APRILIE 2011 Ședința Din Ziua De 21 Aprilie 2011 (STENOGRAMA) SUMAR 1

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – APRILIE 2011 Ședința din ziua de 21 aprilie 2011 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.733 din 18 martie 2011 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru realizarea Proiectului de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova. 4. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.293 din 7 februarie 2011 pentru denunţarea Convenţiei eurasiatice privind brevetele. 5. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.734 din 18 martie 2011 privind ratificarea Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții, pentru realizarea Proiectului de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova. 6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.891 din 6 aprilie 2011 privind completarea unor acte legislative (Legea cu privire la tariful vamal – anexa nr.2; Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal – art.4). 7. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.970 din 15 aprilie 2011 cu privire la încetarea mandatului Președintelui Curții de Conturi. 8. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.971 din 15 aprilie 2011 cu privire la încetarea mandatului de membri ai Curții de Conturi. 9. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.972 din 15 aprilie 2011 privind numirea în funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi. 10. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.969 din 15 aprilie 2011 privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic (EURONEST). 11. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2844 din 8 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii drumurilor nr.509- XIII din 22 iunie 1995 (art.1, 2, 3, 4 ş.a.).

12. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2938 din 14 octombrie 2008 cu privire la simbolurile publice. 13. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 775 din 24 martie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti. 14. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 774 din 24 martie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea taxei de stat – art.4; Codul civil – art.268; ş.a.). 15. Aprobarea propunerii Biroului permanent ca să nu se desfășoare ședințe ale Parlamentului în următoarele două săptămîni. 16. Declarație – felicitare cu ocazia sărbătorilor de Paști prezentată de către domnul deputat Mihai Godea, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Ședința începe la ora 10.02. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi deputați, Este deja ora 10.02, rog să vă ocupați locurile, pentru a începe ședința Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – secretar general adjunct al Parlamentului, șeful Direcției documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 55 de deputați. Nu s-au înregistrat: deputații Partidului Comuniștilor și deputații: Valeriu Guma, Ana Guțu, Vladimir Plahotniuc, Vladimir Saharneanu.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Rog să vă ocupați locurile. Este forfotă mare în sală. Noi începem ședința. Colegi, lăsați, vă rog, la o parte telefoanele mobile și să începem lucrul. Conform datelor prezentate de Secretariat, ședința este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Deci vreau să vă anunț, stimați colegi, că avem pe ordinea de zi două blocuri de subiecte: primul bloc – acele subiecte, care au fost înaintate de Biroul

2 permanent și votate, și acceptate de către plenul Parlamentului, însă neexaminate pe motivul lipsei cvorumului în ședința trecută a plenului Parlamentului, lucru care m-a făcut să întrerup ședința. Și avem un al doilea bloc, propunerile care au fost înaintate de Biroul permanent, dar care urmează a fi încă votate de către plenul Parlamentului, pentru a fi examinate. Asemenea subiecte avem 6 la număr. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Comisia economie, buget și finanțe. Din numele comisiei, rog ca Legea nr.814 să fie exclusă de pe ordinea de zi, deoarece comisia mai are nevoie de lucru asupra acestei legi. Și mai este nevoie de discutat asupra Legii nr.115.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Aceste două proiecte de legi fac parte din pachetul care urmează să fie acceptat de către plenul Parlamentului. Într-o asemenea situație, eu cred că luăm act de această solicitare a comisiei și nici nu le înaintez pentru a fi votate de către plenul Parlamentului, dacă alte propuneri la aceste două proiecte nu sînt. Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă – Fracțiunea PL: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, În proiectul ordinii de zi pentru ziua de astăzi proiectul de Hotărîre cu privire la Programul legislativ pentru anul 2010, nr.1864. Noi am analizat în prealabil, acolo sînt foarte multe neconcordanțe și considerăm că el trebuie racordat cu Programul de guvernare al Alianței pentru Integrarea Europeană. Pur și simplu, el trebuie ori retras, ori de anulat.

Domnul Marian Lupu: Proiectul nr.1864, la fel, face parte din acest bloc. De fapt, iată, colega, doamna Palihovici… Vă rog, microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu susțin propunerea colegului Hadârcă să retragem de pe ordinea de zi acest proiect de lege.

Domnul Ion Hadârcă: Pentru o altă …

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi,

Colega mea îmi spune că acest proiect este inclus pentru respingere.

Domnul Mihai Godea: Este adevărat. De aceea, propunem să-l scoatem din ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri?

Domnul Ion Hadârcă: Eu am înțeles că … Mă iertați, vă rog. Dacă este pentru respingere, atunci trebuie să-l punem la vot și să-l respingem, atît. Pentru că este o inițiativă care trebuie respinsă.

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Atunci pentru… Încă o propunere. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Reiterat, propun pentru ordinea de zi proiectul nr.926 din 11 aprilie 2011 cu privire la modificarea unor acte legislative. Este vorba despre înregistrarea mașinilor cu numere străine, intrate în Republica Moldova pînă la data de 4 aprilie 2011.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Vorbim și la acest subiect. Microfonul nr.4.

Doamna Corina Fusu – Fracțiunea PL: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Vin cu rugămintea de a vota încă o dată versiunea finală a textului proiectului de Lege nr.236 pentru modificarea articolului 16 din Codul audiovizualului al Republicii Moldova. Rugămintea mea vine în fața dumneavoastră în legătură cu faptul că la ședința Parlamentului, cînd s-a pus la vot varianta finală a proiectului de lege, în sală era gălăgie și nu s-a auzit textul final, pentru care trebuia să fi votat. De aceea, cred că procedura ar fi să anulăm votul respectiv și să votăm încă o dată varianta finală a articolului 16. Să-l citesc acum sau …

Domnul Marian Lupu: Nu, stați, stați. Stimată colegă,

Cel puțin eu, în practica mea parlamentară, prima oară mă confrunt cu asemenea situație. Au fost situații regretabile atunci cînd s-au comis erori, da, tehnice.

Doamna Corina Fusu: Dar aici nu e vorba de eroare.

Domnul Marian Lupu: S-au comis erori tehnice și atunci am anulat votul și am votat textul fără această eroare. În cazul propus de dumneavoastră nu este vorba de eroare.

Doamna Corina Fusu: Nu.

Domnul Marian Lupu: Proiectul s-a votat atunci.

Doamna Corina Fusu: S-a votat.

Domnul Marian Lupu: S-a votat. N-au intervenit careva modificări în text între timp?

Doamna Corina Fusu: Nu.

Domnul Marian Lupu: Nu. Și atunci care e problema.

Doamna Corina Fusu: N-au intervenit, dar nu s-a votat integral varianta propusă, cum trebuie să sune articolul. Domnul Ganaciuc a venit cu această propunere de a vota încă o dată. Da, nu există în stenogramă varianta finală.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu vă rog foarte mult, noi trebuie să ne ținem foarte-foarte tare de buchea legii și să nu improvizăm. Impresia mea este că această cale ar fi mai mult o improvizare. Noi, potrivit Regulamentului, avem posibilitatea pentru lectura finală. Dacă acest text, pe care l-am votat, corespunde cu raportul comisiei …

Doamna Corina Fusu: Corespunde.

Domnul Marian Lupu: … în partea de conținut. Atunci, stimată colegă, nu văd nici un motiv noi să anulăm votul și să mai votăm încă o dată. Fiindcă dacă n-au intervenit schimbări, dacă nu sînt erori, indiferent că era gălăgie în sală sau nu, plenul a votat acest text, gata, mergem înainte.

Doamna Corina Fusu: Bine. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Am o rugăminte, întrucît stau troleibuzele în parcul vamal sau cum se numește acolo, să examinăm, în primul rînd, proiectul de Lege cu privire… nr.891, ce ține de eliberarea de taxe a troleibuzelor noi aduse în Chișinău. Este în lista suplimentară. Să-l trecem în lista de bază și să-l examinăm în primul rînd. Fiindcă e de dorit astăzi să-l votăm, semnată, promulgată și mîine să fie ...

Domnul Marian Lupu: Ce număr e?

Domnul Mihai Ghimpu: Nr.891. Și mîine să fie dat publicității în „Monitorul Oficial.”

Domnul Marian Lupu: Nr.891 este în lista de bază.

Domnul Mihai Ghimpu: Din lista suplimentară.

Domnul Marian Lupu: Domnule Președinte, Nu, asta-i lista de bază, fiindcă acestea sînt proiectele care au fost votate de plenul Parlamentului săptămîna trecută.

Domnul Mihai Ghimpu: Bine. Și a doua. Proiectul nr.926 în cazul în care și astăzi nu se acceptă să-l examinăm și să-l aprobăm, atunci, poate, constituim o comisie, dar problema există și nu trebuie să băgăm capul în nisip.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Aveți …

Domnul Mihai Ghimpu: Este o adresare a mea către toți colegii din Alianță.

Domnul Marian Lupu: Noi știm. Este o singură problemă tehnică care a fost semnalată și data trecută de comisie, ea, de fapt, nu-i tehnică, ea este una legală, că este vorba de avizul Guvernului, fiindcă afectează resursele bugetare.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Eu îmi cer scuze, Constituția spune clar că e nevoie de avizul Guvernului în cazul în care este vorba de cheltuieli. Aici este vorba de venituri, vin banii în buget. Așa că Guvernul trebuie să se bucure că-i vin bani în buget.

