Anuarul As O C I a Ţ I E I Pr E S E I in D E P E N D E N T E Anuarul As O C I a Ţ I E I Pr E S E I in D E P E N D E N T E Anul 2011 În „Familia API”

Anuarul As o c i a ţ i e i Pr e s e i In d e p e n d e n t e Anuarul As o c i a ţ i e i Pr e s e i In d e p e n d e n t e Anul 2011 în „familia API”

Anuarul pe care îl ţineţi în mâini este la prima lui ediţie. Ne-am gândit că ar fi bine să lăsăm în urma noastră, pe lângă ziarele din colecţii şi biblioteci, editate în 2011 de redacţiile din Asociaţia Presei Independente (API), şi un alt gen de tipăritură, ceva prin care putem arăta rezultatul muncii de un an al fiecărui membru al „familiei API”. Probabil că acest lucru nu ne-a reuşit sută la sută, iar următoarele ediţii ale „Anuarului API” vor fi mai complete şi mai interesante. Important este, în opinia noastră, ca această cărţulie să ne amintească, acum şi peste ani, de realizările şi problemele din 2011, de articolele scrise şi de impactul acestora, de premiile de bune practici jurnalistice acordate de API în acest an.

Anuarul conţine interviuri cu directorii sau redactorii-şefi ai ziarelor membre API, cu alţi colegi membri API în calitate de persoane fizice. De asemenea, republicăm unele din articolele pe care redacţiile le consideră dintre cele mai bune din anul 2011 şi un reportaj de la festivitatea de înmânare a premiilor anuale ale API, inclusiv cel mai bun articol, cea mai bună investigaţie şi cea mai bună fotografie, publicate în ziarele membre API în 2011. Lectură plăcută!

Petru Macovei, director executiv API

www.api.md

Coordonator ediţie: Petru Macovei

Redactor: Rodica Malic

Design și machetare: Angela Ivanesi

Tipărit la Tipografia Bons Offices Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.cuvintul.md

Săptămânal: 12 pagini Interviu cu Tiraj: 4700 exemplare Tudor Iaşcenco (la 01.01.2012) Aria de difuzare: Rezina, Orhei, Teleneşti, Şoldăneşti.

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani?

- În oarecare măsură prin tematică şi tiraj. Alături de rubricile tradiţionale –„Caleidoscop”, „Investigaţii”, „30 de întrebări de-acasă”, „Autorităţile publice locale: ce fac şi pentru cine?”, „Cititorul-ziarul- cititorul”, „Invitatul CUVÂNTUL-ui” ş.a. la care ţinem mult, au apărut şi altele noi. De exemplu, „Iniţiative civice”- genericul concursului „Educaţia activismului cetăţenesc prin evidenţierea, propagarea şi stimularea iniţiativelor civice”, iniţiat de redacţie în anul 2011. În acest scop redacţia s-a angajat să evidenţieze şi să descrie în ziar diverse iniţiative civice ale unor colective sau persoane fizice, realizate în afara obligaţiunilor de serviciu şi intereselor corporative, spre beneficiul comunităţilor şi al unor persoane aparte. Pe parcursul anului, la această rubrică, au fost publicate peste 30 de articole. Ulterior toate au fost adunate şi editate într-o culegere aparte cu genericul „Faptele Echipa: noastre ne fac ceea ce suntem”, care a fost difuzată gratuit în toate Director - Tudor Iaşcenco; primăriile, bibliotecile, instituţiile de educaţie, biserici şi alte instituţii din redactor-şef - Elena Roman; regiunea Orhei. La sfârşitul lui decembrie 2011, la o serată organizată reporter Orhei, Teleneşti - Ion de redacţie cu participarea protagoniştilor tuturor acţiunilor descrise, Cernei; prietenilor CUVÂNTUL-ui, reprezentanţilor APL şi sectorului asociativ, reporter Şoldăneşti - Victor mai multor unităţi economice din teritoriu, autorii a 10 iniţiative cu cel Sofroni; mai mare impact şi rezonanţă în teritoriu au fost apreciaţi cu diplome şi reporter Rezina - Ion Perciun; trofee speciale, ceilalţi – cu diplome. contabilă - Valentina Martâşenco; şofer - Avacum Gojineţchi.

Adresa redacţiei: or. Rezina, str. Păcii 38

tel.: (+373) 254- 22-449/ 25-161. tel./fax: (+373) 254-21-583

E-mail: [email protected], [email protected], [email protected]

3 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Tot la aceeaşi festivitate a fost lansat volumul doi al 3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai culegerii „30 de întrebări de-acasă”, care cuprinde ziarului şi cum i-aţi atras pe cei noi? 25 de interviuri cu personalităţi marcante originare din regiunea Orhei publicate pe parcursul anului Potrivit datelor de care dispunem, majoritatea 2011 în paginile CUVÂNTUL-ui. cititorilor noştri abonează (cumpără) CUVÂNTUL mai mulţi ani, fapt care şi explică tirajul relativ stabil Apropo, concursul „Educaţia activismului al ziarului (4200-5000 ex) din ultimul deceniu. Acest cetăţenesc prin evidenţierea, propagarea şi lucru se datorează, în primul rând, politicii editoriale stimularea iniţiativelor civice”, ca de altfel şi editarea a ziarului, tematicii lui şi modului de reflectare a cărţilor „Faptele noastre ne fac ceea ce suntem”, evenimentelor, realităţilor din teritoriu şi republică, „30 de întrebări de-acasă” le-am realizat cu succes atitudinii faţă de cititori. în mare parte datorită suportului financiar primit de la Fundaţia Est-Europeană. În afară de acţiunile nominalizate mai sus am procedat şi la alte activităţi de promovare a În 2011 am anunţat un concurs al tinerelor talente ziarului. Se ştie, orice produs poate să fie solicitat care va dura până în aprilie 2012 şi scopul căruia şi apreciat de consumator numai dacă acesta este selectarea şi publicarea în CUVÂNTUL, iar apoi ştie de existenţa şi particularităţile lui. În situaţia şi într-o culegere aparte a celor mai bune lucrări noastră cel mai uşor se poate ajunge la cititori din domeniile poezie, proză şi artele plastice ale cu ajutorul factorilor poştali. Iată de ce anual noi tinerilor autori din regiunea Orhei. invităm angajaţii oficiilor poştale, difuzorii voluntari la concursul pentru cea mai reuşită promovare a Tot în 2012, la sfârşit de an, vom face totalurile altui săptămânalului CUVÂNTUL. Avem stabilite câte concurs, anunţat în decembrie 2011 cu genericul cinci premii între 500 şi 100 de lei, pentru oficiile „Cel mai activ primar şi consilier local”. Cititorii sunt poştale din fiecare raion care perfectează cele mai invitaţi să ne scrie despre acţiunile realizate din multe abonamente la CUVÂNTUL, (dar nu mai puţin iniţiativa şi cu participarea primarilor şi a consilierilor de 100 sau 50 de abonamente, în dependenţă de locali şi modul cum acestea s-au răsfrânt asupra categoria localităţii), pe cel puţin 6 luni. În afară de comunităţilor, dar şi despre primarii şi consilierii aceasta, în localităţile cu puţini abonaţi, periodic le locali care au înşelat aşteptările alegătorilor. oferim poştaşilor un număr anumit de exemplare Scopul concursului este de a antrena populaţia în pe care ei le repartizează gratuit cititorilor ca să monitorizarea activităţii autorităţilor publice locale, se familiarizeze cu săptămânalului şi apoi să-l implicarea electoratului în procesul decizional, aboneze. Avem şi abonări corporative, când sporirea responsabilităţii aleşilor locali în faţa membrii unor colective abonează CUVÂNTUL prin comunităţilor. intermediul unităţilor economice unde muncesc.

Şi încă ceva: nu lăsăm fără atenţie nicio adresare 2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact din partea cititorilor, de orice gen ar fi ea, ne în anul 2011? străduim să le oferim cât mai multă informaţie utilă, periodic testăm audienţa, organizăm chestionarea În 2011, în pofida crizei economice şi sociale prin cititorilor pe anumite teme actuale. care trece, împreună cu toată ţara, regiunea Orhei, CUVÂNTUL a înregistrat cel mai mare tiraj global din istoria ziarului, dar şi cele mai mare venituri de la vânzarea ziarului şi publicitate; ca membru 4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele al Biroului de Audit al Tirajelor şi Internetului informaţionale (internetul, de exemplu)? săptămânalul de două ori a fost supus unui audit profesionist care a confirmat cifrele privind tirajul În anul 2011 am modificat designul şi tematica ziarului, publicate în căsuţa poştală a ziarului, site-ului nostru, graţie cărui fapt s-a majorat că redacţia este corectă în relaţiile cu cititorii şi cardinal numărul vizitatorilor, atât din ţară cât şi de furnizorii de publicitate; colaboratorul nostru Ion peste hotare. Datorită site-ului, încetul cu încetul, Perciun, a editat, cu susţinerea redacţiei, două se înfiripează nişte relaţii interactive cu vizitatorii cărţi cu versuri şi articole publicate anterior în de peste hotare, care deseori reacţionează la CUVÂNTUL etc. publicaţiile din ziar cu relatări şi istorii interesante. Astfel, în Franţa şi Canada CUVÂNTUL are deja La capitolul realizări pot fi asociate şi acţiunile autori netitulari care ne informează despre anumite nominalizate la punctul 1. evenimente relevante pentru cititorii noştri, viaţa şi activităţile pământenilor stabiliţi acolo. În măsura posibilităţilor ne străduim să modernizăm echipamentul şi tehnologiile de producere a ziarului, o atenţie deosebită acordăm instruirii şi reciclării colaboratorilor.

Dar trebuie să recunosc că la acest compartiment noi rămânem cu mult în urma altor ediţii membre ale API.

4 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Articole de rezonanţă din 2011 Marian Lupu şi-a graţiat colegul de partid Cel iertat este unul din sponsorii generoşi al Partidului Democrat.

Condamnat pentru abuz în serviciu şi neexecutarea deciziilor judecătoreşti

Şeful interimar al statului l-a gra- ţiat pe Leonid Balan (în imagine), liderul organizaţiei din raionul Rezina a Partidului Democrat, condamnat pentru că ar fi comis mai multe în- călcări ale legii în cazul înstrăinării unor bunuri ale fostei cooperative agricole “Hlinaia”. Ex-primar al satului Păpăuţi, Balan este singurul cetă- ţean moldovean graţiat de actualul şef de stat. Norocosul este şi unul din finanţatorii campaniei electorale a PDM din 2010. „Se graţiază pedeapsa comple- mentară aplicată lui Balan Leonid Vasile, condamnat la 27 februarie 2007 de Judecătoria Rezina” (Decret privind aprobarea unei graţieri indi- viduale, „Monitorul Oficial”, 20 aprilie 2011). Acesta este primul şi deo- camdată singurul decret de graţiere individuală semnat în cele aproape patru luni de când liderul democrat Marian Lupu ocupă şi funcţia de pre- şedinte interimar al statului. Preşedintele a dat acest decret pentru unul dintre colegii lui de partid, şi nu unul oarecare. Este vorba chiar despre unul din liderii organi- zaţiei locale a PD din raionul Rezina, Leonid Balan, fostul primar al satului Păpăuţi.Decretul îi ajută să concureze iarăşi la funcţia de primar

Deşi este pensionar, Balan a găsit totuşi bani pentru a contribui la campania electorală a Partidului Demo- crat, în noiembrie 2010. El a donat 90 de mii de lei, fiind unul dintre cei mai generoşi sponsori ai PDM. Graţierea a fost făcută după ce, la 27 februarie 2007, Leonid Balan a fost condamnat de Judecătoria Re- zina pentru abuz în serviciu. Unul Foto: Cuvântul Foto: dintre capetele de acuzare a fost că ar fi cesionat în condiţii ilegale opt 5 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

cisterne ale fostului CAP „Hlinaia”. începutul lui 2010, perioadă pentru mai mult cu cât ne aflăm în campanie Peste câteva luni L. Balan a fost ales care a fost remunerat din banii pu- electorală”, a spus C. Cojocaru. primar al comunei Păpăuţi, unde se blici. El a cedat ştampila şi a acceptat Alţi jurişti cu care am discutat afla CAP-ul. să plece doar după ce Consiliul local spun că decizia preşedintelui interi- În urma acestei afaceri, instanţa a decis să-i dea o indemnizaţie unică mar este nelegală şi contravine art. a stabilit că se face vinovat de abuz de peste 26 de mii de lei. 108 CP al RM. Deocamdată nicio în serviciu şi de însuşirea a 100 de Din cauză că a refuzat să execu- structură de stat nu s-a pronunţat dolari. Magistraţii au mai stabilit că te deciziile judecătoreşti, fostul edil asupraSusţinut acestui şi de caz. D. Diacov fostul edil ar fi înstrăinat ilegal alte s-a ales cu o nouă condamnare. La proprietăţi ale foştilor membri ai 24 februarie 2010 Colegiul Penal al CAP-ului „Hlinaia”, în valoare de 80 Curţii de Apel Bălţi l-a găsit vinovat Preşedintele interimar Marian de mii de lei. Pentru aceste lucruri, de neexecutarea deciziei şi i-a dat o Lupu nu este singurul democrat care Balan a fost condamnat la plata unei pedeapsă de un an şi şase luni de în- a intervenit pentru „spălarea” lui amenzi în valoare de 8.000 de lei şi chisoare cu executarea pedepsei în Leonid Balan. La începutul lui 2009, a fost privat de dreptul de a ocupa penitenciar de tip închis. Deşi trebuia Dumitru Diacov, actualul preşedinte funcţii de conducere în administraţia să fie luat din sala de judecată, Balan de onoare al PD, îi solicita, în calitate publică pe un termen de cinci ani. În aLupu rămas se în jură libertate. de deputat, procurorului general Va- pofida interdicţiei de a ocupa funcţii că nu cunoaşte cazul leriu Gurbulea să se implice în „sta- de răspundere impusă de instanţa de bilirea corectitudinii şi legalităţii” în judecată, în acelaşi an, la scrutinul procesul lui Balan. „Rămânem în spe- electoral din iunie 2007, Leonid Ba- Despre decretul semnat de el, ranţa că organele procuraturii vor re- lan, se înscrie în cursa electorală pe Marian Lupu susţine că nu cunoaşte nunţa la învinuirile pripite împotriva listele Partidului Democrat şi devine cazul. „Graţierea a trecut prin mai lui Leonid Balan”, a scris Diacov în primar de Păpăuţi, funcţie pe care o multe filtre şi a ajuns pe masa mea, demersul oficial trimis acum doi ani deţine, în pofida tuturor sentinţelor, nu ştiu de la cine. Când vin propuneri fostului procuror general (vezi scri- până la începutul a. 2010. de graţiere, decorare, nu mă uit la soarea în imagine). Gurbulea nu a Fostul funcţionar şi-a plătit în rate apartenenţa politică. Fiecare greşeş- intervenit în proces. Decretul de gra- amenda. Acum, graţierea l-a scăpat şi te şi are dreptul la o şansă”, a declarat ţiere emis recent de Marian Lupu îi de interdicţii. Şi asta după ce a inter- Lupu pentru „Adevărul”. Se pare însă este însă suficient lui Balan să ocupe venit colegul-şef de partid, preşedin- că preşedintele interimar minte. Mai din nou funcţii de conducere în insti- tele ţării, Marian Lupu. La 20 aprilie, mulţi oameni de afaceri din raionul tuţiile publice. şeful statului a semnat primul decret Rezina spun că cei doi se cunosc şi că La scurt timp după graţiere, Leo- de graţiere individuală, care îl scapă Leonid Balan ar fi cel care ar media în nid Balan s-a înscris, aşa cum era de pe Balan de pecetea de om ce nu poa- raionul Rezina toate “afacerile” Parti- aşteptat, în cursa electorală pentru te fi şef într-o instituţie publică. dului Democrat. La scurt timp după fotoliul de primar al comunei Păpă- “Nu am nicio vină. Urmărirea pe- ce Marian Lupu a semnat decretul de uţi, Rezina. Tudor Iaşcenco, nală şi judecarea cauzei au avut loc graţiere, mai mulţi cetăţeni din raion Alina Ţurcanu cu încălcarea normelor procesuale. au semnat un demers colectiv către Sentinţa de condamnare este bazată preşedintele interimar în care se doar pe probele de învinuire şi nu au arată nedumeriţi şi revoltaţi de graţi- fost luate în consideraţie declaraţiile erea„Este fostului conflict primar de deinterese” Păpăuţi. Condamnatmele şi ale martorilor”, la închisoare afirmă Balan. P.S pentru abuz în serviciu La începutul actualei campanii . La alegerile locale din iunie pentru alegerile generale locale L. 2011, candidând, alături de După sentinţa definitivă a Curţii Balan a fost înaintat de PDM în com- alţi trei pretendenţi, pentru Supreme de Justiţie, Balan urma să ponenţa Consiliului electoral raional funcţia de primar al s. Păpăuţi, demisioneze din funcţia de primar şi al circumscripţiei nr.26 Rezina, fiind L. Balan a înregistrat doar să predea ştampila instituţiei. El a re- ales preşedinte al acestuia. Cristina cel de-al treilea rezultat. Dar fuzat însă să facă acest lucru şi după Cojocaru, jurist la Centrul de Analiză partidul nu l-a lăsat la nevoie. încercările repetate ale executorilor şi Prevenire a Corupţiei, susţine că Dânsul a fost angajat jurist judecătoreşti. Chiar şi după ce hotă- decretul preşedintelui este imoral. în aparatul preşedintelui rârea instanţei de fond a fost confir- „Este un caz clasic de conflict de in- raionului. mată printr-o decizie irevocabilă de terese. Chiar dacă doar preşedintele (20 mai, nr. 21) Curtea de Apel Chişinău,iar apoi şi poate graţia, Marian Lupu ar fi tre- de Curtea Supremă de Justiţie, fostul buit să se abţină, fiind vorba despre primar a mai stat în funcţie până la un coleg de-al său de partid. Cu atât

6 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011 Procurorii acoperă pomana electorală a comuniştilor

Ajutor umanitar utilizat În toamna anului 2007, în preajma alegerilor pentru Consiliul Raional Rezina, ca pomană electorală conducerea raionului, formată din reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor, a distribuit pe ascuns 100 tone de grâu şi orz pentru seminţe, în valoare de peste 600 mii de lei, venite ca ajutor umanitar, liderilor agricoli şi primarilor După alegerile locale din iunie care făceau agitaţie pentru Partidul Comuniştilor. Fapta fost dezvăluită într-o 2007 Consiliul Raional Rezina nu a investigaţie publicată în CUVÂNTUL. Peste un timp CCCEC a intentat un dosar penal pe persoanele bănuite de aceste abuzuri. Dar, după o plimbare de câţiva fost în stare să aleagă organele de ani prin diferite sertare dosarul cu pricina a dispărut într-un mod misterios, cei conducere ale raionului şi s-a auto- care trebuiau să poarte răspundere rămânând basma curată. dizolvat. Noile alegeri ale consiliului au fost fixate pentru luna noiembrie Jurnaliştii de la CUVÂNTUL au mai revenit la temă de câteva ori. După aceasta, acelaşi an. Guvernarea de atunci s-a la începutul lunii mai 2011, Comisariatul de Poliţie Rezina a pornit, la cererea făcut luntre şi punte pentru ca admi- procuraturii, o nouă urmărire penală în legătură cu falsificarea de către nistraţia raionului şi în continuare să preşedintele raionului Valeriu Ciorici a procesului verbal al comisiei raionale rămână sub controlul PCRM. Alături speciale din 10.10.2007, prin care în 2007 s-au distribuit cele 100 de tone de de alte acţiuni de susţinere, Guvernul seminţele din ajutorul umanitar. Tarlev a donat raionului Rezina 100 În prezent, potrivit procurorului adjunct al raionului Rezina, Aurel Gonciar, tone de seminţe de grâu şi orz “pen- dosarul se află la Serviciului Nord al Procuraturii Anticorupţie. Dar consilierul tru diminuarea consecinţelor cauzate raional Andrei Gârlea, la insistenţa căruia acest proces continuă, este foarte sectorului agricol de seceta din anul sceptic vizavi de acţiunile procurorilor. “Procuratura Anticorupţie trei ani şi 2007”. Conform Regulamentului, se- jumătate a muşamalizat în fel şi chip această fărădelege şi nu prea cred că minţele urmau să fie repartizate “cu aceiaşi procurori acum vor aprecia în mod obiectiv fraudele din 2007 şi că titlu gratuit, producătorilor agricoli vinovaţii vor fi traşi la răspundere”, susţine Andrei Gârlea. selectaţi în baza unor criterii bine de- terminate şi transparente”, iar “res- ponsabilitatea pentru veridicitatea întocmirii listelor agenţilor economici, pentru primirea şi repartizarea ţit învinuirile. Ultimul cuvânt urmau Corupţiei) fiind obligată să efectueze corectă a seminţelor” o purtau “pri- să-l spună procurorii anticorupţie şi un control suplimentar”. marii şi membrii comisiei speciale justiţia, însă acţiunile ce au urmat au Ulterior Vladislav Guţan, procu- locale/raionale”. învăluit într-un mister şi mai mare ror în Direcţia control a urmăririi pe- În realitate, sămânţa a fost repar- “afacerea”Tertipuri cu cu pomana dosare electorală. nale de la PG, îi răspundea aceluiaşi tizată, în mod arbitrar, de către preşe- Andrei Gârlea că “la 19.01.2009 DGT dintele raionului Valeriu Ciorici unor Bălţi a CCCEC a declanşat urmărirea lideri agricoli, membri sau susţină- Serviciul Nord al Procuraturii penală în cauza cu nr.2009046001 tori ai PCRM, pentru a face imagine Anticorupţie, a examinat cazul la în- conform elementelor infracţiunii partidului înainte de alegerile pentru ceputul anului 2008, dar nu a găsit prevăzute de art.327 alin.(1) din Co- Consiliul Raional. motive pentru a demara urmărirea dul Penal”. Dânsul mai adăuga că “în Valeriu Ciorici pledează nevino- penală. Aceasta în pofida faptului că scopul efectuării urmăririi penale în vat, afirmând că nu a încălcat legea edilii raionului neglijaseră completa- mod obiectiv şi sub toate aspectele, la repartizarea ajutorului umanitar mente prevederile Hotărârii Guver- cauza penală a fost retrasă din gesti- venit de la Guvern. nului privind modul de repartizare a unea DGT Bălţi a CCCEC şi transmisă Un grup de consilieri raionali au subvenţiilor. Peste câteva luni, procu- organului de urmărire penală a apa- încercat să clarifice lucrurile pe loc, rorul Ion Caracuian din Direcţia con- ratului central al CCCEC … indicându- dar nu au fost ascultaţi. Atunci control a urmăririi penale a Procuraturii i-se asupra necesităţii luării unei so- silierul Andrei Gârlea, convins că s-a Generale, iar apoi şi Vasile Leviţki, luţii legale pe marginea cauzei penale produs un act de vădită corupţie, a adjunct al Procuraturii Anticorupţie, în cel mai scurt timp”. sesizat Direcţia Bălţi a Procuraturii îl informau pe consilierul raional An- În acelaşi timp, răspunzând Anticorupţie. Ziarul CUVÂNTUL a drei Gârlea, care se interesa la ce con- la o solicitare a redacţiei săptă- dezvăluit dedesubturile “afacerii” în- cluzie a ajuns Procuratura: “Controlul mânalului CUVÂNTUL la aceeaşi tr-un articol de investigaţie, demon- efectuat de procurorii anticorupţie temă,procurorul Vasile Leviţchi, strând că majoritatea primăriilor de la Bălţi a fost superficial, ordonan- scria că “la 19.01.2009 DGT Bălţi a nici n+au fost informate despre acest ţa de neîncepere a urmăririi penale CCCEC a pornit urmărirea penală nr. ajutor, care a fost repartizat într-un este neîntemeiată şi a fost anulată, 2009046002 pe semnele infracţiu- mod arbitrar de conducerea raionu- DGT Bălţi a CCCEC (Centrul pentru nii prevăzute de art. 327 alin.(1) pe lui. Cei vizaţi în articol nu au dezmin- Combaterea Crimelor Economice şi faptul folosirii intenţionate de către 7 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

factorii de decizie ai primăriei s. Pe- ţii Jurnalistice Procuraturii Generale, unul (!?) din beneficiarii indirecţi de cişte a situaţiei de serviciu în interes Vitalie Rusu, procuror în Secţia con- acest ajutor, primarul s. Peciţte Tudor material şi alte interese persona- trol a urmării penale a răspuns urmă- Bivol. La Pecişte peste 700 hectare de le…” În scrisoarea către CUVÂNTUL toarele: “Cauza penală 2009046001 pământ arabil mai mulţi ani stăteau Vasile Leviţchi nu pomeneşte nici a fost expediată de către Procuratura pârloagă şi deci nu putea fi vorba un cuvânt despre soarta dosarului Anticorupţie în instanţa judecăto- despre careva consecinţe ale secetei nr.2009046001 şi concluziile procu- rească pentru examinare în fond. La din 2006-2007. Primarul Tudor Bivol rorilor vizavi de abuzurile celor care 04.02.2010 Judecătoria Bălţi a emis afirmă că dânsul şi primăria nu au so- au împărţit subvenţia. Iar în februarie o sentinţă de condamnare în privinţa licitat de la nimeni nici un ajutor. Dar, 2011 directorul CCCEC Viorel Che- persoanei culpabile”. Faptul că şi în precum precizau ulterior în judecată traru informa redacţia “C” prin in- acest răspuns lipsea numele persoa- martorii pe dosarul nr.2009046002, termediul ofiţerului de presă Angela nei culpabile, nu se spunea nici un în cadrul campaniei electorale pen- Starinschi că dosarul nr.2009046001 cuvânt despre învinuirea care i s-a tru alegerile locale din 2007 depu- a fost trimis în judecată, lăsând însă înaintat, de ce dosarul a fost trimis la tatul PCRM Eugenia Ostapciuc, fiind fără a preciza la ce concluzie au ajuns Judecătoria Bălţi şi nu la cea din Rezi- în sat, le-a promis oamenilor ajutor. procurorii, cine este învinuitul, care na, raionul în care locuiesc persoane- Şi cele 25 tone de seminţe oferite în judecătorie va examina dosarul, pre- le implicate în acţiunea cu seminţele, mod gratuit de conducerea raionu- Pentrucum solicitau a şterge jurnaliştii. urmele, ni s-a părut suspect. Am încercat să lui, unei gospodării agricole din sat în judecată este trimis alt dosar limpezim lucrurile la CCCEC. Angela care se angajase să lucreze o parte Starinschi, ne-a răspuns că nu dis- din pământul părăginit, i-au convins pune de alte informaţii cu privire la pe circa 70 la sută din alegătorii pe- La aceleaşi întrebări, dar adresa- acest dosar. Un ofiţer de urmărire pe- cişteni să voteze la alegerile repetate te de către Centrul pentru Investiga- nală din cadrul acestei instituţii, sub ale Consiliului Raional din noiembrie protecţia anonimatului, ne-a spus că 2007 cu echipa PCRM. dosarul în care era vizat preşedintele Judecătoria Rezina, care a exami- raionului Rezina Valeriu Ciorici ar fi nat acest dosar, a stabilit că Primăria „Controlul efectuat fost trimis în arhivă la indicaţia unuia Pecişte, ca şi alte primării din raion, dintre şefii Centrului. Aceeaşi sursă a n-au avut nici o atribuţie la repartiza- de procurorii precizat că un alt dosar, dar cu numă- rea subvenţiei; că procesul-verbal al rul dosarului trimis în arhivă, a fost comisiei speciale raionale, semnat de anticorupţie expediat la Judecătoria Bălţi (!). Con- preşedintele raionului Valeriu Ciorici de la Bălţi a firmarea acestui tertip avea să trans- a fost falsificat, deoarece 6 din 10 pară dintr-un răspuns dat de şeful membri ai comisiei la şedinţa respec- fost superficial, Secţiei control a urmăririi penale de tivă n-au participat; că procesele-ver- la Procuratura Generală, Adrian Mir- bale “prezentate“ de primării de fapt ordonanţa de cos la o solicitare a consilierului ra- au fost fabricate după acelaşi calapod ional A. Gârlea. Procurorul confirmă la Direcţia raională Agricultură; că neîncepere a că dosarul cu numărul 2009046001 “vina” primarului Tudor Bivol constă urmăririi penale este a fost expediat pentru examinare doar în faptul că a primit ajutorul tri- în fond la Judecătoria Bălţi, care “la mis de conducerea raionului pentru neîntemeiată şi a fost 04.02 a emis sentinţa de condamna- o gospodărie agricolă din partea lo- re în privinţa persoanei culpabile”, cului, în stadiu de formare, aplicând anulată, DGT Bălţi precizând în acelaşi răspuns că “pe pe factură ştampila primăriei. Con- cauza dată nu a fost urmărit penal ce- statând că la Pecişte seminţele au fost a CCCEC (Centrul tăţeanul V. Ciorici” (!?). utilizate după destinaţie, judecata a pentru Combaterea De la Judecătoria Bălţi ni s-a con- considerat că Tudor Bivol nu este vi- firmat că nu au examinat dosare în novat de acţiunile incriminate de CC- Crimelor Economice care să fi fost vizat cetăţeanul Valeriu CEC. În dosarul nr.2009046002 nu se CioriciJudecata din Rezina. pomeneşte nici un cuvânt despre cei şi Corupţiei) a demonstrat că logica careLuptă au repartizatcu corupţia ilegal subvenţia. fiind obligată să procurorilor e stranie de tot în stil moldovenesc efectueze un control Amintim, cele 100 tone de semin- “De la tribune înalte procurorii suplimentar. ţe au fost repartizate la mai mulţi cheamă lumea la o luptă activă cu agenţi economici membri sau simpa- actele de corupţie. În acţiunile con- tizanţi ai PCRM. Dar, după dispariţia ducerii raionului Rezina vizavi de misterioasă a primului dosar, procu- împărţirea celor 100 tone de semin- rorii intentează altă cauză penală pe ţe, eu, dar şi alţi agenţi economici, 8 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

P.S.

am văzut un adevărat act de corupţie Peste jumătate de an de la Neavând şi în mod deschis, cu documente şi „ intentarea noului dosar, am dovezi, am sesizat Procuratura Anti- solicitat Direcţia Generală Te- nicio treabă corupţie, însă nu m-am ales decât cu ritorială Nord a CCCEC să infor- probleme”, spune Andrei Gârlea. meze cititorii la ce concluzie au cu repartizarea Cei vinovaţi în afacerea cu semin- ajuns procurorii şi dacă cauza ţe, după cum vedem, au fost scoşi ajuns în instanţă. Răspunsul a seminţelor, Tudor basma curată, iar pe banca acuzaţilor fost foarte succint: “pe cauza Bivol a fost purtat a fost trimis doar primarul de Peciş- penală nr.2011280110 pornită te, Tudor Bivol. Neavând nicio treabă la 06.05.2011 în baza art.328 aproape doi ani cu repartizarea seminţelor, Tudor Bi- alin.1 CP RM se efectuează un vol a fost purtat aproape doi ani prin şir de acţiuni de urmărire pena- prin judecăţi, judecăţi, procesul ajungând la insis- lă”. Am vrut să aflăm şi poziţia tenţa procurorilor până la Curtea Procuraturii Generale pe acest procesul ajungând Supremă de Justiţie, toate instanţele caz cu barbă. Dopă o lună de confirmând decizia Judecătoriei Re- zile rămânem încă în aştepta- la insistenţa zina. „M-au făcut de râs în toată repu- rea răspunsului. T.Ia. blica, de atâta retrăire am prins câte- procurorilor până va boli, nu mai vorbesc de cheltuielile la Curtea Supremă pe care le-am suportat făcând sute de drumuri la Bălţi, Rezina, Chişinău ca (1 iulie, nr. 27) de Justiţie, toate să le demonstrez procurorilor ceea ce şi ei ştiau forte bine, că n-am nicio instanţele confirmând vină”, spunea cu regret Tudor Bivol, după ce a fost achitat definitiv pe do- decizia Judecătoriei sarul de referinţă. Trucul procurorilor este simplu Rezina. de tot: dosarul cusut cu aţă albă va cădea foarte uşor în instanţă şi atunci toţi se spală pe mâini. CCCEC şi Pro- curatura vor spune că şi-au făcut treaba şi au investigat afacerea cu se- minţe şi vor da vina pe instanţă că a decis cum a decis. Magistraţii, la rân- dul lor, se vor apăra şi vor spune că probatoriul nu a fost suficient pentru a trage pe cineva la răspundere. Iar vinovaţii principali de această afacere au rămas să conducă liniştiţi raionul Rezina... Tudor Iaşcenco, în colaborare cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice

9 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.cuvantulliber.md

Săptămânal: 10 pagini Tiraj: 3000 exemplare Interviu cu (la 01.01.2012) Ion Mititelu Aria de difuzare: Leova, Cantemir, Hânceşti, Cahul, Cimişlia. 1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani?

