1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ –MARTIE 2014 Ședința din ziua de 21 martie 2014 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova.) 2. Dezbaterea ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Adoptarea proiectului de Hotărîre nr.103 din 14 martie 2014 privind modificarea și completarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. Proiectul a fost dezbătut într-o ședință anterioară, urmează expunerea Direcției generale juridice asupra acestui proiect și votarea propriu-zisă a lui. 4. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2 din 3 ianuarie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea drumurilor – art.1; Legea privind transportul prin conducte magistrale – art.4; Legea aviației civile – art.11; Legea cadastrului bunurilor imobile – art.2, 4, 11, 13; ș.a.). 5. Dezbaterea și aprobarea proiectului de Hotărîre nr.99 din 11 martie 2014 cu privire la încetarea calității de director adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. 6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.75 din 26 februarie 2014 privind importul unor bunuri materiale și a unor autospeciale. 7. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.467 din 20 noiembrie 2013 privind modificarea prevederilor articolului 24 alin.(3) din Legea nr.768-XIV din 2 februarie 2002 privind statutul alesului local. 8. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.50 din 10 februarie 2014 pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului ”Agricultura Competitivă în Moldova”. 9. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.76 din 27 februarie 2014 privind ratificarea Protocolului nr.15 de modificare a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 10. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.380 din 25 septembrie 2013 pentru modificarea Codului electoral.

11. Aprobarea proiectului ordinii de zi a ședințelor în plen ale Parlamentului pentru următoarea perioadă bisăptămînală. 12. Discuții privind audierile parlamentare.

Ședința începe la ora 10.08. Lucrările sînt prezidate de domnul Igor Corman, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici și de domnii Andrian Candu și Oleg Bodrug, vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Igor Corman: Bună dimineața, domnilor deputați. Vă rog să vă așezați, să vă ocupați locurile. Secretariatul, Sînteți gata să anunțați prezența? Vă rog.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 90 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Candu Andrian, Ciobanu Maria, Hotineanu Vladimir, Vlah Irina, Zaporojan Lilian – în delegație, Ivanov Violeta, Mocan Mihail, Petkov Alexandr, Reșetnicov Artur, Vieru Boris – din motive de sănătate, Olaru Nicolae.

Domnul Igor Corman: Ședința este deliberativă. Vă rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Vă mulțumesc. Stimați colegi, Înainte de a începe ședința de astăzi, vreau să vă anunț că astăzi se sărbătoresc mai multe zile: Ziua Mondială a Teatrului de Păpuși, Ziua Internațională a Poeziei, Ziua Internațională a Copiilor Străzii, Ziua Internațională de Luptă pentru Eliminarea Discriminării Rasiale. Tot astăzi este ziua de naștere a poetului, scriitorului și traducătorului Igor Crețu, care împlinește frumoasa vîrstă de 92 de ani. Să îi dorim succes, mulți ani în continuare, ani activi și cu succes. (Aplauze.) Ordinea de zi noi am aprobat-o în ședința de ieri. Deci, conform Regulamentului, astăzi putem să revenim la ordinea de zi numai în cazuri în care sînt argumente foarte pertinente din partea autorului sau a președintelui comisiei. Eu văd că cîțiva deputați s-au anunțat aici, intuiesc că la acest subiect, da, cu ordinea de zi? În ordinea în care v-ați anunțat, eu am să vă ofer succint cuvîntul. Primul este domnul Petrenco.

Vă rog.

Domnul Grigore Petrenco: Vă mulțumesc. Stimate domnule Președinte, Ieri, în cadrul unui briefing de presă, domnul Streleț a declarat că Moldova ar putea părăsi Comunitatea Statelor Independente. Am vrea să-l îndemnăm pe domnul Streleț să nu facă declarații responsabile și să nu vorbească în numele țării. Știți, domnule Streleț, uneori se spune …

Domnul Igor Corman: Da, domnule Petrenco, dar vedeți că am intrat în faza declarațiilor aici. Eu am rugat strict la ordinea de zi. Deci aceasta este regula. Vă rog frumos, domnule Petrenco.

Domnul Grigore Petrenco: La ordinea de zi. Иногда лучше жевать, чем говорить, domnule Streleț. Dar la ordinea de zi. Ieri, noi, am ridicat întrebarea referitor la sancțiunile împotriva Federației Ruse la care a aderat Republica Moldova. Și am înțeles că Ministerul de Externe, pînă în ziua de astăzi, pînă în acest moment, nu există nici o dezmințire oficială că noi nu am aderat la aceste sancțiuni. Și ceea ce a declarat, ieri, domnul Ghilețchi absolut nu corespunde adevărului. Noi avem doar o singură declarație oficială în acest sens, a doamnei Cătherine Ashton. În acest sens, noi invităm repetat și solicităm organizarea audierilor pentru ziua de astăzi și invităm repetat reprezentanții Ministerului de Externe, ministrul Gherman, și Prim-ministrul Leancă să dea explicații: cine a luat această decizie și de ce nu a fost discutată nici în Parlament, nici la Guvern? Cine își asumă responsabilitatea pentru asemenea decizii iresponsabile?

Domnul Igor Corman: Da, stimate coleg, noi, astăzi, la ora 13.00, avem în agendă audieri și vor fi reprezentanții ministerelor pe care dumneavoastră le-ați menționat. Eu cred că va fi o bună oportunitate ca să ne clarificăm, să punem toate întrebările, inclusiv acea la care v-ați referit dumneavoastră. Domnul Stoianoglo.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Din partea comisiei, solicit amînarea pentru săptămîna viitoare a proiectelor nr.541, nr.542 și nr.60, în ordinea de zi cu nr. 9, nr.10 și nr.11. Este nevoie de a coordona încă cu autorii niște momente principale.

Domnul Igor Corman: Da, este dreptul comisiei. Eu am să supun votului plenului. Deci prima propunere a fost să excludem din ordinea de zi proiectul nr.541. Cine este pentru?

De acord. Majoritatea deputaților. Al doilea proiect – nr.542. Cine este pentru? De asemenea propunerea este acceptată. Și al treilea – nr.60. Cine este pentru? Deci propunerea este acceptată. Aceste trei subiecte le-am exclus din ordinea de zi. Domnul Saharneanu.

Domnul Vladimir Saharneanu: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu, de fapt, am vrut să iau cuvîntul în prefața ordinii de zi, vreau la capitolul „ Felicitări”, pe care dumneavoastră l-ați început în legătură cu hotărîrea de ieri a Consiliului European, decizia luată, foarte importantă, de a semna acordurile de asociere, inclusiv secțiunile de liber schimb cu Republica Moldova și Georgia nu mai tîrziu de luna iunie. Deci este o declarație făcută de domnul Președinte al Comisiei Europene Manuiel Josѐ Barosso. Felicitări tuturor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv Fracțiunii Comuniste care se comportă aici ca o coloană a cincea a altor interese decît cele ale Republicii Moldova. Reveniți la normalitate, domnilor! (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Stimați colegi (aplauze), Aici am terminat cu anunțurile și toate altele. Avem o ordine de zi destul de intensă astăzi, avem audieri la ora 13.00. Vă amintesc, stimați colegi, că în ședința de ieri noi am dezbătut proiectul de Hotărîre nr.103, dezbaterile le-am încheiat. Și așa am convenit, am solicitat Direcției generale juridice să ne … Da? Am trecut deja la ordinea de zi. Dreptul la replică? Cine a fost vizat? În luarea dumneavoastră de cuvînt? Succint atunci, da, dreptul la replică și revenim la ordinea de zi. Cine? Domnul Bodrug – primul. Vă rog.

Domnul Oleg Bodrug: La ședința trecută sau cealaltă, a doua ședință din data de astăzi, noi am cerut excluderea inițiativei legislative nr.21 din ordinea de zi. Acest proiect propus prevede expertiza ecologică doar a proiectelor cu finanțare din bugetul de stat și bugetele locale, ceea ce înseamnă că proiecte investiționale și private de peste hotare nu vor trece la expertiza ecologică, dar aceasta contravine legislației naționale și internaționale. Mai mult ca atît, Ministerul Mediului a dat aviz negativ. Și expunerea Ministerului Mediului, care a fost transmisă autorului, nu a fost luată în considerație. Din acest considerent, în numele Fracțiunii Partidului Liberal Reformator, noi cerem, totuși, retragerea pentru, cel puțin, a convoca o ședință comună. Trei. Acest proiect a fost retras de trei ori din cauza Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. După ce s-a ținut cont de anumite modificări propuse de această comisie, totuși propunerea Ministerului Mediului nu a fost luată în considerație. De aceea, propun să fie retras de pe ordinea de zi.

Și, dacă îmi permiteți, un mic anunț. Ieri, 20 martie, a fost marcat echinoxul de primăvară, în care Soarele a intrat în constelația Berbecului. (Rîde.) (Rumoare în sală.) Și unii colegi au avut probleme grave de memorie. Mai mult ca atît, chiar nu se recunoșteau unii pe alții. În acest context, știind că nu voi avea dreptul la replică, totuși, mă voi adresa lor. Tovarăș Petrenco, Am vorbit, ce ați auzit. Sînteți satisfăcut alături de Reșenticov, care astăzi nu este? (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Da. Mișcarea Soarelui prin alte constelații nu îi la ordinea de zi, de fapt. Mă tem că nu avem influență asupra mișcărilor aștrilor, da. Doar o clarificare. Domnule Bodrug, Dumneavoastră propuneți excluderea sau transferarea pentru săptămîna viitoare? Dacă aveți nevoie de o ședință, un grup de lucru, să vă clarificați, dar să îl transferăm pentru săptămîna viitoare atunci, 21.

Domnul Oleg Bodrug: Eu propun retragerea pentru săptămîne viitoare, în speranța...

Domnul Igor Corman: Deci transferarea pentru săptămîna viitoare.

Domnul Oleg Bodrug: ... transferarea, în sensul că, totuși, vom avea o ședință comună și cu Ministerul Mediului, și cu Ministerul Economiei.

Domnul Igor Corman: Bine. Atunci, dacă toți sînt de acord, îl transferăm pentru săptămîna viitoare. Clarificați-vă. Da? Bine. Nu mai supun votului. Și domnule Voronin, Vă rog.

Domnul Vladimir Voronin: Referitor la declarațiile acestea în pripă și în grabă, care… dumneavoastră sînteți agitați de a discuta problemele. Eu vreau să vă spun că „история нас рассудит”. Și istoria este prezentă, uitați-vă în spatele dumneavoastră un grup de elevi. Dumneavoastră aveți soveste măcar față de acești copii, să vă comportați așa cum trebuie, nu numai statutul deputatului, dar și normele normale, care ar fi trebuit să le însușiți pînă acum. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Acum revenim la ordinea de zi. Vă amintesc încă o dată, ieri am încheiat dezbaterile asupra proiectului de Hotărîre cu nr.103. Au apărut cîteva sugestii din partea unor colegi privind respectarea Regulamentului. De aceea, eu am solicitat Direcției generale juridice să examineze. Îl rog pe domnul director Creangă să ne prezinte succint informația cu privire la acest subiect. Vă rog frumos.