Domnul Marian Lupu: Să vedem. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Poate fi interpretată cum vrei Constituția, dar scrie expres în Constituție, veniturile, cheltuielile, deficit. Deci orice care afectează banul public, indiferent la venituri sau la cheltuieli, nu poate fi examinat fără avizul Guvernului și nu poate fi votat fără avizul pozitiv. Comisia nu a putut examina acest proiect de lege. De aceea, el nici nu poate fi examinat astăzi în plenul Parlamentului. Dacă este nevoie, dau citire articolului din Constituție.

Domnul Marian Lupu: Să ne clarificăm aici, într-adevăr, fiindcă, stimați colegi, trebuie să acceptăm că este o problemă acută. Am mai consultat și cei care reprezintă grupurile țintă, am mai consultat și experții, aceștia, conform datelor estimative, peste 7 mii de oameni sînt puși într-o situație fără de soluție. Pe de o parte, ei nu sînt în drept nici să devameze în Republica Moldova aceste automobile, fiindcă vîrsta lor depășește 7 ani de zile, pe de altă parte, nici nu pot să le scoată de pe teritoriul vamal al țării și să facă ceva cu ele în țările de reședință, fiindcă o bună parte din ele au fost scoase de la evidență. Deci toți oamenii aceștia spun că ei sînt gata să vină, să plătească și să devameze aceste mijloace de transport. Atunci, într-o asemenea situație, dacă acesta este obiectivul proiectului, lucrul acesta ar aduce mijloace suplimentare la buget și nu ar afecta cheltuielile, adică ar fi un plus la venituri decît ar fi un minus.

Într-o asemenea situație, într-adevăr să vedem, poate examinăm această problemă, ținînd cont de faptul că este o problemă acută, una critică și că noi sîntem obligați să găsim o soluție și să propunem oamenilor această soluție. Fiindcă ei sînt astăzi puși în situația, repet încă o dată, cînd nu au nici o soluție de rezolvare a problemei. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, În afară de această problemă, există și o problemă ce ține de statul Republica Moldova. Eu cred că este o mare rușine cînd puterea în stat, în primul rînd, Parlamentul, ca organ legislativ, împinge cetățenii să înregistreze mașinile în Transnistria, o republică nerecunoscută de noi. Este aici nu numai problema financiară, dar există și o problemă politică și noi nu trebuie să trecem peste aceasta, fiindcă asta înseamnă că noi contribuim indirect la ceea ce face Smirnov. Și cetățenii din partea aceasta a Nistrului umblă cu numere de PMR, cum adică? Cum admitem noi, Parlamentul, să se întîmple așa ceva? Așa că, noi, din două puncte de vedere și din punct de vedere al cetățeanului. Și vă amintesc că noi, Fracțiunea Partidului Liberal, am înaintat un proiect ca să majorăm vîrsta de la 7 ani la 10 ani și tot a fost respins. Și, iată, dacă am fi rezolvat la timp problema ceea, n-am fi ajuns astăzi și n-ar umbla cetățenii dincolo să găsească dreptate la Smirnov. Mie mi-i rușine, să vă spun sincer, că avem o normă unde cetățenii nu-și găsesc dreptate aici, dar o găsesc dincolo, la Smirnov. Nu știu cum celorlalți. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Putem discuta foarte mult, orice discuție politică este frumoasă, dar noi vorbim despre organizarea Țării. Și vreau să dau citire, ca altă dată să nu avem discuții la acest capitol, articolul 131 alineatul (4) din Constituție: „Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern.” Noi, toți împreună, am ales Guvernul Republicii Moldova, care, pe lîngă acei cu mașinile, sînt multe alte probleme în țară, trebuie să avem grijă de oamenii care își iau pensia, să avem grijă de acei 20 mii de oameni care au înregistrat mașinile, acei 600 de mii de oameni care și-au adus mașinile într-o anumită formă. Și avem toată încrederea în acei de la Guvern, în momentul în care vom avea un răspuns, noi vom trece la examinare, iar toate discuțiile politice cred că, în acest caz, sînt contraproductive.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Stimați colegi, Eu nu sînt împotrivă să vină avizul de la Guvern, dar de ce nu vine? De ce noi sîntem receptivi în unele situații, proiecte care vin de la Guvern, dar în acest caz Guvernul tărăgănează examinarea și avizarea unui proiect de lege care vine. Noi doar avem o normă în Constituție „Dreptul de inițiativă legislativă”, atît Guvernul, pe cît și deputații. Cum, în acest caz, deci deputații înseamnă că nu au dreptul la inițiativă legislativă, numai Guvernul are dreptul? Să lăsăm … tocmai aici e politică, domnule Ioniță. Și eu sînt sătul de politica asta a dumneavoastră. Și să punem punct. Deputații sînt membri ai Parlamentului, organul suprem legislativ al statului. Nu uitați de aceasta. Și nu dați totul sub Guvern. Guvernul este un organ executiv și este obligat să avizeze acest proiect de lege, dacă înțelege că este problema în societate.

Domnul Marian Lupu: Zic eu că, slava Domnului, opoziția nu este azi în sală, că s-ar bucura mult de discuțiile noastre. Apropo, Secretariatul, noi avem informație de ce colegii din opoziție nu sînt astăzi? Nu-i nici o informație referitor la motivul absenței? Bine. Mersi. Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Brega – Fracțiunea PL: Stimați colegi, Oamenii cînd au importat aceste mașini au încălcat legea? Nu. Deci oamenii au importat conform legii în vigoare care era la acel moment. Deci ei n-au încălcat nimic, pricina e în noi. Le-am permis, acum nu putem impune acești oameni să facă aceea ce dorim noi. Sîntem Parlament, deci putem face o lege care le permite acestor oameni pînă la moment, mai departe o să fie conform legii care este în vigoare acum. Nu, iată, eu vă prezint o scrisoare din orășelul Lipcani, din Briceni, 70 de oameni au scris. O scrisoare, 70 de persoane numai din Lipcani. Ce fac ei? Au plătit cîte 2–3 mii de euro pentru o mașină, acolo pe teritoriu ei se descurcă, acum ce îi impune să ducă mașinile înapoi? Sau să dea foc la 2–3 mii de euro? E normal. Deci oamenii n-au încălcat legea. Să ieșim din situație, pricina e în noi. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Să procedăm, poate, în felul următor, să găsim o soluție de compromis aici. Vreau să consult comisia. Ținînd cont de faptul că, într-adevăr, este o problemă și trebuie să găsim o soluție, una echitabilă atît pentru cetățean, cît și pentru stat în sensul comportamentului onest al cetățeanului, dar și al comportamentului onest al

9 statului. Poate ar fi, astăzi, cazul să trecem, să acceptăm în lectura întîi și apoi așteptăm avizul Guvernului și, funcție de acel aviz, mai departe vedem cum acționăm. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Cu toată stima pe care o am, noi, în special, acum în electorală sîntem …, foarte des ne aventurăm, trebuie s-o spunem la modul serios. Guvernul cînd examinează, are informația, pe care noi, din păcate, deseori n-o deținem. Noi avem cîteva sute de mașini care sînt date în urmărire. Proiectul acela de lege nu rezolvă nimic. Și acum, ca să închidem discuția, colegial trebuie să spunem: nu poate fi examinat acest proiect de lege, trebuie să așteptăm să se expună Guvernul. Mai mult ca atît, Guvernul încearcă să găsească o soluție. Și vreau să repet: 600 mii de oameni au intrat cu respectarea normei legale și noi trebuie să vedem ce promovăm în țara aceasta. Promovăm statul de drept, respectarea legii sau promovăm anarhia și fiecare face ce vrea. Deci cam asta ar fi.

Domnul Marian Lupu: Nu, stimate coleg, eu aici aș face o mică remarcă pur profesională, absolut profesională, una, dacă vreți, tehnică, juridică. Această normă a intervenit după ce noi am discutat și am adoptat pachetul de politică fiscală. Și, de fapt, dacă în acel pachet norma dată era să fie pusă de o manieră expres, ne-ar fi atras atenția, cumva găseam noi, cu siguranță, o soluție în această sală, precum am găsit soluții la alte întrebări nu mai puțin dificile. Asta era să fie unica remarcă. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Ioniță, Eu văd că dumneavoastră deja ne învinuiți pe noi de anarhie, nu există asemenea lucru. Eu regret că dumneavoastră… putem să vă învinuim pentru că dumneavoastră protejați colegii de la Departamentul Vamal, care au venit cu o lege imperfectă, pe care noi într-un an de zile o amendăm deja a patra oară. Eu, ca și autor al acestui proiect de lege, nu pretind asupra dreptului de autor. Dacă aveți o idee mai bună, să vină. Și eu am auzit așa, în discuții particulare, că trebuie Guvernul să-și bată capul de aceste lucruri și nu trebuie să vină propuneri de la... Dar eu vreau o manifestare de voință, inclusiv materializată printr-un proiect. Pentru că colegii noștri liberali de la Guvern au propus ieri să fie examinat acest proiect și se tergiversează, nu știu de ce, acest lucru. Există o problemă. Pentru că fiecare cetățean care a nimerit în această capcană, creată de noi... Și nu știu de ce vă este jenă, vă este rușine să recunoașteți că această problemă, inclusiv, a fost creată de noi și tot noi trebuie s-o rezolvăm. Dacă aveți idei mai bune, dacă aveți alte soluții, veniți și spuneți și atunci o să le luăm ca bază.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc frumos. Stimați colegi, Noi putem să discutăm la nesfîrșit. Eu mă tem că problema, care se discută astăzi, nu face obiectul proiectului de lege propus de colegul Munteanu, pentru că nu este vorba de import de autoturisme, ci de autoturisme intrate temporar în țară. Aceasta încă o dată vorbește despre faptul că lucrurile trebuie să fie discutate. Noi avem un precedent, cînd am aprobat o lege fără avizul Guvernului și a fost declarată neconstituțională. Să mergem pe procedură, să-și expună Guvernul punctul de vedere, să lucrăm în comisie, să găsim soluția. Pentru că nimeni nu este împotriva găsirii unei soluții, dar ea trebuie să fie eficientă și cuprinzătoare. De aceea, să nu forțăm nota, să discutăm, să analizăm și să venim cu o soluție, care să rezolve această problemă. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, microfonul nr. 3.

