Poesis 1812, ANUL Ana Blandiana CÂND S-AU PUS GRATII LA CER Rugă Toate Relele Care Au Tot Dat Peste Noi Moldoveni, Au Interzis Limba Română În Un „Lucru Creştinesc”
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
SĂPTĂMÂNAL AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA JOI, 22 martie 2012. FONDAT LA 3 OCTOMBRIE 1954 NR. 12 (3473) La est de vest PUBLICAŢIE DE LIMBA ROMÂNĂ Poesis 1812, ANUL Ana Blandiana CÂND S-AU PUS GRATII LA CER Rugă Toate relele care au tot dat peste noi moldoveni, au interzis limba română în un „lucru creştinesc”. de 200 de ani încoace de acolo ni se trag. oficierea serviciului divin, au ars cărţile Iar ţăranii şi boierii moldoveni… ei Ajută-mă să plâng şi să mă rog, De la Tratatul semnat la 16 mai 1812 noastre, au interzis numele noastre (cine credeau că graniţa de pe Prut e temporară de turci şi ruşi, ca şi cum n-am fi existat, era Moraru devenea Melnic, cine era Ion şi peste o zi-două se va reveni la ce a fost. Să îmi privesc destinul inorog ca şi cum în el n-ar fi vorba de noi. devenea Ivan şi tot aşa). Dar… rusul pe ce pune mâna – nu Cu steaua-n frunte răsucită corn Două hiene decid cum să împartă Turcii nu puteau menţine garnizoane mai întoarce el cu una-cu două. Spre care-n vis mulţimile se-ntorn; mielul… militare, pe când ruşii au strămutat tru- Boierii moldoveni nici ei nu prea Ocuparea Basarabiei de la 1812 pe numeroase de muscali şi au împânzit pricep ce s-a întâmplat: când doreau să aminteşte de vaietul boierului Stroe Le- Basarabia de la un capăt la altul de garni- treacă la moşiile lor din stânga Prutu- Ajută-mă să plâng şi să îndur urdeanu, călugărit cu forţa de către Anto- zoane ruseşti, care se pregăteau să ia cu lui, erau opriţi de cazaci, care le puneau Dispreţul laudei ce creşte-n jur nie-Vodă din Popeşti: „Doamne. Doam- asalt Constantinopolul. arma în piept cu fraza „Nelzea!” („Nu În ochii lacomi, fără de noroc; ne, fără voie îmi iaste!” Turcii nu aveau dreptul să cumpere se poate!” ) Fără voie ne-au fost şi nouă, celora proprietăţi în Moldova. Ruşii au cumpă- Atunci aceştia i-au scris cu lacrimi în Ajută-mă să plâng şi să mă rog, dintre Pruturi, despărţirea de fraţi, de su- rat la preţ de nimic sau li s-au dăruit de ochi într-o anaforă domnitorului Scarlat rori şi de părinţi, când s-au tras prin mij- către ţar sate, moşii, pământuri, imobile, Calimah, rămas şi el cu jumătate de ţară, Ajută-mă să blestem şi să plâng locul limbii române, prin sufletul nostru, conace, mori, fabrici ş.a. că „s-au deosebit din trupul Moldovei prin dorul nostru, prin sângele nostru un Ţarul, generos, le repartiza pământuri partea cea mai bună şi însufleţirea Lumea supusă ochiului meu stâng, gard de sârmă ghimpată, care ne mai pe- şi moldovenilor, numai că nu în Basara- hranei… poate mai mult decât jumă- Ajută-mă să plâng şi să accept cetluieşte destinele. bia, ci … în Siberia. tate de ţară, într-un cuvânt, tot trupul Lumea ascunsă ochiului meu drept; În manualele de istorie a Moldovei, Că nici Dumnezeu n-a dorit rupe- şi inima ţării.” scrise după 1940 de ruşi sau de merce- rea ţării în două vorbesc următoarele Basarabia era numită „inima ţării”: nari plătiţi, se menţionează că ruperea semne trecute pe câmp de manuscrise ţara rămânea fără inimă. Clădirea Sfatului Ţării, astăzi Academia de Arte, Chişinău, R. Moldova Ajută-mă să plâng şi să suport Moldovei în două (când s-a dezlipit Bu- şi cărţi vechi: în