SĂPTĂMÂNAL AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA JOI, 22 martie 2012. FONDAT LA 3 OCTOMBRIE 1954 NR. 12 (3473) La est de vest PUBLICAŢIE DE LIMBA ROMÂNĂ Poesis 1812, ANUL Ana Blandiana CÂND S-AU PUS GRATII LA CER Rugă Toate relele care au tot dat peste noi moldoveni, au interzis limba română în un „lucru creştinesc”. de 200 de ani încoace de acolo ni se trag. oficierea serviciului divin, au ars cărţile Iar ţăranii şi boierii moldoveni… ei Ajută-mă să plâng şi să mă rog, De la Tratatul semnat la 16 mai 1812 noastre, au interzis numele noastre (cine credeau că graniţa de pe Prut e temporară de turci şi ruşi, ca şi cum n-am fi existat, era Moraru devenea Melnic, cine era Ion şi peste o zi-două se va reveni la ce a fost. Să îmi privesc destinul inorog ca şi cum în el n-ar fi vorba de noi. devenea Ivan şi tot aşa). Dar… rusul pe ce pune mâna – nu Cu steaua-n frunte răsucită corn Două hiene decid cum să împartă Turcii nu puteau menţine garnizoane mai întoarce el cu una-cu două. Spre care-n vis mulţimile se-ntorn; mielul… militare, pe când ruşii au strămutat tru- Boierii moldoveni nici ei nu prea Ocuparea Basarabiei de la 1812 pe numeroase de muscali şi au împânzit pricep ce s-a întâmplat: când doreau să aminteşte de vaietul boierului Stroe Le- Basarabia de la un capăt la altul de garni- treacă la moşiile lor din stânga Prutu- Ajută-mă să plâng şi să îndur urdeanu, călugărit cu forţa de către Anto- zoane ruseşti, care se pregăteau să ia cu lui, erau opriţi de cazaci, care le puneau Dispreţul laudei ce creşte-n jur nie-Vodă din Popeşti: „Doamne. Doam- asalt Constantinopolul. arma în piept cu fraza „Nelzea!” („Nu În ochii lacomi, fără de noroc; ne, fără voie îmi iaste!” Turcii nu aveau dreptul să cumpere se poate!” ) Fără voie ne-au fost şi nouă, celora proprietăţi în Moldova. Ruşii au cumpă- Atunci aceştia i-au scris cu lacrimi în Ajută-mă să plâng şi să mă rog, dintre Pruturi, despărţirea de fraţi, de su- rat la preţ de nimic sau li s-au dăruit de ochi într-o anaforă domnitorului Scarlat rori şi de părinţi, când s-au tras prin mij- către ţar sate, moşii, pământuri, imobile, Calimah, rămas şi el cu jumătate de ţară, Ajută-mă să blestem şi să plâng locul limbii române, prin sufletul nostru, conace, mori, fabrici ş.a. că „s-au deosebit din trupul Moldovei prin dorul nostru, prin sângele nostru un Ţarul, generos, le repartiza pământuri partea cea mai bună şi însufleţirea Lumea supusă ochiului meu stâng, gard de sârmă ghimpată, care ne mai pe- şi moldovenilor, numai că nu în Basara- hranei… poate mai mult decât jumă- Ajută-mă să plâng şi să accept cetluieşte destinele. bia, ci … în Siberia. tate de ţară, într-un cuvânt, tot trupul Lumea ascunsă ochiului meu drept; În manualele de istorie a Moldovei, Că nici Dumnezeu n-a dorit rupe- şi inima ţării.” scrise după 1940 de ruşi sau de merce- rea ţării în două vorbesc următoarele Basarabia era numită „inima ţării”: nari plătiţi, se menţionează că ruperea semne trecute pe câmp de manuscrise ţara rămânea fără inimă. Clădirea Sfatului Ţării, astăzi Academia de Arte, Chişinău, R. Moldova Ajută-mă să plâng şi să suport Moldovei în două (când s-a dezlipit Bu- şi cărţi vechi: în primăvara acelui an Ţăranii care doreau să se ducă să-şi Catapeteasma ochiului tău mort covina), şi apoi în trei (după ce a fost blestemat, 1812, Moldova de pe cele vadă părinţii sau fraţii, de la Ungheni − Şi nemaidesluşitul paradis furat spaţiul din stânga Prutului), apoi două maluri de Prut a fost bântuită de la Ungheni, de la Medeleni − la Mede- Felicitări pentru Strivit în ochiul tău închis. în patru (înstrăinarea sudului şi nordu- holeră, adusă de armatele ruseşti, apoi leni, de la Răducani − la Răducani, de la lui Basarabiei), apoi în cinci (crearea ţara s-a pomenit acoperită de ape, a fost Grozeşti – la Grozeşti, de la Zberoaia – la Domnul Preşedinte! republicii moldoveneşti transnistrene) a încercată de numeroase lunecări de pă- Zberoaia, de la Sculeni – la Sculeni, de la însemnat (citez) „un act progresist”, iar mânt, ca la 5 mai să fie zguduită şi de Costuleni –la Costuleni, de la Drânceni Domnule Nicolae Timofti! moldovenii s-au bucurat nespus că au un cutremur puternic. – la Drânceni, de la Pogăneşti – la Pogă- La 16 martie 2012 aţi fost nu doar Aviz ales, ci Alesul. Cel Chemat să scoată fost eliberaţii de sub jugul moldovenilor „În anul 1812 au ieşit o stea mare, neşti, sate aşezate pe cele două maluri de Marţi, 27 martie 2012, ora 17.00, Fo- de către armata ţaristă. cu multe raze, de către amiezi de noap- Prut, erau opriţi de către grănicerii ruşi cu Republica Moldova din poziţia ingrată de cea mai săracă şi cea mai dezbinată rul Democrat al Românilor din Republica După 1812, în urma jefuitoarelor re- te. Răsărea şi mergea la răsărit, către aceeaşi frază: „Nelzea!” („E interzis!”). Moldova vă invită la manifestarea “94 chiziţii ruseşti, românul basarabean, cum muscali, apoi s-au întors şi au mers la Această frază „Nelzea!” („E inter- ţară din Europa. încă nu ştia ruseşte, atunci când se întâl- apus şi i s-au stricat razele. Steaua patru zis!”) a caracterizat relaţiile dintre cele Vă urăm multe izbânzi, care ar fi ale de ani de la Unirea Basarabiei cu nea cu vreun militar rus, care încerca să luni au umblat în bătaia franţuzului cu două maluri de Prut 106 ani. întregului nostru Popor! lege capăt de vorbă cu el, timp de mai muscalul.” (Stan Irimie, Însemnare pe un M. Eminescu a scris despre calvarul Aşa să Vă ajute şi să Ne ajute Dum- multe decenii avea un răspuns de servi- Miscelaneu din 1788, p. 294). acestei moşii voievodale: nezeu! ciu pentru toate situaţiile. Indiferent ce „În acest an (1812 – n.n.) au fost „Auzi?! Departe strigă slabii Literatura şi arta i se spunea, el răspundea: „Ruseşte nu (râul – n.n.) Suceava aşa de mare cât Şi necăjiţii către noi ştiu, dar iapa nu ţi-o dau”. s-au vărsat peste toate luncile” (pe un E graiul blândei Basarabii Domnule Preşedinte, Acesta o păţise în toate războaiele Apostol din 1704, tipărit la Buzău). Ajunsă-n ziua de apoi.” dintre ruşi şi turci, pricepea şi fără tradu- „În anul 1812 iulie 3, calendarul Iată însă că relativ nu demult Valeri Cu prilejul alegerii Dumneavoastră în funcţia supremă din Republica cător ce vor muscalii de la el. vechi, s-au întâmplat de au fost puhoi Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse Moldova Vă aducem din partea comunităţii ştiinţifice din ţară cele mai Când jafurile noilor stăpâni ai Basa- aşa de mare, cât n-au rămas iazuri ne- la Chişinău, felicită cu cinism, „poporul sincere urări de sănătate şi prosperare, să fiţi un Preşedinte al tuturor ce- rabiei deveniseră o obişnuinţă, mulţi ba- rupte şi mori nestricate de obşte, cum şi moldovenesc” cu prilejul împlinirii „a tăţenilor, iar în calitate de garant al Constituţiei – să aveţi parte de reali- sarabeni luaseră drumul codrilor. Atunci pe apele curgătoare iarăşi asămine” (pe 200 de ani de prietenie dintre Moldova zări remarcabile întru edificarea statului de drept bazat pe cunoaştere, să în satele noastre a apărut şi o fabulă cu o Biblie din 1705). şi Rusia”. contribuiţi la întregirea ţării şi integrarea Republicii Moldova în spaţiul următorul conţinut: „Să să ştie că am însămnat aicea de Este ca şi cum l-am fi felicitat şi noi Uniunii Europene. − Mergi prin pădure şi te întâlneşti cu când s-au cutremurat pământul, înainte cu ocazia avariei de la Celeabinsk, în care În altă ordine de idei, Vă aducem la cunoştinţă că sfera de cercetare şi un lup şi cu un muscal, iar în flinta ta ai până a nu pune moscalul hotar Moldovii au pierit mai multe sute de persoane… inovare autohtonă este primul domeniu din Republica Moldova asociat un singur glonţ. În cine tragi? Prutul. Am pus veleat 1812 mai 5, mai Pentru că cei „200 de ani de priete- la Uniunea Europeană cu începere de la 1 ianuarie 2012. La realizarea − ?... înainte de ameazi, într-o duminică. Ghe- nie” au însemnat, de fapt, 200 de ani de obiectivelor asumate contăm pe susţinerea Dumneavoastră. Excelenţă, totodată, Vă asigurăm că Academia de Ştiinţe a Republicii − În muscal. Cu lupul după aceea te orghe dascalu.” (Însemnare pe un Penti- genocid, de jaf, de suferinţă, de depor- România”, care se va desfăşura la Tea- înţelegi cumva. costar, editat la Bucureşti, 1785, care se tări, de batjocură, de masacre. Moldova – cel mai înalt for ştiinţific al ţării –, la solicitarea Dumneavoas- Pentru ţăranul basarabean aşa-zişii află la Biblioteca Naţională din Chişinău, Sau crimei i se poate spune, în înţele- tră, este disponibilă să Vă asiste în activitatea cotidiană cu tot suportul trul Ginta Latină (str. Sfatul Ţării, nr. „eliberatori” deveniseră mai răi ca fiare- inv.55990). gere rusească, şi „prietenie”?! ştiinţific necesar. 18). le. Atunci s-a născut şi acest proverb: „Să să ştie de când s-au cutremurat Halal „drujbă”! Cu respect, Vor participa distinse personalităţi, co- „La vorbă creştin, (pământul) la leat 1812 mai 5, în Du- 16 mai 1812 e ziua cea mai tristă a Preşedintele Academiei de Ştiinţe, lective artistice, actori, interpreţi din Ro- da’ la faptă – păgân; minica Mironosiţelor, când era aproape istoriei noastre. Academician Gheorghe DUCA mânia şi Republica Moldova. cu crucea la gât de a (amiază). Domentian Ieromonah ot De-a lungul celor 200 de ani de tris- Să fim împreună în această zi şi cu cuţitu-n sân!” schitul Hâncu.” (Însemnarea lui Domen- teţe Basarabia a reuşit să se salveze de sfântă a Neamului Românesc! Istoria noastră de atunci a rămas în tian, ieromonah la Mănăstirea Hâncu, a două ori: în 1918 (când s-a unit cu Ţara) diverse zicători: fost făcută pe un miscelaneu, numărul şi în 1991 (când s-a rupt de imperiu), în SCRISOARE DESCHISĂ „Îl inviţi la masă 3031, BAR, Bucureşti.) diferenţă de alte 120 de popoare (din to- Un salut regesc Şi el te scoate din casă…” „Să să ştie de când s-au cutremurat talul de 200 atestate în 1922 în URSS) Sau: în zâlele moscalelor, în luna lui mai 5, care au dispărut din istorie, fiind strivite, adresată membrilor Uniunii La 27 martie 1918, M.S. „Îl laşi în casă pe Ivan la 2 ceasuri din zî, la let 1812. Iordache asimilate, nivelate de colosul de la Răsă- Regele Ferdinand I, care se Şi el se suie pe divan…” Cimbală am scris” (pe un minei editat la rit, care se lăţise peste ele. afla la Bârlad, fiind încunoş- În 1812, când ne-a „eliberat”, Mihail Râmnic, 1780). Spre deosebire de anul 1918, înce- Scriitorilor din Moldova tinţat telegrafic de către prim- Kutuzov, marele conducător de oşti ru- Sunt consemnate şi în anul urmă- pând cu 1991 mândra Basarabie mai stă Dragi colegi, ministrul Al.Marghiloman, de seşti, s-a adresat străbunicilor noştri cu tor tunete în plină iarnă (la 23 februarie cu un picior prins în capcana imperială. în scopul readucerii Uniunii Scriitorilor din Moldova pe un făgaş al proclamarea Unirii, a adresat următoarea frază: „Nu vă voi lăsa decât 1813), cutremure (la 10 martie 1813, 28 Reuşi-va ea să se smulgă de tot sau va normalităţii, colegialităţii şi reabilitării prestigiului ei istoric, a rolului ei preşedintelui Sfatului Ţării, ochii, ca să plângeţi”. octombrie 1813), inundaţii, incendii, pră- reveni la condiţia de sclavă, momită de important în viaţa culturală şi socială a republicii propunem: Ion Inculeţ, şi prim-ministru- Iar contesa Feodosia Petrovna avea buşiri de biserici etc. moartea care poartă aici în Est mai mul- – elaborarea unui proiect de Statut al USM, conform legislaţiei în vi- lui, dr. D.Ciugureanu, urmă- să-i spună cărturarului Ion Ghica: „Aici Despre faptul că poporul n-a fost te nume: Uniunea Euroasiatică, Partidul goare şi specificului activităţii ei de către un grup de jurişti şi oameni de toarea telegramă: (în Basarabia – n.n.), oamenii voştri o să atât de vesel, cum afirmă pseudoistoricii Comuniştilor, Putin… creaţie dinafara Uniunii Scriitorilor care ulterior va fi discutată şi aprobată Preşedintelui Sfatului se simtă bine, le dăm libertatea de a trece plătiţi, vorbesc următoarele consemnări: E tot mai evident faptul că nu vom de Adunarea Generală a Scriitorilor şi nu de către o adunare anuală. (Un Ţării, Ion Inculeţ, cu mic, cu mare la cultura rusă. „La anul 1813 octombrie s-au făcut gu- putea să ieşim din această capcană fără statut nu poate avea valabilitate juridică dacă este întocmit şi aprobat într-o Primului-ministru, dr. − Dar de ce Feodosia Petrovna, a ri- bernia Basarabia, puindu-se hotar Pru- ajutorul României (Moldo-Valahiei). situaţie de litigiu, aşa cum se află la ora actuală USM). Daniel Ciugureanu postat Ghica, […] de ce să treacă la cul- tul. Am însemnat ca să să ştie că, din Să nu uităm că Alexandru I, apoi şi – reducerea radicală a funcţionarilor salariaţi din contul banilor ce revin tura dumitale, când ei au cultura lor?” pricina omeneştilor răli fapti, anul a fost Ecaterina a II-a, doriseră să ocupe atât tuturor membrilor USM şi desemnarea unei Conduceri ce să funcţioneze Cu adâncă emoţie şi cu inima plină de bucurie, am (Paul Anghel. Ieşirea la mare. Bucureşti: cu scăderi, şi nemulţămit a fost norodul, Moldova toată, cât şi Valahia, iar anexa- pe baze obşteşti şi sub controlul strict al întregii comunităţi scriitoriceşti; primit ştirea despre spontanul act ce s-a săvârşit la Cartea Românească, 1988). însă nu s-au dumerit necontenind urmare rea Basarabiei a însemnat plata de sânge – constituirea urgentă a Societăţii de binefacere „Vasile Stroescu” care Chişinău. Jugul rusesc a fost de zeci de ori mai lor.” a libertăţii celor două ţări, rămase în afa- să se preocupe de problemele curente ale membrilor USM; Sentimentul naţional, ce se deşteaptă atât de puter- greu decât cel turcesc. „Nevoie, scârbă la toate” (7 mai ra Imperiului Rus. – formarea unei Comisii care să supună analizei situaţia financiară a nic în timpul din urmă în inimile moldovenilor de din- Ruşii creştini au pus în Basarabia bi- 1814). Noi vorbim mai prost Limba Româ- USM sub toate aspectele (venituri, cheltuieli, salarii,ajutoare). colo de Prut, a primit prin votul înălţător al Sfatului ruri mai mari decât turcii păgâni. (Din volumul: „Însemnări de pe nă, fraţilor, ca s-o vorbiţi voi mai bine! Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a împlinit. Cu deosebirea că pe acestea nu le manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Dacă nu era jertfa Basarabiei, care acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, Spiridon Vangheli, Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a aduna domnitorul moldovean, ci funcţi- Moldovei” de I. Caproşu şi E, Chia- să-i oprească pe ruşi la Prut, astăzi aţi fi Aurelian Silvestru, acad. Valeriu Matei, Andrei Strâmbeanu, Iulian dat în zilele de restrişte să văd, după o sută de ani, pe onarii ţarişti. buru, v. 3, Casa Editurii Demiurg, Iaşi, vorbit la fel de stâlcit Limba Română ca Filip, Nina Josu, Eugen Gheorghiţă, Elena Tamazlâcaru, Leonid fraţii basarabeni venind iarăşi la Patria-Mamă. Se mai ştie că turcii nu se puteau 2009, p.322, 337) şi noi şi v-aţi fi bocit şi domniile voastre Popescu, Mihai Morăraş, Ianoş Ţurcanu, Vasile Bahnaru, Vitalie Aduc prinosul meu de călduroase mulţumiri dom- stabili în principate, pe când ruşii au dat Ş. a. m. d. rudele rămase în Siberia, cea care ne mai Răileanu, Ioan Ciuntu, Nicolae Ciobanu, Alexandru Burlacu, Con- niilor voastre şi Sfatului Ţării, a cărui patriotică sfor- năvală. Şi au mai adus cu ei şi alte naţi- Aceste însemnări de pe manuscrise şi ameninţă, cu la fel de multe lacrimi! stantin Bobeică, Nicolae Băieşu, Gheorghe Bâlici, Ion Bejenaru, ţare a fost încoronată cu succes. uni, ca să schimbe componenţa etnică a cărţi vechi sunt un fel de presă a vremii. Salvaţi-vă salvându-ne! Nicolae Bileţchi, Dumitru Păsat, Manole Neagu, Efim Bivol, Grigore În aceste momente solemne şi înălţătoare pentru Basarabiei. Natura protestează contra oamenilor, E mesajul Basarabiei înstrăinate, Botezatu, Ion Bradu, Renata Verejanu, Eliza Botezatu, Ion Găină, Patria de aici înainte comună, vă trimit la toţi cetă- Turcii nu-şi permiteau a construi Cel de Sus oferă, cum ziceam, mai multe care orbecăieşte de 200 de ani în drumul Raisa Plăieşu, Ion Melniciuc, Nina Slutu-Soroceanu, Vlad Caraman, ţenii din România de peste Prut regescul meu salut, moschei, pe când ruşii au umplut Basara- semne, dar muscalii nu ţin seama, ei nu ei, cu speranţa că va ajunge în sfârşit Anatol Gavrilov, Nina Corcinschi, Aliona Grati, Radion Cucereanu, înconjurându-vă cu aceeaşi inimoasă şi caldă iubire bia cu preoţi militari, care i-au înlocuit pe se opresc, ci trag graniţă pe la mijlocul Acasă. Gheorghe Cutasevici, Doina Dabija, Alexandru Frişcu, Iulius Popa, părintească. Ferdinand I preoţii moldoveni în bisericile ridicate de unei ţări creştine, afirmând pervers că fac Nicolae DABIJA Gheorghe Marin, Ion Vicol, Tudor Colac Bârlad, 27 martie 1918 2 Literatura şi arta Nr. 12 (3473), 22 martie 2012 Forul Democrat al Românilor din R. Moldova Basarabia – 200 de ani de străinie TRATATUL DE PACE (SULHNAME), în 16 articole, încheiat la Bucureşti între Imperiul Otoman şi Rusia. Text întocmit de împuterniciţii otomani. O serie de articole ale acestui tratat se referă la Moldova şi Ţara Românească Cu numele lui Allah cel milos şi milostiv! ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic, să nu fie consimţind pentru nivelul dărilor din Moldova, sunt născuţi în ţinuturile respective, dar care, în alta împărăţie să aranjeze cu sârbii cererile pe sau sfetnicul său vor prezenta în scris, în confor- Mulţumiri lui Allah, care a înălţat pacea chemat la răspundere şi pedepsit nici unul din- în raport cu întinderea actuală a Moldovei, lo- momentul de faţă, locuiesc în ţările otomane, să care le vor avea cei din neamul respectiv faţă mitate cu tratatul respectiv, reclamaţii fie despre în locul războiului şi a dat linişte beraialelor şi tre cei de acest fel, pentru faptele lor anterioare, cuitorii celor două ţări să fie scutiţi pe timp de aibă posibilitatea de a se transfera, dacă doresc, de înalta împărăţie, cum ar fi, de pildă, predarea pagubele aduse de cetele de corsari din Algeria, oamenilor! Ne închinăm şi-l slăvim pe stăpâ- iar atunci când cei de felul persoanelor amintite doi ani, începând de la data schimbului actelor şi de a se stabili cu familiile şi cu copiii şi cu directă, de către ei, a dărilor fixate şi care se cer Tunisia şi Tripolitania, nizamului privitor la ne- nul nostru Muhammed, profetul preaînaltului mai sus se vor întoarce la vechile lor cămine, de ratificare, iar pentru cei care, dintre locuitorii avuţiile lor în ţinuturile cedate, menţionate mai percepute. gustorii şi raialele împărăţiei Rusiei, fie despre Allah, că ne-a adus pace şi linişte! Mulţumim să se ia în consideraţie, în privinţa lor, legile în de acolo, vor să emigreze în alte ţinuturi, să se sus, fără a li se pune deloc piedici. Dar, tot în Articolul nouă: Toţi prizonierii de război condiţiile de negoţ, care se menţin, atunci să urmaşilor mari ai profetului! vigoare pentru ceilalţi şi ei să fie, astfel, siguri adauge încă patru luni şi să se execute întocmai. termen de optsprezece luni, de la data schimbu- sau ceilalţi prizonieri, femei sau bărbaţi, aflaţi se depună eforturi din partea înaltei împărăţii Motivul scrierii paginilor care urmează este de avuţiile pe care le aveau înainte de aceasta şi Articolul şase: Aşa cum se prevede în ar- lui documentelor de ratificare ale acestui tratat în ţinuturile celor două state, din oricare neam pentru respectarea condiţiilor necesare şi să se că măria să gloriosul, înţeleptul, măreţul, maies- să le stăpânească în linişte. ticolul trei al preliminariilor amintite mai sus, de pace, şi ei să-şi vândă locuitorilor din ţările şi de orice rang ar fi, să fie trimişi şi predaţi fără arate grijă în vederea rezolvării lor cu bine, fără tuosul şi puternicul nostru padişah al Dinastiei Articolul trei: Exceptând articolele modifi- afară de hotarul de la râul Prut, celelalte hota- înaltei împărăţii diferitele lor feluri de averi, pe nici un fel de despăgubiri (bedel), îndată după a se tergiversa luarea măsurilor severe cerute. otomane, binefăcătorul nostru şi efendiul nostru cate cu timpul, conform înţelegerilor anterioare, re, din părţile Anatoliei şi din alte părţi, se vor care le au în ţările otomane şi să li se îngăduie efectuarea schimbului documentelor de ratifi- De asemenea şi din partea statului Rusiei să se cel cu titlul înalt de şehinşah, precum şi majesta- precum şi articolele care au fost modificate în menţine toate aşa cum au fost înainte de război. să transporte valoarea lor în ţinuturile statului care ale acestui tratat de pace, afară de creşti- procedeze la fel faţă de supuşii şi raialele înal- tea lor, magnificul şi puternicul împărat şi padi- prezentul tratat de pace, în rest, toate tratatele şi De aceea, statul Rusiei să înapoieze şi să predea Rusiei. nii care au primit cu voia lor credinţa islamică tei împărăţii, în privinţa cerinţelor condiţiilor de şah al tuturor ruşilor, depunând eforturi sincere convenţiile (şurutnâmeler), ca şi toate înţelege- înaltei împărăţii cetăţile şi celelalte locuri din Articolul opt: Potrivit celor scrise în arti- în înalta împărăţie şi afară de musulmanii care negoţ. de a schimba şi de a pune capăt duşmăniei şi rile şi seneturile speciale, care au fost încheiate interiorul acestor hotare vechi, pe care le-a ocu- colul patru al senetului de preliminarii, cei de s-au creştinat de bunăvoie în împărăţia Rusiei. Articolul treisprezece: Dat fiind că înalta intrigilor care au cuprins de câtva timp încoace şi confirmate, la datele cunoscute, între înalta pat în timpul acestui război, să predea oraşele neam sârbesc fac parte, din trecut şi până acum, De asemenea, articolul de mai sus să fie în- împărăţie otomanicească şi persanii fac parte statele lor, şi-au exprimat gândurile lor sincere împărăţie otomanicească şi statul Rusiei, fiind şi târgurile şi satele şi locuitorii, precum şi tot dintre raialele tributare ale înaltei împărăţii oto- deplinit întocmai şi pentru raialele ruseşti care, din familia islamică, după încheierea prezentu- de a încheia o pace trainică şi de a reînnoi legă- confirmate din nou, cele două puternice sta- ce se află pe acolo, în starea în care se găsesc în mane şi nu există nici o îndoială că înalta îm- după semnarea acestui tratat de pace, s-ar putea lui tratat de pace, statul Rusiei acceptă eforturile turile lor de prietenie. te contractante să le respecte cu cea mai mare momentul de faţă. părăţie arată milă şi generozitate faţă de ei. Cu să se găsească în ţările înaltei împărăţii, cazând înaltei împărăţii otomaniceşti în privinţa lichi- De aceea, din partea înălţimii lor, a măriei stricteţe, fără a le aduce prejudicii. Articolul şapte: Dacă, printre locuitorii toate acestea, dat fiind intervenţia celor din nea- prizonieri într-un fel oarecare, ceea ce s-ar fi dării războiului dintre statul Persiei (Iran) şi sta- sale şehinşahului, am fost desemnat sărmanul Articolul patru: în primul articol al senetului ţinuturilor părăsite şi cedate statului Rusiei, mul amintit mai sus la operaţiunile din timpul putut întâmpla. Totodată, şi statul Rusiei îşi ia, tul Rusiei, mijlocind pentru încheierea unei păci de mine, ca delegat, prin voia şi sub suprave- privitor la preliminariile păcii, care se încheiase se găsesc musulmani care, din momentul de- acestui război, s-a considerat potrivit ca liniştea de asemenea, angajamentul ca să aplice acelaşi echitabile între cele două părţi. gherea fericitului, binevoitorului şi alteţei sale mai înainte, se prevedea ca hotarul dintre cele clarării războiului, au rămas în părţile acelea, lor să fie întărită prin asigurări clare. De aceea, procedeu în privinţa tuturor supuşilor înaltei îm- Articolul paisprezece: în urma semnării şi marele vizir şi serdar-suprem, pentru încheierea două state să fie râul Prut, de la intrarea acestuia de asemenea, dacă dintre raialele din celelalte înalta împărăţie să acorde neamului amintit ier- părăţii. De aceea, în privinţa cheltuielilor care confirmării acestei păci, să se trimită în grabă, păcii şi prieteniei, şi am fost numit, cu un act de în Ţara Moldovei şi până la locul unde se întâl- ţinuturi ale înaltei împărăţii, au rămas unii, în tare şi amnistie totală şi, pentru a nu trage pe ni- s-au făcut pentru întreţinerea prizonierilor, cele din ambele părţi, porunci şi sfaturi comandanţi- împuternicire din partea înaltei Curţi, aşa cum neşte cu fluviul Dunărea, iar de acolo să urmeze timpul campaniei, în ţinuturile amintite mai sus, meni la răspundere pentru faptele lor din trecut, două înalte state contractante să nu aibă dreptul lor de oşti, de pe uscat şi de pe mare, în vederea se vede din semnătura mea, scrisă la urmă. partea atingă a fluviului Dunărea, până la Gura atunci, cei care doresc, să treacă pe pământuri- să considere totul ca şi cum nu s-ar fi întâmplat de a pretinde restituirea sumelor. Afară de aces- încetării ostilităţilor. De asemenea, ostilităţile De asemenea, din partea împăratului cel Chiliei şi până la mare, iar gura amintită să fie le Înaltei împărăţii cu familiile, cu copiii şi cu nimic. tea, prizonierii să fie aduşi, predaţi şi schimbaţi care ar putea să apară după data semnării fiind amintit mai sus a fost însărcinat şi învoit, ca folosită în comun de ambele părţi. Dat fiind că averile lor şi să se aşeze definitiv sub stăpânirea De asemenea, pe pământul în care locuiesc prin mijlocirea slujbaşilor (im mur) care se vor socotite ca şi cum nu s-ar fi întâmplat, ele să nu împuternicit special, cu act de împuternicire partea stingă a fluviului Dunărea, începând din înaltei împărăţii. În privinţa chestiunii mai sus- cei din neamul respectiv neexistând fortificaţii, afla la hotare, iar cele necesare pe drum, până la determine absolut deloc modificarea clauzelor din partea excelenţei sale înaltului şi onoratu- faţa Ismailului şi până la Gura Chiliei, menţio- amintite nu i se vor crea dificultăţi şi nu li se vor din trecut şi până acum, cele care au fost con- predarea lor, să fie asigurate de fiecare din cele acestui tratat. De asemenea, să fie înapoiate şi lui conte de Golenicef (?) Mihail Kutuzof, care nată mai sus, este