În 2011 ziarul a fost editat în 10 pagini faţă de 8 în anul 2010 şi faţă de anii precedenţi.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011?

În trei materiale de ziar am abordat probleme ce ţin de autoritatea conducerii raionului Leova, a primăriei oraşului Leova la care edilii au acţionat respectiv, luând măsuri de rigoare.

3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului şi cum i-aţi atras pe cei noi? Nu prea multe. Numărul locuitorilor raionului e în continuă Echipa: descreştere... Director şi redactor-şef - Ion Mititelu; redactor tehnic - Dinu Mititelu; 4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale redactor - Natalia Trofim; (internetul, de exemplu)? corespondent Cantemir - Pur şi simplu nu cedăm. Muncim. Ion Domenco; corespondent Hânceşti – Tatiana Todoseiciuc; contabilă – Efimia Olaru.

Adresa redacţiei: or. Leova, str. Independentei 8

Tel./fax: (+373) 263-22-171.

E-mail: [email protected], info@ cuvantulliber.md

10 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Articol de rezonanţă din 2011 Viaţă de câine

Un bărbat în vârstă de 52 de ani, din s. Sârma r. Leova, trăieşte într- o casă bătrânească de la marginea satului distrusă cu propriile mâini. Rămâne o enigmă transformarea lui dintr-un elev exemplar la învăţătură, mai târziu într-o persoană cu tendinţe maniacale. Caracterul său hiper agitat l-a impulsionat în multe cazuri să ac- ţioneze necugetat. A cunoscut şi viaţa Cuvântul Liber Foto: din puşcărie, violând două femei, una din ele fiind chiar mama lui. Ieşind din închisoare, îşi manifesta bucuria li- Nespălat, nebărbierit ... sub orice cri- fost justificată prin nimic - ci de 11 ani bertăţii prin plimbări fără ţintă cu po- tică, aşteptă un miracol să-i schimbe de chin. Actualul primar L. Cazacu cu- pasuri improvizate în aer liber indife- viaţa. noaşte bine situaţia încă de când lucra rent de anotimp. A ajuns în Timişoara Ce s-a ales de viaţa lui?! Necăsăto- asistent social în sat. Atunci el făcuse pe jos, trecând Prutul înot. În timpul rit, fără copii, imobilizat şi cu o stare cunoscut cazul respectiv specialistului unei ierni cumplite, i-au degerat pi- psihică instabilă îşi duce viaţa de pe o principal al Secţiei asistenţă socială cioarele şi s-a întors acasă târâş. Păr- zi pe alta în acele condiţii inumane. din r. Leova şi încercase să-l includă la ţile degerate „i-au căzut” spun vecinii. Cazul poate fi judecat diferit de fi- azilul din oraş, dar taxa lunară de apro- Şi ... Dumnezeu ştie cum s-a vindecat ecare în parte, dar orice nelegiuire ar ximativ 3000 mii de lei depăşea veni- fără tratament, fără supraveghere fi făcut omul acesta nu merita să ajun- turile rudelor lui Jenel şi din acest mo- medicală ... . De atunci pentru Eugen gă în situaţia asta. Sau poate uităm că tiv procesul s-a oprit. A fost dus la un Cioaric s-a început calvarul. Deşi acum infractorii în puşcării au condiţii mai centru de reabilitare psihică, dar a fost el nu mai constituie un pericol pentru bune, iar acest om a plătit cu vârf şi ţinut trei luni după care a venit acasă. cei din jur, groaza care a insuflat-o îndesat pentru păcatele lui, rămânând Deci aici s-a finisat grija statului, sătenilor prin faptele lui odioase i-a fără picioare. Apropo de judecată, sora primăriei, primarului pentru un om, îndepărtat pe cei care ar fi putut să-l eroului nostru ne ruga să nu dăm pu- deşi degradat, dar nenorocit. Dacă e aşa, ajute mai mult decât o fac. Din patru blicităţii cazul, pentru că „ce vor zice atunci ne întrebăm dacă avem în ţara fraţi câţi erau (două fete şi doi băieţi) oamenii?!” Iar oamenii spun ce ştiu şi asta administraţie centrală şi locală şi fratele s-a stabilit cu traiul în Rusia, o ce văd: că sora nu poartă nicio vină de ce face ea pentru omul ajuns în necaz? soră a murit şi au rămas doi – Jenel şi faptul că Jenea şi-a „mutilat” viaţa din Rudele lui au ajuns la capătul pu- sora lui Veronica, care „de multe ori propria dorinţă, că a distrus casa pă- terilor, ei nu întrevăd nicio speran- lua mâncarea de la gura copiilor ca să rintească, că Veronica e unica care-l ţă de rezolvare fără implicarea unei i-o ducă lui”, spunea dânsa. Frica de mai ajută cum poate, îi găteşte mân- comisii multidisciplinare. Din acest care vorbeam mai devreme o împie- care şi i-o transmite prin vecini ca să motiv după ce am încheiat această dică să treacă pragul casei părinteşti nu piară de foame. Şi în sfârşit, spun investigaţie l-am informat despre caz în care trăieşte fratele ei şi din acest oamenii, sora nu poartă vină pentru pe vicepreşedintele raionului I. Borza motiv duce mâncarea la o vecină, iar cele întâmplate cu atât mai mult că el (preşedinta se afla într-o deplasare la aceasta i-o dă lui Jenel. devine violent atunci când o vede pe Chişinău), acesta promiţând redacţiei Vecina E. Casapu ne-a mărturisit ea ori pe nepoţii săi. că va întreprinde măsuri de rigoare că aceeaşi teamă o încearcă şi pe ea L-am văzut o dată şi nu ne iese din pentru a-i acorda lui Eugen asistenţa de fiecare dată când trebuie să-i ducă cap figura lui uscăţivă şi neajutorată, socială necesară. A doua zi am vorbit mâncarea, dar „cu toată frica mă duc dar cum se face că administraţia locală telefonic cu şeful secţiei respective a şi i-o pun pe prag, iar el o i-a singur şi până acum a ignorat cazul. Nu e vorba CR Leova S. Postică, care ne-a promis mănâncă”. de un an, doi - perioadă care tot nu ar fi că pe parcursul acestei săptămâni va Din cauza acestei temeri, rezolva problema – lui E. Cioa- rudele nu mai trec pe acolo şi ric îi vor fi perfectate actele în felul acesta „starea casei cu necesare pentru a fi izolat, dar condiţii de trai modeste”, cum în condiţii umane. Cum vor menţionase sora lui, s-a înrău- evolua lucrurile vom vedea. tăţit. Acum pare a fi o casă pă- Vă vom informa. răsită pe care toţi o ocolesc ca I. Mititelu pe una bântuită de diavoli, fără N. Trofim geamuri, fără căldură. Fără un pat, fără un preş sub picioare, (9 decembrie, nr. 47) Eugen stă îngenuncheat pe lu- tul rece lângă uşa de la intrare. 11 Foto: Cuvântul Liber Foto: Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.ecoul.md

Săptămânal: 8 -12 pagini Tiraj: 2000 exemplare Interviu cu (la 01.01.2012) Maria Ţurcanu Aria de difuzare: Sângerei, Bălţi, Teleneşti 1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani? Nu aş putea spune că aşteptările noastre pentru anul 2011 s-au realizat într-o măsură mare. Am fi vrut ca impactul ziarului să fie cu mult mai mare decât este acum, de aceea vom avea mult de muncit în anul 2012.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011? Pe parcursul anului 2011 ne-am străduit să fim o platformă pentru discuţii, care nu întotdeauna au convenit Administraţiei Publice Locale. Am încercat să demonstrăm calitatea neoficială de avocaţi ai cetăţeanului simplu. În această perioadă ne-am străduit să ne facem onest meseria, indiferent de condiţiile social-politice, dar şi de barierele, deloc puţine. Eforturile echipei ziarului n-au trecut neobservate de cititori. valorile autentice au fost în centrul preocupărilor permanente ale colaboratorilor ziarului. „Ecoul nostru” a fost şi rămâne sursă de inspiraţie Echipa: care a oferit cititorilor alte perspective decât ziarul Consiliului raional „Plai Director - Maria Ţurcanu; sângereian”. reporteri - Vera Tabarcea, 3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului şi cum Natalia Cucu; i-aţi atras pe cei noi? designer – Tatiana Clipca; contabilă – Elena Braşovanu. Pentru a menţine cititorii fideli ai ziarului, pe parcursul anului ne- am străduit, în primul rând, să reflectăm adevărul, în condiţii puţin prielnice. Ne-am străduit să facem un ziar util şi interesant, obiectiv şi combativ. Am avut diverse campanii de caritate, concursuri promoţionale de creaţii, întâlniri cu cititorii, precum şi alte acţiuni realizate de redacţia „Ecoul nostru”.

4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale (internetul, de exemplu)? Pentru anul 2012 preconizăm să îmbunătăţim calitatea site-ului şi să plasăm articolele cu impact mai mare în imagini video.

Adresa redacţiei: or. Sângerei, str. Independentei 111

Tel.: (+373) 262-22-390, tel.: (+373) 262-22-675.

E-mail: [email protected], [email protected],

12 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Articol de rezonanţă din 2011

Foto: Ecoul Nostru Din neant a revenit acasă

Deloc întâmplător satul Răzălăi este numit colţ de rai şi asemeni Iulian Rusanovschi au îl resimţim prin tot ce presupune COR). Aceşti tineri ghidaţi de preşedin- Răzălăi şi în ştergerea colbuluiNaniescu. uitării el. Mai este considerat locul cu tele asociaţiei de pe traseele spiritualeFlorin parcurse Pentescu şi mai multă lumină cerească decât descoperit ceva mai devreme că satul înscrise de mitropolitul De altele. Aşa a vrut destinul neamului Răzălăi din cadrul comunei Pepeni asemenea profesorul şi Tatăl Ceresc ca aici să se nască este vatra care i-a dat simţire de viaţă de la Universitatea Ştefan cel Mare din Omul şi creştinul care a devenit şi lui, celui care a fost Mitropolitul Mol- Suceava.Dorin A fost Pântea, prezentă administraţia a fost Mitropolitul Moldovei şi al dovei şi Sucevei, fiind ales în această publică locală, reprezentată de pri- Sucevei până la apusul vieţii. Pen- funcţie în 1875. Ani buni a ctitorit Mi- marul intelectualiiDumitru din tru osârdia sa creştinească a fost tropolia, de-a lungul a 27 de ani, până Balanteritoriu reprezentaţi de directorul Li- recunoscut sfânt. La această înălţi- la apusul vieţii sale. Descoperind acestIosif ceului „A. Agapie” din Pepeni, me a dăinuirii de sfânt este ridicat Naniescuadevăr, membrii asociaţiei au venit . Au onorat cu prezenţa şi au în- de posteritate şi creştini. El, prin cu iniţiativa de a-l descoperi pe duioşat sufletele cu activitatea sa tine- tot ce a lăsat moştenire spirituală pentru toată posteritatea şi rii din România, care au constituit un în calitate de mitropolit, emană a-i înveşnici numele acestui martir al cor bisericesc şiIosif au susţinutNaniescu liturghia multă credinţă şi lumină creştină creştinătăţii prin înălţarea unei Troiţe cu cântări psaltice, plăcute şi adorate peste sufletele şi drumurile de în Răzălăi. Evenimentul de inaugurare de mitropolitul în tim- viaţă ale oamenilor din satul Răză- a Sfintei Cruci a avut loc duminica tre- pul vieţii sale. lăi. Pentru că este de aici, această cută. A fost un eveniment de profundă Liturghia de sfinţire a fostIosif, pătrunsă baştină l-a dăruit neamului şi lumii simţire creştinească, la care au parti- de o profundă simţire creştinească şi de creştineşti. Mai nou, El, din neant a cipat creştinii şi localnicii satului de slavă adusă mitropolituluiValeriu Cernei, orân - revenit acasă. baştină, din satele învecinate, enoriaşiiValeriu duită cu multă evlavie, talent şi dăruire Vera Tabarcea Cernei.care se închină în lăcaşele sfinte unde de către părintele păs- propovăduitor este părintele Andrei torul enoriaşilor şi lăcaşelor sfinte din Cociug De asemenea,Andrei au participat Răilea- Sloveanca şi Răzălăi. El a avut binecu- creatoriinu Troiţei, sculptorul Mircea vântarea cerească de a oficia liturghia, Puţini au ştiut acest nume, Iosif Bejenar din Moldova şi dar şi a monitoriza întregul eveniment Naniescu. Puţini, dintre care şi mem- din România, protoiereul de înălţare a Troiţei. brii Asociaţiei Studenţilor Creştini din Suceava care a însufleţit „Inima mea este plină de bucurie Ortodocşi Români din R. Moldova, (AS- tinerii ortodocşi în edificarea Crucii în ca şi a fiecărui creştin care participă 13 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Inima mea la această lucrare creştinească şi eve- osârdia acestor tineri, prin susţinerea „ niment istoric de Înălţare a Troiţei fraţilor de credinţă din România, s-a Iosifpentru Naniescu. înveşnicirea aici, acasă, a Ma- reuşit înălţareaIosif Naniescu. Crucii Sfinte în Răză- este plină de relui Creştin, mitropolitul Moldovei lăi, vatra creştinească care l-a adus pe Sunt dator să spun că lume pe bucurie ca şi a a fost un mare ierarh, sfânt şi milos- La plecăciunile de profund mulţu- tiv. Această Sfântă Cruce a fost adusă mesc ale creştinilorIulian Rusanovschi. pentru Troiţă, cu fiecărui creştin care prin osteneala sculptorilor şi Asoci- bucuria împlinirii unei sfinteIosif misiuni Na- aţiei Studenţilor Iulian Creştini Rusanovschi. Ortodocşi niescu,a răspuns şi ”De participă la această Români din Moldova, însufleţiţi de îndată ce am descoperit că preşedinteleIosif Naniescu ei, mitropolit al Moldovei şi Su- lucrare creştinească Însuşi Dumnezeu a binecuvântat ca cevei, este din raionul Sângerei ne-am să se întoarcă înapoi, propus să înălţăm o Troiţă în Răzălăi. şi eveniment istoric de unde s-a luat, în satul Răzălăi. Înăl- Pentru această mare personalitate ce ţareaIosif Crucii Naniescu e dovada că de acolo, din a putut să ne-o dea Basarabia, sfânt de Înălţare a Troiţei Cerul său Sfânt, Dumnezeu a făcut ca pe care ne-amIosif bucurat Naniescu că l-am desco- ÎPS să ne povăţuiască perit, că l-am adus acasă, în Răzălăi. pentru înveşnicirea locul mormintelor părinţilor săi, satul Mitropolitul a fost în- şi pe noi înşine. Să fie rugătorul lui mormântat în partea de sud a Catedra- aici, acasă, a Marelui pentru satul acesta. Pentru neamul lei Mitropolitane din Iaşi. I-am vizitat acesta şi pentruValeriu. fiecare dintre DVS, ru- mormântul în Iaşi. Din mormântul lui Creştin, mitropolitul gători către Împărăţia Sa”, a mărturisit izvorăşte instantaneu mireasmă de părintele mir, este făcător de minuni”, a mărtu- Moldovei Iosif Ca o binecuvântare şi o stropire risit preşedintele ASCOR asistenţei. cu agheasmă şi sfinţire aValeriu trupurilor Cer şi- „Şi Crucea Sfântă pe care astăzi am Naniescu. simţurilornei. a răsunat mărturisirea de înălţat-oMircea este făcătoare Bejenar de minuni, să mulţumire a părintelui vă închinaţi ei”, a îndemnat enoriaşii El şi-a cerut îngăduinţa să mul- preotul din Suceava.Dorin ţumească ASCOR, întregului grup de PânteaDe asemenea, Iulian Rusanovschi a tineri creştini ortodocşi, care au sosit exprimat mulţumiri primarului din România şi au susţinut transporta- , care a fost prima persoană de rea Troiţei peste Prut şi înălţarea ei la legătură aici în teritoriul administrat locul binecuvântat. unde urma să fie instalată Troiţa. El i-a Ţinem să amintim că această iniţi- exprimat admiraţia pentru înţelegerea ativă de a scoate din neant numele şi care a avut-o, dorind ca şi în următoa- Pântea faptele sfinţilor din Basarabia şi a le rele proiecte de scoatere din neant a promova, aparţine ASCOR. După cum a sfinţilor din Basarabia Dorinsă găsească Pântea. atâ- a împărtăşit planurile sale de fost menţionat în următoarele mărtu- ta înţelegere şi susţinere de suflet cum viitor apropiat. Îşi propune să înalţe în risiri şi discursuri, rostite în momentul a avut-o din partea lui Iosif Naniescu faţa primăriei comunei, adică în centrul inaugurării Sfintei Cruci încă cu doi ani La rândul său, primarul a mulţumit satului Pepeni, un monument închinat în urmăIulian Asociaţia Rusanovschi nominalizată, prin pentru aducerea lui lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Să-l aibă ca spiritul activ şi dumnezeiesc al preşe- acasă, la Răzălăi prin instalarea Troiţei un scut al cetăţii spirituale a cetăţe- dintelui , şi-a asu- aproape de biserică şi de mormintele nilor. Să-l aibă ca Troiţa de la Răzălăi, mat misiunea nobilă şi sfântă - scoa- celor care l-au adus pe lume pe omul monument al credinţei sfinte. Să spună terea din neantMircea a sfinţilor Bejenar, basarabeni. care a devenit o personalitate cu loc prin aceasta: ”Te iubesc, Basarabie!”. Anul trecut, la iniţiativa protoiereului în Rai şi printre sfinţi. Primarul a ex- Să exprime bucuria de pe tot parcursul de Suceava, prezent primat mulţumire că prin acest eveni- evenimentului de inaugurare a Troiţei la eveniment, ei au reuşit înălţarea ment s-a purificat şi s-a spiritualizat şi că „degerat la mâini şi la picioare, a unei TroiţeValeriu în or.Gafencu Sângerei. Prin ea a mai mult fiecare dintre localnici. Fiind ajuns acasă Dumnezeu...”.(29 iulie, nr. 29) fost înveşnicit numele Sfântului Închi- omul care crede sfânt în legea căDorin dacă sorilor, . Mergând pe nu-ţi cunoşti trecutul nu poţi deschide acest sfânt traseu al spiritualităţii, prin porţile către Raiul viitorului,

14 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.estcurier.api.md

Interviu cu Săptămânal: 8 - 12 pagini Elena Motricală Tiraj: 4100 exemplare (la 01.01.2012) Aria de difuzare: Criuleni, Dubăsari

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani?

Anul 2011 a fost unul obişnuit pentru ziarul „Est Curier”.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011?

Pe parcursul anului am avut mai multe materiale cu impact, dar cel mai mult ne-a bucurat că, datorită intervenţiei ziarului, persoanele care credeau că au băgat degeaba în pământ mii de lei şi erau dispuse să construiască un nou gazoduct şi-au văzut visul împlinit.

3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului Echipa: şi cum i-aţi atras pe cei noi? Director - Gheorghe Motricală; redactor – şef - Elena Motricală; Cititorii ne-au rămas fideli nouă şi noi – lor. Datorită bunei relaţii cu reporter - Svetlana Cernov; cititorii noştri reuşim să fim cea mai citită gazetă din regiune. contabilă – Alexandra Godoroja.

4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale (internetul, de exemplu)?

Am actualizat pagina web ca să fim mai aproape şi de cei care au plecat pe alte meleaguri, dar vor să ştie ce se întâmplă acasă.

Adresa redacţiei: or. Criuleni, str. 31 August 101/8

Tel: (+373) 248-20-183

E-mail: [email protected]

15 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011 Articol de rezonanţă din 2011 Ghinion de mii de lei

Pentru 16 familii din satul Răcu- — Procurăm câte o jumătate de leşti gazificarea mai ţine de domeniul butelie de gaz cu gândul că azi- mâine aşteptărilor. În timp ce consătenii lor vom fi conectaţi la gazoduct şi aşa de au şi uitat când au procurat o butelie câţiva ani – se jelui o doamnă.- În cam- de gaz răculeştenii domiciliaţi în apro- pania electorală preşedintele raionului piere de şcoala veche îşi alimentează Dumitru Simon, parcă găsise o modali- aragazele cu gaz lichefiat. Au fost ac- tate să rezolve problema, dar alegerile ...Dar alegerile tivi, s-au implicat în colectarea bani- s-au terminat şi nu s-a mai întâmplat „ lor pentru gazificare, au contribuit nimic. La noi se face câte ceva doar în s-au terminat de două ori la elaborarea proiectului campanii electorale, pe urmă suntem pentru gazoduct, dar nu au parte de uitaţi. Nu ne rămâne decât să ne ru- şi nu s-a mai flacăra albastră. găm să avem mai des alegeri. — Am dat câte 7, 9, 11 mii de lei, Zinovie Speteţchi, consilier raio- întâmplat nimic. în dependenţă de amplasarea gospo- nal, şeful filialei Criuleni a SRL „Ia- dăriei o dată cu toţi sătenii, dar gaz nu loveni-Gaz” de asemenea cunoaşte La noi se face avem.- ne-a spus revoltat Andrei- La situaţia creată la Răculeşti şi regretă început era o defecţiune pe traseu. că nu-i poate ajuta până nu are docu- câte ceva doar în Apoi au reparat-o, dar gazoductul nu-i mentele de rigoare perfectate. dat în exploatare nici până azi. Ne-au — Antreprenorul a ajuns până la campanii electorale, spus că au pierdut proiectul, am adu- perfectarea documentaţiei executiv- nat bani şi am făcut alt proiect, dar ni- tehnice, am făcut testările şi atât. Cred pe urmă suntem mic nu s-a schimbat. Nu dăm de urma că e cazul organelor de resort să se antreprenorului. Cineva s-a adresat implice şi să-l aducă pe antreprenor uitaţi. Nu ne rămâne la procuratură şi l-am pierdut de tot. ca să finisăm lucrările. Adică să luăm Nici nu ştim ce să facem, poate să con- traseul la balanţa noastră şi să dăm decât să ne rugăm struim alt gazoduct? în exploatare traseul ca să se bucure Ştie necazul sătenilor şi prima- beneficiarii de investiţia făcută. Fără să avem mai des rul Vasile Frunză, dar nu are o so- documentele respective, însă, nu pu- luţie deocamdată pentru situaţia tem face nimic, chiar dacă ne-a rugat alegeri. creată. şi primarul anterior şi actualul.E. Chiriac — De gazificarea satului m-am ocupat în primul mandat şi către expirarea mandatului îmi rămăsese negazificată La două săptămâni după doar această mahala. Ulterior am aflat apariţia materialului în ziar cei că antreprenorul a pierdut documen- 16 gospodari au fost conectaţi tele, pe urmă le-au restabilit, dar tot la la gazoduct şi bucatele pentru el se află. Practic pe acte lipseşte doar revelion şi le prepară la flacăra semnătura inspectorului în construc- albastră. ţii. Din acest motiv darea în exploatare a traseului se tergiversează. Mai nou e că l-am pierdut deja din vizor pe antre- (9 decembrie, nr. 47) prenorul Sergiu Timuş de la Dubăsarii Vechi. Intenţionam să mergem la el acasă, dar am aflat că a fost arestat.

16 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.expresul.com

Săptămânal: 8 pagini Interviu cu Tiraj: 2800 exemplare (la 01.01.2012) Lucia Bacalu Aria de difuzare: Ungheni, Nisporeni, Călăraşi

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani? • În 2011, „Expresul de Ungheni” s-a transformat în „Expresul”, ziar regional, difuzat în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi (pe ultima sută de metri). • Şi-a schimbat în totalitate design-ul , începând cu 28 octombrie. • În echipa „Expresului” a mai venit un om (manager de vânzări). La ora actuală, numărul angajaţilor (cu acte în regulă) este de 5. • Am achiziţionat echipamentul necesar pentru activitate, valoarea achiziţiilor depăşind suma de 50 mii lei. • Pentru prima oară, s-a simţit o înviorare în ceea ce priveşte fluxul de publicitate.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011? Transformarea „Expresului de Ungheni” în „Expresul”, ziar regional. Echipa: Director - Lucia Bacalu; Angajarea unui manager de vânzări. Redactor - Dumitru Mititelu; reporteri – Ina Landa, Natalia Chiosa; 3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului secretar de redacţie - Vitalie Harea; şi cum i-aţi atras pe cei noi? contabilă – Angela Covaliov. • Pentru a menţine cititorii „Expresului”, am realizat parteneriate, am inaugurat noi rubrici, la propunerea cititorilor (de ex., „Viaţa de lângă noi”, „La bucătărie”, „Ieftin şi la îndemână”, „10 întrebări pentru oameni de nota 10”), ne-am axat, mai mult, pe subiecte sociale şi mai puţin – pe politică (tot la solicitarea cititorilor). • Pentru a atrage noi cititori, am editat fluturaşi, pe care i-am împărţit în diverse instituţii, am anunţat un concurs pentru instituţiile preşcolare şi preuniversitare, ne-am deplasat în localităţile rurale pentru a ne întâlni cu oamenii, am realizat un poster special.

Adresa redacţiei: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru 26, of. 229

Tel: (+373) 236-28-575/23-742

E-mail: [email protected]

17 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale (internetul, de exemplu)? • Suntem în permanenţă cu ochii pe internet. Am achiziţionat trei notebook-uri, stik-uri pentru acces la internet, astfel ca fiecare angajat, oriunde s-ar afla în R. Moldova, să aibă acces la internet. • Zi de zi, urmărim ştirile de pe toate site-urile posibile, selectându- le pe cele ce ţin de regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi. • Site-ul Expresul.com este reactualizat zilnic. • Am inaugurat o rubrică în ziar – Ştiri de pe Expresul.com. • Expresul are un cont şi pe facebook.com.