primăvara acelui an Ţăranii care doreau să se ducă să-şi Catapeteasma ochiului tău mort covina), şi apoi în trei (după ce a fost blestemat, 1812, Moldova de pe cele vadă părinţii sau fraţii, de la Ungheni − Şi nemaidesluşitul paradis furat spaţiul din stânga Prutului), apoi două maluri de Prut a fost bântuită de la Ungheni, de la Medeleni − la Mede- Felicitări pentru Strivit în ochiul tău închis. în patru (înstrăinarea sudului şi nordu- holeră, adusă de armatele ruseşti, apoi leni, de la Răducani − la Răducani, de la lui Basarabiei), apoi în cinci (crearea ţara s-a pomenit acoperită de ape, a fost Grozeşti – la Grozeşti, de la Zberoaia – la Domnul Preşedinte! republicii moldoveneşti transnistrene) a încercată de numeroase lunecări de pă- Zberoaia, de la Sculeni – la Sculeni, de la însemnat (citez) „un act progresist”, iar mânt, ca la 5 mai să fie zguduită şi de Costuleni –la Costuleni, de la Drânceni Domnule Nicolae Timofti! moldovenii s-au bucurat nespus că au un cutremur puternic. – la Drânceni, de la Pogăneşti – la Pogă- La 16 martie 2012 aţi fost nu doar Aviz ales, ci Alesul. Cel Chemat să scoată fost eliberaţii de sub jugul moldovenilor „În anul 1812 au ieşit o stea mare, neşti, sate aşezate pe cele două maluri de Marţi, 27 martie 2012, ora 17.00, Fo- de către armata ţaristă. cu multe raze, de către amiezi de noap- Prut, erau opriţi de către grănicerii ruşi cu Republica Moldova din poziţia ingrată de cea mai săracă şi cea mai dezbinată rul Democrat al Românilor din Republica După 1812, în urma jefuitoarelor re- te. Răsărea şi mergea la răsărit, către aceeaşi frază: „Nelzea!” („E interzis!”). Moldova vă invită la manifestarea “94 chiziţii ruseşti, românul basarabean, cum muscali, apoi s-au întors şi au mers la Această frază „Nelzea!” („E inter- ţară din Europa. încă nu ştia ruseşte, atunci când se întâl- apus şi i s-au stricat razele. Steaua patru zis!”) a caracterizat relaţiile dintre cele Vă urăm multe izbânzi, care ar fi ale de ani de la Unirea Basarabiei cu nea cu vreun militar rus, care încerca să luni au umblat în bătaia franţuzului cu două maluri de Prut 106 ani. întregului nostru Popor! lege capăt de vorbă cu el, timp de mai muscalul.” (Stan Irimie, Însemnare pe un M. Eminescu a scris despre calvarul Aşa să Vă ajute şi să Ne ajute Dum- multe decenii avea un răspuns de servi- Miscelaneu din 1788, p. 294). acestei moşii voievodale: nezeu! ciu pentru toate situaţiile. Indiferent ce „În acest an (1812 – n.n.) au fost „Auzi?! Departe strigă slabii Literatura şi arta i se spunea, el răspundea: „Ruseşte nu (râul – n.n.) Suceava aşa de mare cât Şi necăjiţii către noi ştiu, dar iapa nu ţi-o dau”. s-au vărsat peste toate luncile” (pe un E graiul blândei Basarabii Domnule Preşedinte, Acesta o păţise în toate războaiele Apostol din 1704, tipărit la Buzău). Ajunsă-n ziua de apoi.” dintre ruşi şi turci, pricepea şi fără tradu- „În anul 1812 iulie 3, calendarul Iată însă că relativ nu demult Valeri Cu prilejul alegerii Dumneavoastră în funcţia supremă din Republica cător ce vor muscalii de la el. vechi, s-au întâmplat de au fost puhoi Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse Moldova Vă aducem din partea comunităţii ştiinţifice din ţară cele mai Când jafurile noilor stăpâni ai Basa- aşa de mare, cât n-au rămas iazuri ne- la Chişinău, felicită cu cinism, „poporul sincere urări de sănătate şi prosperare, să fiţi un Preşedinte al tuturor