foarte aproape de ţărmul care pune piedici absolut deloc. struite din pricina războiului să fie dărâmate şi două state. predate fără întârziere pământurile care ar fi este general de infanterie şi comandantul-şef al va rămâne sub stăpânirea împărăţiei Rusiei, de Articolul zece: Afacerile şi pricinile pe care putut fi ocupate şi luate în stăpânire de oricare oştirilor ruseşti, şi cavalerul tuturor ordinelor aceea, insulele mici de aici, nepopulate înainte le aveau supuşii şi raialele celor două părţi şi dintre cele două înalte state contractante. din Rusia, înaltul şi priceputul Andrei Italinski6, de război, să nu fie ocupate şi luate în stăpâni- care au fost întrerupte din cauza războiului nefi- Articolul cincisprezece: După semnarea care este sfetnicul particular al împăratului cel re de nici unul dintre state, iar de acum încolo, ind considerate ca terminate, să se înceapă la re- acestui tratat de pace de către împuterniciţii ce- amintit mai sus şi şambelanul său de acum şi neconstruindu-se pe aceste insule nici un fel de zolvarea lor pe căi legale, în urma acestui tratat, lor două părţi, el să fie confirmat din partea -mă care, fiind cavalerul multor ordine, a obţinut fortificaţii şi întărituri, ele să fie lăsate deşerte, şi să fie lichidate. De asemenea, să fie achitate riei sale marelui vizir al înaltei împărăţii şi din acuma înalta distincţie cu semilună. De ase- dar să se îngăduie raialelor celor două părţi să repede şi în întregime ceea ce au de primit raia- partea primului împuternicit al statului Rusiei. menea, a mai fost numit nobleţea sa Jean de meargă acolo pentru a tăia lemne sau pentru lele celor două părţi fie de la supuşii celor două Apoi, tot prin mijlocirea delegaţilor celor două Sâbanif, care este general-locotenent al oştilor pescuit. părţi, fie de la fisc(miri). părţi, să se îndeplinească şi schimbul, în termen imperiale şi comandantul şef al ofiţerilor arma- De asemenea, să se fixeze semne şi pe insu- Articolul unsprezece: Prin încheierea aces- de zece zile de la data semnării, şi chiar mai de- tei şi cavalerul numeroaselor ordine. A mai fost lele mari din faţa Ismailului şi Chiliei, socotin- tei păci, se stabileşte că, după schimbul docu- vreme, dacă va fi cu putinţă. numit şi excelenţa sa nobilul Iosif Fonton, care du-se părţile foarte apropiate de malul stâng al mentelor de ratificare de către ambele puteri, Articolul şaisprezece: Acest tratat de pace este sfetnicul de acum al împăratului cel amintit Dunării, despre care s-a amintit, şi ele să rămână împărăţia Rusiei să înceapă să evacueze oştile veşnică să fie confirmat şi întărit de către -şe şi cavalerul unor ordine. goale şi nelocuite, exceptând satele care existau sale şi flota sa uşoară de pe teritoriile şi apele în- hinşahul dinastiei otomane, ca şi de împăratul De aceea, după ce, potrivit obiceiului, am acolo înainte de război, precum şi Chilia Veche. altei împărăţii. Dat fiind însă că această chestiu- şi padişahul Rusiei, fiind semnat, potrivit obice- prezentat şi am schimbat documentele noastre Dat fiind că înalta împărăţie a cedat statului Ru- ne trebuie să se aplice după distanţă, din aceste iului, cu propriul lor scris, în mod oficial şi so- de împuternicire (ruhsatnâme) în oraşul Bucu- siei pământul situat în stânga Prutului, cu cetă- împrejurări şi nevoi, cele două puteri contrac- lemn, iar actele de confirmare să fie schimbate reşti (Bukreş), care este locul de convorbiri, am ţile existente şi cu oraşele şi cu satele şi cu toţi tante au stabilit termenul de trei luni, ca dată în termen de patru săptămâni, sau mai devreme, ţinut şedinţele de convorbiri şi, după discuţii re- locuitorii lor, tocmai de aceea, mijlocul râului ultimă pentru evacuarea totală a părţilor Anato- dacă e cu putinţă, de la data tratatului de pace petate, am căzut de acord asupra condiţiilor şi Prut să fie hotar între cele două state, iar la Gura liei şi a părţilor Ţării Româneşti şi Moldovei, şi la locul unde s-a încheiat acest tratat de pace clauzelor arătate mai departe: Chiliei, care, după cum s-a amintit, va fi folosită începând de la data schimbului documentelor (muahede), prin mijlocirea delegaţilor celor Articolul întâi: Odată cu încheierea acestui în comun, precum şi pe apele Dunării corăbiile de ratificare. două părţi. tratat de pace, încetând şi înlăturându-se, pe us- de negoţ ale celor două state că circule ca şi mai De aceea, începând din ziua schimbului Încheiere: Cu ajutorul preaînaltului Allah, cat şi pe mare, toate felurile de ostilităţi şi de ne- înainte. Doar flota de război a statului Rusiei să documentelor de ratificare şi până la expira- acest sened de pace a fost scris şi înregistrat şi înţelegeri, care au continuat până în ziua de azi pătrundă de la Gura respectivă numai până la rea termenului amintit mai sus, oştile de uscat sigilat şi semnat de noi, potrivit actului de îm- între cele două state, să se menţină pe veci pa- locul unde râul Prut se varsă în Dunăre. Basarabia anexată la Rusia ţaristă în 1812 ale împărăţiei Rusiei să plece în întregime din puternicire (ruhsatname) imperială, purtător de cea şi prietenia şi bună înţelegere între şehinşa- Articolul cinci: De asemenea, împărăţia Afară de aceasta, atât ei, cât şi locuitorii, ruinate, ele nemaifiind necesare de acum înco- toate ţinuturile, fie de prin părţile Rumeliei, glorie, aflat în mâinile noastre, pentru a se face, hul Dinastiei otomane şi împăratul şi padişahul Rusiei să înapoieze şi să predea înaltei împărăţii care, fiind din ţinuturile părăsite statului Rusiei, lo, iar toate cetăţile şi palăncile şi celelalte locuri fie ale Anatoliei, care au fost înapoiate înaltei din ambele părţi şi la termenul stabilit mai sus, tuturor ruşilor, ca şi între moştenitorii tronului şi otomane pământul Moldovei (Bogdan) de pe se află azi în ţările înaltei împărăţii, vor fi liberi fortificate, care existau din trecut şi până acum, împărăţii otomane, potrivit acestei înţelegeri. schimbul tratatului de pace, cuprinzând cele succesorii şi împărăţiile lor. partea dreaptă a râului Prut, de care s-a amin- să-şi vândă avuţiile şi proprietăţile lor, pe care să fie trecute, ca şi mai înainte, în proprietatea şi De asemenea, şi flota sa uşoară, precum şi şaisprezece articole amintite mai sus, precum şi Pentru a împiedica în mod sincer toate tit mai înainte, precum şi Ţara Românească le deţin în ţinuturile respective, locuitorilor din posesiunea înaltei împărăţii cu toate tunurile şi toată flota de război să iasă din apele înaltei schimbul documentelor de ratificare (tasdikha- motivele care ar putea duce la duşmănie, cele (Eflak) şi Oltenia, aşa cum se află ele în prezent, acele ţinuturi, cui anume doresc ei să le vândă, muniţiile şi cu cele necesare războiului, precum împărăţii otomane. me), şi a fost schimbat cu senedul semnat şi în- două înalte state contractante să fie atente şi cu cetăţile lor, cu oraşele şi cu târgurile şi cu sa- şi să aducă valoarea lor în ţările otomane. De şi cu alte unelte care se află în ele. Dat fiind că Atât timp cât, până la expirarea termenului cheiat de delegaţii amintiţi mai sus ai împărăţiei să-şi depună în mod deosebit eforturile lor de tele şi cu locuitorii lor, precum şi cu tot ce se aceea, în vederea reglementării treburilor amin- acolo vor fi numiţi, după voie, garnizoane de de evacuare, se vor afla oşti ale Rusiei în ţările Rusiei. prevedere şi, respectând toate articolele care au află în ţările sus-zise. De asemenea, să predea şi tite, să li se acorde un termen de optsprezece pază (mustahfiz), aceşti ostaşi de pază să nu per- şi cetăţile care, potrivit acestui tratat de pace, au fost întărite prin acest tratat de pace (sulhname), insulele de pe Dunăre, afară de cele menţionate luni, începând de la data schimbului actelor de secute, în nici un fel, pe cei din neamul sârbesc, fost înapoiate înaltei împărăţii otomane, de că- Scris în ziua a şaptesprezecea a lunii dje- să cerceteze cu atenţie ca, de acum încolo, să în articolul patru de mai sus. ratificare ale prezentului tratat de pace. calcând drepturile cuvenite raialelor. De aceea, tre statul Rusiei, ele vor rămâne sub administra- mazi-el-evvel din anul 1227, în oraşul Bucu- nu apară, nici dintr-o parte şi nici dintr-altă, pe De asemenea, înalta împărăţie să respecte De asemenea, şi tătarii din tribul Iedisan, de din sentimente de milă faţă de ei, înalta împără- rea statului Rusiei în starea în care se află în mo- reşti (Bukreş). ascuns sau făţiş, nici un fel de fapte sau acţiuni documentele şi seneturile cu privire la privile- prin părţile Bugeacului, care au trecut în Rusia, ţie să ia măsuri pentru siguranţa lor. mentul de faţă. De aceea, până la ieşirea totală 16 mai 1812 contrare înţelegerii amintite mai sus. giile Ţării Româneşti şi Moldovei, care au fost să aibă permisiunea ca, după voia lor, să se în- Astfel, înalta împărăţie să aranjeze cu cei a oştilor respective, înalta împărăţie otomană Articolul doi: Potrivit articolelor care au fost încheiate până la începutul războiului, aşa cum toarcă în ţările otomaniceşti, cu condiţia că înal- din neamul sârbesc unele cereri ale lor, cum ar să nu se amestece deloc, iar în ceea ce priveşte Suret. TKSMA, D. 9 919. Arh, St. Buc., reînnoite şi confirmate cu cea mai mare claritate se scrie în articolul cinci al senetului de prelimi- ta împărăţie să-şi ia asupra ei obligaţia de a plăti fi, de pildă, aceea ca să se acorde şi neamului procurarea şi pregătirea proviziilor şi a celorlal- Microf. Turcia, rola 44, c. 862 — 864. Suret. între cele două puternice state contractante, cele narii, de care s-a amintit. De asemenea, să fie şi de a achita statului Rusiei cheltuielile care amintit mai sus privilegiile de care se bucură ra- te lucruri necesare oştilor mai sus amintite, să Bibi. Acad., DLXXXI-I/5.4 (doc. Turc.); scris: două părţi să acorde amnistie şi iertare tuturor respectate întocmai prevederile articolului patru s-ar fi făcut; cu prilejul transportării şi stabilirii ialele înaltei împărăţii aflate pe insulele din Ma- se procedeze, până la expirarea termenului de neshi. Ed. Text. franc. D. A. Sturdza ş.a., Acte şi supuşilor şi raialelor lor care, în timpul acestui din Tratatul de la Iaşi, în care se arată că, din tătarilor pomeniţi mai sus. rea Mediterană, precum şi raialele din celelalte evacuare, aşa cum se procedează în prezent. documente relative la istoria renascerei Româ- război, ¡terminat, au acţionat împotriva statului cele două ţări, nu Vor fi cerute socotelile(muha - De asemenea, să se procedeze şi invers, părţi, astfel ca cei din neamul respectiv să obţină Articolul doisprezece: Dacă, potrivit celor niei, voi. X, Bucureşti, 1900, p. 296—302 (text şi ţării, fie în privinţa operaţiunilor militare, fie sebat) din trecut şi nici dările cuvenite din peri- adică, creştinii care posedă proprietăţi în ţinu- înalta sa milă şi să-şi conducă singuri treburile scrise în articolul şapte al Tratatului de pace de întocmit şi predat de împuterniciţii Rusiei). Rez. în privinţa altor chestiuni, şi, considerând totul oada războiului. De asemenea, înalta împărăţie turile părăsite şi cedate statului Rusiei şi care lor dinlăuntru, ca şi ceilalţi. De asemenea, în- la Iaşi, ambasadorul statului Rusiei de la Poartă Cat., I, p. 220, nr. 1 073.

Înainte de Primul Iscoadele ruseşti îi îndemnau pe băş- două imperii – Rusia şi Turcia”. hotărât la Giurgiu şi la Bucureşti fără Război Ruso-Turc tinaşi să se ridice împotriva turcilor, iar Între timp, Napoleon atacă Ru- participarea moldovenilor. Teritoriul (1711), Petru I sem- negustorii ruşi veneau în Moldova cu BASARABIA sia. Ţarul rus ridică armatele sale din dintre Nistru şi Prut a fost anexat la nează un tratat prin mărfuri falsificate. Călugării, prefăcuţi Guvernul Rusiei ţariste a obţinut de schi, stabilit la Mănăstirea Neamţ, pu- rea, şi mai vexată. Principate şi le trimite împotriva fran- Rusia ţaristă, deşi ea nu avea nici un care îl asigură pe în negustori, aduceau icoane, dar şi scri- la unii boieri locali câteva petiţii către blicase mai multe cărţi slavoneşti şi ro- La 22 iunie/ 4 iulie 1808, după o cezilor. Dacă turcii ar fi tărăgănat încă drept istoric, geografic sau politic la domnitorul Dimitrie sori prin care făgăduiau credincioşilor ţar, făgăduindu-li-se eliberarea de sub mâneşti, pe care le-a închinat „marelui pregătire minuţioasă sub conducerea puţin semnarea păcii cu Rusia, Basa- acest spaţiu care este o „bucată din Cantemir că Ţara zile mai bune sub ocârmuirea creştini- jugul otoman. De fapt, petiţiile fuseseră Împărat Alexandru I a toată Rusia”. Pe lui Kutuzov, începe bătălia de la Rus- rabia, de bună seamă, putea fi lesne partea noastră străveche”. Moldovei „va fi de acum înainte sub lor slavi. Ca şi în războaiele precedente, alcătuite de consulul rus de la Iaşi. când Transilvania înregistra o adevă- ciuc. Celor 40 de mii de soldaţi şi ofi- salvată. Colonizatorii îi dispreţuiau pe băş- stăpânirea ţarului pe vecie”, iar „popo- ruşii forţau Nistrul, pătrundeau în Mol- În anul 1807 operaţiile militare în rată renaştere naţională, în Basarabia ţeri ruşi li s-au alăturat 20 de mii de Semnarea păcii a fost o mare gre- tinaşi, le interziceau chiar să vorbeas- rul rosienesc e chemat să stăpânească dova. La 19 noiembrie 1806 a fost luată Moldova luaseră sfârşit. La 24 august, ideea naţională românească nu exista. voluntari: români, bulgari, sârbi. În zi- şeală politică. A fost cedată ruşilor că cu cei dragi de peste Prut – părinţi, în viitor toată Evropa”. În 1806 Rusia Cetatea Hotin, plină de provizii. Un des- în satul Slobozia de lângă Giurgiu, s-a În 1808 ţarul pregătea să reînno- lele de 10-14 octombrie 36 de mii de „cea mai frumoasă parte a Moldovei fraţi, surori. De mirare, dar ocupanţii porneşte un război împotriva Turciei tin similar l-au avut şi cetăţile Bender, încheiat un armistiţiu de pace, însă iască străvechea episcopie la Cetatea soldaţi şi ofiţeri turci au fost nimiciţi. care e situată între râurile Nistru şi ziceau că însuşesc un spaţiu pustiu. prin care se intenţiona ocuparea ambe- Akkerman, Chilia, Ismail şi Reni. Astfel armatele ruseşti continuau ocupa- Albă şi să-l numească episcop pe Ga- După această pierdere, marele-vizir Prut” (M. Eminescu). Adevărul era altul: în 1810 aici trăiau lor Principate Româneşti. a fost supusă Moldova întreagă. rea Munteniei. Ţarul Alexandru I s-a vriil Bănulescu-Bodoni, născut la Bis- Ahmed-paşa s-a învoit să se reia nego- *** 327199 de locuitori, dintre care numai grăbit să proclame teritoriile ocupate triţa, care a făcut Academia la Kiev şi cierile de pace cu Rusia. Tratativele de pace dintre Rusia şi 5% erau străini, restul – români băş- drept pământuri ruseşti. s-a bucurat de încrederea ruşilor. Dar *** Turcia s-au desfăşurat între 19 octom- tinaşi. În anul 1817 în Basarabia s-au Fii slăvită, Naţiune! La început armata era condusă noua Episcopie nu se deosebea de cea În această vreme Napoleon cel brie 1811 la Giurgiu şi 16 mai 1812 la înregistrat 419240 de locuitori, dintre (cântec) de Michelson, apoi, consecutiv, de veche, ba în unele privinţe era şi mai Mare a declarat război ruşilor. El a ce- Bucureşti. Delegaţia rusă a cerut în- care 86% erau moldoveni. Muzică şi versuri: Gheorghe MAXIAN Bagration şi Kutuzov. Invadato- rut sultanului să nu încheie pace treaga Moldovă: frontiera dintre cele Dornice de pământuri străine, rii jefuiau satele. Comportarea cu Rusia, dar scrisoarea trimisă două ţări să se stabilească pe hotarul „lăcustele ruseşti” au adus în spaţiul Te slăvim, Forţă Divină, Ce-a tot rupt şi dezmembrat „eliberatorilor” pravoslavnici era a nimerit în mâinile fraţilor Mo- dintre Moldova şi Ţara Românească, dintre Nistru şi Prut zeci de mii de Pentru ziua cea măreaţă Pătimita moşie cruntă. Ţăranii erau puşi să tragă ruzi, dragomani greci, care au iar la Dunăre graniţa urma să fie fixa- ruşi, ucraineni, evrei, ţigani, bulgari şi Când românii reuşiră Ca să nu fii pe Pământ carele încărcate cu merinde. Când vândut-o ruşilor. Simţind marele tă pe braţul Sf. Gheorghe. La ultime- găgăuzi”. În consecinţă, pământul ba- La un loc să se unească. Decât Ţara fără Glie… i s-a atras atenţia conducerii că pericol, ruşii s-au mulţumit nu- le tratative (1812) Rusia din nou reia sarabean a suferit jugul ţarist 106 ani, poporului i s-a luat toată averea şi mai cu o parte din Moldova. Tur- pretenţiile sale şi propune ca râul Siret când a fost realipit la Patria-Mamă – Slavă Ţie, Naţiune, Însă vrerea Ta cea sacră, nu i-a mai rămas nimic, Kutuzov cii, bucuroşi să scape ieftin, s-au să fie fixat drept hotar între cele două România. Scutul nostru strămoşesc Susţinută sus din cer, răspunse crud şi fără pic de ruşine: grăbit să încheie pacea. Astfel, imperii. Generalul francez Langerom Prutul ista ne desparte. bis Contra hoardelor barbare A fost ca la Alba-Iulia „Le-au rămas ochii să plângă!” Basarabia a trecut la ruşi, sub a comunică marelui vizir această cere- Apa-aceasta n-are moarte, Ce veneau spre noi din Est. } Scrisul să ţi se-mplinească! În anii de război, tot ce se făcea căror stăpânire sălbatică s-a aflat re, constatând că „este ruşine ca ruşii, Dar ne-om pune noi cândva în Moldova de peste Prut se trecea peste o sută de ani. care stăpânesc un sfert al globului, să Şi cu gura l-om seca, Slavă Ţie, Zi de Glorii Slavă pe vecie celor pe numele ţarului. Când se repara La 16 mai 1812 a fost semnat se certe pentru o palmă de pământ – Să nu fim înstrăinaţi A martirului popor, Ce-au condus un brav popor o biserică ori se tipărea o carte, era tratatul la Bucureşti. Cesiunea fâşia dintre Siret şi Prut – care nu le De părinţi, surori şi fraţi… Care veacuri fu sub sceptrul Spre Izbândă, Libertate pomenit ţarul Alexandru. În anul Aurel Guţu. Basarabia Basarabiei asigura că „Prutul este folositoare”. Tripartit cotropitor, Şi Unire-n Viitor. 1807 călugărul Paisie Velicicov- sub cizma muscală […] va face hotarul între cele Astfel, soarta Ţării Moldova s-a Ion BEJENARU Nr. 12 (3473), 22 martie 2012 Literatura şi arta 3 Mihai EMINESCU „ARGUMENTUL DE CĂPETENIE...” Argumentul de căpetenie care ne întîmpină, atît în ,,Le Nord”, La începutul veacului al cincisprezecelea, sub Alexandru cel crează două puncte de razim în aceste două cetăţi, în care au gar- armată, adică de puterea fizică, lipsiţi de domnia naţională, adică cît şi în „Viedomosti”, întru cît priveşte cestiunea de Bun avem dovezi sigure şi autentice că Ba- nizoane turceşti şi pentru a căror hrănire ei însemnează şi un raion de puterea noastră morală, noi nu puteam rezista loviturilor ce ni drept a Basarabiei este următorul: ruşii nu a luat Basa- sarabia era a Moldovei. Şi pentru ca să nu fie împrejurul cetăţilor. Dar atît în raion cît şi în cetate vechile auto- le da Poarta. rabia de la Moldova ci de la turci şi de la tătari, nu prin nici un fel de îndoială asupra acestei stăpîn- rităţi civile moldoveneşti funcţionează mai departe. Deşi la pacea de la Passarowitz Poarta declară că nu poate ceda convenţiune, ci cu sabia; la 1856 nu a dat-o înapoi ade- iri, întîmplarea a vrut ca întreg cursul vea- Posesiunea locurilor era uzurpată de turci, proprietatea Austriei Moldova, fiind ţară închinată, nu supusă cu sabia, to- văraţilor ei proprietari, ci Moldovei, n-au pierdut-o prin cului pîrcălabii Cetăţii Albe, a Chiliei şi a Moldovei nu era contestată nici acum. tuşi ea mai tîrziu cedează Bucovina, iar în anul 1812 Basarabia, sabie, ci prin o stipulaţiune care azi şi-a pierdut raţiunea Hotinului să iscălească alături cu Domnii La începutul veacului al şaptesprezecelea în fine, turcii îşi cre- adică ţinutul Hotinului, o parte bună a Moldovei, şi Basarabia pro- de-a fi şi în fine Moldova n-a contribuit întru nimic la ţării hrisoavele Sfatului coroanei moldo- ază un al treilea razim, atît asupra Moldovei cît şi în contra Poloni- prie pînă în Dunăre. acea cesiune, ci Basarabia i-a fost anexată numai pentru veneşti. Hotinul e însă tocmai în vîrful cel ei, ocupînd milităreşte cetatea Hotinului. Această cetate trece ades Cu sabia n-a fost luată însă nici Bucovina de austriaci, nici că ea era cea mai apropiată vecină şi cel mai inofensiv mai spre nord al Basarabiei actuale ruseşti. în mîinele moldovenilor, apoi iar o reocupă turcii, dar proprietatea Basarabia de ruşi, ci prin fraudă. stat. Dacă Moldova era un stat puternic, Rusia nu ceda Cetatea Albă se află la gurile Nistrului.Chi - şi a acestei cetăţi n-a fost înstrăinată prin nici un tratat formal. Tot Pentru Bucovina s-a cumpărat delegaţii turci şi un general rus, Basarabia etc. lia la gurile Dunării, încît orice document din în acest veac Domnii moldoveneşti colonizează ei înşii o parte din pentru Basarabia asemenea; căci delegaţii Rusiei primise ordin Îngustimea spaţiului nu ne permite să dezbatem as- acea vreme rezumă în aceste trei nume car- Basarabia, adică Buceagul, cu tătari, pe o întindere de două ceasuri din San-Petersburg să-ncheie pace cu orice preţ, de vreme ce tăzi cestiunea cu documente în mînă. Într-unul din nu- ta Basarabiei întregi şi proprietatea Mol- lăţime. Aceşti tătari se aşază însă cu condiţia de a se judeca singuri intrase Napoleon I în Rusia. Dragomanul Porţii, fanariotul Mo- merile viitoare vom face-o însă. Deocamdată ne mărgi- dovei asupră-i. ei între ei, numai avînd judecăţi cu moldovenii să aibă a se judeca ruzi, cumpărat şi sperînd a veni la domnie prin ajutorul Rusiei, a- nim a schiţa cestiunea astfel. În veacul al şaisprezecelea Moldova in- înaintea autorităţilor moldoveneşti. ncheiat pacea de la Bucureşti. Moldova întreagă n-o putea ceda Însuşi numele „Basarabia” ţipă sub condeiele ru- tră sub protecţia Porţii. Tot în acest veac În veacul al optsprezecelea nefericitul Dimitrie Cantemir ruşilor, că atunci n-ar fi avut unde domni, cedă deci jumătatea seşti. Căci Basarabia nu însemnează decît ţara Basara- această ţară are nenorocirea că se stinge di- se aliază cu ruşii. Toma Contacuzin, generalul de cavalerie al ei dintre Prut şi Nistru. bilor, precum Rusia înseamnă ţara ruşilor, România ţara nastia Dragoşizilor, cum o numeşte Dim. Domnului Valahiei, trece asemenea la ruşi. Turcia pierde încre- O flotă engleză stătea în Bosfor şi şili pe sultan să încheie românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab, care se intitula Despota Cantemir, a Muşatinilor, dacă ne luăm după cercetările mai nouă. derea în Domnii pămînteni şi trimite fanarioţi. Această alianţă pacea de la Bucureşti. Dobrodicii, adică despotul Dobrogei, Domn al Silistrei şi al ţărilor Cu fiii lui Petru Rareş se stinge sau, mai drept zicînd, se- cu Rusia ne-a făcut să pierdem Domnia, armata, dezvoltarea Sultanul ridică mucul condeiului de pe tratat şi trecu pe o altă tătăreşti, întinsese marginile domniei sale pînă la Nistru de-a lun- nstrăinează chiar linia nelegitimă a familiei domneşti. Se-ncepe în noastră intelectuală şi economică. Domnii fanarioţi sînt numai hîrtie: sentinţa de moarte a lui Moruzi. gul ţărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de la tătari. Pen- Moldova o vreme neliniştită, un veac de turburări care a permis umbrele domniei vechi. Atunci turcii pun ţările noastre sub o atîr- Iată în cîteva linii generale cestiunea de drept pe care ne-o re- tru capătul veacului al patrusprzecelea stăpînirea Valahiei asupra turcilor de a lua în posesiune – nu în proprietate – Cetatea Albă nare foarte grea. Deşi ele aveau autonomia lor veche în toate punc- zervăm a o espune pe larg în alte numere. acestor locuri e necontestabilă. şi Chilia. Voind să-şi întărească drepturile asupra Moldovei ei îşi tele esenţiale, deşi proprietatea lor n-a fost alterată, totuşi, lipsiţi de Timpul, 1 martie 1878 OHRANKA RUSIEI ŢARISTE ÎN BASARABIA Sistemul colonial de ocupaţie al beau, care era „atmosfera” în şcoli şi unităţile militare. În ţaristă a manifestat un zel deosebit în ristă. Una din direcţiile de bază în ac- şi până în 1834, Rusia ţaristă avea mari unităţi militare în Rusiei ţariste, instaurat după 1812 în mai 1812 poliţia a aflat despre activitatea decembriştilor şi Basarabia. Din 1812 şi până în 1917, tivitatea Ohrancei ţariste în Basarabia Basarabia. După cum scrie Dumitru Moldoveanu, ceata lui Basarabia, avea o structură ramificată, activitatea democratică a şcolilor lancasteriene pentru sol- sub supravegherea poliţiei secrete ţa- a fost urmărirea şi distrugerea mişcării Tobultoc nu depăşea 150-200 de persoane, care activau în militară, dură şi foarte reacţionară. La daţii din divizia a 16-a (Russkaia starina, 1883, nr. 82, p. riste s-au aflat peste 2.200 de mii de haiduceşti. În general, această mişcare toată Basarabia (Ibidem, p.87). De asemenea, împotriva 23 iulie 1812 Scarlat Stuart este numit 658). În aceste şcoli ostaşii recurgeau la formule de felul: români basarabeni şi personalităţi de a apărut în Moldova medievală, dar haiducilor activa Ohranka ţaristă, sub conducerea gene- guvernator civil al Basarabiei. Tot în această zi Pavel Ci- libertate, egalitate, dezrobire, independentă, puterea politi- alte etnii. Dar principalii dintre cei ur- s-a cristalizat, reorganizat, luând un ralului Aleksandr Benkendorf. Mai mult, la 7 decembrie ceagov a iscălit la Bucureşti „Regulamentul cu privire la că etc. (I.F.Iovva, Dekabristî v Moldavii, Chişinău, 1978, măriţi erau românii basarabeni. Deja la nou conţinut după 1812. În această pe- 1834, în toată Basarabia a fost decretată starea de asediu. instituirea administraţiei provizorii în Basarabia”, iar la p.156-157). Astfel de cuvinte însă erau interzise în şcolile 23 iulie 1812, Pavel Ciceagov l-a in- rioadă mişcarea ţărănească, mişcarea Toţi acei arestaţi erau bătuţi, schingiuiţi şi pedepsiţi fără 7 august 1812, aceste împuterniciri au fost confirmate de din Basarabia. Poliţia secretă se ocupa şi cu supraveghe- struit pe guvernatorul Scarlat Sturdza haiducească se orientează să lupte cu judecată şi fără dreptul la apărare. Toate forţele militare, către Alexandru I. Însă administraţia civilă era completată rea, urmărirea activităţii cetăţenilor din Basarabia, cerce- să examineze cu minuţiozitate şi să administraţia ţaristă, cu boierii ruşi şi ale jandarmeriei şi ohrancei ţariste au fost mobilizate la de administraţia militară, armata ţaristă, corpul special de tarea activităţii organizaţiilor revoluţionare, a oamenilor urmărească starea acestui popor, să pă- rusificaţi, pentru apărarea intereselor luptă cu mişcarea ţărănească dintre Prut şi Nistru. După jandarmi şi de poliţia politică secretă. Această din urmă politici, savanţilor, scriitorilor, jurnaliştilor, urmărirea pe- trundă cu ajutorul forţelor speciale în ţărănimii basarabene. În 1828-1835, ce a fost prins haiducul Toader Olteanu, acesta a fost jude- structură se ocupa cu organizarea şi supravegherea politică nală, anchetarea în dosarele politice, ea controla tot servi- interiorul său, pentru a „vedea ce are poliţia politică a Basarabiei i-a urmărit cat, iar la 3 aprilie 1837 a fost bătut şi ucis de către călăii a comportamentului populaţiei basarabene. În 1812-1826 ciul de contrainformaţii, cenzura editarea cărţilor, ziarelor, el imoral”, adică ce gândeşte şi cum se pe haiducul Tudor Olteanu şi pe confra- poliţiei secrete ţariste în Chişinău. În perioada 1868-1917, cu problemele urmăririi politice a populaţiei se ocupa De- revistelor, cultura naţională. Poliţia secretă avea organele va comporta faţă de Rusia, iar mai apoi ţii săi de luptă. În perioada 1812-1861, toate cele peste 400 de asociaţii şi societăţi din Basarabia partamentul poliţiei din componenţa Ministerului de Inter- sale represive – unităţile militare ale Corpului Special de „să fie dus, treptat, la un posibil grad haiducii basarabeni s-au deosebit şi au au activat cu permisiunea Ministerului de Interne al Rusiei ne al Rusiei ţariste. După 1812 toate funcţiile de urmărire Jandarmi, organizat de către Nicolae I tot în anul 1826. de perfecţiune” (Zapiski bessarabsko- luptat contra nedreptăţilor ţariste. Poli- ţariste, aflându-se sub controlul poliţiei secrete – Ohranka. penală, spionaj, informare, supraveghere au fost transmise Conducătorul principal al poliţiei secrete, numită „Secţia a go statisticeskogo komiteta, Chişinău, Nicolae Casso – unul dintre ţia secretă a luptat cu haiducii din Ba- Ţarismul se temea cel mai mult de organizaţiile politice şi Cancelariei guvernatorului Scarlat Sturza. Dar, având în treia”, era totodată şi şeful Corpului Special de Jandarmi. 