Domnul Ion Creangă – șeful Direcție generale juridice a Secretariatului Parlamentului: Domnule Președinte, Stimați deputați, Direcția generală juridică a examinat, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului, proporționalitatea reprezentării deputaților în comisiile parlamentare din partea fracțiunilor parlamentare. Deci, în cadrul examinării, s-a constatat că, la momentul actual, este necesar ca Fracțiunea Partidului Comuniștilor să aibă 5 deputați într-o comisie, cîte 4 deputați în 2 comisii, cîte 3 deputați în 4 comisii, cîte 2 deputați în 3 comisii. Fracțiunea Partidului Liberal Democrat – 5 deputați într-o comisie, cîte 4 deputați în 2 comisii, cîte 3 deputați în 4 comisii, cîte 2 deputați în 3 comisii. Fracțiunea Partidului Democrat – cîte 2 deputați în 5 comisii și cîte un deputat în 5 comisii. Fracțiunea Partidului Liberal Reformator – 2 deputați într-o comisie și cîte un deputat în 9 comisii. Deputații neafiliați – cîte unul în fiecare comisie. Din analiza situației cu modificările propuse… va fi următoarea. Fracțiunea Partidului Comuniștilor – 5 comisii cîte 4 deputați, 4 comisii cîte 3 deputați, o comisie cu un deputat. Fracțiunea Partidului Liberal Democrat – 1 comisie 5 deputați, 2 comisii cîte 4 deputați, 4 comisii cîte 3 deputați și 3 comisii cîte 2 deputați. Fracțiunea Partidului Democrat – o comisie cîte 3 deputați, 2 comisii cîte 2 deputați și 7 comisii cîte un deputat. Fracțiunea Partidului Liberal Reformator – 3 comisii cîte 2 deputați și 5 comisii cîte un deputat. Deci, în concluzie, constatăm că pentru unele fracțiuni disproporționalitatea este neesențială, adică în unele comisii are mai mult, de exemplu, Fracțiunea Comuniștilor și nu are într-o comisie 5, dar are 4, în loc de 3 are cîte 4. Deci, în linii mari, putem să spunem, dacă nu insistă fracțiunile respective, avem proporționalitatea în Parlament. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: La acest subiect? Domnule Zagorodnîi, Vă rog.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Mulțumesc, domnule Președinte. Doar cu titlu de concretizare. Domnul Creangă acum a anunțat că în Parlament există doar 4 fracțiuni. Da? PCRM, PD, PLDM și Partidul Liberal Reformator. Atunci, Partidul Liberal nu are Fracțiune, așa să înțelegem. Și așa, stimați colegi, să nu vă mai prezentați, adică există o Fracțiune a Partidului Liberal Reformator. Aceasta de concretizare.

Domnul Igor Corman: Domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Mersi. Вполне вероятно, что господин Крянгэ с юридической токи зрения выступил вполне обоснованно, но мы говорили с прагматической точке зрения о количественном составе комиссии или комиссий. Нельзя допускать, чтобы в одной комиссии было 15 человек при количестве проектов или рапортов, которые исходит из этой комиссии, три–четыре может быть, в месяц. Да? И другая комиссия, как экономика, бюджет и финансы, имела бы 12 человек и от которой исходит, там, 18 рапортов в месяц. Это неправильно, это не юридическая точка, это прагматическая точка зрения, которая должна быть обсуждена в постоянном Бюро и определено количество депутатов в каждой комиссии – хотя бы по прошлому опыту, по статистике обсуждаемых законов, количеству.

Domnul Igor Corman: Da. Bine. Eu am vrut să concretizez, în primul rînd, aspectul juridic, pentru mine aceasta este important ca prevederile Regulamentului să fie respectate. Deci, acum, dacă grupurile parlamentare consideră oportun, eu urmează doar să supun votului acest proiect de hotărîre. Domnul Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Da. Domnule Președinte, Sînt devieri esențiale sau neesențiale, aici eu cred că nu este cazul ca Direcția generală juridică să aprecieze lucrul acesta. Dacă nu este respectat principiul proporționalității, înseamnă că nu este respectat Regulamentul și atît. Dar esențial, neesențial aici deja, știți deja, mergem pe o cale greșită. Eu cred că dacă este prevăzut în Regulament că fracțiunile sînt reprezentate în mod proporțional, atunci trebuie întocmai să respectăm acest principiu, dar să nu începem cu devieri esențiale. Voi și așa ați deviat de la Constituție în mod esențial sau neesențial. Dacă există principiul proporționalității, el trebuie respectat întocmai, fără discuții. Primul. Al doilea aspect, pe care l-a ridicat, ieri, domnul Petkov cu bună credință și are perfectă dreptate. Toate lucrurile acestea nu trebuie să le discutăm în plenul

Parlamentului, ci la Biroul permanent să fie auzite toate fracțiunile. Anume numai în așa mod. Și eu vă rog frumos să oferiți cuvîntul doamnei Maria Poitoico, președintele Fracțiunii, dar să nu supuneți votului acest lucru.

Domnul Igor Corman: Da, eu am să îi ofer cuvîntul și doamnei președinte Postoico. Vreau doar, stimați colegi, să vă amintesc: noi la Biroul permanent, am aprobat ordinea de zi. Și în ordinea de zi acest subiect era, deci toți membrii Biroului erau foarte informați despre... (Rumoare în sală.) Doamnă Postoico, Vă rog. Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico: Mulțumesc. Este, mulțumesc. Domnule Președinte, Amintiți-vă cînd au fost repartizate... sau cînd a fost repartizată componența fiecărei comisii, a fost ședința cu reprezentanții tuturor fracțiunilor, unde s-a adus la cunoștință că, iată, comisia cutare… componența ei va fi de 7, altă comisie – de 10 și proporționalitate să fie cît de cît, să nu fie încălcată. Deci, în cazul de față, nu se hotărăște de a introduce acest proiect de hotărîre în ordinea de zi, dar trebuia, într-adevăr, încă o dată convocate toate fracțiunile. Și să aducă la cunoștință că, iată, este o problemă și noi trebuie să modificăm componența, conform Regulamentului. Și atunci de acum noi știam care sînt argumentele, fiindcă chiar și ieri, în cadrul discuțiilor, nu s-au adus argumente concrete pentru ce o comisie de 15 persoane. Și din care considerente o fracțiune trebuie să aibă 5 – 6 reprezentanți într-o singură comisie și nu într-acelelalte. Eu înțeleg că trebuie de luat în considerație și opinia deputatului, dar nu putem noi ca într-o comisie să fie numai 20 de economiști și 5 în altă comisie. Aceasta a fost. De ce noi... Și nu îl înțeleg pe domnul Creangă. Domnule Creangă, Aduceți-vă aminte cînd s-a format, atunci cînd a fost convocarea Legislativului, deci atunci a fost aprobat și cîte comisii și componența nominală, și componența numerică. Deci, în cazul de față, trebuia, iată, în forma aceasta să revenim, să anulăm acea hotărîre și să introducem aceste modificări și după aceea de acum nominal din care fracțiune. Acesta este Regulamentul. Eu nu vă înțeleg pe dumneavoastră, domnule Creangă.

Domnul Igor Corman: Da. Bine.

Stimați colegi, Cred că înțelegem și noi că la noi s-au cam înmulțit numărul deputaților neafiliați. Și este vorba și de dreptul deputaților. Fără consimțămîntul lor, ei nu pot fi transferați în alte comisii. Deci eu înțeleg că trebuie să vedem per ansamblu care e tabloul. (Rumoare în sală.) Bine. Deci argumentele toți le-au expus. Eu, în calitate de Președinte al ședinței, urmează să supun votului. Să decidă plenul Parlamentului. Deci supun votului proiectul de Hotărîre cu nr.103. Cine este pentru rog să voteze. Și rog, numărătorii să anunțe rezultatele. Este nevoie de majoritatea deputaților aleși.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1. – 0. Sectorul nr.2 – 34. Sectorul nr.3. – 18.

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, Cu 52 de voturi, proiectul de Hotărîre nr.103 a fost adoptat. (Rumoare în sală.) Următorul proiect de lege, pe care îl propun dezbaterilor, este proiectul de Lege nr.50 pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucții și Dezvoltare în vederea realizării proiectului agricultura competitivă în Moldova. Prezintă acest proiect domnul Viorel Guțu, viceministru al agriculturii și industriei alimentare. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici (nu vorbește la microfon) Mai tîrziu acestea, nr.50 și nr.76, căci ei sînt la ședință cu Prim-ministrul. Și vin mai tîrziu. Nr.50 și…

Domnul Igor Corman: Secretariatul, Deci înțeleg că raportorul nu este în sală? (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici (nu vorbește la microfon) Nu. Sînt la ședință la Guvern. Nr.50 și nr.76. (Rumoare în sală.) Iată, acesta și acesta, mai tîrziu. (Rumoare în sală.) Și acesta e transferat pe…

Domnul Igor Corman: Bine. Atunci, vă rog să mă anunțați cînd va fi raportorul. Și eu voi propune acum dezbaterilor proiectul de Lege nr.2 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Este vorba de Legea drumurilor, Legea privind transportul prin conducte magistrale și Legea aviației civile.

Prezintă proiectul domnul Ștefan Crigan, vicedirector general al Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Domnul Ștefan Crigan – vicedirector general al Agenției Relații Funciare și Cadastru: Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Stimaţi deputaţi, Se prezintă proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Scopul proiectului este de a completa unele articole din actele legislative ce reglementează infrastructura tehnico-edilitară cu unele noțiuni ce ar prevedea că obiectele de infrastructură sînt supuse înregistrării. În prezent, articolul 11 din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede ținerea Registrului obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară în modul stabilit de Guvern. Către aceste obiecte se referă obiecte ale infrastructurii transportului, infrastructurii energetice, infrastructurii comunale, rețele de comunicații electronice, altă infrastructură. Elaborarea sistemului informațional automatizat va permite asigurarea unei baze metodologice unice de înregistrare, crearea unui sistem de ocrotire a titularilor de drepturi, crearea cadastrului de specialitate, formarea unei baze de date unice, crearea unui sistem deschis de informare la piața bunurilor imobile, organizarea unei baze de date pentru planificarea și amenajarea teritoriului și a unui fundament pentru buna gestionare a infrastructurii tehnico-edilitare. În principalele prevederi ale proiectului (articolele I–XI este completarea unor acte legislative cu alineatele ce prevăd înregistrarea drepturilor inginerești în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară. Ce se referă la articolul 4 al proiectului, prevede modificarea și completarea Legii cadastrului bunurilor imobile cu noțiunea de obiect de infrastructură tehnico- edilitară și stabilește tipurile de bunuri care nu sînt obiecte de înregistrare în Cadastrul bunurilor imobile. Stimaţi deputaţi, Rog să susțineți aprobarea proiectului prezentat. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Domnul Popa.

Domnul Gheorghe Popa: Domnule autor, Noi, în cadrul ședinței Comisiei agricultură și industrie alimentară, am susținut această inițiativă legislativă, dar am avut o discuție referitor la articolul 14, ce ține de termenul implementării sistemului informațional automatizat, adică a Registrului obiectelor de infrastructură.

În proiect este fixat pînă în anul 2015. Poate este cazul să fixăm o dată mai concretă. Data respectivă 1 ianuarie sau așa cum am convenit în cadrul ședinței.

Domnul Ștefan Crigan: Vă mulțumesc. Într-adevăr, în articolul 14 se prevede termenul de realizare, dar ce se referă la sistemul informațional automatizat. Vreau să vă informez că Guvernul deja a aprobat Hotărîrea Guvernului în februarie… privind aprobarea conceptului cu privire la ținerea Registrului de infrastructură tehnico-edilitară, unde sînt indicate și termenele respective, inclusiv sursele de finanțare a elaborării acestui sistem informațional.

Domnul Igor Corman: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule raportor. Și acum voi invita comisia. Domnule Ioniţă, Vă rog să prezentați raportul.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimaţi colegi, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul nr.2. Este un proiect important și necesar Republicii Moldova, prin intermediul căruia se va ține registrul tuturor bunurilor și infrastructurii inginerești. Comisia susține proiectul pentru primă lectură, iar pentru a doua lectură vom ține cont de toate avizele și amendamentele parvenite de la comisiile permanente sau de la deputații din Parlament. Comisia propune plenului să susțină acest proiect de lege.

Domnul Igor Corman: Întrebări către comisie? Nu sînt întrebări. Vă mulțumesc, domnule Ioniţă. Deci, în condițiile propunerii comisiei, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea voturilor. Proiectul de Lege cu nr.2 este adoptat în primă lectură. Următorul subiect din agendă este proiectul de Hotărîre nr.99 cu privire la încetarea calității de director adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Prezintă proiectul domnul Sîrbu.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc.

Stimaţi deputaţi, La adresa Parlamentului a parvenit cererea directorului adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a informat că la 3 februarie 2014 a expirat mandatul pentru exercitarea funcției și a solicitat Parlamentului să ia act de demisia acestuia. Astfel, am pregătit acest proiect de hotărîre prin care se constată încetarea calității de director adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a domnului Vasile Foltea în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost numit. Și există și raportul Comisiei juridice, numiri și imunități în acest sens, care, de asemenea, a examinat și, în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) din Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, corespunde prevederilor legale. Astfel, ca urmare a voturilor majorității membrilor, comisia a propus proiectul de hotărîre pentru adoptare în Parlament. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Preşedinte Domnule raportor, Întrebarea este: urmează un concurs pentru suplinirea acestei funcții sau…?

