DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii de legislatura a XIX-a SESIUNEA a IV-a ORDINARĂ – APRILIE 2012 Ședința din ziua de 27 aprilie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Raportul privind implementarea Programului de activitate al Guvernului ”Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare 2011 – 2014” pentru anul 2011. Proiectul nr.780 din 17 aprilie 2012. (Raportor – Vladimir Filat, Prim- ministru al Republicii Moldova.) 3. Runda de dezbateri, de întrebări – răspunsuri. 4. Luare de cuvînt a domnului deputat Andrian Candu, Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova. 5. Luare de cuvînt a domnului deputat Mihai Godea. 6. Luare de cuvînt a domnului deputat Igor Dodon. 7. Luare de cuvînt a domnului deputat Valeriu Munteanu, Fracțiunea Partidului Liberal. 8. Luare de cuvînt a domnului deputat Valeriu Streleț, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Ședința începe la ora 13.01. Lucrările sînt prezidate de domnul , Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și de doamna , vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Bună ziua. Vă rog să vă luați locurile, pentru începerea ședinței în plen. Secretariatul, Anunțați, vă rog, prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – secretar general adjunct al Parlamentului, șeful Direcției documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună ziua.

1

Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 57 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații Fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor. De asemenea, nu s-au înregistrat deputații: Corman Igor, Ghilețchi Valeriu, Guțu Ana, Palihovici Liliana, – în delegație; Greceanîi Zinaida – din motive de sănătate. (Președintele Parlamentului împarte minidrapele tuturor deputaților prezenți în sală.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Tradițional, constat caracterul deliberativ al ședinței de astăzi. În fiecare zi de joi și vineri, cînd avem ședințele plenului Parlamentului, noi cu dumneavoastră onorăm Drapelul Țării. Ziua de astăzi este o zi mai specială, este sărbătoarea Drapelului, o zi care trebuie să consolideze atașamentul nostru pentru valorile naționale și pentru obiectivele de consolidare și dezvoltare a statului independent și suveran Republica Moldova. Este o zi cînd nu doar noi, elita politică, dar întreaga țară, întreaga societate, toți cetățenii Republicii Moldova oferă omagiu simbolurilor acestui stat. Fiindcă doar pe această cale vom ajunge să educăm în conștiința fiecărui cetățean noțiunea de națiune, atașament pentru această țară, pentru viitorul ei. Iar sarcina noastră comună, a corpului de deputați, a Executivului, a întregii societăți, este să facem totul ce ne stă în puterile noastre pentru ca noțiunea de moldovean, cetățean al Republicii Moldova să trezească mîndrie în sufletele și în inimile cetățenilor noștri. Rog să onorăm Drapelul și Imnul Republicii Moldova. (Se intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova. Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) În semn de omagiu, în ziua de astăzi, cu prilejul Zilei Drapelului, semn de omagiu pentru instituția pe care, cu suportul dumneavoastră și susținerea dumneavoastră, am onoarea să o conduc, vreau să vin cu un cadou oferit Parlamentului – un Drapel brodat în calitate de semn distinctiv pentru respectul pe care îl port instituției noastre și fiecărui din dumneavoastră. (Aplauze.) Stimați colegi, Potrivit legislației Republicii Moldova, pe parcursul lunii aprilie, în fiecare an, Guvernul vine cu prezentarea Raportului anual de activitate a sa. Înainte de a începe audierea raportului anual de activitate al Guvernului, ar trebui să stabilim anumite norme de procedură pentru acest exercițiu. Guvernul este în deplina sa componență. Salutăm prezența colegilor noștri din Executiv. Propunerea este: pentru Raportul domnului Prim-ministru – 30 – 40 de minute, după care, în eventualitatea întrebări – răspunsuri, dacă nu luările de cuvînt din partea grupurilor parlamentare sau a deputaților, fiindcă avem prescrieri libere în acest sens în Regulamentul Parlamentului. Dacă sînt alte propuneri. Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Saharneanu – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte.

2

Eu am ieșit la microfon, fiindcă sîntem la capitolul „omagierii Drapelului Național al tuturor românilor și Drapelului de Stat al Republicii Moldova” și vreau să aducem un omagiu acelui om care primul a înălțat tricolorul pe sediul Președinției de astăzi și al Parlamentului de atunci al Republicii Moldova, cetățeanului, patriotului Gheorghe Ghimpu. Rog un minut de reculegere pentru acest patriot al neamului nostru. (Se păstrează un minut de reculegere.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, În contextul ordinii de zi, propun includerea proiectului de Hotărîre nr.872 cu privire la Raportul anual al Guvernului. Raportul este unul interesant, este bine că ne încadrăm în procedurile legale și-l audiem pînă la sfîrșitul acestei luni, așa cum prevede legislația în vigoare. Raportul atestă și unele progrese, dar și unele domenii mai complexe, unde progresele s-au lăsat așteptate. De aceea, eu cred că este bine să înțelegem mai bine colaborarea dintre ramurile puterii și să vedem cel mai bine consolidarea controlului sau instrumentului funcției de control a Parlamentului asupra implementării legilor. Și vin cu acest proiect de hotărîre, prin care să înăsprim monitorizarea unor domenii unde lucrurile merg mai greu. Și această monitorizare, de rînd cu funcțiile pe care le are Guvernul, să vină și asupra Biroului permanent și a comisiilor permanente, că legislația ne permite acest lucru, nu este nimic nou sub soare. Sînt domenii ce țin de protecția drepturilor omului, reforma justiției, demonopolizarea sferelor economice, reforma instituțiilor de drept sau de forță, cum le mai numesc unii, politica fiscală. De aceea, am înregistrat la Secretariatul Parlamentului acest proiect de hotărîre și propun s-o dezbatem după audierea raportului Guvernului și, eventual, s-o aprobăm. Și vă rog să mă înscrieți și cu o luare de cuvînt în cadrul dezbaterilor. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Stimate coleg, Vă mulțumesc. Trebuie să constat că, într-adevăr, domnul deputat Mihai Godea a înregistrat un asemenea proiect, doar că trebuie să pun în evidență faptul că acest proiect, cel puțin, a ajuns pe biroul meu, pentru a fi distribuit potrivit normelor de procedură, vreo două ore în urmă. Bine. Este un proiect de document care nu conține norme de drept și atunci într-un fel nu necesită rapoartele comisiilor. Însă faptul că vine tardiv, formează anumite incomodități pentru deputați, fiindcă este un document asupra căruia deputații ar trebui să se expună fiind în bună cunoștință de cauză.

3

Iată de ce, făcînd această remarcă, voi anunța că Regulamentul mă obligă să supun votului acest lucru și rămîne la discreția plenului Parlamentului acceptarea sau nu a acestui proiect propus de către colegul nostru. Cine este pentru rog să voteze. Un vot. Propunerea nu a fost susținută de către plenul … Pardon. Nu, numai domnul Godea. Sau și dumneavoastră? Două. Două voturi. Doi Mihai, cum spune colegul nostru. Deci această propunere nu a găsit susținere în cadrul plenului Parlamentului, proiectul menționat nu va fi dezbătut în cadrul ședinței de astăzi. Stimați colegi, Salut prezența în Sala plenului Parlamentului a conducerii Guvernului, a domnului Prim-ministru, a domnilor viceprim-miniștri, a doamnelor și domnilor miniștri. Și, în acest context, audierea Raportului. Îl invit la tribuna centrală pe domnul , Prim-ministrul Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Filat – Prim-ministrul Republicii Moldova: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimate doamne, domni deputați, Onorată asistență, În temeiul articolului 104 din Constituţie şi al articolului 5 din Legea cu privire la Guvern, supun atenţiei Forului Legislativ Suprem Raportul de activitate al Guvernului pentru anul 2011 şi pe lunile ce s-au scurs din anul curent. Întrucît dispuneţi deja de versiunea completă a raportului, voi face o prezentare într-o formă prescurtată și mă voi referi doar la cele mai importante realizări, dar şi constrîngeri, pe care le-am înregistrat în procesul de implementare a Programului de activitate „Integrarea Europeană: LIBERTATE, DEMOCRAŢIE, BUNĂSTARE”. În 2011, la fel ca şi în anii precedenţi, provocările politice şi economice s-au ţinut lanţ. Cu toate acestea, s-a reuşit aproape tot ceea ce ne-am propus pentru perioada respectivă. Am asigurat dezvoltarea stabilă a ţării şi continuitatea cursului general prestabilit. Am atins şi unele performanţe importante pe plan naţional, regional şi internaţional. Dar nu aş fi sincer pe deplin, dacă nu aş recunoaşte că sîntem în continuare restanţieri la unul din cele mai importante capitole ce ţine nemijlocit de rezultatul actului de guvernare, mă refer aici la asigurarea unui nivel de trai decent pentru cetățenii Republicii Moldova. Cred cu fermitate că, pe durata acestui mandat încredinţat de către alegători, vom identifica împreună resurse şi mijloace pentru o creştere economică durabilă şi pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor. Trebuie să profităm din plin de climatul de stabilitate ce s-a instalat după alegerea Preşedintele Republicii Moldova şi să ne concentrăm eforturile spre îndeplinirea pas cu pas a programelor noastre electorale şi a Programului nostru comun de guvernare. Aşadar, ce am reuşit să realizăm în perioada de raportare? Precizez, de la bun început, că domeniul economic rămîne a fi preocuparea de bază a Guvernului. Anul 2011 a fost marcat de tranziţia definitivă de la măsurile anticriză şi de stabilizarea macroeconomică, specifice perioadei precedente, la acţiuni orientate spre creşterea economică şi atragerea investiţiilor. Astfel, Republica Moldova, alături de Georgia şi Turcia, a devenit una din cele trei ţări cu

4 cea mai mare creştere economică din întreaga Europă. Produsul intern brut a înregistrat o creştere de 6,4%. Această evoluţie s-a produs nu atît din contul consumului, ci de pe urma majorării investiţiilor, și aceste majorări au fost cu aproape 9,3%, şi a exporturilor – cu 44,1%. Uniunea Europeană a rămas partenerul de bază al Moldovei la capitolul „Exporturi”, cu o cotă de 49%. În general, ritmul de creştere a exporturilor a fost de 1,5 ori mai mare decît cel al importurilor. La finele anului trecut, am mai realizat un lucru foarte important: am lansat negocierile cu Uniunea Europeană privind aderarea la Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Iar la începutul anului curent a fost petrecută și prima rundă de negocieri în vederea semnării acestui Acordului foarte important pentru țara noastră. Pe fundalul crizei economice globale, Republica Moldova a efectuat un salt în domeniul reglementărilor mediului de afaceri, avansînd cu 18 poziţii în clasamentul Doing Business şi calificîndu-se printre 10 cele mai reformatoare state din lume. Republica Moldova a început să devină atractivă pentru investiţiile străine directe, în pofida şirului de provocări, care au avut loc în ţara noastră anul trecut. Astfel, investiţiile străine directe în economia naţională au crescut cu 38,8% faţă de anul 2010, însumînd o valoare netă de 274 milioane de dolari americani. Pe dimensiunea susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii, Guvernul a promovat extinderea reţelei de incubatoare de afaceri şi parcuri industriale. Am sprijinit avansarea Programului de atragere a investiţiilor „PARE 1+1”, a Programului naţional de abilitare economică a tinerilor. Și aici țin să atrag atenția și vizavi de Programul finanţat de Guvernul Japoniei, prin care s-a procurat utilaj în valoare de 204,7 milioane lei. În aceeaşi perioadă, 508 companii au beneficiat de acces la finanţare concesionară, iar 3 300 de tineri au fost instruiţi și alții peste 4 100 au beneficiat de consultanţă antreprenorială. În 2011, administrarea şi privatizarea proprietăţii publice au adus în bugetul public naţional circa 350 milioane lei. Guvernul a asigurat funcţionarea a 12 parteneriate public-private, iar alte 26 sînt la etapa de definitivare. Printr-o politică bugetar-fiscală prudentă, Guvernul a contribuit la diminuarea deficitului bugetar naţional, dacă este să privim sfîrșitul anului 2009 – 6,3%, atunci la sfîrșitul anului 2011 deficitul bugetar a constituit 2,4% raportate la produsul intern brut. Datoria de stat a fost redusă de la 26,3% în 2010 la 23,4% din produsul intern brut în anul 2011. Anul acesta, mă refer la 2012, am revenit la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, fapt ce va permite echilibrarea surselor de venituri bugetare şi fortificarea bazei fiscale a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Totodată, am asigurat simplificarea procesului de administrare şi reducerea termenului real de restituire a TVA; am stimulat conformarea benevolă a contribuabililor la declararea şi achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi. Astfel, am pus accentul pe efectuarea controalelor fiscale bazate pe risc, dar şi pe implementarea unor sisteme informaţionale automatizate.

5

În decembrie 2011, conform prevederilor Programului Guvernului, a fost înfiinţată Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, o structură de stat orientată spre asigurarea calităţii produselor şi serviciilor. În plan sectorial, agricultura rămîne a fi o sferă definitorie a economiei naţionale, care antrenează 27,5% din populaţia aptă de muncă din țară. Volumul global al producţiei agricole în preţuri comparabile a crescut în 2011 cu 4,8% faţă de anul precedent, iar exporturile produselor agroalimentare – cu 25,3%. Totodată, politicile agroindustriale au permis o creştere cu 14,2% a productivităţii la hectar în comparație cu anul 2009. În scopul promovării creşterii economice şi reducerii sărăciei în mediul rural, au fost alocate, ca și subvenţionare în agricultură, 400 milioane lei. Aici mă refer doar la subvenționarea directă. Și un șir de alte proiecte investiționale, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, la fel au fost lansate. Dezvoltarea durabilă şi eficientă a sectorului agroindustrial a fost susţinută prin crearea unui cadru strategic adecvat şi asigurarea armonizării şi transpunerii a 215 acte ale UE sau mai bine spus 70% din totalul necesar. Înţelegem foarte bine că volumul de subvenţii în agricultură este încă foarte departe de a acoperi toate nevoile, de aceea vom face tot posibilul ca să identificăm şi căi alternative pentru realizarea politicilor agricole atît de necesare satului nostru. În sectorul energetic, Guvernul a întreprins cîţiva paşi importanţi care, cu siguranță, în viitorul cel mai apropiat, vor da efecte benefice. Marea provocare a fost și rămîne negocierea şi controlul preţurilor la energia electrică, la gaz şi la produsele petroliere. Concomitent, am creat condiţiile pentru un proces ireversibil de integrare a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană. Au fost sporite deja capacităţile de interconexiune cu reţelele energetice ale ţărilor vecine, România şi Ucraina, urmînd ca acestea să fie consolidate în perioada următoare. A fost creată Agenţia pentru Eficienţă Energetică, a fost aprobat Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică care vizează perioada de timp 2011 – 2020, şi au fost iniţiate proiecte importante care ţin de sursele alternative de energie. Guvernul va continua să promoveze consecvent aceste politici, pentru că numai astfel vom putea asigura în viitor o securitate reală energetică pentru Republica Moldova. În perioada de referinţă, ne-am concentrat eforturile spre liberalizarea şi dezvoltarea pieţelor de transport de mărfuri şi pasageri, spre consolidarea capacităţilor de menţinere şi dezvoltare a infrastructurii rutiere şi feroviare. Guvernul a reuşit, în timp record, să parafeze Acordul de aderare la Spaţiul European Aviatic Comun. Acordul care va fi semnat după ce, în cadrul Uniunii Europene, va fi finalizată procedura internă și acest lucru se va întîmpla în luna iunie. În rezultat, vom avea pentru cetăţenii Republicii Moldova și curse mai multe, concurență pe această piață, ce înseamnă și servicii calitative şi la preţuri mult mai reduse. În domeniul infrastructurii rutiere, pentru reparaţia şi reabilitarea drumurilor au fost alocate 1,4 miliarde de lei. Astfel, au demarat lucrări de reparaţii curente pe toată reţeaua naţională de drumuri publice (9342 km), exceptînd localităţile care

