Muzeul „V.A. Urechia

Pagina 1 din 38

VocaÛia academicianului Vasile Alexandrescu Urechia a fost cea de ctitor de instituÛii cu scop formativ Õi educaÛional: „avem nevoie de biserici culturale“, iar acestea, sunt „Õcoalele, bibliotecile Õi muzeele de toate gradele“, spunea Õi scria el. În contextul capitolului de faÛ|, este util s| reamintim c|, paralel cu demersurile pentru organizarea celei ce va deveni înaltul for al culturii Õi ÕtiinÛei româneÕti, Academia Român|, V.A. Urechia, Al. Odobescu Õi Aug.T. Laurian au acÛionat pentru fondarea instituÛiei muzeale. Ei au determinat emiterea decretului, sub semn|tura Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pentru înfiinÛarea Muzeului NaÛional de Antichit|Ûi al României, în conducerea c|ruia au Õi fost numiÛi la 23 noiembrie 1864. Analele Academiei Române, reviste, ziare, foi volante conÛin numeroase rapoarte, referate, comunic|ri, propuneri Õi recomand|ri pentru strângerea în aceast| instituÛie naÛional| a tuturor m|rturiilor materiale ale existenÛei românilor, dar Õi pentru conservarea monumentelor istorice Õi de arhitectur|, pentru susÛinerea campaniilor de s|p|turi Õi constituirea siturilor arheologice, repetate intervenÛii personale privind oprirea distrugerilor cu prilejul reparaÛiilor sau construcÛiilor de cl|diri, obligarea instituÛiilor administraÛiei publice de a se îngriji Õi subvenÛiona ap|rarea Õi întreÛinerea vestigiilor din zona lor de acÛiune. Multe dintre acestea au valabilitate Õi ast|zi. V.A.Urechia a aliniat muzeul pricipalelor instituÛii de cultur| – al|turi de bibliotec| Õi Õcoal| – participante la formarea civic| a cet|Ûenilor, la modernizarea României, ca instituÛie cu profil specific Õi scop determinant pentru cercetarea Õi valorificarea ÕtiinÛific| Õi educativ| a vestigiilor trecutului conjugat cu prezentul. Prin consideraÛiile comunicate în anul 1965, muzeograful dr. Ion T. Dragomir l-a aÕezat pentru prima dat| pe V.A. Urechia în locul ce i se cuvenea în muzeografia româneasc|, ca fondator al Muzeului de Istorie din GalaÛi. Opiniile publicate în studiul „V.A. Urechia istoric, publicist, colecÛionar Õi muzeograf“au valoare documentar| Õi pot fi reÛinute între aceste pagini de istorie:1) „În ceea ce priveÕte activitatea muzeistic| de cercetare Õi conservare a monumentelor istorice, V.A. Urechia face parte din pleiada pionierilor muzeografiei româneÕti cu preg|tire ÕtiinÛific|. În cadrul cercet|rilor muzeistice, efectueaz| numeroase c|l|torii în Ûar|, reuÕeÕte s| mobilizeze Õi s| imprime intelectualit|Ûii dragostea pentru relicvele trecutului, d| indicaÛii

1) Ion T. Dragomir.V.A. Urechia istoric, publicist, colecÛionar Õi muzeograf. Danubius, VI–VII, GalaÛi,1972, p 179–192 Pagina 2 din 38 competente Õi reÛete imediate autorit|Ûilor locale de felul cum trebuie s| p|streze nemodificate monumentele istorice... Preocupat în mod continuu de valorificarea tezaurului arheologic colectat la BucureÕti pân| în anul 1873, V.A.Urechia împreun| cu Al. Odobescu Õi-au luat greaua sarcin| de a publica catalogul Muzeului NaÛional de Antichit|Ûi. Cu toate c| obÛinuser| anumite fonduri în acest scop, din cauza lipsei caracterelor latine Õi greceÕti necesare tip|ririi monumentelor epigrafice, precum Õi a altor greut|Ûi, lucrarea se amân|, iar mai târziu a fost încredinÛat| lui Grigore Tocilescu. În iureÕul cercet|rii arhivelor m|n|stireÕti din Ûar|, V.A. Urechia a trecut în revist| o mare parte dintre bisericile monumente, aÕa cum de altfel a f|cut mai târziu marele istoric Nicolae Iorga, care, pe drept cuvânt, trebuie socotit continuatorul s|u. Cu prilejul acestor vizite, semnaleaz| numeroase descoperiri de pietre cu inscripÛii funerare, d| sugestii preÛioase întotdeauna autorit|Ûilor locale de felul cum trebuie s| se îngrijeasc| de întreÛinerea monumentelor arhitectonice, aÕa încât ele s|-Õi p|streze nealterat stilul Õi patina vremii.... Era foare îngrijorat de faptul c| prin oraÕele patriei noastre au început a se desfiinÛa cimitirile din jurul bisericilor Õi odat| cu aceasta numeroase pietre de mormânt cu inscripÛii sunt aruncate sau puse la ziduri. În acest fel se distrug multe inscripÛii care au o mare valoare documentar| pentru istorie. În sprijinul preîntâmpin|rii acestor lucr|ri, sugereaz| ideea ca primarii s| se îngrijeasc| de p|strarea pietrelor cu inscripÛii vechi. În ÕedinÛa secÛiei istorice a Academiei, din 6 decembrie 1885, V.A. Urechia atr|gea atenÛia lui D.A. Sturdza asupra inscripÛiilor pline de greÕeli din Mitropolia IaÕului, rugându-l cu acelaÕi prilej s| dobândeasc| de la Senat legea conserv|rii monumentelor care aÕteapta s| fie votat| de mai mulÛi ani. Cu asemenea lege se vor pune cap|t tuturor nelegiuirilor duse împotriva ÕtiinÛei Õi culturii româneÕti. În acest sens,... înc| din anul 1871, V.A. Urechia împreun| cu câÛiva oameni de ÕtiinÛ| ai vremii au f|cut anumite propuneri privitoare la situaÛia monumentelor, elaborând în acelaÕi timp un proiect de lege pentru conservarea monumentelor arhitectonice din Ûar|… ...V.A. Urechia se ocup| Õi de cercet|rile cu caracter arheologic. El acord| sprijin material Õi moral cercet|rilor întreprinse la Cucuteni IaÕi, Cârna Õi V|dastra în Oltenia Õi în mod deosebit antichit|Ûilor greco–romane din Dobrogea… a fost atras... de impun|toarele ruine ale cet|Ûii de la Enisala din secolele XIII–XV. De asemenea face relat|ri în leg|tur| cu existenÛa unui frumos mozaic descoperit la ConstanÛa, propunând Academiei s| intervin| pe lâng| guvern ca acesta s| fie transportat într-un edificiu public pentru a fi mai bine conservat. De asemena merit| a fi menÛionat| cercetarea arheologic| de la ReÕca–RomanaÛi din 1870, unde V.A. Urechia a descoperit dou| sarcofage de piatr| Õi zidul unei cet|Ûi romane. În urma acestor cercet|ri de scurt| durat|, sesizeaz| autorit|Ûile judeÛene ca, în cazul în care s-ar extinde s|p|turile în acest punct de c|tre un colectiv de arheologi, s-ar putea descoperi o «nou| Pompee Daco–Roman| care ar atrage în urma rezultatelor obÛinute nenum|raÛi vizitatori, pân| Õi din cele mai îndep|rtate Û|ri europene, iar cu banii încasaÛi s-ar putea amortiza cheltuielile».“ Cu prilejul inaugur|rii Bibliotecii Publice la 11 noiembrie 1890, V.A. Urechia a organizat o expoziÛie cu unele valori bibliofile, documente, stampe, litografii, fotografii, picturi, mulaje ale unor piese de la Muzeul de Antichit|Ûi, parte inventariate în Catalogul general... Lectura acestuia permite deducerea gândului lui Urechia despre ceea ce intenÛiona s| dezvolte ulterior: un Muzeu de Istorie, schiÛat, în acest prim stadiu cu ce a avut la îndemân| în colecÛia personal| Õi cu ceea ce a dat Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 3 din 383

Ministerul InstrucÛiunii Publice:2) „Tabloul ulei de Dan, portretul V.A. Urechia, (cadru aurit) Tabele în lemn de stejar, Suveranii MM LL. Rgele Carol, Regina Elisabeta Õi Principele de România Ferdinand Tablou care cuprinde toate fotografiile deputaÛilor care au votat IndependenÛa României în ÕedinÛa din 9 Mai 1877 Solemnitatea deschiderii Divanului ad–hoc la 29 Septembrie 1857 Gaspar GraÛiani desemnat de Stahi la 1867 Portretele Domnilor Munteni Õi Moldoveni de B.B. Sacareanu Arborele istoric al României de I.C. Garleanu la 1864 Mama lui Ôtefan cel Mare împiedic| pe fiul s|u de a intra în Cetatea NeamÛu la 1484 Alexandru I Domn al Moldovei luând coroana Õi mantia din mâna solilor Imp|ratului Ioan Paleologu Campulung, amazoane de montagnes Alexandru cel Bun cu Doamna Sa Ana Pentru ridicarea statuei lui Miron Costin [Macheta] Radu Vod| Negru Õi Doamna Ana 7 Portrete reprezentând pe Mihai Viteazul 2 Ôtefan Georgizza Principe de Moldavia Sinan Bassa Daniel Apostol Geboren 1658 Gabriel Bethlen Furst Siebenburgen Iacob Despotul Domnul Moldovei 1561–1563 Portretul Daniel Apostol Feldher der Zaporovische Cosaken Mathias Corvinus Un portret R|zboiul lui Petru RareÕ la Obertin Portretul lui Miron Costin Un tablou mic reprezentând Vatavul Macri cu pitacul Domnesc de arestare a lui Miron Costin Miron Costin citind la Curtea lui Ioan III DeputaÛii adun|rii ad–hoc din Moldavia la 1857 Un cap de b|trân 6 Buc|Ûi de gips (modeluri de pe originale antice din Muzeul NaÛional din BucureÕti).“ Organizarea din punct de vedere muzeografic Õi ÕtiinÛific nu ar fi fost posibil| în condiÛiile creÕterii colecÛiilor bibliotecii Õi muzeului, în timp ce spaÛiile erau aceleaÕi de la înfiinÛare, restrânse în anumite perioade. Pân| la terminarea construcÛiei Palatului Cultural „V.A. Urechia“, Muzeului i-a fost rezervat| o camer|, multe piese îns| fiind expuse Õi în sala de lectur| Õi depozit. Obiectele etalate aveau al|turi o fiÕ| de identificare, denumirea obiectului Õi numele donatorului, astfel c|

2) Catalogul general al c|rÛilor..., p. XIII–XIV. Pagina 4 din 38 vizitatorul pleca cu un minimum de informaÛii.3) Lucia BorÕ ofer| pentru istorie o descriere, aÕa cum a receptat ea „organizarea“ expoziÛional| în anul 1932, în articolul Biblioteca „V.A. Urechia“ publicat în revista Boabe de grâu, cu unele fotografii, m|rturii peste ani ale existenÛei obiectelor respective în colecÛiile g|l|Ûene. Articolul este o pagin| document, singura relatare critic| despre ceea ce a fost Biblioteca Õi Muzeul „V.A. Urechia“ GalaÛi, publicat în perioada interbelic|. Cu Lucia BorÕ s| ne reîntoarcem în timp Õi „s| intr|m în vechile s|li unde însuÕi marele donator V.A. Urechia a depus preÛiosul s|u dar... Prima impresie pe care o ai intrând în sala mare de lectur| este aceea pe care Ûi-ar produce-o un bazar istoric, oriental prin felul capricios al aÕez|rii lucrurilor. Lucruri de preÛ, originale sau imitaÛii, litografie Õcol|reasc|, – stampe rare –, antichit|Ûi istorice, toate-Ûi fur| ochii, n|scând interes pentru acest colÛ curios de amintiri, pe care lipsa de spaÛiu le-a apropiat în timp, Õi care-Ûi evoc| prin bog|Ûia sau s|r|cia lor, momente triste sau vesele din istoria neamului nostru. Al|turi de ele, m|rturii din cultura Õi civilizaÛia altor neamuri, unele mai apropiate, altele mai îndep|rtate, fiecare cu nota lui distinct|, fixând epoca în care au tr|it. Trecând de-a lungul vitrinelor ce împrejmuesc pereÛii s|lii de lectur|, vezi deopotriv| iataganele chineze sau japoneze pentru harakiri, cât Õi pintenii Õi suliÛele de pe timpul lui Ôtefan cel Mare, g|site la R|zboieni. Sigiliile lui Mihail Sturdza Õi ale Mitropolitului Iacob cu monedele, dinarii, copeicile, talerii, monede austriace, jetoane, medalii, monede romane, pe deasupra c|rora se înÕir| numele lui Constantin, Justinus, Licinus, Commodus, Maxim Õi altor împ|raÛi romani. Un mare num|r din ele au r|mas înc| nedescifrate ca Õi multe din documentele vechi ce se afl| depuse la Biblioteca Urechi|. Mai departe, z|resc în vitrin| cavalul din care cânta cântecele româneÕti în munÛii Apuseni Avram Iancu, al|turi de sabia grea Õi încovoiat| tot a lui, cu care a stins multe vieÛi de honovezi maghiari la Fântânele Õi Dealul–Mare, în timpul revoluÛiei din 1848... Iat| mai departe o tamburinet| dalmatin|, cu corpul f|cut dintr-o carcas| de broasc| Ûestoas|. Sunetele sunt limpezi Õi clare. Acest instrument muzical s-a naÛionalizat cu vremea la Sârbi. Al|turi de aceasta stau niÕte iatagane turceÕti din sec. XVII-lea, cuÛite de Iaffa, bilele albe Õi negre care au servit la alegerea lui Cuza, la IaÕi, – iar mai departe, într-un colÛ, ultima carte de vizit| ca prinÛ domnitor a lui Grigore Ghica. Multe din aceste lucruri par m|runte pentru ochiul celui ce priveÕte distrat, dar ele cuprind epoci întregi, vremuri de amintiri îndep|rtate Õi uitate, o bog|Ûie de impresii multiple pentru amatorul de antichit|Ûi istorice. În faÛa mesei de lucru, lectorul preocupat de cele cetite, este sustras continuu de multele episoade istorice, desf|Õurate pe pereÛii din jurul lui, portrete de ctitori Õi domni, de boieri Õi jupâniÛe, de figuri bisericeÕti sau eroi naÛionali. Iat| portretele lui Ion T|utu Logof|tul Õi al jupâniÛei sale, ctitori de mân|stire; iat-o pe blânda DomniÛ| Elena Cuza, – pe Avram Iancu depunând jur|mântul, pe Horea, CloÕca Õi CriÕan; iat| Õi testamentul lui Vod| Carol I, cu portretul ce-l reprezint|, donator la Biblioteca V.A. Urechia. Iat| Õi pe cel al lui Matei Basarab cu Vasile Lupu, distrus de suliÛele Ungurilor fanatici Õi pe care st| scris de Emilia RaÛiu Õi Felicia RaÛiu: «Sdrobite de furia vandalilor Huni în noaptea de 14 iunie 1892. Ligei române. Suvenir StudenÛilor BucureÕteni». Sau un alt tablou, tot din aceeaÕi serie de evenimente, ce reprezint| pe Mihai Viteazul

