satele noastre. Numai că nu ori unde se află procurorul, adresa mandatul exclusiv Muzica militară a început apoi să intoneze care la vreme potrivită să le denunţe. marşuri funebre, d. preot militar Bortoş şi can­ (F. P. R.) torul, d. înv. Tomuţa, au luat loc imediat după ADMINISTR. ZIARULUI „ROMANUL", ea urmaţi de cinstitele feţe bisericeşti din Con- iar la nici un caz nu la adresa vre­ sistorul aradan, s'a urnit şi carul mortuar şi în unei oersoane private. (Librăriile străi= urma lui s'a înşiruit un distins public românesc arădan, aproape toţi intelectualii, cu sufletele ne socot spese şi detrag rabat). Tot= Râsboiul. cernite şi un numeros public străin, ofiţeri şi Telegrame oficiale. asemenea s risorile, cari aparţin redac= Mei. Printre ofiţeri am recunoscut pe d. G. ţiei ziarului (ca manus rise etc.) să se Micheş sublocotenent în acelaş regiment 63, Biroul telegrafic ungar ne trimite spre publi­ adreseze pt. redacţie, ir cele admini­ tovarăş de campanie mult timp cu decedatul care următoarele telegrame oficial: stra ionale (în chestii rte abonament, şi pe d. Dr. Roxin, locotenent în reg. 64. Budapesta, 3 Septemvrie. — Se comunică delà car­ publicatiuni taxabile, inserţiuni, recla­ Imensul convoiu a traversat timp de mai bine tierul principal: o oră drumul peste pieţele Andrăssy, Arhiducele Pe frontul rusesc: In Oalitia orientală duşmanul s'a me, schimbări de adresă, reclamări etc.) losif, Borosbéni şi strada Ladislau Fabian, pâ­ retras pretutindeni până ia linia Şiretului. Armatele să se i* drese'e pt. administraţie. nă la gară. Aci s'au tras salve de către trupa noastre îl urmăresc. La frontiera rusească, la nord de soldaţilor cari au gardât carul mortuar. Zalosce şi la ost de Brody, precum şi în regiunea la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI. Sublocotenentul Petru Voin a fost înze­ apus de Dubno şi în triunghiul de cetăţi din Wolhinia strat cu un aspru suflet soldăţesc, a fost res­ duşmanul a luat lupta iarăş pe întreagă linia. Trupele pectat mult de colegii săi români şt străini. Nu ! noastre atacă. Şi trupele noastre cari se găsesc lângă Duminecă, 5 Septemvrie Í9Í5. *R Ö MÂNU V Pa*. 7.

