H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Strategiei naĠionale pentru prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pe anii 2011-2020

nr. _____ din ______2011

Monitorul Oficial nr.______din ______.2011

* * * În scopul executării Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a VăQăWăĠii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările úi completările ulterioare, îndeplinirii Hotărîrii Guvernului nr.384 din 12 mai 2010 (Monitorul Oficial, 2010, nr.78-80, art.455), cu privire la Serviciul de Supraveghere de Stat a SăQăWăĠii Publice úi reglementării activităĠilor de supraveghere de stat a săQăWăĠii publice úi Hotărîrii Guvernului nr.179 din 23.03.2011 cu privire la aprobarea Planului de acĠiuni al Guvernului pentru anii 2011- 2014 (Monitorul Oficial, 2011, nr.46-52, art.212), Guvernul

HOTĂ5ĂùTE:

1. Se aprobă Strategia naĠională pentru prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2012-2020 (se anexează). 2. Ministerele úi alte autorităĠi administrative centrale, în limitele competenĠelor atribuite, vor asigura realizarea prevederilor Strategiei naĠionale pentru prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2012-2020. 3. FinanĠarea acĠiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul úi în limitele alocaĠiilor financiare, aprobate în aceste scopuri în bugetul autorităĠilor publice implicate, precum úi din sursele investitorilor străini úi organizaĠiilor neguvernamentale. 4. Controlul executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului SăQăWăĠii.

PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT

Contrasemnează: Vice-prim-ministru Mihai Moldovan Ministrul săQăWăĠii Andrei Usatîî Ministrul finanĠelor Veaceslav NegruĠa Ministrul educaĠiei Mihail ùleahtiĠchi Ministrul muncii, protecĠiei sociale úi familiei Ministerul mediului Gheorghe ùalaru Ministerul agriculturii si industriei Alimentare Ministerul tineretului úi sportului Ministrul afacerilor interne Alexei Roibu Ministrul justiĠiei

Chiúinău, 2011. Nr.______. ANEXĂ la Hotărîrea Guvernului nr.____ din ______2011

STRATEGIA NAğIONALĂ pentru prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2012-2020

I. INTRODUCERE 1. SăQătatea constituie valoarea cea mai de preĠúi componenta indispensabilă a dezvoltării úi prosperării sociale, populaĠia săQătoasă fiind o condiĠie necesară pentru productivitate úi prosperare economică. Grija faĠă de săQătatea populaĠiei a devenit una din priorităĠile de bază în politica statului. Cheltuielile privind săQătatea úi problemele legate de ea reprezintă o povară economică semnificativă pentru societate. Conform raportului european pentru săQătate al OrganizaĠiei Mondiale a SăQăWăĠii (OMS), 2005, cele mai importante cauze ale poverii bolilor în Regiunea Europeană a OMS sunt bolile netransmisibile (77%), leziunile úi otrăvirile (14%) úi bolile transmisibile (9%). Aceiaúi structură este similară úi pentru Republica Moldova, cu unele fluctuaĠii a proporĠilor procentuale. Actualmente, bolile netransmisibile reprezintă principala ameninĠare pentru săQătatea publică, fiind cei mai mari killeri mondiali, ce cauzează anual 35 milioane de decese – sau 60% din mortalitatea globală, dintre care 80% revine Ġărilor cu nivel slab úi mediu de dezvoltare. 2. Strategia naĠională pentru prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova (în continuare – Strategia) este elaborată în baza rezultatelor estimării situaĠiei curente în domeniul profilaxiei bolilor netransmisibile. Domeniul de aplicare al strategiei cuprinde principalele boli netransmisibile legate de factori de risc comun, care stau la baza determinanĠilor úi oportunităĠilor de prevenire. 3. Strategia este elaborată în corespundere cu prevederile Strategiei Globale de Prevenire úi Control a bolilor netransmisibile, aprobată la Asambleea Mondială a SăQăWăĠii în mai 2000 (rezoluĠia WHA53.17), Strategiei Europeană pentru Prevenirea úi Controlul bolilor netransmisibile, reieúind din specificul naĠional, úi se bazează pe ConvenĠia-Cadru a OMS privind Controlul Tutunului, aprobată la Asambleea Mondială a SăQăWăĠii în 2003 (rezoluĠia WHA56.1), Strategia Globală privind AlimentaĠia, Activitatea fizică úi SăQătatea, aprobată la Asambleea Mondială a 6ăQăWăĠii în mai 2004 (RezoluĠia WHA57.17), Strategia reducerii impactului consumului de alcool, aprobată la Asambleea Mondială a SăQăWăĠii în 2008 (RezoluĠia WHA61.4). 4. Prezenta Strategie descrie situaĠia curentă în domeniu, defineúte obiectivele, acĠiunile úi Păsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităĠi clare pentru toĠi actorii implicaĠi în activităĠile de prevenire úi control a bolilor netransmisibile.