6 sînt la autogestiune. Lucrări de reabilitare au fost efectuate pe 1035 km. Pot să vă dau în comparație perioada anilor 2008 – 2009, cînd au fost reabilitate doar 253 km. În 2011, a crescut cu 16,7% volumul mărfurilor transportate, iar în domeniul transportului feroviar, pentru prima dată în ultimii ani, au fost atinse rezultate pozitive, înregistrîndu-se şi profit în acest sens. În contextul celor spuse, vizavi de infrastructura drumurilor. Vreau să vă spun că în acest domeniu și vreau să menționez acest aspect. Dincolo de faptul că există viziune, există și capacitate pentru ca, către anul 2014, sau mai bine zis, spre sfîrșitul anului 2014, practic, toate drumurile naționale să fie reabilitate. Sectorul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor s-a menţinut în topul celor mai dinamice sectoare ale economiei naţionale. Numărul de companii nou- înregistrate în sectorul IT arată o tendinţă continuă de creştere, este vorba de 11,9% anual. Exporturile de produse software înregistrează o rată de creştere anuală de 49%. Respectiv, au crescut şi indicatorii sociali din domeniu: rata de penetrare a telefoniei fixe a atins pragul de 33,1%, iar a celei de telefonie mobilă – cifra de 104,3%, iar acces la Internet în bandă largă au 355 mii de cetăţeni, cu 32% mai mult decît în anul 2010. Datorită măsurilor combinate de creştere economică şi de orientare mai bună a plăţilor sociale, nivelul sărăciei în Republica Moldova a înregistrat o scădere în ultimii doi ani cu circa 4,4 %, rata sărăciei absolute coborînd pînă la 21,9%. Îmbunătăţirea consecventă a acestor indicatori este nu doar o prioritate absolută, dar şi o datorie directă în activitatea guvernamentală. Stimaţi deputaţi, Aprofundarea dialogului şi cooperării multidimensionale cu Uniunea Europeană a constituit prioritatea centrală a politicii noastre externe. Majoritatea obiectivelor propuse în acest domeniu au fost atinse. Pe parcursul celor zece runde de negociere a Acordului de Asociere am reuşit să închidem provizoriu negocierile pe toate subiectele legate de dialogul politic şi reforme, cooperare în domeniul politicii externe şi de securitate, iar în domeniul sectorial au fost închise 23 de capitole din 25. La capitolul liberalizarea regimului de vize, din 42 de acte legislative, prevăzute în cadrul fazei I, 40 au fost deja adoptate, 2 proiecte rămînînd a fi restante. Pentru ca să avem posibilitatea să trecem la faza doi în vederea implementării planului de acțiuni pentru ca în rezultat cetăţenii noștri să beneficieze de regimul liberalizat de vize. Am menţinut o participare activă şi angajantă în cadrul Parteneriatului Estic, obţinînd o notă de încurajare prin Declaraţia Comună a Summit-ului de la Varşovia. În relaţiile cu România, ne apropiem tot mai mult de modelul unui parteneriat privilegiat, cum este şi firesc să fie parteneriatul unui stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene cu un alt stat care este deja membru al Uniunii Europene. Prima şedinţă comună de guverne, din 3 martie 2012, de la Iaşi, cu certitudine va impulsiona şi mai mult cooperarea bilaterală în diverse domenii, în special în ceea ce priveşte modernizarea infrastructurii şi interconectarea

7 energetică. În acest context, vreau să vă spun că în ziua de ieri a avut loc, la București, ședința interguvernamentală cu participarea domnului viceprim- ministru, ministru al economiei Valeriu Lazăr. În cadrul acestei ședințe a fost o discuție foarte punctuală în care nu doar s-a discutat, dar s-au identificat proiecte concrete pe sectoare concrete. Săptămîna trecută, am adresat o solicitare domnului Prim-ministrului al României domnului Ungureanu, pentru ca să începem procedura pentru declararea interconectării rețelelor de gaze naturale ale Republicii Moldova cu cele ale României ca fiind de interes național atît pentru Republica Moldova, cît și pentru România, pentru ca să avem cadrul necesar și formatul necesar ca acest deziderat, acest obiectiv să fie realizat în termenele convenite. Cu Ucraina am reuşit să deblocăm relaţiile bilaterale. În acest context, țin să aduc mulțumire tuturor celor care, prin activitate, au permis ca, la ora actuală, să spunem că avem relații bune cu partenerul nostru, cu vecinul nostru, cu prietenul nostru din est, mă refer, în acest caz la Ucraina. Problemele pe care le avem în administrare sînt cunoscute, acceptate de ambele părți, avem planuri concrete pentru ca ele să fie rezolvate. Relaţiile cu SUA sînt dinamice şi pline de substanţă, obiectivul urmărit fiind stabilirea unui parteneriat strategic aprofundat. Dialogul cu Washingtonul s-a concretizat prin intensificarea contactelor şi vizitelor oficialilor de rang înalt în Republica Moldova. Aici vreau să revin la vizita domnului vicepreşedinte Joe Biden, senatorul J. McCain. Și, desigur, recenta vizită pe care a efectuat-o domnul viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe Iurie Leancă în SUA. Lucrurile sînt, în acest sens, clare. Statele Unite acordă un sprijin substanţial ţării noastre şi asta ne dă dreptul să spunem că vedem în SUA un partener de dezvoltare vital pentru ţara noastră. Evoluţia relaţiilor politice moldo-ruse a avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun al ambelor ţări pentru dezvoltarea unei colaborări reciproc avantajoase. Ca rezultat, am reuşit să păstrăm un dialog politic constant şi constructiv. De asemenea, a avut loc cea de-a XII-a Reuniune a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică. În cadrul Comunităţii Statelor Independente, am pus accent, în special, pe dezvoltarea cooperării în domeniul comercial-economic, precum şi pe valorificarea avantajelor oferite de această structură pentru circulaţia liberă a persoanelor, dezvoltarea sferei sociale şi a schimburilor cultural-umanitare. La 18 octombrie 2011, Republica Moldova a semnat Acordul CSI de creare a Zonei de comerţ liber, care se află actualmente în proces de ratificare. Onorată asistenţă, La capitolul reintegrarea țării, am urmărit două obiective majore: relansarea procesului de negocieri în formatul „5+2” şi promovarea măsurilor de consolidare a încrederii. Am continuat eforturile de mobilizare a partenerilor externi în vederea avansării procesului de soluţionare a conflictului transnistrean. În acest context, au fost desfăşurate consultări intense cu OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, UE, SUA, Germania și cu alte state partenere, care au permis reluarea negocierilor oficiale în

8 formatul „5+2”, fapt salutat de întreaga comunitate internaţională. Dar cel mai important lucru, fapt atît de important nou. Obiectivul retragerii forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova a fost promovat constant atît în cadrul consultărilor bilaterale cu Federaţia Rusă, SUA, cu partenerii europeni, cît şi în cadrul platformelor multilaterale, cum ar fi şedinţa plenară a Consiliului Ministerial al OSCE din decembrie 2011, organizată la Vilnius. În cadrul primelor două runde oficiale în formatul „5+2”, am reuşit să convenim asupra principiilor, procedurilor şi agendei negocierilor. Acest succes deschide noi perspective pentru reglementarea definitivă a problemei transnistrene. Graţie acțiunilor autorităților Republicii Moldova, societăţii civile, precum şi ale partenerilor internaţionali, implicaţi în proces, am reușit să rezolvăm și un șir de probleme mai sensibile, cum ar fi fost eliberarea din detenţie a cetățenilor Ilie Cazac şi Ernest Vardanean. A fost instituită Comisia guvernamentală pentru reintegrarea ţării. Au fost elaborate Programul şi Planul de acţiuni pentru dezvoltarea localităţilor din zona de securitate, care definesc obiectivele şi acţiunile pe termen mediu ce trebuie să fie realizate de către instituţiile statului, în vederea dezvoltării acestor localităţi. Odată cu semnarea, la 10 ianuarie 2012, a Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul „Măsuri de Consolidare a Încrederii”, în perioada 2011 – 2013, vom implementa un set de proiecte în valoare de circa 13 milioane euro, care vor fi orientate spre dezvoltarea mediului de afaceri, infrastructurii, proiectelor sociale, de mediu etc., avînd ca scop primordial consolidarea încrederii dintre cetăţenii Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului şi susţinerea procesului de reintegrare a ţării. Camera Înregistrării de Stat a continuat înregistrarea agenţilor economici din regiunea transnistreană. Conform datelor de la 31 martie 2012, au fost înregistraţi în total 802 agenţi economici din stînga Nistrului, inclusiv cu evidenţă provizorie – 561, iar cu evidență permanentă – 241 de agenți economici. În această perioadă, Serviciul Vamal a eliberat agenţilor economici din regiunea transnistreană 2378 de certificate de origine a mărfurilor, forma solicitată de către partenerii noștri europeni pentru exportul acestei producţiei în ţările Uniunii Europene. Pentru anul 2012, cuantumul alocaţiilor lunare de stat pentru beneficiarii de pensii din unele localităţi din zona de securitate a fost dublat în comparaţie cu anul 2011. A fost instituit Fondul de reintegrare în baza resurselor financiare din fondurile sectoriale (rutier, ecologic, pentru dezvoltare regională, pentru activităţi de reintegrare a ţării). În acest sens, Guvernul a elaborat şi aprobat Programul de dezvoltare social-economică pentru anii 2012 – 2013 a localităţilor din raioanele Dubăsari, Anenii Noi şi Căuşeni, amplasate în zona de securitate. La capitolul reglementării problemei transnistrene ar mai fi de menţionat dialogul constructiv pe care-l avem cu reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol. Astfel, am înregistrat mai multe rezultate concrete, cum ar fi reluarea circulaţiei trenurilor prin regiunea transnistreană, simplificarea circulaţiei cetăţenilor de pe

9 ambele maluri ale Nistrului. Iar unele decizii urmează a fi implementate în perioada imediat următoare. Stimaţi deputaţi, La compartimentul edificarea statului de drept, Guvernul a întreprins acţiuni orientate spre instituirea unui sistem judecătoresc eficient, profesionist şi independent. Am adoptat Strategia aici, în Parlament, de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011 – 2016 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia. Pentru reformarea justiţiei, Guvernul a contractat de la Uniunea Europeană un suport financiar în valoare de 50 milioane de euro. A fost creată Comisia naţională de integritate pentru sporirea nivelului de profesionalism al corpului judecătoresc; a fost perfecţionată organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc prin reorganizarea instanţelor de judecată specializate; au fost adoptate reglementări stricte în domeniul executării tranzacţiilor cu valori imobiliare. Guvernul a asigurat adoptarea setului de proiecte de lege, menite să consolideze capacitatea organelor de drept şi să impulsioneze reformarea şi demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne. În acelaşi timp, a fost sporit sprijinul pentru modernizarea şi dotarea MAI. Totodată, au fost, aici este vorba și de reamenajarea, repararea edificiilor, dotarea cu autoturisme. Este o acțiune care urmează un obiectiv ce ține de renovarea și reamenajarea izolatoarelor de detenție provizorie ș.a.m.d. Ceea ce ține de reforma Ministerului Afacerilor Interne. Sigur, dincolo de reglementări, urmează perioada cea mai responsabilă – implementarea. Vreau să vă spun că pentru noi această reformă este una prioritară, este una vitală și urmează să asigurăm implementarea ei, obținînd scopul propus. La capitolul consolidării sistemului naţional de integritate şi luptă împotriva corupţiei, a fost adoptată Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2011 – 2015 şi Planul de acţiuni aferent. Acum se află în proces de definitivare reforma Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Acțiunile noastre de consolidare a sistemului naţional de prevenire şi combatere a corupţiei au și rezultate, dar trebuie să recunoaștem că aici urmează să ne concentrăm nu doar pentru date statistice, dar pentru ca acest fenomen să fie combătut realmente. Libertatea presei înregistrează evoluţii pozitive, fapt confirmat şi de către raportorul „Freedom House”, potrivit căruia Republica Moldova a fost avansată la categoria statelor cu o presă parţial liberă. Acţiunile Guvernului în domeniul dezvoltării şi consolidării societăţii civile au permis acesteia din urmă să devină un partener al guvernării, dar şi un important şi puternic actor în monitorizarea actului de guvernare. În acest sens, un rol aparte îi revine Consiliului Naţional de Participare. De asemenea, a fost simplificată evidenţa contabilă pentru ONG-uri şi elaborat cadrul normativ de punere în aplicare a Legii voluntariatului. În cadrul reformei administrației publice am urmărit realizarea a două obiective majore.

10

Pe de o parte, să edificăm un cadru instituţional coerent, funcţional şi performant şi, pe de altă parte, să investim în resursele umane ale organelor administraţiei publice centrale. Rezultatele înregistrate inspiră optimism şi certitudine că implementarea reformei respective va fi una de succes. Guvernul a elaborat şi a prezentat Parlamentului Strategia Naţională de Descentralizare, Strategie care a fost adoptată ca și în cadrul, cazul reformei Ministerului de Interne, dar și altor reforme. Urmează etapa cea mai importantă, deloc ușoară, care vizează implementarea acestei strategii care, de altfel, are un obiectiv atît de necesar tuturor nouă. Mă refer la cetățenii Republicii Moldova. Avem nevoie de instituții funcționale, avem nevoie de autonomie locală funcțională. În acest sens, vreau să aduc mulțumire tuturor partenerilor noștri de dezvoltare care au susținut acest proces și în speranța că la implementare vom avea același sprijin. Astfel, în continuare, dacă să vorbim la acest aspect, a fost creat cadrul legal şi instituţional pentru una din cele mai importante reforme în Republica Moldova. Scopul de bază, așa cum spuneam, al acestei reforme este ca instituțiile, mă refer, în primul rînd, la acele din administraţia publică locală, să funcţioneze democratic şi autonom, să aibă capacitatea şi resursele necesare pentru a furniza servicii publice conform necesităţilor şi cerinţelor beneficiarilor. Stimaţi deputaţi, În continuare, aş vrea să mă refer la implementarea conceputului de guvernare electronică. În context, menţionez, cu satisfacţie legitimă, că Republica Moldova a urcat 11 poziţii în clasamentul mondial privind dezvoltarea guvernării electronice, plasîndu-se pe locul 69, potrivit Raportului specializat al ONU. În anul 2011, a fost elaborat şi aprobat Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării, care reprezintă, de altfel, foaia de parcurs a reformei menţionate. A fost demarată implementarea în cinci ministere a sistemului de gestiune electronică a documentelor. În aprilie 2012, Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Guvernelor Deschise şi a aprobat Planul de Acţiuni pentru un Guvern Deschis. O iniţiativă importantă este lansarea portalului datelor guvernamentale deschise şi a bazei de date a cheltuielilor publice. Vreau să vă spun că Republica Moldova a fost prima țară din lume care a deschis aceste date. Onorată asistenţă, Indicatorul de bază al eficienţei unui Guvern sînt realizările sale în plan social. Politicile sociale ale Guvernului s-au axat pe expansiunea şi centralizarea sistemului de ajutor social. În comparaţie cu situaţia existentă la momentul lansării programului în 2009, au reuşit dublarea numărului de beneficiari pînă la 80 de mii familii şi triplarea bugetului pînă la 330 milioane lei.