Articole de rezonanţă din 2011 Afacere în oierit – act de eroism sau profit? A muncit peste hotarele ţării nouă ani. A revenit apoi la baștină, cu un capital, Dar nu mai puțin important, susţine că am dat-o, practic, de acasă: cu 45 lei în dorinţa de a întemeia o oierul, este găsirea unor ciobani buni. kilogramul de caș și 55 lei pentru un ki- afacere. Mihai Mardari din ”Profesia de cioban, la ora actuală, este logram de brânză”, spune oierul. Pe vii- Ungheni a ajuns la concluzia pe cale de dispariție. Este considerată de tor el își dorește o extindere a afacerii. că cei doi feciorii ai săi nu unii rușinoasă. Eu am doi ciobani pe care ”Vreau să-mi înregistrez ferma de oi, să trebuie să cunoască gustul i-am găsit tocmai la Nisporeni şi sunt fiu plătitor de TVA și numai atunci mi pâinii din străinătate. foarte buni. De aceea mă strădui să le se vor deschide toate ușile magazinelor, creez toate condițiile pentru a-i menține voi putea încheia contracte de comerci- aici. În plus, ei au și oile lor în turmă”. Din alizare a brânzei, dar poate și a cărnii. spusele lui Mihai Mardari, aceștia au un Astfel, voi fi sigur că nu rămân cu brân- Zis și făcut. Banii câștigați i-a investit salariu de cel puţin 1500 de lei lunar și za-n drum”, a explicat dânsul. în... creșterea oilor. ”Am început cu câte- condiții de trai oferite în casa din preaj- Despre ferma lui Mihai Mardari s-a va oi de rasa „Țușca moldovenească”, oi ma fermei. dus vestea departe de raionul Ungheni. mărunte, bune de lapte, care cresc mai În toți cei patru ani de activitate, În acest an, Agenția de Consultanță și mult în centrul țării; și cu câţiva berbeci venitul de bază al familiei Mardari se Școlarizare în Agricultură, ACSA Un- de rasa „Caracul”, aduși de la Institutul trage din realizarea brânzei și mai puțin gheni, a organizat un seminar de infor- de Zootehnie”, povestește Mihai Mar- al pielcelelor. Apropo, anul acesta brân- mare și schimb de experiență pentru dari. Acum, are 250 de oi mulgătoare, za este la mare căutare. ”Sânt bucuros deținătorii de oi din întreaga republică, evidența cărora se duce într-un ca- la care a participat și președintele talog. ”Nu știu dacă azi aș mai avea Asociației Crescătorilor de Oi din curajul să încep o asemenea afacere. Moldova, Pintilie Bulgaru. Atunci, Cred că a fost un act de eroism”, spu- Petru Vizitiu, șeful ACSA Ungheni, ne zâmbind oierul din Ungheni-Vale. a dat cele mai înalte aprecieri, spu- Sprijinit de feciorul Nicolae, nând că ferma de oi din Ungheni este care a făcut studii în veterinarie, un model pentru întreg raionul și dânsul a început să facă împere- nu numai. ”Este cea mai performan- cheri și selecție, pentru a obține, la tă fermă din raion, unde se respectă a patra generație de tineret, ovine condițiile de întreținere. Nicăieri nu de o rasă pură de Caracul, ”bune de am mai văzut hrănitori speciale pen- lapte și pielcele”, după cum spune tru animale și un bazin de scurgere a Mihai Mardari. ”Cred că deja la vară, fracției lichide de deșeuri animale”, prin iunie, aici vom avea şi o fermă a spus dânsul. de oi de prăsilă, prima de acest fel în Fiind întrebat dacă merită tot raion”, zice oierul. efortul depus pentru o astfel de afa- Dânsul a muncit nu doar în cere, Mihai Mardari a răspuns: ”Da. direcția obținerii unui efectiv ovin Însă trebuie să-ți placă ceea ce faci. de prăsilă, ci și la amenajarea ca la Nu ne rămâne decât să ne rugăm să carte a fermei propriu-zise, adică avem o stabilitate politică în țară, a ocoalelor și a unui grajd pentru căci în condiţiile actuale îţi trece pofta de a munci. În așa hal nu mai perioada rece a anului. ”Este greșit Ina Landa să credem că oaia nu are nevoie ajungem noi departe”. de încăperi închise”, subliniază Mihai Mardari. Potrivit dânsului, la minus 25 de grade, oile trebuie Foto: Expresul (9 decembrie, nr. 48) să se afle într-un spațiu închis și hrănite bine. 18 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011 Un sat uitat, la doar şapte kilometri de Ungheni

Suprafaţa - aproximativ 0,57 Olimpiada de la Moscova kilometri pătraţi, perimetrul şi Novaia Nicolaevca – 3,91 km. Populaţia – din raionul Ungheni îşi aminteşte cu nostalgie de satul co- 186 de oameni (conform pilăriei şi tinereţii sale. „Oamenii erau recensământului din anul tare buni şi săritori la nevoie. Când se 2004). Este vorba de Novaia Noroc de anul 1980, când la Mos- construia o casă, sărea tot satul în aju- Nicolaevca, localitate situată cova fuseseră organizate Jocurile tor”, spune bătrâna. Acum nu mai are la doar şapte kilometri de Olimpice de vară. Nu-şi puteau per- cine să sară în ajutor. Satul a rămas oraşul Ungheni. mite pe atunci conducătorii statului pustiu. Populaţia adultă, în marea ei sovietic ca străinii să vadă sate pe ju- majoritate, munceşte la Moscova sau Continuă să-şi ducă zilele mătate pustiite, fără garduri, fără dru- la... Ungheni. În sat nu are ce să facă. de azi pe mâine muri. Şi cum multe delegaţii urmau să PrimăriaNici măcar terenuri e la Mănoileşti, agricole nu sânt. vină cu trenul pe calea ferată, pe lângă restul – la Ungheni Novaia Nicolaevca, aici au fost con- Deşi are o istorie de aproape un struite garduri de toată frumuseţea, secol, deşi are o aşezare geografi- a fost construit şi un drum, şi podul... Deşi Novaia Nicolaevca aparţine că de invidiat – chiar prin preajmă „Trebuia să se vadă că e un sat care comunei Mănoileşti, oamenii de aici trece atât calea ferată, cât şi drumul trăieşte, care are un aspect frumos”, preferă să meargă la Ungheni să-şi naţional Chişinău-Ungheni – satul povestesc sătenii. Acela a fost, se pare, rezolve problemele. Copilaşii merg, continuă să-şi ducă zilele de azi pe uniculScurtă lor incursiune noroc. în istorie şi la grădiniţă, şi la şcoală, tot la Un- mâine. Nu există nici măcar un ma- gheni. Până şi bătrânii preferă să gazin. Pentru a cumpăra o pâine, meargă la biserică la Ungheni. E mai oamenii sânt nevoiţi să parcurgă ki- Primele familii s-au aşezat în aces- comod. S-au urcat în tren şi în câteva lometri întregi până în satele vecine te locuri la începutul secolului trecut. minute, cu doar 2 lei, sânt în oraş. E sau până în oraş. La Nicolaevca nu Veniseră din Ucraina, din regiunea rău doar că trenurile au un orar fix există nici şcoală. Nu există grădini- Hmelniţk şi erau 12 la număr, spun şi nu poţi merge atunci când îşi do- ţă. Nu există nici măcar un bar, ne- localnicii. De aici şi denumirea slavo- reşti, ci trebuie să aştepţi ora sosirii maivorbind de un cămin cultural, de nă a satului. De ce nu o fi tradus spe- lor. Dacă e vorba de o urgenţă, ai ieşit un oficiu poştal sau de o bibliotecă. cialiştii, mai târziu, cuvântul „Novaia” la traseul central şi „prinzi” uşor o Unica instituţie care mai activează în „Nouă”, aşa cum s-a procedat cu maşină spre Ungheni. La Mănoileşti este un punct medical – în casa celei Boghenii Noi, sat înfiinţat la fel de co- oamenii merg doar dacă au vreo tre- pe care lumea o dezmiardă cu mult lonii ucrainene, nu se ştie. Cert e că în buinţă la primărie. „Noi nu existăm, drag “naşa felceriţa”, Olga Landa. Nomenclatorul localităţilor din Repu- suntem ai nimănui”, spun ei când Acel loc este, practic, tot ce are satul blica Moldova satul figurează cu nu- vine vorba despre relaţiile cu pri- şi unde se adună oamenii nu doar mele Novaia Nicolaevca, chiar dacă, în măria Mănoileşti. Primarii care s-au să-şi rezolve problemele medicale, conformitate cu datele recensămân- perindat în ultima perioadă au cam ci şi să mai schimbe câte o vorbă. Cei tului din 2004, aici locuiau 65,05% uitat de Novaia Nicolaevca. Se arată mai tineri au şi ei un loc de întâlnire: moldoveni şi 34,95% de ucraineni. De doar în preajma alegerilor. Se întâl- un pod de lângă calea ferată, peste atunci, structura etnică nu a prea su- nesc cu alegătorii... Unde credeţi? Pe râuleţul Delia. Este unica legătură ferit mari schimbări. şes, acolo unde pasc vacile. Iar secţia cu lumea. Acolo, pe pod, ei îşi petrec Cel mai în vârstă locuitor al satului, de votare, de fiecare dată, este ame- timpul liber. Ecaterina Landa, ajunsă la 86 de ani, najată în casa unei localnice.

Podul, unica legătură cu lumea

Foto: Expresul Foto: 19 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

A fi sau a nu fi?

Satul ar fi putut fi mai mare, dacă se dă- deau aici locuri de casă pentru tineri. Nu s-au dat de ani buni. De aceea, nu este întâmplă- tor faptul că mulţi îl consideră un sat fără de perspectivă. O fi aşa sau ba, nu putem şti. Dar, cele 70 de case sânt, în marea lor majoritate, îngrijite. În ulima perioadă, s-au stabilit cu traiul aici familii tinere. O casă costă 3000- 5000 dolari şi nu e foarte complicat să-ţi cre- ezi confortul minim. Problema cea mare este apa potabilă. În fântâni apa e sărată şi lumea e nevoită să meargă kilometri întregi, pentru a o aduce din satul vecin Elizavetovca, de la „Mioriţa” – o zonă de agrement din apropiere, sau de la „Glodul alb”, o regiune din preaj- mă. O altă mare problemă sunt drumurile. Dacă plouă, practic nu mai intri în sat. În rest, sânt condiţii bune pentru a ţine o gospodărie, spun cei ce au ales să rămână la Novaia Nicolaevca. Ei cred cu toată fiinţa lor că, într-o bună zi, cineva îşi va aminti de satul lor şi lucrurile vor lua o altă întorsătură. Este imposibil ca la doar câţiva kilometri Căminul cultural de odinioară. Foto: Expresul de Ungheni să dispară un sat întreg, fie şi mic la ora actuală. Ina Landa (8 iulie, nr. 27)

Pe uliţa satului. Foto: Expresul 20 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.gazetadesud.md

Săptămânal: 16 pagini Interviu cu Tiraj: 3200 exemplare Vladimir Javgureanu (la 01.01.2012) Aria de difuzare: Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Hânceşti, Cahul, 1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 Căuşeni, Basarabeasca sau de alţi ani? În 2011 faţa ziarului a fost schimbată radical: aspectul grafic a fost îmbunătăţit, au fost extinse temele abordate în materiale, volumul lui a devenit constat şi este alcătuit din 16 pagini. aplicăm în permanenţă două culori la tipărirea publicaţiei.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011? Am schimbat denumirea ziarului din „Business info” (o denumire îngustă ca tematică şi conţinut) în „Gazeta de Sud”, titlu polisemantic din toate punctele de vedere şi am fost insistenţi în promovarea ziarului în toată regiunea de Sud, acum el distribuindu-se în opt raioane ale Republicii Moldova.

3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului şi cum i-aţi atras pe cei noi? Echipa: Director: Vladimir Javgureanu; Prin îmbunătăţirea calităţii ziarului, publicând informaţii din toată zona editor senior: Natalia Basarab; de Sud şi antrenând cititorii în colaborarea cu publicaţia. Am angajat o editori: Ion Ciumeică, Luminiţa persoana responsabilă de organizarea şi desfăşurarea abonării pe tot Netedu; parcursul anului. tehnoredactor: Petru Dinu; manager de oficiu: 4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale Tatiana Diaconova; (internetul, de exemplu)? reporteri: Valeriu Ţurcanu (Hânceşti); Ion Domenco (Cantemir, Cahul); Am schimbat designul şi conţinutul site-ului. Pe pagina electronică Ilie Gluh (Căuşeni); putem plasa acum material video, bannere publicitare, galerii foto. Grigore Teslaru (Ştefan Vodă). Datorită schimbărilor numărul accesărilor s-a mărit de trei ori. În fiecare zi se înnoiesc ştirile de pe site. Datorită acestui fapt, s-a consolidat legătura dintre publicaţie şi cititori.

Adresa redacţiei: MD-4100, or. Cimişlia, str. Decebal 11.

tel.: (+373) 241-23-507/ 22-705, tel./fax: (+373) 241-22-996

E-mail: [email protected]

21 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Articol de rezonanţă din 2011 Trei copii au fost lăsaţi de mamă fără hrană, în frig

Luminiţa Netedu Iar aceştia au solicitat acţiuni cât mai mama „grijulie” încerca să-şi încăl- urgente din partea organelor abili- zeascăFoamea cât i-ade câtscos locuinţa în stradă scundă. tate cu protecţia copiilor aflaţi în di- Flămânzi şi goi, pe timp de iarnă, ficultate. În cele din urmă, copiii au porniţi la drum în căutarea mamei, fost luaţi în grija serviciului de inter- Cum de au rămas vii, cei trei pui aşa au găsit asistenţii sociali din Ci- venţie în regim de urgenţă şi se află de om nici ei nu ştiu. Cert este că fri- mişlia trei copii cu vârste cuprinse acum internaţi în secţia de pediatrie gul, dar mai cu seamă foamea care a între nici doi şi şase ani din localita- a Spitalului raional Cimişlia. pus stăpânire pe ei i-a scos în stradă. tea Satul Nou. Cei trei, Daniel, Daniela Când au ajuns la casa în care cei Au fost găsiţi de un vecin în şanţul din şi micuţa Maricica au fost lăsaţi sin- trei copii fuseseră lăsaţi în voia sor- imediata apropiere a casei. Îmbrăcaţi guri de către mamă de aproximativ o ţii de mama lor, lucrătorii sociali şi sumar, încălţaţi în cizme de cauciuc săptămână, fără hrană, în frig. Băia- poliţistul de sector s-au îngrozit de pe piciorul gol, copiii, abandonaţi de tul cel mai mare povesteşte că mama ceea ce au găsit. În cămăruţa în care unica lor speranţă de viaţă, mama, au s-a dus după lemne şi ei au dormit o locuiau era o mizerie de nedescris, pornit în căutarea ei. Copiii au spus noapte în frig, apoi încă una, încă una, un miros infect, farfurii cu resturi de că nu este pentru prima dată când iar mama nu s-a mai întors. Văzându- mâncare, oase de peşte, haine murda- mama lor pleacă şi îi lasă de unii sin- i în halul ăsta, vecinii au fost cei care re aruncate pe jos, frig. Pereţii erau guri în casa concubinului său. i-au adăpostit şi le-au dat o bucată de negri de fum în urma unui incendiu Zinaida Lungu, o femeie în vârstă pâine. De teamă să nu fie bolnavi, au produs cu câteva zile în urmă, proba- de 24 de ani din Satul Nou, singură anunţat responsabilii de la primărie. bil din cauza reşoului electric cu care şi într-o situaţie financiară grea, se

Foto: Gazeta de Sud

22 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

afla în vizorul asistenţilor sociali, a mamă şi Nicolae Crivoi, primarul lo- autorităţilor publice locale încă din calităţii Satul Nou. Nu numai o sin- martie 2010. Aceştia s-au deplasat gură dată i-a adăpostit la el acasă, de nenumărate ori la domiciliul fe- le-a dat de mâncare şi chiar a legă- meii pentru a o ajuta să-şi crească şi nat-o pe micuţa Maria. Împreună cu educe copii. Aducând atunci pe lume Svetlana Ghilaş, asistenta socială din cel de-al treilea copil al său, fără să cadrul primăriei, au încercat în fel şi ştie nici măcar ea cine este tatăl lui, chip să prevină despărţirea copiilor Zina a agravat şi mai mult situaţia de mama naturală. Au scutit-o de pla- materială a familiei sale. Dar chiar şi ta pentru grădiniţă, numai să poată Foto: Gazeta de Sud aşa, cu indemnizaţia lunară de 1200 frecventa instituţia cei mai măricei de lei pe care o primea pentru îngri- — Daniel şi Daniela. Vreo două luni la jirea copiilor, cu multiplele ajutoare rând asistenţii sociali făceau drum de umanitare puse la dispoziţie de insti- la Cimişlia la Satul Nou ca să verifice lie, să prevină instituţionalizarea lor. tuţiile abilitate cu protecţia socială şi dacă Zina aducea copiii la grădiniţă. Când n-a mai putut tolera situaţia în a familiei, ea nu a dorit să fie o mamă O zi-două parcă totul era bine, şi apoi care ea nu oferă căldură părintească bună pentru copiii săi. iarăşi rău. Tânăra mamă o lua razna, şi îngrijire copiilor săi, punându-le în Adesea îi părăsea pe micuţi, încu- uitând de progeniturile sale. real pericol sănătatea şi chiar viaţa, indu-i în bojdeuca sărăcăcioasă care Ori de câte ori era prevenită că echipaMama CCF ar Moldovaputea fi a decăzută intervenit. cu greu putea fi numită casă. Ziua îi vor fi luaţi copiii, Zinaida devenea din drepturi aceştia erau sub ochii bunicii care lo- agresivă, îi ameninţa pe toţi că o să se cuia în aceeaşi ogradă. Aceasta însă răzbune. Până şi vecinii ne-au spus că nu le dădea de mâncare şi ei umblau au avut de suferit pentru faptul că au De mai bine de două săptămâni cu cerşitul prin sat. Potolindu-şi foa- încercat să-i ajute pe micuţi. Uitând copii se află la Spitalul raional Cimi- mea, umblau de ici colo, iar oamenii aproape întotdeauna de obligaţiuni, şlia. Au trecut un examen medical, în îşi puneau mâinile în cap de necaz şi iresponsabila mămică îşi amintea urma căruia s-a depistat că au pedi- de mirare văzându-i în noroiul de imediat de drepturi şi jura că se va culoză şi sunt răciţi. Medicii au con- sub podeţul de lângă casă. întoarce în sfârşit cu faţa spre copii. statat că Infecţiile respiratorii sunt „Când, la chemarea primarului „Sunt copiii mei şi e treaba mea ce fac uşoare şi nu prezintă pericol pentru ne-am deplasat la faţa locului, copiii cu ei”, astfel îi apostrofa ea pe cei ce sănătatea celor trei copii. erau acasă doar cu bunica. Mama lipse arătau îngrijoraţi de soarta copii- Aici micuţii sunt pe mâini bune. sea deja de câteva zile şi nimeni nu lor săi. Au început să se alimenteze normal, ştia unde-i. Primise cică o sumă mare La rândul lor, asistenţii soci- să-şi facă igiena personală. Surorile de bani la naşterea celui de-al treilea ali s-au ţinut de capul aşa-numitei medicale aduc în permanenţă pentru copil şi plecase cu tot cu ei. Căci, spu- mame şi i-au cumpărat aragaz, cup- ei haine, dulciuri, jucării. Anastasia ne lumea, tot în chef şi în desfrâu îşi tor de copt pâine. A spus că n-are Rusu, specialistă principală în dome- petrecea viaţa. Noaptea bunica ne-a făină, câţiva saci de făină i-au adus. niul familiei şi protecţiei copilului în spus că încuie copiii singuri în casă, În fiecare lună îi cumpărau produ- situaţii de risc la Secţia asistenţă so- povesteşte Vera Dudco, asistentă so- se alimentare, detergenţi. I-au adus cială Cimişlia, a declarat pentru „Ga- cială în cadrul echipei mobile a CCF îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru zeta de Sud” că pe numele Zinaidei (Copil, Comunitate, Familie) Moldo- copii ori de câte ori spunea că nu are Lungu a fost perfectat dosar şi înain- va. Dar dacă se scoală şi vor apă, dacă cu ce-i îmbrăca. Au făcut tot ce a fost tată în instanţa de judecată cererea li se face rău, cum atunci? „Nu, că sunt posibil ca să păstreze copiii în fami- de a o lipsi de drepturile părinteşti. cuminciori”, ne răspunse bunica fără a înţelege probabil pentru care motive ne îngrijorăm”. Amintindu-şi cum a făcut cunoştinţă cu mezina Mari- cica, care mai târziu a început chiar să-i spună „tată”, un alt asistent social, Ghenadie Grosu, spune că a găsit copilul de doar nouă luni într-un hal fără de hal. „Murdară şi flămândă, ro- iau muştele deasupra ei. Îmi era tare milă de sărmana fetiţă. Am spălat-o, am schimbat-o, i-am dat să mănânce şi chiar mi-a zâmbit. Aşa cum nu avea încă dinţi, fratele mai mare îi dăduse un măr şi am rămas uimit când Mari- cica l-a ros într-o clipită, îşi aminteşte Obărbatul. dramă ce-şi aştepta deznodământul

Cunoaşte prea bine drama celor Foto: Gazeta de Sud trei copii abandonaţi de propria lor 23 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Foto: Gazeta de Sud

Copiii, obţinând statutul de orfani, ar tru o perioadă de 6 luni, la centrul de seama de nişte lucruri care te fac fi trebuit să ajungă în unul din cen- plasament „Casa Concordia” din mu- să te cutremuri. Când asistentele le trele de plasament din republică. Dar, nicipiul Chişinău. Până atunci, asis- aduc mâncarea în salon, Daniel le potrivit responsabililor, deoarece au tenţii sociali şi-au asumat pe propria spune surorilor mai mici: „Mâncaţi fost închise casele-orfelinat, acestea răspundere să-i dea temporar pe Da- şi aveţi grijă să nu faceţi fărâmituri”. au adăpostit un număr mare de copii niel, Daniela şi micuţa Maricica, care Când li se serveşte zeamă sau borş la şi nu dispun la moment de locuri. în această primăvară va împlini doi prânz, nu mănâncă în mod normal cu „Cum actualmente se pune pro- anişori, în îngrijirea unei familii tine- lingura, ci înmoaie pâinea în farfurie, blema dezinstituţionalizării copiilor Viaţăre din satul de orfan Cenac, raionul Cimişlia. aşa încât să nu scape nici o fărâmitu- orfani şi plasarea lor în mediul fami- ră, nimic din ceea ce le-a fost oferit. lial, o soluţie în cazul celor trei copii Cineva i-a întins nişte biscuiţi lui Da- din Satul Nou ar fi acordarea de asis- Aşteptând să fie decisă soarta lor, niel, el însă, spre mirarea noastră, nu tenţă parentală profesionistă, este copiii nici măcar nu se interesează s-a grăbit să-i mănânce, a spus că-i de părere Victoria Şalaru, specialistă de mama. Atunci când totuşi este în- lasă pentru Maricica. principală în protecţia drepturilor trebat, cel mai mare, Daniel, la ai săi Întrebaţi dacă le este dor de copilului. „Dar procedura în cauză şase ani gândeşte ca unul de zece: mama, noii noştri prieteni spun că impune nişte cerinţe şi rigori foarte „Vreau la casa de copii, numai să nu doar pisica lor cu care se jucau le lip- stricte, de asemenea o perioadă de mă întorc la mama. Ea ne bătea, ne seşte. .. instruire pentru solicitanţi. Or, în lăsa singuri”. Faptul că adesea copiii Potrivit asistentei sociale din sat, joc este pusă soarta a trei minori. Şi erau abuzaţi fizic l-au confirmat în Zinaida Lungu a revenit acasă, însă aceasta impune o mare responsabili- discuţii şi vecinii. Din spusele copi- nu întreabă unde-i sunt copiii. Din tate pentru creşterea şi educarea lor ilor, asistenţii sociali au mai aflat că momentul în care a rămas de una ulterioară”, conchide specialista. Zinaida Lungu folosea o metodă edu- singură, şi concubinul său a dat-o După pronunţarea sentinţei de cativă foarte eficientă după părerea afară. A rămas pe drumuri, fără casă, judecată, în cazul în care mama va fi ei , dar care mai mult a tortură şi tra- fără copii. (25 februarie, nr. 7) decăzută din drepturi, copiii ar putea tament inuman seamănă: ca să-i inti- fi, de asemenea, tutelaţi. Însă şi aici mideze pe copii, aprindea un chibrit ar putea exista anumite probleme, şi-l stingea de pielea micuţilor, între- procedura în cauză necesitând timp. bându-i „Te doare, vezi să fii cuminte, Se examinează posibilitatea de a-i că va fi şi mai rău”. repartiza temporar, maximum pen- Uitându-te la aceşti copii, îţi dai

24 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.gliadrochiana.info

Săptămânal: 8 pagini Tiraj: 3600 exemplare (la 01.01.2012) Aria de difuzare: Drochia. Interviu cu Liuba Bulgaru

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani? Prin faptul că şi-a creat o minunată pagina WEB. 2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011? Seria de materiale dedicate înfrăţirii oraşelor Drochia (RM) şi Pineto (Italia) care au făcut posibilă crearea unei noi rubrici „Ştiri din Italia”, dar şi perfectarea a 15 abonamente „italiene” la versiunea on-line a ziarului „Glia Drochiană”.

3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului şi cum i-aţi atras pe cei noi? Am respectat tradiţiile vechi ale ziarului şi am acordat suport media Echipa: mai multor acţiuni cu rezonanţă raională. Redactor-şef: Liuba Bulgaru; redactori – Valentina Cebotari; Galina Butenco; 4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale reporter – Diana Bugai; (internetul, de exemplu)? designer – Alexandru Barbăroş; contabilă – Elena Merciucari. Elementar, studiem, aplicăm şi, iar de la capăt.

Adresa redacţiei: MD 5202 , or. Drochia, bd. Independenţei 15,

tel. (+373) 252-22-909; 23-809

E-mail: [email protected]

25 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011 Articol de rezonanţă din 2011 Drochia + Pineto = Frăţie

Despre faptul că pe lângă oraşele româneşti Dorohoi şi Rădăuţi, cel ucrainean Kolomâia, Drochia s-a mai înfrăţit şi cu oraşul italian Pi- neto, ziarul „Glia Drochiană” deja a scris. Atunci, însă, înfrăţirea era doar de facto. Pe când lunea prece- dentă, 24 octombrie 2011, oraşele deja de iure şi-au legalizat relaţiile de rudenie.

La rândul său, Luciano Monticelli, afacere în oraşul Drochia, a muncit câţiva primarul de Pineto, a spus că atunci, când ani în Italia şi cunoaşte nivelul de trai al moldoveanca Ina Spinei, descendentă din locuitorilor acestei ţări. satul Măcăreuca, dar căsătorită şi stabilită Punctul culminant al manifestării a cu traiul în Pineto, a propus această iniţia- fost semnarea de către ambii primari a Oficierea faptului a avut loc în sala tivă de înfrăţire, consilierii italieni au sus- Actului de înfrăţire între oraşul Pineto, de şedinţe a Consiliului orăşenesc, în ţinut-o fără rezerve. Tipajul moldovenilor Provincia Teramo, Italia şi oraşul Drochia, prezenţa consilierilor şi a unor persoane ei şi l-au creionat după chipul şi firea Inei, raionul Drochia, Republica Moldova şi a care şi-au dorit să fie martori ai acestui a mărturisit Luciano Monticelli, spunând Declaraţiei privind Cooperarea Transna- important eveniment. În discursul său, că dânsa este foarte stimată la Pineto, de- ţională a Colectivităţilor în Europa între Igor Grozavu, primarul oraşului Drochia, oarece este cultă, inteligentă, responsabi- primăriile1. oraşelor Pineto şi Drochia. În a ţinut să menţioneze valoarea acestui act lă, o bună familistă, creşte doi copii minu- Declarație se specifică: „ de înfrăţire, spunând, că extinderea rela- naţi şi îşi iubeşte nespus baştina. Iniţierea unor legături fructuoase ţiilor de colaborare cu alte oraşe din lume Primarul italian a enunţat că pentru pentru o dezvoltare transnaţională dura- este mai mult decât benefică în actualita- a legaliza relaţiile de înfrăţire a venit îm- bilă prosperă. Domeniile parteneriatului: tea noastră.Terra a pierdut din imaginaţia preună cu trei consilieri, trei agenţi eco- economie, transport, mediu, învăţământ, imensităţii de odinioară, a spus primarul nomici şi, desigur, cu Ina Spinei. Edilul sănătate publică, cultură, turism, infra- drochian. italian a mărturisit că i-a plăcut să facă structură2. socială, îmbunătăţirea sectoru- Acum pe oameni nu-i mai sperie dis- cunoştinţă cu urbea noastră şi în cele trei lui agricol, administraţie publică etc.; tanţa şi hotarele. Lumea a devenit mai so- zile de aflare la noi a conchis că Drochia Identificarea şi promovarea coo- ciabilă în plan transnaţional, mai dornică este un oraş al contrastelor. Dânsul şi-a perării transnaţionale, facilitarea con- de colaborare, cu o gândire mai perspi- exprimat speranţa că între oraşele proas- tactelor şi relaţiilor de colaborare între cace. De aceea, a subliniat Igor Grozavu, păt înfrăţite se vor stabili nişte relaţii comunităţi, structuri publice, private, ceea ce se produce acum la Drochia este temeinice, fundamentale, în urma dez- profesionale şi cetăţeni. Declaraţia ser- încă un pas făcut înainte. Un pas făcut cu voltării şi extinderii cărora în câştig vor fi veşte drept suport pentru iniţierea şi dreptul şi la un moment oportun, or, mul- locuitorii ambelor. elaborarea unor proiecte de colaborare ţi drochieni lucrează de ani buni în Italia Pronunţându-se pe marginea actului transnaţională în cadrul programelor eu- şi prin hărnicia lor, prin comportamentul de înfrăţire dintre Drochia şi Pineto con- ropene, cu implicarea potenţialilor par- de care dau dovadă, demontrează că Re- silierii orăşeneşti Dumitru Postovanu, Va- teneri din România, Moldova, Ucraina, publica Moldova are cetăţeni buni şi ca- lentin Gladcov şi Igor Molitov au menţio- Olanda şi Italia”. pabili de a se integra în societăţi noi, chiar nat importanţa evenimentului. Bunăoară, Amintim, că Pineto este situat în regi- necunoscute, a mai estimat primarul de Valentin Gladcov a spus că ar fi un păcat unea Abruzzo şi este în subordinea cen- Drochia. dacă iniţiativa nu va avea continuitate. De trului administrativ Teramo. Are circa 16 Înfrăţirea oraşelor Pineto şi Drochia, aceea trebuie să se facă eforturi susţinu- mii locuitori şi un teritoriu de aproape 34 a mai adăugat optimist Igor Grozavu, va te întru ca cele indicate pe hârtie să fie kilometri. Apele cristaline ale Mării Adri- fi să atragă după sine nu doar investitori transpuse în viaţă. atice şi irepetabilele peisaje cu crânguri italieni, ci și din alte țări ale Uniunii Euro- Această idee a fost susţinută şi de de pini au făcut din Pineto un râvnit loc pene, vor fi organizate schimburi de dele- Dumitru Postovanu, care a specificat, că turistic, domeniu foarte dezvoltat acolo, gaţii din toate domeniile: economic, soci- astăzi, poate ca niciodată, moldovenii, în de altfel. Liuba BULGARU al, cultural. Primarul nostru şi-a exprimat general şi drochienii, în particular, au ne- Fotografii: Glia Drochiană speranţa, că colaborarea dintre aceste voie de colaborări transnaţionale pentru două urbe va influenţa benefic dezvol- a-şi pune la patru ace viaţa şi activitatea (28 octombrie, nr. 40) tarea infrastructurii Drochiei, or, la acest proprie. Iar dânsul, vorbeşte în cunoştin- capitol, Pineto are o experienţă bogată. ţă de cauză, deoarece, până a-şi iniţia o

26 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.ziar.jurnal.md

Apare de 2 ori pe săptămână Marţi, vineri – 24 de pagini, Tiraj total: 25950 exemplare Interviu cu (la 01.01.2012) Rodica Mahu ziar naţional.

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani? 2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011? 3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului şi cum i-aţi atras pe cei noi? 4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale (internetul, de exemplu)?

Se poate observa o tendinţă de predilecţie vădită pentru aspectele sociale ale realităţii imediate surprinse de reporterii de la JURNAL DE CHIŞINĂU. De fapt, asta ne-am şi propus – să reflectăm mai mult viaţa în aspectele ei nepolitizate. În afară de aceasta, în 2011 am încercat să schimbăm aspectul grafic al publicaţiei în sensul optimizării spaţiului de ziar, am redus din volumul articolelor. Echipa: Anul 2011 se reţine prin numeroasele campanii desfăşurate de „Jurnal Director - Vitalie Hadei; de Chişinău”, în special cele sociale, dedicate copiilor ai căror părinţi redactor-şef - Rodica Mahu; sunt plecaţi la munci peste hotare, „Cheamă taxiul în limba română!”, redactor-şef – adjunct – „Onor la tricolor!”, „Dăruieşte o şansă”, „Atenţie la zebră!”. Se poate Svetlana Panţa; spune că în 2011 am fost mai aproape de cititor, în special, în lunile redactor – Ilie Gulca; editorialişti – Nicolae Negru; de vară în care am promovat cartea colegei noastre Lidia Bobână la Petru Bogatu; întâlnirile cu cititorii din raioanele republicii: Cantemir, Leova, Orhei, reporteri – Irina Nechit, Svetlana Rezina, Şoldăneşti, Călăraşi, Ungheni, Nisporeni. Credem că ne-a Corobceanu, Vadim Vasiliu, reuşit această acţiune de fidelizare a cititorilor noştri, în special a celor Marina Liţa, Victoria popa, din localităţile rurale. Carolina Chirilescu; Editor foto – Nadea Roşcovanu; Design – Alexei Marchitan.