II. ANALIZA SITUAğIEI 5. În Republica Moldova mortalitatea generală a populaĠiei în ultimii 10 ani variază între 1132,8 úi 1223,7 la 100 mii populaĠie, constituind principala povară pentru sistemul de săQătate úi dezvoltarea economiei naĠionale. Cele mai frecvente decese sunt cauzate de bolile netransmisibile, preponderent de bolile aparatului circulator (632,0 – 687,5 la 100 mii populaĠie), tumori (126,6- 159,8 la 100 mii populaĠie), bolile aparatului digestiv (103,4-121,8 la 100 mii populaĠie), traumele úi otrăvirile (92,9-103,5 la 100 mii populaĠie). Mortalitatea populaĠiei apte de muncă constituie mai mult de jumătate din mortalitatea globală. 6. Stări morbide (în Moldova determină circa 80% din toate bolile înregistrate) - sunt bolile cardiovasculare, bolile respiratorii, bolile sistemului genito-urinar, patologiile neuropsihice, leziunile, bolile aparatului locomotor, bolile endocrine, tulburările de nutritie úi metabolism, cancerul úi bolile sistemului nervos. 7. La etapa actuală în Republica Moldova practic patru persoane din fiecare zece (6 bărbaĠi úi 2 femei din – fiecare zece) mor în vârsta prepensionară (până la 62 úi 57 de ani respectiv) de stări morbide evitabile, în special, generate de stilul de viaĠă sau de accidente, traumatismele se situează pe primele locuri în ierarhia anilor de viaĠă potenĠial pierduĠi, constituind, totodată, principala cauză a invalidităĠii cronice în rândul celor mai tineri úi de incapacitate temporară de muncă ale persoanelor în vârsta aptă de muncă, procesul de îmbătrânire a populaĠiei contribuie la sporirea ratei bolilor geriatrice (legate de vârsta înaintată). (1) Bolile cardiovasculare sunt cauza principală a deceselor. Rata mortalităĠii pe parcursul a mai multor ani este peste 50%, în anul 2010 a fost înregistrat indicele – 56,2%. Femeile mor mai des de boli cardiovasculare, în comparaĠie cu bărbaĠii. De menĠionat, că incidenĠa úi prevalenĠa patologiei cardiovasculare înregistrate este mică. Acest fapt presupune o adresabilitate redusă a populaĠiei la medicul de familie pentru asistenĠă medicală primară. Hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică úi bolile cerebro-vasculare Uămân cele mai frecvente condiĠii de săQătate care provoacă decesele în lume, inclusiv în Republica Moldova. (2) Tumorile maligne ocupă rangul doi în structura cauzelor deceselor, care au incidenĠă sporită printre persoane în vârstă aptă de muncă. Anual în Republica Moldova peste 42000 de persoane trăiesc cu diagnostic de cancer úi peste 5600 de persoane îúi pot pierde viaĠa anual, în urma afecĠiunilor oncologice. Deúi incidenĠa cancerului înregisrează o uúoară scădere, numărul real de persoane cu tumori benigne, stări precanceroase, cancer in situ úi tumori maligne este mai mare, din cauza accesului scăzut la testare úi diagnosticare tardivă. După localizare, cel mai frecvent sunt înregistrate cancerul mamar, urmate de cancerul pulmonar, cancerul cutanat úi melanomul. În topul causelor de deces se plasează cancerul pulmonar, cancerul gastric úi cancerul mamar. (3) Patologia aparatului digestiv ocupă locul trei în structura cauzelor de deces. Ponderea lor fiind de circa 10%, inclusiv hepatitele cronice úi ciroza ficatului. De menĠionat, că regiunea de centru a Republicii Moldova este un teritoriu cu cea mai înaltă rată a mortalităĠii prin hepatita cronicăúi ciroza ficatului. (4) Traumele úi otrăvirile ocupă locul patru în mortalitatea generală, înregistrănd nivelul de circa 8,5%. Mai frecvent este o cauză a decesului prematur la bărbaĠi – 12,0%. (5) Boala pulmonară obstructivă cronică este de asemenea una dintre cele mai importante cauze de moarte prematură. În Republica Moldova contribuĠia acesteia are o valoare estimată de 5,6% decese sau 68,2 la 100 mii populaĠie. Mortalitatea prin bronúite cronice constituie 38,1 la 100 mii populaĠie. (6) Diabetul zaharat prezintă 46-48% din toate bolile endocrine, bolile de nutriĠie úi metabolism. În ultimii zece ani în Republica Moldova s-a stabilit o creútere de peste două ori a incidenĠei, prevalenĠei úi concomitent a invalidizării úi mortalităĠii prin diabet zaharat. În structura pacienĠilor cu diabet zaharat 20% sunt copii úi adolescenĠi, cu diabet tip 1, iar 80% persoane cu vârsta peste 40 ani, cu diabet tip 2. Diabetul zaharat este mult mai larg răspândit în mediul urban, în comparaĠie cu mediul rural. DiferenĠă poate fi explicată prin diversele obiceiuri nutriĠionale ale populaĠiei urbane úi rurale. (7) Boli mintale úi de comportament, pe durata anilor 2005-2010 înregistrează o creútere atât a prevalenĠei, (de la 2510,3 în a. 2005 până la 2764,3 în a. 2010), cât úi a incidenĠei (de la 355,5 în a. 2005 până la 417,8 la 100 mii populaĠie în a. 2010). Ceea ce denotă majorarea numărului de persoane, care necesită asistenĠă psihiatrică, pe de o parte, úi majorarea numărului cazurilor noi, datorată unei adresabilităĠi crescute a populaĠiei úi încrederea faĠă de serviciile acordate (80% din cazurile noi sunt de geneză nepsihotică), pe de altă parte. În anul 2010, 98564 persoane au fost înregistrate cu maladii mentale (circa 3% populaĠie), din care 14897 (15%) sunt cazuri noi diagnosticate, 18640 persoane (19%) sunt copii de până la 18 ani. (8) Anemia prin carenĠă de fier este cea mai frecventăúi mai răspândită patologie umană, constituind 80-85% din structura generală a anemiilor. Deficitul de fier se depistează aproximativ la fiecare al patrulea locuitor al planetei. Anemia fierodeficitară se dezvoltă la toate grupele de vârstă, dar cel mai des se întâlneúte la copii în vârsta de la 3 ani úi la femeile de vârsta reproductivă, reflectându-se negativ la calitatea vieĠii, agravează evoluĠia clinică a patologiilor concomitente úi provocă invalidizarea organismului. III. DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA GUVERNULUI PRIN APLICAREA UNEI POLITICI DE RIGOARE