iasiolda. superioară sunt în luptă. Din unele pozitiunl turile şefului arab Said Idris, care va fi gata întărite, cari Ie deţin la marginea teritorului mlăştinos cu seamă îl interesează, cele ce se petrec pe să atace Capitala Yemenului, unde vrea să-şi peninsula Gallipoli. E remarcabil şi iaptul că l-am scos pe Ruşi. creeze un principat independent. Pe frontul italian: Pe câmpul de răsboiu sudvestic prinţul de Mecklenburg Ioan Albert a sosit la t stăpânit si ieri linişte generală. In graniţa Tirolului, Italia în Tripolitania Sofia, ca să viziteze familia regală. la coliba Mandrou, în partea cea mai superioară a Salonic. — Se anunţă din Roma că guvernul văii Val di Qenova şi la sud de Mori s'au desfăşurat Grecii şi Românii împotriva con­ italian a desfiinţat, prin decret regal, funcţiu­ cesiilor sârbeşti. lupte mai mici. . nea de Naib-ul-SuItan din Tripoli. Decretul va Toate aceste lupte s'au terminat cu retragerea duş­ fi supus mai târziu aprobării parlamentului pen­ Sofia. — Puterile antantei încep să facă la manului. In jur de Flitsch şi în alte puncte ale frontului tru a căpăta puterea legală. Niş demersuri energice şi în urma ezitării Sâr- din regiunea litoralului au stat în luptă artilerie şi svâr- Ştiri sosite de asemenea din Roma spun că biei, ele păşesc tot mai hotărît în favorul Bul­ fltori- de bombe. Seara trupele noastre au respins ata­ Naib-ul-Sultan din Tripoli a părăsit această gariei. Demersul antantei e contracarat însă de cul violent întreprins împotriva părţii sudice a capului tară împreuna cu suita sa, pe bordul unui vas Brătianu şi Venizelos, cari, pare că lucră la Niş, de pod delà Tolmina. italian. Naibul va merge la Constantinopol, via împotriva pretenţiunilor bulgare. „Patris" din Berlin, 3 Septemvrie. — Se comunică delà marele Grecia. Atena scrie, că alianţa greco-sârbească azi e cartier principal: Cu începere delà 8 August c, guvernul ita­ mai solidă decât oricând altădată şi Bulgaria Pe frontul occidental: Lângă Souchez am respins lian a închis navigaţiei toate porturile cari ser­ trebuie să ia la cunoştinţă aceasta. Semioficiosul w atac cu granatele de mână, întreprins de Francezi. vesc la îmbarcarea trupelor şi materialului de sârbesc „Odjek" oare până acum se arătase In Flandria şi Champagne am executat cu succes ex­ răsboiu. Starea de răsboiu a fost proclamată la conciliant declară acum pretenţiunile juste ale plozii. Brindisi. Autorităţile italieneşti opresc pe su­ Bulgariei de tendinţe şoviniste exagerate cari : Pe frontul oriental: Grupul mareşalului Hindenburg: puşii turci să părăsească tara. nu pot fi împlinite. Cavaleria noastră a ocupat ieri cu asalt capul de pod ^fortificat delà Lenevaden, la nordvest delà Friedrich- Balcanicii. De ce nu atacă antanta pe frontul [stadt, care era apărat de cavalerie. Am capturat aci 3 Din Journal de Genève delà 30 August: occidental. ofiţeri şl 350 soldaţi şi o mitralieră. Pe frontul ce se în- Declaraţia de räsboiii a Italiei făioută Tunciei până Lugano. — „Tribuna" se ocupă amănunţit cu itlnde la nordvest şi vest de Vilna, Ruşii au încercat să acum n'a fost urmată de nici ttn fait d'armes. întrebarea, de ce nu atacă aliaţii pe frontul oc­ ne împiedece înaintarea. Atacurile lor s'au prăbuşit Se vorbeşte de o activitate pe frontul «ârb şl mun- cu pierderi extraordinar de mari. La sudost de Merec cidental. Numitul ziar scrie că pe acest front tenegrin. Insă sunt pretutindeni numai dueluri de arti Fam respins pe duşman. Intre canalul delà Augustow şi partida ofensivă e totdeauna în desavantaj şi lerie pe ţărmurii râurilor delà frontieră. Muntegrenii Swisloc am ajuns până la Niémen. La Qrodno trupelor tinta tacticei actuale a aliaţilor e să-i obosească îşi apără 'munţii cu obişnuita lor vitejie. Nici un duş­ noastre de asalt le-a reuşit prin o acţiune accelerată să pe Germani, ceeace va şi urma. man n'a pătruns la ei. treacă peste Niémen şi după o luptă dată pentru câteva Turcii anunţă că la Dardanele, în Caucaz, pe malul România concentrează trupe la edificii, să ocupe oraşul. Aci am făcut prisonieri 400 graniţa sârbească. ,Ruşi. Armata generalului Qalwitz a frânt pe drumul de canalului Suez nu sunt evenimente importante. Turcii ţară Alexyce (la sudost de Odelsk) — Swisloc, rezis­ anunţă icu toate aiceste o acţiune contra Adenului în Sofia. — Se anunţă din Rusciuk: România tenţa ariergardelor duşmane. Acest grup a capturat ieri Marea Roşie şi bombardarea insulei engleze Perim a concentrat paralel cu frontiera Serbiei 10 di­ în total peste 30000 Ruşi, 1 tun şi 18 mitraliere. la capătul .sudic al acestei imări. gitiiea, pare suspectă: viziuni. această insulă fiind la 10—15 chil. delà tănn şi Turcii Grupul prinţului mareşal Leopold de Bavaria: Ur- nu dispun de tunuri grele în aceste părţi. Până acum Flota rusă în fata litoralului bulgar. mărindu-1 pe duşman am ocupat Jasielda, lângă Sielec răsboiu! nu s'a întins până în aceste regiuni. Trebuie «i Bereza-Kartuska şi regiunea Antopol (30 klm. la Bucureşti. —- Ziarului „Universul" i se anunţă pst de Kobrin) Trupele austro-ungare au înaintat la sud aşteptata o confirmare ori o desmintire. din Constanţa, că după ştirile particulare sosite de Buboto-Dubowie spre ost. întâia solicitudine a dlui Venizelos revenind la pro- acolo din sursă demnă de încredere flota ru­ Pe frontul sudorlental: Armata generalului conte şidenţie este de a asigura printr'un aicord cu quadrupli- sească din Marea-Neagră a căpătat ordin, să Bothmer se apropie, luptând de sectorul Şiretului. cea libertatea de importaţiuni şi exportaţiuni greceşti. stea gata să meargă în apele bulgare. In Odessa ;Lui i se atribuie intenţia de a întruni o apro­ au fost concentrate multe trupe, iar în port stau piată conferinţă balcanică care ar fi foarte necesară gata de plecare numeroase vapoare tixite cu Preparative bulgăreşti în vederea unei la această oră. Serbia se declară gata la sacrificiile soldaţi. eventuale încercări de debarcare din par­ necesare. Singurul punct negru in Balcani pentru qua- Conferinţe în Londra. tea Anglo-Francezilor pe teritorul druplică este atitudinea Bulgariei. Ziarele germane Bulgariei. continuă să celebreze cu sgomot acordul său cu Turcia. Lugano. — Generali francezi şi englezi, cari Salonic. — Ştiri eigure sosite din Dedeagaci Asupra acestui lucru însă nimic nou, nimic pozitiv. ocupă importante pozitiuni militare de condu­ arată că săptămâna trecută autorităţile acelui port cere la Dardanele, au plecat la Londra unde au ordonat locuitorilor să stingă luminile şi să se Serbia a răspuns la nota antantei. vor avea conferinţe cu Kitchener privitor la pla­ Închidă în casă. După explicaţiile date de auto­ Sofia. — Din Niş se anunţă: Guvernul sâr­ nul de asediare a Dardanelelor. rităţile competente, această măsură a fost luată besc a remis ieri răspunsul la nota antantei. Pu­ din consideratluni de ordin militar şl numai pen­ terile antantei vor da în curând un comunicat Serbia se pregăteşte de ofensivă. tru o singură noapte. Aceste „consideratiuni de or­ comun, prin care vor face cunoscut răspunsul Paris. — „Echo de Paris" anunţă din Salo­ din militar" au avut ca scop transportarea şi in­ Serbiei. Qrecia va da răspuns numai în săptă­ nic: Serbia a primit prin Salonic, timp de două stalarea în diferite pozitiunl ale oraşului, a 18 mâna viitoare. luni, mari cantităţi de munltlune, mai cu seama tunuri de calibru mare. Locurile unde au fost insta­ Ruşii îşi pun speranţa în vremea granate, apoi aeroplane, automobile blindate şl late aceste tunuri au rămas necunoscute. După nefavorabilă. articlii sanitari, cari acoperă necesităţile arma­ toate probabilităţile însă, ele au fost instalate în Copenhaga. — După colaboratorul militar al tei sârbeşti pe un an de zile. Armata sârbească astfel de pozltiuni, încât să se poată apăra oraşul ziarului „Nowoie Vremia", Germanii ar dori să se prepară de o acţiune energică, pentru ca să de un eventual atac dinspre mare şi de o eventuală ocupe şi Moscova, Kiewul şi Retrogradul, dar silească Austro-Ungaria să retragă trupe de pe Încercare de debarcare a Anglo-Francezilor, sau aceasta nu le va reuşi sleindu-se puterea armate­ frontul rusesc. poate chiar şi a Italienilor, pe coastele Bulgariei. lor lor. Ruşii vor primi lupta numai în conditiuni * favorabile lor şi aceste vor fi date pe ţărmul Preparative greceşti în vederea Sofia. — „Echo de Bulgare" anunţă că direc­ drept al râului Vilia. Cercurile militare ruseşti ţiunea căilor ferate sârbeşti a avizat direcţiunea unui eventual răsboiu cu Bulgaria. cred de altcum de improbabil ca Germanii să-şi căilor ferate bulgare, că transi tul de mărfuri din Salonic. — De ieri dimineaţă întraega divi­ trimită acum trupele pe câmpul de răsboiu din Serbia şl prin Serbia a fost suspendat. După o zie a 9-a de infanterie elenă, a început o serie apus, ci cu orice prêt doresc să forţeze Petro- altă ştire, în Serbia ar fi încetat comunicaţia de manevre de câmp, având ca obiectiv apă­ gradul. In scopul acesta Ie stau la dispoziţie nu­ trenurilor de persoane. rarea Salonicului de un eventual atac inamic. mai 6 săptămâni, dar acest timp e prea puţin Manevra aceasta care va tine câteva zile, pentru ca să poată ajunge până la tinta lor. se execută sub supravegherea generalului Zim- Peste 7 săptămâni va fi iarnă, care le va ridica bracachls, comandantul corpului de armată din mari dificultăţi înaintării lor. Până la primă­ Publicaţiuni şcolare. Salonic. vară, adecă în 8 luni Ruşii se vor întări, încât • vor putea relua iarăş lupta cu Germanii. Arad, 4 Septemvrl». Salonic. — Primul ministru Venizelos a Lupte de artilerie la nordvest de avut o lungă consfătuire cu ministrul de răsboi, Cernăuţi. " In preajma nouilor înscrieri şcolare, pentru a generalul Danglis, şi cu şeful statului maior al se cunoaşte şi aprecia cât mai iust valoarea în- armatei, generalul Dusmanis, cu privire la pre­ Cernăuţi. — La nordvest de Cernăuţi, la stituţiunilor noastre, socotim tă e bine să stăruim parativele militare ale Greciei, spre a se putea frontiera Basarabiei, artileria a desvoltat o ac­ mai amănunţit asupra publicaţiilor şcolare de pe înfrunta cu succes un eventual atac din partea ţiune intensivă. Ruşii au încercat să neliniş­ 1914—15 ce ni ş'au trimis. Bulgariei. tească frontul nostru. Un aviator rus s'a arătat După ştiri sigure şi autentice au fost discu­ deasupra frontului nostru dar bombele Iui n'au pricinuit pagube. Locul prim între instltutiunile şcolare româ­ tate toate eventualităţile şl au fost luate măsu- neşti din tară, exceptând seminariile teologice, îl rle respective. A transpirat de asemenea ştirea Reluarea tratativelor turco-bulgare. tine fără îndoială liceul delà Braşov. Anul şcolar că e vorba ca guvernul să pue imediat la dis­ Rotterdam. — Agenţia Reuter anunţă din 1914—15 a fost al 50-lea de când se fac acolo e- poziţia generalului Danglis importante sume de Sofia: Tratativele turco-bulgare au fost între­ xamene de maturitate (bacalaureat}. La 14 (26) bani. rupte nu de mult. Reîntorcându-se membri co- Iunie 1866 gimnaziul s'a completat la 8 clase, .