Domnul Serghei Sîrbu: Evident.

Domnul Mihai Godea: Și domnul Foltea va avea dreptul să candideze?

Domnul Serghei Sîrbu: Păi, vor avea dreptul să candideze toți care corespund…

Domnul Mihai Godea: Pentru că este…

Domnul Serghei Sîrbu: …prevederilor legale.

Domnul Mihai Godea: …unul din bunii profesioniști în Centru. De aceea și întreb. Mulțumesc.

Domnul Serghei Sîrbu: În scrisoarea domnului Foltea, el menționează că și-a luat licența de avocat și vrea să își continue activitatea în acest domeniu. Dacă își schimbă opinia, să participe la concurs.

Domnul Igor Corman: Acestea au fost întrebările. Vă mulțumesc, domnule Sîrbu. Ați prezentat și raportul comisiei. Deci eu voi supune votului proiectul de Hotărîre cu nr.99. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea deputaților. Proiectul de Hotărîre cu nr.99 este adoptat. Următorul proiect, proiectul de Lege nr.75 privind importul unor bunuri materiale și a unor autospeciale. Prezintă proiectul domnul Ion Butmalai.

Domnul Ion Butmalai: Domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Se propune la dezbateri proiectul de Lege nr.75 privind importul unor bunuri materiale și a unor autospeciale. Se propune de a permite importul, ca donație pentru Grădinița de Copii din satul Zîrnești, a 25 de paturi de lemn, împreună cu 25 de saltele și două autospeciale pentru Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne. Aceste două autospeciale sînt dotate cu utilaj special, starea tehnică este bună. Rog să susțineți acest proiect, inclusiv, dacă este posibil, aprobarea în primă lectură și adoptarea în a doua lectură.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: O întrebare de precizare, domnule Butmalai. Dacă ați discutat cumva unde vor merge autospecialele?

Domnul Ion Butmalai: Păi, aceste două autospeciale… una este pentru Chișinău și a doua este pentru Direcția Situații Excepționale a orașului Cahul.

Domnul Igor Corman: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc.

Domnule Ioniţă, Raportul comisiei.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimaţi colegi, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege nr.75 și propune plenului Parlamentului să îl susținem în primă lectură și în a doua lectură…a doua lectură să fie considerată și ca lectură finală. Și comisia… da, aici încă un moment, comisia a redactat proiectul de lege în conformitate cu tehnica legislativă. Autorul este de acord cu redacția. Nimic nu s-a schimbat decît este scris în așa o manieră ca să fie posibilă implementarea legii.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumesc. Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege cu nr.75. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea voturilor. Proiectul este aprobat în primă lectură. Și, la propunerea comisiei, îl supun votului și în a doua lectură. Cine este pentru rog să voteze. Rog numărătorii să anunțe rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1. – 21. Sectorul nr.2. – 44. Sectorul nr.3. – 20.

Domnul Igor Corman: Cu 85 de voturi, proiectul de Lege nr.75 este adoptat în a doua lectură. Următorul subiect din ordinea de zi este proiectul de Lege cu nr.467 privind modificarea prevederilor articolului 24 alineatul (3) din Legea nr.768-XIV din 2 februarie 2002 privind statutul alesului local. Prezintă proiectul domnul Gheorghe Brașovschi.

Domnul Gheorghe Brașovschi: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Vin în atenția dumneavoastră cu proiectul de Lege nr.467, avînd ca obiect modificarea prevederilor articolului 24 alineatul (3) din Legea nr.768 privind statutul alesului local. Prezentul proiect a fost elaborat ca urmare a multiplelor solicitări din partea autorităților publice locale în scopul elucidării unor situații litigioase cu privire la interpretarea articolului 24 alineatul (3) din Legea privind statutul alesului local.

În varianta actuală a articolului 24 alineatul (3) prevede acordarea unei indemnizații de cel puțin două salarii minime alesului local care a fost invitat la ședința consiliului și a participat la ea. Astfel, prevederile trezesc ambiguități în ceea ce privește mărimea indemnizației. Deci este de menționat că acest articol nu a fost modificat din anul 2000, cînd a fost adoptată Legea privind statutul alesului local. Astfel, în anul 2000 salariul minim era de 18 lei, începînd cu 1 aprilie 2001 salariul minim era de 100 de lei, în 2005 – 200 de lei, iar din 2007 – de 600 de lei. Totodată, sistemul de salarizare minim în Republica Moldova, în afară de salariul minim aplicat… cuprinde mai multe nivele minime de salarizare pentru diferite categorii de angajați. Salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a rețelei tarifare unice a angajaților din sectorul bugetar, care, conform articolului 14 din Legea salarizării, se stabilește în mărime egală care depășește cuantumul minim pe țară, se stabilește prin lege. Conform situației de la 1 ianuarie 2013, categoria I de salarizare constituie 800 de lei pe lună sau 200 de lei mai mare decît salariul minim pe țară. Salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a angajaților din instituțiile medico-sanitare publice, conform situației la 1 ianuarie 2013, salariul tarifar pentru categoria I de calificare constituie 825 de lei și cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, conform situației la 1 ianuarie 2014, este de 1 400 de lei. Din aceste motive nu este rațional de a menține în prevederile articolului 24 alineatul (3) sintagma „de cel puțin două salarii minime”. La momentul actual, mărimea indemnizației alesului local variază foarte mult. De exemplu, consilierii municipiului Bălți au stabilit mărimea indemnizației în sumă de 50 de lei pentru o ședință, consilierii din Ștefan Vodă și Rîșcani – 200 de lei, în satele Capaclia, raionul Cantemir, și Colibaș, raionul Cahul, mărimea indemnizației este de 100 de lei per ședință. Există și consilii în care consilierii nu vor să fie remunerați. De exemplu, în satul Molești, raionul Ialoveni, și în satul Mihăileni, raionul Briceni, consilierii au luat decizia de a refuza indemnizația în folosul comunității. Totodată, sînt cazuri prea exagerate, consilierii din municipiul Chișinău au stabilit mărimea indemnizației în sumă de două mii de lei per ședință, Strășeni – 900 de lei, consiliul raional Sîngerei – 1 367 de lei pentru o singură zi de ședință. Se face impresia că unii consilieri încurcă consiliile locale cu SRL sau cu întreprinderile individuale, însă, pînă la urmă, populația singură va face concluzie cu privire la raționamentul utilizării banilor publici. În contextul celor expuse, a fost elaborat proiectul de Lege nr.467, care propune ca mărimea indemnizației să fie stabilită la discreția consiliilor, dar nu mai mare de 500 de lei pentru o ședință. Însă organizarea și funcționarea administrației publice locale se întemeiază pe principiile autonomiei și descentralizării. Reiterînd principiul autonomiei locale, consfințit atît în Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 1997 cît și a Constituției Republicii Moldova, este corect de a oferi autonomie fiecărui consiliu de a stabili mărimea indemnizației.

Astfel, articolul 24 alineatul (3) în noua redacție va fi: „Alesului local, care a fost invitat la ședința consiliului și a participat la ea, i se restituie cheltuielile aferente și i se acordă o indemnizație pentru fiecare zi de participare la ședința consiliului, stabilită de către consiliul respectiv.”. Pornind de la cele menționate, propun spre atenția dumneavoastră, stimați deputați, examinarea, aprobarea în primă lectură și, dacă nu vor fi obiecții, și adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.467 privind modificarea prevederilor articolului 24 alineatul (3) din Legea nr.768 privind statutul alesului local.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Domnul Deliu.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc. Într-adevăr, domnule autor, această prevedere din Legea privind statutul alesului local este prea învechită și dumneavoastră, în final, ați menționat că totuși vă deziceți de această plafonare. Deoarece părerea noastră este că plafonarea acestei retribuții, în primul rînd, vine în contradicție cu legislația, deoarece dreptul de a aproba bugetele aparține consiliilor locale. De aceea, eu sînt de acord cu formularea cu care veniți dumneavoastră, dar aș mai adăuga, dacă se acceptă de către dumneavoastră, adică sintagma „în mărime de cel puțin două salarii minime” să fie substituită prin sintagma „i se acordă o indemnizație stabilită de către consiliul local în limitele bugetului disponibil”. Și argumentez de ce. Deoarece această formulare va permite autorităților locale să stabilească de sine stătător suma indemnizației care urmează a fi retribuită, deoarece, la aprobarea bugetului, această sumă se include în buget. De aceea, sintagma pe care ați propus-o dumneavoastră… eu mai propun „în limitele bugetului disponibil”.

Domnul Gheorghe Brașovschi: Da, sînt de acord, domnule deputat. Ideea proiectului a fost de a înlătura acele două salarii minime, fiindcă acesta tot este un plafon.

Domnul Igor Corman: Domnul Munteanu. Următorul – domnul Popa.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Brașovschi, Acest proiect este binevenit pentru a crea ordine în acest domeniu. În același timp, la adoptarea acestuia, trebuie să citim cu mare atenție ultima Hotărîre a Curții Constituționale privind plafonarea taxelor locale. Or, în situația în care, prin acest proiect de lege, se va întrevedea o plafonare a acestor indemnizații, iarăși

16 vom cădea în aceeași capcană. Pentru că nu este permisă nici plafonarea minimă, nici plafonarea maximă, or, formula pe care a propus-o colegul Deliu este cea mai potrivită. Și dumneavoastră ați avut perfectă dreptate în luarea dumneavoastră de cuvînt, în care ați spus: acei care au exagerat să fie taxați de către electorat. Eu am propus și anul trecut, și a trecut prin procedură legislativă, și s-a împotmolit la lectura a doua, nu au ajuns două voturi, anul acesta am propus din nou o inițiativă legislativă prin care să fie plafonate indemnizațiile la concediere. Da, pe noi ne-a oripilat o indemnizație a directorului de la „Tutun–CTC” care este, nici mai mult, nici mai puțin, de 5 milioane de lei. Închipuiți-vă că această indemnizație este menținută și protejată de către cineva, iar noi arătăm cu mîna în grădina celor din administrațiile publice locale. Eu cred că trebuie să aprobăm în lectura întîi, iar la lectura a doua să ne aplecăm cu mare atenție către hotărîrea Curții Constituționale și să găsim o soluție care ar fi, în primul rînd, constituțională. Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Brașovshci: Mulțumesc, domnule deputat. Dar, dacă ați fost atent, așa și prevede legea: că pentru fiecare zi de participare la ședința consiliului, stabilită de către consiliul respectiv. Adică, nu este nici o plafonare, la decizia consiliului.

Domnul Igor Corman: Păi, oricum domnul Munteanu a vrut să spună că trebuie să fim foarte atenți, deci și a scos în evidență problemele anterioare, subiectul legat de Curtea Constituțională. Deci de aceasta să ținem cont.

Domnul Igor Corman: Domnul Popa. Următorul – domnul Mușuc.

Domnul Gheorghe Popa: Domnule autor, La ședința Comisiei agricultură și industrie alimentară, dumneavoastră ați fost de acord ca sintagma „nu mai mare de 500 de lei” să fie substituită prin sintagma „pînă la 50% din salariul minim din sectorul bugetar ce corespunde categoriei 1 de salarizare”. V-ați schimbat părerea dumneavoastră sau insistați la propunerea pe care ați...

Domnul Gheorghe Brașovschi: Da. Eu totuși insist la eliminarea acestor plafonări.

Domnul Gheorghe Popa: Fiindcă, conform calculelor pe care noi le-am făcut, propunerea respectivă este una mai corectă. Așa ni se pare nouă.

Domnul Gheorghe Brașovschi: Într-adevăr, pentru a nu încălca principiile autonomiei și descentralizării, ne conformăm Cartei europene, care a fost ratificată prin hotărîrea Parlamentului. Și, ascultîtd părerea CALM, într-adevăr, au fost eliminate aceste plafonări de 500 de lei.

Domnul Gheorghe Popa: Atunci, probabil, ar fi corect, ca să susținem conceptual, adică în primă lectură, dar pentru lectura a doua să mai discutăm asupra mărimii respective. Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Brașovschi: De acord.

Domnul Igor Corman: Domnul Mușuc. Următorul – domnul Anghel.