Problema bolilor netransmisibile 8. Deúi bolile netransmisibile constituie cea mai semnificativă povară, solicitarea serviciilor medicale de către populaĠie este destul de joasă, fapt confirmat prin incidenĠa lor. Adresabilitatea este mai sporită în cazurile când starea morbidă acută se cronicizează. PrevalenĠa bolilor netransmisibile s-a dovedit foarte mare. Practic, 66% din populaĠie suferă de careva boli cronice. Două clase de boli sunt predominante - bolile sistemului circulator úi ale sistemului respirator, acestea sunt urmate de boli ale sistemului digestiv, tulburări mentale úi de comportament, boli de nutriĠie, endocrine úi metabolism úi neoplasme. Acest grup larg este legat de factori de risc comun, care stau la baza determinanĠilor úi oportunităĠilor pentru intervenĠie. 0ăsurile de prevenire a acestor boli trebuie să se axeze pe supravegherea integrată a factorilor de risc. 9. Este posibil de a reduce, în mod semnificativ, mortalitătea prematură, morbiditatea úi invaliditatea în Republica Moldova printr-o acĠiune cuprinzătoare asupra factorilor cauzali úi condiĠiilor primordiale pentru apariĠia acestora. Cei mai importanĠi factori de risc care sânt responsabili pentru o mare parte de boli netransmisibile sunt abuzul de alcool úi tabagismul, alimentaĠia nesăQătoasăúi sedentarismul, urmate de supraponderalitate, hipertensiunea arterialăúi hipercolesterolemie, precum úi factorii nemodificabili (vârsta úi ereditatea). 10. Factorii de risc a bolilor netransmisibile sunt multipli, diferiĠi úi extinúi. Ei depind de sex, mediul de reúedinĠă, nivelul de cunoútinĠe, statutul social, condiĠiile la locul de muncă, instruire, educare, etc. (1) Consumul nociv de alcool este o problemă gravă în Republica Moldova. Un studiu efectuat de către experĠii OMS în anul 2007, evidenĠiază alcoolul ca factor nociv numărul unu pentru săQătatea populaĠiei din Republica Moldova. În mod tradiĠional, populaĠia rurală consumă cantităĠi mari de vin, iar populaĠia urbană - cantităĠi mari de băuturi alcoolice tari. S-a estimat, că consumul mediu anual pe cap de locuitor de alcool pur în rândul populaĠiei cu vârstă de la 15 ani úi mai mare este de 12 litri (Moldova Demographic and Health Survey 2005), care este mai mare decât media ComunităĠii Statelor Independente. Studiul (Results of Study, 2006), denotă că 72% din populaĠia de peste 15 ani a băut alcool în ultimele 12 luni, din care, 7% au consumt alcool, practic, în fiecare zi, úi 30% - de câteva ori pe săptămână. Consumul nociv de alcool poate fi privit din mai multe aspecte ale utilizării, cum ar fi cantitatea, periodicitatea úi calitatea. Se atestă o corelaĠie directă între cantitatea consumată úi consecinĠele negative cauzate de acest consum în apariĠia bolilor netransmisibile. (2) Fumatul provoacă probleme serioase de săQătate. Republica Moldova se află pe locul patru printre Ġările europene în ce priveúte rata prevalenĠei fumatului printre bărbaĠi. Studiile naĠionale, inclusiv Studiul demografic úi de SăQătate, 2005, au constatat că în rândurile bărbaĠilor extinderea fumătorilor este de 51% , făUă deosebiri esenĠiale dintre populaĠia rurală, iar ponderea femeilor fumătoare constituie 5,1% (în spaĠiul urban - 13,5%). Un aspect grav este fumatul în rândul elevilor úi a tinerilor. Rezultatele studiilor naĠionale (SGAF 2008) au demonstrat, că pe parcursul ultimilor ani aproape jumătate (49,2%) din elevi, în vârstă de 13-15 ani, au început să fumeze până la vârsta de 10 ani, dintre care 54,1% erau băieĠi úi 40,5% fete. În total 11,3% din elevi úi tineri sunt fumători la momentul actual, dintre care 18,5% sunt băieĠi úi 5,6% fete. (3) AlimentaĠia este o componentă critică în stabilirea unei baze solide pentru o bună săQătate úi o continuă dezvoltare. Consumul de produse alimentare variază în mod regulat, în conformitate cu tipul de produse alimentare úi condiĠiile climatice ale anului. Cu toate acestea, produsele de panificaĠie sau pîinea (în echivalent făină) úi produsele leguminoase sunt întotdeauna predominante úi mai puĠin sunt prezente produsele alimentare de origine animală, fructele. Potrivit unui studiu (Results of Study, 2006), carnea úi produsele din carne sunt prezente în mesele de zi cu zi la 7,5% din populaĠia din Republica Moldova; laptele úi produsele lactate sânt consumate zilnic de 19,8%. În paralel cu acestea, fiecare persoană terĠă consumă carne de mai multe ori (35,1%), sau o dată pe Văptămână (35,5%); laptele este consumat, practic, în fiecare zi de 37,1% úi o dată pe săptămână de 17,4% din populaĠie. Printre cele mai frecvente produse prezente în alimentaĠie a populaĠiei este oul. În medie, 17,6% din populaĠie consumă ouă zilnic, în 61,7% de mai multe ori pe săptămânăúi 12,3% - o dată pe săptămână. Fructele sint cel mai redus consumate. Numai 19,1% din populaĠie consumă fructe de zi cu zi úi 67,4% - cel puĠin o dată pe săptămână. În dependenĠă demediul de reúedinĠă, situaĠia este mai bună în cazul populaĠiei urbane - 75,8% din persoane consuma fructe cel puĠin o dată pe săptămână, în comparaĠie cu 61,7% - din mediul rural. (4) Hipodinamia. Modul sedentar de viaĠă este caracteristic pentru 59,2% dintre populaĠia de 15 ani úi mai mulĠi ani. Luând în consideraĠie criteriile de reúedinĠă, procentul persoanelor sedentare în mediul urban este mai mare decât în mediul rural - 62% versus 57,1% în mediul rural. Conform genderului, situaĠia este diferită. BarbaĠii, de obicei, practică anumite activităĠi fizice mai frecvent decât femeile. În medie, activităĠile fizice intense sunt practicate până la 1,9% din populaĠie, de regulă de către bărbaĠi. Cel mai mare procent de persoane care practică activităĠi intense úi de anumite sporturi de agrement este înregistrat în rândul persoanelor de 15-24 ani (19,3%). Cu creúterea vârstei, procentul de persoane care practica activităĠi fizice intense sau moderate scade. Deci, se reduce activitatea fizică, ce este considerat factor de risc úi se referă la o mare parte din populaĠie, în special în mediul