Domnul Igor Corman – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Propun pentru ordinea de zi să fie introduse proiectele nr.733 și nr. 734. Este vorba de Acordul cu Banca Europeană pentru reconstrucție și dezvoltare și cu Banca Europeană pentru investiții privind reabilitarea drumurilor. Avem rapoartele comisiei.

Domnul Marian Lupu: Da, bine.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Deci voi supune votului propunerile respective pentru ordinea de zi din acel pachet suplimentar, cu excepția proiectelor nr. 115, nr. 814 și nr. 1864. Rămîn proiectele nr. 2844, nr.2938, nr. 293, proiectele nr.733, nr. 734. Cine este pentru includerea acestor proiecte pe ordinea de zi a ședinței de astăzi rog să voteze. Unanim. Aceste propuneri au fost acceptate. Acuși continuăm cu celelalte. Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu, din cîte îmi amintesc, în ședința trecută, a fost amînată examinarea proiectelor nr. 321, nr. 322. Ca să avem o claritate.

Domnul Marian Lupu: Da, au fost amînate pentru data viitoare. Iată și sîntem data viitoare.

Domnul Mihai Godea: Și data viitoare sîntem acum, da?

Domnul Marian Lupu: D-apoi cum?

Domnul Mihai Godea: Da. Eu propun să amînăm pentru data viitoare aceste proiecte.

Domnul Marian Lupu: Argumentele?

Domnul Mihai Godea: Pentru că încă nu sîntem pregătiți să discutăm. Este poziția Fracțiunii. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu, da, voi supune votului această propunere. Vreau să vă spun că noi avem aceste proiecte de hotărîre de trei luni de zile în Parlament. Și candidaturile în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități au fost în unanimitate aprobate. Deci dacă există o problemă și există argumentele, trebuie să fie expuse. Fiindcă altminteri nu mai înțelegem ce se întîmplă. La Comisie toate fracțiunile Alianței votează ”pro”. Și tot ne jucăm cu amînarea trei luni de zile. E o perioadă, din punctul meu de vedere, impunătoare. Microfonul nr. 5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Eu văd că este nevoie de o pauză și de ședința Alianței. Sorry, scuze, scuzați.

Domnul Marian Lupu: Bine, stimați colegi.

Domnul Mihai Ghimpu: Dar noi trebuie să hotărîm această problemă cu adevărat, care stă în sertarele comisiilor de trei luni de zile, ce ține de componența Curții Supreme de Justiție. De aceea, noi solicităm o pauză, Fracțiunea PL. Și să ne întrunim să discutăm așa, mai pe îndelete.

Domnul Marian Lupu: Bine, odată fiind solicitată pauza, eu sînt obligat să o anunț. Ținînd cont și de experiența din trecut, sîntem acum la aproape 10.25. Anunț pauză. Ședința o reluăm la orele 11.00. Mulțumesc. Da, și vă rog, ne întîlnim în Sala mică.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Colegi deputați, rog să vă ocupați locurile dumneavoastră. Deci ordinea de zi… (Rumoare în sală.) Stimați colegi, domnule Guma… (Rumoare în sală.) Începem examinarea proiectelor, deci urmare a discuției pe care am avut-o în cadrul ședinței Alianței, punctele 8) și 9) din ordinea de zi de bază nu vor fi examinate astăzi, mă refer la nr.321, nr.322. Ne cerem scuze, fiindcă merită aceste scuze pentru candidații la funcțiile respective la Curtea Supremă de Justiție, care au fost invitați astăzi. Ne iertați, vă rog, se mai întîmplă în viața și activitatea parlamentară. Vom reveni la aceste subiecte puțin mai tîrziu. Deci, odată fiind votată ordinea de zi a ședinței de astăzi, începem examinarea proiectelor. Vom examina pentru început 3 proiecte, nr.293, nr.733, nr.734, la rugămintea comisiei de profil, fiindcă avem în Republica Moldova o vizită importantă de la Bundestagul Germaniei din Berlin și sînt niște acțiuni programate chiar astăzi, care cer și implicarea directă și participarea directă a colegilor noștri de la Comisia politică externă și integrare europeană. Deci vom începe cu proiectul nr.293, proiectul de Lege pentru denunțarea Convenției eurasiatice privind brevetele. Guvernul. Bine, văd că autorii nu sînt pe loc. Nr.733. Proiectul de Lege privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanțelor judecătorești. De fapt, mă iertați, este nr.775. Acuși îl găsesc, unde-i el?

Nr.733. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și BERD pentru realizarea Proiectului de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova. Proiectul nr.733. Guvernul.

Domnul Victor Barbăneagră – viceministru al finanțelor: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Întru realizarea reformei infrastructurii rutiere, Guvernul Republicii Moldova a intervenit cu solicitarea către creditorii externi pentru oferirea asistenței financiare întru implementarea unui program de stopare a degradării rețelei de drumuri, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport, în special a infrastructurii drumurilor și conectarea la rețelele paneuropene, cît și reabilitarea și modernizarea unor secțiuni-cheie ale drumului național cum ar fi: porțiunea de șosea Chișinău – Orhei – Sărăteni – Bălți. Următoarea: Chișinău – Călărași – Ungheni – Sculeni și Comrat – Ciumai. Prin urmare, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, cît și Facilitatea Investițională de Vecinătate a Uniunii Europene au acceptat solicitarea Guvernului Republicii Moldova privind finanțarea acestui proiect. Costul total al proiectului constituie 181,2 milioane euro, inclusiv împrumutul acordat de către Banca Europeană de Investiții în valoare de 75 milioane euro, împrumutul acordat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de 75 milioane euro și grantul oferit de către Facilitatea Investițională de Vecinătate a Uniunii Europene în valoare de 31,2 milioane euro. Astfel, proiectul va fi finanțat în limitele sumei de 75 milioane euro oferite de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Condițiile financiare ale împrumutului menționat sînt următoarele: maturitatea împrumutului este de 15 ani, inclusiv perioada de grație fiind de 3 ani, rata dobînzii EURIBOR +1%. Rog să susțineți ratificarea acestui Acord.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Domnule raportor, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Comisia a examinat acest proiect de lege. Avem doar o propunere de ordin tehnic, redacțional pentru a fi respectate prevederile articolului 29 din Legea nr.780-XV din 2001 privind actele legislative. Deci urmează ca în textul legii să fie menționată suma creditului oferit. Probabil, a fost o greșeală. Deci în articolul întîi

14 din proiectul de lege vedem sintagma „în sumă de 75,0”. Propunem ca această sintagmă să fie înlocuită cu sintagma „în sumă de 75 milioane euro”, ca să existe claritate. În rest, toate avizele comisiilor sînt pozitive. Propunem ratificarea acestui Acord prin adoptarea unei legi organice în primă lectură și în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc, domnule președinte. Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc. În aceste condiții, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.733. Cine este pentru rog să voteze. Unanim. Proiectul este aprobat. Lectura a doua. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.733. Cine este pentru rog să voteze. Pentru stenogramă, stimați colegi numărători, rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 25. 30 – sectorul nr.3.

Domnul Marian Lupu: Da, vă mulțumesc. 55 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.733 este adoptat în lectura a doua. La proiectul nr.293 raportorul e în sală? Vă rog frumos, proiectul de Lege privind denunțarea Convenției eurasiatice privind brevetele.

Doamna Lilia Bolocan – Director General al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală: Mult stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Scopul elaborării proiectului actului legislativ pentru denunțarea Convenției eurasiatice privind brevetele îl constituie necesitatea inițierii negocierii asupra Acordului de cooperare și extinderea brevetelor europene pe teritoriul Republicii Moldova și, ulterior, aderarea plenară a Republicii Moldova la Oficiul de Brevete European, care nu poate fi realizată fără a aborda problemele denunțării Convenției eurasiatice și retragerea Republicii Moldova din Organizația Eurasiatică de Brevete. Evoluția Republicii Moldova pe calea integrării europene a determinat armonizarea legislației în domeniul proprietății intelectuale cu acquis-ul comunitar în scopul asigurării unui nivel de protecție și de respectare a drepturilor de proprietate intelectuală, echivalent celui existent în comunitatea europeană. Din punct de vedere politic, denunțarea Convenției eurasiatice privind brevetele va permite încheierea cu Organizația Europeană pentru Brevetare a unui

