1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De Legislatura a XIX-A SESIUNEA a IV-A ORDINARĂ – IULIE 2012 Ședin

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a IV-a ORDINARĂ – IULIE 2012 Ședința din ziua de 12 iulie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1158 din 30 mai 2012 pentru aprobarea Planului de acțiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova față de Consiliul Europei. 4. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1613 din 10 iulie 2012 privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului totalitar comunist din Republica Moldova. 5. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1614 din 10 iulie 2012 pentru completarea articolului 4 din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice. 6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 1225 din 6 iunie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind Zona Economică Liberă ”Ungheni-Business” – art.1; Legea privind Zona Economică Liberă ”Bălți” – art.1). 7. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1634 din 6 iunie 2012 cu privire la încheierea primei sesiuni parlamentare a anului 2012. 8. Dezbaterea și respingerea proiectului de Hotărîre nr.1499 din 29 iunie 2012 privind situația referitor la independența mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. 9. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1609 din 9 iulie 2012 privind independența presei și asigurarea libertății de exprimare în Republica Moldova. 10. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1083 din 22 mai 2012 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor. 11. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1446 din 26 iunie 2012 privind importul unor autovehicule. 12. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.716 din 10 aprilie 2012 pentru modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (art.115, 400).

13. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1511 din 2 iulie 2012 privind alegerea membrilor supleanți în comisiile permanente ale Parlamentului. 14. Dezbaterea și respingerea proiectului de Hotărîre nr.1512 din 2 iulie 2012 pentru modificarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului nr.102 din 12 mai 2011 privind aprobarea componenței nominale a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale. 15. Dezbaterea și respingerea proiectului de Hotărîre nr.1513 din 2 iulie 2012 pentru modificarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului nr.102 din 12 mai 2011 privind aprobarea componenței nominale a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale. 16. Dezbaterea și respingerea proiectului de Hotărîre nr.1514 din 2 iulie 2012 pentru modificarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului nr.102 din 12 mai 2011 privind aprobarea componenței nominale a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale. 17. Dezbaterea și respingerea proiectului de Hotărîre nr.1515 din 2 iulie 2012 pentru modificarea articolului 1 din Hotărîrea Parlamentului nr.102 din 12 mai 2011 privind aprobarea componenței nominale a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale. 18. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 2291 din 21 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată (art. 3, 11, 12 ş.a.). 19. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.190 din 30 ianuarie 2012 pentru completarea Hotărîrii pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor. 20. Prezentarea informației privind echipa olimpică și participarea ei la Jocurile Olimpice de la Londra. (Raportor – Nicolae Juravschi, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova.) 21. Alocuțiunea domnului deputat Ion Hadârcă – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal. 22. Alocuțiunea domnului deputat Dumitru Diacov – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova. 23. Alocuțiunea domnului deputat Valeriu Streleț – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova. 24. Alocuțiunea domnului deputat Igor Dodon. 25. Alocuțiunea domnului deputat Mihai Godea. 26. Încheierea lucrărilor sesiunii de primăvară. (Intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova.)

Ședința începe la ora 09.05. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Rog să vă ocupați locurile. Începem ședința plenului Parlamentului. Secretariatul, Rog să anunțați prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – secretar general adjunct al Parlamentului, șeful Direcției documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 93 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Guțu Ana – în delegație; Bolboceanu Iurie, Chistruga Zinaida Tkaciuk Mark – la cerere; Bodrug Oleg, Cojocaru Vadim – întîrzie; Ivanov Violeta.

Domnul Marian Lupu: Da. Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Stimați colegi, La ordinea de zi. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Comisia economie, buget și finanțe. Domnule Președinte, Ieri, noi am examinat proiectul nr.1225. Comisia propune unanim spre aprobare proiectul în Parlament. Și propun ca să fie introdus în ordinea de zi. E un proiect care …

Domnul Marian Lupu: Și ce era pentru excludere mi-ați spus?

Domnul Veaceslav Ioniță: El deja nu este în …

Domnul Marian Lupu: A, deja am convenit.

Domnul Veaceslav Ioniță: Deja.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Domnule Președinte, Rog să fie incluse în ordinea de zi două proiecte. Primul. Nr.1613 privind aprecierea istorico-politico-juridică a regimului totalitar comunist. Și al doilea. Nr.1614 privind completarea și modificarea Legii cu privire la partidele politice. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Am înregistrat. Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte al ședinței, Deci vreau să vă informez, dacă nu cunoașteți, că Parlamentul nostru este înconjurat în trei cercuri de polițiști, deci care sînt în uniformă sau și civili, inclusiv stau 2 – 3 autobuze aici, la colț. Și vreau să vă întreb pe dumneavoastră, deci asta cum se numește? Adică, care este cauza convocări polițiștilor aici, care ne-au înconjurat pe noi, deputații? Pe cine se încearcă să-i intimideze? Dacă se încearcă intimidarea Fracțiunii noastre, noi declarăm că tentativa va eșua în totalitate. Dacă sînt alte probe, deci care este cauza? Vă rog să ne informați. A, iată, este și domnul ministru de interne aici. Poate el să ne informeze: cu ce ocazie a fost blocat Paramentul de polițiști pe perimetru?

Domnul Marian Lupu: Da. Mersi, stimate coleg. Vreau să vă spun că, cel puțin, la nivelul meu sau al conducerii Parlamentului nici un fel de indicații nu au fost date, dar nici nu putem să dăm. Dacă e nevoie de o informație în acest sens, vă rog, domnule ministru de interne, ne dați informația respectivă. Microfonul nr.1.

Domnul Alexei Roibu – ministrul afacerilor interne: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Vreau să vă comunic că nu-i nici o deosebire ceea ce a fost ieri și alaltăieri de ceea ce este și astăzi. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Alexei Roibu: Cine-i prost?

Domnul Marian Lupu: Mersi. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu – Fracțiunea PCRM: Reieșind din răspunsul ministrului de interne, probabil, polițiștii au venit să-l apere pe domnul ministru, poate are frică de ceva. Eu la ordinea de zi. Domnule Președinte …

Domnul Marian Lupu: Da, vă rog.

Domnul Serghei Sîrbu: Propunerea deputatului Ghimpu Mihail Fiodorovici în ceea ce privește nr.1613, proiectul nr.1614. Abia au fost înregistrate două zile în urmă, noi nu avem nici rapoartele comisiilor. Și eu aș vrea să vă rog să nu dați dovadă de standarde duble atunci cînd venim noi cu proiecte și nu există raportul comisiilor, dumneavoastră nici nu puneți la votare în ordinea de zi. De aceea, atît timp cît aceste proiecte nu sînt pregătite, nu există avizele comisiilor, nu există o expertiză, și ar fi logic să fie o expertiză și a Consiliului Europei, și a Comisiei de la Veneția, ar fi logic să fie discutate de către societatea civilă, avizul Guvernului. De aceea, să nu ne grăbim noi cu aceste inițiative, deoarece știm foarte bine că consecințele ar putea fi foarte inevitabile. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Pentru precizare. Într-adevăr, și este regulamentar și procedural important pentru mine să știu.

Mult stimate domnule președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, domnule Popa, Spuneți-mi, vă rog … Nu, stați puțin. E vorba de comisia sesizată în fond. Avem rapoarte, nu avem rapoarte? Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Comisia juridică, numiri și imunități a avut ședință, a examinat ambele proiecte, există raport. Domnul Sîrbu și compania nu s-au prezentat, deși au fost anunțați, la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități. În afară de aceasta, vreau să fac o precizare, că aceste proiecte sînt reînregistrate, dar inițial au fost înaintate în 2010. Deoarece noi am adoptat o lege că actele sînt valabile pe perioada unei legislaturi, ea a fost înregistrată.

Domnul Marian Lupu: Am înțeles.

Domnul Victor Popa: Iar pe site-ul Comisiei juridice, numiri și imunități stau de doi ani de zile.

Domnul Marian Lupu: Rapoartele sînt. Asta am vrut să știu. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Eu am să răspund de la tribuna centrală, cînd am să prezint proiectul, la toate întrebările comuniștilor și cu Europa, și cu Africa, și cu Asia, și cu China, și cu mentalitatea lor, cu totul absolut. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Bine. Eu, înainte de a continua dezbaterile pe marginea ordinii de zi, că discutasem și cu colegii anterior, ne-am mai uitat pe listele proiectelor înregistrate anterior, mai avem și un proiect nr.2638, înregistrat de reprezentanții opoziției. Dacă este interes pentru a dezbate și acest proiect de lege, ține de competența și decizia dumneavoastră, dacă-l mai înaintați sau nu. Microfonul nr.4.

Domnul Serghei Sîrbu: În privința mult stimatului președinte Popa. Eu nu știu cînd a avut loc ședința Comisiei juridice, numiri și imunități, poate undeva prin subsoluri, noaptea.

Deoarece, ieri, atunci la 13.30, înainte de ședința în plen, cînd ni s-a anunțat oficial că va avea loc ședința comisiei, noi am fost prezenți, 20 de minute am așteptat, cvorum comisia nu avea, adică cvorumul Alianței, s-au împrăștiat toți deputații Alianței. Unde s-au întîlnit, în ce subsoluri, noi nu știm. De aceea, eu nu știu ce fel de raport și în ce circumstanțe domnul Popa l-a ticluit.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.3.

Domnul Vadim Mișin: Уважаемый господин Председатель, Мне не очень понятно, почему законопроект №1614 попал в Юридическую комиссию? Этот законопроект должен по логике своего содержания быть рассмотрен Комиссией по правам человека. Поэтому я настаиваю не рассматривать его в Парламенте, пока его на своем заседании не рассмотрит Комиссия по правам человека.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat propunerea. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov – Fracțiunea PCRM: Domnule Președinte, Stimați colegi, Ieri, noi am aprobat ordinea de zi de lucru pentru ziua de ieri și pentru ziua de astăzi. Regulamentar, domnule Președinte, noi ne-am deprins deja că Regulamentul și Constituția nu sînt respectate de către majoritatea parlamentară. Dar, totuși, noi, astăzi, trebuie să continuăm activitatea și examinarea proiectelor care au fost aprobate ieri de plenul Parlamentului. Dorim sau nu dorim, dar așa prevede legislația. Și acum la ceea ce au propus unii colegi din partea cealaltă privitor la unele proiecte și îngrijorarea că vor avea probleme, sigur că probleme vor avea și nu numai în Republica Moldova, dar și cu prietenii noștri din China. Dar problema e în altceva, proiectele propuse astăzi și urmează să fie colegial de Alianță introduse, ele nu au rapoartele și avizele la toate comisiile. Faptul că o Comisie juridică, noaptea, pe ascuns, s-a întrunit, asta nu înseamnă că alte comisii … De exemplu, Comisia securitatea națională, alte comisii nu au examinat. Mai mult ca atît, nu avem nici avizul Guvernului. Iar Republica Moldova se află sub monitorizarea Consiliului Europei, deja de mai mult de zece ani sîntem în proces de monitorizare. Este o problemă foarte sensibilă și este necesar avizul și informația din partea Consiliului Europei. De aceea și rog să continuăm activitatea conform agendei, aprobate ieri, și să nu inventați fel de fel de prostii. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Doar o singură mențiune. Dacă o să citiți cu multă atenție articolul 46 alineatul (3), o să vedeți foarte clar ce scrie Regulamentul privind aspectele de procedură cu ordinea de zi. Aceasta e tot ce am vrut să vă spun. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu stau și mă uit cu cît acum se caută legalitate a Comisiei de la Veneția, fel de fel de comisii. Dar aș vrea să-i întreb: cînd ați împușcat zeci de milioane de oameni nevinovați, ați căutat Comisia de la Veneția? Cînd ați deportat sute de mii de oameni în Siberia, oameni gospodari, ați căutat Comisia de la Veneția? Cînd ați făcut …

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Gheorghe Brega: … ați provocat seceta, foametea, ați căutat Comisia de la Veneția?

Domnul Marian Lupu: Domnule Brega, Eu rog fără …

Domnul Gheorghe Brega: Fiți oleacă mai atenți.

Domnul Marian Lupu: Cu strictețe la ordinea de zi. Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Voronin – Fracțiunea PCRM: Eu așa, fugitiv am citit aceste două proiecte și vreau să susțin aceea că problema este în pripă, nu este pregătită. Cum n-ați dori dumneavoastră s-o votați, ce obligațiuni n-ați avea față de cine, problema nu este pregătită. Eu vă reamintesc, acei care au memorie foarte scurtă, luați documentele, începînd de la Președintele Parlamentului Moșanu, 20 – 21 de ani în urmă, și uitați- vă care a fost evoluția evenimentelor și cum au fost date aprecierile, inclusiv acele istorice. Și vedeți cum au evaluat evenimentele pe parcursul acestor 21 – 22 de ani și cum a fost luată decizia, de două ori procesul a avut loc în Curtea Supremă de Justiție la această temă. A fost luată înainte de aceasta și decizie de către Parlament.

Dacă dumneavoastră socotiți că aceste documente nu au valabilitate istorică și actualitatea de astăzi s-a schimbat ceva, după 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, atunci noi vom discuta în alt motiv, în alt fel. Dar dumneavoastră trebuie să nu vă conduceți numai de ziua de astăzi și de emoții. Noi prezentăm Parlamentul statului independent Republica Moldova, emoțiile noastre aceasta-i una, dar raționalitatea și argumentele, inclusiv acele istorice și documentar confirmate, acestea sînt cu totul alta, stimați colegi. Dați să ne conducem de realități. N-o să fie frumos dacă pe noi o să ne bage cu nasul în aceste probleme instituțiile europene, printre altele acelea care pe voi și vă îndeamnă dintr-o parte, acelea sînt alte instituții. Eu vorbesc despre instituții mai serioase, mai responsabile și mai cu soveste.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Todua Zurabi – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Уважаемые господа, Фашистская идеология и практика античеловеческая была осуждена международным трибуналом в Нюрнберге, который был создан странами – победителями во Второй Мировой Войне. Предложенные либералами законопроекты не основываются ни на чем, кроме как на резолюциях Парламентской Ассамблеи Совета Европы, которые носят рекомендательный характер. Никаких исторических, политических и моральных оснований рассматривать эти законопроекты нет. Предлагаю не вносить эти законопроекты в повестку дня.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Saharneanu – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. O replică domnului Voronin, care, iată, nici astăzi, nu găsește de cuviință că a sosit momentul ca să punem punct pe această dispută de zeci de ani. Noi știm că și OSCE a condamnat acest fenomen – comunismul sub forma lui agresivă și teroristă, și Consiliul Europei, și multe, multe alte organisme internaționale. Avem și Declarația de la Praga din 2008. Nu știu de ce noi în Republica Moldova întîrziem să facem acest lucru. Noi dacă, astăzi, condamnăm comunismul și punem punct, îl egalăm cu fascismul, punem punct pe această dispută de zeci de ani, vom da posibilitate educației, sistemului de educație să meargă în continuare, să descătușăm poporul nostru de acel lagăr în care ne-a înfundat comunismul timp de mai multe decenii.

Este momentul și tocmai, astăzi, a venit ziua și ar trebui și comuniștii de astăzi să se descătușeze, să se dezică de crimele Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, să nu fie, astăzi, continuatorii lui, să fie patrioți ai Republicii Moldova. Și dacă vorbesc de independența Republicii Moldova tocmai condamnarea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în fond comunismul, ar fi și o treabă a lor …

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Vladimir Saharneanu: … una care să fie pe măsura patriotismului, pe care ei îl invocă. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: La ordinea de zi. Domnule Președinte, În loc să discutăm niște aberații liberale, eu propun un proiect concret la ordinea de zi, proiectul nr.2309, care, constant, este refuzat de a fi pus în ordinea de zi. Am avut chiar discuții, ieri, cu colegii din stînga, care au înțeles că, în principiu, proiectul este necesar. Și vreau să anunț că, ieri, Curtea Supremă de Justiție a pus punct în problema celor trei mandate din Consiliul municipal Chișinău, a declarat că a fost ridicarea absolut legală și acum Comisia Electorală Centrală va fi obligată să dea acele trei mandate Partidului Comuniștilor. De aceea, acum liberalii nu au nici un motiv să se opună acestui proiect de lege, deoarece acest proiect vine să soluționeze un șir de probleme ale consilierilor din multe, multe consilii locale, care au fost blocate din această activitate. De aceea, insist, proiectul nr.2309. Și reiterez încă o dată ca toate persoanele care au fost invitate, ieri, la Ora Guvernului să fie prezente astăzi. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Vreau să vă spun că Secretariatul încă de ieri a primit indicații să solicite prezența. Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Voronin: Saharneanu și toată echipa, Fiți atenți! Eu citesc un alineat din Программное заявление Партии Коммунистов de la 22 octombrie 1993. Fiți atenți!

Проект Программы вынесли на обсуждение коммунистов республики в июне 1991 года, осудил репрессии и ошибки прошлого, обозначил контуры новой партии нового типа. Августовские события в Москве, к которым коммунисты Молдовы не были причастны, незаконный запрет Коммунистической партии Молдовы не позволили реформировать партию, а расплата за авантюризм верхушки КПСС пала и на головы тысяч и тысяч честных, порядочных людей, отдавших свою энергию на благо Молдовы. В этом и горечь, и несправедливость, но и очищение. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Todua Zurabi: Спасибо. К тому, что было сказано господином Сахарняну. Еще раз подчеркиваю, не было никакого международного суда, не было никакого осуждения в мировом масштабе, есть всего лишь три резолюции ПАСЕ, которые носят рекомендательный характер. При голосовании в Парламентской Ассамблее Совета Европы они не набрали большинства. Поэтому никаких оснований для рассмотрения этих законов нет.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Mie îmi pare rău, eu credeam că Fracțiunea Comuniștilor va fi alături de acest proiect, fiindcă ei tot timpul spun că nu au nimic comun cu crimele Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Dar tot ce am auzit astăzi demonstrează că inițiativa noastră este binevenită. A greși e omenește, greșelile se iartă, domnule Voronin. Dar a împușca, a lua viața a sute de milioane de oameni în timp de pace, a organiza foametea ca să mănînce părinții copiii și om pe om, e cu totul altceva. De aceea, noi venim să condamnăm crimele regimului comunist și nu oamenii. Oamenii au fost în Partidul Comunist și oameni buni, din păcate. Și, astăzi, ei folosesc nostalgia acestor oameni, fiindcă dumneavoastră nu sînteți comuniști, dumneavoastră sînteți comuniști-capitaliști, este o mare diferență. Și, vă rog, încheiem dezbaterile și la vot, vă rog.

Domnul Marian Lupu: Da. Stimați colegi, Eu vreau să vă rog un lucru, dacă este ceva încă nou, fiindcă noi ne învîrtim în jurul aceleiași probleme. Ideea este includerea sau neincluderea. Asta-i. Scurt, la ordinea de zi. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Ghimpu, Dar de foametea organizată astăzi în Republica Moldova cine o să răspundă? Dumneavoastră? Ieri, am spus și vreau să repet încă o dată, trebuia în perioada sovietică să fiți disidenți și nu acum mari luptători cu regimul comunist. În perioada sovietică aproape toți ați fost membri de partid, aparatcici și profitori, iar acum sînteți mari luptători cu comunismul. Lăsați eroismul acesta la o parte și haideți să lucrăm. Nu este cea mai actuală problemă în Republica Moldova. Noi avem atîtea probleme în țară care trebuie rezolvate. Iar acum iarăși încercați să luptați cu comunismul. Domnule Președinte al ședinței, Noi totuși am dori să aflăm un răspuns concret de la Ministerul, ministrul de interne, care este prezent astăzi în sală: cine a ridicat pe alarmă comisariatele de poliție din Chișinău la ora 6.00 dimineața? Cine a dat acest ordin și cu ce ocazie ei stau în jurul Parlamentului: ”Scutul”, serviciile speciale, comisariatele de poliție. Care este legătura între acest proiect, propus de liberali, și prezența poliției aici, în fața Parlamentului? Cine, domnule ministru, a ridicat pe alarmă comisariatele?

Domnul Marian Lupu: Deci noi ne clarificăm cu ordinea de zi și după aceasta, dacă o să aibă domnul ministru informații adiționale, o să ni le prezinte neapărat. Microfonul nr. 2. O clipă.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc. Stimați prieteni, Deci la odinea de zi aș vrea să spun cîteva cuvinte. Evident că tot ce se face astăzi și este inițiat de liberali, deci ei sînt acum un soi de țîncani, din aceștia care numai sar a lătra. Dar foarte mult va depinde de poziția fracțiunilor Alianței pentru Integrare Europeană. De aceea, evident că cel mai important deci ca toată lumea să cunoască care este poziția Partidului Democrat și a Partidului Liberal Democrat asupra acestui subiect, care este unul foarte important și unul foarte sensibil pentru societatea noastră. Și un al doilea moment, deci care la fel ține de ordinea de zi. Acei care au spus că vor stopa războiul politic, deci astăzi urmează să demonstreze că sînt porniți pentru a stopa războiul politic.

Domnul Marian Lupu: Da, cer scuze. Microfonul nr. 5.

Domnul Mihai Ghimpu: Stimați colegi, Cer scuze că revin din nou la microfon, dar sînt pus în situație să răspund tovarășului Petrenco. Tovarășe Petrenco și stimați comuniști, Eu n-am făcut parte din Partidul Comunist al URSS. În familia mea mătușa a primit zece ani că a dat drapelul sovietic de pe selisovet. Unchiul meu a fost dus în Siberia și împușcat că nu a dat căpăstrul, dar după ce i s-a luat calul. Și fratele meu Gheorghe a stat 6 ani din '72 pînă în '78 în gulagurile sovietice. Așa că noi și în perioada sovietică am luptat împotriva comunismului. Doi. Domnule Stati, Din '40, de cînd a venit armata sovietică împreună cu comuniștii, cu bolșevicii voștri, noi tot timpul am fost numiți, moldovenii: țîncani, drîpanîi și rîpanîi. Așa că… și ”muli”, și cum doriți. Și demonstrează că dumneavoastră sînteți întocmai în mentalitate și în viziuni fix ca Lenin, Stalin și toată gașca lor.

Domnul Marian Lupu: Bine, stimați colegi.

Domnul Mihai Ghimpu: Și vă rog să vă schimbați, dacă vreți să trăim într-o Europă modernă, care ea ne recomandă prin rezoluții și Uniunea Europeană, și Consiliul Europei, și OSCE să condamnăm crimele regimului comunist.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Și noi nu venim cu ceva nou.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Toată lumea a făcut lucrul acesta și toți o să facă.

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Eu propun așa: iată, noi avem colegii care sînt la microfon, microfonul nr. 4, microfonul nr. 3, fiindcă nimic nou în jurul acestor probleme nu sînt. Colegii de la microfoane și după aceasta purcedem la procedura de vot. Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Streleț – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Pentru a nu lăsa loc de careva îndoieli, aș vrea să anunț că noi, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova, am examinat cu atenție propunerile și inițiativele înaintate, ele, nu știu, n-ar trebui să… ar trebui să facem o abstracție de faptul cine sînt autorii. Pînă la urmă, avînd în vedere că se face referință la crimele comise în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, toate citatele invocate de către domnul Voronin denotă doar o situație. Unu. Că în perioada respectivă, de după '90 încoace, au fost momente de ezitare și incertitudine. Adică, se pornea un proces, se stopa, se întorcea înapoi, iarăși se pornea, iarăși se stopa ș.a.m.d. Noi sîntem pentru condamnarea crimelor tuturor regimurilor totalitare comise și a comuniștilor, și a naziștilor. Și, în contextul respectiv, anunțăm că noi vom susține aceste inițiative, nu această inițiativă, dar aceste inițiative.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr. 3.

Domnul Oleg Reidman – Fracțiunea PCRM: Спасибо. La ordinea de zi. Мне представляется, что происходит смещение понятий. Коммунизм – это система философских и политических взглядов, которые не подлежат ни осуждению, ни поддержанию. Подлежит теоретической критике или теоретической поддержке. И не место в Парламенте обсуждать эти вещи совершенно. И уж тем более, когда на эту тему сломано столько копий, и такие головы с коэффициентом цитирования немножко больше, чем я или господин Сахарняну, ни Парламент Республики Молдова из 101 человека может быть судьей коммунизма.

Domnul Marian Lupu: Da, și ultima incursiune. Microfonul nr. 2.

Domnul Eduard Muşuc – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Foarte scurt. Vreau să vă zic că dumneavoastră ați găsit o formă foarte stîngace de a lupta cu concurentul dumneavoastră electoral Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Dar vreau să că zic că, după aprobarea acestei decizii, impactul va fi cu mult mai mare și cu mult mai vast decît spectrul electoral și politic al Republicii Moldova. Și vă veți convinge de aceste consecințe foarte negative, nu doar pentru dumneavoastră, în calitate de partide politice, dar inclusiv pentru Republica Moldova ca țară, deoarece astăzi sîntem în forul legislativ al Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, În temeiul articolului 108 al Regulamentului, eu propun să încheiem dezbaterile preparatorii și să trecem la procedura de vot privind definitivarea… Vă rog, terminăm cu replicile, căci o să dureze încă două ceasuri. O să fie în cadrul… dacă se acceptă, plenul acceptă prezentarea și luările de cuvînt, și tot ce doriți. Stimate domnule Saharneanu, Eu vă rog mult. Eu am spus foarte clar: cîte unul de la microfoane și aici am pus punct. Ca să nu fie dubii, cine este pentru a susține propunerea pe care am înaintat-o privind încheierea dezbaterilor în temeiul articolului 108, la această etapă, rog să voteze. Majoritatea. Mersi. Stimați colegi, Deci avem propunerea domnului președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, proiectul nr. 1225. Fac încă o dată referință la articolul 46 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, care justifică totalmente modificările pe ordinea de zi în cadrul ședinței de astăzi. Proiectul nr. 1225. Cine este pentru introducerea acestui proiect pe ordinea de zi rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Propunerea este acceptată. Îmi permiteți să vin, la fel, cu propunerea în numele Biroului permanent. Este vorba de includerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.1634, care vizează constatarea încheierii sesiunii de primăvară – vară. Deci votăm la sfîrșitul ședinței, fiindcă este o procedură formală, dar una necesară din punct de vedere juridico-procedural. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Propunerea este acceptată. Propunerea domnului deputat Sîrbu, nr. 2309. Cine este pentru introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect rog să voteze. Rog rezultatele, ca să fie clară situația.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 10. Sectorul nr. 1 – 29.

Domnul Marian Lupu: – 29. 39 de voturi pentru această propunere. Propunerea nu este susținută de plen. Și avem două propuneri din partea domnului Ghimpu. O clipă, vă rog. Noi sîntem în procedură de vot. Terminați, vă rog, lucrul acesta. Foarte clar este scris, atît timp cît noi sîntem în procedura de vot, ea nu poate fi întreruptă. Proiectul nr. 1613 și proiectul nr. 1614. La proiectul nr. 1614 avem pozițiile exprimate de mai mulți din colegii noștri: și domnul Mișin, și domnul Todua, Reșetnicov, Sîrbu, care au venit cu propunerea de a nu include. Deci avem două propuneri în acest sens.

Supun votului, pentru început, includerea pe ordinea de zi a proiectului nr. 1613. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Este acceptată introducerea pe agendă a acestui proiect. Și proiectul nr. 1614. Cine este pentru a accepta propunerea de includere în agendă a acestui proiect rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr. 1614 este acceptat. Ridicați, vă rog, mîinile. Nr.1614. Cine este pentru? Majoritatea. Sectorul nr. 2, sectorul nr. 3. Este acceptată această propunere. Deci acestea au fost propunerile de pe ordinea de zi. Microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco: De procedură. Deci trebuia să ne oferiți cuvîntul înainte de procedura de vot, deoarece se referă anume la aceasta. Conform articolului 46 ”Modificarea și completarea ordinii de zi din Regulamentul Parlamentului, alineatul (3): ”Doar în mod excepțional Președintele Parlamentului poate propune în orice ședință a Parlamentului modificarea și completarea ordinii de zi”. Întrebarea noastră este următoarea.

Domnul Marian Lupu: Continuați, întrebarea.

Domnul Grigore Petrenco: Întrebarea noastră este următoarea.

Domnul Marian Lupu: La solicitare.

Domnul Grigore Petrenco: Deci a cui a fost propunerea? A dumneavoastră, Președintele Parlamentului? A Președintelui Parlamentului sau a domnului Hadârcă? Conform Regulamentului Parlamentului, doar în mod excepțional. Ce s-a întîmplat? Care este necesitatea acum, în grabă, în mod excepțional, să introducem modificări în ordinea de zi?

Domnul Marian Lupu: Citim. Corect. Ați citit pînă la un anumit moment, dar mai departe n-ați vrut. ”La cererea Biroului permanent, a unei fracțiuni parlamentare sau a unei comisii parlamentare”. Comisia, fracțiunea. Deci, stimați colegi, Multă filozofie eu cu dumneavoastră nu am de gînd să fac. Pentru mine este important să fim în concordanță cu Regulamentul. Vă mulțumesc. Acum de procedură. Microfonul nr. 2.

Domnul Sergiu Stati: Domnule Președinte, Eu nu prea am înțeles selectivitatea obiectivității dumneavoastră, fiindcă atunci cînd s-au pus la vot propunerile spuse, înaintate de la microfoane de către colegii mei din fracțiune, dumneavoastră, cu toată certitudinea și seriozitatea, v-ați apucat să numărați voturile. Atunci cînd s-au pus, inclusiv aceste două proiecte tîmpite, dumneavoastră, foarte selectiv, deci v-ați uitat așa în sală, deci ca un strateg, ca un Napoleon mare, și ați spus că sînt mai multe. Vă rog eu foarte mult, ca încă o dată să puneți la vot și să numărați, ca să știm noi foarte concret cîți sînt pentru includere.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi.

Domnul Sergiu Stati: Pe ordinea de zi?

Domnul Marian Lupu: Să nu oferim unor deputați posibilitatea de speculare în acest sens. Și, pentru stenogramă, să fixăm rezultatul votului. Deci încă o dată, nr.1613, includerea. Cine este pentru? Numărătorii, sectorul nr.2, sectorul nr.3. Pentru stenogramă, să nu fie întrebări la colhoz. Vă rog, sectoarele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 26.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. – 56 de voturi. Acum nr. 1614. Cine este pentru rog să voteze, ca să fie fixat în stenogramă. Rezultatele. Rezultatele, vă rog. Nr. 1614. Mîinile sus cine votează pentru. Domnul Sîrbu.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

Sectorul nr. 2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 24.

Domnul Marian Lupu: – 24.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 24.

Domnul Marian Lupu: 54 de voturi. Este nu numai că majoritatea celor prezenți în sală, dar și majoritatea dintre cei aleși. Mulțumesc. Lucrăm. Eu propun următoarea modalitate de activitate. Nu, s-a terminat. Nu vă supărați. Au fost 40 de minute, ne-am învîrtit în jurul întrebărilor. Maria Sevastianovna, pe scurt, dacă aveți ceva. Microfonul nr. 3.

Doamna Maria Postoico – Fracțiunea PCRM: De procedură. Domnule Președinte, Cerem o pauză.

Domnul Marian Lupu: De cît?

Doamna Maria Postoico: O oră.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Le oferim o oră sau mai puțin? Pînă în jumătate de oră. Supun votului decizia plenului. Cine este pentru 20 – 30 de minute rog să voteze. Majoritatea. Stimați colegi, Noi reîncepem ședința plenului Parlamentului la orele 10.00.

P A U Z Ă

* * * 18

D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră. Continuăm. Stimați colegi, Eu propun să începem cu examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, conform agendei pe care am stabilit-o și propunerea este să examinăm subiectul numărul unu pe ordinea de zi, proiectul de Hotărîre nr.1158 a Parlamentului pentru aprobarea Planului de acțiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova față de Consiliul Europei. Guvernul. Domnule viceministru de externe, Vă rog.

Domnul Andrei Popov – viceministru al afacerilor externe și integrării europene: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Onorată asistență, După cum se cunoaște, obiectivul primordial al țării noastre constă în reformarea și modernizarea tuturor aspectelor vieții societății, asigurării funcționalității instituțiilor democratice, respectării drepturilor omului, astfel încît țara noastră să reușească să încheie monitorizarea de către Consiliul Europei și să treacă la etapa de postmonitorizare. Acest deziderat este reflectat constant în programele de guvernare. Dat fiind faptul că au fost purtate mai multe discuții, examinîndu-se atît pe interior, cît și cu oficialii Consiliului Europei, circumstanțele existente, depășirea crizei politice, continuarea agendei reformelor inițiate, concluziile au orientat spre necesitatea oferirii unei abordări integrate acțiunilor care se impun pentru eventualele perspective de finalizare a monitorizării politice. În acest context, a fost constatată oportunitatea elaborării unui document programatic detaliat și atotcuprinzător care, în cele din urmă, va completa interdependența cu rapoartele de monitorizare ale APCE, respectiv raportorilor APCE pentru Republica Moldova. Drept consecință pentru promovarea onorării angajamentelor Republicii Moldova în fața Consiliului Europei a fost elaborat prezentul Plan de acțiuni care încorporează un amplu program de activități în cele mai diverse domenii, dar, în primul rînd, cele asumate de clasa politică în momentul aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei, precum și cele ulterioare stabilite prin rezoluțiile și recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comitetul de Miniștri și Congresului puterilor locale și regionale, dar și recomandările organismelor independente de monitorizare a implementării convențiilor europene la care Republica Moldova este parte.

Planul de față reprezintă o imagine clară și cuprinzătoare a stării de lucruri curente, inclusiv problemele existente și obligațiile restante, precum voi menționa doar principalele: reformarea Procuraturii Generale, reformarea Ministerului Afacerilor Interne și eliminarea fenomenului torturii și tratamentelor degradante constatate, în special, prin hotărîrile CEDO, reformarea CCCEC-ului, inclusiv în contextul luptei contra corupției și spălării banilor, efectuarea reformelor instituționale în vederea garantării statului de drept, reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii, reorganizarea avocaturii, asigurarea independenței, funcționarea și finanțarea a unităților administrativ-financiare, ratificarea Cărții europene a limbilor regionale sau minoritare, promovarea reformelor în domeniul electoral, revizuirea legislației electorale. Totodată, Planul de acțiuni nu se limitează doar la acțiunile trasate de fiecare instituție de resort, dar se va concentra, în special, pe gradul de realizare a angajamentului și obligațiunilor care rezultă în acest sens. Mai mult decît atît, autoritățile naționale invocă agenda ambițioasă, dar pragmatică pentru a asigura transpunerea eficientă și corectă a măsurilor legislative și documentelor de politici adoptate prin intermediul reformelor inițiate recent și al legilor adoptate. În același timp, în comunicarea raportorilor APCE pentru Republica Moldova vizavi de proiectul Planului de acțiuni se invocă că proiectul acestui document confirmă odată în plus determinarea politică, voința politică, precum și disponibilitatea societății de a continua interacțiunea cu Consiliul Europei în vederea avansării standardelor democrației, statutului de drept și drepturilor omului. De asemenea, în raportul de progres pentru procedura de monitorizare a APCE din iunie curent, elaborat de Comitetul de onorare a obligațiunilor și angajamentelor asumate de statele membre ale Consiliului Europei, Republica Moldova este plasată în categoria țărilor care au înregistrat progrese în realizarea angajamentelor asumate. Astfel, Planul de acțiuni urmează să integreze în calitate de foaie de parcurs cu o eventuală perspectivă privind trecerea la etapa postmonitorizare, aspecte invocate și salutate de către oficialii Consiliului Europei și raportorii APCE pentru Republica Moldova. Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, În cadrul discuțiilor din comisiile parlamentare, au fost abordate rolurile APCE și al Parlamentului Republicii Moldova. Din această perspectivă, subliniez că, ținînd cont de faptul că monitoringul esențial este asigurat de către APCE și decizia ulterioară în acest sens la fel va fi adoptată de către APCE, rolul Parlamentului este unul crucial, motiv pentru care este necesară adoptarea Planului anume de către Parlament. Pe de altă parte, prin intermediul exercițiului lansat, se dorește oferirea unei platforme de acțiuni în care fiecare are un rol de realizat și confirmă maturitatea politică atît a conducerii politice, cît și a întregii societăți.

Nu există un complex la noi al monitorizării, dar nici nu se așteaptă indicațiile de la Strasbourg, ci se vine în întîmpinarea acestora printr-un document programatic cu finalitatea trecerii la o nouă etapă în cooperarea Consiliului Europei, respectiv a postmonitorizării. Dat fiind faptul că majoritatea angajamentelor și acțiunilor preconizate sînt similare cu cele de pe linia Uniunii Europene, raportarea implementării la nivel executiv a fost plastă în cadrul Comisiei guvernamentale pentru integrarea europeană. Această acțiune în cauză va constitui un mesaj consolidat asupra determinării Republicii Moldova pentru realizarea reformelor sistemice și trecerii la etapa de postmonitorizare în cadrul Consiliului Europei, precum și avansării pe linia Uniunii Europene. În final, revenind la obiectivele și dezideratele reflectate constant în programele de guvernare, considerăm oportună utilizarea premiselor create și adoptarea consensuală a Planului de acțiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova față de Consiliul Europei, care va direcționa spre finalitatea trecerii la etapa postmonitorizare. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi? Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Stimate domnule raportor, Am două întrebări. Prima. La etapa elaborări acestui document, acestui Plan de acțiuni, atunci cînd ați inclus în acest Plan punctul 18 – asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale ale minorităților sexuale, de ce v-ați condus menționînd că Republica Moldova este obligată să ratifice Protocolul 12 al Convenției Europene a Drepturilor Omului? Vreau să vă aduc la cunoștință că jumătate din țările membre ale Uniunii Europene, pînă în ziua de azi, n-au ratificat Protocolul 12 al acestei Convenții și pe noi ne interesează cine a inclus acest punct în… de ce noi ne asumăm să-l ratificăm deci în grabă, imediat, pînă în 2012 să-l ratificăm și ce fel de drepturi fundamentale ale minorităților sexuale ați avut în vedere, fundamentale? Ce fel de drepturi fundamentale? Dreptul la familie, la… la adopție, dreptul la crearea familiei sau ce fel de drepturi fundamentale?

Domnul Andrei Popov: Vă mulțumesc. În primul rînd, Protocolul 12 la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului descrie criteriile de discriminare.

Proiectul acestui Plan de acțiuni a fost elaborat încă în anul 2011. El a fost coordonat atît cu instituțiile naționale, cît și cu structurile Consiliului Europei, inclusiv cu cei doi raportori ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în luna ianuarie primindu-se avize de la aceștia. Ulterior, cînd a fost prezentat în Guvern acest document, încă nu era adoptată Legea cu privire la egalitatea șanselor. În dezbaterile din Parlament, din mai multe comisii, această întrebare a răsunat și la ultima ședință în Comisia politică externă și integrare europeană, la care ați asistat și dumneavoastră, s-a convenit asupra necesității eliminării acestui punct din acest plan, dat fiind că deja există Legea cu privire la egalitatea șanselor adoptată.

Domnul Grigore Petrenco: Eu nu v-am întrebat ce s-a convenit la comisie. Eu știu ce s-a convenit la comisie și care au fost discuțiile. Întrebarea mea a fost: de ce ați inclus anume această sintagmă și n-ați vorbit despre toate minoritățile? De ce vă interesează doar drepturile fundamentale ale minorităților sexuale? Sînteți autorul acestui… ministerul este autorul acestui proiect, de ce numai… este… se pune accent doar pe aceste minorități și nu pe toate minoritățile? Care a fost scopul și ce fel de drepturi fundamentale ale minorităților sexuale?

Domnul Andrei Popov: Deci nu mai are obiect această discuție din moment ce, urmare a discuției în comisiile parlamentare, am eliminat integral acest…

Domnul Grigore Petrenco: Sînteți autorul proiectului. Dacă ați inclus această frază în proiect, înseamnă că ați avut ceva în vedere sau nu?

Domnul Andrei Popov: Aceasta este valoarea unei interacțiuni între Guvern și Parlament și, urmare a discuțiilor în comisiile parlamentare, s-a stabilit eliminarea acestui punct.

Domnul Marian Lupu: Da. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrei Popov: De altfel, dacă… Domnule Petrenco, Dacă îmi permiteți, cred că e nevoie să punctez complet acest document. Necesitatea elaborării acestui Plan nu este dictată de nici un angajament al Republicii Moldova. Într-adevăr, după zicala rusească: инициатива наказуема. Este o inițiativă a Ministerului de Externe.

Să vedem, să strîngem într-un singur document toate angajamentele Republicii Moldova în fața Consiliului Europei, stipulate de avizele, rezoluțiile și recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, astfel încît să avem un tablou general. Iată, el este în aceste pagini, peste 100 de pagini. Ca să avem un tablou general și să putem monitoriza și să implicăm și Parlamentul. Și cred că, în loc să ne limităm la nivelul Guvernului, am mers în întîmpinarea solicitărilor deputaților în Parlament să îmbunătățim acest Plan de acțiuni.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Grigore Petrenco: A doua întrebare.

Domnul Marian Lupu: Vă rog.

Domnul Grigore Petrenco: Domnule raportor, Probabil, cunoașteți că două săptămîni în urmă a avut loc sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la care vineri, deci în ultima zi, a fost adoptat raportul privind procedurile de monitorizare în țările aflate sub monitorizarea Consiliului Europei, unde sînt formulate și unele recomandări, inclusiv pentru Republica Moldova. Una din recomandări sună în felul următor: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cheamă Parlamentului Republicii Moldova să asigure pluralismul politic în mass-media din Republica Moldova. Au trecut două săptămîni, eu înțeleg că poate n-ați avut timp suficient, dar cum totuși sînt reflectate angajamentele noastre în domeniul mass-media, în domeniul libertății cuvîntului în acest Plan de acțiuni și cum este reflectată inclusiv această recomandare a Consiliului Europei, să fie asigurat pluralismul politic în mass-media în contextul închiderii postului de televiziune NIT? Ca să ca să înțelegeți.

Domnul Andrei Popov: Raportul la care vă referiți a vizat situația din 10 țări aflate sub monitorizare și vizavi de Republica Moldova, într-adevăr, a fost și această recomandare, precum și constatarea că procesul democratic este pe drumul cel bun, și în contextul integrării europene, autoritățile sînt angajate în adoptarea reformelor necesare pentru implementarea standardelor europene în vederea asigurării democrației, statului de drept și a drepturilor omului. Citat. Un Plan de acțiuni privind respectarea angajamentelor Republicii Moldova vizavi de Consiliul Europei a fost elaborat și în scurt timp urmează a fi aprobat de către autoritățile moldovenești.

Dar mă miră, noi am discutat acest proiect acum o săptămînă, după ce raportul a fost adoptat, dumneavoastră ați fost în comisie și nu ați venit cu această propunere, iar atunci am subliniat că rolul acestui exercițiu este anume de a asigura o sinergie între acțiunile Guvernului și acțiunile Parlamentului și ca să avem un cadru în care și Parlamentul să poată veni cu propuneri de îmbunătățire.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Am o întrebare din două. În primul rînd, cred că este o inițiativă foarte bună ca să însumați toate acțiunile necesare într-un plan care să ne ducă, în final, spre realizarea tuturor angajamentelor și scoaterea Republicii Moldova de sub monitorizarea Consiliului Europei. Eu cred că noi am făcut istorie la capitolul „Monitorizare”, fiind statul membru cu cea mai îndelungată perioadă de aflare sub monitorizarea Consiliului Europei și nu cred că este un lucru care trebuie să ne bucure. În ultimii doi, trei ani s-au făcut progrese. Din cîte îmi amintesc, am fost scoși și de sub monitorizare la capitolul „Libertatea de conștiință” sau „Libertatea religioasă”. S-au făcut progrese și pe alte domenii, dar întrebarea mea este, sigur că noi avem restanțe și avem restanțe multe. Una din problemele foarte des semnalate și în contextul APCE, dar și al altor instituții europene este tortura care își mai are loc, din păcate, și respectarea drepturilor omului în general. Întrebarea mea este: care sînt cele mai problematice domenii pe care ar trebui să ne concentrăm și care ar trebui să le remediem? În opinia dumneavoastră și în opinia Guvernului, vă rog.

Domnul Andrei Popov: Planul prevede, de altfel, un capitol aparte, eliminarea cazurilor de tortură și altor pedepse și tratamente inumane și degradante și el vizează obiectivele fixate, acțiunile realizate și sînt în curs de realizare, precum și acțiunile de realizat. Voi menționa doar cîteva. Reformarea organelor de drept în vederea eliminării premiselor și practicilor de tortură, crearea unui mecanism național interministerial cu participarea societății civile de supraveghere și coordonare a implementării concluziilor și recomandărilor organismelor internaționale specializate ale ONU și Consiliului Europei cu referire la drepturile omului, recunoașterea competenței Comitetului ONU pentru tortură privitor la plîngeri individuale în baza articolelor 21 și 22 ale Convenției omonime, identificarea unui mecanism independent pentru cercetarea tuturor plîngerilor în privința acțiunilor colaboratorilor de poliție și un set întreg de acțiuni prevăzute în acest sens.

Iarăși, este un exemplu cum instituțiile naționale responsabile de onorarea angajamentelor au venit cu propuneri așa cum văd ele îmbunătățirea situației, astfel încît să respectăm standardele Consiliului Europei și Parlamentul, și întreaga societate, și clasa politică, prin acest document, va avea un mecanism de monitorizare, iar cei doi raportori ai APCE, care, în luna octombrie, vor întreprinde o nouă vizită de monitorizare în Republica Moldova, vor avea niște repere deci am venit în întîmpinarea lor și vor putea să se ghideze după acest plan și să vadă chiar și seriozitatea în care instituțiile naționale înțeleg sarcina îndeplinirii angajamentelor. Deci nu este Ministerul de Externe instituția responsabilă de realizarea lor, ci instituțiile naționale, în cazul de față Ministerul Justiției, Ministerul de Interne și iarăși este un document cuprinzător care vine în întîmpinarea demersului raportorilor. Raportorii vor face un raport către Comitetul de monitorizare din toamnă, din toamnă – iarnă. Sperăm că, la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din primăvara acestui an, va fi făcută recomandarea respectivă cu privire la trecerea Moldovei la faza de postmonitorizare și acest plan aprobat sper consensual își va avea aportul pozitiv în...

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru, Eu cred că va fi aprobat Planul, pentru că inițiativa este una bună. Dar mai am o întrebare scurtă. Eu nu-mi amintesc ca Republica Moldova să fi avut un plan similar în acei 17 ani de cînd este membră a Consiliului Europei. Și vreau să confirmați dacă a mai existat un demers similar anterior sau este pentru prima dată cînd se încearcă includerea tuturor acțiunilor necesare pentru a îndeplini angajamentele.

Domnul Andrei Popov: Vedeți au mai fost mai multe planuri. Vă aduceți aminte în anul 2005 a avut loc, a fost aprobat Planul de acțiuni „Moldova – Uniunea Europeană”, da el a fost.

Domnul Mihai Godea: Au fost mai multe documente strategice, de planificare strategică. Eu înțeleg, ne amintim și de SCERS, și de planul comun, dar centrat doar pe realizarea angajamentelor în contextul aderării la Consiliul Europei.

Domnul Andrei Popov: Este primul document și este un document care vine ca inițiativă a ministerului…

Domnul Mihai Godea: Domnule ministru, Vă mulțumesc. Ca să dăm posibilitate și altor colegi.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Victor Mîndru – Fracțiunea PCRM: Vă mulțumesc. Domnule ministru, Referitor la punctul 18, s-a vorbit deja, problemele minorităților sexuale, e clar că s-a eliminat dat fiind faptul că s-a aprobat legea în vigoare. Punctul 19. Intensificarea eforturilor în vederea creșterii economice și dezvoltării sociale a țării. Să înțelegem că, la momentul elaborării acestui document pentru autori erau mai prioritare problemele minorităților sexuale decît creșterea economică și dezvoltarea socială a țării?