1868, vol. III, p.110-112). liderii nobilimii Basarabiei sarabia, inclusiv cu Tudor Olteanu din cele profesionale. Din aceste motive au fost urmăriţi re- vedere că Scarlat Sturza era bolnav, toată informaţia era Astfel, generalul A..Benkendorf a lucrat în această funcţie Toţi lucrătorii administraţiei ţariste urmărit de ohranka ţaristă satul Hincăuţi, Hotin, intrat în istoria voluţionarii democraţi, poporaniştii: N.Zubcu-Codreanu, controlată de către generalul Ivan Harting. În componenţa în 1826-1841, contele A.F.Orlov – în 1841-1856, principele din Basarabia au fost instruiţi să culea- mişcării de eliberare naţională cu nume- F.Codreanu, E.Zaslavschi, Constantin Ursu, Axentie Frun- Cancelariei guvernatorului activau şeful Cancelariei şi 9 V.A.Dolgorukov – în 1856-1866, contele A.A.Şuvalov – în gă informaţii, să urmărească toate persoanele suspecte, să le de Tobultoc (Dumitru Moldoveanu. Haiducul Tobultoc, ză, Constantin Stere, Zamfir Arbore-Ralli, Victor Crăsescu persoane care redactau toată corespondenţa secretă cu de- 1866-1874, A.L.Potapov – în 1874-1876, N.V.Mezenţev – informeze poliţia, organele de resort ale Ministerului de Chişinău, 2008, p.9). Tatăl lui Tobultoc – Vasile Olteanu şi mulţi alţii. Cei mai mulţi conducători ai sindicatelor pe- partamentele Ministerului de Interne. în 1876-1878, A.R.Drentelin – în 1878-1880, P.A.Cerevin Interne. Toţi ocolaşii din Basarabia au fost instalaţi în func- – nu s-a împăcat cu nedreptatea făcută de Austria, pentru dagogilor din Basarabia, inclusiv Nicolae Cecherul-Cuşi, După 1801 un rol foarte mare în sistemul de spionaj, – în 1880, şi alţii. Aceştia erau cele mai credincioase slugi ţie „numai pentru rânduiala poliţienească”. Direcţia guber- că în 1775 cotropise Bucovina, iar în 1812 Rusia anexase Arkadi Osmolovski, Veniamin Vornikov, Alexandr Loidis, informaţie, supraveghere politică l-a jucat „Cancelaria ale sistemului ţarist. nială de jandarmi din Basarabia se ocupa nemijlocit cu Basarabia. Nikolai Voskresenski, Orest Smirnov, Iosif Serebreanni- personală a Majestăţii Sale Imperiale” („Sobstvennaia ego În 1866 secţii secrete de securitate au fost organiza- arestarea, anchetarea şi prezentarea probelor de judecată. Nordul Basarabiei, Codrii Moldovei deveniseră centre- kov şi alţii, au fost urmăriţi, persecutaţi de poliţia secretă imperatorskogo velicesvta Kanţelearia”). La 3 iulie 1826 te la Petersburg, iar în 1882 la Moscova şi Varşovia. În Ohranka avea o reţea foarte extinsă de agenţi, informatori, le principale de organizare a luptei haiducilor şi ţărănimii ţaristă (A.N.R.M., inv. 1, d.105, , p.8-16). De asemenea Nicolae I a creat „Secţia a treia a Cancelariei personale a 1917 în Rusia funcţionau 26 de secţii ale Ohrancei ţaris- urmăritori (filatori) în fiecare colectiv, partid sau mişca- în general. Documentele de arhivă, dar mai mult creaţia au fost arestaţi de poliţia secretă Constantin Stere, Con- Magestăţii Sale Imperiale” – organ special de supraveghe- te. Basarabia a intrat în subordinea Ohrancei din gubernia re politică. În 1820-1898 poliţia politică din Basarabia orală ne arată că în Basarabia au activat mai mulţi haiduci, stantin Vârnav, Ion Costin, Elena Alistar, Sergiu Eremia, re şi urmărire politică. Această structură a intrat în istorie Odesa. În istoriografia sovietică se scria că „Ohranka” era i-a urmărit şi arestat, învinuindu-i de unionism, pe inte- precum Codreanu, considerat patriarhul haiducilor mol- Ştefan Cârjeu, Mihai Vântu, Alexei Musteaţă, Ion Uatul, cu denumirea „Ohranka”. Ea a fost formată în conformita- o „organizaţie locală de urmărire politică din Rusia lectualii basarabeni Ignatie şi Manole Chioru (Teleneşti), doveni, Corbea, Dăncilă, Gruia Grozovan sau Grozescu, Ion Spânu, Simion Musteaţă, Alexandru Sorocean, Petre te cu „nota” generalului Aleksandr Benkendorf – „Proiec- ţaristă” („Sovetskaia istoriceskaia enţiklopedia”, vol. 10, Misa Avraim (Glodeni), Anastasia Celac (Bender), Iancu Toma Alimoş, Radu Mamii, Bujor, Voichiţa, Darie, Vasile Burdian, Gheorghe Stârcea, Procopie Onică, Alexei Bârlă- tul cu privire la organizarea poliţiei superioare”. Era vorba M., 1967, p.702). În realitate, poliţia secretă a funcţionat Schină (Chişinău), Costache Ţigară, arhimandritul Luca cel Mare, Condurachi, Nichita Ungureanu, Ion Pietrariul, deanu, Nicolae Chiriţă, Dimitrie Sandu, Sava Dănilescu şi de reorganizarea poliţiei politice secrete. Mişcarea decem- în întreaga Rusie, fiind organizată de Nicolae I. Urmăririle (Lăpuşna), Feodosie Hristodul (Leuşeni), Costache Sadji Ursul, Cârjaliul şi alţii. mulţi alţii. Fiecare dintre aceste personalităţi revoluţionare briştilor a arătat că ţarul şi sistemul de conducere al Rusiei politice şi represiunile sângeroase au avut însă nu doar un (Chişinău), Nicolae Purice (Reni) ş.a. Toţi aveau dosare Acţiunile lui Tobultoc au fost susţinute de către fraţii avea dosare în arhivele din Rusia, Ucraina şi Basarabia, puteau fi schimbate. Se cerea revenirea Rusiei la demo- caracter „local”, ci şi unul general. Întreaga Rusie a fost penale, fiind învinuiţi de unionism, pentru că cereau uni- Nicolae, Vasile, Toader, Onofrei, Tănase Olteanu, de Co- întocmite de Ohranka ţaristă. Activitatea poliţiei secrete ţa- craţia europeană. Dar n-a fost să fie. Nikolae I şi-a format împărţită în 10 regiuni, în care funcţionau câte o direcţie a rea Basarabiei cu Moldova de peste Prut (AN.R.M., fond ciurcă din satul Ialpugeni. Ei îl ajutau, îi dădeau adăpost riste în Basarabia rămâne încă o problemă necunoscută în poliţia sa secretă, care avea dreptul să pătrundă în toate Ohrancei ţariste, inclusiv Petersburg, Moscova, Varşovia, 2, inv. 1, d. 1316, p. 25-29). Analizând aceste dosare, am şi-i acordau sprijin material. Toţi au ajuns pe banca acu- istoriografia contemporană. Cu cât mai mult vom cerceta domeniile vieţii politice, economice, sociale şi spirituale Vilnius, Kiev, Odesa, Riga, Samara, Taşkent şi Harkov. ajuns la concluzia că mişcarea unionistă s-a început şi s-a zaţilor ca rezultat al urmăririi lor de către poliţia secretă şi vom cunoaşte formele şi metodele de activitate ale jan- ale populaţiei. Controlul politic era total. În fruntea acestei Fiecare centru regional a avut în componenţa sa câteva manifestat deja din primii ani de ocupaţie a Basarabiei de (Ibidem, p. 28). De asemenea au luptat de partea lui To- darmeriei ţariste în Basarabia după 1812 şi până în 1917, secţii de poliţie secretă a fost numit generalul Aleksandr gubernii. Direcţia Ohrancei din Odesa a unit sub controlul către Rusia ţaristă şi ea s-a dezvoltat şi s-a consolidat până bultoc ţăranul Gheorghe Durbală din satul Gura Galbe- cu atât mai bine vom cunoaşte esenţa propagandei ruseşti Benkendorf, care primise în Basarabia 28000 de desetine său trei gubernii, inclusiv Basarabia, iar Direcţia Ohrancei în 1918. nei, judeţul Chişinău, Alexandru Catană, Irimia Josan din în Republica Moldova, de unde vine toată ideologia antiro- de pământ. din Moscova a unit sub controlul său 12 gubernii. Ohranka ţaristă a urmărit şi a luptat deschis contra unor Opaci, Bender; Dumitru şi Ioniţă Josan din acelaşi sat; Us- mânească a coloanei a cincea, care participă la mitingurile Deja la sfârşitul anului 1820, Alexandru I, de exemplu, Din 1897 Direcţia ohrancei din Moscova a avut în organizaţii clandestine din Chişinău, precum „Uniunea tina Litto din părţile Orheiului; Elena Potlog, Elena Mun- comuniste din centrul oraşului Chişinău. Dar aceasta este a dispus intensificarea supravegherii de către poliţia se- serviciul său „detaşamente speciale” („letucie otreadî”) Propăşirii” (M.F.Orlov, V.E.Raevski, A.P.Iuşnevski), Loja tean, Ion Popa, Ion Ţurcanu şi alţii. Însă Tobultoc n-a avut o altă problemă. cretă a şcolilor „lancasteriene”. Agentura poliţiei urmă- care încercau să urmărească mişcarea de eliberare naţi- Masonică „Ovidius”, condusă de generalul P.S.Puşcin, şi posibilitatea să organizeze o răscoală ţărănească de mari Anton MORARU, rea profesorii, elevii, ofiţerii, ostaşii ce vorbeau, cum vor- onală în întreaga Rusie, inclusiv în Basarabia. Ohranka altele. Aceste organizaţii au fost distruse de Ohranka ţa- proporţii. În această perioadă, mai ales în anii 1828-1829 dr. hab. în ştiinţe istorice, prof. univ. Soarele luminează pentru toţi deopotrivă Cu privire la administraţia Rusiei ţariste în Basarabia Ai îngenuncheat atunci când Te-au rupt din tru- că Dumnezeul Tău cel adevărat se găseşte în Tine Unii istorici din secolul sud a Basarabiei. număr oarecare de consilieri, care, întruniţi dintâi se ocupa de afacerile statului, cea de pul Mumei, căci prea era de tot puternic răpitorul. şi Muma Ta. al XIX-lea, precum Alexei Întreg acest teritoriu avea o suprafaţă de într-un singur Consiliu Suprem, formau, a doua – de afacerile private privitoare la Ţi-au răpit lumina care-Ţi venea de la soare şi de De undeva din ascunzişurile inimii Tale mai Manko şi P. Batiuşkov, scri- 45.660 de kilometri pătraţi. sub preşedinţia guvernatorului, instanţa su- administraţie, iar cea din urmă – de justiţie. la Mamă şi Ţi-au lăsat numai o ferestruică deschisă răzbate încă spre suprafaţă un fior de speranţă, dar au că pe la anul 1812 Rusia ar fi găsit în La 1812 această parte a ţării a fost locu- perioară de administraţie. La 1816 s-a făcut cel dintâi recensă- spre răsărit şi Ţi s-a spus că numai de acolo îţi va Tu nu ştii ce să faci cu el şi nu ştii ce semnificaţie Basarabia instituţii turceşti, administraţie ită de 41.160 de familii, aşezate prin 17 târ- Comandamentul cetăţilor Hotin, Ben- mânt al populaţiei şi, cu această ocazie, lumina chipul o rază de soare şi că, dacă vrei ca ea poartă el de fapt. turcească, şi că de la Ştefan cel Mare în- guşoare şi 683 de sate, despărţite din punct der, Ismail, Chilia şi Akkerman a fost con- Basarabia a fost împărţită în opt judeţe, să rămână deschisă, ca să nu mori în întuneric şi Nu mai sta îngenuncheată. Soarele şi Dumne- coace Basarabia întreagă era o provincie a de vedere administrativ în 8 judeţe (Zamfir centrat în mâinile comandantului superior inclusiv judeţele Hotin, Orhei, Soroca, Iaşi frig, atunci trebuie să Te supui celui ce o avea în zeul Tău nu vor răsări şi nu vor apune niciodată, Imperiului Otoman. Însă aceste afirmaţii nu Arbore, Basarabia în secolul al XIX-lea, al armatei, iar şef suprem al provinciei a (mai pe urmă devine judeţul Bălţi), Bender, stăpânire. dar se vor găsi în sufletul şi fiinţa Ta pentru tot- corespund realităţii. Acest neadevăr istoric Bucureşti, 1904, pag. 488). fost numit guvernatorul Podoliei, generalul Codreni, Ismail, Greceni (Zamfir Arbore, Apoi Te-a ameninţat că, dacă vei încerca să Te deauna. este demonstrat printr-un şir de documente Imediat însă ce Rusia a luat această re- Bahmetiev, cu titlul de „polnomocinîi na- Op. cit., p. 489). ridici, Vei fi pedepsită, şi ai fost pedepsită, acest Simţind că puterile îl părăsesc, uriaşul încear- istorice netăgăduite şi de Cantemir-Vodă. giune, guvernul rusesc i-a dat o administra- mestnik”. În concluzie vom menţiona că proble- lucru întâmplându-se ori de câte ori ai încercat să că să Te mai ademenească cu diferite momeli, iar Rezumând trecutul istoric al Basarabiei, ţie în conformitate cu sistemul rusesc de a La 1818 regulamentul de administraţie ma cu privire la instaurarea administraţiei capeţi verticalitate. când nu reuşeşte, Te mai ameninţă şi inventează marele Dimitrie Cantemir scria: „Logofătul cârmui. iarăşi s-a modificat prin ukazul imperial de ruseşti în Basarabia este o chestiune de Ţi-au răpit copiii şi nepoţii, nimicindu-i şi în- alte noi şi noi minciuni. Fiind încă foarte derutată Tăutu a venit la Soliman ca delegat al lui După propunerea amiralului Ciceagov, la 29 aprilie şi, în locul celor două departa- cercetare istorică, are o însemnătate con- străinându-i în pustietăţi. Şi ai tăcut în supunere, şi mioapă, o parte din tine se mai întinde spre aces- Bogdan, principele Moldovei, şi declară că în ziua de 23 iunie 1812 împăratul Rusiei a mente şi al Consiliului Suprem, s-a format siderabilă în cunoaşterea istoriei români- răbdând cu capul plecat. Ţi-au nimicit prin foame te momeli, dar ele sunt din ce în ce mai veninoase are misiunea de la principe şi de la popo- semnat un Regulament special pentru Basa- un Consiliu Superior, alcătuit de boierii lor din Basarabia. Deşi această direcţie de urmaşii şi ai tăcut, căci erai prea slăbită şi îndure- şi mai amare. rul Moldovei de a oferi Sultanului amân- rabia, apoi în ziua de 21 august acelaşi an a ţării sau nobilii (dvorenii), sub preşedinţia dezvoltare a Basarabiei a fost cercetată în rată de suferinţă. Căci soarele nici nu răsare, nici nu apune. El două Moldaviile sub condiţiuni onorabile, apărut Manifestul ţarului, prin care locuito- guvernatorului. În acest consiliu se hotărau istoriografia contemporană a românilor, Întunericul din colivia Ta Ţi-a şters din memo- străluceşte deasupra tuturor deopotrivă, apunând în special ca religiunea să rămână neatinsă rii Basarabiei căpătară scutire de orice bir definitiv toate afacerile privitoare la viaţa, sunt mai multe aspecte care trebuie inter- rie amintirile despre propriul trecut, despre adevă- numai pentru acei care cred în minciuna că pă- şi ţara să plătească tributul anual Porţii” pe termen de trei ani, precum şi scutire de averea şi onoarea locuitorilor. Consiliul pretate şi înţelese de către intelectualitatea rata Ta Mumă, despre adevăratul Tău Dumnezeu. mântul stă pe loc şi răsare pentru cei care îl au în (D.Cantemir, Istoria creşterii şi descreşterii recruţi pe un termen nelimitat în manifest, acesta judeca, condamna şi administra. În contemporană. Administraţia Basarabiei în Dar iată că au venit timpurile când monstrul a permanenţă în sine şi deasupra capetelor lor prin Imperiului Otoman, partea I, p. 273-274). dar care n-a durat, cu toate acestea, decât afară de acest consiliu, numit Verhovnîi So- 1812-1917 a avut un caracter colonial şi a dat semne de oboseală şi slăbiciune, căci prea îi era Dumnezeu. Într-o notă a sa, D. Cantemir scrie: cinci ani. vet, regulamentul prevedea formarea a trei slujit interesele Rusiei ţariste în scopul pro- peste puteri de a înghiţi tot soarele, toată lumina. Pentru Dumnezeul adevărat soarele nu apune „Moldavia este împărţită în superioară şi in- Regulamentul lui Ciceagov, precum şi departamente, numite instanţe, şi anume: movării politicii sale în Balcani. Şi iată că razele lui au început să pătrundă ici- niciodată. ferioară. Moldavia Inferioară începând de personalul administrativ alcătuit de către instanţa sau expediţia statului, instanţa sau Gheorghe CERNEA, colo şi în cămara Ta. Crede în Dumnezeul Tău cel adevărat, fii părti- la laşi, reşedinţa actuală a Voievodului, se acest amiral rusesc erau aşa de vicioase, în- expediţia executivă şi expediţia civilă. Cea profesor universitar Dar Domnia Ta ai încetat să mai crezi că lumi- cică a Lui şi atunci nici pentru Tine soarele nu va întinde spre răsărit până la Bender, pe care cât populaţia disperată de ocârmuirea nouă na spre Tine mai poate veni şi din altă parte, că de apune niciodată ! moldovenii îl numesc Tighina; spre miazăzi a început să părăsească satele şi oraşele, fapt soarele străluceşte peste tot în afara coliviei Basarabie!... se mărgineşte cu Galaţi la Dunăre, la apus fugind cu miile în Moldova de peste Prut. Tale, că Matca Ta se găseşte chiar în preajma Ta, Petru S. ABABII, or. Orhei cu Valahia şi cu munţii Transilvaniei, care În aceste timpuri grele pentru românii din se întind de-a lungul drumului numit Piatra Basarabia, împreună cu reaua administraţie şi aparţin moldovenilor şi nu transilvanilor. rusească a mai căzut peste ţară şi ciuma; SUNTEM UN COLŢ DE ŢARĂ... Moldavia Superioară însă începe de la Iaşi ambele pustiind Basarabia. RM, creată de Rusia, nu poate fi ţară, chiar dacă e recunoscută de 180 de state ale lumii. Reunirea cu Patria- şi spre apus se mărgineşte cu munţii Car- Guvernul rus privea cu nepăsare cum Mamă. România. devine pentru noi o necesitate vitală, deoarece în cazul nostru nu e vorba de unirea a două paţi şi se întinde până la Sniatin, cetate din se topeşte neamul românesc din Basara- ţări diferite, ci de revenirea unui teritoriu înstrăinat în trupul propriei ţări, la locul de unde a fost rupt în urma Podolia. Basarabia, numită de turci Bugeac, bia. Rusia a început să colonizeze teritoriul invaziilor ruso-sovietice din 1812, 1940, 1944 şi 1991. era parte componentă a Ţării Moldovei din dintre Prut şi Nistru cu colonişti germani şi cele mai străvechi timpuri, aici aflându-se bulgari, cărora le-a dăruit moşii întinse bi- Suntem un colţ de ţară Mai marii la putere, Asupra-se coboară Aşa cum vrea străinul, cele două cetăţi renumite Akkerman şi Chi- rocraţilor ruşi, pentru a forma o pătură soci- Trădat şi înjosit, În timpul cel mai scurt, Al neamului blestem: Deja al doilea veac, lia...” (Ibidem, p. 274). ală credincioasă în noua provincie cucerită. Ce vlagă nu mai are. Îşi fac slavă şi-avere Noi nu ne iubim Ţara, Noi ne-am închis destinul Această parte din Moldova ruptă de la La 1816, printr-un nou ukaz imperial De când zace smerit! Prin mită şi prin furt! Nu ştim cine suntem! În rana din stomac! sânul patriei-mame la 1812 se compunea datat cu 26 mai, acelaşi an, Basarabia a fost din trei părţi: 1) din ţinuturile Moldovei nu- înzestrată cu un nou regulament adminis- În vremea asta Prutul Ajuns-am ca milogii, Ne facem de ruşine Sărmana noastră casă mite: Greceni, Codreni, Hotărnicesc, Or- trativ, care prevedea unele înlesniri de ordin Mereu a lăcrimat, Săraci, fără noroc Şi limba ce-o vorbim, Ca stâna-i fără câini: hei, Soroca şi jumătate din ţinutul Iaşi, care autonom şi de dezvoltare de sine stătătoare. mai apoi a fost numit judeţul Bălţi; 2) fortă- Pe temeiul acestui din urmă regulament, Că ne-am lăsat pământul Şi mergem ca ologii, Trăim de azi pe mâine, Chiar de suntem acasă, reţele sau cetăţile Hotin, Bender, Akkerman, mai bine alcătuit, Basarabia a fost decretată Şi astăzi trunchiat! Bătând pasul pe loc! Mâncăm ca să... murim! Nu noi suntem stăpâni! Chilia, Ismail şi Tomarovo, unde turcii ţi- o simplă oblaste a Imperiului Ţarist. S-au V. COCARCEA, Orhei neau garnizoane şi 3) Bugeacul, partea de creat două departamente, compuse dintr-un 4 Literatura şi arta Nr. 12 (3473), 22 martie 2012 MIHAI CIMPOI DEZVĂLUIRI NECESARE Nina Josu: om al legii, ca să zic aşa, în fruntea ţării, şi care Bucureşti. Acum semnătura lui apare. În actele Aşa, mergem mai departe. O să vă dau eu raj pe strada Nicolae Milescu, dacă nu mă înşel, Eu, de exemplu, nu ştiu, poate ceilalţi Afară e cam trebuie să fie el însuşi întruchiparea legii. Spe- iniţiale prezentate de partea adversă nu este nici nişte idei-trăsnet acuşi. în Ciocana, lot de casă la Durleşti, figurând şi în membri ai Comisiei de Revizie cunosc. roşu, domnule răm că şi justiţia se va reforma, se va restructura semnătura lui Zegrea care plecase la Cernăuţi. Ce părere aveţi despre stabilirea unui lista de apartamente pe gratis la casa „scanda- M.C.: Oricare membru al US are dreptul academician astfel, ca să corespundă standardelor europene, Apropo de proiectul de statut. Eu cred că cenz de vârstă pentru alegerea preşedintelui loasă” de pe Strada Pietrarilor. să-i verifice. Suceveanu are două salarii şi ocu- Mihai Cimpoi, celor internaţionale şi… spiritului legii. în condiţiile de scindare a Uniunii Scriitorilor, Uniunii Scriitorilor? Pe gratis? De ce pe gratis? Lumea a dat pă două posturi de conducere, fapt interzis de deşi a învins Fiindcă aminteam şi la Adunarea Generală de împărţire în cel puţin „două grupări”, sta- Cenzul de vârstă este prevăzut ca să nu bani. Codul muncii. totuşi democra- a US o întâmplare cu un împărat german, Wil- tutul trebuie să fie pregătit de jurişti din afara fie ales cumva Mihai Cimpoi din nou. E foar- M.C.: Lumea a dat bani şi i-a pierdut, iar Care sunt cele două posturi? ţia: avem un helm, care a vizitat nişte locuri şi care i-au plă- US. Prin urmare, nu un grup care să-şi fixeze te clară chestiunea. Cred că ar trebui mai întâi Suceveanu ţine morţiş să i se mai dea o casă pe M.C.: El este preşedinte al Uniunii Scriito- nou preşedinte cut, şi, aşa cum se-ntâmplă cu şefii de state, i-a interesele, şi nici un scriitor, sau, ştiu eu, doi-trei să-l dăm jos pe Nicolae Manolescu, care…nu gratis. Nu mai vorbesc de premiile pe care le-a rilor şi preşedinte al Filialei Chişinău a Uniunii în fruntea ţă- trecut lui prin minte să facă ceva acolo. Dar în scriitori, ci experţi aşa cum s-a întâmplat, deu- corespunde acestei medii de vârstă… şi preşe- luat (pe care şi le-a dat); în genere, de morali- Scriitorilor din România. rii, şi s-a făcut acel loc mai era o moară, şi s-a apropiat de mo- năzi la ASDAC. Acolo s-a discutat un regula- dinţii majorităţii Uniunilor scriitorilor din lume. tatea lui. Ar trebui să respecte legea. dreptate. Cre- rar, zicând: „Cât vrei pe moară?” Morarul zice: ment întocmit de jurişti din afara ASDAC-ului. Nici un statut ale unei uniuni scritoriceşti de pe Dumneavoastră aţi pus undeva semnătu- M.C.: Până acum nu s-a respectat nici statu- dem că-i timpul să se facă dreptate şi la Uniu- „Nu se vinde!” „ Atunci eu ţi-o iau!” Morarul Procedura trebuie aplicată şi la Uniune, şi acest glob nu conţine cenzul de vârstă. E ca şi cum ra pentru toate matrapazlâcurile acestea ale tul vechi, care prevede convocarea unei adunări nea Scriitorilor. Sperăm că odată cu venirea nu ştia că acesta-i împărat şi-i zice: „Dacă nu grup de redactare trebuie să fie desemnat de în- i-ai interzice unui scriitor să scrie după o anumi- sale? L-aţi ajutat? anuale; până acum trebuia să se facă chiar două. acestui preşedinte lucrurile se vor limpezi… sunt judecători la Berlin, luaţi-o chiar acum!” treaga societate a scriitorilor. tă vârstă. Prostie! M.C.: Păi, l-am ajutat în sensul că am tot Şi n-a avut loc niciuna. Acad. Mihai Cimpoi: Eu aş zice că pe de o Iată că judecători „berlinezi” nu prea sunt Fiindcă actualul proiect de statut prezintă, Mă miră faptul că colegii mei nu au nevoie umblat, am intervenit, am pus un cuvânt de bine M.C.: Nu. Nu s-a respectat nici decizia parte inspirăm un aer curat de primăvară, rare- la noi, la Chişinău. La Berlin sunt, la Chişi- în primul rând, interesele administraţiei de azi de experienţa mea, de relaţiile pe care le am cu pentru el. Adunării Generale care prevedea repetarea ei pe fiat, înmiresmat, şi pe de altă parte, iată un aer nău – nu! Şi de aceea justiţia a tot amânat, a tot a US. organismele internaţionale, cu alte societăţi… Când n-avea casă, probabil? parcurs de o lună, încă în 2010... Decizie fixată înroşit şi plin de miasme, nu de miresme, dar de amânat, a trecut deja aproape un an jumătate, în Doi: statutul nu stipulează clar faptul că US Nu este nevoie de mine. Asta este…Ba, din con- M.C.: Păi, în primă instanţă, el, venind din în toate documentele. Ei fac ce vor. miasme, fiind martori la o reacţie agresivă a co- fond, şi nu există nici o decizie definitiva, chiar este moştenitoarea Uniunii vechi şi este pro- tra, sunt considerat un fel de criminal ideologic, Bucovina, a luat mai întâi o casă pe strada Co- Totul se face pentru discreditarea mea. De muniştilor la tot ce se întâmplă, dar s-a întâm- daca a avut loc o decizie importanta a Curtii su- prietara de fapt a averii pe care a deţinut-o ve- un adept al „moldovenismului” ş.a. lumna, apoi un apartament pe Ginta Latină, altfel, nici KGB-ul nu s-a băgat în hârtiile mele, plat chiar un eveniment istoric, fiindcă se pune preme de justitie. chea Uniune a Scriitorilor. Noi suntem legatarii Păi, staţi un pic: cine sunt cu adevărat care a fost al lui Petru Cărare. Nu i-a plăcut, a în sertarele mele. Ei s-au băgat, au aruncat to- capăt tuturor speculaţiilor privind instabilitatea, Şi care-i problema, totuşi? De ce nu se ia acesteia, independent de faptul cum a fost ea. În colegii Dumneavoastră şi cine sunt cei care trecut într-un