Nr. 7 (404) aprilie 2013 FUNCŢIONARULFONDAT ÎN ANUL 1994 aprilie 2013 PUBLIC 1 FUNCŢIONARULPUBLIC ZIAR BILUNAR EDITAT DE CĂTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÂNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII SUPLIMENT LA REVISTA “ADMINISTRAREA PUBLICĂ“ Ambasadorul Turciei în vizită la Academia de Administrare Publică

Pe 4 aprilie, curent, la Aca- rarea la UE a fost întotdeauna demia de Administrare Publică o alegere strategică pentru gu- de pe lângă Preşedintele Re- vernele succesive ale Turciei, publicii Moldova, a avut loc o scopul suprem fiind integrarea întâlnire a ES dl Mehmet Selim în Uniunea Europeană”. KARTAL, Ambasador Extraordi- Ambasadorul s-a referit, nar şi Plenipotenţiar al Republi- de asemenea, la relaţiile Tur- cii Turcia în Republica Moldova, ciei cu Republica Moldova, răs- cu profesorii, masteranzii şi au- punzând la mai multe întrebări dienţii cursurilor de dezvoltare ale celor prezenţi. Turcia este continuă ai instituţiei. unul dintre cei mai importanţi Întâlnirea a fost precedată parteneri comerciali ai Repu- de o întrevedere în sala Sena- blicii Moldova, în anul 2012 si- tului a Ambasadorului Turciei tuându-se pe locul 6 după va- cu conducerea Academiei, rec- îndeaproape cu Academia. rea în continuare a cooperării loarea volumului schimburilor torul Vasile MARINA, doctor ha- Domnia sa a vorbit în ca- şi a interacţiunii dintre BSEC şi comerciale şi pe locul 9 în topul bilitat, profesor universitar şi vi- drul întâlnirii despre geopoliti- UE. În timp ce BSEC oferă Uni- ţărilor unde Republica Moldova cerectorul Oleg BALAN, doctor ca şi posibilităţile de cooperare unii Europene un cadru insti- efectuează exporturi. În Repu- habilitat, profesor universitar. în cadrul regiunii Mării Negre, tuţional bine stabilit, Uniunea blica Moldova activează 232 de În cuvântul de salut la în- apoi s-a referit la relaţiile Turci- Europeană este de aşteptat să întreprinderi cu capital turcesc, tâlnirea cu colectivul Acade- ei cu Uniunea Europeană. acorde asistenţă BSEC-ului în care au dezvoltat un şir de pro- miei, rectorul dl Vasile Mari- Pornind de la faptul că regi- realizarea proiectelor majore. iecte investiţionale de succes na, a menţionat că au devenit unea Mării Negre are un imens În contextul aniversării de în domenii, precum industria o frumoasă tradiţie întâlnirile potenţial economic, Organiza- 20 de ani a Organizaţiei, pentru alimentară, telefonia mobilă, colectivului Academiei cu am- ţia de Cooperare Economică următorul deceniu a fost adop- medicina şi industria hotelieră. basadorii altor ţări acreditaţi în la Marea Neagră (BSEC) este tată o nouă Agendă Economică Aceste relaţii sunt în continuă Republica Moldova. Astăzi ne-a considerată de către comunita- a BSEC pentru a oferi răspun- dezvoltare. onorat cu prezenţa sa Amba- tea internaţională un partener suri regionale la provocările Rectorul Academiei, dl Va- sadorul Turciei în ţara noastră. unic şi credibil pentru bazinul globale. sile Marina, a mulţumit înaltu- Republica Moldova are relaţii Mării Negre. Turcia, în calitate Secretarul General al BSEC, lui oaspete pentru că a găsit foarte bune cu Turcia în plan de membru fondator al BSEC dl Victor Ţvircun, cetăţean al timp şi a binevoit să prezinte economic şi politic. Turcia este şi ţară-gazdă a Secretariatu- Republicii Moldova, fost minis- acest discurs foarte interesant, o ţară dezvoltată, care joacă lui, este pe deplin angajată în tru al educaţiei şi sportului al menţionând că şi Academia de un rol foarte important în bazi- promovarea păcii, securităţii şi Republicii Moldova şi Amba- Administrare Publică are pla- nul Mării Negre, de la care noi stabilităţii în vecinătatea sa. Re- sador la Ankara, a fost ales în nuri de a extinde cooperarea avem multe de învăţat, inclusiv spectiv, în cadrul BSEC se acor- iunie anul trecut. cu instituţii similare din Turcia. în domeniul învăţământului, a dă prioritate cooperării multidi- Ambasadorul a relatat în Astfel, pentru anul 2013, sunt spus dl Vasile Marina, oferind mensionale. continuare că, din moment ce preconizate deplasări de ser- cuvântul înaltului oaspete. Referindu-se la interacţiu- acum 50 de ani a fost semnat viciu şi studii în Turcia a 20 de În debutul discursului său, nea BSEC-Uniunea Europeană, Acordul de Asociere cu Comu- profesori şi masteranzi. În final, ES dl Ambasador Mehmet Se- Ambasadorul a menţionat că nitatea Economică Europeană rectorul Academiei a înmânat lim Kartal a subliniat că este este salutat interesul UE în re- (CEE), Turcia a dezvoltat o re- ES dl Ambasador Mehmet Se- foarte bucuros să se afle în vizi- giunea Mării Negre precum şi laţie multilaterală cu Uniunea lim Kartal imaginea Academiei tă la Academia de Administrare dorinţa de a dezvolta relaţiile Europeană. „Noi, în Europa, îm- de Administrare Publică fixată Publică care joacă un rol decisiv sale cu regiunea într-o manieră părtăşim aceleaşi preocupări pe un suport, invitându-l să vi- în administrarea guvernamen- coerentă şi solidă. de bază, a menţionat Ambasa- ziteze instituţia oricând va găsi tală din Moldova, adăugând În calitate de ţară candidată dorul. Avem un viitor comun şi de cuviinţă. că intenţionează să coopereze la UE, Turcia sprijină consolida- apărăm aceleaşi drepturi. Ade- Cor „F. P.” FUNCŢIONARUL Nr. 7 (404) 2 PUBLIC Oficial aprilie 2013 Preşedintele Nicolae Timofti a desemnat candidatul pentru funcţia de Prim-Ministru

Nicolae Timofti a făcut ur- Conform Constituţiei, dom- PLDM de a propune un candi- mătoarea declaraţie: „În con- nul Filat are la dispoziţie 15 zile dat pentru funcţia de Prim-Mi- formitate cu Constituţia Re- pentru a cere votul de încre- nistru. PLDM are cea mai mare publicii Moldova, art. 98, alin. dere al Parlamentului asupra pondere în Parlament, numeric (1), am purtat consultări cu programului de activitate şi a vorbind, cu excepţia PCRM, fracţiunile parlamentare, dar întregii liste a Guvernului. care s-a arătat dezinteresat de şi cu grupuri de deputaţi, cu Argumentele în favoarea acest proces. scopul identificării unui candi- candidaturii domniei sale sunt Voinţa majorităţii deputaţi- Preşedintele Republicii dat pentru funcţia de premier. următoarele: lor cu care am discutat este că Moldova, Nicolae TIMOFTI, l-a La consultări nu s-a prezentat În cadrul consultărilor Vlad Republica Moldova trebuie să desemnat pe can- fracţiunea PCRM, deşi a fost in- Filat a fost singura candidatură continue politica de integrare didat pentru funcţia de Prim- vitată. În urma acestor discuţii ce mi-a fost propusă de către europeană, iar pe plan intern, să Ministru. Decizia a fost luată am luat decizia să-l desemnez PLDM. pună în aplicare reformele de- în urma consultărilor finale în calitate de candidat pentru Partidul Democrat şi Par- mocratice convenite cu Uniunea purtate cu reprezentanţii frac- funcţia de Prim-Ministru pe tidul Liberal, dar şi grupul de Europeană. Domnul Vlad Filat va ţiunilor parlamentare ale PD, domnul Vlad Filat, preşedintele deputaţi, condus de Vadim putea, în opinia mea, să asigure PL şi PLDM. Partidului Liberal Democrat. Mişin, au recunoscut dreptul continuitatea acestor procese.”

Briefing al Prim-Ministrului desemnat, Vlad Filat

dova. Sunt onorat de această jamentul nostru pentru un vii- găsi suportul necesar ca acest nominalizare, dar înţeleg foarte tor european al Republicii Mol- interes să fie realizat. bine că acest exerciţiu implică dova. Însă am ajuns la punctul De asemenea, voi avea con- şi o mare responsabilitate. când, din cauza unor abuzuri, sultări cu societatea civilă, cu În mai bine de trei ani, cât blocaje ale reformelor pentru partenerii Republicii Moldova, am condus Guvernul Republicii cetăţeni, mai departe nu s-a pentru a veni în Parlament cu o Moldova, am muncit având la putut merge. echipă şi un program ce ar în- bază priorităţi fundamentale, Rămân ferm dedicat intere- truni cel mai larg sprijin posibil. iar mai presus de toate a fost şi sului naţional -- de a asigura un Voi informa Preşedintele „În primul rând, îi sunt recu- este viitorul european al Repu- viitor european, pentru fiecare despre rezultatele consultări- noscător domnului Preşedinte, blicii Moldova. familie, fiecare cetăţean al Re- lor, pe care le voi avea, urmând Nicolae Timofti, pentru încre- Alianţa pentru Integrare publicii Moldova. În următoa- să avem o comunicare bună în derea acordată în formarea no- Europeană a avut importante rele zile voi comunica cu toate acest sens şi cu reprezentanţii ului Guvern al Republicii Mol- realizări, am fost uniţi în anga- partidele, cu deputaţii pentru a mass-media.”

