DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii de legislatura a XIX-a SESIUNEA a IV-a ORDINARĂ – APRILIE 2012 Ședința din ziua de 5 aprilie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 2581 din 24 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova (art. 6, 7, 30 ş.a.). Prioritate legislativă a Guvernului Republicii Moldova. 4. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 2455 din 7 noiembrie 2011 pentru modificarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (art. 364, 400). 5. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege nr.191 din 30 ianuarie 2012 pentru aprobarea Strategiei Naționale de Descentralizare. Lege ordinară. 6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2509 din 16 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul penal – art.2441; Codul de procedură penală – art.274; ş.a.). Prioritate legislativă a Guvernului Republicii Moldova. 7. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.185 din 27 ianuarie 2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.324, 325, 326 ș.a.). 8. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2580 din 24 noiembrie 2011 privind constituirea Comisiei de anchetă pentru examinarea activităţii Agenţiei Medicamentului. 9. Prezentarea Raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanţelor evadării bloggerului Eduard Baghirov. (Raportor – , președintele Comisiei de anchetă.) 10. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr. 675 din 4 aprilie 2012 cu privire la Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanţelor evadării bloggerului Eduard Baghirov. (Raportor – Alexandru Cimbriciuc, președintele Comisiei de anchetă.) 11. Prezentarea Raportului Comisiei de anchetă a Parlamentului în legătură cu vînzarea armamentului din dotarea Forţelor Armate.

1

12. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.676 din 4 aprilie 2012 cu privire la Raportul Comisiei de anchetă în legătură cu vînzarea armamentului din dotarea Forţelor Armate. (Raportor – Iurie Bolboceanu, secretar al Comisiei de anchetă.) 13. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.846 din 1 aprilie 2011 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova (pct.1). 14. Dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.94 din 15 ianuarie 2012 cu privire la instituirea Zilei Naționale a Culturii. Din lipsă de cvorum proiectul de Hotărîre nr. 94 nu a fost votat.

Ședința începe la ora 10.11. Lucrările sînt prezidate de domnul , Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și de doamna , vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – secretar general adjunct al Parlamentului, șeful Direcției documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 59 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații din Fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor. De asemenea, deputații: Balan Ion, Juravschi Nicolae – la cerere; Ghimpu Mihai – din motive de sănătate.

Domnul Marian Lupu: Da. Vă mulțumesc. Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Vă rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Stimați colegi, Ordinea de zi. Vă v-a fost distribuită propunerea Biroului permanent privind ordinea de zi pentru perioada 5 – 13 aprilie curent. Microfonul nr.3.

Domnul Igor Dodon: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Solicit, pentru sfîrșitul ședinței de astăzi, prezența domnului ministru al economiei Valeriu Lazăr, cu o informație detaliată referitor la semnarea contractului de livrare a energiei electrice pentru Republica Moldova.

2

De asemenea, suplimentar, solicităm prezența conducerii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, pentru a vedea care va fi impactul final pentru consumator de la creșterea tarifelor la energia electrică. Și să dea explicații referitor la informația, care a apărut, despre creșterea prețurilor la carburanți: la benzină și la motorină. Și reiterez ceea ce am menționat săptămîna trecută: îi așteptăm în plenul Paramentului pe ministrul agriculturii și industriei alimentare și ministrul protecției sociale. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.4.

Domnul : Mulțumesc, domnule Președinte. Vă rog să mă înscrieți cu o declarație la sfîrșitul ședinței. Și, în contextul solicitării colegului Dodon, eu cred că în plenul Parlamentului ar trebui să vină Prim-ministrul. Și dacă el consideră că principalul vinovat de situația în sistemul energetic este viceministrul, poate să vină și cu domnul viceministru Popa. Vă mulțumesc. Ca să dea explicații la același subiect.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Doamna – Fracțiunea PL: Rog includerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr.846 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă în Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu: Stimate colegă, Dar dumneavoastră, înainte de a face propuneri, priviți proiectul ordinii de zi sau nu?

Doamna Corina Fusu: Da.

Domnul Marian Lupu: Dacă-l priviți cu multă atenție, regăsim sau nu?

Doamna Corina Fusu: Regăsim.

3

Domnul Marian Lupu: Și atunci?

Doamna Corina Fusu: Atunci vreau să mă înscriu cu o declarație la sfîrșitul ședinței. Mersi.

Domnul Marian Lupu: Asta e altceva. Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Stratan – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Dacă îmi permiteți, vreau să vin cu o chemare, pentru că sîntem în preajma frumoaselor și luminoaselor sărbători pascale, vreau să vin cu un îndemn și din considerentul că, în această perioadă, vrem cu toții să fim mai buni, mai evlavioși, vin cu un îndemn de a întinde o mînă de ajutor pentru acei mai triști ca noi, care sînt copiii bolnavi de leucemie. Pentru că, în data de 9 aprilie, la inițiativa unui grup de interpreți și artiști din Republica Moldova, la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, se organizează un concert de binefacere cu genericul „Ajută viața să învingă”. De acea, eu vin cu un îndemn și pentru toți cetățenii Republicii Moldova: să participe la acest concert de binefacere, să facă o donație din puținul pe care îl au. Iar pentru stimații colegi deputați vreau să mă adresez cu rugămintea de a da acceptul să doneze salariul pentru o zi întru susținerea acestor copii. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, sper că acest îndemn va fi auzit de către deputați. Microfonul nr.4.

Domnul Chiril Lucinschi – Fracțiunea PLDM: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Propun includerea în ordinea de zi a proiectului Hotărîrii Parlamentului nr.94 din 15 ianuarie 2012 cu privire la instituirea Zilei Naționale a Culturii.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule Președinte, Vreau să mă expun către îndemnul doamnei deputat Valentina Stratan. Susțin întru totul acest îndemn. Și, ca președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie, ca tată, bunel, vă îndemn pe toți deputații și, într-adevăr, pe toți

4 cetățenii Republicii Moldova să susținem această acțiune a societății civile și oamenii de bună credință, care vin să susțină copilașii bolnavi de leucemie. Și această acțiune încă o dată va demonstra unitatea dintre oamenii de cultură, toți cetățenii Republicii Moldova cu acea durere mare, pe care o au părinții și copilașii, a acestor pacienți. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Țap – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc. Domnule Președinte, Cu referire la solicitările colegilor deputați de a invita astăzi în ședință pe domnul Prim-ministru, alți miniștri. Vreau să rog să asigurăm respectarea prevederilor Regulamentului. Astăzi, putem cere pentru joia viitoare, pentru a nu perturba, pentru a fi corecți și a asigura acea conlucrare Parlament – Guvern, care să fie conformă. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Eu mulțumesc foarte mult că atrageți atenția asupra prevederilor regulamentare. Stimați colegi, Să revenim la executarea întocmai a prevederilor legii – Regulamentului Parlamentului. Toate solicitările, care se fac în ziua de azi, ele se fac pentru joia viitoare. Noi am făcut, cu părere de rău, cîteva excepții de la această regulă. Și vreau să vă atrag atenția că același Regulament spune că în cazul în care persoana este în sală pe alte subiecte din ordinea de zi, atunci se poate de profitat și ad-hoc de venit cu asemenea întrebări. Deci, Secretariatul, rog să înregistrați toate solicitările privind invitațiile de miniștri și să se pregătească membrii Guvernului pentru a venit la timpul regulamentar. Microfonul nr.3. Domnule Diacov, Aveți ceva de spus?

Domnul – Fracțiunea PDM: Da.

Domnul Marian Lupu: Vă rog.

5

Domnul Dumitru Diacov: Referitor la proiectul nr.94 – instituirea Zilei Culturii. A fost o discuție, la mijlocul lunii ianuarie, la această temă. Este cunoscut că la 15 ianuarie noi comemorăm Ziua lui Mihai Eminescu și este o ocazie foarte bună de a vorbi despre clasicii noștri literari, de a vorbi despre Eminescu. Ziua Culturii este ceva mai larg decît Ziua lui Eminescu. Și atunci și Ziua lui Eminescu poate să se piardă în această Zi a Culturii. Uniunile de creații s-au adresat atunci, în ianuarie, cu rugămintea de a ne gîndi mai bine și de a căuta o soluție, poate în primăvară, poate în toamnă, ca Ziua Culturii să fie o ocazie foarte bună și pentru acei de la țară, și pentru întreaga republică, pentru oamenii antrenați în sectorul culturii să sărbătorească. La 15 ianuarie, imediat în perioada sărbătorilor de iarnă, se pierde importanța acestei zile. Eu nu știu de ce această încăpățînare, că, uite, noi am spus și numaidecît la 15 ianuarie trebuie să fie. Eu propun să ne mai gîndim.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Referitor la Ziua marelui poet Eminescu. Ea, într-adevăr, se pierde. Se pierde anume acum, cînd, oricît ar fi studiat Eminescu, oricum nimeni nu poate pretinde că îl cunoaște pînă la capăt, în profunzime. Dar experiența ultimilor ani demonstrează că sărbătorirea sau marcarea acestui eveniment își pierde din importanța sa. Noi, propunînd acest proiect cu instituirea Zilei Naționale a Culturii de Ziua marelui poet Eminescu, care este al nostru, al tuturor, indiferent de amplasarea geografică și apartenența etnică, am urmărit scopul de a da o importanță deosebită, de a nu permite, pe viitor, ca acest mare poet, mă rog, să fie cumva trecut cu vederea. Asta este rațiunea pe care am expus-o noi. Cît ține de alte zile în vară, în primăvară, noi am încercat să facem diferite evaluări și ne-am convins că, de fiecare dată, și în vară, și în primăvară, și în toamnă, în primul rînd, avem sărbători și, în al doilea rînd, dacă nu sînt bine organizate, se pierd și atunci. Asta este rațiunea noastră.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Saharneanu – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Părerea mea este că 15 ianuarie este o zi potrivită pentru Ziua Națională a Culturii, Mihai Eminescu poate să ne dea doar un imbold pentru a sărbători cu toții împreună. Fiindcă nu trebuie să așteptăm ca să vină vara, țăranul să fie la prășit, iar noi, acei din elita culturală, să sărbătorim prin unghere.

6

Este o invitație pentru toată lumea să se aplece la valorile culturale anume în Ziua lui Eminescu. Este o zi potrivită pentru acei de la sate, pentru acei de la orașe, fiindcă toate întrunirile, toate manifestările culturale pot avea loc cu participarea tuturor. Iar Mihai Eminescu poate să ne servească ca o platformă. Și de ce să nu marcăm începutul unui an cu o Zi a Culturii, avînd atît de mult nevoie de acest element al nostru? Mulțumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu propun să nu discutăm esența acestui proiect. A fost înaintată propunerea, eu voi lăsa acest proiect să-l examinăm în a doua parte a ședinței de astăzi, pînă atunci mai vedem diferite puncte de vedere. Însă dezbateri pe marginea substanței proiectului le facem în cadrul discuțiilor pe marginea acestui proiect. Aș veni ca o sugestie: înainte de a începe dezbaterile, să ne gîndim la fel de bine că un prilej foarte bun pentru Ziua Culturii ar putea fi și Ziua Grigore Vieru, de exemplu. Și atunci este greu să găsești argumente și contraargumente care este ziua mai valoroasă: Eminescu sau Grigore Vieru? Ne gîndim. Ca o sugestie. Stimați colegi, Avînd propunerea de a introduce pe proiectul agendei ședințelor Parlamentului proiectul nr.94, voi supune votului aprobarea ordinii de zi per ansamblu, pentru perioada indicată a Parlamentului. Cine este pentru rog să voteze. Ordinea de zi, stimați colegi, o aprobăm. Majoritatea. Vă mulțumesc. Ordinea de zi este aprobată. Atrag atenția stimaților colegi, că, în cadrul acestor două săptămîni, ziua de mîine, ședința zilei de mîine va fi dedicată unui singur subiect: vom examina raportul, informația care va fi prezentată de către reprezentanții instituțiilor guvernamentale privind situația actuală și perspectivele reglementării conflictului transnistrean. Am discutat anterior în cadrul nostru, inclusiv în cadrul Biroului permanent, că, pentru a asigura o calitate necesară acestei discuții, care trebuie să fie una foarte sinceră, deschisă și corpul de deputați să fie informat la maximum despre toate evenimentele care s-au întîmplat, acțiunile care au fost întreprinse și perspectivele în acest sens, deci ziceam că, în acest context, am convenit: caracterul acestei ședințe să fie închis. Deci o ședință cu ușile închise. Voi urma normele Regulamentului, care mă impun să supun votului aprobarea caracterului închis al ședinței de mîine. Cine este pentru, stimați colegi, rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Propunerea Biroului este acceptată. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu vreau să-mi exprim satisfacția că, după jumătate de an de existență, mîine, vom avea o ședință specială dedicată chestiunii transnistrene. Asta înseamnă

7 că, dacă insiști, dacă există coerență și consecvență, se reușește. Felicit toți deputații pentru această realizare. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Vreau să vă zic, stimate coleg, că aveți perfectă dreptate. Însă, la cele menționate de dumneavoastră, aș vrea să adaug că asemenea lucruri se întîmplă dacă există bunul simț și respectul unor principii de colegialitate și parteneriat. Vă mulțumesc. Stimați colegi, Începem examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi. Este foarte mare agitație în sală, stimați colegi. Eu rog puțin calm și concentrare. Mulțumesc. Proiectul de Lege nr.2581 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova. Lectura a doua. Rog Comisia juridică, numiri și imunități. Nr. 2581.

Domnul – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Onorată asistență, Comisia juridică, numiri și imunități menționează că, la 22 martie curent, Parlamentul a aprobat în primă lectură proiectul de Lege nr.2581, al cărui obiectiv principal este îmbunătățirea cadrului legislativ-procesual penal, bazîndu-se pe prioritățile respectării drepturilor, intereselor și libertăților fundamentale ale omului, prevăzute în Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2011 – 2014, prioritară fiind reforma în sectorul justiției. În cadrul ședințelor Comisiei juridice, numiri și imunități, atît la pregătirea proiectului pentru examinare în primă lectură, cît și pentru lectura a doua, la care au participat reprezentanții Procuraturii Generale, Curții Supreme de Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național de Justiție, Ministerului de Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, experților Consiliului Europei și reprezentanții autorului proiectului. Au fost puse în dezbateri toate obiecțiile și propunerile acestora și amendamentele unor deputați, care conțin propuneri pentru îmbunătățirea reglementărilor din proiect. În rezultatul dezbaterilor, unele propuneri, obiecții și amendamente au fost acceptate, altele au fost respinse ca fiind inoportune. Rezultatul examinării tuturor amendamentelor, obiecțiilor și propunerilor sînt reflectate în tabelul de divergențe, care este parte componentă a prezentului raport. Este un tabel masiv de 120 de pagini ce demonstrează că, într-adevăr, Comisia juridică, numiri și imunități, cu cei nominalizați, au lucrat asupra acestui proiect. Pornind de la cele relatate, Comisia juridică, numiri și imunități, cu majoritatea voturilor membrilor, a decis să propună Parlamentului examinarea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2581 din 24 noiembrie 2011 cu amendamentele și propunerile acceptate, expuse în tabel.

8

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Alte propuneri decît cele evocate în raportul comisiei? Nu sînt. Domnule președinte al comisiei, Vă mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului nr.2581. Cine este pentru rog să voteze. Stimați colegi numărători, Rog asistența dumneavoastră.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 30. Sectorul nr.2 – 26.

Domnul Marian Lupu: 56 de voturi „pro.” Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2581 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege nr.2455 pentru modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova. La fel, un proiect pe care îl examinăm pentru lectura a doua. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Popa, președintele comisiei de profil.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.2455 din 7 noiembrie 2011, inițiativă legislativă a deputatului în Parlament domnul Valeriu Munteanu, adoptată de Legislativ în primă lectură la 1 martie curent, și menționează următoarele. În cadrul ședinței plenare au fost expuse unele propuneri de perfecționare a proiectului de inițiativă. Astfel, comisia sesizată în fond, la pregătirea proiectului de lege pentru lectura a doua, a examinat toate propunerile referitoare la reglementările proiectului, cît și obiecțiile Direcției juridice a Secretariatului Parlamentului, ce țin de tehnica legislativă și de regulile lingvistice. În rezultatul dezbaterilor și pregătirii proiectului pentru lectura a doua, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități au acceptat propunerea deputatului Andrian Candu și propunerea Direcției juridice a Secretariatului Parlamentului de modificare a unor prevederi din dispoziția alineatului 51 din articolul 364 după cum urmează: sintagma „prezentarea, producerea sau difuzarea publicației exterioare” se substituie prin sintagma „difuzarea publicității exterioare.” Sintagma „prevăzute de legislația lingvistică” se substituie prin sintagma „prevăzute de lege”. Pornind de la cele relatate, Comisia juridică, numiri și imunități, cu majoritatea voturilor membrilor, a decis să propună Parlamentului examinarea și

9 adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2455, cu propunerile acceptate, expuse în prezentul raport. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Alte propuneri? Nu sînt. Domnule Popa, Vă mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului nr.2455.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 26.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. – 56 de voturi ”pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 2455 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege nr.191 pentru aprobarea Strategiei Naționale de Decentralizare. Guvernul.

Domnul Vladimir Grosu – viceministru al justiției: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Prezint atenției dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Strategiei Naționale de Descentralizare, precum și anexele la ea. Domnule Președinte, Stimați deputați, Vreau să menționez că necesitatea elaborării proiectului Hotărîrii de Guvern și a proiectului de Lege privind Strategia Națională de Descentralizare atestă și problemele definite în domeniul administrației publice locale. Acest domeniu strategic în proiect răspunde prevederilor Legii privind descentralizarea administrativă, aprobată încă în anul 1996. Șirul de probleme vulnerabile, divergențele existente și factorii determinanți pe segmentul administrației publice locale sînt evidențiați în proiectul Strategiei Naționale de Descentralizare.

10

Lacunele existente, punctele critice și impedimentele sistemice în activitatea primăriilor, consiliilor locale, raionale și municipale, au fost identificate numeroase rapoarte interne guvernamentale, note ale instituțiilor internaționale, studii ale mediului interguvernamental și neguvernamental. Descentralizarea și consolidarea autonomiei locale este un scop care rezultă din ratificarea, neratificarea de către statul Republica Moldova a Cartei Europene a autonomiei locale, încă în anul 1997, prin care Republica Moldova s-a angajat a promova un șir de reforme în domeniul administrației publice locale. Vreau să menționez că Strategia are drept scop asigurarea administrației publice locale care să funcționeze democratic, autonom, să aibă capacitatea și resursele necesare pentru a furniza servicii publice conform necesităților și cerințelor beneficiarilor. Strategia Națională de Descentralizare include cinci compartimente și patru anexe. Printre aceste compartimente menționăm: se menționează și se propune revizuirea relațiilor existente între instituțiile cu subordine centrală, plasate pe teritoriu, pe de o parte, și de administrații alese la nivel local și raional, pe de altă parte. De asemenea, compartimentele din Strategii vizează etapele de implementare a activității pentru atingerea obiectivelor rezultate, scontate, riscurile și indicatorii de progres. De asemenea, la Strategia menționată se anexează și planul de Acțiuni pentru anul 2012 – 2015, precum și criterii pentru implementarea Strategiei menționate. Domnule Președinte, Stimați deputați, Solicit suportul dumneavoastră și votul pentru acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr. 3.

Domnul Igor Dodon: Da, vă mulțumesc. Grupul parlamentar al socialiștilor. Domnule ministru, Care este costul de implementare a acestei Strategiei?

Domnul Vladimir Grosu: Eu aș ruga colegii de la Cancelaria de Stat să răspundă.

Domnul Marian Lupu: Da, grupul de autori. Cine-i la microfonul nr.1?

11

Domnul Igor Dodon: Sînt o mulțime de acțiuni ce urmează a fi implementate care au costuri. Și vreau să vă spun că în Planul de acțiuni, pe care l-ați prezentat destul de detaliat, sînt niște prevederi destul de neclare.

Domnul Marian Lupu: Să începem cu prima întrebare, cu costurile. Microfonul nr. 1

Doamna Victoria Cujbă – șef Direcție politici de descentralizare a Cancelariei de Stat: Mult stimate domnule Președinte, Mult stimați deputați, Pot să menționez că, conform prevederilor Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Descentralizare, care este preconizat pentru 2012 – 2015, inițial, se prevede pentru primul an 2012, este deja elaborat devizul de cheltuieli. Deoarece sînt incluse cheltuieli reflectate deja în bugetul național, iar cheltuielile la nivel sectorial vor fi identificate odată cu elaborarea strategiilor sectoriale de descentralizare. Grupul de lucru asupra Strategiei are și devizul complet al acestor cheltuieli, în care putem să menționăm: în limita surselor bugetare. Deoarece vor fi intervenții în cadrul, în limita sistemului existent, iar asistența, preconizată pentru asigurarea implementării acțiunilor, este estimată la 60 milioane euro.

Domnul Igor Dodon: Prin urmare, costul acestei Strategii este cel puțin 60 de milioane de euro, da? Să înțeleg corect.

Doamna Victoria Cujbă: Este mai mult de 60 de milioane euro. Pur și simplu, sînt cheltuieli care deja… acțiunile sau aceste acțiuni se prevăd în limita surselor bugetare. Instituțiile, la nivel central și la nivel local, vor efectua reformele sau unele intervenții vor fi efectuate în limita surselor bugetare, care nu au fost suprapuse.

Domnul Igor Dodon: Eu vreau să vă spun că, atunci cînd se propune o strategie atît de complexă și importantă, pentru fiecare acțiune se face foarte clar, sînt costurile și care sînt sursele de acoperire. Aici nu avem. Sursele de acoperire este scris: ”Bugetul instituției vizate și surse alocate de partenerii de dezvoltare”, care pot fi sau pot să nu fie. Aceasta a fost prima întrebare. Și a doua întrebare. După aprobarea acestei Strategii și implementare, vă propuneți, pînă în anul 2015, să fie implementat. Care este rezultatul final pe care vrem să-l obținem? Și vreau să pun o întrebare foarte concretă. Citind foarte atent această Strategie, se creează impresia că se face primul pas pentru întoarcerea la județe în Republica Moldova.

12

În calitate de autor, vreau să vă întreb pe dumneavoastră, fiind autorul acestui document: este sau nu scopul final al acestei Strategii întoarcerea la județe în Republica Moldova?

Domnul Vladimir Grosu: Stimate domnule deputat, Și în nota informativă, și în Strategie sînt foarte clar delimitate obiectivele acestei Strategii. Nu se regăsește obiectivul pe care dumneavoastră l-ați menționat. Vă menționez eu obiectivele. Deci printre cele șapte obiective…

Domnul Igor Dodon: Domule ministru, Noi am citit foarte bine Strategia și nota informativă. Eu am pus o întrebare foarte concretă în calitate de autor. Această Strategie presupune, la nivel de autorități publice locale, păstrarea situației actuale sau schimbarea?

Domnul Vladimir Grosu: Nu se regăsește ceea ce dumneavoastră ați menționat printre obiectivele acestei Strategii.

Domnul Igor Dodon: Stimați colegi din majoritatea parlamentară, Acei care nu au citit atent, vă propun să mai citiți încă o dată foarte atent, pentru că sînt două probleme majore atît la capitolul surse financiare pentru acoperirea implementării acestei Strategii, cît și, în opinia noastră, este primul pas pentru a schimba situația cu trecerea la județe. Ceea ce este o greșeală. Noi, grupul parlamentar al socialiștilor, o să votăm împotriva implementării acestei Strategii. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Pentru a pune punct la tot felul de neînțelegeri sincere sau la o înțelegere foarte bună a sensului, dar speculații pe această temă, eu am să vă dau, stimate coleg, un răspuns foarte clar la acest subiect: nu! Și este categoric acest ”nu”. Noi vorbim de consolidarea autonomiei publice locale, și nu vorbim de reorganizarea teritorial-administrativă a țării. Cu atît mai mult, că aceste modele sînt modele care vin în perfectă concordanță cu acele existente în statele membre ale Uniunii Europene, de aceeași talie precum este Moldova, de exemplu, Lituania. Ei au avut și au în continuare un sistem de administrație publică de patru niveluri, inclusiv nivelul de raioane, inclusiv nivel de regiuni, deci modelul cel mai potrivit pentru asigurarea dezvoltării economico-sociale în condițiile concrete ale statului concret. Microfonul nr. 5.