alt apartament, din Botanica. Deci tul – actele, ediţiile princeps, plachetele –, tot ce cooperarea europeană, integrarea europeană, decizia? acest sens mi-amintesc că, atunci când s-a pus au vrut cu orice preţ să se înscăuneze la Uni- marele profitor este Arcadie Suceveanu. Profi- aveam au aruncat la gunoi. Am sesizat Procu- noul preşedinte fiind ales cu majoritatea nece- M.C.: Justiţia noastră, probabil, se teme că problema schimbării denumirii Uniunii Scriito- unea Scriitorilor, fără nici un drept, după tori de sume fabuloase sunt şi cei din aparatul ratura orăşenească, dar nu s-a mai făcut nimic. sară, chiar cu 62 de voturi. Ascultându-i atent aici sunt implicaţi nişte şefi mai mari, şi atunci rilor în România, s-a vorbit despre faptul că în cum o demonstrează şi toate procesele, că nu de conducere al US. Se dau sume, ei şi -au sta- E bine ca preşedintele Uniunii Scriitori- discursul, m-am convins că noul preşedinte are judecătorii evită să dea vreo decizie. Cu toate că cazul în care se trece la vechea denumire de „so- se mai termină. Că dacă ar fi avut dreptate, bilit salarii, le-au majorat, în raport cu ceea ce lor să fie afiliat unui partid de guvernământ? un program european, un program integraţio- doi ori doi fac patru. Justiţia nu poate să spună cietate a scriitorilor români”, se pierde totul… având şi susţinerea (precum bine se ştie) a era. Sume pe care ei şi le însuşesc, pe când cei M.C.: Nu e bine, nu din cauză că Filat nu nist, un program de punere în stabilitate a repu- că fac cinci. Se pierde avere, clădiri… unui partid aflat la guvernare, şi personal a de la Muzeu nu-si primesc lefurile sub pretext ajută cultura, din contra, a ajutat foarte mult. blicii, a economiei, a politicii. Şi îmi pare bine Am asistat la ultimul consiliu (nelegal) În al doilea rând, sunt nişte interese ale dlui Filat, de mult se terminau…. că Uniunea are mari datorii, că poate să ajungă Dar US, beneficiind de această alianţă, de că s-a referit şi la cultură. Deci vom avea un al US, în calitate de corespondent „LA”, şi actualilor funcţionari, care se străvăd. Bunăoa- M.C.: Sigur că da. Apropo, în acest context în felul acesta chiar la incapacitate de plată, la această afiliere, devine pomanagie şi îl sâcâie să preşedinte care nu uită şi de problemele noastre. Vlad Zbârciog, unul dintre cei mai înflăcăraţi ră, se urmăreşte lichidarea, scoaterea din cladi- aş zice că au existat nişte acţiuni de discreditare insolvabilitate. dea bani. Or, în republică sunt mai multe uniuni, Acum în ce priveşte starea de lucruri de adepţi ai noii conduceri ilegale, cu spume la rea Uniunii Scriitorilor, a Muzeului Literaturii a mea ca personalitate, ca om de cultură, ca om De aceea eu propun, în modul cel mai se- şi premierul are şi alte probleme. la Uniunea Scriitorilor. Bineînţeles că situaţia gură (vorba vine), propunea să fie chemat şi Române. Or, actuala clădire a fost construită de ştiinţă. S-au scris scrisori, bunăoară la Uni- rios, să scăpăm de aceşti profitori. Să trecem la Deci cine trebuie să fie preşedintele? Bine- din republică fiind cea care a fost şi mai este, pus să-şi retragă semnătura de pe documen- astfel ca în primul rând să ţină cont de specifi- versitatea „I. Creangă”, că aş „împărţi” banii de o administraţie pe baze obşteşti, nefinanţată din înţeles o personalitate cu relaţii în străinătate a pătruns şi în interiorul uniunii noastre scri- tul original (legal) al Adunării Generale a US cul Muzeului Literaturii: să fie spaţii de expo- profesor universitar cu şeful catedrei. Mai mult banii scriitorilor care sa lucreze din suflet, din ş.a., cu o moralitate ireproşabilă, să nu profite itoriceşti. Deci, într-o republică în care sunt la scriitorul Ion Cuzuioc, pentru că semnătura ziţii, o temperatură anumită, depozite ş.a.m.d. decât atât, am primit chiar eu însumi, de la US, o datorie, din conştiinţă. Singurul remunerat să fie de banii US, de premii ş.a.m.d. Este nevoie nea- diverse nivele preşedinţi interimari, ocazionali, Domniei Sale e decisivă. Explicaţi-mi, Vă rog, Clădirea nu e atât pentru Uniune, cât pentru scrisoare nesemnată, neştampilată, că aş fi „fu- un secretar, care poate să nu fie neapărat scriitor. părat de reînvierea fondului literar care este total autoproclamaţi, în care există corupţie, uniunea cum se poate face aşa ceva, că nu înţeleg… Muzeul Literaturii Române. Aşa încât trebuie rat” bani de la US şi mi-aş fi cumpărat maşini. În rest, aceşti bani câteva sute de mii cheltuite compromis. Eventual, sub formă de societate de nu putea să nu nimerească în plasa acestor pro- M. C.: Vedeţi că actele întocmite de noua definite exact subdiviziunile, statutul acesto- Acelaşi Vlad Zbârciog a declarat în cadrul anual de administraţie pentru salarizare să re- binefacere, ce va purta numele marelui mecena bleme, să le zicem, existenţiale. conducere nu sunt în bună regulă. Şi atunci ei ra…În fond, este un proiect agramat, atât din unei şedinţe la Guvern că toate posturile pe care vină scriitorilor în vârstă, pensionarilor, celor Vasile Stroescu. Chiar dacă nu se întâmplă ni- Evident şi aici nu poate fi nici un semn de le completează, le modifică, aşa ca să convină punct de vedere juridic, cât şi gramatical. Şi le deţine Cimpoi trebuie să le ocupe Arcadie Su- tineri care trebuie ajutaţi. mic şi nu mi se dă câştig de cauză, am să fondez îndoială în privinţa fraudei şi efracţiei, cum zi- unui rezultat favorabil actualului preşedinte au- Uniunea Scriitorilor trebuie pusă într-un făgaş ceveanu. Inclusiv acela de academician, proba- Dar cine va conduce Uniunea Scriitori- o asemenea societate. cea un coleg de-al nostru. Buletinele, evident, toproclamat. al normalităţii. Fiindcă textele care se redac- bil. Absurdităţi, enormităţi! Apropo de această lor? În cazul în care se păstrează starea de insta- au fost falsificate. Este un personaj catastrofal Dar de ce semnătura scriitorului Ion Cu- tează acolo sunt agramate. Şi atunci lumea, învinuire că sunt profitor şi aş fi „furat” bani de M.C.: Un comitet de conducere ales de bilitate, de haos, de profitare ş.a.m.d., va apărea, la Uniunea Scriitorilor, care la mai bine de un zuioc e atât de importantă? citind aceste texte, se întreabă: ce se întâmplă la Uniunea Scriitorilor. Lipseşte semnătura şi scriitori, care, dând dovadă de transparenţă, va probabil, necesitatea de a crea un front de sal- an de la Adunarea Generală şi acum se ocupă de M.C.: Ion Cuzuioc a semnat, aşa cum a cu această Uniune? Sunt scrise într-un îngrozi- nu ştiu pe cine să acţionez în judecată. E o ca- raporta despre cheltuielile lunare pe care le face vare naţională al Uniunii Scriitorilor în care să falsificarea acestor documente, le tot semnează semnat şi Vlad Caraman, bunăoară, de la In- tor limbaj de lemn. Într-o felicitare cu prilejul lomnie sadea. N-am luat niciun leu, nici măcar Uniunea, despre problemele financiare cu care intre reprezentanţi ai intelectualităţii de creaţie, şi le modifică pentru a părea originale. Or, mul- stitutul de Filologie al AŞM, ceva de care Vlad unei anumite aniversări se spune unde s-a năs- pentru deplasări: n-am folosit decât o dată sau se confruntă Uniunea. Cred că în acest scop tre- poate şi reprezentanţi ai societăţii civile. Ba unii te din actele care privesc rezultatele votării, la Zbârciog pe urmă a aflat că trebuia semnat. cut omagiatul, în ce sat, ce volume a editat…E de două ori bani pentru deplasări. Am cumpărat buie constituită şi o comisie care să stabilească au propus crearea unei noi Uniuni a Scriitorilor, Adunarea noastră Generală, au fost întocmite Lumea noastră nu cunoaşte legislaţia, mecanis- ceva de râsul găinilor… mereu benzină din banii mei. ce sume au fost însuşite de actualul aparat de de alternativă. ulterior, ceea ce contravine legii şi bunului-simţ. mul birocratic, presupus de lege…Ei semnează Statutul trebuie să prevadă principiile activi- Adevăratul profitor, te rog asta să rămână, conducere. Şi Dumneavoastră ce credeţi? Şi de aceea am aşteptat răbdător decizia justiţiei, automat, fără ca să-şi dea seama ce semnează. tăţii US, nu au nici un rost funcţiile secretarului nu este fostul preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Ei vor să ascundă lucrul acesta, ca dova- M.C.: Eu zic că ideea nu e bună, fiindcă dar justiţia noastră este cea pe care o avem la Or, în dosarul prezentat judecătoriei, sunt actele general. Or, poate nici nu avem nevoie de acest ci vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor Arcadie dă este şi faptul că vor să scape de Comisia atunci chiar că se scindează US. Ea trebuie sal- ora asta… iniţiale, cele autentice, şi-n care lipsesc multe secretar. Suceveanu, pe atunci legal ales, care din fondul de Revizie. Pentru că aceasta este o comisie vată cu altă structură şi cu altă administraţie. În Şi care sperăm că se va reface, având un semnături…apropo de semnătura lui Cuzuioc. Nu este un regulament de uz intern, este US sau în numele US a luat câteva apartamente care-i cam trage la răspundere. caz contrar, scriitorii vor pierde, ii am in vedere preşedinte de ţară cu pregătirea necesară… Acolo lipsea şi semnătura lui Hostiuk, care după Statutul Uniunii Scriitorilor. El derivă din legile (pot să vin cu documente, cu mărturii din partea M.C.: Comisia ştie ce salarii se iau? Ce bani pe majoritatea acestora, totul. M.C.: Corect, da… Vine un judecător, un adunare nu mai putea fi de găsit aflându-se la republicii şi, bineînţeles, din specificul US. reprezentanţilor comitetelor executive), un ga- se însuşesc? Consemnare: Nina JOSU Creaţia lui Nicolae Dabija – pe Gazeta de pe garD Schiţă în creion Blocnotes Când discuţi cu acest om, trebuie să Supărat pe ce se întâmplă în Ro- din parcul Copou din Iaşi fii ascuţit de la natură, adică iute la min- mânia privind finanţarea presei ro- te, să gândeşti repede. Dar să ai şi umor. mâneşti din afara graniţelor, în hoho- La intrarea în Parcul Copou din Iaşi, pe Gazeta mai cunoscute ale poetului basarabean, de la Ochiul este nepotul arhimandritului Serafim Dabija, unul din Altfel, nu prea are răbdare cu tine. Dacă te de râs, dar plin de furie, a strigat de pe garD – cea mai citită revistă în aer liber din al treilea la Ca si cum… sau Sunt bun. Sunt rău… marii duhovnici români, deportat în Gulag în 1947. nu ştii să produci umor, trebuie să vadă o dată în ziarul său: ”Nu mai vreau România, cum a fost numită – sunt expuse pe panouri Sunt rău. Sunt bun. Sunt nemilos. Sunt blând. În anul 1966 este înmatriculat la Facultatea de Ziaris- că ştii să-l consumi. Unii susţin că e ne- să fiuromân de pretutindeni!”. Râ- speciale creaţiile unor creatori de seamă ai poeziei, Dar tu iubeşte-mă aşa cum sânt. tică a Universităţii de Stat din Moldova. În anul III a voie de ceva talent şi în această ipostază. sul amestecat cu plâns dă un amestec clasici şi contemporani: Mihai Eminescu, Lucian De-aş fi doar blând şi bun, cum mă doreşti, fost exmatriculat „pentru activitate proromânească şi E de preferat să-l provoci. Are umor numit râsu-plânsu, o stare sufleteas- Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Marin So- ar fi uşor de tot să mă iubeşti. antisovietică”, fiind restabilit peste un an, în 1970, la pentru toată lumea. E tonic. Când râde, că pentru descrierea căreia, pare-se, rescu, Nicolae Labiş, Grigore Vieru, Urmuz, Serghei Atuncea lumea toată, câtă e, m-ar adora — Facultatea de Filologie. În anul 1972 a absolvit Uni- dacă are de ce, o face cu toată fiinţa. cuvintele încă nu s-au născut. Dar, Esenin, Daniil Haarms, Vladimir Maiakovski şi Ana şi-ar mai avea acelaşi preţ iubirea ta?! versitatea de Stat din Moldova. În calitate de redac- Unora, când râd ca el, poţi să le iei caş- râsul, amestecat cu furie şi dezamă- Blandiana. Acestora li s-a alăturat şi Nicolae Dabija. Zilnic în faţa acestui „zid” poematic se opresc tor-şef al săptămânalului Literatura şi arta, editat de cavalul din mână. Lui – nu. gire, poate fi un melanj la fel de ciudat, de preţios. Gazeta de pe garD inserează 22 de poeme dintre cele sute de tineri, studenţi la Universitatea A.C. Cuza, si- Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a avut Îl priveşti, îl asculţi, apoi devii alt om, simţi că Furia lui veselă exprimată într-o pagină de ziar, când tuată în preajmă, precum un rol important în lupta de renaştere naţională din lumea ar fi mai frumoasă, mai veselă, iar viaţa meri- a refuzat să mai fie ceea ce se cheamă la Bucureşti şi numeroşi vizitatori de Republica Moldova. Săptămânalul Literatura şi arta tă să fie trăită până la capăt, indiferent de densitatea ”român de pretutindeni”, a trezit, prin anul 2007, nu diferite vârste ai Parcului depăşea tirajul de 260 000 de exemplare. În 2005 e necazurilor pe metru pătrat. Oricum, interlocutorul numai o imensă simpatie, dar şi nenumărate valuri de Poeziei, cum mai e nu- ales preşedinte al Forului Democrat la Românilor său părăseşte cel puţin pentru un timp eventuala idee aplauze virtuale. mit Copoul, unde, între din Republica Moldova, organizaţie neguvernamen- de a se spânzura, chiar dacă ar avea suficiente motive Îl am într-o poză, înalt, masiv, impunător, cu o altele, se află şi Teiul lui tală, la care au aderat peste 150 de organizaţii. La 1 întemeiate s-o facă. pălărie neagră pe cap, cu boruri largi, stând de vorbă Eminescu, şi Aleea Scrii- iulie 2008 avea peste 250 000 de membri, cu filiale în Talent gazetăresc cu carul, polemist înverşunat, cu o doamnă, chiar în ziua în care România a intrat în torilor Români cu bustul diferite ţări”. te obligă să te gândeşti la marii jurnalişti români, Uniunea Europeană, când ne-am bucurat un pic îm- lui Grigore Vieru. Zilnic, între orele 11-12 şi 18-19, timp de mai chiar la Pamfil Şeicaru. preună, cu icre negre, însoţite de o bună şampanie ro- Revista, însoţită de multe săptămâni, în zona Teiului lui Eminescu vizita- Se uită peste gard, în România, tot timpul. Când mânească. Dă bine în poză, este şarmant. Vrea să fie sloganul „Cititori din torii Parcului Copou au putut asculta, în format audio, nu-i place ceva, o spune pe şleau. Nu iartă nimic. Ar serios şi culant cu femeia din faţa sa, dar umorul care toate ţările, uniţi-vă!”, poezie de Nicolae Dabija, citită de către actorii Tea- scrie şi ”de bine”, dar nu găseşte subiecte. Iar dacă transpiră prin porii feţei te face cel puţin să zâmbeşti, mai inserează titlurile trului „Vasile Alecsandri” din Iaşi. le-ar găsi, probabil ar spune: ”Voi mai aşteptaţi, sunt adică e greu să-l iei în serios, cu toate că el este… cărţilor editate, un eseu- „Copou – Parcul Poeziei” este un proiect iniţiat alte priorităţi!”. Dacă vrei să ai o radiografie fidelă, acidă, ironică, manifest de credinţă, inti- de Casa de Cultură a municipiului Iaşi „Mihai Ur- Unii l-au vorbit de rău. Aşa o fi? Hai să vedem! zeflemitoare, dar şi veselă a societăţii basarabene din tulat „Utilitatea ochiului sachi” cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România Când l-am văzut, după ce l-am ascultat, ca pe un fel ultimii 10-20 de ani, citeşte ziarul ”Timpul”. Jurna- al treilea”, şi o succintă şi al Primăriei municipiului Iaşi. de pacient căruia trebuie să-i pui un diagnostic, după listul de excepţie la care mă refer are un nume pre- biografie a autorului, ce l-am citit, mi-am dat seama că noi, românii, sun- destinat: Constantin Tănase. unde între altele se spune: Constantin CHIRILĂ, Iaşi tem o naţie puţin derutată, uneori. Mai precis, puţin „Nicolae DABIJA mai mult. Vasile NANEA

Maria Augustina HÂNCU Poeme din volumul Coroana din cenuşă, (în curs de apariţie la Alba-Iulia, România) De Patrie Că oricâte aş spune, încă nu spun îndeajuns. Rădăcinile mă dor Că umplându-mi pieptul, la Barajul de Singură, coroana suspină-n cenuşă. Când mi-i tristă sfânta ţară. Bimont, cu aer sec, Ştiu că fugiţi de El ca de tămâie, Şi zidită de-o stea Dar cât să îndurăm robiri şi umilinţi ?! Şi se frâng suflări în zbor, Pot, până la următoarea revenire, timpul Că viaţa ca pe-un dar v-o apăraţi – Cât mai sunt, în ţărâne, Sub paşii noştri pământul geme cu disperare, De durerea ei amară. cu rost să petrec. Dar din ce-i azi, în timp o sa rămâie, Cu fiori îmi sărut Ni se împrumută limba, ni se închiriază ţara, Lumina Lui – icoană pentru fraţi. Ochii limbii române. noi, cuminţi Mi se face gândul strună. În Franţa am aflat că prietenia nu are preţ, Spectatori, ne complacem în rol de papuşă. Că onest şi uman, gheţarii pot să dezgheţ. Şi viaţa ca o primăvară trece, Marionete elegante călcate în picioare. Doru-n jale când mă strânge,- Coroana din cenuşă Copil fiind în exil, învăţai libertatea din Cum azi eşti tânăr, mâine eşti albit. Roua din a ei cunună 1812 - 2012 Nu-mi pasă, voi trăi un an sau zece, Înstrăinată, coroana plânge-n cenuşă. Dumnezeu în cer o plânge. a munţilor măreţie, De două secole, ni s-a smuls de pe creştet Dar ştiu că Adevărul am rostit. De două secole, trăim cu jumătate de corp, Din privirile reci din jur, din cuvintele lipsite coroana, Minţindu-ne voit că suntem integri, de diplomaţie. Impuşi să vieţuim pe nisipuri mişcătoare. În Franţa Şi doar aşa nu m-am simţit străină Înaintăm, mutilaţi, cu paşi nesiguri de orb, De două secole speranţa ni-i apa, răbdarea ni-i În Franţa am simţit pentru prima dată cum Printre atâţia laşi, mişei, păgâni, Printre tăişuri săltând ca o flacără jucăuşă, În Franţa mi-am dat seama că mă pot stinge hrana, aerul de martir, Ci-mpodobită cu a sa lumină, Fără destinaţie, inconştienţi şi alegri, de dorul de ţară, Iluzii etalate pe post de cartuşă, Se prelinge în inimă, din secolii grei de istorie, Senină voi să trec printre români. Lumini cu reflexii mereu schimbătoare. fir cu fir. Că tot ce ne face mai puternici, nu ne omoară. De două secole, coroana aşteaptă-n cenuşă. Cum monumentele de arhitectură, fiinţe Că ignoranţa faţă de carte face viaţa tristă Adevărul Cântec Limbii Române Aruncată, coroana zace-n cenuşă. care vorbesc, şi grea, Nu am venit ca să ascult minciuna, Am privit în cuvânt De două secole, invizibilă-i flacăra libertăţii, Din încercările vremilor se nasc incontinuu Că nu puteam s-o vad pe mama, când aveam Cea care sună-n glasul vostru lung – Ca-ntr-o clară fântână: Înfruntăm tristeţea în şir de cascade, şi cresc. cea mai mare nevoie de ea. Ci prin puterea mea să-nving furtuna, Ştiu şi stelele apei Dreptatea amuţeşte la porţile cetăţii, La sfântul Adevăr ca să ajung. Că mi-i limba română. Adevărul se opreşte ezitând lângă uşă, În Franţa am învăţat să sorb, în fiece clipă, Asemeni taurilor din Corrida cărora li se ia o Cuvântul, răscopt, înainte de a fi rostit, cade. doză de sânge Durerea mea străbate-n larg pământul I-ascult şoaptele dulci: viaţa trăită, Şi-i verde ca şi iarba de pe lan, Cu viteza maşinii lunecând pe-o autostradă Pentru a li se aduce normalitatea şi echilibrul, O durere se-amână Uitată, coroana tace-n cenuşă. Am nevoie să mă golesc de cuvinte, ca să-i po- Dar Adevărului îi spun cuvântul, Şi respir în cuvinte – Iar noi ne naştem împovăraţi de vină, infinită. trivesc inimii timbrul. Chiar dacă ştiu că-i lava din vulcan. Că mi-i limba română. Răvăşiţi, înainte de a fi putut plânge, Că, realizând vise, strivit fiind, poţi să reînvii. Orbi, înainte de a fi văzut lumină, Că poţi muri de singurătate printre zâmbete Nu pot să tac supusă ca şi tine, Când aud glasul ei, Ascunşi după măşti, ca o mână-n mănuşă, de copii. După ani de exil, vorba goală mă subţie şi Când pentru El, demult, străbunii mei Zori se-aprind din lumină, Şi azi ne căutăm locul prin istoria scrisă strânge. Au ars de vii şi s-au făcut ruine, Aud pulsul în rază – cu sânge. În Franţa mi-am dat seama că dacă aud Tacerea e singura care- mi dă lumină înainte. Dar împăcaţi s-au înălţat la zei. Că mi-i limba română. În Franţa am învăţat că nu pot trăi fără cuvinte. Atâtea-s de văzut. Iulian Filip ce simt, pot merge sus, Nr. 12 (3473), 22 martie 2012 Literatura şi arta

Eu sunt soră cu o piatră 5 Primăvara din penel Rugăciunea nocturnă EfimiaŢOPA Primăvara e departe, şi mă ţin pe lângă vatră. Noapte de noapte, iar eu nu mai pot să aştept. o mică făclie Felicitări cu multe flori Aniversări Mă apuc să desenez Rude-n cer şi pe pământ, arde-n chilie. toporaşi, cocori şi pomi înfloriţi. nu ne rupe niciun vânt. Oare pentru cine se roagă Nu ştim cu siguranţă ce înseamnă în limba greacă sau latină – şi nici n-am încercat să consultăm dicţiona- Sunt lăudată, sufletul în agonie? rele! – prenumele „Efimia”. Şi asta pentru că ştim cu prea multă siguranţă că prenumele „Efimia” se traduce în mângâiată pe cap, În urma cuvântului limba română: poet. Dacă te-ai născut la Vărzăreşti, Nisporeni, n-ai cum să nu fii poet şi n-ai cum să nu scrii, premiată... Dumnezeu a vrut să merg Moartea – în vacanţă mai întâi, „Pe o insulă cu flori”, poezii pentru copii, apoi, mai încoace, „Scrisoare cu flori” şi încă multe-multe Dar primăvara mea din penel în urma cuvântului. Pe strada noastră alte flori. Se vede că au ce au femeile cu florile, în special Efimia Ţopa, pentru că nu degeaba a primit, în anul nu are suflet defel. E foarte greu, moartea nu se mai agaţă, 2005, o menţiune a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru poezie. parcă aş merge de două săptămâni Dragă Efimia, noi, în redacţie, avem multe flori, şi toate sunt ale tale.Vii şi le iei când doreşti. Treci prin poezii în urma plugului. toţi zburdă prin viaţă. Calde felicitări cu ocazia a ştii tu ce şi-ţi dorim din suflet cât mai multe scrisori cu flori! „Literatura şi arta” Tu treci Tristeţea la prezent Bătrâna lumii prin poeziile mele are vacanţă. cu toamne şi primăveri. precum ai trece Tristeţea mea nu are trecut, Punţile destinului Taine printr-o victorie. nici viitor. Mă apăr cu depărtarea Marea care aşteaptă Arhitectul divin Înşir tainele afară pe sfoară – Şi te mândreşti Are numai prezent. Doamne, Undeva, departe, mi-a pus în destin să fie privite de toţi. că eşti eroul Zi de zi, i-ai permis celui scump mă aşteaptă o mare prea multe punţi. Veniţi la casa tainelor albe, unei poveşti. o simt grunjoasă, să arunce cu pietre în mine. care vrea Cele mai vechi v-aşteaptă opera unui suflet cum se plimbă Acum mă apăr cu depărtarea. să-mi sărute picioarele. pe care le ştiu deschis. Drumul tristeţii prin piele şi oase. Cu ierni şi veri, În toamnă, târziu, sunt: între Dragoste şi Ură, În sufletul tău Vine o zi când se termină părinţii. ne vom revedea nu pot privi, Trenul vieţii Se termină casa părintească. Dimineaţa de pe ţărmul între Adevăr şi Minciună, între Viaţă şi Moarte. acolo este-o taină (g)rea, Se termină satul natal. Bobotează aproape pustiu. de care nu se-apropie nimeni. Trenul vieţii Începe lungul drum al tristeţii. Ca o broderie albă, curată Am străbătut aceste punţi, zboară prin timp. Schimbarea-i aproape cunosc traseul, Te închizi în tine, era dimineaţa de Bobotează. O ursitoare mi-a spus Sunt la kilometrul 55. Rude-n cer şi pe Cu agheasmă sfinţită, dar de ce iarăşi şi iarăşi apar? cum se închide melcu-n cochilie, Am un loc că schimbarea-i aproape. Trecerea lor e primejdioasă, şi ţeşi covorul trufiei. pământ fiii Domnului Ce va aduce? în vagonul romanticilor se grăbeau ocolirea e imposibilă. E primăvară şi nu ştiu, Doamne, Tu eşti frate cu un zeu Încoronarea? Când le trec, să se spele pe faţă. E primăvară unde ajung. şi ai punţi spre Dumnezeu. Decapitarea? parcă am Îndoiala lunecă prin gândul meu dinamită sub limbă. şi-n toate sufletele s-a încălzit, Cumpenele Văzătorului. ca săpunul în mâini dimineaţa. numai în sufletul meu Iulian Filip e un gheţar neclintit. ÎNTRE STAREA DE SUFLET ŞI STAREA DE CER „Poezia e un zid de cuvinte / nebănuite. Este un mod de a spune nespusul. Or, au- de speranţa ei vie şi netrecătoare. Cine va pătrunde din- meditativ-ironică, dezvăluie de la sine o poetă axată pe în final demersul poetic să ia o întorsătură neaşteptată, cu la care lucrează/suflete singure. toarea volumului lirosoficGrădini patriarhale (Editura colo de uşa închisă va da neapărat în trăirile lui obse- sentimentul trăirii de sine, de lume şi de adevăr din nece- grave accente elegiace, sentimental personale şi origina- Poezia nu poate să moară,/când vine/primăvara”. Prut Internaţional, Ch., 2009) pune preţ pe „proza de dante, onirice şi reflexiv-lirice, filosofice şi ludice (şi nu sitatea interioară de a da glas frământului sufletesc firesc le prin constituirea imnică a imaginii celor pierduţi, „ur- Efimia Ţopa rezistenţă” a anilor, adică pe Cartea Vieţii, care se identi- numai imnice) de speranţa purtând nu numai haină mag- şi nu celui dejucat sau aleatoriu şi de a pune accentul lo- caţi spre raiul promis”, acoperind pe mai departe şi ideea fică doar în partea trăirii adevărate cuPovestea omului la nifică, ci, totodată,şi o inimă mare / care poate să bată / gic pe vocabula poetică atitudinal-personală (Noi suntem de „amintire”: Tot mai rar ne-amintim / de sfinţii-bunici, „Pasiunea frumoasă de „a citi în spicele câmpiei”, care trudeşte însuşi viitorul prin agenţii săi de dincolo de şi pentru mine, vorba poetei, şi nu numai pentru alţii. Or, acei care am fost, / chezăşie-s / durerea, tristeţea, cenuşa / iar atunci când se-ntâmplă / s-apară în vis, / arborăm pe care Efimia Ţopa „a moştenit-o / de la cronicarii / verb şi de gândul superb, selenar-solar, elegiac amar şi de poate trece pragul inimii, desigur, numai acel chemat de din ochi; / straie, bibelouri şi cărţi / ră- câte-un imn / în grădina din amintiri), ce-au scris pe brazdă, relevă într-un fel acel meşteşugit chinovar, călit de inspiraţia divină. De unde ea „poate să stele şi de singurătăţile de după ele. mase printre singurătăţi. / Vorbesc niş- prin care poeta de fapt revigorează şi, model poetic, preferat de autoare: principial-atitudinal şi ne dăruiască „numai nişte cuvinte” – adevăruri, „bucăţi Poezia întotdeauna e dincolo de cuvinte, ca şi ferici- te vise pierdute, / nişte patimi tăcute. / totodată, oficiază instantaneu dialecti- personal-original. Aidoma unor sentinţe trăind doar din din inima ei rupte”, vlahuţian metafoizând (pe care, iro- rea, dacă le substituim, conform autoarei, mai bine zis, Trecutul se uită spre noi / ca un câine ca noţiunii de „eu” în raport cu cea de seminţe, rândurile-şirurile