urban. (5) Supraponderabilitate/obezitate. Studiile efectuate de Institutul NaĠional de Cardiologie denotă o incidenĠă de 24,2% de persoane mature obeze úi de 36,2% cu exces a masei corpului. Rezultatele sondajului public (Results of survey of health status of population in the Republic of Moldova. National Bureau of Statistics. Chisinau, 20061) denotă o incidenĠă mai redusă a excesului masei corpului la maturi. Totuúi, se constată că populaĠia cu exces de greutate constituie 34,6%, persoanele obeze remarcându-se în 15,4% din totalul populaĠiei. Excesul de greutate úi obezitatea sunt principalii factori de risc a morbidităĠii úi mortalităĠii cardiovasculare. Astfel, valorile predominante ale indicelui de masă corporală pentru persoanele care suferă de boli ale sistemului circulator se raportează la persoane supraponderale úi obeze. De remarcat, că 73,1% de persoane supraponderale úi obeze notează hipertensiune arterială úi 71,6% de persoane supraponderale úi obeze indică că suferă de cardiopatie ischemică. (6) Hipertensiune arterială. În Republica Moldova hipertensiunea arterială este răspândită pe larg. Potrivit datelor obĠinute de către Institutul de Cardiologie, 35% din populaĠia adultă suferă de diferite manifestări de hipertensiune arterială sistolică (35,2% de bărbaĠi úi 34,8% femei). Tensiunea arterială sistolică, mai mare ca 160 mmHg este caracteristică pentru 10,8% de bărbaĠi úi 14% dintre femei. Nu sunt dovezi epidemiologice în ceea ce priveúte nivelul colesterolului în sânge a populaĠiei din Republica Moldova, în ciuda faptului că sunt necesare astfel de monitorizări. 11. Bolile netransmisibile au o etiologie multifactorială úi rezultă din interacĠiunile complexe dintre indivizi úi mediul lor, de caracteristici individuale (cum ar fi sexul, etnia, predispozitie genetica), precum úi factori de protecĠie a săQăWăĠii împreună cu determinanĠii sociali, economici úi de mediu, care influenĠează săQătatea. 12. Factorii socio-economici nefavorabili, precum migraĠia masivă a populaĠiei cu destrămarea modului de trai tradiĠional úi a familiei, tânăra generaĠie fiind lipsită de modele comportamentale funcĠionale úi rolul protector al părinĠilor, afectează populaĠia prin tulburări mintale úi de comportament. Astfel, la tânăra generaĠie predomină achiziĠionarea de tendinĠe úi practici vicioase (alcoolism, narcomanie, huliganism, prostituĠie, ú.a.). 13. Mediul fizic este un factor determinant major în dezvoltarea bolilor netransmisibile: (1) Aerul atmosferic este frecvent poluat cu pulberi, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, plumb, ozon. În 14,0% cazuri probele de aer nu corespund cerinĠelor igienice, în deosebi, în localităĠile urbane. Poluarea aerului exterior scurtează speranĠa de viaĠă, în medie, cu 8 luni, úi poluarea aerului interior duce la pierderea de 2,2 milioane de DALY pe an în Uniunea Europeană; (2) Solul deseori se caracterizează printr-o stare sanitară nefavorabilă. 16% probe de sol depăúesc CMA la parametrii chimici, 14,5% la conĠinutul de pesticide úi 16,5% la parametrii microbiologici. Cele mai contaminate sunt zonele rezidenĠiale, cu o neconformitate a probelor de 32,4% úi teritoriile instituĠiilor pentru copii – 12% probe; (3) calitatea apei în cele mai frecvente cazuri nu corespunde standardelor naĠionale. Ponderea probelor de apă neconformă la parametrii sanitaro-chimici constituie circa 70% din sursele subterane úi în 80% din fântâni; la indicii microbiologici – în 12,0% din sursele subterane, circa 8,0% din apeductele comunale urbane úi 15,0% din apeductele rurale; úi în 36% - apa din fântâni. (4) expunerea la substanĠe chimice periculoase, de exemplu prin expuneri cronice la locul de muncă sau expunerea ambiantă, poate creúte riscul unor forme de cancer. 14. Alt factor important este lipsa unei politici integrate la nivel de populaĠie pentru asigurarea dezvoltării premiselor unui mod săQătos de viaĠă, dezvoltarea bunelor practici de viaĠă la fiecare etapă de vârstă. Promovarea săQăWăĠii úi prevenirea bolilor netransmisibile au o pondere relativ mică din bugetul sistemului de săQătate. Conform OrganizaĠiei pentru Cooperare Economică úi Dezvoltare (OCDE), în mediu, doar 3% din totalul cheltuielilor de săQătate se duc pentru prevenire la nivel public úi pentru programele de săQătate în Ġările membre ale OCDE. 15. Serviciile de săQătate sunt adesea orientate spre îngrijire, decât spre prevenirea, depistarea timpurie úi tratament. Acest fapt se soldează cu consecinĠe serioase pentru ratele mortalităĠii úi supravieĠuirii, deoarece ratele supravieĠuirii diminuează considerabil odată cu avansarea stadiului maladiei. În Republica Moldova doar 11 la sută din cazuri de cancer mamar sunt diagnosticate în stadiul I, în timp ce în Canada sunt diagnosticate 39 la sută de cazuri din în acest stadiu. La fel úi cancerul colo-rectal, în timp ce 22 la sută din cancer colo-rectal este diagnosticat în stadiul I, doar 2 la sută din cazurile acestei boli sânt diagnosticate la o etapă timpurie în Republica Moldova. 16. Globalizarea úi urbanizarea pun probleme deosebite pentru societate. Globalizarea este asociată cu tendinĠă populaĠiei din Ġările mici úi cu venituri medii de a consuma cantităĠi mari de alimente nesăQătoase, grăsimi saturate, sare úi zahăr. PopulaĠia urbană devine din ce în ce în ce mai sedentară, de exemplu, de la creúterea rapidă a nivelului de transport motorizat, extinderea urbană úi oportunităĠile reduse pentru activitatea fizică, cu combinaĠie de alimentaĠie nesăQătoasă au implicaĠii serioase pentru nivelurile de obezitate, în special în rândul copiilor, precum úi contribuĠie la alte boli netransmisibile, cum ar fi diabetul zaharat. 17. EvidenĠierea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, monitorizarea úi evaluarea impactului acestora asupra stării săQăWăĠii populaĠiei úi implementarea măsurilor adecvate de control vor contribui la îmbunăWăĠirea stării de săQătate úi reducerea costurilor pentru tratament, îngrijiri medicale, asistenĠă socială.