Marian Lupu s-a întâlnit cu delegaţia Bundestag-ului Germaniei

va. Membrii delegaţiei au avut ne, prezentând un interes spe- te acum câţiva ani, a devenit o o întrevedere cu Preşedintele cial pentru republica noastră”, a platformă eficientă în promo- Parlamentului Republicii Mol- declarat . varea intereselor şi relaţiilor dova, Marian Lupu. Şeful le- Potrivit Preşedintelui Parla- dintre cele două state în diverse gislativului a apreciat interesul mentului, cooperarea interpar- domenii, constituind un mijloc sporit al Bundestag-ului Repu- lamentară constituie un suport de facilitare a procesului de in- blicii Federale Germania pentru puternic pentru dezvoltarea tegrare europeană a Republicii procesele ce au loc în Republica relaţiilor moldo-germane pe Moldova. Moldova şi sprijinul constant ansamblu, inclusiv în domeniul Deputaţii Bundestag-ului Deputaţii germani au sosit pentru parcursul european al economic. În opinia sa, activita- german au reiterat sprijinul la Chişinău pentru a se famili- republicii noastre. ”Suntem im- tea Forului germano-moldove- Republicii Federale Germania ariza cu situaţia politică din re- presionaţi de evoluţia dinamică nesc din cadrul Bundestag-ului pentru reformele democratice publica noastră şi a discuta cu a dialogului politic moldo-ger- german şi a Forului moldo-ger- din Republica Moldova şi pro- oficialii perspectivele integrării man din ultimii ani, Germania, man din cadrul Parlamentului cesele de integrare în comuni- europene a Republicii Moldo- ca stat-lider al Uniunii Europe- Republicii Moldova, constitui- tatea europeană. Nr. 7 (404) FUNCŢIONARUL aprilie 2013 Cooperare internaţională PUBLIC 3 Întrevedere cu Ambasadorul Suediei în Republica Moldova

În ultimul timp, Academia superior din Regatul Suediei. pregătirea cadrelor de funcţio- identificarea posibilităţilor de de Administrare Publică de pe Dl Vasile Marina a menţio- nari publici de înaltă calificare. stabilire a unor astfel de relaţii. lângă Preşedintele Republicii nat în cuvântul de salut că este Directorii, dnele Tatiana Şap- În context, dna Ambasa- Moldova este tot mai des vizi- onorat de prezenţa la Acade- tefraţi şi Aurelia Ţepordei, s-au doare a accentuat interesul tată de înalţi oaspeţi de peste mie a dnei Ambasadoare, ur- referit la activitatea departa- deosebit al Suediei pentru Re- hotare, ambasadori ai altor mând a fi discutată o tematică mentelor organizarea instruirii publica Moldova şi susţinerea şi dezvoltarea profesi- ei pe calea integrării europene. onală, invocând pro- Un proiect de importanţă vita- iectele, realizate în co- lă la ora actuală este Strategia operare cu Ambasada descentralizării, cu finanţare Suediei. din partea Guvernului Suediei. La întrebarea dnei Odată implementată această Ambasadoare, care strategie, autorităţile locale vor este avantajul unei avea nevoie de cadre bine pre- instituţii specializate gătite de funcţionari publici şi, în pregătirea funcţio- în această ordine de idei, rolul narilor publici, dl Oleg Academiei de Administrare Pu- Balan a menţionat, blică este unul deosebit. că după proclamarea Au fost discutate şi alte as- independenţei Repu- pecte ale colaborării Academiei blicii Moldova, uni- de Administrare Publică şi Am- versităţile din ţară nu basadei Suediei, care au finali- erau pregătite să facă zat cu o propunere pentru dna state, acreditaţi în Republica variată în contextul colaborării faţă provocărilor noului servi- Ambasadoare de a ţine o lecţie Moldova. Astfel, în ziua de 11 tot mai aprofundate dintre Re- ciu public şi atunci a fost luată publică în faţa masteranzilor aprilie 2013, Excelenţa Sa, dna publica Moldova şi Regatul Su- decizia de a fonda Academia de Academiei la tema administra- Ingrid TERSMAN, Ambasador ediei. Academia de Administra- Administrare Publică care, fiind ţiei publice. Propunerea a fost Extraordinar şi Plenipotenţiar al re Publică a beneficiat deja de pe lângă Preşedintele Republi- acceptată, urmând a fi stabilite Regatului Suediei în Republica două importante proiecte, sus- cii Moldova, îi oferă stabilitate data şi subiectul prelegerii. Moldova, a efectuat o vizită de ţinute de Ambasada Suediei, şi o autonomie reală. Dar sunt Conform tradiţiei, în finalul curtoazie la Academia de Ad- pentru dezvoltarea instituţiei, întreţinute relaţii de colabora- întâlnirii, rectorul Academiei, ministrare Publică. Domnia sa ea devenind, pe bună dreptate, re cu instituţiile de învăţământ dl Vasile Marina, i-a înmânat a avut o întrevedere cu condu- Centrul naţional de pregătire a superior din ţară, de unde sunt ES dnei Ingrid Tersman, Amba- cerea Academiei, rectorul dl Va- funcţionarilor publici. invitaţi profesori pentru a ţine sador Extraordinar şi Plenipo- sile MARINA, doctor habilitat, Dna Ingrid Tersman, a mul- prelegeri conform specializări- tenţiar al Regatului Suediei în profesor universitar, vicerecto- ţumit, la rândul său, pentru lor de la Academie, fiind creat Republica Moldova, imaginea rul dl Oleg BALAN, doctor habi- invitaţie, subliniind că i-a făcut şi un viabil sistem de formatori. Academiei de Administrare Pu- litat, profesor universitar. La în- o deosebită plăcere să vizite- Dl Orest Tărîţă s-a interesat blică, ca semn de recunoştinţă trevedere au mai participat dna ze Academia, ea însăşi fiind care ar fi Tatiana ŞAPTEFRAŢI, doctor, funcţionar public. Domnia sa p o s i b i l i - conferenţiar universitar, direc- a spus, că în Suedia nu există tăţile de a tor al Departamentului organi- o instituţie specializată în pre- fi stabilite zarea instruirii, Aurelia ŢEPOR- gătirea funcţionarilor publici, relaţii de DEI, lector superior universitar, asemenea specialităţi având colabora- director al Departamentului toate universităţile din ţară. De re dintre dezvoltare profesională, Orest aceea, scopul vizitei sale a fost Academia TĂRÎŢĂ, doctor, conferenţiar de a se informa mai îndeaproa- de Admi- universitar, şef Catedră ştiinţe pe despre Academia de Admi- n i s t r a r e politice şi relaţii internaţionale, nistrare Publică. Publică şi şi Ina MACOVEI, metodist, Sec- Vicerectorul dl Oleg Balan u n i v e r s i - ţia cooperare internaţională şi a făcut o succintă prezentare tăţile din investigaţii ştiinţifice. Întreve- a activităţii Academiei. Prelu- Suedia în derea s-a axat pe expunerea ând conducerea Academiei, în scopul perfecţionării studiilor pentru susţinerea Academiei unor repere cu privire la coo- 2010, a subliniat Oleg Balan, în domeniul relaţiilor interna- de către Ambasada Suediei şi perarea moldo-suedeză şi per- împreună cu rectorul, Vasile ţionale la nivel european şi in- disponibilitatea de extindere a spectivele de colaborare a Aca- Marina, am optimizat structura ternaţional. Dna Ambasadoare relaţiilor de parteneriat. demiei de Administrare Publică Academiei pentru a o face mai şi-a exprimat disponibilitatea cu instituţiile de învăţământ operaţională şi mai eficientă în de a se implica nemijlocit în Vitalie NICA FUNCŢIONARUL Nr. 7 (404) 4 PUBLIC Academia de Administrare Publică: 20 de ani de la fondare aprilie 2013 Studiile la Academie m-au avansat în cariera politică Ca sistem de organizare, cunoştinţele necesare despre continuare în căutări şi reforme, administraţia publică cuprinde administraţia publică, tehno- dar am acumulat şi experienţă. o multitudine de părţi compo- logiile moderne de gestiona- Toate acestea vine astăzi să nente cu denumiri, cu servicii, re a domeniului respectiv. La le valorifice Academia de Admi- atribuţii şi activităţi diferite. Le- fel, consider, că anume datori- nistrare Publică. Numeroasele gătura sistemului administraţi- tă acestui fapt, am fost numi- seminare, conferinţe regionale ei publice cu puterea executivă tă la 25 septembrie 2009, prin şi internaţionale, conferinţele se face prin guvern, ministere decret prezidenţial, în funcţia ştiinţifico-teoretice anuale, - or şi celelalte organe ale adminis- de ministru al muncii, protec- ganizate de A.A.P., cercetările traţiei publice centrale. La rân- ţiei sociale şi familiei. şi publicaţiile ştiinţifice, docu- dul său, administraţia publică Este o funcţie deloc uşoară. mentarea şi publicarea mate- , centrală are în teritoriu diferite Fiind unul de ordin social, mi- rialelor analitice, prognozarea ministru al muncii, organe desconcentrate care nisterul are sarcina de a soluţio- evenimentelor sociale, politice, protecţiei sociale şi familiei organizează executarea legii în na multiplele probleme ale po- economice din tară, dar şi regi- din Republica Moldova unităţile administrativ-teritori- pulaţiei, ale tuturor categoriilor onale - toate aceste activităţi, ale sau în unităţi administrative de persoane cu diferite grade promovate de cercetătorii şi După cum spune o vorbă speciale, în legătură cu dome- de vulnerabilitate, familiilor cu profesorii Academiei, pun te- înţeleaptă, sănătatea oame- niul specific de activitate. Ca să mulţi copii, copiii abandonaţi melia ştiinţei moderne în do- nilor este principala bogăţie înţelegi toată această activita- de familii etc., etc. Şi toate aces- meniul administraţiei publice a ţării. De aceea, am hotărât te, să înveţi cum să o conduci, te probleme le rezolvăm în co- din Republica Moldova. să merg şi eu pe această cale, nu este altă cale de a te încadra laborare cu administraţia publi- Impresionantă este evolu- adică să-mi asum responsabili- plenar decât de a face studii la că locală de nivelurile 2 şi 3, cu ţia Academiei de Administrare tatea de a sta la straja sănătăţii Academia de Administrare Pu- care au relaţii permanente ser- Publică de pe lângă Preşedin- oamenilor şi am absolvit Uni- blică de pe lângă Preşedintele viciile noastre desconcentrate tele Republicii Moldova. Acum versitatea de Medicină şi Far- Republicii Moldova. în teritoriu. Şi aici mă ajută mult 10 ani, când eu absolveam Aca- macie „Nicolae Testemiţanu”, Conştientizând acest crez, cunoştinţele acumulate la Aca- demia, ne bucuram de acele specialitatea farmacie ( obţi- în perioada anilor 2002-2004, demie, pe care mă străduiesc realizări, care ne-au instruit ca nând diploma de menţiune - n. am făcut la Academie mas- să le perfecţionez în continua- adevăraţi funcţionari publici. red.) Mi-am început activitatea teratul la specializarea „Ad- re. În această ordine de idei, ne Astăzi, când Academia noastră în calitate de farmacist-dirigin- ministrarea publică”. A fost străduim ca şi alţi colaboratori dragă va marca deja aniversa- te la Spitalul raional Făleşti şi la tocmai perioada primului mic ai ministerului sau din structu- rea de 20 de ani de la fondarea Farmacia centrală din Făleşti, jubileu al Academiei, aniver- rile teritoriale să facă studii sau sa, rezultatele sunt incompa- fiind de baştină din satul Ho- sarea de 10 ani de la fondarea cursuri de dezvoltare profesio- rabile. Sunt rezultate care vin reşti al aceluiaşi raion. Aici am sa. Au fost clipe memorabile, nală la Academie. să demonstreze vivacitatea şi activat timp de cinci ani, dar se- întâlniri de neuitat cu colecti- Rolul Academiei de Admi- capacitatea ştiinţifică a între- tea de cunoştinţe şi cercetările vul profesoral-didactic, în frun- nistrare Publică este unul ex- gului colectiv al Academiei, permanente în domeniu m-au te cu ilustrul savant, primul rec- trem de important, or, astăzi care constituie roadele muncii adus la Chişinău, fiind angajată tor al Academiei, multregretatul instituţia statalităţii este în noii conduceri a Academiei, a la Ministerul Sănătăţii şi Insti- Mihail Platon, cu absolvenţi din proces de modernizare, ştiin- rectorului dl Vasile MARINA, tutul Naţional de Farmacie. primele promoţii, fiecare adu- ţele administrării publice sunt doctor habilitat, profesor uni- E de la sine înţeles, că a sta la când cuvinte de mulţumire şi ele în schimbare. Prin activi- versitar, şi vicerectorului Oleg straja sănătăţii nu înseamnă să pentru cunoştinţele acumulate tatea prodigioasă de instruire, BALAN, doctor habilitat, pro- fii numai la spital, sau să eliberezi aici, care i-au ajutat ulterior să profesorii de la Academie ne fesor universitar, care asigură medicamente. Acest domeniu se afirme pe calea vieţii. ajută să creăm o viziune nouă, un viitor european al instituţi- social foarte important are cu Consider că, absolvind cu o concepţie modernă asupra ei şi ţării noastre. mult mai multe aspecte de ac- menţiune studiile la Academie, societăţii contemporane şi Cu ocazia acestei frumoase tivitate pentru asigurarea unor mi s-au deschis noi posibili- mecanismelor de conducere şi aniversări de 20 de ani de la condiţii mai bune de protecţie a tăţi pentru a avansa în cariera activităţii statului în ansamblu. fondarea Academiei, vin cu sin- sănătăţii. Este vorba de aceleaşi profesională, dar şi în cea po- Republica Moldova este cere cuvinte de înaltă apreciere relaţii cu administraţia publică litică. Fiindcă în anul următor, un stat relativ tânăr, dar care a a muncii corpului profesoral-di- pentru soluţionarea mai multor 2005, am fost aleasă în calita- trecut, totodată, prin mai multe dactic din această prestigioasă probleme ale sectorului respec- te de deputat în Parlamentul schimbări administrative: de instituţie de învăţământ post- tiv la nivel local, dar şi central. Republicii Moldova, unde am la statul cu putere centralizată universitar. Aduc felicitări atât Şi în acest context, aş spune, că preluat conducerea Comisiei în fosta U.R.S.S., la un stat cu li- celor ce zi de zi muncesc în ca- rar când, de facto, stăm şi anali- parlamentare pentru protecţie beralizarea pieţei de desfacere, drul Academiei de Administra- zăm ce este totuşi administraţia socială, sănătate şi familie. Şi descentralizarea şi desconcen- re Publică, cât şi absolvenţilor publică şi cât de complicată este reuşitele mele în această func- trarea puterii în stat, a trecut acestei instituţii, celor care as- această activitate. ţie le datorez, în mare parte, prin mai multe reforme teritori- tăzi poartă cu mândrie numele Academiei, care mi-a altoit al-administrative. Ne aflăm în de funcţionar public. Nr. 7 (404) FUNCŢIONARUL aprilie 2013 Academia de Administrare Publică: 20 de ani de la fondare PUBLIC 5 Academia mi-a marcat drumul vieţii , pretor al sectorului Buiucani, mun. Chişinău