Adresa redacţiei: or. Chisinau, str. V. Pârcălab 63, et. 3 tel.: (+373) 22-23-76-45 tel./fax: (+373) 22-23-42-30 Email: [email protected]

27 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011 Articol de rezonanţă din 2011

Foto: Jurnal de Chişinău „Puşcăria noastră, cuibuşor de nebunii”

SCANDAL SEXUAL // „Dacă vrei ca totul să fie bine, trebuie să taci şi uneori să „dai buca la bătaie”. Am întreţinut relaţii sexuale şi cu angajaţii penitenciarului, şi cu deţinuţii”, povesteşte Angela, deţinută în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău

„Angajaţii penitenciarului erau gata să se pună în genunchi numai ca noi să nu spunem nimic despre le povesti despre atitudinea condam- celula lui Nichifor, care este bănuit că ce a fost”, mărturiseşte Angela. naţilor şi administraţiei puşcăriei în aprilie 2010 l-ar fi împuşcat mortal În urma percheziţiei în celula faţă de deţinute. „Nu ne-au forţat să pe fratele comisarului de Nisporeni, controversatului om de afaceri întreţinem relaţii sexuale, dar ni s-au acum fiind în aşteptarea sentinţei – el Adrian Nichifor au fost depista- promis mai multe lucruri. Că va fi to- pledeazăCum arată nevinovat. celula lui Nichifor te cantităţi enorme de băuturi tul normal. Că vom pleca acasă. Acum alcoolice, telefoane mobile şi alte ne ignoră şi ne lipsesc de nişte lucruri lucruri interzise în penitenciar. A vitale”. Angela povesteşte că până a-i Pentru a dovedi că a fost cu adevă- fost ascuns însă că la dispoziţia lui fi făcută percheziţie în celulă, deţinu- rat în celula 99 în care erau Nichifor Nichifor erau puse şi câteva din de- ţii Adrian Nichifor şi Vasile Gavriliţă şi Gavriliţă, Angela ne-a descris deta- ţinutele penitenciarului. „Nimic nu veneau sistematic în camera 98 unde liat cum arată interiorul acesteia. Deşi se face fără a fi înştiinţată direcţia era ea împreună cu o altă deţinută. avocatul Veaceslav Ţurcan repeta de penitenciarului. Deja nu mai ştiu „Din luna august şi până în septem- fiecare dată când avea ocazie că incul- cine e şef aici, Petrachi sau Nichi- brie, Nichifor ne vizita de trei-patru patul lui este întreţinut în penitenciar for?”, se întreabă deţinuta. ori pe săptămână. În ziua când i-a fost în nişte condiţii inumane, deţinuta făcută percheziţia am fost noi la ei. dă peste cap afirmaţiile apărătorului. Iana Zmeu Era el, Gavriliţă şi un colaborator al „Este ca un apartament cu o cameră. penitenciarului. Cu toţii am făcut sex. Condiţiile sunt foarte bune. Cu baie, Ion Trinca (angajatul care a fost con- WC, două paturi, televizor mare. Eu- cediat în urma percheziţiei în celula roreparaţie mare”, povesteşte Angela. Două din deţinutele Penitencia- lui Nichifor) sta la pândă”, povesteşte Pe moment Nichifor este la Pruncul, rului nr. 13 solicită prin intermediul Angela. Ulterior, Angela şi Cristina au avocatul lui invocând că acesta are ziarului JURNAL de Chişinău să fie fost transferate în blocul pentru fe- probleme grave de sănătate. „Nichifor audiate de către procurori pentru a mei, însă până atunci erau vecine cu este la spitalul Pruncul pentru că face

28 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

A rămas însărcinată de la un deţinut reparaţie în celulă. Îşi pre- găteşte teren de tenis, sală de sport şi biliard”, susţine Angela şi Cristina au măr- ColecţioneazăAngela. arme turisit că în afară de ele cu Ni- în libertate, chifor şi Gavriliţă au întreţinut şi băuturi alcoolice relaţii sexuale şi alte două deţi- la zdup nute. „Lera a rămas însărcinată de la Gavriliţă”, a menţionat Cristina. Deţinuta s-a referit la Angela şi Cristina po- Valeria Dobrovolscaia care pe vestesc că Nichifor se lăuda moment se află în Penitenciarul adesea cu colecţia de bău- Pruncul. „Când a fost transfe- turi pe care o avea în celulă. rată la noi din Penitenciarul nr. „Doamne fereşte cât alcool 13 Valeria Dobrovolscaia deja avea! Martini, whisky, foar- era însărcinată în luna a treia. te multe lăzi cu votcă, vreo Ea a spus că a conceput copilul patru-cinci lăzi cu bere, mai în timpul unei întrevederi de mult de 20 de sticle cu bere. lungă durată cu un prieten de Avea şi o sacoşă de 10 bani al ei. Acum ea este la Pruncul”, plină cu iarbă, iar în sertarul a declarat pentru JURNAL Iurie din bucătărie avea bani. Pe Ţurca, şeful secţiei securitate lângă aceasta, Nichifor avea din Penitenciarul pentru femei vreo zece telefoane mobi- de la Rusca. „Nimeni nu venea le”, îşi aminteşte deţinuta. la Lera la întrevedere. Este co- Angela spune că Nichifor îi pilul lui Gavriliţă”, ne-a asigurat plăcea să arate pozele din Angela. Cazul lui Dobrovolscaia telefonul mobil în care el nu este unicul scandal cu tentă apărea îmbrăcat în hainele sexuală din Penitenciarul nr. lucrătorilor penitenciaru- 13. Ala Plămădeală, specialist lui. În urma percheziţiei stomatolog, a fost eliberată din celulei 99, a fost eliberat Foto: Jurnal de Chişinău funcţie pentru că a fost surprin- din funcţie Ion Trinca, aju- să în timp ce întreţinea relaţii torul de serviciu al servi- „Îşi batsexuale joc de cu noi”unul dintre deţinuţi. ciului regim şi securitate al Penitenciarului 13, pentru intrarea în să vină la noi, îi sunau pe Petrachi sau relaţii neregulamentare cu deţinuţii, în Puiu”. Deţinutele susţin că foarte multe După ce s-a făcut percheziţie în cazul dat este vorba de Nichifor şi Ga- dintre deţinute sunt însoţite în celulele celula lui Nichifor, deţinutele spun că vriliţă, lipsă de onestitate şi bună cre- altor deţinuţi pentru a întreţine relaţii au început să fie batjocorite de anga- dinţă. „Nimic nu se făcea fără acordul sexuale cu condamnaţii. „Ei au bani din jaţii penitenciarului. „Ne-au spus să şefilor penitenciarului. Când trebuia asta”, a menţionat Angela. închidem gurile şi să tăcem. Noi le-am închis”, spune Cristina. Deţinuta spune că sunt ameninţate sistematic, însă „Nichifor se comportă ca un copil. Îi mai gravă este indiferenţa cu care sunt tratate. „Orice solicitare de a fi consul- place să se alinte şi adesea începe să tate de un medic ne este refuzată, dar vorbească cu o voce străină. În momente eu am pericol de cancer mamar. Ne iau în râs. Ne-au făcut viaţa insuportabilă”, mai intime, el spune: „Arată buca” sau vorbeşte Angela. Situaţia creată le-a „Arată ţâţa”. Nu este un om rău. Când făcut pe deţinute să vorbească deschis despre dezmăţul din Penitenciarul nr. aveam nevoie de medic, el îl suna pe 13 în speranţa că Procuratura Gene- rală se va autosesiza şi va lua măsuri Petrachi şi noi eram asigurate cu servicii faţă de administraţia penitenciarului. medicale. Acum suntem ignorate şi „Vreau să solicităm ca imediat după ce va apărea acest articol să fim audiate batjocorite”. de procurori. Ne este frică să nu ne omoare”, ne-au spus deţinutele. În Pe- nitenciarul nr. 13 din capitală sunt pe moment 93 de deţinute. (14 iunie, nr. 42)

29 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.natura.md

Lunar: 16 pagini Tiraj: 8000 exemplare Interviu cu (la 01.01.2012) Ziar naţional Alecu Reniţă

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani? În anul 2011 am continuat să edităm o revistă a întregii familii, cum au calificat chiar cititorii revista „Natura”, reflectând diverse teme şi problematici, de la ecologia propriu-zisă la ecologia sufletului. Pe parcursul anului am menţinut rubrici permanente, aşteptate şi solicitate: „Descoperă Moldova!”, „GONG”, „Lumea”, „Casa şi Familia” etc. Am editat toate cele 12 numere pe hârtie ofset, color (paginile 1-2, 15-16) – anii precedenţi „Natura” apărea exclusiv pe hârtie de ziar, am menţinut numărul de abonaţi, am organizat diverse concursuri cu premii.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011? Feed-back-ul cititorilor, inclusiv din rândul autorităţilor locale, publice la o serie de articole, ne-a fost cea mai convingătoare dovadă că cele publicate Echipa: au impact. Director – Alecu Reniţă; Redactor-coordonator - 3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului şi cum Lilia Curchi; i-aţi atras pe cei noi? Secretar – Parascovia Mămăligă; Designer – Victor Luca; Păstrăm relaţiile bune cu promotorii revistei, organizăm întâlniri cu cititorii, Alţi colaboratori – Lilia Cazacu, lansăm diferite spoturi publicitare pentru a mări numărul de abonaţi. Am Ludmila Hârjău, Oxana menţinut şi atras cititorii prin varietatea subiectelor, temelor publicate, am Greadcenco, Dinu Rusu, oferit în fiecare număr premii (10-20 de premii, prin tragere la sorţi, celor Ionel Căpiţă, Mircea Mitrofan, care expediau talonul publicat în pag. 14), am diversificat concursurile. Corina Lebedinschi, Lucian Reniţă; 4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale Contabil – Angela Rusu. (internetul, de exemplu)? Revista „Natura” încearcă a ţine pasul, deşi resursele de care dispunem nu ne permit la moment a fi chiar în pas cu tendinţele informaţionale. Avem pagina web www.natura.md , pe care intenţionăm s-o modernizăm, comunicăm cu o parte din cititori pe e-mail – primim răspunsurile la concursuri, scrisori etc.

Adresa redacţiei: or. Chişinău, str. S. Lazo 13

tel.:+(373) 22-23-74-23/ 23-71-49

Email: [email protected]

30 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Articol de rezonanţă din 2011 Ceea ce nu uiţi niciodată

În opinia mea, ideea de expediţie este cea mai subtilă şi inteligen- tă formă de protest şi răspuns dat unui regim politic autoritar. Nu este o revoltă cu pancarte şi lozinci, care să însufleţească mulţimile şi să convertească la o ideologie anti-sistem. Funcţionea- ză complet altfel, aproape invizibil.

În primul rând, pentru că vine la pachet cu necesitatea de a cerceta, a explora, a-ţi pune întrebări, a-ţi asu- ma incertitudini şi riscuri, a fi disciplinat, a face faţă propriilor slăbiciuni şi a le depăşi. Apoi, pentru că învaţă atât competiţia, cât şi cooperarea, absolut necesare pentru depăşirea obstacole- lor şi buna desfăşurare a activităţilor. de Mişcarea Ecologistă din Moldova vizita locuri pitoreşti, uneori greu ac- Pentru că te expune mai multor idei şi au o istorie mai lungă. Primele au fost cesibile, iar pe parcurs învăţa despre tipuri de personalitate, te face să înţe- organizate înainte de 1990, pe Nistru. mediu, supravieţuirea în natură şi în- legi mai bine pe celălalt şi să-ţi îmbo- Pe atunci, a vorbi despre ecologie era deplinea câteva obiective – salubriza- găţeşti propria viziune despre lume. riscant, mai ales despre ecologia su- rea unei zone, amenajarea unui izvor, Deoarece crează o coeziune între ex- fletului, iar expediţia era la propriu o alcătuirea unor proiecte etc. În spirit pediţionişti care va rezista şi peste ani. formă de protest împotriva regimu- ecologist, grupul nu trebuia să lase în Finalmente, pentru că întotdeauna în- lui sovietic şi a cenzurii informaţii- urmă gunoaie sau locuri afectate. veţi ceva despre lume, despre tine şi lor despre adevăr şi starea proastă a Au fost 2 expediţii pe Prut şi 3 pe despre oameni. O expediţie necesită mediului. Acolo, în sânul naturii, mai Nistru. Apoi, mai mici, pe Răut, Dra- şi tocmai de aceea stimulează un anu- departe de urechile inchiziţiei comu- ghişte, Racovăţ sau Lăpuşniţa. Am mit tip de personalitate, şi te schimbi niste, pe malurile Nistrului, la un foc avut norocul să particip la cele de pe chiar şi fără să-ţi dai seama. Tocmai în de tabără, un grup de temerari din Prut şi Nistru. Cele de pe Prut au fost tipul de om care nu e niciodată comod altă generaţie, vorbeau despre eco- în zona toltrelor – prima de la Costeşti, pentru un regim. logia sufletului, îşi discutau istoria iar a doua de la Criva până în rezerva- Într-o societate încremenită, o mutilată, priveau dincolo minciunile ţia “Pădurea Domnească”. Cele de pe expediţie este aproape un afront, un oficiale şi visau să aducă acasă limba Nistru au acoperit aproape întregul gest simbolic. Imaginaţi-vă un grup de română, alfabetul latin, tricolorul şi curs de pe teritoriul Moldovei – de la zeci de oameni cu rucsacuri în spate buletinul de identitate al Basarabiei. Naslavcea la Soroca, de la Napadova la trecând disciplinat printr-un sat ador- În 1999, Mişcarea Ecologistă a reînno- Ţâpova şi de la Căuşeni, prin Copanca mit, pe drumurile-i prăfuite. E un eve- dat tradiţia expediţiilor ecologice prin la Palanca. Cred că aici se află mai mult niment. Anunţă că ceva se mişcă. Că Moldova. De la început, acestea au fost de jumătate din monumentele impor- cineva are o direcţie, că lumea nu l-a gândite ca nişte evenimente de solida- tante ale naturii din Moldova. învins încă. ritate şi educaţie ecologică. Un grup Întâmplările şi amintirile sunt Expediţiile ecologice organizate de adolescenţi parcurgea un traseu, numeroase. Chiar în prima noapte a

31 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

prin blugi, dar mite fără. N-am văzut Vestitul astronom Carl Sagan spu- niciodată atâţia oameni (inclusiv sub- nea că atunci când tu însuţi faci o des- semnatul) plângându-se de bătături şi coperire - chiar dacă eşti ultimul om în acelaşi timp fiind foarte fericiţi. În de pe pământ care vede lumina - nu expediţii am trecut pentru prima dată vei uita niciodată acest lucru. La fel pe coardă, şi am urcat pe stânca verti- era şi cu noi. Ceea ce am văzut şi am cală de la Ţâpova. Şi cât de interesante făcut nu era o premieră. Nu am des- erau concursurile dintre echipe sau coperit vreo nouă peşteră sau specie serile, care aproape întotdeauna aveau de plante. Nici măcar nu acesta era muzică, povestiri, bancuri şi câte ceva scopul nostru, deşi cred că în sinea lui primei expediţii, după ce abia învă- gustos – cartofi ori peşte proaspăt pes- fiecare visa la aşa ceva. Ceea ce desco- ţaserăm să punem corturile, a fost o cuit şi gătit pe tăciunii încinşi sau lapte peream era însă fantastic, mai bun şi furtună mare care le-a dat jos şi le-a condensat sustras din cortul bucătăre- mai interesant decât orice aspect al inundat pe toate, astfel că am petre- sei. La toate acestea, desigur, nenumă- vieţii de la oraş. Descopeream miraco- cut noaptea într-o casă din preajma ratele locuri pitoreşti şi monumente pe lul naturii şi ne descopeream pe noi! taberei. În ziua următoare, am făcut care le-am văzut – toltre, peşteri – una Şi într-adevăr, nu am uitat niciodată, pe jos unul dintre cele mai lungi tra- chiar pe sub cimitirul unui sat, mănăs- aşa cum nu am uitat mai târziu cele see din toate expediţiile – poate cel tiri, stânci, localităţi ce şi-au păstrat ar- descoperite în drumeţiile de pe munţi mai lung – vreo 35 de kilometri pe tol- hitectura tradiţională, precum cele de sau în peşteri. trele de pe râul Ciuhur. Tot în cadrul pe Nistru. De asemenea, am descoperit Nu ştiu dacă astăzi se mai organi- expediţiei am văzut singura dată în şi un monument netrecut pe vreo hartă zează astfel de expediţii, dar cred că viaţă turbinele unei hidrocentrale – turistică – stânca lui Karmeliuc (un hai- sunt necesare şi trebuie să facă par- la Costeşti-Stânca, iar mai târziu, am duc) din Valea Adâncă, Transnistria. te din stilul de viaţă şi din educaţia mers cu barca pe lacul de acumula- Pe lângă acestea, era şi valoarea pur fiecărui copil şi adolescent. La urma re, chiar pe la frontieră. A trebuit să educativă a expediţiilor – salubrizările, urmei, nici nu e atât de dificil – îţi iei facem faţă nenumăratelor atacuri în ierbarele, prieteniile legate, discuţiile rucsacul, un cort şi porneşti în drume- valuri ale ţânţarilor, pe care uneori nu sau proiectele pe care le gândeam îm- ţie. Şi parcă ai porni înLucian întâmpinarea Reniţă i-am putut stăvili decât după ce am preună. Ceea ce am făcut n-a rămas fără destinului. Fotografii: Natura afumat întreaga tabără aprinzând mo- urmă, căci ştiu că mai târziu, locuitorii viliţe de fân şi crengi verzi. Ce să mai din satele vizitate au făcut la rându-le (Martie, nr. 3) spun de numeroasele insule de urzici salubrizări sau mici expediţii şi lecţii în din păduri, care te şfichiuiau chiar şi natură.

32 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.odn.info.md

Săptămânal: 16 pagini Tiraj: 7600 exemplare Interviu cu (la 01.01.2012) Victor Cobăsneanu Aria de difuzare: Soroca, Bălţi, Floreşti

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani? Primul număr din anul 2011 a apărut în varianta color, dar acest lucru, după cum am constatat ulterior, nu a fost apreciat aşa cum ne-am aşteptat noi. În rest, am schimbat niţel designul ziarului, am acordat mai mult spaţiu informaţiilor din sport – o pagină săptămânal.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011? Cel mai mare impact, în opinia noastră, au avut materialele publicate în perioada electorală – nu întâmplător în majoritatea localităţilor raionului au câştigat primari din formaţiunile liberal-democratice. În acest an unii colaboratori ai ziarului – Tatiana Mitrofan-Zabulica, Victor Cobăsneanu – au primit menţiuni pentru colaborarea cu unele instituţii ale statului.

3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului şi cum i-aţi atras pe cei noi? Echipa: Întotdeauna am ţinut la calitatea şi diversitatea materialelor publicate, Director: Elena Cobăsneanu; de aceea majoritatea absolută a cititorilor au continuat colaborarea cu redactor-şef: Victor Cobăsneanu; ziarul. Plus la cititorii vechi ai ziarului, în acest an am adus în familia redactor-coordonator - Tatiana „Observatorului de Nord” cititori de la încă două instituţii – Reţelele Mitrofan; redactor tehnic, designer: Victor Electrice Soroca şi Penitenciarul nr. 29 din localitate, care au perfectat Şemeacov; abonări pentru majoritatea angajaţilor. redactor literar: Marcela Bencheci; reporter: Nina Neculce; 4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale agent abonare: Vladimir Tcacic; (internetul, de exemplu)? web-redactor: Dmitrii Şemeacov; contabilă – Galina Zavorotnâi. Utilizăm la maximum posibilităţile acordate de tehnologiile informaţionale, educăm cititorul în spiritul racordării la sursele de informare netradiţionale.

Adresa redacţiei: MD 3000, or. Soroca, str. Independenţei, 75

Tel./fax: (+373) 230-24-073

E-mail: [email protected].

33 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Articol de rezonanţă din 2011 Festivalul mărului – sărbătoare cum nu s-a mai văzut la Soroca

Nina Neculce Păreri despre festival

pune în valoare mărul. Bine aţi venit, măriile voastre, la sărbătoare şi vă ru- O frumuseţe de necuprins în cu- În premieră pentru republică, dar găm să cinstiţi aşa cum se cuvine acest vinte era şi în faţa Cetăţii, unde se şi pentru Soroca, sâmbătă, 5 noiem- fruct mai vechi decât pământul!” Apoi desfăşura o impresionantă expoziţie. brie, prima ediţie a Festivalului Măru- de-a dreptul cordial a salutat asisten- Producătorii au venit cu cele mai de lui a păşit cu dreptul. Toate s-au deru- ţa preşedintele raionului Victor Său, calitate mere şi cu bucate tradiţionale lat mai frumos ca într-o poveste. Chiar accentuând că raionul Soroca este preparate din acest fruct preţios. Prilej dacă pe la Ministerul Agriculturii de capitala livezilor de măr, care primă- de bucurie şi voie bună pentru toată lu- câţiva ani se vehiculează ideea unui vara ne inundă de floare, iar toamna mea. În alaiul cela sărbătoresc am stat asemenea festival, iată că Dumnezeu ne bucură ochii cu roade bogate şi că de vorbă atât cu producătorii, cât şi cu a ales Soroca ca debut al festivalului. festivalul va avea viaţă lungă, trans- oaspeţii sosiţi la festival. Valeriu Cosar- Cum să faci această zi de neuitat? – formându-se din unul local în unul ciuc, Ministerul Agriculturii: „Este un s-au gândit împreună Consiliul raio- naţional. Ministrul Agriculturii, Vasile eveniment şi o sărbătoare foarte fru- nal, Direcţia agricultură şi alimentaţie, Bumacov, a adăugat că ceea ce face So- moasă. Uitaţi-vă cât de mândri şi câtă Secţia raională cultură şi turism şi Co- roca este o iniţiativă extraordinar de importanţă îşi dau cei care au fost ridi- legiul de Arte. Şi au făcut-o cu o întoar- frumoasă. A mulţumit savanţilor care caţi acolo sus, la divan. Ei sunt gospo- cereToată în timp,lumea raportată la Cetate, la prezent. au elaborat soiuri, producătorilor, care darii care au venit aici cu tot ce au mai toată lumea la divan! au ajuns la realizări frumoase, celor bun. După atâta muncă, au avut nevoie care au plantat livezile intensive, ce ne de această sărbătoare. Bravo, Soroca, fac ţara înfloritoare. Dumnealui a pre- pentru organizare!”. Petru Eremiţa, Vo- Căruţe împodobite frumos cu cizat că mărul este cel mai exportat loviţa: „Ne simţim foarte bine. Roada a covoare, coşuri cu mere, alături de fruct din RM, care aduce anual peste fost bună, dacă mai reuşim să ne găsim care stăteau gospodari îmbrăcaţi în 50 de milioane de dolari în economia şi piaţa de desfacere, vom fi mai mult costume populare, aşteptau în Pia- ţării. Făcând plecăciuni în faţa celor decât mulţumiţi”. Valeriu Eftodi, fermi- ţa Libertăţii semnalul de începere a care au reuşit să aducă la rod noile er, Ocolina: „Nu ştiu de cine-i gândită paradei. La intrare în clădirea Con- livezi cu mere frumoase şi gustoase, această sărbătoare, dar este un gând siliului raional şi Primăriei aşteptau ministrul a urat tuturor sănătate şi să bun, un gând frumos atât pentru oa- gazdele şi delegaţiile sosite la sărbă- trăiască din plin bucuria festivalului, menii care produc, cât şi pentru toţi cei toare din România, Belarus şi Ucraina, care urmează să se transforme într-o care au venit să se odihnească astăzi. reprezentanţi ai Academiei de Ştiinţe tradiţie.În Cetate Atâta lume demult n-a văzut Cetatea. a RM, Universităţii Agrare, Comisi- De aici sper să înceapă şi comerciali- ei parlamentare pentru industrie şi zarea mai bună, doar avem atâţia oas- agricultură, Ministerului Agriculturii, După discursul domnului minis- peţi interesaţi de această producţie. E Camerei de Comerţ şi Industrie, Pri- tru, mulţimea a intrat în Cetate, unde o sărbătoare mult mai frumoasă decât măriei oraşului Chişinău, Ambasadei s-a dat un spectacol de zile mari, care sărbătoarea Vinului şi ni se potriveşte Rusiei la Chişinău, deputaţi în Par- a durat mai bine de două ore. Stu- mai bine. La noi podgorii sunt puţine”. lament, preşedinţi şi vicepreşedinţi denţii Colegiului de Arte au electrizat Zinaida Raneta, primar de Rudi: „La de raioane din mai multe raioane ale spectatorii cu fiecare număr din pro- Rudi cresc cele mai multe livezi de măr republicii. În fruntea coloanei mergea gram. Povestea mărului a început de din raion, care ocupă 1370 de hectare. fanfara, iar pe din părţi – studenţii Co- la o ninsoare cu petale de flori albe ce Astăzi am găsit ieşire şi peste hotare. legiului de Arte cu rămurele de măr venea ca o binecuvântare din trăistu- Am luat legătura cu reprezentanţii din înflorite în mâni. Doi „boieri” din ceta- ţele studentelor urcate sus pe terasă. Belarus şi Ucraina. Sperăm să ajungem tea medievală au dat semnalul: „Toată După care s-a trecut prin Grădina Ra- la o înţelegere în privinţa comerciali- lumea la Cetate, toată lumea la divan!” iului, surprinzându-i pe Adam şi Eva zării”. Vasile Sochircă, Dubna: „Consi- şi parada a pornit pe strada Ştefan cel muşcând din mărul oprit, imaginar der festivalul de astăzi una dintre cele Mare spre Cetate în ritmul muzicii de s-a mers prin toate livezile satelor mai frumoase sărbători pe care le-a fanfară. Atmosfera a fost de nedescris. noastre, trecându-se în evidenţă gos- avut Soroca până acum. Mărul nostru La porţile cetăţii cu covorul verde ca podarii ce îngrijesc de ele, care apoi frumos şi gustos demult avea nevoie frunza mărului, aşternut pe trepte, au fost poftiţi de Ştefan la divan. Este de o asemenea sărbătoare. Noi avem Ştefan cel Mare, secondat de bravii vorba de Constantin Furculiţă, Raco- 70 de hectare de livadă în rod. Am mai lui oşteni şi frumoase domniţe cu co- văţ, Alexei Florea, Slobozia-Cremene, plantat încă 30 ha de livadă nouă, care şuleţe cu mere din roadele livezilor, Ghenadie Munteanu, Rubleniţa, Vita- sperăm să ne aducă veniturile pe care a cuvântat aşa: „Cinstiţi oaspeţi! Ţara lie Mânzat, Regina Maria, Pavel Cebo- le aşteptăm”. Constantin Rotaru, con- Moldovei de Sus, precum şi ţinuturile tari, Oclanda, Valentina Marciuc, Iaro- silierul ministrului Agriculturii, fost Sorocii azi sunt stăpânite de o mare va, Oxana Petrovici, SA „Alfa Nistru”, director la Radio Moldova: „Eu demult petrecere – Festivalul Mărului. Duhul Petru Eremiţa, Voloviţa, Iurie Tănase, m-am gândit la un asemenea festival. Îi serbării de azi este de a da sens şi de a Hristici, Vasile Sochircă, Dubna. stă bine unui festival naţional al măru- 34 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

lui anume în nordul republicii. Prima ediţie aparţine Sorocii, dar pe viitor ne dorim ca acest festival să se transforme în unul naţional. Mă bucur că sorocenii au reuşit din toate punctele de vedere să organizeze acest festival la nivelul superlativ. Aici am sesizat sufletul neamului nostru, venind din moşi stră- moşi. Adevăraţi artişti are Colegiul de Arte. Bravo colectivului profesoral, bravo studenţilor! N-am ştiut că la Soroca sunt aşa oameni de excepţie. Astăzi am descoperit o lume nouă la Dumnea- voastră”. Anatol Arhire, vicepreşedinte al raionului Ungheni: „Sunt frapat de ce am văzut azi la Soroca. La Soroca se produce astăzi un mic eveniment istoric. Mic, dar important. Prin tot ce a făcut preşedintele, vicepreşedinţii, alte direcţii s-a demonstrat că aici se face istorie. M-a frapat faptul că toţi agenţii economici şi-au expus produsele. Mi-a plăcut că tuturor producătorilor li s-a citit numele şi s-a spus povestea fie- cărei livezi. La ceea ce am văzut şi am simţit sunteţi foarte buni. Tot respec- tul pentru organizatori!” Iurie Tănase, Hristici: „De pe 10 hectare am strâns în acest an recolte record – în jur de 20 de tone la hectar. Aşa că sufletul ne este în sărbătoare. Vedeţi şi dvs., le-au plăcut merele noastre şi celor din România, şi celor din Ucraina, şi celor din Belarus. Sperăm că vom găsi piaţa de desfacere şi în acest an”. Viorel Matei, preşedinte- le Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din România: ”Astăzi am avut deosebi- ta plăcere să-mi îndeplinesc un vis de când eram copil. Doream foarte mult să ajung la Soroca, să văd Cetatea So- rocii, ţinuturile Sorocii, descrise atât de frumos în scrierile lui Sadoveanu şi în paginile de istorie despre Ştefan cel Mare şi despre neamul nostru ro- mânesc. Azi m-am simţit ca niciodată şi am înţeles că noi, românii, ne simţim aici ca şi acasă, indiferent din ce zonă venim. Şi mai cred că o să dea bunul Foto: Odservatorul de Nord Dumnezeu, aşa cum spunea bunicul meu venit de pe aceste meleaguri, că va sosi timpul când ţara se va întoarce mărului. Să ne aducem aminte că mă- deosebită sărbătoare, dar spaţiul de la vechile hotare”. Deputatul Alexandru rul este un fruct biblic. Omul a greşit ziar nu ne permite. Lăsăm pozele să Cimbriciuc: „Este o sărbătoare extraor- muşcând din măr. De atunci a învăţat completeze ceea ce n-am reuşit să cu- dinară. Noi purtăm flori de măr la pălă- să se ferească de păcat şi s-a înconjurat prindem în cuvinte. Vă mai informăm, rie în ziua de astăzi, care ne reprezintă de livezi ca să aibă mai multe mere şi dragi cititori, că în programul sărbătorii pe noi ca haiduci din ţinuturile Sorocii. mai multe fructe oprite, care atât cât va s-au mai cuprins vizite în livada intensi- Iar festivalul e jos pălăria”. Leonid Dmi- fi omul nu va putea să renunţe la aceas- vă din satul Racovăţ şi SA „Alfa Nistru”. treşic, Ucraina: „Minunat! O organizare tă minune. Mărul e mai mult decât un Acordul final l-a constituit Hora Măru- super!. Mi-a plăcut totul: şi concertul, aliment, este chiar un simbol – un sim- lui. Felicitări tuturor celor ce au muncit şi expoziţiile, şi căldura cu care am fost bol al dulcilor plăceri. Să ningă cu dulci la realizarea programului, le spunem şi primiţi. Sper că vom putea organiza şi plăceri peste Soroca, căci este frumos”. noi, echipa OdN, iar Festivalului îi zicem: noi asemenea sărbători”. Mihai Sălcu- Iar livezi la noi într-adevăr sunt mul- „Într-un ceas bun cu Doamne ajută!” ţan, Buzău: „Este o idee minunată. Mă te. Ele ocupă o suprafaţă de 6950 de (13 noiembrie, nr. 42) bucur să aflu că la Soroca s-a născut hectare... acum, în noiembrie 2011, un festival al Multe ar fi de spus despre această 35 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Săptămânal: 8 - 16 pagini Tiraj: 1500 exemplare (la 01.01.2012) Interviu cu Aria de difuzare: Ialoveni. Nicolae Roşioru

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani? În acest an am schimbat logoul ziarului, volumul s-a mai schimbat periodic, de la 12 la 16 pagini. Am schimbat în acest an şi conţinutul un pic, au mai apărut rubrici, dar, cu toate astea, mai este loc şi pentru mai bine. Cred că în anul 2012 lucrăm mai mult şi mai bine decât în 2011.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011? Eu, ca director de ziar, am editat cărţi, şi reviste pentru copii cu un tiraj extraordinar de mare. În ceea ce priveşte ziarul, realizările au rămas aceleaşi, nu am reuşit să fac ceea ce mi-am propus.