3) FiÕa tip|rit|, 10/6,5 cm: BIBLIOTECA PUBLIC{ Õi MUZEUL „URECHIA“ GALAÚI. No.—–––– Obiectul—–––– Donatorul—–––– Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 5 din 385 intrând în Alba–Iulia, spart tot de Unguri cu pietre, în1894, tot în casa marelui patriot transilv|nean dr. RaÛiu, – cas| devastat| de Unguri. În mijlocul lucrurilor acestora, – gândul însp|imâmtat la început de atâtea r|scruci de drumuri, se îndreapt| mai apoi uÕor pe multele c|i, – cercetând Õi completându-Õi cunoÕtinÛele, în|lÛându-se din ele, într-o sintez| care e alimentat| de o tainic| impresie de a fi venit în contact viu cu lucruri sfinte... Multe din documentele descoperite de Urechi|, – cam vreo 300 Õi ceva – din care o treime nedescifrate înc|, se afl| în copii sau original, depuse de la început de donator în Biblioteca Urechi| din GalaÛi. Scotocind cele patru cartoane în care sunt strânse aceste documente, r|sar în lumina prezentului rând pe rând, zapisuri de înt|rire sau de vânzare, m|rturii pentru p|rÛi din moÕie, surete de domni, copii dup| c|rÛi domneÕti, foi de zestre înt|rite, împ|rÛiri de ocine, judec|Ûi de divan, raporturi de înaint|ri milit|reÕti, scutiri de bir Õi m|rturisiri de r|zeÕi. Iat| un hronologhiu al Domnilor Principatului Moldovei din 1834; iat| jalbele veÕnic nemulÛumitului Õi r|scolitorului de procese Serdarul Vasile Onofrei; iat| hrisoave de la Ion Scarlat Alexandru Calimach, acordând scutiri Õi privilegii; – de la Const. Moruzi, de la Ôtefan cel Mare, hrisov f|r| pecete, pe pergament, înt|rind o vânzare de ocin| în 1491; – iat| cartea de la Alexandru Moruzi V.V. cu sigiliu octogon, cu ambele m|rci, Zimbrul Õi Corbul, cu data de 1793; – de la Dabija Vod|, de pe c|rÛi sârbeÕti, – de la Petru Vod| sau de la Mihai Grigore ÔuÛu; – iat| surete de la Bogdan Vod| din 1567; de la Ion Vod|, dup| ispisoc sârbesc; de la Ghica Vod|, de la Duca Vod|. Hrisoave în limba greac|, atestate ruseÕti, acte în limba slavon|, – toate îÛi r|scolesc numiri de Domni Õi boieri, de întâmpl|ri aevea, de rosturi înfiripate, înviorând pentru un moment viaÛa ce pulseaz| printre hârtiile îng|lbenite, redeÕteptând din uitare, zilele, anii, secolii. În faÛa ochilor îÛi r|sar, tr|ind Õi agitându-se în mijlocul ocupaÛiilor lor – Pârcalabul de Hotin, Gheorghe Francescu, Coconul R|ducanu Rosetti Ban Bivelnic, Sp|tarul Iancu Razu, Sp|tarul Iordache Catargiu, Serdarul Vasile Onofrei Õi veÕnic pârâtul s|u, Paharnicul Ion T|utu. Ôi câÛi alÛi domni Õi boieri nu-Õi cer redeÕteptarea lor, m|car pentru un moment, din întunericul uit|rii! Vasile Alexandrescu Urechia le adun| cu pietate Õi cu mult| munc|, cu cheltuiala propriei sale averi pentru a l|sa apoi fiilor generaÛiilor ce vor veni, frânturi din marea Õi minunata fresc| a vieÛii str|bunilor lor. Iat| de exemplu, o scen| descris| de Dinu Meleghie în «ComerÛul cel mare al Moldovei pân| la 1828», scrisoare trimeas| în 1889, la IaÕi, d-lui Codrescu, Õi care se afl| azi în cartoanele documentelor din Biblioteca V. A. Urechi|. El o red| la sfârÕit, aÕa precum o auzise povestindu-se din gura b|trânului comis Dumitru Radu zis Tescani... În sala II de lectur|, ce pare mai mult o arip| a primei s|li, încep s| se înÕire în rafturi volumele grele. În stânga o veche bibliotec| ce a aparÛinut cândva regelui Carol I, te invit| s’o priveÕti. Sculptat| fin în nucul b|trân, unii susÛin c| însuÕi înÛeleptul rege ar fi lucrat la ea, stemele judeÛelor se înÕir| la fiecare cap de raft, legând astfel printr-un fir invizibil de figura regelui, – integritatea vechiului stat român... Deasupra bibliotecii o pânz| a lui Vermont reprezint| o scen| din vechii MoÕi ai BucureÕtilor. Biblioteca Õi muzeul donat G|l|Ûenilor este prin felul compoziÛiei lor, o ilustraÛie perfect| a sufletului lui V. A. Urechi| Õi o sintez| a multiplelor direcÛii în care spiritul agitat de atâtea Pagina 6 din 38 probleme, lucra f|r| osteneal|.“4) „F|r| osteneal|“ a lucrat fondatorul pentru devenirea Bibliotecii Publice Õi Muzeului din GalaÛi. La aceast| dificil| întreprindere i s-au asociat Õi alÛi oameni cu simÛul datoriei pentru informarea Õi educarea patriotic|; au depus pentru viitorime ceea ce au strâns cu pasiune. Au fost instituÛii sau societ|Ûi care au receptat instituÛia ca depozit de arhivare Õi conservare a actelor de fundaÛie, fotografii martori ori medalii comemorative. Majoritatea colecÛiilor muzeului s-au constituit din danii, achiziÛiile fiind întâmpl|toare. O mare parte din materialul muzeistic provine din donaÛiile fondatorului, unele achiziÛionate din iniÛiativa lui. V.A. Urechia a colecÛionat de la documentul istoric, la „banalul“ înscris, tip|rit ori „turnat sub ochii lui“, convins fiind c| anii le vor imprima valoare documentar|, informaÛional| Õi emoÛional|. Strângea „tot ceea ce îi ieÕea în cale“. Parte din „strânsura“ de pân| în anul 1890 a donat-o Muzeului NaÛional de Antichit|Ûi Õi o alta Bibliotecii Academiei Române. A mai r|mas Õi a mai strâns Õi pentru „copilul lui de predilecÛie“ de la GalaÛi. S-a afirmat c| Muzeul „V.A. Urechia“ a fost un muzeu mixt. Nimic mai neadev|rat. A fost un muzeu de istorie, bine dotat pentru acea vreme Õi nu numai, cu o larg| gam| de m|rturii ale îndelungatului proces de devenire Õi modernizare, a evoluÛiei organiz|rii statale, a paÕilor spre progresul economic, social Õi cultural al românilor în ritm cu celelalte naÛiuni. Nimeni nu a asociat mai bine ca V.A. Urechia textul manuscris ori imprimat obiectului tridimensional, portretului pictat sau litografiat etalat. El nu a fost un „strâng|tor“ numai de curiozit|Ûi, cum au afirmat unii; au existat Õi acestea. Urechia a fost un pionier în instituÛionalizarea cadrului de prezentare Õi punere în circulaÛie a materialelor purt|toare de informaÛii, de la fragmentul ceramic neolitic, la c|limara în care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza Õi-a înmuiat pana pentru semnarea decretului de înfiinÛare a Universit|Ûii din IaÕi, de la t|ietura din ziarele lumii cu informaÛii despre România, la litografia recuperat| din casa lui Ioan RaÛiu, de la afiÕul premierelor teatrale, la invitaÛia Õi meniul banchetului oficial. El a strâns cele mai multe m|rturii scrise Õi imprimate din interiorul Õi din afara graniÛelor statale; lor le-a asociat „obiecte“ simbol, pentru salt de la raÛiune la emoÛie Õi invers. Ce sentiment putea încerca vizitatorul privind litografia înÛepat| de baionet|, reprezentând intrarea triumfal| a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, amintind de miÕeleasca fapt| comis| în 1601 pe Câmpia Turzii, ce gânduri i se activau oprindu-Õi ochii pe sabia Õi cavalul lui Avram Iancu, al|turi de care putea citi Õapirografa Õi t|ietura din ziar francez sau italian despre memorandiÕti Õi procesul lor? Ce gânduri încerca v|zând al|turi vitrina din care „vorbeau“ ceramica de Cucuteni, moneda dacic| Õi roman|, pintenii de la R|zboieni sau buzduganul – semn al autorit|Ûii domenÕti – expuse sub stampa cu întinderea hotarelor regatului dacic? V.A. Urechia a gândit contemporanizarea obiectului smuls p|mântului în aceeaÕi instituÛie, în aceeaÕi sal|, ba chiar în acelaÕi galantar cu articolul destinat lecturii cotidiene, transformat imediat în document istoric prin aÕezarea între vestigii. A fost bibliotecar, muzeograf, arhivar cu activitate remarcabil| în depistarea, colecÛionarea, organizarea Õi valorificarea prin publicare Õi etalare muzeografic| a documentelor, a m|rturiilor materiale antice Õi contemporane lui, pentru a demonstra ceea ce constituia preocuparea predilect| a epocii sale: descendenÛa, formarea, continuitatea, unitatea Õi civilizaÛia oamenilor din spaÛiul cuprins între Nistru Õi Câmpia Panonic|, între CarpaÛii P|duroÕi,

4) L. BorÕ. Loc. cit. Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 7 din 387

Dun|re Õi Marea Neagr|. V.A. Urechia a considerat documentele istorice valori deosebite ce trebuiau bine conservate Õi ap|rate. Înc| din anul 1877 el a propus la Academie ca acestea „s| fie p|strate în l|zi de fier.“ Câte documente istorice a avut V.A. Urechia? Conform comunic|rii prezentate în anul 1886, colecÛia sa „num|ra peste 2500 de documente istorice Õi juridice din secolele XVII, XVIII Õi XIX,… gata pentru a fi publicate… fiind clasate cronologic pe domnii, oglindesc în bun| parte starea economic|, social – cultural| Õi politic| din Ú|rile Române.“5) Majoritatea documentelor, pe m|sur| ce le-a „descoperit“, cump|rat, primit le-a donat Bibliotecii Academiei Române Õi o mic| parte la GalaÛi. Câte documente istorice a adus la GalaÛi este greu de stabilit; le aducea Õi relua pe m|sur| ce intrau în programul lui de publicare sau completare. La deschiderea galantarelor în 1903 s-au g|sit 33 documente istorice originale, 21 fotografiate, 7 litografiate Õi „Diferite acte, documente istorice Õi diverse încatalogate în 2 cataloage“. Câte documente au fost în cataloage? Unele exponate, fotografii, obiecte, documente, purtau numere de inventar din Catalogul general, al stampelor sau din cataloagele obiectelor de muzeu, al documentelor, al fotografiilor, prezente în arhiv| prin anul 1919. Muzeograful Vasile Alexandrescu Urechia s-a gândit ulterior s| transforme expoziÛia iniÛial| în muzeu, înglobat organizatoric bibliotecii. V|zuse prin Û|rile cutreierate diverse fundaÛii cu aceast| structur|: Bibliotec|–Muzeu. Preocupat de dezvoltarea instituÛiei, introduce în circulaÛie, prin hârtia de corespondenÛ|, antetul Institutul „Urechi|“. Biblioteca–Muzeu, pentru ca în anul 1897 Õi 1901 s|-Õi propun| transformarea instituÛiei în FundaÛiunea „Urechia“, compartimentat| în trei secÛiuni, Bibliotec| – Muzeu – Pinacotec|. Dup| cum s-a v|zut, George Oprescu a apreciat gustul Õi rafinamentul lui V.A. Urechia pentru lucr|rile de art| selectate de el. Publicase lucr|ri de art|, semnalase aspecte documentare din viaÛa artiÕtilor, îÕi exprimase opiniile cu privire la creaÛia unora în periodice, între care Õi cele „ 4 tablouri româneÕti, pictate în sec. XVI–XVII, pe care le-a publicat în 1865, în Buletinul InstrucÛiunii Publice“ cump|rate de V.A. Urechia în anul1862 din Spania.6) Va fi fost stimulat în „proiectarea pinacotecii“ Õi de donaÛiile sosite la GalaÛi, ce se ataÕau celor aduse de el. În anul 1893 sculptorul Wladimir Hegel a donat „diverse obiecte de art|“, sigur, mici sculpturi, machete de monumente, plachete, din p|cate unele neevindenÛiate în inventare. Au intrat în colecÛii lucr|ri de art| grafic|, pictur| Õi sculptur| donate de oameni de suflet, câteva cump|rate. S-ar putea zice c| în acest ultim deceniu al secolului al XIX–lea la GalaÛi s-au pus bazele Õi Pinacotecii g|l|Ûene. Pe baza lucr|rilor preluate de la Biblioteca „V.A. Urechia“ de c|tre Muzeul de Istorie, s-a (re)înfiinÛat Pinacoteca, mai întâi la etajul cl|dirii „Casa Cuza Vod|“ dup| anul 1951, apoi în Palatul Culturii în anul 1955, devenit| Muzeul de Art|.

5) Apud: Ion T. Dragomir. Op cit.; Analele Societ|Ûii Academice Române. Tom 10. Dezbaterile. Buc., p. 72; Analele Academiei Române. Seria II. Tom VIII (1885–86). Dzbaterile. Buc., 1886, p. 174, 179–182

6) Ion T. Dragomir. Loc. cit. Pagina 8 din 38

Ziarele din Ûar| semnalau frecvent existenÛa muzeului. Gazeta Ecoul Moldovei informa la 25 septembrie 1897, sub titlul Biblioteca din GalaÛi, c| aceasta „are pe lâng| ea un frumuÕel muzeu de arheologie Õi numismatic|… De remarcat este un basorelief, ce reprezint| pe cei dintâi profesori ai universit|Ûii ieÕene“. În 8 februarie 1898 gazeta Patriotul relua informaÛia publicat| de ziarul GalaÛii: „graÛie zelului fondatorului, D-l profesor V.A. Urechia, senatorul de GalaÛi, precum Õi în urma donaÛiunilor f|cute de diferite persoane, de Comun| Õi de JudeÛ… posed|… o imens| colecÛiune de documente vechi Õi un frumos început de muzeu“7) În martie 1898 Ministerul Cultelor Õi InstrucÛiunii Publice a trimis la GalaÛi lucrarea lui N. Vermont Târgul MoÕilor din BucureÕti. Poate fi considerat| o recunoaÕtere „oficial|“ a existenÛei Muzeului pe lâng| Biblioteca „Urechia“, din moment ce se investea pentru achiziÛii. La 29 aprilie 1898 ziarul VoinÛa GalaÛilor informa opinia public| c| „D-nul Senator V.A. Urechia a sosit Vineri în GalaÛi, aducând cu sine un nou dar pentru instituÛiunea ce-i poart| numele.“ Dup| ce anunÛa num|rul de c|rÛi, stampe, „pergamente de documente române Õi italiene“, ziaristul enumera categoriile de obiecte muzeale existente: „busturi diverse, 6 pânze în culori, donaÛie de D. Voinescu, diverse obiecte antice: Sigiliul lui Mihail Vod| Sturdza, arme g|site în R|zboieni, autografe numeroase, între care unul de la Avram Iancu, vr-o 4 de la V. Alecsandri etc., medalii bogate interne Õi externe etc. Peste 12000 lei se poate evalua noua colecÛiune intrat| în Biblioteca «Urechia». Fondatorul ei se preocup| zi Õi noapte cu cestiunea cl|dirii palatului bibliotecii.“ Între picturile lui Eugen Voinescu va fi existat Õi Intrarea triumfal| a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, anul 1599 noiembrie?. S-a p|strat o zincografie dup| fotografia realizat| de Spirescu din BucureÕti. Ôtirile reluate de ziarele GalaÛii, PoÕta Õi VoinÛa GalaÛilor, detaliau „noile achiziÛii“ Õi donaÛii ale anului 1898: „bustul poetului Gr. Alexandrescu de sculp. D. Pavelescu, statueta Împ|ratului Traian de sculp. I. Constantinescu, idem a lui G. Asaki de sculp. Hegel, 6 pânze în culori, donaÛii de la marii pictori Vermont Õi E. Voinescu, diverse obiecte antice: sigiliul lui Mihai Vod| Sturdza, arme g|site la R|zboeni,… Asemenea colecÛiunea numismatic| s-a îmbog|Ûit cu rarile Õi preÛioasele monede ce s-au donat… Un mare armar... de la neuitatul C. Esarcu.“ Esarcu a fost trecut pe placa de marmur| a donatorilor în anul 1896, publicat| de V.A. Urechia în Buletinul FundaÛiuunii „Urechia“, f|r| specificarea armarului. În ianuarie 1899 ziarul Dreptatea, sub titlul Biblioteca Urechia din GalaÛi, prezenta pentri public mersul instituÛiei Õi creÕterea colecÛiilor muzeale: „În pinacoteca Ateneului d. V.A. Urechia a aÕezat un mare armar plin cu suveniri în scrieri de la neuitatul C. Esarcu. A avea cultul celor care au lucrat pentru Ûar| este semn de vitalitate naÛional|. Între numeroasele noi achiziÛii ale Bibliotecii Urechia din GalaÛi, vom cita un foarte rar, dac| nu unic, buzdugan domnesc din secolul XVIII din Moldova.“

