DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De Legislatura a XIX-A SESIUNEA a III-A ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2011

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a III-a ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2011 Ședința din ziua de 21 octombrie 2011 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Citirea procesului-verbal nr.1 al Comisiei speciale de desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. (Raportor – Tudor Deliu, președintele Comisiei speciale.) 4. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1220 din 20 mai 2011 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010. 5. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2395 din 2 septembrie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul penal – art.2441; Codul contravenţional – art.301). 6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1348 din 9 iunie 2011 pentru ratificarea Acordului cu privire la oferirea privilegiilor şi imunităţilor Fondului Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei. 7. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1686 din 20 iulie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea taxei de stat – art. 4; Legea privind accesul la informaţie – art. 1, 5, 7, 8, 12; ş.a.). 8. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1366 din 10 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul de procedură penală – art.56, 253, 2661, 273; Legea privind statutul ofiţerului de urmărire penală – art.4; ş.a.). (Plan RM – UE). 9. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1176 din 16 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul penal – art.123, 1231, 140, ş.a.; Codul de procedură penală – art.202, 203, 205; ş.a.). 10. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2073 din 22 septembrie 2011 privind importul unor autovehicule. 11. Dezbaterea și respingerea proiectului de Hotărîre nr.1867 din 22 august 2011 cu privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.283-XIV din 17 februarie 1999 (punctul 4.6). 12. Aprobarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor în plen ale Parlamentului pentru perioada 27 octombrie – 4 noiembrie 2011.

13. Răspunsul domnului Andrei Pântea, Prim-adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova, la întrebarea domnului deputat Vladimir Saharneanu, Fracțiunea Partidului Liberal, cu privire la evadarea cetățeanului Eduard Baghirov. 14. Răspunsul domnului Alexei Roibu, ministrul afacerilor interne, la întrebarea domnului deputat Vladimir Saharneanu, Fracțiunea Partidului Liberal, cu privire la evadarea cetățeanului Eduard Baghirov. 15. Răspunsul domnului Roman Revenco, directorul Serviciului Grăniceri, la întrebarea domnului deputat Vladimir Saharneanu, Fracțiunea Partidului Liberal, cu privire la evadarea cetățeanului Eduard Baghirov. 16. Declarația domnului deputat neafiliat Mihai Godea. 17. Declarația domnului deputat Vladimir Saharneanu, Fracțiunea Partidului Liberal.

Ședința începe la ora 10.00. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Este ora 10.00. Începem ședința plenului. Da, Secretariatul, rog să anunțați prezența. Stimați colegi, Rog să vă ocupați locurile.

Domnul Maxim Ganaciuc – secretar general adjunct al Parlamentului, șeful Direcției documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 96 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Apostolachi Iurie – din motive de sănătate; Bodrug Oleg, Vieru Boris – la cerere; Ceban Ion.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Ședința este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Stimați colegi, Purcedem la realizarea ordinii de zi. Propunerea este să începem cu … Sau sînt propuneri? Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Gorilă – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați deputați, Eu ies în Parlament cu două propuneri la ordinea de zi. Prima propunere. Proiectul de Lege nr.1366, nu, eu cer scuze, nr.1605, proiectul de Lege cu privire la Serviciul Migrație și Frontieră. Avînd în vedere că, miercuri, la ședința Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, au fost făcute multe schimbări în acest proiect de lege, noi acum avem numai o ieșire, conform legii, să întoarcem acest proiect din nou în comisie și să anulăm votarea în primă lectură. De aceea, eu rog ca din ordinea de zi azi să fie scos acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu: Înainte de a merge mai departe la acest subiect, voi solicita și opinia comisiei. Dar, pentru început, să adunăm propunerile care sînt. Microfonul nr.4. La același subiect cumva?

Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracțiunea PLDM: Exact la aceeași propunere pe care a avut-o colegul nostru de comisie, la proiectul nr.1605, Fracțiunea PLDM cere de a fi remis înapoi în comisie. Fiindcă, conceptual, acolo au fost modificate … în primă lectură s-a vorbit despre una, în a doua lectură se propun de autor alte momente. Deci este nevoie ca să fie remis în comisie.

Domnul Marian Lupu: Comisia este de acord? Dar pe mine mă interesează altceva, domnule Stoianoglo la microfonul nr.4. Din momentul în care colegii ar fi spus că e vorba de un șir întreg de modificări, care trebuie să fie generalizate, trebuie să fie puse într-o ordine logică pentru lectura a doua, era să fie o situație, însă ceea ce se semnalează și de la microfonul nr.3, și de la microfonul nr.4. e vorba de modificări conceptuale. Eu îmi aduc aminte, dumneavoastră m-ați informat, domnule președinte al comisiei, că acest proiect de lege a intrat în Parlament, după care înșiși autorii au recunoscut că …

Domnul Alexandru Stoianoglo – Fracțiunea PDM: Anume așa, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: … nu e chiar acel proiect de lege care trebuia să vină în Parlament. Și atunci întrebarea mea este: remitere în comisie asta nu înseamnă remitere autorului. Deci noi avem două posibilități sau dacă comisia vine cu generalizarea ultimei variante și noi, într-adevăr, vedem că sînt modificări serioase, conceptuale, asta înseamnă că ori procedurile le facem în Parlament: anulăm votul în primă lectură, îl revotăm și apoi mergem lectura a doua. Sau este o a doua posibilitate: Parlamentul respinge

și autorii vin deja cu proiectul conceptual nou-pregătit. Iată, care este întrebarea mea: cum e mai bine să procedăm?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi decidem aceasta la ședința următoare a comisiei, domnule Președinte. Situația este anume așa cum ați spus dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: Deci comisia, dumneavoastră o să decideți și o să veniți cu propunerea către plenul Parlamentului?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da.

Domnul Marian Lupu: Bine. Nu vă supărați, nu vreau să discutăm mult la acest subiect, proiectul nr.1605 îl scoatem de pe ordinea de zi, pentru a fi adoptată o decizie în cadrul ședinței comisiei. Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Lupan – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte al Parlamentului. Noi am avut o discuție la tema subiectului respectiv, s-a votat în comisie deja, nu-i asta problema. Problema este în adoptarea sau neadoptarea acelor propuneri care au avut loc. În opinia noastră, ea trebuie să fie primită astăzi în cadrul Parlamentului pentru discuții. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea – deputat neafiliat: Mulțumesc, domnule Președinte. La același subiect, foarte scurt. Am atenționat, în cadrul comisiei, că sînt schimbări conceptuale și el nu poate fi votat în a doua lectură, dar și reprezentanții fracțiunii PCRM și PLDM au susținut proiectul în lectura a doua. Nu știu, eu cred că trebuie să mergem pe varianta de a anula votul în primă lectură, deci s-o luăm de la capăt. Pentru că, într-adevăr, sînt schimbări esențiale de concept în acest proiect și este unul foarte important. Și face parte din Planul de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană și trebuie să avem atitudine responsabilă. Dar la ordinea de zi. Astăzi, noi examinăm proiectul de Lege privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, proiectul, poziția 9, nr.1719. Și, în acest context, cred că ar fi bine să ne întoarcem la o discuție mai veche, pe care am avut- o în Parlamentul Republicii Moldova și anume la finalizarea discuției și adoptarea unei decizii privind Comisia de anchetă.

Domnul Marian Lupu: Domnule Godea, Nu vă supărați, vă rog. Eu, dacă nu greșesc, ieri, la propunerea mai multor comisii, s-au operat niște modificări. Cel puțin, eu mă uit pe ordinea de zi de astăzi, nr.9 …

Domnul Mihai Godea: Nu este.

Domnul Marian Lupu: Proiectul acesta nu este, în general, nr.1719.

Domnul Mihai Godea: Oricum, în una din ședințele următoare noi vom examina acest proiect de lege, pentru că este unul foarte important, dar, în acest context, cred că trebuie să revenim la Comisia de anchetă privind demolarea monumentelor de patrimoniu. Eu nu țin cu tot dinadinsul să fac parte. Pentru că, dacă ne amintim, în cadrul ultimelor dezbateri, anume persoana mea a fost obiectul unor discuții aprinse. Eu nu insist, dar eu cred că trebuie să finalizăm acest proces, să creăm această comisie și să-i dăm voie să meargă mai departe. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: De acord. Este un proiect care a rămas în suspans. Eu am să rog comisia de profil să se aprecieze în cadrul comisiei, poate, într-adevăr, se scot toate problemele mai dificile și, la una din ședințele viitoare, vom putea să examinăm și să adoptăm în plenul Parlamentului acest proiect de hotărîre. Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Gorilă: Mulțumesc, domnule Președinte. Din partea fracțiunii, propun să fie scos din ordinea de zi proiectul de Lege nr.720 privind comercializarea tehnicii militare. Și să fie discutat acest proiect de lege după prezentarea raportului Comisiei de anchetă, formată ieri. Proiectul de hotărîre, da.

Domnul Marian Lupu: Bine. Am înregistrat. Microfonul nr.2.

Doamna Alla Mironic – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Товарищ Председатель Парламента, Уважаемые товарищи депутаты.

Я хочу внести еще раз законодательную инициативу № 396 о дополнительной социальной защите. И очень коротко прокомментировать это, чтобы было понятно всем, что то, что мы вносим сегодня, является очень важным для различных категорий нашего населения. Внести изменения в Закон о дополнительной социальной защите об увеличении размера ежемесячного пособия для ряда получателей, а именно: инвалидов войны, участников второй мировой войны, лиц, находившихся в городе Ленинграде в период блокады, а также награжденных орденами и медалями за самоотверженный труд и воинскую службу в тылу в годы второй мировой войны. Также отменить Закон от 29 декабря 2009 года о специальной социальной поддержке некоторых категорий населения. Отдельные категории населения имели право до 2009 года на адресные компенсации на коммунальные услуги, на приобретение угля и дров, которое было отнято у населения. Поэтому просим эту законодательную инициативу фракции Партии коммунистов Республики Молдова включить для обсуждения в повестку дня.

Domnul Marian Lupu: Înregistrat.

Doamna Alla Mironic: Также прошу вас 27 октября, в следующий четверг, пригласить на заседание Парламента министра труда, социальной защиты и семьи для того, чтобы она нас проинформировала о той политике, которая сегодня в министерстве связана с помощью различным категориям населения в связи с повышением тарифов на тепло, электричество, газ и другие услуги. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Lupan: Mulțumesc, domnule Președinte. Vreau să sugerez ca proiectul nr.720 să fie lăsat în agenda zilei. Pentru că nr.720, nr.1867, nr.1800 trebuie examinate în pachet. Așa cum ne-am înțeles, de altfel, cu colegii în cadrul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Sînt două propuneri. Și, în aceste condiții, cînd sînt două propuneri diametral opuse, în mod evident, le voi supune votului. Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc. Domnule Președinte, Vin cu rugămintea ca proiectul de Lege nr.1220 să fie discutat astăzi sub nr.1, deoarece este domnul ministru. Deci se referă la …

Domnul Marian Lupu: Deja am convenit.

Domnul Tudor Deliu: … privind executarea bugetului. Și încă o rugăminte. Rog să-mi oferiți posibilitate de la tribuna centrală să dau citire procesul-verbal nr.1 al ședinței Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor Președintelui Republicii Moldova .

Domnul Marian Lupu: Facem lucrul acesta după ce încheiem toată procedura cu ordinea de zi. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Suplimentar la ceea cea spus deputatul Anatolie Gorilă, noi, din partea fracțiunii, propunem excluderea din ordinea de zi a două proiecte: proiectul nr.1800 și proiectul nr.1867. Toate legate de modificarea Regulamentului privind comercializarea tehnicii militare, a armamentului și a altor mijloace tehnice militare. Cauza e una și aceeași. Avînd în vedere că ieri a fost creată Comisia specială de anchetă. Și, mai mult decît atît, tranzacția care a avut loc pînă în ziua de azi nu este finalizată și este absolut incorect să fie acum introduse modificări în acest Regulament.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Voi supune votului. Microfonul nr.2.

Domnul Ghenadie Morcov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte, Fracțiunea Partidului Comuniștilor intervine, din nou, cu propunerea de a include în ordinea de zi aceleași proiecte de ordin social, care, de nenumărate ori, au fost respinse de către Alianță, și anume: nr.2057, nr.1374, nr.1383 și nr.1441. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Saharneanu – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Eu ca o precizare vreau să fac, dacă invitațiile noastre de ieri referitor la cazul Baghirov sînt valabile pentru astăzi și dumneavoastră le aveți în vedere, dacă nu reiterez invitația pentru ministrul de interne, pentru șeful Serviciului Vamal și șeful Serviciului de Grăniceri.

Domnul Marian Lupu: Domnule Saharneanu …

Domnul Vladimir Saharneanu: Și Procuratura Generală.

Domnul Marian Lupu: … ele rămîn valabile în modul în care am discutat ieri.

Domnul Vladimir Saharneanu: Pentru azi.

Domnul Marian Lupu: Pentru azi nu, căci azi e vineri.

Domnul Vladimir Saharneanu: Păi, atunci se consumă, vedeți în ce efervescență se află acest caz.

Domnul Marian Lupu: Pentru joia viitoare, la Ora întrebărilor doar asta …

Domnul Vladimir Saharneanu: Asta înseamnă pentru anul viitor.

Domnul Marian Lupu: Nu. De ce? Noi vorbim de joia viitoare.

Domnul Vladimir Saharneanu: Eu, totuși, insist pentru azi.

Domnul Marian Lupu: Noi astăzi, conform Regulamentului, nu avem această Oră a întrebărilor.

Domnul Vladimir Saharneanu: Nu avem, dar n-a avut loc ieri în spațiul în care noi trebuia să-l exploatăm. Iar noi prin vot putem decide.

Domnul Marian Lupu: O să vedem ce putem face organizatoric și procedural. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Vă rog să mă înscrieți cu o declarație la sfîrșit de ședință.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, În proiectele propuse spre respingere, ultimul avem proiectul nr.1092 cu privire la modificarea Legii cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor, rîurilor și bazinelor de apă. Am coordonat acest proiect cu colegii din Alianța pentru Integrare Europeană și am hotărît să introducem pentru astăzi în ordinea de zi spre a fi examinat acest proiect în ordinea de zi în lectura întîi. Și solicităm ca această mutare să aibă loc.

Domnul Marian Lupu: Deci nr.1092.

Domnul Valeriu Munteanu: Ultimul proiect propus spre respingere să fie exclus din această listă și introdus în ordinea de zi pentru astăzi.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Doamna Violeta Ivanov – Fracțiunea PCRM: Oricum acest proiect va fi discutat, dar el este propus pentru respingere, mă refer la proiectul nr.1092, despre care a raportat adineauri domnul Munteanu. Eu vreau să vă spun că absolut toți membrii Alianței pentru Integrare Europeană au votat acest proiect pentru respingere. Am cu mine chiar și procesul-verbal.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă Ivanov, Spuneam că am convenit acest lucru cu colegii din Alianța pentru Integrare Europeană. Poziția dumneavoastră este bine cunoscută, colegii și-au reconsiderat poziția. Iată, colegul de la PLDM o să ne confirme acest lucru, domnul Pleșca. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Nae-Simion Pleșca – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Stimați colegi, Eu propun spre remitere în comisie proiectul respectiv și cu o nouă înaintare în ședința de plen pentru o dată viitoare.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi …

Domnul Nae-Simion Pleșca: Fiindcă în cadrul comisiei el a fost respins, să fie remis în comisie …

Domnul Marian Lupu: Bine. Atunci eu am o propunere către plenul Parlamentului. Noi astăzi avem 12 subiecte, acuși vedem, ca rezultat al votului, care din ele vor mai fi scoase din ordinea de zi, care vor fi introduse în ordinea de zi de astăzi. Dar, odată ce apar discuții încă pe marginea acestei liste aprobate încă vreo două săptămîni în urmă – lista proiectelor pentru respingere, cele care nu mai sînt actuale, care au un termen depășit, propunerea mea este ca această listă, pe principiul fiind adoptată, să n-o examinăm astăzi pentru respingere, să mai lăsăm comisiile, colegii să mai treacă o dată peste această listă, ca, odată ea fiind definitivată, să nu ne mai jucăm cu ele, ceva se include, ceva se exclude. Dacă acceptați această propunere. Și rămînem astăzi la lista întrebărilor de bază. Revenim chiar și săptmîna viitoare la lista privind respingerile. Microfonul nr.4.

Domnul Petru Vlah – Fracțiunea PLDM: Господин Председатель, Я хотел бы, чтобы на четверг были приглашены компетентные органы, которые могли бы рассказать, с какой целью 2007 году (не помню точно) был разрушен Республиканский стадион? И будет ли он построен? И для чего он разрушался? Стадион, который был в центре города, один единственный Республиканский стадион.

Domnul Marian Lupu: Secretariatul, Înregistrați, vă rog, solicitarea pentru joia viitoare la Ora întrebărilor. Deci, stimați colegi, Trec peste propunerile dumneavoastră. Propunerea domnului deputat Gorilă de a exclude din agenda ședinței de astăzi proiectul nr.720. Сine este pentru rog să voteze. Stimați colegi numărători, Vă rog frumos să ocupați locurile la microfoane pentru acest exercițiu de vot.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 35. Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 42 de voturi. Propunerea nu a fost susținută de plenul Parlamentului. În același context, propunerea evocată de domnul Petrenco de a exclude două proiecte: nr.1800, nr.1867. Nr. 1800. Cine este pentru excluderea lui rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 35. Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 42 de voturi. Rezultat similar. Propunerea nu a fost acceptată. Și proiectul nr.1867, excluderea acestuia. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 35. Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Rezultat similar. 42 de voturi. Propunerea nu a fost acceptată. Propunerea doamnei Mironic de a include proiectul nr.396. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 35. Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 42 de voturi. Situație similară. Proiectul nu a fost acceptat. Patru proiecte propuse de domnul deputat Morcov de a fi incluse pe ordinea de zi. Proiectul nr.2057. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: 35 – Sectorul nr.1. Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 42 de voturi. Situație similară. Proiectul nr.1374. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: 35 – Sectorul nr.1. Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 42 de voturi. Nu este acceptat. Nr.1383. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: – 35. Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 42 de voturi. Aceeași situație. Plenul nu a acceptat. Și nr.1441. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: 35 – Sectorul nr.1. Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 42 de voturi. Proiectul nu a fost acceptat de plen. Eu vă mulțumesc, stimați colegi numărători. Acestea au fost propunerile care urmau să fie supuse votului.

Și, precum am promis, domnule Deliu, vă rog, să dați citire procesului- verbal nr.1 al Comisiei pentru organizarea alegerilor Șefului Statului.

Domnul Tudor Deliu: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Ieri, la data de 20 octombrie, a avut loc şedinţa Comisiei speciale de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Cu permisiunea dumneavoastră am să dau citire procesului-verbal nr.1. La şedinţă au participat membrii comisiei: Chistruga Zinaida, Chiorescu Iurie, Deliu Tudor, Mocanu Gheorghe, Munteanu Valeriu, Reşetnicov Artur, Sîrbu Serghei, Stoianoglo Alexandru, Vitiuc Vladimir. S-a examinat alegerea preşedintelui comisiei speciale şi alegerea secretarului comisiei speciale. În urma dezbaterilor s-a decis: Domnul Deliu Tudor se alege în funcţia de preşedinte al comisiei speciale. Au votat „pro” – 9, „contra” – 0. Domnul Reşetnicov Artur se alege în funcţia de secretar al comisiei speciale. Au votat „pro” – 9 şi „contra” – 0. Preşedintele comisiei, semnătura. Secretarul comisiei, semnătura. De asemenea, vreau să vă aduc la cunoştinţă că astăzi va avea loc o a doua şedinţă a comisiei speciale, unde va fi aprobat Regulamentul. Şi, respectiv, va fi stabilit sediul unde comisia va activa pe parcursul zilelor prevăzute pentru primirea actelor candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, şi noi la fel. Stimaţi colegi, Începem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi cu proiectul nr.1220. Proiectul de Hotărîre pentru aprobarea raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2010. Îl invit pe ministrul de finanţe la tribuna centrală.

Domnul Veaceslav Negruţa – ministrul finanţelor: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Ţin, de la bun început, să mulţumesc pentru toleranţă şi îngăduiala de care aţi dat dovadă ieri, pentru faptul că nu am fost prezent în persoană, aici, în şedinţă de Parlament, şi pentru ocazia de a fi azi în faţa Parlamentului. Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Stimaţi deputaţi, Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2010 este întocmit în baza prevederilor articolului 44 al Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar.

Conform procedurii prevăzute, acest raport a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 347 din mai 2011 şi urmează să fie examinat şi aprobat de către Parlament. Politica fiscală pentru anul 2010, principalele măsuri de politică fiscală aplicate în anul 2010, pot fi caracterizate sau enunţate următoarele: Menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, concomitent cu majorarea măririi scutirii personale anuale, mărimii scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, extinderea termenului cu 5 ani privind impozitarea venitului sub formă de dobîndă, obţinute de la depozite bancare, valori mobiliare corporative de către persoane fizice şi juridice, cît şi a venitului sub formă de dobîndă, obţinut de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut. Au fost menţinute o serie de facilităţi fiscale pentru diferite categorii de entităţi economice şi anume cota zero a impozitului pe venituri reinvestit al agenţilor economici, cota zero a taxei pe valoarea adăugată şi scutirea de accize şi taxe vamale a mărfurilor şi serviciilor, destinate zonelor economice libere, şi a mărfurilor exportate. Mecanismul de restituire a taxei pe valoarea adăugată la investiţiile capitale, efectuate în localităţile rurale. În partea ce ţine de accize, au fost majorate cotele accizelor la bere cu 25 la sută, la ţigări cu filtru, la benzină şi derivatele acesteia, motorină – cu 50%, la parfumuri şi apă de toaletă, la articolele de bijuterii, la autoturismele de lux. S-a introdus accizul la articolele de cristal, majorate cotele accizelor la producţia vinicolă, băuturile alcoolice tari şi băuturile slab alcoolice, aparataj electronic, alte autoturisme decît cele de lux. Pe parcursul anului 2010, au fost întrepinse măsuri de extindere a relaţiilor bilaterale prin prisma convenţiilor pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale, privind impozitele pe venit şi pe capital, prin punerea în aplicare încă a două convenţii cu Marele Ducat de Luxemburg şi Regatul Spaniei. Parafarea unei Convenţii cu Regatul Belgiei, intrarea în vigoare a două convenţii cu Irlanda şi Republica Portugheză. Actualmente, sînt puse în aplicare 44 de convenţii. Pentru armonizarea continuă a politicii fiscale au fost iniţiate şi derulate negocierile asupra Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană la capitolul „impozitare”, în partea ce ţine de impozitele indirecte, taxe pe valoarea adăugată şi accize. Cît priveşte politica vamală, în 2010, printre principalele măsuri de politică aplicate pot fi enumerate: menţinerea cotei zero sau reduse a taxei vamale la importul materiei prime, materialelor auxiliare, echipamentelor tehnologice, utilizate în activitatea de producţie şi cote sporite ale taxei vamale pentru produsele finite din import, direct competitive cu cele autohtone. Simplificarea sistemului de taxe pentru procedurile vamale prin excluderea a celor ce ţin de eliberarea autorizaţiilor pentru transformarea sub control vamal, perfecţionarea activelor, perfecţionarea pasivă. Perfecţionarea activă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova în zonele economice libere. Au fost simplificate procedurile vamale la import, export şi admitere temporară prim vămuirea mărfurilor nemijlocit în posturile vamale de frontieră,

14 implementat sistemul carnetelor ATA, vămuirea mărfurilor pe coridorul verde pentru agenţii economici, care au obţinut statutul de agent economic de încredere. În anul 2010, a sporit cooperarea cu Eubam, care a fost concentrat asupra implementării recomandărilor Eubam, prin ajustarea legislaţiei vamale la standardele Uniunii Europene şi monitorizarea impactului acestora. Întru armonizarea continuă a politicilor vamale au fost iniţiate, derulate şi încheiate negocieri asupra Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană la capitolul „Vama”. Cît priveşte îmbunătăţirea administrării fiscale şi vamale. Pe parcursul anului 2010, activităţile întreprinse în domeniul administrării fiscale a fost orientată spre asigurarea unei administrări fiscale eficiente, colectarea veniturilor la buget, prevenirea şi contracararea evaziunilor fiscale, implementarea unor reforme noi ce au avut drept scop menţinerea unei administrări fiscale unitare, stabile şi armonizate care să funcţioneze pe baza unor practici recunoscute la nivel internaţional. În scopul ridicării nivelului de interacţiune între contribuabili şi Serviciul fiscal de stat a fost creat portalul serviciilor electronice fiscale, prin intermediul cărora poate fi uşor accesat Serviciul declaraţie electronică, declaraţie rapidă, serviciul de acces la informaţiile despre contribuabil, facturi fiscale şi posibilitatea de descărcare a formularelor tipizate de dări de seamă fiscale. De asemenea, a fost aprobat Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2011, scopul principal al acestuia constă în promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară a contribuabililor la declararea şi plata obligaţiunilor fiscale. A fost elaborat şi aprobat Regulamentul cu privire la restituirea taxei pe valoarea adăugată în redacţie nouă. Întru asigurarea executării articolelor 170 şi 173 din Codul fiscal, a fost elaborat Regulamentul privind stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie. De comun cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au fost desfăşurate controale fiscale comune pe segmentul importului şi comercializării cărnii şi produselor aferente, monitorizarea tranzacţiilor de import, verificarea principalilor operatori de pe segmentul comercializării medicamentelor, asigurarea unui schimb operativ de informaţii referitoare la posibilele cazuri de evaziune fiscală. De comun cu Serviciul Vamal, a fost asigurat schimbul de informaţii între Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Serviciul Vamal în vederea monitorizării tranzacţiilor comerciale de import şi a repartizării lanţului valoric, au fost efectuate controale fiscale comune la agenţii economici din segmentul importului şi comercializării mărfurilor de lux. Au fost desfăşurate multiple acţiuni în scopul implementării Regulamentului cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Tehnologiei, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la înregistrarea întreprinderilor şi organizaţiilor, precum şi a Regulamentului cu privire la realizarea schimbului de date între Ministerul Justiţiei şi Serviciul Fiscal, referitor la înregistrarea organizaţiilor necomerciale.

În scopul combaterii evaziunilor fiscale şi extinderii bazei impozabile, în anul 2010, au fost efectuate 66 875 controale fiscale. Ca rezultat, au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe şi alte plăţi în sumă totală de 498 milioane lei, inclusiv sancţiuni – 253 milioane lei. Pe parcursul anului 2010, activităţile întreprinse în domeniul administrării vamale au fost orientate spre prevenirea şi combaterea infracţiunilor vamale, care s-au materializat. În rezultat, evident contribuind la îmbunătăţirea considerabilă a indicatorilor de antifraudă. De asemenea, au fost înregistrate rezultate pozitive la capitolul „Combaterea fraudelor transfrontaliere”. A fost semnat planul de cooperare între Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi autoritatea naţională a vămilor din România, privind intensificarea colaborării pentru prevenirea şi descoperirea fraudelor vamale. Începînd cu 1 august 2010, aceste planuri au fost implementate la trei puncte de trecere a frontierei moldo-române, iar începînd cu luna noiembrie 2010 – la toate punctele de trecere a frontierei moldo-române. Începînd cu luna aprilie 2010, a fost implementată o nouă tehnologie de control, al cărui principal element inovator, fiind schimbul de date între Serviciul Vamal şi Serviciul de Grăniceri în regim on-line despre persoane şi mijloace de transport, ce traversează frontiera. Acest mecanism a simplificat la maximum procedura de trecere a frontierei moldo-române, s-a redus durata controlului vamal. A fost implementat tariful vamal integrat tarim şi plasat pe pagina oficială a Serviciului Vamal, începînd cu 1 ianuarie 2010. Onorat Parlament, În anul 2010, politica în domeniul cheltuielilor a fost reorientat spre optimizarea şi sporirea transparenţei cheltuielilor publice prin promovarea în continuare a reformelor în sectorul public. Îmbunătăţirea managementului finanţelor publice prin coordonarea planificării strategice a bugetului, accentul fiind pus pe performanţa programelor de cheltuieli publice, care implică evaluarea cheltuielilor în raport cu rezultatele atinse. În perioada de raportare eforturilor au fost focusate asupra sporirii eficienţei şi eficacităţii programelor de cheltuieli şi direcţionării mijloacelor bugetare limitate la programe de importanţă vitală, care a permis soluţionarea programelor stringente, fără admiterea de blocaje financiare în sistemul bugetar. În aceste condiţii, bugetul de stat a fost executat la venituri la nivel de 103,7 la sută faţă de prevederi sau în sumă de 17 milioane… miliarde 167 milioane lei, înregistrînd o majorare, comparativ cu anul 2009, cu 3 miliarde 335 milioane lei sau 24,1 la sută. Ponderea veniturilor bugetului de stat în produsul intern brut a constituit 23,9 la sută. În suma totală a veniturilor bugetului de stat încasările de venituri fiscale au constituit 12 miliarde 746 milioane lei sau 74,2 la sută.

Veniturile nefiscale, inclusiv fondurile şi mijloacele speciale au constituit 2 miliarde 406 milioane lei sau 14 la sută, granturile – 1 miliard 957 milioane lei sau 11,4 la sută. Transferurile de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, contribuţia bugetelor locale la activităţile proiectelor finanţate din surse externe şi transferurile în fondul de manuale 58,6 milioane lei sau 0,3 la sută. La finele anului 2010, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat au constituit 350 milioane lei, dintre care la taxa pe valoarea adăugată – 290 milioane lei, accize – 9,7 milioane lei, importul la venituri din activitatea de întreprinzător 18,6 milioane lei, alte impozite pe taxe şi plăţi – 31 milioane lei. Comparativ cu anul 2009, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat s-au diminuat cu 9 milioane lei. Partea de cheltuieli a bugetului de stat pe toate componentele a fost realizat în sumă de 18 miliarde 798 milioane lei sau la nivel de 93,9 la sută faţă de prevederile anuale, înregistrînd o creştere de 1 miliard 595 milioane lei sau cu 9,3 la sută comparativ cu anul 2009. Structura cheltuielilor bugetului de stat pe domenii relevă că cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor bugetului de stat revin cheltuielilor de ordin social- cultural – 44,1 la sută, cheltuielilor de ordin economic – 11,9 la sută, cheltuielilor pentru menţinerea ordinii publice, apărării şi securităţii naţionale – 6,8 la sută, cheltuielilor pentru Serviciul de Stat cu destinaţie generală – 4,8 la sută. Este de menţionat faptul că pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din iulie 2010 în bugetul de stat au fost îndreptate 187, 4 milioane lei, inclusiv 47,7 din contul mijloacelor acumulate la conturile bancare destinate lichidării consecinţelor inundaţiilor. Sub aspect economic, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor le revine transferurilor către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale BAS şi FAOM – 48% sau 9 miliarde 23 milioane lei reprezintă transferurile către aceste bugete aproape 50 la sută. Cheltuielile de personal reprezintă 18,3 la sută – 3 miliarde 431 milioane lei, cheltuielile capitale – 13,2 la sută sau 2 miliarde 480 milioane lei, cheltuielile pentru mărfuri şi servicii – 9,4 la sută. Cît priveşte investiţiile capitale, în anul 2010 alocaţiile pentru investiţii capitale au constituit 1 miliard 152 milioane lei, fiind finanţate 736 milioane lei sau doar 64 la sută. Comparativ cu anul 2009, în anul 2010 s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor pentru investiţii capitale cu 38,9 milioane lei. Vorbind de alocaţii neutilizate, este de menţionat că, la finele anului 2010, suma alocaţiilor neutilizate de către executorii de buget a constituit 1 miliard 227 milioane lei sau 6,1 la sută din alocaţiile prevăzute. Cele mai mari sume de alocaţii neutilizate au rămas la: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – 291 milioane lei; Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale – 141 milioane lei; Ministerul Mediului – 117 milioane lei; Ministerul Economiei – 97 milioane; Biroul Naţional de Statistică – 72 milioane; Ministerul Sănătăţii – 70 milioane; Ministerul Educaţiei – 66; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 58 milioane lei.

Totodată, la situaţia din 31 decembrie 2010, toate solicitările de cheltuieli ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, prezentate la Trezoreria de Stat şi la trezoreriile teritoriale au fost executate integral. Astfel, responsabilitatea pentru neexecutarea părţii de cheltuieli le revine nemijlocit autorităţilor publice centrale respective şi instituţiilor din subordine. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un deficit în sumă de 1 miliard 630 milioane lei. Soldul mijloacelor băneşti la conturile bugetului de stat la finele anului 2010, comparativ cu situaţia la începutul anului 2010, s-a majorat cu 744 milioane lei şi a constituit 2 miliarde 651,8 milioane lei. Cît priveşte datoria de stat la situaţia din 31 decembrie 2010 soldul datoriei de stat a constituit 18 miliarde 871 milioane lei, dintre care datoria de stat externă – 13 miliarde 566 milioane lei, echivalentul a 1,1 miliarde dolari SUA şi datoria de stat internă 5 miliarde 305 milioane lei. Comparativ cu anul 2009, soldul datoriei de stat s-a majorat cu 4 miliarde 248 milioane lei, ca rezultat al sporirii datoriei de stat externe cu 4 miliarde 48 milioane lei şi creşterii datoriei de stat interne cu 200 milioane lei. Ponderea datoriei de stat în produsul intern brut a constituit 26,3 la sută, înregistrînd o majorare în raport cu perioada similară a anului precedent cu 2,1 puncte procentuale. Pe parcursul anului 2010, pentru deservirea datoriei de stat externe au fost utilizate mijloace în sumă de 746 milioane lei, pentru plata dobînzii – 180 milioane şi pentru rambursarea sumei principale – 566 milioane lei. Pentru serviciul datoriei de stat în termen pe parcursul anului au fost utilizate mijloace în sumă de 367 milioane lei, inclusiv 131 milioane pentru plata dobînzii la valorile imobiliare de stat convertite şi 236 milioane lei pentru plata dobînzii şi cupoanelor la valorile imobiliare de stat emise pe piaţa primară. Soldul garanţiilor de stat, acordat agenţilor economici pentru împrumuturile externe şi interne la situaţia din 31 decembrie 2010 s-a micşorat, în comparaţie cu începutul anului 2010, cu 2,1 milioane dolari SUA şi a constituit 6,4 milioane dolari SUA, fiind formate integral din garanţii acordate agenţilor economici pentru împrumuturile externe. Datoriile creditoare cu termen de achitare expirat. La situaţia din 31 decembrie 2010, datoriile creditoare cu termenul de achitare expirat a instituţiilor publice au constituit 137 milioane lei. Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2009, datoriile creditoare s-au micşorat cu 135 milioane lei. Totodată, un executor din buget a admis majorări de datorii cu termenul de achitare expirat şi este vorba de Serviciul de Grăniceri – cu 14,5 milioane lei, Ministerul Apărării – cu 10 milioane lei, Ministerul Culturii cu – 9,9, Ministerul Afacerilor Interne cu – 7,2 milioane lei. Stimaţi deputaţi, Rezumînd cele relatate mai sus, solicităm aprobarea de către domniile voastre a raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2010 la venituri în sumă de 17 miliarde 167,7 milioane lei. La cheltuieli – în sumă de 18 miliarde 797,7 milioane lei cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor, adică deficit în sumă de 1 miliard 630 milioane lei.

Cu titlu informativ doar, vreau să vă informez că Curtea de Conturi a efectuat auditul raportului Guvernului privind executarea bugetului pentru anul 2010, iar concluziile şi recomandările au fost executate în şedinţa Curţii de Conturi în ziua de 6 septembrie. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Lupu: Da, mulţumim, domnule ministru. Stimaţi colegi, Rog întrebările dumneavoastră. Prima, colega noastră a fost la microfon. Microfonul nr. 5.

Doamna Ana Guțu – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule ministru, Aș vrea să vă întreb, să adresez două întrebări și prima ar fi următoarea: la capitolul „Cheltuieli pentru gospodăria comunală” observăm că aceste cheltuieli au fost efectuate în proporție de 16 la sută. Dacă ne puteți spune: ce s-a întîmplat cu celelalte 19,5 milioane lei, care erau prevăzute în această direcție?