Domnul Andrei Popov: Nu. Este o speculație, evident. Aranjarea și ordinea în care sînt stabilite aceste priorități nu au legătură cu prioritatea lor pentru Guvern.

Domnul Victor Mîndru: Nu, bine. Atunci de ce, totuși, n-a fost mai înainte această întrebare. Eu cred că creșterea economică și dezvoltarea socială a țării e mult mai importantă decît, iată, problemele care au fost abordate mai înainte. Sau nu-i așa?

Domnul Andrei Popov: Fiindcă blocul care a precedat punctul 18, întregul bloc, mai multe puncte, inclusiv punctul 17 „Combaterea traficului de ființe umane” s-a referit la blocul tematic „Asigurarea drepturilor omului”, de aceea …

Domnul Victor Mîndru: E clar.

Domnul Andrei Popov: … și au fost grupate împreună.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Doamnă Președinte al ședinței, Domnule autor, Eu am două întrebări referitoare la proiectul prezentat de Domnia voastră. Observ îngrijorarea dumneavoastră față de procesul de monitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei și intențiile de a trece la următoarea etapă,

26 etapa de postmonitorizare, pentru că acest timp deja de monitorizare cam s-a întins și dumneavoastră ați menționat în raport în fața plenului. De aceea, prima mea întrebare este legată de perspectiva trecerii la etapa postmonitorizării. În viziunea dumneavoastră, respectînd anumite angajamente, care sînt absolut firești pentru un stat în proces de monitorizare, cînd Republica Moldova ar putea, în ce termen: scurt, mediu, trece la etapa de postmonitorizare?

Domnul Andrei Popov: În primul rînd, trebuie să subliniez că acest obiectiv nu este specific doar acestei guvernări și a fost un obiectiv constant pe parcursul mai multor guvernări în perioada ultimilor ani. În al doilea rînd, sînt niște etape. Procedural, acum un an, au fost desemnați doi noi raportori Lise Cristoffersen și Piotr Wach pentru Republica Moldova, care deja au întreprins două vizite de monitorizare, a treia va avea loc în această toamnă. În baza discuțiilor și observațiilor, pe care le vor face acești doi raportori, ei vor pregăti un raport pentru Comitetul de monitorizare, care va fi audiat în iarna acestui an. În baza concluziilor Comisiei de monitorizare, vor fi făcute recomandări pentru sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din primăvară. Și există premise ca, la acea sesiune din primăvară, Adunarea Parlamentară să recomande acelorași doi raportori să pregătească un alt raport, care să constate întrunirea criteriilor pentru trecerea Moldovei la faza de postmonitorizare. Și la următoarea sesiune a Adunării Parlamentare, din vara sau toamna anului 2013, această decizie să fie luată. Voi spune că, prin acest plan, noi încercăm să venim în întîmpinarea acestor eforturi. La sfîrșitul lunii septembrie, va avea loc, la Strasbourg, reuniunea președinților Parlamentului Consiliului Europei, la care va participa și Președintele Parlamentului Republicii Moldova, și, prezentînd acest plan, noi avem șanse mai mari să convingem că sîntem pe calea cea bună.

Domnul Artur Reșetnicov: Deci a doua întrebare. Criteriile pe care le înaintează Consiliul Europei și pe care dumneavoastră le menționați sînt nu altceva decît standarde democratice într-o societate democratică. Dar, ultimii 2 – 3 ani, noi vedem unele carențe în respectarea standardelor democratice, în special în domeniul libertății mass-media și libertății la asociere. În acest context, eu aș vrea, domnule ministru, să vă întreb: cum considerați dumneavoastră, dacă proiectele de lege, în aceste domenii – libertatea mass-media și libertatea la asociere, ar fi trecut expertiza Consiliului Europei înainte de a fi aprobate și adoptate în Parlament, aceasta ar ajuta la respectarea acestor standarde și la trecerea cît mai repede la etapa de postmonitorizare a Republicii Moldova?

Domnul Andrei Popov: Întrebarea pe care mi-o puneți depășește mandatul meu. În mandatul Ministerului de Externe și al echipei, care a pregătit acest plan, a fost sarcina să

27 contabilizeze toate propunerile, deci să facă o grilă, care sînt obiectivele și angajamentele Moldovei în fața Consiliului Europei, pe de-o parte. Care sînt obligațiile. Care sînt temeiurile în baza cărora se … Și să facă un monitoring ce s-a făcut și, în baza propunerilor și rapoartelor tuturor instituțiilor, să totalizeze și să facă un plan de acțiuni ce mai este de făcut, de realizat.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule ministru, Dacă noi atestăm un regres în aceste două domenii – libertatea mass-media și libertatea la asociere, ați putea să recomandați și aici, și în exterior ca aceste proiecte să fie expertizate, să avem un aviz al Consiliului Europei, corespund standardelor democratice sau nu corespund. Ar fi o ieșire din impasul în care sîntem noi astăzi.

Domnul Andrei Popov: Cînd vorbiți de regres, vorbiți despre o tendință, da?

Domnul Artur Reșetnicov: Exact.

Domnul Andrei Popov: Deci tendința în jos. Domnul antevorbitor, un deputat, a vorbit despre un raport, recent adoptat, acum două săptămîni, al Comitetului de onorare a obligațiunilor și angajamentelor asumate de statele membre ale Consiliului Europei, care nu se referă doar la Moldova, ci la toate cele zece state aflate sub acest tip de monitorizare. Iată, în acest raport, permiteți-mi să vă citesc din acest raport, domnule deputat Reșetnicov, cum este apreciată tendința Republicii Moldova. Procesul democratic în Republica Moldova este pe drumul cel bun. Este un raport obiectiv…

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Artur Reșetnicov: Drumul e bun, dar direcția?

Domnul Andrei Popov: … și în contextul integrării europene. Iar autoritățile sînt angajate în adoptarea reformelor necesare pentru implementarea standardelor europene în vederea asigurării democrației, statului de drept și a drepturilor omului.

Domnul Artur Reșetnicov: Adică, dumneavoastră nu considerați necesar să fie expertiza internațională a proiectelor de lege?

Domnul Andrei Popov: Eu cred că evaluarea și notele le vor pune, de fapt, raportorii, care sînt desemnați de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, să examineze gradul în care Moldova se apropie de asigurarea funcționalității …

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Andrei Popov: … instituțiilor democratice.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu – Fracțiunea PL: Domnule viceministru, Aveți dreptate. Republica Moldova, la capitolul „Monitorizare” și în raportul de monitorizare a celor zece țări, despre care dumneavoastră ați vorbit, este apreciată ca un stat care face progrese considerabile în ceea ce privește anume libertatea de exprimare și libertatea presei. Dar eu vreau să mă refer la altceva, pentru că am participat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, mai mulți raportori din diferite grupuri politice au remarcat faptul că monitorizarea unei țări nu este o sancțiune. Monitorizarea unei țări, unui stat este, de fapt, un ajutor pentru a merge pe calea corectă a democrației și a respectării drepturilor omului, în primul rînd. Pentru că îngrijorarea principală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei este respectarea drepturilor omului. În Planul de acțiuni, pe care l-ați elaborat, faceți referință și la situația din partea stîngă a Nistrului. Întrebarea mea este următoarea: scoaterea Republicii Moldova de sub monitorizare va depinde și de respectarea drepturilor omului în partea stîngă a Nistrului?

Domnul Andrei Popov: Instrumentele Republicii Moldova de a influența respectarea drepturilor omului în stînga Nistrului sînt foarte limitate, după cum cunoașteți. Însă, în ultima perioadă, se constată evoluții pozitive, în acest sens, pe două direcții. S-a revigorat dialogul dintre cele două maluri ale Nistrului, inclusiv la nivelul grupurilor de lucru, inclusiv în domeniul drepturilor omului. Și, chiar mîine, la Viena la runda „5 plus 2” anumite aspecte ce țin de situația drepturile omului în regiunea transnistreană vor fi abordate. Doi. A fost, la solicitarea Guvernului Moldovei, creată o poziție de raportor special al Comisarului înalt pentru drepturile omului al ONU în persoana domnului Thomas Hammarberg, fost Comisar pentru drepturile omului la Consiliul Europei și laureat al Premiului Nobel, special pentru monitorizarea situației drepturilor

29 omului din Transnistria. Și sperăm ca, în urma rapoartelor, pe care le face domnul Hammarberg, să avem un tablou mai detaliat și mai nuanțat cu privire la problemele existente în regiunea transnistreană.

Doamna Corina Fusu: Deci să înțeleg că, în opinia dumneavoastră, instituțiile internaționale sînt acum mai cointeresate, mai îngrijorate de ceea ce se întîmplă în partea stîngă a Nistrului cu referire la drepturile omului? Și dumneavoastră, ca vicemnistru, atenționați, bateți clopotul anume la această problemă, extrem de gravă din punctul meu de vedere?

Domnul Andrei Popov: Îngrijorarea nu este una nouă. Doar acum, în noul context politic apar noi mecanisme și noi posibilități de a monitoriza mai bine și de a veni consensual chiar cu aportul administrației de facto din Transnistria cu soluții pentru ameliorarea acestor încălcări ale drepturilor omului în partea stîngă.

Doamna Corina Fusu: Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Ghilețchi – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule viceministru, Avînd în vedere anumite critici venite din partea colegilor din opoziție, în special din partea domnului Petrenco, care, într-o altă măsură, probabil, sînt justificate, aș veni cu o rugăminte și o propunere ca, totuși, pe viitor, să existe o comunicare mai bună între minister – Parlament – Comisia politică externă și integrare europeană, ca să evităm confuzii de genul celor din punctul 18. Dacă sînteți de acord cu această abordare, m-aș bucura să fie în realitate așa. În al doilea rînd și a doua mențiune este legată de trecerea la postmonitorizare. Așa cum a menționat doamna Corina Fusu, instrumentul de monitorizare nu înseamnă neapărat sancțiune, este un instrument care ajută țara. Și aici fac un apel către colegii din opoziție, de regulă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, acei care reprezintă țara, ei vorbesc în unison cînd este vorba de trecere la etapa de postmonitorizare. Pe de altă parte, sigur că, deși ne-am dori ca în primăvara anului viitor să trecem la postmonitorizare, nu sînt absolut sigur de lucrul acesta, de aceea ar trebui să fim mai realiști. O întrebare adresată Prim-ministrului Croației la ultima sesiune, el a răspuns foarte diplomatic, dar realist, zicînd: răbdare, răbdare și din nou răbdare. În același timp, stimați colegi, în special din opoziție, să recunoaștem că, dacă ne referim la toate țările care sînt astăzi la capitolul „Demonitorizare”, Republica Moldova este undeva în fruntea listei, ceea ce înseamnă o reușită, adică este o recunoaștere a procesului nostru de integrare europeană.

Deci sînt mai mult niște constatări și doar poate un răspuns scurt din partea dumneavoastră, domnule viceministru.

Domnul Andrei Popov: Cu siguranță, realismul trebuie să ne ghideze. Eu am spus despre premisele și despre etapele care ar putea să se desfășoare. Implicarea, venind în foluap la întrebarea domnului Godea, este primul plan, într-adevăr, aprobat în Parlament. Și nu este întîplător că se încearcă implicarea Parlamentului. Organul care va decide trecerea Moldovei la faza de postmonitorizare este Adunarea Parlamentară. În acest organ participă deputații din Parlamentul Republicii Moldova. Și, prin acest document, prin cosemnătura deputaților, li se dă un argument în plus să lucreze cu alți deputați din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, pentru a promova obiectivul comun. Dar obligațiile Republicii Moldova în fața Consiliului Europei, multe dintre ele restante, sunt, în mare parte, consonante cu obligațiile Republicii Moldova în fața Consiliului Europei. Deci este un proces de sidenergie totală aici. Și trecerea la faza de postmonitorizare ne va ajuta să ne apropiem și pe calea apropierii de Uniunea Europeană.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule ministru, Eu, la punctul 3 din angajamentul și din Planul respectiv, citez la colonița 3: stabilirea unui dialog deschis între autoritățile Republicii Moldova și reprezentanții organizațiilor musulmane la subiectul înregistrării acestora. Și, ulterior, avem o informație că, la 14 martie 2011, a fost înregistrată Liga islamică din Republica Moldova, astfel fiindu-i atribuită personalitatea juridică cultului musulman în Republica Moldova. Noi cunoaștem deja că minoritățile sexuale de acum au fost recunoscute legale în Republica Moldova, Liga islamică a fost înregistrată. Ce ați avut în vedere la subpunctul „Stabilirea unui dialog deschis pentru înregistrarea organizațiilor musulmane în Republica Moldova”? (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Vă rog.

Domnul Andrei Popov: Dacă veți vedea, este un document cuprinzător, care are peste 100 de pagini.

Domnul Serghei Sîrbu: Dar punctul 3, eu vă ajut, acolo unde este vorba de semnarea, ratificarea Convenției pentru protecția minorităților naționale …

Domnul Andrei Popov: Da, da.

Domnul Serghei Sîrbu: … și multor altora. La colonița 3.

Domnul Andrei Popov: Aha.

Domnul Serghei Sîrbu: Dacă ați găsit.

Domnul Andrei Popov: Sînt propuneri venite din partea Ministerului Justiției și Biroului Relații Interetnice. Dar un dialog deschis este exact o normă a Consiliului Europei „Unitate prin diversitate.”

Domnul Serghei Sîrbu: Păi, da, dar următoarea coloniță, colonița 5, eu vorbesc de colonița din plan, nu satul Colonița, e scris că: Liga islamică deja a fost înregistrată la 14 martie 2011. Atunci întrebarea: ce a fost atunci la 14 martie înregistrat? Și de ce fel de dialog avem nevoie pentru legalizarea altor organizații musulmane? Dacă Ministerul Justiției a adus careva argumente? Dacă nu este ministrul justiției în sală, să ne dea explicații. Era. Nu-l văd acum. Dacă cunoașteți, dacă nu, atunci să rugăm reprezentantul Ministerului Justiției să ne răspundă sau Guvernul.

Domnul Andrei Popov: Este un document care a trecut prin Guvern, a fost dezbătut în comisiile parlamentare și există un tabel de divergențe, acest subiect nu știu dacă a apărut în discuțiile în comisiile parlamentare. Eu nu sînt competent ca să vă dau răspuns la această întrebare punctuală.

Domnul Serghei Sîrbu: Da. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Popov: Depășește mandatul meu.

Domnul Serghei Sîrbu: Da. Vă mulțumesc.

Și a doua întrebare. Mai departe, după capitolul “Edificarea unui stat de drept”, iarăși avem o problemă care deja a fost ridicată, dar care, de fapt, permanent este în vizorul nostru, este vorba de expertizarea tuturor actelor legislative, adoptate de către Parlament, cel puțin celor care vizează drepturile omului, principiile fundamentale la structurile Consiliului Europei. La executanți, ați menționat, este un proces continuu, dar, totuși, nu este clar care va fi finalitatea? Deoarece această obligativitate este deja prevăzută de foarte mulți ani, dar nu se respectă și Parlamentul n-o respectă. Probabil, conducerea Parlamentului, de asemenea, este responsabilă, de ce foarte multe acte legislative nu sînt transmise spre expertizare Consiliului Europei, așa cum prevede Hotărîrea Parlamentului. Și atunci cînd noi avem foarte multe acte legislative de o importanță majoră, cu un impact asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu sînt expertizate și, în acest plan, noi am menționat această chestiune, dar nu avem nici o finalitate, termene mai concrete, responsabili mai concreți ș.a.m.d., ca să nu rămînă acest plan doar o formalitate. Dacă știți răspunsul la această întrebare, dacă nu, poate eu rog ministrul justiției, că l-am văzut după stîlp, a apărut. A, domnul ministru, poate ajutați ministrul, dacă știți în privința musulmanilor? În plan este scris că stabilirea unui dialog pentru înregistrarea lor, totodată, la 14 martie deja a fost înregistrată Liga islamică. Unde a fost înregistrată, cine și cînd, dacă cunoașteți?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 1.

Domnul Oleg Efrim – ministrul justiției: Da, domnule deputat, într-adevăr, cultul islamic a fost înregistrat în anul 2010, dacă nu greșesc, la Ministerul Justiției, care este unica autoritate în țara noastră care înregistrează cultele religioase.

Domnul Serghei Sîrbu: Atunci în plan apare un punct: stabilirea unui dialog deschis pentru înregistrarea organizațiilor musulmane. Alte organizații musulmane? Ce ați avut în vedere la acest capitol?

Domnul Oleg Efrim: Potrivit legislației noastre, în afară de culte poate să existe și alte organizații religioase în formă de asociații. Așa cum există la toate cultele religioase. Și cred că anume acest moment s-a avut în vedere în acest plan.

Domnul Serghei Sîrbu: Există acum mai multe cereri de la astfel de organizații pentru a fi înregistrate?

Domnul Oleg Efrim: La moment, nu avem astfel de cereri la Ministerul Justiției.

Domnul Serghei Sîrbu: Da, OK, bine, mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Asistăm la repetarea unui scenariu de ieri, pe care îl putem califica cu genericul ”Teatru la microfon”. De aceea, în temeiul articolului 108, Fracțiunea PLDM solicită încetarea, încheierea dezbaterilor la acest subiect și trecerea la raportul comisiei.

Domnul Marian Lupu: Este regulamentară solicitarea Fracțiunii, potrivit articolului 108, stimați colegi? Pe care motiv supun… Stimați colegi, Citiți articolul 108. Cine este pentru a accepta propunerea înaintată de domnul Streleț rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Domnule viceministru, Vă mulțumesc. Rog comisia, domnul Corman. Microfonul nr. 2, pînă iese comisia.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc. De procedură. Domnul Streleț, eu înțeleg că dumneavoastră… acesta este un scenariu tocmai de dumneavoastră pornit și de colegii dumneavoastră din Alianță, deci ca să ne blocați și să demonstrați încă o dată capacitatea de a dialoga cu opoziția. Mai ales, în special, chiar vreau să atenționez și să vorbesc, să le arăt și presei.

Domnul Marian Lupu: Păi, unde-i procedura, domnule Stati?

Domnul Sergiu Stati: Păi, aici este vorba. Stați puțin. Deci aici, noi acum discutăm despre Planul de acțiuni de cooperare cu Consiliul Europei, în care punctul cel mai principal este dialogul și crearea unui climat normal politic…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Care-i procedura?

Domnul Sergiu Stati: …în Republica Moldova. Respectiv, dumneavoastră chiar la acest subiect încălcați flagrant inclusiv dialogul politic, inclusiv tentativa noastră de a discuta normal și de a elabora documentul.

Domnul Marian Lupu: Nu. Eu vă rog, dacă vorbesc de procedură, stimați colegi, pentru viitor, faceți referință la normele de procedură. Repet încă o dată ceea ce am spus ieri: dacă sub paravanul declarației de procedură se pornesc tot felul de declarații, eu am să fiu obligat, conform Regulamentului, să întrerup aceste lucruri. Domnule președinte al comisiei, Vă rog.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Comisia politică externă și integrare europeană a examinat acest proiect de hotărîre. Majoritatea comisiilor s-au pronunțat în favoarea examinării și adoptării proiectului respectiv în ședința plenară a Parlamentului. Vreau să vă aduc la cunoștință că, în același timp, au parvenit unele amendamente atît din partea deputaților în Parlament, cît și a comisiilor permanente. Inclusiv au fost operate mai multe modificări în text de către Comisia politică externă și integrare europeană în vederea completării și actualizării acestui plan de acțiuni. De asemenea, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, comisia a exceptat și obiecțiile formulate în avizul Direcției juridice a Secretariatului Parlamentului. Sinteza tuturor amendamentelor, multe la număr, și a propunerilor se anexează la prezentul raport. Pentru stenogramă vreau să menționez că s-a strecurat o eroare în acest tabel al amendamentelor. Deci punctele 44 – 49 inclusiv nu trebuie să-și aibă locul în acest tabel. Deoarece, în baza deciziei formulate la punctele 4 și 3, mă refer aici la eliminarea punctului 18, ele nu mai sînt relevante. Totodată, pentru a asigura exercitarea controlului asupra implementării acestui plan de acțiuni, precum și în vederea respectării normelor tehnicii legislative, comisia propune completarea textului hotărîrii cu următoarele prevederi. Articolul 3. ”Anual, Guvernul va informa Parlamentul despre acțiunile întreprinse în vederea realizării Planului de acțiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova față de Consiliul Europei.” Și articolul 4. ”Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării.” Cu aceste obiecții, comisia propune adoptarea acestui proiect de hotărîre.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Președinte, Aceeași întrebare pentru dumneavoastră în ceea ce privește acel punct din Planul de acțiuni, legat de expertizarea actelor legislative, proiectelor de domenii importante în viața social-politică, drepturile omului. Iarăși, noi avem o practică, cu părere de rău, dubioasă, prin care actele cele mai importante nu sînt supuse expertizării. În acest Plan, noi avem așa un punct: un proces continuu de expertizare. În realitate el nu se execută. Și din acest Plan iarăși noi, practic, nu vom avea rezultate. Care este opinia comisiei, totuși care vor fi soluțiile pentru ca această hotărîre a Parlamentului cu privire la expertizare să fie respectată, ca, într-adevăr, actele de importanță să fie supuse acelei avizări a structurilor europene, deoarece, la moment, rămîne doar o formalitate. Să nu ne trezim că jumătate din Plan sînt doar niște criterii pur formale, în realitate nu se vor realiza.

Domnul Igor Corman: Domnule deputat, În calitate de deputați, trebuie să exercităm dreptul nostru de control parlamentar, de monitorizare a acestui Plan de acțiuni. Mă refer la implementarea lui, inclusiv la subiectul pe care l-ați abordat dumneavoastră.

Domnul Serghei Sîrbu: Și de procedură, domnule Președinte al Parlamentului, articolul 108. Eu aș vrea să-i dau citire, alineatul (1): ”La cererea președintelui ședinței sau a unei fracțiuni parlamentare, dezbaterile pot fi încheiate prin vot.” Domnul Streleț. Eu nu țin minte, el, dumnealui, din partea… personal din partea dumnealui a solicitat, dar nu din partea Fracțiunii. Dacă din partea Fracțiunii, eu vă rog frumos să prezentați procesul-verbal al Fracțiunii, prin care dumneavoastră ați hotărît prin vot încheierea dezbaterilor.

Domnul Marian Lupu: Bine. Domnule, Nu reacționați, nu reacționați, că doar le faceți plăcere. Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Streleț: … procesul-verbal…

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Corman, Vă mulțumesc. Sînt… cer scuze, domnule Corman. Microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Domnule președinte al comisiei, Cunoașteți, probabil, că există un șir de recomandări ale instituțiilor europene, în acest caz ale Comisiei de la Veneția, ale Consiliului Europei, legate de Codul electoral. Aceste recomandări nu au fost îndeplinite și pînă în ziua de azi. Această expertiză a Comisiei de la Veneția cu privire la Codul electoral și opinia comună împreună cu Organizația OSCE/ODIHR este, stă pe polița Parlamentului, la comisie și toată lumea a uitat deja de aceste recomandări. De ce nu se regăsesc aceste recomandări în acest Plan de acțiuni?

Domnul Igor Corman: Domnule Petrenco.

Domnul Grigore Petrenco: De implementare a angajamentelor noastre față de Consiliul Europei?

Domnul Igor Corman: Domnule Petrenco, În calitate de membru al Comisiei politică externă și integrare europeană, dumneavoastră ați avut toată libertatea să participați la dezbaterile care au avut loc în comisie și să veniți cu propunerile respective. Dumneavoastră nu ați făcut acest lucru. Deci eu am prezentat raportul comisiei în baza discuțiilor din comisie.

Domnul Grigore Petrenco: Eu știu ce drepturi am. Dar de ce nu a fost acoperit acest segment? Recomandările comisiei…

Domnul Igor Corman: A trebuit să faceți propuneri, cînd am dezbătut subiectul în comisie.

Domnul Marian Lupu: Bine, mulțumesc. Domnule Corman, Mulțumesc. Rog să luați loc. Stimați colegi, După prezentarea raportului autorilor și al comisiei sesizate în fond am o listă mai lungă, de vreo 7 persoane, care s-au înscris pentru luări de cuvînt la acest subiect, prima fiind doamna Balmoș.

Doamna Galina Balmoș – Fracțiunea PCRM: Stimată audiență, Această practică vicioasă care se instaurează la noi în Parlament, după un exemplu destul de autoritar, ca să nu permită deputaților să-și expună gîndurile prin formulare de întrebări, ne duce la… ne pune în situația ca noi, fiecare dintre noi acei care nu au putut să-și formuleze întrebările, să vină aici, de la tribuna centrală, și să-și expună gîndurile. Pentru că, uitați-vă la acest Plan pe care dumneavoastră astăzi îl acceptați, în ultima zi a sesiunii, nu s-au găsit niște acțiuni foarte concrete, măsurabile care ar putea să aducă niște bani în Republica Moldova. Pentru că, de fapt, acest Plan presupune ca dumneavoastră să vă adresați acelei Uniuni Europene după mijloace financiare, pentru a implementa respectivul Plan. Eu am să mă refer numai la un capitol, la articolul 17 ”Combaterea traficului de ființe umane și de organe”. Absolut nici o măsură nu este din cele care ar fi, după implementarea planului, comensurabile. ”Convocarea ședințelor, de exemplu, convocarea ședințelor Comitetului Național pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane”. Este necesar de un Plan ”Republica Moldova – UE”, pentru a convoca aceste comisii naționale, ședințele? Permanent, termenul, adică și niciodată. ”Convocarea ședințelor comisiilor teritoriale de profil”. Comisii care activează deja de mai mulți ani. Aceasta este măsură pentru Planul de acțiuni? Următoarea. ”Cooperarea mai intensivă cu ONG-urile în domeniul respectiv. Monitorizarea permanentă a organelor de drept. Continuarea activităților în cadrul echipei profesionale multidisciplinare”. Echipe formate de guvernarea precedentă. Sistemul național de referire care a fost implementat de guvernarea precedentă. Sistemul informațional la acest capitol, implementat de guvernarea comunistă. Dumneavoastră doar prelungiți, adică permanent trebuie aceste comisii să se întîlnească și să discute. ”Perfecționarea cadrului juridic”. Dar ce ne încurcă nouă fără aprobarea acestor momente, să perfecționăm continuu cadrul juridic? Pentru că aceasta este și misiunea noastră, a deputaților. ”Sporirea rolului asistenței juridice”. Uitați-vă, ce formulări generale care nimic nu spun. ”Conlucrarea dintre Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Direcția Protecția Martorilor”. Cine încurcă ca astăzi ministerele să conlucreze? Cîți bani va trebui Republicii Moldova, prin proiecte, prim granturi, prin credite, ca să implementăm aceste măsuri, pe care le-ați inclus dumneavoastră aici? Și încă cîteva care, pur și simplu, nu le pot trece cu privirea. După ce ați vorbit despre continuarea activității instituțiilor, echipelor multidisciplinare, spuneți la următoarea pagină: ”Instituirea echipei profesionale multidisciplinare”. Care sînt demult instituite în toate primăriile. Și vreau să vă spun că dumneavoastră, prin așa act, printr-un așa Plan, pur și simplu vă discreditați. Ori nu sînteți capabili să introduceți niște măsuri, ori nu vă dați seama care ar trebui ele să fie măcar și în acest domeniu?

Dar unde-i? Și încă un aspect doar. Unde este domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități? Noi, la acest capitol, am rămas în urmă prin realizările noastre toate guvernările, pentru că nu ne-au ajuns destule finanțe și nici efort, poate, ca să facem pași mai consistenți. Noi am ratificat anumite tratate internaționale la protecția persoanelor cu dizabilități, a drepturilor acestora, dar în acest Plan nu găsim nici un punct, nici o măsură concretă pentru îmbunătățirea condițiilor economico-sociale ale acestor persoane. Și noi vorbim despre eforturile pe care Republica Moldova le face în aderarea la Uniunea Europeană? Am declarat aici lupta cu corupția. Am declarat lupta împotriva totalitarismului, astăzi îl declarați. Declarați eliminarea, declarați pluralismul în mass-media prin același Plan. Dar toate acțiunile de aceste două zile nu denotă, de fapt, că dumneavoastră absolut vi-i indiferent ceea ce scrie în acest Plan. L-ați primit acolo și-l aprobați astăzi, pentru a face o acoladă și pentru a pune cruce pe el și a-l arunca în arhivă. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Doamna Șupac.

Doamna Inna Șupac – Fracțiunea PCRM: Уважаемые коллеги, добрый день. К сожалению, не удалось сегодня по мановению руки господина Лупу, из тыльца задать вопрос господину Попову, поэтому приходиться выступать с центрального микрофона. Я хотела заметить, что, к сожалению, просматривая этот, на первый взгляд объемный, план выполнения рекомендаций Совета Европы, я не увидела одного из самых главных, о которых, кстати, мы сегодня, как оказалось, будем тоже дискутировать. Я имею в виду Рекомендацию Комитета Министров Совета Европы, государствам членам по вопросам преподавания истории в Европе в XXI веке, которая была принята еще 31 октября 2001 года. Так вот, уважаемые господа депутаты из Альянса, хочу Вам прочесть несколько абзацев из данной рекомендации Совета Европы, а именно: «Преподавание истории не должно превращаться в инструмент идеологических манипуляций, пропаганды или распространения националистических, ксенофобских, расистских, антисемитских взглядов или нетерпимости. Научные исследования и преподавание истории в школе не могут рассматриваться ни с какой точки зрения, совместимыми с основными ценностями и уставом Совета Европы, если они позволяют или способствуют распространению ошибочных взглядов на историю с помощью следующих средств, внимание, коллеги: фальсификации исторических фактов, подтасовок статистики, подделок в изобразительных средствах и т.д.; выделения одного события для оправдания или замалчивания другого; изменения событий прошлого в пропагандистских целях, предания националистической окраски прошлому, способной создать барьеры между

нами и ими; манипуляции с историческими источниками, отрицания исторических фактов, предвзятого обращения с историческими фактами». Это всего лишь несколько примеров, уважаемые коллеги. А теперь что у нас происходит на самом деле, господа депутаты? На самом деле у нас с 2009 года вот все то, что Совет Европы указывает не обучать в учебных заведениях, как раз это имеет место быть. Возьмем для этого учебники по истории, учебник по истории, кстати, румын, который начал выпускаться, внимание, господин Игорь Додон, не с 2012, после 16 марта, а еще с 2009 года. «История румын» 2009 год, пожалуйста, здесь черным по белому написано: Că ”regimul politic al lui Ion Antonescu a avut un caracter militar, autoritar, dar moderat și tolerant față de opoziție”. Mai departe. Avem aici o întrebare către elevi, scrisă: ”Atitudini și valori. Și demonstrează că mareșalul Ion Antonescu a fost o personalitate marcantă a timpului său.” Iată care este sarcina elevilor, stimați colegi. Un alt manual de istorie, elaborat deja în 2011, tot de ”Istoria românilor”, în care este scris că: ”Cîrmuirea domnului Antonescu a fost paternalistă, tradiționalistă, protectoare a proprietății particulare și a mecanismelor pieței. Aparatul de represiune a funcționat în comparație cu cel nazist sau cu cel sovietic la un nivel cu totul moderat.” Și o altă aberație totală. Sînt două cifre. Prima cifră în manual: ”Victimele regimului comunist totalitar din URSS în total 60 de milioane de persoane”. Stimați colegi… Și mai departe sînt descrise victimele Germaniei naziste și este scris că sînt 6 milioane de persoane. Cu așa tabel, cu așa informație elevii trebuie să aibă un comportament că nazismul, cel puțin cu 10 ori mai mult, este mai bun și eficient decît comunismul. Așa este? Oare aceasta are ceva cu această recomandare a Consiliului Europei, stimați colegi? Așa că noi, din partea Fracțiunii Partidului Comuniștilor, noi dorim ca odată și dumneavoastră să revedeți atitudinile dumneavoastră și față de istorie, și față de angajamentele Republicii Moldova față de Consiliul Europei.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Sigur că dumneavoastră ați dori ca noi astăzi să trecem foarte repede aceste chestiuni, dar este foarte important, mai ales la acest proiect de hotărîre, precum realizarea Planului de acțiuni în vederea realizării angajamentelor luate de către

Consiliul Europei este o problemă foarte importantă și așa cum dumneavoastră doriți să-l aprobați în pripă și absolut în plan negîndit. Eu, de fapt, l-ași numi altfel, Plan de acțiuni privind neonorarea angajamentelor Republicii Moldova față de Consiliul Europei, și vreau să merg pe puncte în acest plan care începe, de exemplu, cu reforma justiției și se aduc cîteva exemple, chipurile s-au aprobat, uitați-vă, niște legi foarte importante în ceea ce privește reformarea Consiliului Superior al Magistraturii. Numai că ați uitat să indicați aici faptul că ați supus Consiliul Superior al Magistraturii și întreg sistemul judecătoresc puterii. De asta în Plan nu ați realizat această mare realizare sau nerealizare. Mergem mei departe, reforma Procuraturii. Ați uitat, stimați guvernanți, să indicați aici marea realizare a partajării funcției de procuror conform acordului Alianței. În Plan nu ați indicat această mare realizare. Lupta cu corupția. Într-adevăr, cred că sîntem pe primul loc în lupta cu corupția și este o realizare extraordinară. Nu întîmplător ați lichidat acel centru, cred că dat fiind că a avut foarte mari realizări în lupta cu corupția. De reforma poliției cred că nici nu mai vorbim. Noi vedem la ce s-a limitat această reformă a poliției. Deci să ne păzească în… practic, două cordoane de polițiști sediul Parlamentului. Probabil, deja noi criminalitate nu mai avem și a rămas doar să ne păzească vreo 500 de polițiști aici, în Parlament. Autonomia locală. Într-adevăr, este o realizare deosebită în ceea ce privește autonomia locală. Noi vedem cum președinții de raioane sînt eliberați din funcție, cu respectarea tuturor princiipilor de drept. Noi asta vedem. Într-adevăr, ați uitat să menționați în acest Plan această mare realizare, în ghilimele. Libertatea mass-mediei și pluralismul de opinii. Într-adevăr, este o realizare deosebită. Într-adevăr, în Republica Moldova este respectat și articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește libertatea de opinii și exprimare, totul este respectat. În Republica Moldova nu se mai închid posturi de televiziune. Într-adevăr, este o realizare deosebită și cred că Consiliul Europei ar trebui să ne spună un mare mulțumesc pentru această mare realizare. De asemenea, ați uitat să indicați în acest Plan acele recomandări ale Consiliului Europei care, în anul 2005, s-a menționat foarte clar dreptul opoziției de a avea pîrghii în așa instituții de stat cum este Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului atunci cînd anume dumneavoastră ați anulat acele legi progresiste și democratice care acordau acel drept opoziției de atunci. Ați uitat să includeți în acest Plan aceste mari realizări. Ați indicat, de asemenea, foarte multe succese în domeniul reformei electorale, mai ales ceea ce privește partajarea sau distribuirea mandatelor de deputat, așa ca partide mici, cum sînt partidele domnului Ghimpu, să ia în plus cîte două, trei mandate care, de fapt, nu le merită. Tot o mare realizare, ați uitat să le indicați.

Ați indicat în acest Plan și măsuri în ceea ce privește evenimentele postelectorale din luna aprilie 2009. Într-adevăr, niște realizări foarte mari. Deja sînteți 3 ani la guvernare, toate pîrghiile le aveți și noi pînă acum nu știm ce s-a întîmplat la 7 aprilie 2009. O realizare de invidiat. Felicitări și să vedem care vor fi următorii pași și cum veți raporta Consiliului Europei în continuare în ceea ce privește evenimentele din aprilie 2009. De asemenea, în acest Plan, guvernarea s-a lăudat că a făcut încă o mare realizare, a legalizat drepturile minorităților sexuale și, în plus, a inclus în plan, atenție, dezvoltarea și promovarea de mai departe a acestor drepturi ale minorităților sexuale. Dar ați uitat să indicați care vor fi aceste măsuri ulterioare: căsătoria, legalizarea căsătoriei, adopție între minoritățile sexuale. Ați uitat să includeți. Probabil, asta ați avut în vedere. Rămîne să vedem cum veți realiza în continuare acest Plan. Onorat Parlament, Este rușinos cînd noi deja sîntem de atîția ani sub monitorizarea Consiliului Europei, ne lăudăm cu niște realizări dubioase. De fapt, a fost un eșec total. Practic, toate acele, într-adevăr, realizări democratice promovate în timpul guvernări Partidului Consumiștilor timp de 8 ani, dumneavoastră, în timp de două luni, le-ați spulberat pe toate, ați anulat toate acele prevederi legislative și acum vă lăudați că ați avut foarte mari succese. Care vor fi succesele dumneavoastră cred că va fi clar în scurt timp și poporul va da apreciere acelor acțiuni. Și eu cred că astăzi dumneavoastră veți mai realiza încă un mare succes și vom vedea care va fi rezultatul. Este clar foarte simplu că istoria este una, istoria este una pentru toți și chiar dacă cineva încearcă să ascundă și să spună minciuni, și să manipuleze, să propage acele profanări și să propage ura interetnică, nu le va merge. Istoria…

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc, domnule Sîrbu. Următorul este invitat domnul Ceban.

Domnul Ion Ceban – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte al ședinței. (Rumoare în sală.) Stimate domnule Președinte al ședinței, Stimați colegi, Eu, în continuarea discuției pe care am început-o ieri, vreau să vă spun că îmi pare foarte mult că asistăm la un nou episod, la un nou teatru al absurdului, la un nou circ. Deci, domnule ministru, Am o întrebare către dumneavoastră, pentru că nu mi-ați dat posibilitatea să o pun de la microfonul nr.3 și vă întreb: ce fel de plan este acesta? Fără costuri, fără surse de acoperire, fără termeni, fără impact. Deci este o nouă hîrțoagă, un fel de plănuleț, planuri, strategii, programe, și tot așa mai departe, cu care noi ne-am obișnuit.

Vedeți foarte clar că aceste lucruri lipsesc în Planul dumneavoastră, deci ceea ce îmi dă posibilitate să spun că este un document absolut necalitativ. Eu am să vă spun de ce l-ați făcut în forma în care l-ați făcut, pentru că aveți astăzi o duzină de strategii care vă permit să puneți în aplicare ceea ce scrieți în acest plan. Aveți o duzină de planuri, aveți o duzină de programe, care nu vă încurcă absolut deloc să le puneți în aplicare. Există o singură problemă: nu doriți absolut deloc să puneți în aplicare nimic. Și am să merg pe rînd, exact cum a făcut-o colegul meu. Ce fel de combatere a corupției vreți dumneavoastră să faceți? Astăzi, indicele de percepție a corupției, și o știți foarte bine, domnule Popov, a crescut cu peste 27 de poziții, adică sîntem în urmă cu 27 de state decît am fost acum 2 ani de zile. Combaterea corupției pentru dumneavoastră înseamnă, să mă scuzați de expresie, bîjbîirea fetelor la bacalaureat, pentru a căuta dacă copiază ele sau nu. Asta înseamnă combaterea corupției? Sau combaterea corupției înseamnă că, de la tribuna centrală a Parlamentului, stă aici un oarecare Șalaru care este învinuit de delapidări de fonduri sau de corupere pasivă și activă și nimeni absolut nu are nici o treabă cu asta. Ce însemnă combaterea corupției? Scandalurile pe care le auzim noi la nivelul de guvernare, la nivelul structurilor administrației publice locale. Unde este această combatere a corupției? Pe hîrtie? Pe hîrtie nu are absolut nimeni nevoie de ea. Vorbiți despre independența justiției. Care independență a justiției, stimați domni, dacă un președinte al Curții Constituționale este demis pentru faptul că a vociferat partea motivantă a deciziei aceleiași Curți Constituționale. Despre care independență a justiției vorbiți cînd este demis un președinte al Curții Supreme de Justiție, cu încălcare de proceduri legislative. Despre care justiție vorbiși dumneavoastră dacă astăzi un dosar elementar pentru mandatele consilierilor în Consiliul municipal durează un an de zile. Care independență a justiției? Stimați domni, Care independență a justiției dacă un jurist se îmbolnăvește și nu poate să vină la instanța de judecată de la CCA, mă refer în cazul NIT-ului, și dosarul este transferat și transferat, și transferat, pentru că pe cineva îl doare după cap, în burtă și tot așa mai departe. Domnule Diacov, Pe dumneavoastră am să vă întreb altceva, mai tîrziu un pic. Despre care luptă cu traficul de ființe umane, oameni buni, vorbiți? Ce veți face: ședințe, ședințe, ședințe, ședințe și încă odată ședințe. În momentul în care fetele tinere astăzi nu au unde să se angajeze, nu au dreptul la studii, elementar, dumneavoastră veți face ședințe. Eu nu văd nimic de zîmbit aici, domnule Diacov. Dumneavoastră stați bine, mersi cu averea pe care o aveți. Bine, mersi, eu vorbesc de oamenii simpli. Vorbesc despre procesele care astăzi se întîmplă în Republica Moldova și nu trebuie așa să interveniți.

Trebuie să vă fie rușine dumneavoastră personal, pentru că stați de 20 de ani, să nu spun ce faceți în acest Parlament, fără a vă fi… într-un fel sau altul, cumva să vă pese de grijile oamenilor. Recomandările Comisiei de la Veneția. Care recomandări, oameni buni? Ce ați făcut cu referendumul? Cum ați adoptat, cum ați schimbat regulile de joc în timpul jocului? Cînd ați fost voi la Comisia de la Veneția și cum ați luat în calcul? Să vă reamintesc cum ați ieșit în martie 2010 toți patru inși, declarînd că schimbați Constituția. Faceți ce vreți și nu vă pasă, iar domnul Ghimpu era cel mai mare jurist, mai mare decît Buquicchio. E adevărat și în cuvintele dumneavoastră, domnule Ghimpu. Eu am impresia, stimați colegi, că aceste planuri se fac pentru a mai aduna niște consilieri, consilierași, consilieuți, tot așa mai departe, cu care ați împînzit ministerele, departamentele, care, în baza creditelor, adică a datorilor generațiilor următoare, ceea ce trebuie să plătească copiii noștri, ceea ce trebuie să plătim noi cu dumneavoastră și poporul Republicii Moldova, ca să roadă cineva fundul de scaun și să scrie rapoarte cît de bine și cît de frumos se trăiește în această țară. Дорогие друзья, плохому танцору что-то мешает, este o frază veche în limba rusă, и план в этом смысле никому не поможет. Dacă nu vreți să faceți regulă, nu faceți regulă oricîte planuri ați aproba. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Domnul Gheorghe Mocanu. Pînă vine domnul Mocanu… Ce-i? Microfonul nr.4. Vă rog, de procedură.

Domnul Tudor Deliu – Fracțiunea PLDM: Da, mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi, Înțeleg perfect scenariul comuniștilor de a se înscrie cîte 4, 5, 7, 10 să ia cuvîntul, ieșind la microfon, la tribuna centrală, și bîlbîindu-se în unele probleme care nu țin de proiectele pe care le discutăm. De aceea, eu vreau, domnule Președinte, să atrag atenția, conform articolului 105 alineatul (3), 4… deci vorbitorii sînt obligați să se refere exclusiv la chestiunea pentru a cărei discutare s-au înscris să ia cuvîntul. În caz contrar, Președintele ședinței le atrage atenția și, dacă ei nu se conformează, le retrage cuvîntul. Eu vă rog să vă conformați acestei prevederi ale…

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Tudor Deliu: …Regulamentului. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Noi mai avem 3 luări de cuvînt. Eu zic: luările de cuvînt noi trebuie să le încheiem. După asta cei vizați o că vorbească. O să vă ofer timpul regulamentar. Domnule Mocanu, Vă rog.

Domnul Gheorghe Mocanu – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Văd că tribuna este fierbinte, probabil, de le antevorbitori. Aseară, îmi spunea un coleg că, în fiecare dimineață, comuniștii, în fața oglinzii, exersează și au un carnețel cu cuvinte cît mai indecente, foarte spumoase și a doua zi le repetă. Și am văzut o demonstrație. Stimați colegi, Astăzi, vorbim despre Planul de acțiuni privind angajamentul nostru față de Consiliul Europei. Acest Plan urmează să-l implementăm. De aceea, poate ar trebui să ne focusăm atenția spre lucrurile concrete și spre implementarea acestui Plan. Să nu vorbim despre cosmos, dar să vorbim despre problemele concrete ale Republicii Moldova și despre modul în care noi putem să ne focusăm asupra rezolvării lor. Consiliul Europei rămîne a fi forul important paneuropean pentru promovarea democrației, a drepturilor omului, dar și a libertăților fundamentale. Republica Moldova a devenit membră a Consiliului Europei la 13 iulie 1995. Chiar mîine se împlinesc 17 ani de cooperare în domeniul edificării unui stat democratic. Această instituție are și a avut un rol important, și a fost un arbitru corect și imparțial de-a lungul guvernărilor care s-au perindat în Moldova. De aceea, recomandările și aprecierile Consiliului Europei cred că sînt adevărate puncte de reper în promovarea reformelor pentru guvernarea curentă. Monitorizarea de către Consiliul Europei a Moldovei nu a început ieri, nu a început nici măcar acum 2 ani, a început cu mult mai devreme, inclusiv am avut monitorizare pe parcursul celor 8 ani de guvernare comunistă, iar acest obiectiv de încheiere a procesului și a procedurii de monitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei este o prioritate națională a Programului de guvernare. Încheierea monitorizării, este adevărat, reprezintă un proces complex și presupune întreprinderea demersurilor pe cele 3 dimensiuni majore. Cea parlamentară, în relația noastră cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cea care privește democrația locală, respectiv Congresul puterii locale și regionale, și, bineînțeles, Comitetul de Miniștri. Este adevărat că acest Plan reconfirmă restanțele Republicii Moldova vizavi de Consiliul Europei, acumulate în timp. Vorbim aici de promovarea reformelor în domeniul electoral, de asigurarea descentralizării și autonomiei locale, în special de limitarea atribuțiilor de la nivel central și la nivel local, de implementare a Planului de acțiuni pentru reforma de

45 descentralizare. Să nu uităm că în actuala guvernare am votat pentru prima dată Strategia reformei de descentralizare și, bineînțeles, avem de revizuit Legea cu privire la finanțele publice locale. De asemenea, efectuarea reformelor instituționale în vederea asigurării și garantării statului de drept. Cu siguranță, finalizarea reformei Centrului Național Anticorupție, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii. Planul de acțiuni urmează să se integreze ca o foaie de parcurs cu eventuală perspectivă de trecere la etapa de postmonitorizare, așa cum ne dorim cu toții. Așa cum s-a menționat astăzi, monitorizarea, esențial, este asigurată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și de aceea decizia ulterioară în acest sens va fi adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, iar rolul Parlamentului este determinant atît la etapa de adoptare, cît și cel de implicare în implementare. Aș vrea să vin cu mesaj de apreciere a interesului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei prin care se urmăresc evoluțiile din Republica Moldova și se implică în procesul de identificare a soluțiilor și recomandărilor pentru continuarea reformelor. Și, de asemenea, să aducem mesaj de recunoștință pentru angajamentul Consiliului Europei de a oferi Moldovei atît expertiză internațională, asistență financiară în domeniul reformelor, iar această asistență acumulată de-a lungul timpului prin intermediul instituțiilor sale. Cred că adoptarea prezentului Plan va demonstra determinarea clasei politice pentru a realiza reformele atît de necesare nouă. Eu vă mulțumesc. Și sper, ca în perioada următoare, să ne concentrăm anume asupra implementării acestui Plan. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Petrenco.