7) Ms. II/186, f. 34v, 37 Pagina 10 din 38

In ediÛia de sear| din 4 februarie 1899, ziarul Drapelul reia problema Bibliotecii „Urechia“, accentuând asupra valorii Õi semnificaÛiei exponatelor muzeale, pledând pentru necesitatea spaÛiului de funcÛionare public|. Ideile Õi termenii se reg|sesc în articolele publicate ulterior: „Jurnalele din GalaÛi, f|r| distincÛiune de culoare politic|, ne aduc articole de laud| f|r| rezerve pentru biblioteca înfiinÛat| acolo prin donaÛiunea D–lui V.A. Urechia... Nu mai puÛin important|, Õi putem zice chiar unic| în Ûar|,este colecÛiunea stampelor din care peste o mie sunt avant la lettre. ColecÛiunea stampelor de domni, r|zboaie Õi vederi româneÕti este foarte bogat|... SecÛiunea documentelor, înc| nedeschis| publicului din lips| de local, se afl| în posesiunea unor originale de mare valoare, de la Vasile Lupu, Mihai Viteazul, Cantemir etc. Sigilografia român| din secolii cei mai vechi pân| ast|zi ocup| mai multe galantare. În colecÛiile arheologice se p|streaz| fluierul lui Horea, sabia lui Iancu de la 1848, tabacherea lui Anastasie Panu cu Unirea Principatelor, o întreag| camer| plin| cu suveniruri de la Mihail Kog|lniceanu, Cuza–Vod|, Negri, Vasile Alecsandri, Gr. Ghica al Moldovei. De la acesta este ultima lui carte de vizit| f|cut| regretatului Ubicini în preziua sinuciderii sale etc. O camer| este ocupat| cu galantarele medaliilor. O parte din acestea sunt donaÛiuni de la M. S. Regele. Luptele românilor din Ardeal contra maghiariz|rii sunt reprezentate prin dou| galantare pline cu documente originale.“ Autoarea conchide: „Ceea ce lipseÕte Bibliotecii Urechia din GalaÛi este localul“. Presa local| Õi central| a pledat pentru necesitatea construcÛiei Palatului Bibliotecii, începând cu anul 1897, când V.A. Urechia f|cuse cunoscute planÕele Palatul FondaÛiunea Urechia. Biblioteca. Muzeu, Õi pân| la începerea construcÛiei acestuia, argumentând totdeauna cu existenÛa valorilor bibliofile Õi muzeale. În octombrie 1899 ziarul Universul a publicat articolul Un Muzeu. Biblioteca întreag| devenise Muzeu „Noi, g|l|Ûenii, putem întrucâtva s| ne mândrim, oraÕul nostru posed| un muzeu întreg – un muzeu istoric care cuprinde obiecte preÛioase, lucruri antice, sute de icoane, iatagane, buzdugane, decoraÛii Õi câte alte multe lucruri, unul mai vechi decât altul, unul mai interesant decât celelalt... Întrânsul, el întrupeaz| o epoc| întreag| Õi rezum| o îndelungat| vreme de m|riri Õi de c|deri, de averi Õi s|r|cii. Rând pe rând priveÕti, admiri, r|mâi extaziat în faÛa vreunui obiect, unei amintiri, unei icoane, legate fiecare în parte, de-o amintire, de un episod, de o pagin| de istorie. DecoraÛii, înf|ÛiÕând zile de glorie, îndr|zneal| Õi virtute, – iataganuri Õi buzdugane – simboluri de aventuri Õi vitejii c|zute prizoniere nevoiei ruÕinoase, ale nevoiei de umilinÛi; icoane – sfinte imagini de Christ, figuri de-ale sfintei Fecioare. Ôi toate acestea adunate de prin lume, strânse din oraÕe Õi de la personagii diferite, iat|-le strânse Õi înfr|Ûite, mângâindu-se între dânsele, alinându-Õi umilinÛa Õi s|r|cia vremurilor trecute... În faÛa unui monument mare, vechi, nu poÛi decât s| taci Õi s| admiri.“ Autorul, sigur profesorul Gr. GuÛu, pleda pentru mutarea instituÛiei din cl|direa Liceului „V. Alecsandri“, sugerând soluÛii propuse Õi în raportul înaintat Ministerului InstrucÛiunii. Idei Õi fraze din acest articol au fost preluate Õi de Lucia BorÕ pentru articolul s|u din 1932, sus citat. Pentru muzeu soseau mereu noi piese. Ziarele GalaÛii Õi Orientul informau în ianuarie 1900 Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 11 din 11 38 publicul: „2 pânze în culori, donaÛii de la d-l pictor Constantinescu Õi Antonopol“, iar „ColecÛiunea numismatic| s-a îmbog|Ûit mult prin donaÛii primite, num|rând 450 monede vechi diferite“. În ianuarie 1901, la îndemnul lui V.A.Urechia, Valeriu Surdu întocmeÕte un raport asupra mersului bibliotecii pe primii zece ani de la inaugurare publicat în Ap|rarea NaÛional| Õi extrase în Buletinul FundaÛiunii „Urechia“, noiembrie 1901, completat cu rubrica InformaÛii, prezentând, oarecum, structura Muzeului reluat| din articolul publicat de ziarul Drapelul în 1899:8) „Pe lâng| c|rÛi, d. Urechi| a mai donat o bogat| colecÛiune de pânze artistice, stampe, medalii, suvenire de la b|rbaÛi iluÕtri ai Û|rii, care suvenire constituir| începutul unui interesant muzeu contimporan… SecÛiunea documentelor,… se afl| în posesia unor originale de mare valoare, de la Alexandru cel Bun, Mircea, Vasile Lupu, Mihai Viteazul, Cantemir Õ.a. Manuscrise vechi Õi noi Õi foarte preÛioase autografe posed| deja FundaÛiunea Urechi|. Sigilografia român| din secolii cei mai vechi pân| ast|zi, ocup| mai multe galantare. ColecÛiunea numismatic| s-a îmbog|Ûit mult prin donaÛiunile primite, num|rând peste 500 monede vechi diferite. ... muzeul cuprinde obiecte preÛioase, lucruri antice, legate fiecare în parte de o amintire, de un episod, de o pagin| de istorie. O camer| este ocupat| cu galantarele medaliilor, o parte din aceste medalii sunt donaÛiuni de la M. S. Regele; iar cele mai multe de la fondator.“ Singurul inventar ajuns pân| la noi este procesul verbal din anul 1903, întocmit de o comisie numit| de Comitetul Bibliotecii la propunerea bibliotecarului, cheile de la galantare, p|strate de V.A. Urechia, nefiind g|site dup| decesul acestuia. V. Surdu menÛiona în raportul anual prezentat Comitetului: „Familia mult regretatului fondator V.A. Urechia a ar|tat c| cheile de la galantarele cu colecÛiunile de muzeu nu au putut fi g|site Õi… în ziua de 11 septembrie 1903, în prezenÛa Domnului membru Gr. GuÛu Õi a subsemnatului, s-au deschis de c|tre un l|c|tuÕ Õi apoi s-a procedat la inventarierea tuturor colecÛiunilor aflate în aceste galantare. Îndat| ce timpul va permite se va face o examinare mai de am|nunt Õi o clasificare mai sistematic| Õi înregistrarea lor într-un anume registru.“ Procesul verbal este un document important privind istoria muzeului: au existat 20 galantare în sala de lectur| Õi în s|lilele nr. 1 Õi 5; se poate reconstitui o parte din patrimoniul muzeistic – denumirea obiectului, donatorul, în unele cazuri, num|rul obiectelor etalate în fiecare galantar; se poate încerca Õi intuirea conceptului de organizare, atât cât a putut fi el pus în oper| pân| la începutul secolului al XX–lea. Transcrierea integral| a acestui document, aÕa cum a fost redactat, se impune fiind singurul martor arhivistic al muzeului de la începutul secolului al XX-lea:9) „Proces Verbal pentru deschiderea galantarelor Õi inventarierea colecÛiei muzeului. Conform hot|rârii Comitetului din 11 septembrie s-a «procedat la deschiderea galantarelor

8) Ms. I/656; Arh. BVAU, Ds. XXXI, 1901, 7–9 r/v; Vezi Caietul Ms. II/186

9) Arh. BVAU Ds. XXXIII, 1903, f. 60, 62–67, 73–76 Pagina 12 din 38 cu ajutorul unui l|c|tuÕ apoi s-a format anexatul inventar.» Inventarul este f|cut pe s|li Õi galantare, conÛinutul fiind înregistrat obiect cu obiect, pe pachete sau grup de piese, monede, medalii. Existau 20 galantare în sala de lectur| Õi în s|lile nr.1 Õi 5. Inventarul cuprinde cca. 1100 exponate. GalaÛi, 12 septembrie 1903. Inventar De obiecte aflate în galantarele deschise conforma procesului verbal din 11 septembrie 1903 al Comitetului administrativ al Bibliotecii. În sala de lectur| Galantarul nr. 1 2 documente vechi, din care unul turcesc 33 peceÛi diferite 39 cliÕeuri vechi (peceÛi) 7 foi numismatic| tip|rite 7 documente vechi (fotografie) 3 documente vechi (litografie) 5 foi peceÛi (de mân|) 5 foi sigilii (fotografie) 1 foaie numismatic| (idem) 4 foi sigilii (litografie) Galantarul Nr. 2 2 documente vechi (litografie) 12 documente vechi (fotografii) 8 documente vechi Galantarul nr. 3 1 buzdugan Domnesc din secolul al VII–lea (Moldova) 2 peceÛi (cear| roÕie) 13 documente vechi 2 documente (litografie) 1 fotografie (armele Û|rii) Moldova Galantarul nr. 4 1 album Jubileul de 25 de ani a M.S. Regelui Carol I cu 6 m|rci Õi 1 cart| poÕtal| trecut| în catalogul de c|rÛi sub nr. 8220 3 m|rci de scrisori, una 30 parale, una a 20 bani Õi una a 18 bani 2 asignate, unul de 5 livre Õi altul a 15 soldi 1 timbru domnesc a 20 parale 1 invitaÛie încadrat| a lui Louis XIV 1 bacnot| din timpul revoluÛiei (1848) 1 bacnot| de 5 lei 1 asignat de 100 franci 1 bacnot| greceasc| 1 moned| de aur de la Împ|ratul Josif al II–lea 1 corn de cerb osificat [pietrificat–n.n] Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 13 din 13 38

32 medalii diferite 1 medalie (facsimil ghips) 6 fotografii sub. nr. 74, 78, 79, 81 Õi 82 (una nenumerotat|) 1 s|geat| de fier 1 cuÛit Õi hanger a Clucerului Alexandru Urechia 1 podometru 1 lamp| 1 ulcic| 1 lacrimatoriu 1 cap de lance de fier 1 album (versuri foi volante Õi unele nepublicate, satire vechi etc. etc.) 1 ghiozdan de carton cu diferite broÕuri Õi fragmente din jurnal relative la cestiunea Basarabiei 1 portret al lui C. St|nescu 1 plic conÛinând originalul unei poesii de H.D. Lecca 1 adres| sub nr. 6461 din 16/12 1889 a Ministerului Cultelor c|tre V.A. Urechia 1 act de mulÛumire a cet|Ûenilor g|l|Ûeni lui V.A. Urechia, sub nr. 73 1 tablou sub nr. 493 (conferinÛa interparlamentar| 1891) 1 album dat ca suvenir a D–lui V.A. Urechia sub nr. 72 1 act încadrat prin care InstituÛiunea Ethnografic| ofer| lui V.A. Urechia bustul s|u 1 adres| sub nr.7580 din 28 Sept. 1893 a Prefecturii Covurlui c|tre V.A. Urechia 2 fragmente de scrisori sub nr. 76 Õi 77 3 afiÕe imprimate pe m|tase 1 fotografie a dr. Alceu Urechia Galantarul nr. 8 4 acte sub nr. 99, 100 Õi 101 privitor la boerul Andrei Stematin 1 facsimile dup| mormântul preg|tit de Mihail Sturdza pentru familia lui 1 carte de vizit| a lui C. Esarcu 1 mappa Ungariei sub nr. 102 2 c|rÛi de hirotonisire din 1816 Õi 1829 7 foi manuscripte vechi 1 s|culeÛ sub nr. 97 conÛinând mai multe acte sub. nr. 12–23 1 desemn sub nr. 103 1 document din 1834 privitor la logof|tul Iordachi Costachi 1 album al comunarzilor din Paris 1 brevet de înaintare la C|pitan al lui Neculai Steriadi 1 portret (litografie) sub nr. 505 Galantarul nr. 9 diferite acte, documente istorice Õi diverse încatalogate în 2 cataloage 15½ coli hârtie veche de la Fabrica Petrodava din 1842, 1847 Õi 1806 49 diferite documente neclasificate Galantarul nr. 10 1 manuscript vechi 1 scrisoare a lui V. Alecsandri c|tre M. Kog|lniceanu Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 15 din 15 38

1 document vechi din 1772 2 c|rÛi de vizit| a lui V. Alecsandri 1 plic cu autografe de V. Alecsandri 3 PaÕapoarte de ieÕire din Ûar| a familiei Asaky 9 scrisori a lui V. Alecsandri c|tre Aristizza Romanescu (într-o cutie de carton) 1 hrisov de boierie a lui Anastasie Panu din 1855 1 firman de decoraÛie turcesc sub nr. 96 a lui G. Asaky 1 fragment dintr-o scrisoare a lui A. BalÕ 2 peciuri de cununii din 1829 Õi 1852 1 diplom| de Cavaler a lui G. Asaky din 1830 1 foaie autografe de Enache V|c|rescu 1 carte de vizit| a lui I.C. Br|teanu 2 Diplome de boierie ale lui Iancu F|tul Galantarul nr. 11 1 Icoan| veche sub nr. 108 cu inscripÛie în dos 2 documente vechi sub nr. 57 Õi 4502 12 cartoane sub nr.113 (cus|turi cu acul f|cute dup| 1840) 1 fluier sub nr. 106 a lui Horea 1 sabie sub nr. 104 a lui Avram Iancu 2 fotografii sub nr. 110 Õi 111 ale Hatmanului Th. BalÕ 1 colona lui Traian (litografie) sub nr. 246 1 tabachere de argint a lui Anastasie Panu 17 c|rÛi de carton sub nr. 105 1 document turcesc sub nr. 43 1 fotografie a lui Avram Iancu sub nr. 109 1 act din 1849 isc|lit de Avram Iancu Galantarul nr. 12 1 album pentru desemn 1 brevet (blanc) al Ligei culturale 1 tablou, osândiÛii pentru memorandul românilor 1 pachet cu manuscripte originale care au servit pentru jurnalul „Golgota“ 1894 1 pachet manuscripte originale ale discursului R. Fava 1894 1 desemn de N. Grigorescu sub nr. 114 1 exemplar din jurnalul Golgota din 24 aprilie 1894 1 ghiozdan de carton cu telegrame Õi foi volante relative la procesele Õi memorandul de la Cluj 1 fotografie sub nr. 2 1 cart| poÕtal| sub nr. 3 1 plic cu bilete primite din temniÛa Vatz Õi Segedin din 1895 1 pachet (Liga) cu extracte din jurnalele str|ine Õi române 1894 diferite jurnale din Europa despre chestiunea ardelean| 1 cart| de vizit| a Mitropolitului Primat Iosif Sala nr. 1 Muzeu Pagina 16 din 38