Domnul Veaceslav Negruța: Ceea ce ține de executarea pe fiecare poziție de cheltuială, inclusiv ce ține de gospodăria comunală, neexecutarea ține de explicațiile prezentate în rapoarte separate, pe fiecare executor primar de buget. Noi constatăm respectiva situație prin consolidarea tuturor rapoartelor de executare. Ce ține de gospodăria comunală, în primul rînd, este vorba, la general, de nevalorificarea anumitor cheltuieli ce țin de unele construcții care urmau să fie făcute, iar din cauza tărăgănării anumitor proceduri banii respectivi n-au fost valorificați și, respectiv, la partea de cheltuieli nu și-au găsit reflectarea.

Doamna Ana Guțu: În acest sens, dacă e vorba de proceduri, poate ministerul vine cu anumite inițiative legislative, fiindcă există aceeași problemă în domeniul transporturilor, de exemplu.

Domnul Veaceslav Negruța: Dacă se poate.

Doamna Ana Guțu: Și a doua.

Domnul Veaceslav Negruța: Dacă se poate. În acest, context, doamnă deputat, ministerul, într-adevăr, a venit cu o inițiativă și a fost examinată și aprobată de către Guvern noua Lege cu

19 privire la finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, care exact va prevedea responsabilitatea tuturor celor care conduc și sînt executori de buget primar sau secundar și va pune capăt acestor nevalorificări de buget care se întîmplă pe parcursul anilor.

Doamna Ana Guțu: Și cea de-a doua întrebare ține de investițiile capitale. La capitolul „Îndeplinirea bugetului preconizat” am realizat doar 64% din 1,2 miliarde lei. Dacă ne uităm la structura acestor alocații pentru investiții capitale, atunci constatăm că, prin intermediul autorităților publice centrale, au fost realizate 92,5% din cele aprobate, iar din cele efectuate prin intermediul autorităților publice locale – doar 7,5%. Era perioada de înainte de campania de alegeri locale și primarii, care erau în funcții, nu erau novice. Prin urmare, care ar fi explicațiile fie că nu au fost transferați banii la timp, fie că nu există o capacitate de asimilare din partea autorităților publice locale a fondurilor care parvin de la buget sau poate nu există o conlucrare mai etanșă între administrația publică centrală și cea locală.

Domnul Veaceslav Negruța: Aveți perfectă dreptate, ambele cazuri pot fi considerate ca și cauză a tărăgănării implementării și valorificării mijloacelor respective. Pe de o parte, procedurile de finanțare deseori diferă, pentru că avem diferiți finanțatori și lansarea ulterioară a procedurilor de achiziții a fost determinată și de cauza că am fost și în campanie electorală, iar al doilea factor capacitățile încă relativ joase de absorbție și valorificarea mijloacelor de către instituțiile din Republica Moldova.

Doamna Ana Guțu: Ce o să facem noi atunci cînd o să ne parvină bani din fondurile europene, fie granturi, fie credite și atunci cum ieșim din situație? O să fie foarte grav.

Domnul Veaceslav Negruța: Doamnă deputat, Am spus acum un an și jumătate, cînd Guvernul a obținut acest coș de asistență financiară în valoare de 2,6 miliarde dolari pentru Republica Moldova pentru următorii 4 ani, am considerat și am etichetat acest succes ca și un test de pregătire sau, dacă vreți, o perioadă de a ne pregăti capacitățile noastre de absorbție a viitoarelor finanțări care, eventual, pot să vină în Republica Moldova, inclusiv fonduri europene. De aceea, pregătim aceste capacități, dar asta nu poate să se întîmple peste noapte, asta înseamnă pregătirea intelectuală a cadrelor la fiecare minister, la fiecare instituție din administrația publică locală, ca să poată asigura buna asimilare și valorificare a fondurilor. E vorba de elaborarea de proiect, de executarea și raportarea ulterioară.

Domnul Marian Lupu: Da.

Doamna Ana Guțu: Da, vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, Vă mulțumesc pentru raportul prezentat. Ați menționat și dumneavoastră în raport, Raportul Curții de Conturi privind executarea bugetului 2010, și, în acest context, pentru Curtea de Conturi a semnalat mai multe nereguli în procesul de executare a bugetului pe 2010 și este vorba și de asigurarea unei planificări conforme a bugetului de stat și acțiunile Serviciului Fiscal de Stat și ale Serviciului Vamal, care au fost insuficiente și nu au asigurat venituri de 350 de milioane care… de către… deci datoria agenților economici. Modul de utilizare a fondului de rezervă a Guvernului unde, lucru foarte ciudat, 35 la sută au fost utilizate pentru deplasări și recepții și doar 4 la sută pentru ajutorarea persoanelor defavorizate sau 2 la sută pentru susținerea din sectorul agrar. Bine. Este o altă destinație a acestui fond, dar structura cheltuielilor este foarte ciudată. Întrebarea mea este: ce ați întreprins dumneavoastră, în calitate de conducător al Ministerului Finanțelor, și Guvernul, în general, pentru a înlătura aceste lacune în procesul de executare a bugetului pe 2011, lacunele semnalate de Curtea de Conturi.

Domnul Veaceslav Negruța: Ceea ce ține de concluziile Curții de Conturi, ele au fost discutate în data de 6 septembrie. Respectiv, raportul integral este publicat în ziua de 30 septembrie 2011 și, pe lîngă aspectele la care ați făcut referință, că sînt anumite momente identificate ca unele negative, vreau să atrag atenție că concluzia generală este executarea, este conformă tuturor prevederilor, iar unele concluzii țin mai mult de… sau recomandări țin mai mult de aspecte metodologice de reflectare în procesul de consolidare atît la venituri, cît și la cheltuieli ce țin de bugetul de stat. Cît privesc anumite recomandări ce țin de executarea fondului de rezervă al Guvernului, noi ne conducem și asta este aplicat atît în anul 2010 și ′11, ne conducem doar de Regulamentul care stabilește executarea fondului de rezervă al Guvernului. Unele poziții executate în 2010 veneau în baza deciziilor luate în anul 2008 și 2009 și prevedea efectul trecător din an bugetar în an bugetar.

Noi, practic, am eliminat practica de secretizare a alocării de mijloace financiare din acest fond de rezervă cu o singură excepție ce ținea exact de caracterul secret al acelei decizii. De aceea, în baza și a recomandărilor Curții de Conturi noi am elaborat și un plan concret de măsuri pe care îl are de efectuat fiecare instituție din subordinea Ministerului Finanțelor. Ministerul Finanțelor și Trezoreria, plus toate alte ministere vizate în baza acestui raport și, respectiv, în timp de 3 luni, vom prezenta informația solicitată Curții de Conturi despre măsurile întreprinse și recomandările implementate.

Domnul Mihai Godea: Vă mulțumesc.

Domnul Veaceslav Negruța: Așa cum prescrie raportul Curții de Conturi.

Domnul Mihai Godea: Vă mulțumesc, domnule ministru. Și a doua întrebare. În cazul majorității controalelor fiscale se constată încălcări, asta înseamnă fie că majoritatea agenților economici ne socotesc legea, fie se face tot posibilul pentru a identifica aceste încălcări. Întrebarea de aici: se va schimba strategia și tactica activității serviciilor fiscale în relațiile cu contribuabilii sau vor continua controale și se vor aplica amenzi pe care foarte puțini le achită. Iarăși statistica demonstrează acest lucru.

Domnul Veaceslav Negruța: Domnule deputat, Filosofia administrării fiscale și reforma în sistemul administrării fiscale este cuprins în planul strategic de reformare a administrării fiscale pentru perioada 2011 – 2015. Un document important și care, de fapt, este ghidul de care se conduce Serviciul Fiscal pentru următorii 4 ani. Un document elaborat și cu susținerea, și în baza recomandărilor misiunilor tehnice ale Fondului Monetar care au fost în deplină conlucrare cu Serviciul Fiscal. Trebuie să recunoaștem un lucru, administrarea fiscală în Republica Moldova nu ține doar de organele care se ocupă direct de administrarea fiscală, este vorba de responsabilitatea fiecărui contribuabil de a respecta legislația fiscală și integral, și plenar de a-și onora obligațiunile fiscale. Penalitățile și sancțiunile este urmare a nerespectării legislației fiscale și nu este o regulă generală aplicată față de agenții economici. De aceea, gradul de conformare este un lucru important pe care veghează acum Serviciul Fiscal și ajută contribuabilii să se conformeze acelor prevederi legale existente.

Noi vrem să schimbăm în următorii 4 ani filosofia Serviciului Fiscal, să nu fie controlor fiscal tradițional, așa cum s-a constituit pe parcursul anilor și să-i convertim în auditori fiscali, care să vină în ajutorul contribuabililor fiscali, dacă vreți să etichetăm pe viitor cei mai buni prieteni ai contribuabililor pe acei care își fac meseria în Serviciul Fiscal. Din păcate, pe parcursul întregului an am văzut o mașinărie întreagă pusă în lucrul pentru discreditarea Serviciului fiscal care, deseori, cu propriul risc pentru propria viață își fac meseria. Da, sînt și cazuri, abateri, dar pentru asta este controlul intern, sînt organele competente care trebuie să se ocupe de cazurile respective, iar Serviciul Fiscal este o instituție importantă. Cum lucrează Serviciul Fiscal și cum lucrează Serviciul Vamal depinde, ulterior, completarea bugetului la venituri, dar, pe de altă parte, onorarea angajamentelor noastre față de instituțiile bugetare și asigurarea bunei funcționări a acestor instituții. Este o misiune care nu ține doar de o singură instituție, este un efort comun și fac apel la acest efort.

Domnul Mihai Godea: Eu vă mulțumesc, domnule ministru. Și chiar vă doresc succes să realizați cele punctate în ultima parte a răspunsului dumneavoastră. Doamnă președinte, Vă rog să mă înscrieți cu o luare de cuvînt la acest subiect.

Doamna Liliana Palihovici: Neapărat.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc – Fracțiunea PCRM: Domnule raportor, Spuneți-ne, vă rog frumos, cît a constituit fondul pentru dezvoltarea regională pentru anul 2010?

Domnul Veaceslav Negruța: 168 milioane lei.

Domnul Eduard Mușuc: Cît a fost valorificat din această sumă?

Domnul Veaceslav Negruța: În 2010 din suma respectivă au fost valorificate 3,5 milioane lei.

Domnul Eduard Mușuc: De ce? De ce, practic, banii care au fost planificați pentru dezvoltarea regională, practic, nu au fost valorificați.

Domnul Veaceslav Negruța: Din simplu…

Domnul Eduard Mușuc: 100% n-au fost valorificați.

Domnul Veaceslav Negruța: Da. Stimate domnule deputat, Din simplul motiv că chiar dacă am avut Legea adoptată cu privire la dezvoltarea regională cu 3 ani înainte de a avea și sumă prevăzută în buget, 2010 a fost primul an cînd am avut și sumă pentru dezvoltarea regională. Procedurile fiind pentru prima dată testate în aplicare în Republica Moldova, agențiile de dezvoltare regională, chiar dacă legea încă 3 ani înainte, în 2006, a prescris crearea acestor agenții, agențiile au fost create abia în 2010 și au devenit funcționale abia atunci și atunci întrebarea respectivă trebuie s-o adresați celor care n-au executat legea, pînă în 2010. Ceea ce ține de 2010, valorificarea este, într-adevăr, relativ mică, dar procedurile… e mai greu primul pas. Mai departe totul se transformă într-o rutină care, procedural, și agențiile știu ce au de făcut, și competiția proiectelor, și selectarea proiectelor și Consiliul național pentru dezvoltarea regională deja știe exact cum se poate urgenta toate lucrările pentru a asigura valorificarea acestor mijloace la nivel de 100%. Și acum, cu titlu informativ, aș vrea să vă spun că în 2011…

Domnul Eduard Mușuc: Nu trebuie cu titlu informativ. Eu vreau ca răspunsurile să fie succinte și clare.

Domnul Veaceslav Negruța: Referitor la 2011 deja.

Domnul Eduard Mușuc: Eu vreau… O secundă, vă rog.

Domnul Veaceslav Negruța: Perioada de valorificare este mult mai…

Domnul Eduard Mușuc: O secundă.

Domnul Veaceslav Negruța: …mai mare decît în….

Domnul Eduard Mușuc: Este destulă informație, prea multă apă turnați aici.

Domnul Veaceslav Negruța: Poftiți?

Domnul Eduard Mușuc: În primul rînd, vreau să… prea multă apă. Vreau să vă informez că Alianța dumneavoastră a venit la guvernare în 2009, de aceea argumentele pe care le invocați aici nu sînt relevante. Dumneavoastră n-ați valorificat banii planificați pentru dezvoltarea regională, circa 160 milioane de lei. Dacă i-ați planificat, dacă sînt incluși în Legea bugetului, aceasta înseamnă că legea trebuie executată. Nu s-a executat. Este prima constatare. A doua întrebare: de ce mai mult de 11 raioane n-au primit nici un ban din cei planificați pentru investiții capitale? De ce dumneavoastră v-ați permis neexecutarea bugetului, mai ales dacă este vorba de investiții și reparații, și reconstrucții capitale?

Domnul Veaceslav Negruța: Stimate domule deputat, Dacă dumneavoastră știți cum se execută bugetul, deci în baza documentelor prezentate în Trezorerie are loc finanțarea. Toate autoritățile publice locale care au avut prevederi legale, conform anexei din buget, urmează să prezinte documente de efectuare a lucrărilor și în baza acestor documente se execută partea de cheltuieli. Ministerul Finanțelor nu reține finanțarea. Ministerul Finanțelor nu ia decizii de a-i băga autorității publice locale banii în cont, ca să stea banul acolo și să nu fie valorificat. Este procedură legală care spune că lucrările fiind efectuate și fiind prezentate documentele confirmative despre primirea, predarea lucrărilor, în baza acestor documente se execută cheltuieli.

Domnul Eduard Mușuc: Foarte bine. În acest context.

Domnul Veaceslav Negruța: De aceea, mai multe autorități publice locale n-au prezentat documentele respective.

Domnul Eduard Mușuc: Clar. Domnule ministru, clar.

Domnul Veaceslav Negruța: Și n-au reușit.

Domnul Eduard Mușuc: Clar. În acest context, vă întreb: de ce n-au fost valorificați mai mult de 200 de 90 de milioane de lei pentru reparația capitală a drumurilor?

Domnul Veaceslav Negruța: Din nou ține de procedurile de achiziții și din nou ține de capacitățile noastre de a organiza procesele respective, cît se poate de compact, repede și de a valorifica banii respectivi. În acest caz, o să aveți posibilitate, cred, să discutați și cu executorii primari de buget, care pot să vă dea și detaliile respective. Nu este problema lipsei finanțării, finanțele respectiv au fost bugetate, urmau să fie doar valorificate.

Domnul Eduard Mușuc: Anume din cauza aceasta vreau să vă zic că nu s-au executat mai mult de jumătate de miliard de lei și fracțiunea noastră consideră că din cauza acestei neexecutări corespunzătoare a bugetului, anul 2010 poate fi considerat un an pierdut în ceea ce privește dezvoltarea regională și locală a Republicii Moldova.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman – Fracțiunea PCRM: Da. Mersi. Господин министр, министерство, которое вы возглавляете, является Министерством финансов Республики Молдова или оно является надсмотрщиком и исполнителем внешней воли в отношении тех бюджетных нужд, которые имеет наша страна и наше общество? Я хотел бы сделать несколько обобщений в отношений тех направлений бюджетного финансирования, от которого зависят напрямую ближайшее будущее, среднесрочная и долгосрочная перспектива. Так, в 2010 году образование профинансировано только на 96%. Наука и инновации на 98, 9, культура, спорт, искусство на 98, 6. Сельское хозяйство при том, что вы недодали субвенции, на 93, 6. Защита окружающей среды, при том, что у нас неавторизованные свалки, наводнения, очистные сооружения в плачевном состоянии, профинансировано на 85%. Транспорт и дорожное хозяйство – на 74%. Ну, о господэрий комунале коллеги говорили уже. Подготовка и формирование государственных

резервов – всего лишь на 70%, как будто у нас ничего не ожидается, никаких проблем, и другие услуги профинансированы на 65%. За счет этого недофинансировании вы сокращаете дефицит бюджета и смотритесь в зеркало МВФ с красивым лицом. Является ли ваша служба, ваше министерство тогда министерством, которое находится на службе общества Республики Молдова? Это первый и последний мой вопрос.

Domnul Veaceslav Negruța: Stimate domnule deputat, Consider că întrebarea poartă mai mult un caracter retoric. Serviciul pe care am onoarea să-l conduc, care se cheamă Ministerul Finanțelor, are competențe în ceea ce ține de elaborarea politicilor bugetar-fiscale, respectiv elaborarea de buget, executarea și raportarea acestui buget. Ceea ce ține de gradul de finanțare, am să reiterez ce am spus un pic mai degrabă. Ministerul Finanțelor, la sfîrșit de an, 2010, în Trezorerie nu a avut documente de plată. Respectiv, toate documentele care au intrat în Trezorerie au fost executate sută la sută. Gradul de finanțare, comparativ cu acele prevederi bugetare care au fost în Legea bugetului de stat pentru nul 2010, țin de valorificarea de către ordonatorii principali de credite, de executorii de buget primari, cum ar fi Ministerul Educației ș.a.m.d., gradul de valorificare, de capacitatea valorificării, sînt multe explicații pe fiecare segment în parte care vin să convingă de ce n-a fost executat.

Domnul Oleg Reidman: Bine. Este clar. Mersi, domnule ministru. Я не хотел задавать второй вопрос, но ваш ответ вынуждает меня к этому. Министерство финансов является частью Правительства Республики Молдова, и ограничивать свои функции только тем, чтобы ждать, чтобы к вам в казначейство пришли исполнительные документы, и открыть кошелек его и отдать не участвовать в работе Правительства, с тем чтобы исполнить бюджетную политику, с тем чтобы вовремя были эти документы, чтобы осваивались бюджетные средства, это означает самоустранится от исполнения бюджетной политики, которую вы же и провозгласили. Это значит смотреться в зеркало внешних кредиторов, для того чтобы выглядеть там хорошо. Мое мнение такое. Вернее, я хотел бы все-таки задать вопрос. Каким образом вы взаимодействовали со всеми другими рамуральными министерствами для того, чтобы эти бюджетные расходы, которые были запланированы в бюджете, были исполнены. И если такое взаимодействие, как мы видим, оказалось недостаточным, то значит, ваше министерство должно быть возглавлено другими людьми, которые были бы более активны в этом.

Domnul Veaceslav Negruța: Da, ceea ce ține de colaborarea cu alte ministere, ea este asigurată și permanent sîntem în contact cu colegii, inclusiv cu aspecte metodologice la etapa de elaborare. Cu aspecte de informare și solicitări la etapa de executare și, respectiv, la etapa de raportare a executării bugetului pe fiecare instituție din administrația publică centrală. Vreau să spun că Ministerul Finanțelor, de rînd cu toate alte instituții din cadrul Guvernului, a asigurat acea primă etapă din Planul de stabilizare financiară și relansarea economică pentru perioada anilor 2009 – 2011. Și putem, într-adevăr, să spunem că, chiar în pofida unor dificultăți, în pofida unor bariere create atît pe intern, dar și efectele unei crize de proporții, nouă ne-a reușit să avem un echilibru în domeniul finanțelor publice, să eliminăm toate blocajele de peste un miliard de lei blocaje pe intern în sistemul finanțelor publice, pe care l-am primit ca moștenire în 2009, cînd cu lunile, ba chiar și cîte jumătate de an sau mai mult nu erau executate documentele de plată în trezorerie. Dacă vorbim de același domeniu important cum este agricultura, e una să declari în buget susținere și e alta această susținere financiară s-o acorzi. Pentru că plățile, inclusiv în Fondul de subvenționare în agricultură în 2009, cînd am venit în septembrie, nu erau plătite încă din luna ianuarie. Despre care suport noi vorbim atunci în 2009? Iar acum, de bine, de rău și în pofida tuturor dificultăților, plățile merg regulat și în deplină măsură.

Doamna Liliana Palihovici: Mulțumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Petru Știrbate – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc. Stimate domnule ministru, Mai ținem minte cu toții cît de aprinse au fost discuțiile atunci, în 2000, pentru politica fiscal-bugetară pentru 2010 referitor la majorarea accizelor la băuturi tari și țigări. Astăzi, cînd avem deja raportul, cît de justificate au fost acele majorări ale accizelor la băuturi tari și țigări?

Domnul Veaceslav Negruța: Sigur discuții au fost, inclusiv la capitolul „Accizele ce țin de băuturile tari și țigări.” Ca și efect de la acele majorări, de exemplu, pe produsele din tutun avem o creștere, față de anul 2009 în anul 2010, mai mult decît dublu. Și e vorba de creșterea cu 300 de milioane. Deci dacă am avut în 2009 încasări de la produse de tutun 130 de milioane lei, în 2010 am avut 408 milioane lei. Ceea ce ține de băuturile alcoolice tari, am avut încasări peste executat în 2009. Este efectul majorării accizelor la băuturile respective.

Domnul Petru Știrbate: Vă mulțumesc.

Domnul Veaceslav Negruța: Bani necesari în buget pentru a acoperi pachetele sociale la partea de cheltuieli.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Nicolae Juravschi – Fracțiunea PLDM: Domnule ministru, Spuneți, vă rog, care sînt criteriile la formarea bugetului de repartizare a banilor publici? Fiindcă eu revin din domeniul culturii fizice și al sportului și al mișcării olimpice și vreau să vă spun că din anii ’70 în Republica Moldova nu s-a construit nici un edificiu sportiv. Și, pe an ce trece, și bugetul, și alocațiile pentru construcții capitale merg în diminuare, în diminuare. Îmi pun și mie întrebarea, și dumneavoastră: totuși noi vrem să avem o societate sănătoasă, vrem să avem o generație tînără sănătoasă? Și avem o politică, totuși, să schimbăm mentalitatea asta? Că ar trebui lucrurile primordiale să fie luate în serios, dar nu pe principiul că va mai rămîne, va mai fi ocazie, vom da și la sport sau la cultură, la educație, în domeniul acesta.

Domnul Veaceslav Negruța: Domnule deputat, Dumneavoastră ați operat cu un termen-cheie „domeniul prioritar sau priorități.” Noi anume de aceste criterii ne conducem în procesul de bugetare- prioritizarea cheltuielii banului public și direcționării banului spre domenii care se consideră prioritare. Noi avem de asigurat buna funcționare a tuturor instituțiilor bugetare, începînd de la grădinițe, școli și terminînd cu instituțiile administrației publice centrale și locale. Din păcate, bugetul public național are un caracter preponderent social. 75 la sută pe rezultatele anului 2010 bugetul consolidat poartă un caracter social, ce ține de plata pensiilor, indemnizații, instituțiile din învățămînt și medicină. Așa este structura cheltuirii banului public. Și din ceea ce mai rămîne ca și cheltuieli pe alte domenii sînt domenii care țin de economie, de infrastructură și alte categorii. Din păcate, la moment ne-am putut permite prea puțin, dar asta a fost și pe parcursul întregii perioade cum dumneavoastră ați spus.

Domnul Nicolae Juravschi: Eu știu că în 1994 aveam la sport pentru pregătirea loturilor olimpice – 4 milioane de dolari, astăzi avem mai puțin de 1 milion pentru 60 de federații în Republica Moldova. Toți ne bucurăm cînd aducem medalii, toți recunoaștem că

29 sportul este un ambasador pentru o țară și, pînă la urmă, cînd se repartizează, sportul se lasă fără atenție absolut.

Domnul Veaceslav Negruța: Dar ceea ce este adevărat, dumneavoastră sînteți la curent, domnule deputat, pentru jocurile, pregătirea echipelor olimpice ale Republicii Moldova am avut, pentru prima dată poate, sume relativ mici, comparativ cu alte țări, dar comparativ cu dinamica relativ în creștere, anume obiectiv final fiind pregătirea lotului la un nivel cît de cît onorabil.

Domnul Nicolae Juravschi: Domnule ministru, La baza materială și la asigurarea care este noi trebuie să înzecim suma. Cu 10 milioane de lei nu rezolvăm absolut nimic. Asta, practic, noi și alocăm ceva, dar și nu facem nimic, fiindcă banii aceștia toți se duc, se irosesc nerațional. Trebuie să schimbăm atitudinea și să vedem ce facem cu ramura, cu sportul. Fiindcă, bine, putem să rămînem fără medalii în Republica Moldova, dar fără o națiune sănătoasă n-avem dreptul să gîndim în modul acesta. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Mulțumesc. Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Stratan – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, doamnă președinte. Domnule ministru, Întrebarea mea ține de politica de remunerare a muncii și anume a muncii salariaților din domeniul ocrotirii sănătății. Din informația care vine de la Ministerul Sănătății mi s-a spus că anume dumneavoastră sînteți acel care vă pronunțați împotriva majorării salariului tarifar pentru prima categorie de salariați. Aici trebuie să ne amintim de Hotărîrea de Guvern nr.1593, care reglementează salarizarea angajaților din sistemul de sănătate, unde tranșant se spune că acest salariu tarifar se stabilește anual prin negocieri tripartite: Ministerul Sănătății, sindicatele de ramură și Compania Națională de Asigurări. Deja avem 3 ani cînd acest salariu rămîne doar de 750 de lei. Vreau să vă întreb, domnule ministru, în cazul în care avem specialiști din sănătate care sînt salarizați de Legea nr.355 și care au un salariu în continuare foarte mic, cu indici sectoriali foarte mici cei din sănătatea publică, expertiza medicală. Aici puteți să invocați Legea bugetului, dar grosul salariaților sînt finanțați de Compania Națională de Asigurări în Sănătate care este o instituție la autogestiune. Aș vrea să știu: care este perspectiva și de ce se întîmplă acest lucru? Pentru că este regretabil cînd de la cele mai înalte tribune se fac învinuiri de toate relele angajaților din sistem, dar, cel puțin, datoriile noastre nu ni le realizăm.

Domnul Veaceslav Negruța: Doamnă deputat, Ministerul Finanțelor poartă răspundere și are o responsabilitate enormă, dar nu și răspunde de toate domeniile respective. Cît ține de politica salarială, este Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei care poartă răspundere și promovează politica salarială atît în domeniul public, cît și în economia națională. De aceea, cred că sau mesajul n-a fost corect înțeles, precum că există rezistență, sau eu personal m-aș opune respectivei decizii. Pe de altă parte, este o poziție comună înțeleasă atît de colegii de la Ministerul Finanțelor, cît și de la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și aici, într-adevăr, sîntem într-o echipă, care spunem că toate posibilitățile care există la moment pot și trebuie să fie luate în considerare cînd vorbim de anumite operări ca și salariul minim în economie sau alte referințe salariale care există în cadrul legal. Noi nu putem să promitem marea și sarea în condițiile în care posibilitățile financiare sînt relativ limitate, altfel vom primi buget alea anul 2009, cînd în 2008 s-a aprobat un buget cu o listă enorm de mare de promisiuni la partea de cheltuieli, nefiind asigurată partea financiară la partea de venituri. Și atunci apare fenomenul blocajelor și neplăților în economie, care duce la dezastru și faliment în lanț. Respectiv, noi trebuie să avem o politică prudentă în domeniul bugetar-fiscal, inclusiv la ceea ce ține de cheltuirea banului pentru cheltuieli de personal. Cît privește salarizarea în sectorul sănătății, pentru că și aici a fost o referință, deci există ministerul competent în domeniu, noi doar putem să ne expunem dacă este acoperire financiară sau nu este. Respectiv, este o poziție, eu sper, înțeleasă inclusiv de ministerul de resort, care înțelege mesajul Ministerului Finanțelor, care spune că, reieșind din cadrul de resurse disponibil, ne putem permite implementarea următoarelor etape de majorări salariale care este prevăzută conform Legii nr.355 pentru 2012. Dar, de fapt, doamnă Stratan, subiectul discuției de azi este executarea bugetului pentru 2010.

Doamna Valentina Stratan: Tocmai de aceasta, domnule ministru, v-am adresat întrebarea, că bugetul asigurărilor medicale este o parte componentă a bugetului de stat. Pentru că dumneavoastră transferați 12,1% și toți angajații din sistemul de sănătate sînt și contribuabili, deci ei au dreptul. Și, în cazul în care cunoaștem că rămîn solduri din Legea fondurilor asigurărilor de sănătate, la Compania Națională de Asigurări avem sold necheltuit, eu cred că sînt și rezerve pentru a majora și pentru a ne realiza obligațiunea noastră. Pentru că Hotărîrea de Guvern pentru dumneavoastră este un document care trebuie să fie executat, nu?

Domnul Veaceslav Negruța: Exact.

Doamna Valentina Stratan: Și eu sper că, totuși, lucrătorii medicali, toți angajații vor avea și vor beneficia de majorarea acestui salariu minim tarifar doar de 750 de lei.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați domni și doamne deputați, Vă rog să adresați întrebările strict privind proiectul care acum a fost pus în discuție. Microfonul nr.2.

Domnul Veaceslav Bondari – Fracțiunea PCRM: Stimate domnule ministru, În raport, la pagina 7 citim: „În total în anul 2010 efectuat 66,8 mii controale fiscale, din care cu încălcări 41,9 or 62,7%.” Și, deodată, după asta, alt alineat, unde citim: total controale cu încălcări 37,9 mii or 63,6%. Diferența aici 4 000 de controale. Unde-i dreptatea? Care-i cifra concretă?

Domnul Veaceslav Negruța: 66 mii de controale este cifra corectă.

Domnul Veaceslav Bondari: Asta efectuat total.

Domnul Veaceslav Negruța: Da.

Domnul Veaceslav Bondari: Am în vedere cu încălcări.

Domnul Veaceslav Negruța: Deci ceea ce ține de încălcări, statistica detaliată putem să v-o dăm chiar și pe categoria sau grupele de încălcări. Pentru că aici, cum să zic, nu este atît de importantă cifra că n-o am sub mînă, ca să vă dau exact un răspuns. Dar…

Domnul Veaceslav Bondari: Eu, din raportul dumneavoastră …

Domnul Veaceslav Negruța: … important este caracterul acestor încălcări și sumele de recuperare la buget a prejudiciului cauzat. Și asta este important, nu numărul propriu-zis al controalelor efectuate.

Domnul Veaceslav Bondari: Domnule ministru,

Este vorba de procent din toată suma controalelor, avem o cifră 41,9 or 62,7 și, deodată, scrieți alt alineat, unde scrie 37,9, diferența 4 mii de controale, dar procentul a crescut 63,6. Or, nu știu cine a făcut raportul dumneavoastră, or prezentați informația incorectă deputaților. Și a doua întrebare. Avem așa statistică: dinamica creșterii importului de la vamă nu coincide cu dinamica creșteri veniturilor. Și din pricina aceasta întrebarea: prin ce act normativ conducerea Vamei stabilește prețurile de referință la mărfurile importate?

Domnul Veaceslav Negruța: Ceea ce ține de prețurile de referință importate este ordinul directorului general al Serviciului Vamal, care pune în aplicare prevederile Hotărîrii de Guvern ce țin de stabilirea prețurilor în vamă, cînd e vorba de vămuire. Cînd e vorba de statistica sau necorelarea statisticii la import și la încasări, la ce vă referiți exact?

Domnul Veaceslav Bondari: Nu, nu-i drept, domnule ministru, acolo vama are clasificator special. Și întrebare: ce, în timpul 2010 sînt schimbate prețurile în acest clasificator pentru mărfurile importate?

Domnul Veaceslav Negruța: În genere, sînt poziții tarifare în baza cărora este catalogată o marfă și, respectiv, este ordinul directorului general care stabilește procedura de stabilire a valorii în vamă și acolo se aplică mai multe procedee de stabilire, care sînt 6 la număr.

Domnul Veaceslav Bondari: Nu, bine. Avem creșterea importului și nu avem creșterea veniturilor, pricina?

Domnul Veaceslav Negruța: Deci la asta vă refereați, că este creșterea importurilor și veniturile nu cresc. Deci informația cu care dumneavoastră operați nu este corectă, pentru că atît importurile cresc și veniturile cresc la fel. Poate proporția să fie diferită. Dar aici trebuie de văzut alt aspect, sînt poziții tarifare pentru care este scutire de TVA. Și dacă importul acestor poziții este mai mare ca și pondere în total import, respectiv și ritmul de încasări la buget a plăților respective va fi un ritm mai jos decît ritmul de creștere a importurilor. De aceea, ar fi cazul să spuneți exact la ce vă referiți.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc.

Domnule ministru, La capitolul „Amenzi și sancțiuni administrative” observăm că amenzile aplicate de Poliția rutieră au constituit doar 39%. Respectiv, 5 milioane de lei nu au ajuns în bugetul de stat. Intuiesc că acești bani, totuși, au fost încasați, dar au ajuns în buzunarele celor de la Poliția rutieră. Vă rog frumos, să ne explicați acest fapt.

Domnul Veaceslav Negruța: Stimate domnule deputat, Cred că aici trebuie să delimităm două fenomene. Una. Aplicarea amenzilor și documentarea cazurilor de încălcare a legislației. Așa? Și al doilea fenomen care este fenomenul corupției. Pentru că ceea ce considerați dumneavoastră că este cu totul din altă categorie și nu se reflectă în documentația …

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, dumneavoastră ați prognozat să încasați și ați încasat doar 39 la sută. Eu intuiesc că acești bani, totuși, i-au plătit cetățenii noștri, dar o parte, respectiv 61 la sută, intuiesc că au ajuns în alte buzunare. Dumneavoastră confirmați acest lucru? De ce nu au ajuns în bugetul de stat?

Domnul Veaceslav Negruța: Eu nu pot să confirm sau să infirm, pentru că nu sînt organ de urmărire penală sau organ de control intern al Poliției rutiere. Ceea ce ține de cifrele pe amenzi per total și penalități, cifra respectivă nu este o cifră de plan bugetar, este cifră care se face ca și prognoză, reieșind din trendul încasărilor pe amenzi de tipul respectiv, în acest caz, dacă e vorba de Poliția rutieră, care s-a stabilit pe parcursul anilor. În dependență de dinamica care a fost, a fost fixată acea sumă de amenzi aplicată de Poliția rutieră care poartă un caracter de prognoză, nu și plan de încasare.

Domnul Valeriu Munteanu: Okey. Atunci o să vedem cum evaluează aceste cifre pentru 2011. În aceeași ordine de idei, observăm că amenzile, pe care trebuia să le aplice Serviciul Vamal, au fost încasate doar în proporție de 82 la sută. Această instituție chiar este în subordinea dumneavoastră, aici ce ne puteți spune?

Domnul Veaceslav Negruța: E aceeași situație. Eu am vorbit și la general. Cînd e vorba de amenzi și penalități este urmare a neconformării și nerespectării legislației. Respectiv, suma aceasta nu poate fi considerată ca și plan și neexecutarea sau supraexecutarea nu poate fi considerată ca și merit sau nemerit. E vorba de o cifră de prognoză.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc, domnule ministru. Foarte evaziv. Și o întrebare foarte principială. Legea sistemului bugetar, la articolul 26 alineatul (1), spune că Guvernul prezintă Parlamentului, pînă la 1 octombrie,

34 proiectul bugetului. Sîntem astăzi în data de 21 octombrie, aveți o întîrziere de 21 de zile. Vă rog frumos să ne explicați acest lucru. Cine se face vinovat?

Domnul Veaceslav Negruța: Stimate domnule deputat, Țin să informez că, într-adevăr, conform prevederilor legale, proiectul Legii bugetului pentru anul 2012 a fost prezentat pentru discuții în Guvern. Ultimele informații pe care le-am avut din discuția cu colegii de la Ministerul Economiei și Banca Națională am înțeles că pentru ziua de azi se stabilesc ultimii parametri macroeconomici, ce țin de ritmurile de creștere pentru anul 2011 așteptați și ceea ce țin de prognoze 2012. Ne-au promis pentru ziua de luni să ne dea ultimele cifre, inclusiv Banca Națională vizavi de cifra de prognoză la inflație, ca să putem face ajustările respective. Și varianta finală ajustată va fi discutată în Guvern în următoarele săptămîni.

Domnul Valeriu Munteanu: Spuneți-mi, vă rog frumos, termenele, pe care le-a stabilit legislația, au fost insuficienți în acest sens?

Domnul Veaceslav Negruța: Eu cred că a fost insuficientă dorință din partea tuturor partenerilor …

Domnul Valeriu Munteanu: Atunci noi de ce nu cunoaștem acest lucru?

Domnul Veaceslav Negruța: … noștri pentru a ne încadra în aceste termene prescrise de lege.

