1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a V-a ORDINARĂ – DECEMBRIE 2012 Ședința din ziua de 14 decembrie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.137 din 20 ianuarie 2012 pentru completarea Legii nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte (art.31, 32). 4. Dezbaterea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1257 din 8 iunie 2012 pentru completarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. În urma dezbaterilor, s-a luat decizia ca procedura de vot să aibă loc într-o ședință ulterioară. 5. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2630 din 8 noiembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. 6. Dezbaterea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1914 din 30 august 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică. În urma dezbaterilor, s-a luat decizia ca procedura de vot să aibă loc într-o ședință ulterioară. 7. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1602 din 9 iulie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la avocatură – art.18, 20, 65; Legea privind Institutul Național al Justiției – art.13). 8. Dezbaterea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2913 din 5 decembrie 2012 privind scutirea Consiliului raional Ialoveni de compensarea pierderilor cauzate de excluderea din categoria terenurilor cu destinație agricolă și ale fondului silvic, precum și din circuitul agricol, a terenului destinat construcției ”Centrului de Suport pentru Mediul de Afaceri Transfrontalier – Formare, Expoziție și Simpozion”. În urma dezbaterilor, s-a luat decizia ca procedura de vot să aibă loc într-o ședință ulterioară. 9. Dezbaterea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2629 din 8 noiembrie 2012 cu privire la Corpul de carabinieri. Remiterea în comisie a proiectului de Lege nr.2629 din 8 noiembrie 2012. 10. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2461 din 8 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (art. 8, 53).

11. Prezentarea informației privind activitatea delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. (Raportor – Liliana Palihovici, șefa delegației Parlamentului Republicii Moldova la APCE.) 12. Aprobarea proiectului ordinii de zi pentru perioada 21 – 28 decembrie 2012.

Ședința începe la ora 10.00. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a începe ședința plenului Parlamentului. O să rog mult Secretariatul să anunțați prezența în sală. Stimați colegi, Vă rog foarte mult, începem activitatea plenului Parlamentului. Vă rog, domnule Ganaciuc.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 92 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Babenco Oleg, Jantuan Stella, Sîrbu Serghei, Starîș Constantin, Stati Sergiu, Tkaciuk Mark, Voronin Vladimir.

Domnul Marian Lupu: Da. Stimați colegi, Constat caracterul deliberativ al ședinței. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Stimați colegi, Readuc aminte, sîntem ziua de vineri, ultima ședință pentru perioada bisăptămînalei curente. Spun acest lucru cu referință la ordinea de zi, ca să nu pornim un proces amplu și vast de tentative de a schimba agenda. Este, astăzi, doar prerogativa Președintelui Parlamentului de a propune anumite modificări. Sau în cazuri mai excepționale la propunerea fracțiunilor parlamentare sau a comisiilor permanente. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte.

Referitor la agenda de astăzi. Avînd în vedere discuțiile pe care le-am avut cu colegii, cu partenerii de Alianță, propunem excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.2331, transferarea pentru alte perioade, pentru atingerea consensului într-un domeniu care este, într-adevăr, foarte sensibil, foarte important și unde neapărat trebuie să venim cu soluții, nu doar cu critici.

Domnul Marian Lupu: Da. Am înregistrat. Stimați colegi, Vreau, la fel, să vă informez și rog frumos să urmăriți agenda, pe care o aveți în fața dumneavoastră, pentru ședința de astăzi. La solicitarea pe care am primit-o anterior, proiectul nr.2733, cu nr.7 pe ordinea de zi de astăzi, a venit propunerea să fie transferat pentru următoarea bisăptămînală, respectiv 20 – 28 decembrie. Proiectul nr.1283, cu nr.8 pe listă, am fost informat că autorul, Guvernul, retrage acest proiect pentru o perfecționare și înaintare ulterioară a unui proiect modificat. Și, respectiv, s-a venit, din partea colegilor, cu propunerea ca proiectul nr.2913, propus la Biroul permanent, să fie examinat în perioada bisăptămînalei 20 – 28 decembrie, acest proiect să-l examinăm astăzi în primă lectură, pentru a avea timpul necesar, pînă la sfîrșitul lunii decembrie, să fie aplicate toate ajustările necesare, care va face posibilă adoptarea în a doua lectură a acestui proiect. Acestea au fost propunerile. Microfonul nr.3.

Domnul Artur Reșetnicov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi, În calitate de autor al proiectului nr.2979, nr.9 în ordinea de zi de astăzi, inclusiv din partea Fracțiunii Partidului Comuniștilor, solicităm transferarea acestui proiect pentru săpămtîna viitoare. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Este un caz excepțional, eu vă rog foarte mult să nu închideți microfonul, eu … din partea Fracțiunii. Vă spun din ce cauză este unul excepțional, pentru că a fost dat publicității, ieri, de către avocații domnului Plahotniuc, un antet, în care domnul Plahotniuc semnează pe un Private Office of Mr. Vlad Plahotniuc cu Stema de Stat și datele Companiei dînsului personale. În acest antet, dînsul folosește funcția dînsului politică First deputy Speaker of the Parliament, respectiv mai scrie că este și Chairman of the Board of the

Administration of „Prime Group”. Noi considerăm că este o vădită încălcare a Codului penal, articolul 327 „Abuzul de putere sau abuzul de serviciu”, și sesizăm, astfel, Procurorul General și Centrul Național de Integritate să se expună asupra acestui caz ieșit din comun și să dea aprecieri în limita competențelor sale. Stimați deputați, Este pusă la îndoială imaginea nu numai a Republicii Moldova, nu numai a Parlamentului, și chiar bunul simț. De unde și pînă unde acest domn semnează pe un antet cu Stema de Stat la o companie privată? Dacă nu este, cumva, asta abuz de serviciu? Eu solicit ca Procurorul General și Președintele CNI să ne spună acest lucru de la tribuna Parlamentului și în scris. Vă mulțumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti – Fracțiunea PCRM: Stimați colegi, Pe parcursul ultimelor luni, ministrul sănătății Andrei Usatîi a emis mai multe ordine cu referire la accelerarea așa-ziselor reforme în sănătate, care au în vizor reconfigurări semnificative ale acestui domeniu. Printre acțiunile deja întreprinse și care urmează a fi întreprinse în viitorul imediat se referă: reducerea numărului de paturi spitalicești, practic, în toate raioanele, dar și în municipii; reorganizarea și reamplasarea fizică a Serviciului diagnostic-consultativ; lichidarea asociațiilor medico-teritoriale municipale, privatizarea și transmiterea în gestiune publică a unor servicii integrate, sectoare integrate din sistemul de sănătate, cum ar fi: serviciul de dializă, cel de diagnostic, de laborator. Avînd în vedere esența acestor acțiuni, termenele, dar și modul de realizare a acțiunilor enumerate, acestea pot avea efecte distructive și ireversibile pentru sistemul de sănătate. Stimați colegi, Legislația actuală prevede ca reformele în sănătate să fie realizate doar cu aprobarea Parlamentului Republicii Moldova și nu prin ordinul ministrului. De aceea, Fracțiunea noastră propune audierea ministrului sănătății la acest subiect, cu aprobarea unei eventuale hotărîri a Parlamentului în acest sens. Noi am încercat să facem dezbateri în cadrul comisiei, chiar am organizat astfel de dezbateri în cadrul comisiei de specialitate, dar răspunsurile oferite de ministrul sănătății au fost confuze, contradictorii cu acțiunile pe care le întreprinde. Dacă nu vom organiza aceste dezbateri în această sesiune, ulterior, va fi prea tîrziu și efectele vor fi negative și nocive pentru sistemul de sănătate în general, dar și mai grav pentru sănătatea cetățenilor. De aceea, propunem aceste audieri pentru următoarele două săpătmîni în orice zi care este convenabil. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Mulțumesc. Stimați colegi, Deci, în afară de acele propuneri pe care le-am înaintat atenției dumneavoastră, mă refer la includerea a nr.2913, deci retragerea nr.1283, transferul pentru următoarele două săptămîni ale proiectului nr.2733, excluderea proiectului nr.2331 cu transferul pentru o dată ulterioară și, respectiv, la solicitarea autorului proiectului, domnului Reșetnicov, pe marginea proiectului nr.2479, la fel privind transferul pe perioada următoarei bisăptămînale. Altceva … Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Bolboceanu – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Vreau să aduc la cunoștința plenului Parlamentului că, ieri, în conformitate cu Hotărîrea nr.259 a plenului Parlamentului, s-a întrunit în primă ședință Comisia specială de control a declarațiilor și veniturilor membrilor Comisiei Naționale de Integritate. Conform procesului-verbal nr.1 al ședinței Comisiei speciale a fost ales președintele acestei comisii, prin vot unanim, domnul Iurie Bolboceanu, și secretarul comisiei domnul Vadim Cojocaru. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Am luat act de această informație. Stimați colegi, Deci din rîndul acelor propuneri care au fost, din șirul propunerilor care au fost înaintate trebuie să supun votului dumneavoastră, stimați colegi, doar o singură propunere care vizează includerea proiectului nr.2913 – examinare în primă lectură. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Propunerea a fost aprobată. Toate celelalte proiecte, rog Secretariatul să aveți grijă pentru mișcarea lor, conform solicitărilor înaintate de la microfoanele din sală. Acum, începem cu proiectul de Lege nr.137 pentru completarea Legii privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Alexandru Stoianoglo – Fracțiunea PDM: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a examinat obiecțiile, propunerile și amendamentele înaintate de către Guvernul Republicii Moldova, deputații în Parlament, comisiile parlamentare permanente, precum și de Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului asupra proiectelor de lege nr.137

5 din 20 ianuarie 2012 și nr.1401 din 20 iunie 2012, comasate pentru lectura a doua, la propunerea comisiei, într-un singur proiect, în conformitate cu prevederile articolului 56, alineatul (5) din Regulamentul Parlamentului, parvenite precum și rezultatele examinării acestuia de către comisie se conțin în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport. Totodată, drept urmare a examinării amendamentelor, comisia a constatat, cu părere de rău, faptul că majoritatea obiecțiilor și propunerilor înaintate de către deputați sau comisiile parlamentare permanente depășesc cadrul conceptual al proiectelor, stabilite de către autorii acestora. Din acest motiv, luînd în vedere principiile respectării normelor de procedură tehnico-legislativă, comisia a respins amendamentele care au ca subiect introducerea unor categorii noi sau excluderea celor existente de posesori de pașapoarte diplomatice sau de serviciu. Autorii amendamentelor menționate mai sus sînt în drept să înainteze, în modul stabilit, spre examinare Parlamentului propunerile respective doar în cadrul unor inițiative legislative separate. Pornind de la faptul că comisia nu a putut lua o decizie asupra proiectului de lege din lipsa majorității voturilor membrilor prezenți la ședință, Comisia propune plenului Parlamentului să se expună prin votul său asupra oportunității examinării și adoptării prezentului proiect de lege în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Alte propuneri? Lectura a doua, nu uitați, stimați colegi. Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu – Fracțiunea PL: Deci Fracțiunea noastră propune un amendament. Următorul, da? La articolul 3.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, doamnă Corina Fusu.

Doamna Corina Fusu: Da.

Domnul Marian Lupu: Acest amendament a fost înaintat? Fiindcă, astăzi, în sală, noi vorbim doar despre amendamentele înaintate, prezentate, neacceptate de comisie. Astăzi nu sîntem în drept …

Doamna Corina Fusu: Dar Fracțiunea este în drept să prezinte amendament?

Domnul Marian Lupu: Nimeni. Nici deputatul, nici fracțiunea, nici Președintele Parlamentului nu pot, în ultimul moment, acum, să propună alte amendamente, decît cele care au fost propuse și discutate pînă la pregătirea raportului. Cu părere de rău, dar acestea sînt prevederile legale. Nu vă supărați. Microfonul nr.3.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule Președinte Stimați colegi, Noi numai ieri am examinat un proiect care se referă la acordarea suplimentară a pașapoartelor diplomatice și de serviciu anumitor categorii de persoane: funcționari din Aparat, ex-prim-miniștri. Acum vedem că veniți cu propunerea de a comasa încă cu un alt proiect, care prevede acordarea pașapoartelor diplomatice și de serviciu Președintelui Comisiei Naționale a Pieței Financiare, vicepreședintelui și membrilor acestei comisii. Eu am o întrebare și o propunere, ceea ce ține de examinarea în a doua lectură. Domnule Președinte, sau, poate, autorii, spuneți-mi, vă rog, dar în Moldova mai există încă funcționari, demnitari, președinți, directori, membri ai comisiilor, care, la ziua de astăzi, nu au pașapoarte diplomatice? Pentru că, atunci cînd am încercat să discutăm în comisie, am spus că există Directorul Centrului Național Anticorupție, Colegiul Centrului, există această Comisie de Integritate, care, bănuiesc, mîine, veți veni cu propunerea să le acordăm și lor pașapoarte diplomatice, de serviciu, ca ei să circule liber în Uniunea Europeană. Acesta e prima. Și am și o propunere.

Domnul Marian Lupu: Treceți direct la propunere, căci sîntem în lectura a doua.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Aveți dreptate …

Domnul Marian Lupu: Domnule Stoianoglo, Regulamentul spune că … Eu rog să mă ascultați. Toate discuțiile, întrebările, răspunsurile – în lectura întîi. Sîntem lectura a doua. Propuneri.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Președinte, Comisia nu a adoptat nici o decizie și acest subiect eu l-am abordat la ședința comisiei.

Domnul Marian Lupu: Sînt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Artur Reșetnicov: Și sînt nevoit să abordez în plenul Parlamentului, că există și alte categorii. Și eu bănuiesc că veți veni cu … De ce să nu corectăm acum?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Poftim, veniți cu inițiativă legislativă.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Președinte, Conform Regulamentului, după aprobarea în primă lectură, ceea ce a avut loc ieri, sînt zece zile oferite deputaților ca să înainteze amendamente. Ieri, ați adoptat în primă lectură, noi nu avem aceste zece zile.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, noi vorbim de proiectul nr.137. Nr.1401 este înglobat în nr.137…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Corect.

Domnul Artur Reșetnicov: Exact.

Domnul Marian Lupu: … care se discută deja de un an aproape.

Domnul Artur Reșetnicov: Se propune comasarea proiectului examinat, ieri, în primă lectură. Și noi sîntem privați de dreptul regulamentar de zece zile. Este o observație. Doriți s-o luați în considerație, nu doriți, vă privește. Acum propunerea. Deoarece comisia nu a întrunit voturile necesare pentru a primi un raport prezentat Parlamentului la aprobare, propunerea este că toate amendamentele, sînt nu multe la număr, în special înaintate de deputați, să fie fiecare amendament pus la vot acum, ca să vedem conceptul legii, ce se primește în întregime. Pentru că există două proiecte de lege care se referă la acordarea, lărgirea subsecțiilor pentru pașapoarte diplomatice. Și noi să cunoaștem ce se votează. Deci, rezumînd propunerile, reiese ca fiecare amendament să fie pus separat la vot.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Dumneavoastră puteți insista asupra supunerii votului doar a propriilor dumneavoastră propuneri.

Domnul Artur Reșetnicov: Corect.

Domnul Marian Lupu: Și să vorbiți doar cu titlu personal. Și să nu luați dreptul de proprietate a poziției altor deputați. Alte propuneri? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Ați audiat raportul comisiei de profil pe marginea proiectului nr.137. Din lipsa de voturi necesare, ați văzut, nu putem constata că este un raport cu recomandare. În acest caz, procedăm regulamentar, sînt două căi posibile: ori aprobarea, adoptarea în a doua lectură, ori, dacă nu, automat proiectul se consideră respins, fiindcă sîntem la a doua lectură. Pe care motiv voi supune votului dumneavoastră adoptarea în a doua lectură a proiectului nr.137, în condițiile raportului comisiei de profil. Cine este pentru rog să voteze. Stimați colegi numărători, Am nevoie …

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Am nevoie de asistența dumneavoastră, am vrut să spun. Și deja vin și rezultatele. Sectorul nr.1 – 0.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 29.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.3 – 29.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, stimați colegi numărători.

53 de voturi „pro.” Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.137 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege … În mod evident că da. Păi, este indicat lucrul acesta aici, în agendă. Cel puțin la mine văd. Nr.137 este rezultatul comasării pentru lectura a doua a nr.137 și a nr.1401. Proiectul de Lege nr.1257 pentru completarea Legii cu privire la Guvern. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Eduard Mușuc – Fracțiunea PCRM: Stimați colegi, Stimați deputați, Proiectul de Lege pentru completarea Legii cu privire la Guvern, ce prevede instituirea în cadrul Cancelariei de Stat a unei subdiviziuni structurale specializate cu denumirea Corpul de control al Prim-ministrului, a fost examinat și aprobat în primă lectură în ședința plenară a Parlamentului din 25 octombrie anul curent. Menționăm că, pentru a doua lectură, de la deputați, de la alte comisii permanente și de la fracțiunile parlamentare, în condițiile articolului 65 din Regulamentul Parlamentului, nu au fost prezentate amendamente. Totodată, ținînd cont de propunerile expuse de către comisia sesizată în fond – Comisia administrație publică și dezvoltare regională, în cadrul examinării proiectului de lege în primă lectură, autorii vin cu perfectarea proiectului de lege. Astfel, s-a considerat rațional de a stabili în lege doar misiunea subdiviziunii respective, iar atribuțiile și alte aspecte ce țin de modul de organizare și funcționare a acestei entități să fie dezvoltate într-un act al Guvernului. Urmare a dezbaterilor, se propune următoarea redacție a punctului 2 din articolul 1 al proiectului: „În cadrul Cancelariei de Stat activează Corpul de control al Prim-ministrului, care efectuează controlul privind îndeplinirea de către administrația publică centrală de specialitate a atribuțiilor prevăzute de cadrul normativ și a sarcinilor stabilite de actele Guvernului, Programul de activitate al acestuia și alte documente de politici publice.” Luînd în considerație obiecțiile formulate de Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului, se acceptă numerotarea propusă de Direcția respectivă și norma receptivă se va aplica de la data publicării legii menționate. În aceste condiții, membrii Comisiei administrație publică și dezvoltare regională au decis să propună Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1257 în cea de a doua lectură în formula propusă.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Alte propuneri? Nu sînt. Domnule președinte al comisiei, Mulțumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Cînd am examinat în primă lectură, deputatul Valeriu Munteanu a făcut un amendament, o propunere. Nu știu de ce comisia nu a spus a examinat sau nu a examinat, pentru că se propunea, la articolul 27, nu formula care este scrisă, deci ”obiectul controlului”, ci ”exercitarea controlului realizării sarcinilor stabilite numai în actele Guvernului pentru organele administrației publice centrale de specialitate”. Am vrea să știm dacă comisia a examinat acest amendament, dacă nu, Fracțiunea Partidului Liberal insistă ca acest amendament să fie examinat în plenul Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Da, stimate domnule președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, Vreau să vă informez că toate propunerile au fost examinate în cadrul comisiei. Am avut o discuție destul de îndelungată, inclusiv cu participarea domnului Munteanu. Au fost luate în calcul și în cadrul discuției toate punctele de vedere, toate propunerile, inclusiv acele care au fost expuse în… atunci cînd s-a examinat acest proiect de lege în primă lectură, inclusiv alte propuneri. Pornind de la aceasta, acest proiect, mai bine zis, această propunere și acest text care se propune a fost adoptat de către comisie, este un document care se propune spre aprobare plenului Parlamentului, luînd în calcul examinarea, înaintea aprobării lui, a tuturor propunerilor care au parvenit.

Domnul Marian Lupu: Să simplificăm exercițiul: dacă propunerea a fost înaintată de..

Domnul Eduard Mușuc: Da, domnule Președinte, Dar deputatul poate să insiste ca propunerea respectivă…

Domnul Marian Lupu: Păi, aceasta și vreau să știu.

Domnul Eduard Mușuc: …să fie supusă votului.

Domnul Marian Lupu: Domnule Popa, Poate îl întrebăm direct pe domnul Munteanu, care a participat la comisie? Și atunci, dacă domnia sa spune că da, este satisfăcut de acest rezultat, ce mai încrucișăm săbiile și pierdem timpul?

Domnule Munteanu, Microfonul nr.5. Autorul trebuie să vorbească, zic eu așa.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: În mod evident, domnule Președinte, stimați colegi, pînă la această etapă nu s-a ajuns la un numitor comun. Urma ca, pentru lectura a doua, să găsim o formulă care să împace toate părțile. Una care ar exclude, în primul rînd, echivocul din această lege, iar formularea pe care a reiterat-o acum… domnul Popa face acest lucru. De aceea, noi solicităm ca amendamentul, formulat de domnul Popa, nu doar să fie supus votului, ci chiar să fie susținut de colegii de Alianță, pentru a ne permite nouă să ne dăm votul pentru lectura a doua. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, domnule….

Domnul Valeriu Munteanu: În caz contrar, considerăm că nu este pregătit și de aceea nu vom putea participa la votarea acestui proiect în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Dumneavoastră ați participat la ședința comisiei?

Domnul Valeriu Munteanu: Desigur.

Domnul Marian Lupu: Și ceea ce spuneți acum, deci noi constatăm că, în cadrul deciziei luate la ședința comisiei, acest… formal, dumneavoastră… n-a fost luat…

Domnul Valeriu Munteanu: Da, s-au găsit alte, cum să vă spunem, majorități ca să ajungă acest proiect în lectura a doua în Parlament, dar noi oricum considerăm că noi sîntem acei care trebuie să transformăm acest proiect de lege, cu suportul nostru, în lege. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Am înțeles, deci, în acest caz, este vorba de propunerea înaintată anterior de domnul deputat Munteanu. Domnul Mușuc are perfectă dreptate, supunem votului. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Da, domnule Președinte, cîteva chestiuni. În primul rînd, dacă să fim sinceri, o astfel de propunere n-a sunat în cadrul discuțiilor la nivel de comisie, în ce mod? Ca să fie propusă, să fie votată. S-a

12 propus o altă chestiune: să fie desfășurate în lege toate împuternicirile acestei subdiviziuni. Iată, anume lucrul acesta a fost supus votului. Unu la mînă. Doi la mînă. Dacă se vine cu astfel de propuneri, dar domnul Munteanu este membru al comisiei sesizate în fond și avea tot dreptul să propună în cadrul ședinței comisiei diferite amendamente, chiar neavîndu-le în formă scrisă, dar, totuși, să respectăm procedura. Dacă sînt propunerile domnului Munteanu, atunci domnul Munteanu să iasă la microfon și domnul Munteanu să le propună, să le vocifereze, dar nu altcineva. Deoarece, dacă este propunerea acestui deputat, dar nu a altcuiva, dacă domnul Popa a avut astfel de propuneri în formă scrisă, trebuia să parvină la adresa comisiei parlamentare. Dacă n-a avut, acum n-are încotro, doar domnul Munteanu să vorbească de la microfonul nr.5.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Eu am spus că aceasta este poziția Fracțiunii, pe care, data trecută, a vociferat-o domnul deputat Munteanu, acum v-o spun eu. Nu importă cine: ori Munteanu, ori… este amendamentul…

Domnul Marian Lupu: Domnule Victor…

Domnul Victor Popa: …la care am insistat…

Domnul Marian Lupu: …dați-ne amendamentul…

Domnul Victor Popa: …la care am insistat. Amendamentul …

Domnul Marian Lupu: …formulați-l, vă rog.

Domnul Victor Popa: …este în felul următor: ”exercitarea controlului realizării sarcinilor stabilite pentru organele administrației publice centrale de specialitate în actele Guvernului”. Altfel, dacă lăsăm așa: ”exercitarea atribuțiilor prevăzute de cadrul normativ existent, realizarea sarcinilor stabilite de Guvern, programul de activitate, documente de politici publice”, nu facem altceva decît un fost organ, care se chema Komitet narodnogo kontrolea. Corpul de control al Prim-ministrului trebuie să aibă o sarcină clară: exercitarea controlului asupra actelor adoptate de către Guvern. Atît.

Domnul Marian Lupu: E și normal, fiindcă nu poate să exercite control asupra actelor adoptate de Parlament sau de administrația publică locală. Bine. Stimați colegi, Mie îmi pare că această formulare nu schimbă deloc esența și ideea originală a acestui proiect, respectiv, doar vine cu o formulare sau cu o formulă mai clară. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Înainte de a supune votului aceste propuneri, eventual, poate vor mai fi careva dezbateri, dar, înainte de a supune votului, Fracțiunea noastră solicită o pauză de 10 minute pentru a discuta propunerile.

Domnul Marian Lupu: E acordată această pauză. Sîntem, considerăm, 10.30. Pauză pînă la 10.45.

P A U Z Ă

* * * *

D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Ocupați locurile dumneavoastră. Continuăm ședința plenului Parlamentului. Respectiv, sîntem la proiectul nr.1257. N-o să pornim ședința, n-o să continuăm ședința pînă cînd toată lumea nu-și ocupă locurile și în sală nu va fi liniștea cuvenită. Așa, stimați colegi, Ce e cu propunerea înaintată? Eu trebuie să știu cum procedăm în continuare. Domnul Ghimpu, domnul Popa sau domnul Munteanu, turnați-ne lumină, vă rog, la acest subiect. Microfonul nr.5 sau microfonul nr.4. Să pornim de la ceva. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Da, mulțumesc, domnule Președinte. Acest, nu știu, mult pătimit proiect, care a ajuns în faza sa finală, care urmează să fie supus votului, derivă, în mod direct, din Programul de guvernare, care a fost adoptat de către Parlament și care este parte a Planului strategic de acțiuni ale Guvernului și pe care Prim-ministrul, împreună cu echipa sa, este obligat să-l implementeze.

Pornind de la această ipoteză, pentru noi amendamentul formulat de către colegii liberali este un amendament care nu poate fi acceptat, fiindcă Corpul de control al Prim-ministrului nu are atribuiții de a aplica sancțiuni, doar verifică, constată niște situații și le raportează Prim-ministrului care, ulterior, le aduce la cunoștință întregului Cabinet de Miniștri. De asemenea, să nu facem abstracție de faptul că Guvernul are misiunea centrală de a executa legile adoptate de Parlament, toate legile, uneori aceste legi se execută direct, fără emiterea actelor normative. Atunci cînd se propune ca Corpul de control să aibă, să fie limitat în activitatea sa la verificarea actelor Guvernului, atunci ne întrebăm: care va fi randamentul și eficiența acestei entități care este prevăzută de a fi creată prin Programul de activitate al Guvernului? Din care motive, Fracțiunea noastră are următoarea decizie. Noi vom solicita votarea acestui proiect în lectura a doua. Avînd în vedere argumentele expuse, rugăm colegii noștri liberali… avînd în vedere și faptul că acest Corp de control încă n-a început să funcționeze. În cazul cînd, urmare funcționării acestui Corp de control, s-ar putea constata anumite devieri de la misiunea sa de bază, noi putem interveni și vedea unde nu se funcționează normal, dar atunci cînd Prim-ministrul, împreună cu întreaga echipă, este responsabil de Programul de guvernare, de implementarea legilor, inclusiv actelor Guvernului, și acest Corp de control încearcă a fi băgat într-o limită foarte, foarte îngustă, firește că acest amendament nu poate fi acceptat. Mai este și un alt considerent, expus aici, privind tehnica legislativă, că acest amendament nu a fost dezbătut în comisie, nu a fost prezentat. Respectiv, ne ciocnim de o problemă pur procedurală: să fie pus el la vot sau să nu fie pus la vot, din care cauză Fracțiunea noastră optează pentru varianta venită de la autor, de la Guvern privind Corpul de control, să fie pusă la vot pentru lectura a doua, luînd în considerare raportul comisiei, și îndemnăm toți deputații să voteze pentru acest proiect.

Domnul Marian Lupu: Înainte de a continua dezbaterile, fiindcă văd că mai sînt doi dintre colegii noștri la microfoane, eu aș ruga foarte mult, dacă poate cineva să ne toarne lumină, ca toți deputații să acționeze în bună cunoștință de cauză. Eu înțeleg sensul propunerii făcute de la microfonul nr.5, de fapt, reiterată această propunere, Corpul de control trebuie să-și desfășoare activitatea în strictă conformitate cu actele emise de Guvern. Adică, tot ce este: hotărîri, dispoziții, ordonanțe, ordine, tot, tot, tot. Aici mi-i clar, dar ce presupune cealaltă variantă: dincolo de actele emise de control, ce se mai propune ca Corpul de control să mai controleze? Iată aici. Eu, de exemplu, nu știu cum dumneavoastră. Eu, de exemplu, aș vrea să am o viziune concretă ce presupune varianta propusă în raport. Poate ne spune domnul Streleț. Așa, da, concret. Microfonul nr.4. Ca să știm.

Domnul Valeriu Streleț: Actualul articol I al legii, al proiectului de lege propus… articolul I punctul 1 se menționează că dispune Corpul de control al Primului-ministru, efectuarea controlului privind implementarea eficientă și în termen de către administrația publică centrală de specialitate a responsabilităților puse în sarcina acesteia. Altfel spus, vizează întregul Program de activitate a Guvernului, care a fost votat de către Parlament, care deja nu mai este un act al Guvernului, vizează toate legile pe care Guvernul are obligațiunea sa de bază de a le executa, care nu sînt acte ale Guvernului și, deseori, în executarea acestor legi nici nu se emit actele Guvernului. O bună parte din ele se implementează direct. Și trei. Faptul că acest Corp de control nu are atribuții de a aplica sancțiuni: verifică, constată și prezintă rapoarte Prim-ministrului, care le prezintă Guvernului. Iată, acestea sînt raționamentele ca Corpul de control, odată ce urmează a fi constituit, ca o tradiție și practică care există în multe alte guverne ale lumii și pe care noi l-am stabilit în Programul de guvernare ca un angajament pe care urmează să-l implementăm, însemnă că trebuie să-i oferim și spațiu respectiv pentru activitate.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Valeriu Streleț: Și ca Primul-ministru să-și poată îndeplini obligațiunile.

Domnul Marian Lupu: Deci pe colegi noștri îi jenează ce, stimate coleg? Că actul de control al executării legilor, de fapt, colegii ce… consideră că aceasta…

Domnul Valeriu Streleț: Sincer vorbind…

Domnul Marian Lupu: E funcția Parlamentului și atunci să nu fie intervenții sau care…

Domnul Valeriu Streleț: Sincer vorbind…

Domnul Marian Lupu: …e raționamentul?

Domnul Valeriu Streleț: Noi…

Domnul Marian Lupu: Sau să ne spună colegii.

Domnul Valeriu Streleț: Noi încercăm să identificăm ce anume îi jenează în acest proiect, fiindcă nu admitem ideea că ar putea exista anumiți funcționari care s-ar teme de acest Corp de control, care, zic, nu aplică sancțiuni, nu aplică imediat careva demisii. A fost formulat un argument ca să nu controleze organele care deja au atribuții de control, cum ar fi diferite inspecții, cum ar fi diferite, mă rog, inspectorate, servicii ș. a. m. d.

Domnul Marian Lupu: Am înțeles.

Domnul Valeriu Streleț: Dar, în rest, odată ce constituie acest act, Corp de control, trebuie să aibă, respectiv, și instrumentarul necesar.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Deci poziția de această parte parcă am înțeles-o, da? Toată lumea e informată. Să vedem. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Stimați colegi, Nu este pentru nimeni nici o noutate că Uniunea Sovietică a plecat în istorie. La fel și primii secretari, la fel și Komitet narodnogo kontrolea. De aceea, trebuie să delimităm instituțiile unui stat modern de cele care arătau bine pentru un anumit sistem dictatorial în perioada sovietică. Reiterat, menționăm că, la articolul 23 din Legiea cu privire la Guvern, este stabilit foarte clar controlul exercitat de Guvern asupra activității organelor subordonate lui, unde scrie foarte clar că Guvernul exercită controlul legalității și oportunității activității ministerelor, altor unități administrativ-centrale și a organelor din subordine și tot așa mai departe după text. (Rumoare în sală.) Prim-ministrul Republicii Moldova poate cere dări de seamă prim-viceprim- miniștrilor, viceprim-miniștrilor și tot așa mai departe, respectiv, anume de acest articol s-a condus și pînă acum în activitatea sa… s-au condus în activitatea lor foștii prim-miniștri. Noi nu avem nici un fel de frustrări și nici un fel de temeri. Noi ne dorim foarte mult ca legea să fie foarte explicită și, dacă vreți, conformă cu realitățile zilei de astăzi. Și închei prin a spune că solicităm ca amendamentul nostru, care, încă o dată spun, exclude echivocul, să fie supus votului, pentru ca Fracțiunea Partidului Liberal să poată vota această lege în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Da, pe dimensiune procedurală, rog să nu aveți vreun dubiu, fiindcă există niște norme care trebuie să fie urmate. În mod evident, aceasta este. Odată ce a fost înaintată propunerea, neacceptată, autorul insistă, dar la aceasta ajungem puțin mai tîrziu, fiindcă mai sînt oameni care ar dori să se expună. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Cred că o să fiți de acord cu mine că nu pot fi suspectat de partizanat în favoarea Prim-ministrului, dar eu o să vă rog totuși să intrăm în esența propunerii legislative care se face și să încercăm să vedem care este anatomia acestei structuri care va fi creată în eventualitatea aprobării proiectului de lege care vine de la Guvern, pentru că în Legea cu privire la Guvern, și la articolul 31, și în alte prevederi, se conțin lucruri foarte clare, legate de monitorizarea, evaluarea implementării politicilor publice, monitorizarea Programului de activitate a Guvernului…

Domnul Marian Lupu: Domnule Mușuc, Eu vă rog să… O clipă. Ce umblați dumneavoastră încolo și încoace, ca prin piață. Se discută între colegi. Dumneavoastră ați luat cuvîntul, ați prezentat raportul comisiei și mergeți la locul dumneavoastră, și nu faceți plimbări sau curse pe aici. Dacă vă… De fapt, sîntem lectura a doua, nu este loc pentru luări de cuvînt. Dumneavoastră ați prezentat raportul comisiei. Faza este depășită. (Rumoare în sală.) Lăsați colegii să discute și după aceasta o să discutăm cu dumneavoastră. Mergeți, vă rog, la locul dumneavoastră. (Rumoare în sală.)

Domnul Mihai Godea: Dacă pot să continui. (Rumoare în sală.) Deci ceea ce am vrut să zic… Deci în Legea cu privire la Guvern se conțin prevederi foarte clare, inclusiv legate de verificarea executării hotărîrilor, ordonanțelor și a dispozițiilor. Sigur că după crearea Corpului de control al Prim-ministrului, va trebui revăzută sau vor trebui revăzute unele competențe ale structurii din interiorul Cancelariei de Stat, dar aceasta ține deja de misiunea Guvernului să-și facă ordine în structura Cancelariei, după care a Corpului de control al Prim-ministrului și, de asemenea, să facă ordine și în competențele acestor subdiviziuni. De aceea, îndemnul meu este să intrăm în esența lucrurilor și să sprijinim acest proiect de lege. Poate fi o premieră de cînd am ieșit din Partidul Liberal Democrat. Ideea Corpului de control al Prim-ministrului îmi aparține în Programul de guvernare și sînt ferm convins că el trebuie creat.

Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Da. Domnule Președinte, Dumneavoastră nu vă supărați, dar mă voi referi la procedură. Noi la ce fază ne aflăm acum? Noi examinăm propunerile și raportul pentru cea de a doua lectură. Sinteza care a parvenit, această sinteză se prezintă de către președintele comisiei de profil. Dumneavoastră ați spus mulțumesc, discuțiile s-au terminat. Eu am solicitat de cîteva ori cuvîntul nu pe rînd, dar, ca președinte al comisiei, eu sînt în drept și obligat să apăr poziția comisiei la fiecare intervenție, dar nu pe rînd. Dacă s-a ridicat o întrebare, dacă s-a venit nu o propunere, eu, ca președinte al comisiei în cadrul căreia s-a aprobat raportul pentru cea de a doua lectură, am dreptul să intervin la orice clipă, la orice moment.

Domnul Marian Lupu: Faceți-mi, vă rog, referință.

Domnul Eduard Mușuc: …faceți dumneavoastră. O secundă, nu mă întrerupeți, vă rog frumos.

Domnul Marian Lupu: …domnule Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Nu mă întrerupeți.