Politica în domeniul bolilor netransmisibile 18. Politica în domeniul bolilor netransmisibile constituie un complex de măsuri la nivel interministerial úi local de prevenire, control, educaĠie etc., inclusiv aplicarea unor politici coordonate în privinĠa promovării măsurilor educaĠionale în populaĠie, protecĠia socială a grupurilor vulnerabile, diminuării factorilor de risc, crearea la nivel local a serviciilor alternative ce favorizează incluziunea socio-profesională, aplicarea cadrului legal non-discriminatoriu. 19. Scopul final este de a evita moartea prematură úi reduce, în mod semnificativ, povara bolilor netransmisibile, de a îmbunăWăĠi calitătea vieĠii úi de a spori speranĠa de viaĠă. 20. Aprecierea stării de săQătate a populaĠiei necesită determitarea factorilor de risc úi supravegherea lor, prin aplicarea unor măsuri la nivel sistemic, ce ar ameliora depistarea precoce, supravegherea factorilor de risc, accesibilitatea serviciilor medicale specializate, continuitatea tratamentului úi interconexiunea cu alte domenii prioritare pentru beneficiari.

Abordarea problemei bolilor netransmisibile 21. Accentul strategiei este pe prevenirea úi supravegherea bolilor netransmisibile, în scopul echilibrării acĠiunillor ce pot evita cauzele de boală, invaliditate úi deces premature, cu măsuri de îmbunăWăĠire a rezultatelor în domeniul săQăWăĠii úi a calităĠii vieĠii celor ce deja sufera de boli. Strategia acordă maximă prioritate factorilor de risc, urmăreúte să prevină sau să modifice factorii de risc, să prevină apariĠia sau progresia bolilor netransmisibile úi să prevină moartea prematură. Supravegherea continuă a nivelurilor úi a modelelor factorilor de risc, are o importanĠă fundamentală pentru planificarea úi evaluarea activităĠilor preventive. 22. Domeniul de aplicare al strategiei acoperă acele boli netransmisibile, care sunt legate de factori de risc comun, si în mare măsură, prevenibile prin intermediul unor acĠiuni eficiente de combatere a riscurilor principale, aúa ca: tabagism, alimentaĠie neraĠională, sedentarism, consum nociv de alcool, excesul de greutate úi obezitatea. În plus, managementul acestor boli poate reduce morbiditatea, dizabilitatea úi mortalitatea úi să contribuie la ameliorarea săQăWăĠii publice. 23. Prezenta Strategie promovează o abordare multilaterală úi integrată de monitorizare a stării de săQătate a populaĠiei în raport cu determinanĠii ei, în acelaúi timp asigurând: (a) realizarea programelor de promovare a săQăWăĠii la nivel populaĠional; (b) realizarea măsurilor selective în privinĠa grupurilor úi persoanelor expuse riscurilor sporite; (c) asigurarea maximală cu tratament úi îngrijiri medicale a celor care le necesită, cu întreprinderea măsurilor pentru a reduce inechităĠile în săQătate.

IV. VIZIUNEA, SCOPUL ùI OBIECTIVELE Viziunea, scopul úi obiectivele prezentei strategii sânt în concordanĠă cu Strategia Europeană pentru Prevenirea úi Controlul Bolilor netransmisibile. 24. Viziunea este de a promova săQătatea pentru a combate bolile netransmisibile, decesele premature úi handicapul. 25. Scopul actualei strategii este de a reduce semnificativ povara bolilor netransmisibile, de a evita moartea prematură, prin implementarea acĠiunilor integrate, de a îmbunăWăĠi calitatea vieĠii úi a spori speranĠa de viaĠă săQătoasăúi speranĠa de viaĠă la naútere. 26. Obiectivele strategiei constau în îmbinarea acĠiunilor integrate întreprinse în privinĠa factorilor de risc úi a determinanĠilor, care stau la baza bolilor netransmisibile în toate ramurile economiei naĠionale, cu accent asupra fortificării eforturilor sistemului de săQătate în prevenirea úi controlul acestor boli. 27. AcĠiunile incluse în prezenta Strategie sânt coerente cu obiectivele generale úi specifice, după cum urmează:

Obiective generale A. Dezvoltarea cadrului naĠional multisectorial pentru prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile, care va include: (a) stabilirea unui mecanism multisectorial de planificare, orientare, monitorizare úi evaluare a politicilor de prevenire úi control a bolilor netransmisibile prioritare; (b) dezvoltarea planului pentru prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile, úi legislaĠiei bazată pe dovezi, care sunt eficiente în reducerea factorilor de risc modificabili úi determinanĠii lor; (c) integrarea acĠiunilor de prevenire asupra factorilor de risc úi a determinanĠilor lor în toate sectoarele úi reducerea impactului lor asupra săQăWăĠii. B. Consolidarea eforturilor sistemului de săQătate în prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile combinând promovarea săQăWăĠii, prevenirea bolilor úi îngrijirea de săQătate: (a) asigurarea infrastructurii sistemului de săQătate, atât public úi privat, cu elemente necesare pentru gestionarea úi îngrijirea eficientă; (b) includerea intervenĠiilor primare úi secundare de prevenire, bazate pe dovezi, cost- eficiente, în sistemul de săQătate, cu accent pe asistenta medicala primara.

Obiective specifice a) Fortificarea componentei de promovare a săQăWăĠii úi stabilirea unui sistem de supraveghere de înaltă calitate úi de monitorizare a bolilor netransmisibile. b) Utilizarea tehnologiilor moderne de colectare a informaĠiilor din cadrul Ġării úi între Ġări úi pentru a asigura posibilitatea de comparare internaĠională. 28. Pentru realizarea obiectivelor trasate de supraveghere úi control al bolilor netransmisibile úi a riscurilor pentru săQătate, este necesar de a dezvolta – reĠeaua de programe de prevenire, control, tratament úi reducere a riscurilor.