Domnul Valeriu Munteanu: Păi, asta și vroiam să vă întreb: dacă dumneavoastră sînteți responsabil pentru prezentarea bugetului în Parlament, iar anumiți actori, implicați în acest proces, nu și-au făcut treaba și dumneavoastră ați dat cîteva nume, trebuia să ieșiți public și să ne spuneți: domnilor deputați, am o întîrziere de 21 de zile, pentru că X, Y și Z nu și-au făcut treaba. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Negruța: Stimate domnule deputat, Eu, dacă nu greșesc, chiar la solicitarea colegilor din Fracțiunea dumneavoastră a fost solicitată discuția proiectului de buget în Guvern doar după discuții în fracțiuni.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Andrian Candu – Fracţiunea PDM: Stimate domnule ministru, Probabil, o să fac o precizare a acelei întrebări, pe care a adresat-o colegul din Partidul Comuniştilor şi care se referea la faptul că importurile au crescut cu 40 la sută, iar încasările, de fapt, au crescut cu 22 la sută. Şi aceasta era explicaţia. Şi poate ne daţi explicaţii de ce există o astfel de diferenţă.

Domnul Veaceslav Negruţa: La ce vă referiţi exact?

Domnul Andrian Candu: Importurile, în general, în ţară au crescut cu 40 la sută. Iar creşterea valorică este de 20. Există o diferenţă?

Domnul Veaceslav Negruţa: Exact am spus o dată şi încă o dată sînt nevoit să repet. Per total importurile pot să crească. Noi, din păcate, 30 la sută din taxa pe valoarea adăugată o avem în regim de neaplicabilitate la importuri. Noi avem categorii enorm de mari. Un set enorm de mare de facilităţi la import de bunuri şi servicii în Republica Moldova. Respectiv, ritmul de creştere a importului per total nu poate fi corelat direct cu ritmul de creştere a plăţilor la buget, dacă vorbim de plăţile care vin pe filiera vamă. Pentru că trebuie să vedem structura importului respectiv. Dacă acele bunuri sînt scutite de taxă pe valoarea adăugată sau este cota zero, respectiv, vedem o diferenţă în ritmul de creştere a încasărilor faţă de ritmul de creştere a importurilor per total.

Domnul Andrian Candu: Mersi. Şi o astfel de informaţie poate ar fi bine să fie prezentată şi la fel şi în dinamică. Şi nu ceea ce avem noi la ora actuală. Şi o altă întrebare la care sper să găsiţi răspunsul, căci eu încerc de cîteva zile şi nu reuşesc. Din informaţia prezentată la bugetul de stat atît precizat şi executat, veniturile totale sunt, respectiv, 16 miliarde şi 557 de milioane şi 17 miliarde 167 de milioane. Dacă cumulăm veniturile fiscale, încasările nefiscale, granturile şi transferurile, în ambele cazuri, există o diferenţă de 1 miliard şi 368 de milioane sau aproximativ 1 miliard 370 de milioane. Unde este acest miliard? Întrebarea mea este.

Domnul Andrian Candu: Încă o dată, dacă nu vă supăraţi, spuneţi încă o dată, foarte simplu. Şi dacă vreţi, o să vă aducem un calculator. Veniturile totale sînt de 16 miliarde 557 de milioane. Dacă luăm veniturile fiscale 11 miliarde 943, încasările nefiscale 927 de milioane, granturile 2 miliarde 261.

Şi chiar dacă punem şi transferurile de 58 de milioane, toate în sumă iese 15 miliarde 189. Există o diferenţă de 1 miliard şi 368.

Domnul Veaceslav Negruţa: Dumneavoastră vorbiţi despre bugetul de stat.

Domnul Andrian Candu: Da, eu vorbesc despre bugetul de stat. În ambele cazuri, atît precizat, cît şi executat, există diferenţă.

Domnul Veaceslav Negruţa: Deci, în acest caz, dat este vorba de… Revin cu un răspuns exact. Bine?

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr. 3.

Domnul Victor Mîndru – Fracţiunea PCRM: Mulţumesc. Domnule ministru, Cum explicaţi dumneavoastră restanţele agenţilor economici faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat în 2010. Aceste restanţe sînt în creştere, constituie în jurul la 100 milioane lei. După cum ştim, responsabil al administrării acumulărilor în bugetul asigurărilor sociale de stat este Inspectoratul Fiscal. Vă mulţumesc.

Domnul Veaceslav Negruţa: Da, este adevărat. Este o situaţie pe care o monitorizăm permanent. Explicaţia cea mai relevantă, în acest caz, este faptul că mai mulţi agenţi economici ca rezultat al situaţiei financiare şi al crizei financiare din 2009, au intrat în procedură de insolvabilitate şi incapacitate de plată. Aceasta s-a reflectat în neplăţi faţă de Fondul Social, reflectată în executarea bugetului pentru 2010.

Domnul Victor Mîndru: Şi întrebarea a doua atunci, reiese din prima. Cum credeţi dumneavoastră, dacă şi mai departe se va păstra această situaţie actuală privind acumulările, noi ne vom pomeni cu situaţia din anul 2000, cînd la compartimentul achitarea pensiilor, compensaţiilor, îndemnizaţiilor etc.

Domnul Veaceslav Negruţa: Nu, n-o să ne pomenim în această situaţie. Pentru că, conform legislaţiei în vigoare, orice decalaj de venituri la bugetul fondului asigurărilor sociale în orice situaţie sau în cea mai tristă situaţie este compensată prin transferuri de la bugetul de stat. În acest caz, pericolul de neplată la, pe filiera bugetului asigurărilor sociale este exclusă.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 2.

Doamna Inna Şupac – Fracţiunea PCRM: Mulţumesc. Domnule Negruţă, Am mai multe întrebări către dumneavoastră, ca de obicei, ceea ce ţine de finanţarea actualei guvernări a programelor şi politicilor de tineret. Dar o să vă pun o singură întrebare, care, de fapt, descrie foarte bine atitudinea dumneavoastră faţă de politicile de tineret. Şi este vorba de o întrebare despre care noi permanent discutăm cu dumneavoastră. Este vorba despre programul de locuinţe pentru tineri specialişti. Cred că ţineţi minte discuţia noastră. Pentru acest program guvernarea comunistă preconiza 57 milioane de lei în bugetul de stat 2009. În urma discuţiilor noastre la proiectul bugetului 2010, dumneavoastră personal aţi promis ca acele 57 milioane de lei, care nu au fost valorificate de către noua Alianţă din 2009, o să fie transferaţi pentru acelaşi program în 2010. Dar după lectura a treia, noi am văzut că promisiunea, de fapt, a fost una falsă, fiindcă aţi pus numai zece milioane de lei pentru acest program în 2010. Ba mai mult decît atît, după aceasta noi am înţeles că şi această promisiune a fost una falsă, fiindcă, la finele anului trecut, dumneavoastră personal aţi recunoscut că nici un ban, nici din cele zece milioane de lei nu au fost cheltuiţi conform destinaţiei. Că nici o casă nu a fost procurată pentru nici un tînăr din Republica Moldova. Şi o explicaţie chiar a dumneavoastră personală că mecanismul elaborat de către comunişti pentru procurarea locuinţelor a fost unul rău. Dar Alianţa nu a fost în stare timp de un an de zile să elaboreze ceva mai eficient. Aşa că întrebarea mea este una simplă şi logică: unde sînt banii, domnule ministru, pentru politicile de tineret? Şi, în cazul în care cineva nu este capabil să elaboreze ceva mai eficient şi mai bun decît a fost elaborat de către Partidul comuniştilor, de ce nu le-aţi redirecţionat acele zece milioane de lei la rectificarea bugetului pentru ceva mai simplu, ca, spre exemplu, majorarea burselor studenţeşti, avînd în vedere că de cînd dumneavoastră sînteţi la guvernare, bursele nu au fost majorate. Mulţumesc.

Domnul Veaceslav Negruţa: Stimată doamnă deputat, Am şi eu sau mă frămîntă o întrebare: din acele 57 de milioane aprobate pentru bugetul 2009 cît au fost executate pînă în ziua de 25 septembrie 2009? Exact zero. Pentru că poziţia respectivă a fost una declarativă pentru campania electorală, aprobată în Legea bugetului pentru 2009, atunci în 2008. Şi scopul, de fapt, a fost altul decît a ajuta aceşti tineri specialişti. Ceea ce ţine de programul respectiv pentru ajutorarea tinerilor specialişti cu spaţiu locativ, ţin să vă informez că, prin recenta modificare a hotărîrii Guvernului atribuţiile respective ele, de fapt, ţin şi de competenţa autorităţilor publice locale. Şi le-a fost

38 acordată această atribuţie şi mijloacele necesare pentru a asigura tinerii specialişti, care au venit şi s-au domiciliat în localităţile respective, a le asigura şi a le procura spaţiul respectiv. Autorităţile publice centrale, pentru că dumneavoastră atunci aţi ticsit aşa repede în legislaţie prevederea aceasta şi n-aţi luat în considerare aspectul juridic, cine va procura aceste case, pentru că ministerul din Chişinău nu are vreo atribuţie cu casele respective. Şi acum începem să aducem situaţia la normalitate. Dacă se poate pentru domnul Candu un răspuns, ceea ce ţinea de diferenţă. În afară de veniturile totale, care includ veniturile fiscale, venituri nefiscale şi alte venituri, precum şi granturile, mai este şi o poziţie, care se cheamă veniturile fondurilor speciale, care exact este diferenţa respectivă.

Doamna Inna Şupac: Domnule ministru, Îmi cer scuze, eu mai stau la microfon, dacă mă vedeţi. Eu vă mulţumesc. Domnule ministru, Ţin să vă reamintesc: dumneavoastră ne daţi raportul pentru executarea bugetului de stat pe anul 2010 şi aşa şi nu ne-aţi răspuns la întrebare: de ce ne-aţi minţit de două ori? Încă o dată, daţi vina pe comunişti, pe cînd dumneavoastră ne-aţi promis o dată 57 milioane de lei, încă o dată. Nu nouă, ci tinerilor le-aţi promis. Şi nu aţi executat. Recunoaşteţi aceasta. Şi vă rog frumos, nu daţi vina pe alţii. Văd că eu presupun că dumneavoastră aţi dat. Acum pomeniţi şi autorităţile locale. Eu n-aş dori, cînd dumneavoastră sau cineva altcineva să raporteze despre executarea bugetului 2011 vina o să fie dată deja pe autorităţile locale, că nu a fost procurată nici o locuinţă. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Vă mulţumesc. Microfonul nr. 5. O clipă doar. Stimaţi colegi, Peste zece minute la şi 41 vom avea o oră după raport. Am în vedere o oră pentru runda de întrebări – răspunsuri. De aceasta, am vrut să vă consult. Să vedem cît mai oferim timp pentru întrebări – răspunsuri. Deci o oră, o oră şi zece, cam aşa-i, da? Fiindcă eu văd şi prezenţa la microfon. Pe care motiv, din respect unul pentru altul, stimaţi colegi, formulaţi întrebările cît mai succint şi răspunsurile la fel, domnule ministru. Microfonul nr. 5.

Domnul Ghenadie Ciobanu – Fracţiunea PLDM: Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru, M-am pornit la microfon cu intenţia de a vă pune o întrebare cu referire la finanţarea domeniului culturii. Însă auzind, după ce am auzit mai multe întrebări şi mai ales răspunsurile dumneavoastră, sesizez o tendinţă. Şi, ca să mă conving că este una adevărată, vreau să vă rog, mai bine zis, să vă întreb care este diferenţa dintre deficitul bugetar din anul 2009 şi deficitul bugetar din anul 2010. Mulţumesc.

Domnul Veaceslav Negruţa: Domnule deputat, Bună întrebare. Deficitul în 2009, pe care noi l-am estimat atunci în septembrie, ceea ce ne aştepta pe noi în 2009 la sfîrşit de an, era exact 8,5 miliarde lei sau 15 la sută din produsul intern brut. Republica Moldova, dacă nu avea să aplice acele măsuri şi mecanisme care, de fapt, au salvat situaţia cu banul public, Moldova avea să fie prima ţară înaintea Greciei, care avea să intre în incapacitate de plată. Pentru că pe de o parte, a fost umflată partea de cheltuieli cu promisiuni dese ori electorale, neasigurînd aspectul financiar. Ori meritul care a urmat ulterior al nostru al tuturor este ca am asigurat acea pernă confortabilă sau pachet financiar necesar pentru următorii patru ani în sumă de 2,6 miliarde lei, dolari, pardon. Dar dacă comparăm cu anul 2010, noi am ieşit pe executarea anului 2010 cu un deficit de doar 2,5 la sută. 2,5 la sută în produsul intern brut din regiune şi din Europa. Cred că putem să spunem că este un succes. Da, este adevărat, aceasta costă. Costă să asigurăm acest echilibru financiar. Dar costă şi mai mult cînd facem promisiuni fără nici o acoperire financiară şi oamenii pierd încrederea, pentru că este una să declari că o să fie asiguraţi agricultorii cu 700 milioane de lei şi să dai exact zero în 2009, aşa cum s-a făcut atunci. Şi este alta cînd, dacă este vorba de anul trecut sau dacă este vorba de anul acesta, pachetul financiar necesar al agricultorilor este integral asigurat financiar. Şi aşa se întîmplă pe alte domenii.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Veaceslav Negruţa: Mai multă responsabilitate şi cu siguranţă ne va reuşi, chiar în condiţii grele.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Eu vă mulţumesc, domnule ministru. Mai ales răspunsul dumneavoastră este unul important în condiţiile şi în peisajul crizei mondiale globale. Trebuie să conştientizăm cred că acest lucru. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Iurie Bolboceanu – Fracţiunea PDM: Mulţumesc, domnule Preşedinte. Domnule ministru, Aţi menţionat executarea bugetului la 137% pentru anul 2010.

Domnul Veaceslav Negruţa: 103,7, da, corect.

Domnul Iurie Bolboceanu: Virgulă, 7, da. Corect. Analiza materialelor care ne-au fost prezentate atestă o situaţie a executării bugetului cu 150 milioane din contul plăţilor în avans. O situaţie care nu se prea încadrează în cadrul legal. Aş vrea să ştiu: este aceasta o politică a Ministerului Finanţelor sau un mic abuz al organelor fiscale?

Domnul Veaceslav Negruţa: Stimate domnule deputat, Aici este o problemă cu noţiunea de plăţi în avans, pentru că plăţile în avans ca şi noţiune din punct de vedere al fiscalităţii, poate să apară sau fenomenul plăţilor în avans din două considerente. Primul considerent sînt solicitările din partea organelor fiscale de a fi achitate plăţile faţă de buget, înainte de termenele cînd apare această obligaţiune de plată. Şi aceasta este experienţa multor ani, trista experienţă a multor ani, cînd agenţii economici erau chemaţi şi rugaţi să plătească în avans. Vă dau un simplu exemplu. „Moldtelecom”, în anul 2009, pe parcursul primei jumătăţi de an a achitat impozit şi dividende, şi plăţile relevante întregului an. Neavînd încă rezultatul financiar, plătea în avans la bugetul de stat. Cît priveşte suma despre care aţi vorbit dumneavoastră de 150 în anul 2010, aici avem altă situaţie. Deci serviciul fiscal nu are o practică de a invita şi a solicita plăţile în avans. Noi vedeam o atitudine a agenţilor economici, un management corporativ financiar altfel decît a fost pînă nu demult, cînd, din considerente fiscale şi din considerente de a-şi dirija fluxurile financiare, unii agenţi economici consideră necesar să achite plăţile înainte. Şi în contul acestor plăţi mai departe alte obligaţiuni care să le stingă, care vor apărea ulterior. Totul depinde de decizia agenţilor economici. Şi aici, de fapt, este o experienţă internaţională în sensul optimizării fluxelor financiare, corporaţiile mari care sînt unele solide, cum ar fi cele cu capital străin, iau astfel de decizii. Azi noi nu putem impune agentul economic să plătească în avans pentru că este mult mai multă transparenţă. Există mass-media care este cu orice ocazie sesizată, în cazul dacă apar astfel de fenomene. Dar vreau să constatat un lucru, dinamica este pozitivă şi poziţia respectivă este în continuă descreştere ca şi aşa numita noţiune de plată în avans.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Iurie Bolboceanu: Domnule ministru, Eu sînt de acord cu dumneavoastră, dar cred că ministerul ar trebui să facă tot posibilul ca această situaţie cu timpul să fie eliminată din practica bugetar- fiscală. Şi a doua întrebare. Aţi menţionat că, în scopul combaterii evaziunilor fiscale, în scopul extinderii bazei fiscale s-au efectuat aproximativ 66 de mii de controale, au fost percepute plăţi la buget, au menţionat şi colegii, în jur de 250 de milioane. Cifre generale parcă, uite ar fi ceva să fie bine. Dar un calcul foarte simplu: cînd împărţim 250 de milioane, acele calculate adăugător, la 66 de mii de controale, în mediu se obţin 4 mii de lei la un control. Vîlvă mare, eficienţă, practic, zero. Şi aceasta demonstrează încă o dată că în managementul fiscal, în administrarea fiscală avem foarte multe probleme care cer soluţionare. Care este poziţia ministerului, poziţia dumneavoastră ca ministru conducător al acestui minister?

Domnul Veaceslav Negruţa: Domnule deputat, Vă mulţumesc pentru remarcă şi pentru întrebare, în acelaşi timp, pentru că problema aceasta ne frămîntă atît la Ministerul Finanţelor, cît şi la autorităţile care nemijlocit ţin de administrarea fiscală. Este, ne pune pe gînduri faptul că avem controale relativ multe şi efect relativ mic. Dar am zis, efectul nu ţine doar de autorităţile respective, pentru că dosarele în unele cazuri, sînt dosare prezentate şi ale organelor competente, pentru a iniţia procedura de urmărire, de încasare silită. Sînt acum o bună parte de cazuri, de dosare prezentate în instanţele de judecată, care, din păcate, Serviciul Fiscal deseori le pierde. Şi atunci efectul, cînd vedem încasări sau recuperări la buget, raportată la numărul de controale efectuate, cifra pare a fi atît de mică. Dar din simplul motiv că judecătoriile sînt aşa cum sînt. Serviciul fiscal pentru informaţie, avem Institutul executorilor judecătoreşti. Toţi sînt în goană de a executa titluri judecătoreşti, ce ţin de agenţii economici şi persoanele fizice care sînt sume mari. Pentru că comisionul luat este relativ mare. Cînd se adresează Serviciul Fiscal, se execută un titlu judecătoresc în favoarea statului, atunci avem o întoarcere cu spatele de către aceşti executori judecătoreşti, din simplul motiv că comisionul este relativ mic. Interesul este relativ mic. Şi se cere mai mult, atît avansarea plăţii de către stat şi atunci avem efect. Cînd, parcă, aparent avem multe controale, dar încasări sub formă de recuperări la buget ale daunelor relativ mici.

Domnul Iurie Bolboceanu: Domnule ministru,

Eu vă mulţumesc mult. Dar eu v-am adus un exemplu: sumele calculate, nu sumele de acum achitate la buget. Dumneavoastră vorbiţi despre…

Domnul Veaceslav Negruţa: Şi calculate la fel, sîntem cu ochii pe aceste situaţii.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Eduard Muşuc: Domnule ministru, În continuare lansate de colegul meu domnul Ciobanu de la Fracţiunea PLDM în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Vă rog frumos, care au fost rezervele valutare ale Republicii Moldova în anul 2001 şi în anul 2009?

Domnul Veaceslav Negruţa: Rezervele valutare?

Domnul Eduard Muşuc: Rezervele valutare ale Băncii Naţionale.

Domnul Veaceslav Negruţa: Rezervele valutare, cred că ar trebui să fie exact întrebarea adresată Băncii Naţionale, care ţine de rezervele valutare.

Domnul Eduard Muşuc: Atunci eu vreau să răspund la această întrebare. În 2001, rezervele valutare constituiau circa 225 milioane dolari, dar în 2009 depăşeau 1 miliard 700 milioane dolari, ceea ce depăşeşte cifra de 20 de miliarde de lei. Iată banii care au fost lăsaţi de guvernarea comunistă în 2009, care puteţi acoperi 5, 6, 7 deficite bugetare, dar dacă lăsăm circa 1 miliard de dolari în rezervele valutare pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice, atunci, poftim, majoraţi datoria externă şi acoperiţi 3 – 4 deficite bugetare. Aceasta în primul rînd. De aceea, eu vă rog frumos să nu vă mai jucați cu acest deficit bugetar, mai ales el se referă la capacitatea dumneavoastră de a executa bugetul la partea de venituri și noi am văzut care sînt capacitățile dumneavoastră. Dar, în sfîrșit, vreau să vă spun o chestiune. Dumneavoastră activați și funcționați în așa mod ca să satisfaceți interesele Fondului Monetar Internațional, dar nu ale populației Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că trebuie să lucrați la FMI, dar nu în Guvern.

Domnul Marian Lupu: Domnule Mușuc, O întrebare?

Fiindcă dacă nu sînt întrebări, vă rog la luări de cuvînt.

Domnul Veaceslav Negruță: Stimate domnule deputat, O să mă gîndesc și la propunerea dumneavoastră. Cît privește la remarca ce ține de rezervele valutare, cred că acei care cunosc un pic teoria economică știu că rezervele valutare nu au relevanțe la finanțarea deficitului bugetar, iar ce este straniu că acea cantitate de rezerve valutare care a fost în 2001 și cea care a fost în 2008, dacă o raportăm la nivelul critic de importuri, o să ajungem la aceeași cifră de 3 luni de…

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi…

Domnul Veaceslav Negruță: Import…

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru și domnule Mușuc, Cine are nevoie de… sau cine vrea să se conecteze la prezentări de opinii, eu deja am 4 persoane care s-au înscris la luări de cuvînt, o să vă rog frumos. Nu vă supărați. Deci două doamne, la microfonul nr.2 și la microfonul nr.5. Tragem linia, fiindcă e deja peste o oră expirată, stimați colegi. Deci microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule ministru, Conform articolului 9 din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, suma transferurilor din bugetul de stat în fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală reprezintă o cotă procentuală din totalul cheltuielilor bugetului de stat nu mai mică de 12,1%. Am calculat, în baza cifrelor pe care ni le-ați prezentat, cheltuielile, cu excepția cheltuielilor efectuate din veniturile cu destinație specială erau de 16 miliarde, transferele dumneavoastră au fost un miliard 900 către fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală, ceea ce reprezintă o cotă de 11,7% și nu 12,1%. Deci în valoare absolută, aceasta ar fi o diferență de 82 milioane lei, o sumă pe care bugetul de stat nu a transferat-o fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală. De aici apare și firească întrebare. Am văzut că ați avut un răspuns, așa, foarte ferm cînd ne spuneați că nu de dumneavoastră depinde salariul medicilor și, în general situația din medicină, dar cea de la… da de situația fondurilor.

Deci dumneavoastră, pînă la urmă, nu v-ați realizat obligațiunile și spuneți- mi, vă rog, dumneavoastră cum credeți, cum trebuie disciplinat un ministru pentru care legea nu e lege. Deci în lege scrie 12,1, dumneavoastră transferați 11,7.

Domnul Veaceslav Negruță: Stimată doamnă deputat, Dacă la partea de cheltuieli ce țin de FAOM adăugați suma transferurilor sau vedeți și suma transferurilor care au fost de la bugetul de stat, dar vă mai uitați foarte atent și la variația depozitelor pe fondul asigurărilor obligatorii în medicină, vedem că vom ajunge la 12.1.

Doamna Oxana Domenti: Ce înseamnă variația depozitelor?

Domnul Veaceslav Negruță: Pentru care depozitele în conturi au crescut pe parcursul anului 2010 față de începutul anului și, respectiv, sumele au fost la dispoziții, pur și simplu, n-au fost cheltuite.

Doamna Oxana Domenti: Domnule ministru, Nu aveți dreptate. În Legea cu privire la mărimea fondurilor scrie exact că suma transferurilor bugetului de stat față de fonduri nu poate fi mai mică decît 12,1 deci în raport cu cheltuielile bugetului. Deci nu are nimic nici depozitele, deci asta deja ține de gestionarea fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală și nu de bugetul de stat. Dumneavoastră nu ați îndeplinit legea.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Saharneanu: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule ministru, În nota informativă a raportului este indicat că din 199 de întreprinderi de stat supuse analizei, 79 de întreprinderi sau 40 la sută au activat pe parcursul anului 2010 cu pierderi. Cum se explică acest fapt și nu este cazul ca aceste întreprinderi să fie implementat anumit sistem de management corporativ? E vorba de parteneriat public privat, ca, poate, aceste active ale întreprinderilor să fie date companiilor de management locale, străine, pentru ca să transformăm aceste întreprinderi din perdante în aducătoare de venit pentru stat. Dacă aveți, există un plan pentru a reforma aceste întreprinderi.

Domnul Veaceslav Negruță: Stimate domnule deputat,

Vă mulțumesc pentru întrebare. Este adevărat, domeniul respectiv nu prea ține de Ministerul Finanțelor, dar este relevant din simplul motiv că din activitatea acestor întreprinderi, ulterior, în bugetul statului, sub formă de dividende, vin și încasări la buget. Pe de altă parte, eficiența întreprinderilor de stat, societăților pe acțiuni cu participare majoră a statului este în vizorul Guvernului, în special al Ministerului Economiei, care a efectuat și analiza respectivă, iar planul de măsuri și recomandările vor veni, ulterior, de la Guvern pentru următorii ani. Sigur, poate fi aplicată diferită formulă, incisiv de privatizare, inclusiv de transmitere a pachetelor respective în administrarea altor întreprinderi, dar, din păcate, asta nu ține de competența Ministerului Finanțelor ca să vă dau un răspuns cert. Deocamdată, discuțiile sînt pregătite pentru ulterioară dezbatere în Guvern. Materialele încă nu au fost prezentate.

Domnul Vladimir Saharneanu: Noi sperăm că acest program sau plan va fi inclus în proiectul Legii bugetului pentru anul 2012 și cele consecutive. Da? Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.2 și văd că colegul…

Doamna Galina Balmoș: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: …a stat mult la microfon. Ultima întrebare la microfonul nr.3. Vă rog.

Doamna Galina Balmoș: Domnule ministru, Astăzi, au fost mai multe adresări din partea deputaților privitor la o activitate destul de ineficientă a Fiscului, mai ales că Curtea de Conturi a menționat și în raportul său această activitate. Mai mult decît atît, s-a punctat chiar și o cîrdășie, dacă vreți, între specialiștii Fiscului și a unor evazioniști fiscali. În acest context, și întrebarea mea: care e eficiența lucrului antievaziune fiscală în condiții în care firmele-fantome înfloresc în Republica Moldova, datorită inclusiv a persoanelor cu influență din aparatul Fiscului care aprovizionează evazioniștii cu blanchete de facturi care, conform unor informații, ulterior, sînt comercializate pe piață cu 150 de euro un exemplar.

Domnul Veaceslav Negruță: Stimată doamnă deputat, Țin să fac prima remarcă ce ține de cazurile constatate ca și activitatea întreprinderilor-fantomă. Avem, practic, descreștere la acest capitol și nu de cîteva întreprinderi sau în cazul, pardon, e vorba de zeci de ori avem reducerea acestor cazuri constatate ca și activitate a întreprinderilor-fantomă. Ceea ce ține de implicarea anumitor angajați ai Fiscului, noi vom fi bucuroși dacă dumneavoastră veți prezenta informația respectivă organelor competente, ca să fie documentat cazul și, respectiv, să fie luate măsurile vizavi de aceste persoane. Eu o să fiu cel mai interesat dacă dumneavoastră îmi prezentați și mie informația respectivă, ca eu, ulterior, să încep și procedura pe intern, pentru a depista cazurile respective și a întreprinde măsurile necesare față de aceste persoane.

Doamna Galina Balmoș: Nu e necesar decît să citiți raportul Curții de Conturi și să găsiți aceste momente în care se indică poate nu numele, dar se indică deschis despre aceste persoane care intră în cîrdășie. Și altă întrebare.

Domnul Veaceslav Negruță: Ceea ce ține de raportul Curții de Conturi, am zis, el este în lucru și în următoarele 3 luni noi vom raporta atît Curții de Conturi și organelor, pentru că aici sînt cazurile expuse exact, iar… credeam că aveți ceva în plus.

Doamna Galina Balmoș: Cred că dacă organele de drept se vor implica, vor depista și persoanele nemijlocit care se ocupă cu astfel de treburi. Și care-i eficiența totuși a posturilor fiscale, a căror instituire și anulare se face selectiv și în mod arbitrar, mai ales că și în acest raport se conțin cîteva mențiuni despre ineficiența acestor posturi fiscale?

Domnul Veaceslav Negruță: Eu pot să spun că eficiența acestor posturi fiscale a fost demonstrată prin faptul că rulajul și cifra de afacere a agenților economici la care a fost pus sau instalat post fiscal, a crescut brusc și asta este documentat. Respectiv, ca și efect ulterior, plățile relevante la buget au crescut. Este adevărat și alt lucru. Cum postul fiscal este retras de la acest agent economic, din nou îcep proceduri de genul circulației marfară neînregistrată ș.a.m.d. De aceea, pot fi puncte diferite vizavi de eficiența posturilor fiscale. Sigur, pentru cineva este deranjantă prezența posturilor fiscale și cineva poate să-și expună nemulțumirea, dar noi, deocamdată, avem certitudinea că posturile sînt eficiente și vom depune măsuri pentru a majora această eficiență a posturilor fiscale.

Doamna Galina Balmoș: Atunci vă rămîne încă o dată să vedeți raportul Curții de Conturi în care este expres scris despre atitudinea superficială a activității acestor posturi fiscale. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Negruță: În raport se referă un pic altfel, nu la eficiența posturilor fiscale, ci la anumite decizii vizavi de posturile fiscale.

Doamna Galina Balmoș: Cred că o să citiți mai amănunțit pagina 23.

Domnul Veaceslav Negruță: Bine. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și ultima întrebare. Microfonul nr.4 sau ultimele două. Microfonul nr.3.

Domnul Ghenadie Morcov: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule ministru, O întrebare privind compartimentul „relațiile bugetului de stat și bugetele administrativ-teritoriale” și anume am să mă refer la Legea nr.154 care prevede acordarea compensației unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populație din mediul rural și constatăm că alocate au fost la bugetele administrativ-teritoriale 600 mii lei. Spuneți, vă rog, oare necesitatea a fost numai de 600 mii lei pentru această categorie de populație sau dacă cunoașteți, în general, care este necesitatea la această categorie de populație din mediul rural?

Domnul Veaceslav Negruță: Da, stimate domnule deputat, Dacă îmi permiteți să pun și eu o întrebare. Spuneți-mi, vă rog, dar cum credeți, care ar trebui să fie compensația pentru deconectarea de la rețeaua de gazificare care se datorează faptului că acum cetățenii nu pot să-și permită încălzirea caselor în mediul rural de la conducta de gaz care a fost construită, pe de o parte, și pe banii lor, dar și pe banii statului și care este, de fapt, o investiție în pămînt, pentru că avem un contract care încă este valabil, care permanent, de la an la an conduce la majorarea tarifului pentru acest produs, începînd cu 2007 și pînă în 2011. Care a fost logica de a pierde consumatorii, așa, și de a investi în aceste rețele? Va fi oare vreo compensație oferită de domniile voastre atunci cînd a fost acest program prezentat, fără a avea un studiu de fezabilitate?

Domnul Ghenadie Morcov: Stimate domnule ministru…

Domnul Veaceslav Negruță: Ceea ce ține de răspunsul la întrebare…

Domnul Ghenadie Morcov: Cine pune întrebări aici… dumneavoastră ori deputații?

Domnul Veaceslav Negruță: Ceea ce ține de răspunsul direct la întrebare, dacă compensația este suficientă sau nu este suficientă, relațiile dintre bugetul de stat și bugetele locale este bazată pe formula de nivelare bugetară. Respectiv, insuficiența de mijloace în bugetul local este acoperită prin transfer aprobat de domniile voastre aici, în Parlament, către aceste unități administrativ-teritoriale, pentru a compensa necesarul insuficient la partea de cheltuieli care, printre altele, include și aceste plăți. Mulțumesc.

Domnul Ghenadie Morcov: Noi vedem eficiența guvernării dumneavoastră, stimate domnule ministru, și la întîlnire cu alegătorii noi constatăm că această lege, în general, nu se îndeplinește, și de aici se vede eficiența guvernării dumneavoastră. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru, Vă mulțumesc. Acum, da, comisia, vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010. A pregătit și un proiect de hotărîre care, de asemenea, a fost examinat în cadrul ședinței comisiei. Nu voi da citire întregului raport, doar voi menționa cîteva momente-cheie. Bugetul de stat în 2010 a fost executat în sumă de 17,1 miliarde de lei, iar la cheltuieli – de 18,79 de miliarde de lei. Totodată, veniturile bugetului au crescut în 2010 față de 2009 cu 24,1 miliarde de lei. Alte momente importante este că deficitul bugetar… s-a reușit diminuarea lui de la 4,1 miliarde lei, cît s-a anticipat la începutul anului, pînă la 1,6 miliarde de lei – la sfîrșitul anului. Sub aspect de clasificare economică, cheltuielile bugetului de stat, cheltuielile proprii au constituit 52% sau 9,7 miliarde lei și 48% transferurile către alte bugete.

Trebuie să mai menționăm că unele instituții, după cum s-a menționat, nu au utilizat toate resursele aprobate, aceasta ține sau de capacitatea instituțiilor sau de metoda cum și-au planificat ele cheltuielile pentru anul 2010. În raportul Curții de Conturi, cum s-a menționat și aici, sînt date careva propuneri, sugestii, carențe de care Guvernul va lua act. De aceea, pornind de la toate cele expuse, comisia, analizînd acest raport, propune plenului Parlamentului să aprobe hotărîrea de Parlament. Nu știu dacă este nevoie să dau citire întregii hotărîri, deoarece colegii au primit-o.

Domnul Marian Lupu: Da. Este distribuit documentul, nu e nevoie.

Domnul Veaceslav Ioniță: Este distribuit, aveți hotărîrea Parlamentului care, de fapt, are două articole. În primul se menționează elementele de bază ale raportului: veniturile, cheltuielile, deficitul și în doi – faptul că Guvernul este obligat să publice acest Raport privind executarea bugetului de stat în „Monitorul Oficial”. Spunînd toate acestea, Parlamentul, comisia propune să aprobe această hotărîre de Parlament.

Domnul Marian Lupu: Dacă sînt întrebări sau propuneri pe marginea proiectului? Cine a fost primul la microfon? Ambii ridicați mîinile, da. Îmi pare că domnul Godea a fost primul la microfon. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Puteți să conectați ambele, poate vorbim concomitent și ceva iese. Eu am o propunere la textul proiectului de hotărîre; și raportul Curții de Conturi relevă unele nereguli în executarea bugetului pe 2010, și raportul comisiei punctează că unele ministere au activat necorespunzător. În acest sens, propun introducerea în textul proiectului de hotărîre a articolului 2, în care am să dau citire propunerii. Articolul 2. – Se constată activitatea necorespunzătoare a autorităților administrației publice direct responsabile de executarea bugetului de stat și se obligă Guvernul Republicii Moldova: a) să stabilească gradul de responsabilitate și să aplice sancțiunile corespunzătoare autorităților administrației publice centrale subordonate Guvernului; b) în termen de 15 zile, să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri privind înlăturarea neregulilor și abaterilor constatate în hotărîrea Curții de Conturi privind raportul auditului, raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010;

c) să nu admită nereguli și abaterile constatate pentru anul 2010 în procesul de executare a bugetului pentru 2011. Și articolele 2 și 3 devin, respectiv, articolele 3 și 4. Vreau să menționez că nu este vorba de demiteri sau demisii, cum este la modă acum, este vorba de o analiză mai atentă și sancționarea acelor care se fac vinovați. Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Comisia nu a ajuns la concluziile la care ați ajuns dumneavoastră. Noi am examinat raportul Guvernului, am examinat în comisie și…

Domnul Mihai Godea: Domnule președinte, Eu am înțeles, dar am să insist totuși să fie supus votului.

Domnul Veaceslav Ioniță: Deci este propunerea dumneavoastră și vă spun doar că comisia a examinat raportul Guvernului, raportul Curții de Conturi. Și în raportul Curții de Conturi se indică expres că Guvernul, în 3 luni de zile, va întreprinde acțiuni în măsura în care el le consideră că sînt adevărate.