poematice şi reflexiv-ideatice nia sorţii, „majoritatea le privesc cu lehamite”... şi numai sosiei ei lirice remarcabile, pledând pentru situaţiile po- bătrân. // Noi suntem acei care am fost. „mereu”. ale volumelor semnate de Domnia Sa merg pe o singură „cei mai subtili „le poartă la piept”, ca pe-o floare sau etice imperisabile, arcadice şi etico-civice verticale, per- / Voi sunteţi acei care veţi fi. - Noi, voi). Poezia pentru Efimia Ţopa, după cale categoric-metaforică şi eliptic-esopică: Ştefan cel ca pe-un obiect de cult (şi de cultură aleasă...), de vre- sonal-atitudinale. Oare nu de aci şi preferinţa pentru titlul Originală se prezintă formula po- Grădini patriarhale, este una care Mare / vine în secolul XXI / şi vede ţara / încă sub juguri. me ce-i luat din „sufletul ei” dumnezeiesc), opuse fireşte generic mozaical-pictural de Grădini patriarhale? E o etică şi sub aspectul „durabilităţii” marchează ascendenţa ideatică şi me- // Strigă: Ion! Maria! / şi de oriunde / se ridică bărbaţi „virtuţilor vag artistice”, rămânând în propriii săi termeni metaforă cu adânci implicaţii în orizonturile de altcândva relaţiei moarte-viaţă, căreia autoarea taforică, reflexiv-lirică şi eliptic-iro- şi femei, / vrednici de izbândă; Sau: Copilăria mea a tropici şi ludici. De remarcat în această constelaţie pole- ale civilizaţiilor, inclusiv ale celei româneşti, perpetuată le opune „marea artă” a Creatorului. nică, polemică, sentenţios-radioasă, rămas într-un sat, / iubit de dealuri şi de copaci; / de mică de idei şi piesele din ciclul Scena cu umbre (gen peste milenii prin noianul legendar al culorilor răsfrânt Or, legile universale nu pot fi schim- privită dintr-o perspectivă sau alta din- poame dulci şi de fluturi, / şi de cerul care surâde. // E Balerina, Actriţa din pagină, Un anotimp răvăşit, Actriţa plastic şi pe copertă. Simbolul porţii întredeschise ne bate nici de El însuşi (Uite, încă o zi spre parte şi întreg ca o Carte a Vieţii locul drag, de mii de ani, / bucuria mea acolo zburda; din umbră) prin care Efimia Ţopa ne convinge de harul conduce evident prin cele două inimi fixate în grilajul a murit, / n-o vom trăi niciodată, / n-o în limitele ciclice definite: evocativ Ori: Ca să fiu, / trebuia să trec / printr-un câmp minat ei indubitabil de a trăi în cuvânt şi întru el cu tot focul acesteia: este unul umanizat şi metamorfozat esenţial- va întoarce nicicând / nici Domnul cu (Întâlniri fericite), imperativ (Aprinde de cuvinte. / Mă ascundeam prin sufixe, / mă pitulam în inimii deschise comorilor vieţii. De unde locutorul ei li- mente. Cu cheie, pare-se, şi îmbinarea sonoră a culorilor marea lui artă. //... // Sigur, precar, / lumina din tine), contemplativ-medita- pronume. / Nu mă proteja niciun verb, / niciun nume. / ric vede nevăzutul, / aude neauzitul, / păstrează secrete / estival-autumnale, a căror împlinire solar-selenară e bă- toate fiinţele lumii dispar, / toate iu- tiv (Feţele timpului), incisiv-confesiv Un cuvânt ca o schijă / m-a lovit drept în frunte. / Acum în pietrele mute. tută într-un auriu tandru. Poeta admiră sobrietatea cro- birile ajung la final), de aceea şi sunt (Scena cu umbre), pe care o trăieşte stau şi aştept / să se închidă rana. Oricum, „calea gâzelor” pentru condeieră are un rost matică şi luxuriantă a firii, aflându-şi în sânul acesteia legi. Momentele surprinse metaforic în direct şi indirect, fără a uita şi de „sufe- „Câmpul minat de cuvinte” al poetei este unul insolit demn de luat în seamă: ea munceşte / pentru Viaţă / şi pacea râvnită şi „odihnirea” „sufletului”. „Cântecele” Sfinţii-bunici şi în Planeta ospitalieră rinţele” care îi ţin inspiraţia în câmpul nu numai dinspre „bucuria” ori dinspre „rana” poeziei, pentru Moarte, pentru existenţă. Tot de aci şi considera- autoarei se asociază nu numai unor „solilocuri de adio”, sunt mai mult decât semnificative. În deschis şi fertil al cuvintelor, ce vor acesta ţinând de fapt nu numai de „geografic” Timpul( ţia profundă pentru „Universitatea antică”, „unde a fost „labirintului” sau „stării de spirit”, dar şi unor „poeme primul poem sfinţii-bunici sunt celebraţi de către locu- să ridice o piramidă / într-un poem, vorbind în propriu-i cu un melc se ceartă, / sufletu-i răpus pe hartă), de „mu- eminentă”. Altfel nu mai însuşea lecţia mistică a Creato- sentimentale”, „erotice”. De unde neîntâmplătoare deloc torul liric pentru dragostea lor dezinteresată manifestată trop histrionic, insistând asupra lucrurilor primordiale şi zeu” (La muzeu / trecutul iese / din tavan, din pereţi, din rului. (După ce am fost călcată-n picioare, / am făcut un credem şi denumirea unuia dintre ciclurile volumului pentru creşterea nepoţilor. După trecerea lor în transcen- originar-originale dictate de măsura lor de lucru între sta- ferestre. / Miroase a războaie şi-a jertfe, / gloria e ală- efort / şi am sărutat / tălpile acelea. // Am sărutat mâna (Aprinde lumina din tine). denţă (şi nu în nefiinţă, precum se crede), acesta evident rea de suflet şi starea de cer. turi.), ci şi de aerul clasic al patriei graţie căruia – în ca- călăului / care a vrut să mă secere.) Suprapuse ideatic şi metaforic, poemele volumului că nu poate să nu se întrebe: Pe tărâmul de-abis, / cu zul respirării lui îndelungi, poţi şi te ridici / la înălţimi Este în „anticamera” poetei „ceva ce ne aminteşte” Grădini patriarhale, prin oportunitatea expresivă şi neant oblojiţi, / oare cui mai înşiră / poveşti zglobii?, ca Tudor PALLADI

Igor Creţu este un făcând aceste traduceri rege al traducerilor. A Regele regeşte. Igor Creţu, maestru al cuvîntului tradus, din mai multe măciri din creaţia lui Al. Acum, când regele De cîte ori îşi aminteşte Într-o altă poezie, intitulată Cu mîna strînsă, tări valoroase. limbi, sute de cărţi, pu- Blok, S. Esenin, a altor traducerii de la noi îm- de Maică-Sa, Igor Creţu pre- autorul îşi adresează sie şi nouă, cititorilor, un şir de De exemplu, Ş. Rustaveli e considerat, pe drept, nându-ni-le pe mesele poeţi şi prozatori ruşi, plineşte onorabila vâr- cizează cu nespusă satisfac- întrebări – nişte dezvăluiri privind destinul poetului. mare poet al umanităţii, destin legendar, iar poemul noastre într-o desăvârşi- mai venind către noi cu stă de 90 de ani, ce alta ţie şi tandreţe: era o natură O întrebare retorică alarmantă şi de o sugestivitate său – operă inedită, cu audienţă largă în lume, un tă limbă română. Mai fă- i-am mai putea spune, poetică, o autentică enciclo- deosebită aflăm în această creaţie: imn dedicat omului şi aspiraţiilor lui de libertate, operele lui Ş. Rustaveli, pedie literară, iniţiată în arta Ce poate scrie un poet, frăţie şi dragoste, o lucrare care vede în sentimentul cea şi poezie, şi eseisti- O. Honcear, Ch. Baude- dacă nu: – La încă mul- picturii şi în cea muzicală. rapsozii noi cînd sparg altare, de dragoste provenienţă divină, o creaţie care abor- că – toate foarte bune! –, laire, A. de Saint-Exu- ţi, mulţi ani, majestate! Aceste virtuţi le-a moşte- lăsîndu-i piatra şlefuită dează problema responsabilităţii morale a omului dar a renunţat în favoa- péry şi ale altor scriitori nit din plin şi feciorul ei a laudei ucigătoare pentru faptele sale. Eroii poemului, stăruie eseis- rea acelor minunate tăl- din literatura universală, „Literatura şi arta” – actualul sărbătorit. Darul şi o cunună desfrunzită? tul, sînt o expresie a aspiraţiilor poporului gruzin, expresiei artistice l-a mani- Sub acest text datat 1947-1948 eminentul om iar poemul – cartea de căpătîi a georgienilor. Fiind festat de timpuriu, la numai de cultură notează: „Cu aceste versuri mi-am înche- tradusă în mai multe limbi, se spune în continuare, 15 ani, cînd, elev în clasa a iat destinul poetic şi m-am dedicat în întregime tra- opera provoacă o rezonanţă tot mai vie în conştiinţa VI-a de liceu, a publicat în ducerii artistice”. Poeziile asupra cărora am poposit cititorului din întreaga lume. Ea trăieşte o a doua Miracolele poetice populare revista Licurici (1937, nr. 1) un pic reprezintă natura adevărată a scriitorului Igor tinereţe prin dialogul continuu al ilustrului poet cu Igor Creţu este călătorul romantic prin atâtea tărâmuri O. Honcear, M. Bajan (Ucraina); Ch. Baudelaire proza intitulată Fragment Creţu: gîndire profundă, sinceritate, expresie plasti- lumea. exotice, care readuce farmecul lor într-un vers şi într-o frază de şi A. de Saint-Exupery (Franţa); W. Shakespeare şi R. Burns (An- (dintr-o scrisoare veche). E o revărsare impetu- că, emoţionantă şi antrenantă. În 1996, cînd în republică la noi se sărbătoreau proză puse în tipare clasiciste ale frumuseţii eterne, prototipale, glia); A. Nesin (Turcia); S. Petöfi (Ungaria) etc. A tălmăcit, de oasă de gînduri şi sentimente prilejuite de venirea Omagiatului îi aparţin încă vreo cîteva creaţii 35 de ani de la trecerea în eternitate a marelui pro- platonice (…); împărtăşeşte, deci, credinţa că arta traducerii asemenea, din folclorul ruso-căzăcesc, găgăuz, african, precum şi primăverii. Duioşia se îmbină fericit cu nostalgia versificate care, de altfel, au avut succes la timpul zator Mihail Sadoveanu, Igor Creţu publică eseul trebuie să se bazeze pe inspiraţie, temeinicia construcţiei şi diverse poveşti şi povestiri pentru copii. În colaborare cu teologul că adresantul e departe, pe tărîmuri dominate de lor. Ne referim la poeziile Cînta o fată (tema păcii), Vorbim despre luceferi, fără a ne cunoaşte bine frumuseţe, ca şi arta în genere. şi poetul Nicolae Doru, I. Creţu a tradus, în ultimii ani de existenţă frig şi tristeţe. La cules, Mîndruţa şi Mă cheamă iar… (motive in- abecedarul, în care dezvăluie suferinţele pe care Mihai Cimpoi a URSS-ului, Biblia pentru copii: Povestiri biblice cu ilustraţii. Între 18 şi 33 de ani firea sensibilă a omagia- time). Ultimele două, fiind aranjate pe muzică de le-a îndurat din cauză că nu a acceptat să grifeze Prima ediţie a văzut lumina tiparului la Stockholm (Suedia). tului se ciocneşte de realităţi dintre cele mai crude: compozitoarea Zlata Tcaci, făceau parte din reper- sintagma „traducere din limba română” pe foaia re- Are şi sudul meu personalităţile sale notorii, una dintre ele Igor Creţu şi-a inclus cele mai reuşite tălmăciri în câteva cu- război, foamete organizată, tragice deportări. Poe- toriul cantabil de cîndva. Deşi era evident succesul spectivă a cărţii Mitrea Cocor (1952). fiind poetul şi traducătorul Igor Creţu, omul care vine din satul legeri selective, printre ele: Din poeţii lumii; Să vă spună moşul; ziile Printre salcîmi, Neguri, Negre aripi, Cu mîna autorului, o voce interioară i-a şoptit la un moment Calităţile incontestabile de eseist ale omagiatu- Vladimireşti, com. Găvănoasa, jud. Cahul. Îşi trage obârşia dintr-o Peron teatral; Cântecul soarelui de după nori; Ceaslovul satelor. strînsă sînt nişte mărturisiri amare, sfîşietoare, des- dat că textele cu o atare tematică nu-i exprimă pe lui le aflăm reflectate, de asemenea, în prefeţele şi familie de intelectuali, descendenţi din Munţii Făgăraşului, ca şi Volumul Din poeţii lumii (1969, 1981, 1992), cu peste 500 de pre timp şi soarta oamenilor de atunci. Totalitaris- deplin identitatea spirituală şi poetul şi-a stopat postfeţele cu care a însoţit cărţile de traduceri Pa- oamenii altor localităţi de pe aproape: Giurgiuleşti, Câşliţa-Prut, pagini, face dovada că „generosul talent al lui Igor Creţu, afirmă mul sovietic a supus fiinţele umane la o cruntă tăce- pana. gini de umor (Chişinău, 1980), Micul prinţ (f.a.) şi Slobozia Mare, Cuza-Vodă etc. Tatăl omagiatului, de altfel, în- pe bune Argentina Cupcea-Josu, creează de fiecare dată, în acest re, la închidere dramatică şi tragică în sine. Dispare La întrebarea mea: De ce totuşi, maestre, nu Un nebun pe acoperiş. Proză umoristică universală văţătorul Constantin Creţu, membru al Partidului Naţional-Ţără- locaş al poeziei, propriul său sistem de imagini, plin de prospeţi- sinceritatea în comunicare. „Individul uman trebuie aţi continuat să scrieţi poezii?, mi-a răspuns astfel: (Chişinău, 1997). Umorul, zice I. Creţu, e ca sarea nesc, a fost deputat şi senator de Cahul în câteva legislaturi. me, de farmec inedit şi, totodată, extrem de sensibil în virtutea şi să comunice cu cerurile, cu Dumnezeu, dar fiinţa „Am simţit că degradez ca făuritor de versuri şi mi- în bucate: savoarea unei creaţii, oricît de valoroase, Igor Creţu şi-a început studiile la Liceul B.P. Hasdeu din Chi- păstrarea spiritului poetic al izvorului original”. Apropo de cele vorbitoare a fost deposedată de acest dar sfînt”, am zidit vocaţia poeziei în traduceri”. Îmi permit depinde într-o apreciabilă măsură de prezenţa lui, şinău, pe care îl absolveşte în 1942, urmând pe dată cursurile Şco- spuse, cartea în cauză a apărut la 1996, într-o ediţie comprimată, mi-a spus într-o convorbire marele Om de cultură să inversez întrucîtva întrebarea din titlul articolului optimistă înainte de toate, universal valabilă şi atît lii Militare de Ofiţeri în Rezervă din Bacău. Începând din august la Bucureşti: Din poeţii lumii – Cântecele altora înflorite pe inima Igor Creţu. de faţă: ce fel de poezie ar fi făurit Igor Creţu, dacă de solicitată de toate categoriile de cititori. 1944, cu gradul de sublocotenent, intră în vâltoarea luptelor din mea…, care finalizează cuVersuri proprii de protagonistul nostru, Pare că aştept de la cei ce vin ar fi persistat în acest gen de creaţie? Fireşte, una Date fiind aceste calităţi ale umorului, sărbăto- România, Ungaria şi Cehoslovacia. După război, „ordinul de re- mai exact, patru poeme „salvate printr-un fericit concurs de îm- veşti, consistentă şi interesantă, pe potriva talentului său ritul constată ca regretabil faptul că „literatura de patrieri” al basarabenilor îl readuce la Chişinău, unde absolveşte prejurări (…) în anii de tristă amintire, când pierdeam nu numai Dar pe faţa lor totul mi-e străin, înnăscut. umor a fost şi rămîne o necesitate cotidiană cu bo- Facultatea de Filologie şi Istorie a Universităţii de Stat din Mol- versuri, ci şi destine”. Aceste opuri literare, indubitabil, vin din măşti. Nu ne vom opri la colosala activitate de tradu- gatul şi variatul ei domeniu, în care prozatorii noştri dova, specialitatea Limba şi Literatura Română (1951). Ulterior anii 1940-1948, perioadă după care, în mărturisirea autorului lor, (Printre salcîmi, 1940) cător a maestrului, ea se află reflectată (direct sau se aventurează încă atît de rar!”. Este impresionant termină Cursurile Literare Superioare de pe lângă Institutul de Li- „mi-am încheiat destinul poetic şi am devenit traducător”, unul cu A pogorît între oameni negura şi povara înstrăi- tangenţial) în vreo 40 de materiale diverse ca gen: nivelul de cunoaştere a specificului creaţiei mari- teratură Universală Maxim Gorki din Moscova (1958). literă mare, am adăuga noi. nării: Urcam prin munţi ca două umbre mute, spune profiluri literare, medalioane, studii, articole, recen- lor umorişti ai literaturii universale: J. Thurber, M. Debutează ca poet cu versuri publicate în anii de liceu (în În colaborare cu P. Starostin, I. Creţu este responsabil de al- poetul. Furtuni de întrebări fără răspuns săgetează şi zii, note de lector etc. Este foarte îmbucurător fap- Aymé, C. Ford, S. Grodzieñska, A. Nesin, F. Krivin, revista şcolară Licurici, 1937) şi de studenţie. Dar în anii ’50 ai cătuirea şi editarea almanahului Meridiane: Pagini de literatură răscolesc mereu creierul celor înclinaţi spre medita- tul că pe toate le înrudeşte sentimentul de admiraţie A. Cehov, O. Vîşnea ş.a. secolului anterior, „înţelegând, după E. Nacu-Hotineanu, lipsa de universală, apărut în 1968, 1970, 1972… ţii. Eul liric rătăceşte printre mărăcini şi nuferi. Deşi faţă de arta cuvîntului manifestată de traducător. Cît Opera Micul prinţ este considerată de I. Creţu perspectivă a orientării sale poetice în circumstanţele literaturii Este membru al USM (1952), laureat al Premiului de Stat al surprinde şi o anumită duioşie în privirea condru- priveşte versiunile din poezia universală a spus-o „o poveste modernă cu probleme de o stringentă dogmatice comuniste (nu a fost un cameleon – n.n.), renunţă la Moldovei în domeniul literaturii şi artei (1972), laureat al Pre- meţei sale, pînă la urmă, pelegrinii rămîn străini în foarte reuşit Petru Tudor, autor al unui medalion: actualitate ridicate la înălţimi cosmice privind exis- creaţia poetică, manifestându-se ulterior în exclusivitate ca tradu- miului literar Gheorghe Asachi (1968). Titluri onorifice: Maes- cuget (Neguri, 1945). „Igor Creţu este un poet între poeţii lumii”. tenţa întregii noastre planete, precum şi universul cător”. Aşadar, renunţând conştient la mesajul său poetic, se dedi- tru Emerit al Artei (1986), Scriitor al Poporului din RM (1992). Multaşteptatele unghiuri de cocori din înaltul O latură mai puţin cunoscută a activităţii lui lăuntric al fiecăruia dintre noi”, o operă cu multiple că plenar transpunerii artistice a operelor străine. Astfel, pe par- Distincţii: Cavaler al Ordinului Republicii (1992), medalia Mihai cerului aduc, de obicei, zvon de primăvară, cum Igor Creţu, despre care pînă în prezent nu s-a scris, semnificaţii şi cu un mesaj înalt şi luminos, „valabil cursul a peste cinci decenii, a pus la dispoziţia cititorilor români Eminescu (1999). zice bardul de la Mirceşti: amor, sperare, viaţă. Su- este eseistica. Pe la mijlocul anilor ’60, el scrie un poate mai mult ca oricînd astăzi, în secolul nostru sute de tălmăciri din creaţia multor scriitori de vază din literatura A activat ca redactor la Editura de Stat a Moldovei, consultant fletul tînăr potopit de farmecul şi duioşia primăverii veritabil eseu despre Şota Rustaveli, intitulîndu-l zbuciumat”. Limba acestei capodopere, constată universală, aducându-le la cunoştinţă „într-o limbă a cărei mlădi- literar la Uniunea Scriitorilor, şef de secţie şi secretar general la se doreşte alături de femeia dragă. Alta însă este Acel rege-al poeziei… Lucrarea urma să prefaţeze prefaţatorul, este simplă, aforistică şi emoţionantă. ere şi cursivitate, de la Al. Cosmescu zicere, îl învecinează cu mi- revista Nistru. Ajuns la respectabila-i vârstă, maestrul Igor Creţu atmosfera din poezia Fără tine: nopţi de-a rîndul una din numeroasele ediţii ale poemului rustavelian Aşadar, în persoana lui Igor Creţu se îmbină fe- racolele poetice populare, iar ca varietate lexicală, niciun dicţionar „îşi continuă activitatea literară (revede unele traduceri, scrie pre- cocorii plîng peste streşinile ude, tot ei fulguie în Voinicul în piele de tigru în versiunea românească ricit talentul de poet, de traducător şi cel de eseist. din cele editate nu le-ar putea cuprinde încă”. feţe, comentarii, medalioane despre opere, respectiv despre scrii- cer tăceri amare ca, în definitiv, să înmărmurească a lui Igor Creţu, dar textul, zice autorul, a trezit „bi- Într-adevăr, Domnia Sa este un maestru al cuvîn- A tradus din creaţiile scriitorilor (la început, evident, masiv şi tori din care a tălmăcit), creaţia sa înscriindu-se temeinic în fondul în miezul nopţii, iar ploaia să nu se mai audă de-at- zare obiecţii”. Cui i-a suscitat obiecţii şi de ce? nu tului, care a făcut pentru cultura noastră mai mult preponderent din literatura rusă – n.n.) A. Puşkin, N. Nekrasov, de aur al patrimoniului nostru cultural” (Vlad Pohilă). îta plîns. Cu toată povara anilor 1946-1947, cînd a vom căuta să precizăm, vom spune doar că în 2002, poate decît o instituţie. M. Şolohov, Al. Blok, S. Esenin, F. Tiutcev, A. Cehov, L. Tolstoi, fost scrisă poezia, eul liric se întreabă totuşi în final: la 21 martie, eseul a fost publicat în săptămînalul Vl. Maiakovski, Al. Tvardovski (Rusia), Ş. Rustaveli (Georgia), Dumitru PĂSAT Fără tine, despletită, vor veni pe lume zorii? „Literatura şi arta”. Citit astăzi, găsim în el consta- Dumitru APETRI 6 Literatura şi arta Nr. 12 (3473), 22 martie 2012 UN AGREAT OBLIGATORIU, Preşedintele a fost ales. Ce facem mai departe? „Opoziţia-n debut /Sprijină guvernu-n fine, V. Plugaru (după care acum umblă zeci de 17.00, mă întorceam de la omagierea ma- te strivesc)”, a încheiat ROSTIT DE NOUL PREŞEDINTE Cu sloganul cunoscut: Rău ar fi să fie bine” oameni amăgiţi şi furaţi de el) îi înfierau în estrului Eugen Doga, care a avut loc în sala spectacolul derbedeul (Constantin Tone) fiecare duminică pe hoţii„ de la guverna- de festivităţi a bibliotecii Academiei de Şti- (eu îi devenisem duşma- Îl parafrazez în grai naţional iar gâlceava declanşându-se şi mai avan. re”. Curat murdar, cum ar spune clasicul. inţe din Telecentru, spre sectorul Râşcani, nul nr. 1)), trântind cu pe Vladimir Lenin: orice putere nu Fără grupul socialist al lui Igor Dodon, Nu cred că a mai rămas cineva care în mod urcând în microbuzul nr. 10. Eram sub im- putere uşa microbuzului, face nici o ceapă degerată dacă nu alegerea Preşedintelui devenea o iluzie. Nu onest, fără „enteresuri”, mai crede baliver- presiile frumoase ale acestui minunat eve- demonstrând astfel cine se poate apăra. Piaţa din faţa Pala- din dragoste pentru Alianţă a votat grupul, nelor acestor rataţi, acestor hoituri politice. niment, când peste puţin timp microbuzul este adevăratul stăpân în tului Republicii, unde, pe 16 martie ci fiindcă anticipatele îl transformau în ca- Sincer, mi-i jale de acei tineri „magnifici” este oprit şi în salon a intrat un tânăr cu un acest colţ de ţară. Poate curent, avea loc şedinţa Parlamentu- davru politic. Răgazul pentru încă doi ani ai lui Roşca (de altfel, bine pregătiţi), care copil de aproximativ un an în braţe şi cu ar fi fost luate alte măsuri pentru a-l linişti, lui pentru alegerea Preşedintelui, era în Parlament îi creează posibilitatea de a ar putea pune umărul la scoaterea acestui soţia. Nici nu a intrat bine în salon, că a însă derbedeul era cu un copil mic. Invo- ocupată de dimineaţă de către băieţi mai racola nişte transfugi, parlamentari co- car înglodat în nămol, nu să-i pună bombe. început să se răstească la şoferul microbu- luntar, am făcut o paralelă cu ceea ce putea cu muşchii tari în haine civile, fiind în rol de susţină- munişti. De ce însă televiziunile noastre libere, pen- zului cu înjurături ruseşti (de care suntem să se întâmple a doua zi în timpul alegerii tori ai Alianţei. N-am remarcat printre ei reprezentan- Partidul comuniştilor s-a transformat tru apariţia cărora am luptat atât de mult, îi sătui, auzindu-le permanent în locuri publi- preşedintelui, dacă potlogari de aceştia ar fi te ale sexului frumos. Consider că Alianţa a procedat într-un urlător al străzilor. E în agonie. În bagă atât de mult în seamă? N-aţi privit la ce), învinuindu-l că a aşteptat mult în staţie, participat (dar la sigur că au participat) la excelent, or, obrăznicia manifestanţilor comunişti a opoziţie, nu rezistă timp îndelungat. Alături acest controversat post Publika TV în seara iar microbuzele nu se opreau (lucru greu de mitingul comuniştilor. depăşit orice limită. Era urât de tot, dacă ăstora li se de concurenţi, se dizolvă. De aceea îi instigă de 15 martie din ajunul alegerii preşedinte- imaginat, când ştim cum şoferii de micro- În final, sper că reformele economice, permitea să-i huiduiască pe parlamentari într-un mo- pe rusolingvii locali şi pe proştii naţionali lui cum I. Roşca cu spumă la gură s-a nă- buze opresc oriunde şi oricând, atunci când frânate până acum de această interminabilă ment solemn pentru istoria republicii. Ne făceam de la... lupta de clasă. pustit asupra generalilor Hămuraru, Petri- nu sunt pline, pentru a lua pasageri). La ob- campanie electorală, vor fi relansate. Sper, râs în faţa lumii. Figura a reuşit: puterea a demonstrat Recent, analistul politic Igor Boţan, pe că, Troenco (asta, aşa, în loc de mulţumire servaţia mea de a înceta cu înjurăturile, că colaborarea reală a guvernelor de la Bucu- că se poate apăra. care-l consider un subiect dotat, a inventat o pentru faptul că aceşti combatanţi au apă- nu se află la piaţă, el m-a apostrofat să-mi reşti şi Chişinău, care a demarat recent în- Scriam ceva timp în urmă că se caută Nu vă spuneam eu că Preşedintele va fi ales? Nu prostie genială. Cică Vladimir Voronin se adevereşte rat integritatea statului, al cărui „patriot” citesc ziarul şi să nu mă amestec. Derbede- tr-o fază nouă, se va întări şi va conduce la un preşedinte. În sfârşit, după 717 zile de m-aţi crezut! Realmente, nicăieri n-am scris despre cel mai carismatic comunist din spaţiul post-sovietic. fervent a devenit în ultimul timp), pentru ul nu se liniştea. „Mulî, vas malo uspokoili pregătirea reală pentru aderarea la Uniunea căutări, de analize pe bază de „principii şi aceasta. Pare-mi-se, nici n-am vorbit cu cineva. Ca Motiv pentru care el, unicul, rezistă, ca un logeviv, pe faptul că au decis (în calitate de cetăţeni, v 92-om godu? (Boilor, se vede că nu v-a Europeană prin dezvoltarea infrastructurii valori”, de verificări la testul „ de statali- şi numeroşi moldoveni, prefer să mă declar un erou scena politică. Doamne fereşte! Hai, zic, să-l vindem cum o face şi el în fiecare duminică) să or- fost de învăţătură anul ’92!”, a continuat (un bun exemplu este apariţia celor două tate”, preşedintele a fost ales în persoana post-factum, să-mi afişez calitatea de prezicător ire- ruşilor din Federaţia Rusă. Astfel, Kremlinul va scă- ganizeze şi ei o manifestare de susţinere a acest potlogar sosit de la Tiraspol (am aflat trenuri moderne „Iaşi-Ungheni”, compa- domnului Nicolae Timofti, mulţi ani preşe- proşabil. Adesea, faptele de eroism ale respectivilor pa de propriul partid comunist. Ruşinoasă constatare, alegerii preşedintelui. Îşi dădeau bine sea- din discursurile lui ulterioare). Un domn a rativ cu vagoanele trenurilor noastre care, dinte al Consiliului Superior al Magistratu- conaţionali nu sunt protocolate oficial, nu le depistezi dar trebuie să o reproduc: Voronin are priză exclusiv ma Voronin, Tkaciuk şi Roşca că aceasta le încercat să-l liniştească, adresându-i-se în în opinia călătorilor, sunt adevărate WC-uri rii. Pentru toată lumea trează la minte ziua în vreo stenogramă de la adunare, ba şi martorii ocu- în Republica Moldova. Nu că e puternic, ci pentru strică toate planurile. Iar planurile lor erau limba rusă. „De ce nu vorbiţi cu el în limba ş.a.), accesarea unor fonduri nerambursabi- de 16 martie a fost una luminoasă fiindcă, lari lipsesc. E uşor să fii erou în asemenea situaţii. că el şi electoratul său sunt într-o minte. Asemenea de a strânge din toate colţurile Republicii română? (am observat că derbedeul înţele- le pentru dezvoltarea instituţiilor de menire în fine, după atâta timp a fost ales preşedin- Mai ales când discuţi cu interlocutori naivi, creduli, tandem – mai rar în orice spaţiu. Îs mulţi. Iar şcoala acea adunătură numită „congresul civic” gea româna)” m-am adresat către domnul socială ş.m.a. Este numai un început. tele. Comuniştii însă o consideră zi neagră cam indiferenţi, plasaţi în imposibilitatea de a-ţi ve- noastră naţională are grijă ca numărul votanţilor co- până la orele 14.00 în Piaţa Marii Adunări respectiv. „Vidite, on je rumân. Ezjai v svo- Sper că şi unii stimaţi analişti politici, în calendar. Sunt cam duşi cu pluta dacă rifica curajul. munişti să nu scadă. Reuşeşte. Concomitent, partidul Naţionale, iar apoi să-i aducă în faţa Parla- iu Rumâniu”, a reacţionat prompt potloga- prea activi (cu excepţia dlui Anatol Ţăra- gândesc astfel. Unii comentatori politici, încrezuţi, de sorginte lui Voronin utilizează înţelept serviciile unui prieten mentului pentru a-i intimida pe parlamen- rul. Iar domnului respectiv, pentru a-i „mul- nu) în demolarea Alianţei (culmea, tocmai Speranţele investite în preşedinte sunt stângistă, afirmaseră tranşant că Preşedintele nu va fi grozav de influent: animozităţile din belşug în Alian- tarii care vroiau să voteze preşedintele. ţumi” (în curat stil rusesc) pentru faptul că a AIE-1 şi 2 le-au dat această posibilitate de foarte mari. Îmi dau bine seama că alege- ales. Alţii, mai prudenţi, optau pentru ambele rezulta- ţa-2. Probabil, le va consuma cu lăcomie şi de acum Mobilizarea însă a combatanţilor de vorbit cu el în „omeneasca lui limbă” – ru- a-şi expune liber opiniile. Cine dintre ei rea preşedintelui nu va rezolva toate pro- te: şi da, şi nu. Un pozitiv contopit cu un negativ. Pu- încolo. către generalii Catană, Hămuraru, Petrică, seşte – i-a spus: „Naucites’ govorit’ po-rus- mai avea posibilitatea să apară odinioară blemele acumulate pe parcursul a opt ani ţini înclinau, ezitând, spre un da. Ultimii, din fericire, Lui Nicolae Timofti, Preşedintele ales pe patru a mulţi combatanţi inimoşi de pe platourile ski… Molcite, ot vas voneaet… Mî svoego la televiziunile controlate de Voronin, cu de guvernare comunistă şi a peste doi ani au avut noroc: după interminabile ciondăneli, tărăgă- ani, i s-a creat o şansă excepţională de a rămâne în Coşniţa, Cocieri ş.a.,care ne-au apărat în prezidenta vîbrali, a vî (debililor – n.n) net. excepţia ProTV?), în ostracizarea candida- de pseudoguvernare democratică. Ceea ce nate pe durata a doi ani şi jumătate, avem preşedinte. istoria locală ca politician ce a implementat adevărul războiul Rusiei împotriva Republicii Mol- (Învăţaţi să vorbiţi ruseşte…Şi închideţi-vă turilor la preşedinţie, fapt ce le-a făcut pe însă este clar e că după aproape trei ani de Astăzi electoratul de dreapta seamănă cu Lu- despre Neamul din care a ieşit. Ştiu: îi va fi foarte dova în 1992, le-a stricat toate planurile. gura. Că pute…Noi ne-am ales preşedinte- unele personalităţi notorii, care meritau pe interminabilă campanie electorală e timpul ceafărul lui Eminescu. Dacă, iniţial, acesta credea în greu. Nu-i cunosc tăria caracterului. Voi aştepta răb- Pentru acest lucru merită toată stima. Din le, iar voi nu (era informat bine potlogarul- deplin această funcţie supremă în stat (am să ne apucăm de lucru. Numai derbede- sinceritatea Cătălinei şi era gata să-şi părăsească veş- dător scurgerea celor 100 de zile ca termen de probă. păcate, „Patria îşi aduce aminte de ostaşi n.n.))”