Domnul Grigore Petrenco: Уважаемые коллеги, Во-первых, то, что произошло сегодня с обсуждением этого проекта – это, конечно же, самый настоящий фарс. Десять человек, как минимум, стояли от фракции Партии коммунистов у микрофонов, и хотели задавать вопросы, хотели получить ответы, но правящее большинство приняло решение прекратить прения. Уважаемые господа от Альянса, Здесь вам не штамповочный цех – штамповать законы и постановления Парламента, это законодательный орган, и здесь обсуждаются эти проекты, здесь задают вопросы, здесь делаются поправки, не надо дискредитировать своим поведением Парламент Республики Молдова. А теперь к проекту непосредственно. Проект, как говорят, просто никакой, огромное количество ошибок, ляпов, достаточно посмотреть пункт 18 этого плана. И я так и не получил, к сожалению, ответ на вопрос от господина Попова, что же вас так озаботило, почему вы такие озабоченные относительно сексуальных меньшинств и их фундаментальных прав? А чем

эти фундаментальные права отличаются от фундаментальных прав и свобод граждан? И почему вы отдельно этот пункт включили в этот план действий? Мы можем принимать десятки, сотни планов, но все это будет бесполезно, когда власть делает все наоборот. О каком правовом государстве мы можем говорить тогда, когда партии Альянса разделили между собой не только министерства, но даже Высшую судебную палату, Генеральную прокуратуру, Центр по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией, спецслужбы и т.д., посольства все разделили. Какое правовое государство, когда все суды погрязли в коррупции? О какой свободе СМИ мы можем говорить в плане действий с Советом Европы, если вы закрываете единственный оппозиционный телеканал в Республике Молдова – телеканал NIT? Когда все, в том числе Генеральный Секретарь Cовета Европы господин Якон, высказывают свою озабоченность и говорят о том, что это нежелательно. Когда Парламентская Ассамблея Совета Европы призывает власти Молдовы обеспечить политический плюрализм СМИ, вы принимаете сегодня стерильный план, который ничего не гарантирует, который ни к чему не приведет. О какой свободе собраний можно говорить, учитывая те положения, которые вы сегодня включили в план по выполнению рекомендаций Совета Европы? О какой свободе собраний можно говорить, когда вы запретили своим решением первомайскую демонстрацию в Кишиневе? Когда до сих пор десятки молодых ребят, активистов Партии коммунистов и не только, вынуждены платить штрафы за участие в мирной демонстрации протеста против Альянса, так называемого, за Европейскую Интеграцию. О каких политических правах мы можем говорить сегодня в Молдове, когда вы собирайтесь сегодня запретить символику самой крупной политической силы страны, единственной парламентской оппозиционной партии? Этот план не приблизит страну к выходу из-под мониторинга, только восстановление подлинной демократии, свободы слова, правового государства может стать основанием для перехода Молдовы от мониторинга к постмониторингу. Я хочу вам сказать, что на последнем заседании Комитета по мониторингу, господин Гилецки не даст соврать, обсуждался вопрос перехода Черногории от состояния мониторинга к состоянию постморинторинга. Черногория, где демократические институты функционируют, страна, которая продвинулась очень серьезно по пути реформ, в том числе в области судебной системы, в области СМИ и т.д. Но Комитет по мониторингу принял решение оставить Черногорие под мониторингом. Не надо обобщать, Республике Молдове необходимо серьезно продвинутся по пути реформ в том, что касается функционирования демократических институтов. Восстановите телевещание телеканала NIT, перестаньте увольнять по политическим мотивам граждан по всей стране, перестаньте увольнять по этническим, по языковым мотивам сотрудников госпредприятий, тогда еще можете заикаться касательно перехода нашей станы на постмониторинг.

Но мне очень хочется посмотреть, честно говоря, как одобрит вашу сегодняшнею идею госпожа Лиза Кристоферсон, рапортер по Молдове от Норвегии, я имею в виду вашу идею о запрете коммунистической символики. У госпожи Кристоферсон отец – известный норвежский коммунист, и она сама принадлежит к лейбористкой партии. Мне очень интересно послушать, хотелось бы послушать ее мнение на вашу инициативу, господин Гимпу. Не знаю, почему госпожи Гуцу сегодня нет? Я думаю, что ей бы стоило тоже задать этот вопрос. В Молдове демократические институты не функционируют, и это факт. Поэтому все эти планы – это все Филькина грамота. Партия коммунистов, фракция Партии коммунистов за подобные стерильные проекты, которые ни к чему не приводят, ничего по сути дела не содержат, голосовать не будет. Спасибо за внимание. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Și ultima luare de cuvînt: doamna Palihovici.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Mă bucur mult că, astăzi, acest proiect a stîrnit dezbateri atît de fierbinți, înseamnă că fiecare dintre deputații prezenți în această sală sînt interesați care este situația la capitolul monitorizării Republicii Moldova de către unul dintre partenerii săi – Consiliul Europei. Vreau să apreciez, astăzi, inițiativa Guvernului și, în special, a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de a pregăti un astfel de Plan. Ar fi trebuit să-l avem atunci, în momentul în care am devenit membri ai Consiliului Europei, și cînd ni s-au pus niște sarcini clare în fața noastră: care sînt angajamentele noastre, ce trebuie să realizăm, în ce perioadă, pentru a ajunge nu acum, peste 17 ani de cînd sîntem membri ai Consiliului Europei, și să constatăm că anumite lucruri nu s-au realizat 10 ani în urmă. Republica Moldova este pe calea ireversibilă a integrării în structurile europene. Acest obiectiv presupune racordarea politicilor noastre, actelor noastre legislative la acele standarde ale țărilor europene, care au ajuns ca statele lor să fie în bunăstare și cu un înalt nivel de dezvoltare democratică. Pe direcția de cooperare cu Consiliul Europei vreau să spun că încheierea procedurii de monitorizare a Republicii Moldova, cel puțin pentru noi, acei care sîntem membri ai Alianței pentru Integrare Europeană, este o prioritate națională. Eu consider că și pentru deputații din opoziție trecerea Republicii Moldova la etapa postmonitorizare trebuie să fie, la fel, o prioritate, fiindcă toți sîntem cetățeni ai acestei țări. Așa cum este privită Republica Moldova în exterior depinde de fiecare dintre noi, membri ai acestui Parlament. Nu știu, ce nu ar fi spus antevorbitorii mei, majoritatea dintre ei, cît de mult nu ar fi criticat ei rezultatele Republicii Moldova, totuși, avem, în ultimii ani, două rapoarte ale Consiliului Europei, care denotă aprecieri pozitive privind evoluțiile din Republica Moldova și eventuale perspective de a trece la etapa de

48 postmonitorizare. Și anume, ultimul Raport privind cooperarea Republicii Moldova cu Consiliul Europei și decizia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din iulie 2011, care dau o apreciere pozitivă. Decizia respectivă salută progresele Republicii Moldova în îndeplinirea angajamentelor sale statutare și de aderare la Consiliul Europei, invitînd, totodată, autoritățile moldovenești să acorde o atenție deosebită reformei justiției. Acest lucru îl avem în acest Plan de acțiuni. Să acorde o atenție deosebită Cartei Europene a limbilor minoritare și regionale. Aceasta avem în acest Plan de acțiuni, stimați colegi. Să adopte o lege antidiscriminare, pentru excluderea oricăror forme de discriminare. Aceasta am făcut-o, stimați colegi. Am votat o astfel de lege. Un al doilea raport – Raportul de progres pentru procedura de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care s-a făcut referință astăzi, care a fost dezbătut la sesiunea din iunie 2012. Un Raport elaborat de Comitetul de onorare a obligațiunilor și angajamentelor asumate de statele membre ale Consiliului Europei, unde este scris clar: Republica Moldova este plasată în categoria țărilor care au înregistrat progrese în realizarea angajamentelor asumate. Orișicare țară poate primi o recomandare să îmbunătățească situația la capitolul „Viziuni politice în mass-media.” Consider că noi, ca și multe țări din regiune, avem încă multe de învățat la acest capitol. Totodată, perspectiva de a trece la dialogul postmonitorizare va fi condiționată de exprimarea dezideratului clar și univoc, de continuare a reformelor lansate pentru onorarea angajamentelor Republicii Moldova. Totodată, consider că acest Plan de acțiuni este foia de parcurs a Republicii Moldova, cu punctarea priorităților sectoriale derivate din rezoluțiile și recomandările Consiliului Europei față de Republica Moldova. Apreciez acest Plan ca unul comprehensiv, orientat să confirme încă o dată decizia de consolidare a democrației în Republica Moldova. Știu că multora nu le place direcția de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, dar este și firesc că nu le place dezvoltarea democratică a Republicii Moldova atunci cînd contestă democrația în marele state europene. Acest lucru s-a întîmplat la tribuna Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la ultima ședință. Și, din păcate, această contestare a democrației a fost făcută de către unul dintre membrii delegației noastre, nu vreau să nominalizez. Totodată, consider că Parlamentul Republicii Moldova are un rol foarte important în acest proces de monitorizare. Ținînd cont că monitorizarea este realizată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei susțin propunerea Comisiei politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova de a avea o mare implicare Parlamentul în acest proces de monitorizare, fiindcă este vorba de monitorizare parlamentară. Deci Guvernul trebuie să prezinte constant atît Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cît și altor structuri ale Consiliului Europei și Parlamentului Republicii Moldova informația deplină despre situația la zi și despre realizarea acelor angajamente pe care le vom aproba astăzi. Din punctul meu de vedere, realizarea acestui Plan de acțiuni va demonstra că asistența, pe care a primit-o Republica Moldova din partea Consiliului Europei

și parteneriatul nostru de 17 ani cu Consiliul Europei, au contribuit la dezvoltarea unei societăți și a unui stat democratic – statul Republica Moldova. Stimați colegi, Eu vă îndemn să susținem acest Plan de acțiuni, care, cu adevărat, are în el priorități, de la care trebuie să dezvoltăm acțiuni clare, pentru a consolida democrația în Republica Moldova. Vă îndemn să dăm dovadă de activism și de patriotism în acest caz și nu doar să criticăm, dar să venim să implementăm acțiunile acestui Plan. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Da, stimați colegi, După luările de cuvînt, conform înscrierilor, voi supune votului, în condițiile raportului comisiei de profil, aprobarea proiectului nr.1158. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul nr.1158 este aprobat. Acum, proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului totalitar comunist din Republica Moldova. Am dat denumirea proiectului nr.1613. Inițiativa unui grup de deputați, Partidul Liberal. Prezintă domnul Ghimpu. Vă rog, dacă de procedură. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Domnule Președinte al ședinței, Conform Regulamentului, la fiecare două ore de lucru, trebuie să anunțați o pauză. De aceea, regulamentar, anunțați o pauză.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu trebuie să consult plenul Parlamentului. Cine este pentru pauză rog să voteze. Este și voința deputaților. Dacă deputații ard de dorința să lucreze. Nu este numărul necesar de voturi pentru a accepta această propunere. Cine vrea să se odihnească, poate s-o facă. Vă rog, vă duceți la o cafea, la un ceai. Domnule Ghimpu, Vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Onorată asistență, Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.165 din 14 ianuarie 2010, a fost constituită Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, care a avut drept scop elaborarea și prezentarea unui studiu și a unui Raport analitic privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului comunist totalitar.

Studiul, iată, îl vedeți în două volume. Așa, ca să fie clar cum a muncit comisia. Și sînt argumente … Sergiu, oricum tu o să pleci din Partidul Comunist într-o bună zi. Acesta este studiul, munca comisiei care a lucrat și raportul care este anexat la proiectul de Hotărîre și la proiectul de lege, care urmează să le discutăm. Raportul comisiei urma să includă date incontestabile care să probeze natura antiumană și respectivă a regimului comunist. De-a lungul anilor, doamnelor și domnilor deputați, Partidul Comuniștilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, fiind o parte componentă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a promovat o politică antipopulară. Urmărind scopuri utopice, Partidul Comunist a uzurpat puterea și a substituit organele statale, a fost organizatorul represiunilor și deportărilor în masă, a colectivizării forțate, a foametei planificate, devalorizînd și nimicind metodic și sistematic cultura națională, tradițiile și obiceiurile populare, istoria și limba maternă și, nu în ultimul rînd, moartea oamenilor pașnici de sute de mii prin deportări și foamea organizată. Regimul totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a acționat împotriva și a renașterii naționale, fapt demonstrat de faimoasele teze ale Comitetului Central al Partidului Comunist din 1988. A pus obstacole în calea înfăptuirii reformelor economice și politice. Aproape 5 decenii, puterea a fost confiscată de un regim politic străin de interesele și aspirațiile poporului, inspirat și motivat de ideologia falsă, egalitaristă a socialismului de stat marxist-leninist, acest regim și-a propus și a realizat un sistem de control fără precedent asupra minții și vieții omului. N-a existat particulă a spațiului social asupra căreia să nu-și exercite ambițiile regimul, al cărui scop a fost să distrugă cetățeanul, spiritul civic în genere și să construiască subiectul perfect manevrabil. Azi vă dau doar un exemplu, care este mai puțin cunoscut, cetățeanul Petru Patrașcu a primit 10 ani doar pentru cîntercul „Stai, Stalin, stai pe loc, Că-ți iau pantalonii foc.” Și pentru asta a primit 10 ani. Corpobilitatea istorică a regimului totalitar comunist ni se pare, astăzi, pe deplin dovedită. Cînd vorbim de sute de mii de victime, nu încape în îndoială că regimul a mutilat suflete umane, a desfigurat destine, a marcat indescridibil cîteva generații prin acțiunile sale ideologice, a obligat o întreagă populație să trăiască într-o stare de continuă dedublare. Nu poate exista nici o justificare, doamnelor și domnilor, pentru acest regim al cărei unică rațiune a fost de a se afla la putere, folosind ideologia urii de clasă și a cultului violenței. Condamnarea fenomenului comunismului este azi, mai mult ca oricînd, o obligație morală, intelectuală, politică și socială. Cunoașterea acestor pagini întunecate și triste din istoria statului nostru este indispensabilă pentru noile generații, care au dreptul să știe în ce lume au trăit părinții lor, buneii lor. Viitorul Republicii Moldova depinde de asumarea trecutului ei, deci de condamnarea regimului comunist ca inamic al dezvoltării societății, iar dreptul de a condamna ni-l dă obligația de a face să funcționeze instituțiile statului de drept într-o societate democratică.

Astfel, condamnarea acestui trecut apare ca o prioritate a prezentului. Lecția trecutului ne dovedește că orice regim, care își umilește cetățenii, nu poate dura și nu merită să existe. Doamnelor și domnilor, Avînd în vedere Rezoluția nr.1096 din ‘96 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind măsurile de eliminare a moștenirii fostelor sisteme totalitare comuniste, a Rezoluției nr.1481 din 2006 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind necesitatea unei condamnări internaționale a crimelor regimurilor comuniste totalitare, a rezoluției Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la concepția europeană și totalitarism și a Declarației din 3 iunie 2008 de la Praga privind conștiința morală europeană și comunismul, propunem adoptarea unei noi hotărîri a Parlamentului, care vine să condamne crimele regimul comunist cu următorul conținut: 1. În baza Raportului privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului comunist totalitar din Republica Moldova, elaborat de Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, constituită prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.165 din 14 iunie 2010. Alineatul (1). Se condamnă regimul totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească care a comis crime împotriva umanității, precum și acțiunile tuturor persoanelor care au contribuit la comiterea acestor crime. 2. Se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a simbolului regimului totalitar comunist (secera și ciocanul), precum și orice suport ale acesteia…, cu aceste simboluri. Și proiectul de Lege privind modificarea partidelor, Legii cu privire la partidele politice. Păi, eu vorbesc ca să nu ies a doua oară. Prezint ambele proiecte odată. Bine, bine, OK.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi?

Domnul Mihai Ghimpu: Da, poftim.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Ghimpu, Spuneți-ne, vă rog, acei care au scris poezii și au proslăvit acel regim, știm noi că au fost foarte multe persoane, tot urmează a fi condamnate?

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi…

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule deputat, Vă rog, liniștiți-vă. Fiți, vă rog, atenți, caci aveți proiectul de hotărîre și citiți-l. Îmi pare că puteți citi.

Domnul Serghei Sîrbu: Răspundeți la o întrebare simplă.

Domnul Mihai Ghimpu: Este vorba de cetățenii care au comis crime. Și, în primul rînd, noi condamnăm crimele regimului totalitar comunist și acțiunile celor care au comis crimele. Primii secretari ai Republicii Moldova, dacă să vorbim de la… care au fost la noi, au activat după perioada cînd bolșevicii sovietici au săvîrșit crime. Este vorba de anii 1937, în teritoriul din stînga Nistrului, anii 1941 și anii 1946, 1949, 1951 de după al Doilea Război Mondial. Aceasta este.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Serghei Sîrbu: Următoarea întrebare, dacă îmi permiteți.

Domnul Mihai Ghimpu: Da.

Domnul Serghei Sîrbu: Eu dau citire articolului 2: ”Se condamnă regimul totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care a comis crime împotriva umanității, precum și acțiunile tuturor persoanelor care au contribuit la comiterea acestor crime”. În acest sens, domnule Ghimpu, dumneavoastră, ca un jurist de forță spuneți-mi, vă rog, cine înfăptuiește justiția în oricare stat? Și dacă există vreo hotărîre de judecată națională definitivă irevocabilă, prin care s-ar constata comiterea acestor crime?

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule deputat, tînăr jurist, Este vorba de o condamnare politică.

Domnul Serghei Sîrbu: În hotărîre nu este o condamnare, dar este o apreciere juridică.

Domnul Mihai Ghimpu: Este vorba. Vă rog.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Ghimpu.

Domnul Mihai Ghimpu: Ați pus întrebarea?

Domnul Serghei Sîrbu: Aici e prevăzută sintagma ”crime”. ”Crime” este o noțiune din Codul penal al Republicii Moldova și doar instanța de judecată poate să stabilească.

Domnul Mihai Ghimpu: Deci crimele, deportările, foametea organizată sînt recunoscute ca crime și prin hotărîrea Sovietului Suprem al URSS și prin hotărîrele Parlamentului.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnul Ghimpu, Cine înfăptuiește justiția?

Domnul Mihai Ghimpu: În anii '90. Aceasta ține de competența organelor de drept.

Domnul Serghei Sîrbu: Cine înfăptuiește justiția? Judecătoriile, corect.

Domnul Mihai Ghimpu: Organele de drept. Eu vorbesc de o condamnare politică.

Domnul Serghei Sîrbu: Spuneți-mi doar foarte simplu. Domnule Ghimpu, răspundeți-mi simplu: da sau nu. Există hotărîre de judecată privind crimele regimului sau nu? Da sau nu?

Domnul Mihai Ghimpu: Eu mai răspund o dată: se condamnă politic crimele. E vorba…

Domnul Serghei Sîrbu: Nu, dumneavoastră… Nu, eu vă întreb, eu v-am pus altă întrebare.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnul…

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Ghimpu, Răspundeți-mi, vă rog: există hotărîri de judecată definitive prin care cineva a fost condamnat la privațiune de libertate pentru crime împotriva umanității? Dacă sînt sau nu? Eu…

Domnul Mihai Ghimpu: Sînt.

Domnul Serghei Sîrbu: Care? Vă rog frumos.

Domnul Mihai Ghimpu: Duceți-vă la Curtea Supremă și…

Domnul Serghei Sîrbu: Nu, vreun exemplu.

Domnul Mihai Ghimpu: Duceți-vă la Curtea Supremă și o să luați cunoștință.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Ghimpu, Vă rog frumos, vreun exemplu de hotărîre de crimă.

Domnul Marian Lupu: Oameni buni…

Domnul Mihai Ghimpu: Bine, eu am răspuns la întrebare.

Domnul Marian Lupu: Oameni buni, Stimați colegi…

Domnul Serghei Sîrbu: Dumneavoastră n-ați răspuns.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu am răspuns la întrebare.

Domnul Marian Lupu: Stimații mei colegi, Domnule Ghimpu…

Domnul Mihai Ghimpu: Eu pot să vă spun …

Domnul Marian Lupu: Domnule Ghimpu, Doar o clipă, nu vă supărați. Și, domnule Sîrbu, noi aici, într-adevăr, vorbim în termeni politici. Măcar să păstrăm puțină soviste. Oamenii care în '37, sute de mii au fost împușcați și voi întrebați dacă există pe tema aceasta, o decizie a judecății? Dar un pic de… aici este sau nu? Microfonul nr. 2.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu vreau să răspund, domnule Președinte, mă scuzați.

Domnul Sergiu Stati: Dar nu trebuie să răspundeți, că-i clar cu dumneavoastră.

Domnul Mihai Ghimpu: Vă rog, nu-mi dictați dumneavoastră aici cînd și cum să vorbesc eu, domnule deputat Sîrbu.

Domnul Sergiu Stati: Dați să spun eu aici ce se întîmplă.

Domnul Mihai Ghimpu: Încă un răspuns la întrebarea dumneavoastră. Dacă în acest proiect de hotărîre ar fi condamnat Sergiu Sîrbu pentru crimele comise, atunci întrebarea era corectă. Dar este dosar. Ați înțeles? Îmi pare rău, îmi pare rău că nu înțelegeți.

Domnul Sergiu Stati: Domnule Președinte al ședinței…

Domnul Marian Lupu: Da, vă rog.

Domnul Sergiu Stati: Deci vreau să vă atrag atenția asupra unui moment pur regulamentar. Deci, acum, domnul Ghimpu, cînd s-a suit pe tribună, deci a citit articolul 3 sau el l-a numit punctul 2 din proiectul de hotărîre și deci textul pe care l-a citit domnul Ghimpu nu corespunde cu textul care este aici, la noi, repartizat în documente. Aceasta înseamnă că se fac… acum se încearcă manipularea opiniei publice, inclusiv manipularea deputaților. De aceea, eu aș cere ca domnul Ghimpu să-și retragă acum inițiativa, să se aprecieze, să meargă, să mai redacteze încă o dată textul. Și, după aceasta, să vină normal încă o dată cu un document redactat și propus deputaților la modul cel mai

56 serios, dar nu ”foaie verde”. Să sune, ne dă un document pe mînă și citește absolut altceva de la tribună.

Domnul Marian Lupu: Domnule raportor.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnilor deputați, Domnule Președinte, Eu vă rog să-mi pună întrebări. O să fie.

Domnul Sergiu Stati: Nu, eu vreau să știu deci, pînă la urmă.

Domnul Mihai Ghimpu: O să fie luări de cuvînt. Întrebări să-mi puneți.

Domnul Sergiu Stati: Domnule Ghimpu, Eu nu vorbesc cu dumneavoastră.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu vă răspund.

Domnul Sergiu Stati: Dar nu trebuie să-mi răspundeți. Eu vă spun că ați încălcat Regulamentul.

Domnul Mihai Ghimpu: Textul coincide întocmai cum am vorbit eu, numai că a fost, și eu am spus, că în redacția care va fi dată citirii, adică conținutul actual.

Domnul Marian Lupu: Toate lucrurile acestea noi cu dumneavoastră o să le discutăm.

Domnul Mihai Ghimpu: A fost completat doar cu cuvintele: ”precum și orice suport cu aceste simboluri.” Atît a fost completat, adică noi…

Domnul Marian Lupu: Aceasta. Eu înțeleg.

Domnul Mihai Ghimpu: Se are în vedere și ”steaua roșie”, care are în centru ”secera și ciocanul”, acesta-i și paharul cu ”secera și ciocanul”, aceasta-i și mașina voastră cu ”secera și ciocanul”, dacă este. Aceasta se are în vedere.

Domnul Marian Lupu: Bine. Toate propunerile, toate modificările la proiect vor fi discutate. Unde este necesar – supuse votului, așa cum se procedează în cadrul oricărei dezbateri pe marginea acestor subiecte. Următoarea, a doua întrebare.

Domnul Sergiu Stati: Nu, este prima întrebare, aceasta n-a fost întrebare, a fost constatare.

Domnul Marian Lupu: Bine, am luat act de dînsa.

Domnul Sergiu Stati: Deci întrebarea a doua. Iată, pornind de la ceea ce spuneți dumneavoastră în punctul 1, care la noi este punctul 2, stimați colegi din Alianță, deci mai repet încă o dată, sîntem manipulați, inclusiv și dumneavoastră, de către domnul Ghimpu. Deci punctul 1, care la domnul Ghimpu este punctul… adică invers punctul 2, care la domnul Ghimpu este punctul 1: ”Se condamnă regimul totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă, care a comis crime împotriva umanității, precum și acțiunile tuturor persoanelor care au contribuit la comiterea acestor crime”. Vreau să vă întreb, domnule Ghimpu: va urma după aceasta un proiect care va prevedea adoptarea Legii lustrației sau nu?

Domnul Mihai Ghimpu: Legea lustrației am promovat-o din anii '90, fiind deputat în primul Parlament, sînt și astăzi pentru această lege. Dar, din păcate…

Domnul Sergiu Stati: Deci eu vreau să vă spun… Eu am înțeles. Mulțumesc.

Domnul Mihai Ghimpu: Ascultați-mă bine. Dar, din păcate, comuniștii sovietici în anii '90, cînd au început mișcările de eliberare națională în toată republica, au luat toate dosarele călăilor care au contribuit la aceste crime.

Domnul Sergiu Stati: Eu am înțeles.

Domnul Mihai Ghimpu: Și această lege, astăzi, din păcate, o vom adopta, dar nu vom depista călăii care au inclus în listă gospodarii, preoții, pedagogii, toți și au fost duși în… sau deportați în Siberia sau împușcați acasă, sau aruncați de vii în gropi cu var.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Sergiu Stati: Îi clar. Dumneavoastră spuneți aberații. Sînt aberații, corect. Stați, domnule Președinte, numai o clipă.

Domnul Marian Lupu: Întrebarea a fost. A doua.

Domnul Sergiu Stati: Întrebarea a fost și, da, exact și eu am dreptul în sensul acesta la a doua întrebare. Dar vreau să vă spun, domnule Ghimpu, deci, în acest caz, dumneavoastră o să rămîneți fără fracțiune, fiindcă 99% din…

Domnul Marian Lupu: Domnule Stati…

Domnul Sergiu Stati: … din colegii dumneavoastră din Fracțiune au lucrat, au activat…

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi…

Domnul Sergiu Stati: … au fost secretari de partid.

Domnul Marian Lupu: Stimații mei colegi, Sîtem la runda de întrebări – răspunsuri. Toate…

Domnul Mihai Ghimpu: Terminați. Încă o dată repet.

Domnul Marian Lupu: Domnule Ghimpu, O clipă, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Este vorba de crime. Și mie îmi pare rău, voi, membrii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, care nu aveți nimic comun cu crimele Partidului Comunist al Republicii Moldova, parte componentă a Partidului Comunist al URSS, care vă opuneți acestei hotărîri. Din contra, ar trebui să spuneți: noi nu avem nimic cu totalitarismul, cu dictatorii, cu călăii, noi avem cu

59 ideologia modernă de astăzi. Odată ce dumneavoastră susțineți acele crime sau acea ideologie, mă puneți să cred că schimbări nu s-au produs.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr. 5.

Domnul Mihai Ghimpu: Două întrebări. Mai mult nu are dreptul conform Regulamentului.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu mai mult nu răspund decît la două întrebări fiecărui deputat.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Domnule Ghimpu, Propuneți în punctul 2, articolul 2 al acestei hotărîri să fie condamnate, să fie condamnat nu doar regimul totalitar comunist din RSSM, dar și persoanele care au comis… acțiunile tuturor persoanelor care au contribuit la comiterea acestor crime. Eu nu știu, domnul Lucinschi Chiril a fugit din sală rușinos, așa și nu vrea să-l apere pe taică-său, da. Dar aveți o mulțime de foști comuniști, membri ai PCUS, nu PCRM, PCUS. Cine v-a impus să intrați în rîndurile Partidului Comunist din Uniunea Sovietică? Cine l-a impus pe domnul Hadârcă să proslăvească pe Lenin, puterea sovietică în poeziile lui? Cine v-a impus să slujiți acestui regim totalitar comunist? Răspundeți direct. Și eu aș dori să răspundă și acei care au fost membri ai PCUS. Cine v-a impus?

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule deputat, Noi cu condamnăm calitatea de membru de partid al unui cetățean al Republicii Moldova în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Noi condamnăm crimele săvîrșite de Partidul Comunist care a uzurpat puterea în stat, a substituit puterea poporului. Și marea tragedie a noastră este că, dacă oamenii atunci au intrat în partid siliți, sub baionetă, astăzi dumneavoastră, un tînăr, rămîneți a fi un comunist mai înverșunat decît poate chiar acei care erau pe lîngă Stalin și Lenin. Și să mă ierte Dumnezeu, dar atîta în dumneavoastră totalitarism și autoritate, că nu pot să înțeleg de unde a apărut la vîrsta aceasta?

Domnul Marian Lupu: La subiect. A doua întrebare.

Domnul Grigore Petrenco: Domnule Ghimpu, Eu mă mîndresc că sînt comunist. Mai bine a fi comunist decît să fii fascist ca dumneavoastră! Și a doua întrebare legată de acest proiect, de această inițiativă. Deci vorbiți de comuniștii sovietici, de simbolica care a fost atunci, dar efectele acestei hotărîri se vor reflecta asupra partidului actual, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, partid de opoziție, cel mai mare partid din Republica Moldova și cea mai mare forță politică de opoziție din Parlament. Astfel, limitați activitatea politică a PCRM, a singurului partid de opoziție.

Domnul Mihai Ghimpu: Întrebarea.

Domnul Grigore Petrenco: Întrebarea. Ce înseamnă în acest proiect cuvîntul ”etc.” de la articolul 3?

Domnul Mihai Ghimpu: Da. ”Etc.” se exclude.

Domnul Grigore Petrenco: Ce aveți în vedere prin ”etc.”?

Domnul Mihai Ghimpu: Bine.

Domnul Grigore Petrenco: Deci ”steaua roșie”.

Domnul Mihai Ghimpu: Răspund.

Domnul Grigore Petrenco: Este simbol sau nu totalitar?

Domnul Mihai Ghimpu: Gata, dați-mi voie să răspund.

Domnul Marian Lupu: Dați-i voie să răspundă.

Domnul Mihai Ghimpu: ”Etc.” se avea în vedere ceea ce am descifrat: ”precum și orice suport cu aceste simbolici”. Acum ce ține de comunism și fascism.

Domnul Grigore Petrenco: Nu, ”etc.”, răspundeți, ce-i?

Domnul Mihai Ghimpu: Eu am răspuns. Se exclude ”etc.” Și se concretizează: ”etc.” se înlocuiește cu cuvintele ”precum și orice suport cu aceste simboluri”. Acum ce ține de comunism și fascism. Eu sînt și împotriva comunismului, ca ideologie totalitară, și a nazismului, și a fascismului. Dar dacă te consideri comunist, înseamnă că ești și fascist, fiindcă ambii au avut regimuri totalitare: și comuniștii, și fasciștii. Înseamnă că tu ești comunist-fascist.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Dar eu sînt anticomunist și antifascist. M-ai înțeles?

Domnul Grigore Petrenco: Alo! Alo!

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Ghimpu: Bon jour, maman.

Domnul Oleg Reidman: Mersi.

Domnul Mihai Ghimpu: Alte întrebări? Și aceasta este limba franceză, ca să corectez...

Domnul Oleg Reidman: Slavă Domnului.

Domnul Marian Lupu: Vă rog, vă rog, la subiect.

Domnul Oleg Reidman: Reidman – PCRM.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu nu am nimic cu domnul Voronin. Are ideologia de azi, nu are nimic cu crimele. Și uitați-vă cît este de cuminte, plăcut, frumușel.

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte, La subiect. Microfonul nr. 4, vă rog.

Domnul Oleg Reidman: Domnule Ghimpu…

Domnul Mihai Ghimpu: Unde vorbiți?

Domnul Oleg Reidman: Aici, la microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Ghimpu: A, prietenul meu, domnul Reidman.

Domnul Mihai Ghimpu: Da, vă ascult cu plăcere.

Domnul Oleg Reidman: Denumirea de hotărîre este privind aprecierea tîr-tîr-tîr totalitar comunist din Republica Moldova. Cînd a apărut pe harta lumii Republica Moldova?

Domnul Mihai Ghimpu: Vă răspund, domnule Reidman. M-am gîndit și eu, și istoricii foarte mult, și juriștii la acest subiect. Noi nu putem condamna crimele regimului totalitar comunist din Republica Moldova, fiindcă ele au fost pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, care a fost formată la Moscova de Parlamentul, de Sovietul Suprem al URSS. De aceea, este vorba de Republica Moldova ca succesor al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Totul este juridic corect aici.

Domnul Oleg Reidman: Eu nu cred că-i așa. Потому что периоды не совпадают. Noi am avut aici opt ani de conducere a republicii cu Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova.

Domnul Mihai Ghimpu: Noi nu putem… Această condamnare o să vină mai tîrziu.

Domnule Reidman, Această condamnare de opt ani de zile a Partidului Comuniștilor, nu a Partidului Comunist, o să vină mai tîrziu.

Domnul Oleg Reidman: Nu, nu, nu.

Domnul Mihai Ghimpu: Cînd o să vă condamne poporul.

Domnul Oleg Reidman: Здесь написано: ”Regimul totalitar comunist”, что позволяет трактовать произвольно, вольно в дальнейшем это. Да.

Domnul Mihai Ghimpu: Acest lucru …

Domnul Oleg Reidman: O întrebare.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu răspund. Acest lucru este foarte corect juridic, fiindcă noi nu putem condamna, aprecia, da apreciere istorico-juridică…

Domnul Oleg Reidman: Voi nu puteți condamna nici…

Domnul Mihai Ghimpu: … a regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Domnul Oleg Reidman: … nici un regim.

Domnul Mihai Ghimpu: Care ea nu mai există.

Domnul Oleg Reidman: Pentru mine este clar că situația nu este clară aici.

Domnul Mihai Ghimpu: E foarte clară și încă pronunțată.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Oleg Reidman: Al doilea.

Domnul Mihai Ghimpu: Și juridic, și politic, și istoric.

Domnul Oleg Reidman: A doua întrebare.

Domnul Marian Lupu: Bine, următoarea întrebare.

Domnul Mihai Ghimpu: Altă întrebare.

Domnul Oleg Reidman: Дa. Вы в преамбуле ссылаетесь на Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind necesitatea unei condamnări internaționale a crimelor и т. д.

Domnul Mihai Ghimpu: Sînt mai multe rezoluții.

Domnul Oleg Reidman: Cer scuze. Necesitatea. Dar această necesitate a fost realizată? Noi avem măcar un document internațional care a condamnat, care satisface această necesitate. Avem ori nu? Noi nu avem. Mersi.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule deputat, Este, aceste rezoluții ale Consiliului Europei, Uniunii Europene, OSCE condamnă crimele regimului comunist și recomandă statelor membre să facă același lucru. Aceasta doar îi…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Doamna Alla Mironic – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Ghimpu, Noi sîntem împotrivă totali…, da, regimului.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu se vede.

Doamna Alla Mironic: Și domnul Voronin a explicat astăzi. Dar și eu am o întrebare în privința crimelor. В вашем отчете, который вы сегодня представили.

Domnul Mihai Ghimpu: Mai tare, că nu aud.

Doamna Alla Mironic: Да, в Вашем отчете, который был представлен господином Гимпу, ничего не сказано о том, что среди депортированных как до Великой Отечественной войны, так и после Великой Отечественной войны были, осужденые за преступления против невинных людей. А именно, бывшие военные, жандармы, охранники концлагерей и тюрем, лица, которые служили фашистскому режиму и которые были осуждены, кстати, Нюренбергским процессом. И здесь в Вашем заключении нет никаких различий между теми, кто действительно пострадал без всяких на то оснований, и теми, кто понес заслуженное наказание. Поэтому есть такой вопрос: есть ли какое-либо основание причислять и таких людей, которых Вы называете жертвами советской власти? Это первый вопрос.

Domnul Mihai Ghimpu: Stimată doamnă deputat, Eu nu sînt împotriva condamnării a tuturor crimelor aduse fie pe pământul nostru, fie pe alt pământ. Pentru aceasta trebuie să fie constituită o comisie, așa cum am făcut-o eu, fiind Președinte, prin decret, să muncească și să vină cu… Vedeți cîtă muncă aici? Și să constate. Și atunci noi discutăm în Parlament și votăm condamnarea tuturor regimurilor. Dar, totodată, noi nu putem condamna regimul lui Pinochet, regimul, cum a mai fost, sud-coreean și altele, fiindcă n-a avut loc pe teritoriul Republicii Moldova. Mă înțelegeți care este problema? Domnul Alla Mironic: Eu vă întreb cu ce s-a ocupat comisia?

Domnul Mihai Ghimpu: Eu încă n-am încheiat. Trei.

Doamna Alla Mironic: Dacă dumneavoastră propuneți încă o comisie.

Domnul Mihai Ghimpu: Comisia s-a ocupat cu crimele comuniste, trei, dați-mi voie să răspund. Despre ce vorbiți dumneavoastră a avut loc în perioada celui de al Doilea Război Mondial, în care a luptat comunismul cu nazismul și nazismul cu comunismul. Acestea s-au întâmplat în perioada de război, ele cad sub legea războiului. Și de

66 aceea există condamnări internaționale, cum a fost condamnat nazismul și interzisă svastica ceea a lor și tot ce s-a întîmplat în perioada războiului. Din păcate, este o mare greșeală a Europei și a Occidentului, în primul rînd a Europei, că n-au condamnat la nivel european așa comunismul, crimele lui precum au condamnat nazismul la Procesul de la Niirnberg. Iată care-i problema. Noi acum vorbim de suferința noastră. Eu, propunînd acest proiect de hotărîre, nu m-am gîndit doar la moldoveni, fiindcă au locuit și ucraineni, și ruși, și beloruși, și evrei, și au suferit toți. Înțelegeți dumneavoastră? Aceasta este problema. Este vorba de un regim care a avut loc pe teritoriul republicii noastre, pe acest pămînt, care susține puterea în stat la noi. Noi nu putem condamna regimul din … Mai n-am scăpat vorba aceasta, că nu a avut loc… din Coreea de Nord.

Doamna Alla Mironic: Домнул Гимпу, в свое время.

Domnul Mihai Ghimpu: Acest regim din Coreea de Nord îl poate condamna doar autoritățile sau puterea acestui stat, care i-o încredințează cetățenii prin vot, cînd o să fie democrație. Iată care este.

Doamna Alla Mironic: Если граждане Республики Молдовы, где каждый четвертый является человеком старшего поколения, в том числе ветераны Великой Отечественной войны, они слушают сегодня вот этот отчет и им не понятно, потому что это относиться в какой-то мере и к ним, к их судьбе.

Domnul Mihai Ghimpu: Нет. Nu-i adevărat.

Doamna Alla Mironic: Потому что именно они тогда с партийным билетом шли на защиту.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu-i adevărat, doamnă Micronic. Nu induceți în eroare oamenii. N-aveți dreptate aici. Acei veterani ai războiului n-au nimic comun cu crimele comunismului. Și vreau să vă spun, ca să știți, dacă nu știți, primul ordin semnat de bolșevici, după revoluția din ′17, a fost a lui Lenin: de a împușca marinarii de pe corabia „Aurora”, care i-a ajutat să facă lovitura de stat în ′17.

Doamna Alla Mironic: Domnul Ghimpu.

Domnul Mihai Ghimpu: Iată despre ce-i vorba.

Doamna Alla Mironic: Domnul Ghimpu…

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă deputat…

Doamna Alla Mironic: Ответьте мне на такой вопрос.

Doamna Liliana Palihovici: Ați adresat mai mult de două întrebări. Microfonul nr.2. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.2.

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracțiunea PCRM: Da, mulțumim, doamnă Președinte al ședinței. Dacă îl mai ținem pe domnul Ghimpu, la tribună o să aflăm istoria și acum, așa, „Avrora” și tăt neamul nostru.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnul…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: O istorie nouă. Domnule Ghimpu, Să știți că noi, în toate documentele noastre partinice, de la ′93 încoace, am recunoscut și am avut și noi poziția noastră față de regimul respectiv și vreau să vă spun că indignarea noastră este trezită de faptul că dumneavoastră, prin proiectul acesta de hotărîre, încercați să egalați regimul totalitar de atunci cu regimul totalitar de astăzi din Republica Moldova, Partidul Comuniștilor, inclusiv atunci cînd am fost la guvernare.

Domnul Mihai Ghimpu: Este o…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Fiindcă dumneavoastră adineauri ați vorbit că 8 ani de guvernare comunistă va fi mai tîrziu apreciat.

Domnul Mihai Ghimpu: De popor am zis.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: De dumneavoastră.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …n-ai spus de popor.

Domnul Mihai Ghimpu: Este în stenogramă scris.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci noi totuși vrem să știm.

Domnul Mihai Ghimpu: Întrebarea, vă rog.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Vrem să… Dați-mi voie s-o formulez.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu, întrebări, dumneavoastră aveți dreptul la întrebări nu la luări de cuvînt.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci, domnule Ghimpu, eu știu la ce am dreptul.

Domnul Mihai Ghimpu: Da.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Vă rog frumos să așteptați, să aveți puțină răbdare. Eu știu că întîrzieți la avion, dar aveți puțină răbdare.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu-i la mine butonul, că demult…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci noi totuși ne indignăm și vrem să știm un răspuns foarte clar. Juriștii cu care v-ați consultat și au propus acest proiect de hotărîre cred că au mai… cred că au 16 ani de facultate și totuși nu au scris corect.

Domnul Mihai Ghimpu: Întrebarea, vă rog.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Comuniștii… regimul comunist din Republica Moldova. Care regim din Republica Moldova comunist?

Domnul Mihai Ghimpu: V-am răspuns. Noi condamnăm crimele pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Păi, așa și scrieți.

Domnul Mihai Ghimpu: Astăzi nu există acest stat, de aceea nu poate adopta Parlamentul Republicii Moldova o hotărîre a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Domnule Ghimpu, Eu cred că…

Domnul Mihai Ghimpu: Dumneavoastră sînteți jurist.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Domnul…

Domnul Mihai Ghimpu: Eu am răspuns și punctum.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci eu vă propun ca dumneavoastră să puneți RSSM.

Domnul Mihai Ghimpu: Doamnă Președinte, Vă rog alte întrebări.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Și a doua întrebare.

Domnul Mihai Ghimpu: Da.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Dumneavoastră, în punctul 3, propuneți ca să fie, interzice, interziceți simbolurile regimului totalitar comunist secera și ciocanul și alte atributice la care ați făcut referință. Spuneți, vă rog, un șir de cetățeni din Republica Moldova au diferite atribute. Spre exemplu, cărți, diferite cadouri primite, diferite medalii. Ce facem cu medaliile celora care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial? După aceasta au muncit. Este secera și ciocanul pe aceste medalii.

Domnul Mihai Ghimpu: Răspund.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Sînt… Primesc bani pentru aceste medalii.

Domnul Mihai Ghimpu: Răspund.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci nu vă pare dumneavoastră că promovați un război în societate. Și vreau să vă spun că toate aceste ordine și medalii, și toate aceste atributice vor fi scoase înafara legii. Oameni vor fi terorizați, vor fi… vor ști că în casa lor se află atribute ilegale și, în această ordine de idei, organele de drept vor fi obligate să pedepsească aceste persoane fie administrativ…

Doamna Liliana Palihovici: Întrebarea, domnule deputat.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …fie penal. Deci asta dumneavoastră promovați prin acest proiect de hotărîre.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule deputat, Vă răspund la întrebare. Este scris clar aici: nu are acest proiect de hotărîre nimic comun cu medalia, cu alte lucruri care omul le are acasă, le păstrează, le colecționează, le vinde. Este vorba de utilizarea pe teritoriul republicii, în scopuri politice, cum ar fi secera și ciocanul. Vă dau un exemplu, stimați deputați, doamnelor și domnilor. Un contabil care a însușit ilegal niște bani din organizația care lucrează, în afară de pedeapsa ca infracțiune penală de 5 sau 7 ani, sau 3 ani, are suplimentar o a doua pedeapsă: interzicerea de a ocupa 5 sau 7, sau 3 ani funcția de contabil-șef. De ce? Fiindcă doar fiind contabil-șef a săvîrșit această infracțiune. Și noi de aceea venim și spunem că secera și ciocanul, fiindcă secera și ciocanul a fost simbolul în numele căruia au fost duși în Siberia oamenii, împușcați, aruncați în gropi de var în Rusia, la noi, peste tot. Iată care-i problema. În rest, poftim, vrei să bei ceai cu medalia, pune în ceai și bea. Vreai cafea, bea cafea. Nici o problemă. Gata, două întrebări au fost.

Doamna Liliana Palihovici: Două întrebări ați avut, domnule deputat. Microfonul nr.1.

Domnul Vladimir Hotineanu: Doamnă vicepreședinte, Rog să aplicați articolul 108 din Regulamentul Președintelui, căci deja mai mult de o oră discutăm și întrebările se adresează către raportor. Insist să se pună la vot punerea în aplicare a articolului numărul 108. Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Da, am să s-o pun acuși la vot. Mai dau voie la două microfoane. Microfonul nr.5 și microfonul nr.4. Ce?...

Domnul Ion Ceban: Stimată doamnă…

Doamna Liliana Palihovici: Nu ne-am speriat de nimeni, doamnă Postoico.

Domnul Mihai Ghimpu: Mie mi-i jale, pur si simplu, de dumneavoastră, doamnă Postoico, care n-aveți treabă nimic cu crimele Partidului Comunist bolșevic și stați la straja acestor crime. Zău că chiar nu înțeleg ce se întîmplă. Eu zău nu înțeleg… lucrul acesta.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Zău nu înțeleg. În loc să acceptați, să votați și să spuneți: noi n-avem nimic cu trecutul comunist totalitar, care au murit oameni, noi avem o ideologie comunistă, un comunism, capitalism, așa, și atunci ar fi altă problemă. Microfonul nr.5.

Domnul Ion Ceban: Stimată doamnă Președinte al ședinței. Am să rog chiar și mass-media, dacă poate să atragă atenție. Iată, vreau să dau citire a ceva, domnule Ghimpu, a celor creații care au fost făcute de… (Rumoare în sală.) și întrebarea va urma, exact, făcute de cei care au luptat cu ceea ce spuneți dumneavoastră în perioada sovietică. Vă este cunoscut acest verset: „Soarele o dată răsare, /o dată apune, /de aceea poate soarele e lumea, /dar dacă n-ar înflori niciodată, /cum l-am numi noapte, /dar dacă n-ar asfinți cît vremea, /cum l-am numi Lenin, Lenin, Lenin…” Deci publicat în „Lenin – stea îndrumătoare”, volum, în anul 1987, poemul „Omul cît vremea”, Ion Hadârcă, cel mai mare luptător cu...

Domnul Mihai Ghimpu: Eu…

Domnul Ion Ceban: Comunismul de azi.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Întrebarea. (Rumoare în sală.)

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Ceban…

Domnul Ion Ceban: Deci eu, întrebarea este următoarea… (Rumoare în sală.)

Domnul Mihai Ghimpu: Eu vă răspund.

Doamna Liliana Palihovici: Nu v-am deconectat nimic…

Domnul Mihai Ghimpu: Este cunoscut faptul că toți scriitorii din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească de atunci au scris niște versuri, că altfel nu era publicată nici o poezie sau o carte. (Rumoare în sală.) Vă rog, liniște. Stai o clipă. Fratele meu, Simion Ghimpu, avîndu-l frate, pe Gheorghe Ghimpu, care a stat 6 ani în gulag, n-a putut publica nici o carte pînă în anii ′90, fiindcă a fost fratele de poezie. Dar toată Republica cînta „Iubiți învățători”, „Moldova mea” și multe alte cîntece. Și, apropo, la aceasta, fratele meu avea o poezie: „e toamnă doar în calendar, /eu frunză n-am, eu frunză n-am, /e toamnă doar în calendar, /eu soare n-am, eu soare n-am”. Și l-a chemat și-l întreabă: как это в солнечной Молдавии у вас нет солнца? А?

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: …oameni buni, Înțelegeți care era problema.

Domnul Ion Ceban: N-am auzit răspuns la prima întrebare.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu înțeleg subtextul acestui vers.

Domnul Ion Ceban: V-ați justificat, domnule… adică.

Domnul Mihai Ghimpu: Soare avem, pădure, frunză avem, dar nu le avem, fiindcă le-au luat comuniștii.