şi-a Arabii fată de Turcia. misiunei bulgare la Sofia, se crede că tratati­ exersat dreptul de publicitate, s'a ţinut întâiul e- Roma. — „Idea Nazionale" primeşte din vele vor fi reluate. xamen de maturitate prezidat de însuş nemurito­ Nizza ştirea că pe acolo a trecut îndreptându-se Poporul bulgar urmăreşte cu atenţiune eve­ rul mitropolit Andreiu $agana care-i zicea gtmna- spre Roma o delegaţie arabă care susţine drep­ nimentele de pe câmpurile de răsboiu. dar mai naziului: Sion românesc. Pag. 8. .ROMÂNUL" Duminecă, 5 Septemvrie 1915. Anuarul LI al liceului braşovean, apreciat în general într'unul din numerele trecute ale ziaru­ la Drăguşenii-Codrului, la moşia d-nei Cincu, lui, are cuprins bogat. Detailăm de data asia. INFORMAŢI UNI. damă de onoare. Un discurs rostit de d. Virgil Onitiu, director "Arad, 4 Sept. 1915. O amintire din viata marelui Alecsandri. la închiderea anului şcolar 1913—14 despre sport Nemuritorul V. Alecsandri, îmi ceruse să-i ci­ cu următoarea apreciaţiune: „şcolarii nu au să tesc între noi doi pe „Pygmalion" al meu. facă sport pentru sport, ci fac sport pentru ca aă-şi Comemorarea Iui Alecsandri. Eram la otel, în odaia sa. Asculta cu tot in­ completeze creşterea trupească, sufletească şi mo­ — Tributul nostru de recunoştinţă. — teresul, şi multe versuri îmi cerea să le repet, rală. Prin urmare sportul şcolar nu poate fi pri­ in scena II din actul IV la explozia lui Phadael: Se împlineşte astăzi, 22 August v., un pătrar de vilegiul celor puţini înzestraţi deia natură cu „In lături! Dacă moarte, tu, n'ai fi fost creiată muşcih'i, mai tari; şi cu abilitate mai deosebită veac delà coborârea în mormânt a „bardului de!a „Te născocea acuma mânia mea turbată!... (candidaţii championatclor), ci un mijloc de cre­ Mirceşti". N© împlinim o datorie naţională când ştere al tuturor'. El sări drept în sus, strigând: Bravo! Bra­ reîmprospătăm figura celui ce a fost „veşnic tânăr Un discurs al dlui Victor Sianciu, directorul vo! Iar la cele două versuri ce urmează: ferice" prin paginile numărului de astăzi, o datorie scoalei de fete din Arad, absolvent in 1904 al li­ „Şi dacă eşti urîtă şi groaznică, cum eşti, ceului, cu prilejul reîntâlnirei colegilor după zece fată de literatura românească ia prosperarea că­ „Eu te făceam de tine,chiar tu să te 'ngrozeşti! ani, şi se face în el următoarea promisiune: „avem reia a colaborat atât de mult versul, proza lui A- ob'igamente şi fată dc acest institut şi aşa al doi­ lecsandri. Se trânti pe canapea zicând: „Nu, nu nu, lea rost al venirii noastre e promisiunea ce o fa­ de prisos, strică toată sprava!" cem acum: de a sluji toată viaţa noastră cu cre­ Intre alte circumstanţe poate ar îi fost posibil A avut dreptate. Rregretatul artist, Grigore dinţă pe împăratul (după tâlcul povestei din acest ca tributul nostru de recunoştinţă să fie cu muH Mauolescu, însă, care studiase rolul, şi peste discurs împăratul pare a fi neamul românesc N. rg'ai bogat, cu mult mai iust. La sărbătoarea ob­ două zile trebuia să-1 joace, a refuzat să le su­ R.) din ai cărui fileri se plătesc grădinarii şi acea­ ştească de azi participăm însă numai cu cât ne prime; dar aşa de bine exclama pe cele dintâi stă grădină: gimnaziul nostru". două, încât celelalte nu se mai auzeau sub a- iartă împrejurările. plauzele asurzitoare ce stârnia în public, fapt Din discursul dini prof. Dr. Iosif Blaga în me­ Stăruim îndeosebi numai asupra aspectelor li­ moria regretatului Dr. Alexandru Bogdan: „şi în care i-a atras, mulţumirile lui Alecsandri. adevăr prin acest profesor inteligent şi harnic, prin terare ale activităţii Iui Alecsandri. Nu însem­ General Bengescu Dabija. acest scriitor şi cugetător serios şi limpede, plin nează că am disconsidera meritele celelalte, ale împăratul Wlihelm în Cracovia. Se anunţă de avânt şi cuceritor, în timpul scurt cât i-a fost activităţii sale sociale, politice pentru consolidarea că împăratul Wilhelm a sosit ieri împreună cu dat să-şi întrebuinţeze aici talentul primit delà principatelor dunărene. £1 este unul dintre luptă­ suita sa în automobil la Cracovia. După ce a Dzeu, s'a adus un folos real culturii noastre ro­ torii cei mai fervenţi cari au năzuit la secarea Mil- vizitat mai multe edificii publice, împăratul a mâneşti din ţara noastră, iar asupra instrucţiei şi părăsit oraşul, continuându-şi călătoria. educaţiei delà şcoalele noastre s'a exercitat o in- covului, râul-simbol al vechilor rivalităţi dintre fluinţă atât de binefăcătoare şi de puternică, încât Moldoveni şi Munteni. Consiliu de miniştri. Se anunţă din Buda­ pesta: Ieri după ameazi a avut loc un consiliu mult timp se va resimţi în viaţa noastră şcolară „ROMÂNUL". de aici". de miniştri, prezidat de primul ministru, contele Tisza, la care au luat parte toţi miniştri cari se D. prof. Banciu face următorul essay-u de por­ Un an delà moartea regelui Carol al Româ­ găsesc de prezent în capitală. tret aceluiaş Alexandra Bogdan: „Iată-1 deci iarâş niei. Ni se anunţă din Bucureşti: In ziua de 27 într'ai săi, la locul visat: pe catedra liceului ro­ Septemvrie v. la mănăstirea Curtea de Argeş, Autorităţile engleze confiscă corespondenţă mânesc din oraşul său de naştere, cu voinţa ne­ se va oficia un parastas pentru odihna sufle­ consulară elenă. Ziarele elene spun că autori­ tăţile militare engleze au confiscat toată co­ strămutată de a preface în bani mărunţi, pentru ai tească a regelui Carol, cu prilejul împlinirei unui săi, aurul curat adunat cu atâta trudă între străini, respondenţa consulatului grec din Aivali, pe an delà moartea marelui rege. M. S. regina Eli- motiv că aceasta conţine secrete ce privesc cu dorul de a-şi pune în r.erviciul neamului său saveta. MM. LL. regele şi regina, vor asista la toată energia sufletului său luminat. Rezultatele operaţiunile aliaţilor contra Turciei, şi cari pot acest serviciu de parastas. Membrii guvernului fi comunicate acesteia. activităţii sale de profesor au dovedit-o, în cu­ vor asista de asemenea. rând, că era născut pentru cariera luminării şi cul­ Grecia va protesta contra acestei confiscări. tivării sufletelor. Tot la acest loc amintesc, că la Dorohoi s'a luat iniţiativa de a s? ridica un monument, ma­ Fostul primate Vaszary a murit. O tele­ Înzestrat c'o dicţiune de invidiat, c'o voce pri­ relui rege Carol /. Pentru aceasta, se va publica gramă sosită din Balatonfüred anunţă, că fostul măvăratecă de-o mlădioşie rară: când intensiîiată un concurs, şi artiştii amatori, vor prezenta co­ primate al Ungariei, cardinalul Claudiu Va­ jşi răspicată de tăria convingerii nestrămutate, munei, proiecte de diverse monumente. Monu­ szary a murit ieri, Vineri, a ora 1 după amiazi.i când înduioşată de lacrimile sentimentului, — cu mentul va trebui să înfăţişeze bustul, de două Bulgaria urmăreşte popularizarea chestiunea orientări largi si sigure, stăpân pe un capital de ori mărimea naturală. Dobrogel. Oficiosul guvernului bulgar „Narodnii cunoştinţe solide, cum puţini profesori vor fi a- Prava'" scrie următoarele: \ vând în domeniul specialităţii sale şi, toate ace­ Reprezentanta îundaţiunii Gozsdu e convo­ „In scop de a se informa populaţiunea cât | stea, întovărăşite şi de darul de a-şi şti exterioriza caţii pe azi Sâmbătă, 4 Septemvrie n. la Sibiiu mai repede şi exact asupra celor ce se petrec? ideile şi sentimentele într'o formă care cucereşte, în sesiune ordinară de toamnă, işi va ţinea şe­ în Dobrogea, fapt ce va contribui mult la po-r — nu e de mirare că atenţiunea şcolarilor Sdi nu dinţele sub preşedinţia î. P. S. Sale mitropoli­ pularizarea chestiunei fraţilor noştri subjugaţi > prea scăpa din frânele voinţei sale". tului Ioan Meţianu. organizaţiunea dobrogeană va înfiinţa un ser-f In anul trecut liceul braşovean a fost lipsit de O faptă lăudabilă. Primim la administraţie viciu de informaţiuni pentru populaţiunea din' cinci forte didactice, angajate în armată. Pe două Bulgaria". » le-a pierdut pentru totdeauna: Dr. Aiexa?*drsi Bog­ suma de 50 cor. din prilejul căsătoriei dlui dan căzut în răsboiu la Zumina în 20 Octomvrie Aurel Mureşan, inginer silvic, locotenent c. r. Colectă. Am primit delà d. Ieronim Slavoca,i la batalionul 5 sappeuri în Comarom, fiul vred­ 1914 şi pe Dîonisie Nistor când. de profesor că­ preot 46 cor. ca colectă delà credincioşii săi dins zut la Ko'mamo in 17 Iunie c. Liceul a dispus de nicului protopop român d. Auxentie Mureşan Ilva-mare pentru văduvele şi orfanii ostaşilor" 13, şcoala reală de 7 prof. ordinari. Profesori se­ din Imbrus, dieceza Gherlei, cu d-şoara Sidonia români căzuţi pe câmpul de luptă. cundari, ajutători, au fost 4. Ardelean, întâmplată în 29 August n. în cerc Mulţumiri! \. In Internatul şcoalelor medii au fost primiţi 76 restrâns familiar în comuna Penis, comit. Bihor. Sfântul mormânt şl musulmanii. Din Paris,' elevi, 5 dintre ei cu întreţinere gratuită. Condiţiu- Felicitări şi înulţămiri. se telegrafiază că Turcii au prefăcut în că-- nile între cari se primesc pe noul an şcolar s'au. zărmi mănăstirile franceze, italiene şi ruse dinf Serbarea aniversării marelui poet V. Alec­ Ierusalim. Sunt temeri serioase că Sfântul Mor-* putut ceti în atâtea rânduri pe paginile ziarului no­ sandri. Aflăm din Bucureşti, că I. P. Sa mitro­ stru. Frecvenţa de care se bucură acest internat mânt să nu fie pângărit. \ politul primat al României, Konon, printr'o pa­ dovedeşte buna organizaţie şi disciplină ce dom­ Din prilejul decedărei eroului prof. V. Mh neşte acolo. Aviz părinţilor cu interes! storală dată către preoţii din eparhia I. P. Sate, a hotărît ca azi, Sâmbătă 22 August, ziua în cula, corpul profesoral delà şcoalele medii gr,| Anul trecut a fost al 17-lea de existentă a Me­ care se sărbătoreşte 25 de ani delà moartea or. române din Braşov a lansat următorul a- sei ntudenţilor, întemeiată din iniţiativa dlui direc­ celui mai mare cântăreţ popular al neamului, nunţ funebral: Cu inimă sfâşiată de durere a-; tor Virgil Oniţiu. Averea întreagă (efecte şi bani Vasile Alecsandri, în toate bisericile din ţară nunţăm tuturor prietenilor şi cunoscuţilor, ci depozitaţi) a mesei studenţilor (la 25 Maiu 1915) să se oficieze rugăciuni pentru pomenirea şi iubitul şi neuitatul nostru coleg: Vasile Micula,' face 82.182 cor. 75 bani (cu ocrestere de avere odihna sufletească a marelui dispărut. profesor d matematică şi fizică la şcoalele me- ( netto de 5435 cor. 49 bani în asemănare cu starea dii gr. or. române din Braşov, locotenent ces. $ Rugăciunile de pomenire se vor oficia la } averii din 1913—14). De masa studenţilor au bene­ reg. de artilerie în rezervă şi comandantul ba-,.( ficiat 35 inşi pe întreg anul şcolar şi 9 numai 4 orele 10 dimineaţa în toate bisericile din oraşe şi sate. ter-iei 2 din regimentul de artilerie de câmp nr/j luni. Studenţii cu amiaza gratuită sunt recrutaţi 21, decorat pentru vitejie cu medalia „Signum, atât dintre cercetătorii liceului cât şi ai şcoalei L P. S. mitropolitul primat a invitat şi pe laudis", fiind rănit grav în ziua de 18 August n,t reale şi comerciale din Braşov. chiriarhii celorlalte eparhii a dispune ca azi, a. c. de un obuz inamic pe frontul de sud-vesi, Liceul românesc a fost cercetat anul trecut de Sâmbătă, să se oficieze câte un parastas pentru al oştirilor noastre, după câteva zile de greii 330, iar şcoala reală rom. de 81 elevi. marele cântăreţ al neamului, Vasile Alecsandri. suferinţe în etate de 34 ani, a sucombat într'ut. Regretăm că nu ne putem extinde mai departe Delà curtea regală română. A. S. R. princi­ spital al crucei roşii în apropierea liniei de foc. în desfăşurarea cuprinsului atât de bogat al ace­ pele moştenitor Carol al României. însoţit de Nu-i ştim până acum precis nici ziua morţii* stui anuar şcolar. Toţi cei ce poartă interes faţă principele Nicolae, vor pleca azi Sâmbătă, la nici locul unde şi-a dat sufletul său blând. Răs-* de şcoalele noastre din Braşov să binevoiască a-l Tecuci, unde vor asista la depunerea jurămân­ boiul crunt ne-a cerut jertfe cumplite. După Df* deschide. Se vor convinge de însemnătatea cultu­ tului cercetaşilor din cohorta „Oltea Doamna" Alex. Bogdan şi Dionisie Nistor, iată ne-a smuls rală a lor.... din localitate. AA. LL. RR. vor face cu acest şi pe acest scump şi tuturor atât de drag coleg,- prilej o excursiune în împrejurimile Tecuciului. pe care cu noi împreună îl deplânge o soţie ne-, E vorba ca M. S. regina să se ducă de aseme­ mângâiată şi trei copilaşi nevrâstnici. Făp nea la Tecuci, în acelaş timp. M. S. s'ar opri şi Doamne, ca împlinită să fie prin jertfa aceastf Duminecă, 5 Septemvrie 1915. „ROMANUL" Pag. 9.