. Vă imaginaţi această situaţie ziua în fi avut strictă nevoie în această situaţie de ilor comunişti nu le este a lucra. În stilul nicia în schimbul unei ore de iubire cu dânsa, până la Până atunci mă las mângâiat de câteva fraze ale sale numai atunci când are nevoie de ei, apoi amiaza mare, chiar în centrul Chişinăului? un Vaclav Havel în frunte), să refuze să idolilor lor Lenin şi Troţki, ei vor revoluţii urmă, descoperind-o frivolă, pupându-se cu un alt in- vizând rolul limbii: Noi, băştinaşii, ar trebui mai în- uită de ei”. O singură doamnă a încercat timid să in- participe în acest concurs, vor înceta acest permanente. Cum poţi rezolva stringentele divid sub un copac de tei, a respins-o fără regrete. Şi tâi să învăţăm bine limba noastră. Şi fiecare repre- În faţa Parlamentului oamenii se bucu- tervină, restul au înghiţit găluşca. Se vedea stil păgubos, vor pune şi ei umărul la urni- probleme cu care se confruntă societatea, Alianţa s-a comportat aidoma Cătălinei: una a promis zentant al altei naţionalităţi are dreptul să studieze rau sincer de alegerea, în sfârşit, a preşe- că printre pasageri erau şi ruşi, care însă ar rea carului din loc, care s-a prea înglodat. în primul rând sărăcia, aflându-ne tot tim- în campania electorală, alta a făcut când s-a instalat limba şi cultura ţării sale... Dar, obligatoriu, fiecare dintelui (cum ar face orice om sănătos la fi putut interveni pentru a-i potoli elanul Nu continuaţi să vă comportaţi ca şoferul pul pe baricade? Deja a treia lună în fiecare în jilţul puterii. cetăţean trebuie să cunoască limba de stat, limba cap), iar în Piaţa Marii Adunări Naţionale conaţionalului derbedeu, dar nu au făcut- de troleibuz din bancul ce urmează: „Un sâmbătă (Voronin şi Tkaciuk) şi duminică Meritul principal în alegerea Preşedintelui, fireş- noastră. Deşi a evitat denumirea limbii de stat, m-a istericii Voronin, Cioban, nişte ţaţe bolşe- o. Împreună cu „velikorusul tiraspolean” şofer de troleibuz privea prin retrovizor (I. Roşca şi V. Plugaru) (ultimii doi au re- te, aparţine comuniştilor. De frica revenirii lor la câr- impresionat cuvântul obligatoriu. Vom vedea cum se vice declarau această zi drept zi neagră în savurau plăcerea umilirii noastre. „Acum cum o bătrânică alerga să reuşească să nunţat să mai „mitingheze” atunci când lu- ma statului după un scrutin anticipat, liderii Alianţei, va manifesta cuvântul în sediul Preşedinţiei. Dacă va istoria „iubitei lor ţărişoare”, pe care însă îi înţelegi pe bieţii noştri conaţionali de la prindă troleibuzul. „Va reuşi sau nu va re- mea a încetat să le mai asculte balivernele intuind cu precizie perpesctiva tristă de a-şi petrece fi viguros, aşa cum o cere Constituţia şi verticalita- o scoseseră la mezat în anii ’90. Tiraspol şi din alte oraşe din stânga Nis- uşi”, se gândea şoferul. În momentul când şi să vină să îngheţe în piaţă. De la tribună restul vieţii în răcoarea penitenciarelor, au uitat de tea unui popor, obligatoriu va avea câştig de cauză Voi aduce un caz ieşit din comun, care trului câte au de îndurat de la astfel de po- bătrânica a ajuns, în sfârşit, la uşa trolei- I. Roşca cel cu mâinile curate (dar ceea gâlceavă, s-au unit frăţeşte, obsedaţi de instinctul au- în toate instituţiile şi... pretutindeni, de la Prut până poate fi o simplă coincidenţă cu această tlogari velikoruşi”, m-am gândit eu, adre- buzului, şoferul a închis uşa. „N-a reuşit”, ce a „agonisit” până acum – televiziuni, toconservării. Pacea se va menţine pe un timp scurt, dincolo de Nistru. Salut! problemă, dar care trebuie să ne pună în sându-mă mai mult pasagerilor. „Uviju na a constatat cu regret şoferul”. tipografii, imobile le-a făcut în sudoarea or, în curând instinctul va reveni în faza somnolenţei, gardă. Pe data de 15 martie, pe la orele doroge, zadavliu (dacă îmi mai ieşi în cale, Iulius POPA frunţii sau i-au venit de la Domnul???) şi Valeriu DULGHERU Civilizaţia umană: to be or not to be Nanotehnologiile – provocarea timpului Eugen Doga sărbătorit pe aripile Membrul corespondent Ion Tighineanu, doc- vaziv, la nivel celular în diagnosticarea şi tratamen- tor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, profesor tul diverselor maladii. Actualmente se explorează celui mai frumos vals al secolului XX... universitar, vicepreşedinte al AŞM, pe post şi de intens posibilitatea intervenţiilor la nivel molecular. director al Centrului Naţional de Studiu şi Testare – În contextul celor relatate de Dvs., domnu- La 15 martie Arhiplina Sală de festivităţi a Bibliotecii Ştiin- aceeaşi pianistă are în repertoriu piesa „Concert pentru pian”, de a Materialelor (UTM), este unul dintre specialiştii le profesor, voi aminti că în multe state avansate ţifice „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe din R. Moldova îl George Enescu, inclus în Fondul de Aur al Postului de Radio de primă mărime în domeniul nanotehnologiilor activează centre de excelenţă în domeniul na- sărbătoreşte pe Omul secolului XX, Cavalerul celui mai frumos „Deutsche Weille” din Germania! Urmează la tribună Ion Ungu- din ţara noastră, apreciat în nenumărate rânduri la notehnologiilor. Anume aici se zbat minţile sa- „Vals” al aceluiaşi secol, maestrul-academician Eugen Doga cu reanu şi prezintă un veritabil discurs cu elemente de spectacol, nivel internaţional. În contextul dat, vom menţiona vanţilor, se investesc miliarde de dolari pentru ocazia unui incredibil jubileu – 75 de ani. Răsună imnul „Oma- filozofie, oratorie etc. – cum şi are frumosul obicei Domnia Sa. lucrările privind cercetările savantului şi ale echi- a asigura evoluţia civilizaţiei pe acele baze noi giu”, dedicat Academiei de Ştiinţe din R. Moldova cu ocazie ju- Trece prin biografiile de creaţie, de la importanţa debutului în fil- pei sale, publicate în reviste ISI (cu factor de im- ştiinţifice, la care v-aţi referit. Rezultatele cele biliară în 2006, pe ecran e proiectat un film documentar despre mul „Se caută un paznic”, unde… cei doi erau trei! împreună cu pact). Rezultatele sale foarte promiţătoare au fost mai importante au fost deja apreciate cu primele viaţa şi activitatea marelui artist… Apoi soţii Natalia şi Eugen Mihai Volontir, rememorează momentele de lucru la pian, clipele evidenţiate pe copertele unor prestigioase reviste Premii Nobel. Ce ne-aţi comunica în acest sens? Doga, oficiali ai AŞM, acad. Teodor Furdui şi Aurelian Dănilă, cum s-a născut, „a năboit”, dumnezeiasca, viitoarea „Eternă”, ştiinţifice din străinătate sau clasate în topul unor – Investiţii majore în nanotehnologii, subliniez, Dorin Chirtoacă, Petru Lucinschi urcă în scenă şi îşi ocupă lo- lansează replica despre regretabila noastră realitate: „cum poţi să site-uri internaţionale de specialitate. au loc doar în ultimul deceniu. De aceea, la nivel curile oaspeţilor de onoare… Iar în sală, în rândul întâi – fiica fii talentat şi să nu fii ponegrit?!”, aminteşte de muzica lui Doga Recent, profesorul Ion Tighineanu a prezen- atomic există nu doar un spaţiu enorm, potrivit lui Viorica, nepoţelul Dominic, maeştrii Ion Ungureanu, Margareta la spectacolul „Radu Ştefan, întâiul şi ultimul” de Aureliu Busu- tat o prelegere în faţa studenţilor moscoviţi cu Richard Feynman, ci şi un număr vast de fenome- Ivănuş, Vasile Iovu… Mulţi oficiali, artişti, prieteni, colegi, ad- ioc, montat la „Luceafărul” şi distrus completamente, inclusiv tema „Nanotehnologiile – provocarea timpu- ne care aşteaptă a fi descoperite şi explicate. Prin miratori, ziarişti, reporteri de radio şi televiziune. coloana sonoră, fără posibilitatea recuperării, refacerii ulterioare lui”, în cadrul Programului video „Академия”, urmare, vor urma şi alte Premii Nobel în domeniul Primarul Dorin Chirtoacă îşi rosteşte discursul încă în apro- a muzicii, atunci când a fost interzis spectacolul, ostracizat, sur- retransmisă pe 13 şi 14 martie curent de Cana- respectiv. Aceste fenomene, combinate cu avantaje- pierea imediată a scenei, dar departe de microfon, acad. Teodor ghiunit regizorul şi închis Teatrul „Luceafărul” în formula-i iniţi- lul „Культура” (TV Россия, www.tvkultura.ru/ te îngrijorătoare. Cum ar putea, în continuare, le materiale şi funcţionale prezentate anterior, oferă Furdui, Gheorghe Postică, viceministru al Ministerului Culturii, ală. A amintit de „Eterna”, tema excepţională ce stă la baza mu- news.html?id=950688&cid=6), emisiune ce se civilizaţia umană să supravieţuiască? Să luăm un colosal potenţial ştiinţific şi tehnologic, ceea ce a zicii pentru spectacolul „Biserica Albă” de Ion Druţă, „arestat” o bucură de o mare popularitate nu numai printre în calcul crearea societăţii şi a economiei baza- şi atras acele miliarde de dolari în cercetare, la care perioadă de câţiva ani şi acest spectacol la Moscova, dar salvată milioanele de telespectatori din Federaţia Rusă, tă pe cunoaştere, despre care se discută astăzi în v-aţi referit. muzica foarte ingenios de către autoru-i prin redenumire – „Eter- dar şi din străinătate. Fizicienii de mâine au lume? Dar ce rol le revin în soluţionarea proble- Într-adevăr, investiţiile au adus şi rezultatele na”! Exclamă fericit că doar Eugen Doga, un român de la Mocra, aplaudat în picioare finalul discursului ştiinţific mei date nanotehnologiilor – actualmente dome- scontate. În 2004, grupul de savanţi de la Universi- de peste Nistru, cu circa 300 de ani de jug străin în spate, a avut al fizicianului moldovean, iar aprecierile tele- niu prioritar în evoluţia ştiinţei din lume? tatea din Manchester a descoperit grafenul – o stare ideea unui fantastic balet cum e „Luceafărul” după Eminescu… spectatorilor au promovat prelegerea savantului – Voi repeta câteva cifre şi pentru cititorii noş- alotropică a carbonului. Grafenul are proprietăţi fi- Pe înalte şi meritate note admirative mai iau cuvântul acad. Vasi- nostru în topul emisiunilor difuzate săptămâna tri, expuse în prelegerea „Nanotehnologiile – pro- zice excepţionale, posedând, de pildă, o rezistenţă le Micu, Gheorghe Mustea, iar Gheorghe Perju, directorul Cole- trecută de acest canal. În contextul evenimente- vocarea timpului”. Conform datelor publicate în mecanică de 200 de ori mai mare decât a oţelului. giului „Ştefan Neaga”, a venit împreună cu foarte talentatul elev lor de ultimă oră, i-am adresat câteva întrebări „BP Statistical Review of World Energy” în 2011, Ca urmare, în prezent, numeroase grupuri ştiinţifice din anul I, Pavel Efremov, care a interpretat la acordeon celebrul dlui Ion Tighineanu, cu atât mai mult că pe 22 rezervele de petrol în lume mai ajung pentru 46 de cercetează deja aplicarea grafenului în diverse di- „Vals”. Minunaţi şi copiii de la Liceul „Ciprian Porumbescu”, martie îşi sărbătoreşte ziua de naştere. ani, de gaz natural – pentru 60 de ani, iar rezervele recţii: senzorică, electronică, chimie, termoelectri- viitori mari violonişti, însoţiţi de directorul liceului, Galina Bui- de cărbune se vor epuiza pe parcurs de 100 de ani. citate, biologie etc. Acest boom ştiinţific, creat de novschi, şi pianista Margareta Cuciuc. – Dle vicepreşedinte Ion Tighineanu, aş în- Sunt convins că viitorul civilizaţiei umane, ca şi în descoperirea grafenului, a fost apreciat cu cea mai Maestrul Vasile Iovu, în excepţional duet de o viaţă! cu ma- cepe acest dialog cu următoarea întrebare: este formula shakespeariană – to be or not to be – va înaltă distincţie la care pot râvni savanţii din lume: estrul Eugen Doga, au interpretat, la solicitările maestrului Ion complicat să te prezinţi în faţa unor studenţi sau depinde anume de dezvoltarea tehnologică. Ea ne în 2010 profesorii Andre Geim şi Konstantin Novo- Ungureanu şi ale sălii, piesa „Eterna”… doctoranzi străini? Mi s-a părut ca aţi trăit nişte poate oferi expres soluţii referitoare la modul în siolov, autorii lui, ambii de origine rusă, au primit aduc înalte aprecieri, ex-preşedintele Petru Lucinschi propune Omagiatul Eugen Doga, în luarea sa de cuvânt, a mulţumit emoţii puternice. Cine mai figurează printre au- care necesităţile umane pot fi menţinute în echili- Premiul Nobel pentru „experimente inovatoare re- ca Eugen Doga să fie „ocrotit” pentru că a făcut foarte multe celor prezenţi, explicând că muzica-i este sinceritate, mai întâi torii ciclului de lecţii de la Canalul „Культура”? bru, odată cu epuizarea resurselor naturale şi creş- feritoare la materialul bidimensional grafen”. pentru „cultura acestui neam”, susţine că artistul este o excepţie de toate, inspirată din creaţia populară, din folclorul „şlefuit de – Pot să mă consider profesor invitat cu experi- terea numărului populaţiei. Apropo, dacă în prezent – Să revenim la ale noastre. Într-o ţară săra- valorică şi că „nu s-a lovit în el ca în Vieru, Druţă…” Victor Ghi- enţă. Am prezentat numeroase referate la forumuri avem 7 mlrd de oameni pe Terra, apoi în 2050 nu- că, cu mijloace modeste, menţinem încă vie fla- laş „schimbă arcuşul” discursurilor oficiale pe tezele unui studiu ştiinţifice internaţionale în SUA, Japonia, Germa- mărul lor va atinge cifra 9 mlrd!!! Vă imaginaţi ce căra cercetării. Cum credeţi, care sunt perspec- riguros, Aurelian Dănilă îşi aminteşte perioada când omagiatul nia, Franţa, Marea Britanie, Canada şi în alte ţări, situaţie alarmantă se creează pentru populaţia de pe tivele noastre în acest domeniu, fără de care un venea la Radio Naţional cu sărbătoarea unei noi piese, evocă am ţinut conferinţe şi în faţa studenţilor şi docto- planeta noastră: va supravieţui sau nu? stat nu poate prospera? nume de mari profesori, printre care e şi David Gerşfeld, venerat ranzilor în multe state ale lumii, ceea ce confirmă Experienţa şi intuiţia îmi permit să afirm că – A investi în ştiinţă şi tehnologii înseamnă a de Doga, adună nume de personalităţi marcante – şi admiratori faptul că am trecut peste bariera emoţiilor. Totuşi, anume nanotehnologiile vor servi drept pârghie de investi în viitorul ţării. Această axiomă este cu- ai muzicii Protagonistului, trece în revistă, împreună cu sala, ce- în faţa studenţilor moscoviţi am trăit emoţii deose- bază în soluţionarea problemelor civilizaţiei uma- noscută ca fiind motorul de evoluţie al omenirii, în lebrele filme ale lui Emil Loteanu, logodite cu muzica lui Eugen bite, deoarece ştiam că emisiunea va fi retransmisă ne. Drept argument, mă voi referi la unele priori- ansamblu. Republica Moldova, limitată în materii Doga… Maestrul Constantin Rusnac „o invită” pe Margareta publicului de milioane de telespectatori ai Canalu- tăţi ale lor: nanotehnologiile permit utilizarea unei prime şi surse tradiţionale de energie, ar trebui să se Ivănuş la un excepţional tangou, interpretând la pian muzica sa, lului TV „Культура” din Federaţia Rusă. Printre cantităţi infime de materie pentru proiectarea unor orienteze spre dezvoltarea potenţialului intelectual scrisă în locul… maestrului Doga, care nu era de găsit, „dansa”, invitaţii emisiunii „Академия”, figurează astfel de nanodispozitive cu funcţii superioare celor ma- uman în scopul atingerii unei ascensiuni ştiinţifice probabil, cu o aleasă Melodie… Aceeaşi excepţională interpretă personalităţi ştiinţifice notorii ca acad. Jores Alfe- croscopice. Pe de o parte, avantajul lor funcţional şi tehnologice. a dăruit omagiatului şi sălii cântecul fără de vârstă „Codrii mei rov, laureat al Premiului Nobel în domeniul fizicii, constă în dimensiunile nanoscopice care pot fi ma- În prezent, graţie eforturilor susţinute ale Aca- frumoşi”. Vladimir Axionov, prorector AMTAP, cu o deosebită prof. Serghei Kapiţa, acad. Vladimir Skulaciov, bi- nipulate la diverse nivele – de la integrarea într-un demiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, am reuşit eleganţă „schimbă arcuşul” prea dulce al muzicii şi amintirilor milenii”. „Am încercat, dar n-am găsit ce e Taina, Codul genetic, ochimist, acad. Konstantin Skreabin, bioinginer, şi chip minuscul până la utilizarea lor în calitate de să ne asociem cu succes la Programul Comunitar pe necesara teorie a muzicii şi prezintă un studiu despre romanti- acel CIP al Creaţiei, care ni se dă în clipa când suntem concepuţi mulţi alţii. nanoroboţi. Pe de altă parte, nu poate fi neglijat şi Cadru 7, integrând astfel sfera cercetării şi inovării cii Doga, Loteanu, Volontir, despre interpretările soliştilor Maria de părinţi”; „Totul este taină, Dumnezeu este foarte econom şi – Cred că i-aţi intrigat pe tinerii moscoviţi, avantajul economic al nanotehnologiilor: în loc de din ţară în spaţiul european. Urmează să ne impu- Bieşu, Mihai Munteanu, Sofia Rotaru, Maria Codreanu, Ludmila zgârcit…”, explicând că poţi obţine lauri doar prin muncă, dăru- citând afirmaţia profesorului american Richard un dispozitiv macroscopic pot fi realizate, la acelaşi nem la scară europeană şi prin produse competitive Mişov, Anastasia Lazariuc, Nadejda Cepraga, Ion Suruceanu, ire şi consecutivitate, sunetele muzicale fiind… stocate exact ca, Feynman, expusă în pragul dezvoltării nanoteh- preţ, milioane de nanodispozitive. cu o valoare adăugată majoră. Promovând pe par- Iurie Sadovnic, Ştefan Petrache, regretatul acordeonist Mihai odinioară, „literele tipografice în lădiţe”, şi crede că „Dumnezeu nologiilor şi care s-a dovedit a fi profetică în sen- Iată, bunăoară, cum este tratat unul din cele mai cursul ultimilor ani o imagine bună a Republicii Bătrânu, Ana Strezev, Iosif Kobzon, Gheorghe Mustea, Mihai vrea să extindă plăcerea descoperirii Tainei pentru o durată cât sul că la nivelul atomilor există un spaţiu enorm. intens discutate subiecte ale omenirii – energetica. Moldova în domeniul nanotehnologiilor, sper să re- Constantinescu, Ion Popescu-Gopo… Despre colaborările cu mai mult posibilă”, dând posibilitatea artiştilor ancoraţi în că- – Această afirmaţie nu poate să nu impresione- Problema respectivă ar putea fi soluţionată prin in- uşim să atragem investiţii serioase. Primele granturi Ion Ungureanu, Ion Druţă, Andrei Strâmbeanu, Grigore Vieru… utarea Tainei Divine să creeze, şi prin acest act să facă lumea ze, cu atât mai mult că ea a fost pronunţată pentru termediul nanotehnologiilor eficiente de scindare a de la Comisia Europeană şi contractele economice Ne mai amintim şi noi de unii sau alţi interpreţi, scuze pentru mai frumoasă, concluzionăm şi noi… S-a referit Maestrul şi la prima dată în anul 1959, anume atunci când civili- moleculelor de apă şi colectarea hidrogenului, care, semnate ne inspiră în acest sens optimism. accidentale omiteri… Acad. Mihai Cimpoi vine, de data aceasta, proaspăt desfăşuratul „Eurovision”, iar noi rămânem cu uimirea zaţia umană era preocupată de cucerirea cosmosu- de altfel, este un purtător de energie. Cercetări în – Dle profesor, felicitări cu prilejul zilei Dvs. pe lângă bucuria teoriei criticii şi completările la biografia săr- întrebării: Cum de tinerii şi talentaţii interpreţi nu apelează la au- lui şi predomina convingerea că în spaţiul extrate- domeniul respectiv sunt în curs de derulare la Insti- de naştere. Vă urez multă sănătate şi noi reali- bătoritului şi a valoroasei sale opere, cu propria bucurie, anun- toritatea internaţională a compozitorului Eugen Doga, cunoscut restru există un spaţiu enorm. tutul de Chimie al AŞM. zări în cercetare, să trăiţi mereu satisfacţia îm- ţând că fiica sa, Raluca Cimpoi-Iordache, pianistă şi profesoară chiar pe toate meridianele şi paralelele în materie de muzică! Nu – În lume se epuizează resursele naturale. Un alt exemplu elocvent îl constituie aplicarea plinirilor. La mulţi ani! de pian la Academia de Muzică din Bucureşti, a ocupat relativ vor cu tot dinadinsul să câştige şi să aducă acasă Evenimentul?!! Totodată, creşte vertiginos numărul populaţiei nanotehnologiilor în medicină. Ele permit savanţi- Interlocutor: Tatiana ROTARU recent locul I la Concursul Internaţional al Pianiştilor din Austria, Elena TAMAZLÂCARU pe Terra. În acest sens, aţi adus şi date concre- lor din domeniu de a interveni expres, în mod nein- Imagine de Vladimir COLOS interpretând piesa „Sonet” de Eugen Doga! La moment fie spus, Nr. 12 (3473), 22 martie 2012 Literatura şi arta 7 la o aniversară Ana Guţu: „Un poet poate să fie, fără să-şi trădeze Valenţele socio-poltice ale limbii vocaţia definiţia, un luptător” Problemele privitoare la limbajul uman s-au vind funcţionarea limbilor, care a fost adoptată de un bilingvism. Diriguitorii de la Moldova-gaz aflat în centrul preocupărilor savanţilor-filozofi, încă în perioada URSS (1989), lege care pro- vorbesc doar o singură limbă, limba rusă, or ga- – Cum se împacă poeta, lingvista, profesoara, eseista Ana perioadă al totalitarismului sovietic. Cu siguranţă vom avea, şi alte ale filologilor şi ale oamenilor de cultură din movează un bilingvism dezechilibrat, care nu se zul înseamnă totul pentru economia Republicii Guţu cu politica, adică poetica şi politica ce casă fac? premii Nobel pentru literatură pe care le vor obţine scriitorii români. cele mai vechi timpuri. Or, la rândul său, limba- mai potriveşte cu evoluţia puterilor exercitate de Moldova. – Constantin Noica are un eseu filosofic cu titlul „Despre lăută- - Am „lucrat” vara trecută cu un elev de la Liceul „Gheorghe jul şi limba propriu-zisă a membrilor unei soci- limba română în Republica Moldova pe dimen- În continuare, analizând componentele pu- rism”, în care acuză unele personalităţi cărturare din istoria civilizaţiei Asachi” din Chişinău după versurile Dvs. etăţi umane sunt nemijlocit legate şi de politicul siunea culturală şi mai ales socială” (ibidem). terii culturale a limbii (comunicarea, teatru, româneşti de proliferarea activităţilor care i-au plasat în spaţii de cre- Era vară, era torid şi elevul a acceptat să lucrăm versul... acestora. Studiul Confusio identitarum, semnat Analizând părţile componente ale puterii poli- cinema, muzee, educaţie), autoarea constată şi aţie foarte diferite. Uneori am impresia că sunt şi eu un fel de lăutar Când să aşteptăm în timpul apropiat un volum nou de versuri de dna Ana Guţu, vine să completeze un gol ce tice a limbii (mass-media, TV, radio, internet, remarcă doar un singur progres incontestabil al în căutarea mai multor sensuri existenţiale, care ar contribui la mersul pentru copii? se lasă simţit de mai multă vreme în delicata şi cinema, discursuri şi