Programul Național privind implementarea obiectivelor stabilite în temeiul Protocolului privind Apa și Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025

Centrul Informațional Clearing House or. Chișinău str. Gheorghe Asachi 67/a tel: +373 22 574 571 e-mail: [email protected] Chișinău, 2016 Programul Național privind implementarea obiectivelor stabilite în temeiul Protocolului privind Apa și Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025

Chișinău, 2016 Proiectul „Protocolul privind Apa și Sănătatea în Republica Moldova” este implementat grație Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare prin inter- mediul, în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcți- ilor al Republicii Moldova, Asociația Eco – Tiras și Asociația Solidaritate Euro- peană pentru Apă în Moldova (SEAM). Proiectul acordă asistență Guvernului Republicii Moldova în vederea înde- plinirii prevederilor Protocolului privind Apa și Sănătatea al Convenției CEE- ONU din 1992 privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale.

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Programul Naţional privind implementarea obiectivelor stabilite în temeiul Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025. – Chişinău: S. n., 2016 (Tipogr. «Elan Poligraf»). – 80 p. 500 ex. ISBN 978-9975-3022-6-5.

2 CUPRINS

HOTĂRÎRE nr.1063 din 16 septembrie 2016 Cu privire la aprobarea Programului Naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025 7

PROGRAMUL naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025 9 I. Identificarea problemei 9 II. Starea actuală a domeniilor la Protocolul privind Apa şi Sănătatea 17 III. Scopul şi obiectivele Programului 47 IV. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse 48 V. Etapele şi termenele de implementare 49 VI. Responsabili pentru implementare 50 VII. Estimarea generală a costurilor 50 VIII. Rezultatele scontate 51 IX. Indicatorii de progres şi performanţă 51 X. Riscuri de implementare 52 XI. Proceduri de raportare şi evaluare 52

Anexa nr. 1 53 Anexa nr. 2 53 Anexa nr. 3 73

REZUMAT 76

3 4 CUVÎNT ÎNAINTE

Constatăm cu satisfacţie că s-a reuşit o colaborare fructuoasă dintre Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului în domeniul implementării în Republica Moldova a Protocolului privind Apa şi Sănătatea al Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale (Helsinki, 17 martie 1992)), la care ţara noastră este parte din anul 2005, odată cu ratificarea acestuia prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2005. Protocolul privind Apa şi Sănătatea este primul Acord Internaţional adoptat, în special, pentru atingerea unui nivel adecvat de alimentare cu apă potabilă sigură şi sanitaţie îmbunătăţită pentru toţi şi pentru protecţia eficientă a resurselor de apă, folosite ca surse de apă potabilă. În cei 11 ani de colaborare a acestor ministere în cadrul Protocolului au fost atraşi mulţi parteneri de încredere, atît de nivel internaţional, precum: Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Sănătăţii/Biroul regional pentru Europa, Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare etc., cît şi de nivel naţional: autorităţi publice centrale şi locale, instituţii şi operatori, care prestează servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, organizaţii neguvernamentale din domeniu, savanţi şi publicul larg, care şi-au adus aportul pentru dezvoltarea unei ambianţe favorabile dintre cele două domenii importante pe care se sprijină Protocolul - Apa şi Sănătatea. În rezultatul acestei colaborări a fost elaborat şi aprobat, prin Hotărîrea Guvernului nr.1063 din 16 septembrie 2016, primul Program Naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016- 2025, cu Plan de Acţiuni şi ţintele nationale la Protocol. Suntem convinşi, că aprobarea acestui Program de către Guvernul Republicii Moldova va mobiliza, cu siguranţă, responsabilii pentru realizarea obiectivelor stabilite, ca să depună eforturi pentru consolidarea sistemelor de sănătate, imposibilă fără o apă sigură pentru băut, îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă şi calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, abordării viitoarelor riscuri pentru sănătate. Monitorizarea realizării acţiunilor planificate în vederea atingerii indicatorilor din Program, va oferi dovezi privind gradul de executare a lor pentru ca, ulterior, să fie efectuate diferite tipuri de intervenţii, atît la nivel naţional, cît şi

5 internaţional, prin alinierea la noi programe de cooperare, atragerea investiţiilor necesare, consolidarea capacităţilor instituţiilor responsabile de realizarea Protocolului. În acelaşi timp, rezultatele Programului vor servi drept bază pentru raportarea la Secretariatul Protocolului despre progresul înregistrat de Republica Moldova. Abordarea Programului, va permite Guvernului Republicii Moldova şi altor responsabili de a atrage atenţia la importanţa viitoarelor riscuri, care pot ameninţa sănătatea umană asociată cu unele ameninţări emergente cum ar fi schimbările climatice şi deficitul de apă potabilă. Aducem, cu această ocazie, sincere mulţumiri Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Comisiei Economice pentru Europa a ONU, fără suportul cărora nu ar fi fost posibile aceste rezultate.

Cu considerație,

Ruxanda GLAVAN Valeriu MUNTEANU Ministru al Sănătății Ministru al Mediului

6

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr.1063

din 16 septembrie 2016 Chişinău

Cu privire la aprobarea Programului Naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025 ------

În temeiul Art. 1 şi Art.2 din Legea nr.207-XVI din 29 iulie 2005 pentru ratificarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea la Convenţia din 1992 privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale, semnat la 10 martie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 107-109, art. 575), cu modificările ulterioare, art. 9,10, 12 şi 39 din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 67, art. 183), cu modificările şi completările ulterioare, Legii apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 60-65, art. 123), precum şi în scopul stabilirii şi atingerii indicatorilor-ţintă naţionali la Protocolul privind Apa şi Sănătatea, implementării măsurilor adecvate pentru prevenirea bolilor condiţionate de apă, asigurării unui management mai eficient şi durabil al resurselor de apă, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Programul Naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025 (se anexează). 2. Acoperirea financiară a acţiunilor incluse în Programul menţionat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate anual în bugetul public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

7 3. Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului vor asigura monitorizarea şi coordonarea procedurii de realizare a Programului Naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016- 2025. 4. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale vor prezenta Ministerului Sănătăţii, anual, pînă la 15 februarie, informaţia despre executarea Programului naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025, conform responsabilităţilor stabilite în acesta. 5. Se recomandă autorităţilor publice locale să elaboreze, în baza Programului naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025, şi să aprobe, în termen de 1 lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a prezentei hotărîri, programe teritoriale în domeniul apă şi sănătate. 6. Ministerul Sănătăţii va generaliza informaţia recepţionată şi va prezenta Guvernului, anual, pînă la 15 martie, raportul despre realizarea Programului naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025. 7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului.

Prim-ministru PAVEL FILIP

Contrasemnează: Ministrul sănătăţii Ruxanda Glavan Ministrul mediului Valeriu Munteanu Ministrul finanţelor Octavian Armaşu

Vizează: Secretar general al Guvernului Tudor COPACI

8 Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1063 din 16 Septembrie, 2016

PROGRAMUL NAŢIONAL pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025

I. Identificarea problemei

1. Programul Naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănă- tatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025 (în continuare – Program) a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.207-XVI din 29 iulie 2005 pentru ratificarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea la Convenţia din 1992 privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale, semnat la 10 martie 2000, Legii nr.10-XVI fin 3 fe- bruarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Legii apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 în scopul realizării acţiunilor strategice pe termen mediu şi lung pentru realizarea indicatorilor-ţintă în conformitate cu obligaţiile Republicii Moldova la Protocolul privind Apa şi Sănătatea pînă în anul 2025 prin stabilirea şi atingerea indicatorilor-ţintă naţionali prin im- plementarea măsurilor adecvate pentru prevenirea bolilor asociate apei, prin asigurarea calităţii apei potabile şi a unui management mai eficient şi durabil al resurselor de apă. 2. Evaluarea indicatorilor-ţintă la Protocolul privind Apa şi Sănătatea (în conti- nuare – Protocol), din cadrul prezentului Program, a ţinut cont de progresul atins în domeniul cadrului politic, legislativ, normativ şi cel instituţional, cu intenţia de a contribui şi în continuare la atingerea indicatorilor planificaţi la Protocol.

Contextul internaţional

3. Convenţia de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi lacurilor internaţionale (1992), a fost ratificată de Parlamen- tul Republicii Moldova la 4 ianuarie 1994. Structurile instituţionale de coo- perare în domeniul managementului cursurilor de apă transfrontieră au fost stabilite prin acordurile de cooperare bilaterală cu Ucraina (23 noiembrie 1994) şi Romînia (28 august 2010). 4. În anii 1999 şi 2005, Comisia Economică pentru Europa a ONU şi Oficiul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au întărit coo- perarea bilaterală şi multilaterală pentru prevenirea, controlul şi reducerea

9 bolilor asociate apei prin adoptarea la Londra la 17 iunie 1999 şi întrarea în vigoare la 4 august 2005 a Protocolului privind Apa şi Sănătatea la Convenţia din 1992 privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. 5. În anul 1994, Convenţia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în contextul transfrontier (1991), a fost parţial transpusă în legis- laţia naţională prin Legea nr. 851 din 1996 cu privire la expertiza ecologică şi analiza impactului asupra mediului şi aplicată în evaluarea impactului la construcţia mai multor obiecte, inclusiv a terminalului de la Giurgiuleşti pe rîurile Prut – Dunăre. 6. În anul 1999, Convenţia ICPRD privind protecţia şi conservarea rîului Dună- rea (1994), a creat instrumentul legal general pentru cooperarea în domeniul managementului cursurilor de apă transfrontieră în bazinul rîului Dunăre. Convenţia ICPRD a fost ratificată de Republica Moldova la 29 august 1999, care este parte a comisiei de management al bazinului rîului Dunărea. 7. În anii 1999 şi 2011, Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie şi par- ticiparea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului, semnată la Aarhus, Danemarca, la 25 iunie 1998 şi a intrat în vigoare la 30 octombrie 2001. Prin Hotărîrea Parlamentului nr. 346 din 7 aprilie 1999 Convenţia de la Aarhus a fost ratificată, iar prin Hotărîrea Guvernului nr. 471 din 28 iunie 2011 a fost aprobat Planul naţional de acţiuni pentru implementarea în Repu- blica Moldova a Convenţiei de la Aarhus. 8. În anul 2006, Comitetul Regional pentru Europa, la cea de-a 56-a sesiune, a adoptat o strategie comprehensivă de prevenire şi control al bolilor netrans- misibile (Rezoluţia EUR/RC56/R2). Rezoluţia menţionată a fost răspunsul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii specific regiunii Europene la Strategia Glo- bală de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, adoptată de Adunarea Mondială a Sănătăţii în anul 2000. Bolile netransmisibile sînt condiţionate de factori de risc comuni, determinante, care pot fi modificate, deci există şi oportunităţi pentru intervenţii comune. Calitatea neconformă a apei potabile, accesul inechitabil la apă sînt factorii de risc ce pot fi preveniţi şi influenţaţi, deci putem reduce povara bolilor asociate apei atît de origine neinfecţioasă, cît şi netransmisibile. 9. În anul 2012, Comitetul Regional pentru Europa al OMS, pe parcursul sesi- unii a 62-a a adoptat cadrul nou al politicii Europene de sănătate, Sănătatea 2020. Sănătatea 2020 este destinată să susţină acţiuni în cadrul Guvernu- lui şi al societăţii pentru îmbunătăţirea semnificativă a sănătăţii şi bunăstării populaţiei, reducerii inegalităţilor în sănătate, fortificării sănătăţii publice şi asigurării unor sisteme de sănătate centrate pe oameni, care sînt universale, echitabile, durabile şi de calitate înaltă. 10. În anul 2013, în oraşul Oslo, Regatul Norvegiei, în cadrul celei de-a 3-a Reuniune a părţilor la Protocolul privind Apa şi Sănătatea a fost identificat

10 un spectru de acţiuni privind accesul echitabil la apă şi sanitaţie în ţările din regiunea europeană şi implementarea indicatorilor-ţintă în statele părţi la Protocol.

Contextul naţional

11. Republica Moldova la 10 martie 2000 a semnat, iar prin Legea nr. 207-XVI din 29 iuie 2005 a ratificat Protocolul privind Apa şi Sănătatea la Convenţia din 1992 privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale, fiind remis depozitarului instrumentul de ratificare a protocolului menţionat. Republica Moldova a devenit parte la Protocol la 15 decembrie 2005. 12. Pentru a facilita elaborarea indicatorilor-ţintă de către părţile la Protocol, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi CEE a ONU au adoptat Ghidul privind stabilirea indicatorilor-ţintă, evaluarea progresului şi raportare (nr. ECE/ MP.WH/5 EUDHP1003944/4.2/2/1 UNECE şi OMS/ЕURО, 2010), care stabileşte 20 domenii ale Protocolului privind elaborarea indicatorilor-ţin- tă. 13. În conformitate cu articolul 6 al Protocolului, în Rebublica Moldova au fost aprobaţi indicatori-ţintă şi termene de control pentru 20 domenii ale Protoco- lului, prin Ordinul comun al Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii nr.91/704 din 20 octombrie 2010. Stabilirea indicatorilor-ţintă şi termenelor de control s-a bazat pe metodologia CEE ONU şi OMS/EURO prezentată în Ghidul menţionat la pct.12. 14. Pentru revizuirea indicatorilor-ţintă şi stabilirea unor noi termene de con- trol privind realizarea acestora, a fost evaluată legislaţia naţională existentă şi politicile, strategiile şi programele privind gestionarea resurselor de apă, alimentarea cu apă şi sanitaţie şi alte aspecte legate de aceste probleme, in- clusiv: 1) Legea nr. 272-XV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă, care stabileşte cerinţele pentru alimentarea cu apă potabilă, serviciul acordîn- du-se în bază unui contract între operator şi consumator; 2) Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, care defineşte dreptul de proprietate asupra activelor de alimentare cu apă şi canalizare, stipulînd că „sistemele publice de gos- podărie comunală, inclusiv terenurile aferente, fiind de folosinţă, interes sau utilitate publică, aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale”; 3) Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, care reglementează organizarea supravegherii stării de sănătate publică, de stabilire a cerinţelor generale pentru sănătatea publi-

11 că, drepturile şi responsabilităţile persoanelor fizice şi juridice, de orga- nizare a sistemului de supraveghere de stat a sănătăţii publice. Articolele 39-40 din lege reglementează cerinţele faţă de apa potabilă, inclusiv faţă de sursele de apă potabilă; 4) Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, care a adus mari provocari în sector propunînd un cadrul legal nou în domeniul gestionării protecţiei şi utilizării eficiente a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, definind două bazine hidrografice – Nistru şi Dunărea − Prut şi Marea Neagră. Legea are scopul protecţiei apei împotriva poluării şi stabileşte standarde de calitate a mediului, precum şi a evacuărilor de ape uzate din mediul urban şi mediul rural; 5) Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimen- tare cu apă şi de canalizare, care stabileşte cadrul legal pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. Prezenta lege este un docu- ment- cheie, care defineşte că sistemele publice de apă şi de canalizare se află în responsabilitatea administraţiei publice locale; 6) Normele sanitare privind calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea Sistemu- lui informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale natu- rale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”, includ recomandări ale OMS, 2004, şi cerinţele Directivei europene 1998/83/EC; 7) Politica Naţională de Sănătate, aprobată prin Hotărirea Guvernului nr. 886 din 6 august 2007, care reprezintă o direcţie prioritară de activitate a Guvernului şi a societăţii civile şi este orientată spre întărirea permanentă a sănătăţii populaţiei şi îmbunătăţirea stării socioeconomică a ţării. Sănă- tatea presupune drept condiţii obligatorii securitate economică şi socia- lă, relaţii armonioase interpersonal şi sociale, un mediu sigur şi sănătos pentru muncă şi viaţă, calitate adecvată a apei potabile, aerului şi solului, alimentaţie suficientă şi echilibrată, completată cu un stil de viaţă sănătos şi cu acces la servicii de sănătate de calitate; 8) Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a ape- lor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisari pentru localităţile ur- bane şi rurale”, care stabileşte cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale. Acest Regulament este o transpunere parţială a Directivei UE privind epurarea apelor uzate urbane, în timp ce transpu- nerea completă prezintă un proces de tranziţie de lungă durată; 9) Strategia Naţională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1032 din 20 decembrie 2013, care stabileşte obiectivele sale specifice privind eficientizarea şi consolidarea sistemelor de supraveghere a sănătăţii populaţiei în vederea identificării problemelor

12 de sănătate şi furnizării de informaţii relevante, veridice şi în timp util pentru decizii şi acţiuni în domeniul sănătăţii publice; asigurarea protecţi- ei sănătăţii prin eficientizarea controlului factorilor de risc comportamen- tali şi de mediu, inclusiv a celor condiţionaţi de calitatea apei; adoptarea unor comportamente sănătoase de către populaţie prin implementarea măsurilor eficiente şi coordonate de promovare a sănătăţii de către dife- rite sectoare la nivel naţional şi local; fortificarea sistemului naţional de prevenire, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţe în sănătatea publică, inclusiv în cazul izbucnirilor epidemice de boli condiţionate de apă. 15. Sectorul apă şi sanitaţie are o insuficienţă a cadrului normativ şi standarde conforme celor Uniunii Europene, inclusiv pentru sistemele mici din mediul rural. Acest sector actualmente se bazează în mare parte pe norme şi reguli în construcţii (NRC, SNiP şi standarde de stat STAS, GOST), care au fost elaborate şi aplicate în fosta Uniune Sovietică. Aceste acte sînt depăşite şi conduc la investiţii capitale şi costuri operaţionale majorate, infrastructura devine supradimensionată. 16. Necesită restructurare şi orientare spre standardele UE mecanismul de pla- nificare, proiectare, construcţie, expertizare, control şi exploatare a infras- tructurii de apă şi canalizare. Normele existente pentru proiectare includ prevederi comune pentru zonele urbane şi rurale, supradimensionarea siste- melor rurale fiind cerinţele înalte faţă de debitele antiincendiare şi volumele de înmagazinare a apei. Unele tehnologii moderne de tratare/epurare a apelor uzate nu sînt prevăzute de normele existente, creînd un obstacol în imple- mentarea acestora (de exemplu, staţii de epurare a apelor uzate de tip zone umede construite (ZUC), toalete de tip Ecosan etc.). 17. Abordarea descentralizării serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (sanitaţie) poate asigura eficienţa şi fiabilitatea celor centralizate şi poate ofe- ri multe beneficii suplimentare pentru comunităţile rurale. Accesul la evacu- area igienică a apelor uzate înseamnă acces la un sistem de canalizare, fosă septică sau prin alte mijloace igienice de evacuare. Revizuirea standardelor şi normelor de proiectare existente va contribui în mod considerabil la sporirea eficienţei proiectelor şi implementarea tehnologiilor moderne în sectorul de alimentare cu apă şi canalizare. 18. Ordinul comun al Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii nr.91/704 din 20 octombrie 2010, prin care au fost aprobaţi indicatorii-ţintă şi terme- nele de control, este dificil de aplicat fără o implicare a tuturor autorităţilor responsabile şi este necesar ca indicatorii-ţintă naţionali să fie aprobaţi la ni- vel de Guvern pentru a deveni o prioritate naţională (anexa nr. 1 la prezentul Program). 19. Problemele specifice necesită o abordare nouă, cum ar fi elaborarea unui Plan de măsuri intersectoriale de implementare a indicatorilor-ţintă, descri- erea şi coordonarea măsurilor necesare fiecărui indicator pentru a fi realizat,