Domnul Ion Ceban: Domnule Ghimpu, Întrebarea numărul doi.

Domnul Mihai Ghimpu: Da.

Domnul Ion Ceban: În ceea ce ține de simbolică, atribute.

Domnul Mihai Ghimpu: Da.

Domnul Ion Ceban: Dumneavoastră ați spus că vor fi interzise în scopuri politice. Eu am o întrebare către întreaga Fracțiune PL care, probabil, a obținut studii superioare dacă le au.

Domnul Mihai Ghimpu: Da, pe timpul Uniunii Sovietice.

Domnul Ion Ceban: Pe timpul Uniunii Sovietice. Și acolo.

Domnul Mihai Ghimpu: Datorită lui Stalin, da.

Domnul Ion Ceban: Doar o secundă, în acele documente, dumneavoastră știți foarte bine, este prezent secera și ciocanul. Întrebarea mea este: în biografiile dumneavoastră, publicate astăzi pe site-ul Parlamentului, sînt indicate acele studii. Deci vă deziceți de acele diplome sau cum să înțelegem noi aceste lucruri? Mai mult decît atît, a doua specificare la aceeași întrebare. Sînt multe clădiri, eu să înțeleg că domnul Dorin Chirtoacă astăzi la vrea a fi demolate sau cum? Sînt

74 clădiri de arhitectură, care, pe care sînt aceste simbolici și pot fi interpretate cum doriți dumneavoastră.

Domnul Mihai Ghimpu: Vă răspund. În 1991 sau ′90… (Rumoare în sală.) Lasă că eu am aici mai multe foi, o găsesc acuș. În 1991, Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova a emis o hotărîre care obliga Guvernul să demonteze și să… multe lucruri sînt aici și ceea ce vorbiți dumneavoastră. Acum, și cred că Guvernul este obligat să ducă la bun sfîrșit această hotărîre. Hotărîrea numărul… publicată în Monitorul Oficial la 25 august 1991 cu privire la lichidarea monumentelor și alte atributici ale ideologiei comuniste. În diploma mea, eu am absolvit Facultatea de Drept și asta nu datorită Uniunii Sovietice și a Partidului Comuniștilor, datorită muncii părinților mei, este scris că am absolvit Facultatea de Drept, profesia jurist și nu-i nici seceră, nici ciocan acolo. Dar vreau să vă spun, tatăl meu, care lucra învățător și l-au scos de la școală și l-au pus cu sila să le facă documente la colhoz, că au venit incărturari care habar nu aveau cum se scrie, a ieșit la pensie datorită acestui partid pe care-l apărați voi, a ideologiei totalitare, paznic la colhoz, fiind învățător cu 13 desetine. Și aceasta s-a întîmplat aproape în fiecare familie din Republica Moldova. (Rumoare în sală.) Și mie mi-i rușine de dumneavoastră astăzi, care apărați această seceră și ciocanul. Problema este doar în seceră și ciocan. Da puneți-vă acolo o roată de troleibuz, puneți-vă o roată de „samokat”, cum spun moldovenii. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi…

Domnul Mihai Ghimpu: Și nu vă faceți de rușine.

Domnul Marian Lupu: Domnule Președinte, La fel.

Domnul Mihai Ghimpu: Ca…

Domnul Marian Lupu: Rog păstrarea calmului din partea tuturor.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu sînt foarte calm, ca niciodată.

Domnul Marian Lupu: Urmînd…

Domnul Mihai Ghimpu: Dar nu uitați că…

Domnul Marian Lupu: Bine, bine.

Domnul Mihai Ghimpu: E prea cald aici.

Domnul Marian Lupu: Urmînd, de fapt, și ceea ce a spus anterior.

Domnul Mihai Ghimpu: Încă o întrebare și gata.

Domnul Marian Lupu: Colega mea, doamna Palihovici, care a condus pînă acum ședința plenului Parlamentului, eu am o propunere, stimați colegi, deci microfonul nr.4, după care eu am să rog de la microfoane fiecare fracțiune parlamentară să expună care sînt propunerile încă pentru acest proiect, ca să le auzim, fiindcă ele ar putea să scoată foarte multe întrebări, după care vom continua cu runda de audieri. Iată care-i rugămintea mea. Deci cine-s responsabilii de la grupurile parlamentare, rog să vă expuneți la microfoane pe marginea acestui subiect. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Ghimpu: Încă o întrebare. Doar așa a spus doamna Președinte al ședinței…

Domnul Marian Lupu: Păi, da.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte de Parlament.

Domnul Marian Lupu: Eu de asta și zic. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Vremea – Fracțiunea PCRM: Stimate domnule autor sau unul dintre autorii proiectului, Spuneți, vă rog, de mîine Republica Moldova rupe relațiile diplomatice cu Republica Austriacă sau nu?

Domnul Mihai Ghimpu: Concretizați, încă odată, vă rog.

Domnul Igor Vremea: Concretizez.

Domnul Mihai Ghimpu: La microfon vorbiți.

Domnul Igor Vremea: Concretizez, articolul 3, dumneavoastră stipulați că se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a simbolurilor regimului totalitar comunist și specificați: secera și ciocanul, simboluri care sînt de bază în stema acestui stat nominalizat de mine, adică, este interzis pe teritoriul Republicii Moldova.

Domnul Mihai Ghimpu: Stema Republicii Moldova este cu totul alta.

Domnul Igor Vremea: Stema Republicii Austriece, am menționat.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu vorbesc de teritoriul Republicii Moldova, în afara Republicii Moldova puteți s-o puneți măcar unde vreți. Și dumneavoastră, și alții.

Domnul Igor Vremea: Domnule Ghimpu, Dumneavoastră spuneți că se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, le interzicem austriecilor să-și utilizeze stema lor, aici, la noi, în Republica…

Domnul Mihai Ghimpu: Citește mai departe aici.

Domnul Igor Vremea: Secera și ciocanul, precum și…

Domnul Mihai Ghimpu: În scopuri politice.

Domnul Igor Vremea: …suportul.

Domnul Mihai Ghimpu: În scopuri politice.

Domnul Igor Vremea: În scopuri politice folosiți termeni juridici inadecvați.

Domnul Mihai Ghimpu: Stema… dacă are cineva secera și ciocanul, asta nu-i acțiune politică pe teritoriul Republicii Moldova și este vorba toate hotărîrile legile, că sînteți jurist, și știți că ele au, se răsfrîng doar asupra persoanelor fizice și juridice ale statului Republica Moldova.

Domnul Igor Vremea: Și a doua întrebare.

Domnul Mihai Ghimpu: Da.

Domnul Igor Vremea: Iată, dumneavoastră, în preambulul acestei hotărîri, utilizați o sumedenie sau nominalizați unele rezoluții sau acte, cum vreți, de recomandare, rezoluții, internaționale. De ce dumneavoastră, în acest preambul, nu nominalizați și actele prin care au fost condamnate astfel de tentative pe care ni le propuneți și dumneavoastră? Am în vedere deciziile CEDO de condamnare, spre exemplu, a României, a Ungariei pe aceleași tematici.

Domnul Mihai Ghimpu: Mă scuzați, vă rog, România are Parlamentul său, deputații săi și Ungaria, și nu-i treaba noastră. Eu vorbesc de crimele săvîrșite pe acest mult pătimit pămînt, în care au suferit rușii, ucrainenii, moldovenii, găgăuzii, evreii, bielorușii, toți cetățenii, fiindcă nu alegea atunci naționalitatea. Gata. Nu erai de acord cu naționalizarea, în căruță, în vagon și la Siberia. Și sincer vă spun, îmi pare rău. Îmi pare rău de poziția dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Dumnezeu vede și aude.

Domnul Marian Lupu: Ce am rugat eu, stimați colegi, înainte de a continua? Poziția. Domnule Brega, Domnul Hotineanu deja a înaintat propunerea pe care dumneavoastră, sînt sigur, că vreți s-o înaintați și noi revenim la dînsa. Microfonul nr.4.

Eu am rugat o formulare a propunerilor, ca să avem o viziune mai clară, fiindcă din prezentarea făcută, din răspunsul la întrebări foarte clar derivă că deja un șir de idei, de propuneri pentru amendarea textului proiectului inițial și atunci ar fi bine în continuare să acționăm cu bună cunoștință pe cauză în acest sens. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Pe marginea proiectului nr.1613 noi am avut discuții absolut detaliate, asumate în Fracțiune. Am formulat o serie de propuneri autorului, ne-am exprimat și noi opinia că, în cadrul acestui proiect, ar trebui să se regăsească și condamnarea altor regimuri totalitare care au provocat suferințe, jertfe pe teritoriul actualei sau pe teritoriul Republicii Moldova în diferite perioade istorice. În proiectul respectiv, mă rog, putem atesta și o serie de incoerențe chiar de ordin istoric. Spre exemplu, în articolul 2 se condamnă regimul totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în situația în care la articolul 1 se face referință la raportul privind aprecierea istorică și politio-juridică. Acest raport, o bună parte din el este consacrată perioadei istorice din ′24 pînă în ′40 și face referință la crimele comise de regimul totalitar comunist în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească care astăzi este parțial partea teritoriului suveran al Republicii Moldova și aici s-ar cere ca articolul 2 să fie redactat. Avem, firește, unele propuneri referitor la însăși denumirea Hotărîrii privind aprecierea istorică și politio-juridică a regimului totalitar comunist din Republica Moldova. Am putea vorbi a regimurilor totalitare care au cauzat în… a tuturor regimurilor totalitare. Noi vom propune o serie de amendamente comisiei, atunci cînd va fi raportul comisiei. Decizia privind susținerea acestui proiect noi o avem și vom discuta suplimentar, dar ținem să specificăm că în cazul în care autorul nu va accepta propunerile și amendamentele noastre, se cere, și noi vom face lucrul acesta, înregistrarea unui alt proiect de alternativă care să facă referință și la regimurile totalitare care au provocat nu mai puține suferințe…

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Valeriu Streleț: …cetățenilor din Republica Moldova, din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în perioada interbelică ș.a.m.d. Asta este poziția noastră.

Domnul Marian Lupu: Bine, mersi.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Domnule deputat și domnule Președinte al Fracțiunii Partidului Liberal Democrat, Vreau să vă spun că, în calitate de Președinte al Republicii Moldova, nu am putut emite un decret cu referire la Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Credeți-mă că aici au lucrat juriști, dacă nu credeți în mine. Decretul este al Republicii Moldova, dar condamnările crimelor pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Haideți să nu vă băgași acolo unde… Este meseria meseriașilor, cum se spune.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Ține de alte regimuri, eu am înțeles despre ce-i vorba. Este vorba despre regimul nazist. Regimul nazist a fost instaurat în Germania de către Hitler. Alta e că, în timpul Războiului al II-lea Mondial, a avut loc lupta dintre două regimuri: comunist și nazist. Și, în urma acestui război, au suferit oamenii, dar aceasta e în timpul războiului, dar comuniștii au omorît sute de milioane de oameni pe timp de pace. Și acestea sînt lucruri diferite. Dar dacă o să veniți cu un proiect, noi o să vă susținem. Numai să aibă la bază dreptul, istoria și o comisie care, cu adevărat, să muncească și să ne prezinte nouă probe și atunci nu sîntem împotrivă. Cu atît mai mult că în proiectul cu privire la modificarea partidelor politice se interzic simbolurile tuturor partidelor ideologiilor totalitare. Așa că noi venim tocmai cu propunerea ca pe teritoriul Republicii Moldova să nu fluture nimeni nici secera, nici ciocanul, nici svastica nazistă și nici a altcuiva.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Și asta ține de Legea partidelor politice, fiindcă acolo, fiindcă asta o folosesc partidele politice. Totul este cum trebuie, credeți-mă. Dar dacă o să veniți cu un proiect, noi o să votăm, dar să fie argumentat.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.5. Poziția Fracțiunii.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: Domnule Președinte Lupu, Cîteva lucruri vizavi de acest proiect.

Noi considerăm că formula enunțată de domnul președinte Ghimpu este una suficientă. Eu, din cîte înțeleg, și comuniștii subscriu sub această formulă, pentru că argumentele aduse nu pot fi combătute, cel puțin de oamenii care conștientizează aceste lucruri. Mai mult decît atît, eu cred că comuniștii trebuie să ne mulțumească pentru acest serviciu, pentru că ei, de cel puțin 10 ani de zile, se chinuie să renunțe de bună voie la aceste simboluri criminale, dar, din păcate, nu au reușit să facă acest lucru. Acum n-o să aveți argumente că ați renunțat de bună voie, iată că legea, iată că imperativele momentului au făcut pentru voi acest lucru. Și acei care aveau totuși o altă poziție față de poziția principală a liderului, a „vojdi”-ului o să poată promova acest lucru și n-o să vă acuze electorii voștri, acei care sînt septuagenari, că ați făcut acest lucru pentru dînșii.

Domnul Marian Lupu: Nu, nu întrebarea. Fiindcă eu am rugat să fie expuse pozițiile.

Domnul Valeriu Munteanu: Da, este poziția Fracțiunii. Iar pentru detractorii care tot vin și nu încap de domnul Hadârcă. Eu vreau să vă spun că, în perioada cînd dumnealui lupta pentru independență și neatîrnarea acestei țări, voi, mulți dinte voi stăteau prin buruieni, iar unii dintre deputații dumneavoastră, atunci cînd au fost invitați să lupte pentru independența acestei țări, au lăsat armele și au dezertat. Fiți foarte atenți! Au dezertat, fiind înrolați …

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimate coleg …

Domnul Valeriu Munteanu: … pentru apărarea țării. Încă ceva și cu asta închei.

Domnul Marian Lupu: … la subiect.

Domnul Valeriu Munteanu: Și vreau să vă citesc o poezie pe care o scria domnul Hadârcă atunci cînd mulți dintre comuniști stăteau prin buruieni. Citez din poezia „Libertate”: O Libertate, sfîntă Libertate, Din slobozii și sate deșteptate Se-nalță-n în slava veșnicei voroave Românii Basarabiei moldave! Sau din poezia „Sîrmă ghimpată”, pe care voi o citiți, probabil, cu cea mai mare plăcere: Sîrmă ghimpată, of, sirmă ghimpată, Sumbră unealtă, satrap fără plată. La vot.

Domnul Marian Lupu: Deci alte fracțiuni, la moment, eu am rugat poziția. Dacă există propuneri, ca să vedem, la acest subiect. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: În primul rînd, eu propun să-i dăm un premiu domnului Munteanu pentru așa poezii frumoase. Din numele Fracțiunii Partidului Comuniștilor, noi vrem să propunem să amînăm examinarea acestui proiect de lege, deoarece au apărut foarte multe semne de întrebare, foarte multe neconcordanțe și sînt foarte multe însăși inconveniențe din punct de vedere tehnico-legislativ și redacțional. Ulterior, noi vom veni cu un șir de amendamente de îmbunătățire a acestui proiect de lege. Deoarece vrem să menționăm că noi, Partidul Comuniștilor, întotdeauna a fost împotriva regimurilor totalitare și a condamnat demult, dar însăși cum a fost redactat este unul foarte, foarte deci absolut cu încălcări de tehnică legislativă și altele. Și noi vom prezenta ulterior amendamente serioase la acest proiect de lege, dar pînă atunci solicităm să fie amînat acest proiect, ca, ulterior, comisia să examineze în profund, să nu facem careva greșeli.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Diacov – Fracțiunea PDM: Domnule Președinte, Eu cred că toată lumea trebuie să înțeleagă că în acest proiect este vorba de condamnarea crimelor unui sistem care nu mai există. Noi sîntem în altă țară, în alt sistem de guvernare. Dar este o problemă care macină această țară timp de douăzeci de ani și era bine, într-adevăr, ca să punem punct pe aceste discuții, și era bine ca să participe toate fracțiunile parlamentare. Fiindcă nu cred că în această sală există un deputat care nu este de acord cu ideea ca noi să condamnăm crimele săvîrșite de sistemul totalitar care a existat pe acest pămînt. Însă, ceea ce a propus aici și domnul Streleț, este nevoie de a mai căuta cîteva soluții, ca documentul să fie echilibrat, să nu existe suspiciuni că cineva încearcă să pornească vînătoarea de vrăjitori ș.a.m.d. Noi ne referim la fostul sistem totalitar și noi condamnăm crimele comunismului, nu persoane care au lucrat, oamenii care au lucrat în diferite sisteme. Iată aici pomenesc și alte nume. De aceea, la articolul 2, noi sîntem de acord și rugăm și autorul, și comisia ca să căutăm, eu cred că ori punem punct după „umanității”, ca să nu existe referință la persoane, ori căutăm o formulă mai amplă, care se referă, de fapt, și în text este această formulă, că se condamnă regimul totalitar comunist din Republica Moldova drept unul care a comis crime împotriva umanității prin teroare în masă, represiuni politice, deportări, ceea ce a însemnat violarea demnității umane ș.a.m.d. Este o frază care se menține în documentul respectiv al …

Domnul Marian Lupu: Haideți.

Domnul Dumitru Diacov: Consiliului Europei.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Eu, dacă îmi dați voie, să-i răspund domnului deputat Diacov. Domnule Diacov, Regim asta înseamnă cînd un om sau un grup de oameni vin cu o ideologie totalitară și găsesc sprijin la care … sau aderă cetățenii. N-a putut să facă Lenin această lovitură de stat în ’17, dacă nu era o mulțime de oameni care au … prin minciunile lui, prin ideologii, manipulări la ideile sale. Așa că a condamna crimele e bine, e una, dar trebuie să fie condamnați și acei oameni care au săvîrșit, în numele ideologiei lor totalitare comuniste, aceste crime. Nu-s concret, nu-i scris Vasile, Gheorghe ș.a.m.d. sau Dumitru, e scris, cum am spus, la nivel politic și atît.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu am două propuneri. Eu înțeleg că la comisie era mai indicat, dar dacă fiecare își expune punctul de vedere vizavi de textul proiectului de hotărîre. La articolul 2. Pentru că, de fapt, la mine au ajuns două modele de document. Mergem pe documentul care are trei articole, da, domnule Ghimpu, acesta-i?

Domnul Mihai Ghimpu: Deci documentul, hotîrîrea are doar o singură modificare, se adaugă la punctul 2 cuvintele „orice suport cu aceste simbolice”.

Domnul Mihai Godea: Am înțeles. Eu mai propun …

Domnul Mihai Ghimpu: Și nu spuneți că-i altă redacție.

Domnul Mihai Godea: Eu mai propun încă o sintagmă la punctul 2, domnule Ghimpu.

Domnul Mihai Ghimpu: Sau mai bine-zis asta la punctul 3, dar nu la 2.

Domnul Mihai Godea: Deci la punctul 2. Se condamnă regimul totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Și aici propun sintagma „ca fiind ilegitim și care a comis crime împotriva umanității”, deci după text.

Domnul Mihai Ghimpu: Nici un regim nu poate fi legitim. Așa că propunerea dumneavoastră este în plus. Domnul Mihai Godea: Nu este …

Domnul Mihai Ghimpu: Toate regimurile sînt ilegale.

Domnul Mihai Godea: Regimurile totalitare, sînt și regimuri democratice, domnule Ghimpu.

Domnul Mihai Ghimpu: Aici este scris „regimul totalitar comunist”, nu-i scris „democratic.”

Domnul Mihai Godea: Am înțeles.

Domnul Mihai Ghimpu: E concretizat clar. Ați propus cuvîntul „ilegibil”, așa?

Domnul Mihai Godea: Ilegitim.

Domnul Mihai Ghimpu: Nelegitim.

Domnul Mihai Godea: Da.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu poate exista ceva legitim cînd există un regim totalitar.

Domnul Mihai Godea: Un regim totalitar. Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Fie comunist sau de altă natură.

Domnul Mihai Godea: Și referitor la simbolică, secera și ciocanul, doar atît?

Domnul Mihai Ghimpu: Păi, am scris.

Domnul Mihai Godea: Dar steaua roșie nu este tot …

Domnul Mihai Ghimpu: Orice suport cu aceste simboluri. Asta înseamnă și steaua roșie cu cinci colțuri, care are secera și ciocanul. Paharul, care are secera și ciocanul. Poți să faci o siglă, ca exemplu, iată, Partidul Comuniștilor au să schimbe secera și ciocanul și au să ia ca siglă … pînă acum i-a pus la muncă prin secera și ciocanul, dar de acum o să ia o farfurie și o lingură. Și au să zică: votați farfuria și lingura. Și au să le pună pe această farfurie și pe această lingură secera și ciocanul, nu se permite. Înțelegeți?

Domnul Mihai Godea: Am înțeles.

Domnul Mihai Ghimpu: Nici pe mosorel, nicăieri nu se permite.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Voronin: Expresia sau pronunțarea sintagmei „crimă” este categorie juridică, ea trebuie să fie apreciată de instanța de judecată. Dacă ceea ce-au făcut naziștii în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei a fost judecat de la procesul din Nurnberg și de atunci toți vorbim despre aceste crime ale nazismului. La care proces și cînd, stimate deputat Ghimpu Mihail Fiodorovici, a fost condamnat regimul comunist? Poftim, răspundeți.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule, Nu știu cum să vă zic, deputat sau domnule ex-președinte Voronin.

Domnul Vladimir Voronin: Ex-președinte ne бывает, Mișa. Бывает только Președinte. (Rumoare în sală. Rîsete.)

Domnul Mihai Ghimpu: Da, dar astăzi nu sînteți Președinte. Astăzi avem alt Președinte.

Domnul Vladimir Voronin: Interimat бывает, da.

Domnul Mihai Ghimpu: Neoficial e adresarea, domnule Președinte, oficial nu puteți, fiindcă avem Președinte.

Domnul Vladimir Voronin: Вперед, вперед, давай.

Domnul Mihai Ghimpu: Вперед, da? Păi, iată, astăzi, întrucît nu s-a făcut acest lucru, condamnă crimele regimului comunist.

Domnul Vladimir Voronin: Ha-ha-ha.

Domnul Mihai Ghimpu: Asta-i problema. Сă nu s-a făcut pînă acum.

Domnul Vladimir Voronin: Parlamentul este instituția de judecată?

Domnul Mihai Ghimpu: Parlamentul, nu eu.

Domnul Vladimir Voronin: Parlamentul este instituție judiciară?

Domnul Mihai Ghimpu: Nu-i vorba că nu se condamnă domnul Voronin pentru aceste crime, dar este vorba despre condamnarea crimelor ca atare …

Domnul Vladimir Voronin: Finiș.

Domnul Mihai Ghimpu: … nu persoana, cetățeanul.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Vladimir Voronin: Domnule Lupu …

Domnul Mihai Ghimpu: Judecata nu poate lua o hotărîre de condamnare …

Domnul Vladimir Voronin: Domnule Lupu …

Domnul Mihai Ghimpu: … a tuturor celor care au făcut deportările.

Domnul Vladimir Voronin: … finiș. Приехали, gata.

Domnul Mihai Ghimpu: Judecata condamnă ….

Domnul Vladimir Voronin: Am înțeles tot.

Domnul Mihai Ghimpu: … numai doar concret persoana,

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: cetățeanul. Așa că aici totul este corect.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, stimați colegi. Acum … Domnule Dodon, Aici trebuie, într-adevăr, …

Domnul Mihai Ghimpu: Eu cred că e timpul să trecem la al doilea proiect.

Domnul Marian Lupu: … să avem și poziția … Acuș trecem. Și poziția deputaților neafiliați. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Domnule Președinte al ședinței, La fel ca și marea majoritate din această sală, socialiștii condamnă crimele regimurilor totalitare. Și cred că aici sînt unanimi absolut toți, cînd vorbim de crimele regimurilor totalitare.

Însă noi considerăm că acest proiect de hotărîre este mai mult îndreptat pentru o răfuială cu opoziția. De aceea, grupul parlamentar al socialiștilor nu va susține acest proiect de hotărîre a Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat.

Domnul Igor Dodon: Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și ultimul. Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Ghimpu: Îmi cer scuze, domnule Președinte. Opoziția aceasta, care … grupul … că nu-i opoziție, opoziția iat-o. Opoziția e Fracțiunea Partidului Comuniștilor. Ei sînt deputați neafiliați. Dumneavoastră gîndiți-vă nu la ceea ce-a fost, dar la prostiile care le vorbiți azi. Că o să condamne, peste un timp, altcineva.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Vadim Mișin: Спасибо, господин Председатель. Я думаю, что сегодня здесь у нас в зале происходит серьезное передергивание, в том числе исторических фактов. Если говорить о Молдавской АССР и Молдавской Советской Социалистической Республике, то они никогда исторически не были самостоятельными государствами, они входили в состав другого государства и юридически, если говорить с точки зрения управления, они не управляли самостоятельно. КПСС была КПСС …

Domnul Mihai Ghimpu: Întrebarea, vă rog, domnule deputat.

Domnul Vadim Mișin: Господин Гимпу, Я вас не перебивал! Научитесь спокойно стоять там.

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte.

Domnul Vadim Mișin: И у вас бумажки падают там сзади. (Rumoare în sală.)

И следующее и самое важное. Если говорить о тоталитаризме как таковом, то он был присущ в определенной мере периоду правления Иосифа Висеариoновича Сталина. Но хочу подчеркнуть сегодня в зале, что этот период осужден, еще раз повторяю, осужден и на партийном, и на государственном уровне. Поэтому сегодня вот это повторение и вырванный исторический кусок абсолютно ничего не приносит в нашу страну, в нашу республику. Оно вносит только разлад, только дальнейшую дестабилизацию. Если господин Гимпу это преследует, то он своей цели достиг. Мы не будем ни при каких условиях голосовать за данный законопроект.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule deputat, Vin la mine, se adresează cetățeni, indiferent de naționalitate, și ruși, și ucraineni deportați în Siberia, oameni care au suferit în urma acestui regim. Dar, apropo, de partea juridică. Îmi pare rău, sînteți jurist, dar nu vă supărați, știu unde ai lucrat și acolo era cu totul alt domeniu. Eduard, tu știi că eu am o …

Domnul Marian Lupu: Vă rog, nu reacționați.

Domnul Mihai Ghimpu: … dragoste față de tine, că pot să-ți spun ceva acum care o să rămînă în istorie. (Rumoare în sală.) Domnule Mișin, A existat Uniunea Sovietică, dar Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost stat suveran, a avut Parlament, a avut Guvern, a avut președinți de „selsovet,” a avut și puterea centrală, și puterea locală și, vă rog, nu mă învățați unde eu pricep. Unde nu cunosc sînt de acord să accept sfaturile dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Dar unde eu pricep, nu-i nevoie.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi … Puțin mai tîrziu de procedură. Eu o să vă dau cuvîntul atunci cînd o să fie cazul. Deci, iată, care este situația, noi sîntem deja la două ore depășite la etapa prezentării rapide a proiectului și întrebări – răspunsuri.

Vreau să vă anunț că, deja la momentul actual, pentru luările de cuvînt atît la proiectul nr.613, cît și la proiectul nr.614, s-au inclus pe listă circa 20 de deputați și toți din Fracțiunea PCRM. În aceste condiții, noi sîntem obligați că luările de cuvînt să fie oferite. Însă, avînd acest program, eu voi reveni la această etapă la propunerea domnului Hotineanu ca aici, la această rundă de două ceasuri și ceva, încheiem dezbaterile. Dumnealui o să mai facă prezentarea cu nr.1614, continuăm la această etapă, după care o să iasă comisia și o să prezinte și una, și alta, după care toate luările de cuvînt în număr de 40, fiindcă sînt 20 pe un proiect și 20 pe altul, avem mult de lucru. Eu rog foarte mult să păstrăm calmul, să nu ne aprindem spiritele și să lucrăm așa cum trebuie să lucrăm pe probleme serioase.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Pe care motiv… O clipă, vă rog. Cine este pentru a susține propunerea domnului Hotineanu: conform articolului 108, această etapă a dezbaterilor să fie încheiată, fiindcă e două ceasuri și ceva? Rog să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stați, stați, propunerea o să vină. Fracțiunea, s-a vorbit doar de procedură. O clipă. Microfonul nr. 3.

Domnul Mihai Ghimpu: Care procedură?

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte, vă rog frumos. Domnule Reșetnicov, Microfonul nr. 3.

Domnul Artur Reşetnicov: Mulțumesc. Domnule Președinte, Eu am două propuneri de procedură, pentru că domnului Ghimpu văd că nu are sens să-i pui întrebări. Noi am înțeles din ce cauză nu este redeschis circul în Moldova. Acum de procedură. Prima întrebare. Deci noi propunem ca proiectul prezentat de Mihail Fiodorovici Ghimpu, proiectul de hotărîre, în legătură cu

90 multe dezbateri, multe propuneri, multe amendamente care au fost expuse și vor fi expuse, inclusiv în alocațiuni, să fie remis pentru reexaminare în comisie și, în special, în Comisia drepturile omului și relații interetnice. Pentru că atinge.

Domnul Marian Lupu: Recepționată propunerea.

Domnul Artur Reşetnicov: Mai multe. Aceasta este o propunere, care noi rugăm să fie pusă la vot.

Domnul Marian Lupu: O supun votului.

Domnul Mihai Ghimpu: A fost făcută o dată propunerea aceasta.

Domnul Artur Reşetnicov: Și a doua. Mihail Fiodorovici, liniștiți-vă. A să dovediți la avion.

Domnul Mihai Ghimpu: Termină cu Mihail Fiodorovici aici.

Domnul Artur Reşetnicov: Nu vă place?

Domnul Marian Lupu: Nu vă aprindeți, domnilor…

Domnul Mihai Ghimpu: Foarte… puțin mai educat! Mihail Fiodorovici a murit odată cu Uniunea Sovietică.

Domnul Marian Lupu: Nu vă dați provocați, stimați colegi.

Domnul Mihai Ghimpu: La noi nu este adresare Mihail Fiodorovici.

Domnul Marian Lupu: Vă rog…

Domnul Artur Reşetnicov: A doua propunere se referă atît la proiectul prezentat de domnul care stă în fața noastră, cît și la proiectul de lege care va fi examinat următorul, noi propunem din partea Fracțiunii, pornind de la importanța acestor două proiecte, proiect de

91 hotărîre și proiect de lege, să fie pusă la vot votarea nominală, cu ridicarea în picioare a fiecărui deputat. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Deci, într-adevăr, sînt nuanțe de procedură, stimați colegi. Cea de-a doua parte eu am reținut-o și cînd ajungem la etapa respectivă, în mod evident, o voi supune votului plenului. La etapa actuală, sînt obligat, conform Regulamentului, să supun votului dumneavoastră cine este pentru remiterea acestui proiect în comisie? Cine este pentru rog vă voteze. Rog să-mi fie date rezultatele.

Domnul Sergiu Stati: Fracțiunea Partidului Comuniștilor – 29.

Domnul Marian Lupu: – 29. Sectorul nr. 2 ce avem?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 10.

Domnul Marian Lupu: – 39 de voturi. Propunerea nu a fost.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr. 3 – 0. Propunerea n-a fost susținută. Pe care motiv continuăm. Domnule Diacov, Doar dacă e de procedură. Microfonul nr. 4. Că noi sîntem în discuții.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte…

Domnul Dumitru Diacov: Nu vă temeți, domnule Președinte, eu de procedură vreau să spun.

Domnul Marian Lupu: Vă rog.

Domnul Dumitru Diacov: Nici într-un Parlament nu se oferă cuvînt tuturor deputaților care s-au înscris. Se stabilește timpul, se stabilește timpul, cît timp oferim cuvînt pentru a discuta? Deci noi putem să stabilim o oră, două, trei, dar nu 40 deputați, 101 deputați ș.a.m.d.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Dați-mi voie să vă spun un lucru. Ieri, noi am muncit pînă la 12 noaptea. Trebuie și astăzi să muncim pînă la 12 noaptea. Pasiune, fiindcă trebuie să ducem treaba pînă la bun sfîrșit. Rog, stimate domnule președinte, nr. 1614.

Domnul Mihai Ghimpu: (Nu vorbește la microfon, se deslușește slab.) … Diacov are dreptate, domnule Președinte. … D-apoi stabilim … dezbateri 20 de minute… așa prevede Regulamentul. Eu susțin propunerea domnului Diacov.

Domnul Marian Lupu: Foarte bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Regulamentul prevede că Parlamentul stabilește cîte minute au loc dezbaterile, întrebările și audierile, și luările de cuvînt. Și 20 de oameni care s-au înscris, este clar scopul care… și o să vorbească unii și aceiași. Așa că nu…

Domnul Marian Lupu: Nr.1614.

Domnul Mihai Ghimpu: Acum îmi dați voie să prezint al doilea proiect, stimați colegi. D-apoi mi-a oferit cuvîntul domnul Președinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Nr. 1614. După aceasta o să fie propuneri. În numele Fracțiunii, eu am rugat cîte un om. Omul acesta a fost domnul Sîrbu. Restul o să urmeze după. Vă rog, domnule Președinte.

Domnul Mihai Ghimpu: Stimați colegi, Odată ce venim cu un proiect de hotărîre, prin care condamnăm crimele regimului totalitarist comunist și interzicem simbolurile în numele cărora au fost omorîți acești oameni, este nevoie de a face modificări în Legea cu privire la partidele politice. Fiindcă hotărîrea nu reglementează care sînt siglele partidelor

93 politice, doar Legea cu privire la partidele politice. De aceea, venim cu un proiect de lege, pe care vi-l dau citirii. Articolul 4 din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 42-44, articolul 119 se modifică și se completează cu alineatul (5), avînd următorul cuprins: ”Este interzisă utilizarea de către partidele politice a atributicii regimurilor politice totalitare, inclusiv a simbolurilor regimului totalitar comunist ”secera și ciocanul”, precum și orice suport cu aceste simboluri”. După cum ați observat, interzicem nu doar simbolica Partidului Comunist, ci toate simbolicele care țin… atribuțiile care țin de regimurile politice totalitare. Și astfel venim și o să avem partide politice, care nu vor folosi nostalgia oamenilor după comunism, după ”secera și ciocanul”, dar să-i vedem care ar fi puterea lor s-o înceapă de la zero, ca să nu cunoască lumea. Aceasta-i unu. Doi. Nu poate exista un partid politic cu un simbol, în numele căruia au fost omorîte sute de milioane. Fiindcă noi locuim și activăm într-un stat de drept și democratic, care, în primul rînd, prevede drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, aici întrebări? Microfonul nr. 3.

Domnul Eduard Muşuc: Da, am două întrebări. Ca atare, dumneavoastră, în ultima parte a discursului, practic, ați confirmat toate spusele, toate cele spuse de către colegii noștri. Scopul acestui proiect de lege se vede că nu este, nu constă în condamnarea unor lucruri din trecut, ci aprobarea unor lucruri care vor avea un impact asupra actualului și asupra viitorului. Și, pornind de la ceea ce ați spus dumneavoastră în cadrul proiectului de lege precedent, dumneavoastră ați spus că noi ne referim doar la trecut. Noi condamnăm ceea ce a fost în perioada anterioară. Apropo, și Fracțiunea noastră, noi am spus de mai multe ori, la fel condamnăm crimele regimurilor totalitare, inclusiv din timpurile staliniste, dar vedem că veniți cu încă un proiect de lege, care deja vizează, eu o formulez.

Domnul Mihai Ghimpu: Întrebarea.

Domnul Eduard Muşuc: Fiți mai atent și mai liniștit.

Domnul Mihai Ghimpu: Da.

Domnul Eduard Muşuc: Iată, vedem că veniți cu un proiect de lege, care deja vizează situația politică din țara noastră, sistemul politic, sistemul de partide și veniți cu interzicerea, practic, a dreptului de a avea în calitate de simbol ”secera și ciocanul”, care acum, la momentul de față, este folosit de către Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, care este un partid înregistrat la Ministerul Justiției.

Domnul Mihai Ghimpu: Vă răspund, domule deputat, printr-un exemplu. Dacă un cetățean a omorît un om cu cuțitul, este frumos ca acest cuțit să devină simbol al unui partid, spuneți-mi, vă rog? Este frumos? Este omenește?

Domnul Eduard Muşuc: Eu vă răspund.

Domnul Mihai Ghimpu: Să iei cuțitul, care știi că cu dînsul a fost omorît un om, dar în acest caz au fost omorîte sute de milioane de oameni, și să-l stabilești ca siglă a partidului?

Domnul Eduard Muşuc: Eu vă răspund. Stimate domnule Ghimpu, În primul rînd, cu acea seceră, pe care o folosesc oamenii și țăranii, și cu ciocanul oamenii n-au fost omorîți. La fel cu acea ”seceră și ciocan”, pe care noi le avem drept simbol al PCRM, noi nu le-am folosit în ceea ce privește lucrurile despre care ați vorbit dumneavoastră acum. Sînt niște aberații și stupidități, practic, vreau să vă spun, deci ce spuneți acum de la tribună aiureală, aiureală…

Domnul Mihai Ghimpu: E părerea dumneavoastră.

Domnul Eduard Muşuc: Eu vreau să vă întreb: dar avînd această ”seceră și ciocan” ca simbol al partidului, oare aceasta înseamnă că noi promovăm idealurile totalitariste? Sau ce veți face cu semnul?

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule deputat…

Domnul Eduard Muşuc: Stați o secundă, eu formulez întrebarea. Ce veți face, de exemplu, cu simbolica unui stat ca Austria, care are ”secera și ciocanul”? Dumneavoastră ziceți că vor promova totalitarismul? Sau ce veți face cu simbolica Partidului Comunist din China?

Domnul Marian Lupu: Întrebările acestea au fost …

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule deputat…

Domnul Eduard Muşuc: Care are ”secera și ciocanul” în simbolica lor?

Domnul Marian Lupu: Ei nu au ”secera și ciocanul”.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule deputat, Citiți foarte atent.

Domnul Marian Lupu: Domnule Ghimpu.

Domnul Mihai Ghimpu: Rezoluțiile, care sînt în nota informativă, a Consiliului Europei, a Uniunii Europene, a OSCE, care vorbesc de interzicerea simbolurilor sistemelor totalitare. Nu-i clar?

Domnul Marian Lupu: Bine, domnule Ghimpu.

Domnul Mihai Ghimpu: По-русски говорить, что ли?

Domnul Eduard Muşuc: Nu-i clar, nu-i clar.

Domnul Marian Lupu: Domnule Ghimpu…

Domnul Mihai Ghimpu: По-русски говорить?

Domnul Marian Lupu: Domnule Mușuc, Aici.

Domnul Mihai Ghimpu: Îi clar, condamnarea și interzicerea, aceasta spune și Uniunea Europeană, și Consiliul Europei, și OSCE. Nu numai condamnarea crimelor, dar și interzicerea simbolurilor, în numele cărora s-au omorît aceste 500 milioane de oameni. Iată care-i problema.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu, precum am menționat, 108 articolul, noi avem deja 24 de oameni, foarte bine vor vorbi. Eu propun, la această etapă, că sîntem deja două ore jumătate, în temeiul articolului 108, această etapă să o încheiem, să urmeze comisia, după care – luările de cuvînt. Cine este pentru propunerea înaintată de domnul Hotineanu, să uzăm de 108 pentru încheierea acestei etape de dezbateri, rog să voteze. Mulțumesc.

Domnul Mihai Ghimpu: Întrebările se repetă, așa că…

Domnul Marian Lupu: La ambele se referă. Domnule Ghimpu, Vă mulțumesc. Rog comisia. Domnul Popa. (Rumoare în sală.) Bine, avem încă de discutat multe. Deja 108 s-a votat. S-a terminat cu procedura. (Rumoare în sală.) S-a terminat odată cu rezultatul votului. Chestie de procedură. Domnule Popa, Vă rog.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, Onorată asistență, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Hotărîre nr.1613 din 10 iulie, inițiativă legislativă a unui grup de deputați privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului totalitar comunist și comunică următoarele. Proiectul de Hotărîre are ca obiect condamnarea regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care a comis crime împotriva umanității, precum și acțiunile persoanelor care au contribuit la comiterea acestor crime. De asemenea, proiectul de hotărîre prevede stabilirea interdicției de utilizare pe teritoriul Republicii Moldova a simbolurilor regimului totalitar comunist și promovarea ideologiilor totalitare. În timpul dezbaterilor asupra proiectului de hotărîre, din partea membrilor Comisiei juridice, numiri și imunități au fost înaintate următoarele propuneri. La

97 articolul 1 din proiectul de hotărîre, s-a propus înlocuirea sintagmei: ”Se ia act de raportul” cu sintagma: ”În baza raportului”. La articolul 2, s-a propus excluderea sintagmei ”în scopuri politice” și a abrevierii ”etc.”, precum și adăugarea după sintagma ”secera și ciocanul” a sintagmei ”precum și orice suport cu aceste simboluri”. Toate propunerile au fost acceptate de către membrii Comisiei juridice, numiri și imunități și de către autorii inițiativei legislative. În contextul celor expuse, Comisia juridică, numiri și imunități, cu votul majorității membrilor, propune proiectul de hotărîre spre examinare și adoptare în ședința Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Tot. Întrebări pentru comisie? Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule președinte Popa, Eu nu știu cînd dumneavoastră ați reușit să convocați ședința Comisiei juridice, numiri și imunități, deoarece noi, la orele 14.00, ieri, cum am început ședința Parlamentului, ședința comisiei nu a avut loc. Am terminat aproape de orele 12.00 noaptea. Eu nu știu cînd dumneavoastră ați reușit, nici nu ne-ați anunțat. Și în ceea ce privește înseși acele propuneri care au venit la comisie și, chipurile, dumneavoastră le-ați acceptat. Eu vreau să vă menționez că autorul a prezentat un proiect cu un singur articol, articolul unic și doar la o singură lege și doar la un articol. Noi observăm că, peste noapte, comisia a modificat esențial acest proiect de lege, l-a modificat conceptual, fapt absolut inadmisibil și ilegal, conform procedurii legislative, cînd a adăugat nu numai amendamente de concept, absolut diferite de conceptul legii, dar a mai adăugat modificări la alte două legi: Codul contravențional și Legea privind libertatea de exprimare, ceea ce nu are nimic comun cu conceptul legii. Este o încălcare flagrantă și eu aș vrea să vă întreb: cine v-a dat dumneavoastră dreptul să încălcați procedura legislativă și să introduceți modificări în alte legi, fapt absolut ilegal și care nu este permis? Domnule președinte, Vă rog un răspuns calificat.

Domnul Victor Popa: Am înțeles întrebarea. Vreau să vă spun că dumneavoastră, domnule Sîrbu, mințiți fără rușine. Mai repet o dată, mințiți fără rușine, pentru că ieri…

Domnul Serghei Sîrbu: Încă o dată repetați. N-am auzit.

Domnul Victor Popa: Ieri ați plecat de la ședința comisiei din motiv…

Domnul Serghei Sîrbu: Comisia nu a avut cvorum.

Domnul Victor Popa: … că nu există cvorum.

Domnul Serghei Sîrbu: Corect. Am așteptat 20 de minute, domnule, 20 de minute am așteptat.

Domnul Victor Popa: Eu vă răspund la întrebare sau ce fac?

Domnul Serghei Sîrbu: Păi, răspundeți la întrebare, dar nu…

Domnul Victor Popa: Păi, stați liniștit. Trebuie ascultat răspunsul.

Domnul Serghei Sîrbu: Eu stau foarte liniștit, foarte liniștit.

Domnul Marian Lupu: Eu vă rog.

Domnul Victor Popa: Cînd v-am spus că amînarea ședinței comisiei este prerogativa președintelui și nu a vicepreședintelui, care sînteți dumneavoastră. Mai mult decît atît, cînd s-au adunat toți membrii și am trimis consultantul principal și i-am spus: vă rog să vă duceți și să invitați pe toți la ședință. El a fost și ați refuzat să veniți. Ședința comisiei a avut loc în afara prezenței dumneavoastră, la care s-au examinat amendamentele și tot ceea ce după aceea a fost inclus în raportul pe care eu l-am prezentat aici. Acesta este răspunsul la întrebare.

Domnul Serghei Sîrbu: Dar în privința schimbării conceptului legii, vă rog frumos.

Domnul Victor Popa: Conceptul legii nu a fost schimbat.

Domnul Serghei Sîrbu: Au apărut două legi noi, domnule președinte.

Domnul Victor Popa: Conceptul legii este condamnarea regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și interzicerea utilizării simbolurilor. Deci aceste două elemente, acestea constituie conceptul, ele au rămas în proiectul de hotărîre.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule președinte, În acest proiect de lege au apărut modificări în două legi, unde sînt deja aplicări de sancțiuni în Codul contravențional, este vorba de cel puțin…

Domnul Marian Lupu: Domnule Sîrbu, Eu vă rog întrebarea. Că constatările în luările de cuvînt. Lista e lungă. La întrebări sîntem acum.

Domnul Serghei Sîrbu: … egal, vă rog frumos concret.

Domnul Marian Lupu: Omul a răspuns.

Domnul Serghei Sîrbu: Cînd dumneavoastră ați schimbat conceptul legii.

Domnul Victor Popa: Atunci cît privește ambele. Pe proiectul de Lege nr. 1614 deci relatăm următoarele, pentru că o hotărîre de Parlament, care hotărîrea nu poate să aibă un caracter normativ, să aibă norme care ar sancționa pentru neîndeplinirea acestora. Deci este puțin să zicem: se condamnă regimul și se interzice utilizarea. Pentru aceasta, comisia și cu acordul autorilor proiectului au venit cu amendamente deja la proiectul de lege, Legea privind partidele politice, unde s-a scris expres că deja în lege este interzisă utilizarea de către partidele politice a simbolurilor regimurilor totalitare. Codul contravențional a stabilit că neîndeplinirea cerințelor urmează a fi calificată ca contravenție și se pedepsește conform legii. Și am introdus încă o modificare în Legea cu privire la libertatea de exprimare, în care s-a spus că, în condițiile alineatului (3), se interzice propagarea și utilizarea simbolurilor regimului politic totalitar comunist. Ceea ce înseamnă că nu numai de partidele politice, dar de toate persoanele fizice și juridice pe teritoriul Republicii Moldova, cărora le este interzisă utilizarea simbolurilor regimului totalitar comunist, exact așa. Nu numai Partidul Comunist.

Domnul Marian Lupu: Bine. A doua întrebare, domnule Sîrbu.

100

Microfonul nr. 3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule președinte, Îmi pare rău, dar dumneavoastră acum ați luat nota ”1” la ceea ce ține…

Domnul Marian Lupu: Domnule Sîrbu, Întrebarea.

Domnul Serghei Sîrbu: Și întrebarea. Eu vreau să citesc articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, care prevede procedura de înaintare a amendamentelor: ”Amendamentele se prezintă sub formă de modificare a cuprinsului punctelor, alineatelor, articolelor sub formă de completare a proiectului cu articole noi sau de propuneri de excludere a unor cuvinte, puncte, alineate sau articole din proiect”. Dumneavoastră ați adăugat noi legi, modificări în noi acte normative, care nu erau în prezent. Ați încălcat flagrant articolul 59, domnule președinte.

Domnul Victor Popa: Deci vă explic. Citiți.

Domnul Marian Lupu: Domnule Popa, Nu pierdeți…

Domnul Victor Popa: Deci există tabelul-divergență, care a fost înaintat de membrii comisiei, acceptat de către autori. Proiectul este al autorilor, care sînt în drept, care l-au prezentat.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Victor Popa: Sînt în drept să-l retragă, dacă o să dorească.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Artur Reșetnicov, Fracțiunea Partidului Comuniștilor care încă, deocamdată, n-a fost interzis.

101

Domnule președinte al comisiei,

Domnul Victor Popa: Da, aveți dreptate, deocamdată.

Domnul Artur Reșetnicov: Eu vă prezint întrebarea și, în calitate de președinte al comisiei, dar și în calitate de autor al acestui proiect, cum sînteți dumneavoastră, și noi asistăm într-o situație inedită în Parlamentul Republicii Moldova, pentru că o persoană ca dumneavoastră care, în anii ′70, ′80, ați promovat ideologia comunistă, în secolul al XXI-lea veniți să interziceți aceste simboluri cu care oamenii au luptat și au reconstruit Republica Moldova.