Academia de Adminis- şinău să-i poartă numele. Cu lismul dascălilor, care mai târ- trare Publică de pe lângă atât mai mult, că Domnia sa, în ziu ne-au devenit colegi de Preşedintele Republicii Mol- perioada anilor 1985-1987, a breaslă - , Valeriu dova (la începuturi - pe lân- fost preşedinte al Comitetului Didencu şi alţii. gă Guvernul Republicii Mol- Executiv orăşenesc Chişinău. Parcă mai ieri audiam dova) a fost pentru mine o Cu o deosebită admiraţie, cursurile la Academie şi iată comoară nestemată privind ţin să aduc un omagiu dlui că au trecut deja 20 de ani informaţia despre sistemele Sergiu Roşca, prim-prorec- de atunci. Este o istorie a de administrare publică din tor al Academiei. Prelegerile Academiei de Administrare Europa şi din lume, o bază Domniei sale reprezentau Publică, astăzi Centrul naţi- pentru modernizarea siste- pentru noi o descoperire onal de pregătire a funcţio- mului administraţiei publice nouă a filosofiei, o noutate în narilor publici, prin această locale în ţara noastră. filosofia dreptului şi a stata- Alma Mater trecând sute şi Rectorul de atunci, Mihail lităţii. Pentru noi el a fost un mii de funcţionari, o bună Platon, un om de o deosebită om de o rară cumsecădenie, parte dintre care deţinând şi relevantă cultură, a iniţiat străini intereselor ţării, popo- corect, punctual şi receptiv ulterior funcţii importante un proiect de pionierat, de a rului şi ale fiecărui om în par- la problemele cu care ne con- în diferire structuri ale ad- crea o instituţie de instruire te. Dacă noi n-am fi mizat pe fruntam. Prelegerile D-lui ne- ministraţiei publice. Şi eu, şi pregătire temeinică a func- ajutorul vostru, Academia tot au trezit un mare interes pen- personal, o spun cu toată ţionarilor publici de nivel eu- mai rămânea un şantier. Mă tru studierea materiei, care sinceritatea, datorită cu- ropean, instituţie menită să închin cu plecăciune Domni- până la urmă a devenit un noştinţelor acumulate la îmbine studiile cu activitatea ilor voastre”. criteriu pentru desemnarea Academie, am realizat multe practică. Anume la iniţiativa Noi, pleiada primilor func- atitudinii faţă de locul şi rolul dintre cele planificate, fiind profesorului Mihail Platon, la ţionari înmatriculaţi la aceas- pe care îl deţii în societate. pe parcursul a peste 20 ani Academie au venit specialişti tă instituţie de învăţământ În contextul amintirilor pretorul sectorului Buiucani în domeniul ştiinţei adminis- postuniversitar, ne aducem despre dascălii Academiei, al municipiului Chişinău. traţiei din diferite ţări din Eu- aminte de cuvintele rostite nu pot s-o trec cu vederea pe După scurgerea anilor, la ropa, care au ţinut prelegeri de primul rector şi fondato- distinsa doamnă, Claudia Cră- cei 20 de ani împliniţi, văd atât de necesare pentru func- rul Academiei, Mihail Platon: ciun, o profesoară înzestrată Academia de Administrare ţionarii din republică. „Este o piatră în mijlocul dru- cu un dar deosebit, o feme- Publică de pe lângă Preşe- Noi, care am fost înma- mului! Funcţionarul public ce ie, la prima vedere firavă, dar dintele Republicii Moldova ca triculaţi la Academie printre trebuie să facă?.. Dacă e un cu o capacitate explozivă de pe o instituţie care întruneşte primii, ne-am pomenit într-o „nerod”, trece peste piatră, un a influenţa auditoriul, impu- toate treptele învăţământului situaţie interesantă, datorită funcţionar mai puţin gospo- nându-ne ideea că comuni- superior postuniveristar: stu- faptului că în clădirea insti- dar o rostogoleşte la margi- carea cu subalterni, cu cetăţe- dii de masterat şi de doctorat, tuţiei se efectuau reparaţii. nea drumului, iar un adevărat nii reprezintă factorul decisiv precum şi de perfecţionare Vorba unor demnitari de la gospodar o foloseşte în sco- în adoptarea deciziilor. continuă a măiestriei profesi- Academie: „Noi edificăm îm- puri utilitare pentru localita- Aş dori să menţionez şi onale a funcţionarilor publici. preună o instituţie începând te etc.” În aceste cuvinte se prelegerile profesorului Nico- Urez conducerii Acade- cu amenajarea clădirii, exact întrezăreşte un profund con- lae Stefanov „Istoria religiilor” miei, corpului profesoral-di- ca la teatru!” ţinut al locului şi rolului func- şi „Istoria culturii naţionale şi dactic, din partea mea şi din Îmbinarea studiilor cu re- ţionarului public în societate. universale”, determinându-ne partea colegilor de curs, noi paraţiile a fost utilă pentru noi Nimeni nu s-a născut funcţi- să conştientizăm că un func- realizări pe tărâmul ştiinţei toţi. Fiind funcţionari publici, onar, dar menirea celui care ţionar public profesionist administraţiei. am depus eforturi pentru a a ales această funcţie este trebuie să fie dezvoltat multi- Suntem convinşi că ajuta conducerea Academiei de a fi un promotor al intere- lateral, adică cunoştinţele ad- această cale, mereu în as- la finalisarea lucrărilor de re- selor societăţii, în ansamblu, ministraţiei să fie completate censiune, a colectivului paraţie, asigurarea instituţiei şi a rezolva în particular pro- cu cele din domeniul istoriei, Academiei de Administrare cu utilajul necesar etc. Drept blemele cetăţenilor. filosofiei, culturii etc., căci nu- Publică se va încununa cu recompensă morală pentru În opinia mea, subiectivă, mai astfel poate să-şi exercite noi succese, cu multe noi noi, au fost cuvintele rostite cred că fondatorul şi primul la nivel atribuţiile sale. apariţii editoriale de spe- de rector la înmânarea diplo- rector al Academiei de Admi- Eu, personal, şi foarte cialitate, atât de necesare melor de studii postuniversi- nistrare Publică, distinsul sa- mulţi absolvenţi ai Academiei studierii practicilor avansa- tare: „Sunt mândru de astfel vant Mihail Platon, merită ca ne aducem aminte cu o deo- te în domeniul administrării de discipoli, care nu sunt o stradă din municipiul Chi- sebită plăcere de profesiona- publice. FUNCŢIONARUL Nr. 7 (404) 6 PUBLIC Academia de Administrare Publică: 20 de ani de la fondare aprilie 2013 Dinastie de funcţionari publici – Didencu Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova şi-a câştigat pe parcursul celor 20 de ani de activi- tate, un bun renume ca promotor al ştiinţei autohtone a administraţiei publice şi ca Centru naţional de pregătire a cadrelor calificate de funcţionari publici. Popularitatea crescândă a Academiei a făcut ca aici să-şi facă studiile specialişti în domeniul administraţiei publice nu doar de unul singur, ci chiar dinastii întregi de funcţionari publici. În cele ce urmează vă prezentăm dinastia Didencu.