13 mai mult ca atît, evaluarea tuturor costurilor legate de realizare, stabilirea actorilor, care pot fi implicaţi în realizarea acţiunilor, monitorizarea şi evalu- area progresului (anexele nr.2 şi nr.3 la prezentul Program). 20. Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028) include noi abordări privind structurarea, planificarea financiară şi identificarea proiectelor, pe care ar trebui să se bazeze dezvoltarea sectorului. Strategia propune reforme instituţionale în sector, inclusiv atribuirea Agenţiei Naţionale pentru Regle- mentare în Energetică a unor sarcini de reglementare a sectorului de alimen- tare cu apă şi canalizare, care va planifica dezvoltarea unei politici tarifare, de reglementarea a operatorilor în baza unor indicatori de performanţă, după implementarea cărora va putea fi reanimat sectorul. 21. Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie ( 2014-2028) pune accent pe elabo- rarea planurilor de alimentare cu apă şi sanitaţie (Master Planuri) şi studiilor de fezabilitate pentru a atrage investiţii justificate în sector. Acţiunile specifi- cate în Strategie necesită resurse financiare majore, care trebuie atrase şi din alte surse decît cele bugetare. 22. Pîna în anul 2013 nu a existat о planificare a sectorului de alimentare cu apă şi canalizare la nivel regional şi local. Cu toate acestea, în anul 2014, Ministerul Dezvoltării Regionale si Construcţiilor, în comun cu agenţiile de dezvoltare regională, au elaborat programe regionale sectoriale în domeniul de alimentare cu apă şi canalizare, care au fost aprobate în cadrul şedinţelor consiliilor de dezvoltare regională Nord, Centru şi Sud. Aceste documente reprezintă un instrument de implementare a politicii sectoriale la nivel re- gional şi local şi au stat la baza identificării unor concepte de propuneri de proiecte ce urmează a fi dezvoltate pîna la etapa pregătirii studiilor de feza- bilitate. 23. Acquis-ul Uniunii Europene în domeniul apei este parţial armonizat prin adoptarea Legii apelor nr. 272 din decembrie 2011. Aproximarea insuficientă a legislaţiei naţionale la cea europeană este condiţionată de lipsa experien- ţei în acest domeniu şi lipsa de resurse financiare pentru a pregăti baza im- plementării actelor normative armonizate. Pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare este necesară aproximarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor: 1) Directiva-cadru 2000/60/EC de stabilire a unui cadru de politică comu- nitară în domeniul apei; 2) Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane; 3) Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman; 4) Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu ni- traţi proveniţi din surse agricole; 5) Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de in- undaţii.

14 Cadrul instituţional

24. În prezent, actorii-cheie în procesul de reglementare şi dezvoltare a do- meniului de alimentare cu apă şi sanitaţie la nivel naţional sînt Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale si Construcţiilor şi Ministerul Sănătăţii cu un rol important al Ministerului Finanţelor şi al Cancelariei de Stat, însă se atestă o insuficienţă a cadrului instituţional pentru gestionarea sectorului conform legislaţiei aprobate. 25. Ministerul Mediului este instituţia publică centrală de stat responsabilă de elaborarea politicilor naţionale, cadrului legislativ şi normativ, precum şi de punerea în aplicare a prevederilor documentelor de politici, planificarea in- vestiţiilor necesare în dezvoltarea sectorului (infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare) şi gestionarea resurselor de apă. 26. Ministerul Dezvoltării Regionale si Construcţiilor este responsabil de pla- nificarea şi dezvoltarea sectorului de alimentare cu apă şi canalizare la ni- vel regional şi este implicat în mod substanţial în planificarea şi dezvolta- rea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare prin cele trei agenţii de dezvoltare regională. Ministerul Mediului gestionează Fondul Ecologic Naţional, în timp ce Ministerul Dezvoltării Regionale si Construcţiilor ad- ministrează Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională. Împreună, aceste fonduri sînt cele mai importante surse de finanţare naţională în sectorul de alimentare cu apă şi canalizare. 27. Ministerul Sănătăţii este responsbil de elaborarea cadrului regulator privind normarea calităţii apei potabile, apelor de suprafaţă şi subterane folosite pen- tru potabilizare, în scopuri de recreere şi în scopuri de irigare, privind moni- torizarea calităţii acestora, planurilor de siguranţă a apei potabile, precum şi de evaluarea riscurilor şi impactului pentru sănătate a apelor şi ţine evidenţa bolilor condiţionate de apă. Ministerul Sănătăţii monitorizează accesul popu- laţiei la sisteme îmbunătăţite de apă, sanitaţie şi practici de igienă, informea- ză populaţia privind calitatea apelor şi promovează deprinderile sănătoase de viaţă. 28. Ministerul Finanţelor mobilizează şi alocă mijloacele bugetare necesare în conformitate cu practicile stabilite. 29. Cancelaria de Stat monitorizează în numele Guvernului îndeplinirea progra- melor guvernamentale de către ministerele relevante. 30. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică este responsabilă de reglementarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. 31. La nivel naţional se evidenţiază două grupuri de instituţii neguvernamentale cu interese de importanţă majoră, şi anume Asociaţia întreprinderilor de ali- mentare cu apă şi canalizare „Moldova apă-canal” şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova.

15 32. Datele privind sectorul de alimentare cu apă şi canalizare, preponderent pen- tru apeductele centralizate, sînt colectate cu regularitate şi prelucrate de către Biroul Naţional de Statistică. 33. Donatorii şi instituţiile financiare internaţionale constituie o sursă impor- tantă de finanţare a sectorului. Coordonarea donatorilor este asigurată prin intermediul Consiliului sectorial „Mediu, alimentare cu apă şi sanitaţie” din cadrul Ministerului Mediului. Principalii donatori în Republica Moldova sînt Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstruc- ţie şi Dezvoltare, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, Agenţia Austriei pentru Dezvoltare etc.

Nivel local

34. Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare se află în responsabilitatea auto- rităţilor administraţiei publice locale, competenţele cărora sînt menţionate în Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare. 35. Aproximativ 50 de operatori apă-canal gestionează sistemele urbane de ali- mentare cu apă şi de canalizare, în timp ce serviciile municipale, iniţiativele private sau asociaţiile utilizatorilor de apă administrează restul de sisteme (cca 880 sisteme). 36. Coordonarea între administraţia publică locală de nivelul întîi este asigura- tă de către administraţiile raionale (nivelul al doilea), în timp ce Ministerul Dezvoltării Regionale si Construcţiilor administrează trei agenţii de dezvol- tare regională, care implementează investiţiile în sectorul de alimentare cu apă şi de canalizare. 37. Responsabilităţile funcţionale între Ministerul Mediului şi Ministerul Dez- voltării Regionale si Construcţiilor privind elaborarea, planificarea, finanţa- rea şi implementarea programelor de alimentare cu apă şi de canalizare nu sînt clar definite. 38. Se atestă o dezvoltare necoordonată a infrastructurii de alimentare cu apă şi de canalizare la nivel local, de multe ori condusă de către donatori fără supra- veghere coerentă la nivel naţional. 39. Se preconizează ca noua strategie de alimentare cu apă şi sanitaţie şi noua lege privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare să aducă schimbări instituţionale considerabile în acest sector, care vor îmbunătăţi co- operarea tuturor actorilor implicaţi şi va permite o sinergie a investiţiilor atît din surse naţionale, cît şi din surse externe. 40. În scurt timp Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică va deve- ni organismul de reglementare a sectorului de alimentare cu apă şi de cana- lizare, responsabil pentru licenţierea operatorilor şi reglementarea politicilor

16 tarifare. Această schimbare va conduce la stimularea regionalizării serviciilor şi consolidarea operatorilor. În plus, acest lucru va contribui la îmbunătăţirea generală a calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

II. Starea actuală a domeniilor la Protocolul privind Apa şi Sănătatea

Situaţia curentă a calităţii apei potabile distribuite populaţiei

41. Ponderea probelor neconforme la parametrii chimici din sursele centralizate subterane în 2015 a constituit 69 %, fiind practic la acelaşi nivel ca în 2014 – 69,6%. Situaţia cea mai nefavorabilă este determinată în raioanele Anenii Noi, Glodeni, Căuşeni, Făleşti, Rîşcani, Ştefan Vodă, Taraclia, Hînceşti şi Comrat. Principalele probleme în toată ţara pentru apele subterane sînt nive- lurile ridicate de fluor (2-14 mg/l) în raioanele Glodeni, Făleşti, Ungheni, Că- lăraşi, Hînceşti Căuşeni, Criuleni, Nisporeni, Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia; bor – (1-3 mg/l) în raioanele Ştefan Vodă, Căuşeni, Anenii Noi, Taraclia, Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, Făleşti, Glodeni, Cahul, Cantemir; sodiu (200-560 mg / l) şi amoniu (2-10 mg / l) în toate zonele geografice, dar cel mai frecvent – în zona de Centru, hidrogen sulfurat (3-6 mg/l) în raioanele Ungheni, Hînceşti, Căuşeni şi Unitatea teritorială autono- mă Găgăuzia; fier (1 – 2.5 mg/l) în mun. Bălţi, raioanele Făleşti, Donduşeni, Vulcăneşti, Leova, Cahul; şi pentru apele freatice – conţinutul ridicat de ni- traţi şi contaminarea microbiană. 42. O înrăutăţire relativă se atestă la parametrii microbiologici investigaţi în toa- te sursele şi sistemele de apă potabilă, care a constituit la E. coli − 14,5% în 2015 faţă de 12,6% în 2009, la enterococi – respectiv, 15,1% faţă de 9,6% în 2009. Totodată, este necesar de menţionat că circa 60% din probele necon- forme le constituie cele prelevate din fîntînile freatice. Tabelul 1 Ponderea neconformităţii apei potabile la parametrii microbiologici, probe anuale Valori iniţiale la Valori Parametrii Valori curente, întrarea în vigoare a intermediare, cercetaţi 2015 Protocolului, 2005 2009 Bacterii 21,9% 20,8% - coliforme E.coli - 12,6% 14,5% Enterococi - 9,6% 15,1% Sursa: Raportul naţional privind implementarea Protocolului Apa şi Sănătatea în Republi- ca Moldova, www.cnsp.md, 2016.

17 43. Ponderea probelor de apă din apeducte şi fîntîni, neconforme normelor sa- nitare rămîne înaltă la parametrii chimici şi microbiologici, pentru diferite tipuri de sisteme şi surse de apă potabilă, după cum urmează în tabelele şi figurile de mai jos. Tabelul 2 Ponderea neconformităţii apei potabile la parametrii chimici, probe anuale, pe diferite tipuri de apeducte şi surse Ponderea probelor de apă neconforme la parametrii sanitaro-chimici, % 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Apeducte urbane din 41,4 43,7 44,5 39,4 37,7 40 surse subterane Apeducte urbane din 13,5 10,4 8,27 5,89 12,2 21 surse de suprafaţă Apeducte rurale 49,3 51,6 61,5 51,3 54,9 53 Fîntîni 84,2 82,9 84 79,6 76,5 82 Sursa: Raportul naţional privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Сentrul Naţio- nal Sănătate Publică, 2016.

Tabelul 3 Ponderea neconformităţii apei potabile la parametrii microbiologici, probe anuale, pe diferite tipuri de apeducte şi surse Ponderea probelor de apă neconforme la parametrii microbiologici, % 2010 2011 2012 2013 2014 Apeducte urbane din 12,7 9,9 10,8 8,2 9,2 surse subterane Apeducte rurale 16,7 14,1 14,2 14,6 17,6 Apeducte urbane din 6,9 3,3 0,8 1,9 3,4 surse de suprafaţă Fîntîni 41,2 38,3 39,8 36,2 36,3 Sursa: Raportul naţional privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Сentrul Naţio- nal Sănătate Publică, 2016.

18

Figura 1. Ponderea probelor anuale de apă potabilă din apeducte şi fîntîni, neconforme nor - melor sanitare la parametrii chimici.

Figura 2. Ponderea probelor anuale de apă potabilă din apeducte şi fîntîni, neconforme nor- melor sanitare la parametrii microbiologici.

44.Calitatea chimică a apei potabile în conformitate cu 5 parametri chimici de bază şi 5 suplimentari din momentul intrării în vigoare a Protocolului pînă în prezent este indicată în tabelul 4. Datele relatate atestă o diminuare relevantă a ponderii probelor de apă neconforme la conţinutul de nitraţi, reziduu sec şi o creştere la conţinutul de bor, fluor şi amoniu.

19 Tabelul 4 Dinamica evoluţiei ponderii probelor neconforme normelor sanitare la parametrii chimici de bază şi suplimentari ai calităţii apei potabile, stabiliţi conform recomandărilor OMS Valori Valori iniţiale, Valori curente, Substanţa intermediare, 2009, 2005, % 2015, % % Fluor 11,1 14,5 15,8 Nitraţi şi nitriţi 53 42,7 39,9 Arsen 0 0 0 Plumb 0 1,3 0 Fier 6,5 11,1 9,3 Parametri chimici suplimentari: Bor 3 6,5 37,8 Mangan 1,7 5,95 4,3 Turbiditate 4 4,1 3,9 Amoniu 6,5 27,2 44 Reziduu sec 29,5 25,3 27 Sursa: Raportul Naţional privind implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova, Сentrul Naţional Sănătate Publică, 2016.

Situaţia curentă privind numărul de epidemii hidrice şi a îmbolnăvirilor şi căile de reducere a lor

45.În Republica Moldova în perioada 2005-2015 nu au fost înregistrate ca- zuri de boli infecţioase extrem de periculoase cauzate de apă, cum ar fi holera şi febra tifoidă. În perioada enumerată (2014) a fost înregistrată o singură izbucnire epidemică prin hepatita virală A condiţionată de apă şi lipsa igienei în raionul Străşeni, cu 88 cazuri. Conform datelor pre- zentate în tabelul 5, în Republica Moldova se observă un trend clar de diminuare a incidenţei bolilor infecţioase potenţial condiţionate de apă la 100 mii populaţie, inclusiv o diminuare a cazurilor de dizenterie şi infecţie rotavirală de peste 10 ori (în special datorită întroducerii imuni- zării obligatorii la copii cu vaccinul antirotaviral), cu excepţia hepatitei virale A, unde incidenţa este mai mare decît în 2012, dar mai mică faţă de valorile iniţiale din momentul întrării în vigoare a Protocolului, iar morbiditatea poartă un caracter ciclic. De asemenea, s-a redus incidenţa prin Giardiază (de 1,8 ori) şi Criptosporidioză (de 8,5ori). În ultimii 5 ani a fost înregistrat un singur caz de Legionelloză. De menţionat că, colectarea informaţiei se efectuează atît conform numărului de cazuri, cît şi numărului de izbucniri.

20 Tabelul 5 Nivelul morbidităţii infecţioase, potenţial condiţionate de apă

Incidenţa la 100 mii populaţie Numărul izbucnirilor epidemice Valori Valori Valori Valori Valori Valori inter- inter- iniţiale, curente, iniţiale, curente, mediare, mediare, 2005 2015 2005 2015 2009 2009 Holera 0 0 0 0 0 0

Dizenterie 54,19 13 3,12 0 0 0 bacteriană Enterocolite 0 5,52 4,53 0 0 0 hemoragice cauzate de E.coli (EHEC) Hepatita virală A 30,7 0,22 7,82 0 0 0 Febra tifoidă 0,06 0 0 0 0 0 Infecţia rotavirală 21,97 5,09 0 0 0 Cryptosporidium 1,74 0,2 0 0 0 Giardia 6,07 3,26 0 0 0 Sursa: Raportul Naţional privind implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova, Сentrul Naţional Sănătate Publică, 2016.

46.În scopul asigurării pregătirii pentru situaţii de urgenţă în domeniul sănătă- ţii publice, Guvernul a creat Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică, care ia decizii cu privire la introducerea, suspendarea, anularea mă- surilor pentru izolare şi/sau carantină la nivel naţional şi la nivel de unităţi administrativ-teritoriale în baza propunerilor Ministerului Sănătăţii. În cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică a fost creat centrul de management al urgenţelor de sănătate publică cu secţia de monitorizare a alertelor de sănătate publică şi notificare a maladiilor, care lucrează în regim de 24 de ore din 24 şi 7/7 şi asigură coordonarea tuturor sectoarelor de ocrotire a sănătăţii în caz de situaţii de urgenţă. În conformitate cu ordinul ministrului sănătăţii, în caz de apariţie a trei sau mai multe cazuri de boli condiţionate de apă este necesar de a raporta în termen de 24 de ore. 47.Incidenţa şi prevalenţa bolilor netransmisibile condiţionate de apă este mai slab documentată, avînd în vedere multitudinea de factori care le cauzează precum şi nivelul de diagnosticare. Cele mai răspîndite dintre aceste boli sînt fluoroza dentară, intoxicaţiile cu nitraţi şi anemiile, litiazele urinare, bolile cardiovasculare. Studiile precedente denotă, că prevalenţa fluorozei dentare la elevii de vîrsta 15-18 ani constituie 15% din numărul total al acestora.

21 Situaţia curentă privind accesul la apa potabilă 48. Nivelul de acces a populaţiei la surse îmbunătăţite de apă potabilă, începînd cu anul 2005 a crescut substanţial şi este reflectat în tabelul 6 (în %).

Tabelul 6 Ponderea accesului populaţiei la toate tipurile de surse îmbunătăţite de apă potabilă Anul 2005 2009 2015 Total 45,0 55,0 86 Urban 92,0 93,0 96 Rural 17,0 27,0 81 Sursa: www.cnsp.md.