curată ecatomba jertfelor şi durerilor noastre! ACŢIUNEA NAŢIONALĂ IARÄS AGITĂ — Ah!... aşa?... Dar... câte ceasuri or fi?... Iar pe colegul nostru cel atât de bun, atât de PENTRU RĂSBOIU. O fi târziu?... Două ceasuri?... drept şi cu frica Ta în cucernicul său suflet, Bucureşti. — In conferinţa din urmă a „Ac­ — Te grăbeşti, tanti? Mai stai puţin; ştii odihneşte-1 între ai'săi: în ceata celor drepţi şi că aici eşti ca şi în casa d-tale... Ce faoe O-Chi- buni! Braşov, în 20 August v. 1915. — Corpul ţiune! Nationale" s'a hotărît să fie reluată agi­ taţiunea pentru intrarea României în răsboiu. zu-san? profesoral delà şcoalele medii gr., or. române. — Este bine, şi-ţi trimite complimente. MISIUNE DIPLOMATICĂ MUNTENEQRINÄ Luă ceaşca cu ceai ce-i adusese Iku, dar Bani de fier. Ministrul de finanţe german, SPRE ITALIA. pentru a uşura lipsa de bani mărunţi, a hotă­ absorbită de gânduri, uită să o aducă la gură rât baterea monetelor de fier, Se vor bate ade­ Salonic. — Ieri a sosit la Roma venind din Niş şi o puse pe masă. că piese de câte 5 fenici de fier. Ziarele vieneze principele muntenegrean Danilo împreună cu so­ Iku, mirată, zise: scriu, că ministrul de finanţe austriac se ocupă ţia sa şi doi miniştri. Ziarul „Nea Alithia" comen­ — Doamnă vicontesa, de ce nu luaţi loc? cu un plan analog. tând călătoria principelui Danilo în Italia, spune Nu doriţi puţin peşte? Avem nişte peşte foarte că el este însărcinat cu o misiune diplomatică im­ proaspăt. . ' . < , Şa căpătat vederea. O fată americană portantă, pe lângă cumnatul său regele Victor — Da, da; mulţumesc Iku. Tomsina Carlyle, se născuse oarbă. Dar această Emánuel. Tresări ca din vis, se uită lung la Nami pe stare n'a împiedecat'o să studieze. începând urmă zise: delà şcoala primară până la facultatea de medi­ — Nu, te rog să nu-mi daţi nimic... Azi n'am cină. Obţinând doctoratul a cerut colegilor să vreme. Dragă Nami-san, trebuie să vii cu mine. să o opereze, ca să poată vedea. Colegii nu KenjVo Tokutomf. s'au învoit, căci erau siguri, că ea cere ceva (Va urma.) imposibil. In urmă s'a aflat unul, care a ope- Până la moarte... rat'o după indicaţiile pacientei doctor, care a- Redactor responsabil: Constantin Savu. cum — după 25 de ani — a dobândit organu Roman japonez. cel mai preţios omului: vederea. POŞTA ADMINISTRAŢIEI. Tradus în româneşte de : P. Robescu. Foc în comuna Boita (comitatul Sibiiului.) Ieronim Slavoca, Ilva-mare. Abonamentul Pe lângă groaznicul răsboiu deslănţuit asupra (Urmare) (41) dv. e achitat până la 3 Sept. a. c. lumei, bunul Dumnezeu din când în când trimite IX, Dlui Lazar Timpa, Háromalmás Ab. lui Ioan şi alte încercări asupra neamului nostru roma Baubatei e în restanţă cor. 4.80. nesc. La 12 August v. á. c. seara între orele întoarcerea în casă. Nicolae Stanciu, Láncra. Romanul „Până la 7—9, un foc violent, ivit chiar în mijlocul co­ După plecarea lui Takeo, Nami s'a simţit moarte" în broşură nu a apărut. munei Boita, a mistuit 4 case cu şuri cu tot foarte singură şi ceasurile treceau cu greu în Dintre cei patru proprietari, ale căror familii vila din Zuschi. au rămas fără adăpost, doi inşi se află în ar Grâul se copsese, iar crinii albi înfloriseră. mată. Oamenii bătrâni, femeile şi cei vr'o 2—3 Une-ori, Nami pierdea nădejdea de vinde­ pompieri prezenţi în comună şi-au îndeplinit care, dar din fericire doctorul îi spunea mereu Anunţ. datorintele cu sfinţenie, iar conlucrarea jandar­ că-i este mai bine şi dânsa căpăta curaj. meriei, a pompierilor din Porceşti şi a armatei O scrisoare primită delà Takeo din Hako- Un comis manufacturist priceput, află noastre din Tălmaciu, în frunte cu bravii ei oii date o umplu de bucurie şi se supuse la toate loc lâ firma teri, sosiţi la faţa locului tocmai la timp potrivit, prescripţiile doctorului, aşteptând cu răbdare după un plan bine chibzuit, au făcut posibilă lo întoarcerea bărbatului său. IOAN COMŞA & FIU calizarea focului. Pagubele se urcă aproape la In timpul din urmă nu mai primise nici o Selişte (Szelistye) Szeben in. suma de 10,000 coroane. Dintre casele si edifi­ ştire din Tokyo: nu-i mai scrisese nici familia Co 2502-3 . ciile arse n'a fost nici una asigurată. — (T. R.) sa din Bancho, nici părinţii şi nici chiar mătuşa din Jidamachi. x Trăsuri pentru copil, trăsuri ce se pot desface, Ca să-i treacă timpul, se ocupa cu aranjarea scaune pentru copii, paturi pentru odihnă, réticule, pungi, crinilor în vase de sticlă. l pälärii de mătase, de gumă şi de antilop pentru dame, — Iku, nu ti se pare ciudat şi tie că nu mai pardesii de gumă pentru femei şi pentru bărbaţi, asor- primim poşta? ftiment foarte bogat şi preţuri foarte ieftine la firma: Mulţămită. — Da, este cam ciudat, dar cred că nu ne Hegedűs Gyula, Arad, bulevardul Andrdssy nr. 16. P. O-lui Domn protopresbiter tractual, On-lor scrie nimeni pentru că toţi sunt bine şi nu au domni preoţi i învăţători, tuturor binevoitorilor, x Trăsuri pentru copii şi scaune pentru copii ce să ne spuie. In loc să ne scrie, poate că o să cunoscuţilor şi prietenilor, cari au luat parte la în­ foarte ieftine se vând la marele magazin PI­ vie careva la noi... Ce crini frumoşi! Dacă s'ar mormântarea preaiubitului şi neuitatului nostru fiu : NSCHER, în Arad, piaţa libertatéi (Szabadság­ întoarce domnul baron, în timpul cât sunt în­ tér). Asortiment foarte bogat de tăşci pentru floriţi! Romul Vatian şcoală. Fotografii cu prêt redus. Nami se uita la crinii ce ţinea în mână: iurist de a. IV. şi voluntar în reg. 33 (Fi 2497) — Sunt prea frumoşi! Dar eu zic că ar fi precum şi celor ce prin scris au grăbit a ne mân- găja în durerea noastră nemărginită, — le espri- fost mai bine să-i lase acolo unde au crescut. măm pe aceasta cale călduroasa şl sincera noastră Pentru ca să-i culeagă? Este crud să culegi flo­ mulţămită. rile nevinovate. Oioroc, August 1915. In momentul acela se auzi o kuruma oprin- Nemângăiaţii părinţi: Ultima oră. duse la poartă. Era vicontesa -Kató. După vizita ce-i făcuse doamna Kawasbima, Romul Vatian şi Sidonia. DELA RIGA PÂNĂ LÀ ŞIRET SE DAU vicontesa rămase foarte neliniştită, şi când se LUPTE ÎNVERŞUNATE. duse în casa Kataoka, a aflat cu mare mirare Budapesta. — Delà cartierul presse! se a- cum Yamaki fusese la generalul, care-i făgă­ uuntă: Pe întreagă linia delà Riga până la Si- duise să ia pe Nami acasă. Durerea pe care o fet sunt în curgere lupte violente. Aliaţii i-a simţise vicontesa era mare, atât pentru graba atacat cu violentă pe Ruşi la ost de Brody, în cu care se procedase, cât şi pentru neaştepta- sectorul spre apus delà Dubno. La nord de Ko- rea întoarcerei lui Takeo, şi cum nu mai era ni­ mic de făcut, se hotărî să se ducă la nepoata brin — în regiunea măştinoasă — i-am scos pe «reciti şi noul de vândut. Ruşi din mai multe pozitiuni. sa la Zuschi şi să o pregătească cu multă bă­ gare de seamă, pentru întoarcerea tacasă. Gene­ 200 MII ITALIENI ÎMPOTRIVA DARDANE- ralului îi era foarte frică, ca ştirea aceasta, prin Adresaţivă cu toată încrederea la proprie­ LELOR. felul neaşteptat în care sosea, să nu dăuneze tarul de vii din Siria (Világos) Petru Benea, aăei Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe Chiasso. — „Stampa" din Turin scrie că rău sănătatea fiicei sale. — Ce bine-mi pare că te văd, tanti dragă! lângă preţurile cele mai moderate. lupă întoarcerea lui Salandra, consiliul de rai- Vinuri yechi din anii 1911 — 1912 liştri va da un comunicat, care va face cunos- Tocmai vorbeam de voi toţi. — Cum te simţi, draga mea Nami-san? Vin alb — — — 100 — 90 !Ut că Italia va lua parte împotriva Dardane- RiZiing — — — 110 — 92 slor cu o armată de 200 mii oameni. După cum bag de seamă, nu a fost aşa de rău accesul ce ai avut în urmă. Roşa de MInîş — 160 1*20 Carbenet — — T40 —•— AEROPLANE SÂRBEŞTI DEASUPRA Doamna Kato nu putea să rabde privirea impede şi senină a Namei, fără să se înfioare. Vînnri rechi şi noul din anul 1914. NEOPLANTEI. Vin alb — — — — 80 — *70 Budapesta. — Se anunţă din Neoplanta că — Mulţumesc, tanti, sunt mai binişor; d-ta ce mai faci? Par'că nu prea te simţi bine, de Rizling — — — —82 —72 eri s'a arătat deasupra oraşului un aeroplan Siller — — — —84 ~-'74 îrbesc, fără să arunce însă bombe. Pare că pe faţă... — Eu?... Da... mă doare capul... O fi din Vinul se expdiează cu rambursa delà 50 eroplanul a făcut numai recunoaşteri şi apoi litri în sua sub îngrijirea mea proprie. |'a depărtat iarăş. cauza timpului... Ce ştii de Takeo? ! — Mi-a scris alaltăieri delà Hakodate şi-mi j Vase dau împrumut pe timp de două luni. Pentru Calitatea vinului garantez. f FRANCEZU IN AJUTORUL SÂRBILOR. pune că o să se întoarcă în curând, dar nu ! ştie bine în ce zi. Mi-a scris că o să-mi aducă I I Qenf. — Planul de a trimite aiutor Sârbilor un dar frumos... %e 937 I?<@ti?u Bănea prin Nlş e obiectul unor preocupări serioase în — Ah!... aşa ţi-a scris?... propr. şi neg. de vinuri Paris. Şi încurcată, zise: Wilogo» (Arad n). PAG, m JUFIWDP Pnminecl, 5 Septemvrie TO, Ministerul Finanţelor STEFAN SLADEK jun • fabrică de mobile Direcţiunea Contabilităţii Generale a Sta- VARŞEŢ, strada Kudritzer numărul 44—46. tului şi a Datoriei Publice, Datoria Publică. """"""TE» MARÉNUMITÂ Nr. 83.179 dia 3 August 1915.