Galantarul nr.1 1 tablou pictat reprezentând pe un boer român în haine europene sub nr. 2799 1 Proces verbal relativ la dezvelirea monumentului de la R|zboeni 1 document (fotografie) relativ la punerea pietrei de temelie pentru construirea portului ConstanÛa 1896 1 copie dup| documentul f|cut în 1891 Mai 10 în anunÛarea serb|rii Jubileului de 25 de ani de Domnie a M.S. Regelui Carol I 18 tablouri cu numele dlor Senatori Õi lucr|rile Senatului 1 covor brodat de fetele din Harem a Dnei Ecatherina I. Sturdza (1824) Galantarul nr. 2 1 br|Ûar| cu tricolor românesc 1896 2 cutii de carton pentru Ûig|ri Manufactura Belvedere BucureÕti 5 br|Û|ri pentru tr|suri la parada primirei Împ|ratului Frantz Joseph, 1896 4 peceÛi a Ministrului Afacerilor Str|ine 1 broÕur| expoziÛia operelor artiÕtilor în viaÛ| 1896 1 scrisoare (fotografie) cu semn|tura lui Tache Ionescu 1 desmn de D. Marinescu 1880 1 pachet cu 110 foi volante scrisori, c|rÛi poÕtale, poesii, bilete de invitaÛie, comunic|ri, anunÛuri etc, etc. 1 desemn sub nr. 10 1 desemn sub nr. 11 Galantarul nr. 3 1 afiÕ (Casta Diva) tip|rit pe m|tas| 1 system der Mineralien (V. Fric. Prag) 1 Trat| de 1000 de livre din 1792 1 pachet cu diferite scrisori (guerres de Pologne) sub nr. 67 1 cap de suliÛ| de silex de pe malul Siretului, lâng| Roman 4 buc|Ûele pietricele mozaic 2 scrisori semnate una de A. Ionescu Õi alta de Cugler 1 batist| de la 1895 (suvenir de la XIII-em exposition de Bordeaux) 1 pachet cu diferite scrisori (genealogie Kontzki Pologne) sub nr. 60 3 pinteni, 1 suliÛ|, 2 capete de s|geÛi g|site la R|zboieni (1898) 4 reliefuri (ghips) 1 taler de metal 1 bucat| de piatr| 1 farfurie de porcelan în form| de tav| Galantarul nr. 4 1 corn român de b|ut (facsimil) 1 fotografie a sp|tarului Zotu Tigara 1 carte de vizit| (plac| zinc) cu inscripÛia 16 Nbrie 1869–1894 1 medalie Õi 2 agrafe din Ardeal 2 cocarde tricolor românesc 1 br|Ûar| pentru vizitii 1 bilet intrare la expoziÛia 1894 Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 17 din 17 38

1 briceag industria român| din Macedonia 1 mânecar pentru vizitii 3 medalii expoziÛia cooperatorilor 1 relief (ghips) reprezentând pe G. Asaki 1 cadru reprezentând schiÛa primirii membrilor ardeleni Õi bucovineni ai Academiei Române la inaugurarea Societ|Ûii în vechiul Ateneu 1 cup| de la IoniÛ| Sturdza VV. 1823 1 cadru cu inscripÛiunea «Predarea Plevnei» 1 vas (facsimil) din tezaurul de la Pietroasa 1 taler (dare la semn în 1768 Õi 1769 în Polonia) din familia Urechia 1 cobz| român| din Ardeal (secolul al XVIII–lea) 1 mic carnet cu iniÛialele regale 2 cruci pentru elevii premiaÛi 3 afiÕe tip|rite pe m|tas| Sala nr. 5. Galantarul nr. 1 1 adres| sub nr. 6201 a Academiei Române c|tre V.A. Urechia 1 cutie cu decoraÛii a lui M. Kog|lniceanu uniforma de Ministru plenipotenÛiar la Paris a lui M. Kog|lniceanu Galantarul nr. 2 1 pachet diferite acte din 1864 (miÕcarea polon|) 6 foi volante manuscrise Õi 3 tip|rite relative la inaugurarea bustului lui M. Kog|lniceanu 3 volume «Cronicile României» de M. Kog|lniceanu Tom I–III 2 volume «Steaua Dun|rii» din 1859 Õi 1860 1 Program «Inaugurarea monumentelor M. Kog|lniceanu Õi V. Alecsandri în 1896» 1 carnet din 1872«Bilete de prenumeraÛie la «Cronicele României» 25 fotografii sub nr. 1–25 1 fotografie sub nr. 8304 (testamentul lui M. Kog|lniceanu din iunie 1881 Catalogul c|rÛilor) 1 condic| din 1872 a lui M. Kog|lniceanu cu inscripÛia pe etichet| «prima notta» 19 c|rÛi diferite sub nr. 1–19 1 foaie volant| (litografie) litere vechi 1 foaie volant| tip|rit| pe ruseÕte 1 cutie cu c|rÛi de vizit| a diferite persoane Galantarul nr 3 1 scrisoare a lui M. Kog|lniceanu (nr. 12 fotografie) 1 tablou fotografie sub nr. 7 2 sigilii (cear|) ale familie Kog|lniceanu 3 scrisori ale lui M. Kog|lniceanu de la Paris (într-un plic) 1 c|limar| Õi condeiul cu care M. Kog|lniceanu a semnat actul de fundaÛie a Universit|Ûii din IaÕi ultimii ochelari de care s-a servit M. Kog|lniceanu 1 carte de liber parcurs pe c|ile ferate a lui M. Kog|lniceanu în calitate de deputat Pagina 18 din 38

1 c|limara lui Kog|lniceanu din 1864 2 fotografii a lui Kog|lniceanu 1 statuiet| sc|pat| din arderea caselor lui M. Kog|lniceanu la Dr|nceni icoane etc etc de argint ce s-au topit la arderea caselor lui M. Kog|lniceanu la Dr|nceni 1 foaie volant| „Ordin de zi“ din 1878 (tip|rit) 1 scrisoare a Dlui Vizzu din GalaÛi (1895) 2 Brevete de decoraÛii din 1878 Õi 1881 a lui M. Kog|lniceanu ultima cas| a lui M. Kog|lniceanu la Ôosea în BucureÕti (fotografie Õi litografie) 1 carte poÕtal| adresat| lui V.A Urechia relativ la licitarea muzeului M. Kog|lniceanu 1 pecete a lui M. Kog|lniceanu (cear|) Galantarul nr. 4 2 medalii comemorative 2 liste a moÕiilor lui Miron Costin 1 sigiliu al comitetului AsociaÛiunii «Miron Costin» 1 broÕur| intitulat| «Statuia Miron Costin» 1 document din 1771 referitor la Miron Costin 1 document sub nr 27 din 1680 (fotografie) 5 foi volante (litografii) referitor la Miron Costin 1 act (fotografie) referitor la Miron Costin 1 fotografie sub nr. 9 3 fotografii a lui Miron Costin 1 Tablou sub nr. 5035 referitor la Miron Costin 1 autograf de la Miron Costin. Galantarul nr. 5 1 pachet cu acte diferite relative la inaugurarea bustului M. Kog|lniceanu 1 pachet foi volante «museul, armariile lui M. Kog|lniceanu» 1 pachet diferite scrisori ale lui M. Kog|lniceanu 1 pachet brevete pentru decoraÛii ale lui M. Kog|lniceanu Galantarul nr. 6 1 rulou cu 6 buc|Ûi desemnuri pe pânz| 7 medalii 1 evantai 1 c|limar| care a servit la vizita M.S. Regelui Carol I în 30 septembrie 1894 [1893 – n.n.], când a vizitat Biblioteca „Urechia“ 2 jurnale ilustrate englezeÕti portretul ALL Principele Ferdinand Õi Principesa Maria (Tipo–litografie) 1 foaie din jurnalul englezesc „The Gentlewoman“ 1 Sonet dedicat M.S. regelui Carol I 1 Od| dedicat| M.S. regelui Carol I 1 fragment duntr-un jurnal englezesc cu portretul M.S. Regelui Carol I 1 act relativ la punerea pietrei fondamental| a podului peste Dun|re (fotografie) 7 buc|Ûi bilete invitaÛii, program etc relativ la inaugurarea podului peste Dun|re 2 bilete de invitaÛie la inaugurarea palatului JustiÛiei 10 tablouri (fotografii) sub nr.10, 12, 13, 3438, 3439, 3440, 3441, 3442, 3443 Õi 3444 Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 19 din 19 38

Galantarul nr. 7 30 diferite medalii 1 foaie din jurnalul englezesc „The Gentlewoman“ 1 fragment dintr-un jurnal englezesc 1 cornet de pus bomboane 2 adrese din 1896 relative la medalii comemorative 1 poesie de H.D. Lecca tip|rit| pe m|tas| 1 Programa de teatru tip|rit| pe m|tas| 13 fotografii nenumerotate 35 fotografii sub nr.9,11, 497, 498, 2660, 2815–2827, 3417–3426, 3429, 3430, 3445, 3446, 8303, 8305 Õi 8306 Galantarul nr. 8 1 foaie din Monitorul oficial nr. 150 din 4/16 octombrie 1893 1 scrisoare sub nr. 362 de la Castelul PeleÕ 1 buchet de l|cr|mioare 97 diferite medalii Membru delegat Gr. GuÛu Bibliotecar V. Surdu“. Num|rul pieselor g|site în galanatare este impresionant pentru acea vreme, 1.239 notificate ca tip de exponat: medalii, decoraÛii, scrisori, fotografii, icoane, documente, ghiozdane de carton sau s|culeÛi cu manuscrise, fotografii, monede Õi altele, conÛinutul unora nefiind inclus în num|rul sus scris. DeÕi existau „1 catalog de monede Õi medalii; 1 catalog obiecte de muzeu; 1 inventar de documente Õi manuscrise“, enumerate în raportul din anul 1919, nu se menÛioneaz| c| ar fi fost folosite pentru confruntarea cu existentul. Procesul verbal a cuprins ceea ce a fost g|sit în galantare. Existau îns| obiecte în afara galantarelor: picturi, fotografii de mari dimensiuni, stampe, h|rÛi prinse prin diverse procedee pe pereÛi; pe stative erau sculpturi, inclusiv macheta statuii lui Miron Costin ridicat| la IaÕi; pe „panoplii“ arme albe Õi de foc; armariul/biblioteca lui M. Kog|lniceanu, replica coroanei de bronz depus| de c|tre Gheorghe CârÛan la piciorul Columnei lui Traian, special sculptat| de Ettore Cadorin pentru Festivit|Ûile de la Roma organizate de V.A. Urechia cu prilejul Congresului internaÛional de istorie din 12 octombrie 1899, ast|zi disp|rut|. Singurele atestate ale existenÛei unor piese muzeistice sunt consemn|rile din actele de donaÛii Õi menÛion|rile din rapoarte Õi pres|. V.A. Urechia a constituit un muzeu de istorie, a evenimentelor Õi personalit|Ûilor ce au ocupat/ocupau un loc în istoria României. Muzeul era o secÛie documentar| Õi informaÛional| cu alÛi suporÛi materiali, o completare a documentaÛiei manuscrise Õi imprimate din bibliotec|, argumentat| cu piese Õi obiecte, contemporaneizat| cu fapte Õi acÛiuni ale zilei, privite în continuitate. AÕa a fost gândit, a ieÕit v|zând Õi f|când din ce a adunat Õi a primit, formând, în viziunea lui Urechia, o unitate integrat| cercet|rii, instrucÛiei Õi educaÛiei. Piesele muzeistice aduse de Urechia – personale, descoperite ori primite – erau m|rturii ale evenimentelor la care participa. De la fiecare a luat un obiect, o c|limar|, un program, un afiÕ, o invitaÛie, o copie dup| un act de fundaÛie, o carte poÕtal|, un timbru, prototip de hârtie, o petliÛ|, o Pagina 20 din 38 pies| de harnaÕament, un cornet, un briceag, convins fiind c| vor deveni istorie. Etalate în galantare, pe stative sau suspendate pe simeze, acestea prezentau momente Õi personalit|Ûi semnificative din istoria Û|rii; extinderea document|rii Õi încadrarea în contextul evoluÛiei istorice erau realizabile prin publicaÛiile existente în bibliotec|, complementaritatea celor dou| instituÛii fiind asigurat| Õi prin funcÛionarea în acelaÕi spaÛiu. Istoria Daciei era marcat| prin h|rÛi, litografia Columnei lui Traian, coroana de bronz depus| în octombrie 1899, m|rturii arheologice, silexuri, vase de la Cucuteni, oase pietrificate, pl|ci mozaic din Dobrogea, mulaje dup| piese din tezaurul de la Pietroasa, monede, inscripÛii, peceÛi, piatr| de la piciorul podului de la Drobeta, o cheie de uÕ| roman| din Severin, h|rÛi Õi stampe originale ori copii. Piesele „antice“ îÕi g|seau locul atât cât s| sugereze saltul peste milenii, veacuri Õi decenii de continuitate a vieÛii pe aceste meleaguri Õi nu numai. Istoria medieval| a Ú|rilor Române era marcat| prin h|rÛi, portrete de domnitori, documente, sigilii, inscripÛii epigrafice, obiecte arheologice smulse p|mântului Õi restituite contemporanilor. EvoluÛia social| Õi economic| din secolul din secolul al XIX–lea a fost marcat| cu acte Õi, simbolic, cu obiecte. MiÕc|rile sociale Õi politice din Transilvania din zilele lui, de exemplu, au fost bogat reprezentate în continuitatea precedentelor, de la r|scoala lui Horea, CloÕca Õi CriÕan, sugerat| cu portrete, cofiÛ| din MunÛii Apuseni cu inscripÛia „MunÛii noÕtri aur poart|/ Noi cerÕim din poart|-n poart|“, la revoluÛia din 1848, argumentat| cu sabia, cavalul, portrete, între care Õi al lui Avram Iancu, pân| la istoria miÕc|rii memorandiste susÛinut| cu programul partidului naÛional, memorandumul, bileÛele trimise de memorandiÕti din închisoare, litografii din casa lui I. RaÛiu, articole din presa european| privind situaÛia românilor ardeleni Õi procesul memorandiÕtilor, documentele Õapirografiate ale procesului, aÕa cum au fost puse în circulaÛie de biroul de pres| al Ligii Culturale organizat de el la Cluj, caiete cu texte manuscrise ce au circulat în Ardeal, Albumul Mcedo Român Õi Voci latine. De la fraÛi la fraÛi al|turi de manuscrisele publicate în aceste poligrafii. Pentru a marca IndependenÛa statului a adus tabloul cu fotografiile parlamentarilor ce au votat independenÛa în ziua de 9 Mai 1877, farfurie cu predarea Plevnei, fragment de os uman de la GriviÛa, un desen de N. Grigorescu, poezii, publicaÛii, litografii. RelaÛiile externe erau argumentate cu portretul Domitorului Al.I. Cuza la întâlnirea cu Sultanul, bastonul lui recuperat din apele Bosforului, basorelieful cu efigiile Împ|ratului Austriei, Frantz Josef, Regele Carol I Õi Regina Elisabeta (Qvod Franciscus Iosiphus, Imp. Austriae, Rex Ungariae et Carolus I Rex Romaniae et Elisabetha Anno MDCCCXCV XVIII/XXX Septemb…), realizat dup| vizita din anul 1895, costumul de diplomat al lui M. Kog|lniceanu, decoraÛii acordate de statele vecine diverselor personalit|Ûi, Cântecul gintei latine al lui V. Alecsandri, medalii Õi diplome primite de V.A. Urechia. Modernizarea României începea cu revoluÛia de la 1848, fiind expuse programele din Bucovina, din Moldova, de la Islaz, portretul lui N. B|lcescu, litografii, c|rÛile de joc cu cifrul paÕoptiÕtilor, iar pentru Unirea Principatelor litografii cu divanurile ad hoc, gazeta Steaua Dun|rii unificat| cu Zimbrul Õi Vulturul, bilele folosite pentru alegerea lui Al.I. Cuza. Reformele pentru organizarea instituÛional| a statului erau marcate Õi cu obiecte cu valoare de simbol: înv|Û|mântul – c|limara de la inaugurarea Universit|Ûii din IaÕi, basorelieful festivit|Ûii realizat de c|tre Wl. Hegel, harta r|spândirii Õcolilor de la oraÕe Õi sate; cultura – Muzeul de Antichit|Ûi, Academia Român|, statute, d|ri de seam|, momentele inaugur|rii, afiÕe de spectacole de teatru, statuiete, medalii; Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 21 din 21 38 biserica – icoane, secularizarea, portrete Õi sigilii ale unor mitropoliÛi Õi episcopi, manuscrise; agricultura – planuri de moÕii, acte de împropriet|rire, legea din 1864, c|limara folosit| pentru semnarea ei; industrializarea – mostre ale produselor morilor de hârtie, confecÛii de hârtie, manufacturi; c|ile de comunicaÛie – copii dup| acte de fundaÛii, festivitate inaugural|, program, invitaÛii, fotografii, calea ferat|, podul de la Cernavoda, portul ConstanÛa. Personalit|Ûile implicate în istorie Õi evenimente erau prezentate printr-un portret (pentru Mihai Viteazul a adus 7 portrete), printr-un obiect, un sigiliu, un document semnat autograf, documentaÛii pentru monumente; le-a dedicat unul, dou| ori mai multe galanatre: Grigore Ghica, Miron Costin, Alexandru Ioan Cuza, pe care l-a slujit Õi urmat în gând Õi fapt| ca cet|Ûean Õi ministru; Carol I cu care a fost în bune relaÛii, inclusiv ca ministru Õi biograf, sprijinindu-se reciproc în acÛiunile pentru Ûar|; G. Asachi, pentru opera c|ruia Urechia a avut un cult. Mihail Kog|lniceanu, mentor, prieten Õi colaborator în multe acÛiuni comune, a avut dedicat| o camer| dup| ce i-a dezvelit bustul în Parcul din centrul GalaÛiului. Valeriu Surdu, administratorul direct al patrimoniului, nu a uzat de o evidenÛ| clar| a pieselor colecÛionate, unele fiind aproximate, altele nominalizate la întâmplare, deÕi în Istoricul Bibliotecii din 1906 ar fi trebuit s| fie prezentate ca Õi colecÛiile bibliotecii, pe tipuri de obiecte, cantitativ Õi dup| provenienÛ|. Arhiva existent| atunci ar fi permis. AbsenÛa acestora a fost sesizat|. Într-o scrisoare din ianuarie 1907, la solicitarea ziaristului V. Mestugean de la ziarul Universul, V. Surdu îi semnaleaz| unele piese istorice Õi de art|, nominalizate pentru prima dat|, f|r| a le sublinia valoarea istoric| s-au artistic|. Nici nu avea preg|tirea necesar|. DonaÛiile de dup| anul 1901 au fost valoroase din punct de vedere istoric, completând Õi dezvoltând aria tematic| a muzeului. În anul 1904 soÛia generalului Eus. Pencovici a donat „18 tablouri încadrate Õi 147 stampe, h|rÛi, planuri Õi fotografii“, în primul rând cu conÛinut militar. În 1906, Consulul britanic, colonelul Trotter, a donat un „bloc de lemn petrificat adus… din Wady Halfa (pe Nil) Egipt“, iar bancherul Alfonso Dall’Orso a depus spre conservare tabloul „reprezentând balul dat acum 40 de ani în onoarea M. S. Regelui Carol I“. SoÛia Lt. col. Vasile Irimia, „lupt|tor al IndependenÛei în R|zboiul din 1877– 1878“, a donat în 1908 un „Tablou înr|mat cuprinzând originalele fotografii ale ofiÛerilor din Regimentul 5 de Infanterie“, iar „înv. I.V. Nistor o moned| de argint g|sit| în comuna St|neÕti Jud. Tutova“. În anul 1910 H. Metaxa a donat fotografia PrinÛului Alexandru Cuza, iar C. Apostoliu fotografia lui V.A. Urechia cu prima lui soÛie. Libr|ria Ôaraga din IaÕi a fost o participant| de seam| la constituirea colecÛiei medalistice g|l|Ûene. Dup| ce în anul 1910 a trimis „45 (patruzeci Õi cinci) diferite medalii b|tute de noi din 1894 pân| în prezent pentru a fi p|strate în biblioteca ce o conduceÛi“, în anul 1911, „În semn de recunoÕtinÛ| pentru ilustrul V.A. Urechia, fondatorul acestei biblioteci, rog a primi ca donaÛiune: dou| medalii a serb|rilor Jubiliare Universitare din IaÕi din 1911 Õi dou| medalii a dezvelirii statuilor lui Vod| Cuza Õi a sfetnicului s|u Kog|lniceanu. Calitatea ce v| trimit reprezint| o special| emisiune, foarte rar|,“cum sublinia Fanny Ôaraga.10) Pentru instituÛiile Õi societ|Ûile din GalaÛi se considera aproape o „obligaÛie“ de a depune la Biblioteca–Muzeu–Pinacoteca „V.A. Urechia“ acte, documente, fotografii sau medalii ce marcau un eveniment, o construcÛie, o statuie, o aniversare sau comemorare, practic| uitat| ori neglijat| ast|zi, nu f|r| urm|ri pentru istoria viitoare.