49.În 2012 accesul la surse îmbunătăţite de alimentare cu apă, conform Rapor- tului MICS 4 (2014), a fost asigurat pentru 86% din populaţie, inclusiv 96% populaţia urbană şi 81% populaţia rurală. Accesul la servicii îmbunătăţite de alimentare cu apă este definit ca posibilitatea de a utiliza cel puţin 20 litri/zi/ persoană dintr-o sursă îmbunătăţită, situată într-o rază de 1km de la locuinţa consumatorului. De menţionat că a crescut în general şi ponderea populaţiei racordate la sisteme de apeduct pînă la 63,7%, inclusiv 95% în urban şi 39,8% în rural.

Situaţia curentă privind suprafaţa teritoriului sau a numărului populaţiei care trebuie să fie deservite de sisteme îmbunătăţite de sanitaţie

50. Sistemul public de canalizare reprezintă un ansamblu de instalaţii tehnolo- gice, echipamente funcţionale şi dotări specifice prin care se realizează servi- ciul public de canalizare. Sistemul public de canalizare cuprinde, în special, următoarele componente: reţele publice de canalizare, staţii de pompare, sta- ţii de epurare, colectoare de evacuare spre emisar. Acest sector are un rol im- portant în cadrul Protocolului privind Apa şi Sănătatea, iar atingerea ţintelor planificate pentru realizare ar putea contribui esenţial la îmbunătăţirea stării mediului şi a bunăstării populaţiei.

51.Sistemul actual de canalizare este puţin dezvoltat şi are o capacitate redusă în contextul asigurării în întregime a accesului populaţiei la servicii calitati- ve de canalizare. Conform evaluărilor făcute în cadrul proiectului Agenţiei Germane pentru Dezvoltare (GIZ) Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova asupra programelor sectoriale din regiunile de dezvoltare Centru, Nord şi Sud, ratele de acoperire estimată a serviciilor de canalizare diferă de la regiune la regiune (figurile 3, 4 şi 5).

22

Figura 3. Rata de acoperire a serviciilor de canalizare în Regiunea de dezvoltare Centru (sursa: Agenţia Germană pentru Dezvoltare).

Figura 4. Rata de acoperire a serviciilor de canalizare în Regiunea de dezvoltare Nord (sursa: Agenţia Germană pentru Dezvoltare).

Figura 5. Rata de acoperire a serviciilor de canalizare în Regiunea de dezvoltare Sud (sursa: Agenţia Germană pentru Dezvoltare).

23 52.Rata de conectare a populaţiei la sistemele centralizate de canalizare diferă de rata de conectare la nivel de ţară, care este estimată la 22,2% (Biroul Naţional de Statistică, 2013). În Regiunea de dezvoltare Centru 100% din localităţile urbane şi 6% din localităţile rurale dispun de sisteme centralizate de canali- zare. În acelaşi timp, doar 42% din populaţia urbană este asigurată cu sisteme centralizate de canalizare şi doar circa 3% din populaţia rurală. Ponderea to- tală a populaţiei conectate la sisteme de canalizare în Regiunea de dezvoltare Centru este estimată la aproximativ 10%. În Regiunea de dezvoltare Nord sînt conectaţi la sisiteme centralizate de canalizare circa 46% din populaţia urbană şi circa 0-1% din populaţia rurală. Ponderea totală a populaţiei conectate la sisteme de canalizare în Regiunea de dezvoltare Nord este estimată la 16%. În Regiunea de dezvoltare Sud sînt conectate 52% din populaţia urbană şi circa 1% din populaţia rurală. Ponderea totală a populaţiei conectate la sisteme de canalizare în Regiunea de dezvoltare Sud este estimată la circa 14%. 53.Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2014, au fost dotate cu sisteme de canalizare 166 apeducte, din care au funcţionat 121. Din totalul sistemelor de canalizare, 101 sînt dotate cu staţii de epurare, din care funcţio- nale sînt 70 unităţi. Numărul localităţilor cu sisteme de canalizare a constituit 136, dar funcţionale au fost doar în 107 localităţi.

Figura 6. Sisteme de canalizare, 2010-2014. 54.Lungimea totală a reţelei de canalizare a constituit 2,7 mii km, din care de facto au funcţionat 2,5 mii km (92,6%). Capacitatea zilnică de curăţare a ape- lor uzate pe parcursul anului 2014 a fost de 0,6 mil. m.c. de apă.

24 Tabelul 7 Reţeaua sistemelor de canalizare, 2010-2014 2010 2011 2012 2013 2014 Numărul localităţilor cu sisteme de canalizare 134 135 130 125 136 Numărul localităţilor cu sisteme de canalizare funcţionale 81 85 87 95 107 Sisteme de canalizare, unităţi 169 167 158 156 166 Lungimea totală a reţelei de canalizare, km 2586,5 2592,1 2602,1 2633,4 2690,7 Sursa: Biroul Naţional de Statistică. 55.Volumul total al apelor uzate colectate în 2014 a constituit 66,6 mil. m.c., din care 56,5% reprezintă apele uzate recepţionate de la populaţie.

Figura 7. Distribuţia volumului de ape uzate recepţionate de la abonaţi în 2014.

56.Prin staţiile de epurare a apei uzate au trecut 63,8 mil. m.c. apă uzată (95,8%). Din volumul total de apă uzată, 93,9% au fost epurate biologic, 81,0% me- canic, iar 5,5% au fost epurate insuficient. Pe parcursul anului la reţelele de canalizare au fost înregistrate 16,6 mii avarii, cu 7,8 mii mai puţin comparativ cu anul 2013. 57.Capacitatea operaţională a infrastructurii de canalizare existente variază con- siderabil de la zonele urbane la cele rurale. În unele localităţi urbane, care au beneficiat mult de finanţări internaţionale, printre care oraşele Nisporeni (Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare, Agenţia Austriacă de Coo- perare, Uniunea Europeană), Orhei, Floreşti, Soroca, Leova, Ceadîr-Lunga (Banca Mondială, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Uniu- nea Europeană), Ungheni (Banca Mondială), Hînceşti (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare), Ialoveni (Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare) se atestă o ameli-

25 orare substanţială a infrastructurii de apă şi parţial de canalizare în oraşele respective. 58.Sistemele de canalizare rămîn subdezvoltate în majoritatea localităţilor şi ne- cesită investiţii majore pentru extinderea reţelelor de colectare, reabilitare a staţiilor de pompare a apelor uzate, precum şi a staţiilor de epurare. Serviciile de canalizare în zonele rurale sînt nedezvoltate sau la o etapă incipientă de dezvoltare. 59.La nivel naţional nu există o evidenţă centralizată a datelor privind conecta- rea populaţiei la servicii de canalizare, care face dificilă elaborarea politicilor şi planificarea măsurilor pentru îmbunătăţirea serviciilor în acest domeniu. Biroul Naţional de Statistică acumulează date privind accesul populaţiei doar pentru sistemele centralizate de canalizare, iar datele ce ţin de accesul la alte surse individuale de canalizare (evacuarea apelor în sisiteme descentralizate, tancuri septice, toalete de tip EcoSan, haznale cu evacuarea ulterioară a ape- lor uzate) nu sînt disponibile în mod centralizat. 60.Ponderea mică de conectare a populaţiei la sistemele de canalizare este con- diţionată de faptul că starea operaţională şi tehnică a infrastructurii este ne- satisfăcătoare şi nu poate acoperi toată populaţia, mai ales în zonele rurale. În zonele urbane (oraşe mari, Chişinău şi Bălţi) procentul de conectare atinge pănă la 90 %, iar în oraşele mici pînă la 58%, pe cînd în zonele rurale acces la sisteme de canalizare au circa 9-10%. 61.Situaţia creată privind conectarea populaţiei la sisteme de canalizare se dato- rează mai multor factori, inclusiv insuficienţa resurselor financiare în sector. Cu toate că în ultima perioadă de timp pentru susţinerea sectorului sau inten- sificat alocările resurselor financiare din mai multe surse sub formă de gran- turi, credite, din bugetul de stat şi cele locale, acestea sînt insuficiente pentru a realiza obiectivele planificate în sector. 62.Principala sursă de informaţii cu privire la cheltuielile publice în sectorul de alimentare cu apă şi de canalizare în Republica Moldova este bugetul de stat, care defineşte nivelurile de alocări bugetare de stat la diferite instituţii publice, fonduri, programe specifice şi autorităţi publice locale. Indicatorii fluxurilor financiare în sectorul alimentare cu apă şi sanitaţie sînt prezentaţi în tabelul 8.

26 Таbelul 8 Indicatorii fluxurilor financiare pentru sectorul alimentare cu apă şi sa- nitaţie în 2012-2014 2012, mii 2013, mii 2014, mii 2014, Sursa lei lei lei total % Consumatorii (plata la Apă- 843 831 524,4 850 689,8 54,4% Canal) 074,2 Ministerul Mediului (prin 299 133 517,2 376 952,8 24,1% Fondul Ecologic Naţional) 360,7 Sisteme de apeduct, 298 132 809,8 376 644,6 - canalizare şi epurare 683,1 Amenajarea fîntînilor şi 707,4 677,6 308,2 - izvoarelor Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor 30 005,9 38 900,0 17 023,0 1,1% (prin Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regionala) Donaţii (prin sistemul bugetar 287 114 114,5 319 186,3 20,4% de stat) 920,8 Proiectul naţional de alimentare cu apa si 34 141,3 52 754,2 4 391,5 - canalizare Programul de dezvoltare a 207 serviciilor de aprovizionare 44 036,0 259 954,2 - 777,3 cu apă potabilă (752) Construcţia, reabilitarea si extinderea reţelelor de 35 637,2 27 289,3 41 231,0 - apeduct şi canalizare (904) ApaSan (911) 300,0 100,0 - Îmbunătăţirea sistemelor de epurare a apelor uzate 388,8 - în Cernăuţi (925) Proiectul Reabilitarea sistemului de alimentare cu 13 220,8 - apa în raionul Nisporeni (939) 1 109 1 469 1 563 TOTAL 100,0% 162,0 255,7 851,9 Sursa: BOOST.

63. În ultimii patru ani alocarile bugetare ale Ministerului Mediului pentru sec- torul de alimentare cu apă şi de canalizare a crescut semnificativ (figura 8).

27

Figura 8 Alocările bugetare ale Ministerului Mediului în sectorul alimentare cu apă şi de canalizare în 2010-2014.

64.În 2013 din Fondul naţional al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Con- strucţiilor pentru proiectele modernizării serviciilor publice au fost alocate circa 729364 lei. În perioada 2009-2015 s-au aflat în proces de implementare 79 proiecte de dezvoltare regională, pentru care au fost alocate mijloace fi- nanciare în sumă de 997,1 mil. lei, dintre care din contul Fondului naţional pentru dezvoltare regională – 831,7 mil. lei şi din asistenţa externă al Fon- dului de investiţii german – 165,4 mil. lei. Donatorii au un rol important în finanţarea sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare, iar cea mai mare parte este din partea Uniunii Europene. Volumul granturilor este mai mare faţă de volumul creditelor în acest sector.

Tabelul 9. Granturile furnizate de către instituţiile finanţatoare (mii lei) 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Uniunea 250859 159342 181884 132789 Europeană Agenţia Germană 1485 2102 69219 13447 pentru Dezvoltare (GIZ) Total 250859 159342 1485 183985 69219 146236

Sursa:Ministerul Finanţelor.

65.Sectorul de alimentare cu apă şi de canalizare are suportul financiar din cre- dite, oferite de către diferite instituţii financiare.

28 Таbelul 10 Creditele instituţiilor finanţatoare (mii lei) 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Banca Mondială 15808,8 16367,5 43283,3 35267,6 48642,1 0,0

Banca Europeană 0,0 0,0 1639,7 14672,1 69204,9 31216,5 de Reconstrucţie şi Dezvoltare Banca Europeană 0,0 0,0 0,0 15790,2 64212,0 31216,5 de Investiţii Кuweit 777,5 0,0 0,0 0,0 0,0 133,7

Fondul 0,0 56648,0 0,0 40770,6 0,0 0,0 Provocările Mileniului (CMF) Total 16586,3 73,015,5 44923,0 106500,5 182059,0 62566,7

Sursa : Ministerul Finanţelor.

Situaţia curentă privind nivelurile de performanţă a sistemelor colective de alimentare cu apă, sistemelor colective de sanitaţie şi a altor sisteme

66.Pină în 2013 nivelurile de performanţă a sisitemelor publice de alimentare cu apă nu au fost definite în legislaţia naţională şi nu au fost obligatorii pentru evaluarea lor. 67.Nivelurile de performanţă pot fi apreciate prin respectarea indicatorilor de performanţă, care trebuie asiguraţi în procesul furnizării serviciilor de ali- mentare cu apă şi de canalizare. Prin Legea nr. 303 din 13 de- cembrie 2013 privind servicul public de alimentare cu apă şi de canalizare s-a instituit obligativitatea existenţei şi respectării indicatorilor de calitate (per- formanţă), care va constitui obiectul Regulamentului cu privire la indicatorii de calitate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, elaborat de Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică. 68.La etapa actuală mecanismele de reglementare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare sînt insuficiente pentru a evalua nivelele de performanţă a sistemelor de apă şi de canalizare, iar în lipsa acestora este dificil de a de- monstra eficienţa acestor servicii. 69.Datorită insuficienţei legislative şi de reglementare a activităţilor operatorilor cu privire la indicatorii manageriali, operaţionali şi financiari, devine dificilă aprecierea stării economice a sectorului şi gradul de performanţă în procesul

29 de deservire a populaţiei, precum şi planificarea prestării serviciilor operato- rului. 70.Existenţa unui proces transparent de benchmarking la operatorii de servicii ar putea facilita posibilitatea comparării performanţelor lor, iar ca rezultat ar fi posibil direcţionarea politicilor spre aplicarea măsurilor pentru controlul şi supravegherea acestui proces, care va stimula progresul. 71.Nivelul de performanţă al sistemului depinde de activitatea financiară a ope- ratorului. Conform evaluării activităţilor financiare a şase operatori Apă-Ca- nal, s-a demonstrat că aceştia nu dispun de politici sau programe dedicate monitorizării detaliate asupra diferitor aspecte ce ţin de nivelurile de calitate, inclusiv reducerii pierderilor de apă nefacturate. În unele oraşe rata apei ne- facturate, atinge valori de 30-50%, această experienţă se regăseşte la toţi operatorii din sector. 72.Nivelul de dezvoltare tehnologică a operării sistemelor de canalizare variază în diferite localităţi şi depinde de procesele de automatizare. În or. Floreşti operatorul implementează sistemul automatizat SCADA, pe cînd în majoritatea oraşelor aceste sisteme sînt operate în mod manual. Acest aspect influenţează mult indicatorii de performanţă. 73.Un alt indicator de operare, care influenţează performanţa sistemului este nivelul scăzut al eficienţei energetice. Cheltuielile companiilor pentru con- sumul energetic reprezintă circa 30% din costurile operaţionale. La fel se evi- denţiază o lipsa a nivelului necesar de automatizare a proceselor de pompare. 74.Performanţa sistemului depinde şi de alt indicator, cum ar fi cel personal. Indicatorul de cca 10 angajaţi per 1000 conexiuni, este foarte mare şi influen- ţează costurile operaţionale. 75.Se atestă un nivel ridicat de prelucrare manuală a datelor, reintroducerea de date şi întreţinerea manuală a evidenţei contabile, ceea ce face sistemul mai puţin performant. Începînd cu 1997 un şir de indicatori tehnici, operaţionali şi financiari pentru 40 de companii de apă, sînt monitorizaţi de către Asocia- ţia „Moldova Apă-Canal”, care este partenerul oficial al reţelei IBNET. Este strict necesară crearea unei baze de date la nivel naţional, care ar monitoriza performanţa operatorilor. 76.Sectorul existent este într-o stare nesatisfăcătoare a infrastructurii, cu deficit de apă de calitate în sursele de apă, cu nivel ridicat de spargeri pe conducte, cu număr mare al accidentelor, care ajunge la 5 cazuri în mediu la 1 km. 77.Un aspect important care influenţează nivelul de performanţă a sistemului este consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare în localităţi. Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi canalizare în regiunile de dezvoltare Nord, Centru şi Sud este reprezentat în figurile 9-11(sursa: Agenţia Germană pentru Dezvoltare (GIZ)).

30

Figura 9. Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare, kWh/m3 (Regiunea de dezvoltare Centru).

Figura 10. Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare, kWh/m3 (Regiunea de dezvoltare Nord).

Figura 11. Consumul specific de energie pentru serviciile de apă şi de canalizare, kWh/m3 (Regiunea de dezvoltar e Sud).

31 78. Se atestă un consum specific redus de energie de către sistemele de aprovizi- onare cu apă şi canalizare, concomitent cu nerespectarea cerinţelor de mediu, dar trebuie sa conştientizăm că consumul va creşte considerabil odată cu re- novarea staţiilor de epurare (actualmente acestea nu funcţionează). 79.Pentru sistemele din mediul rural lipsesc normativele de prestare a servicii- lor şi reglementarea parametrilor pentru aceste tehnologii şi servicii, exista o lipsa de expertiză tehnică a acestor sisteme, o insuficienţă de experienţe bune în acest domeniu.

Situaţia curentă privind aplicarea bunelor practici recunoscute în domeniul managementului aprovizionării cu apă şi sanitaţie

80.În Republica Moldova se atestă o insuficienţă a aplicării noilor tehnologii, precum şi o lipsă de experienţă în acest domeniu. Odată cu investiţiile venite în sector, în ultima perioadă de timp, aplicarea unor practici bine cunoscute în ţările europene se referă la tehnologiile noi pentru epurarea apelor uzate, tra- tarea apelor potabile, utilizarea materialelor noi (mase plastice) pentru ţevile din sistemele de apă şi canalizare, care au superioritate faţă de conductele din materiale din metal corozive şi costisitoare. 81.Utilizarea noilor tehnologii de epurare a apelor uzate în or. Soroca (zone ume- de construite) nu a fost susţinută de populaţia din zonă şi nu a fost imple- mentată, însă a fost acumulată o experienţă în proiectarea acestor sisteme. Utilizînd experienţa respectivă, ulterior a fost construită şi pusă în exploatare, în luna septembrie 2013, o staţie de epurare de tipul zonei umede construite în oraşul Orhei. Această staţie are costuri de întreţinere şi exploatare mai reduse în comparaţie cu tehnologiile tradiţionale. Experienţa staţiilor de epurare a apelor uzate de tipul zonei umede construite a fost multiplicată cu suportul financiar oferit de donatorii externi în localităţile rurale Rusca, Sărata Galbe- nă etc. 82.În Republica Moldova lipsesc practicile pentru gestionarea sistemelor de ali- mentare cu apă şi de canalizare la nivel regional. În cadrul Programului FO- PIP finanţat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost evalu- ată capacitatea întreprinderilor de apă din şase raioane ale Moldovei, care a demonstrat că aceasta este foarte redusă. S-au identificat o serie de ineficienţe în domeniul performanţelor privind manangementul utilizării consumului energetic, a pierderilor de apă şi managementul resurselor umane. 83.Lipseşte personalul calificat, care poate să promoveze idei inovative şisă îmbunătăţească eficienţa funcţionării sistemelor prin aplicarea noilor tehnolo- gii, măsurilor de îmbunătăţire a performanţelor financiare şi operaţionale ale companiilor de apă. De asemenea, există o lipsă de cunoştinţe în gestionarea proceselor de planificare, monitorizare, analiză şi îmbunătăţire a infrastruc- turii.

32 84.În cadrul sistemului existent de alimentare cu apă şi de canalizare există un consum mare de energie din lipsa utilizării zonelor de presiune (micşorarea presiunii pe unele sectoare) în sistemele de distribuţie a apei. În Proiectul Naţional de Alimentare cu Apă şi Canalizare, susţinut de Banca Mondială, oraşul Căuşeni a utilizat această metodă, care reduce posibilele rupturi pe conducte şi reduce volumul de apă pierdut, precum şi consumul de energie. 85.În comunităţile rurale de dimensiuni mici aplicarea unor soluţii descentrali- zate de colectare/epurare a apelor uzate (fose septice, toalete de tip Ecosan, staţii de epurare compacte pentru clădiri publice/comerciale) s-au dovedit a fi eficiente. 86.Monitorizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este insufici- entă, deoarece întreprinderile nu au experienţa şi capacitatea de a monitoriza şi controla acest sistem din lipsa echipamentului necesar (debitmetre, mano- metre, vane de control etc). În acest scop, tehnologia SCADA, implementată în or. Floreşti, Cahul şi Orhei, a demonstrat un mare avantaj în efectuarea controlului mai eficient al pierderilor de apă. 87.Necesitatea extinderii ariei de prestare a serviciilor de canalizare către locali- tăţile rurale, pentru a acoperi un număr mai mare de generatori de ape uzate, rezultă într-un proces de regionalizare, luînd în considerare experienţa altor ţări. Înfiinţarea companiilor regionale de operare s-a dovedit funcţională în Uniunea Eropeană (România), motiv pentru care, această practică ar putea fi aplicabilă şi în Republica Moldova.

Situaţia curentă privind deversarea apelor uzate netratate, calitatea deversărilor apelor uzate provenite din instalaţii de epurare şi deversarea scurgerilor pluviale netratate din sistemele de colectare. Calitatea deversărilor apelor uzate provenite din instalaţiile de epurare

88.Deversarea apelor uzate de la consumatori se efectuează prin reţele de eva- cuare a apelor uzate, care actualmente nu acoperă totalmente localităţile ţării. Lungimile reţelelor de apă şi de canalizare urbane sînt prezentate în figurile 13-15.

33

Figura 12. Lungimea reţelelor de apă şi de canalizare urbane existente, km (Regiunea de dezvoltare Sud).

Figura 13. Lungimea reţelelor de apă şi de canalizare urbane existente, km (Regiunea de dezvoltare Centru).

Figura 14. Lungimea reţelelor de apă şi de canalizare urbane existente, km (Regiunea de dezvoltare Nord).

34 89.Calitatea serviciilor de canalizare oferită populaţiei este redusă. Toate zonele urbane din regiunile de dezvoltare dispun de staţii de epurare a apelor uzate, dar majoritatea instalaţiilor existente sînt deteriorate şi ineficiente. 90.Majoritatea staţiilor existente oferă doar o epurare mecanică, în timp ce in- stalaţiile biologice cu consum energetic sporit sînt scoase din funcţiune din cauza costurilor de operare mari. Calitatea apelor uzate epurate în toate zone- le urbane, cu excepţia unor oraşe, nu corespund normelor de deversare exis- tente. Depăşirile concentraţiilor maxime de poluanţi în apele uzate epurate se depistează la amoniu, substanţe în suspensii şi substanţe organice exprimate în CBO5. 91.Este necesar de a asigura nivelul necesar de eficienţă a sistemului şi de a aco- peri un număr mai mare de consumatori. Ca prioritate este aducerea actelor legislative/normative în corespundere cu directivele europene în domeniul tratării apelor uzate din zona urbană şi elaborarea programelor de investiţii pe termen lung. 92.Doar 97% din zonele urbane din regiunile de dezvoltare sînt dotate cu staţii de epurare a apelor uzate, iar în zonele rurale canalizarea apelor sînt efectuate doar la 3-8% din populaţie. Unele zone urbane (de exemplu, Soroca) nu dis- pun de o staţie de epurare şi apele uzate municipale neepurate se deversează direct în rîul transfrontalier Nistru.

Tabelul 11 Evacuarea apelor reziduale în bazinele de suprafaţă, milioane metri cubi

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Ape evacuate – total 740 708 696 685 688 1381 695 Ape convenţional pure 569 557 560 558 561 1120 562 (fără epurare) Ape poluate 9 13 19 48 42 15 7 fără epurare 0.5 03 0,5 0,8 0,5 0,4 0,5 epurate insuficient 8.2 12,6 18,9 47,5 41,4 14.6 6,7

Ape normativ epurate 162 138 116 47,5 85 245 119 Ape normativ epurate, în % fata de volumul 64 71 68 64 62 94 61 total al scurgerilor care necesita curăţare

35 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Ape evacuate – total 687 685 685 682 679 680 679 664 Ape convenţional pure 551 550 552 555 555 555 551 545 (fără epurare) Ape poluate 10 14 10 8 8 8 9 11 fără epurare 0,7 0,76 0,8 0,9 1,0 0,9 1,0 1.4 epurate insuficient 9,2 13,3 9,5 7,5 7,2 7,4 7,9 8.67

Ape normativ epurate 119 114 116 119 115 116 113 118

Conform informaţiei Inspectoratului Ecologic de Stat se atestă o degradare a instalaţiilor de epurare a apelor uzate. Dacă pînă în anii ‘90 ai secolului XX, în Republica Moldova au fost construite peste 580 staţii de epurare biologică a apelor uzate, către anul 2001 existau doar circa 330, restul fiind degradate. 93.Sistemele de canalizare, care asigură evacuarea şi epurarea apelor uzate, au un grad sporit de uzură, sînt degradate fizic şi moral învechite, întrucît se exploatează mai mult de 25-30 ani fără reconstrucţie, respectiv, necesită o modernizare tehnologică a treptelor de epurare. 94. În ultimii ani, a existat o tendinţă de creştere a numărului staţiilor de epurare funcţionale. Au fost construite 62 staţii din sursele Fondului Ecologic Naţi- onal în perioada anilor 2009-2014, inclusiv 8 staţii în anul 2014 şi 7 staţii de epurare a apelor uzate din mijloacele Fondului Naţional de Dezvoltare Regi- onală. A fost finalizată construcţia staţiilor de epurare în oraşul Orhei de tip ZUC, oraşele Otaci, Călăraşi, Teleneşti, Nisporeni, Cimişlia, Rîşcani, Cahul, Ungheni şi a altor instalaţii cu capacităţi mici în satele Ermoclia şi Ciobur- ciu, raionul Ştefan Vodă; satele Pîrîta şi Holercani, raionul Dubăsari; satul Nihoreni, raionul Rîşcani; or. Frunze, raionul Ocniţa; satul Vadul lui Isac, raionul Cahul; satele Mîndîc şi Pelenia, raionul Drochia; satul Măgdăceşti, raionul Criuleni; satele Zaim, Baimaclia şi Hagimus, raionul Căuşeni. Au fost reconstruite staţiile de epurare în satele Bolotina, Cuhneşti şi Fundurii Vechi, raionul Glodeni; satele Recea şi Lozova, raionul Străşeni. Au fost date în exploatare staţii noi de epurare în satul Coşniţa, raionul Dubăsari şi satul Hirova, raionul Călăraşi. 95. Este îngrijorătoare situaţia ecologică creată de apele uzate neepurate evacua- te din oraşul Cantemir în rîul Prut, din satul Tvardiţa, raionul Taraclia în rîul Chirghij-Chitai, precum şi din oraşele Rezina şi Soroca în fluviul Nistru (sta-

36 ţia de epurare a apelor uzate din oraşul Soroca nu funcţionează începînd cu anul 2002 din cauza deteriorării colectorului de presiune Soroca-Ţekinovca (Ucraina). 96. În localităţile rurale, evacuarea apelor uzate are un impact deosebit asupra mediului înconjurător, în majoritatea cazurilor acestea se evacuează în latrine neermetizate sau instalaţii de epurare vechi, care nu asigură epurarea norma- tivă. Cu suportul donatorilor în localităţile rurale se aplică soluţii de sanitaţie descentralizate, folosirea toaletelor uscate de tipul Ecosan etc. 97. Un impact asupra mediului îl produce gestionarea neadecvată a apelor pluvi- ale, scurgerile cărora sînt parţial colectate în reţele de acumulare în cele mai mari oraşe şi foarte reduse în oraşele-centre raionale. Lipsa instalaţiilor de epurare a apelor pluviale în toate localităţile ne confirmă un grad sporit de impact asupra resurselor de apă. 98. Calitatea apelor pluviale formate în urma precipitaţiilor atmosferice nu cores- punde cerinţelor de deversare a apelor uzate în receptorii naturali din motivul insuficienţei salubrizării luncilor rîurilor şi a terenurilor urbane. În acelaşi timp, supravegherea şi controlul de stat asupra apelor pluviale din teritoriile localităţilor nu se efectuează. 99. Planificarea proiectării sistemului de epurare a apelor pluviale este dificilă din cauza lipsei planurilor generale de dezvoltare pentru majoritatea localită- ţile urbane, respectiv, nu pot fi atrase investiţii pentru construcţia acestora.

100. Pentru îmbunătăţirea calităţii apelor uzate deversate este necesară întărirea capacităţilor operatorilor, crearea companiilor regionale. În acest context este necesar de a defini cerinţele minime pentru o companie regională ope- raţională şi de a obţine licenţă de la autoritatea de reglementare.

101. Este necesar de a implementa un program naţional, cu scopul de a spori eficienţa operatorilor, care va susţine operatorii regionali prin oferirea de asistenţă tehnică, dezvoltarea capacităţilor şi investiţii eficiente. Donatorii (de exemplu, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) deja impun condiţionalitatea privind obţinerea licenţei în procesul de operare, fără de care implementarea proiectului nu poate fi efectuată.

Situaţia curentă privind eliminarea sau reutilizarea nămolului din apele sistemelor centralizate de canalizare colectivă sau din alte instalaţii de canalizare 102. În prezent, gestionarea nămolului produs la instalaţiile de epurare a ape- lor uzate este inadecvată şi nu corespunde cerinţelor actelor normative în vigoare. O problemă importantă care există în procesul de epurare a ape-

37 lor uzate care influenţează semnificativ asupra mediului ambiant este lipsa instalaţiilor moderne de prelucrare a nămolurilor formate în urma epurării apelor uzate. 103. Insuficientă este supravegherea poluării mediului (apelor freatice, aerului atmosferic, solului etc.) cu nămolul produs la staţiile de epurare a apelor uzate. 104. Lipsesc acte normative naţionale privind gestionarea nămolului şi cerinţe cu privire la reducerea gazelor de metan de la prelucrarea nămolului produs din apele uzate. 105. Insuficient se aplică bunele practici cu privire la gestionarea nămolurilor în scopul utilizării în agricultură, gospodăria silvică, parcuri, grădini etc. În perioada anilor 2005 – 2008, la staţia de epurare Chişinău au fost iniţiate proiecte de fermentare a nămolului în metantancuri pentru a obţine biogaz, însă din lipsa resurselor financiare acest proiect nu a fost implementat. Pe parcursul perioadei respective doar o parte de nămol de la staţia de epurare Chişinău a fost utilizat de către Întreprinderea spaţii verzi. Proiectul-pilot de deshidratare a nămolului brut, prin utilizarea metodei „Geotube” la sta- ţia de epurare Chişinău în anul 2009 a fost prietenos mediului, a contribuit la micşorarea suprafeţelor mari ocupate cu nămol şi eliminarea mirosului neplăcut. 106. Metoda clasică utilizată pentru tratarea nămolului este cea de depozitare a lui la platformele de nămol. Reieşind din faptul că, capacităţile de proiect ale tuturor instalaţiilor existente sînt, de regulă, mai mari (de circa 2-10 ori, iar în unele localităţi şi mai mult) decît volumele real înregistrate de generare a apelor, la toate aceste obiecte există suprafeţe libere pentru de- pozitarea nămolului. Doar în oraşele mari, precum mun. Chişinău, mun. Bălţi şi or. Cahul, din lipsa tehnologiilor moderne de tratare a nămolului, depozitarea acestuia se efectuează în straturi mai mari de 50 cm, fapt ce provoacă procese anaerobe şi induce formarea emisiilor de metan.

Situaţia curentă privind calitatea apelor uzate folosite în scopuri de irigare

107. Reutilizarea apelor uzate epurate în scopuri de irigare în Republica Mol- dova nu este o practică frecventă, cadrul normativ pentru acest domeniu lipseşte. Standardele existente utilizate pentru a evalua calitatea apei pentru irigare nu se referă la apa uzată. 108. În prezent se utilizează un standard interstatal pentru ţările CSI privind eva- luarea calităţii apei folosite în scopuri de irigare şi nu există un document naţional. 109. Au fost efectuate doar studii incomplete de către Centrul Naţional de Să- nătate Publică din punctul de vedere al calităţii microbiologice privind po-

38 sibilitatea de utilizare a apelor uzate din staţiile de epurare în scopuri de irigare.

Situaţia curentă privind calitatea apelor utilizate ca surse de apă potabilă

110. În calitate de surse de apă potabilă în Republica Moldova se utilizează atît sursele de ape subterane, în proporţie de 65% − ape arteziene, freatice, cap- tate de peste 3500 sonde arteziene şi circa 125 mii fîntîni freatice, precum şi cele de suprafaţă după potabilizare în proporţie de 35%: din r. Nistru (prizele de apă din oraşele Soroca, Rezina, Chişinău, Vadul lui Vodă) şi din r. Prut (oraşele Glodeni, Ungheni, Leova, Cantemir, Cahul), din lacul Racovăţ (or. Edineţ şi or. Cupcini). 111. Sînt în proces de construcţie 3 staţii de tratare a apei din r.Prut: pentru or. Făleşti, Nisporeni şi Corneşti, raionul Ungheni, precum şi extinderea şi re- abilitarea staţiei de tratare pentru or. Leova şi or. Cahul, ceea ce va permite îmbunătăţirea condiţiilor de alimentare cu apă potabilă pentru mai mult de 100 mii locuitori. 112. Rezultatele investigaţiilor de laborator efectuate în cadrul studiilor de către instituţiile Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice deno- tă că ponderea probelor neconforme cerinţelor sanitare în perioada anilor 2011-2013 la parametrii chimici a fost la un nivel înalt şi a constituit pen- tru sursele de apă de suprafaţă: în 2011 – 29,8%, inclusiv a apei r. Nistru – 7,4% şi 21,1% în apa r.Prut, în 2012 – 32,5%, inclusiv a apei r. Nistru – 9,6% şi 22,9% în apa r.Prut, în 2013 – 29,4%, inclusiv a apei r. Nistru – 5,4% şi 28,0% în apa r.Prut. 113. Continuă să se menţină ridicat nivelul de poluare a apei r. Prut pentru 2011- 2013 (56,3%–52,0%) la parametrii microbiologici. S-a diminuat substanţi- al poluarea microbiană a apei din r. Nistru în perioada anilor 2011-2013, de la 54,4% probe neconforme în 2011 la 6,9% în 2013. 114. Ponderea probelor neconforme la parametrii chimici din sursele centraliza- te subterane în 2015 a constituit 69 %, comparativ cu 71,5% în 2012. Situ- aţia cea mai nefavorabilă se înregistrează în raioanele Anenii Noi, Glodeni, Căuşeni, Făleşti, Rîşcani, Ialoveni, Ştefan Vodă, Taraclia, Hînceşti şi Orhei. Cele mai înalte neconformităţi se înregistrează după conţinutul de amoniu, fluor, hidrogen sulfurat, fier, mangan, bor şi reziduu sec. 115. Prezenţa acestor substanţe în apa potabilă face dificilă tratarea lor, deoarece sînt necesare tehnologii moderne şi costisitoare. Totodată, cu excepţia a circa 50 instituţii preuniversitare, nu se efectuează tratarea acestor ape în scop de potabilizare.

39 Situaţia curentă privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere

116.În prezent cerinţele privind calitatea apei folosite în scopuri de agrement sînt stabilite în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 737 din 11 iunie 2002 „Privind reglementarea funcţionării zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice”. Conform hotărîrii menţionate, în ţară sînt aprobate 8 zone de recreere de importanţă naţională, inclusiv: la r. Nistru -6 (or. Soroca, s. Holercani, or. Dubăsari, or. Vadul lui Vodă, inclusiv în Regiunea de Est: or. Tiraspol, or. Bender), r. Prut − 1: or. Costeşti, precum şi lacul de acumulare Ghidighici (or. Vatra). 117. Din cauza nivelului insuficient de amenajare a acestora sau a neconformi- tăţii calităţii apei la parametrii microbiologici, niciuna din ele în 2014 nu a obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare. O situaţie gravă s-a creat în zona de recreere Vatra, unde calitatea apei s-a înrăutăţit simţitor în ultimii 3 ani atît la parametrii microbiologici, cît şi la cei chimici, înregistrîndu-se un proces intens de eutrofizare din cauza lipsei surselor de apă curgătoare pentru alimentarea lacului. 118. În anul 2012 din apa r. Nistru, inclusiv în punctele de control din zonele de recreere, în opt cazuri a fost depistată microflora patogenă, a crescut în 2011-2015 ponderea probelor de apă, care conţineau ouă viabile de helmin- ţi − de la 8% la 25%. 119. Pînă în prezent de către autorităţile publice locale au fost legalizate 31 zone de recreere de importanţă locală, iar din cauză că apa a fost neconformă cerinţelor sanitare numai 12 zone au activat cu autorizaţie sanitară de func- ţionare. 120. Fără autorizaţii sanitare de funcţionare activează zonele de recreere de im- portanţă locală în municipiile Chişinău şi Bălţi, unde sînt amplasate princi- palele bazine acvatice folosite de populaţie pentru scăldat. 121. Se consideră poluată şi apa rîurilor mici de categoria II, care sînt folosite de populaţie în scopuri de recreere, chiar dacă nu sînt desemnate în aceste scopuri de către autorităţile publice locale. Ponderea probelor neconforme parametrilor microbiologici, în 2011-2015, a variat de la 39,9% la 40,8%, în 29% din probe fiind depistată microflora patogenă.

Situaţia curentă privind calitatea apelor utilizate pentru acvacultură şi pentru cultivarea sau colectarea de moluşte şi crustacee

122. În Republica Moldova nu exista o practică experimentată ce ţine de calita- tea apei folosită în acvacultură, precum şi nu există cultivarea sau colecta- rea moluştelor.

40 123. Lipseşte controlul şi supravegherea asupra calităţii apelor pentru creşterea peştelui în iazurile artificiale, odată ce nu se evaluează impactul asupra mediului de la aceste obiecte nu sînt cerinţe asupra numărului de necores- pundere a procentajului probelor de apă a hidrobiontului ce nu corespund normelor de calitate.

Situaţia curentă privind aplicarea practicii relevante recunoscute în gestionarea bazinelor închise accesibile publicului pentru îmbăiere

124. În ultimii cinci ani numărul bazinelor închise accesibile pentru îmbăiere (bazine de înot şi SPA) s-a triplat, reieşind din creşterea cererii şi a numă- rului de persoane care frecventează sălile de sport şi de fitness şi constituie peste 30 bazine de înot şi 5 centre de SPA pe lîngă staţiunile de tratament. 125. Lipsesc cerinţe normative naţionale privind gestionarea bazinelor închise pentru îmbăiere.

Situaţia curentă privind identificarea si remedierea terenurilor deosebit de contaminate

126. Sursele principale de contaminare a solurilor în Republica Moldova sînt pesticidele folosite istoric pe cîmpurile agricole, deversate în mediu şi sto- cate în diferite locuri ale ţării cu mari abateri de la cerinţele legislaţiei de protecţie a mediului, fie produsele petroliere de la fostele depozite de petrol, uleiurile dielectrice, folosite în condensatoare, care se consideră substanţe organice persistente. Locurile posibil poluate cu aceste uleiuri necesită a fi identificate şi tratate. 127. Un pericol pentru mediu şi sănătatea populaţiei îl reprezintă locaţiile polu- ate istoric cu pesticide, care sînt asociate cu depozitele de pesticide golite, foste locuri de pregătire a soluţiilor, platforme de spălare şi deservire a teh- nicii, multe locuri necunoscute de înhumare a pesticidelor şi altor substanţe chimice. 128. În ultimii ani, cu suportul proiectului „Managementul şi eliminarea stocu- rilor de poluanţi organic persistenţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu şi administrat de Banca Mondială, s-a reuşit centralizarea focarelor stocu- rilor de poluanţi organic persistenţi şi distrugerea unei semnificative părţi a acestora, iar pentru reducerea poluării, drept experiment, au fost întreprinse măsuri de blocare a poluării prin construcţia sarcofagului în 3 localităţi, Bujor, Congaz, Step-Soci, ceea ce este necesar de întreprins şi în alte loca- lităţi. 129. Nu se cunosc toate locaţiile de stocare şi înhumare a pesticidelor, gradul de contaminare şi unele locuri de înhumare neautorizată a diferitor substanţe

41 chimice. Cu toate că, în cadrul Proiectului „Identificarea reziduurilor de poluanţi organici persistenţi şi cartografierea zonelor poluate” au fost re- alizate activităţile de identificare, înregistrare şi cartografiere a terenurilor contaminate cu poluanţi organici persistenţi, sînt necesare resurse financia- re suplimentare pentru curăţarea acestor terenuri. 130. Au fost realizate lucrări de identificare a terenurilor contaminate cu bife- nilii policloruraţi, respectiv, au fost identificate 1604 terenuri, dintre care 1588 terenuri contaminate cu pesticide din categoria poluanţi organici per- sistenţi şi 16 terenuri contaminate cu bifenilii policloruraţi. Începînd cu februarie 2011, baza de date este disponibilă la web: http://pops.mediu.gov. md. Concomitent, în cadrul proiectului regional GEF/FAO „Consolidarea capacităţilor de combatere a pesticidelor inutilizabile în ţările din Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală”, cu suportul tehnic al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) şi asistenţa financiară a Fondului Global de Mediu, au fost investigate aceste terenuri, însă sînt necesare resurse suplimentare pentru investigarea totală a acestor terenuri. 131. Un pericol pentru contaminarea solului îl reprezintă şi bifenilii policloru- raţi în sisteme deschise şi închise. Pentru reducerea acestui pericol a fost planificată crearea inventarului respectiv. În 2011 au fost finalizate lucră- rile de prelevare a probelor şi testarea preventivă (peste 28000 probe) a uleiurilor dielectrice de transformator în cadrul inventarierii bifeniliilor policloruraţi în echipamentul electroenergetic cu volumul de ulei peste 5 litri (sisteme semiînchise). Rezultatele obţinute în urma inventarierii vor servi ca bază pentru elaborarea instrumentelor politice şi luarea măsurilor respective pentru eliminarea bifeniliilor policloruraţi şi echipamentului cu conţinut de aceştia. 132. O contribuţie la activităţile de decontaminare a solurilor poluate o are Con- venţia de la Stockholm. În cadrul proiectului GEF/Banca Mondială Mana- gementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi au fost realizate lucrări de remediere a terenului contaminat cu bifenilii policloru- raţi (9000 m.p.) la Staţia de transformare „Vulcăneşti 400 kV” a Î.S. „Mol- delectrica”. Solul contaminat (2725 tone) a fost decopertat, izolat în două sarcofage pe teritoriul staţiei şi înlocuit cu sol curat, iar terenul plantat cu arbori şi arbuşti. În 2012, Consiliul Administrativ al Fondului Ecologic Na- ţional a aprobat finanţarea proiectului „Depozit (sarcofag) pentru izolarea deşeurilor şi solului contaminat cu compuşi organici persistenţi din satul Tătăreşti”. 133. Pericol pentru sănătatea populaţiei îl reprezintă terenurile poluate cu pro- duse petroliere în Iargara, Căuşeni, Mărculeşti. Pe parcursul anilor 2010- 2012 a fost realizată prima fază a proiectului „ Remedierea contaminării cu produse petroliere de la baza aeriană Mărculeşti”, finanţat de către Agenţia

42 Cehă de Dezvoltare. Activităţile desfăşurate au inclus un studiu detaliat al contaminării, tehnologiilor de remediere relevante şi instalarea a două staţii de remediere staţionare (una – sezonieră şi una – cu operaţiune pe tot parcursul anului). Actualmente, continuă acţiuni de remediere. 134. Prioritizarea alocării resurselor financiare pentru activităţile de decontami- nare poate fi efectuată în conformitate cu Metodologia elaborată în cadrul proiectului regional GEF/FAO „Consolidarea capacităţilor de combatere a pesticidelor inutilizabile în ţările din Europa de Est, Caucaz şi Asia Cen- trală“, care permite clasificarea locaţiilor în vederea determinării riscului şi aplicarea măsurilor urgente.

Situaţia curentă privind eficacitatea sistemelor de management, dezvoltare, protecţie şi utilizare a resurselor de apă

135. Gestionarea resurselor de apă este insuficientă pentru a demonstra că există o planificare integrată privind protecţia şi utilizarea raţională a resurselor de apă. Cu toate că se întreprind activităţi şi măsuri de protecţie, acestea sînt insuficiente din mai multe motive, inclusiv din lipsa planificării secto- rului în conformitate cu cerinţele legislaţiei europene. Conform Anuarului statistic „ESI 2010-2013 Protecţia mediului în Republica Moldova”, resur- sele de apă ale ţării sînt reprezentate de: apele de suprafaţă (3621 rîuri şi 4143 lacuri naturale şi artificiale) şi apele subterane (4810 sonde arteziene şi 166542 fîntîni de adîncime mică). Principalele rîuri sînt Nistru (cu o lungime de 660 km) şi Prut (695 km). Cele mai mari lacuri artificiale sînt Costeşti-Stînca pe rîul Prut (59 km2) şi Dubăsari pe rîul Nistru (67,5 km2). 136. Lipsesc planurile de manangement pe bazine hidrografice în conformitate cu cerinţele Directivei-cadru 2000/60/EC şi Legii apelor nr.272 din 23 decembrie 2011, care impun un proces de planificare în domeniul manage- mentului integrat al apelor, monitorizarea, evaluarea şi analiza presiunii şi impactului asupra apelor. 137. Există o insuficienţă a cadrului legislativ ce ţine de prevenirea poluării re- surselor de apă, inclusiv necesitatea transpunerii actelor europene privind substanţele periculoase şi apa de profunzime, a directivelor care impun standarde obligatorii pentru calitatea apei cu utilizări speciale: apa potabi- lă; apa de îmbăiere; controlul surselor de poluare (apa uzată urbană, nitraţii din surse agricole), precum şi alte directive (privind emisiile industriale şi prevenirea inundaţiilor). 138. Republica Moldova este parte a mai multor convenţii internaţionale, a semnat acorduri bilaterale cu ţările vecine Ucraina şi România şi participă în Comisia internaţională pentru protecţia Dunării în contextul protecţiei resurselor de apă. Importantă devine aplicarea practicilor bune de manan-

43 gement prin crearea şi funcţionarea comitetelor de management al apei la nivel de bazin. Există o insuficienţă de cooperare la nivel sectorial, inclusiv în context transfrontalier. 139. Sectorul resurselor de apă din Republica Moldova este sensibil la schim- bările climatice, reieşind din cantitatea şi calitatea resurselor de apă. Con- form datelor Raportului Naţional asupra Dezvoltării Umane în Moldova „Schimbarea climei, impactul socio-economic şi politica de adaptare, UNDP 2009”, resursele de apă de suprafaţă disponibile se vor diminua cu 16-20% pînă în anul 2020. Aceste date confirmă necesitatea aplicării unei planificări chibzuite cu referire la managementul resurselor de apă pe bazi- ne hidrografice şi subbazine. 140. Se constată un deficit de apa disponibilă de aproximativ 500 m3 pe cap de locuitor/an, cantitatea în cauză nu este accesibilă pentru o dezvoltare economică durabilă şi poate afecta sănătatea şi standardul de viaţă al po- pulaţiei. În acest context se impune crearea unui regim strict de protecţie şi utilizare raţională a apei prin implementarea planurilor de management al bazinelor hidrografice, elaborarea balanţei apelor pe bazine hidrografice, aplicarea controlului la toate nivelurile asupra utilizării apelor pentru dife- rite destinaţii. 141. Crearea platformei unice în cadrul iniţiativei e-Guvernare înseamnă o mă- sură importantă în evidenţa apei utilizate. Volumul apei de suprafaţă din Moldova este estimat la aproximativ 1,32 miliarde m3/an. Rezervele de apă subterană regenerabile zilnice ale Republicii Moldova sînt estimate la 3,4 milioane m3, din care 2,1 milioane m3 sînt aprobate de rezerva de stat, dintre care 2 milioane m3 sînt utilizate de către populaţie. 142. Monitoringul integrat aplicat în sistemul de management al apelor este insuficient din lipsa unui Program de monitoring al apelor, aprobat la nivel naţional cu obligaţiuni de raportare privind realizarea acestuia. Conform reţelei actuale de monitoring, monitorizarea apei de suprafaţă este efectuată de Serviciul Hidrometeorologic de Stat în 49 de secţiuni de monitorizare pe 16 rîuri şi 6 rezervoare, unde sînt analizaţi 49 de indicatori chimici şi 5 categorii de parametri hidrobiologici. Din lipsa resurselor financiare, aceste analize nu se efectuează conform planificării. 143. Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice are o reţea alcătuită din 60 puncte de prelevare, situate pe 11 corpuri de apă, care verifică para- metrii chimici, microbiologici şi parazitologici. 144. Există o insuficienţă a resurselor financiare planificate pentru cercetările ştiinţifice a resurselor de apă. Acţiunile ce se întreprind în acest domeniu poartă un caracter fragmentat, fără o integrare în planificarea măsurilor.

44 145. Insuficient se colaborează în domeniul gestionării apelor subterane trans- frontaliere. Lipsesc planurile comune cu ţările vecine în contextul protecţi- ei şi prevenirii poluării apelor subterane. 146. Necesită o actualizare cadrul legislativ/normativ cu privire la prevenirea poluării apelor transfrontaliere de la avariile industriale. Odată cu exploata- rea Terminalului Giurgiuleşti, amplasat pe rîurile Prut şi Dunăre, aplicarea legislaţiei este necesară şi în scopul implementării prevederilor Convenţiei privind accidentele industriale.

Situaţia curentă privind periodicitatea de publicare a informaţiilor referitor la calitatea apei potabile şi a altor ape relevante Protocolului

147. Conform art. 6. la Protocolul privind Apa şi Sănătatea, se impune sensibi- lizarea populaţiei privind toate domeniile Protocolului de către instituţiile responsabile. Deşi, la etapa actuală se aplică pîrghii pentru a desfăşura cu succes informarea publicului despre progresul implementării Protocolului şi ridicarea nivelului de conştientizare a publicului larg privind accesul la apă şi sanitaţie, a bolilor asociate de apă, prevenirea şi reducerea poluării resurselor de apă şi alte aspecte ce ţin de domeniile Protocolului, există încă domenii mai puţin acoperite, cum ar fi calitatea apelor uzate, a apelor utilizate pentru acvacultură şi de îmbăiere. 148. În scopul asigurării accesului la informaţie a populaţiei privind calitatea apelor care cad sub incidenţa Protocolului, se elaborează mai multe rapoar- te de către diferite autorităţi. Anual Centrul Naţional de Sănătate Publică (www.cnsp.md) elaborează şi publică Raportul naţional privind suprave- gherea de stat a sănătăţii publice în Republica Moldova, care conţine date privind supravegherea calităţii apelor (potabile, de suprafaţă), efectuată de către instituţiile de sănătate publică, precum şi date privind accesul la sis- teme îmbunătăţite de apă şi incidenţa prin boli infecţioase, inclusiv a celor ce pot fi condiţionate de apă. 149. Odată la trei ani, începînd cu anul 2010, este elaborat de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului Raportul naţional privind implementarea Protocolului Apa şi Sănătatea (în limbile română, rusă şi engleză), care, de asemenea, este publicat pe pagina web a Centrului Naţional de Sănătate Publică. 150. Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu suportul Ministerului Mediului şi Mi- nisterului Sănătăţii, elaborează odată la 3 ani Raportul naţional privind ca- litatea mediului, care include date privind politicile publice de mediu şi informaţia privind starea elementelor de mediu, inclusiv a resurselor de apă.

45 151. Începînd cu octombrie 2013 la Centrul Naţional de Sănătate Publică, prin ordinul ministrului sănătăţii, a fost instituit Centrul de Informare la Pro- tocol, care are ca obiectiv creşterea nivelului de cunoştinţe a populaţiei prin o mai bună informare privind Protocolul Apa şi Sănătatea, organizarea campaniilor de comunicare, instruirea operatorilor şi specialiştilor din do- meniile sănătăţii publice şi mediului, elaborarea şi distribuirea materialelor informaţionale etc. 152. Se impune sensibilizarea populaţiei privind unele activităţi legate de îmbu- nătăţirea stării mediului şi sănătăţii în contextul apei potabile, apelor uzate şi apelor de îmbăiere prin promovarea prevederilor Protocolului şi a Con- venţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale. La nivel local, datele referitoare la calitatea apei potabile în teritoriul administrativ nu se publică. Conform Normelor sani- tare privind calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007, operatorii sînt obligaţi să prezinte aceste date la prima cerere, dar aceasta nu întotdeauna se respectă. 153. Cu toate că Republica Moldova dispune de capacităţi instituţionale şi teh- nice suficiente pentru instruirea angajaţilor din sectoarele economiei naţi- onale, curricula universitară din domeniu reflectă doar parţial prevederile convenţiilor internaţionale de mediu, şi aceasta trebuie completată cores- punzător prin metodele de ridicare a nivelului de conştientizare a publicu- lui larg privind accesul la apă şi sanitaţie, a bolilor asociate de apă, preve- nirea şi reducerea poluării resurselor de apă şi alte aspecte ce ţin de aceste domenii. 154. Anual, la adresa Guvernului sînt transmise informaţii privind calitatea ape- lor în zonele de recreaţie, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 737 din 11 iunie 2002 „Privind reglementarea funcţionării zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice, însă aceste date nu sînt publicate într-un raport special. 155. Serviciul Hidrometeorologic de Stat publică anual Cadastrul de Stat al Apelor care sintetizează datele generale privind calitatea apelor de supra- faţă obţinute prin observaţiile incluse în programul de monitorizare al Ser- viciului. Sunt incluse cazuri de depăşire a standardelor (norme piscicole), publicate unele date hidrologice. Anual, datele sumare sînt incluse în Ca- dastrul de Stat al Apelor. Informaţii mai detaliate sînt publicate în Cadastrul specializat „Hidrometeo”, cu periodicitate de 5 ani. Cadastrul de Stat al Apelor este o publicaţie limitată şi se distribuie între ministerele şi departa- mentele interesate. În presă aceste date nu sînt publicate. Cadastrul de Stat al Apelor include informaţii cu privire la toate cursurile de apă, inclusiv cele transfrontaliere.

46 156. Anual, Inspectoratul Ecologic de Stat elaborează şi publică un raport naţi- onal privind protecţia mediului în Republica Moldova. Raportul include şi capitole dedicate protecţiei resurselor de apă, activităţii legate de controlul asupra respectării legislaţiei în sfera de protecţie a apelor, prevenirii po- luării şi impactului asupra funcţionării infrastructurii (staţiile de epurare, colectoare de canalizare şi drenaj etc.). În revistele ecologice trimestriale şi lunare sînt publicate diverse articole cu privire atît la protecţia resurselor de apă, cît şi la starea acestora.