Domnul Mihai Godea: Am citit și raportul Curții de Conturi, și este dreptul Parlamentului de a stabili un alt termen. Deci nu văd vreo contradicție în acest sens. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Voi supune votului, fiindcă ați propus acest lucru. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Domnule încă președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, Legea cu privire la sistemul bugetar și procesul bugetar, la articolul 44 alineatul (4) spune că, pînă în data de 1 iunie, Guvernul prezintă și aprobă, aprobă și prezintă Parlamentului raportul privind executarea bugetului. În data de 17 mai, prin Hotărîrea nr.347, acest proiect a fost aprobat și înregistrat în Parlament în data de 20 mai 2011 cu nr.1220. Din data de 20 mai și pînă astăzi el nu a fost prezentat spre aprobare, chiar dacă legea, la articolul 44 alineatul (6) stabilește foarte clar că Parlamentul trebuie să adopte o hotărîre de Parlament pînă la data de 15 iunie. Spuneți-ne, vă rog frumos, de ce legea nu a fost respectată?

Domnul Veaceslav Ioniță: Dar ce, domnule deputat tînăr și neliniștit, eu trebuie să vă răspund la întrebarea aceasta?

Domnul Valeriu Munteanu: Vă spun de ce. Pentru că această hotărîre de Guvern a fost înregistrată în Parlament și a fost distribuită comisiei pe care dumneavoastră o prezidați. Spuneți-ne, vă rog frumos, cine a hotărît ca acest proiect să stea pînă în ziua de astăzi și abia acum să fie inclus în ordinea de zi?

Domnul Veaceslav Ioniță: Dumneavoastră, dacă ași citit Regulamentul, trebuie să știți că comisia hotărăște lucrul acesta.

Domnul Valeriu Munteanu: Așa. Spuneți-ne, vă rog frumos, au fost dezbateri.

Domnul Veaceslav Ioniță: Ați avut două întrebări deja.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, nu vă supărați. eu, este o singură întrebare, dar eu am nevoie de precizări. Spuneți-ne, vă rog frumos, cine totuși a hotărît? Dumneavoastră spuneți că comisia. Atunci, spuneți-ne, vă rog frumos, există o hotărîre, o decizie, o luare de atitudine a comisiei, prin vot, nu unilateral, ca acest proiect să ajungă abia acum pe ordinea de zi, avînd în vedere că legea stipulează altceva? Cine a hotărît totuși? Ați discutat acest lucru în comisie?

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Trebuie să vă citesc o lecție că n-ați fost atunci cînd v-ați inițiat ca deputat, n-ați trecut la cursuri. Vă răspund simplu. În fiecare ședință de comisie, se pregătește ordinea de zi a comisiei, care se votează. Ordinea o pregătește președintele și atunci cînd un deputat consideră necesar vine cu anumite amendamente la ordinea de zi. Din momentul în care comisia a considerat util să voteze acest proiect de lege, el a fost votat și transmis Biroului permanent și Biroul a fost acel care a decis cînd vine în plenul Parlamentului. Îmi pare foarte rău că nu știți astfel de lucruri.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, să clarificăm foarte exact. Legea spune, în același timp, că președintele…

Domnul Veaceslav Ioniță: Dumneavoastră clarificați, restul toți s-au clarificat.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, nu vă supărați, eu am să insist. Legea spune, în același timp, că dumneavoastră, ca și președinte al comisiei, trebuia să pregătiți ordinea de zi. Cine a hotărît, totuși, cine se face vinovat că legea nu a fost respectată? Pot să mai citesc încă o dată articolul.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Vă mai dau un răspuns și sper că va fi clar. Comisia cînd examinează raportul bugetului de stat, noi considerăm extrem de important ca, pe lîngă opinia Guvernului, să mai avem și opinia Curții de Conturi, o instituție independentă, care vine cu o opinie separată.

Domnul Valeriu Munteanu: Okey.

Domnul Veaceslav Ioniță: Deoarece comisia consideră extrem de important ca deputații să nu treacă printr-o procedură formală, dar cu cunoștință de cauză se examinează atît opinia Guvernului, cît și opinia Curții de Conturi. După ce am primit raportul Curții de Conturi, noi am examinat acest proiect de lege. Eu vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Munteanu: Precizez. Pentru că nu am primit un răspuns suficient în acest sens. Auditul raportului Guvernului a fost adoptat la Curtea de Conturi în 6 septembrie 2011. Deci nici acest argument nu ține.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Este opinia dumneavoastră …

Domnul Valeriu Munteanu: Eu nu cred. Nu vă supărați, există Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar și există părerea dumneavoastră. Nu poate părerea dumneavoastră, că este nevoie sau nu este nevoie de raportul Curții de Conturi, să fie mai superioară decît legea. Și trebuie, probabil, să ne clarificăm, cine a încălcat legea în acest sens? Mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Să vă fie rușine pentru ceea ce spuneți.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Господин председатель комиссии, Рассмотрение этого вопроса у нас в Парламенте напоминает мне скучнейшею работу в какой-то бухгалтерии, где старший бухгалтер пеняет младшему на то, что он там что-то недоделал. И рапорт нашей комиссии, где мы с вами вместе работаем, тоже напоминает ту же самую историю. Я хотел бы знать: как оцениваете вы, представитель правящего Альянса, насколько исполнение бюджета 2010 года лежало в русле исполнения Программы Правительства, которую вы предлагали, большинство приняло? Что удалось в результате исполнения этого бюджета? Что находится в стадии исполнения? Что находится в положительной, что в отрицательной динамике? Ничего этого мы здесь не видим. И отчет нашей комиссии, к моему стыду, тоже не отвечает на эти вопросы. Что вы думаете по этому поводу? Действительно мы будем продолжать рассматривать отчет по исполнению бюджета, как бухгалтера: дебит, кредит, сальдо?

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Vă mulțumesc. Dumneavoastră cred că știți foarte bine, spre deosebire de unii care n-au fost la comisie, că noi am examinat acest raport împreună cu reprezentanții Curții de Conturi, după ce au prezentat raportul în Parlament. Și noi … chiar și în raportul comisiei este scris că anumite instituții nu au utilizat banii alocați. Mai mult ca atît, am încercat împreună cu Ministerul Finanțelor, care a fost în Parlament, cu acei de la Curtea de Conturi să identificăm din ce cauză s-a întîmplat acest lucru? Și în raportul comisiei este acest lucru. Mai mult ca atît, comisia informează plenul Parlamentului că Curtea de Conturi a venit cu anumite sugestii și noi lucrul acesta îl scriem în raport. Cît privește modul, cum s-a executat bugetul? Iarăși, Comisia economie, buget și finanțe a inclus parametrii de bază în raportul comisiei și considerăm că Parlamentul poate acum aproba această hotărîre.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: A doua întrebare. Parametrii bugetului ни о чем не говорят просто так, сами по себе, они говорят, достигаем мы каких-то целей или не достигаем каких-то целей. На заседании нашей комиссии было проголосовано, что до того, как отчет об исполнении бюджета 2009 года придет сюда в Парламент,

мы увидим министра у себя на комиссии, для того чтобы именно эти вопросы обсудить. И члены комиссии, которые присутствуют сегодня в зале, могут это подтвердить, но этого не случилось. Я расцениваю это как протекционизм в отношении министра финансов со стороны председателя комиссии. А также хотел бы обратить внимание Премьер-министра на недостаточное горизонтальное взаимодействие Министерства финансов с другими министерствами, из-за чего следует опоздание с представлением проекта, недоосвоение капитальных средств, недофинансирование разных очень важных для будущего отраслей.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Veaceslav Ioniță: Corect. De fapt, ceea ce noi am discutat este important ca să audiem și alte ministere, în special ministerele care nu au reușit să utilizeze resurse norme din bugetul de stat. Este un subiect separat, domnule Reidman, și sper că în plenul Parlamentului noi vom audia acești miniștri.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă – Fracțiunea PL: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte al comisiei, Lipsa de argumente, la întrebarea pusă de colegul nostru, nu poate servi un motiv …

Domnul Veaceslav Ioniță: N- a fost întrebare, domnule Hadârcă.

Domnul Ion Hadârcă: … de a …

Domnul Veaceslav Ioniță: N-a fost întrebare.

Domnul Ion Hadârcă: … de lovituri sub centură.

Domnul Veaceslav Ioniță: Nu a fost întrebare.

Domnul Ion Hadârcă: De aceea, noi calificăm răspunsul dumneavoastră drept sfidător și descalificant. Mai ales că dumneavoastră ați demonstrat că aveți probleme la capitolul „Rușinii.” Vă mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule Hadârcă, Mi-i rușine de modul cum vă comportați dumneavoastră ca colegi. Iar ceea ce-a fost din partea colegului dumneavoastră și a dumneavoastră n-a fost întrebare, dar a fost obrăznicie.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări nu văd. Domnule președinte al comisiei, Luați loc. Microfonul nr.1.

Domnul Veaceslav Negruța: Mulțumesc, domnule Președinte. Încă o dată vreau să mulțumesc pentru această posibilitate de a avea o discuție pentru prima dată în ultimii 5 ani vizavi de executarea bugetului unui an. Pentru că, din păcate, bugetele pentru 2007, 2008 și 2009 n-au urmat vreo procedură de examinare în plenul Parlamentului. Ziua de azi demonstrează încă o dată că sîntem deschiși să recepționăm toate întrebările și să ne conformăm, și să aducem în concordanță cu bunele practici ceea ce ține de administrarea banului public. Vă mulțumesc încă o dată.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Репликэ, господин Председатель. Господин министр финансов уже два года, даже больше, руководит финансовым ведомствам, его задача – смотреть в настоящее и будущее, а не в прошлое. Кстати говоря, в прошлом законодательство исполнялось в отношении бюджетов и корректировки, и предоставления, и налоговой бюджетной политики исключительно в срок, господин министр. И вы свои политические заявления оставьте для пресс-конференции.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi,

Proiectul nr.1220. Da, nr.1220, asta și vroiam să spun că, înainte de a purcede la procedura de vot, avem înscriși patru dintre colegii noștri pentru luări de cuvînt. Primul fiind domnul Valeriu Guma. Sînteți primul pe listă.

Domnul Valeriu Guma – Fracțiunea PDM: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Onorată asistență. În anul 2010, Republica Moldova s-a confruntat cu o serie de probleme esențiale atît în viața politică, pe de-o parte, caracterizată prin alegerile parlamentare, prin referendum, deci era într-o perioadă de criză economică pe plan extern și intern, cît și în viața social-economică, pe de altă parte, caracterizată prin problemele financiare, economice și sociale, care sînt de natură să provoace stagnarea economică a Republicii Moldova. Prin urmare, Legea ce vizează politica fiscală și Legea bugetară anuală au prevăzut, în mare parte, măsuri ce urmau să fie întreprinse pentru realizarea rezultatelor planificate și mijloacelor necesare de prevenire a efectelor crizei financiare și recesiunii economice globale, ale căror consecințe asupra republicii se aștepta să se producă pe parcursul anului 2010, însă unele din acestea nu s-au soldat cu succes. Potrivit raportului, cifrele de bază au fost îndeplinite, dacă vorbim despre venituri, chiar depășite. Pe de altă parte, cheltuielile au fost mai mici de cele planificate, astfel fiind valorificate doar o parte din ele în 93% la sută din suma disponibilă. Asta este o problemă majoră în cadrul executării acestui buget, care reprezintă formarea părții de venituri și a bugetului. Cu toate că partea de venituri a fost executată, aceasta nu a consemnat factorii care au influențat asupra supraexercitării planului. De menționat că factorii principali, care au influențat atingerea acestor indici ai Guvernului, sînt, pe de-o parte, planificarea neadecvată a părții de venituri, atunci cînd, la sfîrșitul anului, la 31 decembrie, restanțele față de buget erau de 350 milioane de lei. Perceperea vicioasă de la plătitorii de taxă a mijloacelor bănești în avans în sumă de 245 milioane de lei. Economii la restituirea TVA din bugetul agenților economici care efectuează exporturi de mărfuri și servicii – 247 milioane de lei, atunci cînd valoarea exportului estimat în dolari s-a majorat în 2010 cu 23%. Faptul acumulării în soldul conturilor trezoreriale a peste 2,6 miliarde lei denotă iresponsabilitatea în domeniul evaluării și planificării atît a veniturilor bugetare, cît și a cheltuielilor. Ministerele folosesc banii publici fără a se raporta la anumiți indicatori de performanță și eficiență. De menționat faptul care, după mine, chiar nu-i de înțeles, cînd noi am atras atîtea fonduri externe, dar nivelul lor de valorificare și de executare este cel mai scăzut, 61 la sută din veniturile care au venit din resursele externe. Mai mult ca atît, cum s-a menționat și în raport, nu-i de înțeles, de ce cînd noi toți vorbim că avem nevoie de școli performante, Ministerul Educației nu

57 valorifică fonduri de 66 milioane. Avem nevoie de drumuri în țară, dar Ministerul Transporturilor nu valorifică bani din fondurile sale de 290 milioane. Avem nevoie de susținerea agriculturii, Ministerul Agriculturii nu valorifică fonduri de aproape 60 milioane de lei. Și așa pe diferite ministere, inclusiv ministere care, după mine, chiar nu-i de înțeles, de ce nu au putut să-și valorifice aceste fonduri? Vreau să menționez, totodată, că aduce o îngrijorare foarte mare conlucrarea între aceste structuri ale Guvernului care stau la baza, să spunem așa, a asigurării încasărilor la buget, cum de pildă Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, al căror atribuții sînt directe de acumulări la buget și n-au întreprins măsuri suficiente pentru a reduce restanțele agenților economici față de bugetul de stat în sumă aproape de 400 milioane de lei. O problemă de mult timp este necoincidența rapoartelor Serviciului Fiscal de Stat cu cel al Casei Naționale a Asigurărilor Sociale. Astfel, divergențele sînt cauzate de lipsa de conlucrare între aceste instituții ale statului. Este de menționat că au fost admise nereguli ce țin de administrarea posturilor fiscale, susținerea în continuare a activității firmelor dubioase, înregistrarea cu încălcări a plătitorilor de TVA. Îngrijorător, totodată, este faptul că în Republica Moldova, pe de-o parte, care este cea mai săracă țară din Europa, iar pe de altă parte, este cu cele mai mari prețuri raportate la veniturile populației. Acest fenomen paradoxal se datorează, nu în ultimul rînd, că Serviciul Vamal, la aprecierea valorii în vamă a mărfii, atît pe parcursul anului 2010, cît și în prezent, se practică majorarea valorii în vamă a mărfurilor importate, fără a prezenta agenților economici careva explicații și informații justificate. Și, în acest sens, Fracțiunea Partidului Democrat, încă în 2010, a elaborat un proiect de lege, înregistrat în Parlament, care vizează îmbunătățirea cadrului legal la acest capitol. Însă, cu regret, pînă în prezent, proiectul de lege respectiv nu a fost examinat de plenul Parlamentului. Este destul de alarmantă creșterea în conturi a datoriei publice, care, la situația de la 31 decembrie, constituie 31% din produsul intern brut. N-ar fi o problemă majorarea, să spunem, a datoriei publice dacă aceste surse vor fi și sînt, noi în raport n-am văzut aceste lucruri, direcționate la investiții, la crearea locurilor de muncă. După cîte înțelegem și vedem, ele sînt, marea partea a lor, direcționate la consum. Și atunci noi transpunem neîntemeiat pe contul tinerei generații rambursarea acestor datorii. Totodată, vreau să menționez că, în baza analizei acestui raport, noi putem să menționăm că aceste probleme se repetă și în anul 2011. Vedem propunerile Guvernului la politica fiscală, proiectul de lege elaborat și la bugetul pentru termen mediu și mijlociu pe 2012 – 2014, aceleași probleme. Deși noi vom da un vot de aprobare acestui raport, considerăm că această practică, care se repetă din an în an, va fi eliminată și propunerile Partidului Democrat, care au fost anunțate public, vor sta la baza acestui proiect nou și atunci noi vom avea o posibilitate ca să dăm un vot de încredere și să schimbăm lucrurile în acest domeniu. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumesc. Este invitat următorul, domnul Muntean.

Domnul Iurie Muntean – Fracțiunea PCRM: Onorați deputați, Înainte de a purcede la luare de cuvînt propriu-zisă eu sînt, pur și simplu, nevoit să fac o mică lecție. Da, eu îmi cer scuze, mai tare. Onorați colegi, Înainte de a purcede la cuvîntarea mea propriu-zisă, eu sînt nevoit, pur și simplu, să-i fac o mică lecție domnului ministru. Pentru că el deja mai bine de doi ani este ministru, dar, cu părere de rău, pînă acum n-a însușit un șir de lucruri elementare, cum ar fi, spre exemplu, următorul. Dumneavoastră, domnule ministru, în calitatea dumneavoastră de ministru, sînteți în serviciul poporului, să nu uitați de aceasta. Și cînd veniți în Parlament, mai cu seamă la raport, veniți nu a pune întrebări, ci a răspunde la întrebări. Asta trebuie să fie clar pentru dumneavoastră, să devină clar odată și pe totdeauna. Doi. Dumneavoastră ați avut dîrzenia să faceți referire la procesul bugetar în anii 2007 – 2009, la care ați avut o atribuție mai mult decît îndepărtată, domnule ministru. Pentru că atunci dumneavoastră ați fost doar un consultant în proiectul reformei regulatorii, implementată de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Și, apropo, cu toată stima și respectul, dar trebuie să recunosc că calitatea consultanței, pe care ați oferit-o, a fost în cel mai bun caz una mediocră. Așa că, vă rog frumos, cînd aveți în vedere ceva, să vă referiți la lucrurile pe care le cunoașteți sau la care ați avut o atribuție nemijlocită. Mulțumesc. Stimați deputați, Audiind raportul Ministerului Finanțelor privind executarea bugetului de stat pe anul 2010, se creează impresia că totul este bine, iar Guvernul, chipurile, a executat bugetul de stat conform legislației și la nivel de o înaltă responsabilitate față de țară și popor. Însă, nu totul e bine în Regatul Danez, vorba clasicilor. Și cu totul nu e bine în Țara Moldovei – o spun țăranii, medicii, profesorii și elevii, busnessmanii, muncitorii, pensionarii, studenții, funcționarii organelor de drept, partenerii și investitorii străini, excepție o fac, evident, oligarhii, Guvernul, precum și deputații din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană, atît. Și această discrepanță, strigătoare la cer dintre realitate și declarațiile din raport, cu toată elocvența mărturisește că el nu este pasibil aprobării. Drept argumente suplimentare pentru o atare concluzie sînt următoarele considerente. În primul rînd, vă atrag atenția că documentul în cauză este prezentat cu grave abateri de la lege care stipulează că acest document de importanță primordială urma a fi prezentat Guvernului pînă la data de 1 mai curent. Pînă la 1 iunie, acesta urma a fi prezentat Parlamentului, care, la rîndul său, urma să-l examineze pînă la data de 15 iulie. Însă noi demult ne-am obișnuit că pentru Alianța pentru Integrare

Europeană legislația în vigoare este, în cel mai bun caz, doar o recomandare, nu mai mult. În al doilea rînd, este firească întrebarea despre obiectivul principal despre esența examinării și aprobării raportului prezentat. Oare ne putem limita numai la constatarea veniturilor și cheltuielilor, numai la verificarea soldului bugetului de stat? În opinia noastră, categoric nu. Oare putem noi fi de acord cu faptul că cheltuielile pentru investiții în construcție și industrie sînt diminuate cu 12,2 la sută față de anul 2009, pentru menținerea ordinii publice – cu 18,4 la sută, cu batjocora față de agrarieni, care au fost finanțați din buget, cu 17,4 la sută mai puțin decît în anul precedent? Cu ce atît de mult a fost preocupat Guvernul că a lăsat baltă așa sector de importanță vitală pentru cetățeni cum este gospodăria comunală și a reușit valorificarea numai a 47 la sută din cele prevăzute pe anul 2010 pentru acest sector? Și, totodată, Guvernul a avut o grijă de invidiat cu 63,4 mai mult, mai mare decît în anul 2009 subvenționării dobînzilor și rambursării creditelor bancare preferențiale, acordate persoanelor fizice în sumă totală de peste 100 milioane de lei. Rămîne să precizăm, există oare în lista celor norocoși măcar un singur locuitor din satele Obileni, Cotul Morii sau altele, aflate în zona de calamitate? Sau ea este limitată doar la activiștii Alianței pentru Integrare Europeană? Încă o nedumerire firească trezește faptul că pe anul 2010 au fost prevăzute alocații pentru repararea drumurilor în sumă record de 1 miliard 145 milioane lei sau cu 2,5 ori mai mult decît a fost executat în anul 2009. Lucru lăudabil, știm cu toții necesitățile acestui sector. Însă cum s-a întîmplat că 300 milioane lei au rămas nevalorificate? De ce drumurile au rămas dărîmate? Sau și la acest compartiment au avut loc raționalizări și optimizări? În opinia noastră, ar fi strict necesar de a supune unei analize minuțioase veridicitatea Strategiei de creștere economică în baza raționalizărilor distrugătoare, optimizărilor și economiilor de dragul economiilor, ce au fost cu o insistență de invidiat promovate în anul 2010. Rezultatele mai mult decît triste ale experimentelor monetariste ale FMI pe terenul Moldovei le cunoaștem deja absolut cu toții, ne-au costat prea mult. Consecințele grave fiind evidente în sfera social- economică în ansamblu, dar și simțite de fiecare familie în parte. Ar fi firesc să vedem în raport o critică constructivă a acestei strategii importate și aplicate cu ochii închiși, pentru ca el să devină drept o temelie conceptuală, trainică pentru proiectul bugetului de stat pentru anul viitor. În schimb ne este prezentat un raport contabil banal, fără deosebire cît de cît esențială de un raport financiar anual al unui SRL ordinar, ridicol. În raport se declară solemn despre creșterea PIB-lui, accelerarea comerțului intern și extern, despre sporirea volumului de transport, volumului de servicii prestate etc. și, ca urmare, majorarea volumului de încasări ale impozitelor. În lumina acestor circumstanțe, este absolut de neînțeles, de ce n-au fost majorate alocațiile bugetare în sfera socială, pentru subvențiile în agricultură, pentru finanțarea obiectelor de importanță strategică, în infrastructură etc.? Fără vreo explicație nouă ni se propune să aprobăm în calitate de adevăr în ultimă instanță micșorările drastice ale subvenționării fermierilor și țăranilor, să

60 consfințim inacțiunea în îmbunătățirea infrastructurii, să fim de acord cu faptul că nici un obiect de importanță națională, în special, din Programul de gazificare a țării nu a fost continuat.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă rog, încă un minut.

Domnul Iurie Muntean: Cîteva secunde. Avînd în mai multe cazuri gradul de finalizare pînă la 90 la sută. Este evident că executanții bugetului de stat au înțeles sarcina sa ca una pur tehnică și că principalul pentru ei este de a raporta cu fraze frumoase, pline de englezisme stîngace cu accent autohton instituțiilor internaționale despre îndeplinirea cu succes a planurilor de austeritate, conform manualelor și instrucțiunilor primitive și depășite ale FMI-lui. Dar starea reală a business-lui și populației este, vorbind la direct, le este în cot. Face să mai atenționăm asupra situației catastrofale a persoanelor în etate, asupra îndobitocirii copiilor noștri, victime nevinovate ale planurilor diabolice de optimizare ale FMI? Face să mai accentuăm actualitatea înțelepciunii milenare, potrivit căreia societatea este sortită la pierzanie în cazul în care nu-și pune în capul mesei viața părinților săi, dacă nu mai mimează grija față de copii săi? Concluzia, concluzia. În concluzie vreau să vă amintesc că nu demult majoritatea parlamentară a aprobat noua componență nominală a Curții de Conturi, care, din start, s-a apucat, la prima vedere, foarte intens de lucru. În cadrul numeroaselor ședințe ale instanței, au fost depistate multiple cazuri de încălcări ale prevederilor Legii cu privire la bugetul de stat la diferite capitole. Însă mai multe întrebări rămîn în prezent neelucidate. Spre exemplu, cum merg lucrurile la reparația traseului Chișinău – Hîncești? De ce apar atîtea întrebări vizavi de calitatea managementului la reabilitarea traseului Orhei – Rezina? De ce sînt depășite demult termenele finisării apeductului Bălți – Soroca? Și, în genere, mai sînt oare în vigoare aceste proiecte? Sînt sigur că fiecare dintre cei prezenți la ședința Parlamentului poate prelungi această tristă listă. De aceea, noi, deputații din Fracțiunea PCRM, declarăm că nu vom lua parte în procesul de aprobare a acestui așa-numit raport. Și îndemnăm deputații din Alianță să revină la examinarea acestui proiect, pentru a evalua obiectiv rezultatele executării bugetului de stat pentru anul 2010. (Aplauze.) Mulțumesc.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumim. Următorul se invită domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Stimați colegi,

Onorată asistență. Constatăm și noi că audierile au loc cu încălcarea termenelor legale. Conform Legii privind sistemul bugetar și procesul bugetar, Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul bugetar încheiat se examinează și se aprobă prin hotărîre de Parlament pînă la 15 iulie. Și aceasta a devenit deja o tradiție în Parlamentul nostru – să încălcăm termenele, legea, procedurile, să invocăm diverse motive pentru a nu proceda corect, eficient și conform planurilor stabilite. Concomitent cu acest raport, trebuia să ascultăm laif și să dezbatem raportul Curții de Conturi la tema dată, raportul publicat pe ascuns la 30 septembrie 2011 și care nu a fost audiat de Parlamentul Republicii Moldova. Acum nu ne mai rămîne decît să repetăm neajunsurile constatate de Curtea de Conturi și anume: că Ministerul Finanțelor nu a asigurat o planificare conformă a bugetului de stat în aspectul tuturor tipurilor de venituri, la unele poziții fiind admise depășiri, iar la altele nerealizări; că Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal nu au întreprins măsuri suficiente și rezultative pentru redresarea situației privind reducerea restanțelor agenților economici față de bugetul de stat circa 350 milioane de lei, ceea ce denotă un nivel necorespunzător al administrației fiscale și vamale; că organele centrale de specialitate, alte autorități administrative centrale, în calitate de executor de buget, nu au utilizat pe deplin limitele de alocații aprobate, au admis formarea în sume considerabile a datoriilor debitoare și creditoare; că modalitatea de repartizare a mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului denotă adesea neconformitatea utilizării acestora. Este oare situația executării bugetare mai bună comparativ cu anii anteriori? Este greu de spus. La anumite capitole s-a avansat, se pare, la altele disciplina și eficiența gestiunii finanțelor publice a regresat. Mai observăm, din raportul respectiv, și cîteva tendințe nesănătoase. În cazul majorității controalelor fiscale, peste 63 la sută se constată încălcări, aceasta poate însemna fie că majoritatea contribuabililor nesocotesc legea, fie că se face tot posibilul pentru a demonstra încălcarea legii pentru a sancționa. Iar la capitolul „Eficiența sancțiunilor fiscale” situația este și mai proastă. Care este rostul calculării suplimentare a taxelor impozitelor și sancțiunilor în sumă de 500 milioane de lei, dacă, real, în buget sînt încasate mai puțin de 1/3 din sumele respective? Sau dorim să păstrăm sabia asupra agenților economici și, imediat cum va mai cîștiga ceva, percepem imediat la buget. Așa înțeleg organele fiscale și Guvernul principiile tratamentului prietenos față de contribuabili. Datoriile de stat internă și externă toate au crescut, ating cote importante din PIB: 27 – 32 la sută. Datoriile trebuie întoarse, o știm cu toții, dar trebuie să mai știm și din ce surse vom face aceasta. Iarăși din majorări de taxe și impozite? Nu cred că putem fi de acord cu asemenea abordări. În Hotărîrea Parlamentului, pe marginea raportului executării bugetare, trebuie să fim mai obiectivi și, de ce nu, mai duri. Trebuie să indicăm calitatea necorespunzătoare a exercitării atribuțiilor de către instituțiile responsabile și să solicităm aplicarea sancțiunilor corespunzătoare. Nu vorbim de demisii, așa cum este în modă acum, dar de o analiză atentă, complexă și obiectivă.

Pentru că bugetul nu este al Guvernului, al Parlamentului, al Ministerului Finanțelor, al Serviciului Vamal sau Fiscal, este bugetul oamenilor, ei îl completează și trebuie să avem grijă de banii pe care contribuabilii îi cîștigă atît de greu. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vă mulțumim. Următorul se invită domnul Țap.

Domnul Iurie Țap – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Onorată asistență. Vreau, de la început, să apreciez buna prezentare a raportului, dar și a răspunsurilor corecte, calme în acea limită admisibilă a domnului ministru al finanțelor. Totodată, în raportul prezentat au fost menționate multiplele probleme cu care ne confruntăm, evident, sînt ajunsuri, dar sînt și probleme. Și, în acest context, sînt de acord că, astăzi, ar fi cazul, discutînd executarea bugetului, să medităm și să analizăm: de ce se întîmplă asemenea probleme? De unde vin ele? Și ce-ar fi important să facem pentru a le depăși? Fiindcă atunci cînd vorbim despre faptul că nu au fost realizate investițiile prevăzute și vorbim de drumuri, vorbim despre gospodăria comunală, vorbim despre investițiile capitale pentru autoritățile publice locale de nivelurile unu și doi. Și, în acest context, vin să mă refer și la acea întrebare adresată privind problemele dezvoltării regionale. Și, într-adevăr, este o problemă serioasă. Anul trecut – 155 de milioane, anul acesta – 168 de milioane, deci bani alocați și, totodată, nu avem servicii. Eu vin doar să fac o precizare, într-adevăr, domnul ministru a răspuns parțial la această întrebare și vin să mă întreb: de ce? Și răspund: fiindcă, de fapt, și Legea privind dezvoltarea regională nu este de acea calitate care trebuie. Cu părere de rău, și la moment este o lege proastă, la care trebuie să revenim. Dacă să mă refer, ea a fost adoptată la 28 decembrie 2006, ulterior 2007, 2008, 2009 nu s-a făcut nimic. În regim de urgență, în ultimele luni ale anului 2009, noi am creat acele agenții pentru dezvoltare regională. Și Agenția Suedeză pentru Dezvoltare Internațională a finanțat mai departe, fiindcă era pericolul de a pierde 10 milioane de euro pentru dezvoltare regională. Nu a fost creat mecanismul. Și, într-adevăr, aceste agenții pentru dezvoltarea regională, fiți atenți, sînt subordonate ministerului. Logic ar fi ca ele să fie subordonate Consiliului Dezvoltare Regională, care, cu părere de rău, nu sînt eficiente, de ce? Fiindcă și autoritățile publice locale de nivelul unu și nivelul doi nu au acele capacități pe care trebuie să le aibă. Iată de ce urmează să revenim, să medităm asupra acestor probleme. Și vin să vă zic încă o dată, de aici vine importanța realizării reformei administrative a problemei descentralizării,

Al doilea aspect, care vreau să zic, este și ceea ce numim noi controlul parlamentar. Fiindcă domnul președinte Mușuc a adresat întrebarea, dar vin eu să mă întreb: Comisia parlamentară administrație publică și dezvoltare regională, cu toate că are un program de activitate inclus pentru anul acesta de activitate, măcar odată a fost audiat ministerul? Deputații au vorbit despre starea de lucruri în acest domeniu: cine se face vinovat? Ce trebuie de făcut? Ce trebuie de întreprins? Și așa pe toate pozițiile, mă refer și la problema drumurilor, și la multe alte probleme. Mă refer la controlul parlamentar. Zic și domnului Președinte al Parlamentului și președinților de comisii care, conform Regulamentului, care prevede controlul executării și determinarea eficienței acțiunii legii, să facem acest lucru, pentru a veni și cu propuneri concrete cum putem să facem ca acești bani alocați să lucreze. Fiindcă astăzi, în condițiile Moldovei, avînd o situație precară și, totodată, nefiind în stare să realizăm aceste mijloace, da, este, de fapt, neadecvat. Și nu vreau să-i supăr pe colegii noștri de Parlament, reprezentanții Partidului Comuniștilor, am adus acest exemplu cu Legea privind dezvoltarea regională. Și să zic, cu părere de rău, în toată această perioadă noi nu am pregătit ceea ce trebuia să facem. Și astăzi autoritățile publice locale, pur și simplu, nu au capacități de a pregăti, dacă vreți, acele proiecte cu toate atributele necesare. De aceea, și multe dintre unitățile teritorial-administrative de nivelul unu, pur și simplu, nu pot beneficia de acei bani care sînt. Și dacă nu vom face acest lucru, noi riscăm și pentru viitor, atunci cînd vom avea alte posibilități, cum au avut țările europene, să nu putem absorbi acești bani. De altfel, vin să zic că deja este gata proiectul Strategiei de descentralizare administrativă. În cel mai scurt timp, va fi aprobat de Guvern, va veni în Parlament și urmează ca noi, pas cu pas, să realizăm prevederile acestei strategii, dar și Planului de acțiuni, care înseamnă, de fapt, pregătirea sau recrearea, dacă vreți, a sistemului de administrație centrală, dar și publică care să asigure acele capacități necesare pentru a asigura o bună gestionare a treburilor publice. Folosindu-mă de moment, mă adresez către Fracțiunea Partidului Comuniștilor să prezentați propuneri pentru Comisia specială pentru descentralizare, care a fost creată… care lucrează deja din plin. În luna noiembrie, noi vom veni cu primele proiecte – 12 proiecte de lege privind ajustarea cadrului legal, conform Cartei Europene, Legii nr.435 și Legii nr.436, deci care deja sînt pași concreți în acest sens, despre care am vorbit anterior. Da, putem, dar trebuie, încă o dată revin, fiindcă dacă o s-o fac așa ca o precizare, noi nu avem în activitatea Parlamentului Republicii Moldova, în ultimii 20 de ani, ceea ce se numește controlul executării legilor și determinarea eficienței acestora. Este vorba și de activitatea noastră, stimați colegi parlamentari. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, După luările de cuvînt, procedura de vot pe marginea proiectului nr.1220. Microfonul nr.1.

Domnul Veaceslav Negruța: În baza articolului 64 al Regulamentului Parlamentului, dacă îmi permiteți, doar un minut. Pentru că am fost vizat și vreau să fac niște constatări. Ceea ce ține de mine personal. Eu am marele noroc pe parcursul vieții să-mi aleg de unul singur profesorii și să învăț lucruri bune, ceea ce încerc să dau dovadă că lucrurile învățate sînt bune. Momentul doi este bun lucru că sînt oameni, organisme internaționale, cît și locale, care pot să-și asume rolul de a evalua munca unui sau altuia și avem și alte puncte de vedere decît unele poate subiective. Și un mesaj foarte simplu. Un simplu expert deseori se întîmplă să fie mult mai eficient și mai bun decît un viceministru care se crede atotștiutor. Nu mă refer la cineva concret. (Aplauze.) Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Domnule Președinte, În urma dezbaterilor acestui proiect de Lege cu privire la executarea bugetului, Fracțiunea noastră solicită prezența ministrului dezvoltării regionale și a construcțiilor și ministrului transporturilor pentru ședința viitoare, joi, ca să ne lămurim în ceea ce privește nevalorificarea banilor prevăzuți în bugetul pentru anul 2010.

Domnul Marian Lupu: Înregistrat. Stimați colegi, Procedura de vot. Înainte de a supune votului pe ansamblu acest proiect eu vreau să-l invit pe autorul unui amendament, pe domnul Godea. Amendament particular la acest proiect, pentru ca deputații în bună cunoștință de cauză să participe la acest exercițiu de vot. Microfonul nr. 4. Vă rog frumos, să repetați propunerea.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu am să repet. Deci propun un nou articol, articolul 2, cu următorul conținut: „Se constată activitatea necorespunzătoare a autorităților administrației publice centrale direct responsabile de executarea bugetului de stat și se obligă Guvernul Republicii Moldova: a) să stabilească gradul de responsabilitate și să aplice sancțiunile corespunzătoare conducerii Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, altor autorități ale administrației publice centrale subordonate Guvernului;

b) în termen de 15 zile, să elaboreze și să pună în aplicare un plan de măsuri privind înlăturarea neregulilor și abaterilor constatate în Hotărîrea Curții de Conturi privind raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010; c) să nu admită neregulile și abaterile constatate pentru 2010 în procesul de executare a bugetului pentru anul 2011. Articolele 2 și 3 devin, respectiv, articolele 3 și 4.”