Domnul Victor Popa: Întrebarea, domnule. Întrebarea…

Domnul Artur Reșetnicov: Acum la întrebări.

Domnul Victor Popa: Vă rog, întrebarea.

Domnul Artur Reșetnicov: În special, în calitatea dumneavoastră superbă de jurist, spuneți-mi, vă rog, în Europa, în special în Uniunea Europeană, în țările Uniunii Europene, există peste 35 de partide în a căror denumire este cuvîntul „comunist” dintre care mai mult de jumătate utilizează în calitate de simbol secera și ciocanul. Spuneți-mi, vă rog, sau dați-mi o apreciere juridică, pentru că propuneți modificări în lege, în legea organică, dați-mi noțiunea de „regim totalitar comunist”, unde a fost, prin ce hotărîre în instanța de judecată sau a unei instituții judiciare internaționale, cum a fost cu naziștii și fasciștii la Nurnberg unde a fost dată apreciere noțiunii „regim totalitar comunist”. Prima întrebare.

Domnul Victor Popa: Păi, dați-o și pe a doua.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, răspundeți la prima.

Domnul Victor Popa: Ca să nu vă bateți gura de două ori.

Domnul Artur Reșetnicov: Eu o să vă întreb ce ați făcut în anii ′70, ′80 ai secolului trecut.

102

Domnul Victor Popa: Vă răspund. Aici, la tribună, domnul Reșetnicov, eu sînt în calitate de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, care prezint raportul comisiei.

Domnul Artur Reșetnicov: Sînteți și autor la acest proiect.

Domnul Victor Popa: Eu l-am raportat tot absolut, ce a examinat Comisia juridică, numiri și imunități, ce hotărîre a luat Comisia juridică, numiri și imunități. În rest…

Domnul Artur Reșetnicov: Răspundeți la întrebarea, noțiunea „regimului totalitar comunist”.

Domnul Victor Popa: În rest, o să veniți…

Domnul Artur Reșetnicov: Scurt.

Domnul Victor Popa: …separat, eu o să vă citesc o lecție întreagă pentru problemele…

Domnul Artur Reșetnicov: Lecțiile le-ați citi în anii ′70, ′80.

Domnul Victor Popa: …regimului totalitar comunist.

Domnul Artur Reșetnicov: Și a doua întrebare.

Domnul Marian Lupu: Întrebarea a doua.

Domnul Artur Reșetnicov: Eu regret că n-am primit răspuns și pot să vă afirm că așa noțiune și condamnare juridică…

Domnul Victor Popa: Întrebare către președintele…

Domnul Artur Reșetnicov: …nu există.

103

Domnul Victor Popa: Comisiei juridice, numiri și imunități, vă rog.

Domnul Artur Reșetnicov: Și domnul Popa, ca instructor în domeniul respectiv…

Domnul Marian Lupu: Domnule Reșetnicov…

Domnul Artur Reșetnicov: …cunoaște.

Domnul Marian Lupu: Întrebarea a doua. A doua întrebare…

Domnul Artur Reșetnicov: A doua întrebare. Domnule sau președinte, sau autor, Alegeți care doriți, din două una, spuneți-mi, vă rog, că unde există noțiunea atributicii, pentru că, din ceea ce ați prezentat dumneavoastră, noi înțelegem că toți acei… veteranii, pensionarii care poartă medalii, ordine militare, civile, dar mai sînt și gospodării în care se păstrează secera și ciocanul, ca unelte de muncă, ce veți face cu aceste gospodării unde oamenii utilizează în calitate de instrumente de muncă?

Domnul Victor Popa: Deci vă răspund și la întrebarea aceasta. Domnule Reșetnicov, Dacă ați fost foarte atent sau poate ați lipsit din sală, această întrebare i-ați solicitat-o domnului președinte Ghimpu, care a fost aici și el v-a răspuns la ea. Dumneavoastră vreți ca să vă răspundem a doua oară la aceeași întrebare.

Domnul Artur Reșetnicov: Considerați că… Atunci spuneți-mi, vă rog, domnul Ghimpu…

Domnul Victor Popa: Asta-i a treia întrebare. Vă rog frumos.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu, domnul Ghimpu a spus…

Domnul Victor Popa: Ați epuizat.

104

Domnul Artur Reșetnicov: Că secera, chipurile, a fost folosită.

Domnul Victor Popa: Ați epuizat numărul de întrebări.

Domnul Artur Reșetnicov: Spuneți-mi, vă rog, sabia lui Ștefan cel Mare pentru ce a fost folosită?

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Victor Popa: Ați epuizat numărul de întrebări.

Domnul Marian Lupu: La subiect. Microfonul nr.2. Cer scuze, microfonul nr.5.

Doamna Inna Șupac: Stimați colegi, Stimate domnule Popa, Astăzi, unii colegi de ai dumneavoastră, inclusiv domnul Streleț, s-au referit al faptul că ele sînt pentru condamnarea tuturor regimurilor totalitare. Domnule Popa, Dumneavoastră puteți să confirmați faptul că, pe data de 5 martie 2012, dumneavoastră, în calitate de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, ați semnat un raport al comisiei dumneavoastră, în care dumneavoastră ați discutat cu colegii dumneavoastră din Alianță proiectul de Lege al Partidului Comuniștilor privind inadmisibilitatea acțiunilor de reabilitare a nazismului, eroizarea criminalilor naziști și ce a complicilor lor. Cred că dumneavoastră, domnule Popa, țineți minte foarte bine care este concluzia acestui raport, împreună cu colegii dumneavoastră din Alianță, în care se propune, pentru plenul Parlamentului, spre respingere acest proiect de lege și motivul este unul foarte clar, că deputații consideră că acest proiect antinazist, care, domnule Popa, țineți minte foarte bine, contravine Declarației de independență a Republicii Moldova din 1991. Asta a fost constatarea dumneavoastră. Așa că, stimați colegi din Alianță care mai stau la dubii, vă rog frumos să mai gîndiți pentru ce votați. Dumneavoastră condamnați comunismul și eroizați facismul.

Domnul Victor Popa: Întrebarea?

105

Domnul Marian Lupu: Domnule Popa, Lăsați la o parte, n-a fost întrebare. Eu am să reacționez pe scurt la această declarație. Eu am fost acela care, la începutul ședinței, privind acest proiect, nr.2368, am întrebat: poate îl înaintează cineva? Ca să-l discutăm în plen. Toată lumea a tăcut. Toată lumea a tăcut. (Rumoare în sală.) Nr.2368 nimeni nu l-a propus. (Rumoare în sală.) Nimeni nu l-a propus și nici azi dimineață nimeni nu l-a propus. Azi dimineața eu v-am întrebat: nr.2368, poate îl propune cineva? Ați tăcut. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte al comisiei, În preambulul proiectului nr.1613 se face referință la Rezoluția Parlamentului European nr.213 din 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarism. Aceasta ne obligă să avem o abordare echilibrată, așa cum am menționat și la începutul acestor dezbateri, să vizăm toate formele de totalitarism și pornind de la aceasta, aș vrea să propun, dacă acceptați, ca: Primul. Hotărîrea, însăși denumirea proiectului să o modificăm prin următoarea formulă: Hotărîre privind aprecierea istorică și politicăo-juridică a regimului totalitar comunist și altor regimuri totalitare din Republica Moldova. E o primă propunere. A doua propunere. Referitor la conținutul articolului 2 din proiectul de hotărîre. Urmare a consultărilor cu colegii noștri și din Fracțiunea Partidului Democrat, dar și cu o bună parte dintre colegii din Fracțiunea Partidului Liberal, avem, am discutat și au fost unele propuneri. (Rumoare în sală.) Bine. Propunerea este de a reformula acest articol în spiritul Rezoluției la care am făcut eu referință adineauri, nr.213 din 2009 cu… să aibă următorul conținut: se condamnă regimul totalitar comunist și alte regimuri totalitare care au comis crime împotriva umanității prin genocid, deportări, foamete organizată, colectivizare forțată, represiuni politice în perioada anilor două… 1924, 1990 în teritoriul suveran actual al Republicii Moldova. Și o altă propunere referitoare la articolul 3, o reformulare în spiritul Rezoluției nr.213 a partid… a Parlamentului European: se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a simbolurilor regimului totalitar comunist și al altor regimuri totalitare, în paranteze, secera, ciocanul, svastica nazistă, precum și orice suport cu aceste simboluri și promovarea ideologiilor totalitare. Sînt propunerile care vin din partea Fracțiunii noastre și sînt consultate și cu Fracțiunea Partidului Democrat, cel puțin. Cu toate că am avut discuții și cu colegii din Fracțiunea Liberală.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

106

Domnul Mihai Ghimpu: În primul rînd, trebuie să răspundă autorii și apoi comisia. Domnule Președinte, Stimați colegi, Eu înțeleg ce se întîmplă în această sală. Am înțeles că se vrea ca din proiectul sau proiectele inițiate de noi să nu rămînă nimic. Eu am spus la tribuna centrală, poftim, să vină un proiect aparte și vom discuta. Încă odată amintesc: noi nu putem condamna toate regimurile care au fost pe globul pămîntesc, noi vorbim de regimuri pe teritoriul Republicii Moldova. Doar un singur regim a existat, regimul comunist. Și ca să punem punct. Eu insist să fie pus la vot proiectul în varianta înaintată de Fracțiunea Partidului Liberal. Respingem și acelea care vin de la comisie. Ceea ce ține de modificarea Legii cu privire la contravenții. Cu modificarea Legii cu privire la dreptul la exprimare vom veni mai tîrziu și vom face. Azi, vă rog să supuneți votului proiectele care înaintate și…

Domnul Marian Lupu: În mod evident.

Domnul Mihai Ghimpu: Da.

Domnul Marian Lupu: Noi o să ajungem la procedura respectivă. Deci iată ce am clarificat, apropo, la acest subiect. Într-adevăr, ieri, Fracțiunea de opoziție, PCRM, a propus proiectul nr.2638. Probabil n-a fost specificat subiectul. Clar. Dacă sînteți de acord, eu, profitînd de împuternicirile Președintelui ședinței, îl propun pentru a fi inclus în ordinea de zi astăzi. Dacă autorii sînt de acord. Microfonul nr.3. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.3. Doamnă Postoico, De acord?

Doamna Maria Postoico: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. Noi nu dăm acordul, fiindcă, în acest caz, noi trebuie să discutăm mai detaliat, dar dumneavoastră acum vreți repede, repede.

Domnul Marian Lupu: Dar ce înseamnă repede? Este un proiect.

Doamna Maria Postoico: Așa-i, așa-i…

107

Domnul Marian Lupu: Înregistrat de jumătate de an.

Doamna Maria Postoico: Nu, nu, domnule Președinte. Deci noi am propus ieri și dumneavoastră ați respins propunerea noastră. Astăzi noi nu examinăm acest proiect. Noi o să-l introducem mai tîrziu.

Domnul Marian Lupu: Raportul pregătit și proiectul se numește proiectul de Lege privind inadmisibilitatea acțiunilor de reabilitare a nazismului, eroizarea criminalilor naziști și a complicilor lor. Un proiect pregătit de jumătate de an. Totu-i pregătit. Voi l-ați propus ieri. Pe ieri. Ieri n-a trecut, îl punem pentru astăzi. Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Voronin: Domnule Lupu și toți ceilalți, Fiți foarte atenți, noi n-am nimerit în Parlament din stradă sau de undeva. Noi vă oferim posibilitatea să vă răfuiți astăzi cu comunismul și tot ce a fost în etapa ceea în care au activat și părinții, buneii și tot neamul nostru și a dumneavoastră și pe urmă ne-om clarifica și cu naziștii. Așa mare prerogativă și așa mare cadou din partea noastră, să uniți voi astăzi comuniștii cu naziștii, noi nu vă oferim. Categoric împotrivă.

Domnul Marian Lupu: Gata. Poziția e clară, nu insist atunci, dacă autorii sînt împotrivă. Stați, 5 a fost. Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Garizan: Спасибо, господин Председатель. Я хотел задать там вопрос, не дождался. Тем не менее у меня есть вопрос именно по этому законопроекту. У нас на гагаузском знамени три звезды. У нас знамя победы имеет соответствующую атрибутику. Что дальше? Мы все знаем о тех ужасных репрессиях, которые проходили в период диктатуры Антонеску, флагом которого был триколор. Куда мы дойдем? Что мы будем делать с этими тысячами, сотнями тысяч людей, которые были безвинно расстреляны (женщины и дети) при фашистком режиме Антонеску? Это тоже было на нашей территории. Куда мы дойдем? До чего мы дойдем и зачем лично вам, Мариан Ильич, это надо?

Domnul Marian Lupu: А я только что предложил, чтоб мы рассмотрели сегодня и закон об осуждении всех преступлений нацизма. А почему… не хотите.

108

Domnul Oleg Garizan: Я спросил, и что вы предложили, для чего вам это надо? Для чего надо проводить раскол в нашем обществе и для чего вместо того, чтобы делами заниматься, сейчас устраивать вот этот концерт? Стрелец вам подмигивает, вы Стрельцу подмигиваете.

Domnul Marian Lupu: Господин Гаризан.

Domnul Oleg Garizan: И бегаете туда, сюда.

Domnul Marian Lupu: Займитесь своими вопросами. Не в вашем ведении, что мы со Стрельцом делаем и что мы обсуждаем. Это наше право. Continuăm. Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea: Domnule Popa, În calitatea dumneavoastră de președinte al comisiei, Spuneți, vă rog, de ce admiteți încălcarea legislației? Cel puțin a Legii privind actele legislative. Mă refer la proiectul de hotărîre a Parlamentului, deoarece, conform legii pe care am nominalizat-o eu, hotărîrile Parlamentului sînt acte legislative subordonate legilor. Spuneți-mi, vă rog, cărui act sau cărei legi este subordonată hotărîrea pe care o promovați dumneavoastră, în calitate de președinte al comisiei, nu ca autor?

Domnul Victor Popa: Da, vă explic. Articolul 5 din Constituție, domnule Vremea, îl citez, democrația se exercită în condițiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura și cu totalitarismul. Spuneți, vă rog, dacă hotărîrea noastră vine în contradicție cu prevederile articolului 5 din Constituție.

Domnul Igor Vremea: Acum vă citez și eu. Dacă dumneavoastră citiți și eu pot citi. Alineatul (2) din articolul 11 al acelei legi pe care am nominalizat-o eu: hotărîrile se adoptă în domeniul organizării activității interne a Parlamentului și structurilor ce intră în componența sa ori îi sînt subordonate nemijlocit. Al doilea. Pentru aprobarea sau modificarea structurii unor organe sau instituții pentru alegerea, numirea, revocarea din funcțiile publice, pentru aprobarea altor acte care nu conțin norme de drept. Dumneavoastră la alineatul (3) ce faceți?

109

Domnul Victor Popa: La alienatul (3) nu este normă de drept.

Domnul Igor Vremea: Cum nu este normă de drept, dacă dumneavoastră…

Domnul Victor Popa: Normă de drept…

Domnul Igor Vremea: …interziceți expres…

Domnul Victor Popa: Domnule jurist…

Domnul Igor Vremea: …prin hotărîrea respectivă.

Domnul Victor Popa: Normă de drept, domnule jurist, atunci cînd ea atrage după sine sancțiune pentru încălcare. Atunci este comportament. Exact din acest motiv se propune la următorul proiect nr.1614, un proiect de lege care deja este un act normativ, cu norme clare imperative, a căror încălcare atrage după sine sancțiuni contravenționale.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea: Dumneavoastră la alineatul (3) stabiliți o normă imperativă de interdicție.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Eu…

Domnul Igor Vremea: Interziceți utilizarea unei simbolici.

Domnul Victor Popa: …Întrebări și nu lecții. Vă rog frumos.

Domnul Marian Lupu: Așa, următoarele întrebări. Microfonul nr.2.

110

Domnul Sergiu Stati: Întrebare deci și nu… ca să nu facem lecții, dar am vrut, de fapt, să-i pun domnului Ghimpu întrebarea, dar vă pun dumneavoastră, căci tot sînteți din aceeași gașcă, adică.

Domnul Victor Popa: Nu, nu, vă rog frumos, ca președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, care stau…

Domnul Sergiu Stati: Ca pe președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități vreau să vă întreb foarte clar: din ce cauză încălcați legislația și mă privați de dreptul de a discuta proiectele pe care le aduceți în buzunar, în mînece astăzi la noi în Parlament. Eu, ca membru al Comisiei politică externă și integrare europeană, n-am avut posibilitatea ca să văd nici un proiect, nici mai ales acele pe care le-ați adus acum dumneavoastră cu modificarea Codului contravențional. De unde ați scos chestiile acestea despre care nici unul dintre colegii mei nu știe? Și asta-i una. Și doi. Deci iarăși, din nou, ne-ați propus nouă de dimineață un document inclusiv la proiectul acesta de lege, ne aduceți aici dumneavoastră de la tribună absolut alt text. De unde se iau șmecheriile acestea și cine… considerați că noi sîntem analfabeți, nu putem citi într-un proiect și în altul?

Domnul Marian Lupu: O clipă.

Domnul Victor Popa: Nu știu dacă sînteți analfabeți sau nu, dar raportul Comisiei juridice, numiri și imunități a fost…

Domnul Sergiu Stati: Din ce cauză încălcați legislația și…

Domnul Victor Popa: …prezentat dumneavoastră…

Domnul Sergiu Stati: Și prezentați de la tribuna centrală un proiect care n-a fost dezbătut în nici un fel? (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Acuș ajungem. Domnule președinte, Nu precipitați. Eu, în genere, am o rugăminte. Dezbaterile, așa cum ele se desfășoară astăzi, e clar lucru că este o tactică folosită cam peste tot, cu încercări

111 de debusolare, de încingere a spiritelor. Nu trebuie de lăsat la provocațiile acestea. Calm, liniștit, noi așa și trebuie să lucrăm în Parlament. Proiectul este complex, el nici nu poate fi adoptat timp de 5 minute. Este dezbătut, ceea ce noi și facem. Ajungem la microfonul nr.5, o clipă. Microfonul…

Domnul Victor Popa: Vă rog frumos.

Domnul Marian Lupu: Pe cerc.

Domnul Victor Popa: Întrebări, în calitate de președinte al Comisiei judirice...

Domnul Marian Lupu: Domnule Popa, Vă mulțumesc. Mai puține comentarii din toate părțile. Întrebare, răspuns. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Domnule Președinte, Îmi cer scuze de insistență, dar tocmai am vrut să clarificăm lucrurile. Am spus că autorii nu susțin modificările care vin din partea Comisiei juridice, numiri și imunități . Ceea ce ține de aceste modificări, Codul contravențional și altele, o să le facem mai tîrziu. Și, de aceea, vă rog, se discută doar proiectul inițiat de autori și atît. Și atunci cîștigăm în timp și în sănătate.

Domnul Marian Lupu: Gata. S-a fixat. Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Stimați colegi, Eu mă adresez președintelui comisiei, dar și autorului cu rugămintea de a accepta propunerile despre care eu deja am vorbit la articolul 2, ca în acest articol să rămînă, se condamnă regimul totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care a comis crime împotriva umanității. Punct. Mai departe, cuvintele “precum și acțiunile tuturor persoanelor care au contribuit la comiterea acestor crime” să fie omise și atunci noi am putea să, ar fi o

112 variantă de compromis. Altminteri ne pune în situația să nu putem să votăm acest proiect.

Domnul Victor Popa: Eu nu pot decide. Proiectul este semnat de fracțiuni, de… Această problemă trebuie să se discute în colectiv. Deci eu nu am mandat pentru așa ceva.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc. Domnule raportor, Eu vă rog să clarificați pentru stenogramă. La articolul 3 dumneavoastră ați introdus o sintagmă, precum și orice suport cu aceste simboluri, am în vedere secera și ciocanul. Eu vă rog să clarificați anume pentru stenogramă. Noi avem mii de persoane care sînt purtători de ordinul „Steaua Roșie” care are într-însa secera și ciocanul. Noi avem chiar în această sală Dublu Cavaler al acestui ordin. Noi avem sute de monumente în țară care poartă acest ordin, în special ordinul „Oтечественной войны”, ordinul „Победы” care, într-adevăr, fiecare din ele au aceste simboluri. Eu vă rog să clarificați, dacă prevederile acestei legi se vor răsfrînge asupra acestor simboluri despre care am vorbit eu?

Domnul Victor Popa: La întrebarea aceasta vi s-a dat odată răspuns, că utilizarea simbolurilor în problemele politice.

Domnul Alexandr Petkov: Aici nu este scris așa ceva. Deci, uitați-vă, să vorbim cum este scris, da: se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a simbolurilor regimului totalitar comunist „secera și ciocanul”, precum și orice suport cu aceste simboluri.

Domnul Marian Lupu: O să precizați pentru lectura a doua acest lucru.

Domnul Alexandr Petkov: Dar care-i lectura a doua? Hotărîrea într-o …

Domnul Marian Lupu: Aceasta în hotărîre? Cer scuze. Da.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, păi, spuneți-ne, ca să știm.

113

Domnule raportor, Eu …

Domnul Victor Popa: S-a răspuns la această întrebare, v-a dat domnul Ghimpu. Deci vreți de trei ori să răspundem la una și aceeași întrebare?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Victor Popa: Dumneavoastră v-ați epuizat întrebările …

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Popa…

Domnul Victor Popa: … și acum …

Domnul Alexandr Petkov: Eu nu am epuizat, eu n-am văzut răspuns.

Domnul Mihai Ghimpu: Stimați colegi …

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: La sfîrșit, conform Regulamentului, …

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Mihai Ghimpu: … toate propunerile, care vin, răspuns se acceptă, nu se acceptă dau autorii. Eu am să ies la tribuna centrală și am să spun accept sau nu accept. Dar vă amintesc că, atunci cînd am prezentat proiectul, am spus: în scopuri politice. Adică, omul dacă vrea să-l păstreze acasă, să umble cu dînsul în piept, e treaba lui. Să nu fluturăm cu dînsul. Asta-i.

Domnul Marian Lupu: Bine.

114

Domnul Mihai Ghimpu: Scopuri politice. Dar am să răspund la sfîrșit la fiecare propunere, accept sau nu accept.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: A domnului Diacov, vă spun de la început, o accept.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3. A doua întrebare.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Președinte, Totuși eu cer ca, pentru stenogramă, să fie spus, aici nu este scris „în scopuri politice.” Eu am dat exemple concrete de mii de persoane care poartă astăzi …

Domnul Marian Lupu: Înseamnă că modificăm …

Domnul Alexandr Petkov: … ordinele …

Domnul Marian Lupu: … cum a spus autorul, modificăm și precizăm lucrul acesta în proiect. Nimeni nu-i împotriva la ideii acceptat, puteți considera, și a fost exprimat lucrul acesta. Nu bateți la ușa deschisă. Microfonul nr.2.

Domnul Vladimir Vitiuc – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Во-первых, я думаю, слишком много вы на себя взяли, начав осуждение этого всего в рамках одной фракции или пару партий. Это дело всего народа. А если по проекту, я хотел бы уточнить некоторые детали. Вы говорили об орденах, медалях в первом вопросе, да? В политических целях только. Если ветеран войны придет на мероприятие, увешанный орденами с символикой и будет рассказывать о том, как он защищал Родину и какими потерями это все досталось ему и под знаменами какими он шел к этому, наши работники МВД будут привлекать его к ответственности? Это будет политическая акция или нет?

Domnul Victor Popa: E aceeași întrebare. A patra oară sună deja. Medalii, ordine ș.a.m.d.

115

Domnul Vladimir Vitiuc: Да, да, да.

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte, Dați un răspuns clar, fiindcă e clar răspunsul.

Domnul Victor Popa: Păi, domnule Președinte, s-au epuizat …

Domnul Marian Lupu: Nu e nu. Spuneți nu. Răspundeți omului.

Domnul Vladimir Vitiuc: Да или нет?

Domnul Victor Popa: S-au epuizat întrebările.

Domnul Vladimir Vitiuc: В пятый раз, в десятый раз.

Domnul Marian Lupu: Eu vă răspund, dacă domnul …

Domnul Vladimir Vitiuc: Это звучит, потому что нет четкого и понятного ответа да или нет.

Domnul Marian Lupu: Nu. E nu din sensul ceea ce a fost pînă acum discutat. Microfonul nr.2.

Domnul Vladimir Vitiuc: Второй вопрос. Мы сейчас много говорим и не только сейчас об урегулировании приднестровского конфликта. Вся эта символика присутствует и имеет место на всех атрибутах той власти и той части нашего государства. Как мы будем сейчас поступать на переговорах с ними, будем снимать флажок или будем запрещать им это как-то там обозначать? И как это в принципе отразится вообще на процессе урегулирования этого конфликта?

Domnul Viсtor Popa: Nu se va răsfrînge.

116

Domnul Vladimir Vitiuc: Нет ответа.

Domnul Victor Popa: Pentru că acolo trebuie rezolvate probleme cu mult mai serioase decît acestea.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, În ultima sa intervenție de la microfonul nr.3, Vladimir Voronin a spus că comuniștii nu au nimerit, așa a spus dumnealui, în Parlament din stradă. Este adevărat, comuniștii n-au venit în Parlament din stradă, ci au venit din minciună și tot în minciună o să vă întoarceți. Și acum, domnule Președinte, vreau să vă spun că, în accepțiunea noastră, cea mai gravă consecință cu repercusiuni actuale asupra … din cauza comuniștilor este că s-a creat, cu ajutorul acestui regim, o clasă de mancurți, conform descrierii scriitorului …

Domnul Marian Lupu: Domnule Valeriu, Stimate coleg …

Domnul Valeriu Munteanu: … chirghiz Cinghiz …

Domnul Marian Lupu: Întrebări.

Domnul Valeriu Munteanu: … Aitmatov. Și atunci întrebarea. Domnule Președinte, Sînt absolut sigur, iată, o clasă de mancurți, vorbitoare de limbă română, care apără aceste „valori”. Și de aici întrebare domnului președinte: spuneți-mi, vă rog frumos, sînteți de acord cu mine că va trebui, prin alte acte, să adoptăm măsuri prin care să încercăm să-i ajutăm pe acești oameni care sînt la limita disperării? Mulțumesc.

Domnul Victor Popa: Sigur că da.

117

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Domnule raportor, Faceți referință la un șir de rezoluții APCE, la rezoluția Parlamentului European, dar cunoașteți, probabil, că există și experiența Curții Europene pentru Drepturile Omului. În acele state europene, unde a fost adoptată o asemenea legislație, cetățenii care au avut de suferit și au fost condamnați pentru folosirea acestor simboluri au fost îndreptățiți de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Există decizie în acest sens, care, sînt sigur că, în cazul în care cineva din Republica Moldova se va adresa la CEDO după ce va fi condamnat, va obține cîștig de cauză. Deoarece există deja mai multe decizii în acest sens în cazul Ungariei, în cazul Poloniei, dacă nu greșesc, și alte state. Dumneavoastră, domnule raportor, domnule autor, sînteți gata să achitați din cont propriu toate despăgubirile care va fi nevoită să achite Republica Moldova pentru cazurile pierdute la CEDO?

Domnul Victor Popa: Domnule, Dintîi o să facem o evaluare a pagubelor care le-a adus regimul totalitar comunist …

Domnul Grigore Petrenco: Nu, răspundeți la întrebarea …

Domnul Victor Popa: … în Republica Moldova …

Domnul Grigore Petrenco: … cu CEDO. Eu v-am dat …

Domnul Victor Popa: … și atunci o să vedem …

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Vă rog, așteptați răspunsul.

Domnul Victor Popa: … dacă o să ne ajungă bani, ca să achităm pagubele pe care noi o să le pierdem la CEDO. Eu cred că o să ne ajungă.

118

Domnul Grigore Petrenco: Această experiență o cunoașteți?

Domnul Victor Popa: Vă mai spun încă o dată. O să evaluăm pagubele pe care le-a produs regimul pe care îl apărați acum și eu cred că din banii ceia o să ne ajungă cu brio, dacă o să fim condamnați.

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare.

Domnul Grigore Petrenco: A doua întrebare. Bine că cel puțin confirmați că cunoașteți aceste cazuri pierdute la CEDO.

Domnul Victor Popa: Sînt cazuri particulare.

Domnul Grigore Petrenco: Cazul Ungariei. Noi cunoaștem și oamenii care au cîștigat la CEDO.

Domnul Victor Popa: Sînt cazuri particulare, nu trebuie să generalizați și să induceți lumea în eroare.

Domnul Grigore Petrenco: A doua întrebare. Ați făcut referință la Rezoluția Parlamentului European. Cunoașteți oare, domnule Popa, că în Parlamentul European există, sînt deputați comuniști care prezintă diferite partide comuniste din statele membre ale Uniunii Europene, care n-au adoptat o asemenea legislație, necătînd la tot felul de rezoluții, la care faceți referință. Există Partidul Comunist din Franța care, astăzi, este în coaliție și a fost în coaliția electorală la ultimele alegeri prezidențiale din Franța în turul doi cînd a fost votat și a cîștigat domnul Hollande. Există Partidul Comunist din Spania, Partidul Comunist parlamentar …

Doamna Liliana Palihovici: Întrebarea, vă rog.

Domnul Grigore Petrenco: … Partidul Comunist din Portugalia, Partidul Comunist din Grecia. Și toate aceste partide … în toate aceste state este folosită simbolica „secera și ciocanul”. Și nu le-a dat în cap să modifice legislația și să interzică această simbolică. Ce veți face, domnule Popa …

119

Domnul Victor Popa: Este adevărat …

Domnul Grigore Petrenco: … în cazul în care dacă acești deputați, parlamentari europeni o să vină în Republica Moldova cu steagurile lor, cu simbolica lor, o să-i pedepsiți? Sau, totuși, veți face referință la standarde europene? Iată, astăzi, standarde europene.

Domnul Victor Popa: Vă explic.

Domnul Grigore Petrenco: Acolo există secera și ciocanul și nu este interzis.

Domnul Victor Popa: Vă explic. Ați pus întrebarea. Vreau să vă spun, stimate deputat, că nici Partidul Comunist din Franța și nici din Spania, și nici din alte țări din Europa nu au fost la guvernare să implementeze regimuri totalitare comuniste, să se ocupe de deportări, să se ocupe de genocid. Din considerentul acesta, pe teritoriul Republicii Moldova se interzic și se condamnă aceste crime, care au fost săvîrșite de acest regim. Și atunci, dacă reprezentanții partidului comunist din Franța și din alte țări vor veni în Republica Moldova, ei trebuie cu stimă și respect să se comporte față de legile pe care le adoptăm noi în Republica Moldova. Pentru că noi avem aceeași obligație: să respectăm legile Franței, Spaniei cînd ne aflăm pe teritoriul lor. Vă este clar, domnule Petrenco?

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Todua Zurabi: Господин докладчик, хотел бы напомнить вам, что на гербе непризнанной Приднестровской Молдавской Республики расположены серп и молот. Как вы думаете, каким образом этот закон повлияет на переговорный процесс? И понимаете ли вы, что этот закон фактически ставит крест на перспективе приднестровского урегулирования?

Doamna Liliana Palihovici: A doua oară aceeași întrebare.

Domnul Todua Zurabi: Ответ не последовал на этот вопрос.

120

Domnul Victor Popa: Deci a doua oară aceeași întrebare. De aceea, v-ați epuizat întrebările, mergeți pe cercul doi, pe cercul trei. Eu vă propun să-mi puneți întrebări în calitate de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități. Pentru că eu prezint raportul comisiei aici și nu altceva. La alte întrebări eu nu sînt gata să vă răspund și n-o să vă răspund.

Doamna Liliana Palihovici: A doua întrebare, domnule deputat.

Domnul Todua Zurabi: На многих зданиях в Кишиневе, а также в районных центрах расположены серп и молот. Предусматривается ли в законопроект в развитие… Господин Попа, предусматривается ли серия новых законов для того, чтобы провести реконструкцию этих зданий, чтобы сбить серп и молот, а потом чтобы Альянс распилил эти средства, на которые будет производится реконструкция?

Domnul Victor Popa: Dintîi să adoptăm legile și pe urmă vă răspund la întrebarea aceasta.

Domnul Todua Zurabi: То есть предусматривается?

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc. Deci o replică domnului reprezentant al „ghimpleriungheld”-ului tînăr …

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Întrebarea.

Domnul Sergiu Stati: Întrebare deci nu, replică pentru domnul Munteanu.

Doamna Liliana Palihovici: Nu ați fost vizat.

Domnul Sergiu Stati: Am fost, a fost vizată Fracțiunea.

121

Deci vreau să-i spun domnului Munteanu că foarte prost a învățat la școală, inclusiv nu l-a citit niciodată pe Cinghiz Aitmatov, fiindcă din simplul motiv că mancurt înseamnă cel care își pierde și uită neamul. Noi sîntem moldoveni …

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, doamnă Președinte.

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog întrebări, dacă aveți.

Domnul Gheorghe Brega: Eu aș vrea să spun ca să nu se aibă grijă de Partidul Comunist al Franței și al Greciei, pentru că ei niciodată n-o să vină și n-au obrăznicia de a veni pe teritoriul … cu regulile sale în alt stat. Așa obrăznicie au avut numai bolșevicii, au intrat la noi în casă și ne-au fugărit din casă. Una.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Întrebarea.

Domnul Gheorghe Brega: Întrebarea mea către dumneavoastră, doamnă Președinte.

Doamna Liliana Palihovici: Nu către mine, către președintele comisiei.

Domnul Gheorghe Brega: Deci Fracțiunea Partidului Liberal vede că acestea nu sînt discursuri, dar sînt absurdități, cîte zece ori aceeași întrebare. Vă rog să apelați la articolul 108 și să terminăm discuțiile.

Doamna Liliana Palihovici: Am înțeles. Microfonul nr.4.

Domnul Eduard Mușuc: Doamnă Președinte, Eu nu am întrebări, am propuneri la acest proiect de lege …

Doamna Liliana Palihovici: Vă rog.

122

Domnul Eduard Mușuc: … pe care l-ați prezentat, domnule președinte Popa. Pornind de la discuțiile, pe care noi le-am avut astăzi, inclusiv luînd în calcul ceea ce și dumneavoastră ați declarat, dar și autorii au declarat, precum că aceste proiecte de lege se referă la trecut, dar nu se referă la situația actuală și la viitor, inclusiv luînd în calcul că, în articolul 3, se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova … Dar teritoriul Republicii Moldova include nu doar Partidul Comuniștilor, în calitate de partid, dar și Transnistria cu această simbolică, dar și în Găgăuzia există această simbolică, în alte locuri. Noi, luînd în considerare din toate lucrurile acestea, propunem excluderea … Da eu nu formulez întrebarea, dacă ați fost atent, eu formulez propunerea la proiectul de lege. Fiți mai atent.

Doamna Liliana Palihovici: Da, domnule deputat. Nu vă abateți de la subiect. Citiți propunerea.

Domnul Eduard Mușuc: De aceea, propunerea noastră este să fie exclus articolul 3 din această hotărîre care sună în felul următor: „Se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a simbolurilor regimului totalitar comunist” și în continuare conform textului. Eu vreau să vă zic că în ceea ce privește condamnarea regimului stalinist noi niciodată nu am fost împotrivă, nu sîntem împotrivă nici astăzi, dar în ceea ce privește folosirea unor lucruri, care nu se referă la situația actuală, în scopuri politice, aici, desigur, sîntem categoric împotrivă.

Doamna Liliana Palihovici: Am înțeles argumentul pentru propunere. Microfonul nr.3.

Domnul Victor Mîndru: Vă mulțumesc. Domnule raportor, La același proiect nr.1613, articolul 3, descifrați, vă rog, ideologia totalitară. Cum se înțelege? Cine o apreciază? Ca autor, vă rog.

Domnul Victor Popa: Nu știți ce-i asta?

Domnul Victor Mîndru: Da, poftim.

Domnul Victor Popa: Vreți să vă citesc o lecție ce înseamnă regim totalitar?

123

Domnul Victor Mîndru: Bine. Marxism-leninismul intră în aceasta?

Domnul Victor Popa: … democrație. Cînd cineva și-a asumat, a uzurpat puterea, nu ține cont de lege, nu ține cont de democrație, nu ține cont de drepturile omului, iată aceasta înseamnă regim totalitar. Regimul pe care l-ați promovat dumneavoastră în trecut și care vrem acum să ni-l impuneți și în prezent.

Domnul Victor Mîndru: A doua întrebare. Marxism-leninismul intră în această ideologie?

Domnul Victor Popa: Ce face?

Domnul Victor Mîndru: Marxism-leninismul intră în această ideologie?

Domnul Victor Popa: Marxism-leninismul?

Domnul Victor Mîndru: Da, dumneavoastră, ca fost comunist, poate sînteți la curent, știți.

Domnul Victor Popa: Cîndva am învățat și marxism-leninismul și eu sînt la curent. Dar încă o dată vă zic că există articolul 5 din Constituție, care zice: dictatura și totalitarismul sînt incompatibile cu pluralismul politic și democrația, nici un fel de ideologie nu poate să fie acceptată în calitate de politică oficială a statului. Iată care sînt valorile pe care noi încercăm să le promovăm și să punem cruce pe ceea ce a fost în trecut, ca, Doamne ferește, să nu se mai repete încă o dată.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule președinte, Mulțumesc. Stimați colegi, A fost o propunere din partea unei fracțiuni, o voi supune votului. Cine este pentru finalizarea dezbaterilor rog să voteze. Mulțumesc. Majoritatea voturilor. Dezbaterile privind proiect s-au finalizat. Mulțumesc, domnule președinte. Trecem la lista persoanelor înscrise pentru luare de cuvînt. După aceasta – de procedură, domnule Petrenco. Primul în listă s-a înscris domnul deputat Sîrbu. Vă rog, tribuna Parlamentului. (Rumoare în sală.) Majoritatea celor prezenți în sală, domnule Petrenco. Sînt majoritatea celor prezenți în sală. Domnule Sîrbu, vă rog.

124

Domnul Serghei Sîrbu: Stimați deputați, Astăzi, într-adevăr, este o zi rușinoasă pentru democrație și pentru statul de drept în Republica Moldova, deoarece examinăm niște hotărîri care, făcînd abstracție de la trecutul istoric, contravin flagrant normelor de drept, contravin flagrant Constituției Republicii Moldova, care prevede expres, articolul 41, că partidele și alte organizații social-politice sînt egale în fața legii, statul asigură respectarea drepturilor și intereselor legitime ale acestora. Și, desigur, prin acest proiect de hotărîre, de fapt, și proiect de lege, evident, actuala guvernare are un singur scop și deja domnul Ghimpu, evident, a vociferat, vrea, pur și simplu, interzicerea Partidului Comuniștilor, deoarece simt că, la următoarele alegeri, care pot fi foarte recente, atunci sigur că partidul va acumula mult peste 50 la sută din voturile alegătorilor. Dar aceste încercări eu cred că vor eșua pînă într-un final. Și eu aș vrea să aduc cîteva exemple iarăși din istorie. A fost în istorie așa un personaj cum pastorul german Martin Niemoller, acel care a luptat foarte aprig împotriva nazismului și care a fost condamnat de către Hitler. Și el spunea următoarele, eu cred că mulți cunosc această istorie: cînd naziștii au venit după comuniști, eu am tăcut, eu doar nu sînt comunist. Apoi au venit social democrații, eu am tăcut, eu doar nu sînt social democrat. Apoi au venit după liderii sindicali, eu am tăcut, deoarece eu nu sînt membru sindical. Apoi au venit după evrei, eu am tăcut, deoarece nu sînt evreu. Și, în sfîrșit, au venit după mine și nu mai era nimeni care să-mi ia apărarea și să mă protejeze. Acum eu am o întrebare retorică către dumneavoastră, domnule Streleț: dacă vor veni după dumneavoastră, cine vă va lua apărarea? Eu am întrebare către domnul Diacov, care se plimbă. Domnule Diacov, Dacă vor veni după dumneavoastră să vă ia, cine vă va lua apărarea? Și așa eu aș putea să întreb pe toți. Și pe domnul Lupu, și pe domnul Hadârcă, și pe toți acei care se plimbă foarte vajnici prin această sală. Deoarece dumneavoastră, astăzi, prin acest proiect de hotărîre, prin această lege, de fapt, deschideți Cutia Pandorei. Și să știți că istoria nu iartă asemenea greșeli. Și, într-o bună zi, vor veni după dumneavoastră, dar nu va avea cine să vă apere. Și, desigur, aceste proiecte, dacă vor fi aprobate, venind în contradicție flagrantă cu Legea Supremă în stat, cu principiile europene, vor fi contestate. Și vă asigur, într-un stat democratic și obiectivul din capul mesei este legea, vor fi declarate neconstituționale ori în Republica Moldova, ori vor fi condamnate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deoarece noi deja avem astfel de exemple. Și eu încă o dată vreau să menționez exemplul Ungariei, atunci cînd, în anul 2008, a fost condamnată în cazul Vajnai versus Ungaria pe marginea încălcării articolului 10 al Convenției europene a drepturilor omului – dreptul la libera exprimare, doar pentru faptul că această persoană a folosit steluța roșie. Iar în Ungaria deci steluța roșie era interzisă ca un simbol comunist. Și CEDO a apreciat foarte clar că este inadmisibil să interzici, să condamni o persoană pentru folosirea a astfel de simboluri, deoarece nimeni nu a putut

125 niciodată să demonstreze în ce măsură folosirea acestor simboluri atentează la un regim democratic. De aceea, eu încă o dată vreau să menționez că această hotărîre, hotărîrea nr. 1613, în primul rînd, este redactată pur tehnic legislativ cu mari deficiențe. Noi deja am menționat că nu este clar care perioadă a fost condamnată. Încă o dată eu am menționat faptul că, prin această hotărîre, Parlamentul, dacă o va aproba, își va asuma atribuția unei instanțe de judecată. Deoarece nu Parlamentul este acel organ care să constate cine a comis crimele sau nu. Există tribunale internaționale care au obligația să constate acest lucru. Și încă o dată. Noi nu apărăm un regim totalitar. Și am spus că condamnăm toate regimurile totalitare, dar nu trebuie să transformăm Parlamentul într-un tribunal internațional, deoarece sînt foarte multe gafe atît juridice, cît și politice din acest proiect de lege. În ceea ce privește acest proiect de hotărîre, în ceea ce privește proiectul nr. 1614, eu deja voi veni cu o altă luare de cuvînt, deoarece este un alt proiect și m-am înscris pentru alt proiect. Vă mulțumim.

Domnul Marian Lupu: Domnul Eduard Mușuc. Microfonul nr. 3.

Doamna Maria Postoico: Da, mulțumesc. Domnule Președinte, De procedură. În sală nu este cvorum. În acest caz, trebuie, folosiți-vă de dreptul dumneavoastră și închideți ședința. Altfel noi cum putem să luăm…

Domnul Marian Lupu: Foarte corect.

Doamna Maria Postoico: …luările de cuvînt în fața sălii pustii?

Domnul Marian Lupu: Foarte corect. Nu, de închis ședința repede, nu trebuie de grăbit. Însă aveți dreptate că, regulamentar, noi trebuie să avem cvorum, aceasta este parte componentă a ședinței plenului. Pe care motiv, să vedea care este prezența în sală pe sectoare. Să constatăm ce avem în sală. Însă…

N u m ă r ă t o r i i: La moment – 12.

126

Domnul Marian Lupu: Maria Sevastianovna, Ian, uitați-vă.

Doamna Maria Postoico: Ce?

Domnul Marian Lupu: Dacă veniți cu asemenea propuneri, din 29, bine, minus 4 aici, 25, jumătate lipsesc. Eu vă rog să-i mobilizați.

Doamna Maria Postoico: Nu, dumneavoastră pentru aceea mobilizați pe toți.

Domnul Marian Lupu: Pe toți eu zic.

Doamna Maria Postoico: Aceasta am vrut să accentuez, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Pe toți, dar și dumneavoastră. Nu trebuie să stea două sectoare …

Doamna Maria Postoico: Noi sîntem în sală.

Domnul Marian Lupu: Jumătate sînteți în sală.

Doamna Maria Postoico: Da, dar unde sînt ceilalți? Mobilizați-i pe toți atunci. Și noi atunci o să… Doamna Palihovici, Ați fost acolo, vă ajunge, aici mai închideți gura olecuțică.

Domnul Marian Lupu: Doamnă Postoico, doamnă Postoico, Uitați-vă cum, în mod premeditat, membrii Fracțiunii… Doamnă Postoico, Membrii Fracțiunii dumneavoastră părăsesc sala. Doamnă Postoico, Premeditat toată fracțiunea PCRM părăsește sala. Aceasta ce-i? Microfonul nr. 3.

127

Doamna Maria Postoico: Deci pentru aceea… pentru a mobiliza noi cerem pauză. Să-i mobilizați pe toți și toți se întorc în sală.

Domnul Marian Lupu: Foarte bine. Cîți sînt la moment în sectorul nr. 1?

Doamna Maria Postoico: Iată, numărați-i, toți sînt.

Domnul Marian Lupu: Nu-i funcția mea să număr. Avem numărători, conform Regulamentului.

N u m ă r ă t o r i i: 12 eu am spus.

Domnul Marian Lupu: – 12. Cîți avem pe sectorul nr. 2? Colegi, Dați o mîină de ajutor. Domnul Sîrbu nu este. 16 oameni. Bine, 16. 18. Sectorul nr. 3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Deci 12 plus 16. – 28. Sectorul nr. 3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Domnule Brega, Eu chiar rog un pic de seriozitate.

Doamna Maria Postoico: Chiar nu vă înțelegem defel.

Domnul Marian Lupu: Cîți? 12, 28, 12, 40. Eu vă rog frumos, noi sîntem. Nu închidem ședința. Deci în cazul de față e pauză. Ședința nu poate fi considerată deliberativă.

128

Rog frumos, să avem în sală minimum 51 de persoane. Nu, cît? Cinci minute. Ca să reușească toată lumea, sîntem acum la 14.07. Preluăm ședința, ca să constatăm cvorumul pînă în 13 minute, la și 20. Nu? Bine, cinci minute. Vă rog frumos, mobilizarea. Dar nu-i deliberativă ședința, stimată colegă. Poftim? Păi, eu și am spus, toată lumea, grupurile parlamentare, vă rog să vă mobilizați membrii. Vreau doar un lucru să spun. Dacă în sectorul nr.1 n-o să fie nimeni. Maria Sevastianovna, Dacă o să avem cvorum, dar în sectorul nr. 1 n-o să fie nimeni, o să uzez de articolul 108. De acord. Mulțumesc. P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă Domnul Marian Lupu: (Rumoare în sală.) Cîți… Cîți colegi avem în sală? Prezența. Ajutați-mă, vă rog. Sectorul nr.2, domnul Sîrbu este? Oleg, Dă-mi, te rog, o mînă de ajutor și sectorul nr.3, la fel. Cîți oameni, prezența în sală pe sector. (Rumoare în sală.) Da, vă rog. (Rumoare în sală.)

N u m ă r ă t o r i i: 21 am numărat.

Domnul Marian Lupu: – 21. Bine. Sectorul nr.3, Cîți avem? Domnul Munteanu.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – așteptăm încă două persoane. Acum sînt 29.

Domnul Marian Lupu: 29, da? (Rumoare în sală.) Sîntem 50. Dar, de fapt, avem și în sectorul…

N u m ă r ă t o r i i: – 22.

Domnul Marian Lupu: – 22. Înseamnă că-s 51.

129

Eu vreau să atrag atenția, Fracțiunea PCRM toată lumea este. Eu vă rog frumos. Continuăm. Nu, iată rîndul domnului Mușuc și întrebarea… A, este. Domnule Mușuc, vă rog.