Domnul Marian Lupu: Deci luați Regulamentul… Închideți microfonul nr.3. Și acum ascultă-mă. Luați, vă rog, Regulamentul și ceea ce ați spus pînă acum îmi indicați foarte concret cu degetul unde scrie lucrul acesta, fiindcă nu există așa prevederi. Funcția președintelui comisiei este să prezinte raportul comisiei și-i tot. Asta-i funcția. Ați prezentat-o, este bine cunoscută. Acum, colegii între ei discută. Ce vă băgați în discuțiile lor? Deputații își expun pozițiile fracțiunilor ș.a.m.d., iar, ca procedură, ca să închid toate problemele, procedura e foarte clară. Domnul Munteanu, la ședința dumneavoastră, a făcut această propunere, nu s-a ținut cont de ea. Ei înaintează în continuare. Nu vă supărați, fiindcă lucrul acesta eu am să-l interpretez ca încercare de blocare a unei propuneri, ceea ce nu este admisibil. Nu vă supărați, dar blocările nu-mi plac. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Dacă nu avem consens în acest proiect de lege, atunci nu înțeleg insistența dumneavoastră de a supune votului. Odată ce nu-i consens, trebuie amînat, așa cum, de fapt, nu-i consens la Legea cu privire la contrabandă, răspunderea penală, și ați retras-o că nu-i consens. Unde-i logica? În cazul de față, de ce nu-i și aici retragere dacă nu-i consens? Doi. Corpul de control, cred că, domnule Președinte al Parlamentului și stimați colegi, mai bine ar fi să am eu, că n-am nici o funcție. Prim-ministrul are Aparat, Cancelaria cu 200 de oameni, Președintele Parlamentului are Aparatul Parlamentului… (Rumoare în sală.) Vă rog, liniște, Maria. Și ar fi bine să mai văd cum dirijați dumneavoastră, cei cu funcții, guvernarea. Așa ar fi mai corect. Dar aceasta este o glumă. La modul serios, articolul din proiectul acesta, regulament, pe care l-ați prezentat dumneavoastră – 23, doi, dau citire să vedem a cui e Corpul de control. Corpul de control activează în subordinea atît directă a Prim-ministrului, cît și în coordonarea din punct de vedere administrativ-financiar a Secretarului General al Guvernului. Înseamnă că mai mult e a lui Bodiu, nu a lui domnul Filat, Corpul de control. Doi. Trei. Fracțiunea Partidului Liberal v-a propus o normă bună care, cu adevărat, poți să spui că este o normă care reglementează. Uitați-vă dumneavoastră ce scrieți, atribuțiile Corpului de control: controlează și urmărește modul în care administrația publică centrală de specialitate exercită atribuțiile prevăzute de cadrul normativ și realizează sarcinile stabilite în actele Guvernului. Domnilor, Asta-i normă? Ce fel de normă asta-i, ce includem noi? Mai departe. Analizează și verifică sesizările parvenite la adresa Prim- ministrului privind încălcări ale legii, respectarea principiului separației puterii în stat, precum și controlează certitudinea, rapoarte și informații prezentate Guvernului, Prim-ministrului. Ce, asta-i normă? (Rumoare în sală.) Eu vorbesc în Regulament, care Regulament l-ați pregătit dumneavoastră. Deliu Tudor, Tudor… Tudor… (Rumoare în sală.) Noi am spus că noi vrem să fie normă clară. Și ultima. Am înțeles că colegul nostru de Alianță, Președintele Fracțiunii PLDM, a spus că lipsesc aici controlul îndeplinirii legilor. Stimați colegi, Toate hotărîrile de Guvern vin… îndeplinirea legilor adoptate de Parlament și noi cînd am prezentat, v-am dat o normă foarte bună. Și, vă rog, conștientizați foarte corect. Și încă o dată mai vin cu propunerea, dacă nu avem consens, așa prevede Acordul AIE, retrageți-l, îl amînăm, discutăm și nu puneți la vot. Nu permite Acordul care am constituit Alianța. Nu, nu este corect.

Noi nu sîntem împotrivă ca să fie Corpul de control, dar vrem ca acest Corp de control să se ocupe cu ceea ce trebuie să se ocupe și clar să fie norma, nu să devină un secretar general, cineva care deține o funcție. Controlează totul și face ce vrea el. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Pornim de la consens. Noi, din păcate, ne ciocnim, în ultimul timp, de o situație în care consensul este interpretat ca strict poziția Partidului Liberal. Dacă acceptăm această poziție, este consens, dacă nu acceptăm accesată poziție, nu este consens. De aceea, amînați, amînați, amînați. Prim-ministrul a reușit să-și exercite obligațiunile sale de serviciu pe parcursul a 3 ani și ceva de zile și a făcut-o într-o manieră, eu aș zice, excelentă, reușind să depășească multe provocări, reușind să scoată țara din izolarea internațională și reușind s-o pună pe un făgaș corect, și a făcut-o fără Corp de control. Astăzi insistența noastră nu este de a avea cu orice preț acest Corp de control. Insistența este totuși de a încadra în niște limite logice anumite proiecte. Dacă există această prevedere în Programul de guvernare, atunci această entitate trebuie să aibă și spațiu de manevră respectivă. Noi nu ne dorim ca acest Corp de control să fie o butaforie, așa cum propun colegii noștri liberali, și chiar mă miră de ce se tem, făcînd aluzii iarăși, din nou, au luat-o pe contrabandă și alte chestii. O să revenim și la acest proiect, domnule Ghimpu. Nu vă faceți griji. Revenim la el, o să-l dezbatem în detalii și veți vedea că argumentele noastre își au locul său, dar referitor la acest proiect, eu repet încă o dată poziția Fracțiunii noastre. Unu. Amendamentul nu a fost propus regulamentar, nu a fost propus în comisie și au s-o confirme și colegii care au fost în această comisie. Respectiv, el nici nu poate fi votat. Doi. Să se pună la vot redacția propusă de autor, indiferent de faptul care va fi rezultatul votului.

Domnul Marian Lupu: Bine. Acum, stimați colegi, aici am oprit dezbaterile. Nu vă supărați, domnule Țap. Pe următorul motiv și, la moment, eu temporar întrerup dezbaterile la acest subiect. Am să rog, între timp, Secretariatul, maximum în 5 minute, jumătate de oră, de fapt, noi mai avem încă multe proiecte, prezentați-mi, vă rog, pe masă extrasul din stenograma ședinței plenului Parlamentului, atunci cînd această

21 propunere, dacă a fost înaintată, ea trebuie să fie fixată în stenogramă în cadrul discuțiilor în primă lectură. Aceasta eu stabilesc în cazul în care o asemenea propunere nu a fost înaintată în scris și nu a fost dezbătută în cadrul comisiei. Eu vreau să mă conving că urmez cu strictețe normele Regulamentului. Între timp, continuăm și eu vă propun să continuăm cu două legi de importanță mare care se înscriu în reforma sistemului de drept și vă propun să ne concentrăm atenția asupra acestor subiecte. Proiectul nr.2629. Proiectul de Lege cu privire la Corpul de carabinieri. Guvernul. Domnule ministru, Vă rog. (Rumoare în sală.) Stimați colegi, Domnul ministru intervine cu rugămintea ca, pentru început, să examinăm proiectul de Lege nr.2630 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. Eu gîndesc că nu-i nici o problemă să începem anume cu acest proiect. Domnule ministru, Vă rog.

Domnul Dorin Recean – ministrul afacerilor interne: Mulțumesc, domnule Președinte al Parlamentului. Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Rog să susțineți propunerea Guvernului în ceea ce privește adoptarea Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. Noua lege, de fapt, vine după 22 de ani de activitate a Poliției sub legea veche și reflectă transformările care au avut loc în țară, transformările care trebuie să aibă loc de aici încolo, începînd cu ’90 încoace. Noua lege accelerează procesul de transformare a Poliției dintr-un organ coercitiv, care acționează în interesul statului, după modelul sovietic, într-un serviciu public, orientat spre cetățean. Și, foarte important, respectarea drepturilor omului după modelul european. Această transformare este promovată în lege prin multiple articole, inclusiv prin transparența activității Poliției, stabilirea expres a interdicției oricărui fel de tortură, referințele la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și Codului european de etică a Poliției. Foarte și foarte important, vă rog, atenție, Legea nouă contribuie decisiv la separarea Poliției de controlul politic. Acesta este un lucru radical de transformare. În primul rînd, prin crearea Inspectoratului General al Poliției condus de un șef numit pe 5 ani. După aprobarea acestei legi, în Moldova, Șeful Poliției nu va mai fi, de facto, ministrul. Deci, astăzi, ministrul afacerilor interne este, prin cumul, și Șeful Poliției, cu părere de rău. Deci Șeful Inspectoratului de Poliție va conduce cu Poliția, nu ministrul. Mai departe. Inspectoratul General de Poliție va avea competențe clar delimitate. Respectiv, Ministerul și ministrul nu se pot implica în activitatea

22 operațională de asigurare a ordinii publice, de menținere a ordinii publice, de restabilire a ordinii publice, aceasta o face Poliția. Conform noii legi, Poliția va avea o structură în care competențele sînt clar delimitate. Poliția va fi constituită din: Poliția criminală, pe de o parte, și Poliția ordine publică. Sub aspect structural, Poliția va fi organizată în Inspectoratul General al Poliției și subdiviziuni specializate, pe de o parte, și subdiviziuni teritoriale. Foarte și foarte important, din nou, noua lege stipulează expres trei practici care vor diminua corupția în rîndurile Poliției în mod sistematic. Este vorba despre angajarea polițiștilor numai prin concurs, monitorizarea stilului de viață al polițiștilor și supunerea polițiștilor la teste de integritate. Ultimul, adică testul de integritate, constă din simularea situațiilor de corupție, fără ca polițistul testat să știe. Drept consecință a acestei legi, are loc demilitarizarea efectivă a Ministerului Afacerilor Interne pentru ai căror angajați gradele speciale polițienești nu se mai aplică. Angajații MAI devin funcționari publici, iar gradele speciale se păstrează doar în subdiviziunile cu competență polițienești. În același timp, legea prevede expres echivalarea gradelor speciale polițienești cu grade de funcționari publici pentru acei care își păstrează funcțiile. Noua lege face parte dintr-un complex de reformă a întregului sistem al Ministerului Afacerilor Interne, este vorba aici despre subdiviziunile Poliției: Poliție de Frontieră, carabinieri, salvatori, pentru a implementa acțiunile necesare, inclusiv pentru liberalizarea regimului de vize și pentru a crea un sistem european de gestiune a afacerilor interne. Noua lege este o lege europeană și noua lege este făcută, în primul rînd, pentru cetățenii Republicii Moldova. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Gheorghe Anghel – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule ministru, Spuneți, vă rog, în articolul 11 este stipulat că: Poliția este constituită din: Poliția criminală și Poliția ordine publică. Vreau să vă întreb: dar ce se întîmplă cu celelalte subdiviziuni, care acum se află în cadrul comisariatelor de Poliție, cum ar fi: ofițerii de urmărire penală, unitate de gardă, Poliția de Frontieră, Poliția rutieră?

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat, Mulțumesc foarte mult pentru întrebare.

Legea stabilește foarte clar delimitarea acelor care se vor ocupa de asigurarea ordine publică și acelor care se vor ocupa de prevenirea și combaterea crimelor. Aceasta este foarte important de delimitat. Și să avem o transparență în ceea ce privește ordinea publică și lupta cu criminalitatea. Acestea sînt direcțiile de activitate ale Poliției. Și Poliția va trebui să respecte în structura ei această delimitare. Deci, respectiv, toți ceilalți se vor găsi fie la ordinea publică, fie la Poliția criminală.

Domnul Gheorghe Anghel: Adică, unitatea de gardă intră undeva în aceste două structuri, da?

Domnul Dorin Recean: Unitatea de gardă este o subdiviziune a Poliției care se ocupă de gestionarea proceselor din cadrul Poliției.

Domnul Gheorghe Anghel: Ei sînt polițiști sau nu sînt polițiști? Sînt demilitarizați?

Domnul Dorin Recean: Da, ei sînt polițiști. Vor avea statut de polițist.

Domnul Gheorghe Anghel: Dar Poliția de Frontieră, Poliția rutieră?

Domnul Dorin Recean: Poliția de Frontieră face parte din Poliția de Frontieră. Există o lege separată care reglementează activitatea Poliției de Frontieră, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2012.

Domnul Gheorghe Anghel: Noi cîte poliții avem în țară? O Poliție sau mai multe poliții?

Domnul Dorin Recean: Noi avem asigurarea ordinii publice, care este constituită din: Poliția de Frontieră, Poliția … sau conform legii noi, Inspectoratul de Poliție, avem protecție civilă și situații excepționale și avem carabinieri.

Domnul Gheorghe Anghel: Dar acest proiect de Lege se numește despre activitatea Poliției.

Domnul Dorin Recean: Exact.

Domnul Gheorghe Anghel: Adică, aici, după cum eu înțeleg, acest proiect de lege reglementează doar activitatea Poliției criminale și a Poliției ordine publică.

Domnul Dorin Recean: Acest proiect de lege reglementează activitatea organelor Poliției, care sînt responsabile, în primul rînd, pentru menținerea ordinii publice. Aici intră: Poliția ordine publică și Poliția de combatere a criminalității.

Domnul Gheorghe Anghel: Bine. Nu sînt de acord, dar nu vreau să pierd timpul. E clară poziția dumneavoastră. A doua întrebare, pe care eu vreau să v-o pun, este legată de finanțarea, întreținerea Poliției. În această lege, după cîte eu înțeleg, Poliția actuală municipală devine Poliție finanțată de la bugetul de stat. Spuneți, vă rog, iată, pentru șefii de post, inspectorii de sector, cine își asumă responsabilitatea de întreținere? Este vorba de asigurare cu transport, asigurare cu birouri, telefon de serviciu ș.a.m.d.

Domnul Dorin Recean: Legea reglementează activitatea Poliției de stat, este foarte important să înțelegem acest lucru. Și, de asemenea, legea vrea un serviciu uniform, un serviciu ordine publică uniform în toată țara, indiferent de capacitatea de plată a unității teritorial-administrative respective. Este obligația noastră să asigurăm securitatea cetățeanului, ordinea publică și mediul respectiv pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale omului în fiecare localitate și pe orice centimetru pătrat din țară.

Domnul Gheorghe Anghel: Eu, totuși, vreau să concretizez: cine, cui îi aparține responsabilitatea de asigurare cu birouri de serviciu, cu transport de serviciu? Autorităților locale sau autorităților centrale?

Domnul Dorin Recean: Autoritatea centrală este responsabilitatea completă a autorității centrale. În cazul în care administrația publică locală are suficiente resurse, această lege nu interzice finanțarea suplimentară a organelor afacerilor interne.

Domnul Gheorghe Anghel: Bine. Dar de ce acest lucru nu este expus în lege?

Domnul Dorin Recean: Există în lege. Există în lege, la articolul 10 se stabilește foarte clar de unde poate să vină finanțarea poliției.

Domnul Gheorghe Anghel: În lege nu-i chiar clar. În lege e scris: finanțarea se asigură de la bugetul de stat. Și, în același timp, este scris că autoritățile publice locale pot finanța unele acțiuni ale Poliției.

Domnul Dorin Recean: Deci este de domeniul de competență al autorităților publice locale. Respectiv, aceasta se reglementează prin legislația respectivă. Noi aici vorbim despre Legea cu privire la Poliție și statutul polițistului și, respectiv, avem un sistem desconcentrat, nu descentralizat, dar desconcentrat de asigurare, încă o dată zic, uniformă a serviciului public.

Domnul Gheorghe Anghel: Eu înțeleg ce spuneți dumneavoastră, dar cred că dumneavoastră nu înțelegeți ce spun eu. De unde o să ia autoritățile centrale birouri în toate localitățile țării? O să construiască pentru fiecare șef de post o încăpere aparte?

Domnul Dorin Recean: Nu trebuie …

Domnul Gheorghe Anghel: Sau o să oblige …

Domnul Dorin Recean: Nu trebuie nimeni să construiască nimic. Se schimbă modalitatea de asigurare a ordinii publice. Obiectivul este, unu, să asigurăm același serviciu public pentru absolut orice cetățean din Republica Moldova, indiferent de capacitatea de plată a unității administrativ-teritoriale respective. Și doi, de asemenea, foarte important, să depolitizăm Poliția cap-coadă, adică nu doar la nivel central, dar și la nivel local. Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Anghel: Domnule ministru, Ceea ce vorbesc eu nu are nimic cu politizarea sau depolitizarea. Eu spun că șeful de post nu are birou de serviciu. Primarul nu este obligat, prin lege, să-i ofere acest birou, acest spațiu de serviciu și autoritățile centrale nu pot să impună Primăria să-i acorde acest birou. Fiindcă Primăria activează după principiul autonomiei locale.

Domnul Dorin Recean: Repet încă o dată. Acest proiect de lege asigură expres exercitarea mandatului Poliției pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule ministru. Domnule Anghel, Vă mulțumesc. Microfonul nr.3, vă rog.

Domnul Gheorghe Anghel: Domnule Președinte …

Domnul Vladimir Plahotniuc: Două întrebări … ați fost. Vă rog, microfonul nr.3. Domnule Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule ministru, Eu sînt nevoit să vă aduc felicitări, pentru că ați reușit să aduceți în Parlament un proiect de Lege privitor la Poliție demagogic.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Aceasta e prima întrebare, domnule Reșetnicov?

Domnul Artur Reșetnicov: Un proiect de lege …

Domnul Vladimir Plahotniuc: A doua.

Domnul Artur Reșetnicov: … foarte deșert. (Aplauze.) Un proiect care va distruge Poliția și va atenta asupra siguranței cetățenilor. Eu voi folosi Regulamentul și voi acorda două întrebări, deși am cu mult mai multe. Pentru că este foarte periculos atunci cînd un sistem, de bine, de rău, a funcționat, a asigurat protecția cetățenilor, proprietății statului, și veniți în grabă cu un proiect, motivînd că doriți să depolitizați și sensul depolitizării reiese din afirmația dumneavoastră că doriți să scăpați de responsabilitatea politică, pentru că, pînă acum, ați cumulat două funcții: de polițist și de ministru. Și acum doriți să creați un Inspectorat al Poliției care va fi nu altceva decît inclus în algoritmul politic al Alianței de guvernare. Dmitri Gheorghevici, Ascultați atent. Prim mea întrebare. Acest proiect va necesita surse financiare enorme pentru implementare. Pentru că Poliția va trece la altă uniformă, alte cheltuieli tehnice vor fi necesare. Dumneavoastră prevedeați în proiect că aceste cheltuieli vor fi

27 acoperite inclusiv din străinătate, adică nu numai la nivel central și local, cum a menționat colegul meu, dar și din străinătate. Ceea ce este, practic, inadmisibil într- un stat independent și suveran. Dar, rezumînd toate aceste cheltuieli, prima mea întrebare: care va fi costul implementării acestei pseudoreforme în Poliție?

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat, Mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Nu știu ce să zic la capitolul „Demagogie.” Dar primul lucru foarte important, care vine să asigure acest proiect, este depolitizarea, care ne-a făcut deja o dată festa …

Domnul Artur Reșetnicov: Adică, dacă polițistul va schimba culoarea uniformei, aceasta va fi depolitizare?

Domnul Dorin Recean: Eu nu la aceasta mă refeream, domnule deputat. Mă refeream la capacitatea politicului de a se implica în afacerile polițienești. Ceea ce s-a întîmplat deja, cu părere de rău. În ceea ce privește finanțarea Poliției este foarte și foarte important, după cum am zis, să asigurăm un serviciu uniform polițienesc pe întreg teritoriul Republicii Moldova . Acest proiect de lege presupune încadrarea în bugetul alocat pentru sistemul afacerilor interne pentru următorii patru ani. După cum am zis, atît Ministerul Afacerilor Interne, cît și alte instituții beneficiază de asistența bugetară și tehnică din partea partenerilor de dezvoltare. Aceste investiții sînt necesare și ele vor fi realizate, obiectivul fiind creșterea securității cetățeanului Republicii Moldova și asigurarea ordinii publice.

Domnul Artur Reșetnicov: Acesta este răspunsul dumneavoastră, da? Eu vă mulțumesc pentru răspuns. Pentru că am solicitat suma și dumneavoastră, prin răspuns, ați dovedit că proiectul este demagogic. Pentru că, rezumînd ceea ce dumneavoastră ați spus, eu vă traduc în limba rusă: c точки зрения банальной эрудиции не каждый индивид способен игнорировать тенденции парадоксальных иллюзий. Eu v- am dat suma concretă.

Domnul Dorin Recean: Bugetul Ministerului Afacerilor Interne cu toate subdiviziunile pentru anul 2013 este un miliard 500 și puțin, dintre care …

Domnul Artur Reșetnicov: Deci un miliard 500 de milioane de lei, da?

Domnul Dorin Recean: Da. Dintre care patru sute …

Domnul Artur Reșetnicov: Bine. Atît. Mulțumesc. Eu trec la a doua întrebare. De ajuns. Eu vă rog.

Domnul Dorin Recean: … 460 de milioane sînt alocate pensiilor și asigurărilor sociale.

Domnul Artur Reșetnicov: Exact. Bine.

Domnul Dorin Recean: Adică, efectiv, sînt un miliard 100.

Domnul Artur Reșetnicov: Eu vă mulțumesc. Am primit răspunsul – un miliard 500 de mii pentru aceasta.

Domnul Dorin Recean: Dar acesta este bugetul …

Domnul Artur Reșetnicov: A doua întrebare a mea. La comisie, cînd am disuctat acest proiect, v-am dovedit că foarte … ați ascuns în acest proiect ridicarea limitei de vîrstă pentru serviciu în organele Poliției. Ați încercat să camuflați, dar, în medie, au calculat inclusiv actualii ofițeri-polițiști, că doriți să majorați această limită de vîrstă în medie cu 5 ani pentru fiecare categorie, adică pentru diferite grade ale ofițerilor. Spuneți-mi, vă rog, dumneavoastră ați calculat …

Domnul Dorin Recean: Nu trebuie să induceți în eroare, domnule deputat.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, eu să-mi folosesc… Veți avea posibilitate să răspundeți la întrebare. Deoarece ați ridicat limita de vîrstă în medie cu cinci ani de zile, dumneavoastră ați calculat care va fi numărul de polițiști care au rămas încă în serviciu, vor fi afectați de aceste prevederi și vor fi nevoiți acum să se pensioneze, să plece din serviciu? Și care va fi impactul plecării masive a polițiștilor asupra asigurării ordinii publice?

Domnul Dorin Recean: Unu. Nu trebuie să inducem în eroare atît polițiștii, cît și cetățenii, care participă nemijlocit și la aceste dezbateri prin faptul că ne privesc, da? Deci foarte important, se va produce o creștere pentru anumite categorii de maximum 2 ani jumătate. Atenție! Foarte și foarte important. Avem polițiști de 40 de ani, pe care îi scoatem din circuit. Întrebați acești polițiști dacă ei mai vor să lucreze …

Domnul Artur Reșetnicov: Nu trebuie să trișați …

Domnul Dorin Recean: … sau statul îi pensionează?

Domnul Artur Reșetnicov: … pentru că ei lucrează. Ei lucrează, acești polițiști, la dorința lor.

Domnul Dorin Recean: Păi, eu despre aceasta și vorbesc, noi vrem, societatea vrea să pensioneze acești polițiști. Polițiștii își doresc și în continuare să …

Domnul Artur Reșetnicov: Dacă are acest drept, el poate să folosească acest drept, dar nu statul să-l oblige. Domnule ministru, Dumneavoastră, răspunzînd la prima mea întrebare, din acele un miliard 500 de milioane de lei, ați spus că pentru anul 2013 – 500 de milioane aproape, 460 de milioane sînt prevăzute pentru achitarea îndemnizațiilor la pensionare. Iată, prin cifra respectivă dumneavoastră ați descoperit că vor pleca masiv și dumneavoastră prognozați că polițiștii care au atins acum vîrsta de pensionare vor pleca.

Domnul Dorin Recean: Nu, acestea sînt pensiile. Domnule deputat, Vă rog să nu induceți în eroare.

Domnul Artur Reșetnicov: Eu regret că ați venit cu așa proiect de distrugere a Poliției.

Domnul Dorin Recean: Nu induceți în eroare colegii dumneavoastră și societatea. Eu am numit bugetul de pensii, nu de pensionare.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Am două întrebări, deși am cu mult mai multe. Înainte de a trece la întrebări, am să rog Secretariatul să mă înscrie cu o luare de cuvînt la acest proiect de lege. Spuneți-mi, vă rog, care a fost raționamentul de a menține trei subdiviziuni polițienești în urma reformei? Deci este vorba de Poliția de Frontieră, Corpul de carabinieri și Inspectoratul General de Poliție, așa cum îl propuneți, pe cînd în varianta Conceptului reformei era o singură subdiviziune polițienească în cadrul Ministerului de Interne.

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat, Mulțumesc pentru întrebare. Este o întrebare de principii și o întrebare de structură. În ceea ce privește Poliția și Poliția de Frontieră trebuie să asigurăm, pe de-o parte, cu Poliția de Frontieră managementul integrat al frontierei. Respectiv, acesta este obiectivul Poliției de Frontieră. Cu Poliția asigurăm menținerea ordinii publice și, în caz de necesitate, asigurarea și restabilirea ordinii publice. În ceea ce privește carabinierii, aici sînt puncte împărțite de vedere în ceea ce privește cum statul gestionează corect asigurarea și restabilirea ordinii publice. Guvernul, din punct de vedere tehnic, a trebuit să vină cu o astfel de lege, pentru că este Strategia Națională, care definește aceste competențe. Aici Guvernul a analizat oportunitatea transformării carabinierilor în Poliție de asigurare și restabilire ordine publică. Dar aceasta ține de competența Parlamentului să decidă. Guvernul a fost în situația în care să prezinte acest proiect de lege în acest mod. Dar există această problemă structurală.

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru, De fapt, și Inspectoratul General de Poliție, în varianta proiectului de lege, și Corpul de Carabinieri, în varianta celuilalt proiect de lege, care urmează să-l examinăm, au competențe suprapuse și dumneavoastră ați remarcat, inclusiv de la tribuna centrală: asigurarea și restabilirea ordinii publice. Pentru că în această variantă existența Corpului de Carabinieri eu nu o văd deloc justificată. Dar o să discutăm la… atunci cînd o să examinăm proiectul de lege.

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat, O singură remarcă aici. Prin aceste două legi, noi am venit cu separarea clară a responsabilităților, de pe o parte, de menținere a ordinii publice de către Inspectoratul General de Poliție și de asigurare și restabilire a ordinii publice de către carabinieri.

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru…

Domnul Dorin Recean: Este adevărat…

Domnul Mihai Godea: …dacă intrăm în discuțiile lingvistice…

Domnul Dorin Recean: Este, este…

Domnul Mihai Godea: …o să vă demonstrez că asigurarea și menținerea sînt lucruri similare.

Domnul Dorin Recean: …este vorba despre definiția clară a ce înseamnă 3 domenii: menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Dorin Recean: Mulțumesc.

Domnul Mihai Godea: A doua întrebare, mai concretă. Deși, zic, căci am foarte multe întrebări. La articolul 25: ”în scopul asigurării atribuțiilor poliției, poliția va putea să facă înregistrări foto, audio și video”. Cum se leagă chestia aceasta cu inviolabilitatea vieții private și alte prevederi constituționale?

Domnul Dorin Recean: Este, este foarte simplu, domnule Godea. Se va face în limita legislației în vigoare în ceea ce privește, pe de o parte, legislația cu privire la activitatea specială de investigație. Acesta este un lucru. Al doilea. În strictă conformitate cu legislația națională, care este omologată la legislația europeană în ceea ce privește protejarea informației personale, datelor cu privire la persoane.

Domnul Mihai Godea: Vă mulțumesc și în luare de cuvînt mai multe…

Domul Dorin Recean: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc. Domnule ministru, Chiar doresc să vă încurajez pe dumneavoastră și tot corpul polițienesc și sînt ferm convins că în acest proiect de lege, s-a muncit foarte mult cu acele practici europene, se va regăsi tot corpul polițienesc în această lege, și polițiștii trebuie să înțeleagă că este nevoie de o schimbare și de o mentalitate a acestei instituții și, atît timp cît noi n-o să ne schimbăm viziunea clară asupra funcționarului sau a acelui polițist, care este așteptat în fiecare sat al Republicii Moldova, anume prin acest proiect de lege, și eu sînt de acord, noi mai avem de muncit. Avem lectura a doua. Toate acele propuneri cu care noi venim, și avem foarte multe amendamente pentru lectura a doua, în comisie, pe care le vom examina și vom aduce această lege în concordanță, ca fiecare polițist să se regăsească în acest proiect de lege. Vă felicit.

Domnul Dorin Recean: Mulțumesc, domnule deputat. Într-adevăr, obiectivul este să avem un cetățean protejat și un polițist încurajat.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Garizan – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Господин министр, При разработке законопроекта, скажите пожалуйста, привлекались ли специалисты из Исполкома Гагаузии для того, чтобы соблюсти все нормы законоуважения Гагаузии?

Domnul Dorin Recean: Este evident, domnule deputat, că acest proiect a fost consultat cu absolut toate părțile interesate, inclusiv s-a discutat cu reprezentanții UTA Găgăuzia, inclusiv acest proiect a fost adoptat în Guvern, unde este membru din oficiu bașcanul Găgăuziei.

Domnul Oleg Garizan: Господин министр, В этой связи меня интересует, может быть вы уточните, статья 7 пункт е), которая касается назначения на должность начальника ОВД Гагаузии. В том варианте, который у меня, и в том варианте, который у моих товарищей

на молдавском языке формулировка звучит так: «освобождает от должности министр с согласия или по представлению главы Гагаузии». То есть, ставится вопрос о том, что можно и с согласия, и по предложению башкана, а может, в принципе, без учета его мнения. Уточните, пожалуйста, четко, потому что в уложении Гагаузии сказано четко, что министр может назначить только по предложению башкана, согласованного с Народным собранием.

Domnul Dorin Recean: Deci, șeful Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia este numit în funcție sau… și eliberat din funcție cu acordul sau la propunerea guvernatorului Găgăuziei și, atenție, și cu acordul Adunării populare. Deci ministrul nu poate să numească pe cineva fără bașcan și fără Adunarea populară.

Domnul Oleg Garizan: Господин министр, Для того, чтобы не было разночтений, мы представили свои предложения для рассмотрения во втором чтении. Вот эту формулировку «с согласия или по» убрать, просто оставить: «назначает по представлению главы Гагаузии, согласованного на Народном собрании». Тогда не будут никаких разночтений. Это первый вопрос. Второй. Как Вы считаете, вот такая должность, начальник генеральный инспектората, вот там написано, что критериями… один из критериев – он должен быть гражданином Республики Молдова. Это априори понятно, что человек, занимающий такую должность, должен быть гражданином Республики Молдова. Но, как Вы считаете, может ли чиновник такого ранга в Министерстве внутренних дел иметь и гражданство другого государства? Не кажется ли Вам, что здесь надо записать «только гражданином Республики Молдова»?

Domnul Dorin Recean: Eu cred că legea propusă în Parlament este suficientă pentru ca să ne asigurăm, să avem un șef al Inspectoratului General de Poliție, pe care cetățeanul îl așteaptă să facă ordine.

Domnul Oleg Garizan: То есть, Вы допускаете, что такую должность может занимать гражданин другого государства, имея двойное гражданство, да?

Domnul Dorin Recean: Eu am să repet încă o dată: legea presupune criteriile necesare și suficiente pentru ca să alegem un șef al Inspectoratului General de Poliție, care să îndeplinească funcțiile corespunzător, în interesul cetățeanului Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

Domnul Oleg Garizan: Я извиняюсь, я закончу. Господин министр, я не удовлетворен ответом, потому что это больше политический ответ, а не ответ юриста-министра внутренних дел. И просьба: я не думаю, что Вы пренебрегаете мнениями депутатов, в частности моим личном, когда я задал вопрос по вулканештскому случаю о гибели человека. Я Вам просто напоминаю, дайте мне ответ, что там произошло.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr…

Domnul Dorin Recean: Dumneavoastră nu m-ați întrebat, respectiv…

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru…

Domnul Dorin Recean: …eu n-am să răspund.

Domnul Marian Lupu: …la subiect. Da. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, Am și o luare de cuvînt, dar o să vă adresez, la această etapă de dezbatere a proiectului, două întrebări. Spuneți-ne, vă rog frumos, avînd în vedere faptul că în Legea privind Statutul municipiului Chișinău, veche, din 1995, este prevăzută obligativitatea de coordonare, la numire și eliberare a șefului Poliției municipale, cu Consiliul municipal și, avînd în vedere că această prevedere nu se regăsește în proiectul pe care l-ați propus dumneavoastră, spuneți-ne, vă rog frumos, dacă, la etapa de elaborare și pregătire a acestui proiect de lege, ați consultat municipiul Chișinău, municipalitatea, avînd în vedere faptul că, din punctul nostru de vedere, se produce o înrăutățire a situației pe această dimensiune?

Domnul Dorin Recean: Mulțumesc, domnule deputat. Vreau să spun că noi am consultat acest proiect de lege cu absolut toate părțile interesate, așa cum am zis și anterior, inclusiv administrațiile publice locale. Am să reamintesc încă o dată că obiectivul acestui proiect de lege este să asigurăm

35 un serviciu public polițienesc pe întreg teritoriul Republicii Moldova, indiferent de capacitatea de finanțare a administrației publice locale, și, respectiv, noi trebuie să asigurăm…

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Haideți că…

Domnul Dorin Recean: …acest lucru și depolitizarea…

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc mult.

Domnul Dorin Recean: …dacă există o astfel de insistență, atunci noi putem să găsim o formulă prin care administrația publică locală, dar exclusiv eliminînd efectul de politizare a poliției locale.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, Era vorba despre respectarea unei legi, pentru că în Constituție, la articolul 110, se vorbește despre statutul municipiului Chișinău, despre statutul special al municipiului Chișinău care, după aia, a fost detaliat prin Legea din 1995, care spune foarte clar, la articolul 11, că numirea și destituirea șefului Poliției municipale este făcută cu acordul Consiliului municipal și noi considerăm că această prevedere trebuie să rămînă, cel puțin, intactă în sensul neînrăutățirii situației. Și cea de a doua întrebare…

Domnul Dorin Recean: De acord…

Domnul Valeriu Munteanu: …mult mai tehnică. Dacă vreți să-mi răspundeți, vă rog.

Domnul Dorin Recean: Vroiam să zic că sînt de acord cu dumneavoastră, domnule deputat. În momentul, sînt sigur, în momentul în care se va realiza reforma administrației publice locale și vor exista bugetele respective, va fi poliția locală respectivă care va fi reglementată prin legislația respectivă.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu vă mulțumesc foarte mult.

Din informațiile noastre, administrația publică a municipiului Chișinău, care are o lege specială în acest sens, nu a fost consultată la elaborarea acestei legi și, de aceea, va trebui să stăruim împreună ca acest proiect să fie îmbunătățit. (Rumoare în sală.) Și a doua întrebare. La articolul 10, vorbiți despre finanțarea și asigurarea tehnico-materială. În alineatul (1) spuneți în felul următor: ”Poliția este finanțată de la bugetul de stat și din alte surse neinterzise de lege.” Din punctul nostru de vedere, cea de a doua parte a propoziției este una extensivă și ușor periculoasă. Și o să vă zic de ce. Această expresie foarte voalată ”neinterzisă de lege” poate să lase loc ca poliția să fie finanțată, de exemplu, de partidele politice. Și noi știm că există partide politice, care au foarte mulți bani, și altele, care nu au bani deloc. Noi aven ONG-uri, inclusiv din străinătate, autorități criminale, dacă vreți, care, poate nu știe toată lumea, și el o să vină și o să aducă la un Comisariat de Poliție 1 milion de lei donație și după aia o să solicite servicii respective. Noi considerăm că această… a doua parte a propoziției trebuie să fie exclusă din lege și o să vă… o să vă solicităm ca, la lectura a doua, să reformulați acest alineat.

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat, Ceea ce ați menționat ar fi fost adevărat dacă această formulare s-ar fi oprit la ”poliția este finanțată de la bugetul de stat și din alte surse.” Punct. În momentul în care spunem că sînt ”neinterzise de lege”, vreau să vă aduc exemplu. Exemplu este administrația publică locală. Exemplu sînt proiectele de asistență, pe care le avem atît în Ministerul Afacerilor Interne, cît și în alte administrații publice centrale și locale. De asemenea, există servicii, pe care le oferă Ministerul Afacerilor Interne, pe care le cunoaștem cu toții foarte bine. Ceea ce-ați spus dumneavoastră ar fi fost adevărat dacă am fi pus punct după cuvîntul ”alte surse”.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu vă supărați pentru insistența mea și încercarea de a polemiza pe acest subiect, dar în formula în care este, eu cred că, pentru lectura a doua, dumneavoastră trebuie să găsiți acele surse cu adevărat neinterzise, pentru că, vă spuneam, în situația în care lăsăm așa, inclusiv o persoană fizică, dubioasă poate să finanțeze poliția și…

Domnul Dorin Recean: Acest lucru este…

Domnul Valeriu Munteanu: …va finanța atîta…

Domnul Dorin Recean: …acest lucru este expres interzis de lege.

Domnul Marian Lupu: Am fixat, da. Domnule Munteanu, Două întrebări au fost, nu vă supărați. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Ghilețchi – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule ministru, Mă bucur că, într-un sfîrșit, deja prezentați aceste proiecte de lege aici, în Parlament. Sper că, fiind prezentate în ajunul sărbătorilor, vor fi un bun cadou nu doar pentru ministerul pe care îl conduceți, ci pentru întreaga societate. Dar tocmai legat de termene. În dispoziții finale și tranzitorii aveți termenul de 1 ianuarie 2013. Noi sîntem la cîteva zile înainte de 1 ianuarie. Credeți că e posibil, păstrăm termenul așa cum e prevăzut acolo sau îl modificăm, ca să vă fie posibil să implementați legea și să nu intrăm, din start, în contradicții cu legea pe care o votăm astăzi.