Domnul Marian Lupu: Da. Stimați colegi, Supun votului această propunere evocată de la microfonul nr.4. Cine este pentru rog să voteze. Un vot. Eu nu înțeleg, care este neclaritatea? La microfonul nr.4 a ieșit deputatul și a propus amendament la textul acestui proiect de hotărîre. Constat un vot pentru acest amendament. Care nu a fost acceptat de plenul Parlamentului. Acum, proiectul nr.1220. Cine este pentru aprobarea acestui proiect rog să voteze pe ansamblu. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul nr.1220 este aprobat. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Proiectul nr.2395. Lectura a doua. Rog comisia. Comisia juridică, numiri și imunități. Proiectul nr.2395.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități, în conformitate cu prevederile Regulamentului, a examinat și a pregătit pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.2395. În rezultatul dezbaterilor, ținînd cont de propunerile unor deputați, expuse asupra reglementărilor din proiect în ședința plenară a Parlamentului din 5 iulie anul curent, norma de drept reglementată la articolul 1 din proiect, articolul 244 prim Сod penal, a fost îmbunătățită și adusă în concordanță cu propunerile din avizul Comisiei economie, buget și finanțe. Totodată, prevederile de la articolul 301 din Codul contravențional, articolul 2 din proiect, au fost perfecționate, iar sancțiunile specificate la acest articol – aduse în concordanță cu conceptul sancțiunilor prevăzute de articolul 34 din Codul contravențional. Este necesar să menționez că în procesul examinării procedurii de vot, 6 membri ai comisiei au votat „pentru” promovarea proiectului de Lege nr.2395 spre examinare și adoptare în lectura a doua de către Parlament, iar 4 membri s-au abținut de la vot, prin urmare Comisia juridică, numiri și imunități nu a întrunit votul majorității pentru adoptarea deciziei, în conformitate cu prevederile articolului 22 din Regulamentul Parlamentului. În situația creată, oportunitatea examinării și adoptării proiectului nr.2395 din lectura a doua ține de competența Parlamentului.

Vreau să spun că, în ședința comisiei, au fost examinate amendamentele expuse pentru lectura a doua și, cu acordul autorilor, deci cu majoritatea celor prezenți la ședința comisiei, ele eu fost susținute. Există această anexă la raport, la proiect. Eu nu știu, domnule Președinte, cum să procedăm, grație faptului că comisia nu a întrunit numărul de voturi, eu să specific aceste amendamente ca Parlamentul să se expună asupra lor.

Domnul Marian Lupu: De fapt, ele sînt distribuite.

Domnul Victor Popa: Exact. Sînt distribuite.

Domnul Marian Lupu: Deci, în acest caz, eu gîndesc în felul următor. Deputații au la mînă sinteza, microfoanele, accesul este liber, pentru lectura a doua, cine dorește să vină cu aceste propuneri asupra cărora insistă sau este împotriva acestora, s-o facă. În caz contrar, dacă nu există obiecții, aia înseamnă că, în mod tacit, Parlamentul votînd per ansamblu acest proiect de lege, acceptă conținutul acestei matrice de sinteză.

Domnul Victor Popa: S-a luat în considerație propunerea Comisiei economie, buget și finanțe. Deci autorii au fost de acord cu această propunere. Autorii au fost de acord și cu propunerea făcută de Comisia juridică, numiri și imunități, comisia noastră, privind articolul 301 din Codul contravențional deci.

Domnul Marian Lupu: Nu, domnule președinte, nu-i cazul că, oricum, la general, lucrurile acestea toate se conțin în matrice.

Domnul Victor Popa: Exact.

Domnul Marian Lupu: Deci dacă sînt alte propuneri la microfon. Nu sînt. Domnule președinte, Vă mulțumesc.

Domnul Victor Popa: Da, mulțumesc și eu.

Domnul Marian Lupu: În acest context, stimați colegi, din nou fac referință la Regulament, neavînd o recomandație sau o decizie la nivel de comisie, Regulamentul Parlamentului împuternicește plenul Parlamentului cu una din cele 3 decizii: adoptarea proiectului, respingerea acestuia sau remiterea în comisie. Deci voi supune votului adoptarea în lectura a doua, în condițiile raportului comisiei de profil, ținînd cont de conținutul matricei propunerilor înaintate, adoptarea acestui proiect în lectura a doua. Cine este pentru rog să voteze. Stimați colegi numărători, Rog să fie anunțate.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Să fie anunțate rezultatele, pentru stenogramă. (Rumoare în sală.)

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 25. Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: 53 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2395 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului cu privire la oferirea privilegiilor și imunităților Fondului Global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei. Proiectul nr.1348. Domnule viceministru, Vă rog.

Domnul Mihai Magdei – viceministru al sănătății: Stimate domnule Președinte, Domnilor deputați, Fondul Global, conform hotărîrii Asambleii Organizației Națiunilor Unite, a fost organizat în 2002 și este preconizat pentru lupta împotriva SIDA, tuberculozei și malariei. În Republica Moldova, Fondul Global a început a activa, subdiviziunea Fondului Global a început a activa în 2005 și a venit cu finanțe foarte serioase, investiții foarte serioase în profilaxia tuberculozei, SIDA în Republica Moldova. Ca să ne imaginăm cam ponderea banilor pe care i-am primit din Fondul Global, este de adus la cunoștință că, din 89 milioane de lei preconizați total pentru finanțarea Institutului de Tuberculoză, 20% vin din Fondul Global.

Acești bani sînt preconizați pentru procurarea medicamentelor, pentru procurarea aparatajului contemporan și pentru procurarea sistemelor de diagnosticare de laborator. O condiție principală pentru oferirea granturilor din partea Fondului Global este scutirea acestora de taxa pe valoarea adăugată, accizelor, taxa vamală și taxa pentru efectuarea procedurilor vamale. Republica Moldova a semnat acest Acord la Geneva, la data de 13 septembrie 2010, a fost elaborat proiectul de lege, înaintat Guvernului. Guvernul a susținut, a înaintat Parlamentului, a fost discutat la toate comisiile parlamentare și astăzi venim cu rugămintea ca să fie adoptat acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Domnule ministru, Noi ratificăm acest acord cu anumite rezerve. Spuneți-ne, vă rog frumos, în accepțiunea dumneavoastră, aceste rezerve lărgesc sau îngustează obiectul de reglementare, acele facilități pe care le oferim noi? Și argumentați și într-un caz, și în altul.

Domnul Mihai Magdei: Vasăzică, facilitățile pe care le acordăm majorează activitățile Fondului în Republica Moldova.

Domnul Valeriu Munteanu: De ce dumneavoastră ați considerat că acordul-standard sau prevederile- standard sînt insuficiente și noi avem nevoie să augmentăm, să mărim cumva aceste prevederi.

Domnul Mihai Magdei: Domnule deputat, Noi, de fiecare dată, venim cu această propunere toată vremea în Guvern. Dar, iată, Acordul anume și condițiile Fondului Global au stipulat problema că aceste facilități trebuie înaintate printr-o lege în Parlament.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, ideea era de ce toate țările o adoptă standard și noi avem nevoie de mărire. Asta e.

Domnul Mihai Magdei: Majoritatea, toate țările care se bucură de ajutoarele umanitare din partea Fondului Global au ratificat acest Acord.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Acum o întrebare de natură tehnică. Pe foia de titlu a acestui Acord, jos avem o inepție, traducere certificată, text în limba moldovenească. Pe documentele de însoțire care vin de la Guvern avem hotărîrea Guvernului în limbile română și rusă. Noi avem la Guvern, cumva, două limbi sau există doar una singură?

Domnul Mihai Magdei: Avem.

Domnul Valeriu Munteanu: Putem, cumva, noi, acei care atunci cînd fac, pregătesc documentele pentru noi, pentru Parlament, avînd în vedere că este o problemă atît de importantă pentru noi să fie scris corect.

Domnul Mihai Magdei: Noi… documentele acestea după aceasta se publică în „Monitorul Oficial” și ele-s cerute de lege în limba română și limba rusă.

Domnul Valeriu Munteanu: Păi, dar pe… aici e scris: text în limbă moldovenească. Pe documentele care vin de la Guvern e scris limba română. Păi, care-i din acestea două limbi. Trebuie să alegem doar una. (Rumoare în sală.) Eu văd că se agită colegii de la PCRM. Iată, domnul Muntean vrea să ne ajute în acest sens. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Bine. Mersi.

Domnul Mihai Magdei: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Muntean: Vreau să-l ajut pe domnul Valeriu Munteanu. Probabil, la Floreni nu se cunoaște acest lucru, însă, în restul teritoriului Moldovei se cunoaște că, conform Constituției, limba de stat în Republica Moldova este limba moldovenească. Cît să vă spun, domnule Munteanu, despre chestia asta? Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Și eu vreau să-i recomand domnului Munteanu ca să ia Constituția și s-o citească inclusiv domnul raportor care stă la tribună și în timpul acesta negociază cu Președintele Parlamentului în loc să mă asculte pe mine. Deci, domnule raportor, încă o dată vă rog să clarificați, să fie clar pentru toată lumea, inclusiv pentru noi, care a fost necesitatea ca dumneavoastră să băgați specificații într-un acord-cadru care este ratificat de toată lumea fără vreun fel de amendamente, și noi deci sau dumneavoastră sînteți mai deștept decît toți ceilalți, ca tot globul care acceptă niște parametri generali, în sensul acesta. Asta-i prima întrebare.

Domnul Mihai Magdei: N-am înțeles. Eu vă rog frumos, repetați întrebarea, s-o.

Domnul Sergiu Stati: Păi, de aceea și v-am spus că dumneavoastră negociați cu Președintele Parlamentului, în loc să mă ascultați pe mine. Care a fost necesitatea ca să băgați niște amendamente care… deci în sensul acesta tălmăcesc acordul-cadru acceptat de toată lumea.

Domnul Mihai Magdei: Eu am vorbit despre asta, că necesitatea este următoarea. Noi, de fiecare dată, așa-i, venim cînd primim ajutoare umanitare, venim în Guvern cu o scrisoare specială ca absolut să ne lipsească de taxe vamale, de alte taxe vamale și ceea ce am vorbit eu, taxa pe valoarea adăugată, accize, taxă vamală și taxe pentru efectuarea procedurilor vamale. În Acordul dintre, o condiție principală pentru oferirea granturilor de către acest Fond Global, creat în 2002, care activează astăzi în Republica Moldova din 2005, este preconizat ca Republica Moldova să aibă o lege la acest capitol, și condiția a fost înaintată și semnată în Acordul de la Geneva din 13 septembrie 2010.

Domnul Sergiu Stati: Clar. Și a doua întrebare, vă rog. Deci spuneți-mi, vă rog, cît este cotizația care urmează să fie plătită pentru această organizație mondială? Una. Și doi. De ce sume materiale sau financiare noi am beneficiat în ultimul timp în urma cooperării cu această organizație internațională?

Domnul Mihai Magdei: Domnule deputat,

Vasăzică, noi am beneficiat runda întîi, runda a șasea, runda a opta din 2005, 2006, 2007, 2008, 2010 și runda respectivă – 2011. Deci noi am fost asigurați în total la 98% cu medicamente pentru tratamentul tuberculozei. Noi am fost asigurați cu 75–80% sisteme de diagnosticare a tuberculozei medii, diferite ingrediente și a SIDA, așa-i, și eu am vorbit că din 86 de milioane, ceea ce este preconizat în 2010 a folosit Institutul de Tuberculoză la finanțarea măsurilor. 20% din acești bani sînt banii Fondului Global, deci investiția în medicamente și aparataj în Institutul de Tuberculoză.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Domnilor comuniști cu sufletele cernite de românofobie, Cu adevărat cunosc Constituția Republicii Moldova, dar, în egală măsură, cunosc și Declarația de independență a Republicii Moldova care este actul de căpătîi al statului nostru, unde este scris negru pe alb: limba oficială a acestui stat este limba română. Noi putem avea… pe parcursul istoriei, o țară poate avea două–trei sau 7 Constituții, dar poate avea doar un singur act de constituire: actul de Declarație a independenței. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Încă întrebări către autor? Microfonul nr.3.

Doamna Oxana Domenti: Aș vrea să clarific, la articolul 4, denumit oficiali, oficialilor Fondului Global li se oferă un șir de facilități, aceștia se vor bucura de imunitate, vor fi scutiți de toate formele de impozitare, aplicate salariilor și remunerațiilor plătite, și alte imunități. Spuneți-mi, vă rog frumos, cine sînt oficialii Fondului Global și cine o să stabilească lista acestor oficiali? Cum vor ști că… cum vom limita acești oficiali, pentru că eu am încercat să intru pe site-ul Fondului Global, să văd o definiție cine este oficial al Fondului Global și nu am putut să clarific lucrurile acestea.

Domnul Mihai Magdei: Fondul Global, este condus în Republica Moldova de către domnul Valovei. Sînt statele respective care sînt întărite de acest Fond Global.

Doamna Oxana Domenti: Și domnului Valovei îi oferim facilitățile respective.

Domnul Mihai Magdei: Nu cred domnului Valovei. Mai sînt reprezentanți care toată vremea ne consultă, care toată vremea asistă aici, sînt consultanți, o serie întreagă de consultanți care pe an, doamnă deputat, 3, 4 consultanți avem numaidecît de la Fondului Global care controlează, care examinează situația în Republica Moldova, care văd și examinează cum se folosesc preparatele, medicamentele introduse în țară de către Fondului Global, unde anume sînt instalate, în ce instituții este instalată tehnica medicală.

Doamna Oxana Domenti: Experții selectați de Fondului Global dumneavoastră îi considerați oficialii Fondului? Atunci lucrurile se complică și mai mult.

Domnul Mihai Magdei: Nu, nu, nu.

Doamna Oxana Domenti: Noi înțelegeam textul acestui Acord un pic mai…

Domnul Mihai Magdei: Doamnă deputat, Eu v-am răspuns la întrebarea ce înfăptuiește Fondul Global și cine înfăptuiește în Republica Moldova, dar ei sînt 4, 5.

Doamna Oxana Domenti: Deci noi oferim…

Domnul Mihai Magdei: Ei sînt 4, 5 specialiști de tot.

Doamna Oxana Domenti: Deci noi oferim acum facilități, la părerea dumneavoastră, domnului Valovei împreună cu toți experții care lucrează în Republicii Moldova și acei care vin aici, nu directorului fondului, adică oficialilor. Eu nu știu cine sînt oficialii acestui fond, eu vreau să vă întreb: cui oferim noi aceste privilegii? Dacă este vorba de cetățenii noștri, care lucrează sub conducerea domnului Valovei, de ce ar trebui să-i scutim de taxe și impozite, aceștia… Nu, eu știu că-i altfel, dar văd că.

Domnul Mihai Magdei: Doamnă deputat,

Noi… această problemă nu este inclusă, a fost exclusă de către comisia parlamentară, de către Ministerul Finanțelor, a fost exclusă din proiectul de lege.

Doamna Oxana Domenti: Nu, deci noi am propus ca.

Domnul Mihai Magdei: Noi scutim de taxe vamale preparatele, medicamentele care se importă în țară, mai mult nimic.

Doamna Oxana Domenti: Dumneavoastră n-ați înțeles un pic. Noi am propus în cadrul comisiilor ca facilitățile să nu să se răsfrîngă asupra cetățenilor Republicii Moldova, dar acest lucru s-a acceptat.

Domnul Mihai Magdei: S-a acceptat.

Doamna Oxana Domenti: Dar rămîn cetățenii altor state, da, care sînt oficiali ai acestui Fond. De unde știm noi să ăștia sînt oficiali? Care este numărul acestor oficiali, cine stabilește acești oficiali? (Rumoare în sală.)

Domnul Mihai Magdei: Am înțeles. Acești oficiali vin în, se deplasează.

Doamna Oxana Domenti: Pentru că ei sînt scutiți absolut de tot, au imunități, au privilegii de tot felul.

Domnul Marian Lupu: Poate eu o să vă dau o mînă de ajutor în acest sens, fiindcă noi avem precedente.

Domnul Mihai Magdei: Este.

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru…

Domnul Mihai Magdei: Este procedura de activitate.

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru,

O clipă. Pur și simplu, din practica și experiența anterioară, din momentul în care noi avem mulți donatori care cad sub incidența acestor scutiri. Persoanele fizice care nimeresc sub incidența și a Acordului menționat: experți, oficiali, cum doriți, întîi de toate, trebuie să vină și cred că vine o solicitare sau certificatul de la acest Fond Global la conducerea lui, după care, vreau să vă spun că există proceduri interne la Ministerul de Externe, fiindcă fiecare dintr-înșii mai primește și cîte un soi de legitimație care, de fapt, și ține inclusiv evidența și statistica celor care cad sub incidența acestor facilități. Asemenea experți sînt sute, poate chiar mii în Republica Moldova, care lucrează în cadrul diferitor programe multilaterale sau bilaterale de asistență tehnică sau financiară.

Doamna Oxana Domenti: Bine, și în acest Fond lucrează peste 300 de oameni, în secretariatul acestui Fond. Aceștia toți sînt oficiali ai Fondului? Sau există niște…

Domnul Marian Lupu: Păi, bine, în secretariatul Fondului…

Doamna Oxana Domenti: Funcții.

Domnul Marian Lupu: Dați. Haideți, din nou. În, să luăm un donator WISID-ul Statele Unite. În WISID la centrala WISID presupun că lucrează mii de oameni, nu sute.

Doamna Oxana Domenti: Și nu fiecare care vine în Republica Moldova de la…

Domnul Marian Lupu: Categoric nu.

Doamna Oxana Domenti: … are privilegii.

Domnul Marian Lupu: Ei nici nu vin încoace. Cartierul general, ei stau acolo și lucrează. Există experți pe termen scurt, termen mediu, termen lung și toți ei care vin în Republica Moldova, presupun, este o presupunere care reiese din experiența tuturor altor donatori. Mecanismul este pus la punct. Eu nu cred că Fondul Global și Acordul pe care noi astăzi cu dumneavoastră îl examinăm și-l vom vota vine cu careva excepții sau cu careva lucruri noi în comparație cu ceea ce lucrează deja în Republica Moldova de vreo 15 ani de zile. Cu siguranță.

Doamna Oxana Domenti: Nu, ei vin cu ceva diferit de ceea ce lucrăm noi în Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu: Nu, nu, nu, nu-mi pare. E WISID, PNUD-ul, multe alte lucruri.

Doamna Oxana Domenti: Mulțumesc. Dar așa și nu am primit răspuns la întrebare.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Ca să nu inducă în eroare opinia publică colegul nostru, liberalul Munteanu, noi înțelegem că, în viziunea lor, ei pot să adopte mai multe Constituții în Republica Moldova și două, și 3, și 4, dar trebuie să cunoaștem că în Republica Moldova există, la poporul moldovenesc există o limbă oficială, limba în care a vorbit Ștefan cel Mare și Sfînt – limba moldovenească. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Acum, la subiect. Nu sînt alte întrebări. Vă mulțumesc, domnule ministru. Rog comisia.

Domnul Igor Corman – Fracțiunea PDM: Stimați colegi, Comisia a examinat acest proiect de lege și consideră că ratificarea Acordului respectiv va facilita obținerea de către statul nostru a asistenței financiare externe nerambursabile, va contribui la derularea cu succes a intervențiilor dedicate controlului SIDA și a tuberculozei la nivel național. Vă informez că majoritatea comisiilor permanente au prezentat avize pozitive, pronunțându-se pentru ratificarea acestui Acord. Comisia juridică, numiri și imunități a propus excluderea rezervei formulate la articolul 1 al acestui proiect de lege. De asemenea, vreau să vă spun că chiar și Ministerul Finanțelor, ulterior, și- a retras această rezervă. Considerăm că propunerea respectivă poate fi acceptată. Deoarece, în conformitate cu articolul 19 al Convenției de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 23 mai ′69, un stat, în momentul în care semnează, ratifică acceptă, aprobă un tratat sau aderă la un tratat, poate formula o rezervă cu condiția ca rezerva să nu fie incompatibilă cu obiectul și scopul tratatului. Rezerva ce se conține în textul proiectului inițial da lege afectează anume obiectul acordului și, din acest punct de vedere, considerăm că nu este acceptabilă.

De asemenea, Comisia protecție socială, sănătate și familie a expus o obiecție referitor la condițiile de impozitare a angajaților Fondului Global, cetățeni ai Republicii Moldova cu viză de reședință în Republica Moldova, susținînd că aceștia nu pot fi scutiți de impozite aplicate salariilor și remunerațiilor, deoarece cad sub incidența cadrului legal al Republicii Moldova. După părerea noastră, această obiecție este absolut logică, încadrîndu-se și în normele stabilite de Convenția de la Viena. În acest sens, propunem formularea rezervei în textul proiectului de lege cu următorul conținut: Republica Moldova nu va aplica prevederile articolului 4 paragraful 2, subparagraful b) în raport cu propriii cetățeni și cu cetățenii străini care își au reședință permanentă pe teritoriul Republicii Moldova. Și cu aceste modificări, propunem ratificarea acestui Acord în adoptarea unui legi în primă și în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Întrebări către comisie? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, Proiectul nr.1348. Cine este pentru aprobarea lui în primă lectură rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat. Fracțiunile parlamentare, obiecții pentru lectura a doua? Nu sînt. În condițiile comisiei de profil, în condițiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului nr.1348. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: 25 – sectorul nr.1. Sectorul nr.2 – 30. Sectorul nr.3 – 26.

Domnul Marian Lupu: 81 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul nr.1348 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege nr.1686 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Comisia.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia a examinat propunerile și obiecțiile înaintate de către deputați, de comisiile parlamentare permanente și de Direcția juridică a Secretariatului Parlamentului asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor

77 acte legislative cu nr.1686, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova. Amendamentele parvenite cu decizia argumentată a comisiei se conțin în sinteza care este parte integrantă la prezentul raport. În temeiul celor expuse mai sus, comisia propune plenului Parlamentului adoptarea prezentului proiect de lege în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Da, alte propuneri decît cele care sîntem la lectura a doua, decît cele evocate în raportul comisiei. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Stimate domnule raportor, Am o întrebare referitor la, deci propunerile de a expune articolul 741 într-o nouă redacție și sancțiunile care se aplică pentru anumite contravenții și anume nerespectarea cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor ilicită, prelucrarea datelor cu caracter personal fără notificarea ș.a.m.d. și autorizarea organului de control, transmiterea datelor cu caracter personal, transmiterea transfrontalieră. În acest proiect de lege se propune o amendă de 50 unități convenționale, adică 1000 de lei.

Domnul Alexandru Stoianoglo: 1000 de lei, da.

Domnul Grigore Petrenco: De fapt, prin acest proiect de lege, dacă se aprobă astăzi în lectura a doua, noi permitem prelucrarea ilicită a datelor cu caracter personal, transmiterea lor transfrontalieră. Ce înseamnă 1000 de lei pentru acei care folosesc date cu caracter personal? În acest sens, eu propun ca această chestiune să fie examinată suplimentar, poate chiar să întoarcem în comisie la această etapă, proiectul și să revenim deci, nu știu, peste o săptămînă, peste două săptămîni. Totuși nu este absolut serios 50 de unități convenționale sau haideți să aplicăm altă amendă: 1000 de unității, 5000 de unități convenționale. Vreau să vă aduc la cunoștință că în țara vecină, la care vă place foarte mult să faceți referință, în România, pentru asemenea deci contravenție se aplică amendă în jur de 10 mii de dolari, pentru prelucrarea ilicită a datelor cu caracter personal de către persoane fizice.

Domnul Marian Lupu: E clar. Comisia, poziția.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnule deputat, noi avem legea de bază, Codul contravențiilor administrative care prevede limitele aplicării, răspunderea administrativă, limita, верхняя планка – 150 минимальных заработных плат, условных единиц. 150 – для физических лиц. Поэтому исходя из этих норм, нормативов мы предусматриваем. Мы не можем выходить…

Domnul Marian Lupu: Păi...

Domnul Alexandru Stoianoglo: За пределы, которые предусмотрены в кодексе административных правонарушений.

Domnul Marian Lupu: Bine. În contextul acesta, dacă este să luăm ca bază propunerea și n-aș putea spune că este o propunere irațională, fiindcă o asemenea contravenție este una serioasă de tot, dacă noi, într-adevăr, ne gîndim serios la protejarea datelor cu caracter personal. Avînd acest plafon stabilit de Codul contravențional atunci și aici ar putea să fie nu 50, dar 150.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule Președinte, Nici o comisie și nici un deputat nu a propus aceste modificări. Dacă…

Domnul Marian Lupu: Bine, vine acum propunerea. Microfonul nr.3. Eu gîndesc că, dacă asta-i unica chestie, luăm plafonul din Codul contravențional și-l punem pe maximum.

Domnul Grigore Petrenco: Sigur că noi am putea să punem și maximum 150 de unități convenționale, dar asta nu rezolvă problema. Aproape nu există diferența.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Grigore Petrenco: 50 sau 150.

Domnul Marian Lupu: Sînt de acord, dar în cazul.

Domnul Grigore Petrenco: Sau trebuie de examinat posibilitatea ca aceste contravenții să fie deci… să cadă sub incidența Codului penal, nu deci a codului respectiv, contravențional.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc. Господин председатель комиссии, я думаю, сейчас… хочу добавить просто к тому, что сказал мой коллега, и думаю, что мы будем сейчас говорить с вами на одном языке, да. Защита персональных данных и вообще нарушение права на защиту персональных данных - это очень грубое вмешательство в личную жизнь граждан, нарушающее фундаментальные права человека. Поэтому, во-первых, мы предлагаем, чтобы подобные нарушения квалифицировались в уголовном порядке. Это раз. То, что сказал коллега Петренко, в Румынии предусмотрены штрафы, которые превышают даже 10 тысяч долларов, да, порядка 16 тысяч долларов за подобного рода действия. В Украине предусматривается 2 года лишения свободы. В России за подобные действия предусматриваются конфискация имущества и также очень большие штрафы. Вы предполагаете этим законом, не то что предполагаете, вы этим законом, сейчас предполагаете утвердить нам, просто привносите право кого- то на трансграничную передачу данных. Подумаешь, это будет 1000 лей. Подумаешь, за это будет там 500. Подождите, 1000 лей – эта самое большее, самое большое наказание. То есть, не думаете ли вы, что это не соразмерное наказание тому что происходит. Кроме всего прочего, если сильно хотите, я вам передам еще документы, которые мне приходят на запросы из Центра по защите персональных данных. Там вообще просто волосы дыбом встают. То есть давайте мы вот это, то что касается защиты персональных данных, к этому отнесемся более серьезно. Это очень серьезное нарушение, и никто за это не несет никакой ответственности. Поэтому мы предлагаем, чтобы за подобного рода нарушения была внесена, внедрена уголовная ответственность. Давайте внесем этот законопроект обратно в комиссию, доработаем его и вынесем нормальный законопроект на утверждение.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Господин депутат, я не имею ничего против восстановления уголовной ответственности за такого рода нарушения, но у нас есть концепция законопроекта. Она предусматривает целый ряд других вещей, не связанных с уголовной ответственностью.

Если у вас есть предложения по установлению уголовной ответственности, пожалуйста, обращайтесь с отдельной инициативой, мы ее обязательно рассмотрим и наверняка.

Domnul Alexandr Petkov: Мы предлагаем этот законо…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Ужесточим.

Domnul Alexandr Petkov: …мы предлагаем этот законопроект внести обратно в комиссию на доработку. Давайте.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Этот законопроект прошел первое чтение. Сегодня мы его представляем на второе чтение. У вас после первого чтения была возможность внести эти предложения.

Domnul Marian Lupu: Poziția este clară.

Domnul Alexandr Petkov: Но у вас же в первом чтении тоже была возможность делать. Почему вы это не сделали?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Мы исходили из концепции, которую нам представило Правительство.

Domnul Alexandr Petkov: Но это не правильная концепция.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Doamna Galina Balmoș - Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Aș vrea să faceți o concretizare, vă rog. La articolul V, punctul 2 a fost exclus sau nu? Noi am discutat și în comisie și am propus lucrul acesta.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Punctul 2 articolul.

Doamna Galina Balmoș: Punctul 2 articolul V…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Articolul V.

Doamna Galina Balmoș: Roman.

Domnul Alexandru Stoianoglo: A rămas în vigoare.

Doamna Galina Balmoș: Poftim? A rămas?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, în vioare.

Doamna Galina Balmoș: La comisie, noi am discutat și s-a aprobat atunci în cadrul comisiei noastre, pentru că aici este vorba de salarizarea directorului și directorului adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor și vreau să zic că dumneavoastră acum propuneți ca acest salariu sau autorii propun ca acest salariu să fie la nivelul…

Domnul Alexandru Stoianoglo: Nu, nu propunem, propune Guvernul.

Doamna Galina Balmoș: Da, autorii.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Autorul, da.

Doamna Galina Balmoș: Zic, propun ca acest salariu să fie adus la același nivel ca și salariul ministrului. În acest caz, se distorsionează acel sistem de salarizare cînd fiecare poziție, să zic, este salarizată după anumite criterii și în cazul acestui director și director adjunct al Centrului respectiv ar putea să fie un precedent și pentru celelalte agenții unde sînt directori și vin iarăși cu astfel de solicitări, să zic eu așa, scoase din întreg sistemul de salarizare. Noi am propus și atunci comisia a fost unanimă în această opinie ca să excludem în acest punct, pentru ca să se vină ori cu o poziție unică pentru toți miniștrii, șefii de direcții, agenții ș.a.m.d. ori să nu facem astfel de excepții.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Autorii.

Doamna Galina Balmoș: Eu propun acest amendament și solicit încă o dată să fie exclus acest punct din proiectul respectiv.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Autorii au propus egala…

Doamna Galina Balmoș: Egala.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Salariul pentru conducerea acestui Centru.

Doamna Galina Balmoș: Salariul ministrului.

Domnul Alexandru Stoianoglo: De rînd cu, da, de rînd cu avocații parlamentari. Asta unu. Și altul. Вы понимаете, что это достаточно специфичная служба, Национальное бюро по защите персональных данных и туда мы привлекаем или должны привлекать специалистов достаточно высокой квалификации. Начиная с 2009 года было проведено несколько конкурсов по найму людей в это бюро и, к сожалению…

Doamna Galina Balmoș: Я понимаю, но…

Domnul Alexandru Stoianoglo: До сих пор.

Doamna Galina Balmoș: După această logică atunci miniștrii nu trebuie să fie atît de responsabili și nu trebuie să fie cu atîtea… cu un salariu echivalent cu cel al unui șef de centru.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Doamnă deputat…

Doamna Galina Balmoș: Este absolut incorectă așa o abordare.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi tot am avut îndoieli în această direcție, dar în comisie ați susținut propunerile care au parvenit din Guvern, în acest sens.

Doamna Galina Balmoș: Mai ales că ei nu sînt la autogestiune…

Domnul Marian Lupu: Să finalizăm. Puneți la vot propunerea dumneavoastră.

Doamna Galina Balmoș: Propunem să se omită acest punct și eu nu înțeleg de ce nu s-a luat opinia comisiei, atunci și în primă lectură s-a vorbit despre acest moment.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Supun votului, fiindcă sîntem în lectura a doua, propunerea evocată de doamna Balmoș. Cine este pentru rog să voteze. Rog să fie anunțate rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: – 27.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 30.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.2, cît? (Rumoare în sală.) Domnule Sîrbu.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 0. Eu îmi cer scuze.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: – 4. Cinci.

Domnul Marian Lupu: – 5. 32 de voturi. Propunerea nu a fost susținută de plen. Ca să revenim, stimați colegi, la subiectul evocat de colegii noștri, cu nivelul de penalizare administrativă, eu cred că, bine, ideea de a fi examinată și responsabilitatea penală, este o idee bună.

În acest caz noi avem limitele conceptuale ale acestui proiect. Noi am putea, într-adevăr, să luăm acest proiect de lege ca o perioadă intermediară și să stabilim plafonul maxim prevăzut de Codul contravențional. Între timp, colegii, grupul de deputați, fracțiunea care consideră că pentru aceste cazuri trebuie să fie aplicate sancțiuni penale, elaborează un nou proiect de lege și vine să schimbe doar responsabilitatea administrativă. Cel puțin cu adoptarea acestui proiect noi înăsprim sancțiunile care, mi se pare, nu doar le înăsprim, ele nici nu sînt prezente astăzi în legislație. Sau eu greșesc, domnule Stoianoglo?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, anume așa.

Domnul Marian Lupu: Ele deloc nu sînt astăzi. Păi, ca o primă etapă, noi să stabilim în cadrul conceptual al acestui proiect de lege, fie și plafonul de 150 de unități convenționale și ca etapa a doua să discutăm serios și să facem următorul pas dacă plenul va considera valabilă această idee, să mergem și cu responsabilitatea penală pe exemplul altor țări. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Totuși este vorba de o problemă foarte serioasă, de cazuri în care cineva atentează la drepturile și libertățile personale în procesul prelucrării datelor cu caracter personal. Și noi, și autorii propun sancționarea doar cu 50 de unități convenționale.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Pînă la 150.

Domnul Grigore Petrenco: Chiar și pînă la 150. Oricum, este foarte, este o sancțiune neadecvată pentru asemenea deci încălcări ale drepturilor și libertăților oamenilor. De aceea, eu nu cred că trebuie să ne grăbim undeva. Putem să întoarcem în comisie acest proiect, mai lucrăm, venim săptămîna viitoare și propunem să fie introduse amendamente în Codul penal.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, În cadrul acestui proiect de lege, nu putem să facem treaba asta, fiindcă este zona conceptuală a proiectului. Conceptual proiectul prevede responsabilitatea administrativă.

Domnul Grigore Petrenco: Putem să revenim și la prima lectură. Nu este o problemă. Parlamentul poate să revină și la prima.

Domnul Marian Lupu: De acord, dar putem și un nou proiect de lege să-l facem. Atrageți atenție, vă rog. Atît timp cît o să întindem noi, o să tragem mîța de coadă, în legislația țării nu-i nici o responsabilitate la acest subiect.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Da, vă rog.

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Președinte, Dumneavoastră acum ați spus că proiectul, într-un fel, nu este gata sau mai este nevoie de-l făcut. Acum, spuneți-ne, vă rog, cine-și ia responsabilitatea astăzi pentru adoptarea aceste legi crude, ca să nu spun altfel.

Domnul Marian Lupu: Domnule Petkov, Ea nu-i crudă. Ea are conceptul unei responsabilități administrative. Dacă dumneavoastră considerați, ca deputat, că trebuie să fie aplicată sancțiunea penală, vă rog frumos, spre deosebire de Ministerul Justiției, vă așezați și faceți proiectul de lege.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, eu cred că nu doar asta trebuie de introdus. Eu consider că în această lege trebuie să fie introdusă posibilitatea fiecărei persoane din stat, persoane fizice, să vadă, în mod online cine și cînd a accesat datele lui, fără ca să intre mai departe în detalii și atunci vom merge mai departe.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, vă rog.

Domnul Alexandr Petkov: În mod logic.

Domnul Marian Lupu: Proiectul a fost prezentat la 20.07.2011. Întrebarea mea este: iată, au trecut 3 luni de zile, de ce aceste întrebări pe care le ridicați astăzi, 3 luni…

Domnul Alexandr Petkov: Domnule Președinte, Eu, la fel, am foarte multe întrebări, nu le pun acum. Da, noi…

Domnul Marian Lupu: Pe care motiv, ca să nu mai facem multă filozofie, este propunerea să fie remis comisiei. O voi supune votului, după propunerea înaintată de comisie, privind aprobarea. Eu, cel puțin, domnule președinte al comisiei, aș veni cu propunerea să aplicăm plafonul maxim prevăzut în Codul contravențional.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Așa și e prevăzut, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Așa și-i prevăzut?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da.

Domnul Marian Lupu: 150.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Pînă la 150.

Domnul Marian Lupu: Cuvîntul „pînă” îl scoatem și punem 150, ca să nu fie vreun dubiu în acest sens. Microfonul…

Domnul Alexandru Stoianoglo: 3 mii de lei, da. (Rumoare în sală.) Păi, acesta-i, ce putem noi face cu dumneavoastră dacă acesta e plafonul maximal în Codul contravențional. Eu corect înțeleg, domnule?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, anume așa.