10) Arh. BVAU, Ds. XL, 1910, f. 24;Ds. XLI, 1911, f. 23 Pagina 22 din 38

În anul 1906 Comisia European| a Dun|rii a depus medalia jubileului de 50 de ani Õi istoricul ei, iar Arsenalul Marinei Militare, sub semn|tura PreÕedintelui Comisiunii de Supraplinuri a ConstrucÛiilor noi ale Marinei, I. B|lescu, va depune în anul 1908 „medalia b|tut| cu prilejul lans|rii noilor vase ale marinei pentru colecÛie.“11) În martie 1912 Comitetul Monumentului Poetului M. Eminescu a depus actul comemorativ al dezvelirii monumentului, iar Prim|ria pe cel privind dezvelirea Statuii lui Costache Negri. Actele privind statuia lui C. Negri s-au pierdut. Raportul din 5 noiembrie 1912 consemna c| s-au depus spre depozitare Õi 14 panglici de la coroanele depuse la statuia lui Costache Negri Õi 5 la statuia lui Mihai Eminescu. Scrisorile privind trimitrrea–primirea actului comemorativ sunt fragmente din paginile de istorie cultural| a GalaÛiului, atestate al gestului comis de g|l|Ûeni din iniÛiativa omului de cultur|, magistratul Corneliu Botez. Ele se cer reÛinute aici ca atare.12) Cu prilejul anivers|rii jubileului de 25 de ani de la inaugurarea Bibliotecii, în 1915, s-au primit donaÛii Õi de piese muzeistice, reÛinute de arhiv| nominal ori numeric. Max Fischer a donat testamentul lui Carol I litografiat pe tabl| de oÛel în fabrica lui, „un omagiu suprem adus memoriei defunctului nostru Suveran, f|uritorul României moderne.“ În numele profesorului Alador Baum este donat „un obiect de muzeu“, iar proprietarul Gh.I. Deciu doneaz| „25 obiecte de muzeu“, f|r| listarea lor; alÛi donatori au despus 6 monede.13) Cea mai substanÛial| donaÛie a fost f|cut| în anul 1915 de Nicolae Zugrafu, o bogat| colecÛie de „obiecte din R|zboiul Crimeii“ Õi nu numai, „recoltate“ de pe câmpul de lupt|, vestigii de la toÛi beligeranÛii: uniforme, piese de harnaÕament, arme, accesorii ale acestora. Actul de donaÛie a fost întocmit de J. Vetro.14) Dac| acestea ar fi fost expuse, vizitatorul, cu puÛin| imaginaÛie, putea reconstitui marea b|t|lie din anul 1856, cu iureÕul cavaleriÕtilor sub ghiulele artileriÕtilor, cu infanteriÕtii ce cucereau sau cedau p|mântul metru cu metru. SpaÛiul nu a permis etalarea. Cea mai mare parte s-au pierdut ori r|t|cit, cine Õtie prin ce muzeu ori colecÛie particular|, drept pentru care lista lor merit| a fi pus| în pagin| pentru istorie: „1. Un chipiu cu penaj de artilerie francez|, împreun| cu tunic|, epoleÛi Õi pantaloni. 2. Una eÕarf| aurit|. 3. Una ledunc| de artilerie francez|. 4. Un chipiu cu egret|, cordon roÕ Õi epoleÛi roÕii; de asemenea o tunic| Õi una pereche pantaloni. 5. Un costum de cavalerie, cu tunic|,

11) Arh. BVAU, Ds. XXXVIII, 1908, f. 27; Ds, XXXVI, 1906, f. 69

12) Arh. BVAU, Ds. XLII, 1912, f. 6, 23: Domnule PreÕedinte, Cu prilejul festivit|Ûii inaugur|rii monumentului poetului M. Eminescu la GalaÛi, redactându-se un act comemorativ în dublu exemplar, din care unul s-a remis Dlui Primar al oraÕului, iar al doilea a fost destinat pentru Biblioteca Urechia, am onoarea a v| înainta, aci anexat, duplicatul acelui act, isc|lit de Comitet, de Dl Ministru al Cultelor Õi InstrucÛiunii Publice, de P.S.S. Nifon Episcopul Dun|rii de Jos, de literaÛi Õi alte persoane marcante ce au luat parte la acea solemnitate, cu rug|mintea de-al conserva în Biblioteca Urechia, binevoind a r|spunde de primire. PreÕedinte, Corneliu Botez Domnule PreÕedinte,Comitetul administrativ al Bibliotecii «Urechia», luând act de adresa Domniei Voastre, a primit cu osebit| satisfacÛie pergamentul comemorativ al monumentului lui M. Eminescu ridicat la GalaÛi prin iniÛiativa Domniei Voastre Õi a amicilor Domniei Voastre. Biblioteca «Urechia» e fericit| în aceast| ocazie ca Õi în altele, când se poate face depozitara actelor care privesc miÕcarea cultural| Õi naÛional| fie din localitate, fie din Ûar|. Vom p|stra cu aceiaÕi osebit| atenÛiune Õi acest act referitor la gloria lui Eminescu Õi la frumoasa Domniei Voastre iniÛiativ|. PrimiÛi v| rog, Domnule PreÕedinte, asigurarea distinseii mele consideraÛiuni, precum Õi arhiereasca noastr| binecuvântare, Nifon

13) Arh. BVAU, Ds. XXXIV, 1904 – Ds. XLV

15) Arh. BVAU, Ds. XLVII, 1917, f. 9–12

16) Arh. BVAU, Ds. XXXIX(A), 1909–1924, f. 66; LV, 1925, f 50 Pagina 24 din 38

„I) ARME: 1) O sabie cu mâner de metal, încrustat cu cruce alb| de email. 2) Pistol cu cremene. 3) O sabie turceasc| cu mâner de corn. 4) Un pistol cu mâner de metal. 5) O sabie boiereasc| cu mâner de argint. 6) Un pumnal cu mâner de os. 7) Un baston cu capul lui Cuza. 8) 2 br|Ûare de metal. 9) Un pumnal mic turcesc. II)OBIECTE ANTICE ÔI DE ART{: 1) Colan încrusat în bronz cu pietre de diferite culori. 2) Farfurie englezeasc| reprezentând c|derea Plevnei. 3) O pereche de paftale metal. 4) 1 pafta de metal cu închiz|toare. 5) 1 elice de bomb| de aeroplan german. 6) 6 buc|Ûi marmur| pictate cu figuri reprezentând diferite costume greceÕti. 7) 3 figurine egiptene. 8) 1 ciubuc boieresc cu vârf de metal. 9) 2 portrete Alexandru Ghica Õi Carol tân|r. 10) 1 portret pictat. 11) 21 de medalii comemorative. 12) 5 pl|ci comemorative. 13) 1 lamp| de ulei de aram|. 14) 3 volume vechi greceÕti (Biblie). 15) Stema de la Vila Cuza.“ Ad|ugat în manuscris: „1 panoplie, 5 pistoale, 2 s|bii.“17) În scrisoarea de confirmare Õi mulÛumire, directorul Em. Constantinescu, menÛiona: „Conform dorinÛei exprimate de regretatul Dv p|rinte, onoratul nostru concet|Ûean M. Helder, aÛi binevoit a oferi InstituÛiunii ns. valoroase obiecte de art| Õi preÛ, precum Õi volume de real interes pentru Biblioteca Public| «V.A. Urechia». Aceste obiecte Õi c|rÛi sunt depozitate la locul de cinste, aÕa fel ca generoasa donaÛie s| fie cât mai evident| pentru cercet|torii acestei Biblioteci.“ Depozitate au fost, etalate niciodat|, cu excepÛia celor ce au ajuns la actualul Muzeu de Istorie din GalaÛi. Trei Episcopi ai Dun|rii de Jos, Partenie Clinceni, Pimen Georgescu Õi Nifon Niculescu au depus potretele lor pictate, ast|zi la Muzeul de Arte Vizuale, primul în memoria bunelor relaÛii cu V.A. Urechia, ultimii doi în amintirea perioadelor cât au condus instituÛia în calitate de preÕedinÛi ai Comitetului Bibliotecii. Gândul donatorilor spre un muzeu g|l|Ûean desprins de Biblioteca „Urechia“ le va fi fost stimulat de bog|Ûia Õi varietatea colecÛiilor existente la acea vreme, deÕi nu toate expuse. Palatul Cultural „V.A. Urechia“ în construcÛie le da speranÛa etal|rii obiectelor oferite al|turi de cele existente. Vremurile au îndrept|Ûit parÛial speranÛele. Muzeul s-a constituit ca instituÛie independent|, dar cea mai mare parte dintre piesele donate nu mai sunt. Muzeul a avut de suferit din lipsa spaÛiului Õi a personalului calificat. Este surprinz|tor c| din câÛi profesori de istorie au existat în GalaÛi, inclusiv directorii Bibliotecii Constantin Calmuschi Õi Emanoil Constantinescu, nici unul nu a avut chemare spre muzeografie, numismatic|, arhivistic|, pentru a se ocupa de organizarea, studiul ÕtiinÛific Õi publicarea valorilor înmagaziate aici. Mai curând au fost încerc|ri de consultare Õi cercetare din Ûar| Õi din str|in|tate. Pentru identificarea unor colecÛii s-a solicitat sprijinul, f|r| finaliz|ri concludente. C. Moisil a determinat Õi clasificat unele din monede, f|r| a publica ceva despre. Este posibil ca atunci s| se fi început, f|r| finalizare, inventarul colecÛiei numismatice pe baza indicaÛiilor lui Moisil. Prof. T. Burada a venit de la IaÕi pentru consultarea „foilor volante“ Õi, probabil, pe baza recomand|rilor acestuia, „s-a început un catalog anume, cuprinzând descrierea lor, clasificate pe categorii de date, depuse în cartoane speciale“. Multe dintre cele clasificate ca foi volante erau piese de muzeu veritabile: afiÕe, invitaÛii, programe, chem|ri, apeluri publice, ca de exemplu ProclamaÛia de la Islaz din 1848, imprimat| in-

17) Arh. BVAU, Ds. LXI, 1934, f. 19–20; 22–23, 79 Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 25 din 25 38 folio. În anul 1929, la cererea directorului Em. Constantinescu, Comitetul administrativ aprob| întocmirea unui nou „Inventar al medaliilor comemorative colecÛionate la aceast| bibliotec| cu începere de la 1894.“ Sub 205 numere curente au fost înregistrate 318 medalii din care 65 medalii de aur, 71 de argint, 130 de bronz, 31 din alt material Õi 18 decoraÛii. Inventarul s-a f|cut prin confruntare cu unul precedent, probabil cel din 1919, fiind notate plusurile. Pe verso filei 9 se afl| înscris în roÕu: „24 Iulie 1929. Not|: În dulapul nr. 8 s-au g|sit în plus 18 medalii nedescifrate. În dulapul nr. 14 s-au g|sit în plus 18 decoraÛii diferite. În dulapul nr. 16 s-au g|sit 2 monede – medalii Õi 1 medalie ExpoziÛia din 1906. Em. Constantinescu; Paul PaÕa“. Acest inventar a fost folosit Õi pentru confrunt|ri ulterioare, f|r| precizarea datei. Sunt notate în roÕu lipsuri, corectate apoi în creion sau cerneal|. De exemplu la nr. crt. 66, în roÕu lips|, la obs. vezi 169 Õi în creion + 1, pentru ca la nr. crt. 169 s| fie trecut în roÕu + 2, în creion – 1 Õi trimiterea vezi 66.18) Chiar în condiÛiile precare de organizare Õi etalare din lipsa spaÛiului, g|l|Ûenii menÛionau existenÛa Õi valoarea colecÛiilor muzeale în pres| sau monografii. În anul 1927 Gh.N. Munteanu–Bârlad consemna: „Biblioteca mai are Õi un bogat muzeu istoric de obiecte interesante, stampe, documente Õi manuscrise vechi, colecÛii de obiecte arheologice, numismatic|, medalii, etc.“19) InstituÛiile administraÛiei publice de stat locale au considerat Biblioteca–Muzeu un obiectiv cultural important, fiind inclus în programul vizitelor oficiale – rege, prinÛ moÕtenitor, prim miniÕtri, miniÕtri, oameni de ÕtiinÛ| Õi cultur| români Õi str|ini –, în cel al excursiilor de documentare ale elevilor Õi studenÛilor din Ûar| Õi str|in|tate. S-au înregistrat Õi vizite individuale, profesori, preoÛi, cercet|tori în trecere ori veniÛi special, ceea ce presupune cunoaÕterea Õi dincolo de graniÛele oraÕului Õi ale Û|rii. În capitolul Amintiri din diferite vizite din Istoricul Bibliotecii Publice „Urechia“ Õi, dup| 1906, în rapoarte anuale au fost nominalizate personalit|Ûile sau grupurile ce au vizitat biblioteca, cercet|torii ce au studiat în s|lile de lectur| sau au solicitat prin corespondenÛ| informaÛii sau copii dup| documente. DeÕi despre unele vizite oficiale, turistice/documentare Õi individuale s-au mai f|cut menÛiuni, le reamintim într-un sumar ce permite realizarea imaginii ariei prestigiului Bibliotecii Õi Muzeului „V.A. Urechia“ în Ûar| Õi peste hotare.20)