Domnul Dorin Recean: Da, acest, acest proiect a început încă în luna… sfîrșit de august – început de septembrie și atunci, da, într-adevăr, în lectura a doua va trebui să modificăm termenul de intrare în vigoare de la 1 februarie încolo, cu siguranță nu pînă la 1 februarie. Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Și a doua întrebare este ce a întrebat domul Godea un pic mai devreme, legat de suprapunerea competențelor, legat de ordinea publică, demilitarizarea poliției, carabinieri. Urmează legea s-o prezentați în scurt timp aici, la tribuna Parlamentului. Dacă ați putea încă o dată menționa cum considerați că ar trebui, în lectura a doua, modificate aceste legi, pentru a asigura ordinea publică așa cum e prevăzut de strategie, așa cum considerați că ar trebui s-o facem nu doar din punct de vedere tehnic, cum v-ați exprimat că ați fost nevoiți să includeți aceste concepte în ambele proiecte de lege.

Domnul Dorin Recean: Mulțumesc foarte mult pentru această întrebare de clarificare, domnule deputat. Deci noi avem de asigurat trei domenii de intervenție. Unu este menținerea ordinii publice. Da, aceasta este activitatea de zi cu zi în ceea ce privește prevenirea eventualelor incidente în ceea ce privește ordinea publică, lupta cu criminalitatea, corupția ș.a.m.d. Aceasta este menținerea ordinii publice. Dincolo de aceasta, mai avem două domenii de intervenție care se referă la asigurarea ordinii publice. Și, de exemplu, atunci cînd sînt diferite evenimente. Fotbal…

Domnul Valeriu Ghilețchi: Manifestări publice.

Domnul Dorin Recean: …diferite manifestări în masă ș.a.m.d. Aceasta este al doilea domeniu de intervenție – asigurarea ordinii publice. Și trei este restabilirea ordinii publice în caz de situații excepționale. Adică, dacă se întîmplă dezordine în masă sau se întîmplă anume activități… anumite activități legate de, să zicem, capturi de oameni ș.a.m.d. Iată, în astfel de cazuri avem activități necesare restabilirii ordinii publice. Deci aceste trei domenii de intervenție trebuie să le asigurăm: fie luăm menținerea ordinii publice și este la poliție, adică nu, aceasta este cu siguranță… Menținerea ordinii publice este responsabilitatea Poliției, Inspectoratului General de Poliție. Acum. Asigurarea și restabilirea ordinii publice, în mod normal, ar trebui s-o facă tot subdiviziuni speciale polițienești. Astăzi, avem carabinierii, cărora noi le delegăm, prin legea nouă, asigurarea și restabilirea ordinii publice, dar aici se poate de privit lucrurile diferit. Dacă vrem să omogenizăm, atunci avem poliția care acoperă toată gama: de la menținerea, asigurarea, restabilirea ordinii publice și, respectiv, profesionalizăm carabinierii și-i transformăm în poliție asigurare și restabilire ordine publică. Dar aceasta, iarăși, este de competența…

Domnul Marian Lupu: Stimate domnule ministru, Nu vă supărați, și Stimați colegi, Eu vă rog mult, și la etapa de întrebări, și la etapa de răspunsuri, fiindcă sînt mulți deputați la microfoane și nu putem să întindem la nesfîrșit aceste dezbateri, foarte compact.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Eu am înțeles, domnule Președinte al ședinței, nu am nimic împotrivă. Trebuie să ținem cont de timp. Dar e o chestiune conceptuală. Noi urmează, într-un timp restrîns, să adoptăm ambele legi în lectura a doua. Ceea ce a menționat domnul ministru e un lucru conceptual important. Eu cred că ar fi bine ca toți deputații să-l înțeleagă că, dacă facem anumite modificări, noi facem modificări de concept al acestei legi, legat de păstrarea ordinii publice. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.3.

Domnul Vadim Mișin: Спасибо.

Уважаемый господин министр, когда Вы говорите о деполитизации полиции, Вы вообще про что говорите? Если говорите о том, что полицейские не могут быть членами партии и других общественно- политических формирований, так это в полиции произошло давно, на законодательном уровне. Если Вы говорите о том, что полиция не будет подвержена влиянию политическому в Республике Молдова, так это, простите меня за откровенность, ваша несбыточная мечта. Так говорили все до единого министры с '91 года и по сегодняшний день, и ничего не менялось, и нечего не изменится. Департамент полиции или, как Вы сегодня несколько по-другому называете, и сегодня во все общество запущен вариант структуризации новой полиции. Скажу Вам честно, там нет ничего принципиально нового. Это все уже проходили. В разных вариантах. Не все получалось, кое-что отменяли, но проходили. У меня один вопрос и мнение фракции. Я сейчас говорю, простите, о двух законах сразу. Чтобы не выходить к микрофону второй раз. То есть, я касаюсь и закона, который Вы докладываете, и следующего закона о карабинерах. Тем более, что командующий сидит здесь. Скажите, пожалуйста, почему ни в одном, ни во втором законе нет социального блока? Что Вы ссылаетесь на Европу? Мы делаем закон как в Европе. Вы простите, я хорошо знаю европейские законы о полиции. Если хотите честно, Вы сейчас принесли в Парламент закон абсолютно не такой как в Европе, потому что нет ни одного европейского закона, где бы не было мощного социального блока. Человек, который пришел на конкурс, человек который пришел в полицию, должен четко понимать, что его ждет социально. Что ждет его, что ждет его семью…

Domnul Marian Lupu: Vadim Nicolaevici, Vă înțeleg foarte bine. Haideți să ne limităm la formularea întrebării.

Domnul Vadim Mișin: Теперь вопрос. Вернее, мнение нашей фракции. Мы не может поддержать ни один, ни второй вопрос в первом чтении только ввиду отсутствия социального блока. Если такой блок в результате доработки появится и в Законе о полиции, и в Законе о карабинерах, мы отдельно будем рассматривать для второго чтения.

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat, Eu vă mulțumesc foarte mult. Am să răspund în ceea ce privește depolitizarea. Astăzi, ministerul are capacitatea de influență asupra poliției în virtutea legislației în vigoare. Ministrul face, practic, ceea ce gîndește că poate să facă în poliție: angajează, dă afară,

40 concediază, schimbă, mută, ș.a.m.d. Aceasta înseamnă capacitatea Ministerului de a influența activitatea Poliției. Doi. Eu vă mulțumesc foarte mult, din numele colegilor mei, pentru declarațiile pe care le-ați făcut în susținerea blocului social. Noi am mers dincolo de declarații și, în această lege, am avut grijă, în mod expres, de blocul social al polițiștilor. Polițistul se expune riscurilor cărora alți funcționari publici nu se expun. Respectiv, am avut grijă de asigurări sociale, am avut grijă de concedii, am avut grijă de timpul de muncă ș.a.m.d., dar, eu, oricum, vă mulțumesc pentru declarațiile de susținere. Am să repet, noi, dincolo de declarații, am și introdus în lege stipulările necesare, pentru ca să avem un polițist motivat. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Microfonul nr.2.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc. Domnule ministru, În primul rînd, o precizare. Ceea ce ține de cenzul de vîrstă, care dă dreptul la pensionare la limita de vîrstă. Pentru ofițerii care.. nu numai ofițerii, dar angajații care dețin… gradul militar pînă… sau gradul special pînă la maior inclusiv, crește limita sau cenzul de vîrstă cu 10 ani, în comparație cu ceea ce există în legea de astăzi. Acum, întrebarea, tot ceea…

Domnul Dorin Recean: Iarăși, este o eroare…

Domnul Gheorghe Anghel: …ce ține de…

Domnul Dorin Recean: Cer scuze.

Domnul Gheorghe Anghel: Ceea ce ține…

Domnul Dorin Recean: Iarăși induceți în eroare, ca și colegul dumneavoastră. Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Anghel: Uitați-vă în proiectul de lege care-l prezentați și o să vedeți, și comparați cu legea care este în vigoare și o să vedeți că eu am dreptate. Acum, întrebarea mea ține tot de protecția socială a polițiștilor. În proiectul pe care dumneavoastră îl propuneți este descris că polițiștii au dreptul la primirea spațiului locativ de serviciu care, apropo, nu poate fi privatizat, indiferent de faptul cît va activa polițistul în serviciu. În legea precedentă această prevedere era garantată prin acordarea compensațiilor în cazul în care acești polițiști nu primeau apartament. Este clar că, în viitorul apropiat, nu toți polițiștii pot fi asigurați cu spațiu locativ. De ce în proiectul de lege prezentat de dumneavoastră nu mai sînt prevăzute compensații pentru închirierea spațiului locativ, inclusiv la plata serviciilor comunale?

Domnul Dorin Recean: Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Anghel: Aceasta dumneavoastră o numiți protecție socială…

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat…

Domnul Gheorghe Anghel: …a polițiștilor mai bună ca în trecut?

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat, Eu vă mulțumesc foarte mult pentru aceste declarații. Eu ziceam că noi trecem la acțiuni. Unu. În această lege se spune foarte clar că în limita posibilităților și disponibilităților, Ministerul Afacerilor Interne, adică Poliția, va asigura loc de trai. Pentru aceasta deja se pregătește hotărîre de Guvern în ceea ce privește parteneriatele publice private, pentru ca noi nu declarativ, dar real să putem să acordăm polițiștilor noștri locuri de trai acolo unde ei sînt detașați sau acolo unde ei funcționează. Și aceasta înseamnă afacere forma real, nu declarativ. Legea presupune expres: în limita disponibilității, să se acorde aceste locuri de trai.

Domnul Gheorghe Anghel: Da, dar dacă nu dispune de această posibilitate, polițistul trebuie să fie asigurat cu anumite…

Domnul Dorin Recean: Păi, noi muncim real și efectiv, ca să putem să asigurăm polițiștii și v-am spus, activele neutilizate, terenuri ș.a.m.d. astăzi sînt transformate în apartamente, în locuri de trai.

Domnul Gheorghe Anghel: Și a doua întrebare. Nu vreau să polemizez la prima întrebare, căci este mult de spus. A doua întrebare: de ce în proiectul de lege propus de dumneavoastră nu se prevede care sînt drepturile și obligațiile polițiștilor de a folosi forța fizică, mijloacele speciale și armele de foc?

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat, Noi, împreună cu dumneavoastră sau fără dumneavoastră, am aprobat acum cîteva… da, cred că o lună și… 6 sau 7 săptămîni în urmă legea specială în ceea ce privește aplicarea forței fizice, aplicarea mijloacelor speciale și aplicarea a armei de foc care stabilește modalitatea de aplicare a forței fizice, mijloacelor speciale și armei de foc a polițiștilor din cadrul Inspectoratului General de Poliție, a polițiștilor din Poliția de Frontieră și a tuturor celorlalte persoane împuternicite din alte instituții ale statului. Acestea sînt două domenii de reglementare diferite.

Domnul Gheorghe Anghel: Da, domnule ministru, aceea este o lege generală prevăzută pentru toate organele de forță.

Domnul Dorin Recean: Nu, este o lege foarte concretă…

Domnul Gheorghe Anghel: Dar această lege…

Domnul Dorin Recean: Și este o lege care…

Domnul Gheorghe Anghel: Această lege prevede, reglementează taman activitatea poliției.

Domnul Dorin Recean: Această…

Domnul Gheorghe Anghel: Și aici ar trebui să… fiindcă…

Domnul Dorin Recean: Această lege reglementează și dă dreptul polițistului de aplicare. Cum se face acest lucru este reglementat foarte clar în legea respectivă care spune că polițiștii, angajații CNA, angajații SPPS-ului și celelalte categorii de persoane care au dreptul să aplice forța fizică, mijloacele speciale și arma de foc.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Microfonul nr.3.

Doamna Stella Jantuan – Fracțiunea PDM: Mulțumesc. Stimate domnule ministru, Această lege este foarte importantă nu atît pentru reformarea Poliției, ci și pentru o asigurare mai eficientă a unui șir de drepturi ale cetățenilor care sînt garantate de Constituție. Cu cît mai bine va fi asigurat și protejat polițistul, cu cît mai înalt va fi nivelul lui de pregătire, cu atît mai eficient își va exercita funcțiile sale. Și, prin urmare, iată, pornind anume din aceste, deci din acest raționament, am unele obiecții și unele întrebări la dumneavoastră. Deci prima, ceea ce ține de articolul 39 al proiectului de lege, care enumeră condițiile speciale pentru a candida la funcția în cadrul Poliției și printre acestea este punctul d) – se bucură de o bună reputație.. Deci nu vi se pare această prevedere cam foarte ambiguă și care necesită niște concretizări totuși ca să-i ofere un caracter mai…

Domnul Dorin Recean: Eu cred că această normă este suficientă pentru ca să putem să responsabilizăm din punct de vedere al societății oamenii care sînt angajați să deservească această societate.

Doamna Stella Jantuan: Deci credeți că criteriul… (Rumoare în sală.) … formularea bună reputație este un…

Domnul Dorin Recean: Într-adevăr, pentru că trebuie să ținem cont de punctul de vedere al societății unde persoana respectivă va realiza serviciul public necesar.

Domnul Marian Lupu: Da.

Doamna Stella Jantuan: Ce înseamnă o bună reputație?

Domnul Marian Lupu: Detaliați.

Doamna Stella Jantuan: Da, bine. Și punctul… și a doua, deci la alineatul (4) articolul 61, dacă ne referim la blocul social. Articolul 61. Asigurarea de stat obligatorie prevede, în caz de mutilare, în legătură cu exercițiul funcției polițistului i se plătește o indemnizație unică în raport cu gravitatea mutilării în următoarele mărimi. Deci: a) – ușoară – 3 salarii lunare; b) medie – 5 salarii lunare; c) gravă – 7 salarii lunare. Deci știm că salariul unui polițist este de aproximativ 3000 de lei. Credeți că pentru o mutilare gravă…

Domnul Dorin Recean: 3500 – 3700…

Doamna Stella Jantuan: …pentru ca să se simtă mai protejat, aceste indemnizații unice sînt suficiente?

Domnul Dorin Recean: Vă mulțumesc…

Doamna Stella Jantuan: În contextul reformării…

Domnul Dorin Recean: …foarte mult, doamnă deputat. Dacă mă întrebați pe mine, gradul de salarizare a polițiștilor nu corespunde exact gardului de risc cărora polițiștii se expun. Acum, noi trebuie să reieșim din realitățile care sînt. Noi sîntem în continuă negociere în cadrul Guvernului, pentru ca să putem investi mai mult în poliție, în salarii, în beneficii ș.a.m.d. Este nivelul realist, nu nivelul care trebuie să corespundă neapărat nivelului de risc cărora polițiștii se supun. Noi vrem să dăm mai multe compensații, noi vrem să dăm pachet social mai mare, salarii mai mari. Trebuie să reieșim din realitățile pe care le avem, dar noi, în continuare, vom crește efortul și investițiile pe care le facem întru asigurarea ordinii publice.

Doamna Stella Jantuan: Deci dacă se ridică salariile la judecători, la... de ce să nu se ridice și indemnizația aceasta pentru…

Domnul Dorin Recean: Este…

Doamna Stella Jantuan: …polițiști, dacă noi dorim ca societatea să fie protejată?

Domnul Dorin Recean: Este de competența Parlamentului, atunci cînd aprobă Legea bugetului, să…

Doamna Stella Jantuan: Este de competența dumneavoastră cînd spuneți despre…

Domnul Dorin Recean: Noi…

Doamna Stella Jantuan: …indemnizații.

Domnul Dorin Recean: Noi în permanență vorbim despre acest lucru și solicităm salarii și pachete sociale mai mari.

Doamna Stella Jantuan: Și încă, ultima întrebare. Vă mulțumesc. Articolul 63 din această lege. Asigurarea polițistului cu spațiu locativ de serviciu, la care s-au referit mai mulți colegi. Alineatul (2) prevede că, dacă polițistul și soția, soțul acestuia nu deține în proprietate locuință în localitatea unde activează, acesta are dreptul la spațiu locativ de serviciu pentru perioada de activitate în localitatea respectivă care se repartizează în limita disponibilului, în modul aprobat de ministrul afacerilor interne. Deci această sintagmă, „care se repartizează în limita disponibilului”, poate fi interpretată și abuziv și să servească drept un paravan astfel încît… în cazurile în care polițiștii, din diferite motive, nu sînt asigurați cu domiciliu.

Domnul Dorin Recean: Nu va fi utilizată în mod abuziv. Ba, din contra, Ministerul Afacerilor Interne acum, odată cu integrarea tuturor serviciilor polițienești în cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu optimizarea care loc în ceea ce privește spațiile, terenurile ș.a.m.d., aceasta și face, transformă activele neutilizate în spațiu locativ pentru angajații noștri, pentru polițiști. Acesta este un lucru foarte și foarte important și noi anume aceasta facem. Încă o dată, nu la nivel declarativ, dar la nivel efectiv, de realizare a acestor lucruri.

Doamna Stella Jantuan: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Microfonul nr.2.

Domnul Veaceslav Bondari – Fracțiunea PCRM: Господин министр, в старом законе о полиции не было такого артикула, как вот сейчас артикул 36 – рабочее время. Тогда полицейский, приходя на работу знал, что у него работа не лимитирована, сверх никто не говорил ему сколько, где и как будет работать, за это он получал льготы, раньше уходил на пенсию и получал пенсию гораздо выше чем в среднем по экономике. Вы в новом законе ввели артикол 36, где для полицейских устанавливается продолжительность рабочей недели 40 часов и вот в этом же артиколе третий пункт, написали, что при необходимости полицейский обязан явиться в соответствии с письменным а в срочных случаях устным распоряжением руководства подразделении полиции для выполнения служебных обязанностей и так далее, по тексту. То есть, учитывается то, что может быть переработка и соответственная оплата. Скажите, кто будет учитывать все эти часы в подразделении полиции?

Domnul Dorin Recean: Domnule deputat, Vă mulțumesc pentru această întrebare și că ați atras atenție anume la acest articol, pentru că el, încă o dată, arată efortul nostru de a proteja polițistul, de a-i acorda mai multe drepturi și de a… mă de refer la drepturile cetățenești ale unui angajat și, în felul acesta, să recompensăm timpul suplimentar pe care îl va acorda polițistul societății. Nu există nici o problemă tehnică de evidență a acestui timp. Acest lucru este ușor realizabil, ținînd cont de mijloacele tehnice care există. Dar, încă o dată am să repet, este, ați atras atenția exact acolo unde noi avem grijă ca polițistul să fie…

Domnul Marian Lupu: Am înțeles, domnule ministru.

Domnul Dorin Recean: …compensat de supraorele de lucru.

Domnul Marian Lupu: …mai compact. Altă întrebare? Microfonul nr.2.

Domnul Veaceslav Bondari: Хорошо. Тогда в соответствии с вашим ответом еще один вопрос. Значит, получается, что участковые инспектора, криминальная полиция, у них постоянно будет эта переработка. Знаете, у них такой обьем работы, что невозможно запланировать, где, как и что. И вот, в соответствии с третьим пунктом 36 статьи получается, что если бабушка прибежит к участковому и сказала срочно заявить о преступлении или принимать срочные меры, то он должен вначале созвониться с начальством чтобы ему…

Domnul Dorin Recean: Nu.

Domnul Veaceslav Bondari: Это, эти часы записали потому, что это не пойдет в учет, а потом идти и заниматься раскрытием преступлений.

Domnul Dorin Recean: Nu.

Domnul Veaceslav Bondari: Вместо того, чтобы срочно реагировать на эти вещи. И если человек, как говорится, порядочный и нормальный, то он побежит, а если, скажем так, не очень, то в соответствии с этим третьим, пунктом артикола никто его даже не накажет и не привлечет…

Domnul Dorin Recean: Legea…

Domnul Veaceslav Bondari: К ответственности.

Domnul Dorin Recean: Legea prevede expres obligația polițistului de a interveni 24 din 24 atunci cînd este solicitat. Tot legea, prin articolul 36, stipulează: în cazul în care el este solicitat peste 40 de ore pe săptămînă, statul îi plătește pentru aceste ore suplimentare. În felul acesta, pe de o parte, avem obligația polițistului de a acționa și avem și recompensa pe care societatea trebuie să i-o dea.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Bondari: Ну, секунду. Читайте внимательно, как написано.

Domnul Marian Lupu: Уважаемый коллега, вы задали вопрос…

Domnul Veaceslav Bondari: Полицейский обязан явиться по письменному…

Domnul Marian Lupu: Deconectați, vă rog, microfonul nr.2.

Domnul Veaceslav Bondari: Или устному распо…

Domnul Marian Lupu: Eu rog foarte mult să vă țineți de Regulament. Dumneavoastră aveți timp regulamentar, înscrieți-vă pentru luare de cuvînt. Nu dați din cap. Sînteți leneș. Înscrieți-vă la luări de cuvînt și vorbiți cît vreți – 7 minute. Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea – Fracțiunea PCRM: Stimate domnule ministru, În contextul depolitizării, vreau să abordez alineatul (2) din proiect de la articolul 39. În acest alineat se vorbește despre faptul că candidatul, la angajare, precum și la promovare este supus unui control special în modul stabilit de ministerul… Nu de ministerul, dar de ministrul afacerilor interne. Atunci eu spun, dacă ministrul își asumă pentru fiecare candidat așa obligațiune, de a-i stabili controlul special, atunci despre ce fel de politizare? Și care o să fie criteriile, și care o să fie, să spunem, prioritatea unui sau altui criteriu?

Domnul Dorin Recean: Ministrul…

Domnul Igor Vremea: Sau…

Domnul Dorin Recean: Ministrul stabilește o normă uniformă pentru toate subdiviziunile polițienești ale Ministerului Afacerilor Interne și Departamentul de Securitate Internă va respecta întocmai acest Regulament. Toți angajații Ministerului Afacerilor Interne trebuie să treacă testul de eficiență și integritate. Respectiv, este o normă prin care responsabilizăm angajații Poliției.

Domnul Igor Vremea: Dacă-i responsabilizăm, atunci ar trebui, prin lege, nu prin modul stabilit de ministru, control special.

Domnul Dorin Recean: Păi…

Domnul Igor Vremea: Eu înțeleg că candidatul este supus controlului special în modul stabilit de ministru.

Domnul Dorin Recean: Legea definește…

Domnul Igor Vremea: Iată, aici…

Domnul Dorin Recean: Legea…

Domnul Igor Vremea: Nu-i normal.

Domnul Dorin Recean: Legea definește foarte clar ce înseamnă testul de integritate.

Domnul Igor Vremea: Nu-i aceea ce trebuie. Acum, uitați-vă, la articolul 47 – încetarea serviciului în Poliție. Deci alineatul (1) litera p), deci una din modalitățile sau cazurile în care încetează serviciul în poliție. Este nominalizată pierderea cetățeniei Republicii Moldova. Îmi apare întrebarea: cum puteți dumneavoastră să-l mențineți în serviciu pînă la pierderea cetățeniei, fiindcă vreau să vă zic că însuși decretul prin care se semnează sau de acum se confirmă pierderea cetățeniei este precedat de o procedură de un an de zile, cît durează procedura de renunțare, dar, mai întîi de aceasta, mai este o perioadă pînă la depunerea cererii de pierderi prin care el își stabilește locul de trai peste hotare. Asta-i obligativitate conform Legii cu privire la cetățenie. Și atunci mă întreb: cum poate el să trăiască peste hotare, dar dumneavoastră…

Domnul Marian Lupu: Domnule Vremea…

Domnul Igor Vremea: …să-l țineți în serviciu?

Domnul Marian Lupu: În cazul… e simplă situație. Pentru lectura a doua veniți și propunerea… nu în momentul pierderii cetățeniei…

Domnul Dorin Recean: Dacă se poate…

Domnul Marian Lupu: …dar depunerea cererii. Deci, bine, eu…

Domnul Igor Vremea: Nu depunerea cererii, el se stabilește întîi cu traiul peste hotare, înțelegeți? Pînă la depunerea…

Domnul Marian Lupu: (Rumoare în sală.) …cum dumneavoastră o să considerați, așa și o înaintați, propunerea, fiindcă, într-adevăr…

Domnul Dorin Recean: Dacă ne uităm împreună, atent peste text, peste reglementări, vom observa că aici totul este în regulă.

Domnul Marian Lupu: Și eu vă rog, ultima întrebare, doamnă Domenti. Microfonul nr.3.

Doamna Oxana Domenti: Domnule ministru, Eu voi fi de acord cu colegii mei, care v-au făcut remarcă precum că capitolul „Garanții sociale” este subdezvoltat și necesită perfecționare. Cred că trebuie de lucrat la acest capitol în lectura a doua. Eu am cîteva întrebări, tot în același context. La articolul 62 „dreptul polițistului la ocrotirea sănătății și la asistența medicală” este explicat care sînt drepturile polițistului la ocrotirea sănătății, beneficiază de asistență medicală, tratament gratuit în instituțiile medico-sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne doar polițistul. La noi, în general, medicina se bazează pe medicina de familie și vreau să vă întreb, în acest context: copiilor polițiștilor, soțiilor acestora, unde li se va acorda asistență medicală? Este prevăzut acest lucru undeva?

Domnul Dorin Recean: Încă o dată, vă mulțumesc foarte mult pentru susținerea polițiștilor. Mă bucură această susținere, pentru că noi chiar avem nevoie de ea. Pe de altă parte, am să repet, noi, practic, implementăm această susținere a polițiștilor. Atît polițiștii, cît și membrii familiilor acestora au dreptul să se trateze în instituțiile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.

Doamna Oxana Domenti: Atunci trebuie de scris că și familiile lor, nu doar polițiștii, pentru că aici scrie doar…

Domnul Dorin Recean: Există obligația statului de tratament al polițistului în cadrul instituțiilor specializate și acestea sînt norme exprese din această lege.

Doamna Oxana Domenti: Deci trebuie de scris expres că și membrii familiei au dreptul la asistență medicală.

Domnul Dorin Recean: Încă o dată am să…

Doamna Oxana Domenti: …în aceste instituții.

Domnul Dorin Recean: Încă o dată am să diferențiez aceste lucruri. Deci statul este obligat să acorde asistență medicală în instituțiile specializate. În același timp, membrii familiilor au dreptul să facă acest lucru fie în cadrul instituțiilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, fie în celelalte instituții ale statului.

Doamna Oxana Domenti: Vedeți, de regulă, copiii…

Domnul Dorin Recean: Atenție, statul are grijă…

Doamna Oxana Domenti: Copiii sînt….

Domnul Dorin Recean: Statul are grijă de copii.

Doamna Oxana Domenti: Înregistrați la aceeași instituție medicală ca și părinții lor. În cazul în care…

Domnul Dorin Recean: Statul…

Doamna Oxana Domenti: Părintele este polițist, copilul trebuie să fie deservit în aceeași instituție.

Domnul Dorin Recean: Statul…

Doamna Oxana Domenti: Și familia.

Domnul Dorin Recean: Statul are grijă de fiecare copilaș în țara aceasta și, respectiv, se poate întîmpla că el are nevoie de tratament nu în spitalul militar, dar, prin mecanismul de asigurare medicală, să meargă la un spital specializat, doamnă deputat.

Doamna Oxana Domenti: Noi nu avem spitale specializate de copii.

Domnul Marian Lupu: Doamnă Domenti, Nu…

Doamna Oxana Domenti: Avem, dar aceasta e o…

Domnul Marian Lupu: Propuneți.

Doamna Oxana Domenti: Aceasta e o etapă ulterioară.

Domnul Dorin Recean: Avem spitale…

Domnul Marian Lupu: Dacă vedeți că este o scăpare…

Domnul Dorin Recean: Specializate.

Doamna Oxana Domenti: Avem întotdeauna o... (Rumoare în sală.) Avem întotdeauna această problemă, există și în prezent în familiile, inclusiv ale polițiștilor, nu au asistența medicală necesară.

Domnul Dorin Recean: Au asistenț medicală insuficientă, nu că nu necesară și am spus: noi vrem să acordăm mai multe drepturi și resurse financiare.

Doamna Oxana Domenti: Bine, insuficientă.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Doamna Oxana Domenti: Și vreau să vă mai pun o întrebare vizavi de deplasările de serviciu. Transferul de deplasare în interes de serviciu, articolul 44, prevede că deplasarea în interes de serviciu se efectuează fără acordul polițiștilor pe o perioadă cel mult 60 de zile pe parcursul unui an. Nu este prea mult pentru familia polițistului ca, fără acordul acestuia, acesta să lipsească din familie tocmai 60 de zile? Este o practică…

Domnul Dorin Recean: Legea vrea să asigure.

Doamna Oxana Domenti: …în acest sens.

Domnul Dorin Recean: Un echilibru între necesitățile societății de asigurare, ordine publică și asigurarea confortului polițistului. Din punctul nostru de vedere, este o normă care ține cont și de necesitatea de asigurare de ordinea publică, dar și de drepturile fundamentale ale omului, în cazul acesta ale polițistului.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

Doamna Oxana Domenti: Are și dreptul la familie. Și vizavi de concediile sociale. Văd că faceți referire că polițiștii au dreptul la concedii sociale. La ce concedii vă referiți, pentru că legislația actuală precede dreptul la aceste concedii sociale doar în cadrul, este reglementat mai mult în cadrul situației concediilor finanțate din bugetul asigurărilor sociale.

Domnul Dorin Recean: Concediile sociale din această lege se referă la faptul că polițistul este funcționar public, dar cu statut social. Respectiv, toată legislația în ceea ce privește funcționarul public se reflectă automat și asupra polițiștilor…

Doamna Oxana Domenti: Funcționarii publici plătesc contribuții de asigurări sociale și, respectiv, din fondul de asigurări sociale sînt plătite aceste concedii sociale. Nu știu exact la care vă referiți dumneavoastră.

Domnul Dorin Recean: Exact la aceasta mă refer. Polițiștii și…

Doamna Oxana Domenti: Polițiștii nu plătesc aceste contribuții de asigurări sociale și, respectiv, în bugetul asigurărilor sociale nu sînt prevăzute resurse financiare pentru aceste concedii…

Domnul Dorin Recean: Deci polițiștii funcționari publici și angajații Poliției funcționari publici vor fi beneficiari ai acestor, bine, a acestor beneficii, să zicem așa. Cer scuze de…

Domnul Marian Lupu: Eu vă mulțumesc.

Doamna Oxana Domenti: …ale acestor concedii sociale. Trebuie perfecționată legislația, pentru că există…

Domnul Marian Lupu: Vă mulțumesc.

Doamna Oxana Domenti: …goluri.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Microfonul nr.5. Ultimele două întrebări.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule ministru, Să nu credeți că noi nu sîntem ca și polițiștii să aibă salarii bune. Liberalii susțin să avem Poliție bună cu salarii bune. Numai că salarii bune pot avea procurorii, polițiștii, judecătorii și toți cetățenii republicii care au un loc de muncă în cazul în care economia care funcționează nu este furată. Adică, dacă vrem să avem salarii bune, înseamnă că trebuie să funcționeze legea, diminuată corupția, contrabanda, economia tenebră și atunci salarii mari tuturor care reprezintă organele de drept. Acum ce ține de … Dumneavoastră ați spus că pînă la … sau și, astăzi, pînă la adoptarea acestui proiect de lege, sînteți ministru și Șeful Poliției. Așa ați zis?

Domnul Dorin Recean: Așa. Cu părere de rău.

Domnul Mihai Ghimpu: Acum, în articolul 7 …

Domnul Dorin Recean: Aceasta nu înseamnă că ministrul afacerilor interne nu are responsabilitate sută la sută pentru …

Domnul Mihai Ghimpu: De acord. Dumneavoastră ați vorbit într-o oarecare măsură de descentralizare. Aceasta am vrut să spun.

Domnul Dorin Recean: Desconcentrare.

Domnul Mihai Ghimpu: Desconcentrare, da. Și depolitizare, totodată.

Domnul Dorin Recean: Și depolitizare.

Domnul Mihai Ghimpu: Dacă ne uităm la articolul 7, da, apoi e greu de înțeles ce ați spus dumneavoastră. Că, pe de o parte, descentralizare, depolitizare, desconcentrare, dar, pe de altă parte, articolul 7 îi readuce din nou ministrului atribuțiile care sînt și politizare, și concentrare ș.a.m.d. Cum facem noi în viitor, în lectura a doua?

Domnul Dorin Recean: Domnule Președinte, Dacă se poate să discutăm concret pe o normă care este aici și care politizează sau nu știu ce face, atunci eu sînt de acord să analizăm această formulare. Aici se asigură echilibru între responsabilitatea ministrului afacerilor interne, responsabilitatea personală pentru asigurarea ordinii publice și independența operațională a Inspectoratului General de Poliție. Respectiv, de principiu, politica de cadre în cadrul Inspectoratului General de Poliție o face Șeful Inspectoratului General de Poliție. În ceea ce privește structura și subdiviziunile specializate, sînt aprobate de către ministru.

Domnul Mihai Ghimpu: Cine răspunde de activitatea Poliției: ministrul sau Șeful Inspectoratului General de Poliție?

Domnul Dorin Recean: De ordinea publică este responsabil ministrul. De activitatea Poliției este responsabil Șeful Inspectoratului General de Poliție, obiectivul final fiind ordinea publică.

Domnul Mihai Ghimpu: Și, atunci, cum să înțelegem …

Domnul Dorin Recean: Și atunci este un echilibru între ceea ce poate să facă ministrul și ceea ce trebuie să facă Șeful Inspectorului General de Poliție.

Domnul Mihai Ghimpu: Dumneavoastră considerați că-i echilibru, eu consider altfel. Atunci cînd dumneavoastră …

Domnul Marian Lupu: … la comisie?

Domnul Mihai Ghimpu: …numiți, dumneavoastră numiți toți acei care dețin funcții în cadrul Inspectoratului General de Poliție.

Domnul Dorin Recean: Nu. Doar eu pot să aprob, nu să numesc. Însă … doar la propunerea Șefului Inspectoratului General de Poliție.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu aprob. Eu sînt jurist și știu ce înseamnă „aprob.”

Domnul Dorin Recean: Păi, da, însă doar la propunerea Șefului Inspectoratului General de Poliție.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Lectura a doua mai vorbim.

Domnul Dorin Recean: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Tot? Întrebări? Ultima. Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Господин министр, Вы в своем рапорте, в ответах на вопросы, утверждаете о том, что полицейские являются государственными служащими. Относительно государственных служащих существует органический закон – Закон о государственной службе. По какому закону будут функционировать полицейские? Если Закон о полиции есть уточнение, то тогда он должен быть ординарным законом, который ограничивает в каком-то плане действие Закона о государственной службе. В полиции существуют и государственные служащие, они могут быть в архиве где-то, в службе кадров и так далее и тому подобное. Но полицейский – офицер, значит, если он является государственным служащим, Закон о полиции должен быть в развитие Закона о государственной службе. Раз. Не противоречить ему. И второе. Все они должны уплачивать тогда взносы социального страхования.

Domnul Dorin Recean: Deci această lege definește foarte clar, domnule deputat, faptul că polițistul este un funcționar public cu statut special. Acest statut special este acordat polițistului în virtutea riscurilor sporite, căruia acest angajat public este supus pe parcursul exercitării funcțiilor lui. Respectiv, activitatea funcționarului public cu statut special este reglementată de această Lege a Poliției și statutului polițistului.

Domnul Oleg Reidman: Этот Закон органический о полиции или специальный?

Domnul Dorin Recean: Acest …

Domnul Marian Lupu: Ну, конечно органический. У нас нет специального.

Domnul Dorin Recean: Este o lege organică.

Domnul Oleg Reidman: Так мы имеем два закона органических равных между собой и имеем постоянные контрадикции между законами.

Domnul Dorin Recean: Noi avem o lege care definește un statut special al funcționarului public. Și acest statut special îl face polițist.

Domnul Oleg Reidman: Мне кажется, что есть определенная путаница между тем, что полицист находится на службе у государства и у общества, и тем, что он государственный служащий. Мне кажется, здесь нужно вносить серьезную ясность. В противном случае мы получим серьезные противоречия.

Domnul Dorin Recean: Totul este absolut clar. Și polițistul trebuie să servească interesului cetățeanului, dar nu interesului instituțional.

Domnul Marian Lupu: Da. Domnule ministru, Eu vă mulțumesc.

Domnul Dorin Recean: Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Pentru dumneavoastră este clar absolut, dar noi punem întrebări aici, dacă noi nu sîntem siguri că este clar. Numai timpul poate să fie arbitru.

Domnul Marian Lupu: Ну, так и быть.

Domnul Dorin Recean: Exact. Noi vom face reforma, vom implementa-o și vom arăta rezultatele.