Domnul Eduard Mușuc: Уважаемые коллеги, Уважаемые депутаты, Уважаемый председатель заседания, Председатель Парламента, Я думаю, что всем очевидно, что основной целью законопроектов является, является фактически запрет Партии коммунистов и серпа и молота. Потому что те заявления, которые прозвучали, когда представлялись эти законопроекты, и те действия, которые произошли после этого, убеждает нас в этом окончательно. Но я вам хочу сказать, что те средства и те действия, которые вы выбрали, господа, я имею в виду тот законопроект, который вы собираетесь сегодня принять, будет иметь последствия намного более масштабные, чем вы себе представляете. Хочу вам напомнить, что ПКРМ была создана в 1993 году, после распада КПСС и после распада СССР. Свою позицию относительно феномена сталинизма партия высказала при своем рождении, при своем создании. Более того, тоталитаризм, культ личности, репрессии ′37, ′46, ′53 годов были осуждены самой КПСС в самом Советском Союзе и не раз. Конечно же, преступления тоталитарных режимов не могут иметь оправдания и не имеют оправдания. Но также не имеют ничего общего с идеологией, доктриной, в данном случае с коммунистической идеологией. Как не имеют ничего общего, к примеру, с христианством, инквизицией, крестовые походы, как не имеет ничего общего, к примеру, с румынской культурой кровавый режим Антонеску. Это абсолютно разные вещи. Если следовать логики авторов, то сегодня необходимо запретить католическую церковь, запретить пропаганду христианской веры или продвижение идей румынизма и румынской культуры. Это абсолютно не правильно. К сожалению, вы хотели увидеть в серпе и молоте только плохое. Вы ассоциируете с серпом и молотом только черные страницы из нашей общей истории, но вы забыли, что под красном знаменем победы с серпом и молотом был освобожден весь мир от фашизма. Именно с серпом и молотом ассоциируется рождение новой Европы без нацизма и тоталитаризма. Кстати, это была совместна победа США, Англии, Франции и другими участниками коалиции. Запрещение серпа и молота и осуждение советской власти, а именно это содержится в этом законопроекте, вы аргументируете сотнями тысяч жертв режима Сталина на нашей земле. Еще раз хотел бы повторить, что тоталитарный режим и сталинизм должны быть осуждены, и были осуждены и нами осуждаются. Но вы забываете о более чем 20 миллионах советских граждан, погибших,

130

положивших свои жизни в борьбе с фашизмом. И это все было сделано под знаменем победы с серпом и молотом. Однозначно осуждая советский период нашей истории, хочу вам сказать, уважаемые коллеги, вы осуждаете в том числе тотальное обучение населения, масштабную индустриализацию сельского хозяйства, бесплатную качественную медицину и обучение, отсутствие безработицы, брошенных детей, достойные пенсии и т.д. Официальная статистика говорит следующее. К 1980 году уровень промышленного производства Молдавской ССР превысил уровень 1940 года в 51 раз. Темпы промышленного роста в Молдавии опережали все общесоюзные показатели. В 1983 году за 3 месяца в нашей республике производилось национального дохода больше, чем за весь шестидесятый год, а продукции промышленности за 6 дней производилось больше, чем за весь 1940 год. И это только одно сравнение. Интересно напомнить, какое наследство оставила Советская Молдавия той независимой Республики Молдова, которая появилась 27 августа 1991 года. Наследство немалое: 103 машиностроительных предприятия, 13 предприятий в сфере энергетики, 6 предприятий химической промышленности, 48 предприятий лесной и целлюлозно-бумажной промышленности, 39 предприятий в сфере промышленности строительных материалов, 4 предприятия стекольной промышленности, 89 предприятий легкой промышленности, 205 предприятий пищевой промышленности. Согласитесь, это не плохая основа для суверенитета, в том числе экономического. Разве все это можно назвать тяжелейшим наследием тоталитарной эпохи. Еще раз хотел бы подчеркнуть, одно дело сталинский режим и совсем другое дело оценка всей истории, особенно нашей совместной истории в бытность Советской Молдавии, Советского Союза. И закономерно звучит следующий вопрос: а судьи кто? Кто предлагает этот законопроект? Где те, которые не признают решения Нюрнбергского процесса, которые заявляют, что 9 мая они были не победителями, а побежденными? Те, которые оправдывают режим Антонеску, которые говорят, что отдали бы точно такой же приказ, тречець Прутул. Разве мы не понимаем, что сегодня происходит в зале. Я хочу вам привести несколько цифр, уважаемые коллеги. За 22 года внешнего правления с восемнадцатого по сороковой год, из Бессарабии в старое королевство были вывезены самые перспективные промышленные предприятия. Был издан закон, по которому ни одна бессарабская фабрика не может расширятся, увеличить численность своих рабочих. Был введен тарифный барьер, фактически таможенный между Бессарабией и старом королевством. Бессарабские предприниматели были

131

лишены права заниматься экспортом без посредничества представителей Бухареста. Ремеслами также можно было заниматься, исключительно здав предварительный экзамен. В одном только 1931 году в Бессарабии было закрыто 47% средних школ, а в следующем году еще 25. В ′33 году закрыто 40% больниц. Это при том, что 7% населения были поражены социальными болезнями. По смертности Бессарабия, согласно данным лиги наций, занимала первое место в Европе. Почти 60% новорожденных умирали на первом месяце жизни. С 1922 года по ′30 год Бессарабию покинули в поисках заработка более четырех тысяч человек. За 22 года оккупации в жерновах массовых казней, организованных администрацией из в не, были уничтожены более 30 тысяч человек. За 3 года режима Антонеску было уничтожено более 300 тысяч человек на территории Бессарабии, северной Буковины и Транснистрии. Что мы будем делать с этим периодом? Как мы к нему относимся? Почему этому не дана оценка в законопроекте? Потому что этого не хотят те, которые являются авторами этого закона. Я вам хочу сказать, что вы сегодня идете на поводу ваших политических интересов. Для того чтобы разобраться с ПКРМ, принимаете решения, которые будут иметь совсем другие масштабы, совсем другую энергетику и содержание. Это не просто запретить ПКРМ и серп и молот, это решение будет иметь серьезные последствия. И в рамках СНГ, и в отношениях с Россией, и в отношениях с Китаем. Мы вам приводили пример того же австрийского посольства с гербом и молотом. Как мы с этим будем поступать? Но более всего хочу вам сказать, что это решение не подержит подавляющее большинство молдавского общества. Если мы возьмем последние социологические опросы, то вы увидите что более 65% населения это…

Domnul Marian Lupu: Noi avem o sumedenie de oameni…

Domnul Eduard Mușuc: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Încă un minut.

Domnul Marian Lupu: Aveți 58 de secunde.

Domnul Eduard Mușuc: Если вы посмотрите все последние независимые социологические опросы увидите, что более 65% населения позитивно относится к советскому прошлому. Более 65%. Поэтому этот закон антидемократичен как по процедуре, так и по своей сути.

132

В идеологии нашей Партии коммунистов нет тоталитаризма. На последнем съезде была принята доктрина демократического социализма. Скажите мне, пожалуйста, какая разница между Альянсом, который на базе секретного протокола поделил всю власть в стране судебную, исполнительную, прокуратуру, независимые агентства и принципом демократического социализма, который мы выдвигаем, это выборы судей, прокуроров, Счетной палаты, ЦИКа, КСТР и т.д. Так, где тоталитаризм, а где демократия? За что вы боретесь, уважаемые господа? Этот законопроект является антидемократичным и антигуманным. Мы будем голосовать, естественно, против, но последствия будут очень негативными. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Господа депутаты, Создается впечатление, что авторы проекта ломятся в открытую дверь. Периоды, события и акции, на которые ссылается пресловутая комиссия и которые легли в основу постановления и закона, происходили в другой стране. В той стране, в которой они происходили, они были осуждены, начиная с ′61 года, начиная с ′56 года. Да иногда конъюнктурно, для того чтобы кого-то выгородить, но в конце концов осуждение эти действия были осуждены той же самой политической силой, которая в ′91 году прекратила свое существование. Тем не менее, наши горе-исследователи рвутся в эту давно открытую дверь, при этом совершено не исследуют обе стороны медали. Комиссией применены такие термины, как «геноцид», «организованный голод» и тому подобные. Признаки геноцида в депортациях, безусловно, присутствуют, но при этом вовсе не исследованы последствия иных действий этого же, в кавычках, режима. Какой геноцид, о чем мы говорим? Сколько населения потеряла Молдова и с каким населением Молдова пришла к ′91 году? В Молдове была ликвидирована неграмотность, социальные болезни. В Молдове в каждый дом пришло электричество. Была развита система высшего образования. Коммунисты привезли сюда медицинские институты с Пятигорска, второй ленинградский, и выучили всех врачей, здесь присутствующих в том числе. Был дан импульс развития системе всего высшего образования, системы подготовки специалистов. Вы почитайте резюме этой комиссии. Авторы жалуются на то, что подготовка специалистов, видишь ли, была не та. Самый высший уровень сельского хозяйства высвободил огромное количество людей на селе от ручного труда. Для этого сюда центральные власти союза везли промышленный потенциал. Здесь создавались, между прочем, проекты

133

наземной системы знаменитого советского Бурана. Здесь за это получали ордена. Здесь воспитывались архитекторы молдавские в Политехническом институте, которые построили целые микрорайоны и проспекты, которые получали государственные премии СССР с серпом и молотом на дипломах. Строительство заводов и фабрик (мой коллега только что об этом говорил) привели к серьезным процессам и демографическим сдвигом. Нам сегодня не дано судить с позиции сегодняшнего дня и уж, тем более с политической позиции. Мне придется повторить несколько аргументов. Ссылки авторов знаменитого проекта постановления №1613 на необходимость. Это необходимость сегодня не реализована, потому что реализовать такую необходимость практически во всех странах очень, очень сложно без раскола общества. На территории Республики Молдова не было никакого тоталитаризма, потому что она появилась только в ′91 году. Запрещение использования на территории страны символов тоталитарного режима позволяет нашим людям этим в форме зайти в любой дом и снять со стены серп и молот. Кому мешает серп и молот? Серп, который является символом труда и молот, который является символом труда. Не надо говорить о том, что под этим символом происходили депортации и прочее. Да, на вагонах были значки железной дороги с серпом и молотом в том числе. Да, на фуражках и околышек нквдэшников тоже был серп и молот, и что из этого? Какое отношение это имеет к коммунизму? Коммунизм это идея. Нюрнбергский процесс осудил организации вполне конкретные: НДП, СС и тому подобное. Сегодня существует соответствующий орган международный суд в Гааге, который только и может определить преступление против человечности, а не авторы проекта, недоученные на нашем юридическом факультете. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Todua.

Domnul Zurabi Todua: Господа депутаты, Дамы и господа, Есть известная политическая истина: когда политики не знают, что им делать в настоящем они начинают копаться в прошлом. Совершено очевидно, что сегодня Молдавия – это не история успеха. Это не история успеха, о которой нам твердят западные чиновники, о котором твердят господа из Альянса. И поэтому, по существу, этим законопроектам предпринята попытка отвлечь внимание населения от насущных проблем и сделать проблему обсуждения тоталитарного режима главной в стране.

134

Несколько слов о том, что за комиссия создавала этот документ, на основании которого данные законопроекты вынесены на обсуждение. Многократно говорилось о том, что большая часть людей, которые входили в эту комиссию, не имеет ни морально, никакого другого права заниматься анализом истории, потому что в советское время они получали награды, были обласканы властью, потом быстро сменили окраску. Я уже не говорю о том, что очень многие историки, входившие в эту комиссию, по своей квалификации не достойны того, чтобы заниматься данной темой и поднимать данный вопрос. Понятно, что данными законопроектами готовится политическая дубина против оппозиции. Нет никаких оснований – ни исторических, ни моральных, ни политических – заниматься осуждением прошлого. Не было международного суда и не будет. Есть три резолюции, о них я говорил. Три резолюции, которые не имеют никакой юридической силы. Они всего лишь имеют рекомендательный характер. Во-вторых, если вы примите эти законы, это будет не просто шаг, а прыжок в тоталитаризм. Прыжок сначала к авторитаризму, а потом к тоталитаризму. В этой связи я хотел бы напомнить, что фашистский режим Германии устанавливался демократическими методами. Фашисты пришли к власти в результате выборов, а потом шаг за шагом исключали одну за другой демократические ценности и в конечном итоге пришли к установлению фашистского режима. Сегодня мы делаем не шаг, а, повторяю, прыжок к фашистскому режиму, потому что за этим осуждением прошлого наверняка последуют политические преследования. Да, и репрессии. И мы примерно знаем, с какими ухмылками вы будете этим заниматься, и знаем, кто дирижирует этими процессами. В-третьих, ваше положительное голосование по этому законопроекту будет означать ни что иное, как сталкивание Молдовы к гражданскому противостоянию. Это мы уже проходили в начале девяностых. И самое удивительное то, что эти же люди, которые в начале девяностых разжигали этот пожар, с этой трибуны повторяют тоже самое. Но больше всего меня удивляет то, что в кулуарах в личном общении практически каждый из вас призывает к толерантности, к транспарентности, к диалогу. Уважаемые господа, где этот диалог? Вот эти законопроекты – это диалог? Совершенно очевидно, что вы хотите нас ввести в заблуждения. В-четвертых. Уже было сказано, что во время создания Партии коммунистов все оценки прошлому были даны. Своей деятельностью Партия коммунистов показала, что она отличается от коммунистических партии прошлого, что это партия парламентского типа, которая в своих действиях использует исключительно демократические методы. И вам это хорошо известно.

135

Наконец, в-пятых. Если будут приняты подобные законы, многие из Альянса могут сами пострадать, потому что в развитие данного законодательства необходимо будет рано или поздно принимать Закон о люстрациях, и пострадают, я уверен, даже молодые депутаты от Альянса. Например, Валерий Мунтяну ходил в садик, наверняка распевал песни про комсомол, про Ленина, про Коммунистическую партию, декламировал стихи на эту же тему. Господин Мунтяну, Вы ходили в детский сад в 80-х годах, вы декламировали и пели песни, в этом нет никаких сомнений. Уважаемые господа, Многие из вас верующие, носят крестик на теле. В мире никто не намеревается осуждать христианскую религию за крестовые походы, за религиозные войны, за уничтожение инакомыслящих, которые происходили в течение восьми веков. Сотни тысяч, миллионы людей были сожжены на кострах, но из-за этого никто не осуждает религию. История капитализма и либерализма насчитывает более четырех столетий. К сожалению, никто не собирается осуждать капитализм и либерализм за детский труд, за работорговлю, за мировые войны, за многочисленные преступления, которые привели к гибели миллионов людей, сотни миллионов людей. Потому что все понимают, что это была история, и если начинать всех осуждать, процесс дойдет до Адамы и Евы. Нормальные государства гордятся своей историей и пытаются выявить в этой истории самые лучшие страницы. В истории Молдовы, в истории Молдавской ССР, в истории Молдавской АССР, в истории Республики Молдова масса замечательных и светлых страниц. Опять же хотел напомнить, что французы гордятся своей французской революцией, хотя она дала миру такое явление, как гильотина. Англичане гордятся своей революцией, американцы – рождением своего государства, которое произошло фактически в результате гражданской войны. Вcе что связано с этим законопроектом, начиная с создания этой комиссии, недоделанной и некомпетентной, ненормальной и до его внедрения, говорит о том, что на наших глазах формируется режим либеральной диктатуры, которая перейдет к авторитаризму, а потом закончим настоящим тоталитаризмом. Вы создаете прецедент для будущих поколений. Придет время, поверьте мне, и вас будет осуждать будущее поколение, вас привлекут к ответу, придумают новые комиссии и вас будут осуждать за все то, что вы сейчас делаете в Молдове, в том чисел за то, что раскалываете общество. За это деяние вам рано или поздно придется держать ответ, каждому из вас, всем партиям Альянса по отдельности и каждому из вас в отдельности. Подумайте о последствиях. Еще раз хотел предупредить с этой высокой трибуны. Спасибо за внимание. (Aplauze.)

136

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Toate aceste cuvîntări, 20 care s-au înscris, show-uri, toți care vorbesc despre democrație, despre durerea moldovenilor, cetățenilor Republicii Moldova, vedeți că ne dau lecții în limba rusă. Tocmai îți vine să te urci pe scîrtă undeva cînd auzi cum ne dau nouă lecții. Și îmi pare rău. Ei au organizat show-ul acesta din cauză ca să nu plec eu la Vilnius. Liniștiți-vă, avionul zboară peste 10 minute și eu nu mai plec. Și închidem, vă rog … folosiți-vă de articolul 108 și încheiem cu ... Fiindcă ei pe același subiect vorbesc.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Mihai Ghimpu: Și gata. Dar eu la Vilnius o să ajung, stați liniștiți.

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Facem în felul următor. O clipă. Înainte de a continua. De fapt, la moment, iată au vorbit patru dintre deputații din opoziție, mai sînt, da nu, sînt mai puțin de 20. Propunerea care este? Propunerea este următoarea: noi avem articolul 61, care descrie foarte clar în ce constă noțiunea de dezbatere a proiectelor: autor, comisia, luări de cuvînt. Avem articolul 108 care se referă la posibilitatea de reglementare a duratei dezbaterilor. Iată de ce eu am o propunere, care îmi pare una constructivă, jumătate, au mai rămas încă cîțiva, ca să ia luări de cuvînt la acest proiect, sînt vreo 2 – 3, restul vorbesc la proiectul nr.1614. Nu, serios. (Rumoare în sală.) Nu măcar, nu auziți. Oameni buni, Eu vreau să vă spun mereu o chestie, nu putem, știți, să închidem gura, dar măcar să vorbească ei să se repete de o mie de ori, înțelegeți cum? De votat oricum o să votăm, aceasta e clar. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Dar este reglementată durata luării de cuvînt de 7 minute undeva?

Domnul Marian Lupu: Este în Regulament. Deci la declarații, la sfîrșit …

137

Domnul Valeriu Streleț: Putem discuta să fie luări de cuvînt nu mai mult de 3 – 4 minute sau ceva în genul acesta.

Domnul Marian Lupu: Cu părere de rău, luări de cuvînt, în Regulament, în mod expres, este scris pînă în 7 minute. (Rumoare în sală.) Iată aceasta este propunerea mea. Deci vreo 7 – 8 oameni la proiectul nr.1613 și încă tot atîția la proiectul nr.1614. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Dacă vom urma după această logică, înseamnă că noi niciodată nu vom adopta nici un proiect de lege. Fiindcă s-a dezbătut, s-a prezentat un proiect de lege, s-au înscris toți 40 cu luări de cuvînt și noi nu … Da stați o clipă.

Domnul Marian Lupu: Dar ce pot să fac, domnule președinte?

Domnul Mihai Ghimpu: Vă spun eu.

Domnul Marian Lupu: Ian spuneți.

Domnul Mihai Ghimpu: Vă spun. Parlamentul este în drept …

Domnul Marian Lupu: Da. Domnul Mihai Ghimpu: .. să stabilească termen. Dacă sînt mulți la luări de cuvînt, la declarații, spuneți că 30 de minute. Cine-i pentru ca luările de cuvînt să aibă loc în termen de 30 de minute? Cine-i pentru ca declarațiile să se facă … pentru declarații 30 de minute? Noi nu putem așa, vasăzică. Atunci, noi dacă le permitem azi, de azi înainte, la primul proiect de lege, care o să fie discutat dimineață, o să avem 35 de luări de cuvînt și n-o să adoptăm niciodată vreo lege.

Domnul Marian Lupu: Facem în felul următor. Eu ofer în continuare cuvîntul, în genere, privind această lege.

138

Domnul Mihai Ghimpu: Vă rog să-mi dați voie să termin. 105 alineatul 5: „Pe marginea luărilor de cuvînt, Parlamentul poate iniția dezbateri, stabilind timpul și modul de desfășurare a acestora.” E legal? E legal. Gata, 105, (5). Și poftim. Nu se poate așa, vasăzică. Eu mai repet o dată: scopul lor a fost ca eu să nu zbor. N-am zburat, domnilor, eu sînt aici.

Domnul Marian Lupu: Nu, nu. Domnule președinte …

Domnul Mihai Ghimpu: Dar oricum la Vilnius eu ajung, stați liniștiți.

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte, 105, (5) se referă foarte clar la faptul că, dacă în cadrul unor luări de cuvînt, se abordează niște subiecte, Parlamentul poate iniția dezbateri la aceste subiecte, stabilind timpul și modul. (Rumoare în sală.)

Domnul Mihai Ghimpu: Timpul. E scris că și timpul.

Domnul Marian Lupu: Coleg …

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte …

Domnul Marian Lupu: Eu vă rog foarte mult.

Domnul Mihai Ghimpu: Timpul și modul.

Domnul Marian Lupu: Eu am să vă propun cînd aplicăm 108. Am și eu spiritul de ceea ce se numește corectitudine și dreptate în contextul procedurilor interne. Eu înțeleg că noi putem să nu ne iubim, să nu ne stimăm, să nu ne simpatizăm, dar nu emoțiile trebuie să fie puse în capul mesei în cadrul activității noastre de deputați, ci normele regulamentare. Din această listă de 20, da, ea poate să fie mai scurtă. Dar cînd eu am să simt că, într-adevăr, nu sînt încălcate aceste norme de corectitudine, eu am să propun aplicarea articolului 108. Asta vă promit. Domnule Mușuc, Nu pierdem timpul și așa avem mult de lucru.

139

Domnul Ceban. Noi am clarificat toate problemele de procedură. Eduard, Dacă vorbește omul, discutăm puțin mai tîrziu.

Domnul Ion Ceban: Stimate domnule Președinte, Eu am să vă ușurez un pic aceste procese, eu am să mă refer la ambele proiecte și la proiectul de hotărîre, și la proiectul de lege. Stimați colegi, În rusă sună cam în felul următor: Слабаки вы слабаки. А дополнительно вы еще и трусы, и лицемеры. Și acest lucru l-a recunoscut domnul Ghimpu, pentru că ceea ce se vrea a face este expres spus în ceea ce … Domnule Ghimpu, domnule Ghimpu. (Rumoare în sală.) Deci în ceea ce a spus domnul Ghimpu nu este problema în apreciere sau neapreciere, există problema pentru cineva care nu poate lupta cinstit că altcineva, care are o pondere mult mai mare și o recunoștință din partea societății mult mai mare, s-o ia, cum ați spus, domnule Ghimpu, de la început, da? Noi nu o vom lua de la început, domnule Ghimpu. Pentru că, spre marea diferență de voi, care ați venit cu pietre aruncînd în Parlament și în clădirea Președinției, noi am construit. Am construit pe ruinele pe care le-ați lăsat în anul 2001. Eu cîteodată îi spun domnului Chirtoacă să-și aducă aminte că pe Ștefan cel Mare nu era lumină în anul 2001, în perioadă de noapte. Iar marea majoritate a chișinăuienilor …

Domnul Marian Lupu: Domnule Ceban …

Domnul Ion Ceban: … făceau baie …

Domnul Marian Lupu: La subiect.

Domnul Ion Ceban: La subiect.

Domnul Marian Lupu: La subiect.

Domnul Ion Ceban: E la subiect, pentru că, în momentul de față, nu este altceva decît încercarea de a limita o fracțiune, un partid politic de la lupta electorală, de la lupta politică. Aceasta este sensul de bază, domnule Ghimpu. Trebuie să-l recunoașteți și l-ați spus aici.

140

Domnule Popa, Sînt cuvintele dumneavoastră, că deocamdată Partidul Comuniștilor nu a fost închis. Domnule Președinte, Este exact la subiect. Pentru că, repet, ați venit prin pogromuri, ați venit cu o grămadă de promisiuni electorale fiecare dintre voi. Eu, discutînd cu muți dintre voi acum pe hol în perioada dată, și-mi spuneți că nu mai puteți merge în sate. Este adevărat. Doar, oameni buni, voi vă uitați în ochii oamenilor și nu aveți ce le spune, pentru că i-ați mințit. Nu puteți lupta cinstit, nu puteți lupta cinstit. Domnule Hotineanu, Eu, dacă vreți, o să vă rezervez și dumneavoastră cîteva … Dar nu puteți să-mi opriți. Eu vă spun că nu luptați cinstit. Ați închis unicul canal de opoziție, cel care vă spunea …

Domnul Marian Lupu: Domnule Ceban …

Domnul Ion Ceban: … ceea ce faceți în fiecare zi.

Domnul Marian Lupu: Regulamentul spune clar că trebuie să faceți referință la proiect.

Domnul Ion Ceban: Da, este la subiect, pentru că acum încercați să excludeți un partid politic din procesul politic, asta încercați să faceți.

Domnul Marian Lupu: Domnule Ceban, Nu mă faceți, potrivit Regulamentului, să recurg la a doua preîntîmpinare și la a treia preîntîmpinare. Să fim corecți. Ian uitați-vă, colegii dumneavoastră, cu strictețe…

Domnul Ion Ceban: Dar ce fel de standarde democratice, domnule Președinte, despre ce vorbim noi astăzi? Consiliul Europei, am discutat Planul de acțiuni. Care Plan de acțiuni, oameni buni? Unde vă aflați dumneavoastră în momentul de față? Limitați dreptul la exprimare.

Domnul Marian Lupu: Nu vă lăsați copleșiți de emoții. Eu vă rog la subiect.

Domnul Ion Ceban: Da eu nu sînt copleșit emoțiilor. Eu vă spun ceea ce vreți să faceți.

141

Domnul Marian Lupu: Ian uitați-vă, domnul Mușuc a vorbit la subiect, Reidman – la subiect …

Domnul Ion Ceban: Și o recunoaște chiar domnul Ghimpu.

Domnul Marian Lupu: … toți foarte corect la subiect. Vă rog mult.

Domnul Ion Ceban: Dacă puteți lupta cinstit, luptați cinstit. Eu am să finalizez gîndul, n-o să aștept cînd o să-mi închideți dumneavoastră microfonul. Vreau să vă spun un singur lucru, domnule Ghimpu și ceilalți, fiți foarte atenți și nu excludeți faptul că secera poate fi și bumerang și să vă taie acolo unde…, iar ciocanul, stimați prieteni, poate fi acea unealtă care să vă bată ultimul cui în sicriul politic. Să nu uitați niciodată de acest lucru. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Amin. Domnul Garizan. După Domnia sa trecem la nr.1613. Înscris fiind domnul Voronin.

Domnul Oleg Garizan – Fracțiunea PCRM: Уважаемые коллеги, Несмотря на уверенное заявление нашего спикера Парламента о том, что пусть коммунисты говорят, выступают, мы все равно примем, мы все равно проголосуем, конечно же, мы не можем не высказать своей позиции и возмущения в адрес тех заговоров, которые сегодня проходят у нас в стране. Инициирование либералами на сегодняшнем заседание рассмотрения законопроектов об осуждении коммунизма и запрете символики является актом дальнейшего разжигания противостояния в обществе. Очевидно, что инициаторы не стремятся к исторической справедливости. Это промежуточный акт в осуществлении дальновидного сценария. Вряд ли они не понимают, что подобные действия вызовут новый виток противостояния в обществе, отдаление возможности объединения нашей страны, негативно отразятся на взаимоотношениях нашей страны с некоторыми другими нашими партнерами на международном уровне, что повлечет серьезные последствия. В связи с этим у меня вопрос: могут ли осуществлять подобные действия граждане, любящие свою страну Молдову? Однозначно, что нет. Так могут поступать только неприкрытые агенты недружественных нашей стране спецслужб. Не хочется в это верить, но события говорят именно об этом. Данный акт является хорошо с режиссированным сценариям убийственной атаки против нашего государства.

142

Коллеги, Мы представляем разные партии, отстаиваем разные принципы, принадлежим к разным национальностям, но всех нас должна объединять главная ценность – любовь к своей стране. Я уверен, что таких в зале большинство. Я хочу спросить: что должно заставить большинство присутствующих в этом зале стать пособниками в продвижении антигосударственных идей Либеральной Партии Гимпу, став ее заложниками? Что нам сегодня предлагает Гимпу? Осудить коммунизм, ссылаясь на депортации? Я еще раз спрашиваю, а какой акт должен принять наш Парламент, чтобы осудить ужасы периода румынской оккупации? Должны ли мы показать обществу, что мы не забыли о массовых репрессиях мирного населения режимом Антонеску, об издевательство над национальными меньшинствами и, в первую очередь, над молдаванами. Можем ли мы сегодня забыть о планах Антонеску по депортации гагаузов и их физическом уничтожении. Можем ли мы забыть, что эти планы были осуществлены по отношению к гагаузам, проживающим на правом берегу Прута? Как мы должны относиться к тотальной экономической эксплуатации нашего края в этот период? Сегодня живы старики, которые рассказывают, как расстреливали жителей, имеющих родственников в СССР, без суда и следствия сажали в тюрьму и подвергали пыткам людей, подозреваемых в симпатии к советской власти. От всех этих ужасов нас избавил многонациональный народ Советского Союза под красным знаменем с серпом и молотом. Признавая и осуждая перегибы актов сталинских репрессий, мы не можем не признать, что именно после 45-го года наша страна Молдова сделала экономический рывок, была ликвидирована безграмотность, и наша Молдова превратилась в цветущий сад. Должны ли мы, идя на поводу у Гимпу, отказаться от всего хорошего, что было создано в тот период? Должны ли мы отказаться от наших родителей, которые искренне верили, трудились, жили, растили нас, своих детей, гордились, что являются частью могучего многонационального советского народа. Что нас должно побудить признать, что все они были глупы, трусливы, невежественны и только дядя, тетя, брат господина Гимпу были правы? В конце своего выступления я хочу обратиться к каждому депутату Альянса. В независимости от партийной принадлежности, пожалуйста, не позволяйте превратить себя в пособниках сомнительных планов и идей господина Гимпу. Не забывайте, что любое действие обязательно вызывает противодействие. Убежден, что нашему обществу сегодня все это не нужно, этот путь неконструктивный и однозначно бесперспективный. Я еще раз хочу все-таки акцентировать внимание на том, что если мы идем по этому пути, если мы начинаем осуждать серп и молот, тогда по

143

логике вещей мы должны будем осудить и наш государственный символ триколор. До чего мы дальше дойдем, ребята? Нас разве ради этого сюда выбирали? Ради этого мы здесь собрались? Ради того, чтобы пропагандировать именно вот эти идеи? Целый день сегодня мы занимаемся вот этим вопросом, вчера до 12 ночи. Я удивлен, почему Председатель Парламента так обеспокоен жертвами сталинских репрессиях и он ничего не говорит и не обеспокоен судьбами тех людей, которые пожертвовали собой. Родственники многих в этом зале были репрессированы и уничтожены в период румынской оккупации. Давайте не будем предвзятыми, давайте остановимся, давайте, если надо, охладим свой пыл, давайте просто будем искренними по отношению к самим себе, и давайте просто избавимся от этих людей, которые не хотят видеть наш страну свободной, давайте перестанем быть их шестерками, в конце концов. Да здравствует Молдова! (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Ca replică, fiindcă am fost vizat. Ну, понятно, господин Гаризан, вы привыкли, чтобы все были вашими шестерками. Теперь, чтобы было предельно ясно, я говорю для прессы, в том числе русскоязычной, проект № 2638, который я сегодня предложил включить в повестку дня, об осуждении нацистских и фашистcких преступлений. И лидер вашей партии очень четко сказал, почему вы не хотите сегодня его рассматривать. Acum ascultați care este propunerea mea. Реплика была моя на высказанные вами вещи, а не ваша реплика на мою реплику. Читайте Регламент внимательно. 108. Eu propun din toată lista să continuăm în felul următor: urmează domnul Vremea, domnul Bannicov și ultimul domnul Voronin și, la această etapă, potrivit 108, să încheiem faza de dezbateri. (Rumoare în sală.) Asta-i propunerea. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Igor Vremea. (Rumoare în sală.) Este vorba de articolul 108 din Regulament. Citiți atent acest articol și după aceasta faceți comentarii. (Rumoare în sală. Strigăte în sală.) Dar ce, mai sînt și din alte fracțiuni? Domnul Saharneanu este, este unicul în afara PCRM-lui. (Rumoare în sală.) Nu țipați, vă rog, de procedură. Spuneți-mi, microfonul nr. 2.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Președinte, Îmi pare bine că m-ați observat, în sfîrșit, și pe mine. M-am înscris și eu pentru luare de cuvînt. De ce mă privați de dreptul de a ieși la tribuna centrală?

144

Domnul Marian Lupu: Citesc articolul 61.

Domnul Sergiu Stati: Nu trebuie să citiți, trebuie să-mi spuneți de ce mă privați de dreptul ca să ies.

Domnul Marian Lupu: Ascultați-mă, ascultați răspunsul, aveți răbdare. Articolul 61. ”Dezbaterea proiectului constă în: a) prezentarea de către autor; b) audierea raportului comisiei; c) luările de cuvînt ale deputaților cu respectarea obligatorie a ordinii acordării de cuvînt reprezentanților tuturor fracțiunilor Parlamentului. Mergem la articolul 108 ”Încheierea dezbaterilor”, articolul 108,(1): ”La cererea președintelui ședinței sau a unei fracțiuni parlamentare, dezbaterile asupra problemelor luate de Parlament în discuție pot fi încheiate.” Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Dar articolul 61 scrie: ”Dezbaterea proiectelor.” Pe care motiv, dragii mei și stimații mei colegi, conform articolului 108,(2) eu am supus votului această propunere, care a fost susținută potrivit 108.2 de către majoritatea plenului. Domnul Vremea, Dacă ieșiți la tribună, ieșiți acum și prezentați luarea de cuvînt. Dacă nu, spuneți-o răspicat. Vă rog. Ați avut deja de procedură dreptul. Înainte.

Domnul Igor Vremea: Stimați colegi, Astăzi, în plenul Parlamentului Republicii Moldova, se pune în discuție o chestiune, care, în condițiile unui stat de drept și a pluralismului politic, trebuie să fie considerată, cel puțin, aberantă și ilegală. Istoria contemporană deja s-a ciocnit cu astfel de tentative și ele au fost contracarate ferm la nivel internațional. În particular, aș vrea să menționez două hotărîri recente sau relativ recente de condamnare în speță a două state. E vorba, în 2005, de condamnare a României și, în 2008, de condamnare a Republicii Ungaria. Aceste condamnări nu vin de undeva din subsoluri, ci vin de la forul juridic superior sau organul de lucru al Consiliului Europei și anume de la Curtea europeană pentru drepturile omului. Abordarea care se promovează astăzi de forul legislativ din Republica Moldova reprezintă o ingerință în dreptul persoanelor, garantat de cel puțin de articolele 10 și 11 ale Convenției pentru Drepturile Omului. Este vorba de libertatea de exprimare, dreptul la asociere și altele. Măsura pe care vreți să o adoptați nu este necesară într-o societate democratică, ingerința respectivă în drepturile enunțate ale omului nu corespunde unei nevoi sociale stresante. O guvernare care se pretinde a fi democratică trebuie să promoveze pluralismul și, în primul rînd, cel politic. Mă întreb: care este pericolul real și actual? Ce amenințare există de natură să justifice interdicția pusă în discuție? Cum

145 poți aplica o interdicție față de anumite simboluri, care, prin definiție, pot avea semnificații multiple? În acest caz, are loc o restrîngere nejustificată și aduce atingere respectului Legii Fundamentale a statului și al Convenției pe care am enunțat-o mai sus. Un sistem legal care consacră restricții ale drepturilor indivizilor în scopul de a satisface comandamente ale unor sentimente publice, fie ele reale sau imaginare, nu pot fi văzute ca reprezentînd o nevoie socială presantă, recunoscută într-o societate democratică atîta vreme cît societatea trebuie să rămînă rezonabilă în judecățile sale. Dacă ar fi altfel, s-ar ajunge ca libertatea de exprimare și opiniile să fie cenzurate prin veto-ul altei persoane. Stimați colegi din Alianță, Dumneavoastră, anterior proiectelor pe care le discutăm, v-ați angajat, prin adoptarea unei hotărîri, să onorați angajamentele Republicii Moldova față de Consiliul Europei. În acest sens, nu uitați așa de rapid despre această obligațiune și onorați-vă angajamentul de a respecta Convenția europeană pentru drepturile omului. Nu vă inspirați negativ în acțiunile și deciziile dumneavoastră, din greșelile unor state, ci din deciziile legale ale forurilor internaționale. În caz contrar, dumneavoastră sînteți sortiți condamnării. Mersi. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnule Bannicov. De procedură. Microfonul nr. 3.

Domnul Vasili Șova – Fracțiunea PCRM: Уважаемые коллеги, Учитывая, что господин Время выступал, и он сэкономил три минуты, прошу Вас дать мне три минуты для выступления. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Три минуты?

Domnul Vasili Șova: До трех минут.

Domnul Marian Lupu: Merge. E omenește într-un fel. Domnul Bannicov, Vă rog.

Domnul Alexandr Bannicov – Fracțiunea PCRM: Спасибо.

146

Уважаемые господа депутаты, Я не хочу говорить в общем о проекте. Возьму конкретно один пункт. Господин Гимпу в пункте 11 своего отчета написал, что произошла трансплантация советской системы на оккупированную румынскую территорию и введение силой коммунистического тоталитарного режима. Давайте дословно разберем этот пункт. Что такое трансплантация? Трансплантация это пересадка с последующим приживлением органов или отдельных участков ткани в пределах одного организма, или от одного организма к другому, того же вида. То есть трансплантация – это процесс, который приносит положительный эффект, а никак не отрицательный. Советская, социалистическая система ценностей была более продвинутой с точки зрения защиты прав человека, чем капиталистическая. Советская власть в Молдове создала всю промышленность, высокоэффективное механизированное сельское хозяйство. А символ «серп и молот» олицетворяет рабочий класс и крестьянство, которые создали все ценности в этой стране, которая процветала в течение всех лет, когда у власти были советы народных, именно народных (крестьянских и рабочих) депутатов. Теперь перейдем к словам господина Гимпу «оккупированной румынской территории», как он говорит. Эта территория, наоборот, была оккупирована Румынией в 1918 году. В течение 22-х лет издевалась Румыния над этой территорией, о чем свидетельствуют кровопролитные восстания местного молдавского населения против румынских оккупантов. Это бендерское, бессарабское и хотинское восстания. Об этом свидетельствует постыдное бегство румын с этой территории в 1940 году. Если бы она не была их территорией, то они бы так постыдно ее не покинули, таким постыдным и очень быстрым образом. Где вы видели в мире оккупантов, которые бы привозили заводы, фабрики, оборудование на оккупированную территорию, строили жилье для местного населения, внедряли новые технологии, строили школы, детские сады, вводили всеобщее обязательное среднее образование, бесплатное высшее образование и медицинское обслуживание, предоставляли право на труд и на отдых, ликвидировали безграмотность в этой местности? А вот румынские оккупанты делали все наоборот. Ограничивали развитие данной местности, требуя различные согласования для увеличения рабочих мест, для создания новых направлений деятельности. Не давали образования местному населению, уничтожали школы, больницы. В это время возросла смертность, увеличилось количество заболеваний. Еще один момент в этой же фразе. Введение силой, подчеркиваю, силой коммунистического режима. Тогда почему население с цветами и радостью встречали приход советской армии на эту территорию? О чем существует фотографии, кинохроники, и многие другие подтверждающие это факты. Говорите о насильственной ассимиляции местного населения, изменении имен, фамилий и тому подобного. Но это все зависит от каждого конкретного человека, от каждой конкретной семьи.

147

Почему никакой режим не смог сломать тех людей в Молдове, которые считали себя румынами и сохранили свою фамилию, не меняя ее на русскую, украинскую или молдавскую? В других странах бывшего Советского Союза представители других национальностей сохранили свою идентичность, сохранив имена, фамилии. Это страны Балтии, Кавказа и другие. Выходит, что здесь в Молдове советская власть проявила особую изощренность в этих вопросах, господин Гимпу? Нет, это все сказки, сказки про белого бычка, который ходит туда-сюда. Просто Вы хотите сделать себе политический капитал на этом вопросе как внутри страны, так и за рубежом. А вообще сейчас, когда экономика страны находится в плачевном состоянии, когда мы находимся в преддверии такого катаклизма, как засуха, сейчас надо вам, господа нынешние правители, думать о том, как накормить народ, как обеспечить условия для его нормального существования. А не возвращаться в прошлое, перетряхивая грязное белье! (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Domnul Șova, Trei minute.

Domnul Vasili Șova: Спасибо. Уважаемые коллеги, сегодня призывали неоднократно в этом зале к тому, чтобы говорить без эмоций, а с определенной долей ответственности за решение, которое большинство сегодня может принять. Вот я постараюсь в течение трех минут, выступить ни как депутат нынешнего Парламента, а как депутат Парламента '90 – '94 годов. Здесь есть и господин Гимпу, и господин Хадыркэ, депутаты того Парламента. Уважаемые коллеги, если мы хотели бы принять сегодня решение, связанное с осуждением тоталитарного режима, то, наверное, мы бы создали совместную комиссию, и вышли бы, если не сейчас, то осенью на сессию с согласованным проектом по этому вопросу. То, что происходит сегодня, мне напоминает '90, '91 и '92 году. Тех, кто не помнит те события, прошу хотя бы почитать газеты того периода. Тот же механизм давления большинства на меньшинство, тот же механизм запретов свободы слова и свободы выражения, тот же механизм унижения большинства меньшинством. Уважаемые коллеги, я специально попросил три минуты для того, чтобы те, кто еще сомневается, задумался о последствиях, об ответственности перед будущим, тому, кто определился никакие слова уже не помогут. Я хорошо помню заседание смешанной комиссии по приднестровскому урегулированию 17 июня 1992 года. Это последний момент был, когда можно было предотвратить трагедию в Бендерах. И что сказал председатель комиссии тогда? Занимайтесь этим вопросом, если вам интересно. У него командировка за рубеж. А там были представители всех военных структур, в том числе левого берега Днестра.

148

Сегодня мы примем это решение, вернее, вы примите, и разве оно будет направлено на решение приднестровского конфликта, укрепление мер доверия, о которых сегодня идет речь, о будущем механизме реинтеграции страны? Мы только что вернулись с Межпарламентской ассамблее ОБСЕ, где приняли очень адекватную ситуации в Молдове резолюцию, которая направляет перспективы решения этого вопроса. Вы можете лишить меня слова, но я просто призываю Вас, чтобы мы не наступили на те же грабли, а потом ответственности за те события никто в нашей стране не понес. А тысячи убитых и искалеченных жизней. Сегодня простым росчерком пера, большинством голосов можно принять это решение, и опять последствий не будет. Я призываю Вас все-таки не торопиться, а принять решение о создании согласительной комиссии, и выйти осенью с согласованным документом по этому вопросу. Спасибо. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Voronin, domnule Voronin…

Domnul Vladimir Voronin: Și pentru mine nu este simplă această zi și această discuție. Mai mult decît atît că ea are loc deja după 22 de ani de cînd a fost declarată independența Republicii Moldova. Și noi, în orice caz, trebuia demult să ne clarificăm ce a fost, cum a fost, ceea ce a vorbit adineauri Șova, și să nu ne întoarcem la aceste probleme. Eu, cu o deosebită plăcere, aș vota cu toți dumneavoastră împreună o declarație, să ne adresăm. Mihail Fiodorovici, Vei fuma pe urmă, totuna ceea ce te așteaptă, te așteaptă. Cu o declarație către toate parlamentele europene al țărilor europene despre situația actuală din Moldova în domeniul securității alimentare, în domeniul agriculturii. În țară este tragedie, dar cum am spus eu jurnaliștilor: baba se peaptănă cu ”pricioska” liberalilor. Nu, noi nu sîntem oameni serioși, noi nu conștientizăm ceea ce facem. Mai mult decît atît, noi sîntem dirijați din umbră și la comandă. Trebuia legea despre nediscriminare? Poftim: moldovenii sînt cei mai, cei mai, cei mai, pe dînșii se poate de călărit și de făcut cu dînșii ce vrei, și cînd vrei, și cît vrei. Trebuie de comandat… condamnat regimul comunist și peste 30 de ani, și peste 50 de ani, și peste 70 de ani, și peste 100 de ani? Îl condamnăm. Ce mai trebuie să facem noi? Să ne tîrîim de-a pîrîța în fața acestor europeni, care nu sînt nici cu nimic mai mult și mai puternici decît noi în nimic. Uitați-vă ce criză e în Europa. Voi cu mîinile voastre vreți această, să faceți independență din țara noastră? Aceasta voi să faceți? Deci să votați pentru aceasta?

149

В 1924 году нашлись умники, которые решили после того как Великая Октябрьская социалистическая революция не провалилась, несмотря на ожидания всех, запретить коммунистические символы. И запретили. И что? Получили Гитлера, получили Муссолини, получили Франко, получили Антонеску. Скольких еще? Вы этого хотите? Вы слышите, что вам ребята говорили? Создать трон и посадить на него настоящего диктатора? Какие вы претензии имеете к нам, когда мы восемь лет руководили Молдовой? Почему вы стесняетесь привести и показать хоть какие-то показатели, когда мы были во власти? Хоть бы один, хотя по одному направлению. И та же Молдова, без таблицы Менделеева под ногами. Без энергетики, без ничего. Почему Вы три года ничего не можете с делать? Почему Вы беретесь за дурные вопросы, за такие которые только нездоровые люди берутся. Почему Вы это делаете? Что это даст? Да, проголосуете, да, вы договорились. Вы позавчера встречались, сидели там с иностранными послами. Нам рассказали потому что, есть среди послов честные и порядочные люди. И договорились. Это все уже спектакль здесь разыгрывается. Все те, кто проголосует, станет заложником этого спектакля. И на вашей совести будет все это навсегда, на всю оставшуюся жизнь. Время имеет один недостаток, оно быстро утекает, быстро, очень быстро, даже незаметно. Что будет потом? A, dă Doamne, mintea moldoveanului de pe urmă. Da? Dați să fim oameni serioși, responsabili. Avem aceeași țară. Chiar dacă sîntem de diferite partide, dați să fim responsabili. Și doi. Eu împărtășesc opinia colegilor mei, expusă pînă acum, că acesta este un proiect de eliminare a noastră din cîmpul electoral, din ceea ce noi avem poziții în fața electoratului. Ați întîrziat categoric cu 22 de ani. Noi sîntem foarte cunoscuți în Moldova, ce n-ați face voi, cum n-ați face. Schimbați sistemul majoritar cum vreți, încolo, încoace, pe noi oamenii ne cunosc și ne cunosc nu prin demagogii și prin discuții, aiureli de acestea de-ale voastre, dar ne cunosc pin fapte concrete. Și aceasta nu mai… nu se mai poate de acum de închis și nu se mai poate de înlăturat într-o parte și de uitat de aceasta, ce n-ați face. NIT-ul l-ați înlăturat, acum aceste prostii le votați. Acestea-s prostii, idiotizm a… concenîi și ce mai departe? Și ce o să urmeze mai departe? Și voi ce, după acesta o să înfloriți? Iaca na, 3 ani, 3 luni de, 3 ani de zile ați… v-ați bocit că n-aveți Președinte, că nu puteți, că nu știu de ce ș.a.m.d. și ce dacă aveți, unde, ce s-a mișcat în țară, si s-a îmbunătățit, și s-a hotărît? Oameni buni, Eu mă adresez către dumneavoastră. Majoritatea dintre noi sîntem creștini prin botez, aveți „soveste”. Nu vă culcați sub această politică, aceasta este o primejdie foarte mare pentru tot, pentru tot neamul nostru. Dați să fim serioși și să respingeți toate aceste aiureli. Noi, în 8 ani de zile de guvernare, n-am încălcat nimic. În 8 ani de zile, fiți atenți, Curtea Constituțională

150 numai două legi le-a… a găsit ceva în ele neconstituțional și una era pe buget. Așa, Marian Ilici? Noi singuri am inițiat această propunere. Și ultima. Eu mă adresez personal fostului nostru coleg Marian Lupu: cînd mata ai fost sincer, cînd ai semnat cererea de a intra în rîndul Partidului Comuniștilor și ai scris în cerere că „с уставом и программой партии я знаком, обязуюсь выполнять”, ori cînd? Dacă de acum discutăm cinstit și deschis, dați să fim serioși pînă la urmă. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Și eu la fel. Răspund la întrebare. Găsiți răspuns la această întrebare, ridicați arhivele, mass-media, luna iulie anul 2007. Conferința de presă la încheierea sesiunii de primăvară – vară, cînd eu, fiind membru pe atunci al PCRM, public, față de toată țara, am spus că opinia mea este că partidul trebuie să știe să meargă în pas cu vremea. Primul punct, că trebuie să rupem cu trecutul și să fim contemporani. Doi. Am spus-o față de toată țara, că partidul trebuie să-și schimbe denumirea și atributele. Și trei. Am spus atunci că trebuie să se adere la grupul socialiștilor europeni. (Aplauze.) Iată care a fost mesajul. Domnul Saharneanu. Ultima luare de cuvînt. (Rumoare în sală.) Cine cere de procedură, după ultima luare de cuvînt. Vă rog.