Domnul Marian Lupu: Atunci, gîndiți-vă frumos, poate este timpul să fie revăzut Codul contravențional în general. Microfonul… Cum mergeam noi? Așa mergeam, nu. Sergiu, nu te supăra, așa mergeam. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Eu știu că pe orice temă două întrebări. Deci Petkov și Petrenco de acum fac dialog cu dumneavoastră. Au intervenit de 7 ori pe aceeași temă. Să terminăm acest lucru. Să punem la vot, că dialog, monolog. Nu se poate. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc. Se observă deci cine face lobby la chestiile astea. Domnule Președinte, Eu totuși aș încerca încă o dată să accentuez că, poate, dacă pînă acum n-am avut nici un fel de prevederi în acest sens și înțelegem gravitatea situației, poate ar fi mai logic și mai normal să retragem documentul în comisie și încă o dată să-l vedem în primă lectură, ca să nu venim cu modificări la lege, care o să aibă o săptămînă vechime. Deci și noi deja o să intervenim ca s-o revizuim și totuși părerea mea este aceea ca noi trebui ca să-l trecem acest… responsabilitatea totuși în cîmpul penal de răspundere, dat fiind gravitatea situației. Și doi. De acum nu mă apuc ca să reamintesc colegilor unor formațiuni politice din cadrul Alianței că s-a folosit baza de date cu caracter personal pentru ca să se scrie scrisori cetățenilor cu îndemn să voteze un partid sau altul și, de aceea, respectiv, ca noi să fim curați în fața legii, părerea mea, deci colegii mei cred că mă susțin, că ar fi normal și logic ca să fie revăzut și retras în comisie acest proiect. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Astea au fost, sînt două propuneri. Propunerea înaintată de raportul comisiei și propunerea de a reîntoarce în comisie acest proiect și a-l revizui din talpă. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu aș fi foarte bucuros ca colegii din Fracțiunea Partidului Comuniștilor să iasă la microfon membrii comisiei și, ca să ne înțelegem foarte clar, acest proiect nu poate fi întors în comisie, pentru că are nevoie de o schimbare de concept. Respectiv, chiar dacă plenul Parlamentului întoarce în comisie, comisia mare lucru n-o să facă la acest proiect. De aceea, variantele sînt două: ori îl respingem și venim cu un proiect nou, vin autorii cu un proiect nou, ori îl adoptăm și, respectiv, ne mobilizăm și fac

88 amendarea lui în așa fel ca să înăsprim sancțiunile, iar faptul că sancțiunile trebuie înăsprite, sînt în totalitate de acord. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: De acord. Deci, stimați colegi, acestea sînt două propuneri înaintate. Propunerea care derivă din raportul comisiei, privind aprobarea în lectura a doua și propunerea de a reîntoarce acest proiect în comisie. Încă o dată, ca să fie clar pentru sală și pentru stenogramă, să se înregistreze, propunerea a fost să excludem cuvintele „pînă la 150”, dar să fie plafonul maxim. Obiecții aici sînt? Nu sînt. Deci în stenogramă fixăm că s-a acceptat, comisia acceptă. Domnule președinte al comisiei, Vă mulțumesc. Stimați colegi, Supun votului propunerea comisiei privind adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1686. Cine este pentru rog să voteze. Rog să fie anunțate rezultatele, lectura a doua. Numărătorii, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: Zero. Numai Dmitri Gheorghevici a votat cu noi împreună. 23. Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 51 de voturi „pro”. Împotrivă? (Rumoare în sală.)

N u m ă r ă t o r i i: –27.

Domnul Marian Lupu: Împotrivă – 27. Sectorul nr.2, cîți împotrivă? Sectorul…

N u m ă r ă t o r i i: Și plus sectorul nr.2, încă 5. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: –5. 27; 5. 32 împotrivă. În condițiile acestui bilanț al exercițiului de vot, proiectul nr.1686 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1366 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, lectura a doua. Domnule președinte al comisiei, Vă rog.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimați colegi, Comisia a examinat propunerile și obiecțiile înaintate de către deputați, de comisiile parlamentare permanente și de Direcția juridică a Secretariatului Parlamentului asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative cu nr.1366, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova. Amendamentele parvenite cu decizia argumentată a comisiei se conțin în sinteza care este parte integrantă la prezentul raport. În temeiul celor expuse mai sus, comisia propune plenului Parlamentului adoptarea prezentului proiect de lege în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri, stimați colegi? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Domnule președinte, O propunere. La articolul 4 punctul 1, propuneți modificări la articolul 331 din Codul contravențional, de a fi excluse cuvintele „sau cu muncă neremunerată în folosul comunității”. Citesc articolul 331, unul, de altfel, foarte important, și vreau să văd logica autorilor.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Bine.

Domnul Valeriu Munteanu: Poate modificăm. Deteriorarea, nimicirea, permutarea intenționată a semnelor frontierelor de stat, instalarea unor semne de frontieră false. O infracțiune, de altfel, foarte gravă și noi vrem să excludem munca neremunerată în folosul comunității. Este o infracțiune destul de gravă și, de aceea, eu cred că nu ar trebui să o modificăm în sensul excluderii și orelor neremunerate în folosul comunității. Doar nu schimbă gardul de la… ograda de la vite, dar umblă la hotarul de stat și omu-i conștient ce face.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Se acceptă, domnule deputat.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Gorilă: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte, Eu mă adresez domnului Stoianoglo. Astăzi noi, am întors în comisie proiectul cu privire la Serviciul Migrație și Frontieră.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Așa-i.

Domnul Anatolie Gorilă: Acest proiect, pe care noi acum îl discutăm, este, nemijlocit, legat de această lege, de acest proiect de lege. Cum putem noi să dăm împuterniciri ofițerilor de urmărire penală a poliției de frontieră dacă poliția de frontieră încă nu este?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi nu am dat careva împuterniciri, dacă dumneavoastră ați citit.

Domnul Anatolie Gorilă: Păi, noi acum doar discutăm proiectul acesta de lege.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Noi am lăsat numai articolul 4 în acest proiect de lege. Numai articolul 4. Articolele nr.1, 2 și 3 noi le-am scos.

Domnul Anatolie Gorilă: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. O scurtă precizare, domnule Președinte. Și articolul 5 tot l-am lăsat. Mulțumesc.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Și articolul 5 tot, da.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Domnule raportor, Prin articol… în articolul 423 dați dreptul șefilor pichetelor de grăniceri, adjuncților lor, șefilor punctelor de trecere a frontierei de stat și adjuncților acestora, șefilor secțiilor de control de frontieră și adjuncților acestora să aplice sancțiuni, inclusiv pînă la expulzarea din țară doar pentru faptul că pașaportul, valabilitatea pașaportului a expirat. Vă dați seama ce faceți? (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Vă rog.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Un moment…

Domnul Grigore Petrenco: Să expulzăm pe toți din țară și pentru faptul că pașaportul, valabilitatea pașaportului expiră.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Pînă acum redacția…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Roman Revenco: Este vorba de examinarea doar 331, 332 și 333 alineatul (1), care nu prevede expulzarea. 332, 333 alineatul (2) prevede expulzarea.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Da, asta ține de competența judecătoriei. Alineatul (2) este competența judecătoriei.

Domnul Marian Lupu: Așa, deci să procedăm în felul următor.

Domnul Grigore Petrenco: Expirarea termenului de ședere.

Domnul Marian Lupu: Domnule Petrenco și stimați colegi,

Ori vorbesc competent acei care au participat la comisie și au examinat atent acest proiect de lege, iată, domnul Gorilă a venit cu o întrebare, a primit răspunsul, ori să nu pierdem timpul. (Rumoare în sală.) Eu înțeleg, eu nu contez dreptul, dar eu cer și un pic de competență, în sensul acesta, și pregătire. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Noi, la comisie, am discutat foarte mult acest proiect de lege și, practic, în unanimitate am decis să eliminăm toate articolele, să rămînă articolele 4 și 5, și au fost de acord și colegii din Fracțiunea Partidului Comuniștilor. Eu cred că trebuie să supunem votului și să continuăm. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Încă întrebări sînt? Nu sînt. Domnule Stoianoglo, Vă mulțumesc. În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1366. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.) Procedura de vot.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.2? Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 23. Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: 51 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1366 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege nr.1176 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Guvernul. Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte.

Nu știu dacă am dreptul să cer pauză, pentru că nu reprezint o fracțiune, dar noi muncim deja o perioadă și eu, iertat să-mi fie lipsa de modestie, dar am muncit în această ședință și poate luăm o pauză de prînz și revenim într-o oră. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi deputați, Dacă doriți, fiindcă eu văd că sala este cam agitată, obosită, eu văd că noi mai avem vreo 4 proiecte pe ordinea de zi astăzi, poate, într-adevăr, le trecem (Rumoare în sală.), fiindcă… Nu, eu, în genere, pot să vă propun altceva, ca aceste 4 proiecte să le mișcăm pentru joia viitoare. Iată, să vezi ce răspuns, da. Păi, cum decidem plenul Parlamentului? Sînt 3 variante: ne mișcăm fără pauză, ne mișcăm în continuare cu pauză și ultima variantă că proiectele se raportează pe joia viitoare. (Rumoare în sală.) Cine este pentru pauză rog să voteze. Minoritate. Deci continuăm ședința plenului Parlamentului, fiindcă votul pentru pauză a fost unul care nu a adunat numărul necesar de voturi. Vă rog… (Rumoare în sală.)

Domnul Gheorghe Russu: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Proiectul de Lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, expus spre atenția dumneavoastră, conține amendamente la Codul penal și la Codul de procedură penală, amendamente care au drept scop ajustarea legislației naționale la cele mai importante instrumente internaționale anticorupție cum sînt: Convenția ONU împotriva corupției, Convenția penală privind corupția, precum și Convenția civilă privind corupția. Proiectul presupune expunerea într-o nouă redacție a noțiunii de „persoană publică”, în actuala redacție „persoană cu funcție de răspundere” și „persoană publică de rang înalt”. Introducerea unor termeni noi, cum ar fi „persoana publică străină” și „funcționar internațional”. Asemenea completări au fost elaborate întru implementarea recomandărilor Grupului de state contra corupției GRECO, adresate Republicii Moldova în ciclul 3 de evaluare, și anume de a lua măsuri legislative pentru ca corupția activă și pasivă să fie incriminată penal în privința tuturor categoriilor de agenți publici naționali, agenți publici străini și funcționarilor internaționali. Totodată, se propune completarea cadrului normativ procesual-penal cu reglementări de natură să înlăture unele obstacole ale organelor de urmărire penală în confiscarea specială și punerea sub sechestru a bunurilor. Modificări importante se propun și Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției. În primul rînd, ținînd cont de amendamentele propuse pentru Codul penal, se oferă o nouă noțiune a corupției, se identifică subiectele actelor de corupție și de comportament corupțional și, ceea ce este foarte important, se prevede responsabilitatea și repararea prejudiciului pentru asemenea fapte.

Domnilor deputați, Rog sprijinul dumneavoastră în acest sens. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc. Domnule director, În general, susținem acest proiect de lege, cu o singură rezervă. Dumneavoastră propuneți modificarea articolului 5 din Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției, alineatul (1) litera a) – organizării activității autorităților publice și a funcționarilor publici, sună această literă. Și dumneavoastră propuneți ca sintagma „funcționarilor publici” să fie exclusă. Nu cred că este posibil acest lucru atît timp cît noi avem Legea nr.158, Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, unde, la articolul 2 – noțiuni, avem această noțiune și ea este prevăzută și mai departe după text, în tot textul legii. Funcționar public, persoană fizică numită în condițiile prezentei legi într-o funcție publică. Dumneavoastră, excluzînd din textul legii pe care îl propuneți a fi amendat, nu excludeți și noțiunea de bază, existența acestei instituții de funcționar public.

Domnul Gheorghe Russu: Mulțumesc.

Domnul Valeriu Munteanu: Cum o să aplicați, în această situație aceste prevederi asupra acestor persoane?

Domnul Gheorghe Russu: Într-adevăr, deci Legea 90 este o lege-cadru și articolul 5 alineatul… litera a) deci ea e, presupune organizarea, dacă vorbim de organizarea activității autorităților publice, se subînțelege și organizarea funcționarilor, adică care fac parte din autoritățile respective. Deci eu.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu, pentru că…

Domnul Gheorghe Russu: Ceva am pus.

Domnul Valeriu Munteanu: Litera b), la litera b) avem conduita funcționarilor publici. Eu zic, pentru conformitate, pentru ca să nu existe dubii atunci cînd vom aplica această lege și să nu fie nevoie de interpretări, ar fi oportună păstrarea acestei sintagme în formula în care există astăzi în Legea o sută… în Legea nr.90. Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Russu: Este un surplus deci la litera a), deci ceea ce este azi în lege.

Domnul Marian Lupu: Să examinați pentru lectura a doua. Microfonul nr.2.

Domnul Igor Vremea – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. E salutabil, clar, intenția autorului de a introduce răspunderea pentru coruperea alegătorilor, răspunderea penală, dar nouă ni se pare că ea nu-i chiar sinceră, din simplul motiv că la alineatul (2) se spune că nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alineatul (1) materialele electorale publicitare. Și, în acest caz, adică cînd nici legislația specială electorală, nici Codul penal nu conține definiția acestei noțiuni, ne pomenim în situația că avem incriminată o faptă, dar nu vom putea aplica răspundere și nici n-o să putem trage la răspundere pe nimeni, fiindcă nu avem criterii exhaustive de definire a acestei sintagme, a acestei noțiuni.

Domnul Gheorghe Russu: Mulțumesc pentru întrebare. Mie îmi pare că sintagma respectivă e destul de clară.

Domnul Igor Vremea: Ia, uitați-vă, oferirea sau darea de bunuri, serviciu sau alte avantaje, dar pe urmă se spune că: cu excepția materialelor electorale publicitare. Apoi, care-s ele?

Domnul Gheorghe Russu: Păi, broșuri, ziare.

Domnul Igor Vremea: D-apoi, aici tot sînt bunuri, ele fac parte din categoria de bunuri.

Domnul Gheorghe Russu: Păi, da. Dar ele nu prezintă vreun interes material, în sensul de a-l folosi în alte scopuri.

Domnul Igor Vremea: Pentru… tot autorul formulează oferirea acestor bunuri pentru a-l determina pe alegător să-şi exercite…

Domnul Marian Lupu: Domnule Vremea, domnule Vremea, Vă daţi seama foarte bine, este vorba de bunuri, produse alimentare, mijloace financiare, tot ce doriţi pe lumea aceasta. Materialele electorale, precum spune şi autorul, acestea nu sînt bunuri pentru. Materialele electorale şi sînt pentru oameni.

Domnul Igor Vremea: De ce nu sînt definite criteriile să le ştim? Şi atunci o să le fie şi lor cu mult mai clar.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supăraţi, dar nu vă pare că materia acestui proiect de lege nu ţine de definirea bunurilor acestea, materialelor electorale. Cred că este altă legislaţie, care fixează foarte clar acest lucru. Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Streleţ – Fracţiunea PLDM: Subiectul invocat este unul plauzibil, într-adevăr, fiindcă cunoaştem bine că în categoria materialelor electorale publicitare pot fi incluse diferite soiuri de stilouri, chipiuri, lanterne şi alte situaţii. De aceea, sau acum veniţi cu un proiect de lege pentru a ajusta legislaţia în vigoare la capitolul determinarea acestor noţiuni? Sau aici venim noi cu un amendament, ca să-l… pentru lectura a doua. Fiindcă deschide o poartă largă pentru abuzuri din partea celor care ar dori să persecute unii concurenţi electorali. Că dacă cineva cuiva i-a dat un chipiu cu simbolica partidului, se consideră oferirea unui bun. Respectiv, trebuie să tratăm cu toată seriozitatea acest…

Domnul Marian Lupu: Este, bine. Noi sîntem în lectura întîi. Iată, aceasta şi este lectura a doua, să lucreze foarte detaliat la toate aceste capitole, corect. Microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulţumesc. Foarte succint. Noi salutăm includerea acestui articol suplimentar în Codul penal – „coruperea alegătorilor”. Dar, totuşi, trebuie să fie şi precizări. Intră, dacă intră sau nu în categoria acestor bunuri, de pildă, acele pachete alimentare cu inscripţia Partidului Democrat, care au fost date în număr de sute de mii prin toată Republica Moldova în campania electorală, deci în alegerile locale sau nu?

Asemenea pachete alimentare cu inscripţia partidului, conform acestor amendamente, pot fi considerate drept corupere a alegătorilor sau nu?

Domnul Gheorghe Russu: Domnule deputat, Aici scrie „materiale electorale publicitare”.

Domnul Grigore Petrenco: Înseamnă că „da”?

Domnul Gheorghe Russu: Dacă consideraţi că este necesar de concretizat, eu cred că, într-adevăr, pentru lectura a doua urmează să lucrăm împreună cu comisia, să definitivăm deci sau să concretizăm ce se are în vedere.

Domnul Marian Lupu: Încă întrebări? Microfonul nr. 2.

Domnul Grigore Petrenco: Nu am primit un răspuns concret. Pot fi considerate asemenea acţiuni ca un fel de corupere a alegătorilor? Distribuirea pachetelor alimentare. De pildă, cu inscripţia Partidului Democrat, ceea ce am…

Domnul Marian Lupu: Sau Partidul Comuniştilor, da?

Domnul Grigore Petrenco: Am fost martorii. Nu lăsaţi, n-au fost pachete cu Partidul Comuniştilor.

Domnul Marian Lupu: Lăsaţi, domnule Petrenco. Microfonul nr. 2.

Domnul Igor Vremea: Mulţumesc. La punctul 6) din articolul 1 se propune modificarea alineatului (1) şi al titlului articolului 314 din Codul penal. Vreau să vă informez că, la moment, articolul 314 incriminează constrîngerea persoanei de a face declaraţii mincinoase în instanţă. Acum, se propune determinarea la depunerea Declaraţiei. Şi întrebarea este: n-ar fi mai bine, fiindcă anterior deja constrîngerea persoanei, fie ea fizică, fie psihică, deja era condamnabilă sau pasibilă de răspundere penală. Acum, constrîngerea este doar o etapă în determinare. Adică, noi constrîngerea nu o privim ca ceva aparte, dar dacă l-a determinat prin costrîngere,

98 bine, o să-l tragem la răspundere. Dacă n-o să o determinăm, nu-l putem trage la răspundere pentru fapta consumată. De aceea, propunerea mea este ca, în lectura a doua, să fie examinată, forma aceasta să rămînă „constrîngerea” separat. Dar „determinarea prin alte forme”, prin… cum este scris aici: „prin promisiuni, oferiri sau dare de bunuri” ş.a.m.d. să rămînă ca altă formă. Decît constrîngerea deja, dacă ea e fizică: aplicarea violenţei, deja în sine trebuie să întrunească elementele infracţiunii. Nu să rămînă ca ceva aparte, adică ca o parte componentă de determinări.

Domnul Gheorghe Russu: Mulţumesc pentru întrebare. Într-adevăr, noi, în proiectul articolului respectiv, am lărgit norma. Ne-am condus de articolul 25 din Convenţia ONU împotriva corupţiei privind obstrucţionarea bunei funcţionări a justiţiei. Ceea ce spuneţi dumneavoastră. Deci eu ştiu? Această determinare este, se arată prin modalităţile prin care se determină de a depune declaraţii false sau…

Domnul Igor Vremea: Corect, dar pînă acum componenţa aceasta este formală. Adică, însăşi constrîngerea pentru a depune declaraţii sau depoziţii mincinoase deja constituie faptul consumat, fără a avea consecinţe, că l-a determinat sau nu l-a determinat? A depus sau nu a depus acele declaraţii mincinoase? Dar acum reiese că trebuie să-l determini prin constrîngere şi apoi să fie tras la răspundere. Dar dacă nu determini persoana, poţi să o persecuţi la infinit. Înţelegeţi cum? Adică, noi îngustăm, de fapt. Eu de aceea şi spun, lăsaţi forma cea de consrîngere ca formă aparte, dar dacă vreţi şi determinarea prin alte metode deja coruptibile, să fie…

Domnul Gheorghe Russu: Aici este o mică diferenţă. Deci însuşi faptul constrîngerii nu înseamnă că noi l-am determinat să facă, să depună o declaraţie falsă.

Domnul Igor Vremea: Corect, hai şi l-om bate, dar.

Domnul Gheorghe Russu: Deci noi prin aceasta îl determinăm. Deci prin care modalităţi?

Domnul Marian Lupu: Domnule autor şi domnule Vremea, Simţiţi şi dumneavoastră, este deja o discuţie foarte specializată juridică, în acest sens. Pentru lectura a doua, vă rog frumos, să vă concentraţi în comisie şi pregătiţi textul aşa cum pare să fie cel mai potrivit. Alte întrebări? Nu sînt. Mulţumesc. Rog comisia, Comisia juridică, numiri şi imunităţi.

Domnul Victor Popa: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.1176 şi a constatat următoarele: La articolul 123 din Codul Penal, se propune schimbarea conceptului de persoană cu funcţie de răspundere. Constituirea noţiunii de persoană publică. Persoană publică de rang înalt. Iar într-un alt articol se propune introducerea noţiunii de „persoană publică străină” şi „funcţionar internaţional”. Trebuie să spunem că, la acest capitol, Comisia juridică, numiri şi imunităţi nu a fost de acord. Şi a propus autorilor ca să racordeze aceste noţiuni pe care vor să le introducă la legislaţia în vigoare, cum ar fi Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, Legea nr.199, şi Legea nr.158 din 4 iulie 2000 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. În rest, comisia a fost de acord cu propunerile expuse de către Direcţia juridică, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală pentru a îmbunătăţi proiectul respectiv. Pornind de la cele menţionate, Comisia juridică,numiri şi imunităţi cu votul majorităţii membrilor, a decis să propună Parlamentului examinarea şi aprobarea în prima lectură a proiectului de Lege nr. 1176. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulţumesc. Stimaţi colegi, Proiectul nr. 1176. Cine este pentru aprobarea lui în primă lectură rog să voteze. Majoritatea. Vă mulţumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură. Proiectul de Lege privind importul unor autovehicule. Proiectul nr. 2073. Guvernul.

Domnul Igor Panfile – viceministru al apărării: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi domnilor deputaţi, Onorată asistenţă, Prezentul proiect de Lege a fost elaborat în vederea permiterii Ministrului Apărării de a introduce în ţară prin derogare de la prevederile Codului vamal, ale Codului Fiscal şi ale Legii cu privire la tariful vamal, a două autovehicule cu destinaţie specială, care depăşesc vîrsta legal admisă cu scutirea de plata a dreptului de import şi fără drept de înstrăinare. Prin asistenţă materială, aceste autovehicule sînt acordate cu titlu gratuit Armatei Naţionale, în conformitate cu Acordul de cooperare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul SUA şi a Programului de finanţare militară străină FMF, FMS.

100

Contractul bilateral încheiat în acest scop prevede transmiterea pe parcursul anului 2011 a 85 de unităţi tehnice, aflate în bazele militare dislocate în Germania, Turcia, Spania, Italia. Actualmente, din totalul de 85 de unităţi 40 unităţi de tehnică auto au fost introduse în ţară în baza Legii nr. 23 din 17 februarie curent şi 41 de unităţi prin Legea nr. 139 din 8 iulie 2011. Următoarele două unităţi de transport, prevăzute în proiectul de Lege, sînt plasate sub regim vamal depozit provizoriu. Proiectul a fost coordonat cu ministere de resort, ale cărora propuneri au fost luate în consideraţie. Ministerul Apărării solicită susţinerea proiectului de lege menţionat. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr. 2.

Domnul Artur Reşetnicov: Mulţumesc. Domnule raportor, Spuneţi-mi aşa ca noi, în forul legislativ, să auzim: aceste două autovehicule, care este vîrsta lor în ani?

Domnul Igor Panfile: Anul producerii: 1990.

Domnul Artur Reşetnicov: Deci 21 de ani, da? Corect să înţelegem? Deci maşina are 21 de ani?

Domnul Igor Panfile: Reiese aşa.

Domnul Artur Reşetnicov: Reiese aşa. Deci dar spuneţi-mi, vă rog, calculele. De regulă, nevoie de piese, de întreţinere. Care sînt calculele, care va fi întreţinerea? Şi dacă avem noi piese de rezervă pentru astfel de autovehicule?

Domnul Igor Panfile: Mult mai ieftin decît cele care noi acum plătim pentru reparaţia unităţilor auto, care le avem la dotare, care sînt, de fapt, de producere anii ’70 – ’80.

Domnul Artur Reşetnicov: Şi care, dacă aţi efectuat calculele, cîte zile vor fi în stare aceste autovehicule să fie în stare de exploatare? Pentru că totuşi 21 de ani e aproape „metalolom”.

101

Domnul Igor Panfile: Aceste unităţi au fost plasate în bazele militare şi nu au fost folosite. De fapt, ele sînt noi. Numai de producere din anii ’90.

Domnul Marian Lupu: Gradul de uzură este aproape zero. Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulţumesc, Domnule Preşedinte, O scurtă replică colegului Reşetnicov. Eu cred că Ministerul Apărării are nevoie, de asemenea, de aceste unităţi. Iar dacă, dacă măcar la metal uzat. Oricum o să rămînă în ţară, o să facă şi ţara umană. Aşa că eu cred că trebuie să sprijinim proiectul. Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, microfonul nr. 2.

Domnul Artur Reşetnicov: Deci în calitate de replică, domnule Godea, sînteţi specialist văd că şi în domeniul metalului uzat, nu numai al deputaţilor. Da, deci de ce apare întrebarea? Pentru că nu demult Moldova a realizat armament, muniţii uzate. Acum rezultă primeşte că noi primim autovehicule uzate şi nu ştim care este starea lor şi cum vor fi în exploatare? Deci acesta este un schimb. Am vîndut muniţii şi primim autovehicule sau care este concluzia pe care putem să o tragem noi, domnule Godea, în special?

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Mie îmi pare că din răspunsurile prezentate, situaţia este clară că aceste bunuri fac parte din bunurile conservate, care au, într-adevăr, un grad foarte redus, dacă nu zero de uzură, fiind parte anterior, dacă nu greşesc, din rezerve. Microfonul, staţi, microfonul nr. 5.

Domnul Igor Panfile: Da, mulţumesc. Domnule Reşetnicov, Fără de drept de a fi înstrăinate. În ce priveşte capacităţile de atac ale unei macarale, care poate fi vîndută peste hotare, eu nu mă mai pronunţ, vă pronunţaţi dumneavoastră. Mulţumesc.

102

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îi mulţumesc colegului Lupan pentru ajutor. Eu am vrut să-l rog pe domnul Reşetnicov să nu recurgă la atacuri la persoană, ca să nu începem să discutăm cine şi în ce se pricepe. Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnule ministru, Vă mulţumesc. Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimaţi colegi, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind importul unor autovehicule, care sînt o donaţie a Guvernului Statelor Unite. Comisia menţionează că aceste autovehicule se importă cu dreptul scutirii taxelor de import şi celelalte taxe aferente. Şi menţionăm că aceste vehicule vor fi în dotarea Armatei Naţionale, fără dreptul de înstrăinare. În temeiul celor expuse, Comisia economie, buget şi finanţe propune Parlamentului să examineze şi să adopte acest proiect de lege în prima şi a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulţumesc. Stimaţi colegi, Proiectul nr. 2074, prima lectură. Cine este pentru rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea. Proiectul este aprobat. Obiecţii, Fracţiunea parlamentară, pentru lectura a doua, sînt sau nu? Nu aud în sală. Prezenţa în sală este suficientă? Corect, corect, corect. Deci avem numărătorul principal. Eu vreau să ştiu: prezenţa este suficientă sau nu? Nu. Înseamnă că lectura a doua mai aşteaptă puţin. Proiectul de Hotărîre nr.1867 cu privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului din 17 februarie 1999. Guvernul. Ministerul Apărării.

Domnul Igor Panfile: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi,

103

Onorată asistenţă, Proiectul de Hotărîre nominalizat prevede modificarea punctului 4.6 din Regulamentul privind modul de comercializare a tehnicii militare, a armamentului şi a altor mijloace tehnice militare, de care dispun Forţele Armate ale Republicii Moldova în vederea distribuirii sumei de bani, obţinute ca rezultat al comercializării activelor, după cum urmează. 20 la sută urmează a se vărsa în bugetul de stat, iar 80 sînt trecute pe contul ministerului sau al altei autorităţi administrativ-centrale, ale căror active au fost comercializate şi se folosesc de către acestea pentru necesităţi proprii în baza unui deviz aprobat de Guvern, cu reflectarea operaţiunilor respective în darea de seamă privind executarea bugetului. În cadrul termenului Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011 – 2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.179 din 23 martie curent, Ministerul Apărării urmează să dezvolte capabilităţile naţionale de asigurare a controlului spaţiului arian naţional prin modernizarea radarelor din dotare, dislocarea unei subunităţi de aviaţie în aeroportul Chişinău, crearea şi asigurarea a subunităţii şi infrastructurii de radiolocaţie, tehnică din dotare. Schimbarea proporţiilor existente de încasare a veniturilor obţinute în urma comercializării activelor este necesară pentru utilizarea mijloacelor speciale, încasate la contul Ministerului Apărării întru acoperirea parţială a deficitului de mijloace de refinanţare, alocate de la bugetul de stat şi dezvoltarea capabilităţilor naţionale de apărare. Conform legilor bugetare pe ultimii ani, sursele financiare alocate şi gestionate de Ministerul Apărării permit achitarea doar a salariilor şi parţial acoperirea cheltuielilor ce ţin de achitarea serviciilor comunale, achiziţionarea produselor alimentare, a echipamentului şi a asistenţei medicale pentru militarii în termen. Mijloacele financiare alocate pe anii precedenți n-au permis întreținerea decentă a militarilor în termen care se aflau la întreținerea totală din contul statului pe parcursul îndeplinirii serviciului militar. Totodată, n-a fost efectuată achiziționarea și reparația tehnicii militare, a armamentului și a altor mijloace materiale militare. Reparația capitală și curentă a edificiilor s-a efectuat doar în încăperile care deja nu permiteau, din punct de vedere sanitaro-igienic, cazarea și alimentarea militarilor în termen. Total deficit de mijloace financiare, pînă la finele anului 2011, ale Ministerului Apărării constituie, la momentul actual, circa 25 milioane lei. Conform proiectului, cadrul de cheltuieli pe termen mediu 2012 – 2014, și indicațiilor metodologice ale Ministerului Finanțelor, pentru Ministerul Apărării pe anii nominalizați sînt stabilite plafoane de cheltuieli: 2012 – 242,4 milioane lei, 2013 – 263,4 milioane lei, 2014 – 301,4 milioane lei. Factorii utilizați de Ministerul Finanțelor la stabilirea limitelor, pentru anii 2012 – 2014, sînt indexarea cu 5% a cheltuielilor pentru mărfuri și servicii, precum și majorarea salariilor angajaților, este vorba de militarii prin contract și angajații civili.

104

Este de menționat faptul că, în limitele stabilite, nu sînt prevăzute mijloacele financiare pentru politici sau acțiuni noi. Plafonul, pentru anul 2012, în mărime de 242,4 milioane lei va acoperi doar cheltuielile de efectiv, este vorba de salarizare și, parțial, achitarea serviciilor comunale și asigurarea cu alimentație a militarilor în termen. Concomitent, în procesul executării analizei strategice de apărare de către Consiliul Suprem de Securitate, s-a aprobat, de principiu, dezvoltarea Armatei Naționale conform modulului propus de Ministerul Apărării, care prevede stabilirea unui buget pentru Ministerul Apărăii pentru anul 2012 în mărime de circa 0,5 din suta din PIB, cu o creștere treptată, ca, în perspectiva anului 2017, să atingă ponderea de 1% din PIB. În acest context, rog Parlamentul să adopte proiectul de Hotărîre pentru modificarea și completarea Hotărîrii Parlamentului nr.283-XIV din 17 februarie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului și altor mijloace tehnice militare, de care dispun Forțele Armate ale Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu: Întrebări?

Domnul Igor Panfile: Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Vă rog o luare de cuvînt la acest subiect.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: În primul rînd, de procedură. Noi vom examina mai departe și celelalte două proiecte? Deoarece se referă la același subiect. Fix același subiect.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Grigore Petrenco: Sau comasăm?

105

Domnul Marian Lupu: Asta nu știu, fiindcă toate sînt proiecte de hotărîre. Hotărîrile nu prea se comasează.

Domnul Grigore Petrenco: Bine. Prima întrebare. Stimate domnule raportor, În cazul în care dacă acest Regulament, aceste modificări în Regulament privind modul de comercializare a tehnicii militare și a armamentului ș.a.m.d. vor fi aprobate, se vor referi și la acea tranzacție, care a avut loc, de comercializare a munițiilor și a armamentului din activele Armatei Naționale? Ultima tranzacție renumită.

Domnul Igor Panfile: Nu sînt jurist, dar din cîte înțeleg, nu.

Domnul Grigore Petrenco: Nu. Sau nu știți?

Domnul Igor Panfile: Nu pot să vă spun.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc. Stimate domnule ministru, Nu știu dacă, pînă la urmă, totuși, Ministerul Apărării înțelege ce fel de propunere a făcut, fiindcă, de fapt, asta dă peste cap toate politicile de acumulări la buget. Și dumneavoastră, în sensul acesta, încercați să creați, deci să deschideți o poartă care o să creeze posibilități după aceasta ca toate ministerele să-și creeze un soi de SRL la ei prin… Iată, aici este ministrul de interne, domnul Roibu, pe care puteți să-l întrebați: dacă vrea el să comercializeze tehnica din dotația Ministerului de Interne, ca după asta să-și facă buget? Deci, din cîte înțeleg eu, normal și logic ar fi ca toate acumulările să meargă la buget, după aceasta, respectiv, ele să fie gestionate de către Guvern cu repartizarea normală, logică și în parametrii necesităților pentru fiecare instituție. Fiindcă, în acest caz, eu cred că aceasta este o exagerare din partea ministerului pentru a-și crea bugetul din contul unor achiziții, deci care sînt făcute pe seama Ministerului Apărării. Și doi. Mi se creează impresia că asta mai devreme este deci un lobby organizat de Partidul Liberal, pentru a susține reprezentantul lor, deci care este delegat în acest minister.

106

Mulțumesc.

Domnul Igor Panfile: Vă mulțumesc pentru întrebare. Mi-i greu acum să vorbesc fără emoții, dar vreau să vă spun că, în toată această perioadă, 20 de ani de zile, Ministerul Apărării, Armata Națională din bugetul de stat pentru modernizarea diferitor sisteme de armament n-a primit nici un bănuț. În toată această perioadă, din Ministerul Apărări a fost numai luat. La Consiliul Suprem de Securitate, inclusiv la Comisia parlamentară securitate, apărare și ordine publică au fost aduse cifre mai detaliate referitor la situația creată în Armata Națională și în sistemul de apărare, în genere. Eu pot să vă spun numai că, la momentul actual, noi cerem această pentru aceea ca să efectuăm, cel puțin să punem în start efectuarea unei lucrări pentru control și supravegherea spațiului aerian, spre exemplu. La momentul actual, noi acoperim cu stațiile, care sînt în dotarea Armatei Naționale, circa 60 la sută din teritoriu. Din cele 14 stații pe care noi le avem, numai 7 sînt în stare de lucru. Eu pot să aduc și mai multe cifre, dar eu vă spun care-i situația reală acum în Armata Națională. Și dacă noi încercăm, totuși, ceva să facem, asta nu înseamnă că cineva lobează careva interese personale. Este vorba însăși de lobby pentru Armata Națională. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Lupan: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule Petrenco, Am văzut că a plecat să vorbească la telefon. Legile nu au efect retroactiv, respectiv acționează din momentul adoptării. Iar în ce privește capacitatea Armatei Naționale de a răspunde la riscurile și amenințările actuale. Eu înțeleg dorința unor deputați de a depolitiza, cum numesc ei, chestia asta, adică, pardon, de a demite anumite persoane, cereri au fost făcute și mai devreme, dar eu cred că la momentul actual trebuie să discutăm factual ceea ce se întîmplă cu adevărat în Armata Națională. Iar cifra de 0,35% din PIB, respectiv, răspunde la multe întrebări. Aș vrea și eu să mă înscriu, de asemenea, cu o luare de cuvînt la sfîrșit. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc, domnule Președinte.

107

Domnule viceministru, Este clară deja dispoziția plenului Parlamentului vizavi de acest proiect de lege, de aceea noi propunem ca acest proiect de lege să fie remis comisiei. În comisie să vină și celelalte proiecte care au același obiect de reglementare, iar acolo, în comisie, să fie identificată o soluție suficientă în vederea rezolvării acestei probleme. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Propunerea a fost ca acest proiect … dar, de fapt, și următoarele, fiindcă ele toate sînt la pachet: nr.1800, nr.720. Exact așa cum, de fapt, a fost propunerea azi- dimineață: să fie remise în comisie. Nu vă supărați, domnule Godea, căci e rîndul microfonului nr.3, nr.2 și apoi pe cerc. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. În primul rînd, noi, insistăm, totuși, să fie pus la vot respectivul proiect. Domnule ministru, Am o întrebare. Dumneavoastră ați spus că aveți deficit de buget, Spuneți- mi, vă rog, din care cauză a fost creat acest deficit? De ce, la momentul adoptării bugetului n-ați insistat asupra unei cifre mai mari sau la momentul rectificării acestui buget? Și, la fel, să ne spuneți, vă rog, dacă petrecerea paradei cumva a influențat, am în vedere, din punct de vedere financiar starea armatei? Adică, acei bani, acele milioane care au fost date pentru paradă, nu era mai bine să fie dați pentru întreținerea Armatei Naționale?