18) Arh. BVAU, Ds. CXIV, f. 9

19) Gh.N. Munteanu.–Bârlad Op. cit., p. 84

20) Vizitele oficiale au fost inaugurate de Regele Carol I în anul 1893 însoÛit de o suit|, V.A. Urechia fiindu-le ghid. A.S.R. Principele Carol însoÛit de generalul M. Aslan, amiralul Sebastian EustaÛiu, prefectul Al. Gussi Õi primarul C. Úinc au vizitat Biblioteca în preajma primului r|zboi modial. Au mai fost reÛinuÛi de arhiv| ca vizitatori: Episcopul Partenie Clinceni; Gr. Canta- cuzino, prim ministru; Spiru Haret, I.G. Duca, G. Angelescu, Constantin Arion – miniÕtri; D.A. Laurian, Virgil Arion, Ôt. Sihleanu, Gh. Adamescu – secretari generali ai Ministerului InstrucÛiunii Publice; Ôt. Vergolici, P. RâÕcanu, G. Ionescu–Gion, M. Vl|descu, M.C. Miculescu, V. Burl|, M.B. Caloianu, C. Meisner, P. Tintinaru, Ôt. Ioan, Gr. Patriciu, G. Nichifor, N. Iorga – inspectori generali în Ministerul InstrucÛiunii; C. Baronzi Õi Eus. Pencovici – generali; C. Erbiceanu, Universitatea BucureÕti; Gr. Tocilescu, cu 80 de studenÛi ai facult|Ûii de litere din BucureÕti; E. Orescu, preÕedintele Societ|Ûii Corpului Didactic „împreun| cu tot corpul didactic adunat în congres la GalaÛi“; Const. Calmuschi, directorul Liceului „Unirea“ din FocÕani, împreun| cu 90 de elevi; Vasile Kog|lniceanu; C. Kog|lniceanu, consul la Ismail apoi la Cern|uÛi; colonel Corl|tescu, comandantul Regimentului 6 RoÕiori; Wl. Pagina 26 din 38

Comitetul Bibliotecii a intenÛionat s| (re)organizeze muzeul ca instituÛie separat|, „Muzeul NaÛional din GalaÛi“, dar sub o conducere unic|, a directorului Bibliotecii „V.A. Urechia“. Const. Calmuschi a pledat mulÛi ani pentru aceast| idee în diligenÛele c|tre minister, administraÛia public| local| Õi prin pres|: „Din nefericire, noi cei beneficiari, nu am Õtiut s| d|m niciodat| importanÛa cuvenit| Bibliotecii Õi Muzeului «V.A. Urechia» Õi dup| 30 de ani ne g|sim în aÕa situaÛie, încât fiind lips| de local, preÛioasele colecÛiuni sunt ameninÛate de zilnic| distrugere… va fi nevoie s| facem ceva important pentru Biblioteca Õi Muzeul «V.A. Urechia»“. Bunele intenÛii au r|mas în acest stadiu. Practic reorganizarea instituÛiei nu a mai avut loc; cutremurul a produs serioase stric|ciuni Õi pierderi de piese. Anton Panaitescu, raporta Ministrului EducaÛiei NaÛionale în anul 1941: „în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940, s-au distrus obiecte de muzeu, geamuri, rafturi Õi statuiete, iar Biblioteca a fost silit| ca s| fie mutat| în noul Palat Cultural, deÕi nu este înc| terminat.“ Cutremurul din anul 1940 a marcat începutul sfârÕitului Muzeului „V.A. Urechia“. O parte dintre valorile muzeistice au fost evacuate în anii r|zboiului din 1941pân| în 1948. În raportul c|tre Ministerul EducaÛiei NaÛionale din 2 noiembrie 1943 se menÛioneaz| ce a fost evacuat: „Monede vechi 400 buc. Diferite atlase Õi h|rÛi vechi. Obiecte de muzeu. Un tablou pictat reprezentând MoÕii. Un firman turcesc. Un dulap mare de nuc masiv sculptat de M.S. Regele Carol I“. Majoritatea obiectelor au r|mas la GalaÛi. În decembrie 1941 a avut loc o p|trundere prin efracÛie în cl|direa Palatului Cultural „V.A.Urechia“, fiind sustrase sau distruse piese istorice Õi de art|: „Nou| pl|ci de marmor| cu figuri colorate macedonene. Diferite tablouri cu rame Õi f|r| rame, (parte cu Õtampila bibliotecii). Unsprezece pistoale vechi, parte cu cremene ce nu pot fi utilizate. Au distrus niÕte costume vechi ce se g|seau într-o lad|. Afar| de cele de mai sus, mai lipsesc lucruri ce nu le putem preciza, deocamdat|, îns| peste tot a fost r|scolit, prin toate sertarele unde se g|seau acte; Õi dulapul cu arhiva Bibliotecii a fost spart Õi toate actele r|v|Õite peste tot“, notifica A. Panaitescu în adresa c|tre Comisariatul de PoliÛie. În aprilie 1942 au fost restituite de c|tre Procuratura Covurlui „cinci tablouri furate de la Palatul Cult. «V.A. Urechia» GalaÛi.“ Ulterior, probabil, au mai fost recuperate Õi alte obiecte; un num|r de pistoale au fost predate în 1950 Muzeului de Istorie.

Hegel, sculptor; dr. N. Vicol, IaÕi; Em. Al. Manoliu, redactorul Ecoului Moldovei IaÕi; un grup de profesori din Br|ila; colonelul Trotter, consul general al Angliei; Protopopul Gherasim Domide, N|s|ud; A. HaliÛa, profesor; preotul dr. Augustin Bunea, profesor Blaj; preotul R. RoÕca, profesor Sibiu; D. Stroe, profesor Sibiu; V. OniÛiu, profesor BraÕov; Iosif Blaga, profesor BraÕov; Ioan Radu, profesor Brad; Gabriel Tripon, avocat N|s|ud; dr. Gh. Vuia, Arad; profesori Õi elevii ai Ôcolii de ComerÛ din Ôistov Õi Ôcolii Normale din Silistra; Marcellin Pellet, ministru plenipotenÛiar Õi delegatul FranÛei în Comisia European| a Dun|rii; Eugen Lovinescu; profesorii Liceului „SfÛii Petru Õi Pavel“ din PloieÕti împreun| cu elevii cursului superior; C. R|dulescu Motru, profesor BucureÕti; elevii liceelor din Pomârla Õi din Câmpul Lung; profesori Õi elevi ai Liceului din Rusciuk, Bulgaria; N. Barcian–Droc; N. Kram, Ismail; Prodamkin, Petersburg, Rusia; Horace Sanders, Londra; Elena Sevastos, IaÕi; D. Irnbadolt, Budapesta; Lt. P. I. Boudail Kalnutch din Cavaleria Sârb|; I. St|ncescu; Ecaterina Stancovici; F. Teodorescu; Eliza Marcian; Clementa Filip; Elena Gheorghiu; A.D. Atanasiu; Elena Predescu; A. Luer; M. Drif|nescu; I. Burghelea; T. Dimitriu; A. Onicescu; S. Negoescu; A. Iliescu; F. Bellissimus; Bennedetto de Lucca împreun| cu Nicolae Iorga au cercetat câteva zile c|rÛi vechi; M. Gheorghiu; I. Úincu; Gh. Popovici; I. Mircescu; V. Dimitriu; Emanoil BucuÛa, director FundaÛia Cultural| Regal|. Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 27 din 27 38

În anul 1946 Palatul Cultural a fost rechiziÛionat de armata sovietic|. Directorul a semnalat Prim|riei în decembrie 1947 c| ocupanÛii Palatului au forÛat camerele unde erau depozitate „materialele“ bibliotecii. Se poate concluziona c| între anii 1940–1948 au fost distruse sau au disp|rut unele dintre piesele de muzeu: lucr|ri de art|, arme, uniforme militare, etc. A. Panaitescu a încercat redeschiderea instituÛiei prin organizarea expoziÛiei Centenarul revoluÛiei române de la 1848, piesele muzeistice având o pondere substanÛial|. Zadarnic! Consilierul Cultural JudeÛean Covurlui a solicitat Ministerului Artelor Õi InformaÛiilor s| intervin| la Ministerul EducaÛiei NaÛionale pentru transferarea obiectelor la Muzeul „Alex. I. Cuza“. Ignorând intenÛia directorului bibliotecii pentru reorganizare a Muzeului în Palatul Cultural „V.A. Urechia“, abia luat în primire de la garnizoana sovietic|, Consilierul a (des)informat Ministerul Artelor prin scrisoarea din 4 noiembrie 1948, precum c|, totul fiind în depozite, „nu serveÕte unui scop de culturalizare Õi nu poate constitui un muzeu de sine st|t|tor, iar atribuirea lor muzeului «Alex. I. Cuza» din GalaÛi ar m|ri colecÛiile Õi patrimoniul acestui muzeu, dând posibilitatea maselor s| le aprecieze Õi s|-Õi îmbog|Ûeasc| cunoÕtinÛele, Õi întrucât obiectele specificate în tabelul al|turat constituie o m|rturie a trecutului de lupt| a poporului nostru pentru libertate Õi democraÛie,“ solicitând „ca obiectele de muzeu specificate s| fie atribuite Ministerului nostru, respectiv Muzeului «Alex. I. Cuza» din GalaÛi.“ Este necesar s| se precizeze c| Muzeul „Alex. I. Cuza“ era un muzeu mixt, un muzeu Õcolar, s|rac în piese cu caracter istoric, organizat de institutorul Paul PaÕa. Ministerul EducaÛiei NaÛionale a comunict acordul Ministerului Artelor Õi InformaÛiilor, dar nu Õi Bibliotecii: „Referindu-ne la adresa Dvs. nr. 7.741/1948, avem onoarea a v| face cunoscut c| Ministerul aprob| ca obiectele de muzeu pe care le posed| Biblioteca «V.A. Urechia» din GalaÛi s| fie atribuite Muzeului «Alexandru I. Cuza», care funcÛioneaz| în GalaÛi, pentru a se da posibilitatea maselor populare s|-Õi îmbog|Ûeasc| cunoÕtinÛele.“21) Ministerul Artelor Õi InformaÛiilor emite ordinul de preluare. Consilieratul Cultural JudeÛean impune directorului Bibliotecii întocmirea procesului verbal, 31 decembrie 1948, pentru un lot de obiecte, înaintând la 13 ianuarie 1949 cererea scris| Õi copia aprob|rii Ministerului EducaÛiei, devenit Ministerul Înv|Û|mântului Public: „În conformitate cu ordinul Ministerului Artelor Õi InformaÛiilor, DirecÛia Servicii Culturale din JudeÛe, nr. 7.741/1948, avem onoarea a v| trimite în copie, ordinul Ministerului Înv|Û|mântului Public, nr. 277.794/948, prin care aprob| ca obiectele de muzeu pe care le posed| Biblioteca «V.A.Urechia» din GalaÛi, s| fie atribuite Muzeului «Alex. I. Cuza» din GalaÛi, pentru a se da posibilitate maselor populare s|-Õi îmbog|Ûeasc| cunoÕtinÛele. V| rug|m s| binevoiÛi a v| conforma susnumitului ordin Õi a pune la dispuziÛia DSlui Horia Constantin, directorul muzeului, toate obiectele de muzeu pe care le posed| biblioteca «V.A. Urechia», inclusiv dulapul aparÛinând lui M. Kog|lniceanu, care constituie o pies| de muzeu, precum Õi tablourile vechi.“22)

21) Arh. BVAU, Ds. CXV(A), 1949, f. 116, 117

22) Arh. BVAU, Ds.CXV, 1949, f. 43–47 Pagina 28 din 38

Au fost întocmite procese verbale de predare succesiv|, singurele documente de arhiv| în care piesele sunt descrise cât de cât, atestat al structurii patrimoniului Muzeului de Istorie „V.A. Urechia“, ce a mai r|mas pân| în anii 1948–1950, de unde necesitatea retranscrierii lor între aceste pagini: „Proces Verbal dresat azi 31 decembrie 1948 SubsemnaÛii Constantin Horia, Directorul Muzeului «Cuza Vod|» din GalaÛi Õi Panaitescu Anton, Directorul Bibliotecii «V.A. Urechia» din GalaÛi, În conformitate cu ordinul Ministerului EducaÛiei NaÛionale, DirecÛia Înv|Û|mântului Superior, nr. 277.794 din 13 noiembrie 1948, Am procedat primul la primirea Õi secundul la predarea obiectelor de Muzeu ce aparÛin Bibliotecii Õi care se specific| mai jos, fiind asistaÛi de dnii Grigoriu Niculae, Consilier al Ministerului Artelor Õi InformaÛiilor Õi dl ConÛ Niculae, Directorul Liceului „Vasile Alecsandri“, membru de drept în Comitetul testamentar al defunctului V.A. Urechia: 1. Costumul lui Mihail Kog|lniceanu de ministru plenipotenÛiar în bun| stare, compus din: hain|, pantalon – post|vior negru – vesta de stof| alb| Õi p|l|ria neagr|, format chipiu ofiÛeresc marin| cu pene albe la capa. Adresa Academiei Române nr. 6201 din 20 sept. 1893, prin care se trimite Bibliotecii costumul sus menÛionat. 2. C|limara lui Mihail Kog|lniceanu din alam|; tocul de scris, simplu, Õi tocul de la ochelari, de carton. 3. C|limara care a servit la semnarea actului de fundaÛie a Academiei Mih|ilene din IaÕi, împreun| cu tocul de aluminiu, c|limara fiind de sticl| iar montura de aluminiu. 4. Basso–relieful din gips reprezentând inaugurarea FundaÛiei Mih|ilene din IaÕi, autor fiind Wl. Hegel. 5. Una coroan| m|rgele cu sticl| bombate la mijloc, f|cut| de Corpul didactic g|l|Ûean în memoria lui Kog|lniceanu. 6. Firmanul, cu plicul, prin care M. Kog|lniceanu a fost decorat cu Crinul Mdjidie cl. I de Sultanul Abdul Azis Kahn din 1879, cu traducerile respective. 7. Ordinul dat de PrinÛul Serbiei lui Mihail Kog|lniceanu la 1 Dec.1881, cu nr. 2278. Scrisoarea Ministerului de Externe Grec, împreun| cu Brevetul nr. 1317. Un Brevet în limba greac| Õi unul în limba rus|, iar altul în limba italian| prin care se ofer| lui M. Kog|lniceanu Marele Cordon în grad de Cavaler al Italiei, purtând nr. 239 din 26 mai 1878. Brevet 829 din 1878, prin care i se acord| lui M. Kog|lniceanu medalia ap|r|torilor independenÛei. Un permis de circulaÛie liber pe CFR nr. 410 a lui Kog|lniceanu ca deputat. Una fotografie a lui Kog|lniceanu. Un bilet de intrare la Inaugurarea monumentului M. Kog|lniceanu. Cinci telegrame în original cu ocazia inaugur|rii statuii de mai sus; trei copii cu aceiaÕ ocazie. Lista persoanelor invitate la inaugurare. Discursul lui V.A. Urechia la inaugurarea monumentului lui Kog|lniceanu. Adresa Academiei Române pentru ca V.A. Urechia s| ia parte la inaugurarea monumentului lui Kog|lniceanu – în copie. Adresa AsociaÛiei Generale a IsrailiÛilor p|mânteni, secÛia DorobanÛul, prin care depune o coroan| cu ocazia dezvelirii bustului lui Kog|lniceanu. Un afiÕ cu programul inaugur|rii [statuiilor–n.n] lui Kog|lniceanu Õi Alecsandri. S-a mai primit stema de la vila Cuza din GalaÛi. ProclamaÛia lui Cuza – în original – de la 2 iulie 1864. Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 29 din 29 38