republică. Astfel, că nu putea să tru devenirea şi constituirea Academie pentru mult timp în nu fie observat pentru aceste tânărului stat independent şi calitate de profesor. calităţi deosebite şi propunerile suveran, Republica Moldova, Reuşeşte cel care ştie de a fi încadrat în activităţi de într-un stat democratic, demn ce vrea rang mai înalt nu au întârziat să de a se încadra în lumea ţărilor Devotat concepţiilor sale, vină. În 1982 este promovat în civilizate, spune dl V.Didencu. noul profesor al Academiei, Va- funcţia de specialist principal Îmi amintesc acei ani, cu toate leriu Didencu, imprimă prele- la Consiliul raional Ialoveni. De greutăţile de atunci, când mer- gerilor sale forme şi metode de aici începe calea sa de funcţio- geam la cursuri printre schelele predare, reieşind din specificul nar public, care avea să-i deter- de construcţii, fiindcă continu- instituţiei, dar şi din principiile mine destinul pentru întreaga au lucrări masive de reparaţie studiilor postuniversitare din viaţă. şi de ajustare a clădirilor pentru ziua de azi, inclusiv de peste Nu s-a reţinut mult într-o noua instituţie, făceam con- hotare. funcţie, ci, în virtutea calităţilor specte, că nu erau manuale, dar - M-am străduit să le insuflu şi capacităţilor sale, ambiţiei de mare era entuziasmul, fiindcă audienţilor importanţa studie- De la activism social – a cunoaşte cât mai mult, de a se noi ne simţeam pionierii noii rii materialului, în mare parte, dezvolta multilateral, a avansat ştiinţe, ştiinţa în domeniul ad- la serviciu public de sine stătător, adică să fie au- rapid, mai întâi în funcţie de şef ministraţiei publice. Am avut Pentru Valeriu Didencu, todidacţi, accentuează dl Vale- de direcţie, apoi de secretar al parte de profesori profesionişti, secretarul Consiliului mu- riu Didencu. Cu atât mai mult, Consiliului raional Ialoveni. care, fiind la început de cale pe nicipal Chişinău, calea spre că Academia are o bogată Bi- „Mă aflam, cum s-ar spune, un făgaş nou, ne-au altoit cu administraţia publică a fost bliotecă Ştiinţifică, cum este ea în apele mele, mărturiseşte dl dragoste cunoştinţe trainice în determinată de însăşi firea sa astăzi. Noi, profesorii, le dăm Valeriu Didencu. Când faci ceea acest domeniu specific. Noi, ab- sociabilă, comunicativă, de ca- noţiuni generale, cum să se ori- ce-ţi place, când conştientizezi solvenţii, ni-l amintim cu mult lităţile moştenite de la părin- enteze în domeniul legislaţiei, că aceasta este vocaţia ta şi drag pe distinsul savant, primul ţii săi, mama Valentina şi tata al managementului, tehnologi- unde poţi fi cel mai de folos oa- rector al Academiei, Mihail Pla- Ştefan, ţărani gospodari de la ilor informaţionale, în toate as- menilor şi lucrul merge mai cu ton, care a fost sufletul şi forţa Săiţi, Căuşeni, care au ştiut a pectele ce ţin de administraţia spor. Dar simţeam permanent motrice a noii instituţii. Din cinsti şi munca, şi tradiţiile, pe publică. În rest, fiecare trebuie o necesitate stringentă de a cu- acea echipă de profesori mai semenii lor, s-au străduit să dea să lucreze mult, să se autoin- noaşte mai aprofundat specifi- făceau parte Victor Popa, Otilia educaţie aleasă copiilor. Aceste struiască: cum să caute o lege cul domeniului, unde activam, Stamatin, Boris Negru, Nicolae calităţi l-au şi deosebit pe dl sau alta, anumite prevederi din pentru a mă manifesta mai din Romandaş, Teodor Popescu, Valeriu Didencu, fiind student aceste legi pentru elaborarea plin. Şi momentul oportun a Mihai Cotorobai, Claudia Cră- la Universitatea Pedagogică documentelor, cum să utilizeze venit în 1993 când a fost fonda- ciun, Nicolae Stefanov etc, ma- de Stat „Ion Creangă”, Facul- acelaşi „Monitor Oficial”. În afa- tă Academia de Administrare joritatea dintre care profesează tatea istorie şi pedagogie, pe ră de aceasta, orice document Publică. A venit o circulară de şi astăzi la Academie. care a absolvit-o cu menţiune trebuie scris corect din punct la Guvern privind înaintarea Un ajutor mărinimos şi în 1981. A fost repartizat la de vedere lingvistic. Şi cine îi va candidaturilor pentru înmatri- dezinteresat au acordat Acade- şcoala medie Băcioi în funcţie învăţa ortografia sau gramati- cularea la studii la Academie. miei prietenii noştri, profesorii de profesor de istorie şi ştiinţe ca limbii române. Nimeni altul, Conducerea raionului a propus Corneliu Moroşanu, Nicolae sociale, având şi calificativul de decât ei înşişi. Dar, cu părere de candidatura mea. Am acceptat Eftimie şi Nicolae Pepelea, de organizator al activităţii educa- rău, trebuie să constatăm, că în cu plăcere, sensibilizând im- la prefectura Iaşi, care făceau tive, domeniu pe care l-a însu- această privinţă este încă mult portanţa deosebită a acestor naveta Iaşi-Chişinău. şit la fel de bine ca şi profesia de lucrat. Spune o vorbă înţe- studii pentru cariera mea de Evidenţiindu-se şi aici prin de bază. leaptă din popor, că reuşeşte mai departe”. elanul său de a merge cu un Aceleaşi calităţi de bun or- acela care ştie ce vrea şi cum pas mai înainte, în mare parte ganizator i-au fost de bun augur De la audient – la pro- trebuie să acţioneze. Au do- fiind autodidact, domnul Va- pentru activitatea sa la şcoală, fesor vedit-o nu o dată cei care s-au leriu Didencu, încă înainte de el fiind sufletul şi animatorul A trecut interviul, testele de realizat pe deplin în viaţă, con- finalizarea studiilor, este invitat evenimentelor şi solemnităţi- la Guvern şi a fost înmatriculat chide Valeriu Didencu. de rectorul Mihail Platon, care lor, organizate cu diferite ocazii în 1994 la studii cu frecvenţă Îmbinând creativ teoria cu îi propune de a se încadra în sau date memorabile, îmbinând redusă, la specializarea „Admi- practica, dumnealui şi-a adus corpul profesoral-didactic al creativ tradiţiile şi obiceiurile lo- nistrarea publică”. contribuţia la dezvoltarea pro- Academiei pentru a ţine cursul cale cu noi idei de interes sporit „Era o instituţie absolut cesului de studii, deţinând în „Secretariat şi birotică”. Astfel la public, care au dus faima şco- nouă pentru ţara noastră, dar că firescul devine realitate, lii din sat şi în raion, şi la nivel de de o importanţă vitală pen- Valeriu Didencu rămânând la (Continuare în pag. 7) Nr. 7 (404) FUNCŢIONARUL aprilie 2013 Academia de Administrare Publică: 20 de ani de la fondare PUBLIC 7 Dinastie de funcţionari publici – Didencu (Sfârşit. Început în pag. 6) familie, şi, fiind iarăşi într-un ministrare, le-au determinat şi de rang înalt în domeniul ad- gând, au considerat că pentru pe cele două fiice ale lor de a ministraţiei publice pentru a perioada anilor 1996-1999 şi a-şi îndeplini mai bine sarcinile, face studii la această prestigi- putea coordona activitatea în funcţia de şef al secretariatu- ce-i reveneau la Centru, erau oasă instituţie de învăţământ noile condiţii de administrare lui Academiei de Administrare necesare studii la Academia superior, care a devenit atât de administrativ teritorială. Pes- Publică. de Administrare Publică de pe apropiată familiei lor. Fiica mai te patru ani, iarăşi reforme şi mare, Evelina, a făcut studii la iarăşi revenirea la sistemul de specializarea „Administrarea Pu- raioane. Fostul subprefect este blică”, iar cea mai mică, Diana, numit în funcţia de şef-adjunct - la specializarea „ Drept consti- al Oficiului teritorial Chişinău al tuţional şi drept administrativ”, Aparatului Guvernului Republi- susţinând recent teza de master, cii Moldova. După doi ani de în anul aniversării de 20 de ani activitate în cadrul fostului Mi- de la fondarea Academiei. nister al Administraţiei Publice, - Acum îndeplinesc funcţia în 2008, câştigă concursul pen- de asistent de judecător la Cur- tru funcţia de secretar al Consi- tea de Apel Chişinău, spune liului municipal Chişinău, unde dna Diana Danilişin. Şi aici de activează până în prezent. Şi un real folos îmi sunt cunoş- oriunde s-ar fi aflat, a rămas tinţele acumulate la Academie. fidel crezului său de autoper- Anterior am făcut studii şi la fecţionare şi devotat serviciului Academia - o predilec- lângă Preşedintele Republicii Universitatea de Stat şi trebuie public în interesul cetăţenilor. Moldova. Şi în perioada 2000- să menţionez că la Academie e Meritele sale deosebite în acest ţie pentru familia Di- 2002 face studii la specializarea o atmosferă deosebită, unde domeniu au fost apreciate în dencu „Relaţii internaţionale”. profesorii folosesc metode mai 2012 cu Ordinul „Gloria Muncii”. Universitatea Pedagogică „Au fost doi ani de studii avansate de predare a materi- „Mă mândresc cu faptul, „Ion Creangă” a fost pentru avansate, îşi aminteşte dna alului. De aceea, consider că spune dl Valeriu Didencu, că o Valeriu Didencu nu numai des- Valentina Didencu, unde am atunci, când voi avea ocazia, bună parte din viaţa mea pro- chiderea pe calea vieţii, dar şi studiat aprofundat dreptul, numaidecât voi mai merge la fesională am dedicat-o Acade- leagănul dragostei, aici găsin- inclusiv dreptul internaţional, Academie pentru a asculta pre- miei de Administrare Publică du-şi aleasa inimii, Valentina, alte discipline, care m-au ajutat legeri la cursurile de dezvoltare de pe lângă Preşedintele Repu- împreună studiind la aceeaşi foarte mult în activitatea mea a măiestriei profesionale. blicii Moldova, care marchează facultate, în aceiaşi grupă, care la Centrul pentru Drepturile Devotat serviciului pu- aniversarea de 20 de ani de le-a legat vieţile într-un singur Omului, unde eram responsa- blic la fondarea sa cu un rezultat destin, un destin fericit pentru bilă de elaborarea publicaţiilor de prestigiu, înmatriculând în Transformările şi reformele întreaga viaţă. Fiind într-un pas informative privind drepturile anul de studii 2012-2013 peste politice şi social-economice, şi într-un gând, şi-au durat o şi libertăţile fundamentale ale o mie de masteranzi. Eu înţeleg teritorial-administrative de la căsnicie trainică cu două fetiţe omului, a buletinului trimestrial perfect această performanţă, o sfârşitul secolului trecut şi în- drăgălaşe, ca două flori, făurin- „Avocatul parlamentar”. De ase- realizare incontestabilă a noii du-şi traiul familial în cele mai menea, o sarcină a mea era de a frumoase tradiţii ale neamului. participa la organizarea şi des- Şi cele realizate în timp şi în făşurarea activităţilor de infor- plan profesional, şi familial au mare a populaţiei în domeniul rezultat din faptul că nu s-au drepturilor omului: la reuniuni oprit la cele obţinute, au căutat de lucru, seminare, conferin- să le fructifice în continuare. ţe. mese rotunde, traininguri, Dna Valentina Didencu, întrevederi organizate de Cp- după ce a avut mai multe acti- DOM şi partenerii instituţiei. vităţi în domeniul educaţional, Activitatea sa pentru protecţia conform profesiei, în 1998 se şi promovarea drepturilor fun- angajează la Centrul pentru damentale ale omului a fost Drepturile Omului din Moldo- înalt apreciată, fiind distinsă în ceputul secolului XXI au avut va (CpDOM) în calitate de con- 2011 cu medalia „Meritul civic”. conduceri a Academiei, căreia impact şi asupra carierei de mai sultant principal al Serviciului Din martie 2012, este an- îi urez să mărească în conti- departe a profesorului Acade- programe instructive şi relaţii gajată în calitate de specialist nuare contingentul de maste- miei, Valeriu Didencu. În 1999, publice, considerând această principal în Secretariatul Parla- ranzi, dar şi de doctoranzi, pen- în Republica Moldova s-a efec- funcţie o avansare în plan pro- mentului Republicii Moldova. tru a asigura un serviciu public tuat trecerea la sistemul de ju- fesional, o aplicare mai extinsă naţional consolidat, demn de Pe urmele părinţilor deţe şi dl Valeriu Didencu este a aptitudinilor sale pedagogice viitorul european al Republicii Realizările părinţilor, bazate numit în funcţia de subprefect şi educative. Desigur, că a ţinut Moldova”. în mare parte pe cunoştinţele al judeţului Chişinău, funcţie sfat cu soţul, după obiceiul din Ion AXENTI acumulate la Academia de Ad- care necesita un profesionist FUNCŢIONARUL Nr. 7 (404) 8 PUBLIC Noutăţi editoriale aprilie 2013 A fost lansat studiul despre deportările din regiunea Cernăuţi (Ucraina) şi nordul Republicii Moldova