Domnul Igor Panfile: Vă mulțumesc pentru întrebare. Ce ține de parada militară. Pentru Ministerul Apărării au fost alocate circa 8,5 milioane lei, dintre care 5 milioane au fost… pe această sumă a fost desfășurată reparația tehnicii militare. Aproape 2 milioane pentru uniforma militară pentru soldați și circa un milion însuși pentru pregătirea paradei militare. Ce ține de bugetul militar. Ministerul Apărăii întotdeauna propunea majorarea bugetului militar. Și propuneam, începînd cu anul 1992, și acestea uneori … aceste propuneri au fost chiar și acceptate, spre exemplu, cînd la 26 iulie 2002 a fost, prin Hotărîrea Parlamentului nr.1315, aprobată Concepția reformei militare. Capitolul V punctul 6 a fost stipulat: creșterea treptată a bugetului militar de la 0,7% pînă la 2,5 în 2014. Din păcate, nu s-a întîmplat. În fiecare an, noi propunem pentru majorarea … și, de fapt, anii precedenți noi propuneam majorarea pînă la 450 din PIB …

108

Domnul Alexandr Petkov: Adică, dumneavoastră acum spuneți că Guvernul nu are grijă de armată? Asta spuneți dumneavoastră?

Domnul Igor Panfile: Da. Și …

Domnul Alexandr Petkov: Spuneți-mi, vă rog, în continuarea aceleiași întrebări: care este, cum s-ar zice, цена вопроса, deci la cîți bani vă așteptați anul acesta? Ca să vă pot pune o altă întrebare.

Domnul Igor Panfile: Eu am prezentat cifrele acestea.

Domnul Alexandr Petkov: Poftim?

Domnul Igor Panfile: Eu cifrele acestea am prezentat.

Domnul Alexandr Petkov: Da puteți să mai nominalizați.

Domnul Igor Panfile: Noi am cerut 450 de milioane. Ceea ce ține de proiectul cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2012 – 2014 sînt indicate de Ministerul Finanțelor – 242,4 milioane lei.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, domnule ministru, Acum intuiesc că mai aveți încă ceva a vinde, da? Ce o să faceți atunci cînd n-o să mai aveți ce vinde? Asta este unu. Și doi. Dacă valoarea respectivă a ultimului lot, care a plecat o parte în Armenia și o parte încă nu se știe unde, era să fie valorificat la maximum sau acele 5 milioane erau să intre în buget, de dolari. Cred că nu mai aveți nevoie, cel puțin, anul acesta. Și la ce bun trebuie să vă majorăm acum respectiva cotă de la 20 la 80? Domnul Igor Panfile: Eu, deocamdată, nu înțeleg despre care 5 milioane este vorba. Sper că după activitatea comisiei, care a fost creată ieri, toate întrebările vor fi scoase.

Domnul Alexandr Petkov: Eu sînt sigur că activitatea comisiei va arăta și mai mult decît 5 milioane.

109

Domnul Marian Lupu: Întrebări? De fapt, stați puțin, înainte de a continua cu întrebările, sînt două propuneri înaintate în această sală. Prima propunere: ca, respectiv, proiectele nr.1867, nr.1800 și nr.720, că toate sînt la un subiect, să fie remise în comisie pentru prelucrare. A doua propunere a fost: ca ele să fie lăsate pe ordinea de zi și să fie votate. Avînd aceste două propuneri diferite, atenție, vă rog, stimați colegi, concentrați-vă puțin. Colegi în discuție, în picioare, atenție. Voi supune votului propunerea înaintată de la microfonul nr.4 privind reîntoarcerea în comisie a acestor trei proiecte. Cine este pentru aceasta rog să voteze. Rog să fie anunțate rezultatele. Remiterea în comisie.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.2 – 20.

Domnul Marian Lupu: Determinați-vă mai repejor. Sectorul nr.3? Numărătorul.

N u m ă r ă t o r i i: – 9.

Domnul Marian Lupu: 9 – Sectorul nr.2. Sectorul nr.3?

Domnul Gheorghe Mocanu: Am să am o rugăminte către sectorul nr.3 încă o dată, să se vadă exact.

Domnul Marian Lupu: Cine este pentru remiterea în comisie a acestor trei proiecte?

N u m ă r ă t o r i i: 9 voturi.

Domnul Marian Lupu: – 9. Și sectorul nr.2 cîte au fost? Tot 9? 18. Deci toate proiectele date, conform rezultatului acestui vot, rămîn în continuare pe ordinea de zi și în examinare. Așa. Întrebări mai sînt la ministru? Microfonul nr.2.

Domnul Miron Gagauz – Fracțiunea PCRM: Господин министр,

110

Не кажется ли вам, что данным проектом, который вы здесь пытаетесь защищать, фактически вы обвиняете Правительство в недофинансировании Министерства обороны и выражайте ему недоверие по финансированию? Потому что в принципе законодательство достаточно хорошо позволяет финансировать Министерство обороны и при ныне действующем распределении от реализации товаров. То есть вы фактически не доверяете ни Правительству, ни Парламенту и вообще всем структурам власти.

Domnul Igor Panfile: Спасибо за вопрос. На протяжении всех 20 лет финансирование Национальной армии Республики Молдова было недостаточным, к чему и привел настоящий результат.

Domnul Miron Gagauz: Извините, пожалуйста, я прошу прощения. Проблема в том, что в любом случае вы в своем проекте пишете, что вы все равно будете обращаться для утверждения своей, так сказать, сметы расходов от полученных этих 80%. Никакой разницы нет, как вы будете убеждать Правительство и Парламент, как вас финансировать, когда вы получите 80% от реализации или только 20%. Важно уметь убеждать структуры власти. Спасибо.

Domnul Igor Panfile: Я вам хочу сказать, что на протяжении всех продаж, которые были осуществлены за весь период независимости Республики Молдова, мы ни разу этих денег не видели.

Domnul Miron Gagauz: Никто ж не возражает. Проблема в другом, вы должны убеждать власть, чтобы вам больше выделяли, а не от того, что вы продадите и получите. От того, что вы получите эти 80%, ничего не меняет, все равно вам не разрешит власть их использовать, если вы не предъявите достаточных аргументов. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Încă întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Domnule Președinte al ședinței, Noi propunem, totuși, să anunțăm mai repede, să ascultăm repejor autorii celorlalte două proiecte la același subiect. Și, din partea Fracțiunii PCRM, propunem spre respingere toate trei proiecte.

111

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Domnule ministru, Vă mulțumesc. Comisia. Proiectul nr.1867.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Stimați deputați, De la început, eu vreau să informez că, în cadrul comisiei, au fost trei proiecte de lege cu același conținut și comisia noastră a decis că anume proiectul, care parvenit din Guvern, cu nr.1867 va fi proiectul de bază, dar proiectul care a parvenit de la deputaţii Cojocaru şi Fusu a fost examinat ca proiect de alternativă. Comisia a examinat proiectul de Hotărîre cu privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului din 17 februarie şi relatează următoarele. Proiectul cu referinţă a fost înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă a Guvernului Republicii Moldova, fiind aprobat prin Hotărîrea Guvernului, fapt ce corespunde prevederilor articolului 73 din Constituţia Republicii Moldova. Acest proiect prevede schimbarea distribuirii sumei de bani achiziţionaţi în rezultatul comercializării bunurilor Forţelor Armate. Astfel, suma de bani achiziţionată, ca rezultat al comercializării activelor, se repartizează, după cum urmează, 20% se varsă în bugetul de stat, iar 80% sînt trecute pe contul ministerului sau altei autorităţi administrative centrale, ale căror active au fost comercializate şi se folosesc de către acesta pentru necesităţi proprii în baza unui deviz aprobat de Guvern, cu reflectarea operaţiunilor în cauză în darea de seamă privind executarea bugetului. Este de menţionat că în cadrul comisiei au fost examinate încă două proiecte cu aceeaşi problemă de modificare a aceleiaşi norme de hotărîre a Parlamentului, după cum urmează proiectul cu nr. 1800 din 15.06.2010, iniţiativa deputatului Corina Fusu şi proiectul nr. 620 din 17 martie 2011, iniţiativa deputatului Vadim Cojocaru. Prin urmare, în temeiul articolului 56 din Regulamentul Parlamentului, se propune ca aceste două proiecte să fie considerate ca proiecte de alternativă la proiectul de Hotărîre cu privire la modificarea Hotărîrii Parlamentului din 17 februarie 1999, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvern, care urmează a fi examinat ca proiect de bază. Pe marginea acestui proiect dat, Comisia economie, buget şi finanţe, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice, Comisia agricultură şi industrie alimentară s-au pronunţat pentru respingerea acestuia. Iar Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia politică externă şi integrare europeană şi Comisia administraţie publică şi dezvoltare regională n-au adoptat vreo decizie. Respectiv, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a propus dezbaterea în cadrul şedinţelor plenare. De asemenea, Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului a înaintat unele obiecţii şi propuneri referitoare la proiectul respectiv, care sînt reflectate în sinteza la acest proiect.

112

În rezultatul examinării acestui proiect în comisie, cinci deputaţi au votat pentru adoptarea acestuia, iar doi deputaţi s-au abţinut. Astfel, reieşind din lipsa majorităţii voturilor, comisia n-a adoptat nici o decizie şi o propune spre dezbatere în şedinţa plenară a Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr. 5.

Domnul Vadim Cojocaru – Fracţiunea PL: Mulţumesc. De procedură. Domnule preşedinte Stoianoglo, Proiectul propus de deputatul Cojocaru încă n-a fost discutat. Aceasta nu trebuia să spuneţi. Şi, ca urmare, îmi retrag de pe ordinea de zi proiectul propus, pentru a-l perfecţiona în activitate în comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Presupun că este aceeaşi solicitare, da, pentru nr.1800? Microfonul nr. 5.

Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL: Din aceleaşi considerente, pentru că nu am avut posibilitatea să prezint acest proiect cu nr. 1800, îl retrag de pe ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu: Eu am înregistrat acest lucru, stimaţi colegi. Iar eu am să vă rog să vă ţineţi mînile acasă unii dintre colegii noştri. Deci eu vreau să atrag atenţia iată la ce, inclusiv membrii comisiei, domnului Stoianoglo şi altor comisii. Noi cu dumneavoastră nu discutăm proiecte de lege care pot fi comasate în lectura a doua. Şi dacă v-aţi uitat cu multă atenţie, este vorba de trei hotărîri de Parlament, care nu pot fi ca definiţie comasate, fiindcă ele se adoptă într-o singură lectură. Ce aţi gîndit voi? Îmi vine greu să vă spun. Fiindcă dacă unul în acest subiect, un proiect de hotărîre de Parlament este adoptat, celelalte puţin sens să fie adoptate. Sau dacă unul este respins, celelalte greu de presupus că sînt adoptate. Deci definiţia de proiect de alternativă chiar nu merge în situaţia dată. Există solicitările autorilor, au fost propuneri făcute de către deputaţi în această sală. Eu le-am supus votului. Dincolo de acest lucru, l-a solicitarea autorilor eu, ca Preşedinte al şedinţei, am dreptul de excludere de pe ordinea de zi, la solicitarea autorilor, a proiectelor nr. 1800, nr. 720. Însă nu pot să exclud nr. 1867 fiindcă este venit de la Guvern şi noi îl examinăm. Vă rog. Microfonul nr. 3.

113

Domnul Grigore Petrenco: Mulţumesc. Întrebare către raportor. Stimate domnule raportor, Nu vi se pare cam straniu interesul deputaţilor din partea Partidului Liberal faţă de vînzările de armament. Ce legătură există între iniţiativa aceasta a deputaţilor Fusu şi Cojocaru şi faptul că reprezentantul Partidului Liberal este ministrul apărării. Şi întrebare către dumneavoastră dacă aveţi expertiza anticorupţie a acestor proiecte de hotărîre, prezentate de doamna Fusu, domnul Cojocaru şi, dacă este, vă rog să daţi citire ce spune Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Domnul Alexandr Stoianoglo: Nu avem expertize respective.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Vadim Cojocaru: Vă mulţumesc. Pentru colegul nostru, din cadrul PCRM avem aceleaşi interese pe care le-aţi avut dumneavoastră din 2001 pînă în 2009 cît aţi guvernat şi cît aţi vîndut armament? Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Lupan: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi de la PCRM, Dumneavoastră, ca de obicei, în stilul vostru de agenţi 007, continuaţi aceeaşi istorie cu vînzările armamentelor. Nu aţi reuşit atunci să demonstraţi nimic cu cazul Pasat. Acum încercaţi cu cazul Marinuţă. Pur şi simplu, nu vă place un ministru care încearcă să modernizeze armata Republicii Moldova şi să o aducă la standardele europene. Noi aceasta înţelegem. Consider că acesta nu este un subiect care trebuie să fie discutat în cadrul sesiunii de întrebări autorilor de lege. Discutăm nr.1867, domnule Preşedinte, aceasta a fost toată … . Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Corect. La subiect. Microfonul nr. 3.

114

Domnul Grigore Petrenco: O scurtă replică. În primul rînd, domnule Cojocaru, noi n-am vîndut armament, mai ales, în zonele de conflict, aceea ce cum faceţi dumneavoastră. Dar este salutabil faptul că măcar recunoaşteţi că aveţi interese şi în vînzarea armamentelor.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr. 2, la subiect.

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM: Mulţumesc. Domnule preşedinte al comisiei, O întrebare. Spuneţi, vă rog, poate dumneavoastră deţineţi o listă concretă, prezentată de Ministerul Apărării, care ar prevedea ce intuiesc să vîndă mai departe Ministerul Apărării, de aţi luat aşa o decizie ca totuşi să satisfaceţi iniţiativa Guvernului, ca 80% să rămînă la minister. Fiindcă deputaţii nu cunosc care este, pînă la urmă, intenţia ministerului, ce urmează ei să mai vîndă? Ce urmează să mai comercializeze şi unde? Cui, poate noi, deputaţii nu cunoaştem, poate dumneavoastră cunoaşteţi acest lucru?

Domnul Alexandru Stoianoglo: Eu nu dispun de aşa fapte.

Domnul Marian Lupu: De fapt, toţi deputaţii ar trebui să dispună de această listă, fiindcă ea a fost aprobată prin hotărîrea Parlamentului din luna iulie 2001.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Dar acolo nu se prevede, domnule Preşedinte, armament. Acolo se prevede altceva decît armament, ceea ce se face azi în ziua de astăzi.

Domnul Marian Lupu: Armata poate să comercializeze numai ceea ce a fost aprobat de Parlament în lista activelor pentru comercializare.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Şi nu este arătată ţara, unde trebuie să se comercializeze. Aceasta este prima. Domnule Preşedinte al şedinţei, Nu cu dumneavoastră discut, discut cu preşedintele comisiei.

Domnul Marian Lupu: Păi, poate el nu ştie, de aceasta.

115

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Nu vă supăraţi. Poate că el nu ştie, dar ar trebui el să ştie, în primul rînd. Şi doi. O replică acelor de la Partidul Liberal. Stimaţi colegi, Chiar şi dacă iniţiativa dimineaţa a venit de la Partidul Comuniştilor, a fost o iniţiativă şi o propunere foarte raţională să excludem din ordinea de zi de dimineaţă aceste proiecte de hotărîri. Aţi stat o zi întreagă şi aţi umblat cu baloanele umflate în pîntece prin Parlament şi v-aţi trezit că vă retrageţi acum proiectele de hotărîre de pe ordinea de zi. Şi aţi lăsat să se înţeleagă că nu doriţi să se examineze, înseamnă că există un interes privind aceste proiecte de hotărîre şi aceste iniţiative. Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu – Fracţiunea PL: Stimaţi colegi, Am propus retragerea nu din cauza dumneavoastră, acelor din opoziţie, dar din cauza colegilor noştri din Alianţă. Nu este prima dată, cînd ei nu susţin proiectele PL. Aşa că n-avem nimic cu dumneavoastră. Domnule Petrenco, Ce ţine de, că am vîndut tot, că nu ştiu ce. Vreau să vă spun că, dacă mai guvernaţi patru ani de zile, dumneavoastră vindeți şi Republica Moldova. Apropo, de vînzări. Da, mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Gheorghe Brega – Fracţiunea PL: Mulţumesc. Eu înţeleg că nu le place ceea ce vindea acum Ministerul Apărării, dar vreau să vă confirm încă o dată. Se vinde conform hotărîrii dumneavoastră din 2001. Mai mult ca atît, acum se vinde fier uzat, practic, ceea ce sînt pentru unii detalii, dar nu se vinde tehnică nouă pe nişte bani mizerabili pentru ţară şi pentru buzunarul vostru bani cu sacul, care lucrează şi acum, lucrează în Siberia, lucrează la polul nord, KAMAZ-uri noi ş.a.m.d. Şi, domnule Petrenco, eu în locul dumneavoastră… Dumneavoastră, îmi pare, aţi fost preşedinte de comisie atunci. Că domnul ministru s-a exprimat că aţi luat de la Ministerul Apărării şi pentru comisia parlamentară, iată care este situaţia. De aceea, mai bine aţi tăcea.

116

Domnul Marian Lupu: Eu înţeleg, stimaţi colegi, că sîntem la aproape ora 15.00. Iată că avem aproape cinci ore de muncă, fără întrerupere. Nervozitate. Haideţi totuşi să ne… O clipă, domnule Stoianoglo, o clipă.

Domnul Alexandr Stoianoglo: Stimaţi colegi, Eu vreau să menţionez că principiile pe care noi le-am propus azi, ele au fost şi pînă acum şi au fost introduse în 2008. Noi schimbăm azi numai proporţiile. Pînă acum există norma 20 la 80. Iniţiativa care a parvenit propune altfel 80 la 20. Adică, aceste principii au fost înainte, au fost stabilite, din 2008.

Domnul Marian Lupu: Aşa. Eu propun să trecem la luări de cuvînt cine vrea. Şi dumneavoastră la fel, domnule Petrenco. Sînt colegi înscrişi. Veniţi, sînteţi deja a cincea oară la microfon. Nu vă supăraţi. Veniţi la microfon, vă înscrieţi la luare de cuvînt şi înainte. Domnule Stoianoglo, Vă mulţumesc. Voi deja de cinci ori aţi trecut pe cerc vizîndu-vă reciproc, terminaţi. Luările de cuvînt. Domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, La prima vedere, este un proiect simplu de hotărîre a Parlamentului, dar oferă un prilej extraordinar de a lua în dezbatere un subiect foarte important, ceea ce ţine de Armata Naţională, de situaţia Armatei Naţionale, pentru că, dacă sîntem deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, dacă sîntem reprezentanţii pleni- potenţiali ai poporului Republicii Moldova, trebuie să înţelegem un lucru: că armata este unul din atributele de bază ale unui stat. Şi trebuie să ne pătrundem de responsabilitate şi de seriozitate atunci cînd abordăm şi dezbatem acest subiect. Sigur că proiectul de hotărîre în formula în care este propus din punctul meu de vedere este greu de acceptat, pentru că el afectează sau vine în contradicţie cu o serie de prevederi ale legislaţiei în vigoare şi, în primul rînd, cu prevederile Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, deoarece, potrivit articolului 134 din această lege, deci proiectul respectiv contravine principiului unităţii bugetului. De asemenea, contravine şi articolului 11 punctul 5 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, care stabileşte că, după adoptarea legii bugetare anuale, nici un proiect de lege altul decît privind modificările la Legea bugetară anuală, care au drept scop, urmare reducerea venitului bugetului de stat, nu poate fi examinat de Parlament. Şi dacă insistăm, cred că mai găsim şi alte prevederi. Dar, în calitatea mea de membru al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică noi am avut o şedinţă specială închisă, secretă a comisiei, unde am

117 dezbătut situaţia Armatei Naţionale. Şi sigur că este necesar de a sprijini, inclusiv financiar, redresarea situaţiei Armatei Naţionale şi încercările Ministerului Apărării de a identifica resursele şi surse noi pentru îmbunătăţirea situaţiei Armatei Naţionale, ele sînt bine venite. Ele sînt logice şi emană şi responsabilitate în acest sens. Dar nu cred că prin asemenea metode, pentru că creăm un principiu discriminatoriu, ce s-ar întîmpla în Ministerul Economiei, deţine Agenţia proprietăţii publice. Şi dacă mîine vine în Parlament cu un proiect de hotărîre, în care cere ca, în urma privatizării întreprinderilor de stat, 80 la sută să rămînă la Ministerul Economiei. Sigur că sînt lucruri diferite, poate incomparabile. Dar spun şi eu ca un exemplu, deci nu putem crea norme speciale pentru o anumită ramură. Şi eu cred că acest lucru îl înţelegem toţi deputaţii din această sală. Dar, în contextul examinării acestui proiect de hotărîre, indiferent de votul pe care o să-l daţi astăzi, eu cred că trebuie să abordăm cu maximă seriozitate problema la adoptarea Legii bugetului pentru anul viitor. Pentru că Ministerul Apărării necesită fonduri suplimentare. Este o regulă pe care o cunoaşte toată lumea. Acei care nu-şi hrănesc propria armată, vor hrăni o armată străină. Şi, în acest sens, eu cred că trebuie să sprijinim demersurile de suplimentare a bugetului pentru apărarea naţională pentru anul următor. Eu sper că şi Guvernul o să găsească deci soluţii şi în proiectul bugetului, care o să vină zilele următoare sau săptămînile următoare în Parlament, să avem o situaţie bună la capitolul „apărare”. În cazul în care se respinge, dar nici eu nu pot sprijini acest proiect de lege, cum nu l-am sprijinit nici în comisie, eu cred că trebuie să revenim la adoptarea bugetului şi să identificăm resursele necesare pentru redresarea situaţiei Armatei Naţionale. Vă mulţumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul Lupan.

Domnul Vladimir Lupan: Vă mulţumesc. Am fost membru în cadrul societăţii civile a grupului care s-a ocupat de reforma sectorului de securitate, cel care a propus ideea reformei sectorului de securitate în Republica Moldova, în loc de simpla reformă a forţelor armate. Sectorul de securitate înseamnă şi Armata Republicii Moldova. Armata este o parte a acestui sistem, ca şi justiţia, care trebuie reformată, ca şi internele care trebuie reformate, ca şi Serviciul de Informare şi Securitate care trebuie, de asemenea, reformat. La riscuri şi ameninţări la adresa securităţii Republicii Moldova poate fi inclusă şi o problemă foarte serioasă, care ţine de toate instituţiile menţionate anterior: problema regiunii transnistrene. PCRM – cunoaştem poziţia acestei fracţiuni. A propus, practic, distrugerea armatei, anularea armatei din Republica

118

Moldova. În interesul cui acţionează asemenea propuneri? Interesul cui reprezintă asemenea propuneri, cînd Republica Moldova a ajuns să aibă o armată sub 6 mii de persoane, adică mai puţin decît forţele transnistrene. Fără îndoială, situaţia Armatei Naţionale este deplorabilă. 0,35 din PIB este extrem şi extrem de puţin. Tocmai din cauza aceasta, aşa cum am spus astăzi, pentru ca să avem o Armată Naţională care să corespundă normelor europene, care să ne apere de riscurile şi ameninţările care se află chiar pe teritoriul Republicii Moldova, ar fi bine totuşi să o susţinem. S-a invocat necesitatea găsirii unei soluţii, astfel încît banii să fie transferaţi în primul rînd, la buget, pentru că aceasta este obiecţia principală. Stimaţi colegi, Nu-i nici o problemă, haideţi să transferăm banii la buget, ca, ulterior, să scriem: „Ca, ulterior, distribuţia să fie făcută în conformitate cu propunerile, de altfel ale Guvernului, la instituţiile respective să meargă 80%” şi 20% să rămînă în bugetul naţional”. Pentru că domnul Godea astăzi a repetat ceea ce am spus şi eu la o comisie, la Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică. Acei care nu hrănesc armata proprie, o vor hrăni pe una străină. Stimaţi colegi, Noi deja hrănim armate străine. Nu uitaţi, noi avem deja pe teritoriul Republicii Moldova armata Rusiei, armata Transnistriei. Eu vă sugerez totuşi că există posibilităţi pentru noi să ne gîndim la armata noastră, a Republicii Moldova şi să votăm această propunere. Noi am renunţat la propunerile noastre în favoarea propunerii Guvernului. Partidul Liberal este gata să voteze propunerea Guvernului în acest sens. Şi, din cauza aceasta, vă sugerăm şi dumneavoastră să faceţi acelaşi lucru. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. Îl invit la tribună pe domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Уважаемые господа депутаты, при всей разности цветов я не думаю, что здесь в зале есть хотя бы один, который реально не представляет, если не хочет скрыть... Реально не представляет, что финансирование вооруженных сил и национальной армии может быть только и исключительно из бюджета, а эта строчка является следствием национальной стратегии безопасности, военной доктрины, реформы вооруженных сил, что укладывается в один общий путь развития вооруженных сил Республики Молдова. И то, что сегодня предлагают решить вопрос таким образом – 80 на 20, 20 на 80, это не что иное как латание дыр и не являет собой никакого системного подхода к развитию вооруженных сил, не исходит из нейтральности Республики Молдова, не исходит из национальной стратегии

119

безопасности, не исходит из реформы, не исходит из программы Правительства. Если программа Правительства не предусматривает соответствующего финансирования вооруженных сил, значит вооруженные силы должны жить по тем средствам, которые для них предусмотрены, и использовать их эффективно. Более того, в отношении спрятанных мотивов я хотел бы предложить вам задуматься над такой вещью. Мы не раз слышали от господина министра его самостоятельное высказывание в отношении ориентиров Республики Молдова, в отношении военном, и национальной армии. Так вот 80% от продажи оружия оставляемые национальной армии, есть нечто иное как скрытый стимул для быстрейшего освобождения от оружии определенных систем, известно каких, с заменой их путем донации на оружие и оснащение других систем, а на это никто еще разрешение еще не давал и никто еще эту политику не одабривал. Поэтому, уважаемые господа депутаты, национальная армия должна быть накормлена, обута и одета за счет средств национального бюджета, а не по усмотрению ее руководства и не по намерениям ее руководства изменить структуру вооруженных сил или ее техническое оснащение на иные системы. Фракция Партии коммунистов Республики Молдова категорически не приемлет такой подход латания дыр в обеспечении национальной армии. Более того, не может служить аргументом высказанное предшественником на этой трибуне, что наша национальная армия должна, видишь ли, гнаться за тем, что кто-то рядом за Днестром, опасаясь наших таких вот вывертов, наращивает свою вооруженную мощь. Мы нейтральное государство и решаем приднестровские конфликты исключительно мирным путем, а не путем военного противостояния. Военное противостояние уже было, и известно, к чему привело. Поэтому такие вот высказывания здесь с трибуны заставляют людей за Днестром думать все больше и больше о своих вооруженных силах. Это неправильно, и те люди, которые служат в армии Приднестровья, не являются чужой армией. По крайней мере на сегодняшний день в политическом смысле. Поэтому фракция Партии коммунистов категорически отказывает в продержке этого проекта закона. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Acestea au fost luările de cuvînt pe marginea proiectului nr.1867. Deci ca să stabilim încă o dată. Comisia nu a ajuns, da, la un numitor comun, deci nu există o recomandare a comisiei. În acest caz, din nou voi face referință la prevederile standarde ale Regulamentului Parlamentului. Sînt 3 situații posibile în acest caz: Aprobarea proiectului.

120

Doi. Respingerea, care intervine și automat la neaprobare sau, prin vot, remiterea în comisie. În modul în care sînt, domnule Petrenco, deja sîntem în procedura de vot. Doar de procedură, să vedem. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Prima propunere a fost de respingere a acestui proiect. De aceea, vă rugăm să puneți la vot această propunere, în primul rînd. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, vă rog. Prima propunere care a venit de la tribuna centrală a venit din partea autorilor, cu solicitarea de susținere. Deci, haideți, să fim corecți. Deci propunerea privind aprobarea proiectului nr.1867. Cine este pentru aprobarea acestui proiect rog să voteze. (Rumoare în sală.) Stimați colegi, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. 7 voturi în favoarea aprobării nr.1867. (Rumoare în sală.) Număr insuficient pentru a constata aprobarea acestui proiect, ceea ce înseamnă că proiectul nr.1867 este respins. Acum, în calitate de președinte al ședinței, voi face uz de drepturile pe care le am și proiectul nr.1672 îl voi mișca pentru una din următoarele ședințe, pentru discuție. Respectiv, ne rămîne aprobarea proiectului ordinii de zi a ședințelor pentru perioada bisăptămînală viitoare 27 octombrie – 4 noiembrie. Mai avem, deci domnul Saharneanu, la sfîrșitul ședinței, a solicitat prezența reprezentanților conducerii unor instituții pe cazul Baghirov și avem și o declarație, colegul, unul dintre colegii noștri s-a înscris pentru o declarație. Deci v-a fost distribuit proiectul ordinii de zi pentru următoarele două săptămîni. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Eu am înțeles că joia viitoare domnul Procuror General o să fie aici, cu alte probleme.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Gheorghe Brega: De aceea, ceea ce se referă la Comisia de anchetă, cu inundațiile, rog să fie transferat pe vineri, chiar dacă și e Procurorul General, două rapoarte o să fie cam greu.

121

Domnul Marian Lupu: Bine. Am înregistrat. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Domnule Președinte al ședinței, Totuși noi am votat astăzi, la începutul ședinței, ordinea de zi, din care face parte și proiectul propus pentru… deci a fost amînat de dumneavoastră. Totuși plenul a hotărît să fie examinat astăzi. Să-l examinăm astăzi și să votăm.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Fac încă o dată referință la uzanțele Președintelui ședinței. În acest context, stimați colegi, ordinea de zi. Supun votului proiectul ordinii de zi pentru următoarele două săptămîni. Vă rog, microfonul nr.4.

Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Domnule Președinte, Doar poziția 13, vă rog, interpelări. Este ultima zi de joi.

Domnul Marian Lupu: Interpelări…

Domnul Iurie Țap: Interpelări. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Cine este pentru aprobarea proiectului ordinii de zi pe următoarele două săptămîni rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat. Acum, domnul Saharneanu a solicitat, de fapt, am început ieri acest lucru, însă a fost amînat pe motivul neprezenței reprezentanților conducerilor sau conducerii instituțiilor invitate. Astăzi în sală… Da, sînt reprezentanții conducerii: Procuratura, Ministerul de Interne și Serviciul de Grăniceri. Începem cu domnul Pîntea.

Domnul Andrei Pîntea – prim-adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova: Stimate domnule Președinte al Parlamentului,

122

Stimați deputați, Pentru a face o claritate la subiectul abordat, voi reda cronologic cîteva detalii stabilite în cadrul urmăririi penale și care nu afectează secretul urmăririi penale. La data de 12 octombrie 2011, învinuitului și avocatului său i-a fost anunțat despre finisarea urmăririi penale. Mă refer la cetățeanul Federației Ruse Baghirov, pentru ca la data de 13 să fie prezentate spre cunoștință, pentru a lua cunoștință de materialele cauzei penale. Tot la 13 octombrie, pentru a nu omite careva detalii din cadrul încheierii judecătorului de instrucție, voi da citire fragmentar părții rezolutive a încheierii judecătorului de instrucție. Deci a respinge demersul procurorului în Procuratura Generală privind prelungirea arestului preventiv pe un termen de 30 de zile în privința învinuitului. Doi. A aplica măsura preventivă, arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile în privința învinuitului, pe adresa concretă, eliberîndu-l imediat din sala de judecată și cu eliberarea mandatului de arestare la domiciliu, stabilindu-i următoarele restricții: interzicerea de a ieși din locuință, limitarea convorbirilor telefonice, recepționării și expedierii corespondenței și utilizării altor mijloace de comunicare. Trei. Interzicerea comunicării cu anumite persoane și primirea pe cineva în locuința sa. Patru. De a răspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control, de a se prezenta personal la organul de urmărire sau la instanța de judecată în timpul fixat. Supravegherea executării arestării la domiciliu se va efectua de către organul de la locul de domiciliu al învinuitului. Încheierea cu drept de atac în instanța de apel timp de 3 zile. Încheierea respectivă a fost atacată. Potrivit prevederilor articolului 322 din Codul de executare, judecătorul de instrucție sau instanța de judecată care a dispus aplicarea măsurii preventive a arestării la domiciliu trimite organului afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului, hotărîrea sa pentru asigurarea executării acesteia. La acest compartiment aș vrea să spun, de asemenea, că în data de 17, luni, învinuitul s-a prezentat la organul de urmărire, la procuratură, a luat cunoștință de materialele cauzei penale. De asemenea, la data de 18 s-a prezentat pentru ca, ulterior, să încalce acele interdicții care au fost stabilite de către instanța de judecată. Procuratura, de asemenea, nu-și scoate responsabilitatea referitor la finisarea în termene obiective, sub toate aspectele și complet a urmăririi penale, pentru că faza de urmărire penală în care învinuitul a dispărut permite expedierea cauzei în instanța de judecată în lipsa lui. Acesta este un drept al lui și nu o obligațiune de a face cunoștință. La moment, a fost declanșată o anchetă de serviciu, pentru a identifica acele circumstanțe care au permis ca învinuitul să părăsească teritoriul Republicii Moldova.

123

La finele acestui control, va fi dată o apreciere. Deci a ajuns această hotărîre la, în adresa organului Ministrului Afacerilor Interne, nu a ajuns, a fost ea pusă în executare ori nu a fost pusă, cu certitudine, este stabilit faptul că dumnealui a încălcat acele interdicții. Imediat, în ziua de 19 a fost, la demersul procurorului instanța a schimbat măsura preventivă deci aplicîndu-i repetat arest preventiv și anunțat în căutare interstatală în spațiul CSI și interpol. Aceasta este ceea ce pot să vă raportez la compartimentul dispariției cetățeanului Federației Ruse.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu propun să audiem informațiile tuturor celor 3 colegi și după asta întrebări, fiindcă ei pot să se completeze reciproc. Domnule Pîntea, Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Pîntea: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnul Roibu.

Domnul Alexei Roibu – ministrul afacerilor interne: Stimate domnule Președinte, Stimați domnilor deputați, Vreau să vă aduc și eu la cunoștință că pe cazul Eduard Baghirov Ministerul Afacerilor Interne a inițiat o anchetă care este în derulare, dar se impune necesitatea de a vă aduce la cunoștință unele momente pe acest caz. Deci doar fapte. Referitor la cazul discutat, vreau să vă comunic că cauza penală a lui Eduard Baghirov nu s-a aflat nici o dată în gestiunea organului de urmărire penală a Ministerului Afacerilor Interne. Noi nu am avut tangență nemijlocită la această speță, deoarece a fost instrumentat nemijlocit de către Procuratura Generală. Eduard Baghirov s-a aflat și se afla în detenție în izolatorul Centului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și nu al Ministerului Afacerilor Interne. S-a vorbit că la 13 octombrie judecătorul de instrucție a dispus eliberarea lui Eduard Baghirov de sub arest și arestarea lui la domiciliu. Conform legii, într- adevăr, supravegherea celui arestat la domiciliu ține de competența organelor Ministerului Afacerilor Interne de la locul de deținere a prevenitului. Dar aici trebuie de luat în calcul următoarele circumstanțe. Conform articolului 306 Cod de procedură penală, în încheierea judecătorească pentru aplicarea măsurilor procesuale de constrîngere se va indica, printre altele, obligatoriu persoana cu funcții de răspundere sau organul abilitat de a executa încheierea.