11

În ianuarie–martie 2011, 540 mii de persoane au beneficiat de o compensaţie unică în valoare de 390 lei, iar pentru perioada noiembrie 2010 – martie 2012 aceasta a fost majorată pînă la 200 lei lunar. Totodată, anul 2011 a marcat începutul implementării reformei radicale în domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi şi lansarea procesului de reformare a politicii în domeniul protecţiei familiei şi copilului. La acest capitol, ar mai fi de menţionat că în perioada de raportare s-au produs două indexări de 7,8% în 2011 şi 9,6% în 2012, care au asigurat majorarea pensiilor şi alocaţiilor sociale pentru circa 690 mii persoane. Astfel, pensia medie pentru limită de vîrstă a crescut de la 836 de lei la 988 de lei. De asemenea, aş dori să menţionez că de la 1 iunie 2011 am reuşit să majorăm în medie cu 8,5% salariile a peste 127 mii angajaţi cu retribuţie mică din sfera bugetară, la care s-a adăugat și un premiu anual în valoarea unui salariu anual la sfîrşit de an. De la 1 ianuarie 2012, angajaţii organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice au un salariu cu 19% mai mare. Implementarea noului sistem de salarizare a funcţionarilor publici a permis o majorare medie a salariului acestora cu 12,5%. Desigur, noi înţelegem toată profunzimea problemelor sociale cu care se confruntă păturile largi ale societăţii. Ştim că aşteptările oamenilor depăşesc cu mult posibilităţile, deocamdată care sînt limitate. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont şi de criza social-economică internaţională care a afectat grav sfera socială în state mult mai prospere decît Republica Moldovei. În aceste condiţii, totuşi noi am reuşit să menţinem sfera socială, iar pe segmente sociale consistente chiar să realizăm anumit avansări. În acest context, vreau să vă spun că în continuare rămîne a fi o problemă majoră munca nedeclarată care, după anumite date, arată că circa, la moment, 57% cauzează prejudiciu bugetului. Și dacă se mai fac și alte estimări, atunci cifra arată a fi una enormă – 4,7 miliarde de lei. Noi am elaborat un plan special pentru contracararea acestui fenomen și am purces la implementare. Aici vom avea nevoie de implicarea plenară a tuturor instituțiilor statului. În primul rînd, nu pentru a sancționa, dar pentru a explica tuturor celor implicați în acest domeniu că această ilegalitate vizează nu doar prezentul nostru, dar vizează, în modul cel mai direct, și viitorul nostru, deoarece vorbim de oameni care primesc salarii nedeclarate. În rezultat nu sînt contribuțiile depline la fondul social și în timp acești oameni vor fi în pierdere atunci cînd urmează să-și primească retribuția, în afară de pierderile bugetului la care m-am referit. În luna februarie 2012 salariul mediu a constituit 3166 lei, înregistrînd o creştere cu 9,8 % faţă de luna februarie 2011. În sfera bugetară, cîştigul salarial mediu s-a majorat cu 16,6 % şi pentru prima dată a depăşit cota de 3000 lei, constituind în luna februarie 3028 lei. În sectorul real, cîştigul salarial a înregistrat 3234 lei, cu o creştere de 7%.

12

Ca urmare a perfecţionării politicilor statului în domeniul muncii şi minimizării şomajului, la 1 ianuarie 2012, la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistraţi 44148 de şomeri, faţă de 49176 şomeri în aceeaşi perioada a anului 2011. În domeniul politicilor de sănătate în anul 2011 cheltuielile Guvernului au continuat să crească, depăşind 4 miliarde de lei. Cea mai mare parte a obiectivelor trasate a fost realizată, iar indicatorii din domeniul sănătăţii s-au îmbunătăţit. În majoritatea instituţiilor medico-sanitare publice din ţară, începînd cu 1 noiembrie 2011, salariul medicilor s-a majorat în medie cu 10%. Continuarea reformei în domeniul farmaceutic a permis menţinerea preţurilor la medicamente la acelaşi nivel cu anul 2010. În acelaşi timp, au fost implementate importante proiecte de infrastructură medicală. În 2011 au fost construite sau renovate 14 centre de sănătate, a fost lansată construcţia blocului chirurgical al Spitalului Clinic Republican, au fost deschise 10 centre comunitare pentru bolnavii de tuberculoză, au fost procurate 100 unităţi de transport pentru medicina primară și multe alte acțiuni. În domeniul educației realizările importante au ţinut de majorarea în anul 2011, cu 25% a salariilor pentru 55,6 mii de cadre didactice din instituţiile de învăţămînt, această majorare a fost urmată, urmînd majorarea cu alte 24% în 2010. Guvernul a intensificat procesul de reformă a sistemului educaţional cu accent pe sporirea calităţii. Astfel, din 1 ianuarie 2012, în 11 raioane, finanţarea şcolilor se face per elev. Au fost înfiinţate 45 şcoli de circumscripţie, se repară drumurile şi staţiile de autobuz. Totodată, sistemul a fost asigurat cu 102 autobuze pentru transportarea elevilor. Pentru implementarea politicilor de tineret, au fost alocate către ministere şi administraţia publică locală 415,4 milioane lei. Am debirocratizat mecanismul de finanţare a sectorului neguvernamental de tineret, au fost elaborate standardele de recunoaştere a activităţii de voluntariat în muncă şi studii, au fost dotate cu calculatoare moderne cămine studenţeşti și multe alte acțiuni. În vederea asigurării unui cadru adecvat pentru protecția mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, Guvernul a sporit esenţial alocările în domeniu, pînă la 157,3 milioane lei în 2011. Pînă în aprilie curent, din sursele Fondului Ecologic Naţional au fost alocate pentru proiecte de mediu circa 195 milioane lei, din care au beneficiat 250 de primării şi asociaţii neguvernamentale. Ţinînd cont de gravitatea calamităţilor naturale din anii 2008 și 2010, pe parcursul anului 2011, au fost realizate acţiuni de reducere a riscurilor calamităţilor naturale şi de asigurare a protecţiei împotriva acestora. În acest sens, au fost reconstruite/restabilite 27 de kilometri și urmează diferența pînă la 50 de kilometri să fie finalizați în 2011 de diguri de protecţie antiviitură în 5 raioane afectate.

13

Stimați deputați, Onorat Parlament, Am expus pînă aici cele mai importante aspecte ale activităţii Guvernului de la începutul anului 2011 şi pînă în prezent. În concluzie, aş dori să menţionez că Guvernul Republicii Moldova a activat în condiţii deloc uşoare. Criza politică, generată de criza constituţională, efectul crizei financiar-economice internaţionale, multiplele exerciții electorale și multe alte provocări – toate aceste evenimente şi fenomene au afectat procesul de guvernare. Însă, chiar şi în aceste condiţii, Republica Moldova, prin efort conjugat, a continuat să se dezvolte şi să înregistreze o creştere economică constantă. Cursul de integrare europeană a devenit mai dinamic decît acum un an. Relaţiile cu ţările vecine, dar şi cu statele cu care dorim să avem relaţii de parteneriat strategic, au cunoscut o dezvoltare continuă. Instituţiile democratice au înregistrat un grad sporit de funcţionalitate. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti s-au constituit în valori autentice. Însă toate aceste realizări nu înseamnă nici pe departe că Guvernul şi-a atins pe deplin scopurile propuse. Pentru a asigura implementarea agendei de reforme, urmează să depunem în continuare eforturi substanţiale şi susţinute. Pentru mine, în calitate de Prim-ministru, dar şi pentru Guvernul Republicii Moldova, o prioritate absolută pe termen mediu este să amplificăm şi să aprofundăm reformele, reforme care au obiectiv modernizarea rapidă a ţării, să ridicăm în ritmuri sporite nivelul şi calitatea vieţii cetăţenilor. Și vreau să vă spun că noi putem să obţinem asemenea performanţe doar dublînd sau chiar triplînd ritmurile creşterii economice. A doua prioritate este dezvoltarea în continuare a infrastructurii şcolare, perfecţionarea continuă a procesului de studii pentru ca tînăra generaţie să beneficieze de o instruire de calitate. Vreau să vă spun că în lumea guvernată de cunoaștere noi avem singura șansă să avem oameni care au cunoștință pentru ca să reușească, pentru ca să reușim. Și în concluzie. Investiţiile în generaţia tînără sînt garanţia că ţara noastră va avea un viitor demn şi prosper. Noi obișnuim foarte des să vorbim despre tineri că ei sînt viitorul nostru, dar cred că este absolut necesar să începem prin a spune că ei sînt și în prezentul nostru. Și pentru ca ei să aibă viitor trebuie să le asigurăm un prezent pentru un viitor mai bun. A treia prioritate o constituie dezvoltarea infrastructurii rutiere – construcţia şi reconstrucţia drumurilor, aceasta fiind o condiţie de bază pentru impulsionarea activităţilor economice, dar şi pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor. A patra prioritate este consolidarea statutului familiei, ca celulă primară a societăţii. La acest capitol urmează să continuăm eforturile noastre demarate anterior în vederea reîntregirii familiilor, soluţionării problemei copiilor rămaşi fără îngrijire părintească.

14

În acest sens, vreau să mulțumesc colegilor și personal doamnei Buliga, și tuturor celor care au stat la baza elaborării proiectului sau lansării elaborării proiectului de strategie care are ca și obiectiv protecția familiei și copilului în Republica Moldova. Contăm pe sprijin și pe participare plenară a tuturor actorilor, pentru ca această strategie să fie elaborată cît mai curînd și adoptată ca, ulterior, să trecem la faza de implementare. De asemenea, o prioritate pe termen mediu este şi asigurarea securităţii energetice a ţării, diversificarea surselor energetice, fapt care va impulsiona activităţile economice şi va contribui la îmbunătăţirea situaţiei în domeniul social. Acestea sînt doar cîteva dintre obiectivele pe care le urmărim şi pe care le vedem ca şi parte integrantă a celor două mari procese în care sîntem antrenaţi din momentul preluării guvernării. Și aici este vorba de, nu priorități, dar necesități vitale pentru țara noastră. Este vorba despre reintegrarea ţării şi despre integrarea Republicii Moldova în spaţiul valoric al Uniunii Europene. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În final, aş vrea să menţionez că cu toții noi sîntem într-o perioadă importantă a dezvoltării noastre ca stat. După etapa de recuperare şi stabilizare urmează să facem pasul decisiv și anume spre o dezvoltare durabilă. Anume o astfel de dezvoltare ne va permite să realizăm integral Programul Guvernului “Integrare Europeană: Libertate, Democraţie și Bunăstare”. Astăzi, constat că există toate condiţiile pentru a realiza obiectivele fixate. Avem stabilitate din cîte… auzim cel puțin, există și voință politică, avem scopuri clare şi capacitatea de a le realiza. Şi sînt sigur că împreună vom reuşi să asigurăm cetăţenilor Republicii Moldova un viitor liber, democratic şi prosper! Vă mulţumesc pentru atenţie și, în încheiere, vreau să le mulțumesc colegilor mei din Guvern, fiecărui ministru luat în parte, conducător de instituții guvernamentale și vreau să vă spun că perioada pe care am trecut-o la Executiv nu a fost una ușoară. Și cred că această experiență pe care am acumulat-o cu toții va fi utilă pentru provocările de viitor. Și, în același rînd, vreau să mulțumesc colegilor deputați pentru această colaborare pe care am avut-o în perioada anterioară, că, pînă la urmă, acest program de guvernare nu este doar al Guvernului. El a fost votat în acest Parlament și care a fost asumat de către acei deputați care au sprijinit Guvernul și și-au asumat acest program de activitate. Eu mulțumesc tuturor și sînt la dispoziția domniilor voastre pentru a vă oferi răspuns la întrebări. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Vă mulțumim, domnule Prim-ministru. Stimați colegi, În timpul prezentării raportului, mi-au fost transmise mesaje din partea grupurilor politice parlamentare, că, în fond, noi, acei care reprezentăm majoritatea parlamentară, cunoaștem foarte bine realizările, cunoaștem, la fel de bine,

15 problemele și sarcinile care ne așteaptă pe noi pe toți în viitor, inclusiv sarcinile care stau în fața Guvernului și altor instituții publice. Și sugestia a fost să purcedem direct la luările de cuvînt, conform solicitărilor transmise în Prezidiu. Microfonul nr.5.

Doamna – Fracțiunea PL: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimate domnule Prim-ministru, Am ascultat cu multă atenție raportul dumneavoastră. Am remarcat faptul că este o îmbunătățire în ceea ce privește sporirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului, faptul că avem libera circulație a trenurilor, faptul că se depun eforturi pentru libera circulație a cetățenilor. Dar întrebarea mea este următoarea. Ieri, în cadrul misiunii OSCE, a avut loc o masă rotundă cu tema “Transnistria – mass-media ca forum pentru cooperare și consolidare a încrederii”, la care am aflat de la Evgheni Zubov, șeful Serviciului pentru comunicații, informații și mass-media al Transnistriei, așa s-a prezentat domnia sa, că, deja timp de o lună, pe teritoriul părții stîngi a Nistrului, în regim de testare, sînt difuzate canalele „Moldova 1” și „Publica”. Iar pentru a face permanent această transmitere a acestor două posturi de televiziune ar fi necesar ca și autoritățile Republicii Moldova să ia o decizie de a retransmite canale din partea stîngă a Nistrului. Eu, în calitate de membru al comisiei de specialitate mass-media, nu am cunoscut această informație. Aș vrea să știu dacă există vreun acord în acest sens? Și dacă Consiliul Coordonator al Audiovizualului este la curent, este informat și a dat acordul? Pentru că este autoritate responsabilă de domeniul audiovizualului.

Domnul Vladimir Filat: Vă mulțumesc, stimată doamnă deputat. Probabil, cel mai indicat să răspundă la această întrebare este Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Ceea ce vizează acțiuni …

Doamna Corina Fusu: Da, dar ei nu sînt informați, ei nu cunosc despre asta.

Domnul Vladimir Filat: Păi, urmează să răspundă la această întrebare. Mai mult decît atît, ei chiar sînt, din punctul meu de vedere, obligați să aibă grijă ca spațiul mediatic al Republicii Moldova nu doar să fie monitorizat, dar să întreprindă normele sau acțiunile care reies din normele legale. Acum, dacă este să revenim la problema evocată sau la situația evocată de dumneavoastră în fond. Desigur, presa joacă un rol important nu doar în procesele de reintegrare, joacă un rol foarte important în activitatea unui stat democratic. De aceea, din punctul meu de vedere, urmează ca instituțiile media să fie participante nu doar active, dar plenare în acest proces de reintegrare pentru a informa, cu

16 condiția că urmează să informeze asupra proceselor. Și lucrul acesta noi, desigur prin acțiuni, vom încerca să-l asigurăm. Vizavi de respectarea legislației. Așa cum spuneam, este instituția abilitată prin lege să intervină sau să ia anumite decizii.

Doamna Corina Fusu: Da. Aici aș interveni …

Domnul Vladimir Filat: Acorduri sau anumite aranjamente în acest sens nu au fost realizate.

Doamna Corina Fusu: În acest context, audiind în cadrul comisiei raportul Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2011, am aflat că această instituție, responsabilă de funcționarea audiovizualului pe întreg teritoriul Republicii Moldova, respectiva autoritate se ciocnește de mari impedimente sau nesupunere nu doar din partea autorităților din partea stîngă a Nistrului și din partea Comratului, și a unității teritoriale Găgăuze. Așa că avem multe probleme și Consiliul Coordonator al Audiovizualului a remarcat faptul că, de fapt, sînt chestiuni mai mult politice decît … ei nu dețin instrumentele necesare pentru a avea influență. Așa că, atît la Comrat, cît și în Găgăuzia, audiovizualul iese de sub controlul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar emite în partea stîngă a Nistrului.

Domnul Marian Lupu: Stimată colegă …

Doamna Corina Fusu: Asta a fost o remarcă, dar am a doua întrebare.

Domnul Vladimir Filat: Nu, dar eu vreau …

Domnul Marian Lupu: O clipă, Domnule Prim-ministru.

Doamna Corina Fusu: Tot în contextul raportului.

Domnul Marian Lupu: O clipă.

Doamna Corina Fusu: Da.

17

Domnul Marian Lupu: Să pornim de la acea situație că Consiliul Coordonator al Audiovizualului, de fapt, este instituție care nu face parte din ramura executivă a puterii de stat, ea, ca instituție, raportează Parlamentului. Și dacă, urmare a prezentării, în cadrul acestui raport, la comisie, au fost identificate un șir de dificultăți, probleme, în acest caz eu cred că, la o primă etapă, în cadrul comisiei Parlamentului, dacă e nevoie la nivel de conducere a Parlamentului și dacă e nevoie de conectat anumite instituții, de exemplu pentru zona din stînga Nistrului vicepremierul respectiv, da? Sau dacă e vorba de Găgăuzia, este bașcanul, este în finalmente Adunarea Populară. Deci eu gîndesc că, în acest caz, Parlamentul este instituția care trebuie să se sesizeze și să monitorizeze, și să coordoneze procesul de rezolvare a acestor probleme cu concursul acelor instituții guvernamentale unde este cazul. Deci noi am luat act de această informație și o să vă rog chiar să veniți cu informație mai detaliată în adresa-mi, ca să monitorizăm acest proces mai departe.