V. PRIORITĂğILE STRATEGICE 29. În baza analizei SWOT (anexa nr.1 la prezenta Strategie) a situaĠiei curente, atenĠia se focusează asupra factorilor de risc comuni la cele mai prioritare boli netransmisibile úi se bazează pe trei componente: supravegherea, prevenirea úi managementul sectorului de săQătate. 30. Programele de prevenire se axează pe difuzarea intensă, spre atenĠia publicului larg, a informaĠiei úi a intervenĠiilor educative despre nocivitatea úi riscurile aferente consumului de tutun, alcool, alimentaĠie neraĠională, inactivitate fizică, îndeosebi, printre tineri. 31. Acest fapt impune întreprinderea unui úir de acĠiuni concrete în domeniul vizat care vor conduce la diminuarea factorilor de risc úi, concomitent, a numărului de boli netransmisibile. 32. Sarcinile urmărite prin aprobarea prezentei Strategii sânt următoarele: PriorităĠile strategice pe termen scurt (2012-2013):

a) Elaborarea Planului de acĠiuni pentru anii 2012-2020, care va servi drept mecanism de bază pentru implementarea în practică a Strategiei, va stabili în domeniile identificate scopurile specifice úi activităĠile pentru atingerea lor, rezultatele/beneficiile scontate, termenele limită, instituĠiile responsabile úi indicatorii de evaluare a rezultatelor obĠinute; b) Cooperarea tuturor structurilor politice, economice úi sociale, ca deziderat definitiv de coeziune socială, necesară pentru combaterea bolilor netransmisibile úi ameliorarea săQăWăĠii populaĠiei; c) Fortificarea capacităĠii resurselor umane, sporirea perfecĠionării medicilor, asistenĠilor medicali úi elaborarea unui program de educaĠie continuă la toate nivelele sistemului de ocrotire a VăQăWăĠii pentru prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile.

PriorităĠile strategice pe termen mediu (2012-2015)

a) Dezvoltarea úi implementarea programelor intersectoriale de prevenire a bolilor netransmisibile prioritare úi de diminuare a factorilor de risc comun, la nivel naĠional úi comunitar, care vor defini beneficii de săQătate pentru toate categoriile de populaĠie; b) Organizarea úi implementarea programelor naĠionale de screening periodic a populaĠiei cu risc sporit, în vederea profilaxiei úi depistării precoce a bolilor netransmisibile, bazate pe modelul programelor de screening aplicate în UE úi SUA; c) Fortificarea acĠiunilor la nivel naĠional, orientate spre reducerea nivelului expunerii populaĠiei la cei mai frecvenĠi factori de risc modificabili pentru bolile netransmisibile, aúa ca: tabagismul, alimentaĠia neraĠională, consumul nociv de alcool, sedentarismul, etc. úi determinanĠilor lor, folosind Strategiile existente, cum sunt ConvenĠia-Cadru a OMS pentru Controlul Tutunului, Strategia Globală a AlimentaĠiei, ActivităĠii Fizice úi SăQăWăĠii, precum úi alte strategii relevante, în conformitate cu necesităĠile naĠionale; d) Ameliorarea serviciilor de săQătate, prestate persoanelor ce suferă de boli netransmisibile, prin aplicarea normelor bazate pe dovezi, standardelor úi ghidurilor pentru intervenĠii cost- eficiente, reorientând sistemul de săQătate spre scopul final de a asigura un management eficient al bolilor netransmisibile; e) IniĠierea elaborării unui sistem informaĠional de supraveghere a bolilor netransmisibile úi sporirea accesului populaĠiei la informaĠie, ca o condiĠie importantă în promovarea săQăWăĠii úi prevenirea bolilor netransmisibile. 33. Prevenirea bolilor netransmisibile va fi efectuată universal, folosind astfel un avantaj de bază pentru toată polupaĠia úi, selectiv, pentru anumite grupuri ale acesteia, supuse unor riscuri reale sau potenĠiale de săQătate.

PriorităĠile strategice pe termen lung (2012-2020)

a) Instituirea unui mecanism naĠional multisectorial de evaluare a procesului de monitorizare a bolior netransmisibile úi sincronizarea acestora cu sistemele analogice celor de la nivelul Uniunii Europene; b) Crearea unui mediu social benefic úi a siguranĠei financiare pentru fiecare individ, ca úi condiĠii inerente de adoptare a unui stil de viaĠă săQătos; c) Motivarea cetăĠeanului, indiferent de vârstăúi poziĠia socială, de a se îngriji personal de propria săQătate úi de a coopera eficient cu serviciile de săQătate; d) Acceptarea unanimă a profilaxiei perseverente ca o investiĠie de săQătate pe tot parcursul vieĠii; e) Sporirea calităĠii vieĠii persoanelor, ce suferă de boli netransmisibile, prin oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, tratament, reabilitare úi resocializare; f) Asigurarea creúterii speranĠei de viaĠă a populaĠiei Republicii Moldova până la 72 ani; g) Reducerea substanĠială a mortalităĠii populaĠiei de vârsta aptă de muncă; h) Comunicarea eficientă úi furnizarea informaĠiei veridice, cu privire la impactul pentru VăQătate a factorilor nocivi de mediu úi a comportamentului individual dăunător săQăWăĠii; i) Dezvoltarea bazei teoretice privind prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile prin susĠinerea activităĠii útiinĠifice în domeniul săQăWăĠii publice. 34. Pentru realizarea măsurilor ce se impun, precum úi pentru eficientizarea implementării acestora, este necesar de a îmbunăWăĠi calitatea úi funcĠionalitatea sistemului actual de coordonare a activităĠilor interdisciplinare la toate nivelurile administraĠiei publice, desfăúurate în domeniul promovării săQăWăĠii. 35. Pentru obĠinerea rezultatelor scontate, se impune: a) elaborarea úi perfecĠionarea cadrului legislativ úi de reglementare; b) instituirea reĠelei informaĠionale la nivel naĠional; c) realizarea proiectelor-pilot de dezvoltare úi aplicare a sistemului informaĠional de control al bolilor netransmisibile; d) definirea úi distribuirea responsabilităĠilor úi competenĠelor tuturor entităĠilor cheie, precum: săQătate, educaĠie, sistemul energetic, agricultură, sport, transport úi planificare urbană, mediu, muncă, industrie, comerĠ, finanĠe úi dezvoltare economică, implicate în promovarea politicii în domeniu la toate nivelurile (naĠional, subnaĠional úi local); e) ridicarea nivelului de instruire iniĠialăúi continuă a specialiútilor în domeniu, inclusiv din cadrul autorităĠilor implicate; f) pregătirea cursurilor de instruire în domeniu pentru a consolida capacitatea grupurilor relevante de profesioniúti, inclusiv a celor din organizaĠiile neguvernamentale.