Domnul Eduard Mușuc: Da. Domnule Președinte, Cîteva chestiuni și în calitate de președinte de comisie de profil care a aprobat raportul asupra acestui proiect de lege. În primul rînd, în ceea ce privește intervenția domnului Munteanu, care este și membrul Comisiei administrație publică și dezvoltare regională. Eu cred că a fost una de prisos. Ați participat la ședința comisiei și cunoașteți poziția comisiei, noi am exclus plafonarea maximală și am exclus plafonarea minimală. Este o soluție care se încadrează perfect în Carta europeană a autonomiei locale. În primul rînd. În al doilea rînd. Curtea Constituțională a anulat sau, mai bine zis, a declarat neconstituționale acele modificări în Codul fiscal, doar pe nerespectarea procedurii constituționale care se referă la acceptul Guvernului, dar nu s-a expus în privința plafonării taxelor locale. De aceea, eu vă rog frumos să fiți atent cînd vă referiți la hotărîrea Curții Constituționale, deoarece trebuie să luăm în calcul conținutul acestei hotărîri. În ceea ce privește propunerea domnului Deliu. În orice caz, orice hotărîre a consiliului local, dacă vizează partea financiară, trebuie indicată sursa, sursa clară și concretă. Eu nu consider că este bine să indicăm în limitele bugetului, deoarece aceste cheltuieli pot fi acoperite și din alte surse. În primul rînd, există excedent bugetar, în fiecare an, practic, la fiecare localitate. În al doilea rînd, poate fi și o altă sursă de finanțare.

Eu cred că consiliile locale au tot dreptul să aprobe aceste decizii cu obligațiunea care deja există în legislația noastră, cu indicarea sursei exacte de acoperire financiară. Și eu cred: cu ceea ce noi am căzut de acord cu domnul Brașovschi, care este autorul acestei inițiative legislative, vom lăsa doar la discreția consiliului local respectiv. Eu cred că este o soluție perfectă, care ne permite astăzi să ne mișcăm înainte.

Domnul Igor Corman: Domnul Anghel. Următorul – domnul Godea.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule autor, Dumneavoastră, atunci cînd ați venit cu acest proiect de lege și conceptul, și raportul pe care l-ați făcut inclusiv în comisia noastră, sensul principal era să venim cu un proiect de lege care ar avea o reglementare mai clară decît cea care a fost pînă în prezent, fiindcă unele consilii comiteau abuzuri, exagerînd sumele care și le ridicau pentru fiecare zi de ședință. Și dumneavoastră ați venit cu propuneri de sume concrete de 500 de lei, pe urmă 400 de lei. Eu am propus atunci în comisie ca suma să fie nu fixă, dar legată de salariul mediu sau salariul mediu pe țară pentru fiecare zi de muncă, adică cu raport la o zi. Și aceasta nu ar necesita o indexare anulă, eu știu, pentru ca să nu se devalorizeze aceste sume. Cît privește trimiterea pe care o faceți la principiile autonomiei locale, mie mi se pare că, totuși, dacă noi dorim ca aceste abuzuri să nu aibă loc, noi, totuși, cel puțin, cu titlu de recomandare, ar trebui să prevedem care, totuși, ar trebui să fie deciziile consiliilor locale. Și, în acest sens, eu propun ca, totuși, să facem o trimitere la salariul mediu pe țară, pentru o zi se are în vedere cu raport la ziua de muncă. Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Brașovschi: Mulțumesc. Stimate deputat, Vasăzică așa, acest proiect a fost inițial format din două părți, să spunem așa, două salarii minime, prin care noi obligam administrația locală să achite nu mai puțin de două salarii, dar doua salarii, ați văzul cît este astăzi 1600 de lei, ca să achite nu mai puțin de 1600 de lei. A doua parte, da, deja a fost plafonarea de 500 de lei, dar consultînd autoritățile, consultînd, cum am spus, CALM, conceptual, am decis să modific acest proiect și plafonarea de 500 de lei să fie eliminată. Dar, eu după cum simt, astăzi nu va fi votat în lectura a doua. Pentru lectura a doua, poftim, faceți modificări.

Domnul Igor Corman: Domnul Godea. Următorul – doamna Domenti.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu am să am o rugăminte către colegii deputați, să utilizăm Carta Europeană a autonomiei locale, și nu „Cartea”. Dar la subiect, la fondul problemei. Eu nu consider că noi ar trebui, totuși, să îngrădim autonomia locală. Nu consider că noi trebuie să indicăm aleșilor locali ce și cum, și cît să decidă. Să îi judece cetățenii din colectivitățile locale care îi aleg. Și eu cred că formula propusă de autor, în urma dezbaterilor în comisii, este cea mai relevantă, nu supără pe nimeni, nu încalcă principiile autonomiei locale, nu atentează la Constituție. Și eu cred că formula pe care a propus-o autorul, noi putem să o votăm astăzi în două lecturi. Cu atît mai mult, că nu este prea mult de discutat la acest subiect. O să dorească consilierii locali să decidă, în orice... în limita care le permite bugetul și bunul simț, o să decidă. Noi... Eu cred că formula propusă de domnul Brașovschi este cea mai indicată și poate fi susținută în ambele lecturi. Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Brașovschi: Mulțumim.

Domnul Igor Corman: Doamna Domenti. Următorul – domnul Ioniță.

Doamna Oxana Domenti: Domnule Brașovschi.

Domnul Gheorghe Brașovschi: Da.

Doamna Oxana Domenti: Această îndemnizație nu se supune impozitării. Așa este?

Domnul Gheorghe Brașovschi: Nu.

Doamna Oxana Domenti: Deci aceasta vroiam, să vă atrag atenția, stimați colegi, că nu putem lăsa această indemnizație să fie infinită. Este vorba de bani publici, bani care nu se impozitează, din acești bani nu se plătesc impozite. Deci trebuie să existe o limită pentru aceste cheltuieli.

Plus, există și un sens economic al acestei indemnizații. Care este sensul acestei indemnizații? Ea acoperă anumite cheltuieli, care anume cheltuieli? Deci de aici trebuie pornită... că această indemnizație să fie corelată anume cu aceste cheltuieli, 2, 3, 7 salarii. Eu nu prea văd această corelație. De ce trebuie să fie cu salariile medii, cu o anumită sumă plafonată? Ea trebuie să fie legată de cheltuielile suportate de consilierii locali, pentru a fi prezenți la aceste ședințe. Care este sensul economic al acestei indemnizații?

Domnul Gheorghe Brașovschi: Mult stimată doamnă deputat, Dacă citim atent alineatul (3) din articolul 24, atunci alesului local, care a fost invitat la ședința consiliului și a participat la ea, i se restituie și cheltuielile aferente, în afară de indemnizație, deplasările pînă la centrul raional ori unde se află consiliul. Așa că dumneavoastră aveți perfectă dreptate cînd... ar fi bine să fie și o sumă oarecare, o plafonare, dar... Aceasta este pentru o zi de muncă, real ar fi pentru 8 ore de muncă a activității unui consiliu local. Nu a fost caz să lucreze 8 ore, 3 – 4 ore și consiliul finisează.

Domnul Igor Corman: Doamna Domenti.

Doamna Oxana Domenti: Atunci, la fel ca și pentru agenții economici, cheltuielile de deplasare sînt limitate de către anumite documente stabilite de către Guvern, la fel și cheltuielile de transport. Anume din aceste cheltuieli raționale și trebuie să iasă autoritățile publice locale atunci cînd stabilesc această indemnizație. Și s-ar putea să oferim această funcție, spre exemplu, Guvernului, pentru că să stabilească niște limite raționale pentru cheltuielile de deplasare, iar ulterior autoritățile locale, ținînd cont de aceste norme, să stabilească această indemnizație. Pentru că noi, plafonînd-o la o anumită sumă, în primul rînd, va trebui să revenim în fiecare an la această sumă, 500 de lei astăzi are o valoare, iar mîine și poimîine are cu totul altă valoare. Deci va trebui permanent să reactualizăm această lege, pentru a revedea această sumă. Deci și practic nu este corect să fie stabilită o sumă fixă într-o valoare absolută a acestei indemnizații. De aceea, noi propunem să fie exclusă această sumă în valoare absolută în lege.

Domnul Gheorghe Brașovschi: Așa și e formulat în articolul 24. Ultima formulare doar scrie că este stabilită de către consiliul respectiv. Nu este nici o plafonare, doamnă deputat. (Rumoare în sală.) Da, dar eu am spus, conceptual schimbăm proiectul, 500 de lei se elimină din proiect.

Domnul Igor Corman: Da. Bine.

Domnul Brașovschi, din start, a spus foarte clar că ei au discutat la comisie și și-au schimbat părerea un pic, așa ca să fie și mai bună inițiativa.

Domnul Gheorghe Brașovschi: Nu, eu am dat citire articolului cum va suna.

Domnul Igor Corman: Domnul Ioniţă. Următorul – domnul Deliu.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimaţi colegi, Aceste indemnizații sînt plătite din taxele locale, care nu intră în relațiile bugetare și nu sînt calculate în relațiile interbugetare, bugetul de stat, bugetul local. Cît privește noi dacă stabilim o sumă, este foarte greu de spus. Ei nu lucrează doar în momentul cînd șed la ședință. Ei pregătesc documente, lucrează cu documentele. Deci ar fi foarte greu să dăm o sumă. Eu propun să pornim de la bună credință și de la practica europeană. Practica europeană, consiliile locale au dreptul să decidă cu o singură condiție, publicarea sau facerea publică a sumei respective. Deci el trebuie să o publice în presa locală, să o pună pe panoul consiliului local, ca toată lumea să cunoască această informație. Din acest motiv, ei singuri fac calcule, ei singuri au anumite raționamente, domnul Deliu cum a formulat. Doar de adăugat, chiar dacă ei… toate actele trebuie să fie transparente, de adăugat expres că în condiția indemnizațiilor, să fie publice separat și toată lumea să cunoască acest lucru. Și acesta este un control din partea colectivităților locale, să fie separat. (Rumoare în sală.) Să fie separat.

Domnul Igor Corman: Domnul Deliu.

Domnul Tudor Deliu: Da, Mulțumesc. Deci cîteva argumentări, dar, în primul rînd, aș reveni la cartă, care nu este Carta autonomiei locale, dar denumirea corectă este Carta europeană exercițiul autonom al puterii locale. Așa. Dar revenim la acest proiect. De ce eu am propus să fie în limitele bugetului disponibil? Încă o dată vreau să mă expun că, atunci cînd se aprobă bugetul, aceste cheltuieli sînt incluse în buget. În ceea ce privește ceea ce spunea domnul Mușuc, da, pot să apară surse suplimentare. Însă, dacă apar surse suplimentare, consiliul trebuie să se pronunțe la rectificarea bugetului, în conformitate cu sursele care au parvenit respectiv la capitolul „Venituri” și la capitolul „Cheltuieli”.

Eu cred că ar fi cu mult mai corect dacă în sintagma pe care ați propus-o dumneavoastră va fi menținută în limitele bugetului disponibil. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Domnul Reidman. Carta sau harta?

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Господин Брашовский, к сожалению, ваше представление закона не соответствует тому, что представлено в тексте от вашего имени. Давайте так: либо вы корректируете этот текст в вашем представлении, да, и тогда имеете авиз Правительства на то, что написано, что будет представлено вами в качестве проекта. Либо уточните, в чем, почему такие расхождения между содержанием закона и вашим представлением его. (Rumoare în sală.)

Domnul Gheorghe Brașovschi: Pentru lectura a doua. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Domnul Brașovschi vrea să spună că pînă în lectura a doua mai este timp.

Domnul Gheorghe Brașovschi: Pentru lectura a doua. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Și toate propunerile colegilor vor fi examinate la comisie, și inițiativa va veni în lectură finală extraordinară. Da?

Domnul Gheorghe Brașovschi: Da. Pentru lectura a doua vom face modificări.

Domnul Igor Corman: Domnule Reidman, Dumneavoastră ați vrut să spuneți că pînă la lectura a doua mai este timp, da? (Rumoare în sală.) Domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Domnul Preşedinte, Dar care este conceptul?

Care este conceptul? Conceptul este înscris aici în proiect și conceptul este prezentat de la tribuna centrală, aceste doi concepții sînt diferite. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Deci conceptul a suferit anumite îmbunătățiri, de la hîrtia pe care o aveți în față și pînă la prezentarea de la tribuna centrală. Eu cred că toți colegii au sesizat acest lucru. Da. Întrebări nu mai sînt. Domnule Brașovschi, Vă mulțumesc. Am să rog comisia să prezinte raportul. Domnul Eduard Mușuc.