Doamna Corina Fusu: Da, neapărat. Și a doua întrebare ține de Strategia de digitalizare a televiziunii de pe teritoriul Republicii Moldova. Am vrea să știm la ce etapă se află elaborarea acestei Strategii? Și cînd comisia, Parlamentul va putea lua cunoștință? Luînd în considerare faptul că avem termen limită de conectare la digital în iunie 2015 sau chiar poate cu un an mai devreme, pentru că Ucraina și România vor face lucrul acesta cu un an mai înainte. Și, altminteri, dacă nu ne vom grăbi, dacă nu vom face pași energici, vom lipsi cetățenii Republicii Moldova de informație prin intermediul televiziunii.

Domnul Vladimir Filat: Vă mulțumesc, doamnă deputat. Vizavi de această Strategie. Ea este în fază de a fi finalizată la minister, urmează, în perioadă imediat următoare, să fie remisă Guvernului pentru discuții și aprobare. Eu sînt de acord că este un obiectiv foarte important. Pentru că presa liberă trebuie să aibă, dacă vorbim de televiziune, și infrastructură modernă. În acest sens, pot să constat situația respectivă vizavi de întrebare. Dar eu, totuși, dacă îmi permiteți, domnule Președinte, foarte puțin vizavi de primul subiect. Desigur, aspectul juridic urmează să fie clarificat de instituții care au atribuții funcționale în acest sens. Însă, din punctul meu de vedere și deja din propria experiență, noi trebuie să facem tot posibilul ca oamenii din stînga Nistrului să cunoască adevărul despre noi. Noi să nu uităm că acești oameni, pe parcursul a douăzeci de ani, au fost inhibați, dezinformați, într-o atmosferă de dușmănie față de propriii concetățeni din dreapta Nistrului. De aceea, orice prezență a unei instituții media în spațiul media din regiunea nistreană este un lucru necesar. De aceea, trebuie să încurajăm și trebuie să creăm condiții ca toate instituțiile media, spre exemplu, să aibă acces în acest spațiu mediatic.

18

Și în încheiere chiar. Nu contează, Parlament, Guvern, oameni din domeniul culturii, din domeniul sportului, instituțiile media, într-o acțiune comună, dar care trebuie să aibă la bază încrederea, pot să realizeze acest obiectiv, care vizează, pînă la urma urmei, integrarea fizică și imaginarea țării, reintegrarea dintre oameni. Ieri, am avut marea onoarea ca, seara, să particip la un eveniment fenomenal în felul său, a fost premiere cîștigătorilor la Campionatul de volei al Republicii Moldova. A fost așa o … Poftim? Bărbați. Pe locul I s-a clasat echipa de la Chișinău, pe locul II – de la Tiraspol, și pe locul III – de la Vulcănești din Găgăuzia. Și eu vreau să vă spun că, fiind toți împreună, uitîndu-mă la acești tineri minunați, am observat un lucru că sîntem la fel, în totalitate sîntem la fel. De aceea, trebuie să continuăm să comunicăm, să informăm și vom reuși.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul – Fracțiunea PDM: Domnule Prim-ministru, Dați-mi voie să pun și eu o mică întrebare. Deși domnul Președinte a anunțat corect că fracțiunile n-au întrebări, dar eu am o frămîntare de vreo 16 ani, de cînd mă găsesc în politica moldovenească. Și anume faptul că, din păcate, noi trăim într-o țară divizată, nu numai stînga și dreapta Nistrului, dar divizată în interior. Convingerea mea este că noi n-o să reușim să devenim în rînd cu lumea dacă n-o să obținem o stabilitate internă, dacă noi n-o să realizăm o coeziune națională, dacă noi n-o să facem ca în această țară toți cetățenii săi să se simtă parte sau participanți la un proces constructiv. Eu mă bucur că, pe parcursul anilor, care au trecut, deputații din Parlament au rezistat ispitei și au fost solidari și au sprijinit Guvernul în măsura posibilităților, ca noi să realizăm ceea ce am realizat astăzi. Însă, părerea mea personală este că acest pericol de dezbinare persistă și se vede. Și dacă comparăm cu alte țări din spațiul acesta, de unde noi ieșim, ex-sovietic, Republica Moldova este cea mai vulnerabilă din punctul acesta de vedere. La noi, deseori, din păcate, politica se face pe criterii naționale: tu cu cine ești? Cu rușii sau cu românii? Cînd o să terminăm noi chestia asta și o să ne gîndim cum să scoatem această țară noi din impas? Eu am spus-o la microfon cu altă ocazie că n-o să vină nici rușii, nici românii, nici americanii să ne facă pe noi, moldovenii, fericiți. Noi trebuie să avem grijă ca în Republica Moldova să existe o atmosferă constructivă. Eu înțeleg că Guvernul are multe nevoi pe cap și asta este o chestiune destul de delicată. Eu am o întrebare, nu vă chinuiți acolo, și anume legată de această atmosferă. Fiindcă și Parlamentul, partidele politice, dar și Guvernul are partea sa de responsabilitate. Eu vreau ca noi toți, cîndva, să spunem cu mîndrie că am făcut tot ce-i posibil ca noi să trăim într-o țară unită. Acum două săptămîni, am vorbit despre două rezoluții ale Consiliului Europei care îndeamnă țările membre ale Consiliului Europei ca obiectul de

19

„Istorie” să devină obiect care unește țara. Este o problemă fundamentală și o problemă foarte importantă pentru Republica Moldova. Eu, nu Prim-ministrului dar, poate, colegilor, vreau să amintesc că, conform ultimului recensămînt, care a avut loc în 2004, cetățenii Republicii Moldova s-au identificat, autoidentificat în felul următor: 75,8 în această țară trăiesc moldoveni, 8,4 – ucraineni, 5,9 – ruși, 4,4 – găgăuzi, 2,2 – români, 1,9 – bulgari. Aceștia fără cetățenii din Transnistria. Iată, în contextul acesta, eu aș dori, eu n-am întrebare, eu am o durere: ce să facem noi ca la următoarea dare de seamă a Guvernului să putem să abordăm și acest capitol, și această temă în discursurile noastre? Ca să spunem că noi trăim într-o țară mai unită, într-o țară unde există consens național, într-o țară care are un scop ca să consolideze statul Republica Moldova, instituțiile Republicii Moldova . Și eu, dacă vreți, din punctul acesta de vedere, doresc Guvernului și doresc Parlamentului succes. Și eu aștept cu nerăbdare 1 septembrie să vedem noi, într- adevăr, o să trăim într-o țară și o să oferim posibilitatea asta sau iar o să mergem pe calea divizării, dintr-o extremă în alta.

Domnul Vladimir Filat: Mulțumesc, domnule Președinte, domnule Diacov. Vedeți că, pînă la urmă, eu cred că noi prea des, prin ceea ce facem, prin ceea ce spunem, singuri ne divizăm în a fi moldoveni, români, ucraineni, ruși, bulgari, găgăuzi ș.a.m.d. Cred că noi avem elementul necesar în jurul căruia să ne unim, noi toți sîntem cetățeni ai Republicii Moldova. Putem să polemizăm foarte mult, să discutăm contradictoriu, însă toți sîntem cetățeni ai Republicii Moldova, care trăim în această țară și care trebuie să trăim în țara noastră, conducîndu-ne de legi, care sînt egale pentru toți și toți trebuie să le respecte. Acum vizavi de „Istorie”. Punctul meu de vedere mi l-am expus nu odată. Vreau să vă spun că nu încerc și n-o să încerc în viitor să speculez în acest sens, pentru ca să nu folosesc un cuvînt prea tare, este cinic atunci cînd folosești anumite situații, care sînt foarte sensibile, pentru ca să-ți realizezi obiective în mare parte cu caracter politic. Pentru mine „Istoria” înseamnă … este egală cu adevăr, nu înseamnă titlul care este scris pe carte. De aceea, ne-am concentrat de la preluarea mandatului, și lucrul acesta poate să-l confirme oricine, care are experiență și expertiză mai cu seamă, ne-am concentrat ca în conținutul manualelor, care sînt în Republica Moldova, să fie predată istoria bazată pe adevăr. În rest, eu consider că avem situații regretabile care oferă posibilitatea, eu aș spune, falșilor patrioți dintr-o extremă în alta, eu nu știu poate în scopul de a atrage atenția asupra sa. De aceea, domnule Diacov, eu cred că, cel puțin, în Alianța pentru Integrare Europeană acest obiectiv, pe care l-ați anunțat dumneavoastră, este unul înțeles și comun. La sfîrșit de mandat, dincolo de cifrele, pe care le-am arătat în raport, statistice, poate unora nu le plac, dar, știți cum, este statistica și nu ai cum s-o influențezi, noi trebuie să venim cu o societate mai consolidată. Am spus-o și cu altă ocazie de la această tribună, eu îmi doresc atît de mult ca, în urma următorului

20 exercițiu electoral, cînd va fi el, mai devreme sau mai tîrziu, depinde de noi toți, așa cum ați spus, noi să ajungem în noul for legiuitor fără baricade, să ajungem în Legislativ într-o comunicare, care să aibă obiectiv edificarea statului, dar nu betonarea în jurul așa-numitor segmente electorale.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu vreau să-mi exprim regretul vizavi de hotărîrea grupurilor parlamentare de a nu pune întrebări. Pentru că chestia asta, din punctul meu de vedere, a pus într-o situație nu prea bună nici pe domnul Prim-ministru, nici Guvernul. Pentru că, azi, am avut posibilitatea să dezbatem situația din țară, mai ales în lipsa comuniștilor, asta am fi făcut-o fără istericale, dar onest, corect. Așa că raportul Guvernului, din păcate, prin această hotărîre, s-a transformat în informarea Parlamentului privind activitatea Guvernului. Dar învățăm. Două întrebări, domnule Prim-ministru, simple de tot, n-o să mă refer la statistici, pentru că, mă rog, statisticile sînt cifre. Una din principalele probleme, cu care se confruntă societatea noastră, este corupția, și ați remarcat-o și dumneavoastră în raportul prezentat și acțiunile întreprinse de Guvern în acest sens. Întrebarea mea este: înăsprirea măsurilor de luptă cu corupția, inclusiv prin declararea acțiunilor de corupție drept infracțiuni grave, ar fi unul din instrumentele eficiente de luptă cu acest flagel?

Domnul Vladimir Filat: Ar fi. Ari fi, dar prin acțiuni complimentare necesare, care sînt prevăzute și de Strategia adoptată aici, în Parlament, care vizează aspectul instituțional. Deci avem nevoie de instituții funcționale și, în același rînd, cu un control eficient asupra acestor instituții. Aici nu mă refer doar la controlul din partea instituțiilor statului, fie legislativ, fie executiv. Este vorba și de instrumentariul care urmează să fie oferit societății civile. Și, cu certitudine, un rol aparte îl joacă și presa în acest context.

Domnul Mihai Godea: De acord, de acord. De ce v-am întrebat? Fiindcă am semnat un proiect de lege în acest sens și sper la un aviz pozitiv. Și a doua întrebare, foarte importantă pentru noi toți: dacă vă reconfirmați semnătura pe cele zece angajamente din 15 martie, pentru că de ce vă întreb? Pentru că lucrul cam trenează în Parlament. Să vedem ce spune Guvernul în acest sens.

21

Domnul Vladimir Filat: Domnule Godea, Eu am semnat în calitate de lider al partidului, alături de colegii din Alianță. Și am spus atunci, spun și acum: acele 10 puncte fac parte integrantă sau sînt în programul nostru de activitate. Noi nu deviem în îndeplinirea programului nostru de activitate.

Domnul Mihai Godea: Și termenele se reconfirmă?

Domnul Vladimir Filat: Multe din acțiunile prevăzute vizează comunicarea dumneavoastră aici, în Parlament. Și eu vă doresc să aveți…

Domnul Mihai Godea: Eu vă mulțumesc, domnule Prim-ministru. Ați dat un răspuns bun. Mersi.

Domnul Vladimir Filat: Mulțumesc. Dar vizavi de raport.

Domnul Marian Lupu: Da, vă rog.

Domnul Vladimir Filat: Eu am mulțumit colegilor deputați. Vreau să reiterez această mulțumire. Doar pentru ca să fie înțeles pentru toată lumea. Spre deosebire de acei care nu sînt prezenți aici, colegii deputați din Alianța pentru Integrare Europeană au participat direct în implementarea programului de activitate, așa cum am spus. Și nu doar sînt informați într-un fel sau altfel. Ei sînt participanți în acest proces și încă o dată le mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Doamna Veronica Abramciuc: Mulțumesc, domnule Președinte. Grupul socialiștilor. Stimate domnule Prim-ministru, Deci eu am două întrebări. De fapt, poate mai corect ar fi ca, la sfîrșitul acestor întrebări, să nu fie semnul întrebării, dar să fie un semn de atenție, ca la viitorul raport ele să nu mai apară. Deci nu lasă nici o îndoială că învățămîntul, în

22 condițiile actuale, este o resursă de bază pentru o dezvoltare economică durabilă. Cred că nimeni nu va fi contra acestor relatări. Și, în acest context, relațiile noastre, ale deputaților cu alegătorii, scot la iveală unele lacune și unele probleme. Deci prima întrebare care, într-adevăr, deranjează pedagogii și este și în atenția mea, ca secretar al Comisiei drepturile omului și relații interetnice. Deci ei se întreabă, pedagogii. Și este o întrebare interesantă: de ce Guvernul este promotor al ideii discriminării pedagogilor din Republica Moldova pe criterii de vîrstă? Deci se au în vedere intențiile privind modificările Codului muncii, ca pedagogii, care ating vîrsta de pensionare, să nu poată activa în cadrul instituțiilor preșcolare. Dar noi toți știm, fiind în teritoriu, că sînt localități unde, într-adevăr, școlile se țin pe spatele pensionarilor. Deci eu am spus-o, poate nu este semnul întrebării, cît e un semn de atenție pentru dumneavoastră ca Prim-ministru. Ca să știți că oamenii au aceste întrebări.

Domnul Vladimir Filat: Oamenii au aceste întrebări, doar că, stimată doamnă deputat, la fel cum au întrebări acei care sînt la pensie sau urmează în perioada imediat următoare să atingă vîrsta de pensionare și să fie în această situație, noi avem foarte multe întrebări pertinente din partea celor tineri cu capacități și care au dreptul să-și găsească viitorul aici, în Republica Moldova. De aceea, așa cum este în toată lumea civilizată, trebuie să avem, în guvernare trebuie să avem această viziune complexă a aceea ce ține inclusiv de angajarea în cîmpul muncii. Fiindcă, în caz contrat, dacă noi nu vom avea această reglementare corectă, noi nu oferim, în mare parte, șansa acestor specialiști tineri decît să plece din țară. De aceea, acele modificări pe care urmează să le elaborăm și să le prezentăm Parlamentului pentru aprobare, urmează a fi discutate. Contribuții în îmbunătățire sînt binevenite, dar încă o dată: în final, noi trebuie să vedem întreaga societate, tinerii și, desigur, acei care sînt la pensie.

Doamna Veronica Abramciuc: Da, vă mulțumesc. Trebuie să avem în vedere că drepturile omului nu pun bară asupra vîrstei celei mai înalte și atunci intrăm în contradicții cu drepturile omului.

Domnul Vladimir Filat: Încă n-am intrat, deci noi vorbim de anumite idei.