Echipa: 3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului şi cum Director şi redactor-şef – i-aţi atras pe cei noi? Nicolae Roşioru; reporteri - Ludmila Urmaşu, Contingentul nostru de cititori a rămas exact acelaşi, plus, minus… Veaceslav Aftene; şi în privinţa categoriilor de cititori şi în privinţa tirajului. Atâta doar că paginatori - Dumitru Petraşcu, în 2011 abonarea am făcut-o prin Poşta Moldovei, dar nu în cadrul Valentin Şcarevnea; contabilă - Eugenia Ştefănică. Centrului de Poştă raional Ialoveni, cum a fost anterior. E prima abonare în cadrul Poştei Moldovei, prima abonare fiind, noi am menţinut tirajul şi credem că va exista o tendinţă de creştere.

4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale (internetul, de exemplu)? Am planificat în 2011 să ne facem şi noi o pagină web, una bună, n-am reuşit, vrem în acest an şi trebuie s-o facem, credem că vom reuşi.

Adresa redacţiei: Or. Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 45

tel.: +(373268) 22434, 22352

Email: oralocală@api.md

36 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Articol de rezonanţă din 2011 Şi confort, şi colorit naţional

Implementat în mai puţin de un an, cu susţinerea Agenţiei Naţio- nale de Dezvoltare Rurală «ACSA», în Gospodăria ţărănească «Tudor Castraveţ» din Mileştii Mici, proiectul de promovare a turismului a fost unul de succes.

Pensiunea a devenit de nerecunoscut

În februarie curent, în urma unui concurs, Gospodăria ţărănească «Tu- dor Castraveţ» din Mileştii Mici a câş- tigat un proiect de promovare a tu rismului de la ACSA Ialoveni, proiect finanţat de Banca Mondială. Deşi finali- zarea lui era preconizată în octombrie, Ilarion Cebotari, coordonator de proiect, ne-a anunţat că proiectul a şi fost implementat: - Ne-am convins de acest lucru la Foto: Ora Locală ultimul seminar, de luna trecută, seminar la care s-a pus în discuţie amenajarea spaţiilor exterioare şi interioare structurilor de primire turistică în me- curând va fi organizat un seminar de în pensiunea turistică rurală. Să ştiţi că diul rural: amplasament, alimentarea promovare a tradiţiilor moldovenilor în noi - dar am fost peste 80 de oameni - cu apă, evacuarea apelor uzate, gru timpul culesului de struguri. Apropo, la am rămas plăcut impresionaţi de cele purile sanitare, spaţiile puse la dispo- Mileştii Mici sunt încă două gospodării văzute, la partea practică a seminaru- ziţia clienţilor, cele pentru prepararea ţărăneşti, care-şi propun să presteze lui. Or, după primul seminar, din iulie, şi servirea mesei, precum şi altor spaţii. Turismulservicii turistice. rural prinde aici s-au produs mari schimbări. Cu Totul, fără kitsch-uri, potrivit tradiţiilor rădăcini şi la Horeşti banii din proiect transferaţi la cont populare şi a bunului simţ. (Străinii vin (1000 de euro) cu o lună mai înainte şi, să ne cunoască, ca neam, şi nu să ne bineînţeles, cu o contribuţie substan admire mobilele, carpetele din plastic, La seminar a participat şi un grup de ţială a proprietarilor, în acest răstimp «marmura» sau mai ştiu eu ce). Gospo- iniţiativă de la Horeşti, în frunte cu MI scurt pensiunea turistică a devenit dina a prezentat şase meniuri cu bucate hai Voloh, interesaţi de promovarea tu- pur şi simplu de nerecunoscut. A fost specifice locului, iar pe viitor va avea şi rismului în sat. Svetlana Lazăr vizitase schimbat acoperişul (din ţiglă), îmbu un cuptor în curte, unde va coace plă- în prealabil localitatea, unde au fost se- nătăţite căile de acces, decoraţi pereţii cinte. De altfel, proprietarii au de gând lectate câteva case, drept viitoare pen- casei cu tăblii din lemn, lărgită şura să amenajeze în curte şi un bazin, idee siuni turistice. Case în stil rustic, care (acoperită cu stuf şi dotată cu masă şi preluată de Elena Castraveţ după vizita necesită să fie restaurate. Sigur. până ca laiţe). Şură ce poate adăposti nu mai făcută recent în Polonia. Vizită de iniţi- ele să fie incluse în programul turistic puţin de 25 vizitatori. O mândrie apar- ere în turism, finanţată tot de ACSA. De va fi nevoie şi de contribuţia materială te a gospodarilor este beciul, unde pen- asemenea, va fi dusă la bun sfârşit re- a celor interesaţi, şi de suportul APL şi, tru masa oaspeţilor erau, parţial, şi ur staurarea gardului, din piatră naturală, eventual, de atragerea unor proiecte. mau să mai fie puse la păstrare butoaie amenajată zona învecinată, cu pomi şi Nu doar la Horeşti, dar şi la Suruceni, cu vin, şiruri de borcane cu legume şi arbuşti decorativi, ca spaţiu de odihnă, şi la Dănceni sunt deja oameni dornici fructe conservate, brânză la putină, slă- zonă care oferă o panoramă a localită- de a crea pensiuni turistice rurale. Cu ninăRespectând şi alte bunătăţi. tradiţiile ţii. Pensiunea – unde turiştilor le vor fi atât mai relevantă a fost prezentarea, în şi bunul simţ prezentate şi cântece, dansuri folclorice cadrul seminarului, a strategiei de dez- - a fost inclusă în programul turistic al voltare a turismului în raion. Strategie raionului, fapt menţionat la seminar de care include şi administraţia publică lo- În interiorul casei, au fost amena- Svetlana Lazăr, preşedinte al Asociaţiei cală, şi viitorii prestatori de servicii tu- jate două încăperi, îmbinând confortul Naţionale de turism rural, ecologic şi ristice, şi Asociaţia naţională de turism de care nu se poate lipsi un om civilizat cultural din R. Moldova. Pe lângă oaspe- rural, ecologic şi cultural, în elaborarea (baie, WC, apă caldă, apă potabilă, sis- ţii care în august au vizitat Combinatul unu traseu turistic unic.Ludmila Urmaşu tem de încălzire) cu coloritul naţional de vinuri din localitate şi care au dorit (grindă cu mere, gutuie, struguri, dar şi să vadă şi o gospodărie în stil tradiţi- (21 octombrie, nr. 38) covoare moldoveneşti, prosoape, scrin onal, în această familie s-au aflat şase ş.a.). Important e că s-a ţinut cont de voluntari, de la Corpul Păcii. Tot în baza recomandările vizavi de amenajarea pensiunii turistice «Tudor Castraveţ», 37 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011 Ruta 35: zilnic, ticsită până la refuz

Microbuzele de pe ruta 35 circulă arhipline în fiecare seară şi dimineaţă, şi nimeni nu poate de activitate şi supraîncărcarea maşini- La rândul lor, reprezentanţii firme- rezolva problema lor cu pasageri în orele de vârf în centrul lor de transportat pasageri din or. Ialo- localităţii. Cei care trăiesc la ieşirea din veni au menţionat că pe teritoriul ora- Corupţia din justiţie Ialoveni spre Chişinău se pot urca cu şului trec mai multe microbuze din sate, este de vină mare greu, şi atunci doar „cu locuri” în cu care oamenii din Ialoveni s-ar putea picioare, şi în autobuze şi în microbuze. deplasa în Chişinău. Afirmaţia aceasta a Primăria Ialoveni, însă, nu poate stârnit zâmbete, dar şi replici sarcastice Marţi la Ialoveni, pentru a se întâlni rezolva această problemă, chiar dacă din partea cetăţenilor prezenţi în sală. cu cetăţenii, a fost ministrul Transpor- toate plângerile sunt adresate anume ei. Şoferii de pe ruta 35 nu permit nimănui turilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ruta este deservită de firme, care obţin de pe alte rute să ia pasageri din Ialoveni, Anatol Şalaru. Acesta a relatat despre licenţă de la Minister. Aşa că numai Mi- chiar dacă nu reuşesc să-i transporte pe activităţile pe care le-a desfăşurat Mi- nisterul poate decide, doar (!) la solici toţi. Reprezentanţii firmei de autobuze nisterul pe care îl conduce pe parcursul tărilor respectivilor transportatori, dacă au mai spus că abia se pot întreţine din ultimului an, realizările făcute şi multe să facă schimbări sau nu. cauza concurenţei şi nerespectării grafi- altele. Majoritatea celor care au adresat Primarul de Ialoveni a pus în prim- cului de către cei cu microbuzele. întrebări au fost primarii, care nu au ni plan situaţia de pe ruta 35. „Ce atribuţii „La cine să ne adresăm, dacă trans- cio influenţă asupra transportului de am eu cu ruta 35? Impozite nu am. Doar portatorii nu vor să facă aceste modifi- pasageri ce trece prin localităţile lor. „pietre în cap”, plângeri. Eu am cerut că cări, iar primăria nu are nicio compe Ministrul a învinuit de mai multe ori să fie făcute schimbări şi să fie introdu- tenţa în această situaţie? Daţi puterea de corupţie justiţia din Republica Mol- se mai multe autobuze, pentru a face la Administraţia Publică Locală, că să dova, care dă câştig de cauză transpor faţă fluxului de pasageri. Ne-aţi răspuns rezolve pe loc problemele”, au fost repli tatorilor şi obligă Ministerul să le sati- că nu este de competenţa primăriei şi Ministerulcile mai multor nu cetăţeni. are pârghiile sfacă cererile, chiar dacă aceştia încalcă consiliului să rezolve aceste probleme. necesare legislaţia în vigoare şi creează probleme Daţi putere de decizie în privinţa trans- în procesul de transportare a călătorilor. portului la nivel local, pentru că aşa „Nu avem la îndemână pârghiile necesare Consiliul raional, primăria sunt „zero” Referitor la transportul de călători, şi nu putem lua măsuri pentru a detensi- acum”, a declarat primarul de Ialoveni, ministrul a menţionat că în Republica ona anumite situaţii. Alte servicii se ocu- Gheorghe Caracuian. Moldova sunt înregistrate 519 firme de pă de aceasta, dar toţi ne învinuiesc pe „Nu primarul deschide rute, dar transport auto. Pentru comparaţie: în noi. Trebuie liberalizat transportul public agentul economic. Acesta se adresează, Israel există doar 6. „Structura rutelor de pasageri. Am propus să fie liberalizate în conformitate cu legea, depune grafi trebuie construită după schema sat – preţurile, dar legea nu permite la mo- cul şi pachetul de documente necesar centru raional – capitală”. Rutament acest 35 Ialoveni-Chişinăulucru”, a menţionat ministrul. şi, în baza acestora, se modifică sau nu În legătura cu situaţia veteranilor, se modifică ruta. Baza de date nu se află cărora le-au fost retrase biletele zero, la Minister, ci la Asociaţia Naţională a ministrul a afirmat că acesta este un Una din problemele care a stârnit Transportatorilor Auto (ANTA). Noi şantaj din partea firmelor de transport discuţii aprinse şi replici tăioase a fost tot pachetul de documente îl trimitem la adresa Ministerului, pentru a obţine cea cu privire la activitatea rutei 35 din la ANTA, care face o analiză şi ne dau majorarea tarifului în general la bilete. oraşul Ialoveni. Pe această rută trans- nouă răspuns. Nu ţine de competenţa Preţul la biletele de călătorie, însă, ar portarea pasagerilor se face cu 2 mij- dumneavoastră să organizaţi transpor- trebui micşorat, nu mărit. Ele refuză să loace auto: microbuze şi autobuze, fiind tul între raioane. O decizie trebuie luată, mai transporte aceşti călători, pentru că asigurat de trei firme. La Primăria Ialo- dar trebuie să se adreseze cu această statul nu dă bani pentru aceşti călători. veni sunt depuse, dacă nu zilnic, atunci întrebare firma care deserveşte ruta 35. Firmele ies în pierdere şi statul nu dă săptămânal, plângeri şi petiţii din partea Nu putem modifica graficul fără acordul bani pentru aceasta. locuitorilor oraşului. Oamenii sunt ne- transportatorului”, a fost răspunsul lui Ministrul a vorbit, de asemenea, mulţumiţi de starea deplorabilă în care Anatol Şalaru, la solicitarea primarului despre planuri şi soluţii, pe care le vede se află în special microbuzele, graficul de Ialoveni. dumnealui pentru a rezolva anumite probleme. „Amenzi cât mai mari. Te-au prins fară bilet – amendă 10 mii de lei. Veţi vedea, cum imediat toţi vor da bilete. Şi trebuie amen- dat nu şoferul, dar cetăţeanul, pen tru că el trebuie să ceară bilet şi să fie conştient. Pe viitor vrem ca taxa pentru drumuri să fie inclusă în preţul benzinei. Cine circulă mai mult, să plăteascăVeaceslav mai mult” Aftene

(16 septembrie, nr. 33)

38 Foto: Ora Locală Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.esp.md

Săptămânal: 36 pagini Tiraj: 4000 de exemplare (la 01.01.2012) Aria de difuzare: Bălţi, Glodeni, Râşcani, Făleşti, Sângerei, Briceni, Donduşeni, Edineţ, Drochia, Floreşti, Ocniţa. Interviu cu Veaceslav Perunov

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani? Газета «СП» провела диверсификацию издательской деятельности. Был реализован проект, с помощью которого «СП» постаралась разнообразить свой информационный продукт и заинтересовать им новую аудиторию. «СП» превратилась в два полноценных и взаимодополняющих друг друга информационных источника: Echipa: Director – Slava Perunov; Redactor – consultant – Lev Şvarţ- 1. Электронная версия издания (сайт eSP.md), где публикуются man; свежие местные и республиканские новости с фото и видео, Redactori - şefi - adjuncţi – Marina ведутся прямые трансляции (текстовые и в видеоформате) с Bzovaia, Ruslan Mihalevschi; важнейших городских событий; Reporteri – Veaceslav Dolgov, Tatiana Cocerovscaia, Natalia Petruse- vici, Victoria Voronţova, Alexandr Dzeghiş; Departamentul design – Iurie Bold, Andrei Popa, Svetlana Poroh, Ion Profor; Fotograf – Andrei Suzanschi; Corector –Aliona Iasniuc; Departamentul publicitate – Svetlana Cudreşova, Iulia Simonenco, Tatiana Sopivnic, Oxana Botnaru. Redactor site - Ruslan Mihalevschi; Administrator site - Ion Profor.

Adresa redacţiei: MD 3100, Or. Bălţi, str. 31 august 20b

Tel.: (+ 373) 231-22-091/ 28-140, Tel./fax: (+ 373) 231-24-131.

E-mail: [email protected]

39 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

2. Бумажная версия «СП», где выходят IV. По данным маркетингового исследования, более развёрнутые, глубокие материалы, проведенного по заказу Бюро аудита публицистика и где можно узнать больше тиражей, «СП» по итогам ноября 2011 деталей, чем на сайте. года является изданием с самой большой читательской аудиторией в Бельцах — Мы дополнили бумажную версию «СП» 11 300 человек. ещё четырьмя страницами, на которых предлагали читателям развернутые репортажи, 3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai публицистические статьи о проблемах города. ziarului şi cum i-aţi atras pe cei noi? Продолжилась модернизация сайта eSP.md, больше внимания уделялось его рекламе, чаще Как уже было отмечено выше, мы провели публиковались новости. диверсификацию информационных продуктов, Другими словами, благодаря сайту «СП» стала за счет чего удалось привлечь новых читателей более мультимедийной и оперативной. в Интернете. При этом тираж печатной версии «СП» оставался стабильным. Более того, за 2. Care au fost realizările cu cel mai mare счет активной подписной кампании на 2012 год «СП» умножила число подписчиков бумажной impact în anul 2011? версии в 1,8 раза. I. Запущена принципиально новая сайта «СП», с новым адресом (eSP.md), дизайном и 4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele концепцией заполнения. Благодаря этому informaţionale (internetul, de exemplu)? аудитория сайта превысила отметку в 1000 уникальных посетителей в сутки (ок. 15 Уже было отмечено, что мы открыли тысяч в месяц). Также на сайте появилась новую версию сайта, которая работает как своя реклама. самостоятельная информационная единица. Теперь eSP.md — это: ежедневный выход II. В Международный день детей 1 июня «СП» новостей, прямые видеоэфиры с основных совместно с общественными организациями городских мероприятий, прямые текстовые и спонсорами провела II детский карнавал- репортажи, твиттер-трансляции, фотогалереи, парад «Счастливая Пора». Это массовое видео, опросы и комментарии пользователей праздничное мероприятие на день и др. Интерес к сайту стали проявлять и превратило центральную площадь Бельц в рекламодатели. детский городок с конкурсами, стендами, акциями, в рамках которых дети смогли проявить свои умения и получить подарки.

III. В 2010-м сразу четыре журналиста «СП» опубликовали журналистские расследования, получившие финансовую поддержку Датской ассоциации журналистов-расследователей (FUJ- SCOOP). Ряд материалов был отмечен премиями. Журналист «СП» Руслан Михалевский стал лауреатом конкурса «10 журналистов года», его расследование «Партийные ‘’актёры’’ телеканала NIT» получило III премию в национальном конкурсе «Журналисты против коррупции» (Trasparency International- Moldova). Журналист Вячеслав Долгов стал обладателем второй премии конкурса для журналистов республики, освещающих проблематику ВИЧ/СПИДа. Конкурс был организован голландской неправительственной организации «СПИД Фонд Восток-Запад» под эгидой Министерства здравоохранения и при финансовой поддержке Глобального фонда по борьбе со СПИДом, туберкулёзом и малярией. Журналист Наталья Петрусевич удостоилась диплома министерства обороны за продвижение патриотизма.

40 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Articol de rezonanţă din 2011 Нелегалы под прикрытием Кому на откуп отдан общественный транспорт в Бельцах?

На фирмах перевозчиков люди годами работали неофициально, транспорт не был включён в ли- вам, за 29 месяцев работы он внёс в менно, в том числе с водителями, и цензию, не вёлся учёт доходов, кассу предприятия 231,5 тыс. леев, выдавать чеки по полученным сум- обнаружены и другие наруше- почти все — неофициально. мам и привели к тому, что его ма- ния — таковы итоги проверок, По взаимной договорённости шины были сняты в мае прошлого прошедших на предприятиях Николай Иваскив платил фирме года с маршрута. в последние месяцы. Каким же «Коррекция» в лице её директора В декабре 2010 года Николай образом они получали право Николая Мельника 3,5 тысяч леев Иваскив перешёл работать к дру- перевозить пассажиров? за каждый автобус (вначале их гому транспортному агенту, желая было три). Из них 1200 леев шла на сохранить маршрут. Предваритель- Наказан за строптивость? оплату местного сбора и маршрут- ное согласие в примарии дали, а ной карты, 250 леев — на услуги через несколько дней заявили, что центральной диспетчерской служ- маршрутные карты в этом направ- Бельчане наверняка помнят, как бы, 1200 леев предусматривались лении принадлежат только фирме в начале этого года в течение трёх для зарплаты водителя, остальное «Коррекция». И повторяли это не- недель у здания примарии басто- — собственно нанимающей авто- однократно и устно, и в официаль- вал владелец автобусов. Напомним бусы фирме. С января 2010 г. сум- ных письмах. лишь о причинах протеста. мы сборов выросли до 4,5 тысяч в Многочисленные попытки пу- 11 января Николай Иваскив месяц. блично и на личных приёмах у ру- припарковал два своих автобуса При этом, как утверждает г-н ководства отдела муниципального ПАЗ на площади у примарии и объя- Иваскив, его водители так и не хозяйства и примарии получить вил бессрочную забастовку, требуя были официально трудоустроены, ответ, на основании чего «Коррек- вернуть ему маршрут № 21, кото- а значит, им не шёл трудовой стаж ция» распоряжается картами, не рого он лишился из-за конфликта и они были лишены медицинской увенчались успехом. Он сделал вы- с директором фирмы «Коррекция» страховки. Его требование офор- вод: директор фирмы «Коррекция» Николаем Мельником. По его сло- мить договорные отношения пись- Николай Мельник, будучи муници-

Неучтённые и переоборудованные машины не исчезли с городских улиц. Фото: «СП» 41 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

470 леев пальным советником от ПКРМ — в месяц минимум инициировало территориальное фракции большинства в мунсове- бюро Госканцелярии, в том числе и те, пользуется благосклонностью недосчитался по жалобе изгнанного с маршрута. местных властей. бюджет с каждой 13—14 января совместный рейд Николай Мельник тогда опро- неучтённой провели сотрудники столичной верг информацию, что 21-й марш- зарплаты. Лицензионной палаты и местной рут закреплён исключительно за дорожной полиции. При проверке его предприятием. По его словам, было установлено, что на линиях здесь работают четыре экономиче- работает переоборудованный из ских агента. Однако он считает, что грузового транспорт, что запреще- выдать Иваскиву маршрутную кар- примарии нет. Не было ни объявле- но постановлением правительства ту всё равно невозможно. «Почему ний о запуске новой линии, не уста- ещё в 2006 году. Они должны были он должен работать именно там? новлены скамейки на остановках исчезнуть с городских маршрутов Это значит кого-то надо сместить. по ул. 31 Августа, не написано, ка- до конца 2007 года. А если добавить ещё автобусы — кой автобус тут останавливается и Кроме того, из 50 проверенных Помогмы угробим не себе,маршрут». но другим с каким интервалом движется. Хотя машин у 27 не было приложений к это обязанность публичного орга- лицензии, т. е. они не были вписа- на управления. ны в генеральную лицензию и не Если говорить о результатах за- Однако водители и владельцы имели права осуществлять пере- бастовки, то для себя лично Нико- транспорта, с которыми удалось по- возки, ещё у 15 не было полного лаю Иваскиву не удалось ничего до- говорить, считают, что бастовал Ни- пакета документов. «Фактически биться: прежний маршрут ему так колай Иваскив не напрасно. Почти они не имели права работать, при и не вернули. Правда, позволили все они с недавних пор официально этом у них были маршрутные кар- с 1 марта (после нескольких меся- трудоустроены, медицинские по- ты», — сказал тогда представитель цев простоя) разрабатывать новый лисы выданы на руки (см. в табли- правительства в Бельцах Анатолий маршрут № 17. Пока он приносит це рост количества страховок). Всё Харченко. одни убытки, в том числе и потому это результат проверок, которые 26 января Лицензионная па- что никакой поддержки со стороны лата вынесла решение: лицензии пяти перевозчиков признаны не- действительными. У этих фирм в генеральной лицензии оказалось задекларировано одно число транс- портных единиц, а маршрутные карты были выписаны на гораздо большее. В частности: «Serviciul tehnic» задекларировано четыре машины, работало ещё плюс 22; «VanFoltur» — 2 в декларации, ещё 10 фактически, «Iursenia-trans» — 3 (+6), «Коррекция» — 5 (+20), Ассо- циация в защиту прав и интере- сов транспортников (APADIT) — 9 (+15). К концу января все эти перевоз- чики, выполнив предписания Ли- цензионной палаты, представили декларации и получили новые ли- цензии, куда вписали весь факти- чески работающий транспорт (см. табл. 1). Проверкой финансовой дея- тельности фирм занялась в то же время Налоговая инспекция, а со- блюдением трудового законода- тельства — Трудовая инспекция. Инспекторы труда проверили 7 транспортных предприятий и на всех обнаружили нарушения, на- пример: не заключены трудовые Так выглядит генеральная лицензия и приложение к ней, которое должно быть у всех водителей. Фото; «СП»

42 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Статистические Показатели

Согласно данным • Лицензионной палаты на 24.02.2011 г., на 10 предприятиях, занятых перевозкой пассажиров в городе, зарегистрировано: автобусов большой и средней вместимости — 62, маршруток — 135. Всего 197 единиц автомобильного транспорта. Фото «СП» • По информации отдела муниципального договоры, не оформлены трудовые хозяйства, ежемесячно книжки, размер зарплаты не соот- ветствует требованиям законода- месяц. Было от 2350 до 3200 леев. выдаётся 182 тельства (не ниже 1100 леев) или Сколько из этой суммы состав- маршрутные карты. Если выплачивается не в установленном ляет местный сбор, маршрутная с каждого транспортного законом порядке, без записей в бух- карта и услуги диспетчеров, под- средства взимается 250 галтерских реестрах. считать нетрудно — меньше поло- леев на содержание В итоге на всех директоров со- вины. Остальное — услуги фирмы. диспетчерской службы, ставлены и направлены в суд про- Ставки поднялись после недавних токолы о нарушении законодатель- проверок. Как считают хозяева ма- то она обходится в 45 500 ства в области охраны труда для шин, для восполнения потерь из-за леев в месяц. При этом привлечения к административной штрафов. диспетчера ведут учёт ответственности по ст. 55 (ч.1) Ко- Кроме того, требуется вносить вручную. декса о правонарушениях, которая ещё 1500 леев. Именно с этой сум- предусматривает штраф в размере мы ведутся официальные расчёты от 50 до 75 у. е. (1000—1500 леев). А по зарплате. После выплаты всех на директора фирмы «Коррекция» налогов и взносов разницу вер- Николая Мельника ещё и по ст. 57 нут. Людей трудоустроили, но зар- (ч.1) за нарушение срока выплат за- плату водителей в ставку так и не лялись в примарию, в отдел муни- работной платы, взносов в соцфонд включили. ципального хозяйства, с желанием и фонды медицинского страхова- Причём, как нам сообщили на получить разрешение на работу. ния (предусмотрен штраф от 100 правах сохранения анонимности, Ведь именно примария через свои до 200 у. е.). руководители четырёх из пяти отделы осуществляет прямое управ- Налоговая инспекция провери- «пострадавших» фирм заключили ление транспортным процессом. ла 13 транспортных фирм (не толь- соглашение: повысить плату одно- И получали отказ. Сначала кос- ко перевозчиков пассажиров) и временно, а если владельцы транс- венный: им объясняли, как сложно тоже у всех обнаружила нарушения порта начнут возражать и захотят и невыгодно вести такой бизнес Налогового кодекса, Закона о бух- уйти с предприятия, то остальные маленьким фирмам, как они не галтерском учёте и других законо- обязуются их не принимать. смогут соблюсти все условия для дательных актов. В результате до- Надо сказать, что из 10 перевоз- получения лицензии, и т. д. Нович- полнительно было начислено для чиков лишь у половины есть свой кам предлагали обратиться в уже уплаты налогов 123,3 тысячи леев, транспорт, остальные фирмы при- существующие фирмы, в первую пени — 29,5 тысячи леев, штрафов влекают частных лиц, у некоторых очередь в «Коррекцию» (именно — 930,2 тысячи леев и др. Всего го- вообще нет ни одного собственного так тут оказался Николай Иваскив сударственная казна пополнилась автобуса или маршрутки. Зато у них со своими новыми автобусами), а Порядокна 1 152,1 тысячи наведён, леев. есть лицензия, дающая право осу- уже работающим — оставаться на проблема решена? ществлять пассажирские перевоз- своих местах. ки и нанимать соответствующий Если же кто-то упрямился и пы- требованиям транспорт. тался доказать свою состоятель- В настоящее время владельцы Многие из владельцев машин ность, получал прямой отказ. С об- маршруток платят транспортным задавали себе вопрос, почему я не разцами официальной переписки фирмам от 2650 леев до 3800 в могу работать сам на себя, и отправ- познакомим чуть ниже. 43 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Справедливости ради отметим, 1 152 100 годно выплачивала затраченные в последние годы в городе всё же леев на их перевозку деньги, а автобус- появилось несколько перевозчи- начислено ному парку — нет. Это был камень ков. Это в основном транспортные преткновения между примарией предприятия, которые уже зани- дополнительно и автобусным парком. <...> Долги мались грузоперевозками и реши- в результате примарии по отношению к АО БАП ли расширить виды деятельности проверок Налоговой к 1999 г. составляли около 500 тыс. («Zimbru-Nord», «Cavitan-com»). Как инспекции. леев».Нелояльная конкуренция утверждают директора названных с нелегалами фирм, никаких проблем у них не было. Купили новые автобусы, на- писали заявку в примарию, получи- И хотя Налоговая инспекция лиНет, маршрут. потому что... нет утверждает, что ущерб, нанесённый ра года. Они с сыном откликнулись бюджету минимален, поскольку в на объявление примарии (!) о поиске период 2008–2010 гг. ставка налога Кроме устных свидетельств, к экономических агентов, желающих на прибыль была нулевой, а от НДС нам в руки попали документы: об- работать на новом маршруте № 19, этот вид деятельности освобождён, ращения с просьбой о выделении открыли предприятие, получили он всё же есть. маршрута. Начиная с 2005 года лицензию — и всё. На каждое но- Если взять в расчёт только ми- официальные ответы, подписан- вое обращение новая причина для нимальную зарплату в 1100 леев ные бывшим примаром Василием отказа: нежелание работать с мел- и учесть все выплаты только с неё Панчуком, вице-примарами Юрием кими фирмами («это отрицательно (подоходный налог — 7 %, взносы Пахоменко и Игорем Нягой, сводят- скажется на перевозочном процессе в соцфонд с работодателя — 23 % ся к следующему: «Транспортная в целом»), отсутствие опыта у руко- , взносы в соцфонд с работника — схема муниципальных пассажир- водителя, отсутствие собственной 6 % , взносы в фонд обязательного ских перевозок заполнена полно- материально-технической базы медицинского страхования c рабо- стью. Дополнительных маршрутов или медика и механика. То, что за- тодателя и с работника — по 3,5 %), не намечается, и в услугах новых коном предусмотрено иметь свою то с каждой такой зарплаты бюд- экономических агентов примария базу или договор на обслуживание жет недосчитался около 470 леев в не нуждается». Такие ответы по- с соответствующим предприятием, месяц. Для круглого счёта умножим лучали и молодые предприятия, и в расчёт не принималось. А ведь эту сумму на 100 (хотя число офи- давно действующий Бельцкий ав- именно на основании подобного циально не трудоустроенных во- тобусный парк. договора Лицензионная палата и дителей и кондукторов было, воз- Вячеслав Зинковский, началь- выдала лицензию. можно, и выше), а потом на число ник отдела муниципального хозяй- Бельцкий автобусный парк месяцев и получим 522 000 леев в ства, в одном из писем был ещё бо- (БАП), у которого есть и много- год. Полмиллиона в бюджет и 100 лее категоричен: «Причин изъятия летний опыт, и материально- социально защищённых работни- и перераспределения графиков техническая база, и полный штат ков с правом на отпуск, больнич- маршрутов среди зарекомендовав- необходимых сотрудников, 10 лет не ный и трудовым стажем — судите ших себя положительно партнёров допускается к городским пассажи- сами, много это или мало. нет». роперевозкам. На заседании Совета Есть и другая сторона вопроса. Лариса Гриза безуспешно вела 2 марта на вопрос представителей «Транспорт, который работает ле- переписку с примарией полто- предпри- ятия о причинах отказов гально, не может такими же темпа- врио примара Октавин ми развиваться, как нелегальный. Маху ответил: в 90-е Потому что нелегалы не имеют тех годы это предприятие затрат, что мы имеем: мы платим оставило город без авто- налоги с зарплаты, они — нет. Мы бусного сообщения, а на держим штат, чтоб вести учёт дохо- место автопарка приш- дов, проверять транспорт и водите- ли частники, которые и лей перед выездом. А эти затраты спасли ситуацию. составляют более 30 % от доходов», Директор БАП от- — говорит Аурел Негинэ. вергает обвинения в Директор «Zimbru-Nord» Миха- предательстве инте- ил Кожокарь тоже считает, что из- ресов города: «В 90-е за неравных условий кто-то про- годы мы так же вози- цветает, а работающие «по-белому» ли льготников, как и предприятия в убытке. Троллейбусное управ- Сравним всего две цифры. По ление, но только трол- официальным данным, Бельцкий лейбусному управле- автобусный парк только за один нию примария еже- Под придуманным бельцкими властями талоном соответствия всего одна подпись — начальника отдела муниципального хозяйства. Фото: «СП»