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru, Eu vă mulțumesc. Rog să luați loc. Stimați colegi … O clipă, domnule președinte al comisiei. Eu vreau să consult colegii și să readuc aminte că, înainte de a începe examinarea proiectului la care sîntem, am amînat procesul de încheiere a dezbaterilor și votului pe marginea proiectului nr.1257. Am consultat extrasul din stenogramă, este foarte clar indicat că situația mă impune, în calitate de Președinte al ședinței, să merg direct la votul pentru lectura a doua, acestea fiind condițiile. Să vedem ce facem aici. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Noi am parcurs toate procedurile legate de pregătirea pentru lectura a doua a acestui proiect, a fost prezentat raportul comisiei, au fost dezacorduri legate de ipotetice amendamente, care au fost formulate, au fost expuse pozițiile tranșante ale fracțiunilor. Exact în condițiile în care a fost prezentat raportul comisiei, exact în condițiile în care a fost expusă poziția Fracțiunii noastre privind votul în a doua lectură pentru redacția venită de la autor, noi solicităm ca exercițiul de vot pe acest proiect să fie la începutul următoarei ședințe de plen.

Domnul Marian Lupu: Poziția a fost înregistrată. În așa mod, continuăm, stimați colegi. Nr.2630. Comisia. Domnule președinte al comisiei, Vă rog.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimați colegi, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a examinat proiectul de Lege cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și relatează următoarele. Proiectul a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de Guvernul Republicii Moldova, fapt ce corespunde articolelor 33, 73 și 74 din Constituția Republicii Moldova. Prezentul proiect este elaborat în vederea perfecționării cadrului legal al activității Poliției, astfel încît să asigure un serviciu de polițiști profesioniști care să exercite atribuțiile sale în interesul cetățenilor și al comunității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform notei informative, proiectul prenotat va servi drept bază pentru înaintarea și aprobarea cadrului legislativ normativ nou în vederea optimizării procedurilor interne de activitate, perfecționării modului de selectare, angajare, promovare, educare și formare profesională a personalului în cadrul Poliției, cerințe inedite și în procesul de realizare a angajamentului Republicii Moldova pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Obiecțiile și propunerile de modificare sau completare, prezentate pînă la etapa actuală de către comisiile permanente, reprezentanți ai societății civile în cadrul dezbaterilor publice, vor fi luate în considerare în procesul examinării pentru lectura a doua. Urmare a dezbaterilor, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică informează despre imposibilitatea luării unei decizii finale pe marginea proiectului de Lege cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. Iar despre oportunitatea adoptării acestui proiect urmează să se pronunțe plenul Parlamentului.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări? Nu sînt. Vă mulțumesc. Stimați colegi, S-au înregistrat pentru luare de cuvînt patru deputați. Deci îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul deputat Anghel.

Domnul Gheorghe Anghel: Onorat Parlament, Stimați colegi, În societate, dar și în Parlament demult se discută despre reforma în Ministerul Afacerilor Interne, dar aceasta deloc nu înseamnă că această reformă o dorește cineva sau ea este așteptată. Fiindcă toată lumea deja cunoaște la ce duc așa-numitele reforme pe care le promovează Alianța de guvernare. Ca exemplu pot să aduc reforma din domeniul educației, ceea ce se întîmplă în domeniul medicinii, reforme promovate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Acum i-a venit rîndul și Ministerului de Interne. Dacă să analizăm cum stau lucrurile în asigurarea ordinii publice și securității publice, este evident că, cu adevărat, este necesar de efectuat urgent reforme în acest domeniu și în instituția care are această misiune, fiindcă situația criminogenă din țară iese de sub control. Noi nu odată am semnalat despre creșterea galopantă a criminalității, inclusiv sau în primul rînd a crimelor grave, începînd chiar cu anul de cînd Alianța a venit la guvernare. Acum, în plină zi, au loc reglări de conturi cu utilizarea armelor de foc, explozii la comandă, care aruncă în aer mașini. Aceste lucruri au devenit deja obișnuite. Și Poliția nu mai reușește să reacționeze și să combată acest fenomen. Proiectul de lege, propus spre examinare, ar trebui să vină cu niște prevederi, care ar servi ca instrumente pentru organele polițienești în ridicarea eficacității activității lor. Factorii principali care determină rezultatul muncii polițiștilor sînt: operativitatea, mobilitatea și pregătirea profesională a cadrelor. Dacă e să analizăm proiectul de lege, noi nu vedem nici un capitol, nici un articol și nici un semn care ar demonstra că legea, odată intrată în vigoare, va duce la îmbunătățirea activității polițienești. Și am să argumentez această afirmație. Operativitatea și mobilitatea, despre care am vorbit mai sus, sînt condiționate, în cea mai mare parte, de asigurarea tehnico-materială. Care este situația în prezent? Cred că o cunoașteți cu toții. Majoritatea absolută a șefilor de post nu dispun de transport de serviciu, 1/3 nu dispun de birouri și de telefoane de serviciu. Și aici este o problemă serioasă nu doar de ordin financiar, dar care cere o reglementare legală. Fiindcă nu-i clar: cui îi aparține obligațiunea de a soluționa aceste probleme, odată ce această subdiviziune, mă refer la Poliția municipală actuală, nu mai este Poliție municipală, ci va fi întreținută din bugetul de stat? În acest proiect am găsit doar două fraze care spun că „finanțarea Poliției se efectuează de la bugetul de stat și că autoritățile publice locale pot finanța unele

61 acțiuni.” Printre altele, în Legea privind administrația publică locală și în Legea privind finanțele publice locale nu se descrie nimic despre aceasta. Și dacă e să mai vorbim și despre starea tehnico-materială a Poliției, posibil că cineva ar putea să argumenteze că nu sînt suficienți bani pentru o asigurare mai bună. Însă îți vine cu greu să crezi în această afirmație în cazul în care culoarea acoperișului Ministerului de Interne se schimbă în culoarea partidului care l-a delegat pe ministru în această funcție și se cheltuie pentru aceasta milioane de lei. Anume pentru aceasta, pentru a determina clar prioritățile unde trebuie de cheltuit banii, este necesar de o reglementare expresă în lege. La fel și o delimitare mai clară: cine asigură șefii de post cu birouri și mașini de serviciu, cine aprovizionează cu combustibil și cine suportă cheltuielile operaționale? Administrația publică locală sau centrală? Acum să vedem cum această lege va asigura un grad mai înalt de pregătire a cadrelor. În proiectul de lege este descris cu lux de amănunte cum va avea loc testarea cadrelor în cîteva articole, care prevăd testarea integrității profesionale, inclusiv testarea la poligraf, uitînd cu desăvîrșire despre pregătirea cadrelor sau mai bine-zis de instruirea lor. Doar că este stipulat că la angajare polițiștii trebuie să aibă absolvită Academia de Poliție, dar nici un cuvînt despre instruirea continuă, despre reciclarea cadrelor. Și încă un moment foarte important, care nu se regăsește în această lege, dacă ea va fi aprobată în varianta propusă, este că ea nu prevede condițiile și limita folosirii forței fizice, mijloacelor speciale și a armelor de foc de către polițiști. Afirmația domnului ministru precum că este o lege specială care reglementează acest domeniu, nu poate fi luată în serios. Eu sînt convins că Legea privind activitatea Poliției și statutul polițistului trebuie numaidecît să aibă un capitol întreg care să reglementeze lucrurile în așa fel, încît să nu aibă de suferit, în urma folosirii acestor mijloace, nici oamenii nevinovați, dar și polițiștii să fie protejați de lege. Cu atît mai mult, că activitatea Poliției este specifică și ea diferă cu mult de cea a altor organe de drept, cum ar fi, de exemplu, SIS sau Procuratura. Și încă un moment foarte important pentru polițiști este faptul că proiectul de lege nu prevede majoritatea garanțiilor sociale prevăzute în articolul 35 al Legii cu privire la Poliție în vigoare, care au fost excluse ilegal de actuala guvernare, lucru confirmat și de Curtea Constituțională. Mă refer la garanțiile statului privind acordarea spațiului locativ, compensații pentru plata chiriei, serviciilor comunale etc. Se creează impresia, stimați colegi, că anume acesta a și fost scopul principal al guvernării de a adopta cît mai urgent această lege, care ar limita polițiștii în aceste drepturi. Însă este evident că așa lege nu poate și nu va duce la îmbunătățirea activității Poliției. De aceea, Fracțiunea Partidului Comuniștilor propune ca acest proiect de lege să fie remis în comisie, fără a fi supus votului, pentru a-l îmbunătăți în așa fel încît, într-adevăr, să efectuăm o reformă cu adevărat de succes. În caz contrar noi vom vota împotrivă. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Îl invit la tribuna Parlamentului, pentru luare de cuvînt, pe domnul deputat Godea.

Domnul Mihai Godea: Doamnă Președinte al ședinței, Stimați colegi, În luarea mea de cuvînt nu mă voi referi la detaliile referitor la conținutul acestui proiect de lege, am făcut o listă de amendamente de vreo 20 la număr pentru lectura a doua. Dar recunosc că nici amendamentele, pe care le-am depus la comisie, nu sînt în măsură să ofere societății sau să îmbunătățească în așa fel proiectul de lege ca societatea să beneficieze de un serviciu polițienesc pe măsura necesităților, dar și așteptărilor oamenilor. Ceea ce nu înțeleg și mă nedumerește profund este lipsa totală de dorință, eu nu zic de capacitate, eu nu zic de voință politică, este lipsa totală de dorință de a renunța la bolile mai vechi, cele de preluare a controlului asupra unor sisteme, instituții și domenii. Pentru că ceea ce propune Guvernul prin Legea cu privire la Poliție și proiectul de Lege cu privire la Corpul de carabinieri nu este reformă. Și orice lucru, orice argument, care încearcă să ne convingă că prin aceste proiecte de lege, de fapt, se urmărește un concept european al reformei Poliției, sînt vorbe goale. Și de ce? Pentru că, stimați colegi, demilitarizarea nu s-a realizat, gradele speciale au rămas în vigoare, care nu se explică și nu au argumentare necesară cum se formează aceste grade și care sînt explicațiile sau baza creării ierarhiei gradelor speciale în Inspectoratul General de Poliție, pe care îl propune Guvernul. Depolitizarea nu s-a realizat și nu se va realiza. În condițiile în care sistemul polițienesc nu este concentrat într-o singură subdiviziune, dar sînt tocmai trei, capacitatea de influență și pîrghii asupra acestor trei subdiviziuni se va păstra în continuare. Descentralizarea, un alt principiu european al activității Poliției, nici pomină în proiectul de lege. Argumentul domnului ministru Recean că, prin centralizarea excesivă a Serviciului polițienesc, se urmărește, de fapt, asigurarea unui serviciu polițienesc echilibrat și uniform pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu ține acest argument, pentru că legea și Constituția obligă puterea executivă și alte instituții ale statului să asigure un serviciu polițienesc adecvat și echitabil pe tot teritoriul Republicii Moldova. În 2009 eram romantic și credeam că sectorul de securitate poate fi reformat printr-o puternică manifestare a voinței politicii. În 2009 am facilitat și am promovat crearea unui Consiliu Consultativ, pe lîngă Prim-ministru, de reformă a sectorului de securitate. Consiliul consultativ, care urma să fie creat din foști miniștri de interne, foști procurori generali, foști președinți ai curților supreme de justiție, miniștri de justiție din țările Europei Centrale și de Est, care au trecut prin procesul de modernizare. Refuzul de a crea acest Consiliu consultativ în noiembrie 2009, de fapt, a fost răspunsul foarte clar ce se urmărește în sectorul de securitate. Ce a urmat am văzut

63 cu toții. Am văzut reforma CCCEC-ului care, de fapt, a creat mai multe probleme decît a adus soluții, pentru că nimeni, nici domnul director al CNA-ului, la ora actuală, probabil, nu poate să explice ce caută Oficiul Național de Prevenire a spălării banilor în cadrul structurii Centrului Național Anticorupție. Nimeni, în această țară, nici guvernarea și nici alte instituții, nu poat să explice ce caută infracțiunile economice în competențele Poliției, și multe alte întrebări care au rămas fără răspuns și au creat, de fapt, un haos mai mare, decît era anterior. Reforma Ministerului de Interne, reforma Poliției îmi amintește, de fapt, de fostul prim-ministru al Federației Ruse Cernomîrdin, pe care, parafrazîndu-l, aș spune: orice reformă ai promova în aceste condiții, „все равно МВД остается». Pentru că, de fapt, ceea ce propune Guvernul la ora actuală ne duce foarte departe de gîndul că, într-o perspectivă de 5, 7 sau 10 ani, Ministerul de Interne va deveni un veritabil minister al administrației și internelor și va putea lua în gestiune alte domenii ale afacerilor interne, gestionate la ora actuală de Ministerul Justiției, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și altor structuri ale administrației centrale. Eu le recomand sau antevorbitorul a propus remiterea acestui proiect de lege în comisia de specialitate. Stimați colegi, Toți membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, fără nici o excepție, resping ambele proiecte de lege. Votul care se va produce și în această sală va fi un vot politic, pentru că așa s-a decis. Dar, de fapt, colegii din comisie înțeleg că proiectele propuse de Guvern nu rezolvă problema, nu semnifică o reformă autentică, ci este, de fapt, o încercare de a menține controlul politic asupra serviciului polițienesc. De aceea, eu am o mare rugăminte către Corpul legiuitor al țării. Am o rugăminte personală, dacă vreți, către ministrul Recean, să aibă curajul să retragă ambele proiecte în Guvern și să le remită în procedură parlamentară într-o perioadă de 3 – 4 luni, și sîntem disponibili, și sîntem gata să lucrăm atît cît trebuie, ca Parlamentul să poată examina proiecte de lege care să ofere societății un veritabil serviciu polițienesc. Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Liliana Palihovici: Următoarea luare de cuvînt pe marginea proiectului nr.2630 – domnul deputat Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă președinte, Stimați colegi, Domnule ministru, Proiectul cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului este unul mult așteptat, avînd în vedere că legea în vigoare, una incompletă și intens modificată, a fost adoptată încă înainte de declararea independenței Republicii Moldova. Multe din prevederile contradictorii ale acestui proiect au fost deja discutate, așa că mă

64 voi referi în continuare doar la unele aspecte prioritare, din punctul nostru de vedere. Domnilor deputați, Studiind acest proiect, observăm o aplicare discreționară a legislației curente și o interpretare clientelară a principiilor de drept, avînd în vedere că o anumită prevedere analogică este aplicată diferit în raport cu beneficiarii de drept. Astfel, ținîndu-se cont de prevederile Legii privind statutul special al Găgăuziei, numirea și eliberarea din funcție a șefului Direcției de poliție din Autonomia Găgăuză se va face, în continuare, doar cu acordul sau la propunerea Guvernatorului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare. În timp ce chiar, dacă în Constituția Republicii Moldova, la articolul 110, ne vorbește despre statutul special al capitalei, care este reglementat prin Legea privind statutul municipiului Chișinău din 1995, unde, la articolul 21 litera f) scrie expres, citez: Consiliul municipal Chișinău confirmă, la propunerea Comisarului General de Poliție, numirea și eliberarea din funcție a șefului Poliției municipale a Comisariatului General de Poliție. Această normă a fost completamente neglijată, din păcate, astfel încît, în viziunea autorilor, competența exclusivă în acest sens trebuie să le revină ministrului afacerilor interne și conducătorului Inspectoratului General de Poliție. Coborînd ultimele două prevederi, ajung la gîndul că această lege, în forma în care a fost plămădită de autori, încurajează puternic elemente separatiste de tot genul. Or, în aceste condiții, și reprezentanții altor teritorii vor dori să depindă de voința lor numirea șefilor de poliție. În opinia noastră, excluderea Consiliul municipal Chișinău din procesul de luare a deciziilor referitoare la activitatea nemijlocită a Poliției municipale vine în contradicție cu practica europeană din domeniu, dar, mai ales, nu concordă cu prevederile Strategiei naționale de descentralizare, la a cărei implementare se trudește atît de mult în ultimul timp. Vorbind de experiența occidentală, trebuie să recunoaștem că proiectul nu definește noțiunea de poliție locală sau de poliție comunitară. Acest concept, dezbătut pe larg în ultimul timp, lipsește din lege. Este adevărat că, în condiții de insuficiență economică și penurie financiară, în majoritatea orașelor, satelor sau comunelor va fi dificilă întreținerea poliției locale din banii proprii, dar există, totuși, alături de municipiul Chișinău și alte municipalități, care sînt deja sau vor fi în viitorul apropiat gata să preia această sarcină. Respectiv, ar fi bine dacă în lege, asemenea modelului leton, ar fi introdus conceptul de poliție locală, iar fiecare municipalitate ar avea posibilitate să aplice pentru această opțiune atunci cînd va fi pregătită. Stimați colegi, În altă ordine de idei, dar întru realizarea acelorași obiective, nedumerește omisiunea din rîndul condițiilor pentru a candida la o funcție în cadrul Poliției a obligației de cunoaștere a limbii române, condiție prevăzută în Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Cum va putea un polițist care are obligația, conform proiectului propus, de a se prezenta cetățenilor și de a informa persoana despre scopul și motivul adresării, să comunice cu populația majoritară a

65 acestei țări? Vă imaginați, oare, stimați autori ai proiectului, ce conflicte se pot isca în cazul în care o persoană… persoane nevinovate nu se vor putea conforma cerințelor legale ale polițistului, pentru că acesta din urmă nu le poate explica esența problemei în limba română? Stimați deputați, Stimați colegi, Cred că sînteți de acord că o asemenea greșeală inadmisibilă urmează a fi corectată în lectura a doua. În altă ordine de idei, avînd în vedere tendințele de desconcentrare și specializare exclusivă a colaboratorilor Poliției, sîntem de părere că aplicarea statutului polițistului pentru corpul profesoral al instituțiilor de învățămînt ale Ministerului Afacerilor Interne este profund incorectă și o să explic. Pe lîngă acordarea de drepturi pentru activități necaracteristice Poliției, această normă exclude posibilitatea atragerii în calitate de profesor și a altor persoane civile… a persoanelor civile, care prejudiciază interesele, în primul rînd, ale studentului de a beneficia de o instruire cît mai amplă. Sînt departe de gîndul că Academia de Poliție nu ar avea nevoie de profesori reputați de la alte instituții superioare din Republica Moldova sau chiar din afara țării. În aceste condiții și în speranța perfecționării cu implicarea activă a autorilor în lectura a doua a acestui proiect de lege, astfel încît aceasta să corespundă rigorilor invocate de noi, Fracțiunea Partidului Liberal va susține în primă lectură acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și ultima luare de cuvînt. Domnul Dimitriu.

Domnul Anatolie Dimitriu – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Stimați colegi, Plenului Parlamentului Republicii Moldova i-a fost propus spre adoptare proiectul de Lege cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. De la declararea independenței Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne a trecut prin mai multe tentative de reformare și reorganizare structurală, dar și modificări privind competențele procesuale. Odată cu aprobarea Planului de acțiuni ”Republica Moldova – Uniunea Europeană” în anul 2005, s-a inițiat introducerea standardelor și principiilor europene în sectorul justiției și al afacerilor interne, în general. Primul document strategic național care aborda necesitatea reformei MAI a fost Strategia de reformă a administrației publice centrale din decembrie 2005, după care a urmat Strategia națională de dezvoltare pentru anii 2008 – 2011. Ca instrument de implementare a reformei a constituit noul proces de planificare bugetară și corelarea acestuia cu politicile de sector. În cadrul acestei strategii a fost stabilită acțiunea distinctă: modernizarea Poliției în scopul eficientizării, democratizării, depolitizării și sporirii responsabilității față de comunitate.

Totuși, ignorarea oricăror recomandări și lipsa oricăror acțiuni de reformare din cadrul MAI a fost, în cea mai mare parte, determinarea de aflare de facto, dar nu de jure a acestui minister în subordonarea directă a ex-Președintelui Voronin și lipsa oricărei voințe politice de a iniția reforme care ar fi afectat unul dintre cele mai importante instrumente ale puterii. Planul de dezvoltare instituțional al Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2009 – 2011 este primul document strategic, elaborat în Republica Moldova, care se referă în mod expres la poliție și activitatea polițienească. Acest document indica la un șir de probleme instituționale care determinau căderea continuă a imaginii și autorității serviciului polițienesc în societate și soluționarea cărora treptat se transforma într-un imperativ politic. Structura organizațională a MAI nu corespundea funcțiilor și exista dublarea funcțiilor și responsabilităților în cadrul MAI și în cadrul sectorului justiție și afaceri interne. Existau funcții de elaborare a politicilor comasate cu cele de implementare. MAI utiliza practici de management depășite, iar sistemul de evaluare a performanțelor era denaturat și oferea statistică falsă. MAI dispunea de capacități insuficiente de planificare, gestionare și management, iar planificarea bugetară nu era conectată la procesul de elaborare a politicilor. Desigur, existau și alte probleme majore care, din considerente politice, nu au fost incluse în lista de deficiențe și probleme instituționale, cum ar fi: activitatea polițienească era ruptă de la interesele societății și existau situații de conflict de interese cu autoritățile publice locale. MAI avea o imagine și încredere joasă, fiind, totodată, afectat de corupția internă și externă. Politizarea MAI și folosirea Poliției ca instrument politic în lupta politică. Pe lîngă faptul că acest document de planificare strategică a fost un document al Ministerului, elaborat cu forțe proprii, și nu un document impus din exterior, cea mai mare… cea mai importantă realizare a Planului de dezvoltare a fost faptul că acest document recunoștea, în mod oficial, majoritatea problemelor grave de ordin instituțional și determina o cale coerentă pentru soluționarea lor. În conformitate cu acest plan, Ministerul Afacerilor Interne urma să fie capabil de a garanta fiecărui cetățean un mediu sigur, bazat pe parteneriat între Poliție și societate, management modern și standarde înalte de performanțe. Pe parcursul existenței moderne a Ministerului Afacerilor Interne, prin rapoartele instituțiilor internaționale, în special, cele europene au recomandat consolidarea și instituționalizarea atribuțiilor și obligațiunilor polițistului. Schimbările din cadrul autorităților centrale de menținere a ordinii publice au fost condiționate de o serie de acte asumate de către noi, și anume: Strategia de reformare a sectorului justiției 2011 – 2016, aprobată prin Legea nr.231; Concepția de reformare a Ministerului Afacerilor Interne și structurilor subordonate și desconcentrate ale acestuia; Strategia de reformare a sectorului justiției; Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova: integrare europeană, libertate, democrație, bunăstare. În urma misiunii de evaluare din partea Uniunii Europene din octombrie 2011, Comisia Europeană a adoptat al doilea Raport de progres de implementare de către Republica Moldova a Planului de acțiuni în domeniul liberalizării

67 regimului de vize, în care se fac mențiuni privind necesitatea de a construi un serviciu polițienesc neutru din punct de vedere politic, demilitarizat, care exercită atribuțiile sale în interesul cetățeanului și al comunității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Prin proiectul de lege menționat se stabilește o nouă organizare și tipurile Poliției. Astfel, sub aspect structural, Poliția va fi organizată în Inspectoratul General al Poliției, subdiviziuni specializate și subdiviziuni teritoriale. Poliția va fi constituită din Poliția criminală și Poliția ordine publică. Se urmărește demilitarizarea instituției polițienești, depolitizarea acesteia prin numirea unui profesionist la conducerea Inspectoratului General de Poliție, fapt care va permite un grad înalt de stabilitate în funcție pe o perioadă de 5 ani. Se prevede angajarea și promovarea în funcțiile Poliției doar în baza concursului. Se instituie modul de evaluare periodică a angajaților, de testare a integrității profesionale și alte măsuri de prevenire a coruptibilității și de asigurare a integrității profesionale a efectivului, dar și conferirea legală a unui complex de măsuri în vederea protecției juridice și sociale a angajaților Poliției. Stimați colegi, Pentru asigurarea succesului reformei într-o instituție de asemenea complexitate cum este Ministerul Afacerilor Interne, este foarte important de a ține cont de mai mulți factori, cei mai importanți dintre care ar fi obiectivele și interesele beneficiarilor și promotorilor principali ai acestor reforme. Și anume: politicul, instituția propriu-zisă și cetățeanul. În interes politic, înțelegem îndeplinirea Programului de guvernare prin implementarea reformelor promise în campania electorală. Interesul instituțional este stabilitate, claritate în reguli, standarde, perspective și modernizare. Interesul public este cetățeanul care așteaptă serviciile de calitate. Orice proces de reformă organizațională urmează să răspundă …

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Atenți la timp. Vă acord încă un minut, rog să încheiați. Vă rog.

Domnul Anatolie Dimitriu: Orice proces de reformare urmează să răspundă la un set de întrebări-cheie: care este scopul proceselor de schimbare și reforme, ce schimbări urmează să fie operate în sistemul de organizare, care sînt mecanismele de răspuns la reacții și schimbări. Pentru a răspunde la aceste întrebări și a avea un rezultat pozitiv al procesului de reformare sînt necesare nu doar capacități interne ale MAI, dar și o susținere substanțială și consecventă a clasei politice. De aceea, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat va susține acest proiect și îndeamnă toți colegii să-l susțină. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc antevorbitorilor. Stimați colegi, La această etapă, voi supune votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului nr.2630. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.2630 este aprobat în primă lectură. Acum, stimați colegi, vin cu propunere. Avem indicat în agenda zilei de astăzi proiectul nr.1914. Eu propun să audiem raportul comisiei rapid. Exercițiul de vot să-l încadrăm în ședința din joia viitoare, pentru a încheia procedura propriu- zisă de dezbateri. După care, la solicitarea reprezentanților unor fracțiuni, mi s-a cerut respectuos să anunț o pauză. O scurtă pauză. Așa înțeleg eu, corect? Sau continuăm fără. Bine, înseamnă că opinia s-a schimbat. continuăm. Nr.1914.

Domnul Vladimir Hotineanu – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat în ședință, pentru lectura a doua, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.1456 din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică. Inițiativă legislativă a Guvernului. În urma dezbaterilor purtate în comisie, membrii comisiei au acceptat comasarea proiectelor de Lege nr.1556 din 4 iulie 2012 cu privire la modificarea articolului 19 din Legea nr.1456 din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică, inițiativa unui grup de deputați, cu proiectul de Lege nr.1914 din 30.08.2012. În urma discuțiilor active, s-a decis ca noțiunea de ”preț de achiziție” să fie acceptată în varianta propusă de Guvern, incluzînd sintagma ”diminuat cu suma rabatului comercial”. Comisia a redactat alineatul (2) din punctul 2 al articolului dat, cum este expus în lista amendamentelor. Membrii comisiei nu au ajuns la un numitor comun cu privire la excluderea din proiectul de lege a punctului 3 articolul I cu privire la indicatorii geografic și demografic la amplasarea farmaciilor. Pentru excludere au votat 5 membri ai comisiei, împotrivă – 3, s-a abținut 1 membru, din care motiv se lasă la latitudinea plenului Parlamentului acest amendament. În comisie au fost discutate toate amendamentele parvenite la proiectul de lege nominalizat, incluse în sinteza amendamentelor. În contextul celor expuse, se propune plenului Parlamentului adoptarea în lectura a doua, cu votarea și a articolului privind excluderea articolului 2 cu privire… punctului 3 din articolul I din acest proiect de lege. Vreau să nominalizez că amendamentele expuse, toate… și de la Comisia de sănătate – excluderea noțiunii de ”preț de achiziție”, nu se acceptă. Comisia protecție socială, sănătate și familie propune comasarea proiectelor de lege – s-a acceptat. Deputatul Brega: sintagma „de pînă la 90 de zile” se substituie prin sintagma „pînă la 210 zile”. S-a acceptat. Excluderea de la articolul I punctul 2 a sintagmei la alineatul (4), cuvintele “de pînă la 90 de zile” „maximum 90 de zile”. Deja s-a acceptat amendamentul

69 deputatului Brega și deci la… iarăși amendamentul deputatului Brega: excluderea punctului 3 la… al articolului 3. Comisia nu a adoptat această decizie. Domnule Președinte, vreau să reiterez, încă o dată, că, la decizia plenului Parlamentului, pentru lectura a doua…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Domnule Președinte, Deci nu că nu a adoptat propunerile mele, pur și simplu eram 4 la 4. Aceasta era, nu trebuie să spuneți că numai Brega nu… a fost contra. Deci am fost 4 la 4 la toate propunerile. Dar, eu solicit Parlamentului să respingă această lege, dinsimplul motiv că, dacă îl votăm, noi acoperim toate fărădelegile care s-au făcut pînă acum cu cele ilegale, deschise 80 de farmacii. Mai... Una la mînă. Doi la mînă. Legea trebuie implementată. Dacă noi am adoptat legea cu un an și jumătate în urmă, ea nu e implementată, acum spunem că-i greu. E rea. Nu-i rea. Ea trebuie implementată, analizată și pe urmă să vedem.

Domnul Marian Lupu: Informația este înregistrată. Domnule președinte al comisiei, Vă mulțumesc. Rog să luați loc. Deci o să revenim săptămîna viitoare la exercițiul final în cadrul acestui proces. Stimați colegi, Vin cu o propunere către dumneavoastră. Pe ordinea de zi mai avem 3 proiecte. Mie îmi par mai lejere. Mai lejere, așa, care pot să meargă mai rapid. Eu mă refer la nr.1602, nr.2461 și nr.2913. Ca să le… (Rumoare în sală.) Nu, să le examinăm, fiindcă procedura îmi pare a fi una mai rapidă, după care revenim la un proiect mai fundamental, fiindcă vor fi discuții, eu presupun, mai mari și pe ultimul loc să lăsăm informația care urmează să fie prezentată, cu referință la activitatea delegației noastre la APCE. Deci un pic să mai schimbăm ritmurile, mă refer la această propunere. Proiectul nr.1602, completarea unor acte legislative. Inițiativa unui grup de deputați. Domnule Munteanu, Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: Stimați colegi deputați, Actorii din domeniul justiției pot accede în profesie în baza unor reglementări legale stricte: avocații – în baza examenelor de admitere la stagiul de calificare în profesie, iar judecătorii și procurorii – în baza concursului de admitere la Institutul Național al Justiției. Prezentul proiect de lege este menit să asigure transparență în activitatea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat și a Comisiei pentru examenele de admitere la Institutul Național al Justiției, în scopul excluderii actelor de corupție și trafic de influență, din partea membrilor acestei Comisii. Spre regret, neînregistrarea procesului de desfășurare a examenelor are ca efect imposibilitatea probării în instanța de judecată a eventualelor petiții referitoare la imparțialitatea și obiectivitatea comisiilor și, implicit, imposibilitatea contestării rezultatelor examenelor, respectiv a concursului. Examinînd analitic și critic situația existentă, acest proiect de lege vine să asigure legalitate și transparența procedurii de licențiere a avocaților și de admitere la studii a judecătorilor și procurorilor pentru asigurarea egalității de șanse și tratament persoanelor ce intenționează să practice aceste profesii. Este impropriu, dacă vreți, stimați colegi, ca acei care acced la o profesie fundamentală, dacă vreți, acei care trebuie să asigure actul de justiție să planeze asupra lor suspiciunea că au ajuns în această funcție prin tertipuri, prin trucarea acestor examene. De aceea, pentru a eficientiza și a transparentiza acest proces, venim cu această inițiativă legislativă, considerăm judicioasă.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea: Mulțumesc. Domnule autor, Mie mi se pare că ea totuși nu soluționează întrebarea pe care dumneavoastră ați ridicat-o. Vă zic de ce. E una să monitorizăm cum se desfășoară examenul propriu-zis și alta e conținutul lucrării pe care o prezintă candidatul. Înțelegeți despre ce vorbesc? La articolul 43 din Legea cu privire la avocatură este prevăzut că modalitatea de contestare a rezultatelor, adică a activității, să spunem, Comisiei de licențiere, și poate fi contestată numai în partea ce ține de procedură, dar de conținutul acela, care spun eu, al lucrării, nu pot să abordez problema nici într-o instanță. Și de aceea și spun, o să fie totul organizat frumos, video o să demonstreze aceasta, dar, de fapt, conținutul, ceea ce dumneavoastră urmăriți, să nu fie trafic de influență sau alte modalități de susținere ilegală a candidaților, vor fi.

Domnul Marian Lupu: E clară întrebarea.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Observațiile dumneavoastră sînt judicioase și pertinente, avînd în vedere nivelul democrației pe care îl avem noi, nivelul corupției la care… are societatea Republicii Moldova, inclusiv acest flagel, afectează profund și instanțele de drept. Nu pretind că acest proiect de lege va soluționa întru totul problemele existente pe această dimensiune, dar am nu doar sentimentul, ci și siguranța că această modificare legislativă va introduce mai multă transparență în acest proces. Și dacă pînă acum trucarea era făcută în felul următor, un candidat bun era notat cu nota „9”, pentru ca să rămînă împlinit, iar un candidat prost sau foarte prost era notat cu nota „9,5”, ca să fie mai bun decît celălalt și să se poată promova. Acum, acei care nu vor fi pregătiți… eu cred acă cei care vor trebui să noteze vor fi mai precauți.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Valeriu Munteanu: Și, avînd în vedere că activitatea lor este monitorizată și de alte instituții de supervizare, se vor abține de la astfel de exerciții. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Alte întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Domnule deputat, Cu cît țara e mai puțin democrată, cu atît urnele de votare sînt mai transparente. Nu are nimic legătură modul cum se monitorizează, nu cu transparența și decizia. Îți pot spune că pe conținut nu se poate expune nici o instanță de judecată, este decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, tot ce vrei, deci pe conținut doar membrii Comisiei și dacă monitorizezi, asta, pur și simplu, intimidezi candidații, doar aceasta are loc. Are loc intimidarea candidaților prin monitorizare.

Domnul Valeriu Munteanu: …candidații…

Domnul Veaceslav Ioniță: Iar dacă cineva trebuie să aibă nota „9” sau „10”, asta nu se face în fața camerei, asta s-a pus nota „9” și „10”, care nu poate fi contestată. Este comisia, dacă este nevoie altă comisie, dar aceasta nu se contestează.