Domnul Eduard Mușuc: Comisia administrație publică și dezvoltare regională, la ședința sa din 5 martie, a examinat proiectul de lege sus-numit, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către deputatul Gheorghe Brașovschi. Comisia permanentă menționează că proiectul de lege prevede modificări ce se referă la mărimea indemnizației acordate consilierului local pentru fiecare zi de participare la ședința consiliului și oferirea autonomiei fiecărui consiliu local de a stabili mărimea acestei indemnizații. Totodată, se propune de a stabili plafonul maxim al indemnizației acordate consilierului local pentru fiecare zi de participare la ședința consiliului, care nu va depăși 500 de lei. Asupra proiectului de lege au parvenit avizele comisiilor permanente, al Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului, al Centrului Național Anticorupție și al Congresului Autorităților Locale din Moldova. Comisia drepturile omului și relații interetnice, în avizul prezentat, se pronunță pentru examinarea și adoptarea acestui proiect de lege în cadrul ședinței plenare. Comisia mediu și schimbări climatice, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică nu au luat o decizie pe marginea proiectului, din lipsa majorității voturilor. Prin avizul său, Comisia agricultură și industrie alimentară propune examinarea și adoptarea proiectului de lege în plenul Parlamentului, cu propunerea de a stabili mărimea indemnizației care să fie pînă la 50% din salariul minim din sectorul bugetar. Această propunere fiind respinsă de comisia sesizată în fond pe motiv că stabilirea unui plafon maxim ar contravine prevederilor Cartei europene a autonomiei locale și articolului 109 din Constituția Republicii Moldova prin care sînt garantate principiile autonomiei locale. Direcţia generală juridică a Secretariatului Parlamentului consideră că proiectul de lege poate fi înaintat spre examinare în ședința plenară a Parlamentului, cu respectarea cerințelor regulamentare.

În avizul său, Congresul autorităților locale din Moldova a menționat că stabilirea indemnizației pentru participarea la ședința consiliului local este o competență de interes local și exclusivă a consiliului local. În acest sens, CALM susține că proiectul de lege menționat poate fi acceptat doar în partea ce se referă la eliminarea plafonului minim al indemnizației în vederea asigurării dreptului consiliului local de a decide în mod autonom în privința unor indemnizații minimale. Totodată, în privința unei indemnizații maximale, CALM susține că acest drept, de asemenea, aparține consiliului local care trebuie să adopte astfel de decizii în condițiile maximei transparențe și cu informarea comunității locale. Ca urmare a dezbaterilor pe marginea acestui proiect de lege și ținînd cont de poziția. CALM, cu care sîntem de acord, comisia a decis susținerea propunerii privind eliminarea plafonului minimal al indemnizației acordate consilierului local pentru fiecare zi de participare la aședința consiliului. Totodată, comisia nu a susținut și propune excluderea din proiectul de lege a plafonări maxime, lăsînd la discreția consiliului local de a decide în mod autonom. În contextul celor expuse, Comisia administrație publică și dezvoltare regională propune Parlamentului spre examinare și aprobare în primă lectură proiectul de lege prenotat, iar în lipsa unor amendamente sau propuneri – și adoptarea în lectura a doua.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc, domnule preşedinte. Nu sînt întrebări către comisie. Domnilor deputați, Voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr. 467. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul este aprobat în primă lectură. Acum, noi am ascultat cu atenție raportul comisiei, vreau să întreb dacă sînt obiecții, căci dacă nu sunt, atunci comisia a propus să îl votăm și în a doua lectură. (Rumoare în sală.) Bine. Atunci data viitoare. Domnule preşedinte, O să propuneți subiectul pentru a doua lectură. Rămînem la aceasta. Și acum, voi reveni la proiectul de Lege nr.50, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucții și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului „Agricultura Competitivă în Moldova.” Prezintă proiectul domnul Viorel Guțu, viceministru al agriculturii și industriei alimentare. Vă rog.

Domnul Viorel Guțu – viceministru al agriculturii și industriei alimentare: Stimate domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor deputați, Vă prezint spre examinare proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului „Agricultura Competitivă în Republica Moldova”. Donator este Guvernul Suediei, iar administratorul sursei financiare Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Obiectivul programului constă în consolidarea competitivității sectorului agroalimentar al țării prin susținerea procesului de modernizare a sistemului de management al siguranței alimentare și facilitarea accesului pe piață pentru agricultori. Proiectul „Agricultura Competitivă” este implementat de Banca Mondială și are patru componente. Acest grant vine în susținerea a trei componente. Prima. Îmbunătățirea managementului siguranței alimentare. A doua. Îmbunătățirea potențialului de acces pe piață. Este vorba despre susținerea grupurilor de producători. Lege care tot a fost aprobată recent de Parlament. Și a treia. Managementul proiectului. Valoarea grantului este de circa 2,8 milioane de dolari SUA și este parte componentă a Proiectului „Agricultura Competitivă”, a cărui valoare este 25,3 milioane dolari și avem din acești bani 18 milioane de dolari este împrumut de la Banca Mondială și 4,4 milioane dolari de la GEF (Facilitatea Globală de Mediu). Acordul de grant va fi valabil pînă la 30 iunie 2015. Rog să susțineți acest proiect.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Popa, Vă rog întrebări.

Domnul Gheorghe Popa: Domnule viceministru, Este adevărat că costul total al proiectului constituie aproximativ 25,3 milioane dolari SUA. Din această sumă 18 milioane este credit care, practic, deja așa vorbiți că a început repartizarea lui. Pe noi ne interesează cîți beneficiari, totuși, au acces la acest credit? Și care este, totuși, numărul beneficiarilor pentru granturile care au să fie acordate de către Guvernul Suediei în mărime de 2,8 milioane dolari? Noi am înțeles în ce direcție va fi el utilizat, dar concret: cîți beneficiari? Și ce avem noi deja pînă în ziua de astăzi?

Domnul Viorel Guțu: Vorbind despre granturi, și, dacă ați spus că cunoașteți direcțiile de atribuire a acestor surse financiare, la prima componentă deja statul este cel care beneficiază de acest grant, pentru că e vorba despre dezvoltarea instituțională pentru Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor, sistemul de laboratoare și sistemul de … punctele de frontieră. Și partea a doua deja se referă la granturi pentru grupurile de producători. La momentul actual, deja este în lucru crearea a circa cinci grupuri de producători care vor beneficia de granturi de pînă la 350 mii de dolari fiecare. Pînă la. Pot fi și mai mici. Scopul grupului de producători este de a consolida efortul în vederea comercializării comune a producției agricole. În total, pe parcursul a cinci ani de implementare a proiectului, se propune să fie implementate minimum 20 de grupuri de producători. Dar aceasta minimum conform proiectului. Sperăm, poate, să ajungem și la numărul de 50, mai mici și mai mari.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Popa, A doua întrebare.

Domnul Gheorghe Popa: Da, noi, frecvent, avem întîlnire cu agricultorii din teritoriu. Practic, vreau să vă spun, domnule viceministru, că nimeni din ei, aproximativ nimeni, zic, nu cunoaște acest lucru. Și ar fi normal ca Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, totuși, să aibă o transparență în utilizarea acestor granturi și credite. Fiindcă accesul, despre care eu am vorbit, îl au un număr de agricultori foarte limitat.

Domnul Viorel Guțu: Vă mulțumesc pentru întrebare, domnule deputat. De fapt, acest proiect este implementat de unitatea de implementare a proiectelor Băncii Mondiale, ei au un program de mediatizare a acestui proiect. Proiectul a devenit funcțional de abia în vară – începutul toamnei și procesul de mediatizare a fost întins ceva timp. Acum se lucrează foarte intens în satele, localitățile țării. Dar și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, atunci cînd am avut întîlniri cu agricultorii, promovînd programe de subvenționare, menționam despre aceste oportunități, aceste posibilități și despre necesitatea consolidării eforturilor agricultorilor în crearea grupului de producători și beneficii în urma acestor grupuri.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Popa, Concretizare sau ce? Domnul Popa.

Domnul Gheorghe Popa: Da, eu am vrut, domnule ministru, să vă solicit, totuși, să finalizați strategia despre care ați început discuții cu agricultorii, fiindcă ei așteaptă. Sînt foarte mulți agenți economici în agricultură care, într-adevăr, așteaptă de la dumneavoastră niște pași mai concreți.

Domnul Viorel Guțu: Referitor la strategie, vreau să vă spun că ea a fost aprobată la ultima ședință de Guvern, săptămîna trecută. Penultima.

Doamna Liliana Palihovici: Domnul deputat Arhire.

Domnul Viorel Guțu: Va fi publicată curînd.

Domnul Anatolie Arhire: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule ministru, Dumneavoastră ați menționat că din acest grant urmează să beneficieze și grupurile de producători.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule deputat, Microfonul, vă rog, ridicați-l mai sus.

Domnul Anatolie Arhire: Spuneți, vă rog, dacă ministerul ați dat prioritate la vreun domeniu, cum ar fi… Cine ar trebui mai mult să beneficieze: acei din domeniul horticol, fitotehnie, procesare sau din domeniul culturi energetice și tehnice?

Domnul Viorel Guțu: Vă mulțumesc pentru întrebare, domnule deputat. Într-adevăr, este prioritate oferită celor din horticultură și procesare. În special, accentul se pune pe crearea condițiilor de condiționare, refrigerare a producției agricole proaspete. Acestea vor fi și primele grupuri de producători create, din informația pe care noi o avem în momentul de față. Și intențiile sînt foarte active în acest sens.

Doamna Liliana Palihovici: Mai aveți întrebări, domnule deputat? Nu?

Domnul Anatolie Arhire: Atît.

Doamna Liliana Palihovici: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule Guțu.

Domnul Viorel Guțu: Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și invit comisia să prezinte raportul. Comisia politică externă și integrare europeană.

Doamna Ana Guțu: Doamnă Președinte, Stimați colegi deputați, Comisia politică externă și integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege și constată următoarele. În conformitate cu prevederile articolului 66 din Constituție, cu Legea nr.595-XIV din 1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, ratificarea acordului respectiv ține de competența Parlamentului. În contextul celor expuse, Comisia politică externă și integrare europeană, în temeiul articolului 27 și al articolului 56 din Regulament, cu majoritatea de voturi (6 voturi „pro” și 3 „împotrivă”), propune Parlamentului să ratifice Acordul de grant dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului „Agricultura Competitivă în Moldova” prin aprobarea unei legi organice în primă lectură și adoptarea acesteia în a doua lectură.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. Domnul Popa.

Domnul Gheorghe Popa: Eu am vrut să vă întreb, doamnă președinte, dacă cunoașteți: din 2,8 milioane dolari SUA grant, cît, totuși, o să nimerească la adresa beneficiarilor, agenți economici din agricultură?

Doamna Ana Guțu: Domnule Popa, Aceeași întrebare ați adresat și …

Domnul Gheorghe Popa: Nu, nu, nu, nu. Nu aceeași. Eu cunosc ce întrebare am …

Doamna Ana Guțu: Noi vorbim acum despre ratificare, nu pot să vă dau detalii referitor la aceea cît vor pleca la agricultori. Este un proiect de susținere instituțională mai mult.

Domnul Gheorghe Popa: E instituțională. Dar din această sumă care rămîne în …

Doamna Ana Guțu: Eu vă repet. Este un proiect de susținere instituțională.

Domnul Gheorghe Popa: Trebuie să intrați în esență, doamnă președinte. (Rumoare în sală.)

Doamna Liliana Palihovici: Domnul deputat Godea.

Domnul Mihai Godea: Eu chiar mă întrebam, cînd doamna președinte se ridica să citească raportul, dacă nu este cazul să vă reprofilați și în agricultură, și în alte domenii. Dar mă gîndesc că nu e cazul, doamnă Guțu. Așa că …

Doamna Ana Guțu: Mersi pentru remarcă.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă președinte, Vă mulțumesc frumos. Alte întrebări nu sînt. Stimați colegi, Comisia a propus aprobarea proiectului în primă și a doua lectură. Cine este pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului „Agricultura Competitivă în Moldova”, înregistrat cu nr.50 la 10 februarie 2014, rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul a fost aprobat în primă lectură. Despre lectura a doua, fracțiunile ce spun? Altă dată. Următorul proiect pe ordinea de zi a Parlamentului este proiectul de Lege nr.76 privind ratificarea Protocolului nr.15 de modificare a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Vă rog, domnule viceministru al justiției, prezentați proiectul.