44 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Справка-Пояснение 2008 год в виде налогов только из

заработной платы при наличии Лицензия на право перевозки пассажиров около двухсот сотрудников пере- числил в госказну свыше 1,25 млн общественным автотранспортом выдаётся леев. При этом все городские пере- транспортному агенту (предприятию) возчики вместе взятые за три года Лицензионной палатой сроком на пять лет. Для (2008—2010 гг.) с учётом не только её получения нужно соблюсти ряд условий, в их выплат из зарплаты, но и местного сбора за услуги по перевозке (а это числе: обеспечение ежедневного медосмотра самая крупная статья расходов) и водителей и техконтроля техники до выхода на других налогов выплатили 5,835 маршрут; наличие собственной материально- млн леев, т. е. в среднем менее 2 млн леев в год. технической базы или договора на обслуживание Возможно, дело и в том, что в с сертифицированными станциями по ремонту период 2007—2010 года плановых и техобслуживанию; наличие свидетельств о проверок Налоговой инспекции на регистрации транспортных средств (ТС) и талонов транспортных предприятиях не было.Вместо контроля диктат технического тестирования. и самоуправство? Все транспортные средства, которые работают на фирме, должны быть включены в эту генеральную лицензию. На её основе на каждую единицу Зато била тревогу Дорожная по- лиция. В течение полугода автоин- транспорта выдаётся приложение к лицензии, спекторы предупреждали местные которое должно находиться в пакете документов власти о необходимости снятия с у каждого водителя. Вносить в генеральную маршрутов переоборудованного транспорта как представляющего лицензию и исключать из неё ТС можно в любое опасность для пассажиров и пере- время бесплатно. дали в примарию список всех «гру- зовиков». Их сигналы проигнори- ровали. Хотя нет, обещали, что с 1 января 2011 года не соответствую- процесса перевозок. К 01.01.2011 г. задекларированы в лицензии, но щие требованиям маршрутки бу- исключён весь переоборудованный у них были маршрутные карты и дут выведены из муниципальных транспорт из процесса перевозок». талон соответствия, подтверждаю- перевозок. Почему же до сих пор, в тече- щий... соответствие автомобиля А на запрос «СП» из примарии ние трёх с лишним лет после дей- требованиям. Оба эти документа ответили: «Весь пассажирский ствующего запрета на использова- выдаёт отдел муниципального хо- транспорт, участвующий в процес- ние «грузовиков» они продолжали зяйства примарии. се муниципальных перевозок, со- курсировать по городу? Ведь такие Руководство Дорожной полиции ответствовал и соответствует тре- маршрутки даже в лицензию вклю- сообщает: «Маршрутная карта и та- бованиям безопасности движения. чить было нельзя. Как показала лоны соответствия транспортного <...> Переоборудованный подвиж- январская проверка, эти и другие средства выдавались отделом муни- нойТаблица состав 1. поэтапно Cоотношение выводился количества из транспортные транспорта и средства застрахованных и не были работниковципального хозяйства без проверки

Количество медицинских Количество единиц Количество страховок Фирма транспорта медицинских страховок (по данным на начало (из них автобусов*) (по данным на 17 марта) года) «VanFolTur» 12 (6) 4 12 «Iursenia-trans» 53 (11) 62 60 «Zimbru-Nord» 38 (4) 242 242 «Cavitan-com» 3 (2) 11 11 «Serviciul-tehnic» 26 (3) 29 29 «NIC-autotrans» 12 (12) —** 11 «Cernov-TVIC» 15 (13) 18 22 «Corecţia» 28 (7) 6 37 «Anturtrans-nord» 29 (4) —** 35 «APADIT» 16 32 35

*Выделение автобусов имеет значение, поскольку при этом предполагается наличие двух водителей и двух кондукторов на одну единицу транспорта. * * На тот момент мы не затребовали данные.

45 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

приложения к лицензии каждого водителей, а интересы системы, ко- ние маршрутов состоится, Игорь транспортного средства. <...> Перео- торую сама же и создала, считает за- Няга сомневается. Во-первых, по- борудованный транспорт был допу- Амначальника будет ли конкурс? бюро Госканцелярии. тому что разговоры об этом ведут- щен к пассажироперевозкам без со- ся около полутора лет, тема перио- гласования и проверки сотрудников дически всплывает и... забывается. отдела дорожной полиции». Тональность официальных Во-вторых, потому что он требует Более того, как считает замести- писем с приходом к руководству большой подготовки и компетен- тель начальника территориального примарией Октавиана Маху изме- ции, которой сотрудники отдела, бюро Госканцелярии Николай Унку- нилась. Теперь в отказах в предо- по его мнению, не обладают. «В цэ, такой документ, как талон соот- ставлении маршрута звучат иные конкурсной документации должно ветствия, законом вообще не уста- причины, как минимум законно бо- быть всё чётко расписано: маршрут, новлен. По его мнению, примария не- лее обоснованные: с действующими сколько остановок, графики, про- законно провела через муниципаль- транспортными агентами заклю- тяжённость, расчёт пассажиропо- ный Совет в 2007 году решение, со- чён договор о долевом участии на тока. На случай, если вдруг придёт гласно которому талон соответствия каждом муниципальном маршруте компания неместная. Должно быть стал основным документом, дающим в отдельности. Квоты определены около 15 страниц. <...> Если дожи- право на перевозки в муниципии. и перераспределяться не будут до вём до конкурса, вы увидите, техза- Директор автопарка Аурел Не- проведения конкурса, который на- дание будет на двух страничках, где гинэ добавляет: «Моё мнение, этот мечен на июнь 2011 года. ничего не будет конкретно распи- талон соответствия был специально Когда и с кем эти договоры за- сано». А если так, то снова появятся придуман, чтобы обойти закон. При- ключены, если до конца января их причины для отказов в допуске к мария машины даже не проверяла. не было? Это подтвердил бывший перевозкам и основания для воз- Должна быть получена генеральная вице-примар Игорь Няга, в чьём никновения коррупционных схем лицензия, в которую включаются все подчинении был отдел мунхозяй- и злоупотребления служебным транспортные средства фирмы. Они ства. По его словам, вопрос о заклю- положением. все должны соответствовать техни- чении договоров возник в разговоре Всем нашим собеседникам мы ческим требованиям. Затем на каж- с экс-примаром Василием Панчуком задавали вопрос, как было бы пра- дую машину выдаётся приложение, в конце прошлого года, когда пошли вильно организовать работу город- подтверждающее право заниматься жалобы Николая Иваскива. «Я от- ского транспорта. Приведём лишь перевозкой. Они продублировали ветил: ''Мы не можем этого сделать, один ответ: «Нет универсального и выписку из генеральной лицензии. потому что мы не провели конкурс. единственного метода решения про- И обошли лицензию, чтобы допу- Чем я могу мотивировать, что я за- блемы, все они могут быть хороши, стить любой транспорт, который им ключил договор с тем или с другим главное — транспарентность, ло- выгоден. Причём лицензия выда- агентом? Должны быть чёткие пра- яльная конкуренция, чистота перед ётся на пять лет, а талон нужно по- вила организации перевозок. А если бюджетом», — говорит директор лучать ежегодно. Каждая машина в их нет, и мы заключим договор, то Марина«Zimbru-Nord» БЗОВАЯ Михаил Кожокарь. отдельности». на следующий день будем стоять По дошедшей до Николая Ункуцэ перед прокурором''». P. S. информации, стоимость такого тало- Мы позвонили в несколько на достигала 200 евро. Если учесть ко- фирм, не замеченных в нарушениях Простое наблюдение личество переоборудованного транс- в ходе проверок, и спросили, заклю- показывает, что окончательно порта (свыше 40 единиц), который чали ли они договор в момент по- с наших улиц не исчезли свезли в Бельцы со всей республики, лучения маршрутов. Никто не смог ни переоборудованные то становится понятно, что примария вспомнить о подобном документе. маршрутки, ни неучтённый защищает интересы не пассажиров и В том, что конкурс на закрепле- транспорт. Заваренные боковые Таблица 2. Обязательные платежи, взимаемые примарией двери, кустарным способом приваренные сиденья и, наконец, 1. неудобный выступ слева от входа (след от выдвигавшейся Местный сбор за предоставление услуг по перевозкам двери), о который вечно бьёшься (ежемесячно) головой, — эти признаки за каждую единицу вместимостью до 8 мест 400 леев бывших «грузовиков» очевидны для любого пассажира. от 9 до 16 мест 800 леев Несколько дней в разных от 17 до 24 мест 1200 леев местах (ул. Шт. чел Маре, ул. Николаева, ул. Болгарская) от 25 до 35 мест 1520 леев я фиксировала госномера 2. более 35 мест 1680 леев проезжающих маршруток. Из 30 машин четырёх в списках, Изготовление и оформление маршрутной 27 леев. 3. предоставленных Лицензионной карты (ежемесячно) палатой, не оказалось. Техпроверка соответствия автомобиля (раз в 54 лея. (13 aprilie, nr. 15) год при получении талона соответствия) Стоимость оплаты услуг центральной диспетчерской службы в официальном письме примарии не указана. 46 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.unghiul.info

Săptămânal: 12 pagini Interviu cu Tiraj: 11000 de exemplare Nicolae Sanduleac (la 01.01.2012) Aria de difuzare: Ungheni, Nisporeni, Călăraşi.

Anul 2011, pentru Unghiul, ca şi pentru alte ziare din ţară, care nu sunt finanţate de anumite grupuri politice sau financiare, a fost unul încordat din mai multe puncte de vedere, dar echipa a activat eficient pentru realizarea scopurilor propuse. Iar scopurile, în fond, s-au limitat la două momente esenţiale: menţinerea tirajului de o singură dată de cel puţin 10000 exemplare şi asigurarea creşterii volumului de publicitate cu cel puţin 15 la sută faţă de anul precedent pentru a reduce din consecinţele legate de majorarea preţurilor pentru tipar, hârtie, altor servicii. Echipa: Menţionăm: scopurile au fost realizate cu succes. Director - Nicolae Sanduleac; Datorită desfăşurării unei eficiente campanii de promovare a ziarului, în redactor-şef adjunct - Valentina Slotină; unele localităţi ale raionului, unde „Unghiul” încă nu ocupa poziţia de lider, redactor-şef adjunct - Tatiana elaborând şi un regulament pentru stimularea celor implicaţi în campania Cuibaru; de abonare, organizând întâlniri cu cititorii la locul lor de trai, concursuri secretar de redacţie - Ludmila cu premii etc, am fost în stare să menţinem tirajul de o singură dată, pe Braşoveanu; întreg parcursul anului, de 10000 exemplare, ba în unele luni el chiar a redactor tehnic şi versiunea depăşit cifra de 11000 exemplare. Tirajul mare, distribuţia lui sută la sută electronică - Marina Bulgar; a influenţat pozitiv şi asupra fluxului de publicitate, volumul căreia, de contabilă-şefă - Parascovia Guţanu; redactor departament - asemenea, a crescut faţă de anul trecut cu aproximativ 60 de mii de lei sau Mariana Marcu. cu 16 la sută şi a constituit pe an peste 400000 de lei. Din şirul măsurilor privind promovarea ziarului voi mai menţiona decernarea tradiţională a premiilor pentru 10 personalităţi ale anului, organizarea şi desfăşurarea concursului amatorilor jocului de dame (august, către Ziua Limbii Române), alergărilor pe şosea pentru premiul ziarului Unghiul (noiembrie, 12 premii), concursurilor (de două pe an) pentru cel mai bun factor poştal etc.

Adresa redacţiei: or. Ungheni, str. M. Eminescu 45

tel.: (+373) 236-22-391/ 22-296

Email: [email protected], [email protected]

47 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Menţinerea tirajului, creşterea volumului de publicitate Am lucrat mai mult asupra conţinutului ziarului, mai ne-a dat posibilitate ca în anul 2011 să achităm ales în ce priveşte informarea cititorilor despre tot la timp şi să majorăm în medie cu 15% salariile ce se întâmplă în jurul nostru, despre activitatea colaboratorilor, numărul cărora nu a fost redus şi care instituţiilor statului şi procesul decizional, cheltuirea nu au avut de pierdut de pe urma crizei economice banului public. Anume aceste teme au trezit mai din ţară, ci dimpotrivă remunerările au crescut, multe ecouri în mijlocul cititorilor, multe dintre care precum să achităm toate facturile pentru tiparul au fost publicate în paginile ziarului. ziarului, procurarea hârtiei şi pentru alte servicii, astfel Ne bucură faptul, că după efectuarea unor anul l-am finalizat fără datorii. Din mijloacele proprii modificări, am asigurat viabilitatea paginii web a am procurat 1 calculator şi altă tehnică necesară. ziarului, ea nu mai este atât de frecvent atacată ca în Anul 2011 s-a deosebit de ceilalţi ani prin trecut, când la fiecare 3-4 luni trebuia să restabilim organizarea şi realizare a două campanii cu mare site-ul după anumite atacuri. În anul 2011, deşi impact, anume colectarea de mijloace financiare nu am renunţat la domeniul ce ne aparţine, totuşi pentru intervenţii chirurgicale. În primul caz, este pagina web a ziarului unghiul.com am plasat-o la vorba despre un băieţel, nevăzător, pentru care au alt server şi la o altă adresă unghiul.info, acordând fost colectate cu ajutorul cititorilor, sponsorilor circa o atenţie sporită securizării lui. În continuare, având 26 mii de dolari SUA, iar operaţia a fost efectuată în vedere că nu mai suntem atât de des atacaţi de în China. Al doilea caz s-a referit la o fetiţă de anumite persoane care au mare „grijă” ca site-ul să un an pentru o intervenţie chirurgicală pe cord. nu lucreze, ne gândim să-l refacem din temelie, să-i Aceste două campanii au durat practic tot anul, pe schimbăm şi designul, şi conţinutul, precum şi să parcursul căruia permanent am publicat materiale efectuăm alte modificări ca sa fim în pas cu timpul. referitoare la mersul colectării mijloacelor financiare, Într-un cuvânt, într-o perioadă de criză, datorită solicitând comunitatea să se implice activ pentru eforturilor tuturor colaboratorilor din echipa a ajuta aceste două familii sărace şi oamenii au redacţională, Unghiul şi în 2011 a fost în creştere. răspuns prin fapte concrete. Scopul pentru care am Dar înţelegem ca avem încă foarte multe de făcut, lucrat a fost atins. pentru ca cititorii să aleagă totdeauna ziarul Unghiul şi să acceseze site-ul unghiul.info.

Articole de rezonanţă din 2011 Egali în faţa Domnului, dar nu şi în faţa serviciilor bisericeşti În ultima perioadă, tot mai des ne îndreptăm ochii spre cer pentru un ajutor spiritual. O fi din cauza un loc de muncă, ca şi oricare alt cetăţean, mai spune că o cununie ne-ar costa doar problemelor şi a grijilor în faţa că- de altfel. 350 de lei, însă naşii sau tinerii trebuie să rora suntem neputincioşi sau, pur Bunăoară, la dispoziţia celor 33 mii de mai achite costul lumânărilor pentru po- şi simplu, fiindcă purtăm în suflet ungheneni sunt patru biserici, o mănăs- licandru şi, desigur, al certificatului de cu- credinţa faţă de Cel de Sus, mai tire de măicuţe, o catedrală episcopală şi nunie. Am încercat să aflăm costurile pen- ales că sfintele cărţi conţin sute de două locaşuri sfânt urmează să fie deschi- tru aceste servicii bisericeşti în localităţile referiri la credinţă, precum „Cel se în curând. Revenim la cele lumeşti şi săteşti. Cu părere de rău, nu am găsit nici neprihănit va trăi în credinţă” sau vom vorbi de taxele pentru servicii, care pe preot, nici pe staroste, dar o locuitoare „... ceea ce câştigă biruinţa asupra totuşi diferă de la un locaş la altul. Nu e s-a oferit să ne dea unele detalii. Aşadar, lumii va trăi în credinţă”. greu să afli unde şi cât te costă. Pentru botezul costă 350 lei, iar naşul va plăti aceasta trebuie să ai la îndemână un apa- încă 100 lei, pe când cumetrii – încă câte rat de telefon, să te înarmezi cu un pix şi o 50 de lei fiecare. Proaspătul tătic trebuie foaie de hârtie pentru a înregistra cifrele, să aprindă lumânările unui policandru Cu toate acestea, pornirile noastre fi- ca mai apoi să nu te încurci în diversitatea întru sănătatea nou născutului, dar şi să reşti, deseori, după anumite evenimente, lor. La o biserică ni s-a spus că un botez mai aducă o găină sau un cocoş. „Nu ştiu triste sau pline de bucurii, sunt umbrite costă în jur de 700 lei, în sumă intră şi pre- cât costă o înmormântare, pentru că, slavă şi începem să credem că unele feţe bise- ţul lumânărilor pentru policandru, certifi- Domnului, nu am avut aşa nefericire, dar riceşti încearcă să comercializeze servicii catul de botez, iar cumetrii vor mai achita vecina mi-a mărturisit că degrabă, la aşa pe care le prestează aceste lăcaşe sfinte, încă câte 20 de lei fiecare. Tot aici ni s-a costuri, vom avea impresia că răposatul iar credinţa pentru unii devine o afacere spus că o cununie poate să coste circa 600 trebuie cumpărat”, ne spune Nina C. profitabilă. Chiar şi faptul că aproape în lei, de asemenea, în sumă intră lumânările Totodată, vom menţiona că sunt şi fiecare localitate sătească există câte un pentru policandru, precum şi certificatul preoţi între preoţi. Unii din ei, pentru în- locaş sfânt, iar în oraşul Ungheni numărul de cununie. creştinarea unui copil sau pentru sfinţirea lor a devenit impunător, vorbeşte nu nu- La o altă biserică, părinţii copilului, unei locuinţe, îţi pot spune simplu: „Jertfiţi mai de creşterea numărului de credincioşi pentru un botez, plătesc 400 lei, iar fiecare cât vă lasă inima...”. Şi pentru aceasta nu care vin la sfintele slujbe de aici, dar şi din cumetri – încă câte 25 de lei fiecare. La trebuie să te duci departe, sunt serviciile despre mulţimea de preoţi care îşi doresc celălalt capăt al firului un glas de femeie ne unui paroh din oraşul Ungheni. 48 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cine totuşi stabileşte taxele pentru un cu consiliul parohial pot conveni asupra dul social, pentru a putea primi măcar botez, o cununie sau o înmormântare? unor alte tarife la unele servicii divine. pensia socială”, explică părintele. Părintele Bartolomeu de la Episcopia „Însă toate aceste taxe sunt minime, şi În ce priveşte taxele, deşi suntem de Ungheni şi Nisporeni ne-a spus: „Se nimeni nu încearcă să le mărească tare egali în faţa Domnului, aceasta nu în- ştie că pentru a întreţine locaşul, pentru mult”, explică dânsul. seamnă că suntem egali şi în faţa tarifelor a plăti munca lucrătorilor de la biserică, Tot părintele Bartolomeu ne-a spus pentru serviciile bisericeşti. Dar, până la căci astăzi nu vine nimeni să muncească că niciun preot niciodată nu va îndrăzni urmă, decizia rămâne să o ia chiar enoria- pe gratis, sunt necesare mijloace băneşti. să bage mâna în buzunarul enoriaşilor şul: anume lui îi aparţine alegerea locaşu- De aceea şi apar anumite taxe pentru săi. „Preotul are un salariu mizerabil, bu- lui sfânt unde să se ducă pentru a se ruga serviciile bisericeşti. În rezultatul unei năoară, acest salariu pentru un paroh de întru iertarea păcatelor sale, a încreştina hotărâri a protopopiatului de Ungheni, la sat nu se ridică mai sus de 600 lei, plus un nou - născut sau a cununa tinerii. s-a decis ca la toate bisericile din raionul ceea ce câştigă în urma slujbelor de po- De notat că în raionul Ungheni acti- Ungheni să fie un tarif unic pentru ierur- menire sau a unor trebuinţe în localitate”, vează 33 de biserici sub oblăduirea Mi- giile şi tainele care se fac în locaşul sfânt, menţionează dânsul. De altfel, o chestiu- tropoliei Moldovei şi 11 locaşuri sfinte iar dacă serviciile sunt oferite la domici- ne ce a fost examinată şi la Episcopia de ale Mitropoliei Basarabiei.Tatiana Cuibaru liu - tarife nu sunt stabilite”. În continu- Ungheni şi Nisporeni a fost cea cu privire are, părintele Bartolomeu ne-a explicat la achitarea de către preoţi a taxelor în (21 octombrie, nr. 40) că, poate, unele biserici, mai ales cele din fondul social, pentru ca, odată ajunşi la oraş, au cheltuieli mai mari, bunăoară, vârsta de pensionare, să poată beneficia pentru lucrările de construcţie sau repa- de pensie. „Mulţi preoţi deja din propria raţie a locaşului, atunci preotul împreună iniţiativă au decis să achite taxele în fon- Flori... de la buget

De ceva timp guvernanţii ne tot amintesc de optimizarea cheltuielilor. Iar aceasta, de cele mai punem o floare la bustul marelui Emi- şi necesităţi de urgenţă”, a adăugat Na- multe ori, se începe cu reducerea nescu, monumentul eroilor căzuţi pen- talia Rotaru. cadrelor, tăieri din salarii, închi- tru independenţa ţării ori să-i aducem „Sânt sigur că în această listă de derea şcolilor... Dar cum e situaţia un omagiu folcloristului Efim Junghi- omagiaţi nu veţi găsi numele meu. cu optimizarea cheltuielilor din etu. Dar unii nu înţeleg ce legătură ar Pentru mine ziua de naştere este ziua bugetul local sau raional? avea banii publici cu zilele de naştere când alături vreau să-i am doar pe ale anumitor funcţionari publici sau oamenii dragi sufletului – soţia, co- consilieri raionali care, la fel, au avut piii, adică familia care într-adevăr îţi marea onoare de a primi un buchet vrea tot binele din lume, şi nu din cei Natalia Rotaru, şef Oficiul Teritori- de flori din partea Consiliului raional. care doar se ascund după un buchet al Ungheni al Cancelariei de Stat, ne-a De fapt, aceste flori au fost înmânate de flori sau un oarecare cadou, dar în declarat că în această privinţă ar avea din partea tuturor contribuabililor din realitate nu-ţi doresc binele”, a spus mai multe de spus, dar se va referi raion? Această întrebare ei şi-o pun Ion Cibotari, consilier raional. Dânsul doar la o situaţie concretă. Dânsa ne-a aflând din contul căror mijloace finan- a mai menţionat că acest lucru ar fi o prezentat câteva dispoziţii cu privire ciare au fost procurate aceste flori. abatere de la legislaţia în vigoare, iar la alocarea mijloacelor financiare în te- Tot Natalia Rotaru a spus că în toa- unii consilieri raionali ar fi folosiţi pe meiul Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006 te aceste dispoziţii nu a fost specificată post de „maşină de vot” pentru confir- privind administraţia publică locală. însă sursa concretă a cheltuielilor fi- marea anumitor dispoziţii nejustifica- Timp de un an preşedintele raionului nanciare. „În regulamentul-tip privind te în opinia dânsului. Ungheni, Ion Harea, a semnat circa constituirea fondurilor de rezervă ale Ion Harea, preşedintele raionu- 60 de dispoziţii cu privire la alocarea autorităţilor administraţiei publice lui Ungheni, din start a declarat că nu mijloacelor financiare pentru procu- locale şi utilizarea acestor mijloace e doreşte să comenteze nişte tâmpenii, rarea... buchetelor de flori. Astfel, din scris negru pe alb că mijloacele finan- după care a menţionat că banii din bu- banii publici s-ar fi procurat buchete ciare pot fi folosite doar pentru lichi- getul raional pot fi folosiţi pentru dife- şi coşuri de flori de aproximativ 8000 darea calamităţilor naturale, restabi- rite activităţi, inclusiv pentru aceasta. lei(!). „Consiliul raional Ungheni este lirea obiectelor de importanţă locală, Dânsul personal nu ar vedea nimic unicul care a emis astfel de dispoziţii. acordarea unui ajutor unic sinistraţi- grav în faptul că au fost cheltuiţi câţi- Nici Consiliul raional Nisporeni, nici lor, finanţarea unor acţiuni de cultură. va lei pentru nişte flori. Oare aceasta cel de la Călăraşi nu au alocat bani din Mai nou este că există şi o dispoziţie ar fi cea mai mare încălcare? „ Orice contul bugetar, mai ales pentru procu- privind alocarea din bugetul raional organizaţie care îşi respectă angajaţii rarea florilor. Astfel de decizii nu sunt a unei sume de 65 de lei, pentru a da are un fond pentru astfel de cheltuieli. semnate nici la Primăria oraşului Un- curs invitaţiei ambasadorului Republi- De ce în toată activitatea Consiliului gheni, nici de alte autorităţi publice lo- cii Lituania de a participa la concertul raional se văd doar greşelile, dar nu şi cale”, a menţionat Natalia Rotaru. de binefacere urmat, probabil, şi de o lucrurile bune şi reuşite, care, de altfel, Desigur, nimeni nu neagă faptul că cină cu un păhar de vin la care ar fi par- nu sunt atât de puţine”,Tatiana a mai Cuibaruspus Ion cel puţin o dată pe an trebuie să ne ticipat şi o persoană ce nu face parte Harea. aducem aminte de sărbătorile oficiale, din numărul funcţionarilor publici. Mă (18 martie, nr. 10) precum Ziua Independenţei, Ziua Lim- gândesc că suma dată a fost atribuită bii Române sau să găsim timp pentru a la cheltuielile cu caracter imprevizibil 49 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

www.zdg.md

Săptămânal: 24 pagini Tiraj: 5000 de exemplare (la 01.01.2012) ziar naţional Interviu cu Alina Radu

1. Prin ce s-a deosebit ziarul dvs. din 2011 de cel din 2010 sau de alţi ani? Prin lansarea proiectului video „Reporter de Gardă” la Moldova 1 şi pe pagina web, prin www.zdg.md, şi în fond, prin utilizarea unei maxime convergente media la ZdG: ziar tipărit, pagină web şi proiect video.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011? „Reporter de gardă” a luat premiul ONU pentru drepturile omului la niciun an de activitate. De asemenea, reporterii ZdG au luat premii ale Transparency International şi Festivalul de film Amatorul. În format scris, am publicat o serie de investigaţii jurnalistice, pe teme de interes public: corupţia în sistemul poliţienesc, judiciar, dar şi în cadrul procuraturii sau avocaturii. Impactul maxim a fost eliberarea din funcţie a 3 judecatori despre care a scris ZdG, dar şi menţinerea sub anchetă a câtorva poliţişti. Echipa: Din pacate, unele articole au avut un impact nedorit. Doi procurori de Director - Alina Radu; la Glodeni, eroi ai unui articol, au acţionat ziarul în judecată, iar instanţa redactor şef - Aneta Grosu; le-a dat câştig de cauză, impunând redacţiei cea mai înalta taxă care comentator politic - Petru Grozavu; a fost impusă presei din Moldova vreo dată. Decizia în cauză a fost secretar de redacţie - atacată în instanţa superioară de către ZdG. Nicolae Cuşchevici; reporter - Natalia Dabija, Victor Moşneag, Tatiana 3. Ce-aţi făcut să menţineţi cititorii fideli ai ziarului şi cum Eţco, Olga Bulat; i-aţi atras pe cei noi? marketing - Ana Marian; contabilă – Vera Ţurcanu. Am menţinut aceeaşi politică editorială de promovare a unui jurnalism echidistant şi plurisursisist, de promovare a jurnalismului de investigaţie. Am încurajat creşterea profesională a reporterilor, care au participat la diverse traininguri şi vizite de studiu în R. Moldova, dar şi în străinătate: Belgia, Georgia, Slovacia, România, Cameroon, Austria, Polonia, Germania, Ungaria.

4. Ce faceţi pentru a ţine pasul cu tendinţele informaţionale (internetul, de exemplu)? Am menţinut şi îmbunătăţit pagina noastră web Adresa redacţiei: www.zdg.md, am lansat Chişinău, str. Puşkin 22 pagina web pentru proiectul video www. Tel.: (+373) 22-23–44–38, reporterdegarda.md, Tel./fax: (+373) 22-23-26-33; am menţinut paginile E-mail: [email protected], redacţiei pe reţeaua de [email protected] socializare Facebook şi pe Youtube.

50 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Articol de rezonanţă din 2011 «Eroii» din dosarele ZdG

7 ani de ZdG – 335 numere de ziar apărute. Aproximativ 1000 de articole la rubrica «Dosar». Mii de persoane corupte vizate în aceste articole. ”Personajele» unor investigaţii au fost demise, altele avansate.Cazuri răsunătoare de corupţie, de încălcări flagrante ale drepturilor omului, interese, activitatea mafiei, minciuni ale demnitarilor, promisiuni neonorate. Toate acestea şi-au găsit loc în cei 7 ani, la rubrica «Dosar», în Ziarul de Gardă (ZdG).