ce- rabiei deveniseră o obişnuinţă, mulţi ba- rupte şi mori nestricate de obşte, cum şi moldovenesc” cu prilejul împlinirii „a tăţenilor, iar în calitate de garant al Constituţiei – să aveţi parte de reali- sarabeni luaseră drumul codrilor. Atunci pe apele curgătoare iarăşi asămine” (pe 200 de ani de prietenie dintre Moldova zări remarcabile întru edificarea statului de drept bazat pe cunoaştere, să în satele noastre a apărut şi o fabulă cu o Biblie din 1705). şi Rusia”. contribuiţi la întregirea ţării şi integrarea Republicii Moldova în spaţiul următorul conţinut: „Să să ştie că am însămnat aicea de Este ca şi cum l-am fi felicitat şi noi Uniunii Europene. − Mergi prin pădure şi te întâlneşti cu când s-au cutremurat pământul, înainte cu ocazia avariei de la Celeabinsk, în care În altă ordine de idei, Vă aducem la cunoştinţă că sfera de cercetare şi un lup şi cu un muscal, iar în flinta ta ai până a nu pune moscalul hotar Moldovii au pierit mai multe sute de persoane… inovare autohtonă este primul domeniu din Republica Moldova asociat un singur glonţ. În cine tragi? Prutul. Am pus veleat 1812 mai 5, mai Pentru că cei „200 de ani de priete- la Uniunea Europeană cu începere de la 1 ianuarie 2012. La realizarea − ?... înainte de ameazi, într-o duminică. Ghe- nie” au însemnat, de fapt, 200 de ani de obiectivelor asumate contăm pe susţinerea Dumneavoastră. Excelenţă, totodată, Vă asigurăm că Academia de Ştiinţe a Republicii − În muscal. Cu lupul după aceea te orghe dascalu.” (Însemnare pe un Penti- genocid, de jaf, de suferinţă, de depor- România”, care se va desfăşura la Tea- înţelegi cumva. costar, editat la Bucureşti, 1785, care se tări, de batjocură, de masacre. Moldova – cel mai înalt for ştiinţific al ţării –, la solicitarea Dumneavoas- Pentru ţăranul basarabean aşa-zişii află la Biblioteca Naţională din Chişinău, Sau crimei i se poate spune, în înţele- tră, este disponibilă să Vă asiste în activitatea cotidiană cu tot suportul trul Ginta Latină (str. Sfatul Ţării, nr. „eliberatori” deveniseră mai răi ca fiare- inv.55990). gere rusească, şi „prietenie”?! ştiinţific necesar. 18). le. Atunci s-a născut şi acest proverb: „Să să ştie de când s-au cutremurat Halal „drujbă”! Cu respect, Vor participa distinse personalităţi, co- „La vorbă creştin, (pământul) la leat 1812 mai 5, în Du- 16 mai 1812 e ziua cea mai tristă a Preşedintele Academiei de Ştiinţe, lective artistice, actori, interpreţi din Ro- da’ la faptă – păgân; minica Mironosiţelor, când era aproape istoriei noastre. Academician Gheorghe DUCA mânia şi Republica Moldova. cu crucea la gât de a (amiază). Domentian Ieromonah ot De-a lungul celor 200 de ani de tris- Să fim împreună în această zi şi cu cuţitu-n sân!” schitul Hâncu.” (Însemnarea lui Domen- teţe Basarabia a reuşit să se salveze de sfântă a Neamului Românesc! Istoria noastră de atunci a rămas în tian, ieromonah la Mănăstirea Hâncu, a două ori: în 1918 (când s-a unit cu Ţara) diverse zicători: fost făcută pe un miscelaneu, numărul şi în 1991 (când s-a rupt de imperiu), în SCRISOARE DESCHISĂ „Îl inviţi la masă 3031, BAR, Bucureşti.) diferenţă de alte 120 de popoare (din to- Un salut regesc Şi el te scoate din casă…” „Să să ştie de când s-au cutremurat talul de 200 atestate în 1922 în URSS) Sau: în zâlele moscalelor, în luna lui mai 5, care au dispărut din istorie, fiind strivite, adresată membrilor Uniunii La 27 martie 1918, M.S.