13

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Pentru antevorbitorul de la microfonul nr. 4 ar fi binevenit să-și formuleze, să-și formeze propriile opinii, să nu preia acele sperietori, create în laboratoarele PCRM-lui de unde vin unii. Pentru că deturnarea sensului real al acestei Strategii nu trebuie sau nu trebuie redusă la cea sperietoare: revenirea la județe. Acest argument nu ține, pentru că nicăieri n-o să regăsiți în Strategie acest deziderat. Este mult mult mai profund. Și vă rugăm foarte mult, atunci cînd veniți cu argumente, să le aveți pe ale dumneavoastră proprii, și nu pe ale foștilor colegi de partid. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Vladimir Saharneanu: Mulțumesc. Domnul Dodon, Trebuie să-și amintească, cînd au abandonat vechea structură teritorial- administrativă a Republicii Moldova și au trecut de la județe la raioane. Și îi trimit la o adresă, ”IDIS viitorul” a elaborat, a evaluat, de fapt, pagubele pe care le-a adus această contrareformă, care ne-a costat, atunci cînd am implementat-o, dar ne-a costat și mai mult atunci cînd am abandonat-o. Și lucrul acesta trebuie constituit în instrumentarul crimelor săvîrșite de regimul comunist conta cetățeanului Republicii Moldova. Ne-a costat milioane și milioane de lei. Or, noi am făcut reforma teritorial-administrativă în interesul cetățeanului. Acum ceea ce avem este o structură încă venită de la…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Nu vă supărați. Dacă-i luare de cuvînt, vă înscrieți la sfârșitul…

Domnul Vladimir Saharneanu: Păi, este o replică, dacă este să…

Domnul Marian Lupu: Nu, nu, nu. Noi sîntem la faza de întrebări. Dacă este vorba de luări de cuvînt, vă înscrieți …

Domnul Vladimir Saharneanu: Bine. Dar întrebare către domnul. Nu vi se pare că actuala construcție teritorial-administrativă este de tipul raioanelor turcești și este acum o structură care se așază, se preiază foarte bine pe structura de partid, a Partidului Comunist din Republica Moldova? Fiindcă aceasta

14 a fost pe baza organizațiilor raionale de partid s-a construit și această structură administrativ-teritorială.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Igor Dodon: Da, eu vă mulțumesc, domnule Președinte. În primul rînd, o mică replică către unul dintre antevorbitorii microfonului nr. 5. Domnule Munteanu, aici îi microfonul nr. 3. Notați-vă undeva. Însă vreau să vă spun, dacă să vorbim despre laboratoarele Partidului Comuniștilor, aveți mulți colegi de partid, unde puteți să vă documentați mai bine decît mine. În ceea ce ține de județe sau raioane, determinați-vă în interiorul partidului, pentru că dumneavoastră spuneți într-un fel, și colegul dumneavoastră de partid spune cu totul altceva. Spune că a fost greșit cînd s-a întors la nivelul de raioane. Eu vreau să vă spun că marea majoritate a cetățenilor Republicii Moldova au fost categoric împotriva reformei, cînd au fost create județele în Republica Moldova, și au salutat reîntoarcerea la raioane. De aceea, să spunem foarte clar. Eu am primit răspunsul de la tribuna centrală, care spune foarte clar că nu se va trece înapoi la județe. Ne-am fixat acest lucru. Este stenograma Parlamentului și o să ne întoarcem la subiectul acesta, cînd o să vedem că lucrurile se mișcă în altă direcție. Eu vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: N-o să se miște, stimate coleg, vă asigur. Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Partidul Acțiunea Democratică. Domnule ministru, În 1998 – 1999, cînd s-a făcut descentralizarea și reforma în acest sens, costurile totale s-au ridicat la 500 de milioane de lei. Contrareforma din 2002 – 2003 a costat bugetului de stat vreo 700 de milioane de lei, per total 1 miliard, spune domnul Ioniță, per total 1 miliard jumătate. Care sînt costurile totale ale acestei reforme? Și faptul că o parte din bani sînt alocați din bugetul de stat este clar. Cealaltă parte de cine vor fi alocați? Și a doua întrebare. Elaborarea Strategiei de Descentralizare a costat Guvernul Republicii Moldova doi ani jumătate de muncă și chin. Și, pînă la urmă, a prezentat Parlamentului un document complex, integru care poate constitui o bază bună pentru realizarea acestui proces deloc ușor. Obiectivul temporal este de trei ani. Dacă documentul s-a elaborat doi ani și jumătate, care este siguranța că în trei ani această reformă complexă va fi realizată?

15

Mulțumesc.

Domnul Vladimir Grosu: Domnule Godea, Cu privire la prima întrebare, referitor la costul acestei Strategii, colega de la Cancelaria de Stat a răspuns că el se ridică, ba chir poate depăși, cel puțin 60 de milioane de euro. Cu privire la coraportul dintre resursele bugetare și resursele de la partenerii de dezvoltare. Resursele din contul bugetului de stat sînt prevăzute deja pentru anul 2012 și la elaborarea bugetului de stat pentru anii următori, pînă în 2015 vor fi prevăzute, respectiv, resurse suplimentare. Cu privire la participarea partenerilor de dezvoltare, respectiv, resursele care vor lipsi vor fi negociate cu acești parteneri de dezvoltare, cum este Uniunea Europeană, Consiliul Europei ș.a.m.d. Cu privire la faptul cum se va reuși, presupun eu că, dacă doi ani și jumătate s-a lucrat la această Strategie, la acest proiect, înseamnă că este un proiect bine gîndit, care ne dă temei să credem cu bună știință și bună credință că va fi implementat pînă în anul 2015.

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru, Eu aș vrea să împărtășesc optimismul dumneavoastră, dar experiența anterioară nu-mi lasă prea mult loc pentru optimism. O precizare – reforma justiției, asigurarea cu resurse. Lucrurile sînt clare, care instituții cît donează, s-au negociat lucruri, tranșele vor fi valorificate în timp. Există o claritate. Noi cînd vorbim de partenerii de dezvoltare, vorbim de ceva abstract, pentru că este vorba de Uniunea Europeană, este vorba de Consiliul Europei, este vorba de Națiunile Unite. Și, la modul concret, dacă există disponibilitatea de a finanța această reformă, de către cine și în ce limite? Aceasta este concretețea întrebării mele.

Domnul Vladimir Grosu: În limite concrete nu vă pot răspunde, dar că există disponibilitatea, cu siguranță, deoarece și la elaborarea prezentului proiect a fost cu participarea acestor reprezentanți ai partenerilor străini, partenerilor de dezvoltare. Deci ei, dacă au participat la elaborarea acestui proiect de lege, înseamnă că și se angajează.

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru, Eu știu că Strategia a fost realizată cu suportul PNUD. A fost proiect special de descentralizare, el continuă, este gestionat împreună cu Cancelaria de Stat. Eu aceasta cunosc. Dar am vrut niște cifre concrete. Din păcate, nu le-am auzit. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Grosu: Vă rog, domnule Președinte, se poate Cancelaria?

16

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 1.

Doamna Victoria Cujbă: Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să reconfirm că, într-adevăr, Strategia presupune inițial avansarea activităților pe etape. Și, dacă vorbim despre 2012 – 2015, desigur că nu va fi finalizat procesul acesta amplu de descentralizare, ea va fi doar un proces care, ulterior, va fi consolidat prin consolidarea capacităților administrației publice locale. Și precum se observă, în Strategie avem două obiective majore. De exemplu, dacă ne referim la cadrul general normativ și legislativ pentru modificarea cadrului general, în baza Strategiei Naționale de Decentralizare, este componenta care va fi asigurată cu suportul surselor bugetare existente. Ceea ce ține de componenta, ”consolidarea capacităților administrației publice locale, a primăriilor, consiliilor” este o componentă foarte vastă. Și Guvernul plasează anume accentul pe această componentă, la care toți partenerii de dezvoltare s-au arătat disponibili a asigura finanțarea externă. Mai mult decît atît, este deja instituit Consiliul pentru susținerea reformei de descentralizare. Și partenerii de dezvoltare au selectat din mai multe priorități pentru finanțare anume prioritatea descentralizare și asigurarea autonomiei locale. Din acest considerent, noi deja avem încheiate unele acorduri cu Organizația Națiunilor Unite, cu Agenția suedeză pentru dezvoltare, cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Consiliul Europei, avem încheiate acorduri cu diferite ambasade, care, în timp real concret, prevăd suport financiar. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Prioritate doamnei. Microfonul nr. 3.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule viceministru, Vreau, prin prisma acestei Strategii Naționale de Descentralizare, să vă pun o întrebare, să vă adresez o întrebare vizavi de necesitatea promovării egalității de gen. Pentru că și în anexa nr. 3 faceți trimitere la necesitatea bugetării sensibile la dimensiunea de gen, argumentați necesitatea planificării programării și alocării bugetare. Eu vreau să vă întreb: dacă, după adoptarea acestui document important, vom vedea atunci cînd vom discuta bugetul, proiectul bugetului de stat sau alte bugete, fie bugetele locale, dacă vom vedea că în aceste bugete vom găsi finanțări pentru a promova politica de gen în continuare? Dacă vor fi aceste politici acoperite financiar?

17

Domnul Vladimir Grosu: Aceste politici, cu siguranță, trebuie să fie acoperite financiar, dar nu numai prin prisma acestei Strategii. Aceasta este o politică care acoperă toate domeniile de egalitate de gen.

Doamna Valentina Stratan: Domnule ministru, Permiteți-mi să vă spun un lucru. În activitatea de parlamentar, am votat multe acte legislative, foarte importante, dar, cu regret, cînd se ajungea la capitolul “Acoperire financiară” niciodată nu se găseau bani. Și așa s-a întîmplat și cu Legea cu privire la violența domestică. De aceea, aș dori ca această practică să nu mai fie. Dacă adoptăm, să adoptăm cu toată seriozitatea, ca să putem și să realizăm.

Domnul Vladimir Grosu: Stimată doamnă deputat, Dumneavoastră ați observat… în proiectul de lege se menționează că, ulterior adoptării acestei Strategii, se urmărește și modificarea, și completarea unui șir de cîteva zeci de acte normative. Și cred că este o doleanță, de care ar trebui de ținut cont deja la adoptarea acestor proiecte de lege concrete.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc. …

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule ministru, Eu cred că toată lumea așteaptă ca să avem această Strategie și cred că este aici un capitol aparte, cu patrimoniul, deoarece unul dintre principalele lucruri: trebuie să facem ordine în tot ce ține de patrimoniul autorităților locale. Voi da doar un singur exemplu. Curtea de Conturi, într-un singur an, a identificat patrimoniul de 3 miliarde jumătate de lei, care nu era absolut nicăieri înregistrat. Cred că la autoritățile locale situația nu este mai bună, este patrimoniul nostru, al tuturor. Eu nu știu care este costul Strategiei, dar sper că cel puțin vreo 3-4 miliarde de lei vor fi identificate numai la capitolul „Patrimoniu”. Și un lucru foarte important: acolo unde vorbim de autonomia fiscală, aș sugera să utilizăm autonomia financiară, deoarece autonomia fiscală este un lucru foarte îngust. Și vreau să vă spun că autoritățile locale unicul lucru care nu-l doresc este autonomia fiscală, deoarece ei doresc să aibă bani, iar colectarea nu vor s-o ia pe umerii lor și doresc cel mai mult s-o dea pe umerii autorităților centrale. Va trebui să discutăm.

18

Am scrisoare în comisie, unde insistent sîntem rugați ca perceperea la impozitul pe venit anul acesta să fie luat de la… către Primăria Chișinău și Bălți și dată la Inspectoratul Fiscal. Deci ei categoric nu vor să colecteze impozitele. Să fie al lor, îl doresc să-l colecteze, să-l facă alții. De aceea, utilizăm noțiunea „autonomie financiară”, iar cît privește cine va colecta impozitele, vom discuta fiecare caz în parte.

Domnul Vladimir Grosu: Da și o parte a… o componentă a Strategiei, domnule deputat, este și partajarea responsabilităților, de fapt, despre care dumneavoastră ați vorbit.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Mocanu: Domnule ministru, Mai întîi ca o precizare pentru antevorbitori. Este firesc că o Strategie de Descentralizare, pornind și de la experiența europeană, poate să dureze nu doar 3, 5, dar chiar și 10 ani și este foarte firesc lucrul acesta, în dependență de necesitățile social-economice, în dependență de dorința autorităților centrale de a ceda o parte din putere. Și acum întrebarea: care a fost reacția autorităților publice locale? Știu că au avut loc consultări largi, a fost respins, a fost acceptată, este așteptată această Strategie?

Domnul Vladimir Grosu: Cu siguranță că a fost așteptată și ea este așteptată. Eu cred că, și sînt sigur, este așteptată, cum și domnul Ioniță, deputatul Ioniță a menționat, nu numai de autoritățile publice centrale, dar și locale. Într-adevăr, prin prisma descentralizării, eu cred că este așteptată de autorităților publice locale, prin prisma descentralizării financiare, într-adevăr, pentru a li se acorda mai mari libertăți și responsabilități financiare, pentru a putea face față acelor sarcini care sînt puse pe seama acestor autorități publice locale. Prin… atît din partea, cît privește autoritățile publice centrale, cu siguranță că, de asemenea, este așteptată, deoarece și autoritățile publice centrale întîlnesc dificultăți în realizarea anumitor sarcini prin prisma subdiviziunilor sale care se află în teritoriu și coordonarea activităților autorităților publice centrale dislocate în teritoriu cu autoritățile publice locale trebuie să fie perfecționată și acesta este un compartiment din această Strategie.

Domnul Gheorghe Mocanu: Și a doua întrebare. Spuneți, vă rog, cum considerați, oferirea posibilității de a contesta la Curtea Constituțională anumite legi de către autoritățile administrației publice locale va îngreuna sau nu activitatea Curții?

19

Și cum priviți această… acest drept, dacă l-am oferi pentru autoritățile administrației publice locale?

Domnul Vladimir Grosu: Este bună întrebarea. Ar putea îngreuna activitatea Curții Constituționale și noi, ca direcție strategică, ea are drept la existență. Dar din punct de vedere al organelor de… autorităților publice locale de care nivel să aibă dreptul de a… inițiativă de a duce acțiuni la Curtea Constituțională, aici trebuie de mai gîndit cred că.

Domnul Gheorghe Mocanu: Eu, ca o precizare. Pentru viitor sperăm ca acest subiect poate să-l dezvoltăm, să preluăm inclusiv experiența altor state, fie sub forma unei curți administrative, fie direct pentru contestare, pentru că au fost adoptate de-a lungul anilor legi care contravin principiilor de autonomie locală, principiilor constituționale și chiar Cărții Europene a Autonomiei Locale. De aceea, vă rog, pentru viitor să examinăm și această posibilitate.

Domnul Vladimir Grosu: Da, cu siguranță.

Domnul Gheorghe Mocanu: Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule ministru. Invit Comisia administrație publică și dezvoltare regională, pentru prezentarea raportului comisiei.

Domnul Iurie Țap: Stimați colegi, Onorată asistență, Comisia administrație publică și dezvoltare regională a examinat proiectul de Lege nr. 191 din 30 ianuarie 2012 privind Strategia Națională de Descentralizare, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea nr. 42 din 26 ianuarie 2012. Comisia constată că Strategia Națională de Descentralizare este un document amplu care analizează profund starea de lucruri existentă, stabilește clar obiectivele care urmează să fie atinse și pune în valoare instrumentele care urmează să fie aplicate pentru atingerea acestor obiective. Strategia stabilește 5 domenii de intervenție care prevăd activități clare. La fel, alături de Strategie este Planul de acțiuni, care vine ca instrument de realizare a Strategiei și care prevede activități și acțiuni clare, indicatori relevanți, termene concrete și responsabili de realizare.

20

Anexele, care sînt parte componentă a Strategiei, vin să concretizeze instrumentele care vor fi aplicate, termenele în care vor fi repartizate și să confirme posibilitatea realizării unei descentralizări a puterii și consolidarea autonomiei locale. Comisia constată că proiectul de lege corespunde prevederilor Legii nr. 780 privind actele legislative. Este, poate, unul dintre puținele proiecte de lege care a fost consultat amplu cu toți factorii, cu toți actorii cointeresați. Și faptul că a fost elaborat acest proiect pe perioada a 2 ani de zile vine, într-un fel, să confirme despre profunzimea lucrului efectuat. În linii mari, este un document de politici care formează o viziune clară asupra acestui proces de descentralizare a puterii și consolidare a autonomiei locale care, pînă la urmă, vă asigur, se va solda cu un rezultat scontat. Au fost luate în calcul și practicile, bunele experiențe pe care le au statele europene la acest capitol. Comisia administrație publică și dezvoltare regională a analizat propunerile obiecțiile, amendamentele care au parvenit din partea Direcției generale a Secretariatului Parlamentului, Comisiei speciale pentru descentralizare și autonomie locală, dumneavoastră le aveți. De comun acord cu autorii, s-a lucrat și asupra acestei sinteze, s-a convenit de comun acord. Și noi, comisia, propunem spre aprobare în primă lectură, dacă nu vor fi în luările de cuvînt astăzi amendamente, atunci propunem ca aceasta să fie, deci această lectură să fie și finală, fiindcă strategiile, conform Legii nr. 780, se aprobă prin legi ordinare care, de regulă, se votează într-o lectură. Dacă va fi necesar, putem chiar astăzi să votăm, să convenim de comun acord și să votăm și în lectura a doua, pentru a da posibilitate actorilor cointeresați să purceadă la realizarea reformei administrative. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări? Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule președinte, Sper că astăzi reușim să votăm și în primă lectură și în a doua lectură. Am văzut că dădeați confirmativ din cap și pentru a doua lectură, cînd se va redacta, cred că acceptați ca capitolele de bază, unde se vorbește despre autonomia fiscală, să fie autonomia financiară și în felul acesta astăzi putem vota în primă lectură și în a doua.

Domnul Iurie Țap: Sigur, da.

21

Domnul Veaceslav Ioniță: Da, că este o noțiune foarte largă și acoperă toate domeniile, inclusiv autonomia fiscală. Și în felul acesta, dacă aceasta se acceptă de toată lumea, de plen, noi putem vota în a doua lectură și atunci cînd se va lucra la… pentru a merge la semnare, se va scrie noțiunea dată.

Domnul Iurie Țap: Poate că o completare și la acele întrebări care au fost. Deci Strategia de Descentralizare, Planul de acțiuni prevede perioada concretă pentru 3 ani de zile. Dar, evident, acest proces este de lungă durată. Totul depinde de noi. Aș putea să aduc exemplul Poloniei, care este un exemplu de succes în Europa și, datorită realizării reformei administrative, Polonia astăzi este unul dintre cele mai prospere state din Europa la care au început, la sfîrșitul anilor ′80, și au realizat reforma în primul deceniu al secolului al XXI-lea. Deci a durat mai mult de 20 de ani de zile. Și partea a doua, costurile, care, de fapt, sînt importante, dar nu acesta este cel mai important lucru. Totul depinde de acel mecanism, de acea structură sau, dacă vreți, de acel sistem de administrare publică a Republicii Moldova care trebuie să fie altul decît cel care a fost și care trebuie să devină motorul dezvoltării locale, regionale care, de fapt, trebuie să asigure prosperarea Republicii Moldova. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule Țap. S-au înregistrat pentru luări de cuvînt 3 deputați. Îl invit la tribuna Parlamentului de domnul Gheorghe Mocanu.

Domnul Gheorghe Mocanu: Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi, Strategia Națională de Descentralizare este, de fapt, expresia angajamentului actualei guvernări pentru a construi o administrație locală eficientă, democratică, autonomă și orientată către cetățeni. Toate studiile și analizele efectuate în domeniul administrației publice locale, dar și realitățile cu care ne confruntăm zi de zi, indică faptul că situația în acest domeniu nu este dintre cele mai bune. La momentul actual, sistemul administrației publice locale este unul supradimensionat, lipsit de eficiență, cu o capacitate redusă de planificare și de management strategic, în incapacitatea de a genera dezvoltarea locală durabilă și, bineînțeles, de a presta servicii publice de calitate către cetățeni. Deși multe dintre guvernările anterioare au declarat drept prioritate autonomia locală și descentralizarea, în realitate modelul centralizat de administrare s-a consolidat îndeosebi în perioada 2003–2009, cînd au fost depuse eforturi pentru construirea verticalei puterii care a atins și nivelul local.

22

Acțiunile de supunere a nivelului local puterii centrale au înăbușit inițiativele de reformare. Avem totuși două legi adoptate în 2006: Legea descentralizări administrative și Legea privind administrația publică locală care, în pofida caracterului aparent reformator, au încremenit în practicile și viziunile unui sistem centralizat. Prin intermediul acestor două acte normative definitorii pentru administrația locală, s-a încercat transpunerea principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale, ratificată de Moldova încă în 1997. Însă niciodată un act formal adoptat nu a generat schimbări reale. În acest context, prezenta Strategie vine cu viziunea și instrumentele necesare, astfel încît prevederile progresiste prezente în legislația națională să prindă vigoare. În campanii electorale, partidele politice se luptă cu încrîncenare pentru puterea locală, așa-zisă putere locală, căci cei mai mulți primari și consilieri noi aleși deja au descoperit că puterea locală este o noțiune pur teoretică, fără și cu puține implicații practice. Impozitele și taxele locale generează sume foarte mici, care reprezintă în medie 15 la sută din bugetele locale și de multe ori nu acoperă nici măcar salariul primarului. Astfel, fără o bază fiscală reală și potențial de dezvoltare economică, 94 la sută din administrațiile publice locale au doar rol de reprezentare, fără a avea capacitatea de a presta servicii publice calitative la nivel local, totul reducîndu-se, de cele mai multe, ori la producerea de certificate, autorizații, ca măsuri de constrîngere în scopul demonstrării sau al justificării puterii politice și administrative. În condițiile în care doar o mică minoritate a unităților administrativ- teritoriale au capacitatea de a presta servicii de salubrizare, management al deșeurilor, întreținerea drumurilor, amenajarea teritoriului, de a genera dezvoltarea economică, cred că preocuparea pentru reforma din temelie a administrației publice locale este mai mult decît legitimă. Majoritatea statelor noi, aderate la Uniunea Europeană, au implementat sau sînt în proces de implementare a unor reforme a organizării administrativ- teritoriale. În Moldova, în consecința ingerințelor politice, în defavoarea considerentelor de eficiență și management public, tendința este contrară, cea de fragmentare excesivă. 86 la sută din localitățile Moldovei au mai puțin de 5 mii de locuitori și avem inclusiv 9 orașe cu mai puțin de 5 mii de locuitori. Mai mult decît atît, deși legea prevede un număr de minimum 1500 de locuitori pentru crearea unei unități administrativ-teritoriale, mai mult de 25 la sută dintre acestea nu corespund normei legale. Stimați colegi, Descentralizarea nu este un scop în sine, ci o metodă de a furniza servicii publice mai eficient, în corespundere cu cerințele și preferințele beneficiarilor.

23

Domeniul de acoperire a Strategiei Naționale pentru Descentralizare este unul foarte vast. Este evident că e nevoie nu doar de intervenții la nivel de armonizare a celor peste 90 de acte normative care fac referință la administrația publică locală, dar și de o schimbare radicală de viziune a întregului sistem. Iată de ce, în perioada următoare, printre acțiunile prioritare ar trebui să se regăsească: Ajustarea cadrului legal la principiile constituționale privind descentralizarea serviciilor publice și autonomia locală, precum și la prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale. Doi. Reformarea sistemului finanțelor locale, dar și reconsiderarea sistemului actual de venituri și cheltuieli în domeniul administrațiilor publice locale. Îmbunătățirea mecanismului de planificare bugetară la nivel local. Îmbunătățirea cadrului legal privind împrumuturile publice la nivel local. Crearea mecanismelor de stimulare a cooperării intermunicipale. Și, bineînțeles, crearea unui sistem instituțional, dar și juridic care ar oferi instrumente de responsabilizare autorităților administrației publice locale în fața populației. Avînd în vedere cele spuse, consider că descentralizarea trebuie să constituie pentru Republica Moldova obiectivul de interes național al următorilor ani, obiectiv care trebuie să fie însușit, dar și susținut de întreaga clasă politică. Sînt încrezător că acest document strategic, care definește punctual principalele slăbiciuni ale sistemului, dar și obiectivele concrete în cele 7 domenii majore de intervenție, ar putea deveni cadrul adecvat pentru demararea unei reforme multidimensionale a administrației publice locale, astfel încît, în cel mai scurt timp, comunitățile locale să resimtă pe deplin beneficiile unei autonomii locale reale. Vă mulțumesc (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul deputat Deliu.

Domnul : Stimați colegi, Onorată asistență, Discutăm astăzi și cred că vom avea multe vocații de acum încolo să revenim la acest subiect, unul dintre cele mai importante aspecte ale dezvoltării locale și regionale din Republica Moldova, un subiect care poate da un nou suflu autonomiei locale, un stimulent pentru acei ce exercită puterea la nivel local, o nouă speranță pentru acei care locuiesc dincolo de hotarele administrative ale urbei. Discutăm Strategia Națională de Descentralizare, care este principalul document de politici în domeniul administrației publice locale, ce determină mecanismele naționale în domeniul descentralizării și asigurării unei autonomii locale autentice pentru colectivitățile locale din Republica Moldova.