PUBLICAŢIUNE. MARE FABRICĂ DE MOBILI A 43-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă 5% din sudul Ungariei (Tersecz). amortibilă din 1894, internă, împrumutul de 6.500 000 lei, se va efectua în ziua de 1/14 Sept. Pregăteşte mobilele cele mai moderne 1915, ora 10 dimineaţa, în sala specială a Mini­ şi luxoase cu preţuri foarte moderate. sterului Finanţelor, conform disposiţiunilor sta­ bilite prin regulamentul publicat în Monitorul Oficial Nr. 245 din 7 Februarie 1906. Mare depozit de piane excelente, «eo - voare, perdele, ţesături foarte fine La aceasta tragere se vor amortiza titluri Şi In valoare nominală de: 59.000 lei, în proporţia maşini de cusut. — (Sa 113] următoare : 6 titluri de 5.000 lei 30.000 lei. 58 „ « 29.000 „ 500 . Premiat ca medalia cea nare la cxporifla Milenari din Bndaperta In ţ890. 64 TIU. p. o valoare nomin. de: 59.000 lei. Publicul este rugat a asista la tragere, ; Turnatoria de clopite. - Fabrica de scaune de fier pentru clopote aiul p. Directorul Contabilităţei Generale a Statului şi Datoriei Publice, POPOVICI D Fiul lui Antoniu Novotny, Timişoara- Se recomandă spre pregătirea clopotelor nonă, precum la turnarea de nou a clo-l Vlăstari de salcâmi (bagrin) potelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armonioase pe garanţie de mai mulţi ani provăzute cu adjustări de fier bătut, construite spre a întoarce cu uşu­ DE 2 ANI, CALITATEA I rinţă în ori ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scu­ tite de crepare. — Sunt recomandate cu deosebire CLOPOTELE GĂURITE, de DE 70—100 CM. ÎNĂLŢIME 1000 BUC. 8 COR dânsul inventate şi premiate în mai multe rânduri, cari sunt provăzute în partea » 100—150 » » * » 12 superioară — ca violina — cu găuri ca f.gura S şi an un ton mai inteäiv mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vribrarea mai voluminoasă decât cel de PESTE 150 » » » » 16 sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de S27 kgr. este egal în ton cu un DE VFTNZARE LA PEPINIERA: clopot de 481 kgr. patentat după si 4 emul vechi. — Se mai recomandă spre fa­ cerea scaunelor <3e fier bătut, de sine stătătoare, — spre preadjustarea clopotelor vechi en adjustarea de fier bătut — ca şi spre turnarea de toaoe de metal. — Klár és Demeter, faiskolája. PREŢURI-CURENTE ILUSTRATE TRIMIT GRATUIT.