Domnul Valeriu Munteanu: Dumneavoastră de unde știți cum se fac înțelegerile, sînteți profesor.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu știu cum…

Domnul Valeriu Munteanu: Eu…

Domnul Veaceslav Ioniță: …unde se fac înțelegerile, vă spun că nu poate fi contestat conținutul lucrării. Vă spun foarte simplu, ca să știți…

Domnul Valeriu Munteanu: Aveți dreptate. Nu am venit în această inițiativă legislativă cu modificarea modului de contestare a acestor lucrări, ele sînt prevăzute deja în legislație. Vroiam doar să fim siguri că imprimăm o transparență mai mare acestui proces.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Valeriu Munteanu: Aceasta sper că este pe înțelesul tuturor…

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule autor. Rog comisia.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.1602 și menționează că scopul urmărit prin modificările propuse constă în implementarea transparenței în procesul de organizare și desfășurare a examenelor de admitere și calificare în profesia de avocat, precum și a concursului de admitere la Institutul Național al Justiției. Asigurarea transparenței în domeniile vizate va exclude traficul de influență, precum și eventualele acte de corupție. Implementarea înregistrării video și transmiterea on-line va permite evitarea accederii la profesiile de avocat, procuror sau judecător a persoanelor care nu

73 corespund exigențelor stabilite de lege, iar accesul publicului la întregul proces de desfășurare a examenelor de admitere la stagiu și de calificare nu afectează careva drepturi ale candidaților. Totodată, măsura propusă nu necesită cheltuieli bugetare, avînd în vedere că aceasta se înscrie în procesul de mediatizare a sistemului judiciar care prevede în viitorul apropiat înregistrarea audio sau și video a întregului proces judiciar. Cu votul majorității membrilor, Comisia juridică, numiri și imunități propune Parlamentului examinarea proiectului în ședința plenară în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Stimați colegi, Proiectul nr.1602. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură rog să voeze. Majoritatea. Proiectul nr.1602 este aprobat în primă lectură. Proiectul nr.2913. Inițiativa unui grup de deputați. Domnule Valeriu Munteanu, Vă rog, la prezentare. Este vorba de un proiect care vizează construcția „Centrului de Suport pentru Mediul de Afaceri Transfrontalier – Formare, Expoziție și Simpozion”… Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valeriu Munteanu: Stimați colegi, Domnilor deputați, De cel puțin 3 ani de zile, vorbim foarte intens în Parlament despre proiecte europene, despre proiecte transfrontaliere, despre necesitatea și impactul acestor proiecte, iată că în Parlamentul Republicii Moldova a venit un proiect prin care se solicită suportul Parlamentului pentru a susține un astfel de proiect. În fapt, administrația raionului Ialoveni, încă acum 3 ani de zile, a început lucrul la un proiect transfrontalier pe dimensiunea „Republica Moldova – Ucraina”, „Republica Moldova – Ucraina – România” pentru crearea unui „Centru de Suport pentru Mediul de Afaceri Transfrontalier – Formare, Expoziție și Simpozion”, aplicat și cîștigat în cadrul actului european de vecinătate și parteneriat. Administrația raionului Ialoveni a identificat un teren potrivit pentru crearea acestui Centru care se afla în administrarea Ocolului silvic din Ruseștii Noi, Ialoveni. Respectiv, acest teren a fost schimbat cu un teren proprietate a Consiliului raional. Atenționez: un teren limitrof, un teren vecin, dacă vreți, ca să fie pe interesul tuturor, un teren care este potrivit pentru aceste activități. Respectiv, din partea Parlamentului este necesară scutirea de plată pentru schimbarea destinației acestui teren și urmează după aia să fie votată în cadrul

Guvernului Hotărîrea de Guvern privind schimbarea destinației terenului, pentru că acei de la Guvern nu pot să facă acest lucru înaintea Parlamentului, pentru că n-au nici o premisă legală să facă acest lucru atît timp cît nu a fost schimbat sau scutit acest teren de plata acestor bani. Anticipez anumite întrebări și precizez, pentru că au fost în cadrul dezbaterilor comisiei astfel de întrebări. Acest proiect este eminamente unul public, dacă vreți, este realizat doar de Consiliul raional, fără implicare privată și, respectiv, acele bunuri, acele fonduri fixe, care vor fi create, vor aparține în continuare Consiliului raional Ialoveni și temerea că acestea vor fi deetatizate dispare din start. Vreau să vă spun că pentru partea Republicii Moldova acest proiect este în valoare de 1,7 milioane euro. Un proiect destul de consistent, important pentru această unitate administrativ-teritorială și eu solicit suportul tuturor colegilor pentru a susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Eu la fel. Întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Simion Grișciuc – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule autor, Vreau să-mi manifest dezacordul vizavi de proiectul respectiv dat fiind faptul că a fost înregistrat în data de 5.12.2012. Nu știu dacă are vreun aviz de la vreo comisie, dacă proiectul respectiv a trecut prin vreo comisie. De asemenea, nu știu, consider că este un stil manipulator de a scrie chiar în întitularea proiectului de lege și dumneavoastră vedeți, e scris negru pe alb aici: terenul destinat construcției Centrului ș. a. m. d. Noi avem expres prevăzut în Codul funciar destinația terenurilor și n-avem nici un teren destinat construcțiilor, dar, în fine, vreau să vă zic, cum ați spus dumneavoastră, nu este un teren, nu se face schimb pe un teren limitrof, se vorbește despre un teren care este în fond forestier. Și vreau, din start, să vă zic că se încalcă mai multe norme, mai multe prevederi legale și, dacă am vorbi, din start, despre articolele 77 – 80 din Codul silvic, alineatul (1), dacă îmi permiteți, o să dau citire, reducerea și fragmentarea suprafețelor fondului forestier se interzice. Prima normă care se încalcă. Mai departe, vedem că terenul respectiv are o bonitate, din cîte dumneavoastră cunoașteți, are o bonitate de 65 de baluri. Noi cunoaștem că terenurile cu o bonitate mai mare de 60 de baluri nu pot fi date spre schimb de destinații. De asemenea, mai avem un șir de încălcări. Eu nu știu, să o luăm structural, cum…

Domnul Marian Lupu: Eu, după cît cunosc…

Domnul Simion Grișciuc: Dumneavoastră…

Domnul Marian Lupu: Bonitatea pînă la 60, sub 60 este Guvernul care poate să decidă. Peste 60 doar Parlamentul, prin lege. Așa a fost mereu, ani de zile. De asta și sîntem în examinarea acestui proiect de lege.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Grișciuc…

Domnul Simion Grișciuc: Domnule…

Domnul Valeriu Munteanu: Stimate coleg, O să încerc pe rînd să vă răspund la toate temerile pe care le aveți dumneavoastră Apreciez insistența și rigorile pe care le impuneți la examinarea acestui proiect de lege. Vizavi de celeritatea procesului, vizavi de necesitatea ca acest proiect să fie examinat atît de repede, acest proiect, pe care-l derulează Consiliul raional Ialoveni, are anumite rigori de timp, iar aprobarea lui în primă lectură și adoptarea acestuia în a doua lectură pînă la Anul Nou este imperios necesară. Astfel, riscă să fie compromis întreg proiectul. Doi. Eu vreau să vă zic că acest proiect nu încalcă, în viziunea mea, în nici un fel prevederile Codului silvic și nici ale Legii privind prețul normativ, și o să vă spun de ce. Este vorba despre același corp de pădure. Este vorba despre două terenuri limitrofe cu suprafețe similare – 2,2, două hectare. Pur și simplu, ca să înțelegeți dumneavoastră, acesta pentru care aplică Consiliul raional este mai potrivit, pentru că este aproape de șosea, de căile de acces și poate, cu adevărat, conform evaluărilor lor, să fie construit acest Centru. Iar celălalt este alături și este unit, dacă vreți, compact cu acest corp de pădure. Respectiv, nu are loc diminuarea în nici un fel a suprafețelor de pădure. Chiar fondul silvic cîștigă un ar de teren, pentru că s-au schimbat 2,2 pe 2,19 hectare și nu văd absolut nici un argument. Nu se diminuează în nici un fel, este pădure și acolo, și chiar nu văd de ce noi ar trebui, prin aceste abordări, să torpilăm acest proiect care, vă spuneam, este așteptat de colegii noștri…

Domnul Simion Grișciuc: Stimate domnule autor…

Domnul Valeriu Munteanu: …din partea Chișinăului.

Domnul Simion Grișciuc: Vreau încă o dată să manifest dezamăgirea mea că asistăm din nou la așa- numitul sindrom în care factorul economic se bagă sau subjugă factorul ecologic. Eu mă mir că dumneavoastră cu atîta insistență promovați asta. Vreau, de asemenea, să aduc, nu știu… ca informație dumneavoastră. Dacă cunoașteți avizele Ministerului Mediului, avizul Agenției „Moldsilva” au fost negative sau, în mare parte, din avizele acestea, dacă dumneavoastră le aveți, au spus că doar cu respectarea articolului 78 din Codul silvic și 80. Dumneavoastră le interziceți, le încălcați. Articolul 78. Cum procedăm: mergem să scoatem terenul din circulație cu încălcare de lege?

Domnul Valeriu Munteanu: Eu, încă o dată vă spun, apreciez eforturile dumneavoastră de a respecta imperativele, dacă vreți, comisiei din care faceți parte, dar vreau să vă zic că trebuie să privim acest caz în mod individual și trebuie să încurajăm eforturile care au fost începute încă acum 4 ani sau 3 ani de… Fosta administrație a raionului, acei care sînt astăzi și gestionează aceste procese, încearcă să nu compromită aceste procese. Ei încearcă să creeze, cu adevărat, un Centru care ar respecta aceste lucruri. Vă spuneam, din punctul meu de vedere nu se încalcă absolut nimic, pentru că, vă spuneam, pentru că ele sînt limitrofe și dacă este posibil pe cel din stînga, cu siguranță, este posibil și pe cel din dreapta, pentru că sînt într-același, în aceleași…

Domnul Simion Grișciuc: Stimate domnule autor, Vă aduc la cunoștință că nu sînt limitrofe. Schimbul de teren, terenul acesta doi întreg și două hectare, care aparține administrații publice, Primăriei Ruseștii Noi nu este limitrof pădurii și asta a fost…

Domnul Valeriu Munteanu: Încă o dată…

Domnul Simion Grișciuc: …recomandarea Agenției de Stat „Moldsilva”.

Domnul Valeriu Munteanu: Încă o dată am discutat chiar…

Domnul Simion Grișciuc: …dumneavoastră o să…

Domnul Valeriu Munteanu: Făcînd făcînd un schimb de păreri cu dumneavoastră, înainte de a ieși la tribuna Parlamentului, încă o dată am discutat cu acei din administrația raionului Ialoveni și ne-au confirmat indubitabil acest lucru. Ele respectă acele rigori pe care le-am invocat și, respectiv, sînt astfel cum am prezentat eu, și eu nu știu de unde aveți dumneavoastră această informație eronată. Vă spuneam, în accepțiunea noastră poate fi votat acest proiect în lectura întîi, iar pentru lectura a doua, dacă o să fie nevoie de modificări, de făcut excepții și de la legea la care faceți trimitere dumneavoastră, vom face acest efort și o să facem. Să dăm șansă acestei administrații să aplice la acest proiect și ar fi culmea din partea noastră, culmea, dacă nu vă supărați, să compromitem acest proiect valoros în valoare de 1,7 milioane de lei… euro, ca, la sfîrșitul anului, acest proiect să fie trecut la capitolul „Compromiterea de proiecte”, pentru că noi aici sîntem campioni, avem finanțare, dar, din diferite tertipuri, nu putem să aplicăm aceste proiecte.

Domnul Simion Grișciuc: Doar cu titlu, eu nu știu, dacă îmi permiteți, consultativ. Noi urmează, prin aceasta, să creăm un precedent de excludere din Fondul silvic sau de segmentare a Fondului silvic. Dacă dumneavoastră creați prin aceasta acest precedent, o să vi-l asumați. N-o să ne ierte istoria, vă spun.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Focșa – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Munteanu, Nu vă faceți probleme, o să-l votăm cu două mîini, totul o să fie bine. Numai că dumneavoastră răspundeți la întrebări, ca lumea, cînd votează, cum spuneți singur, să se clarifice cu toate problemele. Spuneți, vă rog, certificat de urbanism pentru acest teren a fost eliberat?

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule deputat …

Domnul Gheorghe Focșa: Nu, concret da, nu.

Domnul Valeriu Munteanu: Vroiam să mă adresez, făceam, formulam, articulam, dacă vreți, formula de adresare.

Domnule Focșa, Stimate coleg, Vreau să vă spun că aceste lucruri nu s-au făcut, pentru că toată lumea așteaptă ca aceste lucruri … ele sînt subsecvente, dacă vreți, adoptării în Parlament și, respectiv, la nivelul Guvernului a actului subsecvent. Cercetările preliminare, pe care le-a făcut Consiliul raional Ialoveni, demonstrează cu prisosință că pe acest teren pot fi desfășurate, pot fi amplasate construcțiile, este necesar să fie edificate în cadrul acestui proiect.

Domnul Gheorghe Focșa: Dumneavoastră … O să creăm un precedent, căci noi cu hotărîrea dată, de astăzi, o să apăsăm organele statului să semneze, pentru că sînt puse în situație. Vasăzică, vă lămuresc: 2 hectare și 19 ari poate să apară cînd este un plan urbanistic. Se eliberează certificat de urbanism, se întocmește un plan, în care se clarifică de ce suprafețe este necesar. A doua întrebare este că terenurile sînt în proprietatea statului, Fondul silvic este proprietatea statului. Nu s-a făcut dosar tehnic pentru retragerea din fondul statului să fie atribuit unui altui proprietar, dar noi de acum scoatem din circuitul agricol. Trebuie să se clarifice întîi problema de transmitere a terenurilor la Consiliul raional. Se întocmește dosar, se clarifică Institutul în Domeniul Pedologiei, ce bonitate și care-i suma. Căci și suma, eu sînt precis, că nu este corectă în hotărîre.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu vă mulțumesc foarte mult, domnule Focșa, pentru aceste abordări foarte punctuale și foarte calificate, avînd în vedere profesia dumneavoastră. Dar vă spuneam: din punctul nostru de vedere, s-au respectat toate rigorile. Și vă spun de ce. Pentru că Consiliul raional a făcut aceste lucruri, despre care vorbiți dumneavoastră, preliminar a făcut toate evaluările și logica juridică începe, îmi este greu acum. Spuneam și în cadrul comisiei, să văd ce a fost întîi: oul sau găina, dar toată lumea a zis că trebuie să începem întîi cu Parlamentul. Să-și asume Parlamentul, prin lege, anularea acestei plăți, după care hotărîrea Guvernului și după care celelalte acte subsecvente. Pentru că ceilalți nu au premise legale, vă spuneam, să înceapă ei acest proces.

Domnul Gheorghe Focșa: Era necesar să fie în hotărîrea Guvernului sau a Parlamentului un punct: să scoatem în proprietatea statului terenurile și apoi să fie scutite de aceste pierderi.

Domnul Valeriu Munteanu: Vă explic de ce nu puteau acei de la Guvern, chiar dacă Cancelaria de Stat a pregătit și am comunicat cu ei pe această cale. Hotărîrea Guvernului trebuie să sune foarte clar: se schimbă destinația terenului. Punctul 2. Se plătesc bani pentur compensare.

Ei n-au astăzi nici o premisă legală să nu adopte în hotărîrea de Guvern punctul 2. Respectiv, legea, pe care o vom adopta noi, le va permite lor, în baza legii, să nu formuleze acel punct 2 și, respectiv, scoaterea să fie una gratuită.

Domnul Gheorghe Focșa: Încă o dată vă lămuresc. Pămîntul este al statului, noi dăm să nu plătească Consiliul raional Ialoveni. Nu este logică în chestiile acestea.

Domnul Valeriu Munteanu: Ilaritatea …

Domnul Gheorghe Focșa: Scutim Ialoveni-ul să nu plătească pămîntul statului. Pămînul e al statului.

Domnul Marian Lupu: Ialoveni-ul ce-i? Nu-i statul? O clipă.

Domnul Gheorghe Focșa: De nivelul doi. Domnule Președinte, Consiliul raional nu are încă nici în folosință terenul de la stat. El este al statului, al Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu: Eu, pur și simplu, atrag atenția asupra unei chestii, că dumneavoastră așa ați spus, de parcă Ialoveni-ul asta e sector privat, dar țara e ceva separat.

Domnul Gheorghe Focșa: Consiliul raional Ialoveni este …

Domnul Marian Lupu: Ialoveni acesta e teritoriul statului Republica Moldova…

Domnul Gheorghe Focșa: … este administrație de nivelul II.

Domnul Marian Lupu: Știu.

Domnul Gheorghe Focșa: Și nu are în gestiune, nici în folosință nu are nimic cu acest teren.

Domnul Marian Lupu: Eu vă atrag atenția la doar o chestie. O clipă.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Focșa, Stimați colegi, Ilaritatea acestei situații derivă din faptul că noi, pînă astăzi, am păstrat, din păcate, în lege, obligativitatea ca statul să-i plătească statului, o Primărie – Guvernului, un Consiliu raional – Guvernului pentru scoaterea din circuitul agricol. Eu știu că se muncește la Guvern asupra reformei în acest sens. Și eu am un proiect care stă în Parlament de un an jumătate și cred că o să fie examinat, probabil, odată cu viziunea cînd va fi prezentată viziunea instituționalizată, dacă vreți, formalizată a Guvernului pe acest lucru. Dar este impropriu, este rușinos, dacă vreți, ca Consiliul raional să plătească 2 milioane tot statului pentru scoaterea din circuitul agricol. De aceea, și această excepție vine să ne spună că noi trebuie să ne debarasăm de aceste veleități sovietice.

Domnul Marian Lupu: Bine. Să continuăm. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule autor, Ați reiterat că este un proiect foarte urgent, care urmează a fi votat în două lecturi pînă în prezent. De aici și întrebarea mea: de cînd se discută implementarea acestui proiect privind construcția Centrului de Suport pentru Mediul de Afaceri Transfrontralier – Formare, Expoziției și Simpozion? Și de ce proiectul, pe care l- ați prezentat împreună cu cîțiva colegi, a fost prezentat doar pe 5 decembrie curent, punîndu-ne într-o situație să ne mișcăm în galop?

Domnul Valeriu Munteanu: Da, eu vă mulțumesc foarte mult. Vreau să vă spun că acest proiect, s-a aplicat la acest proiect acum 3 sau 4 ani. Beneficiarii și acei care au cîștigat acest proiect a fost încă fosta administrație, foștii conducători ai Consiliului raional Anenii Noi. Dar, avînd în vedere …

Domnul Valeriu Streleț: Nu Anenii Noi, dar Ialoveni vreți să spuneți.

Domnul Valeriu Munteanu: Ialoveni, sore. Am zis altceva?

Domnul Valeriu Streleț: Ați zis baștina. Ați pomenit-o.

Domnul Valeriu Munteanu: Anenii Noi am zis? Sore. (Rîde.) Dar procesele care se desfășoară sînt foarte complicate, îndelungate și, respectiv, toată lumea are termene. Și vă spuneam că termenul pentru această etapă a proiectului …

Domnul Valeriu Streleț: Și abia nu demult au primit acordul că vor primi aceste 1,7 milioane ș.a. m.d.?

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, nu. Proiectul a fost cîștigat demult, dar el implică, vă spuneam, activități întregi.

Domnul Valeriu Streleț: Ce ați așteptat atît de mult ca să prezentați acest proiect?

Domnul Valeriu Munteanu: Pentru că, la această etapă, s-a identificat terenul. La această etapă, Consiliul raional a considerat că aceasta este cea mai bună soluție.

Domnul Valeriu Streleț: Bine.

Domnul Valeriu Munteanu: … pe care poate să meargă.

Domnul Valeriu Streleț: Clar.

Domnul Valeriu Munteanu: Și acestea sînt termenele pe care …

Domnul Valeriu Streleț: E clar. O să mai am întrebări și față de comisie.

Domnul Valeriu Munteanu: Noi considerăm că poate fi votat astăzi în primă lectură în forma în care a parvenit, iar, timp de o săptămînă, noi putem să găsim formula pentru a împăca toată lumea pentru lectura a doua.

Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule autor, Cîteva întrebări. Prima este: cine este, totuși, proprietarul terenului? Cine deține titlul de proprietate a terenului?

Domnul Valeriu Munteanu: Vă spuneam, s-a făcut schimb de terenuri între Consiliul raional Ialoveni și Întreprinderea de Stat Silvocinegetică „Silrezeni.”

Domnul Veaceslav Ioniță: Ei au avut drept legal să facă acest schimb? S-a verificat totul? Proprietarul este? Ca să fie foarte clar, în condiția în care proprietarul final, cum este în cazul de față autoritatea centrală, el este deținătorul titlului de proprietate. Nu accept acest lucru. Noi, în general, vorbim despre un lucru că impunem printr-o lege ca o proprietate … Să vă aduc aminte: în 2003, tot Parlamentul a adoptat invers, cînd a preluat de la o autoritate de nivelul II și a fost declarată neconstituțională acea prevedere legală. Doi. Noi, sper că nu prin lege, impunem și procedurile care trebuie respectate, sper că asta nu prin lege spunem că … Nu vorbim de o simplă scutire de taxă, dar vorbim despre proceduri legale, care trebuie să le treacă toate aceste autorități. Și noi, dacă ei nu vor fi, conform legislației în vigoare, dacă ei nu vor putea face față acestor proceduri, atunci legea noastră are efect nul. Și, în sfîrșit, de fapt, scopul acestei legi, pe de o parte, este proprietatea și nu noi o rezolvăm, dar trebuie proprietarii între ei să-și rezolve problema. Doi. Procedurile nu tot noi le rezolvăm. Că ele, dacă sînt nule, atunci nu este nici un efect. Și ultima. Cred că efectul acestei legi este scutirea de taxă. Și Comisia economie, buget și finanțe trebuie să se expună asupra acestui proiect de lege, că vorbim despre niște scutiri de taxă, dar după ce se rezolvă primele două probleme.

Domnul Valeriu Munteanu: Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ioniță. Consider că aveți dreptate pe această cale, că și comisia dumneavoastră ar fi trebuit să prezinte un coraport pe acest proiect, vă dau dreptate. Acest lucru îl putem face calificat într-o formă colegială și pentru lectura a doua. Există această solicitare în situația în care el poate fi acceptat în forma în care este, să fie votat, astăzi, în primă lectură, iar pentru lectura a doua să facem îmbunătățirile de rigoare. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Anatolie Arhire – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Acum patru săptămîni, m-am întors la lansarea unui proiect la Iași, coparteneri: regiunea Vinița, Consiliul județean Iași, Fălești și Ungheni. Un proiect de 4 milioane jumătate de euro. Exact aceeași situație e legat de Primăria Lețcani, unde urmează să fie implementat acest proiect. Donatorul extern, cînd vine cu asemenea sumă, întotdeauna, în prima fază, cere partea legală. Or, prin această derogare, noi ar trebui să facem primul pas, această deschidere pentru debursarea banilor. Nu este nici o încălcare. Și dacă cum a menționat domnul Ioniță, cine este proprietarul? Este foarte simplu, fie că aparține administrației centrale, fie că administrației de nivelul II, proprietar este de la stat la stat. Pînă la urmă rămîne statul. Vă îndemn să susținem acest proiect de lege și să-l votăm.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Mulțumesc, domnule autor. Rog comisia.

Domnul Ion Balan – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Stimați deputați, Comisia agricultură și industrie alimentară a examinat proiectul de Lege privind scutirea Consiliului raional Ialoveni de compensarea pierderilor cauzate de excluderea din categoria terenurilor cu destinație agricolă și ale Fondului silvic, precum și din circuitul agricol a terenului destinat construcției Centrului de Suport pentru Mediul de Afaceri Transfrontralier – Formare, Expoziție și Simpozion, prezentat cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați în Parlament, și expune următoarele. Proiectul de lege prevede, prin derogare de la prevederile Legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, scutirea Consiliului raional Ialoveni de compensarea pierderilor pentru excluderea din Fondul silvic a unui teren cu suprafața de 2,19 hectare, care urmează să fie destinate pentru construcția Centrului de Suport pentru Mediul de Afaceri Transfrontralier – Formare, Expoziție și Simpozion. În rezultatul dezbaterilor, comisia a ajuns la concluzia că construcția Centrului menționat este binevenită și, conceptual, susține ideea de scutire de compensarea pierderilor cauzate de excluderea din Fondul silvic a terenului respectiv. Totodată, pentru lectura a doua, proiectul de lege trebuie îmbunătățit esențial, luînd în considerație și alte prevederi legale. Astfel, conform prevederilor

84 articolului 12, alineatul (3) din Legea privind prețul normativ și modul de vînzare- cumpărare a pămîntului, compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din Fondul silvic se efectuează de persoanele fizice și de persoanele juridice interesate. Trebuie concretizată persoana juridică interesată. La elaborarea proiectului nu s-a ținut cont de prevederile Legii privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, în care, la articolul 4 alineatul (1), este specificat că de domeniul public al statului țin și terenurile Fondului silvic – proprietate publică a statului. Iar, conform articolului 2, alineatul (1), terenurile din domeniul public sînt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Astfel, ca excepție, pentru înstrăinarea terenului Fondului silvic e necesar de efectuat derogare și de la Legea sus-numită, dar fiind că terenurile de uz public pot fi trecute în domeniul privat doar dacă nu mai sînt destinate uzului public. La proiectul prezentat, Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului, de asemenea, vine cu unele propuneri de îmbunătățire, cu obiecții menționate, care vor fi formulate ca propuneri concrete de îmbunătățire pentru lectura a doua. Comisia agricultură și industrie alimentară propune Parlamentului proiectul de Lege cu numărul de intrare 2913 din 5 decembrie 2012 spre aprobare în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule raportor, Vreau să precizez, comisia a examinat cu atenție documentele primare, care vizează acest proiect privind construcția Centrului de Suport pentru Mediul de Afaceri Transfrontralier – Formare, Expoziției și Simpozion? Le-ați văzut, le-ați ținut în mînă: devizul de cheltuieli, acordul finanțatorului de a aloca 1,7 milioane în anumite condiții?

Domnul Ion Balan: Cu părere de rău, comisia nu a văzut nici un document.

Domnul Valeriu Streleț: Adică, eventual …

Domnul Ion Balan: Deci propunerea pentru examinarea acestui proiect de lege a venit ieri după masă și ieri după masă și s-a întrunit comisia și a discutat. Însă, a fost invitat Președintele raionului cu pachetul de documente respective, nu a fost în posibilitate să se prezinte. Îl vom invita deci în viitor cu toate actele necesare, să confirme totul despre ce întrebați dumneavoastră.

Domnul Valeriu Streleț: Am înțeles. Și, respectiv, ipotetic, în cazul în care ar apărea careva dificultăți de finanțare a acestui proiect, iar pămîntul, terenul respectiv este scos din circulația agricolă și din Fondul silvic, acest teren ar putea fi utilizat și conform altor destinații, pentru alte proiecte?

Domnul Marian Lupu: În titlul legii este scris foarte clar.

Domnul Valeriu Streleț: Este doar.

Domnul Marian Lupu: Și legea se adoptă doar pentru acest caz.

Domnul Valeriu Streleț: OK. Am înțeles.

Domnul Marian Lupu: Orice alt caz este exclus din start.

Domnul Valeriu Streleț: Am înțeles, domnule Președinte. Avînd în vedere că nu mai este nimeni pe la microfoane și avînd în vedere propunerea comisiei de a fi votat în primă lectură, pornind de la unele concluzii, de la unele rezerve formulate de către colegii mei de Fracțiune, propunerea este ca să votăm acest proiect în primă lectură la începutul următoarei ședințe de plen. Pînă atunci să examinăm cu atenție documentele primare care vizează finanțatorul acestui proiect, să solicităm și un aviz al expertizei anticorupție. Deoarece, mă rog, sînt multe alte circumstanțe care pot apare, la fel cum să solicităm și Comisiei economie, buget și finanțe ca, pentru votul pentru primă lectură, să vină cu un coraport. Aceasta este propunerea Fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova, ca să transferăm votul în primă lectură pe joia viitoare. Dacă totul este în regulă și dacă ne convingem că toate aceste argumente invocate privind graba și urgența votării acestui proiect sînt, într-adevăr, plauzibile, fiți siguri că noi vom reuși, votînd în primă lectură pe 20, votăm în a doua lectură pe 27 sau 28 și ne încadrăm în termenele solicitate.

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte, Vă mulțumesc. Autorul. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: În calitate de autor, stimați colegi, absolut dezinteresat și foarte responsabil, vă solicit să nu facem polemică politică pe acest proiect și nici troc, și nici alte tranzacții. Eu vă solicit, este un proiect absolut necesar pentru toată lumea, pentru acest raion Ialoveni. Și este un semn pentru toți acei care vor în continuare să aplice aceste proiecte. Vreau să vă spun că toate documentele sînt OK și nu există nici o îndoială în acest sens. Doar vreau să vă spun: în situația în care acest proiect este votat astăzi în primă lectură, iar temerile dumneavoastră se vor adeveri, el niciodată, în vecii vecilor nu va fi votat în lectura a doua. Dar lucrul pe care vi-l solicit eu este următorul, cu adevărat, admit, este nevoie de a mai lucra la acest proiect pentru lectura a doua, dar noi nu putem să purcedem la lectura a doua într-o săptămînă, adică noi înghețăm acest lucru timp de o săptămînă. Dacă nu veți fi mulțumiți, satisfăcuți, dacă vreți, de aceste documente și proceduri, n-o să votați în lectura a doua nici în două și nici în trei săptîmîni. În situația în care totul este OK, hai, să-i prezumăm de bună credință. Sînt colegii noștri din administrația publică locală și noi mergem cu tancul peste ei și nu este corect.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Nu știu dacă mai trebuie să mai invoc careva argumente. Noi am expus faptul că majoritatea deputaților nu au văzut documentele primare aferente acestui proiect, indiferent de faptul că autorii le-au văzut, poate, majoritatea nu le-au văzut. Din cauza aceasta, avînd în vedere că-i vorba de un bun public și că Comisia economie, buget și finanțe trebuie să vină cu un coraport, avînd în vedere caracterul acestui proiect, propun votul în primă lectură joia viitoare, la următoarea ședință de plen.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Da, noi acuș punem punct pe aceste subiecte procedurale. Doar de … eu cu referință la Comisia economie, buget și finanțe. Fracțiunea nu este în drept să depășească atribuțiile de care dispune, conform Regulamentului. Nu fracțiunile, dacă vă uitați în Regulament, ci comisiile …

Domnul Valeriu Streleț: De acord.

Domnul Marian Lupu: … decid să solicite …

Domnul Valeriu Streleț: De acord.

Domnul Marian Lupu: … sau nu rolul lor în acest sens.

Domnul Valeriu Streleț: De acord.

Domnul Marian Lupu: Doar aceasta am vrut să menționez.

Domnul Valeriu Streleț: Dacă există o altă propunere în afară de cea a comisiei, respectiv ar trebui să fie pusă și asta la vot. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Streleț, Discutați cu colegul dumneavoastră de Fracțiune și colegul nostru de Parlament, domnul Dimitriu, cine a început acest proiect. Acest teren este selectat de domnul Dimitriu. Am vorbit adineauri cu președintele raionului și nu este nimic aici ca să fure, să ascundă. Și, vă rog, domnule Președinte, să puneți la vot azi. Votează ori nu votează și punctum. Vorba românului.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Eu reiterez încă o dată. E un proiect înregistrat pe 5 decembrie curent, autorul așa și nu a explicat, de ce a tărăgănat atît de mult prezentarea acestui proiect, înregistrarea lui în Parlament? Faptul că majoritatea deputaților, membrilor și a Fracțiunii noastre încă nu au examinat documentele primare care generează acest proiect. Aceasta este o solicitare care mie mi se pare absolut rezonabilă. Fiindcă, dacă votăm pe 20 prima lectură, reușim să votăm și a doua lectură exact în termenele solicitate de autor. Respectiv, pentru a elimina orice dubii. Aceasta a fost propunerea formulată de Fracțiunea noastră.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu țin cont de aceste remarce și vă atrag atenția, ca să nu se întîmple că aceleași argumente vor fi invocate săptămîna viitoare. Eu m-am uitat pe ordinea de zi, pe care noi trebuie s-o votăm pentru zilele, pentru săptămînile de

20 – 28 decembrie și eu găsesc cel puțin vreo 6 proiecte venite de la Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, înregistrate în ziua de 10 – 12 decembrie, dar deja noi le-am inclus pe ordinea de zi. Atenție! Acesta-i pe 5, respectiv, să nu se întîmple, că joia viitoare se ridică altcineva și spune: stați puțin că e puțin timp. Dar să ne oprim aici. Eu trebuie să știu o chestie. Ori supun votului, ori, dacă autorul cade de acord, la propunerea evocată la microfonul nr.4. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu i-aș solicita domnului Streleț să nu încerce să pună la bătaie interesele administrațiilor publice locale, unde avem colegi fiecare, iar disputele noastre interne în cadrul Alianței asupra unui proiect sau altuia noi să le clarificăm altfel decît a pune la bătaie interesele administrațiilor publice locale. Eu înțeleg că dumneavoastră puteți să puneți la îndoială corectitudinea noastră, pertinența acestor argumente pe care le-am adus, dar aveți încredere, vă rog frumos, în domnul… în colegii dumneavoastră. Vă spunea domnul Ghimpu că colegul dumneavoastră a muncit la acest proiect, mai mult decît atît, domnul deputat Mocanu a trudit încă mai mult la acest proiect, colegii dumneavoastră de Parlament. De aceea, insistența noastră este ca, totuși, să fie votat și eu cred că o să găsim alte proiecte, dacă înțeleg neliniștea dumneavoastră pentru proiectul care n-a fost pus astăzi la vot, cu Corpul de control. Nu ăsta să fie moneda de schimb, vă rog foarte mult, colegii noștri n-o să ne înțeleagă, și aveți colegi…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg…

Domnul Valeriu Munteanu: …în administrația publică locală, care muncesc foarte mult la astfel de proiecte.

Domnul Marian Lupu: Este ultima noastră poziție, fiindcă eu gîndesc că, în ultimă instanță, noi trebuie să asigurăm finalitatea pozitivă a acestui proces. Astăzi se întrezărește un risc că acest proiect poate să pice. Iată aici eu vreau să știu încotro ne mișcăm. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Concepția de compromis, celebrul compromis, pe care îl solicită liberalii tot timpul, o invocăm și noi astăzi. Atît timp cît nu am văzut aceste documente primare, atît timp cît există suspiciunea că așa și n-ar putea veni această finanțare, iar pămîntul deja va fi scos din circuitul agricol și silvic, onorați dreptul deputaților noștri ca să ne uităm și să votăm joia viitoare. Și nu invocați, vă rog, aceste seturi

89 de argumente că nu adaugă nici un fel de constructivitate procesului. Doriți compromis, să atingem acest compromis.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Valeriu Streleț: Iar referitor la faptul că termenul, cum ați invocat, domnule Președinte, sînt situații absolut diferite. Ceea ce vine de la Guvern, vine așa un set de acte. Avize de la ministere, expertize anticorupție ș.a.m.d.

Domnul Marian Lupu: Nu, eu am făcut nu la seturi…

Domnul Valeriu Streleț: Acest…

Domnul Marian Lupu: …eu am făcut referință doar la termen.

Domnul Valeriu Streleț: Acest proiect este un proiect gol, o pagină cu altă pagină – nota informativă. Restul, noi nu știm nimic. Deputații nu cunosc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Adineauri am citit o știre că a trecut pe la vamă un tir cu contrabandă cu țigări. Rog să fie invitat în Parlament să dea explicație șeful Departamentului, domnul Balițchi. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Atunci facem în felul următor. Nu, de-ajuns, de-ajuns, peste măsură de- ajuns. Eu, stimați colegi, Proiectul nr.2913. Miza, pe care ar trebui și trebuie s-o punem noi toți în continuare, este de a adopta decizii corecte, potrivite, care ajută la atragerea de fonduri și la rezerve de proiect. Dacă este o… a fost o lipsă de timp de a se lua cunoștință de documentele respective, eu nu vreau să pun în pericol astăzi un proiect, poate chiar foarte bun. Și, în acest caz, ca Președinte al ședinței, mișc finalizarea examinării acestui

90 proiect pentru joia viitoare, data de 20. Deci nr.2913 se mișcă pentru mai tîrziu. Acum. Da. Proiectul nr.2629. Corpul de carabinieri. Domnule ministru.

Domnul Vladimir Țurcanu – Șef Direcție generală, analiză, monitorizare și evaluare a politicilor: Mult stimate domnule Președinte...

Domnul Marian Lupu: Un pic de liniște în sală, stimați solegi.

Domnul Vladimir Țurcanu: Doamnelor și domnilor deputați, Vă prezint proiectul cu privire la Corpul de carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne. Proiectul de lege sus-numit conține o nouă viziune a reformelor la locul și rolul carabinierilor în sistemul Ministerului Afacerilor Interne. În urma procesului de reformare a ministerului, carabinierii vor prelua integral de la Poliție atribuțiile de asigurare și restabilire a ordinii publice, de pază a obiectivelor de importanță deosebită...

Domnul Marian Lupu: Stimate raportor, O clipă. Dar cui raportați? Ia, uitați-vă, nimeni nu vă ascultă. Sau ascultăm, stimați colegi, sau... aveți proiectul la mînă, și pornim cu runda întrebări – răspunsuri. Sau una, sau alta. Eu vă rog, continuați. Vă rog, continuați prezentarea raportului.

Domnul Vladimir Țurcanu: În acest proiect se stabilește o nouă organizare a carabinierilor sub aspect structural – Corpul de carabinieri, care va fi constituit din Aparatul de administrare, Departamentul carabinieri și unități subordonate, dislocate pe întreg teritoriul republicii. Conducerea Corpului de carabinieri va fi asigurat de către comandant, numit de Guvern pe un termen de 5 ani, la propunerea ministrului afacerilor interne, fiind clar stabilite criteriile de numire și eliberare a acestuia din funcție. În procesul de reformare va fi nevoie de trecerea treptată de la serviciul militar prin contract, cu reducerea treptată a acestor militari, premilitari prin ... militarilor în termen prin militari de contract. Astfel, este necesară o perioadă de tranziție, în care se va menține forma mixtă de ducerea a serviciului în trupele de carabinieri. Proiectul stabilește, de asemenea, statutul carabinierilor ca fiind persoane ce îndeplinesc serviciul militar prin contract în cadrul Corpului de carabinieri și exercită atribuțiile carabinierilor, prevăzute de lege.

Avînd statutul respectiv, asupra carabinierilor se vor aplica prevederile Legii nr.162 cu privire la statutul militarului, Legii nr.1245 din 2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, Legii nr.52 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare, regulamentelor militare, alte acte normative în vigoare cu particularitățile stabilite în prezentul proiect de lege. Printre aceste particularități, care se datorează specificului atribuțiilor date prin lege, se evidențiază încadrarea în serviciu prin diferite metode: prin concurs, evaluarea periodică a performanțelor profesionale, testarea integrității profesionale, stabilirea termenelor de eliberare din serviciu. Proiectul stabilește că, în caz de declarare a stării de asediu sau de război, conducerea, planificarea și coordonarea activității Corpului de carabinieri se vor efectua conform prevederilor Legii nr.345 cu privire la apărarea națională, Legii nr.212 cu privire la regimul stării de urgență, de asediu și de război.

Domnul Marian Lupu: Domnule raportor, Eu vreau să vă mulțumesc și aș vrea să propun aici: poate domnul raportor să se oprească. Dispuneți de proiect, de toate documentele aferente și, dacă nu sînteți împotrivă, să purcedem la runda de întrebări – răspunsuri. De acord? Domnule raportor, De acord? Mulțumesc. De unde începem? Cine a fost primul? De la nr.4 la nr.2? Fie de la nr.2, vă rog. Microfonul nr.2.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc. Spuneți, vă rog, domnule raportor, articolul 36 alineatul (10) litera c): carabinierului nu i se acordă gradul următor succesiv în cazul în care nu dispune de calificarea necesară. Ce se are în vedere prin ”calificare necesară”? Lipsa de studii, calificarea profesională? Cine și cum decide sau apreciază acest lucru?