Poliţiştii «penali» Mita printre profesori Voronin în ZdG

Demascarea activităţii ilegale a Corupţia din instituţiile de ZdG, care s-a născut în perioada oamenilor legii a constituit una dintre învăţământ nu a fost nici ea ocolită comunistă, a scris zeci de articole principalele sarcini ale jurnaliştilor de jurnaliştii de la ZdG. Am scris de-a despre afacerile clanului Voronin de la ZdG în decursul celor 7 ani lungul anilor zeci de articole care din perioada 2001—2009. În 2009, de activitate. Poliţiştii «penali» au demascau mita sau alte nereguli de a scris despre luxosul sediu al PCRM apărut în peste 100 de articole. ZdG la cele mai prestigioase instituţii din de pe strada Armenească. ZdG a scris a demascat poliţişti care luau mită, ţară. Am scris despre corupţia de la despre faptul că acel teren a reve- care maltratau oameni în comisaria- Universitatea Agrară şi cea de Medi- nit PCRM ilegal, lucru demonstrat tele de poliţie, care ucideau persoane cină şi Farmancie, despre activitatea ulterior şi de organele competente. nevinovate, care jefuiau cetăţeni ilegală a rectorului de la ULIM, Andrei În dosarele ZdG s-a scris şi despre străini sau care lucrau în serviciul Galben, despre hărţuirile sexuale de “Moşiile lui Voronin» de la Ţiganca şi traficanţilor de carne vie. În 7 ani, la Universitatea Tehnică din Moldova, Cahul, acolo unde familia ex-preşe- numele a sute de poliţişti certaţi cu dar şi despre coruperea BAC-ului. dintelui a pus mâna pe sute de hecta- legea au putut fi găsite în ZdG. Tot ZdG a fost singura instituţie media re de pământ, la preţuri derizorii. Nici aici însă, în 2010, oamenii au aflat că care a cerut explicaţii de la funcţio- Oleg Voronin nu a scăpat. Reporterii de fapt, în R. Moldova, nici un poliţist narii Ministerului Educaţiei, reţinuţi ZdG au scris despre averile acestuia, nu a fost trimis la închisoare pentru în 2009 şi acuzaţi de coruperea dar şi despre banca pe care acesta o faptele sale. BAC-ului. conducea din umbră, şi care a devenit, în scurt timp, una dintre cele mai profitabile din ţară. Foto: ZdG Foto: 7 aprilie în dosarele ZdG

stradă, a relatat cu lux de amănunte detalii din dosarele morţii lui Valeriu Boboc, Eugen Ţapu sau Maxim Canişev, Evenimentele din aprilie 2009 şi-au găsit pe larg trase pe linie moartă. Tot în dosarele ZdG, s-a publicat acoperire în paginile ZdG, în special la rubrica «Dosar». numele avocaţilor «şantajişti», care minţeau tinerii Nu mai puţin de 30 de pagini ale ZdG de la această rubrică maltrataţi în aprilie, doar pentru a scoate bani de la ei. au fost dedicate «eroilor» acelor evenimente. La rubrica Legat de acele evenimente, în ZdG au apărut, în premieră, «Dosar», în premieră în ZdG au apărut declaraţiile unor primele sentinţe din dosarele 7 aprilie. Toate aceste tineri torturaţi şi umiliţi la 7 aprilie 2009: Kiril Gumenii articole însă nu au avut rezultatul scontat. În articolul sau surorile Radu. Ulterior, ZdG a relatat în special despre «Doi ani în iad», scris la 2 ani de la acele evenimente, ZdG poliţiştii care au maltratat tinerii în comisariatele de a constatat că vinovaţii din 7 aprilie sunt departe de a fi poliţie în acea perioadă, despre soarta incertă a acelor pedepsiţi, că mulţi tineri maltrataţi au încetat să-şi mai dosare cu poliţişti acuzaţi, odată ajunse în judecată. caute dreptatea, că pe banca acuzaţilor au apărut “ţapi Totodată, ZdG a publicat în exclusivitate fotografii ale ispăşitori», şi că cei cu adevărat vinovaţi de provocarea poliţiştilor care reţineau oameni nevinovaţi în plină acelor evenimente sunt la libertate. 51 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

«Judecătorii din Iad» în ZdG Vânzătorii de aur

Un capitol aparte în relatarea evenimentelor din În 2008, ZdG iniţia o ivestigaţie pe tema aurului aprilie 2009 în dosarele ZdG l-au avut judecătorii care vândut la câţiva metri de sediul Ministerului de Interne au judecat tinerii torturaţi de poliţişti, cu încălcarea (MAI). Din octombrie 2008 şi până în iulie 2011, în ZdG, tuturor normelor legale. În cel puţin 12 articole, ZdG a la rubrica «Dosar“, au apărut nu mai puţin de 12 investi- relatat detalii incredibile din «procesele de judecată» gaţii jurnalistice despre femeile care vindeau aur ilegal ce au avut loc chiar în incinta comisariatelor de poliţie şi care, aşa cum ZdG a demonstrat, erau în cârdăşie cu ale unor judecători ca: Dorin Popovici, Sergiu Crutco, angajaţii MAI. Mihai Drosu sau Ghenadie Morozan. Articolele au fost La aproape trei ani de la demararea acestei serii de preluate de mai multe instituţii media şi au fost citite de articole, şi după ce s-au autosesizat chiar miniştrii de zeci de mii de persoane. Titulatura «judecător din iad», Interne, Victor Catan şi, ulterior, Alexei Roibu, din ce în atribuită de ZdG lui Dorin Popovici şi altor judecători ai ce mai puţine comerciante stradale care vând aur pot acelor evenimente, a fost preluată nu doar de jurnalişti, fi întâlnite pe bdul Ştefan Cel Mare şi Sfânt, sub ochii ci şi de organizaţii care apără drepturile omului. ZdG oamenilor legii. Tot după investigaţiile din ZdG, cel puţin a urmărit activitatea acelor judecători, care şi datorită un angajat al MAI, care proteja businessul, a fost demis. acelor articole din ziar au fost lipsiţi de dreptul de a Articolele nu s-au lăsat fără ameninţări. Autorul acestora profesa. Astfel, ZdG a scris ulterior că Dorin Popovici şi acum este persecutat de rudele comerciantelor. a fost angajat la banca lui Plahotniuc, dar şi despre încercările disperate ale celorlalţi ex-magistraţi de a reveni în funcţii. Corupţia de la CFM

O altă serie de investigaţii care au stârnit un val de reacţii după apariţia lor la rubrica «Dosar» au fost cele care deconspirau corupţia de la Căile Ferate ale Moldovei (CFM). În 6 investigaţii, apărute pe parcursul anilor 2009—2010, ZdG a relatat despre transportul ilegal de «produse» din R. Moldova spre Moscova, pentru care angajaţii CFM primeau sume fabuloase de bani. Toate aceste acţiuni se petreceau sub ochii poliţiei şi ai şefilor CFM, care aveau şi ei o parte din venit. După apariţia celor 6 articole, la insistenţele noii puteri democratice instalate la Chişinău, dar şi sub lupa altor instituţii media, care deconspirau alte Foto: ZdG acte de corupţie, Miron Găgăuz, directorul CFM de aproape 10 ani, a fost demis. A fost dat afară şi Gheorghe Moraru, şeful Direcţiei Deservirea Călătorilor din cadrul CFM, persoană care a fost vizată direct în articolele «Trenul Corupţiei în Gara Chişinău». Totuşi, deşi persoanele corupte au fost demise, cele care au venit în locul lor nu au reuşit să facă ordine. La ZdG, şi acum sună angajaţi ai CFM care ne spun că situaţia de la CFM nu s-a schimbat, şi că «aşa cum era corupţie, aşa a şi rămas». «Adio de la mandat»

O altă serie de articole «cu rezultat» l-au vizat pe Petru Grumeza, preşedintele Judecă- toriei Căuşeni. Numele acestuia a apărut de cel puţin 5 ori la rubrica «Dosar» din ZdG. Iniţial, am relatat despre faptul că “Judecătorul vrea favoruri sexuale”, apoi despre ferma de porci a acestuia sau despre «Jiguli»-ul său. Toate aceste articole au culminat cu ultimul, “Preşedintele Judecătoriei Căuşeni, adio de la mandat”, în care se relata despre faptul că Petru Grumeza va fi demis. (28 iulie, nr. 335) Foto: ZdG

52 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011 www.ijc.md

Centrul pentru Jurnalism Independent a fost fondat în 1994, ca un proiect al Casei Interviu cu „Lumea Deschisă”. În 1998 devine Nadin Gogu organizaţie independentă.

1. Prin ce s-au deosebit activităţile CJI din 2011 de cele din 2010 sau de alţi ani?

În anul 2011, Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat câteva proiecte noi, cu impact asupra mass-media naționale și regionale. Astfel, tinerilor jurnaliști din regiunea transnistreană li s-a oferit posibilitatea de a lucra alături de colegii lor din Chișinău sau alte localități. După 2 săptămâni de stagii în redacțiile din dreapta Nistrului, aceștia au avut posibilitatea să creeze echipe cu noii colegi și să realizeze împreună mai multe proiecte comune. O altă activitate se Adunarea Fondatorilor: referă la elaborarea Curriculumului privind reflectarea conflictelor în Corina Cepoi presă, în care sunt antrenați preponderent instructori și lectori de Nicolae Negru la diferite universități din țară. De asemenea, CJI a efectuat două Alexandru Canţîr studii de audiență a mass-media, ale căror rezultate sunt utilizate de managerii mass-media pentru a-și îmbunătăți strategiile de marketing. Senatul CJI: Un alt program, desfășurat în parteneriat cu Amnesty International, a Liliana Viţu-Eşanu urmărit promovarea drepturilor omului în mass-media. Alexandru Canţîr Dmitrii Calac Totodată, anul trecut Centrul pentru Jurnalism Independent a continuat Vasile Spinei o parte din proiectele demarate anterior, proiecte care s-au bucurat Petru Macovei de susținere și apreciere din partea beneficiarilor. Printre acestea se numără programul de asistență profesională acordată jurnaliștilor din regiunea autonomă Gagauz Yeri, oferirea de consultanță juridică ziariștilor, la fel ca și asistența financiară în procese de judecată, programul de training de lungă durată - Școala de Studii Avansate în Jurnalism, monitorizarea mass-media, editarea buletinului analitic Mass Media în Moldova.

2. Care au fost realizările cu cel mai mare impact în anul 2011?

De regulă, la stabilirea priorităților și elaborarea programelor sale, CJI ține cont, în primul rând de necesitățile beneficiarilor și încearcă Adresa: să anticipeze rezultate cu impact asupra publicului-țintă. Este, deci, Str. Sciusev, 53 destul de dificil să facem o distincție după gradul de impact, dar cred Chişinău, Republica Moldova că am putea menționa la acest capitol instruirea de lungă durată în cadrul Școlii de Studii Avansate în Jurnalism. După 10 luni de training tel.: (+373) 22-21-36-52, 22-75-39 continuu cu accentul pe respectarea standartelor profesionale și etice, tel./fax: (+373) 22-22-66-81. marea majoritate a studenților școlii s-au angajat în diferite redacții, contribuind astfel, în mod direct, la profesionalizarea domeniului jurnalistic.

53 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Membri API persoane fizice:

1. Prin ce s-a deosebit pentru dvs. anul 2011 de 2010 sau de alţi ani? Prin faptul că la locul de muncă am ţinut pasul nu mai rău ca în 2010, poate chiar ceva mai bine. Prin faptul că am trecut cu bine (sănătos tun şi plin de vigoare) un rubicon (soroc) pe care nu l-a trecut predecesorul meu… Dar şi că nu am reuşit (din păcate) să asigur familiei o călătorie într-o ţară străină, alta decât pe cele care le-am vizitat până acum (de regulă, o dată la doi ani întreprindem o călătorie într-un spaţiu geografic nou de pe glob).

2. Care au fost realizările (pe plan profesional sau personal) Nicolae Misail cu cel mai mare impact în anul 2011? În primul rând, am realizat circa 30 de articole (majoritatea în publicaţia „Ploieştii”, judeţul Prahova), remarcate şi preţuite de cititorul ( şi unele instituţii publice) de pe malul drept al Prutului. realizare de proporţii a fost editarea cărţii profesorului meu de limba română Ştefan Culea, cu titlul „Candela neuitării. Tudora – ani şi destine”. Deşi este de fapt o cronică de familie, cuprinde suficiente pagini (din cele 496 pagini de text şi alte 124 planşe ilustrate) privind istoria satului natal. Lucrările de machetare, redactare, ilustrare şi design ne-a luat mai bine de o jumătate de an de muncă asiduă. Rezultatul însă a îndreptăţit eforturile. În plan personal, am finalizat plantarea unui sector de vie la grădina din întovărăşirea pomi-legumicolă de la Bălţata (Criuleni), care anul acesta mi-a arătat primele recolte, şi am început înfiinţarea (plantarea) unei mici livezi noi, cu care sper să încânt familia, dar mai ales nepoţelele mele, Cătălina şi Ruxanda.

1. Prin ce s-a deosebit pentru dvs. anul 2011 de 2010 sau de alţi ani? 2011 год в основном был таким же, как и предыдущий, но более напряженным и продуктивным. 2. Care au fost realizările (pe plan profesional sau personal) cu cel mai mare impact în anul 2011? Прошлый год был для меня и моей семьи непростым, но в то же время принес положительные результаты после преодоления трудностей. Я приняла решение уйти с постоянной работы в редакции газеты «Маклер» и стала заниматься только свободным творчеством Нелли Ункуцэ как независимый журналист. Отсутствие рутинной обязательной работы дало новый творческий импульс. Сейчас я активно сотрудничаю с одной из республиканских газет. В 2011 году попробовала себя в политическом проекте в качестве главного редактора и журналиста, самостоятельно выпустив несколько номеров газеты. Моя дочь переехала жить поближе к нам. Нам удалось продать квартиру в дальнем микрорайоне и купить в нашем дворе. Это положительно сказалось на общем семейном настроении и благополучии. Сын вышел ни финишную прямую и в этом году заканчивает университет. 2012 год начался очень удачно. Надеюсь, что и закончится тоже.

54 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

1. Prin ce s-a deosebit pentru dvs. anul 2011 de 2010 sau de alţi ani? Pentru mine anul 2011 seamănă cu toţi ceilalţi precedenţi într-o singură privinţă, iarăşi am fost fericită. Din nou i-am mulţumit Domnului că am o viaţă plină de bucurii şi speranţe! Şi cu 2010 se aseamănă într-o privinţă. Am participat în calitate de membru la şedinţele Consiliului de Presă din R. Moldova. Merită să menţionez marea satisfacţie spirituală de pe urma comunicării cu ceilalţi participanţi la şedinţe. Intelectul, ingeniozitatea, competenţa îmi trezesc mereu admiraţia! Deosebirile, cred, sunt mai numeroase. Am vizitat România de mai multe ori decât în ceilalţi ani. Pentru prima oară am călătorit prin fantastica Portugalie. Ţara piraţilor care-şi zic navigatori, mi-a părut ospitalieră exact ca şi Moldova noastră. Doresc mult s-o revăd, pe Portugalia. Încă o deosebire – labradorul meu, Kindred Spirit, nu a evoluat la nici o expoziţie de câini. 2011 este unicul an din ultimii 20, în care nu m-am văzut cu Vitalie Cazacu. Ana Curcudel Vedeţi că deosebirea tristă am amintit-o în încheiere.

2. Care au fost realizările (pe plan profesional sau personal) cu cel mai mare impact în anul 2011? Am participat la procesul de elaborare a „Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova” (redacţie nouă), inclusiv la dezbaterile cu jurnaliştii din nordul ţării. Ca de obicei am scris pentru publicaţiile care m-au solicitat, este vorba, mai des, de redacţiile „Panorama” din Chişinău şi „Moldbrixia News” din Brescia, Italia. Am convingerea că mi-a făcut bine colaborarea cu Asociaţia Presei Independente. Ca membru fondator vin la colegi cu acelaşi sentiment de mândrie părintească. Cele două momente menţionate au fost dominante în dispoziţia mea de lucru. Am croşetat un număr record de şaluri pentru prietenele mele şi rudele lor. Trei au ajuns în Suedia, trei în Italia, trei în Ucraina (Kiev). Vreo 15 au rămas în Moldova. Deşi am fost mereu fericită în 2011, mă bucur că încep un alt an.

55 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Constantin Grigoriţă:

„Ce-a mai mare realizare a anului 2011 este că am devenit membru API!”

Un ciclu de fotografii de C. Grigoriţă vernisate la expoziţia personală

56 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

57 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

API a premiat cele mai bune practici jurnalistice

La 16 martie 2012, în cadrul unei adunări festive, au fost desemnaţi câştigătorii concursurilor anuale interne ale Asociaţiei Presei Independente (API) la diferite categorii. Decernarea premiilor anuale ale API este la a 11-a ediţie, la concurs fiind încurajaţi să participe colaboratorii tuturor instituţiilor mass-media membre ale asociaţiei. Câştigătorii au fost desemnaţi de un juriu, format din membri ai Consiliului de Administrare al API, experţi din cadrul şi din afara organizaţiei.

Anul acesta au fost premiate cele mai bune practici jurnalistice la categoriile „Cel mai bun reporter”, „Cea mai bună investigaţie”, „Cea mai bună fotografie”, „Managerul anului”, „Cea mai bună acţiune de impact”, „Publicaţia cu cel mai bun design”, „Cea mai bună pagină web”.

„Cel mai bun reporter” Victor MoşneagLa categoria au depus dosarele 10 jurnalişti, însă câştigător a fost desemnat , reporter la „Ziarul de Gardă”, pentru mai multe materiale publicate în anul 2011, articolul „Dosarul BAC-ului: Corupţie şi interese” fiind cel mai bun din ele. Emoţionat, Victor a spus că este bucuros că s-a învrednicit de un premiu. „De fapt, este pentru a doua oară când obţin un premiu în cadrul concursului „Premiile anuale ale API”, a spus jurnalistul.

58 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

„Managerul anului”

La categoria , juriul a trebuit să aleagă dintre doi candidaţi în baza următoarelor criterii de selectare: evoluţia tirajului şi a venitului în 2011, salarizarea şi instruirea angajaţilor, locurile de muncă noi create, diversitatea produselor media (suplimente, alte inserturi, pagina web etc.), acţiunile de Nicolaepromovare Sanduleac a ziarului, extinderea ariei de difuzare. Câştigător a fost desemnat , directorul ziarului „Unghiul” din Ungheni. Dl Sanduleac susţine că pentru ca un ziar să fie o afacere, iar afacerea să prospere, trebuie să fii cinstit cu partenerii, care sunt atât cititorii, cât şi furnizorii de publicitate. „Ca să ai rezultate bune, trebuie să lucrezi cinstit, lucru pe care îl facem zi de zi”, a declarat N. Sanduleac.

„Cea mai bună investigaţie” Natalia Petrusevici Câştigătoarea la categoria a fost , jurnalistă la ziarului „SP” din Bălţi, pentru investigaţia „Кто в ответе за договор?” Ziarista SP afirmă că în activitatea unui jurnalist de investigaţie munca depusă nu-i aparţine doar reporterului, dar şi colegilor de la ziar, cu care formează o echipă. La această categoria au aplicat încă patru jurnalişti din redacţiile membre API.

„Cea mai bună fotografie” NicolaeLa Cuşchevici categoria câştigător a fost declarat de la „Ziarul de Gardă”, pentru fotografia „O rugăciune”, publicată la 16 iunie 2011, care îl reprezintă pe Mihai Godea, pe atunci candidat independent la funcţia de primar general al Chişinăului, la înmormântarea preşedintelui Federaţiei de Tenis Igor Ţurcan, decedat în urma exploziei unei maşini lângă sediul federaţiei. Cea mai bună fotografie a fost selectată din patru dosare prezentate la concurs de instituţii mass-media membre API.

59 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

„Cea mai bună acţiune de impact” „Cuvântul”La categoria a câştigat ziarul din Rezina, apreciat astfel pentru concursurile „Acţiunea civică cu cel mai mare impact”, “Tânărul anului”, “Cel mai activ primar şi consilier local” şi alte activităţi de impact organizate în anul 2011. „Am desfăşurat aceste concursuri spre binele oamenilor şi vom continua campaniile şi anul acesta”, afirmă Tudor Iaşcenco, directorul ziarului „Cuvântul”. La această categorie s-au înscris în concurs şapte publicaţii membre ale API.

60 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

„Jurnal de Chişinău” „Publicaţia cu cel mai bun design” www.esp.md a fost desemnat „Cea mai bună pagină web” , iar site-ul ziarului SP, - .

Efim Josanu Elena Motricală, Într-o atmosferă festivă, câştigătorii au primit diplome pentru colegii care au fost nominalizaţi, dar şi pentru de la invitaţii speciali ai API: Galina Bostan, vicedirectorul cei care au fost desemnaţi câştigători. Televiziunii publice Moldova 1, preşedinte de onoare redactor-şef al ziaruluiElena „Est-Curier” Cobăsneanu din Criuleni, susţine al Comitetului Naţional Olimpic; Dumitru, că în urma acestor concursuri au de câştigat nu numai LazurDirectoarea Centrului de Analiză şi PrevenireSergiu a ziarele, dar şi cititorii. , directoarea NeicovcenCorupţiei, preşedinta Alianţei Anticorupţiei; ziarului „Observatorul de Nord” din Soroca, afirmă că , coordonator SCOOP în Moldova; aceste concursuri anuale stimulează activitatea ziarelor. Dumitru Ciorici, directorul centrului Contact; Angela Sârbu, „Dacă în anul 2011 „Cea mai bună pagină web” a fost directoarea revistelor „Aquarell” şi „BusinessSlava class”Perunov şi declarat site-ul ziarului Observatorul de Nord, ziar , director editorial şi co-fondatorul pe care îl conduc, anul acesta le-a venit rândul altor portalului UNIMEDIA. Preşedintele API colegi să fie câştigători. Cu siguranţă, vom participa în le-a oferit câştigătorilorLucia cadouri Bacalu de preţ. continuare la toate concursurile iniţiate deLilia API”, Zahariaa mai Ceilalţi membri ai API i-au felicitat pe premianţi, spus Elena Cobăsneanu. urându-le mult succes. , directoarea ziarului „Expresul” din Ungheni, a spus că se bucură

61 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cel mai bun reporter Dosarul BAC-ului: Corupţie şi interese

Este oficial! «Dosarul BAC-ului» s-a încheiat, iar persoanele acuzate — declarate nevinovate. Adrian Ghi- caz de corupţie din istoria sistemu- rorul care s-a ocupat de caz în prima cov, cel considerat în 2009 de CC- lui educaţional moldovenesc. Atunci, instanţă, declara că în judecată au CEC «capul reţelei», se pregăteşte Iurie Ciorbă, directorul adjunct al Di- fost trimişi doar 4 din cei 6 funcţio- acum de sesiunea de bacalaureat recţiei generale combaterea crimelor nari ai Ministerului Educaţiei acuzaţi, din această vară, după ce a revenit economice, declara că la desfăşura- 2 dintre suspecţi, recunoscându-şi în funcţia de director al Agenţiei de rea examenelor de bacalaureat şi îna- vina, s-au ales cu o amendă contra- Evaluare şi Examinare. intarea contestaţiilor pentru anul de venţională în mărime de 150 de uni- studii 2008—2009, directorul Agen- tăţi convenţionale. Ulterior, Valentina ţiei Evaluare şi Examinare, Adrian Tonu, o altă bănuită, şi-a recunoscut Ghicov, în cârdăşie cu Aurica Marcu, vina şi s-a ales şi ea cu o amendă, Şi-au reluat activitatea şi sub- specialist principal la Agenţie, Vale- în instanţe figurând, până în final, 3 alternii săi, Valeriu Şarai şi Aurica riu Şarai, specialist coordonator al nume, Adrian Ghicov, Aurica Marcu Marcu, consideraţi de CCCEC princi- aceleiaşi instituţii, directori de licee şi Valeriu Şarai, cei 3 fiind anchetaţi palii complici ai lui Ghicov. După ce, şi direcţii de învăţământ teritoriale împreună. în noiembrie 2010, Curtea de Apel a au extorcat mijloace băneşti şi bunuri Dacă e să ne luăm după cele în- menţinut decizia primei instanţe, de materiale pentru a le fi mărite note- tâmplate, reiese că la bacalaureatul a-i achita pe acuzaţi, procurorul de la le elevilor. Colaboratorii Centrului din 2009 a existat corupţie, de vreme Curtea de Apel, care a preluat cazul, dădeau asigurări că există suficiente ce, pe parcursul anchetei, 3 persoane a considerat că decizia instanţei este probe la dosar pentru a-i condamna şi-au recunoscut vina, fiind amenda- legală, şi nu a mai atacat-o la Curtea Treipe acuzaţi. vinovaţi, te. Fără a ţine cont de acest prece- Supremă de Justiţie. Astfel, ea a deve- pedepsiţi cu amendă dent, judecătorul Gheorghe Plămă- nit definitivă. Cei trei suspecţi princi- deală, de la Judecătoria Buiucani, la 4 pali în acest dosar au acceptat în pre- iunie 2010 i-a achitat pe Ghicov, Şarai mieră să discute la acest subiect. ZdG a scris de mai multe ori des- şi Marcu, care, după spusele ancheta- În iulie 2009, CCCEC afirma că a pre «Dosarul BAC-ului». Astfel, la 7 torilor, erau, de fapt, principalii actori descoperit poate cel mai răsunător octombrie 2009, Lilian Rudei, procu- ai actului de corupţie.

Foto: ZdG

62 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cel mai bun reporter

Procurorul l-a contrazis pe procuror de procurori şi «pregătite» de ofiţerii în perioada comunistă. Adrian Ghicov CCCEC nu erau suficiente pentru a de- susţine că dosarul a fost pus la cale «Decizia a fost contestată la Curtea monstra vinovăţia celor 3. «Ei au fost de Larisa Şavga, ex-ministra Educaţi- de Apel, iar acolo deja este Procuratura acuzaţi că au luat bani pentru a le mări ei. «Ea a făcut jocul puterii de atunci. Curţii de Apel care participă la proces, notele unor elevi. CCCEC nu a făcut ni- Doreau să scape de mine ca să poată iar eu nu m-am implicat», ne-a spus Li- mic pentru a demonstra că acelor elevi manipula cu notele, ceea ce au şi făcut lian Rudei, procurorul care a condus cale-au fost într-adevăr mărite notele. Nu după ce am fost arestaţi. Eu de multe zul în prima instanţă. «Erau probe care a fost o hotărâre de judecată, nimic. ori am fost chemat şi mi s-a cerut să demonstrau vinovăţia celor implicaţi. Centrul trebuia să facă demersuri ca scriu cerere de demisie. Mi se spunea Erau probe mai ales pe Aurica Marcu. acei elevi cărora le-au fost mărite note- că eşti băiat bun, dar nu eşti de-al nos- Erau foarte multe probe! Chiar dacă le să mai dea o dată examenul, pentru a tru. Dl Victor Stepaniuc m-a chemat putem admite ca Ghicov să fie achitat, nu intra cu nota mărită la universitate. de 3 ori înainte de a fi reţinut şi mi-a pe Marcu trebuiau să meargă «po pol- Nimic din toate astea nu s-a făcut. Re- cerut să plec. Îmi reproşa că am format noi programe». Nu ştiu de ce s-a hotărât spectiv, dacă nu au fost dovezi că s-au «numai românaşi în sistemul de edu- aşa, e opinia instanţei. Credem că, până mărit notele, nu poţi acuza pe cineva caţie», în timp ce guvernarea promova la urmă, ei urmează să fie traşi la răs- că a luat bani pentru a le mări», ne-au statalitatea şi limba moldovenească», pundere, pentru că noi şi prin apel am spus procurorii care au avut tangenţă remarcă Ghicov, care ne-a povestit mai combătut sentinţa instanţei», ne-a mai cu acest caz. multe cazuri când i s-a cerut să plece spus Rudei. Deşi în instanţa de judecată au apă- dinProbele minister. procurorilor, Dacă Lilian Rudei cerea în recur- rut mai mulţi martori care susţineau combătute de avocaţi sul său 6 ani de închisoare, o amendă că trebuiau să plătească pentru a le de 1000 de unităţi convenţionale cu fi mărite notele, dar şi persoane care privarea dreptului de a ocupa anumite susţineau că au strâns bani de la aceşti În 2009, CCCEC anunţa că la Auri- funcţii pe un termen de 2 ani pentru elevi pentru a le fi mărite notele, avoca Marcu au fost găsiţi 23 mii de euro Adrian Ghicov şi Valeriu Şarai şi 6 ani caţii acuzaţilor au reuşit să convingă şi ştampila ministerului. «Ei singuri au de puşcărie, amendă de 2000 de unităţi judecătorii că «declaraţiile martorilor dus ştampila la mine. Până la urmă, ea convenţionale cu privarea dreptului de sunt neveridice şi trebuie privite cri- nici nu a figurat la dosar ca probă. Ba- a ocupa anumite funcţii pe un termen tic». Avocaţii au mai demonstrat că nu nii găsiţi de CCCEC au fost strânşi pen- de 3 ani pentru Aurica Marcu, procu- existau probe precum că banii colectaţi tru a ne cumpăra apartament, pentru rorul Artur Lupaşco, cel care a preluat de elevi trebuiau să ajungă la Adrian că noi locuim la gazdă. Ulterior, banii cazul la Curtea de Apel, a cerut admite- Ghicov. «Ei nu au fost prinşi în flagrant, mi-au fost restituiţi», ne-a spus Aurica rea parţială a recursului lui Rudei. Lu- iar asta i-a ajutat», ne-a spus un procu- Marcu. «În dosar apar două fete, care paşco a cerut judecătorilor să menţină ror. «Totodată, şi probele acumulate de spun că mi-ar fi dat bani. Nu le-am decizia de achitare a primei instanţe CCCEC şi Procuratură au fost sub orice văzut pe ele în viaţa mea. Au zis că au în ceea ce-i priveşte pe Adrian Ghicov critică», ne-a relatat unul dintre avoca- vorbit cu mine la telefon. Descifrarea şi Valeriu Şarai, iar pentru Aurica Mar- ţii care au participat la proces. apelurilor a demonstrat că eu nu am cu a cerut o amendă de 800 de unităţi ZdG a încercat să afle opinia CCCEC vorbit cu ele niciodată», menţionează convenţionale. vizavi de «dosarul BAC-ului», dar An- Marcu. După 3 şedinţe de judecată în luni- gela Starinschi, şefa serviciului de pre- În instanţa de judecată, cei trei le octombrie şi noiembrie, şi cu ajuto- să al CCCEC, nu a răspuns la telefon şi suspecţi au făcut expertiza stilistică a rul procurorului Artur Lupaşco, pe 17 nici la e-mailul trimis de ZdG pe adresa proceselor-verbale cu declaraţiile ce- noiembrie, Curtea de Apel a menţinut acesteia.Ghicov: «A fost un dosar lor două fete care susţineau că i-ar fi decizia de achitare pentru cei 3 acuzaţi. fabricat» dat bani Auricăi Marcu, iar expertul a Imediat, Şarai şi Marcu au fost reprimiţi stabilit că a fost un text dictat, în măr- în funcţiile pe care le deţineau anterior, turiile fetelor fiind depistate expresii iar puţin mai târziu şi Adrian Ghicov Cei trei angajaţi ai Agenţiei de nespecifice unui copil de clasa a 12-a. şi-a reluat activitatea în funcţia de di- Evaluare şi Examinare au acceptat în «Poate aceste fete au dat ceva, dar e rector al Agenţiei. premieră să discute vizavi de cele în- foarte interesant cui», spune Marcu. «Cazul a fost examinat în instanţa tâmplate în anul 2009. «Cu certitudi- Aceasta susţine că anchetatorii i-au de apel. A fost pronunţată decizia de ne a fost un dosar fabricat», a ţinut să cerut să declare că i-a oferit 300 de respingere a apelului procurorului, cu puncteze încă de la începutul discuţiei euro lui Adrian Ghicov, ca să se aleagă, menţinerea sentinţei de achitare. De- Adrian Ghicov, cel considerat de CC- în schimb, doar cu un dosar adminis- cizia a devenit definitivă, pentru că noi CEC «capul reţelei». «Dosarul a ajuns trativ. «Acum puteţi să vă daţi seama nu am atacat-o. La studierea acesteia, în instanţă fără nici o probă directă. de ce alte persoane, la care au fost gă- am considerat că deciziile, atât a primei Cei care ne-au acuzat au făcut-o nefon- siţi bani şi existau probe că i-au luat instanţe cât şi a Curţii de Apel, sunt le- dat şi fără a respecta prezumţia nevi- de la copii, s-au ales doar cu dosare gale», ne-a spus Lupaşco, fără a preciza novăţiei», spune Ghicov. administrative»», adaugă Valeriu Şa- şiDin alte culisele detalii. anchetei Directorul Agenţiei de Evaluare rai, cu referire la persoanele ancheta- şi Examinare a precizat că, după toate în acest dosar, dar care au fost doar te datele pe care le deţine, dosarul a amendate după ce şi-au recunoscut Avocaţii acuzaţilor au mizat pe fost unul politic, legat de poziţia pe vina. faptul că, în dosar, probele prezentate care a avut-o vizavi de limba română «Ţinta lor am fost eu. Ei au vrut să 63 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cel mai bun reporter