Nyiregyháza. (KA 2491

F^MMMF ÄMM&F ^FLAMF ^MM^tf^AV^MMUT'V PfAmjAf Expoziţia internat, de modă, Paris 1911: Grand Prix şi med.de aur li Olului Expoziţia oniv. din Roma 1911: Grand premin şi medalia de aur

LA „Croitoria universală" ATRAG ATENŢIUNEA ON. MEI MUŞTERII ŞI A PUBL CULUI CE VREA SĂ CUMPERE I. PETRAŞCU MONUMENTE MORMÂNTALE ASUPRA SIBIIU, Str. Cisnădtei 30 FAPTULUI CĂ DEŞI AMÂNDOI ' PROPRIE­ TARII FIRMEI SUNTEM SUB ARME, Telefon nr, 172. ÎNTREGUL NOSTRU PERSONAL CONTINUĂ SĂ LUCREZE NETURBURAT SUB CONDU­ : CROITORIE CIVILĂ ŞI MILITARĂ : CEREA PERSONALĂ A DLUI ALEXANDRU Mare depozit de stofe englezo şi indi­ DRASTIL, CONDUCĂTORUL FIRMEI NOA­ gene, precum şi totfelul de articole STRE DE PIETRĂRIE. PRACTICA LUI DE militare. (1845 -30). 27 ANI TN ACEASTĂ BRANŞĂ E GA­ RANTĂ SUFICENTĂ, SĂ PUTEM SATIS­ FACE ŞI ÎN VIITOR TOATE AŞTEPTĂRILOR ŞI SĂ PUTEM EXECUTA TOATE LUCRĂRILE. CEL MAI MODERN INSTITUT TIPOGRAFIC : fc§er»\rioiix ppompt ! : ROMANESC DIN UNQARIA ŞL TRANSILVANIA Ppeţapi foarte ieftine!!! 'ENTRU FLECARI LUCRARE GARANTEAZĂ 20 ANII RUGÂND BINEVOITORUL SPRIJIN Oi M CONCORDIA" SEMNEZ CU DEOSEBITĂ STIMĂ SŢK. ZRMY1 SOCMTATI ARAD, PI ACHUM mot 11«. PIM «jffffrWoMf ca e*k mal moderne auşinl dta ttrMiiltaU şi MENRATH patria, cai mmşlml *• «•!•«, mmşami d« tiptur, muşAml

••••••••••••••••IM»li»»tidil»iWlfjliiliil|MMtlNli toinecă, 5 Septemvrie 1915. „ROMÂNUL" •Pag.. 11.

