Muzeul „V.A. Urechia
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Pagina 1 din 38 „Noi, g|l|Ûenii, putem întrucâtva s| ne mândrim, oraÕul nostru posed| un muzeu întreg – un muzeu istoric... Va r|mâne un monument neperitor pentru oraÕul nostru, muzeul acesta.“ Muzeul „V.A. Urechia VocaÛia academicianului Vasile Alexandrescu Urechia a fost cea de ctitor de instituÛii cu scop formativ Õi educaÛional: „avem nevoie de biserici culturale“, iar acestea, sunt „Õcoalele, bibliotecile Õi muzeele de toate gradele“, spunea Õi scria el. În contextul capitolului de faÛ|, este util s| reamintim c|, paralel cu demersurile pentru organizarea celei ce va deveni înaltul for al culturii Õi ÕtiinÛei româneÕti, Academia Român|, V.A. Urechia, Al. Odobescu Õi Aug.T. Laurian au acÛionat pentru fondarea instituÛiei muzeale. Ei au determinat emiterea decretului, sub semn|tura Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pentru înfiinÛarea Muzeului NaÛional de Antichit|Ûi al României, în conducerea c|ruia au Õi fost numiÛi la 23 noiembrie 1864. Analele Academiei Române, reviste, ziare, foi volante conÛin numeroase rapoarte, referate, comunic|ri, propuneri Õi recomand|ri pentru strângerea în aceast| instituÛie naÛional| a tuturor m|rturiilor materiale ale existenÛei românilor, dar Õi pentru conservarea monumentelor istorice Õi de arhitectur|, pentru susÛinerea campaniilor de s|p|turi Õi constituirea siturilor arheologice, repetate intervenÛii personale privind oprirea distrugerilor cu prilejul reparaÛiilor sau construcÛiilor de cl|diri, obligarea instituÛiilor administraÛiei publice de a se îngriji Õi subvenÛiona ap|rarea Õi întreÛinerea vestigiilor din zona lor de acÛiune. Multe dintre acestea au valabilitate Õi ast|zi. V.A.Urechia a aliniat muzeul pricipalelor instituÛii de cultur| – al|turi de bibliotec| Õi Õcoal| – participante la formarea civic| a cet|Ûenilor, la modernizarea României, ca instituÛie cu profil specific Õi scop determinant pentru cercetarea Õi valorificarea ÕtiinÛific| Õi educativ| a vestigiilor trecutului conjugat cu prezentul. Prin consideraÛiile comunicate în anul 1965, muzeograful dr. Ion T. Dragomir l-a aÕezat pentru prima dat| pe V.A. Urechia în locul ce i se cuvenea în muzeografia româneasc|, ca fondator al Muzeului de Istorie din GalaÛi. Opiniile publicate în studiul „V.A. Urechia istoric, publicist, colecÛionar Õi muzeograf“au valoare documentar| Õi pot fi reÛinute între aceste pagini de istorie:1) „În ceea ce priveÕte activitatea muzeistic| de cercetare Õi conservare a monumentelor istorice, V.A. Urechia face parte din pleiada pionierilor muzeografiei româneÕti cu preg|tire ÕtiinÛific|. În cadrul cercet|rilor muzeistice, efectueaz| numeroase c|l|torii în Ûar|, reuÕeÕte s| mobilizeze Õi s| imprime intelectualit|Ûii dragostea pentru relicvele trecutului, d| indicaÛii 1) Ion T. Dragomir.V.A. Urechia istoric, publicist, colecÛionar Õi muzeograf. Danubius, VI–VII, GalaÛi,1972, p 179–192 Pagina 2 din 38 competente Õi reÛete imediate autorit|Ûilor locale de felul cum trebuie s| p|streze nemodificate monumentele istorice... Preocupat în mod continuu de valorificarea tezaurului arheologic colectat la BucureÕti pân| în anul 1873, V.A.Urechia împreun| cu Al. Odobescu Õi-au luat greaua sarcin| de a publica catalogul Muzeului NaÛional de Antichit|Ûi. Cu toate c| obÛinuser| anumite fonduri în acest scop, din cauza lipsei caracterelor latine Õi greceÕti