mă excludă din sistem şi să mă defăi- meze. Opt ani le-am stat ca un ghim- pe», afirmă Ghicov. «Faptul că procurorul, la Curtea de Apel, a cerut achitarea mea arată că nu au fost probe şi, într-un fel, ei şi-au recunoscut nepro- fesionalismul», a conchis acesta. Contactată de ZdG, Larisa Şavga, ex-ministra Educaţiei, a declarat că «sunt organe competente care pot să se ocupe de asemenea cazuri. Ghicov poate spune ce vrea, fiecare e liber să Foto: ZdG facăŞleahtiţchi: asta în ţara «Ghicov noastră». are dreptul la recompensă» de Evaluare şi Examinare, Aurica Marcu, 300 de euro pentru că aceşti bani au fost transmişi inculpa- majorarea notelor în urma «Revenirea lui Adrian Ghicov este Doinatului GhicovChistruga, Adrian.» Liceul Teoretic contestaţiilor. organic legată de verdictul pe care l-a «Mihai Eminescu» din Cahul, dat instanţa de judecată, nevinovat. În martor în «Dosarul BAC-ului», strictă conformitate cu legislaţia, minis- a susţinut că i-a dat personal «În ziua în care au fost afişate no- terul a fost obligat să-l repună în funcţie specialistului principal al Agenţiei tele la Colegiul de Medicină, în timpul când ministru era dl Bujor», ne-a de- de Evaluare şi Examinare, Aurica amiezii, de ea s-a apropiat o doamnă. clarat ministrul Educaţiei, Mihai Şleah- Marcu, 300 de euro pentru Ea a recunoscut-o pe Aurica Marcu, tiţchi. Acesta afirmă că, deocamdată, majorarea notelor în urma care i-a propus ajutorul în mărirea no- Ghicov nu a cerut daune pentru perioa- contestaţiilor. telor la examenele de bacalaureat pen- da cât nu a muncit, dar că «are tot drep- tru o sumă de 300 de euro. A doua zi, tul la recompensă». «Cred că atunci, în doamna i-a cerut să ducă banii în WC- 2009, s-a produs un lucru grav, s-a în- «Fiind audiată în şedinţa de judeca- ul colegiului şi să-i pitească sub lavoar, călcat principiul prezumţiei nevinovăţi- tă, Doina Chistruga a declarat că după ceea ce a şi făcut. Întorcându-se peste ei. În genere, în R. Moldova de multe ori afişarea notelor de la examenele de ba- o oră, banii nu erau, iar cine i-a luat, nu s-au făcut declaraţii până a avea decizia calaureat la 02.07.09 a aflat de la care- Instanţase ştie.» de judecată: judecăţii, pentru că doar ea poate da va din colegi, pe care nu l-a memorizat, calificative. Am avut această modă mol- că la Chişinău, la Ministerul Educaţiei, dovenească când omul era făcut cap de este o oarecare doamnă Aurica Marcu, «Pe parcursul examinării cauzei reţea, mare bandit, fără a avea decizia care pentru suma de 300 de euro poate penale nu s-a confirmat prin nimic că judecăţii. Aşa a fost şi în cazul lor. S-au ajuta ca să mărească notele, tot acolo Marcu Aurica ar fi estorcat careva bu- grăbit cu declaraţiile, ca mai apoi in- colegul acela a dictat în glas, faţă de cei- nuri de la Doina Chistruga şi Adriana stanţa de judecată să spună că, de fapt, lalţi colegi şi părinţii prezenţi, numărul Moţpan pentru sine sau pentru o altă lucrurile nu corespund adevărului, sau telefonului mobil al lui Marcu Aurica, persoană, sau că ar fi comunicat că- probele nu fac dovada faptului că omul notându-l. La acel moment, lângă ea rorva persoane că are influenţă asupra a încălcat legislaţia. Contează verdictul se afla colega S.O. şi C.I. Ulterior, dânsa funcţionarilor pentru a rezolva majora- final»,Mărturii a menţionat din ministrul. a telefonat-o pe Marcu Aurica şi, întâl- rea notelor(Extrase acestora.» din decizia Colegiului «Dosarul BAC-ului» nindu-se, i-a transmis – 300 de euro, Penal al Curţii de Apel Chişinău din pentru ca să-i fie majorate notele sau 17 noiembrie 2010) Valentina Tonu, şefa Direcţiei Instanţamăcar să nu-ide fiejudecată: micşorate». Generale Învăţământ, Tineret P.S. şi Sport din Hânceşti, şi-a recunoscut vina şi s-a ales cu o «Acestor declaraţii li se dă o apreci- ZdG a luat legătura cu Doina amendă în «Dosarul BAC-ului». ere critică, pe motiv că contravin decla- Chistruga, dar aceasta a refuzat raţiilor martorilor G.A., O.A, S.D. şi S.O., categoric să discute despre cele care erau atunci prezenţi pe teritoriul întâmplate în vara anului 2009. «Instanţa de fond a respins corect liceului, au negat faptul că cineva din Cealaltă martoră a acuzării, declaraţiile martorului Tonu Valentina elevi ar fi răspândit informaţia referi- Adriana Moţpan, nu mai învaţă la cu referire la împrejurarea că a solicitat toare la faptul că Marcu Aurica poate Colegiul de Medicină şi Farmacie, şi a primit de la unii părinţi, copiii căro- ajuta la mărirea notelor şi că ar fi dictat iar responsabili din cadrul ra au susţinut examenul de bacalaure- Adrianaîn public Moţpan, numărul studentăei de telefon». la instituţiei ne-au spus că nu ne at, suma de 18000 de lei şi 300 de euro, Colegiul Naţional de Medicină pot oferi date despre locul unde iar ulterior i-a transmis această sumă şi Farmacie, martor în «Dosarul se află aceasta în momentul de lui Busuioc Ion, şi declaraţia martoru- BAC-ului». A susţinut că i-a dat faţă. Victor MOŞNEAG lui Busuioc Ion privind transmiterea specialistului principal al Agenţiei pachetului inculpatului Ghicov Adrian din motiv că nu dovedesc circumstanţa 64 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cea mai bună investigaţie «Insula Paradisului»: потерянный рай

О строительстве на улице Н. Йорги жилого квартала «In- sula Paradisului», которое седании муниципального Совета За это ООО «Insula Paradisului» осуществляло одноимённое был утверждён «Договор о сотруд- должно передать примарии без- предприятие, в своё время ничестве и совместных инвести- возмездно в собственность 9 % из говорилось много и в местной циях», по которому примария ста- общей площади в 14 400 кв. м, ин- прессе, и на бельцком новилась партнёром проекта. женерные сети и другие объекты телевидении. В настоящий Документ был подписан быв- инфраструктуры. момент строительство шим примаром муниципия Ва- В сентябре 2010 г. прокуратура остановлено. Что же произошло силием Панчуком и директором по борьбе с коррупцией направила с проектом? предприятия с иностранным ка- в муниципальный Совет протест, в питалом ООО «Insula Paradisului» котором потребовала расторгнуть О чём договаривались? Вячеславом Чебану. По договору, договор. По мнению прокуроров, примария в качестве инвестици- Совет нарушил порядок управле- онного вклада предоставляет уча- ния публичной собственностью, Этот проект отличался от дру- сток земли площадью 3,42 га по ул. поскольку безосновательно пере- гих подобных тем, что в его реали- Н. Йорги, «который является му- дал предприятию с иностранным зации принимала участие прима- ниципальной собственностью <…> капиталом участок земли без пу- рия Бельц. и остаётся ею после сдачи жилищ- бличного аукциона. Советники от- 25 сентября 2008 года на за- ного комплекса в эксплуатацию». клонили протест «как поданный

Место строительства сегодня. Фото «СП» 65 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cel mai bun reporter

с нарушением процессуального ности примарии в получении предвидится. Граждане, желающие срока» («СП» писала об этом в квартир с целью их дальнейшего приобрести жильё в новом квар- № 41 от 20.10.2010 г. в статье «Кто распределения».Откуда инвестиции? тале, заключили с предприятием нанёс ущёрб муниципальному индивидуальные договоры, по ко- бюджету?»). торым они выступают в качестве Cоветник Сергей Иордан отме- О том, что в реализации это- инвесторов строительства. По их тил тогда для «СП»: «Я не согласен го договора возникли проблемы, словам, они ни разу не получили с тем, что Совет нарушил законо- мы узнали 19 ноября 2010 года отчёта о ведении стройки и потра- дательство, передав земельный на собрании потенциальных вла- ченных средствах. Видя, что строи- участок предприятию без аукцио- дельцев домов первого этапа, куда тельство не ведётся, а вложенные на. Мы заключили двусторонний нас пригласил директор «Insula ими средства расходуются не про- договор, при котором каждый во- Paradisului» Вячеслав Чебану. Тог- зрачно, большинство инвесторов шёл в партнёрство со своей долей. да выяснилось, что строительство остановило финансирование. Наша доля — земельный участок, остановилось ещё летом, и пред- В решении муниципального который мы не продаём и не сдаём посылок для его продолжения не Совета от 25.09.2008 г. говорится, в аренду, он остаётся муниципаль- ным. За пользование участком по окончании строительства мы по- лучим ещё 9 % жилой площади. Для города это выгодно. Тогда ещё не существовал Закон о частно- государственном партнёрстве, но мы попытались придать этой сделке правовой характер». Город действительно нужда- ется в жилье, особенно социаль- ном. И полученные в результате реализации проекта почти 1 300 кв. м частично помогли бы решить жилищную проблему малообес- печенных граждан. Однако пер- спектива получения городом этих площадей в настоящий момент весьма сомнительна. Договор между примарией и предприятием предусматривает, что общий срок строительства со- ставит 8—10 лет. Жилой квартал должен строиться в четыре этапа. Первый этап предполагал возве- дение «двадцати индивидуальных жилых двухэтажных домов». На втором этапе, согласно догово- ру, должны быть построены ещё 4 многоквартирных дома, на тре- тьем — 5 и четвёртом — 6. Всего 15 трёх- и четырёхэтажных домов. Индивидуальные дома перво- го этапа представляют собой три комплекса домов, совмещённых друг с другом боковыми стенами. То, что в строительстве обычно называют «таунхаус» или «бло- кированный дом». Этими домами «Insula Paradisului» может распо- ряжаться по своему усмотрению. По договору, предприятие долж- но передать примарии квартиры начиная только со второго этапа, 12 июня 2009 г. Закладка первого камня. Послание потомкам «учитывая затратность планиров- подписывают Вячеслав Чебану и Василий Панчук. Фото из архива «СП» ки и строительства <…> первого этапа, а также исходя из потреб- 66 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cea mai bună investigaţie

что оно принимается «с целью базой. Вряд ли кто-то согласится с города, были внесены изменения привлечения иностранных инве- тем, что любой гражданин, неожи- с тем, чтобы на улице Йорги раз- стиций». В самом договоре, под- данно решивший заняться подоб- местился жилой квартал малоэ- писанном Василием Панчуком и ной деятельностью, через месяц тажной застройки. Проект был Вячеславом Чебану, сообщается, после перерегистрации предпри- одобрен на градостроительном что стороны обязуются совместно ятия может получить под строи- совете. Но потом итальянцы от действовать «путём объединения тельство землю, находящуюся в проекта отказались». усилий и создания необходимых публичной собственности, без аук- Первоначально договор о со- условий для осуществления пред- циона и оплаты аренды. трудничестве действительно пла- принимательской деятельности По словам бывшего вице- нировалось подписать с предпри- по вложению иностранных инве- примара Игоря Няги, подгото- ятием, учредителями которого стиций в строительство». вить договор о сотрудничестве были итальянцы. По информации При этом никаких иностран- и совместных инвестициях экс- из Регистрационной палаты, ООО ных инвестиций во время реали- примар Василий Панчук поручил «Versil Company» было зареги- зации проекта не наблюдалось. юридическому отделу примарии, стрировано в 2007 году по тому же Инвесторами стали местные граж- но при подготовке документ со- юридическому адресу, что и ООО дане, которые пожелали стать гласовывался, в том числе и с на- «Insula Paradisului» (домашнему владельцами домов на первом и чальником территориального адресу Вячеслава Чебану). пока единственном этапе. Таких управления административного Договор о сотрудничестве с оказалось всего человек 10, но контроля Октавианом Маху, в на- итальянским предприятием был возводились почему-то сразу все стоящий момент исполняющим одобрен на заседании муници- 20 домов. обязанностиТо ли итальянцы, примара. пального Совета 19 июня 2008 ООО «Insula Paradisului» на- то ли немцы г., а 25 сентября того же года уже зывается «предприятием с ино- был отменён одновременно с странным капиталом». По ин- утверждением договора с «Insula формации Государственной ре- Почти все собеседники, с кото- Paradisului». Тексты договоров во гистрационной палаты, «Insula рыми мы общались по этой теме, многом схожи, но есть и различия. Paradisului» стало предприятием вспоминали, что на заре появле- Интересно, что в первом договоре с иностранным капиталом только ния проекта речь шла об итальян- вторая сторона называется «Ино- 25.08.2008 г., то есть всего за ме- ских инвесторах. странный инвестор», а во втором сяц до решения муниципального «Поначалу Вячеслав Чебану —Ни уже начала, просто ни«Предприятие». конца Совета. В регистрационные доку- приходил с итальянцами, — рас- менты существующего общества с сказал Игорь Няга. — Говорилось ограниченной ответственностью о том, что они хотят вложить Выполнение договора меж- «Insula Paradisului», занимающе- деньги в строительство. Но через ду примарией и ООО «Insula гося различной коммерческой некоторое время итальянцы от- Paradisului», судя по всему, со сто- деятельностью, были внесены казались от участия в проекте, так роны местной власти особо не несколько изменений. Учредите- как хотели приобрести землю в контролировалось. Один из его лем предприятия стал гражданин собственность, что по молдавско- пунктов гласит, что каждые пол- Германии, по слухам, родственник му законодательству было невоз- года предприятие должно предо- господина Чебану, со 100-процент- можным без аукциона. А господин ставлять информацию «о ходе ной долей в уставном капитале. Чебану стал говорить, что нашёл исполнения обязательств по дан- Уставный капитал общества со- инвестора из Германии, и продол- ному договору». По словам Игоря ставил 5400 леев — минимально жал продвигать проект». Няги, никаких отчётов по реализа- возможный вклад для регистра- Главный архитектор Борис ции проекта за время его осущест- ции предприятия. Тогда же среди Грицуник рассказал: «К руковод- вления не поступало. видов деятельности предприятия ству примарии обратились ита- В договоре также указаны сро- появились пункты, связанные со льянцы, которые хотели постро- ки строительства. Сроком сдачи строительством. ить в городе несколько домов для в эксплуатацию первого этапа Остаётся удивляться, как со- людей среднего достатка. Я полу- назван первый семестр 2010 г. В трудники примарии, готовящие чил задание от бывшего примара индивидуальных договорах, за- договор и решение муниципаль- рассмотреть вопрос, где можно ключённых с инвесторами, уже ного Совета, а также экс-примар, разместить такой квартал, так как указана другая дата — декабрь подписавший документ, оказались мест в городе для такой застрой- 2010 г. Этот же срок назывался и в настолько наивны, что заключили ки предусмотрено не было. Было рекламных материалах в прессе. сделку такого уровня с предприя- принято решение внести измене- В апреле 2010 г. директор ООО тием, не имеющим опыта работы ния в Генеральный градострои- «Insula Paradisului» Вячеслав Чеба- в сфере строительства, не реализо- тельный план Бельц. В том райо- ну на имя примара Василия Пан- вавшего до этого момента ни одно- не, где сейчас строится квартал, чука направил письмо, в котором го значимого проекта в городе или предусматривалась зелёная зона. говорится: «В виду объективных вообще где-нибудь и не обладаю- По согласованию с институтом, причин, которые помешали нам щего серьёзной производственной который разрабатывал генплан выдержать оговорённые сроки 67 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cea mai bună investigaţie

сдачи в эксплуатацию первого строительство может осущест- лось ещё весной 2009 года, то есть этапа проекта, просим продлить вляться только после получения за полгода до выдачи разрешения. данный срок до февраля 2011 г.». специального разрешения на 12 июня 2009 г. даже проводилась К настоящему времени вышел уже строительство, выдаваемого при- торжественная закладка первого и этот срок. марией. На наш запрос мы полу- камня в фундамент жилого дома. В муниципальной газете «Голос чили из примарии копию разре- Вместе с первым камнем в фун- Бэлць» (№ 6 от 11 февраля 2011 шения на строительство первой дамент была заложена капсула с года) Вячеслав Чебану, отвечая на очереди жилого квартала по ул. посланием потомкам, на котором вопрос о сроках строительства, го- Н. Йорги, выданного ООО «Insula экс-примар Василий Панчук, ди- ворит уже, что сдача первого этапа Paradisului». Документ датирован ректор ООО «Insula Paradisului» «запланирована» на декабрь ны- 5 ноября 2009 г. и зарегистриро- Вячеслав Чебану, начальник отде- нешнего года. ван под № 363. ла архитектуры Василий Роман- По законодательству любое Однако строительство нача- чук, главный архитектор Борис

Срок сдачи комплекса таунхаусов сдвигали от первого семестра 2010 г. до февраля 2011 г.

68 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cea mai bună investigaţie

Грицуник и другие оставили свои партнёрский договор, по которо- выполнение обязательств в доку- подписи. му часть построенного будет пе- менте нет вовсе. Возникает вопрос, на каком редана примарии для выделения В результате инвесторы, вло- основании в этот период велось социально незащищённым слоям жившие личные сбережения в строительство? населения. Экономя на началь- строительство, остаются один на В индивидуальных договорах ном этапе, человек вкладывает в один со своими проблемами, хотя с инвесторами указано какое-то развитие города инвестиции, не- проектДолговая вроде яма бы и совместный. другое разрешение на строитель- сёт обязательства социального ство, также выданное примари- характера в дальнейшем <…> Чем ей — под № 446 от 12.12.08 г. Од- больше будет свободных граждан, В том, что строительство в нако, как уверяют специалисты, имеющих возможность инвести- ближайшее время будет возобнов- такой документ должен быть ровать в свой родной край, тем бо- лено, есть сомнения. У ООО «Insula единственным. лее успешным будет и наш город, и paradisului» накопились большие Среди обязанностей сторон в наша страна, а значит, счастливее долги. Только перед бюджетом договоре о сотрудничестве есть будут и люди, в ней живущие». социального страхования задол- пункты о том, что примария «по- На том же сайте 9.08.2009 г. женность, образованная с 1 июня средством МП УКС (Управления размещено интервью с начальни- по 31 декабря 2010 г., составила капитального строительства — ком отдела архитектуры и строи- почти 115,5 тыс. леев. Последнее «СП») обеспечивает постоянный тельства примарии Василием Ро- перечисление взносов в фонд обя- технический надзор за качеством манчуком, в котором значительно зательного медицинского стра- строительных работ аттестован- приумножаются заслуги застрой- хования было произведено ещё 8 ными специалистами; посред- щика: «Примечательно, что на- февраля 2010 г. ством МП УКС обеспечивает со- ряду с известными в республике Есть также задолженность по гласование технических условий инвесторами, как, например, ООО выплате заработной платы со- для инженерных коммуникаций». «Insula paradisului» («Райский трудникам предприятия. В Трудо- Однако в МП УКС нам сообщи- остров»), где директором В. Че- вой инспекции сообщили, что 12 ли, что договора с ООО «Insula бану, заказчиком строительства работников обратились с жало- Paradisului» на проведение этих выступает и примария муници- бами на невыплату зарплаты. По работ у них нет. Технадзор за стро- пия. Это обстоятельство самым итогам проверок сотрудники ин- ительством осуществлялся част- существенным образом влияет спекции труда составили предпи- ным специалистом, что и указано на снижение стоимости квартир в сания осуществить полагающиеся в выданном примарией разреше- строящемся микрорайоне на ули- выплаты, а также протоколы для Примариянии на строительство. как гарант це Николая Йорги». привлечения к ответственности В рекламной статье в «СП» (№ директора предприятия по ст. 55, 10 от 18.03.2009 г.), опубликован- ч. 1 Кодекса о правонарушениях Тем не менее местные власти ной от имени главного архитекто- («Нарушение трудового законода- по-своему проект продвигали. ра Бориса Грицуника, говорится: тельства»), ст. 57, ч. 1 («Умышлен- Директор ООО «Insula Paradisului» «Это первый и беспрецедентный ное нарушение более чем на два Вячеслав Чебану неоднократно проект, в осуществлении которо- месяца установленного срока вы- принимал участие в прямых эфи- го местная власть участвует как платы заработной платы, уплаты рах бельцкого телевидения, на ко- полноправный партнёр, что, без- взносов обязательного государ- торых обычно выступали только условно, можно считать гарантом ственного социального страхова-(« сотрудники примарии и руково- его реализации». ния, обязательного медицинского дители коммунальных предприя- По словам инвесторов, участие страхования»), ст. 349, ч. 1 Вос- тий, городских служб. в проекте примарии как гаран- препятствование в любой форме На сайте примарии 2 марта та его реализации было одним законной деятельности государ- 2009 г. была размещена презен- из факторов, повлиявших на их ственного служащего при осу- тация проекта. На той же стра- решение вложить свои средства ществлении им своих служебных нице посетители оставляли свои в это строительство. Однако, по обязанностей: недопущение про- комментарии, на которые некто большому счёту, если проект не ведения контроля, непредстав- размещал ответы, предлагая со- будет реализован, примария ни- ление документов, неисполнение действие в приобретении дома чего не теряет. По договору о со- указаний и других законных тре- («Звоните, пишите. Все вопросы трудничестве, в случае нарушения бований»). Протоколы были на- разрешимы в ходе личной комму- сроков сдачи объектов в эксплуа- правлены для рассмотрения в суд никации со мной») и рекламируя тацию, если просрочка составит и Центр по борьбе с экономиче- проект: «При размещении инфор- более восьми месяцев, примария скими преступлениями и корруп- мации я разговаривал с главой «оставляет за собой право на до- цией. Пострадавшим работникам этой фирмы у себя в кабинете. срочное расторжение настояще- рекомендовано обратиться в суд Увлечённый своим делом человек, го договора <…> с последующим с заявлениями о принудитель- нашёл и привлёк зарубежного ин- освобождением предприятием ном взыскании невыплаченных вестора, сначала одного, потом земельного участка». Пункта об зарплат. другого. Заключил с примарией ответственности примарии за На сайте бельцкого суда мы об-

69 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cea mai bună investigaţie

наружили два вынесенных реше- с вложениями, и мне пришлось Соответственно по городу раз- ния по этому поводу. Одно призна- принять кардинальное решение ные слухи пошли со стороны так ёт Вячеслава Чебану виновным в вернуть оборудование, которое называемых конкурентов. Было правонарушении по ст. 57, ч.1, и я арендовал. А потом пошло как вылито много грязи. Но я пошёл налагает на него штраф. Другое — комок.— То есть инвесторы пере- ва-банк.— Когда Это делодолжно моей было жизни. быть по иску одного из строителей — стали вносить деньги до выхо- закончено строительство пер- обязывает ООО «Insula Paradisului» да статьи? вой очереди? выплатить работнику задолжен- ность по заработной плате и воз- местить судебные издержки. — Статья Как возникла добавила идея огня. подпи- — В феврале 2011 года. Но по- В Государственной строитель- сания договора с примарией? том пошло одно, другое, третье, ной инспекции сообщили, что в четвёртое… Я работал на деньги конце февраля этого года ООО инвесторов. Разделил выполнение «Insula paradisului» выдано пред- — Мне пришла идея обсу- работ на пять этапов. По завер- писание провести техническую дить варианты, а как раз в то же шению каждого этапа инвесторы экспертизу объектов в связи с время— Он вышел тогда ещё закон не вышел… о частно- должны вносить деньги. Но почти тем, что на стенах появились тре- государственном партнёрстве… все —не выполняют Вы предоставляли обязательств. инве- щины. Экспертиза должна уста- сторам какие-то документы, новить причины их возникнове- — Но он уже витал. Только не что выполнен такой-то этап? ния и определить возможность был опубликован в «Мониторе». продолжения строительства. До Я с одним советником поговорил заключения технической экспер- о своей идее, с другим. Ведь мы — У меня было зарегистриро- тизы строительство проводиться патриоты этого города. Это не пу- вано 30 % выполненных работ. Я не может. Кроме того, составлен стые слова. Я вложил всё сердце, же не буду, работая почти по себе- протокол по ст. 177 («Нарушение всего самого себя в этот проект. стоимости, вызывать на каждый законодательства и нормативных Это хорошая идея, потому что нет этап опять специалистов, кото- документов по строительству»), посредников, не берутся никакие рые берут такие деньги. Это что, который направлен для рассмо- деньги на стороне, которые влия- стройка где-то в Москве и не вид- ***трения в суд. ли бы на окончательную цену, ра- но, —что Апостроено? в примарии Вы перед боты— идутНо проект напрямик. разрабатывал- кем-то отчитывались о прове- ся сначала для итальянцев… дённой работе?

Из беседы с директором ООО «Insula— Когда Paradisului» возникли Вячеславом проблемы — Этот проект разрабатывал- — Перед муниципальным Со- соЧебану. строительством? ся для меня. Я работал с итальян- ветом. Я писал письма на имя Со- цами по другим вопросам. Как-то вета. Сейчас тоже напишу письмо, рассказал им, что мне пришла чтобы, в том числе, аргументиро- — Почему вы считаете, что у идея строить дома. Они предложи- вать задержку строительства. меня есть проблема? Проблемы ли участвовать своими инвести- Нужно не опускать руки. Я пути создали мне вы — в 41 номере циями, приехали. Открыли здесь назад— Выне вижу. надеетесь на успешное статьёй «Кто нанёс ущерб муни- фирму. Сначала договаривались, продолжение проекта? ципальному бюджету?». Это было что фирму мы откроем вместе. По- по чьему-то заказу, что можно про- том они меня убеждают, что фир- честь между строчек. Это полити- му лучше открыть чисто итальян- — Я не надеюсь — я уверен в ческие игры, но я попал в эти жер- скую, а я буду выполнять все ра- этом. Наталья ПЕТРУСЕВИЧ нова, вернее, «Insula Paradisului», боты. В один момент они говорят, потому что совместно с примари- что по европейским стандартам ей мы— Строительствореализуем проект. не ведёт- должны организовать тендер по Данное журналистское ся с августа. А статья в «СП» выбору подрядчика. И неизвестно, вышла в октябре. Значит, дело буду ли это я. Потом они захотели расследование подготовлено не в статье? иметь землю в собственность, что при поддержке Датской было невозможно. В результате ассоциации журналистов- фыркнули и уехали. расследователей (FUJ). — В августе я был готов за- Я принял решение на первом лить потолок второго этажа тре- этапе идти по нулям, но не дать тьего дома. Опоздали инвесторы остановиться проекту.

70 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cea mai bună fotografie

„O rugăciune”, autor: Nicolae Cuşchevici (publicată la 16 iunie 2011, îl reprezintă pe Mihai Godea, pe atunci candidat independent la funcţia de primar general al Chişinăului, la înmormântarea preşedintelui Federaţiei de Tenis Igor Ţurcan, decedat în urma exploziei unei maşini lângă sediul federaţiei).

71 Anuarul Asociaţiei Presei Independente (API) - 2011

Cuprins

Anul 2011 în „familia API” 2

CUVÂNTUL ...... 3

CUVÂNTUL ...... LIBER 10

ECOUL NOSTRU ...... 12

EST CURIER ...... 15

EXPRESUL ...... 17

Gazeta de .SUD...... 21

GLIA DROCHIANĂ...... 25

JURNAL de CHIŞINĂU...... 27

NATURA ...... 30

OBSERVATORUL...... de NORD 33

ORA LOCALĂ ...... 36

СП ...... 39

UNGHIUL...... 47

ZIARUL de...... GARDĂ 50

Centrul pentru Jurnalism...... Independent 53

Membri API persoane fizice ...... 54

API a premiat cele mai bune practici...... jurnalistice 58

......

72 Preşedinte API – Slava Perunov Vicepreşedinte API – Tudor Iaşcenco

Membri ai Consiliului de Administrare: Elena Cobăsneanu Nadine Gogu Alina Radu Rodica Mahu Vladimir Javgureanu

Echipa API: Director executiv Petru Macovei (022) 220996 [email protected] Coordonator Programe Irina Lazur (022) 220996 [email protected] Reporter special Lilia Zaharia (022) 235704 [email protected] Responsabilă relaţii publice Rodica Malic (022) 220995 [email protected] şi comunicare Asistentă proiecte Doina Ureche (022) 210602 [email protected] Web-designer Alexandru Cerbuşca (+373) 69250536 [email protected] Manager vânzări Dorian Vieru (022) 203686 [email protected] Contabilă-şefă Zinaida Petcu (022) 203685 [email protected] Contabilă Irina Andros (022) 203685 [email protected]

Şofer-administrator Igor Cervatiuc (022) 220995

Sediul API: str. Bucureşti 77, mun. Chişinău, Republica Moldova, MD-2012 Tel.: (022) 220996, Fax: (022) 203686 e-mail: [email protected] Web: www.api.md