Cântece religioase, poporale şi un bun sfat —"50 Mintea şi norocul, precum şi alte 12 po­ A „LIBRĂRIA CONCORDIA' veşti poporale — "40 Florea \Codreanului, Poveste precum şl \AD, STRADA DEÁK FERENC NUMĂRUL 20 anecdote, poezii poporale şi poveţe . — "24 Poezii şi cântece poporale, din Bănat . . —-50 AFLĂ DE VÂNZARE. CĂRŢI DE 164 strigături şi uituri, culese din ţinutul ÎGĂCIUNI, BISERICEŞTI, LITERARE, POPULARE ETC. Zarandului —24 Cea mai nouă carte de visuri .... — 40 Istoria lui Arghir şi Elena — *30 fi jele, Cântece din răsboiu (1914— /. L. Caragiale. »Momente, schiţe, amin­ tirii*. Opere complete 2"— Dr. I. Iarnik Urban şi A. Bârseanu. Doine 15). Cu o prefaţă de Dr. I. Urban Iarnik 1'— şi strigături din Ardeal. Cu peste 400 tece din răsboiu, I Vitejeşti. Adunate loan Adam. »Nazuinti« 150 pagini 130 Dr. D. Cioloca —40 N. Petra Petrescu. »Ilie Marin«. Istorioară Păscălie poporală —*12 lahuţă, »Dreptate«. Nuvele , . . 2'— pentru tinerime 1'50 ţii noştri, »Tara ţopilor*. Despre Culegere din cele mai frumoase poveşti Păscălie sau carte de zodii, aşezată pe 7 de loan Bota —60 cutul munţilor apuseni ai Tiansilva- j. Date adunate din autori, manus- planete. Ediţia a patra corectată şi îna­ Coriolan Brediceanu. »Peatra credinţei». pte şi tradiţii de Rubin Patiţia sen. 1'60 vuţită cu privire la mai multe cerinţe. Istorioară din viaţa poporului .... —'50 iste Rubenescu, »Pentru copii cei Legată, cu peste 360 pagini .... 2.— Coriolan Brediceanu »Fira«. Nuvelă din nit. Poveşti. Legată frumos ... 1"— A de Herz. »Bunicul«. Comedie în 3 acte 2 — popor - .24 ollodi. »Păţăn»iIe lui Ţăndărică< (Po­ Em. Oârleanu. »Cea d'ntâi durere*. Nuvele Roata norocului, sau aflarea dorinţei noa­ stea unei păpuşe de lemn) cu 56 şi schiţe. Ediţia a II-a întregită ... 1*80 stre —.80 fetraţiuni 1*50 Insula morţilor —'50 Delavrancea. »Luceafarul«. Dramă în 5 Andrei cel răsfăţat —.30 WCiara. »In răsboiu « '. 1*— acte 250 Făt frumos din lacrimă. Poveste de Emi- mik Sienkiewicz. iPrinsoarea*. (Judecata Delavrancea. «Linişte. Trubadurul. Stăpâ- nescu — "20 »Jupiter) —20 pânea odată* 2'50 Năzdreveniile lui Toporâşte —'30 P Agârbiceanu. » Arhanghelii». Roman Delavrancea. »Irinel«. Comedie în 3 acte 2*50 Popa care ştie carte şi Ion Isteţul. Povejti pi viata românilor ardeleni .... 3— P. Locusteanu. » Suntem nebuni*. Schiţe poporale —.24 h Agârbiceanu. »Schite şi povestiri» . 2* umoristice 1*50 Culegere de diferite cântece —'70 ÎDragoslav. »Volintini« 1'80 Victor Eftimiu. »Achim«. Tragi-comedie Biblia cea Mare. Sfânta scriptură a vechi­ ţpvrancea. » Viforul*. Dramă în 4 acte 2 50 în 3 acte 125 ului şi noului testament. Legată. Cu w. Pătrăşcanu. »Timotheiu Mucenicul* 2'— loan Al. de Lemenyi. » Poezii* .... 1*50 peste 1000 pagini 2'— wrimescu — Cândeşti. »Pe drumurile Dr. loan Lupaş. »Viata unei mame cre­ Tot acesta format mare, cu litere mari, •drilaterului«. Impresii şi note ... 150 dincioase —'30 legată 6.— wdamb O. Lecra. » Dincolo». Din Du- Dr. loan Lupaş. »Spiee din istoria noas­ Simbolul credinţei, din cuvintele şi înţele­ bre 'n Balcani 1*— tră bisericească —"30 sul Sfintei Scripturi de Gh. Joandrea wthe. »Faust« Tragedie. Traducere în Zotti Hodoş. »Masa ieftină*. Oătirea mân­ (Aprob, de Ven. Cons. Diecezan) . . 2.50 psuri de Ion Oorun 1— cărilor de dulce şi de post. Reţete de Noul aşezământ, (noul testament) Legală 1*20 wrnstjerne Bjó'rnson. »Mary«. Roman bucate simple şi bune 1'20 Noul aşezământ şi psalmii. Lfgată . . T40 •adus de Horea Petra Petrescu ... 1 — St. O. Iosif. «Poezii* 2.50 Apa tinereţelor şi alte poveşti poporale —.40 ! Rotică. » Poezii « 2— Conan Doyle. »Duett«. Roman. Tradus Cele 4 Evanghelii Legată —'70 u Adam. »Pe lângă vatră». Pilde şi de V. Onişor 1'60 Mântuirea sufletului. Carte de rugăciuni. nume ţărăneşti l'5n Pompiliu Eliade. »Cu privire la Maurice Legată —'80 tAltmndri. » Poezii popuiare ale româ- Maeterlinck 1"— Cartea psalmilor tradusă după textul ori­ fcilor 1-50 L. Rebreanu. » Frământări* 1"50 ginal —'10 wBărseanul. »Dor pustiu* 1 50 Dr. Valeriu Seni. » Critica unei lecţii*. în­ Sfânta Evanghelie a Dlui şi Mântuitorul V) de Maupassant. «Povestiri alese» drumări practice —.60 nostru (sus Christos scrisă de Sfântul frad. de M. Sadoveanu 2-— Anecdote poporale, de Fabiu Sanjoanu . —"32 loan —10 I Ciocârlan. »Traiul nostru» .... 150 Robinson Crusoe, sau aventurile minunate Sfânta Evanghelie a Dlui în Mântuitorul ale unui naufragiat eu 6 chipuri . . .— "70 nostru Isus Christos scrisă de Sfântul Mehedinţi. » Către noua generale« . 1 50 Mateiu —*10 , Sadoveanu » Floare ofilită*. Roman . 2.— Ţiganiada sau Alexandria ţigănească . —'80 » »Povestiri de seară* . . 2'— Alexandria. Viaţa, faptele şi întâmplările Sfânta Evanghelie a Dlui în Mântuitorul Sandu-Aldea. »Ape mari* 2.— lui Alexandru-cel-Mare Macedonean . —"60 nostru Isus Christos scrisă de Sfântul Luca —'10 isilie Pop. » Iubirea e biruitoare» . . . 2.— Din publicaţiunile soc. » STEAUA* à 20 fil. nrul. Carte de rugăciuni pentru folosul şi mân- Slavici »Mara« Roman 2.— găerea fiecărui creştin întocmită de lero- texandru T. Stamatiad. »Din trâmbife Nrul. diachonul Dainaschin din Sfânta Mănă­ ide aur«. Poeme 2-— stire Sinaia. Legată Cor. 2'50 în piele 5' — - 2 P. Dulfu. »Foloasele învăţăturii*. Carte de rugăciuni pentru tinerimea evla­ . N. Beldiceanu. » Chilia dragostii« . . l 50 4 loan Haşeganu. »Gradina de legume*. B/z Adam. » Vorbe de clacă* .... 1*25 5 Dr. I. Felix. »Medicul poporului*. vioasă de un prieten al copiilor. Cu mai multe icoane. Legată —'44 ţm să trăim? * Sfaturi medicale* de 19 George Coşbuc. »Superstitiunile păgubitoare îDoctorul F. Grünfeld — 50 ale poporului nostru*. Cuvinte folositoare şi de sufiet mântu­ {. Maeterlinck. »Ciclul mortü« Trad. de 20 Viaţa şi faptele lui Antlm Ivireanul, metro- itoare. Culese din sfintele scripturi de A. T. Stamatiad 125 Sm. Monahul Isaia. Legată .... —'60 poütul Ungrovlahiei. f. lorga. »Oameni cari au fost*. Amin­ Rugăciuni pentru soldaţi. Legată . . . —'24 tiri şi comemorări 3'— 22 Em. Oârleanu, »Amintiri şi schiţe*. Culegere de cântări bisericeşti. Legată . — '30 ÎBălcescu. >Istoria românilor sub Mihai 24 Din legendele neamului Hohenzollern, pre­ Viaţa prea cuvioasei maicei noastre Mă­ lucrare de St. O. Iosif. riei Egiptence. Legată —'32 [Vodă Viteazul 2- 25 Flori şi poveşti de loan Dragoslav. A. Basarabescu. » Vulturii*. Schite şi Cele cinsprezece suferinţe ascunse ale lui ^nuvele 1-50 26 Din Bucovina de altă dată, de loan Gră­ Isus Christos —'30 madă. [. lorga. » Istoria armatei româneşti Voi I.« 250 Din minunile Maicei Domnului. Legată —'40 27 Românii de peste Carpaţi de I. Slavici udovic Dauş. » Străbunii» Roman ... 250 Mântuirea sufletului de vămile văzduhului. 29 Povestea cerului de Victor Anestin la/z Ciocârlan. » Inimă de Mamă*. Schite Rugăciuni —.16 30 Povestiri de I. Agârbiceanu Zidirea lumei. Cele 12 Vineri . . . . —"16 şi nuvele 2-— 32 Ostaşii noştri. mmsţ/erne Bjőrnson. »Synnöve Solba- Taina celor 12 Vineri mari şi rugăciune 34 Istoria literaturii române moderne de prof. pentru vremuri grele. Legată .... —'20 'kken». Trad. de N. Ciotori 1-50 Dr. N. I. Apostolescu ). N. Ciotori »Calea Robilor» Poveşti . 1 50 Povăţuitor la împărăţia cerurilor . . . —'60 35 Boalele ochilor şi îngrijirea lor de prof Dr. Pentru porto să se adauge de fiecare carte }ctav Minar. »EminescjiJn fata jussiéi* 1'— G Stănculeanu. iatalia Negru, «Mărturisiri». Nuvele . 2 — 30 Snoave de P. Gârboviceanu şi G. I. Chelaru. ţi » »Fabiola sau biserica du 37 Viaţa şi faptele lui Andrei Şaguna de Dr. Pentru porto să se adauge de fieca -e carte 10—20—30 fii (până la 1 kg., sub bandă) însă catacombe» 2 50 I. Lupaş. Poveşti ardeleneşti Culese din gura po­ pentru primirea cărţilor trimise sub bandă libră­ "jonstantin I. A. Nottara. »De dincolo porului de loan Pop Reteganul 5 voi. 250 ria nu ia asupra sa răspunderea, numai dacă se At moarte» 3— Poveşti poporale din Bănat Culese din adauge încă 25 fii. pentru recomandare. t Rosetti. » Păcatele Sulgerului» . . . 2-— gura poporu'ui de G. Cătană Partea St. D. Speranţiă. »Alte anecdote populare* 2-— I. şi II 110 I. Langianu. »Zile senine». Icoane de>a Calea pocăinţei...... —'40 tţară 1-50 Traista cu poveşti istorice —"50 ). Ooga. »Din umbra zidurilor». Poezii 2 — Balade poporale. Culese din gura popo­ Vicolae Filimon. » Ciocoii vechi şi noi, rului bănăţean —"60 sau ce naşte din pisică şoareci mănâncă» 1 50 Inimioara, adecă floarea poeziei naţionale [ L Caragiale. » Teatru». Opere complete 2 — din cei mai buni sciitori români. . . —'60 Pag. 12. „ROMÂNUL" Duminecă, 5 Septemvrie 19 CEASURI PENTRU BISERICI. Societatea âe asigurare olandeză societate re acţii. SZÁNTHÓ „Allgemeine Maatschppij yan Levens- GYULA Yerzekeringen Lifrente" în AMSTERDAM. fabrică de ceasuri pentru biserici Direcţiunea p. Ungaria se află în palatul propriu al inst. în NAGYVÁRAD, Budapesta, Kakin tér, Baross-utcza 1, Ollöi-ut 2—4 si. Damjanich-utca 30 szám. Intrarea prin poarta nrul 4 din bulevardul Üllői. m a • Oferă ceasuri pentru bise­ rici cari se trag odată pe Cele mai ieftine taxe: săptămână, odată la 8 zile şi odată la zi, durabile şi pre­ 8 arşitu sTnliXril°:,a ! ! î cise. Preţuri ieftine. Fabrică peste 406 mii. cor. cu putere electrică. Garantă Suma rezervelor „ 120,416.453 cor. 94 fii. >e mai mulţi ani. Preţcurent Ía dorinţă se trimite gratis. Afară de rezerva replătirilor „ 986.499 cor. 14 fii. Plăci (tablă) pentru ceasuri Plătirile de până acum făcute cari luminează noaptea, exe­ asiguraţilor . . . cutate admirabil. - Preţuri „ i3,iS3.386 cor. 05 fü. ieftine. (Sa 88) (E 1758) i Uferantul diecezelor gr. or. şi gr. cath.