Acord privind extinderea brevetului european, ceea ce va constitui un pas important în calea armonizării nivelului protecției proprietății industriale în Republica Moldova cu cel comunitar în vederea creării condițiilor aderării depline în viitorul apropiat la Convenția de Brevetare Europeană. Din punct de vedere al dezvoltării sistemului protecției proprietății industriale, în Republica Moldova, veniturile anuale, rezultate din încasarea taxelor ce decurg din desemnarea Republicii Moldova în cererile de brevet european, ar putea constitui un suport financiar important pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice, administrative și instituționale. Cînd Republica Moldova va aplica extinderea brevetului european, societățile comerciale naționale vor putea informa rapid asupra tehnologiilor de vîrf, putînd să opteze pentru formele multiple de cooperare cu deținătorii reali. În același timp, este clar că cercetarea și industria națională vor trebui să fie competente, capabile să depășească soluțiile tehnice, protejate prin brevete europene, cu extindere în Republica Moldova. Totodată, se vor crea premise pentru evitarea cheltuielilor costisitoare destinate cercetării în Republica Moldova pentru soluții tehnice, care au fost deja realizate în alte țări și pentru stimularea creativității și competitivității în economia națională. În acest context, țin să menționez că în scopul inițierii procedurilor privind denunțarea Convenției eurasiatice de către AGEPI a fost efectuat și studiul de fezabilitate, coordonat, în mod stabilit, cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și, de asemenea, proiectul a fost examinat și susținut de către instituțiile interesate, și susținut și de către Guvern. Rog să susțineți acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Doamnă raportor, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Comisia politică externă și integrare europeană a examinat acest proiect de lege. Au avut loc discuții în detalii cu autorii. În rezultatul acestor discuții, s-a constatat că nu au temei unele speculații făcute privind afectarea intereselor inventatorului, ba din contra, s-a constat că acest lucru permite inventatorilor noștri să profite de posibilități adiționale. Toate avizele pe care le avem de la comisiile parlamentare, inclusiv de la Direcția juridică, sînt pozitive. Propunem deci adoptarea acestui proiect de lege în primă lectură și în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Urmare a acestor prezentări, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.293. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim. Mulțumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură. Lectura a doua. În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 25. 30 – sectorul nr.3.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 55 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.293 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții, pentru realizarea Proiectului de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova. Proiectul nr.734. Guvernul.

Domnul Victor Barbăneagră: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Întru realizarea reformei infrastructurii rutiere, în perioada 12–19 noiembrie 2010 au avut loc negocieri între reprezentanții Guvernului Republicii Moldova și reprezentanții Băncii Europene de Investiții, în urma cărora s-a convenit asupra condițiilor proiectului. Astfel, proiectul va fi finanțat în limitele sumei de 75 milioane de euro oferite de Banca Europeană de Investiții. Proiectul se va axa pe finanțarea serviciilor de reabilitare a circa 150 kilometri de drum pentru următoarele porțiuni: Chișinău – Soroca – hotarul Ucrainei. Următorul: Bălți – Sărăteni. Următorul: Chișinău – Ungheni – Sculeni – hotarul României, cît și Chișinău – Comrat – Giurgiulești – hotarul României. Condițiile financiare ale împrumutului menționat sînt următoarele: maturitatea împrumutului este de 18 ani, inclusiv perioada de grație fiind de 5 ani, rata dobînzii EURIBOR +0,68% anual. Rog să susțineți proiectul de lege ce ține de ratificarea Acordului să îl votați. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi? Nu sînt.

Domnule raportor, Mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Comisia nu are obiecții la acest proiect de lege și propunem ca să fie ratificat acest Contract prin adoptarea unei legi organice în primă lectură și în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.734. Cine este pentru, rog să voteze. Unanim. Proiectul este aprobat. Lectura a doua. În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea proiectului nr.734 în lectura a doua. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 25. Sectorul nr.3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 55 de voturi „pro”. Zero voturi împotrivă. Proiectul nr.734 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege privind completarea unor acte legislative. Proiectul nr.891. Guvernul.

Domnul Victor Barbăneagră: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Întru modernizarea serviciului de transport public, care va permite o creștere a capacității și calității serviciului în municipiul Chișinău, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul de Investiții pentru Vecinătate din partea Comisiei Europene au acceptat solicitarea întru finanțarea Proiectului „Parcul de troleibuze din municipiul Chișinău”. Proiectul presupune achiziționarea a 102 troleibuze, piese de schimb și echipamente de întreținere. De asemenea, proiectul constă în restructurarea sectorului de transport public din Chișină, ca parte a asistenței tehnice acordate de către BERD. În acest context, Acordul de finanțare, semnat la 26 noiembrie 2010 între Comisia Europeană și Guvernul Republicii Moldova, Primăria municipiului Chișinău, Întreprinderea municipală „Regia Transport Electric” prevede realizarea

Proiectului privind modernizarea rețelei transportului public din municipiul Chișinău. Bugetul total estimat al proiectului este de 13,65 milioane euro, fără taxe, la care Comisia Europeană contribuie cu 3 milioane de euro sub formă de grant. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții participă fiecare cu un împrumut de 5 milioane de euro. O condiție asumată pentru realizarea proiectului de modernizare a transportului public din Chișinău, în conformitate cu Acordul de finanțare, este scutirea troleibuzelor, importate în cadrul proiectului, de plata TVA, taxei vamale și taxei pentru efectuarea procedurilor vamale. În acest scop, este necesară operarea modificărilor legislative în scopul aplicării facilităților fiscale și vamale pentru proiectul respectiv. Stimați deputați, Rog să susțineți proiectul Legii cu privire la scutirea la importul troleibuzelor în cadrul proiectului de plata taxei pe valoare adăugată, taxei vamale și taxei pentru efectuarea procedurilor vamale.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Domnule raportor, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia a examinat acest proiect de Lege care prevede scutirea unor unități de transport de taxele… de taxa pe valoarea adăugată și taxele vamale. Comisia susține, conceptual, pentru primă lectură acest proiect de lege, însă pentru a doua lectură propunem substituirea cuvintelor „mărfurile” și „mărfurilor” cu sintagma… deci să fie expres în lege prevăzut: „102 troleibuze, 3 spălătorii, o linie de testare a troleibuzelor și utilaj pentru reparația anvelopelor”. Și, de asemenea, pentru a aduce claritate, este necesar ca după denumirea companiilor furnizoare producătoare a acestor mărfuri să fie indicată țara de origine, deoarece importul s-a efectuat din două țări și, cu respectarea acestor norme, comisia propune Parlamentului ca acest proiect de lege să fie votat în primă lectură și în a doua lectură, ținînd cont de propunerile comisiei.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Vă mulțumesc, domnule președinte. Luare de cuvînt, domnul Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Stimați colegi,

Proiectul transport public pentru reînnoirea Parcului de troleibuze a municipiului Chișinău este unul extrem de important pentru capitală. Cînd proiectul a ajuns la sfîrșit și s-a dovedit a fi unul reușit și cu rezonanță, unii actori politici, din case mari guvernamentale, de o manieră cunoscută deja, încearcă să-și atribuie anumite merite în realizarea acestui proiect, chiar dacă nu au avut nici cea mai mică implicare în acest proces. Ba mai mult, prin reprezentanții săi la diferite nivele, s-a obstrucționat acest proiect. Dotarea transportului public municipal cu bază tehnico-materială este o problemă stringentă în municipiul Chișinău. Ani de-a rîndul, din varii motive, acest sector a fost în delăsare, situația ajungînd la cote alarmante. Chiar dacă de mai multe ori au fost aprobate diferite strategii redundante, cu caracter populist și declarativ, acestea au rămas fără executare. Actualmente, la Regia Transport Electric sînt exploatate 308 troleibuze cu următoarele termene de exploatare: pînă la 10 ani – 52 de troleibuze, de la 10 pînă la 15 ani – 14 troleibuze, de la 15 pînă la 19 ani – 23 de troleibuze și cu vîrstă de peste 19 ani – 219 troleibuze. Conform Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.338 din 2003, durata de funcționare utilă a troleibuzului este de 15 ani, astfel situația materialului rulant existent este foarte dificilă. 78% din troleibuzele din municipiul Chișinău sînt uzate și necesită a fi casate. Începînd cu anii 2007, 2008, pornind de la faptul că în anii premergători nu a fost procurată nici o unitate de transport, Regia Transport Electric a elaborat și implementat în practică proiectul de reutilare a troleibuzelor cu forțe proprii, însă aceste acțiuni nu au soluționat întru totul problema întreprinderii. Avînd în vedere situația dificilă a transportului electric din capitală, Primarul General al municipiului Chișinău domnul Dorin Chirtoacă a inițiat încă în martie 2008 discuții cu Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare, iar în urma unor negocieri reușite, în octombrie 2009 a fost semnat Acordul preliminar cu privire la finanțarea transportului public în capitală. Începînd cu luna noiembrie 2009, o echipă de consultanți, reprezentanți ai BERD-ului, au efectuat un studiu al situației economice și stării tehnice la Regia Transport Electric, după care, cu acordul BERD, a fost aprobată decizia de încheiere a contractului de împrumut privind finanțarea procurării troleibuzelor și pieselor de schimb de către Regia Transport Electric. Proiectul prezentat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, denumit convențional „Transportul public Chișinău”, reflectă acordarea unui împrumut de la BERD în mărime de 5 milioane de euro, de la Banca Europeană pentru Investiții 5 milioane de euro, sub formă de credit pe un termen de 10 ani, cu o perioadă de grație de 2 ani și 3 milioane de euro sub formă de subvenție de capital oferit de Fondul European de Investiții în Vecinătate, la solicitarea BERD. Totodată, la data de 2 septembrie 2010, Regia Transport Electric a înaintat un demers Ministerului de Finanțe în scopul obținerii garanției de stat, conform