24

Prezenta Strategie va permite, în primul rînd, stabilirea unor obiective și sarcini concrete pe un termen mediu, astfel încît descentralizarea puterii și autonomia locală să fie în corespundere cu principiile Cartei Europene, exercițiul autonom al puterii locale și cu aspirațiile de integrare europeană ale Republicii Moldova. Sînt sigur de faptul că fiecare dintre noi știe care sînt problemele cu care se confruntă astăzi administrația publică locală și realizează necesitatea adoptării acestei Strategii. Personal, însă, aș dori să mă opresc asupra unui moment pe care îl consider unul prioritar în schimbarea abordării de dezvoltare locală. Cu părere de rău, pentru unii acesta a devenit un tabu, fără a intra în esența lui. Așa iese că în țara noastră fiecare își dorește să fie nu doar gospodar, dar să aibă și o gospodărie. Principiu care, din păcate, a fost transferat și în domeniul administrativ-teritorial, care a dus la o fragmentare excesivă a acestuia. Astfel, datorită procesului de fragmentare excesivă, majoritatea administrației publice locale rurale, care reprezintă 94% din numărul total, au, în principal, un rol de reprezentare, și nu de asigurare a unui serviciu pentru locuitorii din comunitate. Funcțiile, responsabilitățile și competențele, atribuite acestor autorități, se rezumă, de facto, la emiterea unor certificate, autorizații etc. Aceste administrații publice locale nu au personalul și nici resursele financiare necesare pentru a asigura funcții mai complexe, care, de altfel, sînt stipulate expres în legislația ce le reglementează activitatea. Aceste autorități ale administrației publice locale nu mai sînt în serviciul cetățeanului, pentru că, de fapt, interesele acestuia nu pot fi apărate. Fragmentarea sistemului administrativ-teritorial a creat situația în care baza fiscală și veniturile colectate pe teritoriul unei localități sînt insuficiente pentru a menține un aparat administrativ, care să poată asigura servicii publice. Imposibilitatea obținerii economiilor de scară în furnizarea serviciilor publice locale din cauza numărului redus al populației per unitatea administrativ-teritorială pune nejustificat în sarcina autorităților de nivelul al doilea responsabilități ce ar trebui îndeplinite de nivelul întîi și mărește prețul serviciilor publice oferite populației. Dimensiunea teritorială redusă, numărul mic de locuitori și baza fiscală inexistentă fac imposibilă realizarea unor planuri efective de dezvoltare economică și socială la nivel local. În mod normal, noțiunea de „dimensiune optimă” a unei unități administrativ-teritoriale ar trebui să implice un echilibru între oportunitățile dezvoltării democratice și participării publice, precum și o dimensiune eficientă din punct de vedere al costurilor. Analizele efectuate recent ne demonstrează că există o legătură directă între dimensiunea autorității administrativ-teritoriale și eficiența serviciilor publice prestate de acesta. Astfel, se constată că povara fiscală, legată de întreținerea administrațiilor în unitățile administrativ-teritoriale cu o populație de pînă la 1500 de locuitori, este de trei ori mai mare decît în cazul unităților administrativ-

25 teritoriale cu o populație de peste 5000 de persoane rezidente și că această diferență persistă în timp. Spre exemplu. În anul 2009 costurile administrative generale, în unitatea administrativ-teritorială cu o populație de pînă la 1500 de locuitori, a fost de 228 de lei per locuitor rezident, iar în cele cu o populație de 3001 – 5000 de locuitori a fost doar de 89 de lei. Un alt punct vulnerabil al organizării administrativ-teritoriale curente este reprezentat de lipsa stimulentelor pentru forța de muncă calificată de a accepta funcții publice locale. Găsirea și angajarea specialiștilor bine pregătiți în localitățile mici este foarte dificil. Salariile plătite sînt foarte mici, iar condițiile de lucru – proaste. Mijloacele financiare economisite, în urma reorganizării sistemului, ar ermite mărirea atractivității acestui sector pentru specialiștii buni. Mai puțin în ghilimele administrația publică va permite și dezvoltarea sectorului privat. Așa cum multe servicii vor trebui externalizate. În acest timp, organizarea administrativ-teritorială nu trebuie să rezulte în diminuarea nivelului de democrație locală. Prin urmare, necesitatea unor structuri mai puțin fragmentate a organizării teritorial-administrative din Republica Moldova este complet argumentată, în special, dacă mai luăm în calcul faptul că: 1. Unitățile administrativ-teritoriale mai mari au și o bază impozabilă mai mare, administrată de o singură primărie, fapt ce permite implicarea mai activă a autorităților în dezvoltarea locală. 2. Administrația publică locală, care administrează unități administrativ- teritoriale mai mari, ar putea participa mai activ în cadrul proiectelor transfrontaliere și ar putea beneficia de un volum mai mare de asistență externă, în special în cadrul proiectului care necesită participarea colectivităților cu o contribuție proprie 10%–15% din valoarea proiectelor. 3. În final, administrațiile publice mai mari sînt mai puțin dependente politic și financiar de autoritatea publică centrală, sporind nivelul de discreție a decidenților de politici asupra resurselor colectate la nivel local în paralel cu nivelul de responsabilitate a acestora pentru alocarea resurselor bugetare. Stimați colegi, În majoritatea țărilor europene, reformele administrativ-teritoriale au fost rezultatul negocierilor politice. Totuși un rol important l-au avut circumstanțele economice și geografice. Chiar dacă ne așteptăm ca aceleași negocieri politice să aibă loc și în Republica Moldova, sper că vom avea raționamentul necesar pentru a lua în considerare și metodele alternative care se bazează pe examinarea amănunțită a factorilor economici și geografici la nivel local. Eventualele schimbări, propuse în Strategia Națională de Descentralizare, urmează să aibă un singur scop administrației publice de nevoile cetățeanului de rînd prin diversificarea și îmbunătățirea serviciilor publice. Acesta este doar unul din motivele pentru care Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova îndeamnă la susținerea și votarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

26

Doamna Liliana Palihovici: Îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul deputat Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă Președinte al ședinței, Stimați colegi, Domnilor primari și consilieri prezenți în această sală, Iată că, astăzi, după mulți ani de antireforme comuniste și de profanare a noțiunii de autonomie locală, sîntem aproape de adoptarea Strategiei de Descentralizare, care va permite, în sfîrșit, autorităților publice locale, în special celor de nivelul întîi, să fie, cu adevărat, mai aproape de cetățeni, să poată acționa independent, exclusiv în interesul localităților pe care le reprezintă. Ca fost primar, pot să afirm cu certitudine că implementarea cu succes a Strategiei, care cadrează perfect cu Programul politic și electoral al Partidului Liberal, va fortifica considerabil sau chiar va exclude ingerințele politice din partea autorităților centrale sau a celor de nivel superior. La fel urmează a fi excluse, întru realizarea principiului fundamental de autonomie locală, imixtiunile economico-financiare, generate de distribuția politică a transferurilor bugetare, care alimentează cel mai mult procesul de migrație politică la nivel local, relevante fiind în acesta rezultatele alegerilor din 2011, unde aproape 100 de primari, care au deținut anterior mandate de primar pe lista comuniștilor, sînt astăzi înregimentați sub alte flamuri politice la modă. Realizarea autonomiei financiare la nivelul unităților administrativ-teritoriale va impulsiona dezvoltarea economică locală, facilitînd accesarea fondurilor de investiții și valorificarea plenară a potențialului local. Stimați deputați, Astăzi, colegii noștri din teritoriu sînt restrînși în spațiu de manevră din cauza inadvertențelor legislative și a sistemului defectuos de delimitare a competențelor dintre autoritățile publice de diferite niveluri. Aceasta se manifestă în administrarea ineficientă a sarcinilor primordiale ale administrației publice locale, inclusiv datorită lipsei unor stimulente legale pentru furnizarea unor servicii publice de calitate. Alături de descentralizarea administrativă, Strategia propune și desconcentrarea serviciilor publice, îmbunătățirea coordonării interinstituționale, fapt care, neîndoielnic, va conduce la creșterea valorică pe toate planurile supuse dezbaterii. Consistența prevederilor Strategiei denotă o abordare globală substanțială și, cu toate riscurile aferente de implementare, reprezintă un document de importanță majoră pentru societatea noastră. Indubitabil, restructurarea profundă a administrației publice locale este de o actualitate stringentă și reprezintă o necesitate reală pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, fiind unul dintre pilonii de bază ai Programului Alianței pentru Integrare Europeană. Reformarea și redimensionarea structurilor perimate ale administrației publice locale și ajustarea acestora reglementărilor comunitare va face mai

27 accesibile fondurile europene, destinate unităților administrativ-teritoriale de nivelurile unu și doi. Domnilor deputați, Este lesne de observat din conținutul Strategiei că, pentru realizarea cu succes a acesteia, este nevoie de adoptarea, amendarea și implementarea a zeci de acte legislative. Iar descentralizarea propriu-zisă poate fi realizată doar prin manifestarea unei voințe politice congruente și conjugarea eforturilor tuturor actorilor politici. Aici, în sală, alături de noi sînt și reprezentanții administrației publice locale, anume ei sînt acei care vor duce greul modificărilor operate de Legislativ, acei care reprezintă prima linie în relația cu cetățenii. Prezența lor simbolică trebuie să ne motiveze la desăvîrșirea reformei începute astăzi, pentru ca, alături de cetățeni, alături de oamenii din sate, comune și orașe, ei sînt acei care vor aprecia justețea și oportunitatea modificărilor realizate. În același timp, ar fi bine dacă și colegii noștri din opoziție vor ieși din cazemate, din buchere politice, participînd astfel, alături de Alianța pentru Integrare Europeană, la implementarea reformei propuse, care are drept finalitate eliminarea birocrației instituționale și apropierea administrației de cetățean, renunțînd, în același timp, la sperietorile intens promovate prin intermediul acestui important și, totodată, sensibil document. În aceste condiții, Fracțiunea Partidului Liberal va susține adoptarea acestei legi, acestei Strategii în primă lectură și în a doua lectură. Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Următorul vorbitor este domnul deputat Iurie Țap.

Domnul Iurie Țap: Stimați colegi, Descentralizarea puterii sau reforma administrativă este una dintre principalele reforme ce urmează să fie realizate de țările posttotalitare. În esență, este vorba de o nouă abordare a concepției statului, care urmează să-și limiteze caracterul și cardinal funcțiile, pe care le exercită, în special cele de reglementare și intervenție din toate sferele vieții. Și noi, în Republica Moldova, urmează să realizăm un nou sistem de administrare bazat pe principiile descentralizării. Și, în acest sens, Alianța pentru Integrare Europeană, prin Programul său de guvernare, a abordat anume responsabil această problemă, stabilind unul dintre cele 5 obiective descentralizare. Descentralizarea puterii cere crearea administrației publice locale puternice, care să-și poată asuma responsabilitatea pentru realizarea sarcinilor cu caracter local, ceea ce se cere. Descentralizare înseamnă nu doar transmiterea competențelor și resurselor, ci, cel mai important, a responsabilității pentru prestarea acestor servicii. Este foarte important să înțelegem amploarea reformei, fiindcă ea implică, practic, toate domeniile vieții și în ele vor fi implicate toate ministerele. În parte, aș

28 vrea să fac trimitere și Ministerul de Externe și Integrării Europene, Ministerul Apărării, care ar părea că nu au atitudine față de această reformă. Este, de fapt, fundamentul de elaborare a strategiilor sectoriale această Strategie Națională de Dezvoltare. Ulterior, autoritățile publice centrale, ministerele și agențiile, în baza acestui document important, vor realiza, în perioada imediat următoare, strategiile sectoriale, care trebuie să ducă la implementarea reformei. De fapt, au fost mai multe întrebări și vin să zic. Strategia Națională de Descentralizare este răspuns la Legea nr.435, a sunat de aici, lege adoptată în anul 2006, și care, de fapt, a rămas în suspans. Și, de fapt, avem o constatare că, astăzi, avem autoritățile publice locale de nivelurile unu și doi nefuncționale, care nu produc dezvoltare. De aici vine importanța acestei reforme și importanța la ceea ce noi, Alianța pentru Integrare Europeană, realizăm în parte. Este poziția Guvernului care și-a asumat această responsabilitate de loc ușoară în actualele condiții ale crizei economice. În special, aș vrea să mă refer că este și răspuns la componenta „Integrarea europeană”. Fiindcă raportul Congresului puterii locale și regionale „Democrația locală și regională în Republica Moldova,” Recomandarea nr.179 din 2005 ne vorbesc despre aceste restanțe enorme ale Republicii Moldova . Este foarte important ca noi, toți actorii care sîntem implicați, să ne pătrundem de responsabilitatea ce ne revine, fiindcă au sunat mai multe întrebări: și ce va urma? Va urma ceea ce vom face noi pornind de la acel cadru instituțional, pe care Strategia îl prevede și în care sîntem implicați și noi, Parlamentul Republicii Moldova, ulterior Guvernul Republicii Moldova, Comisia paritară, grupurile de lucru, Cancelaria de Stat și grupurile de lucru, respectiv, din toate ministerele. Este foarte important ca noi, începînd cu ziua de astăzi, cu ziua de mîine, să pornim la implementarea acestei Strategii. Și, în parte, aș vrea să specific: este foarte important ca acele proiecte de lege, care vor veni în Parlament, să fie în spiritul acestei Strategii și să nu contravină spiritului Strategiei și Legii nr.435, Legii nr.436. Doar această abordare va fi una conformă și va răspunde la acele, dacă vreți, îndoieli care au sunat astăzi aici, în această sală. Susținînd în linii mari, eu aș vrea să expun și un punct de vedere pentru mine foarte important, deci avem un obiectiv major, un obiectiv important „Realizarea reformei administrative”și, în acest sens, din punctul de vedere, dacă vreți al teoriei, dar și al practicii europene, urmează să avem și o structură puternică, un instrument de realizare al acestei reforme. Or, astăzi, avem două componente, avem Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, avem Cancelaria de Stat, care se preocupă, într-un fel, de același domeniu. Or, dezvoltarea regională, fără autorități publice locale de nivelurile unu și doi puternice, nu va avea loc. Dezvoltarea locală și dezvoltarea regională sînt, de fapt, un tot întreg, care constituie baza unei democrații veritabile sau succesul comunităților este aici. În acest sens, pentru viitor, deci este necesar și urmează și noi, Parlamentul, și Guvernul, să ne gîndim asupra creării acestui instrument, care ar putea fi

29

Ministerul Administrației și Internelor sau Ministerul Administrației Publice și Dezvoltării Regionale, eventual descentralizării. Deci, avînd un obiectiv, trebuie să avem și instrumentul de atingere, dacă vrem să ne mișcăm consecvent, dacă vrem să realizăm această Strategie și acest Plan de acțiuni și, eventual, care urmează la fiecare etapă să fie actualizat în dependență de acele condiții concrete, care vor fi. Dar, în linii mari, vreau să zic, acest prim pas și eu vreau să felicit colegii mei parlamentari, vreau să felicit și Guvernul, reprezentanții autorităților publice locale de nivelurile unu și doi, fiindcă este un pas mult prea important pentru Republica Moldova. Și sînt sigur că această Strategie va duce la fundamentarea unui sistem de administrare publică al Republicii Moldova, care va produce plusvaloare, va produce dezvoltare și va putea crea acel stat pe care noi, cetățenii Republicii Moldova, ni-l dorim. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Proiectul de Lege nr.191 este un proiect de lege ordinară, deci se votează cu majoritatea deputaților prezenți în sală. De aceea, voi supune, mai întîi, votului propunerea sau amendamentul domnului deputat Ioniță de a substitui în textul proiectului cuvintele „autonomie fiscală” prin „autonomie financiară.” Autorii sînt de acord? Microfonul nr.1.

Domnul Vladimir Grosu: Stimată doamnă Președinte, Domnilor deputați, Probabil, este o mică neînțelegere, poate s-a consultat o variantă anterioară a acestei Strategii. Deoarece, la momentul de față, în Strategie figurează anume cuvîntul „financiară.” De exemplu, obiectivul 2. Obiectiv specific pentru descentralizare financiară.

Doamna Liliana Palihovici: Am înțeles. Deci pentru stenogramă: în proiectul pentru promulgare va fi: ”autonomie financiară”.

Domnul Vladimir Grosu: ”Financiară”. Exact.

Doamna Liliana Palihovici: Așa. Nu voi supune atunci votului, dacă aceasta este ultima variantă a textului. Vreau să întreb cei patru deputați, care au avut luări de cuvînt. Eu nu am sesizat propuneri concrete de modificare a textului. Au fost doar declarații de susținere.

30

De aceea, în contextul raportului comisiei de specialitate, supun votului proiectul de Lege nr.191 pentru aprobarea Strategiei Naționale de Descentralizare. Cine este pentru rog să voteze. Mulțumesc. Cu majoritatea voturilor deputaților prezenți, proiectul de lege a fost votat. Vă mulțumesc. (Aplauze.) Următorul proiect în ordinea de zi este proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative: Codul penal, Codul de procedură penală. Invit Guvernul să prezinte proiectul.

Domnul Gheorghe Russu – vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției: Stimată doamnă Președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Onorat Parlament, Prezint atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, al cărui idee centrală este înlăturarea unor riscuri de corupție. Elaborarea acestui proiect de lege este dictată de necesitatea ajustării cadrului legal național la Convenția penală privind corupția. De asemenea, proiectul vine să implementeze și prevederile Convenției ONU împotriva corupției, privind stabilirea unui echilibru adecvat între orice imunitate sau orice privilegiu de jurisdicție, acordat agenților publici în exercițiul funcțiunilor, și posibilitatea de a cerceta, urmări și judeca efectiv infracțiunile stabilite. Faptul neconformării prevederilor Convenției nominalizate au fost indicate de către experții GRECO în cadrul ciclului doi de evaluare încă din anul 2008, la care avem restanțe pînă în prezent. Proiectul nominalizat va consolida cadrul legislativ privind prevenirea și combaterea corupției, iar necesitatea adoptării lui este indicată în planul de acțiuni privind implementarea fazei doi a Planului de acțiuni ”Republica Moldova – Uniunea Europeană” în domeniul liberalizării regimului de vize. Țin să menționez că proiectul a trezit dispute în cadrul procesului de elaborare, eronat considerîndu-se că infracțiunea, ce incriminează falsul în documentele contabile, poate fi regăsită în articolele din Codul penal, care incriminează evaziunea fiscală a întreprinderilor sau falsul în acte publice. Considerăm că proiectul este de natură să asigure respectarea principiilor coerenței și echilibrului dintre reglementările existente și va avea drept finalitate racordarea legislației naționale la rigorile internaționale, respectînd astfel obligațiile asumate în momentul ratificării instrumentelor internaționale de prevenire și combatere a corupției. Rog să susțineți acest proiect. Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări, vă rog. Microfonul nr. 4.

31

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, doamnă președinte. Partidul Acțiunea Democratică. Eu am o întrebare de clarificare. Acum un an și jumătate, Guvernul a venit cu un proiect similar ”moto-moto”, cum zice Voronin. Comisia permanentă a Parlamentului Comisia economie, buget și finanțe a respins acest proiect de lege. Pentru a nu pune Guvernul într-o situație, cum să zic, incomodă, Guvernul a retras. Peste un an și jumătate, vedem că același proiect de lege, același text vine în Parlament și este… Ce s-a schimbat între timp?

Domnul Gheorghe Russu: Domnule deputat, Aveți perfectă dreptate, este vorba de proiectul nr. 1546 din 2008. Dar, dacă luăm și analizăm aceste două proiecte, deci vedem că în proiectul nr.1546 erau încă două articole, care au trezit dispute foarte mari. Și acesta a fost motivul retragerii a acelui proiect.

Domnul Mihai Godea: Pentru că pot crea situații foarte interesante prevederile acestui proiect. O mică eroare al unui contabil ar putea să-l coste ani grei de închisoare.

Domnul Gheorghe Russu: Nu, o simplă eroare nu poate fi motiv pentru atragere la răspundere penală, deoarece se atenționează asupra scopului anume de a tăinui un act de corupție.

Domnul Mihai Godea: Dumneavoastră vorbiți din tratatele de specialitate sau vorbiți de situația reală din Republica Moldova?

Domnul Gheorghe Russu: Eu vă înterpretez deci norma care se propune.

Domnul Mihai Godea: Eu, de exemplu, nu văd această schimbare de optică a Guvernului, așa că rămîne plenul să decidă. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări? Nu sînt. Vă mulțumesc. Domnule Popa, Vă rog, prezentați raportul comisiei.

32

Domnul Victor Popa: Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr. 2509 și menționează următoarele. Obiectivul de bază al proiectului este implementarea în legislația națională a prevederilor Convenției STE 173, Legea nr. 428, așa. Infracțiunile de contabilitate presupun o acțiune de a stabili sau de a utiliza o factură sau orice alt document, sau înscris contabil, care conține informații false, precum și o inacțiune, omiterea contabilității… unei plăți, contabilizării unei plăți, pardon. Spre deosebire de scopul mărit, în cazul evaziunii fiscale a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, neachitarea impozitelor la bugetul public național, infracțiunea de fals în documentele contabile urmărește scopul săvîrșirii sau tăinuirii unor infracțiuni, de obicei, din categoria celor de corupție. Avînd în vedere că la momentul inițierii procedurii de modificare a Codului penal, articolul 2441 conținea deja aceastea, Comisia a propus introducerea articolului 2431 , iar în textul acestei norme de inclus sintagma: ”ori incomplete”, pentru a evita situații de interpretare diferită. Modificarea propusă în Codul de procedură penală are drept scop asigurarea operativității urmăririi penale pe marginea infracțiunilor de orice categorie. Or, lipsa termenului propus poate duce la tergiversări. Autorii mai propun modificarea Legii cu privire la sistemul de executare, fiind create posibilități de a interveni operativ în cazul reținerii în flagrant al executorului judecătoresc. Or, actuala redacție a legii menționate stabilește pentru executorul judecătoresc imunități excesive. Modificările propuse în Legea privind achizițiile publice au drept scop stabilirea unor principii fundamentale pentru sistemul de achiziții publice, iar la Codul de conduită al funcționarului public urmăresc înlăturarea conflictului existent în normele legale. În temeiul celor expuse, Comisia juridică, numiri și imunități, cu majoritatea de voturi a membrilor, a decis să propună Parlamentului examinarea și adoptarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 2509. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, și eu vă mulțumesc, domnule președinte al comisiei, Stimați colegi, Întrebări către comisie? Nu sînt. O clipă, domnule președinte al comisiei. Coraportul este distribuit? De acord. Bine, la nr.2509, luare de cuvînt, domnul Butmalai.

Domnul – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Onorat Parlament, Stimați deputați,

33

Onorată asistență, Din momentul în care țărișoara noastră înfloritoare Republica Moldova a declarat dorința de a merge pe calea integrării europene, a dezvoltării democratice, alături de țări dezvoltate sau în curs de dezvoltare, și-a asumat responsabilitatea de a face parte în mai multe organizații și grupuri de lucru, în vederea armonizării cadrului legislativ cu cel al țărilor-model, care, în rezultat, ar crea condiții optime pentru dezvoltarea mediului economic, cultural și creșterea nivelului de trai al populației. În acest context, Republica Moldova, în anul 2001, a aderat la grupul de state contra corupției, care este un acord în cadrul Consiliului Europei, care are drept scop monitorizarea statelor în lupta împotriva corupției. Prin acceptarea evaluării legislației naționale din domeniul prevenirii crimelor economice și corupției, Republica Moldova face uz de cunoștințele și experiența țărilor care sînt la o etapă net superioară în domeniul economic și antiinfracțional. Implementînd recomandările primite, Republica Moldova nu are decît să-și ridice propriile standarde ale cadrului legislativ. Astfel, Republica Moldova, fiind la a doua etapă de evaluare, a primit un șir de recomandări, pentru a duce legislația națională în concordanță cu cea comunitară. Printre acestea se numără propuneri de modificări legislative care prevăd combaterea înscrisurilor false în documentele contabile, care, de cele mai multe ori, sînt comise intenționat de structuri bine organizate, cu scopul spălării banilor, comiterii unor acte de corupție sau evaziuni fiscale. Știm cu toții bine, la importul în țară a mărfurilor, cum este diminuat prețul acestor mărfuri. Cum, după importul acestor mărfuri, în țară se majorează prețul de zeci de ori și, respectiv, aceste majorări pe scheme criminale le aduce un venit foarte mare acestor grupări criminale, unor grupuri care activează ilegal. Acest proiect de lege, elaborat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, conține completarea Codului penal al Republicii Moldova cu un nou articol, care prevede expres curmarea anume a acestui tip de infracțiune, destul de des practicată de unii agenți economici naționali. De multe ori, aceste infracțiuni se comit în strînsă legătură cu alte organizații internaționale, care, din cauza legislației prea blînde sau imperfecte, găsesc în teritoriul Republicii Moldova un mediu foarte favorabil pentru practicarea actelor de spălare a banilor, a corupției și a altor infracțiuni cu caracter economic. O altă clauză foarte importantă a prezentului proiect de lege, mai ales în contextul în care am pornit procedura de reformare al sistemului judecătoresc, este că executorul judecătoresc va putea fi reținut, percheziționat în cazurile de infracțiune flagrantă. Aceasta prevedere le va permite angajaților instituțiilor specializate în combaterea infracțiunilor economice și a corupției de a prinde în flagrant infractorii, care, pînă acum, scăpau nepedepsiți, folosindu-se de legitimațiile de serviciu. Întîmplările recente cu atacurile raider vorbesc de la sine despre importanța acestor prevederi. Corupția s-a înrădăcinat adînc și în instituțiile publice. Pentru nimeni nu mai este un secret că statul are de pierdut milioane de lei în urma licitațiilor publice, care au loc cu încălcări grave ale legislației.