Domnul Vladimir Grosu – viceministru al justiției: Mulțumesc, doamnă Președinte. Stimați deputați, Prezint atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr.15 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale. Prezentul Protocol este menit să perfecționeze, în primul rînd, procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului care, este cunoscut, la momentul actual, se află într-o anumită dificultate, datorită succesului său, că sînt foarte multe cereri depuse la Curtea Europeană și aceasta caută să ajusteze procedurile pentru a asigura o bună funcționare a justiției la nivel european. Prezentul Protocol se oprește și consacră anumite chestii de procedură, cum ar fi, în primul rînd, în preambulul Convenției va fi o mențiune cu privire la așa- numita doctrină a marjei de apreciere. Este un instrument pe care Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, prin practica sa, prin jurisprudența sa, l-a consacrat ca un instrument de interpretare și de tălmăcire a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Statele părți la Convenția Europeană au decis că este un instrument de interpretare a Convenției Europene, dar el trebuie să își regăsească locul său în Convenție, pentru a avea o certitudine pentru statele contractante cum va fi pe viitor interpretată Convenția Europeană în conformitate cu acest instrument, marja de apreciere. Mai departe, Protocolul menționat se referă la alte chestii de procedură cum ar fi termenul de depunere a cererilor la Curtea Europeană. Acest Protocol intenționează să reducă termenul de depunere a cererii de la 6 luni de zile, cum este în prezent, la 4 luni de zile, cum se intenționează să fie odată ce acest Protocol va intra în vigoare. De asemenea, acest Protocol se referă și la modul de alegere a judecătorului din partea unei părți înalte contractante și anume în partea ce ține de vărsta candidatului, care nu trebuie să fie mai mare de 65 de ani. La momentul în care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei solicită înaltei părți contractante, se purcede la procedurile interne în vederea selectării candidaților. De asemenea, Protocolul menționat se referă și la un alt moment de procedură în fața Curții Europene, cum este desesizarea Camerei în favoarea Marii Camere a Curții Europene. La momentul actual, în cazul în care Camera, un fel de primă instanță în cadrul Curții Europene, examinează un dosar de amploare foarte important, pe marginea căruia nu există o jurisprudență bine stabilită, atunci Camera solicită opinia părților în proces și, dacă nici una din părți nu se opune, atunci dosarul respectiv este transmis pentru examinare Marii Camere. Prin prezentul Protocol se intenționează ca acest drept al părților... părțile să nu mai poată sa se opună dreptului de desesizare și doar Curtea Europeană, în persoana camerelor, să dispună desesizarea în fața Marii Camere. De asemenea, ultimul punct, din punct de vedere procedural, care se referă la... care conține acest Protocol este criteriul de admisibilitate, cum este dezavantaj semnificativ, adică unul dintre criteriile de admisibilitate. Curtea va putea declara orice cerere inadmisibilă, dacă nu este, dacă partea, cetățeanul sau partea care s-a adresat la Curtea Europeană nu a suferit un dezavantaj semnificativ. Și, în prezent, acest... cererea nu va putea fi respinsă, declarată drept inadmisibilă, dacă anterior ea a fost examinată la nivel național de o instanță națională judecătorească. Prezentul Protocol urmează să modifice acest criteriu, pentru că să nu fie necesar, odată ce intră Protocolul în vigoare, ca anterior, la nivel național, ea să fie examinată de o instanță judecătorească. Deci, conform acestui Protocol, sînt dispoziții finale și tranzitorii. El urmează să intre în vigoare odată ce toate... după 3 luni de zile, odată ce toate părțile semnatare și părți contractante ale Convenției Europene îl vor ratifica. Și se urmărește sigur că perfecționarea și accelerarea procedurilor la Curtea Europeană. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Domnul Vremea. Următorul – domnul Ghilețchi.

Domnul Igor Vremea: Mulțumesc. Domnule ministru, Spuneți, vă rog, dar cîte state și-au exprimat deja acordul de a fi legate prin respectivul protocol?

Domnul Vladimir Grosu: Circa 20 de state.

Domnul Igor Vremea: Din...

Domnul Vladimir Grosu: La momentul actual, sînt, mi se pare, 14 sau 15 state care au semnat deja și, plus la aceasta, se adaugă 6 state, sigur care au ratificat deja acest Protocol adițional. Dar noi ne așteptăm ca anul acesta să fie o... spunem, să mă exprim, o avalanșă, deoarece marea majoritate a statelor au semnat acest Protocol și încă nu l-au ratificat, dar semnarea a avut loc în a doua parte a anului trecut. Inclusiv Republica Moldova l-a semnat în noiembrie 2013.

Domnul Igor Vremea: Da. În principiu, dacă un stat nu o să dorească să fie legat, atunci Protocolul acesta este inexistent...

Domnul Vladimir Grosu: Nu va intra în vigoare, așa cum a fost și cu Protocolul nr.14, pe care un stat nu l-a ratificat și nu a intrat în vigoare din cauza unui stat.

Domnul Igor Vremea: Totuși, opinia noastră este: Curtea aici își face unele privilegii în ceea ce privește criteriile de admisibilitate, termenele de depunere doar în privința cetățenilor, însă Curtea nu întreprinde nimic în ceea ce privește termenele de examinare să le urgenteze, dar încearcă prin cetățeni. Și atunci criteriile acestea cu prejudiciul neimportant pe care Curtea o să le trateze așa cum dorește, nu știu ce o să facem cu încălcările acestea.

Domnul Vladimir Grosu: Domnule deputat, Nu cred că este cazul să ne îngrijorăm, deoarece acest criteriu se referă la acele cereri care, în linii generale, nu merită atenția Înaltei Curți. Deja există o

32 jurisprudență destul de bine stabilită la nivelul Curții Europene în ceea ce privește ce înseamnă acest... lipsa unui prejudiciu semnificativ. Adică Curtea a respins, pe baza acestui principiu, și cereri în care persoanele solicitau o despăgubire în valoare de un euro, 5 euro, 10 euro. Și nu este cazul ca Curtea Europeană să se oprească detaliat, foarte amănunțit la aceste cereri în detrimentul altor cereri care sînt mult, mult mai importante.

Domnul Igor Corman: Domnul Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Mulțumesc. Eu aveam o întrebare asemănătoare cu cea a domnului Vremea, dar trec la a doua întrebare. Dumneavoastră ați menționat despre principiul de subsidiaritate și marja de apreciere, lucruri foarte importante. Am vrut, din experiența pe care o aveți la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dacă ați putea să ne răspundeți la întrebarea ce ține de marja de apreciere, adică este ea suficient de clară astăzi? Avem o jurisprudență care dă o apreciere clară a marjei de apreciere sau, totuși, ea este destul de relativă și poate fi restrînsă de Curte, adică în anumite situații. Deoarece pentru un stat democratic, pentru un stat suveran mi se pare foarte important să poată beneficia de această marjă de apreciere, mai cu seamă că sunt… asistăm de multe ori la o ciocnire de drepturi, englezii spun „clash of rights”. Cum vi se pare dumneavoastră, din experiența pe care ați avut-o la Curte și, apropo, în contextul ratificării acestui Protocol ce ține de marja de apreciere? Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Grosu: În viziunea mea, este important că în preambulul Convenției, și anume în preambul, se menționează despre această marjă de apreciere, ca un instrument de interpretare a Convenției europene. Curtea Europeană are la dispoziție mai multe instrumente de aprecieri. Și acesta face mai grea sarcina statelor de a interpreta că, în primul rînd, statele sînt chemate să respecte drepturile omului, astfel interpretîndu-le. Sigur că statelor, în apărarea drepturilor omului, li se recunoaște o anumită marjă de apreciere. Această marjă diferă de la drept la drept, sînt drepturi de la care nu se poate de derogat, dar majoritatea drepturilor consacrate în Convenție sînt drepturi derogabile și aici intră în joc marja de apreciere. Și faptul că ea va fi inclusă în Convenție, și anume în preambul, aceasta menționează importanța acestui instrument de interpretare. Și aceasta va da o previzibilitate statelor în ce măsură i se dă și care este importanța care se dă anume acestui instrument de interpretare. Că pînă acum și în prezent sînt și alte instrumente, dar marja de apreciere este acel instrument de interpretare care trezește cele mai multe întrebări din partea atît a statelor, cît și a cetățenilor, petiționarilor care se adresează la Curtea Europeană.

Și reglementarea lui, consacrarea în Convenție va da o previzibilitate mai mare și o superioritate față de alte instrumente de interpretare. Și, de aceea, nu văd nimic... ba chiar avantajele pentru ambele părți și pentru state, și pentru cetățeni că va fi o previzibilitate mai mare în aplicarea Convenției.

Domnul Igor Corman: Domnul Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Eu nu văd nici un dezavantaj, dimpotrivă mă bucur că va fi inclus în Convenție. Singura întrebare era legată de faptul cît de previzibilă și clară este această noțiune de marjă de apreciere. Dar cred că ați răspuns. Eu vă mulțumesc, domnule viceministru.

Domnul Vladimir Grosu: Nu este chiar previzibilă și nu este chiar clară.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Aceasta era și teama, într-un fel…

Domnul Vladimir Grosu: Și acesta este primul pas, consacrarea, primul pas în a-i da o anumită importanță, previzibilitate și claritate.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc, domnule viceministru. Acestea au fost întrebările. Și acum, am să o rog pe doamna Ana Guțu să prezinte raportul comisiei.

Domnul Vladimir Grosu: Mulțumesc, domnule Preşedinte.

Doamna Ana Guțu: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Comisia politică externă și integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege și constată următoarele. Proiectul de lege a fost înaintat spre examinare Parlamentului, la inițiativa Președintelui Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile articolului 86 din Constituție și articolului 14 din Legea nr.595-XIV din 1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova.

În corespundere cu articolul 66 din Constituție și articolul 11 alineatul (1) din Legea privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova, ratificarea protocolului respectiv ține de competența Parlamentului. Direcţia generală juridică a Secretariatului Parlamentului se pronunță, în avizul său, în favoarea ratificării Protocolului. Și, în contextul celor expuse, în temeiul articolului 27 și articolului 56 din Regulamentul Parlamentului, Comisia politică externă și integrare europeană, cu majoritatea de voturi, 6 voturi „pro”, propune plenului Parlamentului ratificarea Protocolului nr.15 de modificare a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin aprobarea unei legi organice în primă lectură și adoptarea acesteia în a doua lectură.

Domnul Igor Corman: Da. Vă mulțumesc. Întrebări? Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Da, mulțumesc. Domnule Preşedinte, Vreau să revin, de fapt, la tema pe care am abordat-o anterior deci și care astăzi a fost încă o dată accentuată și de domnul Godea, și, dacă nu mă înșel, de domnul Mușuc. Este vorba de comisia care prezintă. Nu am nimic împotriva doamnei Guțu, dar cred că inclusiv acest document, acest acord urmează să fie, probabil, prezentat de cineva care este mai competent în acest domeniu. Respectiv, în cazul da față, este vorba de Comisia juridică, numiri și imunități, care ar fi competentă să prezinte la un nivel profesionist cuvenit acest document. Încă o dată accentuez. Nu am nimic împotriva Comisiei politică externă și integrare europeană, mai ales că fac și eu parte din această comisie. Dar, o spun cu toată sinceritatea, cred că la noi în comisie sînt mai puțini juriști decît în Comisia juridică, numiri și imunități. De aceea, rugămintea mea este, ca, poate pe viitor, să se țină cont anume de momentul specificării sau al prezentării de comisiile care, propriu-zis, sînt de profil. Mulțumesc foarte mult.

Doamna Ana Guțu: Domnule Stati, Noi, de fapt, acum ratificăm acest Protocol nr.15 și toate actele care urmează a fi ratificate de Parlament trec prin Comisia politică externă și integrare europeană.