Un dosar cuprinzând un num|r de 63 file care cuprinde lucr|rile de la plebiscitul din anul 1864 mai 2, când au fost împropriet|riÛi Û|ranii. S-a mai primit o scrisoare a Colonelului Duca c|tre Cuza Vod|, în original Õi o copie de pe un ordin privind c|l|toria lui Cuza la GalaÛi, din 3 iulie 1856, nr. 12580. S-a primit de c|tre subsemnatul 121 bile albe Õi 98 bile negre care au servit la alegerea lui Cuza ca Domnitor al Principatelor Unite ale Ú|rilor RomâneÕti. S-a mai primit un mâner de la un baston a lui Cuza pe are l-ar fi sc|pat în Marea Neagr| la Constantinopol, precum Õi dou| adrese în original cu privire la împrejur|rile de mai sus. S-a mai primit o sabie a lui Avram Iancu Õi cavalul cu scrisoarea de donaÛie respectiv|. S-a mai primit o fotografie a lui Avram Iancu pe care se afla semn|tura pus| de el, precum Õi o scrisoare din timpul cât era prefect, poart| data de 20 septembrie 1849. S-au mai primit Õi 17 c|rÛi de joc care au servit la corespondenÛa secret| a RevoluÛiei din 1848. S-a mai primit o scrisoare a Dnei Elena Cuza, din 1900 aprilie 16, scris| c|tre o persoan| cu numele Marghioala. S-au mai primit Õi Õase acte în leg|tur| cu plebiscitul din 2 mai 1864. Actul prezint| o serie de semn|turi.“ În urm|toarele cinci file sunt listate 416 monede Õi 197 medalii. Nu a fost predat| toat| colecÛia, fiind reluate nominal Õi statistic în procesul verbal de predare a bibliotecii de c|tre Ministerul Înv|Û|mântului Public c|tre Comitetul pentru AÕez|mintele Culturale, 22 octombrie 1950. Ôi unele din scrisori se afl| ast|zi în colecÛiile bibliotecii. „S-a mai primit Õi urm|toarele piese arheologice: dou| coarne de cerb pietrificate Õi unul de oaie; o copit| petrificat|, o m|sea, o vertebr| Õi dou| oase mamut pietrificate; un corn roman pentru b|ut din gips; 3 pinteni de fier de la 1498; Õase capete de lance Õi s|geÛi; un cartuÕ turcesc, un cap suliÛ| silex, o verig| roman| cu ghiulea de fier, un ciubuc, un vas de p|mânt roman, un lacrimator, un vas Õi o ulcic| antic|, o figurin| de alabastru, patru opaiÛe, un vas mic de p|mânt, o cheie roman|, dou| cioburi de vase romane, un sfinx de marmor| Õi trei figurine egiptene. S-a mai primit un tablou reprezentând scrisoarea c|tre cl|caÕi dat| de Cuza Õi 26 de fotografii mici de arheologie f|cute de Kog|lniceanu, precum Õi un trunchi de pom pietrificat din Africa Õi un vas incinerar de la gr|dina public| GalaÛi. S-au primit de asemenea 202 telegrame în leg|tur| cu lovitura de stat de la 2 mai 1864. Primitor, Constantin Horia, Pred|tor, Anton Panaitescu Martori, N. Grigoriu, Consilier Cultural. N. ConÛ, director Liceului «V. Alecsandri»“ Directorul Bibliotecii a încercat s| conteste aprobarea ministerului, solicitând un ordin special pentru transfer, pentru desfiinÛarea secÛiei muzeu, a respins informaÛiile Õi pretenÛiile Consilieratului judeÛean: „Domnule Ministru, La ordinul nr. 277.794/948 Õi urmare adresei nr.38/949 a Consilieratului Cultural Covurlui din Ministerul Artelor Õi InformaÛiilor, avem onoarea a v| aduce la cunoÕtinÛ| c|, în conformitate cu ordinul Dvoastr| nr. 277.794/948, trimis Ministerului Artelor Õi InformaÛiilor, s-a predat cu Proces Verbal obiectele de muzeu de la Biblioteca «Urechia» la Muzeul Cuza Vod|; totuÕi, întrucât Pagina 30 din 38 obiectele Õi documentele predate prin vechimea lor Õi valoarea istoric| constituie un tezaur pentru care este necesar a se emite un ordin special, cuprinzând Õi precizarea materialului ce urmeaz| s| fie predat, întrucât Consilieratul Cultural Covurlui solicit| toate obiectele de muzeu ce le posed| biblioteca, inclusiv dulapul lui Mihail Kog|lniceanu, care este indispensabil bibliotecii, fiind aranjate Lexicoanele. De la înfiinÛare Biblioteca «V.A. Urechia» a fost dotat| Õi cu un muzeu istoric, purtând denumirea «Biblioteca Õi Muzeul V.A.Urechia», iar în momentul de faÛ|, prin cedarea obiectelor, urmeaz| a se desfiinÛa aceast| secÛie special|, agonisit| cu mult| trud| Õi cheltuial| de fondator, care era profesor universitar de istorie, Õi în actul de dar, f|cut c|tre Minister, a prev|zut în mod expres: c| niciodat| Õi sub nici un motiv s| nu fie înstr|inat sau str|mutat nimic din averea bibliotecii, în care scop a Õi instituit un Comitet format din P.S.S. Episcopul Dun|rii de Jos, Primul PreÕedinte al Tribunalului Covurlui Õi Directorul Liceului «V. Alecsandri». Din cauza evenimentelor r|zboiului,biblioteca nu a funcÛionat pentru public din lips| de fonduri, totuÕi cu ocazia Centenarului RevoluÛiei de la 1848, reuÕind a readuce Õi obiectele de muzeu, a organizat, cu toat| lipsa de fonduri, o mare Õi frumoas| ExpoziÛie a Centenarului RevoluÛiei de la 1848, care... s-a bucurat de un frumos succes, fiind vizitat| de peste Õapte mii de persoane, care Õi-au exprimat în fel Õi chip marea bucurie Õi satisfacÛie c| au putut vedea în original Õi în mod cu totul documentat expunerea faptelor istorice, în modul cel mai detaliat Õi cronologic din acele timpuri... FaÛ| de cele expuse, Biblioteca Urechia a pus la dispoziÛia publicului obiectele de muzeu, documente, incunabule, albume, stampe, atlase vechi, colecÛii de monede vechi Õi medalii, majoritatea expuse în vitrine. V| rug|m, Domnule Ministru, s| binevoiÛi a dispune cele legale, avându-se în vedere dorinÛa fondatorului Õi c| biblioteca urmeaz| a fi deschis| publicului în mod permanent.“ IntervenÛia a fost ignorat|. La 19 octombrie SecÛia Cultural| a municipiului a transmis copia aprob|rii Õi a solicitat s| fie predate Õi „tablourile, colecÛiile de picturi precum Õi alte obiecte de art| care ne sunt absolut necesare pentru amenajarea pinacotecii, la etajul Muzeului «Al.I. Cuza».“ La 23 octombrie 1949 se întocmeÕte al doilea proces verbal de predare: „Proces Verbal Ast|zi, 23 octombrie 1949, Noi Anton Panaitescu, Directorul Bibliotecii «V.A.Urechia», Õi Nicolae Grigoriu, Directorul Muzeului «Al.I.Cuza», în urma aprob|rii Ministerului Înv|Û|mântului Public Õi a necesit|Ûii de a îmbog|Ûi colecÛiile Muzeului, crearea unei Pinacoteci, menite a contribui la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii din oraÕul GalaÛi Õi JudeÛul Covurlui, am procedat primul la predarea Õi secundul la primirea obiectelor specificate mai jos: 1 pictur| Vermont «MoÕii la BucureÕti». 1 pictur| reprezentând torturile inchiziÛiei, deteriorat. 1 colecÛie monede româneÕti vechi (incomplet|) 18 buc. de la D.A. Sturdza. 9 fotografii «InundaÛia GalaÛiului de la 1871». 4 s|bii vechi. 1 tamburin|. 1 cobz| din Ardeal, Sec. XVIII. 1 c|limar| de brâu a Clucerului Alex. Urechia. Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 31 din 31 38

1 cuÛit din Insula Iava. 1 cuÛit a Clucerului Al. Urechia. 1 hanger. 1 fluier de os g|sit la Cetatea Tirighina, spart. 1 cuÛitaÕ japonez stricat. 3 farfurii cu imagini de la 1877. 5 pistoale turceÕti. 2 cuÛite japoneze (harachiri). 1 sigiliu al Mitropolitului Iacob. 1 sigiliu a lui Mihail Sturdza. 1 buzdugan domnesc Sec. XVII Moldova. 1 pahar al lui Grigore Ghica Vod|. 4 buc. parchet ceramic| de la Sarmisegetuza. 1 cup| de la IoniÛ| Sturdza. 1 narghilea turceasc|. 1 tr|gaci de puÕc| cu cremene. 1 covoraÕ lucrat în haremul Domnitorului Sturza. 12 cus|turi cu acul lucrate în haremul Domnitorului Sturza. Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal în triplu exemplar, din care unul s-a înmânat Dlui A. Panaitescu, Directorul Bibliotecii, al doilea se va p|stra în arhiva muzeului, iar al treilea se va înainta SecÛiunii Culturale a Comitetului Provizoriu GalaÛi, spre cele legale. Am predat, A. Panaitescu Am primit, N. Grigoriu N. MichelÕtein Îngrijitorul Õef al Muzeului «Al.I.Cuza»“ În aceeaÕi zi se întocmeÕte un alt proces verbal pentru preluarea altor obiecte, medalii, monede, posibil dup| o nou| intervenÛie a instituÛiilor administraÛiei locale Õi centrale. „Proces Verbal Ast|zi, 23 octombrie 1949, Noi Anton Panaitescu, Directorul Bibliotecii «V.A. Urechia», Õi Nicolae Grigoriu, Directorul Muzeului «Al.I. Cuza», în urma aprob|rii Ministerului Înv|Û|mântului Public Õi a necesit|Ûii de a îmbog|Ûi colecÛiile Muzeului, crearea unei Pinacoteci, menite a contribui la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii din oraÕul GalaÛi Õi JudeÛul Covurlui, am procedat primul la predarea Õi secundul la primirea obiectelor specificate mai jos: Patru bile aram|, podoabe de p|r, pt. femeile din Colonia Capului. Una pereche paftale centur|, de bronz. Pafta centur| din dou| piese. Dou| br|Û|ri pentru dansatoare negre. O linguriÛ| din Brazila, prev|zut| cu g|urele la extremitate, pentru b|ut ceai. O centur| fir, prev|zut| cu dou| paftale Õi ornamentaÛii metal Õi sticl| colorat|, pentru dansuri femenine. Dou| pungi fir, brodate, lucrate de soÛia lui Z.I. Rachieru. Sigiliu cu inscripÛie turc|. Pagina 32 din 38

Sigiliu de corespondent al ziarului Românul. Sigiliu Institutul Etnografic. Sigiliu jurnalului Dacia 1861. O elicie a unei bombe lansat| din avion 1917. Trei medalii A: Carol I Rege al României, R: Casa de depuneri, consemnaÛiuni Õi economie. Una medalie Col. D. Angelescu Õi soÛia sa Maria. Institutul Bolintineanu 1874–1899. Dou| medalii Ion Br|teanu R: 1821,1848, 1857, 1866, 1875, 1881, 1891. Trei medalii. A: Carol I Rege al României, R: Serbarea proclam|rii regatului. O medalie. A: Ôtefan cel Mare R: Marelui str|moÕ Ôtefan Vod|. 5 medalii A: Maria Principes| de Marea Britanie, R: Ferdinand Principe moÕtenitor al României. O moned| A: JudeÛul DâmboviÛa Domului M. Kog|lniceanu, R: InscripÛie. Dou| medalii A: Carol I Rege al României, Elisabeta Regina. R: Clerul Bisericii Române. Dou| medalii A: Carol I Rege al României, R: 1877. Dou| medalii A: Carol I Rege al României, R. În amintirea inaugur|rii Palatului de Conturi Õi Palatului Universit|Ûii din IaÕi. Dou| medalii A: Carol I Rege al României, R. 10 mai 1891. O medalie A: Mihai Vod| Viteazul 1593–1601, R: Eroul creÕtin|t|Ûii. Patru medalii A: 1800 ani de la colonizarea Daciei 106–1906. Dou| medalii A: Eminescu R: 1850–1889 GalaÛi. O medalie Carmen Sylva. Dou| medalii A: Carol I Rege al României, R: Inaugurarea podului peste Dun|re. O medalie A: Ad memoriam R: III NOV. 1869, 1894. O medalie A: Tratatul de la BucureÕti 1913 R: Pace. O medalie A. Commission Européenne du Danube, R: 1856–1906. O medalie A: 7 mai 1894, R: Totul pentru naÛiune. O medalie A: Mircea cel B|trân, Vasile Lupu, Carol I, R: Bisericile Sf. Nicolae Õi Trei Ierarhi. Trei medalii. În amintirea inaugur|rii podului peste Dun|re 1895. Trei medalii A: Alexandru II Õi Carol I, R. 1877–1907. O medalie A: Ferdinand I Õi Maria Regina, R: Întâiul rege al tuturor românilor. Dou| medalii A. Carol I Regele României R. Carol I Domn al României. Trei medalii A. Carol I Rege al României, R: În amintirea Jubileului de 40 de ani. O medalie A: Oscar II Sofia 1872–1897. O medalie Grati princeps et Patria, R: Europae liberate. O medalie A: Carol Rege al României, R. 1894. O medalie Elisabetha Carolus rex. Proclamarea regatului român. O medalie A: Carol I Rege al României, R: R|splata muncii pentru înv|Û|mântul primar. Dou| medalii Ap|r|tor al IndependenÛii în r|zboiul 1877–1878. O decoraÛie Dou| ramuri. O medalie Carolus I princeps Romaniae. Benemerente. O medalie Fr|Ûie S|n|tate. O decoraÛie Institute Araldico Italiano. Dou| medalii. Principesa Elisabeta a României n|scut| în 1843. Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 33 din 33 38

O medalie Majest|Ûii Sale Regelui Carol I 1877–1902. O medalie Cristofor Columb. O medalie Carol I Rege al României. O medalie Carol I Princeps Romaniae. Benemerente. O medalie. Carol I Rege al României, 27 septembrie 1914. O medalie Carol I Rege al României, 10 mai 1866. Patru medalii. Comuna BucureÕti spre amintirea botezului Princepelui Carol. O medalie Ap|r|torilor GalaÛilor, 8 ianuarie 1918. O medalie Mircea cel Mare Õi Carol cel Mare 1913. O medalie Carol I al României n|scut la 8 octombrie 1839. O medalie Com. BucureÕti Spre amintirea p|cii balcanice 1913. O medalie. Carol I Rege al României. Serbarea la 25 de ani de domnie a Regelui Carol. O medalie România vegheaz|. O medalie Carol I Rege, Stema României. O medalie Al.I. Cuza 1820–1873. 40 de ani de la abdicare 1906. O medalie Elisabeta Regina României Augens vivo. O medalie Ion C. Br|teanu. O medalie Pr. I. Smardan (cruce). Tipografia Român|, 2 decembrie 1872. O medalie Friedrich Kaiser, 18 octombrie 1831– 15 iunie 1888. O medalie. Jubileul de 550 de ani 1348–1898. O medalie Magyar kiralisag ezereves 895–1687–1896. O medalie Clomen Isaura. O medalie Des deitschen 1 aprilie 1885. Trei medalii Lui V. Alecsandri 1821–1890, Úara recunosc|toare. O moned| (medalie) 1821–1890, În amintirea ridic|rii statuii lui V. Alecsandri. O medalie. Elisabeta Doamn|, Carol I. Serbarea naÕterii prinÛesei Maria 1870. O medalie Principile Mihai al României. Soc. ortodox| naÛ. a femeilor 1 II 1921. O medalie Ernst Moritz Arndt. O medalie Elisabeta În amintirea jubileului de 40 de ani 1866–1906. O medalie Serbarea a 25 de ani de domnie a regelui Carol I. O medalie Elisabetha–Carolus I Serbarea încoron|rii. O medalie cu trei piramide. O medalie Bapmalvetiva Eqves–Svcedo. O medalie Erinbrung au den –1908. O medalie Sgeorgius Patronul. O medalie 1868 Deutschen. O medalie Friedric Bossel 1894. Dou| medalii Wilhelm II Deutscher Keiser 1898. O medalie Prof. Dr. Robert Koch O medalie Umberto I re d’Italia. O medalie Liberty 1892. O medalie 2 decembrie 1873– Frantz Joseph. Pagina 34 din 38