atitudini politice, texte de limbii române – în sistemul educaţional din RM. înainte al lucrurilor în societate. Aceasta nu înseamnă că sunt mulţu- - Cred că după ce mă retrag din politică şi voi avea grijă de nepoţi. sensibila problematică legată de lipsa unei teorii lege) autoarea constată că puterea politică a lim- Or, şi la acest capitol ne confruntăm cu o serie mită de rezultatul activităţilor mele, mereu am avut senzaţia că există Cu siguranţă voi face şi alte volume de poeme pentru copii şi neapărat politice glotice coerente şi adecvate în spaţiul bii române faţă de puterea politică a limbii ruse de impedimente care conduc în mod inevitabil la loc pentru mai bine. Un lucru este cert: orice activitate necesită timp, bilingve – în română şi franceză, deoarece francofonia este nu doar basarabean. este departe de a fi echilibrată în raport cu reali- un dezechilibru al limbii române şi o favorizare proiectul meu profesional, ci şi un alter ego prin care îmi realizez ne- Un interes aparte prezintă capitolul dedicat tatea demografică naţională. Astfel, toate textele a limbii ruse. Drept exemplu este cinematografia cesitatea de apartenenţă la marile civilizaţii europene, concomitent cu importanţei puterii pe care o exercită limba într- de legi sunt bilingve, mai mulţi funcţionari pierd din Republica Moldova. Filmele, fiind impor- cea românească. un stat şi raporturile acesteia (ale limbii) cu di- timpul în parlament şi prin ministere traducând tate din Federaţia Rusă, de regulă, sunt dublate – Vreau să Vă întreb cu sinceritate naivă, dar doresc un răs- versele tipuri de putere exercitate într-o societa- legile şi ordonanţele în limba rusă pentru un nu- în rusă şi aceasta în pofida faptului că tinerii de puns ne-naiv, „Alianţa (AIE) mai este vie? te, cu specificarea fiecăruia din acestea. Pentru a măr infim de funcţionari (inclusiv parlamentari!) astăzi posedă fără dificultăţi engleza şi franceza. - Vorba marelui politician şi diplomat român Nicolae Titulescu: ilustra în mod concret şi convingător puterea (in- care nu cunosc (şi nu vor să cunoască) limba ofi- Ne întrebăm de ce nu s-ar proceda la fel ca în există prieteni, există duşmani şi există parteneri de coaliţie. AIE nu fluenţa) limbii în raport cu diversele puteri care cială a statului, limba română. Sunt bani (banii cazul cinematografiei din Ţară (din România), face excepţie, este un mariaj de convenienţă care trebuie să permită îşi manifestă în mod direct influenţa la nivel pan- contribuabililor) aruncaţi în vânt, pentru a sati- unde filmele nu se dublează, ci rămân în original RM să meargă mai departe, în pofida unui sistem post-totalitar peri- societal, autoarea distinge mai întâi principalele sface orgoliile şi ambiţiile unor şovini rusofoni. (în engleză, franceză, spaniolă, italiană ş.a.). mat, care opune rezistenţă la tot ce e novator. Concluzia: AIE este vie, tipuri ale acestora, şi anume: puterea economică, O altă componentă a puterii politice – presa, Vorbind despre componentele puterii soci- şi dă Doamne AIE să tot fie, în caz contrar, RM va derapa spre nicăieri. puterea politică, puterea socială şi puterea cultu- audiovizualul, internetul, de asemenea, repre- ale a limbii (diviziune pe sociolecte, coeziune – Ce înseamnă pentru Dvs. cifra odioasă pentru românii din rală. Pentru fiecare din aceste tipuri de raporturi zintă un exemplu pregnant al dominaţiei limbii interetnică, integritate şi unitate), autoarea con- efort, sacrificiu şi investiţie intelectuală majoră. Basarabia - 1812: mai suntem colonie ori ba? şi părţi componente ale acestora în studiu sunt ruse: numărul ziarelor şi al revistelor în limba stată că doctrina statului-naţiune nu poate fi de – Cine va învinge până la urmă: Ana Guţu cercetătorul ling- - În 1812 Basarabia a fost anexată de Rusia ţaristă, 200 de ani de prezentate mai multe grafuri ilustrative în culori. rusă, numărul canalelor de televiziune şi radio actualitate, mai ales în cazul (şi în condiţiile) vistic prin excelenţă, eseista ori sensibilul poet? colonizare şi deznaţionalizare forţată nu au trecut fără urmă. Populaţia Un graf aparte este dedicat separării puterilor este net superior numeric faţă de respectivul în Republicii Moldova: „puterea socială a limbii – – Scrisul este o predilecţie a mea, atât cercetarea lingvistică, cât RM, în marea sa majoritate, se află într-o rătăcire identitară fără prece- în stat (legislativă, executivă, juridică şi presa). limba română. Nici la capitolul puterea econo- consideră autoarea – constă în capacităţile sale şi eseistica, dar şi poezia ţin de scris. Verba volant, scripta manent, dent. Atâta timp cât nu vom rezolva problema noastră identitară, atâta Primul graf ilustrează raporturile pe care le are mică a limbii limba română nu este la ea acasă. de a asigura integrarea socială a indivizilor într-o au spus romanii şi din această perspectivă sunt părtaşa literei scrise timp cât nu ne vom asuma românismul ca idee naţională în RM, acest limba cu cele patru puteri fundamentale de care Să ne amintim de scopurile strategice pe termen societate dată şi de a evita excluderea ca formă în detrimentul verbului rostit prin discursuri şi dezbateri evanescente. stat este sortit să rămână prada unei instabilităţi permanentizate, din dispune o societate statală. Autoarea studiului lung ale părinţilor fondatori ai URSS, care au a discriminării.” (p. 107). Deşi limba română, în – Ana Guţu şi „criticii” mari şi mici de la reviste, cotidiene, care nu se va ieşi decât printr-un exod masiv al tinerilor. specifică faptul că limba are autoritate (= pute- planificat în mod intenţionat economiile celor 15 pofida atâtor şi atâtor vicisitudini şi vitregii prin săptămânale cum se împacă ei, mai ales la capitolul valoare şi – Să revenim un pic la poetică, la literatură. Care sunt poeţii re) extrinsecă din punctul de vedere al raportului care i-a fost sortit să treacă de-a lungul veacu- nonvaloare? şi operele la care Vă întoarceţi mai ales atunci când aţi avut ceva său cu puterea politică şi cu puterea culturală/ rilor, a supravieţuit şi nu a fost asimilată (ca în - Nu îmi pun mintea cu „scribii” mărunţi, care-şi vând conştiinţa greu de surmontat? civilizatorie, iar raportul limbii cu puterea eco- cazul mai multor limbi de pe glob), „componen- pentru trei parale. De când sunt persoană publică, am devenit deseori - Mai multe nume din literatura universală au constituit sursele de nomică şi socială este de natură intrinsecă. Or, tele puterii sociale ale limbii române în Repu- subiectul unor atacuri nejustificate de cea mai joasă speţă. Nu-mi pun referinţă în diferite perioade ale vieţii. Capodoperele literaturii france- anume caracterul extrinsec al autorităţii politice blica Moldova sunt dezechilibrate la capitolul mintea cu grafomanii venali, toate cărţile şi activităţile mele sunt în- ze m-au captivat îndeosebi - Voltaire, Stendhal, Maurois, Maupassant, a limbii ruse (coerciţia acesteia) continuă să se comunicare interetnică. Perfecţionarea acestui corporate la capitolul valori, şi nu ieşirile isterice realizate la comanda Sartre, Camus, din nume mai recente Anne Golon, Marguerite Duras, manifeste şi în prezent, chiar şi după 20 de ani segment va lua mult timp pentru a inversa balan- cuiva. Colette. În ultimul timp citesc textele lui Cioran, Dan Puric, Gabriel de independenţă a Republicii Moldova. Astfel, ţa şi a face ca limba română să devanseze limba – În ultimul timp mai mult sunteţi „politizată” decât poetiza- Liiceanu, Andrei Pleşu şi Horia Roman Patapievici. caracterizând raportul dintre puterea politică şi rusă la capitolul dat” (116). tă. Am folosit aici o îmbinare cu iz antonimic care vă este dragă. – Aveţi ceva realizat, despre care aţi dori să le spuneţi cu voce limbă, autoarea constată că, în pofida faptului Ţin să subliniez încă o dată că lucrarea de Cum vedeţi viitorul poeziei, viitorul literaturii în general. tare şi fermă celora care Vă „oponentizează”, că adevărul e pri- că 80 % din populaţia Republicii Moldova sunt faţă reprezintă un studiu sociolingvistic de va- - Activitatea politică necesită şi ea spirit poetic. Bogăţia vocabu- etenul Dvs.? vorbitori de limba română (5,8 % - ruşi, 11 % - loare care trebuie să devină o carte de căpătâi nu larului, pe care am moştenit-o din mirifica limbă franceză, îmi este de - Fiecare cu adevărul său. Numai că cei cu care mă confrunt în ucraineni, 2 % - găgăuzi ş.a.), limba română se numai pentru sociolingvişti, ci, mai ales, pentru folos atunci când concep un discurs argumentativ spontan sau unul dezbateri ideologice orbecăiesc în întunericul minciunii, minciună poate considera doar parţial la ea acasă din punct tânăra generaţie din Basarabia înstrăinată, care republici-„surori” (inclusiv a RSSM), ca acestea bine chibzuit, pentru a fi prezentat în instituţiile politice europene sau care a fost organizată intelectual în imperiul sovietic. Aceşti „rătăciţi”, de vedere politic: „Importanţa limbii ruse în RM trebuie să ştie şi să conştientizeze cine suntem şi să fie completamente dependente de Federaţia academice internaţionale. Poezia şi literatura sunt miezul atitudinilor fie că sunt produsul unei educaţii şovine şi au preferat să se asocieze persistă prin inerţie, având câştig de cauză în faţa care este adevărul ştiinţific despre limba şi iden- Rusă. Astfel, pe bună dreptate, autoarea aduce şi acţiunilor noastre. Dacă omenirea ar fi mai cultă, ar fi mai cărturară, unei ideologii perimate, fie că sunt nişte profitori oportunişti, care, ser- limbii române, în pofida faptului că rusa e vorbi- titatea noastră naţională. drept exemple de dominaţie a limbii ruse la ni- ar citi mai mult, cu siguranţă ar exista mai puţine războaie, mai puţine vind o ideologie, îşi construiesc imperii financiare. tă şi utilizată ca prima limbă de comunicare doar velul mai multor companii deţinătoare de mono- cataclisme umanitare. Dacă chiar va rămâne ceva după un eventual - Şi ultima întrebare: Sunteţi cu adevărat un patriot al Basara- de 16 % din populaţie (p. 95). Şi aceasta datorită Ion DUMBRĂVEANU poluri în interiorul cărora nici nu poate fi vorba sfârşit al lumii, cred că va fi arta şi literatura, inclusiv poezia. biei, dar şi al neamului românesc (nu Vă flatez deloc). Când vom fi existenţei unei legi neghioabe: deja obsoletă pri- Universitatea de Stat din Republica Moldova - Cum credeţi, de ce românii nu au până în prezent nici un la- un Dor, o Ţară, un Popor? ureat al Premiului Nobel în literatură şi cînd, după părerea Dum- - Noi suntem un Dor, o Ţară şi un Popor, însă mai există nişte neavoastră, am putea să-l avem? frontiere şi formalităţi pasagere. Sper că provizoratul lor nu va dura - Herta Müller este scriitoarea germană de origine română care a prea mult, aşteptăm masa critică ce trebuie să se formeze în RM pentru UN INTELECTUAL DE MARCĂ a duce la bun sfârşit misiunea ce revine fiecăruia din adevăraţii inte- obţinut Premiul Nobel pentru literatură în 2009. Animalul inimii (tra- Marca unui intelectual sunt incontestabil cărţile pe care le pune în cir- Conceptul de dezvoltare strategică a Facultă ii Limbi Străine, dezvoltă lectualii din RM – oricare ar fi viziunile lor politice. Aşa să ne ajute ducere de Nora Iuga, an de apariţie: 2006, Colecţia FICTION LTD) culaţie, conceptele pe care le lansează, experienţa pe care o pune la dis- i perfec ionează curriculumurile pe discipline în bază de finalită i i Bunul Dumnezeu! - roman premiat în 1998 cu prestigiosul International IMPAC Dublin poziţia comunităii şiinţifice. Din acest punct de vedere vom remarca că competen e - adevărat ghid în ac iune pentru țceilal i colegi universitari. Literary Award. Să nu uităm că spaţiul românesc a trecut prin dificila A dialogat: Ion MANOLI, prof. univ. doamna Ana Guţu vine regularitate cu cărţi noi. Astfel, un eveniment inte- ș Astăziț Universitatea Europeană la început de mileniu are de înfruntatț ș lectual ce a îmbogă it colec ia de carte a bibliotecilor din RM i nu numai, multiple provocări:ț diminuarea finanț ărilor din parteaț statului, dezvol- ”ECRITS TRADUCTOLOGIQUES – SCRIERI TRADUCTOLOGICE ” – a fost prezentarea cărţii Doamnei Ana Gu u Universitas Europaea. Volu- tarea fulminantă a noilor tehnologii informa ionale care pun la îndoială mul în cauză este unț summumț a tuturor contribu iilor autoareiș în favoarea esen a universită ii, dezechilibrul demografic,ț care face să descrească O ABORDARE ÎN SPIRITIUL GEOMETRIEI GÂNDIRII reformei sistemului de învă ământ superiorț din Republica Moldova. popula ia tânără i să crească popula ia adultă,ț integritatea cercetătorilor, Specificul scrierilor ştiinţifice ale de Ana Guţu atunci când elaborează o masterat şi doctorat. Demersul investigativ al Anei Gu u are fundamentț metodologic so- guvernanț a i calitateaț proceselor etc. Fiecare din aceste subiecte poate Doamnei Ana Guţu, cunoscând şi alte cercetare pe anumite teme, fie (socio) În concluzie, aş vrea să recomand tu- lid: de la general la particular.ț Inspirându-se din experien a universitară constituiț obiectulș unor cercetări fundamentaleț în domeniu. Cartea Do- publicaţii ale autoarei, constă în capa- lingvistice, traductologice sau didactice. turor cercetătorilor, care sunt interesaţi europeană, dar i nord-americană, Anaț Gu u lansează principiile de amnei Anaț Guș u Universitas Europaea e un prilej de reflec ie i un im- citatea de a fundamenta ideile sale no- Această metodă interesantă, care nu este de filosofia limbajului, să consulte cartea bază ale managementului calită ii proceselor universitare,ț devenind bold pentru tinerii cercetători pasiona i de management educa ional. Lu- vatoare prin desene, scheme, ce par a nici inginerie lingvistică, nici lingvistică Doamnei Ana Guţu ”Ecrits traductolo- i autoarea sistemuluiș de asigurare a calității la Universitatea Liberă crarea va constitui,ț ca i alte publica ii ale autoarei, o sursă tiinț șifică, dar descinde la prima vedere din geometria computerizată, aş numi-o geometrie a giques – Scrieri traductologice ”, care, cu Interna ională din Moldova, subiectț căruia i-a consacrat anterior alte i pragmatică pentru doritorii de a seț documenta în materie deț reformă euclidiană. Autoarea le numeşte grafe, gândirii sau geometrizare a gândirii. Me- siguranţă, îi va inspira în studiile lor şi douăș căr i – Gestionarea calită ii proceselor universitareț la ULIM (2007) universitară, managerialăș i curriculară.ț ș ț graf semnificând, printre altele, ”model toda este originală, încă nu e brevetată, le va permite să înţeleagă în detalii une- i Manualulț managementului calită ii la ULIM. (2007). Aplicând ș Elena PRUS, matematic figural care permite vizuali- cu siguranţă, în Republica Moldova, ar fi le fenomene şi mecanisme ale limbii ca experiența propriilor itinerareț didactico- tiin ifice realizate în centrele ș doctor habilitat, ULIM zarea şi stabilirea ordinii logice a legă- şi o sugestie pentru autoare să o breve- mijloc de comunicare interculturală şi nu universitareș europene i nord-americane,ț Ana Gu u elaborează i publică turilor dintre elementele componente teze ca şi metodă de cercetare. Din câte numai. ț ș ț ale unui sistem sau dintre operaţiile şi ştiu, Doamna Ana Guţu utilizează pe larg Pierre MOREL, ș ț ș fazele unui proces”. Anume această de- această metodă inclusiv în ghidarea cer- Doctor, prof. univ., AVIS RARA finiţie a grafului este exploatată pe larg cetărilor studenţilor săi la ciclul licenţă, Universitatea din Otawa, Canada Ana Guţu este, cu certitudine, o prezenţă fasci- În plus, Departamentul Informaţional-Bibliote- educaţională. nantă în arealul cultural, ştiinţific, social-politic al conomic al ULIM a elaborat o ediţie biobibliogra- Conducerea ULIM, în persoana rectorului spaţiului carpato-danubiano-pontic, impresionând fică selectă Ana„ Guţu – avis rara in creationem acad. Andrei Galben, vicerectorilor dr. Viorelia prin tenacitate, spirit deschis inovaţiei conceptu- ad infinitum”. Moldovan-Bătrânac şi dr. hab. Nicolae Ţâu, i-au Laudatio pentru o femeie ale, impunându-se prioritar graţie firii vizionare Lansarea respectivelor titluri, toate de o ţinută conferit omagiatei cea mai înaltă distincţie a uni- Evenimentul din13 martie 2012 de la ULIM, lansarea volu- tribuţii publicistice ale jubiliarei, marcate de sentimentele profund de excepţie, lucidităţii omniprezente în “miezul intelectuală impecabilă, vine să încununeze o fru- versităţii – „Ordinul ULIM”, o asemenea decizie mului Libertatea creaţiei la feminin, In honorem Ana Guţu (Editu- umane: dragostea de mamă şi de neam. de foc” al evenimentelor cruciale pentru destinul moasă vârstă a profesorului universitar Ana Guţu, fiind adoptată în unanimitate de către Senatul in- ra ULIM, ISBN 978-9975-101-72-1, 508 pag.), a ţinut să pună Capitolul Feminismul în societate (p. 133) cuprinde contribuţii ţării noastre. Experienţa pilduitoare a înaintaşilor vârstă recent atinsă şi încărcată cu multiple şi re- stituţiei. în valoare personalitatea profesorului universitar, doctor, prim fundamentale în domeniul feminismului ca dimensiune a cercetări- este re-adusă de Ana Guţu în matricea autohtonă marcabile roduri de natură artistică, ştiinţifică şi E.S. Marius Lazurcă, Ambasadorul Extraor- vice-rector ULIM, deputat în Parlamentul Republicii Moldova lor socio-umane contemporane adunînd contribuţii a unor nume no- a transformărilor social-politice prin intermediul culturală. dinar şi Plenipotenţiar al României în Republica – veritabil model de angajament profesional, responsabilitate, torii – François Rastier, Anne-Marie Houdebine-Gravaud, Antoine temperamentului echilibrat, profund pansiv, mun- Moderatoarea evenimentului prof.univ. dr. hab. Moldova a mărturisit că manifestă o simpatie autenticitate, creativitate şi forţă morală. Kouakou, Gerardo Bolado, Ramon Guttierrez ş.a pe care, dealtfel, cii fără de preget. Sintagmele cunoaşterii/discer- Elena Prus, director al Institutului Cercetări Filo- aparte faţă de fascinanta personalitate a doamnei Structurat în mai multe capitole: Personalia Ana Guţu, Contri- jubiliara i-a cunoscut personal şi a colaborat cu diferite ocazii. logice şi Interculturale Ana Guţu, menţionând în mod distinct vigoarea, buţii speciale Ana Guţu, Axis Mundi, Feminismul în societate, Cre- Capitolul Creaţia la feminin (p. 279) închee volumul cuprinzînd (ICFI) a ţinut să sublini- clarviziunea, spiritul doct, polemic, puterea năval- aţia la feminin volumul pune în dezbatere genericul anunţat prin contribuţii inedite din diferite spaţii – francofon, românesc ş.a. care eze că astăzi se derulea- nică de concentrare şi de triere a beneficului de ma- implicarea unui vast areal geografic (Franţa, Canada, Italia, Spania, reliefează personaje, prototipuri şi modele feminine punînd în valoa- ză o acţiune savantă ex- lefic, analiza echidistantă, firea lirică debordantă a România, Coasta de Fildeş, Camerun ş.a) şi a unor contribuţii notorii re emanciparea feminină, puterea de expresie şi de creaţie la feminin trem de importantă, de omagiatei. - F. Rastier, G. C. Gémar, J. Durrieu, G. Bolado, A. M. Houdebine- în varii domenii, sugerînd implicit puncte de tangenţă cu identita- elită, ţinând cont de fap- Discipolii doamnei Ana Guţu, decanul Facul- Gravaux, S. M. Ardeleanu, C. Frosin, A. Ciobanu ş.a, profilînd pe rum-ul prodigios şi multivalenţial al al Doamnei Ana Guţu. tul că doamna profesor tăţii Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării dr. acest fundal proeminenţa profesională, politică, filologică, publicis- Într-o epocă a globalizării şi a (neo)liberalismului polimorf un par- Ana Guţu supune zilnic Ludmila Hometkovski şi drd. Ghenadie Râba- tică, managerială şi moral-umană a protagonistei omagiate. curs existenţial uman este marcat de pluridimensionalitate şi libertate legităţile complexe ale cov, şeful catedrei Filologie Romanică „Petru Roş- Astfel, primul capitol - Personalia Ana Guţu (p. 13) cuprin- de alegere. Subiectul moral, indiferent de gen, decide suveran asupra vieţii unor remodelări ca”, au rememorat clipele de profundă incantaţie de contribuţii semnate de nume notorii atît din ţară cît şi de peste scopurilor şi acţiunilor în vederea proiectării profesionale şi sociale de esenţă ontică, în sen- trăite în timpul studenţiei, când de la catedră prof. hotarele ei, precum : Anatol Ciobanu, Elena Prus, Ion Manoli, Ion a ego-ului său. În mod cert, reuşita pretenţiilor ego-iste trebuie să fie sul permanentizării cu- Ana Guţu le modela parcursul filogic şi intelectual. Dumbrăveanu (R. Moldova), Pierre Morel, Estelle Variot (Franţa), sprijinită de voinţă, caracter, profesionalism, muncă asiduă, talent, in- lante a prezenţei umane Ambii au menţionat că dascălul lor iubit întruneşte Ludmila Branişte (România) ş.a., care, polemizînd pe marginea spiraţie, libertate de creaţie. prin spiritualizare, Car- cele mai bune calităţi umane, reprezentând un veri- Conştientă de libertatea sa reală (gravitaţi- tea de Înţelepciune fiind tabil model pentru ei, model de la care au încă mul- onală după G. Liiceanu), doamna Ana Guţu ve- nerii binelui de rău vizează identificarea de soluţii revelatorii, demersul avizat concretizându-se în ini- deschisă şi avidă completării perpetue, constitun- te de învăţat. „Ne închinăm în faţa Dumneavoastră nerează determinaţiile imuabile ale acestei liber- du-se aşadar în proba cea mai înaltă a acestui destin pentru tot ce aţi făcut pentru noi, vă dorim sănătate, tăţi : ereditatea somatică şi mentală, descendenţa ţiative menite să salvgardeze identitatea naţională a românilor basarabeni. planturos. Prof. Elena Prus a dat citirii multiplelor succese în activitate, pace în suflet, un curcubeu la (părinţii, strămoşii), rasa, naţiunea, epoca dar şi, mesaje, venite pe adresa prof. Ana Guţu, semna- fiecare furtună, un zâmbet la fiecare lacrimă, o -bi printr-o tenacitate şi verticalitate de invidiat (de Distinsa doamnă Ana Guţu, deputat în Parla- mentul Republicii Moldova, vicepreşedintă APCE, te de conducătorii misiunilor diplomatice din ţara necuvântare la fiecare pas, o promisiune la fiecare către bărbaţi), stăpîneşte abil determinaţiile modi- noastră: Amabasada SUA, Ambasada Franţei, Ali- grijă şi un răspuns bun la fiecare întrebare”, au con- ficabile : nume, loc, limbă, religie, statut şi angaja- doctor în filologie, profesor universitar, prim-vi- cerector al Universităţii Libere Internaţionale din anţa Franceză, Ambasada Chinei etc. chis ei, învăluiţi de puternice trăiri şi emoţii. ment profesional şi social. Această libertate gravi- Partea festivă a cuprins şi alocuţiunile unor ofi- Prof.univ.dr.hab. Ion Manoli a ţinut un discurs taţională a marchat profund parcursul prodigios, Moldova a invitat în data de 13 martie a.c. o au- dienţă selectă în Sala Senatului a Universităţii Li- cialităţi, acad.Valeriu Canţer, preşedinte al Consi- fulminant, pătruns de o aleasă poeticitate şi frene- succesele şi realizările omniprezente ale doamnei liului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, m.c. zie, exprimându-şi consideraţia faţă de curajul prof. Ana Guţu – personalitate notorie în educaţia na- bere Internaţionale din Moldova cu prilejul lansării volumelor Domniei Sale „Confusio identitarum” Ion Tighineanu, vicepreşedinte AŞM, care şi-au Ana Guţu, care ştie cum să alunge cafardul, angoa- ţională, a realităţii culturale şi politice din spaţiul exprimat consideraţia faţă de prodigioasa perso- sa din noi. Activitatea politică a Anei Guţu, a men- românesc/basarabean dar şi din cel european. (domeniu ştiinţific: sociolingvistica), „Ecrits traductologiques” domeniu ştiinţific: filosofia nalitate a prof. Ana Guţu, oferindu-i, în semn de ţionat vorbitorul, este una temerară prin excelenţă, Toate realizările sale remarcabile caracterizează aleasă preţuire, Diplome de Merit din partea in- care nu ţine cont de uzanţe diplomatice şi protocol, o devenire exponenţială a unei personalităţi marcate limbajului), „Universitas Europea” (domeniu genericului şi a ultimelor cercetări în domeniu, vin să profileze ca- stituţiilor pe care le-au reprezentat. Şi colegii de este un mod de a fi vertical într-o lume confuză, de o stăpînire de invidiat a cunoaşterii, priceperilor şi a modului de a ştiinţific: management universitar). Institutul racterul creativ şi inspirat al savantului filolog/lexicolog/traductolog partid (deputaţii fracţiunii liberale în Parlamentul dominată de platitudine şi oportunism. fi, profilînd prin excelenţă statutul identitar pluridimensional al unui Cercetări Filologice şi Interculturale i-a adus în Ana Guţu, precum şi asupra poesis-ului şi catharsis-ului său poeti- Republicii Moldova: Corina Fusu, Ion Hadârcă, La finalul evenimentului, prof. Ana Guţu a Om eminamente realizat. dar omagiatei un volum deosebit, intitulat sugestiv co-literar. Boris Vieru, Valeriu Saharneanu, Victor Popa, rostit un cuvânt de gratitudine, exprimându-şi re- Victor UNTILĂ, „La liberté de la création au féminin. In honorem Capitolul Contribuţie specială Ana Guţu (p. 9) consemnează Valeriu Munteanu, Valeriu Nemerenco, cât şi cunoştinţa faţă de toţi cei care au vegheat asupra doctor, conferenţiar universitar, vicedirector al Institutului prof. Ana Guţu” (culegere de texte ştiinţifice cu două studii tematic relevante ale omagiatei asupra legendelor de li- ministrul Apărării Vitalie Marinuţa) i-au adresat devenirii sale: mamei, profesorilor, colegilor de de Cercetări Filologice şi Interculturale, Universitatea Liberă tematică filosofică, filologică, societală), coordonat bertate de creaţie din America Latină şi a receptării antinomice fe- doamnei Ana Guţu urări de sănătate, prosperitate serviciu. Internaţională din Moldova de directorul institutului prof.univ. dr. hab. Elena minine în literatură. Capitolul Axis munidi (p. 109) cuprinde 5 con- Prus. şi succese în activitatea social-politică şi ştiinţifico- Dragoş VICOL Literatura şi arta Nr. 12 (3473), 22 martie 2012 8 Citeşte acest poem de zece ori Atentat contra limbii române Cu ce i-am supărat eu pe comunişti? Omagiu pentru cel care ar fi „Până când, proştilor, nismului primitiv, nu poţi, ca şi alţi conaţionali amăgiţi