34

Proiectul de lege propus prevede clauze noi, care fac procesul de licitare mai transparent, mai organizat și oferă condiții de participare egală pentru toți participanții. Actele de corupție și acțiunile ilegale din cadrul instituțiilor publice sînt comise de funcționari, care nu întotdeauna sînt demni de postul pe care îl ocupă și încrederea acordată de societate. Prin abaterea funcționarilor publici de la norma de drept se aduce un prejudiciu nemăsurabil imaginii statului. Astfel, autorii proiectului au propus o îmbunătățire a legislației privind conduita funcționarilor publici, pentru a minimiza tentațiile unor funcționari de a păși peste limita cadrului legal. Stimați colegi deputați, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova și eu personal vă îndemn să votăm acest proiect de lege, pentru ca, prin susținerea prezentului, mai facem cîțiva pași concreți în direcția formării unui stat de drept cu un cadru economic favorabil dezvoltării mediului de afaceri, cu o societate care să fie mîndră de conducătorii săi, o societate fără corupție. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, După luarea de cuvînt, sîntem la etapa exercițiul de vot. În condițiile raportului comisiei de profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 2509. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul de Lege nr. 2509 este aprobat în primă lectură. Și continuăm munca pentru pregătirea în lectura a doua. Comisia a propus prima lectură, da? Bine, mulțumesc. Continuăm. Proiectul de Lege nr.185 pentru modificarea și completarea Codului penal. Guvernul.

Domnul Gheorghe Russu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Onorat Parlament, Prezint atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului penal. După cum cunoașteți, la cea de-a 50-a ședință plenară GRECO, a fost aprobat raportul de evaluare în runda a treia a Republicii Moldova. Obiectivul principal al raportului este evaluarea măsurilor luate de către autorități pentru a se conforma exigențelor ce decurg din prevederile Convenției penale privind corupția și protocolul adițional la această convenție. Concluziile raportului includ o listă de recomandări adresate Republicii Moldova, iar în scopul îmbunătățirii nivelului de conformitate cu prevederile standardelor internaționale menționate, a fost elaborat proiectul de lege prezentat. În proiect se propune alinierea într-un mod coerent a încriminărilor actelor de corupție din sectorul public, pentru a se asigura că aceste dispoziții includ, fără nici o îndoială posibilă, faptul de a solicita, primi sau accepta atît avantaje

35 materiale, cît și nemateriale, includ actele de corupție comise printr-un intermediar sau în beneficiul unui terț și inclus toate cazurile în care un agent public îndeplinește sau se abține de a executa un act în exercițiul funcțiunii, indiferent dacă acest act face sau nu parte din competența oficială a agentului public. De asemenea, se propun modificări la articolele 325, 326 și 334 din Codul penal, prin introducerea răspunderii penale a persoanelor juridice pentru corupția activă și trafic de influență. Se propune completarea articolelor 333 și 334 cu sintagma ”care lucrează pentru astfel de organizație”, pentru a aduce aceste norme în conformitate cu Convenția penală privind corupția, care, la articolele 7 și 8, se referă fără ambiguitate la orice persoană care conduce sau lucrează pentru o entitate din sectorul privat, fără nici o restricție referitoare la funcțiile sau responsabilitățile persoanelor, precum și se propune incriminarea, în mod explicit, a solicitării acceptării sau primirii, personal sau prin mijlocitor, a avantajelor materiale sau… cît și nemateriale pentru sine sau pentru altă persoană, precum și a corupției pasive și active arbitrilor naționali și străini. De asemenea, de la articolul 333 alineatul (1) se propune excluderea sintagmei: ”întră în obligațiunile de serviciu”, pentru a înlătura acest element restrictiv. Concluzionăm: prevederile proiectului menționat vor contribui la eficientizarea cadrului legislativ de contracarare a fenomenului corupției, precum și vor asigura respectarea angajamentelor internaționale asumate. Rog să susțineți acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Stimați colegi, Întrebări? Nu sînt. Domnule raportor, Vă mulțumesc. Rog comisia, domnule Popa.

Domnul Victor Popa: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.185 pentru completarea și modificarea Codului penal și menționează că, într-adevăr, la cea de-a 50-a ședință plenară GRECO, care s-a desfășurat în perioada 28 martie – 1 aprilie 2011 la Strasbourg, a fost aprobat raportul de evaluare în runda a treia a Republicii Moldova la tema ”Incriminări”. Obiectul principal al raportului este de a evalua măsurile luate de către autoritățile din Republica Moldova, pentru a se conforma exigențelor ce decurg din prevederile Convenției penale privind corupția, precum și din Protocolul adițional la Convenția penală privind corupția.

36

În temeiul analizei, GRECO a făcut un șir de recomandări, care și-au găsit locul în modificările și completările expuse în prezentul proiect și au drept scop implementarea în legislația penală națională a acestor recomandări. Proiectul a fost avizat favorabil de către comisiile parlamentare. Comisia juridică, numiri și imunități, cu majoritatea de voturi ale membrilor, a decis să propună Parlamentului examinarea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 185. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc. La acest proiect nu au fost solicitări pentru luări de cuvînt. În acest context, în condițiile raportului comisiei de profil, voi supune votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 185. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul de Lege nr. 185 este aprobat în primă lectură. Proiectul de Hotărîre nr. 2580 privind constituirea Comisiei de anchetă pentru examinarea activității Agenției Medicamentului. Stimați colegi, Vreau să fac aici doar o precizare. Am o adnotație, pregătită de Secretariat, că dezbaterea acestui proiect a început la una din ședințele din decembrie 2011 și aceste dezbateri s-au oprit la momentul delegării reprezentanților grupurilor parlamentare în componența acestei comisii. Au făcut propuneri, în acest sens, Fracțiunea PD și, la acel timp, Fracțiunea PCRM. Eu cred că în acest context, ca să nu… sau, domnule autor, doriți să reîncepem de la început? Cum e mai bine? Continuăm, da? În acest caz, eu propun să continuăm cu propunerile de la microfon, privind componența… Mi se pare că componența numerică noi atunci am stabilit-o. Acum e vorba de componența nominală. Rog să completăm această componență și să votăm proiectul. Microfonul nr. 4.

Domnul : Mulțumesc, domnule Președinte. Deci…

Domnul Marian Lupu: Cîți oameni au…

37

Domnul Gheorghe Brega: Componența a fost propusă atunci, doamna Stratan – din partea PD. Din partea PCRM: Domenti, Chistruga, Morcov, Vremea.

Domnul Marian Lupu: Așa.

Domnul Gheorghe Brega: Acum, din partea PLDM – Furdui Simion. Acuși, acuși, că Pleșca și deci Petru Știrbate și Simion Grișciuc. Și din partea Partidului Liberal – Brega.

Domnul Marian Lupu: Bine. Acestea sînt propunerile pentru componența numerică și componența nominală pentru această comisie. Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Brega: Și încă un moment, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Gheorghe Brega: Acolo este în termen de 90 de zile, de la 1 decembrie, dar, desigur, termenul a expirat, deci aș ruga undeva de pe data de 23 aprilie, în legătură cu sfintele sărbători de Paști, desigur, n-o să pornim…

Domnul Marian Lupu: Domnule Brega, Cum a fost? În proiectul inițial a fost indicată data concretă de finalizare, s- au indicat termenele…

Domnul Gheorghe Brega: A fost indicat termenul de 90 de zile.

Domnul Marian Lupu: Atunci propunerea este să fie indicat termenul de 90 de zile și acest termen intră în vigoare din data intrării în vigoare a acestui document. Adică din ziua de astăzi, practic. De acord 90 de zile? Nu văd obiecții la acest subiect. Vă mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile acestor detalii oferite referitor la componența nominală a comisiei, voi supune votului adoptarea proiectului de Hotărîre nr. 2580.

38

Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul de Hotărîre nr. 2580 este adoptat. În continuare, eu propun, stimați colegi, să… Da, microfonul nr. 4.

Domnul Gheorghe Brega: Deci, conform Regulamentului, președintele și secretarul se aleg în ședință de plen…

Domnul Marian Lupu: O, păi, da.

Domnul Gheorghe Brega: …a comisiei…

Domnul Marian Lupu: Am ratat.

Domnul Gheorghe Brega: …Comisiei de anchetă.

Domnul Marian Lupu: Bine. să facem un pas oricum înapoi. Care sînt propunerile? Ele trebuiau să fie chiar pregătite. (Rumoare în sală.) Da, vă rog, microfonul nr. 4.

Domnul Petru Știrbate: Propunem ca președinte al comisiei să fie domnul Brega și secretar – domnul Furdui.

Domnul Marian Lupu: Obiecții? Nu sînt. Voi supune votului și acest element, ca să considerăm integral exercițiul de vot. Cine este pentru propunerea evocată de la microfonul nr. 4 rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Deci proiectul de Hotărîre nr. 2580 este adoptat, avînd în vedere președintele și secretarul Comisiei, pe care i-am acceptat și i-am votat noi, cu dumneavoastră acum. Stimați colegi, Eu propun să continuăm cu audierea a două rapoarte, a celor două comisii de anchetă instituite de către plenul Parlamentului, primul fiind raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor evadării bloggerului Eduard Baghirov. Proiectul nr. 675.

39

Îl invit la tribuna centrală pe domnul Cimbriciuc, președintele acestei Comisii de anchetă.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Domnule Președinte, Onorat Parlament, Voi prezenta raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor evadării bloggerului Eduard Baghirov. Comisia de anchetă a Parlamentului pentru elucidarea circumstanțelor evadării bloggerului Eduard Baghirov, creată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 242 din 02.12.2011, în cadrul examinării materialelor acumulate și audierii reprezentanților Penitenciarului nr. 13, Procuraturii Generale, a Serviciului de Grăniceri, a Ministerului Afacerilor Interne și a Serviciului de Informații și Securitate pe marginea acestui caz, a stabilit următoarele. Eduard Baghirov, cetățean al Federației Ruse, a fost reținut la 16.06.2011, fiind bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 285 alineatul (1) al Codului penal – „Dezordini în masă”, în urma protestelor pașnice din 6–7 aprilie 2009. În aceeași zi, la 16.06.2011, cetățeanului Eduard Baghirov i-a fost înaintată acuzația de comitere a infracțiunii respective și arest preventiv pe un termen de 30 de zile, care a fost prelungit ulterior pînă la data de 14.10.2011. La 13.10.2011, prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Centru, Municipiul Chișinău, Borislav Babenco, demersul procurorului privind prelungirea termenului arestării preventive în privința lui Eduard Baghirov a fost respins. Prin aceeași încheiere, în privința învinuitului Eduard Baghirov a fost aplicată măsura preventivă – arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile în apartamentul unu din strada Serghei Lazo 26, Municipiul Chișinău, începînd cu 13.10.2011 ora 16 și 25 pînă la data de 12.11.2011, eliberîndu-l imediat din sala de judecată cu eliberarea mandatului de arest la domiciliu, stabilindu-i următoarele restricții: interzicerea de a ieși din locuință; limitarea convorbirilor telefonice, recepționării și expedierii corespondenței și utilizării altor mijloace de comunicare; interzicerea comunicării cu anumite persoane și primirea pe cineva în locuința sa; de a răspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control; de a se prezenta personal la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată la timpul fixat. Conform informației prezentate de Biroul Migrație și Azil și de Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, cetățeanul Eduard Baghirov, la momentul emiterii încheierii prin care i-a fost aplicată măsura preventivă – arest la domiciliu, nu avea domiciliu sau viză de reședință pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit prevederilor articolului 302 alineatul (1) din Codul de executare, judecătorul de instrucție, care a dispus aplicarea măsurii preventive a arestării la domiciliu, trimite organului afacerilor interne, în a cărui rază teritorială se află

40 domiciliul învinuitului, hotărîrea sa pentru asigurarea exercitării acesteia, în cazul dat la adresa Comisariatului de poliție al sectorului Buiucani, Municipiul Chișinău. Însă, după cum a declarat ministrul afacerilor interne domnul , în cadrul audierilor, ministerul respectiv nu a fost înștiințat despre faptul schimbării măsurii preventive în privința lui Eduard Baghirov. Și, în genere, pe parcursul efectuării urmăririi penale în privința lui Eduard Baghirov, angajații MAI nu au participat la efectuarea vreunei acțiuni de urmărire penală operative de escortare sau etapare a învinuitului. Escortarea învinuitului Eduard Baghirov, deținut în Penitenciarul nr. 13 la Judecătoria Centru, Municipiul Chișinău, în data de 13.10.2011, a fost pusă în sarcina colaboratorilor Detașamentului cu destinație specială a Serviciului de Informații și Securitate și a colaboratorului SIS Balan Alexandru. Conform demersului domnului Sergiu Roșu, procuror în Secția exercitare a urmăririi penale pe cazuri excepționale a Procuraturii Generale, colaboratorii SIS menționați, fără a-l escorta la domiciliu, l-au eliberat pe învinuitul Eduard Baghirov în sala de judecată conform încheierii judecătorului de instrucțiune Borislav Babenco. Abia la 18.10.2011, vreau să menționez spre atenția dumneavoastră, reprezentantul Procuraturii Generale, au solicitat telefonic poliția, verificarea prezenței la domiciliu a învinuitului Eduard Baghirov, care a fost efectuată de angajații Comisariatului de poliție al sectorului Buiucani, Municipiul Chișinău, în prezența cărora procurorul a constatat lipsa lui. Faptul netrimiterii de către judecătorul de instrucțiune a încheierii de dispunere a măsurii preventive a arestării la domiciliu organului afacerilor interne a fost confirmată și de primul adjunct al Procuraturii Generale Andrei Pîntea, care a declarat că, în cadrul investigațiilor, s-a constatat că în registrele Judecătoriei Centru și Comisariatului de poliție Buiucani nu sînt prezente careva date despre expedierea, primirea spre executare a încheierii menționate. Ulterior, la 19.10.2011, același judecător de instrucție Borislav Babenco a înlocuit măsura de arest la domiciliu a lui Eduard Baghirov cu arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile din momentul reținerii lui. În aceeași zi, Eduard Baghirov a fost anunțat în căutare. Conform declarațiilor directorului adjunct al SIS Valentin Dediu, în ziua de 18.10.2011, la ora 13.00, Eduard Baghirov s-a prezentat la procuratură pentru a continua luarea de cunoștință cu materialele dosarului penal. În jurul orei 15, Eduard Baghirov, fiind cu Iurie Pampuh în automobilul acestuia au preluat-o în regiunea sectorului Buiucani pe reporterul de la Publica TV Victoria Criucova. După aceea, tustrei au plecat în direcția satului Molovata Veche de unde, aproximativ pe la ora 17, au trecut cu bacul rîul Nistru spre satul Molovata Nouă. În regiunea de Est a țării, aceste persoane s-au deplasat prin orașele Dubăsari și Tiraspol, unde Eduard Baghirov și Victoria Criucova au urcat în automobilul cetățeanului Federației Ruse Alexandru Juravschi, cu care, la orele 19 și 12 minute, au traversat punctul de trecere a frontierei Cuciurgan–Pervomaisc, ieșind în Ucraina, iar a doua zi, pe data de 19.10.2011, la orele 11 și 30 de minute, Eduard

41

Baghirov a părăsit teritoriul Ucrainei prin aeroportul din orașul Odessa cu ruta aeriană TSO 208 „Odessa-Moscova” Domodedovo. În aceeași zi la postul de televiziune Publica TV au foste difuzat materialele video cu interviul lui Eduard Baghirov, realizat în orașul Odessa. În rezultatul audierilor reprezentanților Penitenciarului nr 13, Procuraturii Generale, Serviciului Grăniceri, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate și studierii materialelor cazului, Comisa de anchetă a constatat faptul: încălcării prevederilor legislației în vigoare la stabilirea măsurii preventive – arestul la domiciliu al unei persoane care nu are domiciliu sau viză de reședință pe teritoriul Republicii Moldova și pe faptul neexpedierii organului afacerilor interne a încheierii de dispunere a măsurii preventive de arest la domiciliu. – inacțiunii colaboratorilor Procuraturii și a Serviciului de Informații și Securitate în prevenirea evadării lui Eduard Baghirov, convorbirile telefonice ale acestuia fiind interceptate încă din momentul aflării sub arestul preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău; – încălcării regulilor de escortare de către colaboratorii Detașamentului cu destinație specială al Serviciului de Informații și Securitate și a colaboratorilor SIS… și a colaboratorului SIS Balan Alexandru; – complicității cetățenilor Iuri Pampuh și Victoria Kriukova la evadarea cetățeanului Federației Ruse Eduard Baghirov. În vederea verificării respectării normelor imperative ale legii de către instituțiile și persoanele care au avut obligația să prevină evadarea cetățeanului Eduard Baghirov și tragerea la răspundere a complicilor acestuia, Comisia propune remiterea prezentului raport Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor și Procuraturii Generale. Președintele Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor evadării bloggerului Eduard Baghirov: Alexandru Cimbriciuc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule președinte al Comisiei de anchetă. Stimați colegi, Întrebări dacă sînt pentru comisie, pe marginea raportului? Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu am să vă rog să mă înscriu cu o luare de cuvînt. Două întrebări foarte simple. Domnule Cimbriciuc, Fără a apăra pe cineva, dumneavoastră, în calitate de vicepreședinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, credeți că este legal să divulgăm numele colaboratorilor SIS sau nu?

42

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Deoarece în rapoartele prezentate de șefii instituțiilor sau subdiviziunile respective aceste nume au fost divulgate.

Domnul Mihai Godea: Eu asta înțeleg. Dumneavoastră faceți, ați făcut parte din Comisia de anchetă. Dar eu întreb: este legal să divulgați aceste nume sau nu?

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Este o Comisie de anchetă care trebuie să aducem la cunoștință Parlamentului.

Domnul Mihai Godea: Și încă o chestie. De ce nu ați inclus în proiectul de hotărîre ca raportul să meargă și la CCA? Odată ce Publica TV, directorul și reporterul sînt complice la toată chestia asta, nu vi se pare că mergem prea departe cu chestiile astea, domnule președinte?

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Poftim, propuneți.

Domnul Mihai Godea: Bine. Eu am să-mi expun punctul de vedere.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr. 5.

Domnul : Spuneți, vă rog, Această comisie a activat pe parcursul a 4 luni de zile. Cine a fost tras la răspundere din respectivii care sînt indicați? Eliberați din funcție, trași la răspundere sau altă măsură disciplinară?

Domnul Alexandru Cimbriciuc: De aceea, domnule deputat, vă mulțumesc. De aceea, noi remitem acest raport celor care sînt abilitați să facă acest lucru, fiindcă ține de puterea a treia în stat, a puterii judecătorești. Deci am, o expediem Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor și Procuraturii Generale, pentru a veni cu explicațiile ce au făcut.

43

Domnul Marian Lupu: Exact. Asta și este menirea raportului: pentru a-l prezenta către aceste organe și în continuare a monitoriza îndeplinirea sau întreprinderea măsurilor care se impun în aceste condiții. Alte întrebări? Nu sînt. Domnule Cimbriciuc, Vă mulțumesc. Proiectul de hotărîre? (Rumoare în sală.) Stimați colegi, Proiectul de hotărîre îl aveți distribuit. Eu nu gîndesc că trebuie să-l... E proiect, îl examinăm de rînd cu toate celelalte proiecte. Obiecții sau propuneri de modificări la acest proiect sînt? Microfonul nr. 3.

Domnul Ion Butmalai: Vă mulțumim, domnule Președinte. Solicit să aducem mulțumiri membrilor Comisiei, pentru efectuarea acestui control pentru elucidarea acestor fapte care au adus la evadarea bloggerului Eduard Baghirov. Însă am la… proiectul de hotărîre este binevenit și socot că este de adăugat articolul 3 și propun după articolul 2 de adăugat un nou articol, cu următorul conținut: instituțiile vizate în articolul 2 al prezentei hotărîri în termen de 60 de zile vor informa Parlamentul despre rezultatele și acțiunile întreprinse pe marginea examinării raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor evadării bloggerului Eduard Baghirov. Și în hotărîrea respectivă în continuare după text. Articolul 3 să devină 4. Articolul 4 să devină 5.

Domnul Marian Lupu: După mine, este o propunere foarte relevantă, care vine să încheie ciclul, deci cu o finalitate foarte clară toate acțiunile care sînt propuse în acest proiect. Obiecții la această propunere sînt? Nu sînt. Bine. Am luat act și vom supune votului în pachet cu textul general. Microfonul nr. 3.

Domnul Oleg Țulea – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu aș propune, în textul hotărîrii, să evităm această denumire a profesiei pe care o are Eduard Baghirov: blogger. Putem, pur și simplu, să scriem: evadării lui Eduard Baghirov sau a cetățeanului Federației Ruse Baghirov, deci fără blogger.

Domnul Marian Lupu: Nu contează a cui cetățean. Cetățeanul Cutărescu. Cred că e normal. Fiindcă nu se mai știe ce fel de blogger este sau dacă aceasta este profesia lui de bază. Alte propuneri?

44

Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Deci aș veni cu o propunere. Mie mi se pare că articolul 3 și articolul 4 au același cuprins. În articolul 3: se remite Procuraturii. În articolul 4: se remite Președintelui și Prim-ministrului. Vin cu o propunere, poate, de a unifica într-un singur articol, care să sune: Raportul Comisiei de anchetă a Parlamentului se remite Președintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului , Procuraturii Generale.

Domnul Marian Lupu: Domnule Deliu, Stimate coleg, Dar sînteți sigur că e vorba de acest proiect? Eu am în fața mea altceva. N-ați luat cumva următorul raport cu armamentul?

Domnul Tudor Deliu: Cer scuze. (Rîde.)

Domnul Marian Lupu: Vă scuz. Bine. Stimați colegi, Acestea fiind două propuneri pe marginea proiectului, nu am văzut obiecții la cele două propuneri evocate, le considerăm incorporate în pachetul general al proiectului nr.675 și le vom supune votului, dar nu înainte să ofer timpul regulamentar pentru luările de cuvînt. Doi dintre colegii noștri s-au înscris pentru luări de cuvînt. Primul fiind domnul Saharneanu, pe care îl invit la tribuna centrală. După dumnealui urmează domnul Godea.

Domnul Vladimir Saharneanu: Mulțumesc, domnule Președinte. Sînt inițiatorul acestei comisii, deși, mă rog, tabieturile de a oferi președinția comisiei celui care a inițiat nu s-au respectat de data aceasta. Oricum, trebuie să exprim mulțumiri președintelui acestei comisii domnului Alexandru Cimbriciuc pentru organizarea activității impecabile a acestei comisii și pentru acest raport, pe care l-a elaborat împreună cu colegii, foarte succint și foarte precis. La celelalte lucruri. Trebuie să vorbim despre cazul Baghirov ca unul generic pentru Republica Moldova și care trebuie să ne aducă la gîdnul că toate acestea, dacă le luăm împreună, ne aduc la concluzia că Republica Moldova de aia este săracă și bîntuită de nevoi, pentru că avem funcționari, avem instituții care lucrează contra statului, subminează activitatea lui. Și tot efortul, toate impozitele, pe care noi le strîngem de la oameni de afaceri, de la cetățenii de rînd, se duc pe

45 apa sîmbetei atunci cînd asemenea funcționari, asemenea responsabili nu-și fac datoria, nu lucrează în interesul statului acesta, nu lucrează în interesul național, ci execută în felul în care îi determină cineva sau din cîștig personal și iau aceste decizii. De ce vă spun? Fiindcă acest caz este un exemplu elocvent al unei trădări, care s-a făcut în mod organizat și, evident, fiind condus, concertat din afară. Să luăm pe rînd. Judecătorul ia decizia eliberării contra prevenirilor pe care le face procurorul și acest judecător uită să expedieze decizia de judecată, pentru ca cealaltă instituție a statului, Ministerul de Interne, să execute, s-o execute, să meargă la domiciliu să verifice prezența acolo a tuturor elementelor care să conducă la executarea precisă, conform legii, a acestei decizii judecătorești. Al doilea. Din sala de judecată inculpatul este eliberat, el iese în stradă, fără să fie însoțit, iar, din sală, acei care l-au escortat pînă atunci, din considerente de maximă atenție pentru inculpat, se dezic mai departe să îl escorteze și nu iau nici o măsură de prevenire a acestei încălcări, care este evidentă, a fost evidentă. Lucrul acesta, iară, este neadmisibil pentru o instituție atît de serioasă cum este Serviciul de Informații și Securitate. La fel, nu s-a verificat, pe parcursul celor zile, cît el a stat în acel domiciliu, pe care nimeni nu-l știa, nu a verificat nici o instituție a statului unde se află. Și dacă acest cetățean, care este un cetățean străin, poate să stea în casa respectivă, nu doar de la declarația unui om întîmplător, care a venit acolo, în ședința de judecată, și a spus: eu pot să-l iau la mine. Așa ceva nu se întîmplă într-un stat serios. Aceasta este activitatea organelor responsabile. În același rînd, jurnalistul care îl însoțește pe inculpat în toată această misiune, din momentul în care a ieșit de la Procuratură, atunci cînd ultima dată a fost să ia cunoștință de dosar, și pleacă cu dînsul pe tot parcursul, de la Chișinău și pînă la Odesa, fără să dea un semnal, fără să anunțe că lucrul acesta este ilegal și nedîndu-și seama, în mod foarte straniu, că nu și-a dat seama că este o complicitate, este o evadare. Asta cum jurnalistul ar intra, cu complicitatea șefului închisorii, într-o închisoare și de acolo să iasă acoperindu-l pe pușcăriaș, luîndu-l cu sine. Nu are nimic în comun cu Codul audiovizualului acest caz, nu are nimic în comun, fiindcă este o complicitate vădită. Și m-a mirat foarte mult explicația reprezentantului Serviciului de Informații și Securitate cînd a spus că, iată, instituția respectivă de presă se acoperă cu articolul 14 din Codul audiovizualului – „Nedivulgarea sursei de informație”. Ce are sursa de informație și cu evadarea unui inculpat? Or, noi, ca jurnaliști, sîntem împotriva ca reprezentanții profesiei noastre să servească drept acoperire pentru asemenea cazuri. Noi, desigur, nu putem face așa cum au făcut predecesorii noștri sau străbunii noștri în evul mediu, așa cum a făcut Vlad Țepeș atunci cînd unii apropiați de ai lui, boieri, trădau țara. Și nici cum a făcut vărul său Ștefan cel Mare, fiindcă așa erau vremurile. Dar trebuie să aducem la cunoștința tuturor funcționarilor că trădarea sau complicitatea vor fi pedepsite. Astfel, noi nu întoarcem încrederea cetățeanului nostru față de stat. Noi cunoaștem rezultatele sondajului, statul nostru este la limita

46 de jos a încrederii cetățeanului, fiindcă nu lucrează legile, fiindcă noi manifestăm o indiferență față de îndeplinirea legilor. Cu atît mai mult, cînd vine vorba de a servi alte interese decît interesul național. Eu mă mir de ce alte partide nu vin aici cînd spun că, iată, să nu trecem la județe, Doamne ferește, că ar fi cumva cam aceeași situație cum este în țara vecină, cum spun ei. Nu, oameni buni, aici este esența acestui atac împotriva statalității Republicii Moldova, cum doriți voi să spuneți. Trebuie să ridicăm ștacheta și să obligăm funcționarii să respecte legea în orice situație, atunci sigur că și acest stat va putea ieși din nevoile în care s-a pomenit. A fost o acțiune concertată, trebuie să spunem direct cetățenilor noștri, care a avut ca efect umilirea și batjocora Republicii Moldova, am văzut și efectele din mass-media. Că un comentator rus deunăzi mi-a spus că Republica Moldova este un stat falit. Da, așa sîntem priviți de acolo, de la Moscova, sîntem un stat falit, fiindcă la fiecare pas, în scurta noastră istorie, de douăzeci de ani, avem asemenea cazuri de trădare a intereselor Republicii Moldova și de trecere cu ușurință peste asemenea cazuri de trădare, cînd funcționarii rămîn în posturile lor și, din contra, sînt promovați și își fac mai departe treaba împotriva interesului național al Republicii Moldova. De aceea, eu trebuie să spun, în final, că mă deranjează faptul cînd se discută acum că, iată, … funcții și acesta este interesul lui. Nu vrea funcții Partidul Liberal, nu vrea SIS-ul sau Procuratura. Da, dacă ați avea încredere în noi, noi nu vrem posturi, nu vrem să politizăm această instituție, noi vrem să facem reforme în aceste instituții, ca ele, în sfîrșit, în final, în al doisprezecelea ceas să lucreze în interesul cetățeanului. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnul Mihai Godea.