Doamna Veronica Abramciuc: Da, ca să nu intrăm. Domnule Prim-ministru, A doua întrebare. Deci din informația pe care o dețin, în teritoriu, în multe instituții de învățămînt preuniversitare deja au unele datorii. Și este o alarmă a conducătorilor acestor instituții pentru următorul an 2013. Deci ce se are în

23 vedere? Formula existentă pentru finanțarea acestor instituții nu este perfectă și nu ia în calcul fiecare particularități ale școlilor, care sînt diferite. Se are în vedere că costurile la energia electrică și la apă sînt diferite în diferite regiuni ale țării. Se are în vedere că încălzirea clădirilor școlilor are consum diferit la acest compartiment. Colectivul pedagogic este format din pedagogi cu diferit stagiu de muncă. La cei mai tineri, desigur, leafa e mai mică. Cei mai în vîrstă primesc remunerări pentru categorie. Se are în vedere, de asemenea, și transportul elevilor, sînt școli, instituții de învățămînt care transportă zece elevi, sînt care au de transportat 60 de elevi. Deci plus la aceasta, se mai adaugă numărul de ore. Vă aduc la cunoștință că instituțiile preuniversitare în care studiază alolingvii au un număr de ore mai mare dat pentru studierea respectivă a limbilor. Dar toate instituțiile din Republica Moldova se finanțează pe cap de elev. Și deci cînd conducătorii primesc acest volum de finanțare, evident, sînt instituții care nu se încadrează. Deci această formulă trebuie să fie lucrată mai…

Domnul Vladimir Filat: Stimată doamnă, Deocamdată nu toate instituțiile au la bază această finanțare. Sîntem în fază de pilotare. Dar obiectivul, vreau să vă spun că nu ține de identificarea particularităților. Un sistem este funcțional atunci cînd este funcțional începînd de la nord la sud, est, vest. Eu nu am întîlit încă situații în care să mi se spună, spre exemplu, un anumit raion că nu ar fi specific. Spre exemplu, uite, în restul țării totul este clar, dar uite, la noi în raion e tare specific. Uite, aici lucrurile nu se înțeleg la fel sau nu pot fi implementate la fel. Or, acest sistem educațional pe care dorim să-l instituim, el urmează să ofere, în primul rînd, condiții pentru ca elevii noștri, copiii noștri să aibă educația necesară. Or, această educație poate să fie oferită în infrastructură, nu în care copiii să nu vină către un imobil, dar către o instituție școlară: reparată, cu clase destul de adecvate, cu echipament necesar și foarte important, cu profesori suficienți și calificați, pentru ca să le ofere aceste cunoștințe. Eu sînt departe în a spune că toate lucrurile sînt perfecte. Este loc de mai bine, dar obiectivul este acesta și noi vom merge la implementarea lui. Și dacă sînt propuneri de îmbunătățire, sînt iarăși binevenite. Așteptăm propuneri, și dacă ele sînt argumentate.

Doamna Veronica Abramciuc: Mulțumesc mult. Și, cu permisiunea dumneavoastră, stimate domnule Prim- ministru, o anexă mică. În Republica Moldova este în acțiune Legea despre statutul deputatului. Parlamentarismul în Republica Moldova a avut diferite etape. La etapa actuală, noi, deputații, testăm că uneori din cadrul ministerelor primim răspunsuri alcătuite de specialiștii de la minister, din sectorul care lucrează cu adresările cetățenilor.

24

Vă rog foarte mult, deranjează acest lucru, deoarece dacă deputatul a luat decizia să se adreseze către minister și, conform Legii despre statutul deputatului, este în drept să primească un răspuns mult mai respectuos.

Domnul Vladimir Filat: De acord.

Doamna Veronica Abramciuc: Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Vladimir Filat: De acord și îmi pare rău dacă s-a întîmplat sau dacă se întîmplă așa.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Domnule Prim-ministru, Nu am vrut să adresez o întrebare, dar, ținînd cont de lecția de patriotism care ne-a fost dată de la microfonul nr. 3 de unul dintre antevorbitori, totuși, o să vă adresez o întrebare, al căreia subiect este foarte și foarte important pentru noi, liberalii. Este o problemă care vine încă din 2011 vizavi de denumirea sau redenumirea materiei școlare, disciplinei școlare ”Istoria românilor”. Miercuri, la ședința Guvernului, un membru al Guvernului din oficiu a spus următoarele: că UTA Găgăuzia nu se va subordona privind predarea în școlile din acest teritoriu al Republicii Moldova a ”Istoriei românilor”. Și vor adopta o lege, așa au înțeles ei, specifică pentru acest teritoriu. Dumneavoastră, în calitate de Prim-ministru, cum apreciați aceste declarații belicoase pe care noi, liberalii, le considerăm scandaloase și nu cred că își au locul sau nu trebuie să-și aibă locul în Executivul Republicii Moldova. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Filat: Stimate domnule deputat, Cîte declarații belicoase aud eu în fiecare zi și dacă m-aș fi ghidat de declarațiile respective, nu știu dacă ajungeam astăzi prezentînd raport de activitate de Guvern. Eu n-am să mă refer la acest caz pe care l-ați anunțat, doar că în Republica Moldova legea este lege pentru toți și ea va fi implementată, neavînd la bază criteriul geografic sau preferințele unui conducător sau ale altuia. Legea este lege și ea va fi implementată.

25

Domnul Valeriu Munteanu: Deci putem să avem toată certitudinea că această declarație va rămîne în forma care a fost făcută, iar legea va fi aplicată pe întreg teritoriul Republicii Moldova?

Domnul Vladimir Filat: Legea va fi aplicată pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Încă o dată revenim. Declarații au fost făcute, ele vor mai fi. Noi trebuie să ne concentrăm, fiind la guvernare.

Domnul Valeriu Munteanu: Mă gîndeam că totuși trebuie să-i ajutăm, probabil, pe unii să aleagă locul unde trebuie să facă anumite declarații. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Filat: Drepturile omului.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 3.

Domnul Igor Dodon: Da, eu vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule Prim-ministru, Stimați colegi, În primul rînd, vreau să felicit unii colegi din Parlament, membrii Alianței pentru Integrare Europeană, care dau dovadă de curaj politic, cînd au făcut declarațiile acum cîteva minute de la acest microfon referitor la istorie. Eu n-am să intru în detalii la acest subiect. Așteptăm doar atitudine și acțiuni din partea Guvernului. Domnule Prim-ministru, Vreau să vă spun că noi, socialiștii, salutăm venirea Guvernului și vă salut pe toți miniștrii și apreciem ca ați venit împreună cu toții aici, în Parlament. Cred că acesta este primul pas care trebuie să ne ducă spre o stabilitate politică autentică. De fapt, pentru aceasta au și votat socialiștii în data de 16 martie. Am două întrebări, domnule Prim-ministru, foarte succinte și cred că foarte, sper, foarte simple și clare pentru dumneavoastră. Prima întrebare, în opinia dumneavoastră, ca șef al Executivului, responsabil de actul de guvernare din Republica Moldova: care sînt trei domenii, în opinia dumneavoastră, care trezesc cele mai multe semne de întrebare și neliniștire în actul de guvernare? Eu înțeleg că toți miniștrii trebuie să fie tratați de Prim-ministru egal. Însă în orice caz, fiecare șef al cabinetului de miniștri își are trei subiecte, care astăzi, la ziua de astăzi, trezesc cele mai multe îngrijorări. În opinia dumneavoastră, care

26 sînt aceste trei domenii care pentru Guvernul Republicii Moldova astăzi sînt importante și sînt pe ordinea de zi ca primele?

Domnul Vladimir Filat: Toate aceste trei domenii vizează direct securitatea statului. Este vorba de securitatea economică a statului, care, din păcate, uite, cunoaște periodic așa provocări deloc simple. Aici mă refer și la securitatea financiară, securitatea energetică. Eu nu pot să divizez că energetică sau financiară. Securitatea economică, să-i spunem așa, a statului. Al doilea domeniu, care deja nu mai poate să fie lăsat pentru o perioadă de timp, ține de activitatea instituțiilor care au în domeniul de activitate asigurarea legii in țară. Și cinci. Este vorba de acele proiecte de infrastructură. Eu, în discursul meu, nu m-am referit la un obiectiv foarte important, vital în același rînd, care nu țin doar de infrastructură, ține și de sănătatea cetățenilor. Și aici am în vedere aprovizionarea cu apă potabilă de calitate a cetățenilor. Acestea ar fi trei domenii, care sînt nu că prioritare, dar, chiar aș spune, vitale în activitățile noastre de viitor.

Domnul Igor Dodon: Vă mulțumesc, domnule Prim-ministru, Vreau să vă spun că, în opinia noastră, a socialiștilor, aceste trei domenii sînt, în primul rînd, administrarea fiscală, vamală și bugetară și problemele la capitolul acumulării la buget. Doi. Situația criminogenă în Moldova, care știm în ce stare. Și al treilea. Este tot ce ține de sectorul social: pensii, salarii și indemnizații. Și a doua întrebare. Domnule Prim-ministru, Am auzit răspunsuri din partea miniștrilor de finanțe. Însă mă interesează opinia dumneavoastră. Se referă la prima prioritate la care v-ați referit: securitatea economică. Cum se poate explica faptul că în anul 2011 crește economia, crește comerțul cu amănuntul, crește industria, crește consumul, iar încasările la buget sînt mult-mult mai mici ca tempouri de creștere în anul 2011? Nu vreau răspunsul ministrului finanțelor. L-am auzit de multe ori ce-a spus aici, în Parlament. Opinia dumneavoastră așa, ca un bun gospodar, care vă considerați, probabil. Vă rog.

Domnul Vladimir Filat: Eu am să vă răspund ca un Prim-ministru. Ca un bun gospodar, dacă vă invit la mine acasă, vă arăt ce grădină am, cum e în beci, în casă ș.a.m.d.

Domnul Igor Dodon: Cînd o să fiți în opoziție, o să venim la dumneavoastră în ospeție, domnule Prim-ministru.

27

Domnul Vladimir Filat: Eu vă doresc succes. Dar știți cum se spunea, a fost o expresie.

Domnul Igor Dodon: Vă mulțumesc pentru invitație.

Domnul Vladimir Filat: Nu, nu, a fost o expresie la începutul, cred că la începutul anilor '90: vă doresc succes, dar fără nici o șansă. Și mai este ca răspuns la întrebarea pe care ați adresat-o punctual. Știți, ecoul, el, din păcate, nu este unul de scurtă durată. Eu m-am referit la instituții. Eu recunosc că, la ora actuală, sub aspect instituțional, administrarea fiscală nu este bună în Republica Moldova. Și cînd vorbesc de instituții, nu vorbesc de reglementări doar și de oameni, vorbesc despre acele mecanisme pe care le au la îndemînă. Cel puțin, noi înțelegem această situație, am spus-o de nenumărate ori, pentru mine personal administrarea fiscală reprezintă o provocare, nu doar un obiectiv, dar o provocare. Și, în perioada imediat următoare, veți vedea că vom interveni nu cu bîta, dar cu instrumentariul care, sper foarte mult, că va da rezultat direct la capitolul acumulări la bugetul de stat.

Domnul Igor Dodon: Da, domnule Prim-ministru, în ceea ce ține de remarca ”nici o șansă”. Vreau să vă spun că au mai fost guvernanți în Republica Moldova, care credeau că o să fie pe viață la guvernare. În acest sens, îmi place foarte mult o vorbă pe care o spune un cunoscut bun de al meu, de asemenea socialist din Polonia, este vorba de președintele Kwasniewski, care spune: ”Fiți atenți la opoziție, ei sînt următoarea guvernare”. Eu vă mulțumesc și voi veni cu mai multe detalii și abordări în spiciul pe care îl voi avea de la tribuna Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Filat: Eu am o rugăminte: să nu luați foarte personal și foarte serios. Șansa, de altfel, și-o clădește fiecare dintre noi. Iar expunerile unora sau altora? Eu cîte expuneri în raport cu mine am auzit! Așa că concentrați-vă, munciți și șansa creațiv-o singuri.

Domnul Marian Lupu: Eu gîndesc că subiectul poate fi dezvoltat în beci, în beciul respectiv, nu în altul. Microfonul nr. 5.

Domnul Vladimir Filat: Eu vreau să vă spun că în beci la mine e frumos. Este aranjat.

28

Domnul – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Prim-ministru, Am o remarcă sau mai multe remarci generale și o întrebare punctuală. În primul rînd, în contextul zilei de astăzi, vreau să vă felicit pentru sărbătoarea și buna organizare a ceremoniei din piața Marii Adunări Naționale. Însă, totodată, vreau să remarc absența absolut regretabilă de la acest eveniment a Președintelui Timofti. Cred că datorăm această absență regretabilă ministrului nostru de externe, probabil. În momentul în care am văzut că ședința plenară, consacrată raportului dumneavoastră, este deschisă de domnul Plahotniuc, am crezut că domnul Leancă a realizat performanța incredibilă de a-l expedia peste hotare și pe domnul Lupu. (Rîsete în sală.)

Domnul Vladimir Filat: Mai departe.

Domnul Boris Vieru: Întrebarea nu se referă la aceste remarci, se referă la politica externă.

Domnul Vladimir Filat: Este felul în care înțelegeți voi să guvernați, dar acesta e alt aspect. Vă rog, vă rog.

Domnul Boris Vieru: Am încercat să vă descrețesc fruntea un pic… Să aduc niște nourași columbus pe cerul însorit al Zilei Tricolorului, dar vreau să vă adresez, într-adevăr, și o întrebare punctuală, legată de politica externă. Încep tot cu o felicitare pentru rezultatele extraordinare pe care, și aici sînt sincer, le obțineți în cadrul politicii de integrare europeană a Republicii Moldova și dumneavoastră, întregului Guvern, și domnului Leancă. Din păcate, iarăși remarc că nu pot să vă felicit la fel pentru demnitatea cu care ne-ați reprezentat interesele de stat pe dimensiunea estică în relația cu Federația Rusă, și aici mă refer la unele gesturi relativ neprietenești, care au fost din partea domnului Rogozin, din partea reprezentantului special al Federației Ruse pentru Transnistria și Guvernul, din păcate, nu a avut demnitatea să reacționeze adecvat la aceste gesturi. Întrebare. Din cîte cunosc, Federația Rusă a întreprins demersurile necesare pe lîngă Guvernul Ucrainei, pentru a permite tranzitul armamentului modernizat de ultimă generație pentru grupul drept trupe ruse din Transnistria. Domnule Prim-ministru, Ce resurse diplomatice veți mobiliza pentru a opri acest tranzit care se referă la blindate, mitraliere și lansatoare de grenade de ultimă generație, pistoale automat etc.?

29

Domnul Vladimir Filat: Atît?

Domnul Boris Vieru: Da.

Domnul Vladimir Filat: Eu, la capitolul „Armament”. Domnule deputat, Astăzi, domnul Președinte Timofti este la Bruxelles într-o vizită foarte importantă, care a fost prestabilită și convenită cu partenerii noștri europeni. Eu nu știu care-i cunoașterea dumneavoastră vizavi de procedurile de stabilire a vizitelor și modul de organizare a lor, dar vreau să vă spun că pentru a stabili o asemenea întîlnire pentru Președintele Republicii Moldova, și am în vedere întîlnire cu conducerea Uniunii Europene, nu ține doar de punctul nostru de vedere. Și vreau să vă spun că eu, personal, cu domnul Timofti am vorbit și aseară, și astăzi dimineață, chiar dacă la distanță, am fost împreună în sărbătorirea acestui frumos eveniment de astăzi. Și eu o să-l rog în continuare pe domnul Leancă să-și folosească toată capacitatea și priceperea ca domnul Timofti, indiferent de zilele care sînt în Republica Moldova, mai însorite, mai ploioase, mai simbolice, mai puțin simbolice, să poată să fie în comunicare cu partenerii noștri externi de care atît de mult depinde viitorul nostru. Ceea ce ține de informațiile care au parvenit la dumneavoastră, trebuie să recunosc că am și eu informații. Asemenea, eu nu știu, solicitări ș.a.m.d. nu sînt regăsite în informațiile care mi-au fost prezentate oficial de către instituțiile statului în conformitate cu norma legală. Acum, în încheiere, o să am o rugăminte. Nu cred că sînteți în situația în care o să-mi dați mie apreciere vizavi de demnitatea cu care îmi îndeplinesc atribuțiile funcționale. Pentru aceasta sînt oamenii care o să-și spună punctul de vedere la timpul cuvenit. Am pretenția în a spune, pe parcursul exercitării mandatului eu am reprezentat țara cu demnitate și am muncit în interesul țării atît în interiorul țării, cît și în raport cu partenerii noștri internaționali, de altfel, care ne sînt prieteni. Ceea ce ține de relațiile noastre cu Federația Rusă, că aici se duce ideea, eu vreau să vă spun că noi vom continua să îngrijim aceste relații, urmărind interesul nostru național nu prin emoții, nu prin declarații, dar prin acțiuni și prin argumente, fiindcă doar așa noi avem șansă să reușim. Și aici nu ține doar de faptul că Federația Rusă este partenerul numărul unu economic al Republicii Moldova, nu ține de faptul că avem dependență sută la sută de gazele naturale de către „Gazprom” sau din partea „Gazprom”-ului. Nu din cauză că avem peste 300 de mii de oameni cărora, din păcate, trebuie să recunoaștem, nu le putem asigura locuri de muncă aici, în Republica Moldova, muncesc în această țară pentru ca să cîștige bani ca să-și întrețină familiile, dar

30 pentru că noi sîntem obligați să avem relații bazate pe respect reciproc, cu demnitate, este adevărat, dar și cu prietenie. De aceea, acesta este punctul nostru de vedere, este punctul meu de vedere vizavi de activitatea mea și a colegilor din Guvern.