Prezentarea a fost făcută de Ministerul Justiției, care a încheiat acest Protocol și ați avut posibilitatea să adresați întrebări detaliate la acest subiect. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Eu înțeleg că domnul vicepreședinte al Comisiei politică externă și integrare europeană reiese și din faptul că aveți un volum foarte mare de lucru în comisie și, ca un pic să vă mai despovărați, doriți să mai împărțiți și cu alți colegi din alte comisii. Domnule Stati, Vă rog.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc. Doamnă Guțu, Încă o dată vreau să spun că nu am nimic împotrivă și am accentuat că tocmai sînt membru la aceeași comisie. Dar eu cred că, în condițiile acestea, evident, ratificarea oricărui document nu este un lucru mecanic, de ridicare de mînă. Deci urmează să apară niște întrebări. Dacă apar ele și, respectiv, cred eu că cel care prezintă în sensul acesta trebuie să fie pregătit și din punct de vedere profil… profesionist asupra temei acestui subiect și nu numai aceea ca să fie prezentat pentru ratificare, ca să fie votat mecanic în două lecturi. Aceasta am avut în vedere. Adică, poate comisia noastră urmează ca să vină cu un coraport, dar cred că raportul de bază urmează totuși ca să fie prezentat de comisia de profil. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, doamnă președinte Guțu. Acestea au fost întrebările și sugestiile. Voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege cu nr.76. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea voturilor. Proiectul este adoptat în primă lectură. Comisia a propus și în a doua lectură? (Rumoare în sală.) Deci fracţiunea dumneavoastră, înțeleg, nu sprijină votarea în a doua lectură. Atunci, o să trecem la următorul subiect din ordinea de zi, este proiectul de Lege cu nr.380 pentru modificarea Codului electoral. Un grup de deputați au înregistrat această inițiativă, care va fi prezentată de domnul Igor Vremea. Vă rog.

Domnul Igor Vremea: Stimaţi deputaţi, Legislația electorală a instituit Registrul de stat al alegătorilor, însă, dacă dumneavoastră vă amintiți, prin Legea nr.119 din 18 iunie 2010, implementarea registrului în practică a fost stabilită începînd cu anul 2015.

Inițiativa noastră se rezumă la aceea că noi venim cu propunerea ca respectivul registru să fie pus în aplicare în procesul electoral, începînd cu anul acesta. Deci aceasta este esența proiectului.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Domnul Deliu. Următorul – domnul Sîrbu.

Domnul Tudor Deliu: Da. Mulțumesc. Domnule autor, Dumneavoastră, la articolul 2, specificați că Guvernul trebuie să prevadă în Legea bugetului de stat pentru anul 2014 cheltuieli necesare pentru implementarea de către Comisia Electorală Centrală a Registrului de stat al alegătorilor. După cîte cunoaștem, în Legea bugetului de stat pentru anul 2014 au fost introduși bani pentru Registrul electronic. Cum credeți: nu ar fi cazul să ne dezicem de articolul 2 din acest proiect de lege?

Domnul Igor Vremea: Domnule Deliu, Eu sînt de acord cu dumneavoastră în partea ce ține de alineatul (1), fiindcă, după cum cunoașteți, proiectul nostru a fost depus în septembrie. De aceea, el a și prevăzut o asemenea clauză, ca bugetul să prevadă. Dar odată… și ne-a confirmat președintele Comisiei Electorale Centrale că banii respectivi au fost deja prevăzuți în Legea bugetului, deci alineatul acesta, clar că pentru lectura a doua, el poate fi exclus, dacă… eu nu… Iată, domnul Ioniţă spune că nu trebuie, da.

Domnul Tudor Deliu: Și a doua întrebare. Deci, profitînd de ocazie că aici, în sală, este domnul președinte al Comisiei Electorale Centrale Iurie Ciocan, aș vrea să-l întreb, ca deputații din Parlament să cunoască: Comisia Electorală Centrală este predispusă pentru a introduce Registrul electronic sau… nu, că pregătită și predispusă, și pregătită pentru a introduce Registrul electronic al alegătorilor în anul 2014?

Domnul Igor Corman: Domnul Ciocan. Vă rog.

Domnul Iurie Ciocan – Președintele Comisiei Electorale Centrale: Nu se pornește. A, este, da.

Nu cred că vreo instituție publică ar trebui să acționeze în bază de predisponibilitate. Noi avem obligații legale stabilite. În baza acestor obligații legale acționăm și, în conformitate cu planul de activitate al Comisiei Electorale Centrale pentru 2014, noi avem deja finalizarea implementării acestui sistem informațional, inclusiv acoperirea financiară necesară a fost alocată în baza planificării financiare strategice. Deci toate cele necesare sînt întrunite, capacitățile instituționale sînt suficiente. Noi vom face față acestei sarcini.

Domnul Igor Corman: Domnul Sîrbu. Următorul – domnul Ioniţă.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc. Domnule raportor, Desigur, noi susținem acest proiect de lege fără nici un dubiu, doar de tehnică legislativă, dat fiindcă noi… proiectul prevede modificarea Codului electoral, dar în articolul 1 ține de punerea în aplicare. Eu propun, poate în lectura a doua, dacă acceptați, noi să venim cu unele amendamente. Aici, două variante. Ori noi modificăm Legea nr.119 și excludem termenul de punere în aplicare „1 ianuarie 2015”, ori a doua variantă, am putea să redenumim Legea privind punerea în aplicare a articolelor, evident: 1, 22, 38, 39 din Codul electoral și ar fi… se pun în aplicare aceste articole la… de exemplu, imediat, la data adoptării pentru lectura a doua, dacă acceptați. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Vremea: E clar că se acceptă. Intenția noastră este de a pune în aplicare, în principiu, registrul. Adică, pentru lectura a doua, vom discuta toate momentele acestea ce țin și de articolul 2, și de articolul 1 formulările, astfel ca să ieșim cu un rezultat efectiv. Bine.

Domnul Igor Corman: Domnul Ioniţă. Următorul – doamna Guțu.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Vremea, Nu cred că trebuie de exclus articolul acela. Noi, într-adevăr … proiectul de lege a fost înregistrat, banii au fost alocați, important e să specificăm că Guvernul va asigura finanțarea în termene utile. Deoarece suma este alocată, dar este

38 important ca și Comisia Electorală să îi primească acum, cît mai urgent posibil, și nu într-o perioadă mai tîrzie. De aceea, pur și simplu, redactăm pentru lectura a doua „în termene utile”, ca ei să poată să realizeze banii. Că dacă banii vin în luna noiembrie, cu certitudine Comisia Electorală Centrală nu va putea să își onoreze obligațiunea. Banii sînt bugetați, important este ca ei să vină pînă în luna mai.

Domnul Igor Vremea: Atunci prevederea, cum noi intenționam, încă în septembrie, va prevedea în Legea bugetului, atunci poate fi redactat astfel ca să fie transferați în termene utile.

Domnul Veaceslav Ioniţă: În termene utile, ca Comisia Electorală Centrală să poată să îi utilizeze pînă la alegeri.

Domnul Igor Vremea: Nu văd problemă aici.

Domnul Igor Corman: Doamna Guțu.

Doamna Ana Guțu: Mulțumesc. Domnule Vremea, Am următoarea întrebare către dumneavoastră. Știți foarte bine că implementarea Registrului electronic al votanților este un proiect care a început în anul 2006 cu finanțare internațională. Pe atunci, Partidul Comuniștilor era la guvernare și proiectul urma să fie finalizat în anul 2009 pentru alegerile parlamentare din luna aprilie. Acum, dumneavoastră veniți cu un proiect de lege cînd deja Comisia Electorală Centrală a efectuat toate diligențele necesare pentru a pune în aplicare acel proiect cu întîrziere, fiindcă era lipsă de bani, și mă întreb, și vă întreb pe dumneavoastră, și aș vrea să îmi răspundă și domnul Ciocan, dacă acest proiect de lege nu este superfluu, adică dacă nu este în plus la ceea ce există deja? A fost, oare, nevoie de un proiect de lege în momentul în care Comisia Electorală Centrală și-a făcut temele pe acasă?

Domnul Igor Vremea: Desigur că este necesar. Fiindcă, conform legii, s-a stabilit data implementării 2015 și numai o lege poate să modifice această dată. Actul poate fi modificat printr-un act de aceeași putere.

Domnul Igor Corman: Domnul Ciocan.

Domnul Iurie Ciocan: Sînt de acord cu membrul în Parlament domnul Vremea. Deci, astăzi, în redacția actuală, articolul 38 alineatul (1) prevede clar că acest articol este pus în aplicare începînd cu anul 2015. Respectiv, dacă alegerile sînt în 2014, noi sîntem în conflict de lege, nu putem aplica ceea ce este stabilit printr-o aplicare ulterioară. Deci, în cazul de față, noi cerem să fie ajustată prevederea legală la realitatea zilei. Finanțarea este alocată pentru 2014, dar în lege este scris 2015. Și, domnule Președinte, bucurîndu-mă de faptul că microfonul e cuplat, la cele zise de domnul Ioniță, mai este o restanță de circa 2,5 milioane la finanțare, care am primit promisiunea să fie ajustat la rectificarea bugetară.

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumim că ne-ați amintit. Acestea au fost întrebările. Mulțumesc, domnule Vremea. Acum îl invit pe domnul Sergiu Sîrbu să prezinte raportul comisiei.

Domnul Serghei Sîrbu: Vă mulțumesc. Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.380 pentru modificarea Codului electoral, o inițiativă legislativă a unui grup de deputați. și comunică următoarele. Prin prezentul proiect de lege se propune implementarea Registrului electronic al alegătorilor, începînd cu anul 2104, inclusiv în cadrul următoarelor alegeri parlamentare. La examinarea proiectului de lege au participat autorii, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale, care a informat membrii comisiei despre disponibilitatea implementării acestui sistem la următoarele alegeri parlamentare ordinare. Totodată, în avizul său, CEC a comunicat Comisiei juridice, numiri și imunități că este absolut necesară modificarea propusă de autorii proiectului în partea ce ține de punerea în aplicare a Registrului electronic. Ceea ce ține de ajustarea prevederilor din proiect la regulile de tehnică legislativă și redacționale, acestea vor fi operate în lectura a doua cu amendamentele ulterioare, parvenite de la deputați. În rezultatul dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, susținînd conceptual proiectul de lege, au decis în unanimitate a-l propune pe acesta spre examinare și adoptare de către Parlament în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Nu sînt întrebări. Vă mulțumesc, domnule Sîrbu.

Stimați colegi, Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege cu nr.380. Cine este pentru rog să voteze. Toți deputații din sală au votat pentru acest proiect de lege. În primă lectură, da? Stimați colegi, Acum urmează să aprobăm proiectul ordinii de zi a ședințelor în plen ale Parlamentului pentru următoarea perioadă bisăptămînală. Deci noi avem propunerea Biroului permanent, acum doar urmează să supun votului această propunere. Eventuale propuneri de modificare le vom discuta, conform Regulamentului, joia viitoare. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, ordinea de zi pentru perioada 27 martie – 04 aprilie este adoptată. Și acum, stimați colegi, voi anunța o pauză. Revenim la ora 13.00. Sînt cîteva anunțuri. Domnule Mișin, Vă rog.

Domnul Vadim Mișin: Спасибо, господин Председатель. Прежде чем вы объявите перерыв я хотел бы внести предложение, простите, не совсем своевременное, но, тем не менее, я предлагаю пункт 17 сегодня не обсуждать по одной причине: нет никакого сомнения, что сегодня с этой трибуны мы услышим сплошную антироссийскую риторику, ничем не обоснованную и ничем не подкрепленную. Я не хочу вдаваться в детали и подробности российско-украинского конфликта – это тема действительно большая и сложная, но думаю, что сегодня абсолютно несвоевременно, не к месту и не ко времени нашему Парламенту обсуждать это даже с точки зрения региональной безопасности. Мне вообще непонятно, скажем, какое отношение имеет Генеральный Прокурор к региональной безопасностью? Пусть бы мне кто-нибудь объяснил, что имеет прокурор с региональной безопасности? И таких вопросов можно задать сотню. Поэтому участвовать в этом антироссийском фарсе мы не будем и участвовать в этом заседании, которое будет это обсуждать, мы отказываемся. Спасибо за внимание.

Domnul Igor Corman: Domnul Voronin.