lici în organele administrative Donbas şi la deportările în Si- ale României. beria. În al cincilea capitol este Pe lângă cercetarea pe te- făcută o comparaţie a materi- ren, au fost studiate unele do- alelor acumulate privind cele cumente de la Arhiva de Stat a două regiuni, selectate pentru regiunii Cernăuţi şi e la Arhiva studiu. Organizaţiilor Social-Politice La sfârşitul lucrării sunt din Chişinău. anexate mai multe imagini ale Studiul este structurat în monumentelor victimelor re- cinci capitole. Primele patru presiunilor staliniste, ale case- capitole au o structură binară lor de tip vechi, fotografii ale - o parte este dedicată regiu- intervievaţilor, copii ale unor nii Cernăuţi, iar a doua parte documente şi rezumatul unei - nordului Republicii Moldova. cărţi ucrainene privind depor- În primul capitol este atra- tările din regiunea Cernăuţi. să atenţia asupra apariţiei su- Prezenţi la lansarea lucră- biectului deportărilor în presa rii, profesorii Academiei de de la Cernăuţi şi Chişinău în Administrare Publică au sub- anii 1989-1992 în contextul liniat însemnătatea acestei lu- Pe 2 aprilie, curent, la Bi- că scopul acestui studiu a fost noului val de reabilitări ce a crări, care redă amintirile zgu- blioteca Ştiinţifică a Acade- de a face interviuri cu cei care avut loc după decizia din 1989 duitoare ale supravieţuitorilor miei de Administrare Publică au avut de suferit de pe urma a CC al PC al Uniunii Sovietice. acelor timpuri tragice şi faptul a avut loc lansarea studiului deportărilor sau a muncii for- În al doilea articol autorii că lucrarea este scrisă în limba din cadrul proiectului „De- ţate şi/sau cu rudele sau con- s-au oprit asupra cercetărilor engleză, va deschide pentru portările din regiunile vecine sătenii lor. A fost o premieră în ştiinţifice dedicate problemei lumea occidentală noi pagini ale Cernăuţiului (Ucraina) în acest domeniu, fiindcă istori- deportărilor după destrăma- despre istoria noastră, practic anii 1944-1953 şi ale raioane- ografia deportărilor s-a bazat rea U.R.S.S. Capitolul al treilea necunoscute în Europa şi în lor Briceni, Ocniţa şi Edineţ până acum doar pe date sta- se referă la imaginea lumii alte părţi ale lumii. Primul lot (Moldova) în anii 1949-1951”. tistice, pe când ideea studiului rurale , după cum aceasta se de cărţi ale studiului respectiv Proiectul a fost realizat de ti- a fost de a evoca acele timpuri desprinde din materialele au fost deja expediate în Ger- nerii cercetători Marius Tărî- de restrişte prin tragismul de presă şi de arhivă din anii mania. ţă (Moldova), Marian Lopata destinelor oamenilor, ridicaţi (Ucraina) şi Andrei Mastyka cu forţa de la baştină şi duşi în (Belarus), în cadrul progra- Siberii de gheaţă, de unde pu- mului Geschichtswerkstat Eu- ţini s-au întors. Interviurile au ropa al Fundaţiei Erinnering, fost realizate în satele Lijeni, Verantwortung und Zukunft, Toporăuţi, Buda, Mahala, Bo- susţinut de Institut für ange- ian, Arboreni, Mălineşti, Dină- wandte Geschichte. uţi şi Draniţa. Au fost vizitate, În deschiderea şedinţei, de asemenea, ţinutul Herţa şi şefa Secţiei informare şi docu- raionul Briceni, Muzeele de mentare, Rodica Sobieţchi-Ca- Istorie şi de Etnografie din merzan, a menţionat impor- Cernăuţi. tanţa lansării acestei lucrări, Autori au mai menţionat fiindcă orice nouă ediţie e un că în afară de politicile sta- eveniment pentru bibliotecă, liniste cum ar fi deportarea cu atât mai mult lucrarea re- chiaburimii şi elementelor an- spectivă, inedită prin tematica tisovietice, mai erau aplicate şi sa, în care au fost prezentate alte învinuiri, diferite pentru rezultatele cercetărilor despre ucraineni şi români/moldo- deportările din regiunile limi- veni. Ucrainenii erau acuzaţi 1944-1949. Autorii studiului au infor- trofe ale Ucrainei şi Moldovei. ca fiind participanţi ai Arma- Capitolul al patrulea inclu- mat asistenţa că aceste cerce- Lucrarea a fost prezenta- tei Ucrainene de Insurecţie, iar de mărturii ale locuitorilor din tări sunt doar un început şi ele tă de către Marian Lopata şi românii din Bucovina de Nord satele menţionate cu privire vor fi continuate. Marius Tărîţă. Ei au menţionat, - că au activat în anii interbe- la munca forţată la Onega şi Sergiu PÎSLARU Nr. 7 (404) FUNCŢIONARUL aprilie 2013 Caritate PUBLIC 9 Irina ROITMAN: „Vom face tot posibilul pentru ca actele de caritate să devină o normă în societatea noastră” Interviu cu dna Irina ROITMAN, preşedinte al organizaţiei nonguvernamentale „Phoenix”, ab- solventă a Academiei de Administrare Publică, promoţia 2012