Domnul Mihai Godea: Domnule Președinte, Stimați colegi, Nu știu ce ați înțeles dumneavoastră din raportul prezentat, din proiectul de hotărîre, eu am înțeles un lucru foarte clar: în Republica Moldova instituțiile statului nu funcționează și lucrurile sînt evidente. Baghirov a ieșit în față, a ieșit la suprafață, fiindcă a fost un caz sonor. Să ne întrebăm: cîte cazuri de acest gen se întîmplă aproape în fiecare zi în Republica Moldova și cine le monitorizează, și cine poartă răspundere? Pentru că în cazul Baghirov, practic, toate instituțiile, care au avut în sarcină să-și îndeplinească obligațiunile și atribuțiile legale sînt de vină și noi nu putem să delimităm, ba mai mult, ni se pare ridicolă încercarea de a pune vina asupra presei. Departe de gîndul că sînt un mare îndrăgostit de Publica TV și viceversa, dar presa este liberă. Faptul că cineva dintre jurnaliști a mers încolo, poate fi acuzat de complicitate, dacă procurorii asta decid. Dar de unde să știe jurnalistul despre

47 hotărîrea instanței? De unde să știe jurnalistul alte lucruri care s-au întîmplat în zilele respective? Și este simplu: se pune vina pe presă. Poate îl aducem pe Țîra, director general la Publica, în cătușe aici, în Sala de ședințe a Parlamentului. Așa ca să vadă lumea cine sînt vinovați. Eu îmi amintesc de audierile pe care le-am avut în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică acum două săptămîni și îmi amintesc de declarația domnului ministru Roibu, care îi spunea domnului președinte Stoianoglo: da de ce nu te-ai pus mata în ușă și să spui că aici nu intră nimeni? Și nu intrau protestatarii. Asta trebuie să facă poliția, să dea indicații deputaților, să apere cu propriile corpuri accesul în clădirea Parlamentului, ca cetele de derbedei să nu intre, să nu perturbeze și să blocheze activitatea instituțiilor statului. Mi se pare aceeași situație și în cazul Baghirov. Ministerul de Interne n-a știut, Ministerul de Interne n-a avut atribuții, Procuratura a închis ochii, judecătorul, vezi, Doamne, n-a informat nu știu pe cine și, pînă la urmă, avem ce avem: o umilire totală a unei țări, o umilire a unei societăți și Baghirov liber. Fără complicitatea altor factori de decizie Baghirov nu trecea Nistrul cu bacul și lucrurile sînt foarte clare. Pentru că acest caz a demonstrat dacă cineva vrea să-și rezolve o problemă, o rezolvă ușor. Trebuie să identifice procurorul, trebuie să identifice judecătorul, trebuie să aibă complice 2 – 3 polițiști preferabil cu epoleți de colonei și problema se rezolvă, și biletele rezervate pe Aeroportul din Odesa la cursa care o dorești. Asta trebuie să înțelegem din raportul Comisiei de anchetă. Astea sînt lecțiile învățate din cazul Baghirov, dacă sîntem deputați, dacă vrem să scoatem învățăminte. În rest, în glumă l-am întrebat pe domnul Cimbriciuc: poate trecem și CCA acolo, așa că să fim împliniți, dacă în raport se acordă un pic de spațiu la Publica TV, de ce să nu informăm și CCA despre asta? Glumim, este ridicol, dar, totodată, este întristător ceea ce se întîmplă. Pentru că cazul Baghirov ne leagă cu alte cazuri mult mai complexe și mult mai stufoase, dosarul 7 aprilie, chiar dacă el era unul dintre citații în acest dosar. Cum să așteptăm noi elucidarea evenimentelor? Cum să credem noi că adevărul va ieși la suprafață, dacă este o disfuncționalitate totală în instituțiile care tocmai au abilitățile, conform legii, să rezolve aceste cazuri? Poate sîntem în situația să fim sinceri, să nu prostim cetățenii, să le spunem: oameni buni, nu așteptați nimic bun, pentru că asta este perioada istorică pe care o parcurgem, astea sînt capacitățile noastre și atîta facem. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, La această etapă, am discutat modificările în conținutul proiectului nr.675. Ținînd cont de ele, fiind acceptate de plen, voi supune votului adoptarea proiectului Hotărîrii Parlamentului nr.675. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Mulțumesc.

48

Proiectul Hotărîrii Parlamentului la subiectul Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor evadării cetățeanului Baghirov este adoptat. În continuare vom audia Raportul Comisiei de anchetă a Parlamentului în legătură cu vînzarea armamentului din dotarea forțelor armate. După care vom pune în dezbatere și vom adopta proiectul de Hotărîre nr.676. Raportor – secretarul acestei comisii domnul Bolboceanu, avînd în vedere faptul că președintele comisiei, dacă țineți minte, este reprezentantul Fracțiunii PCRM, care de luni de zile nu se prezintă în ședințe. Domnule Bolboceanu, Domnule secretar al comisiei, Vă rog.

Domnul Iurie Bolboceanu: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați colegi, Comisia de anchetă a Parlamentului asupra cazului de vînzare a armamentului din dotarea forțelor armate a fost creată prin Hotărîrea Parlamentului nr.204 din 20.10.2011, drept urmare a sensibilizării opiniei publice în cazul legat de exportul armamentului moldovenesc în condiții suspecte. Obiectul comisiei a fost investigarea cazului de export al munițiilor de către Ministerul Apărării prin contractele negociate și semnate de acesta la 5 iulie 2011 și la 23 august 2011. În urma examinării materialelor acumulate pe marginea acestui caz s-au stabilit următoarele. Lotul de armament contractat prin contractele nr.1/2011 din 5 iulie 2011 și numărul 2/2011 din 23 august 2011 a fost livrat prin una și aceeași companie, care a și încheiat contractele respective cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Compania respectivă este o Companie letonă „Zatspeceksports”. Contractul, din 5 iulie 2011, conținea specificații de muniții, care, în urma înțelegerilor, urma să ajungă atît în Ucraina, cît și în Armenia. Contractul din 23 august 2011 conținea specificații predestinate doar Republicii Armenia. Potrivit datelor oferite de către Ministerul Apărării, la momentul convocării Comisiei de anchetă, din Moldova au fost exportate muniții, specificate în aceste contracte, în masă totală de 50,186 kilograme. La momentul convocării Comisiei de anchetă, munițiile predestinate utilizatorului din Ucraina nu au părăsit teritoriul Republicii Moldova. Iar munițiile predestinate Armeniei au fost transportate de avionul de transport IL - 76 TD al Companiei avia armene, sosit din Benghazi, care a decolat cu marfa respectivă la 13.09.2011 din Aeroportul Mărculești. Datele prezentate de către Serviciul de Informații și Securitate atestă că același avion s-a întors în Moldova (la Mărculești) la 14.09.2011, pentru a transporta a doua parte de încărcătură. Însă în legătură cu faptul că autoritățile Republicii Moldova au inițiat o verificare suplimentară a tranzacției, avionul a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova la data de 16.09.2011, fără a prelua la bord stocul de marfă preconizat.

49

Potrivit documentelor prezentate de Ministerul Apărării, istoria contractelor menționate începe la 14.02.2011 și la 2.03.2011, cînd Compania letonă a solicitat Ministerului Apărării al Republicii Moldova achiziționarea unor active din dotarea Armatei Naționale a Republicii Moldova. În aceeași perioadă, au solicitat achiziționarea unor active ale Armatei Naționale și Compania bulgară ”EMCO”, precum și două companii ucrainene. Ulterior, a parvenit o informație din partea serviciilor speciale ucrainene, precum că aceste companii, am în vedere companiile ucrainene, nu sînt autorizate pentru a exporta astfel de armament. La începutul lunii martie 2011, Ministerul Apărării a făcut interpelări către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova referitoare la reputația companiilor solicitate de a negocia tranzacțiile de achiziționare a activelor Armatei Naționale a Republicii Moldova. La 7.04.2011, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a comunicat Marelui Stat Major al Armatei Naționale despre lipsa de obiecții atît în privința Companiei letone ”Latspeceksports”, cît și în privința Companiei bulgare ”EMCO”. În privința Companiei bulgare ”EMCO”, Serviciul de Informații și Securitate a informat Marele Stat Major al Armatei Naționale, la 18.03.2011, că, potrivit verificărilor preventive, aceasta a fost evidențiată în plan internațional ca un potențial exportator ilicit de armament și tehnică militară către țările cu risc sporit și au fost aplicate sancțiuni ONU de restricționare al acestui gen de comerț. În același răstimp, semnat de directorul adjunct Valentin Dediu, Serviciul de Informații și Securitate sugerează condiționarea raporturilor cu Compania bulgară „EMCO” de respectare strictă a prevederilor legislației în vigoare și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, oferindu-se să revină cu informația în cazul acumulării unor date suplimentare de către Serviciul de Informații și Securitate. Ministrul apărării, domnul Marinuță, a declarat în cadrul audierii că răspunsul oficial din partea SIS a fost considerat drept aviz negativ, fapt ce a condus la întreruperea oficială a relațiilor cu reprezentanții Companiei bulgare. În același timp, potrivit afirmațiilor domnului Dediu, în cadrul audierilor comisiei de anchetă, răspunsul SIS privind Compania ”EMCO” nu poate fi considerat drept aviz negativ. La 12.05.2011, Serviciul de Informații și Securitate, în persoana șefului Direcției contrainformații militare Oleg Panțîru, a comunicat comandamentului logistic al Armatei Naționale că nu dispune de informații compromițătoare în privința Companiei letone ”Latspeceksports” SIA. La 04.05.2011, cînd procesul de negocieri cu Compania letonă era în plină desfășurare, Serviciul de Informații și Securitate a recepționat, prin sisteme de telecomunicații speciale de la serviciile speciale ale Bulgariei, un răspuns, potrivit căruia Compania bulgară ”EMCO” Ltd este unul din principalii exportatori ai producției speciale din Bulgaria și pînă la acest moment nu erau identificate date

50 sigure privind activități neautorizate în domeniul comerțului extern cu arme ale acestei companii. Serviciul de Informații și Securitate, la 16.05.2011, în persoana Directorului Gheorghe, Mihai a comunicat ministrului apărării Vitalie Marinuță că, în conformitate cu legislația Bulgariei, Compania bulgară ”EMCO” este licențiată ca exportator de arme, deținînd licență deplină cu dreptul de a exporta, importa și transfera armament. Licență valabilă pînă la 24.02.2012. Între timp, la 12.05.2011, cu șapte zile după primirea răspunsului din Bulgaria și cu patru zile înainte de a fi ajuns acest răspuns de la SIS la Ministerul Apărării al Republicii Moldova, Comisia permanentă pentru stabilirea prețurilor la surplusul de materiale destinate comercializării, desemnată prin ordinul ministrului apărării nr.145 din 04.05.2011, deținînd răspunsul Serviciului de Securitate și Informații din 18.03.2011 privind sancțiunile ONU, chipurile, aplicate Companiei bulgare ”EMCO”, a hotărît inițierea procesului de negocieri cu Compania letonă ”Latspeceksports”, pentru vînzarea activelor din dotarea Armatei Naționale a Republicii Moldova. Ulterior, la 24.06.2011, cînd Ministerul Apărării era deja în posesia răspunsului Serviciului de Informații și Securitate din 16.05.2011 referitor la credibilitatea Companiei bulgare ”EMCO”, Comisia guvernamentală pentru comercializarea activelor forțelor armate, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 61 din 24.01.2012, a hotărît de a permite negocierile și încheierea contractului pentru realizarea activelor din dotarea Armatei Naționale cu Compania letonă ”Latspeceksports”. Astfel, a avut loc decizia de inițiere a negocierilor și încheierea contractului cu un singur cumpărător, fără organizarea concursului de achiziționare a activelor Forțelor Armate. Această decizie a fost luată în lipsa vreunei decizii a Guvernului Republicii Moldova privind comercializarea unor active prin tratative directe cu potențialii cumpărători, fără desfășurarea concursurilor de comercializare, așa cum prevede punctul 4.1 al Regulamentului privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului și altor mijloace tehnice militare de care dispun Forțele Armate ale Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.283 din 17.02.1999. Pentru realizarea operațiunii de comercializare sau tranzit al mărfurilor în parte, îndeosebi a celor ce țin de armament și produse cu dublă destinație, sînt necesare autorizații separate. La momentul negocierilor și semnării contractelor cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova, Compania ”Latspeceksports” nu deținea aceste autorizații. În mod particular, lipsea licența pentru intermedierea tranzacției cu armament spre Republica Armenia, în certificatul de utilizare finală, în calitate de intermediar, figurează Compania ”Mosston Engineering” Ltd, o companie off-shore. Solicitarea respectivului document pentru Ucraina a fost inițiată după încheierea contractului cu partea moldovenească. Este de menționat și faptul că, la 15.09.2011, pe cazul vînzării armamentului respectiv, s-a autosesizat și Procuratura Generală a Republicii Moldova, care a dispus, în persoana șefului Secției investigații și interacțiuni în Forțele Armate,

51 domnului Ion Dediu, executarea controlului privind respectarea legislației la subiectul comercializării activelor din dotarea Armatei Naționale. Procuratura Generală a prezentat Comisiei de anchetă nota la acest subiect, executată la 30.09.2011 de Procurorul Ion Dediu, care conține în final concluzia: din punct de vedere juridic tranzacția este legală, iar economic ea este de succes. Potrivit procesului-verbal al Comisiei guvernamentale pentru comercializarea activelor Forțelor Armate din 19.08.2011, prin care s-a permis comercializarea armamentului către Compania ”Latspeceksports”, decizia a fost luată în prezența șefului direcției NATO a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene Mariana Roibu, în lipsa unor împuterniciri legale, stabilite prin hotărîre de Guvern. Domnul viceministru de externe Andrei Popov a recunoscut în fața Comisiei de anchetă că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova tîrziu s-a sesizat în această vînzare spre Republica Armenia. Ulterior, după crearea Comisiei de anchetă, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a oferit Comisiei de anchetă documentele oficiale, potrivit cărora autoritățile letone au confirmat prin ambasadorul Republicii Moldova la Riga că comitetul național, responsabil pentru circulația mărfurilor strategice, nu a eliberat companiei letone licență, care ar permite acesteia tranzitarea bunurilor militare prin/sau din Republica Moldova. Referitor la licența numărul 13, la care s-a referit ministrul apărării al Moldovei, la momentul încheierii contractului cu Compania letonă, oficialii letoni au asigurat, prin căi diplomatice, autoritățile moldovenești că ”Latspeceksports” SIA, într-adevăr, deține o astfel de licență generală, eliberată în mod legal de Ministerul Apărării leton. Însă, potrivit autorităților letone, o astfel de licență are o rază destul de limitată, adică permite agentului economic operațiuni de vînzare–cumpărare a armelor și a materialelor speciale pe teritoriul Letoniei, precum și cumpărarea și realizarea lor în cadrul Uniunii Europene pentru operațiuni comerciale atot- cuprinzătoare, cum este cazul cu Republica Moldova, este necesară o licență, delivrată de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei, în cadrul căruia este format un comitet interministerial, asistat de serviciile speciale ale Letoniei. Ministerul de Externe leton a comunicat autorităților moldovenești că compania ”Latspeceksports” SIA nu deținea o astfel de licență, care i-ar fi permis să facă această tranzacție de pe teritoriul Republicii Moldova. Tot în cadrul audierilor, s-a constatat că în zilele cînd, pe teritoriul Republicii Moldova, a sosit avionul de transport IL-76 TD, pentru a transporta muniții, șeful Direcției generale contrainformații militare a Serviciului de Informații și Securitate, domnul Stanislav Melnic, a solicitat deplasarea colaboratorilor operativi la Aeroportul Internațional Mărculești, pentru asigurarea contrainformativă a proceselor de comercializare, transportare și depozitare a activelor Armatei Naționale către Compania letonă „Latspeceksports”, utilizator final fiind Ministerul Apărării al Republicii Armenia. Însă directorul adjunct al SIS domnul Valentin Dediu nu a acceptat această deplasare. S-a mai constatat că, deși în contractele examinate este indicat ca ele se

52 semnează de una și aceeași persoană din partea letonă, aceste documente poartă un caracter suspect, semnăturile fiind diferite din partea letonă. Reprezentanții Ministerului Apărării au explicat această diferență de semnături prin faptul că persoana are două feluri de semnături. Membrii Comisiei de anchetă au atras atenția factorilor de decizie din partea Ministerului Apărării al Republicii Moldova că, potrivit actelor primite de la acest minister la ședința comisiei de negociere, în scopul semnării contractului de realizare a activelor militare între Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Compania letonă, în care s-au decis specificațiile de armament contractat, au fost admise două persoane (Constantin Soloduha și Mihail Feofemov), care potrivit datelor Serviciului de Grăniceri al Republicii Moldova nu au avut intrări și ieșiri în/și din Republica Moldova. La fel, s-a constatat că Ministerul Apărării al Republicii Moldova a admis accesul la informație confidențială a unor persoane străine, care reprezentau Compania letonă, în baza unui document numit ”doverennosti”, dar care nu conținea date depline de identificare a persoanelor respective. Pînă la urmă, nu se cunoaște concret numele persoanei care a semnat contractele din partea letonă, în condițiile în care semnatarul, declarat din partea letonă a contractelor, directorul Companiei ”Latspeceksports” SIA Ivo Antons la fel nu a traversat frontiera Republicii Moldova. După cum s-a menționat, semnăturile din partea letonă la cele două contracte semnate au fost aparent și vizibil diferite. Examinînd documentele privind executarea clauzelor contractului, membrii comisiei de anchetă au atras atenția că lotul de muniții, confirmat de către Ministerul Apărării al Armeniei și lotul de muniții semnat prin actul de primire – predare nu corespund întocmai. Astfel, prin actul de primire – predare se confirmă recepționarea de către contractant a Rachetelor S–8 KOM în număr de 1344 bucăți, în timp ce Ministerul Apărării al Republicii Armenia nu a confirmat această situație. În acest context, ministrul apărării al Republicii Moldova, domnul Vitalie Marinuță, a declarat că aceste muniții nu au părăsit teritoriul Republicii Moldova și se află în depozitele Ministerului Apărării. Din materialele parvenite la adresa Comisiei de anchetă și constatările din cadrul audierilor se poate concluziona că comercializarea lotului de armament din posesia Armatei Naționale prin tratative directe cu un singur cumpărător, fără desfășurarea concursului de comercializare, au fost încălcate prevederile Regulamentului privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului și altor mijloace tehnice militare de care dispun Forțele Armate ale Republicii Moldova, care a fost aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 283 din 17.02.1999. Materialele anexate la dosar arată că negocierea și încheierea tranzacției respective cu Compania letonă au fost efectuate în baza răspunsului intermediar al Serviciului de Informații și Securitate din 18.03.2011 privind sancțiunile ONU aplicate Companiei bulgare ”EMCO”, răspunsul Companiei bulgare „EMCO” rămînînd în afara atenției Comisiei guvernamentale pentru comercializarea activelor Forțelor Armate, în același timp, în lipsa unei decizii a Guvernului

53 privind comercializarea unor active prin tratative directe cu potențialii cumpărători, nu a fost organizat concursul de achiziționare a activelor Forțelor Armate. Persoanele responsabile, de asemenea, pentru semnarea contractului nu au putut da răspuns în baza cărui temei au fost încheiate contractele de livrare a armamentului Ministerului Apărării al Republicii Armenia prin intermediul Companiei letone ”Latspeceksports”, cînd în certificatul de utilizator final, semnat de ministrul adjunct al apărării al Republicii Armenia, în calitate de intermediar figurează o altă Companie – ”Mosston Engineering” Ltd, și nu Compania letonă cu care a fost încheiat acest contract. La fel, s-a constatat că semnătura oficialului armean a fost confirmată de Primul Secretar al Ambasadei Republicii Belarus în Armenia. Pentru investigarea acestor chestiuni și ale altor care derivă din ele, Comisia de anchetă propune remiterea materialelor ce țin de acest caz Procuraturii Generale a Republicii Moldova, pentru a stabili și trage la răspundere persoane culpabile. Totodată, Comisia de anchetă propune remiterea prezentului raport Președintelui Republicii Moldova și Prim-ministrului pentru examinare și luare a măsurilor ce se impun. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Da, vă mulțumesc. Întrebări pentru comisie? Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Chiorescu – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, În urma anchetei Comisiei cu privire la vînzarea armamentului, spuneți-mi, vă rog frumos, dacă a fost afectat, după părerea comisiei, dacă a fost afectat bugetul de stat?

Domnul Iurie Bolboceanu: În urma realizării contractului, bugetul de stat nu a fost afectat, pentru că bugetul de stat a primit toate sursele financiare preconizate în contract pentru realizarea acestor muniții, a armamentului. Dar în urma acelor măsuri întreprinse și ce a urmat, este pericolul că bugetul de stat poate să fie afectat, dacă companiile care au contractat aceste contracte se vor dezice de realizarea definitivă a acestor contracte.

Domnul Iurie Chiorescu: Da, mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Eu îmi cer scuze, domnul Diacov era primul la microfon. Vă rog, microfonul nr. 3.

54

Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Stimați colegi, Noi am audiat două rapoarte pentru satisfacția, pentru autosatisfacția deputaților, așa eu presupun. Aș da un sfat pentru viitor colegilor care vin cu astfel de inițiative: să aibă grijă ca măcar acei nominalizați, să vină pe aici, în Parlament, să tragem concluzii ș.a.m.d. Raportul acesta a fost.. în raport s-a nominalizat că este un… din punct de vedere juridic este corect, din punct de vedere financiar este tare „uspeșnîi”. Nu s-a spus din punct de vedere politic, fiindcă, iată, noi, cu un grup de colegi, am venit din Azerbaidjan și, în principiu, acolo, țin minte operațiunea asta, a noastră „uspeșnaia”. Și ei spun, stimați prieteni, dacă noi am fi vîndut niște armament Transnistriei, voi cum ați fi privit toată chestia asta? Aici constă problema, de fapt. E păcat că noi avem atîția demnitari în Republica Moldova și niciunui nu i-a venit în cap să se gîndească că e o zonă de conflict, e o zonă cu probleme și lucrurile acestea trebuiau gîndite anume in aspectul acesta, dar nu din… că am făcut noi 20 de copeici acolo, înțelegeți.