de succesele altor popoare, de tendinţa lor de a avea o Пятёрочка veţi iubi prostia? de comunişti, să te rupi din ghearele comunismului de idee naţională. Până când, nebunilor, veţi peşteră. Trăieşti alături de zeci şi sute de mii de români Mulţi la noi acum „fac politică” pentru a avea putere împlinit, în 2012, 80 de ani În cei opt ani de guvernare co- iubi nebunia? basarabeni care, eliberaţi de acest flagel, ştiu că există o şi avere, dar, totodată, ne urăsc ideea noastră naţională, muniştii au făcut multe gogomănii. Victor Teleucă a fost comparat, de Şi voi, neştiitorilor, până singură naţiune românească şi două state independente, păstrată de către românii de pretutindeni timp de secole. Printre ele se numără şi lupta lor mai multe ori, cu Nichita Stănescu. Un pentru că acei ce ne-au ocupat fac totul să păstreze statali- Politica mea este educaţia umanistă a tineretului. acerbă şi oarbă împotriva limbii când veţi ura ştiinţa?” Nichita Stănescu al Basarabiei, scria tatea moldovenească, unde comuniştii au acumulat averi Fundamentul acestei politici îl constituie Alfabetul peda- române, a culturii şi a istoriei noas- (Pilde 1,22) cineva. Curios, mă întreb şi vă întreb: fabuloase prin trădare, crime şi corupţie, iar noi-băştina- gogic umanist, lăsat nouă, românilor de pretutindeni, prin tre milenare. Pentru că am spus unde m-am născut: „Sunt năs- de ce n-ar fi Nichita Stănescu un Victor şii – să fim mereu săraci şi dependenţi. morala reală a poporului român, ce ţine de realizarea în Tot pe atunci în Parlament s-a cut în România!” (A se vedea: Literatura şi arta, 24 XI, Teleucă al României? Pentru că profun- Cât va exista această statalitate, atât de necesară co- viaţă a valorilor moral-creştine şi a ideii naţionale. Fiind discutat problema ce viza limba în 2011), un oarecare mancurt, o lichea trădătoare, Fiodor zimea acestor doi mari scriitori ai noştri muniştilor îmbogăţiţi, este o altă treabă. profesor, mulţi ani fac totul pentru ca tineretul nostru băş- care să fie scrise denumirile obiectivelor de menire socia- Lacun, strigă indignat în „Comunistul” (din 20-I-2012): nu poate fi comparată: ea aparţine doar Dar iată că astfel de oameni ca d-ta, F. Lacun, acum tinaş să nu mai fie cu creierii spălaţi, cum au reuşit comu- lă, comercială, ale întreprinderilor etc. Decizia care a fost „Oameni buni, cât timp mai putem suporta asemenea lor, în măsura în care aparţine unor foar- apără această statalitate cu multă ură şi dispreţ pentru po- niştii să vi-i spele, dar să aibă cunoştinţe cât mai trainice adoptată m-a şocat, căci ea prevedea ca toate acestea să batjocoră?” te puţini scriitori şi filozofi. porul băştinaş, care te-a oploşit şi ţi-a dat toată libertatea de istorie adevărată a neamului românesc, să cunoască fie scrise în limba de stat (şi nu în română, cuvânt de care Deci, faptul că ruşii s-au născut în Rusia nu este o Victor Teleucă a fost un mare scriitor de a trăi în pace şi bucurie, dar nu pentru ca să ne insulţi, istoria tragică a românilor basarabeni. comuniştii se tem ca dracul de tămâie) sau în altă limbă. batjocură, dar dacă eu m-am născut în România (comuna şi un mare filozof şi a îmbinat în egală să ne batjocoreşti, să ne vrei răul din lume, dorindu-ne Din cauza unor astfel de oameni ca d-ta, F. Lacun, Acest „sau”, pentru care au votat slugoii Kremlinului, ne Mihăileni, Râşcani, Basarabia, în 1936), aceasta-i deja măsură aceste două virtuţi ale sale. Ci- mereu supunere oarbă şi înjosire. noi am degradat la capitolul conştiinţei naţionale, din joacă festa şi astăzi. batjocură. neva îmi spunea că a citit de vreo cinci Totodată, te înţeleg, chiar te compătimesc. Nu este cauza unor astfel de oameni comuniştii transformă ţara Îmi amintesc de timpurile de tristă amintire, când Este un caz extraordinar de semnificativ, pentru le- ori poemul lui Victor Teleucă „Mollis deloc uşor să te smulgi din ghearele moldovenismului şi capitala în balamuc, pentru că ei nu pot, nu vor să oraşul Chişinău era rusificat la maximum. Făcea impresia pădăturile, venite peste noi fără dorinţa noastră, odată cu Davia” şi… n-a înţeles nimic. Eu l-am primitiv şi ale comunismului de grotă… înţeleagă ideea naţională a poporului nostru. Căci dacă că te afli într-un oraş din Rusia. Stupidă situaţie să te sim- „eliberarea” din 1940, acum se dau patrioţi ai neamului, citit şi răscitit de vreo şase ori şi tot n-am Spălarea creierilor este o mare tragedie naţională, ai înţelege această idee a poporului băştinaş, n-ai striga ţi străin la tine acasă. Lucruri bune s-au făcut în capitala anume ei, mancurţii şi slugoi Kremlinului, îşi ridică gla- înţeles nimic, după care mi-am dat sea- care împreună cu dictatura comunistă, menţinută timp de în „Comunistul” vostru că sunt „Cu dinţii rânjiţi asu- noastră pe când primar general era Nicolae Costin, doar că sul împotriva celora care îşi sacrifică propriile interese în ma că de Teleucă trebuie să te apropii nu ca de un poet, ci, în primul rând, ca decenii, ne-au făcut necunoscători ai istoriei neamului. pra Moldovei”. Spunând aceasta, recunoşti fără să vrei euforia n-a durat prea mult. Profitând de dispersarea noas- numele revenirii la românism, realizării ideii ReUnirii şi de un filozof, apoi să îmbini aceste două calităţi ale sale şi să citeşti a şaptea Eu am unii „colegi”, profesori universitari, care din ca- că doreşti ca această parte a Ţării pe care o numeşti R. tră, a băştinaşilor, comuniştii, vânzătorii de neam, au venit a idealului naţional al românilor de pretutindeni. oară acest neînţeles de mai mulţi poem „Mollis Davia”. Dimitrie Cantemir uză că au fraţi, părinţi cu putere şi bogaţii acumulate în Moldova, răpită de la Patria-Mamă, România, să rămână la putere. Au urmat opt ani de dezmăţ comunist. Încetul Acest concetăţean, patriot şovin, pe care îl avem spunea că Mollis Davia înseamnă „Dacia moale”, precum scrie şi Victor anii conducerii comuniste, preferă să rămână cu creierii mereu o provincie rusească! cu încetul, capitala noastră revine la situaţia de pe timpu- printre noi, Fiodor Lacun, ne vrea „binele”, dar nici nu- Teleucă în prefaţa volumului. De aici am şi pornit. Şi am descoperit un bine spălaţi, nerecunoscându-ne limba, istoria, credin- Iată, tov. F. Lacun, undei-i speranţa ta, unde-i inima rile ocupaţiei sovietice. Ba ici, ba colo, apar denumiri de mi permite să spun care bine mi-l doresc eu! Victor Teleucă, cel care, în fond, ne-a descoperit pe noi. Noi cu toţii suntem ţa cea lăsată nouă de Dumnezeu. Ştiu, e foarte greu să ta, unde-i averea ta! unităţi economice, comerciale, scrise în rusă. N-am făcut Ocupîndu-ne abuziv casa, el susţine cu neruşinare acea Mollis Davia, pe care a creat-o el şi pe care nici Nichita Stănescu n-ar scapi de această încătuşare antiromânească, susţinută şi Averea mea, agonisită în cei 57 de ani de muncă o trecere în revistă minuţioasă a acestor obiective, dar e coloana a cincea, ce se menţine prin agresivitate, duşmă- fi fost în stare s-o descopere. Dau aici doar două versuri care sunt o chinte- acum de mulţi lideri politici trădători. Eu sunt pedagog pedagogică, este umanismul, devotamentul, credinţa în nie, minciună pe pămîntul nostru strămoşesc, învăţându- senţă a noastră şi, deci,a poemului: „Neamul tău, murind ca dor,/ re-nvia ca şi ştiu că numai educând o generaţie nouă vom scăpa de idealul naţional cu care muncesc plin de elan, de evla- ne cum că noţiunile de „unionism”, „românism” şi „uni- frunza verde…” Nu mai este, cred, nevoie să mai comentăm aceste două acest întuneric duşmănos. Dintotdeauna m-am bucurat vie, de patriotism, care nu poate fi tăgăduit de nimeni – re” au semnificaţie de trădare. şiraguri de mărgăritare ale omului care, în 2012, ar fi trebuit să rotunjească Noi vrem să ne reunim cu Ţara…, Ţara care ne-a dat-o Să nu ştie acest conaţional că, din 1918 până în 1940, 80 de ani. Cartea, apărută la Editura „Universul”, sub îngrijirea fiicei poetu- Dumnezeu. Această avere nu poate fi înstrăinată, oricât Basarabia s-a aflat în componenţa Patriei-Mame – Ro- lui, Mariana Gabura, şi a inimosului său ginere, Dumitru Gabura, ar trebui de tare ai striga, oricât de mult mai înjosi, condamna, tov. mânia, Patrie dată românilor-moldoveni de către Dum- citită nu de şapte ori, ci de zece, altfel încât să ajungă şi la noi mesajul lui F. Lacun! nezeu acum 20 de secole? Victor Teleucă: noi suntem Mollis Davia, adică noi suntem noi, cei care Adevărul cine suntem, cine este R. Moldova, îl ştie Politica de deznaţionalizare promovată de ţarismul suntem, şi altfel nu putem fi, pentru că aşa este neamul nostru dacic şi ne o lume întreagă sau – o aşchie de ţară din România!, pe rus, apoi de sovietici şi comuniştii de azi, peste 200 de stă bine în Mollis Davia. nume Basarabia! Aceasta a fost şi este voia lui Dumne- ani, a tulburat creierii multor basarabeni, astfel ca ei să Iar lui Victor Teleucă, doar pentru acest poem, care ne transmite din suficient să enumerăm doar câteva:Smak, Zoluşca, Bistro, zeu, şi nu a celor cu interesele geopolitice bine înarmaţi. nu ştie că această aşchie de Ţară, acum R. Moldova, e un lumea dacilor cine suntem, i-ar sta bine un bust pe Aleea Clasicilor din Maestro, Paluba etc. Recent am descoperit încă o reţea Deci, sunt român şi punctum! stat creat artificial. Chişinău. de magazine alimentare – Piaterocika. Unul dintre ele este Virgil MÂNDÂCANU, Îţi dau totuşi iertare, tov. F. Lacun, că nu cunoşti acest E demult timpul! amplasat la interesecţia străzilor Sfatul Ţării şi Şciusev, doctor habilitat, profesor universitar, fapt istoric îndurerat, spălat cu lacrimi de basarabeni Eugen GHEORGHIŢĂ ctitorită de moldoveanul Gabriel Stati. multe decenii, iar d-ta, fiind educat de cultura moldove- UPS „Ion Creangă” din Chişinău La intrare mă întâmpină un tânăr cu zâmbetul pe faţă, binevoitor, îmbrăcat cu gust. Încerc să-l întreb ceva, dar el îşi cere scuze şi mă roagă: Generalul Fraude în cadrul proiectului – Izvenite, mojno po-russki? („Cer scuze, aţi putea Regele Voronin a murit! Cioară albă, cioară albă, vorbi în rusă?”). Îi visezi că-s mulţi, dar proşti; „Fabrica de Staruri” Îl scuz şi trec la limba lui, cum spune un amic de-al De nu merg cu zăhărelul, Trăiască Domnitorul! meu. Potenţialii participanţi la cea de-a treia ediţie a proiectului „Fabrica de Staruri” acu- Oare chiar să se fi întors Dumnezeu cu perioada sus-numită, începutul anilor ’90, în acea mulţime adu- Cu palavre îi împroşti. ză organizatorii de fraudarea procesului de selectare a concurenţilor pentru etapa finală. Într-o bună zi, m-am oprit la terasa restaurantului faţa spre noi, românii? Zic, românii... toţi, nată astăzi spre a-l saluta pe preşedintele nou-ales îi văd şi pe acei „Nistru”. Un ospătar se apropie de mine. Comand o cafea. Cu palavre ofticoase, La data de 15 martie, într-o conferinţă de presă, participanţii susţin ideea că procesul nu numai la acei basarabeni, şi ne-a dat un haiduci din Codrii Tigheciului, adunaţi din toate colţurile Basara- – Vam s sharom ili bez? mă înreabă tânărul. Bădăran dogit mintal; de selectare se desfăşoară în condiţii total netransparente. domnitor deştept? Privesc filmele în care se vede şi se aude mul- biei, pentru a-şi apăra meleagul natal şi sfintele valori naţionale. Mariana Berdianu, unul dintre concurenţi, face un apel către telespectatori de a nu – Dar de ce nu vorbeşti româneşte? îl ispitesc. Gropi cu var şi gropi cu oase ţimea, acea mulţime de care depinde totul: soarta şi viitorul Ro- Mai spun cu toată răspunderea că acei care au scandat au dat mai expedia voturi în cadrul acestui proiect deoarece televotingul nu este altceva decît – Patronul nu ne permite, îmi răspunde el în română, Ţi-e scârnavul ideal. mâniei... şi mă podidesc lacrimile, totodată, amintindu-mi cum dovadă de vitejie, de un act de eroism, căci s-au adunat nu numai o spălare de bani şi de creieri; finaliştii sunt cunoscuţi din start, iar televotingul nu este privind cu precauţie în jur. la fel ca acei din mulţimea de astăzi mă aflam şi eu în Piaţa Marii pentru a-l saluta şi felicita pe domnitor, dar în primul rând, pentru decît o clovnerie, menţionează concurenta. O situaţie similară am atestat şi pe teritoriul „Moldex- Mădularul cu harapnic Adunări Naţionale la toate evenimentele de importanţă majoră a sta de veghe, a proteja liniştea şi starea sufletească a celor care Participanta Axenia Şova, afirmă că iniţial a fost anunţată prin telefon că a trecut în po”, amenajat în stil naţional. Iau loc. La faimosul roşu bâlci, finală alături de cinci concurenţi, după care şi-a regăsit numele alături de persoanele ce de atunci de la începutul anilor ’90... Mi-au apărut şi au dispă- astăzi au hotărât soarta RM, păşind înainte pe calea parcursă de – Cito budete zakazâvat’? mă întreabă ospătăriţa îm- rut ca un fulger nopţile petrecute în pădurea Tigheciului, în care bătrânele state ale Europei, dar nu pe cea kremlino-asiatică. Un fruntaş cu stea în frunte urmau să fie selectate prin intermediul televotingului. Concurenta susţine că pe data de 10 martie, cu două ore înainte de finalizarea televotingului era lider în clasament. „Cînd brăcată în straie naţionale. mă aflam în cadrul batalionului de voluntari din Teleneşti... În- Suntem la un pas de visul nostru – reîntregirea neamului. La izvorul de năpârci. au fost anunţate rezultatele, nu m-am regăsit printre învingători. Locul meu a fost luat de De ce vă adresaţi în rusă? o întreb la rândul meu. tr-o noapte, noi, acei şase băieţi din Vadul–Leca: Nicolae Rotaru Când am auzit mulţimea scandând cu atâta putere şi bucurie, – Hozeain ne razreşaet, îmi răspunde tânăra fără a Te-au trimis în colonic, o alta care în ultimele două ore şi-a îmbunătăţit rezultatul final de la 11,8% pînă la 34,17 (Gâscuţă), fraţii Ion, Nicolae şi Tudor ai lui Nea Petre Vrăjitoru mi-am spus: Oare chiar să se fi întors Dumnezeu cu faţa spre clipi din och. „Mulţumimu-ţi” c-ai venit, %. Este imposibil ca timp de două ore să obţii peste 22,3% din voturi. şi Valeriu Burcă ne porniserăm spre Comrat, ca să înălţăm trico- românime? Oare le-a trimis, în sfârşit, un domnitor cu jertfire de Ghenadie Moroşan este şi el unul dintre participanţii care au ţinut să-şi exprime Mă ridic şi plec. Mi se face silă şi chiar greaţă de Ne-ai venit c-un car de minte, lorul deasupra clădirii Casei de Cultură. Dar, am fost trădaţi de sine, care-şi poate jertfi şi viaţa pentru acei rătăciţi? Acei care, nemulţumirea în procesul de selectare a participanţilor. Tînărul declară că rezultatele au toate. Un lingău neisprăvit. cineva şi opriţi forţat de către preşedintele sovietului sătesc de deşi au fost trecuţi prin GULAG-uri şi foamete organizată, şi din fost publicate pe site-ul proiectului pe 14 martie seara, avînd însă data publicării – 13 Vizavi de Casa Radio, în subsolul unei alimentare, se atunci, Simion Mocreac... Nu ştiu de ce a numit acţiunea noastră care au făcut nişte roboţi pentru care gândea un cerc restrâns de martie. În acelaşi timp dânsul a solicitat „organizatorilor” şi ,,Companiei Moldcell” să afla pe timpuri crâşma „La bordei”. Trei artişti îţi alinau Cu ambiţie murdară, aventură...Dar pentru noi nu era aventură, ci un act de eroism... oameni (dar erau oare oameni?), partidul? Să le fi trimis Dumne- prezinte listele oficiale cu datele televotingului pentru fiecare zi de vot. auzul cu perle din folclorul românesc. Ce tot creşte an de an, Interesată de subiect, la conferinţă a participat şi Diana Rotaru, care iniţial avea Trebuia să ne furişăm... ca adevăraţi cercetaşi, să trecem peste zeu un domnitor, care să le arate calea dreaptă, calea adevărului Era o zi de sărbătoare. Eu şi cu prietenii mei am co- posturile separatiste, care erau înarmate până-n dinţi... Noi exa- prin înţelepciune şi unitate naţională? Sper că anume aşa a făcut: Nesimţit, tot dai în bară – funcţia de director în proiectul „Fabrica de Staruri”. Artista renunţă să participe la acest proiect din cauza „iresponsabilităţii şi neseriozităţii organizatorilor”. Interpreta menţio- mandat cântecul „Hora unirii”. De la unele mese au înce- minaserăm toate plusurile şi minusurile... Şi astăzi, când ne întâl- Dumnezeu ni l-a dat pe unul de al său, cu nume de sfânt – Ni- Trebuşoara lui Stalin. nează că a fost obligată să declare public că va fi directorul proiectului, promiţîndu-i-se put a se ridica câte unul, câte doi, muşteriii cărora cântecul nim cu băieţii din acea echipă, amintindu-ne de acel preşedinte, colae. Iar dacă mai punem la cântar şi locul baştinei, Ciutuleştii le făcea rău la lingurea. Înjurând în surdină, au părăsit Tu cu suflet alterat, că imediat după asta va fi semnat şi contractul, ceea ce nu s-a întîmplat, din pricina ne cuprinde un val de nemulţumire sufletească... că n-ar fi trebuit din vecinătatea Căpreştilor, Căzăneştilor şi Ştefăneştilor, un cen- localul. Astăzi acel local a fost rebotezat, şi nu se cheamă Tu cu inimă de lut; nenumăratelor amînări. „Sunt o persoană responsabilă şi aştept responsabilitate şi din să ne oprească... Pe de altă parte, când te gândeşti la motivul in- tru zonal al românismului basarabean, şi că Moş Ion Codreanu partea celor cu care colaborez.. În cazul în care nu găsesc reciprocitate, mă retrag” – altfel decât „Smak”. Ciob din ciob de câini spurcat, terzicerii sale, că „unde plecaţi voi neînarmaţi, având numai nişte (unchiul meu de pe bunica Anica Istrati), membru al „Sfatului remarcă Diana Rotaru. Nostalgia după trecut, dar şi dorinţa de revanşă nu-i Generalule vândut. măciuci şi bâte în mână?” Într-adevăr, dacă nu ne întorceam? Ţării”, care a votat Unirea în 1918, e din Ştefăneşti, apoi nu poţi Ea a spus că tinerii care au fost eliminaţi pe nedrept sunt talentaţi şi meritau să părăseşte pe unii vorbitori de limbă rusă. Ei au făcut front Drept, dar avântul patriotic al nostru era aşa de mare, că eram să nu – ţi apară gândul că Dumnezeu într-adevăr s-a întors cu faţa ajungă în finală. Cîntăreaţa a venit cu un mesaj de încurajare la adresa tinerilor, spunînd: comun împotriva noastră, a românilor basarabeni. Deran- Petru RÂMBU, gata chiar şi cu mâinile goale să cucerim Comratul... spre românime. Să ne rugăm să am dreptate! „Trebuie să ştiţi însă că dezamăgirile ne fac mai puternici”. jantă şi ofensatoare situaţie. Oraşul meu cu umeri dalbi de satul Hagimus, Căuşeni M-am abătut niţel de la esenţial... Adică, amintindu-mi de Iacob CAZACU-ISTRATI, Toronto Dumitriţa PĂLĂMARU, studentă în anul II, FJSC, USM piatră cade cu încetul în bezna obscurantismului şi a uitării de sine, pângărit şi umilit de venetici. Să dăm alarma cât nu e târziu!. DRUMUL CEL FĂRĂ DE ÎNTOARCERE AL LUI ION ENACHE CONCURS DE SCENARII GALA PREMIILOR UNITEM 2012 Vlad ARHIP ediţia a Xl-a Iată că ne-am pomenit faţă în faţă cu noi înşine, când trebu- CINEMATOGRAFICE O epigramă actuală ie să vorbim despre un om deosebit, despre un devotat prieten şi 26 martie, orele 17:00, în incinta Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” Aviz coleg de nădejde la timpul trecut. El niciodată nu ne-a cerut priete- În scopul reanimării procesului cinematografic şi creării con- Se caută nişte killeri buni nia, în schimb ne-a dat-o nouă cu deplina lui dăruire şi nemărgi- diţiilor pentru lansarea tinerilor cineaşti Uniunea Cineaştilor din Premiile Galei 2012: Cel mai bun rol Tn ieatrul de pă- Pentru doi mari nebuni, nita-i generozitate. A fost un mare cetăţean, a fost un mare patriot, Republica Moldova iniţiază un concurs anual de scenarii de fic- Cel mai bun spectacol dramatic puşi Care organizează mitinguri în piaţă a fost un remarcabil jurnalist. ţiune pentru filme de scurt metraj. Cea mai bună lucrare regizorală Premiul pentru debut Ce ne-au amăgit o viaţă. A fost un tribun în meseria lui, plin de curaj,vertical şi intra- Concursul va contribui la crearea unui portofoliu de scenarii Cel mai bun rol masculin Premiulpentru dramaturgie 2012 Teodor POPOVICI sigent, nu se temea să spună lucrurilor pe nume. Vocea lui caldă, pentru tinerii cineaşti, studenţii de la Catedra Multimedia a AM- Cel mai bun rol feminin Premiul de excelenţă domoală, dar şi sigură, metalică, atunci când cereau împrejurările, TAP şi regizorii care practică formele cinematografice scurte. Cel mai bun spectacol Tn teatrul Premiul pentru întreaga activitate Epigrama săptămânii a răsunat ca un dangăt de clopot la Radioul Naţional, apoi la An- Prima ediţie a concursului se va desfăşura în anul 2012. de păpuşi Premiul Preşedintelui UNITEM Premiul special al juriului Medalia „V. Ciutac” tena C, apoi la Vocea Basarabiei. El a fost născut pentru a rosti Juriul va fi format din cineaşti profesionişti, delegaţi de către Cel mai bun rol secundar masculin Medalia„N. Cameneva” Ion DIVIZA Adevărul, răspândind în jurul lui lumină, omenie, cumsecădenie. Uniunea Cineaştilor. Cel mai bun rol secundar feminin Medalia „C. Konstantinov” El a iubit viaţa, ne-a iubit pe noi, cei care eram mereu impresionaţi de energiile lui creatoare, Vor fi acordate următoarele premii: Cea mai bună scenografie Medalia „I. Şcurea” Epitaful unui jucător de şah de puterea lui de voinţă, de bărbăţia cu care şi-a înfrunta destinul. Un premiu întâi în valoare de 3500 lei Cea mai bună coregrafie şi expre- Medalia „E. Ureche” Iartă-ne, frate Ioane, dacă ţi-am greşit vreodată cu voie sau fără de voie. Aibă-te Cel de Două premii doi a câte 2000 lei fiecare sie corporală Premiul „L. Cemortan” El a fost maestru mare – Sus în dreapta Sa. Odihneşte-te în pace. Două premii trei a câte 1500 lei Cel mai bun spectacol pentru copii Medalia „A. Ptnzaru” Campion, un nume greu; Cu profunde regrete, colegii de grupă din prima promoţie de jurnalişti moldoveni ai Uni- În funcţie de numărul şi calitatea textelor prezentate, Uniunea Ce/e mai bune costume teatrale Premiul „A. Fedko” versităţii de Stat din Moldova: Cineaştilor îşi rezervă dreptul de a suplimenta premiile anunţate Cea mai bună creaţie muzicală Medalia „V. Apostol” Totuşi, ultima mutare Victor Pavliuc, Liviu Belâi, Serafim Belicov, Efim Tarlapan, Gheorghe Postolachi, sau de redistribui susmele prevăzute. originală Premiul„Omul din culise” A făcut-o… Dumnezeu. Larisa Perju (Ungureanu), Gheorghe Copoţ, Tamara Vieru (Pereteatcu), Alexandru Studiourile care vor solicita anumite scenarii pentru lansare Ciobanu, Vasile Popescu, Ion Bradu, Gheorghe Ciurea, Anatol Semionov, Ana Hadârcă, în producţie, vor încheia contracte de achiziţionare cu autorii lor. Partidul Discursul lui Du- Comunişti- mitru Diacov de mai Tudor Colac, Mihai Morăraş. Termenul limită de prezentare a scenariilor expiră la 30 sep- Nu vindeţi ţara! lor a ajuns zilele trecute ne-a de- tembrie 2012. Participanţii la concurs vor îşi vor alege o deviză în Basarabia pe tancuri. Comisarii erau nişte monstrat încă o dată că în Republica Moldova corupţia este în Familiile Cosniceanu, Rusu, Marulea şi care va figura pe fiecare din cele 3 expemplare prezentate şi pe În aceste moment de grea cumpănă, golani, care făceau agitaţie în rândul popula- floare. Diacov ar dori să bea un ceai cu noul preşedinte, Nico- Ştefănesa îşi exprimă profunda îndurerare în un plic închis cu datele personale ale autoruli. ţiei simple, sărace, chemând-o la revoluţie şi lae Timofti, tot aşa precum a băut şi cu Mircea Snegur şi Petru Senatul Universităţii Libere Internaţi- legătură cu trecerea la cele veşnice a doctoru- Scenariile vor avea un număr minim de personaje şi locaţii promiţându-i că anume oamenii simpli vor deţine puterea şi Lucinschi. Dar, la o adică, nu s-ar da la o parte ca să ia o „por- onale din Moldova, exprimă profunde lui otorinolaringolog, profesorul universitar de filmare, cu un volum de maximum 12-15 pag. (character 14, pământul, mult pământ. Dar le-au luat pământul, mult-puţinul ţie” de ceai sau cafea şi cu Vladimir Voronin ori cu Iurie Roşca. condoleanţe doamnei Viorelia Mol- Ion Antohi, interval 1.5). Textele care nu vor corespunde rigorilor scrierii ci- pe care l-au avut, şi i-au băgat în colhozuri. Trage sapa, moş Să fim atenţi: Voronin vrea din nou să devină preşedinte, dovan-Batrânac, vicerector al ULIM, care ne-a fost un bun prieten şi ocrotitor nematografice vor fi excluse din concurs. Ioane, pentru 5 kopeici la „trudozi”! Au promis muncitorilor ca să închine iarăşi Republica Moldova Rusiei. Repet, cei care în legătură cu trecerea în nefiinţă a ma- al sănătăţii noastre. Sincere condoleanţe fa- Scenariile urmează să fie prezentate sau expediate pe adresa: că vor fi stăpâni pe fabrici şi uzine, dar, de fapt, i-au aruncat în azi îi susţin pe comunişti pe la mitinguri sunt amăgiţi, iar mâine mei sale, Parascovia Constantin. stradă, şi acum ei sunt nevoiţi să plece în alte ţări în căutare îşi vor trăda ţara. miliei şi rudelor apropiate. Chişinău, MD-2012, str. Puşkin, 24, of.40, Uniunea Cineaştilor. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Scenariile prezentate la concurs nu sunt recenzate şi nici re- de lucru. Starea populaţiei se înrăutăţeşte. Oamenii, amăgiţi, Nu vă vindeţi şi nu închinaţi ţara străinilor! Dumnezeu să-l odihnească în pace. ies în stradă unde-i aşteaptă comuniştii, care iarăşi prind să-i Flori femeilor şi îngheţată copiilor! stituite autorilor. mintă. Vorbesc despre mitingul de vinerea trecută. Ion FIODOROV

Adresa “Literatura şi arta” apare la Telefoane: Redactor-şef: Nicolae DABIJA redacţiei: Chişinău în fiecare joi în limba Secretar general de redacţie: Raisa CIOBANU “Literatura şi română. Redactor-şef: 23.82.l7, 2l.02.l2. arta” Secretar general de redacţie: 2l.02.l2. Indice general de abonare - 6778l. Secţia literatură, stilizator, fotoreporter: 23.82.l6. Publicistică şi informaţie: Eugen GHEORGHIŢĂ, Elena TAMAZLÂCARU, str. Sfatul Indice de abonare privilegiată Contabil: 23.85.46 Aleutina SARAGIU; Literatură: Nina JOSU; Arte: Doina DOBZEU; Cultură: Ţării nr.2, e-mail: [email protected] Iulius POPA; stilizator: Valentin GUŢU; Machetare şi design: Andrei DORGAN; 2009, or. (pentru pensionari, studenţi şi relaţii cu publicul: Eugenia CIOBANU; ilustrator: Leonid POPESCU; contabil: Chişinău invalizi) - 67881 http://www.literaturasiarta.md/ Cristina FRUNZĂ; corector: Ana SURDU; fotoreporter: Victor LAVRIC. Tipografia “Universul” Comanda nr.: