DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VI-a ORDINARĂ – MARTIE 2013 Ședința din ziua de 5 martie 2013 (STENOGRAMA)

SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbaterea și adoptarea proiectului nr.86 din 28 februarie 2013 – moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului. 3. Prezentarea raportului asupra activității Guvernului. (Raportor – Vladimir Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova.) 4. Runda de dezbateri. 5. Luare de cuvînt a domnului deputat Vladimir Voronin, Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. 6. Luare de cuvînt a doamnei deputat Liliana Palihovici, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova. 7. Luare de cuvînt a domnului deputat Igor Dodon. 8. Luare de cuvînt a domnului deputat Mihai Ghimpu, Fracțiunea Partidului Liberal. 9. Luare de cuvînt a domnului deputat Valeriu Ghilețchi, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova. 10. Luare de cuvînt a doamnei deputat Corina Fusu, Fracțiunea Partidului Liberal. 11. Luare de cuvînt a domnului deputat Mihai Godea. 12. Luare de cuvînt a domnului deputat Tudor Deliu, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova. 13. Luare de cuvînt a domnului deputat Valeriu Munteanu, Fracțiunea Partidului Liberal. 14. Luare de cuvînt a domnului deputat Valeriu Streleț, Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova. 15. Luare de cuvînt a domnului deputat Andrian Candu, Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova.

Ședința începe la ora 10.00. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului. 1

Domnul Marian Lupu: Bună dimineața. Este ora 10.00. Trebuie să începem ședința plenului Parlamentului. Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră. Secretariatul, Rog să anunțați prezența în sală.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 98 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Abramciuc Veronica, Balan Ion, Vieru Boris.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Stimați colegi, Constat caracterul deliberativ al ședinței. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Stimați colegi, Înainte de a începe dezbaterile în cadrul acestei ședințe, tradițional, vreau să vă aduc la cunoștință că, astăzi, își sărbătorește ziua de naștere colega noastră doamna Veronica Abramciuc. Să-i urăm multă sănătate și succes, chiar dacă nu este în sală. (Aplauze.) Stimați colegi, Ședința de astăzi a plenului Parlamentului, potrivit Regulamentului, este dedicată dezbaterii moțiunii de cenzură asupra activității Guvernului, documentul sub nr.86. Aici vreau să fac referință la prevederile Regulamentului, în special voi începe cu articolul 117, alineatul (1), care spune că moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului se supune dezbaterii în prima zi de ședință plenară a săptămînii următoare datei depunerii. Respectiv, la una din ședințele plenare din săptămîna trecută moțiunea a fost depusă, astăzi sîntem prima ședință a săptămînii care urmează. La fel, articolul 117(2) spune că dezbaterea moțiunii se face în condițiile articolului 115, alineatele (1) și (2). Ce spune articolul 115 alineatul (1)? Dezbaterea moțiunii începe cu prezentarea raportului Guvernului. Alineatul (2). La dezbaterea moțiunilor, prevederile articolelor 99-109 se aplică în mod corespunzător. În condițiile acestor prevederi ale Regulamentului, vreau să constat următoarea procedură de dezbatere: inițial, vom audia raportul Guvernului, după care urmează runda de întrebări – răspunsuri, după care urmează luările de cuvînt și, respectiv, votul.

2

O să-l întrebăm pe domnul Prim-ministru de cît timp va avea nevoie pentru prezentarea raportului. Trebuie să decidem cu dumneavoastră cît timp alocăm pentru runda de întrebări – răspunsuri. Cu privire la luări de cuvînt, aici nu avem ce determina, fiindcă totul este în strictă corespundere cu lista. Acei care se vor înscrie vor avea timpul regulamentar pentru aceste luări de cuvînt. Deci runda de întrebări – răspunsuri, sugestii, dacă aveți. Stabilim ceva regulamentar? O oră, pînă la o oră, pînă la o oră jumătate? Sau ne orientăm după situație? Pînă la o oră. Bine. Luăm act de această propunere, care, tacit, este acceptată, fiindcă nu văd alte opinii în sală. Avînd cele spuse, stimați colegi, vreau să-l invit la tribuna centrală pe domnul Vlad Filat, Prim-ministrul Republicii Moldova.

Domnul Vladimir Filat – Prim-ministrul Republicii Moldova: Stimate doamne și domni deputați, Onorat Parlament, Prezint atenției dumneavoastră Raportul activității Guvernului Republicii Moldova, axat pe realizarea priorităților Programului de guvernare „Integrarea Europeana: Libertate, Democrație, Bunăstare”. Guvernul, pe care am onoarea să-l conduc, și-a propus drept scop constituirea unui stat de drept, bazat pe supremația legii. Căci o țară europeană, pe care ne-o dorim cu toții, este o țară a statului de drept, unde cetățenii se simt în siguranță, și toți sînt egali în fața legii. De aceea, reformele din acest domeniu sînt îndeosebi importante pentru parcursul nostru european. Reforma justiției este, probabil, cea mai dificilă reformă pe care o implementăm. Conducîndu-se de Strategia și Planul de acțiuni, aprobate în acest Parlament, Guvernul a realizat 56% din acțiunile programate pentru anul 2012, 31% acțiuni sînt în proces de realizare, iar 13% din acțiuni au rămas nerealizate. Am reușit: reformarea sistemul instanțelor judecătorești economice, organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc și aplicarea noii Legi privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, a cărei scop este fortificarea sistemului organelor de autoguvernare judecătorească. Introducerea noilor măsuri de transparență a activității de înfăptuire a justiției, revizuirea instituției imunității judecătorilor, ameliorarea condițiilor de activitate în sistemul judecătoresc, instituirea unui mecanism nou și transparent de selectare, promovare și evaluare a activității judecătorilor, precum și alte aspecte care perfecționează reglementarea acestui domeniu. În proces de definitivare este și proiectul de Lege care instituie un mecanism nou al răspunderii disciplinare a judecătorilor. Abordate în complex și sistemic, toate aceste componente, odată interconectate, vor contribui la edificarea unui sistem judecătoresc eficient și responsabil în fața societății. Chiar și în aceste condiții, trebuie să recunoaștem că reformarea justiției continuă să rămîna una din marile noastre restanțe. Pînă in prezent, au fost făcuți mai mulți pași concreți în această direcție, dar aceștia nu au determinat încă o schimbare radicală a ceea ce ține de modul în care e percepută justiția în societate.

3

Perioada critică pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției vor fi anii 2013 – 2014. Anume în această perioadă vor fi promovate cele mai cardinale transformări structurale în sectorul justiției. Stimați deputați, Onorată asistență, În perioada 2010 – 2013 s-au redus simțitor cazurile de tratament inuman, corupție și abuz de putere din partea Poliției. Astfel, conform studiului publicat de Transparency International și Ambasada Statelor Unite ale Americii în Moldova, în noiembrie 2012, volumul estimat de mită, achitat de reprezentanții mediului de afaceri Poliției, a scăzut în jumătate în comparație cu anul 2008. Camerele instalate în comisariatele de politie monitorizează non-stop procesul de audiere și detenție temporară, ceea ce previne ilegalitățile, la care am fost cu toții martori în 2009. Polițiștii care abuzează de funcția lor sînt sancționați. Doar în 2012 Ministerul Afacerilor Interne a aplicat 851 de sancțiuni disciplinare, transmițînd clar un mesaj de toleranță zero fața de abuzuri și corupție în Politie. Ministerul Afacerilor Interne este în faza finală de implementare a acțiunilor prevăzute în Programul de guvernare pentru 2011 – 2014. Din 14 acțiuni menționate expres în Program, 10 sînt deja finalizate. Cele mai importante realizări ale Ministerului Afacerilor Interne în această perioadă sînt: Noua Lege a Politiei, prin care s-a reușit demilitarizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin scoaterea gradelor speciale în cadrul ministerului. Politia a devenit o instituție subordonată autonomă, condusă de un sef profesionist, numit de Guvern pe o perioadă de 5 ani. Noua lege prevede trei mecanisme moderne anticorupție: testul de integritate, monitorizarea stilului de viață și angajarea doar prin concurs a polițiștilor. Finanțarea Poliției locale a trecut la bugetul de stat, pentru a exclude dependența Politiei de factori economici locali. O eficiență sporită se observă și la indicatorii vitali. De exemplu, numărul de victime ale accidentelor rutiere descrește, de la 508 în 2008, la 441 în 2012. Am avansat în lupta cu crima organizată, astfel încît, prin cooperarea internațională, inclusiv cu Interpolul, să curmăm activitatea și să dăm pe mîna justiției mai multe grupuri criminale, care subminau nu doar securitatea Republicii Moldova, dar și a Uniunii Europene. Ministerul este în plin proces de dotare a subdiviziunilor, la momentul actual acestea fiind înzestrate cu echipament și automobile noi. Anul 2013 este un an decisiv pentru reforma Ministerului Afacerilor Interne. Începînd cu ziua de astăzi, 5 martie, intră în vigoare noua Lege a Politiei. Urmează să fie, cum spuneam anterior, desemnat noul șef al Inspectoratului General de Poliție. Vor fi create două structuri noi: Inspectoratul Național de Patrulare, care va avea 1400 de polițiști, care va asigura patrularea întregii tari, și Inspectoratul Național de Investigații cu 500 de polițiști specializați în prevenirea și combaterea crimelor grave. În continuare, urmează să întreprindem acțiuni ferme în combaterea și prevenirea corupției. Reforma Centrului National Anticorupție a avut un parcurs anevoios și trebuie să recunoaștem că aceasta trebuie avansată în continuare, astfel

4

încît justificările ei de a spori eficiența instituției de prevenire și combatere a corupției prin consolidarea independenței CNA, sporirea capacitații sale și întărirea sprijinului public pentru eforturile anticorupție să fie aduse în practică. În prezent, avem în lucru un amplu pachet de modificări legislative care privesc măsuri de prevenire și combatere a corupției, inclusiv proiectul noii Legi privind testarea integrității profesionale a actorilor din sistemul justiției. Acestea sînt la etapa finală de definitivare și urmează a fi prezentate Parlamentului spre examinare în cadrul sesiunii de primăvara a anului 2013. Proiectelemenționate vin să asigure aplicarea unuia dintre principalele obiective ale Strategiei de reformă în sectorul justiției, care vizează promovarea și implementarea principiului toleranței zero pentru manifestările de corupție. Expertizele favorabile din partea Consiliului Europei servesc drept un argument forte că sîntem pe calea cea dreaptă. Aceste proiecte sînt total conforme standardelor și bunelor practici în domeniul protecției drepturilor omului. Pe parcursul ultimilor ani, s-a îmbunătățit simțitor situația în domeniul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Am crezut că libertatea presei este unul din succesele majore ale democratizării tarii noastre. Totuși nu am știut să gestionam această libertate, să o menținem. Situația de astăzi, dar mai ales care ar putea urma, pune în pericol progresele obținute în acest domeniu și ne va arunca înapoi pe lista statelor cu o presă controlată si servilă. Am atins progrese reale în dialogul cu societatea civila și la capitolul „Transparență.” Dacă în anul 2009 erau consultate cu societatea civila doar 38% de proiecte de decizii de politici publice, atunci în anul 2012 organele centrale de specialitate au aplicat procesul de consultare pentru 79% din proiectele de acte legislative și normative elaborate. Am construit și platforme moderne, unde statul să interacționeze cu cetățenii săi, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă. Consolidarea statului de drept, eradicarea corupției, reformarea justiției sînt componentele de bază ale unei democrații. De ele au nevoie atît cetățenii noștri, cît și mediul de afaceri. O economie dinamică, competitivă, inovatoare poate exista doar acolo unde domnește legea, nu interesele personale, corupția, monopolurile și înțelegerile oculte. Vedem în eradicarea corupției și rețeta pentru creșterea economică a Republicii Moldova. Stimați deputați, Obiectivul absolut al Guvernului a fost, este și va fi bunăstarea fiecărui cetățean. Iar pentru aceasta sînt necesare reforme economice ce vor ținti spre: crearea locurilor de muncă și creșterea calității vieții, ameliorarea mediului de afaceri și stimularea concurentei, dar și, desigur, atragerea investițiilor. Iar investițiile vin acolo unde sînt reforme, unde sînt condiții adecvate. De aceea, am efectuat și vom continua avansarea unui set important de reforme. Am făcut pași concreți în această direcție, însă sîntem conștienți că mai avem foarte multe de făcut. Spre exemplu, dacă în 2009 Republica Moldova era pe locul 103 în clasamentul Băncii Mondiale „Doing Business”, în ultimul clasament, elaborat în 2012, tara noastră s-a poziționat pe locul 83, avansînd cu 20 de locuri per total. Doar la un capitol „Protecția investitorilor” am avansat cu 32 de locuri în

5 ultimul timp. Aceasta este datorită acțiunilor întreprinse și reformelor care au fost realizate în acest răstimp. Totuși reformele economice trebuie să avanseze simțitor pe toate fronturile. Mai avem multe de făcut în protecția concurentei, în demonopolizarea și liberalizarea piețelor, în administrarea fiscală și în administrarea vamală. Deși conjunctura economică mondială nu a fost una bună, investițiile străine directe au crescut, pe parcursul ultimilor 3 ani, cu aproximativ 25%, de la 2,6 miliarde dolari în 2009 la 3,22 miliarde dolari în 2012. Am tins să stimulăm și investițiile interne, prin intermediul a 5 programe de creditare a întreprinderilor mici și mijlocii. Am prelungit și Programul „PARE 1+1” pînă în 2015. Aceasta ne-a permis să creăm locuri de muncă decente pentru o parte din populația noastră, să avem o creștere constantă a salariului mediu (în 2009 salariul mediu anual a constituit 2 747 lei, iar în 2012 acesta s-a cifrat la suma de 3 477 lei). Investițiile în producție ne-au oferit șansa să creștem exporturile și deci să avem un influx de capital de peste hotare. Activitatea economică ascendentă, comerțul și o administrare fiscală mai eficienta au adus o creștere economică, cumulată în acești trei ani, de 14,5% a produsului intern brut. Au crescut veniturile la bugetul de stat, iar acest lucru ne-a permis să creștem încontinuu salariile bugetarilor: profesori, medici, funcționari și să creștem, pe cit de posibil a fost, pensiile celor care au muncit o viață și merită un trai decent și liniștit. Aceste majorări, însă, trebuiau făcute responsabil și în măsura posibilităților. Eu vreau să vă spun că și eu mi-aș fi dorit, să avut posibilitatea, să majorăm aceste pensii și salarii mult mai mult, dar acestea, însă, ar fi fost acțiuni populiste și ar fi pus nu doar în pericol, dar într-o situație foarte dificilă întreg sistemul financiar al Republicii Moldova. Este evident că noi nu putem cheltui mai mult decît ceea ce producem. În 2009 am găsit un deficit bugetar de 15%. Însă, treptat, am reușit să reducem treptat acest deficit și să introducem o disciplină bugetară. Pentru anul 2013 urmează să atingem obiectivul de 1,5% deficit al produsului intern brut, iar datoria de stat urmează să fie redusă la 23% din produsul intern brut (fata de 24% la ora actuală), și cu obiectivul propus de a asigura o creștere economică de 4% pentru anul curent. Pentru aceasta, însă, trebuie să muncim zi de zi. Întreg Guvernul urmează să fie devotat reformelor economice. Dintr-o parte, să descătușam definitiv concurența, să liberalizăm piețele, din altă parte – să creștem eficiența administrării fiscale și, foarte important, să combatem corupția. La momentul actual, avem în dezvoltare 26 proiecte de parteneriat public- privat în diferite sectoare: sănătate, transport, aprovizionare cu apă, locuințe și altele. Avansarea și finalizarea lor este decisivă pentru sute de mii de oameni. Sîntem optimiști vizavi de finalizarea negocierilor pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzător dintre Republica Moldova si Uniunea Europeană. În data de 11 martie urmează să înceapă următoarea rundă de negocieri în vederea finalizării negocierilor pentru semnarea acordului. Eu sper că aceasta va fi și ultima rundă, finalizînd aceste negocieri.

6

Semnarea acestui acord va impulsiona economia noastră, va oferi accesul liber al produselor moldovenești pe cea mai mare și prosperă piață din lume, cea a Uniunii Europene. Integrarea economică a Moldovei în piața Uniunii Europene va creste în continuare activitatea investițională, ceea ce, la rîndul său, va crea locuri de muncă decente, va crește exporturile și va oferi noi oportunități de afaceri pentru antreprenorii noștri. Aceasta este o definiție a unei economii dinamice, competitive și inovatoare. În următoarele cîteva luni avem de efectuat pași decisivi pentru securitatea energetică a statului (cum ar fi gazoductul Iași – Ungheni, interconectările liniilor de energie electrică Iași – Ungheni – Strașeni și Suceava – Bălți), securitatea financiară (reformele pe care ni le-am propus în sectorul fiscal, bancar, de achiziții publice sînt aici un exemplu elocvent), securitatea alimentară la componenta instituțională (a fost creată Agenția de Siguranță a Alimentelor, dar mai sînt multe de făcut în termeni de legislație, de creștere a capacităților). Onorat Parlament! Dezvoltarea țării nu poate fi privită decît prin prisma unui concept cu priorități clare stabilite. În context, aș dori să amintesc de Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”, aprobată în 2012, care este primul document de planificare strategică pe termen lung, similar strategiilor europene elaborate în prezent. Mai mult decît atît, durata acestui document derivă și din necesitatea de a-l sincroniza la următorul ciclu financiar al UE care acoperă perioada 2014 – 2020. Spre deosebire de documentele strategice anterioare, Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” conține priorități definite concret, concentrînd eforturile Guvernului asupra celor mai critice probleme. Noul document oferă o viziune generală asupra felului în care Republica Moldova va arăta către anul 2020. Astfel, „Moldova 2020” conține șapte priorități care vor conduce la creșterea economică și la reducerea sărăciei. Impactul scontat de la implementarea acestei Strategii este majorarea creșterii economice cumulative pînă în 2020 cu 12% peste scenariul de bază. Accentul se va pune pe calitatea creșterii economice, bazată pe investiții și industrii exportatoare. În ceea ce privește rata sărăciei, se prognozează o scădere a acesteia cu 4,2% față de scenariul de bază. Agricultura este un important pilon al economiei noastre și o sursă de venit pentru o bună parte din oamenii noștri. Aceștia sînt oamenii care, trebuie să recunoaștem, au cele mai modeste venituri. De aceea, am depus, prin acțiuni, eforturi pentru promovarea unei agriculturi moderne și performante, am mobilizat finanțări pentru creșterea competitivității produselor noastre, am inițiat reforme structurale pentru ca procesele demarate de noi sa aibă un caracter durabil. La concret, au fost mobilizate finanțări externe în sumă de 329 milioane euro – bani direcționați atît spre reabilitarea infrastructurii în irigație, cît și spre oferta de creditare și granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii pentru investiții în echipamente și utilaje agricole. Proiectele investiționale Compact, EMPARD, 2KR etc. sînt doar cîteva exemple de finanțări care estimează împreună aproximativ 100 mii de beneficiari.

7

În 2010, a fost creată Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură cu scopul de a institui standarde mai riguroase în sistemul de subvenționare în agricultură. Acest sistem de management va facilita și pe viitor accederea acestor mijloace, cît și eventuala acreditare conform standardelor europene la acest capitol. În perioada 2010 – 2012, au fost achitate toate datoriile față de producătorii agricoli, formate pînă în anul 2010, în baza deciziilor emise fără acoperire financiară. Adițional, s-au investit în sectorul agroindustrial peste 10 miliarde lei, fiind plantate peste 13 000 hectare de culturi multianuale. Mobilizînd proiectele investiționale cu finanțare străină, dar și finanțările din buget, au dus la crearea a aproximativ 15 mii locuri de muncă noi. A fost înființat Oficiul Național al Viei și Vinului, care va fi o structură public-privată și va permite transferarea mai multor competențe ale statului către Oficiu. În acest domeniu important al economiei naționale au fost mobilizate finanțări semnificative, cum ar fi și proiectul Băncii Europene de Investiții în sumă de 75 milioane euro. De la lansarea acestui proiect în 2010, 9 entități economice au obținut proiecte investiționale în sectorul vitivinicol în sumă de 13,7 milioane euro, care au atras după sine 15,6 milioane euro, ca și cofinanțare din partea beneficiarilor. O agricultură performantă și competitivă înseamnă o infrastructură modernă. Pînă în prezent au fost reabilitate sisteme centralizate de irigare în toată țara, ai căror beneficiari sînt 6000 de producători agricoli. Peste 15 500 hectare de teren agricol au acces la apă pentru irigare. Rezultate durabile ale reformelor structurale inițiate de Guvern deja pot fi văzute. În pofida secetei din 2012, care a dus la o scădere cu peste o cincime a producției agricole, exportul produselor agroalimentare, conform estimărilor, va constitui aproximativ 821,6 milioane dolari americani, fiind în creștere cu 1,4 la sută față de rezultatele obținute în 2011. Aceasta înseamnă că avem o agricultură mai modernă, care se orientează spre segmente cu o valoare adăugată mai mare, că producătorii noștri încearcă să se extindă pe piețe noi și profitabile, că investițiile în agricultură aduc rezultate. Stimați deputați, Din asistența de 1,6 miliarde euro, recepționată în ultimii trei ani, practic 80% au fost direcționate spre infrastructură: agricultură (inclusiv irigație) – 329 milioane euro, transport – 244 milioane euro, energetică – 117 milioane euro, apă și salubritate – 150 milioane euro, infrastructură socială – 195 milioane euro, acestea fiind doar cîteva din cele mai importante capitole. De asemenea, din fondurile bugetare de dezvoltare au fost alocați 4,4 miliarde lei pentru aproape o mie proiecte de infrastructură (aici este vorba de fondul rutier, fondul ecologic, fondul de dezvoltare regională, fondul de eficientă energetică). Alte 360 milioane lei au fost alocați pentru finanțarea a 800 de proiecte de investiții capitale și reparații finanțate, din bugetul de stat. S-a procedat astfel, deoarece ferma noastră convingere este că o infrastructură bună este cheia succesului pentru o economie dinamică, competitivă și eficientă. De aici rezultă importanța acestor investiții. Aceasta explică și faptul că, la momentul actual,

8 multe regiuni din tară sînt în stare de șantier – drumuri, apă, irigații, școli, domeniul energetic. În continuare mă voi referi la transport. În 2010 – 2012, s-au reabilitat 170 km de drum, însă lucrările masive abia încep. Pînă în anul 2015, urmează sa avem 1500 km de drum nou, drum european. Aceasta înseamnă reabilitarea întregii rețele de drumuri naționale în următorii trei ani. În 2013, fondul rutier va depăși cifra de 1,25 miliarde lei, ceea ce este de aproape 5 ori mai mult decît în 2009. Anul trecut, Republica Moldova a semnat Acordul privind spațiul aerian comun cu uniunea europeana. Este un acord important, în interesul cetățeanului, care deja a adus prețuri mai avantajoase decît acum doi ani, oferte mai multe și securitate în acest transport aerian. În 2013, finanțarea în domeniul transporturilor, practic, se va dubla – atît din contul finanțărilor naționale, cît și din al celor externe. În următoarele luni, urmează să fie semnate încă două acorduri de finanțare cu băncile de dezvoltare pentru asigurarea obiectivelor enunțate anterior, dar și investiții în reabilitarea căilor ferate. Aici vreau să mă refer la negocierile avansate pe care le ducem cu Banca Europeană de Reconstrucții și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții pentru mobilizarea unei sume de 350 milioane euro în domeniul infrastructurii drumurilor și al cailor ferate. Mă voi referi în continuare la aprovizionarea cu apă. Unele din obiectivele de bază în activitatea Guvernului a fost să asigurăm cu aprovizionare cu apă și canalizare cetățenii Republicii Moldova. Este ceva elementar pentru secolul al XXI-lea, pentru o țară modernă. Am făcut investiții considerabile pentru a înainta în acest proces. La momentul actual, sînt în lucru, la diferite stadii, peste 1000 km de apeducte. Beneficiari direcți ai eforturilor noastre din ultimii ani sînt aproximativ 415 mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Ponderea populației cu acces la apă a crescut în permanență. Mai avem, însă, mult pînă vom putea spune că toate localitățile din Republica Moldova sînt aprovizionate cu apă. Aceste lucrări continuă, noi proiecte urmează să fie promovate de urgență, cum ar fi, spre exemplu, apeductul Soroca – Balți, care va conecta municipiul Bălți si alte 6 raioane din nordul Moldovei – Soroca, Drochia, Florești, Rișcani, Sîngerei si Telenești. Urmează să existe o rețea unică de aprovizionare în cadrul acestor localități, dar și cele conexe, pentru aprovizionarea cu apă și canalizare. Abia un an în urmă, am reușit să punem capăt unei perioade de instabilitate politică, alegînd Președintele Țării. Am mizat foarte mult pe această perioadă de relativă stabilitate, pentru a reforma administrația pe interior. Pentru a face pași hotărîți în descentralizare, în reforma administrației publice centrale avem nevoie de previzibilitate, trebuie să ieșim din umbra permanentului pericol de instabilitate. În doar ultimul an, am reușit să facem cîțiva pași decisivi în direcția respectivă. În 2012, a fost aprobată Strategia națională de descentralizare – o reformă care, categoric, trebuie să fie dusă la bun sfirșit. Acest document de politici reprezintă cadrul conceptual general de reformare a acestui domeniu vital pentru Republica

9

Moldova. Scopul final al Strategiei naționale de descentralizare este crearea unor autorități locale puternice, eficiente, care ar presta servicii de calitate cetățenilor. Salariile aleșilor locali, este evident, urmau sa fie majorate demult. Pentru 2013 este planificată suma necesară pentru a asigura majorarea salariilor aleșilor locali cu 48%. Aceste majorări vor fi efectuate de îndată ce Parlamentul va adopta Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, proiect de lege înaintat de către Guvern. Modernizarea a presupus și regîndirea modului în care funcționează Guvernul. Guvernul Electronic întrunește toate caracteristicile unui Guvern modern: un Guvern pentru cetățeni și mediul de afaceri, transparent, deschis, eficient. S-a muncit timp de trei ani, punînd fundamentul și planificînd activități. Acum sîntem în perioada în care avem rezultate vizibile. A fost lansat Portalul datelor guvernamentale, iar Republica Moldova a fost a șasea țară din lume care s-a alăturat inițiativei Guvern deschis. A fost deschis Portalul serviciilor publice – ghișeu unic de livrare electronică a serviciilor publice, unde cetățenii și mediul de afaceri în curînd vor putea accesa electronic toate serviciile prestate de autoritățile publice centrale. Au fost lansate proiecte ca: Semnătura digitală mobilă, Cazierul electronic, Registrul electronic al achizițiilor publice și multe altele. Vedem în implementarea Guvernului electronic maximizarea transparenței instituțiilor publice, pe lîngă raționamentele enunțate mai sus, și măsuri extrem de eficiente în prevenirea corupției. În 2013, urmează să finalizăm asemenea inițiative cum ar fi Guvernul fără hîrtie, urmînd să limităm la maximum comunicarea pe suport de hîrtie pentru instituțiile statului. În perioada martie – octombrie 2013, urmează a fi lansat serviciul guvernamental de plăți electronice, servicii e-certificate de stare civila, e-factură fiscala, e-viză, e-cadastru. Acestea sînt doar cîteva procese ce necesită un efort continuu și o implementare riguroasă și care vor fi necesare să fie implementate. În martie 2010, la Bruxelles, Guvernul Republicii Moldova a venit cu o viziune strategică în fața comunității partenerilor de dezvoltare – „Regîndește Moldova”, în care a prezentat o viziune pe termen mediu a priorităților de reformă și a costurilor pentru realizarea reformelor în infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică, climat investițional, stat de drept, sistemul justiției și combaterea corupției. În urma acelui eveniment, Guvernul a obținut un angajament financiar fără precedent din partea partenerilor de dezvoltare. În ultimii trei ani, așa cum spuneam, am recepționat 1,6 miliarde euro, dintre care 64% asistență nerambursabilă, sub formă de grant. Acesta nu a fost un cadou. Acesta a fost modul în care partenerii noștri susțin reformele în Republica Moldova, reforme pe care noi ne-am obligat sa le promovăm. Anul acesta, Guvernul urmează să realizeze 35 acțiuni de reformă în diferite domenii, pentru a asigura un suport bugetar în mărime de aproximativ 100 milioane euro pe care ii vom primi în anul 2014. Deja în 2013 vor fi desbursați aproximativ 57 milioane euro, suport bugetar de la Uniunea Europeană – bani care sînt deja bugetați. Acești bani sînt destinați reformelor din mai multe domenii: justiție, economie, energetică, domeniul social, sănătate. Respectivul suport

10 bugetar vizează dezvoltarea economică, sectorul energetic, justiția, sănătatea. Urmează a fi crescut capitalul pentru instrumentul PARE 1+1 despre care am menționat anterior, vom crește bugetul pentru Agenția de Intervenție și Plăți Pentru Agricultură și urmează să fie înființat un business incubator, acțiuni de eficiență energetică, ajustări legislative în domeniile sus-numite. În continuare, onorat Parlament, mă voi referi la politica externă. În 2009, Moldova era o țară izolată internațional. În trei ani și jumătate, s-a reușit redresarea acestei situații. S-a reușit să plasăm Moldova ferm nu doar pe harta Europei, dar am obținut ca problemele și aspirațiile noastre sa fie incluse pe agenda marilor jucători internaționali. Vizitele în Republica Moldova a importanților conducători de importante state, dar și ale celorlalți lideri europeni sînt cea mai bună dovadă în acest sens. Toți au venit să sprijine Moldova în demersul său european, cu oferte concrete de suport. Ceea ce am reușit, de fapt, să facem a fost sa transformăm politica externă și cursul de integrare europeană într- un instrument de promovare a reformelor și, implicit, de îmbunătățire a vieții oamenilor. Integrarea în UE înseamnă calea spre o Moldovă europeană. Cu instituții europene, cu poliție și justiție europeană, cu spitale europene și cu școli, universități europene. Tot ce am făcut în acești mai bine de trei ani a avut la bază anume această viziune. Totodată, integrarea europeană mai înseamnă libertate: libertatea circulației în baza unui regim liberalizat de vize, libertatea comerțului în baza Acordului de comerț liber, aprofundat și cuprinzător și libertatea politică pe care o presupune relația de asociere. Am ajuns pe ultima sută de metri în negocierea acestor libertăți. Și astea nu sînt libertăți abstracte – ele înseamnă cetățeni reîntorși acasă, investiții în economie, standarde de viață mai înalte etc. Moldova are interese serioase – economice, politice și de securitate și în Est și aici mă refer la relațiile noastre cu partenerii din Rusia, Ucraina, statele membre CSI. Anume de aceea o direcție foarte importantă a fost relansarea relațiilor politice și economice cu Rusia și Ucraina. Am intensificat schimburile diplomatice, am redeschis mai multe canale de parteneriate economice cu Rusia si Ucraina. Relația bilaterală cu China a fost fortificată și o să contribuim în continuare la acest proces în cadrul multiplelor noastre interacțiuni la nivel înalt, inclusiv și relațiile cu Japonia, țară care, pe parcursul anilor, a ajutat necondiționat țara noastră. Regula de care ne-am ghidat în politica externă este că diplomația noastră trebuie să fie prezentă, activă acolo unde sînt interesele țării. Pentru a asigura și promova interesele țării, trebuie, însa, să ne asigurăm prezența în noi teritorii, astfel promovînd relații de prietenie cu noi state și consolidînd noi prietenii. Sîntem în plin proces de deschidere a trei noi ambasade – în Canada, Olanda și Qatar. Am realizat un lucru important în perioada de activitate a actualului Guvern și anume faptul că sîntem tratați cu respect atît în Est, cît și în Vest. Am obținut oportunități remarcabile și acum e important să le folosim la maximum.

11

În continuare mă voi referi la procesul vital pentru Republica Moldova, cel de reintegrare a țării. La baza, practic, a tuturor activităților Guvernului în perioada de referință a stat acest obiectiv vital – reintegrarea țării, soluționarea conflictului transnistrean. Cea mai mare realizare în acest sens o reprezintă reluarea procesului de negocieri oficiale în formatul 5 plus 2 după o pauza de circa 6 ani de zile. Alături de această realizare, sigur, este important că am reușit să asigurăm o comunicare civilizată cu colegii noștri de la Tiraspol, fără agresiuni, și lucrul acesta este, la fel, important. A urmat relansarea activității grupurilor mixte de experți, soluționarea unor importante probleme pentru cetățeni, cum ar fi: reluarea circulației trenurilor prin regiunea transnistreană, facilitarea încadrării agenților economici din stînga Nistrului în cîmpul legal de activitate al Republicii Moldova, extinderea unor proiecte sociale pe malul stîng al Nistrului. Nu ar fi corect din partea mea să afirm că în acest domeniu, care vizează reglementarea problemei transnistrene, totul este bine și lucrurile merg așa cum ne-am dorit noi. Probleme există mai multe, dar pentru noi este important că procesul de soluționare a acestora este unul continuu. Sînt sigur că dacă vom continua să aplicăm și în continuare aceeași politică și vom beneficia de același suport din partea participanților în formatul 5 plus 2, dar și a tuturor partenerilor, prietenilor noștri externi, vom ajunge să vorbim în termene mult mai concrete și mult mai previzibile de soluționare a acestei probleme grave pentru Republica Moldova. În continuare, mă voi referi la educație și cercetare. În ultimii trei ani, Guvernul a fost criticat pentru optimizarea în educație pe care eu insist a o numi eficientizare, fără, însă, ca criticii să acorde atenție lucrurilor bune care se întîmplă în acest sens. În ultimii trei ani, am reabilitat și dotat 65 de instituții preșcolare. Am dotat cu materiale didactice alte 600 instituții preșcolare. 42 la sută din totalul național, inclusiv două centre pentru copiii cu necesități speciale, 3 școli profesionale tehnice și căminele acestora au fost reabilitate și modernizate. 266 de cămine au fost dotate cu echipamente și acces la Internet, pentru ca circa 42 mii de studenți să poată atinge performanțe mai bune în procesul de studii. Însă noi nu investim doar în infrastructură. Am demarat un set de reforme structurale care vor determina o cheltuire mai eficientă a banilor publici, dar ce este mai important, un acces mult mai bun la cunoștințe pentru copiii noștri. O educație de calitate înseamnă și o remunerare decentă pentru dascălii copiilor noștri. De aceea, în pofida dificultăților prin care trecea țara, am identificat sursele necesare pentru creșterea cu 50% a salariilor profesorilor. Reformele demarate în educație vor determina o nouă abordare a sistemului. Noua formulă de finanțare a instituțiilor școlare va permite nu doar o utilizare mai echitabilă a resurselor financiare, dar și mai multă flexibilitate a administrației publice localei în folosirea mijloacelor alocate. Implementarea acestei reforme necesită în continuare efort și mobilizare, pe alocuri compromis, dar ea este necesară pentru creșterea calității educației în țara

12 noastră, necesară pentru viitorul tinerilor din Republica Moldova, necesară pentru viitorul Republicii Moldova. Pe parcursul acestor 3 ani, am dat curs mai multor acțiuni și proiecte menite sa reformeze sistemul de învățămînt din Republica Moldova. În ciuda dificultăților, am reușit să mărim numărul instituțiilor preșcolare din țară, dacă din 2009 și pînă în 2012 au fost deschise 78 de noi unități. Împreună cu partenerii noștri de dezvoltare, am lansat proiectele TEMPUS privind autonomia universitară, inclusiv cea financiară și asigurarea unei mai bune calități a învățămîntului superior. Am deschis două centre de formare profesională cu plasarea în cîmpul muncii a studenților. Impactul acestora și al multor altor proiecte depinde de calitatea implementării lor, dar mai ales de funcționalitatea instituțiilor în stat, de continuarea onorării angajamentelor asumate în fata cetățenilor și a partenerilor de dezvoltare. După ce, timp de 20 de ani, învățămîntul profesional tehnic, care constituie baza de pregătire a forței de muncă pentru orice economie, a fost complet ignorat, Guvernul a demarat un proces amplu de reformare, care presupune atît ajustarea învățămîntului la cerințele pieței, cît și investiții masive pentru renovarea și reutilarea instituțiilor de învățămînt. Pentru implementarea reformei am reușit să obținem suport extern în valoare de 5 milioane euro și sîntem foarte aproape să obținem mijloace nerambursabile în valoare de 25 milioane euro pentru investiții în acest sector. Pe parcursul perioadei de referință, au fost deschise, pentru școlile de profil, două fabrici în domeniul vitivinicol cu o investiție totală de 650 mii euro și dotate 20 de ateliere în sumă totală de aproximativ 1 milion de euro. Sănătate. Începînd cu 2010, au fost lansate proiecte de modernizare, renovare, construcție, precum și dotare a instituțiilor medicale din țară în cadrul asistentei medicale primare, spitalicești și de urgență. S-au construit ori reconstruit 78 de centre de sănătate. Aceasta a permis accesul calitativ la asistență medicală mai aproape de casă pentru 1,2 milioane cetățeni. Obiectivul de bază al acestui proiect rămîne asigurarea accesului locuitorilor de la sate la servicii medicale de calitate. Dar este adevărat că nu ne putem permite să deschidem asemenea centre în fiecare sat, pentru că trebuie să avem și acoperire financiară. A sporit gradul de protejare financiară a populației. Acoperirea cu asigurări medicale s-a mărit de la 71,6% în 2009 pînă la 81,6% în anul 2012. Acoperirea cu medicamente compensate a crescut de 2,5 ori în 2012, comparativ cu 2009, iar costul medicamentelor a scăzut cu 15%. De aceste acoperiri beneficiază toată populația, inclusiv familiile vulnerabile. În 2013 urmează a fi dat în exploatare un nou bloc chirurgical republican modern, compus din 16 săli de operație, dotat cu utilaj modern de ultimă ora, de ale cărui servicii vor beneficia 4500 de cetățeni anual. Tot în 2013 vor fi date în exploatare alte două instituții medicale, a căror construcție a început în 2010: Centrul de transplant de măduvă osoasă și a Centrului educațional pentru copiii internați pe termen îndelungat la Institutul

13

Oncologic, de care vor beneficia anual 840 de copii. Este extrem de important să reușim finalizarea la timp a acestor proiecte. Protecția socială, combaterea sărăciei. Rețeaua de siguranță socială a rezistat la toate provocările acestei perioade dificile. Au intrat în fază de ireversibilitate o serie de reforme magistrale, cum ar fi: ajutorul social, de care beneficiază peste 100 mii de familii, a fost regîndit sistemul de susținere a persoanelor cu dizabilități, a fost lansată reforma în domeniul pensiei. Ajutorul pentru perioada rece a anului a fost instituit în ianuarie 2011. Este un instrumentariu foarte important de a ajuta persoanele vulnerabile în perioada rece a anului. Au fost construite 29 de centre sociale comunitare, care deservesc pînă la 33 de mii de oameni în dificultate, persoane în etate, persoane cu dizabilități și reprezentanți ai altor pături vulnerabile. Rata sărăciei a scăzut de două ori în acești trei ani, dar nu și numărul celor care se simt săraci. În 2012, ajutorul social și-a demonstrat eficiență în întreaga țară, dar e nevoie de timp ca acesta să se manifeste eficient. Trebuie să motivăm oamenii să se reîncadreze în cîmpul muncii, să ne concentram pe acei care au, într-adevăr, nevoie de ajutor, să excludem cerințele inutile. Daca nu o vom face în continuare, foarte rapid, ineficiențele sistemului vor crește ca impact negativ și ca pondere. Însă Republica Moldova nu se sfîrșește în limitele hotarelor sale geografice, ci este acolo unde sînt concetățenii noștri. Conform ultimelor date, peste hotarele țării sînt peste 800 mii de moldoveni. În astfel de condiții, doar printr-un efort conjugat ale celor de aici și al cetățenilor de peste hotare, putem dezvolta, transforma și moderniza Moldova, astfel încît conaționalii noștri să poată reveni acasă. Anume pentru accelerarea acestei interacțiuni și a conlucrării cu cetățenii de peste hotare a fost creat recent Biroul pentru Relații cu Diaspora, care a demonstrat deja că este o instituție publică viabilă și activă. Concetățenii noștri, stabiliți în diferite țări, trebuie să știe că Republica Moldova este țara lor și că tot ce facem noi este inclusiv pentru binele lor.

Stimaţi deputaţi, Raportul pe care vi l-am prezentat astăzi vorbește despre unele reușite înregistrate pînă în prezent în principalele domenii de activitate. Sigur că așteptările noastre, ale tuturor, au fost mult mai mari și sigur că se putea de făcut mult mai mult dacă ar fi fost întrunite toate condițiile necesare în acest sens. Dar, chiar și în aceste condiții, putem constata că, în ultimii ani, în Republica Moldova au fost demarate importante procese care trebuie duse la bun sfîrșit pentru ca de rezultatele lor să beneficieze oamenii. Și în încheiere. Eu sînt conștient de faptul că nu acest Raport de activitate a Guvernului îi interesează pe acei care au inițiat Moțiunea de cenzură și pe acei care urmează să o sprijine.

14

Nu este vorba de prezentarea realizărilor sau a irealizărilor. Este, eminamente, un proces politic pe care îl tratăm ca atare. Este decizia fiecăruia în a lua, într-o anumită perioadă de timp, decizii. Eu consider că noi ne-am făcut datoria reieșind din condițiile bazate pe realitate, nu pe vise, indiferent de votul care urmează să fie acordat astăzi prin moțiunea de cenzură, înaintată de către grupul parlamentar al Partidului Comuniștilor, vreau să vă spun că eu personal, în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova, sînt cu sufletul împăcat și cu sentimentul de îndeplinire a datoriei. Nu am avut niciodată scopuri ascunse, nu am urmărit altceva decît să contribui prin muncă, practicînd o politică publică deschisă în activitatea mea, promovarea Republicii Moldova în spațiul valoric european, acolo unde cetățenii noștri să aibă dreptul și posibilitatea să trăiască liber și în bunăstare. Noi urmează fiecare să continuăm acest proces. Guvernul își are atribuțiile sale și posibilitățile sale. Dar înainte de funcțiile pe care le deținem, noi cu toții sîntem cetățeni ai Republicii Moldova și dincolo de dreptul categoric avem și obligațiuni. În acest sens, vreau să vă spun că, personal și împreună cu colegii, noi vom continua să ne facem datoria. Vom continua să muncim, să luptăm, dacă va fi cazul, pentru ca să atingem obiectivele pentru care am muncit în acest răstimp. Și încă o dată, acest obiectiv nu este unul ascuns. Noi ne dorim o țară liberă, o țară democratică, care oferă prosperitate cetățenilor săi. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și stau la dispoziția domniilor voastre, pentru a răspunde la întrebări. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Stimaţi colegi, Întrebări? Nu sînt. Domnule Prim-ministru, Vă mulțumesc. Ba da, sînt întrebări. Cer scuze. Microfonul nr.5

Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL: Domnule Prim-ministru, Ne-ați spus, în discursul dumneavoastră, că abia un an în urmă am încheiat criza politică prin alegerea în funcția de Președinte al Republicii Moldova pe domnul Nicolae Timofti. Spuneți-ne, vă rog frumos, cum considerați dumneavoastră, declarația dumneavoastră din 13 februarie privind denunțarea Acordului Alianței nu cumva a relansat această criză politică, ale cărei consecințe încercăm să o administrăm cu toții astăzi? Mulțumesc.

15

Domnul Vladimir Filat: Domnule deputat, Declarația politică, făcută în data de 13 februarie, servește drept motiv pentru unii actori în a arunca țara în instabilitate. Orice declarație politică trebuie să fie tratată ca atare. Noi nu am făcut decît să atenționăm asupra gravelor probleme cu care ne confruntăm. Și atunci cînd vorbim despre probleme, este necesar să și ne auzim și dacă avem interesul ca problemele auzite să fie rezolvate, trebuie să fie găsit compromis bazat pe dialog în a fi rezolvat. Experiența arată și, dacă nu este suficientă experiența Republicii Moldova, nu este atît de greu să ne uităm la experiența statelor în Vest, în Est, care și ce preferință are, și vom vedea că atunci cînd nu este rezolvată o problemă mică la timp, ea se transformă într-o problemă mare. O problemă mică poate crea dificultăți, însă probleme mari pot să ajungă la etapa în care să fie irezolvabile și care să ducă la distrugere. Or, noi numai nu distrugere ne-am propus în Republica Moldova. De aceea, eu, ca să concretizez, fiecare poate să își găsească scuze sau motiv într-o acțiune sau alta, iar judecător, pînă la urmă, este măria sa – alegătorul.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Da, vă mulțumesc. Domnule Prim-ministru, O întrebare foarte simplă și scurtă, de fapt. Deci atunci cînd acum 2 ani Parlamentul a votat Programul de activitate, deci au fost mai multe obiective. Și întrebarea mea este: dacă ați indicat atunci în Programul de guvernare obiective care din start conștientizați că erau irealizabile? Și dacă sînt asemenea obiective să le enumerați. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Filat: Eu pot să spun că unul din obiectivele proiectate în activitatea Guvernului și, dacă este să fiu obiectiv și sincer, în Parlament s-a discutat la acest capitol, ceea ce ține de adoptarea unei noi Constituții. Sigur, a fost un obiectiv propus, greu de realizat, deoarece nici voturile nu sînt și, pe parcursul timpului, am fost cu toții nu doar martori, dar și participanți, constatînd că este și imposibil. Prea diferite sînt punctele de vedere. În rest, obiectivele propuse în Programul de guvernare au avut la bază analiză și au fost elaborate cu participarea experților. Și eu vreau să vă spun că majoritatea acestor obiective sînt realizabile, dar că trebuie să fie întrunite condițiile necesare, inclusiv de stabilitate politică, domnule deputat.

16

Domnul Serghei Sîrbu: Da, vă mulțumesc. De fapt, aceasta și am vrut să aud. Într-adevăr, elaborarea și adoptarea unei noi Constituții din start a fost un obiectiv irealizabil. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Eu vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule Prim-ministru Filat, Am o întrebare care nu ține atît de actul de guvernare, deoarece aici mă voi expune cînd voi ieși la tribuna centrală, aici sînt mai multe lacune. Intrînd astăzi în clădirea Parlamentului, văzînd oamenii care sînt afară, chemați la apelul PLDM-ului, am o întrebare simplă: nu aveți o senzație de deja-vu legată de 7 aprilie 2009?

Domnul Vladimir Filat: Domnule deputat independent, înțeleg, Dodon, (Aplauze.) Eu, în data de 7 aprilie, trăiam în viața reală. Noi ne-am văzut cu dumneavoastră în data de 7 aprilie, numai că eram în situații diferite. Eu aveam grijă ca acei care au ieșit la protest să nu fie manipulați și să nu participe la devastările organizate ș .a. m. d. Urmează să vedem cine a avut alte interese. Dumneavoastră erați de altă parte. Noi nu am chemat oamenii să vină sau să nu vină. Eu o să vă recomand dumneavoastră personal: cînd o să ieșiți să comunicați cu acești oameni, să-i întrebați de ce au venit aici și ei au să vă răspundă.

Domnul Marian Lupu: Bine. Altă întrebare. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Domnule Preşedinte, Domnule Prim-ministru, O să am luare de cuvînt, unde o să vin și cu poziția clară pe toate domeniile. În ceea ce ține de independent sau nu, domnule Filat, încă Prim-ministru. Vreau să vă spun că toți absolut avem dreptul de a alege și a ne expune foarte clar poziția noastră. Şi faptul că ați dat în bară acești trei ani jumătate, ați dus țara la haos, la ”bărdak” în toate domeniile, aceasta este responsabilitatea personală, inclusiv a Guvernului pe care l-ați condus. Eu vă mulțumesc.

17

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracţiunea PL: Mulțumesc. Domnule Prim-ministru, Atunci cînd dumneavoastră ați început să folosiți tragedia de la „Pădurea Domnească” în plan politic, interes personal sau politic, nu mai știu cum, s-au interesul altcuiva, v-ați gîndit că o să ajungeți în ziua în care o să stați la tribună să așteptați care va fi votul în urma moțiunii sau nu?

Domnul Vladimir Filat: Domnule Ghimpu, Vreau să vă spun un lucru, cred că este necesar să-l cunoașteți, eu stau foarte liniștit la această tribună. Și vreau să vă spun că nu am așteptări exagerate vizavi de vot. Ceea ce am făcut eu în cazul tragediei din „Pădurea Domnească” reprezintă, dacă doriți, datoria de cetățean și datoria unui om care are și funcții în stat. Noi putem să avem înțelegeri politice foarte multe, putem să vorbim foarte mult de valori și principii, doar că atunci cînd se comit crime și mai ales că aceste crime se încearcă a fi tăinuite, eu cred că toate aceste înțelegeri trebuie să cadă. Şi trebuie să avem datoria ca să ne expunem pornind, dacă doriți, de la poziția de cetățean foarte tranșant și să solicităm ca legalitatea să fie asigurată în Republica Moldova. Și aceasta nu ține de gîndire sau de meditație, aceasta ține, dacă doriți, și de bunul simț. Eu nu am făcut, domnule Ghimpu, în acea perioadă decît să solicit investigarea acestui caz. Și nu am solicitat decît cei care s-au făcut vinovați în acest caz să fie trași la răspundere. Mai mult ca atît …

Domnul Mihai Ghimpu: Mă scuzați. Eu am în vedere altceva.

Domnul Vladimir Filat: Eu nu am încheiat …

Domnul Mihai Ghimpu: Da.

Domnul Vladimir Filat: … expunerile. Și nu am spus cu un cuvînt mai mult decît s-a spus în raportul Comisiei speciale de anchetă a Parlamentului, care a fost adoptat cu vot unanim în Parlamentul Republicii Moldova.

18

Domnul Mihai Ghimpu: Și a doua întrebare am, domnule Președinte. Domnule Prim-ministru, Eu am în vedere altceva. Cu Zubco, Procuror General, cu directorul „Moldsilva” Ion Lupu, cu altele, nu pun la discuții, dar cu proiectul de Lege de lichidare a funcției de prim-vice, dumneavoastră ați înțeles atunci ce înseamnă că Alianța nu poate exista fără acei trei care sîntem noi, așa cum sîntem? Aceasta am avut în vedere. Dar vreau să vă spun că atunci cînd faceți un pas sau spuneți o vorbă, nu trebuie să vă gîndiți la numele dumneavoastră, dar la Alianță. Căci Alianța însemnă vectorul european. Și a doua întrebare, domnule Președinte, tot domnului Prim-ministru. În campania electorală dumneavoastră ați avut sloganul „Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști.” Acesta e adevărat slogan sau nu-i adevărat slogan?

Domnul Vladimir Filat: Domnule Ghimpu, Cine este cu comuniștii și cine nu este cu comuniștii se va demonstra astăzi (aplauze) în urma votului asupra aceste moțiuni de cenzură (aplauze).

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Prim-ministru …

Domnul Vladimir Filat: Doar că eu vreau să vă fac o precizare foarte importantă, să nu cumva să credeți că sînteți pe o perioadă lungă de timp, aici experiența este una foarte, foarte, foarte relevantă. (Rumoare în sală).

Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Prim-ministru, Ce ține de experiență, eu am mai mare decît dumneavoastră în politică și nu-mi dați lecție.

Domnul Vladimir Filat: Aceasta am citit…

Domnul Mihai Ghimpu: Vreau să vă spun că adevăratul slogan al dumneavoastră atunci a fost și este, numai că ați ascuns, „Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști și Moldova fără Europa.” Iată adevăratul slogan al dumneavoastră. Dar o să vorbesc la tribună despre aceasta eu. Domnule Ganaciuc, Scrieți-mă, vă rog, acolo.

19

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Saharneanu – Fracţiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Prim-ministru, Aţi folosit în raportul dumneavoastră sintagma „guvernarea reală”. Atunci trebuie să presupunem că există și guvernare virtuală. Ceea ce s-a descoperit, întîmplarea, omuciderea din „Pădurea Domnească”, tăinuirea acestei fapte, ceea ce s-a descoperit prin ieșirea în public a înregistrărilor dumneavoastră în convorbire, în discuție cu șeful Inspectoratului Principal. Care dintre aceste guvernări avem noi reală și care este virtuală? Fiindcă din ceea ce am auzit noi, ne dăm seama că reală este aceea care se ascunde în înregistrările respective. Și faptul că am ajuns la această oră, iată, la care dumneavoastră sînteți la tribună, iar noi aici vă punem întrebări, este o problemă extraordinară. Înseamnă că guvernarea noastră a ajuns la această criză, ea a ajuns pas cu pas la această criză. Dumneavoastră sînteți Prim-ministru al Alianței de Integrare Europeană și ne pare rău că această nechibzuință și această realitate, chiar care este a guvernării noastre, ne-a adus la acest impas. Cum credeți că vom găsi ieșirea din acest impas, dumneavoastră ca Prim-ministru care sînteți încă? Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Filat: Eu vreau, domnule deputat Saharneanu, să vă aduc aminte că în Guvernul Republicii Moldova sînt cinci ministere importante conduse de reprezentații Partidului Liberal, care înregistrează domenii foarte importante. Și eu cred că ați avut posibilitatea, pe parcursul timpului, să comunicați cu acești colegi vizavi de activitatea dînșilor în Guvern și să vă informeze despre modul în care se lucrează real sau virtual. Acum vizavi de ieșirea, căci nu vreau să comentez întreaga declarație, dintr- o criză sau alta, dintr-o situație sau alta ține de capacitatea celor care pot să realizeze această ieșire și de obiectivele care sînt în fața celor care administrează un proces sau altul. Viața, pînă la urmă, bate filmul. Iar vizavi de obiective reale și mai puțin reale, eu vreau să vă spun că nu declarațiile probează, dar faptele. Și nu politicienii sînt judecătorii politicienilor, dar oamenii, care, eu vreau să vă asigur, că vor judeca atunci cînd vor fi chemați să facă acest lucru. Eu vă mulțumesc pentru întrebări, vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc tuturor să aveți o zi cît mai bună și mult succes. (Aplauze.)

20

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Aceasta a fost runda de întrebări – răspunsuri. Alți doritori pentru a oferi întrebări raportorului nu am observat în sală, lucru care îmi permite să vă propun să trecem la următoarea etapă a dezbaterilor – cea a luărilor de cuvînt. Prima luare de cuvînt – domnul Vladimir Voronin. Readuc aminte, stimați colegi, încercăm să ne menținem în limita regulamentară de 7 minute.

Domnul Vladimir Voronin – Fracțiunea PCRM: Onorat Parlament, Astăzi este imposibil să ne imaginăm, cel puțin, un argument logic în favoarea păstrării Alianței pentru Integrare Europeană și a Guvernului. Astfel de argumente, pur si simplu, nu există. Guvernarea Alianței, concentrată în Guvern, nu este în stare și nu a fost în stare să demonstreze poporului nici o dovadă în favoarea păstrării sale la guvernare. Nici una! Și în special în ultimul timp. Două luni de condamnări reciproce în interiorul Alianței de guvernare, de ceartă ca la ușa cortului între liderii acestei Alianțe, acuzații reciproce dure şi deschise de acte de corupție, de uzurpare și menținere prin forță a puterii în stat, de incompetentă, de legături cu lumea criminală, contrabandă, de falimentare a întreprinderilor de stat și a băncilor, de eșecul parcursului spre integrare europeană ne conduc pe noi toți, dacă conștientizăm în mod serios, spre o singură concluzie. Toți reprezentanții actualei guvernări trebuie nu doar să-și depună demisia, dar și să se ascundă de rușine, dacă o au, cit mai departe de ochii oamenilor. Nu trebuie să se țină cu dinții de putere, să discute și mai departe posibilele variante pentru a supraviețui politic, dar să elibereze țara noastră, în sfîrșit, de povara dureroasă şi grea a așa-zisului Guvern. Dacă, astăzi, cineva ar fi alcătuit un rating al celor mai dese cuvinte folosite de moldoveni, atunci cu siguranța cuvintele „corupție” și ”sărăcie” ar fi ocupat primele locuri. Corupția aduce sărăcie, iar sărăcia alimentează corupția. Sînt lucruri bine cunoscute. Despre necesitatea combaterii și reducerii acestor fenomene, cetățenii Moldovei spun explicit, deschis şi deja peste tot, începînd cu Ocnița şi terminînd cu Cahulul. Este evident că corupția înflorește şi nimeni din Guvern nu dorește să facă nimic pentru a o nimici. Invers. Au hotarît sa o conducă. Astăzi, cu siguranță, putem afirma că comanda la telefon și interesele personale au devenit normă, înlăturînd ordinea ”de drept și supremația legii. Si acum deja nu este important, cine este” corupționerul principal: acela care a fost interceptat sau acel care a interceptat? Prioritar este că societatea nu are dubii în faptul cum se adoptă decizii în statul nostru și în interesele cui se adoptă aceste decizii. Istoria scandaloasă cu Banca de Economii este elocventă în acest sens. Corupția a cuprins statul în întregime și a devenit chiar parte componentă, conținut și mijloc de existentă a puterii actuale. Trebuie de menționat că așa mijloc de existentă este incompatibil cu democrația, legalitatea, integrarea europeană,

21 integrarea în Uniunea Vamală. S-a ajuns pînă la atîta că istoria despre corupție în Moldova este povestită ca exemplu și lecție de thriller politic în multe țări din Africa. Nimeni nu poate înțelege: la ce bun mai trebuie să existe acest Guvern? Cifrele arată că ţara suferă de o depresiune economică fără precedent. Legea cu privire la bugetul de stat nu se executa sistematic nici în unul dintre acești ani, iar aceasta rămîne fără urmări. Sute de milioane de lei nu ajung în buget din cauza contrabandei și a corupției totale. Banii, ce provin din granturi și credite internaționale, se fură deschis. Apropo, volumul mediu anual al granturilor și al creditelor pentru actuala guvernare este de șapte ori mai mare decît în perioada guvernării comuniștilor. Investițiile lipsesc. Activismul economic al populației scade brusc. Transportul feroviar este împovărat de credite de miliarde. Drumurile, în special, după așa-zisa modernizare de milioane şi miliarde, reprezintă dovezi clare că banii publici se fura, iar furturile nu sînt pedepsite. Singurul lucru care mai crește în țara noastră – castelurile aristocrației moldovenești de tip nou – a miniștrilor, a judecătorilor, a bandiților. Și toate acestea pe fundalul restanțelor de cîteva luni la achitarea salariilor la mai multe întreprinderi, pe fundalul lichidării de spitale, scoli, pe fundalul unor prețuri și tarife ucigătoare. Iată si rezultatul elocvent. Doar pe parcursul ultimului an, numărul populației active economic a scăzut în țara noastră cu 60 de mii de oameni. Aceasta, stimați colegi, înseamnă că zilnic Moldova o părăsesc 100 de familii. Numai închipuiți-vă, 100 de familii în fiecare zi. Aceasta și este adevărata deportare cu forță a poporului moldovenesc, distrugerea fără milă a potențialului demografic și umanitar. Tabloul descris nu reprezintă altceva decît ultima stație înainte de default-ul absolut economic, politic şi social al Republicii Moldova, adică incapacitatea totală a statului de a-și îndeplini obligațiunile interne și externe. Explicați-ne, va rog, ce rol în această situație intenționează să joace Guvernul și Alianța de la guvernare? Cui intenționează să predea Moldova această grupare… să fie predată Moldova această grupare de lichidare a statalității noastre? Ce intenționează ei să facă cu puterea? Cum vor gestiona și guverna în situația în care aceasta nu mai poate fi numită …

Domnul Marian Lupu: Atenţie la timp.

Domnul Vladimir Voronin: … din start nici democratică … O clipă, vă rog. … iar suveranitatea poporului moldovenesc este acaparată de o grupare din trei-patru persoane? Numai nu trebuie să ne amintiți acum de perspectivele europene ale Republicii Moldova. Nu trebuie să ascundeți rușinea națională după această frunzuliță terfelită. Aceste perspective Alianța de guvernare le-a ratat, atît sub

22 aspectul modernizării interne a tarii, cît și în sensul apropierii Moldovei de standardele și libertățile europene consacrate. Politica Guvernului în această direcție a dus la: refuzul de-facto de la Transnistria, introducerea inevitabilă a regimului de vize cu Rusia, Ucraina și statele membre ale CSI, separarea țării de pe malul Nistrului și păstrarea pentru o perioadă nedeterminată de timp a „cortinei de fier” la Vest. Onorat Parlament …

Domnul Marian Lupu: Încă un minut suplimentar, domnule Președinte.

Domnul Vladimir Voronin: Noi, niciodată pe parcursul acestor trei ani, nu am pus atît de categoric problema demiterii Guvernului. Și nu doar din cauză că nu vedeam posibilitatea reală de a realiza acest lucru. Și, la sigur, nu din cauza că aveam anumite iluzii vizavi de potențialele succese social-economice și internaționale ale partidelor Alianței. Noi, comuniștii, înțelegeam că această guvernare avea suportul alegătorilor, care au votat pentru partidele componente ale Alianței, au votat pentru promisiunile făcute de aceste partide. Dar cum spune un proverb rusesc: «обещанного три года ждут». Iată ca au trecut trei ani. Nici o promisiune, făcută alegătorilor, nu a fost respectată de către Guvern. În schimb, acest Guvern a discreditat alegerea oamenilor, i-a făcut de rușine, lipsindu-i de ultimul lucru pe care-l mai aveau.

Domnul Marian Lupu: Al treilea minut.

Domnul Vladimir Voronin: De la Fracțiunea noastră nu o să mai vorbească nimeni, stimate …

Domnul Marian Lupu: Ţinem cont de lucrul acesta.

Domnul Vladimir Voronin: Daţi-mi voie încă un minut. Astăzi, 84% dintre cetățeni ţării consideră că Moldova merge într-o direcție greșită. Dacă e să fim mai corecți, nu este vorba de Moldova, ci de guvernarea moldoveneasca care merge pe această cale criminală, condamnînd statul şi poporul la dispariție, la sărăcie și robie. Astfel, solicitînd, astăzi, demiterea Guvernului, Partidul Comuniștilor declară deschis că această solicitare înseamnă, în acelaşi timp, alegeri anticipate şi democratice.

23

Şi eu vă rog să nu încercați, stimați domni guvernatori, să jucați mai departe, nu încercați pe timp de noapte să încheiați alianțe şi coaliții noi, pentru că nu o să fiţi susţinuţi de popor. Doar restabilirea democrației, a supremației legii, a echitații sociale şi a respectului sincer fată de cetățenii Republicii Moldova o să poată scoate ţara din această criză profundă politică. Anume din aceste considerente, eu declar: indiferent de decizia de astăzi a Parlamentului, Partidul Comuniștilor apelează către întreaga societate să se unească sub o singura solicitare – alegeri parlamentare anticipate. Îndelungata noapte polară trebuie odată şi odată să dispară. Primăvara politică trebuie, în sfîşit, sa vină în Moldova şi să învingă! Altă soluție, pur şi simplu, nu există. Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, De fapt, vreau să ne consultăm. Întîi de toate, readuc aminte, că, potrivit Regulamentului, toate înscrierile pentru luare de cuvînt se fac pînă la începerea acestor luări de cuvînt. Deci linia este trasă, nimeni mai mult nu se înscrie pentru luări de cuvînt. Ca să fim în strictă conformitate cu Regulamentul. Doi la mînă. N-o să includ 7 minute. Am oferit primului vorbitor cu 3 – 4 minute în plus. Rugămintea mea rămîne ca să rămînă vorbitorii în această limită, plus - minus regulamentar. Doamna Palihovici.

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi deputaţi, Stimați reprezentanți ai Corpului Diplomatic, acreditat în Republica Moldova, Stimați cetățeni ai Republicii Moldova, Pornind de la contextul și realitățile politice care domină și frămîntă astăzi societatea noastră, precum și din discursul prezentat astăzi de la această tribună de Prim-ministrul Republicii Moldova, dezbaterile care au avut loc în această sală, declar cu toată sinceritatea și certitudinea că, din punctul meu de vedere, Republica Moldova se află astăzi într-un mare pericol, iar soluția pentru a îndepărta acest pericol la acest moment este deja în această sală. Cred că, după 20 de ani de independență, această țară are totuși dreptul la politicieni maturi și oameni de stat care să gîndească strict din interesul național și să înțeleagă că ulciorul nu merge de mai multe ori la izvor. Aceasta o spun amintindu-vă că, din 2009 și pînă în prezent, Republica Moldova a reușit să obțină susținerea marilor cancelarii europene care, indiferent de criza financiară internațională, au oferit toată susținerea necesară tînărului stat moldovean. În 3 ani, Republica Moldova a reușit marea transformare, din outsider a devenit lider al procesului de integrare. Din țară care se afla pe muchie de faliment a devenit o țară cu reale perspective europene.

24

Posibil, stimaţi deputaţi, că încă nu se conștientizează, nici de către acei care fac anumite lucruri în mod intenționat, nici de către acei care nu înțeleg ce fac, că astăzi, de fapt, se pune problema moțiunii de cenzură nu împotriva Guvernului, nu împotriva lui Filat, moțiunea de cenzură este împotriva statului Republica Moldova, împotriva viitorului nostru european, împotriva bunăstării și aspirațiilor oamenilor. Această Moțiune dă startul unui zbor frînt pentru țara noastră care, odată produs, va afecta nu Parlamentul și distinșii deputați, ci agricultorii care nu ar avea șanse să mai primească fondurile structurale planificate, să fie acordate Republicii Moldova în 2014. Vor avea de suferit cetățenii care așteaptă finalizarea reformelor în domeniul justiției. Va avea de suferit securitatea energetică a țării, care urma să fie consolidată prin implementarea proiectelor de diversificare a resurselor energetice, planificate și ele pentru a fi implementate pentru a doua jumătate a anului 2014, precum și multe alte proiecte strategice ale Republicii Moldova. Stimaţi deputaţi, Sînteți dumneavoastră gata să vă asumați un asemenea deznodămînt? Sînteți gata să mergeți împotriva oamenilor, împotriva viitorului lor? Sînteți gata pentru a călca în picioare promisiunile pe care le-ați făcut atunci cînd ați cîștigat, de fapt, încrederea lor? Poate și sînteți pregătiți pentru trădare. Poate aceste lucruri, de fapt, de importanță vitală pentru cetățeni, nu înseamnă nimic pentru dumneavoastră. Dacă este așa, atunci să știți că oamenii vor ține minte că ați călcat în picioare cu premeditare o șansă și că le-ați distrus dreptul lor la un viitor și la o viață decentă. Stimaţi deputaţi, Doamnelor și domnilor, Alianța pentru Integrare Europeană s-a născut dintr-un geamăt, dintr-un strigăt, prin efortul neomenesc, de fapt, nu a dumneavoastră, stimați politicieni, ci a cetățenilor care au decis că este timpul ca țara noastră să revină în familia democrațiilor europene, să rupă acest cerc vicios al ratărilor și lipselor de șanse. Oamenii ne-au acordat încrederea nouă în speranța că vom ține minte că în campaniile electorale ne-am uitat în ochii lor și am promis că vom face tot ce ne stă în puteri să le realizăm visurile. Alianța pentru Integrare Europeană este un produs și produsul unui mare credit de încredere acordat de partenerii noștri de dezvoltare. Ne-am obișnuit sub umbra neagră a disputelor politice să nu deosebim binele de rău, dar să nu uităm că prietenii noștri ne urmăresc cu îngrijorare ce se întîmplă la Chișinău și ne dăm seama că, de fapt, ne trădăm poporul, ne trădăm prietenii. Hazardul și nesăbuința ar putea pentru totdeauna să închidă perspectiva viitorului european, iar Republica Moldova să devină captivă a sistemului geopolitic din care se distanțează cu atîta greu.

25

Stimaţi colegi, Partidul Liberal Democrat, fiind un partid de centru – dreapta, ne-am dorit și ne dorim ca, într-o Alianță, așa, ca a noastră, să vedem aceleași soluții la prolemele cu care se confruntă Republica Moldova. O știm cu toții, practica politică din multe țări ale lumii demonstrează că este deosebit de dificil de activat într-o coaliție din mai multe partide, dar aceasta nu este imposibil, cu atît mai mult într-o democrație fragilă, precum este cea a Republicii Moldova. Spiritele par mai învrăjbite decît oricînd, iar societatea vede seară de seară la televiziunile aservite cum un lider de partid îl învinuiește de toate relele pe altul. S-a ajuns prea departe, stimați politicieni. Evenimentele din anii '90 au demonstrat faptul că politician nu poți deveni decît după ani îndelungați de muncă activă, de studii serioase politice, de calități umane precum onoarea, demnitatea, perseverența. Nu sînt în situația de a da note, dar caut răspunsul la întrebarea: de ce am ajuns astăzi în situația cînd planează pericolul să fie frînt zborul unei Alianțe în care cetățenii Republicii Moldova au investit speranțe, vise, așteptări? Avem noi vreun drept sau mandat de la ei, de la cetățenii Republicii Moldova, pentru a ne aventura în alegeri? Răspunsul, din punctul meu de vedere, este unul ferm: nu. Stimaţi deputaţi, Dacă, cu adevărat, sîntem diferiți, dar experiența pe care am trăit-o în acești ani a făcut dovadă că PLDM-ul, PD-ul și PL-ul, partide care au format AIE, nu sînt chiar atît de ireconciliabile. Alianțele se pregătesc, se fac cu mare greu și, culmea, permanent sînt sub riscul de a se destrăma. Iar aici, la destrămare, fiecare se crede în drept să-și aducă contribuția pînă la sufocare. Stimaţi colegi, Este prea de tot. Lucrurile au degradat și au ajuns prea departe. Alianța pentru Integrare Europeană este guvernare constituită din 3 partide democratice. Votul ne neîncredere acordat astăzi Guvernului este votul ne neîncredere acordat tot nouă. Guvernul este al Alianței. Nu este al lui Filat, nu este al Partidului Liberal Democrat. Ce faceți cu colegii voștri de partid, delegați în Guvern? Recunoașteți că, de fapt, în acești ani ei nu și-au îndeplinit misiunea și obligațiunea față de țară și cetățeni? De ce nu i-ați retras atunci cînd ați văzut că nu-și îndeplinesc sarcina? Aceasta este logica lucrurilor și a acțiunilor, iar consecința lor va trebui să v-o asumați deplin fiecare din dumneavoastră. Stimaţi colegi deputați, Bravii noștri bărbați, Nu aruncați cu pietre într-un Guvern al Alianței pentru Integrare Europeană, într-un Guvern al nostru. Mă adresez, stimați politicieni bărbați, deoarece, cu greu pot să cred că o doamnă deputat de orientare liberală sau democrată din această sală poate să ridice astăzi mîna pentru demiterea Guvernului cînd știe că, de fapt, acest vot înseamnă

26 că zborul copiilor, nepoților într-o lume mai bună, mai prosperă va fi frînt, iar o altă șansă, atît de aproape de noi, am putea să nu o mai avem. Pe final, stimaţi colegi, Vă îndemn să nu dezamăgim poporul și să nu distrugem viitorul. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Igor Dodon.

Domnul Igor Dodon: Stimaţi colegi, Onorat Parlament, Acum 3 ani jumătate, în august 2009, în Republica Moldova, prin vot democrat, la guvernare a venit Alianța pentru Integrare Europeană. Astăzi, avem, practic, 3 ani jumătate și vreau să vă amintesc că este vorba de, practic, un mandat întreg. Domnule Filat, Ați avut un mandat, practic, deplin de guvernare în Republica Moldova. Atunci cetățenii Republicii Moldova au dorit schimbarea. Sute de mii de tineri au văzut în dumneavoastră un viitor, au sperat la un viitor în Republica Moldova. Au trecut acești trei ani jumătate. Prima perioadă spuneați că sînt de vină guvernarea precedentă, moștenirea guvernării precedente. Spuneați și astăzi, domnule Prim-ministru, despre faptul că v-am lăsat miliarde de datorii, însă singur vă încurcați în cifre. La început spuneați 10 miliarde, pe urmă 7, pentru ca pînă la urmă, să ajungeți la unu jumătate – două miliarde și nici acelea, de fapt, nu au fost datorii lăsate. Mai tîrziu, ați dat vina pe lipsa stabilității politice. Nu este Președinte. Ultimul an vă mîncați între voi ca cîinii, dați vina unul pe altul. Și acum ne punem o întrebare logică, stimați guvernanți, încă guvernanți: totuși care sînt rezultatele guvernării dumneavoastră? Și mă voi referi aici la două capitole: guvernarea în interiorul țării și guvernarea sau relațiile externe, cu care tot vă lăudați. În interiorul țării. Social. Închiderea a peste 120 de școli; închiderea, fuziunea spitalelor, creșterea prețurilor la medicamente; restanțe la salarii – recent, 4 luni restanțe la salarii în Vulcănești, la spitalul din Vulcănești, pensii mizere, anularea compensațiilor nominative și, practic, sărăcirea unei bune părți a populației; criterii nerelevante pentru ajutorul social, v-ați lăudat astăzi că dați ajutor social. Da, omul are televizor acasă și frigider, gata, îl scoateți din listă cu ajutorul social. Dacă credeți că aceasta este o abordare corectă, greșiți amarnic. Acum veniți și vreți să închideți primăriile care sînt mici în Republica Moldova. Recent, am auzit că avocatul dumneavoastră, acei de la FMI vă spun că noi avem prea multe primării. Nu dumneavoastră ați creat primăriile acestea și nu dumneavoastră trebuie să le închideți, stimați guvernanți. Anularea programelor de suport pentru tineri și în domeniul social… pot veni cu zeci și sute de exemple.

27

În domeniul economic. Politica fiscală distrugătoare, creșterea masivă a impozitelor. Agenții economici în Republica Moldova spun că e mai bine să nu faci nimic, decît să activezi și să faci afaceri în Republica Moldova. Investițiile străine care fug, întreprinderi majore care au venit pe timpul guvernării precedente, comuniste, pe care dumneavoastră o numiți totalitară, acum își închid afacerile în Republica Moldova, pe timpul guvernării voastre liberale. Agricultură falimentară. Anul trecut, Premierul Filat îi numește pe agricultori milionari. „Voi sînteți milionari. Căutați-vă de treabă, noi nu trebuie să ne batem capul de voi.” Ce Premier, ce Prim-ministru nu are grijă de agenții economici, de agricultori, de producători? Acesta-i Prim-ministru? Pun o întrebare logică: drumuri sparte, am devenit lider mondial în acest sens. V-ați lăudat că ați făcut sute sau mii de kilometri de drumuri. Unicul drum reparat bine în această perioadă este drumul spre Hîncești, care a început reparația în perioada Guvernului Greceanîi. Și atunci au fost selectați investitorii care au făcut reparațiile acestui drum, și drumul este calitativ. Restul, ce a reparat Șalaru, uitați-vă ce se întîmplă, practic, pe marea majoritate a drumurilor. Lichidarea locurilor de muncă. În 3 ani ați reușit să lichidați 60 de mii de locuri de muncă. Numărul angajaților oficial s-a redus cu 60 de mii. Datoria externă crește de la 700 milioane de dolari la un miliard jumate și aceasta doar în decurs de 3 ani. Criminalitatea și corupția. Rata criminalității crește în fiecare zi, revine practica anilor '90. Voi v-ați bătut joc și vă bateți joc în continuare de angajații structurilor de forță. Acei care au apărat Republica Moldova și statalitatea pe 7 aprilie, voi dați cu piciorul în ei. Le-ați tăiat toate compensațiile, ați eliberat din funcție mii de polițiști profesioniști, care acum sînt pe drumuri, și acum vreți ei să vă apere. Aproape jumătate de Guvern este cu dosare penale. Acest lucru nu l-au făcut alții, voi însăși, în decurs de doar 3 ani de zile. Moldova este în coada tuturor topurilor rușinoase internaționale. Spre exemplu, indicele de percepere a corupției în Moldova se află lîngă Mongolia și Senegal. Voi vă lăudați cu istoria de succes, în care mulți dintre voi, dintre acei din Alianța pentru Integrare Europeană nici nu mai cred, nemaivorbind de marea majoritate a populației Republicii Moldova. În schimb, vă lăudați cu succese pe extern. Ați dus oamenii cu bombonica trei ani jumătate pe tema integrării europene. Regim liberalizat de vize începînd cu 1 ianuarie 2012, care nu este. Ați promis sporirea calității vieții la nivel de standarde europene. Unde este istoria de succes, stimați domni? În schimb, ați profitat masiv de susținerea externă. Și vreau să vă spun un lucru: în istoria modernă a Republicii Moldova nici un Guvern ca acesta nu a profitat de așa susținere masivă externă. Peste 800 milioane de dolari ați primit credite și granturi din exterior. Unde-s banii? Unde-s rezultatele? Unde-i măcar un proiect concret implementat în Republica Moldova de aceste sute de milioane de dolari pe care noi, împreună cu copiii, trebuie să-i întoarcem.

28

În schimb, vreau să vă aduc un exemplu. Într-acești 3 ani de zile domnul Prim-ministru a mers în 64 de deplasări externe. 150 de zile oficial în deplasări externe. Cinci luni, Primul-ministru, responsabil de situația economică, socială din Republica Moldova, a mers în deplasări externe. Și acum o simplă întrebare logică: pentru ce ne trebuie așa Guvern corupt, generator de haos în domeniul social-economic, promotor al unor legi ce erodează valorile naționale? Vreau să vă aduc aminte că acest Guvern a venit cu Legea egalității în șanse care distruge valorile noastre și baza noastră care este biserica în Republica Moldova. Eu nu văd, personal, nici un argument. Unica soluție, unica soluție la această etapă este demisia. În noiembrie 2011, vă aduc aminte, cînd am creat Grupul parlamentar al socialiștilor, ne-am pus ca scop ca Alianța pentru Integrare Europeană să plece în istorie ca un vis urît. Cîteva săptămîni în urmă am votat pentru demisia lui Plahotniuc. Astăzi vom vota pentru demisia lui Filat. Oamenii, cetățenii Republicii Moldova, vor ordine, vor ca copiii lor să aibă viitor în Republica Moldova. Cu așa Guvern nu există nici o șansă pentru viitorul copiilor noștri aici. În continuare vom pleda pentru un Guvern tehnocrat de profesioniști. În cazul în care nu se va găsi o soluție în acest sens, socialiștii vor pleda pentru alegeri anticipate, care, considerăm că, în lipsa unei alte soluții, va fi unica ieșire din situație. Următoarea guvernare, stimaţi colegi, onorat Parlament, va fi una de centru - stînga, vreți voi acest lucru sau nu vreți. Decizia de astăzi creează o platformă pentru acțiuni la fel de coerente pe viitor. Cetățenii să ne fie judecători. Cu Doamne ajută și vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Urmează domnul Mihai Ghimpu.

Domnul Mihai Ghimpu: Graba uneori strică treaba. Domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați cetățeni, Nu am avut de gînd să vorbesc astăzi, dar două lucruri totuși m-au convins să spun și eu punctul meu de vedere. Primul, că eu și colegii mei nu putem trece atît de simplu pe lîngă tot ceea ce s-a întîmplat: corupții, contrabandă, Banca de Economii, 400 de mii de euro Ministerul Finanțelor, trafic de influență. Și doi. Prezența cetățenilor care stau afară. Săracii, vai de capul lor, sărmani, lipiți pămîntului și au ieșit, ca pe timpul Uniunii Sovietice, să-și apere liderul, dar liderului, mă iertați de expresie, îi este într-un cot de ei. Așa cum a folosit votul cetățenilor în 2009, în 2010, votul colegilor din Alianță, PL și PLDM, încrederea partenerilor noștri europeni începînd cu Biden, cu doamna Merkel, cu domnul Barroso, cu toți comisarii, cu toată lumea, cu domnul

29

Secretar General al Consiliului Europei domnul Jagland doar pentru a deveni un om cu o putere absolută și cu o avere toată. Fiindcă cazul de la Banca de Economii, semnătura pusă de ministrul finanțelor, în loc de a ataca la instanța superioară hotărîrea ilegală de achitat cazinoul, legea falsificată de Ioniță și pusă pe mine, în pericol la bătaie, și semnez o lege de 6 milioane, iarăși pierderi. Toate acestea nu sînt valori și principii pentru care am semnat eu, ca președinte al Partidului Liberal. Nu pentru aceasta am semnat eu Alianța, Acordul. Nu pentru aceasta am luptat eu 24 de ani, ca să vină cineva și să ne folosească pe noi în numele integrării europene și în anul principal – 2013, an crucial, an istoric pentru noi, fiindcă în anul acesta trebuia să obținem aceste 3 acorduri. Noi declanșăm război în cadrul Alianței. Oare nu a fost clar cu 3 ani în urmă și astăzi nu e clar că fără acești 3 nu poate exista Alianța? Același scenariu ca și în '99, cînd cu 3 zile înainte de Helsinki începe scandal, că e corupt cutare, că nu știu, cutare. Se exclude de pe ordinea de zi a Uniunii Europene vectorul european al Republicii Moldova. Guvernul, fiindcă a zburat Guvernul și după aceasta nu am mai auzit dosare cu Andronic, cu Sturza și cu alții. Tot a fost politic făcut. An hotărîtor. Știți că situația mă pune acum să umblu și nu pe banii statului, și cu avionul nu știu cui, dar pe banii mei, prin Europa, prin Germania, pe la Strasbourg, peste tot, ca să salvez cauza. Mă întreabă oamenii: domnule Preşedinte, cum să înțelegem noi că în acest an hotărîtor, după ce vă acordăm atîta sprijin, și politic și financiar, dumneavoastră, în loc să vă împrăștiați și să ocupați toate capitalele Europei, începeți să vă bateți între voi. Și l-am văzut pe Lavrov prin Berlin, triumfa deja. Singura țară care cîștigă în urma acestei lupte, pe care a pornit-o domnul Filat, este Rusia. (Rumoare în sală.) 200 de ani noi am așteptat această perioadă, 200 de ani, doamnelor și domnilor, stimați țărani, cetățeni duși prin Siberia, deportați, flămînzi, dezbrăcați, copii flămînzi. 200 de ani. Și avînd așa o șansă, da 10 „plahotniuci” să avem noi, da 10 „ghimpi”, dar noi trebuie să trecem rîul și pe urmă să ne lămurim cu dînșii. Cu atît mai mult că probe nu a adus niciodată. Nici o probă. Ba invers. Cum o să ieși, domnule Filat, în fața alegătorului și o să spui că comuniștii sînt hoți. Cum o să mai prezinți cartea ceea ca „Capitalul lui Marx”, că aici sînt crimele guvernării comuniste și trebuie trași la răspundere, cînd comuniștii au așa o carte. Nici un ministru de al lor nu-i tras la răspundere penală, dar la noi pe 5 miniștri dosare penale. În numele cărei cauze? În numele cărui om am făcut noi acest lucru? Aceasta e Alianță? Acesta e Prim-ministru? Eu nu vreau să fiu complice. (Rumoare în sală.) Eu nu vreau să fiu complice, de aceea vorbesc aici. Eu nu am treabă nimic cu contrabanda, cu corupția.

30

Apropo, fiind la Viena, am alergat, doamne, am transpirat pînă am ajuns la avion, am mers vreo 5 kilometri și cînd în avion, stau jumătate de oră, o oră, încolo, încoace, stewardesele, alții, avionul nu decolează. Ce s-a întîmplat? Vine și, cică, ne scuzați, vă rog, problema a fost în contrabas. Un cetățean, ca să nu-l arunce la bagaj, să i-l strice, i-a cumpărat bilet și ei au numărat, băi, 100, dar au intrat 99. Unde e al sutălea? Dar acolo era contrabasul. Zic: Ardealul și Bosforul zic, contrabas la Chișinău, contrabas la Viena zic. Ce fel de viață, vasăzică, avem noi și cum trăim noi, înțelegi. Cu cît am majorat noi salariile și pensiile sau veniturile cetățenilor noștri în acești 3 ani de zile? Dar cu cît s-au majorat veniturile celor de la Vamă, de la FISC, de la Guvern, de la achiziții publice? Cu cît? (Rumoare în sală.) AIE a compromis-o, domnul Filat, și le-a făcut un favor comuniștilor, că ei… 10 ani trebuia să curgă sudoarea de pe ei și nu mai reușesc să compromită Alianța cum a compromis-o Filat. Și eu îi spuneam, 3 ani de zile: domnule, oprește-te. Cînd s-a votat, înainte de a se vota Legea cu lichidarea funcției de prim-vicepreședinte, am convocat Alianța și zic: nu votați, domnule, că aceasta-i război de distrugere a Alianței. Punem la vot cum m-ați obligat pe mine să trimit soldații la Moscova și eu m-am conformat, dar nu trebuia să mă conformez, că Președintele nu se supune unei organizații politice cum e AIE. Este Constituția, dar m-am conformat. Zic, măi, Alianța e Alianță, echipa e echipă și cînd eu zic: hai la vot, PLDM-ul iese din sală. Пошел ты с пляжа. Cum spunea Voronin… Ghimpu, știi… Și acum, vasăzică, v-ați amintit de cauză, că o să votez cu comuniștii. Dar voi cu cine ați votat? Cine a dat exemplu? Vă folosește Voronin, bătrîn, cu părul sur, ca pe doi ”țachi” și vă bate cap în cap. Minte trebuie pentru aceasta. Cine a spus, doamnelor și domnilor deputați, că problema Republicii Moldova nu-i comunizarea, dar e mafiotizarea? Nu-i Prim-ministrul Vlad Filat? Cum acum, vasăzică, să explic eu cetățenilor, votați, cînd o să strige comuniștii: jos „Alianțu”. Cum o să apăr eu „Alianțu”, cînd lumea a auzit ce vorbește la telefon Prim-ministrul, ministrul de interne, Streleț și toți ceilalți. Cum să apăr eu „Alianțu” acesta spuneți-ne, vă rog? A?...

Domnul Marian Lupu: Domnule Preşedinte, Atenție la timp, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Și ultima ce vreau să spun. Fracțiunea… pînă la Fracțiune. Banca de Economii, uitați-vă cum ne schimbăm noi, tragem concluzii. Acei care au furat Banca de Economii, președintele Consiliului de administrație, membrii Consiliului de administrație, sînt numiți din nou în Consiliul de administrație la Banca de Economii. Iisus Maria! Pui hoțul să păzească Banca …

31

Mai departe. Înainte de… Credeți că domnul Prim-ministru nu a știut de accidentul de la 23 decembrie? A știut, domnilor. A știut și a stat la pîndă pînă a trecut Crăciunul pe stil nou. Revelionul și Crăciunul pe stil nou. Că lumea era ocupată cu odihnă, cu sărbători. Trebuia să stea toți la televizor și a venit, și a luat tunurile, și, hai, în Alianță. Trage și trage. A tras în Alianță și unde-i Alianța astăzi? Și denunță Acordul. Acestea, tunurile Rusiei, fiindcă Alianța înseamnă integrarea europeană. Aceasta înseamnă viitorul nostru, așteptat, cum am spus, de 200 de ani. Minte multă trebuia să înțelegem aici. Înainte de alegerile din 2010, vine un ambasador, un stat puternic și zice: domnule Preşedinte, am înțeles că după alegeri o să fie o Alianță doar din două partide. Eu zic: dar cine ți-a spus: Filat? Tace. Zic, dacă nu spui, nu discutăm. Da, Filat. Zic: du-te și-i spune că el nu pricepe nici o boabă în politică. PD-ul va trece pragul și bătaia, aceasta însemna, știi ce vroia atunci, ca eu să trec de partea lui Filat și să bat în PD. Bătaia în PD, cum a făcut-o Filat în primul mandat, aceasta însemna AIE 2, tufă. PD-ul se ducea cu PCRM-ul, Alianță de stînga. Iată ce a vrut Filat atunci. Iată ce a vrut domnul Voronin atunci. (Rumoare în sală.) Vă spun eu, că eu știu. Eu am experiență politică. Și după alegeri vine domnul ambasador și zice: domnule Preşedinte, mulțumesc că v-am ascultat, că avem să fac o gafă de doamne ferește. Păi, zic, iată, patrioți pragmatici. Cine ridică sabia împotriva poporului … de sabia aceasta o să moară. Eu nu pentru aceasta am luptat. Nu pentru aceasta au murit generații întregi, ca să vină cineva în anul istoric, crucial și să trăsnească, să blocheze cursul nostru european doar pentru niște reglări de conturi. Dar nu este adevărat, nu-s reglări de conturi. Cînd analizezi toate aceste lucruri, înseamnă că a fost ordin, fiindcă nu putea să nu știe că există dosarele, că știa că este dosarul Ioniță, dosarul Negruță, dosarul Vicol. Tot știa. Și să ai… Și cazinou. Și să ai atîtea bombișoare, da, și să intri în luptă, asta trebuie să fii ori bolnav, mă scuzați de expresie, ori să îndeplinești comanda cuiva pe care nu o poți respinge. Că aceasta și am ajuns noi acum. Și ultima, închei. Noi nu participăm la vot doar din cazul că moțiunea vine de la comuniști, de la opoziție. Dar, domnule Filat, ascultați atent ce vă spun eu acum: dacă nu sînteți astăzi demis fără voturile noastre, mîine, nu mîine, poimîine, nu poimîine, peste o lună o să fiți demis, fiindcă prezența dumneavoastră în fruntea Guvernului înseamnă moartea Alianței. Moartea Alianței înseamnă moartea vectorului european. Noi nu putem merge la alegeri cu o Alianță în frunte cu dumneavoastră și gata. Dacă sînteți patriot cît de cît, dacă ați greșit, veniți și spuneți: măi, băieți, am fost tînăr, m-au folosit, m-au purtat cu avionul, cu ”șorul”, cu ”morul”, nu știu cu ce și gata. Și soluție ar fi. (Rumoare în sală.) Alianța, domnule Voronin, o să existe, liniștiți-vă, o să existe.

32

În opoziție e mai bine. Vorbiți ce vreți, criticați, spuneți, nu răspundeți. Eu știu ce înseamnă opoziție. Noi toată viața am fost în opoziție. Corect ar fi acum așa cum am făcut eu un pas înapoi, să-l facă domnul Filat și domnul Lupu, și să înaintăm alți 3 lideri de la aceste 3 partide și lumea să zică: măi, dar au obraz totuși, văd că au greșit, au mai furat pe ici, colea, dar s-au dat într-o parte. Și să vină și să lucreze ei pentru cetățeni. Trăiască Alianța pentru oameni! Jos Alianța mafioților! (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Pe această notă optimistă, îl invit la tribuna centrală pe domnul Ghilețchi. (Rumoare în sală.)

Domnul Valeriu Ghilețchi – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu: Liniște, vă rog, colegi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Stimaţi colegi, Conștientizînd că ceea ce voi spune de la această înaltă tribună riscă să fie tratat ca un glas al celui ce strigă în pustie, am decis totuși să împărtășesc aceste frămîntări de ordin personal. După una din ședințele Adunării Parlamentare a Consiliului Europe, domnul Vladimir Voronin s-a apropiat de mine și mi-a zis că eu nu înțeleg nimic în politică, probabil citesc prea multe cărți religioase. Trebuie să recunosc că în această privință domnul Voronin are dreptate. Eu citesc Sfînta Scriptură, citesc cărți religioase și am venit în politică cu o dorință sinceră, crezînd că în politica Republicii Moldova pot fi puse în aplicare principii morale și, în special, principiile morale creștine. Atît în Parlamentul din '98 – 2001, cît și în acest Parlament, am încercat să creez și un grup de rugăciune, practică care există în multe parlamente occidentale, chiar și în Congresul Statelor Unite ale Americii. Sînt ferm convins că țara noastră nu are viitor fără Dumnezeu. 19 civilizații mari au căzut din cauza imoralității. Dacă declinul moral a dus la destrămarea celor mai mari imperii, ce putem spune despre Republica Moldova? Un renumit istoric Arnold Toynbee spunea: civilizațiile mor prin suicid, nu prin ucidere. Criza prin care trecem cred că, mai înîti de toate, este o criză morală. De aceea, consider că astăzi stăm în fața nu doar a unui examen politic, serios, ci în fața unui examen de ordin moral. Este încercarea de a răspunde la acea întrebare existențială quo vadis Republica Moldova. Crizele nu ne fac pe noi eroi sau lași, ele doar dezvăluie cine sîntem noi în realitate. Este evident că republica, că Guvernul Republicii Moldova nu este o fecioară. Nu există guverne infailibile nici într-o țară din lume, pentru că orice

33 instituție care este creată de oameni, în care sînt oameni, cu siguranță că este una în care se greșește, este o instituție coruptibilă, dar întrebarea la care ar trebui să răspundem astăzi este, de fapt, întrebarea ridicată de Mîntuitorul nostru Isus Hristos atunci cînd i s-a adus în față acea femeie prinsă în păcat și la care el a adresat această întrebare care sună peste veacuri și milenii: cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintîi piatra. Personal, consider că denunțarea Acordului Alianței a fost o greșeală. O greșeală, dar care poate fi reparată și nu este singura greșeală care a fost comisă în acești ani. Eu cred că am greșit cu toții. Fiecare în parte ar putea să recunoască că a comis greșeli. O femeie s-a apropiat de un preot și-i spune: am auzit că dumneavoastră ați comis anumite greșeli. Este adevărat? La care el i-a răspuns: de fapt, sînt mult mai multe greșeli pe care dumneavoastră nici nu le cunoașteți. Fiecare dintre noi ar putea să recunoască că a comis mult mai multe greșeli decît se cunosc în această sală sau sînt cunoscute în țara în care trăim, dar acea greșeală sau alte greșeli pot fi reparate. Demisia Guvernului astăzi, după mine, va duce la consecințe ireparabile. Un copil poate fi certat, poate fi admonestat, pedepsit, dar nu poate fi omorît pentru greșelile și purtările sale. Dacă Împăratul Solomon ar fi fost în mijlocul nostru, ne-ar fi spus că, dacă ești, cu adevărat, un părinte și ții la copilul tău, nu-l tai în două ca să-l împarți. Dacă și apelul Înalt Preasfinției Sale Mitropolitul Vladimir de a opri războiul politic, de a trece la conlucrare și de a face totul pentru reconciliere, apel la care subscriu, ca și reprezentant al comunității evanghelice, astăzi este neglijat, oare care sînt reperele morale de care ne conducem noi ca și clasă politică? Rugăciunea Tatăl Nostru o cunoaștem cu toții și acolo este o frază care sună în felul următor: și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Mulți colegi astăzi, de fapt, se roagă altfel, ei spun: și nu ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi nu iertăm greșiților noștri. Domnule Voronin, Sînt împreună cu dumneavoastră și cu 3 deputați din actuala coaliție, martor a destrămării ADR-ului. Aceleași retorici, aceleași discursuri din partea opoziției și astăzi, după 13 ani, stăm tot în fața aceleiași covete sfărîmate. Toți au trecut pe la guvernare și nu vrem să recunoaștem că problema este de ordin moral, și atît timp cît nu vom recunoaște lucrul acesta, nu vom avea sorți de izbîndă. Domnul Dodon a făcut referință aici la Legea privind egalitatea. Am votat împotriva acelei legi din convingeri morale, dar atunci domnul Dodon a distribuit biblii în fața Parlamentului. Eu am salutat lucrul acesta, dar astăzi văd că domnia sa nu mai ține cont de acele principii morale scrise în Biblie. A venit un tînăr la Rabin și i-a spus: eu vreau să vă spun că am citit talmudul de 3 ori, la care Rabinul l-a întrebat, dar te rog să-mi spui: de cîte ori a trecut talmudul prin tine?

34

Domnul Marian Lupu: Vă rog atenție la timp.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Astăzi… Închei, domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu: Bine…

Domnul Valeriu Ghilețchi: O țară dezbinată împotriva-i însăși este pustiită, spunea Mîntuitorul. Și o casă dezbinată împotriva ei însăși nu poate dăinui. Vreau să închei cu o mică pildă. Într-un sat se spune că locuia un om înțelept și tot în satul acela erau niște băieți poznași care, într-o zi, au decis să-l facă de rușine pe acel înțelept. Au prins o privighetoare, s-au dus la el punîndu-i următoarea întrebare: te rog să ne spui, dacă ești așa de înțelept, privighetoarea aceasta este vie sau moartă? În sinea lor se gîndeau: dacă spune că este vie, am strîns un pic pumnul mai tare și ea moare; dacă spune că e moartă, desfacem pumnul și ea zboară. La care înțeleptul le-a spus în felul următor: măi băiței, viața privighetorii este în mîinile voastre. Înțeleptul este poporul Republicii Moldova. Soarta acestui popor este astăzi în mîinile noastre. De aceea, eu zic să ne gîndim bine înainte de a acorda acest vot. Și Domnul să aibă milă și să se îndure de Țara noastră. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Și eu la fel. Doamna Corina Fusu. Stimați colegi, Pentru a vă oferi o informație, pe listă, dincolo de doamna Fusu, mai avem 1, 2, 3, 4, 5, 6 luări de cuvînt. Aceasta este lista. Vă rog.

Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL: Onorat Parlament, Stimați deputați, Mulți dintre dumneavoastră, stimați colegi, sînt deputați în trei legislaturi consecutive. Vă spun acest lucru pentru a vă reaminti de aprilie 2009. Spuneam atunci că ar fi o crimă să trădăm tinerii care, la 7 aprilie, s-au jertfit în numele libertății, democrației și a viitorului european al Republicii Moldova. Am fost apreciați pentru verticalitate, corectitudine și respect față de cetățenii care ne-au votat. Ne-am întrebat noi vreodată: cum de am reușit în trei rînduri? Răspunsul este unul foarte simplu. Cetățenii au votat Alianța pentru

35

Integrare Europeană, adică nu pe noi, chiar dacă unii sînt persoane foarte importante și ocupă funcții foarte importante, cetățenii au votat visul european. Mai bine de doi ani ne-am confruntat cu criza constituțională, ne-am poticnit de articolul 78 din Constituție, piedică pe care nu am soluționat-o încă tot din cauza păcatului care se numește orgoliu. Amintiți-vă de referendumul din septembrie 2010. Alegerea, la 16 martie 2012, a Președintelui Republicii Moldova a pus capăt impasului constituțional, oferind astfel stabilitate și spațiu pentru accelerarea reformelor pentru care s-a angajat statul nostru. Republica Moldova a devenit, în acești ani, în cadrul parteneriatului estic, un exemplu bun de urmat, o istorie de succes, care a ținut cont de principiul „Mai mult pentru mai mult”. Și decizia Uniunii Europene este de a oferi Republicii Moldova, în baza acestui principiu, 28 de milioane de euro în plus pentru anul bugetar. Republica Moldova beneficiază de cea mai mare asistență din partea Uniunii Europene dintre țările membre ale parteneriatului estic, circa 150 milioane euro anual sau 41 de euro pe cap de locuitor. În declarația și recomandările din 29 octombrie 2012 ale Comitetului de Cooperare Parlamentară ”UE – Republica Moldova” se spune foarte clar: UE recunoaște Republica Moldova drept un stat european și reafirmă sprijinul pentru aspirațiile sale de a deveni membru al Uniunii Europene în viitor în conformitate cu articolul 49 al Tratatului UE. Sprijină în mod activ Republica Moldova în angajamentul său de a împărtăși valorile fundamentale ale Uniunii Europene cum ar fi: principiile democrației, respectarea drepturilor omului și, cel mai important, statul de drept. Ne-au sprijinit și ne-au încurajat sir Graham Watson, raportorul pentru Republica Moldova în Parlamentul UE, Angela Merkel – Cancelarul Germaniei, Președintele Comisiei Europene Josѐ Manuel Barroso, Jean-Claude Mignon – președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și lista ar putea continua. Toți acești înalți oficiali europeni, care au vizitat Republica Moldova nu chiar demult, pe parcursul anului 2012, ne-au apreciat reformele pe care am reușit să le facem. Acordul de asociere care include instituirea zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE urma să fie semnat în noiembrie 2013 la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Instituirea acestei zone ar permite liberalizarea comerțului și ar spori încrederea investitorilor în economia Republicii Moldova. Liberalizarea regimului de vize. Sîntem la cea de a doua fază. Parlamentul Republicii Moldova a votat toate cele 42 de legi necesare pentru această fază. La această etapă, faza a doua, Parlamentul Republicii Moldova trebuie să-și asume cu multă responsabilitate una dintre atribuțiile sale de bază – controlul parlamentar asupra implementării legilor adoptate. În acest sens, trebuie să instituim un mecanism clar de conlucrare între Guvern și Parlament, între Comitetul de Cooperare Parlamentară UE – RM, Comisia parlamentară pentru relații externe și ministerele implicate în procesul de integrare europeană. Și acum vreau să vă aduc la cunoștință unele date dintr-un studiu numit foarte sugestiv „Cum să ne debarasăm de postsovietism”, studiu efectuat de către IDIS „Viitorul.”

36

Astfel, Moldova se situează bine la mai multe capitole. De exemplu, la încrederea populației că economia de piață, prosperitatea nu poate crește fără democratizare. Adică, fără a diminua la maximum fenomenul de corupție. Așa cred 52 la sută din moldoveni. La alte capitole situația Moldovei este mai tristă. De pildă, la nivel de nostalgie față de perioada sovietică procentajul este mai ridicat decît în cele două țări. 48 la sută dintre moldoveni regretă dispariția Uniunii Sovietice. În alt domeniu „Lupta cu corupția” Moldova are o situație mai bună decît în Ucraina, dar este foarte departe de Georgia. Unii dintre specialiști explică că în Moldova nu au fost cazuri de condamnare a unor persoane sus-puse pentru corupție. Adică, tragem concluzia, sîntem o țară coruptă, dar fără oameni corupți. În Georgia, prin contrast, au fost sancționați zeci de oficiali de rang înalt și a avut loc schimbarea radicală a angajaților din instituțiile forțelor de ordine și din Guvern cu tineri care au făcut studii în vest, ceea ce a adus roadele cuvenite. 99 la sută dintre respondenții din Georgia au afirmat că, în decursul anului trecut 2012, nimeni nu le-a solicitat mită pentru a le rezolva o problemă sau alta. Știm ce se întîmplă în plan politic în Ucraina și în Georgia. Acum se discută tot mai mult despre tendințele Federației Ruse de a renaște defuncta Uniune Sovietică, de a împiedica cu orice preț integrarea europeană a fostelor republici sovietice. După toate cele menționate pînă acum, adică despre rezultatele bune pe care le-am acumulat pe parcursul acestor ani, toată lumea este consternată și se întreabă, inclusiv oficialii europeni: întîmplătoare sau nu a fost declarația lui Vlad Filat, președintele PLDM, Prim-ministrul Republicii Moldova, declarația din 13 februarie anul curent în care a denunțat Acordul Alianței pentru Integrare Europeană? Convorbirile telefonice între Prim-ministrul Vlad Filat și directorul Oficiului Fiscal Republican Nicolae Vicol, făcute publice, ne-au făcut să ne simțim trădați și scuipați în suflet. E incredibil, Primul ministru dă indicații FISC-lui cui să i se închidă conturile bancare și cui să i se aplice amenzi și care să fie suma de bani. Inadmisibil pentru un stat de drept. Partidul Liberal nu va vota moțiunea de cenzură, dar, așa cum s-a decis la ședința Biroului politic, Partidul Liberal cere demisia de onoare a Prim-ministrului Vlad Filat în numele unei Alianțe bazate pe principii de corectitudine, stimă reciprocă, dialog și consens în numele unui viitor european al Republicii Moldova, bazat pe valori europene. Anul 2013 poate deveni anul-cheie pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, dar fără orgolii, fără interes personal sau de partid și fără de oameni corupți. În aceste condiții, doar putem spera să reanimăm Alianța pentru Integrare Europeană și să ne îndeplinim promisiunile făcute în ultima campanie electorală. Vă mulțumesc pentru atenție.

37

Domnul Marian Lupu: Domnul Mihai Godea.

Domnul Mihai Godea: Domnule Președinte, Stimați colegi, Onorată asistență, Vreau să încep cu o mărturisire. Nu-mi face nici o plăcere să votez, astăzi, alături de comuniști, dar, domnilor deputați, dragi foști colegi, la fel cum, astăzi, sînt eu în postura aceasta ingrată, mîine poate fie orice cetățean dezamăgit de pretinsele partide democratice și care va avea aceeași dilemă să voteze cu comuniștii sau să rămînă ostatic promisiunilor voastre. Politica nu e doar flori și onoruri, ci și decizii grele și care uneori unora nu le convin. Îmi asum astăzi acest vot, pentru ca, la următoarele alegeri, să nu trebuiască ca cetățenii să voteze cu mîna la nas pentru voi sau pentru comuniști. Mă adresez nu doar PLDM-lui, care pare să confunde guvernarea cu Vlad Filat, mă adresez acum tuturor celor trei partide din Alianță, pentru că, prin acțiunea de astăzi, se acordă vot de neîncredere și Partidului Democrat, și Partidului Liberal, indiferent în ce parte a piesei de teatru se află acum. Ați ajuns la putere cu sprijinul și simpatia noastră, cu sacrificiile și riscurile atîtor oameni, pentru ca mai apoi să cumpărați instituții media, analiști, societate civilă, să vă împărțiți funcții și să începeți să scurgeți bani din bugetul public, exact ca predecesorii voștri. O spun pentru că știu cum ați ajuns la putere, o spun pentru că am fost alături de voi în primii doi ani de putere, o spun pentru că am văzut cum v-ați transformat. Votul meu nu vine să confirme că PCRM are dreptate, dar votul meu spune că voi nu mai aveți dreptate. Și mai spune un lucru esențial și care trebuie să-l țineți minte, în Republica Moldova există opoziție parlamentară democratică proeuropeană, chiar dacă număr doar un singur deputat. Există oameni care vor integrarea europeană și vor democrație, dar nu vor să fie ostaticii unui Guvern corupt, nu vor să fie catalogați drept comuniști, dacă vă critică „realizările epocale”. Există oameni care vor reforme adevărate, nu fotografii de protocol. Există oameni care cred că actualul Guvern poate fi dat jos și înlocuit cu altul mai bun, mai competent, mai progresist. Că este un șantaj mizerabil să ne amenințați că fără guvernarea voastră vine potopul. Cînd amenințai că fără voi Moldova este în pericol, semănați foarte mult cu domnul Voronin. Ani de zile ne șantajați prin canale media și analiști plătiți să credem că fără Alianța pentru Integrare Europeană vin comuniștii înapoi, că cine votează sau critică Alianța este împotriva Europei. Tot ca să ne protejați chipurile ați făcut din instituțiile statului proprietăți de partid, iar din funcționarii publici – angajați de partid. Nu v-a ajuns aceasta. Ați împărțit pînă și electoratul proeuropean între cei doi ”vlazi”. Nu poți să-l critici pe Vlad Filat, fără să fii omul lui Plahotniuc. Și nu poți să-l critici pe Vlad Plahotniuc fără să fii pus în buzunarul Prim-ministrului. Și pentru ce? Ce ați realizat, mă rog, atît de măreț în acești ani ca să puneți atîta sîrmă ghimpată prin țară?

38

Vă amintesc că acest moment este finalul hîrtiei de turnesol, pe care am lansat-o lunea trecută. Moțiunea, pe care am înaintat-o, avea un singur scop: să facă lumină, să se împartă clar clasa politică în opoziție și în guvernare, și fiecare să-și asume rolul, fără jocuri pe după gard, fără partide care beneficiază de guvernare, dar își dau aere de dame fine care fac opoziție. Și, cu adevărat, s-a făcut lumină. Comuniștii, împinși pe la spate, au decis să depună repejor moțiunea lor de cenzură și să ceară voturi de la Partidul Democrat. Partidul Democrat s-a hotărît, în sfîrșit, să treacă la fapte, iar Partidul Liberal a decis să continue să-l roage frumos pe domnul Vlad Filat să demisioneze. Moțiunea noastră și-a încheiat cu succes rolul de a pune politicienii la treabă și de a face lumină. Lumina aceasta, însă, a scos la iveală un adevăr zdrobitor pentru voi. Nici chiar în ultima clipă, cînd vedeți că se năruie tot castelul vostru de nisip, nu puteți comunica, nu puteți sta la o masă împreună, pentru a vă salva scaunele. Cum să vă credem că ați fi în stare să conduceți o țară împreună, cum putem crede că ați fi în stare să promovați chiar și cea mai neînsemnată reformă reală, unde este nevoie de voință politică? Cum să ne duceți voi la Vilnius în starea aceasta de război, cînd voi v-ați bate la ușa avionului care să intre primul? Nimic nu este mai periculos pentru Republica Moldova decît o guvernare de care nu răspunde nimeni. O guvernare unde toți aruncă vina în spatele partenerului de coaliție, unde se fură și se strigă ”prindeți hoțul” și unde toate proiectele de real folos pentru cetățeni sînt blocate pe termen nedeterminat. Ultimele două luni au fost mai dăunătoare pentru Moldova decît trei campanii electorale. Și atunci cum să vă permitem să continuați acest dezmăț? Votul de astăzi îl puteți primi ca un duș rece, care să vă trezească și să vă impună să munciți și pentru oameni, căci pentru voi ați trudit destul. Dar dacă acest vot nu va aduce un Guvern responsabil, creat în baza unui acord transparent, atunci ne vedem în alegeri anticipate. Și cetățenii, credeți-mă, vă așteaptă cu mare drag la urna de vot. Orice nou Guvern, făcut pe ascuns, cu acorduri și anexe secrete, cu împărțiri de pîrghii și avantaje, nu poate fi susținut. Iar la a cîtă încredere aveți unul în altul, vom vedea copii ale anexelor voastre secrete cu două zile înainte să le primiți voi. Și mai este un detaliu extrem de important. Votul de astăzi nu face decît să repună în vremuri de criză puterea în mîinile celui mai înalt demnitar din acest stat, iar acest om este Președintele Republicii Moldova domnul Nicolae Timofti. Președintele are dreptul și datoria de a începe negocieri cu forțele politice, iar din mîinile sale puterea poate trece către un nou Guvern, care trebuie acceptat de Parlament. Sau dacă nu veți binevoi să-l acceptați, Președintele va pune puterea în mîinile cetățenilor. Pentru acei care înțeleg greu vă traduc. Aceasta înseamnă alegeri anticipate. În concluzie, declar că voi acorda vot de neîncredere Guvernului Filat și vă îndemn pe toți, mai ales deputații din PLDM, să-mi urmați exemplul. Nu, nu este o glumă, este numai alegerea voastră, dacă, astăzi, va fi o simplă cădere de Guvern

39 pe fundalul unor scandaluri politice sau dacă, astăzi, va fi o relansare a Republicii Moldova. Și ar fi o primăvară superbă pentru țară și ați recăpăta respectul cetățenilor și al tuturor partenerilor europeni dacă, astăzi, toți deputații Alianței pentru Integrare Europeană veți recunoaște cu demnitate eșecul guvernării și veți vota solidar pentru această moțiune. Pentru ca apoi, pornind de la un gest de demnitate, să construiți de data aceasta ceva mai credibil. Veți avea oare această demnitate, domnilor? Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnul Tudor Deliu.

Domnul Tudor Deliu – Fracțiunea PLDM: Domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Stimaţi reprezentanți ai Corpului diplomatic acreditaţi în Republica Moldova, Stimaţi cetăţeni ai Republicii Moldova, Onorată asistenţă, Ori de cîte ori am avut ocazia să vin în faţa acestui microfon, am făcut-o din dorința de a atrage atenţia întregii ţări asupra unor proiecte de lege importante sau asupra unor probleme ce necesitau a fi rezolvate. Astăzi, mă adresez în mod special colegilor deputaţi din Partidul Liberal şi din Partidul Democrat, cît şi celei mai mari părţi a grupului de deputaţi independenţi. În anul 2009 ne-am unit forţele pentru a da ţării noastre o nouă şansă de a se apropia de dezideratul integrării europene, o şansă de a aduce cetăţenii noştri acasă la locuri de muncă bine plătite şi posibilităţi reale de a duce o viaţă demnă. Chiar dacă am avut două perioade încordate de negociere a Acordului Alianţei pentru Integrare 1 şi 2 am demonstrat că raţiunea politică, maturitatea şi responsabilitatea au prevalat în faţa unor orgolii şi interese de grup. Am reuşit să trecem peste toate acestea şi împreună să punem bazele unui Program de guvernare de compromis, dar, în acelaşi timp, şi îndrăzneț, pornind de la realităţile în care am fost nevoiți cu toţii să preluăm guvernare. Unul dintre obiectivele propuse în Programul de guvernare, printre altele acceptat şi promovat de toate partidele membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană, ţine de intensificarea dialogului şi cooperării cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea dinamizării reformelor politice, economice, sociale şi juridice orientate spre alinierea la standardele europene în vederea obţinerii statutului de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Şi acum, la jumătate de mandat, ne întoarcem cu spatele la aceste obiective şi dăm cu piciorul în angajamentele asumate în faţa alegătorilor, dar şi în faţa partenerilor noştri externi?

40

Stimaţi colegi, Nu vom fi iertaţi pentru aceasta. Acel care ne-a investit cu autoritatea de a guverna această ţară ne va pedepsi pentru imaturitatea şi iresponsabilitatea noastră. Acum, cîteva săptămîni, miniştrii de externe ai unor state europene, care continue să viziteze ţara noastră, au declarat că Republica Moldova este ţara care a reuşit să progreseze cel mai mult pe calea integrării europene, dînd dovadă şi de cele mai mari succese în cadrul proiectelor în care s-a angajat ca şi membru al parteneriatului estic. Stimaţi colegi, Aceasta este o apreciere a guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană. Vreau să vă aduc aminte că, acum 3 – 4 ani, în aceeaşi poziție era şi vecina noastră Ucraina, lăudată intens pentru insistenţa cu care se promovau reformele şi se purtau negocieri în vederea semnării Acordului de asociere. Atunci mulţi spuneau că Republica Moldova, de fapt, va fi, pur şi simplu, înghiţită de Uniunea Europeană. Şi ce s-a întîmplat? Au urmat alegerile, schimbarea Guvernului şi stoparea proceselor de reformare a acestei ţări pentru o perioadă de ani buni. Stimaţi colegi, Ţara noastră deja a trecut prin această experienţă, s-ar putea să pară un dejà-vu, dar la sfîrşitul anilor '90 aceiaşi oameni au votat demiterea Guvernului Sturza, care, de fapt, a pus bazele aspiraţiilor ţării noastre de aderare la Uniunea Europeană, şi ce s-a întîmplat? Cunoaştem prea bine, au urmat opt ani roşi. Vreţi să repetăm aceeaşi experienţă? Cred că avem o problemă. Şi dacă trecem peste exerciţiul de astăzi, personal mă voi încadra plenar şi vă îndemn şi pe dumneavoastră, pentru ca ea, această problemă, să fie înlăturată. Mulţi dintre cetăţenii noştri cred că nu cunosc nici cea mai mică parte din beneficiile semnării Acordului de membru asociat al Uniunii Europene. Iar seria de lecții, de instruiri în acest sens urmează să înceapă de aici, din rîndurile deputaţilor, pentru ca pe viitor să nu mai ajungem în asemenea situaţii. Cine nu a fost, cel puţin, o dată pe drumurile noi construite? Cine nu a văzut beneficiile reformei în sistemul educaţional şi în cel de sănătate? Cine nu a văzut noua faţă a sistemului de ocrotire a normele de drept? Stimaţi deputaţi, Vă îndemn să rămînem colegi de idee şi să menţinem cursul de dezvoltare al ţării noastre. Vă îndemn să nu dăm şansa celor care vor să arunce ţara noastră într-o gaură neagră, din care vom avea nevoie de şi mai mult timp pentru reabilitare. Vă îndemn să menținem subscrierea pe Programul de activitate şi să găsim formula corectă, pentru a nu dezamăgi pe acei care şi-au pus speranţa şi încrederea în posibilităţile noastre de a creşte şi de a progresa. Mîna ridicată astăzi pentru moţiunea de cenzură este mîna ridicată asupra statului Republicii Moldova şi asupra viitorului ei european. Gîndiţi-vă. Veţi lua parte la o procedură de cîteva secunde, dar care poate să arunce ţara în ani buni de stagnare. Treziţi-vă la realitate! Vă mulţumesc. (Aplauze.)

41

Domnul Marian Lupu: Domnul Valeriu Munteanu. Mai sînt două, ultimele, luări de cuvînt după domnul Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte al Parlamentului, Domnilor deputați, Stimate domnule Prim-ministru, Onorați miniștri, Un vechi proverb românesc spune: ”În casa spînzuratului nu este bine să vorbești despre funie”. Eu cred că astăzi, cît de necreștinește ar părea, sîntem obligați să vorbim și despre funie, și despre juvăț, și despre par, și despre săpun, dar și despre actul suicidal, ca atare. Chiar dacă sîntem cu mortul pe laiță, iar afară au fost invitați și grupuri organizate de bocitori, cred sincer că Alianța pentru Integrare Europeană poate fi reînviată printr-o minune și pusă, așa cum am gîndit de la început, în slujba fiecărui cetățean al Republicii Moldova, indiferent de preferințele sale cromatice. Noi sincer vrem să mergem mai departe împreună, dar nu în condițiile necurate de pînă acum. Abordările trebuie schimbate din temelie, astfel încît omul și nevoile sale să reprezinte incontestabil preocuparea tuturor actorilor, implicați în actul guvernării, abandonînd astfel retorica fariseismului și a volatilității. ”Cînd Domnul vrea să piardă-un om, trimite asupra lui trufia”– spunea savantul englez Michael Faraday. Mă îndoiesc că această lucrare este a Domnului, mai degrabă a lui Lucifer, pentru că prea multă aroganță și înfumurare a mai trimis printre decidenții noștri. Atît de multă, încît pe unii i-a mutilat poate iremediabil, i-a orbit, rătăcindu-i printre obscuritate și nesiguranță. Noi, cei mandatați de popor, ne-am asumat actul guvernării, dar, spre regret, buna credință a legiuitorilor a fost adesea compromisă. Am elaborat și adoptat sute de legi necesare și eurocomforme, dar efectul benefic al multora dintre ele a fost anihilat de acte sublegislative, emise de funcționari publici de rang înalt și mai mic, care, printr-un ”order” sau printr-o instrucțiune, își arogă competențe superioare. Aceeași funcționari și funcționărași, cu moravuri și năravuri deprinse pe timpul stagnării brejneviste, perpetuați în funcții contrar indicatorilor de performanță, ci doar pentru calitatea lor de a se regăsi într-o mare familie de cumetri sau partizani politici, determină ineficiența aparatului de stat și respinge cetățeanul simplu. Domnilor deputați, Concetățenii noștri nu sînt interesați de reglări de conturi și lupte politice pentru împărțirea sferelor de influență, de principii și valori sau vizitele vedetelor politice internaționale. Cetățenii Republicii Moldova, stimați miniștri, sînt preocupați de cozile din policlinici și spitale, de aroganța funcționarilor de la Fisc ori de la Oficiul Stării civile, sau de la cei de la Inspecția de Stat în Construcții, de imposibilitatea obținerii, legal, în termen rezonabil, a unor autorizații, licențe, extrase, certificate, planurilor și alte emanații ale birocrației, transformare demult prea larga armată de executori în cleptocrație.

42

Cîtă încredere, domnule Prim-ministru, mai pot avea cetățenii noștri în conducătorii insensibili la nevoile lor? Acum cîțiva ani, criticam vehement comuniștii pentru politica conștientă de menținere a nivelului ridicat de sărăcie în scopul manipulării facile a populației pauperizate și abrutizate, iar astăzi, din păcate, conștientizăm că reformele promise, elaborate și adoptate prin lungi dezbateri, sînt deseori compromise la etapa implementării. Cîtă încredere și răbdare mai pot avea oamenii care trăiesc în sărăcie, cu pensii și salarii sub minimul de existență, cînd îl aud pe șeful Fisc-ului, salariat din buzunarul lor, lăudîndu-se cu proaspăta achiziție cu patru roți la preț de 150 de mii de euro. Cu atît mai grav este că acest personaj patologic nu a fost auzit și de colegii săi de partid, care l-au prezervat și menținut în funcție. Cîtă încredere, stimați colegi, mai pot avea oamenii noștri în structurile de forță ale căror șef, aidoma cekiștilor sau a NKVD-iștilor, admit și promovează trăsnirea cu capul de asfalt și de pereți? Stimați colegi, În pofida utilizării celor mai josnice practici de manipulare publică a metodelor și procedeelor interzise, cetățenii Republicii Moldova ne vor judeca nu după numărul aparițiilor în presă sau calitatea show-urilor prestate pe micile ecrane, ci după realizările perceptibile. Acțiunile propagandistice, atît de mult îndrăgite de unii colegi, lipsite de finalitate practică, se vor întoarce ca un bumerang împotriva celor care l-au lansat. Istoria nu va contabiliza luptele noastre intestinale, ci doar rezultatele înregistrate. Integrarea europeană asumată ca deziderat comun nu se referă doar numai la o tagmă aleasă de partid, ci la oferirea serviciilor publice de nivelul european pentru fiecare cetățean. Domnilor deputați, Trebuie să recunoaștem că cetățenii nu mai au deplină încredere în acei pe care i-au delegat să le prezinte interesele, pentru că s-a greșit nepermis de mult. Noi, liberalii, nu pretindem că sîntem sfinți, dar atunci cînd oamenii noștri au călcat strîmb, am recunoscut și am remediat fără întîrziere deficiențele. Nu am insitat asupra funcțiilor, nu am cultivat în rîndurile membrilor de partid dragostea pentru locuri călduțe. Nu am creat și menținut monopoluri, ca alții. Pledăm pentru liberalizarea piețelor și întreprinderilor, sîntem împotriva directorilor cu salarii de sute de mii de lei și indemnizații de milioane, precum este cea de la ”Tutun-CTC”, am susținut demersurile democratice și am promovat renunțarea la bîta organelor de control. Domnule Prim-ministru, Stimați miniștri, Noi nu sîntem împotriva Guvernului. Noi sîntem contra guvernării prin telefon. Sîntem pentru un guvern funcțional, care să lucreze alături de noi, nu împotriva marii majorități a cetățenilor. Sîntem pentru o colaborare productivă, eficientă, bazată pe lege și reguli democratice, sîntem pentru integrarea europeană pluridimensională, perceptibilă de cetățeni, sîntem contra folosirii în interes personal și de grup a instrumentelor polilitice și administrative.

43

Stimați colegi, Noi, liberalii, chiar dacă am fost supuși, pe nedrept, unor presiuni inamicale din partea unor colegi de alianță, rămînem fideli scopurilor asumate și optăm în continuare pentru conjugarea eforturilor întru promovarea bunăstrării pentru cetățeni. Totodată, sîntem conștienți că nu vom putea avansa pe calea integrării europene fără curățarea și limpezirea sistemului administrativ. Și, la sfîrșit, în loc de epilog. Atunci, cînd activam în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă, la Pădurea Domnească, stînd lîngă un stejar secular, domnul Țap ne-a spus, iar acest lucru îl poate confirma la nevoie tovarășul Petkov, că a obosit să mai vorbească la ședințele PLDM-ului despre gravele derapaje antidemocratice ale partidului din care face parte și, în aceste condiții, demiterea Guvernului și, implici,t a Prim- ministrului este pentru dumnealui iminentă. Domnule Țap, Duhul pădurii v-a auzit și vă așteaptă astăzi la vot. Avante! (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Valeriu Streleţ. (Rumoare în sală.)

Domnul Valeriu Streleţ – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule Prim-ministru, Stimate domnule Președinte, Stimați miniștri, colegi, deputați, Doamnelor și domnilor, Am ajuns astăzi în situația de a dezbate o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, în care Republica Moldova a investit și cetățenii Republicii Moldova mai continuă să investească și astăzi enorme speranțe. Nu voi face prea mare diferență între Guvernul AIE-1 și AIE-2, deoarece obiectivele și scopurile principale ale acestora au fost similare și constante: de a transforma țara noastră într-un stat european, prosper, cu cetățeni demni și respectat pe arena internațională. Prim-ministrul Vlad Filat și echipele guvernamentale din AIE-1 și AIE-2 au preluat guvernarea într-o perioadă decisivă, într-o perioadă extrem de dificilă și, în pofida criticilor acerbe, au reușit unele realizări și performanțe, care păreau imposibile prin prisma situației din toamna anului 2009. Au reușit, în primul rînd, depășirea colapsului sistemic, care putea duce Republica Moldova la un faliment total, nu doar financiar-economic. Vă amintiți aceste episoade. A reușit să scoată Republica Moldova din izolare internațională și să avanseze rapid pe calea integrării europene, fiind, la momentul actual, mai aproape ca niciodată de atingerea unor obiective istorice: libertatea de deplasare a cetățenilor noștri în spațiul european, libertatea comerțului cu statele membre UE și semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

44

A reușit să asigure o creștere economică destul de substanțială în această perioadă, în anii 2010, în anii 2011, și acest ritm putea continua și în anul 2012, dacă nu intervenea seceta devastatoare, în pofida stagnării economice regionale. A reușit, în această perioadă, să crească acumulările la buget, în pofida criticilor acerbe și permanente, pe care le vehiculează prietenii noștri și din dreapta, și din stînga la adresa Fisc-ului și a vămii, cu 45 %. A reușit să depășească, în această perioadă, cataclisme naturale care s-au abătut asupra țării: inundațiile din vara anului 2010, seceta din 2012 și, per ansamblu, a inițiat un amplu program de reforme în domenii, care, de decenii, nu au fost abordate. Și aceste reforme au fost dictate nu doar de planurile de acțiuni, pe care le avem noi cu partenerii de dezvoltare, ci de necesitatea stringentă de a aduce schimbări fundamentale pozitive în viața cetățenilor țării noastre. Firește că, în condițiile în care au fost atinse strune sensibile ale intereselor clanurilor oligarhice și mafiote, ne-am pomenit în fața unei opuneri acerbe a sistemului care a fost clădit cu migală în ultimul deceniu. S-au coalizat fățiș forțe, care, pînă nu demult, constituiau un tot întreg, pentru a confirma principiul că în Republica Moldova plătesc impozite doar proștii și fricoșii. Deseori, Guvernul a activat ca unul de sacrificiu, ca un Guvern minoritar, și vă amintiți aceste episoade, fiind puși în situația să cerșim voturi de la partenerii de Alianță pentru adoptarea unor importante legi, care vizează agenda noastră de reforme europene în schimbul unor compromisuri, care vizau interesele legate de deșeurile de metale, de accizele la țigări, de dosarele ascunse la Procuratura Generală. (Aplauze.) Dacă judecăm după conduita solidară a comuniștilor și acelor care i-au zădărît, i-au provocat să depună această moțiune de cenzură, înțelegem, așa cum a menționat și Prim-ministrul, că nu activitatea Guvernului îi interesează pe aceștea, au lipsit cu desăvîrșire întrebările din sectoarele respective, care ar fi vizat anumite situații, pentru precizări. Dacă sînt fundamentate aceste învinuiri, care au fost invocate în moțiunea de cenzură. Și, ca întrebare, cine va beneficia de rezultatul votului de astăzi? Cetățenii țării noastre? Cu siguranță, nu, deoarece la baza exercițiului declanșat de comuniști și susținut de niște figuranți provizorii pe scena politică, nu sînt interesele cetățenilor, ci ambițiile și frustrările personale ale unor indivizi, care au crescut în același cuib și s-au alimentat din energiile poporului nostru, făcînd averi fabuloase într-o perioadă de tristă faimă. Nu ne miră deloc aspirațiile comuniștilor, este o moțiune previzibilă, îndreptată împotriva oamenilor care își doresc un parcurs european al Republicii Moldova, care putea fi depusă de opoziția comunistă în orice moment. Ne surprinde însă intenția unei componente a Alianței pentru Integrare Europeană de a vota împotriva propriului Guvern, fără a-și retrage, prealabil, miniștri din el. (Aplauze.) Este absolut evident că se dorește blocarea parcursului european al Republicii Moldova, actorii fiind aceiași, ca și în 1999, doar că regizorul este altul, sacrificînd astfel viitorul mai multor generații de tineri foarte buni, care ar putea transforma fundamental Republica Moldova.

45

Noi nu credem în coincidențe. Pe 14 martie, urmează să încheiem negocierile pe zona de liber schimb cu Uniunea Europeană și, chiar în aceste zile, la Chișinău, se află una din ultimele misiuni de evaluare a Republicii Moldova pe problematica regimului de vize. Dar vedem că cineva se grăbește să-și satisfacă orgoliul rănit în pofida oricăror argumente privind iraționalitatea acțiunilor declanșate și efectele devastatoare ale acestora. Ar trebui să înțeleagă că de aceste succese nu va beneficia Vlad Filat, ci cetățenii Republicii Moldova. Anume aceste succese au precipitat atacul frontal împotriva unei guvernări funcționale. Vreau să fac un apel către cetățenii Republicii Moldova, către deputații care ar avea intenția să voteze astăzi pentru demisia Guvernului Alianței pentru Integrare Europeană 2: nu vă lăsați folosiți, fiindcă veți regreta amarnic. Și acest apel este la fel de valabil și pentru acei care, posibil, nu vor vota, dar fac astăzi o clounadă ieftină, în care colcăie ura față de Filat și PLDM. Cred că e de prisos să mai menționez că Fracțiunea PLDM condamnă moțiunea de cenzură, impusă de PCRM, precum și declarația unor partide membre AIE privind susținerea acesteia, deoarece am impresia că jocurile sînt deja făcute. Noi ne exprimăm solidaritatea și suportul politic pentru Guvernul, pe care l-am ales, pentru Prim-ministru, pentru obiectivele și idealurile asumate cu mult sacrificiu în toamna anului 2009. Considerăm că această moțiune, precum și întregul atac asupra Guvernului, reprezintă, de fapt, un atac asupra viitorului european al Republicii Moldova și are scopul de a orienta țara noastră pe vectorul pro-siberian, sacrificînd viitorul generațiilor pro-europene din Republica Moldova. Aș vreau să-i atenționez pe acei care par a fi deciși să voteze pentru demisia Guvernului AIE 2. Toate trucurile propagandistice, ieftine despre Guvernul AIE 3, cu un posibil Prim-ministru de la PLDM, dar care să nu fie Vlad Filat, nu sînt decît iluzii. Demisia Guvernului AIE 2 înseamnă, inevitabil, alegeri anticipate pe care trebuie să și le asume acei care vor vota astăzi. Și încă un avertisment pentru acei care par a fi deciși astăzi să voteze demisia Guvernului AIE 2. S-ar putea ca gestul vostru să nu fie doar un glonte în propriul picior, cum a observat un analist politic, ci un glonte în propria tîmplă și, cu siguranță, cu certitudine că gestul vostru va fi o rafală lungă de gloanțe în inimile cetățenilor Republicii Moldova. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Și ultima luare de cuvînt, domnul Candu. Nu vă supărați, sîntem în procedura de luare de cuvînt, stimate domnule Țap. Încheie colegul și o să aveți cuvînt.

Domnul Andrian Candu – Fracțiunea PDM: Fără comentarii. Stimate domnule Preşedinte, Stimați oaspeți, Dragi colegi,

46

Onorat plen, Îmi voi începe acest discurs prin a-l cita pe acel care a avut o viziune și un Vis, acel care a luptat pentru țara sa și semenii săi, acel care a pus mai presus de interesul său interesul țării, este vorba de Martin Luther King. “I have a dream”, spunea el. În traducere: „eu am un Vis”. Priviți acest Drapel al Uniunii Europene, Drapelul Europei. Cele 12 stele reprezintă simbolul unității, solidarității și armoniei. Este simbolul dreptății, toleranței și consensului. Sînt valori cu care trăiește Uniunea Europeană, Occidentul și sînt valorile spre care noi tindem. Acest simbol pentru noi este speranța bunăstării, este speranța zilei de mîine. Îmi doresc atît de mult ca, într-o bună zi, acest Drapel să arboreze pe toate clădirile guvernamentale de la Chișinău, alături de Tricolorul nostru. Doar așa ne vom împlini Visul. Un Vis spre care atît de mult tindem. Un Vis care urma să fie realizat de o Alianță de guvernare, chiar deși imperfectă, dar o Alianță pentru Integrare Europeană. Este Visul pentru care luptă generații. Este Visul pe care ni-l dorim Realitate astăzi pentru noi toți și pentru urmașii noștri. Un vis ce riscă să fie spulberat printr- un act nesăbuit și lipsit de responsabilitate, săvîrșit în data de 13 februarie, atunci cînd cineva a decis că propriile ambiții și setea de putere sînt mai importante decît Visul. Într-o Alianță ca și într-o familie, comunicarea, colegialitatea, încrederea și consensul stau în capul mesei. Vă mai readuc aminte, acest simbol al Europei, stelele pe fundal albastru înseamnă unitate, solidaritate și armonie, uniți prin diversitate. Iar un act de trădare nu este un act nobil. Trădarea tot trădare rămîne, indiferent de motive. Ați trădat aceste idealuri pe care încercăm să le consacrăm Nu aș vrea să blamez acum foștii colegi de Alianță, acei din Partidul Liberal Democrat, nu este vorba de voi, căci știm, vedem, simțim că nu s-a consultat nimeni cu voi. Nu ați fost întrebați. Decizia a fost una personală, plină de ambiții și cu miros de rivalitate. Astăzi, încă mai putem salva ceva. Estre doar o singură persoană care se crede Rege al Soarelui și consideră că după el – măcar potopul. Citez: „demisia mea va duce la alegeri anticipate.” Cum adică? Țara aceasta poate să aibă doar un Prim-ministru? Deja de o vreme încoace vorbim de o demisie onorabilă. Nu vorbim de retragerea încrederii Guvernului sau a membrilor lui. Nu vorbim de renunțarea la Programul de guvernare. Vorbim doar de retragerea încrederii domnului Filat, acel care, prin ambițiile sale, pune în pericol Visul. Acel pentru care ilegalitățile de la Vamă, FISC și achiziții sau fraude de la Banca de Economii sînt fenomene normale. Acel care, contrar legii, își permite să dea indicații telefonice pentru a bloca sau debloca conturi, pentru a reduce sau majora, în mod arbitrar, amenzi. Așa credeți, domnule Filat, că vom atrage investitorii străini? Unul din obiectivele de bază în activitatea Guvernului este, citez: „consolidarea sistemului național de integritate și de luptă împotriva corupției.”

47

Cum înțelegeți, domnule Filat, să luptați cu corupția? Prin a interzice accesul cuiva în Casa Guvernului? V-ați supărat pe cineva și ați închis ușile la Guvern ca să nu treacă nimeni nepoftit? Ați ajuns deja personaj de parodii, fiind ridiculizat de societate și, în loc să aplecați capul, să recunoașteți că ați greșit, ce faceți? Amenințați cu anticipatele în cazul în care ne vom atinge de „Măria Ta”? Nu vedeți oare că v-ați pierdut credibilitatea? Nu vă mai credem noi, nu vă mai cred investitorii străini. Nu vă mai crede Fondul Monetar Internațional și nici Comunitatea Europeană. Nu vedeți oare că și ambasadele occidentale sînt reticente, mai ales după ce v-ați manifestat prin acest comportament în ultimul timp? Știți de ce? Pentru că nu așa înțeleg ei și nu așa înțelegem noi ar trebui să fie comportamentul unui Prim- ministru. Spuneți-ne, ce ați făcut pentru această țară? Toate succesele reformelor și succesele apropierii de Uniunea Europeană sînt succesele Alianței și nu o spunem noi, dar vă spun și acei diplomați și demnitari de rang înalt care ne vizitează țara. Nu există un rezultat personal. Este un rezultat al unei echipe, al unei echipe guvernamentale și al unui suport politic în Parlament. Vă spunem acum a cîta oară, nu mai aveți acest suport din partea noastră. Nu puneți mai presus de interesul țării interesele personale. Ce exemplu dăm noi partenerilor noștri? Ne-au acordat încredere prin vizitele lor și Biden, și Merkel, și Barroso. Ei au dat încredere Alianței și Visului nostru, nu domnului Filat. Căci Moldova nu este Filat, Moldova nu este a noastră, nici a dumneatale, ci a urmașilor noștri. Se pare că nu ați înțeles această lecție. Plecați și nu ne distrugeți Visul. Astăzi, eu și colegii mei, vom vota împotriva lui Filat, ca să mai dăm o șansă Visului. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Da, domnule Țap. Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Domnule deputat Munteanu, Pentru mine este foarte important să pot, în calitate de membru al Partidului Liberal Democrat, să spun lucrurilor pe nume atît în cadrul Partidului, în plenul Parlamentului și la general. De fapt, prin aceasta un partid este puternic. Doi. Pentru dumneata, rog să ai curajul ca să poți spune adevărul și să recunoști în fața colegilor, dar și a șefului de partid acel subiect, cu mașina, pe care l-ai spus atunci cînd lucram în Comisia de anchetă. Mulțumesc. (Aplauze.)

48

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Odată fiind încheiată lista luărilor de cuvînt, conform procedurilor stabilite, trecem la procedura de vot asupra moțiunii de cenzură. Vreau să întreb toate grupurile parlamentare dacă sînt gata pentru procedura de vot? Toți gata. Stimaţi colegi, În aceste condiții, supun votului plenului Parlamentului. Cine este pentru susținerea moțiunii de cenzură privind neîncrederea Guvernului rog să voteze. Rog să fie anunțate rezultatele. Microfonul nr.2.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 30.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.2? (Rumoare în sală.) Liniște, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – zero.

Domnul Marian Lupu: 54 de voturi „pro”. Moțiunea a fost adoptată de către plenul Parlamentului. (Aplauze.) Stimaţi colegi parlamentari, Vreau să vă anunț… O clipă, vă rog. Potrivit articolului 118 din Regulamentul Parlamentului, care se numește „Efectele deciziei asupra moțiunii de cenzură”, alineatul (2), în cazul adoptării moțiunii de cenzură, Primul-ministru va prezenta, în termen de cel mult 3 zile, Președintelui Republicii Moldova demisia Guvernului. La această etapă, constat că ordinea de zi de astăzi este epuizată. Ședința o declar închisă. Următoarea ședință va avea loc joi, în această săptămînă, la orele 10.00. Mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 12.50.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

49