124

Aceste imperative nu sînt indicate în încheierea respectivă, nu este indicat cine concret din cele 46 de unități ale Ministerului Afacerilor Interne sau ale Centrului, ori, după caz, Procuratura, SIS, trebuia să execute controlul. Pe lîngă aceasta, o hotărîre a instanței nu are efecte executorii atît timp cît nu se pune în aplicare. Pentru aceasta, urma ca în conformitate cu articolului 468 Cod de procedură penală, articolul 302 Cod executare, transmiterea spre executare a hotărîrii judecătorești se pune în sarcina instanței care a judecat cauza în prima instanță. Judecătorul de instrucție sau instanța de judecată care a dispus aplicarea măsurii preventive a arestului la domiciliu trimite organului afacerilor interne, în a cărui rază teritorială se află domiciliul prevenitului, hotărîrea sa pentru a asigura executarea acestuia. Deci judecătorul de instrucție trebuia să trimită imediat și să pună în executare încheierea sa privind controlul prevenitului. În caz contrar, rezultă că Baghirov trebuia singur să se aresteze la domiciliu și să se supravegheze, deoarece prin netrimiterea încheierii spre executare, el nu a fost pus sub supraveghere. Nu era nimeni în drept din Ministerul Afacerilor Interne sau oricine altcineva să se implice în executarea unei hotărîri judiciare atît timp cît nu a primit indicația sau încheierea dată expres de la judecător, adică atît timp cît el nu a fost trimis, nu a trimis-o la executare. Totuși de către Ministerul Afacerilor Interne au fost întreprinse măsuri. Pe data de 18 octombrie la orele 23 seara, deja după ce plecase Baghirov, la comisariatul de poliție Buiucani a fost un apel telefonic al unei persoane care s-a numit a fi procurorul ce instrumentează acest caz. Acesta a ordonat verificarea la domiciliul respectiv a prevenitului. Deși această sesizare telefonică nu constituia un temei pentru a răspunde, a pătrunde în domiciliul respectiv și pentru a întreba dacă este acolo ori nu Baghirov, oricum, iarăși poliția și-a asumat riscul și chiar atunci, în acea seară, s-a deplasat la fața locului și anume de către ofițerul de sector a fost stabilit că el nu mai este pe loc. Doar la 19 octombrie și doar la insistența poliției, după ce plecase deja Baghirov, la orele 8 și 26 de minute dimineața la Comisariatul de poliție Buiucani a parvenit un fax de la procuror cu copia încheierii și aici nu era indicat că Ministerul Afacerilor Interne trebuie să-l supravegheze. Oricum Ministerul Afacerilor Interne continuiă ancheta de serviciu, pentru a elucida toate problemele care mai pot apărea la acest compartiment. În final, pentru a nu se mai întîmpla ceva asemănător și nu a se întreba: „cine și ce trebuia să facă?”, este necesar de a se respecta cu strictețe legile și a se pune în aplicare încheierea instanței, pentru că orice intervenție neautorizată a Ministerului Afacerilor Interne știrbește drepturile omului. Și noi o să pledăm pentru respectarea legii și n-o să intervenim în cazul în care legea nu ne acordă anumite drepturi, inclusiv de a-l supraveghea pe cineva, ori pe Baghirov. Vă mulțumesc.

125

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc, domnule ministru. Și ultimul invitat, domnul Revenco, Serviciul Grăniceri.

Domnul Roman Revenco – directorul general al Serviciului Grăniceri: Stimate domnule Președinte, Domnilor deputați. Și în cadrul Serviciului Grăniceri a fost demarată o anchetă internă, în cadrul căreia au fost constatate următoarele fapte. Dacă reieșim din informația din sistemul integrat al Serviciului Grăniceri, constatăm că cetățeanul Baghirov Eduard are ultima traversare pe direcția intrare în Republica Moldova pe data de 4 iunie prin Aeroport cu ruta Moscova – Chișinău; alte traversări, după perioada dată, nu are. Totodată, în urma informației primite de la Serviciul Grăniceri de Stat al Ucrainei, avem confirmarea că cetățeanul Baghirov Eduard, născut la data de 25.10.1975, la data de 18.10.2011, ora 19.13 a trecut prin punctul de trecere a frontierei Cuciurgan, care nu este controlat de autoritățile Republicii Moldova, și la data de 19.10.2011 a plecat din Aeroportul Odesa, ora 11.00, cu ruta Odesa- Moscova. Pe lîngă aceasta, aș dori să menționez că în competența Serviciului Grăniceri nu este aplicarea interdicției de nepărăsire a țării, ci doar executarea lor, care parvine de la organul de urmărire penală sau instanța de judecată. Dar de la organul de urmărire penală, în cazul dat Procuratura, și de la instanța de judecată, careva demersuri nu au parvenit. Astfel, ne puteam trezi și cu situația că acesta putea traversa chiar și frontiera de stat a Republicii Moldova prin punctele controlate de autoritățile Republicii Moldova. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, și eu. Deci, stimați colegi, Întrebări. Sînt cei trei raportori, care au venit cu informația, dacă sînt întrebări le adresați. Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Lupan: Vă mulțumesc. Întrebare către Procuratură, domnului Pântea, două întrebări, de fapt, către Procuratură. Eu aș avea mai multe, dar, din păcate, nu pot întreba. Judecătorul care a hotărît eliberarea lui Baghirov și decizia respectivă, care au fost recomandările Procuraturii? Este adevărat că ați recomandat prelungirea arestului nu la domiciliu? Asta ar fi prima întrebare. Probabil, poate să răspundă și pe urmă îl întreb.

126

Domnul Marian Lupu: Întrebare – răspuns, da. Microfonul nr.1.

Domnul Andrei Pântea: Potrivit procedurii penale, Demersul privind prelungirea măsurii preventive sub formă de arest se înaintează cu 5 zile pînă la expirarea sa. Ceea ce a fost executat de către Procuratură. Noi am depus Demers de a prelungi măsura preventivă sub formă de arest cu încă 30 de zile, pentru a avea acele 10 zile, deci termen în care cauza penală se expediază în instanța de judecată.

Domnul Vladimir Lupan: Am înțeles, am înțeles. Deci judecătorul a luat și l-a eliberat. A doua întrebare. Dacă dumneavoastră cunoașteți, pentru că pe judecător nu putem să-l întrebăm, cel puțin vă întrebăm pe dumneavoastră: cum a fost stabilit domiciliul domnului Baghirov? El ce, avea viză de reședință în Republica Moldova? Era cetățean al Republicii Moldova? Sau vreun altfel de act? Din ceea ce au fost prezenți procurorii dumneavoastră și v-au raportat.

Domnul Andrei Pântea: Cetățeanul Federației Ruse a fost căsătorit în Republica Moldova timp de aproximativ două luni de zile cu o cetățeancă, care, ulterior, a divorțat. Și a fost identificat un unchi de al său, de fapt, el s-a identificat, acest unchi, cu familia Magdaliuc, care avea domiciliu în strada Serghei Lazo. Instanța a decis că acest domiciliu poate asigura acele condiții de executare a arestului la domiciliu.

Domnul Vladimir Lupan: Am înțeles. Foarte clar. Mulțumesc. Eu sper că, totuși, o să mai am posibilitate să mai vin cu întrebări. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule procuror, Iată, în contextul, acesta poate un judecător diferenția dintre locul de ședință și locul de trai la domiciliu? Deci este o diferență dintre locul de ședere și viza de reședință unde o are sau locul de trai? El a fost trimis la locul de trai, în arest pe locul de trai, el nu locuia acolo, el acolo ședea vremelnic. Cum judecătorul putea să aprecieze asta?

127

Domnul Andrei Pântea: Sigur că sînt două noțiuni diferite domiciliul și locul, viză de reședință, sînt două noțiuni diferite, sigur că. Deci instanța poate decide orice domiciliu în calitate de domiciliu, care asigură condițiile de executare a măsurii preventive în cauză. În cadrul anchetei de serviciu, va fi audiat și acel judecător, vom stabili toate circumstanțele, inclusiv a expediat la MAI această încheiere sau nu a expediat-o? Din cîte cunosc, nici azi nu a fost expediată această încheiere, dar a fost preluată deja de sursele operative.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule procuror, La aceeași temă o precizare. În situația în care demersul dumneavoastră a fost în vederea prelungirii arestului, iar judecătorul nu a satisfăcut cererea dumneavoastră, atribuindu-i acestuia, aplicîndu-i acestuia arest la domiciliu. Știind gravitatea faptelor pe care le incriminați dumneavoastră, nu v-ați pus semne de întrebare? Și cum a fost posibil ca acestuia să i se aplice arest la domiciliu, fără supraveghere sau fără întreprinderea unor măsuri operative, pentru ca acestuia să-i fie asigurate condițiile adecvate de arest la domiciliu? Pentru că această responsabilitate se diluează și, probabil, aceste anchete intermitente, pe care le veți face dumneavoastră și Ministerul de Interne, pentru a stabili cui îi revine responsabilitatea? Asta e prima întrebare. Și a doua întrebare. Nu vedeți cumva depășirea atribuțiilor sau încălcarea legii de către judecătorul care absolut conștient a stabilit un domiciliu pentru arestat în situația în care nu se întruneau condițiile? Și dacă ați întreprins măsuri în vederea urmăririi penale a acestui judecător? Mulțumesc.

Domnul Andrei Pântea: Deci aplicarea măsurii preventive sub formă de arest este o discreție a judecătorului atunci cînd verifică existența temeiurilor, deci este o decizie a instanței de judecată, pe care noi sîntem obligați s-o executăm. Bănuiesc că domnul judecător a luat în considerație inclusiv atitudinea Ambasadei Federației Ruse față de acest subiect. Deoarece, la insistența dumnealor, au fost acordate mai mult de 2 – 3 întrevederi ale reprezentanților în condițiile de penitenciar, a fost asigurată … deci inclusiv a consulului Baranov al Federației Ruse, a altor reprezentanți OSCE. Deci au fost satisfăcute cerințele de întrevederi și verificarea condițiilor de detenție în instituțiile penitenciare. În cazul în care reprezentanții ambasadei au fost foarte insistenți la acest subiect, au acordat un credit de încredere acestui cetățean, de altfel ceea ce nu se

128

întîmplă atît de des în Republica Moldova, s-a considerat că va executa această măsură preventivă în condițiile de arest la domiciliu. Corespunde sau nu domiciliul condițiilor de detenție? Sigur că diferă de instituțiile penitenciare ale Republicii Moldova. Sigur că.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu: Stimați colegi, Eu cred că ni-i clară informația Procuraturii, Departamentului de Grăniceri și a Ministerului de Interne. Problema e, cine a examinat la judecată? Dar cred că și aici n-a greșit. Fiindcă, după cum am înțeles, Baghirov locuiește în Moscova. Și dacă e arest la domiciliu, corect i-a dat arest la domiciliu în orașul Moscova. Care-i problema aici? Da, iată, cum stau lucrurile aici. Posibil că în orașul Moscova este strada Serghei Lazo și Serghei Lazo numai că n-a scris orașul care. Nu, ce mai … Aici problema este clară, judecătorul a făcut ce i s-a spus, l-a eliberat de sub arest și a zis: acasă, cum îl cheamă pe dînsul, Dima sau Ădic. Asta e, ce … Acum, Procuratura, trebuie să vă lămuriți cu judecătorii. Că la noi judecătorii se consideră că ei sînt stăpîni în lumea asta, unii sigur că. Aici e problema în judecător. A fost clară schimbarea. Și de ce tocmai peste 2 sau 5 zile a trimis la organele de drept încheierea ca să fie supravegheat? Iată unde-i problema. Și pe urmă să veniți, să raportați Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Doamna Corina Fusu: Din raportul, pe care ni l-a prezentat domnul ministru Roibu, am aflat că pe data de 18 la ora 18.10 a fost primit un apel telefonic din partea Procuraturii pentru a verifica domiciliul. Deși Procuratura nu avea încă încheiere din partea judecătorului. De asemenea, pe data deja 18 dimineața, la 8.26, prin fax, 19, prin fax este primită o copie a încheierii judecătorești. Și poliția, de asemenea, a manifestat un exces de, cum să zic, da, de responsabilitate, da, exact, exact, exact. Cum de s-a putut întîmpla, domnule procuror, ca dumneavoastră să faceți aceste, cum să zic, acțiuni, dar, totuși, cu întîrziere? Deci dumneavoastră ați făcut ceea ce trebuia să facă, de fapt, judecătorul să trimită această încheiere a instanței de judecată, el nu a făcut-o. Dumneavoastră ați știut că n-a făcut și ați întreprins o acțiune, de fapt, pe care trebuia s-o facă judecătorul.

129

Domnul Andrei Pântea: Am înțeles. Mulțumesc. De fapt, despre dispariția dumnealui am fost informat de către un membru al grupului de urmărire penală la ora 23.30 aproximativ pe data de 18. Atunci cînd niște colegi din Ucraina, Odesa, în virtutea relațiilor, contactelor personale l-au contactat, el m-a contactat pe mine și eu am informat comisarul orașului, care, la rîndul său, deja s-a implicat în investigațiile de documentare a dispariției cetățeanului respectiv. Adevărat ne considerăm vinovați, Procuratura, pentru că nu am prevăzut că judecătorul de instrucție nu și-a executat, bănuiesc, deci din informațiile pînă la moment neverificate, pentru că vom verifica registrele și vom stabili în cadrul anchetei de serviciu. Nu am prevăzut că dumnealui nu va executa, nu va expedia această hotărîre organului MAI competent.

Doamna Corina Fusu: Deci din răspunsul dumneavoastră reiese că Procuratura este unica instituție care a primit această încheiere a deciziei judecătorești?

Domnul Andrei Pântea: Exact.

Doamna Corina Fusu: Căci dumneavoastră ați trimis o copie. Deci sînteți unicii care ați fost informați despre decizia judecătorească. Așa să înțelegem?

Domnul Andrei Pântea: Corect. Noi am fost acei care am susținut demersul de prelungire a arestului 30 de zile în instanța de judecată la data de 13. Și procurorul a luat această decizie, după ce a fost redactată, de la grefier. Pentru ca, pe data de 18 dimineață, s-o expedieze la adresa Ministerului Afacerilor Interne.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Andrei Pântea: Deși nu intră în obligațiunile Procuraturii acest lucru.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu reiterez solicitarea de ieri, ca să determinăm clar, în plenul Parlamentului, cînd facem audieri închise privind situația cu frontiera de est? Pentru că aici lucrurile sînt clare, judecătorul n-a informat organul respectiv și Serviciul

130

Grăniceri spune că nu controlează punctul de trecere Cuciurgan. Și au dreptate. Dar să vedem, care este situația? Și care sînt măsurile care se impun în acest sens? Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc. Domnule Pântea, Întrebarea noastră pentru dumneavoastră, dar și pentru dumneavoastră nu în ultimul rînd. Astăzi, în fața Parlamentului, persoana, am înțeles că din partea Serviciul Grăniceri, a declarat că domnul Baghirov a trecut prin punctul de trecere Cuciurgan–Pervomaisk, indicînd chiar și ora. Din cîte cunoaștem, în cazurile în care omul este stabilit în arest la domiciliu, i se retrage pașaportul. Este adevărat, nu? Nu este adevărat? Păi, adică, cum? Voi atunci i-ați dat, pur și simplu, drumul din țară?

Domnul Andrei Pântea: Retragerea actului de identitate este o măsură procesuală prevăzută în cod, suplimentară la arestul la domiciliu. Deci arestul preventiv presupune retragerea actului de identitate. Pentru că arestul prevenit se execută într-o instituție penitenciară, unde el nu are nevoie de acest act. Deci arestul la domiciliu presupune prezența la persoană a actului de identitate, pentru că este un act care identifică persoana. Noi, la moment, ne clarificăm, deci cu ce acte a trecut? Pentru că, din sursele operative, dumnealui nu a intersectat frontierele, inclusiv ale Ucrainei, cu actul său de identitate.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, acum urmează ce-a de a doua întrebare, care tot este destul de interesantă, da. Respectiva persoană, în prezența dumneavoastră, a declarat chiar și ora. Înseamnă că dînsul știe în ce act i-a fost aplicată ștampila la trecere. Dumneavoastră v-ați autosesizat astăzi aici, în plenul Parlamentului, la această declarație?

Domnul Marian Lupu: Păi, să vedem grănicerii ce spun. Aveți informațiile acestea sau nu?

Domnul Alexandr Petkov: Nu, păi, dacă dînsul știe ora, dacă dînsul știe punctul de trecere, înseamnă că dînsul știe unde i-a fost aplicată ștampila.

Domnul Marian Lupu: Să ne spună, dacă știe.

131

Domnul Andrei Pântea: Acestea sînt surse operative pe care Procuratura nu le-a verificat. Noi așteptăm răspunsul Ucrainei oficial, unde va atesta această situație. Există ștampila, ucrainenii, la moment, nu ne-au expediat vreun răspuns.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, iată, domnul de la Serviciul Grăniceri ne-a declarat ora trecerii frontierei.

Domnul Marian Lupu: Domnule Revenco, Vă rog.

Domnul Roman Revenco: Da, dar eu nu pot indica actele în baza căror a trecut frontiera de stat.

Domnul Alexandr Petkov: Atunci de unde știți că dînsul a trecut la ora 19.00?

Domnul Roman Revenco: Din informația Serviciului Grăniceri al Ucrainei, din baza de date a lor.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, baza de date. Baza de date indică numărul și seria pașaportului numaidecât, altfel este imposibil. Și dumneavoastră aveți intersectarea bazelor de date. Domnul Roman Revenco: Nu, este greșit. Intersectarea bazelor de date între două Servicii Grăniceri ale diferitor state nu este.

Domnul Alexandr Petkov: A, nu există.

Domnul Roman Revenco: Nu există.

Domnul Alexandr Petkov: Dar oricum există numărul și seria actului de identitate.

Domnul Roman Revenco: Informația va fi prezentată ulterior și va fi prezentată Procuraturii în cadrul cercetării.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc.

132

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Lupan: Mulțumesc, domnule Președinte. Două întrebări către domnul ministru de interne. Stimate domnule ministru, Dumneavoastră ați spus că ați fost informat tîrziu despre decizia judecătorească. Din cîte știu eu, decizia judecătorească se aduce la cunoștință Ministerului de Interne și, de obicei, în asemenea cazuri, practic, persoana este dusă de colaboratorii Ministerului de Interne la locul de arest preventiv. Deci lipsa de informație, aceasta pe care spuneți dumneavoastră. Și, pînă la urmă, totuși, ați primit-o, dar ați primit-o de la Procuratură, de fapt, ar fi trebuit s-o primiți de la judecată. Deci lipsa aceasta de informație v-a încurcat pe dumneavoastră să-l conduceți pe domnul Baghirov? Eu de ce întreb? Pentru că, pînă la urmă, a existat și o unitate de poliție, probabil, în cadrul sălii respective.

Domnul Alexei Roibu: Stimate domnule deputat, Cetățeanul Baghirov s-a aflat în Izolatorul de detenție al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, respectiv el era condus de către respectivii angajați ai Centrului de Combatere în sala de judecată. Pe data de 13, cînd a fost emisă această încheiere a judecătorului, ea nu a fost trimisă imediat la adresa Ministerului Afacerilor Interne, pentru a fi supravegheat la așa-zisul loc de trai. Ea a parvenit pe data de 19, la 8.26 de minute dimineaţa, la insistenţa poliţiei, la Comisariatul de poliţie Buiucani.

Domnul Vladimir Lupan: Adică, în asemenea caz şi a doua mea întrebare: supravegherea telefonică nu puteaţi să o solicitaţi, pentru că, practic, n-aţi avut decizia. Altfel aţi fi interceptat convorbirea lui Baghirov cu „Publika TV”.

Domnul Alexei Roibu: Era o încălcare. Nu.

Domnul Vladimir Lupan: Am înţeles. Nu ştiu cui să-i adresez întrebarea aceasta, dar puteţi să ne spuneţi numele judecătorului? Aveţi cumva informaţia respectivă?

Domnul Alexei Roibu: Este încheierea.

133

Domnul Vladimir Lupan: Să aflăm şi noi.

Domnul Alexei Roibu: Este încheierea.

Domnul Vladimir Lupan: Poate Procuratura ar putea să ne ajute în acest sens: numele judecătorului respectiv?

Domnul Alexei Roibu: Borislav. Nu, este un lucru important, pentru că eu vreau să vin cu două sugestii în privinţa aceasta. Mă iertaţi, domnule Pîntea, vă rog.

Domnul Andrei Pântea: Dacă îmi permiteţi, rezultatele controlului de serviciu vor… inclusiv vor stabili acestea, să dăm un nume acum cred că nu este…

Domnul Vladimir Lupan: Am înţeles. Foarte bine. În aşa caz, eu sugerez că investigaţia dumneavoastră, de asemenea, în cadrul investigaţiei dumneavoastră, de asemenea, să contactaţi, eventual, cu Consiliul Magistraturii, căruia i-am putea doar recomanda evident, examinarea cazului respectiv în neglijenţă de serviciu a unui judecător. Şi, de asemenea, aş vrea să sugerăm extrădarea procedurii, lansarea procedurii de extrădare a domnului Baghirov în Republica Moldova, mai cu seamă după ce el, ieri-seara, şi-a bătut joc într-un mod fără de hal de Imnul Republicii Moldova, de limba poporului pe care el zice că o iubeşte şi cu care a fost căsătorit timp de tocmai două luni. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4.

Domnul Iurie Ţap: Vă mulţumesc. Întrebarea mea este către domnul Procuror. Domnule Procuror, Către dumneavoastră este întrebarea mea. Eu vreau să vă rog să precizaţi regulamentar: Procuratura urma să se asigure ca hotărîrea instanţei sau a judecătorului de instrucţiune să fie adresată sau remisă către organele competente sau nu? Mulţumesc.

134

Domnul Andrei Pântea: Potrivit articolului 322 Cod de executare, instituţia care a emis hotărîrea în cauză este obligată să o expedieze la adresa organului ce urmează să o execute.

Domnul Iurie Ţap: Eu zic, regulamentar, dumneavoastră, Procuratura Generală, urma să se asigure că este executat sau nu? Întrebarea mea este către… dacă Procuratura a acţionat legal?

Domnul Andrei Pântea: Procuratura poartă vina că nu a prevăzut neexecutarea de către judecător a obligaţiunilor funcţionale.

Domnul Iurie Ţap: Adică, regulamentar, dumneavoastră aveţi această responsabilitate?

Domnul Andrei Pântea: Procuratura are responsabilitate de finisare a cauzei penale, examinare sub toate aspectele complete … Tot sîntem responsabili, inclusiv de acest…

Domnul Iurie Ţap: De aici decurge că este responsabilitatea dumneavoastră.

Domnul Andrei Pântea: Noi toţi sîntem responsabili, da.

Domnul Iurie Ţap: Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări. Microfonul nr. 3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulţumesc. Stimate domnule Procuror, Întrebarea este următoarea. Pe data de 22 septembrie anul curent, Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a adoptat o declaraţie. Sînteţi la curent? Şi am transmis şi o scrisoare către Procuratura Generală. Dacă nu sînteţi la curent, eu profit de ocazie şi aş vrea să dau citire acestei declaraţii: „Partidul Comuniştilor din Republica Moldova…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Întrebări?

135

Domnul Grigore Petrenco: …atrage atenţia publicului larg…

Domnul Marian Lupu: Întrebări, vă rog. Pentru aceasta sîntem. Nu pentru a citi declaraţii.

Domnul Grigore Petrenco: Atunci eu vreau să mă înscriu pentru luare de cuvînt.

Domnul Marian Lupu: Nu sînt luări de cuvînt, stimate coleg. Căci nu sînt audieri, dezbateri, au fost invitate persoane. Microfonul nr. 3, vă rog.

Domnul Ion Butmalai – Fracţiunea PLDM: Domnule Preşedinte, Mulţumim. Eu am către domnul Procuror o întrebare succintă. Vreau să cunosc unde domnul Baghirov a fost în izolator şi de către cine a fost escortat la data luării deciziei respective, a încheierii datei de către Judecătoria Centru.

Domnul Andrei Pântea: La Judecătoria sectorului Centru dumnealui a fost escortat de către reprezentanţii instituţiei penitenciare nr. 13 din Bernardazzi, nr. 3.

Domnul Ion Butmalai: Înseamnă că dumneavoastră afirmaţi că dumnealui a fost în penitenciarul nr. 13, da? Una.

Domnul Andrei Pântea: Da, exact.

Domnul Ion Butmalai: A doua întrebare. Serghei Lazo, casa 26, apartamentul 1. Eu nu sînt de la Chişinău, dar aş vrea să vă întreb pe dumneavoastră: dumneavoastră cunoaşteţi unde se află casa respectivă în Chişinău sau nu?

Domnul Andrei Pântea: Eu personal?

Domnul Ion Butmalai: Da.

Domnul Andrei Pântea: Nu cunosc, pentru că…

136

Domnul Ion Butmalai: Am să vă spun eu. Casa respectivă se află lingă Casa-hotel a Parlamentului şi este păzită de paza de stat a Republicii Moldova, dacă nu cunoaşteţi. Şi încă o întrebare micuţă. În scara respectivă cunoaşteţi cine mai locuieşte acolo sau nu?

Domnul Andrei Pântea: Din sursele media…

Domnul Ion Butmalai: Nu cunoaşteţi.

Domnul Andrei Pântea: Dacă vorbim de sursele media, domnul ex-preşedinte al Republicii Moldova.

Domnul Ion Butmalai: Cum îi zice familia?

Domnul Andrei Pântea: Deci referitor la, dacă îmi permiteţi, la Paza de Stat au fost ridicate acele arestări.

Domnul Ion Butmalai: Domnule Procuror, Mie mi-i clar. Eu am încheierea judecătorului. Ştiu cine este judecătorul respectiv. Pe mine mă miră şi mă indignează faptul: conform Regulamentului, instituţia penitenciară escortează inculpatul în instanţa de judecată. Nu este clar şi mă miră faptul, vă mai repet o dată, că instituţia penitenciară, judecătorul şi procurorul, care supraveghează cazul respectiv, vă spun direct, nu au luat toate măsurile conform legislaţiei în vigoare. Şi mai mult ca atît, după ce a fost eliberat din sala de judecată inculpatul, trebuia escortat la domiciliu, de luat toate măsurile conform încheierii judecătorilor. Că el nu are dreptul să iasă din locuinţă. Dumnealui, în locuinţa respectivă, trebuiau să-i fie verificate comunicaţiile, inclusiv acele telefonice, de către instituţia „Telecom”, inclusiv telefonul deconectat. Dumneavoastră aţi venit şi ne spuneţi, dar eu vă spun altmintrelea. Este lege şi organele respective: Departamentul instituţiilor penitenciare, instanţa de judecată şi procurorul erau obligaţi să asigure, conform încheierii judecătorului, toate procedurile de mai departe. Inclusiv, în regim de urgenţă, trebuia să fie informat Ministerul Afacerilor Interne, ca să ia sub supraveghere apartamentul respectiv. Aşa se întîmplă la noi în ţară. N-am ştiut, n-am văzut ş.a.m.d. Şi pentru trei dolari a trecut omul. Şi, respectiv, la Vama Republicii Moldova nu-i nici o informaţie. Cum putea el să treacă? Cum? Iată, trebuie de lămurit, domnule Procuror, chestiunile respective.

137

Domnul Andrei Pântea: Din sursele operative, dacă îmi permiteţi, indică că dumnealui nu figurează că a intersectat sectorul, segmentul transnistrean şi nici Odesa. Surse operative neverificate. Repet, o să primim răspunsul oficial de la ucraineni şi atunci vom răspunde mai la concret la aceste întrebări.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Andrei Pântea: Să deconectăm telefonul sigur că nu putem, pentru că instanţa impune că el trebuie să fie la telefon permanent.

Domnul Marian Lupu: Bine, alte întrebări nu văd. Vă mulţumesc, acei invitaţi, sînteţi liberi. Sunt, la moment, sînt două persoane înscrise pentru luări de cuvînt: domnul Godea şi domnul Saharneanu. Începem, vă rog, acum vă înţelegeţi cine este primul şi cine este al doilea? Cum doriţi.

Domnul Mihai Godea: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, În urma ultimelor evenimente politice ale votului din Parlamentul Republicii Moldova, de joia trecută şi de ieri, constatăm cu îngrijorare că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova deţine, de facto, puterea în Parlamentul Republicii Moldova, fără a-şi asuma şi responsabilitatea firească în faţa cetăţenilor. În acelaşi timp, partidele aflate la guvernare nu au înţeles că sînt deja în opoziţie. Remarcăm cu dezamăgire că, în urma iniţierii unui dialog netransparent între Vladimir Filat şi Vladimir Voronin, prima fisură în Alianţa pentru Integrare Europeană a fost creată. În acelaşi timp, notăm graba cu care celelalte două componente ale Alianţei s-au grăbit să apeleze fiecare în parte la ajutorul PCRM pentru a-şi sancţiona partenerii de Alianţă. Astfel, jocurile politice iresponsabile ale liderului Alianţei au oferit Partidului Comuniştilor posibilitatea de a îndeplini obiectivele politice anunţate încă de acum jumătate de an. Considerăm naive aşteptările de stabilitate în urma unui eventual compromis între PCRM şi celelalte partide parlamentare. Singurul mod în care PCRM poate emana stabilitate este cadrul unui regim autoritar şi al unui stat poliţienesc, după modelul impus în cei opt ani de guvernare. Odată votată data alegerii Preşedintelui, zilele guvernării democratice sînt numărate şi diferă doar modul în care aceasta va lua sfîrşit. În situaţia creată, Partidul Acţiunea Democratică atenţionează societatea că partidele democratice parlamentare sînt prinse în capcana întinsă de către Partidul Comuniştilor, care va determina evoluţiile politice ulterioare. Comuniştii vor

138

încuraja în continuare scandalurile şi răfuielile politice dintre componentele Alianţei pentru Integrare Europeană, iar alegerile anticipate vor fi declanşate în momentul optim pentru PCRM. În cazul în care PCRM va decide evitarea alegerilor anticipate, societatea va asista la crearea unei coaliţii monstruoase între forţele pretinse europene şi un partid care încă manipulează cu miturile Uniunii Sovietice, între autorii imorali ai abuzurilor de la 7 aprilie şi acei care au promis dreptate victimelor de atunci. În aceste momente de cumpănă pentru viitorul democratic al Republicii Moldova, Partidul Acţiunea Democratică îndeamnă liderii Alianţei pentru Integrare Europeană la responsabilitate, luciditate şi solidaritate. Este necesară încetarea oricărei colaborări unilaterale cu Partidul Comuniştilor şi reconsolidarea dialogului în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. Numai unitatea forţelor democratice poate opri PCRM să revină la guvernare prin şantaj şi manipulare, împotriva voinţei clar exprimate prin vot de majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnul Saharneanu.

Domnul Vladimir Saharneanu: Vă mulţumesc. Este un caz ieşit din comun şi am vrut să fac apel la conştiinţa suverană a deputaţilor, dar nu am cui face apel la conştiinţa suverană decît la deputaţii Partidului Liberal, care au mai rămas în sală. Restul deputaţilor, vreau să anunţ, da, este în prezidiu conducerea Parlamentului, iar în sală sînt doar deputaţii Partidului Liberal şi domnul Godea. Eu mă mir pentru dezinteresul faţă de acest caz, care este ieşit din comun, este ieşit din comun. Pentru că este un atentat la demnitatea și onoarea Republicii Moldova. Este evident, stimaţi deputaţi, care aţi rămas în sală şi mă adresez acum poporului Republicii Moldova, în mod special, că este evident: evadarea inculpatului în cazul dosarului 7 aprilie a fost organizată, la părerea mea. În calitate de organizatori transpar instituţii ale statului, care au conlucrat prin imitarea inactivităţii cu justiţia, care a emis o hotărîre făcută, de presupus, sub presiune politică, asigurîndu-i-se inculpatului un coridor verde din sala de judecată şi pînă la Moscova, via Odesa, însoţit de un alai, chiar de un corespondent de la o Televiziune din Chişinău. Şi aceasta înseamnă alaiul, fiindcă am văzut întregul concert, întreaga gălăgie care s-a făcut în bătaie de joc faţă de Republica Moldova. Este evident că cineva a dorit foarte mult să extragă dividende politice din această eliberare prin evadare, simţind un interes meschin şi de moment. Este evident că lovitura s-a dat, de fapt, în consistenţa statului Republica Moldova, în demnitatea naţională, fapt ce se prezintă ca un atac la onoarea şi demnitatea Republicii Moldova.

139

Dat fiind gravitatea cazului, eu solicit Parlamentului constituirea unei comisii speciale de anchetă, în acest caz, pentru a vedea, pînă la urmă, totuşi cine a fost organizatorul şi cine a fost cîştigătorul, de fapt, din acest caz ruşinos. Trebuie să ne interesăm cui prodest, cui îi este interesant. Şi cine a vrut să manipuleze acest caz, pentru a extrage dividende personale în dezavantajul general al Republicii Moldova. Şi am văzut încă o dată că toate problemele Republicii Moldova vin iarăşi din zona justiţiei, care, precum am constatat, este putredă, dar putrede sînt şi alte instituţii ale statului. Acum vreau să fac un apel către deputaţii din Alianţă. Oameni buni, nu trebuie să împărţim miniştrii în ai noştri şi nu ai noştri. Noi ne-am asumat o guvernare, iar dacă ne apărăm miniştrii sau instituţiile pe care le patronăm, atunci noi aducem un deserviciu Republicii Moldova. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea şi să recunoaştem acolo unde am greşit. Trebuie să mergem la capăt să aflăm care este adevărul şi în dosarul în care acum se află Baghirov, şi în dosarul 7 aprilie, fiindcă acum, cu aceste evenimente, s-a aruncat o cuvă grea de beton peste cazul 7 aprilie, fiindcă toate iţele se vor învîrti şi se vor încîlci în jurul acestui caz şi nu vom afla nimic. Noi vom insista ca Partidul Liberal, ca Fracţiunea Partidului Liberal… ca adevărul să se afle şi în cazul Baghirov, şi în cazul 7 aprilie. Şi o scurtă declaraţie în legătură cu un atac care a avut loc cu o săptămînă şi ceva înainte asupra jurnalistului Petru Bogatu, actualmente preşedinte al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova. A fost atacat în plină stradă, pe strada Puşkin, la staţia de troleibuze, lovit din spate şi i s-a provocat comoţie. Nu a văzut cine şi nu a declarat la poliţie acest caz. Eu îmi cer iertare de la Petru pentru că nu am convenit că voi face acest demers. Dar mi se pare extrem de grav. Extrem de grav, fiindcă Petru a fost ales din mulţime şi atacat punctual, fără să-i se provoace careva atacuri la celelalte integrităţi fizice, adică n-a fost furat, n-a fost prădat. A fost un atac la integritatea fizică, la integritatea, la viaţa lui. Şi solicit iarăşi, poate poliţia investighează acest caz căci mă tem că ele vor fi de acum înainte şi mai prezente. Mă tem de acest fapt, de acea cred că jurnaliştii trebuie apăraţi. Încă o mică precizare. Aş vrea să spun că presa, în aceste zile, s-a discurcat cu mult mai bine decît instituţiile statului şi bravo, fiindcă, de la momentul în care Baghirov a fost eliberat din sala de judecată, presa a spus că îi este gătit drumul spre Moscova. Şi măcar, citînd ziarele, instituţiile noastre de forţă, care sînt responsabile, ar fi putut să fie mult mai atente. Din acest considerent, eu trag concluzia că lucrul, inactivitatea, crasă de care au dat dovadă instituţiile statului a fost făcută la comanda cuiva, sub presiunea a ceva şi s-a făcut în dezavantajul Republicii Moldova. Aici întreaga Republică Moldova pierde nu un partid sau altul, fiindcă am văzut astăzi anumite presiuni care s-au făcut asupra mea. Nu mă refer la comunişti. Ei, noi le ştim care este misiunea lor alături de gruparea Smirnov, ei aici, la Chişinău au aceeaşi misiune.

140

Mă refer la colegii din Alianţă şi aici mă gîndesc că este problema cea mare. Nu trebuie să tragem la interesele partidelor noastre, cînd avem în faţă apărarea interesului naţional. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 4. Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Hadârcă: Vă rog de la tribună o precizare. Domnule Saharneanu, Aţi spus, în mod judicios, că presa s-a discurcat mai bine decît instituţiile statului, informînd şi alertînd opinia publică. În special, o anumită mass-media care chiar l-a însoţit pe domnul Baghirov. Ştiţi cumva care este această?

Domnul Vladimir Saharneanu: Este deja scris în presă că o jurnalistă de la Publika TV l-a însoţit pe Baghirov de la frontiera noastră pînă la Odesa.

Domnul Ion Hadârcă: Vă mulţumesc.

Domnul Vladimir Saharneanu: Şi cunoaştem că acolo a fost, mă rog, a fost făcut un interviu în exclusivitate. Aceasta a fost.

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Celor rămaşi în sală vă doresc o zi bună în continuare. Şedinţa o declar închisă. Următoarea şedinţă are loc, regulamentar, joi, 10.00, ca de obicei, săptămîna viitoare. Mulţumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 15.40.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

141