CO R E S P O N D E N T U L : dezvoltarea sentimentului cartea şi de ce Stimată doamnă Irina Roit- de patriotism între grupurile anume copiii? man, Vă rog foarte mult să etnice, promovarea spiritului I.R.: Cea ne relataţi câte ceva despre de colectiv, implicarea tineri- mai destoinică Dvs., ce studii şi ce ocupaţii lor în diferite proiecte social- investiţie este aveţi, ce V-a făcut să reali- culturale şi de binefacere. investiţia în tâ- zaţi studiile de masterat, COR.: Am aflat că pe 4 năra generaţie. specializarea Relaţii inter- martie curent aţi lansat o Copiii sunt vii- naţionale şi ştiinţe politice, acţiune de caritate destul torul ţării noas- la Academia de Administra- de interesantă - „Cartea – tre, inclusiv cei re Publică? parte a sufletului copilului”. care au rămas Irina ROITMAN: Am ab- Care a fost scopul desfăşu- fără părinţi şi solvit Universitatea de Stat rării acestei acţiuni şi ce aţi sunt lipsiţi de din Moldova, Facultatea de reuşit să întreprindeţi? atenţia şi grija Ştiinţe Economice, Specia- I.R.: Scopul acestei acţiuni noastră, prin litatea Bănci şi Finanţe. La a fost de a colecta cărţi des- această acţiu- moment, activez în calitate tinate copiilor din orfelinate, ne putem con- le din societatea noastră. de Director al Agenţiei de lipsiţi de acces la literatura tribui într-o anumită măsură COR.: Cine Vă sunt susţi- Turism „Rakurs Tour”. Mereu artistică şi la manuale. Prin la progresul statului nostru. nătorii Dvs. de organizaţie, mi-am dorit să particip activ această acţiune am încercat Cartea constituie un mijloc aveţi şi foşti colegi de la în viaţa social-politică a Re- să dezvoltăm cultura de a citi, inestimabil pentru dezvolta- Academia de Administrare publicii Moldova atât la nivel gândi, crea, precum şi de a rea potenţialului intelectual Publică? naţional, cât şi internaţional. dezvolta personalitatea fie- şi spiritual al omului. I.R.: Activitatea grupu- Am aplicat la Academia de cărui copil. Dezvoltarea unor COR.: Ce activităţi mai lui nostru de iniţiativă o fost Administrare Publică cu- asemenea acţiuni va contri- preconizează organizaţia susţinută de către reprezen- noscând faptul că instituţia bui la armonizarea societăţii D-voastră pentru viitor, ce tanţii sectorului public şi pri- respectivă dispune de un noastre. categorii de persoane vor fi vat, ONG-lor şi mass-media sistem educaţional înalt dez- La moment, au fost do- antrenate în aceste acţiuni fără nicio donaţie financiară. voltat şi m-am convins că nate cărţi din partea diferi- de caritate? O bună parte din echipă o decizia a fost luată corect. În telor organizaţii, structurilor I.R.: Pentru viitor avem constituie absolvenţii Acade- cadrul acestei Academii am de stat, precum şi din rândul planificate mai multe activi- miei de Administrare Publică făcut cunoştinţă cu colegi ac- societatii civile. De aseme- tăţi, precum Festivalul copi- (specialitatea Relaţii interna- tivi, cu care am iniţiat această nea, pe data de 6 aprilie, în ilor talentaţi. Acest Festival ţionale, masterat, promoţia acţiune de caritate. scuarul Catedralei din capi- va reuni copiii din toate gru- anului 2012), precum Marina COR.: De ce aţi conside- tală am organizat colectarea purile etnice din Republica Metelscaia, Tatiana Razgrad- rat necesar să fondaţi ONG- cărţilor. Foarte mulţi oameni Moldova, inclusiv din regiu- scaia, Lilia Todorova, Natalia ul „Phoenix” şi în ce va con- ne-au susţinut şi au venit cu nea transnistreană, care sunt Mocanu şi Sergiu Dodică. De sta activitatea sa? seturi de cărţi. Ca urmare, au lipsiţi de posibilitatea de a asemenea, am beneficiat de I.R.: Ideea fondării unei fost colectate circa 2500 de se realiza şi care îşi iubesc susţinerea activă a Academiei asemenea organizaţii a apă- carti. Consideram că aceasta ţara. Prin această manifestare unde am acumulat cunoştin- rut urmare a constituirii unei este o mică victorie a noastră. avem ca scop consolidarea ţe performante, suntem me- echipe consolidate, cu o vo- Eu sunt mândră de cetăţenii etniilor, ce locuiesc pe teri- reu bineveniţi şi ne simţim ca inţă puternică de a acţiona Republicii Moldova, care au toriul Republicii Moldova. De acasă. pentru binefacere, în vederea contribuit substanţial la aju- asemenea, menţionăm acţiu- COR.: Vă mulţumesc ameliorării vieţii grupurilor torarea orfelinatelor cu aces- nile de colectare a hainelor şi pentru interviu şi Vă urez social vulnerabile. Organi- te cărţi. jucăriilor, organizarea excur- noi succese în continuare. zaţia are drept scop promo- COR.: Deşi intuiesc anu- siilor, precum şi altor acţiuni varea ideilor de caritate în mite lucruri, doresc să Vă cu caracter caritabil, destina- A intervievat Mihai MANEA societatea moldovenească, întreb totuşi: de ce anume te grupurilor social vulnerabi- FUNCŢIONARUL Nr. 7 (404) 10 PUBLIC În lumea ştiinţei şi a tehnicii aprilie 2013