VI. INSTRUMENTELE DE REALIZARE 36. Pentru asigurarea eficienĠei politicii implementate în domeniul prevenirii i controlului bolilor netransmisibile, toate măsurile trebuie să fie monitorizate cu evaluarea eficienĠei acestora. După caz, activităĠile urmează a fi ajustate în baza noilor dovezi útiinĠifice. 37. ObĠinerea acordurilor de colaborare a tuturor entităĠilor cheie reprezintă esenĠa succesului implementării Strategiei. În procesul de implementare, Ministerul SăQăWăĠii va colabora atât cu partenerii din interiorul sistemului de săQătate, cât úi cu parteneri din afara lui, în primul rând cu societatea civilă, precum úi cu partenerii internaĠionali. Modul de implementare a Strategiei va fi pe larg mediatizat, pentru ca populaĠia úi profesioniútii din domeniu să cunoască scopul úi conĠinutul ei. VII. FINANğAREA 38. Pentru realizarea măsurilor planificate, fiecare autoritate responsabilă de executarea acestora va prevedea în bugetul anual resurse financiare, în limita bugetelor aprobate. 39. Fiecare minister, antrenat în dezvoltarea úi implementarea prezentei Strategii, va aloca din bugetele proprii mijloace necesare pentru finanĠarea tuturor măsurilor úi intervenĠiilor particulare planificate spre realizarea Strategiei naĠionale. Totodată, Ministerul SăQăWăĠii va participa la realizarea măsurilor stipulate, ca organ consultativ.

VIII. MONITORIZARE ùI EVALUAREA 40. ActivităĠile de monitorizare a Strategiei se vor derula încontinuu, fiind desfăúurate pe toată perioada de implementare. 41. Centrul NaĠional de SăQătate Publică din cadrul Ministerului SăQăWăĠii asigură monitorizarea situaĠiei în domeniul prevenirii úi controlului bolilor netransmisibile, care va include colectarea, prelucrarea úi analiza datelor de monitorizare, identificarea efectelor neprevăzute, în baza setului de indicatori, care vor permite a urmări úi evalua în dinamică realizarea obiectivelor generale, stipulate în Strategie. 42. Activitatea de evaluare a Strategiei va avea un caracter sistematic, fiind desfăúurată pe toată perioada de implementare, úi va include elaborarea în baza indicatorilor de monitorizare a rapoartelor anuale de implementare. 43. În rapoarte vor fi reflectate situaĠia prin bolile netransmisibile úi rezultatele înregistrate la stadiul respectiv de implementare a Strategiei - nivelul de atingere a obiectivelor generale úi specifice, îndeplinirea activităĠilor planificate úi formularea propunerilor de îmbunăWăĠire úi corectare a măsurilor planificate. 44. Rapoartele anuale vor servi drept bază pentru adoptarea deciziilor de rigoare úi pentru elaborarea planurilor de acĠiuni ale politicilor în domeniu în cadrul prezentei Strategii. Rapoartele vor fi publicate în mass-media úi pe paginile web ale Ministerului SăQăWăĠii úi Centrului NaĠional de 6ăQătate Publică. Ministerul SăQăWăĠii va asigura mediatizarea largă a procesului de realizare a Strategiei, precum úi oferirea informaĠiilor relevante partenerilor din Ġarăúi de peste hotare.

IX. ROLUL ùI RESPONSABILITĂğILE SUBIECğILOR 45. Această secĠiune este îndreptată pentru susĠinerea săQăWăĠii în toate politicile, în cadrul Guvernului úi altor sectoare, în primul rând Ministerului SăQăWăĠii úi păUĠilor interesate, a căror politici au impact asupra săQăWăĠii, cum ar fi ministerele úi departamentele guvernamentale úi organizaĠiile neguvernamentale, sectorul privat úi grupurile comunitare. Cadrul de acĠiune se bazează pe strategiile existente úi planurile de acĠiune a OMS, precum úi alte materiale cu privire la contracararea tabagismului, consumului nociv de alcool, obezităĠii, privind promovarea activităĠii fizice, sportului úi nutriĠiei pentru săQătate. 46. Ministerul SăQăWăĠii este responsabil de elaborarea politicilor cu privire la prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile, stabileúte modul de organizare a măsurilor de prevenire úi a supravegherii de stat a bolilor netransmisibile, este responsabil de coordonarea tuturor tipurilor de prevenĠie a bolilor netransmisibile úi reducere a riscurilor pentru săQătate, educaĠie pentru săQătate, menită să promoveze un mod de viaĠă săQătos úi creúterea profesională a personalului sistemului de VăQătate. Dezvoltarea serviciilor de asistenĠă medicală primară úi acoperirea maximimală a populaĠiei cu tratament eficient úi îngrijire integrată, va contribui la echilibrarea acĠiunilor la nivel sistemic, ce ar ameliora depistarea precoce, evidenĠierea factorilor de risc úi controlul lor, accesibilitatea serviciilor medicale specializate, continuitatea tratamentului úi interconexiunea cu alte domenii prioritare. 47. Centrul NaĠional de SăQătate Publică al Ministerului SăQăWăĠii este responsabil de implementarea acĠiunilor complexe de prevenire, supraveghere úi control a bolilor netransmisibile prioritare la nivel naĠional, precum úi colectarea, monitorizarea úi diseminarea datelor bazate pe dovezi úi indicatori despre bolile netransmisibile. Centrul NaĠional de SăQătate Publică va acorda suport consultaticv-metodologic altor instituĠii úi organizaĠii de stat úi neguvernamentale, care vor contribui la colectarea datelor în cadrul indicatorilor monitorizaĠi. 48. Un echilibru trebuie să fie găsit între rolul sistemului de săQătate úi a altor sectoare, care au un control mai mare asupra factorilor determinanĠi ai săQăWăĠii decât sectorul de săQătate. IntervenĠiile eficiente vor include: îmbunăWăĠirea mediului social în úcoli, la locul de muncă úi comunitate; îmbunăWăĠirea suportului social pentru persoanele vârstnice; úi furnizarea programelor de rezolvare a problemelor oamenilor cu abilităĠi sociale, precum úi beneficiile implicării în promovarea activităĠii fizice, alimentaĠiei săQătoase, contracararea tutunului, consumului nociv de alcool. 49. Structurile Guvernului trebuie să colaboreze cu structurile naĠionale úi internaĠionale, care sunt responsabile pentru săQătate, cu fortificarea unor domenii importante de activitate, evidenĠiate prin: a) Optimizarea politicii fiscale pentru susĠinerea promovării alimentaĠiei săQătoase (acordarea subvenĠiilor úi reducerea preĠurilor pentru produsele săQătoase: fructe, legume, etc., eliminarea subvenĠiilor úi creúterea reală a preĠurilor la produsele alcoolice úi de tutun ), activităĠii fizice (prin promovarea transportului ecologic: bicicletă, mersul pe jos úi utilizarea transportului public modern). b) Modificarea politicii de marketing prin: instituirea restricĠiilor de publicitate, sponsorizare úi promovare a produselor, precum ar fi tutunul úi alcoolul, úi susĠinerea publicităĠii sociale cu conĠinut educaĠional. Reglementarea úi monitorizarea conĠinutului, ambalajului úi marketingului produselor de larg consum. Informarea consumatorilor privind anumite produse alimentare, prin aplicarea etichetării clare úi usor de înĠeles, pentru a-i ajuta să facă alegeri nutriĠionale săQătoase. c) Servicii de urbanism úi de proiectare: reglementarea sistematizării teritoriale, prin evaluarea impactului infrastructurii urbane asupra săQăWăĠii publice úi crearea teritoriilor protejate, amenajarea pistelor pentru bicicliúti, plimbări pe jos, terenuri sportive úi de joc pentru copii úi a spaĠiilor verzi. Promovarea siguranĠei mediului ambiant, prin controlul poluării aerului, apei úi a solului, precum úi a celui ocupaĠional, prin controlul expunerii oamenilor la poluanĠi chimici, fizici, biologici, radiaĠie ionizantăúi câmp elecromagnetic. X. COOPERARE INTERNAğIONALĂ 50.Organismele internaĠionale sînt parteneri importanĠi în realizarea programelor úi proiectelor promovate în cadrul prezentei Strategii. 51. Obiectivul de cooperare internaĠională se va realiza prin: a) dezvoltarea relaĠiilor cu comunitatea Uniunii Europene, asigurând preluarea úi implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului comunitar, dezvoltarea relaĠiilor parteneriale cu structurile similare ale UE úi ale statelor member, în vederea asigurării transferului de date, informaĠii, experienĠe în domeniul prevenirii úi combaterii bolilor netransmisibile; b) Stabilirea unor mecanisme de luare a măsurilor cu privire la factorii determinanĠi ai VăQăWăĠii, prin intermediul unei abordari multisectoriale, în special pentru problemele supranaĠionale; c) Facilitarea schimbului de informaĠii, cooperarea tehnicăúi consolidarea capacităĠilor; d) Intensificarea relaĠiilor de cooperare internaĠională, prin participarea reprezentanĠilor Republicii Moldova la activităĠile forurilor internaĠionale, dezvoltarea relaĠiilor parteneriale cu statele, care au experienĠă în domeniu, în scopul asigurării transferului de experienĠă. Anexă la Strategia naĠională pentru prevenirea úi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2012-2020

