ANUL V. ARAD, Duminecă 23 August v. (5 Septemvrie n.) IgjŞ. Nr. Í83. ABONAMENTUL : BEDACTIA Pe un an . 28.— Cor. ei ADMINISTRAŢIA Pe jumătate an 14.— „ Strada Zrinji Nr.l/a Pe 3 luni . .7.— „ Pe o lună . 2.40 „ IN6EEŢIUNILE Pentru România »I se primesc la admini­ străinătate: straţie. Pe un an . 40.— franci. Mulţumite publice şi Loo Telefon deschis costă şirul 20 fii. pentru oraş şi interurban Manuscriptele nu se în- Nr. 750. ROMANUL napoiază. noştri operele la editorii mari din străinătate, Vasile Alecsandri. un interes mondial faţă cu noi, Românii, n'a fost niciodată... — Cu prilejiul aniversarei de 25 ani delà moartea lui. - Răsboiul, cu proporţiile uriaşe a străbătut până la noi. Purtarea eroică a soldaţilor Ro­ Arad, 4 Sept. versurile lui Goethe, Alfred de Musset, By­ mâni din Transilvania a entuziasmat întreaga ron... Şi poate chiar pe Ruşi îi iertăm dacă Se împlinesc azi douăzeci şi cinci de ani suflare latină, şi prudenţa României, maturi­ ne ducem aminte că şi dânşii au dat ceva cul- delà moartea lui Alecsandri. tatea sa politică, intelectualitatea, cari con­ turei omeneşti, pe un Dostoiewski, Puşchin, Niciodată poate pentru noi Românii, rí au duce destinul unei ţări fericite, a deşteptat Tiirghenieff, Tolstoi, Leonida Andreiew.... O, interesul simpatiei al Europei. Nu mai tre- fost momentele atât de solemne şi potrivite ce noroc pentru Belgieni, că trăieşte Maeter­ buesc cărţi de propagandă, autori străini, pentru a binecuvânta memoria marilor noştri linck şi Verhaeren. campanii de pressa susţinute cu abilitate, cân­ cugetători, ca acum. Răsboiul mondial îşi are tăreţi români cari să pribegească din Bucu­ netăgăduitul folos pentru elementul româ­ reşti până la Buenos-Ayres, ca să poarte cu­ nesc, căci provoacă în sufletul masselor tre­ Niciodată n'au fost momentele atât de vântul românesc, nu ne mai trebuesc milogiri, zirea energiei şi conştiinţei naţionale. Popoa­ sincere pentru noi Românii, ca să binecuvân audienţe în anticamere regale, ploconeli ridi­ rele mari, bizuite pe o cultură arhaică, încinse tăm memoria marilor noştri gânditori... Re- cole în faţa diplomaţiei răutăcioase, elemen­ în răsboiu, nu pradă nici un moment, ca să naisance al nostru se prepară acum... In tul românesc ş'a câştigat prestigiul naţional fixeze atenţiunea spiritului public asupra cau­ bursa culturală a Europei valorile noastre, prin strălucitoarele fapte ale istoriei moderne, zei, în a cărei apărare se luptă. Francezii, rí au fost nici odată notate... Pe noi, orienta­ fapte, cari destăinvesc că înfăptuitorii lor nu Germanii, Englezii şi Italienii, patru mari na­ lismul nemeritat şi levantismul mincinos al pot fi decât popor cult şi mare, pe care îm­ ţiuni, cari au zămislit cultura omenească, îşi celor, ce nu au vrut să recunoască marile ca­ prejurări maştere, Vau silit ca să-şi trăiască apără individualitatea naţională cu o con- lităţi ale neamului nostru, ne-a aruncat într'o zilele în exilul lui Klythias... ştiinţiozitate dârză. Gerhart Hauptmann apu­ negură fantastică. Despre noi se vorbea ca u că lumen Mrţr'* - -*~ -— Jnçnrp curiozităţi în Eurova. La Bucureşti * u&tearnă pe hârtie: Deutschland über Alles'. I veneau „calatori" ca sâ n 'est ;", Pen­ , -j^Şâ ne aducem aminte de cei, ce an pus pinátok