Domnul Vladimir Voronin: Noi și ieri am vorbit la această temă, se vede că nu s-a înțeles, în primul rînd de conducerea Parlamentului, de unii conducători ai fracțiunilor. Eu vreau să concretizez, domnule Corman, totuși, care o să fie scenariul desfășurării acestor

41 audieri? În ce mod și în ce fel? Și cu ce o să se termine aceste audieri? Aceasta e prima întrebare. Aceasta, de fapt, e a doua întrebare. Prima întrebare constă în aceea: totuși, noi o să facem tot acest scenariu în regim secretizat sau cu ușile deschise pentru presă, pentru toți?

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Eu vă reamintesc, așa cum a fost aprobată decizia de către plenul Parlamentului, deci astăzi, la ora 13.00, urmează să aibă loc audieri parlamentare în cadrul unei ședințe închise. Așa a votat Parlamentul și au fost prezentate toate argumentele. La care au fost invitați reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate, ministrul de interne, din partea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Apărării, de asemenea viceprim-ministrul responsabil pentru reintegrare și reprezentantul Procuraturii Generale. Domnule Mișin, Noi am discutat la Biroul permanent, într-adevăr, a apărut întrebarea: care este logica invitării reprezentantului Procuraturii Generale? Era vorba ca să asiste eventual dacă apar întrebări, doar în contextul acesta. Deci conform scenariului. Aceasta a fost întrebarea. Se presupune că reprezentanții acestor instituții vor prezenta o succintă informație pînă în 10 – 15 minute la subiectul enunțat, după care deputații să aibă posibilitatea să adreseze întrebări și să se informeze despre starea de lucruri care îi interesează pe deputați. Aceasta a fost decizia pe care noi am luat-o. Sînt niște procese care au loc în jurul nostru, este evident interesul deputaților să dispună de astfel de informații și cred că acesta este, de fapt, scopul de bază al audierilor. Domnul Voronin.

Domnul Vladimir Voronin: În așa caz, așa cum am declarat și ieri, Fracțiunea Partidului Comuniștilor nu o să participe la această farsă, în afară de doi reprezentanți care au să monitorizeze ce o să discutați și ce decizii o să luați. (Rumoare în sală.)

Domnul Igor Corman: Domnul Saharneanu.

Domnul Vladimir Saharneanu: Eu mai întîi vreau să resping insinuările domnului Mișin, că aici va avea loc o linșare a intereselor rusești sau ale Rusiei, ca atare. Noi vom face o audiere în ceea ce privește interesele Republicii Moldova și comportamentul nostru în următoarea perioadă. Iar ceea ce a vorbit și domnul Mișin, și domnul Voronin nu era decît de demonstrat coloana a cincea, intră în formațiune și pleacă. Și plecați, numele să vi se întoarcă doar.

(Fracțiunea PCRM – părăsește Sala de ședințe).

Domnul Igor Corman: Domnul Diacov.

Domnul Dumitru Diacov: Da. Bine. Stimați colegi, Știți, vă aduceți aminte cum un om cunoscut spunea: „хотели как лучше a получилoсь как всегда”. De aceea, noi am dorit ca să avem un schimb de păreri, ca deputații, fracțiunile parlamentare să cunoască care este situația în Republica Moldova, în imediata vecinătate a Republicii Moldova. Un schimb util care să ne permită ca noi să contribuim la consolidarea stabilității în țară, ca să asigurăm liniște, să asigurăm o atmosferă sănătoasă și să evitam orice suspiciuni de destabilizare a situației. Desigur, în situația în care o parte din colegi nu doresc să participe la aceste discuții, nu rămîne decît noi să amînăm aceste discuții, să vedem, în general, să facem un schimb la săptămîna viitoare la Biroul permanent. Și în replică. Desigur, sînt pure speculații că ar fi fost o manifestație antirusească. Cine dorește... sau specialiști de felul acesta noi avem. Noi am spus de multe ori, noi avem nevoie de liniște, Republica Moldova să coopereze cu toți vecinii, inclusiv cu Federația Rusă. Noi înțelegem, soarta ne-a plasat pe acest segment european și Republica Moldova trebuie să fie o țară care cooperează cu vecinii săi, cu Rusia, cu Ucraina, cu România, cu toți vecinii, întru binele Republicii Moldova. De aceea, domnule Președinte, este propunerea ca noi să nu ne mai oprim la necesitatea acestor dezbateri, să transferăm discuțiile în cadrul Biroului permanent și atunci vom decide ce facem mai departe.

Domnul Igor Corman: Domnul Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu nu știu de ce atît de repede domnul Diacov bate în retragere. Nu cred că noi trebuie să ne facem agenda după comuniști sau după alte elemente care mor de dorul Rusiei. Eu sînt absolut sigur că, indiferent de ceea ce s-ar întîmpla nu doar în regiune, ci și în Republica Moldova, chiar dacă mîine Rusia o să anexeze Transnistria sau orice alte acțiuni neprietenești la adresa Republicii Moldova, ei în continuare o să iubească și o să apere Federația Rusă, pentru că ei muncesc, în primul rînd, pentru Federația Rusă și poate pe undeva, după aceea, se gîndesc și la Republica Moldova. Eu nu cred că aceste audieri trebuie să fie anulate. Și eu nu înțeleg retorica domnului Diacov, care încearcă să își plieze mesajul după vrerea comuniștilor. Eu cred că aceste audieri sînt nu doar oportune, ci sînt și necesare. Noi trebuie să ne clarificăm foarte exact Republica Moldova în ce context se află și de ce necesități de securitate are nevoie. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Domnul Lupu.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte. De fapt, mai degrabă pentru a transmite un mesaj și o poziție din partea Fracțiunii Partidului Democrat. Noi am adoptat ieri pe ordinea de zi acest subiect. Din momentul în care, urmare a declarațiilor care au fost… de colegii independenți, din Fracțiunea PCRM, sîntem cu acte în regulă la capitolul prezența în sală, evident că avem ordinea de zi acceptată, în caz că nu, propunerea este, într-adevăr, să nu încălcăm aspectele juridice, regulamentare. Însă, din start, indiferent de scenariu, avem cvorum – discutăm, nu avem cvorum – nu discutăm. Aceste audieri, în înțelegerea mea, au fost solicitate de către colegi, susținute de către noi, nu pentru a face farse, noi ne-am propus acest exercițiu pentru a ne documenta. A ne documenta la capitolul ce se întîmplă în realitate și în cele mai mici detalii în statul vecin, fiindcă avem informații de diferit caracter, să ne informăm ce se face mai aproape de granițele noastre, să vedem dacă reprezentanții organelor respective dispun de careva pronosticuri, rezultate ale unor analize privind posibile scenarii pentru viitor. Așa este înțelegerea mea a solicitării pentru organizarea unor asemenea audieri. Și nicidecum înțelegerea nu a fost că noi ne folosim de tribuna centrală a Parlamentului, pentru a prolifera tot felul de poziționări ideologice și politice, fiindcă, într-adevăr, dacă mergem pe această linie, atunci exercițiul riscă să degenereze. Da, se va transforma într-o campanie electorală. Probabil, pe acest motiv noi și am convenit să desfășurăm aceste discuții într-un regim închis. Păi, iată că, stimați colegi, pe două principii, dacă avem cvorum și dacă ne ținem de aceste reguli la care am convenit, mergem înainte, dacă una din aceste două norme nu ține, atunci – nu.

Domnul Igor Corman: Domnul Streleț.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Firește, anume acele deziderate anunțate și de domnul Lupu sînt așteptate de la aceste audieri. Presa noastră este doldora de zvonuri, ultimul timp, care aduc o stare de incertitudine în societate. De aceea, este de datoria noastră să cunoaștem adevărul. Și este de datoria organelor invitate să ne informeze despre situația reală. Anume acesta este și a fost preconizat scopul acestor audieri. Din aceste considerente am reieșit ieri, cînd am propus desfășurarea acestor audieri, anticipînd, probabil, și o reacție absolut previzibilă a opoziției de stînga, în mod special. Surprinzător că, mă rog, această atitudine a prins o anumită priză în

44 anumite minți că, uite, numaidecît de la această tribună se vor întîmpla lucruri strașnice, va fi cineva schingiuit public ș.a.m.d. Noi avem doar obiectivul de a stabili situația reală și de a cunoaște cum sîntem noi nu că în drept, dar obligați să reacționăm în constatarea anumitor circumstanțe sau să fim calmi și să monitorizăm în continuare situația, sau să luăm anumite decizii. Aceasta este obligația noastră ca for suprem legislativ al țării. De aceea, avînd certitudinea că cvorumul îl vom avea, deoarece am făcut evaluările prealabile acestei ședințe, doar dacă cineva nu va părăsi deliberat ședința, ținînd cont de stările de spirit care s-au anunțat, atunci noi avem și necesitatea, și condițiile create, pentru a desfășura aceste audieri în spiritul și în direcția în care am stabilit-o și ieri și am subliniat-o astăzi, așa cum a menționat și domnul Lupu. De aceea, nu cred că trebuie să existe vreun fel de dubii. Fracțiunile trebuie să își mențină membrii săi în perspectiva acestor audieri, să nu apară diferite motive că, uite, cineva s-a îmbolnăvit subit sau a plecat. Fiindcă, într-adevăr, limita de cvorum este una foarte subtilă, este la limită. Și la ora 13.00 să ne întîlnim în sală. Domnul Igor Corman: Domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Eu cred că este foarte important să parcurgem aceste audieri. Ele, dacă vreți, sînt o finalitate logică a tuturor acțiunilor care s-au produs în alte instituții pînă în prezent, Guvernul a discutat în permanență, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Securitate al Țării la acest subiect, au avut loc audieri în comisia de specialitate a Parlamentului. Este absolut normal ca Parlamentul să discute situația din regiune, în primul rînd, și nu atît situația din țară. Și nu doar să ne documentăm, stimați colegi, s-ar am putea să luăm și decizii privind întărirea securității sau a problemelor de securitate națională, în situația în care aceste decizii vor fi necesare. Și totul va fi clar după finalizarea audierilor șefilor de instituții și responsabililor invitați în cadrul acestor audieri astăzi. De aceea, eu am să fac un apel la responsabilitate față de toți colegii din Parlament, ca să avem o abordare de maximă responsabilitate în cadrul audierilor și să încercăm nu doar să ne documentăm, dar, dacă vreți, să ajutăm și instituțiile, ca lucrurile să se realizeze cît mai bine posibil. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Doamna Guțu.

Doamna Ana Guțu: Vă mulțumesc.

Vreau să vă aduc la cunoștință că deputații Fracțiunii noastre sînt prezenți la ședința de astăzi. Și Fracțiunea noastră insistă să mergem pe agenda adoptată, ținînd cont de faptul că vom avea 51 de deputați, deci vom avea condiția necesară pentru a desfășura aceste audieri parlamentare. Și nu este cazul acum să facem mofturi în ceea ce privește prezența sau absența presei. Această ședință am convenit să fie cu ușile închise, anume pentru a clarifica situația, să ne documentăm noi, deputații, fiindcă avem dreptul să știm la ce etapă sîntem, care sînt semnalele care vin sau nu vin din exterior, să curmăm orice tentative de manipulare în ceea ce privește anumite provocări, existența sau nonexistența acestora. De aceea, sper să desfășurăm aceste audieri, inclusiv să avem alături reprezentanții Fracţiunii Partidului Comuniștilor, care, de fapt, prin boicotarea acestei ședințe și delegarea doar a doi deputați, și-au păstrat interesul pe care îl manifestă pentru aceste audieri. De aceea, rămînem la agenda noastră și propun să trecem această etapă.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Eu cred că s-au conturat pozițiile. Nu pot să ofer cuvîntul tuturor deputaților. Deci din partea grupurilor parlamentare s-a vorbit. Poziția este clară. (Rumoare în sală.) Domnule Petrenco, Observatorii observă, da. Nu intervin, nu discută, nu. (Rumoare în sală.) Deci doamna Palihovici vrea un anunț tehnic, din cîte înțeleg eu. Da? Vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi, Eu susțin să continuăm dezbaterile pe agenda pe care am aprobată-o, cu o singură rugăminte; să începem la unu și treizeci, căci mai sînt cîteva ședințe. (Rumoare în sală.) Unu și treizeci, 13.30.

Domnul Igor Corman: Toți sînt de acord, da? (Rumoare în sală.) Deci la 13.30 continuăm ședința. Mulțumesc.

P A U Z Ă * * * *

(Urmează ședința închisă a Parlamentului.)

Ședința s-a încheiat la ora 12.00.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.