Domnul Vladimir Saharneanu: Mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi, Stimați deputați, Ascultîndu-l pe domnul Voronin, mi-am amintit de o spusă a unui filosof european, exact în contextul disputei noastre, despre condamnarea comunismului, că minciuna este măduva comunismului. Tot ceea ce a spus domnul Voronin aici pare să fie foarte atractiv pentru masele largi. El așa spune, tot așa bolșevicii în ′17 au venit și au spus că vă vom da pămînt, vă vom da pace și ce a obținut lumea atunci în urma acestor promisiuni? Ani de război în care numai în războiul civil au murit 11 milioane de oameni, iar de foame și de exproprieri au murit alte milioane de oameni pînă în 1933 și în Republica Moldova pînă… în RSS Moldovenească pînă în 1950. Așa că, domnule Voronin, să vă uitați în ochii oamenilor și să le spuneți adevărul. Cineva a replicat că noi n-avem ce spune în ochii oamenilor. Noi avem ce spune, domnilor, fiindcă noi îi lăsăm în viață, noi cu dînșii discutăm. Chiar dacă e greu, noi mergem împreună.

151

Voi, pur și simplu, regimul sovietic, nu i-a lăsat în viață ca să se uite în ochii acelor oameni. Nu i-ați lăsat în viață că vă e rușine acum să vă uitați în ochii generațiilor care vor să apere valorile pe care le-au apărat atunci oameni ceea simpli care, pur și simplu, s-au pomenit într-o conflagrație, au venit ocupanții peste dînșii. Ce aveau ei cu vremurile acelea cînd bolșevicii setoși de pămînturi s-au năpustit asupra noastră, i-au ridicat de aici, de pe pămîntul lor strămoșesc și i-au dus în Siberii? Ce vină aveau ei, vreau să vă întreb? Procesul de condamnare a comunismului este în derulare, fiindcă în Europa trece prin mai multe etape. La începutul anilor ′90, sigur că se spunea că trebuie să lăsăm și o doză de dreptate comunismului, fiindcă el a avut idei bune, idei frumoase. Asta s-a întîmplat pînă în anul 1997, cînd istoricul Stefan Curtua a editat cartea lui, „Cartea neagră a comunismului”. Curtua a fost și el comunist și știa ce a scris. Pentru prima dată se făcea încercarea de a însuma victimele dominației ideologiei marxiste, rezultatele spulberînd mitul întreținut de inteligenția occidentală a pierderilor colaterale, minore în raport cu viziunea majoră și arătînd cum, de fapt, regimul comunist are atît în teorie, cît și în practică o dimensiune criminală constitutivă. Cum altminteri decît criminal poate fi numit un sistem politic care își datorează succesul unui număr de 100 de milioane de victime și care… înscrierile lui fundamentale exaltă teroarea și lupta de clasă ca instrumente legitime. Acum, dumneavoastră ați venit și ne-ați enumerat succesele Uniunii Sovietice. Ați vrut să-i faceți pe toți fericiți, dar, în numele acesta, ați omorît cîteva zeci de milioane, pînă la suta de milioane de oameni. Asta este morala comunistă. Și ce a rămas din Uniunea Sovietică? Ce a rămas din Uniunea Sovietică cînd ați băgat cu de-a sila milioane, ați omorît o parte din ei, le-ați luat averile și i-ați lăsat pe drumuri. Asta este morala comunistă. Desigur, noi am putea vorbi multe lucruri, dar emoțiile ne predomină. O legătură dintre comunismul de ieri și comunismul de azi, se spune că comunismul de ieri a fost unul criminal. Admitem lucrul acesta, dar trebuie să lăsăm comunismul de azi, că el este bun, în varianta moldovenească, vedeți ce mare fericire ne-a adus pe pămîntul nostru. Nu este, fiindcă comunismul și sovietic, și moldovenesc se bazează pe ură. Acela era pe ura de clasă, acesta este pe ura interetnică. Am auzit aici cuvîntări, de la această tribună, cu cîteva minute în urmă, pline de ură față de anumite națiuni, anumite etnii. Asta vă macină pe voi, asta vă mișcă pe voi și amenințările la adresa că lasă că vom vedea, noi vom mai veni la putere. Nu veți mai veni niciodată și să plecați în istorie. Și noi nu vă condamnăm, pur și simplu fizic, nu vă condamnăm moral, fiindcă moralmente nu aveți ce căuta niciodată la putere. Nu aveți dreptul să mai chinuiți acest popor și alte popoare încă odată în plus. Ura este ceea ce mișcă, iar minciuna și frica vă ține regimurile în picioare. Acesta este lucrul cel mai important care trebuie să-l știe oamenii noștri. Și în comunismul sovietic, și comunismul acesta al nostru a făcut două elemente care

152 sînt comune. În comunismul sovietic, nomenclatura s-a transformat în oligarhie și era întreținută de popor. Și la noi, comunismul acesta al nostru, moldovenesc, ați fabricat o oligarhie. Domnul Voronin, cu familia, a devenit oligarh, alții, clientelă, iarăși oligarhi din… Și voi spuneți că ați făcut bine poporului acesta? (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg…

Domnul Vladimir Saharneanu: Aceleași lucruri le-ați fabricat și atunci, și acum.

Domnul Marian Lupu: La subiect.

Domnul Vladimir Saharneanu: Noi condamnăm comunismul sovietic pentru ca el să nu se repete. Istoria Republicii Moldova în ultimii 20 de ani este dovadă pentru toată Europa și exemplu, că dacă lucrurile acestea sînt lăsate, dacă răul este lăsat să nu moară, el pe urmă nu te lasă să trăiești. Spune o vorbă veche, românească. Așa este. Pînă acum, nimeni nu avut curajul să condamne comunismul. Acum, noi, aici, în Parlament, condamnăm comunismul cu toată convingerea și spunem asta pentru cetățenii noștri și pentru generațiile care vin, fiindcă dacă lăsăm în continuare minciuna, frica și tot ce este rău în această mișcare, care s-a lansat, ideologică și care este una criminală, va continua să dăinuiască pe pămîntul nostru. Noi condamnăm comunismul. Partidul Liberal cheamă pe ceilalți membri ai Alianței să condamne comunismul și cu toată încrederea să mergem înainte. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Luările de cuvînt s-au încheiat. (Rumoare în sală.) Da, de procedură. Imediat. Deci acum trebuie să vedem care sînt propunerile la aceste două proiecte. Domnule autor, Vă rog, la tribuna centrală. De procedură. Microfonul nr.3. Vă rog.

Doamna Maria Postoico: (Rumoare în sală.) Da, mulțumesc, domnule Președinte.

153

Cu o intervenție, pînă are să facă concluzii autorul la aceste proiecte. Fracțiunea noastră are nevoie de o pauză, ca să consultăm unele momente care au fost spuse adineauri.

Domnul Marian Lupu: Cîte minute? (Rumoare în sală.)

Doamna Maria Postoico: De domnul Saharneanu. Eu vă rog. Vă rog, că avem nevoie.

Domnul Marian Lupu: De cîte minute? (Rumoare în sală.)

Domnul Mihai Ghimpu: După, după.

Doamna Maria Postoico: 20 de minute. (Rumoare în sală.)

Domnul Mihai Ghimpu: Nu, nu, nu… (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: 15.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte.

Doamna Maria Postoico: 20. 20. 20. Nu, 15 minute nu e posibil. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Nu, stați așa.

Doamna Maria Postoico: Atunci 40 dați-ne.

Domnul Marian Lupu: 15. 15 minute vă dau. (Rumoare în sală.)

Doamna Maria Postoico: 40, dar…

154

Domnul Marian Lupu: Revenim.

Doamna Maria Postoico: Atunci…

Domnul Marian Lupu: La și patruzeci reîncepem ședința. De acord. Colegul nostru… (Rumoare în sală.) Eu vreau să vă rog o chestie, stimați colegi, înainte de pauză, virtutea, inclusiv a unui deputat, este înțelepciunea și răbdarea. Nu nervii, nu emoțiile. Eu vă rog frumos să urmăm aceste virtuți. Așa, cu o informație. Domnul autor al proiectelor a ieșit la tribuna centrală nu pentru a face o cuvîntare de final, ci noi sîntem la etapa propunerilor. Fixăm acele propuneri care au fost înaintate anterior, le generalizăm, așa-i, domnule președinte?

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte…

Domnul Marian Lupu: Pentru a fixa conținutul final al proiectului.

Domnul Mihai Ghimpu: Da, dar…

Domnul Marian Lupu: Înainte de vot.

Domnul Mihai Ghimpu: Da, dar am să dau răspuns și la unele replici. M-au învinuit. Dar eu am înțeles așa, că pauză e pentru Fracțiunea Comuniștilor, dar noi continuăm să lucrăm. Așa, stimați colegi? (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Eu, de fapt, domnule Președinte, totuși aș veni cu o sugestie colegială. Lăsați reacțiile și răspunsurile, că astea-s exerciții interminabile. Așa a fost…

Domnul Mihai Ghimpu: Mie mi-s dragi, domnule Președinte, mi-s dragi.

Domnul Marian Lupu: Păi…

155

Domnul Mihai Ghimpu: Mi-s dragi așa de tare.

Domnul Marian Lupu: Cu atît mai mult, lasă, te rog, dragostea la o parte și ne concentrăm pe partea de conținut. P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă Domnul Marian Lupu: Stimați colegi numărători, Eu vă rog să mă informați cîți deputați sînt prezenți în sală, pe sectoare. Nici numărătorii n-au venit. O clipă, domnule Mocanu. Sectorul nr.3, Ce spune?

N u m ă r ă t o r i i: Deocamdată au revenit 25.

Domnul Marian Lupu: 25 deocamdată.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Marian Lupu: 24 și 25 – 49. Încă 2 colegi pentru a constata cvorumul. Important este autorul să vină la tribună. Cine mai lipsește? Iată, doamna Fusu, domnul Lucinschi.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2. – 25.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.2 – 25. 25, 26, 27, 28. 28 plus 25, sîntem numărul necesar care mă face să constat prezența cvorumului în sală. E deja fără 14 minute, noi am convenit la fără 20, noi sîntem în drept să reîncepem ședința. Domnule președinte, Vă rog. Repet încă o dată, deci nu pentru răspunsuri, nu pentru declarații, lucrăm la partea de conținut. Eu vreau iată ce să constat, deci de la microfonul nr.3 domnul

156

Diacov a făcut o propunere. De la microfonul nr.5 domnul Ghimpu a menționat că e de acord. Așa a fost, da? Eu nu greșesc? Acum vedem … Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Președinte, Îmi cer scuze. Dar înainte de examinarea concretă a proiectului, îmi dați voie…

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte, Nu vă supărați, vă rog, să facem abstracție de retorică și lirică. Noi sîntem 5 ore deja în examinarea acestor două subiecte. Să avansăm. Rugămintea mea este.

Domnul Valeriu Streleț: Eu aș fi vrut doar să fac cîteva precizări. Unu. Dacă amendamentul domnului Diacov, și să-l formuleze totuși încă o dată, ca să înțeleagă toată lumea ce anume se acceptă de către autori și dacă se acceptă. Și doi. Dacă reformulările pe care le- am propus la articolele 2 și 3, eventual, dacă pot fi acceptate. Asta este. Pot să mai repet încă o dată. Articolul 2.

Domnul Marian Lupu: Domnule Diacov, Rog să formulați încă o dată propunerea.

Domnul Valeriu Streleț: Se condamnă regimul totalitar comunist și alte regimuri totalitare care au comis crime împotriva umanității prin genocid, deportări, foamete organizată, colectivizare forțată, represiuni politice în perioada 1924 – 1990 pe teritoriul suveran actual al Republicii Moldova. Și articolul 3. Se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a simbolurilor regimului totalitar comunist și ale altor regimuri totalitare secera, ciocanul, svastica nazistă, precum și orice suport cu aceste simboluri și promovarea ideologiilor totalitare. Dacă se acceptă.

Domnul Dumitru Diacov: Da. Eu mă alătur la ceea ce-a spus aici domnul Streleț. Eu cred că propunerea domnului Streleț este mai amplă, mai bună chiar din punct de vedere redacțional. Și dacă autorul o acceptă, ar fi o chestie foarte bună. Dacă nu, atunci eu revin la propunerea mea la articolul 2: să punem punct după cuvintele

157

„împotriva umanității.” Și cealaltă parte a frazei „precum și acțiunile tuturor persoanelor care au contribuit la comiterea acestor crime” să fie eliminată. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Stimați colegi, Le luăm pe rînd. Deci aici este articolul unic, în proiectul de hotărîre, și el rămîne, aici nu sînt obiecții, în baza raportului. Și urmează literele a) și b). Că nu sînt trei articole, corectăm aici, în baza raportului se adoptă două litere: a) și b). Prima. Noi, ca autori, nu acceptăm redacția propusă de domnul deputat Streleț. Acceptăm propunerea domnului deputat Diacov, care spune că se exclud cuvintele „precum și acțiunile tuturor persoanelor care au contribuit la comiterea acestor crime.” Și litera a) a articolului 1 al Hotărîrii va avea următorul conținut, de fapt cum este și în hotărîre: „se condamnă regimul totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care a comis crime împotriva umanității. Fără „și persoanele, acțiunile persoanelor”. Împotriva umanității, sigur. Litera b) – Se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri politice și de propagandă a simbolurilor regimului totalitar comunist (secera și ciocanul și orice suport cu aceste simboluri, inclusiv promovarea altor ideologii totalitare.) Într-o oarecare măsură, ținem cont și de părerea domnului Streleț, că acesta cam e sensul acestei propuneri. Și, astfel, rog să fie supus votului proiectul de hotărîre în redacția pe care am dat-o citirii.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Pornind de la cele enunțate de către autor, urmare a consultărilor pe care le- am avut cu colegii noștri, noi vom susține proiectul înaintat de către autori cu rezerva că vom propune un proiect de alternativă, care să completeze golul „privind condamnarea altor regimuri totalitare în afară de cel comunist.”

Domnul Marian Lupu: Da. Deci am înțeles. Microfonul nr.3

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Eu aș vrea să vă aduc aminte propunerea Fracțiunii PCRM, ca la acest proiect de hotărîre să fie vot nominal.

158

Domnul Marian Lupu: Eu am să supun votului această propunere. Domnule Lucinschi, Ca să înțeleg mai bine: da, nu? Microfonul nr.4 sau nu? Microfonul nr.4.

Domnul Chiril Lucinschi – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Eu pe deplin susțin ideea Fracțiunii noastre că, într-adevăr, trebuie să ieșim cu un proiect mult mai consistent. Eu susțin și acele amendamente propuse și susțin că, într-adevăr, trebuie cu tot dinadinsul să condamnăm toate crimele ale tuturor regimurilor totalitare, care au fost pe pămîntul nostru. Din acest motiv, vreau să vă anunț că eu o să mă abțin de vot. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.3.

Domnul Vasili Șova: Уважаемые коллеги, я еще раз хочу внести предложение о том, чтобы мы поставили на голосование вопрос о создании согласительной комиссии по доработке этого документа и после этого осенью выйти на пленарное заседание. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Propunerea aceasta a fost, de fapt, înaintată în trecut privind scoaterea din ordinea de zi, prelucrarea acestui proiect, deci nu trebuie să se repete. Alte propuneri la text? Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Domnule Președinte, Reiterez aceeași propunere pe care am vociferat-o atunci cînd ne prezenta raportul președintele comisiei de profil, ca să fie exclus articolul 3 din acest proiect de lege, care vizează simbolurile. Deoarece, am vorbim, vizează și partidul politic care activează astăzi în țară, este vorba de PCRM. Deoarece domnul vorbește despre trecut, nu despre viitor. Noi vorbim despre problema Transnistriei, Găgăuziei și, în general, reîntregirea țării. Condamnarea stalinismului, condamnarea crimelor totalitare, noi susținem această formulă. Dar ceea ce se referă la folosirea acestor chestiuni în lupte politice sigur că lucrul acesta nu poate fi susținut, mai ales că impactele vor fi foarte negative.

159

Domnul Marian Lupu: Da. Stimați colegi, Regulamentar, propunerea a fost înaintată, eu, ca Președinte al ședinței, sînt obligat s-o supun votului. Cine este pentru propunerea înaintată de domnul Mușuc de la microfonul nr.3 să fie acceptată rog să voteze. Rog să-mi fie anunțate rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: – 29.

Domnul Marian Lupu: – 29.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 0. Sectorul nr.2 – 10.

Domnul Marian Lupu: 39 de voturi. Propunerea nu a fost susținută de plen. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule Președinte, Insist asupra punerii la vot a propunerii ca acest proiect de hotărîre să fie remis pentru reexaminare în Comisia drepturile omului și relații interetnice. Și, suplimentar, domnule Președinte, a doua propunere care insist să fie pusă la vot, noi insistăm ca ceea ce ține de interzicerea utilizării pe teritoriul Moldovei a secerii și ciocanului și tot ce derivă din aceste propuneri, acest amendament să fie supus votului, dar nu așa cum a fost acum, dar tot nominal. Cu ridicarea în picioare a fiecărui deputat.

Domnul Marian Lupu: Să nu fie cu supărare, stimați colegi, dar constat următorul lucru. Prima. Deci propunerea de remitere în comisie, asta deja a fost propunerea făcută, votată. Unu la mînă. Cînd o să ajungem la votul pe ansamblu, neapărat, pînă la votul pe ansamblu a documentului, o să supun votului dumneavoastră votul nominal. Și cu referință la a doua propunere a colegului nostru, votarea a avut deja loc la propunerea înaintată de la microfonul nr.3. Deci nu putem să anulăm votul, să revenim, trebuia puțin mai devreme să spuneți acest lucru. Stimați colegi, În aceste condiții, înainte de… acestea fiind pozițiile, a fost înaintată propunerea privind votul nominal pe marginea proiectului nr.1613, fiindcă sîntem

160 la moment aici. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: 29 – PCRM.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 10.

Domnul Marian Lupu: 39 de voturi. Propunerea nu a fost acceptată. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Stimați colegi din Alianța pentru Integrare Europeană, De ce vă temeți de votul nominal?

Domnul Marian Lupu: Aceasta nu-i de procedură.

Domnul Grigore Petrenco: Nu, nu, nu.

Domnul Marian Lupu: Închideți microfonul nr.3.

Domnul Mihai Ghimpu: Acestea sînt lecții.

Domnul Marian Lupu: Eu n-o să las voi să vă faceți de cap. Fiindcă dacă anunțați ceva, fiți buni și urmați acest lucru, dar nu referințe procedură, dar îi trageți ce gîndiți. Am preîntîmpinat.

161

Stimați colegi, În această situație, nr.1613 cu propunerile acceptate. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.1613 rog să voteze. Rog pentru stenogramă să fie anunțate rezultatele, să nu fie întrebări mai tîrziu. Rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: PCRM este categoric împotrivă. Zero.

Domnul Marian Lupu: E clar. Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 25.

Domnul Marian Lupu: – 25. Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: – 28. Mulțumesc. 53 de voturi „pro.” Proiectul nr.1613 este aprobat. (Aplauze.) Proiectul nr.1614. Ce propuneri au la acest proiect?

Domnul Mihai Ghimpu: Stimați colegi, În proiectul de Lege nr.1614, ce ține de modificarea Legii cu privire la partidele politice, modificarea articolului 4 din lege alineatul (5), următoarea redacție: Este interzisă utilizarea atributicii regimului totalitar comunist „secera și ciocanul” și orice suport cu aceste simboluri, precum și simbolurile altor regimuri politice totalitare. Și dacă … dar eu sper că colegii din Alianță susțin modificarea Codului contravențional și a Legii cu privire la exprimare, care vine din partea Comisiei juridice, numiri și imunități, atunci rog să fie supus votului proiectul ce ține de aceste două legi în redacția comisiei, ce ține de partide politice în redacția pe care am dat-o citirii. Poftim?

Domnul Marian Lupu: Microfonul …

162

Domnul Mihai Ghimpu: Sigur că „se interzice utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri politice și de propagandă” și mai departe după text. Da, că aici e problema. Nu avem noi de gînd să interzicem unui cetățean care, eu sînt de acord, a trăit viața în Uniunea Sovietică, are o insignă, are o cană, mai știu eu. Noi vorbim de politică. Fiindcă politica, stimați colegi, a adus …

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte …

Domnul Mihai Ghimpu: … sărăcia din Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte, Eu am rugat …

Domnul Mihai Ghimpu: Închei, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: … lirică, chestii.

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Voronin, Primii care s-au pupat cu fasciștii au fost comuniștii și astfel a apărut Pactul Ribbentrop-Molotov.

Domnul Marian Lupu: Iar se începe.

Domnul Mihai Ghimpu: Și ocuparea Basarabiei …

Domnul Marian Lupu: Oameni buni …

Domnul Mihai Ghimpu: … Țărilor Baltice și a Poloniei.

Domnul Marian Lupu: Aveți o viață înainte pentru a vă face complimente, stimai colegi.

Domnul Mihai Ghimpu: Gata. Eu așa …

163

Domnul Marian Lupu: Avem proiect de lege.

Domnul Mihai Ghimpu: … ca o vorbă de prietenie.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Gorilă – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Ghimpu, Alte regimuri totalitare, care? Numiți-le, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Poftim?

Domnul Anatolie Gorilă: Ați spus: a altor regimuri totalitare din Republica Moldova. Care?

Domnul Mihai Ghimpu: Vă răspund. În 2007 eu mergeam la Cimitirul Central cu 15 tineri, cu flori, ca să depunem la cimitir și guvernarea comunistă de atunci m-au închis pe mine și pe 15 tineri și ne-au reținut 5 ore la comisariat. Asta tot e un fel de regim. Fiindcă am fost închis ilegal, 5 ore ținut. Și sunam atunci …

Domnul Marian Lupu: Colegi …

Domnul Mihai Ghimpu: … pe domnul Președinte Voronin să mă elibereze și nu vroia să-mi răspundă la telefon.

Domnul Marian Lupu: Colegi, Noi am depășit etapa. Noi sîntem cinci ore și ceva la acest subiect, au fost și întrebări – răspunsuri, tot a fost, propuneri la proiect.

Domnul Mihai Ghimpu: Este interzis orice regim. Fiindcă Constituția spune: nici un partid politic nu are dreptul să uzurpeze puterea și să promoveze ideologia partidului. Iată ce se are în vedere. Aceasta vine din norma constituțională, nici un regim.

Domnul Marian Lupu: Tot. Gata. Propuneri.

164

Domnul Mihai Ghimpu: Punctum.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Я бы хотел с вашего позволения, господин Председатель, поскольку здесь задеты все коммунисты, господину Гимпу все-таки реплику одну. Французские историки на знаменитую резолюцию Совета Европы, о которой здесь все говорили, на которую ссылались, так отозвались: история не принимает никаких догм и не знает никаких табу. История не мораль, роль историка ни в том чтобы хвалить или судить, он объясняет. История не рабыня злобы дня, история не является юридическим объектом. В свободном государстве ни Парламенту, ни юридической власти не надлежит давать определение исторической правды. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu: Vă răspund, domnule Reidman. Conform statutului Partidului Comunist din Republica Moldova, dumneavoastră sînteți succesor de drept, moștenitor al ideilor și tradițiilor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Atunci vă întreb: dar de ce nu continuați ideea lui Lenin, care a format Partidul Comuniștilor, că pe acest pămînt locuiesc români și vorbesc limbă română?

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte …

Domnul Mihai Ghimpu: Ce fel de idealiști sînteți voi? Oportuniști.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Propuneri la proiect. Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Ghimpu: Nu au. Vă rog să supuneți votului proiectul.

Domnul Marian Lupu: Propuneri.

Domnul Eduard Mușuc: Drept urmare a celor spuse de autor, care a calificat regim totalitar inclusiv acel regim care uzurpează puterea în stat și o face nu din numele cetățenilor, ci din

165 interese de partid. Noi propunem ca în acest proiect de lege să fie inclus inclusiv regimul Alianței pentru Integrare Europeană. Deoarece, conform protocolului secret, pe care l-au semnat liderii Alianței, dumneavoastră ați împărțit toate puterile în stat.

Domnul Marian Lupu: Domnule Mușuc …

Domnul Eduard Mușuc: Eu vreau să formulez propunerea, nu aveți dreptul să …

Domnul Marian Lupu: Dați propunere la proiect.

Domnul Marian Lupu: Spuneți-mi.

Domnul Eduard Muşuc: Da, și liniște, vă rog frumos, în Prezidiu. Propunerea este următoarea, încă o dată reiterez. Regimul Alianței pentru Integrare Europeană, care a uzurpat puterea în stat, concentrînd puterea.

Domnul Marian Lupu: Deconectați, vă rog, microfonul nr. 3. Eu vorbesc serios: ori lucrăm asupra proiectului, ori continuăm să facem mai departe… Eu văd că propuneri nu sînt. Supun votului. În condițiile… Propuneri la proiect. O clipă. Dacă nu sînt propuneri, revenim la ceea ce am spus. Microfonul nr. 2.

Domnul Serghei Sîrbu: Eu vă rog.

Domnul Marian Lupu: Nu este la subiect. Microfonul nr. 2.

Domnul Mihai Ghimpu: Îi este rușine profesoarei care te-a învățat, cînd te aude ce vorbești tu.

Domnul Marian Lupu: Domnul Ghimpu, Vă rog. Microfonul nr. 2.

166

Domnul Mihai Ghimpu: … măsurile.

Domnul Zurabi Todua: Спасибо. У меня есть предложение в развитии данной темы. Создать новую комиссию во главе с Гимпу по изъятию серпов и молотов из крестьянских хозяйств, и вообще, из домов граждан Республики Молдова.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Mihai Ghimpu: Из вашей головы лучше изъять. Из вашей головы.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi. Domnule Ghimpu, Proiectul nr.1614 cine este pentru aprobarea acestui proiect în primă lectură, cu acele propuneri care au fost înaintate și acceptate, rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat în primă lectură. Propuneri în lectura a doua. Nu sînt. În condițiile raportului comisiei. Nu, în condițiile variantei asupra căreia am convenit în urma dezbaterilor nr.1614, adoptarea în a doua lectură. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

Domnul Mihai Ghimpu: Numărați.

Domnul Marian Lupu: Numărătorii, Rog rezultatele. Sectorul nr. 3? Sectorul nr. 2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 25.

Domnul Marian Lupu: – 25.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 3 – 28.

167

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr. 3 – 28. Sectorul nr. 1 – 0. 53 de voturi ”pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1614 este adoptat în a doua lectură. (Aplauze, fluerături.)

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumim, trăiască democrația! Și moarte regimurilor.

Domnul Marian Lupu: Nu vă bucurați, stimați colegi, căci mai avem vreo 14 – 15 subiecte pe ordinea de zi. Continuăm. (Rumoare în sală.) Eu vă rog doar o clipă, ca să se restabilească în sală liniștea. Ce-i, domnule Sîrbu? Microfonul nr. 3.

Domnul Oleg Sîrbu: Pentru stenogramă, împotrivă.

Domnul Marian Lupu: 6 voturi împotrivă?

Domnul Oleg Sîrbu: 6 voturi împotrivă.

Domnul Marian Lupu: Pentru stenogramă, rectificare. 53 de voturi ”pro”, 6 voturi ”împotrivă”. Proiectul de Lege nr. 1614 a fost adoptat. Așa. Stimați colegi, Continuăm cu proiectul nr.1225, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Inițiativa unui grup de deputați. Prezintă domnul Ioniță și din partea autorilor, și raportul comisiei.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Acest proiect de lege vine să îmbunătățească condițiile de creare a noilor locuri de muncă. Vreau doar să informez că, în ultimii ani de zile, locuri nou create cel mai mult au fost în zonele economice libere Ungheni și Bălți. Această lege vine, pe de o parte, să optimizăm spațiul care există la Ungheni, pe de altă parte, se creează o nouă subzonă în cadrul zonei economice libere Bălți. Vreau aici să menționez că, pe parcursul examinării în comisie, toți deputații, inclusiv cei din opoziție, au susținut acest proiect de lege. Și comisia

168 propune Parlamentului spre aprobare în primă lectură și adoptare în a doua lectură, dacă nu sînt obiecții sau propuneri.

Domnul Marian Lupu: Propuneri, întrebări? Domnul Candu, nu sînt. Bine, mersi. Stimați colegi, Nr.1225. Cine este pentru, cine este pentru aprobarea proiectului în primă lectură rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat. Lectura a doua, alte propuneri decît cele în raportul comisiei? Nu sînt. Cine este pentru adoptarea proiectului în a doua lectură rog să voteze dumneavoastră. Rog rezultatele, stimați colegi numărători.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 2 – 28. Sectorul nr. 3 – 29.

Domnul Marian Lupu: 57 de voturi ”pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 1225 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Hotărîre nr.1634 cu privire la încheierea primei sesiuni parlamentare a anului 2012. Noi l-am inclus pe ordinea de zi. Este vorba de document tehnic. Nu, căci noi fixăm doar că sesiunea se încheie astăzi, în ziua de 12 iulie. Aceasta nu înseamnă că munca deputaților se încheie, fiindcă vacanțele intervin mai tîrziu. Noi vorbim de ședințele plenare astăzi, ziua de azi. Cine este pentru adoptarea proiectului nr.1634 rog să voteze. Vot unanim. Proiectul, unanim sau nu? Majoritatea de voturi. Proiectul este adoptat. Eu propun următorul lucru. Noi avem două proiecte care derivă din dezbaterile pe care le-am avut anterior. Ele sînt cele mai consistente, dacă doriți. Este vorba de nr.1609 și nr.1499. Propunerea este: noi să invităm direct președintele comisiei de profil, domnul Lucinschi, pentru o scurtă prezentare a raportului comisiei pe marginea ambelor proiecte: nr.1499, nr.1609. Ca să adoptăm decizia.

Domnul Chiril Lucinschi: Domnule Președinte, Stimați colegi, Eu, mai întîi de toate, vă prezint raportul pe marginea proiectului nr.1499. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de hotărîre nominalizat și, luînd în considerare competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele.

169

Proiectul de Hotărîre a fost prezentat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați și prevede mai multe acțiuni care, în viziunea autorilor, caracterizează situația independenței mass-media și libertății de exprimare. În cadrul examinării proiectului, au fost formulate mai multe obiecții la prevederile acestuia, care se rezumă la următoarele. Stipulările expuse în articolul 1 al proiectului au caracter pronunțat de declarație politică, prin care se propune condamnarea activității unui sector independent al vieții publice, precum este mass-media. Prin propunerile expuse în articolul 2 al proiectului se încearcă a opera o ingerință în activitatea unor structuri publice, precum ar fi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul de Observatori al Companiei ”Teleradio Moldova”, Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală. Deopotrivă nu pot fi acceptate prevederile articolului 2, care obligă Guvernul să realizeze unele acțiuni de implicare directă în activitatea mass-media. Membrii comisiei au expus și alte obiecții care fac referință la respectarea tehnicii legislative în formularea unui proiect de act normativ. Urmare a dezbaterilor, comisia, prin votul membrilor (4 ”pro” și 7 ”împotrivă”), nu a susținut proiectul de Hotărîre nr.1499 și propune plenului Parlamentului respingerea acestuia.

Domnul Marian Lupu: Celălalt? Nr.1609.

Domnul Chiril Lucinschi: Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de Hotărîre privind independența presei și asigurarea libertății de exprimare în Republica Moldova și comunică următoarele: prezenta hotărîre a fost elaborată în scopul expunerii constatărilor pe marginea subiectului nominalizat, prezentării unor recomandări și măsuri pentru buna funcționare a mass-media în Republica Moldova drept urmare a audierii raportului CCA și a informațiilor expuse de către persoanele invitate la audieri. Proiectul de Hotărîre privind independența presei și asigurarea libertății de exprimare în Republica Moldova a fost elaborată în urma audierilor autorităților publice din domeniul referitor la problemele de independență a presei, care a avut loc în cadrul ședinței plenului din 29 iunie 2012, organizată la solicitarea Fracțiunii PCRM. Autorii proiectului nominalizați susțin că proiectul sensibilizează instituțiile statului să reacționeze în cazurile de agresiune împotriva jurnaliștilor, de intimidare și hărțuire a presei, de violare a dreptului de exprimare, de îngrădire a accesului la informație de interes public, accesul jurnaliștilor la evenimentele de interes public în conformitate cu principiile unei societăți deschise, democratice și în corespundere cu normele naționale și internaționale. Proiectul de hotărîre promovează accelerarea implementării reformelor în cadrul instituțional al audiovizualului public, atenționează și solicită instituțiilor

170 statului să aplice și să asigure funcționarea prevederilor Legii privind libertatea de exprimare, precum și să se abțină de la exercitarea influenței și presiunilor asupra CCA și a radiodifuzorilor publici și să nu admită exercitarea acestora de către diverse grupuri cu interese de ordin politic sau economic. În cadrul ședinței comisiei au parvenit cîteva propuneri care au fost acceptate de către comisie după cum urmează: Deputatul Stella Jantuan a propus următoarele modificări și completări: Articolul 1, la cratima 4: după cuvîntul ”presei” se introduce sintagma ”precum și pluralismul politic” și sintagma ”o condiție” se substituie prin cuvîntul ”condiție”. Deputatul Corina Fusu a propus următoarele completări: la articolul 1, cratima 7: după sintagma: ”instituțiilor radiodifuzoare” se introduce sintagma: ”în conformitate cu legislația în vigoare și recomandarea nr. R200023, punctul 47 cratima 50, a Consiliului Europei, adoptată de Comitetul de Miniștri al UE la 20 decembrie 2000. La articolul 2, după sintagma: ”Republica Moldova” se introduce sintagma: ”inclusiv transparența proprietății radiodifuzorilor”. Urmare a dezbaterilor, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, cu votul majorității membrilor (7 ”pro” și 4 ”contra”), susține proiectul de Hotărîre nr.1609 și propune plenului Parlamentului examinarea și adoptarea proiectului nominalizat.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În ordinea prezentării acestor proiecte, voi supune votului, potrivit propunerii raportului comisiei de profil nr.1499, respingerea. Cine este pentru această propunere, rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul nr.1499 este respins. La fel, potrivit raportului comisiei de profil, propun atenției dumneavoastră adoptarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.1609. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul nr. 1609 este adoptat. Acum, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, proiectul nr. 1083 Guvernul. Ministerul de Interne, Vă rog. Și, totodată, o să rog și prezentarea domnului viceministru la nr.1446.

171

Domnul Iurie Cheptănaru – viceministru al afacerilor interne: Domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Vă prezint spre atenția dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privitor la cooperare și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor. Acest acord are drept scop crearea cadrului juridic pentru cooperarea și acordarea de ajutor reciproc în cazul producerii dezastrelor, limitarea și înlăturarea efectelor acestora, creșterea nivelului securității populației. Odată cu semnarea Acordului menționat, Republica Moldova dispune de următoarele beneficii: aprofundarea relațiilor de cooperare cu Guvernul României; promovarea imaginii țării pe arena internațională și contribuirea la procesul de integrare europeană; consolidarea eforturilor comune la prevenirea și lichidarea situațiilor excepționale pe teritoriul Republicii Moldova și al României; schimbul de informații și experiențe în domeniul prevenirii și lichidării acestui fenomen. Implementarea prevederilor Acordului va permite punerea la dispoziția părții solicitante de echipamente și de echipe de acordare a ajutorului, trimiterea de ajutoare, căutarea, salvarea și alte acțiuni de urgență. Acordul în cauză nu implică cheltuieli financiare suplimentare directe, acestea fiind necesare doar în cazul producerii dezastrelor, limitarea și înlăturarea efectelor acestora. Este de menționat că, la momentul actual, asemenea acorduri se negociază cu Ungaria, Muntenegru și Bulgaria. Urmare a celor expuse, solicităm susținerea proiectului.

Domnul Marian Lupu: Întrebări la acest proiect? Nu sînt. Nr.1446.

Domnul Iurie Cheptănaru: Domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Vă prezint spre atenția dumneavoastră proiectul de Lege privind importul unor autovehicule. Vă comunicăm, că din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii, a fost înaintată o scrisoare de donație a unsprezece unități tehnice, înzestrate cu utilaj și accesorii. Totodată, menționăm că dotarea Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale cu mijloace de transport speciale este insuficientă, iar acoperirea financiară de la bugetul de stat la capitolul ”procurarea mijloacelor fixe” nu este suficientă pentru achiziționarea unor unități tehnice. În acest context, considerăm oportun de a permite introducerea mijloacelor de transport nominalizate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova cu titlu de excepție. Pentru implementarea acestor prevederi nu vor fi necesare alocații suplimentare din bugetul de stat. Urmare a celor expuse, solicităm susținerea proiectului.

172

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Domnule viceministru, vă mulțumesc. Două comisii, domnul Corman, vă rog, rapid. Și domnul Ioniță după aceasta raportul pentru celălalt proiect și la vot.

Domnul Igor Corman – Fracțiunea PDM: Stimați colegi, Comisia politică externă și integrare europeană a examinat proiectul nr.1083. Majoritatea comisiilor permanente s-au pronunțat în favoarea ratificării acestui acord. Atrag atenția și asupra faptului că există o greșeală tehnică în proiectul de lege, articolul 3. Noi propunem: cuvîntul ”depozitar” să fie înlocuit cu sintagma: ”partea română”. Deci articolul 3 să aibă următoarea formulare: ”Ministerul Afacerilor Externe și a Integrării Europene va notifica partea română despre finalizarea procedurilor interne, necesare pentru intrarea în vigoare a acordului nominalizat”. Cu această modificare, comisia propune ratificarea acestui acord.

Domnul Marian Lupu: Da, întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, domule Corman. Domnule Ioniță.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.1446. Comisia propune unanim aprobarea acestui proiect în primă lectură și adoptarea în a doua lectură. Însă eu doresc să fac un amendament la acest proiect de lege și explic în ce constă situația. Colegul nostru deputat Pleșca Simion a venit cu un proiect de lege similar de import al unei mașini de pompieri pentru raionul Hîncești. Comisia nu a reușit să analizeze acest proiect, și pentru a nu lăsa în toamnă acest proiect simplu, eu am considerat să vin cu un amendament la proiectul nr.1446. Plenul îl acceptă și, în felul acesta, noi, în lectura a doua, votăm Legea nr. 1446 cu amendamentul căruia îi dau citire. ”Se permite, cu titlu de excepție, Aparatului Președintelui raionului Hîncești introducerea în țară, cu plasarea sub regim vamal de import, a autovehiculului de marcă ”Iveco”, numărul caroseriei ZCFC 4960002000759, anul fabricării 1985, clasificat la poziția tarifară 8705, și apoi după text, cu scutirea de plata dreptului de import, fără dreptul de înstrăinare”. Acest proiect, în felul acesta, dacă noi votăm, rezolvăm și o problemă legată de importul unei mașini de pompieri în raionul Hîncești.

173

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi. De fapt, eu, domnule Ioniță, de la microfonul nr. 4, ați spus 1985? Domnule Ioniță? 1985 producerea? Deci are 27 de ani? '95 sau '85? D-apoi rabla aceasta din '85 de 27 de ani ea mai merge sau ce-i cu dînsa? Microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule Președinte, Acuși verific vîrsta, dar vreau să vă spun că mașinile de pompieri, de regulă, ele, la vîrsta aceasta, sînt conservate și sînt în stare bună.

Domnul Marian Lupu: A…

Domnul Veaceslav Ioniță: Mașinile de pompieri.

Domnul Marian Lupu: Bine. Am înțeles.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu vorbim de mașini care circulă.

Domnul Marian Lupu: Gata. Am înțeles. Deci, stimați colegi, nr.1083. Cine este pentru aprobarea proiectului în primă lectură rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură. Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului în a doua lectură rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24. Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: 52 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1083 este adoptat în lectura a doua. Proiectul nr.1446. Prima lectură. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură.

174

Cine este pentru adoptarea în a doua lectură a acestui proiect, ca și primul, în condițiile raportului comisiei de profil, rog să voteze. Ce, Veaceslav? Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Amendamentului, căci a fost amendament.

Domnul Marian Lupu: Păi, eu am zis, în condițiile raportului, dar raportul înseamnă că tot ce ați spus dumneavoastră la tribuna centrală și amendament…

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – douăzeci și…

Domnul Marian Lupu: În condițiile… Da, vă rog…

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 26. Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: Cincizeci și… (Rumoare în sală.) 54 de voturi. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1446 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege nr.716 pentru modificarea și completarea Codului contravențional, lectura a doua. Domnul președinte Victor Popa, nr.716.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, Proiectul de Lege nr.716 pentru modificarea și completarea Codului contravențional a fost examinat și adoptat în primă lectură de Parlament la 31 mai curent. Prezentul proiect de lege a fost dezbătut în cadrul ședinței Comisiei juridice, numiri și imunități, au fost examinate amendamente și propuneri referitoare la conținutul reglementărilor proiectului, inclusiv cele expuse de deputați în cadrul examinării lui pentru prima lectură în ședința Parlamentului. Totodată, unele comisii permanente propun, deci au făcut unele obiecții care au fost luate în considerație. Ținînd cont de aceasta, Comisia juridică, numiri și imunități propune transmiterea competenței de examinare a contravenției prevăzute la alineatul (3) a

175 articolului 15 din Codul contravențional de la organele supravegherii sanitaro- epidemiologice de stat către organele afacerilor interne. În aceste condiții, Comisia juridică, numiri și imunități propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.716 pentru lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte. Nr.716. Cine este pentru adoptarea proiectului în a doua lectură rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Oleg, Așază-te mai aproape de microfon, pentru partea restantă a ședinței sau îți place gimnastica? Bine. Vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: – 24.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 52 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul nr.716 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Hotărîre nr.1511 privind alegerea membrilor supleanți în comisiile permanente ale Parlamentului. Inițiativa unui grup de deputați de la PCRM. Ele toate urmează în felul acesta, însă ele țin de aspecte tehnice și eu am să rog comisia. Domnule Corman, Luați, vă rog, toate documentele privind nr.1511, nr.1512, nr.1513, nr.1514 și nr.1515. Microfonul nr.3.

Domnul Vadim Mișin: Спасибо. Уважаемый господин председатель, уважаемые коллеги, Я понимаю, что мы пропускаем законопроекты, потому что нет авторов, но я прошу в порядке исключения, если не возражает председатель комиссии господин Лучинский, рассмотреть проект №190 без присутствия автора.

176

Проект касается всех афганцев. Ну, не виноваты афганцы, что Мокану нет в зале.

Domnul Marian Lupu: Вадим Николаевич, я уже принял решение по этому поводу.

Domnul Vadim Mișin: А, спасибо.

Domnul Marian Lupu: Vă rog. A, da, nr.1511 este pe linia comisiei domnului Popa. Domnule Corman, Cer scuze. Vă rog.

Domnul Victor Popa: Stimați colegi, Domnule Președinte, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Hotărîre nr.1511 privind modificarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, inițiativă legislativă a unui grup de deputați în Parlament, și comunică următoarele. În conformitate cu prevederile articolului 17 alineatul (1) din Legea nr.797 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, președinții, vicepreședinții, secretarii, membrii supleanți ai comisiilor... se aleg de Parlament cu votul majorității deputaților aleși. Deci, în fond, ca să nu, citesc mult, este vorba de înaintarea în calitate de membri supleanți în comisiile permanente ale Parlamentului din partea Fracțiunii Partidului Comuniștilor. Deci, Comisia juridică, numiri și imunități propune Parlamentului adoptarea acestui proiect de hotărîre. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Stimați colegi, Alte întrebări? Nu sînt. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.1511 rog să voteze. Majoritatea. Mulțumesc. Proiectul este aprobat. Domnule Corman, Acum, vă rog, de la nr.1512 pînă la nr.1515 Eu o să vă rog foarte mult, domnule președinte al comisiei, doar partea rezultivă, ce decide, ce propune comisia, constatare…

177

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Comisia politică externă și integrare europeană a examinat proiectele de lege… da, nr.512 , nr.1512.

Domnul Marian Lupu: De hotărîre.

Domnul Igor Corman: Nr.1513, nr.1514 și nr.1515, care se referă la inițiativele a 3 deputați din Fracțiunea Partidului Comuniștilor privind modificarea componenței delegațiilor parlamentare la Adunarea Parlamentară CSI și Comitetul Interparlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană” și constată următoarele. Potrivit articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, este atribuția fracțiunilor parlamentare să facă propuneri pentru numirea, alegerea și revocarea reprezentanților lor în delegațiile parlamentare permanente, ținînd seama de reprezentarea lor proporțională în Parlament. Conform articolului 2 din același articol, în cazul în care reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Parlament se schimbă, fracțiunile parlamentare, după ce obțin un an de la constatarea acestui fapt, pot cere modificarea corespunzătoare a componenței delegațiilor parlamentare permanente. Urmează să menționez și faptul că inițiativa respectivă a fost înaintată cu încălcarea procedurii prevăzute de articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, întrucît nu vine din partea Fracțiunii PCRM, ci doar a 3 deputați, nefiind anexată la inițiativă careva decizie a Fracțiunii în acest sens. De asemenea, inițiativa a fost înaintată cu încălcarea termenului prevăzut la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului. Totodată, conform principiului reprezentării proporționale a fracțiunilor în Parlament, din numărul total de 20 de membri ai delegației Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Interparlamentară CSI și 14 la Comitetul Interparlamentar „Republica Moldova – Uniunea Europeană”, Fracțiunii PCRM, în urma reducerii numărului de membri ai Fracțiunii de la 42 la 36, revin nu, respectiv, 8 și 6 membri, ci 5 și 7. Ținînd cont de cele expuse, Comisia politică externă și integrare europeană propune Parlamentului respingerea acestor proiecte de hotărîre, ca fiind înaintate cu încălcarea procedurii și ca fiind neîntemeiate.

Domnul Marian Lupu: Deci concluzionez: nr.1512, nr.1513, nr.1514, nr.1515 comisia propune spre respingere. Mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului per ansamblu respingerea proiectelor nr.1512, nr.1513, nr.1514, nr.1515. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.) Bine, bine, bine.

178

Nr.1512. Cine este pentru respingere? Majoritatea. Proiectul e respins. Nr.1513. Cine este pentru respingere? Majoritatea. Proiectul e respins. Nr.1514. Cine este pentru respingere? Majoritatea. Proiectul este respins. Nr.1515. Cine este pentru respingere? Majoritatea. Proiectul este respins. Proiectul de Lege nr.2291 pentru modificarea și completarea Legii privind societățile cu răspundere limitată. Inițiativa deputatului Butmalai. Vă rog.

Domnul Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM: Onorat Parlament, Stimați colegi, Cu o deosebită plăcere, aflîndu-mă la tribuna Parlamentului, la tribuna populară, vreau, călduros, să felicit locuitorii satului Borciag, raionul Cahul în legătură cu sărbătoarea de astăzi, Hramul satului, Sfinții Petru și Pavel, dorindu-le sănătate, succes, să-i aibă tot timpul pe acești locuitori ai satului în pază Domnul. Ceea ce-și doresc să se împlinească și să fie fericiți. De asemenea, felicit toți cetățenii Republicii Moldova care poartă prenumele Petru și Pavel! Onorat Parlament, Stimați colegi, Ceea ce ține de proiectul de Lege nr.2291, vin cu modificări referitoare la Legea nr.131 cu inițiativă legislativă privind societățile cu răspundere limitată. Proiectul de lege se înaintează cu titlu de inițiativă, ca urmare a multiplelor adresări din partea agenților economici și a Camerei Înregistrării de Stat, prin care se solicită modificarea Legii nr.135 din 2007 privind societățile cu răspundere limitată în scopul înlăturării divergențelor și neclarităților din legea numită, care creează probleme, situații de conflict și litigii în organizarea și activitatea societăților cu răspundere limitată. E de menționat faptul că, anterior, Camera Înregistrării de Stat, la 10.06.2010, cu numărul 0583, s-a adresat cu un demers similar Ministerului Economiei pentru inițierea, conform competențelor, a modificărilor în legea menționată, însă aceasta a rămas fără soluționare. Proiectul de lege include norme ce țin, în fond, de reglementarea clară a numărului de voturi pentru adoptarea hotărîrilor de către Adunarea generală, ordinară și repetată a societăților cu răspundere limitată. Modalitatea de evaluare a aportului în natură, ce urmează a fi depus în capitalul social. Excluderea prezentării dovezii vărsării aportului în cazul majorității capitalului social, precum și alte reglementări de ordin redacțional. Cu inițiativa legislativă se solicită modificările în articolul 58 alineatul (1) al legii nominalizate referitor la numărul de voturi pentru adoptarea hotărîrilor Adunării generale a asociațiilor societății cu răspundere limitată care are un înțeles ambiguu. Nu e clar care este cvorumul necesar pentru adoptarea hotărîrilor Adunării generale în sens că adoptarea hotărîrilor se efectuează cu votul asociaților prezenți la adunare sau al tuturor asociaților societății sau cum de înțeles…

179

Stimați colegi, În acest sens, în proiect se stabilește concret că hotărîrile Adunării generale se adoptă cu votul tuturor asociațiilor societății și nu cu votul unanim al asociațiilor exprese care are mai multe înțelesuri. La fel, se substituie expresia generatoare la conflictele și litigiile cu cel puțin jumătate din voturi, cu o majoritate simplă ce constituie 50 plus unu voturi. Stimați colegi, Acest proiect are aviz pozitiv de la Guvern. A fost discutat în comisiile parlamentare, are, de asemenea, avizuri pozitive, însă e necesar ca, în primă lectură, să fie susținut conceptual. În a doua lectură deja este sinteza și rog susținerea și, respectiv, pentru a doua lectură, amendamente pentru a îmbunătăți acest proiect de lege și de a modifica legea respectivă, ceea ce ține de îmbunătățirea activității societăților cu răspundere limitată.

Domnul Marian Lupu: Da. Întrebări, stimați colegi? Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug – Fracțiunea PL: Domnule deputat, Noi, Comisia economie, buget și finanțe, am discutat proiectul dumneavoastră și, în mare parte, l-am susținut, pentru că este binevenit. Dar am adresat atunci o întrebare, a fost reprezentantul Camerei și tot nu mi- a răspuns și acum poate ați clarificat-o. Cînd spuneți că vreți să găsiți soluție în acel caz de conflict, cînd e vorba de 50 la 50, nu era clar care-i majoritatea, cum totuși, care este soluția, pentru că nu o văd. Dacă sînt 2 fondatori 50 plus 50, 51 ați zis, tot nu rezolvă situația că fiecare dintr-înșii, dacă au 50%, rămîn iarăși la conflict, la o situație de conflict. Ați găsit o posibilitate în soluționare sau doar… sau nu există?

Domnul Ion Butmalai: Mulțumim, domnule deputat. În articolul 58 alineatul (1) al legii respective se solicită cum că să substituim expresia generatoare de conflict și litigii cu cel puțin jumătate din voturi, și se solicită ca noi să introducem în legislație majoritatea simplă, ce constituie 50 plus unu.

Domnul Oleg Bodrug: Păi, iată, explicați-ne, 50, un fondator are 50 și al doilea fondator are 50. Cum aici se întîmplă? Cum ieșiți din situația respectivă de conflict?

Domnul Ion Butmalai: Este, domnule deputat, o problemă. Noi cu Camera Înregistrării de Stat am discutat această întrebare și eu cred că, la a doua lectură, cu amendamente în scris, vom hotărî această întrebare.

180

Domnul Oleg Bodrug: Vă rog foarte mult, că, într-adevăr, este foarte important. Dacă aici se găsește o soluție, este destul de greu. Eu cam nu prea văd cum poate fi, dar, dacă se găsește o soluție, vreau să vă spun că majoritatea dosarelor în instanțele judecătorești sînt pe tema aceasta. Cînd îi dă unul cauză de cîștig, cînd celuilalt, în funcție de cine și cum se mișcă.

Domnul Ion Butmalai: Dacă, domnule deputat, la prima adunare, nu va fi luată o decizie, este Adunarea generală repetată a asociațiilor și deci la a doua adunare repetată a asociațiilor noi, în legislație, prevedem acest termen de 50 plus unu din cei prezenți.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3. Domnul Candu.

Domnul Andrian Candu – Fracțiunea PDM: O să ajut autorul în cazul de față și o să răspund la întrebarea colegului Bodrug. Astfel de soluții nu există în legislație, ele sînt rezolvate prin acordul de asociere a asociațiilor și se numește deadlock close în limba engleză și el se rezolvă numai prin acordul asociațiilor, înainte de constituirea societății.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug: Mulțumesc, domnule Candu. Dumneavoastră nu sînteți coautor, cu tot respectul, am vrut să ascult.

Domnul Andrian Candu: Am vrut să ajut autorul.

Domnul Oleg Bodrug: Nu, nu, nu, am vrut să ascult, pentru că anume în… dumneavoastră n-ați fost prezent, dar în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe noi am așteptat un răspuns.

Domnul Marian Lupu: Nu, domnule Bodrug, știți cartea lui Druță „Povara bunătății noastre”. Este.

181

Domnul Oleg Bodrug: Domnule Președinte, Consider că nici răspunsul domnului Candu nu este suficient pentru soluționarea acestor cazuri care sînt extrem de multe și extrem de grave.

Domnul Marian Lupu: Păi, în cazul acesta, astăzi votăm în primă lectură și voi pentru lectura a doua… Sau ce propune comisia? Și prima, și a doua lectură…

Domnul Andrian Candu: Domnule Președinte, În general, întrebarea ar fi: dar de ce nu și Comisia juridică, numiri și imunități a fost responsabilă de acest proiect de lege, deoarece e o chestiune pur juridică tot ce se conține aici?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4 Asta a fost, da, sau mai aveți?

Domnul Andrian Candu: Nu, nu, nu, am întrebări la autor.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule Președinte, Eu propun că noi vom face grup de lucru, noi deja am avut grup de lucru. 22 de pagini de amendamente sînt, veniți și dumneavoastră cu propuneri, știți că le acceptăm și astăzi poate finalizăm. (Rumoare în sală.) Da și în grup de lucru, domnule Candu… Lucrăm.

Domnul Marian Lupu: Adică.. Dar proiectul cîte pagini are, propriu-zis?

Domnul Veaceslav Ioniță: Vreo două și 22 de pagini de amendamente avem și cum s-au mai adunat vreo 15.

Domnul Marian Lupu: Maladțî. Bine. Deci proiectul două pagini și 22 – amendamente. OK. Microfonul nr.3.

182

Domnul Andrian Candu: Domnule autor, Am o întrebare. Articolul 23 din lege la alineatul (3) prevede dreptul acționarilor sau asociațiilor de a stabili valoarea aportului în natură care, ulterior, se confirmă Adunarea generală a asociațiilor. Prin propunerea cu care veniți excludeți acest drept și numai evaluatorii vor fi în drept să evalueze aportul. Care este motivul?

Domnul Ion Butmalai: Domnule deputat, La examinarea inițiativei legislative în comisie au fost întrebări foarte multe. Noi am considerat aportul în natură, respectiv, de a fi exclus și auditul capitalului social, capitalul statutar. Eu cred că, dacă dumneavoastră aveți propuneri mai bune, în lectura a doua să veniți cu un amendament și noi o să-l acceptăm.

Domnul Andrian Candu: N-am înțeles, cum ați exclus aportul în natură?

Domnul Ion Butmalai: Nu am exclus aportul în natură. Dar la articolul 23, unde dumneavoastră menționați această chestie, aportul în natură se va lua după vărsarea efectivă.

Domnul Andrian Candu: Și a doua întrebare. Există termenul de trei luni, care este prevăzut pentru notificarea creditorilor. Este un termen care le permite creditorilor să se îndrepte împotriva companiilor atunci cînd se schimbă ceva în capitalul social, de obicei diminuare, reorganizare sau lichidare. Există anunțuri care se publică în Monitorul Oficial și trebuie să existe un interval de trei luni. Și există perioada de trei luni, în care creditorii au dreptul să-și înainteze pretențiile. Acest termen de trei luni scade. Care ar fi motivul?

Domnul Ion Butmalai: Știți, în litigiile care apar, domnule deputat, în instanțele de judecată se tergiversează termenul și multe societăți cu răspundere limitată nu pot să activeze în baza legii. Și este binevenită, am socotit ca autor al acestui proiect de lege, de a micșora termenul respectiv.

Domnul Andrian Candu: N-am înțeles. Dar noi, prin legislație, permanent vrem să aducem apărare creditorilor. În cazul de față, noi îi lovim și-i dezavantajăm pe creditori.

183

Domnul Ion Butmalai: Nu, dumneavoastră dacă socotiți că este nevoie de majorat sau de lăsat termenul respectiv, veniți în a doua lectură cu amendament și noi vom accepta aceasta.

Domnul Andrian Candu: Bine. Mersi.

Domnul Marian Lupu: Bine. Presimțirea mea este că, astăzi, noi aprobăm în primă lectură, așa-i? Domnule autor, Mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule Președinte al Parlamentului, În urma scrisorii dumneavoastră de examinare a acestui proiect de lege, comisia, cu cea mai mare responsabilitate, a început examinarea acestui proiect. Vreau să vă spun că, pentru prima lectură, comisia consideră că proiectul poate fi propus spre susținere de către Parlament. În paralel, noi deja am trecut acest proiect și am pregătit o sinteză de peste 20 de pagini, ea a fost dată autorului, autorul a fost de acord în privința multor lucruri. Ceea ce a sunat, astăzi, în Parlament, practic, se regăsește în lucrurile identificate de comisie. De aceea, pentru lectura a doua, credem că vom veni cu un raport care soluționează toate problemele sau cel puțin rezolvă o parte dintre ele. Astăzi prima lectură.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Guma – Fracțiunea PDM: Noi susținem acest proiect de lege pentru primă lectură și vom veni și în a doua. Dar am vrut, domnule președinte, ceea ce am discutat și la comisie, poate avem puține exemple cînd s-a venit cu un proiect de lege coordonat cu Ministerul Justiției, Camera de Comerț, de înregistrare și s-a făcut un lucru bun. Și eu în comisie am accentuat asta și domnul Butmalai a fost de acord cu lucrul acesta, că s-a făcut lucru comun. Și am vrut să spun că acest exemplu trebuie să fie alt exemplu pentru celelalte proiecte, cu care noi am venit și, din păcate, de fiecare dată, n-a fost așa o abordare corectă ca față de domnul Butmalai. Și este o gelozie, într-un fel.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu, domnul Președinte al Parlamentului mi-a dat scrisoarea, aici nu-i doar domnul Butmalai.

184

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, În baza raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.2291. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Pregătiți proiectul, lectura a doua. Și ultimul proiect în examinare astăzi – nr.190, proiectul de Hotărîre pentru completarea Hotărîrii pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor. Domnul Lucinshci. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Noi ne apropiem cu pași rapizi de finele sesiunii și avem toate șansele să plecăm în vacanță cu o mare restanță față de un domeniu care este, cu adevărat, sensibil și extrem de important, mă refer la funcționalitatea Comisiei Naționale pentru Integritate. Astăzi, a avut loc o conferință de presă, convocată de societatea civilă, care și-a înaintat candidatul său în cadrul Consiliului Național pentru Integritate, au făcut o serie de reproșuri foarte întemeiate la adresa situației că acest organ, care este constituit, și a cărei componența este votată, nu este funcțional din cauza faptului că nu are votată conducerea.

Domnul Marian Lupu: Așa-i.

Domnul Valeriu Streleț: Noi am recepționat scrisoarea dumneavoastră în calitate de Președinte al Parlamentului, mă refer la Fracțiunea PLDM, prin care s-a înaintat o candidatură la funcția de …

Domnul Marian Lupu: Am trimis la toate fracțiunile.

Domnul Valeriu Streleț: Așa este. Noi vrem să vă comunicăm că Fracțiunea PLDM acceptă candidatura propusă de dumneavoastră. Și aș vrea să vă propun să vă consultați cu celelalte fracțiuni în vederea unei încercări de a soluționa această întrebare astăzi. Din motive că, plecînd în vacanță și lăsînd această entitate fără conducere și nefuncțională, iar asta înseamnă revenirea la acest subiect la finele lunii septembrie – începutul lunii octombrie, riscăm ca toate nobilele noastre intenții de luptă cu

185 corupția, de control al declarațiilor de venituri ș.a.m.d. să rămînă doar nobile intenții.

Domnul Marian Lupu: Am recepționat.

Domnul Valeriu Streleț: Vă rog foarte mult să aveți în vedere acest subiect.

Domnul Marian Lupu: Da. Stimați colegi, Noi o să examinăm nr.190, după aceasta cred că o să luăm o scurtă pauză de 5 minute și după revenim la subiect. Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Două propoziții. Referitor la propunerea pe care a făcut-o domnul Streleț cu referință la candidatura înaintată de dumneavoastră, Președinte al Parlamentului, la funcția de președinte al acestei Comisii – Cristina Cojocaru. Noi tot am făcut un schimb de păreri, eu cred că ar fi bine ca, astăzi, să punem la vot și să votăm, să umplem acest gol, să-i spunem așa.

Domnul Marian Lupu: Am recepționat. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. Chestia e, eu am o mică remarcă, noi nu plecăm în vacanță, domnule Streleț. Noi terminăm ședințele, dar vacanța încă o să urmeze.

Domnul Marian Lupu: Bine. Am clarificat și lucrul acesta. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Eu am să vă cer un moment de atenție, pentru că se va produce un lucru inedit, sprijin propunerea domnului Valeriu Streleț, pentru că Comisia Națională pentru Integritate … pentru prima dată în ultimul an … Propunerea a fost a domnului Streleț, să decidem astăzi, pentru că această instituție trebuie să fie funcțională. Iar 2 – 3 luni să mai aștepte, pur și simplu, nu valorează nimic

186 hotărîrea noastră, a Parlamneutlui, de a aproba componența nominală în condițiile în care ea rămîne nefuncțională. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Am recepționat. Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă – Fracțiunea PL: Stimați colegi, Nu avem nimic împotriva cutărei sau cutărei candidaturi, obiecția noastră este față de modalitatea expromptă așa, de prezentare, care nu respectă regulamentele. Chiar așa, la căderea cortinei, chiar ni se pare nu știu cum lipsă de respect.

Domnul Marian Lupu: Bine. Noi discutăm în aceste cîteva minute, după, precum am spus, proiectul nr.190. Domnule Lucinschi, Vă rog.

Domnul Chiril Lucinschi: Stimați colegi, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de hotărîre nominalizat și, luînd în considerare competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele. Proiectul de hotărîre a fost prezentat de deputatul în Parlament Mihail Mocan și prevede includerea în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat a complexelor comemorative feciorilor Patriei „Sfîntă amintire”, amplasat în municipiul Chișinău, sectorul Rîșcani, strada Miron Costin. Autorul propune atribuirea statutului de monument local gen arhitectură. Urmare a dezbaterilor, comisia, cu majoritatea voturilor (7 „pro”), a susținut proiectul de Hotărîre nr.190, cu următoarele amendamente și redactări: Titlul proiectului de hotărîre se redactează după cum urmează: Hotărîre pentru completarea Hotărîrii Parlamentului nr.1531 din 22.06.1993 pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor. Proiectul hotărîrii se completează cu un nou articol în următoarea redacție: „Articolul 3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.” În aceste condiții, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media propune Parlamentului adoptarea hotărîrii nominalizate.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte al comisiei.

187

Proiectul nr.190. Stimați colegi, Proiect de hotărîre a Parlamentului. Cine este pentru aprobarea acestui proiect rog să voteze. Unanim. Da, nu greșesc? Vot unanim. Proiectul nr.190 este aprobat. Acum. O scurtă informație. Am fost rugat de către domnul Nicolae Juravschi, vrea să vă aducă cunoștinței dumneavoastră … Vă rog la tribuna centrală. Nu-i nici declarație, nici luare de cuvînt, o informație, dar îmi pare importantă. După care o să stăm puțin în pauză.

Domnul Nicolae Juravschi – Fracțiunea PLDM: Mersi, domnule Președinte. Stimați colegi, După campionatul intern, propun să fac o scurtă informație referitor la echipa olimpică, deoarece au rămas zile numărate pînă la a treizecia ediție a Jocurilor Olimpice. Și cred că e bine ca noi, acei care am depus mare efort ca echipa olimpică să se pregătească bine, să fie echipați și să ne reprezinte peste hotare, mai cu seamă în Londra. Deci ce vreau să vă spun, că vom fi prezenți cu 22 de sportivi, mai sînt careva șanse, Federația de Atletism ar putea să mai primească o calificare – două. Dar echipa este, în principiu, bine dispusă ca să evolueze. Pe data de 25 vom pleca către Londra, vom evolua în nouă probe de sport. Dacă vorbim, că tot mereu toți mă întreabă: totuși ce speranțe avem? E clar că avem speranțe, avem 4 – 5 probe de sport, care astăzi cu rezultate remarcabile pe arena internațională și la ei și avem speranța. Acestea sînt: dziudo, atletism, haltere, box. Cred că toți o să fim cu pumnii strînși pentru solii noștri. Fiindcă Jocurile Olimpice sînt un examen cvadrienal, pe 4 ani și nu este nimeni indiferent ce va fi, cum vom evolua. Noi vom depune maximum efort ca și sportivii noștri să evolueze cu succes. Și, pentru prima dată, s-a luat, au fost două hotărîri de Guvern, la care s-a decis ca campionii locul I, locul II, locul III … vor beneficia de 100 mii de euro, locul II – 90 și locul III – 80. Și antrenorii la fel. Plus, pentru prima dată, s-a hotărît: Comitetul Olimpic să beneficieze de 4 milioane 500 mii de lei pentru ultima etapă de pregătire și de participare a lotului olimpic. Este un lucru bun. Și chiar indiferent de toată situația cum este, mergem înainte, progresăm și sperăm că sportivii și toți cetățenii vor aprecia acest lucru. Tot în premieră, am format o Comisie națională pentru editarea sau pentru alegerea mascotei olimpice. Și, astăzi, echipa olimpică a identificat mascota ce se numește Drăgușor, este lupul dacic, care va fi mascota noastră națională a echipei olimpice. La care aș dori să vă aducem și dumneavoastră să aveți cîte o mascotă în semn de susținere a echipei olimpice și o insignă olimpică. Deci, cu ajutorul lui Dumnezeu, să mergem la Londra și cu susținerea și suportul dumneavoastră. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

188

Domnul Marian Lupu: Așa să fie. Și cu Doamne ajută, da. Stimați colegi, Iată, în timpul cît sînt repartizate aceste cadouri frumoase, eu aș ruga aici, jos, o pauză 5 minute. Colegi deputați, vă rog să nu părăsiți sala. Șefii grupurilor parlamentare, Rog să ne întrunim puțin. Domnul Diacov, domnul Streleț, domnul Hadârcă, jos, aici ne întrunim. Nicolae, Mersi frumos. Apreciez. (Rîde.)

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Nu s-a ajuns la o înțelegere consensuală în cadrul ședinței pe care am avut-o. Deci subiectul acesta rămîne pentru începutul sesiunii de toamnă – iarnă. Rog să luați loc, stimați colegi. Toate proiectele au fost încheiate. Domnul Butmalai s-a înscris ieri la o declarație. Vă rog. De la tribuna centrală – declarație. Microfonul nr. 4.

Domnul Ion Butmalai: Domnule Președinte, La Ora Guvernului, eu am vrut să menționez faptul că la Întreprinderea de Stat ”Registru” au fost întrebările referitor la situația economico-financiară. În primul rînd, domnului Raileanu vreau să-i mulțumesc pentru primirea care ne-a făcut-o mie și colegului meu la data de 22.06.2012, cînd am fost la dumnealui în anticameră. Și nu a avut timp să discute cu doi deputați. De la dumnealor solicit să-mi remită în scris răspuns ceea ce am solicitat. Mai multe întrebări sînt la Hotărîrea nr. 54 a Curții de Conturi. Dumnealui este la curent cu această hotărîre a Curții de Conturi. Și, respectiv, acolo sînt enumerate acele neajunsuri care au fost depistate de Curtea de Conturi la sume foarte mari. Vreau să mă refer și la secția, care activează în Odesa, ca să cunoaștem mai activează această secție sau nu? Și dacă au fost recuperate datoriile de la ”Intercomsoft” de 635 de mii de dolari, ceea ce ține de investițiile capitale pe anul 2012 și politica de cadre. Mai mult ca atît, domnule Președinte, vreau să-i solicit domnului Răileanu informația respectivă la lichidarea Societății Comerciale ”IT – Relax” – SRL, care este la Vadul-lui-Vodă. Și inclusiv deschiderea clinicii pe lîngă Întreprinderea de

189

Stat ”Registru”, care socot că este o instituție medicală și nu este necesar, la ziua de astăzi, s-o deschidă pe lîngă Întreprinderea de Stat ”Registru”.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat toate informațiile pentru Ora Guvernului. Este Ora întrebărilor. Considerăm că și acest compartiment este depășit. Da, declarația? Bine. Stimați colegi, Aici am ajuns la închiderea sesiunii. Reprezentanții fracțiunilor doresc un scurt cuvînt? Vă rog, Partidul Liberal. Cine vorbește? Domnul Ion. Păi, care-i diferența?

Domnul Ion Hadârcă: Îmi cerem scuze, stimați deputați, orice sesiune se încheie cu o sinteză. De aceea, aceasta e normal ca să fie și aceasta, mai ales puțină răbdare. Cu atît mai mult că trebuie răspuns unor atacuri. Așadar, printr-un efort de sinteză, discursul s-ar putea rezuma la un simplu generic. Ecuatorul și bulboana, sau evitarea capcanei latente a politicii moldovenești. Ecuatorul – în sensul trecerii cu bine și depășirii impasului constituțional în alegerea Președintelui statului, iar bulboana ar semnifica provocările în care periodic riscăm a fi atrași. Fracțiunea Partidului Liberal pe parcursul sesiunii de primăvară a înregistrat 35 de inițiative legislative, dintre care 11 au devenit deja legi. 26 de proiecte sînt încă în lucru în cadrul comisiilor permanente. Fracțiunea, menținîndu-și poziția de lider în această legislatură, fiind cea mai productivă – 109 inițiative legislative, 58 devenite legi, 48 aflîndu-se încă în proces. Menținerea vectorului de integrare europeană, continuarea cursului de reformă în domeniile prioritare: economic, juridic și politic, inclusiv promovarea valorilor naționale și menținerea relațiilor tradiționale de bună vecinătate cu țările și popoarele apropriate nouă nu prin expansiune, ci prin compasiune sînt liniile definitorii ale activității Fracțiunii Partidului Liberal în Parlament. Sub aspectul implicării practice relevă activitatea noastră în APCE copreședinția în comitetul de cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova, deținută de deputata Corina Fusu, Secretariatul deputatului Valeriu Munteanu în Comisia parlamentară pentru descentralizare, contribuțiile deputatului Bodrug în comisiile specializate pentru ANRE, standardizare etc. Constituirea Comisiei de anchetă în cazul evadării cetățeanului rus Baghirov, secretar Saharneanu. Constituirea Comisiei de anchetă privind piața farmaceutică, condusă de deputatul Brega. La fel, constituirea Comisiei de studiere a perioadei regimului totalitar comunist în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească și RSSM, în baza Decretului Președintelui interimar Mihai Ghimpu. Elaborarea studiului și, în fine, inițiativa de condamnare a regimului comunist de ocupație, fiind cîteva argumente credem suficiente, convingătoare ale seriozității activităților de acest gen, asumate de Fracțiunea noastră.

190

La diferite etape de elaborare, dezbateri și aducere în atenția forumului suprem sînt o serie de angajamente legislative esențiale. Rămîn deocamdată neelucidate evenimentele din 7 aprilie 2009. În stadiul de definitivare se află Codul audiovizualului, lipsa unui Cod al educației, de asemenea, este o altă oportunitate stringentă, precum și oportunitatea Legii privind sistemul unic de pensionare și alte inițiative care se află pe rol. Între altele fie spus, o problemă de structură și echilibru politic care ar trebui să fie mai curînd durerea de cap a partenerilor noștri de Alianță este și nereprezentarea echitabilă a Fracțiunii Partidului Liberal în conducerea și Biroul permanent al Parlamentului. Necesitatea reformării și modernizării organelor de forță, implementarea strategiilor de dezvoltare socială, de asigurare a drepturilor omului, accelerarea procesului de trecere la autonomia reală a structurilor administrative locale, municipale și regionale sînt altele cîteva domenii prioritare pentru proxima noastră activitate. Un test important de verificare a trăiniciei, funcționalității și creativității Alianței l-a constituit etapa finală a actualei sesiuni, împlinite prin votarea legilor de modificare a bugetului de stat pentru anul în curs, a anexei respective și a politicii bugetar-fiscale pentru anul 2013. Fracțiunea Partidului Liberal a avut, credem, o contribuție importantă prin cele 16 amendamente, a căror majoritate absolută a fost acceptată. Drept rezultat al eforturilor noastre conjugate, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în negocierea a trei documente importante în plan extern. Primul. Liberalizarea regimului de vize. În această sesiune, noi reușim să încheiem prima fază, cea legislativă, și votăm toate acele 42 de legi asumate. Uniunea Europeană a oficializat în luna iulie trecerea la faza a doua, cea de implementare. Secundo. Crearea zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător, etapa de negocieri aflîndu-se actualmente într-un stadiu avansat. Libera circulație a persoanelor și mărfurilor sînt valori și beneficii esențiale pentru a spori nivelul de trai al cetățenilor noștri și a întări încrederea într-o Europă accesibilă pentru Republica Moldova. Terța. Acordul de asociere, acest document politico-juridic, a căruia semnare este prevăzută pentru sfîrșitul anului 2013, va reprezenta veriga-cheie a perioadei de preaderare. Aceasta va însemna încredere, acces la fonduri europene sporite, programe și conexiuni, sperăm, ireversibile. În luna mai, curent a avut loc reuniunea Comitetului de Cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova. Recomandările finale salută depășirea crizei politice prin alegerea Președintelui și constată progresele realizate de guvernarea Alianței în procesul de integrare europeană. Merită a fi subliniat și faptul că în Rezoluția Adunării Parlamentare, la începutul lunii iulie curent, Republicii Moldova i se recomandă expres necesitatea

191 revizuirii Constituției în deplină consonanță cu insistențele Partidului Liberal și Programul de Guvernare al Alianței pentru Integrare Europeană. Raportul Freedom Hause pentru prima jumătate a anului curent semnalează schimbarea statutului presei din Republica Moldova de la presa neliberă la statutul de presă parțial liberă, reflectată de o serie de politici adoptate de actuala coaliție de guvernămînt, inclusiv prin legi promovate, ce asigură o protecție sporită pentru libertatea presei și drepturile jurnaliștilor, precum și reforma cadrului de reglementare. Pentru sesiunea de toamna – iarnă apropiată ne propunem adoptarea unui nou Cod al audiovizualului, care ar reglementa domeniul televiziunii digitale sau numerice, ar fixa prevederi clare pentru dezvoltarea audiovizualului regional, ar include mecanismele de protejare a spațiului informațional din Republica Moldova prin încurajarea dezvoltării audiovizualului autohton, inclusiv eliminarea monopolului în acest domeniu. Probleme sînt multiple și pe deplin soluționabile în condițiile unei stabilități parlamentare pe durata întregului mandat. În plan individual, apropo, de săgețile și împunsăturile unor binevoitori în ghilimele, lansate în ultima vreme în direcția umilei mele persoane. Dispun de suficiente rezerve de răbdare și toleranță, ca să văd în orice oponent de idei, accentuez, de idei, nu un dușman, ci totuși aceeași ființă umană, cu toate plusurile și rătăcirile omului. Dar mai am și suficientă demnitate, clemență, dacă vreți, ca să nu mă amestec în terciul unor dezbateri sterile și inutile, în care unii ar vrea cu orice preț să mă atragă, rezumîndu-mă să le spun: nu mor caii cînd vor cînii, mai exact țîncanii. Tuturor le urez la acest final de sesiune tradiționala mea urare: pace în suflet și unire în țară. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnule Diacov.

Domnul Dumitru Diacov: Stimați colegi, Iată că sîntem la sfîrșit de sesiune, sesiune care a început odată cu începutul anului 2012, în plină incertitudine, nesiguranță că va supravețui pînă la sfîrșitul acestei sesiuni Parlamentul sau nu, vom merge la alegeri anticipate sau nu. De aceea, eu cred că cea mai importantă realizare a noastră, pe parcursul acestei sesiuni, este că noi am pus punct unei crize politice, care a dominat Republica Moldova ultimii ani de zile și anume nealegerea Președintelui. Și ne bucurăm că acest fapt a oferit o posibilitate ca noi să cîștigăm timp, să reușim în această perioadă să încercăm să realizăm promisiunile, pe care le-am dat în campania electorală. Și, la început de mandat, să încercăm să acumulăm mai multă experiență, inclusiv din greșelile pe care le fac alții și noi. Și să încercăm să fim, la sfîrșit de sesiune, mai buni, mai deștepți, mai pregătiți decît la începutul sesiunii. Noi toți sîntem produsul societății în care trăim, în care ne-am născut.

192

Cîte odată prea des ne supărăm unul pe altul. Și aceasta lasă o impresie proastă despre tot ce se întîmplă în Republica Moldova. Și trebuie să fim cinstiți pînă la capăt și să spunem că și în această sesiune noi n-am reușit să aducem liniștea pe pămîntul moldovenesc, să aducem pace pe pămîntul moldovenesc și să creăm o zonă de siguranță, de care lumea să spună că, uite, într-adevăr, noi deja pășim cu pași siguri spre un viitor tot sigur. Nu știu, eu sper că, pînă la sfîrșitul mandatului, noi să reușim să avem această simțire de totală împlinire. Dar orișice ceartă în Parlament se reflectă în societate și, ieșind din această clădire, dacă vrei să fii cinstit cu tine, numaidecît te confrunți cu ceea ce se întîmplă în afara acestei clădiri. Dar în afara acestei clădiri există sărăcie, există multe probleme, există foarte mulți oameni dezbinați, există oameni neîmpăcați. Și mediul politic, inclusiv grupurile parlamentare prezente în Parlament, au contribuit, într-o măsură sau alta, la această stare de spirit, care există încă în Republica Moldova, cetățenii țării căreia noi sîntem toți astăzi. La acest sfîrșit de sesiune, eu cred că toți oamenii sau toți dintre noi pleacă cu speranța că, la sfîrșit, la începutul sesiunii viitoare noi vom reuși să ne mobilizăm. Noi vom reuși să demonstrăm acestei societăți că coaliția de guvernare este o coaliție care luptă pentru binele cetățenilor, pentru binele alegătorilor noștri și această impresie nu numai noi încercăm s-o implementăm, dar ea să fie simțită de toată lumea. Pînă la urmă, acesta este darul, asta este sensul existenței partidelor politice, fracțiunilor noastre și noi, ca reprezentanți ai poporului acestei țări, noi nu numai că nu am reușit multe lucruri să realizăm în sectoarele economice, sociale, noi, din păcate, și vreau să spun lucrul acesta cît mai moale, nu am reușit să creăm toate condițiile sau, dacă vreți, să terminăm disputa aceasta încotro merge Republica Moldova. Este o chestiune foarte, pentru mine personal, dureroasă că atîția ani ne zbatem, atîția ani ne chinuim și această incertitudine există. Ea nu există în Georgia, nu există în Armenia, nu există în Țările Baltice, nu există, măcar că există probleme, în Ucraina și există disputele acestea, la noi, în Republica Moldova, există. Noi avem partide sponsorizate din afară, care promovează altă politică decît interesul Republicii Moldova, cetățenilor Republicii Moldova. Această intoleranță, această agresivitate se păstrează încă, din păcate, și eu aș fi foarte bucuros ca, la începutul sau pe parcursul sesiunii viitoare, noi să avem posibilitatea să spunem că, uite, noi am pășit și pe făgașul acesta foarte riscant, foarte complicat și reușim că creăm condiții ca Republica Moldova, într-adevăr, să se ocupe de problemele sale reale. Eu cred că noi o să fim sub impresia discuțiilor, dezbaterilor din ultimul timp în Republica Moldova, fiindcă noi sîntem aici într-un cerc mai îngust și aceasta se repetă în deja a doua sau a treia sesiune. Noi trebuie să spunem și faptul că coaliția de guvernare, care este responsabilă nu numai de actul de guvernare, dar și de întreaga atmosferă în țară și de faptul cum se simt toate partidele politice,

193 societatea civilă, sigur că această atmosferă și cu contribuția noastră trebuie să fie una sănătoasă. Eu mă bucur că noi terminăm această sesiune. Noi, din punct de vedere statistic, eu cred că ne-am făcut datoria cu brio, ultimele zile s-a lucrat. Eu n-aș vrea ca noi să lucrăm în felul acesta, să votăm cîte 30 de legi într-o singură zi, să votăm legi foarte importante în momente foarte restrînse, dar asta este situația reală. Eu cred că, în ceea ce privește calitatea, noi toți o să avem grijă ca următoarea sesiune să fie cît se poate de mai realizată, dar totuși vă chem să nu ducem „leamca” asta la sfîrșit de sesiune cu atîta chin și necaz. Noi trebuie să terminăm sesiunea parlamentară cu simțul fericirii, cu simțul împlinirii și cu simțul că și toți acei care ne ascultă, ne privesc împărtășesc această satisfacție. Eu vă doresc o vară plăcută! Eu vă doresc o vară în care să fiți în căutări, o vară… și spre toamnă să găsiți mai multe răspunsuri la ceea ce ne frămîntă pe noi toți, ca noi toți, într-adevăr, să avem posibilitatea, în următoarea sesiune, dar este, deja trecem ecuatorul acestui mandat, ca ea să fie deja cu mai multă povară a bunătății moldovenilor și a noastră a tuturor. (Aplauze.) Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnul Valeriu Streleț.

Domnul Valeriu Streleț: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați colegi deputați, Doamnelor, Domnilor, Onorată asistență, Chiar nu am avut inspirația să trec printr-o prismă a unei analize statistice, prestația Fracțiunii Partidului Liberal Democrat în sesiunea de primăvară–vară, dar cert este că colegii mei din Fracțiune și-au făcut cu cinste datoria sa de aleși ai poporului, au participat activ la procesul legislativ, au înaintat multe inițiative legislative, sînt activi în comisiile parlamentare, în comisiile de anchetă, fapt pentru care vreau să le mulțumesc și să le urez mult succes în continuare. Celelalte aspecte le-am trecut prin prisma responsabilității noastre comune ca o entitate care duce responsabilitatea guvernării într-o perioadă deloc simplă, am trecut-o prin prisma responsabilității Alianței pentru Integrare Europeană. Și putem constata că, în această perioadă, a fost o sesiune deloc simplă, a fost o sesiune 3/4 din a cărei durată opoziția a lipsit din ședințe, în pofida speculațiilor propagandistice ale comuniștilor referitor la mandatul actualului Legislativ, apelurilor acestora la dezordini și nesupunere civică. Majoritatea parlamentară și Guvernul Alianței pentru Integrare Europeană a implementat cu fermitate prevederile Programului său de guvernare. Am reușit finalizarea adoptării programului de acțiuni legislative care condiționa avansarea Republicii Moldova la o nouă fază în procesul de negocieri

194 cu Uniunea Europeană privind atingerea obiectivelor strategice spre care tindem. Vize, zonă de comerț liber și, în ultimă instanță, perspectiva semnării Acordului de asociere. Am trecut prin acțiuni publice artificiale înscenate de opoziție, prin manipularea opiniei publice cu implicarea politică a reprezentanților bisericii, prin campanii mediatice de isterizare și scindare a societății. A fost o sesiune fierbinte, aș zice chiar, aceasta, a treia sesiune a actualului Legislativ, a fost cea mai încărcată, cea mai tensionată, dacă s-o luăm la modul propriu, dar am rezistat și ne-am consolidat. Asta este principala concluzie. Cu toată opunerea disperată a forțelor care sînt consistent plătite pentru a ține Republica Moldova ancorată în trecut, guvernarea Alianței pentru Integrare Europeană își va continua cu fermitate cursul său politic de integrare europeană, pentru care a primit mandatul deplin din partea cetățenilor și am reușit alegerea Președintelui Republicii Moldova, oferind țării o perspectivă de activitate și dezvoltare stabilă pentru următorii ani. Comuniștii au făcut tot posibilul pentru a nu admite alegerea Președintelui și o eventuală nealegere a acestuia constituia o ultimă speranță a comuniștilor de a arunca țara într-un nou ciclu de instabilitate și debandadă. Din fericire, nu le-a reușit. Au ieșit victorioși cetățenii Republicii Moldova și nici o țară nu a contestat legitimitatea Președintelui ales și a Legislativului care l-a ales. Prin activitatea sa, Parlamentul a reușit să imprime dinamism proceselor de transparență și deschidere a activității curente a sa, dar și să sublinieze necesitatea promovării consecvente a reformelor menite să îmbunătățească viața cetățenilor. E mult, e puțin pentru o sesiune parlamentară, să aprecieze cetățenii. Cert este că volumul cel mai mare de muncă încă ne așteaptă. În această perspectivă, genericul de care ne vom ghida va fi: fermitate, consecvență, insistență, transparență în avansarea pe parcursul european al Republicii Moldova în scopul asigurării unei vieți civilizate și prospere pentru cetățenii noștri. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Aici, pe finalul ședinței de astăzi… Doriți luare… Bine. Domnul Dodon.

Domnul Igor Dodon: Stimați colegi, Onorată asistență, În discursul meu de încheiere a acestei sesiuni voi face doar 4 remarci, care mi se par deosebit de importante. Toate aceste remarci au același laitmotiv. Eu nu pot înțelege iresponsabilitatea și cinismul guvernării AIE, dar și ale PCRM-ului, care reprezintă opoziția pumnilor.

195

Apropo, stimați colegi, am început această sesiune fără Fracțiunea Comuniștilor în Parlament și o finalizăm, din nou, fără Fracțiunea Comuniștilor în Parlament. Eu nu știu, acesta este un simbol sau nu, însă acea tactică pe care ei au luat- o, de a se marginaliza, îi va duce cu totul la radicalizarea acestei formațiuni politice. Așadar, 4 remarci foarte rapide. Prima remarcă ține de stabilitatea politică, pe care actuala guvernare nu a putut-o valorifica în beneficiul țării și al cetățenilor. Cu toate riscurile politice asumate, noi, socialiștii, v-am oferit vouă, guvernanților și întregii țări, șansa de a asigura creșterea economică. V-am oferit posibilitatea de a realiza reforme instituționale și de a rezolva cele mai stringente probleme sociale ale țării. Cu părere de rău, n-ați fost capabili nici de progres economic, nici de reforme calitative, nici de protecție socială. La aceste capitole ați fost destul de pasivi. Să nu vă pară că ceea ce faceți, mai ales împotriva moralei și bunului simț, va fi fără consecințe. Chiar și acum, în loc să prelungiți sesiunea de vară a Parlamentului, pentru a analiza minuțios proiectele de lege, voi vă grăbiți, în mod nepermisibil, să plecați în vacanță. Seceta și inundațiile distrug culturile agricole. Sînt o sumedenie de alte probleme care pot necesita implicarea Legislativului, iar voi vă grăbiți în vacanță ca liceenii. Asta se numește iresponsabilitate. A doua remarcă pe care vreau s-o fac ține de politica fiscal-bugetară, pe care ați votat-o ieri în pripă. În discursurile mele de ieri, am expus poziția critică a socialiștilor față de propunerile antisociale și antieconomice de rectificare a bugetului, propuse de Guvern. Cetățenii vor simți în toamnă–iarnă tot greul acțiunilor voastre în domeniul bugetar. Cît privește politica fiscală, aceasta nu e o politică, cu un fel de racket instituțional. A treia remarcă se referă la demiterea unor miniștri, deoarece noi considerăm că prin demiterea a 3 miniștri s-ar putea rezolva unele probleme, deoarece la originea acestor probleme stau anume acești 3 miniștri. Mă refer la cursul „Istoria românilor”, pe care ministrul educației Șleahtițchi intenționează să-l introducă în școli, din septembrie. Am cerut, în repetate rînduri, demiterea acestui ministru pentru samavolnicie. Am pregătit și un proiect de moțiune, dar este cinic că nici democrații, care se declară de stînga, nici comuniștii, care flutură numai din pumni, nu au susținut inițiativa noastră. Nu văd o decizie clară nici din partea Prim-ministrului. Îl întreb direct pe Prim-ministrul Filat: sînteți de acord ca moldovenii să învețe în școli „Istoria românilor”? Dacă da, spuneți-o public, ca țara să-și cunoască eroul. Mă refer la situația criminogenă din țară. S-au făcut atîtea crime grave în țară și s-au făcut atîtea erori la nivel de Ministerul de Interne, încît trei alde Roibu ar fi trebuit să fie demiși, dar el încă stă în funcție și nicidecum nu pot înțelege pentru care merite și servicii speciale Guvernul păstrează un asemenea ministru incompetent, dar se vede că foarte obedient.

196

Mă refer, de asemenea, la politica fiscală, elaborată de ministrul finanțelor Negruța. Această politică este atît de cinică și distructivă, încît nici un Guvern care se respectă nu ar mai păstra un asemenea ministru care compromite întreaga guvernare. A patra remarcă ține de viziunile de politică internă ale Alianței de guvernare. Noi deja ne-am obișnuit că această Alianță, acest frankenstein politic cu mai multe membre și capete ia decizii controversate. Noi deja știm că unele partide din Alianță, declarate de stînga, promovează principiile și valorile liberale ale lui Ghimpu, care sînt unioniste. Noi vedem că AIE aplică politica așilor din mînecă și a standardelor duble ignorînd aproape cu desăvîrșire inițiativele partidelor de opoziție, dar îi atenționez pe stimabilii membri ai AIE că odată și odată politica cinismului se va putea îndrepta împotriva lor, cînd nu vor mai deține majoritatea și puterea. Este incorect să duci o luptă politică în pofida tuturor regulilor scrise și nescrise. Chiar nu aveți limită? Astăzi voi interziceți simbolurile comuniste, mîine veți interzice partidele de opoziție, poimîine veți interzice mass-media liberă și ce a mai rămas? Cu așa metode voi puteți să fiți mai bolșevici decît bolșevicii din PCRM. Stimați prieteni. Astăzi se împlinesc 71 de ani, vă atenționez, la data de 12 iulie anul 1941 a avut loc prima manifestare oficială a Alianței pentru formarea unei coaliții antifasciste prin Acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc. Atunci două tabere oponente au dat mîna să lupte împotriva unui rău comun. Ar fi bine ca liderii mai lucizi din AIE să țină cont de asemenea precedente istorice. Este și astăzi mai important să luptăm împotriva fascismului și unionismului din politica moldovenească, decît să luptăm împotriva unor simboluri partinice și împotriva partidelor. Stimați colegi, Aș dori să vă urez odihnă plăcută, cu toate că consider că este o vacanță nemeritată la acest capitol. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și a solicitat domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Domnule Președinte, Stimați colegi, Eu n-o să vă rețin mult atenția dumneavoastră. Am insistat să vă spun punctul de vedere vizavi de activitatea noastră în sesiunea care se încheie astăzi. Fără îndoială, realizarea cea mai mare a acestei sesiuni este, a fost alegerea Președintelui Republicii Moldova și scoaterea Republicii Moldova aparent din perioada îndelungată de instabilitate, în care s-a aflat de aproape 3 ani de zile. Dar și acest lucru a fost marcat de iresponsabilitate, din punctul nostru de vedere. Angajamentele liderilor Alianței, în contextul alegerii domnului Nicolae

197

Timofti, așa și au rămas buche moartă și-mi amintesc exact discuțiile pe care le-am avut pe 15 martie cînd Președintele Partidului Liberal, domnul Mihai Ghimpu, spunea mai în glumă, mai în serios: semnăm, dar nu ne angajăm să și le realizăm. Iată că cuvintele domnului Ghimpu au și devenit profetice între timp. Cît privește activitatea propriu-zisă a Parlamentului, vreau să mă refer la 3 lucruri esențiale. În primul rînd, activitatea legislativă a fost una precară, pentru că nu s-a ajuns la normalitate, pentru că nu a fost planificare și previzibilitate, iar calitatea legilor este din ce în ce mai îndoielnică. Am atins recorduri extraordinare ca un proiect de lege să aibă pînă la 200 de amendamente și am văzut și astăzi în ședință cînd un proiect de lege de două pagini are amendamente scrise pe douăzeci și două. Asta arată, de fapt, calitatea activității noastre și a proiectelor de lege pe care le dezbatem și le aprobăm în Parlament. De asemenea, controlul parlamentar a fost mimat în această perioadă. De fapt, nu este o invenție a acestei sesiuni, este o stare, de fapt, care perpetuează din an în an, de la legislatură la legislatură. Dovadă este și activitatea comisiilor de anchetă, care este unul din instrumentele importante în exercitarea controlului parlamentar. Audierile parlamentare care s-au făcut în diverse probleme în această sesiune așa și nu au adus rezultate scontate. Din păcate, Parlamentul Republicii Moldova, ca și instituție, în opinia mea, este în continuare marginalizat. Și, de asemenea, calitatea reprezentativă a Parlamentului este a treia chestiune la care vreau să mă refer și vreau să vă spun că despre acest lucru se pare că nici nu are rost să vorbim. Dacă ne uităm la încrederea cetățenilor în instituția Parlamentului, dacă ne uităm la capacitatea Parlamentului de a susține, în general, procesul politic din țară, atunci cred că cele mai mari restanțe le vedem aici. În altă ordine de idei, de 3 ani stăm în chirie prin diferite sedii. Întotdeauna trebuie să ținem cont de alte programe în activitatea propriu-zisă a Parlamentului, ceea ce ține de activitatea Palatului Republicii, de evenimentele publice oficiale sau mai puțin oficiale. Avem promisiuni că ne mutăm în sediul vechi ba la Crăciun, ba după Paște, ba la Duminica Mare. Iată că va mai trebui să așteptăm să încheiem sesiunea și stăm tot cu chirie. Cît privește despre planurile de viitor, iarăși îmi vine foarte greu să fiu optimist în această privință, pentru că nu există nici o viziune foarte clară cu ce venim în fața cetățenilor la toamnă: și dacă cumva viața lor se va schimba în bine, dacă agricultorii vor fi sprijiniți; dacă oamenii necăjiți de sărăcie vor avea o bucată de pîine pe masă, dacă comunitatea de afaceri își va recăpăta încrederea în instituțiile statului ca partener în dezvoltarea economică și relansarea economică a țării, dacă justiția va fi eliberată de corupție, dacă în general vom trăi mai bine? Sînt întrebări la care, cu siguranță, va trebui să răspundem cu toții în fața cetățenilor. Vă mulțumesc pentru atenție.

198

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu vă mulțumesc. La această etapă, vreau să declar ședința și, implicit, sesiunea de primăvară – vară 2012 închisă și să vă propun, stimați colegi, tradițional, să onorăm Drapelul și Imnul Țării. (Se intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc și o zi bună în continuare.

Ședința s-a încheiat la ora 17.43. Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

199