Domnul Iurie Bolboceanu: Mulțumesc, domnule Președinte. De fapt, dacă e să vorbim din punct de vedere politic, noi și am menționat și în raport, și în cadrul audierilor la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, de fapt, a recunoscut și noi am menționat acest lucru în raport că, cu regret, nici ministerul nu a sensibilizat această situație. De acum, nu, avem post factum ce avem.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte al comisiei, Două întrebări, domnul secretar, locotenent al președintelui. Spuneți-mi, vă rog, în procesul de activitate a Comisiei de anchetă, ați ajuns la concluzia că Prim- ministrul Republicii Moldova cunoștea de tranzacții sau nu?

Domnul Iurie Bolboceanu: Nu, noi nu am ajuns la concluzia că Prim-ministrul cunoștea…

Domnul Mihai Godea: O să vă dau…

55

Domnul Iurie Bolboceanu: De această tranzacție. Noi știam că de această tranzacție se cunoștea.

Domnul Mihai Godea: Nu, eu de ce vă întreb, pentru că Premierul a declarat senin că el nu cunoaște nimic.

Domnul Iurie Bolboceanu: Noi numai nu am ajuns la… nu am verificat exact cînd s-a cunoscut de această tranzacție. Că de ea s-a cunoscut, cu adevărat, s-a cunoscut și la un moment noi toți am cunoscut de această tranzacție. Dar, iată, cînd a cunoscut domnul Prim-ministru, noi nu am identificat acest…

Domnul Marian Lupu: Eu pot să vă…

Domnul Iurie Bolboceanu: Și acum, da, da…

Domnul Marian Lupu: …dau informații suplimentare.

Domnul Iurie Bolboceanu: …adevărat că s-a cunoscut.

Domnul Marian Lupu: Domnule secretar… Aceste lucruri și eu, sînt sigur și domnul Prim-ministru, ele au fost cunoscute post factum. Deja după trecerea tuturor procedurilor în cadrul unei simple notificări, dar notificarea a fost nu de coordonare pînă la solicitarea de acceptare a rezultatelor acestui concurs.

Domnul Mihai Godea: Domnule Președinte…

Domnul Marian Lupu: Conform legii, de fapt.

Domnul Mihai Godea: Dumneavoastră, să ne imaginăm un pic că Comandantul Suprem și șeful Comisiei guvernamentale, Comisia asta este guvernamentală, Prim-ministrul este șeful Guvernului, află post factum.

56

Întrebarea… Știu că-i Lazăr. Eu zic, el este șeful Guvernului. Dați-mi voie să pun întrebări. Vreți să puneți întrebări, ieșiți la microfoane și nu comentați de pe loc. Aveți 7 ani de acasă. Deci întrebarea mea este următoarea: ce se întîmplă în țara asta cînd șeful Guvernului și Comandantul Suprem sînt informați post factum că Republica Moldova livrează armament într-o zonă de conflict? Spuneți-mi, vă rog.

Domnul Marian Lupu: Eu vă spun, stimate coleg. Prin analogie, o să vă dau un exemplu foarte și foarte clar. Guvernul, urmare a legilor adoptate în Parlament, adoptă pe bază anuală, de exemplu, da, sau bianuală, sau trianuală, sau pe 4 ani, așa-numitul Program de deetatizare, cu toate obiectivele incluse.

Domnul Mihai Godea: Domnule Președinte, Eu îmi cer scuze că vă întrerup.

Domnul Marian Lupu: Și vă rog frumos…

Domnul Mihai Godea: Eu cunosc…

Domnul Marian Lupu: Eu v-am ascultat, stimate coleg.

Domnul Mihai Godea: Este Legea specială de comercializare a armamentului, este lista respectivă, ea se actualizează de fiecare dată. Noi asta am discutat în comisie. Este, eu asta înțeleg. Problema este de ordinul, iarăși, a funcționalității instituțiilor statului.

Domnul Marian Lupu: Nu, problema este de legislație. Și dacă legea, în această țară, oferă prerogativele unei instituții, și, în cazul de față se numește instituția Ministerul Apărării, ministrul apărării trebuie să execute legea și să urmeze procedurile așa cum ele sînt prescrise de lege, dar nu să alerge la Comandantul Suprem sau la Prim-ministru, șeful dînsului de Guvern la fiecare pas să-i spună, se poate sau nu se poate. Legea și procedurile. El a mers conform procedurilor, așa spun procedurile.

Domnul Mihai Godea: A doua întrebare. Nu sînt de acord cu explicația, dar, mă rog, fiecare cu punctul lui de vedere.

57

A doua întrebare, care rezultă din ultima parte a răspunsului domnului Președinte Lupu, ca să dau satisfacție și Liberal Democraților. Ați nominalizat un șir de demnitari, ministrul economiei, viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministrul apărării Marinuță, viceministrul afacerilor externe și integrării europene Andrei Popov și secretarul Consiliului de securitate Iurie Richicinschi. Și seful SIS-ului, SIS-ul n-are șef, dar vicedirectorul SIS domnul Dediu. Ce se întîmplă cu acești demnitari? Concluzia dumneavoastră, ce ar trebui să se întîmple în urma activității Comisiei de anchetă?

Domnul Iurie Bolboceanu: Deci în urma activității Comisiei de anchetă…

Domnul Mihai Godea: Valeriu, ca să dau o satisfacție…

Domnul Iurie Bolboceanu: Materialele Comisiei, conform… dacă se va aproba proiectul de hotărîre pe care Comisia l-a propus deputaților, materialele Comisiei vor fi remise Procuraturii Generale. Comisia specială a Parlamentului nu este o Comisie de anchetă și, iată, în urma rezultatelor anchetei, care abia va avea loc pe acest caz, se vor primi, cred eu, și.

Domnul Mihai Godea: Domnule secretar, Domnul Diacov a spus foarte clar: financiar e OK, legal e OK, politic – la pămînt.

Domnul Iurie Bolboceanu: Domnule deputat, Eu vreau să vă zic și altceva.

Domnul Mihai Godea: Aici e vorba de o decizie politică, domnule Bolboceanu.

Domnul Iurie Bolboceanu: Noi am sensibilizat o situație destul de complicată și e bine că am făcut acest lucru, dar noi am mai făcut ceva în cadrul Comisiei. Noi am făcut o analiză, cum au avut loc tranzacțiile de realizare a armamentului în anul 2002, că legislația a fost aceeași, în anul 2008 și în anul 2011. Rezultatul analizei demonstrează că chiar dacă în 2011 aceste contracte au încercat să fie realizate cu unele încălcări, procedura a fost cu mult mai transparentă și mai legală decît în 2002 și 2008. Și această situație denotă că noi avem un cadru legal imperfect. Noi avem norma generală impusă într-o hotărîre a Parlamentului, care reglementează, eu știu,

58 o situație destul de specială, specifică, ca vînzarea munițiilor, echipamentului militar, armamentului. De aceea și am propus în proiectul de hotărîre, Comisia de specialitate va analiza această situație, va analiza Regulamentul cu privire la realizarea armamentului, munițiilor și va veni cu modificările respective, ca legea să fie întocmai respectată și să-i dăm posibilitate să fie respectată. Că, în acest caz, noi parcă procedurile le facem corect, dar nu putem respecta întocmai ceea ce spune legislația în vigoare.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr. 3.

Domnul Igor Dodon: Eu vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, În primul rînd, o mică remarcă. Văd că Domnul Diacov se duce, aș vrea să fac o remarcă la ceea ce a spus dumnealui. Domnule Diacov, Poate dumneavoastră primiți satisfacție în așa mod, dar eu vreau să vă spun că acest raport nu este pentru autosatisfacția deputaților. Cel puțin pe mine m-a îngrijorat foarte mult ceea ce am auzit astăzi de la tribuna centrală. Și cred că pe noi, pe toți, trebuie să ne pună pe gînduri ceea ce se întîmplă în Republica Moldova. Și vreau să vă spun un lucru. Eu am fost președinte al acestei comisii pe parcursul anilor 2008–2009. Prim-ministrul tot timpul era la curent, și conducerea țării, despre deciziile comisiei și se informează pînă la intrarea în vigoare a comisiei. Și atunci îmi pun întrebarea: ce fel de conducere a țării care află din presă că cresc prețurile la energia electrică, că află din presă că s-au vîndut careva muniții într-o zonă de conflict ș.a.m.d. Acesta, așa, un mic comentariu. Domnule secretar al Comisiei, O întrebare. În concluziile specificate se spune despre 5 demnitari de rang înalt care au încălcat legislația și aici e scris foarte clar că sau, de exemplu, nu au solicitat documentele necesare, sau au insistat, fără a avea dreptate ș.a.m.d. Au fost invitați acești 5 demnitari pentru discuții în cadrul Comisie și cum au explicat ei acțiunile lor?

Domnul Iurie Bolboceanu: Practic, toți și nu numai acei vizați în raportul Comisiei au fost, acei care au avut tangență, acei care au fost implicați în acest proces, au fost audiați în cadrul Comisiei și toți, practic, au explicațiile lor asupra acest proces.

Domnul Igor Dodon: Dumneavoastră aveți explicațiile în scris de la toți 5?

59

Domnul Iurie Bolboceanu: Da.

Domnul Igor Dodon: Și sînt în materialele…

Domnul Iurie Bolboceanu: Sînt în materialele dosarului care vor fi remise și Procuraturii Generale, și Președintelui Statului, și Prim-ministrului.

Domnul Igor Dodon: Eu vreau să vă spun, stimați colegi, că dacă n-o să luăm act și n-o să intervenim, pentru a nu permite astfel de cazuri pe viitor, avem foarte multe probleme care ar putea să apară în timpul apropiat. Poftim, domnul Diacov vrea ceva să…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Igor Dodon: Patru.

Domnul Marian Lupu: Da, microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Eu vreau să-i răspund domnului Dodon, că eu am fost nesatisfăcut de rapoartele prezentate aici. Și cum primesc eu satisfacție, eu o să le povestesc socialiștilor, ca să privească și ei din cînd în cînd măcar. Și vă rog, data viitore, eu înțeleg că ați lucrat cu doamna Prim-ministru în deplină concordanță, dar eu cred că în Guvernul Tarlev dumneavoastră nu ați fost la curent cu tot ce s-a făcut în Țara Moldovenească. Dar aici aveți dreptate că noi trebuie să… atunci cînd inițiem o Comisie de anchetă ea trebuie să fie Comisie de anchetă și toată lumea trebuie să înțeleagă ce s-a întîmplat. Dacă sînt vinovați, să poartă răspunderea și atunci socialiștii o să primească „istinnaia” satisfacție.

Domnul Marian Lupu: A doua întrebare. Microfonul nr…

Domnul Igor Dodon: Da, eu vă mulțumesc.

60

Domnule Diacov, Nu vă grăbiți să părăsiți sala. Vreau să vă spun că aici sîntem pe aceeași poziție. Nu am primit ambii satisfacție de la răspunsul Comisiei. Vreau să vă spun că atunci cînd era Prim-ministru domnul Tarlev, președinte al Comisei a fost domnul Lupu și domnul Lazăr, și puteți să-i întrebați pe ei despre satisfacția pe care au primit-o. În ceea ce ține de subiect, stimați prieteni, ca urmare a discuțiilor care au fost astăzi, să luăm act de acest caz, să schimbăm procedura, pentru a nu admite pe viitor astfel de cazuri. Eu vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Cu dreptul de replică. Dacă unii dintre colegii noști au marea dorință să discute problemele de satisfacție sau nu în public, eu prefer acest subiect să-l las într-o zonă mai intimă a vieții personale. Microfonul nr. 5. Prioritate doamnei.

Doamna Ana Guțu: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Bolboceanu, Am și eu o curiozitate. În al treilea alineat de la urmă, înainte de decizie, dumneavoastră scrieți următoarele: s-a constatat că semnătura oficialului armean a fost confirmată de primul secretar al Ambasadei Republicii Belarus în Armenia, domnul cutare. Pot să aflu și eu ce legătură are primul secretar al Ambasadei Republicii Belarus în identificarea sau în analiza grafologică a semnăturii oficialului armean, care figura pe unul din actele despre care vorbim astăzi.

Domnul Iurie Bolboceanu: Doamnă deputat, Nu, în primul rînd, nu eu fac această constatare. Raportul Comisiei de anchetă este introdus colectiv. Deci constatarea făcută a fost realitatea care a fost sensibilizată de către Comisie în rezultatul anchetei. Nici noi nu cunoaștem care sînt motivele. Noi am expus factologic lucrurile.

Doamna Ana Guțu: Cel puțin mie îmi pare absolut improprie această constatare, fiindcă nu are nici o treabă o terță persoană, chiar dacă este diplomat într-o altă ambasadă, în a recunoaște semnăturile oficialilor altor state.

Domnul Marian Lupu: În cazul acesta, o să…

61

Domnul Iurie Bolboceanu: Are. Are, pentru că Ministerul Apărării al Republicii Armenia trebuia să autorizeze această tranzacție.

Doamna Ana Guțu: Eu vorbesc despre altceva.

Domnul Iurie Bolboceanu: Și persoana care a fost împuternicită să autorizeze această tranzacție, a fost viceministrul apărării al Republicii Armenia.

Domnul Marian Lupu: Să procedăm în felul următor.

Doamna Ana Guțu: Și semnătura trebuia să fie identificată de un oficial al ambasadei Bielorusia în Armenia, asta-i întrebarea mea. Dumneavoastră mi-ați explicat un pic întortocheat și chiar nu văd nici o treabă aici, în privința recunoașterii semnăturii de către un diplomat de la o altă ambasadă, care n-are nici o treabă cu acest contract de vînzare–cumpărare a armamentului.

Domnul Marian Lupu: Eu o să vă rog să verificați acest aspect în mod de lucru și, într-adevăr, să informați colega, fiindcă să nu fie o eroare tehnică. Microfonul nr. 4.

Domnul : Domnule Președinte, Mie îmi pare că aici este vorba despre documentele pe care noi le-am ratificat abia săptămîna trecută cu GUAM-ul și din cauza asta nu am avut reprezentanții, pentru că nu au fost ratificate. Dacă nu greșesc eu. Și atunci ne reprezenta, într-adevăr, una din ambasade, mai curînd ne reprezenta Secretariatul din Bielorusia. Cînd le-am ratificat săptămîna trecută, deja aveam toată…

Domnul Marian Lupu: Poate. Poate. De asta și am…

Domnul Ghenadie Ciobanu: Mie mi se pare că asta, dacă pot să-i răspund doamnei Guțu. Mă tem și eu să greșesc, dar, după cîte îmi amintesc, este anume această colizie. Mersi.

62

Domnul Marian Lupu: Eu o să vă rog, domnule Bolboceanu, verificați acest aspect și informați colega. Microfonul nr. 4. Domnule Ghilețchi, vă rog.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Domnule Președinte, În calitate de membru al Comisiei, vreau doar unele precizări, deoarece au sunat mai multe întrebări aici. Noi, în cadrul anchetei, stimați colegi, am constatat, așa cum deja s-a menționat, că ne confruntăm cu anumite imperfecțiuni, pe alocuri chiar contradicții în legislația pe care o avem. Deci, constatînd anumite încălcări, Comisia, în același timp, a propus ca să fie examinată legislația și să fie operate modificările necesare, pentru a elimina eventuale încălcări pe viitor. Legat de partea politică, Comisia, în deliberări, a decis să lăsăm deciziile politice pe seama instituțiilor. În acest caz dacă este vorba de Guvern, Guvernul are Prim-ministru, miniștrii care au fost vizați să… ei vor da explicații. Probabil, și în cadrul Alianței, dacă va fi nevoie, suplimentar se va discuta. Legat de partea infracțională, așa cum s-a menționat, avem Procuratura Generală, avem prezumția nevinovăției. Deși comuniștii au încercat să aducă învinuiri, noi le-am explicat că nu putem încălca această normă constituțională. Lăsăm ca organele de anchetă de urmărire penală să finalizeze această anchetă și apoi ei să informeze, așa cum este propus în proiectul de hotărîre, peste 3 luni de zile, Legislativul despre concluziile, deciziile la care vor ajunge. De aceea, din acest punct de vedere, considerăm că, ca și Comisie, ne-am îndeplinit această misiune, am fost onești, am constatat o serie întreagă de lucruri. Ele trebuie luate în seamă. De asemenea, cum a menționat foarte bine domnul Bolboceanu, au fost precedente în trecut. Acele precedente confirmă sau, de fapt, în plus ne arată că avem nevoie de aceste modificări. Noi am vrea să îmbunătățim acest proces. În trecut n-au fost Comisii de anchetă. Dacă ar fi fost în trecut, probabil, de asemenea, s-ar fi constat o serie întreagă de încălcări. Deci, prin urmare, sîntem în acest proces de perfecționare a legislației. Acei care au comis încălcări din neștiință sau cu bună știință, vor purta, probabil, o anumită răspundere pentru aceasta. Dar, în concluzie, cred că, prin acest proiect de hotărîre, noi punem punct la această anchetă și privim cu speranță în viitor. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc și eu. Alte întrebări nu văd.

63

Domnule Bolboceanu, Vă mulțumesc. Stimați colegi, V-a fost distribuit proiectul de hotărîre și iată aici preiau propunerea evocată de către domnul Deliu: să unificăm articolele 3 și 4, fiindcă vizează cu o mică deosebire. În cazul Procuraturii Generale este vorba nu doar de raportul Comisiei, dar și de materialele care au fost acumulate. Cum ar suna, în versiunea dumneavoastră redacțională, stimate coleg, această propunere? Microfonul nr. 4.

Domnul Tudor Deliu: Deci reiterez, articolul 3 va avea următorul cuprins: „Raportul Comisiei de anchetă a Parlamentului se remite: Președintelui Republicii Moldova, Comandatului Suprem al Forțelor Armate; Prim-ministrului Republicii Moldova, Procuraturii Generale.” Mai apoi, articolul 6, propunerea mea, să devină articolul 4, articolul 5 rămîne 5, dar după 4 – în ordinea logică a evenimentelor. Și la articolul 5 mai vin cu o propunere. Mie mi se pare că ultima frază este de prisos. Citesc: Se propune Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului să examineze oportunitatea modificării prevederilor Regulamentului privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului și altor mijloace tehnice militare.

Domnul Marian Lupu: Corect.

Domnul Tudor Deliu: Fiindcă cealaltă se va conține în lege, nu dăm aici soluții.

Domnul Marian Lupu: Asta-i interpretare tehnică. Absolut corect.

Domnul Tudor Deliu: Nu dăm aici soluții. Și, respectiv, 7 va deveni 6 și 8 va deveni 7. Atît.

Domnul Marian Lupu: Par a fi foarte logice aceste propuneri. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Domnule Președinte și domnule Deliu, Noi am decis în comisie să remitem Procuraturii Generale nu doar raportul, dar materialele. În cadrul anchetei noi am acumulat un volum mare de materiale.

64

Domnul Marian Lupu: Eu fără, fără …

Domnul Valeriu Ghilețchi: De aceea, este important către Procuratura Generală și raportul, și materialele să fie remise.

Domnul Marian Lupu: De acord. Este o propunere. Deci acceptăm formula dumneavoastră doar că la redacția propusă de dumneavoastră, articolul 3, se remite Raportul Comisiei către Președintele Țării, Prim-ministru, Procuratura Generală (de rînd cu materialele respective). Ca să fie clar că Procuraturii i se prezintă și toate materialele acumulate de comisie. Iată și soluția. E bine așa?

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da, de acord.

Domnul Marian Lupu: Perfect. Mersi. Stimați colegi, Avînd aceste propuneri de la microfonul nr.4, fiind acceptate de plenul Parlamentului, voi supune votului adoptarea pe ansamblu a proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.676. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul de Hotărîre nr.676 este adoptat. Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu am o propunere în sensul hotărîrii luate. În primul rînd, trebuie să ne bucurăm că Comandantul Suprem și Prim-ministrul, în sfîrșit, vor fi informați. Dar solicit șefului Agenției Proprietate Publică să facă o inventariere și să informeze Șeful Statului și Prim-ministrul, ca să cunoască dacă nu cumva din bunurile publice au fost vîndute fără știrea lor. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Continuăm. Subiectul nr.7 pe ordinea de zi, proiectul de Hotărîre nr.846 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului cu privire la zilele comemorative. Inițiativa doamnei Corina Fusu. Pe care o invit la tribună pentru prezentarea proiectului.

Doamna Corina Fusu – Fracțiunea PL: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați colegi,

65

Onorată presă, Țin să vă prezint motivele care m-au făcut să vin cu această inițiativă. Evenimentele din 7 aprilie 2009 au marcat profund mersul istoriei Republicii Moldova. În această zi, tineretul cu viziuni democratice, susținut de alte pături sociale, au declarat clar și univoc dreptul poporului de a reveni la o cale democratică și liberă de dezvoltare a statului. Acțiunile autorităților publice, aflate la guvernare, de intimidare, oprimare și represiuni s-au soldat cu numeroase cazuri de tortură, inclusiv cazuri de deces al unor persoane. Manifestările spiritului democratic, demonstrat de zeci de mii de tineri și nu numai, au avut un vădit ecou internațional. Rezoluțiile Parlamentului European din 5 mai 2009 și cea a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind funcționarea instituțiilor democratice din Republica Moldova din 29 aprilie 2009 au demonstrat o susținere necondiționată a spiritului democratic și de libertate a poporului. În acest context, propunem Parlamentului oficializarea acestei zile, a zilei de 7 aprilie, drept Ziua Libertății în semn de recunoștință față de mii de tineri care au manifestat pașnic în numele libertății și democrației, precum și întru comemorarea persoanelor care au avut de suferit datorită convingerilor politice, a manifestării năzuinței spre democrație și libertate.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr.4.

Doamna Maria Ciobanu – Fracțiunea PLDM: Propun ca să fie exclus ceea ce se conține între paranteze, adică citez: zi de comemorare a evenimentelor din 7 aprilie 2009. Întrucît nu se comemorează evenimente, ci victime, adică acei care au avut de suferit. Dar și din motivul că cei mai mulți tineri, care au venit în Piața Marii Adunări Naționale, au venit din motivul că li s-a furat votul. Așa au decis ei, așa aveau sentimentul, așa este adevărat. Și au venit pentru a-și cere libertatea de a putea vota în mod independent și nu regimul dictatorial comunist a calificat, dumneavoastră știți, ați fost toți martori, că voturile, de fapt, au fost falsificate, votul tinerilor.

Doamna Corina Fusu: Da.

Doamna Maria Ciobanu: Și cred că este suficient, doamnă deputat Fusu, să fie doar Ziua Libertății 7 aprilie.

Doamna Corina Fusu: Da, eu sînt de acord cu dumneavoastră, că, într-adevăr, evenimentele nu pot fi comemorate și aș fi de acord cu propunerea dumneavoastră.

66

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Igor Dodon: Eu vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Au trecut deja, acuși o să fie trei ani de la acele tragice momente. Vreau să vă amintesc că, după trei ani de discuții, noi nu avem răspunsul la principala întrebare: totuși ce s-a întîmplat? Cine sînt vinovații? Și nu avem dusă pînă la capăt ancheta. De aceea, noi, socialiștii, considerăm că nu este corect să aprobăm hotărîri și să dăm careva distincții atît timp cît nu ne-am clarificat în esența evenimentelor din 7 aprilie. De aceea, doamnă Fusu, eu nu vin cu o întrebare, nu vin cu careva întrebări către autori, eu vreau să vă spun că noi nu vom susține acest proiect. Pentru că noi considerăm că trebuie să ne clarificăm totuși în ceea ce s-a întîmplat, cine sînt organizatorii, cine sînt vinovații și după aceea să dăm aprecieri. Eu vă mulțumesc.

Doamna Corina Fusu: Da. Sînt absolut de acord …

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat.

Doamna Corina Fusu: … că trebuie să elucidăm și să apreciem, să dăm o apreciere celor întîmplate, iar acei vinovați să fie trași la răspundere conform legislației în vigoare din Republica Moldova. Totodată, aspirațiile tinerilor și cetățenilor, care au ieșit atunci în stradă, în 6–7 aprilie, au fost sincere și a fost o manifestare clară pentru democrație și pentru libertate, și pentru viitor european. Faptul că aceste proteste pașnice au fost denigrate, prin intermediul provocatorilor, și s-au transformat și în acțiuni de agresivitate este altă chestiune. Dar aspirațiile au fost sincere. Și faptul că, astăzi, avem un Parlament democratic, avem partide care conlucrează cu succes în Parlamentul Republicii Moldova este și o urmare a celor produse în dățile după alegerile din 5 aprilie 2009. Vrem să apreciem partea luminoasă a celor întîmplate.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul – Fracțiunea PDM: Mulțumesc.

67

Deci în acest proiect de hotărîre este explicată Ziua Libertății – 7 aprilie (zi de comemorare a evenimentelor din 7 aprilie 2009). Sigur că, cunoaștem cu toții, evenimentele din 7 aprilie au avut un caracter controversat, au fost nu doar tinerii care au manifestat pașnic pentru libertate și democrație, au fost și vandali, au fost vandalizate și clădirile Parlamentului și Președinției. Prin urmare, noi nu putem să comemorăm la pachet tot ceea ce s-a întîmplat în această zi. Cu atît mai mult că dumneavoastră ați explicat în nota informativă de însoțire, este vorba de manifestarea pașnică a tinerilor. Și aici ori găsim varianta de compromis, ca să nu figureze în felul în care figurează acum în aceste paranteze, ori modificăm textul, ca să fie Ziua de comemorare a tinerilor care au manifestat pașnic pentru libertate și democrație în ziua de 7 aprilie 2009.