III. Scopul şi obiectivele Programului

157. Scopul general al prezentului Program este îmbunătăţirea calităţii vieţii po- pulaţiei şi accesului la apă potabilă sigură şi sanitaţie îmbunătăţită prin pla- nificarea măsurilor necesare pentru asigurarea realizării indicatorilor-ţintă la Protocolul privind Apa şi Sănătatea. 158. Obiectivele prezentului Program sînt orientate spre integrarea priorităţilor apă şi sănătate la Protocol în Republica Moldova cu procesele naţionale de planificare a acţiunilor în sectoarele aprovizionării cu apă, canalizare, de sănătate şi alte domenii cu referinţă la Protocol pentru realizarea indicato- rilor-ţintă la Protocol. 159. Obiectivul general al prezentului Program constă în atingerea indicatori- lor-ţintă la Protocol pentru cele 20 de domenii pînă în anul 2025, reieşind din competenţele şi responsabilităţile prevăzute în legislaţia naţională şi convenţiile şi acordurile internaţionale, ratificate de către Republica Mol- dova. 160. Obiectivele specifice ale Programului sînt următoarele: 1) asigurarea către anul 2025 a distribuirii apei potabile sigure în 100% in- stituţii pentru copii şi reducerea pînă la 20% a probelor de apă potabilă neconforme la parametrii chimici de bază şi 5% la parametrii microbi- ologici; 2) reducerea cu 20% către anul 2025 a numărului de izbucniri epidemice de boli infecţioase şi a incidenţei bolilor condiţionate de apă; 3) asigurarea accesului la sisteme durabile de apă potabilă în 100% institu- ţii pentru copii şi a accesului populaţiei generale la sisteme de apeduct pînă la 75% către anul 2025; 4) asigurarea către anul 2025 în proporţie de 100% a accesului populaţiei la sisteme îmbunătăţite de sanitaţie, inclusiv pînă la 50% la sisteme de canalizare; 5) creşterea nivelurilor de performanţă a sistemelor colective de alimen- tare cu apă, sanitaţie şi a altor sisteme;

47 6) creşterea gradului de aplicare a bunelor practici recunoscute în dome- niul managementului integrat al apelor şi alimentării cu apă şi sanitaţi- ei; 7) reducerea cu 50 % a deversărilor apelor uzate neepurate, precum şi a reducerii deversării apelor pluviale neepurate în receptorii naturali; 8) îmbunătăţirea gestionării nămolului şi a calităţii apelor uzate epurate din sistemele centralizate de canalizare sau din alte sisteme de sanitaţie; 9) asigurarea unui management adecvat pentru îmbunătăţirea calităţii ape- lor folosite ca surse de apă potabilă; 10) îmbunătăţirea managementului apelor închise disponibile în general pentru îmbăiere; 11) creşterea gradului de identificare si remediere a terenurilor deosebit de contaminate; 12) creşterea pînă la 80% a ponderii populaţiei care posedă cunoştinţe rele- vante privind siguranţa apei potabile, igiena şi sănătatea.

IV. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse

161. Pentru modificarea şi completarea cadrului legislativ/instituţional privind alinierea, pînă în anul 2020, a acestuia la acquis-ul comunitar în toate do- meniile ce ţin de Protocol, crearea, pînă în anul 2025, a capacităţilor opera- torilor sistemelor colective de alimentare cu apă şi de canalizare şi atinge- rea indicatorilor-ţintă la Protocol, se prevăd următoarele direcţii de acţiune: 1) elaborarea legilor, strategiilor în domeniul serviciilor publice, gestionă- rii apelor pluviale şi de monitorizare a resurselor de apă; 2) elaborarea Normelor sanitare în domeniul supravegherii calităţii apei potabile şi a sistemelor mici de alimentare cu apă şi sanitaţie, apelor utilizate pentru îmbăiere, apelor în bazinele închise general accesibile pentru îmbăiere, luînd în considerare recomandările Organizaţiei Mon- diale a Sănătăţii şi directivele Uniunii Europene; 3) elaborarea şi implementarea Regulamentului privind calitatea surselor de apă utilizate pentru alimentare cu apă potabilă, luînd în considerare recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi directivele Uniu- nii Europene 75/440/СЕЕ privind calitatea apelor de suprafaţă folosite pentru producerea apei potabile şi 79/869/СЕ privind metodele de cer- cetare, selecţia periodică şi analiza apelor de suprafaţă utilizate pentru producerea apei potabile; 4) implementarea tehnologiilor de tratare a apelor potabile şi măsurilor de regionalizare a apeductelor din sursele de apă de suprafaţă pentru îmbunătăţirea calităţii apei conform indicatorilor-ţintă aprobaţi;

48 5) elaborarea şi implementarea planurilor de siguranţă a apei potabile de către operatorii „Apă-Canal”; 6) elaborarea Registrului sistemelor mici de alimentare cu apă (fîntîni şi izvoare); 7) modernizarea staţiilor de tratare a apei din sursele de suprafaţă; 8) instalarea sistemelor de filtrare a apei în instituţiile de învăţămînt pre- şcolar şi preuniversitar; 9) perfecţionarea sistemului de supraveghere a bolilor transmisibile şi ne- transmisibile, inclusiv cele asociate apei, implementarea sistemului in- formaţional de supraveghere; 10) modificarea şi completarea curriculei de educaţie şi instruire continuă pentru specialiştii din Serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii pu- blice în vederea supravegherii bolilor asociate apei în cadrul sistemelor integrate de gospodarire a apelor; 11) organizarea campaniilor naţionale de sensibilizare a populaţiei privind apa şi sănătatea şi respectarea regulilor de igienă; 12) realizarea noilor proiecte pentru îmbunătăţirea sistemelor de sanitaţie în instituţii preşcolare şi preuniversitare în scopul asigurării cu 100% din instituţii cu sisteme de sanitaţie îmbunătăţite; 13) crearea capacităţilor operatorilor sistemelor colective de alimentare cu apă şi canalizare pentru reacţionare rapidă şi lichidarea consecinţelor fenomenelor meteo extreme şi situaţiilor de avariere; 14) crearea asociaţiilor locale de gestionare a sistemelor de apă şi canaliza- re în sate pentru deservirea sistemelor colective şi altor sisteme; 15) construcţia noilor apeducte şi reţele de canalizare pentru mărirea cotei populaţiei urbane şi rurale deservite de aceste sisteme; 16) regionalizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare prin coope- rarea intermunicipală; 17) îmbunătăţirea managementului resurselor de apă prin lichidarea sur- selor de poluare, respectarea cerinţelor privind zonele de protecţie a resurselor de apă, implementarea programelor de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane.

V. Etapele şi termenele de implementare

162. Programul va fi implementat în două etape: 1) etapa I: perioada 2016-2020 – se va focusa pe dezvoltarea cadrului normativ, reformarea managementului operaţional al sistemelor de apă şi sanitaţie şi fortificarea capacităţilor operatorilor pentru implementa- rea proiectelor de infrastructură, dezvoltarea capacităţilor tuturor par- tenerilor implicaţi în activităţile de realizare a indicatorilor-ţintă, for-

49 tificarea capacităţilor de monitorizare a calităţii apei şi de protecţie a sănătăţii în relaţie cu calitatea apei şi sanitaţiei; 2) etapa a II: perioada 2021-2025 – se va axa pe acţiuni de continuare a implementării acţiunilor iniţiate în prima etapă, asigurarea echitabilă a accesului la apă potabilă pentru toate categoriile de populaţie, im- plementarea directivelor europene ce ţin de domeniul apelor, care vor contribui la atingerea ţintelor planificate. 163. În funcţie de rezultatele obţinute de la implementarea etapei I a Programu- lui, vor fi elaborate acţiuni noi pentru etapa II privind atingerea cu succes a indicatorilor planificaţi.

VI. Responsabili pentru implementare

164. Responsabilităţile privind implementarea Programului revin Ministerului Sănătăţii, Ministerului Mediului şi altor autorităţi responsabile pentru fi- ecare acţiune în parte, care vor fi specificate în anexa nr. 2 la prezentul Program. 165. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile respon- sabile vor colabora cu alte autorităţi publice centrale şi locale, organizaţii neguvernamentale, societatea civilă, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.

VII. Estimarea generală a costurilor

166. Finanţarea prezentului Program se va efectua din contul şi în limitele buge- tului public naţional, precum şi din alte surse financiare, conform legislaţiei în vigoare. 167. Instrumentele şi sursele de finanţare a acţiunilor de implementare a Progra- mului vor fi divizate în două categorii: surse de finanţare interne şi externe. 168. Sursele interne de finanţare vor fi reprezentate de alocările bugetare anuale, prevăzute pentru acest domeniu, inclusiv veniturile colectate de către auto- rităţi, precum şi contribuţiile individuale şi ale operatorilor economici. 169. Finanţarea externă se va constitui din asistenţa financiară şi tehnică, inclu- siv granturi, acordată de organismele financiare internaţionale şi donatorii bilaterali, resursele pentru implementarea acordurilor internaţionale, inves- tiţiile străine. 170. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea Programului a fost efectuată în baza priorităţilor şi a activităţilor identificate şi formulate (ane- xa nr.3 la prezentul Program).

50 VIII. Rezultatele scontate

171. Implementarea prezentului Program va contribui, pe termen lung, la îmbu- nătăţirea calităţii apei potabile, resurselor de apă, la conectarea populaţiei la surse sigure de apă, la reducerea morbidităţii şi a mortalităţii cauzate de apa potabilă neconformă normelor, precum şi la informarea populaţiei des- pre calitatea apelor în vederea prevenirii riscurilor şi înlăturării afecţiunilor determinate de consumul apei neconforme. În conformitate cu Planul de acţiuni (anexa nr.2 la prezentul Program) va fi actualizat cadrul legislativ şi normativ în corespundere cu prevederile directivelor europene. 172. În comun cu alte programe strategice de planificare a sectorului de alimen- tare cu apă şi sanitaţie se va obţine un management integrat al apelor, se va îmbunătăţi serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare pentru popu- laţie, va fi asigurată o infrastructură modernizată, efectivă, şi o structură instituţională capabilă să contribuie la realizarea măsurilor planificate şi la atingerea indicatorilor-ţintă către anul 2025.

IX. Indicatorii de progres şi performanţă

173. Pentru evaluarea gradului de atingere a rezultatelor, se vor utiliza următorii indicatori: 1) ponderea probelor de apă potabilă neconforme Normelor sanitare pri- vind calitatea apei potabile; 2) numărul izbucnirilor epidemice cauzate de apa potabilă în rîndul copii- lor şi adulţilor; 3) incidenţa bolilor netransmisibile condiţionate de apa potabilă neconfor- mă normelor sanitare; 4) numărul de localităţi care deţin planuri de siguranţă a apei potabile; 5) numărul staţiilor de tratare a apei potabile/epurare a apelor uzate con- struite/renovate; 6) ponderea accesului populaţiei generale, a diferitor grupuri la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă; 7) ponderea accesului populaţiei generale, a diferitor grupuri la sisteme îmbunătăţite de sanitaţie; 8) numărul apeductelor construite/reconstruite; 9) numărul asociaţiilor/operatorilor de apă şi sanitaţie create; 10) numărul de acte normative elaborate şi armonizate la legislaţia comuni- tară, care reflectă prevederile Protocolului Apa şi Sănătatea; 11) numărul de acţiuni de comunicare realizate.

51 174. Despre gradul de atingere a indicatorilor-ţintă pentru fiecare domeniu al Protocolului Apa şi Sănătatea va fi raportat Guvernului şi Secretariatului Protocolului.

X. Riscuri de implementare

175. La realizarea prezentului Program pot fi identificate următoarele constrîn- geri: 1) inacţiunea sau opunerea operatorilor sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, autorităţilor administraţiei publice locale şi agenţilor eco- nomici responsabili de realizarea Programului şi a Planului de acţiuni; 2) resurse limitate în bugetul de stat destinate realizării prezentului Pro- gram, precum şi prin atragerea unor resurse suplimentare de la donato- rii externi; 3) resurse umane calificate insuficient la diferite nivele pentru a implemen- ta acţiunile şi pentru reformarea operatorilor sistemelor de aproviziona- re cu apă şi canalizare. 176. În funcţie de riscurile identificate pe parcursul realizării Programului vor fi aplicate măsuri privind reducerea lor.

XI. Proceduri de raportare şi evaluare

177. Ministerul Mediului şi Ministerul Sănătăţii: 1) vor exercita rolul de coordonator tehnic al procesului de implementare şi monitorizare a Programului prin instituirea, prin ordin comun, a unui Comitet de supraveghere pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea şi colectarea, analiza şi reflectarea rezultatelor acţiuni- lor prevăzute, realizînd monitorizarea permanentă a rezultatelor atinse în cadrul prezentului Program; 2) vor raporta anual Guvernului despre realizarea prezentului Program şi a indicatorilor-ţintă; 3) odată la trei ani vor elabora Raportul naţional şi îl vor prezenta Secreta- riatului Protocolului. 178. Rezultatele atinse în cadrul prezentului Program vor fi examinate şi re- vizuite de Comitetul de supraveghere pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea.

52

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr.______

din ______Chişinău

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA Anexa nr.1 la Programul Naţional pentru H O T Ă R Î R Eimplementarea nr.______Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova din ______pentru anii 2016-2025 Chişinău

Indicatorii-ţintă pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea Nr. Domeniul Indicatorii-ţintă Anexa nr.1Termene le de realizare d/o Protocolului la Programul Naţional pentru privind Apa şi implementarea Protocolului privind Sănătatea Apa şi Sănătatea în Republica Moldova 1 2 3 pentru anii 2016-2025 4 1. Domeniul I art. 6 1) Reducerea ponderii probelor de apă 5% din probele anuale pct. 2 lit.a) potabilă neconforme la consumator la pînă în 2020 şi 3% pînă în Indicatorii„Calitatea-ţintă apei pentruparametri implementarea microbiologici (E.coli, Protocolului 2025 înprivind urban Apa şi potabile enterococi) Sănătatea 10 % din probele anuale Nr. Domeniuldistribuite” Indicatorii-ţintă pînăTermene în 2020 şi le8% de pînă realizare în d/o Protocolului 2025 în rural

privind Apa şi 2) Reducerea probelor de apă potabilă 25% din probele anuale Sănătatea neconforme normelor sanitare la 5 către 2020 şi pînă la 20% 1 2 parametri chimici de3 bază (F, NO3, pînă în 2025 4 1. Domeniul I art. 6 1) ReducereaNO2, As, Fe, ponderii Pb) probelor de apă 5% din probele anuale pct. 2 lit.a) potabilă3)Realizarea neconforme conformităţii la consumator calităţii apei la 100%pînă din în şcoli 2020 pînă şi 3%în pînă în potabile în şcoli la toţi parametrii 2025 „Calitatea apei parametri microbiologici (E.coli, 2025 în urban microbiologici şi chimici reglementaţi potabile enterococi) 10 % din probele anuale 2. Domeniul II 1) Instituirea unui sistem informaţional Sistem informaţional distribuite”art.6 pct. 2 lit. b) integrat de supraveghere de stat a instituitpînă pînăîn 2020 în 2020 şi 8% pînă în „Reducerea bolilor netransmisibile 2025 în rural numărului de izbucniri 2) Reducerea2) Reducerea probelor nivelului deincidenţei apă potabilă Cu25% 20% dinpînă probele în 2020 anuale epidemice şi a neconformehepatitei A, normelor ECEH şi sanitare dizenteriei la 5 către 2020 şi pînă la 20% îmbolnăvirilor condiţionate de parametri3) Aplicarea chimici planurilor de bază de siguranţă(F, NO3 ,a În toatepînă oraşeleîn 2025 şi apă” NOapei2, As, potabile Fe, Pb) localităţile cu o populaţie 3)Realizarea conformităţii calităţii apei de 100%peste 2.000 din şcolide locuitori pînă în potabile în şcoli la toţi parametrii pînă2025 în 2025 microbiologici şi chimici reglementaţi 2. Domeniul II 1) Instituirea unui sistem informaţional Sistem informaţional art.6 pct. 2 lit. b) integrat de supraveghere de stat a instituit pînă în 2020 „Reducerea bolilor netransmisibile53 numărului de izbucniri 2) Reducerea nivelului incidenţei Cu 20% pînă în 2020 epidemice şi a hepatitei A, ECEH şi dizenteriei îmbolnăvirilor condiţionate de 3) Aplicarea planurilor de siguranţă a În toate oraşele şi apă” apei potabile localităţile cu o populaţie de peste 2.000 de locuitori pînă în 2025

2

3. Domeniul III 1) Asigurarea accesului la sisteme 99% acces din toată art.6 pct. 2 lit. c) îmbunătăţite de apă potabilă populaţia urbană şi 85% „Accesul din populaţia rurală pînă populaţiei în 2025 generale la sisteme 2) Asigurarea accesului copiilor la 100% din instituţii pînă îmbunătăţite de surse îmbunătăţite de apă în grădiniţe în 2020 apă potabilă” şi şcoli

3)Asigurarea cadrului legal şi Crearea cadrului legal instituţional pentru oferirea accesului pînă în 2018 echitabil la apă pentru grupurile Punerea în aplicare a vulnerabile şi marginalizate mecanismelor financiare pentru asigurarea accesului echitabil pînă în 2020 4. Domeniul IV 1) Asigurarea accesului la sisteme 100 % din toată populaţia art.6 pct.2 lit. d) îmbunătăţite de sanitaţie, cu acces la cu acces la sisteme „Accesul sisteme de canalizare îmbunătăţite de sanitaţie, populaţiei la inclusiv pînă la 85% sisteme pentru populaţia urbană şi îmbunătăţite de 25% pentru populaţia sanitaţie” rurală la sisteme de canalizare pînă în 2025

2) Asigurarea accesului copiilor la 100% din instituţii pînă în sisteme de sanitaţie îmbunătăţite în 2020 grădiniţe şi şcoli

3) Creşterea numărului de localităţi şi a Pînă la 150 de localităţi populaţiei lor deservite de sisteme pînă în 2025 ecologice de sanitaţie (individuale şi/sau colective) (toalete de tip ECOSAN, zone umede construite, fose septice şi alte tehnologii) 5. Domeniul V art.6 1) Prezenţa sistemelor colective în 14 oraşe şi 20 sate pct.2 lit. e) eficiente de alimentare cu apă pînă în 2020 Partea 1 „Nivelurile de 2) Prezenţa operatorilor sistemelor 7 operatori pînă în 2025 performanţă a colective de alimentare cu apă şi de sistemelor canalizare cu potenţial de a reacţiona la colective de nivel regional pentru atenuarea alimentare cu efectelor condiţiilor meteorologice apă şi a altor extreme şi situaţiilor de avariere de sisteme” amploare 6. Domeniul VI Prezenţa sistemelor colective eficiente În 7 oraşe pînă în 2025 art.6 pct. 2 lit. e) de canalizare Partea 2 „Nivelurile de performanţă a exploatării

54 3

sistemelor colective de sanitaţie şi altor sisteme” 7. Domeniul VII şi Crearea asociaţiilor regionale de 5 asociaţii create pînă în VIII art.6 pct. 2 întreprinderi pentru gestionarea 2020 lit. f) „Aplicarea sistemelor colective de alimentare cu bunelor practici apă şi sanitaţie recunoscute în domeniul managementului aprovizionării cu apă, gestionării apei şi sanitaţiei” 8. Domeniul IX Stoparea deversării apelor uzate În 10 oraşe pînă în 2025 art.6 pct. 2 lit. g) netratate în bazinele naturale de apă şi (i) „Deversarea apelor uzate neepurate” 9. Domeniul X art.6 Prezenţa staţiilor pentru epurarea În 5 oraşe pînă în 2025 pct. 2 lit. g) (ii) scurgerilor pluviale poluate deversate „Deversarea în receptorii de apă naturali în zonele apelor pluviale urbane neepurate din sistemele de colectare” 10. Domeniul XI Epurarea apelor uzate pînă la În 10 oraşe şi 20 sate art.6 pct. 2 lit. h) standardele de deversare în bazinele de pînă în 2025 „Calitatea apă naturale din staţiile de epurare deversărilor apelor uzate din instalaţiile de epurare” 11. Domeniul XII Crearea mecanismului de utilizare Mecanism creat pînă în art.6 pct. 2 lit. i) repetată a nămolului de la staţiile de 2017 Partea 1 epurare a apelor uzate şi a celor din „Eliminarea sau toaletele de tip ECOSAN pentru reutilizarea folosirea lor ulterioară în gospodărirea nămolului din agricolă şi în amenajarea teritoriilor apele sistemelor centralizate de canalizare colectivă sau din alte sisteme de canalizare” 12. Domeniul XIII Elaborarea normelor de utilizare a Aplicarea către 2022 a art.6 pct. 2 lit. i) apelor uzate din staţiile de epurare în regulamentului de Partea 2 scopuri de irigare utilizare a apelor „Calitatea apelor reziduale în scopuri de uzate folosite în irigare scopuri de

55 4

irigare” 13. Domeniul XIV 1) Atingerea indicatorilor de calitate a Realizarea indicatorilor art.6 pct. 2 lit. j) apelor de suprafaţă utilizate pentru de calitate pînă în 2025 Partea 1 alimentarea cu apă potabilă cu privire „Îmbunătăţirea la conţinutul de enterococi şi E.coli la calităţii apelor nivelul clasei a 2-a de calitate folosite ca surse 2) Instituirea Registrului naţional al Registru instituit pînă în de apă potabilă” surselor publice de apă potabilă de 2020 suprafaţă şi subterane 14. Domeniul XV 1) Atingerea indicatorilor de calitate a La toate obiectele de art.6 pct. 2 lit. j) apelor pentru îmbăiere privind importanţă naţională şi Partea 2 conţinutul de enterococi şi E.coli la locală pînă în 2020 „Îmbunătăţirea nivelul de calitate satisfăcătoare calităţii apei 2) Instituirea Registrului naţional al Registru instituit pînă în utilizate pentru obiectelor destinate pentru îmbăiere 2020 îmbăiere” 15. Domeniul XVII 1) Cadru normativ naţional instituit Regulament sanitar art.6 pct. 2 lit. k) privind calitatea apelor bazinelor privind calitatea apei şi Partea 2 închise disponibile în general pentru cerinţele faţă de bazinele „Punerea în îmbăiere închise general accesibile aplicare a pentru îmbăiere în cadrului conformitate cu normativ recomandările OMS naţional privind elaborat pînă în 2018 bunele practici recunoscute 2) Instituirea Registrului naţional al Registru instituit pînă în pentru bazinelor închise disponibile în 2020 managementul general pentru îmbăiere apelor închise disponibile în general pentru îmbăiere” 16. Domeniul XVIII Cartografierea terenurilor zonelor Cartografierea a 100% din art.6 pct. 2 lit. l) deosebit de contaminate cu pesticide, terenurile zonelor „Identificarea si produse petroliere şi alte substanţe deosebit de contaminate remedierea chimice pînă în 2020 terenurilor Decontaminarea lor pînă deosebit de în 2025 contaminate” 17. Domeniul XIX Prezenţa planurilor de gestionare a Planuri elaborate pînă în art.6 pct. 2 lit. resurselor bazinelor rîurilor Nistru şi 2017 m) „Eficacitatea Prut sistemelor de management, dezvoltare, protecţie şi utilizare a resurselor de apă” 18. Domeniul XX 1) Publicarea Raportului naţional Odată la 3 ani art.6 pct. 2 lit. n) privind calitatea apei potabile „Asigurarea

56 5 publicării 2) Publicarea Raportului privind Odată la 2 ani informaţiilor calitatea apelor utilizate pentru privind calitatea îmbăiere apei furnizate şi a altor ape 3) Publicarea Raportului naţional Odată la 3 ani relevante care privind implementarea Protocolului cad sub Apa şi Sănătatea incidenţa Protocolului” 4) Elaborarea şi publicarea Raportului Odată la 3 ani naţional privind starea mediului înconjurător

57

ii

ţ sta

anitare anitare anitare

-2025 s s de 9

rmanţă ate r

umă perfo Indicatorii de Indicatorii nă la 20% a nă Norme Norme elabor Norme elaborate elaborată Lege N modernizate/ construite î

a ţ ă

2025 8 - 720 000,0 tehnic Asisten

7 Anexa nr.2 Anexa pentru naţional Programul la privind Protocolului implementarea Moldova în Republica şi Sănătatea Apa anii 2016 pentru Fondul ecologic naţional Inclusiv:

de

ul 6 stat Buget

6

5

720 000,0 (mii lei) (mii Costurile Costurile estimative estimative şi 5% la parametrii microbiologici, Domeniul I art. 6 pct. 2 lit.a) 2 pct. 6 art. I Domeniul microbiologici, parametrii la 5% şi

Planul de actiuni de Planul

e ublic ”

4 pentru Canal , o peratorii - e Responsabilii Responsabilii implementare Apă ocal Ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătăţii Ministerul Mediului, Ministerul p autorităţile l „

- - 2025 a distribuirii apei potabile sigure în 100% instituţii pentru copii şi reducerea p şi copii reducerea pentru în sigure 100% instituţii potabile apei 2025 a distribuirii

3 2016 2016 2016 2017 2016 nele de Terme implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016 pentru anii în Moldova Republica Sănătatea Apa şi privind Protocolului implementarea ru către către acţiunilor realizare a realizare ent

al p trucţia

Chişinău Chişinău Asigurarea Asigurarea

:

1 ormelor ormelor ormelor 2 n n mun.

Acţiunile

specific specific

ul

la Programul naţion la Programul Elaborarea Elaborarea privind sanitare apei calităţii supravegherea potabile Elaborarea privind sistemele sanitare apă cu de alimentare mici legii privind Elaborarea potabileapei calitatea Modernizarea/cons apei a tratare de staţ iilor Cahul, în oraşele brute Făleşti, Soroca, Ungheni, Nisporeni,

.

1 d/o la Protocol Nr Obiectiv de bază chimici la parametrii neconforme potabilă apă de probelor 1. 2. 3. 4.

58

de de de

r r r umă umă umă nstituţii dotate nstituţii dotate N i de sisteme cu filtrare N de centre sănătate publică regionale utilaj cu dotate performant Ghiduri şi elaborate aprobate de Sistem supraveghere instituit N acţiuni realizate

2000,0

128,5

9000,0 2 737,4 59 31 954,2

7 128,5

2 737,4 11000,0 59 31 954,2

,

e

- ublic „ Apă

iei, iei, ţ , e b) la Protocol b) ocal Ministerul Ministerul Educa p autorităţile Canal” Sănătăţii Ministerul Sănătăţii Ministerul Mediului Ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului Ministerul l o peratorii lit.

2 ătre 2025 a numărului de izbucniri epidemice de boli infecţioase şi a incidenţei bolilor bolilor şi a incidenţei boli de infecţioase epidemice izbucniri de ătre 2025 a numărului - - - - pct. pct. 2016

2025 2025 2018 2020 2020 2016 2017 2018 2016

cu 20% c cu - şi

tehnico

Reducerea Reducerea

azei : b 2

hidurilor hidurilor g

a laboratoarelor laboratoarelor a regionale regionale

centre de sănătate sănătate de centre ă. a apei potabile apei a implementarea implementarea de siguranţă p lanurilor pentru supravegherea supravegherea pentru netransmisibile; bolilor elaborarea pentru specific specific

ul - -

Instalarea sistemelor de de sistemelor Instalarea şi a apei în 300 şcoli filtrare instituţii preşcolare Consolidarea materiale din 10 publică Elaborarea n aţionale: Sistemului Instituirea a supraveghere de naţional şi transmisibile bolilor condiţionate netransmisibile de ap acţiunilor Implementarea aplicarea privind naţionale de către igienă de practicilor populaţie

7. 5. 6. Obiectiv art.6 II apă, de Domeniul condiţionate 8. 9.

591)

de de

ia r r ţ umă umă Planuri Planuri elaborate N proiecte realizate Proiect implementat Proiect implementat elaborat Studiu Operator creat regional N

6 075,0 14 600,0 226 000,0 642 000,0 7 127 455,5

46 500,0

1 781 863,9

8 6 075,0 46 500,0 14 600,0 226 000,0 642 000,0 8 909 319,4

- -

Apă „ „ Apă Apele „

, ” ” lit. c) la Protocol c) lit. autorităţile publice publice autorităţile locale Operatorii Operatorii Canal Agenţia Moldovei”, publice autorităţile locale, operatorii Canal Mediului Ministerul Mediului Ministerul publice autorităţile locale Mediului Ministerul Mediului Ministerul

- - - 2025 2025 2025 2017 2016 2016 2018 2017 2016 2016 accesului la sisteme durabile de apă potabilă în 100% instituţii pentru copii şi 75 % din popula % din şi copii 75 pentru 100% instituţii potabilă în apă de durabile la sisteme accesului

0

l

Călăraşi - - Asigurarea Asigurarea

aionu : 3

planurilor de de planurilor studiului de Străşeni -

lui Ecologic Naţional, Naţional, Ecologic lui specific

, satele Cotul Morii, Morii, Cotul , satele strucţia sistemului de sistemului strucţia ovarea sistemului de sistemului ovarea alităţile din lunca rîului rîului din lunca alităţile nceşti: (Etapa I I (Etapa nceşti: ul î Alimentarea cu apă a a apă cu Alimentarea

iv loc Prut localităţi rurale cu susţinerea susţinerea cu rurale localităţi Fondu Elaborarea Elaborarea potabile apei a în siguranţă o cu localităţile toate 2000 de peste populaţie locuitori de proiectelor Realizarea în 40 apă cu aprovizionare investitori şi alţi SDC, ADA Con şi apa cu aprovizionare în r canalizare H şi Leuşeni) Sărăteni Obileni, Ren cu apă în alimentare Nisporeni, localităţile şi Grozeşti Vărzăreşti Elaborarea pentru fezabilitate apeductului extinderea Chişinău proiectului Implementarea „ a Nord de regiunii

10. Obiect pct. 2 art.6 III 2025, Domeniul către generală 11. 12. 13. 14. 15.

60

de

r umă populaţie populaţie conectată Studiu demografic realizat N proiecte implementate legal Cadru pus în aplicare create Fonduri

288,9 372,4 4 429,8 202 569,8

9 288,9 372,4 4 429,8 202 569,8

şi

ediului,

ţiei Sociale şi Sociale ţiei utorităţile publice publice utorităţile Ministerul Sănătăţii Ministerul A locale, Ministerul Dezvoltării şi Regionale Construcţiilor, Ministerul Educaţiei, M Ministerul Muncii şi Ministerul Sociale Protecţie Sănătăţii Ministerul Mediului, Ministerul Muncii, Ministerul Protec Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul Familiei, Familiei

- - - 2020 2020 2025 2020 2025 2018 2016 2018

carea şi

asigurarea accesului accesului asigurarea pentru la apă echitabil şi vulnerabile grupurile marginalizate Republicii Moldova” Republicii realizării Evaluarea la accesului indicatorilor de îmbunătăţite surse cu apă şi alimentare unui nou în cadrul sanitaţie demografic studiu Identifi proiectelor implementarea şi cu apă aprovizionare de în 100 instituţii sanitaţie şi preşcolare preuniversitare defavorizate mai cele şi legal cadrului Asigurarea oferirea pentru instituţional apă la echitabil accesului vulnerabile grupurile pentru şi marginalizate de fondurilor Crearea privind solidaritate

16. 17. 18. 19.

61 cte cte a

a

de ul

- r

gram gram monizată cu cu monizată umă Legislaţi naţională ar acquis adoptată N normative elaborate Inventar al infrastructurii tine ce actuale si colectarea de epurarea uzate apelor elaborat date de Bază creată zonelor a Hartă si a aglomerărilor sensibile elaborată Pro elaborat comunitar comunitar

960,5 895,5 524,3 524,3 577,8 1440,7

3

960,5 895,5 524,3 524, 577,8 10 1440,7 la Protocol d)

2 lit. pct. Ministerul Mediului Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul Mediului Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul

- - - 2018 2018 2018 2020 2018 2022 2025 2016 2016 2016

către 2025 în proporţie de 100% a accesului populaţiei la sisteme îmbunătăţite de sanitaţie, inclusiv inclusiv de îmbunătăţite sanitaţie, la sisteme populaţiei 100% a accesului de 2025 în proporţie către

ui l u

de date

Asigurarea Asigurarea i

: 4

specific

ul Domeniul IV art.6 IV art.6 Domeniul de canalizare, la sisteme 50%

Continuarea transpunerii transpunerii Continuarea nr. 91/271 CEE Directivei uzate apelor tratarea privind naţională în legislaţia urbane Elaborarea/actualizarea privind normativ cadrului apelor şi epurarea evacuarea cu în conformitate uzate adoptată legislaţia situaţiei privind Evaluarea şi uzate apelor colectarea lor epurarea baze Elaborarea privind electronice apelor şi epurarea colectarea uzate şi a zonelor Identificarea sensibile aglomerărilor Program Elaborarea pentru şi de investiţii tehnic

înă la înă 22. 23. 24. 25. Obiectiv p 20. 21.

62

de de de r r r mă u umă umă N operatori creaţi regionali Acte normative aprobate N de sisteme sanitaţie construite N specialişti instruiţi

500,0 105,6 131 731,2

32 932,8

500,0 105,6 11 164 664,0

lui,

, ” Apele Moldovei publice autorităţile şi alte locale autorităţi Ministerul Mediului, Ministerul „ Agenţia responsabile Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul publice Autorităţile locale Mediu Ministerul Sănătăţii Ministerul - - - - 2025 2025 2017 2020 2020 2020 2016 2016 2016

şi

san, ZUC)

Eco 100% a a 100% preşcolare şi preşcolare cu

le de sisteme cu lor

societatea civilă privind societatea şi implementarea sistemelor exploatarea implementarea cerinţelor cerinţelor implementarea apelor tratarea privind urbane reziduale regionale serviciilor Crearea de serviciilor extinderea prin din oraşe şi canalizare apă rurale localităţile spre şi aprobarea Elaborarea de normelor/codurilor cerinţele privind practică sistemele mici de faţă de sanitaţie alternative tip de (toalete /reconstrucţia Construcţia în de sanitaţie sistemelor instituţii în scopul preuniversitare asigurării instituţii sanitaţie şi desfăşurarea Organizarea pentru instruirilor locale publice autorităţile sanitaţie de descentralizate

26. 27. 28. 29.

63

rat

private

de de -

, r r umă umă Raport de de Raport monitorizare elaborat Plan elabo Mecanism elaborat N parteneriate publice aprobat Ghid N documente aprobate

514,5 257,3 1 123,5 1 038,8

la Protocol

f) 514,5 257,3 12 1 123,5 1 038,8 lit.

la Protocol

re

e)

ională ională , ţ Moldova . ” Agenţia Agenţia „ ” Apele ia a bunelor practici recunoscute în domeniul managementului aprovizionării cu apă, cu apă, aprovizionării în managementului domeniul recunoscute practici a bunelor ţ

ia Na

ţ Canal subpct. 2 lit. -

utorităţile publice publice utorităţile Apele Moldovei” Apele t.6 Ministerul Ministerul Apă Mediului, „ „ Agenţia Moldovei Asocia Agen Reglementa pentru în Energetică, publice autorităţile locale A locale Mediului, Ministerul publice autorităţile locale Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul Ministerul Mediului Mediului Ministerul

- - - 2020 2020 2018 2016 2025 2016 2016 2018 2016 2016 nivelurilor de performanţă a sistemelor colective de alimentare cu apă, sanitaţie şi a altor sisteme şi a altor apă, cu sanitaţie alimentare de colective a sistemelor nivelurilor de performanţă gradului de aplicare graduluide

e), VI ar Domeniul e), prioritar prioritar lit. ui l canal 2

Creşterea Creşterea - Creşterea Creşterea u

n sector n sector : :

5 6

pct.

de parteneriate private î private area plan area - specific specific

ul ul

Stabilirea unui sistem de de unui sistem Stabilirea a transparent monitorizare de sistemelor performanţei şi canalizare apă Elabor privind operatori pentru pentru necesare acţiunile de serviciilor regionalizarea şi apă cu aprovizionare canalizare de mecanismului Stabilirea a controlului asigurare de tarifelor calculării asupra operatori către Crearea public privind Ghidului Elaborarea Planului de elaborarea pentru dezvoltarea afaceri apă companiilor şi aprobarea Elaborarea privind normative actelor a de epurarea mici sistemele (sanitaţie) uzate apelor

30. 31. 32. 33. 34. 35. Obiectiv art.6 V Domeniul Obiectiv 2 pct. art.6 VIII Domeniul şi Domeniul VII apei şi sanitaţiei, gestionării

64

-

de de de de

r r r r umă umă umă umă h) la Protocol h) apoarte apoarte N asociaţii create N r economico financiare N laboratoare echipate Manual aprobat Concept şi aprobat implementat Strategie elaborată N cercetări efectuate purate în e

lit. ,8 514,5 257,3 3 000,0 1 038 23 112,0

(ii) şi Domeniul XI art.6 pct. 2 pct. XI art.6 şi Domeniul (ii) 2 568,0

lit. g) şi lit. g)

514,5 257,3 13

3 000,0 1 038,8 25 680,0

- ia Apa „ Apă „ autorităţile autorităţile autorităţile i), Domeniul X art.6 pct. 2 pct. Xart.6 i), Domeniul

, ,

” ” ” şi

ersărilor apelor uzate neepurate şi reducerea deversării apelor pluviale ne pluviale apelor deversării şi neepurate reducerea uzate apelor ersărilor Moldova Apă Moldova publice locale publice locale publice Ministerul Mediului, Ministerul publice autorităţile locale publice Autorităţile ţ Asocia locale, „ Canal Operatorii Canal Mediului, Ministerul publice autorităţile locale Mediului, Ministerul Operatorii Canal Mediului Ministerul Mediului Ministerul

- - - - - 16 2020 2020 20 2025 2016 2025 2020 2018 2016 2017 2016 2018 2016 -

lementarea lementarea Reducerea 50 % a dev cu Reducerea rale pentru pentru rale

: 7 privind privind

” ” a Strategiei cu Strategiei a

Canal

- specific

i naturali, Domeniul IX art.6 pct. 2 lit. g) pct. art.6 IX Domeniul i naturali, ul Apa Canal Apa Apă Elaborare

Crearea asociaţiilor locale locale asociaţiilor Crearea ru în localităţile sistemelor deservirea cu de alimentare colective şi sanitaţie apă financiar stării Evaluarea a operatorilor economice „ laboratoarelor Echiparea „ apei calităţii controlul pentru consumul furnizate uman şi aprobarea Elaborarea operatorului Manualului Canal” „Apă si imp Aprobarea de Conceptului operatorilor a regionalizare utilizate practicilor conform în UE apelor gestionarea la privire pluviale cercetărilor Efectuarea apelor impactul privind calităţii asupra meteorice suprafaţă de apelor

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. Obiectiv receptori

65 ii ţ

sta

de de

r r umă umă N evaluate Strategie aprobată Plan elaborat Proiect implementat Regulament aprobat N cercetări realizate

524,3 524,3 1 563,1 1 563,1

centralizate de canalizare sau din de canalizare centralizate

e

524,3 524,3 14 1 563,1 1 563,1

i), Partea 1 şi 2 la Protocol i), Partea - lit.