20 prevederilor articolului 28 al Legii cu privire la datoria publică, garanțiile de stat și recreditarea de stat. La data de 29 septembrie a aceluiași an, la adresa Regiei Transport Electric este expediat răspunsul Ministerului Finanțelor prin care se menționează: ținînd cont de faptul că Regia Transport Electric se află în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, garanția pentru împrumuturile menționate urmează a fi emisă de către Primărie. Țin să menționez că acordarea garanției de stat presupune și o rată a dobînzii mult mai mică. Astfel, dacă în cazul Proiectului „Construcția locuințelor sociale” realizat, de asemenea, cu succes de către Primăria municipiului Chișinău, pentru care este acordată garanția de stat, se aplică o rată a dobînzii de 3,1%, atunci în cazul Proiectului „Transport public Chișinău” se aplică o rată de 8%. Este oarecum stranie optica Ministerului de Finanțe care, în raport cu aceeași instituție publică, folosește abordări diferite, uneori chiar vădit tendențioase și cu evidente conotații politice. Astfel, Primăria municipiului Chișinău, în rezultatul faptului că absolut neargumentat nu beneficiază de garanția de stat pe acest proiect, urmează să achite suplimentar circa 67 milioane lei. Mai mult decît atît, recent, într-o emisiune televizată, un alt subaltern reprezentant declara, citez: ”Inițiativa de a scuti troleibuzele de TVA, în mod normal, trebuia să vină din municipiul Chișinău. N-a fost să fie. Nu aceasta contează. Nu am primit nici un demers de la Primărie. „Nu este bine să mințiți, – a replicat Primarul General Dorin Chirtoacă, prezent la acea emisiune”. – „Eu nu mint, eu spun ceea ce este, domnule Chirtoacă”. Țin în mînă Demersul nr.070 din 10/1098 din 17 decembrie 2010 prin care Regia Transport Electric Chișinău se adresa Cancelariei de Stat, condusă de reprezentantul prezent la acea emisiune, prin care se solicita scutirea de plata TVA a taxelor vamale și a taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale în conformitate cu acordul de finanțare. Ce este aceasta? O balivernă ordinară, ori o încercare de a-și atribui nemeritat cu multă infatuare anumite realizări? Acest incident îmi amintește de un alt episod similar recent, prin care un alt reprezentant, deja prezent în această sală, înaintea vizitei vicepreședintelui SUA Joe Biden și după o ședință a Parlamentului, declara pentru presă: e bine cînd și Guvernul dă o mînă de ajutor Primăriei să facă ordine în oraș. Fals, domnilor și doamnelor, nici cu ocazia vizitei înaltului oaspete, nici cu alte ocazii, nu a ieșit Guvernul să salubrizeze orașul ori să văruiască copacii și bordurile! Toate lucrările au fost asumate responsabil de Primărie. Oricum, sîntem înaintea sărbătorilor de Paști, iar noi, creștini fiind, îi iertăm cu pietate, cu inimă curată, cu dragoste de Dumnezeu. Revenim. Contractarea acestor surse financiare a dat posibilitate să fie completat parcul rulant cu troleibuze noi, să fie procurate piese de schimb și utilajul necesar pentru exploatarea troleibuzelor. Astfel, în urma licitației publice transparente, în cadrul acestui proiect, au fost procurate de la producătorul belorus ”Belkommunmash” – 102 troleibuze

21 moderne, iar de la ”Carpat Belaz Service” – 3 spălătorii, o linie de testare a troleibuzelor și utilaj pentru reparația anvelopelor. Ca urmare a acestui proiect, va spori semnificativ calitatea serviciilor prestate…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Încă un minut.

Domnul Valeriu Munteanu: … va fi majorat numărul troleibuzelor circulante în Chișinău, în scopul micșorării intervalului de succedare. Orășenii și oaspeții capitalei vor circula confortabil și în siguranță, astfel ameliorîndu-se semnificativ problema transportului electric în municipiul Chișinău, transport ecologic și economic. În aceste condiții, Fracțiunea PL solicită să fie votată în primă lectură și în a doua lectură proiectul de Lege privind scutirea troleibuzelor importate în cadrul proiectului transport public Chișinău de plata taxei pe valoarea adăugată, a taxelor vamale și a taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale, în conformitate cu Acordul de finanțare. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Comisia. Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Ioniță: În calitate de președinte al comisiei, vreau să spun că ceea ce s-a discutat acum, putea fi la luare de cuvînt la sfîrșitul ședinței Parlamentului, deoarece noi vorbim despre un proiect de lege ce vizează scutirea de taxe, taxa pe valoarea adăugată și taxe vamale. Lucru care Guvernul a arătat că, chiar dacă sînt niște fierbințeli politice legate de electorală, se poate de conlucrat și pot fi rezolvate problemele, iar ceea ce a vorbit colegul ține de un acord care nu este subiect de discuție astăzi în plenul Parlamentului. Noi vorbim despre scutirea de taxe, iar aceea trebuia să fie o luare de cuvînt la sfîrșitul ședinței Parlamentului sau mai bine undeva în stradă.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Stați puțin. De fapt, bine, microfonul nr. 3. Doar …

Domnul Dumitru Diacov – Fracțiunea PDM: Da, o scurtă… Stimate domnule Președinte, Stimați colegi,

Noi, Fracțiunea Partidului Democrat tot a luat act de discursul domnului Munteanu, ne bucurăm de inițiativa Primăriei, de discursul domnului Ioniță că aportul Guvernului este considerabil la această decizie. Și eu vreau să vă rog, căci Fracțiunea Partidului Democrat, la rugămintea doamnei Valentina Buliga, o să voteze acest proiect.

Domnul Marian Lupu: (Rîde.) Bine. Stimați colegi, Aceasta este tot. Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Vreau să fac publică două minute poziția Fracțiunii față de acest proiect de lege, exact în cheia colegului Diacov. Eu n-am să spun că la rugămintea domnului Victor Bodiu Fracțiunea va vota. Eu vreau să spun doar un singur lucru. Că atunci cînd există parteneriat între administrația centrală, în acest caz, Guvernul și autoritatea publică locală, se pot face proiecte foarte importante pentru locuitorii capitalei. Și această practică este una bună și ea trebuie să continue. Iar tot ceea ce s-a spus la tribuna centrală este propagandă pură care, credeți- mă, nu ajută nici un fel la creșterea bunăstării locuitorilor municipiului Chișinău. Și poate colegii, care au venit cu acest discurs, ar trebui să tragă concluzii de ce în patru ani s-a făcut mai multă propagandă și mai puțină treabă. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Noi votăm acest proiect la rugămintea cetățenilor și pentru binele cetățenilor municipiului Chișinău, Fracțiunea PL. Mulțumim.

Domnul Marian Lupu: Da, stimați colegi, Mersi. Purcedem la exercițiul de vot. Proiectul nr.891, lectura întîi. Cine este pentru rog să voteze. Lectura întîi. Unanim. Lectura a doua. Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Trebuia să se pronunțe exact țara Belorusia și România, deoarece vorbim despre scutirea taxei pe valoarea adăugată. Și dacă nu se pronunța cuvîntul, din discuțiile politice puteam să ajungem la aceea că legea nu putea fi executată. Așa că vă rog, cuvîntul trebuie să fie pronunțat, în lege trebuie să fie scris expres: ”Belorusia” în cazul ”Beltrans” și în cazul doi…

Domnul Marian Lupu: Păi, aceasta ați menționat în raport?

Domnul Veaceslav Ioniță: Da, dar în raport este, dar trebuie pronunțat exact cuvîntul, nu există …

Domnul Marian Lupu: Stenografiați, vă rog, lucrul acesta, ca să fie fixat. Dar înainte de aceasta microfonul nr. 1, vă rog.

Domnul Victor Barbăneagră: Domnule Președinte, Onorat Parlament, Vreau să menționez că cu țările CSI noi nu… sîntem, deci sînt scutite de taxa vamală, iar cu România nu. De aceea, taxa vamală, trebuie să fie inclus ”și scutirea de taxa vamală”, trebuie să fie în proiect.

Domnul Marian Lupu: Tot stenografiați, vă rog. Și să se țină cont că aceste lucruri fac parte componentă din proiect, aceste precizări, de rînd cu acele lucruri care au fost menționate în raportul comisiei de profil. Să se menționeze aceste momente, în special, înainte de lectura a doua. Iată, ținînd cont de aceste precizări făcute și ținînd cont de raportul comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.891. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 25. Sectorul nr. 3 – 31.

Domnul Marian Lupu: 56 de voturi ”pro”. Împotrivă? 0 voturi. Proiectul de Lege nr. 891 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Hotărîre cu privire la încetarea mandatului Președintelui Curții de Conturi. Proiectul nr. 970. De fapt, împreună cu proiectul nr. 971, proiectul de

Hotărîre cu privire la încetarea mandatului de membru al Curții de Conturi și, respectiv, nr. 972. Doamnă Apolschi, luați toate trei proiecte. Sau cine prezintă? Domnul președinte, da? Cer scuze. Domnule președinte Popa, Vă rog la tribuna centrală cu toate trei proiecte, ca să facilităm procesul.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectele de Hotărîre cu privire la încetarea mandatului Președintelui Curții de Conturi și a membrilor Curții de Conturi, înregistrate în Parlament cu nr.970, nr.971. În temeiul articolului 21 alineatul (1) litera a) din Legea Curții de Conturi, mandatul de membru al Curții de Conturi încetează odată cu expirarea termenului pentru care a fost numit. Astfel, la 22 decembrie 2010 a expirat termenul de exercitare a mandatului de Președinte al Curții de Conturi, numit prin Hotărîrea Parlamentului din 22 decembrie 2005, laa 29 decembrie 2010 – mandatul de membri ai Curții de Conturi, numiți prin Hotărîrile Parlamentului din 29 decembrie 2005. Cu toate acestea, Președintele și membrii Curții de Conturi continuă să exercite funcțiile, deoarece articolul 7 alineatul (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede că, în cazul în care termenul reglementar de exercitare a mandatului expiră sau i-a expirat, iar succesorul de competențe nu intră în exercitarea mandatului, demnitarul continuă să exercite mandatul pînă la ocuparea funcției de către succesorul de competențe. Ținînd cont de cele relatate, Comisia juridică, numiri și imunități a hotărît, cu votul majorității membrilor, să propună Parlamentului proiectul de Hotărîre cu privire la încetarea mandatului Președintelui și a membrilor Curții de Conturi.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Domnule președinte, Rog să nu părăsiți tribuna centrală. Stimați colegi, Îtrebări? Nu sînt. Supun votului adoptarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.970. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim. Proiectul nr.970 este adoptat. Domnule președinte, Proiectul nr. 971, dacă îl aveți la dumneavoastră. Nr.971, proiectul cu privire la încetarea mandatului de membri ai Curții de Conturi. Ambele? De acord. Stimați colegi, În același context, supun votului adoptarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr. 971. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim al majorității. Proiectul nr. 971 este adoptat.