Domnul Boris Vieru: Domnule Prim-ministru, Eu nu am urmărit scopul de a afirma că sînteți lipsit de demnitate în relația cu Federația Rusă, ca Guvern, ca Prim-ministru. Nu pun la îndoială importanța relațiilor prioritare cu Federația Rusă, foarte importante și Diaspora de acolo, interesele ei. Eu m-am referit strict la un singur lucru. În momentul în care se fac afirmații, anumite afirmații care aduc atingere integrității și suveranității naționale a Republicii Moldova, cînd se fac afirmații care jignesc într-un anumit fel partea moldovenească, dacă noi tăcem, ca Guvern, ca Minister de Externe.

Domnul Vladimir Filat: Eu nu am tăcut…

Domnul Boris Vieru: Înseamnă că sîntem de acord. Putem să avem o reacție adecvată fără să aducem cu nimic atingere acestor relații cu Federația Rusă în deplin respect. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Filat: Dar voi spuneați că nu-i opoziție aici.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr. 5.

Domnul Vladimir Saharneanu: De ce nu-i… există o chestie normală, domnule Prim-ministru. Ce înseamnă nu-i opoziție?

Domnul Vladimir Filat: Eu vorbeam de socialiști.

Domnul Vladimir Saharneanu: A…

Domnul Vladimir Filat: A…

31

Domnul Vladimir Saharneanu: Da, apropo de socialiști. (Rumoare în sală.) Domnul… (Aplauze. Rumoare în sală.) Apropo de socialiști. În Europa… Domnule Dodon, Socialismul nu are ideologie stalinistă, este un socialism mai degrabă naționalist decît stalinist. Asta este altă discuție. Am două percepții, domnule Prim-ministru, pe care aș vrea să le discutăm, să, poate schimbăm niște opinii. Prima este că, în 2 ani de guvernare și ceva, de guvernare a Alianței, după cum au urmărit sondajele, percepția corupției de către populație a crescut. Era la anumit nivel în anul 2008, foarte înalt, pe urmă a scăzut, eu l-am citit, ca o speranță pentru guvernarea Alianței că va scădea acest… aceste tare ale fostului regim. Cum explicați dumneavoastră că, iată, acum percepția populației față de corupție a crescut?

Domnul Vladimir Filat: Domnule Saharneanu, Sînt două aspecte. Primul, ceea ce ține de baza acestei percepții. Percepția nu vine din neunde, ea este formată în baza a ceea ce văd oamenii, ce simt, ce aud. Or, un element, nu un element, o valoare pentru care am luptat noi – libertatea presei, o avem prezentă. Dacă este să te uiți de dimineață pînă dimineață la televiziuni, o să vedem, în mare parte, lucrurile negative care se întîmplă. Și este absolut firesc oamenii să cunoască ceea ce se întîmplă. Dacă este să revenim la nivel de percepții pînă la venirea noastră la guvernare, atunci uitați-vă și pe monitorizare ce vedeau oamenii de dimineață pînă în noapte. S-a vopsit un gard la Dondușeni, de dimineață pînă în seară guvernarea lucrează. Eu nu știu, acolo, s-a mai cumpărat un tractor în altă parte, obligatoriu panglică, guvernarea lucrează. Asta ce ține de percepție. Însă, totodată, asta nu înseamnă că la noi stau lucrurile bine. Eu nu aduc această expunere ca și argument sau ca și scuză, ca și fapt. Noi să nu uităm că 2 ani și jumătate am avut instituții cu funcționari în regim de așteptare. Să facem un calcul împreună. Din iulie 2009 cîte alegeri am avut noi. Care era perspectiva pentru mulți funcționari care, știți, ca în filmul acela «Свадьба в Малиновке», care stă cu chipiul cela: «Oпять власть меняется» ș.a.m.d. Deigur, în asemenea atmosferă de instabilitate nu poți să pui instituțiile să muncească consolidat și cap-coadă. Noi, în continuare, din păcate, constatăm că avem infracțiuni și spunem lucrul acesta, le prezentăm fără ca să avem în finalitate infractorii și sancțiunea respectivă. Uitați-vă, acesta este rezultatul sub două aspecte pe care-l văd eu. În consecință, trebuie să ducem cît mai rapid reforma în finalizare, să organizăm controlul necesar în activitatea acestor instituții și vom avea rezultat.

32

Domnul Vladimir Saharneanu: Dar exact există percepția că pe anumite domenii noi am putea, dacă am fi mai principiali în acest domeniu, noi am putea dubla bugetul de stat fără să recurgem la mărirea de impozite, de taxe ș.a.m.d., fiindcă este o rezervă, una reală, unde banii sînt, numai că ei nu vin la stat, mă rog, cu acceptul nostru, între ghilimele, dar el se duce acolo unde, mă rog… Am văzut pe străzile Chișinăului automobile pe care nu le găsești în Europa sau palate care la fel. Acestea sînt dovada că există asemenea scurgere de bani care…

Domnul Vladimir Filat: Domnule Saharneanu, Și din cauza asta noi, împreună, după multe polemici, am adoptat în Parlament acele reglementări în baza cărora cel care umblă cu asemenea mașini pe străzile Chișinăului și are palate va trebui, în procedura legală, să vină să demonstreze de unde are această sursă de venit pentru procurarea acestor bunuri. Și în cazul în care nu va demonstra, urmează să plătească impozitele.

Domnul Vladimir Saharneanu: Cînd noi putem spune populației că va avea un folos de la această guvernare? Un folos în bani. Adică, să se mărească bugetul familiei, fiindcă noi vorbim de libertate, dar libertatea nu o pui pe masă.

Domnul Vladimir Filat: Eu sînt…

Domnul Vladimir Saharneanu: Cînd, de exemplu, am putea noi vorbi despre un orizont de așteptare a bunăstării, pentru că noi vorbim de 2 ani și jumătate de bunăstare.

Domnul Vladimir Filat: Este adevărat că vorbim, dar în afară… Eu nu știu cine vorbește, noi mai și facem anumite lucruri. Noi avem un program de activitate pe care…

Domnul Vladimir Saharneanu: Comun.

Domnul Vladimir Filat: Stați, stați un pic. Avem un program de activitate pe care l-am asumat pentru o perioadă de timp, iar această bunăstare, adică la care vă referiți, ea va fi atinsă atunci cînd împreună vom implementa acest program de guvernare. Aici nu ține doar de activitatea unui minister sau a altui minister. A Guvernului sau a Parlamentului separat. Asta ține de întreg actul de guvernare.

33

Domnul Vladimir Saharneanu: Și a doua percepție, domnule Prim-ministru, Eu dacă nu spun lucrul acesta, o să încetez să mă stimez pe mine. Aseară, am avut percepția nedumeririi că evenimentul de astăzi va avea loc și domnul Președinte al Parlamentului, și Secretariatul nu ne-a informat și nu am știut de el. Azi-dimineață, venind ca să ne aducem respectul față de Tricolor, m-am simțit cam umilit și am simțit acest lucru și la colegii mei. Observația și percepția mea este că s-a procedat astăzi, din punct de vedere politic, imatur și vă explic de ce, fiindcă a fost un gest egoist, din punct de vedere omenesc. Unul necolegial, din punct de vedere al guvernării în Alianță, și unul de nerespect față de instituția prezidențială și față de membrii Parlamentului. Asta este percepția mea.

Domnul Vladimir Filat: Domnule Saharneanu, Eu vă doresc în continuare să vă trăiți viața prin prisma percepțiilor. Eu mă voi concentra în activitatea mea să mă conduc de acțiuni. Această acțiune a fost una strict guvernamentală. Și eu vreau să vă spun că aș dori foarte mult anul viitor, în fața Parlamentului Republicii Moldova, reconstruit, să fie edificat un Drapel la dimensiunea necesară, într-o acțiune a Parlamentului. Eu vreau să vă spun astăzi, ca să nu fi avut percepții, eu nu am știut că la raportul Guvernului noi vom vorbi atît de mult, și, din punctul meu de vedere, eronat despre simboluri importante. Numai că nu în felul în care vorbiți dumneavoastră. Colegii mei de partid, care sînt deputați în Parlament, au fost astăzi în școli, în administrații locale, pentru a sărbători Ziua Tricolorului. Și eu vrea să le mulțumesc pentru această decizie a dînșilor și pentru această acțiune. Și eu vreau să vă spun că, dacă vrem să cinstim simbolurile și dacă vrem să asigurăm viitor țării, asta n-o să realizăm doar prin prezența noastră fizică la anumite evenimente de conotație mai importantă sau mai puțin importantă. Acesta este punctul meu de vedere și eu regret foarte mult, foarte mult această situație și această percepție.

Domnul Vladimir Saharneanu: S-o înțelegem ca o scuză?

Domnul Vladimir Filat: Domnule Saharneanu, Eu nu am pentru ce să-mi cer scuze.

Domnul Vladimir Saharneanu: Am înțeles.

34

Domnul Vladimir Filat: Eu, sincer, nu v-am înțeles, cu toate că vă cunosc foarte bine, din toate punctele de vedere.

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Aici sîntem ajunși la finalul rundei de întrebări–răspunsuri. Domnule Prim-ministru, Eu vă mulțumesc. De aici încolo vom continua cu luările de cuvînt pentru colegii care s-au înscris la această etapă a exercițiului de audiere a raportului Executivului și voi oferi timpul regulamentar pentru aceste luări de cuvînt în ordinea în care colegii noștri au prezentat solicitările către Secretariat. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Andrian Candu.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc. Da, într-adevăr, acelea poartă denumirea de metode indirecte și se aplică de la 1 ianuarie 2013. Mult discutatele, ce se referă la impozite. Dacă, bineînțeles, Ministerul Finanțelor mai trebuie să vină și cu acțiuni proprii. Stimate domnule Președinte, Stimate domnule Prim-ministru, Dragi colegi din Parlament și din Guvern, Raportul prezentat astăzi de Guvern este unul consistent și reflectă activitatea lui și a Alianței din ultimul an. Însăși prezentarea lui, a raportului astăzi, denotă și reflectă încă un pas al consolidării proceselor democratice în Republica Moldova. Denotă că există o colaborare între instituții, între Guvern și Parlament și că nu există nici o tăgadă că instituțiile statului funcționează. Îi mulțumim domnului Prim-ministru pentru sinteza prezentată și, în numele Partidului Democrat, le mulțumesc și colegilor din ministere pentru munca depusă și îi felicit. Eu nu aș vrea să mă refer acum prea mult la realizările care sînt, deoarece domnul Prim-ministru a făcut-o cu brio înaintea mea. Nu aș vrea să pun accentul pe cele realizate, căci oamenii le văd ceea ce am făcut noi. Acum trebuie să le spunem oamenilor ce vom face mai departe. Iată de ce aș vrea să mă refer pe scurt și să spun cîteva lucruri legate de felul în care eu și colegii din Partidul Democrat vedem activitatea de viitor a Guvernului. Trebuie să fim cu toții conștienți de contextul în care am fost nevoiți să activăm ultimul an, avînd în vedere, în primul rînd, instabilitatea politică cu care ne-am confruntat, dar și criza economică cu care se confruntă întreaga lume.

35

Eu cred că trebuie să privim cu optimism spre viitor, dar și cu mai mult realism și responsabilitate. De rezultate trebuie să ne bucurăm mai mult atunci cînd acestea sînt resimțite cu adevărat în mod real de oameni. Trebuie să recunoaștem deschis că, deși avem o serie de realizări frumoase, încă nu am reușit să îmbunătățim viața oamenilor așa cum ne dorim noi. Evident, nu putem să nu remarcăm reușitele, iarăși repet, ele sînt importante, dar nu destule. Sînt începuturi care creează premise pentru alte reușite. Da, avem o creștere economică de 6,4 la sută în raport cu multe țări, chiar este impresionant. Criza globală însă a lovit foarte multe țări din regiune. Vedeți ce se întîmplă în Grecia, în Spania, unde avem o comunitate importantă de concetățeni, rata șomajului ajunge pînă la 20 la sută. În Italia au trebuit să se ia foarte multe măsuri și acțiuni de noul Guvern. În Franța sîntem în general la răscruce și vom vedea ce se întîmplă în următoarea săptămînă, după turul doi al alegerilor. Sînt foarte multe provocări cărora trebuie să le facem și noi față, deoarece nu putem trăi într-o lume izolată. Trăim într-o lume integrată. Da, sînt reușite și pe plan extern, în mod special în relațiile cu Uniunea Europeană. Încă sîntem considerați o poveste de succes al parteneriatului estic. Sîntem pe calea cea bună în a stabili spațiul aerian comun cu Uniunea Europeană. Am pornit negocierile și poate vom merge bine și spre semnarea Acordului de liber schimb. Și de ce nu, semnarea Acordului de asociere în final și liberalizarea circulației. Sînt progrese și în dialogul cu Transnistria. În sfîrșit, s-a mișcat trenul și la propriu, și la figurat. Sînt realizări, da, este adevărat, dar consider că în perioada următoare trebuie să ne întoarcem cu toții la agenda oamenilor, la nevoile lor, să avem un Guvern care pune accentul pe reforme și nu face politică. Criza politică, cu care ne-am confruntat noi, ne-a adus de prea multe ori în situația de a face mai mult politică, decît muncă în folosul oamenilor. Să tragem acum linia și să ne concentrăm pe modernizarea țării. Cred că același lucru este valabil și pentru noi, deputații. Consider că ar fi foarte util dacă Guvernul va veni, în următoarea perioadă de timp, cu un calendar concret al reformelor pentru fiecare instituție în parte, cu termene și acțiuni precise. Iar noi, deputații, să ne angajăm să susținem activ Guvernul în procesul de reformă, să dăm prioritate absolută acelor proiecte de lege care vin din executiv și se referă anume la reformă. Din punctul meu de vedere, acest an este unul crucial pentru guvernarea noastră, a Alianței. Este unul care trebuie să pună… să punem cu adevărat bazele modernizării instituțiilor statului, să facem curățenie cu adevărat în aceste instituții și să le punem să lucreze în folosul oamenilor. Mesajul pe care doresc să-l transmit astăzi colegilor din Guvern este că Partidul Democrat este pe deplin angajat în procesul de reformă. Știm cu toții că principala problemă cu care ne confruntăm este implementarea lor. Pe hîrtie avem multe strategii și planuri, dar cînd ajungem la implementare avem probleme. E momentul să depășim faza discuțiilor despre reformă și să trecem la implementarea lor.