„ Apă

” nisterul Mediului nisterul Canal Ministerul Mediului Ministerul Mi Mediului Ministerul Mediului, Ministerul publice autorităţile locale, Operatorii Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătăţii Ministerul Mediului, Ministerul Ministerul şi Agriculturii Industriei Alimentare

- - 2018 2018 2018 2020 2020 2018 2018 2016 2016 gestionării nămolului şi calităţii apelor uzate dinepurate sistemel uzate apelor calităţii nămolului gestionării şi

de ngerei, ngerei,

Lunga, - Îmbunătăţirea Îmbunătăţirea ului

: 8

în oraşele în oraşele

ecific sp

ul gricultură

Inventarierea staţiilor de staţiilor Inventarierea meteorice apelor a epurare întreprinderile toate la de Strategiei Elaborarea reduse cu emisii dezvoltare Plan Elaborarea staţiilor de a ajustare uzate apelor a epurare la cerinţele existente şi Reconstrucţia de sistemelor modernizarea canalizare Sî Rezina, Cimişlia, Ocniţa, Basarabeasca, Făleşti, Hînceşti, Orhei, Ceadîr Donduşeni, lui Vodă Vadul şi adoptarea Elaborarea privind Regulamentului a repetată folosirea de staţiilor nămolurilor epurare cercetărilor Realizarea staţiilor nămolurilor asupra pentru existente epurare de în repetată utilizare a

43. 44. 45. 46. 47. 48. Obiectiv 2 pct. art.6 XIII XII şi Domeniile sanitaţie, de sisteme alte

66

t cţiuni cţiuni a

Plan de Plan de revizuit efectuat Studiu Regulamen aprobat Registru publicat Regulamentul aprobat

1 563,1 5 908,5

15

1 563,1 5 908,5

- „ Apă

” inisterul Sănătăţii inisterul Ministerul Mediului Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Ministerul şi Agriculturii Industriei Alimentare, Operatorii Canal Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătăţii Ministerul M

la Protocol - -

2018 2018 2022 2018 2016 2020 unui management adecvat pentru îmbunătăţirea calităţii apelor folosite ca surse de apă potabilă, j), Partea 1 Partea j), lit.

Asigurarea Asigurarea

: 9

, cu atragerea atragerea , cu

specific

ul aţional cţiuni privind privind cţiuni

Revizuirea Planului de Revizuirea a de Strategiei implementarea cu apă şi alimentare s anitaţie în sector investiţiilor de posibilităţii Studierea uzate din a apelor utilizare în scopuri epurare staţii de irigaţie de Regulamentului Elaborarea apelor utilizarea privind de în scopuri reziduale irigare surselor Cartografierea de potabilă apă de publice cu şi subterane su prafaţă Registrului elaborarea n şi implementarea Elaborarea privind Regulamentului calitatea utilizate de apă surselor apă cu alimentare pentru potabilă

49. 50. 51. 52. 53. Obiectiv 2 pct. XIV art.6 Domeniul

67 zone zone

de de de

r r r art.6 pct. 2 pct. art.6 umă umă umă N surse de neautorizate deversare lichidate Regulament elaborat N surse de neautorizate deversare lichidate N de protecţie amenajate Regulament aprobat sanitar

2 417,9 2 417,9 2 417,9

pentru îmbăiere, Domeniul XVII Domeniul îmbăiere, pentru

calităţii apei utilizate pentru îmbăiere în zonele în pentruzonele îmbăiere utilizate apei calităţii

i 268,7 268,7 268,7

16 microbiologici a microbiologici 2 686,6 2 686,6 2 686,6

j), Partea 2 la j), Protocol Partea

lit. parametrilor Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul publice autorităţile locale Sănătăţii Ministerul Mediului, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii Ministerul publice Autorităţile locale Sănătăţii Ministerul

- - - nagementului apelor închise disponibile în general disponibile închise nagementului apelor ma 2020 2020 2017 2020 2020 2018 2017 2016 2016 conformităţii integrale a integrale conformităţii

le

Realizarea Realizarea Îmbunătăţirea Îmbunătăţirea

: :

10 11

specific specific

ul ul

pentru îmbăiere în îmbăiere pentru cu conformitate Inventarierea şi lichidarea şi lichidarea Inventarierea de neautorizate surselor reziduale a apelor deversare zonelor în cadrul neepurate a sanitară protecţie de potabilă de apă surselor şi implementarea Elaborarea cu sanitar Regulamentului apelor la calitatea privire pentru îmbăiere utilizate şi lichidarea Inventarierea de neautorizate surselor uzate a apelor deversare folosite în zonele neepurate îmbăiere pentru şi dezvoltarea Elaborarea la apei a protecţie de zonelor pentru utilizate bazinele îmbăiere şi apobarea Elaborarea cu sanitar Regulamentului şi la conţinutul privire în bazinele apei calitatea accesibi general închise OMS recomandările

k) Partea 2 la Protocol k) Partea recreere de importanţă naţională, Domeniul XV art.6 pct. 2 XV pct. art.6 Domeniul naţională, importanţă de recreere

54. 55. 56. 57. 58. Obiectiv de Obiectiv lit.

68 ie ţ

i ş

Documenta Raport de de Raport evaluare privind bazinele pentru închise îmbăiere Registru naţional elaborat elaborată Laboratoare utilaj cu dotate date de Bază creată Terenuri decontaminate Seminare de campanii informare

,5 374,5 774,0

1 619,4 2 226 1 746,4 14 202,0

14 202,0

86,0 291,0 247,4 194,0

374,5 860,0 17 1 910,4 2 473,8 1 940,4 28 404,0

si remediere a terenurilor deosebit de contaminate, Domeniul XVIII art.6 pct. 2 drometeorologic drometeorologic de Stat de Ministerul Sănătăţii, Ministerul publice autorităţile locale Sănătăţii Ministerul Mediului Ministerul Mediului, Ministerul Serviciul Hi Mediului Ministerul Mediului, Ministerul Apărării, Ministerul publice autorităţile locale Mediului, Ministerul Inspectoratul de Stat Ecologic

- - - - - 2018 2018 2020 2017 2018 2020 2020 2020 2017 2016 2016 2016 2016 gradului de identificare

Creşterea Creşterea

: 12

medii

specific e

anizarea seminarelor şi a seminarelor anizarea gestionare a deşeurilor a gestionare ul

Efectuarea unui studiu unui studiu Efectuarea privind starea integral apei şi calitatea sanitară general închise bazinelor îmbăiere pentru accesibile Registrului Elaborarea obiectelor a naţional pentru îmbăiere destinate de documentaţiei Elaborarea Centrului şi crearea proiect de cu laboratoarelor Dotarea pentru performant utilaj monitorizării efectuarea apă în poluanţi sol, anumitor şi alt bazei şi actualizarea Crearea privind terenurile date de poluate decontaminării Efectuarea terenurilor /remedierii produse cu contaminate de deşeuri petroliere, bifenili pesticide, produse şi alte policloruraţi chimice Org a informare de campaniilor la publicului referitor la Protocol

k) 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. Obiectiv lit.

69

ii ţ lanuri lanuri p organizate 2 privind de riscurile inunda elaborate Program elaborat Plan elaborat Program elaborat Strategie elaborată

321,0 374,5

321,0 374,5 18

,

ui ia ediul M

i Resurse ş i Resurse Apele

„ ţ , Agen ia pentru ia ţ Stat inisterul inisterul Apele Moldovei” Apele Ministerul Mediului, Ministerul Serviciul Hidrometeorologic de „ Mediului, Ministerul Serviciul Hidrometeorologic Stat, de Sănătăţii Ministerul M Agenţia Moldovei” Mediului, Ministerul Ministerul şi Agriculturii Industriei Alimentare, Sănătăţii Ministerul Mediului, Ministerul Agen Geologie Minerale

2025 2020 2019 2018 2019 i de

Îmbunătăţirea eficacităţii sistemelor de management, dezvoltare, protecţie şi utilizare a resurselor de apă, de a resurselor şi utilizare protecţie dezvoltare, management, de sistemelor Îmbunătăţirea eficacităţii

13:

e de inundaţii rîurile inundaţii de rîurile e

specific ul

eventualul impact negativ impact eventualul de apă de resurselor asupra de la şi subterane suprafaţă poluate terenurile Planului privind Elaborarea riscuril şi Prut Nistru de Programului Elaborarea a calităţii monitorizare suprafaţă de apelor Planului Elaborarea a de adaptare sectorial resurselor managementului la schimbările apă de climatice de Programului Elaborarea cu a poluării monitorizare nitraţi Strategie Elaborarea apelor a gestionare subterane

.

. 7 6 6 68. 69. 70. Obiectiv 6 Domeniul XIX art.6 pct. 2 la Protocol m) lit. pct. XIX art.6 Domeniul

70

de

r n elaborat umă apoarte, apoarte, Zone Zone vulnerabile identificate N persoane instruite Studii, r planuri elaborate Ordi Raport elaborat Raport elaborat

418,1 1 048,6

418,1 19

1 048,6

” Apele Apele „ ia ţ lit. n) la lit. n) Protocol Moldovei Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Ministerul şi Agriculturii Industriei Alimentare Mediului, Ministerul Agen Moldovei” Mediului, Ministerul „ Agenţia Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului Ministerul

- - La La 3 ani 3 ani 2020 2017 2025 2016 2016 2016 fiecare fiecare fiecare nă la 80% a ponderii populaţiei care posedă cunoştinţe relevante privind siguranţa apei potabile, potabile, apei posedă privind siguranţa relevante care cunoştinţe populaţiei a ponderii la 80% nă î p

Creşterea Creşterea

14: iului înconjurător aţional privind privind aţional

specific ul

Identificarea apelor poluate poluate apelor Identificarea la de poluare risc cu sau nitraţi capacitaţilor Fortificarea a gestionare de instituţionale resurselor de apa de Planului Implementarea Prut bazinelor a gestionare şi Nistru unui ordin Elaborarea supravegherea privind şi potabile apei calităţii datelor raportarea şi colectarea Pregătirea privind informaţiilor în activităţilor realizarea de legate Protocolului cadrul a eficientă gestionarea resurselor de apă şi pentru poluării, reducerea în acestora publicarea n Raportul med starea informaţiilor Colectarea implementarea privind

. .

.

4 5 6 71. 72. 73. 7 7 igiena şi sănătatea, Domeniul XX art.6 pct. 2 pct. XXart.6 Domeniul sănătatea, igiena şi Obiectiv 7

71

nformare nformare Centru de de Centru i funcţional

900,0

540,0

20 1440,0

ional de de ional ţ Sănătate Publică Sănătate Ministerul Sănătăţii, Sănătăţii, Ministerul Na Centrul

nd ent 3 ani, 3 ani, Perman cu 2016 cu începî

ublică P

re la entrul entrul ănătate ănătate aţional S privi cu nătatea la C nătatea aţional de de aţional nformaţional (Clearing (Clearing nformaţional

Protocolului şi elaborarea şi elaborarea Protocolului n Raportului Raportului Perfectarea n aţional Protocolului implementarea în şi Sănătatea Apa privind Moldova Republica Centrului Susţinerea i în cadrul House) Apă şi privind Protocolului Să N

. 7 7

72 73 74 75 REZUMAT În culegerea actuală este prezentat primul Program Național pentru implementarea Protocolului privind Apa și Sănătatea pentru anii 2016-2025, aprobat prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1063 din 16 septembrie 2016.

Acest Program a fost adoptat în vederea implementării prevederilor art.1 şi 2 din Legea nr.207-XVI din 29.07.2005 pentru ratificarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea la Convenţia din 1992 privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale, semnat la 10 martie 2000, art.9, 10, 12 şi 39 din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare şi în scopul facilitării executării Strategiei Naţionale de Sănătate Publică a Republicii Moldova pentru anii 2014-2020 (Hotărârea Guvernului nr. 1032 din 20.1.2013), Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru 2014-2028 care prevăd acţiuni de sporire a nivelului de siguranţă a apei, asigurarea unei aprovizionări suficiente cu apă de calitate bună pentru o utilizare durabilă, echilibrată şi echitabilă a apei, asigurarea condiţiilor optime în vederea prevenirii îmbolnăvirilor asociate apei.

Adoptarea Programului a fost dictată atît de angajamentele naționale ale Republicii Moldova în cadrul Protocolului privind Apa și Sănătatea, cît și de faptul că problema alimentării populaţiei cu apă potabilă este una dintre cele mai acute probleme sociale Republicii Moldova. Conform Declarației miniștrilor sănătății și mediului adoptată în a.2010 la Parma la Conferința V interministerială în domeniul sănătății și mediului, ca prioritate regională nr.1 pentru Europa a fost declarată prevenirea şi reducerea bolilor digestive şi de alt gen condiţionate de apă prin asigurarea accesului tuturor copiilor la sisteme îmbunătăţite de apă şi canalizare. Republica Moldova întâmpină mari dificultăţi în realizarea acestei priorităţi din cauza resurselor limitate disponibile pentru a ameliora calitatea apei, moderniza infrastructura, atât în localităţi, în general, cât şi în instituţiile şcolare, în special şi pentru a îmbunătăţi managementul resurselor de apă potabilă. Numărul populaţiei care nu are acces la sistemele îmbunătăţite de apă potabilă, constituie în prezent 620 mii oameni sau 14%, iar la sistemele îmbunătăţite de sanitaţie – respectiv 1 milion 60 mii oameni sau 30%, fapt ce afectează condiţiile igienice de trai şi constituie un factor de risc pentru apariţia unor boli condiţionate de apă atât infecţioase cât şi netransmisibile.

76 Programul național include 3 Anexe: Planul de acțiuni pentru realizarea obiectivelor specifice, Indicatorii țintă (obiectivele naționale) și termenii atingere a cestora pentru toate cele 20 de domenii la Protocol, și Finanțarea acțiunilor prevăzute pentru atingerea obiectivelor Programului.

Obiectivul general al Programului constă în atingerea indicatorilor-ţintă la Protocol pentru cele 20 de domenii pînă în anul 2025, reieşind din competenţele şi responsabilităţile prevăzute în legislaţia naţională şi convenţiile şi acordurile internaţionale, ratificate de către Republica Moldova. Programul mai stabilește și 12 obiective specifice, cele mai importante fiind: 1) asigurarea către anul 2025 a distribuirii apei potabile sigure în 100% instituţii pentru copii şi reducerea pînă la 20% a probelor de apă potabilă neconforme la parametrii chimici de bază şi 5% la parametrii microbiologici; 2) reducerea cu 20% către anul 2025 a numărului de izbucniri epidemice de boli infecţioase şi a incidenţei bolilor condiţionate de apă; 3) asigurarea accesului la sisteme durabile de apă potabilă în 100% instituţii pentru copii şi a accesului populaţiei generale la sisteme de apeduct pînă la 75% către anul 2025 și 4) asigurarea către anul 2025 în proporţie de 100% a accesului populaţiei la sisteme îmbunătăţite de sanitaţie, inclusiv pînă la 50% la sisteme de canalizare;

Pentru atingerea obiectivelor, sunt prevăzute în Planul de acțiuni 77 de măsuri pentru ameliorarea situației, cum ar fi: perfecționarea cadrului normativ, crearea sistemelor informaționale și de supraveghere a bolilor condiționate de apă, construcția sau modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă și sanitație, construcția unor stații de tratare a apei potabile pentru îmbunătățirea calității apei livrate consumatorilor, crearea operatorilor regionali a sistemelor de apă și sanitație, fortificarea capacităților operatorilor de sisteme de apă și sanitație pentru a eficientiza managementul acestora, îmbunătățirea capacităților de monitorizare a calității apei la consumator și în surse, îmbunătățirea managementului apelor de îmbăiere, informarea populației privind apa și sănătatea cu asigurarea funcționalității Centrului de Informare (Clearing House) în cadrul Protocolului Apa și Sănătatea instituit la centrul național de Sănătate Publică. Programul aprobă și 33 ținte naționale pentru cele 20 de domenii ale Protocolului, atingerea cărora va permite reducerea substanțială a riscurilor pentru sănătate, prevenirea bolilor condiţionate de apă, asigurarea unui management mai eficient şi durabil al resurselor de apă, fortificarea capacităţilor instituţionale operatorilor în condiţiile unei necesităţi sporite în servicii calitative (la nivel comunitar, teritorial şi naţional) şi de satisfacere a necesităților unei economii naţionale competitive şi inofensive din punct de vedere al protecţiei de mediu şi sănătăţii umane.

77 Pentru implementarea măsurilor prevăzute în Program necesitățile financiare au fost evaluate pînă în a. 2025 la 11139,4 mil. lei, inclusiv din bugetul de stat, Fondul Ecologic Național și asistența tehnică externă. După aprobarea de către Republica Moldova a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030), țintele din Program vor fi ușor reorientate spre realizarea acestora la nivel național, contribuind la dezvoltarea durabilă a țării și reducerea sărăciei.

78 Programul Național privind implementarea obiectivelor stabilite în temeiul Protocolului privind Apa și Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025

Centrul Informațional Clearing House or. Chișinău str. Gheorghe Asachi 67/a tel: +373 22 574 571 e-mail: [email protected] Chișinău, 2016