Proiectul nr. 972. Proiectul de Hotărîre privind numirea în funcție de Președinte al Curții de Conturi. Vă rog, domnule președinte.

Domnul Victor Popa: Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Hotărîre al Parlamentului nr.972 privind propunerea Președintelui Parlamentului de a fi numit în funcția de Președinte al Curții de Conturi domnul Serafim Urechean. Vreau să vă spun că la Comisie am examinat toate cerințele stabilite de lege față de corespunderea candidatului la funcția de membru al Curții de Conturi. A fost o discuție foarte furtunoasă. Păcat că nu sînt colegii noștri de la PCRM, pentru că ei s-au opus vehement, iar argumentele pe care le-au invocat ei nu au nici un fel de suport. Pentru că domnul Serafim Urechean, chiar dacă nu are studii, deci facultatea de economie, dar este doctor habilitat în economie. Deci un grad științific care este net superior unei diplome de licență în economie. Sau faptul că a ocupat funcții în administrația centrală, care coordonează creditele, ceea ce nu este adevărat. Pentru că funcția pe care a ocupat-o domnul Serafim Urechean, prim-vicepreședinte al Parlamentului, nu prevedea coordonarea de credite, pentru că aceasta este o competență care este exclusiv a Președintelui Parlamentului. Deci noi am examinat toate aceste cerințe stabilite față de dînșii. Deși membrii comisiei din partea Fracțiunii PCRM nu au susținut, totuși Comisia juridică, numiri și imunități, cu votul majorității membrilor, a hotărît să propună Parlamentului proiectul de Hotărîre nr.972 pentru examinare și adoptare.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule președinte. Întrebări? Domnule președinte, Rog să luați loc. Întrebări sînt către comisie, către candidat? Nu sînt. Stimați colegi, În aceste condiții a raportului prezentat de către Comisia de profil, supun votului adoptarea proiectului nr.972. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim al majorității prezente. Proiectul nr.972 este adoptat. Domnule Urechean, Plenul Parlamentului vă felicită cu numirea în această funcție, dar nu înainte de a vă invita pentru depunerea jurămîntului de la tribuna centrală a Parlamentului.

Domnul Serafim Urechean – Președintele Curții de Conturi: Jur să slujesc Republica Moldova cu credință, să respect Constituția și legile Republicii Moldova, să protejez proprietatea publică, democrația și bunăstarea poporului. Așa să ne ajute Dumnezeu toată țara. Și felicitări cu ocazia apropiatelor sărbători de Paști!

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Da, felicitări, domnule Urechean, și mult succes. Proiectul de Hotărîre privind aprobarea… Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Domnule Președinte, În numele Fracțiunii, vreau să-l felicit pe domnul Urechean. Să-i doresc succes în apărarea proprietății publice și a bunului poporului. La mulți ani și numai bine!

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Hadârcă: Vă mulțumesc, domnule Președinte. În numele Fracțiunii Partidului Liberal, felicităm Președintele, nou-alesul Președinte al Curții de Conturi, dorindu-i să se manifeste în mod exigent și să demonstreze că pe drept cuvînt a fost numit în această înaltă funcție. Mulțumim.

Domnul Marian Lupu: Da, microfonul nr. 3.

Domnul Dumitru Diacov: Fără Partidul Democrat nu se rezolva problema aceasta. De aceea, noi ne bucurăm că în fruntea Curții de Conturi va fi o persoană care știe cum se rezolvă problemele economice și cum nu trebuie să fie rezolvate. De aceea, îi dorim succese domnului Președinte. Dorim să aibă o echipă care să-l sprijine în activitatea sa și să contribuie la aceea ca Republica Moldova să facă pași siguri înainte. Vedeți cum este situația în Parlament. Măcar Curtea de Conturi să fie bine pusă la punct. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, felicitări, domnule Urechean. Microfonul nr. 1.

Domnul Serafim Urechean: Vă mulțumesc frumos. Nu numai știe cum, dar știe cum să controleze.

De aceea, vreau să vă spun că o să vină vremea cînd o să ne mîndrim cu Curtea de Conturi a Republicii Moldova, așa cum și cu celelalte locuri unde am activat. Vă mulțumesc din tot sufletul. Să ne dea Dumnezeu sănătate.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Continuăm. Proiectul de Hotărîre privind aprobarea componenței nominale a delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic (EURONEST). Proiectul nr. 969. Cine prezintă? Păi, foarte bine că îi Birou. Domnule președinte al comisiei, Vă rog frumos. Este, da, propunerea Biroului permanent. Președintele comisiei, prezentați subiectul.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Propun atenției dumneavoastră proiectul de Hotărîre privind aprobarea componenței nominale a delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic, cunoscută sub denumirea (EURONEST). Și articolul 1: ”Se aprobă componența nominală a delegației Parlamentului Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic (EURONEST): Șeful delegației: Igor Corman – Fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova. Membri: Bodnarenco Elena – Fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova…”

Domnul Marian Lupu: Nu, domnule, stimate coleg, Deputații au acest document la mînă? Îl au. Atunci ce-l mai treceți încă o dată de sus pînă jos? Dacă sînt schimbări privind componența nominală sau modificări? Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Hadârcă: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Fracțiunea Partidului Liberal propune o mică modificare aici. În locul domnului Victor Popa – domnul Boris Vieru. Din numele Fracțiunii Partidului Liberal.

Domnul Marian Lupu: Da, este dreptul Fracțiunii. Deci alte propuneri? Nu sînt.

Domnule președinte al comisiei, Vă mulțumesc. Stimați colegi, Cu această rectificare, propusă de către colegii noștri de la Partidul Liberal, supun votului adoptarea proiectului de Hotărîre al Parlamentului nr.969. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim. Proiectul nr.969 este adoptat. Așa. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii drumurilor, proiectul nr.2844, lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia a examinat pentru lectura a doua Legea privind modificarea și completarea Legii drumurilor. În sinteză dumneavoastră aveți toate propunerile, care au fost sistematizate, atît de la comisiile permanente, cît și de la deputați. Și aș dori să dau citire celor mai importante elemente, deci după ce s-au sistematizat lucrurile, au fost redactate articolele 2, 3, 5, 6, 7, 8, 14 și 16, au fost revizuite articolele 9 și 13, de asemenea, s-au exclus propunerile de modificare a alineatului (8) din articolul 8, legat de substanțele periculoase. Și, de asemenea, comisia a examinat propunerile care au parvenit de la Comisia administrație publică și dezvoltare regională, deputatul Gheorghe Anghel și Gheorghe Cobzac, și de la Direcția juridică a Aparatului Parlamentului. Toate propunerile înaintate au fost acceptate. De asemenea, pe parcursul legii au apărut norme noi legate de eliberarea autorizațiilor. Pentru a fi siguri că lucrul acesta nu îngreunează procedura de reglementare, comisia a solicitat opinia grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător. Și, la data de 6 aprilie, a avut loc o ședință în care au fost analizate modificările propuse și s-a răspuns că lucrul acesta nu creează dificultăți și nu creează noi reglementări. Ținînd cont de toate propunerile și de sinteza pe care o aveți dumneavoastră, comisia, unanim, a venit cu propunerea ca acest proiect de lege să fie votat de către Parlament. Îmi pare rău că nu-i opoziția, căci ei tot au susținut proiectul.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Alte propuneri decît cele invocate în raport sînt? Nu. Domnule președinte al comisiei, Vă mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2844. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. – 55 de voturi. Proiectul de Lege nr.2844 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege nr.2938cu privire la simbolurile publice. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Chiril Lucinschi – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat amendamentele și propunerile parvenite la proiectul de lege nominalizat și, luînd în considerare competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele. Proiectul de Lege cu privire la simbolurile publice a fost aprobat în primă lectură în ședința Parlamentului din 25 februarie 2011. Comisiile permanente, deputatul Tudor Deliu și Direcția juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat amendamente și propuneri, care în mare parte se rezumă la necesitatea respectării tehnicii legislative, eliminarea unor formulări neconforme actelor normative în vigoare, redactări de ordin stilistic și gramatical. La examinarea proiectului pentru lectura a doua s-a ținut cont și de amendamentele parvenite din partea Guvernului. Deopotrivă, în contextul pregătirii proiectului pentru lectura finală, comisia, de comun acord cu responsabilii de prezentare ai Academiei de Științe a Moldovei, a acceptat unele redactări și reformulări ale textului prezentat. În așa mod, se propune o nouă redacție a articolului 3 „Noțiunile de bază” și a articolului 4 „Simbolurile naționale”, precum și a articolului 9, care se propune a fi definit în următoarea formulă: „Cabinetul de Heraldică.” Menționăm că, practic, toate amendamentele și propunerile au fost acceptate de comisie, excepție constituind amendamentul deputatului Tudor Deliu privind suplimentarea alineatului (4) al articolului 8 cu prevederea că deciziile Comisiei Naționale de Heraldică se adoptă cu majoritatea membrilor acesteia. Comisia consideră că norma dată va fi expusă în Regulamentul respectivei comisii, aprobat prin Decretul Președintelui Republicii Moldova. De asemenea, comisia de profil consideră corectă utilizarea noțiunii de diplomă – drept act ce certifică simbolul public, ținînd cont de practica internațională și rigorile științei istorice. În comisia sesizată în fond a parvenit demersul din partea Aparatului Președintelui Republicii Moldova, prin care se propune menținerea articolului 9 în redacția inițială. La examinarea proiectului pentru lectura a doua, comisia de profil a decis să propună o nouă reformulare a articolului 9, inclusiv a denumirii menționate anterior. Celelalte amendamente și propuneri au fost acceptate de către comisie și sînt expuse în sinteză, care constituie parte integrală a prezentului raport.