mensional de atomi de carbon, Cu toate că grafenul are o Inventatorii moldoveni aranjaţi în forma fagurilor de rezistenţă deosebită, este, tot- miere. Din acest motiv, este cel odată, foarte flexibil şi poate medaliaţi la salonul mai subţire material realizat fi îndoit. Este şi un conductor vreodată de om. Este nevoie de foarte bun de electricitate - „PRO INVENT-2013” trei milioane de plăci de gra- mult mai bun decât cuprul - şi fen, puse una peste alta, pen- este cel mai bun conductor de Inventatorii moldoveni au mare interes din partea vizita- tru a obţine o foaie de grafen căldură de pe planetă. câştigat 22 de medalii: 13 me- torilor şi a juriului. În cadrul sa- cu grosimea de un milimetru. Descoperirea grafenului a dalii de aur, trei de argint şi lonului, inventatori din Polonia, O foaie de grafen de grosimea generat un veritabil „boom” în şase de bronz, la Salonul Inter- România şi Republica Moldova unei folii alimentare din plastic domeniul ştiinţei materialelor, naţional al Cercetării, Inovării şi au expus în total 250 de lucrări poate să ţină greutatea unui iar potenţialele aplicaţii par să Inventicii „PRO INVENT-2013”, proprii în diferite domenii: echi- elefant. nu aibă limite. care s-a încheiat recent la Cluj- pament industrial, energetică şi Napoca, România. dezvoltare durabilă, agricultură Surse din Agenţia de Stat şi alimentaţie, cosmetice, echi- pentru Proprietatea Intelec- pament de laborator, materiale Viaţa a existat cândva tuală (AGEPI) au relatat că de construcţie, industria chimi- Institutul de Genetică şi Fizio- că şi a textilelor, tehnologii ale pe planeta Marte logie a Plantelor, Institutul de informaţiei şi comunicării. Microbiologie şi Biotehnolo- În anul 2012, inventatorii Analiza mostrelor de rocă, afirmativ”, a adăugat expertul. gie ale A.Ş.M., Universitatea de din R.Moldova au fost distinşi colectate de robotul Curiosity, Mostrele rocilor marţiene Stat de Medicină şi Farmacie cu opt medalii de aur, patru de a arătat că viaţa a existat când- au fost analizate de laboratorul „N.Testemiţanu”, Centrul Naţi- argint şi trei de bronz. Marele va pe planeta Marte în forma mobil instalat pe robotul Curi- onal Ştiinţifico-Practic de Me- premiu al Salonului Interna- unor microbi, anunţă NASA. osity care a reuşit să aterizeze dicină de Urgenţă, Centrul Ma- ţional al Cercetării, Inovării şi Oamenii de ştiinţă au identifi- în craterul Gale de pe planeta mei şi Copilului au prezentat Inventicii „PRO INVENT-2012” a cat în structura rocilor marţie- circa 60 de lucrări proprii. fost câştigat de Universitatea ne sulf, azot, hidrogen, oxigen, Reprezentanţii AGEPI au Tehnică din Moldova pentru un fosfor şi carbon - elemente menţionat că invenţiile pre- ciclu de invenţii în domeniul chimice-cheie pentru existenţa zentate s-au bucurat de un energiei regenerabile. unor forme de viaţă. „Misiunea fundamentală a robotului Curi- osity este de a depista dacă pe planeta Marte au existat vreo- A fost inventat pixul care dată condiţii prielnice pentru Marte în august 2012. Acum o viaţă”, a declarat Michael Me- lună, acesta a forat o bucată de corectează greşelile în scris yer, coordonatorul programu- rocă dintr-o reţea de canale ce lui NASA pentru explorarea ar fi fost formate de curenţi de Compania Lernstift a in- ortografie. planetei Marte. „Din ceea ce am apă străvechi. ventat un pix care corectează Practic, pixul gadget are aflat acum, răspunsul este unul greşelile celui care îl foloseşte. doua opţiuni pentru cei care îl folosesc. Daca se alege mo- dul caligrafic, atunci el ne va atenţiona când facem greşeli Sonda Voyager 1 nu a ieşit cu privire la formă, iar dacă se optează pentru cel ortografic, încă din Sistemul Solar atunci userul va fi atenţionat Pixul este pentru moment la ni- dacă sunt greşeli de... ortogra- Sonda spaţială americană funcţionare. Programul de ex- velul de prototip şi ne promite fie, evident. Voyager 1, lansată în 1977, nu plorare Voyager are ca obiectiv că ne va corecta atât greşelile Totul se bazează pe senzori a ieşit încă din Sistemul Solar, studierea planetelor din afara de punctuaţie, cât şi cele de şi felul în care scriem literele. a anunţat NASA, contrazicând, Sistemului Solar. Voyager 1 şi astfel, afirmaţiile făcute de un Voyager 2 au survolat deja pla- astronaut american. netele Jupiter, Saturn, Uranus, „Potrivit echipei de cerce- Neptun şi 48 dintre sateliţii Invenţia care va tători, Voyager 1 nu a ieşit încă acestora. din Sistemul Solar şi nu a ajuns Datele transmise de cele schimba viitorul în spaţiul interstelar”, afirmă în- nouă instrumente, aflate la tr-un comunicat Edward Stone, bordul fiecăreia dintre cele Cel mai uşor material solid confecţionat din carbon uscat coordonatorul ştiinţific al aces- două sonde, au făcut ca aceas- din lume, realizat din grafen, congelat în combinaţie cu oxid tei misiuni NASA cu sediul la In- tă misiune de explorare a Siste- capabil să stea pe o floare de de grafen şi este, la ora actuală, stitutul de Tehnologie Califor- mului Solar să devină cea mai cireş fără să-i strivească peta- cel mai uşor material solid din nia (Caltec) din Pasadena. Cele fructuoasă, din punct de vede- lele, a fost creat de cercetătorii lume. două sonde Voyager, lansate în re ştiinţific, din întreaga istorie din China. Acest material are În starea lui cea mai pură, 1977, la un interval de o lună, spaţială. o structură spongioasă, a fost grafenul este un cristal bidi- se află încă într-o stare bună de Nr. 7 (404) FUNCŢIONARUL aprilie 2013 Dura lex, sed lex PUBLIC 11 Evaluarea GRECO Un poliţist din Bălţi, reţinut în a Republicii Moldova flagrant pentru luare de mită Un angajat al Secţiei su- ar fi cerut de la un cetăţean Pe agenda de lucru a celei Una dintre recomandări s-a pravegherea transportului şi suma de 2000 de lei pentru de-a 59-a şedinţe plenare a referit la modificarea cadrului securitatea rutieră a Inspec- neîntocmirea unui proces-ver- comitetului de experţi al Gru- legal anticorupţie în scopul adu- bal. Flagrantul a fost organizat pului de state contra corupţiei cerii lui în conformitate cu dispo- în biroul bănuitului. Suspectul al Consiliului Europei (GRECO), ziţiile Convenţiei penale privind a fost arestat pe 72 de ore, în desfăşurate recent la Strasbo- corupţia şi Protocolul său adi- conformitate cu articolul 166 al urg, a figurat examinarea şi ţional. Un alt aspect al acesto- Codului de procedură penală. adoptarea raportului de con- ra urmărea scopul ameliorării Totodată, un angajat din formitate al Republicii Moldo- transparenţei în finanţarea par- cadrul aceleiaşi secţii este cer- va la runda a 3-a de evaluare tidelor politice şi a campaniilor cetat în stare de libertate, fiind GRECO. electorale. toratului de Poliţie Bălţi a fost bănuit de corupere pasivă. Ac- Republica Moldova, repre- În concluziile plenarei GRE- reţinut în flagrant pentru luare tualmente, este verificată com- zentată la acest for de colabo- CO la acest raport, se menţi- de mită. Potrivit Inspectora- plicitatea acestuia la caz. ratori ai Procuraturii Generale onează faptul că Republica tului General de Poliţie, acesta şi Centrului Naţional Antico- Moldova a depus eforturi con- rupţie, a adus argumente co- siderabile în implementarea roborate cu date, informaţii, acestor exigenţe prin amenda- documente, referitoare la rea Codului Penal, astfel cadrul implementarea celor 17 re- legislativ naţional a fost ajustat Doi şefi de post din Cimişlia, comandări adresate statului la normele internaţionale în nostru la şedinţa plenară din domeniu. reţinuţi de CNA 01.04.2011. Şefii posturilor de poliţie un dosar penal în temeiul art. Sagaidac şi Mihailovca, din ca- 324, al. 2 Cod penal – „corupe- drul Inspectoratului Cimişlia, re pasivă”. În cazul în care vor fi au fost reţinuţi de ofiţerii Cen- găsiţi vinovaţi, aceştia riscă o Instruiri anticorupţie în trului Naţional Anticorupţie. pedeapsă sub formă de privaţi- Poliţiştii sunt bănuiţi de coru- une de libertate pe un termen consiliile raionale pere pasivă şi în prezent sunt de până la 10 ani. deţinuţi în Izolatorul de Dată fiind importanţa zentat subiectele referitoare la detenţie preventivă al CNA componentei de prevenire regimul cadourilor, declararea pe un termen de 72 de ore. a corupţiei, Centrul Naţional şi evaluarea acestora, inter- Operaţiunea de reţinere Anticorupţie, în comun cu dicţia utilizării bunurilor de a avut loc într-un local de Procuratura Anticorupţie, agrement din satul Sagai- a desfăşurat în perioada dac. Oamenii legii sunt decembrie 2012 – martie bănuiţi că ar fi extorcat de 2013, 13 întruniri în dome- la un cetăţean 5000 de lei niul prevenirii corupţiei în ca să nu-l tragă la răspundere Amintim că, de la începutul cadrul organelor adminis- pentru conducerea unităţii de anului, CNA a reţinut 9 poliţişti, traţiei publice locale cu un transport în stare de ebrietate. bănuiţi de comiterea diferitelor auditoriu de circa 650 de Pe acest caz a fost deschis acte de corupere. persoane din instituţiile pu- blice din raioanele Călăraşi, Nisporeni, Soroca, Edineţ, Briceni, Rîşcani, Teleneşti, Avocată, bănuită de trafic Drochia şi din preturile muni- serviciu în scopuri personale. cipiului Chişinău. Astfel, au fost trasate şi anu- de influenţă În prezentări s-au făcut re- mite priorităţi de viitor, pre- feriri la următoarele aspecte: cum continuarea desfăşurării O avocată din capitală, bă- Centru şi că-i poate determina integritate, moralitate, etica actvităţilor de educare antico- nuită de trafic de influenţă, a să elibereze un deţinut din Pe- şi deontologia profesională, rupţie, având drept grup-ţintă fost reţinută recent de ofiţerii nitenciarul nr. 13. În acest caz, avantajele respectării normelor demnitarii şi funcţionarii pu- Centrului Naţional Anticorup- a fost deschis un dosar penal de conduită; riscurile şi vulne- blici tuturor consiliilor raionale ţie, în comun cu Departamen- pentru trafic de influenţă. Dacă rabilităţile la corupţie specifice din republică. tul Instituţii Penitenciare. Po- va fi găsită vinovată, bănuita structurilor publice locale; răs- Astfel de şedinţe sunt des- trivit declarantului, femeia ar fi riscă de la 3 la 7 ani de închi- punderea pentru abaterile etice făşurate, în aprilie 2013, în 6 extorcat de la el 1000 de euro soare cu o amendă în mărime şi actele de corupţie; modul de consilii raionale: Orhei, Anenii sub pretextul că are influen- de până la 30 000 de lei. În pre- sesizare a acestora. Noi, Criuleni, Străşeni, Hân- ţă asupra unor judecători din zent, femeia este cercetată în Un interes sporit au pre- ceşti, Ialoveni. cadrul Judecătoriei sectorului stare de libertate. FUNCŢIONARUL Nr. 7 (404) 12 PUBLIC Diverse aprilie 2013