Domnul Vladimir Țurcanu: Vă mulțumesc frumos de întrebare. Într-adevăr, în acest caz, va intra în acțiune Regulamentul respectiv de acordare a acestor grade și cunoaștem destul de bine, dumneavoastră, ca fost colaborator, că înainte de acordarea acestor grade numaidecît colaboratorul este supus atestării și, într-adevăr, dacă, ocupînd funcția corespunzătoare, nu posedă studiile respective, i se propune altă funcție unde poate dumnealui să-și atingă scopurile date.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc. Și acum, a doua întrebare, cu referință la acordarea spațiului locativ de serviciu. E aceeași situație ca și la polițiști că această prevedere nu este garantată și, al doilea, chiar și în cazul cel mai fericit, cînd carabinierul primește spațiu

92 locativ de serviciu, dar, odată ce își încheie activitatea în serviciu, dumnealui este pus în situația că trebuie să predea acest spațiu locativ, adică, indiferent de faptul care a fost stagiul de muncă. A lucrat toată viața în serviciul respectiv și la urmă rămîne pe drumuri, fără spațiu locativ, fiindcă nu are dreptul să-l privatizeze. Cum vă uitați dumneavoastră la aceasta, cînd omul a ajuns la o vîrstă înaintată, salariu care, așa cum ne-ați spus dumneavoastră că va fi un salariu nu mai mare de 2800 de lei, nu-i permite să-și procure spațiu locativ, nici într-o formă. Cum atuncea, ce se întîmplă cu acești oameni, adică care sînt garanțiile din partea statului, protecția socială?

Domnul Vladimir Țurcanu: Vă mulțumesc. Am înțeles întrebarea. Vreau să spun că, pe parcursul acestor 21 de ani de activitate a trupelor de carabinieri, această întrebare a fost veșnic la odinea de zi și a fost soluționată diferit la diferite etape de dezvoltare. La ziua de astăzi, domnul ministru a dat foarte explicit răspuns la această întrebare și, într-adevăr, este situația în care este și noi, pe parcursul activității, vom depune toate eforturile, prin respectarea proiectului de lege pe care l-am înaintat, să-l asigurăm cu acest spațiu locativ de serviciu. Ca să dăm posibilitate, pe parcursul activității, să-și hotărască problema spațiului locativ.

Domnul Gheorghe Anghel: Și cum credeți dumneavoastră, în cît timp pot fi asigurați toți carabinierii cu spațiu de serviciu, spațiu locativ de serviciu?

Domnul Vladimir Țurcanu: Vreau să spun că e greu de determinat un timp foarte concret, deoarece avem și la ziua de astăzi care au activat în trupele de carabinieri ale Ministerului de Interne și au activat mai mult de 20 de ani de zile și nu au spațiu locativ.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Miron Gagauz – Fracțiunea PCRM: Да, спасибо большое. Господин министр, у меня следующий вопрос. В первой главе статья 7 пункт 3: «карабинеры участвуют в соответствии с законом в совместных учениях, организованных аналогичными структурами других государств, а также в миссиях миротворческого характера, предотвращении конфликтов и управлении кризисными ситуациями согласно международным соглашениям, подписанными Республикой Молдова». Вопрос следующий: создается такое впечатление, что мы создаем вторую армию. Вообще-то Министерство обороны и наши вооруженные силы в соответствии с законодательством принимают соответствующее участие в международных миссиях. Зачем карабинеры там нужны?

Domnul Vladimir Țurcanu: Am înțeles întrebarea. Vă mulțumesc foarte frumos și desigur că înțeleg și îngrijorarea reflectată în conținutul acestei întrebări. Totodată, în articolul respectiv este… la finele articolului respectiv este clar redat: unde Republica Moldova este parte a acestor contracte sau a acestor procedee internaționale. Vreau să spun că noi, de pildă, prin adoptarea acestui articol, așteptăm să fim invitați la menținerea ordinii publice în timpul Olimpiadei din 2014, ca să nu fie atunci careva probleme și să fim invitați pe bază legală. Iar ce ține de participarea forțelor polițienești și statutul militar la asemenea misiuni, care a fost redat la acest articol, vreau să vă spun că trupele de interne ale Republicii Ucraina deja au participat în 8 cazuri la asemenea măsuri. Mulți dintre ei sînt de asemenea… Nici într-un caz nu avem scopul de a forma o altă armată și de a participa la careva scopuri…

Domnul Miron Gagauz: Вы же не внутренние войска, вы карабинеры и призваны заниматься внутренними проблемами правопорядка. И второй вопрос.

Domnul Vladimir Țurcanu: Da.

Domnul Miron Gagauz: Скажите, пожалуйста, вот глава вторая статья 11 пункт 4, «военные подразделения, корпусы карабинеров обладают боевым знаменем». Вы с кем- то собираетесь воевать, что вам надо боевое знамя? Есть знамя Республики Молдова, вполне достаточно этого.

Domnul Vladimir Țurcanu: Vreau să vă aduc la… Mulțumesc frumos. Să vă aduc la cunoștință că fiecare unitate militară, iar trupele de carabinieri sînt o forță polițienească, cu statut militar, care, pe parcursul întregii activități, au avut și au drapelul de luptă. Nu este ceva nou în aceasta.

Domnul Miron Gagauz: Господин министр, У нас одна армия, которая может воевать и обязана воевать, а карабинеры должны заниматься своими делами. И, пожалуйста, возьмите флаг Республики Молдова, и на здоровье. Желаю удачи вам.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule general, Salutăm eforturile întreprinse pentru perfecționarea cadrului normativ de prevenire și combatere a fenomenului infracțional, proces care va optimiza procesul de respectare a drepturilor și libertăților fundamentale. Dar, totodată, vin cu careva carențe la următoarele puncte, ca exemplu, articolul 19 alineatul (1), unde împuternicirile carabinierului, și anume litera j) care prevede: ”să efectueze controlul corporal preventiv asupra persoanei și bagajului acestuia, care se află în stare de inconștiență și este necesară identificarea acesteia”. Consider că este necesar de a exclude această literă sau de a stipula mai explicit ce se propune prin ”starea de inconștiență”. Poate fi diverse, la părerea mea, ca urmare a unui accident, a unei calamități și altor... Dar poate fi și în urma consumului de alcool sau de droguri, unde ar fi oportun de a le conduce pe aceste persoane la comisariate, pentru a fi identificate de organele competente. Vin să propun aceste modificări pentru a evita o ulterioară careva abatere prin interpretarea greșită a acestei prevederi, dar nu este aceasta cea mai importantă, fiindcă de genul… astfel de articole, unde sînt foarte multe carențe, noi, la Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, nu am decis asupra acestui proiect că avem un vot unanim. De aceea, fiindcă avem o neconcordanță, doamnă Președinte, stimați colegi, în acest proiect de lege ce prevede strategia securității naționale, ce facem cu demilitarizarea? Colegul meu a avut perfectă dreptate. Боевое знамя. Oameni înarmați și multe alte lucruri. De aceea, eu propun, în calitate de vicepreședinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, ca acest proiect de lege în cauză să fie remis înapoi autorului. Această lege nu poate fi votată astăzi în Parlament. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule… domnule viceministru, Aveți ceva de comentat aici sau nu? Dacă nu…

Domnul Vladimir Țurcanu: Da, eu ce vreau să... pur și simplu să vă aduc la cunoștință că asemenea structuri polițienești cu statut militar sînt în majoritatea covîrșitoare a țărilor Uniunii Europene, practic, în toate țările CSI și au activat, activează fără careva impedimente. Eu socot că numai Parlamentul este în stare să determine situația care s-a creat și vă...

Doamna Liliana Palihovici: Da. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Țurcanu: ...depinde de dumneavoastră.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă Președinte. Eu susțin ideea retragerii de către autor a acestui proiect de lege, pentru că în multe din prevederile sale se conțin lucruri neconstituționale. Cît privește necesitatea menținerii Corpului de carabinieri, dacă are competențe clare și nu se dublează cu Poliția, atunci sigur că există raționamentul de a exista. În cazul în care Parlamentul decide retragerea, susțin cu ambele mîini acest lucru. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule autor, Eu cred că este semnificativ că acest proiect pe care-l prezentați despre Corpul de carabinieri, vine împreună cu noua Lege despre statutul polițiștilor. Văd că spuneți afirmativ, dar eu sînt în situația să constat că, pur și simplu, irosiți energie și bani în vînt. Din ce cauză? Pentru că m-am uitat de la primul articol și pînă la ultimul articol, și invers, și nu numai că sînt o serie de prevederi anticonstituționale, care înrăutățesc situația, dar, pur și simplu, sînt o serie de neclarități și prima mea întrebare la acest proiect de pseudoreformă este legat de faptul că, în comisia de bază, în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, ați afirmat, în calitate de autor, că v-ați inspirat dintr-un sistem existent într-un anumit stat. Și, ca să fie clar și în forul legislativ, prima mea întrebare: care a fost standardul de bază de la care stat v-ați inspirat și pe care vreți că-l transpuneți în Republica Moldova?

Domnul Vladimir Țurcanu: Vă mulțumesc de întrebare. Dar nu văd esența, în acest caz, dacă proiectul menționat este întors în… autorilor. Dar, totodată, vreau să vă spun că dumneavoastră cunoașteți destul de bine care sînt rezultatele finale de plagiat. Și vreau să spun că n-a fost…

Domnul Artur Reșetnicov: Deci în legislație nu există plagiat…

Domnul Vladimir Țurcanu: N-a fost copiat.

Domnul Artur Reșetnicov: Ca să cunoașteți.

Domnul Vladimir Țurcanu: De undeva sau asta, ia… Sau…

Domnul Artur Reșetnicov: Eu nu întreb de plagiat. În lege nu, în legislație norma nu poate fi plagiată. Eu întreb: de unde v-ați inspirat ca exemple?

Domnul Vladimir Țurcanu: S-au desfășurat studii pe parcursul a 2 ani de zile, cu diferite întruniri, cu diferite organizări ale mesei rotunde la mass-media, diferite întîlniri…

Domnul Artur Reșetnicov: Eu vă rog, despre Legea carabinierilor și mass-media, nu, chiar aici e ridicol cînd spuneți. Puteți să-mi dați exemplu: România, Franța, Ucraina.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat…

Domnul Artur Reșetnicov: Federația Rusă.

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, este prima întrebare, pentru…

Doamna Liliana Palihovici: Ați primit răspuns la prima întrebare. Vă rog, adresați a doua întrebare.

Domnul Artur Reșetnicov: Bine. O să încerc să formulez a doua întrebare, pentru că bănuiesc că va fi răspunsul. Care este… cu poliția ne-am clarificat – un miliard 500 de milioane. Care este costul acestei reforme care propuneți dumneavoastră și dacă va fi schimbată uniforma carabinierilor?

Domnul Vladimir Țurcanu: Am înțeles. Mulțumesc frumos. Mai întîi de toate, eu nu cred că este cineva dintre noi care nu înțelege că reformele, desigur…

Domnul Artur Reșetnicov: Deci eu vă rog, suma și dacă va fi schimbată uniforma? Concret, nu trebuie demagogie, vă rog.

Domnul Vladimir Țurcanu: Pentru anul 2013, pentru întreținerea trupelor de carabinieri este prevăzută suma de 86 de milioane. Ce ține de ținuta carabinierilor, un ordin sau un oarecare act normativ ce ar prevedea urgent modificarea uniformei, la ziua de astăzi, nu există.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule ministru, În comisie ați menționat că uniforma va fi schimbată. Eu vă rog, sînteți în forul legislativ și ori spuneți ceea ce scrieți în proiect, ori nu încercați să induceți în eroare cel puțin Legislativul. Eu, noi, din partea Fracțiunii Partidului Comuniștilor, considerăm că este un proiect inutil, cu bani în vînt, care va demonstra numai că se încearcă de a reforma ceva. Urmează să fie, dacă este dorință și onoare, să fie retras acest proiect. Vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug – Fracțiunea PL: Stimate domnule viceministru, Fracțiunea Partidului Liberal va veni cu o serie de amendamente și, după examinarea lor, sper că vom susține acest proiect de lege. Dar totuși două întrebări care pot să le adresez, am să le adresez. Este vorba de articolul 19 și articolul 59. Articolul… 49, cer scuze. Articolul 19, vă citesc, este vorba despre împuternicirile trupelor de carabinieri. Litera a): să solicite persoanelor, inclusiv persoanelor cu funcție de răspundere și persoanelor publice, respectarea ordinii publice cu încetarea acțiunilor ilegale, iar, în caz de necesitate, pentru asigurarea respectării cerințelor legale să intervină cu utilizarea forței fizice, mijloacelor speciale sau a armei de foc din dotare, în condițiile stabilite de lege. Problema este următoarea, carabinierii… (Rumoare în sală.) Domnule Ioniță, Mulțumesc de informație. Cînd se va retrage, se retrage. Eu am proiectul de lege. (Rumoare în sală.) Carabinierii au dreptul să intervină, întrebarea mea este următoarea: au dreptul după aceasta, acest punct a) din articolul 19, să intervină asupra persoanelor publice? Confuzia care este? Sînt persoane funcționari publici și sînt persoane cu funcții de demnitate publică. În cazul respectiv, dacă este vorba doar despre persoane publice, atunci eu pot înțelege în felul următor: că pot interveni

98 carabinierii și asupra Președintelui statului Republica Moldova, și asupra Președintelui Parlamentului, și asupra deputaților. Așa este sau nu este așa?

Domnul Vladimir Țurcanu: Nu, nu este așa. Și, în cazul de față, într-adevăr, pentru lectura a doua ar fi fost cazul să fie concretizat acest punct al articolului menționat.

Domnul Oleg Bodrug: Și tot aici, pentru că e aceeași întrebare, ține de litera f) de aici: să efectueze imprimări audio și video, să fotografieze persoanele care încalcă ordinea publică. Cuvintele „să efectueze imprimări audio și video” se referă la toate persoanele, pentru că este virgula ceea și dacă ne uităm cum scrie în lege, atunci înseamnă că filmări audio și video nu contează, ai încălcat, nu ai încălcat ordinea publică, poți fi filmat și audiat. Vă rog.

Domnul Vladimir Țurcanu: Da, am înțeles.

Domnul Oleg Bodrug: Atenție la redactare. Și din… 49 …să-l găsesc. 49 ține de administrația… a mai fost adresată, pare-mi-se, această întrebare, dar totuși vreau să clarific, este vorba despre administrația publică locală, în care este scris alineatul (3) – „Autoritățile administrației publice locale pun, în mod gratuit, la dispoziția carabinierilor, terenuri și clădiri în folosință permanentă sau temporară…” și mai urmează acolo. Este, de asemenea, ilegală, deoarece obligă ilegal administrația publică locală să transmită bunuri nedeterminate, nu sînt determinate, clar, fără voința și încălcarea competenței legale, administrației publice locale. Adică, aceasta este o lege care, iarăși, va provoca mici conflicte sau mari conflicte între administrația publică locală și carabinieri.

Domnul Vladimir Țurcanu: Ce s-a avut în vedere prin conținutul articolului respectiv. Luăm ultimul exemplu de inundații care au avut loc în raionul Hîncești, Ungheni, unde administrația publică locală, într-adevăr, a acordat sprijin trupelor de carabinieri prin acordarea spațiului locativ, prin acordarea produselor petroliere și, în unele cazuri, poate și produse alimentare, reieșind din situațiile real create. De exclus…

Domnul Oleg Bodrug: Nu, mulțumesc. Într-adevăr, acolo sînt cîteva specificate, dar ele sînt foarte multe. Trebuie de clarificat că altfel, practic, tot ce doresc carabinierii, administrația publică locală trebuie să le vină în întîmpinare și cu titlu de gratuit.

Și ultima. Tot nu-mi este clar, carabinierii vor fi recrutați sau vor fi angajați în bază de contract? (Rumoare în sală.)

Domnul Vladimir Țurcanu: Am înțeles. Expresia respectivă trebuie să fie angajați.

Domnul Oleg Bodrug: În bază de contract.

Domnul Vladimir Țurcanu: Da, angajați în bază de contract.

Domnul Oleg Bodrug: Bine. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Țurcanu: Da.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Totalizînd cele expuse și de raportor, și de deputații care au ieșit la microfoane, totuși noi nu putem să facem abstracție de o gravă problemă de concept a acestui proiect, fiindcă, la articolul 2 alineatul (2), se menționează că Corpul de carabinieri face parte din sistemul național de apărare, fapt care aduce o serie de confuzii și la acest capitol s-au expus și vorbitorii precedenți, deoarece, conform Strategiei privind securitatea națională, aprobată nu chiar atît de demult, Armata Națională va constitui unicul element al Forțelor Armate, iar trupele de carabinieri urmează să preia integral de la Poliție atribuțiile privind asigurarea ordinii publice și să treacă treptat la serviciul militar prin contract. În contextul celor expuse și avînd în vedere faptul că autorul a acceptat parțial aceste argumente invocate la comisie, deja s-a făcut o propunere, ca acest proiect să fie remis autorului. Respectiv, reiterez încă o dată această propunere, ca acest proiect să fie remis autorului chiar pînă la audierea raportului comisiei sesizate în fond.

Domnul Marian Lupu: Avem o mică problemă. În Regulamentul Parlamentului scrie foarte clar: cînd sîntem la primă lectură, poate fi vorba de una din cele 3 opțiuni: remis în comisie, atenție, în comisie, aprobat sau respins. Noi nu avem opțiunea de remitere autorului, pe care motiv eu aș vrea aici o claritate, ca să ne determinăm în rezultatul final al dezbaterilor de astăzi.

100

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Avînd în vedere evoluarea discuțiilor pe marginea acestui proiect de lege, noi am vrea să aflăm și poziția ministrului afacerilor interne pe marginea acestui proiect de lege, să ne spuneți dacă dumneavoastră considerați, domnule ministru, că, în baza acestui proiect, este posibil ca acesta să fie votat în primă lectură, pentru că noi împărtășim acest punct de vedere și considerăm că poate fi perfecționat în vederea votării lui în lectura a doua ulterior. Pentru că sîntem surprinși de cum au evoluat lucrurile pe acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Dorin Recean: Mulțumesc, domnule deputat, pentru întrebare. După cum am explicat și anterior, atunci cînd era vorba despre Legea cu privire la Poliție și statutul polițistului deci, noi, aceste proiecte, inclusiv proiectul cu privire la Corpul de carabinieri, l-am pregătit și eram obligați să-l pregătim în cadrul Hotărîrii nr.153 din 15 iulie 2011 pentru aprobarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova, punctul 5.2, a). Respectiv, există unele probleme ce „disonează” în ceea privește ce avem de făcut la capitolul „Asigurare menținere, restabilire, ordine publică”, de aceea, avînd în vedere că este de competența Parlamentului să ia decizii în privința Hotărîrii 153, așa cum am numit-o, una din soluții ar fi, este ca acest proiect să fie remis în comisie, în paralel cu reatribuirea competențelor de asigurare și restabilire, ordine publică, structurilor polițienești și, respectiv, în rezultatul acestei reforme, trupele de carabinieri să fie reformate în subdiviziune specializată polițienească, fără statut militar de asigurare și restabilire a ordinii publice. În felul acesta, noi vom putea scoate toate disensiunile care au fost menționate astăzi.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule ministru, Nu mi-ați explicat, în mod explicit, dacă vreți, dacă poate fi votat acest proiect în formula în care este propus el acum pentru primă lectură, iar toate abordările și, respectiv, toate modificările despre care ne vorbiți să fie făcute la lectura a doua. Pentru că, dacă este să privim în istoricul acestui proiect, noi timp de două săptămîni de zile ne-am opus și am spus același lucru, după care dumneavoastră

101 ne-ați convins că este posibil în baza acestui proiect, anume a acestui proiect care, apropo, a fost votat de Guvern, să fie perfectat în lectura a doua, acum deja văd că vă schimbați poziția. Și pentru că întoarcerea lui în comisie nu o să dea absolut nimic, pentru că fie dumneavoastră îl retrageți și veniți cu altă hotărîre de Guvern, cu alt proiect de lege, fie noi încălcăm acele termene pe care v-ați angajat dumneavoastră ca, pînă la 1 ianuarie, să intre în vigoare acest proiect de lege.

Domnul Dorin Recean: Mulțumesc. Încă o dată. Tot ce am făcut pînă acum este consistent și am zis: am făcut în cadrul Hotărîrii nr.153 din 15 iulie 2011. Acum, ca să rezolvăm, este de competența Parlamentului și atunci este de competența Parlamentului să accepte și să reformeze trupele de carabinieri în subdiviziuni specializate polițienești în ceea ce privește asigurarea și restabilirea ordinii publice din punctul de vedere al procedurii fie este remis în comisie, fie este returnat în Guvern.

Domnul Marian Lupu: Nu, cu procedurile lăsați, o să decidem noi.

Domnul Dorin Recean: Păi…

Domnul Marian Lupu: Este o singură chestie, stimați colegi, eu văd una din două ieșiri din situație. Ori că noi stabilim cu toții împreună ca precondiție pentru votul în primă lectură, caracterul demilitarizat, fiindcă aici, da, s-a făcut referință? Da? Și cu această condiție îl votăm, și pe această cale avem șansele să adoptăm în a doua lectură acest proiect de lege în termenele stabilite. Sau este varianta doi. Dacă se remite în comisie, întrebarea este: ce va face comisia? Îl schimbă conceptual.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu pot.

Domnul Marian Lupu: Nu pot. Aceasta ar însemna că Guvernul vine cu o scrisoare și spune: retragem acest proiect și venim cu alt proiect. Și aceasta este admisibil, doar că trebuie să fim conștienți de faptul că termenele nu vor mai putea fi întru totul respectate. Mă refer aici la întîi ianuarie.

102

Domnul Valeriu Munteanu: Ideea este că, domnule Președinte, dacă nu vă supărați, că la această concluzie se putea ajunge fără introducerea acestui proiect pe ordinea de zi și fără dezbaterea lui, ca aceste concluzii…

Domnul Marian Lupu: Înțeleg, înțeleg…

Domnul Valeriu Munteanu: …fundamentale să ajungă, să fie…

Domnul Marian Lupu: Înțeleg.

Domnul Valeriu Munteanu: …remis prin… înapoi în Guvern în situația în care era clar că nu poate fi acceptat în această formulă.

Domnul Marian Lupu: Eu înțeleg toate deficiențele procesului. Le constatăm, luăm act de ele și, iată, după ce vorbesc colegii, ultimii colegi de la microfon, vom decide împreună. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu vreau să le spun colegilor deputați că domnul ministru Recean nu are întru totul dreptate atunci cînd spune că aceste proiecte de lege au fost elaborate în corespundere cu Strategia securității naționale, pentru că mai ales proiectul pe care îl examinăm acum nu corespunde acestei Strategii, cum și prevederile proiectului anterior privind Poliția și statutul polițistului încalcă prevederile Strategiei în care scrie negru pe alb că Corpul de carabinieri va prelua funcțiile de menținere și restabilire a ordinii publice. Dar aceasta este altă poveste. La subiectul care-l discutăm singura soluție plauzibilă, din punctul meu de vedere, este ca Guvernul să retragă acest proiect de lege. Sigur, poate fi o chestie tranzitorie, de a-l remite în comisie și acolo să vină solicitarea Guvernului, dar comisia nu are ce face cu acest proiect de lege, pur și simplu.

Voce din sală: Înțeleg, dar…

Domnul Mihai Godea: De aceea, cel mai bine ar fi ca autorul să-l retragă, să vină cu alt proiect.

103

Domnul Marian Lupu: Bine. Autorul nu este întocmai domnul ministru. Autorul este Guvernul și atît timp cît nu avem o scrisoare oficială, stimate coleg, privind retragerea proiectului, acest proiect va sta în comisie.

Domnul Mihai Godea: Exact.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Mihai Godea: Ca variantă tranzitorie, se retrage în comisie și de acolo Guvernul retrage. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, de acord. Microfonul nr.2.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc. Domnule viceministru, După cum s-a vorbit, Corpul de carabinieri nu mai face parte din Forțele Armate ale Republicii Moldova. Însă, în articolul 17 alineatul (3) litera h), dumneavoastră prevedeți că Corpul de carabinieri, cu efectivul și tehnica din dotare în activități de instruire, operațiuni internaționale, participă la operațiuni internaționale de menținere a păcii. Cum explicați dumneavoastră, adică efectivul de carabinieri, neavînd o pregătire militară respectivă, trebuie să participe la misiuni internaționale de menținere a păcii.

Domnul Marian Lupu: Nu, dați-mi voie mie să intervin aici, fiindcă face parte din discuția pe care am purtat-o pînă acum. Actualul concept al proiectului de lege oferă caracterul militarizat al trupelor de carabinieri și atunci, implicit, și participarea la operațiuni militare. Din momentul în care noi vorbim despre demilitarizare, schimbarea de concept, evident că lucrul acesta atinge, în mod direct, și paragraful sau articolul la care faceți dumneavoastră referință. Asta este. Mulțumesc. Eu cred că aici închidem… Microfonul… Vă rog, sînteți liber. Microfonul nr.5.

104

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Domnilor autori, Unul din argumentele invocate la etapa discutării acestor proiecte la nivelul fracțiunilor era că pînă la 1 ianuarie, este un imperativ de a fi adoptate, pentru că trebuie să fie respectat Planul de liberalizare a vizelor. Spuneți-ne, vă rog frumos, după evaluările dumneavoastră, dacă totuși retrageți acest proiect, mergeți din nou cu el prin Guvern, care sînt evaluările dumneavoastră primare la această etapă, cînd totuși el va putea ajunge în Parlament dezbătut și, respectiv, aprobat? Pentru că și pe această dimensiune să ne respectăm angajamentele noastre.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Dorin Recean: După cum ziceam, odată ce facem aceste modificări, se amendează Legea cu privire la Poliție și statutul polițistului în lectura a doua, pentru a transfera aceste competențe structurilor polițienești și, ulterior, se fac dispoziții tranzitorii de transformare a trupelor de carabinieri în poliție, asigurare și restabilire a ordinii publice. Respectiv, noi ne încadrăm în termenele respective. Mulțumesc.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, totuși va trebui să veniți cu noua Legea a carabinierilor. Asta este…

Domnul Dorin Recean: Nu, nu va fi necesar.

Domnul Valeriu Munteanu: Adică, noua Lege a carabinierilor nu vom mai...

Domnul Dorin Recean: Nu va fi necesară o nouă Lege a carabinierilor.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Stimați colegi, Ca Președinte al ședinței, urmînd discuțiile purtate și concluziile făcute, proiectul de Lege nr.2629 se remite către comisie. În acest caz, domnule ministru, o să am o rugăminte la dumneavoastră. Urmare a celor spuse de dumneavoastră de la microfonul nr.1, că nu va mai urma un alt proiect de lege în acest context și ca să nu lăsăm deschisă această istorie,

105 acest subiect, rog foarte mult, într-un termen restrîns, să interveniți pentru ca de la Guvern să vină o scrisoare, o adresare oficială privind retragerea acestui proiect, ca să nu stea ca proiect, ca document juridic. Da, microfonul nr.1.

Domnul Dorin Recean: Neapărat…

Domnul Marian Lupu: Ne-am înțeles… Deci proiectul de Lege nr.2629 este remis comisiei. Acum, stimați colegi, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului electoral. nr.2461. Inițiativa unui grup de deputați. Prezintă doamna Guțu, dacă nu greșesc. Nu? Dacă nu este doamna Guțu, cine prezintă? Da, doamna Guțu.

Doamna Ana Guțu – Fracțiunea PL: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi deputați, Proiectul de lege, inițiativa legislativă prevede amendarea Codului electoral pe două poziții. Articolul 8 se completează cu un nou alineat care ar permite cetățenilor Republicii Moldova, care sînt stabiliți peste hotare, să voteze pe parcursul a două zile consecutive în cadrul alegerilor parlamentare republicane sau în cadrul referendumurilor. Și prevede, de asemenea, eliminarea din articolul 53 al Codului electoral a literelor b) și c), care prevăd votarea în baza actelor sovietice. Acest proiect de lege, din păcate, a stat un an de zile în Cancelaria Parlamentului și, din cîte am înțeles, nu știu dacă există și azi avizul Guvernului. De fapt, prevederea de a oferi posibilitatea cetățenilor Republicii Moldova din Diasporă să voteze nu pe parcursul unei zile, ci pe parcursul a două zile, a venit în rezultatul experienței neplăcute, după cele patru scrutine. Și mă refer la cozile imense care s-au format în incinta ambasadelor, dar și în alte localuri unde au fost deschise centre de votare De asemenea, imposibilitatea cetățenilor de a fi votat. Fiindcă au fost cazuri, de exemplu, la Paris, în noiembrie 2010, cînd peste o mie de cetățeni au votat pe foi albe A4, ca, ulterior, votul dumnealor să fie invalidat. Cunoaștem cifra că 24% din produsul intern brut al Republicii Moldova este constituit din remitențele care vin din partea cetățenilor Republicii Moldova care muncesc peste hotare. Iar excluderea posibilității de a vota în baza actelor sovietice vine în consens cu solicitarea Comisiei Electorale Centrale, deoarece am rămas unicul stat din fosta Uniune Sovietică unde pașaportul sovietic mai este valid. Actualmente, 270 de mii, după datele statistice, pe care le-am primit de la Registrul de Stat, de cetățeni din Republica Moldova nu sînt documentați cu acte de identitate stabilite regulamentar după declararea independenței Republicii Moldova. Vă aduc, de asemenea, la cunoștință că eliberarea actelor de identitate, mă refer la buletine și la pașapoarte pentru cetățenii care niciodată nu și-au perfectat

106 aceste acte, este gratuită. Ca să nu apară întrebarea: cine va plăti din buzunarul său? Și sper că cetățenii care mai țin la nostalgia anilor sovietici se vor consola cu păstrarea acestui pașaport sovietic, au toată libertatea să și-l păstreze, dar să fie documentați și să aibă buletine, așa ca toată lumea, pașapoarte și să nu ne deosebim și noi de restul fostelor republici sovietice, unde aceste pașapoarte demult nu mai sînt valide. Vă rog să susțineți această inițiativă legislativă pentru votarea ei în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. În primul rînd, o mică remarcă, înainte de întrebări. 24 la sută din produsul intern brut nu sînt formate din remitențe, dar remitențele sînt măsurate în comparație cu PIB-ul. Asta-i pentru raportor. Întrebări. Votarea … Можно. Votarea nu este efectuată în baza pașaportului, votarea este efectuată în baza drepturilor. Поэтому … Нет, хватит уже. Поэтому важно, чем это право подтверждается и удостоверяется. Любой документ, в котором существует тринадцатизначный код и ДНО, фотография, и выданный законно, на основания которого и другие права обеспечиваются, может и должен быть принят на избирательном участке в качестве документа подтверждающего права гражданина. Так ли это или нет, по-вашему мнению?

Doamna Ana Guțu: În conformitate cu actuala formulare din Codul electoral, și mă refer la articolul 53, literele b) și c), este posibilă votarea în baza pașaportului sovietic, fie cu acel cod de identificare personal, fie fără. Fiindcă un articol se referă la necesitatea, adică pașaportul sovietic cu acest cod și celălalt c) fără acest cod. De fapt, intenția noastră este una pozitivă, fiindcă mai există o … ca să nu să se creeze impresia că cineva vrea să obstrucționeze dreptul cetățeanului la vot, există o inițiativă similară pentru amendarea Legii cu privire la sistemul național de pașapoarte și autorul este domnul Valeriu Munteanu, unde se prevede exact același lucru: excluderea din circuitul de documente personale ale cetățenilor a pașapoartelor sovietice. Și eu cred că, după douăzeci de ani, avem dreptul să facem.

Domnul Oleg Reidman: Este clar. Doamnă raportor, dar nu numai posesorii pașaportului sovietic în niște cazuri n-au cod, идентификационный код. А некоторые верующие, которые

107

намеренно, так сказать, такой идентификационный код не получают, тоже не имеют его. Поэтому мы говорим сейчас не о системе паспортной, это отдельный разговор, и здесь государство должно каким-то образом обеспечивать паспортизацию граждан, в том числе неимущих или не желающих это делать по каким-то другим причинам, мы говорим сейчас о праве гражданина. И если в законе написано неправильно: «în baza pașaportului» , значит, в законе нужно это поправить, не în baza pașaportului, a în baza drepturilor care sînt identificate cu careva documente. И второе. Скажите, в вашей пояснительной записке вы ссылаетесь в отношении двухдневного срока голосования на опыт, по-моему, Туниса. Мне кажется, что это не самый лучший опыт, особенно после начала всех арабских революций, не самый лучший демократический опыт Туниса, а лучше бы на какие-то европейские опыты сослаться. Поэтому мне кажется, что неоправданно. На нашем любом избирательном участке голосуют порядка трех- четырех, иногда до пяти тысяч человек за один день. Если нормально организовать работу в посольствах и в консульствах, то 1800 или 1900 человек тоже проголосуют за один день. Спасибо.

Doamna Ana Guțu: Vă mulțumesc. Vreau să vă spun că și experiența „primăverii arabe” este una care trebuie să fie luată în considerare, poate că am extrapolat un pic experiențele. Dar cred că dacă v-aș aduce experiența Italiei, unde votul are loc pe parcursul a două zile: duminica și luni, nu doar pentru cetățenii din exterior, dar și pentru cetățenii din interior, ar putea să vă convingă. Fiindcă, actualmente, se vorbește din ce în ce mai mult în Europa despre fenomenul oboselii democratice. Cît privește cozile la ambasade și locurile sau locațiile în care, în 2010, de exemplu, în noiembrie, au fost desfășuratele aceste alegeri. Vreau să vă spun că nu este chiar așa. Am avut plîngeri de la cetățenii din Diasporă, care s-au arătat foarte nemulțumiți, mai ales de la acei care au votat pe foaie A4 și opțiunea lor de vot a fost ulterior invalidată. Ei au considerat aceasta drept o ofensă la adresa lor, ca și cetățeni ai Republicii Moldova, și erau foarte supărați. Chiar unii dintre ei au amenințat că vor ajunge inclusiv la CEDO. Sînt, poate, de acord cu dumneavoastră, domnule Reidman, în ceea ce privește amendarea anume a Codului electoral. Fiindcă se creează impresia că cineva vrea să limiteze dreptul la vot al cetățeanului în baza actelor pe care le posedă. Și nu este așa. De aceea și am propus, pentru lectura a doua, să fie reunite inițiativa mea legislativă și cu inițiativa domnului Munteanu, care vizează amendarea Legii cu privire la sistemul național de pașapoarte.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

108

Domnul Oleg Reidman: Даже если ни у когo нет такой интенции, результат будет такой.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Doamna Ana Guțu: Este tratarea dumneavoastră.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule Președinte, Înainte de a discuta despre cele două întrebări regulamentare, rog să fiu înscris cu o luare de cuvînt la acest subiect. Doamnă autoare, Eu am două întrebări, este un proiect destul de, cel puțin, straniu, și aș vrea să concretizez. Cetățenii Republicii Moldova, și ați menționat că sînt în jurul la 270 de mii, care dispun de buletin de identitate de tipul pașaportului ex-sovietic. Ei sînt cetățeni ai Republicii Moldova, pentru că au atașament și au ștampilă în pașaportul respectiv, ei au toate sistemele de evidență în pașaportul respectiv. Spuneți-mi, vă rog, acești cetățeni, 270 de mii de cetățeni, ei sînt cu drepturi depline, ca și orice alt cetățean al Republicii Moldova sau sînt lezați în careva drepturi? Prima întrebare.

Doamna Ana Guțu: Vreau să vă răspund că toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de actul pe care îl au la dispoziție, în conformitate cu legislația în vigoare și în conformitate cu anume această legislație, au aceleași drepturi egale cu toți. Inițiativa mea legislativă vine în sprijinul statalității Republicii Moldova, dacă doriți. Fiindcă, după 21 de ani, să mai păstrăm în circulație actele unui stat inexistent. Vreau să vă spun că funcționarii Comisiei Electorale Centrale, atunci cînd participă la proiecte internaționale, care finanțează și sprijină dezvoltarea democrației electorale în statele din întreaga lume, au probleme la acest capitol. Fiindcă li se spune că am rămas unicul stat din fosta Uniunea Sovietică unde aceste documente, care reprezintă un stat inexistent, sînt valabile și mai sînt păstrate în circulație. Ei cred că …

Domnul Artur Reșetnicov: Adică, să înțeleg …

Doamna Ana Guțu: … acest lucru trebuia făcut mai înainte poate, decît acum. E prea tîrziu. Dar mai bine mai tîrziu, decît niciodată.

109

Domnul Artur Reșetnicov: Să înțeleg că acești oameni sînt cetățeni ai Republicii Moldova cu toate drepturile depline. Dar dumneavoastră, în modificarea Codului electoral, propuneți să le excludem dreptul de a alege. Urmare a acestei declarații a dumneavoastră, îmi apare a doua întrebare. Constituția Republicii Moldova – Legea Fundamentală prevede că toți cetățenii Republicii Moldova sînt egali în drepturi, indiferent de vîrstă, indiferent de naționalitate și alte criterii, nu se admite nici o divizare. Mai mult decît atît, altă prevedere a Constituției stipulează că dreptul de a alege este garantat de stat și nici o persoană nu poate fi lezată de acest drept. Îmi apare întrebarea: cum proiectul dumneavoastră, în care propuneți 270 de cetățeni ai Republicii Moldova …

Domnul Marian Lupu: Mii, mii.