Doamna Corina Fusu: Da. Vă mulțumesc, domnule deputat. Sînt absolut de acord cu dumneavoastră. Acest eveniment a avut conotații absolut pozitive, aspirații democratice, cum ați spus și dumneavoastră, dar și laturile negative, care trebuie elucidate de către instanțele abilitate. Eu, personal, sînt de acord și cu varianta propusă de doamna deputat Maria Ciobanu, sînt de acord și cu varianta dumneavoastră, dar colegii vor decide atunci cînd vor vota.

Domnul Marian Lupu: Microfonul … Cine era primul? Respect pentru vîrstă. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Dodon, N-am vrut, dar sînt nevoit, obligat. Eu vă înțeleg pe dumneavoastră că nu vă interesează nimic ceea ce ține de interesele naționale. Eu înțeleg că pe dumneavoastră vă interesează mai mult interesele golanilor de la 7 noiembrie din ’17, care au distrus propria țară. Interesele golanilor care au împușcat zeci de milioane de intelectuali. Interesele golanilor care au deportat sute de mii de oameni. Interesele golanilor care au distrus biserica. Interesele golanilor care au distrus și țara lor. De aceasta, vă rog, părerea dumneavoastră țineți-o pentru dumneavoastră, interesele naționale puneți-le mai presus, că altfel o să fiți viu în rîndul celor morți.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte.

68

Eu susțin inițiativa doamnei deputat Fusu, de asemenea, și amendamentul doamnei deputat Ciobanu, am ieșit la microfon pentru altceva. M-am înscris cu o declarație la sfîrșitul ședinței, vă rog să o anulați, pentru că am s-o citesc ca luare de cuvînt la acest proiect de hotărîre. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: De acord. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Vizavi de permanentul interlocutor de la microfonul nr.3. Eu cred că din grupul lor parlamentar ar putea să se identifice o persoană mult mai indicată să vorbească la acest subiect, o persoană direct implicată cu niște declarații, care, cu siguranță, au rămas adînc întipărite în memoria tuturor cetățenilor Republicii Moldova vizavi de ce puteau să facă ei și ce au avut de gînd să facă cu arma în mînă împotriva copiilor noștri. De aceea, vă rog frumos, încă o dată vă spun a doua oară în această ședință, încercați să vă formulați propriile dumneavoastră teze. Și dacă tot ați plecat de la comuniști, abandonați-le și nu mai perpetuați acele clișee și acele mesaje elaborate de foștii dumneavoastră prieteni și colegi. Mersi.

Domnul Marian Lupu: Doamnă Fusu, Rog să luați loc. Fiindcă înțeleg dialogul va continua în altă albie. Microfonul nr.3.

Domnul Igor Dodon: Domnule Președinte, Eu vă mulțumesc. Nu am vrut să răscolesc acum toate detaliile acestui tragic eveniment din 7 aprilie și nu voi face. Însă pentru colegii liberali în special, pentru care socialiștii, nu știu de ce, în ultimul timp, au deveni oponentul principal, de fapt, înțeleg de ce. Ei se tem de socialiști ca dracul de tămîie. Pentru dînșii comuniștii sînt mai convenabili. Eu vă înțeleg frustrările, stimați colegi. Ele sînt, într-adevăr, argumentate, deoarece noi sîntem acei care o să vă scoatem de la guvernare și vom face destul de rapid. Însă pentru colegii care au spus de la microfonul nr.5 cîteva lucruri. În primul rînd, referitor la 7 noiembrie. Stimate coleg de la Partidul Liberal, am menționat deja astăzi, întrebați colegii din rîndul întîi, conducători ai fracțiunii, despre ceea ce v-ați referit, eu cunosc mai puține în acest sens, comuniștii care au fost remarcabili în perioada sovietică.

69

Ceea ce ține de declarațiile domnului Munteanu. Aveți membri ai Alianței pentru Integrare Europeană, care declarau atunci că este vorba de lovitură de stat. Așa că să nu deschidem acum subiectul acesta. Noi ne-am expus opinia foarte clar, noi considerăm că nu este timpul și momentul să fie examinată și aprobată o astfel de hotărîre a Parlamentului. Dacă dumneavoastră considerați altfel, nu aveți decît să vă asumați riscurile în acest sens. Noi vom vota împotriva acestui proiect. Vă mulțumim.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Noi mai avem de audiat și comisia, după aceea avem și luări de cuvînt, deci să urmăm procedurile. Nu, toată treaba asta o să se transforme într-un schimb de replici la infinit. Continuăm, dar după … înțeleg, dar după ce examinăm regulamentar raportul comisiei. Vă rog, domnule președinte al comisiei.

Domnul Chiril Lucinschi: Stimați colegi, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de hotărîre nominalizat și, pornind de la competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele. Proiectul de hotărîre a fost prezentat în mod prioritar de către deputatul în Parlament doamna Corina Fusu și prevede instituirea unei zile comemorative: Ziua Libertății – 7 aprilie. Drept recunoștință față de acei care au manifestat pașnic, și vreau să subliniez aici acest cuvînt „pașnic”, în numele democrației și libertății în această zi. Autorul menționează că o susținere necondiționată a manifestării spiritului democratic și de libertate a parvenit din partea Parlamentului European și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Urmare a dezbaterilor, comisia a decis, prin votul majorității membrilor, să susțină inițiativa deputatului Corina Fusu și să propună adoptarea proiectului de Hotărîre nr.846 în ședința Parlamentului cu următoarele precizări. La formula introductivă, ce exprimă decizia referitoare la adoptarea actului legislativ, cuvintele „lege organică” urmează a fi substituite prin cuvîntul „hotărîre.” Articolul unic va fi redactat după cum urmează. Articol unic. – Punctul 1 litera a) din Hotărîrea Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova, cu modificările ulterioare, se completează în ordine cronologică cu poziția „Ziua Libertății – 7 aprilie (zi de comemorare a evenimentelor din 7 aprilie 2009)”. Asta este, dar urmează să luăm decizie referitor la, totuși, formula.

70

Domnul Marian Lupu: Da, asta o discutăm suplimentar. Întrebări, presupun că, pentru comisie nu sînt, da? Domnule președinte al comisiei, Vă rog. Da, vă rog, continuăm. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Și, astăzi, păstrez în arhiva personală o adresare a Prim-ministrului de atunci, astăzi așezată alături de antevorbitorul de la microfonul nr.3, o scrisoare adresată șefilor de direcții de învățămînt, în care era scris în felul următor: Stimați șefi de direcții de învățămînt, dacă și mîine sau în alte date o să mai iasă copiii și o să protesteze, noi o să folosim armele împotriva lor. Iar dacă voi n-o să-i potoliți, atunci noi o să ne descurcăm și cu voi. Și această scrisoare mi-a fost remisă mie în calitate de primar, fiind o localitate megieșă a Chișinăului. Și chiar am fost vizitat de acești funcționari, care ne-au atenționat și pe noi, că toată lumea o să fie pusă la punct. Eu înțeleg că aceste elemente avînd la bază, astăzi vă stîrnesc o anumită rezervă, aveți anumite rezerve vizavi de acest subiect. Trebuie să spuneți problemele reale și să nu încercați să folosiți niște tertipuri. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule Președinte, Eu am venit aici, la microfon, să susțin atît proiectul de lege al doamnei deputat Corina Fusu, cît și, în special, s-o susțin pe doamna deputat Maria Ciobanu în redenumirea acestei zile în Ziua Libertății. Vreau să atenționez că, după mine, asta este părerea mea personală și cred eu că nu numai a mea, 7 aprilie, de fapt, este cununa unei lupte multiseculare pentru libertatea acestui popor. De aceea, această sărbătoare ar fi binevenit să fie numită Ziua Libertății.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Generalizînd într-un fel propunerile evocate din Sala plenului Parlamentului, aș vedea, din punctul meu de vedere, două posibilități. Prima. Dacă se insistă să eliminăm parantezele după denumirea acestei zile comemorative – Ziua Libertății – 7 aprilie, în acest caz, iată, vorbeam și cu colega doamna vicepreședinte că, poate, mai potrivit în această formulă ar fi ziua de 6.

71

Dar dacă lăsăm ziua de 7, ziua de 7 a marcat un fenomen foarte complex, fiindcă multe lucruri s-au întîmplat în ziua de 7 și manifestarea pașnică a tinerilor, care au iești cu bună-credință să lupte pentru democrație și libertate. Dar ziua de 7 a marcat și incendierea batimentelor statului, ziua de 7 a marcat și prezența prin mulțime a tot felul de provocatori, a tot felul de organizatori ai unui scenariu absolut obscur. Și aici au dreptate colegii noștri cînd spun că avem încă mult de lucrat, ca să aflăm cine și ce a fost. Iată de ce, stimată colegă autor, de fapt, a fost coordonat cu doamna Fusu varianta, să lăsăm totuși paranteze. Ziua libertății – 7 aprilie, iar în paranteze să fie: (Zi de comemorare a tinerilor care au manifestat pașnic în numele libertății și democrației). Microfonul nr. 5.

Doamna Corina Fusu: Domnule Președinte, Eu insist pentru ziua de 7 aprilie.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Doamna Corina Fusu: Pentru că a fost ziua culminantă a evenimentelor ce au urmat alegerilor din 5 aprilie. Și așa figurează, într-adevăr, în toate rezoluțiile internaționale.

Domnul Marian Lupu: De acord, cu paranteze.

Doamna Corina Fusu: Și sînt absolut de acord cu propunerea dumneavoastră în ceea ce privește paranteza, pentru că pune accentul pe manifestări pașnice, pe democrație.

Domnul Marian Lupu: Exact.

Doamna Corina Fusu: Și libertate, pentru că aceste valori noi vrem să le punem în prim plan.

Domnul Marian Lupu: În acest mod, stimați colegi, dacă vă gîndiți cu multă atenție și atrageți atenția, noi punem în evidență, într-adevăr, latura evident pozitivă. Și ne distanțăm de tot ce este încă neclar, care trebuie să fie cercetat, și de tot ce este obscur. Iată care este esența propunerii. Și dacă se acceptă în această formulă, pe care am citit-o, rog susținerea dumneavoastră, stimați colegi, și în această variantă voi supune votului. A, cer scuze, dar poate o votăm și pe urmă, a? (Rîde.) Da. Cer scuze.

72

Deci am convenit asupra acestei formulări. Acum luări de cuvînt. Le avem patru la număr, primul fiind domnul Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghileţchi: Onorate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Peste două zile, ne vom aminti de evenimentele care au constituit un punct de cotitură în istoria recentă a Republicii Moldova. În seara zilei de 6 aprilie 2009, un grup de tineri, în semn de protest față de rezultatul alegerilor parlamentare din 5 aprilie, au declarat ziua respectivă zi de doliu național. La acea oră, nimeni încă nu știa cu ce se va termina ziua de 7 aprilie, zi în care, în mod tradițional, majoritatea creștinilor sărbătoreau Buna Vestire. Deși acea zi de sărbătoare pentru cei mai mulți n-a fost o zi aducătoare de vești bune, în special pentru tinerii care au fost maltratați în comisariatele de poliție. Astăzi, după trei ani, am putea totuși spune că ziua de 7 aprilie va intra în istoria țării ca o zi care ne-a adus vestea bună a libertății și speranței întru-un viitor mai bun, un viitor plin de pace și prosperitate. De azi înainte, această zi va avea o dublă semnificație pentru noi: vom continua să sărbătorim Vestea Bună a Nașterii Mîntuitorului, dar vom sărbători și vestea bună a unui nou început pentru țara în care ne-a pus Dumnezeu. O parte tristă, însă, este faptul că, după trei ani de zile, noi nu cunoaștem tot adevărul despre 7 aprilie. Deși Comisia de anchetă pentru elucidarea cauzelor și consecințelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009, din care a făcut parte, a adunat un volum mare de materiale și a făcut o serie de constatări importante, totuși n-a reușit să răspundă la una din cele mai importante întrebări: cine sînt provocatorii și cine a stat în spatele lor? Dispariția misterioasă a documentelor și a materialelor ce țin de evenimentele din 7 aprilie din cadrul Serviciului de Informații și Securitate, cît și pîrghiile limitate pe care le-a avut la dispoziție Comisia de anchetă au făcut, practic, imposibilă aflarea acestui adevăr. În același timp, este regretabil faptul că, pînă în prezent, Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală n-au întreprins toate măsurile necesare pentru identificarea provocatorilor, așa cum prevede Hotărîrea Parlamentului nr.159 din 08 iulie 2010. Se pare că întrebarea adresată de procurorul roman Pilat din Pont în Săptămîna Mare ”Ce este adevărul?” va rămîne fără răspuns și în cazul evenimentelor din 7 aprilie. Trebuie să recunoaștem că, în ultimă instanță, doar Dumnezeu cunoaște adevărul absolut. Personal sînt înclinat să cred că provocările au fost înscenate cu scopul de a atrage opoziția de atunci într-o cursă periculoasă, numită de fosta guvernare drept tentativă de lovitură de stat. Întru-un interviu, acordat Agenției ”Novosti – Moldova”, ex-președintele țării spunea, citez: ”Noi am decis să le cedăm pentru o zi tot ceea ce era atît de rîvnit de ei: birourile Președintelui, speaker-lui, Parlamentului, Sala de ședințe a

73

Legislativului, telefoanele noastre și birotica. Am hotărît să le cedăm tot cu ce se determină în imaginația lor puterea de stat”. Iar în adresarea către națiune, în seara zilei de 7 aprilie, domnia sa spunea: ”Tot ce au întreprins ei în decursul ultimelor zile: acapărarea clădirilor administrației prezidențiale, asaltul Parlamentului nu pot fi calificate decît drept un puci proptiru-zis. Scopurile puciștilor sînt evidente: desființarea statului moldovenesc, lichidarea democrației”. Au trecut trei ani de la aceste afirmații. Astăzi, însă, ne convingem că pretinsa profeție s-a dovedit a fi una falsă. Statul Republica Moldova continuă să existe pe harta lumii, iar democrația nu doar că n-a fost lichidată, ci a făcut progrese remarcabile în această perioadă. Spre marea dezamăgire a fostei guvernări, liderii opoziției de atunci au dat dovadă de maturitate politică și nu s-au lăsat atrași în cursa care le-a fost întinsă. Ei au preferat să lupte în mod democratic pentru a readuce țara pe făgașul libertății și democrației, ceea ce s-a și reușit în alegerile parlamentare anticipate, din 29.07.2009, crearea primei Alianțe pentru Integrare Europeană a pus piatra de temelie pentru un nou început. Chiar dacă drumul parcurs a fost unul greu și anevoios, chiar dacă a fost nevoie de 917 zile pentru a alege Președintele țării și a asigura astăzi stabilitatea politică, s-a militat totuși să avem acea zi istorică de 7 aprilie 2009. Comemorînd acea zi, noi vrem să le mulțumim tuturor celor care au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale, în zilele de 6 și 7 aprilie, cu gînduri de pace și dorința sinceră de a trăi într-o țară liberă și prosperă. Totodată, prin instituirea acestei zile comemorative, vrem să lăsăm o piatră de aducere aminte pentru generațiile viitoare, care să nu uite că libertatea nu vine de la sine, ci se obține cu un mare preț, deseori cu cel mai înalt preț, cu prețul vieții. Acum trei ani stăteam în Piața Marii Adunări Naționale, alături de doamna Corina Fusu. Era, probabil, prima oară cînd ne-am văzut, luînd microfonul din mîinile ei, m-am adresat către cei prezenți cu cuvintele: ”Frați și surori, Dumnezeu este cu noi”. Stimați colegi, Cred și astăzi că Dumnezeu este cu noi. Dar trebuie să recunosc că de multe ori sînt nevoit să-mi amintesc de cuvintele Primului Președinte al Statelor Unite ale Americii George Washington, care spunea, citez: ”Întrebarea nu este dacă Dumnezeu este de parte noastră, ci dacă noi sîntem de partea lui Dumnezeu?” Citeam aseară raportul Comisiei de anchetă și am atras atenția la cuvintele ex-președintelui Republicii Moldova, care sună atît de ironic în contextul politic de azi. Citez: ”Profitînd de apropierea celei mai luminoase sărbători a tuturor creștinilor ortodocși, îi îndemn pe toți participanții la procesul politic din Republica Moldova să revină pe făgașul dialogului civilizat”. În engleză se spune ”no comment”.

74

În încheiere, doresc din suflet ca, în aceste zile de sărbătoare, să fim cu toții cît mai aproape de Dumnezeu și astfel inimile noastre să fie pline de multă pace, bunătate, credință, speranță și dragoste. Sărbători fericite! (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Butmalai.

Domnul Ion Butmalai: Domnule Președinte, Onorat Parlament, Stimați deputați, Stimați concetățeni, Care priviți această ședință în plen a Parlamentului în direct, este de menționat faptul că istoria contemporană a Republicii Moldova, de la Declararea Independenței încoace, nu a cunoscut nici un eveniment de o așa o rezonanță socială și de o complexitate, precum cel care a avut loc pe data de 7 aprilie 2009. S-au scurs trei ani din ziua în care societatea s-a trezit și a declarat ferm și cu voce tare că-și dorește o schimbare, că nu mai vrea stagnare, dar vrea o țară dinamică și prosperă în care există libera exprimare și respectarea drepturilor fundamentale ale omului. 7 aprilie 2009 a fost ziua în care societatea a ieșit la suprafață de la fundul mlaștinii, pentru a atrage o gură de speranță și a primit cu bîta în cap la propriu și la figurat. Bîta a fost necruțătoare pentru sute de tineri care și-au văzut moartea cu propriii lor ochi. Tineri care au ieșit să protesteze pașnic împotriva dictaturii comuniste, dar au nimerit într-o capcană bine organizată, pusă la cale de generalul Voronin și echipa lui. Am în vedere de echipa lui: pe Marc Tcaciuc, Iurie Roșca, Artur Reșetnicov, Gheorghe Papuc, Vladimir Botnari și mulți, mulți alții. Astfel, prin mulțimea de protestatari pașnici s-a strecurat un grup de provocatori, care au început acțiuni violente împotriva forțelor de ordine, care au ripostat și au înrăit mulțimea. Conducerea de vîrf a țării de atunci a procedat absolut mișelește și au trădat colaboratorii structurilor de forță, care au format un scut viu, pentru a proteja clădirile Parlamentului și a Președinției. Aceasta pentru că într-un oraș, în care aproape la fiecare colț este unitate de carabinieri, un detașament de poliție sau o bază militară, nu este profesionist, colegial și omenește să lase pradă cîteva zeci de polițiști și studenți în fața mulțimii înrăite și a propriilor provocatori. Mare greșeală a generalului Voronin a fost că în planurile sale meschine s-a pierdut în timp, nu a luat în calcul faptul că trăim în era internetului, a telefoniei mobile, atunci cînd orice eveniment poate deveni public prin apăsarea unui buton, cînd nu doar forțele speciale pot filma, dar și tinerii protestatari care înregistrau cum reprezentanții forțelor de ordine stricau asfaltul și bordura de pe străzile adiacente bulevardului Ștefan cel Mare și după care le aduceau în piață, polițiști care făceau coridoare pentru provocatori, pentru a putea intra în clădirile Președinției și a Parlamentului, dar și colaboratori ai Serviciului Pază și Protecție

75 de Stat, care urmăreau atent cum acei provocatori arborau drapelul României pe clădirea Parlamentului Republicii Moldova. Din păcate, nu sînt prezenți în sală toți, doar unii dintre acei care trîmbițau că România a organizat pe 7 aprilie o lovitură de stat. Sînt curios să știu dacă ei și acum cred în afirmațiile lor de atunci? Despre calvarul care a urmat, după ziua de 7 aprilie, cunosc nu din auzite, pentru că personal am fost arestat ilegal, maltratat și învinuit pe nedrept, la fel ca și sutele de tineri care, în ziua de 7 aprilie 2009, au participat pașnic la protest sau unii care în acea zi nici măcar nu au fost în Chișinău. Pe data de 8 aprilie 2009, am fost arestat și învinuit de organizarea dezordinilor în masă și devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției, în timp ce eu, pe perioada întregii zile, am avut și mulți cu cunosc că m-am aflat în orașul Cahul. Am fost refuzat de ofițerul de urmărire penală Stropșa să fiu asistat de avocatul , invocînd motivul fals că acesta ar fi avut statutul de bănuit, în timp ce Vitalie Nagacevschi, în aceeași zi, fusese acceptat să apere interesele fiului meu, care a fost arestat și care în ziua de 7 aprilie de asemenea nu a fost în Chișinău. Stimați colegi, Sincer să fiu, activînd un timp îndelungat în organele afacerilor interne, fiind veteran al războiului pentru integritate și independență a Republicii Moldova, cu greu am suportat înjosirile cărora am fost supus pe perioada arestării. Dar este de neimaginat ce au îndurat tinerii arestați ilegal, maltratați, care au trecut prin coridorul morții și tinerele care erau așezate pe sticle și apoi apăsate pe umeri. Iată, după asemenea ”acte de eroism” Vladimir Botnari a primit gradul de general maior de poliție, fiind comisar general la Comisariatul general de poliție al municipiului Chișinău, unde s-au petrecut misterioasele fărădelegi. Cu prețul a cîtorva vieți pierdute, trupuri și destine schilodite, schimbarea în Republica Moldova a început. Dar vom căuta la nesfîrșit adevărații vinovați ai tragediei, care a început pe 7 aprilie 2009, atît timp cît unii se prefac că doresc să afle adevărul, iar alții se prefac că-l caută. Pe data de 8 iulie 2010, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o hotărîre care a respins concluzia de tentativă de lovitură de stat, a condamnat acțiunile violente care au condus la devastarea clădirilor Parlamentului și a Președinției, a condamnat intervenția nejustificată și violentă a poliției din noaptea de 7 spre 8 aprilie și toate actele de maltratare și tortură din comisariatele de poliție la care au fost supuși tinerii. Prin aceeași hotărîre, Parlamentul a solicitat Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informare și Securitate să întreprindă toate măsurile pentru identificarea provocatorilor. Mai mult ca atît, după acea zi de 5 aprilie, a primit aceste organe să verifice legalitatea acțiunilor lui Vladimir Voronin, să investigheze toate cazurile de supunere torturii, pedepselor inumane de degradare a persoanelor arestate și să asigure tragerea … culpabile.

Domnul Marian Lupu: Încă un minut adițional.

76

Domnul Ion Butmalai: Și altele. Or, raportul despre acțiunile întreprinse trebuiau prezentate în 30 de zile. Constatăm, însă, cu regret că hotărîrile Parlamentului și solicitările deputaților nu sînt luate în serios, în mod special de conducerea Procuraturii Generale. Ceea ce ține de Procuratura Generală, vreau să spun că urmărirea penală în această perioadă a fost condusă de Igor Popa, care, pe data de 7 aprilie, a emis o indicație către judecători. Mai mult ca atît, acest Igor Popa este părtașul a mai multor dosare penale la comandă, cum este dosarul Nicolae Andronic, Valeriu Pasat, , Davidescu și mulți alți. Mai mult ca atît, acest Igor Popa, la ziua de azi, în loc să fie atras la răspundere penală, este avansat în funcția de procuror al sectorului Rîșcani al municipiului. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: În continuare, domnul Chiorescu.