Urmare a celor menționate, Comisia cultură, cercetare, tineret, sport și mass- media, prin votul majorității membrilor – 7 „pro”, a decis să propună Parlamentului adoptarea în lectură finală a proiectului de Lege nr.2938.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Întrebări? Alte propuneri? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2938. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim. De fapt, pentru stenogramă, lectura a doua, stimați colegi numărători.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 25.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. – 55 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 2938 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege nr.700... care trebuie să fie primul, 774 sau nr.775? Deci proiectul nr.775, proiectul de Lege privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil … și tot așa înainte, este o denumire foarte lungă. Guvernul, vă rog.

Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiției: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Se propune atenției dumneavoastră proiectul de Lege privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanțelor judecătorești. Ținem să menționăm că acest proiect, precum și proiectul cu nr.774 sînt inițiative legislative care vin drept urmare a condamnării Guvernului Republicii Moldova la CEDO pe cauza „Olaru și alții contra Republicii Moldova”. Și această hotărîre prevede atît executarea ei în privința persoanelor particulare, cît și întreprinderea măsurilor de sistem.

Cunoaștem cu toții că cele mai multe cazuri de condamnare a Guvernului la CEDO țin de neexecutarea hotărîrilor judecătorești, precum și de încălcarea termenelor rezonabile. Astfel, proiectul propus examinării astăzi vine să stabilească la nivel național un remediu pentru persoanele care pretind că le-au fost încălcate drepturile prin încălcarea termenului rezonabil. Acest proiect a fost discutat pe larg, nu știu dacă este necesar să mă refer la toate condițiile care sînt stabilite. Dacă vor fi întrebări, cu plăcere am să răspund. Vă rog să susțineți acest proiect.

Domnul Marian Lupu: Vă mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Domnule raportor, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Victor Popa: Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.775. Țin să menționez că scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a drepturilor la judecarea în termene rezonabile și a dreptului la executare în termene rezonabile a hotărîrilor instanțelor judecătorești. Reglementările proiectului au fost elaborate în conformitate cu reglementările Constituției Republicii Moldova, precum și dispozițiilor care se conțin în Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Au fost examinate, de asemenea, și avizele care au venit din partea comisiilor permanente, precum și a Direcției juridice a Aparatului Parlamentului, propuneri care vor fi examinate în procesul de dezbateri pentru lectura a doua. Deci, în rezultatul examinării, Comisia juridică, numiri și imunități, cu votul majorității membrilor ei, a decis să propună Parlamentului examinarea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.775.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule președinte. Întrebări pentru comisie? Nu văd. Nu sînt. Mulțumesc. Microfonul nr.1? Ce doriți să spuneți?

Domnul Oleg Efrim: Stimate domnule Președinte, Cu permisiunea dumneavoastră, rugăm respectuos să examinați posibilitatea votării acestui proiect și a următorului în două lecturi. Ori avem un termen stabilit

32 pentru executarea sau întreprinderea măsurilor de sistem pe această hotărîre-pilot, care era 15 aprilie 2011. Și dacă există posibilitatea, rugăm respectuos să-l votați în două lecturi. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Asta depinde de comisie. Aici nu ne jucăm, aici depinde, într-adevăr, de decizia comisiei de profil. Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, Deci eu am spus că au fost înaintate unele propuneri și unele obiecții în avizele Direcției juridice. Dacă autorii proiectului sînt de acord cu aceste obiecții, care au fost spuse, atunci nici o problemă, noi recomandăm proiectul și pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Oleg Efrim: Noi am examinat aceste propuneri, cu excepția celei ce ține de aplicarea retroactivă a legii, noi le susținem pe toate.

Domnul Marian Lupu: Deci, în acest caz, poziția comisiei. Bine. Așa. Luare de cuvînt – domnul Apostolachi, înainte de lectura întîia.

Domnul Iurie Apostolachi – Fracțiunea PLDM: Mult stimate președinte, Onorat Parlament, Avem o imagine proastă la Strasbourg. Pe un număr mare de dosare, Republica Moldova este condamnată, statul a suportat și suportă cheltuieli considerabile în legătură cu faptul necesității reparării prejudiciului material și moral cauzat persoanelor pentru nerespectarea termenului rezonabil la examinarea cauzelor sau la executarea hotărîrilor judecătorești. Sursele financiare puteau fi îndreptate pentru susținerea economiei sau a păturilor social-vulnerabile. Sîntem obligați să modificăm legislația țării pentru a apăra efectiv drepturile cetățenilor, garantate de Constituția Republicii Moldova. Da, am avut o moștenire grea privitor la actele normative care stabilesc procedura de examinare a cauzelor și de executare a hotărîrilor judecătorești, ce a permis factorilor de decizie comiterea abuzurilor. Mă refer îndeosebi la Codul de procedură penală din 1961 și Codul de procedură civilă din 1964.

În anul 2003, de legislatori s-a făcut o încercare de a aduce în concordanță actele sus-indicate cu cerințele Constituției. Au fost adoptate codurile de procedură penală și civilă și puse în aplicare ambele la 12.06.2003. Au fost introduse prevederile legale care au îmbunătățit considerabil procedura de examinare a cauzelor. În aspectul respectării termenelor rezonabile la examinarea cauzelor, aș menționa și faptul că, conform articolului 415 din Codul de procedură penală, la examinarea apelului pe cauzele penale se asigură continuitatea procesului și instanța de apel nu este în drept să restituie cauza pentru o nouă examinare în instanța de fond. Dar, cu părere de rău, drepturile persoanelor nu sînt protejate pe deplin, inclusiv la nivel legislativ, ceea ce ne dovedesc hotărîrile Curții Europene. Mai des este constatată existența problemei în domeniul neexecutării hotărîrilor judecătorești decît respectarea termenelor rezonabile la examinarea cauzelor. Legislația referitoare la executarea hotărîrilor a fost perfectată prin modificările introduse în Codul de executare și restructurare a sistemului și a principiilor de activitate a executorilor judecătorești. Conform practicii Curții Europene, în termene rezonabile pe cauze civile se include termenul de la depunerea acțiunii în instanța de judecată și pînă la executarea hotărîrii adoptate, iar pe cauzele penale se include termenul de la intentarea dosarului penal și pînă la pronunțarea sentinței. A da o definiție strictă a termenului rezonabil este imposibil, el fiind diferit de la caz la caz. Este vădit important ca, la aprecierea termenului rezonabil, să se ia în considerație importanța procesului pentru cel interesat, ce, însă, nu este prevăzut în legislația actuală. La fel, nu este un mecanism eficient care ar permite persoanei intervenirea în proces cu o cerere către instanța competentă, pentru a motiva importanța procesului pentru sine și a-l urgenta. Articolul 20, Cod de procedură penală, impune efectuarea urmăririi penale și judecarea cauzelor în termenele rezonabile în dependență de complexitatea cazului, comportamentul părților în proces, conduita organului de urmărire penală și a instanței de judecată, vîrsta de pînă la 18 ani a victimei. La fel se prevăd lucrurile și în Codul de procedură civilă. Articolul 192 prevede că pricinile civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil, criteriul de determinare a termenului rezonabil fiind același. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinei se asigură de către instanță, iar respectarea termenului rezonabil, la efectuarea urmăririi penale, se asigură de Procuror. Legislatorul prevede o categorie de cauze civile și penale care urmează a fi judecate de urgență și în mod prioritar. Dar și în acest caz examinarea în mod de urgență depinde de voința unilaterală și nu întotdeauna obiectivă a procurorului și judecătorului. Desigur că nu poate fi obiectiv în destulă măsură la asigurarea respectării termenului rezonabil procurorul, care fixează acest termen, și judecătorul, care decide unilateral asupra termenului de examinare a cauzei. Aprecierea criteriului de termen rezonabil a rămas la discreția procurorului, judecătorului, pe cînd soluționarea rapidă, justă și legală a cauzelor se răsfrînge nemijlocit asupra persoanelor, fie la a căror cerere este pornit procesul, fie că sînt

34 atrase în proces. Ultimii sînt prejudiciați și se încalcă drepturile garantate de Constituție. Prevederile imperfecte ale legislației au creat posibilități perfecte polițiștilor și procurorilor pentru a comite abuzuri prin tergiversarea examinării cauzelor. Spre exemplu, conform articolului 63 al Codului procedură penală, bănuită este persoana fizică față de care există anumite probe că a săvîrșit o infracțiune pînă la punerea sub învinuire și recunoscută în această calitate prin procesul-verbal de reținere, care nu poate depăși 72 de ore. Sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate, care nu poate depăși 10 zile, sau ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit care nu poate depăși 3 luni, iar cu acordul Procurorului General și adjuncților săi nu poate depăși 6 luni. Dacă la expirarea termenelor indicate nu s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmărire penală, sau nu s-a dispus punerea ei sub învinuire, calitatea de bănuit încetează de drept. Și, prin urmare, este aplicabil dreptul persoanei de a nu fi urmărită, judecată sau pedepsită de mai multe ori pentru aceeași faptă – drept garantat de Constituție. Conform Hotărîrii nr.26 din 23.11.2010 a Curții Constituționale, punerea sub învinuire a persoanei, după expirarea termenului indicat, este posibilă doar la apariția faptelor noi sau recent descoperite, ori dacă este constatat un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente de natură să afecteze hotărîrea pronunțată. Nu este vorba de profesionalismul și calitatea urmăririi penale efectuate, dar prin simplul motiv de tergiversare intenționată a termenului de examinare persoana … de comitere...

Domnul Marian Lupu: Aveți încă 50 de secunde. Vă rog.

Domnul Iurie Apostolachi: ... de comitere a unei crime, poate evita răspunderea penală pentru fapta comisă. Astfel, prevederile legislației Republicii Moldova în ceea ce privește termenele de examinare a cauzelor, de organul de urmărire penală, de procuror, de instanța de judecată, atît penale, cît și civile au rămas imperfecte. Nu există un mecanism clar care să-i asigure persoanei interesate posibilitatea de a solicita urgentarea procedurilor de examinare a cauzelor sau procedurilor de executare a hotărîrilor judecătorești. Actualmente, legislația în vigoare nu reglementează expres și posibilitatea compensării de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil în procesul de examinare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor judecătorești. Lipsa unei judecăți echitabile la nivel național generează adresarea la CEDO.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Vă mulțumim. Timpul extins a expirat. Mulțumim. Stimați colegi, În aceste condiții, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.775. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim. Proiectul este aprobat în primă lectură. Încă o dată, domnule președinte, comisia consideră posibilă aplicarea și a procedurii de vot pentru lectura a doua? Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa: Da. Noi am spus, dacă autorii proiectului sînt de acord cu obiecțiile și propunerile făcute de Direcția juridică și comisiile permanente, atunci, bineînțeles, noi susținem acest…

Domnul Marian Lupu: Autorul a menționat că ei acceptă absolut toate, cu excepția… (Rumoare în sală.) Ce? Prevederii. Microfonul nr.1.

Domnul Oleg Efrim: Cu excepția aplicării retroactive a legii, care este neconstituțională această propunere.

Domnul Marian Lupu: Comisia? De acord. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, în condițiile, și asta să fie stenografiat, acceptării cu această excepție a propunerilor înaintate de comisie și de Direcția juridică a Parlamentului, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului nr.775. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele, pentru stenogramă.

N u m ă r ă t o r i i: 24 – sectorul nr.2. 30 – sectorul nr.3.

Domnul Marian Lupu: 54 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul nr.775 este adoptat în lectura a doua. Și ultimul subiect pe ordinea de zi, subiect de conținut, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Proiectul nr.774. Guvernul.

Domnul Oleg Efrim: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Acest proiect, care se propune atenției dumneavoastră, este într-o legătură indisolubilă cu proiectul examinat anterior, deci vine să creeze un mecanism de aplicare a Legii cu privire la respectarea termenului rezonabil, precum și să introducă așa-numitul recurs accelerator, deci prevede și o posibilitate de a crea mecanisme, de a nu admite încălcarea termenelor rezonabile. În această ordine de idei, se introduc completări și modificări într-o serie de acte legislative, pe care le aveți în față. Deci aici aș vrea să menționez aceeași solicitare în vederea realizării angajamentelor noastre pe care le avem și termenele stabilite. Pentru aceasta s-a examinat posibilitatea aprobării proiectului și în lectură finală astăzi. Iarăși, declarăm că propunerile făcute le susținem, cu excepția celor care țin de concept. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Rog comisia.

Domnul Victor Popa: Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de lege menționat. Vrem să amintim că, prin acest proiect, se propun modificări și completări în Codul de procedură penală, în Codul de procedură civilă, în Codul civil, în Codul de executare și în Legea cu privire la taxa de stat, și aducerea lor în concordanță cu reglementările din proiectul de Lege nr.775, pe care l-am adoptat acum, recent. Vreau să vă spun că comisia a examinat și avizele comisiilor permanente, precum și a Direcției juridice a Aparatului Parlamentului, cu obiecțiile și propunerile care considerăm că vor fi examinate la pregătirea proiectului pentru lectura a doua. În rezultatul dezbaterilor, Comisia juridică, numiri și imunități, cu votul majorității membrilor ei, a decis să propună Parlamentului examinarea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.774. Cît privește propunerea care a venit de la autori…

Domnul Marian Lupu: Cu lectura a doua.

Domnul Victor Popa: Deci adoptarea în lectura a doua, deci problema este de același ordin. Dacă autorii proiectului acceptă și sînt de acord cu propunerile care au venit din partea

37 comisiilor permanente și a Direcției juridice a Parlamentului, atunci Comisia juridică, numiri și imunități susține această propunere.

Domnul Marian Lupu: Da, microfonul nr.1.

Domnul Oleg Efrim: Da, domnule Președinte, Onorat Parlament, Confirmăm că acceptăm propunerile de conținut făcute din partea Direcției juridice, or din partea comisiilor nu am văzut propuneri în materialele anexate.

Domnul Marian Lupu: Se acceptă.

Domnul Victor Popa: Da.

Domnul Marian Lupu: De acord. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei, mergem tradițional, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.774. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim. Proiectul este aprobat în primă lectură. Lectura a doua, constat un consens. Pentru stenogramă și pentru definitivarea proiectului, autorii sînt de acord cu propunerile înaintate de Direcția juridică, respectiv acestea fiind acceptate. În condițiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.774. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24. 30 – sectorul nr.3.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 54 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.774 este adoptat în lectura a doua. Stimați colegi, Acestea au fost subiectele de conținut incluse pe ordinea de zi. Mai există încă un subiect, de procedură. În cadrul ultimei sale ședințe, Biroul permanent vine cu propunerea, o propunere unanimă, o decizie unanimă a tuturor fracțiunilor

38 parlamentare, inclusiv opoziția, care nu este prezentă în această sală, ca să nu se desfășoare ședințele plenului Parlamentului în următoarele două săptămîni, începînd cu ziua de mîine. Motivele fiind sărbătorile care vin, sărbătorile de Paști, Paștele Blajinilor și apoi 9 Mai. Doi la mînă. Aceste sărbători, de fapt, vor implica ieșirile deputaților în teritoriu și munca, în special, acolo, asta a fost și motivația înaintată de fracțiunile parlamentare. Finalmente, e vorba și de un număr de delegații parlamentare care vor pleca peste hotare în acest răstimp. Acestea fiind motivele invocate de către toate grupurile parlamentare, eu urmez să înaintez propunerea Biroului permanent plenului Parlamentului și să supun votului dumneavoastră. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim. Propunerea Biroului este acceptată, ceea ce ar însemna că următoarea ședință a Parlamentului se va desfășura în data de, dacă nu greșesc eu, 12 mai. Da, microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Dacă îmi permiteți, o scurtă intervenție la sfîrșit de ședință de la tribuna centrală.

Domnul Marian Lupu: O declarație, da.

Domnul Mihai Godea: Da.

Domnul Marian Lupu: Da, alte subiecte nu sînt. Deci la capitolul „Declarații” s-a înscris doar colegul nostru care a declarat acest lucru imediat anterior. Vă rog, domnule Godea.

Domnul Mihai Godea: Domnule Președinte, Stimați colegi, Nu este o declarație, ne aflăm în preajma Sfintelor Sărbători ale Învierii Domnului și cu această ocazie vreau să felicit și corpul legiuitor al Țării, dar și toți cetățenii Republicii Moldova. Fie ca învierea Domnului să ne aducă mai multă lumină, mai mult calm și mai multă credință în sufletele noastre, iar cetățenilor țării să le aducă încrederea că Republica Moldova poate reuși. Vreau să le doresc, în primul rînd, să aibă credință puternică în tot ceea ce facem și ce ne așteaptă în etapa imediat următoare. Să le urez sănătate, să le urez prosperitate și un luminat Hristos a Înviat!

Sănătate tuturor dumneavoastră, stimați colegi, și urări de bine și succes tuturor! (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Înainte de a încheia ședința, în numele conducerii Parlamentului și în numele plenului Parlamentului, vreau, la fel, să vă felicit pe toți dumneavoastră cu sărbătorile care vin, cu Sfintele Sărbători de Paști și, la fel, pe această cale, toți împreună ca plenul Parlamentului, cei toți 101 deputați, chiar și în pofida faptului că o bună parte sînt lipsă, să felicităm cetățenii republicii noastre, pe toți moldovenii, cu această foarte frumoasă sărbătoare, dorindu-le mult succes, multă sănătate și multă, multă lumină în suflet! Vă felicit pe dumneavoastră! (Aplauze.) Și, de fapt, ținînd cont de faptul, stimați colegi, bine, Paștele Blajinilor e un alt prilej, dar așa cum ne convocăm în ședința plenului Parlamentului abia în data de 12 mai, vreau, la fel, pe această cale, să felicit întreaga societate și cu prilejul sărbătorilor de 9 Mai, fiindcă pînă atunci nu ne vom vedea. (Aplauze.) Ședința o declar închisă, stimați colegi. Vă doresc o zi bună în continuare!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.21.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcţia documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.