France scrie în. „Le Temps'*, că sta­ tru noi aveainseiiiiiătat'ek afi învingeri lazu cattureT noastre, ferii indu-şl tir> tura cu 'tură este aceea ce are oe un Voltaire. ! itrâlucite, o operă anosta, hi cai trăimtlvint -r peni)tri -t ~~~zz române* Kuvine, Montaigne, Victor Hugo... Kipling publica belimbrohiadele ridicole despre „Ru­ Incontestabil pentru naţionalismul româ­ face ironie în „Daily Telegraph": „Să pier­ mâni" — şt un articol, apărut în cutare „Re­ nesc Alecsandri a însemnat mai mult decât dem de-o miie de ori răsboiul, ne rămâne to- vue" ori „Zeitung" în care se lăuda sistema­ un mare poet... Opera lui Alecsandri isvo- tuş: Shakespeare şi egemonia lui va fi veş­ tic tot una şi aceeaş persoană, făcea tură de rîtă din suflul poetic al poporului, a apărut nică... Să fie îmbrăcată toată lumea în unifor­ glorie în publicistica română. pe orizontul literar, când limba şi cultura ro­ ma cu galoane de aur a kaiserului, Don luan ...Foarte încet s'a deşieptat interesul Eu­ mânească era gâtuită de ortodoxismul ciocoi­ va fi al nostru pentru totdeauna, graţie Kain- ropei faţă cu noi Românii, lnzadar am avut lor fanarioţi. Primele versuri ale lui Alecsan­ mini lui Byron...." atâţia prieteni în pressa străină, înzadar scri­ dri, primele mărturii ale conştiinţei naţionale, Fiecare naţiune mare, îşi scuză păcatele sese zeci de ani în ziarele parisiene doamna au sosit după o secetă intelectuală, ca să re­ şi slăbiciunile cu oamenii săi mari... Vandalis­ Elena Vacarescu, în ziarde din Berlin gene­ împrospăteze seva trudită a neamului româ­ mul şi barbaria răsboiului este imunizat prin ralul Bengescu, în zadar îşi publicau savanţii nesc. Eăr' de Alecsandri rí am avea astăzi po- Cântecul gintei latine. Latina gintă a fi întrebată: mai adevărată decât a tânărului laureat prin „Ce-ai făcut p'acest pământ?" voinţa naţiei. Umorul lui Eliad, pe care nu 1-a Latina gintă e regină Ea va răspunde sus si tare: atins nici unul dintre contimporani, nu vine nici­ Intr'ale lume! gînte mari. „O Doamne 'n lume cât am stat. odată pe buzele acestui poet nou. Deci: nici Ea poartă-n frunte-o stea divină In ochii săi plini de admirare idee poetică, nici simţire puternică, nici răsunet Lucind prin timpii seculari. Pe tine te-am reprezentat!" al unei vaste culturi, nici spirit ales şi, vom adăugi, nici închipuire — care lipseşte, de al- Menirea ei tot înainte V. ALECSANDRI. Măreţ îndreaptă paşii săi; minterea, mai tuturor scriitorilor noştri din Ea merge 'n capul aitor ginte acest timp — nu deosebesc mai ales pe Alecsan­ Vărsând lumină 'n urma ei. dri. Şi, cu toate acestea, el e, fără îndoială, cel Latina gintă-i o virgină Regalitatea literară dintâi poet, cel dintâi scriitor al nostru de pe Cu farmec dulce răpitor; atunci. Nu numai cel dintâi poet, ci, cu toate Străinu-'n cale i se 'nchină a lui Vasile Alecsandri. lipsurile unei proze adesea lâncede şi fără acele Şi pe genunchi cade cu dor. legături dibace ce-i dau uneori o valoare pe care Frumoasă, vie, zimbitoare De: N. lor ga. poezia n'o poate ajunge, e cel dintâi scriitor Sub cer senin, în aer cald, Dintre scriitorii români contimporani mai ti­ Ea se oglindă 'n splendid soare. în toată întregimea înţelesului. Contemporanii neri erau mulţi cari aveau însuşiri superioare nu se înşelau când proclamau aceasta. Se scaldă 'n mare de smarald. acelora ale lui Alecsandri. Ca inspiraţie şi pu­ tere poetică fără îndoială că Qrigore Alexan- Regalitatea literară a lui Alecsandri se dato- Latina gintă are parte drescu, un vizionar în ceasurile lui cele mari, reşte mai multor însuşiri ale lui. întâi el e mai De-ale pământului comori. îi e superior; spiritul caustic al aceluiaş poet, mult decât toţi ceilalţi, scriitor. Ori unde se Si mult voios ea le împarte ceva mai vechiu, nu 1-a avut Alecsandri nicio­ află, oricum se înfăţişează mediul ce-1 încun- Cu celelalte-a el surori. dată. Donici are mai mult simţ al limbii, mai jură, el nu părăseşte această calitate de căpe­ Dar e teribilă 'n mânie. multă mlădiere şi familiaritate plăcută; versul tenie a lui. Viaţa socială nu-1 ameţeşte, cea sen­ Când braţul său liberator lui elastic nu chiamă critica prin greşeli de ritm timentală nu-1 răpeşte în destul pentru a-1 face Loveşte 'n cruda tiranie să-şi părăsească scrisul; politica, aşa de năvă­ Şi luptă pentru-al său onor. I ori prin forme silite ale graiului. Boliac, Ro- I setti au mai multe idei şi credinţi mai puternice. litoare în acel timp, cum e totdeauna când inte­ In ziua cea de judecată i Negruzzi nu împarte cu nimeni discreţia elegantă. resele mari ale unui popor sunt în joc şi ni­ meni nu se poate da în lături delà datoria lui, Când fată 'n cer cu Domnul sfânt I Cultura lui Asachi era nemăsurat mai mare şi numărul poporal pe 1 an i. cor Preţul unui exemplar 10 fileri. Numărul poporal $e % 2 cofoane Duminecă, 5 Septemvrie 1915. Pa*. 2. „ROMANUL* ce fel era lumea în trecut, ce prejudecări au poranismul artistic şi tot prin Alecsandri a Date biografice trebuit combătute, ce schimbări au fost de in­ început versul românesc să ajungă la gradul trodus pentru ca să se primenească aerul şi de perfecţie al parnasienilor francezi. Alec­ năravurile, în cari trăiseră cu toţii până atunci. sandri a fost Lamartine-ul nostru, dar până despre V. Alecsandri. Ideia aceasta de a statornici prin figuri vii ca­ Vasile Alecsandri, născ. la Bacău în Iulie 1821, ce Lamartine se putea bizui pe o limbă desă­ racterul, portul, cuvântarea, îndeletnicirile o- mort la Mirceşti 22 August v. 1890, a fost cel răşenilor, breslaşilor, slujbaşilor precum şi pe vârşită ciselată delà evul mediu, Alecsandri mai mare poet national român şi în acelaş timp ale boierilor şi ale sătenilor muncitori, preocupa a trebuit să formeze limba poporano- artisti­ unul dintre bărbaţii politici fruntaşi, cari au cu deosebire pe Alecsandri, care voia în mij­ că, eliminând influinţele molipsitoare ale la­ contribuit la regenerarea, desvoltarea şi înăl­ locul prefacerilor atât de repezi, prin cari tinismului catolic şi ale levantismului fana­ ţarea spiritului public, la introducerea şi propă­ trecea societatea noastră, să scape, ce i se pă­ şirea reformelor şi a civilizatiunii în România, riot... Ce uriaşă depărtare delà Bolliac până rea mai vrednic de păstrat urmaşilor, din întu- luptând cu energie şi cu succes pentru unirea nerecul uitării sau al indiferentei obşteşti. Sco­ la Alecsandri, şi delà Alecsandri până la Coş- Moldovei cu Valahia şi pentru ridicarea în fata pul nu şi-I'a putut atinge, fie din lipsă de în­ buc..