36

Nu sînt naiv, știu cu ce opoziție ne vom confrunta noi în interiorul unor instituții, în care avem funcționari și conducători care profită de această situație, dar trebuie să le depășim. Rezultatele noastre vor depinde, în mod esențial, de un lucru, domnule Prim- ministru și membri ai Guvernului: din muncă în echipă. Chiar dacă sîntem o guvernare de alianță, sîntem colegi, avem același program de guvernare, aceleași angajamente asumate și trebuie să ne acordăm sprijin deplin unii celorlalți, începînd de la Prim-ministru pînă la un șef de agenție. Chiar cred că este, dacă vreți, un secret al viitorului nostru succes. De asemenea, noi, parlamentarii, trebuie să sprijinim activ Guvernul și să comunicăm mai eficient cu colegii din executiv. În numele meu și al Partidului Democrat din Moldova doresc mult succes Guvernului, Alianței pentru Integrare Europeană. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vladimir Plahotniuc: Cer scuze. Invit la tribuna centrală următorul solicitant al luării de cuvînt, pe domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Stimați colegi, Domnule Prim-ministru, Stimați membri ai Guvernului, Dar în primul rînd, stimați colegi deputați, înțeleg că, prin refuzul de a accepta propunerea noastră firească de a adopta o hotărîre a Parlamentului pe marginea raportului privind activitatea Executivului în 2011, doriți continuarea practicii anterioare, cînd în Republica Parlamentară Moldova decide altcineva decît Parlamentul țării, organul reprezentativ suprem al poporului și singura autoritate legislativă a statului. Și nu știu cît timp deputații vor considera normal ca audierile Executivului să fie atunci cînd dorește Executivul, la temele pe care le dorește Executivul și cu deciziile pe care le solicită Executivul. Dacă unii nu sînt de acord ori nu le este clar despre ce le vorbesc, le recomand să recitească hotărîrea Parlamentului nr.197 și vor avea toate argumentele, vor înțelege cum se decid conjunctural lucrurile în sistemul nostru parlamentar de guvernare. Este primul raport al Guvernului al Alianței pentru Integrare Europeană, prezentat în fața Parlamentului, și include, contrar titlului, activitatea din septembrie 2009 încoace. Nu este cel mai prost raport, mai ales la nivelul optimismului exprimat. Dacă însă vom analiza onest lucrurile în substanța lor, optimismul se va reduce subit, dar gustul amar de pe urma ruinării speranțelor va lua locul entuziasmului exaltat. Nu-mi propun să citesc lecții de morală, se pare că este mult prea tîrziu. Voi trece în revistă cîteva din prioritățile de guvernare și voi atenționa ce s-a realizat cu adevărat, mai bine spus, ce nu s-a realizat. Prima prioritate. Adoptarea unei noi Constituții. S-a spus deja, prin menținerea și promovarea acestei prevederi în Programul de guvernare, putem considera că avem un Guvern orientat împotriva actualei Constituții.

37

Credeam că Guvernul a înțeles absurditatea formulării respective din Programul de guvernare, însă vedem că insistă și ne promite că nu noua Constituție va apărea în cadrul unei etape de reformă a justiției. Ori s-a schimbat ceva în teoria dreptului constituțional, ori există o teorie nouă de construcție statală, cînd Constituția se modelează după o reformă ramurală de organizare și procedură judecătorească? Sperăm că este o simplă eroare și o glumă scăpată neintenționat în raportul Guvernului. Protecția drepturilor omului. Chiar dacă au fost întreprinse anumite acțiuni formale sau de reglementare, situația în domeniu rămîne gravă. Apar fenomene noi ori se agravează altele deosebit de periculoase. Intoleranța capătă proporții îngrijorătoare, se agravează starea de insecuritate socială. Nu a dispărut tortura și maltratarea. Situația din instituțiile de detenție demonstrează noi și noi probleme. Dacă mai reamintim eșecul total al investigării cazurilor de încălcare masivă a drepturilor omului după 7 aprilie 2009, numai nu optimism putem să constatăm. Consolidarea sistemului național de integritate și de luptă împotriva corupției. Timp de doi ani satisfacția față de măsurile de combatere a corupției a scăzut de la 14% în noiembrie 2009 la 7% în noiembrie 2011. Deși corupția rămîne a fi percepută printre principalele probleme care afectează viața cetățeanului, rapoartele de evaluare externă arată creșterea nivelului de percepție al corupției, Moldova coborînd în topurile respective. Știm foarte bine: lupta cu corupția reprezintă, în primul rînd, o luptă cu sine, este o luptă foarte grea și autoritățile eșuează în acest lucru. Doar două exemple despre prioritățile asumate, inclusiv pe plan extern. Reforma CCCEC-lui și crearea Comisiei Naționale de Integritate și consolidarea mecanismului de verificare a declarațiilor de averi, venituri și interese. Acum cîteva zile, s-a refuzat numirea unui judecător, pentru că nu a prezentat declarația de avere a rudelor. Dar dacă vă întreb acum unde sînt declarațiile de interese ale demnitarilor, începînd cu Președintele țării și pînă la un funcționar local? Cine verifică aceste declarații și constată lipsa de interese sau omisiunile în declarații? Veți strînge din umeri și veți găsi scuze. Trebuie să-i dau dreptate Prim-ministrului, care spunea, citez: ”Arătatul mîinilor este un ”priom” al funcționarului, care nu vrea să facă nimic”. Reforma justiției, da, există, în sfîrșit, o Strategie de reformă. Parcă a fost adoptat și un plan de implementare, dar unde-i planul? Intrăm în luna mai, acuși e jumătate de an. Cînd se vor implementa acțiunile, unde sînt resursele financiare necesare pentru reforma complexă și eficientă? Percepțiile și încrederea populației în instituțiile justiției au scăzut enorm. Doar în mare parte acest fapt este cauzat de exponenții puterii politice și nu mai puteți spune că justiția îi independentă, că nu avem pîrghii, că îi instabilitate politică etc. Ordinea publică, securitatea și apărare. Nici nu știu dacă e cazul să pomenim aceste cuvinte. E suficient să ne aducem aminte de atentatele cu explozii, omoruri în plină stradă, evadarea în plină zi a unor învinuiți de atentate la siguranța națională, vînzarea dubioasă a armamentului și lipsa capacităților de apărare a spațiului aerian. Cum se spune: ”no comment”.

38

Politici economice și mediul de afaceri. Progresele sînt foarte modeste în eliminarea practicilor represive asupra comunității de afaceri, în eliminarea birocrației și corupției. Măsurile drastice, dar și neghioabe pe alocuri, prevăzute în noua politică fiscală, pentru anul 2012, erorile elementare admise la întocmirea și aprobarea acesteia nu vor motiva businessul să iasă din umbră și, cu siguranță, vor speria potențialii investitori. O treime din PIB-ul țării este neoficial o mare parte a economiei țării, este în afara vizorului autorităților fiscale și de control, inclusiv din cauza acestor autorități și a politicilor aplicate de stat. Iar creșterea economică modestă, înregistrată în 2011, a fost acompaniată de infracțiuni și măceluri economice de proporții, dar și de restricții impuse agenților economici. Politicile agroindustriale. În raport se menționează că Guvernul, prin politicile promovate, are drept scop creșterea anuală a productivității la hectar cu circa 7 la sută în perioada 2011 – 2014 și mărirea volumului de produse agricole exportate din țară. Această concluzie din raportul Guvernului denotă faptul că situația din agricultură este o enigmă chiar și pentru Guvern. Și nu este cazul să ne mirăm. La un an de la efectuarea recensămîntului agricol, pentru care au fost alocați bani grei, nu sînt făcute publice rezultatele finale. Probabil, de frică să nu uimim lumea cu dotările țăranilor noștri. Știm cu toții că agricultura moldovenească e ca în țările lumii a treia. Randamentele rămîn la discreția hazardurilor naturale, productivitatea culturilor agricole de bază chiar în acest an se va reduce simțitor. Eficientizarea sistemului de subvenționare a agriculturii trenează. Există mari discrepanțe la alocarea subvențiilor în profil teritorial, reglementările sînt birocratizate, există semnale privitoare la cazurile de corupție și deturnare de fonduri. Diminuarea rolului și a controlului Parlamentului în procesul de aprobare a măsurilor destinate subvenționării și a rigorilor în acordarea subvențiilor este un pas înapoi și nu contribuie la eficientizarea sistemului de subvenționare. Politici de sănătate. O serie de medicamente au devenit un lux pentru moldoveni din cauza dispariției acestora din farmacii sau din cauza prețurilor exorbitante. Am ajuns să vedem cum moldovenii pleacă în Transnistria, pentru a procură medicamentele care lipsesc în partea dreaptă a Nistrului. Sistemul nostru de sănătate rămîne el însuși grav bolnav și corupt. Mii de maturi și sute de copii sînt diagnosticați cu tuberculoză. Atingem primul loc în Europa la această ”maladie a săracilor”, cum este numită. Copii și maturi suferă pe paturile spitalelor din cauza medicamentelor necalitative, a erorilor medicale sau a neglijenței. Politica externă. Nu există o linie strategică clară, acțiunile de politică externă sînt haotice sau reactive. Partenerii atît din Vest, cît și din Est sînt derutați de lipsa unor poziții bine determinate. Apreciem satisfacerea rapidă a solicitării legitime de rechemare a ambasadorului Neguța, dar cît ne va costa eroarea diplomatică și oare toți ambasadorii au tras concluziile cuvenite? Fortificarea sistemului diplomatic este și în continuare o prioritate, iar modul de desemnare a reprezentanților țării trebuie scos de sub tutela partajării politice și a relațiilor clientelare. Procesul de selectare și desemnare a diplomaților trebuie să

39 fie transparent și participativ. Cît despre progresele în sfera integrării europene, liberalizării comerțului și a vizelor, recent, ne-ați lămurit clar: anul 2012 devine finele anului 2013, iar pînă atunci, probabil, ”ori padișahul moare, ori măgarul”, ori vin alegerile, exact ca în fabula persană. Astfel, nouă nu ne rămîne decît să constatăm că Republica Moldova a mai trăit încă un an fără integrare europeană, libertate, democrație și bunăstare. Dacă vom merge tot așa, aceleași constatări le vom face. Iată de ce am propus să adoptăm o hotărîre și să trasăm priorități, iată de ce este necesară monitorizarea implementării planului de guvernare și aplicare a tuturor pîrghiilor parlamentare de eficientizare a activității Executivului. Nu e tîrziu nici acum. Lucrurile se rezolvă simplu. Dar trebuie să aveți tăria și voința necesară să acționați. Pentru că fiecare zi contează. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Domnul Igor Dodon.

Domnul Igor Dodon: Apropo, domnule Saharneanu, în Europa liberalismul nu are expresie nazistă ca la noi. Stimați colegi, Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimate domnule Prim-ministru, Stimați membri ai Guvernului, Am ascultat cu atenție raportul Guvernului despre activitatea sa și trebuie să remarc că la capitolul ”raportare” Executivul nostru stă foarte bine. Vreau să vă felicit, domnule Prim-ministru, cu o foarte bună acțiune de populism politic. Astăzi, cetățenii au aflat cît de bine se poate trăi în Republica Moldova. Dacă nu era raportul prezentat astăzi, noi am fi crezut în continuare că Moldova e în sărăcie, criminalitate și corupție. Însă în raportul Guvernului se arată că realitatea dură din jur e o ficțiune, că noi, de fapt, trebuie să credem în cifrele umflate ale Guvernului, nu în prețurile și tarifele mari, nu în pensiile și salariile mici. Raportul triumfalist, prezentat de Șeful Guvernului, a fost mai degrabă un soi de apel electoral, o învelitoare strălucitoare pentru povestea de succes în care trebuia să se transforme Republica Moldova în acești ani. Dar nu s-a transformat. Din contra, tot mai multă lume crede că Moldova este o poveste de coșmar. Din păcate, Guvernul oferă tot mai mult spectacol și tot mai puțină pîine. Și nici măcar spectacolul nu are un conținut demn. Trebuie să recunoaștem că planurile ambițioase ale guvernării, în mare măsură, nu au fost realizate. Creșterea economică este în continuare condiționată de factori din exterior. Ea este bazată pe transferurile cetățenilor Moldovei de peste hotare, cît și de împrumuturile externe semnificative. Deficitul de timp nu ne permite să venim cu o caracterizare a tuturor modificărilor din economie și sectorul social. De aceea, vom avea acum în evidență doar cîteva sectoare și cîteva puncte.

40

În pofida creșterii economice menționate, în Moldova nu s-a reușit depășirea consecințelor crizei anului 2009. Volumul industriei a constituit, în anul 2011, doar 90 la sută din volumul anului anticriză 2008, inclusiv în industria alimentară – 88 la sută. Probleme tot mai evidente sînt în administrarea fiscală bugetară. Este bine, domnule Filat, că Moldova a înregistrat anul trecut oficial creștere economică, chiar peste cea prognozată de Guvernul pe care îl conduceți. Dar pe noi, ca opoziție, ne interesează foarte mult: cum, pe fundalul acestei creșteri economice, Guvernul, condus de dumneavoastră, a venit de două ori în Parlament cu propuneri de rectificare a bugetului de stat, fiind reduse peste 400 de milioane de lei din veniturile inițial prognozate? Mai mult, chiar și după ce Parlamentul a acceptat această solicitare a dumneavoastră, structurile statului, responsabile de colectarea impozitelor, au reușit o mare performanță, de a admite neexecutarea Legii bugetului pentru anul 2011 cu încă 497 de milioane de lei. În total, 900 de milioane de lei față de ceea ce v-ați planificat la începutul anului precedent. Paralel, se consumă soldurile și rezervele. Astfel, dacă la începutul anului 2011 soldurile în conturi constituiau 3,95 miliarde de lei, apoi la sfîrșitul anului 2011 în conturi au rămas doar 2,95 miliarde de lei. S-a consumat 1 miliard de lei pe parcursul anului trecut din solduri și din rezerve. Este bine, domnule Prim-ministru, să ne explicați și de ce pe fundalul altei majorări de impozite și taxe, de la 1 ianuarie anul curent, Guvernul nici în una din primele trei luni ale anului 2012 n-a executat planul la venituri. La buget rămînînd necumulate altele 565 milioane de lei. O situație dramatică a înregistrat în ultimul timp și sectorul energetic al țării. Pe lîngă tarifele insuportabile pentru majoritatea populației la resursele energetice, avem o situație de livrare neclară, ce se va întîmpla cu livrarea gazelor? Nu avem contracte semnate. Iar semnarea contractului la livrarea energiei electrice a pus pe jar toată țara. Securitatea alimentară a țării este în pericol și acest lucru îl înțeleg, practic, toți cetățenii Republicii Moldova, cu excepția, probabil, a acelor care sînt la guvernare și în Guvernul Republicii Moldova. Ținînd cont de condițiile climaterice nefavorabile din toamna anului 2011 și din iarna anului 2012, precum și de circumstanțele cu caracter neobiectiv, mă refer la politica fiscală și politica de subvenționare, situația în agricultură trezește îngrijorarea majorității populației Republicii Moldova. Am menționat de mai multe ori că Guvernul trebuie să întreprindă acțiuni imediate de susținere a producătorilor agricoli. Dar reacția Executivului a fost una neclară și neadecvată. În rezultat, peste 250 de mii de hectare de teren agricol au rămas neprelucrate în acest an. Iar remunerarea muncii celor peste 315 mii de angajați din sectorul agrar rămîne a fi extrem de joasă, fiind sub 70 la sută din salariul mediu pe economie. Republica Moldova s-a transformat în țară care importă mai multe produse agricole decît exportă.