ATELIER DE CURELARIE, ŞELĂRIE şi COFERARIE j n RENDTG.&FEIRIW. ™ ODINIOARĂ SOCIETATEA CURELARIROR se pot cumpăra Strada Cisnădiei 45. SI Bl IU, Heltauer-gasse 45. cele mai bune şi mai elegante >

Magazin bogat în articole pentru curăţat, călărit vânat, sport şi voiaj, pociăzlt şi procovăţuri, port- PLOffiffil monee şi bretele solide şi alte articole de ga­ lanterie pe lângă preţurile cele mai moderate. CURELE DE MAŞINI, CURELE DE CU­ se SUT Şl LEGAT SKY (vârzobi), permanent în liai JA P°t afla noutăţile (M iAlli mma depozit Toate articolele din branşele numite şi reparatnra lor se execută prompt şi ieftin. Liste llUllC cele mai moderne - Ç1HQIII»(3) de preturi la cerere se trimite franco. (O-9 şi ploiere pentru dame şi bărbaţi în executare perfectă ş: Comandele prin poştă se efep- tue8C prompt şi conştienţios. estetică, de calitatea cea mai bună şi cele mai moderni a/biturí pentru bărbaţi în executare recunoscută de cea mai bună.

SZLANNÁR ÉS ROTH e m PSlUÛOi ^ °dă albe şi colorate; întreprindere de pictură de sticlă, UdlIlGpl GULERE şi MANOETE altare, biserici şi sticlărie decorativă albe şi colorate; BATISTE de buzunar; Oradea-mare (Nagyvárad), Arany-János-u. 14. BRAŢELE; CRAVATE pentru gulere simple şi duple; CĂMEŞI din păr de S(Sa 2166)8 cămilă; CIORAPI şi alţi articlii de modă Execută foarte frumos pictarea de sticlă, p. bărbaţi în sortiment bogat şi cu pre­ ţurile cele mai ieftine se pot cumpăra delà biserici, altare, icoane şi fresco, totfelul de lucrări de marmoră. Execută decoraţiuni de GUSTAV SCHMIDT! sticlă, lucrări de mozaic italiene şi americane. fabrică de paraplee şi prăvălie de articlii de modă pentru barbari ÎS Aurituri şi pictarea tablourilor staţionare. t SIBIIU (Nagyszeben), Piaţa mare, palatul ,,Bodenkreúit",|

întreprindere „VATT" mecanică şi electrică a lui 0 nouă invenţiune de clopote

estQ Clopotul rezontor brevetat a?vă f0?ifîeă n?n™ LEITSfEB, Cluj, (Kolozsvár). v"r 1 lyigl'izi—ÜL""""' un sunet, ei şi alt sunet armonie şi st Ho 163a fel aşemeuitor acordului dă un sus Birou şi magazin: Széchenyi-tér 4L (Palatul Széki). plin, puternic şi sărbătorei Stabiliment: Malom-utea 8. precum şi adânc. Echipamente p. clopote de f

Va 2071 Stalur „ „ „ ; Prospecte şi preliminar de spese grat Friedericti Honi Reparări de automobile şi gumă pentru automobile, mare atelier reparator de maşini de cusut, biciclete, maşini de scris, gramofoanc ; preţnri ieftine, exe­ fabrică de clopote brevetaţi cuţie solidă. - La comenzile din provincie nu se socoteşte pachetarea. Cine se referă la acest ziar primeşte 10% rabat. Arad, str. Rákóczi nr. 11-21

Tiparul tipografiei „Concordia" societate pe actll în Arad. — Editor responsabil LAURENTIU LUCA.