necesare tip|ririi monumentelor epigrafice, precum Õi a altor greut|Ûi, lucrarea se amân|, iar mai târziu a fost încredinÛat| lui Grigore Tocilescu. În iureÕul cercet|rii arhivelor m|n|stireÕti din Ûar|, V.A. Urechia a trecut în revist| o mare parte dintre bisericile monumente, aÕa cum de altfel a f|cut mai târziu marele istoric Nicolae Iorga, care, pe drept cuvânt, trebuie socotit continuatorul s|u. Cu prilejul acestor vizite, semnaleaz| numeroase descoperiri de pietre cu inscripÛii funerare, d| sugestii preÛioase întotdeauna autorit|Ûilor locale de felul cum trebuie s| se îngrijeasc| de întreÛinerea monumentelor arhitectonice, aÕa încât ele s|-Õi p|streze nealterat stilul Õi patina vremii.... Era foare îngrijorat de faptul c| prin oraÕele patriei noastre au început a se desfiinÛa cimitirile din jurul bisericilor Õi odat| cu aceasta numeroase pietre de mormânt cu inscripÛii sunt aruncate sau puse la ziduri. În acest fel se distrug multe inscripÛii care au o mare valoare documentar| pentru istorie. În sprijinul preîntâmpin|rii acestor lucr|ri, sugereaz| ideea ca primarii s| se îngrijeasc| de p|strarea pietrelor cu inscripÛii vechi. În ÕedinÛa secÛiei istorice a Academiei, din 6 decembrie 1885, V.A. Urechia atr|gea atenÛia lui D.A. Sturdza asupra inscripÛiilor pline de greÕeli din Mitropolia IaÕului, rugându-l cu acelaÕi prilej s| dobândeasc| de la Senat legea conserv|rii monumentelor care aÕteapta s| fie votat| de mai mulÛi ani. Cu asemenea lege se vor pune cap|t tuturor nelegiuirilor duse împotriva ÕtiinÛei Õi culturii româneÕti. În acest sens,... înc| din anul 1871, V.A. Urechia împreun| cu câÛiva oameni de ÕtiinÛ| ai vremii au f|cut anumite propuneri privitoare la situaÛia monumentelor, elaborând în acelaÕi timp un proiect de lege pentru conservarea monumentelor arhitectonice din Ûar|… ...V.A. Urechia se ocup| Õi de cercet|rile cu caracter arheologic. El acord| sprijin material Õi moral cercet|rilor întreprinse la Cucuteni IaÕi, Cârna Õi V|dastra în Oltenia Õi în mod deosebit antichit|Ûilor greco–romane din Dobrogea… a fost atras... de impun|toarele ruine ale cet|Ûii de la Enisala din secolele XIII–XV. De asemenea face relat|ri în leg|tur| cu existenÛa unui frumos mozaic descoperit la ConstanÛa, propunând Academiei s| intervin| pe lâng| guvern ca acesta s| fie transportat într-un edificiu public pentru a fi mai bine conservat. De asemena merit| a fi menÛionat| cercetarea arheologic| de la ReÕca–RomanaÛi din 1870, unde V.A. Urechia a descoperit dou| sarcofage de piatr| Õi zidul unei cet|Ûi romane. În urma acestor cercet|ri de scurt| durat|, sesizeaz| autorit|Ûile judeÛene ca, în cazul în care s-ar extinde s|p|turile în acest punct de c|tre un colectiv de arheologi, s-ar putea descoperi o «nou| Pompee Daco–Roman| care ar atrage în urma rezultatelor obÛinute nenum|raÛi vizitatori, pân| Õi din cele mai îndep|rtate Û|ri europene, iar cu banii încasaÛi s-ar putea amortiza cheltuielile».