41

În anul 2011, a continuat înrăutățirea pozițiilor externe ale Republicii Moldova. Conform datelor balanței de plăți pentru anul 2011, deficitul contului curent a crescut cu 74%, depășind 11% din PIB. A scăzut atractivitatea Moldovei sub aspect de investiții străine directe. Vreau să vă spun că, în anul trecut, o bună parte din investiții au fost asigurate din reinvestirea veniturilor, și nu din atragerea unor noi investiții. Crește datoria externă. Datoria externă publică garantată de Guvern a constituit, conform situației la 31 decembrie, 1,52 miliarde de dolari SUA, sporind timp de un an cu 170 de miliarde, de milioane de dolari, iar în raport cu anul 2008, anul înainte de criză, a crescut cu 564 de milioane. O creștere atît de pronunțată a împrumuturilor externe și folosirea preponderentă a acestora pentru consumul curent, în primul rînd, reproduce o economie ineficientă. În al doilea rînd, sporește povara datoriilor. Și în al treilea rînd, nu creează condiții pentru o dezvoltare stabilă a economiei. O situație nu mai puțin îmbucurătoare este în sectorul educație, învățămînt, sănătate și m-am referit recent, cîteva zile în urmă, la situația criminogenă din Republica Moldova. Evenimentele din primele două luni ale anului 2012 sînt o continuare și o confirmare celor spuse mai sus. Comparativ cu perioadele similare ale anului precedent, deja de 3 luni se înregistrează o diminuare a volumului de producție industrială. În decembrie – minus 3,7. În ianuarie – minus 4. În februarie – minus 1,1%. Volumele sectorului de transport scad deja de 4 luni, stimați guvernanți. Despre aceasta nu am auzit nimic. În ianuarie – februarie anul curent, exporturile au crescut doar cu 4,3%, însă în februarie, atent, în februarie exporturile au scăzut cu circa 2%. Timp de două luni ale anului, importurile au crescut cu 13,6 la sută și este pentru prima dată, după criză, cînd creșterea importurilor a depășit creșterea exporturilor. Stimați colegi, Stimate domnule Prim-ministru, Această dinamică a începutului de an înseamnă că anul 2012 va fi unul mult mai complicat decît anul 2011, iar populația și sectorul real al economiei se vor confrunta cu tot mai multe probleme. Complexitatea problemelor economice și sociale ce stau în fața societății, situația în care se află cetățenii noștri și agenții economici, condițiile climaterice nefavorabile din toamna anului trecut și începutul anului 2012, precum și eventualitatea declanșării unui nou val de criză impune adoptarea unor decizii complicate și neordinare. Este necesară operarea cît mai urgentă de modificări în politica bugetar- fiscală, precum și în politicile ce țin de domeniul susținerii agriculturii și multe altele.

42

Noi, membrii Grupului Parlamentar al Socialiștilor, sîntem gata să venim cu soluții constructive care ar redresa această situație. Avem un pachet întreg de propuneri cu caracter bugetar-fiscal, care trebuie examinat și aplicat chiar începînd cu 1 iulie anul curent. De competența autorităților de a reacționa în mod adecvat la toate provocările actuale depinde modul în care vor fi soluționate problemele existente. Stimați membri ai Guvernului, Putem înțelege dificultățile cu care vă confruntați, dar vă aflați la conducerea țării deja de aproape 3 ani și e timpul să vă asumați nu doar angajamente sterile, dar și responsabilitatea pentru cele întîmplate în țară în această perioadă. Vreau să vă amintesc că Partidul Socialiștilor a votat Președintele Țării, pentru a asigura stabilitate politică și socială, pentru a asigura dezvoltare economică reală. V-ați plîns 3 ani de zile pe instabilitate. Noi am asigurat Republicii Moldova această stabilitate. Acum nu mai aveți motive să dați vina pe situație, nu mai aveți justificare. Nici cetățenii n-o să vă mai tolereze scuzele. Este vorba rusească: „взялся за гуж, не говори, что не дюж”. Ați luat guvernarea în mîni, nu dați vina pe atmosferă și nu inventați motive artificiale, dacă nu vă puteți respecta promisiunile. Nu mai trece. Astăzi, există un singur adevăr, actuala guvernare nu poate face față lucrurilor și dacă nu poate schimba lucrurile în bine în cîteva luni, profitînd de stabilitatea acordată, această guvernare trebuie reformatată. Sînt unii miniștri care compromit însăși noțiunea de ministru. Ei trebuie demiși. Guvernarea trebuie reformatată. Guvernul trebuie reînnoit cu tehnocrați, nu cu membri de partid și atunci ur,ătoarele rapoarte ale Guvernului vor conține cu totul alte realizări, iar optimismul reflectat în rapoarte va fi mult mai aproape de realitate. Gîndiți-vă bine în această direcție. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Domnul Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Apropo, domnule Dodon, În Europa, socialiștii luptă pentru interesele naționale și nu reprezintă, prin intermediul coloanei a cincea, interesele expansioniste ale unui imperiu de ieri și de azi. Domnilor deputați și miniștri, Domnule, stimate domnule Președinte al Parlamentului, Domnule Prim-ministru, Vă mulțumesc pentru raportul prezentat, unul substanțial și argumentat. Însă permiteți-mi, vă rog, să fac o serie de observații vizavi de activitatea Guvernului în perioada de referință.

43

Parlamentul Republicii Moldova este unica autoritate legislativă a statului, avînd o primă atribuție de bază – adoptarea legilor, dar fără un mecanism edificat și eficient de implementare și asigurare a executării acestora, mai exact fără suportul efectiv din partea Guvernului, este imposibilă traducerea în viață a acestor legi. Analizînd activitatea Guvernului în perioada de referință, considerăm indispensabilă implicarea mai activă din partea Cabinetului de Miniștri întru executarea dispozițiilor legale privind racordarea cadrului normativ și transpunerea în practică a normelor legale, adoptate de Parlament, avînd în vedere întîrzierile de realizare a prescripțiilor normative cauzate, cel mai probabil, de reticența sau de eficiența insuficientă a autorităților responsabile. Aș aminti aici doar cîteva exemple elocvente. Unu. După adoptarea Legii privind deetatizarea publicațiilor periodice publice nu s-au realizat dispozițiile articolului 17, ce țin de adoptarea actelor subsecvente, legea fiind astăzi, practic, inaplicabilă. Doi. După adoptarea, în 2011, a unor modificări substanțiale la Legea privind activitatea farmaceutică, nu a fost încă adoptat Planul național de amplasare a farmaciilor, chiar dacă legea a obligat Guvernul, prin articolul 2, să realizeze acest lucru în 3 luni. Trei. După modificarea, în 2011, a Legii cetățeniei, Guvernul nu și-a onorat obligațiile, responsabilitățile prevăzute de articolul 2 al acestei legi și exemplele pot continua. Grav este că, prin astfel de abordări, multe reforme importante, așteptate și asumate, așa cum iubim noi să spunem, rămîn deocamdată doar pe hîrtia Monitorului Oficial. Stimate domnule Prim-ministru, Lăsînd la o parte indicatorii optimiști de care aud din raportul la capitolul „Reforme instituționale”, trebuie să recunoaștem, să recunoașteți că reorganizarea domeniilor de competență guvernamentală trenează nepermis de mult. Să ne aducem aminte cel puțin de Strategia de reformare a sectorului justiției, care a fost aprobată pe ultima sută de metri, prezentînd mari carențe la capitolul „Surse de finanțare”. La fel și reforma celorlalte sectoare prioritare se lasă prea mult așteptată, fiind necesare măsuri ferme din partea Executivului care, de altfel, astăzi beneficiază de sprijinul necondiționat al Legislativului. În aceeași ordine de idei, lupta cu corupția o putem cataloga drept o realizare destul de modestă a Guvernului. Însuși raportul prezentat astăzi arată o creștere nesemnificativă, iar pe unele domenii chiar o scădere a numărului actelor de corupție depistate, care nu poate fi decît un motiv de îngrijorare. Împreună cu indicele percepției corupției în rîndul populației, aceste neajunsuri de guvernare creează grave impedimente pentru construirea statului de drept și realizarea aspirațiilor europene ale Republicii Moldova. Trebuie să fiți de acord că, indiferent de numărul reformelor promovate în acte legislative și normative, coruptibilitatea, venalitatea vor obstrucționa atingerea obiectivelor trasate.

44

De asemenea, se cere o abordare programatică din partea Executivului în domeniul combaterii infracțiunilor de contrabandă care, alături de acte de corupție, subminează grav economia Republicii Moldova. Domnule Prim-ministru, Vorbind despre economie, apreciem eforturile depuse pentru dezvoltarea economică durabilă, însă, în opinia noastră, a liberalilor, cel puțin două domenii trezesc neliniște. Creșterea excesivă a raportului dintre import și export care, contrar afirmațiilor din raport privind substituirea produselor de import cu cele locale, a atins cote neașteptate. Și doi. Amalgamul din domeniul fiscalității, unde, deși au fost întreprinși pași importanți pentru sporirea transparenței, rămîne mult loc de mai bine. Aș aminti aici modificările recente ale politicii bugetar-fiscale adoptate la insistența Executivului în decembrie anul trecut, iar în această sesiune parlamentară am revenit deja la cîteva modificări realizate, iar loc pentru corectări mai este. Aceasta nu este altceva decît superficialitate sau, și mai grav, amatorism din partea celor care vin cu astfel de improvizații legislative. Și ultima observație foarte importantă. Calitatea actelor legislative venite de la Guvern. Sînt zeci de acte legislative, legi-cadru sau modificări foarte importante care au stat luni bune în Guvern și sînt aprobate prin decizia colectivă a membrilor Guvernului, ajung în Parlament într-o formă care, ușor este spus, lasă de dorit, iar pînă la adoptarea lor în lectură finală suferă zeci și zeci de amendamente. În acest sens, trebuie fortificată considerabil capacitatea Executivului la capitolul „Creație legislativă”. Important este ca, pe viitor, fiecare dintre noi, indiferent că este în Guvern sau în Parlament, să contribuie plenar la creșterea eficienței actului de guvernare, astfel încît fiecare cetățean al Republicii Moldova, indiferent că este student, funcționar sau pensionar, este din Naslavcea, Giurgiulești, Criva sau Palanca, să fie convins că noi, Alianța pentru Integrare Europeană, guvernăm eficient și în beneficiul fiecărui cetățean al Republicii Moldova. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și în încheiere, domnul Valeriu Streleț.

Domnul Valeriu Streleț: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimate domnule Prim-ministru și membri ai Guvernului, Stimați deputați, Doamnelor, Domnilor, Onorată asistență, După audierea Raportului de activitate al Guvernului nostru, al Alianței pentru Integrare Europeană, avem a formula cîteva concluzii care caracterizează

45 plenar momentul politic actual, dar și perspectiva politică imediată și de durată medie. Ne cunoaștem foarte bine colegii din Guvern, din diferite partide, acțiunile și realizările acestora, restanțele care încă urmează a fi implementate în diverse domenii și cred că este absolut de prisos să ne erijăm în postură publică de critici, fiind suficiente doar unele constatări. În pofida condițiilor dificile de activitate, prezicerilor apocaliptice și speculațiilor propagandistice ale forțelor politice revanșarde și antistatale, Guvernul Alianței pentru Integrare Europeană a funcționat, funcționează, a asigurat dezvoltarea stabilă a țării și a întreprins acțiuni care au avut menirea de a aduce, și chiar au adus, o viață mai bună cetățenilor. În toată perioada sa de activitate, Guvernul Alianței pentru Integrare Europeană a reușit să mențină un curs constant de stabilitate și avansare înainte, fie și modestă pe unele domenii, dar impresionantă pe dimensiunea diversificării și consolidării parteneriatelor externe, dinamicii exporturilor, indicatorilor de creștere a produsului intern brut, executării bugetelor, ameliorării mediului de afaceri, plății în termen a salariilor și pensiilor, majorării importante a salariilor pe unele domenii, progrese notabile în domeniul reintegrării țării și alte domenii. Cu certitudine că am avut condiții pentru a înregistra progrese și mai importante în activitatea Executivului, dacă nu ne-am fi irosit energia în dispute interminabile în contextul procesului de identificare a soluțiilor pentru alegerea Președintelui Statului și a competiției aferente acestui proces. Luînd în calcul procesele începute în perioadele precedente, în anii 2010 și 2011, dar și obiectivele pe care le avem formulate în Programul de activitate al Guvernului Alianței pentru Integrare Europeană pentru perioada de pînă în 2014, putem spune că cele mai importante și plenare procese în condiții de stabilitate politică ne sînt încă în față. Am adoptat strategii și planuri de acțiuni în mai multe domenii importante în vederea implementării unei ambițioase agende de reforme și în scopul schimbării în bine a vieții cetățenilor noștri prin combaterea sărăciei. Domeniile principale de mobilizare a eforturilor țin, în mod special, de liberalizarea economiei prin lichidarea monopolurilor interne și asigurarea unei administrări eficiente a patrimoniului public; eficientizarea procesului bugetar; reformarea organelor pentru ocrotirea normelor de drept; combaterea eficientă a corupției; asigurarea respectării drepturilor cetățenilor și supremației legii; reconstrucția fundamentală a infrastructurii rutiere și energetice; guvernarea electronică și multe alte domenii. Dar să nu uităm nici o clipă că principalul obiectiv pe care ni l-am asumat și spre care aspiră majoritatea cetățenilor noștri este integrarea în Comunitatea Europeană a popoarelor civilizate și prospere. Acest proces este ireversibil și presupune mobilizarea maximă a tuturor eforturilor, capacităților și energiilor în numele unui viitor mai bun pentru cetățenii noștri.

46

Stimați colegi deputați, Am auzit cum un deputat dezertor și, ulterior, neafiliat își asumă acum rolul comod de spectator și critic al procesului de cooperare dintre Guvern și majoritatea parlamentară a Alianței pentru Integrare Europeană. Un altul jonglează cu cifre din primul trimestru al anului curent, făcînd abstracție de faptul că raportul a fost prezentat pentru anul 2011, iar despre totalurile anului curent vom vorbi la următorul raport. Cu atît mai mult, spre surprinderea acestora și altora care, cu siguranță, nu doresc binele Republicii Moldova devine absolut evidentă necesitatea acordării suportului necesar Guvernului nostru, subliniez, în procesul de implementare a Programului său de activitate, votat de către noi în ianuarie 2011. Avem obligația de a asigura și în continuare ritmul necesar în procesul de adoptare a unor importante acte legislative care derivă din angajamentele Guvernului în contextul Planurilor de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, semnarea Acordului de comerț liber aprofundat și cuprinzător și crearea condițiilor necesare semnării Acordului de asociere cu Uniunea Europeană sînt obiective de maximă importanță, a căror implementare va contribui decisiv la impulsionarea unor procese interne care vor demara ample lucrări de infrastructură, crearea locurilor de muncă, ridicarea nivelului de trai al cetățenilor. Oricare ezitări sau atitudini separate, similare cu ale unor opozanți, ale unor colegi de Alianță, față de procese și proiecte de lege care sînt obligatorii în procesul de integrare europeană și prin care au trecut toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și statele candidate pot compromite irecuperabil atît activitatea Guvernului, cît și procesul propriu-zis, îndepărtînd perspectiva de îmbunătățire a vieții cetățenilor. Să ne mobilizăm toți împreună eforturile, pentru a acționa solidar și în unison cu obiectivele asumate, făcînd abstracție de unele ambiții și tratamente opozante. În încheiere, aș vrea să aduc, în numele Fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova, mulțumiri pentru activitatea desfășurată Prim-ministrului și întregii echipe guvernamentale, urîndu-le multă inspirație, sănătate, curaj, insistență, forță și inteligență în atingerea obiectivelor propuse. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Sîntem ajunși la finalul exercițiului se audiere a Raportului Guvernului. Vreau să mulțumesc pentru raportul prezentat. Vreau să mulțumesc dumneavoastră, colegilor pentru participare activă în cadrul acestor dezbateri. Pe final de undă, permiteți-mi încă o dată să vă felicit pe toți dumneavoastră, stimați colegi parlamentari, stimați membri ai Guvernului, și pe această cale să felicităm toți cetățenii Republicii Moldova cu prilejul zilei de astăzi, foarte și foarte marcante – Ziua Drapelului.

47

Și, apropo, eu o să rog persoanele care m-au asistat la începutul ședinței să colecteze acele drapele pe care le văd pe mesele din sectorul întîi. Ele nu trebuie să rămînă aici. Secretariatul, Rog să se asigure transmiterea acestora la sediul PCRM, deputaților din opoziție (aplauze), fiindcă, indiferent că sîntem majoritate ori opoziție, trebuie să dăm dovadă de tot respectul pentru un asemenea simbol important al unui stat independent și suveran. Ședința o declar închisă. Următoarea ședință a plenului Parlamentului va avea loc în ziua de 3 mai, ora o să fie precizată suplimentar. Vă mulțumesc. O zi bună în continuare!

Ședința s-a încheiat la ora 15.40.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

48