Domnul Iurie Chiorescu – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, S-au scurs deja trei ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, dar și astăzi evenimentele sînt catalogate în fel și chip: revolta tinerilor, rebeliune, proteste anticomuniste, lovitură de stat, revoluția twiter, puci anticonstituțional etc., etc. Așa cum la o distanță de aproape trei ani nu avem nici o încadrare juridică a acestor manifestații, toate aceste epitete cu sens diametral opus vor coexista antagonic, generînd în continuare în mintea societății și mai multă incertitudine și mai multe disensiuni. Pentru unii calificarea obiectivă a acestora este un lucru lipsit de importanță, ieri o numeau tranșant lovitură de stat, iar azi, din anumite motive, preferă să tacă, în cel mai bun caz, să poarte o discuție amiabilă și caldă la o ceașcă de cafea în sediul Procuraturii. Pentru alții este un prilej de colectare a dividendelor politice. De aceasta, preferă să folosească orice ocazie pentru a accentua radical fie latura unui puci anticonstituțional, fie al unei lupte pentru libertate. Stimați colegi, Departe, însă, de populism și indiferență, majoritatea oamenilor încă mai speră să afle adevărul din 7 aprilie și din surse oficiale, nu doar din filmulețe regizate în interes și difuzate prin Internet sau prin intermediul canalului de partid. Este, mai ales, un lucru ce ține de demnitate și onoare pentru acei care, în vîltoarea evenimentelor din aprilie, se simțeau martorii unei veritabile revoluții de generație, prin care veneau să protesteze împotriva unui regim, regim care nu era nici pe departe în consens cu propriul popor. Onorată asistență, În aceea ce mă privește, în afara calității de deputat pe care o dețin la moment, și în mod prioritar ca cetățean al acestui stat și participant pașnic la

77 acțiunile de protest din aprilie, cred că pînă la declararea zilei de 7 aprilie drept Ziua Libertății și Comemorării Victimelor, este primordială pedepsirea acelora care se fac vinovați de aceste victime, aflarea adevărului obiectiv, exprimat prin poziția oficială a Procuraturii. Cîțiva judecători pedepsiți, pentru că au emis sentințe abuzive, cîțiva polițiști condamnați, un țap ispășitor care a evadat miraculos, reprezintă, mai întîi de toate, imaginea unei neputințe sau, mai ales, a lipsei de voință a unora încă demnitari sus- puși, al căror confort este atins de aflarea adevărului. Se pare că toate anchetele desfășurate pînă la acest moment lasă mai multe semne de întrebare decît răspunsuri. Stimați colegi, Înțelegem că va mai dura încă o perioadă pînă cînd va fi înțeles cursul democratic pe care actuala coaliție de guvernare l-a imprimat Republicii Moldova. Înțeleg că atenția opiniei publice a fost, în ultimul timp, captată de rezolvarea unor probleme, dar, dincolo de toate acestea, îmi exprim speranța că, în timpul cel mai apropiat, pe lîngă faptul că pe data de 7 aprilie vom comemora victimele evenimentelor, vor fi întreprinse acțiuni concrete, și nu populiste, în vederea pedepsirii celor care se fac vinovați. Tinerii, în mare, au venit în Piața Marii Adunări Naționale pentru că li s-a furat votul, pentru a-și cere dreptul la un vot democratic și corect, deci este un proiect de lege benefic și motivat, pentru ca ziua de 7 aprilie să fie declarată Ziua Libertății. De aceea, eu vă îndemn și, în numele Partidului Liberal Democrat, să susținem, prin votul nostru, această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Și ultima luare de cuvînt, domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Stimați prieteni, Onorată asistență, Au trecut 3 ani de la tragicele evenimente din aprilie 2009. În acest răstimp s-au spus, s-au declarat și s-au scris multe. S-au făcut parade verbale și isterice, s-au dat indicații de la cele mai înalte tribune și s-a raportat în dodii despre progrese și finalități. S-au luat angajamente publice și s-a recurs la cele mai josnice tehnici de manipulare. Și unii dintre noi am căzut pradă acestor manipulări. Cîtă ipocrizie a văzut societatea moldovenească în acești 3 ani, cîtă ticăloșie ne-a fost dat să înghițim în acest răstimp, umiliți în toiul evenimentelor, umiliți și după, iar sfîrșitul acestui coridor al umilinței, aidoma coridoarelor morții pentru cei torturați și uciși în acele zile, pare să nu mai aibă capăt. Victimele evenimentelor din aprilie, de rînd cu întreaga societate, așteaptă răspunsuri clare sau măcar promisiuni rezonabile de termene în care se va afla adevărul și adevărul nu poate să vină de undeva peste noapte, ci din acțiunile responsabile și asumate ale instituțiilor abilitate.

78

Primele răspunsuri, între ghilimele, au fost oferite prin achitarea capilor torționarilor din acele zile. Oamenii trebuie să înțeleagă că această guvernare nu dorește să scoată adevărul la suprafață. Ori este șantajată, ori unii dintre liderii de azi au fost complici la evenimentele de atunci. Iar biata mea minte, vorba lui Adrian Păunescu, nu poate accepta o altă explicație. Stimați deputați, Din păcate, nu s-a făcut dreptate și adevărul despre 7 aprilie pare din ce în ce mai departe. De ce se întîmplă toate acestea? Pentru că nu convine nimănui, cel puțin nimănui dintre acei cu putere de decizie. Majoritatea oamenilor care au ieșit în Piață în acele zile au ieșit împotriva unui sistem corupt și agresiv al partidului care-l administra și al clanului care-l conducea. Dar Partidul Comuniștilor nu mai este la guvernare, clanul Voronin nu mai este la putere. Întrebarea este: ce s-a întîmplat cu sistemul corupt și opresiv, construit de PCRM? Și răspunsul este, din nefericire, unul simplu și la vedere: sistemul a supraviețuit, în mare parte, sub noua guvernare. Toate elementele acestui mecanism, monopolurile, sferele de influență, controlul politic și financiar asupra unor structuri de forță și judecători, marea lor majoritate sînt în aceleași poziții ca acum 3 ani și tocmai acest sistem, format, în mare parte, din aceiași oameni care au încercat să ne strivească la 7, 8 și 9 aprilie, este pus de actuala guvernare să mimeze căutarea dreptății și a adevărului despre 7 aprilie. Inițiativa Guvernului de a oferi indemnizații celor care au avut de suferit de pe urma evenimentelor din aprilie din 2009 este cinică și rușinoasă. Victimele autentice de atunci nu au nevoie de ciolane aruncate de la masa boierului. Sînt sigur, ei ar renunța cu bucurie la banii dați de Guvern dacă și-ar vedea călăii judecați și puși după gratii. Dar cui anume se oferă aceste indemnizații? Cine face această listă și în ce bază? Văd că pînă acum în lista Comisiei guvernamentale sînt 76 de protestatari și 43 de colaboratori puși, așa, laolaltă, toți egali, parcă ar fi victimele unei catastrofe naturale. Guvernarea actuală și după 3 ani de la evenimente tratează 7 aprilie ca pe o catastrofă naturală. Ei discută despre victime, calculează daune materiale și morale și se prefac că nu au existat nici agresori și nici voința de nestrămutat a oamenilor în acele zile. Observați cum toate anchetele pe acest subiect au investigat abuzurile unor indivizi izolați și, eventual, incompetența altora. Stimați colegi, Eu cred profund că la 7 aprilie a fost ziua cînd Moldova, după mult timp, și-a recăpătat demnitatea și a început să-și recucerească libertatea, pentru că libertatea, în sensul ei autentic, este clădită pe demnitate.

79

Iată de ce miliția lui Voronin a acționat premeditat și organizat, a torturat, a terorizat și, mai ales, a încercat să umilească în acele luni și zile pe orice cetățean care îndrăznea să contrazică sistemul, pentru că ei au înțeles că Moldova își recapătă demnitatea și au încercat să ne strivească. N-au reușit. Și tot din același motiv nici un deputat din partidele democratice nu a îndrăznit să cedeze și nu a oferit votul de aur comuniștilor, fie că, în mod conștient sau nu, foarte mulți politicieni din Moldova s-au molipsit în acele zile cu demnitatea și curajul celor din Piață. Ce păcat că pentru majoritatea dintre ei această frumoasă și necesară contaminare a durat doar cîteva zile. Stimați concetățeni, În ajunul acestei triste aniversări, vreau să adresez un mesaj celor care pe 7 aprilie 2009 au învins frica și au ieșit să spună lumii largi că Moldova este alta, celor care au alungat umilința din sufletul lor și au îmbrăcat armura curajului și responsabilității pentru destinul țării. Dragi prieteni, Nu așteptați dreptate de la actuala guvernare, nu credeți că interesul lor este să spună adevărul. Dacă ar face asta, ei și-ar pierde motivația de a mai rămîne la putere. Ei nu pot guverna decît prin sistemul, practicile și metodele inventate de comuniști. Ei au fost absorbiți de sistem și se complac în micimea mizeriei și ticăloșiei politice. În același timp, să nu vă pierdeți speranța. Din fericire, Moldova nu este a lor, ci aparține nouă, tuturor și Moldova va fi alta dacă vom insista prin curaj și demnitate. Ceasul dreptății va suna și pentru cei mulți. Să fiți siguri de asta. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Proiectul nr. 846 îl voi supune votului, în condițiile modificării pe care am acceptat-o toți împreună. Dau încă o dată citire acestui punct. Deci articolul unic: Ziua Libertății (7 aprilie) și apoi (Zi de comemorare a tinerilor care au manifestat pașnic în numele libertății și democrației). În acest context, adresez și un mesaj către colegii noștri din Grupul Socialiștilor. Cu această precizare, din punctul meu de vedere foarte importantă, poată vă alăturați și dumneavoastră votului din sală. Supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului nr. 846, în redacția convenită, rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr. 846 este aprobat. Toți? (Rumoare în sală.) Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Nr. 846 este aprobat.

80

Și ultimul proiect pe ordinea de zi, proiectul Hotărîrii Parlamentului cu privire la instituirea Zilei Naționale a Culturii. Proiectul nr. 94. Inițiativa unui grup de deputați. Prezintă domnul Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Onorate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de valori și activități care dau culoare vieții sociale aici, la noi în țară. În țară sau peste hotarele ei, cetățenii noștri aparțin unui patrimoniu de valori culturale unice, furnizor al identității noastre naționale aducîndu-și o importanță, contribuții la promovarea potențialului de creație, la stimularea dialogului intercultural. Acest profil identitar al țării noastre inclusiv și, în special, forța artistică a Republicii Moldova, adică cultura în întregime care, pe de altă parte, este pilonul trecutului, al prezentului și al viitorului, merită a fi marcat într-o zi specială. E știut faptul că ziua de 21 mai a fost proclamată de Organizația Mondială a Națiunilor Unite și UNESCO ca Ziua Mondială a Culturii. În acest sens, se celebrează în forme variate și sub aspectul diferitor valori spirituale cultura în general, cultura globală. Cu această ocazie, sînt organizate pretutindeni în lume simpozioane, sesiuni științifice, manifestări artistice, expoziții. Pe de altă parte, în Europa, fiecare țară are o zi a culturii naționale, dedicată unei personalități marcante din domeniul cultural. Considerăm că cea mai potrivită zi în acest sens pentru cultura noastră este Ziua marelui poet național Mihai Eminescu. În această ordine de idei, venim cu propunerea de a sărbători și în Republica Moldova Ziua Culturii Naționale la 15 ianuarie, pentru că este o dată marcantă, pentru că vorbim limba lui Eminescu și ne aliniem acelorași valori spirituale și culturale. În acest sens, 15 ianuarie va fi o zi în care vom celebra nu doar un mare creator, dar și o zi specială a culturii naționale – ziua diferitor activități culturale de interes național. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule președinte Hotineanu, Ați vorbit, în prezentarea acestui proiect de lege, despre necesitatea celebrării acestei Zile a Culturii Naționale prin prisma profilului identitar al țării noastre. Puteți totuși… și ați mai avut cîteva trimiteri la limbă, dar spuneți-ne, vă rog frumos, totuși care este profilul identitar al țării noastre?

81

Domnul Vladimir Hotineanu: Eu vreau să vă spun că cultura, de fapt, este un domeniu foarte extins și include în sine toate valorile pe care le deține acest popor. Și nu ar trebui astăzi să mergem doar la niște lucruri cu totul separate. Cultura este o valoare mult mai largă și este patrimoniul integral al acestei țări. Cultura, de fapt, este istoria. Cultura este tot ce am adunat din veacuri. Cultura este totul ce creăm noi astăzi pas cu pas și sînt oamenii, în special, ai acestei țări.

Domnul Valeriu Munteanu: Am avut sentimentul că v-ați ferit cumva, în mod deliberat, de un cuvînt pe care, pentru că vorbim despre cultura românească, vorbim despre limba română pe care o avem în comun cu Eminescu, avem și această zi care este sărbătorită de ani de zile la București și în toată România și mă bucur că și noi, la Chișinău, vom avea o sărbătoare similară. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Păi, da, dacă nu greșesc, această zi se sărbătorește nu doar în aceste două țări vecine, dar și în multe alte țări. Fiindcă, precum a spus domnul președinte Hotineanu, aceste valori fac parte din patrimoniul cultural mondial și trebuie să acceptăm acest simplu adevăr. Da. Microfonul nr. 3.

Doamna Veronica Abramciuc: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Deci noi, Grupul Socialiștilor, cu mult respect față de marele poet Eminescu, am susține acest proiect, dar faptul că Ziua Culturii este numită anume în ziua cînd se sărbătorește în statul vecin, fiind patrioți ai Republicii Moldovei, noi nu vom susține acest proiect. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Hadârcă: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Domnule președinte Hotineanu, În calitatea mea și de scriitor, eu nu pot decît să susțin această inițiativă lăudabilă și binevenită. Este o inițiativă care cred că va mai risipi și rătăcirile identitare ale unora și va fi un prilej potrivit ca să ne mai întoarcem cu fața la cultură, să ne mai cultivăm sufletele și, totodată, să îmbunătățim situația culturală din republică.

82

În același timp, cred că vom avea prilejul să sărbătorim și ziua, și sărbătoarea limbii și a literaturii, un prilej și de lecturi, și de aprofundare, așa, a calității noastre intelectuale. Deci sub toate aspectele este o zi potrivită. În același timp, eu aș vrea să vă chem și vă atrag atenția asupra unui aspect că ar fi necesar, părerea mea aceasta este, dacă pentru parlamentarii de la București nu există nici un fel de dubii în privința actului acesta cultural, care este identic cu ziua lui Eminescu, pentru noi, pentru a risipi orice îndoieli și orice discuții în acest sens, eu cred că este potrivit ca să completăm sintagma aceasta, dînd Cezarului ce este al Cezarului – Ziua Culturii, Ziua Națională a Culturii, 15 ianuarie, ziua de naștere a marelui poet național Mihai Eminescu. Cred că aceasta ar fi, deci ar împăca toate aceste nedumeriri și, într-adevăr, i- am da Cezarului ce este al Cezarului, că el este la temelia și el este farul acestei culturi. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Hotineanu: Sînt în…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Hotineanu: Sînt de acord cu dumneavoastră, excelență, domnule ambasador și maestre al cuvîntului. Vreau să accentuez că un popor dintotdeauna se identifică prin valorile sale cu personalitățile mari. Așa cum englezii se identifică și cu Shakespeare, așa și noi ne identificăm cu Eminescu. Cum chinezii se identifică cu Confucius, așa ne identificăm și noi cu Eminescu. Da, eu cred că susținerea dumneavoastră și amendamentul pe care-l faceți dumneavoastră ar fi binevenit.

Domnul Marian Lupu: Cu permisiunea dumneavoastră, în calitate de deputat, aș vrea să fac o scurtă remarcă, dragi colegi. Acum 5 minute, noi am votat, cu majoritatea de voturi, proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr. 846 și, în paranteze, dacă nu… vă aduceți aminte bine, am comemorat tinerii care au manifestat pașnic pentru democrație și libertate. Din punctul meu de vedere, nu poate fi dreptul la autoidentificare exclus din sistemul de dreptul la libertate al fiecărui cetățean al Republicii Moldova. Și nimeni nu poate să impună valori, chiar și identificări, unul altuia. În aceasta și constă, gîndesc eu, profundul sens al definiției de libertate și de democrație.

83

Și propunerea mea este: să nu adoptăm unele decizii cu patos și pompă ca, ulterior, 5 minute mai tîrziu, să mergem cu declarații sau afirmații care suprimă libertățile fundamentale ale fiecărui cetățean. Cum nu este el, indiferent de faptul cum gîndește și cum se identifică, cum își numește limba, este dreptul fiecărui cetățean și să-l respectăm în acest sens. Este remarca și solicitarea respectuoasă. Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu susțin această nobilă inițiativă privind instituirea Zilei Culturii Naționale. Eu accept și toată lumea sau este general cunoscut că poetul național Mihai Eminescu este și temelia, și farul, și începutul, sper să nu fie sfîrșitul culturii naționale. Este personalitatea care a marcat, într-un mod definitoriu, prin opera și activitatea sa, cultura națională. Sigur, domnule Președinte, există libertatea oricui la autoidentificare, la dreptul de a-și numi limba maternă sau limba care o vorbește. Sînt lucruri indiscutabile. Doar că limba lui Eminescu a fost și va rămîne limba română, fără nici un dubiu, și nimeni nu poate contesta acest lucru, precum Eminescu a fost și rămîne partea cea mai mare și mai grea a culturii române. Ceea ce s-a propus de la microfoane, ca să numim Ziua Culturii Naționale zilele Mihai Eminescu sau ziua de naștere, eu mă tem că evenimentele în această zi se vor reduce doar la zilele Eminescu, care sînt foarte importante. Nimeni nu pune la îndoială, nimeni nu pune la îndoială. Eu aș propune să rămînem la sintagma „Ziua Culturii Naționale”, ca să lărgim spectrul și să oferim tuturor posibilitatea de a consemna, de a sărbători în modul în care văd ei această zi. Este important să cunoaștem cultura, este important să avem contactul cu cultura prin virgulă, pardon de cacofonie. Pentru că la noi și oamenii de rînd, și politicienii, mai ales politicienii au foarte multă nevoie de cultură. Și mă tem că și cultura la noi are nevoie de cultură. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și eu la fel, stimate coleg. De altfel, voi veni foarte scurt cu o întrebare retorică. Nu este întrebare pentru domnul autor, nici pentru comisie, este o întrebare ca să ne gîndim noi toți la ea. Am menționat-o, dacă nu greșesc, la începutul ședinței, cine poate în această sală să vină cu argumente, ca să ne dovedească că Ziua Culturii, Ziua Națională a Culturii, de exemplu, prilejuită de ziua de naștere a lui Grigore Vieru este o opțiune mai proastă în comparație cu opțiunea propusă? Pînă la luări de cuvînt gîndiți-vă, vă rog. Fiindcă din punctul meu de vedere, asemenea argumente nu există. Microfonul nr.5.

84

Domnul Vladimir Saharneanu: Ba există, domnule Președinte. Nu trebuie să contrapunem poetul național Grigore Vieru cu poetul național Mihai Eminescu. Grigore Vieru ar fi fost împotriva dumneavoastră la această remarcă, vă asigur. Mihai Eminescu este culmea piramidei noastre culturale, a tuturor valorilor noastre naționale Și din acest considerent nu știu de ce dumneavoastră nu găsiți de cuviință că anume aceasta ar fi o zi care să ne unească. În ceea ce privește …

Domnul Marian Lupu: Să ne unească pe cine, stimate coleg?

Domnul Vladimir Saharneanu: Poftim?

Domnul Marian Lupu: Să ne unească pe cine?

Domnul Vladimir Saharneanu: Să ne unească pe toți într-o valoare, care trebuie recunoscută. Dumneavoastră ați vorbit de libertățile identitare, dar trebuie să vorbiți, în același timp, că noi 200 de ani am fost manipulați, nu am cunoscut istoria. De aceea există asemenea deraieri de la fundamentul nostru de identitate. Și noi vrem să ajutăm prin Ziua Culturii frații noștri care sînt de aceeași identitate și care sînt rătăciți. Iată că avem și în Parlament asemenea lume. Să-i aducem ca ei să cunoască adevărul. Și este o misiune a noastră să facem același lucru.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Iată, vedeți, cum îi puneți …

Domnul Vladimir Saharneanu: Nu mă întrerupe, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: … pe aceiași oameni îi puneți …

Domnul Vladimir Saharnenau: Nu-i punem …

Domnul Marian Lupu: … pe o categorie inferioară numindu-i rătăciți. Eu nu mă consider rătăcit …

Domnul Vladimir Saharneanu: Nu rătăciți, domnule.

85

Domnul Marian Lupu: … dacă eu mă identific ca moldovean. Și am tot dreptul să fac. Eu respect dreptul dumneavoastră, dar rog să fie respectat, în egală măsură, al meu și al multor oameni din această țară. Iată despre ce vorbim noi. Și nu trebuie să-i calificăm ca rătăciți, neștiutori, proști, idioți, categoric nu se poate de făcut lucrul acesta.

Domnul Vladimir Saharneanu: Dați-mi microfonul. Mulțumesc. Mă iertați, dacă v-am spus rătăciți, eu am spus în sensul bun, ca să ne ajutăm unul pe altul să ieșim. Dar dacă lucrul acesta se face din considerente electorale politice, cînd nu se recunoaște că sîntem de aceeași identitate, vă coborîți la întunecimea pe care am luat-o moștenire de la un imperiu și țaristic, și sovietic. Nu este corect nici din punct de vedere politic. Trebuie să vă ridicați la nivelul adevărului, la valoarea reală, acea ….

Domnul Marian Lupu: Domnule coleg …

Domnul Vladimir Saharneanu: … care este inedită și să ajutăm oamenii să iasă din întuneric.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg …

Domnul Vladimir Saharneanu: Și cu ajutorul acestei zile cred că vom face.

Domnul Marian Lupu: Eu chiar mă simt insultat acum, ca și mulți alți deputați din această sală. Din întunecime. Deci eu vă rog, aceste categorii numărul 1 și categoria secundară 2 să fie lăsată la o parte, fiindcă altminteri noi n-o să ne înțelegem niciodată. Toți cetățenii în această țară, indiferent de particularitățile lor, sînt egali și merită același respect. Cine nu recunoaște acest drept fundamental și principiu european, atrag atenție, nu are habar despre normele și standardele Uniunii Europene. Și atunci tot ce vorbim noi despre integrare europeană nu valorează absolut nimic, doar la nivel de declarații. Microfonul nr.3.

Domnul Igor Dodon: Domnule Președinte, Eu vă mulțumesc, în primul rînd, pentru poziția pe care ați expus-o. Eu mă simt și mulți alți din această sală, chiar și membri ai Alianței pentru Integrare Europeană, ne simțim ofensați de către colegul nostru din Parlament.

86

Eu vreau să vă spun că peste 80 la sută din cetățenii acestei țări se consideră moldoveni, cîteva procente se consideră de alte etnii. Eu stimez foarte mult și respect dreptul fiecăruia dintre voi să vă numiți cum doriți, însă dacă noi considerăm că sîntem moldoveni, vă rugăm foarte mult să ne stimați la fel. Aceasta am avut de spus. Vă mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Da. Raportul comisiei.

Domnul Chiril Lucinschi: Domnule Președinte, Stimați deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de Hotărîre cu privire la instituirea Zilei Naționale a Culturii, inițiativă legislativă a unui grup de deputați și comunică următoarele. Toate statele europene celebrează cultura națională la o dată anumită, dedicată unei personalități remarcabile din țara respectivă. Această dată este declarată Zi a Culturii Naționale. În această ordine de idei, autorii propun data de 15 ianuarie, ziua de naștere a marelui poet național Mihai Eminescu, să fie declarată Ziua Națională a Culturii în Republica Moldova. Cu această ocazie vor fi organizate diverse manifestări artistice, în cadrul cărora va fi celebrat geniul poeziei noastre Mihai Eminescu și vor avea loc evenimente dedicate vieții culturale din Republica Moldova. Comisia a examinat avizele Direcției juridice a Secretariatului Parlamentului și ale comisiilor permanente, amendamente pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă în Republica Moldova, propuse de către Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, urmînd să fie operate ulterior. Urmare a discuțiilor Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, cu votul majorității membrilor săi, 7 „pro”, propune proiectul de Hotărîre nr.94 din 15 ianuarie 2012 spre examinare și adoptare în plenul Parlamentului. Stimați colegi, Vreau să vă spun ceva și eu sper foarte mult că anume 15 ianuarie va deveni o zi de conciliere a națiunii în țara noastră. Și, într-adevăr, ceea ce astăzi vedem în sală dovedește acest fapt, că noi, într-adevăr, anume pe 15 ianuarie, putem să obținem această pace. Referitor la 14 februarie. Domnule Președinte, Noi știm foarte bine că toată lumea sărbătorește Ziua îndrăgostiților și eu cred că nu e oportun să discutăm anume această zi, deși este, bineînțeles, foarte semnificativă pentru cultura noastră națională.

87

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Rog să luați loc. Eu am o presimțire cam proastă din punct de vedere procedural. Eu rog numărătorii să-mi anunțe prezența în sală. Că ochii mei prind o situație care îmi pare una mai specială. Sectorul nr.2? Domnule Sîrbu. Sectorul nr.3. Anunțați-mi, vă rog, prezența în sală. Microfonul nr.3.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – deocamdată 27.

Domnul Marian Lupu: – 27. Mulțumesc. Sectorul nr.2? Real.

N u m ă r ă t o r i i: – 24.

Domnul Marian Lupu: Domnule Sîrbu, Eu întreb ultima dată: cîți sînt în sectorul nr.2? Eu îi număr, dacă nu dumneavoastră. Să încep eu să-i număr? Eu văd vreo 15 oameni. Dragii mei, Eu sînt omul, în calitate de Președinte al ședinței, care trebuie să …

Domnul Oleg Sîrbu – Fracțiunea PDM: Domnule Președinte …

Domnul Marian Lupu: … urmeze Regulamentul cu exactitate. Cîți oameni sînt?

Domnul Oleg Sîrbu: – 19.

Domnul Marian Lupu: 46 de oameni în sală. Stimații mei colegi, Eu înțeleg interesul de discuție, însă dacă este acest interes, eu rog să urmăm cu strictețe Regulamentul Parlamentului. Cvorumul este de 51 de oameni, nici cu

88 unul mai puțin. Din momentul în care avem sub 51, ședința automat devine nedeliberativă. Păi, dacă avem interes pentru ședință și subiecte, să fim buni toți să asigurăm prezența în sală, dar nu să ne facem că există cvorumul. Eu constat absența cvorumului în sală. În aceste condiții, ședința nu poate fi continuată. Acest subiect ca de altfel și tot ce urma mai departe cu Ora Guvernului se transferă pentru ședința din sătpămîna viitoare, joi. Mîine ședința este dedicată problemei transnistrene, se va desfășura cu ușile închise. Declar ședința închisă. Păi, și declarațiile, dragii mei, dacă ședința nu-i deliberativă, eu ce să fac? Vă mulțumesc. O zi bună.

Ședința s-a încheiat la ora 14.21.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

89