O medalie Metalicorum Academia A. Maria Theresa 1770–1870. O medalie Zum 90 Geburtstage 1800 26 octombrie 1890. O medalie Zur Erennerung au das 1878. O medalie NaÛional denkmal auf den miederwald. O medalie Carolus I Rex Romaniae Elisabeta Regina. O medalie Wilhelm II koenig von Wittemberg. O medalie Martin Ritter von Cassian. O medalie diferite chipuri Carol. Un ordin al Legiunii de onoare A. Rep Francez| 1870 cu panglic| Õi rozet| roÕie R. Onoare Õi Patrie, emailat|, în cutiuÛ|. Un Ordin A. Pentru credinÛ|. Cneaz Õi Patrie R. Stema regatului Serbiei Obranovi IV. Din alam| emailat| în alb verde roÕu Õi albastru, cu coroan|, cu panblic| mov, alb, bleu. Un Ordin A. Prin noi înÕine, 14 mai 1881. R. Josef Resch Õi fiu BucureÕti, din metal nichelat, pe avers roze metalice, la mijloc un cerc email alb, cu coroan| pe roÕu. O decoraÛie, Cruce emailat| cu alb roÕu, cu dublu C între braÛele crucii. Pe mijlocul cercului Prin noi înÕine, R: idem inscripÛia 1866–1877–1881, 10 mai, panglica bleu–gri. O medalie rombic|. La mijloc E I, în jur inscripÛia pe email albastru: Copori diversi sed mentis lumine fratres. Pe margine cunun| de lauri Õi stea în 5 colÛuri. R: Rue Coquieller, 42 le mettre de ordres Paris. O medalie, alam|. A: N. Droc Barcian. R: Profesorului lor pentru 30 ani de munc|. FoÕtii s|i elevi 1870–1900 11 aprilie, cu ag|Û|toare. Un Ordin grecesc. A: Cruce email Õi email verde Mijloc iconiÛa Mântuitorului încadrat| de inscripÛia în limba greac|, pe email albastru. R: Cruce email alb, frunze verzi. În mijloc pe fond albastru cruce alb|. Deasupra coroan| Õi panblic| bleu gri. Un Ordin. A: Pe fond metalic motive radiale, cruce alb|, dou| spade, cunun| email verde. Deasupra panglic| albastr| cu inscripÛia în limba slavon|. Pentru credinÛ|, Cneaz Õi Patrie IniÛiale M.O. cu coroan|, fond roÕu email. R: ac de ag|Ûat, inscripÛia Ving maer’s schone Wien. Un ordin românesc A: O cruce roÕie cu dungi albe, email. La mijloc un cerc cu inscripÛia Prin noi înÕine, 14 martie 1881. La mijloc lips| un detaliu. R. idem. 1866–1877–1881, 10 mai, cu ag|Û|toare. Între braÛele crucii cifrul regal C. O decoraÛie Pe fond metal alb, motive radiale, din alam| un alt motiv radial pe care e aplicat| o cruce email albastru, o cunun| cu frunze email, un cerc albastru cu inscripÛia Infide salus, Õi vulturul cu cruce. R: agraf| Õi dou| ag|Û|tori, inscripÛia Josef Resch et fils Bucarest.“ În continuare sunt descrise 463 de monede, alte piese muzeale Õi lucr|ri de art|, unele cu un plus de elemente descriptive faÛ| de precedentele, Õi obiecte de inventar, probabil considerate piese de muzeu datorit| vechimii: „O statuet| din ceramic| reprezentând un cavaler în armur|, spart| la mijloc, cu braÛul stâng Õi detaliu coif lips|. Patru banderole tricolore, cu Õtampil| Prefect. PoliÛia Capitalei BucureÕti. O maÕin| de scris veche. Neue Schreibmaschine «Hamonia». O baionet| din r|zboiul Crimei. O teac| hanger din r|zboiul Crimei. Dou| port pistol din r|zboiul Crimei. Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 35 din 35 38

Odat| cu trecerea Bibliotecii din patrimoniul Ministerului Înv|Û|mântului Public în patrimoniul Comitetului pentru AÕez|mintele Culturale de pe lâng| Consiliul de MiniÕtri, la procesul verbal din 22octombrie 1950 s-a anexat un „Inventar, încheiat cu ocazia pred|rii Õi lu|rii în primire de principiu a Bibliotecii „V.A. Urechia“ din GalaÛi, ast|zi 21 octombrie 1950“, prin care Ôeful SecÛiei Cultur| Õi Art| de pe lâng| Comitetul provizoriu al Regiunii GalaÛi, ca reprezentant în teritoriu al Comitetului pentru AÕez|mintele Culturale, „pred|“ Biblioteca cu întregul patrimoniu lui Anton Panaitescu, administrator al ei din anul 1939.23) În acest act, la capitolul „Obiecte de art|, obiecte de muzeu“ sunt menÛionate ca prezente în Bibliotec| Õi unele specificate în procesele verbale de predare din 31 decembrie 1948 Õi 23 octombrie 1949. Ministerul Înv|Û|mântului nu a emis actul solicitat Õi directorul Anton Panitescu le-a considerat ca fiind predate în custodie. Au fost specificate statistic monedele Õi medaliile însumate dup| metalul din care au fost turnate: „Monede de argint diferite 30 (treizeci). Monede de bronz diferite 400 (patrusute). Monede diferite metale 100 (o sut|). Medalii aurite diferite 25 (dou|zeciÕicinci). Medalii de argint 25 (dou|zeciÕicinci). Medalii bronz 40 (patruzeci). Medalii diferite metale 34 (treizeciÕipatru). DecoraÛii diferite 19 (nou|sprezece).“ ColecÛia numismatic| predat| în anii 1948, 1949 Õi 1950 Muzeului de Istorie a însumat 530 piese din care 30 de argint, 400 de bronz, 100 din alte materiale. CreÕterea faÛ| de 1903, când existau 253 monede, din care 1 de aur Õi 11 de argint, poate fi pus| pe seama donaÛiilor Õi a acelora ce nu erau expuse în galantare. În ce priveÕte medaliile sunt date ce ridic| semne de întrebare: în 1903 existau 176, plus „1 cutie cu decoraÛii“, pentru ca în 1929 s| fie inventariate 318 medalii, cu menÛiunea c| 65 ar fi fost de aur, 71 de argint, 130 de bronz, 31 din alt material Õi 18 decoraÛii, pentru ca în procesul verbal din 1948 s| fie listate 167 de nichel, bronz, argint, 10 argint aurit Õi 20 bronz aurit, iar în statistica din 1950 s| fie înscrise 124 medalii din care 25 aurite, 25 de argint 40 de bronz, 34 din alte materiale. Au existat cele 65 de aur? Întrebarea r|mâne f|r| r|spuns. Înscrisurile sus prezentate conÛin date Õi informaÛii de reÛinut pentru întregirea imaginii asupra colecÛiilor Muzeului „V.A. Urechia“. F|r| posibilitate de a calcula exact, au existat peste 2.000 de obiecte muzeistice, din care 663 monede, medalii Õi decoraÛii. Au disp|rut cele de aur, cele de argint. Au disp|rut obiecte cu caracter militar, mai ales arme, uniforme, lucr|ri art|, replica coroanei de bronz depus| la Columna lui Traian de la Roma în 1899 Õi altele. Muzeografii au obligaÛia de a reconstitui inventarul ÕtiinÛific, de a întocmi fiÕa individual| pentru piesele ce le mai conserv|, pe baza actelor Õi arhivei fiind posibil| Õi stabilirea provenienÛei, element important pentru reconstituirea tradiÛiei muzeografice g|l|Ûene Õi readucerea în actualitate a colecÛionarilor. Primul pas a fost f|cut de c|tre muzeograful Costel Ilie prin Catalogul medaliilot Õi decoraÛiilor româneÕti, f|r| imaginea fiec|rei piese, f|r| indicarea provenienÛei, donatorilor, cel puÛin pentru cele la care se putea stabili pe baza arhivei de la Biblioteca „V.A. Urechia“.24) O parte dintre piesele cu valoare deosebit| privind Unirea, Domnia lui Cuza sau care au aparÛinut lui Avram Iancu Õi M. Kog|lniceanu au fost predate la Muzeul de Istorie al României, dup|

23) Arh. BVAU, Ds. CXV, 1949, f. 21, 31–36; Ds. CXV(B), 1943 –1954, f. 16–21:

24) Costel Ilie. Medalii Õi decoraÛii româneÕti din colecÛiile Muzeului de Istorie GalaÛi. GalaÛi, 1994, 62 p. + 4 p. foto. Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 37 din 37 38 ce o vreme au fost etalate în Muzeul Unirii din FocÕani, deschis un timp în sediul Penitenciarului, fost sediul Comisiei Centrale în anul 1859. Recuperarea lor este o obligaÛie a instituÛiei care le-a predat, respectiv Muzeul de Istorie GalaÛi. În favoarea unei astfel de iniÛiative pledeaz| Õi cosideraÛiile lui I.T. Dragomir în studiul sus citat, singurul muzeograf care a încercat cercetarea unora dintre componentele Muzeului „V.A. Urechia“: „Obiectele muzeale depistate Õi colecÛionate de V.A. Urechia au un profil deosebit de variat, deoarece dragostea Õi pasiunea sa faÛ| de monumentele culturii materiale, îl îndeamn| s| strâng| tot ceea ce îi iese în cale cu specific muzeistic. Nimic nu-i scap| din mreaja colecÛion|rii. Pretutindeni unde c|l|toreÕte în Ûar| Õi str|in|tate, este numai ochi Õi urechi... Biblioteca Õi muzeul donate de V.A. Urechia sunt prin felul compoziÛiei lor o sintez| a multiplelor direcÛii în care temperamentul agitat de atâtea probleme, lucra f|r| osteneal|. Marele merit al lui V.A. Urechia ca întemeietor al acestor dou| instituÛii care Õi-au dus viaÛa în simbioz| mai bine de o jum|tate de veac, nu const| numai în faptul c| a fost un mare donator Õi muzeograf, ci Õi în aceea c| a reuÕit s| creeze în Ûar| un curent în favoarea donaÛiilor, chiar Õi dup| moartea sa survenit| în 1901, contribuind astfel la dezvoltarea ulterioar| a colecÛiilor.“ Au fost ataÕate Õi câteva fotografii, cu explicaÛiile de rigoare, pentru cele ce nu mai sunt ori nu vor mai fi recuperate fiind singurele marturii ale trecerei lor prin s|lile Muzeului „V.A. Urechia“: „Cup| cu picior metalic| de la IoniÛ| Sturdza (inv. nr. 1789); Fluier antic de os (aulos sau tibia, lung de 0, 193 m., diametrul de 0,013 m. – 0,017 m) din picior de pas|re, probabil de cocor, g|sit în castrul roman de pe dealul Tirighina–BarboÕi, GalaÛi (inv. nr.1898); Úiter| din Transilvania (sec. XVIII) (inv. nr. 1899); Caval (inv. nr. 1791) Õi sabie (inv. nr. 1790) care au aparÛinut lui Avram Iancu (sabia se afl| în colecÛiile Muzeului de Istorie al României); Buzdugan moldovenesc din secolul al XVII-lea (inv. nr. 1896); CuÛite rituale japoneze pentru harachiri (inv. nr. 1714); Sigiliul mitropolitului Iacob (inv. nr. 1798); Sigiliul episcopului Gherasim de Roman (inv. nr. 1799); Medalie de aur, b|tut| de V.A. Urechia în amintirea eroilor independenÛei patriei cu prilejul inaugur|rii monumentului din 14 oct. 1879 (inv. nr. 8304); Broderii picturale de m|tase, lucrate artistic de c|tre doamnele de la palatul domnitorului Mihail Sturdza (inv. nr. 6853); Basorelief medalion al lui George Asaki de Leclercq, Bruxelles, 1855 (inv. nr. 5240); Pictur| pe pânz| în ulei, G. Valentineanu Õi N.T. Or|Õan, înfl|c|raÛi agitatori ai ideii Unirii Principatelor Române din 1859, la BucureÕti, de pictor anonim( inv. nr. 5263); C|rÛi de joc cu cifru secret prin care corespondau revoluÛionarii români din Transilvania la 1848 (inv. nr. 1797); Bilele care au servit la alegerea lui A.I. Cuza ca Domn al Moldovei (actualmente în colecÛiile Muzeului de istorie al României); Basorelief din gips reprezentând inaugurarea FundaÛiei Universit|Ûii din IaÕi de Wl. Hegel ( inv. nr. 6850); C|limara care a servit la semnarea actului de FundaÛie al Universit|Ûii din IaÕi (inv. nr. 1784); Fotografie original| a lui M. Kog|lniceanu (inv. nr. 1787); Costumul de diplomat al lui M. Kog|lniceanu (se p|streaz| în colecÛiile Muzeului de Istorie al României); C|limar| de alam| care a aparÛinut lui M. Kog|lniceanu (inv, nr. 1783); Coroan| din m|rgele albe, f|cut| de c|tre corpul didactic g|l|Ûean în memoria lui M. Kog|lniceanu (inv. nr. 1948); Portret inedit al lui Nicolae B|lcescu la Palermo, pictur| fin| în ulei pe carton, faÛa este tratat| cu culori de ap|, tabloul are la baz| o fotografie, tehnic| pictural| specific| secolului al XIX-lea, pictor anonim (dimensiuni: 31 cm X 24 cm; inv. nr. 5254).“ Fotografiile Õi descrierea acestor piese completeaz| documentar actele de arhiv| citate. „Reconstituirea“ Muzeului „V.A. Urechia“, l|sat moÕtenire de cei ce au trudit pentru înfiinÛarea, Pagina 38 din 38 dezvoltarea Õi conservarea în pofida vicisitudinilor, este o datorie de onoare a Muzeului de Istorie din GalaÛi, custode a ceea ce a mai r|mas, întru cinstirea memoriei autorilor lui Õi în primul rând al „pasionatului colecÛionar Õi harnicului muzeograf“, activitatea acestuia fiind – cum conchide I.T. Dragomir – „asem|n|toare celei a albinei care culege nectarul florilor, printr-o sârguinÛ| perseverent| dus| pân| la epuizare: V.A. Urechia a adunat Õi conservat, a p|strat Õi depozitat o însemnat| parte din nectarul ÕtiinÛei istorice, tezaurizând-o în fagurii muzeografiei româneÕti sub form| de donaÛii, printre care se num|r| Õi colecÛia muzeistic| V.A. Urechia din GalaÛi, care a constituit nucleul de mai târziu al Muzeului judeÛean de istorie GalaÛi.“ Ôi Muzeul de Art| din GalaÛi are în nucleul s|u lucr|ri de art| ce au aparÛinut Pinacotecii, aÕa cum a fost realizat| la sfârÕitul secolului al XIX-lea Õi completat| în secolul urm|tor. Muzeografii ar trebui s| înscrie în inventarul ÕtiinÛific, donatorii fiind atestaÛi de arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia“. Aceasta este necesar| cu atât mai mult cu cât exist| tendinÛa de a fi atribuit| provenienÛa de la alte instituÛii. Ar fi o datorie de onoare a celor dou| muzee s| afiÕeze pe marmura frontonului lor obârÕia în una dintre cele mai mari instituÛii de cultur| din România anilor 1890 – 1950, FundaÛiunea „Urechi|“. Bibliotec|–Muzeu–Pinacotec|.