ANALIZA SWOT Puncte tari Puncte slabe • Aprobarea Legii nr.10-XVI din 3 • Lipsa unui sistem informaĠional de februarie 2009 privind supravegherea de stat a supraveghere a bolilor netransmisibile, care să VăQăWăĠii publice, care a confirmat prioritatea interconecteze toĠi furnizorii de servicii VăQăWăĠii publice. medicale, precum úi instituĠiile cu atribuĠii în • ExistenĠa programelor naĠionale de asigurarea săQăWăĠii. fortificare a săQăWăĠii publice prin reducerea • IncidenĠa mare a bolilor netransmisibile poverii bolilor netransmisibile úi insuficienĠa măsurilor de prevenire a • ExistenĠa Centrelor de SăQătate Publică acestora. Acoperirea preponderentă cu servicii implicate în supravegherea úi controlul bolilor medicale pentru tratament. netransmisibile • InsuficienĠa cercetărilor fundamentale • Disponibilitatea organismelor a factorilor de risc pentru bolile internaĠionale úi a Ġărilor donatoare de a acorda netransmisibile. asistenĠă financiarăúi tehnică pentru sistemul de • InsuficienĠa conlucrării intersectoriale VăQătate publică. • Lipsa unei strategii clare în ceea ce • Numărul mare de organizaĠii priveúte interacĠiunea dintre diverúi actori la neguvernamentale active în domeniul săQăWăĠii diverse niveluri, implicaĠi în luarea deciziilor úi în domeniul medico-social care pot fi utilizate în domeniul politicii săQăWăĠii publice. ca resurse în programe de parteneriat. • Lacune în sistemul existent de reducere a factorilor de risc. OportunităĠi Riscuri • Încadrarea prevenirii úi controlului • Riscul majorării úi severizării bolilor bolilor netransmisibile în strategiile de reducere netransmisibile, care determină împreună grave a săUăciei úi politicile social-economice pierderi umane, sociale úi economice. relevante. • Instabilitatea socio-economicăúi • Dezvoltarea programelor de combatere politică, care contribuie la defavorizarea a determinanĠilor sociali cu referinĠă asupra: Săturilor vulnirabile úi progresarea rapidă a VăQăWăĠii copilului, săQăWăĠii femeilor, săQăWăĠii poverii bolilor netransmisibile. populaĠiei urbane sărace, finanĠarea úi accesul • Lipsa mecanismului de coordonare úi echitabil la servicii de asistenĠa medicală finanĠare constituie un risc că prezenta primară. Strategie úi Planul de acĠiuni nu vor fi • Reformele în sistemul de săQătate implementate în practică. publică. • Motivarea insuficientă a lucrătorilor • Dezvoltarea mecanismului de medicali din domeniul săQăWăĠii publice. monitorizare care va da posibilitate organelor de • Neprioritizarea de către politicieni a decizie de a aprecia impactul politicilor asupra poverii impuse SăQăWăĠii Publice de către bolile determinanĠilor, factorilor de risc úi a netransmisibile, care corelează strâns cu consecinĠelor bolilor netransmisibile cât úi dezvoltarea socio-economică a Ġării. oferirea modelelor unor tactici efective, bazate pe dovezi. • Fortificarea componentei de promovare a săQăWăĠii úi de implementare a sistemului informaĠional de supraveghere a bolilor netransmisibile.