Domnul Artur Reșetnicov: 270 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova să-i excludeți, să le luați dreptul de a alege, este compatibil cu aceste prevederi ale Legii Fundamentale – a Constituției?

Doamna Ana Guțu: Domnule Reșetnicov, Aș vrea să vă atrag atenția la data înregistrării acestui proiect.

Domnul Artur Reșetnicov: Eu am întrebat de Constituție.

Doamna Ana Guțu: Acest proiect a fost înregistrat anul trecut în luna noiembrie, pe 8 noiembrie. Trei ani pînă la următoarele alegeri parlamentare este un termen mult prea suficient pentru documentarea populației. Cu atît mai mult că dumneavoastră cunoașteți disponibilitatea Ministerului nostru al Tehnologilor Informației și Comunicațiilor.

Domnul Artur Reșetnicov: Doamnă autoare, Atunci cînd …

Doamna Ana Guțu: Există echipe mobile …

Domnul Artur Reșetnicov: … cetățeanul Moldovei a venit cu pașaportul …

110

Doamna Ana Guțu: … există graduitate și timp de trei ani nu avem scrutine electorale. Îmi pare rău …

Domnul Artur Reșetnicov: Nu. Eu înțeleg de ce vă pare rău.

Doamna Ana Guțu: … că dumneavoastră încercați să manipulați, nu-mi adresați întrebări. Știți foarte bine că n-am să zic că sînt împotriva aceea ce se este scris în Constituția Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Doamna Ana Guțu: Poate cu excepția articolului 13.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, domnule Președinte, o precizare, ca să fie clar.

Domnul Marian Lupu: Domnule Reșetnicov, Eu v-am înscris la luare de cuvînt.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, ca să fie clar.

Domnul Marian Lupu: Întrebările au fost puse. E foarte clar totul, credeți-ne. Toată lumea înțelege. Microfonul nr. 4.

Domnul Igor Corman – Fracțiunea PDM: Vă mulțumesc. Doamnă deputat, Datoria noastră de bază este ca să creăm toate condițiile posibile, astfel încît cît mai mulți cetățeni aflați peste hotare să-și poată exercita dreptul de vot. Tocmai din aceste considerente am luat decizia, alegerile trecute, ca să fie extins numărul secțiilor de votare. Așa cum dumneavoastră ați arătat, de altfel, și în nota informativă, care însoțește acest proiect de lege, am văzut că există probleme, există deci problema numărului insuficient de funcționari, a suprafețelor reduse ale localurilor unde au fost organizate aceste alegeri. Sigur că depinde și de posibilitățile de ordin financiar. Acum, ca să corectăm situația, noi, pe de o parte, am fi putut ca să insistăm ca să fie alocate mai multe surse financiare, ca să fie mărit numărul de funcționari,

111 ca să fie mărită suprafața acestor localuri. Soluția, cu care veniți dumneavoastră, este ca să organizăm alegerile în două zile consecutive. Aceasta tot presupune un anumit cost. Și întrebarea cu care vin eu este: dacă s-a făcut o examinare care vor fi aceste costuri? Și, pe de altă parte, ținînd cont de faptul că între două zile este și o noapte, deci întrebarea pe care o am: cum va fi asigurată securitatea acestei urne de vot după închiderea localului în prima zi și pînă la deschiderea localului în a doua zi, astfel încît să avem certitudinea că nu va exista o fraudă a acestor alegeri?

Doamna Ana Guțu: Mulțumesc pentru întrebare, domnule deputat. Și vreau să vă aduc la cunoștință, că nu am, din păcate, avizul Ministerului Finanțelor, ca să ne spună dacă, din punct de vedere financiar, ar fi posibil și Guvernul ar fi de acord. Acum, dumneavoastră cunoașteți foarte bine că, la ultima sesiune a APCE, din octombrie, s-a discutat un raport și a fost adoptată Rezoluția cu privire la ameliorarea democrațiilor electorale în statele membre ale Consiliului Europei. Și știți foarte bine că în această Rezoluție este menționată necesitatea asigurării cetățenilor, care rezidează în afara frontierelor statelor membre, cu dreptul la vot prin corespondență, prin procură, votul electronic. Eu mi-aș dori foarte mult ca, din 2006, atunci cînd a fost lansat proiectul Registrului electronic al votanților, să se fi implementat pînă astăzi și să fi mers mai degrabă pe varianta procurării softurilor, echipamentelor, ca să asigurăm votul electronic. Din păcate, aceasta nu s-a realizat. Am venit cu altă inițiativă legislativă exact în această ordine de idei, e vorba despre votul prin corespondență, care tot este în Cancelaria Parlamentului. Și vreau să vă zic: dacă s-ar accepta proiectul de Lege cu privire la votul prin corespondență, ar putea să decadă votul fizic pe parcursul a două zile pentru cetățenii din Diasporă. Fiindcă votul prin corespondență ar facilita și ar rezolva și mai mult accesul la democrația electorală a cetățenilor din Republica Moldova. Cît privește securitatea, fiindcă aceasta a fost întrebarea. Normal că nu pot să vă spun acum cum vom asigura, dar trebuie să avem încredere în corpul nostru diplomatic, în funcționarii care vor fi atrași în activitatea electorală atunci în cadrul procesului electoral. Și eu cred că mi-aș dori să avem și noi o cultură europeană, ca să putem vorbi despre încredere, deocamdată cred că mai puțin la acest capitol.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc. Înțeleg din răspunsul dumneavoastră, că, de fapt, sînteți de acord că decît să încercăm s-o facem mai lungă, ar fi bine să căutăm soluții s-o facem mai lată. Așa, un pic. Într-o zi, dar să creăm toate condițiile.

Doamna Ana Guțu: Electronic, prin corespondență, cu cea mai mare plăcere, dacă nu – două zile.

112

Domnul Igor Corman: Da. Și a doua întrebare, doamnă deputat. Deci o întrebare foarte succintă. Nu credeți că prin această decizie noi am discrimina, de fapt, cetățenii care votează în Republica Moldova? Că-i punem în condiții ilegale cu acei care votează peste hotare.

Doamna Ana Guțu: Domnule deputat, Dacă sînteți atent, eu propun două zile, de fapt, și pentru procesul electoral din Republica Moldova.

Domnul Igor Corman: Așa-i? Aha.

Doamna Ana Guțu: De aceea, dacă ați citit atent alineatul.

Domnul Igor Corman: Deci cheltuielile ar crește nu doar peste hotare dublu, dar și în țară. Am înțeles.

Doamna Ana Guțu: Nu. Domnule deputat, Pentru lectura a doua eu, totuși, propun să ne limităm pentru cetățenii noștri din Diasporă. Cred că a fost o neînțelegere atunci cînd am redactat cu asistenții.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Stimată doamnă Guțu, Stimați colegi, Vizavi de valabilitatea pașapoartelor sovietice și dreptul de a vota în baza lor. Era absolut clar pentru toată lumea că comuniștii noștri sînt anacronici în abordări, dar, astăzi, am înțeles că, de fapt, ei sînt cei mai feroce agenți întîrziați ai lui Stalin, ai lui Lenin și ai Uniunii Sovietice. Pentru că nicăieri, de la Republica Moldova pînă în Kyrgyzstan, Kazahstan nu mai sînt valabile aceste pașapoarte. Iar comuniștii noștri insistă și nu sînt înduplicați în nici un fel în abordările lor ca aceste lucruri, aceste vestigii să fie scoase din circulație. Se știe foarte bine că am înregistrat în Parlament, alături de alți colegi liberali, un proiect de lege, prin care vom scoate aceste pașapoarte în mod

113 obligatoriu din circulație, timp de jumătate de ani, timp de un an, în funcție de evaluările pe care le va face Guvernul. Pentru că este rușinos, este descalificant, domnilor tovarăși comuniști, ca noi, în Republica Moldova, să ținem morțiș că acest imperiu să aibă încă vestigii pe care să le fluturați… Încercați să vă găsiți alte argumente și nu țineți ostatici oamenii noștri. Aceste pașapoarte vor fi excluse în mod gratuit, așa cum prevede legea. (Rumoare în sală.) De aceea, propunerea mea este ca acest proiect de lege să fie votat, să fie votat și proiectul meu, proiectul nostru privind scoaterea pașapoartelor, iar după aia, în lectura a doua, să fie comasate aceste proiecte de lege, pentru că este absolut normal că, întîi, trebuie să fie interzise aceste pașapoarte și, după aia, să fie interzisă votarea în baza lor…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg…

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: …timpul. Deci dumnealui face parte din grupul de autori. Eu aș vrea doar o scurtă remarcă tehnică, să fie clar pentru toată lumea. Noi trebuie să găsim acele mecanisme și mijloace financiare pentru ca, de o manieră centralizată, pe baza sau pe contul mijloacelor bugetului de stat, să fie acești 240 de mii de cetățeni asigurați cu documente noi. Dar lucrul acesta este doar o jumătate de întrebare, fiindcă a doua parte a întrebării rezidă în faptul: și ce facem cu acei care refuză? Iată, e o întrebare pentru mine. Deci eu cred că noi toți înțelegem că, într-adevăr, ar fi cazul ca toți cetățenii să dispună de documente contemporane noi. Nu avem divergențe aici. Important este, pe cale legislativă, să găsim răspunsul la întrebări de ordin tehnic, tehnologic, dacă doriți, ca să nu dea domnul cumva, nerezolvînd această problemă, să nu îngrădim dreptul cuiva la exercitarea drepturilor cetățenești constituționale. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Я прошу прощения, но небольшую реплику, поскольку comuniștii au fost vizați. Domnule Munteanu, Независимость Республики Молдова и гражданство для людей, населяющих ее, становилось и подтверждалось именно в этих паспортах, а не в других. И тогда, хотя уже государства Советский Союз не было, эти документы как удостоверяющие личность вполне подходили. Не машите руками, Михаил Федорович, не машите руками. Не машите. Именно в этих документах. И так вы определяли граждан Республики Молдова, по этим документам.

114

Domnul Marian Lupu: Stați, că eu am cam pierdut… cum a mers? Așa a mers, da? (Rumoare în sală.) Bine, mergem pe cerc, cred că așa-i, așa-i? Pe acolo, pe la microfonul nr.5. Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: D-apoi, nu pot fi două microfoane… de la microfonul nr.2…

Domnul Marian Lupu: Daк unde, cum mergeam noi? Eu am uitat.

Domnul Mihai Ghimpu: …mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Stimați colegi, Nimeni nu pune problema acum că gîndul, mai bine zis, cu gîndul la viitoarele alegeri. Republica Moldova este stat independent și actele trebuie să fie așa cum scrie legea noastră. Douăzeci de ani s-a oferit această posibilitate de a schimba aceste pașapoarte și n-are nimic comun cu electoratul comunist, cum am auzit eu aseară că unii spuneau. Ba mai mult ca atît, domnule Președinte, este un drept al cetățeanului să-și ia buletinul sau pașaportul. Nimeni nu-l obligă: și de a participa la alegeri, și de a vota ”pro” sau ”contra”, tot este un drept. Nu este o obligație. Dar nu putem noi exista toată viața cu pașapoartele Uniunii Sovietice, ca un stat totalitar, care a ocupat acest teritoriu și a omorît sute de mii de oameni prin foamete organizată și prin deportări. Și, colegului de la Fracțiunea comuniștilor. Iată, vedeți, datorită faptului că este pașaport sovietic, dumneavoastră mai umblați cu Mihail Fiodorovici și cu Fiodor Vasilievici. Încheiați-o cu asta. Domnul Ghimpu sau domnul deputat. OK?

Domnul Marian Lupu: OK.

Domnul Mihai Ghimpu: Așa, altfel am să vă spun și eu … Deci nu avem nici un gînd electoral aici, scopul nu este electoral. Este stat independent și cetățeanul trebuie să dețină acte ale acestui stat. Și atît. Și punctum. Acesta-i interesul, domnule Președinte, credeți- mă.

115

Domnul Marian Lupu: Stimate domnule președinte, Da cred eu, eu aceasta și am zis, că nimeni nu pune la îndoială caracterul blogorodnic, dacă doriți, a intenției. Problema… eu am atras atenția la altă problemă. Noi doar știm că din două sute și ceva de mii ăștia-s bătrîni care nu ies din satele lor de baștină.

Doamna Ana Guțu: Nu-i adevărat.

Domnul Marian Lupu: N-au bani ei, nu, în mare parte…

Domnul Mihai Ghimpu: Dacă asta statul, nu-i din banii lor.

Domnul Marian Lupu: O-o-o.

Domnul Mihai Ghimpu: …aceștia-s din banii statului…

Domnul Marian Lupu: Iată, aceasta este o primă parte…

Domnul Mihai Ghimpu: …aceștia-s din banii statului…

Domnul Marian Lupu: Vedeți…

Domnul Mihai Ghimpu: E pe gratis.

Domnul Marian Lupu: …că sînt întrebări…

Domnul Mihai Ghimpu: Mă scuzați, vă rog. (Rumoare în sală.) Și merge carul mobil sau trenul, poate peste un an de zile o să fie tren de acesta rapid, și-i face acasă. Noi să dorim, noi sîntem statul care creăm condiții și nu-i nici o problemă aici. Avem guvern care execută legile. Am adoptat legea și lasă să se îndeplinească. Că să fie cetățeanul Republicii Moldova cu pașaport al Republicii Moldova și nu cu pașaport al Uniunii Sovietice. S-a mai trezi Beria din pămînt și ce mai facem noi atunci?

116

Domnul Marian Lupu: Bine. Cum ați spus, cum ați spus dumneavoastră? OK.

Domnul Mihai Ghimpu: Și, vă rog, să n-apăsați… ne najmite na frînu, vă rog, democrații. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Aici nici democrații n-au înțeles… (rîde) ce se are în vedere. (Rîsete în sală.) Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Brega: Se au în vedere democrații Statelor Unite. Mulțumesc. Eu aș vrea să terminăm demagogia aceasta: că se ia pașapoartele, se lezează drepturile. Oameni buni, Chiar și în Rusia au anulat pașapoartele sovietice de 10 ani în urmă. Chiar credeți că o să meargă minciuna aceasta mai departe? Nu, sîntem unicul stat. Să terminăm. Bielorușii au anulat acum în 2006 îmi pare că, ultimii, sau în 2004. Să terminăm, Rusia ce-i, mai sovietici… noi sîntem mai sovietici ca Rusia? Să terminăm chestiile. Se anulează, pur și simplu, și nu-i nimic strașnic.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.3.

Doamna Zinaida Chistruga – Fracțiunea PCRM: Deci încă o confirmare a faptului că scopul final, totuși, este scopul electoral, pentru că, de altfel, nu ați umbla la Codul electoral și buletinele, pașapoartele respective ar fi putut fi schimbate sau, mă rog, prin modificarea Legii privind actele de identitate. În momentul în care dumneavoastră nu atingeți acea lege și începeți Codul electoral, este clar că dumneavoastră continuați operațiunea pe care ați început-o la alegeri: ascunde pașaportul bunelului. Și acum întrebare. Spuneți-mi, vă rog, referitor la votarea peste hotare, însăși faptul că ați unit cu votarea peste hotare ne vorbește despre scopul dumneavoastră electoral. Spuneți-mi, vă rog, două zile lucrează birourile electorale. Într-adevăr, membrii comisiei cum au să reziste atîtea… atît timp să… deci să se ocupe de procesul de votare? Fizic, ei nu pot face acest lucru și atunci apare întrebarea: cum asigurăm noi votul secret, cum asigurăm noi echitate, respectarea legislației? Apropo, oamenii au o zi pe săptămînă liberă, o zi, în care se deplasează și votează. Și nicidecum două zile, pentru că ei nu-s plecați la distracție, ei sînt plecați la muncă. Noi… nu considerați dumneavoastră, întrebarea, că această modificare este făcută nu pentru altceva, decît pentru a da posibilitate de a se trișa, de a se falsifica rezultatele alegerilor în birourile de peste hotare? Răspundeți, vă rog.

117

Doamna Ana Guțu: Stimată doamnă deputat, Cînd filosoful chinez Confucius a vorbit despre politicienii din China, a zis că, dacă ar veni la putere, prima lege pe care ar adopta-o ar fi legea cu privire la limba chineză. Fiindcă, de fapt, o persoană, atunci cînd se exprimă, arată oglinda gîndurilor sale. Din întrebările foarte tumultuos formulate, pe care mi le-ți adresat dumneavoastră …

Doamna Zinaida Chistruga: Doamnă, Nu apreciați, vă rog frumos…

Doamna Ana Guțu: … nu pot să degajez …

Doamna Zinaida Chistruga: Răspundeți în esență…

Doamna Ana Guțu: …nu pot să degajez…

Doamna Zinaida Chistruga: …pentru că nu aveți ce să răspundeți…

Doamna Ana Guțu: …nu pot să degajez…

Doamna Zinaida Chistruga: Răspundeți la întrebare, ca autor, și nu începeți acum a citi morală …

Domnul Marian Lupu: Nu, mai calm, mai calm.

Doamna Ana Guțu: …nu am degajat …

Domnul Marian Lupu: Doamnele, Vă rog frumos.

Doamna Ana Guțu: … nici o întrebare pertinentă, fiindcă ea a… dumneavoastră ați reluat întrebările colegilor dumneavoastră din fracțiune.

118

Doamna Zinaida Chistruga: Nu apreciați. Eu vă întreb: cum două zile și o noapte o să poată lucra Comisia, deci, Electorală, cum?

Doamna Ana Guțu: O să lucreze foarte bine, mai bine decît pe parcursul a unei singure zile, atunci cînd se formau cozi de mii de oameni la ambasadele noastre de peste hotare, ca să-și exercite cetățenii noștri dreptul la vot.

Doamna Zinaida Chistruga: Iată așa și răspundeți și nu apreciați, că așa v-ați deprins și microfonul nr.5, și dumneavoastră…

Domnul Marian Lupu: Bine.

Doamna Zinaida Chistruga: …să etichetați. Noi avem libertatea exprimării, vă rog frumos. Și atunci, dacă aveți așa mare grijă de diasporă, spuneți-mi, vă rog, care este mecanismul înlocuirii pașapoartelor pentru cetățenii din Transnistria? Și cum această modificare a legii va soluționa problema, totuși, apropierii a acestor două maluri ale Nistrului?

Doamna Ana Guțu: Stimată doamnă, Cred că nu este un secret pentru nimeni că în stînga Nistrului avem foarte puțini cetățeni care au dorit să devină cetățeni ai Republicii Moldova și au deja buletine de identitate, iar ceilalți au cetățenia Ucrainei, a Rusiei și a așa-zisei regiuni transnistrene. Nu avem deocamdată controlul administrativ și politic în această regiune și cred că nu este vina noastră, a Alianței pentru Integrare Europeană, ci vina tuturor politicienilor care s-au perindat pînă acum la guvernare în Republica Moldova. Și o problemă veche, în calitate de o tumoare canceroasă, care s-a format pe parcursul a 21 de ani, nu poate fi soluționată într-o noapte. Și cred că n-o să găsiți răspuns…

Doamna Zinaida Chistruga: Doamnă…

Doamna Ana Guțu: …în persoana mea la întrebarea, pe care dumneavoastră ați formulat-o. Este o întrebare subversivă, eu așa o tratez. Mulțumesc.

119

Doamna Zinaida Chistruga: Doamnă autor, Eu cred că este șocant pentru oamenii de bună credință să asculte ceea ce ați spus dumneavoastră. Dumneavoastră ați trecut la pierdere deja cetățenii din stînga Nistrului. Dumneavoastră-i numiți așa cum… eu nici nu vreau să repet cuvintele dumneavoastră, ceea ce denotă faptul că nu doriți, prin atitudinea aceasta, prin disprețul acesta față de cetățenii din Transnistria, dumneavoastră nu doriți unificarea țării…

Domnul Marian Lupu: Îhî.

Doamna Zinaida Chistruga: …și faceți totul ca să aibă loc procesul să adîncească și să progreseze, procesul invers.

Domnul Marian Lupu: Stați, stimată doamnă...

Doamna Zinaida Chistruga: Nu vă mulțumesc pentru răspuns.

Doamna Ana Guțu: Stimată doamnă deputat, Mi-ați făcut observație că nu răspund la întrebările dumneavoastră. Îmi permiteți, vă rog, să vă răspund și eu cu niște versuri, parafrazate din Maiakovski: Уважаемые товарищи из фракции Партии коммунистов Республики Молдова, гордитесь, вытаскивайте из своих широких штанин дубликатом весомого груза и читайте, но мы вам не завидуем, что вы еще граждане Советского Союза. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: E bine că am mai trecut pe un făgaș literar. Îmi place lucrul acesta. Mai degajează situația. Microfonul nr.2.

Doamna Alla Mironic – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc frumos.

Domnul Marian Lupu: Mai sînt întrebări.

Doamna Alla Mironic: Aștept. Я бы, конечно, хотела прочитать стихи: читайте, завидуйте, я гражданин свободной Республики Молдова.

120

Я хотела бы обратиться к вам, уважаемая госпожа Гуцу, как к профессору университета, которая получила образование именно в Советской Молдове. Скажите, насколько принципиально для вас вот это требование, чтобы голосование было с исключением советских паспортов? Это первый вопрос. И второй вопрос будет связан с тем, насколько целесообразно сегодня в условиях нашей республики предлагать голосование в течение двух дней…

Domnul Marian Lupu: Nu, dumneavoastră vă repetați…

Doamna Alla Mironic: …когда мы…

Domnul Marian Lupu: …doamnă Mironic, nu vă supărați…

Doamna Alla Mironic: Да, пожалуйста.

Domnul Marian Lupu: Вы просто повторяетесь, эти вопросы, мы уже кувыркаем их битый час. Если есть другие какие-то вопросы…

Doamna Alla Mironic: Нет, вот первый вопрос: я хотела бы услышать, насколько это важно, и высказать реплику господину Мунтяну, что какую бы законодательную инициативу ни предлагала Либеральная партия, она всегда старается унизить коммунистов, она всегда старается унизить то государство, которое способствовало…

Domnul Marian Lupu: Bine.

Doamna Alla Mironic: … сегодня созданию независимой Молдовы.

Domnul Marian Lupu: Doamnă Mironic, Nu vă supărați, dacă-i ceva – luare de cuvînt, deja doi dintre colegii dumneavoastră s-au înscris…

Doamna Alla Mironic: Doamnă Guțu, Eu vă rog, răspundeți la întrebările mele.

121

Domnul Marian Lupu: …dar eu, iată ce vreau să vă propun. Să vă propun articolul 108 din Regulament. Mi se pare că i-a venit timpul. Pentru faza aceasta…

Doamna Alla Mironic: Doamnă Guțu, Я вас прошу.

Domnul Marian Lupu: …pentru această fază, păi… Алла Казимировна, 3 раза, 3 вопроса, абсолютно идентично прозвучали, и 3 ответа. Ну, поверьте мне, мы о чем? Здесь, здесь вообще две вещи: советские паспорта и два, два дня. Вы о двух днях, ну, и 3-й микрофон, ну и 5-й, но то же самое. Не обижайтесь, но действительно мы уже закрыли эту тему. Stimați colegi, Articolul 108 zice așa: inclusiv printre fracțiuni, de rînd cu fracțiunile, și Președintele ședinței este în drept să propună încheierea dezbaterilor la oricare fază a acesteia. Fără supărare să vă fie, dar mi se pare că noi deja începem să ne învîrtim pe cerc. Cine este pentru aplicarea prevederilor articolului 108 aici rog să voteze. Majoritatea. Mulțumesc. Doamnă Guțu, Sînteți liberă, vă rog. Rog comisia. După comisie, tradițional, vor urma… Da, comisia iese, o să… (Rumoare în sală.) Vă rog.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.2461 pentru modificarea și completarea Codului electoral al Republicii Moldova și menționează următoarele. Proiectul de Lege are drept scop includerea unei noi reglementări în Codul electoral, conform căreia alegerile parlamentare și referendumurile republicane se vor desfășura în două zile consecutive (sîmbăta și duminica) sau în alte două zile, indicate în actele stabile ale alegerilor pentru cetățenii Republicii Moldova din diaspore. De asemenea, se propune a fi exclusă posibilitatea votării în baza pașaportului de tip sovietic. Membrii comisiei au evidențiat necesitatea includerii unor precizări în textul proiectului de lege referitor la posibilitatea reprezentanților Diasporei Republicii Moldova de a vota pe parcursul a două zile, dat fiind faptul că acest aspect este abordat de autorul proiectului în nota informativă. Aceste precizări vor fi prezentate sub formă de amendamente pentru lectura a doua.

122

În rezultatul dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități au susținut conceptual proiectul de Lege nr.2461 și, cu majoritatea de voturi, au decis să-l propună spre examinare și aprobare de către Parlament în primă lectură. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Guma – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule președinte, doamnă Președinte al ședinței. Domnule președinte, Spuneți, vă rog, noi vorbim despre două lucruri: pașapoarte sovietice și două zile de votare. Bine, cu pașapoarte sovietice parcă-i clar, măcar că, într-un fel sau altul, și precedenta guvernare a avut obligațiunea să-și îndeplinească misiunea să aibă populația deja actele în regulă. Și noi, cred că, Alianța, avem restanțe la acest capitol. Sper că, într-adevăr, ca suspiciunile că asta-i făcut cu tentă electorală va fi redusă la minimum, cînd populația, într-un timp foarte scurt, va avea, într-acești doi ani de zile posibilitatea să aibă actele în regulă și să voteze plenar majoritatea populației. Dar ceea ce ține de a doua zi, două zile de votare, în afară de argumentele colegilor mei, care au fost invocate, am așa o întrebare: la noi, în interiorul țării, cetățeanul votează cu buletinul și cu fișa. Este o evidență. În străinătate, după cîte cunosc eu sau specialiștii poate să ne spună, se votează cu pașaportul străin. Adică este alt act de identitate care ține evidența alegătorului. Nu deschidem noi portița, prin aceste posibilități de a vota două zile, la turism electoral? Cînd a să ne trezim în zilele de alegeri cu camioane… nu cu camioane, dar cu autocare la vame și la trecerea de frontiere? Aici eu cred că dumneavoastră nu puteți să-mi dați răspuns că, evident, va fi așa, de aceea, acesta tot este un argument în plus ca să…

Domnul Victor Popa: Nu, eu vă pot da răspuns..

Domnul Valeriu Guma: …putem evita acest turism electoral, să diminuăm cheltuielile.

Domnul Victor Popa: Eu vă pot…

Domnul Valeriu Guma: Partidul Democrat nu va susține această prevedere și…

Domnul Victor Popa: Eu, eu…

123

Domnul Valeriu Guma: …dintr-aceast considerent ca două zile să fie dat dreptul la votare.

Domnul Victor Popa: Eu vă pot da răspuns la acest… posibil, ceea ce spuneți dumneavoastră se întîmplă…

Domnul Valeriu Guma: Nu-i posibil, e real.

Domnul Victor Popa: Nu, posibil să se întîmple, indiferent de faptul cîte acte de identitate ai să te legiferezi cînd ai să vii la urna de votare. Problema trebuie de pus astfel, că trebuie de făcut astfel de modificări în Codul electoral, ca să fie exceptate posibilitatea, turismul electoral. Dar aceasta nu înseamnă că două zile care vrem noi să le facem niște facilități celor care se află în Diasporă, care parcurg sute de kilometri pentru a veni la o secție de votare, deci ca ei să-și poată exercita acest drept. Acestea sînt lucruri diferite. Deci, ca să…

Domnul Valeriu Guma: Nu ține argumentul dumneavoastră, fiindcă acel care vrea să voteze…

Domnul Victor Popa: Da, dar…

Domnul Valeriu Guma: …vine și la… care are, într-adevăr, dorința și posibilitatea, vine…

Domnul Victor Popa: Domnule Guma, Este…

Domnul Valeriu Guma: …la sute de kilometri de sîmbătă seara și votează, dar nu vreau să punem..

Domnul Victor Popa: Nu, nu, nu. Este…

Domnul Valeriu Guma: …carul înaintea boilor.

Domnul Victor Popa: Nu-i chiar…

124

Domnul Valeriu Guma: Dați să facem atunci…

Domnul Victor Popa: Nu-i chiar așa.

Domnul Valeriu Guma: …modificări în Codul electoral, să aranjăm lucrurile, să evităm orice posibilitate de falsificări electorale și atunci vorbim și de…

Domnul Victor Popa: Dacă-ați…

Domnul Valeriu Guma: …o zi, și de o săptămînă…

Domnul Victor Popa: Domnule Guma, Dacă ați fost atent, eu am spus că în ședința Comisiei juridice, numiri și imunități a fost evidențiată necesitatea includerii unor precizări în textul proiectului de lege referitor la posibilitatea reprezentanților Diasporei de a vota pe parcursul a două zile, la ce autorii au fost de acord și în lectura a doua urmează ca aceste amendamente să fie incluse în proiectul de lege, ca să fie…

Domnul Valeriu Guma: Dumneavoastră n-ați sesizat…

Domnul Victor Popa: …mai multă claritate.

Domnul Valeriu Guma: Domnul autor a spus că este de acord ca în interiorul țării să nu fie două zile, că a intervenit o greșeală, dar ceea ce ține de, în exterior, două zile, se insistă în continuare. Și noi avem, venim cu argumente. În afară de costuri, în afară că se fac tentative foarte diferite la fraudare ș.a.m.d., ceea ce numim noi și noi știm cazurile în România, că sînt, turismul acesta electoral, să nu ajungem și noi la chestiunile acestea. Nouă aceasta ne trebuie?

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc, doamnă Președinte.

125

Domnule raportor, Eu n-am auzit nici în primă lectură, nici de la dumneavoastră, spuneți-mi, vă rog, din cele 270 de mii de cetățeni, din cîte cunosc eu, o parte, destul de considerabilă a cetățenilor, sînt din partea stîngă a Nistrului. Domnul Ghimpu a zis că vor fi caruri mobile pentru acei care doresc. Da, domnul Ghimpu este gata să conducă și trenul încolo, am înțeles eu. Dar, spuneți-mi, vă rog, din punct de vedere practic, a spus-o și domnul Președinte Lupu că sînt persoane în etate, cum îi vom asigura? Fie ele să fie 10 mii, 5 mii, 4 mii: cum îi asigurăm? Persoanelor din Rîbnița, Slobozia, Grigoriopol, Tiraspol, care doriți, pentru că ei astfel mai sînt încă cetățenii Moldovei. Aceasta este prima întrebare.

Domnul Victor Popa: Da?

Domnul Alexandr Petkov: Da.

Domnul Victor Popa: Dar cum îi asigurăm deci dacă… aceștia în etate, care nu pot veni pentru a-și ridica un buletin de identitate sau un pașaport, cum va veni persoana aceasta la secția de votare? Că noi nu putem deschide secții de votare în Transnistria, unde ziceți dumneavoastră.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, dar dacă să admitem că mîine se decide că se deschid urnele la Tiraspol, se deschid secții de votare, ce facem noi? Să admitem, iată, mîine se deschid secții de votare la Tiraspol sau la Slobozia.

Domnul Victor Popa: N-am înțeles întrebarea? Dumneavoastră, pînă la urmă, cu ce nu sînteți de acord?

Domnul Alexandr Petkov: Păi, ce facem noi cu oamenii…

Domnul Victor Popa: Că noi trebuie să legiferăm și să înghițim aceste pașapoarte, de tip sovietic, pînă ce oameni aceștia în etate, care ziceți dumneavoastră, se vor duce în eternitate sau cum?

Domnul Alexandr Petkov: Li se…

126

Domnul Victor Popa: Sau să le facem posibilitate ca ei să obțină aceste acte de identitate ale Republicii Moldova.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, cum…

Domnul Victor Popa: Și nu a…

Domnul Alexandr Petkov: Păi, asta…

Domnul Victor Popa: …a Uniunii Sovietice.

Domnul Alexandr Petkov: …vreau să înțeleg. Cum faceți ceea ce spuneți acum dumneavoastră? Cum îi asigurați pe acei care sînt în etate ca să-și…

Domnul Victor Popa: Asta…

Domnul Alexandr Petkov: …ridice pașapoartele respective?

Domnul Victor Popa: Asta-i…

Domnul Alexandr Petkov: Ca să vină încoace.

Domnul Victor Popa: Aceasta este altă problemă.

Domnul Alexandr Petkov: Așa.

Domnul Victor Popa: Aceasta este o altă inițiativă, cu care o să venim și o să spunem cum cetățenii care pînă în prezent, nu au acte de identitate…

Domnul Alexandr Petkov: Eu am înțeles că...

127

Domnul Victor Popa: …a Republicii Moldovenești…

Domnul Alexandr Petkov: Am înțeles că dumneavoastră vă deziceți…

Domnul Victor Popa: …ca să intre în posesia…

Domnul Alexandr Petkov: Vă deziceți, practic, de…

Domnul Victor Popa: Obiectul…

Domnul Alexandr Petkov: Cetățenii moldoveni din stînga Nistrului.

Domnul Victor Popa: Domnule Petkov…

Domnul Alexandr Petkov: Aceasta trebuie să spuneți.

Domnul Victor Popa: Vă spun: obiectul de reglementare a acestui proiect de lege este cu totul altul față de ceea ce mă întrebați dumneavoastră.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, domnule, aceasta este. Aceasta a fost prima întrebare.

Domnul Victor Popa: Nu este…

Domnul Alexandr Petkov: A doua întrebare. Legea respectivă sau proiectul acesta de lege atrage efecte serioase asupra unui domeniu destul de important – domeniul electoral. De ce nu s-au organizat consultări cu societatea civilă, așa cum prevede Legea nr.239 privind transparența în procesul decizional?

Domnul Victor Popa: Deci în… ce înseamnă de ce n-am organizat consultări cu societatea civilă?

Domnul Alexandr Petkov: Păi, respectiv și expertiza la Consiliul Europei, ceea ce ni se cere.

128

Domnul Victor Popa: Da, da, da, de la Comisia de la Veneția și unde să-l mai trimitem? Mai spuneți, vă rog, undeva.

Domnul Alexandr Petkov: Mai spuneți…

Domnul Victor Popa: Și mai numărați articolele.

Domnul Alexandr Petkov: Dumneavoastră răspundeți la întrebare.

Domnul Victor Popa: Mai dați-mi o listă de articole din Constituție, care se încalcă prin acest proiect.

Domnul Alexandr Petkov: Dumneavoastră răspundeți la întrebare. Eu v-am pus întrebarea.

Domnul Victor Popa: Eu v-am răspuns.

Domnul Alexandr Petkov: De ce nu s-a organizat…?

Domnul Victor Popa: Că nu este necesar.

Domnul Alexandr Petkov: Cum adică, nu este necesar?

Domnul Victor Popa: Uite, așa.

Domnul Alexandr Petkov: Este domeniul electoral.

Domnul Victor Popa: Uite, așa. Nu este necesar.

Domnul Marian Lupu: Așa, bine. Microfonul nr.5.

129

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Popa, Vă rog…

Domnul Victor Popa: Da.

Domnul Mihai Ghimpu: …de azi înainte să consultați cu societatea civilă domnul Petkov, că dumnealui reprezintă și societatea civilă. (Rumoare în sală.) De stînga, ca să nu zic mai departe. Domnule Petkov, Republica Moldova nu poate fi veșnic ostatică situației din stînga Nistrului. În Constituție este scris: soluționarea acestui conflict prin adoptarea unui statut și dacă va veni ziua în care cetățenii vor respecta Constituția, legile Republicii Moldova, vor merge la alegeri, în acel statut vom clarifica și această problemă. Atît timp cît ei se declară eurasiatici, vamali, ruși, bieloruși ș.a.m.d., să facem ordine pe această parte a teritoriului și pe urmă o să vedem ce o să facem acolo.

Domnul Marian Lupu: Bine. Replică. Bine. Domnule Popa, Vă mulțumesc. Microfonul nr.3.

Domnul Victor Popa: Vă mulțumesc și eu.

Domnul Alexandr Petkov: Vă mulțumesc. Replică domnului Ghimpu. Domnule Ghimpu, Dumneavoastră acum ați confirmat faptul, ceea ce am spus eu, dumneavoastră îi discriminați pe cetățenii moldoveni care locuiesc astăzi în Transnistria. Din cele 270 de mii este o parte considerabilă a acestor persoane. Dumneavoastră ați spus că o să fie care mobile. Eu vreau să văd cum dumneavoastră o să conduceți acel car la Slobozia și vreau să văd cît de mult o să treceți peste Nistru, pentru că nu o sa mai ajungeți încolo. Asta este. Dumneavoastră, astăzi, prin adoptarea acestei legi, discriminați acei cetățenii moldoveni care mai sînt acolo și nu-i doriți în Moldova. Aceasta faceți dumneavoastră.

130

Domnul Marian Lupu: Eu, ca să înțeleg, pentru mine, cînd voi vorbiți de care mobile se are în vedere car în sensul căruță sau car în sensul busului? (Rumoare în sală.) Poftim, dreptul la replică. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Petkov, Vă rog să nu speculați cu discriminare. Astăzi nici unui cetățean, locuitor din stînga Nistrului, fie Slobozia, fie Grigoriopol, Rîbnița, Tiraspol, nu este interzis să primească buletinul și pașaportul, care se consideră documente oficiale ale statului Republica Moldova. Doi. (Rumoare în sală.) Așezați-vă, vă rog. A treia oară dreptul la replică nu se dă, domnule Președinte. (Rumoare în sală.) (Rîsete.) Există problema, sînt de acord, dar cetățenii din stînga Nistrului nu pot merge la Bruxelles, la Paris și din partea aceasta cu pașaportul sovietic. Noi, din contra, vrem, apropiind de libera circulație, ajutăm să aibă documentul care poate să iasă din această zonă, fostă sovietică. Înțelegeți dumneavoastră ori nu? Din contra, aici noi ajutăm, dar nu discriminăm. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Nu… (Rumoare în sală.) Stimați colegi, Nr.1523. Eu vreau să vă spun o singură chestie aici, factorul transnistrean, din punctul meu de vedere, poate contează, în ultimul rînd, fiindcă noi vorbim aici de sute de mii de oameni. (Rumoare în sală.) Noi vorbim de sute de mii… Aceasta vă spun eu, cel pe care îl ascultați acum. (Rumoare în sală.) Nu, noi cu tine o să discutăm după ședință, așa… (rumoare în sală) …mai delicat. Vorba este de sute de mii de cetățeni ai țării, inclusiv aici, pe malul drept. Stimați colegi, Luările de cuvînt la moment. Doi dintre colegii noștri s-au înscris pentru luări de cuvînt, domnul Artur Reșetnicov fiind primul. Vă rog.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Președinte al Parlamentului, Stimați colegi, Dezbaterile și discuțiile de astăzi ale acestui proiect deja definitiv m-au convins că scopul real al acestui proiect este nu altceva decît a exclude dreptul a zeci, mai bine spus, aproape 300 de mii de moldoveni, de cetățeni ai Republicii Moldova de a vota. Un drept fundamental garantat și prevăzut în Constituția Republicii Moldova.

131

Toate încercările de a se ascunde asupra necesității ștergerii trecutului, istoriei sau perfecționării sistemului de evidență, pașapoarte, buletine, este numai o încercare de a aduce praf în ochii societății. Astăzi, prin acest proiect, promovat cu insistență, se încearcă de a reîntoarce Moldova cu vreo 200 de ani în urmă. Astăzi, prin acest proiect, se încearcă de a introduce elemente de apatrid, elemente de divizare a societății, pentru că atunci cînd un cetățean al Moldovei este lipsit de un drept, de un drept legal obținut, este nu altceva decît o crimă asupra cetățeanului. Atunci cînd se încearcă și s-a încercat aici, de la tribuna centrală, de a dovedi că dorim să perfecționăm, să aducem în concordanță sistemul de evidență, este o eroare, pentru că, dacă se dorea de a atribui fiecărui cetățean buletin de identitate, se făceau modificări în legea respectivă, mai ales că statul are obligația față de cetățeni. Vă aduc aminte că, 20 de ani în urmă, acești oameni, cetățeni ai Republicii Moldova, au acceptat cetățenia Republicii Moldova și statul s-a obligat să le ofere toate drepturile și libertățile prevăzute în Constituție și în legile… Odată ce la sfîrșitul anilor ′80 – începutul anilor ′90 statul a acceptat un principiu fundamental cum este cetățenia, este obligat să respecte toate drepturile. Ceea ce se întîmplă acum, prin promovarea acestui proiect, îmi aduce aminte de așa un stat din Africa în care cetățenii erau privați de drepturi, în dependență de culoarea lor. Este foarte grav, pentru că noi pe toți… toți cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie priviți egal. Am spus și menționez încă o dată: sînt mai multe articole din Constituția Republicii Moldova care, prin care acest proiect de lege le neglijează sau chiar le încalcă. Toți cetățenii Republicii Moldova sînt egali în fața legii. Este o prevedere constituțională. Altă prevedere este că statul asigură dreptul de a alege și a fi ales. Nu încercați să vă ascundeți după necesitatea perfecționării. Retrageți acest proiect și veniți cu o lege de a acorda dreptul și posibilitatea cetățenilor, indiferent de vîrsta lor, indiferent de naționalitate și alte criterii… să-și perfecționeze buletinul de identitate. Acordați acest drept gratis. Veniți la domiciliul acestor cetățeni și dați-le buletinul, și, după ce noi vom fi convinși că fiecare cetățean are buletinul respectiv, venim și susținem această modificare a Codului electoral. Acum, ceea ce ține de votarea în două zile. Este o încercare de a frauda scrutinul electoral, pentru că atunci cînd în Moldova, aici, se votează și se confirmă votarea prin ștampila în supliment la buletin. Toți cunoaștem că peste hotare se identifică persoana la votare prin pașaport de plecare în străinătate și cetățenii Republicii Moldova au dreptul să dețină mai multe pașapoarte de plecare în străinătate: două, trei, patru, cinci și, prin lărgirea acestui termen de două zile, noi oferim posibilitate de acest circuit într-o zi în două – trei secții de votare peste hotare și în altă zi în alte două – trei și nimeni nu va

132 purta responsabilitate sau răspundere, pentru că nu va fi identificată persoana care a votat de două ori, pentru că va veni cu diferite pașapoarte. Ar fi fost înțeleasă această inițiativă cu două zile, dacă ar fi acceptate propunerile noastre, deja de 3 ani de zile, cu care vine Partidul Comuniștilor, să excludem posibilitatea fraudării prin introducerea Registrului electronic al alegătorilor. Iată, dacă ar fi fost ceea ce se respinge cu vehemență de către guvernare, introdus Registrului electronic, atunci nu ar fi dubii că persoana votează de două, trei, patru ori. Costul acestui Registru electronic, a menționat și Președintele Comisiei Electorale Centrale, este de 10 milioane de lei. Altceva e că, prin sporirea cheltuielilor pentru aceste două zile, pentru că ține nu numai de asigurarea protecției pazei secției de votare, dar ține și de remunerarea lucrătorilor, personalului care va asigura, costul va fi de… nu de 40, 50 de milioane, cît costă acum scrutinul sau referendumul, dar se va dubla, cel puțin, va costa 80 – 90 de milioane. Comparați: cheltuim 10 milioane pentru Registrul electronic sau cheltuim 80 de milioane pentru două zile de votare. Noi înțelegem inițiativa care vine de la liberali. Noi înțelegem fobia lor, cu care ei vin de fiecare dată, ating și lovesc în trecutul nostru istoric. De fiecare dată, menționează despre trecutul nostru sovietic. Despre pașapoartele sovietice, dar aceasta este soarta oamenilor, indiferent unde au locuit, indiferent care cetățenie au avut. Ei sînt cetățeni ai Republicii Moldova. Noi vă rugăm: nu implementați practicile cele mai nereușite ale unor state care au divizat cetățenii în cetățeni și necetățeni, pentru că dacă veți implementa și veți exclude 300 de mii de…

Domnul Marian Lupu: Încă un minut suplimentar.

Domnul Artur Reșetnicov: Da. Mulțumesc. Dacă veți implementa aceste prevederi, atunci vor fi cetățeni ai Republicii Moldova și necetățeni ai Republicii Moldova. Un lucru foarte grav. De aceea, nu încerc să fac apel către autori, către liberali. Înțelegem fobia lor, este frica lor. Vreau să vă spun altceva. Știți că alianțele, blocurile politice au proprietate. Nu voi deschide, nu voi descoperi aici cînd voi spune că proprietățile alianțelor este timpul, pentru că alianțele, oricum, dispar. Va dispărea și această Alianță către scrutinul electoral sau mai devreme. Apelez către Partidul Liberal Democrat, către Partidul Democrat: gîndiți-vă la cetățenii Republicii Moldova, nu-i lipsiți de dreptul fundamental. Noi, Partidul Comuniștilor, propunem respingerea acestui proiect. Mulțumesc.

133

Domnul Marian Lupu: Domnul Oleg Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Коллеги, очень коротко. Как говорится, без политики. Испытывая глубокое уважение ко всем атрибутам независимого государства Республики Молдова, включая и систему документирования граждан, тем не менее я хотел обратить ваше внимание, какая проблема стоит сегодня перед нами. Проблема, что не все граждане Республики Молдова документированы этими документами. Почему мы ее должны решать, эту проблему, через ограничение их прав. У нас до парламентских выборов еще есть какое-то время. Продолжительное, непродолжительное, не знаю, время покажет. Я хотел бы предложить вам не ставить телегу впереди лошади. Сегодня прошлое ли Правительство, это ли Правительство, которое у власти уже 3 года, не доделало эту работу, хотя прошлое Правительство, например, организовало работу по выдаче документов бесплатно жителям левобережья. Надо сделать программу нормальную, надо ее обеспечить финансированием. Слава богу, что Альянсу сегодня на развитие демократии дают кучу денег. Попросите выделить оттуда немного и документировать этих людей, которые сегодня не обладают удостоверением личности гражданина Республики Молдова. Они его не взяли не потому, что не хотят, они его все, кому нужно, вот так, кто хочет давно его получил. Они его не взяли, потому что не могут. Отправьте в каждое село фотографа с цифровым фотоаппаратом, обяжите примара сделать списки, напишите объявление в примэрии, что завтра придет, и за счет этих денег на развитие демократии документируйте всех и вся, за исключением тех, кто по религиозным соображениям не хочет, их нельзя заставить, после чего можно вернуться к этому закону, чтобы права гражданина не были ограничены из-за его имущественного положения, удаленности от райцетра и т.д. и тому подобное. Я предлагаю по крайней мере вернуть этот закон в комиссию до тех пор, пока такая программа документирования населения атрибутами независимого государства Республика Молдова не будет принята и реализована. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Și domnul Ghimpu.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte,

134

Stimați colegi, Numai să nu vă supărați, vă rog, știți că eu sînt omul care spun adevărul în față. Problema, dumneavoastră manipulați și, mă scuzați, dar de… mințiți, ca să nu spun altfel. Problema constă, stimate coleg. În ce constă problema? Problema constă că nu avem demnitate, indiferent de naționalitate. Să continui să fii singurul stat din fosta Uniune Sovietică, să menții pașapoartele sovietice după ce acest teritoriu, în perioada ocupației, populat de moldoveni, ruși, găgăuzi, ucraineni, evrei, toți care erau aici, au fost supuși foametei organizate. 300 de mii morți. Avem cazuri, dacă nu le știți, studiați arhiva, unde avem canibalism: mama și-a mîncat copiii în urma foametei organizate de bolșevici, de Uniunea Sovietică. Au fost deportați sute de oameni în Siberia, li s-a luat viața, indiferent de naționalitate și noi 20 de ani de zile nu vrem să renunțăm la un pașaport al unui stat străin, absolut care nu a avut și nu are nici o picătură de apă cu acest pămînt, nici cu tradiția, nici cu limba, nici cu cultura, nici cu identitatea, cu nimic absolut. Cine și ai cui exponenți sînteți dumneavoastră? Ai acestui pămînt, ai acestui stat sau ai Uniunii Sovietice? Tînjiți după Uniunea Sovietică? N-o să fie, a murit. Gata, e îngropată. Și ultima. Vă mai amintesc un lucru. Atunci, cînd s-a adoptat în ′89 Legea cu privire la funcționarea limbilor, noi am fost conștienți de faptul că, într-adevăr, nu poartă vină cetățenii care au venit în Republica Moldova: ruși, ucraineni, evrei și alții, așa au fost timpurile. A fost... în limba rusă. Am introdus în lege dreptul ca să funcționeze limba, peste 7 ani de zile să fie atestați lucrătorii din sfera socială și funcționarii publici. Au trecut 20 de ani, a avut loc vreo atestare? Nu poate continua pe acest mult pătimit pămînt Uniunea Sovietică, fie prin pașaport, fie prin toate atribuțiile care le-a avut ea ca stat totalitar de ocupație. Iată care-i problema. Poate în mintea matale, poate. Iată care-i problema. Dar nu uita că ești deputat al Republicii Moldova, nu ai Uniunii Sovietice, domnule deputat. Deputat care reprezinți acest pămînt, acești cetățeni. Asta-i problema. Și eu vreau să vă aud de azi înainte să luptați, să militați, pentru ca să îmbunătățim condițiile de viață ale cetățenilor Republicii Moldova, nu în interesele Federației Ruse. (Rumoare în sală.) Popor, popor, dar, domnule, ca să nu spun domnul Reidmănescu, dacă îmi permiteți, așa, mai literar. Fără obidă. Dar de ce dumneavoastră n-ați rămas cu pașaport sovietic? (Rumoare în sală.) Ai… Așa, bine. Deci legea spune că cetățenii Republicii Moldova trebuie să dețină pașaport al statului Republica Moldova și buletin. Este un drept ca și al dumneavoastră. Vrea, vine, îl ia. Nu vrea, nu-l ia. De ce implicați aici politica electorală, dacă e un drept, nu e o obligație. El nu vrea să iasă din sat sau din republică, lui nu-i trebuie nimic absolut. De ce speculați?

135

Domnilor și doamnelor, Nu faceți politică pe tragedia cetățenilor, pe sărăcia și mizeria lor. Noi vrem ca în acest stat, care dumneavoastră spuneți că sînteți patrioți, dar noi dușmani, să fie, cu adevărat, stat. Toate atributele să funcționeze. Înțelegeți dumneavoastră ori nu? Te duci și ți-i rușine cînd te întreabă străinii: domnul cutare sau cutare, dar de ce dumneavoastră mai stați cu pașapoartele sovietice? Stai și te gîndești… (Rumoare în sală.) Ce treabă, Reșetnicov… (Rumoare în sală.) Reșetnicov, N-ai să fii Președinte PCRM, liniștește-te. (Rumoare în sală.) Liniștește-te și nu crede că o să aprecieze colegii. Mîine-poimîine și tu o să te duci de acolo. Stimați cetățeni, Nu vrem nimic noi, liberalii. Noi vrem, dacă dumneavoastră spuneți că sînteți patrioți, să avem tot ceea ce cere acest stat, începînd de la buletin, de la pașaport și pînă la viața bună a cetățeanului. Iată datoria deputatului, dar nu să pledăm pentru limba rusă, care-i străină, să pledăm pentru pașaportul sovietic care-i străin nouă, să pledăm nu știu pentru ce, ca să cîștigăm voturi în campania electorală. Rușine este! Trebuie să cîștigi voturi prin ceea ce faci bine pentru oameni, dar nu să-i manipulezi. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Aici s-au încheiat luările de cuvînt. Proiectul nr.2461. Cine este pentru aprobarea acestui proiect în primă lectură rog să voteze. Majoritatea, văd eu. Tot sectorul nr.3 și o parte din sectorul nr.2. Da, majoritatea. Proiectul a fost aprobat în primă lectură. Vreau, în acest context, să menționez iată ce. Stimații noștri colegi și autorii cred că au făcut o greșeală, o greșeală, fiindcă aceste idei, toate ele au fost propuse pentru Codul electoral. Punctul meu de vedere este că ar fi trebuit, de la bun început, să fie aplicate toate amendamentele pentru legislația care vizează sistemul de pașapoarte, și nu Codul electoral. Și vreau să declar astăzi că Partidul Democrat va susține în a doua lectură acest proiect de lege doar în condițiile dacă acest pachet nu va conține două zile, perioada alegerilor. Și doi la mînă, dacă acest proiect va conține toate mecanismele care garantează nu doar dreptul, dar și posibilitatea de a obține aceste pașapoarte noi, costisitoare, care, de fapt, valoarea proiectului este de zeci de milioane de lei, ca fiecare om din cel mai îndepărtat sat din Republica Moldova, o să fim convinși că omul va primi aceste pașapoarte. Doar în aceste condiții. Fiindcă acest proiect nicidecum nu trebuie să vină ca unul electoral, ca un proiect care să limiteze drepturile fiecărui cetățean la

136 procedura de vot. În condițiile în care aceste mecanisme nu vor fi garantate, proiectul nu va fi susținut. Mulțumesc. Și ultimul subiect pe ordinea de zi, în afară de aprobarea agendei pentru ședințele viitoare, informația privind activitatea delegației Parlamentului țării la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este, dacă doriți, o obligațiune care derivă dintr-o Hotărîre de Parlament, care a fost adoptată anterior și fixează că, o dată în sesiune, la sfîrșit de sesiune, șefa delegației prezintă o asemenea informație. Nu este vorba nici de proiect de hotărîre, nici de proiect de dispoziție, ci de prezentarea unui pachet informațional. Doamnă Palihovici, Vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Stimate doamne, Stimați domni, Onorată asistență, Drept urmare a Hotărîrii Parlamentului nr.147 din 28 iunie 2012, voi prezenta o informație retrospectivă despre participarea delegației Parlamentului Republicii Moldova la sesiunile de vară și toamnă ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru familiarizarea deputaților cu rezoluțiile și recomandările adoptate exact în conformitate cu punctul 1 al Hotărîrii menționate. În APCE se adună în jur de 636 de deputați din 47 parlamente naționale ale țărilor membre ale Consiliului Europei, care dezbat în sesiuni subiecte, ce reiese din diversitatea și particularitățile de dezvoltare a democrației în fiecare țară în parte, precum și în contextul problemelor general-globale ale țărilor membre ale Consiliului Europei. Astfel, agendele sesiunilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei sînt complexe și cu un grad mare al diversității subiectelor. Despre aceasta veți avea posibilitatea să vă convingeți în continuare, cînd voi vorbi despre rezoluțiile aprobate în cele două sesiuni: de vară și toamnă. Pe parcursul celor două sesiuni, APCE a adoptat peste 20 de rezoluții cu caracter complex: politic, economic și social. O atenție sporită, în special în sesiunea de vară, a fost acordată repercursiunilor crizei economice asupra tinerilor în special, asupra calității democrației locale și regionale, precum și subiecte ce țin de criza democrațiilor și rolul statului, al cetățeanului în Europa contemporană. După dezbateri îndelungate, APCE a adoptat rezoluții pe fiecare din aceste rapoarte. Apelul lansat de APCE în toate aceste documente finale adoptate este îndemnul statelor membre ale Consiliului Europei să vegheze ca reformele naționale să fie făcute în mod transparent și participativ. Aceasta, cu certitudine, se spune în rezoluțiile adoptate, va spori calitatea serviciului statului, oferite propriilor cetățeni. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-a arătat profund preocupată de faptul că tînăra generație europeană suferă din cauza șomajului, sărăciei și excluderii, situație, care ar putea avea consecințe dramatice în timp. În Rezoluția

137 nr.1885 ”Generația tînără sacrificată, implicațiile social-economice și politice ale crizei financiare” APCE recomandă statelor membre, inclusiv Republicii Moldova, să modifice și să opereze modificări și completări în legislația în vigoare și, în special, să dezvolte strategii de integrare a tinerilor în societate prin acțiuni de educare pentru cetățenie activă, a dialogului social și a oportunităților durabile de întegrare în cîmpul muncii, să implementeze politici prietenoase familiilor și susținerea tinerilor părinți, în mod special în perioadele de criză, să încurajeze activitățile de voluntariat și combaterea sărăciei prin acțiuni ferme care includ elaborarea proiectelor sociale și economice locale și naționale. Un interes sporit a fost acordat situației tinerilor în cadrul sistemului educațional și racordarea acesteia la necesitățile economiei de piață. Aceasta presupune sporirea investițiilor în educație și dezvoltarea strategiilor educaționale pe termen lung pentru toate vîrstele, un accent sporit pe educația profesională. În particular, aceasta ar determina, în mod direct, capacitatea indivizilor de a cîștiga bani și de a avea perspective reale de angajare. Investiția în educația profesională este considerată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei o investiție strategică pentru toate societățile în dezvoltare. În spiritul rezoluției menționate, Republica Moldova urmează să redimensioneze sistemul educațional cu o atenție sporită acordată reformării învățămîntului profesional. Această acțiune va spori tendințele tinerilor de a-și spori studiile și va contribui direct la dezvoltarea în ansamblu a societății, ceea ce presupune că investiția făcută în învățămîntul profesional va fi recuperată prin locuri de muncă bine plătite și racordate la oferta și cererea pe piața muncii. În rezoluțiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pe subiectele educație și tineret, discutate în sesiunea de vară, se menționează că una dintre cele mai importante motivații a statului de a investi în educație este legată de acumularea capitalului uman, materializat în cunoștințe și competențe care vor duce la sporirea productivității și a cîștigurilor, pe care individul speră să le obțină la locul de muncă. Statelor membre li se recomandă să ajusteze sistemul educațional la necesitățile pieței europene de încadrare în cîmpul muncii. Aceasta ar presupune diversificarea studiilor în domeniul limbilor străine și amplificarea competențelor pentru calificări profesionale în baza standardelor Uniunii Europene, să faciliteze și să stimuleze posibilitatea generației tinere pentru studii și muncă în țările competitive prin eliminarea taxelor și obstacolelor administrative, să îmbunătățească cadrul de recunoaștere al calificărilor profesionale și educației non- formale și extinderea acestor practici în țările membre și nemembre ale Uniunii Europene. O altă rezoluție importantă, votată în sesiunea de vară, a fost Rezoluția nr.1886 ”Impactul crizei economice asupra autorităților locale și regionale în Europa”. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei recomandă statelor membre, inclusiv Republicii Moldova, să se angajeze plenar și să întreprindă măsurile necesare, ca reformele naționale referitoare la finanțele locale și regionale să fie dezvoltate într-un mod transparent, cu participarea implicită a autorităților locale și regionale. În scopul atingerii acestui deziderat, statele vizate trebuie să

138 realizeze prioritar următoarele acțiuni: să reducă dependența bugetelor locale de bazele de impozitare extrem de volatile, cum ar fi profiturile comparative și tranzacțiile imobiliare; să consolideze capacitățile administrațiilor publice locale de a stabili baze și rate ale taxelor și impozitelor locale; să evite reducerile disproporționate în cazurile transferurilor guvernamentale către autoritățile locale; să mențină un mix echilibrat de taxe locale și transferuri guvernamentale pentru finanțarea bugetelor locale; să se asigure că bunele practici ale autorităților locale în domeniul economic, cum ar fi furnizarea de servicii prin intermediul întreprinderilor municipale, nu sînt sacrificate în favoarea liberei concurențe și privatizării aplicate din principiu; să promoveze cooperarea intermunicipală în scopul furnizării eficiente a serviciilor locale. Acestea sînt recomandări, de care Republica Moldova trebuie să țină cont, în mod special, în procesul de implementare a Strategiei de descentralizare, aprobată de către Parlamentul Republicii Moldova la 5 aprilie 2012. În Rezoluția nr.1891, la fel, aprobată de către APCE, se condamnă cu fermitate toate atacurile asupra apărătorilor drepturilor omului și țărilor membre li se recomandă să asigure respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum sînt garantate de Convenția europeană a drepturilor omului. În același document se spune că ONG-urile și apărătorii drepturilor omului trebuie să fie implicați în procesul de elaborare a legislației referitoare la drepturile omului prin intermediul consultărilor publice adecvate. În concluzie, Adunarea recunoaște rolul crucial pe care îl joacă Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului în protejarea și sprijinirea apărării drepturilor omului și reiterează disponibilitatea de a continua colaborarea cu el. Dezbateri aprinse s-au produs asupra rapoartelor și, implicit, la discuțiile privind criza democrației și rolul statului în Europa contemporană, în special rolul cetățeanului și al statului astăzi. Rezoluția nr.1888, adoptată de Adunarea Parlamentară, în acest sens declară că pentru mulți dintre europeni democrația este una din principalele victime ale crizei financiare, începută în 2008. În dezbatere a fost menționat că democrațiile europene sînt în declin și traversează o criză care erodează încrederea numeroșilor cetățeni față de instituțiile lor politice. Statul nu poate fi un organism solid fără o democrație puternică și, reciproc, o democrație puternică are nevoie de un stat puternic pentru a se dezvolta și a răspunde așteptărilor cetățenilor, în special, în materie de justiție socială. Pentru a atinge acest scop, se spune în documentul adoptat, trebuie explorate toate mijloacele de a face un stat mai responsabil, inclusiv dezvoltarea unor legături strînse cu organizațiile reprezentative ale societății civile. În cadrul sesiunii de toamnă, care a avut loc în perioada 1 – 5 octombrie 2012, cele mai importante subiecte dezbătute au fost: respectarea obligațiilor și angajamentelor Federației Ruse, dezbaterea comună privind alegerile mai democratice, partidele politice și reprezentarea politică a femeilor, dreptul la libertatea alegerii educației în Europa, guvernarea instituțiilor de învățămînt superior în spațiul european al învățămîntului superior și altele.

139

Raportul cu referință la alegerile mai democratice a provocat discuții aprinse, îndeosebi pe fundalul descreșterii încrederii populației în toate țările europene față de democrația legislativă. Rezoluția adoptată a fost una pe măsura acestei neîncrederi, practic, în tot spațiul european. Voi da citire punctelor care sînt mai aproape de realitățile noastre. Deci Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei notează că în această perioadă, cînd se pare că cetățenii au din ce în ce mai puțină încredere în instituțiile democratice reprezentative, este cu atît mai esențial de a consolida caracterul democratic al alegerilor și legătura dintre exprimarea poporului și rezultatul efectiv al votării. APCE constată că în majoritatea statelor membre legislația electorală națională constituie, în linii generale, o bază bună pentru organizarea unor alegeri libere și democratice, echitabile, dar violările produse rezultă, în principal, din lipsa unei voințe politice a celor, deci, de la cel mai înalt nivel al puterii de a aplica pe deplin și efectiv legea și de a asigura condiții egale tuturor candidaților. Se recomandă ca măsurile în scopul ameliorării caracterului democratic al alegerilor să răspundă la 3 mari imperative: încurajarea participării cetățenilor, garantarea transparenței procesului și consolidarea monitorizării procesului de alegeri. APCE cheamă statele membre să consolideze mecanismele ce asigură democrația internă de partid prin adoptarea unui cadru legislativ pertinent, în special, în ceea ce ține de transparența finanțării partidelor politice și selectarea candidaților pentru alegeri, conform Codului de bună conduită în materie de partide politice. Mare parte a acestor recomandări se regăsesc deja în proiecte de modificări ale legislației noastre naționale. În sesiunea de toamnă, membrii Adunării Parlamentare au dezbătut și rapoarte ce țin de participarea politică a femeilor din țările membre. Dezbaterile au finalizat cu votarea Rezoluției ”Partidele politice și reprezentarea politică a femeilor”. În această rezoluție se spune că în statele membre ale Consiliului Europei sînt circa 23% de femei parlamentare în parlamentele naționale, în timp ce femeile reprezintă circa 51% din populația europeană. APCE constată că această medie ascunde un dezechilibru considerabil între un număr foarte mic de țări, unde reprezentarea femeilor în parlament depășește 40%, cum ar fi: Andora, Finlanda, Olanda, Suedia și un grup mult mai important de țări, unde aceasta este inferioară a 20%: Albania, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Cipru, Estonia, Moldova, Muntenegru, România, Republica Slovacă, Turcia și Slovenia. Și 10%... țări cu prezență mai mică de 10%, cum ar fi: Georgia, Ungaria, Malta, Rusia și Ucraina. APCE constată că 13 țări membre s-au străduit să depășească această provocare, incluzînd în legislațiile lor electorale obligațiunea de a înscrie o proporție minimă de femei pe listele de candidați electorali, adică, cota stabilită prin lege, măsură pentru care Adunarea Parlamentară și-a reiterat sprijinul în numeroase rezoluții. Adunarea consideră că în democrațiile pluraliste actorii-cheie, care sînt partidele politice, au un rol decisiv în creșterea reprezentării politice a femeilor, ele nu doar trebuie să vegheze stricta respectare a legislației electorale, adică partidele,

140 dar sînt și cele mai bine plasate pentru a promova o schimbare de cultură, favorabilă egalității dintre femei și bărbați în politică și în societate, în general. Bazîndu-se pe experiența pozitivă a unor țări membre, Adunarea recomandă partidelor politice ale statelor membre ale Consiliului Europei și statelor observatoare, precum și țărilor partenere pentru democrație, să aplice următoarele practici: să se angajeze oficial prin statutul lor, să respecte egalitatea dintre bărbați și femei și să practice o abordare integrată a egalității, să instaureze o cotă minimă de 40% pentru genul subreprezentat în organele lor executive la toate nivelurile. Pe lîngă subiectele examinate și dezbătute la această reuniune, au fost un șir care au vizat, în modul cel mai direct, Republica Moldova, cum ar fi: alegerea judecătorului la Curtea Europeană a drepturilor omului, examinarea raportului privind onorarea obligațiunilor și angajamentelor de către Federația Rusă față de Consiliul Europei și adoptarea rezoluției aferente, alocuțiune în plenul APCE a Președintelui Republicii Moldova, domnul Timofti, urmată de runda întrebări – răspunsuri, audierea raportului privind implementarea de către Republica Moldova a hotărîrilor CEDO în cadrul Comitetului APCE pentru a face juridice și drepturile omului. De asemenea, APCE a adoptat, în sesiunea de toamnă, definiția termenului de prizonier politic, precum și alte rezoluții și recomandări importante. În contextul raportului de monitorizare a Rusiei, după lungi dezbateri, membrii APCE au adoptat Rezoluția privind onorarea obligațiilor și angajamentelor de către această țară. În punctul 18 al documentului se spune că, prin deschiderea secțiilor de votare în regiunea Transnistreană a Republicii Moldova și a teritoriilor ocupate din Georgia, fără a obține consimțămîntul legal al autorităților constituționale ale acestor țări, Rusia a încălcat integritatea lor teritorială, așa cum este recunoscută de comunitatea internațională și APCE. De asemenea, în punctul 2334, Rezoluția statuează expres necesitatea finalizării retragerii complete și fără întîrziere a forțelor militare ruse și a echipamentului lor de pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, menționăm că, pe ultima sută de metri, în ziua de 1 octombrie, Comitetul de monitorizare a APCE a propus adoptarea unei recomandări față de Rusia în vederea completării Rezoluției APCE. Însă acest proiect nu a obținut 2/3 din numărul voturilor pentru a fi adoptat. La 2 octombrie, în cadrul Comitetului APCE, pentru a face juridice și drepturile omului, a fost audiat raportul cu privire la implementarea de către Republica Moldova a hotărîrilor CEDO. Raportul a fost prezentat de către Classe de Brise, iar la runda de întrebări – răspunsuri am participat eu, în calitate de șef al delegației, și domnul Apostol, șef adjunct al Direcției Agent Guvernamental al Ministerului Justiției. În urma dezbaterilor, expertul și Comisia au recomandat Parlamentului Republicii Moldova să consolideze mecanismul parlamentar de monitorizare a executării deciziilor CEDO de către țara noastră. Ei au sugerat crearea unei comisii separate sau transmiterea acestei competențe Comisiei permanente juridice, numiri și imunități.

141

Pe parcursul sesiunii a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, adițional la participarea în dezbaterile în ședințele plenare, membrii delegației au avut întrevederi cu Președintele APCE, cu Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei îndată după… întrevederea a avut loc imediat după alegerea lui la… în această poziție, cu Președintele Comisiei de la Veneția, precum și cu delegații parlamentare din diferite țări, cum ar fi: Georgia, România, Ucraina, Franța și altele. Dat fiind faptul că fiecare dintre membrii delegației face parte din două comisii ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care, la rîndul lor, se ramifică în subcomisii, programul deputaților timp de o săptămînă, cînd participă la sesiunile Adunării Parlamentare, este foarte plin, deoarece comisiile Adunării Parlamentare se întrunesc aproape zilnic, alternînd cu ședințele grupurilor politice. În linii generale, delegația noastră este apreciată ca una activă, cu o ținută de imagine pozitivă și vizibilă în contextul APCE. Un exemplu de luare promptă de atitudine în cadrul APCE ar fi și Declarația depusă la sesiunea de vară a APCE privind progresul reformelor democratice în Moldova, semnată de 89 parlamentari europeni. Membrii delegației redactează amendamente și rapoarte… la rapoartele discutate, după caz, punînd accent pe dezbaterea acestor rapoarte, precum și amendarea proiectelor de rezoluții și recomandări în comisiile de profil. În total, la cele două sesiuni despre care am vorbit astăzi, membrii delegației noastre au avut peste 20 de intervenții în plen. Pe lîngă aceasta, membrii delegației participă la diverse rețele parlamentare, create în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Este vorba de Rețeaua parlamentară de combatere a abuzului sexual împotriva copiilor și Rețeaua de combatere a violenței asupra femeilor. Vreau astăzi să menționez că marea majoritate a membrilor delegației Republicii Moldova la APCE apreciază acest înalt for internațional drept o bună platformă de promovare a imaginii Republicii Moldova și a intereselor naționale. Vreau să mulțumesc, totodată, majorității membrilor delegației pentru participare activă și bună prezență și prezentare a intereselor Republicii Moldova în cadrul APCE. Totodată, consider că decizia Parlamentului de a audia sau de a asculta informația cu privire la activitățile delegațiilor parlamentare în forurile internaționale este una corectă și această abordare cred că trebuie să fie aplicată și pentru alte delegații care, cu siguranță, au ce spune plenului Parlamentului. Ținînd cont de procesul și contextul de integrare europeană a Republicii Moldova, consider că este important ca Parlamentul Republicii Moldova, la fel, să primească informații și despre participarea delegațiilor noastre în structurile ce țin de dialogul și cooperare la capitolul ”Integrare europeană”. Totodată, consider, stimați colegi, că nu este suficient doar să audiem această informație aici. Ați văzut astăzi spectrul divers al subiectelor abordate de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Deci ține de politicile de

142 tineret, politici economice, de alegeri, de democrație, de partide. Eu consider că Parlamentul ar trebui, pe lîngă această informație, să aibă și audieri sau întîlniri cu ministerele, pentru ca aceste rezoluții să fie transmise ministerelor, după care să consolidăm și instrumentul de monitorizare: cum Republica Moldova execută… sau nu că execută, preia recomandările pe care le aprobă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Aceasta a fost și vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Și eu vă mulțumesc, stimată colegă. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte…

Domnul Marian Lupu: Colegi, O clipă, vă rog, nu vă grăbiți, fiindcă avem să aprobăm încă proiectul ordinii de zi pe următoarele 2 săptămîni. Deci, sînt 2 – 3 minute, vă rog.

Domnul Grigore Petrenco: Domnule Președinte al ședinței, Totuși, n-am înțeles, ce-o fost asta? A fost o informație, audieri în privința deci îndeplinirii angajamentelor Republicii Moldova față de Consiliu sau ce? Și de ce anume astăzi noi examinăm această chestiune, fără nici un proiect de hotărîre, fără absolut nimic. Săptămîna viitoare va avea loc vizita Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în Moldova…

Domnul Marian Lupu: Exact.

Domnul Grigore Petrenco: …domnul Mignon. De ce nu am organizat audieri la ședința plenară a Parlamentului, la care va participa domnul Mignon?

Domnul Marian Lupu: Dar aceasta trebuie s-o facem.

Domnul Grigore Petrenco: Care să asculte cum îndeplinim noi angajamentele față de Consiliul Europei.

143

Domnul Marian Lupu: Domnul Mignon pe dumneavoastră, domnule Petrenco, și la Strasbourg vă aude, nu vă deranjați, că aveți o voce tare, iar ca răspuns la întrebarea dumneavoastră, dacă ați fi fost mai bine pregătit și ați fi citit Hotărîrea nr.147, în punctul 1, articolul 1 scrie foarte clar și găsiți întrebarea ”ce-o fost?”. Că, o dată în cadrul fiecărei sesiuni, Președintele delegației parlamentare la APCE este audiat în ședința plenară. De aici încolo, citez: ”pentru a familiariza deputații cu rezoluțiile și recomandările adoptate de APCE”. Punct. Iată, ceea ”ce-o fost”. Aici încheiem discuția, nu vă supărați, fiindcă în rest nu există probleme. Aceasta-i decizia Parlamentului și am pus punct pe ”i”. Este foarte clar scris: ”audiază pentru… scopul sau…” nu mă ascultați sau ce-i cu dumneavoastră? Sînteți obosit cumva la sfîrșit de zi? ”…pentru a familiariza deputații cu rezoluțiile și recomandările adoptate.” Dacă sînt întrebări la acest subiect, vă convocați în cadrul… sau trebuia s-o faceți… în cadrul unei ședințe a comisiei sau ședințe a delegației, ca să propuneți un careva regulament și să veniți cu completarea acestei hotărîri. Atît timp cît Hotărîrea nr.147 există în forma în care există, discuțiile s-au terminat. Stimați colegi, Aveți un proiect de ordine de zi pentru următoarele 2 săptămîni. Informez că noi miercurea viitoare vom avea încă o dată o ședință a Biroului permanent, dacă apar noi viziuni, noi propuneri, vor fi examinate și vor fi prezentate ca supliment. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi în proiect rog să voteze. Majoritatea. Mulțumesc. Este aprobat. Ședința o declar închisă. Următoarea ședință va avea loc joi, săptămîna viitoare, ora 10.00.

Ședința s-a încheiat la ora 16.08.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

144