“ Cu prilejul inaugur|rii Bibliotecii Publice la 11 noiembrie 1890, V.A. Urechia a organizat o expoziÛie cu unele valori bibliofile, documente, stampe, litografii, fotografii, picturi, mulaje ale unor piese de la Muzeul de Antichit|Ûi, parte inventariate în Catalogul general... Lectura acestuia permite deducerea gândului lui Urechia despre ceea ce intenÛiona s| dezvolte ulterior: un Muzeu de Istorie, schiÛat, în acest prim stadiu cu ce a avut la îndemân| în colecÛia personal| Õi cu ceea ce a dat Muzeul „V.A. Urechia“ Pagina 3 din 383 Ministerul InstrucÛiunii Publice:2) „Tabloul ulei de Dan, portretul V.A. Urechia, (cadru aurit) Tabele în lemn de stejar, Suveranii MM LL. Rgele Carol, Regina Elisabeta Õi Principele de România Ferdinand Tablou care cuprinde toate fotografiile deputaÛilor care au votat IndependenÛa României în ÕedinÛa din 9 Mai 1877 Solemnitatea deschiderii Divanului ad–hoc la 29 Septembrie 1857 Gaspar GraÛiani desemnat de Stahi la 1867 Portretele Domnilor Munteni Õi Moldoveni de B.B. Sacareanu Arborele istoric al României de I.C. Garleanu la 1864 Mama lui Ôtefan cel Mare împiedic| pe fiul s|u de a intra în Cetatea NeamÛu la 1484 Alexandru I Domn al Moldovei luând coroana Õi mantia din mâna solilor Imp|ratului Ioan Paleologu Campulung, amazoane de montagnes Alexandru cel Bun cu Doamna Sa Ana Pentru ridicarea statuei lui Miron Costin [Macheta] Radu Vod| Negru Õi Doamna Ana 7 Portrete reprezentând pe Mihai Viteazul 2 Ôtefan Georgizza Principe de Moldavia Sinan Bassa Daniel Apostol Geboren 1658 Gabriel Bethlen Furst Siebenburgen Iacob Despotul Domnul Moldovei 1561–1563 Portretul Daniel Apostol Feldher der Zaporovische Cosaken Mathias Corvinus Un portret R|zboiul lui Petru RareÕ la Obertin Portretul lui Miron Costin Un tablou mic reprezentând Vatavul Macri cu pitacul Domnesc de arestare a lui Miron Costin Miron Costin citind la Curtea lui Ioan III DeputaÛii adun|rii ad–hoc din Moldavia la 1857 Un cap de b|trân 6 Buc|Ûi de gips (modeluri de pe originale antice din Muzeul NaÛional din BucureÕti).“ Organizarea din punct de vedere muzeografic Õi ÕtiinÛific nu ar fi fost posibil| în condiÛiile creÕterii colecÛiilor bibliotecii Õi muzeului, în timp ce spaÛiile erau aceleaÕi de la înfiinÛare, restrânse în anumite perioade. Pân| la terminarea construcÛiei Palatului Cultural „V.A. Urechia“, Muzeului i-a fost rezervat| o camer|, multe piese îns| fiind expuse Õi în sala de lectur| Õi depozit. Obiectele etalate aveau al|turi o fiÕ| de identificare, denumirea obiectului Õi numele donatorului, astfel c| 2) Catalogul general al c|rÛilor..., p. XIII–XIV. Pagina 4 din 38 vizitatorul pleca cu un minimum de informaÛii.3) Lucia BorÕ ofer| pentru istorie o descriere, aÕa cum a receptat ea „organizarea“ expoziÛional| în anul 1932, în articolul Biblioteca „V.A. Urechia“ publicat în revista Boabe de grâu, cu unele fotografii, m|rturii peste ani ale existenÛei obiectelor respective în colecÛiile g|l|Ûene. Articolul este o pagin| document, singura relatare critic| despre ceea ce a fost Biblioteca Õi Muzeul „V.A. Urechia“ GalaÛi, publicat în perioada interbelic|. Cu Lucia BorÕ s| ne reîntoarcem în timp Õi „s| intr|m în vechile s|li unde însuÕi marele donator V.A. Urechia a depus preÛiosul s|u dar... Prima impresie pe care o ai intrând în sala mare de lectur| este aceea pe care Ûi-ar produce-o un bazar istoric, oriental prin felul capricios al aÕez|rii lucrurilor. Lucruri de preÛ, originale sau imitaÛii, litografie Õcol|reasc|, – stampe rare –, antichit|Ûi istorice, toate-Ûi fur| ochii, n|scând interes pentru acest colÛ curios de amintiri, pe care lipsa de spaÛiu le-a apropiat în timp, Õi care-Ûi evoc| prin bog|Ûia sau s|r|cia lor, momente triste sau vesele din istoria neamului nostru. Al|turi de ele, m|rturii din cultura Õi civilizaÛia altor neamuri, unele mai apropiate, altele mai îndep|rtate, fiecare cu nota lui distinct|, fixând epoca în care au tr|it.