Cimbrul. Insuflă optimism, sete de Mămăliga - hrană, dar şi leac viaţă şi voinţă. Este recomandat în stări de astenie, convalescenţă postvirală, în Fierturile de porumb au fost apreciate încă de pe vremea lui Cris- caz de suprasolicitare fizică, energetică tofor Columb, dar, ulterior, au ajuns să fie considerate hrana săraci- sau psihoemoţională. Are acţiune armo- lor. Însă, studii recente au scos în evidenţă faptul că media de viaţă a nizatoare, antiinfecţioasă şi antioxidan- triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert, era tă. mult mai mare decât a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea Menta. Conferă încredere, echilibru, armonie, claritate men- din dietă acest aliment. tală, focalizare, favorizează ascensiunea energiilor prin întreaga când considerabil riscul fiinţă. Are acţiune remineralizantă datorita conţinutului de sodiu, la insuficienţe şi ciroze potasiu, magneziu, calciu, fier, zinc şi cupru. De asemenea, tonifi- hepatice. La populaţiile, că mental, este antiseptică şi antivirală. unde se consumă zilnic Cicoarea. Stabilizează, întăreş- terci de mălai, inciden- te şi conferă încredere, voinţă şi ţa bolilor hepatice este independenţă. Protejează de frici de zece ori mai mică, iar vechi, aduce bucuria vieţii, linişte şi Cercetătorii au descoperit copiii au dezvoltare mai înţelegere. Are acţiune depurativă, prezenţa în boabele de po- bună. Endocrinologii consideră tonică, hipotensivă, antiinfecţioasă. rumb a unor substanţe de- că un consum zilnic de mămă- Este recomandată în tratamentul rivate ale acizilor arahidic şi ligă scade cu 60% riscul de boli afecţiunilor hepato-biliare, diges- palmitic, extrem de importante psihice generate de disfuncţii tive, urinare, articulare. Este o plantă recomandată bolnavilor de pentru sănătatea organismu- tiroidiene. De asemenea, con- diabet şi celor care urmează cure de dezintoxicare sau de slăbire. lui. Aceşti acizi se absorb în sumul de mămăligă reglează Socul. Are acţiune efervescentă, elibe- intestin cu mare uşurinţă, fără concentraţia de glucoză în sân- rează sufletul de nelinişte, suferinţe vechi, a suferi transformări chimice ge, fiind de folos diabeticilor. emoţii şi tensiuni. Se spune că florile de decât în proporţie de 22-28%. Reduce cantitatea de coleste- soc păstrează vibraţia noului început, al Ajunşi în sânge, ei se transfor- rol din sânge, scăzând, astfel, renaşterii, induc bucurie şi compasiune. mă în hidroxiacizi care purifică riscul de ateroscleroză şi, impli- Sunt recomandate tuturor vârstelor, în sângele de unele substanţe to- cit, de infarct. Mai mult, mămă- afecţiuni respiratorii, de la nevroze şi până xice. Efectul detoxifiant al sub- liga moale are de patru ori mai la astm bronhic. Are acţiune antitusivă, stanţelor din porumb uşurează puţine calorii decât pâinea, iar expectorantă, antiseptică şi diuretică. Da- efortul ficatului de neutralizare mămăliga vârtoasă are jumăta- torită acţiunii depurative, diuretice şi laxa- a substanţelor toxice, redu- te din caloriile pâinii. tive socul este recomandat în dieta celor care urmează cure de dezintoxicare sau care ţin cure de slăbire.

Plante medicinale care ne Rectoratul, comitetul sindical, corpul profesoral-didactic şi angajaţii Academiei de Administrare Publică de pe lângă influenţează primăvara Preşedintele Republicii Moldova exprimă sincere şi profun- de condoleanţe familiei, rudelor şi prietenilor în legătură Pentru a vă bucura pe deplin de această primăvară, trebuie să cu decesul prematur al fostei profesoare a Academiei, ţineţi ritmul cu natura. Pentru a ieşi din starea de letargie, deprimare Zinaida CHITOROAGĂ. şi a scăpa de astenie, fitoterapia vă este alături şi vă recomandă bo- Dumnezeu s-o odihnească în pace cu drepţii. găţia de plante pe care o deţine.

Abonarea 2013 Continuă abonarea pentru anul 2013 la revista ştiinţifico-metodică trimestrială“ADMINISTRAREA PUBLICĂ” şi la ziarul “FUNCŢIONARUL PUBLIC”, publicaţii ale Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Revista “Administrarea Publică” apare trimestrial. Ziarul “Funcţionarul Public” apare de 2 ori pe lună. Costul unui abonament: Costul unui abonament: 3 luni - 41 lei 30 bani; 6 luni - 82 lei 60 bani. 3 luni - 37 lei 80 bani; 6 luni - 75 lei 60 bani.

CHIPA DRESA E-mail: [email protected] EREDACŢIONALĂ: ANOASTRĂ: Mihai MANEA - şef secţie Mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100. CONTACTE: Ion AXENTI - secretar responsabil Ziarul apare de două ori pe lună. Indice 67919. Sergiu PÎSLARU - redactor, designer Coli de tipar 1,5. Tiraj: 350. Vitalie NICA - redactor Dat la tipar 11.04.2013 Tel: 28-40-78 “Funcţionarul Public” - supliment la revista “Administrarea Publică” - publicaţie a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova