VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE IV

INSTITUTUL DE STUDII SUD‑EST EUROPENE BIBLIOTECA METROPOLITANĂ AL ACADEMIEI ROMÂNE BUCUREŞTI

VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE

CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE

SERIE NOUĂ IV

POLONIA – RUSIA

Editori coordonatori: Ioana Feodorov şi Andrei Timotin

Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2012 Editori coordonatori: Ioana Feodorov, Andrei Timotin Colectiv de editare: Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Elena Siupiur, Daniel Cain, Andreea Dunaeva, Cătălina Vătăşescu, Mihai Ţipău Revizie finală: Andrei Pippidi Redactor: Rodica Pandele Culegere computerizată: Iuliana Deac Copertă, tehnoredactare şi concepţie grafică: Anca Ivan

© Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române, Bucureşti, pentru toate volumele

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CÂNDEA, VIRGIL Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2010- vol. ISBN 978-973-8369-69-6 Vol. 4 : Polonia-Rusia / ed., coord.: Ioana Feodorov şi Andrei Timotin. - 2012. - ISBN 978-606-8337-38-8 I. Feodorov, Ioana (ed., coord.) II. Timotin, Andrei (ed., coord.)

008(=135.1)(100) 930(100):94(498) NOTA EDITORULUI

Volumul IV al lucrării Mărturii româneşti peste hotare cuprinde notele inedite, păstrate în arhiva lui Virgil Cândea, care privesc Polonia, Portugalia şi Rusia. Adunate de autor cu asistenţa mai multor colaboratori, ele văd acum pentru prima oară lumina tiparului. La fondul iniţial de note s‑au adăugat numeroase informaţii obţinute graţie cercetărilor efectuate de grupul de lucru pe care îl coordonez la Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române, grup alcătuit din Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Daniel Cain, Elena Siupiur, Cătălina Vătăşescu şi Mihai Ţipău. Responsabilitatea principală asupra capitolelor a fost, ca şi la volumele I‑III, împărţită: Polonia – Ioana Feodorov, Portugalia – Andrei Timotin, Rusia – Andrei Timotin, Ioana Feodorov, Elena Siupiur, Daniel Cain, Mihai Ţipău. Andrei Pippidi a adus îndreptări şi completări întregului text. Ca şi în trecut, redactorul volumului IV este Rodica Pandele, care a revizuit versiunea finală cu competenţă şi dăruire. Se regăsesc în acest volum şi documente din biblioteca Ossolineum din Lvov, care a fost transferată în 1946‑1947 la Wrocław, păstrându‑şi denumirea. Actele din fondurile „Documente” şi „Autografe” ale bibliotecii Ossolineum din Lvov au fost clasate cu aceleaşi cote şi la Ossolineum din Wrocław. Documentele şi manuscrisele descrise de Wojciech Kętrzyński în Catalogus codicum manuscriptorum Bibliothecae Ossolinianae Leopoliensis, I‑III, Lvov, 1881‑1898, denumite „mss. 1‑1504” în studii şi ediţii de documente mai vechi, le regăsim în Jadwiga Turka (ed.), Inwentarz rekopisów Biblioteki zakładu Narodowego Im. Ossolińskich we Wrocławiu, I‑VI, Wrocław, 1948‑1979. Cel puţin un manuscris românesc – Chipurile împăraţilor turceşti dimpreună cu istoriile lor pre scurt, sec. XVIII, fost ms. Ossol. 5853/III – a rămas la Lvov, în fondurile Bibliotecii Ştiinţifice „V. Stefanik”. Pentru capitolul Polonia am beneficiat de ajutorul preţios al unor specialişti în istoria, limba şi literatura polonă. Constantin Rezachevici (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti) i‑a oferit autorului, Virgil Cândea, informaţii istorice culese în cercetările sale aprofundate în arhivele polone, în special la Varşovia şi Cracovia, contribuind apoi în mod esenţial la completarea şi corectura finală, de fond şi de formă, a întregului capitol. Prof. Mihai Mitu (Universitatea Bucureşti) VI  VIRGIL CÂNDEA a cercetat îndeaproape relaţiile culturale ale românilor cu polonezii, furnizându‑ne multe note relevante, precum şi traducerile titlurilor din limba polonă, plasate între paranteze drepte [ ]. Le suntem foarte recunoscători. Am primit informaţii despre mormintele şi monumentele închinate ostaşilor români căzuţi în luptă pe teritoriul Poloniei de la Nicolae Mareş, membru al corpului diplomatic român trimis în Polonia (1967‑1996). Îi mulţumim şi pe această cale. Am păstrat forma românească cunoscută a câtorva nume proprii, ca de pildă „Timuş Hmielniţki” şi „Lvov”, care apar astfel cel mai frecvent în istoriografia din România. Valentina Pelin, excepţională cunoscătoare a arhivelor ruse, a contribuit la capitolul Rusia cu numeroase note despre piese pe care a avut posibilitatea de a le cerceta în premieră şi cu descrieri detaliate ale unor piese cunoscute, dintre care unele se află înregistrate în lucrarea sa Catalogul general al manuscriselor moldoveneşti păstrate în URSS. Colecţia Bibliotecii Mănăstirii Noul‑Neamţ (sec. XIV‑XIX), Chişinău, 1989. Notele sunt indicate ca „Valentina Pelin, 1995”, „1998” sau „1999”, potrivit anului consultării documentelor. Aceste note i‑au fost predate lui Virgil Cândea spre publicare, păstrându‑se în arhiva acestuia în aşteptarea publicării capitolului Rusia din lucrarea lui Mărturii româneşti peste hotare. Este pentru noi o mare bucurie să putem scoate la lumină rezultatele nepublicate până azi ale cercetărilor Valentinei Pelin, desfăşurate timp de mai multe decenii cu inegalabilă râvnă şi pricepere. Datele de care dispuneam cu privire la documentele româneşti sau despre români păstrate în peste 130 de fonduri şi colecţii din Arhiva Centrală Istorică de Stat a Rusiei din Sankt‑Peterburg (Central’nij Gosudarstvennyj Istoričeskij Arhiv Sankt‑Peterburga) au fost completate în 2012 prin preluarea notelor relevante din lucrarea Catalogul documentelor privitoare la istoria românilor din Arhiva Centrală Istorică de Stat a Rusiei, întocmit de un colectiv de arhivişti sub coordonarea prof. dr. Aleksandr Sokolov, directorul general al acestei instituţii, de comun acord cu directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, cercetător ştiinţific I, dr. Florin Rotaru. Sunt descrise în acest Catalog acte, manuscrise şi hărţi aparţinând unor instituţii de stat, precum Consiliul Înaltei Curţi Imperiale, ministerele şi comisiile administrative, unor întreprinderi şi firme private, precum şi câtorva colecţii particulare. Lucrarea aflată, în manuscris, în fondul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti ne‑a fost pusă la dispoziţie cu generozitate de dr. Florin Rotaru. Îi exprimăm şi pe această cale profunda noastră recunoştinţă. Andrei Pippidi, Elena Siupiur şi Andrei Timotin au verificat în cursul unor călătorii de studii la Moscova, efectuate în anii 2006‑2012 în cadrul programelor de schimburi interacademice ale Academiei Române, unele informaţii incomplete ori neclare, adăugând şi date noi despre piese româneşti păstrate în colecţii MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  VII moscovite. Eu însămi am studiat piesele româneşti păstrate în biblioteci şi colecţii de la Sankt‑Peterburg în cursul a două deplasări din anii 2005 şi 2008, la invitaţia Institutului de Studii Orientale al Academiei de Ştiinţe a Rusiei. Traducerile şi transcrierile din limba rusă, precum şi unele dintre corecturile necesare la cuprinsul notelor au fost efectuate de Andreea Dunaeva, lector la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine – Departamentul de filologie rusă şi slavă. Cele două deplasări pe care le‑a efectuat la Sankt‑Peterburg, în cadrul acordului de cooperare dintre Institutul de Studii Sud‑Est Europene de la Bucureşti şi Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Ştiinţe, au avut un rol determinant în completarea şi corectarea unui mare număr de note şi de referinţe privitoare la prezenţele culturale româneşti în spaţiul rus. Notele care privesc scrierile lui Nicolae Milescu au fost revizuite şi adăugite cu ajutorul nepreţuit al Zamfirei Mihail, desăvârşită cunoscătoare a operei Spătarului. Valentina Eşanu şi Acad. Andrei Eşanu (Chişinău) ne‑au asistat la definitivarea mai multor note privitoare la operele lui Dimitrie şi Antioh Cantemir şi la documentele de arhivă privitoare la familia Cantemir, păstrate în mai multe colecţii din Rusia. Pentru precizarea datelor privitoare la unele titluri ale bibliografiei ruse, la localizarea manuscriselor şi volumelor de carte veche, la prezenţa unor piese de artă în colecţii de pe teritoriul Rusiei am fost ajutaţi cu deosebită amabilitate de Serghei Frantsouzoff (Institutul de Manuscrise Orientale, Sankt‑Peterburg), Vera Tchentsova (Institutul de Istorie Universală, Moscova) şi Constantin Panchenko (Universitatea din Moscova), care au căutat cu răbdare şi pricepere răspunsul la numeroasele noastre întrebări. Informaţiile privitoare la bunurile trimise de guvernul României în Rusia în urmă cu aproape un secol (decembrie 1916 – august 1917), cunoscute în istoriografia românească sub numele de „Tezaurul românesc de la Moscova”, sunt prea puţine şi imprecise pentru a permite formularea unor note care să respecte metodologia lucrării de faţă. După depunerea valorilor Băncii Naţionale a României, a bijuteriilor Reginei Maria şi a tezaurului Casei de Depuneri la Kremlin şi la Casa de Depozite a Rusiei (Sudnaia Kassa), datele despre inventarul şi locul de păstrare a acestor bunuri au devenit incerte, în ciuda eforturilor mai multor generaţii de politicieni, înalţi funcţionari ai Băncii Naţionale, diplomaţi şi istorici. Pentru o istorie a transferării valorilor de tezaur româneşti la Moscova şi a eforturilor de recuperare a lor, a se vedea: Mihail Gr. Romaşcanu, Tezaurul român de la Moscova, Buc., 1934; Viorica Moisuc, Ion Calafeteanu şi Constantin Botoran, Tezaurul României la Moscova, Buc., 1993; Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova. Documente, comentariu istoric şi ediţie de Cristian Păunescu şi Marian Ştefan, ed. 2 revăzută şi adăugită, Buc., 2011. VIII  VIRGIL CÂNDEA

Spre deosebire de materialul publicat în volumele I, II şi III ale acestei lucrări, notele cuprinse în volumul IV provin din manuscrisul autorului, păstrat sub formă de fişe, documente diverse, însemnări, ori semnalări în articole şi cărţi pe care nu a mai avut răgazul de a le înregistra în formatul stabilit pentru lucrarea sa. Prin urmare redactarea, verificarea şi completarea datelor pentru versiunea finală, publicabilă, a volumului de faţă au necesitat eforturi majore nu numai din partea grupului de lucru de la Institutul de Studii Sud‑Est Europene, ci şi din partea mai multor colaboratori din ţară şi din străinătate. Alături de cei menţionaţi anterior, au mai contribuit la desăvârşirea lucrării de faţă: Valery Rybalkin (Institutul de Studii Orientale al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ukrainei, Kiev); Albina Girfanova (Universitatea din Sankt‑Peterburg); Ambasador Ion Bistreanu, consulul României la Sankt‑Peterburg (2006‑2009); Anca Popescu (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti); Maria Strutyńska (Biblioteca Universităţii „Mikołaj Kopernik”, Toruń, Polonia); Anca Brătuleanu (Universitatea de Arhitectură, Bucureşti); Claudiu Turcitu (Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti). Cătălin Fudulu ne‑a pus la dispoziţie informaţii din baza de date a Oficiului Naţional pentru Cinstirea Eroilor (Bucureşti), în baza protocolului semnat cu Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române. Tuturor le exprimăm o vie recunoştinţă. Amintesc faptul că pentru informaţiile inedite, primite direct de la cercetători, este citat, ca şi în volumele precedente, numele cercetătorului, împreună cu anul înregistrării piesei. Mulţumim de asemenea Dnei. Florica Popa, şefa secţiei „Împrumut internaţional” a Bibliotecii Academiei din Bucureşti, care a obţinut de la biblioteci din Rusia, Germania, Bulgaria, Belgia ş.a. numeroase volume, esenţiale pentru completarea materialului bibliografic cuprins în lucrarea de faţă. Claudia Nichita, custodele Sălii de lectură „Virgil Cândea” de la Secţia de Manuscrise şi Carte rară a aceleiaşi Biblioteci, a verificat şi completat numeroase fişe, cercetând surse bibliografice şi furnizând echipei noastre materiale documentare de mare utilitate. Îi suntem deosebit de recunoscători. În sfârşit, mă simt datoare să menţionez faptul că Andrei Timotin a dus, alături de mine, o muncă neobosită pentru pregătirea acestui manuscris în vederea publicării, cercetând atât pe teren, cât şi în sursele scrise periplul pieselor culturale româneşti prin ţările cuprinse aici. Îi sunt recunoscătoare în mod deosebit pentru dăruirea lui continuă faţă de acest proiect, a cărui însemnătate este confirmată de contribuţiile tuturor celor ce se străduiesc să‑l ducă la bun sfârşit. Valoarea materialului documentar care este pus la dispoziţia cercetătorilor şi a publicului larg în volumul de faţă nu se cere a fi demonstrată. Cu toate că în decursul ultimelor decenii istorici români de seamă au cercetat arhivele din Polonia, iar piesele româneşti din Rusia au fost căutate şi inventariate parţial din secolul al MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  IX

XIX‑lea şi până azi (Grigore Tocilescu, Ioan Bianu, Ştefan Ciobanu, Ilie Corfus, Gheorghe Duzinchevici, Ludovic Demény, Vasile Matei, Radu Constantinescu, Constantin Rezachevici ş.a.), niciodată până acum nu au fost reunite într‑un singur volum descrierile pieselor cunoscute şi referinţele lor bibliografice, întemeiate pe surse româneşti şi străine publicate, ori pe mărturia directă a celor ce le‑au cercetat. Având în vedere dificultatea accesului la aceste piese, în special în arhivele din Rusia, orice mărturie asupra lor este preţioasă pentru istoriografia românească. În măsura în care a fost accesibilă autorului acestei lucrări, Virgil Cândea, şi apoi grupului de lucru care continuă lucrarea iniţiată de el, ea se regăseşte în paginile volumului de faţă. Deşi nu este o bibliografie în sensul propriu al termenului, lista de sigle şi abrevieri plasată la începutul volumului oglindeşte efortul istoricilor români şi străini de a înregistra şi descrie documentele, scrierile şi piesele artistice păstrate în colecţii din afara graniţelor ţării, care constituie o parte însemnată a patrimoniului românesc. Proiectul lui Virgil Cândea, pe care această serie de volume este menită să‑l desăvârşească, nu ar fi fost posibil fără competenţa, rigurozitatea ştiinţifică şi dăruirea mai multor generaţii de cărturari, din care au făcut parte Ioan Bogdan, Eudoxiu Hurmuzaki, Nicolae Iorga, Marcu Beza, Andrei Veress, Theodor Bodogae, Emil Turdeanu ş.a. Merită remarcat că pentru unele creaţii româneşti şi documente istorice privitoare la români puţinele informaţii existente datau din vremea cercetărilor lui Grigore Tocilescu. Pentru lucrarea de faţă au fost consultate cele mai noi surse, precum recenta ediţie a unor documente privitoare la Dimitrie Cantemir de către Victor Ţvircun: Epistoljarnoe nasledie Dimitrija Kantemira, Chişinău, 2008, sau lucrarea coordonată de Andrei Eşanu Neamul Cantemireştilor. Bibliografie, Chişinău, 2010. Au fost consultate de asemenea numeroase cataloage de bibliotecă disponibile on‑line, precum şi site‑uri de instituţii – arhive, muzee, aşezăminte de cult, colecţii publice sau private – ale căror fonduri sunt prezentate pe Internet. Cuprinzând 2 496 de note, Rusia este cel mai bogat capitol dintre toate cele publicate până acum, cu excepţia capitolului Grecia, cu 3 410 note, în vol. II. Fără îndoială, există încă piese în ţările cuprinse în acest volum, îndeosebi în Rusia, pe care numai cercetările viitoare le vor putea pune în valoare. Sperăm ca volumul de faţă să încurajeze eforturile de înregistrare a pieselor româneşti de patrimoniu de dincolo de graniţele României, pentru o cât mai amănunţită cunoaştere a istoriei poporului român în raporturile sale cu alte neamuri.

Ioana Feodorov

EDITOR’S NOTE

Volume IV of Romanian Traces Abroad contains the unpublished notes, which remained in Virgil Cândea’s archives, concerning findings in Poland, Portugal and Russia. Collected by the author of this work with the assistance of several other researchers, they are now published for the first time. Numerous notes were added to the original reference collection due to the diligent efforts of the team that I am conducting at the Institute for South‑East European Studies of the Romanian Academy, which comprises Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Daniel Cain, Elena Siupiur, Cătălina Vătăşescu, and Mihai Ţipău. As in volumes I‑III, the chief responsibility of every chapter was divided: Poland – Ioana Feodorov, Portugal – Andrei Timotin, Russia – Andrei Timotin, Ioana Feodorov, Elena Siupiur, Daniel Cain, and Mihai Ţipău. Andrei Pippidi suggested improvements and additions to the whole text. As with previous volumes, Rodica Pandele revised the entire volume with competence and dedication. The present volume includes documents from the Ossolineum library in Lwów, which was transferred to Wrocław in 1946‑1947, preserving its name. Papers in the collections “Documents” and “Autographs” of the Ossolineum library in Lwów were recorded under the same shelf‑marks in the Ossolineum in Wrocław. Documents and manuscripts described by Wojciech Kętrzyński in Catalogus codicum manuscriptorum Bibliothecae Ossolinianae Leopoliensis, I‑III, Lwów, 1881‑1898, labelled “Mss. 1‑1504” in older studies and editions of documents, are found in Jadwiga Turka (ed.), Inwentarz rekopisów Biblioteki zakładu Narodowego Im. Ossolińskich we Wrocławiu, I‑VI, Wrocław, 1948‑1979. At least one Romanian manuscript – Portraits of the Turk Emperors, together with their History, in Brief, 18th century, previously labelled Ms. Ossol. 5853/III – remained in Lwów, in the collections of the “V. Stefanik” Scientific Library. For the chapter on Poland we benefited from the valuable help of specialists in the Polish history, language and literature. Constantin Rezachevici (Institute of History “Nicolae Iorga”, Bucharest) provided the author, Virgil Cândea, with historical data collected during his extensive researches in Polish archives, especially in Warsaw and Krakow, and essentially contributed afterwards to the additions and final proof‑reading (content and form) of the whole chapter. Prof. Mihai Mitu (Bucharest University) closely studied the Romanians’ cultural relations with the Poles, providing us with many relevant notes and with the translations of titles from Polish, placed in square brackets [ ]. We are very grateful to them. XII  VIRGIL CÂNDEA

We received information on the graves and monuments dedicated to the Romanian soldiers who died in battles on Polish territory from Nicolae Mareş, a member of the Romanian diplomatic mission assigned to Poland (1967‑1996). We hereby express our gratitude to him. We preserved the Romanian established form of a few proper names, such as “Timuş Hmielniţki” and “Lvov”, which are present most often as such in Romanian historiography. Valentina Pelin, an excellent specialist of Russian archives, contributed to the chapter Russia many notes concerning items that she had the opportunity to study for the first time, as well as detailed descriptions of known items, some recorded in her work Catalogul general al manuscriselor moldoveneşti păstrate în URSS. Colecţia Bibliotecii Mănăstirii Noul‑Neamţ (sec. XIV‑XIX), Kishinev, 1989 (“A General Catalogue of Moldavian Manuscripts in the USSR. The Collection of the Library of the New‑Neamţ Monastery”). These notes are indicated by “Valentina Pelin, 1995”, “1998” or “1999”, according to the year when the items were surveyed. These notes were handed to Virgil Cândea with a view to their publication and were preserved in his archive, in expectation of the editing of the chapter on Russia in Romanian Traces Abroad. It is with great joy that we reveal today the unpublished results of Valentina Pelin’s research, carried out over several decades with unmatched thoroughness and proficiency. The available data on documents of Romanian origin or concerning the Romanians that are preserved in more than 130 funds and collections at the State Central Historical Archive in St Petersburg (Central’nij Gosudarstvennyj Istoričeskij Arhiv Sankt‑Peterburga) was enlarged in 2012 by adding to it all relevant information comprised in the Catalogue of Documents concerning the Romanians’ History in the State Central Historical Archive of Russia, composed by a group of archive experts under the coordination of Prof. dr. Aleksandr Sokolov, General Director of this institution, in agreement with the General Director of the Metropolitan Library in Bucharest, scientific researcher I, Dr. Florin Rotaru. The Catalogue records items belonging to state institutions, such as the Council of the High Imperial Court, ministries and administrative commissions, to private enterprises and companies, as well as to several personal collections. This catalogue, preserved in manuscript at the Metropolitan Library in Bucharest, was generously handed over to us by Dr. Florin Rotaru. We express once again our deep gratitude to him. Andrei Pippidi, Elena Siupiur and Andrei Timotin checked, during their research trips to Moscow in 2006‑2012, within the inter‑academic exchange programmes of the Romanian Academy, certain incomplete or doubtful data, also adding new information on items that are preserved in Moscow collections. I also searched for the Romanian items on the occasion of two visits to St Petersburg in MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XIII

2005 and 2008, at the invitation of the Institute for Oriental Studies of the Russian Academy of Sciences. Translations and transcriptions from Russian, as well as some of the required improvements to the notes are due to Andreea Dunaeva, lecturer at the Bucharest University, Faculty of Foreign Languages and Literatures – Department of Russian and Slavic Philology. The two visits that she undertook to St Petersburg, within the Cooperation Agreement between the Institute for Southeast European Studies in Bucharest and the Institute of Oriental Manuscripts of the Russian Academy of Sciences, had a major role in the completion and amendment of numerous notes and references concerning the traces of Romanian culture in Russian lands. The notes that refer to Nicolae Milescu’s works were revised and enlarged with the invaluable help of Zamfira Mihail, an authority on the Spatar’s creative activity. Valentina Eşanu and Acad. Andrei Eşanu (Kishinev) assisted us in completing several notes on the works of Demetrius and Antioh Cantemir and the archival papers that relate to the Cantemir family, present in several collections of Russia. To verify the data concerning certain titles in the Russian bibliography, location of manuscripts and old books, or the presence of art objects in Russian collections, we were kindly helped by Sergey Frantsouzoff (Institute of Oriental Manuscripts, St Petersburg), Vera Tchentsova (Institute of World History, Moscow), and Constantin Panchenko (Moscow University), who expertly and patiently looked for answers to our numerous questions. Information concerning the assets that the Romanian government transferred to Russia nearly a century ago (December 1916 – August 1917), known in Romanian historiography as “the Romanian Treasury in Moscow”, are too few and too imprecise to allow the composition of notes that would meet the requirements of the methodology observed in this work. After the valuables of the Romanian National Bank, Queen Mary’s jewels and the treasury of the Deposit Bank were placed in the Kremlin and the Deposit Bank of Russia (Sudnaia Kassa), data about the inventory and the location of these valuables became uncertain, in spite of the efforts of several generations of politicians, high executives of the National Bank, diplomats, and historians. For a history of the transfer of the Romanian treasury assets to Moscow and the efforts towards their recovery, see Mihail Gr. Romaşcanu, Tezaurul român de la Moscova, Buc., 1934; Viorica Moisuc, Ion Calafeteanu şi Constantin Botoran, Tezaurul României la Moscova, Buc., 1993; Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova. Documente, historic comments and edition by Cristian Păunescu and Marian Ştefan, 2nd edition, revised and augmented, Buc., 2011. Unlike the records that were published in volumes I, II and III of this book, the notes comprised in volume IV derive from the author’s manuscript work, preserved as hand‑written notes, various documents, annotations, or citations in articles and XIV  VIRGIL CÂNDEA books that he did not have the time to record in the particular format established for his work. Consequently, the composition, checking and completion of data for the final, printable version of the present volume required strenuous efforts not only from the research team at the Institute for Southeast European Studies of the Romanian Academy, but also from many colleagues at home and abroad. Alongside those previously mentioned, the present volume also received contributions from: Valery Rybalkin (Institute for Oriental Studies of the National Academy of Sciences of Ukraine, Kiev); Albina Girfanova (St Petersburg University); Ambassador Ion Bistreanu, Romania’s Consul to St Petersburg (2006‑2009); Anca Popescu (Institute of History “Nicolae Iorga”, Bucharest); Maria Strutyńska (Library of the „Mikołaj Kopernik” University in Toruń, Poland); Anca Brătuleanu (University of Architecture, Bucharest); Claudiu Turcitu (National Archives of Romania, Bucharest). Cătălin Fudulu provided us with data from the data‑base of the National Office for the Tribute to Heroes (Bucharest), in keeping with the protocol signed with the Institute for South‑East European Studies of the Romanian Academy. We express our deep gratitude to them all. I hereby remind that, as in the preceding volumes, for unpublished information received directly from researchers, the name of the source is cited, together with the year when the item was surveyed. We give warm thanks to Mrs. Florica Popa, chief of the International Loan Department at the Library of the Romanian Academy in Bucharest, who obtained from libraries in Russia, Germany, Bulgaria, Belgium, etc., many volumes that were essential in completing the bibliographical material included in the present work. Claudia Nichita, custodian of the “Virgil Cândea” reading room at the Department of Manuscripts and Rare Books of the same Library, checked and completed a great number of notes, by searching bibliographical sources and providing our team with very helpful documentary material. We are most grateful to her. Last but not least, I feel bound to mention that Andrei Timotin carried on, beside me, untiring efforts to prepare this manuscript for publication, searching both on the field and in written sources the journey of Romanian cultural items through the countries comprised here. I am especially grateful to him for his constant dedication to this project, whose importance is confirmed by the contributions of all those who endeavour to see it through. The value of the documentary material presented in this volume to researchers and to the public at large does not require any demonstration. Although during the last decades major Romanian historians studied the archives of Poland, while items in Russia were searched for and partially recorded, from the end of the 19th century up to the present day (Grigore Tocilescu, Ioan Bianu, Ştefan Ciobanu, MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XV

Ilie Corfus, Ludovic Demény, Gheorghe Duzinchevici, Vasile Matei, Radu Constantinescu, Constantin Rezachevici, etc.), the descriptions of identified items and their bibliographical references based on Romanian and foreign published sources, or on the direct testimony of those who surveyed them, were never before collected in one book. Considering the difficulty of access to such items, especially in Russian archives, any piece of evidence concerning them is precious for Romanian historical studies. To the extent that it was accessible to the author of this work, Virgil Cândea, and subsequently to the research team that carries on the project initiated by him, it is presented inside this volume. Although it is not a bibliography in the precise sense of this term, the list of contractions and abbreviations placed at the beginning of this volume reflects the efforts of Romanian and foreign historians to record and describe documents, books and artefacts preserved in collections outside the country’s borders, which constitute a significant part of the Romanian heritage. Virgil Cândea’s project, which this series of volumes is meant to complete, would not have been possible without the knowledge, scientific thoroughness and dedication of several generations of scholars, among them Eudoxiu Hurmuzaki, Ioan Bogdan, Nicolae Iorga, Marcu Beza, Andrei Veress, Theodor Bodogae, Emil Turdeanu, and others. It is worth mentioning that, for some Romanian artefacts and some historical documents concerning the Romanians, the available information dated from the times of Grigore Tocilescu’s surveys. For the present volume the most up‑to‑date sources were consulted, such as the recent edition of documents concerning Demetrius Cantemir by Victor Ţvircun: Epistoljarnoe nasledie Dimitrija Kantemira, Kishinev, 2008, or Andrei Eşanu (coord.), Neamul Cantemireştilor. Bibliografie, Kishinev, 2010; also, many on‑line library catalogues and institutional websites – of archives, museums, religious establishments, public or private collections – whose holdings are presented via the Internet. With its 2,496 notes, Russia is the richest chapter of all those published until now, except for Greece (with 3,410 notes, in vol. II). Undoubtedly, there still exist in the countries to which this volume refers, especially in Russia, Romanian items that only future research may unveil. We hope that the present volume encourages the endeavour to record Romanian heritage items preserved outside the country’s borders, for the best possible knowledge of the Romanians’ history in its relationship with other peoples.

Ioana Feodorov

ABREVIERI

A. Cărţi, articole, colecţii de documente

Akta grodzkie i ziemskie – Akta grodzkie i ziemskie z czasów Rzeczypospolitej Polkiej z Archiwum tak zwanego Bernardyńskiego we Lwówie, Lvov, I‑XXIV, 1868‑1931. Acta Tomiciana – Andrzej Górski, Acta Tomiciana, I‑XXVII, Kórnik, 1535‑1626. Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke, Leipzig, 1927. Balş, Bisericile – Gheorghe Balş, Bisericile moldoveneşti din veacurile al XVII‑lea şi al XVIII‑lea, Buc., 1933. Belobrova, Iz literaturnoj istorii – Olga A. Belobrova, Iz literaturnoj istorii nekotoryh sočinenij Nikolaja Spafarija, în Drevnerusskaja rukopisnaja kniga i ee bytovanie v Sibiri, Novosibirsk, 1982, p. 73‑78. Belobrova, O prižiznennyh sbornikah – Olga A. Belobrova, O prižiznennyh sbornikah sočinenij i perevodov Nikolaja Spafarija, în „Materialy i soobščenija po fondam otdela rukopisnoj i redkoj knigi”, Leningrad, 1978, p. 129‑137. Belobrova, O rukopisnoj tradicii – Olga A. Belobrova, O rukopisnoj tradicii proizvvedenij Nikolaja Spafarija, în Nicolae Milescu Spătarul şi problemele culturii Moldovei, Chişinău, 1991, p. 56‑74. Berechet, Comori – Şt. Gr. Berechet, Comori slavo‑române răspândite, în BOR, 40, 1922, p. 618‑628. Beza, Urme – Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. 2, Buc., 1937. Bianu, Relaţiune [I]‑[II] – Ioan Bianu, Relaţiune asupra călătoriei în Galiţia făcută în vara anului 1885, [I], AARPAD, s. II, t. 8, 1885‑1886, p. 19‑48; ibidem, [II], t. 9, 1886‑1887, p. 52‑61. Bodea, 1848 – Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I‑II, Buc., 1982. Bodogae, Athos – Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din sfântul munte Athos, Sibiu, 1940. Boga, Documente – Leon T. Boga, Documente basarabene, I‑XVIII, Chişinău, 1928‑1934. Bogdan, Album paleografic – Album paleografic moldovenesc. Documente din secolele al XIV‑lea, al XV‑lea şi al XVI‑lea, adunate de Ioan Bogdan şi publicate cu o introducere şi rezumate de N. Iorga, Bucureşti – Paris, 1926. Bogdan, Cronicile slavo‑române – Ioan Bogdan, Cronicile slavo‑române din sec. XV‑XVI, ediţie revăzută şi completată de P.P. Panaitescu, Buc., 1959. Bogdan, Documentele, I‑II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, vol. I‑II, Buc., 1913. Bogdan, Notiţe – Ioan Bogdan, Notiţe asupra manuscriselor şi cărţilor vechi tipărite din Biblioteca Imperială din Sankt‑Peterburg, B. A. R., ms. 5219. XVIII  VIRGIL CÂNDEA

Bogdan, Paleografia – Damian P. Bogdan, Paleografia româno‑slavă, Buc., 1978. BRV, I‑IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I‑II, Buc., 1903‑1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III‑IV, Buc., 1912‑1944. Byčkov, Kratkij obzor –A.F. Byčkov, Kratkij obzor sobranija rukopisej, prinadležaščih preosvjaščennomu episkopu Porfiriju, a nyne hranjaščihsja v Imperatorskoj Publičnoj Biblioteke, Sankt‑Peterburg, 1885. Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir – Scarlat Callimachi, Vladimir Block, Elena Georgescu‑Ionescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera în imagini, Buc., 1963. Camariano‑Cioran, Aides pécuniaires, I‑II – Ariadna Camariano‑Cioran, Aides pécuniaires fournies par les Pays Roumains aux écoles grecques (RESEE, 17, 1979, nr. 1, p. 123‑151; 18, 1980, nr. 1, p. 63‑84) (republicat în idem, Relaţii româno‑elene. Studii istorice şi filologice (secolele XIV‑XIX), ed. L. Rados, Buc., 2008, p. 703‑732, 733‑754). Camariano‑Cioran, L’Épire – Ariadna Camariano‑Cioran, L’Épire et les Pays Roumains, Iannina, 1984. Cat. doc. mold. – Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhiva Istorică Centrală a Statului, I, 1387‑1620, Buc., 1957; II, 1621‑1652, Buc. 1959; III, 1653‑1675, Buc., 1968; supl. I, 1403‑1700, Buc., 1975. Cat. exp. brit. – Documente privind istoria României din colecţii britanice. [Catalogul expoziţiei], Bucureşti, aprilie‑iunie 1982, Buc., 1982. Cat. mss. rom., I‑IV – Ioan Bianu, Biblioteca Academiei Române. Catalogul manuscriptelor româneşti, I, Buc., 1907; Ioan Bianu, Remus Caracaş, II, Buc., 1913; Ioan Bianu, G. Nicolăiasa, III, Buc., 1939; Gabriel Ştrempel, Florica Moisil şi L. Stoianovici, IV, Buc., 1967. Catalogus Bibl. Ossolinianae – Wojciech Kętrzynski, Catalogus codicum manuscriptorum Bibliothecae Ossolinianae Leopoliensis, I‑III, Lvov, 1880‑1898. Călători străini, I‑X – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu‑Dersca‑Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, I‑X/1‑2, Buc., 1968‑2001. Călători străini, s. n., I‑VI – Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX‑lea: serie nouă, I‑VI, Buc., 2004‑2010. Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II‑IV – Virgil Cândea, Constantin Simionescu, Prezenţe culturale româneşti: Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai, Alep, [II], Buc., 1982; Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, [III], Buc., 1984; Prezenţe culturale româneşti: Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, [IV], Buc., 1987. Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia – Ştefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, în ARMSI, s. III, 2, Mem. 5, 1925, p. 382‑548 (extras, p. 1‑168). Ciobanu, Dosoftei – Ştefan Ciobanu, Dosoftei, mitropolitul Moldovei şi activitatea lui literară, traducere din limba rusă şi ediţie de Şt. Berechet, Iaşi, 1918. Ciobanu, Relaţiile politice – Veniamin Ciobanu, Relaţiile politice româno‑polone între 1699‑1848, Buc., 1980. Codex epistolaris – Codex epistolaris saeculi decimi quinti (1384‑1492), I‑IV, ed. August Sokołowski şi Anatol Lewicki, Cracovia, 1891. Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române – Radu Constantinescu, Manuscrisele MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XIX

slavo‑române de la Arhivele Centrale din Moscova R.G.A.D.A (RA, 53, 1976, nr. 1, p. 10‑18). Constantinescu, Repertoriu – Radu Constantinescu, Manuscrise de origine românească din colecţii străine, Buc., 1986. Constantinescu, Texte româneşti – Radu Constantinescu, Texte româneşti în arhive străine, Buc., 1977. Constantinescu, Vechiul drept – Radu Constantinescu, Vechiul drept românesc scris. Repertoriul izvoarelor, 1340‑1640, Buc., 1984. Corfus, Documente polone XVI – Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria României culese din arhivele polone. Secolul al XVI‑lea, Buc., 1979. Corfus, Documente polone XVII – Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria României culese din arhivele polone. Secolul al XVII‑lea, Buc., 1983. Corfus, Documente polone XVI‑XVII – Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria României culese din arhivele polone. Secolele al XVI‑lea şi al XVII‑lea, ed. Vasile Matei, Buc., 2001. Corfus, Mihai Viteazul – Ilie Corfus, Mihai Viteazul şi polonii – cu documente inedite în anexe, Buc., 1937. Costăchescu, Documente moldoveneşti, I‑II – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, I. (1374‑1437), II. (1438‑1456), Iaşi, 1931‑1932. Costăchescu, Doc. Ştefăniţă Voevod – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti de la Ştefăniţă Voevod (1517‑1527), Iaşi, 1943. Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV‑XVIII, privind istoria României, Buc., 1963. Cronici turceşti, I‑III – Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase: I, ed. Mihail Guboglu, Buc., 1955; II, ed. Mihail Guboglu, Mehmet A. Mustafa, Buc., 1974; III, ed. Mehmet A. Mustafa, Buc., 1980. Czamańska, Mołdawia – Ilona Czamańska, Mołdawia i Wołoszczyzna wobec Polski, Węgier i Turcji w XIV i XV wieku. Średniowieczne narody i państwa, Poznań, 1996. Demény, Călătorie de studii I – Ludovic Demény, Călătorie de studii în U.R.S.S., în „Studii”, 19, 1966, nr. 2, p. 369‑373. Demény, Călătorie de studii II – Ludovic Demény, Călătorie de studii în U.R.S.S., în „Studii”, 20, 1967, nr. 6, p. 1211‑1212. Demény, Tipăriturile târgoviştene – Ludovic Demény, Tipăriturile târgoviştene din secolul al XVI‑lea în bibliotecile şi muzeele din Moscova şi Leningrad, în „Studia Valachica”, 1970, p. 143‑163, cu 39 fig. Demény – Demény, Carte, tipar şi societate – Ludovic Demény, Lidia A. Demény, Carte, tipar şi societate la români în secolul al XVI‑lea, Buc., 1986. Desăvârşirea unităţii naţional‑statale, III‑VI – Desăvârşirea unităţii naţional‑statale a poporului român. Recunoaşterea ei internaţională. 1918, III‑VI, Buc., 1986. DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951‑1960. A. Moldova, veacurile XIV‑XV, vol. I; veacul XV, vol. I‑II; veacul XVI, vol. I‑IV; veacul XVII, vol. I‑V; B. Ţara Românească, veacurile XIII‑XV; veacul XVI, vol. I‑VI; veacul XVII, vol. I‑IV; C. Transilvania, veacurile XI‑XIII, vol. I‑II; veacul XIV, vol. I‑IV. Dmitrieva ş.a., Opisanie – L.V. Dmitrieva, A.M. Muginov, S.M. Muratov, Opisanie tjurkskih rukopisej Instituta Narodov Azii, I, Istorija, Moscova, 1965. XX  VIRGIL CÂNDEA

Documente Callimachi, I‑II – N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi adunate, publicate şi întovărăşite de o prefaţă, I‑II, Buc., 1901‑1902. Documente turceşti, I‑III – Mustafa A. Mehmet, Documente turceşti privind istoria României, I (1455‑1774), Buc, 1976; II (1774‑1791) Buc., 1982; III (1791‑1812), Buc., 1986. Dogiel, Codex diplomaticus – M. Dogiel, Codex diplomaticus Regni Poloniae et Magni Ducatus Lituaniae, I/2, Vilnius, 1758. Dragomir, Studii şi documente, I‑V – Silviu Dragomir, Studii şi documente privitoare la Revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848‑1849, I‑V, Cluj – Sibiu, 1944‑1946. DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I‑III, XIX, XXI, XXII; B. Ţara Românească, I‑VII, XI, XXI‑XXIV; C. Transilvania, X‑XI; D. Relaţii între Ţările Române, I, Buc., 1965‑1988. Duzinchevici, Documente polone – Gh. Duzinchevici, Documente din arhivele polone relative la istoria românilor (sec. XVI‑XIX), Vălenii de Munte, 1935. Eşanu, Dinastia Cantemireştilor – Andrei Eşanu (coord.), Dinastia Cantemireştilor. Secolele XVII‑XVIII, Chişinău, 2008. Eşanu, Neamul Cantemireştilor – Andrei Eşanu (coord.), Neamul Cantemireştilor. Bibliografie, Chişinău, 2010. Fănescu – Regleanu, Cercetări – M. Fănescu, M. Regleanu, Cercetări în arhivele centrale ale actelor vechi din Varşovia, în RA, 10, 1967, nr. 1, p. 313‑316. Fejér, I‑XLII – Georgius Fejér, Codex diplomaticus Hungariae et civilis, I‑XLII, Buda, 1829‑1844. Fontes, I‑IV – Fontes historiae daco‑romanae. Izvoarele istoriei României, I (ed. Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc, 1964; II (ed. Haralambie Mihăescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu), Buc., 1970; III (ed. Alexandru Elian, Nicolae Şerban Tanaşoca), Buc., 1975; IV (ed. Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae Şerban Tanaşoca, Tudor Teoteoi), Buc., 1982. Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir – Serge A. Frantsouzoff, Le fonds de Dimitrie Cantemir dans les archives de l’Institut des Manuscrits Orientaux de l’Académie des Sciences de Russie, în RESEE, 49, 2011, p. 123‑137. Ghibănescu, Surete – Gheorghe Ghibănescu, Surete şi izvoade, I‑XXV, Iaşi, 1906‑1933. Ghidul microfilmelor – Arhivele Naţionale ale României, Ghidul microfilmelor, vol. III, Documente din arhivele străine, Bucureşti, 1979. Volum întocmit de Jeliţa Gămulescu, Tahsin Gemil, Vasile Matei, Cornelia Moraru, Emilia Poştăriţă, Sabina Spermezan, Margareta Szabó, Valeriu Veliman, Mircea Voiculescu, Iosif. I. Adam, Sanda Bădărău, Mircea Paicu, Valeria Şindelaru. Göllner, Turcica, I‑III – Carol Göllner, Turcica. Die europäischen Türkendrucke des XVI. Jahrhunderts, I‑III, Buc. – Berlin – Baden‑Baden, 1961‑1968. Górski, Epistula, I‑XI – Stanislaus Górski, Epistula, legationes, responsa, actiones, res geste serenissimi principis Sigismundi, ejus nomini primi, regis Polonie [...], collecte et in tomos XXVII digeste, I‑XI, Poznań, 1852‑1901. Guboglu, Crestomaţie turcă – Mihail Guboglu, Crestomaţie turcă. Izvoare narative privind istoria Europei orientale şi centrale (1263‑1683), Buc., 1978. MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXI

Guboglu, Cronici turceşti – Mihail Guboglu, Cronici turceşti privind Ţările Române, I. Sec. XV – mijlocul sec. XVII, II. Sec. XVII – începutul sec. XVIII, Buc., 1966‑1980. Holban, Noi documente [I‑III] – Theodor Holban, Noi documente româneşti din arhivele polone şi franceze, în AIIAI, 13, 1976, p. 282‑298, 308‑322, 329‑331 [I]; 15, 1978, p. 302‑329, 465‑469 [II]; 19, 1982, p. 591‑595 [III]. Hurmuzaki, I/2, II/1, III/1‑2, IV/1, V/1‑2, VI‑IX/1‑2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. I, supl. II, 1893; vol. II, partea 1 (1451‑1575), Buc., 1891; vol. III, partea I (1576‑1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576‑1600), Buc., 1888; vol. IV, partea 1 (1600‑1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650‑1699), Buc., 1885; vol. V, partea 2 (1650‑1699), Buc., 1886; vol. VI (1700‑1750); Buc., 1878; vol. VII (1750‑1818), Buc., 1876; vol. VIII (1376‑1650), Buc., 1894; vol. IX, partea 1 (1650‑1747), Buc., 1897; vol. IX, partea 2 (1751‑1796), Buc., 1899. Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1‑3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, Supl. II, vol. 1 (1510‑1600): Documente culese din arhive şi biblioteci polone, coordonate, adnotate şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893; vol. 2 (1601‑1640), Buc., 1895; vol. 3, fasc. 1 (1641‑1703), Buc., 1900. Hurmuzaki – Densusianu, I/1‑2, II/2‑5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I, partea 1 (1199‑1345), Buc., 1887; vol. I, partea 2 (1346‑1450), Buc., 1890; vol. II, partea 2 (1451‑1517), Buc., 1891; vol. II, partea 3 (1518‑1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531‑1552), Buc., 1894; vol. II, partea 5 (1552‑1575), Buc., 1897. Hurmuzaki – Esarcu, IV/2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor descoperite de Constantin Esarcu în Arhivele din Italia şi documente din Arhivele Veneţiei, vol. IV, partea 2, Buc., 1884. Hurmuzaki – Hodoş, XVI‑XVIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XVI (1603‑1824); Corespondenţă diplomatică şi rapoarte consulare franceze publicate de Nerva Hodoş, Buc., 1912; vol. XVII (1825‑1846), Buc., 1913; vol. XVIII (1847‑1851), Buc., 1916. Hurmuzaki – Iorga, X‑XII, XIV/1‑3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarte consulare prusiene din Iaşi şi Bucureşti (1763‑1844), Buc., 1897; vol. XI: Acte din secolul al XVI‑lea (1517‑1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui Petru‑vodă Şchiopu, Buc., 1900; vol. XII (1594‑1602): Acte relative la războaiele şi cuceririle lui Mihai‑vodă Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320‑1715): Documente greceşti privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2 (1716‑1777), Buc., 1917; vol. XIV, partea 3 (cca 1760 – cca 1820), Buc., 1936. Hurmuzaki – Kałuzniacki, I/2, II/2‑3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. I, partea 2: Apendice. Documente slavone (1451‑1517), cu traduceri latine de Emil Kałuzniacki, Buc., 1890; vol. II, partea 2, Buc., 1890; vol. II, partea 3 (1510‑1527), Buc., 1892. Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592‑1837); Scrieri şi documente greceşti privitoare la istoria românilor din anii 1592‑1837, traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Buc., 1914. Hurmuzaki – Oţetea, I, IV – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privind istoria României: XXII  VIRGIL CÂNDEA

colecţia Eudoxiu de Hurmizaki, s. n., vol. I, Rapoarte consulare ruse (1770‑1796) din „Arhiva Politica Externă a Rusiei”, Moscova, sub îngrijirea acad. A. Oţetea, Buc., 1962; vol. IV, Rapoarte diplomatice ruse (1797‑1806), sub îngrijirea acad. A. Oţetea, Buc., 1974. Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592‑1837): Texte greceşti privitoare la istoria românilor culese şi publicate de A. Papadopoulos‑Kerameus, Buc., 1909. Iacovachi – Cojocaru, Traian Vuia – Ion N. Iacovachi, Ion V.T. Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera, Buc., 1988. IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie (Ier‑IIIe siècles). I. L’Italie et les provinces occidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996. Ierosol. vivl., I‑V – A. I. Papadopoulos‑Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogos tōn en tais vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxou patriarchikou Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenon ellīnikōn kōdikōn, I‑V, Sankt‑Peterburg, 1891‑1915. Independenţa României – Independenţa României. Documente, I, II/1‑2, III, Buc., 1977. Inwentarz rękopisów – Jadwiga Turka (ed.), Inwentarz rekopisów Biblioteki Zakładu Narodowego im. Ossolińskich we Wrocławiu, I‑VI, Wrocław, 1948‑1979. Iorga, Acte şi fragmente, I‑III – N. Iorga, Acte şi fragmente privitoare la istoria românilor adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, I‑III, Buc., 1895‑1897. Iorga, Studii şi documente, I‑XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria românilor, I‑XXXI, Buc., 1901‑1916. Istoričeskie svjazi I‑III – Istoričeskie svjazi narodov SSSR i Rumynii v XV‑načale XVIII v.v., I‑III, Moscova, 1965‑1968. Ivanova, Răkopisi – Klimentina Ivanova, Bălgarski, srăbski i moldovlahijski kirilski răkopisi v sbirkata na M.P. Pogodin, Sofia, 1981. Izvoarele Răscoalei lui Horea, seria, volumul – Ştefan Pascu (ed.), Izvoarele Răscoalei lui Horea. A. Diplomataria, I‑II; B. Izvoarele narative, I‑III; Buc., 1982‑1984. Jacimirskij, Darstvennyja žalovanija – A.I. Jacimirskij, Darstvennyja žalovanyja l’gotnyja i podtverditel’nyja gramoty moldavskih gospodarej XV veka, în „Drevnosti. Trudy Slavjanskoj Komissij Imperatorskago Moskovskago Arheologičeskago Obščestva”, IV, 1907, p. 287-301. Jacimirskij, Grigorij Camblak – A.I. Jacimirskij, Grigorij Camblak. Očerk ego žizni administrativnoj i knižnoj dejatel’nosti, Sankt‑Peterburg, 1904. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti – A.I. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti v Moldavii i Valahii XV‑XVI vv, Sankt‑Peterburg, 1906. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi – A.I. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi v Moldavii. Neizvestnye proizvedenija Grigorija Camblaka, Sankt‑Peterburg, 1906. Jacimirskij, Iz slavjanskijh rukopisej – A.I. Jacimirskij, Iz slavjanskijh rukopisej. Teksty i zametki, în „Učennye Zapiski Imperatorskogo Moskovskogo Universiteta. Istoriko‑filologičeskoe otdelenie”, XXIV, 1899, p. 24‑40. Jacimirskij, Melkie teksty i zametki – A.I. Jacimirskij, Melkie teksty i zametki po starinnoj slavjanskoj i russkoj literaturam. LI‑LX, în „Izvestija Otdelenija russkogo jazyka i MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXIII

slovesnosti Imperatorskoj Akademii nauk”, t. XIII, tiraj 2, Sankt‑Peterburg, 1908, 149‑231. Jacimirskij, Opis’ – A.I. Jacimirskij, Opis’ starinnyh slavjanskih i russkih rukopisej sobranija P.I. Ščukina, I‑II, Moscova, 1896‑1897. Jacimirskij, Otčet – A.I. Jacimirskij, Otčet Imperatorskoj Publičnoj Biblioteki za 1898 god, Sankt‑Peterburg, 1902. Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi – A.I. Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi v rumynskih biblioteka, Sankt‑Peterburg, 1905. Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej – K.F. Kalajdovič, P.M. Stroev, Obstojatel’noe opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, hranjaščihsja v Moskve, v biblioteke grafa Fedora Andreeviča Tolstogo, Moscova, 1825. Kalužnjacki – Sobolevskij, Al’bom – E. Kalužnjacki, A.I. Sobolevskij, Al’bom snimkov kirillovskih rukopisej rumynskogo proishoždenija, în „Enciklopedija slavjanskoj filologii”, IV, 2, Sankt‑Peterburg, 1916. Karataev, Hronolog. – I. Karataev, Hronologiceskaja rospis slavjanskih knig napečatannyh kirillovskimi bukvami. 1491‑1730, Sankt‑Peterburg, 1861. Karataev, Opisanie – I. Karataev, Opisanie slavjano‑russkih knig napečatannyh kirillovskimi bukvami, I. 1491‑1652, Sankt‑Peterburg, 1883. Klęsk, Documents – Christine Klęsk, Documents de la Bibliothèque Kórnicka relatifs aux relations polono‑moldaves, în RHSEE, 15, 1938, nr. 1‑3, p. 50‑62. Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I‑II – Arhim. Leonid (Kavelin), Sistematičeskoe opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej sobranija grafa A.S. Uvarova, Moscova, I‑IV, 1893‑1894. Lewicki, Index – A. Lewicki, Index actorum saeculi ad res publices Poloniae spectantium, Cracovia, 1888. Ličnye arhivnye fondy – Ličnye arhivnye fondy v gosudarstvennyh hraniliščah SSSR, I‑III, Moscova, 1962‑1980. Łukasik, Pologne et Roumanie – Stanislas Łukasik, Pologne et Roumanie aux confins des deux peuples et des deux langues, Paris – Varsovie – Cracovie, 1938. Lurie, Povest’ o Drakule – I.S. Lurie, Povest’ o Drakule. Issledovanie i podgotovka tekstov, Moscova – Leningrad, 1964. Madan, Dmitrij Kantemir – I.R. Madan, Dmitrij Kantemir, Chişinău, 1973. Mareş, Patria – Nicolae Mareş, Patria nerecunoscătoare, în „Ziua”, Buc., 13 noiembrie 2007. Mareş, Urme – Nicolae Mareş, Urme ale unor eroi români pe teritoriul polonez, sau cine moare pentru patrie trăieşte veşnic, în Eroi şi morminte, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Buc., 2008. Matei, Cercetări [I‑V] – Vasile Matei, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă, în RA, 50, 1973, nr. 1, p. 115‑116 [I]; 51, 1974, nr. 4, p. 555‑556 [II]; 53, 1976, nr. 4, p. 443‑444 [III]; 54, 1977, nr. 3, p. 324‑325 [IV]; 56, 1979, nr. 4, p. 461‑462 [V]. Matthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die Renaissance in Ungarn, 1458‑1541. 8 Mai – 1 November 1982, Viena, 1982. Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I‑V – Mihai Viteazul în conştiinţa europeană. Documente, Mărturii, I‑V, Buc., 1982‑1990. Mihail, La diffusion – Zamfira Mihail, La diffusion des écrits «orientaux» de Nicolae le Spathaire (Milescu), în RESEE, 23, 1985, nr. 2, p. 117‑130. XXIV  VIRGIL CÂNDEA

Mihail, Nicolae le Spathaire – Zamfira Mihail, Nicolae le Spathaire Milescu à travers ses manuscrits, Buc., 2009. Mihăilă, Contribuţii – Gheorghe Mihăilă, Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi, Buc., 1972. Milescu, Aritmologhia, Etica – Nicolae Milescu, Aritmologhia, Etica şi originalele lor latine, ed. Pandele Olteanu, Buc., 1982. Mioc, Materiale româneşti – Damaschin Mioc, Materiale româneşti în arhive străine, în SMIM, 6, 1973, p. 325‑347. Mioc, Manuscrise slavo‑române – Damaschin Mioc, Manuscrise slavo‑române în biblioteci din străinătate, în SMIM, 7, 1974, p. 277‑284. Mitu, Cercetări lingvistice – Mihai Mitu, Cercetări lingvistice şi literare româno‑slave, Buc., 1996. Mitu, Dimitrie Cantemir – Mihai Mitu, Dimitrie Cantemir în context cultural româno‑polon, în Omagiu Virgil Cândea la 75 de ani, coord. Paul H. Stahl, II, Buc., 2002, p. 17‑30. Mitu, Romano‑Polonica – Mihai Mitu, Romano‑Polonica, I. Studii de istorie culturală, Buc., 2007. Mohov, Očerki – N.A. Mohov, Očerki istorii moldavsko‑ukrainskih svjazej, Chişinău, 1961. Mohov ş.a., Documente – N.A. Mohov, E.M. Russev, P.G. Dimitriev, D.M. Dragnev, P.V. Sovietov, Documente din arhivele sovietice privitoare la istoria medievală a Moldovei şi Ţării Româneşti, în „Studii”, Chişinău, 12, 1959, nr. 3, p. 135‑162. Moldova în epoca feudalismului, I‑X – Moldova în epoca feudalismului, I‑X, Chişinău, 1961‑2005. Monumenta Medii Aevi – Monumenta Medii Aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, Cracovia, 1874‑1927. Nikolaj Spafarij – Nikolaj Spafarij, Estetičeskie traktaty, ed. Olga A. Belobrova, Leningrad, 1978. Nikolova ş.a., Khludov Collection – Sv. Nikolova, M. Yovcheva, T. Popova, L. Taseva, The Bulgarian Medieval Cultural Heritage in the Khludov Collection in the State Historical Museum, Moscow. Catalogue, Sofia, 1999. Nussbächer, Johannes Honterus – Gernot Nussbächer, Johannes Honterus. Viaţa şi opera sa în imagini, Buc., 1977. Nussbächer, O bibliografie Honterus – Gernot Nussbächer, Încercare pentru o bibliografie a ediţiilor din străinătate ale operelor umanistului braşovean Johannes Honterus, în Spiritualitate transilvană şi istorie europeană, ed. Iacob Mârza şi Ana Dumitran, Alba Iulia, 1999, p. 363‑391. Opisanie pergamentnyh rukopisej – Marfa Vjačeslavovna Ščepkina, Tat’jana Nikolaevna Protas’eva, Ljubov’ Mihajlovna Kostjuhina, Vera Semenovna Golyšenko, Opisanie pergamentnyh rukopisej Gosudarstvennogo istoričeskogo muzeja, čast’ 2: Rukopisi bolgarskie, serbskie, moldavskie, în „Arheografičeskij ežegodnik za 1965 god”, Moscova, 1966, p. 273‑309. Panaitescu, Călători poloni – P.P. Panaitescu, Călători poloni în Ţările Române, Buc., 1930. Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul – P.P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Buc., 1936. MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXV

Panaitescu, La route commerciale – P.P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne à la Mer Noire au Moyen Age, în RIR, 2, 1933, 172‑193. Papiu‑Ilarian, Tezaur, I‑III – Alexandru Papiu‑Ilarian, Tezaur de monumente istorice pentru România, I‑III, Buc., 1862‑1865. Pelin, Catalogul – Valentina Ovčinnikova‑Pelin, Catalogul general al manuscriselor moldoveneşti păstrate în URSS. Colecţia Bibliotecii Mănăstirii Noul‑Neamţ (sec. XIV‑XIX), Chişinău, 1989. Petrică, Confluenţe – Ion Petrică, Confluenţe culturale româno‑polone, Buc., 1976. Petrică, Studii – Ion Petrică, Studii româno‑polone, Buc., 1994. Piechota, Balcanica – Regina Piechota (et al.), Balcanica. Guide to the Polish Archives Relative to the History of the Balkan Countries, Varşovia, 1979. Pippidi, Hommes et idées – Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud‑Est européen à l’aube de l’âge moderne, Buc. – Paris, 1980. Pippidi, Mihai Viteazul – Andrei Pippidi, Mihai Viteazul în arta epocii sale. Michael der Tapfere in der Kunst seiner Zeit, Cluj‑Napoca, 1987. Popa‑Lisseanu, Izvoarele, I‑XV – G. Popa‑Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, I‑XV, Buc., 1934‑1939. Popescu‑Vâlcea, Miniatura – G. Popescu‑Vâlcea, Miniatura românească, Buc., 1981. Popov, Opisanie – Andrej N. Popov, Opisanije rukopisej i katalog knig cerkovnoj pečati biblioteki A.I. Hludova, Moscova, 1872. Popov, Pervoe pribavlenie – Andrej N. Popov, Pervoe pribavlenie k opisaniju rukopisej i katalogu knig cerkovnoj pečati biblioteki A.I. Hludova, Moscova, 1875. Popov, Rukopisi – N.P. Popov, Rukopisi Moskovskoj sinodal’noj (patriaršej) biblioteki, Moscova, 1905‑1910, t. 1‑2. Putevoditel’ – Putevoditel’ po Arhivu Leningradskogo Otdelenija Instituta Istorii, Moscova – Leningrad, 1958. Războieni – Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihai Guboglu, Radu Constantinescu, Constantin Vlad, Războieni. Cinci sute de ani de la campania din 1476. Monografie şi culegere de texte, Buc., 1976. Rep. Ştefan cel Mare – Mihai Berza (ed.), Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1958. Revoluţia din 1821 – Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente externe, Buc., 1980. Rezachevici, Cercetări [I‑II] – Constantin Rezachevici, Cercetări în arhive şi biblioteci polone, în R. Ist., 27, 1974, nr. 6, p. 953‑956 [I]; 33, 1980, nr. 3, p. 561‑565 [II]. Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski – Constantin Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski cu Mihai Viteazul într‑o tipăritură rară din Biblioteca Zamoyski (Broşura căpitanului Stanislaw Bartholan din 1601), în R. Ist., 32, 1979, nr. 7, p. 1327‑1349. Românii la 1859, I‑II – Românii la 1859. Unirea Principatelor Române în conştiinţa europeană. Documente externe, vol. I‑II, Buc., 1984. Rukopisnye knigi, I‑II – Rukopisnye knigi sobranija M.P. Pogodina. Katalog, I‑II, Sankt‑Peterburg, 1988‑1992. Rykaczewski, Inventarium – E. Rykaczewski (ed.), Inventarium omnium et singulorum XXVI  VIRGIL CÂNDEA

privilegiorum, literarum, diplomatarum, scripturarum et monumentorum quaecunque in Archivo Regni in arce Cracoviensi continentur, Paris, 1862. Semenova, Relaţiile – L.E. Semenova, Relaţiile bisericii din Moldova şi Muntenia cu biserica rusă în sec. XVII, în AIIAI, 31, 1994, p. 561‑570. Sokolov, Catalogul documentelor – Aleksandr Sokolov (ş.a.), Catalogul documentelor privitoare la istoria românilor din Arhiva Istorică de Stat a Rusiei, Sankt‑Peterburg. Manuscris inedit, păstrat la Biblioteca Metropolitană Bucureşti. Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie – V.I. Sreznevskij, F.I. Pokrovskij, Opisanie rukopisnogo otdelenija Biblioteki Imperatorskoj Akademii Nauk, I‑II, Sankt‑Peterburg, 1910‑1915. Stasov, Ornament – Vladimir V. Stasov, Slavjanskij i vostočnyj ornament po rukopisjam drevnego i novago vremeni/ L’ornament slave et oriental d’après les manuscrits anciens et modernes, Sankt‑Peterburg, 1887. Stojanović, Zapisi i natpisi, I‑VI – Lj. Stojanović, Stari srpski zapisi i natpisi, I‑VI, Belgrad – Sremski Karlovci, 1902‑1926. Stourdza, Grandes Familles – Mihail‑Dimitri Stourdza, Les Grandes Familles de Grèce, d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique, Paris, 1983. Sturdza, Memoriu – D.A. Sturdza, Memoriu asupra portretelor domnilor români, în „Analele Societăţii Academice Române”, s. I, t. 6, 1874, p. 133‑156. Svodnyj katalog – Svodnyj katalog slavjano‑russkih rukopisej knig, hranjaščihsja v S.S.S.R., XI‑XIII vv., Moscova, 1984. Turdeanu, Din vechile schimburi – Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre români şi iugoslavi, în C. Lit., 3, 1938, p. 141‑218. Turdeanu, Études – Émile Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985. Turdeanu, La broderie religieuse – Émile Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie. Les épitaphioi moldaves aux XVe et XVIe siècles, în C. Lit., 4, 1940, p. 164‑214. Turdeanu, Legăturile româneşti – Emil Turdeanu, Legăturile româneşti cu mănăstirile Hilandar şi Sf. Pavel de la Muntele Athos, în C. Lit., 4, 1940, p. 60‑113. Turdeanu, Manuscrise slave – Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel Mare, în C. Lit., 5, 1942, p. 101‑240. Turdeanu, Miniatura bulgară – Emil Turdeanu, Miniatura bulgară şi începuturile miniaturii româneşti, în BIRS, 1, 1941, p. 95‑152. Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504 – Émile Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie à l’époque d’Etienne le Grand (1457‑1504), în RER, 5‑6, 1960, p. 21‑66. Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552 – Émile Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie de 1504 à 1552, în RER, 9‑10, 1965, p. 97‑142. Ţarălungă, Dimitrie Cantemir – Ecaterina Ţarălungă, Dimitrie Cantemir. Contribuţii documentare la un portret, Buc., 1989. Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie – Victor Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie Dimitrija Kantemira, Chişinău, 2008. Ukazatel’ – Ukazatel’ vospominanij dnevnikov i putevyh zapisok XVIII‑XIX vv., ed. S.V. Žitomirskaja, K.R. Kameneckaja, I.V. Kozymenko, E.N. Konšina, Moscova, 1951. MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXVII

Uljanickij, Materialy – Vladimir Antonovič Uljanickij, Materialy dlja istorij vzaimnyh otnošenij Rossii, Pol’ši, Moldavii, Valahii i Turcii v XIV‑XV vv., Moscova, 1887. Ungureanu, Documente – Gh. Ungureanu, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele Statului din Moscova şi Leningrad, în RA, 5, 1962, nr. 1, p. 27‑58. Uricariul, I‑XXV – Theodor Codrescu, Uricariul sau Colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor, I‑XXV, Iaşi, 1852‑1895. Urkundenbuch, I‑VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner, Georg Müller (ed.), II‑III; Gustav Gündisch (ed.), IV‑VI, Sibiu, 1892‑1937; Buc., 1975‑1981. Vasilescu, Cercetări – Veronica Vasilescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Republica Populară Polonă, în RA, 52, 1975, nr. 3, p. 338‑339. Vasilescu – Matei, Cercetări – Veronica Vasilescu, Vasile Matei, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă, în RA, 59, 1982, nr. 2, p. 192‑193. Vătăşianu, Istoria artei – Virgil Vătăşianu, Istoria artei feudale în Ţările Române, I‑II, Buc., 1959. Veress, Acta et epistolae, I – Endre Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldova et Valachia, I, Budapesta, 1914. Veress, BRU, I‑III – Andrei Veress, Bibliografie româno‑ungară, I‑III, Buc., 1931‑1935. Veress, Documente, I‑XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti, I‑XI, Buc., 1929‑1939. Viktorov, Alfavityi – A.E. Viktorov, Alfavityi ukazatel slavjanskih rukopisej Moskovskoj sinodal’noj biblioteki, Moscova, 1858. Wickenhauser, Moldowiza – Fr. A. Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Moldowiza, Viena, 1862. Wickenhauser, Woronetz und Putna – Fr. A. Wickenhauser, Geschichte der Klöster Woronetz und Putna, Cernăuţi, 1888. Zapasko – Isaevič, I‑II/1‑2 – Jakim Zapasko, Jaroslav Isaevič, Pamjatki knižnovogo mistectva. Katalog starodrukiv vidanih na Ukraini. Kniga perša (1574‑1700), I‑II/1‑2, Lvov, 1981‑1984. 1918 la români – 1918 la români. Desăvârşirea unităţii naţional‑statale a poporului român. Documente externe, I‑II, Buc., 1983.

B. Publicaţii periodice

AAR, „Analele Academiei Române”, s. II, Buc., 1879‑1916. AARMSI, „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii istorice”, Buc., s. II, 1886‑1920; s. III, 1922‑1947. AARMSL, s. II, „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii literare”, Buc., 1889‑1907. XXVIII  VIRGIL CÂNDEA

AB, „Arhivele Basarabiei”. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1929‑1939. ACMIB, „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Basarabia, Chişinău, 1929‑1938. AE, „Archaeologiai Ertesitö”, Budapesta, 1869‑. AFI, „Arhivă pentru filologie şi istorie”, Blaj, 1867‑1872. AI, „Archiva istorică a României”, Buc., 1864‑1865, 1867. AIIAI, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol» din Iaşi”, 1964‑. AIIAC, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj, 1975‑1989. AIINC, „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu, 1921‑1945. AMET, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, Cluj, 1957‑1978. AMN, „Acta Musei Napocensis”, Cluj, 1964‑. AO, „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922‑1943. APOR, „Anuarul Parohiei Ortodoxe Române”, Viena, 1962‑. AR, „Arhiva românească”, Iaşi, 1840/1841; ed. 2, 1860‑1862; Bucureşti, 1939‑1946. Arhiva, „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889‑1916; „Arhiva. Organul Societăţii istorico‑filologice din Iaşi”, 1921‑1940. ARMSI, s. III, „Academia Română, Memoriile Secţiunii istorice”, Buc., 1922‑1947. ARMSIA, s. IV, „Academia Română, Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie”, Buc., 1976‑. ARMSL, s. III, „Academia Română, Memoriile Secţiunii literare”, Buc., 1923‑1948. ASI, „Archivio storico italiano”, Firenze, 1842‑1882, 1925‑1960. AUB, „Analele Universităţii Bucureşti”, s. Istorie, Bucureşti, 1951‑. AUC, „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al.I. Cuza» din Iaşi”, s.n., s. III (Ştiinţe sociale), Iaşi, 1955‑. AUT, „Analele Universităţii din Timişoara”, s. Ştiinţe Sociale, Timişoara, 1976‑; s. Ştiinţe Filologice, 1962‑. AVSL, „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1843‑1851; Neue Folge, Braşov, 1853‑1871; Sibiu, 1872‑1944; Bistriţa, 1944. BBRF, „Buletinul Bibliotecii Române”, Freiburg i. Br., 1969/1970‑. BCH, „Bulletin de correspondance hellénique”, Athènes‑Paris, 1877‑1971. BCI, „Buletinul Comisiei Istorice a României”, Buc., 1915‑1916, 1924‑1938. BCMI, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Buc., 1908‑1945. BG, „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Buc., 1930‑1935. BIES, „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud‑Orientale”, Buc., Iaşi, 1914‑1923. BIRS, „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Buc., 1941. BMI, „Buletinul Monumentelor istorice”, 1970‑1973, titlu schimbat al BCMI. BNJ, „Byzantinisch‑Neugriechische Jahrbücher”, Atena‑Berlin, Wilmersdorf, 1920‑. BOR, „Biserica Ortodoxă Română”, Buc., 1874‑1916, 1921‑. BSHAR, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, Buc., 1912‑1947. Bulletin AIESEE, „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du Sud‑Est Européen”, Buc., 1963‑. C. Lit., „Cercetări literare”, Buc., 1934‑1943. CC, „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXIX

Universitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924‑1939. CI, „Cercetări istorice. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al Universităţii din Iaşi”, Iaşi, 1925‑1943; „Studii şi cercetării istorice”, Iaşi, 1943‑1947. CI – Muzeul, „Cercetări istorice. Muzeul de Istorie a Moldovei”, Iaşi, 1970‑. CL, „Convorbiri literare”, Iaşi, Buc., 1867‑1944. CT, „Columna lui Traian”, Buc., 1870‑1877, 1882‑1883. DI, „Diplomatarium italicum”, Roma, 1925‑1939. EB, „Études balkaniques”, Sofia, 1964‑. EDR, „Ephemeris dacoromana”, Roma, 1923‑1945. EM, „Erdélyi Múzeum Egylet”, Cluj, 1874‑1883; „Erdélyi Múzeum”, Cluj, 1884‑1917, 1930‑1947. FVL, „Forschungen zur Volks und Landeskunde”, Sibiu, 1959‑. GB, „Glasul Bisericii”, Buc., 1944‑. Grača, „Grača za Proučavanje Spomenika Kulture Vojvodine”, Novi‑Sad, 1957‑. KASL, „Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln‑Viena, 1971‑1977. KH, „Kwartalnik Historyczny. Organ Towarzystiwa Historycznego we Lwowie”, Lvov, Cracovia, 1887‑. KVSL, „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1878‑1930; „Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, Sibiu, 1931‑1936, 1941; Iaşi, 1937‑1940. LK, „Levéltari Közleméniek”, Budapesta, 1923‑1946; 1954‑. MB, „Mitropolia Banatului”, Arad – Timişoara, 1951‑. MI, „Magazin istoric”, Buc., 1967‑. MID, „Magazin istoric pentru Dacia”, Buc., 1845‑1847. MK, „Magyar Könyvszemle”, Budapesta, 1876‑1944; 1955‑. MMS, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, Iaşi, 1950‑. MO, „Mitropolia Olteniei”, Râmnicu Vâlcea, Craiova, 1950‑. MTT, „Magyar Történelmi Tar”, Pesta, 1855‑1878, 1914‑1934. NE, „Neos ellīnomnīmōn”, Atena, 1904‑1926. NRB, „Noua revistă bisericească”, Buc., 1919‑1930. NRL, „Neamul românesc literar”, Vălenii de Munte, Buc., 1908‑1912, 1925‑1926. OCP, „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935‑. REArm., „Revue des études armeniennes”, Paris, 1920‑1933. R. Ist., „Revista de istorie”, Buc., 1974‑. RA, „Revista Arhivelor”, Buc., 1924‑1947, 1958‑. REI, „Revue des études islamiques”, Paris, 1927‑. RER, „Revue des études roumaines”, Paris, 1953‑. RES, „Revue des études slaves”, Paris, 1921‑. RESEE, „Revue des études sud‑est européennes”, Buc., 1963‑. RHSEE, „Revue historique du Sud‑Est européen”, Buc., 1924‑1946. RI, „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Buc., 1915‑1946; s. n., Buc., 1990‑. RIAF, „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, Buc., 1882‑1885, 1891, 1893‑1894, 1902‑1903, 1909‑1914, 1922. XXX  VIRGIL CÂNDEA

RIR, „Revista istorică română”, Buc., 1931‑1947. RITL, „Revista de istorie şi teorie literară”, Buc., 1952‑. RMM‑M, „Revista muzeelor şi monumentelor”, s. Muzee, Buc., 1974‑. RMM‑MIA, „Revista muzeelor şi monumentelor”, s. Monumentelor istorice şi de artă, Buc., 1984‑. RRH, „Revue roumaine d’histoire”, Buc., 1962‑. RRHA‑TMC, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art”, Théâtre, Musique, Cinéma, Buc., 1965‑1996. RRHA‑BA, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art”, Beaux‑Arts, Buc. 1970‑. RRIC, „Revista Română de Istorie a Cărţii”, Buc., 2004‑. RRSI, „Revista română de studii internaţionale”, Buc., 1967‑. RS, „Rumanian Studies”, Leiden, 1970‑. RSIAB, „Revista societăţii istorico‑arheologice bisericeşti din Chişinău”, Chişinău, 1918‑1934. SAO, „Studia et Acta Orientalia”, Buc., 1957‑1983. SBAN, „Sbornik na Bălgarskata Akademia na Naukite. Klon istoriko‑filologičen i filosovsko‑obščestven”, Sofia, 1913‑1949. SCIA‑TMC, „Studii şi cercetări de istoria artei”, Teatru, Muzică, Cinematografie, Buc., 1954‑1997, 2007‑. SDA, „Südostdeutsches Archiv”, München, 1958‑. SEER, „The Slavonic and East‑European Review”, Londra, 1927‑1939, 1952‑. SF, „Südostdeutsche Forschungen”, München‑Leipzig, 1936‑1944; Südost Forschungen, Oldenburg‑München, 1946‑. SI, „Studii italiene”, Roma‑Buc., 1934‑1943. SMIM, „Studii şi materiale de istorie medie”, Buc., 1956‑. SMIMod., „Studii şi materiale de istorie modernă”, Buc., 1957‑. SMNB, „Studia et acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, Bălceşti pe Topolog, 1969‑. SOIAN, „Sbornik Otdelenjia Russkogo jazyka i slovesnosti Imperatorskoj Akademii Nauk”, Sankt‑Peterburg, 1882‑1926. SOV, „Spicuitor în ogor vecin. Ştiri istorico‑literare despre noi şi vecini”, Buc., 1919‑1924. SSKA, „Spomenik Srpske Kraljevske Akademije” (apoi „Srpska Akademija Nauka”, Nova Serija), Belgrad, 1888‑1948, 1951‑. Studii, „Studii”. Revistă de istorie, Buc., 1949‑1973. SUBB, „Studia Universitatis Babeş‑Bolyai”, Cluj, 1956; Buletinul Universităţilor «V. Babeş» şi «Bolyai», Ştiinţe sociale, 1956‑1958; Studia Universitatum «Victor Babeş» et «Bolyai»”, Historia, 1958‑1959. TT, „Történelmi Tár”, Budapesta, 1878‑1911. VV, „Vizantijski Vremennik”, Sankt‑Peterburg, 1894‑. ZSL, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln‑Viena, 1978‑ MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXXI

C. Clase de referinţe

AM Aşezăminte, monumente H Hărţi DOC Document A Obiecte de artă MS Manuscris MUZ Piese muzeale CR Carte rară

D. Abrevieri uzuale ar. arab(ă) fig. figură arh. arhivă fr. francez(ă) Arh. Naţ. Rom. Arhivele Naţionale ale g gram României germ. german(ă) arom. aromân(ă) gr. grec, greacă B. A. R. Biblioteca Academiei h înălţime Române H. Hegira B.C.U. Biblioteca Centrală inv. inventar Universitară, Bucureşti ital. italian(ă) B.N. Biblioteca Naţională, k. karton (pol., „cutie”) Bucureşti kn. kniga (rus. „carte”) bg. bulgar(ă) l lăţime Buc. Bucureşti L lungime c. cadru de microfilm lat. latin(ă) cat. catalog lt. locotenent cca circa m. mort cil. cilindru mf. microfilm cm centimetri ms(s). manuscris(e) Col. Colecţie mun. municipiu d diametru n. născut dact. dactiografiat(e) op. opis Dep. Depozit orig. original dos. dosar otd. otdelenije (rus. „parte”) dz. dział (pol., „dosar”) p. pagină eng. englez(ă) pac. pachet ex. exemplar pl. planşă f. filă r. rolă microfilm facs. facsimil rec. recenzie fasc. fascicul ref. referinţă XXXII  VIRGIL CÂNDEA rom. român(ă) sf. sfârşit s. serie sl. slavon(ă) s. a. sine anno supl. supliment s. l. sine loco t. tom s. n. serie nouă tc. turc(ă) sec. secol trad. traducere POLONIA

BRODNICA

AM 1 – Morminte ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Ref.: Mareş, Patria; idem, Urme.

BYDGOSZCZ ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC 2 – Documente, din 1927‑1935, cuprinzând date statistice referitoare la transporturile de mărfuri dintre Polonia şi România şi tranzitul prin Polonia al unor bunuri destinate României, provenind din Cehoslovacia şi Germania (Izba Przemysłowo – Handłowa w Bydgoszczy). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 55, nr. 100.

CRACOVIA (Kraków) ARCHIWUM PAŃSTWOWE W KRAKOWIE (Arhiva de Stat a oraşului Cracovia1)

DOC

3 – Documente, din 1329‑1356, atestând prezenţa în Cracovia a 16 negustori moldoveni care au obţinut cetăţenia acestui oraş, între care: Petrus Wołoch (din Moldova), Petr de Neyemcze de Walachia, Gregorius Wlach de Walachia ş.a. Ref.: K. Kaczmarczyk, Libri juris civilis Cracoviensis (1329‑1506), în Wydawnictwo Aktów Dawnych miasta Krakówa, V, Cracovia, 1913, p. 36, 54, 97, 191, 197, 216, 226, 238, 262, 306; Panaitescu, La route commerciale, p. 177. 1 Despre arhivele din Cracovia şi importanţa lor pentru istoria României vezi: D. Rykaczewski, Inventarium omnium et singulorum privilegiorum, literarum, diplomatum, scripturarum et monumentorum quaecunque in Archivo Regni in arce Cracoviensi continentur, Paris, 1862; B.P. Hasdeu, Inventariul oficial de documentele depuse în castelul din Cracovia şi privitoare la români (AI, 2, 1865, p. 49‑65); Adam Kamiński, Aniela Kielbicka, Stanisław Panków, Inventarze dóbr ziemskich województwa Krakowskiego, 1576‑1700. Wybor z ksiag relacyi grodu Krakowskiego, Varşovia, 1956; Katalog inwentarzy archiwalnych, Varşovia, 1957; Stanisław Panków, Les Archives d’État de Cracovie („Acta Polonica Historica”, 15, 1967, p. 155‑170); Ileana Leonte, Cercetări în arhivele de Stat ale R.P. Polone (RA, 1969, nr. 1, p. 237‑240). 2  POLONIA

4 – Salvconduct din Suceava, 3 februarie 1397, al lui Ştefan I, domnul Moldovei, acordat palatinului Podoliei, Spitko, pentru trecerea prin Moldova (Archiwum Sanguszków, vol. I, nr. 32). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 11; Uricariul, XI, p. 25; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 616‑617. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 15, c. 226. 5 – Documente, sfârşitul sec. XIV, referitoare la disputa dintre Cracovia, Lvov şi tătari, pentru folosirea drumului comercial din Polonia spre Moldova şi la intervenţiile regelui Władysław Jagiełło în această dispută (Fond Diplomy pergaminowe). Ref.: Matei, Cercetări [I], p. 115‑116. 6 – Documente, din 1400‑1504, privitoare la judecata dintre oraşele Cracovia şi Lvov pentru folosirea drumului comercial al Moldovei („ad partes Valachiae”). Ref.: Akta grodzkie i ziemskie, III, p. 148‑149; Kodeks dyplomatyczny miasta Krakówa, în Monumenta Medii Aevi, V, Cracovia, 1876, p. 146, 153, 319‑321; A. Prochaska, Materialy archiwalne wzięte z metryki litewskej, Lvov, 1890, p. 13; Stanisław Kutrzeba, Handel Krakówa w wiekach średnich („Rozprawy Akademii Kraków”, Sekcji Historyczne, s. II, 19, 1903, p. 108‑115); Ion I. Nistor, Die auswärtigen Handelsbeziehungen der Moldau, Gotha, 1911, p. 19; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 176. 7 – Documente (11), din 1455‑1485, privind relaţiile politice dintre Moldova şi Polonia în timpul domnilor Alexăndrel, Petru Aron şi Ştefan cel Mare: acte omagiale, salvconducte, pacea moldo‑turcă din 1456 şi tributul stabilit, refugiul în Polonia al logofătului Mihu. Ref.: Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 53, 58, 75‑76, 125, 145‑146, 189, 194‑195, 288. 8 – Scrisoare de plenipotenţă, din Cracovia, 6 iulie 1538, dată de regele Poloniei, Sigismund I, marelui hatman Jan Tarnowski, pentru a negocia pacea şi alianţa cu solii Moldovei (Archiwum Sanguszków, 201). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 6‑7. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 15, c. 238. 9 – Documente (6), din 1561‑1593, privind relaţiile dintre Polonia şi Moldova: interdicţia regelui Poloniei, Sigismund II August, de a i se da ajutor lui Ioan Iacob Heraclid, ordinul de decapitare a lui Ştefan Tomşa, Ioan Moţoc şi Petru Spancioc, deţinuţi la Lvov, testamentele acestora, cheltuielile comunităţii locale pentru întreţinerea acestor prizonieri, protestul lui Bogdan Lăpuşneanu împotriva sechestrului pus pe averea sa din Cracovia, decretul de naturalizare în Polonia a boierilor Ieremia Movilă şi Luca Stroici (Liber inscriptionum castrensium cracoviensium 79, p. 278, 1102, 1482‑1491; Liber relationum leopoliensium 331, p. 747; Liber testamentorum in archivo civitatis leopoliensis asservato, II, p. 225; Liber consularium civitatis leopoliensis 1210, p. 718). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 219‑220, 238‑242, 267‑268, 325‑326. 10 – Scrisoare, din 29 noiembrie 1591, de la Maria Movilă către Jan Simeon, duce de Słuczk, referitoare la înstrăinarea domeniului acestuia şi soarta boierilor moldoveni pribegi care locuiau acolo (Zbiór Rusieckich 50, f. 117). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 362‑364. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 32, c. 113. POLONIA  3

11 – Scrisoare, din 12 decembrie 1591, de la vornicul Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către Jan Simeon, duce de Słuczk, prin care mulţumeşte pentru ajutorul primit (Zbiór Rusieckich, Col. Słuczk, 1588‑1600, p. 83‑86). Ref., publ. şi reprod.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 109‑112. 12 – Registre vamale, din 1592‑1599, cuprinzând date despre relaţiile comerciale ale Cracoviei cu Transilvania (Księgi celne, ms. 2116 (1592), 2117 (1593), 2118 (1594), 2119 (1595), 2120 (1597), 2121 (1599), 2122 (1600) ). Ref.: Mihail Dan, Din relaţiile comerciale ale Transilvaniei cu Polonia la sfârşitul secolului al XVI‑lea. Produse textile importate de clujeni de la Cracovia, în Omagiu P. Constantinescu‑Iaşi, Buc., 1965, p. 289‑294; idem, Le commerce de Transylvanie avec la Pologne du XVI‑e siècle (RRH, 8, 1969, nr. 3, p. 621‑634); idem, Negustori clujeni la Cracovia în ultimul deceniu al sec. al XVI‑lea (AMN, 8, 1971, p. 208). 13 – Scrisoare din Ţuţora, 18 septembrie 1595, de la marele hatman polon Jan Zamoyski către nunţiul papal Germanico Malaspina, despre împrejurările în care a trebuit să intre în Moldova (Zbiór Rusieckich, 126/41). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/1, p. 104-105 (doc. CLXVIII); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 68‑70. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 40‑41. 14 – Ordine (3), din 23 februarie, 2 iunie şi 29 iulie 1600, ale regelui Poloniei Sigismund III Vasa, privind întărirea frontierei cu Moldova, de teama unei intervenţii militare a lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Archiwum Ziemskie, Relacje Kraków, t. 27, f. 202‑204, 947‑948, 1468‑1469). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 81, 106, 146. 15 – Ordine (4), din 23 mai 1600, de la cancelarul polon Jan Zamoyski, din 25 mai 1600, 10 aprilie şi 27 iulie 1601, şi ale regelui Poloniei, Sigismund III Vasa către slujbaşii Poloniei şi locuitorii din zona frontierei, mobilizându‑i pentru eventualitatea unei campanii a lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Archiwum Aktów Grodzkich, Relacje Kraków, t. 27, f. 819, 906‑909; p. 754; Relacje Sand., t. 109, f. 530). Publ.: Veress, Documente, VI, p. 108‑111, 352‑353, 405‑406. 16 – Scrisoare din Ilieni, 22 octombrie 1600, de la generalii Gheorghe Basta, David Ungnad şi Mihai Székely, către cancelarul polon Jan Zamoyski, în care îi cer, în numele împăratului Rudolf II, să părăsească Ţara Românească (Zbiór Rusieckich, 129/9). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, I/2, p. 648 (doc. CCCXLIV); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 359‑361. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 55‑57. 17 – Documente (4), din 1651‑1653, referitoare la relaţiile moldo‑polone: informaţii despre legăturile dintre cazaci şi Ţările Române, căsătoria domniţei Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, cu Timuş Hmielniţki, scrisoare de la Gheorghe Ştefan către hatmanul Stanisław Potocki, din 18 octombrie 1653, şi mărturii ale solilor tătari prizonieri la poloni despre ducerea în Crimeea a lui Vasile Lupu (Zbiór Rusieckich, ms. 31, f. 83, 211‑213, 225, 237). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 159‑161, 163‑164, 211‑212, 214‑217. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 2, 4‑6; r. 32, c. 92‑93. 4  POLONIA

18 – Scrisoare, din 1654, de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, către I. Kemény (Acta publica regni Poloniae). Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 241‑242. 19 – Documente, din sec. XVII, referitoare la domnia lui Vasile Lupu în Moldova, legăturile acestuia cu Bogdan Hmielniţki, hatmanul cazacilor răsculaţi, cu Władysław, regele Poloniei şi cu György Rákóczi, principele Transilvaniei. Ref.: Matei, Cercetări [I], p. 115‑116. 20 – Listă, din 1701, a tratatelor încheiate între Polonia şi Moldova din 1387 până în 1640, întocmită pentru comisia de delimitare a frontierei turco‑polone (Oblat. Cracov. Liter. 128, p. 2513‑2540). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 280‑290. 21 – Tratat, din 14 octombrie 1703, încheiat la Jahorlic, privind frontiera turco‑polonă în nordul Moldovei (Oblat. Cracov. Liter. 128, p. 2318‑2325). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 291‑312.

MS

22 – Cronica moldo‑polonă, începutul sec. XVII (Col. Rusiecki, nr. 26). Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Cronica moldo‑polonă (RIR, 1, 1931, fasc. II, p. 113‑123); idem, Cronicile slavo‑române din sec. XV‑XVI, Buc., 1959, p. 163‑187; Gh. Mihăilă, Istoriografia română veche (sec. al XV‑lea – începutul sec. al XVII) în raport cu istoriografia bizantină şi slavă („Romanoslavica”, 15, 1967, nr. 4, p. 172). 23 – Consignation deren mittels allerhöchsten Hofdekrets vom 6en und Empfang 13ten 8ber laufenden Jahres allergnädigst ernannten Beamten zu denen fünftigen dreyen galizischen adelischen Landrechten, [1787]. Conţine şi numele lui Johann Buday [Ioan Budai‑Deleanu], menţionat ca ultimul dintre cei şase secretari ai Tribunalului Nobiliar din Lvov, cu un salariu anual de 800 florini (Dos. Schneidra, nr. 1437, „Sądownictwo”). Ref.: Mihai Mitu, 2011. 24 – Jan Potocki, Origines slaves des Cimeriens, Lithuaniens, des Gètes ou Valaches, des Sarmates et des Scytes Tchouds, sec. XVIII. La p. 11: Troisième Mémoire. Origines Gétiques ou Valaches (Archiwum Kreszowickie Potockich, ms. 294.2). Ref.: François Rosset, Dominique Triaire, Jean Potocki. Biographie, Paris, 2004.

H

25 – „Turcia europeană”, matriţă de aramă, s.l., 1816. Cuprinde şi Ţările Române (Archiwum i Zbiór Kartograficzny Generała Józefa Chłopickiego). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 63, nr. 125. 26 – Harta Mării Negre, litografie, s.l., 1854. Cuprinde cursul inferior al Dunării şi teatrul operaţiunilor în războiul Crimeii (Zbióry Kartograficzne). 1 f. Ref.: ibidem, p. 64, nr. 128. 27 – Planuri (2) ale operaţiunilor de la asediul Hotinului (1621, 1676). Reproduceri din sec. XIX (Zbióry Kartograficzne). Ref.: ibidem. POLONIA  5

ARCHIWUM UNIWERSYTETU JAGIEŁŁOŃSKIEGO (Arhiva Universităţii Jagiełłone) DOC 28 – Adresă, 17 decembrie 1921, a Facultăţii de Filologie a Universităţii Jagiełłone din Cracovia, către Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Varşovia, în problema înfiinţării Lectoratului de limba română la Cracovia, semnată de decanul facultăţii, profesorul K. Dziewoński, cuprinzând propunerea ca Grigore Nandriş să fie numit lector de limba română (ms. L‑1244). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 224, nota 13.

MS

29 – Registrum bursae Ungarorum Universitatis Cracoviensis studentium, 1493‑1558. Matricole ce cuprind şi numele studenţilor români (Baltag, Roşcovan, Socol, Lelea ş.a.), saşi şi unguri din Moldova şi Transilvania, care au urmat cursurile Universităţii din Cracovia în sec. XV‑XVI. Pergament şi hârtie. 21 f. 26 x 18,5 cm (Album Universitatis Cracoviensis, ms. BJ 2751). Ref.: K. Schrauf, Registrum Bursae Hungarorum Cracoviensis. A krakói magyar tanulók‑háza lakóinak jegyzéke (1493‑1558), Budapesta, 1893; E. Barwiński, Mironis Costini Chronicon Terrae Moldaviae ab Aarone principe, Buc., 1912, p. VII; N. Drăganu, Cei dintâi studenţi români ardeleni la universităţile apusene (AIINC, 4, 1926‑1927, p. 420‑421); Panaitescu, La route commerciale, p. 177; Matthias Corvinus, p. 336, nr. 281; Mitu, Romano‑Polonica, p. 13. Publ.: Album studiosorum universitatis Cracoviensis, ed. A. Chmiel, I‑II, Cracovia, 1887‑1892. 30 – Catalogus Auditorum Theologicorum, 1781‑1803. La p. 417‑418: nume de studenţi din Transilvania (R. kp. 317, S.I., 417‑418). Ref.: Szögi Laszló, Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Universitäten des Habsburger Monarchie, 1780‑1850, în I. Chiorean (red.), De la umanism la luminism, Târgu Mureş, 1994, p. 161, nr. 12. 31 – Album Universitatis Cracoviensis, 1802‑1837, 1839‑1850. Cuprinde nume de studenţi din Transilvania. Ref.: Szögi Laszló, op. cit., p. 161, nr. 12.

BIBLIOTEKA KSIĄŻĄT CZARTORYSKICH (Biblioteca Prinţilor Czartoryski)

DOC 32 – Document, din 1377, emis de Władisław, principe de Opole şi Wieluń, pentru moldoveanul Ladomir, prin care îi acordă un loc în plasa Iaroslawski, pentru a întemeia un sat, pe baza dreptului românesc (jus valachicum). Pergament. Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 462. 6  POLONIA

33 – Documente (cca 150), din sec. XIV‑XVI, privind relaţiile polono‑române, rezumate de istoricul şi diplomatul Martin Cromer după originalele din arhiva regală (ms. 1107). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44. 34 – Hrisov, din Colomeea, 23 februarie 1448, prin care Roman, domnul Moldovei, întăreşte lui Ditrich Buczacki, staroste de Cameniţa şi Podolia, 6 sate din Moldova. Pergament. 29 x 22,5 cm (Katalog dyplomatów, nr. 484). Ref. şi publ.: I. Bogdan, Contribuţii la istoria Moldovei între anii 1448‑1458 (AARMSI, s. II, 29, 1906‑1907, p. 629‑630, 637‑639); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 305‑309; DIR, A, I, p. 225‑226; DRH, A, I, p. 390‑391, nr. 275. Reprod.: Leon Şimanschi, Fotocopii după documente moldoveneşti din perioada 1448‑1458 (AIIAI, 12, 1975, p. 231). 35 – Scrisoare din Suceava, 2 decembrie 1449, de la Bogdan, domnul Moldovei, către Ditrich Buczacki, staroste de Cameniţa şi Podolia, pentru întărirea relaţiilor de prietenie. Ref. şi publ.: Codex epistolaris, III, p. 40‑41; N. Iorga, Istoria lui Ştefan cel Mare, Buc., 1904, p. 46‑47 (rezumat); I. Bogdan, op. cit., p. 633‑635, 639‑642; V. Pârvan, Alexăndrel Vodă şi Bogdan Vodă, Buc., 1904, p. 40‑41, nr. 118 (rezumat); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 746‑749. Reprod.: L. Şimanschi, op. cit., p. 232. 36 – Hrisov din Cameniţa, 24 ianuarie 1458, al lui Petru Aron, fost domn al Moldovei, privitor la stingerea unei datorii a starostelui Podoliei, Bartoş Buczacki, plătită domnului de Michał‑Mużylo Buczacki, starostele de Sniatyn şi Colomeea. Ref. şi publ.: I. Bogdan, op. cit., p. 630, 635‑637; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 814‑816, nr. 235. Reprod.: L. Şimanschi, op. cit., p. 233. 37 – Scrisoare din Lublin, 21 august 1476, prin care un necunoscut, familiar al fiilor regelui Poloniei, relatează unui anume N. veştile aflate în legătură cu năvala turcilor în Moldova şi vicleşugurile pe care le folosesc aceştia pentru a înfrânge rezistenţa locuitorilor. Ref. şi publ.: A. Lewicki, Monumenta Medii Aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, t. XIV, Cracovia, 1894, p. 246‑247; Războieni, p. 185‑187. 38 – Act, din 1489, al sultanului Baiazid, prin care aprobă libera trecere şi comerţul negustorilor poloni în Moldova. Text în italiană (veneţiană) (ms. 1052, f. 218). Ref. şi publ.: I.C. Chiţimia, Cele mai vechi urme de limbă românească („Romanoslavica”, Praga, 1948, nr. 1, p. 126‑127); idem, Anciennes relations roumaines avec l’Italie et la Pologne au XVe siècle („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 345, nota 27; 348). 39 – Hrisov din Huşi, 1 aprilie 1507, prin care Bogdan III, domnul Moldovei, dăruieşte lui Rusul un loc în câmpie la Perişor, pentru întemeierea unui sat (Katalog dyplomatów, nr. 696). Ref. şi publ.: Nistor Ciocan, Două documente moldoveneşti din arhivele poloneze (AIIAI, 16, 1979, p. 501‑503). POLONIA  7

40 – Tratat de alianţă, 7 februarie 1510, între Bogdan III, domnul Moldovei, şi Sigismund I, regele Poloniei (Dos. Naruszewicz 28, nr. 121)2. Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl.II/1, p. 1‑10. 41 – Documente (42), din 1528‑1543, referitoare la relaţiile moldo‑polone în timpul celor două domnii ale lui Petru Rareş, domnul Moldovei: solii, chestiunea Pocuţiei, bătălia de la Obertyn (1531) şi tratativele de pace ulterioare, scrisori de la Sigismund I, regele Poloniei, Petru Rareş, domnul Moldovei, sultanul Soliman Magnificul, marele vizir Ibrahim‑paşa; relaţiile Poloniei cu Vlad Vintilă, domnul Ţării Româneşti; luptele din 1538 şi tratatul moldo‑polon din 1539, informaţii despre darurile anuale ale Moldovei către sultan şi către demnitarii otomani (Dos. Naruszewicz 42, nr. 69, 86; 43, nr. 231; 46, nr. 15, 23, 188, 282; 47, nr. 28, 49, 66, 69, 85, 153, 154; 48, nr. 70, 145, 172, 178, 179, 186; 49, nr. 37, 202, 245, 297, 310, 311, 364; 56, nr. 3, 23, 26, 51, 52, 68, 76, 88; 59, nr. 15, 19, 207). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 18‑27, 43‑46, 48‑80, 103‑120, 156‑161, 167. 42 – Scrisoare din Cracovia, 19 decembrie 1530, de la Ioan Levicki către episcopul de Culm, referitoare la campania lui Petru Rareş, domnul Moldovei, în Polonia (ms.1595, nr. 60). Ref. şi publ.: Veress, Acta et epistolae, p. 221. 43 – Documente, din 1531‑1534, referitoare la relaţiile moldo‑polone din timpul lui Petru Rareş, domnul Moldovei; bătăliile de la Gwoździec şi Obertyn (1531) (ms. vol. XIII, Górski). Ref. şi publ.: Acta Tomiciana, XIV, XV, XVI/1; Ilie Corfus, Activitatea diplomatică în jurul conflictului dintre Petru Rareş şi Polonia („Romanoslavica”, 10, 1964, p. 315‑340). 44 – Scrisori (17), din 1531‑1571, de la Poarta Otomană către regele Poloniei, cuprinzând şi informaţii despre Moldova (ms. 611, f. 105‑106, 117‑118, 175‑177, 265‑266, 289‑290, 297‑301, 307, 309‑312, 317‑318, 319‑321, 343‑346, 355‑359, 361‑364, 391‑397). Ref.: N. Iorga, Relaţiile Moldovei cu Polonia după documente nouă. Petru Rareş şi politica sa faţă de Polonia (CL, 25, 1901, p. 324‑354, 391‑419).

2 Teki Naruszewicza [Dosarele Naruszewicz] este una dintre versiunile colecţiei Acta Tomiciana, care conţine copii de pe documente din sec. XIV-XIX, reunite în peste 200 de volume. Întocmită de Stanisław Górski în onoarea cancelarului Piotr Tomicki, Acta Tomiciana se păstrează în original la Varşovia şi în alte două versiuni: Teki Naruszewicza, copie întocmită din ordinul regelui Stanisław August Poniatowski pentru a-i servi istoricului Adam Naruszewicz (1733-1796), se află la Cracovia, iar a doua versiune, întocmită din ordinul contelui Titusz Dzialiński, la castelul din Kórnik. Documentele privitoare la istoria românilor din această colecţie au fost depistate întâi de B.P. Hasdeu (1876) şi Ioan Bianu (1885). Vezi B.P. Hasdeu, în CT, 1876, p. 472-475; Bianu, Relaţiune, [I], p. 42-46; Matei, Cercetări [I], p. 115 şi [V], p. 462; Leon Şimanschi, în AIIAI, 12, 1975, p. 400; Virginia Isac, B.P. Hasdeu la Arhivele din Cracovia în 1876 (RA, 55, 1978, nr. 3, p. 363-364). Constantin Rezachevici a cercetat atât versiunea originală (Górski) cât şi celelalte două variante, publicând descrieri, comentarii şi traduceri în mai multe contribuţii, între care volumul Petru Rareş, Buc., 1978. 8  POLONIA

45 – Documente (9), din 1539‑1541, privind legăturile dintre Moldova şi Polonia în timpul domnilor Ştefan Lăcustă şi Alexandru Cornea: solii, probleme vamale, norme de judecată şi procese moldo‑polone, scrisori de la Sigismund I, regele Poloniei, şi sultanul Soliman Magnificul, tratatul de alianţă dintre Moldova şi Polonia (1539). (Dos. Naruszewicz 56, nr. 94, 95, 240, 242; 57, nr. 67, 102, 213, 215, 220). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 120‑131, 133‑148, 150‑153. 46 – Scrisori (3), din 1542, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, către secui şi de la Petru Porembski către arhiepiscopul de Gniezno, privind pregătirile domnului Moldovei pentru intervenţia militară în Transilvania (ms. 1598). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 162‑167. 47 – Instrucţiuni, din 1545, de la Sigismund I, regele Poloniei, către seimurile particulare, în care se insistă asupra neîncrederii ce trebuie manifestată faţă de Petru Rareş, domnul Moldovei, întrucât acţionează după poruncile sultanului. Text în latină, copie (ms. 62/IV, p. 392). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 11. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 67, c. 334. 48 – Hrisov, din 30 aprilie 1546, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, prin care întăreşte satul Şendreşti starostelui Putnei, Jurjea Bole. Copie (ms. 2242, f. 7). Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, Un uric de la Petru Rareş (RI, 17, 1931, p. 65‑67). 49 – Documente, din 1546‑1564, privind relaţiile moldo‑polone în timpul domnilor Iliaş şi Ştefan Rareş, Ion Joldea, Alexandru Lăpuşneanu, Ioan Iacob Heraclid şi Ştefan Tomşa. Copii (ms. Interesa Zagraniczne). Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 462. 50 – Scrisoare, din 14 iulie 1547, de la Ilieş Rareş, domnul Moldovei, către Sigismund I, regele Poloniei, prin care îi cere reînnoirea prin jurământ a tratatului din 1538. Text în polonă, copie (ms. 65/IV, p. 845‑848). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 14‑18. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 67, c. 506‑509. 51 – Scrisori (2), din 1547, de la Sigismund I, regele Poloniei, către Iliaş Rareş, domnul Moldovei, prin care îl felicită pe acesta pentru preluarea domniei şi îi comunică că nu poate accepta noua versiune a tratatului din 1538 propusă de el, anunţându‑l că îi va trimite un nou text al tratatului pe care să‑l confirme mai întîi Iliaş, apoi regele polon. Copii (ms. 65/IV, p. 311‑313, 181‑186, 315‑319). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 20‑27. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 67, c. 444, 456‑458, 459‑463. 52 – Documente (7), din 1555‑1556, privind relaţiile moldo‑polone în vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, şi Sigismund II August, regele Poloniei. Texte în latină şi polonă (ms. 68/IV, p. 427‑429, 935‑936, 991, 1029‑1031; ms. 69/IV, p. 87‑88). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 28‑45. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 67, c. 511‑515, 517‑526. 53 – Documente (9), din 1560‑1564, referitoare la relaţiile moldo‑otomano‑polone în POLONIA  9 timpul domniilor lui Ioan Iacob Heraclid, Ştefan Tomşa şi Alexandru Lăpuşneanu, între care, scrisori de la Sigismund II August, regele Poloniei, şi sultanul Soliman Magnificul (Dos. Naruszewicz 70, nr. 349; 71, nr. 247‑249; 73, nr. 61, 84, 85, 173, 174). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 217‑222, 225‑235, 243‑246. 54 – Documente, din 1561‑1600, referitoare la amestecul nobilimii polone în sprijinirea unor pretendenţi la tronul Moldovei în perioada domniilor lui Ioan Iacob Heraclid, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu şi Bogdan, printre altele, la acţiunile lui Albert Łaski, voievodul Sieradzului (Dos. Naruszewicz). Ref.: ibidem. 55 – Documente (2), din 1562‑1563, privind domnia lui Ioan Iacob Heraclid în Moldova (ms. 1604; Dos. Naruszewicz 75, nr. 155). Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, Contribuţiuni la istoria lui Iacob Heraclide Despotul. Documente polone (RI, 20, 1934, p. 113‑116). 56 – Documente, din 1565‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi Polonia şi la cele dintre Polonia şi Turcia, consecinţele acestor relaţii asupra Moldovei şi Ţării Româneşti, cuprinzând: privilegii, scrisori, cronici, relatări despre diferite evenimente în perioada domniilor lui Ioan Iacob Heraclid, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu şi Bogdan, despre Ioan Vodă; corespondenţa lui Ştefan Báthory, principele Transilvaniei cu diverşi nobili poloni, expediţiile polone în Moldova, moartea domnilor Aron şi Răzvan, relaţiile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cu Polonia şi Turcia (Dos. Naruszewicz). Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556. 57 – Scrisoare, din 1566‑1567, de la Petru cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti, către regele polon Sigismund II August, prin intermediul secretarului regelui, Mikołaj Brzeski, asigurându‑l de bună vecinătate (ms. 307). Ref.: Lucia Dumitrescu, Date noi despre solia lui Nicolae Brzeski în Imperiul Otoman (1566‑1567) (Studii, 23, 1970, p. 609‑612). 58 – Scrisori (11), din 1568, ale regelui Poloniei, Sigismund II August, către nobilii poloni Mikołaj Maciejowski (17 aprilie), Luca Podoski (27 aprilie), G. Jazłowiecki (27 aprilie, 7 mai), Ioan Firlej (6 mai), Pavel Secygniewski (6 mai), Mikołaj Mielecki (27 aprilie, 6 mai), Albert Łaski (6 mai) şi tovarăşii acestuia (6 mai) şi Albert Łaski (s.a.), în legătură cu atitudinea pe care ar trebui s‑o adopte faţă de boierii moldoveni refugiaţi pe teritoriul polon, astfel încât să nu afecteze relaţiile polono‑turce. Originale şi copii (ms. 76/IV, p. 261‑262, 481‑483, 499‑500, 505‑506, 515‑520, 523, 529‑530, 535, 531‑532, 963‑966). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 45‑60. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 105‑107, 112‑113, 115‑122, 126‑127, 131‑133, 144‑147, 499‑500. 59 – Scrisoare, din 1568, de la Bogdan Lăpuşneanu, domnul Moldovei, către Sigismund II August, regele Poloniei, în care îşi susţine nevinovăţia în diferendele ivite în timpul domniei tatălui său şi solicită renunţarea de ambele părţi la daunele provocate în timpul acelor evenimente, promiţând despăgubiri statului polon (ms. 76/IV, p. 967‑969). 10  POLONIA

Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 60‑62. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 148‑150. 60 – Jurământ, din Lvov, 17 martie 1572, al lui (Petru) Dimitrie (Cercel), pretendent la tronul Ţării Româneşti, faţă de Sigismund II August, regele Poloniei. Text în latină, copie (ms. 80/IV, p. 23‑27). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 62‑64. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 253‑257. 61 – Scrisoare, din Constantinopol, 21 august 1572, de la Sokollu Mehmed‑paşa către Sigismund II August, regele Poloniei, privind iertarea de către sultan a lui Bogdan Lăpuşneanu, înlăturat din domnie. Copie în latină (ms. 80/IV, p. 255‑290). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 65‑71. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 258‑263. 62 – Scrisori (3), din 1572‑1573, de la Ioan Vodă, domnul Moldovei, către senatorii poloni, pe care îi sfătuieşte să nu se lase înşelaţi de prietenia prefăcută a turcilor, recomandându‑le să apere „unirea statornică între creştini”, şi îi asigură că e gata să le dea ajutor militar contra duşmanilor. Copii (ms. 81/IV, p. 213‑214, 87; ms. 82/IV, p. 265). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 72‑76. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 319, 327‑328, 342. 63 – Scrisoare, din septembrie 1573, de la sultanul Selim II către Ioan Vodă, prin care îşi exprimă satisfacţia pentru alegerea ca rege al Poloniei a fratelui regelui Franţei, Henri de Valois, şi se declară hotărât să apere Polonia în cazul unei alianţe militare germano‑ruse, la care îi cere domnului Moldovei să participe (ms. 68/IV, p. 49). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 74‑75. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 68, c. 341. 64 – Scrisori (6), din 1574‑1589, ale lui Ahmet ceauşul, Sokollu Mehmed‑paşa, ambasadorul Andrzej Taranowski şi marele hatman Jan Zamoyski, privind relaţiile moldo‑otomano‑polone (ms. 307, f. 309; ms. 309, f. 75; ms. 340, f. 116, 150, 152). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 43‑44. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 277, 280‑285, 295‑306. 65 – Scrisori (5), din 1578‑1579, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, şi de la nobilii poloni Michał Wiszniowiecki, Andrzej Taranowski şi Mikołaj Brzeski, referitoare la necesitatea apărării Moldovei de atacurile cazacilor şi ale tătarilor şi la trecerea solilor poloni prin Moldova (ms. 3460 b, f. 89, 123, 159, 239, 317). Ref.: N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Buc., 1900, p. 323‑346. 66 – Documente (2), din 1579‑1580, privitoare la Iancu Sasul: numirea ca domn al Moldovei şi manifestul său către poloni (ms. 2460, f. 2‑3, 31). Ref.: P.P. Panaitescu, Sfârşitul lui Iancu Vodă Sasul (RI, 10, 1924, p. 169‑170). Publ.: Akta grodzkie i ziemskie, X, p. 136; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 177‑178. 67– Suplică, din 1580, a locuitorilor din Colomeea, care cer regelui Poloniei, Ştefan Báthory, scutirea de dări, din cauza situaţiei lor la graniţa cu românii (ms. 1659, f. 371). Ref. şi publ.: N. Iorga, Un act din arhivele Colomeii (RI, 1, 1915, nr. 5, p. 87). POLONIA  11

68 – Scrisori (3), din 1583‑1585, ale regelui Poloniei, Ştefan Báthory, către Martin Cromer, istoric polon, referitoare la raporturile polono‑turce şi la mişcările tătarilor (ms. 310, f. 132‑139, 157, 159). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44. 69 – Scrisoare, din 10 mai 1585, de la regele Poloniei, Ştefan Báthory, către Johannes Zelesius, rectorul şcolii din Alba Iulia (ms. 3102, nr. 11). Ref. şi publ.: A. Veress, Epistolae et acta Jesuitarum Transylvaniae temporibus Principum Báthory (1571‑1613), II, Budapesta, 1913, p. 102‑103. 70 – Scrisori, din 1589‑1595, ale împăratului german Rudolf II, cuprinzând şi informaţii privind istoria românilor. Copii moderne (ms. 330). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44. 71 – Scrisoare, din 11‑20 aprilie 1594, de la Gazi Ghirai, hanul Crimeii, către Aron Tiranul, domnul Moldovei, cerându‑i urgentarea pregătirilor de luptă pentru campania otomano‑tătară contra habsburgilor. Ref., publ. şi reprod.: Tahsin Gemil, Un yarlig al hanului Crimeii Gazi Ghiray‑Bora către domnul Moldovei Aron vodă Tiranul (AIIAI, 11, 1974, p. 245‑250). 72 – Relatări (2), din 1595 şi 1598, privind campania polonă în Moldova pentru instalarea ca domn a lui Ieremia Movilă şi solia lui I.F. Herburt la Poartă (ms. 351, f. 271‑279). Ref.: Ilie Corfus, Intervenţia polonă în Moldova şi consecinţele ei asupra războiului lui Mihai Viteazul cu turcii (R. Ist., 28, 1975, nr. 4, p. 527‑539). Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 157‑160 (relatarea din 1598). 73 – Scrisori (5), din 1595‑1598, privind relaţiile politice şi conflictele militare moldo‑polono‑otomane. Originale şi copii (ms. 96/IV, p. 53, 55‑62, 95‑99; ms. 351, p. 271‑275; ms. 97/IV, p. 118, 125‑126, 511‑512). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 86‑99, 118‑119, 126‑127. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 69, c. 56, 419, 428‑429, 501‑502. 74 – Scrisoare, din 17 ianuarie 1596, de la arhiepiscopul de Gniezno, Stanisław Karnkowski, către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, despre situaţia din Moldova, care era revendicată de împăratul german Rudolf II pentru a o ceda principelui Transilvaniei (Dos. Naruszewicz 98). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 26. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 86‑89 (data eronată: 1601). 75 – Documente (16), din 1596‑1600, privind relaţiile moldo‑polono‑austriece şi campaniile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în Moldova: scrisori de la marele hatman Jan Zamoyski, regele Poloniei Sigismund III Vasa, împăratul german Rudolf II şi solii lui Ieremia Movilă (Dos. Naruszewicz 96, 97, 98, nr. 30; 126; ms. 332; ms. 1627, f. 32‑39, 41‑42). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44‑45. Publ.: Hurmuzaki II/1, p. 600‑602; III/2, p. 412‑425, 440‑441, 447‑448, 451‑452, 459‑460, 465‑475, 477‑478; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 484‑487 (scrisoare de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, 21 mai 1600). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 21‑23 (doc. 21 mai 1600). 12  POLONIA

76 – Scrisori (4), din 1596‑1600, privind relaţiile româno‑otomano‑polone în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, de la sultanul Mehmed III, marele vizir Ahmed‑paşa şi Lacki, secretar al lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei (ms. 611, f. 391 ş. urm., 705 ş. urm.; ms. 719; ms. 1659, p. 340‑343). Ref. şi publ.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 29‑36, 81‑86, 91‑92, 140‑143. 77 – Scrisori (3), din 1598‑1599, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, şi Kristofor Radziwiłł, voievodul Vilnei, privind relaţiile cu turcii (ms. 2579, f. 56‑59). Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, Câteva scrisori de la Ieremia Movilă (RI, 18, 1932, p. 141‑148). 78 – Relatări, din Constantinopol, vara anului 1599, de la un comis moldovean, referitoare la mişcări de trupe spre Serbia, Ungaria şi Ţara Românească, şi la pregătirea armatei lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, de a da piept cu turcii. Copii (ms. 97/ IV, f. 919; ms. 351, p. 283). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 137‑139. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 11, c. 650‑651; r. 69, c. 609. 79 – Documente (3), din 1599‑1601, cuprinzând informaţii despre audienţa solului lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, la vicecancelarul Poloniei în iulie 1600, şi o scrisoare de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către starostele polon Marek Sobieski, din 4 septembrie 1601, prin care îl informează despre uciderea lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti. Copii (ms. 97/IV, p. 882‑883; ms. 126/IV, p. 229‑231). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 141‑142. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 64, c. 146‑147, 154‑155. 80 – Documente (30), din 1599‑1601, privind relaţiile Poloniei cu Ţările Române: scrisori de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, sultanul Mehmed III, împăratul german Rudolf II, electorul Wolfgang de Trier, arhiducele Matias, judele Braşovului, ardelenii fugari în Polonia, Stefan Csáky; instrucţiuni către solul polon la Poartă, Henric Firlej, şi către solul polon la Praga (ms. 1659, f. 287 ş. urm., 292‑295, 343‑345, 351‑352, 358‑361, 381 ş. urm., 393 ş. urm., 407, 440‑444, 499‑501, 601‑607, 610‑611, 650 ş. urm., 653 ş. urm., 731, 976‑977). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 450, 458‑459, 470‑471, 524, 587‑588, 770, 775, 800, 929, 941‑942, 976‑977, 1004, 1017‑1018, 1032‑1033, 1053‑1055, 1062‑1064, 1104‑1105, 1166‑1173, 1190, 1200‑1201, 1235‑1237, 1279‑1280. 81 – Scrisori, din 1599‑1609, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, împăratul german Rudolf II, sultanul Mehmed III, hanul tătarilor Gazi‑Ghirai, Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, Ieremia Movilă, domnul Moldovei, arhiepiscopul Wolfgang de Trier, episcopul de Cameniţa Paul Wolucki, voievodul Mikołaj Herburt, Jan Potocki, Marek Sobieski, Stanisław Witowski, Stanisław Golski, marele hatman polon Jan Zamoyski şi Mustafa‑paşa, referitoare la judecăţi de graniţă moldo‑polone, campania lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în Moldova, relaţiile polono‑române în timpul domnitorilor Radu Şerban şi Ieremia, Simion, Mihai şi Constantin Movilă (ms. 97, f. 849‑853; ms. 98, f. 31, 89, 99, 139‑142, 185, 219, 227‑230, 235, 509; ms. 340, f. 196‑197, 383; ms. 342, f. 23‑26; ms. 345, f. 181‑184, 371‑376; ms. 351, f. 292‑297, 255‑257, POLONIA  13

299‑303, 314, 316, 325‑327, 365; ms. 369, f. 371, 585‑589; ms. 612, f. 313‑316; ms. 917, f. 371‑373, 375‑376, 539‑533, 599, 601‑602, 649‑650, 667‑668, 671‑672, 947, 955; ms. 940 A, f. 135, 151, 153, 159; ms. 1623, f. 209‑211; ms. 1640, f. 613; ms. 2073, 2386; Dos. Naruszewicz 98, f. 33, 437‑439; 99, f. 581, 635; 100, f. 267‑270; 102, f. 319‑326; 103, f. 1165‑1168; 104, f. 931). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44; Iorga, Studii şi documente, XX, p. 235, 295; Corfus, Mihai Viteazul, p. 59, 78, 88, 94, 129‑130, 141‑172. Publ.: Papiu‑Ilarian, Tezaur, III, p. 65 (doc., 18‑31 mai 1600); Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 295‑296 (doc. 1 august 1603); N. Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă (AARMSI, s. II, 32, 1909‑1910, p. 1051; idem, Studii şi documente, XX, p. 210‑211 (doc. septembrie 1607); Veress, Documente, V, p. 332‑340; VI, p. 82‑83, 103‑104, 116‑117, 127‑128, 133‑139, 140‑143, 188‑191, 222‑223, 259‑261, 268‑270, 439‑440; VII, p. 10‑12, 52‑56, 62‑64, 90, 193‑195, 242‑248, 259‑261, 299‑302; VII, p. 30‑33, 65‑66 (25 doc., 1600‑1609); Corfus, Mihai Viteazul, p. 283‑287, 294‑296, 349‑356 (10 doc., 1600‑1601); Călători străini, IV, p. 177‑182, 223‑225 (2 doc., 1599‑1600); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 325‑332, 483‑484, 496‑497, 590‑593 (4 doc., 24 decembrie 1599, 18 şi 31 mai 1600). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 11, c. 660‑665, 667‑668; r. 60, c. 20 (doc., 24 decembrie 1599, 18 şi 31 mai 1600). 82 – Documente, din a doua jumătate a sec. XVI, referitoare la Transilvania: corespondenţa lui Ştefan Báthory, principele Transilvaniei, cu nobili poloni, între care hatmanul Jan Zamoyski; date privind alegerea lui Ştefan Báthory ca rege al Poloniei; informaţii privind expediţiile polone în Moldova şi moartea domnilor Aron şi Răzvan (Dos. Naruszewicz). Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556. 83 – Scrisori, din a doua jumătate a sec. XVI, schimbate între Sigismund II August, regele Poloniei, şi sultanul Soliman Magnificul, referitoare la ingerinţele polone în afacerile Moldovei, cuprinzând cereri de extrădare a unor boieri moldoveni refugiaţi în Polonia şi a domnului Bogdan. Unele documente se referă la perioada lui Ioan Vodă, căruia sultanul îi cere să sprijine Polonia în situaţia în care ar fi atacată de Rusia sau de Austria (Dos. Naruszewicz). Ref.: ibidem. 84 – Scrisori (2), din sec. XVI, de la Radu, domnul Ţării Româneşti şi de la Mehmet‑paşa (1584), către regi ai Poloniei (ms. 307, f. 205, 309). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 43‑44. 85 – Relatare, post 1600, a marelui hatman polon Jan Zamoyski, adversar al politicii lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, despre luptele acestuia şi ale căpitanilor săi, Baba Novac şi Udrea, din 1600 (Dos. Naruszewicz 98). Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338‑339. 86 – Relatare, din septembrie 1601, asupra morţii lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, după victoria obţinută de el şi de Gheorghe Basta împotriva regelui polon Sigismund III Vasa. Traducere din italiană în franceză, imprimată la Praga (RK, p. 98, IV, sign. 184, f. 551‑554). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 376‑379. 14  POLONIA

87 – Scrisoare, din Cracovia, 16 iulie 1606, de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, către sultanul Ahmed I, privind dorinţa comună de reînnoire a tratatului polono‑turc şi propunerea regelui polon ca după moartea lui Ieremia Movilă tronul Moldovei să revină unui membru al familiei acestuia. Copii (ms. 100/IV, p. 271‑272, 273‑276). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 143‑145. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 600, c. 352‑353, 354‑357. 88 – Documente (3), din 1607, privind rolul polonilor în succesiunea la tronul Moldovei după moartea lui Ieremia Movilă. Originale şi copii (ms. 103/IV, p. 1103‑1112; ms. 126/IV, p. 62‑63; ms. 101/IV, p. 1093‑1101). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 145‑154. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 521‑541; r. 64, c. 130‑131. 89 – Scrisoare, din 1607, de la sultanul Ahmed I către Sigismund III Vasa, regele Poloniei, menţionând angajamentul noului domn al Moldovei, Simion Movilă, de a păstra raporturi de bună vecinătate cu polonii. Copie (ms. 103/IV, p. 1187‑1193). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 154‑158. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 559‑565. 90 – Documente, din 1607‑1631, referitoare la relaţiile româno‑polone şi evenimentele din Ţările Române: schimbările de domnie, relaţiile principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen, cu Polonia, Poarta Otomană şi imperialii (1615‑1623), domniile lui Ştefan Tomşa şi Alexandru Movilă în Moldova, negocieri moldo‑polone (1616), campania polonă în Moldova în sprijinul lui Gaspar Gratiani şi lupta de la Ţuţora (1620) etc. (ms. 2, nr. 21; ms. 110/IV, f. 279‑280; ms. 123/IV, f. 172; ms. 245, f. 407; ms. 292, f. 64‑67; ms. 343, f. 223‑224, 234‑235, 277‑279, 284‑288; ms. 350, f. 167‑204, 427‑430, 434‑436, 445‑449, 900‑904, 1019‑1026; ms. 360, f. 80‑82; ms. 362, f. 20 ş. urm.; ms. 616, f. 114; ms. 1577/ IV, f. 415‑416, 445‑447; ms. 1644, f. 139, 168). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44; Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLIV, CXVI; XX, p. 189, 485‑486; Rezachevici, Cercetări [II], p. 562‑563. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 380‑382, 419‑425, 466 (3 doc., 1613, 1617, 1619); N. Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă (AARMSI, s. II, 32, 1909‑1910, p. 1053, 1060‑1061; 6 doc., 1612‑1614); Corfus, Documente polone XVII, p. 46‑47, 89‑92, 97‑103, 130 (6 doc., 1607‑1620, 1631). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 14, c. 158‑160; r. 26, c. 204‑205, 253‑255; r. 34, c. 187‑188; r. 64, c. 33 (6 doc., 1607‑1620, 1631). 91 – Scrisori (8), din 1608, de la sultanul Ahmed I către regele Poloniei, Sigismund III, şi răspunsurile acestuia, cuprinzând informaţii referitoare la raporturile dintre Polonia, Poarta Otomană şi Moldova, la instalarea lui Constantin Movilă şi la acţiunile lui Bogdan, pretins fiu al lui Iancu Sasul (ms. 104/IV, p. 17, 53‑59, 143‑144, 183‑188, 223‑224, 326‑327, 553‑555, 629‑634). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 159‑175. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 576‑583, 598‑599, 600‑605, 613‑614, 658‑659, 676‑678, 680‑684. 92 – Documente (2), din 1609, privind relaţiile moldo‑polone în timpul domniei lui Constantin Movilă (ms. 104/IV, p. 593; 126/IV, p. 162‑163). POLONIA  15

Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 175‑177. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 679; r. 64, c. 137‑140. 93 – Scrisori (2), din februarie şi aprilie 1611, de la Petru Tylicki, episcop de Cracovia, către Szymon Rudnicki, episcop de Warmia, referitoare la incursiunea lui Gabriel Báthory, principele Transilvaniei, în Ţara Românească. Copii (ms. 106/IV, p. 9‑10, 33‑35). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 177‑179. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 2‑3, 7‑9. 94 – Elogiu, din 26 septembrie 1611, adresat lui Sigismund II, regele Poloniei, de Seimul general din Varşovia, pentru faptele de arme ale polonilor în timpul domniei sale, între care şi victoria asupra lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (ms. 106/IV, p. 219‑221). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 179‑180. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 10‑13. 95 – Documente (15), din 1612‑1615, privind relaţiile moldo‑polone în timpul domniei lui Ştefan Tomşa. Originale şi copii (ms. 107/IV, p. 17‑19, 131‑133, p. 221‑222, 239‑242, 485‑487, 491‑493, 525, 649‑654; ms. 108/IV, p. 36‑38, 169‑170, 189‑192, 259‑260, 795‑797, 963‑965, 991‑994, 1137‑1150, 1135‑1138). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 180‑210, 216‑217. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 4‑6, 25‑27, 30‑35, 44‑49, 51, 53, 46‑49, 175‑177, 311‑317, 319‑322, 223‑225, 244‑247, 307‑310, 427‑428, 457‑458. 96 – Scrisoare din Uście, 26 iunie 1615, de la Elisabeta, doamna lui Ieremia Movilă, către Leon Sapieha, mare cancelar al Lituaniei, prin care îl roagă să intervină pe lângă regele Poloniei pentru instalarea fiului ei, Alexandru, pe tronul Moldovei, în locul lui Gavrilaş, fiul lui Simion Movilă (ms. 108/IV, p. 189‑192). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 210‑213. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 435‑438. 97 – Document din 16 noiembrie 1615, Lvov, referitor la hotărârea nobilimii rutene de a‑şi apăra ţinuturile Lvov şi Żydaczów în faţa incursiunii mercenarilor poloni aflaţi în serviciul Elisabetei, doamna lui Ieremia Movilă, cu scopul instalării ca domn a fiului ei, Alexandru. Copie (ms. 109/IV, p. 229‑231). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 213‑216. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 454‑456. 98 – Documente (4) şi scrisori (3), din 1616, privind relaţiile politice şi militare polono‑moldo‑turce, cu informaţii despre instalarea lui Alexandru Movilă pe tronul Moldovei (ms. 109/IV, p. 569‑580, 601‑602, 607‑610, 874, 951‑957; ms. 108/IV, p. 128‑129; ms. 190/IV, p. 959‑961). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 217‑230, 233‑235. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 425‑426, 551‑552, 557‑566, 642‑648, 629, 649‑651. 99 – Documente (7), din 1616‑1618, privind relaţiile moldo‑polone‑turce în timpul domniei lui Radu Mihnea (ms. 109/IV, p. 809‑812; ms. 110/IV, p. 325, 327, 577, 623, 641‑645, 743‑745). 16  POLONIA

Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 235‑248. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 61, c. 608‑611; r. 62, c. 54, 56, 118‑119, 120, 134, 136‑140, 168‑170. 100 – Jurnal, din 28 august – 12 septembrie 1620, al expediţiei polone conduse de marele hatman Stanisław Żółkiewski în Moldova, împotriva turcilor şi tătarilor. Copie (ms. 110/IV, p. 1081‑1084). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 248‑253. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 62, c. 225‑228. 101 – Documente (5), din 1620‑1621, privitoare la relaţiile politice polono‑moldo‑turce, între care jurnalul lui Teofil Schemberg despre luptele cu turcii şi tătarii în Moldova, scrisoare de la Iacob Arapul către Andrei Cetner referitoare la luarea de prizonieri de către tătari în Moldova şi relatarea unui spion polon în Moldova. Originale şi copii (ms. 110/IV, p. 1085‑1091, 1097‑1099; ms. 111/IV, p. 207, 272‑274, 375‑376). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 252‑256. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 62, c. 229‑235, 238‑240, 307, 344‑348. 102 – Scrisoare din Constantinopol, 26 octombrie 1622, de la Krzysztof Zbaraski către fiul său, Jerzy, privind dificultăţile pe care le întâmpină în misiunea de a încheia pacea cu turcii. Copie (ms. 113/IV, p. 1131‑1144). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 257‑259. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 63, c. 95‑108. 103 – Scrisori (4), din 1626‑1629, referitoare la relaţiile moldo‑polone din timpul domniei lui Miron Barnovschi (ms. 118/IV, p. 187‑188, 197; ms. 121/IV, p. 293‑294, 299‑300). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 259‑264. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 63, c. 585‑586, 593; r. 64, c. 8‑11. 104 – Scrisoare, sfârşitul anului 1630, de la Miron Barnovschi, aflat la Hotin, către un demnitar polon, despre acţiunile militare ale paşei de Silistra şi ale lui Cantemir‑paşa (ms. 123/IV, f. 172). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 136. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 64, c. 33. 105 – Scrisori (2), din 7 şi 11 septembrie 1631, ale regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, către papa Urban VIII şi un cardinal, recomandându‑l pe marele hatman Ioan‑Baptist Zamoyski pentru episcopia catolică de Bacău (ms. 365, p. 763). Ref.: Iorga, Studii şi documente, I‑II, p. 423‑424. 106 – Documente, din 1633‑1655, privitoare la relaţiile româno‑polone: acte de indigenat pentru Vasile Lupu şi pentru boieri din Moldova şi Transilvania, emise de regele Poloniei, Jan Kazimierz, o scrisoare de la ţarul Mihail Feodorovici Romanov către Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei etc. (Dos. Naruszewicz). Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 462. 107 – Scrisoare, din 24 iulie 1634, de la regele Poloniei, Władisław IV, către sultanul Murad IV, cuprinzând informaţii despre situaţia din Moldova şi Ţara Românească (ms. 616, p. 140 ş. urm.). POLONIA  17

Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 608‑610. 108 – Documente (6), din 1647‑1667, privind relaţiile moldo‑polone: rapoarte din Iaşi, scrisori de la domnii Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, György Rákóczi II, regele Jan Kazimierz, Mikołaj Potocki, vicecancelarul Radziejowski, Bogdan Hmielniţki şi fiul său, Timuş, demnitari otomani şi tătari, despre înăsprirea asupririi otomane în Moldova, ultimii ani ai domniei lui Vasile Lupu şi pretenţiile lui Hmielniţki la tronul Moldovei (ms. 362; ms. 396; ms. 408, f. 159; ms. 612, f. 21, 40‑41, 57, 59, 89, 115, 125). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 22‑23, 32‑41, 60‑61, 79‑80 (6 doc., 1647‑1667); Iorga, Studii şi documente, XX, p. 189, 203‑211 (21 doc., 1649‑1655). 109 – Scrisori (2), din 1654, privind relaţiile moldo‑polone în vremea domnului Moldovei Gheorghe Ştefan, cuprinzând informaţii despre planurile de atac împotriva Poloniei şi a Ţărilor Române (ms. 127/IV, p. 837‑890, 899‑906). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 278‑282. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 64, c. 283‑286, 289‑296. 110 – Scrisoare din Iaşi, 13 decembrie 1657, de la domnul Moldovei, Gheorghe Ştefan, către hatmanul polon Ştefan Koryczyński, rugându‑l să intervină pe lângă regele Poloniei pentru a obţine bunăvoinţa acestuia (ms. 402, f. 313). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 44; Ilie Corfus, Pe urmele lui Moise Movilă şi ale lui Gheorghe Ştefan (AIIAI, 15, 1978, p. 298, nota 10). Publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 266. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 11, c. 677‑678. 111 – Scrisori (10), din 1670‑1684, de la regele Poloniei Jan III Sobieski, hanul Selim Ghirai, sultanul Mehmed IV şi împăratul Leopold I, privind situaţia Ţărilor Române, tratatele otomano‑polone (1670‑1672), pacea de la Cameniţa, recucerirea Ucrainei unite cu Moldova, intrarea în ţară a lui Ştefan Petriceicu şi politica austriacă faţă de Ţara Românească (ms. 408, f. 159, 183‑188, 191; ms. 421, f. 124; ms. 423, f. 531, 535; ms. 428, f. 280). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 80‑84, 89‑101, 103‑105, 109‑118, 145‑151. 112 – Documente, din 1672‑1691, cuprinzând informaţii despre căderea Cameniţei sub otomani (1672), despre lupta polono‑otomană de la Hotin cu participarea românilor (1675), jurnale privind luptele împotriva otomanilor din 1676, 1683, 1685, 1687 şi corespondenţa regelui Poloniei, Jan III Sobieski, cu episcopul Cracoviei în timpul campaniei în Moldova (octombrie 1691). Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956. 113 – Scrisoare, din 23 februarie 1679, de la Ştefan Petriceicu, fost domn al Moldovei, de recomandare a unui grec din slujba Curţii sale (ms. 1378, p. 441). Publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi testamentele lor (ARMSI, s. III, 21, 1939, p. 414‑416). 18  POLONIA

114 – Listă, din 1683, a unităţilor româneşti de cavalerie din oastea regelui Poloniei, Jan III Sobieski, care au participat la despresurarea Vienei (ms. IV, 428, p. 175‑180). Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563; idem, „Steagurile româneşti” din oastea lui Jan Sobieski în campania pentru eliberarea Vienei (1683), după un nou izvor polon, în Românii şi asediul Vienei, Buc., 1983, p. 35‑52; idem, O participare românească la istoria universală: „steagurile moldoveneşti” din oastea lui Jan Sobieski în campania pentru eliberarea Vienei (1683), în Omagiu Radu Manolescu, Buc., 1996, p. 248‑256. 115 – Scrisori (2), din 1683, de la comitele de Maramureş şi de la Emeric Tököly, regele Ungariei, referitoare la participarea regelui Poloniei, Jan III Sobieski, la despresurarea Vienei. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563. 116 – Scrisori, din 1684, de la împăratul german Leopold către regele Poloniei, Jan III Sobieski, şi alte personalităţi polone, în legătură cu regele Ungariei, Emeric Tököly, şi înaintarea austriacă în Ungaria. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563. 117 – Documente (9), din 1687, cuprinzând: scrisori de la regele Poloniei, Jan III Sobieski, proclamaţia către locuitorii Moldovei, instrucţiuni către voievodul Rusiei, dietele provinciale şi Stanisław Zbąski (ms. 422, f. 14, 51‑52, 57, 61, 137, 145, 160, 221, 280, 417). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 156‑162, 165‑167, 171‑172. 118 – Scrisoare, din 24 noiembrie 1688, de la hatmanul Velicico Costin către hatmanul Andrzej Potocki (ms. 1376, f. 623; ms. 1738, f. 83). Ref.: Czesław Chowaniec, Miron Costin en Pologne. Contributions à l’année 1684‑1685, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 115, 124. 119 – Scrisori (4), din 1688, 24 noiembrie 1689 şi 27 ianuarie 1690, de la Constantin Cantemir, domnul Moldovei, către regele polon Jan III Sobieski şi către marele hatman Stanisław Jabłonowski, cu privire la o pricină între soţia vistierului Gheorghe Ursachi şi fostul curtean Al. Balaban şi la un sol al regelui Ungariei, Emeric Tököly (ms. 1164, f. 471‑473; ms. 1374, f. 659‑660). Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Ceva nou asupra legăturii lui Sobieski cu Moldova (ARMSI, s. III, 19, 1937, p. 283‑300); Corfus, Documente polone XVII, p. 315‑318. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, f. 12, c. 423‑424; f. 14, c. 143‑144. 120 – Scrisori (2) din Iaşi, 7 ianuarie 1689, şi Suceava, 28 februarie 1689, de la Ştefan Petriceicu, fost domn al Moldovei, către Andrzej Potocki, castelan de Cracovia, şi către marele hatman Stanisław Jablonowski, anunţându‑i retragerea sa către frontiera polonă. Copii (Dos. Naruszewicz 180, p. 115, nr. 31). Publ.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 419‑421; Corfus, Documente polone XVII, p. 304‑306. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 11, c. 548‑551. 121 – Scrisoare din Bucureşti, 31 martie 1690, de la stolnicul Constantin Cantacuzino către un demnitar polon, cuprinzând informaţii asupra situaţiei din Ţara Românească în urma campaniei generalului german Heissler (ms. 1164, f. 34‑38v). POLONIA  19

Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 319‑329. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 12, c. 421‑435. 122 – Scrisoare, din 11 octombrie 1691, din tabăra aflată pe râul Moldova, de la regele Poloniei Jan III Sobieski către Karol Tarło, vicecancelar al Coroanei polone, referitoare la mersul campaniei în Moldova. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563. 123 – Documente (2), din 1699, privind situaţia din Ţările Române în cadrul relaţiilor otomano‑polone (evacuarea Cameniţei şi pacea de la Karlowitz) (ms. 616, f. 307‑324, 625). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 45. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 235‑280. 124 – Documente, de la sfârşitul sec. XVII, referitoare la relaţiile dintre Polonia şi Ţările Române: tratate, alianţe, delimitări de graniţă, privilegii etc. Copii (Dos. Naruszewicz). Ref.: Matei, Cercetări [I], p. 115‑116. 125 – Documente, din sec. XVII, referitoare la soliile lui Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, trimise în Polonia în octombrie 1615 şi februarie 1620; tratativele comisiei polono‑moldovene din 1616; războaiele otomano‑polone din 1617‑1621, purtate în mare parte pe teritoriul Moldovei; campania sultanului Osman II din 1621 şi luptele de la Hotin împotriva oştilor conduse de hatmanul Jan Karol Chodkiewicz şi de principele Władisław, pentru instalarea în Moldova a lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului; participarea lui Radu Mihnea la campanie etc. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 955. 126 – Act, din 14 octombrie 1703, consemnând tratativele otomano‑polone de la Gurile Bugului, cu menţiuni privind situaţia Ţărilor Române. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563‑564. 127 – Scrisoare, din 2 august 1704, de la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, către regele Poloniei Stanisław Leszczynski, cu un mesaj de prietenie transmis prin căpitanul Constantin Turcul (ms. 493, f. 275). Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 12. 128 – Scrisori (12), din 1709, între Mihai Racoviţă, domnul Moldovei, şi marele hatman Adam Mikołaj Sieniawski, mare hatman al Coroanei polone, voievod de Belz (ms. 2900, f. 75‑103). Ref.: Veniamin Ciobanu, Raporturile turco‑poloneze şi Moldova, de la pacea de la Carlowitz până la 1714 (AIIAI, 10, 1973, p. 183‑196); idem, Relaţiile politice, p. 36‑37. Publ.: idem, Documente poloneze de la Mihai Racoviţă (RA, 52, 1975, nr. 4, p. 455‑461). 129 – Scrisoare, din 11 februarie 1710, de la Nicolae Mavrocordat, domn al Moldovei, către marele hatman Adam Mikołaj Sieniawski, prin care îşi exprimă dorinţa întăririi relaţiilor moldo‑polone (ms. 2900, f. 55). Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 39. 20  POLONIA

130 – Scrisoare, din Bucureşti, 30 iunie 1710, de la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, către marele hatman polon Adam Mikołaj Sieniawski, privitoare la reinstalarea pe tron a regelui Poloniei Sigismund II August, la mazilirea marelui vizir Ali Čorlulu‑paşa, la ştirile despre regele Suediei, Carol XII, refugiat la Tighina etc. Copie (ms. III 5858, f. 19238 a‑c). Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Din corespondenţa diplomatică a lui Constantin Brâncoveanu (IV) (RA, 63, 1986, nr. 3, p. 311‑313, 315‑317). 131 – Scrisori, din 1710, de la episcopul Damascen Lubienecki, numit biskup wołoski („episcop al românilor”), către cancelarul Coroanei polone, privitoare la relaţiile moldo‑polone. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 564. 132 – Documente, din 1710‑1713, cuprinzând: raport polon despre solicitarea lui Dimitrie Cantemir pentru trimiterea de trupe ruseşti la Iaşi în cadrul alianţei antiotomane (25 mai 1711); raport militar rus, menţionând intrarea trupelor ruseşti în Iaşi şi proclamaţia lui Dimitrie Cantemir către poporul Moldovei (30 mai 1711); scrisori de la Constantin Brâncoveanu către marele hatman Adam Mikołaj Sieniawski al Coroanei polone, cu informaţii despre campania de la Prut; scrisori de la hatmanul Sieniawski către regele polon August II despre politica Ţărilor Române şi intenţia lui Carol XII, regele Suediei, de a părăsi Tighina (27 iunie şi 22 septembrie 1711); raport despre misiunea la Poartă a castelanului Stanisław Chomętowski pentru ratificarea păcii de la Huşi (ms. 218, f. 218, 323, 324; ms. 460; ms. 493, f. 227; ms. 494, f. 465‑466; ms. 1687, f. 471‑475; ms. 2624, f. 4, 6, 8‑11; ms. III 5858, nr. 19238‑19246). Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 108, 111‑112; Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 820‑821); Ciobanu, Relaţiile politice, p. 41‑43. Publ.: Iorga, Studii şi documente, IX, p. 62, nr. 1 (doc. 27 iunie 1711); Gh. Duzinchevici, Ceva nou asupra lui Carol al XII‑lea (RI, 23, 1937, p. 29‑30). 133 – Relatare, din 15 octombrie 1712, despre trecerea soliei polone prin Moldova în vremea domnului Moldovei, Nicolae Mavrocordat (ms. 613, f. 235‑239). Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 119‑146; Călători străini, VIII, p. 587‑591. 134 – Scrisori (3), din 1712‑1724, către marele hatman polon Adam Mikołaj Sieniawski, de la domnii români Nicolae Mavrocordat, Radu şi Constantin Cantacuzino: urări de sărbători, cerere de protecţie şi recomandarea hatmanului pentru cei doi Cantacuzini care veneau din Rusia (ms. 463, f. 239; ms. 515, f. 507, 511). Ref. şi publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 13‑15. 135 – Scrisori, din 1712‑1777, ale domnilor Moldovei Nicolae Mavrocordat, Mihail Racoviţă, Grigore III Ghica, ale hatmanului Ioan Buhuş şi ale prinţesei Cantacuzino (Elisabeth de Bauffremont) (ms. 495, f. 193‑198, 279‑281, 283‑284; ms. 660, f. 583‑586; ms. 1687, f. 475, 502‑503, 542). Ref.: Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 821. 136 – Raport, post 7 septembrie 1713, al lui Bogdan tălmaciul, privitor la misiunea sa pe lângă comandantul garnizoanei turceşti din cetatea Hotinului (ms. 613, f. 209‑211). POLONIA  21

Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 147‑151; Călători străini, VIII, p. 612‑614 (comentariu şi text). 137 – Scrisoare din Târgovişte, 2 decembrie 1713, de la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, către August II, regele Poloniei, în care se scuză pentru întârzierea de a‑i scrie, îşi exprimă ataşamentul faţă de Polonia şi nutreşte speranţa încheierii cât mai grabnice a unui tratat de pace între Polonia şi Imperiul Otoman (ms. 494, p. 465‑466). Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Din corespondenţa diplomatică a lui Constantin Brâncoveanu (III) (RA, 63, 1986, nr. 1, p. 63‑64, nr. 11). 138 – Scrisori (15), din 1732‑1769, de la domnitorii Grigore II Ghica, Ioan Teodor Callimachi, Grigore III Ghica, Alexandru Ghica şi de la marele serdar G. Saul, cuprinzând informaţii despre relaţiile dintre Moldova şi Imperiul Otoman, mişcările tătarilor şi chestiuni privind legăturile moldo‑polone (ms. 412; ms. 586, f. 54; ms. 616, f. 391, 393, 397‑400; ms. 626, f. 481‑483; ms. 660, f. 327, 457‑459; ms. 873, f. 63, 111‑113; ms. 941, f. 85, 371). Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 16‑30. 139 – Instrucţiuni, din 1742, date solului polon Paweł Benoe, pentru a obţine de la Poartă retragerea trupelor otomane de la frontiera polonă, dezarmarea Hotinului şi îndepărtarea tătarilor din Bugeac (ms. 613, f. 269‑280). Ref.: Veniamin Ciobanu, Les relations politiques de l’Empire Ottoman et de la Pologne au XVIIIe siècle et les Principautés Roumaines (RRH, 14, 1975, nr. 3, p. 446). 140 – Scrisoare din Constantinopol, 27 august 1747, de la Teofan, de la Diamandi saigiul ş.a. către Grigore II Ghica, domnul Moldovei, privitor la persecutarea lor de către autorităţile otomane (ms. 605, f. 300). Publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 662‑663; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 1119‑1120. 141 – Scrisoare din Iaşi, 14/25 mai 1753, de la Francisc‑Toma de Linche (Lenş), despre intrigile misionarului catolic Laydet (ms. 620, f. 505). Ref.: Iorga, Studii şi documente, I‑II, p. 437. 142 – Scrisori (4), din Iaşi, 1753, de la Francisc‑Toma de Linche (Lenş) şi medicul Giuseppe Antonio Pisani, în legătură cu persecutarea acestuia din urmă, suspectat pentru moartea doamnei Sultana, soţia lui Constantin Racoviţă, domnul Moldovei (ms. 620, f. 505, 509, 525‑528). Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 653‑654, nota 3; V. Mihordea, Giuseppe‑Antonio Pisani, medicul lui Constantin Racoviţă (RI, 22, 1936, p. 235‑250). 143 – Scrisori (4), din Iaşi, 1753‑1764, de la Francisc‑Toma de Linche (Lenş) şi fiul său Jean Baptiste Linchou, postelnic al lui Constantin Racoviţă, domnul Moldovei, privitoare la activitatea lor de agenţi francezi şi negustori în Ţările Române (ms. 526, f. 489‑490, 603‑605; ms. 620, f. 527; ms. 623, f. 555‑556). Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză în Ţările Române în secolul al XVIII‑lea (1749‑1760), Buc., 1937, p. 125‑126,128, 257. 144 – Act de împăcare, din 9 noiembrie 1755, între Gheorghe căpitanul şi soţia sa, Sara, încheiat în biserica Patriarhiei din Constantinopol. Publ.: ibidem. 22  POLONIA

145 – Scrisoare, [1755], de la Antioh Caragea, prin care îl roagă să‑i înmâneze solului polon Mniszek o scrisoare de la Matei Ghica, domnul Moldovei. Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1135. 146 – Scrisori (374), din 1755‑1769, de la domnitorii Nicolae Suţu, Ioan Teodor Callimachi, Grigore III Ghica, secretarii Curţii Moldovei, Pierre de la Roche şi D. Leonardi, hatmanul Vasile Razu, postelnicul Petrachi Ierachi Giani, contele Potocki, agentul polon Giuliani, ambasadorii poloni Mniszek şi Karol Boskamp‑Lasopolski, secretarul regelui Poloniei, ministrul saxon la Varşovia, Brühl, şi ambasadorii poloni la Poartă, Alexandrowicz şi Eberhardt, referitoare la relaţiile dintre Moldova şi Polonia (ms. 620‑624, 651). Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 91. Publ.: Documente Callimachi, II, p. 229‑384, 415‑417 (374 doc., 1758‑1761). 147 – Relatări, din 1764‑1766, ale lui Charles Adolphe de Boskamp, privind călătoriile sale prin Ţările Române. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563‑564. 148 – Relatări, din 1775‑1789, cuprinzând informaţii de la Poarta Otomană trimise de agenţi poloni, referitoare la istoria politică şi economică a Ţărilor Române, printre care corespondenţa ambasadorului Eberhardt de la Constantinopol cu cabinetul regelui polon (1775). Ref.: ibidem. 149 – Documente (26), din 1776‑1777, cuprinzând scrisori şi rapoarte de la Karol Boskamp‑Lasopolski, ambasador polon la Constantinopol, şi alţi diplomaţi, referitoare la relaţiile Poloniei cu Imperiul Otoman şi rolul de mediator al principelui Grigore Ghica al Moldovei (ms. 631, f. 207, 209‑215, 221, 237‑239, 245, 247, 253‑271, 283, 287‑289, 291‑293, 297‑299, 301‑303, 309, 311‑313, 329, 331, 347, 353, 453, 481‑483, 583). Ref.: Gh. Duzinchevici, Contribuţii la istoria relaţiunilor polono‑române în timpul lui Grigore Ghica, 1776‑1777 (CI, 10‑12, 1934‑1936, nr. 2, p. 26‑32); Ciobanu, Relaţiile politice, p. 135, 138‑139. 150 – Documente (2), din 1776 şi 1782, privitoare la situaţia Ţărilor Române în cadrul relaţiilor polono‑ruso‑otomane (ms. 631, f. 442; ms. 914, f. 105). Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 135, 145. 151 – Scrisori (3), din 1777‑1780, de la domnul Moldovei Constantin Moruzi, privitoare la afaceri negustoreşti (ms. 613, f. 103, 361, 363). Ref.: Duzinchevici, Documente polone, p. 30‑33. 152 – Documente (3), din 1779 şi 1786, privind Moldova în cadrul relaţiilor comerciale polono‑otomane: memorii ale lui Pierre de la Roche, agent comercial al domnului Moldovei Constantin Moruzi, referitoare la transportul produselor polone pe Nistru, instalaţiile de conservare a cărnii la Cetatea Albă şi demersul nobililor poloni, din 1786, pentru facilitarea navigaţiei pe Prut, în favoarea exportului polon (ms. IV/1174, f. 575v, 581‑583; ms. 847, f. 232‑233). Ref.: Veniamin Ciobanu, Aspects du trafic commercial fluvial dans la zone de la Mer Noire dans la seconde moitié du XVIIIe siècle (RRH, 19, 1980, nr. 4, p. 735, 737‑738). POLONIA  23

153 – Documente (4), din 1781‑1787, privind relaţiile comerciale moldo‑polone (ms. 1176, f. 459‑460, 509‑513, 525‑537). Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Contribuţii la istoria legăturilor comerciale româno‑polone în secolul al XVIII‑lea (RI, 21, 1935, p. 225‑239). 154 – Documente, din a doua jumătate a sec. XVIII, referitoare la războiul ruso‑austro‑turc purtat pe teritoriul Ţărilor Române, între care: o relatare germană despre armata otomană din Moldova (1770); scrisori (2) de la mareşalul Rumianţev din taberele de la Foldeşti (1771) şi de la Plopi (1778). Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563‑564. 155 – Documente, din sec. XVIII, privitoare la relaţiile otomano‑polone în 1711, campania de la Prut; date istorice despre cetatea Hotinului, corespondenţa regelui Poloniei August II cu Nicolae Mavrocordat, domnul Moldovei, corespondenţa lui Grigore II Ghica, domnul Moldovei, cu Stanisław Rzewuski, palatinul Podoliei, şi cu alte personalităţi polone (1732‑1733), corespondenţa lui Grigore III Ghica cu personalităţi din Polonia şi din Imperiul Otoman, relatare despre moartea acestuia, noutăţi aduse de la Varşovia de curierul din Moldova, în 1768, scrisoare de la Iacob, agă al Moldovei, către Karol Boscamp, secretarul regelui Poloniei, referiri la războaiele ruso‑austro‑turce din sec. XVIII purtate pe teritoriul românesc, scrisoare de la mareşalul Rumianţev din tabăra de la Foldeşti către ambasadorul rus etc. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956. 156 – Memorii (3), din 1802‑1854, privind mijloacele păstrării influenţei turceşti în Principatele Române (semnat: general maior Comnen, 1802‑1805), politica Ţării Româneşti faţă de Polonia (semnat: Ghica, 1833) şi proiect de operaţii în Basarabia în cadrul războiului Crimeii (semnat: Eduard Noviţki, 22 octombrie 1854) (ms. 5214, f. 467‑477; ms. 5323, f. 61‑69; ms. 5661, f. 197‑201). Ref.: Duzinchevici, Documente polone, p. 35‑47. 157 – Scrisori (36), din 1806‑1810, între Constantin Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, şi principele Adam Czartoryski, privind insurecţia sârbă din 1804, rivalitatea franco‑rusă în principate, războiul ruso‑turc izbucnit în 1806, proiectul eliberării popoarelor subjugate din Imperiul Otoman, luptele pentru reforme social‑politice şi unirea Ţărilor Române (ms. 5540, f. 7, 11, 15, 19‑21, 23‑28, 31‑33, 35‑57, 59, 63, 67‑68, 71, 77‑87, 93‑97, 101‑105, 107‑113, 115‑128, 131‑132, 135, 137‑139, 143‑153, 155, 161; ms. 5549). Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Corespondenţa lui Constantin Ypsilanti cu guvernul rusesc, 1806‑1810, Buc., 1933, p. 27‑114. 158 – Documente, din 1830‑1848, cuprinzând rapoarte ale agenţilor poloni în Ţara Românească şi în Moldova şi memorii asupra situaţiei politice şi social‑economice din Ţările Române, legăturile dintre revoluţionarii români şi emigranţii poloni etc. Ref.: M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă (RA, 49, 1972, nr. 1, p. 157). 159 – Documente, din 1831‑1850, privind relaţiile prinţului Adam Czartoryski, conducătorul emigraţiei politice polone, cu fruntaşii luptei pentru libertate şi unitate naţională a românilor (Ioan Câmpineanu, N. Bălcescu ş.a.), cuprinzând informaţii despre 24  POLONIA activitatea conspirativă din Principatele Române, pregătirea Unirii şi Revoluţia de la 1848 (ms. 5372, 5377, 5391, 5393, 5399, 5404‑5408, 5410, 5418, 5422, 5432, 5469, 5485‑5486, 5501, 5658). Ref.: P.P. Panaitescu, Emigraţia polonă şi revoluţia română de la 1848. Studiu şi documente, Buc., 1929; Stanislas Łukasik, Rumunja a Polska w XIX wieku, Cracovia, 1929 (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 1, 1931, p. 79‑81); Marcel Handelsman, Le prince Czartoryski et la Roumanie, 1834‑1850, în La Pologne au VII‑e Congrès international des sciences historiques, II, Varşovia, 1933, p. 207‑242; Th. Holban, Emigraţia polonă în anii 1831‑1848 şi influenţa ei asupra mişcărilor de independenţă ale românilor (RI, 20, 1934, p. 325‑344); M. Fănescu, op. cit., p. 157‑158; Gh. Duzinchevici, Quelques aspects des relations roumano‑polonaises au XIX‑e siècle (Interprétations, corrections, compléments) (RRH, 12, 1973, nr. 4, p. 731‑755); Vasile Matei, Câteva date despre revoluţia română de la 1848 reflectată în documentele poloneze (RA, 56, 1979, supl., p. 93‑95). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 28, c. 23‑435; r 30, c. 301‑329, 424‑441; r. 31, c. 225‑229, 235. 160 – Documente, din 1834‑1855, privitoare la activitatea omului politic polon Michał Czajkowski (Sadık‑paşa) şi la relaţiile sale cu Ion Ghica, Nicolae Creţulescu, Ion Câmpineanu ş.a. (ms. 5216‑5623, 5647, 5648, 5658). Ref.: Stanislas Łukasik, Relaţiunile lui Mihail Czajkowski – Sadyk Paşa cu românii (RIR, 2, 1932, p. 232‑261); Marcel Handelsman, Ukraińska polityka ks. Adam Czartoryskiego przed wojną Krymską, Varşovia, 1937; Józef Fijałek, Michał Czajkowski, Moje wspomnienia o wojnie, 1854 roku, Varşovia, 1962 (Introducere). 161 – Documente (15), din 1836‑1843, privind activitatea politică din Principatele Române şi legăturile cu emigraţia polonă: Declaraţia de principii a partidei naţionale (1838), scrisori de la Ion Câmpineanu, Nicolae Creţulescu, Ion Ghica, Radu Golescu, Adam Czartoryski, Woronicz [C. Werner] şi Felix Colson (ms. 5328; ms. 5403, nr. 23; ms. 5408, nr. 6, 18, 21, 29; ms. 5413; ms. 5478, nr. 817; ms. 5479, nr. 41; ms. 5508; ms. 5653, nr. 19‑20, 23‑27, 33‑38, 123). Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Planurile lui Ioan Câmpineanu pentru unitatea naţională a românilor. Legăturile lui cu emigraţia polonă (AIINC, 3, 1924‑1925, p. 63‑106). 162 – Raport, din 1837, al lui Alexandru G. Golescu‑Albu, referitor la programul partidei naţionale, situaţia politică din Principatele Române şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse sub conducerea lui Ioan Câmpineanu (ms. 5323, Pisma polityczne, f. 61‑68). Ref.: Cornelia Bodea, Lupta Românilor pentru unitatea naţională: 1834‑1849, Buc., 1967, p. 13‑16. Publ.: Cornelia Bodea, 1848, I, p. 110‑118, nr. 26. 163 – Documente (4), din 1837‑1846, referitoare la raporturile emigraţiei polone cu mişcarea pentru libertate din Ţările Române (ms. 5408, f. 164, 176, 187‑189, 195‑197, 359‑362). Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 192, 197, 201, 211; Dan Berindei, Relations roumano‑polonaises pendant le quatrième décennie du XIXe siècle. Précisions et contributions (RESEE, 20, 1982, nr. 1, p. 138). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 30, c. 443‑445, 463‑465, 468‑470, 618‑621. POLONIA  25

164 – Memoriu, din iunie 1842, al lui Michał Czajkowski (Sadık‑paşa), privind situaţia Dobrogei (ms. IV/5410, f. 639‑661). Ref. şi publ.: Gh. Platon, Informaţii noi privind teritoriul şi populaţia Dobrogei în prima jumătate a secolului al XIX‑lea (AIIAI, 4, 1969, p. 203‑216). 165 – Scrisoare din Seghedin, 14 iulie 1849, de la Casimir Batthyány, ministru de externe al guvernului revoluţionar maghiar, către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, comunicând acordul faţă de revendicările revoluţionarilor români, cu condiţia încetării ostilităţilor româno‑maghiare (ms. 54277 IV, f. 163‑164, 177‑178). Publ.: N. Bălcescu, Opere, IV, Buc., 1964, p. 529. Reprod.: B. A. R., ms. rom. 131, f. 256, copie autografă N. Bălcescu. 166 – Documente, din 1849, privitoare la activitatea revoluţionarilor români exilaţi: rapoarte din Belgrad, Constantinopol şi Paris, procese‑verbale, scrisori de la N. Bălcescu, Bystrzonowski, Al. G. Golescu‑Albu, Iliński, cuprinzând informaţii asupra situaţiei politice din Principatele Române demersurile întreprinse pe lângă oamenii politici străini (ms. 5369, f. 79‑81, 89‑91, 171‑173, 193‑194, 197‑198; ms. 5370, f. 25‑31, 36‑40, 42‑46, 91‑92, 102‑104, 175‑178, 187‑191, 233, 243‑244, 255‑270, 306‑307, 347‑350, 369, 373). Ref. şi publ.: Al. Csetri, Bălcescu şi emigraţia poloneză (SMNB, 1, 1969, p. 87‑111). 167 – Documente (3), din 1849, privitoare la Revoluţia de la 1848 din Ţările Române: scrisoare din 20 mai de la N. Bălcescu către Ludwik Bystrzonowski despre intenţia sa de a înfiinţa o legiune română în Transilvania, protest al fostei locotenenţe domneşti către ministrul de externe francez împotriva ocupaţiei trupelor ruso‑turce în Principatele Române, memoriu anonim despre „chestiunea moldo‑valahă” între 1829‑1849, cu revendicări de reforme (ms. 5426/IV, f. 605‑617, 907‑917, 941‑942). Ref. şi publ.: Al. Csetri, op. cit., p. 105‑110; Paul Cernovodeanu, Originalul scrisorii lui N. Bălcescu către L. Bystrzonowski din 20 mai 1849 (SMNB, II, 1970‑1971, p. 465‑470). 168 – Documente (3), din 1849‑1850, privind situaţia politică din Principatele Române: memoriul lui A. Arsache despre relaţiile dintre proprietarii de pământ şi ţărani în Ţara Românească şi două scrisori de la A. Gradowicz (ms. 5429). Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Revoluţia română de la 1848 şi alianţa polonă („Romano‑slavica”, 8, 1963, p. 59‑77). 169 – Scrisoare din Paris, 1 iulie 1850, de la Nicolae Bălcescu către Władisław Zamoyski, privitoare la proiectul federalizării Ungariei, Poloniei, Croaţiei şi Ţărilor Române (ms. 5429/IV/1850, f. 783‑797, 831‑835). Publ.: N. Bălcescu, op. cit., p. 310‑317. Reprod.: B. A. R., ms. 131, f. 307‑916. 170 – Documente, din 1854, privitoare la evenimente din Ţările Române din timpul războiului Crimeii: corespondenţă a lui Michał Czajkowski (Sadık‑paşa), scrisori de la pârcălabul Galaţiului şi prefectul Brăilei, rapoarte către Omer‑paşa, comandantul suprem al armatei otomane, scrieri şi rapoarte referitoare la administraţia militară a Galaţiului, ştiri despre mişcările de trupe ruseşti în Moldova, starea drumurilor, acţiunile Rusiei pentru a 26  POLONIA rămâne în Basarabia, propuneri de organizare a dorobanţilor şi liste de viitori comandanţi români, atitudinea Ţării Româneşti faţă de Rusia. Ref.: Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 193. 171 – Documente, [din 1860‑1866], referitoare în special la relaţiile dintre emigraţia polonă şi Al. I. Cuza şi guvernul său. Ref.: M. Fănescu, op. cit., p. 158. 172 – Documente (8), din 1862‑1864, privind evenimente din Principatele Române: rapoarte ale agenţilor poloni la Bucureşti, A. Gradowicz şi dr. Glück, despre transportul de arme ruseşti pentru Serbia prin România, introducerea stilului nou în calendar, problema mănăstirilor închinate şi o scrisoare de la Iancu Alecsandri, agentul român la Paris, privind raporturile Bisericii române cu Patriarhia ecumenică din Constantinopol (ms. 1863 Correspondance; ms. 5693, f. 143‑151; ms. 5706, f. 120v; ms. 5712, f. 56‑57; ms. 5744). Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Chestiuni din vremea lui Cuza Vodă (CI, 10‑12, 1934‑1936, nr. 1, p. 90‑104). 173 – Scrisori (4) din Bucureşti, 14 şi 30 noiembrie 1863, 29 ianuarie 1864, şi din Iaşi, 1 septembrie 1864, de la Glück, agent polon la Bucureşti (ms. 5706, f. 20). Ref.: ibidem, p. 143‑145. 174 – Scrisoare din Bucureşti, 12 decembrie 1863, de la A. Gradowicz, trimisul polon la Bucureşti, cu informaţii despre acţiunile lui împotriva domnitorului Al. I. Cuza (ms. 5744). Ref. şi reprod.: ibidem (fragment). 175 – Scrisori (4), din 1863‑1864, de la Władisław Czartoryski către Ion Ghica şi către agentul polon la Bucureşti, dr. Glück, privind activitatea emigraţiei polone în Principatele Române (ms. 5777/IV). Ref.: L. Boicu, Raporturile româno‑poloneze oglindite în memoriile lui Władisłav Czartoryski (AIIAI, 8, 1971, p. 279‑286). 176 – Documente, din 1863‑1866, privind relaţiile româno‑polone în timpul domnitorului Al.I. Cuza şi sprijinul acordat insurecţiei polone din 1863: rapoarte ale agenţilor poloni din Tulcea şi Bucureşti; corespondenţă diplomatică (ms. 5708, 5709, 5712, 5715, 5723, 5724, 5744). Ref.: P.P. Panaitescu, Cuza vodă şi unitatea naţională a românilor („Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială”, VIII, 1929, p. 559-569); M. Kukiel, Archiwum polityczne Powstania Styczniowego w Muzeum XX Czartoryskich („Przegląd Biblioteczny”, 7, 1933); Gh. Duzinchevici, Cuza Vodă şi revoluţia polonă din 1863, Buc., 1935; idem, Contribuţiuni la domnia lui Cuza‑vodă (RI, 21, 1935, p. 95‑103); idem, Noi contribuţii la domnia lui Cuza Vodă (RI, 22, 1936, p. 121‑124); idem, Informaţii arhivalice relative la domnia lui Cuza vodă, Iaşi, 1936; idem, Contribuţii la istoria legăturilor polono‑române în anii 1865‑1866, Buc., 1936; Paul Cernovodeanu, în Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 821‑822 (scrisoare din 1863 de la Iancu Alecsandri). 177 – Notă din Paris, 11 februarie 1864, prin care prinţul Władisław Czartoryski este informat de agentul polon la Bucureşti, Glück, despre atitudinea domnitorului român Al. I. Cuza, favorabil mişcării polone de eliberare naţională (ms. 5744). Ref.: Gh. Duzinchevici, op. cit., 143‑145. POLONIA  27

178 – Scrisoare din Constantinopol, 19 februarie/2 martie 1864, adresată de un diplomat român [Costache Negri?] conducerii emigraţiei polone de la Paris, dezvăluind propunerea ţarului Rusiei, făcută demnitarilor otomani, pentru o alianţă între cele două imperii, şi tendinţa din ce în ce mai pronunţată a domnitorului Al. I. Cuza de a se sustrage suzeranităţii sultanului şi de a antrena în această politică Serbia, Muntenegrul, Bulgaria şi Polonia. În franceză (ms. 4859, f. 198‑199). Ref.: P.P. Panaitescu, Unirea Principatelor române, Cuza Vodă şi polonii („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 82, nota 3).

MS

179 – Pamiętniki Janczara czyli Kronika turecka Konstantego z Ostrovicy [Memoriile ienicerului sau Cronica turcească a lui Constantin din Ostraviţa], [1496‑1501]. Cuprinde informaţii despre Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş, relatate de sârbul Constantin Mihailovici, care, după ce a căzut prizonier la turci, a ajuns ienicer la Constantinopol (Dos. Naruszewicz). Ref. şi publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 8‑11; I. Bogdan, Vechile cronici româneşti până la Ureche, Buc., 1891; J. Lós, Pamiętniki Janczara czyli Kronika turecka Konstantego z Ostrovicy (Rozprawy Akademii Umiejętności, Wydział Filologiczny, s. III, vol. VI, Cracovia, 1913, p. 1‑72); Călători străini, I, p. 123‑128; Memoiren eines Janitscharen oder Türkische Chronik, trad. Renate Lachmann, comentarii Claus‑Peter Haase, Renate Lachmann, Günter Prinzing, Graz, 1975; K. Mihailović, Memoirs of a Janissary, ed. Benjamin Stolz, comentarii şi note Svat Soncek, Ann Arbor, 1975. 180 – Victoria Polonorum de Valachis regnante Sigismundo Primo rege Poloniae victorioso, descriere a bătăliei de la Obertyn [1531], scrisă de un anonim după memoriile lui Stanislav Górski, canonic de Cracovia (Dos. Naruszewicz 46, nr. 179). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 30‑40. 181 – Andreas Krzycki, Clarissimo heroi Ioanni comiti de Tarnow, palatino Russiae ac exercituum regni imperatori, Cricius episcopus Plocensius. Odă în onoarea lui Jan Tarnowski, comandantul trupelor polone în bătălia de la Obertyn (1531). Copie după Threnodia Valachiae, Cracovia, 1531 (Dos. Naruszewicz 46, nr. 307‑308). Ref. şi publ.: Andreae Cricii Carmina, ed. Kazimierz Morawski, Cracovia, 1888, p. 112‑116; Hurmuzaki – Bogdan, loc. cit. 182 – Martin Kromer, Inwentarz papierów w Archiwum Koronny Krakówskiej, Cracovia, 1551. Menţionează un salvconduct în română (idiomate valachico), acordat de sultanul Baiazid II negustorilor poloni, identificat de I.C. Chiţimia ca datând din 1489, considerat de B.P. Hasdeu ca „cel mai vechi monument de limba română scrisă” (ms. 1052). Ref.: I.C. Chiţimia, Opera umanistului polon Martin Kromer şi importanţa ei pentru istoria şi cultura poporului român („Romanoslavica”, 14, 1972, p. 194‑195). Publ.: Codex epistolaris, III, p. 334; I.C. Chiţimia, op. cit., p. 195. 183 – Dziekowanie Koscielne zá zwyciestwo Multanskie [...], s.l., 1600. Relatare a 28  POLONIA campaniei polone conduse de marele hatman Jan Zamoyski împotriva lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi bătălia de la Bucov (ms. 477/1). Ref.: Carol Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes. Berichte („Neuer Zeitungen”, Sibiu, 1943, p. 89, nr. 96). 184 – Jurnale şi liste de socoteli (3), 1620, privitoare la campania de la Ţuţora. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563; Iorga, Studii şi documente, XX, p. 187 (ms. 347). 185 – Relatări polone (2), 1621, referitoare la campania de la Hotin. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563. 186 – Cronică anonimă, post 1622, privind istoria Moldovei în sec. XIII‑XVII. Ref.: C. Rezachevici, Ştiri despre Ştefan cel Mare într‑o cronică inedită a Moldovei (sec. XIII – începutul sec. XVII) descoperită în Polonia (R. Ist., 35, 1982, nr. 5‑6, p. 654‑671); Czamańska, Mołdawia, p. 63. Publ. şi reprod.: Cronica Moldovei de la Cracovia. Secolul XIII – începutul secolului XVII, ed. C. Rezachevici, Buc., 2006. 187 – Epitaf, 1629, scris la moartea principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563. 188 – Jurnal, 1630, relatând călătoria la Constantinopol a lui Al. Piaseczyński, cu informaţii privind Ţările Române. Ref.: ibidem. 189 – Jurnalul campaniei polone în Moldova sub comanda principelui Jacob Sobieski, consemnări din iunie‑octombrie 1686 (ms. 1378). Ref. şi publ.: Alexandru Lapedatu, Jurnalul principelui Iacob Sobieski, fiul regelui Ioan, asupra campaniei polone în Moldova la 1686, cu traducerea franceză a jurnalului şi o notă lămuritoare de Czeslaw Chowaniec (ARMSI, s. III, 13, 1932‑1933, p. 292‑314); Călători străini, VII, 416‑435. 190 – Relazione seconda dell’ armata polacca dalli 18 Agosto vicino Iassi nella Moldavia sino alli 4 Ottobre 1686, relatare despre acţiunile trupelor polone în apropierea cetăţii Iaşi în august‑octombrie 1686 (ms. 181). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 20. 191 – J. Chrzastowski, Polonia geographica [...], 1690, cuprinde informaţii despre evenimentele din Moldova între sec. XIII şi 1677. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 563. 192 – Zabawa o Peregrynacyey Wołoski [Povestire despre campania în Ţara Românească], sf. sec. XVII, lucrare în versuri privind campaniile lui Jan Sobieski în Moldova. Ref.: ibidem. 193 – Gesta in Europa singularia (1520‑1574), copie din sec. XVII. Lucrare anonimă de istorie europeană, cuprinzând informaţii despre regele Ungariei Matei Corvin, voievozii moldoveni Iliaş şi Ştefan Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Ştefan Tomşa, Ioan Joldea, Ioan Vodă, Ieremia, Constantin şi Alexandru Movilă. Informaţiile sunt copiate din Stanis POLONIA  29

Orichovius (Orzechowski), Annales Poloniae, Gdańsk, 1643, iar portretele domnilor români, inexacte, după Elias Windermann, Comitium gloriae centum, 1646 (ms. 1616). Ref.: Elena Eftimiu, O falsificaţie iconografică (RI, 19, 1933, p. 26‑28); Matei, Cercetări [V], p. 462. 194 – Miron Costin, Chronicon Terrae Moldavicae, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 129 f. Traducere latină anonimă. Ref.: A. Iordănescu, Observaţiuni critice asupra Cronicii lui Miron Costin (RIR, 3, 1933, p. 259‑265); P.P. Panaitescu, în M. Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 340. Publ.: Eugeniu Barwiński, Mironi Costini chronicon terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Buc., 1912; Marian Ciucă, Traducerea latină a Cronicii lui Miron Costin. Ediţie critică şi studiu lingvistic, teză de doctorat, Universitatea Bucureşti, 1999. 195 – Rapoarte (3), din 1700, redactate de solul polon la Constantinopol, Rafael Leszczyński, de un secretar anonim şi de Francisc Radzewski, căminar de Poznań. Cuprind informaţii despre trecerea prin Moldova, la Curtea din Iaşi, unde i‑au întâlnit pe Constantin, Dimitrie şi Antioh Cantemir (ms. 523, f. 145 ş. urm., f. 165 ş. urm., f. 205 ş. urm.). Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 79‑119; Călători străini, VIII, p. 158‑163 (comentariu), 163‑191 (text). 196 – Stanisław Chomętowski, voievodul Mazowiei, Rellacija z poselstwa do Najjaśniejszej Porty Ottománskiey [Relatarea soliei la Sublima Poartă Otomană], 1712‑1714, urmată de un raport anonim al secretarului soliei, care cuprinde informaţii despre domnia lui Nicolae Mavrocordat în Moldova şi executarea lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, la care solul polon a fost martor ocular (ms. 200, p. 381 ş. urm.; ms. 613, p. 235‑239). Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 119‑146; Călători străini, VIII, p. 584‑587 (comentariu), 587‑591 (text). 197 – Filip Orlik, Diariusz podrózy [Jurnal de călătorie], 1720‑1723, cuprinde relatarea călătoriilor solului polon, precum şi informaţii despre trecerea sa prin Hotin în 1722, despre întâlnirile cu rezidenţii Moldovei şi ai Ţării Româneşti, cu cronicarul Alexandru Amiras, fost dragoman al lui Carol XII, regele Suediei, şi despre călătoria la Galaţi, unde vizitează Valul lui Traian (ms. 1977, f. 65‑85). Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 151‑174. 198 – Józef Aleksander Jabłonowski, Manuscriptum de regno Thraciae, cca 1750‑1770. 20 f. Prezentare a regatului tracilor, cu informaţii despre succesiunea regilor (cota 1171 I). Ref.: Mihai Mitu, Bibliologicale (II). O dizertaţie poloneză necunoscută: Despre traci şi regatul tracilor (RRIC, 7, 2010, p. 18‑102). 199 – Sur les limites entre la Terre de Halicz et de la Moldavie, 1774‑1776, documentar referitor la drepturile istorice ale Moldovei asupra Bucovinei, revendicată de austrieci (ms. 1109, f. 311‑345). Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 128, nota 117. 200 – W. Chrzanowski, Listy zawierające nowe relacye podrózy przez prowincje 30  POLONIA

Mołdawij, Bulgarij y dawnej Thracij czyli Rumelij [Scrisori cuprinzând o nouă relatare de călătorie prin provinciile Moldova, Bulgaria şi vechea Tracie sau Rumelia], 1780, relatarea trecerii agentului Poloniei către Poartă prin Hotin, Iaşi, Galaţi şi Dobrogea (ms. 632, p. 601‑724). Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 224‑240. 201 – Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, fragmente, sec. XVIII. Copie anonimă. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956. 202 – Opisanie Jana Zamoyskiego, kanclerza i wielkiego hatmana koronnego wygranej bitwy w Multaniech z Mihalem woiewode Multanskiem [Relatare a lui Jan Zamoyski, cancelar şi mare hatman al Coroanei polone, a luptei victorioase împotriva lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti]. Două copii din sec. XVIII (ms. 98/IV, doc. 128‑129, p. 385‑390). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 639‑642; Călători străini, IV, p. 204‑209; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 596‑599. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 153‑154. 203 – Ioannes Dantiscus, Victoria serenissimi Poloniae regis contra voyevodam Moldaviae [...], 1531. Copie din sec. XVIII a broşurii apărute la Louvain, 1531 (Dos. Naruszewicz 46, nr. 187). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 27‑30. 204 – Câteva consideraţii asupra situaţiei politice a Principatelor Valahiei şi Moldovei, 1838, referitoare la importanţa Principatelor Române pentru echilibrul european (ms. 5408). Ref.: Vasile Matei, Câteva date despre revoluţia română de la 1848 reflectată în documente poloneze (RA, 56, 1979, supl., p. 94, nota 2). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 30, c. 311‑329. 205 – A. Gradowicz, Krótky Rys wypadków zasłych w Roku 1848 na Wołoszczyznie, opisanych przez Gradowicza w Paryzu dnia 24 Listopada 1851 Roku [Scurtă privire a întâmplărilor petrecute în Muntenia în anul 1848], Paris, 24 noiembrie 1851. Publ.: Gh. Duzinchevici, Contribuţie la istoria revoluţiei din 1848 în Muntenia (în „Revista critică din Iaşi”, Iaşi, 1935, p. 3‑15).

CR

206 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473. Cuprinde 5 capitole privitoare la istoria Ţărilor Române până la lupta de la Baia, din 1467, dintre Matthias Corvin şi Ştefan cel Mare. Ref.: Veress, BRU, I, p. 1, nr. 1; C. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui Johannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934‑1935, p. 36). Publ.: Die Ofener Chronik, ed. J. Podhradczky, Budapesta, 1900. 207 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiae libri duo, Cracovia, Mathias Scharfenbergius ed., 1530, prima ediţie, în proză. 16 f. + 1 hartă. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 368‑369. POLONIA  31

208 – Andreas Krzycki, Threnodia Valachiae, Cracovia, 1531. Relatare în versuri a bătăliei de la Obertyn. Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 40‑43. 209 – Johannes Honterus, De grammatica libri duo, Cracovia, Mathias Scharfenbergius ed., 1548. 43 f. Ref.: ibidem, p. 366. 210 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Litos abo kamień z procz [...] przez Evzebia Pimina [Litos sau piatra din praştie...de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 66, nr. 329.

A

211 – Vera designatio urbis in Littavia Grodnae, Nürenberg, 1568. Stampă reprezentând primirea soliilor rusă, otomană, tătară şi moldoveană în Grodno, iulie 1567, la Sigismund II August, regele Poloniei. În colţul din stânga este reprezentată solia moldoveneană trimisă de Alexandru Lăpuşneanu. Ref. şi reprod.: P.P. Panaitescu, O stampă reprezentând o solie a lui Alexandru Lăpuşneanu (BCMI, 17, 1924, p. 76‑77).

BIBLIOTEKA JAGIELLOŃSKA3 (Biblioteca Jagiełłonă)

DOC

212 – Act omagial, din 16 septembrie 1485, de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, către regele Cazimir al Poloniei. Traducere în latină (ms. 114, f. 104‑112r). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 41. Publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 23‑26; Bogdan, Documentele, II, p. 373‑378; Hurmuzaki – Kałužniacki, II/2, p. 288‑289. 213 – Scrisoare din Roman, 4 martie 1541, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, către Jerzy Jazłowiecki, staroste de Cameniţa, în care îi cere pedepsirea celor ce pricinuiesc daune supuşilor săi la hotar. Îl roagă să‑i înlesnească achiziţia de orz şi ovăz. Text în polonă (ms. 6560, p. 809‑810). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 3‑4. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 689‑690. 214 – Scrisoare, din Osiek, 22 decembrie 1541, de la Mikołaj Sieniawski către regina Bona Sforza, soţia lui Sigismund I, privind soliile lui Nicolae Burlă şi Avram din Bănila şi informaţiile aflate de la aceştia privind intenţia lui Petru Rareş, domnul Moldovei, de a ataca Pocuţia. Text în polonă (ms. 813‑817). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 5‑9. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 691‑693. 3 Vezi Władisław Wislocki, Katalog rękopisow biblioteki Uniwersytetu Jagiełłońskiego, I‑II, Cracovia, 1877‑1881; Kasimirus Kaczmarczyk, Catalogus diplomatum pergamentorum Universitatis Jagellonicae Cracoviensis, Cracovia, 1953. 32  POLONIA

215 – Solie, post 21 ianuarie 1542, a lui Avram din Bănila la Mikołaj Sieniawski privind atitudinea lui Petru Rareş, domnul Moldovei, faţă de relaţiile Poloniei cu Turcia în timpul domniei regelui Sigismund I (în polonă) (ms. 818‑819). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 9‑10. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 694. 216 – Documente (2) din Cracovia, august‑septembrie 1546, între care o scrisoare către regele Poloniei, Sigismund II August, referitoare la Petru Rareş, domnul Moldovei, şi instrucţiuni către Iustinian Broniewski, sol la Poartă. În latină şi polonă (ms. 6562, p. 458 şi 578‑583). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 13‑14. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 788, 802‑804. 217 – Scrisoare, din 14 iulie 1547, de la Iliaş Rareş, domnul Moldovei, către Sigismund I, regele Poloniei, prin care îi cere reînnoirea prin jurământ a tratatului din 1538. Copie în polonă (ms. 6563, p. 79‑82). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 14‑18. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 814‑816. 218 – Scrisoare din Piotrków, 17 august 1547, de la Sigismund I, regele Poloniei, către senatori referitoare la divergenţele de păreri dintre regele Poloniei şi trimişii lui Iliaş Rareş, domnul Moldovei, privind textul tratatului moldo‑polon. Copie (ms. 6563, p. 85‑87). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 18‑20. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74/2, c. 817. 219 – Scrisori (2), din 1547, de la Sigismund I, regele Poloniei, către Iliaş Rareş, domnul Moldovei (ms. 6563, f. 20‑27). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, loc. cit. 220 – Documente, privind relaţiile moldo‑polone în timpul domnilor Moldovei Bogdan III, Ştefăniţă, Petru Rareş, Ştefan Lăcustă şi Alexandru Cornea. Copii din 1548 (cca), de Stanisław Górski. Ref.: Matei, Cercetări [IV], p. 324‑325. 221 – Scrisori, din 1552‑1555, referitoare la evenimente din Transilvania (ms. Rerum Transilvanicarum). Ref.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, loc. cit. 222 – Documente (15), din 1552‑1600, privind relaţiile moldo‑polone şi evenimente de istorie românească: venirea la tron a lui Alexandru Lăpuşneanu, consecinţele tratatelor de alianţă otomano‑polone din 1554, 1565, 1568, 1574 asupra Moldovei, o incursiune moldovenească în Polonia în 1583, lupta lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cu polonii, la Bucov, din 12‑14 octombrie 1600 (ms. 102, f. 9‑13; ms. 144, f. 16‑129; ms. 154/ II, f. 37‑41; ms. 175, f. 17‑36; ms. 3729, f. 7‑13). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 41‑42; Iorga, Studii şi documente, XXIII; p. 109‑111. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 173‑188, 202‑204, 251‑254, 260‑263, 278‑280, 293, 639‑647; A. Veress, Epistolae et acta Jesuitarum Transylvaniae temporibus Principum Báthory (1571‑1613), I, Budapesta, 1911, p. 6‑15; Călători străini, IV, p. POLONIA  33

207‑211; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 596‑599 (doc. 1600 de la Jan Zamoyski). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 34, c. 358‑360. 223 – Documente, din 1557‑1584, privind activitatea italianului Prospero Provana, fost arendaş al salinelor din Transilvania în vremea domniei regelui polon Sigismund II. Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 819); Andrei Pippidi, Moldavie et Pologne, la fin de la vassalité („Acta Poloniae Historica”, 83, 2001, p. 54‑78). 224 – Scrisori (5), din 1613‑1627, privind relaţiile moldo‑polone: de la Ştefan Tomşa, cu instrucţiuni către solii Balş logofătul şi Nicoară spătarul; de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, către Gaspar Gratiani; de la cancelarul Poloniei către Stefan Hmielniţki şi Stefan Potocki către rege, cu prilejul negocierilor cu Miron Barnowski, domnul Moldovei (ms. 2, nr. 21; ms. 5, f. 31‑32; ms. 110, f. 477‑479; ms. 211, f. 475, 483‑484). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 40‑41. Publ.: N. Iorga, Note polone (ARMSI, s. III, 2, 1924, p. 395‑396); Corfus, Documente polone XVII, p. 85‑87, 99, 118‑121. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 15, c. 2‑3; r. 34, c. 187‑188, 733‑737, 743‑745. 225 – Scrisori (23), din 1627‑1629, de la Miron Barnovschi, domnul Moldovei, către Sigismund III Vasa, regele Poloniei, Stefan Hmielniţki, stegar de Braclaw, Maximilian Przerembski, castelan de Sieradz, Stanisław Lubomirski, castelan de Biecz ş.a. şi scrisori ale acestora şi ale sultanului Murad IV, privitoare la conflictul otomano‑polon şi la rolul de mediator al domnului Moldovei (ms. 102, f. 1117; ms. 211, f. 417‑420, 423, 427‑430, 433, 443, 445, 447, 449, 451, 453‑454, 458, 460‑461, 465‑466, 479, 481, 485). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 41‑42. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 537‑553, 559‑586; Gh. Duzinchevici, Miron Barnovschi, Moghilă şi Polonia (AIINC, 7, 1936‑1938, p. 196‑209). 226 – Documente (12), din 1647, 1681, 1686, cuprinzând instrucţiuni către dietele provinciale polone, discurs al episcopului de Cuiavia, scrisori de la Mihail Meger, Stefan Kunickij, Alexandru Buhuş, hatmanul Alexandru Balaban, Toma Galczewski şi castelanul din Chelm, privitoare la evenimente din Moldova şi Ţara Românească, la înăsprirea dominaţiei otomane şi la Gheorghe Duca, domn al Moldovei şi hatman al Ucrainei (ms. 5, f. 331; ms. 49, f. 113, 115‑120, 133; ms. 1151, f. 4, 12, 15, 16, 18, 74‑76). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 40‑41. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 18‑26, 132‑143, 154‑156. 227 – Documente, din sec. XVII‑XVIII, cuprinzând descrieri şi jurnale ale luptelor de la Ţuţora [1620] şi Hotin [1713?], tratative între Turcia şi Polonia cu referiri la Moldova, corespondenţă între domnii moldoveni şi regii Poloniei; extras din Constituţia Cracoviei, cuprinzând indigenatele unor membri ai familiilor Movilă şi Báthory; scrisori ale demnitarilor poloni şi moldoveni către regele polon Jan III Sobieski, scrisori expediate din Iaşi, conţinând informaţii despre situaţia politică a Moldovei şi legăturile acesteia cu Turcia şi Polonia. Ref.: Matei, Cercetări [I], p. 115‑116. 34  POLONIA

228 – Scrisoare din München, 17 iulie 1847, de la Lola Montez către Mihail Kogălniceanu. Text în franceză (ms. 7912/III, f. 265‑267). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 173‑176. Reprod.: ibidem, p. 182. 229 – Carte de vizită a lui B.P. Hasdeu, „Professeur à l’Université de Bucarest, Directeur général des Archives d’État de la Roumanie”, păstrată în fondul de corespondenţă a lui Żegota Pauli din 1876 (ms. 5755‑I, p. 307). Ref.: ibidem, p. 187. 230 – Scrisoare, din 17/29 septembrie 1886, de la Ioan Bianu către istoricul Adolf Pawiński, referitoare la un schimb de documente (ms. 7834/IV, p. 13r‑v). Ref. şi publ.: ibidem, p. 209‑211, 216‑217. 231 – Documente ale lui Władysław Hordyński (1908‑1968), refugiat polon în România, unde a lucrat la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti în perioada 1939‑1945: Jurnal (începând din 26 septembrie 1939); Dare de seamă asupra activităţii depuse în România (7 p. dact.); Biblioteca Academiei Române. Menirea şi organizarea ei (4 p., în polonă); Articole şi notiţe bibliografice privitoare la muzica românească, din reviste muzicale româneşti, 1941‑1944 (27 p. dact.); Les livres polonais ou relatifs à la Pologne de la Bibliothèque de l’Académie Roumaine, XVIe‑XVIIIe siècles, Buc. – Chiselet (16 decembrie 1944); Impresii ale unui bibliotecar din timpul şederii în România (în polonă); scrisori (49) de la I.C. Chiţimia, Florica Dimitrescu, Radu Rosetti, Alexandru Elian, Ştefan Bârsănescu, Nicolae Dunăre, Gheorghe Duzinchevici, Ilie Corfus, Ioan Lupu, Şerban Cioculescu, Viorel Cosma, Nicolae Missir, Constantin Cruceru, Elena Linţa, Valeriu Moldoveanu, I.D. Lăudat, Teodora Voinescu etc; ciorne de scrisori de răspuns ale lui W. Hordyński, în română (Arhiva de corespondenţă Władysław Hordyński). Ref.: I.C. Chiţimia, Livres polonais dans la Bibliothèque de l’Académie Roumaine (RI, 16, 1946, nr. 2, p. 184‑185; idem, Scrieri alese, ed. Mihai Mitu, Buc., 2008, p. 63; Mihai Mitu, Un mare prieten al culturii române: polonezul Władysław Hordyński (RRIC, 5, 2008, p. 103‑114).

MS

232 – Georgius Peuerbach, Theoricae nova planetarum, 1460‑1470. Pergament. 35 x 24 cm. Fostă în biblioteca umanistului transilvănean Ioan Vitez, episcop de Oradea, cu blazonul acestuia (ms. BJ, 599). Ref.: Matthias Corvinus, p. 151, nr. 27. 233 – Johannes Regiomontanus, Tabulae directionum profetionumque, Strigoniu, 1467. 95 f. 29,4 x 22 cm. Lucrare de astronomie dedicată lui Ioan Vitez, pe atunci profesor la Universitatea din Bratislava (ms. BJ, 597). Ref.: Matthias Corvinus, p. 340‑341, m. 286 a. 234 – Scolares Universitatis studii Cracoviensis, sec. XV‑XVI. Registre cu numele unor tineri din Moldova şi Transilvania care au studiat la Universitatea cracoviană (ms. 252). POLONIA  35

Ref.: B.P. Hasdeu, Unde învăţau românii vechi (în „Anuarul Ministeriului Instrucţiunii Publice”, 1864‑1865, p. XVI‑XIX); Eugeniusz Barwiński, Prefaţă la Miron Costin, Chronicon Terrae Moldovicae ad Aarone Principe, Buc., 1912, p. VI‑VII; Mihai Mitu, Cracovia şi relaţiile culturale româno‑polone, în Relaţii culturale româno‑polone, Buc., 1982; idem, Romano‑Polonica, p. 13. Publ.: Statuta nec non Liber promotionum philosophorum ordinis in Universitate studiorum Jagellonica ab anno 1402 ad annum 1849, ed. J. Muczkowski, Cracovia, 1849; Album Studiosorum Universitatis Cracoviensis, I (1400‑1489), 1887; II (1490‑1515), Cracovia, 1892. 235 – Stanisłav Bijel, Oratio [...] in rectoratu suo facta a. 1509 coram Sigismundo, rege Poloniae; redeunte triumpho ex Valachia. Conţine informaţii despre relaţiile româno‑polone (ms. 126, DD VIII, 17). Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 21, p. 819). 236 – Stanisław Labaszewski, Chronica Polonorum ab 1516‑1526. Conţine informaţii despre relaţiile româno‑polone. Ref.: Matei, Cercetări [IV], p. 325. 237 – Emerici Ungari monachi Ordinis Sankti Pauli Eremitae in Vielum, Chronicorum sui temporis fragmentum, 1516‑1531. Conţine informaţii despre relaţiile româno‑polone (ms. 3707). Ref.: Ştefana Simionescu, Nachrichten zur rumänischen Geschichte am Anfang des 16. Jahrhunderts aus einer unbekannten Chronik (RRH, 15, 1976, nr. 3, p. 99‑101). 238 – Opisanie Jana Zamoyskiego, kanclerza i wielkiego hatmana koronnego wygranej bitwy w Multaniech z Mihalem woiewode Multanskiem [Relatare a lui Jan Zamoyski, cancelar şi mare hatman al Coroanei, a luptei victorioase împotriva lui Mihai, domnul Ţării Româneşti], 1600. Jurnal al campaniei marelui hatman Jan Zamoyski în Ţara Românească. Copie fragmentară (ms. 102, f. 9‑11). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 639‑641; Călători străini, IV, p. 207‑209; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 596‑599. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 34, c. 358‑360. 239 – Fragmente, Cracovia, 1601, din predica iezuitului Piotr Skarga despre înfrângerea lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, la 15 octombrie 1600. Text în polonă şi latină (Rkp. 6563). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 379‑381. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 74, c. 818‑829. 240 – Akaky Taszycki, Dyariusz drogi Tureckiey i akta Konstantinopolskie z roku 1640 [Jurnal al călătoriei spre Turcia şi documente constantinopolitane din anul 1640], relatare a secretarului unei solii polone la Poarta Otomană, în care sunt descrise Moldova şi Ţara Românească, primirea la curţile lui Vasile Lupu şi Matei Basarab (ms. 2274). Ref. şi publ.: R. Ottman, Dyaryusz drogi Tureckiey i akta Konstantynopolskie z roku 1640 (în „Kłosy”, Cracovia, 36, 1883, p. 202‑246); Em. Grigoroviţa, Un interesant manuscris polon vechiu („Arhiva”, Iaşi, 11, 1900, p. 456‑461); P.P. Panaitescu, Călători poloni, p. 36‑52; Călători străini, V, p. 163‑174. 36  POLONIA

241 – Miron Costin, Opisanie ziemi Mołdawskiey i Multanskiey [Descrierea Ţării Moldovei şi Munteniei], 1684 (Fond Czartoryski, ms. 1348 C). Ref.: P.P. Panaitescu, Miron Costin, Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească (AARMSI, s. III, 10, 1929, p. 365‑387, 388‑448); idem, în M. Costin, Opere, I, Buc., 1965, p. 375; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 71. Publ.: Costin, Pisma, I, Lvov, 1856, p. 239‑247; L. Rogalski, Dzieje Księstw naddunajskich, I, Varşovia, 1861, p. 758‑784; B.P. Hasdeu, în „Lumina”, 1863, nr. 18, p. 81‑85; nr. 19, p. 7‑11; idem, în AI, 1, 1865, p. 159‑172; M. Costin, Opere complete, II, Buc., 1888; M. Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 218‑240; Miron Costin, Letopis ziemi Mołdawskiey i inne utwory historyczne, Poznań, 1998, p. 275‑306. 242 – Actio deliberativa de Ivonia Duce Valachiae Turcae Rebelle Polonis addicto, sec. XVII. Două cuvântări imaginare ale lui Ioan Vodă, exerciţii de retorică. Copii (ms. 2906, f. 303‑376). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 42; Iorga, Studii şi documente, XI, p. 123‑125. 243 – Rafael Leszczyński, Dyarijusz [Jurnal], 1700. Relatare a soliei la Constantinopol. Cuprinde informaţii privitoare la trecerea magnatului polon prin Moldova, la Curtea din Iaşi, unde i‑a întâlnit pe Constantin, Dimitrie şi Antioh Cantemir (ms. 3605). Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Călători poloni, p. 80, 89‑94, 110 ş. urm.; Călători străini, VIII, p. 163 (comentariu), 173‑181 (text). 244 – Sinteză anonimă, [1700], referitoare la campaniile antiotomane din 1595, purtate de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, Aron Vodă şi Sigismund III Vasa, regele Poloniei. Extras (Rękopisy ms. 167, f. 50). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 396. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 24, c. 16. 245 – Księgi gości (osoby które od. r. 1870‑1890 zwiedziły Bibliotekę Jagiełłońską) [Carte de oaspeţi (persoane care au vizitat Biblioteca Jagiełłonă în anii 1870‑1890)], a doua jumătate a sec. XIX. Printre semnăturile vizitatorilor apare şi cea a lui B.P. Hasdeu, aflat la Cracovia între 23 august – 4 septembrie 1876, şi a lui Ioan Bianu, în 1885 (ms. 5039). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 183‑184. Reprod.: ibidem, pl. 16 şi 25‑26. 246 – Règlement organique de la Valachie, sec. XIX. 396 p., 33,5 x 21 cm. Copie pe hârtie, de o singură mână. A aparţinut, probabil, Consulatului Prusiei la Bucureşti, de unde a ajuns la Königliche Bibliothek din Berlin, iar după al Doilea Război Mondial la Biblioteca Jagiełłonă din Cracovia (ms. Gall. Fol. 166). Ref.: Mitteilungen aus der königlichen Bibliothek, IV, Kurzes Verzeichnis der romanischen Handschriften, Berlin, 1918, p. 10; Mihai Mitu, 2009.

CR

247 – Vita Beatissimi Stanislai, Cracovia, 1511. Conţine Legenda minor Sancti Gerhardi, sec. XII, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI. POLONIA  37

Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI‑lea referitoare la istoria Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 56, 1979, nr. 4, p. 387). 248 – Maciej z Miechowa (Miechowita), Tractatus de duobus Sarmatiis, Cracovia, 1517. Ref.: I.C. Chiţimia, Cronica lui Grigore Ureche, în idem, Probleme de bază ale literaturii române vechi, Buc., 1972, p. 235‑236; I. Budai‑Deleanu, De originibus populorum Transylvaniae, II, ed. L. Gyémánt, Buc., 1991, p. 544 (indice); Mitu, Dimitrie Cantemir, p. 22. 249 – Maciej z Miechowa [Miechowita], Chronica Polonorum a Lecho usque ad annum 1506 libri sex, Cracovia, 1519. Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 207‑215. 250 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiae libri duo, Cracovia, Mathias Scharfenbergius ed., 1530, prima ediţie, în proză. 16 p. + 1 hartă. Ref.: Bolesław Olszewicz, Kartografia polska XV i XVI wieku (Przegląd chronologiczno‑ bibliograficzny), Lvov – Varşovia, 1930, p. 14‑15; I.C. Chiţimia, Bazele istorice şi izvoarele ideii originii latine a poporului şi a limbii române la Gr. Ureche şi M. Costin (AUB, s. Ştiinţe sociale‑Filologie, 14, 1965, p. 33‑35); Gerhard Engelmann, Die Kosmographie des Johannes Honter in ihrer Krakauer Erfassung 1530 („Studia z dziejów geografii i kartografii”, 87, Wrocław, 1973, p. 319‑333); Historia nauki polskiej, Bogdana Suchodolskiego (ed.), t. VI, Wrocław, 1974, p. 237‑238; Nussbächer, Johannes Honterus, p. 28‑30; idem, O bibliografie Honterus, p. 368; Mihai Mitu, Cracovia în cadrul relaţiilor culturale româno‑polone, în Relaţii culturale româno‑polone, coord. Ion Petrică, Buc., 1982, p. 11. 251 – Johannes Honterus, De grammatica libri duo, Cracovia, 1530. Ref.: Szymon Starowolski, Scriptorum polonicorum Hecatontas seu centum illustrium Poloniae scriptorum elogia et vitae, ed. 2, Veneţia, 1627, p. 28; Nussbächer, Johannes Honterus, p. 27; Mihai Mitu, ibidem, p. 11; Ludwig Binder, Johannes Honterus. Schriften, Briefe, Zeugnisse, Buc., 1996, p. 56‑58. 252 – Stanislav Sachariae Italicius, secretar al cancelarului Coroanei polone (Krzysztof Szydłowiecki), Descriptio duorum certaminum, quae Serenissimi et Illustrissimi Sigismundi Regis Poloniae milites cum Petro Ioan Palatino Moldaviae et cum eius exercitibus Deo Optimo Maximo adiutore habuerunt, Cracovia, 1532, 11 p. Ref.: A. Czołowski, Bitwa pod Obertynem a. 1531 („Kwartalwik Historyczny”, 16, Lvov, 1890, p. 3); I. Ursu, Bătăliile de la Gwozdziec şi Obertyn (1531) (AARMSI, s. II, 35, 1913, p. 15-35). Publ.: ibidem, p. 16-35. Reprod.: ibidem, p. 15 (foaia de titlu). 253 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri Coronensi libri tres, 1548. 30 f., 14 f. hărţi. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 372‑373. 254 – Martin Cromer, De origine et rebus gestis Polonorum libri XXX, Basileae, 1555. La p. 312‑313: consideraţii despre originea limbii şi a poporului român. 38  POLONIA

Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 45‑46; idem, Opera umanistului polon Martinus Kromer şi importanţa ei pentru istorie şi cultura poporului român („Romanoslavica”, 14, 1972, p. 187‑195); idem, Scrieri alese, ed. Mihai Mitu, Buc., 2008, p. 89‑99. 255 – Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographica cum vocabules rerum, Basel, 1561 (Cim. O, 1164). Ref.: ibidem, p. 120. 256 – Georgii Henischii Bartfeldensis Tabulae Institutionum Astronomicarum, Augustae Vindelicorum, 1575, 36 f. La f. 13r‑14r: Johannes Honterus, Caelestium circulorum / siderum Nomenclaturae, extras din Rudimentorum Cosmographicorum liber I. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 378. 257 – Alessandro Guagnini, Sarmatiae Europeae descriptio, Cracovia, 1578. Conţine informaţii despre elementele latine ale limbii române şi despre romanitatea românilor. Lucrarea a fost tradusă în polonă de Marin Paszkowski (Kronika Sarmacji europejskiej, Cracovia, 1611). Ref.: Miron Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 41, 412; P.P. Panaitescu, Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche şi Miron Costin, Buc., 1925; I.C. Chiţimia, op. cit., p. 46‑47; Călători străini, II, p. 291‑300; A. Armbruster, Romanitatea românilor, Buc., 1972, p. 106; Miron Costin, Latopis ziemi Mołdawskiej i inne utwory historyczne, ed. Ilona Czamańska, Poznań, 1998, p. 100. 258 – Leonhard Uncius, Poematum libri septem de Rebus Ungaricis, Cracovia, 1579, cu date despre originea nobilă a lui Iancu de Hunedoara şi despre originea română a lui Matthias Corvin. Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 47. 259 – Maciej Stryjkowski, Kronika Polska, Litewska, Żmudzka i wszystkiej Rusi [Cronica Poloniei, a Lituaniei, a ţinutului Żmudz şi a întregii Rusii], Królewiec, 1582. Conţine informaţii despre Ţările Române culese în călătoria sa prin Moldova în 1574‑1575, ca membru al soliei lui Andrzej Taranowski. Ref. şi publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 5‑11; idem, în CT, 2, 1871, p. 106‑122; Miron Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 41; Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano‑moldo‑vlahilor, ed. Stela Toma, I‑II, Buc., 1999‑2000; Călători străini, II, p. 446‑455; A. Armbruster, op. cit., p. 106; Mitu, Dimitrie Cantemir, p. 22. 260 – Stanisław Sarnicki, Descriptio veteris et novae Poloniae cum divisione eiusdem veteri et nova, Cracovia, 1585, cu consideraţii despre limba română. Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 47. 261 – Stanisław Sarnicki, Annales sive de origine et rebus gestis Polonorum et Litvanorum libri VIII, Cracovia, 1587, p. 88, cu date despre originea latină a limbii şi poporului român. Ref.: D. Cantemir, op. cit.; I. Budai‑Deleanu, De originibus populorum Transilvaniae, I‑II, ed. L. Gyémánt, Buc., 1991; I.C. Chiţimia, op. cit., p. 47; A. Armbruster, op. cit., p. 104; Mitu, Dimitrie Cantemir, p. 23. POLONIA  39

262 – Stanisław Sarnicki, Statuta i metryka przywilejów koronnych [Statutele şi matricele privilegiilor Coroanei], Cracovia, 1594, p. 1224: cuprinde textul în română al rugăciunii Tatăl nostru, transmis lui Stanisław Sarnicki de logofătul moldovean Luca Stroici în 1593, în timpul lucrărilor Seimului de la Varşovia. Ref. şi publ.: B.P. Hasdeu, „Rugăciunea Domnului” scrisă româneşte cu litere latine în 1593 de către vel‑logofătul moldovean Luca Stroici, adnotată şi publicată la 1594 în Cracovia de către Stanislav Sarnicki („Din Moldova”, Iaşi, 1862, nr. 4, p. 49‑59); idem, Luca Stroici – părintele filologiei latino‑române, în Studii de lingvistică şi filologie, I, ed. Grigore Brâncuş, Buc., 1988, p. 34‑48, 283‑285; M. Gaster, Chrestomaţie română, Buc. – Leipzig, 1891, p. XXXV, 79; L. Şăineanu, Istoria filologiei române, Buc., 1895, p. 11, 15; I.G. Sbiera, Mişcări culturale şi literare la români, Cernăuţi, 1897, p. 7, 71; N. Iorga, Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688, Buc., 1904, p. 113; S. Wędkiewicz, Z dziejów polonistyki w Rumunii. Bogdan Petriceicu Hasdeu („Prace filologiczne”, 12, 1927, p. 481); Mioara Avram, în Crestomaţie romanică, I, coord. Iorgu Iordan, Buc., 1962, p. 190‑191; C. Poghirc, B.P. Hasdeu, lingvist şi filolog, Buc., 1968, p. 98, 105. 263 – Joachim Bielski, Kronika polska Marcina Bielskiego [Cronica polonă a lui Marcin Biełski], Cracovia, 1597. La p. 234‑235: informaţii despre români, descrierea geografică a Daciei, date despre cucerirea Daciei de către romani şi romanitatea limbii române. Ref.: I.C. Chiţimia, op. cit., p. 47‑48; A. Armbruster, op. cit., p. 105‑108. 264 – Jan Długosz, Historia Polonica, Dobromil, 1615. 6 părţi, 599 p. Cuprinde textul cronicii până la anul 1240. Conţine şi informaţii despre istoria românilor începând din 1070, când „vlahii” sunt menţionaţi alături de ruteni şi pecenegi în oastea lui Viaceslav de Polock şi Ižeslav al Kievului, în lupta cu Bolesłav Îndrăzneţul, regele Poloniei. Ref.: Ilie Minea, Informaţiile româneşti în cronica lui Długosz, ed. 2, Buc., 1999, p. 111‑112; Mitu, Dimitrie Cantemir, p. 23. 265 – Basilii Fabri Sorani, Thesaurus Eruditionis Scholasticae, Wittenberg, 1623. La p. 784‑788: un fragment din Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiorum. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 381. 266 – Kossow Silwestri, Paterikon abo Żywoty SS. Oycow Pieczarskich [Patericon sau Vieţile Sfinţilor Părinţi de la Pečera], Kiev, 1635. Conţine, la p. 168, o gravură cu armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 15, nr. 250. 267 – Antologhion, Kiev, 1636, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: ibidem, p. 57, nr. 252. 268 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Litos abo kamień z procy [...] przez Evzebia Pimina [Litos sau piatra din praştie... de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644. Ref.: ibidem, p. 66, nr. 329. 269 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae, 1680. Conţine, înainte de index, un fragment din Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum. Ref.: Nussbächer, op. cit. 40  POLONIA

270 – Samuel ze Skrzypny Twardowski, Miscellanea Selecta w róznych Panegirycznych okazyach do druku sparsim podane, teraz jako godne pamięci w iedno opus zebrane [Miscelaneu ales de la diverse momente panegirice, tipărite şi acum adunate, în semn de amintire, într‑un volum], Roku Pańskiego, 1682. La f. 2‑3: dedicaţie în 24 de versuri către Miron Costin („Wielmoznemu jego Mosci Panu P. Mironowi Kostynowi Nayvvyssemu Ziem Moldavvskich Logofetowi”, semnată „Uniżona Typographia Collegium Kaliskiego Societatis Jesu”). Ref.: Karol Estreicher, Bibliografia polska, XXX, Cracovia, 1936, p. 436‑437; Renarda Ocieczek, Samuel Twardowski i jezuici, în Studia slavistica et humanistica in honorem Nullo Minissi, Katowice, 1997, p. 100‑108; Radu Mârza, Locul Poloniei în biografia intelectuală a cronicarilor moldoveni Grigore Ureche şi Miron Costin, în Confesiune şi cultură în Evul Mediu. In honorem Ion Toderaşcu, coord. Bogdan‑Petru Maleon şi Alexandru‑Florin Platon, Iaşi, 2004, p. 311‑328. Publ.: Mihai Mitu, Bibliologicale II. 1. O „epistola dedicatoria” în limba polonă către Miron Costin (RRIC, 7, 2010, p. 93‑97). 271 – Maxim Peloponesianul, Carte sau lumină cu dreapte dovediri din dogmele Besearicii Răsăritului, asupra dezghinării Papistaşilor, Snagov, 1699 (591.051 I). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 120‑121. 272 – Jan Długosz, Historiae Polonicae libri XII [...], Lipsiae, 1711‑1712. Prima ediţie completă a cronicii lui Jan Długosz. Cuprinde numeroase informaţii referitoare la istoria relaţiilor româno‑polone. Ref.: Ilie Minea, op. cit., p. 111‑112; Mitu, Dimitrie Cantemir, p. 23‑24. 273 – Władysław Aleksander Łubieński, Świat we wszystkich swoich częściach większych i mniejszych [Lumea cu toate părţile ei, mari şi mici], Wrocław, 1740; ed. 2, Vilnius, 1763; ed. 3, Vilnius, 1771. Conţine informaţii geografice despre Ţările Române. Ref.: Barnaba Kędzierski, Wiadomośc o Krzewieniu wiary swiętey w Mołdawii y Wołoszczyźnie [...], Lvov, 1774; Mihai Mitu, Bibliologicale. III. O carte ştiută şi... neştiută lui Nicolae Iorga (RRIC, 2, 2005, p. 122). 274 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, où se voyent les causes de son agrandissement et de sa décadence, trad. M. de Joncquières, I‑IV, Paris, 1743. Provine din biblioteca contelui Wodzicki (246.975, I). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 121. 275 – Demetrius Kantemir, Geschichte des osmanischen Reiches nach seinem Anwachse und Abnehmen, Hamburg, 1745. 2 ex. (Historia Turcica Orientalia, 5882 III). Ref.: ibidem, p. 121‑123. 276 – Benedykt Chmielowski, Nowe Ateny albo Akademia wszelkiej sciencyi pełna [...] [Noua Atenă sau Academia plină de ştiinţe de tot felul], I‑IV, Lvov, 1745‑1746. Prima lucrare polonă cu caracter enciclopedic. Conţine date despre Ţările Române, despre Dacia, Dunăre, Transilvania, despre limba română şi confruntări militare româno‑polone (I, p. 820, 832, 834; II, p. 757, 781, 789; vol. IV, p. 134‑135, 289). Ref.: Mihai Mitu, 2010. 277 – Jan Daniel Janocki, Specimen catalogi codicum manuscriptorum Bibliothecae POLONIA  41

Zaluscianae, Drezno, 1752. La p. 113: Miron Costin, De origine et variis casibus Gentis Moldaviae [Poema polonă]. Prima semnalare a istoriei în versuri a lui Miron Costin în catalogul de manuscrise al unei biblioteci publice polone, Biblioteca Załuski. Ref.: Mitu, Romano‑Polonica, p. 43‑44. 278 – Demetrius Kantemir, Historisch, geographisch und politische Beschreibung der Moldau, Frankfurt – Leipzig, 1771 (Geogr. 311). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 123. 279 – Ignaz von Born, Briefe über mineralogische Gegenstände auf einer Reise durch das Temeswarer Banat, Siebenbürgen, Ober und Nieder Hungarn, Frankfurt – Leipzig, 1774. Ref.: Dolf Lindner, Ignaz von Born, Meister der „Wiener Eintracht”. Wiener Freimaurerei im 18 Jh., Viena, 1996, p. 45‑46; Mihai Mitu, Un fiu al Transilvaniei – geniu european („Acta Musei Porolissensis”, Zalău, 20, 1996, p. 529‑544); idem, „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”, 7, 1998, nr. 1‑2, p. 133‑140; Hans Menschendörfer, Reiseberichte über Südesteuropa, insbesondere über Siebenbürgen, in 18 und 19 Jahrhundert und ihre Bedeutung als historische Quelle, în Die Deutschen in Ostmittel‑ und Südesteuropa. Geschichte – Wirtschaft – Recht – Sprache, II, ed. G. Grimm, K. Zach, München, 1996, p. 189; Dan A. Lăzărescu, Imaginea României prin călători, I (1716‑1789), Buc., 1985, p. 240‑252; Călători străini, X/I, p. 90‑123. 280 – [Barnaba Kędzieski], Wiadomośc o krzewieniu Wiary Świętey w Mołdavii y Wołoszczyźnie, o ustanowieniu Katedry y następowaniu Biskupów Cereteńskich potym Bakowskich [Relatare despre introducerea credinţei sfinte în Moldova şi Valahia, despre întemeierea catedralei şi succesiunea episcopilor de Siret şi apoi de Bacău], Lvov, 1774. În cap. I, O Wołoszczyźnie i Mołdawii: informaţii despre Ţările Române. Ref.: F.J. Sulzer, Geschichte der transalpinisches Daciens, III, Viena, 1781, p. 544; N. Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII‑lea (1688‑1821), II, Buc., 1969, p. 66‑67; Mihai Mitu, Bibliologicale. III. O carte ştiută şi... neştiută lui Nicolae Iorga (RRIC, 2, 2005, p. 120‑123). 281 – Jean Potocki, Histoire primitive des peuples de la Russie, avec une exposition complète de toutes les notions locales, nationales et traditionnelles, nécessaires à l’intelligence du quatrième livre d’Hérodote, Sankt Peterburg, 1802. În cap. IV: Origines des Gètes ou Valaches (p. 55‑56), comentariile autorului la fragmente din Herodot şi Strabon. Ref.: Mihai Mitu, Opera lui Ioan Budai‑Deleanu în contextul relaţiilor culturale şi ştiinţifice româno‑slave, rezumatul tezei de doctorat, Universitatea Bucureşti, 1971; I. Budai‑Deleanu, De originibus populorum Transylvaniae. Despre originile popoarelor din Transilvania, I‑II, ed. Ladislau Gyémánt, Buc., 1991. 282 – Nowy Pamiętnik Warszawski. Dziennik historyczny, polityczny, tudzież nauk i umiejętności, VII, 1802. Cuprinde: Powieść napisana przez Ksiżęcia Hospodara Wołoskiego z tych siedmiu słów danych: szatan, sułtan, miłość, słoń, diament, naczynie, piołun [Povestire scrisă de Prinţul Domn Valah din aceste şapte cuvinte date: diavol, sultan, dragoste, elefant, diamant, cupă, pelin], traducerea în polonă, realizată de Fr. X. Dmochowski după scrierea lui Alexandru Moruzi, Conte sur sept mots donnés: Satan, 42  POLONIA sultan, amour, éléphant, diamant, vase, absinthe, par le Hospodar de la Valachie (în „Le Spectateur du Nord”, Hamburg, 20, 1801, oct.‑dec., p. 317‑322). Ref. şi publ.: Mihai Mitu, Oameni şi fapte din secolul al XVIII‑lea românesc, Buc., 1999, p. 96‑125, 207‑217. 283 – Elementa linguae daco‑romanae sive valachicae emendata, facilitata et in meliorem ordinem redactata per Georgium Sinkay [...], Buda, 1805 (1436 II). Ref.: ibidem, p. 123‑124. 284 – Ignacy Chodynicki, Dzieje historyczno‑polityczne Europy i innych części świata na początku wieku XIXgo [Istoria politică a Europei şi a altor părţi ale lumii la începutul sec. XIX], I‑VI, Lvov, 1817‑1820. Conţine informaţii despre Ţările Române. Ref.: Mihai Mitu, 2010. 285 – „Gazeta Krakówska”, Cracovia, 1821. Cuprinde ştiri despre răscoala lui Tudor Vladimirescu: nr. 26 (1 aprilie), 28 (8 aprilie), 31 (18 aprilie), 32 (22 aprilie), 33 (25 aprilie), 34 (29 aprilie), 36 (6 mai), 39 (16 mai), 40 (20 mai), 41 (23 mai), 42 (27 mai), 43 (30 mai), 44 (3 iunie). Ref.: Mihai Mitu, 2011. 286 – „Gazeta Lwówska”, Lvov, 1821. Cuprinde ştiri despre răscoala lui Tudor Vladimirescu, preluate din gazete vieneze: nr. 28 (9 martie), 29 (12 martie), 31 (16 martie), 34 (23 martie), 35 (26 martie), 36 (28 martie), 38 (2 aprilie), 39 (4 aprilie), 40 (6 aprilie), 42 (11 aprilie), 48 (27 aprilie), 49 (30 aprilie), 51 (4 mai), 52 (7 mai), 56 (16 mai), 57 (18 mai), 59 (23 mai), 60 (25 mai), 67 (13 iunie), 68 (15 iunie), 69 (18 iunie), 71 (22 iunie), 72 (25 iunie), 73 (27 iunie), 74 (2 iulie), 76 (6 iulie; la p. 340: ştire despre prinderea, condamnarea şi uciderea lui Tudor Vladimirescu); ştiri din Ţara Românească după răscoală: nr. 77 (9 iulie), 78 (11 iulie), 79 (13 iulie), 80 (16 iulie), 81 (18 iulie), 83 (23 iulie), 86 (30 iulie), 89 (6 august), 92 (13 august), 97 (27 august), 102 (6 septembrie), 104 (12 septembrie), 105 (14 septembrie), 106 (17 septembrie), 108 (21 septembrie), 109 (24 septembrie), 111 (28 septembrie). Ref.: Mihai Mitu, 2011. 287 – „Kurjer Warszawski”, Varşovia, 1821. Cuprinde ştiri despre izbucnirea şi desfăşurarea răscoalei lui Tudor Vladimirescu: nr. 102 (30 aprilie); nr. 116 (16 mai); nr. 123 (24 mai); nr. 129 (31 mai); 130 (1 iunie); 131 (3 iunie); 134 (6 iunie): ştire despre moartea lui Tudor Vladimirescu; 135 (7 iunie); 143 (17 iunie); 147 (21 iunie); 150 (25 iunie); 160 (6 iulie). Ref.: Mihai Mitu, 2011. 288 – M. Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des Ciganes, connus en France sous le nom de Bohémiens, Berlin, 1837 (512.829 II). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 170. Reprod.: ibidem, planşa 8‑9 (foaia de titlu şi p. 267). 289 – M. Kogălniceanu, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, I, Berlin, 1837 (Stary Zasób, Hist. 1371). Ref.: ibidem, p. 169‑170. POLONIA  43

290 – Julius Stephan, Einfluss des Slavischen auf das Wallachische, Ostrowo, 1859. Disertaţie inaugurală la deschiderea anului şcolar (23 august 1859), ţinută la gimnaziul din Ostrowo. Ref.: L. Şăineanu, Istoria filologiei române, ed. 2, Buc., 1895, p. 245, nota 1; Jean Goldman, La philologie romane en Pologne, „Archivum neophilologicum”, II, Cracovia, 1937, p. 140‑141; Łukasik, Pologne et Roumanie, p. 163; Gh. Mihăilă, Locul lui Franz Miklosich în studierea elementelor slave din limba română (100 de ani de la apariţia lucrării Die slavischen Elemente im Rumunischen, Viena, 1861) („Romanoslavica”, 6, 1962, p. 217); Mitu, Cercetări lingvistice, p. 71‑72. 291 – B.P. Hasdeu, Oamenii mari ai României. Ioan Vodă, Buc., 1865. Conţine o dedicaţie autografă a autorului către Izydor Kopernicki (Hist.1083). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 189‑190. Reprod.: ibidem, pl. 22 (dedicaţia). 292 – Archiva istorică a României, 4 vol., red. B.P. Hâjdeu [Hasdeu], Buc., 1865‑1867. Dăruită de autor lui Izydor Kopernicki (33.993 III). Ref.: ibidem, p. 189. 293 – B.P. Hasdeu, Istoria critică a românilor. Pământul Ţării Româneşti, I, Buc., 1875. Donată de autor Bibliotecii Jagiełłone (Hist. 5815). Ref.: ibidem, p. 188. Reprod.: ibidem, pl. 19, cu note despre B.P. Hasdeu pe copertă. 294 – B.P. Hasdeu, Istoria critică a românilor. Pământul Ţării Româneşti, I, Buc., 1875. Dăruită de autor lui Izydor Kopernicki în 1891. Ref.: ibidem, p. 189. 295 – B.P. Hasdeu, Principii de filologie comparativă Ario‑Europeană [...], I. Istoria filologiei comparative, Bucureşti, 1875. Dăruită de autor lui Izydor Kopernicki. Ref.: ibidem, p. 190. 296 – B.P. Hasdeu, Fragmente pentru istoria limbei române. Elemente dacice, I, Ghiuj. II. Ghiob, Buc., 1876. Donată de autor Bibliotecii Jagiełłone (Hist. orient. 5235). Ref.: ibidem, p. 187‑188. 297 – B.P. Hasdeu, Histoire critique des Roumains. La Valachie jusqu’en 1400, I. Extension territoriale, traduit du roumain sous les yeux de l’auteur par Frédéric Damé, Buc., 1878. Dăruită de autor lui Karol Estreicher, directorul Bibliotecii Jagiełłone (Geografia 1512). Ref.: ibidem, p. 190‑191. Reprod.: ibidem, pl. 23, cu dedicaţia autografă a autorului pentru Karol Estreicher. 298 – Dosoftei, Psaltirea în versuri, ed. Ioan Bianu, Buc., 1887 (2537 II). Ref.: ibidem, p. 198‑199. 299 – „Przegląd Powszechny”, Cracovia, XVI/1887‑LXVIII/1900. Revistă literară ce conţine note de călătorie în România şi articole dedicate unor istorici, scriitori şi poeţi români: Miron Costin, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu etc. 44  POLONIA

Ref.: I.C. Chiţimia, The Reception of Eminescu’s works in Poland considering his international acknowledgment (RITL, 25, 1976, nr. 4, p. 563‑570); idem, Scrieri alese, ed. Mihai Mitu, Buc., 2008, p. 283‑291; Petrică, Confluenţe, p. 235. 300 – Petru Caraman, Obrzęd Kolędowania u Słowian i u Rumunów. Studium porównawcze [Datina colindatului la români şi la slavi. Studiu comparat], Cracovia, 1933. Teză de doctorat a autorului, susţinută la Cracovia în 1928, sub conducerea lui Jan Stanisław Bystroń. Ref.: P.P. Panaitescu, La route commerciale, p. 444; V. Gr. Chelaru, în „Arhiva”, Iaşi, 91, 1934, p. 187‑189; A. Bruckner, în „Zeitschrift für slavische Philologie”, 11, 1934, p. 453‑456; Hr. Vakarelski, în „Revue internationale des études balkaniques”, Belgrad, 2, 1936, p. 295‑297); Iordan Datcu, Dicţionarul etnologilor români, I, Buc., 1998, p. 139‑143; Ion H. Ciubotaru, Petru Caraman. Destinul cărturarului, Iaşi, 2008. Publ.: Petru Caraman, Colindatul la români, slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat, ed. Silvia Ciubotaru, Buc., 1983.

BIBLIOTEKA POLSKIEJ AKADEMII NAUK (Biblioteca Academiei Polone de Ştiinţe)

DOC

301 – Scrisori (2) din Iaşi, 12 martie şi [iunie] 1584, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, către Ştefan Báthory, regele Poloniei, în legătură cu o pricină a fostului domn Iancu Sasul, cu dărâmarea Tighinei de către cazaci şi alte afaceri moldo‑polone (ms. 712, f. 60‑61). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 355‑358. 302 – Scrisoare din Cluj, 30 decembrie 1588, a vicerectorului Leonardus Rubenus Essendiensis (doc. 964). Publ.: A. Veress, Epistolae et acta Jesuitarum Transylvaniae temporibus Principum Báthory (1571‑1613), II, Budapesta, 1913, p. 252‑253. 303 – Raport, din 29 martie 1597, al nunţiului papal Malaspina privitor la legăturile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cu Rusia (reparaţii la biserici distruse de otomani) (Dos. Rzymskie 68). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 127. 304 – Scrisoare, din 4 ianuarie 1598, de la Mihai Viteazul către Andrzej Taranowski, demnitar polon (ms. 712/I). Ref.: ibidem, p. 33‑34. Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 8‑9. 305 – Documente (10), 1599‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (ms. 712, 714, 1044, 1885). Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 71, 88, 96, 102, 133‑134, 137, 251‑253, 265‑266, 273, 287‑288, 290‑291, 296, 303‑304. POLONIA  45

306 – Scrisoare, din 21 ianuarie 1600, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către negustorul grec Constantin Korniakt, privind relaţii moldo‑polone (ms. 412/I). Publ. şi reprod.: Duzinchevici, Documente polone, p. 11‑12. 307 – Raport, din 1601, al hatmanului polon Jan Zamoyski către Dietă, referitor la luptele de pe Teleajen şi efectivele armatelor polone şi române (ms. 638, p. 163‑164). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 161, 174. 308 – Documente, din 1616‑1617: scrisori de la Samuel Korecki şi solii Otwinowski şi Żółkiewski referitoare la relaţiile moldo‑turco‑polone şi atitudinea marelui hatman Stanisław Żółkiewski faţă de politica Elisabetei, doamna lui Ieremia Movilă, şi a lui Radu Mihnea, domnul Moldovei; tratatul moldo‑polon de la Braha din 12 noiembrie 1616 (ms. 1051, p. 41‑42, 47, 82‑85, 99, 118, 122‑123, 175, 214, 229). Ref. şi publ.: Iuliu Peksa, Żółkiewski şi expediţia doamnei Elisabeta Movilă în Moldova în anul 1615‑1616 (RI, 14, 1928, p. 46‑53). 309 – Documente (3), din 1648‑1653, referitoare la relaţiile moldo‑polone: scrisoare, din 3 iulie 1648, de la Matei Lubienski, arhiepiscop de Gniezno, către Vasile Lupu, cerând eliberarea din robia tătărască a hatmanilor Mikołaj Potocki şi Martin Kalinowski, din septembrie 1651, a hatmanului Mikołaj Potocki către regele Jan Kazimierz, şi informaţiile unui spion polon despre hatmanul Bogdan Hmielniţki şi Vasile Lupu (ms. 2254, f. 113v, 329, 289). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 155‑156, 162, 213‑214. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 22, c. 448, 459, 478. 310 – Scrisoare, din 11 ianuarie 1748, a lui Grigore II Ghica, domnul Moldovei, privind relaţiile moldo‑polone (ms. 412/I). Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 11. 311 – Scrisoare, din 12 mai 1759, a lui Ioan Teodor Callimachi, domnul Moldovei, către Francisc Potocki, privind relaţiile moldo‑polone (ms. 412/I). Publ.: ibidem. 312 – Scrisoare, din 2 iulie 1921, de la Ilie Bărbulescu, directorul revistei „Arhiva” din Iaşi, către lingvistul Jan Rozwadowski (ms. 2571, vol. I, p. 2‑14). Ref. şi publ.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 211‑214, 219‑220. 313 – Scrisoare, din Cernăuţi, 11 octombrie 1923, de la Grigore Nandriş către lingvistul Jan Rozwadowski (ms. 2571, t. I, f. 270‑271). Ref. şi publ.: ibidem, p. 214‑216, 221‑223.

MS

314 – Fatum Iankulae, Palatini Moldaviae, [sec. XVII], apologie anonimă a uciderii lui Iancu Sasul, domnul Moldovei, în 1582, din ordinul regelui Poloniei, cu două acte justificative: ordinul de execuţie şi lista capetelor de acuzare (ms. 1047, f. 178‑187). Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Sfârşitul lui Iancu Vodă Sasul (RI, 10, 1924, p. 170, 176‑177; RI, 11, 1925, p. 55‑63). 46  POLONIA

315 – Sbornic, sec. XVII. Text în polonă. La f. 391‑635: Litovskaja kronika, cu informaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până în 1556 (ms. 281). Ref.: N.N. Ulascik, în Pol’noe sobranie russkih letopisej, XXXII, Moscova, 1975, p. 7. 316 – Jan Potocki, Origines slaves des Cimériens, Lithuaniens, des Gétes ou Valaches, des Sarmates et des Scytes Tchouds, sec. XVIII (ms. 584). Ref.: Bibliografia literatury polskiej – Nowy Korbut, VI/1. Oświecenie, Varşovia, 1970, p. 72.

INSTYTUT HISTORII PAN (Institutul de Istorie al Academiei Polone de Ştiinţe)

DOC

317 – Documente, 1467‑1469, privitoare la Moldova, Polonia şi Ungaria, între care o scrisoare din 1 ianuarie 1468 a lui Ştefan cel Mare către regele polon Jan Kazimierz şi instrucţiuni către soli. Copii (Zaklad dokumentacji, ms. Varia, nr. 49). Ref. şi publ.: Şerban Papacostea, Un épisode de la rivalité polono‑hongroise au XV‑e siècle: la campagne de Mathias Corvin en Moldavie (1467) à la lumière d’une source inédite (RRH, 8, 1969, nr. 6, p. 970, nota 7).

KLASZTOR KSIĘŻY MISJONARZY (Mănăstirea Bisericii Misionare)

A

318 – Marcin Kober, Ştefan Báthory, rege al Poloniei şi principe al Transilvaniei, 1583. Ulei pe pânză. 226 x 122 cm. Ref. şi reprod.: Franciszek Stolot, Muzea Świata, Muzea Krakówa, Varşovia, 1981, p. 84, 86.

MUZEUM PRZEMYSŁU (Muzeul Industriei)

MUZ

319 – Seceră cu cârlig, sfârşitul epocii bronzului – începutul epocii fierului. Descoperită pe teritoriul comunei Marginea Văii (jud. Botoşani). Ref. şi reprod.: T. Sulimirski, Einige Rumänische Funde In Polnische Museen (în „Revista de Preistorie şi Antichităţi Naţionale”, 1, 1937, nr. 1, Buc., p. 35 şi fig. 11); idem, în „Wiener Prähistorische Zeitschrift”, Viena, XXV, 1938, p. 130; M. Petrescu‑Dâmboviţa, Contribuţii la problema sfârşitului epocii bronzului şi începutul epocii fierului în Moldova (în SCIV, 4, 1953, nr. 3‑4, p. 460); idem, Date noi relativ la descoperirile de obiecte de bronz de la sfârşitul Epocii bronzului şi începutul Hallstatt‑ului din Moldova (în „Arheologia Moldovei”, 2‑3, 1964, p. 255); Alexandru POLONIA  47

Păunescu, Paul Şadurschi, Vasile Chirică, Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, I, Buc., 1976, p. 108.

ZAMEK WAWEL – SKARBIEC (Castelul Wawel. Muzeul Tezaurului Coroanei Polone)

MUZ

320 – Inel de aur cu sigiliu, sec. XV, cu gemă antică, reprezentându‑l pe Hercule şezând sprijinit în măciucă. A aparţinut logofătului Toma din Moldova (1468‑1475). Legendă în caractere slave (inv. PZS 4824). Ref. şi reprod.: C. Rezachevici, Cel mai vechi sigiliu inelar (matrice) de dregător moldovean (sec. XV), păstrat în Polonia, al lui Toma, logofătul lui Ştefan cel Mare (1468‑1475) (RA, 61, 1984, nr. 3, p. 340‑347, fig.1‑2). CZERSK

MEMORIALUL EROILOR

AM

321 – Morminte (5005) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Memorialul, în care mai sunt înhumaţi ostaşi englezi, francezi şi ruşi, este amplasat la nord de localitate. Ref.: Arhiva ONCE, 2006; Mareş, Patria; idem, Urme.

GDAŃSK

AM

322 – Morminte ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Ref.: Mareş, Patria; idem, Urme.

PAŁAC ARSENALU (Palatul Arsenalului)

A

323 – Statuie de piatră, cca 1601‑1605, reprezentând şi capul domnitorului moldovean Ioan Nicoară Potcoavă, decapitat la Lvov la 16 iunie 1578. Ref. şi reprod.: Radu Economu, Sfârşitul lui Ioan Nicoară Potcoavă (MI, 4, 1970, nr. 11, p. 65‑66). 48  POLONIA

ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC

324 – Scrisori (7), din 1563‑1564, prin care Clefeld şi Petrus Behem comunică magistraţilor oraşului Danzig informaţii despre mişcările militare otomane în Ţările Române (Acta Internuntiorum, XIV, p. 104, 131, 151, 154, 268, 364). Ref. şi publ.: N. Iorga, Nouveaux matériaux pour servir à l’histoire de Jacques Basilikos l’Héraclide dit le Despote, prince de Moldavie, Buc., 1900, p. 86‑87. 325 – Rapoarte (27), din 1563‑1564, 1568, 1571‑1572, 1578, 1583, 1585, 1588, ale internunţiilor oraşului Danzig către magistratură, cuprinzând informaţii despre mişcări de trupe turceşti în Moldova, schimbarea domnului Moldovei, Ştefan Tomşa, cu Alexandru Lăpuşneanu, incursiuni tătăreşti, negocieri de pace etc. (Acta internuntiorum, XIV‑XV, XXII‑XXIII, XXVII, XXXI, XLI, XXIV). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. XXXVI, nr. 6; p. XXXVIII, nr. 2; p. XXXIX, nr. 2; p. XLI, nr. 10; p. XLIII, nr. 8; p. XLIX, nr. 1; p. LIV, nr. 3; p. LVIII, nr. 5‑6; p. LIX, nr. 6; p. LXVI, nr. 6; Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 99‑102, 105‑107, 109‑111 (fragment). 326 – Documente (27), din 1563‑1589, cuprinzând informaţii despre evenimentele din Ţările Române. Ref.: ibidem, p. 94‑96, 99‑102, 105‑107, 109, 110‑111. 327 – Scrisoare, din 18 iunie 1584, a sculptorului Wilhelm Block către Senatul oraşului Gdańsk la întoarcerea din Transilvania, unde a executat monumentul principelui maghiar Cristofor Báthory (300, Abteil 42, pac. 170). Publ.: Veress, Documente, II, p. 304‑305. 328 – Documente (8), din 1594‑1595, cuprinzând informaţii ale internunţiilor Wessel, Bergmann, Gicse şi Thorbeck despre evenimentele din Ţările Române, invazia tătarilor, soli moldoveni în Polonia, asediul Tighinei (Acta Internuntiorum, XLVIII, p. 147‑148, 185; XLIX, p. 58, 77, 106, 139, 168; L, f. 5). Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 9, 17, 23‑24, 31‑33, 46, 70. 329 – Documente (2), din 1597, despre exarhul patriarhal Nichifor Dascălul şi relaţiile sale cu Ţările Române. Publ.: N. Iorga, Nichifor Dascălul, exarh patriarhal, şi legăturile lui cu ţările noastre (AARMSI, s. III, 26, 1904‑1905, p. 196‑200).

GDAŃSK – TROYL (Przeróbce)

AM

330 – Morminte ale unora dintre cei 500 de ostaşi români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Ref.: Mareş, Urme. POLONIA  49

GRUDZIĄDZ

AM

331 – Mormânt, în cimitirul din localitate, al unui ostaş român mort în Primul Război Mondial. Ref.: ibidem.

JELENIA GÓRA

ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC

332 – Corespondenţă diplomatică, din 1885‑1891, 1927‑1938: rapoartele Ambasadei României referitoare la afacerea Văcărescu (1885‑1891) şi la situaţia politică din România (Akta Majątkowe i Rodzinne Książąt Reuss ze Staniszowa). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 57, nr. 106. 333 – Corespondenţă comercială, din 1926‑1942, privind afacerile firmei C.G. Güttler din oraşul polon Kowary cu întreprinderi din România şi din alte ţări (Spółka Akcyjna C.G. Güttler. Fabryka Filców Technicznych w Kowarach). Ref.: ibidem, p. 57, nr. 104.

KATOWICE BIBLIOTEKA ŚLĄSKA (Biblioteca Sileziană)

CR

334 – Silwestr Kossow, Paterikon abo Zywoty S.S. Oycow Pieczarskich, Kiev, 1635. La p. 168: gravură cu armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55, nr. 250.

KÓRNIK

BIBLIOTEKA POLSKIEJ AKADEMII NAUK W KÓRNIKU (Biblioteca Academiei Polone de Ştiinţe din Kórnik)

DOC

335 – Tratat de pace încheiat la Iaşi, 12 iulie 1475, între Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi Matei Corvin, rege al Ungariei. Copie (Archiwum Działyński, ms. 43). 50  POLONIA

Publ.: Codex epistolaris, III, p. 219‑220; Bogdan, Documentele, II, p. 331‑333; Războieni, p. 142‑144. 336 – Convenţie de căsătorie, din 16 februarie 1506, între Bogdan III, domnul Moldovei, şi Elisabeta, sora regelui Alexandru al Poloniei. Ref.: Klęsk, Documents, p. 50‑51. 337 – Scrisori (19), din 1513‑1514, de la regele Poloniei, Sigismund I, şi de la Dietă către demnitari poloni şi Bogdan III, voievodul Moldovei, privind relaţiile moldo‑polone. Publ.: Acta Tomiciana, III, f. 14, 17‑20, 23‑27, 42‑46, 50‑58, 62, 64, 96‑97, 100‑101, 108‑109, 112, 114‑115, 141; Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 137‑160. 338 – Documente (44), din 1536‑1539, 1546‑1548, 1562‑1563 şi 1582, privind relaţiile româno‑otomano‑polone: scrisori de la regele Poloniei, Sigismund I, secretarul Stanislav Górski, domnii Moldovei Petru şi Ilie Rareş, sultanul Murad III; instrucţiuni către solii Toma Sobocki, Jakub Wilamowski, Cazan pârcălabul, Avram din Bănila, György Jazłowiecki şi Palczowski; negocieri pentru fixarea frontierei moldo‑polone; raporturile cu Ioan Iacob Heraclid; înlocuirea lui Iancu Sasul prin Petru Şchiopul (ms. 218, Mapa Górski, f. 5, 89‑91, 93‑96, 138‑139, 211‑212, 217‑222, 225v, 230v‑231, 242v, 312‑315, 331‑37; ms. 221, Mapa Górski, f. 85‑90, 92‑102, 104‑110, 145‑159, 304‑305; ms. 240, f. 21; ms. 260, f. 3v‑4, 10, 80‑81, 129, 136v‑139, 141, 163, 197‑199, 201v‑203, 206‑207; ms. 280, f. 24). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 1, 3‑8, 10‑14, 18‑29, 97‑138, 148, 201‑211, 221‑227, 352‑353. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 26, c. 27‑28, 30, 94, 108‑116, 125‑128, 130‑134, 136, 138‑140, 144‑147, 153‑158, 208‑210, 212‑213, 215, 217‑221, 223, 226‑230, 233‑234. 339 – Relatare, din octombrie 1537 – 6 ianuarie 1538, a solului regelui Poloniei, Sigismund I către dietele locale pentru mobilizarea şleahtei împotriva lui Petru Rareş, domnul Moldovei, ameninţat de campania sultanului Soliman Magnificul (Acta Tomiciana, XVIII, f. 7‑12). Ref. şi publ.: Victor Eskenazy, Un nou izvor referitor la prima domnie a lui Petru Rareş (Studii, 26, 1973, nr. 1, p. 137‑144). 340 – Instrucţiuni, din 7 mai 1538, ale regelui Poloniei, Sigismund I, către Erasm de Kretkow, sol la Poartă, cerând înlocuirea lui Petru Rareş, domnul Moldovei, şi aducerea unui domn filo‑polon (Acta Tomiciana, XVIII, f. 59‑63v). Ref. şi publ.: Iancu Bidian, Moldova în tratativele polono‑otomane într‑un document din anul 1538 (SMIM, 7, 1974, p. 309‑319). 341 – Scrisoare, din 1538, de la Stanisław Górski, referitoare la asediul Hotinului, pacea cu turcii şi fuga lui Petru Rareş, domnul Moldovei (ms. 18, f. 96v‑104). Ref. şi publ.: Şt. Simionescu, Noi date despre situaţia internă şi externă a Moldovei în anul 1538 într‑un izvor inedit (Studii, 25, 1972, nr. 2, p. 229‑238); Corfus, Documente polone XVI, p. 7. 342 – Registru, prima jumătate sec. XVI, cu numele cehilor care au luat parte alături de poloni la luptele cu moldovenii din 1531 şi 1538, cuprinzând informaţii despre soldaţii români din armata polonă (ms. 1375). POLONIA  51

Ref.: Josef Mačurek, Ciechove v polském vojsku v Podnistri, letech 1531‑1538, Brno, 1931. 343 – Scrisoare, mijlocul sec. XVI, de la regele Poloniei, Sigismund II August, către episcopul de Warmia, referitoare la relaţiile cu cei doi fii ai lui Petru Rareş, domnul Moldovei, şi cu boierii moldoveni, şi la încercările polone de a atrage Moldova împotriva Porţii Otomane. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954. 344 – Scrisoare, din 1551, de la regele Poloniei Sigismund II August, despre încercarea lui Ioan Vodă de a ocupa tronul Moldovei (ms. 242, f. 329‑330). Ref. şi publ.: Acta Historica Res Gestas Poloniae Illustrantia Ab Anno 1507 Usque Ad Annum 1795, IX, Cracovia, 1886, p. 62; C. Rezachevici, Prima încercare a lui Ion Vodă cel Cumplit de a ocupa domnia Moldovei, ca urmare a „turcirii” lui Iliaş Rareş (iunie 1551), după un izvor polon inedit (RA, 52, 1975, nr. 4, p. 383‑391). 345 – Corespondenţă, din 1595‑1596, a nunţiilor papali Caetani şi Malaspina, purtată cu regele Poloniei, cu Vaticanul şi cu Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, referitor la rolul Ţărilor Române în revoluţia antiotomană. Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 461‑462. 346 – Clement VIII, De negotio Moldaviae. Epistola ad regem Polonicum Sigismundum III, altera ad Ioannem Zamoyscyum, Rostock, 1596. Cuprinde informaţii despre expediţia polonă din 1595 în Moldova. Ref.: ibidem. 347 – Documente, sec. XVI, privind solii polone trimise la Ştefan Tomşa I, relaţii ale Poloniei cu Bogdan şi Alexandru Lăpuşneanu şi cu Petru Şchiopul. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954. 348 – Documente (12), din 1596‑1601, privind relaţiile româno‑polone în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti: scrisori de la Sigismund III Vasa, rege al Poloniei, Baranowski, Stanisław Karnkowski, Petru Tylicki, Henric Firlej, vistiernicul Poloniei, Stanisław Chański, Bernard Maciejowski, episcop de Łuck, un discurs al cancelarului lui Jan Zamoyski în faţa Seimului, instrucţiuni pentru solul polon la Poartă, Adrian Rembowski (ms. 245, f. 256, 269, 288‑290; ms. 274, f. 902; ms. 306, f. 144‑145, 271‑281; ms. 1311; ms. 1315, f. 595‑616; ms. 1400, f. 35‑41; ms. 1401, f. 55; ms. 1403, f. 239‑241, 247‑248, 255). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 24‑27, 35, 59‑60, 78, 148, 178‑180; idem, Intervenţia polonă în Moldova şi consecinţele ei asupra războiului lui Mihai Viteazul cu turcii (R. Ist., 28, 1975, nr. 4, p. 532). Publ.: idem, Mihai Viteazul, p. 217‑225, 380‑383 (scrisori de la Chański, Firlej, Maciejowski); Călători străini, III, p. 661‑664 (scrisoarea lui Stanisław Chański); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 662‑664 (2 doc., 1601, de la Henri Firlej şi Bernard Maciejowski); Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 99‑103 (scrisoarea de la Stanisław Karnkowski către Sigismund III Vasa, regele Poloniei). 349 – Scrisoare, din 16 iunie 1598, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către împăratul german Rudolf II, privitoare la planurile cardinalului Andrei Báthory în legătură cu Transilvania şi la evenimentele din Ţările Române (Archiwum Działyński). 52  POLONIA

Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 427. 350 – Scrisori (16), din 1599‑1600, de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cancelarul polon Jan Zamoyski, G. Mniszek, voievod de Sandomierz, C. Ostrogski, voievod de Kiev, din partea cazacilor, referitoare la unirea Moldovei cu Transilvania şi cu Ţara Românească, la evenimente şi soli din Ţările Române (Archiwum Działyński). Ref.: Klęsk, Documents, p. 52‑58. Publ.: B.P. Hasdeu, în „Traian”, 1869, nr. 7‑30; Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 554, 558‑562, 575‑579, 583‑588, 591‑593, 600‑604, 611‑623, 626‑629, 637‑638; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 440‑442, 484‑487 (2 doc., 11 martie şi 21 mai 1600). 351 – Documente şi relatări, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII, referitoare la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi contemporanii săi (fraţii Movileşti, Sigismund şi Andrei Báthory ş.a.), între care şi patru scrisori de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954. 352 – Instrucţiuni, din 20 ianuarie 1600, date la Varşovia de regele Poloniei, Sigismund III Vasa, solului său, Adrian Rembowski, trimis la Curtea împăratului german Rudolf II, cu referiri la pretenţiile de suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. Fragment (Rękopisy, Sygn. R.K., p. 1400, nr. 6). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 228‑229. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 81, c. 250‑251. 353 – Scrisoare din Plzeń, 5 martie 1600, de la împăratul german Rudolf II, către solul polon Adrian Rembowski, din care rezultă preocuparea sa ca nu cumva pretenţiile Ungariei şi ale Poloniei sau uneltirile lui Ieremia Movilă să dea prilej lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, de a intra în Moldova. Fragment (Rękopisy, Sygn. r.k., p. 1400, nr. 6). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 757 (doc. MCXXI). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 81, c. 256‑257. 354 – Scrisoare din Iaşi, 1 septembrie 1601, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către Sigismund III Vasa, regele Poloniei, privitoare la activitatea episcopului catolic Quirini, trimis al papei Clement VIII, şi la istoria mănăstirii franciscanilor din Bacău (ms. 1401, nr. 15). Publ.: Ilie Corfus, Un document de la Ieremia Movilă referitor la franciscanii din Bacău, (1601), în Omagiu lui Ion I. Nistor, Cernăuţi, 1937, p. 898‑903. 355 – Documente (110), din 1601‑1604, privind relaţiile româno‑polone: scrisori de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, şi Simion Movilă, domnul Ţării Româneşti, împăratul german Rudolf II, cardinalul Silvius Antonianus, Sebastian Lubomirski, castelan de Biecz, Laurenţiu Piaseczyński, Jan Potocki, Marek Sobieski, voievod de Lublin, M. Zebrzydowski, Bernard Maciejowski, arhiepiscop de Cracovia, margraful de Mirów, Stanisław Tarnowski, Stanisław Karnkowski, episcop de Gniezno, voievodul de Posen, Christof Kochanowski, Andrzej Potocki, Ali Mârza, mitropolitul şi boierii Ţării Româneşti, Ioan Solski, Stanisław Żółkiewski (Archiwum Działyński). POLONIA  53

Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 462; Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 193. Publ.: B.P. Hasdeu, în „Traian”, 1869, nr. 31‑35 (1601); Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 4‑9, 18‑22, 29‑30, 35‑40, 42‑59, 61‑71, 74‑79, 92‑115, 118‑122, 124‑177, 180‑202, 205‑232, 234‑242, 244‑245, 247‑257, 259‑265, 268‑272, 274‑282, 290‑294, 296‑306, 308‑311, 314‑315, 317‑320, 323, 327‑328, 329, 338‑339; Călători străini, IV, p. 248‑254 (2 doc., Marek Sobieski, 1602). 356 – Petiţie, din 28 ianuarie 1603, a boierilor moldoveni către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, pentru oprirea jafurilor mercenarilor poloni care slujiseră lui Ieremia Movilă în Ţara Românească (ms. 290, nr. 30, p. 179). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 28‑29. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 26, c. 59. 357 – Documente (5), din 1607‑1620, referitoare la relaţiile româno‑polone: expediţia polonă în Moldova şi instalarea ca domn a lui Constantin Movilă; schimbări de domnie în Ţările Române; oferta lui Radu Mihnea de a media pacea între poloni, turci şi tătari; informarea regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, în această problemă de către Stanisław Żółkiewski, castelan de Lvov (1618); lupta de la Ţuţora în care Gaspar Gratiani, domn al Moldovei, s‑a alăturat polonilor contra turcilor (ms. 201, f. 140‑141, 162‑163, 180; ms. 292, f. 64‑67, 74). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 46‑50, 91‑96, 104‑105. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 26, c. 74‑76, 78‑79, 253‑256. 358 – Scrisori (16), din 1616, 1618, 1622, 1624, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, Radu Mihnea, domnul Ţării Româneşti, Stanisław Tarnowski şi Ioan Zbigniew, castelani de Sandomierz, Sigismund Zebrowski, Stanisław Lanckoronski, Stanisław Żółkiewski, Krysztof Zbaraski, privind relaţiile româno‑polone (Archiwum Działyński). Ref.: Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 192‑193; Klęsk, Documents, p. 60. Publ.: Papiu‑Ilarian, Tezaur, II, p. 149‑158 (parţial); Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 391‑399, 414‑464, 524‑528. 359 – Scrisoare, din 2 noiembrie 1673, de la Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti, şi Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, către mareşalul Coroanei Jan Sobieski, asigurându‑l că oastea polonă îi va învinge pe turci la Hotin. Ref.: Klęsk, Documents, p. 60.

MS

360 – Ioan Iacob Heraclid, De arte militari (Libri Quatuor), [1557] (ms. 1017). Ref. şi reprod.: Ştefan Olteanu, Un manuscris necunoscut al lucrării lui Despot vodă „De arte militari” (Studii, 23, 1970, nr. 5, p. 955‑963). 361 – Cronică, din 1575‑1582, cu date privind istoria Moldovei. Ref.: Ilie Corfus, Ştiri despre istoria Moldovei într‑o nouă cronică polonă (1575‑1582) (SMIM, 2, 1951, p. 111‑123). Publ.: Henryk Barycz, Kronika z czasow Stefana Bathorego 1575‑1582 („Archiwum Komisji Historycznej Polskiej Akademii Umiejętnosći”, s. II, 3, Cracovia, 1939, p. 349‑449). Reprod.: B. A. R., copie. 54  POLONIA

362 – Stanisław Lubienecki, Jurnal al soliei la Mihai Viteazul, iulie 1595 (ms. 289, f. 111‑116). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 21; Călători străini, III, p. 492‑493. Publ.: Claudiu Isopescu, Alcuni documenti inediti della fine del Cinquecento (DI, 1, 1925, p. 396‑399); Călători străini, III, p. 494‑502; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 100‑110. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 26, c. 38‑41.

CR

363 – Marcin Bielski, Sprawa Rycerska [Faptele ostaşilor], Cracovia, 1531, broşură ce cuprinde şi informaţii despre tehnicile de luptă ale ostaşilor moldoveni. Ref.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 161, 163‑164, 168‑169; Matei, Cercetări [V], p. 462. 364 – Nicolaus Olahus, Historia spraw Atyle, Króla węgierskiego. z Łacińskiego języka na Polski przełożona przez Cypriana Bazylika [Istoria faptelor lui Atila, regele maghiar, tălmăcită din latină în polonă de Cyprian Bazylik], Cracovia, 1574. Traducere în polonă a lucrării lui Olahus Attila, realizată de Cyprian z Sieradza Bazylik (cca 1535‑1591), secretarul lui Ioan Iacob Heraclid, domnul Moldovei. Lipsesc f. 3‑6, prefaţa traducătorului. Ref.: Sante Graciotti, L’Atilla di Mikloš Olah tra gli ascendenti italiani e filiazione slave, în Venezia e Ungheria nel Rinascemento, Florenţa, 1973, p. 275‑316 (trad. polonă: Od Renesansu do Oświecenia, I, Varşovia, 1991, p. 95‑117, 294‑320). 365 – Bártosz Paprocki, Historya żáłosna o pretkósci y okrutnosći Tatárskiey, à o srogim mordowániu y popsowániu Ziemie Ruskiey y Podolskiey [Istorie jalnică despre iuţimea şi cruzimea tătărască şi despre cruda moarte şi stricare a Ţării Ruseşti şi a Podoliei], broşură, Cracovia, 1575. Menţionează luptele lui Ioan Vodă, domnul Moldovei, împotriva turcilor (cota 2406). Ref.: Papiu‑Ilarian, Tezaur, III, p. 282; Göllner, Turcica, II, p. 350, nr. 1650. 366 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Litos abo kamien z procy [...] przez Evzebia Pimina [Litos sau piatra din praştie... de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 66, nr. 329. 367 – Curiöse Beschreibung u. der Moldau u. Walachey [...], 1699. Ref.: Klęsk, Documents, p. 60‑61; Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 192. 368 – Jakob Kazimierz Rubinkowski, Janina Zwyciaskich Tryumfow, dzielami y Heroicznym Mestwem Jana III [...] Krola polskiego [...] [Triumfurile şi victoriile lui Jan prin faptele şi curajul eroic al lui Jan III..., regele Poloniei...], Lvov, 1757. La p. 152‑156: descrierea luptelor din Moldova cu tătarii, în timpul Movileştilor. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 107, nr. 2032. 369 – Antonii Mariae Gratiani de Joanne Heraclide Despota, Vallachorum Principe, libri tres [...], Varşovia, 1759. Ref.: Klęsk, Documents, p. 61. POLONIA  55

370 – Dimitrie Cantemir, Historisch‑geographisch‑u. politische Beschreibung der Moldau, Frankfurt şi Leipzig, 1771. Ref.: ibidem. 371 – Jean‑Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie [...], Iaşi, 1777. Ref.: ibidem. 372 – M. de Bauer, Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie [...], Frankfurt – Leipzig, 1778. Ref.: ibidem. 373 – Jean‑Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie [...], nouvelle édition corrigée et augmentée des Mémoires historiques et géographiques, publiés par M. de Bauer, Neuchâtel, 1781. Ref.: ibidem. 374 – Geschichte, natürliche Beschaffenheit und Verfassung der Walachei und Moldau, aus dem Italienischen übersetzt von Herrn Prof. Piehl, Strassburg, 1790. Ref.: ibidem. 375 – Coup d’oeil sur l’état actuel de la Valachie et la conduite de la Russie relativement à cette Province, Paris, 1835. Ref.: ibidem, p. 62. 376 – De la situation de la Valachie sous l’administration d’Alexandre Ghika [...], ed. 4, Bruxelles, 1842. Ref.: ibidem. 377 – A.G. Golesco, Die Politische Stellung der Roumainen (Moldo‑Walachen) gegenüber der Türkei nach dem Französichen, Viena, 1848. Ref.: ibidem. 378 – Mémoire justificatif de la Révolution Roumaine du 11 (23) Juin 1848. Protestation des Roumains de la Valachie adressée à l’Angleterre, l’Autriche, la France et la Prusse, Paris, februarie 1849. Ref.: ibidem. 379 – Rumunja jej przeszłość i teraźniejszość opowiedziane przez autora dzieła pt. „Żydzi i Kahały” [România, trecutul şi prezentul ei, povestite de autorul cărţii intitulate „Evreii şi cahalii”], autor J. Brafmann, ed. 2, Lvov, 1876. Ref.: ibidem.

ŁAGIEWNICE – KRAKÓW

AM SANKTUARIUM ŁAGIEWNIKI KRAKÓW (Sanctuarul „Mila lui Dumnezeu”)

380 – Morminte ale unor soldaţi români căzuţi în Primul Război Mondial. Ref.: Arhiva ONCE, 2004; Mareş, Urme. 56  POLONIA

ŁAMBINOWICE – OPOLE (fost Lamsdorf)

AM STARY CMENTARZ JENIECKI (Cimitirul vechi al prizonierilor de război)

381 – Morminte (2350) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Marcate cu plăcuţe cu tricolor şi inscripţia „România 1916‑1919. Pentru Patrie, Neam şi Rege”. Ref.: Arhiva ONCE, 2005; Mareş, Urme; Violetta Rezle‑Wasiliewska, Jeńcy rumuńscy a Miejsce Pamięci Narodowej w Łambinowicach, în Polonia şi România – de la vecinătate istorică la parteneriat european, Suceava, 2009, p. 145‑151; http://www. cmjw.pl/ www.index_gb.php?id=mpn.

ŁAŃCUT MUZEUM ŁAŃCUT (Muzeul din Łańcut)

CR

382 – Triodion, Kiev, 1631. Exemplar dedicat de Petru Movilă, mitropolitul Kievului, lui Toma Zamoyski, vicecancelarul Poloniei. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 52, nr. 220.

LIDZBARK WARMIŃSKI (Satul Markajmy)

ZUM KRIEGERFRIEDHOF

AM

383 – Morminte (506) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Cimitirul militar din Markajmy este cunoscut în zonă drept „Cimitirul românesc”. Ref.: Arh. ONCE, 2010, document CE 355/23.02.2010; Mareş, Urme.

ŁÓDŻ ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC

384 – Documente, din 1870‑1910, referitoare la circulaţia străinilor prin oraşul Łódż POLONIA  57

şi ţinutul Kalisz, printre care şi cetăţeni români (Kancelaria Gubernatora Kaliskiego, Policmajster Miasta Łódżi). 16 f. Ref.: Piechota, Balcanica, p. 65, nr. 133‑134. 385 – Corespondenţă comercială, din 1927‑1939, 1946‑1951, referitoare la exporturile de produse chimice ale firmei „Boruta” din Zgierz către România şi alte ţări (Przemysł Chemiczny „Boruta” w Zgierzu). 17 f. Ref.: ibidem, p. 66, nr. 138.

LUBLIN

ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC

386 – Documente, 1631‑1677, cuprinzând informaţii despre cheltuielile efectuate pentru întreţinerea soliilor şi a negustorilor străini în trecere prin oraş, inclusiv din Ţările Române, în sec. XVI şi XVII, precum şi numele negustorilor străini prezenţi la târgurile din Lublin, inclusiv români. 4 vol. (Akta Miasta Lublina). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 65, nr. 132. 387 – Solie, din 28 mai‑17 iunie 1672, a lui Gheorghe Duca la regele Poloniei, formată din Grigoraşcu spătar şi Mihalache aga cu 14 însoţitori, care au trecut prin Lublin (Księgi miasta, nr. 256, f. 272‑279). Ref.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 302.

MS

388 – Slujba Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, [sec. XIV‑XV], atribuită lui Grigore Ţamblac. Copie (ms. 1223). Ref.: „Bulletin d’information”, Sofia, 15, 1985.

MICHAŁOWICE

AM

389 – Troiţă ridicată de autorităţile polone în memoria a doi piloţi români şi doi piloţi polonezi morţi în 1938, cu prilejul unui zbor de antrenament. Ref.: Arhiva ONCE, 2007.

MYSŁOWICE

AM

390 – Morminte (73) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul 58  POLONIA din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Mormintele individuale nu sunt marcate (Str. Mikolovskija). Ref.: Arhiva ONCE, 2005.

NOWY SĄCZ MUZEUM NOWY SĄCZ (Muzeul oraşului Nowy Sącz)

CR

391 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 61‑62, nr. 282.

POZNAŃ

ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE4 (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC

392 – Documente (3), prima jumătate a sec. XV, atestând prezenţa unor negustori moldoveni la Poznań, între care Andrzej Byalogradzicz (din Cetatea Albă) în 1435. Ref.: K. Kaczmarczyk, Akta radzieckie Poznańskie, I (1434‑1470), Poznań, 1926, p. 47, 169, 236; Panaitescu, La route commerciale, p. 177. 393 – Condică de indigenate şi alte documente, 1745‑1799, privitoare la negustorii aromâni Anton şi Toma Roja, Constantin Ucuta ş.a., din Moscopole, în Albania, Siatista şi alte localităţi din Macedonia, încetăţeniţi în Poznań. Publ.: N. Iorga, Note polone (AARMSI, s. III, 2, 1924, p. 391‑394). 394 – Documente, din 1919‑1939, referitoare la relaţiile economice ale firmelor din Poznań cu întreprinderi din România şi alte ţări (Izba Przemysłowo‑Handlowa w Poznaniu). 25 f. Ref.: Piechota, Balcanica, p. 67, nr. 142.

BIBLIOTEKA MIEJSKA E. RACZYŃSKIEGO (Biblioteca Municipală E. Raczyński)

DOC

395 – Scrisori (4), sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII, ale lui Sigismund III Vasa, regele Poloniei, referitoare la campania lui Mihai Viteazul în Moldova şi la relaţiile acestuia cu Polonia (ms. 72, f. 16‑17; ms. 79, f. 143‑144, nr. 83; ms. 92, f. 103). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 102, 141.

4 Vezi descrierea fondurilor în Archiwum państwowe miasta Poznania i województwa Poznańskiego [Arhivele de stat din Poznań şi Arhivele provinciale subordonate], Poznań, 1969. POLONIA  59

396 – Scrisori, 1616‑1660, de la domnii Ştefan Tomşa, Gaspar Gratiani, Moise Movilă, Matei Basarab, principele György Rákoczy I ş.a., privitoare la relaţiile româno‑polone şi la campaniile din Moldova (1620‑1621). Ref.: Vasilescu – Matei, Cercetări, p. 192.

MS

397 – Codex miscellaneus, 1580. Cuprinde şi o traducere anonimă, în bielorusă, a lucrării lui Nicolaus Olahus, Istorija o Atylia koroli ugorskom, după versiunea în polonă de Cyprian Bazylik. Ref.: A. Brückner, Ein weissrussischer „Codex miscellaneus der Gr. Raczyńskischen Bibliothek in Posen” („Archiv zur slawische Philologie”, Berlin, 9, 1886, p. 376‑384); Sante Graciotti, L’Atilla di Mikloš Olah tra gli ascendenti italiani e filiazione slave, în Venezia e Ungaria nel Rinascimento, Florenţa, 1973, p. 275‑316; idem, Od Renesansu do Oświecenia, I, Varşovia, 1991, p. 95‑117, 294‑320.

CR

398 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri Coronensi libri III, 1552. 30 f. + 14 hărţi. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 372‑373.

BIBLIOTEKA UNIWERSYTECKA (Biblioteca Universitară)

CR

399 – Christophorus Starcius, De Negotio Moldavico Epistolae Clementio IX. P.P. Altera, ad Sereniss. Regem Poloniae Sigismundum III Altera, ad Illustrissimum D(ominu) m Johannem Samoyscum, magnum Regni Poloniae Cancellarium: Item Responsio Magni Cancellarij, qua concinne et neruosè à se suspiciones removet [...], Rostock, [1596]. Conţine informaţii despre intervenţia polonă în Moldova din 1595 pentru înscăunarea lui Ieremia Movilă. Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 819).

PRZEMYŚL

BIBLIOTEKA BISKUPSTWA PRAWOSLAWNEGO (Biblioteca Episcopiei Ortodoxe)

CR

400 – Slujebnic, Buc., 1680. Ref.: P.P. Panaitescu, Fundaţiuni religioase româneşti în Galiţia (BCMI, 22, 1929, f. 59, p. 17, nota 3). 60  POLONIA

CERKIEW ROSYJSKA (Biserica Rusă)

MS

401 – Tipic, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Conform unei însemnări, „a aparţinut odinioară Mănăstirii Sf. Vasile cel Mare de la Dragomirna”. Ref.: B. Dudik, Die Archive in Königreich Galizien und Lodomerien („Archiv für österreichische Geschichtquellen”, Viena, 39, 1868, p. 167); Ivan Palmov, Peremysl’skaja biblioteka sobora russkih klirošan („Hristianskoe Čtenie”, 2, 1883, p. 73); Emil Turdeanu, Manuscrisele robite de cazaci, la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 137); Constantinescu, Repertoriu, p. 661, nr. 317. 402 – Tipic, Ţările Române, sec. XVII. Text în slavonă. Ref.: Ivan Palmov, loc. cit.; Emil Turdeanu, loc. cit. KOŚCIOŁ FRANCISZKANÓW (Biserica Franciscanilor)

A

403 – Frescă, sec. XVIII, în biserica franciscanilor, reprezentându‑l pe Ştefan cel Mare şi oşteni moldoveni în timpul campaniei din Polonia (1498). Publ. şi reprod.: Ilie Corfus, Ştefan cel Mare pe o frescă polonă (SMIM, 8, 1975, p. 201‑204).

RADOM ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC

404 – Documente, din 1880‑1915, referitoare la străinii cărora li s‑a interzis să rămână în Imperiul Ţarist în perioada războiului, între care şi români (Kancelaria Gubernatora Radomskiego). 22 f. Ref.: Piechota, Balcanica, p. 69, nr. 146.

SANOK MUZEUM HISTORYCZNE (Muzeul Istoric)

CR

405 – Apostol, Lvov, 1639. Conţine şi o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 59‑60, nr. 270. POLONIA  61

406 – Slujebnic, Kiev, 1639, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: ibidem, p. 60, nr. 273. STARGARD SZCZECIŃSKI MIĘDZYNARODOWY CMENTARZ WOJENNY (Cimitirul Militar Internaţional)

AM

407 – Morminte (55) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, în lagărul din oraş, ca prizonieri ai armatei germane. Ref.: Arhiva ONCE, 2010. ŚWIĘTOSZÓW (fost Neuhammer)

AM

408 – Morminte (201) ale ostaşilor români morţi în Primul Război Mondial, ca prizonieri ai armatei germane. Mormintele individuale ale eroilor români au fost marcate, în 1921, prin cruci din lemn inscripţionate cu numele acestora. Ref.: Arhiva ONCE, 2009. SZCZECIN ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC

409 – Dosare personale (200), din 1940‑1945, privitoare la prizonieri români ai armatei germane (Prezydium Policji w Szczecinie). 1900 f. Ref.: Piechota, Balcanica, p. 71, nr. 153.

MS

410 – Conrad Iacob Hiltebrandt, Dreifache Schwedische Gesandtschaftsreise nach Siebenbürgen, der Ukraine und Constantinopel, 1656‑1658. Conţine informaţii privind trecerea solului regelui Suediei prin Transilvania, Moldova şi Ţara Românească (Rep. 38, f. I, fol. 119). Ref. şi publ.: Georg Haag, Das Stettiner Exil eines moldavischen Fürsten („Baltische Studien”, 1882); Max Stojantin, Eine Beschreibung Siebenbürgens aus der Mitte des 17. Jahrhunderts, Sibiu, 1899; Franz Babinger, Conrad Jacob Hiltebrandt’s Dreifache schwedische Gesandtschriftreise nach Siebenbürgen, der Ukraine und Constantinopel (1656‑1658), („Historiska Handlingar”, Leiden, 30, 1937, nr. 2); Călători străini, V, p. 540‑606. 62  POLONIA

TORUŃ

AM

411 – Morminte (6) ale ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial, aflate în cimitirul garnizoanei din oraş. Ref.: Mareş, Urme.

ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC

412 – Document din Buda, 25 mai 1439, prin care Hannus Lemmel, comite de Sibiu, cere Sfatului din Toruń un certificat de bună purtare pentru Hans Puschhausen, fost în serviciul Sfatului (Doc. 922). Ref. şi publ.: Urkundenbuch, V, p. 27. 413 – Documente, 1479‑1492, ale dietelor Prusiei, cuprinzând ştiri privitoare la relaţiile Poloniei cu Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare. Publ.: Karol Górski – Marian Biskup, Akta Stanów Prus Królewskich (Acta Statuum Terrarum Prussiae Regalis), I. 1479‑1488, II. 1489‑1492, Toruń, 1955‑1957 (rec. Şerban Papacostea, în Studii, 11, 1958, nr. 4, p. 169‑172). 414 – Documente (5), din 1595‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti. Cuprind scrisori de la Andrzej Taranowski, paharnic de Halicz, cancelarul Jan Zamoyski şi marele hatman Stanisław Żółkiewski, referitoare la campania lui Zamoyski în Ţara Românească (ms. XIII. 13, f. 123‑129, 186, 287‑290). Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 207‑213, 326‑327, 339‑349; Călători străini, IV, p. 218‑222 (scrisoarea lui S. Żółkiewski din 21 octombrie 1600); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, p. 581‑590 (scrisoarea lui S. Żółkiewski). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 40, c. 74. 415 – Raport, din Transilvania, post 23 noiembrie 1599, al unui nobil polon, partizan al cardinalului Andrei Báthory, participant la bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599) câştigată de Mihai Viteazul. Descrie alegerea cardinalului Báthory ca principe al Transilvaniei, relaţiile sale cu Mihai Viteazul, înfrângerea sa la Şelimbăr, fuga spre Moldova, asasinarea şi înmormântarea sa. Text în polonă (Miscellanea, Sygn. XIII, 13, p. 336‑384). Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Cucerirea Transilvaniei de Mihai Viteazul după o relaţie polonă contemporană („Romanoslavica”, 17, 1970, p. 555‑569). 416 – Documente (3), din 1599‑1601, privind relaţiile polono‑române în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti: scrisoare de la cancelarul Lituaniei, Leon Sapieha, instrucţiuni către Seim, raport asupra bătăliei de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599) (ms. XIII, 13, f. 336‑384, 449, 455). POLONIA  63

Ref.: R. Heidenstein, Rerum Polonicarum ab excessu Sigismundi Augusti, Lib. XII, Frankfurt, 1672, p. 344; Corfus, Mihai Viteazul, p. 53, 130, 172; idem, Cucerirea Transilvaniei, p. 555‑558). Publ.: A. Prochaska, Archiwum domu Sapiehów, I, Lvov, 1892, p. 258‑259; Corfus, op. cit., p. 558‑568. 417 – Raport, din 1600‑1613, al lui Bartosz Kleczky, referitor la campania hatmanului Jan Zamoyski în Ţara Românească, împotriva lui Mihai Viteazul (ms. XIII, nr. 13, f. 115‑118). Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 356‑361; Călători străini, IV, p. 226‑229. 418 – Scrisori (3), din 1612‑1622, de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, marele vizir Nasuh‑paşa şi cancelarul Coroanei polone, Andrzej Lipski, privind relaţiile moldo‑polone în timpul domniei lui Ştefan Tomşa, şi de la Lipski către Tomşa (ms. XIII, nr. 15, f. 549‑550; nr. 19, f. 1‑3, 101‑103). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 77‑81, 87‑89, 107‑109. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 40, c. 25‑30, 35‑37. 419 – Scrisoare din Suceava, 14 iunie 1646, de la Vasile Lupu către regele Poloniei, Władisław IV, informându‑l despre victoria veneţienilor asupra flotei otomane în strâmtoarea Dardanele (ms. XIII, nr. 17, f. 256). Publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 153‑154. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 40, c. 65. 420 – Raport anonim, din 1684, privitor la pregătirile de război otomane şi înlocuirea lui Ştefan Petriceicu cu Dumitraşcu Cantacuzino pe tronul Moldovei (ms. XIII, nr. 32, f. 90). Publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 311‑312. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 40, c. 52.

BIBLIOTEKA UNIWERSYTECKA (Biblioteca Universitară)

CR

421 – Jakub Kazimierz Rubinkowski, Janina Zwyciaskich Tryumfow, dzielami y Heroicznym Mestwem Jana III [...] Krola poskiego [...] [Triumfurile şi victoriile lui Jan prin faptele şi curajul eroic al lui Jan III..., regele Poloniei...], Lvov, 1757. La p. 152‑156: descrierea luptelor din Moldova cu tătarii, în timpul Movileştilor (cota 8.II.3492). Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 107, nr. 2032. TUCHOLA (fost Tuchel)

AM

422 – Morminte comune şi individuale (peste 3500) ale militarilor români morţi între 1916 şi 1918 în lagărul din Tuchola (3 km de oraş) ca prizonieri ai armatei germane. 64  POLONIA

Ref.: Cătălin Fudulu, Prizonier la Tuchola (în „Ziarul de Duminică”, supl. „Ziarul Financiar”, 2 febr. 2007, p. 4); Nicolae Mareş, Oglindirea, în memorialistica românească, a spaţiului concentraţionar de pe fostele teritorii germane şi austriece, încorporate după tratatul de pace de la Versailles în graniţele Poloniei, în Eroi şi Morminte, II, Buc., 2009, p. 15.

VARŞOVIA (Warszawa)

ARCHIWUM GŁÓWNE AKT DAWNYCH (Arhiva Centrală de Acte Vechi)5

DOC

423 – Documente (116), din 1387‑1553, cuprinzând tratatele Moldovei şi ale Ţării Româneşti încheiate cu Polonia. Pergament cu sigiliul domnesc şi cu sigiliile boierilor din Sfatul domnului, bine conservate. Ref.: Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 315. 424 – Documente (2), din 1388, privind relaţiile dintre Petru I, domnul Moldovei, şi regele Poloniei Władisław II Jagiełło: act de omagiu, cerere de împrumut de la regele Władisław şi acordul lui Petru I (Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 263, 264). Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 597; „Akty zapadnoj Rossii”, 1, 1846, p. 23; Rykaczewski, Inventarium, p. 123, Uljanickij, Materialy, p. 1‑2, 70‑72; B.P. Hasdeu, în AI, 1, 1864, p. 177; Hurmuzaki I/2, p. 295‑297; Uricariul, III, p. 68‑69; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 599‑606; M. Pesčak, Gramaty XIV v, Kiev, 1974, nr. 41‑42, 62; Czamańska, Mołdawia, p. 54. 5 Organizarea şi fondurile arhivale sunt descrise în Joseph Siemensky, Guide des archives de Pologne, I. Archives de la Pologne ancienne, Varşovia, 1933; Archiwum Glówne Akt Dawnych w Warszawie. Przewodnik po zespołach, I. Archiwa dawnej Rzeczypospolitej [Arhiva centrală a actelor vechi din Varşovia. Îndrumător de fonduri. I. Arhivele vechii republici], Varşovia, 1958 (rec. G. Duzinchevici, în RA, 2, 1959, nr. 2, p. 315‑317); Księga pamiątkowa 150‑lecia Archiwum glównego akt dawnych w Warszawie, Varşovia, 1958; Irena Sułkowska, Les Archives Centrales des Actes Anciens à Varsovie („Acta Poloniae Historica”, 9, 1963, p. 115‑127); Barbara Smoleńska – Tereza Zielińska, Actele particulare din Arhiva principală a actelor vechi din Varşovia (în polonă), („Archeion”, 39, 1963; rec. G. Duzinchevici, în RA, 7, 1964, nr. 2, p. 318‑320); Irena Sułkowska‑Kurasiowa, Janina Wejchertowa, Księgi poselskie (Libri Legationum Metryki Koronnej) [Registrele soliilor din Arhiva Coroanei] („Archeion”, 1967‑1968). Despre pierderile suferite în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial vezi Kazimierz Konarski, Archiwum Akt dawnych w Warszawie („Archeion”, 25, 1956, p. 281‑308); Straty archiwów i bibliotek warszawskich w zakresie rękopismiennych żródeł historycznych, I, Archiwum Glówne Akt Dawnych, Varşovia, 1957 (rec. Studii, 12, 1959, nr. 3, p. 321–322). Principalele fonduri privind istoria României şi relaţiile noastre cu Polonia sunt: Archiwum Koronne Krakowskie, Archiwum Koronne Warszawskie, Metryka Koronna (Condicile Coroanei), Libri Legationum (Condicile soliilor), Archiwum Zamoyskich, Archiwum Radziwiłłowskie (fostă Nieśwież) şi o serie de fonduri familiale concentrate în Arhiva Centrală de Acte Vechi. Catalogul fondurilor Arhivei este accesibil on‑line, la adresa http://www. agad.archiwa. gov.pl/eng/zespoly_serie.pdf. POLONIA  65

Reprod.: Hurmuzaki I/2, pl. IV; Bogdan, Album paleografic, nr. 1; B. A. R., ms. 126 şi foto V, 44, 47. 425 – Tratat de alianţă, din 1389, între Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, şi Władisław, regele Poloniei, împotriva lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei (fost în Arhivele imperiale din Moscova). Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 597; Fejér, X/8, p. 297; MID, I, 1845, p. 329; Uljanickij, Materialy, p. 3; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 315‑316. Reprod.: B. A. R., fotocopie. 426 – Tratat de alianţă defensivă, din 20 ianuarie 1390, însoţit de convenţia de aplicare, între Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, şi Władysłav II Jagełło, regele Poloniei. Pergament cu pecete (Dokumenty pergaminowe, nr. 5613, fost la Arhivele imperiale din Moscova). Ref.: Czamańska, Mołdawia, p. 206. Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 598; Fejér, X/1, p. 652, 654; X/8, p. 309‑310; MID, I, 1845, p. 332, 334; Uljanickij, Materialy, p. 45; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 322‑324; Urkundenbuch, II, p. 642‑643. Reprod.: Hurmuzaki – Densusianu I/2, tab. I; Piechota, Balcanica, fig. 1; B. A. R., fotocopie. 427 – Scrisori (2) din Giurgiu, 10 august [1390‑1411], şi s.l., 23 septembrie 1403, de la Mircea cel Bătrân către Władisław II Jagiełło, privind relaţiile româno‑polone (odz. IX K, k. 12, nr. 6 şi 8, foste în Arhivele imperiale din Moscova). Ref.: Ivan Ohienko, Dvi gramoti voevodi valašskágo Ivana Mirči Velikogo („Byzantinoslavica”, 3, 1931, p. 415‑429); D. Bogdan, Diplomatica slavo‑română din sec. XIV şi XV (RIR, 5‑6, 1935‑1936, p. 239 şi nota 3). Publ.: Uljanickij, Materialy, nr. 16, 17; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 824‑826; Ivan Ohienko, op. cit., p. 419‑420, 422. Reprod.: B. A. R., foto III/2. 428 – Documente (2), din 6 iulie 1391 şi 1411, prin care Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, întăreşte tratatul de alianţă cu Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, împotriva lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, şi a altor duşmani. Pergament. Documentul din 1411 poartă sigiliu mare domnesc şi 10 sigilii boiereşti (fost în Arhivele imperiale din Moscova). Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 599‑600; Fejér, X/5, p. 130; idem, X/8, p. 340‑341; MID, I, 1845, p. 338; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 334‑335, 472‑473; Urkundenbuch, III, p. 34‑35; Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 315‑316; DRH, D, I, p. 125‑127, 186‑187. Reprod.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, pl. II, III; B. A. R., fotocopii, F. V/4, XLVIII/3, LXXIX/1. 429 – Acte omagiale (6), din 1393‑1404, către regele Władisłav II Jagiełło al Poloniei, de la Roman I, boieri moldoveni, Ştefan I Muşat, Ivaşcu, fiul lui Petru Muşat şi boierul Costea Valahul [Moldoveanul]. Documentul din 1393, de la Roman I, poartă sigiliu mare domnesc şi 9 sigilii boiereşti, iar cel din 1395 de la Ştefan I Muşat – sigiliu mare domnesc şi 11 sigilii boiereşti (Archiwum Koronne Krakówskie, Dokumenty pergaminowe, nr. 5330). 66  POLONIA

Ref. şi publ.: „Akty zapadnoj Rossii”, 1, 1846, p. 27; Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 599‑600; Rykaczewski, Inventarium, p. 132‑133; Uljanickij, Materialy, nr. 8, 10, 12, 14; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 815‑822; II/3, p. 283; Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 316; N. Grigoraş, în Studii, 26, 1973, nr. 4, p. 849‑851; Czamańska, Mołdawia, p. 56 (doc. din 5 ianuarie 1393), 58, 295 (omagiul lui Costea Valahul). Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 3, 4, 6, 7, 8; Piechota, Balcanica, fig. 2 (doc. 1393, documentul de la Roman I); B. A. R., ms. 126, foto I/8, 9; V/61; X/8. 430 – Act omagial, din 1396, al lui Vlad I, domnul Ţării Româneşti, către Władisław II Jagiełło, regele Poloniei (fost în Arhivele imperiale din Moscova). Ref.: Czamańska, Mołdawia, p. 60. Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 623; Fejér, X/8, p. 414; Uljanickij, Materialy, p. 9; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 374‑375. Reprod.: B. A. R., foto. 431 – Acte (2), din sec. XIV‑XV, prin care Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, donează moşii lui Mihai Valahul, Negrilă, Gheorghe şi Ştefan pentru servicii aduse regelui (Metryka Koronna). Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338. 432 – Acte omagiale (4), din 1402, 1404, 1407, 1411, de la Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, către Władisław II Jagiełło, regele Polonei (Archiwum Koronne Krakówskie). Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 600; Rykaczewski, Inventarium, p. 133; Uljanickij, Materialy, nr. 14, 15, 19, 23; Hurmuzaki – Kalużniacki, I/2, p. 823, 826‑828, 830‑831; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 621‑622, 625‑630, 637‑639; N. Grigoraş, în Studii, 26, 1973, nr. 4, p. 849‑851; Czamańska, Mołdawia, p. 68 (doc. 14079), 70 (doc. 1411). Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 9, 10, 12, 13; B. A. R., nr. 126, foto III/7‑8, V/57, 59. 433 – Documente (206), din 1403‑1693, din arhiva Mitropoliei Sucevei, duse în Polonia de mitropolitul Dosoftei. Cuprind hrisoave domneşti şi corespondenţă privată a mitropolitului (Archiwum Radziwiłłów). Ref.: G. Popovici, Index Zołkieviensis („Candela”, 1884, p. 541 ş. urm., 687 ş. urm., 747 ş. urm.; 1885, p. 22 ş. urm.); Bianu, Relaţiune, [I], p. 21‑24; Ştefan Ciobanu, Contribuţiuni privitoare la originea şi moartea mitropolitului Dosoftei, Buc., 1920; Piechota, Balcanica, p. 16, nr. 19. 434 – Document, din 6 februarie 1410, prin care Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, întăreşte tratatul de alianţă cu Mircea cel Bătrân, voievodul „Basarabiei” (Ţării Româneşti). Publ.: Codex epistolaris, II, p. 34. 435 – Scrisoare, din 1411, de la Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, către Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, prin care se obligă să restituie datoria de o mie de ruble de argint (Archiwum Koronne Krakówskie). Ref. şi publ.: Rykaczewski, Inventarium, p. 134; Uljanickij, Materialy, nr. 22; Hurmuzaki, I/2, p. 829‑830; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 640‑642. Reprod.: B. A. R., foto V/45. POLONIA  67

436 – Hrisoave (7), din 1412‑1432, prin care Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, întăreşte câteva moşii. Documentul din 1421 poartă sigiliu mare domnesc, sigiliul mic al lui Iliaş şi 14 sigilii boiereşti (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 5307, 5308, 5310, 5311, 5312, 5313, 5314). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 25‑27, 34; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 514‑515, 832‑839; Ghibănescu, Surete, XXII, p. 86‑89; Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 98‑99, 121‑126, 141‑146, 159‑161, 168‑172, 315‑316, 327‑328; DIR, A, I, p. 30‑31, 35‑36, 42‑43, 48, 51‑52, 92‑93, 95; Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 316; DRH, A, I, p. 48‑49, 55‑57, 69‑72, 80‑81, 86‑88, 151‑152, 155‑156. Reprod.: Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, pl. V; E. Kałužniacki, A. Sobolevski, Albom snimkov s kirilovskich rukopisej rumunskogo projshoždenija, în Enciklopedija slavianskoj filologij, 412, Petrograd, 1916, nr. 116; Bogdan, Album paleografic, nr. 19, 20, 21, 22, 88; DIR, A, I, p. 447; B. A. R., ms. 5231, f. 115‑118, 142‑148, 182‑187, 271‑272, 281‑284, 295 şi fotografii I/7; V/13, 15, 16, 17, 55; XXIII/15, 16, 17, 19, 21, 22; LXVIII/3, 14, 15,17, 19; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia, I/5, 9, 10, 11; Arh. Naţ. Rom., Direcţia judeţeană Iaşi, fotocopii Polonia, DCCXL II/40; MXXXVIII/11 a, c, d; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii Polonia, II/93, 96, 100, 101, 105, 119, 218, 219 a, b. 437 – Scrisoare din Sambor, 22 octombrie 1431, de la Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, către Swydrigello, cneazul Lituaniei, prin care îl anunţă că le‑a scris moldovenilor să respecte acordul de pace. Publ.: Codex epistolaris, II, p. 267‑268. 438 – Scrisori (3), din 1433, de la Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, către Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, referitoare la relaţiile dintre Polonia şi Moldova. Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; Rykaczewki, Inventarium, p. 135‑136; Lewicki, Index, p. 227, nr. 1947; Uljanickij, Materialy, nr. 31, 32, 33; Hurmuzaki, I/2, p. 581 (rez.), 842‑848; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 654‑663, nr. 183 A, B, C. Reprod.: B. A. R., foto.V, nr. 60; X, 6,7; ms. 126. 439 – Documente (39), din 1433‑1448, din timpul domnilor Moldovei Iliaş şi Ştefan: întăriri de proprietăţi, relaţii cu cetatea Braşov, legăminte ale boierilor lui Iliaş către Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, acte de omagiu, scrisoarea doamnei Marinca, soţia lui Iliaş etc. (Archiwum Koronne Krakówskie, Dokumenty pergaminowe, Mołdawiae, nr. 5321‑5322, 5335, 5337, 5338, 5343‑5348, 5350‑5352, 5356, 5359, 5360, 5362‑5363 etc.). Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 600‑601; Codex epistolaris, II, p. 317‑318; Uljanickij, Materialy, p. 42, 47‑49, 53‑63, 65‑72; nr. 29, 30a, 34, 35, 38‑39, 41‑42, 45‑47, 50‑51, 58; Rykaczewski, Inventarium, p. 135‑137; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 580‑581, 598‑599, 699, 840‑842, 849‑884, 887; Uricariul, XI, p. 4‑7, 42‑65, 67‑71; XVIII, p. 4‑13, 18; Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 382‑390, 420‑423, 459‑467, 497‑506, 529‑532; II, p. 41‑45, 87‑92, 119‑126, 131‑137, 144‑148, 211‑215, 218‑225, 237‑242, 299‑301, 313‑315, 648‑654, 663‑667, 678‑690, 697‑709, 712‑715, 721‑722, 728‑731; DIR, A, I, p. 109‑11, 119‑120, 130‑131, 139‑140, 145‑146, 162‑163, 178‑179, 185‑186, 189‑190, 194‑195, 206‑210, 213‑215, 228‑229; Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 316; DRH, A, I, p. 180‑183, 197‑198, 218‑220, 68  POLONIA

231‑233, 242‑244, 276‑278, 305‑307, 314‑316, 320‑322, 330‑332, 355‑360, 368‑371, 388‑389, 395‑397; Czamańska, Mołdawia, p. 91‑92, 103. Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 23, 24, 25, 26, 30, 32, 37; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, pl. VI; DIR, A, I., p. 463, 471, 478, 482, 483, 484, 490, 492; Piechota, Balcanica, fig. 3 (nr. 5343, doc. 13 ianuarie 1434, de la Ştefan); B. A. R., ms. 5232, f. 84‑85, 98‑100, 128‑130, 146‑148, 190‑192; ms. 5233, f. 8‑10, 21‑23, 38‑40, 69‑71, 73‑75, 82‑83, 94‑98, 123‑124, 130‑132; fotografii I/19; V/27, 35, 46, 48, 54; X/9, 10, 12, 14, 15, 17‑27, 29‑32, 33, 34, 36, 37; XXIII/31, 32, 38, 39, 43, 44, 45, 48‑54, 56, 57, 58, 59; LXVIII/20, 21, 36, 37, 40, 42, 43, 45; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia, I/18, 32, 34, 35, 42, 43, 44, 45‑50, 53, 56, 57, 59, 60; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii Polonia, II/125, 126, 132, 136, 141, 143 bis, 151, 160, 163, 166, 167, 174 a şi b, 175, 176, 178, 186, 242, 259; III/193, 195, 200, 202; Arh. Naţ. Rom., Direcţia Judeţeană Iaşi, fotocopii Polonia, MXXXVIII, 48a. 440 – Documente (3), din 1434‑1440, despre luptele pentru tron dintre fiii lui Alexandru cel Bun (Dz. Dok. Moldavskie, nr. 33, 82). Publ.: Th. Holban, Acte politice slavone din epoca luptelor pentru tronul Moldovei după Alexandru cel Bun (RI, 20, 1934, p. 258‑262); idem, în Studii, 6, 1953, nr. 21, p. 215‑216 (doc.12 februarie 1434); idem, Noi documente [II], p. 465 (doc. 12 februarie 1434). 441 – Documente, 1436‑1732, printre care tratatul de pace încheiat între Iliaş, domnul Moldovei, şi Władisław II Jagiełło, regele Poloniei, în 1436, acte privind comerţul dintre Polonia şi Moldova etc. Copii (Arhiva regală). Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556. 442 – Scrisoare din Suceava, 9 februarie 1442, de la Iliaş, domnul Moldovei, către Cazimir, cneazul Lituaniei, pentru ajutor reciproc. Copie (Archiwum Radziwiłłów; Metryka Litvana, Condica 6, p. 288). Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; „Akty zapadnoj Rossii”, 1, 1846, p. 53, nr. 40; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 685, Uricariul, III, p. 73‑75; Bianu, Relaţiune, [II], p. 58; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, 716‑718. Reprod.: B. A. R., ms. 126. 443 – Scrisoare, din 8 iulie 1442, de la Cazimir, cneazul Lituaniei, către Iliaş, domnul Moldovei, pentru ajutor reciproc (Archiwum Radziwiłłów; Metryka Litvana, Condica 6, p. 293, copie). Ref. şi publ.: Uricariul, III, p. 75‑76; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 718‑720. Reprod.: B. A. R., ms. 126. 444 – Scrisori (4), din 3 martie şi 22 mai 1443, 15 iulie 1446 şi 23 decembrie 1447, de la Petru II şi Ilieş, domni ai Moldovei, prin care se angajează să plătească lui Didrih de Buczacz, staroste al Podoliei, sumele împrumutate, o răsplată anuală în bani şi să‑i ofere adăpost în Moldova la nevoie (Archiwum Radziwiłłów, nr. 7311‑7312, 7322, 7379). Ref.: Leon Şimanschi, Nistor Ciocan, Acte slavone inedite din anii 1443‑1447 privind istoria Moldovei (AIIAI, 11, 1974, p. 173‑178); Czamańska, Mołdawia, p. 106. Publ.: ibidem, p. 178‑185; DRH, A, I, p. 325‑327 (doc. 22 mai 1443). POLONIA  69

445 – Scrisoare, din Iaşi, 25 iunie 1445, de la Ştefan II, domnul Moldovei, către Cazimir, cneazul Lituaniei, pentru ajutor reciproc. Copie (Archiwum Radziwiłłów; Metryka Litvana, Condica 6, p. 292‑293). Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; „Akty zapadnoj Rossii”, 1, 1846, p. 60‑70, nr. 47 (datare greşită: 1447); Hurmuzaki – Kałužniacki I/2, p. 735; Uricariul, III, p. 77‑79; Bianu, Relaţiune, [II], p. 58; I. Bogdan, Documente moldoveneşti în arhivul Braşovului, Buc., 1905, p. 23; Costăchescu, op. cit., p. 725‑728. Reprod.: B. A. R., ms. 126. 446 – Documente (361 vol.), din 1447‑1794, cuprinzând corespondenţă politică şi diplomatică cu Ţările Române, între care documente (3) din 1471 şi 1503, de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, privind relaţiile cu regii Poloniei: scrisoare către Cazimir (1471); salvconduct pentru oamenii regelui polon Alexandru, răspunsul acestuia (1503) (Księgi Wpisów Metryki Koronnej, XII, p. 14; XX, p. 103 etc.). Ref. şi publ.: Jabłonowski, Sprawy Wołoskie za Jagiełłonów, Varşovia, 1878, p. 28‑29, 40‑41, 103; Hurmuzaki – Kalużniacki, II/2 p. 518‑519; Bogdan, Documentele, II, 311‑314, 469‑470; Piechota, Balcanica, p. 12, nr. 3. 447 – Hrisov din februarie 1448, Suceava, prin care Roman, voievodul Moldovei, întăreşte moşii în Bucovina (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 5362). Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 70; Uricariul, XI, p. 6‑7 şi 70‑71; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 299‑304, nr. 83; DIR, A, I, p. 225; DRH, I, p. 388‑389, nr. 274. Reprod.: B. A. R., ms. 5233, f. 123‑124; foto XXIII/28; Arh. Naţ. Rom., foto Polonia I/59; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii Polonia, II/259, III/195, 202. 448 – Documente (4), din 1448, de la Petru II, domnul Moldovei, privind relaţiile cu regele Cazimir al Poloniei şi întăriri de proprietăţi în Moldova (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 5366 etc.). Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; Rykaczewski, Inventarium, p. 137; Uljanickij, Materialy, p. 70‑72; Uricariul, XI, p. 67‑70; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 313‑316, 361‑364, 733‑740; DIR, I, A, p. 236; DRH, A, I, p. 408‑410; Czamańska, Mołdawia, p. 108. Reprod.: B. A. R., ms. 5233, f. 152‑153, fotocopii, XXIII 162; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, fotocopii Polonia, II/190. 449 – Documente (5), din 1449‑1453, de la Alexăndrel, domnul Moldovei, referitoare la întăriri de moşii şi la relaţiile cu Polonia (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 5368, 5369, 5370, 5381. Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 601; Rykaczewski, Inventarium, p. 137; Uljanickij; Materialy, p. 75‑79, 81‑82, nr. 72; Hurmuzaki, II/2, p. 42‑43, 656‑658; Uricariul, XI, p. 8‑9, 72‑78; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 385‑391, 421‑425, 471‑491, 495‑499, 765‑769; DIR, A, I, p. 241, 262‑264, 266‑267; 502; DRH, A, II, p. 4‑6, 24‑25, 44‑47, 50‑52. Reprod.: B. A. R., ms. 5233, f. 167‑170; ms. 5234, f. 18‑20, 56‑59, 69‑70; fotografii XXIII/63, 64, 65, 66; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia, I, 65, 66, 67, 78 a‑b. 70  POLONIA

450 – Scrisori (3), din 1451‑1454, referitoare la refugiul lui Mihu logofătul în Polonia (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Moldaviae). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, nr. 78, 82, 85; Rykaczewski, Inventarium, p. 134; Hurmuzaki – Kałužniacki, I/2, p. 888‑889; II/2, p. 43, 660, 661; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 802‑806. Reprod.: B. A. R., foto I, 3; V, 63. 451 – Hrisov, din Suceava, 2 iulie 1455, prin care Petru Aron, domnul Moldovei, face o danie lui Mihu logofătul (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 5373). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 84‑85; Uricariul, 1, p. 9‑11, 79‑81 (datare greşită 20 iulie); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 539‑543. Reprod.: B. A. R., fotografie XXIII/69; DIR, A, I, p. 276‑278; DRH, A, I, p. 67‑69; ms. 5234, f. 102‑104; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia, I/70. 452 – Documente, din 1455‑1456, care cuprind scrisoarea din 5 octombrie 1455 de la sultanul Mehmed II, prin care îi cere lui Petru Aron, domnul Moldovei, plata unui haraci de 2000 de ducaţi anual şi privilegiul din 9 iunie 1456, al aceluiaşi, prin care se acordă libertate de comerţ în Imperiul Otoman negustorilor de la Cetatea Albă (Turcica, K 66, pac. 1, nr. 1; pac. 2, nr. 3). Ref. şi publ.: Constantin Giurescu, Capitulaţiile Moldovei cu Poarta Otomană, Buc., 1908, p. 57; N. Iorga, Privilegiul lui Mohammed al II‑lea pentru Pera (1 iunie 1453) (AARMSI, s. II, 36, 1913‑1914, p. 60‑82); idem, Actul lui Mohammed al II‑lea pentru negustorii din Cetatea Albă (1456) (RI, 10, 1924, nr. 4‑6, p. 105); Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 801; Franz Babinger, Cel dintâi bir al Moldovei către sultan în Fraţilor Alexandru şi Ion I. Lepedatu, Buc., 1936, p. 29‑37; A.C.G. (P.P. Panaitescu), Pe marginea folosirii izvoarelor cu privire la supunerea Moldovei la tributul turcesc (Vaslui, 1456) (Studii, 3, 1952, p. 197; Documente turceşti, I, p. 1‑3). Reprod.: F. Babinger, op. cit., pl. 2; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 118‑119, 243, 245; B. A. R., foto XXIV, doc.1. 453 – Documente (4), din 1455‑1458, din timpul lui Petru Aron, domnul Moldovei: scrisori, acte de omagiu, solia logofătului Mihul la Poarta Otomană (1456) şi relatări despre relaţiile cu Michał‑Mużylo Buczacki, starostele de Sniatyn şi Colomeea (Documenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Mołdawiae, nr. 5384). Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 602; Rykaczewski, Inventarium, p. 138‑139; Uljanickij, Materialy, p. 89‑92, nr. 75, 79, 84; Hurmuzaki – Densusianu II/2, p. 64‑67, 664‑671, 673‑677; Uricariul, XI, p. 81‑87; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 773‑777, 779‑788, 797‑800, 808‑814; F. Babinger, op. cit., p. 30, DIR, A, I, p. 286‑287; DRH, A, I, p. 85‑87; Czamańska, Mołdawia, p. 118 (act de omagiu 1454), 120‑121 (solia logofătului Mihul), 122 (omagiul din 29 iunie 1456). Reprod.: Enciklopedija slavianskoj filologij, Petrograd, 1916, pl. 118 (greşit 1456); F. Babinger, op. cit., pl. 1 (doc. septembrie 1455 de la Petru Aron); B. A. R., ms. 5234, f. 153‑155 şi fotocopii, XXIII/73. 454 – Salvconduct din Cracovia, 4 aprilie 1456, acordat de Cazimir, regele Poloniei, logofătului Mihul şi fraţilor săi (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Moldaviae). POLONIA  71

Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 92; Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 67‑68; Uricariul, II, p. 87‑88; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 806‑808; Nicolae Grigoraş, Logofătul Mihul, boier moldovean din prima jumătate a secolului al XV‑lea, Buc., 1945, p. 159‑160. Reprod.: B. A. R., foto I, nr. 43. 455 – Scrisoare, 6 iunie 1456, de la sultanul Mehmed II către domnul Moldovei, Petru Aron, cu privire la relaţiile comerciale dintre Poarta Otomană şi Moldova (Turcica K 66, nr. 2). Publ.: Th. Holban, Documente româneşti din arhivele polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976, p. 281‑282). 456 – Scrisoare din Sarhan Beglie, 5 octombrie [1456], de la Mehmed beg către Petru Aron, domnul Moldovei, prin care i se cere plata haraciului de 2000 de ducaţi aur în termen de trei luni. Pergament. 1 f. (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, Moldaviae). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, nr. 81; Hurmuzaki – Kałužniacki, II/2, p. 671; Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 801 (o localizează în Arhiva Ministerului de Externe din Moscova). 457 – Documente (18), 1457‑1503, de la Ştefan cel Mare: tratate, acte omagiale, solii, privilegii comerciale, salvconducte şi scrisori privind relaţiile moldo‑polone. Documentul din 1499 are sigiliu mare domnesc, sigiliul mic al lui Bogdan şi 25 sigilii boiereşti (Dokumenty pergaminowe, Archiwum Koronne Krakówskie, nr. 5389, 5390, 5399, 5402, 5403, 6179). Ref. şi publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 603; Rykaczewski, Inventarium, p. 139‑140; Uljanickij, Materialy, 96‑97, 99‑108, 110, 113‑114, 166‑177, 185‑186, 217‑219, 225; Hurmuzaki – Kałužniacki, II/2, p. 439‑445, 499‑500, 503‑504, 683‑686, 692‑699, 701‑707, 714‑724; Bogdan, Documentele, I, p. 83‑84, II, p. 257‑259, 269‑271, 282‑294, 296‑311, 351‑353, 370‑378, 415‑441, 454‑465, 472‑482; DIR, A, I, p. 335‑337; Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 316; DRH, A, I, p. 97‑98, 127‑128, 176‑180, 221‑222, 253‑255; Czamańska, Mołdawia, p. 127 (doc. 2 martie 1460), 127 (doc. 12 iunie 1460), 131 (doc. 18 iulie 1468), 133 (doc. 10 august 1470). Reprod.: B. A. R., ms. 5234, f. 18, fotografii V/30, 33, 38, 41, 42; XXIII/77, 81; XLVIII/51; Arh. Naţ. Rom., fotocopii Polonia, I/86, 87, 96, 99, 100; mf. Polonia, r. 3. 458 – Privilegiu, 1460, prin care regele Cazimir al Poloniei scuteşte de vamă pe marele logofăt al Moldovei, Mihul, pentru comerţul cu vite, piei, mălaiuri şi alte mărfuri în regatul Poloniei. Pergament în latină. Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 97, Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 132. 459 – Salvconduct, 1462, al regelui Cazimir al Poloniei, dat lui Mihul, marele logofăt al Moldovei, şi fraţilor săi Duma şi Teodor, ca să poată călători, locui şi face comerţ în Polonia. Pergament în latină. Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 98; Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 143. Reprod.: B. A. R., fotografii. 460 – Act, din 1480, prin care regele Cazimir al Poloniei confirmă că Mihul, marele 72  POLONIA logofăt al Moldovei, şi fratele său Duma au numit un reprezentant juridic pentru afacerile lor din Polonia. Pergament în latină. Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 264. Reprod.: B. A. R., fotografii. 461 – Documente (11), din 1481‑1503, de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, referitoare la solii şi negocieri cu regii Poloniei, Cazimir şi Alexandru, şi cu marele cneaz al Moscovei, Ivan Vasilievici. Copii din sec. XVI‑XVII (Metryka Litvana, IV, f. 96; V, 133, 136‑137, 179, 183, 199, 202‑204, 226, 269‑271; VI/f. 2, 24; nr. 191, A, p. 351). Ref. şi publ.: Aleksander Walerian Jabłonowski, Sprawy Wołoskie za Jagiełłonów, Varşovia, 1878, p. 59‑63, 65‑70, 72‑73, 75‑83; Uljanickij, Materialy, p. 179‑182; Bogdan, Documentele, II, p. 364‑367, 383‑415, 446‑453, 482‑496; Holban, Noi documente [II], p. 466‑467 (doc. sept. 1481). 462 – Documente, 1485, 1495‑1498, referitoare la campania turcească din Moldova (1485), pregătirea expediţiei de la Codrii Cosminului (1495‑1498), tratativele preliminare încheierii tratatului de pace moldo‑polon din 12 iulie 1499 (Metryka Koronna). Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338‑339. 463 – Tratat de alianţă, din 14 septembrie 1499, încheiat la Suceava între Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi Alexandru, mare duce al Lituaniei (Archiwum Radziwiłłów). Ref. şi publ.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 58‑59; Bogdan, Documentele, II, p. 442‑446. 464 – Tratat de pace, din 1499, şi raportul solilor Herman pârcălabul şi Ivanciul pitarul despre încheierea tratatului între Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi Ioan Albert, regele Poloniei. Pergament în latină cu sigiliul mare al Moldovei şi 12 peceţi ale lui Bogdan şi ale marilor boieri. Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 169‑170 (raportul); Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 438‑445 (ambele doc.). Reprod.: B. A. R., fotografii (tratatul). 465 – Corespondenţă, din sec. XV, între palatinii din Moldova, Transilvania şi Ţara Românească şi regii Poloniei, între care scrisori de la Iancu de Hunedoara, din 1448, către regele polon Cazimir, Petru II, domnul Moldovei, şi dregătorii acestuia (Metryka Koronna). Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338‑339. 466 – Documente, din sec. XV, cuprinzând relatarea soliei din 1480 a lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi o variantă a omagiului depus de Ştefan cel Mare regelui Cazimir al Poloniei (1485). Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953. 467 – Documente, din 1501‑1506, privind relaţiile moldo‑polone în timpul regelui Alexandru Jagełło, moartea lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi evenimentele ce i‑au urmat. Publ.: Fr. Papée, Acta Alexandri, în Monumenta Medii Aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, XIX, Cracovia, 1927; P.P. Panaitescu, Contribuţii la istoria lui Ştefan cel Mare (AARMSI, s. III, 15, 1934, p. 73‑75). POLONIA  73

468 – Documente, din 1502 până în sec. XVII, privitoare la relaţiile dintre Moldova şi Polonia: tratate de pace şi de alianţă, corespondenţă etc. 41 vol. (Księgi Poselstw). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 12, nr. 4. 469 – Documente (31), din 1504‑1577, privind relaţiile dintre Moldova şi Polonia: soli poloni la curtea Moldovei şi în trecere spre Poarta Otomană, soli moldoveni la curtea Poloniei, asigurări de bună vecinătate, tratate, comisii la hotare, rezolvări de litigii. Printre documente, scrisori adresate regelui polon de Petru Rareş (25 mai 1541, august 1546), Iliaş II (19 decembrie 1546) şi Bogdan Lăpuşneanu (22 aprilie 1569) (Libri Legationum, ms. 2, f. 16‑17; ms. 4, f. 59‑61; ms. 5, f. 190‑191, 199; ms. 6, f. 54‑55, 77‑80; ms. 7, f. 10‑11, 97‑100; ms. 8, f. 157; ms. 9, f. 89‑90, 134‑135, 166; ms. 10, f. 92‑94, 153‑155; ms. 11, f. 131‑133, 137‑140, 157‑172, 180‑186; ms. 14, f. 40‑41, 73‑74; ms. 17, f. 4‑5; ms. 20, f. 339‑340; ms. 21, f. 10, 195; ms. 22, f. 115‑125; ms. 70, f. 63‑65). Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 282‑283, 286‑298; [II], p. 302, 304, 322, 329, 467‑469; [III], p. 591‑594; Piechota, loc. cit. 470 – Documente, din 1510‑1764, privind prezenţa ostaşilor români în rândurile armatei polone (Akta skarbowo‑woyskowe). Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338. 471 – Tratat de pace, din 1518, între Polonia şi Moldova, aprobat de Dieta polonă întrunită la Cracovia (Lib. 21, nr. 22, f. 284). Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 610‑613; Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 287‑291. 472 – Tratat, din 11 ianuarie 1528, încheiat la Suceava între Petru Rareş, domnul Moldovei, şi Sigismund I, regele Poloniei (Archiwum Radziwiłłów). Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 59. 473 – Scrisoare, din 10 aprilie 1528, prin care Hieronim Laski pune capăt certurilor cu voievodul Transilvaniei (Archiwum Radziwiłłów). Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. I/2, p. 17‑18. 474 – Registre (10), privind cheltuielile oastei polone în luptele cu Petru Rareş, domnul Moldovei, 1530‑1531. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953. 475 – Scrisoare, din 1531, prin care Petru Rareş, domnul Moldovei, reclamă la Poarta Otomană jafuri ale unor răufăcători din Polonia în Moldova (Archiwum Koronne Krakówskiego, Dz. Tureckie, nr. 49, din 1531/389). Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 284. 476 – Documente (2), din Cracovia, 6 mai 1533 şi 20 octombrie 1537, de la Sigismund I, regele Poloniei: instrucţiuni către Ioan Ocieski, sol la Poartă, şi către nobilimea ce se va întâlni la seimurile de la Proszowice şi Korczyn să aleagă deputaţi în Seimul general de la Piotrków, pentru a lua măsuri împotriva lui Petru Rareş, domnul Moldovei (Metryka Koronna, LI, f. 83-83v şi LIV, f. 253v, în latină). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 1‑3. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 50/I, c. 45‑46, 216. 74  POLONIA

477 – Scrisoare din Suceava, 18 septembrie 1538, emisă de cancelaria marelui vizir Agas‑paşa, prin care cere regelui Sigismund I al Poloniei capturarea şi predarea lui Petru Rareş, domnul Moldovei, bănuit a se fi refugiat în Polonia. Traducere în italiană după originalul turco‑osman (Dz. Tureckie). Ref.: Nagy Pienaru, Un document inedit din 1538 (SMIM, 12, 1994, p. 151‑160). Publ.: ibidem, p. 152. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 128. 478 – Documente (12), din 1538‑1565, privind istoria Ţărilor Române şi raporturile lor cu Polonia şi cu Poarta Otomană: scrisori, firmane şi ahidnamele de la sultanul Soliman Magnificul, scrisoare de la Alexandru Lăpuşneanu, arz al cadiului Husein din Hârşova; informaţii despre numirea lui Ioan Sigismund ca principe al Transilvaniei, somaţii otomane către poloni pentru respectarea teritoriului Moldovei, reînnoiri ale tratatelor de pace polono‑otomane, căderea lui Ştefan Tomşa şi înscăunarea lui Alexandru Lăpuşneanu (Archiwum Skarbu Koronnego, pac. 60, nr. 129; 68, nr. 148; 75, nr. 161; 78, nr. 165; 104, nr. 212; 125, nr. 243; 134, nr. 256; 156, nr. 298; 171, nr. 326; 202, nr. 389; 208, nr. 401; 212, nr. 409. Publ.: Documente turceşti, I, p. 30‑40, 43‑46, 59‑60, 65, 78‑79. Reprod.: ibidem, p. 362 (doc. 1553); Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 2‑3, 34, 43‑44, 130, 135, 144, 146, 172, 174‑175, 186. 479 – Documente (61), din 1538 până în sec. XVIII, cuprinzând: listă de cheltuieli pentru pregătirea expediţiei polone în Moldova (1538), cheltuieli ale solilor Moldovei la curtea Poloniei, Nicolae Burlă, Ioan Stroici, Avram Banilowski, Petru Cârcă, Ioan Sturza, Ion Tăutu, Gavrilă Gângă, Andrei Liciul, Mihai Ioan, Ion Frătianu, Ion Holtaiovici ş.a., cheltuielile solilor poloni la curtea Moldovei, Matei Goreczki, Jan Galogoski, Andrzej de Chenezyn, Stanisław Broniowski, Matej Wlodek, Adam Krzyniecki, subvenţiile acordate de regii poloni unor refugiaţi din Moldova (22 vol.) (Archiwum Skarbu Koronnego, Oddz. 2. Rachunki Generalne, nr. 164, f. 35, 78, 86; 235, f. 65, 123; 248, f. 135; Rachunki Królewskie, nr. 10, f. 37‑38, 86‑87; 93, f. 55‑56; 112, f. 36; 117, f. 64; 138, f. 84‑87; 144, f. 44, 63, 90, 93‑95, 97‑98, 100; 149a, f. 58; 150, f. 158, 169, 170, 175, 182; 156, f. 117, 127; 158, f. 41, 45, 48, 49, 55, 84, 86; 170, f. 81; 173, f. 87‑88, 93; 182, f. 100; 184, f. 116, 118‑119; 189, f. 27‑28; 195, f. 78; 259, f. 52‑57; 297, f. 139v, 141; 314, f. 202‑203; 319, f. 154‑156). Ref.: Matei Vasile, Cercetări în arhivele de peste hotare R.P. Polonă (în RA, 53, 1976, nr. 4, p. 443) (doc. 1538); Piechota, Balcanica, p. 12, nr. 5. Publ.: Th. Holban, Documente româneşti din arhivele polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976, p. 285‑286, 290, 293, 295‑303, 305, 307, 323, 326, 328, 330); ibidem, 19, 1982, p. 592‑594, 596). 480 – Documente (55), din 1539‑1553, privind relaţiile româno‑polone în timpul lui Ştefan Lăcustă, Ioan Zapolya, Petru şi Iliaş Rareş: scrisori de la regii Poloniei Sigismund I şi Sigismund II August, sultanul Soliman Magnificul, domnii Moldovei Petru şi Iliaş Rareş, demnitarii poloni Toma Sobocki, Iacob Wilamowski, Jerzy Jazłowiecki, Mikołaj Sieniawski, Matei Wlodek, instrucţiuni pentru soli poloni şi moldoveni (Avram din Bănila, Petru Cârcă, Nicolae Burlă), acte de judecată (Archiwum Zamoyskich, 3033, p. 2‑7, 20, POLONIA  75

33, 41, 53, 54, 56, 72, 73, 81, 82, 109, 114‑138; 3037, p. 7‑9; Libri Legationum, ms. 7, f. 27v, 67‑68; ms. 8, f. 145v, 213; ms. 9, f. 49v‑54, 133‑135v, 238, 262v; ms. 10, f. 53‑54, 61‑66, 122v‑125v, 153‑155v; ms. 11, f. 9‑14, 26, 44‑50, 54‑62, 67‑68, 70‑73, 95v‑96, 131v‑135, 137‑140, 151‑172; ms. 14, f. 14, 40‑42, 72v‑74, 92‑93, 164; Dos. Naruszewicz, ms. 7, f. 18‑19, 284‑286, 288‑302, 304‑305v, 308‑311, 335‑336, 341‑345; ms. 8, f. 129). Ref.: Gh. Duzinchevici, Din legăturile lui Petru Rareş cu Polonia (RI, 23, 1937, p. 261‑263, 264‑265). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 23‑25, 30‑124, 128‑148, 150‑166. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 4, c. 138, 186‑187, 195, 334, 364‑365, 414‑424, 450‑453, 487, 515, 573‑574, 587‑596, 641‑651, 690‑694, 718‑728, 737‑749, 751‑766, 775‑788, 815‑816, 818‑825, 829‑835, 857‑862, 867‑881, 884‑897; r. 5, c. 51‑63, 70‑72, 78‑83; r. 8, c. 43‑48, 55‑59, 72‑75, 79, 86‑87, 90, 92‑116, 118; r. 33, c. 360‑362, 437‑442, 445‑449, 451‑471, 474‑477, 482‑488, 497‑508, 607‑608. 481 – Documente (10), din 1541‑1562, privind prezenţa şi cheltuielile solilor moldoveni Avram Banilowski, pârcălabul Petru Cârcă şi Nicolae Burlă ş.a., la Curtea polonă (Rachunki Poselstw, nr. 2, f. 13‑14, 102‑109, 114‑138; nr. 4, f. 2, 73, 81; nr. 5, f. 1‑12, 81; nr. 22, f. 13‑14). Publ.: Th. Holban, op. cit. (AIIAI, 13, 1976, p. 288‑289, 297‑303, 305‑307). 482 – Hotărâre din Cracovia, 1 iunie 1546, a lui Sigismund I, regele Poloniei, în diferendul dintre Petru Rareş, domnul Moldovei, şi Ana Iordan. Copie, text în latină (Metryka Koronna, LXXI, p. 145v‑146v). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 11‑13. Rprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 51, c. 182‑184. 483 – Act de omagiu încheiat la Cetatea Neamţului, 30 noiembrie 1547, de Iliaş Rareş către regele Poloniei (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 68, t. 134, nr. 256‑257). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 148‑149. Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 77; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 36, c. 544‑546. 484 – Documente, din prima jumătate a sec. XVI, referitoare la campania lui Bogdan III, domnul Moldovei, în Polonia în 1509, luptele polono‑moldave din 1510 şi mai 1538. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953. 485 – Documente (3), din 1552‑1553, privind relaţiile moldo‑polone, scrisoarea regelui Poloniei, Sigismund II August, referitoare la înscăunarea lui Alexandru Lăpuşneanu ca domn al Moldovei, cheltuielile soliei acestuia în Polonia, mesajul de pace al noului domn, informaţii din Ţara Românească (Libri Legationum, ms. 14, f. 164‑183; ms. 16, f. 106‑107; Rachunki Królewskie 170, f. 81‑82). Publ.: Th. Holban, Documente externe (1552‑1561) (Studii, 18, 1965, nr. 3, p. 668‑670). 486 – Act de omagiu, încheiat la Hârlău, 29 iunie 1553, de Alexandru Lăpuşneanu către regele Poloniei (Libri Legationum, ms. 14, f. 170‑178v). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 166‑177. Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 79; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 5, c. 90‑107. 487 – Acte de omagiu (3), din 19 şi 20 august 1553, încheiate la Cracovia de regele 76  POLONIA

Poloniei Sigismund I şi de senatorii poloni către Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei (Libri Legationum, ms. 14, f. 178v‑183). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 183‑189. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 5, c. 107‑116. 488 – Documente (22), din 1553‑1572, referitoare la relaţiile dintre Moldova şi Polonia: scrisori de la regii Poloniei, Sigismund I şi Sigismund II August, de la sultanul Soliman I, Alexandru şi Bogdan Lăpuşneanu, Hasan‑beg, marele vizir Sokollu Mehmed‑paşa, Jan Karol Chodkiewicz şi senatorii Poloniei, tratatul turco‑polon din 1553, instrucţiuni pentru solii Vescan Movilă, N. Burlă, Mihai Postelnicul, Ioan Sieneńsky ş.a., informaţii privind deteriorarea relaţiilor moldo‑polone şi Ioan Vodă (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 69, t. 200, nr. 384; k. 70, t. 216, nr. 406; t. 246, nr. 464; t. 250, nr. 474; Archiwum Zamoyskich, 3033, f. 1, 3, 34, 35; Libri Legationum, ms. 11, f. 166v‑169; ms. 14, f. 214, 364v‑365; ms. 15, f. 168‑169; ms. 16, f. 42‑43, 91‑92; ms. 17, f. 4v‑5; ms. 20, f. 75‑76, 335v‑336; ms. 24, f. 60‑62; Dos. Naruszewicz 8, f. 184v‑185, 187‑188, 253v‑260). Ref.: Veress, Documente, I, p. 141‑142 (tratatul turco‑polon); Piechota, Balcanica, p. 15‑16, nr. 17. Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 178‑183, 189‑197, 203‑204, 227‑229, 256‑258, 310‑325. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 33‑34; r. 5, c. 81‑89, 175‑176, 255‑257, 358‑360, 375, 393‑395, 414‑415, 498‑500, 515‑516; r. 6, c. 310‑313; r. 8, c. 35‑37, 82‑83; r. 23, c. 287‑288, 322‑324; 365‑369; r. 33, c. 623‑624, 717‑718, 722‑724, 856‑857, 859, 866‑869. 489 – Tratat, din 1555, încheiat între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, şi Sigismund II August, regele Poloniei (Archiwum Radziwiłłów). Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 59. 490 – Scrisori (2), din 21 decembrie 1561 şi 14 ianuarie 1562, cuprinzând relatări asupra cheltuielilor făcute cu prilejul şederii solilor domnului Moldovei, Despot Vodă, Abraham Banilowicz şi Andrei Liciu în Polonia (Rachunki Królewskie, 189, fol. 27‑28; Rachunki Poselstw, nr. 22, fol. 13‑14). Ref. şi publ.: Th. Holban, Noi ştiri despre Ion Eraclide Despot, domn al Moldovei (RA, 53, 1976, nr. 3, p. 323‑325). 491 – Act, din 15 ianuarie 1563, prin care Despot Vodă, domnul Moldovei, îl declară pe Albert Łaski urmaş al său la tron, ca recompensă pentru ajutorul dat de acesta pentru ocuparea Moldovei (Archiwum Zamoyskich). Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, supl. II/1, p. 223‑224. 492 – Scrisori (8), din 1563‑1572, de la sultanii Soliman I şi Selim II către regele polon Sigismund II August, privitoare la Moldova (Archiwum Koronne Krakówskie, nr. 118, 121, 123, 127, 130, 157, 159, 165). Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 308‑314, 323‑324; 1982, p. 595. 493 – Documente (15), din 1569‑1601, cuprinzând informaţii despre relaţiile româno‑otomane, scrisori şi firmane de la sultanii Selim II, Murad III, Mehmed III, marele vizir Sokollu Mehmed‑paşa, Ahmed‑paşa, sangeak‑bei de Silistra, vizirul Hafiz POLONIA  77

Ahmed‑paşa privitoare la conflicte cu Rusia, inventarierea averii lui Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, somaţii otomane către Polonia pentru respectarea teritoriului Moldovei, detronarea lui Bogdan Lăpuşneanu şi Ioan Vodă, numirea în Transilvania a unui principe creştin după abdicarea lui Sigismund Báthory, înscăunarea lui Simion Movilă în Ţara Românească, clauze privind Moldova în tratatele de pace polono‑otomane (pac. 219, ms. 421; 241, ms. 451; 245, ms. 461; 246, ms. 463; 247, ms. 465; 249, ms. 471; 251, ms. 475; 260, ms. 486; 262, ms. 491; 268, ms. 498; 271, ms. 503; 277, ms. 512; 278, ms. 516; 280, ms. 518; 291, ms. 536; 484, ms. 809. Publ.: Documente turceşti, I, p. 89‑95, 98‑101, 124‑128, 134‑149; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 601‑604 (scrisoare de la Ahmed‑paşa din 1600‑1601). Reprod.: Documente turceşti, I, p. 367, 369, 371, 374, 375‑378; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 49, 55, 60, 63, 203‑225; r. 3, c. 383‑387. 494 – Documente (18), din 1576‑1586, referitoare la relaţiile financiare dintre Polonia şi Ţările Române în anii domniei principelui Transilvaniei Ştefan Báthory: socoteli, liste de impozite şi salarii, cheltuieli cu caracter militar şi civil, solii (Archivum commissionis financiariae, nr. 3, 9, 27‑28, 31, 118, Asiguratia III, nr. 190; Archivum generale regestrum, nr. 250, 253‑254, 256, 259‑260, 263, 267‑268, 273, 278; Rachunki Sejmów, vol. 32). Ref.: N. Iorga, Ştiri mărunte de istorie românească (RI, 7, 1921, p. 209‑212). Publ.: N. Iorga, Relaţiile comerciale ale ţărilor noastre cu Lembergul, Buc., 1900, p. 53‑56 (doc. 20 sept. 1582); A. Veress, Rationes curiae Stephani Báthory regis Poloniae historiam Hungariae et Transylvaniae illustrantes (1576‑1586), Budapesta, 1918, p. 3‑5, 13, 18, 33‑36, 38, 41, 43‑44, 46, 49‑52, 54‑55, 73, 79‑81, 85, 87, 89, 92, 124, 129‑130, 132, 140, 146, 157, 171, 173‑176, 181, 190, 193‑195, 197‑201, 204‑205, 207, 209‑211, 214, 218, 222, 225‑226. 495 – Documente (23), din 1576‑1591, referitoare la relaţii moldo‑polone în timpul lui Petru Şchiopul: scrisori de la principele Transilvaniei Ştefan Báthory, Petru Şchiopul, sultanul Murad III, Jan Sieneński, Mikołaj Mielecki, Ahmed ceauşul, instrucţiuni pentru soli moldoveni şi poloni (Archiwum Zamoyskich 3028, fostă Biblioteka Ordinacji Zamoyskich6, 1790), f. 7‑12, 187‑188; ms. 3033, f. 69‑70; ms. 3037, f. 25‑26; Libri Legationum, ms. 20, f. 191, 195, 197, 203‑204; ms. 21, f. 9v‑10, 189‑191, 198‑201, 216, 240v‑242, 270, 275v‑276; Metryka Koronna 137, f. 206‑209; Dos. Naruszewicz 11, f. 107‑109). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 325‑362. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 5, c. 525‑537, 548‑549, 574‑575, 595‑598, 605‑607; r. 8, c. 21‑23, 350‑351, 353‑358; r. 24, c. 260‑271, 590‑591, 605‑608; r. 33, c. 1213‑1217. 496 – Scrisoare, din 29 septembrie 1578, de la Jan Borukowski, vicecancelar al

6 După cum rezultă din volumul Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, Buc., 1982, p. 144, 175, 213, 255, 322, 477, 478, 481, 510, 515, 562, scrisori (originale şi copii) foste în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, integrată în Biblioteka Narodowa, au intrat în fondurile de la Archiwum Główne Akt Dawnych – Archiwum Zamoyskich, unde au fost recatalogate, iar manuscrisele au fost repaginate. Este vorba de cele trei serii de Korespondencja, ms. 1790 şi, probabil, şi altele. Am grupat aceste colecţii la Archiwum Główne Akt Dawnych, păstrând cotele vechi şi menţionându‑le pe cele actuale în măsura în care sunt indicate în publicaţiile mai noi. 78  POLONIA

Poloniei, menţionând incursiunile căzăceşti în Moldova şi protestele lui Petru Şchiopul (Archiwum Zamoyskich). Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, supl. II/1, p. 287‑289. 497 – Documente, din 1579‑1583, privind averea lăsată de domnul Moldovei, Iancu Sasul, numele curtenilor şi ale servitorilor săi (Rachunki Królewskie, nr. 258, t. 284, 348 II, f. 86‑87, Rachunki Generalne, nr. 362/3, f. 182‑187). Ref.: Th. Holban, Monetele curente în Moldova şi contravaloarea lor în Polonia la sfârşitul sec. al XVI‑lea („Arhiva”, Iaşi, 40, 1933, p. 144‑150); idem, RIR, 3, 1933, p. 431. 498 – Scrisoare, din 4 aprilie 1583, de la Stefan Báthory, regele Poloniei, către Petru Şchiopul, domnul Moldovei (ms. 3729, vol. II, f. 7). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 42. 499 – Documente (40), din 1586‑1603, privind relaţiile româno‑polone, scrisori de la Mihai Viteazul, Ieremia Movilă, Sigismund şi Andrei Báthory, Ioan Gálffy, Gaspar Kornis, Pancratius Sennyei, hatmanul Jan Zamoyski, Stefan Koloszváry, Ioan Muraltus, Stefan Csáky, Moise Székely, Baltasar Szilvásy, banul Udrea (fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Col. alph., Col. minor alph.; coresp. s.l., t. I, pl. 3, nr. 40; pl. 5, nr. 38; pl. 20, nr. 8 şi 13; pl. 23, nr. 5, 9, 15; pl. 34, nr. 4; pl. 38, nr. 5). Publ.: Veress, Documente, III, p. 87‑88; IV, p. 66‑68, 70‑72; V, p. 173‑175, 177‑179, 197‑199, 244‑246, 272‑276; VI, p. 73, 102, 118‑120, 129‑130, 133, 151‑152, 160, 180‑185, 195‑202, 221, 223‑227, 236‑237, 239‑242, 251‑254, 256‑257, 297‑301, 309‑310, 391‑392, 401‑402, 415‑416, 421‑422, 452; VII, p. 57‑59, 133‑135; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 508 (scrisoare din Roman, 20 iunie 1600, de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti), p. 572‑573 (scrisoare din 10 octombrie 1600, de la Moise Székely). 500 – Documente (33), din 1588‑1600, privind relaţiile româno‑polone: scrisori de la hatmanul Jan Zamoyski, Drożynski, Aron Tiranul, Ieremia Movilă, regele Poloniei Sigismund III Vasa, Sârbul Dumitraşco, B. Ostrowski, sultanul Mahomed III, Ahmed aga, Mehmed bei Radul, Sigismund Báthory, voievodul Transilvaniei, împăratul Rudolf II, Stefan Zuhay, Nikola Isztvánfi, Bartolomeu Pezzen, comisari imperiali, Zeni Pancratius, I.F. Herburt (discurs la Dieta provincială din Wiśnicz), cardinalul Andrei Báthory (Archiwum Radziwiłłów, ms. 1, p. 99 ş. urm.; dos. III, nr. 209; 233 c, f, g; 235; 267 a; 271 a; 283 a, b; 286 a; 296 a; dos. CXLVII). Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 60. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 294‑295, 306‑308, 312‑315, 327‑331, 334‑338, 344‑347, 351‑353, 355‑359, 365‑366, 369‑370, 375‑377, 396‑402, 409‑412, 414‑415, 426‑427, 443‑444, 448, 452‑455, 464‑469, 481‑482, 490‑514, 572‑574, 582‑583. 501 – Scrisoare din Ţuţora, 27 august 1589, de la Petru Şchiopul, domn al Moldovei, către Paveł Uchański, sol polon la Poartă. Copie (Zbiór dokumentów papierowych, 3047). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 76‑78. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 52, c. 12‑14. 502 – Documente, din 1589‑1601, privitoare la relaţiile Moldovei cu Polonia, Transilvania şi hanatul Crimeii (Księga nabytków). Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 339. POLONIA  79

503 – Scrisori (6), din 1589‑1622, de la Petru Şchiopul (27 august 1589), cancelarul polon Jan Zamoyski (octombrie 1597), Ieremia Movilă (11 şi 22 iulie şi 8 august 1601) şi Ştefan Tomşa (28 noiembrie 1622) privind trecere de soli poloni spre Poartă, incursiuni tătărăşti în Moldova, reinstalarea lui Simion Movilă în Ţara Românească, înfrângerea lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, de către Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, la 3 august 1601, relaţii comerciale moldo‑polone (Księga nabytków, nr. 295). Ref. şi publ.: Irena Sułkowska, Noi documente privind relaţiile româno‑polone în perioada 1589–1622 (Studii, 12, 1959, nr. 6, p. 91‑100). 504 – Documente (100), din 1590‑1600, referitoare la relaţiile româno‑polone, cuprinzând informaţii despe campaniile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti: scrisori de la Petru Şchiopul, Aron Vodă, Ieremia Movilă, Mihai Viteazul, logofătul Luca Stroici, Nichifor Dascălul, un negustor grec din Suceava, Maria şi Tofana Lăpuşneanu, marele hatman Simion Movilă, boieri din Ţara Românească, printre care: Dan vistiernicul şi Vintilă clucerul, Sigismund III Vasa, regele Poloniei, cancelarul Jan Zamoyski, hatmanul Jan Potocki, solii imperiali Gheorghe Basta, David Ungnad şi Mihai Székely, hanul Gazi Ghirai (Archiwum Zamoyskich). Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 111; Călători străini, III, p. 607‑609. Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, supl. II/1, p. 309‑312, 319‑325, 329‑334, 340‑341, 347‑348, 350, 353‑354, 360‑365, 367‑369, 371‑374, 381‑385, 389‑390, 395‑396, 399‑400, 403‑404, 406‑408, 413‑420, 427‑447, 449‑451, 455‑457, 460‑461, 471‑479, 484‑485, 487‑490, 514‑515, 520‑522, 525‑527, 529‑530, 532‑533, 540‑547, 549‑553, 555‑558, 562‑564, 566‑571, 579‑581, 589‑591, 593‑600, 604‑609, 624, 630‑633, 648, 650‑652; Călători străini, III, p. 610‑613 (doc. 26 octombrie 1595, Nichifor Dascălul). 505 – Hrisov din Iaşi, 16 martie 1591, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei, întăreşte lui Pepelea diac seliştea Dubovăţ, peste Prut, şi un loc de moară pe Valea Şipinţilor pentru întemeiere de sat (Dokumenty pergaminowe nr. 8850). Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, I‑II, p. 396; Teodor Bălan, Cetatea Hmielov, Cernăuţi, 1927, p. 20‑21; idem, Documente bucovinene I, p. 114‑115; Nistor Ciocan, Două documente moldoveneşti din arhive poloneze (AIIAI, 16, 1979, p. 503‑505). 506 – Documente (40), din 1592‑1600, referitoare la relaţiile moldo‑polone şi intervenţia lui Mihai Viteazul în Polonia: scrisori de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, sultanii Murad III şi Mehmed III, domnii Moldovei Ieremia şi Simion Movilă, marele hatman Jan Zamoyski, Gheorghe din Lozna, Stefan Chánski, Ioan Muraltus, Petru Tylicki, Cristofor Monwid, Jan Potocki, Bernard Maciejowski, Pavel Rybinski, logofătul Luca Stroici, Udrea hatmanul, pârcălabul Sucevei, Ali ceauşul, nobili din Podolia; instrucţiuni către soli, acte ale comisiilor de judecăţi la graniţă, informaţii despre campania lui Mihai Viteazul în Moldova şi negocierile lui cu Polonia (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 71: t. 282, nr. 527; t. 285, nr. 530; t. 287, nr. 532; k. 74, t. 280, nr. 219; Archiwum Radziwiłłów, Dz. V: t. 44, nr. 1897; t. 280, nr. 1234; t. 410, nr. 16622, f. 44, 46, 49, 52‑56; Archiwum Zamoyskich, ms. 12; ms. 36, f. 100, 149, 182; ms. 43, f. 102; ms. 126; ms. 128 AAA, f. 32; ms. 157, f. 11; ms. 445; ms. 634; ms. 635; ms. 637; ms. 682; ms. 683; ms. 685; ms. 705; ms. 857, f. 1‑4; ms. 1872, f. 161‑162; ms. 2872, f. 183‑184; 80  POLONIA ms. 879, f. 3‑4; ms. 3028, f. 135‑136, 313‑316; ms. 3036; ms. 3037, f. 44‑45, 90; Libri Legationum, ms. 27, f. 59‑61, 65‑66v, 138‑142; Dos. Naruszewicz 10, f. 186). Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Intervenţia polonă în Moldova şi consecinţele ei asupra războiului lui Mihai Viteazul cu turcii (R. Ist., 28, 1975, nr. 4, p. 527‑540); idem, Documente polone XVI, p. 364‑382, 386‑431. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 340; r. 6, c. 485‑490, 497‑500; r. 7, c. 273; r. 8, c. 349‑350; r. 23, c. 418‑420, 422‑423; r. 24, c. 135‑136, 332‑337, 341‑344, 346‑347, 349‑353, 365‑367, 371, 374‑376, 397‑398, 405‑408, 425‑429, 437, 440‑442, 470‑473, 482, 507, 525‑525, 529‑530, 634‑636; r. 33, c. 1332. 507 – Relatări (4), din 1594‑1595, privind mişcările de trupe turceşti împotriva lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi ale acestuia împotriva otomanilor: Andrzej Potocki către Jan Potocki (Cameniţa, 1 decembrie 1594); relatarea lui Mustafa, prizonier turc (Zamóść, 14 iunie 1595); raport despre solia pârcălabului Lupu la hatmanul Jan Zamoyski (25 iulie 1595); relatarea unui moldovean despre pregătirea ofensivei otomane (vara anului 1595), în polonă (Archiwum Zamoyskich, ms. 3037, f. 63‑67, 21; ms. 634). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 78‑86. 508 – Scrisori (54), din 1594‑1601, privitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi Polonia în timpul domniei lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti: de la Aron Vodă, Ştefan Răzvan, Ieremia şi Simion Movilă, Mihai Viteazul, logofătul Luca Stroici, Grigore Talpă stolnicul, Udrea, pârcălabul Sucevei, Toderaşcu Vartic, pârcălabul Sorocii, Dimitrie Despot, fiul lui Petru Cercel, boieri moldoveni, nobili maghiari din Transilvania, Stanisław Żółkiewski, Ioan Herburt (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, ms. 3028, fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Sygn. 1790, f. 7, 9‑9a, 11‑12, 14‑18, 20‑21, 24, 26‑34, 40, 45‑46, 49‑51, 53‑55, 84‑85, 89, 91‑92, 93‑96, 100, 101, 107, 110‑112, 115, 117, 137, 231 şi Col. Autografe). Ref. şi publ.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 9‑21, 25‑28, 36‑74, 76‑80, 86‑98, 100‑117, 122‑137, 139‑140, 157‑160; DRH, B, XI, p. 497‑500, p. 520‑521 (scrisori de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, 20 decembrie 1599 şi 10 mai 1600); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 99‑100 (scrisoare de la Mihai Viteazul, 15 iulie 1595); 142‑144 (2 scrisori de la Mihai Viteazul, 7 martie şi 25 august 1596); 213‑214 (scrisoare de la Jan Tarnowski, 26 ianuarie 1598); 476‑477 (scrisoare de la Ieremia Movilă, 1/10 mai 1600); 480‑482 (scrisoare de la Mihai Viteazul, 10 mai 1600); 514‑515 (scrisoare de la marele stolnic Grigore Talpă, iunie 1600); 561‑563 (scrisoare de la Ieremia Movilă, 16 septembrie 1600). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 262‑267, 280‑282, 354 509 – Documente (3), din 1595‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, printre care şi un raport anonim privind expediţia marelui hatman Jan Zamoyski în Ţara Românească (Archiwum Radziwiłłów, ms. 12, p. 632; ms. 1082). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 11. Publ.: ibidem, p. 202‑203, 207, 215, 361‑365; Călători străini, IV, p. 212‑214. 510 – Documente (120), din 1595‑1601, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, cuprinzând scrisori şi POLONIA  81 rapoarte de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, Ieremia Movilă, Mihai Viteazul, boieri din Ţara Românească, Ahmed‑paşa, Gazi Ghirai, Petru Tylicki, Jan Zamoyski, Stanisław Żółkiewski, György Mniszek, Jan Tarnowski, Pstrokoński, Fogel Weder, Stefan Czaki, Andrzej Potocki, Jan Tomasz Drohojowski, Czahrowski, Adrian Rembowski şi Mikołaj Żebrowski (fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Korespondencja, s.l.: t. I, pl. I, nr. 50, a 75, a 76, 79, a 86; t. III, pl. 14, nr. 14; pl. 17, nr. 15, 18, 20, 36, 41, 42, 47; t. IV, pl. 20; nr. 12; pl. 21, nr. 5, 7; pl. 22, nr. 10; pl. 28; t. VII, pl. 65, nr. 28; t. VIII, pl. 97, nr. 14; pl. 98, nr. 5; t. IX, pl. 103, nr. 6, 9, 16; pl. 196, nr. 2; t. XI, pl. 128, nr. 40; pl. 132, nr. 23, 25‑26, 29, 35‑37, 51; t. XII, pl. 138, nr. 7; pl. 143, nr. 1; pl. 148, nr. 35; t. XIII, pl. 152, nr. 51; t. XV, pl. 156, nr. 18; t. XIX, pl. 61; s.l. I: t. II, pl. 4, nr. d 13; pl. 26, nr. b. 18, b. 31; t. VIII, pl. 15, nr. 10; t. IX, pl. 17; t. XI, pl. 132, nr. 6, 9, 10, 13, 14, 16, 18, 28, 31, 34; t. XII, pl. 74, nr. 19; t. XVII, pl. 56, nr. 9, 10; t. XX, pl. 63, nr. 13; t. XXI, pl. 66, nr. 18, 19; t. XXII, pl. 71, nr. 18; pl. 74, nr. 17‑18; s. III: t. III, nr. 16, 101, 105, 114, 115, 117, 225; ms. 1082; ms. 1203, p. 162, 173‑174, 262‑279; ms. 1786, p. 78, 80‑81, 104‑113, nr. 112, 115, 120‑123, 132, 135, 143‑144, 150, 152, 154, 166, 173; ms. 1790, p. 87; ms. 1791, p. 28; ms. 1793; ms. 1806/II; ms. 1807, p. 15; ms. 1808, p. 63, 91; ms. 1822. Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 10, 26‑29, 31, 35‑36, 39‑44, 46‑47, 49‑51, 54‑59, 62‑63, 68‑69, 72‑73, 76‑77, 88‑89, 92‑93, 103, 117‑119, 129, 133, 138‑141, 144‑148, 154‑155, 157, 166, 168, 171, 174‑176, 181. Publ.: ibidem, p. 261‑263, 266‑274, 277‑283, 288‑290, 292‑294, 296‑309, 316, 318‑329, 331‑339, 366‑379, 383‑384; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 488‑493 (doc. din 28 mai 1600, de la Stanisław Żółkiewski). 511 – Scrisori şi relatări (6), din 1596, privind relaţiile polono‑moldo‑otomane (şi tătărăşti) în vremea lui Ieremia Movilă (Archiwum Zamoyskich, ms. 128, m. 3037, f. 76‑77, 344‑346; ms. 648). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 103‑118. 512 – Hrisov, din 26 iunie 1597, de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, privitor la angajări de ostaşi (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, Sygn. 3028, p. 11). Ref. şi publ.: Şt. Ştefănescu, Un document recent descoperit privitor la recrutarea mercenarilor de către Mihai Viteazul („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 161‑162); DRH, B, XI, p. 322‑323; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 158‑159. Reprod.: Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 158; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 403. 513 – Scrisori (5), din 1597‑1598, de la Satırgi Mehmed‑paşa către Ieremia Movilă, Ieremia Movilă către Jan Zamoyski, Jan Zamoyski către Ieremia Movilă, Jan Zamoyski către Petru Tylicki (Archiwum Zamoyskich, nr. 36, p. 148, 150; nr. 3037, p. 315, copie; nr. 126, concept; nr. 635). Ref. şi publ.: ibidem, p. 119‑126. 514 – Scrisori (3), din 1597‑1599, de la Janusz Ostrogski, Janusz şi Mikołaj Radziwiłł, privind relaţiile româno‑polone în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Col. Autograf 240, nr. 47; Pol. F. IV, 185, 199). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 31, 41, 54. 515 – Scrisoare, din 26 ianuarie 1598, de la Andrzej Taranowski, paharnic de Halicz, către hatmanul Jan Zamoyski, conţinând informaţii despre planurile lui Sigismund 82  POLONIA

Báthory, principele Transilvaniei, de a ocupa Moldova (Archiwum Zamoyskich, ms. 701/ II, fost Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Korespondencja, s. II, t. XX, pl. 64). Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 231‑234; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 174‑176. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 301‑303. 516 – Tratat turco‑polon, din 4 august 1598, prin care i se recunosc lui Ieremia Movilă pretenţiile la tronul Moldovei (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 71, t. 280, nr. 518). Ref.: Tahsin Gemil, Considérations sur les rapports politiques roumano‑ottomans au XVII‑e siècle (RRH, 15, 1976, nr. 4, p. 659). 517 – Scrisori (4), din 1598, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, către regele Poloniei Sigismund III Vasa, privind trimiterea de soli şi informaţii despre pregătirile militare otomane (Libri Legationum, ms. 28, f. 109‑110). Ref.: Elena Eftimiu, Câteva scrisori de la Ieremia Movilă (RI, 18, 1932, p. 141‑145); idem, RIR, 3, 1933, p. 293. 518 – Documente (2), din 1598 şi 1600, conţinând instrucţiuni date solilor Vasile clucerul şi Voicu vistiernicul, trimişi de boierii munteni pentru a cere protecţia Coroanei polone şi înscăunarea lui Simion Movilă, scrisoarea regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, către Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, pentru a preveni intrarea în Moldova. Ref. şi publ.: Elena Eftimiu, Documente polone (RI, 19, 1933, p. 21‑24). 519 – Scrisoare din Constantinopol, 11 februarie 1599, de la Mehmed‑paşa către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, în legătură cu înlocuirea lui Sigismund Báthory cu Andrei Báthory ca principe al Transilvaniei (Akta Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 71, t. 282, nr. 527). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 127‑132. 520 – Scrisoare, din 5 septembrie 1599, de la mitropolitul şi boierii disidenţi ai Ţării Româneşti către boierii moldoveni (Archiwum Zamoyskich). Ref. şi publ.: Şt. Ştefănescu, Ştiri noi cu privire la domnia lui Mihai Viteazul (SMIM, V, Buc., 1962, p. 186‑188; DRH, B, XI, p. 485‑487. Reprod.: Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 189‑191. 521 – Scrisoare din Baccisarai, ante octombrie 1599, de la hanul Crimeii, Gazi Ghirai, către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, făgăduind ajutor militar împotriva lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Libri Legationum, ms. 26, f. 21 b). Publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 248‑249. Reprod.: ibidem, p. 673; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 452. 522 – Scrisoare, post octombrie 1599, de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, către capugibaşa Hüseyn‑aga, descriind campania din Transilvania şi declarând intenţia de a intra în Moldova. 2 copii (Archiwum Zamoyskich, Sygn. 3028, p. 144‑145, fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, p. 86; Libri Legationum, ms. 26, p. 44). Publ.: Ilie Corfus, Corespondenţa inedită asupra relaţiilor între Mihai Viteazul şi Polonia (culeasă din Arhivele din Varşovia), Cernăuţi, 1935, p. 26‑29; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 254‑256. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 24, c. 557‑558. POLONIA  83

523 – Scrisoare din Niepołomice, 24 noiembrie 1599, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către împăratul german Rudolf II, despre planurile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, de a intra în Moldova (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27) Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/1, p. 513‑514, doc. DCCCXXIII; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 199‑200. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 592. 524 – Scrisoare din Viena, 30 noiembrie 1599, de la arhiducele Matthias către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, despre zvonurile privitoare la intenţiile marelui hatman Jan Zamoyski de a‑l ataca pe Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi despre necesitatea zădărnicirii unor asemenea planuri (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/1, p. 524, doc. DCCCXXXVIII; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 203. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 558. 525 – Scrisoare din Alba Iulia, 20 decembrie 1599, de la Mihai Viteazul, „domnul Transilvaniei şi Ţării Româneşti”, către Ieremia Movilă, domnul Moldovei, explicându‑i împrejurările campaniei sale în Transilvania, pentru a‑l informa pe regele Poloniei (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, Sygn. 3028, p. 64‑65, fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, p. 35‑36). Publ.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 93‑98; I. Lupaş, Documente istorice transilvane, I. (1599‑1699), Cluj, 1940, p. 16‑19; Ion I. Nistor, Domnia lui Mihai Viteazul în Transilvania, 1 noiembrie 1599 – 19 august 1601 (AARMSI, s. III, 28, 1945‑1946, p. 453‑455); DRH, B, XI, p. 497‑500; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 320‑324. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 263‑265. 526 – Scrisoare din Plzeń, 22 decembrie 1599, de la împăratul german Rudolf II către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, prin care se angajează că îl va opri pe Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, să intre în Moldova (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 217‑218. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 592‑593. 527 – Scrisori (3), din 1599, de la Damad Ibrahim‑paşa (Constantinopol, martie), Soliman ceauş (martie), hatmanul Jan Zamoyski (ante 24 mai) către Ieremia Movilă, referitoare la relaţiile diplomatice moldo‑polono‑turce (Libri legationum, 26, f. 35‑36; Archiwum Zamoyskich, 857, p. 1‑4). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 132‑137. 528 – Scrisori (4), din 1599‑1600, de la Gazi Ghirai, hanul Crimeii, sultanul Mehmed III, Sigismund III Vasa, regele Poloniei, şi Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, privitoare la: campaniile lui Mihai Viteazul, întărirea de către sultan a domniei lui Mihai Viteazul în Transilvania şi a lui Nicolae Pătraşcu în Ţara Românească, proiectul actului omagial al lui Sigismund Báthory şi al lui Mihai Viteazul către regele Poloniei, preparativele unirii cu Moldova şi atitudinea Poloniei (Libri Legationum, ms. 26, f. 21v; ms. 27, f. 155‑158v, 163v‑164). Ref. şi publ.: Ion I. Nistor, Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonia (AARMSI, s. III, 16, 84  POLONIA

1934, p. 1‑11); Ilie Corfus, Corespondenţă inedită asupra relaţiunilor între Mihai Viteazul şi Polonia (culeasă din Arhivele din Varşovia), Cernăuţi, 1935, p. 29‑35, 38‑41; Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 104‑105; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 248‑251, 426‑429, 437‑440. 529 – Documente, a doua jumătate a sec. XVI – sec. XIX, cuprinzând, pe lângă rapoartele şi scrisorile dregătorilor poloni către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, şi către cancelarul Jan Zamoyski, scrisori emise de Mihai Viteazul, Andrei Báthory, Gheorghe Basta, domnitorii Ieremia şi Simion Movilă, boierul Luca Stroici, domnitorii Petru Şchiopul, Alexandru cel Rău, Aron Tiranul, Vasile Lupu, Mihnea Turcitul, György Rákóczi şi Dan, logofăt al Ţării Româneşti (Fond Jan Zamoyski7). Ref.: Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 315. 530 – Documente, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII, cuprinzând corespondenţa lui Sigismund III Vasa, a lui Rudolf II, a papei Clement VIII, a sultanului şi a diferitelor personalităţi polone, imperiale, turce, referitoare la Mihai Viteazul, Aron Vodă, Ştefan Răzvan, principii Báthory şi Movileşti, relatări din campaniile în Ţările Române (1595, 1599, 1600 şi 1601), jurnale de „noutăţi” asupra acţiunilor lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, campania hatmanului Jan Zamoyski în Moldova împotriva hanului (Ţuţora, 10 octombrie 1595), relatări ale hatmanului Zamoyski, relatarea lui Andrzej Sapiecha referitoare la solia lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, la ţarul Boris Godunov, relatarea unui polcovnic polon, lefegiu în oastea lui Mihai, privind operaţiile militare împotriva lui Andrei Báthory din octombrie 1599, cucerirea Moldovei, eforturile lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, de a menţine stăpânirea celor trei Ţări Române etc. (11 scrisori). Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954. 531 – Documente, sfârşitul sec. XVI – sec. XVIII, referitoare la domnia lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi la lupta comună dusă în 1657‑1660 împotriva dominaţiei otomane de către Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, Constantin Basarab, domnul Ţării Româneşti şi György Rákóczi II, principele Transilvaniei: scrisori (2), din 1640, de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului (în polonă), documente ce se referă la nordul Moldovei începând cu expediţia turcilor din 1621 până în 1792, scrisori, de la sfârşitul sec. XVII, de la Antioh Cantemir şi Lupul Bogdan, hatmanul Moldovei, privitoare la relaţiile economice cu Polonia şi la evacuarea cetăţii Cameniţa de către turci, scrisori, din 1735, de la Constantin Mavrocordat, voievodul Moldovei, şi din 1768, de la Grigore Ghica, voievodul Moldovei, adresate unor nobili poloni; două manuscrise conţinând descrieri ale Bucovinei de la sfârşitul sec. XVIII. Ref.: M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă (RA, 49, 1972, nr. 1, p. 157). 532 – Documente, sec. XVI, cuprinzând informaţii privitoare la epocile lui Petru Rareş, domnul Moldovei, şi Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, referiri la campania lui Bogdan în Polonia la 1509, la luptele polono‑moldovene din 1510 şi din mai 1538, la evenimente privind relaţiile moldo‑polone din 1538, anul campaniei sultanului Soliman Magnificul în Moldova etc. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953.

7 O parte din această arhivă se află acum la Biblioteca Naţională. POLONIA  85

533 – Scrisoare din Niepołomice, 6 ianuarie 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către împăratul german Rudolf II, cu privire la misiunea marelui hatman Jan Zamoyski de a opri acţiunea lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în Moldova (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/1, p. 587‑588, doc. CMXL. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 591. 534 – Scrisoare din Braşov, 11 martie 1600, de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, în care explică motivele intrării în Transilvania şi intenţiile sale faţă de Moldova. Copie (Libri Legationum, ms. 27, f. 151v‑152). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 583‑585; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 440‑442. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 562‑563. 535 – Scrisoare din Varşovia, 4 mai 1600, de la vicecancelarul Peter Tylicki către cancelarul polon Jan Zamoyski, despre atitudinea Porţii Otomane faţă de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, după intrarea în Transilvania (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, Sygn. 257/27, fost Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Korespondencja, t. XI, pl. 132, nr. 27). Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 274‑276; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 477‑479. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 231‑235. 536 – Scrisoare din Varşovia, mai 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către sultanul Mehmed III, în care îi confirmă că a aflat informaţiile referitoare la ultimele evenimente din Ţara Românească şi Moldova (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 267‑269. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 576‑578. 537 – Scrisori (2), din 19 şi 24 iunie 1600, de la marele hatman Stanisław Żółkiewski către G. Mniszek, voievod de Sandomierz, şi hanul Crimeii Gazi Ghirai, privitoare la atitudinea Poloniei faţă de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi intenţia de a‑l ataca în Moldova împreună cu trupele tătare (ms. 3596 I, p. 66‑67; ms. 3756 L. 203). Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 108‑109, 310‑311, 316‑318. 538 – Scrisoare din Sniatyn, 21 iunie 1600, de la N. Żebrowski către cancelarul polon Jan Zamoyski, despre incursiuni în Polonia ale ostaşilor lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi legăturile acestuia cu unii nobili poloni (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, Sygn. 711/16, fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Korespondencja, s. II, pl. XXII, pl. 74, nr. 16). Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 311‑315; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 509‑511. 539 – Raport, din iunie‑iulie 1600, al unui informator anonim polon asupra situaţiei din Moldova după unirea realizată de Mihai Viteazul (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, f. 93‑94). Ref. şi publ.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 117‑121; Călători străini, IV, p. 196‑200. 86  POLONIA

540 – Scrisoare din Suceava, 7 iulie 1600, de la Udrea, hatmanul şi pârcălabul Sucevei, către Stanisław Żółkiewski, castelan de Lvov, privind medierea unor conflicte la hotare (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, Sygn. 3028, p. 75, fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, f. 41). Ref. şi publ.: Şt. Nicolaescu, Documente slavo‑române cu privire la relaţiile Ţării Româneşti şi Moldovei cu Ardealul în sec. XV şi XVI, Buc., 1905, p. 288‑291; DRH, B, XI, p. 556‑558; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 521‑522. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 274. 541 – Scrisoare din Alba Iulia, 28 iulie 1600, de la Mihai Viteazul către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, despre solii pe care îi trimite la el. Copie (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 976‑977, doc. MCCCLXXXII; Veress, Documente, VI, p. 138‑139 (doc. 132); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 291‑292. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 568. 542 – Scrisoare din Varşovia, iulie 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în care îi cere să nu‑l atace pe Ieremia Movilă (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 292‑293. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 586‑587. 543 – Scrisoare din Varşovia, 14 august 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către împăratul german, Rudolf II, despre neliniştea provocată de intrarea lui Mihai Viteazul în Moldova şi necesitatea înlăturării lui (Metryka Koronna, Libri Legationem, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 1000‑1001, doc. MCCCCXXX; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 299‑302. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 615‑616. 544 – Scrisoare din Varşovia, 19 august 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, în care îi cere să părăsescă Moldova (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 1004, doc. MCCCCXXXIX; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 303. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 568‑569. 545 – Scrisoare din Miercurea, 23 septembrie 1600, de la generalul Gheorghe Basta şi consilierul imperial David Ungnad către cancelarul polon Jan Zamoyski, cu privire la înfrângerea lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, la Mirăslău, cerând cancelarului să respecte tratatele încheiate cu împăratul german Rudolf II (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, 129/7). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 315‑317. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 49‑51. 546 – Scrisoare din Lunca Mare, 1 octombrie 1600, de la cancelarul polon Jan Zamoyski către boierii din Ţara Românească, în care cere ajutor pentru alungarea lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Archiwum Zamoyskich, Korespondencja, 281, f. 27‑29). POLONIA  87

Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 334‑335, doc. XCIX; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 321‑323. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 258‑261. 547 – Scrisoare din Będzin, 13 octombrie 1600, de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către sultanul Mehmed III, cu privire la războiul pornit împotriva lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, XII/2, p. 1063‑1064, doc. MDXXXIV; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 339‑342. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 628‑630. 548 – Scrisoare din Bukovel, 25 octombrie 1600, de la mai mulţi magnaţi poloni către ordinele şi stările Transilvaniei, cu privire la expediţia pornită contra lui Mihai Viteazul, cu cererea de a‑l preda regelui Poloniei (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 458‑459, doc. CXI; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 370. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 541‑542. 549 – Scrisoare din Praga, 25 octombrie 1600, de la împăratul german Rudolf II către regele Poloniei, Sigismund III Vasa, despre dorinţa sa ca lupta cu Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, să se oprească la hotarele Transilvaniei (Metryka Koronna, Libri Legationum, Sygn. Jedn. 27). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, IV/1, p. 185‑186, doc. CLXI; XII/2, p. 1072, doc. MDXLVII; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 368‑369. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 6, c. 630‑631. 550 – Scrisoare, [noiembrie 1600 – noiembrie 1601], prin care vizirul caimacam Hafiz Ahmed comunică regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, că în urma înfrângerii lui Mihai Viteazul Ţara Românească a fost acordată lui Simion Movilă, în schimbul serviciilor aduse în luptă de oamenii regelui polon şi de Ieremia Movilă, domnul Moldovei (Archiwum Koronne Krakówskie, Dz. Tureckie, k. 271, nr. 503). Ref. şi publ.: Mihail Guboglu, Mihai Viteazul în documente turceşti (RA, 52, 1975, nr. 2, p. 155‑157). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 217. 551 – Scrisoare, din septembrie 1600, de la regele polon Sigismund III Vasa, către Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Libri Legationum, ms. 27, f. 145‑147). Ref. şi publ.: Holban, Noi documente [I], p. 331. 552 – Scrisoare, din 1600, de la Johannes Muraltus, fost medic al lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, către cancelarul polon Jan Zamoyski, despre evenimentele din Moldova. Ref. şi publ.: Georg Walentin Huttmann, Das Ende der diplomatischen Mission des Dr. Johannes Muraltus (1563‑1602) (KASL, 1975, nr. 2‑3, p. 110‑114). 553 – Scrisoare din Sandomierz, 7 decembrie 1600, de la căpitanul Stanisław Bartholan către cancelarul polon Jan Zamoyski, referitoare la cronica despre campania polonă împotriva lui Mihai Viteazul, al cărei manuscris i‑l trimite într‑o formă revizuită 88  POLONIA faţă de cea prezentată acestuia la Iaşi, în noiembrie 1600 (Archiwum Zamoyskich, 278, s.l., t. 14, pl. 153, k. 95). Ref. şi publ.: Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski, p. 1330, 1349. 554 – Scrisori (2), din 1601‑1602, de la marele vizir Damad Ibrahim‑paşa şi sultanul Mehmed III, în care anunţă înscăunarea şi apoi mazilirea lui Simion Movilă în Ţara Românească (Archiwum Koronne, nr. 171; Dok. mołd. fasc., nr. 23). Publ.: Th. Holban, Contribuţii la istoria domniei munteneşti a lui Simion Movilă (RI, 23, 1937, p. 150‑152). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1. 555 – Scrisoare, din 22 septembrie 1601, de la papa Clement VIII către regele Poloniei, Sigismund I, îndemnând la o împăcare între Polonia şi Imperiul Habsburgic, acesta urmând să‑şi păstreze dominaţia asupra Moldovei, respectiv asupra Transilvaniei (Libri Legationum, ms. 27, p. 25). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 178. 556 – Scrisori (32), din 1601‑1604, de la Ieremia şi Simion Movilă, logofătul Luca Stroici, boieri munteni, regele Poloniei, Sigismund III Vasa, cancelarul polon Jan Zamoyski, Borzysławski, Giselgi‑paşa, Bernardinus Quirinus, episcop catolic în Moldova şi Ţara Românească (Archiwum Zamoyskich). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 2‑4, 9‑17, 22‑25, 30‑35, 59‑60, 71‑74, 116‑118, 123‑124, 242‑243, 245‑247, 258‑259, 266‑268, 282‑283, 285‑286, 288‑289, 301‑302, 311‑312, 321‑322, 331‑336, 342‑343. 557 – Scrisori (11), din 1601‑1604, privitoare la raporturile Poloniei şi Imperiului Habsburgic cu Ţările Române, atitudinea regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, şi a împăratului german Rudolf II faţă de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi Radu Şerban, raporturile cu Moise Székely şi Simion Movilă, cererea transilvănenilor de ajutor pentru retragerea lui Gheorghe Basta (Archivum Zamoyski, ms. 43, f. 1‑8, 23‑24, 125‑126, 138‑139, 142‑145). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 40 (localizare la Biblioteca Universităţii Jagełłone). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 25‑26, 49, 79‑86, 209, 233‑234, 272‑274, 286‑287, 306‑308, 320‑321, 324‑326, 369. 558 – Documente (36), din 1601‑1631, privind relaţiile româno‑polone în timpul Movileştilor, Ştefan Tomşa, Radu Mihnea, Alexandru Iliaş şi Miron Barnovschi: scrisori de la Jan Potocki, capugi‑aga, Ieremia Movilă, L. Pieszeczynski, Nestor Ureche, I. Balica, sultanul Ahmed I, Laurenţiu Gembicki, Toma Zamoyski, Teodor şi Mihai, pârcălabi de Soroca, Cristofor Serebkowicz, Dumitru, căpitan muntean, Miron Barnovschi, Ioan Dzik, D.W. Woykuszycki, instrucţiuni pentru soli poloni la Poartă şi în Ţările Române, tratatele polono‑otomane din 1607 şi 1624 (Archiwum Radziwiłłów, Dz. III, 304, nr. 3; Archiwum Zamoyskich, ms. 36, p. 146; ms. 411; ms. 634; ms. 705; ms. 716, p. 5, 34, 132; ms. 738, p. 44‑45; ms. 2872, f. 89‑90; ms. 3028, p. 113, 167‑170, 172‑174, 183‑184; ms. 3029, p. 24‑26; ms. 3036, p. 307‑309, 376‑380; ms. 3037, p. 116‑118; Libri Legationum, ms. 28, f. 76‑80, 103‑104, 342‑356, 369‑373, 377‑378; ms. 30, f. 11‑15, 25v‑35v, 43‑46; dos. Naruszewicz 9, f. 163‑168, 250‑256, 263‑270v). POLONIA  89

Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 1‑17, 27‑28, 30‑31, 41‑45, 50‑77, 81‑85, 96‑97, 105‑118, 121‑124, 128‑131. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 7, c. 215‑217, 286‑291; f. 8, c. 141‑143, 183‑186, 188‑191, 247; r. 20, c. 66‑69, 91‑106, 107‑122, 132‑134, 159‑167, 186‑192, 195, 198, 202‑206, 220‑227; r. 24, c. 409, 429, 484, 487, 489, 491, 495‑496, 522, 651‑653, 658; r. 33, c. 961‑971, 973‑985, 1001‑1011; r. 38, c. 132‑133. 559 – Documente (13), din 1602‑1636, privind relaţiile româno‑polone: scrisori de la Marek Sobieski, voievod de Lublin, şi Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, discursul cancelarului Feliks Kryski, scrisori de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti (Archiwum Radziwiłłów, ms. I, p. 40 ş. urm.; ms. XII, p. 711, 739; dos. III, nr. 332; dos. IV, nr. 621a; dos. V, nr. 481; dos. VI, nr. 698; dos. VII; dos. CXLVII). Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 59‑60. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 202‑204, 376‑378, 388‑390, 399‑414, 474‑478, 522‑524, 587‑588, 596‑600, 614‑616. 560 – Documente (14), din 1607‑1672, privind relaţiile Ţărilor Române cu Imperiul Otoman şi Polonia, scrisori de la sultanii Mustafa I, Murad IV, Ibrahim I şi Mehmed IV, Vasile Lupu, serascherul Iskender‑paşa, privitoare la înscăunarea lui Mihai Movilă în Moldova (1607), incursiunea turcească la Buzău (1617), participarea română la luptele de la Cameniţa (1633), incursiuni tătărăşti în Moldova (1640‑1653), clauze privind Ţările Române în tratatul de pace polono‑otoman (pac. 294, nr. 541; 304, nr. 357, 332, nr. 598; 333, nr. 600; 342, nr. 615; 347, nr. 620; 359, nr. 638; 360, nr. 640; 376, nr. 663; 377, nr. 664; 378, nr. 666; 425, nr. 729; 467, nr. 783). Publ.: Documente turceşti, I, p. 149‑162, 171, 176, 188, 189. Reprod.: ibidem, p. 380‑385 (1623), 386‑390 (1630); Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 1, c. 64‑68, 71, 74‑78, 87‑95, 102, 114‑117, 226‑232, 240‑245. 561 – Scrisori protocolare (2), din 9 şi 11 iunie 1609, de la logofătul Luca Stroici, respectiv domnitorul Constantin Movilă, către cancelarul Poloniei Wawrzyniec Gembicki, episcop de Chełmno (Extranea, IX, r. 61, 62). Ref. şi publ.: Antim Cristian Bobicescu, Câteva observaţii pe marginea unor izvoare inedite cu privire la relaţiile dintre Polonia şi Moldova sub Movileşti, în Relaţii polono‑române în istorie şi cultură, Suceava, 2010, p. 108‑110, 112‑113. 562 – Documente (6), din 1612‑1626, privind relaţiile polono‑române: tratatul cu Ştefan Tomşa din 1612, conflictul polono‑turc din 1620 şi bătălia de la Ţuţora (ms. 102, f. 464, 535, 541‑555; ms. 166, f. 41, 143, 249; ms. 211, f. 435). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 42. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 369‑375, 472‑473, 478‑480, 482‑483, 515‑522, 531‑535. 563 – Scrisori (3), din 1613, 1624, 1625, de la Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei. Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 60. 564 – Scrisoare din Iaşi, 6 mai 1616, de la Samuel Korecki către şleahta polonă, prin 90  POLONIA care justifică intervenţia armată în Moldova împotriva lui Ştefan Tomşa. Copie (Archiwum Publiczne Potockich, r. 35, p. 728‑730). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 230‑233. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 54, c. 383‑384. 565 – Documente (10), din 1619‑1620, 1624, 1628‑1629, 1632, 1639, privind relaţii româno‑polone: scrisori de la Alexandru Iliaş, Radu Mihnea, Miron Barnovschi, Vasile Lupu, marele vornic Constantin Byczek [Bucioc], Todor, pârcălab de Suceava, instrucţiuni către un sol polon în Moldova (Archiwum Zamoyskich). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 465‑466, 480‑481, 489‑490, 525‑526, 529‑530, 583‑584, 588‑590, 600‑605, 619‑621. 566 – Scrisoare, 13 ianuarie 1620, de la Gavril Movilă, domnul Ţării Româneşti, către domnul Moldovei, Gaspar Gratiani, referitoare la angajarea de mercenari pentru luptele împotriva turcilor (Archiw Główny, Mapa Diverse nr. 20). Ref.: P.P. Panaitescu, O scrisoare românească a lui Gavril Movilă către Gaspar Graţiani (1620) (RIR, 2, 1932, p. 385). 567 – Hrisoave (2) din Iaşi, 30 aprilie 1625 (7133), emise de cancelaria domnitorului Moldovei, Radu Mihnea, pentru Mitropolia din Suceava. Pergament. Texte în slavonă (Col. Dokumenty pergaminowe). Ref.: Vasilescu, Cercetări, p. 338‑339. 568 – Documente (30), din 1632‑1653, privind relaţiile româno‑polone, scrisori de la domnitorii români Matei Basarab, Vasile Lupu, Miron Barnovschi şi Moise Movilă, György II Rákóczy, Teodoraşco Vartic, Ştefan logofăt, Ioan Kemeny, Stanislav Koniecpolski, György Kutnarski, Bogdan Hmielniţki (Archiwum Koronne Warszwskie, Dz. Kozackie, k. 42, XXVII, nr. 40; Dz. Mołdawskie i Wołoskie, nr. 1‑8, 10, 11; Dz. Siedmiogrodzkie, nr. 2, 3, 5, 6, 78; Archiwum Zamoyskich: ms. 738, f. 72; ms. 918, nr. 32; ms. 3028, f. 118‑119, 176‑177, 190; Condica Achiziţii 648/III, IV; Libri Legationum, ms. 333, f. 91‑92, 128v, 129v‑130, 136‑138, 164v‑165). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 131‑144, 146‑150, 154‑155, 157‑158, 161‑171, 174‑183. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 825‑826, 828‑829, 831‑832, 834‑835, 837‑840, 843‑844, 850‑854; r. 3, c. 8‑9, 11‑13, 18‑19, 24‑28, 298; r. 8, c. 168‑169; 180‑181, 240‑241; r. 20, c. 302‑304, 316‑325, 343‑344; r. 23, c. 167; r. 24, c. 493, 510‑511. 569 – Scrisori (5), din octombrie 1633, privind relaţiile dintre Moise Movilă, Matei Basarab şi Stanislav Koniecpolski (Archivum Publiczne Potockich, r. 35, p. 731‑737). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 264‑274. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 54, c. 384‑388. 570 – Documente (2), din 1636: scrisoare din Suceava, de la Vasile Lupu către Wladislav IV (22 iunie), ştiri din Turcia, din sursă polonă (Archivum Publiczne Potockich, nr. 35, p. 799‑802). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 274‑278. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 54, c. 420, 421. 571 – Documente, din 1640‑1665, referitoare la un proces imobiliar intentat la Curtea POLONIA  91 polonă de Ana, fiica lui Ieremia Movilă, căsătorită succesiv cu Maksymilian Przerembski, palatin de Sieradz, Jan Czarnkowski, castelan de Kamień, Władysław Myszkowski, castelan de Cracovia, şi Stanisław „Rewera” Potocki, mare hatman al Coroanei polone şi voievod de Kiev (Archiwum Roskie). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 17, nr. 22. 572 – Scrisori (2), din 2 septembrie şi 9 noiembrie 1644, ale Mariei, fiica cea mare a lui Vasile Lupu, către viitorul său soţ, principele polon Janusz Radziwiłł. Ref.: Lilia Zabolotnaia, Nunta principelui Janusz Radziwiłł în viziunea contemporanilor, în Relaţii polono‑române în istorie şi cultură, Suceava, 2010, p. 116‑117. Publ.: A. Sajkowski, Staropolska milość. z dawnych listów i pamiętników, Poznań, 1981, p. 365‑366. 573 – Scrisoare, din 26 octombrie 1644, de la Varlaam, mitropolitul Moldovei, către principele polon Janusz Radziwiłł. Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 60. 574 – Documente (29), din 1644‑1691, cuprinzând scrisori de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Vasile Lupu, domnul Moldovei, principele polon Janusz Radziwiłł, Maria, fiica lui Vasile Lupu, Nicolae Catargi, vistiernicul Moldovei, stolnicul Constantin Cantacuzino, Constantin Cantemir, marele vizir Ahmed‑paşa, regii Jan III Sobieski, August II, Andrei Movilă, Stanisław Jablonowski, Andrzej Potocki, raport anonim asupra înfrângerii oştilor hatmanului cazac Timuş Hmielniţki în Moldova (1653), informaţii asupra asediului Sucevei (1653); jurământ de credinţă al cazacilor către Polonia şi Ţările Române (1653), actele procesului dintre Gheorghe Duca, reprezentat de vistiernicul Gheorghe Ursachi, şi negustorul Alexandru Balan (1671‑1689) (Archiwum Radziwiłłów, Akta historyczne, XXII, p. 819‑821; Odz. Historyczny Sprawa Balabana; ms. XXV, f. 175; dos. VI, XII, nr. 1403; dos. XXIII, XXXI, CXLVII). Ref.: Bianu, Relaţiune, [II], p. 59‑60. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 3‑15, 44‑50, 53‑60, 86‑89, 121‑132, 144‑145, 174‑178, 181‑232, 234‑235. 575 – Documente (3), din 1649‑1652, privind istoria Moldovei: descriere anonimă a trupelor de ocupaţie turco‑tătare din 1649, scrisoare de la Vasile Lupu despre un grec prizonier la poloni şi o relatare anonimă asupra nunţii hatmanului cazac Timuş Hmielniţki cu domniţa Ruxandra (Archiwum Zamoyskich). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 27‑28, 31‑32, 34‑40. 576 – Scrisoare din Baccisarai, [ante noiembrie 1650], prin care Islam Ghiray III, hanul Crimeii, explică regelui Poloniei, Jan Kazimierz, motivele atacării Moldovei de către oştile tătare (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tatarskie, k. 62, t. 8, nr. 339). Publ.: Tahsin Gemil, Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta Otomană în documente turceşti (1601‑1712), Buc., 1984, p. 274‑277. Reprod.: ibidem, pl. 123, Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 36, c. 102. 577 – Documente, din prima jumătate a sec. XVII, referitoare la soliile lui Gabriel Bethlen trimise în Polonia în octombrie 1615 şi februarie 1620, la tratativele comisiei polono‑moldave din 1616; războaiele otomano‑polone din 1617‑1621, purtate în bună 92  POLONIA parte pe teritoriul Moldovei, cu participarea Ţărilor Române, jurnale de operaţii militare (4), campania sultanului Osman II din 1621 şi luptele de la Hotin cu oştile conduse de hatmanul Jan Karol Chodkiewicz şi principele Władisław, pentru instalarea în Moldova a lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului (16 jurnale care relatează evenimentele, redactate de participanţii la lupte), participarea lui Radu Mihnea la campanie etc. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954‑955. 578 – Liste nominale de plată şi întreţinere a oştenilor români („wołochi”) care au servit în oastea polonă între 1652‑1679, între care şi steagul de panţâri al lui Constantin Şerban, 1674‑1676, şi steagurile lui Ştefan Petriceicu şi Gheorghe Hâjdeu (1676). Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 955. 579 – Documente (55), din 1653‑1657, privind relaţiile polono‑române, informaţii politice şi militare de la domnul Moldovei, Gheorghe Ştefan, principele György Rákóczi II, scrisori de la regele Jan Kazimierz, Stanisław Potocki, Stanisław Radkiewicz, instrucţiuni către soli din Transilvania şi Polonia (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, nr. 9, 11‑25, 28‑41, 43‑48, 51‑57, 59; Dz. Siedmiogrodzkie, nr. 5, 15‑19, 27; Dz. Tatarskie, k. 62, t. 56, nr. 388, 397; Archiwum Zamoyskich, ms. 3028, f. 120‑121). Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 820). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 172‑173, 185‑210, 212‑213, 217‑263. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 847‑849, 855‑864, 866, 868, 871‑890, 893‑894, 896‑901, 903‑920, 922‑926, 931‑934, 936‑940, 942‑944, 946‑947, 949‑966, 971‑977; r. 3, c. 48‑51, 67‑68, 71‑76, 78‑81, 83‑85, 90‑93, 137‑138; r. 8, c. 238‑239; r. 23, c. 136‑137; r. 36, c. 188‑190. 580 – Scrisori, din 1653‑1695, de la domnii Moldovei Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Ştefăniţă Lupu, Constantin Şerban, Istratie Dabija, boierii Gavriil Donici, Lupu Bogdan şi Iordache Ruset (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. 43, nr. 1‑142). Ref.: Paul Cernovodeanu, loc. cit.; Andrei Pippidi, 2003. 581 – Documente, din 1657, privind expediţia în Polonia a lui György II Rakoczi, principele Transilvaniei. Ref.: Vilmos Schmidt, II. Rakoczy György Lengyel‑orszagban, 1657, egykorú lengyel források utan [Campania lui György Rakoczy II în Polonia, 1657, după izvoare polone contemporane] („Erdélyi Muzeum Egylet Evk.”, 3, 1866). 582 – Documente, din 1657‑1658, referitoare la legăturile strânse ale familiei nobile Radziwiłł cu Moldova, războiul dus de Moldova, Ţara Românească şi Transilvania împreună cu Suedia, împotriva Poloniei (Archiwum Radziwiłłowskie). Ref.: Fănescu – Regleanu, Cercetări, p. 315. 583 – Documente (8), din 1659‑1661, cuprinzând intervenţiile hanului tătarilor la Curtea polonă pentru obţinerea permisiunii ca Gheorghe Ştefan să locuiască în Polonia şi ca Moise Movilă să‑şi redobândească tronul, şi scrisori de la Moise Movilă (1660) şi Gheorghe Ştefan (1661) adresate cancelarului polon Mikołaj Praźmowski pentru a fi ajutaţi să recapete tronul Moldovei (Archiwum Koronne Krakówskie, Dz. Mołdawskie i POLONIA  93

Wołoskie, nr. 79, 95; Dz. Tatarskie, k. 61; t. 32, nr. 174; t. 141, nr. 284 b; t. 148, nr. 292a, b; t. 170, nr. 314; k. 62, t. 82, nr. 414; t. 92, nr. 424). Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Pe urmele lui Moise Movilă şi ale lui Gheorghe Ştefan (AIIAI, 15, 1978, p. 297‑305). 584 – Jalbă, cca 1659‑1661, prezentată regelui Poloniei de Gavril Ponici din partea fostului domn al Moldovei Gheorghe Ştefan, prin care se solicită ajutor spre a redobândi tronul şi despăgubirea pentru datorii, oferind în schimb să depună omagiul de vasalitate (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, mf. 32863, k. 43, nr. 79). Ref.: Andrei Pippidi, 2003. 585 – Documente (17), din 1660‑1684, privind relaţiile româno‑polone: scrisori de la Ştefăniţă Lupu, Gheorghe Duca, Ştefan Petriceicu, Antonie Ruset, regele Jan Kazimierz, sultanul Mehmed IV, Lupu Bogdan, Iordache Ruset, Ion Balş vornicul, F. Kobylecki, A. Olszowski, M. Wiśniowiecki, instrucţiuni solului Andrieş Ianovici (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, nr. 82, 85, 124; Dz. Tatarskie, k. 60: t. 3, nr. 3; t. 6, nr. 6; t. 31, nr. 33; k. 61, t. 154, nr. 298; Dz. Tureckie, k. 77, t. 476, nr. 799; Archiwum Radziwiłłow, Dz. II, t. XIII, nr. 1725; Archiwum Zamoyskich, 3028, p. 1‑3, 124‑129; Condica Achiziţii 648/II; Libri Legationum, ms. 25, f. 212v‑213, 523v‑525). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 266‑303, 312‑314. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 423‑424, 426, 980‑985, 1005; r. 6, c. 322‑323, 417‑420; r. 8, c. 232‑235, 320‑321, 382‑384; r. 23, c. 45‑48, 54‑56, 114‑116, 444‑446; r. 36, c. 19‑20, 74‑76. 586 – Scrisori (8), din 8 martie 1661 – 27 februarie 1662, privind pribegia lui Constantin Şerban, domnul Ţării Româneşti, în Polonia şi problema extrădării acestuia către turci, de la Mehmed Ghirai IV către Iuri Hmielniţki şi Jan Kazimir şi între cancelarul polon Mikołaj Prażmowski şi Constantin Şerban (Archivum Koronne Warszawskie, Dz. Kozackie, k. 42, XXVII, nr. 52, 79; Dz. tatarski, k. 60, t. 115, nr. 120; t. 118, nr. 123; t. 199, nr. 124, t. 160, nr. 304; k. 61, t. 6, nr. 147; t. 23, nr. 165). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 282‑294. 587 – Scrisori (4), din 12 martie 1661, 24 iunie (2) şi 6 iulie 1662, ale domnului pribeag Constantin Şerban către Mikołaj Prażmowski, cancelar al Poloniei, mulţumind pentru eliberarea din Cameniţa, protecţia acordată în Polonia şi aprobarea cererii de indigenat (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tatarskie, nr. 10, 11, 12, 70). Ref. şi publ.: Th. Holban, Contribuţie la pribegia lui Constantin Şerban (RI, 21, 1935, p. 46‑54). 588– Scrisori (4), din 24 august (2), 4 noiembrie 1661 şi 6 august 1662, de la Constantin Şerban privind pribegia sa în Polonia (Archiwum Koronne Warszawskie). Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi testamentele lor (AARMSI, s. III, 21, 1939, p. 373‑411). Reprod.: B. A. R., fotocopii, pac. XXI. 589 – Scrisoare din Iaşi, 9 mai 1663, de la Eustratie Dabija, domnul Moldovei, către Jan Kazimierz, regele Poloniei, în care se plânge împotriva lui Constantin Şerban 94  POLONIA care aţâţă boierii de ţară şi slujitorii împotriva sa (Archivum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, nr. 122, original). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 294‑295. 590 – Scrisoare din Baccisarai, 11 iunie 1663, de la hanul Mehmed Ghirai către Jan Kazimierz, regele Poloniei, în care insistă pentru extrădarea sau aşezarea în interiorul regatului a lui Constantin Şerban, care se pregăteşte să reocupe scaunul Moldovei (Archivum Koronne Warszawskie, Dz. Tatarskie, k. 61, t. 65, nr. 207a‑b, original). Publ.: ibidem, p. 295‑297. 591 – Acte (145), din 1661‑1674, ale Nunţiaturii Apostolice din Polonia, privitoare la misiunile catolice în Moldova şi Ţara Românească (Varia şi Nabytki staropolskie). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 13, nr. 6. 592 – Instrucţiuni, din 1669, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, către solii săi în Polonia (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tatarskie, k. 60, mapa 31, nr. 33). Ref.: Ilie Corfus, Noutăţi despre tatăl lui Miron Costin (R. Ist., 32, 1979, nr. 4, p. 726‑727). 593 – Jalbă, [cca 1673], adresată regelui Poloniei, Mihail Wiśniowiecki, de către boierii moldoveni pribegi, Lupu Bogdan, Iordache Rusel, Pătraşco, Vasilie şi Toader Tăutul, Miron şi Vasile Cucoranu, Neagoe şi Gheorghe Goian, Pavel Rugină, Ilie Moţoc, Toader Botez, Gligoraş Săvăscul, Gheorghiţă Nacul, Gheorghiţă Onciul (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, mf. 32865, k. 43, nr. 81). Ref.: Andrei Pippidi, 2003. 594 – Documente (2), din 1674‑1677: convenţie moldo‑polonă privind evacuarea Sucevei şi scrisoarea de la ambasadorul polon la Constantinopol către Gheorghe Duca, domnul Moldovei, privind pe catolicii din Moldova şi procesul acestuia cu Alexandru Balaban (Archiwum Zamoyskich). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 105‑108, 119‑121. 595 – Scrisori (3), din 4 februarie, 5 martie şi 10 iulie 1675, de la Ştefan Petriceicu, fostul domn al Moldovei, aflat în exil, adresate regelui polon Jan Sobieski şi voievodului de Chełm, Jan Gniński, solicitând ajutor (fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, f. 70‑71; Col. Autografe). Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 131‑132. Publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi testamentele lor (AARMSI, s. III, 21, 1939, p. 411‑415). 596 – Instrucţiuni (2), din 15 iunie şi 10 iulie 1675, date de Jan Sobieski, regele Poloniei, către Stefan Bidzyński şi Krzysztof Korycki, soli în Crimeea, în vederea reinstalării la domnie în Moldova a lui Ştefan Petriceicu şi Constantin Şerban (Archiwum Zamoyskich, nr. 3037, p. 463‑464, 482, copie). Publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 302‑303. 597 – Scrisoare din Iaşi, 3 iunie 1676, de la Miron Costin către starostele Marcu Matczyński cu privire la discuţiile purtate de Miron Costin la Adrianopol cu intendentul marelui vizir în vederea încheierii păcii între Polonia şi Poartă (ms. 2872, f. 49‑52). Ref. şi publ.: Ilie Corfus, O nouă scrisoare a lui Miron Costin (Studii, 24, 1971, nr. 2, POLONIA  95

p. 237‑252); idem, Miron Costin, o nouă pagină de cronică (MI, 5, 1971, nr. 8, p. 67‑70). 598 – Scrisoare, 29 decembrie 1678, prin care Ştefan Petriceicu, fost domn al Moldovei, îi cere sprijinul lui Kazimierz Radziwiłł pentru a‑şi primi pensia acordată de Seim în 1676, încă neplătită (Archiwum Zamoyskich, nr. 3028). Publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 306‑307. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 8, c. 375‑376. 599 – Scrisori (7), din 1683‑1693, ale domnilor şi boierilor moldoveni către Jan III Sobieski, regele Poloniei (Archiwum Publiczne Potockich, 47, t. 1, p. 129‑131, 548‑549; t. 2, p. 158‑160; p. 81‑88, 91‑92, 543‑544). Publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 307‑324. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 55, c. 75‑77, 469‑474, 479‑480, 517‑518, 747. 600 – Scrisoare din Iaşi, 25 septembrie 1684, de la Miron Costin către regele Poloniei, Jan III Sobieski (fost în Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1790, f. 76). Ref. şi publ.: Miron Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 11, 331‑332, 443. 601 – Scrisori (2), din 1684‑1685, de la Miron Costin, din timpul refugiului în Polonia (Archiwum Publiczne Potockich). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 16, nr. 18. Publ.: Elena Linţa, Două scrisori inedite ale lui Miron Costin (Studii, 11, 1958, nr. 5, p. 79‑82). 602 – Documente (10), din 1684‑1688, conţinând o cerere de protecţie a boierilor moldoveni către regele Poloniei şi scrisori de la Constantin Cantemir, Ştefan Petriceicu, Diamandi clucerul şi regele Poloniei Jan III Sobieski (Archiwum Zamoyskich). Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 151‑154, 159j‑164, 168‑174, 179‑181. 603 – Scrisoare, din aprilie 1687, de la Ştefan Petriceicu, fost domn al Moldovei, către Jan III Sobieski, regele Poloniei, privitoare la atitudinea lui Constantin Cantemir, domnul Moldovei, faţă de Polonia (Archiwum Publiczne Potockich, ms. 47/II, nr. 21). Ref.: Czesław Chowaniec, Miron Costin en Pologne – contribution à l’année 1684‑1685, în Închinare lui Nicolae Iorga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p. 123. 604 – Documente (11), din 1687‑1699, conţinând scrisori de la Constantin şi Antioh Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Lupu Bogdan, clucerul Diamandi, Marcu Matczynski, Daniel Rupicki, Stanisław Jablonowski, instrucţiuni pentru soli poloni în Moldova şi Ţara Românească (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, nr. 125, 126, 131; Archiwum Publiczne Potockich, t. 13, nr. 28, f. 36‑37; nr. 13, f. 42‑43, 45‑46; Archiwum Zamoyskich, ms. 3029, f. 27; ms. 3033; Towarzystwo Przyjaciół Nauk, nr. 92, p. 7‑13). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 314‑315, 334‑347. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 1007‑1014; r. 8, c. 10, 140; r. 24, c. 276‑283; r. 33, c. 12‑16, 19‑20. 605 – Scrisoare din Varşovia, august 1688, de la Ştefan Petriceicu, fost domn al 96  POLONIA

Moldovei, către Martin Zamoyski, prin care îi cere să‑i dea din visterie bani în contul pensiei, pentru a‑şi achita datoriile (Archiwum Zamoyskich, 466, nr. 611). Publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 309‑310. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 24, c. 419‑420. 606 – Rapoarte (2), din 1690, ale contelui Leopold Wilhelm von Königsegy către împăratul german Joseph I, despre intenţiile Poloniei de a ocupa Moldova şi Ţara Românească (Archiwum Publiczne Potockich, ms. 47/I, 271‑273 şi 526‑527). Ref.: Andrei Pippidi, 2003. 607 – Scrisoare din Iaşi, 17 septembrie 1691, de la Velicico Costin către fratele său, logofătul Miron Costin, refugiat în Polonia, prin care îi cere să revină în Moldova (Archiwum Publiczne Potockich, ms. 47/I, nr. 67). Ref. şi publ.: Czeslaw Chowaniec, op. cit., p. 120‑121. 608 – Salvconduct, din 1691, eliberat lui Zdziechowski pentru călătoria de la Galata în Polonia prin Moldova (Zbiór z Muzeum Narodowego). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 18, nr. 25. 609 – Scrisoare din Lvov, 20 ianuarie 1698, prin care marele hatman Stanisław Jabłonowski intervine la regele Poloniei August II în favoarea lui Lupaşcu Hâjdeu pentru obţinerea unei moşteniri lăsate de unchiul său, Ştefan Petriceicu (Archiwum Koronne Warszawskie, dos. 3, nr. 13). Publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi testamentele lor, p. 430‑431. Reprod.: B. A. R., fotocopie XX/75. 610 – Scrisori (4), din 1698, de la Constantin Brâncoveanu către regele Poloniei, August II, şi copia unui răspuns de la rege privind relaţiile româno‑polone (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. 43, doc. nr. 131, 133, 138, 144). Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 820). Reprod.: B. A. R., foto XXI/79 (doc. 7 septembrie 1713). 611 – Scrisori (2), din 1699 şi 1716: de la paşa de Cameniţa către palatinul din Kiev, Marcin Kątski, şi, respectiv, de la Mehmed‑paşa din Hotin către camerierul Coroanei polone (Towarzystwo Przyjaciół Nauk). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 14, nr. 11. 612 – Documente, sfârşitul sec. XVII, conţinând scrisori de la Gheorghe Duca, informaţii despre participarea armatei moldovene la asediul Vienei, relatarea hatmanului Jan Sobieski despre campania în Moldova din 1685, instrucţiuni date solului polon trimis la Constantinopol pentru a cere ca Moldova şi Ţara Românească să treacă sub vasalitate polonă, cu scrisori ale domnului şi boierilor Moldovei sprijinind această cerere etc. Ref.: Matei, Cercetări [III], p. 443. 613 – Documente, din sec. XVII, referitoare la fraţii Ieremia şi Simion Movilă cu fiii lor şi începutul domniei lui Radu Şerban în Ţara Românească, luptele pentru domnie, schimburile de soli şi scrisori. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 954‑955. POLONIA  97

614 – Documente, din sec. XVII, cuprinzând corespondenţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, cu magnaţii lituanieni Janusz şi Christofor Radziwiłł, corespondenţa fiicelor lui Vasile Lupu, Ruxandra şi Maria, cu soţii lor, hatmanul cazac Timuş Hmielniţki şi, respectiv, principele polon Janusz Radziwiłł, acte privitoare la Samuel Korecki, ginerele lui Ieremia Movilă, între care şi inventarul tezaurului lăsat la moartea sa. Ref.: ibidem, p. 955. 615 – Convenţie, din 12 octombrie 1703, între Poarta Otomană şi Polonia, privitoare la stabilirea frontierei otomano‑moldo‑polone (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 78, t. 534). Publ.: Tahsin Gemil, Relaţiile Ţărilor Române în documente turceşti (1601‑1712), Buc., 1984, p. 463‑471. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 23, c. 450‑451. 616 – Tratat, din 14 octombrie 1703, între Polonia şi Imperiul Otoman privind frontiera dintre cele două state prin care se menţinea integritatea Moldovei de nord (Zbiór Popielów, ms. 149, f. 63). Ref. şi publ.: Hurmuzaki, supl. I/1, p. 352; supl. II/3, fasc. 1, p. 291‑293; W. Konopczyński, Polska a Turcja 1683‑1792, Varşovia, 1936, p. 49; Ciobanu, Relaţiile politice, p. 34. 617 – Scrisoare, din 2 iunie 1712, de la Buhuş, hatman şi pârcălab al Sucevei, către voievodul de Moravia (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. mf. 32858, 43, nr. 74). Ref.: Andrei Pippidi, 2003. 618 – Corespondenţă, din 1712‑1714, între marele hatman Adam Mikołaj Sieniawski, Nicolae Mavrocordat, Stanisław Chomętowski, ambasadorul Poloniei la Poarta Otomană, hanul tătarilor, Kaplan Ghiray, generalul Reppa, comandantul Cameniţei, referitoare la raporturile polono‑otomane şi la situaţia politică a Moldovei (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 79, t. 526, nr. 939; t. 543, nr. 882; t. 545, 554, 560, 629; t. 554; t. 559, nr. 935; t. 560; t. 562; t. 588, nr. 976; t. 589, nr. 968; t. 590, nr. 969; t. 593, nr. 975/4; t. 594, nr. 976/1,3; t. 595, nr. 977; t. 599, nr. 596; t. 623, nr. 1138; t. 629; ms. 494, f. 165, 187‑188, 279‑282). Ref.: Panaitescu, Călători poloni, p. 129‑130, 131; Józef Feldman, Polska a sprawa wschodnia 1709‑1714, Cracovia, 1926, p. 93, 140‑142, 146; Veniamin Ciobanu, Raporturile turco‑poloneze şi Moldova de la pacea de la Carlowitz până la 1714 (AIIAI, 10, 1973, p. 192‑193, 196); idem, Relaţiile politice, p. 46‑54; Marius Tărâţă, Stagierea UNESCO în Polonia („Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 2008, nr. 3, p. 173). Reprod.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 99; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 571, 626‑627 (parţial); Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 69/2. 619 – Scrisoare, 17 septembrie 1713, de la Constantin Brâncoveanu către Adam Mikołaj Sieniawski, mare hatman al Coroanei polone, confirmând primirea scrisorii sale din 10 septembrie, cu ştiri confidenţiale privitoare la Polonia (Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. 43, nr. 133; Inw. Now. Original). Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Din corespondenţa diplomatică a lui Constantin Brâncoveanu (III) (RA, 63, 1986, nr. 1, p. 62‑63, nr. 10). Reprod.: B. A. R., fotocopie, XXI/79; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 2, c. 1017. 98  POLONIA

620 – Scrisoare, din 1713, de la Constantin Brâncoveanu către Stanisław Chomętowski, voievod al Mazowiei şi sol extraordinar la Poarta Otomană, în care îi comunică trimiterea scrisorilor către destinatari, primirea unor misive pentru el de la comandantul din Okopy, pe care i le va trimite neîntîrziat, şi cererea de a fi informat permanent (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. 43, nr. 144 [Inv. Now.], original). Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Din corespondenţa diplomatică a lui Constantin Brâncoveanu (IV) (RA, 63, 1986, nr. 3, p. 311‑313, 317). Reprod.: B. A. R., fotocopie, XXI/80. 621 – Corespondenţă polono‑moldavă, din 1720‑1729, referitoare la respectarea frontierei dintre cele două ţări. Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 59‑60. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 24, c. 191‑193; 25/1, c. 30‑35, 226‑228, 522‑524; 67/2, c. 1018‑1022; 69/11, c. 716‑717. 622 – Document din Iaşi, 19 mai 1732, stabilind condiţiile graniţei moldo‑polone, semnat de marele hatman al Moldovei, Sandu Sturdza, şi de Ian Swirski, burgundul de Cameniţa (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. mf. 32862, 43, nr. 78). Ref.: Andrei Pippidi, 2003. 623 – Documente (2), din 1732, referitoare la atitudinea lui Grigore II Ghica, domnul Moldovei, faţă de pretendentul polon Stanislas Leszczyński. Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 61. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 69/11, c. 766, 838. 624 – Document, din aprilie 1736, prin care Poarta îl recunoaşte pe August III ca rege al Poloniei, exprimându‑şi speranţa în atitudinea neutră a acestuia la frontiera Moldovei. Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 63‑64. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 70/20, c. 618. 625 – Documente (7), din 1742‑1743, referitoare la activitatea lui Paweł Benoe, procuror al Coroanei polone, trimis la Poarta Otomană în problema delimitării frontierei otomano‑ruse pe Nistru pentru a apăra interesele Poloniei (Zbiór Popielów, ms. 149, f. 64v). Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 66‑71. Publ.: Iorga, Studii şi documente, VI, p. 284‑285, 308, 392, 396, 398‑399. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 23, c. 145‑147; r. 24, c. 229‑232; r. 69/11, c. 770‑779; r. 70/20, c. 688, 701‑722. 626 – Concepte de scrisori (2), din 3 decembrie 1764, neexpediate, ale regelui Poloniei, Stanisław August Poniatowski, către Grigore Al. Ghica, domnul Moldovei, şi Ştefan Racoviţă, domnul Ţării Româneşti, anunţând venirea la tron şi dorinţa bunelor relaţii cu Ţările Române. Reprod.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 94‑95; Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 70/21, c. 376‑379. 627 – Documente (51), din 1765‑1767, referitoare la misiunea la Poarta Otomană a lui Carol Boskamp, consilier intim al regelui Stanisław August Poniatowski, trecerea sa prin Moldova, atitudinea lui Grigore Alexandru Ghica faţă de Polonia şi relaţiile moldo‑polone în această perioadă. POLONIA  99

Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 97‑113. Publ.: Documente Callimachi, II, p. 352 (regest cu adresa greşită), 354‑357, 358, 361 (regest), 362 (regest); Duzinchevici, Documente polone, anexele I‑III, p. 142‑146. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 69/10, c. 10‑17, 50‑57, 60‑67, 69‑73, 84‑87, 97‑100, 104‑112, 140, 145‑146, 152‑155, 160‑165, 176, 187‑205, 212‑214, 221‑224, 227‑229, 233, 255, 263‑264, 276‑278, 281‑292, 327‑355, 368‑369, 385‑386, 391‑392, 436‑439; r. 69/12, c. 90‑94, 116‑117; r. 70/21, c. 382‑389. 628 – Scrisoare din Bucureşti, 27 decembrie 1767, de la Alexandru Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti, către contele Andrzej Zamoyski, cancelar al Poloniei, recomandându‑l pe serdarul Gheorghe Saul ca rezident al său la Varşovia (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Mołdawskie i Wołoskie, k. mf. 32875, 43, nr. 91). Ref.: Andrei Pippidi, 2003. 629 – Documente (3), din 1768, referitoare la atitudinea Moldovei faţă de Confederaţia de la Bar (Zbiór Popielów, ms. 220, f. 50). Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 121‑122. Publ.: Documente Callimachi, I, p. 562‑569, 580‑582. 630 – Documente, 1768‑1774, referitoare la luptele dintre Rusia şi Turcia purtate pe teritoriul Ţărilor Române, activitatea politică a lui Grigore Ghica, amplasamentul trupelor austriece în Transilvania şi Banat, tratate şi convenţii cu Turcia privind şi Ţările Române (Zbiór Popielów). Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556. 631 – Documente (68), din 1776‑1782, privitoare la situaţia Ţărilor Române în cadrul relaţiilor polono‑ruso‑otomane (Zbiór Popielów, ms. 29, f. 2‑3, 8, 11, 13, 15, 44v, 46, 89‑90, 117; ms. 209, f. 352; ms. 235, f. 67‑68, 70v, 112, 135, 162v, 186v, 191‑192, 197v, 214, 324v‑348, 355, 381, 460, 481, 484, 500‑502, 591‑592; ms. 236, f. 250, 344‑350, 355, 357, 359‑361, 381; ms. 398, f. 4, 11, 13, 52, 69, 115, 127, 129; ms. 399, f. 3‑5, 88, 293‑294; ms. 426, f. 470‑471, 474‑483. Ref.: Ciobanu, Relaţiile politice, p. 132‑146. Publ.: Hurmuzaki, IX/2, p. 113 (parţial); Veniamin Ciobanu, Documente inedite privind relaţiile Moldovei cu Polonia în a doua jumătate a secolului al XVIII‑lea (AIIAI, 13, 1976, p. 357‑370). 632 – Documente (5), din 1779‑1786, privind Moldova în cadrul relaţiilor comerciale polono‑otomane: informaţii de la Pierre de la Roche, agent comercial al domnitorului Constantin Moruzi, privitoare la comerţul de cereale cu Polonia, memoriul (1785) agentului polon la Poarta Otomană, Stanisław de Pichelstein, privind navigaţia pe Nistru a vaselor polone, intervenţii la Poartă pentru deschiderea unui consulat polon la Cetatea Albă (Archiwum Koronne Warszawskie, Dz. Tureckie, k. 80, t. 758, p. 12‑14; ms. 234, f. 246‑249; ms. 236, f. 311; ms. 339, f. 184; Zbiór Popielów, ms. 222, f. 38). Ref.: Veniamin Ciobanu, Aspects du trafic commercial fluvial dans la zone de la Mer Noire dans la 2‑e moitié du XVIII‑e siècle (RRH, 19, 1980, nr. 4, p. 735, 737‑738). Publ.: idem, Documente inedite privind relaţiile Moldovei cu Polonia în a doua jumătate a secolului al XVIII‑lea, p. 370‑371 (2 doc., 1786). 100  POLONIA

633 – Scrisori, din 1786‑1788, primite de prelatul Gaetano Gigiotti la Varşovia, conţinând informaţii despre Moldova (Archiwum Gigiottiego, P 1, P 2, P 17 b). Ref.: Ghidul microfilmelor, p. 63. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 7, c. 1‑209. 634 – Vasile Balş, Allerunterthänigste Bitte [...] hochlöbliche politische Hofstelle der Bojar v. Balsch. Um Vorwandlung das Bojarenprädikate in das Grafen und Baronenprädikat, Viena, 1791. 18 f. Semnătură autografă. Memoriu înaintat gubernului Galiţiei, prin care bucovineanul Vasile Balş cere recunoaştrerea titlului nobiliar de „boier” (Archiwum Czołowskiego, Akta Dotyczące Bukowiny, nr. 3106, p. 4‑14). Ref.: Mihai Mitu, 2010. 635 – Documente, a doua jumătate a sec. XVIII, referitoare la perioada regelui Poloniei Stanisław‑August Poniatowski: rapoarte diplomatice trimise de ambasadorii Poloniei, acte ale cabinetului regal şi ale unor demnitari poloni, atitudinea Turciei, Rusiei, Poloniei şi Austriei faţă de Ţările Române şi luptele dintre Rusia şi Turcia purtate pe teritoriul Ţărilor Române (1768‑1774), moartea lui Alexandru Mavrocordat, amplasamentul trupelor austriece în Transilvania şi Banat, tratate şi convenţii etc. Copii (Zbiór Popielów). Ref.: Matei, Cercetări [II], p. 555‑556. 636 – Documente, din 1821, referitoare la strângerea de contribuţii băneşti pentru ajutorarea trupelor Eteriei din Principatele Române şi a locuitorilor sinistraţi după incendiul din Bucureşti şi la revoluţia lui Tudor Vladimirescu (Komisja Rządowa Spraw Wewnętrznych). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 14, nr. 12. 637 – Documente, din 1831‑1848, privind emigraţia polonă şi legăturile ei cu revoluţionarii români (ms. 729, ms. 778; ms. 870, Kan. Nom. ms. 121, f. 162‑163; ms. 8811; Komisja Śledcza, ms. 281). Ref.: P.P. Panaitescu, Emigraţia polonă şi revoluţia română de la 1848, Buc., 1929; M. Handelsman, Le prince Czartoryski et la Roumanie, 1834‑1850, în La Pologne au VII‑e Congrès international des sciences historiques, II, Varşovia, 1933, p. 199‑234; Th. Holban, Emigraţia polonă din anii 1831‑1848 şi influenţa ei asupra mişcărilor de independenţă ale românilor (RI, 20, 1934, p. 325‑344). 638 – Notă, din mai 1854, prezentată de Partida Naţională Românească prinţului Napoleon prin generalul Józef Wysocki, atrăgând atenţia asupra zvonurilor că Imperiul Otoman intenţionează să transforme Principatele Române în paşalâcuri şi cerând arme pentru lupta antiotomană şi garantarea drepturilor la autonomia politică (Zbiór Muzeum Narodowego, Dokumenty emigracyjne, Koło Polskie w Paryżu, nr. 258, fost în Elveţia, Rapperswill). Publ.: Wieslawa Knapowska, Note présentée par les Roumains au Prince Napoléon au mois de mai 1854 et communiquée au général Wysocki (RHSEE, 5, 1928, p. 355‑356). 639 – Acte de cancelarie (300), din 1890‑1914, privitoare şi la emiterea de paşapoarte pentru călătorii în România în scop medical, turistic, de studii etc. (Kancelaria Gubernatora Warszawskiego). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 13, nr. 8. POLONIA  101

640 – Documente (20), din 1915‑1918, ale Serviciului secret al armatelor 3‑7 austro‑ungare referitoare la organizarea şi activitatea Serviciului secret rus în România şi atitudinea politică a unor cetăţeni români, inclusiv din Bucovina (Wywiad 3‑7 Armii Austriackiej). Ref.: ibidem, p. 15, nr. 16.

MS

641 – Joachim Bielski, Jurnalul expediţiei lui I. Zamoyski în Moldova din 12 iulie‑5 noiembrie 1595. 18 f. (Archiwum Radziwiłłów, Dz. II, 309). Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Jurnalul expediţiei polone în Moldova la 1595 (RA, 47, 1970, nr. 2, p. 525‑546); Călători străini, III, p. 641‑653. 642 – Stanisław Żółkiewski, Opisanie wescia do Wołoch [Relatare despre intrarea în Moldova], jurnal al campaniei polone din 3 septembrie 1620 – 2 februarie 1621 (Archiwum Radziwiłłów, ms. XII, f. 698 ş. urm.). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 490‑509; Călători străini, IV, p. 443‑460. 643 – Maciej Titlewski, Relació n diaria de las guerras tenides entre polacos y turcos por los anos 1620 y 1621. Copie după ediţia din Madrid, 1623, a lucrării solului polon, cuprinzând informaţii despre contribuţia Moldovei la războaiele ruso‑turce şi la luptele de la Ţuţora şi Hotin. Ref.: Matei, Cercetări [III], p. 443. 644 – Ioannes Iancovitius [Ioan Jancovič], Narratio de Gasparo Gratiano, Moldaviae principe, 1655. Relatare despre originea şi domnia lui Gaspar Gratiani în Moldova (Archiwum Radziwiłłów, Miscellanea, ms. 4). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/3, fasc. 1, p. 62‑69; Călători străini, IV, p. 551‑558. 645 – Jurnalul soliei lui Stanisław Chomętowski, voievod de Mazowia, la Poarta Otomană, octombrie 1712‑octombrie 1714, în polonă, italiană şi latină. 1156 f. Cuprinde relatarea călătoriei prin Moldova (Hotin, Bender, Căuşeni, Ştefăneşti, Iaşi, Botoşani etc.), întrevederile cu Nicolae Mavrocordat, cererile polonilor legate de episcopatul de Bacău, corespondenţa despre Moldova şi situaţia de acolo, deplasarea trupelor inamice, solia hatmanului Alexandru Buhuş, un memoriu secret al lui Stanisław Chomętowski către Nicolae Mavrocordat, din 24 octombrie 1712 etc. (Dz. Tureckie, 79/572 a – 79/573). Ref.: Marius Tărâţă, Stagierea UNESCO în Polonia („Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 2008, nr. 3, p. 173).

ARCHIWUM GŁÓWNE AKT NOWYCH (Arhiva Centrală de Acte Noi)

DOC

646 – Documente, începutul sec. XX, referitoare la proiectele construcţiei canalului Marea Baltică‑Marea Neagră şi la minoritatea polonă din România (Fond Ambasada Rzeczypospolitej Polskiej w Bukareszcie). Ref.: Florin Anghel, Călătorie de studii în Polonia (RI, s. n., 7, 1996, nr. 3‑4, p. 309‑310). 102  POLONIA

647 – Documente (2) din Paris, 1918, referitoare la cooperarea dintre Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina şi Consiliul Naţional al Unităţii Române cu Comitetele Naţionale Cehoslovac, Iugoslav şi Polon (Polski Komitet Narodowy w Paryżu, Dz. II, Sekretariat Generalny, kota 82). Publ.: 1918 la români, II, p. 1141‑1142, 1154‑1155. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 16, c. 12‑13, 19‑20. 648 – Documente, 1918‑1920, referitoare la lucrările Congresului de la Roma (1918), şedinţele pregătitoare ale Congresului Naţiunilor Europei Centrale Aliate şi ale Antantei (Paris, octombrie 1918), colaborarea militară româno‑polonă din 1919‑1920, rapoartele reprezentantului Comitetului Naţional Polon la Bucureşti, Stanisław Kożminski, cu informaţii despre România. Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 461‑462. 649 – Documente (74), din 1918‑1939, privitoare la tratate şi alte instrumente diplomatice cu caracter politic, economic şi cultural, acordarea de ordine polone unor cetăţeni români, acreditarea de diplomaţi etc. (Prezydium Rady Ministrów). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 41‑43, nr. 69. 650 – Documente, 1918‑1939, referitoare la fazele de delimitare a frontierei româno‑polone (proiect, 1921, 1926, 1928, 1935 – Protocolul final de delimitare a frontierei) (MSZ, vol. 6370, f. 296‑306; vol. 6407, f. 197‑198; Prezydjum Rady Ministrów, Akta grupowe, vol. 94). Ref. şi publ.: Florin Anghel, Despre o problemă aproape necunoscută: frontiera româno‑polonă în perioada interbelică, 1918‑1939 (RI, s.n., 8, 1997, nr. 3‑4, p. 255‑270, nr. 11, 12, 17, 46). 651 – Documente, 1919‑1939, conţinând rapoarte ale consulatelor polone din Cernăuţi, Cluj, Chişinău şi Galaţi, cu date privitoare la comunitatea polonă din România, referinţe la politica generală a guvernului român etc. (Fond Ministerstwo Spraw Zagranicznych, Departament Konsularny). Ref.: Florin Anghel, Călătorie de documentare în Polonia (RI, s. n., 8, 1997, nr. 1‑2, 1997, p. 132‑133). 652 – Documente, din 1919‑1939, privitoare la negocieri comerciale, transporturi pe Dunăre, construcţia unui pod între Iugoslavia şi România, repatrierea unor cetăţeni poloni din U.R.S.S. prin România, Mica Antantă, Pactul Balcanic, colaborarea în domeniul presei, schimburi de cărţi, proiecte pentru înfiinţarea la Bucureşti a unei biblioteci polone (1925) şi a unui institut de cultură polon (1926), schimburi de bursieri, textul Convenţiei de colaborare culturală între România şi Polonia (1937) şi iniţiativa înfiinţării unei asociaţii culturale româno‑polone (1939) (Poselstwo Rzeczypospolitej Polskiej w Bukareszcie; Ministerstwo Spraw Zagranicznych, doc. 20 ianuarie 1919, 19 decembrie 1926, 20 februarie 1939, nr. 448). Ref.: M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.P. Polonă (RA, 49, 1972, nr. 1, p. 158); Matei, Cercetări [III], p. 443‑444; idem, Cercetări 1977, p. 324; Nicolae Dascălu, A survey of the cultural relations between Romania and Poland in the interwar period (1919‑1939) (RRH, 21, 1982, nr. 1, p. 102‑105, 108, 116); Piechota, Balcanica, p. 20‑21, nr. 30; p. 30‑31, 34, nr. 55. POLONIA  103

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 9, c. 342‑350; r. 16, c. 44; r. 27, c. 4‑5, 192‑200, 380‑384, 388‑389, 679‑683. 653 – Rapoarte, din 1920‑1939, ale Legaţiei şi ulterior ale Ambasadei polone la Bucureşti, privind relaţiile româno‑polone cu informaţii despre activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu, politica internă din România, Mica Antantă etc. Ref.: Matei, Cercetări [III], p. 443‑444. 654 – Documente, post 1920, referitoare la activitatea României în cadrul organizaţiilor internaţionale (Mica Antantă, Pactul Balcanic şi Liga Naţiunilor) şi rapoarte ale consulilor poloni la Bucureşti despre situaţia economică a României. Ref.: Matei, Cercetări [V], p. 461‑462. 655 – Documente, din 1921‑1937, privitoare la relaţiile româno‑polone (Prezydjum Rady Ministrów). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 9, c. 1‑355. 656 – Documente, din 1924‑1940, cuprinzând corespondenţă şi note despre relaţiile politice dintre Bulgaria şi România (Zbiór dokumentów luźnych, Akta Adama Tarnowskiego). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 44‑45, nr. 74. 657 – Documente, din 1927, privind importul de fructe din România în Polonia. Provin de la Societatea „Społem”, Związek Spółdzielni Spożywców Rzeczypospolitej Polskiej w Warszawie. Ref.: Piechota, Balcanica, p. 43‑44, nr. 71. 658 – Documente, din 1929‑1945, privind emigrarea unor cetăţeni poloni în Turcia, linia de navigaţie Constanţa – Haifa etc. (Konsulat Generalny Rzeczypospolitej Polskiej w Stambule). Ref.: ibidem, p. 28, nr. 49. 659 – Documente, din 1930‑1937, privind relaţiile economice dintre Polonia, Iugoslavia şi România, atitudinea Turciei în problema Pactului dintre U.R.S.S., Polonia, România şi Turcia etc., vizitele Primului ministru al Greciei, Eleutherios Venizelos, în Turcia (Poselstwo Rzeczypospolitej Polskiej w Pradze). Ref.: ibidem, p. 39‑40, nr. 66. 660 – Scrisori, personale şi oficiale, 1932‑1937, ale ministrului polon la Bucureşti, Miroslaw Arciszewski, despre viaţa politică românească, relaţiile sale cu lideri politici sau din elita culturală, artistică şi economică (regele Carol II, gazetarul Nae Ionescu ş.a.), proiecte de alianţă româno‑polonă (Fond Ministerstwo Spraw Zagranicznych, Departament Konsularny; Departament Polityk‑Ekonomicznego). Ref.: Florin Anghel, Călătorie de documentare în Polonia (RI, s. n., 8, 1997, nr. 1‑2, 1997, p. 132‑133). 661 – Documente, prima jumătate a sec. XX, referitoare la relaţiile economice ale Poloniei cu diverse state (tranzit de mărfuri prin portul Constanţa) şi la situaţia refugiaţilor poloni din România după septembrie 1939. 21 dosare (Fond Konsulat Honorowy R.P. w Konstancy). Ref.: Florin Anghel, Călătorie de studii în Polonia (RI, s. n., 7, 1996, nr. 3‑4, p. 309‑310). 104  POLONIA

ARCHIWUM PAŃSTWOWE MIASTA WARSZAWY I WÓJEWÓDZTWA WARSZAWSKIEGO (Arhiva de Stat a oraşului Varşovia şi a Voievodatului Varşovia)

DOC

662 – Documente, din 1930‑1939, privitoare la activitatea Camerei de Comerţ Polono‑Române din Varşovia. Texte în română şi polonă (Izba Handlowa Polsko‑Rumuńska). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 71‑72, nr. 155. BIBLIOTEKA NARODOWA (Biblioteca Naţională)

DOC

663 – Documente, din sec. XIV‑XVII, privind relaţiile româno‑polone: întemeierea Moldovei şi expediţia lui Kazimierz Wielki [1368], Ştefan Petriceicu şi boierii moldoveni la Curtea regelui Poloniei Jan III Sobieski etc. (Zbiór Aleksandr Czołowski). Ref.: Matei, Cercetări [IV], p. 324. 664 – Scrisoare, din 1 ianuarie 1468, de la Ştefan cel Mare, prin care vesteşte regelui Cazimir al Poloniei biruinţa de la Baia (Fond Załuski, Col. Różne, F. IV, 105). Ref.: P.P. Panaitescu, Contribuţii la istoria lui Ştefan cel Mare (AARMSI, s. III, 15, 1934, p. 62‑70). Publ.: A. Prochaska, Królewicz Kazimierz Jagiełłończyk i Jerzy Czeski („Przegląd historyczny”, 17, 1913, p. 129‑132); KH, 38, 1914, p. 227; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 63‑68. 665 – Salvconduct, 1482, eliberat de cancelaria regelui Poloniei Cazimir IV domniţei Olena, fiica lui Ştefan cel Mare şi a Evdokiei, prinţesă de Kiev, şi suitei acesteia, pentru trecerea prin Polonia şi Lituania în drum spre Moscova, unde urma să se căsătorească cu Ivan cel Tânăr, fiul marelui cneaz Ivan III (Fond Załuski, Col. Różne, F. IV, 105, f. 402‑403). Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 71‑75; Dan Sluşanschi, Princess Olena’s safeconduct through Poland and Lithuania (1482) (RRH, 34, 1995, nr. 1‑2, p. 195‑199). 666 – Act, din 1489, al sultanului Baiazid, prin care aprobă libera trecere şi comerţul negustorilor poloni în Moldova. Text în italiană (ms. 3358 Lat., F. 62 Z). Ref.: I.C. Chiţimia, Anciennes rélations roumaines avec l’Italie et la Pologne au XV‑e siècle („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 345, nota 27). 667 – Document, din 1497, care menţionează înfrângerea armatei polone în Moldova (Fond Załuski, Col. Różne, F. IV, 80, f. 31). Publ.: Holban, Noi documente [II], p. 467. 668 – Documente, 1530‑1546, referitoare la domnia lui Petru Rareş în Moldova, cuprinzând: scrisorile sale către regele Poloniei, Sigismund II, şi răspunsurile acestuia, relatări despre rivalii săi, Ştefan Lăcustă şi Alexandru Cornea, tratatul dintre Sigismund POLONIA  105

II, regele Poloniei, şi Petru Rareş, domnul Moldovei, (Littere concordie inter regem Polonie et vo[ievoda]m Moldavie), din 1538; corespondenţa lui Sigismund, principele Transilvaniei, cu regele Ferdinand de Habsburg, privitoare la relaţiile cu Petru Rareş (1536 şi 1538), corespondenţa reginei Bona Sforza cu personalităţi din Transilvania, corespondenţa Isabellei Zapolya cu Petru Kmita, palatinul Cracoviei (1541), scrisoarea unor boieri români din Hotin către starostele Cameniţei (1541), corespondenţa dintre sultanul Soliman Magnificul şi Sigismund I, regele Poloniei, scrisori (6) schimbate între Petru Rareş, domnul Moldovei, Sigismund I, regele Poloniei şi personalităţi polone, relatări (9) ale schimburilor de solii între regele Poloniei şi domnul moldovean (1542‑1545) etc. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953. 669 – Corespondenţă, din 1536 şi 1538, între regele polon Sigismund I şi regele Ferdinand I de Habsburg, referitoare la relaţiile Poloniei cu Moldova. Ref.: ibidem. 670 – Tratat de pace şi alianţă, din 28‑31 august 1538, încheiat între Petru Rareş, domnul Moldovei, şi Sigismund I, regele Poloniei (sygn III, 6614, k. 199‑200r). Ref., publ. şi reprod.: C. Rezachevici, Tratatul între Petru Rareş şi Sigismund I (28‑31 august 1538) din vremea campaniei lui Suleiman Magnificul în Moldova (CI‑Muzeul, 9‑10, 1978‑1979, p. 305‑325). 671 – Documente, din 1538, privind lucrările Seimului în care se expune poziţia Poloniei faţă de Petru Rareş, domnul Moldovei. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 953. 672 – Documente (24), din 1540‑1545, conţinând scrisori de la Petru Rareş, domnul Moldovei, Alexandru Cornea, Şeptilici pârcălabul, solul Avram Banilowski, regele Poloniei Sigismund II August, nobilii poloni Hieronim Sieniawski şi Jakob Wilamowski, Petru Gamratus, arhiepiscop de Gniezno, instrucţiuni comisarilor poloni trimişi în Moldova, convenţii între Ferdinand I Habsburg şi Isabela Zapolya pentru renunţarea la Transilvania (Dos. Górskiego, t. 22: 2639, f. 18v; 2640, f. 18a; 2642, f. 19v‑20; 2650, f. 38; 2651, f. 39‑40; 2652, f. 41‑42; 2654, f. 44; 2655, f. 45; 2656, f. 46; 2687a, f. 87‑88; 2688, f. 90; 2689, f. 91v; 2691, f. 93; 2693, f. 95; 2702, f. 106‑107; t. 23: 2752, f. 7; 2758, f. 15; 2778, f. 36; 2798, f. 92v; 2801, f. 106‑107; 2827, f. 166‑170; 2829, f. 173; 2833, f. 180; 2834, f. 181‑182. Ref. şi publ.: C. Rezachevici, Petru Rareş, Buc., 1978, p. 183, 194, 200‑202, 207, 210, 212‑213, 229‑230, 233‑234, 236‑237, 239, 242‑243, 245‑249, 257, 262. 673 – Scrisori (2), din februarie 1541, de la domnul Moldovei, Alexandru Cornea, şi doi dintre boierii acestuia către György Jazłowiecki, căpitanul Cameniţei, despre revenirea în Moldova a lui Petru Rareş, cu oaste turcească. Ref. şi publ.: C. Rezachevici, Originea şi domnia lui Alexandru vodă Cornea (c. 21 decembrie 1540 – 9 sau 16 februarie 1541) – după documente inedite din Polonia (R. Ist., s. n., 3, 1992, nr. 7‑8, p. 803‑827). 674 – Scrisori (5), din 1541‑1542, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, Isabela, regina Ungariei, Mikołaj Sieniawski, castelan de Belz, şi Petru Vartic către Sigismund I, regele Poloniei şi către alte personalităţi polone, despre revenirea lui Petru Rareş în a doua domnie. 106  POLONIA

Ref. şi publ.: C. Rezachevici, Petru Rareş între sultan şi lumea creştină în anii 1541‑1542, după noi izvoare polone – Solia „hatmanului” Petru Vartic din 1542 (I‑II) (R. Ist., s. n., 1, 1990, nr. 5, p. 427‑455; nr. 7‑8, p. 687‑704). 675 – Scrisoare, mijlocul sec. XVI, în română, de la begul de Bender către starostele de Raşkov. Publ.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 391. 676 – Documente (5), din 1554, 1555 şi 1591, de la regele polon Sigismund II August, de la Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, şi de la Poarta Otomană, privind trecerea unui sol polon prin Moldova, trimiterea unui sol moldovean în Polonia şi ştirea despre moartea lui Mihnea Turcitul, domnul Ţării Româneşti (Biblioteka Ordynacji Krasiń skich, ms. 48, f. 21, 33, 40; ms. 1807). Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 329‑330 (doc. 1591); 19, 1982, p. 593‑594. 677 – Documente (2), din august şi decembrie 1555, cuprinzând informaţii din partea lui Alexandru Lăpuşneanu transmise de solii moldoveni regelui Poloniei Sigismund II August (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 48, f. 33‑39). Publ.: Th. Holban, Documente externe (1552‑1561) (Studii, 18, 1965, nr. 3, p. 671‑673). 678 – Documente (35), din 1561‑1567, conţinând scrisori de la Alexandru Lăpuşneanu, regele Poloniei, Sigismund II August, sultanul Soliman Magnificul, Hamza‑aga, Ibrahim‑beg, Mikołaj Brzeski, Selim II, instrucţiuni către solii Petru Albotă, Gherlea Vornic, Crăciun şi Mihai trimişi în Polonia şi către solii poloni György Jazłowiecki, N. Brzeski, Petru Zborowski, informaţii despre executarea domnitorului moldovean Ştefan Tomşa şi a boierilor Spancioc şi Stroici, averea lui Ioan Iacob Heraclid sechestrată în Polonia, incidente de frontieră, incursiuni tătărăşti. Copii din 1831 (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1293, f. 38v‑43, 48‑49v, 52‑61, 76v‑80, 82‑96v, 104v‑108v, 110v‑116v, 119‑121, 129v‑133v, 142‑144, 146‑148, 153v‑154v). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 197‑198, 229‑310. 679 – Document, din 15 ianuarie 1565, de la regele Poloniei, Sigismund II August, adresat nobilimii polone, privitor la Bogdan Balica, pretendent la tronul Moldovei (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 4001). Ref.: Th. Holban, Noi pretendenţi domneşti în sec. al XVI‑lea (RI, 24, 1938, p. 154). 680 – Scrisoare, din 1566‑1567, de la Petru cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti, către regele polon Sigismund II August, prin intermediul secretarului regelui, Mikołaj Brzeski, asigurându‑l de bună vecinătate. Copie. Ref.: Lucia Dumitrescu, Date noi despre solia lui Nicolae Brzeski în Imperiul Otoman (1566‑1567) (Studii, 3, 1970, p. 609‑612). 681 – Documente (4), din 1568, de la regele polon Sigismund II August şi de la Petru Zborowski, solul polon la Poarta Otomană, cu informaţii despre Moldova (Pol. F. IV‑116, f. 45, 53‑56, 62‑75). Publ.: Holban, Noi documente [II], p. 318‑322. 682 – Corespondenţă, din 1573, între Ioan Vodă, domnul Moldovei, şi Ştefan Báthory, principele Transilvaniei, cu regele Poloniei, Henri de Valois. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 562. POLONIA  107

683 – Corespondenţă, din 1587, a cancelarului Transilvaniei, Farkas Kovacsoczy, şi a sultanului Murad III. Ref.: ibidem. 684 – Corespondenţă, din martie‑august 1595, a lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, cu împăratul german Rudolf II, arhiducele Maximilian, domnul moldovean Aron Vodă şi generalul maghiar Albert Kiraly. Ref.: ibidem. 685 – Documente, din 1595, privind expediţia polonă în Moldova. Ref.: ibidem. 686 – Alcune Lettere di papa Clemente ottavo et del Re et cancellieri di Polonia sopra la prisa della Moldavia fatta da Polacchi, scrisori din 1595‑1596, privind intervenţia polonă în Moldova. Texte în latină. Ref.: ibidem. 687 – Documente (3), din 1595‑1600, referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi Polonia în timpul lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 4019; ms. 4021). Ref.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 215‑216, 325‑326. 688 – Scrisoare, din 1596, a hanului Crimeii, Gazi Ghirai, către Mihai Viteazul, prin care cere ajutor împotriva Porţii, deoarece fusese mazilit. Copie (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, m. 1807). Ref. şi publ.: Corfus, Mihai Viteazul, p. 228‑230; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 147‑149. 689 – Scrisoare, din 22 septembrie 1600, de la răsculaţii din Transilvania către Ieremia Movilă, arătând imposibilitatea rechemării la tron a principelui Sigismund Báthory. Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1024. 690 – Documente (4), din 1600‑1602, privind politica desfăşurată de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (Acta Cancellariatus, p. 144, 175‑176, 178‑181). Publ.: Ilie Corfus, Corespondenţă inedită asupra relaţiunilor între Mihai Viteazul şi Polonia (CC, 9, 1935, p. 26‑27). 691 – Documente (11), din 1602‑1603, privind relaţiile moldo‑polone în timpul domniilor lui Ieremia şi Simion Movilă, scrisori de la L. Piaseczyński şi Ieremia Movilă despre incursiunile tătărăşti, solia postelnicului Trifon la tătari, litigiul mercenarilor poloni cu Movileştii (ms. III 3086, f. 102‑103v, 106v, 108v, 114, 126v‑127, 130, 154v, 157, 169v‑172v, 181, 183). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 11‑27, 31‑41. 692 – Scrisoare din Uście, 26 iunie 1615, de la Elisabeta, doamna lui Ieremia Movilă, către nobilul polon Kazimierz Leon Sapieha, prin care‑l roagă să intervină pentru instalarea fiului ei, Alexandru, pe tronul Moldovei (Biblioteka Ordynacji Zamoyskich, 1120, f. 87v‑88v). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 210‑213. 108  POLONIA

693 – Scrisori (4), din 1633, de la Abaza, paşa de Silistra, Matei Basarab, Stanisław Koniecpolski, privind rolul domnilor români în negocierile de pace polono‑otomane (ms. III 6610, f. 140‑143). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 140‑146. 694 – Inventar, post 1633, al obiectelor de preţ din averea lui Miron Barnovschi, fost domn al Moldovei, ajunse în Polonia (ms. II, 5622, f. 49). Ref.: Wl. Łoziński, Prawem i lewem, II, Lvov, 1904; Sever Zotta, Ştiri noi despre Movileşti („Arhiva genealogică”, 2, 1913, p. 206‑214); Maria Kasterska, Les trésors des Movilă en Pologne (RHSEE, 13, 1936, p. 69‑77); Ilie Corfus, Odoarele Movileştilor rămase în Polonia. Contribuţii la istoria artei şi a preţurilor (Studii, 25, 1972, nr. 1, p. 29). 695 – Scrisoare din Iaşi, 1674, de la solul Jan Karwowski, cu informaţii despre relaţiile moldo‑polone şi despre Miron Costin (Dosar autografe, nr. 216, f. 74). Ref.: Miron Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 10. 696 – Scrisoare, din 1674, de la Miron Costin, sol în Polonia, către starostele polon Sebastian Grabówiecki, solicitând o întrevedere cu Jan Sobieski, mareşalul Coroanei polone (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich). Ref. şi publ.: ibidem, p. 331. 697 – Scrisoare, din 7 aprilie 1685, de la Ştefan Petriceicu, fost domn al Moldovei, către hatmanul Stanisław Lubomirski, cerând plata pensiei cuvenite pentru serviciile aduse statului polon. Copie (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 285, f. 23). Publ.: P.P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin Şerban Basarab şi a lui Ştefan Petriceicu şi testamentele lor (AARMSI, s. III, 21, 1939, p. 425‑426). 698 – Scrisoare, din 29 ianuarie 1688, de la Constantin Cantemir, domnul Moldovei, către hatmanul polon Sebastian Lubomirski, referitoare la perioada în care luptase în armata polonă (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 285, f. 27‑28). Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 28. Publ.: RI, 31, 1945, p. 204 (trad. rom.). 699 – Documente (2), din 1831, reprezentând copii ale actelor jurămintelor de supunere depuse la 5 septembrie 1552 şi 22 iunie 1553, la Bakota şi respectiv Hârlău, de domnul Moldovei Alexandru Lăpuşneanu regelui Poloniei, Sigismund II August (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1293, f. 23‑29v). Publ.: Dogiel, Codex diplomaticus, I/2, p. 618‑619; Hurmuzaki – Densusianu, II/5, p. 32‑33; Corfus, Documente polone XVI, p. 166‑167. 700 – Document, din 1831, reprezentând o copie a Actului de jurământ depus la 1563 de domnul Moldovei, Ioan Heraclid, regelui Poloniei, Sigismund II August (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, ms. 1293, f. 29v‑33v). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 211‑220. 701 – Scrisori (15), din 1846‑1849, adresate de Mihail Kogălniceanu lui Vincenţiu Kirchmayer (ms. 7012, f. 59‑68). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 173. POLONIA  109

Publ.: Ilie Corfus, Pe urmele unei corespondenţe necunoscute a lui Mihail Kogălniceanu (CI‑Muzeul, 1972, p. 333‑338). 702 – Document, din 1862, privitor la relaţiile lui Al. I. Cuza cu Rusia (ms. 785/II). Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Contribution à l’histoire des relations russo‑roumaines du temps du prince Cuza (RHSEE, 12, 1935, p. 141‑147). 703 – Documente (28), din 1867‑1870, privitoare la implicarea polonilor în relaţiile româno‑bulgare, în timpul domniei regelui Carol I (ms. 789). Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Le rôle des Polonais dans les relations bulgaro‑roumaines sous le règne de Charles I‑er (RHSEE, 14, 1937, p. 36‑60). 704 – Document, din 1870, privitor la mişcarea antidinastică din Ploieşti. Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Un document sur l’émeute de Ploieşti (8‑10 Août 1870) (RHSEE, 14, 1937, p. 69‑72).

MS

705 – Tetraevanghel, a doua jumătate a sec. XV, scris şi ferecat în Moldova pentru cneaghina Teodora Dragna, fiica pârcălabului Duma şi nepoată de văr a lui Ştefan cel Mare, dăruit de aceasta Mitropoliei Suceava (cf. colofon). Pergament. 231 f. 36 x 28 cm. Text în slavonă. Iniţiale şi frontispicii ornate în aur şi culori. Cuprinde două miniaturi în plină pagină cu Evangheliştii Marcu şi Matei (Biblioteka Ordinacji Zamoyskich, Sygn. 4). Ref. şi reprod.: C. Rezachevici, Un tetraevanghel necunoscut aparţinând familiei dinspre mamă a lui Ştefan cel Mare (SMIM, 8, 1975, p. 161‑183; rec. în „Cyrillometodianum”, 3, 1975, p. 166-168); Constantinescu, Repertoriu, p. 68, nr. 331; Constanţa Costea, Ilustraţia de manuscris în mediul cărturăresc al Mitropolitului Anastasie Crimcovici. Apostolul (Viena, Nationalbibliothek cod. sl. 6) (SCIA, s. Artă plastică, t. 39, 1992, p. 41, n. 2); Waldemar Deluga, Andrzej Kaszlej (împreună cu Monika Strykowska şi Mikołaj Ochmański), Sztuka iluminacji i grafiki cerkiewnej, Katalog wystawy październik – listopad 1996, Varşovia, 1996, p. 45 (cat. nr. 8). 706 – Ioan Iacob Heraclid, De arte militari (Libri Quator), [1557] (ms. lat. Q. XVII, 57). Ref.: C. Marinescu, Jacques Basilique, „le Despote”, Prince de Moldavie (1561‑1563), écrivain militaire, în Mélanges d’histoire générale, II, Buc., 1938, p. 319‑336; Ştefan Olteanu, Un manuscris necunoscut al lucrării lui Despot‑vodă „De arte militari” (Studii, 23, 1970, nr. 5, p. 955‑963). Publ.: C. Marinescu, op. cit., p. 349‑379. 707 – Spissanie kroniki o ziemi Wołosskyey tekze i o hospodarach iei [...] od roku [...] 1352. W roku 1566 28 die mensis octobris w Iassiech [Cronică despre Ţara Moldovei şi despre domnii ei [...] din 1352. [Încheiată] în anul 1566, 28 ziua lunii octombrie, în Iaşi]. Scriere anonimă, 1564‑1566 (ms. Załuski, nr. 3080). Ref.: P.P. Panaitescu, Cronica moldo‑polonă (RIR, 1, 1931, p. 113‑123); idem, Cronicile slavo‑române din sec. XV‑XVI, Buc., 1959, p. 164‑187; Catalogue de l’exposition des collections de la Bibliothè que Nationale à Varsovie, Varşovia, 1933; Mihail 110  POLONIA

Dan, Legăturile lui Ioan Bogdan cu filologii poloni („Romanoslavica”, 4, 1960, p. 313‑314); Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 48‑49. Reprod.: RIR, 3, 1933, p. 278; B. A. R., ms. 5212, f. 1‑19. 708 – Danilovag Zbornik [Vieţile regilor şi arhiepiscopilor sârbi], copie din 1567. Text în slavonă. La f. 248v, însemnare: manuscrisul a fost cumpărat în 1574 de Gligorie Iuraşcu uricariul de la popa Ivan din Hotin şi a fost dăruit Mănăstirii Suceviţa în 1587‑1588 (Ars. Akc. 10780; fost în Biblioteca Universităţii din Lvov). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 162, nr. 32 (localizare veche: Biblioteca Universităţii din Lvov); Ion‑Radu Mircea, „Les vies des rois et archevêques serbes” et leur circulation en Moldavie. Une copie inconnue de 1567 (RESEE, 4, 1966, nr. 3‑4, p. 393‑412); Aleksander Naumov, Prepis Danilovskog zbornika koju je bio v Lavovu (BUL 198 III), a danas se čuva u varšavskoj Narodnoj biblioteci (Aks. 10780), în Vojislav J. Djurić (red.), L’Archevêque Danilo II et son époque. Colloque scientifique international à l’occasion du 650‑e anniversaire de sa mort, Belgrad, 1991, p. 211‑215; Mitu, Cercetări lingvistice, p. 114‑116; Gh. Mihăilă, Langue et littérature roumaine dans l’espace sud‑est européen, Buc., 2001, p. 416‑417. Publ.: D. Daničić, Životi kraljeva i arhiepiskope srpskich, Zagreb, 1866. 709 – De i quatro Bassa Vizir della Militia di Giannitteri et altri notabili de la casa Turchescha et delle qualità d’Amurato. Di Sinan Primo Vizir, sfârşitul sec. XVI. Relatare privind pregătirile Imperiului Otoman în vederea campaniei împotriva lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 562. 710 – Opisanie Jana Zamoyskiego, kanclerza i wielkiego hatmana koronnego wygranej bitwy w Multaniech z Mihalem woiewode Multanskiem [Relatarea de către Jan Zamoyski, cancelar şi mare hatman al Coroanei, a luptei victorioase din Ţara Românească împotriva lui Mihai, domnul muntean], 1600. Două copii (ms. 1642, f. 88‑90; ms. III 6610, f. 61‑62). Ref.: Corfus, Documente polone XVI, p. VII; Călători străini, IV, p. 204‑206. Publ.: A. Grabowsky, Starożytnosci historyczne Polskie, I, Cracovia, 1840, p. 104‑111; Călători străini, IV, p. 207‑209; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 220‑221. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 59, c. 27‑30, 107‑112. 711 – Tetraevanghel, 1616‑1617, scris în Moldova de Teofil monahul de la Mănăstirea Voroneţ, miniat de Ştefan Zugravul din târgul Sucevei, din porunca mitropolitului Anastasie Crimca. Text în slavonă. 707 f. Pergament. 13 miniaturi în plină pagină şi 332 compoziţii de format mic. Destinat Mănăstirii Krećov din Galiţia, dar păstrat la Dragomirna, de unde a fost furat în 1653 de cazacii lui Timuş Hmielniţki (ms. Akc. 10778, fost la Biblioteca Universităţii din Lvov). Ref.: Sirarpie Der Nersessian, Une nouvelle réplique slavonne du Paris. gr. 74 et les manuscrits d’Anastase Crimcovici, în Mélanges offerts à M. Nicolas Iorga par ses amis de France et des pays de langue française, Paris, 1933, p. 695‑725; Émile Turdeanu, Le Métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (1608‑1629) (RES, 29, 1952, p. 61‑62); idem, Études, p. 232; Constanţa Costea, POLONIA  111

Ilustraţia de manuscris în mediul cărturăresc al Mitropolitului Anastasie Crimcovici. Apostolul (Viena, Nationalbibliothek cod. sl. 6) (SCIA, s. Artă plastică, t. 39, 1992, p. 41, n. 2); Waldemar Deluga, Andrzej Kaszlej (împreună cu Monika Strykowska şi Mikołaj Ochmański), Sztuka iluminacji i grafiki cerkiewnej, Katalog wystawy październik – listopad 1996, Biblioteka Narodowa, Varşovia, 1996, p. 45, cat. nr. 7; Constanţa Costea, Une nouvelle réplique slavonne du Paris. gr. 74: Seven Decades After (RRHA‑BA, t. 38, 2001, p. 3‑17). Reprod.: W. Deluga, A. Kaslej, op. cit., p. 102, fig. 8, p. 103, fig. 9; C. Costea, op. cit., p. 4, fig. 4 (p. 144); p. 5, fig. 8 (p. 519), 11 (p. 298); p. 6, fig. 16 (p. 164); p. 8, fig. 20 (p. 174); p. 10, fig. 29 (p. 17); p. 11, fig. 31 (p. 453); p. 12, fig. 32 (p. 170), 33 (p. 280), 34 (p. 169); p. 14, fig. 41 (p. 129), 44 (p. 168); p. 15, fig. 48 (p. 178). 712 – Wołoskie Dzieie niektore z Relacieji pewnych osób [Câteva istorii moldoveneşti din relatările unor persoane de încredere], 1620. Relatare asupra expediţiei marelui hatman Stanisław Żółkiewski în Moldova şi a luptei de la Ţuţora (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. 272). Ref.: Horia Oprişan, Un izvor polon asupra luptei de la Ţuţora (1620). „Imitatio Christi” în traducerea lui Năsturel, copiată la Moscova (RI, 25, 1939, p. 242‑244). 713 – Miron Costin, Chronika ziem moldawskich i multanskich [Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei], 1677. 25 f. Text în polonă. F. 25 autografă (ms. IV 4537). Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 70‑71; Catalogue de l’exposition des collections de la Bibliothèque Nationale à Varsovie, Varşovia, 1933. Publ.: Ioan Bogdan, Cronici inedite atingătoare de istoria Românilor, adunate şi publicate cu traduceri şi adnotaţiuni, Buc., 1895, p. 139‑204; M. Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 202‑217, 369‑374. Reprod.: B. A. R., microfilm. 714 – Jan Gniński, voievod de Culm (Chełmno), Jurnalul soliei la Constantinopol din 1677‑1678. Cuprinde informaţii despre trecerea prin Moldova, unde l‑a întâlnit pe Miron Costin. În anexă: alt jurnal al secretarului soliei (Biblioteka Ordynacji Krasińskich). Publ.: Fr. Pulański, Żródła do poselstwa Jana Gnińskiego wojewody Cheńmińskiego do Turcji w latach 1677‑1678, Varşovia, 1907; Panaitescu, Călători poloni, p. 66‑79; Călători străini, VII, p. 342‑366. 715 – Jakub Sobieski, Jurnalul campaniei polone în Moldova din 1686 (ms. Załuski, nr. 468). Ref.: Catalogue de l’exposition des collections de la Bibliothéque Nationale à Varsovie, Varşovia, 1933; Czeslaw Chowaniec, Wyprawa Sobieskiego do Mołdawji w 1686 r. [Expediţia lui Sobieski în Moldova în 1686], Varşovia, 1932, 152 p. (extras din „Przeglad Historyczno‑wojskowy”, IV); Alexandru Lapedatu, Jurnalul principelui Iacob Sobieski, fiul regelui Ioan, asupra campaniei polone în Moldova la 1686, cu traducerea franceză a jurnalului şi o notă lămuritoare de Czeslaw Chowaniec (AARMSI, s. III, 13, 1932‑1933, p. 292‑314); Călători străini, VII, 416‑435. 716 – Historia Ivoniae, Valachiae Palatini. Qui cum Selymo II. Turcarum imperatore 112  POLONIA bellum magno succesu caepit, tandem infelice exitu terminavit [...], sec. XVII. Cuprinde date despre domnia lui Ioan Vodă (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, nr. 4828). Ref.: Th. Holban, O nouă cronică despre viaţa şi faptele lui Ioan Vodă Armeanul (RI, 22, 1936, p. 280‑281). 717 – Stanisław Bartholan, Sigismundi III. Poloniae et Sveciae regis, duce Ioanne Zamoiscio, ex Michaele utriusque Valachiae et Transilvaniae Tyranno insignis victoria. Copie din sec. XVII a broşurii, în versuri latine, tipărită la Cracovia, 1601. 19 f. Se referă la campania hatmanului Jan Zamoyski împotriva lui Mihai Viteazul din toamna anului 1600. Ms. conţine doar partea de campanie la care au participat Zamoyski şi Bartholan (BOZ, nr. 1383). Ref., publ. şi reprod.: Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski, p. 1327‑1349 (reprod. pag. 1). 718 – Thomas à Kempis, Imitatio Christi, copie din 1704, Moscova, scrisă de Teodor Stefanovici şi Nichita Mihail după ediţia de la Dealu, 1647, a traducerii slavone a lui Udrişte Năsturel (Biblioteka Ordynacji Krasińskich, ms. sl. 3790). Ref.: Horia Oprişan, Un izvor polon asupra luptei de la Ţuţora (1620). „Imitatio Christi” în traducerea lui Năsturel, copiată la Moscova (RI, 25, 1939, p. 244‑245). 719 – Cartea lui Petru împăratul Moscului, 1753. Vol. I, 173 f. şi vol. II, 150 p. In folio. Legătură de piele pe carton, cu încrustaţii. Pe foaia de titlu a vol. I: Viaţa Marelui Petru care s‑au tălmăcit de pre limba grecească pre limba românească cu poronca şi toată cheltuiala preasfinţitului Mitropolit al Moldovei Chir Iacov, în zilele preaînălţatului Io Constantin [Racoviţă] M.R. Voevod leat 7261, iunie (ms. nr. 10779). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 259, nr. 1355 (localizare veche: Biblioteca Universităţii din Lvov); Mitu, Cercetări lingvistice, p. 116‑118. 720 – Antoni Trębicki, [Relatare a soliei lui Piotr Potocki la Constantinopol], sf. sec. XVIII. 30 p. Text în polonă. Cuprinde şi descrierea trecerii sale prin Ţările Române. Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 564. 721 – Franciszek Jaworski, Hotin [sec. XVIII]. Istorie a cetăţii Hotin şi a relaţiilor locuitorilor ei cu Polonia şi cu Imperiul Otoman. Ref.: Matei, Cercetări [IV], p. 324. 722 – Statistische Tabellen sämtlicher in Galizien und der Bukowina gelegenen Staatscherrschaften in den Jahren 1816‑1817. Cuprinde date statistice din Bucovina pentru anii 1816‑1817. Ref.: ibidem. 723 – [A. Gradowicz], Les menées russes dans les Principautés, Bucureşti, 15 decembrie 1862. Notă redactată de un funcţionar al consulatului francez din Principatele Unite, adversar al principelui Al.I. Cuza, în care acesta este denunţat ca instrument al politicii antiotomane a Rusiei. Text în franceză (ms. 785/II). Ref. şi publ.: Gh. Duzinchevici, Contribution à l’histoire des relations russo‑roumaines du temps du prince Cuza (RHSEE, 12, 1935, nr. 4‑6, p. 141‑147). POLONIA  113

CR

724 – Oratio funebris illustrissimi Principis et Domini Domini Johannis Radziwili Oliciae et Nesvisi Ducis, vita et morte, scripta a Wenceslao Agrippa Lithuano. Epicedion scriptum a Philippo Melanthone, 1553. Addita est narratio scripta a fide digno de Vualachorum tyrannis, quae ostendit, Turcicos Tyrannos non solum crudelitate, sed etiam astutia magna et fraudibus grassari. Conţine informaţii privind situaţia Moldovei, încercările turcilor de a o supune şi alegerea ca domn a lui Alexandru Lăpuşneanu (Secţia tipărituri vechi, XVI, nr. 113). Ref. şi publ.: Şerban Papacostea, O veche tipăritură despre Moldova la mijlocul secolului al XVI‑lea (Studii, 22, 1969, nr. 3, p. 459‑464). 725 – Marcello Squarcialupo Plumbinensi, Simonis Simonii Lucensis primus triumphus, Claudiopoli Transylvanorum [Cluj], 1584, tip. Gáspár Heltai jun. (XVI Qu 6007). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 118. 726 – Benedictus Mandina, Oratio foedere cum christianis contra Turcorum pasciscendo. Habita in comitiis Varsawiae 30 Marta 1596, Cracovia, 1596 (Druk Lazarova). Ref.: Rezachevici, Cercetări [II], p. 564. 727 – Piotr Skarga, Dziekowanie Koscielne za zwyćiestwo Multanskie, dane od Páná Bogá tey koronnje [...] [Mulţumire bisericească pentru victoria din Muntenia, dată de Domnul Dumnezeu acestei coroane ...], 1600, 12 f. (Stary druk, nr. 28.18.53). Ref.: Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski, p. 1330. 728 – Piotr Skarga, Gratiae Deo actae ab ecclesia pro victoria ex Michaele Multano parta [...] Polonica prius idiomatae scriptae, post a quodam alio in latinum versae, 1601. 12 f. (Stary druk, nr. 28.20.2.727). Ref.: Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 145‑146; Mioara Vârcioroveanu, Mihai Viteazul în predica iezuitului Piotr Skarga (BOR, 93, 1975, nr. 5‑6, p. 679‑692); Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski. 729 – Stanisław Bartholan, Valachicae Victoriae Ioannis Potocii Coronis. Per Stanislaum Bartholanum scripta, 1601, Cracovia. Relatează campania din 1600 împotriva lui Mihai Viteazul, condusă de hatmanul Jan Zamoyski, şi continuarea acesteia sub conducerea lui Jan Potocki, în noiembrie 1600 (XVII 3.804). Ref., publ. şi reprod.: Constantin Rezachevici, Luptele lui Jan Potocki cu Mihai Viteazul după broşura necunoscută a căpitanului Stanislav Bartholan din 1601, în Polonia şi România – de la vecinătatea istorică la parteneriatul european, Suceava, 2009, p. 61‑62. 730 – Hermanus Vastelabus, Epistolae Mahometis Turcorum Imperatoris ad principes et populos diversos [...] cum responsionibus eorundem [...] Nunc demum diligentia [...] editae, Marp[urgi] Cattor, typ. R. Hutwelckeri, 1604. Conţine informaţii despre luptele românilor cu turcii şi situaţia din Ţările Române. Ref.: Rezachevici, ibidem, p. 565. 114  POLONIA

731 – Carte de rugăciuni, Kiev, [1628‑1632]. Prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 229. 732 – Akatist, Kiev, 1629. Cuprinde o gravură cu armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: ibidem, p. 48, nr. 186. 733 – Slujebnic, Kiev, 1629. Cuprinde o prefaţă de Petru Movilă, mitropolitul Kievului, şi o gravură reprezentând armele acestuia. Ref. şi reprod.: ibidem, p. 48‑49, nr. 193. 734 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Krest Hrista spasitelja i každogo č[e] l[ove]ka, Kiev, 1632. Ref.: ibidem, p. 54, nr. 230. 735 – Euphonia veselobrmjačaja [...], Kiev, 1633. Ediţie dedicată lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: ibidem, p. 54, nr. 235. 736 – Silvestr Kossow, Paterikon abo Žywoty SS. Oycow Pieczarskich, Kiev, 1635. La p. 168: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: ibidem, p. 55, nr. 250. 737 – Acatistul Maicii Domnului, Kiev, 1636. Pe foaia de titlu, verso: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: ibidem, p. 55‑56, nr. 251. 738 – Josephus Kalimon, Sol post occasum oriens ad spectandum oratione propositus cum rhetoricum horisontem in collegio suo Kiovien[si] feria II paschali anno 1641, illustrissimus princeps Petrus Movila archiepiscopus Kioviensis clarissima sui presentia illuminaret, Kiev, 1641. Ref. şi reprod.: ibidem, p. 61, 63, nr. 212. 739 – Philippus Wasilewicz Baiewski, Choreae bini solis et lunae [...] in nuptiis [...] Janussii Radivil [...] et Mariae despotae Moldaviae filiae aplaudente Collegio Mohilano Kioviensi, Kiev, 1645. Ref. şi reprod.: ibidem, p. 66, 69, nr. 336. 740 – Tumulus honorarius illustrissimae Dominae D. Annae de domo Mohiłarum Potocka, principessae Moldaviae, palatinae Cracoviensi, Lvov, 1666. La p. 2: gravură reprezentând armele familiei Movilă. Ref.: ibidem, p. 78, nr. 436. 741 – Sfânta şi dumnezăiasca liturghie, Bucureşti, 1680 (Cyr. 140). A aparţinut episcopului greco‑catolic Jan Snigurski. Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 119. 742 – Sfânta şi dumnezăiasca liturghie, Iaşi, 1715 (Cyr. 232). A aparţinut Bibliotecii Krasiński. Ref.: ibidem, p. 119‑120. POLONIA  115

743 – „Pamiętnik historyczno‑polityczny” [Memorial istorico‑politic], Varşovia, I, ianuarie 1785. La p. 64‑71: Dokładne opisanie buntu chłopskiego w Transylwanii [Descrierea exactă a răscoalei ţărăneşti din Transilvania]. Ref.: Mihai Mitu, 2011.

BIBLIOTEKA PUBLICZNA (Biblioteca Publică)

MS

744 – Scenographia – Memoary czyli Pamiętnik [Scenografia – Memorii, adică Amintiri], 1853‑1854. Jurnalul unui medic polon, ofiţer în armata de ocupaţie rusă din Principatele Române. Conţine descrierea sumară de regiuni, sate, oameni, obiceiuri, aspecte din oraşele Bucureşti şi Iaşi (ms. 4220). Ref. şi publ.: Ilie Corfus, Asediul Silistrei din anul 1854, după un manuscris polon contemporan (RIR, 1944, p. 59‑60); idem, Aspecte din Iaşi şi Bucureşti în timpul ocupaţiei ruseşti din 1853‑1854. Fragmente dintr‑un jurnal polonez, în Omagiu lui Ioan Lupaş, p. 170‑177; Călători străini, s. n., VI, p. 162‑193.

CR

745 – Agapet diaconul, Învăţături către împăratul Justinian, traducere în slavonă de Petru Movilă, Kiev, 1628. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168. 746 – Eucharistīrion. Albo, vdjačnost’, Kiev, 1632. Ed. dedicată lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Pe versoul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului şi versuri dedicatorii; la f. 3v: portretul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 53‑54, nr. 228; Natalia Pylypiuk, Eucharisterion. Albo, Vdjačnost’. The First Panegiric of the Kiev Mohyla School: Its Content and Historical Context („Harvard Ukrainian Studies”, 8, 1984, nr. 1‑2, p. 47‑70). Reprod.: ibidem, p. 252 (facsimil, 18 f.). 747 – Euphonia veselobrmjačaja [...], Kiev, 1633. Ed. dedicată lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 275. 748 – Mnemosyne sławy prac y trudow [...] Piotra Mohily [...] Na pożądany onego wiazd do Kiowa od studentow gymnasium w Bractwie Kiowskim [...] [Poemă spre slava pentru faptele şi truda...lui Petru Movilă... Cerut de acesta studenţilor la admiterea în Frăţia Kieviană], Kiev, 1633. Versuri dedicate lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: ibidem, p. 55, nr. 240. 749 – Listy swiętego oyca Partheniuszya [...] do Piotra Mohily [...] [Scrisoare a sfântului părinte Partenius...către Petru Movilă...], Kiev, 1643. Ref. şi reprod.: ibidem, p. 64, 66, nr. 318. 116  POLONIA

BIBLIOTEKA UNIWERSYTECKA W WARSZAWIE (Biblioteca Universitară din Varşovia)

DOC

750 – Acte de omagiu (2), din august 1552 şi 2 iunie 1561, ale lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, faţă de regele Poloniei, Sigismund II August (ms. 3.3.1, f. 31, 35). Publ.: Th. Holban, Documente externe (1552‑1561) (Studii, 18, 1965, nr. 3, p. 667‑668, 673‑674). 751 – Scrisoare, din 18 noiembrie 1561, cuprinzând jurământul lui Ioan Iacob Heraclid, domnul Moldovei, către regele polon Sigismund II August. Îi comunică de asemenea că îi trimite ca soli pe Moţoc şi pe Abraham ca să participe la Seimul din Piotrków şi îşi cere iertare că a trecut cu armata prin Polonia spre Moldova fără permisiunea cuvenită (ms. 3.3.1, f. 47‑55). Ref. şi publ.: Th. Holban, Noi ştiri despre Ion Eraclide Despot, domn al Moldovei (RA, 53, 1976, nr. 3, p. 323‑324). 752 – Documente (9), din 1564‑1567, cuprinzând o scrisoare din 10 aprilie 1564 a lui Alexandru Lăpuşneanu, în care respinge acuzaţia că i‑ar fi îndemnat pe tătari să prade în Polonia, scrisori ale sultanului (3) susţinând cauza lui Lăpuşneanu, adresate regelui polon, instrucţiuni de soli (1564, 1566) trimişi de regele polon la Poarta Otomană, raportul solului Mikołaj Brzeski (1566), scrisoarea lui Ahmed‑paşa (1567), cu referiri la Moldova, şi scrisoarea regelui polon (1567) adresată lui Alexandru Lăpuşneanu, solicitând trimiterea unor comisari pentru a participa la Seimul de la graniţă şi aprobarea trecerii unui sol polon, în drum spre Poartă, prin Moldova (ms. 3.3.1., f. 186, 226‑272, 273, 290‑293, 315‑320). Ref.: Th. Holban, Noi pretendenţi domneşti în sec. al XVI‑lea (RI, 24, 1938, p. 153‑154) (doc. 1564). Publ.: idem, Noi documente [I], p. 308‑318; [III], p. 596. 753 – Corespondenţă, din 1574, a lui Ioan Vodă, domnul Moldovei, cu Sigismund II August, regele Poloniei. Ref.: Şt. Olteanu, Călătorie de studii în Republica Populară Polonă (Studii, 21, 1968, nr. 3, p. 559). 754 – Documente (2), din 1599, privind istoria Ţărilor Române: scrisoarea de la Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, către împăratul Rudolf II şi raport anonim despre moartea principelui Transilvaniei, Andrei Báthory (ms. 470/1.5.15, f. 2‑4; ms. 872, f. 159‑160). Publ.: Veress, Documente, V, p. 235‑237, 356‑359. 755 – Raport, din 24 septembrie 1620, al marelui hatman Stanisław Żółkiewski, despre bătălia de la Ţuţora (ms. 4.1.9, f. 24‑28). Ref.: Th. Holban, Lupta de la Ţuţora în izvoare inedite (MI, 18, 1984, p. 63). 756 – Scrisoare, din 10 mai 1699, de la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării POLONIA  117

Româneşti, către Jan Stanisław Jablonowski, mare stegar al Coroanei polone, trimisă „prin Iaşi“ (ms. 76, p. 633). Ref.: Helena Kozerska, Wanda Stummer (ed.), Katalog rykopisów Biblioteki Uniwersyteckiej w Warszawie. Acta Bibliothecae Universitatis Varsoviensis, I, Varşovia, 1963, p. 126; Andrei Pippidi, 1984.

MS

757 – Miron Costin, Historya polskimi rytmami o Wołoskiej ziemi i Multanskiey [Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească], 1684. Formă definitivă. 47 f. (ms. Załuski, IV, 26). Ref. şi publ.: P.P. Panaitescu, Miron Costin. Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească (AARMSI, s. III, 10, 1929, p. 365); Miron Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 218‑240, 375‑383; Miron Costin, Latopis ziemi Mołdawskiej i inne utwory historyczne, ed. Ilona Czamańska, Poznań, 1998, p. 275‑306 (rec. în Mitu, Romano-Polonica, p. 39-46). 758 – Sequitur quod factum est in Valachia et Moldavia cum Michaele [...]. Copie din sec. XVII a unei cronici polone anonime (21 septembrie – 24 octombrie 1600) privind campania hatmanului Jan Zamoyski în Moldova şi bătălia de la Bucov (ms. 872, f. 498‑502). Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 242‑250; Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski, p. 1332; Călători străini, IV, p. 230‑235.

CR

759 – George Agricola Chemnicensis, Oratio de bello adversus Turcarum [...], Leipzig, 1594. Cronici ce cuprind informaţii despre Ţările Române. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956. 760 – Nicolaus Reussner, De bello Turcico [...], II, Leipzig, 1596. Cuprinde şi informaţii despre Ţările Române. Ref.: ibidem. 761 – Ungarische und Sibenbürgische Kriegsshändel Aussführiliche Beschreibung, Was sich vom Früling biss auf den Herbst dises 1596. Jars, zwischen dem Erbfeind Christlichs namens dem Turcken, und den Christen, so wol in Ober als Unter Ungarn, Siebenbürgen, Wallachey, Mołdaw, Poln [...], Frankfurt, 1596 (cota 28.8.4.16). Ref.: Göllner, Turcica II, p. 631, nr. 2243. 762– L. Herburt de Fulstin, Cronica sive historiae polonicae compendiosa..., Danzig, 1609. Cuprinde informaţii despre Ţările Române. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956. 763 – S. Ostrorog, Woyna wołoska, Poznań, 1622. Cuprinde informaţii despre Ţările Române. Ref.: ibidem. 118  POLONIA

764 – Silwestr Kossow, Paterikon abo Zywoty SS. Oycow Pieczarskich, Kiev, 1635. La p. 168: gravură cu armele lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55, nr. 250. 765 – Listy swietego oyca Partheniusza [...] do. Piotra Mohily [...], Kiev, 1643. Ref. şi reprod.: ibidem, p. 64, 66, nr. 318. 766 – Piotr Mohila [Petru Movilă], Litos abo kamień z procy [...] przez Evzebia Pimina [Litos sau piatra din praştie...de Eusebiu Pimin], Kiev, 1644. Ref.: ibidem, p. 66, nr. 329. 767 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Mowa duchowna prz szlubie Janusza Radziwiła [...] s[...] Marią corką [...] Wasilia Woiewody y hospodara Wołoskiego [Cuvântare la căsătoria Mariei, fiica lui Vasile Lupu, cu principele Janusz Radziwiłł], Kiev, 1645. Prefaţă închinată domnului şi o gravură reprezentând stema Moldovei. Ref.: P.P. Panaitescu, Petru Movilă şi românii (BOR, 60, 1942, nr. 9‑10); Gheorghe Mihăilă, Două scrieri literare ale lui Petru Movilă adresate compatrioţilor săi, în Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi, Buc., 1972, p. 197‑228 (transcriere şi traducere în colaborare cu Elena Linţa); Zapasko – Isaevič, I, p. 67‑68, nr. 344. Reprod.: ibidem, I, p. 67. 768 – Sigismundi Augusti, Poloniae regis, epistolae et responsa. Nec non Stephani Batorii, regis Poloniae epistolarum decus et oratio ad Ordines Poloniae, Leipzig, 1703, ed. O. Burchard Menckenius. Culegere de documente de la regii Poloniei Sigismund II August şi Ştefan Báthory, în care au fost publicate şi documente (8) privitoare la relaţiile cu domnii Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu şi Ioan Iacob Heraclid. Ref.: Rezachevici, Cercetări [I], p. 956. 769 – Pamiętnik historyczno‑polityczny przypadków, ustaw, osób, mieysc i pism, wiek nasz szczególnie interessniących [Jurnal istorico‑politic al evenimentelor, deciziilor, persoanelor, locurilor şi scrierilor care interesează cu deosebire veacul nostru], Varşovia, III, 1784, t. I, ianuarie‑martie. La p. 1‑6: Wiadomości nowe o niniejszym stanie Wołochów i Multan [Noi ştiri despre starea actuală a Valahiei şi a Moldovei]. Ref.: Łukasik, Pologne et Roumanie, p. 160; Mihai Mitu, Etimologii româneşti în „Dicţionarul limbii polone” („Romanoslavica”, 12, 1965, p. 68). 770 – „Gazeta Warszawska”, Varşovia, 5 ianuarie – 7 mai 1785. Cuprinde ştiri despre răscoala din Transilvania după corespondenţe din Alba Iulia, Sibiu, Erlangen şi Viena (Periodice 028342, nr. 2, 7, 8, 10, 12‑18, 21, 22, 26‑29, 31, 37). Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, p. 179‑188. 771 – Vasile Alecsandri, Farmazonul din Hârlău, Iaşi, 1840. Ref.: Virgil Cândea, 1987. 772 – „Przegląd Poznański”, 1846, t. III, p. 287‑353. Cuprinde recenzia unor cărţi consacrate României, publicate la Paris (Felix Colson, De l’État présent et de l’avenir des principautés de Moldavie et de Valachie [...], Paris, 1839; Eduard Thouvenel, La Hongrie et la Valachie, Paris, 1840; J.A. Vaillant, La Romanie ou histoire, langue, littérature, POLONIA  119 orographie, statistique des peuples de la langue d’or: Ardaliens, Vallaques et Moldaves, résumés sous le nom de Romans, Paris, 1844). Ref.: Mitu, Cercetări lingvistice, p. 70. 773 – Karol Estreicher, Rumunowie i Księstwa naddunajskie [Românii şi Principatele nord‑dunărene], în „Dziennik Literacki”, Lvov, 1853, nr. 47, p. 369‑371, nr. 48, p. 377‑379. Conţine, între altele, analiza gramaticii lui A.T. Laurian (Buc., 1846) şi comparaţia unor variante ale rugăciunii Tatăl nostru. Ref.: Łukasik, Pologne et Roumanie, p. 163; Mitu, Cercetări lingvistice, p. 71. 774 – Leon Rogalski, Dzieje Księstw Naddunajskich [Istoria Principatelor nord‑dunărene], Varşovia, 1861. Principalele surse de informare: scrierile istorice ale lui M. Kogălniceanu şi J.A. Vaillant. Ref.: Łukasik, Pologne et Roumanie, p. 131. 775 – Władisław Studnicki, Nasz Stosunek do Rumunii, în „Słowo”, Lvov, 19 iulie 1923, articol în care autorul, gazetar şi om politic conservator, se pronunţă împotriva alianţei polono‑române. Ref.: Florin Anghel, Călătorie de studii în Polonia (RI, s. n., 7, 1996, nr. 3‑4, p. 309‑310).

CENTRALNA BIBLIOTEKA WOJSKOWA (Biblioteca Militară Centrală)

DOC

776 – Documente, din 1831‑1878, privind activitatea emigraţiei polone în Occident şi legăturile ei cu oamenii politici români în perioada revoluţiei de la 1848 şi a pregătirii Unirii Principatelor Române (Arhivele Bibliotecilor din Rapperswill şi Batignolles). Ref.: Wiesława Knapowska, Note présentée par les Roumains au Prince Napoléon au mois de mai 1854 et communiquée au général Wysocki (RHSEE, 5, 1928, p. 355‑356); Marcel Handelsman, Le prince Czartoryski et la Roumanie, 1834‑1850, în La Pologne au VII‑e Congrès des sciences historiques, II, Varşovia, 1933, p. 199‑243; Adam Lewak, Dzieje emigracji Polskiej w Turcji (1831‑1878), Varşovia, 1935. 777 – Notă, din mai 1854, prezentată de oameni politici români unionişti prinţului Louis Napoleon, comunicată şi generalului Josef Wysocki (Dokumenty emigracyjne, k. Polskie w Paryżu, nr. 258). Publ.: Wiesława Knapowska, op. cit., p. 355‑356.

MUZEUM ETNOGRAFICZNE (Muzeul Etnografic)

MUZ

778 – Obiecte de cultură materială şi artă populară românească. Ref.: St. Lorentz, Musées et collections en Pologne, Varşovia, 1974, p. 282‑283. 120  POLONIA

MUZEUM NARODOWE (Muzeul Naţional)

A

779 – Portret în ulei al Mariei Radziwiłł, fiica domnului Moldovei Vasile Lupu, sec. XVII. Poartă textul în latină: „Maria Mohylanka, fiica palatinului Moldovei, soţia lui Janus Radziwiłł, mare duce de Duno, de Birza şi Dubinki, principe al Sfântului Imperiu Roman, palatin de Vilno, măritată în 1645, a murit în 1661”. Ref.: Anca Brătuleanu, Portrete domneşti în colecţii străine, Buc., 2010, p. 58‑61. 780 – Portret al Mariei Radziwiłł, fiica domnului Moldovei Vasile Lupu, sec. XVII. Gravură de Matthäus Merian cel Tânăr, inspirată de portretul în ulei menţionat anterior. Poartă textul în latină: „Maria, fiica lui Vasile, din mila lui Dumnezeu principe al celor două Moldove, căsătorită în acest veşmânt cu ilustrisimul principe Jan Radziwiłł, duce de Birza şi Dubinki etc.”. Gravura a fost publicată în Theatrum Europeum, Frankfurt am Main, I‑VI, 1662‑1738 (VI, p. 1118). Muzeul deţine 2 variante. Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 142‑143; Anca Brătuleanu, op. cit., p. 62‑63. 781 – Portret al Mariei Radziwiłł, fiica domnului Moldovei Vasile Lupu, sec. XVIII. Gravură de Hirsch Leibovicz, inspirată de portretul în ulei menţionat anterior. Poartă textul în latină: „Principesa Maria Mohyilanka, fiică a palatinului Valahiei [Moldovei, n. trad., Andrei Pippidi], cu herbul Movilă, [...] fiică a lui Vasile Lupul şi a Vasilisei, principi Movileşti, palatini ai Valahiei şi Moldovei, [...] a doua soţie a lui Janus XI Radziwiłł, prin graţia lui Dumnezeu duce de Birza şi Dubinki, [...] măritată la Iaşi, în Mitropolia Moldovei, în anul 1645, a murit fără copii în 1661, fiind astrucată la Słuck, în biserica ruteană a Mântuitorului”. Ref.: ibidem, p. 64‑65. 782 – Portret al Annei Mohylanka, fiica cea mică a domnului Moldovei Ieremia Movilă, 1868. Copie a unui portret necunoscut, semnată E. Krasińska. Ref.: ibidem, p. 40‑41.

WROCŁAW

AM

783 – Aşezământ ortodox (biserică, cimitir şi şcoală), înfiinţat în 1742 de negustori aromâni şi greci din Transilvania şi Ungaria de sus, care a funcţionat până la sf. sec. XVIII (Curtea Pokoy). Ref.: Georg Hoffman, Die griechisch‑katholische Gemeinde in Breslau unter Friedrich d. Gr., Breslau, 1925, p. 107. 784 – Morminte (8) ale ostaşilor români morţi în 1917‑1918 în lagărul din Wrocław, ca prizonieri ai armatei germane (Ostwitzerstrasse). Ref.: Arhiva ONCE, 2010. POLONIA  121

ARCHIWUM WOJEWÓDZKIE PAŃSTWOWE (Arhiva Voievodală de Stat)

DOC

785 – Document, din 29 noiembrie 1365, prin care regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, acordă privilegii negustorilor din Wrocław. Sunt amintiţi demnitari din Transilvania. Ref.: DRH, C, XII, p. 472. 786 – Documente, din 1940‑1941, referitoare la Asociaţia Germanilor din Est (Bund Deutscher Osten) şi activitatea ei în România, Bulgaria şi Croaţia (Wydział Samorządowy Prowincji Śląskiej we Wrocławiu). Ref.: Piechota, Balcanica, p. 72, nr. 158.

BIBLIOTEKA UNIWERSYTECKA (Biblioteca Universitară)

DOC

787 – Document, din 1832‑1837, prin care Ladislau de Lodhunk (Losoncz, Ungaria), trimis al reginei Elisabeta a Ungariei, cere papei privilegii pentru parohiile Sf. Maria din Regan (Reghin, jud. Mureş) şi Sf. Gheorghe din Saye Vlby. Ref. şi publ.: Urkundenbuch, II, p. 563‑564.

MS

788 – Siebenbürgische Costumbilder des XVII. Jahrhunderts. Album cu costume populare ale naţionalităţilor conlocuitoare din Transilvania (ms. 6432). Ref.: Coriolan Petreanu, Revendicările artistice ale Transilvaniei, Arad, 1925, p. 128.

CR

789 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiae libri duo, Cracovia, Mathias Scharfenbergius ed., 1530, prima ediţie, în proză. 16 f. + 1 hartă. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 368. 790 – Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographia, Tiguri [Zürich], 1546. 30 f. + 14. f. hărţi, prima ediţie, în proză. 16 f. + 1 hartă. Ref.: ibidem, p. 371. 791 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri Coronensi libri III, Tiguri [Zürich], 6 ed. (1552, 1565, 1570, 1578, 1581, 1583). 30 p. + 14 f. hărţi. Ref.: ibidem, p. 372‑373. 792 – Johannes Honterus, De grammatica libri duo, Cracovia, Hyeronimus Scharfenbergius ed., 1554. 44 p. Ref.: ibidem, p. 367. 122  POLONIA

793 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo. Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia, 1567 (1568). Ref.: Régi Magyarorszagy Nyomtatványok 1473‑1600. Res Litteraria, Budapesta, 1971, p. 275‑277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550‑1800), Buc., 1987, p. 54‑55, 75. 794 – Wolfgangus Kovaciocius, De laudibus illustrissimi Stephani Bathorei de Somlio creati vaivodae Transilvaniae, Veneţia, 1571. Conţine o epistolă dedicatorie către Francisc Forgach de Gymes, cancelar al Transilvaniei. Ref., publ. şi reprod.: A. Veress, Matricula et acta Hungarorum in Universitate Patavina studentium (1264‑1864), Budapesta, 1915, p. 79, 199‑204. 795 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae [...], Leipzig, 1572. 1112 p. La p. 984‑987: Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 378‑379. 796 – Onomasticon Latinogermanicum, in usum scholae [...], Theophil Golius (collectum), Strassbourg, 1582. 12 f. La p. 537‑554: Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum. Ref.: ibidem, p. 382‑383. 797 – Onomasticon Latinogermanicum, in usum scholae [...], Theophil Golius (collectum), Strassbourg, 1585. 8 f. La p. 537‑553: Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum. Ref.: ibidem. 798 – Onomasticon Latinogermanicum, in usum scholae [...],Theophil Golius (collectum), Bibliopoli Bregensis [Strassbourg], 1585. 16 f. La p. 507‑524: Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum. Ref.: ibidem. 799 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae, Leipzig, 1587. 12 f. + 1110 p. La p. 984‑987: Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum. Ref.: ibidem, p. 379. 800 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae, Leipzig, 1593‑1599. 8 f. + 703 + 95 p. La p. 759‑762: Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum. Ref.: ibidem. 801 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri Coronensi libri III, Tiguri [Zürich], 1595. 48 f., dedicaţie, indice + 14 f. hărţi. Ref.: ibidem, p. 377. 802 – Thesaurus Eruditionis Scholasticae, Leipzig, 1599. 8 f. + 863 p. Cuprinde: Johannes Honterus, Poema de variorum rerum Nomenclaturis, per classes distinctum. Ref.: ibidem, p. 380. POLONIA  123

803 – Andreas Calagius, De Varadino, Hungariae propugnacolo, strenue nec citra divinum auxilium asserto. Conţine informaţii despre Ţările Române. 2 ed.: Legnica, 1599; Praga, 1599 (35343l, 353432). Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 700‑701, nr. 2395‑2396. 804 – Fr. Vitalis Mayeritsch, Philosophia quam authoritate et consensu magnifici Directoris, [...], Viena, [1655]. Conţine informaţii despre Ţările Române. Ref.: Carlos Sommervogel, Bibliothèque de la Compagnie de Jésus, IV, Bruxelles‑Paris, 1893, p. 695; Veress, BRU, I, p. 87, nr. 174.

MUZEUM NARODOWE (Muzeul Naţional)

DOC

805 – Traian Vuia, Brevet nr. 38 808/17.X.1932, Générateur de vapeur Vuia – Yvonneau. Ref.: Iacovachi – Cojocaru, Traian Vuia, p. 381.

A

806 – Martino Altomonte [?], Cena data del Re di Polonia il giorno 6 Luglio in Iavorova sotto una loggia in Real Giardino. Pictură în ulei. Înfăţişează banchetul de la Jaworow, 6 iulie 1684, oferit de regele Poloniei Jan III Sobieski. Printre participanţi: doi demnitari din Ţara Românească [şi Moldova?], poate Constantin Brâncoveanu şi Vintilă Corbeanu, sau Miron Costin. Ref. şi reprod.: Andrei Pippidi, Un tableau représentant Sobieski et sa cour et une mission diplomatique en Pologne en 1684 (RRH, 34, 1995, nr. 1‑2, p. 213‑221).

ZAKŁAD NARODOWY IM. OSSOLIŃSKICH (Institutul Naţional Ossoliński8)

DOC

807 – Documente (6), din 1389‑1411, conţinând: scrisori (5) de alianţă de la Mircea cel Bătrân, din 1389, 1391, 1403, 1411 şi fără dată, rezumate de Martin Cromer, şi o scrisoare din 1396, de la pretendentul domnesc Vlad din Ţara Românească (ms. 134, f. 181). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 188; Bianu, Relaţiune, [I], p. 29; Inwentarz rękopisów, I, p. 2. 808 – Decretum iudicis et subiudicis terrae Crac. generalis super libero transitu in Valachiam et Tartariam contra Leopolienses. [...] sub anno incarnationis dei 1406, fragment de codice. Pergament (ms. 55, f. 114‑117). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 41; Inwentarz rękopisów, I, p. 1.

8 Biblioteca Ossolineum din Lvov a fost transferată în 1946‑1947 la Wrocław, păstrându‑şi denumirea. V. Nota editorului. 124  POLONIA

809 – Documente moldoveneşti, din 1453‑1819, privitoare la ţinutul Sucevei, în traduceri germane din sec. XVII‑XIX (ms. 3844/III, f. 91). Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 204. 810 – Scrisoare, din 17 martie 1468, de la înaltul cler şi nobilii poloni către aristocraţii şi prelaţii maghiari, prevenindu‑i să nu atace Moldova, care se află sub protecţia regelui Poloniei (ms. 601, f. 339‑340). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 79; Inwentarz rękopisów, I, p. 7. 811 – Act, din 1498, al regelui Poloniei Ioan Albert, referitor şi la conflictul moldo‑polon din 1497 (ms. 642, f. 1‑37). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 95; Bianu, Relaţiune, [I], p. 30; Inwentarz rękopisów, I, p. 7. 812 – Hrisov din Hârlău, 4 iunie 1521, în slavonă, de la Ştefăniţă, domnul Moldovei (doc. 854). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33. 813 – Scrisori (2), din 1521‑1522, ale regelui Poloniei Sigismund I către Ştefăniţă, voievodul Moldovei (ms. 199, f. 291‑304). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 496‑497; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 814 – Tratat de pace, din 1527, între Sigismund I, regele Poloniei, şi Petru Rareş, domnul Moldovei (ms. 174, f. 14‑18). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 337; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 815 – Scrisori (2), din 19 aprilie şi 31 octombrie 1531, de la Ieronim Laski, voievod al Transilvaniei (ms. 172, f. 69v‑70, 76‑77). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 330‑331; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 816 – Planul bătăliei de la Obertyn din 1531, dintre armatele polonă şi moldoveană, sec. XVIII‑XIX (ms. 780, f. 28‑36). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 249; Inwentarz rękopisów, I, p. 9. 817 – Documente (42), din 1535‑1541, conţinând scrisori de la regele Poloniei Sigismund I, sultanul Soliman Magnificul, regele Ungariei Ferdinand de Habsburg şi demnitari poloni, instrucţiuni către soli, rapoarte ale acestora, informaţii despre campaniile lui Petru Rareş, domnul Moldovei etc. (ms. 1078, Acta Tomiciana/XVII, f. 3‑4, 6, 9v, 10, 15, 18v, 20v, 22v, 24‑25, 32, 49, 85, 110v‑158, 160‑161; ms. 1079: Acta Tomiciana/XX, f. 15, 19, 36v, 101v, 103, 120v‑121, 133‑137, 173v‑174v, 177‑179, 195 etc.). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 374‑381, 383‑386; Bianu, Relaţiune, [I], p. 30‑31; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. Publ.: W. Kętrzyński, Stanislai Górski conciones in maximo totius regni Poloniae conventu apud Leopolim de Republica habitae A.D. MDCIIIVII (Archiwum Komisji Historycznej, Cracovia, I, 1877, 87 p. ); Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 80‑102, 132, 148‑150, 153‑156 (ms. 178/II, f. 3‑4, 6‑10, 15, 18‑19, 24, 26, 33, 110‑112, 114, 160‑162; ms. 179/II, f. 15‑16, 19‑20, 36‑37, 101‑102, 133‑137, 174, 177‑178). 818 – Scrisoare, din 21 septembrie 1538, prin care regele Poloniei, Sigismund August, ordonă încetarea rezistenţei antiotomane în Moldova, datorită încheierii păcii cu Poarta POLONIA  125

Otomană, şi porunceşte unui căpitan polon să respecte tratatul de pace, refuzând să‑l primească în cetate pe Teodor, fratele domnului Moldovei, Petru Rareş (ms. 184, f. 364). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 418; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. Publ.: Veress, Documente, I, p. 39 (datare greşită: 1548). 819 – Legatio a ser. Isabella, regina Hungariae et consiliariis regni Hungariae ad archiepiscopum Gnesnensem [Gamratum], ad palatinum Cracoviensem [Petrum Kmitham] et Bonerum per Antonium Vrantium, praepositum Transsilvaniensem, 24 decembrie 1541. Conţine informaţii despre români şi relaţiile lor cu Polonia (ms. 172, f. 64v‑65v). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 330; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 820 – Documente (7), din 1546, privitoare la legăturile dintre Polonia şi Moldova: instrucţiuni către soli poloni şi moldoveni, scrisori de la regele Poloniei Sigismund I către Petru Rareş, domnul Moldovei (16 ianuarie), Iliaş II Rareş (31 decembrie) şi sfetnici moldoveni (12 septembrie) şi de la domnii Petru (cca ianuarie‑februarie) şi Iliaş (9 decembrie) către rege (ms. 174, f. 386‑393, 442‑447, 457‑459). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 342‑343; Gh. Duzinchevici, Din legăturile lui Petru Rareş cu Polonia (RI, 23, 1937, p. 252‑261); Inwentarz rękopisów, I, p. 3. Publ.: Veress, Documente, I, p. 37‑39 (doc. 31 decembrie 1546); Gh. Duzinchevici, op. cit., p. 261‑266 (parţial). 821 – Scrisoare, din 13 septembrie 1561, de la împăratul Ungariei, Ferdinand I de Habsburg, către regele Poloniei, Sigismund August, prin care refuză să acţioneze împotriva pretendentului Ioan Iacob Heraclid, aflat la Viena (ms. 155, f. 374‑375). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 248; Inwentarz rękopisów, I, p. 2. Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI, p. 198‑199. 822 – Scrisoare din Alba Iulia, 1562, prin care Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, cere regelui Poloniei eliberarea negustorului Drăgan la solicitarea lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei (ms. 155, f. 545). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 248; Inwentarz rękopisów, I, p. 2. Publ.: Veress, Documente, I, p. 226‑227. 823 – Documente (8), din 1569‑1645, conţinând: act omagial de la Bogdan Lăpuşneanu (1569, în traducere polonă), instrucţiuni către soli (1603 şi 1631), scrisoare de la Moise Movilă (30 septembrie 1634) şi scrisoare de la Vasile Lupu (21 septembrie 1645) (ms. 1905/II, f. 34, 38, 40‑43, 45, 47). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 31‑32; Inwentarz rękopisów, I, p. 51. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 263‑267 (doc. 1569); supl. II/2, p. 312‑318 (doc. 1603), 591‑596 (doc. 1631), 611 (doc. 1634); supl. II, 3 fasc./1, p. 15‑17 (doc.1645). 824 – Documente (5), din 1572‑1573, privind relaţiile moldo‑polone: hotărârea conventului din Knyszyn privitoare la propunerea lui Ioan Vodă, domnul Moldovei, de a i se acorda stăpânirea Pocuţiei (31 august 1572), scrisori (2) ale domnitorului (16 octombrie şi 16 februarie 1573) şi răspunsurile consilierilor regali şi ale stărilor polone (ms. 3020/I, p. 19, 46, 48; ms. 3021/II, p. 11, 14). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 32‑33; Inwentarz rękopisów, I, p. 140. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1, p. 263‑276. 126  POLONIA

825 – Scrisoare din Constantinopol, 28 iulie 1574, de la marele vizir Mehmet‑paşa către G. Jazłowiecki, voievodul Galiţiei, reproşând complicitatea polonilor cu politica lui Ioan Vodă şi cerând sechestrarea, în favoarea sultanului, a averii acestuia şi a boierilor moldoveni refugiaţi în Polonia (ms. 1042, p. 31‑33). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 343; Inwentarz rękopisów, I, p. 11. Publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 1, 1864, p. 43‑46; Documente turceşti, I, p. 122‑124. 826 – Scrisori (4), din 1588, privind relaţiile dintre Petru Şchiopul, domnul Moldovei, regele Poloniei Sigismund II şi senatorii Poloniei, şi dorinţele Moldovei de a reînnoi tratatul de pace şi bună vecinătate cu Polonia ca urmare a urcării pe tron a lui Sigismund II (ms. 186, f. 369‑373). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 430‑431; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. Publ.: Veress, Documente, III, p. 141‑144, 146‑148. 827 – Document, din 1590‑1591, privitor la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, în polonă (Autograph 2035). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33. 828 – Expunere, din 1596, a lui Jan Zamoyski, mare hatman al Poloniei, în faţa Seimului din Varşovia, privind rezultatele campaniei polone în Moldova şi Ţara Românească (ms. 495, f. 73‑76). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 561; Inwentarz rękopisów, I, p. 6. 829 – Commissio inquirendi de qualitate et quantitate bonorum et proventuum per Suecos, Moschos, Transsylvanos, Tartaros devastatorum et desolatorum [...], [începutul sec. XVII], cu date despre români şi despre războaiele purtate pe teritoriul Transilvaniei şi al Moldovei (ms. 90/II, f. 95). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 96; Inwentarz rękopisów, I, p. 2. 830 – Tributa, quae ex Valachia dantur annuatim Turcis, fragment de codice, începutul sec. XVII. Pergament (ms. 200, f. 271). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 506; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 831 – Documente, din 1600, privitoare la atitudinea nobilimii din Transilvania şi a unor boieri români faţă de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti şi sucesorii acestuia (ms. 739, f. 56v). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 234‑235; Inwentarz rękopisów, I, p. 8. 832 – Documente (4), din 1600, referitoare la relaţiile Poloniei cu Ţările Române unite de Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti: scrisoare de la regele Poloniei, Sigismund III Vasa, către hatmanul polon Sebastian Lubomirski, poruncindu‑i să amaneteze tezaurul regal pentru crearea fondurilor necesare apărării de un eventual atac al lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, scrisoare către generalul Gheorghe Basta pentru retragerea trupelor imperiale de la graniţa polonă, informaţii primite de Sebastian Lubomirski de la frontiera sud‑vestică a Poloniei despre evenimente din Transilvania, discursul unui nobil în numele şleahtei, elogiind biruinţa regelui asupra lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti (ms. 207, f. 50‑51v; ms. 2280, f. 40‑41; ms. 3257, f. 10). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 534; Corfus, Mihai Viteazul, p. 91‑92, 130; Inwentarz rękopisów, I, p. 3, 77, 159. POLONIA  127

Ref. şi publ.: Corfus, op. cit., p. 329‑331; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 565‑567. 833 – Scrisoare, din 1601, de la Sigismund III Vasa, regele Poloniei, către papa Clement VIII, referitoare la victoria polonă de pe Teleajen (ms. 495, f. 206‑208). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 562; Inwentarz rękopisów, I, p. 6. 834 – Scrisoare din Iaşi, 1608, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, către Janusz Ostrogski, castelanul Cracoviei (Autograph 72). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 352‑354. 835 – Scrisori (3), din 1616‑1639, de la solul polon Stanisław Lubienecki (17 septembrie 1616), de la Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti (11 martie 1636), şi de la Vasile Lupu, domnul Moldovei (22 iulie 1639) (ms. 2576/II, f. 27, 34, 36). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 32; Inwentarz rękopisów, I, p. 104. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 612‑613 (doc. 1636), 621‑622 (doc. 1639). 836 – Document, post 1616, privind amestecul starostelui Stefan Potocki în competiţia Movileştilor pentru tronul Moldovei (ms. 1388, f. 40). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 486. 837 – Documente (6), din 1617‑1627, conţinând scrisori ale principelui Gabriel Bethlen către demnitari poloni (1617, 1619‑1620), către regele Poloniei (1627) şi răspunsuri ale acestora, raport al soliei transilvane în Polonia (1620) (ms. 200, f. 388‑391; 240, f. 83v–86; 475, f. 50, 154‑165; 484, f. 297‑298; 495, f. 229). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 508; II, p. 68, 536, 538, 543, 562; Inwentarz rękopisów, I, p. 3,6. 838 – Scrisori (2) din Iaşi, 16 şi 28 octombrie 1619, în latină şi italiană, de la Gaspar Gratiani, domnul Moldovei (Autograph 68, 69). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 470‑471. 839 – Tratat de pace, din 8 octombrie 1621, între Polonia şi Imperiul Otoman, prin care polonii restituie Moldovei cetatea Hotinului (ms. 187, f. 365v‑371, 555‑569; ms. 204, f. 18‑20; ms. 226, f. 508‑513). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 433, 435, 521, 629; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 840 – Documente (4), din 1621, privind campania polonă antiotomană în Moldova: rapoarte asupra luptelor, proclamaţia regelui Poloniei, Sigismund III Vasa, scrisoarea starostelui Zborowski (ms. 226, f. 478‑508). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 629; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 841 – Scrisoare din Iaşi, 14 iunie 1622, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei (ms. 188/II, f. 381). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 436; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 842 – Scrisoare, din 20 martie 1623, de la cancelarul Jędrzej Lipski către Radu Mihnea, domnul Ţării Româneşti, şi răspunsul acestuia (ms. 202, f. 28‑32). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 509. 128  POLONIA

843 – Scrisori (7), din 1627‑1628, de la Miron Barnowski, domnul Moldovei, către Maximilian Przerembski, castelan de Sieradz, Sigismund III Vasa, regele Poloniei, Stefan Chmielecki, stegar de Wrocław, şi Mikołaj Potocki, privitoare la conflictul otomano‑polon şi rolul de mediator al domnului Moldovei (ms. 209, f. 272, 307‑308, 333‑335‑336). Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 3. Publ.: Stanisław Przyrecky, Ukraine sprawy, Lvov, 1842, p. 22‑32; Gh. Duzinchevici, Miron Barnovschi Moghilă şi Polonia (AIINC, 7, 1936‑1938, p. 209‑222). 844 – Documente (14), din 1628‑1694, privind relaţiile dintre Moldova şi Polonia: scrisori de la Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Constantin Cantemir, Constantin Duca, Stanisław Chmielecki, Stanisław Koniecpolski, Stanisław Kienarski, Jan Sobieski, un raport anonim asupra bătăliei de la Finta (mai 1653) şi informaţii despre căderea Sucevei (1633), negocierile de la Śniatyn (ms. 209, f. 339; ms. 244, p. 172; ms. 248, f. 175‑177; ms. 404, f. 375‑376, 379‑380, 383‑386; ms. 407, f. 215; ms. 11573, f. 1‑2). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 556; II, p. 86, 95, 456‑457, 464; Inwentarz rękopisów, I, p. 3,5; II, p. 375. Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVII, p. 125‑126, 150‑152, 158‑159, 183‑185, 210‑211, 214, 263‑265, 288‑289, 306‑311, 329‑334. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 25‑II, c. 994‑996, 1072‑1073, 1113‑1117, 1122‑1130, 1135, 1196, 1202, 1210, 1215. 845 – Scrisori (2), una din 6 noiembrie 1638 şi una s. a., de la internunţiul papal Stefan Szerapkowicz către principele Transilvaniei György I Rákóczi (ms. 6, f. 277‑279). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 3. 846 – Scrisori (2) din Iaşi, 30 septembrie 1640, şi Focşani, 23 decembrie 1640, ale solului polon la Poartă, Mikołaj Bieganowski (ms. 224, f. 460‑468). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 602; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 847 – Instrucţiuni, din 1644, către Olbracht Pęcławski, trimis polon la principele György Rákóczi II al Transilvaniei, şi raportul soliei (ms. 224, f. 489‑491, 552‑557). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 603‑604; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 848 – Scrisoare, din 3 iulie 1648, a Senatului polon către Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti (ms. 225, f. 70v‑71). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 610; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 849 – Scrisori (3), din 1648, ale lui Jerzy Ossoliński, voievod de Sandomierz, către Vasile Lupu, domnul Moldovei (una din 16 iulie, alta nedatată) şi György Rákóczi, principele Transilvaniei (10 iunie) (ms. 231, f. 178‑179, 186). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 14; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 850 – Scrisoare, din 8 septembrie 1650, de la Jan Kazimierz, regele Poloniei, privind indigenatul polon al lui Vasile Lupu, domnul Moldovei. Copie (ms. 225, f. 329v‑330). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 620; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 851 – Scrisoare din Iaşi, 18 martie 1651, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, către hatmanul polon Stanisław „Rewera” Potocki. Copie (ms. 189, f. 455‑456). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 447. POLONIA  129

852 – Scrisoare, din 1652, de la aga Ştefan Hagi către domnul Moldovei, Vasile Lupu. Două copii (ms. 189, f. 573‑574, 663). Ref.: ibidem, p. 448. 853 – Raport, din 1652, asupra serbărilor căsătoriei domniţei Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, cu hatmanul cazac Timuş Hmielniţki (ms. 321). Ref.: Emil Turdeanu, Manuscrisele robite de cazaci la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 121). Publ.: Karol Szajnocha, Domna Rozanda (Szkicze historyczne), III, ed. 2, Varşovia, 1876, p. 267‑333; N. Kostomarov, Bogdan Hmielnicki, III, ed. 4, Sankt Peterburg, 1884, p. 39‑43; S. Vengrzenovskij, Svad’ba Timoša Hmel’nickego. Epizod iz istorii malo‑russko‑moldavskih otnošenii („Kievskaja Starina”, 6, 1887, t. 17, p. 469‑493; t. 18, p. 26‑51). 854 – Documente (7), din 1656‑1657, privind conflictul dintre Transilvania şi Polonia: proclamaţia principelui Transilvaniei, György Rákóczi II, către stările, nobilimea şi locuitorii Poloniei, scrisoarea de la Francisc Weselenyi, palatinul Ungariei, scrisori (2) de la Jerzy Lubomirski către György Rákóczi, manifestul polon despre campania principelui Transilvaniei şi un raport despre desfăşurarea luptelor şi armistiţiul din 23 iulie 1657 (ms. 187, f. 331‑340, 349‑356). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 431‑433; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 855 – Documente, din 1658, referitoare la relaţiile polono‑române în timpul lui Gheorghe Ştefan şi György Rákóczi II (ms. 3023). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33; Inwentarz rękopisów, I, p. 140. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II, vol. III/1, p. 70‑71 (extras din ms. 3023, f. 2, 8). 856 – Scrisori (2), din 1661, privitoare la campania otomană în Transilvania: comandantul turc din Oradea către omologul său din Satu Mare şi marele vizir către Ioan Kemenyi, principele Transilvaniei (ms. 187, f. 364, 367, 376‑377). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 432; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 857 – Inventare, din 1663, ale bunurilor duse în Polonia de Movileşti: bijuterii şi bani rămaşi de la Ieremia Movilă, zestrea domniţei Maria Movilă Korecki, tezaurul lui Moise Movilă, bunuri ale lui Stefan Potocki (ms. 545, f. 35‑37v). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 615; Inwentarz rękopisów, I, p. 7; W. Łoziński, Les trésors des Movila en Pologne, Varşovia, 1904 (trad. Maria Kasteska, Bogăţiile Movileştilor în Polonia, Vălenii de Munte, 1936); Ilie Corfus, Odoarele Movileştilor rămase în Polonia. Contribuţii la istoria artei şi a preţurilor (Studii, 25, 1972, nr. 1, p. 29‑36). Publ.: Inwentarz rękopisów, I, p. 37‑59. 858 – Scrisoare, din 2 octombrie 1665, către Athanasie Rudzinski, episcopul catolic de Bacău (ms. 94, f. 30). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 149; Inwentarz rękopisów, I, p. 2. 859 – Patentă, din 15 decembrie 1665, eliberată preotului polon Mikołaj Konstanty Jaroszowski pentru a putea călători în Moldova (ms. 94, f. 32). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 150; Inwentarz rękopisów, I, p. 2. 130  POLONIA

860 – Lugubre monumentum ducissae, regni capitularis anus, Annae Mohilanka, [1667]. Copie a inscripţiei de pe mormântul Anei Movilă, fiica domnitorului Moldovei Ieremia Movilă (ms. 66, f. 27v). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 77; Inwentarz rękopisów, I, p. 2. 861 – Documente (6), din ianuarie‑aprilie 1672, referitoare la: evenimentele din Moldova după fuga lui Gheorghe Duca, răscoala boierilor şi fuga unora dintre ei în Polonia şi Ucraina etc. Copii (ms. Pawlikowski, nr. 210). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 297‑302. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 25a, c. 310‑311, r. 25‑I, c. 357‑358, 351, 359. 862 – Diplomă din Cracovia, 30 aprilie 1676, emisă de regele polon Jan III Sobieski pentru numirea lui Ştefan Petriceicu ca staroste de Zwolén (doc. 379). Ref. şi publ.: Corfus, Documente polone XVI‑XVII, p. 303‑306. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 25‑I, c. 7‑9. 863 – Scrisoare din Iaşi, 7 ianuarie 1684, de la Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, către Andrzej Potocki, castelan de Cracovia, anunţându‑i retragerea către frontiera polonă. Copie (ms. 180, nr. 31). Publ.: Holban, Noi documente [I], p. 318‑322. 864 – Raport, din 1685, privind succesele armatei polone în Moldova, la Boian, între 15 septembrie şi 4 octombrie (ms. 458, f. 47‑49). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 528; Inwentarz rękopisów, I, p. 5. 865 – Declaraţie din Varşovia, 26 iulie 1690, a agentului imperial G.T. Szimunski despre Moldova (ms. 408, f. 1‑4). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 528; Inwentarz rękopisów, I, p. 5. 866 – Instrucţiuni, din 2 septembrie 1691, pentru Stanisław Malachowski, privind încheierea unui tratat cu Poarta, date „in castris regiis ad fluvium Prut, in Moldavia” (ms. 403, f. 77). Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 183. 867 – Scrisori (2) din Ţuţora, 2 octombrie 1691, de la Constantin Cantemir, domnul Moldovei, către Jan III Sobieski, regele Poloniei, referitoare la atitudinea Moldovei în conflictul polono‑otoman (ms. 404, f. 375, 379). Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 183; P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 33. 868 – Act din Żółkiew, 1691, prin care regele Poloniei Jan III Sobieski întăreşte daniile din 1631 şi 1659 ale Anei Movilă, fiica lui Ieremia Movilă, fostul domn al Moldovei, şi ale soţului ei, Maximilian Przęrebski, către biserica ortodoxă Sf. Gheorghe din Mościsk (doc. 1673, fost Ossol. 2969). Ref.: Adam Fastnacht, Katalog dokumentów Biblioteki... im. Ossolińskich, II, Wrocław, 1969, p. 243. 869 – Scrisori, din 1691‑1694, de la domnii Moldovei Constantin Cantemir şi POLONIA  131

Constantin Duca şi de la generalul Federico Veterani, către regele Poloniei, Jan III Sobieski, privind luptele imperialilor în Transilvania şi Banat, proiectul de acţiuni militare, incursiunile polone în Moldova şi negocierile dintre poloni şi imperiali (ms. 404, f. 349‑350, 353‑355, 361, 365‑386). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 456‑457; Iorga, Studii şi documente, XI, p. 183; Inwentarz rękopisów, I, p. 5; Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 820). Publ.: Ilie Minea, În legătură cu grafitele de la biserica Sf. Gheorghe din Hârlău (BCMI, 19, 1926, p. 81); P.P. Panaitescu, Ştiri noi despre Miron Costin şi familia lui, în Omagiu lui I. Bianu, Buc., 1927, p. 282‑283. 870 – Tractatus inter rempublicam regni Poloniae et Portam othomanicam factus anno illo mensis benedicti Rezeb die 24. Textul tratatului de pace de la Carlovitz, ianuarie 1699, cuprinzând şi prevederi privitoare la Ţările Române (ms. 644, f. 16‑24). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 96. 871 – Scrisoare, din 13 noiembrie 1711, de la August II, regele Poloniei, către Nicolae Mavrocordat, domnul Moldovei (ms. 253, f. 288). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 119; Bianu, Relaţiune, [I], p. 29; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 872 – Scrisori (4), din 1720‑1721, între prinţul polon Jakub Ludwik Sobieski şi împăratul Carol VI de Habsburg, referitoare la relaţiile cu domnitorul Moldovei, Grigore II Ghica (ms. 13002/III, f. 259‑272). Ref.: Inwentarz rękopisów, IV, p. 4 (greşit: Grigore III Duca). 873 – Registru, din 1722‑1772, al Bisericii unitariene din Cluj, cuprinzând numele membrilor Frăţiei polone a socinienilor (ms. 4343/I). Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 222. 874 – Scrisoare, din 27 august 1729, de la Grigore II Ghica, domnul Moldovei, către palatinul Stefan Potocki (ms. 1076, f. 44v‑45). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 369; Inwentarz rękopisów, I, p. 12. 875 – Rezumate, din 1730, ale unor documente (120) din 1384‑1678, aflate atunci în Tezaurul regal din Cracovia. Se referă la relaţiile dintre Polonia şi Ţările Române (ms. 135, f. 104, 283‑310). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 190; Bianu, Relaţiune, [I], p. 29; Inwentarz rękopisów, I, p. 2. 876 – Documente (3), din 1764‑1768, privitoare la situaţia din Moldova: ştiri din Constantinopol (26 martie 1764), scrisori de la domnul Grigore Callimachi către N. Repnin, ambasadorul rus la Varşovia, (22 aprilie şi 3 mai 1768) (ms. 321, f. 345‑346; ms. 1403, f. 350‑351; ms. 14181/I, vol. IV, f. 75‑78). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 334; III, p. 495; Inwentarz rękopisów, I, p. 15; VI, p. 7. Publ.: Documente Callimachi, II, p. 226‑228 (doc. din 1764 şi 22 aprilie 1768). 132  POLONIA

877 – Document, din 1769, referitor la execuţia lui Grigore Callimachi, domnul Moldovei (ms. 573, f. 14‑15). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 51; Inwentarz rękopisów, I, p. 6. 878 – Projet pour la route que le comte de Barby pourroit prendre pour se rendre à la confédération générale vers le tems, où les Turcs pourraient avoir vidé la Moldavie de troupes Russes [...], 1770. Fragment de codice. Pergament (ms. 343, f. 152‑154). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 397; Inwentarz rękopisów, I, p. 4. 879 – Scrisoare, din 6 februarie 1777, a prinţesei Cantacuzino (Elisabeth de Bauffremont) către Ludwika Potocka (ms. 11630/II). Ref.: Inwentarz rękopisów, II, p. 388; Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 821; Andrei Pippidi, Hommes et idées, p. 280; Andrei Timotin, 2012. 880 – Verzeichnis samentlicher Privilegien über die von denen allhiessig Bukowiner Klöstern in der Moldau besitzende Gütter und Weingärten. Tschernowitz den 4ten Iunii 1785. Verzeichniss sämmtlicher Privilegien und Schriften über die von denen diesendigen Klöstern allhier in der Bukowina besitzende Dörfer, Praedia und andere Grundstücke, worin auch noch einige Privilegia über Moldausch und Rayal‑Güther nachgetragen werden, 1785, Cernăuţi. Condică de privilegii ale mănăstirilor din Bucovina, cu moşiile şi viile lor, cuprinzând şi privilegii asupra moşiilor moldoveneşti şi celor regale (ms. 333, f. 239‑258v, 259‑313). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 369. 881 – Rapoarte (5), din 1791‑1792, cuprinzând date privitoare la situaţia francezilor din Bucureşti, un firman pentru păstorii ardeleni etc. (ms. 5592/II, f. 6, 9, 11, 35). Publ.: Duzinchevici, Documente polone, p. 33‑34. 882 – Note istorice, copii din sec. XVIII după manuscrisele arhiepiscopului Gębicki, fost cancelar al Poloniei, de la începutul sec. XVII. Se referă la relaţiile Moldovei cu Polonia. (ms. 314, nr. 17, f. 125‑126). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 310; Bianu, Relaţiune, [I], p. 30; Inwentarz rękopisów, I, p. 4. 883 – Michał Czajkowski, Kampania nad Dunajem i w Multanach w czasie Krymskiej Wojny, 1854‑1855 [Campania la Dunăre şi în Ţara Românească în timpul Războiului Crimeei]. Culegere de documente ale lui Michał Czajkowski (Sadık‑paşa), comandant al militarilor cazaci din armata otomană, cuprinzând şi informaţii despre evenimentele din Ţările Române în timpul războiului Crimeii (ms. 5902/III). Ref.: Gh. Duzinchevici, Contribuţii la istoria românilor în timpul războiului Crimeii (RIR, 3, 1933, p. 248‑258); Inwentarz rękopisów, I, p. 354‑355; L. Boicu, Memoriile lui Michał Czajkowski (Sadyk paşa) ca izvor documentar pentru istoria României în vremea războiului Crimeii (AIIAI, 6, 1969, p. 203‑212l); Matei, Cercetări [IV], p. 325. Publ.: Michał Czajkowski (Mehmed Sadık‑paşa), Moje wspomnienia o wojnie 1854 roku, Varşovia, 1962. 884 – Documente, din 1863‑1865, privind acţiunile polone din România (1863), atitudinea guvernului român şi situaţia insurgenţilor poloni din tabăra de la Roman şi relaţiile dintre domnitorul Al. I. Cuza şi Adam Sapieha (ms. 675, 684, 689/I). POLONIA  133

Ref.: Gh. Duzinchevici, Contribuţiuni la domnia lui Cuza Vodă (RI, 21, 1935, p. 95‑103); idem, Noi contribuţii la domnia lui Cuza Vodă (RI, 22, 1936, p. 121‑124); idem, Cuza Vodă şi revoluţia polonă din 1863, Buc., 1935, p. 103; Inwentarz rękopisów, I, p. 8. Publ.: Gh. Duzinchevici, Beizade Grigore Sturza şi polonii (Legături polone şi române în anii 1858–1859), Buc., 1941, p. 191‑193 (raport din 10 decembrie 1864 al lui T.O. Orzechowski). 885 – Documente, din 1876‑1892, privitoare la activitatea Bibliotecii Polone din România şi la legăturile mişcării de eliberare şi unificare politică a Poloniei cu cercurile politice româneşti (ms. 3912/I, 3913/I, 3914/II). Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 205‑206. 886 – Scrisori (4), din 1885‑1886, de la Ioan Bianu către Wojciech Kętrzyński, directorul Bibliotecii Ossolineum din Lvov (ms. 6205/II). Ref.: ibidem, p. 391. 887 – Scrisoare, din 1896, de la Ferdynand M. Twornikiewicz, redactor‑proprietar al ziarului polon „Wiarus” din Bucureşti, către Bronisław Czarnik, custode la Biblioteca Ossolineum din Lvov (ms. 6323/II). Ref.: ibidem, p. 418‑419. 888 – Documente, din 1896‑1897, referitoare la Expoziţia de artă plastică organizată în Cernăuţi sub auspiciile „Towarzystwo przyjaciół sztuk pięknych” [Asociaţia Prietenilor Artelor Frumoase din Lvov] (ms. 7525/I). Ref.: Adam Fastnacht, Katalog dokumentów biblioteki [...] im. Ossolińskich, Wrocław, 1969, p. 47. 889 – Scrisori (6), din 1903‑1906, de la Gesellschaft der Kunstfreunde [Asociaţia Prietenilor Artelor Frumoase] din Cernăuţi, adresate asociaţiei similare din Lvov (ms. 7459/I). Ref.: ibidem, p. 22. 890 – Scrisoare, din 1908, de la Biblioteca polonă din Iţcani către Asociaţia Prietenilor Artelor Frumoase din Lvov (ms. 7453/I). Ref.: Inwentarz rękopisów, II, p. 18‑19. 891 – Scrisoare, din 1912, a inginerului M. Tvornescu din Târgovişte către Wojciech Kętrzyński, directorul Bibliotecii Ossolineum din Lvov (ms. 6225/II). Ref.: ibidem, I, p. 403. 895 – Documente, din 1915‑1919, din arhiva Kaiserliche und Königliche Nachrichtenstelle din Lvov, privitoare şi la participarea României la Primul Război Mondial (ms. 13493/III, f. 303‑376). Ref.: ibidem, IV, p. 313‑314.

MS

896 – Minei pe luna februarie, Moldova, 25 ianuarie 1492, scris de diacul Isaia din 134  POLONIA porunca marelui logofăt al Moldovei, Ioan Tăutu. Text în slavonă. Pergament, 201 f. (ms. 368). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 432; Bianu, Relaţiune, [I], p. 29; N. Iorga, Inscripţii din bisericile României, II, p. 363‑364; Emil Turdeanu, Manuscrise slave, p. 161‑163; Inwentarz rękopisów, I, p. 5; Emil Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 55; Mircea Pahomi, Fundaţii româneşti în Galiţia – Ucraina („Analele Bucovinei”, 2, 1995, nr. 1, p. 101‑102); Rep. Ştefan cel Mare, p. 393‑402. 894 – Descriptio victoriae de Valachis partae in Augusto 1531, Cracovia, septembrie 1531. Copie din sec. XIX (ms. 172, f. 68v‑69v). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 330; Veress, Acta et epistolae, I, p. 228‑232, Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 895 – Stanislaus Górski, Victoria Polonorum de Valachis, regnante Sigismundo I, rege Poloniae victorioso [...], Cracovia, [1531], cu informaţii despre războaiele Poloniei împotriva Moldovei (ms. 172, f. 142‑149). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 332; Inwentarz rękopisów, I, p. 3. 896 – Rafał Skrzynecki, Provinciae Poloniae Societatis Jesu ortus et progressus pars prima, 1588, 545 p. Conţine şi informaţii despre situaţia Bisericii catolice din Moldova şi activitatea misionară a lui Bartolomeo Brutti. Ref. şi publ.: J.M. Ossoliński, Wiadomośc hystoriczno‑krytyczne do dziejów literatury polskiej, I, Cracovia, 1819, p. 238; B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 174‑175. 897 – Relatio vera et reale del succeso della guerra tra Pollacchi et Michaele nella Moldavia et Valachia tradotta dal Pollaccho [...], [1601]. Fragment de codice, cu informaţii despre luptele lui Mihai Viteazul cu polonii (ms. 530, f. 21‑24v). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 602; Inwentarz rękopisów, I, p. 6. 898 – Diarius seu gesta in castris Polonicis in Valachia contra Turcarum imperatorem, 2 septembrie – 15 octombrie 1621 (ms. 204, f. 11v‑18v). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 521. 899 – Albert Stanislas Radziwiłł, Memoriale rerum gestarum in Polonia [...], t. I, 1632‑1643, 316 f.; t. II, 1644‑1655, 216 f. Conţine informaţii privitoare la istoria Moldovei şi la relaţiile româno‑polone (ms. 116, 117). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 178; Bianu, Relaţiune, [I], p. 32; Inwentarz rękopisów, I, p. 2. Publ.: Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/2, p. 607, 611, 617, 624 (extras din ms. 116, f. 106‑107, 118v‑119, 160v‑161v, 245); II, 3, fasc. 1, p. 2‑3 (extras din ms. 116, f. 254), 14, 18, 26‑27, 29‑31, 33‑34, 43, 51‑53, 60 (extras din ms. 117, f. 22v, 48v, 107, 117, 139, 162‑163, 187, 190, 193‑194, 196‑197, 205, 209v). 900 – Jurnal de călătorie anonim, din 1636, al soliei lui Jerzy Krasiński la Constantinopol, descriind şi trecerea prin Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea între 17 martie şi 6 aprilie (ms. 224, f. 181‑208). Ref. şi publ.: Klemens Kantecki, Z podróży Oświęcima, Lemberg, 1875; Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 600; W. Czermak, Scriptores rerum Polonicarum, XIX, Cracovia, POLONIA  135

1907, p. IX ş. urm.; Panaitescu, Călători poloni, p. 21‑33; Inwentarz rękopisów, I, p. 3; Călători străini, V, p. 107‑123. 901 – Wojciech Miastkowski, Dyaryusz tejże legacyej tureckiej [...] [Jurnalul soliei în Turcia], 1640. Cuprinde şi descrierea trecerii prin Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea (ms. 224, f. 323‑354). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 601; Panaitescu, Călători poloni, p. 35‑36; Inwentarz rękopisów, I, p. 2, 5. Ref. şi publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 36‑45; Călători străini, V, p. 150‑162. 902 – P. Linaget, Eclaircissement sur la révolte des Cosaques et sur l’irruption des Tartares en Pologne en l’année 1647. Cuprinde şi informaţii privitoare la istoria Moldovei. Copie (ms. 3022/II). Ref.: Bianu, Relaţiune, [I], p. 33; Inwentarz rękopisów, I, p. 140. 903 – Adrian Pikarski, Diarium bellici progressus cum Georgio Rakocio [...], 23 iulie 1657 (ms. 240, f. 62‑65v). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 68. 904 – F.K. Wysocki, Relacya poselstwa polskiego w Turczech [...] odprawionego [...] Hieronima Radziejowskiego [...] [Relatarea soliei polone a lui Hieronim Radziejowski în Turcia], 1667. Cuprinde şi descrierea trecerii prin Moldova (ms. 1514/II). Ref.: Panaitescu, Călători poloni, p. 57‑58; Inwentarz rękopisów, I, p. 27. Publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 60‑66. 905 – Andreas Cricius, Threnodia Valachiae, copie din sec. XVII a poemului despre bătălia de la Obertyn, 1531, cu o Annotatio (ms. 158, f. 362‑372). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, I, p. 282‑283; Gh. Duzinchevici, Informaţie asupra luptei de la Obertyn (1531) (RI, 22, 1936, p. 250‑251); Inwentarz rękopisów, I, p. 3. Publ.: Gh. Duzinchevici, op. cit., p. 252. 906 – Szymon Barchodar Czarkisowicz, Relacya woiażu [...] w Benderze [...], 1709. Cuprinde informaţii privitoare la prezenţa regelui Suediei, Carol XII, la Tighina (ms. 270, f. 411‑413). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 177; Inwentarz rękopisów, I, p. 4. Publ.: Gh. Duzinchevici, Ceva nou asupra lui Carol al XII‑lea (RI, 23, 1937, p. 28‑29). 907 – Adam Golarlowski, Diariusz poselstwa Podoskiego do Turek [Jurnalul soliei polone în Turcia], 1759. 28 p. Jurnalul soliei lui I. Podoski la Constantinopol, în care descrie şi trecerea prin Moldova, cu informaţii despre domnul Ioan Teodor Callimachi şi Curtea sa (ms. 1615/III). Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 27l. Publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 174‑214; Călători străini, IX, p. 408‑423. 908 – Tomasz Alexandrowicz, Dyaryusz legacyi [...] do Porty Ottomanskiej [...] [Jurnalul soliei la Poarta Otomană], 1766. Cuprinde şi informaţii despre ţinuturile vizitate în Moldova (ms. 1615/III). Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 27. Publ.: Panaitescu, Călători poloni, p. 214‑223; Călători străini, IX, p. 501‑507. 136  POLONIA

909 – Carol XII, regele Suediei, Autobiografie, sec. XVIII. Traducere polonă de Stanisław Przyłęcki, sec. XIX, 87 p. Conţine şi informaţii despre refugiul la Tighina (ms. 1846/II). Ref.: Inwentarz rękopisów, I, p. 47. 910 – Extrase din cronici, sec. XVIII, privind creşterea asupririi otomane în Ţara Românească în sec. XVI‑XVII (ms. 644, f. 156‑157). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, III, p. 96. 911 – Alphabetisches Verzeichniss aller Ortschaften Galiziens und der Bukowina, aufgenommen im Jahre 1818. 141 f. Cuprinde adnotări ale geografului polon Franciszk Siarczyński (ms. 503). Ref.: Catalogus Bibl. Ossolinianae, II, p. 569. 912 – Kalendarz Gospodarski Bukowinski [...] [Calendar economic al Bucovinei...], 1837. 52 p. Pregătit pentru publicare la tipografia P. şi J. Eckhardt din Cernăuţi, cu aprobarea Cenzurii din Lvov (ms. 14243/III). Ref.: Inwentarz rękopisów, VI, p. 61‑62. 913 – Teofil Lenartowicz, Dacja [Dacia], cca 1877‑1881. Poem neterminat, 491 versuri. 12 f. (ms. 3660/II, f. 79‑102, 112‑115). Ref. şi publ.: Ewa Knobloch, „Dacja”, fragmenty slowianofilskiego poematu T. Lenartowicza, în „Ze skarbca kultury”, biuletyn informacyjny Zakladu Narodowego im. Ossolinskich, zeszyt, 14, Wrocław, 1962; Mitu, Romano‑Polonica, p. 171‑182. 914 – Irena Stablewska, [Antologie de texte literare], 1892‑1937. Cuprinde şi Glossa lui Mihai Eminescu în română şi franceză (ms. 14284/II, f. 103, 111). Ref.: Inwentarz rękopisów, VI, p. 114. 915 – Emanuel Drohojowski, Fünfsprachiges Wörterbuch der rumänischen, deutschen, französischen, italienischen und polnischen Sprache, systematisch nach der Analogie der abhandeln Materien (Artikeln) geordnet, sec. XIX. Lexicon în cinci limbi, între care şi româna. Caietele I‑VIII, 796 p. (ms. 7647/III). Ref.: Inwentarz rękopisów, II, p. 64. 916 – Emanuel Drohojowski, Fünfsprachiges Wörterbuch der rumänischen, deutschen, französischen, italienischen und polnischen Sprache, systematisch nach der Analogie der abhandeln Materien (Artikeln) geordnet, sec. XIX. 198 p. Conţine documentaţia şi materialele lexicografice necesare întocmirii lexiconului (ms. 7646/II). Ref.: ibidem. 917 – Emanuel Drohojowski, Słownik cztęrojezyczny: rumuńsko‑niemiecko- francusko‑włoski, systematycznie ułożony [Dicţionar în patru limbi: român‑german- francez‑italian, organizat sistematic], sec. XIX. Caietul I, 286 p. (ms. 7648/II). Ref.: ibidem. 918 – Szczęsny Morawski, Notaty do historii starożytnej [Note de istorie antică], sec. XIX. Caietul IV: Illyricum, Pannonia, Dacja (ms. 5660/I). Ref.: ibidem, I, p. 329‑330. POLONIA  137

919 – Aleksandr Morgenbesser, Przyczynek do dziejów Mołdawii od założenia państwa do wygaśnięcia dynastii Dragosza [Incursiune în istoria Moldovei de la întemeierea statului până la stingerea dinastiei lui Dragoş], sec. XIX (ms. 3091/I). Ref.: ibidem, I, p. 146. 920 – General Władisław Sikorski, [Note], 1928‑1939. Cuprinde, în caietul III, informaţii despre relaţiile polone‑române în anii 1935‑1937 (ms. 14447/I). Ref.: ibidem, VI, p. 217. 921 – Tadeusz Gostyński, Wspomnenia z Rumunii, 1937‑1945, caietele I‑III, 324 p. Cuprinde amintirile autorului, care a trăit la Bucureşti în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial, ca funcţionar al Institutului de Cultură Polonă şi ca profesor (ms. 13532/I). Ref.: ibidem, IV, p. 340. 922 – Stanisław Barszcz, Jurnal, 1939‑1946. Cuprinde şi informaţii despre trecerea prin România în 1939‑1940 a diviziei de tancuri a generalului Maczek (ms. 14486/II). Ref.: ibidem, VI, p. 241. 923 – Michał Browiński, Com widział i słyszał [...] [Ce‑am văzut şi ce‑am auzit...], 1945. Lucrare memorialistică, cuprinzând şi anii 1939‑1945, petrecuţi de autor în România (ms. 1334/II). Ref.: ibidem, IV, p. 207.

CR

924 – Daniel Hermann Borvissi, Stephaneis Moschovitica, sive de occasione, causis, initiji et progressibus belli à Serenissimo potentissimoque Polonorum rege [...] Stephano primo contra Ioannem Basilium Magnum Moschorum Ducem gesti [...], Gedani [Danzig], 1582, 9 + 85 p. Broşură despre expediţia regelui Ştefan Báthory pentru cucerirea Livoniei, la care au luat parte şi trupe din Transilvania (XVI Qu. 1856). Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în R.P. Polonă (Studii, 23, 1970, nr. 4, p. 819‑820). 925 – Piotr Skarga, Dziekowanie Koscielne zá zwyciestwo nád Michálem Multanskim [...] [Mulţumire bisericească pentru victoria din Muntenia, dată de Domnul Dumnezeu acestei coroane ...], s.l., 1600. Relatare despre campania polonă condusă de hatmanul Jan Zamoyski împotriva lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, şi despre bătălia de la Bucov (3977). Ref.: Carol Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes. Berichte („Neuer Zeitungen”, Sibiu, 1943, p. 89, nr. 97). 926 – Jarosz Otwinowski, Powodzenia niebespiecznégo: Ale szczęszliwego Wojska J.K.M. przez J.M. Pánu Stároscie Kámienieckim w Multaniech, opisanie prawdziwiie przez Jarosza Otwinowskiego roku, 1600 [Biruinţa primejdioasă, dar fericită, a oştirii Măriei Sale regelui condusă de Măria Sa starostele Cameniţei în Muntenia, descriere adevărată de Jarosz Otwinowski, anul 1600], Cracovia, 1601, 4 p. Ref.: Karol Estreicher, Bibliografia polska, XXIII, Cracovia, 1936, p. 530‑531; P.P. Panaitescu, Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche 138  POLONIA

şi Miron Costin (AARMSI, s. III, 4, 1925, p. 236‑237); Göllner, op. cit., p. 94, nr. 110; Rezachevici, Luptele hatmanului Jan Zamoyski, p. 1329‑1330). Publ.: Panaitescu, op. cit., p. 362‑367. 927 – Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Cuvântare la căsătoria Mariei, fiica lui Vasile Lupu, cu principele Ianusz Radziwill, 1645, cu o prefaţă adresată domnului şi o gravură reprezentând stema Moldovei. Ref.: P.P. Panaitescu, Petru Movilă şi românii (BOR, 60, 1942, nr. 9‑10); Gheorghe Mihăilă, Două scrieri literare ale lui Petru Movilă adresate compatrioţilor săi, în Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi, Buc., 1972, p. 189 ş. urm. Publ.: ibidem, p. 197‑228. PORTUGALIA

BRAGA

MUSEO PIO XII

MUZ

1 – Altar de granit, 62 x 305 x 305 cm, cu inscripţie fragmentară, cuprinzând şi cuvintele DACOR şi DVREA (probabil DVRPA). Descoperit în Portugalia, la Vilar de Areias, regiunea Barcelos. Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 179, nr. 178 (reconstituirea antroponimului: Constantin C. Petolescu). CHAVES

AM

2 – Pod de piatră cu 18 arcade, peste râul Tamega, începutul sec. II. L 154 m. Ridicat în epoca romană, când oraşul se numea Aquae Flaviae. Potrivit inscripţiei votive, la construcţia podului au luat parte şi lucrători aduşi din Dacia de împăratul Traian. Ref.: I. Radu, Introducere la Scarlat Lambrino, C. Iulius Celsus, un guvernator lusitan al Daciei (MI, s.n., 25, 1991, nr. 11, p. 38). ESTORIL

COLECŢIA MIOARA URDĂREANU

A

3 – Tablouri (41), aduse de Carol II din România şi lăsate de Elena Lupescu Marianei Cook Urdăreanu, soţia lui Ernest Urdăreanu: Jan Bruegel, Peisaj; Polidoro Caldara de Caravaggio, Răstignirea; Hubert Coltzins cel Bătrân, Hristos în faţa lui Pilat; Antonio da Corregio, Adorarea pruncului Iisus; Albert Cuyp, La vânătoare; Adam Elzheimer, Bunul samaritean; Frans Floris, Arta inspirată de amor; Frans Franck, Glorificarea Fecioarei; Giorgione, Scenă câmpenească; El Greco, Portretul lui Diego Covarruvias, Hristos purtând crucea, Sfânta familie, Hristos îşi ia rămas bun de la mama lui, Don Carlos pe cal şi Sfântul Sebastian; Jean‑Baptiste Greuze, Portretul lui Glück; Willem Heusch, Peisaj; Meindert Hobbema, Peisaj; Andrea Locatelli, Peisaj (2); Le Lorrain, Peisaj; Cornelius Molenaer, Scenă ţărănească; Anthonis Mor van Dashorst, Portretul unui cavaler spaniol; Georges Pencz, Sfânta Treime; Raffaellino del Garbo, Apariţia Fecioarei; Francesco Raibolini, Madona şi Pruncul; Rembrandt van Rijn, Apariţia îngerului în faţa păstorilor 140  PORTUGALIA de la Bethleem şi Cap de bătrân; Jean‑Henri Roos, Peisaj; Salvatore Rosa, Peisaj marin (2); Frans Snyders, Schiţă; Tizian, Sfântul Ieronim; Anton van Dyck, Flagelarea; Jan van Goyen, Peisaj; Jan van Huysum, Un buchet; Mihai Jansz van Mierevelt, Portretul unei tinere femei; Velasquez, Portretul unui general călare; Veronese, Gloria Sfintei Fecioare; Domenico Zampieri, Concert de îngeri; Francisco de Zurbaran, Adormirea Fecioarei. Ref. şi reprod.: Cozma Neagu, Dumitru Marinescu, Fapte din umbră, Bucureşti, 1980, p. 213–232. EVORA

BIBLIOTECA DA UNIVERSIDADE (Biblioteca Universităţii)

A

4 – Portret al lui Mihai Viteazul (Michael Woywode). Gravură, sec. XVII. Probabil copie după gravura lui Aegidius Sadeler. Ref.: N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite (AARMSI, s. III, 9, 1928‑1929, p. 225, pl. I, fig. 1); Barbu Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul (RIR, 3, 1933, p. 208‑209). Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. 116.

H

5 – Nicolas de Ter, Le théatre de la Guerre, Paris, 1705. Hartă reprezentând şi Ţările Române. Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. 115. LISABONA PINACOTECA

A

6 – Portretul lui Dan II, domnul Ţării Româneşti, împreună cu Don Pedro, duce de Coimbra, aliaţi în lupta antiotomană. Reprod.: N. Stoicescu, în MI, 20, 1986, nr. 10, p. 3; Bucureşti, Muzeul Militar Central, copie.

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ

H

7 – Portulane, sec. XVI. Reprezintă teritoriul istoric românesc. Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Portugalia (RA, 1981, nr. 2, p. 217). PORTUGALIA  141

ARCHIVIO NACIONAL, MINISTERIO DOS NEGÓCIOS ESTRANGEIROS (Arhiva Naţională, Ministerul Comerţului Exterior)

DOC

8 – Documente, 1735‑1826, ale Legaţiei portugheze din Viena, cu informaţii despre Ţările Române. Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Portugalia (RA, 1981, nr. 2, p. 217). 9 – Rapoarte diplomatice (9), din 1784‑1785, trimise ministrului de externe portughez de contele Dyenhausen şi de Agostinho Neri, rezidenţi portughezi la Viena, şi de Francesco Joseph d’Oliveira, diplomat în capitala Rusiei, privind răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ref. şi publ.: C. Şerban, Documente diplomatice portugheze despre răscoala din 1784 (RA, 62, 1985, vol. 47, nr. 1, p. 84–89). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 12, c. 533, 535, 543, 548, 552‑553, 564, 571‑572, 578; r. 16, c. 76. 10 – Rapoarte (4), din 1821, referitoare la revoluţia lui Tudor Vladimirescu, de la Rodrigo Navarro de Andrade, ambasador al Portugaliei la Viena (Delegação de Portugal na Austria, dos. 18, nr. 136‑138, 163). Publ.: Revoluţia din 1821, p. 150, 170‑174, 215‑216, 387. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 11, c. 458‑468, 471‑472, 504‑506. 11 – Documente, după 1826, ale Legaţiei Portugaliei din Bucureşti. Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Portugalia (RA, 1981, nr. 2, p. 217). 12 – Documente, din 1878‑1924, referitoare la Revoluţia din 1848‑1849, în special în Transilvania, Războiul de independenţă din 1877, diplomaţia română şi recunoaşterea independenţei de către puterile străine, relaţiile diplomatice stabilite după 1878 între România şi Portugalia, politica externă a României după 1878. Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Portugalia (RA, 1981, nr. 2, p. 220). 13 – Rapoarte (5), din 1857‑1859, ale ambasadorilor portughezi la Viena, Joaquim de Roboredo şi H. Teixeira, relative la atitudinea Puterilor garante faţă de mişcarea unionistă din Principate (Legação Portuguesa em Viena, 1857‑1859, dos. 306). Publ.: Românii la 1859, I, p. 116‑118, 128‑129, 270‑271, 313‑314. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 14, c. 146‑148, 154‑155, 163‑164, 168‑169, 186‑187. 14 – Mesaj, din 20 iunie 1920, Bucureşti, al regelui Ferdinand, la sesiunea extraordinară a corpurilor legislative, transmis de Martinho de Brederode, ambasador al Portugaliei la Bucureşti, ministrului de externe al Portugaliei, Mello‑Barreto. 142  PORTUGALIA

Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional‑statale, VI, p. 399‑402. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 15, c. 370‑371. 15 – Interviu, din 29 iunie 1920, Bucureşti, cu ambasadorul Poloniei la Bucureşti, publicat în ziarul „Izbânda”, asupra relaţiilor româno‑polone, transmis de Martinho de Brederode, ambasador al Portugaliei la Bucureşti, ministrului de externe al Portugaliei, Mello‑Barreto (Legação de Portugal em Bucarest, 1919‑1922, dos. 37). Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional‑statale, VI, p. 402‑404. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Portugalia, r. 15, c. 372‑375.

ACADEMIA DE ISTORIE

MS

16 – Carol II de Hohenzollern‑Sigmaringen, Jurnal, 1937‑1950. Autograf al autorului, volum legat. Însemnări din ultimii ani de domnie şi din exil. Lipseşte perioada 23 august 1938‑1939. Ref.: Paul al României, Carol al II‑lea, rege al României, trad. Ileana Vulpescu, Bucureşti, 1991, p. X‑XI, 157, 195. Reprod.: ibidem, p. 89, 157, 246, passim (citate). ODRINHAS

BISERICA SAÕ MIGUEL

17 – Postament de piatră, sfârşitul sec. I d. Hr., 79 x 48 x 32 cm, provenind de la un altar din zona Odrinhas dedicat Soarelui şi Lunii, divinităţi locale, de Gaius Iulius Celsus, demnitar roman din clasa senatorială, procurator ecvestru al Lusitaniei şi, după inscripţia votivă reconstituită, fost guvernator al Daciei Superioare. Piesa este folosită azi ca suport al unei mese de piatră de sub galeria zidului de sud al bisericii. Ref. şi publ.: Scarlat Lambrino, C. Iulius Celsus, un guvernator lusitan al Daciei (MI, s.n., 25, 1991, nr. 11, p. 38‑39, republicat de Ion Radu, în traducere comentată, după „Bulletin des Études Portugaises”, Lisabona, 1952, p. 37‑39). RUSIA

ARHANGEL’SK

ANTONIEVO‑SIJSKIJ MONASTYR’ (Mănăstirea Antonievo‑Sijskij)1

MS

1– Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă (ms. 47). Ref.: E. Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar Milescu, Paris, 1883, p. 47‑49. 2 – Nicolae Milescu Spătarul, Vasiliologion, Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă. Ref.: ibidem, p. 50. 3 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă. Ref.: ibidem, p. 50‑51.

ASTRAHAN’

BIBLIOTEKA CENTRALNAJA GORODSKAJA (Biblioteca Centrală a Oraşului)

MS

4 – Dimitrie Cantemir, Introductionem in musica turcica, idiomati moldavi [Introducere în muzica turcească, scrisă în limba moldovenească], Rusia, 1711‑1720. Text în română. Ref.: F.I. Fetis, Biographie des musiciens, Paris, 1866, p. 175; T.T. Burada, Scrierile muzicale ale lui D. Cantemir (AARMSL, s. II, t. 32, 1909‑1910, p. 86) (afirmă că nu l‑a găsit); Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 402‑403 (îl consideră pierdut).

1 Cea mai mare parte a arhivei Mănăstirii Antonievo‑Sijskij a fost transferată la Rossijskij Gosudarstvennyj Arhiv Drevnih Aktov (Arhiva Centrală de Stat a Actelor Vechi, Moscova), alcătuind fondul 1196, inv. 1‑7. Alte manuscrise se păstrează la Arhiva de Stat a Regiunii Arhangel’sk, aflată la Muzeul din Arhangel’sk. 144  RUSIA

DMITROVKA (Regiunea Orel)

AM

5 – Biserică şi case ridicate de Dimitrie Cantemir în 1713‑1714 pe proprietatea sa din târgul Dmitrovka, reşedinţa sa de vară după mutarea în Rusia. Ref.: Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, p. 16.

KIROV

KIROVSKAJA OBLASTNAJA UNIVERSAL‘NAJA NAUČNAJA BIBLIOTEKA IM. A. I. GERCENA (Biblioteca Ştiinţifică Universală Regională „A. I. Gerţen”)

6 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskaja religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.

IRKUTSK

NAUČNAJA BIBLIOTEKA IRKUTSKOGO GOSUDARSTVENNOGO UNIVERSITETA (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Irkutsk)

MS

7 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, 1724. Cuprinde: Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale] şi Kniga ieroglifijskaja [Cartea ieroglifică]. Text în rusă (ms. 140). Ref.: Gheorghe Bogaci, Hranitsja v Irkutske. Neizdannye materialy o Spafarii („Znamija kommunizma”, Angarsk, nr. 23, 8 februarie 1977, p. 3); Nikolaj Spafarij, p. 136; Constantinescu, Repertoriu, p. 210, nr. 1044. Reprod.: B. A. R., ms. 345. 8 – Vartolomeu Măzăreanul, Letopiseţul moldovenesc, Mănăstirea Solca, 1773. Scris la porunca generalului‑feldmareşal P.A. Rumianţev. 845 p. 28 x 16 cm. Text în rusă. Cuprinde cronica Moldovei de la întemeiere până la 1768. Printre însemnări de cititor şi autografe: A.S. Puškin (ms. 1704, fost la Irkutskaja Duhovnaja Seminarija). Ref.: Gheorghe Bogaci, Monument al încrederii şi recunoştinţei populare („Moldova socialistă”, 17 februarie 1974, p. 4); Constantinescu, Repertoriu, p. 210, nr. 1045. Reprod.: B. A. R., ms. 344. RUSIA  145

IAROSLAVL (Jaroslavl’)

NAUČNAJA BIBLIOTEKA JAROSLAVSKOGO ISTORIKO‑ARHITEKTURNOGO MUZEJA‑ZAPOVEDNIKA (Biblioteca Ştiinţifică a Muzeului‑rezervaţie de Istorie şi Arhitectură din Jaroslavl’)

CR

9 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73. 10 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166; A. Dunaeva, 2012. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308. KALUGA KALUŽSKIJ OBLASTNOJ KRAEVEDČESKIJ MUZEJ (Muzeul Etnografic al Regiunii Kaluga)

MS

11 – Prolog, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde şi Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Pafnut’ev Borovskij Monastyr’, ms. 6). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXII; Constantinescu, Repertoriu, p. 211, nr. 1047. 12 – Sbornic, Rusia, începutul sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde şi Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Pafnut’ev Borovskij Monastyr’, ms. 8). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXIII; Constantinescu, Repertoriu, p. 211, nr. 1048. 146  RUSIA

KAZAN’

ZONALNAJA NAUČNAJA BIBLIOTEKA KAZANSKOGO UNIVERSITETA IM. N.I. LOBAČEVSKOGO (Biblioteca Ştiinţifică Zonală a Universităţii „N I. Lobačevski” din Kazan’)

MS

13 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, 1729. 350 f. Cuprinde şi Cartea despre tătari. Text în rusă. A aparţinut profesorului M. P. Petrovskij şi lui F.T. Vasiliev (ms. 20497, atestare din 1910). Ref.: E. Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar Milescu, Paris, 1883, p. 56; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 77, 81 (localizează ms. la Biblioteca Academiei Ruse de Ştiinţe din Sankt‑Peterburg). Publ.: Nikolaj G. Spafarij, Opisanie pervija časti vselennija imenuemoj Azii, v nej že sostoit Kitajskoe gosudarstvo s pročimi ego gorody i provincii, ed. A.N. Alexandrov, Kazan’, 1910; Nicolae Milescu Spătarul, Descrierea Chinei, trad. Corneliu Bărbulescu, Buc., 1958.

CR

14 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.

KIRILLOVO

MUZEJ ISTORII I ISKUSSTVA (Muzeul de Istorie şi Artă)

MS

15 – Sbornic, mijlocul sec. XVII. Cuprinde Povestiri despre Vlad Ţepeş, redactate în 1486. Text în rusă (ms. 2967, f. 98‑108). Ref.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 90.

MAIKOP

COLECŢIA J.P. BELOUS

MS

16 – Evanghelie, Moldova, mijlocul sec. XVI. Text în slavonă. RUSIA  147

Ref.: Gheorghe Bogaci, Monumente literare necunoscute („Moldova socialistă”, 18 iulie 1979). 17 – Sf. Efrem Sirul, Cuvinte şi învăţături foarte folositoare la călugări şi la toată starea, traducere din greacă de Ioan Beldiman, 1815. Ref.: ibidem.

MOSCOVA

AM

18 – Biserică, cu hramul Sf. Constantin şi Elena, ctitorie a lui Dimitrie Cantemir în Mănăstirea Sf. Nicolae a călugărilor greci de la Muntele Athos (sec. XIV). În biserică au fost înhumaţi: Dimitrie Cantemir (m. 1723), prima sa soţie Casandra Cantacuzino (m. 1713), copiii lor Maria (m. 1754), Smaranda (m. 1720) şi Antioh (m. 1744), Toma Cantacuzino (m. 1721) şi fiul său Constantin (m. 1723), Alexandru Ioan Mavrocordat „Firaris”, domn al Moldovei (m. 1819). Biserica a fost demolată în 1935. Osemintele lui Dimitrie Cantemir au fost transferate la Iaşi în 1935, fiind depuse în Biserica Sf. Trei Ierarhi. Nu se cunoaşte locul actual al celorlalte morminte (Str. Nikol’skaja). Ref.: E. Legrand, Généalogie des Maurocordato, Paris, 1900, p. 37; Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, p. 14‑15; N. Iorga, O suferinţă de cărturar român printre străini (RI, 11, 1925, p. 139); P.I. David, Dimitrie Cantemir şi urmaşii săi în Rusia. Exemplu de demnitate şi patriotism (BOR, 92, 1974, nr. 7‑8, p. 954); Stourdza, Grandes Familles, p. 328; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 243‑244; Victor Ţvircun, Toma Cantacuzino în Rusia (MI, s.n. 45, 2011, dec., p. 29).

CENTRAL’NYJ ARHIV MINISTERSTVA OBORONY ROSSIJSKOJ FEDERACII (Arhiva Centrală a Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse)

DOC

19 – Instrucţiuni din Moscova, 25 august 1944, transmise prin telegramă de I.V. Stalin mareşalului S.K. Timošenko, coordonator al operaţiilor de pe Fronturile 2 şi 3 ucrainene şi generalului R.I. Malinovskij, comandant al Frontului 2 ucrainean, privind atitudinea armatei sovietice faţă de unităţile armatei române (care se raliase războiului antihitlerist cu două zile înainte şi acţionau împotriva armatelor germane şi ungare). Interpretarea literală a adreselor a avut ca efect tratarea armatei române ca forţă ostilă Uniunii Sovietice şi acţiunea luării a zeci de mii de prizonieri, deportaţi apoi în lagărele din Siberia (Fond 240, dosar 105, f. 611‑612). Ref.: Marian Ştefan, Alexandru Duţu, Generalul din cimitirul Mănăstirii Agapia (MI, s. n. 26, 1992, nr. 8, p. 14). 148  RUSIA

FEDERAL’NOE AGENSTVO PO TEHNIČESKOMU REGULIROVANIJU I METROLOGII (Agenţia Federală de Reglementare Tehnică şi Metrologie)2

DOC

20 – Acte ale standardului GOST 2076‑48 – metalurgie V 33, în care se prezintă metoda chimistului român acad. Gh. Spacu privind recunoaşterea cuprului în minereurile cu plumb. Ref.: D. Moianu şi I.M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 296.

FUNDAMENTAL’NAJA BIBLIOTEKA INSTITUTA NAUČNOJ INFORMACII PO OBŠČESTVENNYM NAUKAM ROSSIJSKOJ AKADEMII NAUK (Biblioteca Fundamentală a Institutului de Informaţii Ştiinţifice în Ştiinţele Sociale al Academiei Ruse de Ştiinţe)

DOC

21 – Carte domnească de întăritură, 8 octombrie 1462, de la domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, dată boierului Nicoară Sârbescul pentru opt sate pe râul Rebricea. În slavonă (Col. Vosproizvedenij, nr. 5, fotocopie). Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 64‑66; DIR, A. Moldova, XIV‑XV, vol. I, p. 325‑326; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 153‑155. 22 – Zapis, 12 februarie 1625, de la igumenul Mănăstirii Suceviţa, Athanasie, despre schimbul cu episcopul Rădăuţilor, Evloghie, şi Mănăstirea Solca a satului Hrinceşti şi a săliştei Ceaplinţi şi Lazlovăţ pentru satele Iubăneşti şi Cârstieneşti (Col. Vosproizvedenij, nr. 235, fotocopie). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 382.

MS

23 – Evstatie Protopsaltul, Antologion, Putna, 1511. Fragment de 14 file din Antologionul de la Moscova (Fond Jacimirskij, ms. 13.3.16). Ref. şi reprod.: Izvoare ale muzicii româneşti, V. Documente, Buc., 1983 (facsimil); Titus Moisescu, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc., 1996, p. 14, 19.

CR

24 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Cuprinde o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 31, nr. 208; Karataev, Opisanie, p. 357‑358, nr. 249; Zapasko – Isaevič, I, p. 39‑40, nr. 121. 25 – Nomocanon, Kiev, 1629. 175 p. Prefaţă de Petru Movilă şi gravură cu armele acestuia. 2 Fostă, în anii 1951‑1953, Upravlenie po Standartizacij pri Sovete Ministrov SSSR (Direcţia Standardizării de pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S.). RUSIA  149

Ref.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 295; Karataev, Opisanie, p. 410‑411, nr. 342; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 188. 26 – Triod, Kiev, 1631. 4 ex. dedicate de Petru Movilă lui Toma Zamojski, vicecancelarul Poloniei. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 46, nr. 322; Karataev, Opisanie, p. 429‑430, nr. 382; Zapasko – Isaevič, I, p. 52, nr. 220. 27 – Petru Movilă, Krest Hrista spasitelja i každogo čeloveka na kazaniju publičnom... vyražonyj, Kiev, 1632. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 48, nr. 333; Karataev, Opisanie, p. 433‑434, nr. 389; Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 230. 28 – Antologhion, Kiev, 1636, cu prefaţa lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 384; Karataev, Opisanie, p. 452, nr. 439; Zapasko – Isaevič, I, p. 57, nr. 252. 29 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea mitropolitului Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 383; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr. 455; Zapasko – Isaevič, I, p. 56‑57, nr. 253. 30 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637. Tradusă din greacă în slavonă, cu prefaţa şi la îndemnul mitropolitului Kievului, Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 401; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr. 455; Zapasko – Isaevič, I, p. 57‑58, nr. 256. 31 – Apostol, Lvov, 1639. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă şi cu versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 61, nr. 437; Karataev, Opisanie, p. 474, nr. 493; Zapasko – Isaevič, I, p. 59‑60, nr. 270. 32 – Psaltire cu molitve şi acatiste, Kiev, 1643‑1644. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Opisanie, p. 504‑505, nr. 561; Zapasko – Isaevič, I, p. 65, nr. 324. 33 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la Kiev în 1645. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1373; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899. 34 – Antioh Cantemir, Pismo Haritona Makentina soderžaščie pravila russkogo stihopisanija, Sankt‑Peterburg, 1744. „Hariton Makentin” este anagrama lui Antioh Cantemir. Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2787; Ştefan Lemny, Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII‑lea, Iaşi, 2010, p. 247. 35 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745. Ref.: Viktorov, Alfavityi, p. 14; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512. 36 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 91, nr. 1791. 150  RUSIA

37 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.

GOSUDARSTVENNAJA TRET‘JAKOVSKAJA GALEREJA (Galeria de Stat Tretiakov)

CR

38 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.

GOSUDARSTVENNYJ ARHIV ROSSIJSKOJ FEDERACII (Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse)3

DOC

39 – Corespondenţă, din 1875‑1880, privitoare la activitatea politică desfăşurată în România de revoluţionarul rus N.K. Sudzilovskij (Fond 1737, op. 1, dos. 94‑96, 148; Fond 1762, op. 4, dos. 392, 581; Fond 7026, op. 1, dos. 5, 16). Ref.: K.A. Poglubko, O revoljucionnoj dejatel’nosti narodnika N.K. Russelja‑Sudzilovskogo v Rumynii (vtoraja polovina 70‑h godov XIX st.), în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 97. 40 – Rapoarte, din 1879‑1890, privind activitatea imigranţilor revoluţionari ruşi în România, la Tulcea, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti, transportul de literatură interzisă în Rusia, legăturile cu socialiştii români, cererile guvernului ţarist către guvernul român de luare a unor măsuri represive, acţiunile departamentului poliţiei din Sankt‑Peterburg, activitatea cercului revoluţionar din Chişinău (1882‑1885) şi a lui C. Stere etc. (Fondul Departamentului Poliţiei, dos. 3; dos. 659‑1885, f. 48; dos. 95/1886, f. 5‑6, 243; dos. 96/1886, f. 1‑380; dos. 595/189, f. 5‑16). Ref.: G. Haupt, Revoluţionari ruşi în România în a doua jumătate a veacului al XIX‑lea, în 3 Fosta Central’nyj Gosudarstvennyj Arhiv Oktjabr’skoj Revoljucii (Arhiva Centrală de Stat a Revoluţiei din Octombrie). RUSIA  151

„Relaţii româno‑ruse în trecut”, Buc., 1957, p. 206, 208, 210‑211; Gabriela Mărăşoiu, Maria Soveja, Cercetări în arhivele de peste hotare (RA, 55, 1978, nr. 4, p. 463). 41 – Corespondenţă, din 1895‑1904, între mitropolitul Arsenie Stadniţki, copreşedinte al Sf. Sinod rus, şi Gheorghe Samurian, istoric al Bisericii Ortodoxe Române. Text în rusă (Fond 550, op. 1, dos. 412). Ref.: V.I. Grossul, Arhiva mitropolitului Arsenie Stadniţki ca sursă pentru istoria Bisericilor ortodoxe rusă şi română (AIIAI, 31, 1994, p. 590). 42 – Corespondenţă, din 1897‑1900, între mitropolitul Arsenie Stadniţki, copreşedinte al Sf. Sinod rus, şi Silvestru, episcop de Huşi (Fond 550, op. 1, dos. 430, f. 3, 6). Ref.: ibidem. 43 – Scrisoare, din 1901, de la G. Demetrescu, colaborator al ziarului „Adevărul”, către revoluţionarul rus N.K. Sudzilovskij, cuprinzând aprecieri despre activitatea acestuia în România (Fond 5825, op. 1, dos. 188, f. 12). Ref.: K.A. Poglubko, op. cit., p. 204‑205. 44 – Scrisoare din 1904 a lui P. Stojanov, medic bulgar format la Bucureşti, către N.K. Sudzilovskij, amintind despre perioada în care revoluţionarul rus activase în România (Fond 5825, op. 1, dos. 178, f. 1‑2). Ref.: ibidem, p. 204. 45 – Corespondenţă, din 1900‑1917, între A.I. Jacimirskij şi mitropolitul Arsenie Stadniţki, copreşedinte al Sf. Sinod rus, cu numeroase referiri la chestiuni de istorie a românilor. Cca 250 p. (Fond 550, op. 1, dos. 488). Ref.: V.I. Grossul, op. cit., p. 593. 46 – Corespondenţă, din 1907‑1910, între mitropolitul Arsenie Stadniţki, copreşedinte al Sf. Sinod rus, şi Iuliu Scriban, preot al bisericii ortodoxe din Baden‑Baden şi apoi director al Seminarului Teologic Central din Bucureşti. Cuprinde comentarii ale lui Scriban despre chestiuni legate de Bisericile Ortodoxe Română şi Rusă şi despre răul pe care catolicii şi protestanţii îl fac ortodoxiei. Scrisori în română (Iuliu Scriban) şi ciorne de răspunsuri în rusă (Arsenie Stadnicki) (Fond 550, op. 1, dos. 435, f. 6, 8‑10, 11v). Ref.: ibidem, p. 592. 47 – Corespondenţă, din 1914, între mitropolitul primat al Bisericii Ortodoxe Române, Conon Arămescu, şi mitropolitul Arsenie Stadnicki, copreşedinte al Sf. Sinod rus. Cuprinde mulţumiri pentru ajutorul acordat studenţilor români din Rusia, menţiuni asupra vechilor legături de prietenie şi comentarii teologice (Fond 550, op. 1, dos. 491, f. 2v, 9‑11). Ref.: ibidem. 48 – Document, din 1917, referitor la demonstraţia politică a soldaţilor ruşi şi români din Vaslui cu prilejul zilei de 1 Mai (Fond 683, inv. 3, dos. 98, f. 77). Ref.: V.M. Rožko, Solidarnost’ russkih revoljucionnyh soldat rumynskogo fronta s rabočim i krest’janskim dviženiem v Rumynii vesnoj i letom 1917 goda, în „Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija”, Chişinău, 1969, p. 218. 49 – Documente, din 1917‑1952, referitoare la al Doilea Război Mondial, provenind 152  RUSIA de la Comisiile de stat însărcinate cu studiul crimelor şi problemelor provocate de germani şi de colaboratorii lor în teritoriile de vest ale U.R.S.S., de la Comisia tehnică sovieto‑română pentru cercetarea pierderilor cauzate de armata română la evacuarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord în 1940, de la Comitetul Evreiesc Antifascist din U.R.S.S. etc. (Fond 7021, 7627, 8114). Ref. şi publ.: Gh. Buzatu, Românii în Arhivele Kremlinului, Buc., 1996, p. 76‑86, note p. 86‑90. 50 – Rapoarte, din 1938‑1939, ale lui Pavel Kuboloev, însărcinat cu afaceri al misiunii sovietice de la Bucureşti, trimis al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Străine (Narodnyj Komissariat Inostrannyh Del), cu privire la situaţia politică externă şi internă a României, îndeosebi la poziţia României faţă de împărţirea Cehoslovaciei după Dictatul de la München (Fond 5, AVPRF, op. 18, dos. 125, 1926; Fond 6, op. 1, dos. 151, f. 6). Ref. şi publ.: Ilie Săftiuc, Istoria României în arhivele ruseşti. Aspecte ale politicii interne şi externe româneşti în toamna anului 1938 („Hrisovul. Buletin al Facultăţii de Arhivistică”, s. n., II, 1996, p. 139‑146). 51 – Documente, din 1945‑1946, privitoare la relaţiile culturale dintre organizaţiile de prietenie VOKS şi ARLUS (Fond 5823, VOKS, op. 17, nr. 326, f. 189; nr. 328, f. 35, 36). Ref.: I.I. Marinescu, K voprosu o sovetsko‑rumynskih kul’turnyh svjazjah v 1945‑1947 godah, în „Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija”, Chişinău, 1969, p. 259‑260.

MS

52 – Jurnal, 1880‑1916, al lui Arsenie G. Stadniţki, mitropolit al Bisericii Ortodoxe Ruse (de origine ucraineană), copreşedinte al Sf. Sinod rus. Cuprinde numeroase informaţii şi comentarii privitoare la istoria Bisericii Ortodoxe Române. 14 dosare, cca 2000 p. (Fond 102, Secţiunea 3, op. 79, dos. 281/1183, 496, 507, 509‑510; Fond 510, op. 1, dos. 1, 20, 22, 29, 30, 35, 37, 43‑46, 58, 60‑62, 65, 70, 76‑78, 83, 85, 90, 91, 103, 115, 116, 121, 131, 133, 137, 139, 147, 150, 155, 156, 159, 164, 173, 176, 177, 181‑183, 199, 205, 209, 215, 216, 272, 277, 319, 353, 369, 460, 495, 525, 537‑555; Fond 550, op. 1, dos. 169, 507). Ref.: V.I. Grossul, Arhiva mitropolitului Arsenie Stadniţki ca sursă pentru istoria Bisericilor ortodoxe rusă şi română (AIIAI, 31, 1994, p. 577, 589).

GOSUDARSTVENNYJ CENTRAL’NYJ MUZEJ MUZYKAL’NOJ KUL’TURY IMENI M.I. GLINKI (Muzeul Central de Stat de Cultură Muzicală „M.I. Glinka”)

DOC

53 – Scrisoare din 15/28 septembrie 1909 a lui George Enescu către compozitorul şi dirijorul M.M. Ippolitov–Ivanov. Ref. şi publ.: G. Enescu, Scrisori, ed. V. Cosma, I, Buc., 1974, p. 190. Reprod.: ibidem, p. 104‑105. RUSIA  153

GOSUDARSTVENNYJ ISTORIČESKIJ MUZEJ (Muzeul Istoric de Stat)

DOC

54 – Carte domnească de întăritură, Rădăuţi, 8 septembrie 1503, de la domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, dată Mănăstirii Putna pentru ţiganii ei. În slavonă (Fond Uvarov, kn. 41/23 a, nr. 1). Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, II, p. 227‑228; DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol. I, p. 34; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 22‑23. 55 – Carte domnească de imunitate, Suceava, 17 ianuarie 1522, de la domnul Moldovei, Ştefăniţă Vodă, dată Mănăstirii Putna pentru adusul peştelui fără vamă şi pentru dreptul de a strânge gloabe de la locuitorii satelor mănăstireşti. În slavonă (Fond Uvarov, kn. 41/23 a, nr. 3). Ref. şi publ.: Costăchescu, Doc. Ştefăniţă Voevod, p. 311‑312; DIR, A. Moldova, XVI, vol. I, p. 189‑190; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 28‑32. Reprod.: ibidem, p. [463]. 56 – Carte domnească de întăritură, Huşi, 1 aprilie 1528, de la domnul Moldovei, Petru Rareş, dată Anuşcăi, jupâneasa lui Andrei ceaşnicul, şi nepoţilor acesteia, Ion şi Stana, pentru satul Milineşti din ţinutul Hotinului, cumpărat de la Vasco Mihăilaş şi nepotul acestuia, Ion, cu 270 de galbeni tătărăşti. În slavonă (Fond 407, d. 92). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, XVI, vol. I, p. 289; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 39‑42. Reprod.: ibidem, p. [458]. 57 – Hrisoave (10), din 1528‑1646, emise în Moldova şi Ţara Românească (Fondurile 450 Barsov şi 23905 Ščukin). Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 144. 58 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 27 decembrie 1591, de la domnul Moldovei, Aron Vodă, dată aprodului Gorciu pentru a treia parte din jumătatea satului Trebujeni din ţinutul Orheiului, cumpărată de la egumenul Mănăstirii Bistriţa, Gavrilă, cu 700 de galbeni tătăreşti. În slavonă (Fond 407, d. 95). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 150‑151. Reprod.: ibidem, p. [460]. 59 – Carte domnească de danie, Iaşi, 2 mai 1609, de la domnul Moldovei, Constantin Movilă, dată Mănăstirilor Dragomirna şi Secu pentru un iaz şi o iezătură pe Prut lângă târgul Orhei. În slavonă (Fond 407, d. 91). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 220‑233. 60 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 16 august 1609, de la Constantin Movilă, dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog, pentru ocinele cumpărate: satul Leuşeni din ţinutul Orheiului; jumătate din satul Caşva, ţinutul Iaşi, şi părţi din satele Răciuleşti, ţinutul Făleni, Bulăeşti, Corotceni, Dumeşti şi Pohrebeni, ţinutul Iaşi, şi Râureşti, ţinutul Lăpuşna, ocine cumpărate de la diferite persoane, cu 400 de zloţi tătăreşti şi 1021 taleri. În slavonă (Fond 407, d. 93). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 234‑242. 154  RUSIA

61 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 30 august 1610, de la Constantin Movilă, dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog, pentru satul Cereşnovăţ, ţinutul Soroca, cumpărat de la feciorii şi fiicele lui Şotropa spătarul cu 250 de galbeni ungureşti. În slavonă (Fond 407, d. 94, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 249‑251. Reprod.: ibidem, p. [465]. 62 – Zapis de mărturie, Iaşi, 10 decembrie 1630, al boierilor moldoveni, pentru jumătate din satul Oxintia pe Nistru, în ţinutul Orhei, cumpărată de marele vornic al Ţării de Jos, Lupul, cu 300 de taleri de argint. În slavonă (Fond 407, d. 93, f. 1‑2). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 255‑258. 63 – Carte domnească de judecată, Iaşi, 1 februarie 1631, de la domnul Moldovei, Moise Movilă, dată călugărilor Mănăstirii Golia din Iaşi, pentru nişte mori pe Răut, pe care le revendicau locuitorii din satul Peştereni. În slavonă (Fond 407, d. 97, p. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 261‑263. 64 – Hrisov, Bucureşti, 17 noiembrie 1633, prin care Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, întăreşte lui Gheorghe, fost al doilea vistier, o ocină în satul Jigoreni din ţinutul Vlaşca. În slavonă (Fond 450 Barsov, ms. 1762). Publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 155‑158. Reprod.: Arhiva Muzeului istoric de Stat din Chişinău, nr. 67827 (fotocopie). 65 – Carte domnească de judecată, Iaşi, 4 august 1640, de la domnul Moldovei, Vasile Lupu, dată slugilor sale Dumitraşcu Fulger, Ionaşcu Hripcovici şi Manole pentru un vad cu moară pe Nistru. În slavonă (Fond 407, dos. 98, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 395‑397. 66 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 17 aprilie 1644, de la domnul Moldovei, Vasile Lupu, dată hatmanului şi pârcălabului de Suceava, Gavril, pentru satele Epoteşti, Păstrăveni, Bălăneşti, Gocimani, Ilieşti, Solonţeni şi altele, cumpărate de la diferite persoane. În slavonă (Fond 28, op. 11, dos. 33). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 86‑98. 67 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 16 octombrie 1646, de la domnul Moldovei, Vasile Lupu, dată marelui postelnic Iorga, pentru săliştea Drăguşeni, cumpărată de la Sanhira, cu 200 de lei de argint. În slavonă (Fond 407, dos. 99, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 163‑165. 68 – Scrisori şi scrieri diverse (11), din 1792‑1846, de la sau privitoare la Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij, rudă a Cantemireştilor, istoric şi director al arhivei Colegiului Afacerilor Externe între 1783‑1814 (Fond 45). Ref.: Ličnye arhivnye fondy, p. 58.

MS

69 – Tetraevanghel, Halicz, 1144. Text în slavonă. Însemnare din 1679 a lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 20/404). Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, Opisanie slavjanskih rukopisej, I, Moscova, 1855, p. 212; Constantinescu, Repertoriu, p. 204, nr. 1020. RUSIA  155

70 – Sbornic, Târnovo, 1345, scris de popa Filip din porunca ţarului Ivan Alexandru. 140 f. La f. 38‑131 cuprinde traducerea slavonă a Cronicii lui Constantin Manasses, cu informaţii şi despre populaţia de la Dunărea de Jos. Manuscrisul a circulat în sec. XIV în Ţările Române, a fost dus apoi la Mănăstirea Hilandar, de unde a ajuns în Rusia (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 20/38). Ref.: Iv. Dujčev, Iz starata bălgarska knižnina, II, Sofia, 1943, p. 130; Kujo M. Kuev, Sădbata na starobălgarskata răkopisna kniga prez vekovete, Sofia, 1986, p. 250‑253. 71 – Apostol, Moldova, 1386, scris de diacul Ratiş (cf. f. 222v). Text în slavonă (Fond 86795 Hludov, ms. 42). Ref.: M.N. Tihomirov, Istoričeskie svjazi Rossii so slavjanskijmi stranami i Vizantiej, Moscova, 1969, p. 316 (rec. L. Démeny, în SMIM, 6, 1973, p. 440); Constantinescu, Repertoriu, p. 124, nr. 645. 72 – Sf. Ioan Scărarul, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XIV. Text în slavonă (Fond 80370 Čudov, ms. 218/16). Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p. 119‑120; Constantinescu, Repertoriu, p. 127, nr. 660. 73 – Canonic, Moldova, sec. XIV. Pergament, 14 f. 18,5 x 13 cm. Text în slavonă. Iniţiale şi titluri în chinovar. Fragment (Fond 23905 Ščukin, ms. 339). Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 38; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 301; Constantinescu, Repertoriu, p. 132, nr. 683. 74 – Sbornik asketičeskih sočinenij [Codice miscelaneu de învăţătură ascetică], sfârşitul sec. XIV – începutul sec. XV. 391 f. 22 x 16, 5 cm. Text în slavonă, cu file lipsă. Cu ornamente florale şi viniete. Cuprinde: Învăţăturile avei Dorotei, Cuvinte de suflet mântuitoare pentru trezire şi fapte bune către Teodul, Cuvintele Sf. Macarie cel Mare, Învăţăturile Sf. Grigore Sinaitul, Sf. Isaac Sirul etc.; din predicile Sf. Ioan Damaschin, texte din opera Sf. Ioan Gură‑de‑Aur, fragmente din Pateric. Provine de la Mănăstirea Noul Neamţ din Basarabia (Fond 450 Barsov, ms. 235). Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, Opisanie slavjanskih rukopisej, I, Moscova, 1855, p. 30‑34; Constantinescu, Repertoriu, p. 137, nr. 709. 75 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XV. 121 f. 19,8 x 12,3 cm. Pergament. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice în chinovar. La f. 1‑3: însemnare de donaţie a mitropolitului Sucevei, Gheorghe Movilă, sec. XVII. La f. 7, 33v, 42v, 78v: însemnări în română, sec. XVIII (Fond Uvarov, ms. 7/922). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 10, nr. 7; Ep. Arsenij, Issledovanija i monografii po istorii moldavskoj cerkvi, Sankt‑Peterburg, 1904, p. 50; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 302; Constantinescu, Repertoriu, p. 137, nr. 712. 76 – Ioan Exarhul, Hexameron, înainte de 1411. Text în slavonă. Însemnare despre cutremurul din 1411 cu referiri la domnii Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân şi Mihail I. Provine din Ţările Române. Fragment (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 55/35). Ref.: E. Turdeanu, Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân („Fiinţa românească”, 7, 1968, p. 57‑68); Radu Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române ale vechii biblioteci sinodale din Moscova (Studii, 24, 1971, nr. 5, p. 1029‑1031); Constantinescu, Texte româneşti, p. 25‑26. 156  RUSIA

77 – Sf. Vasile cel Mare, Cuvinte pustniceşti, scris şi împodobit de Gavril Uric la Mănăstirea Neamţ, 1444. 308 f. Text în slavonă, scriere semiuncială. A aparţinut Mănăstirii Neamţ până în 1865 (Fond 86795 Hludov, ms. 8‑D) Ref.: Popov, Pervoe pribavlenie, p. 7, nr. 8; Jacimirskij, Iz slavjanskich rukopisej, p. 31; idem, Grigorij Camblak, p. 360, 420, 470; E. Turdeanu, Les lettres slaves en Moldavie: le moine Gavriil Uric du monastère de Neamţu (1424‑1449) (RES, 27, 1951, p. 276); I.R. Mircea, Contributions à la vie et à l’oeuvre de Gavriil Uric (RESEE, 6, 1968, nr. 4, p. 573‑579); G. Mihăilă, Manuscrisele lui Gavriil Uric de la Neamţ şi însemnătatea lor filologică, în idem, Studii de lingvistică şi filologie, Timişoara, 1981, p. 51; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 654; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v SSSR, Moscova, 1986, nr. 115, p. 63; A.D. Paskal’, Itogi i zadači izučenija rukopisej Gavriila Urika kak rannih istočnikov po istorii slavjano‑moldavskoj knižnosti XV veka, în Issledovanija po istočnikovedeniju istorii SSSR dooktjabr’skogo perioda, Moscova, 1988, p. 8, 30; Valentina Pelin, 1998. 78 – Avva Dorotei, Scrieri, Moldova, jumătatea sec. XV (Fond Uvarov, ms. Carskij 203/374/56). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 157, nr. 203; Constantinescu, Repertoriu, p. 141, nr. 730. 79 – Apostol (Praxapostolos), Moldova, 1463. 324 f. 35,5 x 24 cm. Pergament decorat cu 3 frontispicii în aur şi culori şi 9 viniete. Comandat de domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, pentru Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos (Fond 64075, Muzejnoe sobranie, ms. 3451). Ref.: A.I. Sobolevskij, I.F. Kolesnikov, P.P. Šibanov, Imperatorskij Moskovskij Arheologičeskij Institut. Vystavka drevnerusskogo iskusstva, ustroennaja v 1913 godu, Moscova, 1913; D. P. Bogdan, Despre daniile românilor la Athos (AR, 6, 1941, p. 275); Rep. Ştefan cel Mare, nr. 136; Turdeanu, Études, p. 141; idem, Manuscrise slave, p. 107‑108; idem, Moldavie, 1457‑1504, p. 49; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 128, nr. 653. Reprod.: V. Drăghiceanu, Miniaturi din timpul lui Ştefan cel Mare (BCMI, 17, 1924, p. 93). 80 – Octoih, Moldova, 1463‑1464, scris de popa Ioan. Text în slavonă (Fond 86795 Hludov, ms. 131). Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 309; R. Constantinescu, Repertoriu, p. 125, nr. 649. 81 – Avva Dorotei, Predici ascetice, Moldova, 1475. Copiat de diacul Petre, la porunca domnului Moldovei, Ştefan cel Mare, pentru Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos. Cu alte texte adăugate mai târziu de copistul Ioan. 284 f. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 360). Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 60‑62; idem, Slavjanskije i russkije rukopisi, p. 292‑293; Şt. Berechet, Importanţa însemnărilor slavo‑române (Arhiva, 38, 1931, nr. 2‑3, p. 451); Bodogae, Athos, p. 278; Bogdan, Daniile, p. 14; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 134‑135; Rep. Ştefan cel Mare, nr. 147; Turdeanu, Études, p. 145; Constantinescu, Repertoriu, p. 132‑133, nr. 686. RUSIA  157

82 – Sbornic, 1475. Copie de ieromonahul Ghervasie de la Mănăstirea Neamţ. 298 f. 18 x 20 cm. Text în slavonă, scriere semiuncială. Cuprinde cărţi din Vechiul Testament, între care Proverbele lui Solomon, Cântarea Cântărilor şi Cartea lui Iov (Fond 23905 Ščukin, nr. 507). Ref.: M. Ganickij, Staropečatnye knigi i rukopisi v Novo‑Njameckom monastyre („Kišinevskie eparhial’nye vedomosti”, 21, 1880, p. 1053); Jacimirskij, Grigorii Camblak, p. 345; idem, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 64‑65, 253‑254; idem, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. LIX‑LXII; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 429; idem, Manuscrise slave, p. 129‑130, 216, 221; Rep. Ştefan cel Mare, p. 389‑390, nr. 145; Constantinescu, Repertoriu, p. 134, nr. 694; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v SSSR, Moscova, 1986, p. 70, nr. 214; Pelin, Catalogul, p. 106‑109, nr. 9. Reprod.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, pl. I; Turdeanu, Manuscrise slave, pl. I; Rep. Ştefan cel Mare, p. 389, pl. 257. 83 – Cuvânt al Sf. Ioan Hrisostomul, 1481 (Fond 23905 Ščukin). Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 146. 84 – Mărgăritare, scris în Moldova, 1481. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 716; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 219; Rep. Ştefan cel Mare, p. 442; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 54; Constantinescu, Repertoriu, p. 134, nr. 695. 85 – Evangheliar, Moldova, cca 1484. Text în slavonă (Fond 80370 Čudov, ms. 31/7). Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p. 20; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 655. 86 – Tetraevanghel, 1490, scris de călugărul Pahomie, din porunca domnului Moldovei, Ştefan cel Mare, pentru Mănăstirea Voroneţ. Pergament, 299 f. 29 x 19,4 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. La f. 222: însemnare din 1610 privind legarea manuscrisului de către meşterul Lucaci, în timpul domniei lui Constantin Movilă (Fond Uvarov, ms. Carskij 75/91/64). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 46‑47, nr. 75; P.M. Stroev, Rukopisi slavjanskija i rossijskija, prinadlezhaščija početnomu grazhdaninu i Arheografičeskoj komissii korrespondentu Ivanu Nikitiču Tsarskomu, Moscova, 1848, p. 29, nr. 64; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 438, idem, Manuscrise slave, p. 153‑156; Rep. Ştefan cel Mare, p. 361‑362, 400‑401; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 54‑55; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 302‑303; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 298‑299; Turdeanu, Études, p. 146‑147; Constantinescu, Repertoriu, p. 140, nr. 724; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 250‑252. 87 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Teodor Mărişescul, din porunca lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, la 23 aprilie 1491. Pergament. 307 f. 30,5 x 20 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri vegetale în aur şi culori. Miniaturi târzii în plină pagină reprezentând evangheliştii. La f. 88v: însemnare în slavonă privind legarea manuscrisului în 1598, din iniţiativa lui Ieremia Movilă (Fond 64075, Muzejnoe sobranie, ms. 3442). Ref.: V. Drăghiceanu, Miniaturi din timpul lui Ştefan cel Mare (BCMI, 17, 1924, p. 93); 158  RUSIA

Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 421‑422, 432; idem, Manuscrise slave, p. 159‑160; Rep. Ştefan cel Mare, p. 401‑402, 444‑445; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 55; M. Berza, Trei tetraevanghele ale lui Teodor Mărişescul în Muzeul istoric de la Moscova, în Cultura moldovenească în epoca lui Ştefan cel Mare, Buc., 1964, p. 589‑594; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 301; Constantinescu, Repertoriu, p. 127, nr. 662; Popescu‑Vâlcea, Miniatura, p. 87. Reprod.: M. Berza, op. cit., fig. 1‑11; Balş, Bisericile, p. 263, fig. 444. 88 – Tetraevanghel, Mănăstirea Neamţ, 1492, scris şi împodobit de Teodor Mărişescul din porunca lui Ştefan cel Mare pentru Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos. Pergament, 280 f. 33 x 23 cm. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină cu imaginile evangheliştilor. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. Legătură din piele, sec. XVII (Fond 64075, Muzejnoe sobranie, ms. 3641). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 7; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 165; Rep. Ştefan cel Mare, p. 402‑403, 444‑445; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 55‑56; M. Berza, op. cit., p. 594‑602; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 301; Constantinescu, Repertoriu, p. 124, nr. 664. Reprod.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, pl. II; Turdeanu, Manuscrise slave, pl. III; M. Berza, op. cit., fig. 12‑20; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 47, c. 479‑723. 89 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Teodor Mărişescul din porunca lui Ştefan cel Mare pentru Mănăstirea Moldoviţa, la Mănăstirea Neamţ, 1498. Pergament. 291 f. 35,4 x 24,3 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. Miniaturile cu imaginile evangheliştilor au fost sustrase (Fond Uvarov, ms. Carskij 71/132/63). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 41‑42, nr. 71; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 28‑29, nr. 63; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 185‑188; Rep. Ştefan cel Mare, p. 408, 444‑445; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 57; M. Berza, op. cit., p. 602‑611; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 302; Constantinescu, Repertoriu, p. 140, nr. 723. Reprod.: Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 250; Leonid, Sistematičeskoe opisanie, ibidem; Turdeanu, Manuscrise slave, pl. 6; Rep. Ştefan cel Mare, p. 444; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 47, c. 175‑478. 90 – Apostol, Moldova, sfârşitul sec. XV. 387 f. 28,5 x 19,3 cm. Text în slavonă. Ornament cu şase miniaturi în culori şi fond de aur pe întreaga pagină, reprezentându‑i pe apostolii Luca, Iacov, Petru, Ioan, Iuda, Pavel (Fond Čertkov, ms. 167). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 91 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XV – începutul sec. XVI. 259 f., lipseşte începutul. Text în slavonă. Pe coperta 2: însemnare, din 9 august 1623, a lui Partenie de la Suceviţa. Însemnări din aprilie 1682 despre călătoria la Ierusalim a Elinei Cantacuzino şi a fiului său, spătarul Mihail Cantacuzino. A aparţinut Mănăstirii Sf. Sava de lângă Ierusalim, apoi bibliotecii lui A. Norov (Fond Uvarov, ms. Carskij 76/479/65). Ref.: D. Popov, Opisanie grečeskih rukopisej, prinadležaščih g‑nu Norovu („Žurnal Ministerstva Narodnogo Prosveščenija”, 1836, nr. 9, p. 542‑543); Ierosol. vivl., II, p. RUSIA  159

720‑721; Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 30; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 61; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 299‑300; Turdeanu, Études, p. 153; S. Gjurova, N. Danova, Kniga za bălgarskite hadžii, Sofia, 1985, p. 298‑299; Constantinescu, Repertoriu, p. 177, nr. 902; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 250, 252. 92 – Minei, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 450 Barsov, ms. 350). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 226, nr. 1143. 93 – Minei de obşte, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. La f. 256‑257: Slujba Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. Carskij 651/210). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, nr. 651; Constantinescu, Repertoriu, p. 229, nr. 1160. 94 – Pravila lui Matei Vlastaris (forma prescurtată). Copie executată la Mănăstirea Bistriţa din Oltenia, sfârşitul sec. XV, în timpul domniei lui Radu cel Frumos. 209 f. Text în slavonă (Fond 450 Barsov, ms. 151). Ref.: T. Florinskij, Pamjatniki zakonodatel’noj dejatel’nosti Dušana carja serbov i grekov, Kiev, 1888, p. 217 ş. urm.; Valentin Al. Georgescu, Présentation de quelques manuscrits juridiques de Valachie et de Moldavie (XV‑XIX siècles) (RESEE, 6, 1968, nr. 4, p. 626‑630); Mihăilă, Contribuţii, p. 270‑271; Constantinescu, Vechiul drept, p. 249‑250; Constantinescu, Repertoriu, p. 122, nr. 636. 95 – Apostol (Faptele şi epistolele, în ordinea calendarului). Pergament, unciale moldave, sec. XV, 81 f. Lipsă începutul. Text în slavonă (Fond Uvarov). Ref.: Turdeanu, Études, p. 154. 96 – Apostol, Moldova, sec. XV. Pergament. Fragmente. 2 f., 33 x 25, 5 cm. Text în slavonă. La f. 1: frontispiciu ornat în aur şi culori (Fond 23905 Ščukin, ms. 18). Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 19; Şt. Gr. Berechet, Comori slavo‑române răspândite (BOR, 40, 1922, p. 621‑622); Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 129, nr. 667. 97 – Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Moldova, sec. XV. Fragment în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 361). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 62; Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 687. 98 – Psaltire, Moldova, sec. XV. Fragment. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 883). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 134, nr. 693. 99 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 56). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, nr. 56; Constantinescu, Repertoriu, p. 139, nr. 722. 100 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 64). Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 84‑89; Constantinescu, Repertoriu, p. 129, nr. 669. 160  RUSIA

101 – Tetraevanghel, Ţara Românească, începutul sec. XVI. Pergament. Fragmente. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 301/861). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 3; Berechet, Comori, p. 623; Constantinescu, Repertoriu, p. 129, nr. 670. 102 – Eustatie de la Putna, Antologhion de cântări psaltice, Putna, 1504‑1511. 158 f. 21 x 14 cm. Fragment. Text în greacă şi slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 350). La Biblioteca Academiei de Ştiinţe din Sankt‑Peterburg (ms. 13.3.16, fost Jacimirskij, ms. 16) se păstrează alte 14 f. din manuscris. Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 44‑47; idem, Šest’ statej po slavjanskoj i russkoj pis’mennosti, Moscova, 1901; Corneliu Bunescu, Scrieri şi adnotări despre muzica românească veche, I, Buc., 1985, p. 66‑95, 100‑105; A.J. Jacimirskij, Kirillovskie notnye rukopisi s glagoličeskimi tajnopisnymi zapisjami („Drevnosti. Trudy Slavjanskoj komisii Moskovskogo Arheologičeskogo obščestva”, 3, 1902, p. 149‑159); Ilie Bărbulescu, Curentele literare la români în perioada slavonismului cultural, Buc., 1928, p. 125‑127, 246‑247; Şt. Gr. Berechet, Importanţa însemnărilor slavo‑române de pe manuscrisele vechi (Arhiva, 38, 1931, p. 452); R. Palikarova‑Verdeil, La musique byzantine chez les Bulgares et les Russes (du IXe au XIVe siècle), Copenhaga, 1953, p. 216‑217; R. Pava, Cartea de cântece a lui Eustatie de la Putna (SMIM, 5, 1962, p. 335‑345); Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 123‑124; Anne E. Pennington, Eustatie’s song book of 1511: some observations (RESEE, 9, 1971, nr. 3, p. 565‑583); Stojan Petrov, Hristo Kodov, Starobălgarski muzikalni pametniki, Sofia, 1973, p. 170‑181; Gh. Ciobanu, Manuscrisele muzicale de la Putna şi problema raporturilor muzicale româno‑bulgare în perioada medievală („Studii de muzicologie”, 12, 1976, p. 115‑116); Gh. Ciobanu, M. Ionescu, T. Moisescu, Izvoare ale muzicii româneşti, III, Şcoala muzicală de la Putna. Manuscrisul nr. 56/544/576, I de la mănăstirea Putna, Antologhion, Buc., 1980. Reprod.: Jacimirskij, op. cit., pl. II; S. Petrov, H. Kodov, op. cit., p. 172‑339; B. A. R., ms. 101. 103 – Evstatie Protopsaltul, Antologion, Putna, 1511. 158 f. Prima jumătate este scrisă parţial în greacă, parţial în slavă (Fond 23905 Ščukin, ms. 350). Ref. şi publ.: Izvoare ale muzicii româneşti, V, Documenta, Buc., 1983 (facsimil); Turdeanu, Études, p. 187‑188; Constantinescu, Repertoriu, p. 132, nr. 684; Titus Moisescu, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc., 1996, p. 14, nota 19 şi p. 19‑91. Reprod.: ibidem, p. 22, 58, 62‑63, 67. 104 – Psaltire, Moldova, 1512. Pergament. 154 f., 21 x 16,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în culori. Însemnări ulterioare în română (Fond 86795 Hludov, ms. 2). Ref.: Popov, Opisanie, p. 4‑5, nr. 2; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 435; E. Norocel, O psaltire românească la Muzeul Istoric din Moscova (MMS, 47, 1971, p. 508‑509); Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 306; Constantinescu, Repertoriu, p. 124, nr. 643; Nikolova ş.a., Khludov Collection, p. 16, nr. 3; Vera Tchentsova, 2012. Reprod.: E. Norocel, op. cit., p. 3. 105 – Evstatie Protopsaltul, Antologion, Putna, 1515. Text în slavonă. RUSIA  161

Ref. şi publ.: Titus Moisescu, Nouveaux documents sur la musique médievale roumaine: l’Anthologion de 1515 d’Evstatie de Putna (M 1102) (RRHA TMC, 23, 1986, p. 59‑66); idem, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc., 1996, p. 14, nota 20. 106 – Minei de slujbe pe luna februarie, 1530. 201 f., in folio. Text în slavonă. Copie de ieromonahul Ştefan de la Mănăstirea Putna, pentru arhimandritul Siluan (Fond 310, Undol’skij, ms. 79). Ref..: Turdeanu, Études, p. 193; Constantinescu, Repertoriu, p. 120, nr. 621. 107 – Tetraevanghel, Humor, 1530. 383 f., in 4. Copie de ierodiaconul Teodosie. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 302). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 3‑4; idem, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 27; Turdeanu, Études, p. 193; Constantinescu, Repertoriu, p. 129‑130, nr. 671. 108 – Apostol, Moldova, cca 1535. Text în slavonă (Fond 80370 Čudov, ms. 43/19). Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p. 28; Constantinescu, Repertoriu, p. 127, nr. 658. 109 – Cărţile Vechiului Testament, Mănăstirea Bistriţa, 1537. Copie de călugărul Ioan. 278 f. În 1550 a fost oferit de călugărul Teofilact Mănăstirii Tazlău. Text în slavonă (Fond 256 Rumjancev, ms. 29). Ref.: Turdeanu, Études, p. 196‑197; Constantinescu, Repertoriu, p. 116‑117, nr. 604. 110 – Tetraevanghel, Moldova, 1539. 465 f. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină cu imaginile evangheliştilor. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. Dăruit în 1715 Mănăstirii Sf. Ilie din Suceava, de Safta Cazimir. Un capitol din Evanghelia Sf. Marcu în română, adăugat în sec. XVIII (Fond 23905 Ščukin, ms. 303). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 4‑5; Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 133; Turdeanu, Études, p. 197; Constantinescu, Repertoriu, p. 130, nr. 672. 111 – Psaltire, Moldova, 1540. Pergament, 186 f. 19,4 x 15,2 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur. La f. 170v: însemnare în slavonă din 1636 privind cumpărarea manuscrisului de către ieromonahul Ştefan de la ieromonahul Varlaam pentru a fi dăruit Mănăstirii Dragomirna. La f. 126v, 129, 173v: însemnări în română (Fond Uvarov, ms. Carskij 10/499/332). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 11, nr. 10; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 325, nr. 332; Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 134; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 305; Turdeanu, Études, p. 184 şi 198; Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 713; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 252. 112 – Penticostar, Mănăstirea Putna, 1543. Pergament. 146 f., 33 x 22 cm. Text în slavonă. La f. 1: frontispiciu ornat cu împletituri, iniţiale ornate în chinovar şi aur. Comandat de episcopul Teodosie pentru biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi (Fond Uvarov, ms. Carskij 771/391/624). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 117; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 689, nr. 624; Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 134; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 303; M.N. Tihomirov, Istoričeskie svjazi Rossii 162  RUSIA

so slavjanskijmi stranami i Vizantiej, Moscova, 1969, p. 303‑304, 309; Turdeanu, Études, p. 198; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr. 738. 113 – Tetraevanghel, 1547. 303 f. Frontispicii, vignete şi iniţiale orante în aur şi culori, scris de călugărul Acachie de la Mănăstirea Neamţ. Însemnări referitoare la data hirotonirii episcopului Varlaam de Huşi, 30 iunie 1634. Manuscrisul se afla în 1699 la un schit de pe râul Milcov, ctitorit de pârcălabul Lupul (Fond 23905 Ščukin, ms. 304). Ref.: Ep. Melchisedec, Catalog (RIAF, II, 1884, nr. 1, p. 133‑134); Jacimirskij, Opis’, II, p. 6; idem, Slavjanskie rukopisi rumynskih bibliotek, p. 207; Turdeanu, Études, p. 200‑201; Constantinescu, Repertoriu, p. 130, nr. 673. 114 – Tetraevanghel, 1550, dăruit de mitropolitul Grigore Roşca Mănăstirii Voroneţ în 1550. Fost la Mitropolia din Cernăuţi (Fond Uvarov, ms. Carskij 91). Ref.: I. Bogdan, Evangheliile dela Homor şi Voroneţ din 1473 şi 1550 (AARMSI, s. II, 19, 1907, p. 651‑656); idem, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 527‑536; Živa Milin, Momente din istoricul cercetării manuscriselor slavone şi slavo‑române din Bibliotecile româneşti şi străine (AUT, 1975, p. 18, 24). 115 – Tetraevanghel, înainte de 1550. Copie de ieromonahul Vasile în caractere unciale, pe hârtie, 262 f. A aparţinut ieromonahului Chiril, devenit după hirotonire egumenul şi stareţul Ciprian, care l‑a oferit Mănăstirii Doamnei numită „Pantocrator”, de lângă Botoşani, construită de Elena Rareş în 1550 (Fond 256 Rumjancev, ms. 132). Ref..: Turdeanu, Études, p. 201‑202; Constantinescu, Repertoriu, p. 117, nr. 605. Reprod.: Kalužnjacki – Sobolevskij, Al’bom, pl. 1, 112. 116 – Grigore de Nazianz, Scrieri, probabil Ţara Românească, prima jumătate a sec. XVI. Text în slavonă (Fond 80370 Čudov, ms. 209/7). Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p. 114‑115; Constantinescu, Repertoriu, p. 127, nr. 659. 117 – Sbornic, Moldova, jumătatea sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Molebnic şi fragment din cronica Moldovei a lui Macarie, episcopul Romanului. La f. 168v: însemnare de la Bisericani, 1683 (Fond 450 Barsov, ms. 149). Ref.: Mihăilă, Contribuţii, p. 131; Constantinescu, Repertoriu, p. 122, nr. 635. Reprod.: I. Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 466‑467 (f. 154 şi 168v). 118 – Psaltire, scrisă de Grigore Fierăvici, Moldova, 1552. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 638; Constantinescu, Repertoriu, p. 139, nr. 721. 119 – Tetraevanghel, Moldova, cca 1553. Text în slavonă (Fond 80370 Čudov, ms. 39/15). Ref.: T.N. Protas’eva, op. cit., p. 26; 435; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 657. 120 – Liturghier, 1557. Pergament. 95 f., 21 x 14,5 cm. Lipseşte începutul. Scris de Evloghie de la Mănăstirea Putna din porunca domnului Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, pentru Mănăstirea Slatina. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 598) Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 8, nr. 624; Opisanie pergamentyh rukopisej, RUSIA  163

p. 304; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 732; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 25. 121 – Sintagma lui Matei Vlastaris, 1566. Reordonată după alfabetul slavon de Macarie, episcop de Roman, scrisă din porunca lui Alexandru Lăpuşneanu la cererea ţarului Rusiei, Ivan cel Groaznic (Fond 450 Barsov, ms. 152). Ref.: E. Kalužnjacki, Obzor slavjano‑russkih pamjatnikov jazyka i pis’ma, hranjaščihsja v bibliotekah i arhivah L’vovskih („Trudy III‑go Arheologičeskogo s’ezda v Rossii”, II, Kiev, 1878, p. 259‑262, 308‑309); idem, Lexis Latiniker in einer alteren bulgarisch‑slovenischen Übersetzung („Archiv für slavische Philologie”, 14, 1891, p. 84‑88); Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 289‑290; Şt. Gr. Berechet, Picături mărunte, Chişinău, 1924, p. 16; Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 114; D.P. Bogdan, Le syntagme de Blastarès dans la version du chroniqueur roumain Macaire, în Actes du premier Congrès international d’études balkaniques (Sofia, 1966), VII, Sofia, 1971, p. 189‑190; Mihăilă, Contribuţii, p. 280‑285; Constantinescu, Vechiul drept, p. 242; Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 637. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 65, c. 1‑798. 122 – Tetraevanghel, Moldova, cca 1567. Text în slavonă. La f. 115: însemnare din Botoşani, 1666 (Fond 80370 Čudov, ms. 36/12). Ref.: T.N. Protas’eva, op. cit., p. 24; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 656. 123 – Slujebnic, 1574, scris de ieromonahul Amfilohie de la Mănăstirea Putna, dăruit de mitropolitul Sucevei, Anastasie, aceleiaşi mănăstiri. Pergament. 96 f. 21 x 15,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. La f. 35v: însemnare de la Mănăstirea Putna, sec. XVI‑XVII (Fond 86795 Hludov, ms. 113). Ref.: Popov, Opisanie, p. 270‑271, nr. 113; Ep. Arsenij, Issledovanija i monografii po istorii moldavskoj cerkvi, Sankt‑Peterburg, 1904, p. 72; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 304; M. N. Tihomirov, op. cit., p. 306‑307; Constantinescu, Repertoriu, p. 125, nr. 647; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 251 (datează: 1581); Nikolova ş.a., Khludov Collection, p. 60‑61, nr. 55; Vera Tchentsova, 2012. Reprod.: Stasov, Ornament, pl. 35. 124 – Tipic, Moldova, 1577. Text în slavonă (Fond 450 Barsov, ms. 1139). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 638. 125 – Psaltire, Moldova, 1582. Text în slavonă. La f. 49: însemnare de la Mănăstirea Agapia, 1738 (Fond 23905 Ščukin, ms. 320). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 22‑23; Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 678. 126 – Ceaslov, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament. 92 f. 16,8 x 12,4 cm. Text în slavonă. Iniţiale ornate cu împletituri şi elemente vegetale în chinovar (Fond Uvarov, ms. Carskij 704/717/659). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 82, nr. 704; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 708, nr. 659; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 307; Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 734. 127 – Liturghier, scris în Moldova, sf. sec. XVI. Pergament. 57 f. 21,4 x 15,3 cm. Text în slavonă. Cuprinde: liturghiile Sf. Ioan Gură de Aur şi Sf. Vasile cel Mare şi un 164  RUSIA fragment din Liturghia darurilor înainte sfinţite. La f. 1 şi 160v: frontispicii ornate cu împletituri în aur şi culori (Fond Uvarov, ms. Carskij, 626/677/583). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 9, nr. 626; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 628, nr. 555; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 307; Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 733. 128 – Octoih, scris de Ivanco, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament. 239 f. 34,5 x 23,3 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în culori. La f. 233: însemnare, sec. XVII, menţionând copistul Ivanco. Legătură piele pe lemn, sec. XVII (Fond Uvarov, ms. Carskij 748/391/135/275). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 112, nr. 748; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 266, nr. 275; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 308; Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 736; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 251. 129 – Psaltire, scrisă de Iorest, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă. La f. 221v: însemnare de la Bisericani, 1600 (Fond 23905 Ščukin, ms. 1). Ref.: Berechet, Comori, p. 628; Constantinescu, Repertoriu, p. 128, nr. 665. 130 – Psaltire, scrisă în Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament. 234 f. 22,5 x 14,7 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale cu împletituri şi elemente vegetale în culori. Însemnări în română (Fond Uvarov, ms. Carskij 16/498/331). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 15, nr. 16; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 325, nr. 331; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 306; Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 714. 131 – Psaltire, scrisă în Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament. 141 f. 17 x 13 cm. Text în slavonă. Frontispiciu şi iniţiale ornate cu împletituri (Fond Uvarov, ms. Carskij 18/751/713). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 15, nr. 18; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 764, nr. 713; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 307; Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 716. 132 – Triod, scris în Moldova, sfârşitul sec. XVI. Pergament, 302 f., 26,6 x 19 cm. Text în slavonă. Frontispicii (f. 1 cu cruce, f. 3 cu împletituri) şi iniţiale cu elemente zoomorfe şi vegetale. Însemnări în română, dintre care cea de la f. 302 din 1736 (Fond Uvarov, ms. Carskij 759/389/621). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 115, nr. 759; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 689, nr. 621; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 307; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr. 737. 133 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Fragment în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 314). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 13; Constantinescu, Repertoriu, p. 130, nr. 676. 134 – Apostol, Moldova, sec. XVI. 273 f. 32 x 24,2 cm. Text în slavonă. Frontispicii ornate cu împletituri în aur şi culori. Legătură de piele, sec. XVII, ornamente aurite (Fond Uvarov, ms. Carskij 114/328/11). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 68, nr. 114; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 4, nr. 11; Constantinescu, Repertoriu, p. 141, nr. 728. RUSIA  165

135 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 115/329/12). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 115; Constantinescu, Repertoriu, p. 141, nr. 729. 136 – Minei, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1795). Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1164. 137 – Minei pentru lunile ianuarie‑februarie, Suceava, sec. XVI, scris de diacul Vasile. Text în slavonă. La f. 541: însemnări ale lui Manoilă din Suceava; la f. 2‑8: însemnare de danie din 1613 a lui Simon, ieromonah, pentru o mănăstire din Moldova (Fond 80269‑80271 Uvarov – Norov, ms. 837). Ref.: M.N. Tihomirov, Istoričeskie svjazi Rossii so slavjanskijmi stranami i Vizantiej, Moscova, 1969, p. 307, 310‑311; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr. 741; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 251. 138 – Minei pentru luna iunie, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 450 Barsov, ms. 1224). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 639. 139 – Octoih, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 864). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 691. 140 – Octoih, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 80269‑80271 Uvarov – Norov, ms. 913). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 144, nr. 743. 141 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Pergament. 243 f. 24,5 x 18,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi elemente vegetale, în aur şi culori (Fond 86795 Hludov, ms. 5). Ref.: Popov, Opisanie, p. 7, nr. 5; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 306; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 435; Constantinescu, Repertoriu, p. 124, nr. 644; Nikolova ş.a., Khludov Collection, p. 16‑17, nr. 4; Vera Tchentsova, 2012. 142 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 67: însemnare a lui Atanasie de la Mănăstirea Putna, 1719 (Fond 23905 Ščukin, ms. 319). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 21; Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 677. 143 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 328). Ref.: Jacimirskij, Opis, II, p. 24; Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 679. 144 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 875). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 134, nr. 692. 145 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 17/75/333). 166  RUSIA

Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 52; Turdeanu, Études, p. 45; Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 715. 146 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 86795 Hludov, ms. 1). Ref.: Popov, Pervoe pribavlenie, p. 1; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 653. 147 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Fragment. Pergament. 1 f. 27,5 x 22 cm. Miniatură reprezentându‑l pe Evanghelistul Luca. A aparţinut schitului Horodişte (Fond 23905 Ščukin, ms. 10 b). Ref.: Jacimirskij, Opis’, I, p. 13, nr. 10; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 425; idem, Manuscrise slave, p. 165; Rep. Ştefan cel Mare, p. 436; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 128, nr. 666. 148 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 276: însemnare din Bisericani, a logofătului Sandul, sec. XVI (Fond 23905 Ščukin, ms. 307). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 8‑9; Berechet, Comori, p. 624; Constantinescu, Repertoriu, p. 130, nr. 674. 149 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Pergament. 234 f. şi hârtie, 14 f. 31,8 x 22,4 cm. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină cu imaginile evangheliştilor. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi elemente vegetale în aur şi culori. La f. 234v: chenar ornamentat pregătit pentru colofon, rămas necompletat. Legătură din marochin verde cu ornamente aurite, sec. XVIII (Fond Uvarov, ms. Carskij 77/SR). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 48, nr. 77; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 305; Constantinescu, Repertoriu, p. 140, nr. 725. 150 – Grigore Ţamblac, Scrieri, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Copii (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 235–236). Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, Opisanie slavjanskih rukopisej Moskovskoj Sinodal’noj Biblioteki, II/3, Moscova, 1862, p. 134‑140; Constantinescu, Repertoriu, p. 229, nr. 1157‑1158. 151 – Sbornic, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 996). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 229, nr. 1159. 152 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XVII. Pergament, 181 f., 28,5 x 20 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. La f. 1: însemnări în română din 1700; la f. 86v: însemnări din 1719. La f. 1v‑3: însemnare în latină, fără dată. Legătură piele pe lemn, sec. XVII. Pe feţele interioare ale legăturii, filă dintr‑un evangheliar moldovenesc, sec. XVII (Fond Uvarov, ms. Carskij 22/102/329). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 16, nr. 22; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 324‑325, nr. 329; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 308; Constantinescu, Repertoriu, p. 139, nr. 719. 153 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XVII. Pergament, f. 1‑86, hârtie, f. 87‑103. 31 x 19,4 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în culoare galbenă. La f. 92v: însemnare, sec. XIX, referitoare la scrierea psaltirii în 1490, donată de Ştefan cel Mare Mănăstirii Voroneţ (Fond Uvarov, ms. Carskij 23/335/330). RUSIA  167

Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 16, nr. 23; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 325, nr. 330; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 308; Constantinescu, Repertoriu, p. 139, nr. 720. 154 – Pateric, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 969/141/297). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, nr. 969; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr. 739. 155 – Bogorodicinic, Moldova, 1603‑1604, scris de copistul Ioan. Text în slavonă (Fond 86795 Hludov, ms. 173). Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 125, nr. 650. 156 – Minei pentru luna decembrie, Moldova, 1610. Scris de ieromonahul Eftimie. Text în slavonă (Fond 80269‑80271 Uvarov – Norov, ms. 877). Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., nr. 310; Constantinescu, Repertoriu, p. 144, nr. 742; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 252 (datează: 1661). 157 – Tetraevanghel, Moldova, 1610. Dăruit de Teofan, egumenul Mănăstirii Probota. Text în slavonă (Fond Uvarov). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 141, nr. 727. 158 – Sbornic, Moldova, 1615. Scris de Petru din porunca mitropolitului Anastasie Crimca şi dăruit Mănăstirii Dragomirna. 282 f. Text în slavonă. Cuprinde: Omilii de Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz şi Grigore Ţamblac (Fond 23905 Ščukin, ms. 63). Ref.: A.J. Jacimirskij, Opisanie južnoslavjanskih i russkih rukopisej zagraničnyh bibliotek („Sbornik otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, Sankt‑Peterburg, 1921, p. 78‑84); E. Turdeanu, Le Métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (RES, 29, 1952, p. 60, nr. 11); Radu Constantinescu, Un sermon anonyme et l’activité littéraire de Grégoire Camblak en Moldavie (EB, 12, 1976, nr. 2, p. 107); idem, Texte româneşti în arhive străine, Buc., 1977, p. 7; Turdeanu, Études, p. 129; Constantinescu, Repertoriu, p. 129, nr. 668. 159 – Evangheliar, Moldova, 1615, scris pentru Efrem, episcopul de Rădăuţi. Text în slavonă (Fond Čertkov). Ref.: Gr. G. Tocilescu, Raport asupra cercetărilor istorice făcute în bibliotecile din Rusia („Analele Academiei Române”, secţ. I, s. I, nr. 2, 1878, p. 30‑31); Constantinescu, Repertoriu, p. 124, nr. 642. 160 – Penticostar, scris în Moldova, 1616. Pergament. 137 f. 25,5 x 17,5 cm. Text în slavonă. Miniaturi: la f. 4, Moise şi Aron, la f. 28, arhanghelii Mihail şi Gravil şi un serafim. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. La f. 1‑6: însemnare privind dăruirea manuscrisului de către Anastasie Crimca, mitropolitul Sucevei, Mănăstirii Dragomirna, în amintirea părinţilor, Ioan şi Cîrstina. La f. 8‑22, însemnare în română, privind ctitoria de la Dragomirna, sec. XVII (Fond Uvarov, ms. Carskij 327/88/349). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, p. 424, nr. 237; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 332, nr. 349; Ep. Arsenij, Issledovanija i monografii po istorii moldavskoj cerkvi, Sankt‑Peterburg, 1904, p. 51; Turdeanu, Études, p. 233; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 308; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 311‑312; 168  RUSIA

Constantinescu, Repertoriu, p. 141, nr. 731; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 252. 161 – Psaltire, Moldova, 1618, scrisă pentru Efrem, episcopul de Rădăuţi. 206 f. Text în slavonă, scriere semiuncială. La f. 185v: însemnări din Moldova, 1715; la f. 96‑99: însemnări din 1745. Ornamentat cu frontispicii din împletituri în culori. Legătură în lemn şi piele cu incrustaţii (Fond Čertkov, ms. 162/I). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 160; idem, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 16‑19; Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 641; Opisanie rukopisej sobranija Čertkova, Novosibirsk, 1986, nr. 162, p. 33‑36 (textele însemnărilor redate defectuos); Valentina Pelin, 1998. 162 – Tetraevanghel, Moldova, 20 martie 1623, dăruit de domnul Moldovei, Ştefan Tomşa, Mănăstirii Solca. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 98/108/72). Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 312; Constantinescu, Repertoriu, p. 140, nr. 726; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 252. 163 – Prolog pe lunile ianuarie‑aprilie, scris de popa Manoil pentru mitropolitul Anastasie Crimca, 1625, şi oferit Mănăstirii din Târgovişte. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 409). Ref.: E. Turdeanu, Le Métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (RES, 29, 1952, p. 61‑62, nr. 18); Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 689. 164 – Psaltire, 1625, scrisă pentru mitropolitul Anastasie Crimca şi dăruită Mănăstirii Dragomirna. Pergament, 121 f. 35,2 x 24,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri în aur şi culori. (Fond Uvarov, ms. Carskij 20/109/328). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, I, p. 15, nr. 20; Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 324, nr. 328; E. Turdeanu, op. cit., p. 61, nr. 17; Opisanie pergamentnyh rukopisej, p. 308‑309; Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 717; M.N. Tihomirov, loc. cit.; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 252. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 47, c. 49‑179. 165 – Psaltire, Suceava, 1625. Pergament. Împodobit cu iniţiale şi viniete în aur şi culori. Oferit de Anastasie Crimca Mănăstirii Dragomirna în 1625. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 20/109/328). Ref.: Turdeanu, Études, p. 233; Constantinescu, Repertoriu, p. 138, nr. 717. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 47, c. 49‑179. 166 – Apostol, Moldova, 1631. Text în slavonă. La f. 304: însemnări din Bisericani, 1631‑1632 (Fond 23905 Ščukin, ms. 310). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 11‑12; Berechet, Comori, p. 624‑625; Constantinescu, Repertoriu, p. 130, nr. 675. 167 – Slujebnic, Moldova, 1631, scris de ieromonahul Gheorghe. Text în slavonă. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 23905 Ščukin, ms. 323). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 25; Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 680. 168 – Psaltire, 1634, scrisă de popa Manuil de la Suceava şi dăruită de ieromonahul RUSIA  169

Efrem Mănăstirii Humor. Text în slavonă (Fond Uvarov, ms. Carskij 21/500/335). Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 313‑314; Constantinescu, Repertoriu, p. 139, nr. 718 (copist Macarie); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate. 169 – Sbornic, scris de Grigorij Rožadovskij în Ţara Românească, 1649‑1652. Text în slavonă. Cuprinde: Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Petru Damaschinul, Scrieri, două epitafe scrise în 1652, la moartea postelnicului Matei Năsturel (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 140/456). Ref.: Radu Constantinescu, Manuscrise slavo‑române ale vechii biblioteci sinodale din Moscova (Studii, 24, 1971, nr. 5, p. 1029‑1033); Constantinescu, Repertoriu, p. 137, nr. 710. 170 – Octoih, Moldova, prima jumătate a sec. XVII. Text în slavonă. La f. 178, însemnare de la Mănăstirea Agapia, sec. XVII (Fond 23905 Ščukin, ms. 334). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 32‑33; Şt. Gr. Berechet, Comori slavo‑române, p. 627; Constantinescu, Repertoriu, p. 131, nr. 681. 171 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sed’mih svobodnyh hudožestvah [Cartea despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale], Rusia, 1672. Text în rusă, cu miniaturi (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 527). Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Sinodal’nogo sobranija (ne vošedših v opisanie A.V. Gorskogo i K.I. Nevostrueva), I, Moscova, 1970, p. 83, nr. 692; Nikolaj Spafarij, p. 136; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 51. Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 25‑47. Reprod.: ibidem, fig. 2 (f. 5v), 4 (f. 10v), 8 (f. 16v), 14 (f. 21v), 18 (f. 49v). 172 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, 1674. Cuprinde: Arifmologija şi Vasiliologion. Text în rusă (Muzejnoe sobranie, ms. 1661). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 22; p. 73, nr. 11. 173 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1692. Text în rusă (Fond Uvarov, ms. 1325). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 24. 174 –Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1693. Copie scrisă pentru patriarhul Moscovei. Text în rusă (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 259). Ref.: Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 136, nota 16; idem, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 23. 175 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1693. Copie de Prokopij Adrianov. Text în rusă (Fond Čertkov, ms. 206). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 22. 176 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1693. Text în rusă (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 259). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 23. 177 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, 1693. Text în rusă (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 192). 170  RUSIA

Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 39. 178 – Ignatie de Antiohia, Epistole, 1693. Copie scrisă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei, pentru mitropolitul Ioachim al Moscovei. Text în slavonă (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 109/436). Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, Opisanie slavjanskih rukopisej Moskovskoj Sinodal’noj Biblioteki, II/2, p. 13‑15; V. Kiriak, Cartea şi tiparul din Moldova în secolele XVII– XVIII, Chişinău, 1977, p. 69; Constantinescu, Repertoriu, p. 204, nr. 1021. 179 – Sbornic, Stryj, 1693. Traducere din greacă în slavonă, copie de Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Cuprinde: Omilii ale Sf. Ioan Gură de Aur şi ale Sf. Efrem Sirul, Viaţa Sf. Onufrie, Viaţa Sf. Pancratie din Taormina, Viaţa Sf. Mihail Maleinos (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 128/446). Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, op. cit., II/2, p. 132‑142; Ciobanu, Dosoftei, p. 179; V. Kiriak, op. cit., p. 69; Constantinescu, Repertoriu, p. 204, nr. 1022. 180 – Maxim Peloponesianul, Scrieri, Bucureşti, 1697. Traducere din greacă în slavonă (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 193/919). Ref.: A. Gorskij, K. Nevostruev, op. cit., II/2, p. 586‑587; Constantinescu, Repertoriu, p. 137, nr. 711. 181 – Stiherar, Rusia, a doua jumătate a sec. XVII. Notaţie psaltică, text în slavonă. Cuprinde şi creaţii din şcoala de la Mănăstirea Putna (Fond 23905 Ščukin, ms. 351). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 47; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1148. 182 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă (Fond Zabelin, ms. 214). Ref.: M.M. Speranskij, Sobranie rukopisej I. E. Zabelina (în „Otčet Gosudarstvennogo Istoričeskogo Muzeja za 1916‑1925 gg.”, Moscova, 1926, p. 13); Nikolaj Spafarij, p. 136; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 69, nr. 9. Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 25‑47. 183 – Nicolae Milescu Spătarul, Grani ili rodoslovija korolej gišpanskih, francuzskih, anglinskih, datckih, pol’skih, svejskih i knjazej vinicejskih [Originea sau genealogia regilor spanioli, francezi, englezi, danezi, poloni, suedezi şi a dogilor veneţieni], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Traducere din latină în rusă, realizată împreună cu Piotr Dolgov (Muzejnoe sobranie, ms. 2024). Ref.: Belobrova, Iz literaturnoj istorii, p. 77, nota 24; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 47; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 136. 184 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga glagolemaja estestvoslovnaja [Cartea numită cuvinte despre natură], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Lucrare de ştiinţele naturii compilată din izvoare latine. Text în rusă, incomplet (Fond 45899‑45900 Vahrameev, ms. 802). Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 454; Nikolaj Spafarij, p. 8‑9; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 56‑58; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1168. 185 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, copie de la sfârşitul sec. XVII. Text în rusă (Muzejnoe sobranie, ms. 426). RUSIA  171

Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 130; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 49‑50; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 3. 186 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sfârşitul sec. XVII. 6 + 301 + 5 f. Cuprinde şi Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. Text în rusă (Fond 45641, Zabelin, ms. 311/445). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1169; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 81. 187 – Sf. Simon al Tesalonicului, Scrieri, sfârşitul sec. XVII. Copie de Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Traducere din greacă în slavonă. La f. 220‑373: îndreptări făcute de Dosoftei, urmate de o scrisoare autografă (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 184/727). Ref.: A. Gorskij, K. Novostruev, op. cit., II/2, p. 499‑504; Ciobanu, Dosoftei, p. 146‑149; Constantinescu, Repertoriu, p. 204, nr. 1023. 188 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă (Fond 80370 Čudov, ms. 361). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 4. 189 – Litovskaja kronika (Barkulabovskaja letopis’), sec. XVII. 174 f. Text în rusă. Cuprinde informaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până la 1556 (Fond Sinodal’naja Biblioteka, ms. 790). Ref.: N.N. Ulašcik, în Polnoe sobranie russkih letopisej, XXXII, Moscova, 1975, p. 9‑12. Publ.: ibidem, p. 174‑192. 190 – Minei, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. La f. 200v: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1056). Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 229, nr. 1162. 191 – Minei, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1230). Ref.: Jacimirskij, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1163. 192 – Minei, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1849). Ref.: Jacimirskij, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1165. 193 – Minei, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Uvarov, ms. 1864). Ref.: Jacimirskij, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 230, nr. 1166. 194 – Octoih, Ţările Române, sec. XVII. Text în slavonă. La f. 223: însemnare din Bucureşti, 1669 (Fond 23905 Ščukin, ms. 335). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 34‑35; Berechet, Comori, p. 627‑628; Constantinescu, Repertoriu, p. 132, nr. 682. 195 – Prolog, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 23905 Ščukin, ms. 450). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 209‑211; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1150. 196 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 833: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 45641 Zabelin, ms. 451). 172  RUSIA

Ref.: Pandele Olteanu, Lexicul povestirilor slave despre Vlad Ţepeş, Buc., 1955, p. 227‑251; Lurie, Povest’ o Drakule, p. 94. Publ.: ibidem, p. 125‑135. 197 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 91‑96: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 450 Barsov, ms. 604). Ref.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 97‑98. Publ.: ibidem, p. 135‑139. 198 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 265‑271: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 450 Barsov, ms. 1521). Ref.: ibidem, p. 102‑103. Publ.: ibidem, p. 159‑162. 199 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 187‑203v: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond Uvarov, ms. 848). Ref.: ibidem, p. 103‑104. Publ.: ibidem, p. 162‑172. 200 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 1‑14: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond Uvarov, ms. 152). Ref.: ibidem, p. 104. Publ.: ibidem, p. 162‑172. 201 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. La f. 28‑41: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 64075, Muzejnoe sobranie, ms. 3860). Ref.: ibidem, p. 100. Publ.: ibidem, p. 145‑150. 202 – Canonic, Moldova, sec. XVII. Text în slavonă (Fond 450 Barsov, ms. 1238). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 123, nr. 640. 203 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, sec. XVII. Text în rusă (Fond 450 Barsov, ms. 445). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 17. 204 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Cuprinde: Kniga ieroglifijskaja, Arifmologija, Opisanie kart po stranam, Hrismologion, Vasiliologion. Text în rusă (Muzejnoe sobranie, ms. 2024). Ref.: Belobrova, Iz literaturnoj istorii, p. 77; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 6; p. 70, nr. 10; p. 71, nr. 1 şi 4; p. 73, nr. 1; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 136. 205 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Text în rusă (Fond 80370 Čudov, ms. 299). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1146; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 3. 206 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Text în rusă (Fond Ovčinnikov, ms. 375). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 17. RUSIA  173

207 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, începutul sec. XVIII. Text în rusă (Fond 310, Undol’skij, ms. 556). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 71, nr. 16. 208 – Catavasier, scris de Sidor Moldoveanul la Mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos, începutul sec. XVIII. Text în rusă. La f. 42: însemnare de la Mănăstirea Sf. Pavel, 1722; la f. 17‑31, însemnare din Moldova, 1727 (Fond Uvarov, ms. Carskij 732/56/595). Ref.: Leonid, Sistematičeskoe opisanie, II, nr. 732; M.N. Tihomirov, op. cit., p. 325; Constantinescu, Repertoriu, p. 142, nr. 735. 209 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, cca 1710. Text în rusă (Fond 80370 Čudov, ms. 289/97). Ref.: T.N. Protas’eva, Opisanie rukopisej Čudovskogo sobranija, Novosibirsk, 1980, p. 165; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1145; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 26. 210 – Nicolae Mavrocordat, Despre datorii, Moldova. Traducere în rusă, 1719, 119 f. (Fond Uvarov, ms. Carskij 347). Ref.: M.N. Tihomirov, op. cit., p. 324‑325; Constantinescu, Repertoriu, p. 143, nr. 740; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 253. 211 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, Rusia, 1742. Text în rusă (Fond Uvarov, ms. 2224). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 15. 212 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, prima jumătate a sec. XVIII. Text în rusă (Fond 344, ms. 171). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 20. 213 – [Dimitrie Cantemir], Slovo Panegiričeskoe v pohvalu Velikomučenika Dimitrija Fessalonitskago [...] V carstvujuščem grade Moskve leta Gospodnja 1719 oktjabrja v 26 den‘ tomujde pobedonoscu v čest‘ ustavlennyj [Cuvânt de laudă Sfântului mucenic Dimitrie din Salonic (...) În cetatea împărătească Moscova, anul Domnului 1719 octombrie în 26 zile aşezat (cu hramul) aceluiaşi purtător de biruinţă], prima jumătate a sec. XVIII. Traducere în rusă. 7 f. (Eparhial’noe sobranie, ms. rus 1011). Ref.: Viktorov, Alfavityi, p. 39; A.S. Eleonskaja, Panegirik 1719 g. Iz literaturnogo nasledija sem‘i Kantemirov, v pamjatniki kultury, Moscova, 1992, p. 28‑33; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 116‑117, nr. 710; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Un panegiric necunoscut al lui Dimitrie Cantemir, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări ştiinţifice, Buc., 2011, p. 75‑99. Publ.: ibidem. 214 – Giulio Cesare della Croce, Viaţa şi faptele lui Bertoldo, Moldova, copist Gheorghe, cca 1774. Traducere în română, 63 f. Hârtie din sec. al XVIII‑lea cu filigrane („trei pălării”). Legătură în carton şi piele cu incrustaţii. Însemnare în rusă din 1774 a posesorului cărţii despre un acont de bani, însemnări de cititor ale lui Alecu Beldiman, din sec. XIX (f. 63 şi coperta II) (Fond 45641 Zabelin, ms. 328). Ref.: I. Bogdan, O traducere moldovenească din veacul al XVIII‑lea a Vieţii lui Bertoldo (CL, XXV, 1891, p. 315‑324; republ. în idem, Scrieri alese, Buc., 1968, 174  RUSIA

p. 482‑488); Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I, Cărţile populare laice, Buc., 1976, p. 182, 196; Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1335; Cele mai vechi cărţi populare în literatura română, III. Călătoria lui Zosim la blajini, ed. Maria Stanciu‑Istrate; Bertoldo, ed. Magdalena Georgescu, Buc., 1999; Galaction Verebceanu, Viaţa lui Bertoldo. Un vechi manuscris românesc, Chişinău, 2002. Publ.: Cele mai vechi cărţi populare în literatura română, III, p. 157‑239; G. Verebceanu, op. cit., p. 82‑205. Reprod.: B. A. R., ms. 342; Cele mai vechi cărţi populare în literatura română, III, p. 245‑248 (f. 1r‑2v, 16v‑18r); G. Verebceanu, loc. cit. 215 – Sf. Marcu Ascetul, Scrieri, Neamţ, 1784. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 16). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 16; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 699. 216 – Sbornic, Moldova, 1792‑1795. Text în slavonă. Cuprinde scrieri de Varsanufie şi Ioan şi Viaţa Sf. Nifon tradusă de Dosoftei de la Mănăstirea Neamţ (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 25). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 25; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 702. 217 – Sf. Dionisie Areopagitul, Scrieri, traducere de Paisie Veličkovskij din greacă în slavonă, Mănăstirea Neamţ, ante 1794. Capitolul I din Ierarhia eclesiastică, autograf Paisie Veličkovskij, restul codicelui scris de altă mână, cu însemnări de Paisie (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 5). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 5; A.E. Tachiaos, Ō Paisios Velitskofski (1722‑1794) kai ī askītikofilologikī scholī tou, Thessaloniki, 1964, p. 83‑84; Constantinescu, Repertoriu, p. 134, nr. 696. 218 – Sf. Teodor Studitul, Scrieri, Neamţ, 1796. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 15). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 15; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 698. 219 – Sbornic, Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. Text în slavonă (Fond 86795 Hludov, ms. 273). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 593; Constantinescu, Repertoriu, p. 126, nr. 652. 220 – Sbornic, Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. Text în slavonă (Fond 23905 Ščukin, ms. 378). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 94‑101; Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 688. 221 – Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în slavonă. la f. 321v: însemnări din 1790; la f. 14: însemnări din 1791; coperta 2: însemnări din 1794 (Fond 23905 Ščukin, ms. 359). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 59‑60; Constantinescu, Repertoriu, p. 132, nr. 685. 222 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVIII. Text în rusă (Fond 23905 Ščukin, ms. 165). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 255‑256; Constantinescu, Repertoriu, p. 227, nr. 1147; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 25. RUSIA  175

223 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Text în rusă (Muzejnoe sobranie, ms. 3998). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 5. 224 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Text în rusă (O.P. 219). Ref.: ibidem, p. 73, nr. 6. 225 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVIII. Text în rusă (Muzejnoe sobranie, ms. 6132). Ref.: ibidem, p. 71, nr. 15. 226 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVIII. Text în rusă (Muzejnoe sobranie, ms. 10331). Ref.: ibidem, p. 72, nr. 21. 227 – Sf. Simeon Noul Teolog, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 28). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 28; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 703. 228 – Sf. Isaac Sirul, De suflet folositoare carte, Moldova, începutul sec. XIX. Copie după traducerea lui Paisie Veličkovskij tipărită la Neamţ, 1812. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 22). Ref.: Viktorov, Alfavityi, p. 31; Popov, Rukopisi, II, nr. 22; Constantinescu, Repertoriu, p. 228, nr. 1153. 229 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XIX. Text în slavonă. Cuprinde scrieri de Sf. Antonie cel Mare şi Maxim Mărturisitorul (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 32). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 32; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 704. 230 – Sbornic, Rusia, începutul sec. XIX. Copie după un manuscris al lui Paisie Veličkovskij de la Mănăstirea Neamţ. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 65). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 65; Constantinescu, Repertoriu, p. 228, nr. 1156. 231 – Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Neamţ, 1808. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 23). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 23; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 700. 232 – Sbornic, Moldova, 1810. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 68). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 68; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 708. 233 – Sf. Marcu Ascetul, Scrieri, Moscova, 1812. Copie după traducerea lui Paisie Veličkovskij. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 17). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 17; Constantinescu, Repertoriu, p. 222, nr. 1151. 234 – Isaia Pustnicul, Scrieri, Moscova, 1812. Copie după traducerea lui Paisie Veličkovskij. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 19). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 19; Constantinescu, Repertoriu, p. 228, nr. 1152. 176  RUSIA

235 – Sf. Vasile cel Mare, Scrieri, Moldova, 1820. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 24). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 24; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 701. 236 – Sf. Dionisie Areopagitul, Scrieri, traducere în slavonă de Paisie Veličkovskij, Mănăstirea Neamţ. Copie din 1826‑1828 de monahul Isaia (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 6). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 6; A.E. Tachiaos, op. cit., p. 84; Constantinescu, Repertoriu, p. 135, nr. 697. 237 – Sbornic, Moldova, 1829‑1831. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 52). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 52; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 706. 238 – Sbornic, Moldova, 1832. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 53). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 53; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 707. 239 – Sbornic, Rusia, 1841‑1848. Text în rusă. La f. 56v‑57v: istoricul Mănăstirii Neamţ şi scrierea despre autocefalia mitropoliei Moldovei atribuită mitropolitului Gheorghe (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 56). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 56; Constantinescu, Repertoriu, p. 228, nr. 1155. 240 – Viaţa lui Paisie Veličkovskij, Moldova, prima jumătate a sec. XIX. Text în rusă (Fond 23905 Ščukin, ms. 463). Ref.: Jacimirskij, Opis’, II, p. 235; Constantinescu, Repertoriu, p. 133, nr. 690. 241 – Sbornic, Moldova şi Rusia, sec. XIX. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 49). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 49; Constantinescu, Repertoriu, p. 136, nr. 705. 242 – Sbornic, Moldova, sec. XIX. Copie după o traducere paisiană de la Mănăstirea Neamţ. Text în slavonă (Fond 80370 Simonovskij monastyr’, ms. 55). Ref.: Popov, Rukopisi, II, nr. 55; Constantinescu, Repertoriu, p. 228, nr. 1154.

CR

243 – Liturghier, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1508. 2 ex. incomplete (Menšikov 1422; Menšikov 1423). Ref.: Demény, Călătorie de studii I, p. 371; idem, Tipăriturile târgoviştene, p. 149; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 172‑173, 186‑187. 244 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1512 (Fond Carskij A/4). Ref.: Karataev, Hronolog., p. 2, nr. 10; Karataev, Opisanie, p. 26‑28, nr. 12; Lidia A. Demény, Xilogravurile lui Filip Moldoveanul (SCIA, seria „Arta plastică”, 16, 1969, nr. 2, p. 239‑240, nota 22); Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 153‑154; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 172‑176, 186‑187. 245 – Molitvenic, tipărit de Dimitrie Liubavici, Târgovişte, 1545 (Fond Carskij A/10). Ref.: Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 154; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 178, 186‑187. RUSIA  177

246 – Apostol, tipărit de Dimitrie Liubavici, Târgovişte, 1547, din porunca lui Mircea Ciobanul, domnul Ţării Româneşti (Fond Carskij, A/11). Ref.: Karataev, Hronolog., p. 7, nr. 30; Demény, Călătorie de studii I, p. 371; idem, Tipăriturile târgoviştene, p. 158; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 180, 186‑187. 247 – Apostol, tipărit de Dimitrie Liubavici, Târgovişte, 1547, din porunca lui Iliaş Rareş, domnul Moldovei (Menšikov 1016 Muz.). Ref.: Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 248 – Tetraevanghel, Braşov, 1562, tipărit de diaconul Coresi. Ref.: ibidem, p. 186‑187. 249 – Sbornic, Sebeş, 1580, tipărit de diaconul Coresi. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 76; Karataev, Opisanie, p. 206‑208, nr. 99; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 250 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Coresi şi Mănăilă, s.l., 1583, din porunca lui Petru Cercel, domnul Ţării Româneşti. Incomplet (Col. Carskij, B‑2). Ref.: ibidem, p. 186‑187, 198. 251 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere în slavonă de Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324; Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate of a Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44). 252 – Triod, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise Movilă. Pe verso‑ul foii de titlu: gravuri reprezentând stema Moldovei şi o epigramă de Petru Movilă cuprinzând învăţături către fratele său, Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 46, nr. 322; Karataev, Opisanie, p. 429‑430, nr. 382; D.P. Bogdan, Les Enseignements de Pierre Movilă adressés à son frère Moise Movilă („Cyrillomethodianum”, 1, 1971, p. 1‑19); Zapasko – Isaevič, I, p. 52, nr. 220; Mihăilă, Contribuţii, p. 190‑197. Publ.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 19‑25 (epigrama); Mihăilă, Contribuţii, p. 190‑197. Reprod.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 16‑17 (epigrama). 253 – Molitvenic, Câmpulung, 1635, tipărit de Timotei din porunca lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 52, nr. 371; Elena Siupiur, 2010. 254 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea mitroplitului Kievului, Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 383; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr. 455; Zapasko – Isaevič, I, p. 56‑57, nr. 253. 255 – Triod, Kiev, 1640, cu prefaţa lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 63, nr. 454; Karataev, Opisanie, p. 481‑482, nr. 511; Zapasko – Isaevič, I, p. 61‑64, nr. 282; Elena Siupiur, 2010. 256 – Evanghelie, Iaşi, 1643, tipărită din porunca lui Vasile Lupu, domnul Moldovei. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 499; Elena Siupiur, 2010. 178  RUSIA

257 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj, Lvov, 1646, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 73, nr. 536; Karataev, Opisanie, p. 519‑520, nr. 598; Zapasko – Isaevič, I, p. 68, nr. 350. 258 – Toma Kempinski, O podrajanii Isusa Hrista [Imitaţia lui Hristos], Mănăstirea Dealu, 1647. Traducere în slavonă de Udrişte Năsturel. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 77, nr. 570; Elena Siupiur, 2010. 259 – Triod, Kiev, 1648, tipărit după ediţia din 1631, dedicată lui Moise Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 78, nr. 579; Elena Siupiur, 2010. 260 – Triod – Penticostar, Târgovişte, 1649, tipărit din porunca lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 80, nr. 591; Karataev, Opisanie, p. 537‑538, nr. 658; Elena Siupiur, 2010. 261 – Psaltire de‑nţăles, Iaşi, 1680, tradusă de mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi tipărită de ieromonahul Mitrofan. Text în slavonă şi română. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 113, nr. 867; Elena Siupiur, 2010. 262 – Biblia, Bucureşti, 1688. Ref.: idem. 263 – Octoih, Buzău, 1700. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 148, nr. 1161; Elena Siupiur, 2010. 264 – Ceaslov, tipărit de Antim Ivireanul, Bucureşti, 1703. Lipsesc începutul şi sfârşitul. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 155, nr. 1208; Ştefan Gr. Berechet, Ceaslovul slavo‑român al lui Antim Ivireanul din 1703 (RI, 24, 1938, p. 246‑247); Elena Siupiur, 2010. 265 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la Kiev în 1645. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1373; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899. 266 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73. 267 – Învăţăturile preoţeşti despre taine, Iaşi, 1732, cu două autografe, din 1734 şi 1736. Ref.: V. Kiriak, Cartea şi tiparul în Moldova în secolele XVII‑XVIII, Chişinău, 1977, p. 83. 268 – Apostol, Râmnic, 1734. Ref.: Elena Siupiur, 2010. 269 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512. 270 – Evhologhii ili molitvoslov, Buzău, 1747. Ref.: Elena Siupiur, 2010. RUSIA  179

271 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 91, nr. 1791. 272 – Pravila molebnii sv. Serbskih prosvetitelej, Râmnic, 1761. Ref.: Elena Siupiur, 2010. 273 – Catehisme, Iaşi, 1777. Ref.: idem. 274 – Kratkoe sobranie imen (Slovar), Iaşi, 1780. Ref.: idem. 275 – Psaltire, Iaşi, 1782. Ref.: idem. 276 – Svjaščennaja istorija, Iaşi, 1787. 2 ex. Ref.: idem. 277 – Razgovory domašnie, Iaşi, 1789. Ref.: idem. 278 – Sobranie imen hotjaščim ucit’sja, Iaşi, 1789. Ref.: idem. 279 – Dialoguri ruso‑româneşti, Iaşi, 1789. Ref.: Demény, Călătorie de studii I, p. 371. 280 – Psaltire, Iaşi, 1791. Ref.: Elena Siupiur, 2010. 281 – Apostol, Iaşi, 1791. 3 ex. Ref.: idem. 282 – Novyj zavet, Iaşi, 1791, 2 ex. Ref.: idem. 283 – Acatiste, Iaşi, 1792. Ref.: idem. 284 – [Sofronie Vračanski], episcop de Vraca, Kiriakodromion sireč nedelnik poucenie, Râmnic, 1806. Traducere din slavonă şi greacă în bulgară. Ref.: idem. 285 – Sf. Isaac Sirul, Slovesa Paisse Veličkovskij, Neamţ, 1812. 2 ex. Ref.: idem. 286 – Petru Maior, Istorie pentru începutul românilor în Dacia, Buda, 1812. Ref.: idem. 287 – Molebnic, Basarabia, 1816. Ref.: idem. 288 – Grammatika Rossijskaja, Chişinău, 1819. Ref.: idem. 180  RUSIA

289 – Novyj zavet sireč cetirite Evanghelii, Bucureşti, 1828. Traducere din greacă în bulgară de Petru Sapunov. Tipărită cu binecuvîntarea mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei în timpul lui Grigorie Ghica. Ref.: Elena Siupiur, 2010. 290 – Novyj Valahskij i Russkij Slovar’, Bucureşti, 1829. Ref.: Demény, Călătorie de studii I, p. 371. 291 – Psaltire, Bucureşti, 1830. Ref.: Elena Siupiur, 2010. 292 – Žitie starca Paisija, Neamţ, 1836. Ref.: idem. 293 – [Petăr Beron], Bukvar bolgarski, Bucureşti, 1841. Ref.: idem. 294 – Hristodul K. Sičan‑Nikolov, Mesecoslovy ili Kalendar večnyi 1842 gody, Bucureşti, 1842. Ref.: idem. 295 – Dialogizm, Bucureşti, 1848. Ref.: idem. 296 – Cerkovnaja istorija, Cernăuţi, 1859. Ref.: idem. 297 – Poslanie Belokrinickoj Mitropolii Hristijanam Mirnaja gramota Vserossijskamu Soboru, Iaşi, 1864. Ref.: idem. 298 – Il. Grigor’ev Kiril, Mitropolit Belakrinitskij, Poslanie ko vsem pravoslavnyh hristijanam, Iaşi, 1864. Ref.: idem. 299 – Ilarion Egorovici, Ot verhovnogo svjatitelja Belokrinickoj mitropolii arhipastyrskoe poslanie, Iaşi, 1864. 2 ex. Ref.: idem. 300 – Okrujnoe poslanie, Iaşi, 1864. Ref.: idem. 301 – Kratkaja istorija Drevne‑Pravoslavnoj Cerkvi blagočestivogo svjaščenstva, Iaşi, 1878. Ref.: idem. 302 – Oproverženie klevety na Mitropolita Ambrozija, Iaşi, 1878. 2 ex. Ref.: idem. 303 – Opravdanie staroobrjadčeskoi cerkvi, Iaşi, 1887. 3 ex. Ref.: idem. 304 – Pokazanie vsemernosti dvuperstnogo složenija, Iaşi, 1888. Ref.: idem. RUSIA  181

A

305 – Bucureşti, cca 1740. Gravură. Reprod.: E.I. Družinina, Kjučuk‑Kajnardžijkij mir 1774 goda, Moscova, 1955, p. 191.

MUZ 306 – Tezaur de argint, sfârşitul sec. IV – începutul sec. V, descoperit la Botoşani, constând din vase, monede şi 3 linguri (lingurile II 42422‑42424). Ref.: Alexandru Păunescu, Paul Şadurschi, Vasile Chirica, Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, I, Buc., 1976, p. 52. Reprod.: A. V. Bank, Byzantine art in the collection of the USSR („Sovetskij Hudožnik”, Leningrad–Moscova, 1966, p. 346, pl. 100/a, f, c); J. W. Brailsford, The Mildenhall Treasure, Londra, 1955, p. 14, fig. 14. 307 – Miniatură reprezentând pe Apostolul Luca, dintr‑un Tetraevanghel moldovenesc din sec. XV (colecţia P.I. Ščukin). Ref. şi reprod.: Rep. Ştefan cel Mare, nr. 171; Turdeanu, Études, p. 154.

MUZEJ MOSKOVSKOGO KREMLJA ORUŽEJNAJA PALATA (Muzeul Kremlinului, Palatul Armelor) A

308 – Dveră, Ţara Românească, cca 1517, reprezentând „Coborârea de pe cruce”. A fost lucrată din porunca lui Neagoe Basarab şi a doamnei sale, Despina. Broderie din fir de aur, argint şi mătase colorată pe Fond în întregime brodat cu fir de aur. În stânga, jos, este reprezentată doamna Despina cu cele trei fiice: Stana, Ruxandra şi Anghelina. Ref.: Maria Ana Musicescu, O broderie necunoscută din vremea lui Neagoe Basarab (SCIA, 5, 1958, nr. 2, p. 35‑49); idem, Portretul laic brodat în arta medievală românească (SCIA, 9, 1962, nr. 2); idem, Broderia medievală românească, Buc., 1969, p. 36‑37; Drăguţ, Dicţionar, p. 70. 309 – Pocal, Moldova, sec. XVI. A aparţinut ţarului Ivan cel Groaznic. Ref.: Theodor Uspenschi, Vasele moldoveneşti aflătoare în sala armelor din Moscova (încercarea unei explicaţii arheologice) (BCMI, 20, 1927, p. 88‑97); Andrei Timotin, 2011. 310 – Piperniţă, Moldova, sec. XVI. A aparţinut ţarului Feodor Ivanovič. Ref.: idem. 311 – Cupă, Moldova, sec. XVI. Ref.: idem. 312 – Sabie mare cu două tăişuri, espadon, cu încrustaţii de aur. Dăruită de domnul Moldovei, Vasile Lupu, ţarului Mihail Fedorovič în 1641. Mânerul este împodobit cu pietre scumpe, iar teaca, de catifea roşie, este împodobită cu argint aurit, cu plăci de jasp, cu rubine şi peruzele. Ref.: A. Weltmann, Le trésor de Moscou (Oroujeynaia Palata), Moscova 1861, p. 148; 182  RUSIA

Radu R. Rosetti, Ştiri mărunte şi note relative la istoria armamentului la noi (ARMSI, s. III, 11, 1931, p. 2‑5). 313 – Săbii de paradă (3), sec. XVII, cu inscripţie grecească, din categoria celor atribuite lui Constantin Brâncoveanu. Una din ele menţionează anul 1692 în inscripţie. Ref.: E. von Lenz, Die Waffensammlungen des Grof S.D. Scheremetew im St. Petersburg, Leipzig, 1897, p. 81; Radu R. Rosetti, Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (ARMSI, s. III, 10, 1929, p. 4, pl.); idem, Ştiri mărunte şi note relative la istoria armamentului la noi (ARMSI, s. III, 11, 1931, p. 3‑5); C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti. O punere la punct (AARMSI, s. III, 27, 1944‑1945, p. 403, 408, 418, pl.).

GOSUDARSTVENNAJA PUBLIČNAJA ISTORIČESKAJA BIBLIOTEKA ROSSII (Biblioteca Istorică Publică de Stat a Rusiei)

CR

314 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere şi prefaţă de Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324; Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate of a Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44). 315 – Acatist, Kiev, 1629. 308 p. Cuprinde o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 299; Karataev, Opisanie, p. 407‑408, nr. 337; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 186. 316 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi o gravură reprezentând armele acestuia. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 294; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 193. 317 – Dimitrie Cantemir, Kniga Sistima ili sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73; Efim A. Rezvan, Koran i ego mir, Sankt‑Peterburg, 2001, p. 395. Reprod.: ibidem. 318 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othoman Empire, Traducere de M. Tindal, I‑II, Londra, 1734‑1735. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 12‑13, nr. 52. 319 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman où se voyent les causes de son aggrandissement et de sa décadence. Traducere de M. de Joncquières, I‑IV, Paris, 1743. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 13, nr. 53. 320 – Antioh Cantemir, Pis’mo Haritona Makentina soderžašcie pravila russkogo RUSIA  183 stihopisanija, Sankt‑Peterburg, 1744. „Hariton Makentin” este anagrama lui Antioh Cantemir). Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2787; Ştefan Lemny, Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII‑lea, Iaşi, 2010, p. 247. 321 – Demetrius Kantemir, Geschichte des osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschreiben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten in Moldau, Hamburg, 1745. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 13‑14, nr. 56. 322 – Kalendar’ ili mesjaceslov geografičeskoj na 1770 god., Sankt‑Peterburg, 1769. Cuprinde (p. 29‑70) lucrarea lui Ja. Ja. Štelin, Kratkoe geografičeskoe opisanie Knjažestva Moldavskogo i ležaščih meždu Černym i Kaspijskim morjami, zemel’ i narodov, s landkartočkoju sih zemel’, al cărei prim capitol, „O Moldavii”, rezumă, după manuscrisul latin, Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 9, nr. 31. 323 – Kalendar’ ili mesjaceslov geografičeskoj na 1770 god, ed. 2, Sankt‑Peterburg, 1769. Cuprinde (p. 31‑76) lucrarea lui Ja. Ja. Štelin, Kratkoe geografičeskoe opisanie Knjažestva Moldavskogo i ležaščih meždu Černym i Kaspijskim morjami, zemel’ i narodov, s landkartočkoju sih zemel’, al cărei prim capitol, „O Moldavii”, rezumă, după manuscrisul latin, Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 9, nr. 32. 324 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308. 325 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168. 184  RUSIA

326 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Opit učebnogo prednačertanija dlja prepodavanija rossijskomu junošestvu grečeskogo jazyka, Sankt‑Peterburg, 1817. Ref.: Stella Ghervas, Réinventer la tradition. Alexandre Sturdza et l’Europe de la Sainte‑Alliance, Paris, 2008, p. 553. 327 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Mysli o ljubvi k obščestvu, Sankt‑Peterburg, 1818, în „Žurnal Čelovekoljubivogo obščestvo”, IV, 1818. Ref.: ibidem, p. 552. 328 – Dimitrie Cantemir, Istorija Tureckogo gosudarstva ot samogo osnovania onogo do novejših vremen, traducere după Geschichte des Osmanischen Reichs von seiner Entstehung bis auf neusten Zeiten, Moscova, 1828, I‑II, 103 + 91 p. Ref.: Elena Siupiur, 2010. 329 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Nečto o etnologii i estetike po otnošeniju k istorii i k nauke drevnostej, Moscova, 1842, în „Moskvitjanin”, X, 1842. Ref.: Stella Ghervas, op. cit., p. 553. 330 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Ideal i podražanie v izjaščnyh iskusstvah, Moscova, 1842. Ref.: ibidem, p. 552. 331 – Aleksandr Skarlatovič Sturdza, Vospominanija o žizni i dejanijah grafa A. Kapodistrija Pravitelja Grecii, Moscova, 1864. Ref.: ibidem, p. 555. 332 – Antioh Cantemir, Relacii knz. A.D. Kantemira iz Londona, introducere de V. N. Aleksandrenko (profesor la Universitatea din Varşovia), Moscova, I, 1892, II, 1903. Publicate iniţial în „Čtenija v Imperatorskom Obščestve istorii i drevnostej rossijskih pri Moskovskom Universitete”, Moscova, 1892 şi 1903. Ref.: Elena Siupiur, 2010.

MINISTERSTVO INOSTRANNYH DEL ARHIV VNEŠNEJ POLITIKI ROSSII (Ministerul Afacerilor Externe. Arhiva Politicii Externe a Rusiei)

DOC

333 – Scrisoare, din mai 1590, a lui Ieremia II, patriarh de Constantinopol, şi a celorlalţi patriarhi şi mitropoliţi ai Bisericii Răsăritului, privitoare la înfiinţarea patriarhatului Rusiei. Între semnatari: Grigore al Dristrei, Antim al Proilaviei, Nectarie fost al Proilaviei şi Gheorghe Movilă al Sucevei (Fond gr., doc. 5). Ref. şi publ.: W. Regel, Analecta byzantino‑russica, Sankt‑Peterburg – Leipzig, 1891, p. 85‑92. Reprod.: ibidem, pl. IV. 334 – Scrisoare, martie 1679, de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei, către Nicolae Milescu Spătarul, prin care îl roagă să sprijine cererea lui pentru trimiterea unei tipografii (Fond 68, inv. 1, nr. 2). Ref. şi publ.: Ciobanu, Dosoftei, p. 83‑84. RUSIA  185

335 – Scrisoare, 27 ianuarie 1690, de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei, către ţarii Petr Alexeevici şi Ivan Alexeevici, prin care mulţumeşte pentru ajutorul dat, şi răspunsul acestora (Fond Glavnyj arhiv, d. 11). Ref. şi publ.: Ciobanu, Dosoftei, p. 99‑100. 336 – Documente, din 1720 – sec. XX, referitoare la relaţiile Rusiei cu Moldova şi Ţara Românească (1720‑1800), misiunea rusă la Bucureşti (1874‑1917), consulatele ruseşti de la Bucureşti şi Iaşi, administrarea guberniei Basarabiei (1817‑1839), perioada 1877‑1878; Basarabia (1849‑1917). Microfilme (Fond 68, inv. 1, 169/2, 219, 312, 328‑331, 344, op. 101‑103, 194‑197, 203, 205‑207). Ref.: Gh. Buzatu, Românii în Arhivele Kremlinului, Buc., 1996, p. 48‑60, note p. 70‑72. 337 – Corespondenţă (3), din 1722, a lui Dimitrie Cantemir cu G.I. Golovkin, V.V. Stepanov şi A.V. Makarov (Fond 77, Snošenija Rossii c Persiej, inv. 1, d. 4, f. 33, 36‑37, 45, 79). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 240‑242, 246‑247, 261 (doc. 111‑112, 117, 127). 338 – Scrisori, din 1736‑1737, adresate prin solul Preda Drugănescu, vornic al doilea, de boierii români şi alte personalităţi politice din Ţara Românească miniştrilor şi comandanţilor militari ruşi în timpul războiului ruso‑austro‑turc (Fond 68, inv. 1, 1736‑1737, dos. 2‑4). Ref.: E.B. Šul’man, Missija valašskogo vornika P. Dragunesku v Rossiju (1736‑1737 gody) (în Vekovaja družba, Chişinău, 1961, p. 211, 239); Al. Vianu, Din acţiunea diplomatică a Ţării Româneşti în Rusia („Romanoslavica”, 8, 1963, p. 20‑24); E.B. Šul’man, Prorusskaja partija v Valahii i ee svjazi s Rossiej v 1736‑1737 godah, în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 7‑41. 339 – Documente (3), din 1757, privitoare la misiunea delegaţiei clerului din Ţara Românească la Curtea din Peterburg, cerând sprijin pentru apărarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania împotriva prozelitismului catolic: memoriu către ţarina Elisaveta Petrovna şi scrisori de acreditare a delegaţilor conduşi de călugărul Nicodim, semnate de Grigore, episcopul Râmnicului, şi Filaret, mitropolit al Ungrovlahiei (reg. 97, nr. 1, 1757). Publ.: Silviu Dragomir, Istoria desrobirei religioase a românilor din Ardeal în sec. XVIII, I, Sibiu, 1920. Anexe, p. 166‑167; II, 1930, p. 389–391. 340 – Memoriu din Bucureşti, 26 noiembrie / 7 decembrie 1769, al boierilor şi înaltului cler muntean, adresat împărătesei Rusiei, Ecaterina II, solicitând respectarea privilegiilor Ţării Româneşti încălcate în cursul conflictului militar declanşat între Imperiile Rus şi Otoman (Fond 68, inv. 1, 1770, dos. 97, f. 1‑5). Publ.: Hurmuzaki – Oţetea, I, p. 87–89. 341 – Memoriu, din 10 decembrie 1769, al boierilor şi clericilor moldoveni, adresat împărătesei Rusiei, Ecaterina II, referitor la situaţia Moldovei în timpul războiului ruso‑turc (Fond 68, inv. 1, 1769, dos. 2, f. 3‑6). Ref.: Mohov, Očerki, p. 155. Publ.: ibidem, p. 209–213. Reprod.: Chişinău, Arhiva Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fotocopie. 342 – Proiectul tratatului de pace de la Kuciuk‑Kainargi, negociat la Congresul de la Bucureşti, 29 octombrie 1772 – 9 martie 1773. Cuprinde şi prevederi referitoare la 186  RUSIA frontierele şi statutul politic al Ţărilor Române (Fond Snošenija s Turciej IX. Affaires séparées. Congrès de Bucarest. Dépêche. Réception, 1772‑1773 années. Dos. 1754, f. 76‑77v; 1762, f. 11‑12, 19‑19v, 240‑252). Publ.: E.I. Družinina, Kjučuk‑Kajnardžijskij mir 1774 goda, Moscova, 1955, p. 338‑347. 343 – Memoriu, din 1774, al boierimii şi înaltului cler din Moldova, adresat Porţii Otomane, privind cereri relative la statutul politic al Principatului şi restituirea de teritorii ocupate de tătari în sudul Basarabiei (Fond 68, inv. 1, 1775, dos. 449, f. 85‑86). Ref.: Al. Vianu, Cu privire la hatişerifurile de privilegii acordate Principatelor Române în anul 1774, („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 124‑125). 344 – Documente, din 1774‑1806, referitoare la relaţiile româno‑ruse în cadrul raporturilor politice şi militare între imperiile rus şi otoman, rapoarte consulare ruse, memorii şi scrisori ale domnitorilor, boierimii şi clerului, cuprinzând informaţii despre situaţia din Principatele Române după tratatul de pace de la Kuciuk‑Kainargi, în timpul şi după conflictul ruso‑turc din 1787‑1791, agravarea exploatării economice şi a dominaţiei turco‑fanariote, aplicarea tratatului de la Iaşi din 1791, dezvoltarea relaţiilor comerciale româno‑ucrainene şi româno‑ruse, preparativele războiului ruso‑turc din 1816–1818 (Fond Glavnyj Arhiv I‑9, 1801‑1805; Rossijskoe gen. konsul’stvo v Jassah, op. 69/I; Fond 68, inv.1, op. 89). Ref.: Al. Vianu, Cu privire la relaţiile comerciale româno‑ucrainene şi româno‑ruse la sfârşitul veacului al XVIII‑lea, în Studii privind relaţiile româno‑ruse şi româno‑sovietice, Buc., 1958, p. 98‑100; idem, Iluministul rus V.F. Malinovski în Ţările Române (Studii, 13, 1960, nr. 3, p. 165‑179); idem, Manifestări antifanariote în Moldova la sfârşitul secolului al XVIII‑lea (Studii, 15, 1962, nr. 4, p. 919‑925); idem, Les événements des Balkans et les négociations russo‑turques de l’année 1802 („Romanoslavica”, 9, 1963, p. 483‑504); Vera Mutafcieva – Al. Vianu, Frământările feudale din Bulgaria de nord la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec. XIX şi ecoul lor în Ţara Românească, în Relaţii româno‑bulgare de‑a lungul veacurilor, I, Buc., 1971, p. 187‑261; G.S. Grosul, Dunajskie Knjažestva v russko–tureckih diplomatičeskih vzaimootnošenijah (1783‑1791) („Balkanskij istoričeskij sbornik”, 3, 1973, p. 269 ş. urm.); idem, Donesenija konsulov Rossii o nekotoryh storonah ekonomičeskogo gneta Turcii i osvoboditel’noj bor’by moldavskogo naroda v konce XVIII – načale XIX v., în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii perioda feodalizma i kapitalizma, Chişinău, 1983, p. 158‑175. Publ.: Al. Vianu, Din corespondenţa lui Constantin Ipsilanti cu Rusia (1806) („Romanoslavica”, 10, 1964, p. 467‑470) (6 doc., 1806); Hurmuzaki – Oţetea, I, p. 89‑798 (446 doc., 1774‑1796); Al. Vianu, Proiectul de buget al Moldovei, alcătuit de Al. Moruzi vv. şi intervenţia lui Vasili Semeonovici Tamara (1802) („Romanoslavica”, 15, 1967, p. 260‑264 (3 doc., 1802); Hurmuzaki – Oţetea, IV, p. 49‑633 (551 doc., 1797‑1806). 345 – Documente (12), din 1808‑1810, 1812, 1814, 1819, referitoare la activitatea lui Tudor Vladimirescu ca ofiţer în armata rusă: adeverinţe ale superiorilor, intervenţie în vederea acordării unui paşaport pentru Austria (1814), brevetul de acordare a gradului de locotenent şi confirmarea primirii (Fond Glavnyj arhiv, III – 5/1818, nr. 14; II – 6/1815, nr. 3, f. 23). RUSIA  187

Publ.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, I, Buc., 1959, p. 40‑51, 57‑58, 84‑85, 141‑143. 346 – Documente (13), din 1815‑1818, referitoare la situaţia politică şi economică a Ţărilor Române: corespondenţă diplomatică rusă din Iaşi şi Constantinopol cu date despre rechiziţiile otomane din Moldova în anii 1812‑1816, reacţiile din Ţara Românească la insurecţiile turceşti şi sârbeşti din 1815, exportul produselor moldoveneşti la Constantinopol, 1817 (Fond Glavnyj arhiv, 1‑9, 1814‑1817, dos. V/2; 1817‑1819; Konsul’stvo v Konstantinopole, 1817‑1818, dos. 278‑279). Ref.: Al. Vianu, Date cu privire la exportul Moldovei în anul 1817 (RA, 1964, nr. 2, p. 281‑285); idem, Despre legăturile dintre revolta adalâilor, răscoala sârbilor şi acţiunea organizată de Iordache Olimpiotul în vara anului 1815 în Ţara Românească („Romanoslavica”, 11, 1965, p. 117‑123); idem, Pierderile suferite de Moldova în anii 1812–1816 la furniturile către Poartă, după datele consulatului rus din Iaşi (ibidem, p. 323‑332). 347 – Documente (9), din 1818‑1820, relative la politica Austriei, Rusiei şi Turciei faţă de Ţările Române: scrisori ale consulilor ruşi la Bucureşti şi Iaşi, ambasadorului Rusiei la Constantinopol, Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti ş.a. (dos. 2321, 2328/1818; 282/1819, f. 255; 285/1820, f. 595‑596; 287/1820, f. 55‑61; 834/1820, f. 56‑59; Fond. III, dos. 326, g. 3, f. 306‑307). Ref.: A. Oţetea, Influenţa Moldovei şi Ţării Româneşti asupra politicii Porţii (RA, 1960, nr. 1, p. 52‑55). 348 – [Tabloul veniturilor şi cheltuielilor publice ale Ţării Româneşti], 10 august 1820, anexă la un raport al consulatului rus din Constantinopol (nr. 286/1820, f. 212‑213). Ref.: A. Oţetea, Un cartel fanariot pentru exploatarea Ţărilor Române (Studii, 12, 1959, nr. 3, p. 117). 349 – Memorii (2) din Braşov, 25 şi 30 martie 1821, ale boierilor şi înaltului cler muntean, refugiaţi în Transilvania, către împăratul Austriei şi ţarul Rusiei, relatând consecinţele evenimentelor revoluţionare din Ţara Românească şi solicitând ajutor (Fond Kanceljarija, nr. 12369, f. 20‑28, 35). Publ.: Documente privind istoria românilor. Răscoala din 1821, I, Buc., 1959, p. 400‑402, 430‑433. 350 – Documente (2), din 1, 6/18 martie 1821, care atestă poziţia partizană a lui Mihail Suţu, domnul Moldovei, faţă de Eterie (Fond Posol’stvo v Konstantinopole, op. 517/1, nr. 88, p. 14‑15, 19‑21, 35‑36). Ref. şi publ.: Marian Stroia, Documente noi privitoare la evenimentele din 1821 în Principatele româneşti: Domnitorul Mihai Suţu şi Eteria (RI, s. n., 5, 1994, nr. 3‑4, p. 313‑318). 351 – Raport din Büyük Dere, 6/18 martie 1821, al baronului Grigori Stroganov, trimis al Rusiei la Constantinopol, către ministrul rus al Afacerilor Străine, contele Karl V. Nesselrode, cuprinzând informaţii despre răscoala lui Tudor Vladimirescu şi evenimentele din Ţara Românească şi Moldova. În anexă informaţii de la spătarul Nicolae Suţu din 1/13 martie 1821 (Fond Posol’stvo v Konstantinopole, op. 517/1, nr. 88, p. 14‑15, 19‑21, 35‑36). Ref. şi publ.: ibidem, p. 314‑318. 188  RUSIA

352 – Documente, din 1827‑1834, referitoare la situaţia din Ţările Române după tratatul de pace de la Akkerman, în timpul războiului ruso‑turc din 1828‑1829, încheiat cu pacea de la Adrianopol, şi sub administraţia rusă a generalului Pavel D. Kiseleff: rapoarte ale consulilor ruşi din Bucureşti şi Iaşi, corespondenţa dintre Grigore IV Ghica, domnul Ţării Româneşti, şi Ioan Sandu Sturdza, domnul Moldovei, cu ambasadorul rus la Constantinopol, contele Aleksandr Ivanovici Ribeaupierre, corespondenţa lui A.S. Sturdza şi P.D. Kisselev cu Karl V. Nesselrode, informaţii despre rechiziţiile otomane excesive, pregătirea Regulamentului organic, acţiunile boierimii pentru întărirea poziţiei în administraţia ţării. Ref.: Ungureanu, Documente, p. 40‑43. 353 – Dare de seamă generală asupra veniturilor şi cheltuielilor principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti de la 1 mai 1828 până la 1832, întocmită de o comisie de experţi financiari ruşi. În rusă (Fond Glavnyj arhiv, I‑7, 1828‑1833, dos. 1, caiet 1, f. 1‑34). Publ.: Alvina Lazea, Paul Cernovodeanu, Noi izvoare statistice din arhivele ruse privitoare la Principatele Române (RA, 1973, nr. 1, p. 73‑95). 354 – Document, din 1845, referitor la obţinerea cetăţeniei ruse de către prinţul Constantin Moruzi, stabilirea lui în Basarabia şi revenirea în Moldova unde se căsătoreşte (Fond Glavnyj arhiv, I‑9, inv. 8, 1830, dos. 13, f. 313). Ref.: Ion Varta, Un memoriu inedit al prinţului Constantin Moruzi din 1848 adresat ţarului Nicolae I (RI, s. n., 5, 1994, nr. 5‑6, p. 563, nr. 1). 355 – Memoriu, Odesa, aprilie 1848, adresat de prinţul Constantin Moruzi, întemniţat la Odesa, ţarului Nicolae I, relatând participarea la revoluţia din Moldova şi împrejurările arestării sale, precum şi alte documente din 1849 relative la demersurile lui Moruzi pentru renunţarea la cetăţenia rusă, eliberarea din exilul în Caucaz şi revenirea temporară în Moldova (Fond Glavnyj arhiv, I‑9, inv. 8, 1830, dos. 13, f. 313‑314, 327, 329‑330, 332, 365‑366). Ref.: Ion Varta, op. cit., p. 564, nr. 8‑13. Publ.: ibidem, p. 565‑571 (memoriul). 356 – Documente, din 1856‑1863, privitoare la atitudinea Rusiei şi a puterilor europene faţă de realizarea unirii (1859) şi activitatea politică pentru recunoaşterea ei, mişcarea unionistă din Principatele Române, instrucţiuni ale Ministerului de Externe, rapoarte, depeşe şi scrisori de la agenţiile diplomatice ruse din Paris, Viena, Constantinopol şi Stuttgart (Fond Kanceljarija, 1856‑1857; Konsul’stvo v Konstantinopole). Ref.: Barbara Jelavich, Russia and the Rumanian National cause, 1858‑1859, Hamden, Connecticut, 1974, p. XII, 5‑134; Leonid Boicu, Diplomaţia europeană şi triumful cauzei române (1856‑1859), Iaşi, 1978, p. 32‑226. Publ.: Barbara Jelavich, op. cit., p. 139‑157 (9 doc., 1858‑1863); Documente 1859, I, p. 61‑63, 70‑73, 129‑133, 135‑145, 157, 162 (7 doc., 1856‑1857). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 67, c. 56‑62, 72‑82, 116‑123; 192‑203, 205‑220, 233‑242, 245‑247 (7 doc., 1856‑1857). 357 – Corespondenţă diplomatică rusă, din 1863, referitoare la atitudinea imperiului ţarist faţă de iniţiativele principelui Alexandru Ioan Cuza în vederea reformelor din Principatele Unite (Fond Kanceljarija, 1863, d. 23, f. 22‑26, 35‑38; d. 34, f. 185‑186, RUSIA  189

199‑200, 225‑227, 240‑247, 281‑283, 299‑300, 302‑307, 332‑333; d. 37, f. 20; d. 84, f. 231; Fond Posol’stvo v Konstantinopole, d. 153, f. 44‑47, 55‑57). Ref.: E.E. Čertan, Otnošenie velikih deržav k konfliktu meždu Aleksandrom Cuzoj i zakonodatel’nym Sobraniem v načale 1863 goda, în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 42‑56. 358 – Rapoarte (2), 9/21 iunie şi 22 iunie /1 iulie 1876, ale consulului general al Rusiei la Bucureşti, I.A. Zinoviev, referitoare la încercările lui Mihail Kogălniceanu de a obţine recunoaşterea internaţională a denumirii de „România” şi la memoriul guvernului român din iunie 1876 (Fond Kanceljarija 1856, d. 15). Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 168‑173. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 67, c. 422‑431, 449‑452. 359 – Documente (8), din 1876‑1877, referitoare la lupta pentru independenţă a României: rapoarte diplomatice ruse din Berlin, Bucureşti, Pera şi Viena, cuprinzând informaţii despre preparativele militare ale României, iniţiativele de cooperare cu statele din Balcani, atitudinea Imperiilor otoman, austro‑ungar şi ţarist, poziţia rezervată a marilor puteri, intrarea armatelor ruse în România ş.a. (Fond Kanceljarija, 1876, d. 15, 20, 32, 126; 1877, d. 113). Publ.: Independenţa României, II/1, p. 113‑120, 154‑156, 197‑202, 213‑219, 393‑394. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 67, c. 274‑281, 284‑290, 302‑311, 664‑678, 680‑690, 727‑735, 777‑781, 783‑786. 360 – Rapoarte (6), din 1879 şi 1881, ale consulatului rus din Iaşi, referitoare la activitatea cercurilor socialiste din România, transfer de publicaţii interzise în Rusia, publicarea ziarului „Basarabia”, activitatea lui N.K. Sudzilovskij, G. Nădejde ş.a. (Fond Konsul’stvo v Jassah, 1879, d. 2185, f. 3, 16v; d. 2187, f. 1v, 8v, 12; 1881, d. 2599, f. 4). Ref.: K.A. Poglubko, O revoljucionnoj dejatel’nosti narodnika N.K. Russelja‑Sudzilovskogo v Rumynii (vtoraja polovina 70‑h godov XIX st.), în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 191, 194‑195, 197, 204. 361 – Documente (3), din ianuarie 1915 şi septembrie 1916, referitoare atât la strategia Imperiului ţarist de a aduce sub stăpânirea sa Bucovina, comitatul Maramureşului şi alte teritorii româneşti, cât şi la dominaţia asupra Mării Negre şi a gurilor Dunării. Ref. şi publ.: Ion Varta, Ţarismul rus şi chestiunea Bucovinei în anii primului război mondial (RI, s. n., 6, 1995, nr. 5‑6, p. 497‑507). 362 – Documente, din 1917‑1949, referitoare la Basarabia şi Bucovina, Sfatul Ţării, respingerea Unirii cu România etc. (Fond 125, op. 1, 1b, 2, 3, 3a, 4, 6). Ref.: Gh. Buzatu, Românii în Arhivele Kremlinului, Buc., 1996, p. 96‑105, note p. 105‑110. 363 – Documente, din 1933‑1935, conţinând: corespondenţă semnată de Nicolae Titulescu, M.M. Litvinov, M. Rosenberg, ministrul sovietic la Paris şi comisarul poporului pentru afaceri externe, referitoare la negocierile româno‑sovietice, lichidarea litigiilor dintre cele două ţări şi recunoaşterea de către guvernul sovietic a unirii Basarabiei cu România. Ref.: Ja. M. Kopanskij, I.R. Levit, K voprosu ob ustanovlenii diplomatičeskih otnošenij 190  RUSIA

meždu SSSR i Rumyniej (ijun’ 1934 goda), în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 64, 72, 78, 81, 90, 94, 96, 98. 364 – Documente diplomatice, din 21 decembrie 1943 – 20 octombrie 1944, provenind de la ambasada U.R.S.S. în Suedia, referitoare la negocierile româno‑sovietice preliminare ieşirii României din război: instrucţiuni ale comisarului poporului pentru afaceri externe, Viačeslav M. Molotov, note ale ministrului englez la Stockholm, Sir Victor Mallet, rapoarte ale consilierului de ambasadă Simionov etc. (f. 6, rev. 6, p. 57, 789: dosarul Su‑Ro). Ref. şi publ.: Cristian Popişteanu, Florentina Dolghin, Dosare desigilate (I‑III) (MI, s. n., 25, 1991, nr. 8, p. 43‑47; nr. 9, p. 25‑27, 32; nr. 10, p. 23‑30, fragmente).

MS

365 – Gentz, Essai historique et politique sur les rapports entre la Porte ottomane et les principales puissances de l’Europe, 1815‑1816, raport trimis lui Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti, relativ la aplicarea tratatului de la Bucureşti din 1812. Copie (dos. 282/1819, f. 432‑487). Ref.: A. Oţetea, Influenţa Moldovei şi Ţării Româneşti asupra politicii Porţii (RA, 1960, nr. 1, p. 51‑53). 366 – Regulamentul organic al Ţării Româneşti, proiect, exemplar original în 9 caiete, cu menţiune la sfârşitul fiecăruia, „scris în Bucureşti, în sala Adunării Comitetului şi iscălit în 29 martie 1830”. Ref.: Ungureanu, Documente, p. 42. 367 – Regulamentul organic al Moldovei, proiect, 1830. Ref.: ibidem. 368 – Anexele A.B.C.D.E.F...X ale Regulamentului organic al Moldovei, Iaşi, 6 noiembrie 1831. Text paralel în română şi franceză. Traducător şi redactor Gh. Asachi. 94 f. Ref.: ibidem, p. 43. 369 – Regulamentul organic al Ţării Româneşti, 1831, exemplarul manuscris II (Fond Glavnyj arhiv I 7 – 1831, pac. 3). Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat ale U.R.S.S. (RA, 1958, nr. 2, p. 164). 370 – Mihai Sturdza, Mémoire sur l’existence politique et la réorganisation des Principautés Danubiennes d’après le traité de Paris, 3/15 aprilie 1857, predat lui Pavel Kisselev, ambasador al Rusiei la Paris. Cuprinde propuneri ale fostului domn al Moldovei, bazate pe experienţa guvernării sale între 1834‑1849 (Fond Kanceljarija, dos. 143). Ref.: Vasile Maciu, Un projet de Mihail Sturdza, datant de 1857, pour l’organisation des Principautés Roumaines (RRH, 5, 1966, nr. 2, p. 235‑256). 371 – M.M. Litvinov, Jurnal din 1930–1939, din perioada activităţii sale de comisar al poporului pentru afaceri externe. Cuprinde referiri la discuţiile purtate în 1934 cu Nicolae Titulescu în vederea normalizării relaţiilor diplomatice româno‑sovietice. Ref.: Ja. M. Kopanskij, I.R. Levit, op. cit., p. 79‑80, 82, 88. RUSIA  191

CR

372 – Liturghier, Ţara Românească, 1508, tipărit de Macarie. 2 ex. (Fond 6, Prjanišnikov; 25/obšč. 3/30, čast’. 10). Ref.: Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 148‑149; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 171‑172, 186‑187.

MUZEJ IZOBRAZITEL’NYH ISKUSSTV IM. A.S. PUŠKINA (Muzeul de Arte Frumoase „A.S. Puşkin”)

A

373 – Portret al fiicei lui Vasile Lupu, Ruxandra Hmielniţki, Rusia, sec. XVIII. Miniatură. Pe verso: „Portretul Doamnei Rozaida Lupu Hmielniţki (fiica voievodului moldovean Lupu. Soţia fiului mai vârstnic al lui Bogdan Hmielniţki – Timofei)”. Ref.: Anca Brătuleanu, Portrete domneşti în colecţii străine, Buc., 2010, p. 70‑71.

NAUČNAJA BIBLIOTEKA MOSKOVSKOGO GOSUDARSTVENNOGO UNIVERSITETA IM. M.V. LOMONOSOVA (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „M.V. Lomonosov”)

MS

374 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XV. Scris de Popa Ştefan pentru preotul Lupu din Iaşi, închinat bisericii din satul Beţeni. Ornamentat cu frontispicii în chinovar şi cerneală. Text în slavonă. 280 f. 25,9 x 18,3 cm. Însemnări la f. 84v şi 279v. Din colecţia particulară a lui F.G. Skljarov (Vetka‑vetkovskoe sobranie, ms. 339). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 375 – Tetraevanghel, Moldova, jumătatea sec. XVI. Text în slavonă (Col. moldo‑ucraineană, ms. 1304). Ref.: E.I. Konjuhova, A.M. Saharov, Slavjano‑russkie rukopisi XIII‑XVI vekov Naučnoj biblioteki imeni A.M. Gor’kogo Moskovskogo Gosudarstvennogo Universiteta. Opisanie, Moscova, 1964, p. 28‑29; Constantinescu, Repertoriu, p. 122, nr. 631. 376 – Minei şi Prolog pe februarie, Moldova, 1553. O parte scrisă de Andruşco, diac de la Piatra Neamţ, pentru Mănăstirea Bisericani. Text în slavonă scris de trei copişti. Titluri şi iniţiale în chinovar. 250 f. 31,6 x 20,2 cm. La f. 169v: însemnări de copist; la f. 230v: însemnare de posesor din sec. XVI (Col. moldo‑ucraineană, ms. 495). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 377 – Minei şi Prolog pe iulie, Moldova, 1588, copist ieromonahul Vasile, protopsaltul de la Slatina, pentru Mănăstirea Suceviţa. Text în slavonă. Frontispicii în chinovar. 199 f. 34,5 x 21,7 cm. La f. 199v: însemnare de copist, în slavonă (Col. moldo‑ucraineană, ms. 661). Ref.: idem. 378 – Minei şi Prolog pe noiembrie, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Danie a 192  RUSIA domnitorului Ieremia Movilă pentru Mănăstirea Suceviţa, 1608. Text în slavonă. Un singur copist. Conţine un adaos din sec. XIX efectuat de alt copist. Titluri şi iniţiale în chinovar. 344 f. 31 x 19,8 cm. Însemnare de danie în slavonă, scrisă din porunca mitropolitului Teodosie Barnovschi şi însemnare despre răposarea domnitorului Ieremia Movilă (Col. moldo‑ucraineană, ms. 487). Ref.: idem. 379 – Tetraevanghel, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. Ornamentaţie în culori şi chinovar. Cumpărat în sec. XVII‑XVIII şi închinat de Ion şi soţia sa, Ana, bisericii Intrarea Maicii Domnului în biserică, din localitatea Ivanovej. I + 361 + II f., 28,4 x 17,3 cm (Col. moldo‑ucraineană, ms. 775). Ref.: idem. 380 – Triod – Penticostar, Moldova, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII. Text în slavonă, ornamente florale în chinovar. 360 file, 30,4 x 20,2 cm. Achiziţionat în 1973 de o expediţie arheografică de la Universitatea de Stat din Moscova de la un particular din satul Bol’šoe Ploskoe (Col. moldo‑ucraineană, ms. 664). Ref.: idem. 381 – Psaltire, Moldova, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII. Text în slavonă (Col. moldo‑ucraineană, ms. 1344). Ref.: E.I. Konjuhova, A.M. Saharov, op. cit., p. 36; Constantinescu, Repertoriu, p. 122, nr. 632. 382 – Razrjadnaja Kniga [Cartea împărţirii demnităţilor], cca 1646. Text în slavonă. La f. 1‑4v, Povestire pe scurt despre domnii Moldovei (1359‑1504) (Col. moldo‑ucraineană, ms. 1340). Ref.: E.I. Konjuhova, A.M. Saharov, op. cit., p. 10‑16; Mihăilă, Contribuţii, p. 132; Constantinescu, Repertoriu, p. 226, nr. 1142.

CR

383 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe Dimitrie Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308. 384 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie RUSIA  193

Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.

NAUČNAJA BIBLIOTEKA ROSSIJSKOGO GOSUDARSTVENNOGO GUMANITARNOGO UNIVERSITETA4 (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii Ruse de Stat de Ştiinţe Umaniste)

385 – Slovar’ rumynskogo jazyka, Ţările Române, sec. XVII. 282 f. Prelucrare după Lexiconul slavo‑român al lui Pavel Berânda (Fond Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 16/240). Ref.: S. Stroev, Biblioteka Obščestva Istorii i Drevnostej Rossijskih, Moscova, 1845, p. 113; B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, I, Buc., 1878, p. 260; Mardarie Cozianul, Lexicon slavo‑românesc şi tâlcuirea numelor din 1649, Buc., 1900, p. 38‑40; Şt. Ciobanu, Slavjano‑rumynskij slovar’ biblioteki Moskovskogo obščestva istorii i drevnostej rossijskih no 240 („Russkij filologičeskij vestnik”, 71, 1914, p. 75‑88); idem, Dicţionarul slavo‑român din Biblioteca Societăţii pentru Istorie şi Antichităţi din Moscova (SOV, 1920, p. 105‑113); El. Zane, Dicţionarele slavo‑române aflate în bibliotecile ruseşti şi limba română (Arhiva, 1931, nr. 1, p. 65‑67); I. Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 559; Mihăilă, Contribuţii, p. 315‑316; Constantinescu, Repertoriu, p. 122, nr. 633.

ROSSIJSKIJ CENTR HRANENIJA I IZUČENIJA DOKUMENTOV NOVEJŠEJ ISTORII (Centrul Rus de Păstrare şi Studiere a Documentelor de Istorie Recentă)

386 – Documente, din 1941‑1944, privitoare la activitatea desfăşurată la Moscova de fruntaşi ai P.C.R., agenţi ai Cominternului, pentru pregătirea instaurării regimului comunist în România (Fond 495, 502, 509; op. 1, 255, 286, dos. 1, 60 şi 109). Ref.: Dr. Gh. Buzatu, Cominterniştii români se pregătesc... (MI, S. n, 28, 1994, nr. 2, p. 36‑42).

ROSSIJSKAJA GOSUDARSTVENNAJA BIBLIOTEKA (Biblioteca Rusă de Stat) 5

DOC

387 – Documente (24), din 1397‑1622, emise de domnii Moldovei Ştefan Muşat (9

4 Fostă Biblioteka Istoriko Arhivnogo Instituta im M.N. Pokroikogo. 5 Fostă Biblioteka „V.I. Lenin”. 194  RUSIA mai 1397), Alexandru cel Bun (2 martie 1422, 14 septembrie 1426, 1 septembrie 1428, 31 august şi 23 decembrie 1429), Iliaş (23 februarie 1438) Petru Aron (1 martie 1456), Ştefan cel Mare (19 iulie 1463, 17 martie 1500, 30 septembrie 1502), Bogdan cel Orb (17 decembrie 1513), Ştefăniţă (26 decembrie 1517), Petru Rareş (15 martie 1527), Iancu Sasul (16 august 1581), Petru Şchiopul (13 iunie 1589), Aron Tiranul (3 ianuarie 1592), Ieremia Movilă (15 aprilie 1605), Simeon Movilă (13 sau 30 iulie 1606), Ştefan Tomşa (21 decembrie 1617), Istratie Dabija (6 februarie 1665) şi de la demnitarii Nestor Ureche (1 octombrie 1606) şi Anastasie Crimca (1 iunie 1622). Copii ruseşti din sec. XIX (Fond 187 Grigorovič, ms. 52 / 1734). Ref.: A.E. Viktorov, Sobranie rukopisej V.J. Grigoroviča („Zapiski Istoriko‑Filologičeskogo Fakul’teta Imp. Sankt‑Petersburgskogo Universiteta”, 5, 1880); D.P. Bogdan, Textele slavo‑române în lumina cercetărilor ruseşti, în Relaţii româno‑ruse în trecut, Buc., 1957, p. 270; Constantinescu, Repertoriu, p. 176, nr. 899. 388 – Hrisov, 14 aprilie 1411, prin care domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, întăreşte Mănăstirii Moldoviţa satul Vama Moldoviţa. Pergament, cu pecete domnească. Datare incertă, întrucât grafia, limba, aspectul nu corespund documentelor de la începutul sec. XV (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 2). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, XIV‑XV, I, p. 24‑26; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 382‑385. 389 – Documente (3), din 14 aprilie 1411 (fals din sec. XVI?), 25 decembrie 1422 şi 27 mai 1429, prin care Alexandru cel Bun dăruieşte proprietăţi Mănăstirii Moldoviţa şi boierilor Boguş şi Ivan Cupcici (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 2‑4). Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 27‑28 (1422), 32 (1429); Jacimirskij, Darstvennyja žalovanija, p. 292 (1411), p. 293‑294 (1422, 1429); Wickenhauser, Moldowiza, p. 57‑59 (1411); B.P. Hasdeu, în AI, 1, 1864, p. 122‑132 (1422, 1429); Teodor Bălan, Noui documente câmpulungene, Cernăuţi, 1929, p. 9‑11 (1411); Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 80‑84, 151‑153 (1411, 1422); 261‑266; DIR, A. Moldova, XIV‑XV, I, p. 24‑26, 45‑46, 81; Catalogul documentelor moldoveneşti din Direcţia Arhivelor Centrale, supl. I (1403‑1700), Buc., 1975, p. 21‑24; DRH, A, I, p. 76‑77, 130‑132, 421‑424. Reprod.: ibidem, pl. XVI, p. 545; pl. XXV, p. 604; Biblioteca Rusă de Stat (RGB), foto nr. 780 / 2, 4; B. A. R., foto LXXXII / 1‑3; ms. 5231, f. 98‑102, 157‑159, 247‑250; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, II/ 261‑263; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 710‑712. 390 – Hrisov din Suceava, 25 aprilie 1420, prin care Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, întăreşte vornicului Vena satele Corneşti, Micleuşeşti, Loznova, Secăreni, Dvorniceni, Dumeşti, Ţigăneşti, Lavreşti, Sadova şi Homiceşti pe râul Bâcoveţ. Copie în slavonă (Fond 49, nr. 112, f. 43‑43v). Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 135‑141; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 41‑42 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 37‑40. 391 – Hrisov, 25 decembrie 1422, prin care Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, întăreşte boierului Boguş satul Cuciurov. Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 4). RUSIA  195

Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 151‑153; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 45‑46 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 44‑46. 392 – Hrisov din Suceava, 24 mai 1429, prin care Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, întăreşte boierului Ivan Cupcici satele Cupea şi Neagăuţi pe Racoveţ. Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 3). Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 261‑266; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 1 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 56‑58. 393 – Hrisov din Dorohoi, 12 iulie 1434, prin care Ştefan al II‑lea, domnul Moldovei, dăruieşte Mănăstirii Moldoviţa două sălaşe de ţigani (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 5). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 42; A.J. Jacimirskij, Darstvennyje, zhalovannyje, l’gotnyje i podtverditel’nyje gramoty moldavskih gospodarej XV v. („Drevnosti. Trudy slavjanskoj Komisii Moskovskogo Arheologičeskogo Obščestva”, IV/1, 1905, p. 294); Costăchescu, Documente moldoveneşti, I, p. 393‑394; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 112; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 112; DRH, A, I, p. 185. Reprod.: Biblioteca Rusă de Stat, foto 780/5; B. A. R., ms. 5232, f. 57; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto III/205; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 714. 394 – Hrisov din Suceava, 29 noiembrie 1443, prin care Ştefan al II‑lea, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Moldoviţa satele, morile şi vama „de la Moldoviţa”. Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 6). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 60; Uricariul, XI, p. 51; Bogdan, Album paleografic, nr. 36 (facsimil); Costăchescu, op. cit., II, p. 187‑194; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 201‑202 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 102‑105; DRH, A. I, p. 343‑345. Reprod.: Bogdan, Album paleografic, nr. 36; Biblioteca Rusă de Stat, foto 780/6; B. A. R., foto V / 26; LXXXII / 4; ms. 5233, p. 50‑54; Arh. Naţ. Rom., filiala Iaşi, foto MXXXVIII / 356; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto II / 171, 264 a, b; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 713. 395 – Hrisov din Băiceni, 25 august 1454, de la Petru Aron, domnul Moldovei, privind întărirea privilegiilor Mănăstirii Moldoviţa acordate de domnii Moldovei (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 7). Reprod.: Wickenhauser, Moldowiza, p. 64‑65 (rez. germ.); Uljanickij, Materialy, p. 82, V. Pârvan, Alexăndrel Vodă şi Bogdan Vodă, Buc., 1904, p. 124 (datare greşită 22 aug. 1454): A.J. Jacimirskij, Darstvennyje, zhalovannyje, l’gotnyje i podtverditel’nyje gramoty moldavskih gospodarej XV v. („Drevnosti. Trudy slavjanskoj Komisii Moskovskogo Arheologičeskogo Obščestva”, IV/1, 1905, p. 295); Costăchescu, op. cit., II, p. 505‑507; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 269‑270; Cat. doc. mold., supl. I, p. 38; DRH, A, II, p. 56‑57; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 146‑148. Reprod.: Biblioteca Rusă de Stat (RGB), Fond 780, nr. 7; B. A. R., foto LXXXII / 6; ms. 5234, f. 78, 79‑80, 81; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 715; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto II / 422. 196  RUSIA

396 – Hrisoave (4) din Târgul de Jos, 31 august 1458, Suceava, 10 septembrie 1471 şi 22 ianuarie 1472 şi Vaslui, 26 august 1474 de la domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, privind întăriri şi privilegii Mănăstirii Moldoviţa, Putna şi Voroneţ, judecarea unei pricini între fiii lui Vesco de la Horodnic şi Maruşca, soţia boierului Andreico Şerbici (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 9, 10, 11, 12). Publ.: Uljanickij, Materialy, p. 95, 108‑109; Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 158‑159; Jacimirskij, Darstvennyja žalovanija, p. 9‑12, Uricariul, XI, p. 92; Bogdan, Documentele, I, p. 13‑16, 159‑160, 166‑168, 191‑196; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 296‑297, 380‑381, 385, 401‑402; Cat. doc. mold., supl. I, p. 39‑40, 43‑45; DRH, A, II, p. 107‑108, 258‑260, 266‑268, 296‑299, Moldova în epoca feudalismului, II, p. 148‑150. Reprod.: Bogdan, Album paleografic, pl. 59, 60, 63, B. A. R., foto V / 31, 43, 44, 45; ms. 5234, f. 129, 220, 223; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 717, 721, 722, 723; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto, II / 445, / 501 şi 502, 505, 516. 397 – Hrisov, 13 iulie 1463, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, confirmă Mănăstirii Neamţul stăpânirea peste hotarul Zaharnei (pe Nistru). Copie (Fond Grigorovič). Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 75‑77. 398 – Hrisov, Suceava, 10 septembrie 1471, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, întăreşte Mănăstirii Putna satul Bălcăuţi, cumpărat de la Oană, fratele lui Alexa Spătarul. Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 10). Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 159‑161; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 380‑381 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 160‑163. 399 – Hrisov din Suceava, 22 ianuarie 1472, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, acordă Mănăstirii Voroneţ trecerea fără vamă a două care cu peşte anual. Pergament. Pecetea lipsă (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 11). Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 166‑168; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 385 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 163‑165. 400 – Hrisov, Vaslui, 26 august 1474, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, întăreşte Maruşcăi şi nepotului ei, Mihnea, satele şi averea tatălui ei, boierul Ivan Cupcici. Pergament. Pecete mică domnească din ceară roşie, cu şnur roşu de mătase, şi 6 peceţi boiereşti de ceară neagră cu şnururi albastre (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 12). Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 191‑196; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 400‑402 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 167‑171. 401 – Hrisov din Suceava, 3 aprilie 1488, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, dăruieşte Mănăstirii Putna satul domnesc Cosminul din ţinutul Cernăuţilor (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 13). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, nr. 100 a, p. 117; Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 166–169 (trad. germ.); Bogdan, Documentele, I, p. 333–341; DIR, A. Moldova, veacurile XV, II, p. 90–93; Cat. doc. mold., supl. I, p. 48; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 184–189. Reprod.: B. A. R., foto V / 50; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 718. 402 – Hrisov din Suceava, 17 august 1488, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, dăruieşte proprietăţi Mănăstirii Voroneţ (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 8). RUSIA  197

Ref. şi publ.: Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 101‑103; Bogdan, Documentele, I, p. 350‑353; DIR, A. Moldova, II, sec. XV, p. 98‑99; Cat. doc. mold., supl., I, p. 48; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 192‑196. Reprod.: B. A. R., ms. 628, f. 567 v; foto XXIII / 86; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 716. 403 – Hrisov din Suceava, 26 noiembrie 1490, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, dăruieşte Mănăstirii Humor un sat şi confirmă hotarul Mănăstirii Voroneţ. Pergament (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 14). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 117, nr. 100; Bogdan, Documentele, I, p. 438‑441; DIR, A. Moldova, veacul XV, II, p. 145‑147; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 196‑201. 404 – Hrisov din Suceava, 26 octombrie 1491, prin care Ştefan cel Mare confirmă Mănăstirii Humor hotarele sale vechi, cu descrieri detaliate (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 1). Ref. şi publ.: Uljanickij, Materialy, p. 118, nr. 100d; Bogdan, Documentele, I, p. 487‑490; DIR, A. Moldova, veacul XV, II, p. 319; Cat. doc. mold., supl. I, p. 50. Reprod.: B. A. R., foto XXIV/3; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 709. 405 – Hrisov din Suceava, 2 februarie 1503, prin care domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, întăreşte Mănăstirii Putna următoarele sate: Jivcovul de Sus, Jivcovul de Jos, Voitin, Maneuţi, Balosineşti, Botăşani, Vicşani, Macicăteşti, Fratăuţi, Climăuţi, Ternauca ş.a., precum şi stăpânirea ţiganilor, ocnelor de sare, viilor, luarea vămii mici de la Suceava şi altele. Pergament. Lipsă pecete (Fond 159 Łukaszewicz, nr. 15). Ref. şi publ.: Wickenhauser, Woronetz und Putna, p. 184‑186; Bogdan, Documentele, II, p. 214‑219; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 28‑30; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 213‑218. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 61, c. 724. 406 – Hrisov din Suceava, 17 decembrie 1514, prin care domnul Moldovei, Bogdan al III‑lea, întăreşte Mănăstirii Neamţ jumătate din satul Ciofreşti şi Piscul pe râul Bârlad, jumătate de moară şi a patra parte din lacul Bârladului. Copie (Fond 87, nr. 51). Ref. şi publ.: Documente moldoveneşti de la Bogdan Voievod, ed. M. Costăchescu, Iaşi, 1940, p. 349‑357; DIR, A. Moldova, veacul XVI, I, p. 93–94; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 226‑228. 407 – Hrisov din Suceava, 21 decembrie 1515, prin care domnul Moldovei, Bogdan al III‑lea, întăreşte Mănăstirii Voroneţ satul Bucureşti, pe râul Moldova, cumpărat de la boierul Luca Ilieşescul cu 300 de zloţi tătăreşti. Pergament. Ref. şi publ.: Documente moldoveneşti de la Bogdan Voievod, ed. M. Costăchescu, Iaşi, 1940, p. 390‑396; Documente bucovinene, ed. T. Balan, Cernăuţi, 1933, I, p. 5; DIR, A. Moldova, veacul XVI, I, p. 100‑102; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 228‑233. 408 – Hrisov din Hârlău, 21 iunie 1522, prin care Ştefăniţă, domnul Moldovei, întăreşte boierului Andreica jumătate din satul Oeşani, pe râul Răzina, cumpărat de la sluga domnească Gavril şi rudele sale cu 220 zloţi tătăreşti (Fond 336, carton 78, nr. 8). 198  RUSIA

Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, I, p. 199‑200; Moldova în epoca feudalismului, II, p. 250‑253. 409 – Hrisov, 13 martie 1533, prin care Petru Rareş, domnul Moldovei, acordă Mănăstirii Hilandar de la Muntele Athos un ajutor anual de 3000 de aspri. Copie (Fond 173 I, Moskovskaja Duhovnaja Akademija, ms. 154). Ref.: Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 77. Publ.: K. Nevostruev, Tri hrisovulje u Hilandaru („Glasnik srpskoj učenoj društve”, 25, Belgrad, 1869, p. 284‑287); DIR, A. Moldova, veacul XVI, I, p. 356‑357. Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5218, f. 95. 410 – Document, din 1587, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei, confirmă lui Ceacâr Gelep drepturi ereditare de imunitate (Fond 256, nr. 80, f. 1, 2). Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 141. 411 – Hrisov, decembrie 1588–august 1589, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei, acordă Mănăstirii Konstamonitu de la Muntele Athos, un ajutor anual de 5000 de aspri. Fotocopie (Fond 200, nr. 1484, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 339–342. 412 – Hrisov din Iaşi, 1 iunie 1589, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei, întăreşte lui Ceacâr Gelep două cătune pe râul Cogâlnic în ţinutul Lăpuşnei, cumpărate de el, cu scutirea locuitorilor de dările domneşti în schimbul datoriei stăpânului de a vărsa 3000 de aspri anual în vistieria domnească. Copie în slavonă (Fond 256, nr. 80, p. 1‑2) Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 140‑144; II, p. 348. 413– Hrisov, 10 aprilie 1605, prin care Ieremia Movilă, domnul Moldovei, întăreşte marelui vornic Nestor Ureche satul Târpeşti, cumpărat de la Elena cu 1000 de taleri de argint. Pecete mare pe şnur roşu şi albastru (Fond 87, nr. 51, p. 29). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 37‑38. 414 – Hrisov din Suceava, 15 aprilie 1605, prin care Ieremia Movilă, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Secul două părţi din satul Giuleşti, jumătate din satul Drăguşani şi satele Târpeşti şi Petricani, dăruite Mănăstirii de Nestor Ureche (Fond 87, nr. 51, p. 18‑18v). Ref. şi publ.: D.R.H., A. Moldova, veac XVII, vol. I, p. 232‑234 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, III, p. 38‑41. 415 – Zapis, 1 iunie 1622, prin care Anastasie Crimca, arhiepiscop şi mitropolit de Suceava, dă Mănăstirii Secul şapte fălci de vie cu cramă şi beci, mai jos de Cotnari. Copie slavonă (Fond 87, nr. 51, p. 33, 33v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 158‑161. 416 – Hrisov, 26 martie 1651, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirea Dobrovăţ Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos (Fond 270, nr. 1484, p. 6). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 216‑220. 417 – Hrisov din Iaşi, 6 februarie 1665, prin care Eustratie Dabija, domnul Moldovei, închină Mănăstirii Secu o mănăstire din oraşul Neamţ (Fond 87, nr. 51, p. 37r‑v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 114–117. RUSIA  199

418 – Scrisoare, din 1674, de la Radu, al doilea logofăt, şi de la Pătraşcu, fost mare căpitan din Ţara Românească, către ţarul Rusiei, Aleksej Mihailovič, prin care cer sprijin pentru eliberarea ţării de sub dominaţia otomană. Ref.: Tr. Ionescu‑Nişcov, Memoriul din 1674 al boierilor munteni către ţarul Rusiei (RA, 3, 1960, nr. 2, p. 213‑223). Publ.: Polnoe sobranie zakonov Rosijskoj imperii, Sankt‑Peterburg, 1830, p. 971‑972; Tr. Ionescu‑Nişcov, op. cit., p. 224‑225. 419 – Hrisov din Iaşi, 1 iunie 1691, prin care Constantin Cantemir, domnul Moldovei, întăreşte Mănăstirii Neamţ satele Vaseliuţi, Măneşti, Oglindeşti, Răuceşti şi Cozmeşti (Fond 87, nr. 51, p. 38v‑39v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 154‑157. 420 – Hrisov din Iaşi, 30 ianuarie 1698, prin care Antioh Cantemir, domnul Moldovei, închină Mănăstirea Căpriana Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos (Fond 270, nr. 1484, f. 5). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 187‑192. 421 – Scrisoare, sfârşitul sec. XVII, de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei, către Ioachim, patriarhul Moscovei, cu rugămintea să i se trimită o tipografie (Fond Undol’skij, nr. 210, f. 3v). Ref. şi publ.: Ciobanu, Dosoftei, p. 83. 422 – Diplomă, 20 februarie 1721, prin care Dimitrie Cantemir este numit membru al Senatului rus (Zakonodatel’nye Akty Petra I, doc. 286). Ref.: P. Cernovodeanu, Călătoria de studii în URSS (R. Ist., 40, 1987, nr. 6, p. 644, nr. 7). 423 – Documente (1005), sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XX, din arhiva familiei Kiseleff, între care şi documente de la Pavel D. Kiseleff, fost preşedinte al divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul ocupaţiei ruse (1829‑1834) (Fond 129). Ref.: Ličnye arhivnye fondy, p. 328. 424 – Scrisoare, din aprilie 1845, a profesorului rus V.I. Grigorovič, în care îşi manifesta dorinţa de a vizita Ţara Românească (Fond Grigorovič). Ref.: Paul Mihail, K voprosu o perepiske moldovlahijskogo voevody Štefana Velikogo s arhiepiskopom pervom Justinianym Dorofeem (RESEE, 4, 1966, nr. 1‑2, p. 240). Reprod.: ibidem, p. 246, fig. 4. 425 – Scrisoare, din 1846, de la Anton Kurz din Braşov către profesorul V.I. Grigorovič (Fond Grigorovič). Ref.: Demény, Călătorie de studii I, p. 372. 426 – Documente (300 f.), din 1874‑1892, din arhiva lui Neofit (Nicolae) Nevodčikov (1822‑1910), fost arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului (Muzejnoe sobranie). Ref.: Ličnye arhivnye fondy, II, f. 14.

MS

427 – Vechiul Testament (Regii, I‑IV), Moldova, sfârşitul sec. XIV, text în slavonă, un singur copist. Ornamente în culori şi chinovar. 158 f. 28,5 x 23 cm. Începutul şi sfârşitul 200  RUSIA lipsesc. Însemnare în română a ieromonahului Ioanichie (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3750). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 428 – Ţarstvenic, Moldova, sfârşitul sec. XIV. Text în slavonă. La f. 1: însemnare de la Mănăstirea Bisericani, 1526 (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3750). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 538. 429 – Nomocanon, Moldova, sec. XIV, text în slavonă, doi copişti. Pergament şi hârtie. Ornamente florale în chinovar şi cerneală. 50 f. 20,6 x 14,5 cm. A circulat în Moldova până în 1893. Achiziţionat de fraţii anticari Şaraga din Iaşi (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3169). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 430 – Apostol, Moldova, începutul sec. XV. Fragment (Fond 722, Ediničnye postuplenija rukopisnyh knig drevnej tradicii, ms. 86). Ref.: Gosudarstvennaja Vsesojuznaja Biblioteka im. V.I. Lenina („Zapiski Otdela Ruskopisej”, Moscova, 41, 1980, p. 81, 98); Constantinescu, Repertoriu, p. 121, nr. 629. 431 – Evangheliar, Moldova, începutul sec. XV. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 7364). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 107, nr. 548. 432 – Sf. Grigore de Nazianz, Omilii, copist Gavriil Uric, Mănăstirea Neamţ, 1424, 266 f. 27,5 x 19 cm. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. Transferat în 1868 de la Mănăstirea Neamţ la Mănăstirea Noul Neamţ (Fond 218, Novye Postuplenija, ms. 178). Ref.: M. Ganickij, Staropečatnye knigi i rukopisi v Novo‑Njameckom monastyre („Kišinevskie eparhial’nye vedomosti”, Chişinău, 22, 1880, p. 1096); A.I. Jacimirskij, Slavjanskije rukopisi Njameckago monastyrja v Rumynii („Drevnosti Trudy Slavjanskoj Komon. Imp. Moskn. Arh. Obščestva”, 2, 1898, p. 91‑92); idem, Grigorij Camblak, p. 342, 357, 378, 381, 420; E. Turdeanu, Les lettres slaves en Moldavie: Le moine Gabriel du monastère de Neamţu (1424‑1447) (RES, 27, 1951, p. 271, 275); Zapiski Otdela rukopisej. Gosudarstvennaja Biblioteka imeni V.I. Lenina, 14, 1952, p. 85; I.R. Mircea, Contributions à la vie et à l’oeuvre de Gavriil Uric (RESEE, 6, 1968, p. 575, 590); Radu Constantinescu, Note privind istoria bisericii române în secolele XIII‑XIV (SMIM, 6, 1973, p. 183); idem, Texte româneşti în arhive străine, Buc., 1977, p. 19‑20; Constantinescu, Repertoriu, p. 113‑114, nr. 586; Pelin, Catalogul, p. 88‑91. Reprod.: A.I. Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, pl. I.; E.F. Karskij, Slavjaskaja kirillovskaja paleografija, Leningrad, 1928, pl. 72, 73, p. 428‑429; Pelin, Catalogul, pl. 8‑9. 433 – Tetraevanghel, Moldova, prima jumătate a sec. XV. Text în slavonă (Fond supl. 113 Josifo‑Volokolamsk, ms. 24/56). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr. 504. 434 – Cazania Triodului, Moldova, 1451. Text în slavonă, scris de trei copişti. Ornamente în culori şi chinovar. 315 f. 27 x 19 cm (Fond 209 Ovčinnicov, ms. 222). Ref.: Valentina Pelin, 1999. RUSIA  201

435 – Sbornic, Moldova, 1451. Copiat de monahul Ioil. Hârtie şi pergament. 448 f. 27,5 x 20 cm. Text în slavonă, scriere semiuncială. Cuprinde: Cazania Triodului, omilii ale Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz ş.a., consacrate perioadei de la lunea Săptămânii Patimilor până la duminica Tuturor Sfinţilor. Frontispicii ornate în chinovar (Fond 98, Col. Egorov, ms. 462/463). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 325; Constantinescu, Texte româneşti, p. 9‑15 (datare 1491); idem, Repertoriu, p. 98, nr. 492; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v S.S.S.R., Moscova, 1986, p. 64, nr. 127; A.D. Paskal’, Novyj avtograf Gavriila Urika, în Voprosy istoriografii i istočnikovedenija dooktjabr’skogo perioda, Moscova, 1992, p. 53‑62 (atribuit copistului Gavriil Uric); idem, Zametki o slavjano‑rumynskih rukopisjah hranilišč Moskvy (I‑III) („Romanoslavica”, 30, 1992, p. 308‑310); Valentina Pelin, 1995. 436 – Sf. Grigore de Nazianz, Cuvântări, Moldova, 1456‑1457. 315 f. 26 x 19 cm. Text în slavonă (Fond 209 Ovčinnikov, ms. 222). Ref.: Constantinescu, Texte româneşti, p. 9; idem, Repertoriu, p. 112, nr. 575. 437 – Sbornic, Putna, 1459. 368 f. 32 x 22,5 cm. Text în slavonă. Cuprinde: Severian, Omilii, Pseudo‑Ioan Gură de Aur, Omilie, compilaţii astronomice, gromovnic etc. La f. 365: însemnări din sec. XVII, Mihail din Maramureş, şi din 1627, diacul Teodor din Maramureş, în timpul domniei lui Miron Barnovski (Muzejnoe sobranie, ms. 921). Ref.: Constantinescu, Texte româneşti, p. 27‑28; idem, Repertoriu, p. 101, nr. 511. 438 – Minei pe luna ianuarie, scris de ieromonahul Ioanichie la Mănăstirea Neamţ, din porunca lui Ştefan cel Mare pentru Mănăstirea Putna, 1467. 333 f. Text în slavonă. Frontispicii ornate în chinovar (Fond 310, Undol’skij, ms. 78). Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V.M. Undol’skogo, Moscova, 1870, nr. 78, Turdeanu, Manuscrise slave, p. 113‑114; Rep. Ştefan cel Mare, p. 441, 445; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 50; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 620; Turdeanu, Études, p. 142. Reprod.: Rep. Ştefan cel Mare, p. 445. 439 – Minei pe luna aprilie, scris de diacul Nicodim din porunca lui Ştefan cel Mare pentru Mănăstirea Putna, 1467. 208 f. 27,2 x 21 cm. Text în slavonă, scriere semiuncială. În 1574, la Mănăstirea Humor, ieromonahul Calist leagă manuscrisul şi îi adaugă Panegiricul Sf. Ioan cel Nou, versiunea redactată la Mănăstirea Neamţ, în 1534. Însemnări din 18 mai 1653 şi 16 februarie 1676 privind distrugerile pricinuite de cazaci la Putna (Fond 310, Undol’skij, ms. 81). Ref.: V.A. Daškov, op. cit., p. 105‑106; Jacimirskij, Iz slavjanskijh, p. 64‑65, 71‑73; idem, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 34‑35, 72‑74; idem, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. 85‑95; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 114‑118; Rep. Ştefan cel Mare, p. 372‑373, 445; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 50; Constantinescu, Repertoriu, p. 120, nr. 623; Turdeanu, Études, p. 142; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v SSSR, Moscova, 1986, nr. 188, p. 68; Valentina Pelin, 1998. Reprod.: Kalužnjacki – Sobolevskij, Al’bom, pl. 119, 123; Turdeanu, Manuscrise slave, pl. 1; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, pl. I. 202  RUSIA

440 – Minei pe luna octombrie, scris de Trif din porunca lui Ştefan cel Mare, 1467. 245 f. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i drevnosti rossijskih, ms. 336). Ref.: E.I. Sokolov, Biblioteka imperatorskogo Obščestva istorii i drevnostej rossijskih („Čtenija v Imperatorskom Obščestve istorii i drevnostej rossijskih pri Moskovskom Universitete”, Moscova, 1906, t. I, p. 1‑21); E. Turdeanu, La littérature bulgare du XIV‑e siècle et sa diffusion dans les pays roumains, Paris, 1947, p. 72, 93; idem, Moldavie, 1457‑1504, p. 51; Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 563; Turdeanu, Études, p. 143. 441 – Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvântări (16), scrise de monahul Casian, 1471, 323 f., 44 x 20,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 922). Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1867–1869 god.”, Moscova, 1871, p. 224; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 51; Constantinescu, Texte româneşti, p. 22‑23; idem, Repertoriu, p. 101, nr. 512; Turdeanu, Études, p. 144. 442 – Sintagma lui Matei Vlastaris, scrisă de ieromonahul Iacov din porunca lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, 1475. 324 f. Text în slavonă. La f. 323v: însemnare a copistului (Fond 98, Col. Egorov, ms. 743/742). Ref.: Ion‑Radu Mircea, Manuscrise necunoscute din vremea lui Ştefan cel Mare (MI, 14, 1980, nr. 4, p. 60); Constantinescu, Vechiul drept, p. 239; idem, Repertoriu, p. 98, nr. 496. 443 – Floarea darurilor, traducere din română în slavonă de ieromonahul Veniamin Ruskič, 1492 (Muzejnoe sobranie, ms. 2748). Ref.: M.M. Speranskij, Perevodnye sborniki izrečenij v slavjano‑russkoj pis’mennosti, Moscova, 1904, p. 533‑534; N. şi N.N. Smochină, O traducere românească din secolul XV a cărţii „Floarea darurilor” (BOR, 7‑8, 1962, p. 713, nota 4); Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I, Cărţile populare laice, 2, Buc., 1978, p. 304, 306; Constantinescu, Repertoriu, p. 222, nr. 1119. 444 – Octoih, scris de monahul Ghenadie, Mănăstirea Putna, 1495. Pergament. 332 f. 30,5 x 20 cm. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 157). Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 277‑278, nr. 1; Constantinescu, Repertoriu, p. 110, nr. 569. 445 – Octoih, copiat de Ştefan ieromonahul la Mănăstirea Putna, a doua jumătate a sec. XV. Text în slavonă (Fond 256 Rumjancev, ms. 287‑288). Ref.: A. Vostokov, Opisanie russkih i slovenskih rukopisej Rumjancevskago Muzeuma, Sankt‑Peterburg, 1842, p. 408‑409; Constantinescu, Repertoriu, p. 117, nr. 607‑608. 446 – Psaltire, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. La f. 313: stihuri pentru Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 304, I, Troice Sergievskaya Lavra, ms. 384). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXXV; Constantinescu, Repertoriu, p. 225, nr. 1134. 447 – Sbornic, Moldova, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Cuprinde: texte apocrife (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 10261). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 107, nr. 550. RUSIA  203

448 – Sbornic, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Cuprinde: Pripealele lui Filotei monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 247, Rogožskoe kladbišče, ms. 31). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1125. 449 – Grigorie Ţamblac, Scrieri, Rusia, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă. Cuprinde: Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 199 Nikiforov, ms. 38). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1122. 450 – Filă dintr‑un Evangheliar, Moldova, sec. XV. Cuprinde: pericopa duminicii a 5‑a din Postul Paştelui, a Sâmbetei lui Lazăr şi un fragment din Epistola către Evrei. Pergament, scris cu semiunciale moldoveneşti. Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 154. 451 – Minei, Moldova, sec. XV. Text în slavonă (Fond 256 Rumjancev, ms. 439). Ref.: A. Vostokov, op. cit., p. 392; Stasov, Ornament, p. 12; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 64‑65; Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 609. Reprod.: Stasov, Ornament, pl. XXXIV. 452 – Minei pe luna iunie, Moldova, sec. XV. 212 f. Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 83). Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V. M. Undol’skogo, Moscova, 1870, col. 105; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 117; Turdeanu, Études, p. 154‑155; Constantinescu, Repertoriu, p. 121, nr. 625. 453 – Minei pe luna august, Moldova, sec. XV. 220 f. Text în slavonă. Pe copertă o însemnare în română din sec. XVIII (Fond 310, Undol’skij, ms. 85). Ref.: Slavjano‑russkie rukopisi V. M. Undol’skogo, Moscova, 1870, col. 105; A.E. Viktorov, op. cit.; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 117; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 63; Constantinescu, Repertoriu, p. 121, nr. 627. 454 – Minei pe luna august, Moldova, sec. XV. 298 f. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3177). Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1892–1894 g.”, Moscova, 1895, p. 14‑15; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 63; Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 519. 455 – Minei pe luna iunie, Moldova, sec. XV. 220 f., in folio. Text în slavonă. Pe copertă: inscripţie din sec. XVIII, în română (Fond 310, Undol’skij, ms. 85). Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 155. 456 – Minei pe luna august, Moldova, sec. XV. 298 f. Textul este precedat de o vignetă reprezentând cercuri împletite. Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 155. 457 – Minei pe lunile septembrie–noiembrie, Moldova, sec. XV. Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 70). Ref. şi publ.: V.A. Daškov, op. cit., p. 104; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 616. 458 – Minei pe lunile septembrie, octombrie şi noiembrie, Moldova, sec. XV. 263 f. (Fond 310, Undol’skij, ms. 76). Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 155. 204  RUSIA

459 – Minei pe lunile septembrie, octombrie şi noiembrie, Moldova, sec. XV. 263 f. Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 76). Ref.: V.A. Daškov, op. cit., col. 104; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 117; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 62; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 618. 460 – Minei pe lunile noiembrie şi decembrie, Moldova, sec. XV. 187 f. Text în slavonă. Lipsă sfârşitul. La f. 187, însemnări: 8 martie 1536, despre incendiul de la Mănăstirea Putna în care au ars casa domnească, cele două trapeze, bucătăria, bolniţa şi magazia; 1722, despre restaurarea şi legarea manuscrisului de către egumenul Misail Chisăliţă în Moldova (Fond 203 Obščestvo istorii i Drevnostej Rossijskih, ms. 337). Ref.: E.I. Sokolov, Biblioteka imperatorskogo Obščestva istorii i drevnostej rossijskih („Čtenija v Imperatorskom Obščestve istorii i drevnostej rossijskih pri Moskovskom Universitete”, Moscova, 1906, t. I, p. 22‑36); Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 63‑64; Constantinescu, Repertoriu, p. 110, nr. 564; Turdeanu, Études, p. 155. 461 – Nomocanon, sec. XV, atribuit lui Zonaras. 50 f. Text în slavonă. Lipsesc începutul şi sfârşitul. Textul a fost tradus în română sub titlul Pravila mică, Govora, 1640 (Fond Rumjancev, ms. 3169). Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 157, 160. 462 – Nomocanon, Ţările Române, sec. XV. 50 f. 21 x 15 cm. Text în slavonă. Lipsesc începutul şi sfârşitul (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3169). Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1892‑1894 g.”, Moscova, 1895, p. 3; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 65‑66; Constantinescu, Vechiul drept, p. 109‑110; Constantinescu, Repertoriu, p. 102, nr. 514 (datează: cca 1360). 463 – Sbornic, sec. XV. Provine din Ţările Române. Text în slavonă (Fond 87, Grigorovič, ms. 21, 1703). Ref.: A.E. Viktorov, Sobranie rukopisej V.J. Grigoroviča („Zapiski Istoriko‑Filologičeskogo Fakul’teta Imp. Sankt‑Petersburgskogo Universiteta”, 5, 1880, p. 14‑15); Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 50‑59; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 65; Constantinescu, Repertoriu, p. 94, nr. 470. 464 – Sinodikon, Muntele Athos, sec. XV. Cuprinde un pomelnic menţionând şi donatori români de la începutul sec. XVI: jupânii Barbul, Danciul (Craioveşti) Neagoe, jupâniţa Stana, Dan voievod ş.a. (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 7/1437). Ref.: A.E. Viktorov, Sobranie rukopisej P. I. Sevast’janova, Moscova, 1871; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 73. Publ.: L. Stojanović, Stari srpski hrisovulgi („Spomenik srpske kraljevske akademije, Belgrad, 3, 1890, p. 178). 465 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. 255 f. (Fond Rumjancev, ms. 588). Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1912”, Moscova, 1913, p. 105; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 61; Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 612; Turdeanu, Études, p. 153. 466 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. Semiunciale. In folio, 245 f. (Fond Rumjancev, ms. 590). RUSIA  205

Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1912”, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 614; Turdeanu, Études, p. 153. 467 – Grigorie Ţamblac, Scrieri, sec. XV. Copie din Rusia. Text în slavonă, sec. XVI‑XVII. Cuprinde: Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 228 Proskarev, ms. 122). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1124. 468 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. Pergament. Fragment. Text în slavonă (Fond 270, Sevastjanov ms. 47/1477). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 611. 469 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XV. Text în slavonă (Fond 247, Rogožskoe kladbišče, ms. 127). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 600. 470 – Grigore de Nazianz, Cuvântări copiate în Moldova, sec. XV, 351 f., 30 x 19,5 cm. Text în slavonă. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 98, Egorov, ms. 803/802). Ref.: Constantinescu, Texte româneşti, p. 6‑7; idem, Repertoriu, p. 99, nr. 498. 471 – Minei pe luna martie, Moldova, sfârşitul sec. XV. Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 80). Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V. M. Undol’skogo, Moscova, 1870, col. 105, nr. 80; A.E. Viktorov, op. cit.; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 114; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 62; Constantinescu, Repertoriu, p. 120, nr. 622; Turdeanu, Études, nr. 154. 472 – Minei pentru luna decembrie, Moldova, sec. XV‑XVI. Pergament şi hârtie. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3175). Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1892‑1894”, p. 10‑11; Constantinescu, Repertoriu, p. 102, nr. 518. 473 – Sbornic, sec. XV‑XVI, cuprinzând la f. 356‑363, O mutjanskom voevodja, povestiri despre Vlad Ţepeş. Text în slavonă (Fond 256 Rumjancev, ms. 358). Ref.: A. Vostokov, Opisanie slovenskih rukopisej Rumjancevskago muzeuma, Moscova, 1842, p. 508, 512; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 144; Lurie, Povest’ o Drakule, p. 98‑99; Ioan Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 474; Constantinescu, Repertoriu, p. 203, nr. 1017. Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 140‑145. Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5217, f. 29‑35v. 474 – Psaltire, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 10276). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 107, nr. 551. 475 – Tetraevanghel, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 26). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 556. 476 – Tetraevanghel, Moldova (Mănăstirea Neamţ), începutul sec. XVI. 4 copişti. Copist al Evangheliei de la Matei: Teodor [Mărişescu]. Text în slavonă. I + 248 + III f. 206  RUSIA

25,8 x 19,6 cm. Ornamente în culori. Însemnări ale copistului (Fond 205, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 32). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 477 – Minei pe luna octombrie, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 139). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 560. 478 – Sbornic, Moldova, 1504. Text în slavonă. Cuprinde: Cronica lui Zonaras şi texte hagiografice (Fond supl. 113 Iosifo‑Volokolamsk, ms. 230/655). Ref.: ibidem, p. 100, nr. 505. 479 – Tetraevanghel, Moldova, 1509. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 64.1/1966). Ref.: ibidem, p. 115, nr. 593. 480 – Tâlcul Evangheliei lui Ioan. Copie realizată de Eleazar din porunca domnului Moldovei, Bogdan al III‑lea, Mănăstirea Putna, 1509. 390 f. 32,5 x 21,5 cm. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 85‑86). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 333‑334, nr. 3; Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr. 485. 481 – Tâlcuirea lui Grigorie Teologul. Copie realizată de ieromonahul Eftimie din porunca lui Bogdan al III‑lea, Mănăstirea Putna, 1511. 289 f., 31,5 x 21 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în culori (Fond 98, Egorov, ms. 853/852). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 334‑335; Constantinescu, Repertoriu, p. 99, nr. 500. 482 – Tetraevanghel, Moldova, cca 1512‑1516. Copie realizată de popa Condrea din Corlăteşti. Text în slavonă (Fond 199 Nikiforov, ms. 489). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 553. 483 –Texte româneşti, Moldova, 1516‑1536. Cuprinde Glossele Bogdan (Fond 98, Egorov, ms. 65/65). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 240, idem, Manuscrise..., p. 94; Ştefan S. Gorovei, Moldova lui Vasile Lupu şi arhiepiscopia de Ohrida (AIIAI, 31, 1994, p. 113, nr. 10, 11). 484 – Minei pe lunile septembrie‑martie, Moldova, 1518. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 214). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr. 490. 485 – Sintagma lui Matei Vlastaris, Moldova, cca 1520. Text în slavonă. Glose româneşti copiate concomitent cu textul. La f. 85‑86: însemnări 1789, Mănăstirea Počaev; 1829‑1830, legarea manuscrisului la aceeaşi mănăstire. Lipseşte ultimul caiet, aflat în fondul Grigorovič, ms. 25/1707 (Fond 98, Egorov, ms. 65). Ref.: Ioan Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 512‑558; Mihăilă, Contribuţii, p. 285‑287; Constantinescu, Vechiul drept, p. 240; Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 482. 486 – Sintagma lui Matei Vlastaris, Moldova, cca 1520. Fragment, ultimul caiet din manuscrisul din fondul 98, Egorov, ms. 65. Cuprinde Notitia episcopatum şi Dicţionarul latin‑slavon, iar pe filele rămase albe două falsuri din sec. XIX: 1. notă istorică despre RUSIA  207 autocefalia recunoscută la 1475‑1476 de către Marcu al Constantinopolei arhiepiscopului Dorotei de la Ohrida şi despre traducerea Sintagmei în sârbă, 1465, de către diacul Dimitrie, ucenic al lui Nifon; 2. corespondenţă apocrifă a lui Ştefan cel Mare cu Dorotei al Ohridei (1456‑1457). Slavistul V.I. Grigorovič susţinea că le‑ar fi găsit într‑un manuscris de la Rila (Fond 87 Grigorovič, ms. 25/1707). Ref.: I. Bogdan, Documente false atribuite lui Ştefan cel Mare (BCI, 1, 1915, p. 106‑122); Paul Mihail, K voprosu o perepiske moldovlahijskogo voevody Stefana Velikogo s arhiepiskopom pervoj Justinianom Dorofeem (RESEE, 4, 1966, nr. 1‑2, p. 241); Radu Constantinescu, Note şi scrisori apocrife din colecţia lui V.I. Grigorovič (MB, 26, 1976, p. 725‑731); idem, Vechiul drept, p. 240; idem, Repertoriu, p. 94, nr. 471. Publ.: A.T. Laurian şi N. Bălcescu, în „Magazin istoric pentru Dacia”, I, 1845, p. 277‑278; V.I. Grigorovič, în „Vremennik imp. Moskn. Obsč. ist. i drevn. rossijkih”, fasc. 5, 1850; idem, Putešestvie po slavjanskim zemljam 1844‑1845 („Bolgarskaja knižnica”, 1 1858‑1859, p. 26‑27); Vl. Kaianovskij, Njekoliko spomenika srpsko‑bulgarskog povjest („Starine”, 12, 1880, p. 230‑259; Stojanović, Zapisi i natpisi, I, nr. 328; I. Bogdan, op. cit., p. 136‑138. 487 – Minei pe luna martie, Mănăstirea Bisericani, Moldova, [1523]. 198 f. 35 x 25 cm. Text în slavonă. Elemente florale şi titluri în chinovar. La f. 198: însemnare de copist în slavonă, însemnări de posesie şi de cititori (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3744). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 532; Valentina Pelin, 1999. 488 – Minei pe luna aprilie, Moldova, 1523‑1526. 201 f. 31 x 21,3 cm. Text în slavonă, scriere semiuncială de un singur copist. Frontispiciu în culori, iniţiale cu elemente florale şi titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3745). Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 533; Muzejnoe sobranie. Opisanie, Moscova, 1997, p. 219, nr. (921) 3745; Valentina Pelin, 1998. 489 – Octoih, Moldova, 1525. 224 f. 32 x 22,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 98, Egorov, ms. 15/15). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 335‑336, nr. 5; Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 476. 490 – Minei pe luna septembrie, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 4269). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106, nr. 542. 491 – Minei pe luna ianuarie, Mănăstirea Bisericani, Moldova, 1526. Copie de diacul Andruşco. 330 f. 29 x 20 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în chinovar. Însemnare din sec. XVIII de la schitul Iosif (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3742). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr. 530; Valentina Pelin, 1999. 492 – Minei pe luna noiembrie, Mănăstirea Bisericani, Moldova, 1526. Copie de monahul Ioan. 294 f. 28 x 20 cm. Text în slavonă. Ornamente în culori şi chinovar (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3740). Ref.: Otčet Imperatorskogo Moskovskogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1918 god., 208  RUSIA

Moscova, 1916, p. 29; E. Turdeanu, Le Sbornik dit de Bisericani: fausse identité d’un manuscrit remarquable (RES, 14, 1965, p. 29‑45); Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr. 528; Turdeanu, Études, p. 183 şi 191; Valentina Pelin, 1999. 493 – Minei pe luna decembrie, Moldova, 1526 (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 4270). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106, nr. 543. 494 – Minei pe luna decembrie, Mănăstirea Bisericani, Moldova, 1527. Scris de monahul Anastasie. 300 f., 28,5 x 20,5 cm. Text în slavonă. Ornamente în culori şi chinovar. La f. 299v: însemnare a ieromonahului Serafim despre prezenţa manuscrisului la Mănăstirea Bisericani şi evocarea evenimentelor istorice ce au avut loc în cea de‑a treia domnie a lui Mihai Racoviţă (1715‑1726) (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3741). Ref.: Otčet Imperatorskogo Moskovskogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1918 god., Moscova, 1916, p. 29; E. Turdeanu, Le Sbornik dit de Bisericani: fausse identité d’un manuscrit remarquable (RES, 14, 1965, p. 29‑45); Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 127; Turdeanu, Études, p. 183 şi 191; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr. 529; Valentina Pelin, 1999. 495 – Minei pe luna februarie, Moldova, 1526. 222 f. 31,5 x 21 cm. Text în slavonă. Scriere semiuncială de un singur copist. Frontispiciu ornat în chinovar, iniţiale cu elemente florale şi titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178 Muzejnoe sobranie, ms. 3743). Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr. 531; Muzejnoe sobranie. Opisanie, Moscova, 1997, p. 218, nr. (919) 3743; Valentina Pelin, 1998. 496 – Minei pe luna mai, Moldova, 1526. Text în slavonă, copiat de Iosif ieromonah. Frontispicii ornate în culori, iniţiale florale şi titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3746). Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 534; Muzejnoe sobranie. Opisanie, Moscova, 1997, p. 219, nr. (922) 3746; Valentina Pelin, 1998. 497 – Minei pe luna iunie, Moldova, 1526. 198 f. 28,8 x 21,5 cm. Text în slavonă, scriere semiuncială de un singur copist. Frontispiciu ornat în culori, iniţiale florale şi titluri în chinovar. Coperta I: însemnare în română a popei Calist din anul 1652, cu menţionarea voievozilor Ştefan şi Vasile Lupu. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3747). Ref.: Moldavie de 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 535; Muzejnoe sobranie. Opisanie, p. 219‑220, nr. (924) 3747; Valentina Pelin, 1998. 498 – Minei pentru luna iulie, Moldova, 1526. 222 f. 30 x 20,5 cm. Text în slavonă. Copiat de diacul Andruşco de la Piatra Neamţ. Frontispiciu în chinovar şi culori, iniţiale florale şi titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3748). Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 536; Muzejnoe sobranie. Opisanie, p. 220, nr. (924) 3748; Valentina Pelin, 1998. RUSIA  209

499 – Minei pe luna august, Moldova, 1526. 227 f. 28,8 x 20,5 cm. Text în slavonă. Scriere semiuncială de un singur copist. Frontispiciu ornat în culori, iniţiale florale şi titluri în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3749). Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 220‑221, nr. (925) 3749; Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 537; Valentina Pelin, 1998. 500 – Minei pe luna septembrie, Moldova, 1526. 248 f. 28 x 20,5 cm. Text în slavonă. Copiat de Nil. Frontispicii ornate, titluri şi iniţiale cu elemente florale în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3738). Ref.: Şt. Berechet, Importanţa însemnărilor slavo‑române de pe manuscrisele vechi („Arhiva Societăţii Ştiinţifice şi Literare”, Iaşi, 38, 1931, nr. 2‑3, p. 449‑458); Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr. 526; Muzejnoe sobranie. Opisanie, p. 216, nr. (914) 3738; Valentina Pelin, 1998. 501 – Minei pentru luna octombrie, Moldova, 1526. 360 f. 27,3 x 20 cm. Text în slavonă. Copiat de Andruşco. Frontispiciu din împletituri şi iniţiale cu elemente florale în chinovar. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3739). Ref.: Turdeanu, Moldavie, 1504 à 1552, p. 127; Constantinescu, Repertoriu, p. 104, nr. 527; Muzejnoe sobranie. Opisanie, p. 216, nr. (915) 3739; Valentina Pelin, 1998. 502 – Tetraevanghel, Moldova, cca 1527. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 4720). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 105, nr. 547. 503 – Psaltire, Mănăstirea Neamţ, 1529. 283 f. 21 x 14,8 cm. Text în slavonă. Scriere semiuncială. Copiată de ieromonahul Ioan de la Mănăstirea Neamţ pentru episcopul Dorotei de la Roman. Frontispicii din cercuri împletite în culori şi aur, iniţiale mari din împletituri în culori şi aur, titluri şi iniţiale mici în chinovar şi aur. Însemnări din 1756, 1864, 1868, în română, şi din 1887, în rusă (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 203). Ref.: M. Ganickij, Staropečatnye knigi i rukopisi v Novo‑Njameckom monastyre („Kišinevskie eparhial’nye vedomosti”, Chişinău, 1880, p. 1054‑1055, nr. 21); A.I. Jacimirskij, Slavjanskie rukopisi Njameckogo monastyrja v Rumynii („Drevnosti. Trudy Slavjanskoj Komissii Imperatorskogo Moskovskogo Arheologičeskogo Obščestva”, 2, 1898, p. 81‑82); idem, Rukopisi, hranjaščiesja v Novo‑Njameckom monastyre v Bessarabii, în Slavjanskie rukopisi Njameckogo monastyrja v Rumynii, Moscova, 1898, p. 81‑82; Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 587; Pelin, Catalogul, p. 116‑119, nr. 12. Reprod.: ibidem, pl. 17‑19. 504 – Minei pe luna februarie, Putna, 1530. Copiat de Ştefan ieromonahul. Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 79). Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V.M. Undol’skogo, Moscova, 1870, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 120, nr. 621. 505 – Psaltire, Mănăstirea Dobrovăţ, 1530. Copiată de ieromonahul Macarie. 210  RUSIA

Pergament. 169 f. 20,5 x 15 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 786). Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 278, nr. 2; Constantinescu, Repertoriu, p. 112, nr. 580. 506 – Minei pe luna iulie, Vidin, 1535. Copiat de ieromonahul Lazăr. Text în slavonă. Însemnări din Moldova, sec. XVI (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 190). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 187, nr. 939. 507 – Vechiul Testament, Mănăstirea Bistriţa, 1537. Copiat de Ioan monahul. 278 f. Text în slavonă. Însemnare din august 1550 de la Mănăstirea Tazlău (Fond 256, Rumjancev, ms. 29). Ref.: A. Vostokov, Opisanie russkih i slovenskih rukopisej Rumjancevskago Muzeuma, Sankt‑Peterburg, 1842, p. 33‑34; E. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată („Fiinţa românească”, 1, 1963, p. 80‑85); idem, Moldavie, 1504‑1552, p. 196‑197; Constantinescu, Repertoriu, p. 116‑117, nr. 604. 508 – Apostol, Suceava, 1541. Text în slavonă (Fond 247 Rogožskoe kladbišče, ms. 5). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 599 509 – Tetraevanghel, scris de Mihail pisar din porunca logofătului Toader Baloş pentru biserica Sf. Arhangheli din Suceava, 1542. Hârtie şi pergament. 322 f. 30 x 19,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în culori (Fond 98, Egorov, ms. 78/78). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 336‑337; Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 483. 510 – Psaltire, Troice Sergievskaya Lavra, 1546. Text în slavonă. La f. 246‑249, 369: Pripealele lui Filotei monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 304 I, Troice Sergievskaya Lavra, ms. 923/836). Ref.: Ilarij i Arsenij, Opisanie slavjanskih rukopisej Svjatoj Troice‑Sergievskoj Lavry („Čtenija v Imperatorskom Obščestve istorii i drevnostej rossijskih pri Moskovskom Universitete”, Moscova, t. II, 1878, p. 100‑101); Constantinescu, Repertoriu, p. 225, nr. 1135. 511 – Psaltire cu tâlc, Moldova, 1546. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 37). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 478. 512 – Apostol scris de popa Avram, Ţara Românească, 1547. 230 f. 29 x 19 cm. Text în slavonă. Iniţiale ornate în chinovar. Însemnare din 1648 privind legarea manuscrisului de diacul Mihai (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 41). Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 278‑279, nr. 3; Constantinescu, Repertoriu, p. 110, nr. 568. 513 – Tetraevanghel, Moldova, 1548. Text în slavonă (Fond 209 Ovčinnikov, ms. 3). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 110, nr. 565. 514 – Grigore de Nazianz, Cuvântări, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. 177 f., 31 x 18,5 cm. Text în slavonă. Copie (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 223). Ref.: Constantinescu, Texte româneşti, 1977, p. 9; idem, Repertoriu, p. 112, nr. 575. 515 – Tetraevanghel, Ţările Române, prima jumătate a sec. XVI. 277 f. (Fond 152, Lukaševič – Markevič, ms. 61). RUSIA  211

Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 61; D.P. Bogdan, în „Analele româno‑sovietice”, 1951, nr. 9, p. 116‑118. 516 – Tetraevanghel, Mănăstirea Putna, prima jumătate a sec. XVI. Copiat de Vasile ieromonahul. Text în slavonă. La f. 192 şi 247: însemnări din Botoşani, 1550 (Fond 256, Rumjancev, ms. 132). Ref.: A. Vostokov, Opisanie russkih i slovenskih rukopisej Rumjancevskago Muzeuma, Sankt‑Peterburg, 1842, p. 190‑191; Constantinescu, Repertoriu, p. 117, nr. 605. Reprod.: Kalužnjacki – Sobolevskij, Al’bom, pl. 1, 112. 517 – Sbornic, Moldova, 1554. 257 f. Dăruit de Grigore, fost mitropolit al Sucevei pentru ieromonahul Anastasie Pustnicul. 29 x 21,5 cm. Text în slavonă. Cuprinde: Severian, Hexameron, texte isihaste, Viaţa Sf. Ioan Gură de Aur. Frontispicii şi iniţiale ornate cu aur şi culori (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 790). Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 279‑280, nr. 4; Constantinescu, Texte româneşti, p. 28‑29; idem, Repertoriu, p. 113, nr. 583. 518 – Evanghelie cu învăţătură, Moldova, cca 1556. Copiată de Loghin ieromonahul. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 29). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 110, nr. 567. 519 – Tetraevanghel, Moldova, 1562. 304 f. 30 x 19 cm. Text în slavonă. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 7). Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 280, nr. 5; Constantinescu, Repertoriu, p. 110, nr. 566. 520 – Sbornic, Moldova, 1563. Text în slavonă. 465 f. (Fond 173 I, Moskovskaja Duhovnaja Akademija, ms. 151). Ref.: Ierom. Iosif, Opisanie rukopisej, perenesennyh iz biblioteki Iosifova Monastyrja v biblioteku Moskovskoj Duhovnoj Akademii, Moscova, 1882, p. 149; Constantinescu, Repertoriu, p. 101, nr. 510. 521 – Minei pe luna iulie, Mănăstirea Slatina, 1564. Copiat de Luca ieromonahul. Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 84). Ref.: V.A. Daškov, op. cit., p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 121, nr. 626. 522 – Psaltire, Moldova, cca 1574. Text în slavonă (Fond 299 Tihonravov). Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskijh rukopisej, p. 26; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 615. 523 – Minei pe luna mai, Moldova, 1577. Danie a domnitorului Petru Şchiopul pentru Mănăstirea Galata din Iaşi. Însemnări din Iaşi, 1617, 1661 (Fond 310, Undol’skij, ms. 82). Ref.: V.A. Daškov, op. cit., p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 120, nr. 624. 524 – Triod, Mănăstirea Putna, 1577. Pergament. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 787). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 113, nr. 581. 212  RUSIA

525 – Trebnic, Moldova, 1578. 220 f. 20,5 x 14,5 cm. Text în slavonă. Însemnări de circulaţie în Ţările Române din sec. XVII‑XVIII (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 197). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 105‑106; idem, Repertoriu, p. 111, nr. 572. 526 – Minei pe luna iunie, 1578. 218 f. 28,5 x 19 cm. Copiat de popa Ştefan la cererea logofătului Ion Golăi pentru o biserică din Iaşi. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 130/130). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 337, nr. 7; Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr. 486. 527 – Sbornic, 1578. 224 f. Copiat de călugărul Anastase. Text în slavonă, cuprinde scrieri liturgice. La f. 224v: însemnare a egumenului Teodosie de la Mănăstirea Pângăraţi (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3172). Ref.: Radu Constantinescu, Un sermon anonyme et l’activité littéraire de Grégoire Camblak en Moldavie (EB, 12, 1976, nr. 2, p. 105‑113); idem, Repertoriu, p. 102, nr. 517. Publ.: Radu Constantinescu, op. cit., p. 108‑110 (Omilia anonimă de la f. 177, atribuită lui Grigore Ţamblac). 528 – Tipic, Suceviţa, 1594. Text în slavonă. La f. 25‑29v: însemnări de la sfârşitul sec. XVII, Iaşi şi Caşin; f. 155v: însemnări din 1678, Ierusalim şi Jitianu, şi din 1842, Bucureşti (Fond 152 Pyskarev, ms. 8/442). Ref.: A. E. Viktorov, Katalog slavjano‑russkih rukopisej priobretennyh Moskovskim Publičnym i Rumjancevskim Muzejami v 1868 g., posle D.V. Piskareva („Otčet Moskovskago Publičnago i Rumjancevskago Muzeev za 1867‑1869 g.”, Moscova, 1871, p. 4, nr. 8); Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 598. 529 – Minei pe luna februarie, Putna, 1596. 216 f., 35 x 22 cm. Text în slavonă. Frontispiciu şi iniţiale ornate în culori. Dăruit Mănăstirii Suceviţa (Fond 98, Egorov, ms. 3/3). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 337‑338, nr. 8; Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 474. 530 – Psaltire cu Ceaslov, Putna, 1597. 227 f. 28,5 x 19 cm. Text în slavonă. Frontispiciu şi iniţiale ornate în chinovar (Fond 98, Egorov, ms. 749/748). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 338‑339, nr. 9; Constantinescu, Repertoriu, p. 98, nr. 495. 531 – Filip Filozoful [Solitarul], Dioptra, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 225 f. Text în slavonă. Ref.: Ja. N. Ščapov, op. cit., nr. 107; D.P. Bogdan, în „Analele româno‑sovietice”, 1951, nr. 9, p. 116‑118. 532 – Octoih, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 866). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 590. 533 – Triod‑Penticostar, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. Ornamentat în chinovar. La f. 152: însemnări din sec. XVIII ale egumenului Mănăstirii Solca, Vartolomeu (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3751). Ref.: Valentina Pelin, 1999. RUSIA  213

534 – Pravila cea mică, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 212 f. 20,5 x 14,5 cm. Text în slavonă. La f. 6‑15: însemnare marginală, din 10 iunie 1662, conform căreia preotul Grigorie şi soţia lui, Maria, din satul Vindăoani donează manuscrisul Mănăstirii Hangu din Moldova (Fond 247, Rogožskoe kladbišče, ms. 205). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 56, 89, 110; idem, Repertoriu, p. 116, nr. 603. 535 – Sbornic, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 576). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 112, nr. 577. 536 – Sbornic, Rusia, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. La f. 85‑134v: Pripealele lui Filotei Monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 247, Rogožskoe kladbišče, ms. 918). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1126. 537 – Sbornic, Rusia, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă cu miniaturi. La f. 120v‑145, Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 299 Tihonravov, ms. 257). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 224, nr. 1132. 538 – Tetraevanghel, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 280 f. Text în slavonă. Lipsă începutul (Fond 152, Lukaševič – Markevič, ms. 62/1043). Ref.: Ja. N. Ščapov, op. cit., nr. 62; D.P. Bogdan în „Analele româno‑sovietice”, 1951, nr. 9, p. 116‑118; Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr. 507. 539 – Triod, Moldova, sfârşitul sec. XVI. 154 f. Text în slavonă. A aparţinut Mănăstirii Solca (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3751). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106, nr. 539. 540 – Antioh Pandectul, Scrieri, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 98, Egorov ms. 35). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 477. 541 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3655). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 525. 542 – Apostol, Moldova, sec. XVI. 333 f. 33,5 x 21,5 cm. Text în slavonă. Fără început şi sfârşit. Însemnări marginale în română. A aparţinut Mănăstirii Bistriţa (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 788). Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 281, nr. 7; Constantinescu, Repertoriu, p. 113, nr. 582. 543 – Apostol, Moldova, sec. XVI. Fragment pergament. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 41/1966). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 115, nr. 592. 544 – Ceaslov, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 728). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 589. 214  RUSIA

545 – Evangheliar, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 1091). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 121, nr. 628. 546 – Irmologhion, Rusia, sec. XVI. La f. 176‑181: Pripealele lui Filotei monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond supl. 113 Iosif – Volokolamsk, ms. 67/249). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 222, nr. 1115. 547 – Minei pe luna aprilie, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Pătimirea Sf. Sava Gotul, scrisoare din anul 374 cu informaţii despre situaţia demografică, socială şi religioasă din Dacia (Fond 173 I, Moskovskaja Duhovnaja Akademija, ms. 198). Ref.: Ierom. Iosif, Opisanie rukopisej, perenesennyh iz biblioteki Iosifova Monastyrja v biblioteku Moskovskoj Duhovnoj Akademii, Moscova, 1882, p. 256‑258; Ştefan Olteanu, Cu privire la structura socială a comunităţilor săteşti dintre Carpaţi şi Dunăre în secolul al IV‑lea e.n. (R. ist., 37, 1984, nr. 4, p. 328). 548 – Minei pe luna octombrie, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 310 Undol’skij, ms. 77). Ref.: V.A. Daškov, Slavjano‑russkie rukopisi V.M. Undol’skogo, Moscova, 1870, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 619. 549 – Minei pe lunile februarie – august, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178 Muzejnoe sobranie, ms. 3180). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 522. 550 – Minei pe lunile martie – septembrie, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 165). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 561. 551 – Minei pe lunile septembrie – ianuarie, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3179). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 521. 552 – Omilii, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 436v: Grigore Ţamblac, Viaţa Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 256, Rumjancev, ms. 434). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 224, nr. 1129. 553 – Pateric, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 247). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 112, nr. 576. 554 – Pravilă, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 559. 555 – Prolog, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3181). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 523. 556 – Prolog, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 310, Undol’skij, ms. 74). Ref.: V. A. Daškov, op. cit., p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 119, nr. 617. RUSIA  215

557 – Psaltire, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 161‑189. Pripealele lui Filotei monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 37, Bol’šakov, ms. 160). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 221, nr. 1109. 558 – Psaltire, Mănăstirea Putna, sec. XVI. Copiată de ieromonahul Epifanie. Pergament. 23,5 x 16,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 785). Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 280‑281, nr. 6; Constantinescu, Repertoriu, p. 112, nr. 579. 559 – Sbornic, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă. Cuprinde file scrise în Moldova, cca 1528 (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3758). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106, nr. 540. 560 – Sbornic, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde Octoih mic şi Minei pe luna decembrie (Fond 199, Nikiforov, ms. 496). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 554. 561 – Sbornic, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 299, Tihonravov, ms. 242). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 224, nr. 1131. 562 – Sbornic, Moldova, sec. XVI. Fragment. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3490). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 524. 563 – Teofilact de Ohrida, Comentariu la Ioan, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 311). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 588. 564 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. 367 f. 29 x 20 cm. Frontispicii din împletituri, în culori. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 38, Egorov, ms. 47/47). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 339‑340, nr. 11; Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 479. 565 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 57). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 481. 566 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 81). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 484. 567 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 201 Norov, ms. 9/945). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 555. 568 – Tretaevanghel, Moldova, sec. XVI. Pergament. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 31). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 557. 569 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 32). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 108, nr. 558. 216  RUSIA

570 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 247, Rogožskoe kladbišče, ms. 128). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 601. 571 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 247, Rogožskoe kladbišče, ms. 131). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 116, nr. 602. 572 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 228, Poskarev, ms. 4/439). Ref.: A. E. Viktorov, Katalog slavjano‑russkih rukopisej priobretennyh Moskovskim Publičnym i Rumjancevskim Muzejami v 1868 g., posle D.V. Piskareva („Otčet Moskovskago Publičnago i Rumjancevskago Muzeev za 1867‑1869 g.”, Moscova, 1871, priloženie, p. 4); Constantinescu, Repertoriu, p. 115, nr. 596. 573 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 208, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 153). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 113, nr. 585. 574 – Tetraevanghel, Transilvania, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 870). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 114, nr. 591. 575 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 299 Tihonravov, ms. 589). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 613. 576 – Alexandria, Moldova, sec. XVI. 154 f. Text în slavonă. Însemnare de circulaţie din 1694 (Fond 152, Lukaševič – Markevič, ms. 35/1178). Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 35; D.P. Bogdan în „Analele româno‑sovietice”, 1951, nr. 9, p. 116‑118; Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr. 506. 577 – Tâlcul Evangheliilor, Moldova, sec. XVI. 323 f. 30,5 x 20,5 cm.Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 52/52). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 339, nr. 10; Constantinescu, Repertoriu, p. 96, nr. 480. 578 – Triod, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 10288). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 107, nr. 552. 579 – Triod – Penticostar, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 62/1967). Ref.: ibidem, p. 115, nr. 594. 580 – Sbornic, Ţările Române, începutul sec. XVII. 387 f. Text în slavonă (Fond 152, Lukaševič – Markevič, ms. 88). Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 88. RUSIA  217

581 – Apostol, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond 203, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 336). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 109, nr. 562. 582 – Evanghelie cu învăţătură, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 187). Ref.: ibidem, p. 97, nr. 489. 583 – Sf. Isaac Sirul, Scrieri, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 98, Egorov, ms. 482/481). Ref.: ibidem, p. 98, nr. 494. 584 – Minei pe luna iunie, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond 203, Egorov, ms. 135). Ref.: ibidem, p. 97, nr. 487. 585 – Tetraevanghel, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă. 319 miniaturi, frontispicii şi iniţiale în aur şi culori. Descoperit la Mănăstirea Pokrov, a intrat în literatura de specialitate sub denumirea Tetravangheliarul de la Elisavetgrad (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 9500). Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 300‑301, 339, 346; Bogdan D. Filov, Londonskoto evanghelie na car Ivan Aleksandra i negovite miniatjuri („Spisanie na Bălgarskata Akademija na naukite”, 38, 1929, p. 30); M. V. Sčepkina, Bălgarska miniatjura XIV veka, Moscova, 1963, p. 90‑99; Bogdan, Paleografia, p. 117‑118; G. Popescu‑Vîlcea, Un manuscris al voievodului Alexandru al II‑lea, Buc., 1984, p. 17‑19; Constantinescu, Repertoriu, p. 107, nr. 549; Constanţa Costea, Une nouvelle réplique slavonne du Paris. gr. 74: Seven Decades After (RRHA-BA, 38, 2001, p. 3-17). Reprod.: M. V. Sčepkina, loc. cit.; C. Costea, op. cit., p. 4, fig. 2 (f. 74r) şi fig. 6 (f. 266v); p. 6, fig. 14 (f. 84r); p. 7, fig. 18 (f. 88v); p. 8, fig. 22 (f. 82v); p. 9, fig. 24 (f. 83r) şi fig. 26 (f. 224r); p. 13, fig. 37-38 (f. 66r-v); p. 15, fig. 46 (f. 90v). 586 – Liturghier cu Trebnic şi Pravile, Moldova, începutul sec. XVII. 208 f. 18 x 14,5 cm. Ornamente florale în chinovar. Text în slavonă şi română. Manuscrisul a fost cumpărat de P. A. Ovčinnikov la sfârşitul sec. XIX (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 195). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 64‑65; idem, Repertoriu, p. 111, nr. 571; Valentina Pelin, 1999. 587 – Minei pe luna martie, Mănăstirea Suceviţa, 1605. Copiat de ieromonahul Ghelasie, din porunca mitropolitului Teodosie Barbovschi. 284 f., 32 x 19,5 cm. Text în slavonă, cu frontispicii şi iniţiale ornate în culori (Fond 98, Egorov, ms. 761/760). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 340‑341, nr. 12; Constantinescu, Repertoriu, p. 99, nr. 497. 588 – Synopsis istoriōn archomenōn apo ktiseos kosmon [mechri] tēs vasileas Kōnstantinou tou Palaiologou, 1605. Copiat de Ieremia ieromonahul, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. 264 f. Text în greacă (Fond 201 Norov, fost la Mănăstirea Sf. Sava de lângă Ierusalim). Ref.: D. Popov, Opisanie grečeskih rukopisej, prinadležaščih g‑nu Norovu („Žurnal 218  RUSIA

ministerstva narodnogo prosveščenija”, 1836, nr. 11, p. 431‑432); Ierosol. vivl., II, p. 714. 589 – Pateric, Mănăstirea Dragomirna, 1616. Copiat de Vasile din porunca mitropolitului Anastasie Crimca. 304 f. 28 x 20 cm. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 793). Ref.: Ghibănescu, Surete, V, p. 158‑159 (datat greşit: 1612); Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 281‑282, nr. 8; Constantinescu, Repertoriu, p. 113, nr. 586. 590 – Tetraevanghel, Suceava, 1616. Copiat pentru Anastasie Crimca. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 11). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 475. 591 – Apostol, scris în Moldova pentru schitul Poeni‑Ceahlău, 1617. 325 f. 30 x 21 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori (Fond 98, Egorov, ms. 1179/1179). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 343‑344, nr. 15; Constantinescu, Repertoriu, p. 99, nr. 502. 592 – Mihail Moxa, Cronograf, Mănăstirea Bistriţa, 1620. 156 f. 20,8 x 14,5 cm. Text în română. Scriere semiuncială. Manuscris autograf realizat din porunca episcopului Teofil al Râmnicului. Frontispiciu din trei cercuri înlănţuite, ornate cu vrejuri florale şi iniţiale mari cu elemente botanice, în chinovar. Achiziţionat de profesorul rus V.I. Grigorovič în 1845 de la Mănăstirea Bistriţa (Fond 87, Grigorovič, ms. 64/822). Ref.: Ioan Bogdan, Ein Beitrag zür bulgarischen und serbischen Geschichtschreibung („Archiv für slavische Philologie”, 13, 1891, p. 501‑502); N. Iorga, Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688, Buc., 1904, p. 128‑130; N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, II, Buc., 1942, p. 101‑102, 135‑138; E. Turdeanu, La littérature bulgare du XIVe siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, p. 25‑34, 159‑163; Klaus‑Hening Schroeder, Un manuscris necunoscut al cronografului lui Moxa („Limba română”, 20, 1971, nr. 5, p. 527‑529); Mihăilă, Contribuţii, p. 157‑162; idem, Cultura şi literatura veche în context european, Buc., 1979, p. 380‑404; Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1330; Al. Mareş, Note filologice pe marginea Cronografului lui Moxa („Limba română”, 34, 1985, nr. 3, p. 209‑211); Valentina Pelin, 1998; Doru Mihăescu, Cronografele româneşti, Buc., 2006, p. 21‑50. Publ.: V.I. Grigorovič, O Serbii v ee otnošenijah k sosednim deržavam, preimuščestvenno v XIV i XV stoletijah. Reč’, proiznesennaja 10 ijunja 1858 goda v toržestvennom sobranii Imperatorskogo Kazan’skogo Universiteta, Kazan’, 1859, Pribavlenie I, p. 1‑45 (ediţie parţială); B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, I, Buc., 1878, p. 339‑443; N. Simache şi T. Cristescu, Hronograful lui Mihail Moxa, Buzău, 1942; Mihail Moxa, Cronica universală, ed. G. Mihăilă, Buc., 1989. Reprod.: ibidem, p. 429‑585 (facsimil integral); B. A. R., ms. 10; Arh. Naţ. Rom., mf. Rusia, r. 75, c. 336‑494. 593 – Evanghelie cu învăţătură, Moldova, cca 1620. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 823/822). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 99, nr. 499. RUSIA  219

594 – Sbornic, Moldova, 1620‑1621. Fragment. Text în slavonă. Cuprinde Trebnic şi Psaltire (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 4924). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 106‑107, nr. 545‑546. 595 – Trebnic, Moldova, 1624. Copiat de monahul Mardarie, din porunca episcopului Râmnicului, Teofil. 462 f. (Fond 152, Lukaševič – Markevič, ms. 78). Ref.: Ja. N. Ščapov, op. cit., nr. 71; D. P. Bogdan în „Analele româno‑sovietice”, 1951, nr. 9, p. 116‑118. 596 – Prolog pe lunile mai – august, 1625. Copiat de mitropolitul Moldovei, Anastasie Crimca, pentru mitropolia din Târgovişte. Pergament. 249 f. 28 x 20 cm. Frontispicii şi iniţiale ornate în chinovar (Fond 98, Egorov, ms. 472/471). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 345‑346, nr. 16; Constantinescu, Repertoriu, p. 98, nr. 493. 597 – Sbornic, Moldova, post 1625. Fragment. 10 f. Text în slavonă. În colofon (probabil fals): Gavril Uric, Mănăstirea Neamţ, 1447. La f. 10v: Viaţa apocrifă a lui Efrem din Huşi şi Rădăuţi (m. 1625‑1626) (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 923). Ref.: Otčet Moskovskih i Rumjancevskih Publičnyh Muzeev za 1867‑1868, Moscova, 1871, p. 25; Z. Tiganova, Muzejnoe sobranie rukopisej Gosudarstvennoj Biblioteki SSR imeni V. I. Lenina, I, 1961, p. 128‑129; Ion‑Radu Mircea, Contributions à la vie et à l’oeuvre de Gavriil Uric, I (RESEE, VI, 1968, nr. 4, p. 577, nr. 10); Bogdan, Paleografia, p. 106; Radu Constantinescu, Texte româneşti, p. 22‑23; idem, Repertoriu, p. 101‑102, nr. 513. Publ.: idem, A Curious Forgery and the Conflict between the Moldavian Monks and Secular Authorities (1854–1864) (RRH, 14, 1975, 4, p. 701‑705). 598 – Palladius, Lavsaicon (Historia Lausiaca), cca 1628, Suceava. 291 f. Copiat de mitropolitul Moldovei, Anastasie Crimca, şi dăruit Mănăstirii Dragomirna la 29 ianuarie 1629 (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3178). Ref.: E. Turdeanu, Le métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (RES, 29, 1952, p. 62, nr. 19); idem, Études, p. 324; Constantinescu, Repertoriu, p. 103, nr. 520. Reprod.: Kalužnjackij – Sobolevskij, Al’bom, pl. 128. 599 – Psaltire, Moldova, 1629. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 228). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr. 491. 600 – Octoih, Moldova, 1631. Copiat din porunca vornicului Ionaşco Cujbă pentru biserica din Cîrsteşti. 268 f. 31 x 18 cm. Text în slavonă (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 158). Ref.: Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 228‑283, nr. 9; Constantinescu, Repertoriu, p. 111, nr. 570. 601 – Prolog, Rusia, 1631. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 304, I, Troice Sergievskaya Lavra, ms. 677, 1615). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXVII; Constantinescu, Repertoriu, p. 225, nr. 1136. 602 – Sbornic, copiat de Todiraşcu ierodiacon, Moldova, 1638. Text în slavonă. 220  RUSIA

Cuprinde însemnări ale episcopului de Roman, Anastasie, şi ale lui Gligoraşco Gociul (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 201). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 121; idem, Repertoriu, p. 111, nr. 573. 603 – Sf. Theodor Studitul, Învăţături, Mănăstirea Cozia, 1642. 218 f., 28 x 19 cm. Copiat de diacul Nicolae din Râmnicu Vâlcea din porunca lui Udrişte Năsturel. Text în slavonă. Miniatură în culori, frontispiciu cu motive zoomorfe (Fond 98, Egorov, ms. 949). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 341‑347, nr. 18; Turdeanu, Études, p. 145; Constantinescu, Repertoriu, p. 99, nr. 501. 604 – Moldavskoe posol’stvo A.L. Ordina‑Naščekina v. 1642‑1643 gg., Rusia. Călătoria în Moldova, la Curtea lui Vasile Lupu, din 1642‑1643, a diplomatului rus Afanasij Lavrentievič Ordin‑Naščekin. Ref.: P. Cernovodeanu, Călătorie de studii în URSS (R. Ist., 40, 1987, nr. 6, p. 644, nr. 11). Publ.: „Učenye zapiski Saratovskogo Gosudarstvennogo Universiteta”, 16, 1959, p. 23‑30. 605 – Minei pe luna noiembrie, Moldova, 1646. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3170). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 102, nr. 515. 606 – Triod, Moldova, prima jumătate a sec. XVII. Text în slavonă (Fond 98, Egorov, ms. 1307/1309). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr. 503. 607 – Minei pe luna ianuarie, Moldova, jumătatea sec. XVII. Text în slavonă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 3171). Ref.: P. Rusev, I. Gălăbov, A. Davidov şi G. Dončev, Pohval’noe slovo za Eftimij ot Grigorij Camblak, Sofia, 1971, p. 11; Constantinescu, Repertoriu, p. 102, nr. 516. 608 – Molebnic, Moldova, 1651. 156 f. Copiat din porunca marelui spătar Gheorghe. În colofon: menţiuni privind năvălirea tătarilor şi incendierea Iaşilor în 1651 (Fond 152, Lukaševič – Markevič, ms. 72/1057). Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 72; Mioc, Manuscrise slavo‑române, p. 283‑284, nr. 10; Constantinescu, Repertoriu, p. 100, nr. 508. 609 – Sbornic, Moldova, 1659. A aparţinut Mănăstirii Bisericani (Fond 98, Egorov, ms. 185). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 97, nr. 488. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 58, c. 1–322. 610 – Psaltire, Moldova, 1667. Copiată de Efrosin pentru Mănăstirea Hangu. Text în slavonă (Fond 37, Bol’šakov, ms. 216). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 94, nr. 468. 611 – Inscripţie de pe turnul Mântuitorului din Kremlin. Traducere din latină în slavonă de Nicolae Milescu Spătarul, 14 decembrie 1671. Text în rusă (Fond 212, Obščestvo istorii i Drevnostej Rossijskih). Ref.: M.A. Salmina, Povest’ o načale Moskvy, Moscova – Leningrad, 1964, p. 187; Nikolaj Spafarij, p. 5, nota 7. RUSIA  221

612 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, 1671‑1674. Cuprinde: inscripţia de pe Turnul Mântuitorului din Kremlin şi Vasiliologion, 1673‑1674. Text în rusă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 413). Ref.: I.N. Mihajlovskij, Ocerk žizni i služby Nikolaja Spafarija v Rossii, Kiev, 1895, p. 7; Nikolaj Spafarij, p. 5; D.T. Ursul, Nikolaj Gavrilovič Milesku Spafarij, Moscova, 1981, p. 183; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 47, nota 1; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 2; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 69, 72. 613 – Condică, Moscova, 1672. Cuprinde: Raport de solie în Moldova şi Ţara Românească, 1482 (Fond 354, Vologodskoe sobranie, ms. 169). Ref.: I.M. Kudrjavcev, Rukopisi, postupivšie v. 1953 g. („Gosudarstvennaja Vsesojuznaja Biblioteka imeni V.I. Lenina. Zapiski Otdela Rukopisej”, 16, 1954, p. 122‑123); Constantinescu, Repertoriu, p. 226, nr. 1139. 614 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, 1672– 1673. Text în rusă (Fond 256, Rumjancev, ms. 227). Ref.: A. Vostokov, Opisanie russkih i slovenskih rukopisej Rumjancevskago muzeuma, Sankt‑Peterburg, 1842, p. 759‑760; Nikolaj Spafarij, p. 137; Constantinescu, Repertoriu, p. 224, nr. 1127; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 1; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 137. Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 48‑85. 615 – Hronograf, Ţara Românească, cca 1677. Text în slavonă. Însemnări din sec. XVII despre Mihnea Turcitul şi Mihai Viteazul (Fond 218, Sobranie ediničnyh postuplenij otdela rukopisej, ms. 56.7/1968). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 115, nr. 595. 616 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga glagolemaja estestvoslovnaja [Cartea numită cuvinte despre natură], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Lucrare de ştiinţele naturii şi anatomie umană, compilată din izvoare latine. Text în rusă (Fond 178, Muzejnoe sobranie, 6743). Ref.: D.T. Ursul, Filosofskie i obščestvenno‑političeskie vzgljady N. G. Milesku Spafarija, Chişinău, 1955, p. 4, 30‑31, 48‑49; Nikolaj Spafarij, p. 9; D.T. Ursul, op. cit., p. 102; Constantinescu, Repertoriu, p. 223, nr. 1120. 617 – Omilii, Moldova, sfârşitul sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde o scrisoare a lui Dositei al Ierusalimului către Gheorghe Duca, domnul Moldovei, din 1683 (Fond 209, Ovčinnikov, ms. 575). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 112, nr. 578. 618 – Învăţăturile Sf. Ioan Damaschin, [Sopot], sec. XVII. 339 f. Text în slavonă. La f. 9‑20: însemnare de danie din 1698, pentru biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Sopot; f. 2: însemnare din 1829 privind aducerea manuscrisului în Chişinău în vederea tipăririi lui (Fond 299 Tihonravov, ms. 702). Ref.: Kujo M. Kuev, Sădbata na starobălgarskata răkopisna kniga prez vekovete, Sofia, 1986, p. 267‑268. Publ.: E.I. Demina, Tihonravovskij Damaskin. Bolgarskij pamjatnik VII veka, I‑III, Sofia, 1968‑1985. 222  RUSIA

619 – Psaltire, sec. XVII. Însemnare în slavonă a călugărului Pahomie din Ţara Românească, aflat la Muntele Athos (Fond 270, Sevastianov, ms. 7/1437). Ref.: Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 101. Publ.: Stojennič, Zapisi i natpisi, VI, p. 51, nr. 9691 (însemnarea); Constantinescu, Repertoriu, p. 177, nr. 900. 620 – Sbornic, scris în Moldova, sec. XVII. 212 f. Text în slavonă. Cuprinde şi părţi din Octoih şi Zodiacul. Lipsesc începutul şi sfârşitul (Fond 92, Dolgov). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 347, nr. 19; Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 473. 621 – Sbornic, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde la f. 239v‑244 povestiri despre Vlad Ţepeş (Col. Beljaev, ms. 1529). Ref.: Ioan Bogdan, Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseşti, în idem, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 475. Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 162‑172. 622 – Sbornic, Mănăstirea Bistriţa, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: texte populare, rojdanic şi gromovnic (Fond 87, Grigorovič, ms. 53/1735). Ref.: A. Viktorov, în „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1876‑1878”, p. 41‑42; Constantinescu, Repertoriu, p. 95, nr. 472. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 59, c. 591‑675. 623 – Sbornic, sec. XVII. Cuprinde la f. 88v‑97: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 299 Tihonravov, ms. 379). Ref.: Pandele Olteanu, Lexicul povestirilor slave despre Vlad Ţepeş, Buc., 1955, p. 227‑251; Ioan Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 475. Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 123‑125. 624 – Sbornic, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde la f. 412‑425: povestiri despre Vlad Ţepeş sub titlul O cari Drakulja i o smerti ego [Despre Ţarul Dracula şi moartea lui] (Fond 299 Tihonravov, ms. 283). Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 144; Ioan Bogdan, op. cit., p. 475. Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 172‑178. Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5217, f. 42‑47, copie de I. Bogdan. 625 – Sbornic, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde la f. 263‑276: povestiri despre Vlad Ţepeş sub titlul Slovo o Drakule voevode Multanskie [Cuvânt despre Dracula, voevodul Ţării Româneşti] (Fond 310, Undol’skij, ms. 632). Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 144; Ioan Bogdan, op. cit., p. 474. Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 125‑135. Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5217, f. 36‑41v, copie de I. Bogdan. 626 – Sintagma lui Matei Vlastaris, Moldova, sec. XVII. Text în slavonă. La f. 15 şi 32: glose româneşti şi însemnări din 1793 din Milişăuţi. Copie (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 4293). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 240‑241, 252‑254; Constantinescu, Repertoriu, p. 106, nr. 544. RUSIA  223

627 – Slujebnic, Moldova, sec. XVII. 188 f. Miniaturi în aur şi culori, frontispicii ornate. Legătură veche în piele şi lemn. Însemnări din sec. XVIII (Fond 270, Sevastianov, ms. 18/1448). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 347, nr. 20; Constantinescu, Repertoriu, p. 118, nr. 610. 628 – Torjestvenic, Moldova, sec. XVII. 569 f. Ref.: Ja. N. Ščapov, Sobranie Ivana Jakovleviča Lukaševiča i Nikolaja Andreeviča Markeviča. Opisanie, Moscova, 1959, nr. 89; D.P. Bogdan, în „Analele româno‑sovietice”, 1951, nr. 9, p. 116‑118. 629 – Nicolae Milescu Spătarul, Scrieri, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 278 f. Text în rusă. Cuprinde: Hrismologion, Genealogia regilor spanioli, francezi, englezi, danezi, poloni, suedezi şi a dogilor Veneţiei, traducere din latină în rusă, împreună cu Piotr Dolgov (f. 156‑161), Vasiliologion, Cartea despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale, Cartea ieroglifică (f. 238‑248), Geografia sub formă de cărţi de joc, traducere după Jean Desmarets, Jeu de la Géographie, Paris, 1644 (f. 250‑259), Arifmologija (f. 260‑278) (Fond 354, Vologodskoe sobranie, 170). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 136, 138; Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 131‑132; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 55‑56; Constantinescu, Repertoriu, p. 226, nr. 1140; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 9; p. 71, nr. 2; p. 73, nr. 3; Zamfira Mihail, Le sens du Temps dans l’œuvre de Nicolae Spathaire Milescu, în Temps et changement dans l’espace roumain, Iaşi, 1991, p. 63‑77; idem, Nicolae le Spathaire, p. 65, 67‑68, 70‑71, 75. Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 125‑135 (f. 238‑248); O.A. Belobrova, Geografija v vide kolody kart (în „Trudy Otdela Drevnerusskoj Literatury”, Leningrad, 33, 1979, p. 108‑126) (f. 250‑259); Zamfira Mihail, Nicolae Milescu, în Patrimoine littéraire européen, dir. Jean‑Claude Polet, VIII, Bruxelles, 1996, p. 936‑939 (traducere fragmentară în franceză). 630 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Text în rusă (Fond 299 Tihonravov, ms. 470). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Constantinescu, Repertoriu, p. 225, nr. 1133. 631 – Sbornic, sec. XVII‑XVIII. Text în slavonă. Cuprinde la f. 79‑80 povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 8779). Ref. şi publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 117‑125. 632 – Dimitrie Cantemir, Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, începutul sec. XVIII. 167 f. 21 x 16 cm. Manuscris autograf în latină (Fond 173, ms. lat. 256). Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 55; Madan, Dmitrij Kantemir, p. 25, nr. 104; Vlad Alexandrescu, Un manuscrit inédit et inconnu de Démètre Cantemir („Archæus”, 7, 2003, nr. 3‑4, p. 245‑269); Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 324, nota 268; idem, Neamul Cantemireştilor, p. 80‑81, nr. 679; Dimitrie Cantemir, L’immagine irraffigurabile della Scienza Sacro‑Sancta, a cura di Vlad Alexandrescu, traduzione di Igor Agostini e Vlad Alexandrescu, introduzione e 224  RUSIA

note di Vlad Alexandrescu, edizione critica del testo latino di Dan Sluşanschi e Liviu Stroia, Florenţa, 2012. Publ.: Dimitrie Cantemir, Metafizica. Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, trad. N. Locusteanu, Buc., 1928; Dimitrie Cantemir, L’immagine irraffigurabile della Scienza Sacro‑Sancta, a cura di Vlad Alexandrescu, p. 72‑437. Reprod.: B. A. R., ms. lat. 76, f. 239‑359, 367‑405; mf. 3; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 40‑41 (4 f.). 633 – Ioannis Baptistae Van Helmont, Physices universalis doctrina et Christianae fidei congrua et necessaria philosophia. Copie de Dimitrie Cantemir, începutul sec. XVIII. 417 f. 21,6 x 16,5 cm (Fond 173, I, Moskovskaja Duhovnaja Akademija). Ref.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 64; Madan, Dmitrij Kantemir, p. 24, nr. 102; Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1334. Publ.: D. Cantemir, Opere, VI, Buc., 1883, p. 472‑485. Reprod.: ibidem, p. 470; B. A. R., ms. 4; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 44‑45 (3 file). 634 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologhion, Rusia, 1700. Text în rusă (Fond 256, Rumjancev, ms. 465). Ref.: Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 136, nota 16; D.T. Ursul, Nikolaj Gavrilovič Milesku Spafarij, Moscova, 1981, p. 184; Constantinescu, Repertoriu, p. 224, nr. 1130; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 71, nr. 14; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 65, 68‑69. Reprod.: B. A. R., ms. 8. 635 – Penticostar, Moldova, 1709. Text în slavonă de redacţie medio‑bulgară (Fond 37 Bolsakov). Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 381; Constantinescu, Repertoriu, p. 94, nr. 369. 636 – Ierom. Varlaam, Jurnal de călătorie de la Prut la Constantinopol, 1711‑1714. Cuprinde date despre Ţările Române. Ref.: Ukazatel’, p. 34‑35 (rec. Al. Andronic, în RA, 1959, nr. 2, p. 330‑332; C. Şerban în Studii, 20, 1967, nr. 6, p. 1209‑1210). 637 – Dimitrie Cantemir, Loca obscura in Cathechisi, quae ab anonymo autore slaveno idomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitulata est, cca 1720. Manuscris autograf în latină şi traducere în rusă. 129 p. 20 x 15,5 cm (Fond 173, ms. 277). Ref.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 205; Madan, Dmitrij Kantemir, p. 25, nr. 103; V.P. Grebenjuk, D. Kantemiri, F. Prokopovič. Literaturnaja polemika, în H. Korbu, L. Čobanu, Nasledie Dmitrija Kantemira i sovremennost’, Chişinău, 1976, p. 176; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 330, nota 287; idem, Neamul Cantemireştilor, p. 109, nr. 705. Publ.: Teodor Bodogae, Dimitrie Cantemir „Loca obscura”. Traducere şi comentariu (BOR, 91, 1973, nr. 9‑10, p. 1063‑1111). Reprod.: B. A. R., ms. 2; ms. lat. 76; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 127 (f. 1); Integrala manuscriselor Cantemir, II. Loca Obscura in Catechisi. Manuscris facsimil inedit, ed. C. Barbu, Craiova, 2010. RUSIA  225

638 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, prima jumătate a sec. XVIII. 260 f. Text în rusă, incomplet, cap. VII‑XII (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 2615). Ref.: Belobrova, O prižiznenyh sbornikah, p. 136, nota 16; D.T. Ursul, Nikolaj Gavrilovič Milesku Spafarij, Moscova, 1981, p. 183; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 37. 639 – Pomelnicul schitului Sihăstria Putnei, Moldova, [1763‑1775]. Alcătuit de ieromonahul Sila. 7 f. 29,4 x 19 cm. Text în română. Ornamente în culori şi chinovar. (Fond 722, ms. 263). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 640 – P.O. Jakovlev, Jurnal. Consemnează campania din Moldova (1768‑1772), când era căpitan de artilerie sub comanda contelui Rumjancev. 536 p. Ref.: Ukazatel’, p. 171. 641 – A.A. Prozorovski, Jurnalul operaţiilor militare din 1768‑1772 desfăşurate în Ţările Române în timpul războiului ruso‑turc. Scris de Korostovcev, aghiotantul generalului feldmareşal A.A. Prozorovski, 817 p. Cuprinde informaţii despre acţiunile militare pe traseul Botoşani, Iaşi şi Tighina. Ref.: ibidem, p. 127‑128. 642 – Igor Ivanovič Bulgakov, ambasadorul Rusiei la Constantinopol în 1781‑1789, Jurnal de călătorie la Constantinopol. Descrie itinerarul parcurs prin Kiev, Hotin, Iaşi, Bucureşti, Cernavodă, Adrianopol şi Constantinopol. Ref.: ibidem, p. 30. 643 – Sindipa, Moldova, 1798. Copiat de Ioan Crăciun din Ştefăneşti, ţinutul Dorohoi. 101 f. 21 x 15 cm (Fond 87 Grigorovič, ms. 66). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 644 – Cronograf, Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. Lipsesc începutul şi sfârşitul. Text în română. Un singur copist. 519 f. 31 x 22,5 cm. Cuprinde: Cronograf de la Facerea lumii până în domnia lui Sultan Murat, 1624; Pseudo‑Amiras, 1715‑1726 (Fond 183, ms. 1447). Ref.: idem. 645 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, a doua jumătate a sec. XVIII. Text în rusă. Lipsesc începutul şi sfârşitul (Fond 178, Muzejnoe sobranie, ms. 2619). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 38. 646 – Miscelaneu, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în română. Ornamente florale. 42 f. 22,5 x 16 cm. Cuprinde: Sf. Efrem Sirul, Cuvânt pentru pocăinţă şi pentru dragoste şi pentru botez şi pentru mărturisire; mucenicia sfinţilor Chiriac şi Iulita; Sf. Macarie cel Mare, Istorie foarte de folos pentru mântuirea sufletului. Însemnări în română de la începutul sec. XIX. Ms. achiziţionat de V.I. Grigorovič în Ţările Române, în 1845 (Fond 87, Grigorovič, ms. 65). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 226  RUSIA

647 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, sec. XVIII. Text în rusă (Fond 256, ms. 264). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 18. 648 – Descriere a itinerarului Lvov – Cernăuţi – Iaşi, scris la Iaşi, sec. XVIII. Text în rusă (Fond 68, General’nyj štab, ms. 7155). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 221, nr. 113. 649 – Descriere a Ţării Româneşti, Ţara Românească, sec. XVIII. Text în rusă (Fond 68, General’nyj štab, ms. 6784/1135, 1300). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 221, nr. 1110. 650 – Hidrografia Moldovei, Moldova, sec. XVIII. Text în rusă. 2 ex. (Fond 68, General’nyj štab, ms. 6785, 7142). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 221, nr. 1111, 1112. 651 – Hronograf, sec. XVIII. Cuprinde la f. 645‑651: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 205, Obščestvo istorii i drevnostej rossijskih, ms. 286). Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 144; I.S. Lurie, În legătură cu originea subiectului povestirilor din secolul al XV‑lea despre Dracula (Vlad Ţepeş) („Romanoslavica”, 10, 1964, p. 13); Ioan Bogdan, Scrieri alese, Buc., 1968, p. 475. Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 150‑159. Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5217, f. 48‑55, copie de I. Bogdan. 652 – Sbornic, Moldova, sec. XVIII. Text în română (Fond 87, Grigorovič, ms. 68/826). Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1876‑1878”, p. 45; Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1332. 653 – Sbornic, Moldova, sec. XVIII‑XIX. Text în română (Fond 87, Grigorovič, ms. 68/827). Ref.: „Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1876‑1878”, p. 47; Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1333. 654 – Konstantin Jakovlevič Bulgakov, Memorii, [după 1817]. Cuprinde date referitoare la situaţia armatelor ruse din Ţările Române comandate de generalul Michelson în timpul campaniei din 1806‑1812. Ref.: Ukazatel’, p. 29. 655 – V.V. Vjazemskij, general‑maior, Jurnal despre campania din 1806‑1812. Cuprinde date despre comandanţii trupelor ruse din Ţările Române din această perioadă: Prozorovskij, Kutuzov, Kamenskij, Bagration. Ref.: ibidem, p. 43‑44. 656 – A.F. Veltman, Jurnal, 1818‑1820. Cuprinde informaţii despre situaţia din Moldova, mai ales din Brăila şi Focşani, din perioada activităţii sale ca ofiţer la statul major al Armatei II. Ref.: ibidem, p. 37. RUSIA  227

657 – Xenofon, Scrieri, Iaşi, cca 1825. Traducere în română (Fond 87 Grigorovič, ms. 67/825). Ref.: Otčet Moskovskogo Publičnogo i Rumjancevskogo Muzeja za 1876‑1878, gg., Moscova, 1879, p. 45; Constantinescu, Repertoriu, p. 255, nr. 1331. 658 – I.I. Venelin, Jurnal, 1829‑1830, 1833, despre călătoriile sale în Ţările Române şi în Balcani, cu date istorice şi statistice referitoare la oraşele româneşti. Ref.: Ukazatel’, p. 39‑40. 659 – Psaltichie, Moldova, Mănăstirea Neamţ, cca 1830‑1840. Text în română şi greacă. Ornamente în chinovar. 406 + 17 f. 13,3 x 9,1 cm. Între autorii compoziţiilor muzicale: Petru Peloponesiotul, preotul Vlasie, ieromonahul Damian, Daniil Protopsaltul (Fond 181, ms. 203). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 660 – D.A. Miljutin, Însemnări de călătorie, 1840‑1841. Descrie trecerea sa prin Giurgiu, Bucureşti şi Iaşi, şi călătoria sa în Europa occidentală. Desene în creion redând tipurile de locuitori, aspecte rurale şi urbanistice, monumente istorice. Ref.: Ukazatel’, p. 102‑103. 661 – Petr Nikiforov, Memorii, 1853‑1855. Cuprinde o descriere a Bucureştilor, orientarea politică a diverselor grupări din Ţara Românească în perioada petrecută aici între iunie 1854 şi martie 1855. Ref.: ibidem, p. 110. 662 – I.S. Vdovičenko, Însemnări, 1853‑1855. Cuprinde date referitoare la campania din 1853‑1854 din Principatele Unite, cu descrierea luptelor de la Olteniţa, Cetate, luarea Turtucaiei, asediul Silistrei şi retragerea trupelor din Ţările Române. Ref.: ibidem, p. 36‑37. 663 – Pavel Dmitrievič Kiseleff, Jurnal. Manuscris autograf în rusă şi franceză. 5454 p. Cuprinde relatarea evenimentelor din 1856‑1872. Ref.: ibidem, p. 75. 664 – A.A. Kierčev, general‑locotenent, ataşat pe lângă marele duce Konstantin Nikolaevič, Jurnal, 1861‑1899. Cuprinde informaţii privind politica Rusiei faţă de România în această perioadă. Ref.: ibidem, p. 72‑73. 665 – M.A. Veržbolovič, Jurnal, 1877‑1878. Cuprinde informaţii despre războiul ruso‑turc la care participă ca militar, căpitan de artilerie. Ref.: ibidem, p. 40. 666 – Jurij Vasilievič Arsen’ev, Jurnal de campanie, iunie 1877 – februarie 1878. Descrie campania de la Dunăre. Ref.: ibidem, p. 11‑12. 667 – Relatare anonimă, din 30 august 1877, despre atacul de la Plevna. 2 p. (Fond N.A. Belogobovič). Ref.: ibidem, p. 19. 228  RUSIA

CR

668 – Evangelije naprestolnoje, cca 1500. 250 p. A aparţinut lui Hanăş Begner din Braşov. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 2, nr. 9; Karatev, Opisanie, p. 22, nr. 9. 669 – Liturghier, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1508. 2 ex. Ref.: Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 670 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1512. 3 ex.: ex. 2 şi 3 incomplete. Ex. 2 a aparţinut bisericii din satul Mălcăuţi (ex. 1, Fond Rumjancev, ms. 2209; ex. 2: Fond Academia de Teologie din Moscova; ex. 3, Fond Societatea Imperială de Istorie şi Antichităţi ruse, secţia 2, nr. 2). Ref.: Karataev, Hronolog., p. 2, nr. 10; Karataev, Opisanie, p. 26‑28, nr. 12; BRV, I, p. 21, nr. 3; Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 151‑153; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 175‑176, 186‑187. 671 – Apostol, tipărit de Dimitrie Liubavici, Târgovişte, 1547. Însemnare marginală în română, sec. XVII. Incomplet. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 7, nr. 30; Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 157‑158; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 175‑176, 186‑187. 672 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Coresi, Braşov, 1562. Ref.: BRV, I, p. 48, nr. 11; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 673 – Psaltire, tipărită de diaconul Coresi, Braşov, 1568‑1570. 181 f. + 5 f. ms. Incomplet. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 13, nr. 73; Demény, Călătorie de studii II, p. 1211; idem, O tipăritură coresiană puţin cunoscută („Studia bibliologica”, 3, 1969, p. 493‑512); idem, Ouvrages imprimés en caractères cyrilliques en Transylvanie au XVI‑e siècle et conservés dans les bibliothèques et Musées de Moscou et de Leningrad (MK, 1971, supl.); idem, Psaltirile chirilice tipărite în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVI‑lea („Studii şi cercetări de bibliologie”, 13, 1974, p. 93‑95); Hervay Ferenc, L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI‑e siècle (MK, 81, 1965, nr. 3, p. 211); Gernot Nussbächer, în „Revista bibliotecilor”, 1971, nr. 2, p. 114‑116; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 674 – Triod, tipărit de diaconul Coresi, s.l., 1578. 2 ex. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 75; Karataev, Opisanie, p. 204, nr. 95; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 675 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Coresi, s.l., 1579. 2 ex. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 74; Karataev, Opisanie, p. 200‑201, nr. 93; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 676 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie, Mănăstirea Plumbuita, 1582. Incomplet. Ref.: Karataev, Opisanie, p. 109‑110, nr. 37; Jacimirskij, Novyj trud po staroj‑slavjanskoj bibliografii, în „Izvestija otd. Russkogo jazyka i slovesnosti Imp. Akad. Nauk”, 5/II, 1900, p. 682; Ludovic Demény, Tiparniţa bucureşteană în secolul al XVI‑lea (Studii, RUSIA  229

25, 1972, nr. 2, p. 206, 209); idem, Cînd s‑a tipărit prima carte bucureşteană (MI, 6, 1972, nr. 10, p. 47); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 677 – Copey eines Graffen Brieffs aus Gran und Offen von 6. Novemb. 95..., Viena, 1595. Broşură relatând şi victoria de la Târgovişte din 1595. Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 565, nr. 2098. 678 – Gute Newe Zeitung aus Sibenbürgen, Ober und Nieder Ungern Wie die Siebenbürger, Moldawer und Walachen den Sinan Bassa... geschlagen und das Feld erhalten, Dresda, 1595. Cuprinde informaţii despre înfrângerea oştilor otomane conduse de Sinan Paşa în Ţara Românească de către Mihai Viteazul. Ref.: ibidem, p. 591‑592, nr. 2158. 679 – Newe Zeitung, und gründtlicher Bericht, was mussen abermaln durch schickung dess... Fürsten und Weyda in Siebenbürgen Kriegssvolck [...],Viena, 1595. Conţine informaţii despre luptele cu trupele otomane. Ref.: ibidem, p. 594, nr. 2164. 680 – Von eroberung der Vestung Fagiat, Und von Scharmützel, welchen das Siebenbürgisch Kriegssheer mit den Türcken, bey ermelten Vestung Fagiat den 13. Augusti dieses 95. Jahres gehabt [...], Praga, 1595. Ref.: ibidem, p. 567, nr. 2105. 681 – Wahrhafftige, Eigendliche und Grundtliche Beschreibung [...] von der Schlacht, welche das Siebenbürgische Kriegssvolck mit dem Sinan Bascha gehalten [...], Viena, 1595. Ref.: ibidem, p. 564, nr. 2096. 682 – Wahrehafftige Zeitung, 24 august 1601, von der Schlacht Sigismund Bathori mit dem Michael Wayda ausz der Wallachay und Georgen Basta welche dieses lauffende Sechszehenhundert und Erste Jar den dritten Tag des Monats Augusti an der Siebenbürgischen und Ungarischen Gräntzen beschehen, Praga, Hans Schumans Erben, 1601. Raport german despre bătălia de la Guruslău. Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 352‑355. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 118, c. 241‑244. 683 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Conţine o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 31, nr. 208; Karataev, Opisanie, p. 357‑358, nr. 249; Zapasko – Isaevič, I, p. 39‑40, nr. 121. 684 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere în slavonă de Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324; Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate of a Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44). 685 – Slujebnic, Kiev, 1629, cu prefaţa lui Petru Movilă şi cu o gravură reprezentând armele acestuia. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 294; Zapasko – Isaevič, I, p. 48‑49, nr. 193. 230  RUSIA

686 – Acatist, Kiev, 1629. 308 p. Cu o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 299; Karataev, Opisanie, p. 407‑408, nr. 337; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 186. 687 – Nomocanon, Kiev, 1629, cu prefaţa şi stema lui Petre Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 295; Karataev, Opisanie, p. 410‑411, nr. 342; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 188. 688 – Psaltire, Kiev, 1629, cu trei miniaturi cu stema lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 300; Karataev, Opisanie, p. 411, nr. 343; Zapasko – Isaevič, I, p. 49, nr. 190. 689 – Triod, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise Movilă, şi lui Toma Zamojski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri reprezentând stema Moldovei (verso‑ul foii de titlu) şi o epigramă de Petru Movilă cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 46, nr. 322; Karataev, Opisanie, p. 429‑430, nr. 382; Damian P. Bogdan, Les Enseignements de Pierre Movilă adressés à son frère Moïse Movilă („Cyrillomethodianum”, 1, 1971, p. 1‑19); Zapasko – Isaevič, I, p. 52‑53, nr. 220; Mihăilă, Contribuţii, p. 190‑197. Publ.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 5, 19‑25 (epigrama); Mihăilă, Contribuţii, p. 190‑197. Reprod.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 16‑17 (epigrama); Zapasko – Isaevič, loc. cit. 690 – Petru Movilă, Krest Hrista spasitelja i každogo čeloveka na kazaniju publičnom... vyražonyj, Kiev, 1632. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 48, nr. 333; Karataev, Opisanie, p. 433‑434, nr. 389; Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 230. 691 – Acatistul Maicii Domnului, Kiev, 1636. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55‑56, nr. 251. 692 – Antologhion, Kiev, 1636, cu prefaţa lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 384; Karataev, Opisanie, p. 452, nr. 439; Zapasko – Isaevič, I, p. 57, nr. 252. 693 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea mitropolitului Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 383; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr. 455; Zapasko – Isaevič, I, p. 56‑57, nr. 253. 694 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637, cu prefaţa lui Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 401; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr. 455; Zapasko – Isaevič, I, p. 57‑58, nr. 256. 695 – Slujebnic, Lvov, 1637, tipărit cu încuviinţarea mitropolitului Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 398; Karataev, Opisanie, p. 456, nr. 452; Zapasko – Isaevič, I, p. 57‑58, nr. 258. 696 – Psaltire, Govora, 1637, tipărită de ieromonahul Meletie Makedonski, cu binecuvântarea mitropolitului Teofil şi a episcopului Efrem al Buzăului. Incomplet. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 403; Karataev, Opisanie, p. 459‑460, nr. 458. RUSIA  231

697 – Psaltire, Ţara Românească, 1638, tipărită de ieromonahul Stefan Ohridski, din porunca lui Matei Basarab. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 57, nr. 406; Karataev, Opisanie, p. 461, nr. 459. 698 – Apostol, Lvov, 1639. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă şi versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 61, nr. 437; Karataev, Opisanie, p. 474, nr. 493; Zapasko – Isaevič, I, p. 59‑60, nr. 270. 699 – Slujebnic, Kiev, 1639, cu prefaţa lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 60, nr. 433; Karataev, Opisanie, p. 470‑471, nr. 489; Zapasko – Isaevič, I, p. 60, nr. 273. 700 – Triodion si est „tripjasnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru Movilă lui Vasile Lupu şi Matei Basarab (tiraje diferite). Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 67, nr. 485; Karataev, Opisanie, p. 495, nr. 538; Zapasko – Isaevič, I, p. 63, nr. 302. Publ.: P.P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu‑Iaşi, Buc., 1965, p. 296‑300 (prefaţa dedicată lui Matei Basarab). 701 – Antologhion, Câmpulung, 1643, tipărit din porunca lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 68, nr. 492; Karataev, Opisanie, p. 501‑502, nr. 555; BRV, I, p. 136, nr. 44. 702 – Poluustav [Pravilă], Kiev, 1643, cu prefaţa lui Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 498; Karataev, Opisanie, p. 503‑504, nr. 559; Zapasko – Isaevič, I, p. 64‑66, nr. 314. 703 – Psaltire, Kiev, 1643‑1644. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 500; Zapasko – Isaevič, I, p. 65, nr. 324. 704 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. 2 tiraje. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 72, nr. 527; Karataev, Opisanie, p. 514, nr. 588; Zapasko – Isaevič, I, p. 66, nr. 333, 334. 705 – Petru Movilă, Mowa duchowna prz szlubie Janusza Radziwiła...z... Maria córką...Wasilia Woiewody y hospodara Wołoskiego, Kiev, 1645. Ref., publ. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 67‑68, nr. 344; Mihăilă, Contribuţii, p. 190‑197. 706 – Slujebnic, Lvov, 1646. Text în slavonă. La f. 1‑2: însemnări în română. Pe coperta a IV‑a: Rugăciunea amvonului, text în română (F.10.75/759). Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 73, nr. 535; Zamfira Mihail, La diffusion en Valachie du livre de culte slave imprimé à l’étranger au XVIIe siècle (RESEE, 48, 2010, p. 179‑193). 232  RUSIA

707 – Liturghier, tipărit de Ivan, Mănăstirea Dealu, 1646. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 74, nr. 540; Karataev, Opisanie, p. 520, nr. 601; BRV, I, p. 155, nr. 49. 708 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj, Lvov, 1646, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 73, nr. 536; Karataev, Opisanie, p. 519‑520, nr. 598; Zapasko – Isaevič, I, p. 68, nr. 350. 709 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă cu versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 74, nr. 541; Karataev, Opisanie, p. 517‑518, nr. 595; Zapasko – Isaevič, I, p. 68‑69, nr. 354. 710 – Thomas a Kempis, O podrajanii Isusa Hrista [Imitaţia lui Hristos], Târgovişte, 1647, traducere din latină în slavonă de Udrişte Năsturel. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 77, nr. 570; Karataev, Opisanie, p. 529, nr. 633; BRV, I, p. 159, nr. 52. 711 – Triod – Penticostar, Târgovişte, 1649, tipărit din porunca Elenei, soţia lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti. 4 + 404 f. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 80, nr. 591, 592; Karataev, Opisanie, p. 537‑538, nr. 658, 659; BRV, I, p. 171‑175, nr. 55. 712 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop de Nicopole. În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu, domnul Moldovei. Ref.: Bojidar Rajkov, Pojava i razvitie na naucnija i kulturen interes kăm Abagar, în Abagar na Filip Stanislavov, Rim, 1651, Sofia, 1979, p. 24. Publ.: ibidem, p. 41‑49. 713 – Ioanikij Galjatovskij, Nebo novoe, Lvov, 1665. 144 p. Gravură reprezentând armele familiei Movilă, cu versuri dedicatorii (verso‑ul foii de titlu). La f. 2‑6: prefaţă închinată Annei Movilă Potocki. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 97, nr. 773; Zapasko – Isaevič, I, p. 77, nr. 423. 714 – Psaltire de‑nţăles, Iaşi, 1680, tradusă de mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi tipărită de ieromonahul Mitrofan. Text în slavonă şi română. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 113, nr. 867; I. V. Kiriak, Cartea şi tiparul în Moldova în sec. XVII‑XVIII, Chişinău, 1977, p. 67. 715 – Toma Kempinski, O podrajanii Isusa Hrista [Imitaţia lui Hristos], Vilnius, 1681. Traducere de Udrişte Năsturel, în Ţara Românească. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 116, nr. 890. 716 – Dosoftei, Viaţa şi petrecerea svinţilor, I‑III, Iaşi, 1682–1686 (CR, inv. 622). Ref.: I.V. Kiriak, op. cit., p. 57, 67. 717 – Dosoftei, Parimiile preste an, Iaşi, 1683. Ref.: ibidem, p. 68. RUSIA  233

718 – Biblia, Bucureşti, 1688. La f. 455, 460‑461, 477‑478, 484, 487, 504, 607 şi 898: însemnări marginale autografe ale lui Dimitrie Cantemir; la f. 9, 11, 13: însemnare din 7 septembrie 1778 a uneia dintre fiicele lui Mihai Racoviţă, domnului Moldovei. Ref.: Ludovic Demény, Tradiţie şi continuitate în « Hronicul » lui Dimitrie Cantemir. Contribuţii (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 955–956); idem, în „Manuscriptum”, nr. 4, 1973, p. 18‑20, 24; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 258‑260. 719 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Moscova, 1696. 28 + 180 + 28 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 138, nr. 1078. 720 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Moscova, 1696. 30 + 332 p. Ref.: ibidem, p. 138, nr. 1079. 721 – Minei pe luna decembrie, Buzău, 1698. 181 f. Ref.: ibidem, p. 113, nr. 867. 722 – Ceaslov, tipărit de Antim Ivireanul, Bucureşti, 1703. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 155, nr. 1208; Ştefan Gr. Berechet, Ceaslovul slavo‑român al lui Antim Ivireanul din 1703 (RI, 24, 1938, p. 246‑247); Marieta Chiper, Coralia Fotino, 1985. 723 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Moscova, 1709. 19 + 356 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 166, nr. 1299. 724 – Psaltire, tipărită de Gheorghe Radovici, Târgovişte, 1710, 464 p. Ref.: BRV, IV, p. 37‑38, nr. 46. Reprod.: B. A. R., copie fotografică, cota 161 B. 725 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Moscova, 1711. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 170, nr. 1328. 726 – Octoih, Mănăstirea Dealu, 1712. Ref.: ibidem, p. 172, nr. 1340. 727 – Octoih, Târgovişte, 1712. 6 + 463 p.. Ref.: ibidem, p. 172, nr. 1341. 728 – Evhologhion, Târgovişte, 1713, 496 p. Ref.: ibidem, p. 173, nr. 1349. 729 – Şerban (= Dimitrie) Cantemir, Petru pervomu presvetleišemu i deržavneišemu blagočestiveišemu... panegiričeskoe vsesožženie..., Sankt‑Peterburg, 1714. Textul rus şi latin al Panegiricului lui Petru cel Mare, rostit de fiul lui Dimitrie Cantemir, Şerban, de ziua ţarului, în martie 1714. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 7, nr. 23; Paul Cernovodeanu, Mihai Carataşu, Alvina Lazea, Démètre Cantemir, «Le Panégyrique de Pierre le Grand» (1714) („Archaeus”, 5, 2001, nr. 1‑2, p. 101‑133); Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 150‑152. Publ.: P. Cernovodeanu, M. Carataşu, A. Lazea, loc. cit.; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 173‑176 (doc. 47) (versiunea rusă). 234  RUSIA

730 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la Kiev în 1645. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1373; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899. 731 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Černigov, 1715. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1375. 732 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Sankt‑Peterburg, 1717, 19 f. + 356 p. + 30 f. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 179, nr. 1394. 733 – Petru Movilă, Pravoslavnoie izpovedanie vjary, Sankt‑Peterburg, 1722, 19 f. + 356 p. + 30 f. Ref.: ibidem, p. 188‑189, nr. 1462. 734 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73. 735 – Gottlieb Siegfried Bayer, Commentarii Academiae Scientiarum Imperialis Petropolitanae, 1726. La p. 425‑463: Dimitrie Cantemir, De muro Caucaseo. Ref.: ibidem, p. 19, nr. 84. 736 – Octoih, Bucureşti, 1726. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 199, nr. 1540. 737 – Antioh Cantemir, Simfonia na Psalm [Simfonia psalmilor], Moscova, 1727. 3 + 11 f. Ref.: ibidem, p. 199, nr. 1543. 738 – Dimitrie Cantemir, The history of the growth and decay of the Othoman Empire. Traducere de M. Tindal, I‑II, Londra, 1734‑1735. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 12‑13, nr. 52. 739 – Antioh Cantemir, Pismo Haritona Makentina soderžašcie pravila russkogo stihopisanija, Sankt‑Peterburg, 1744. „Hariton Makentin” este anagrama lui Antioh Cantemir. Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2787; Ştefan Lemny, Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII‑lea, Iaşi, 2010, p. 247. 740 – Dimitrie Cantemir, Geschichte des Osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, Hamburg, 1745. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 13‑14, nr. 56. 741 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512. 742 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752. Ref.: ibidem, p. 91, nr. 1791. RUSIA  235

743 – Antioh Cantemir, Satiry i drugija stihotvorčeskija sočinenija knjazja Antioha Kantemira, Sankt‑Peterburg, 1762. Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2788. 744 – [Dimitrie Cantemir], Kanty na vysočajšee, eja imp. veličestva v Svjato‑Troickoju Sergheevu Lavru prišestvie, Moscova, 1762. Ref.: ibidem, nr. 2791. 745 – Kalendar’ ili mesjaceslov geografičeskoj na 1770 god., Sankt‑Peterburg, 1769, ed. 2. La p. 31‑76: Ja. Ja. Stelin, Kratkoe geografičeskoe opisanie Knjažestva Moldavskogo i ležaščih meždu Černym i Kaspijskim morjami, zemel’ i narodov, s landkartockoju sih zemel’, al cărei prim capitol, O Moldavii, rezumă, după manuscrisul latin, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Ref.: ibidem, nr. 32. 746 – Dimitrie Cantemir, Historisch‑geographisch‑und politische Beschreibung der Moldau, nebst dem Leben des Verfassers, „A.F. Busching’s Magazin für die neue Histoire und Geographie”, Frankfurt – Leipzig, 3, 1769; 4, 1771. 341 p. cu un portret şi o hartă. Ref.: Madan, Dimitrij Kantemir, p. 9, nr. 29. 747 – Gottlieb Siegfried Bayer, Opuscula ad historiam antiquam, chronologiam, geographiam, et rem numariam spectantia, ed. Christian Adolph Klotz, Halle, 1770. La p. 94‑125: Dimitrie Cantemir, De muro Caucaseo. Ref.: ibidem, p. 19, nr. 85. 748 – Žurnal ili podennaja zapiska... pamjat’... Petra Velikogo, 1698 goda daže do Nejštatskogo mira, partea 2, Sankt‑Peterburg, 1772. În anexă, la p. 291‑313: Dimitrie Cantemir, Divnija revoljucii pravednago Božija otmščenija na familiju Kantakuzinij v Valahii slavnij i Brankovanov [Evenimentele Cantacuzinilor şi ale Brâncovenilor]. Ref.: ibidem, p. 16, nr. 68. 749 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308. 750 – Vasilij Baranščikov, Nesčastnije priključenija Vasilija Baranščikova, meščanina Nižnego Novgoroda, v treh častjah sveta: v Amerike, Azii i Evrope v 1780 do 236  RUSIA

1787, Sankt‑Peterburg, 1787. Impresii de călătorie ale unui negustor rus, călător în Ţările Române în 1781. Ref.: P. Cernovodeanu, Călătorie de studii în URSS (R. Ist., 40, 1987, nr. 6, p. 644, nr. 18). 751 – De ale casii voarbe, ruseşti şi moldoveneşti, cu priincioase complementuri, Iaşi, 1789. Ref.: V. Kiriak, op. cit., p. 95. 752 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168. 753 – „Courrier de Moldavie”, Iaşi, 1790. Ref.: Dan Simonescu, Primul ziar tipărit pe pământul ţării noastre (SMIM, 1, 1956, p. 343‑350). 754 – Învăţătură creştinească pentru folosul de obşte, Iaşi, 1790. Ref.: Marieta Chiper, Coralia Fotino, 1985. 755 – Apostol, Iaşi, 1791. Ref.: idem. 756 – Jean Louis Carra, Istorija Moldavii i Valahii s razsuždeniem o nastojaščem sostojanii sih oboih knjažestv, II, Sankt‑Peterburg, 1791. Traducere din franceză. Ref.: Svodnyj katalog, nr. 2858. 757 – F.F. Berg, căpitan de Stat Major, [Impresii de călătorie], 1819. Autorul a trecut prin Izmail, Isaccea, Babadag, Varna, Burgas şi Midia. Ref.: P. Cernovodeanu, op. cit., p. 644, nr. 19. 758 – „Vestnik Evropy”, martie 1821, 9 mai 1821 şi 1 iulie 1821. În nr. 6: informaţii despre răscoala lui Tudor Vladimirescu. Ref.: Marian Stoian, Tudor supranumit Vladimirescu (MI, s. n., 25, 1991, nr. 2, p. 4). 759 – „Statističeskij istoričeskij žurnal”, iulie 1821, nr. 13, cu informaţii despre revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Ref.: ibidem, p. 3‑4. 760 – „Sankt‑Peterburgskie Vedomosti”, Sankt‑Peterburg, 1821. Cuprinde informaţii despre răscoala lui Tudor Vladimirescu. Ref.: ibidem, p. 3. 761 – Dementie Ivanov Tikulaw, ofiţer topograf, Hărţile topografice ale Moldovei, Ţării Româneşti şi Bulgariei, 1822. Ref.: P. Cernovodeanu, op. cit., p. 644, nr. 20. RUSIA  237

762 – Mihail Pavlovič Vroncenko, ofiţer topograf, Schemele topografice ale Moldovei, Ţării Româneşti, Bulgariei şi Serbiei în anii 1828‑1829. Ref.: ibidem, p. 644, nr. 21. 763 – Ioan Lukianov, Putešestvije v Sviatuju Zemlju moskovskogo svjaščennika Ioanna Lukianova 1710‑1711 gg., Moscova, 1862. Relatările autorului care, pelerin în Orientul creştin, a străbătut Moldova de la Iaşi până la Galaţi pentru a ajunge prin Marea Neagră la Constantinopol. Ref.: ibidem, p. 644, nr. 14. 764 – Matei G. Nečaev, Putešestvie posadskogo čeloveka Matveja Ganilwa v Ierusalim, 1719‑1720, sub redacţia lui N.P. Barsov, Varşovia, 1875. A călătorit din Polonia străbătând Moldova până la Galaţi unde s‑a îmbarcat pe Dunăre, apoi, trecând prin Marea Neagră la Constantinopol, a întreprins un pelerinaj la Ierusalim. Ref.: ibidem, p. 644, nr. 16. 765 – Ierom. Silvestru şi Nicodim, Opisanie putešestvija ieromonaha Rihlovskogo Nikolaevskogo monastirii Silvestra i Nikodima v Cargrad i Ierusalim v 1722 g., în „Trudi Kievskoj duhovnej”, Kiev, mai 1883, p. 192‑204. Ref.: ibidem, p. 644, nr. 17. 766 – Pimen, Žiznj jeroshimonaha Antipa [Viaţa ieroschimonahului Antipa], Sankt‑Peterburg, 1893. Relatează viaţa călugărului Antipa, de origine română, născut la Calapodeşti, jud. Covurlui. Ref. şi publ.: Paul Mihail, „Viaţa” cuviosului ieroschimonah Antipa („Ortodoxia”, 1991, nr. 4, p. 156‑168).

ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ ARHIV DREVNIH AKTOV (RGADA) (Arhiva Rusă de Stat a Actelor Vechi)

DOC6

767 – Carte domnească de danie din Suceava, [1432‑1442], de la domnul Moldovei, Iliaş, dată boierului Staia, pentru satul Tuzara de la obârşia Jelcovei şi pentru satul de mai jos de săliştea Heghetiş (Fond 1299, op. I, d. 4202, f. 6, copie din 1817). Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141, 146‑147; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 1‑2; DRH, A, I, p. 159‑160. Reprod.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. [455]; DRH, A, I, p. 558, pl. XXIX; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto II/220 a, b. 768 – Hrisov din Suceava, 20 iulie [1440‑1441], prin care Iliaş şi Ştefan al II‑lea, domnii Moldovei, întăresc proprietăţi boierului Nicoară de la Tuzara (Fond 1299, op. I, d. 4202, f. 1). Publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 5‑7; DRH, A, I, p. 288‑290.

6 Principalele fonduri de documente păstrate la RGADA care se referă la istoria românilor sunt: Fond 52: Snošenija Rossii s Grecijej; Fond 68: Snošenija Rossii s Moldavijej i Valahiej; Fond 79: Snošenija Rossii s Polšej; Fond 89: Snošenija Rossii s Turcijej; Fond 211: Op. Belgorodskij stol. 238  RUSIA

Reprod.: ibidem, pl. LIX, p. 588; B. A. R., foto XXVII; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto, II/269. 769 – Carte domnească din Suceava, 29 noiembrie 1443, prin care domnul Moldovei, Ştefan al II‑lea, întăreşte Mănăstirii Pobrata satele Negomireşti, Iurceşti şi Bodeşti pe apa Pobratei, Grabovăţi, Ciuleneşti şi Bereşti pe Prut, Râpcinţi, Cereucani, Rădăuţi şi Bălan pe Botna (Fond 1299, op. 1, d. 7226, f. 10, copie din 1787, f. 9). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 10‑13. Reprod.: ibidem, p. [456]. 770 – Hrisoave (2), din 1443 şi 1446, prin care Ştefan al II‑lea, întăreşte proprietăţi Mănăstirilor Pobrata şi din Poiana (Fond 1299, op. I, dos. 7226, f. 5, 10, copie din 1804, f. 4). Ref. şi publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 194‑195 (1443); P. Mihailovici, Documente moldoveneşti găsite la Constantinopol (CI, 10‑13, 1934‑1936, nr. 1, p. 120‑121); DIR, A. Moldova, XIV‑XV, I, p. 202, 216‑217; Mohov ş.a., Documente, p. 141; DRH, A. I, p. 345‑347, 372‑375; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 13‑16. Reprod.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. [457]; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto II/241, 243. 771 – Hrisov din Pobrata, 5 aprilie 1448, prin care domnul Moldovei, Petru al II‑lea, acordă scutire de dări şi corvezi locuitorilor din Râpciceni, Rădăuţi, Dobricineşti, Bălăneşti, Davidăuţi şi din prisăcile de la Rusnăzeşti şi Visoca, iar drept de judecată pentru aceste sate, Mănăstirii Pobrata (Fond 1299, op. 1, doc. 7226, f. 15). Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141, 147; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 17‑19; DRH, A. I, p. 393‑395. Reprod.: ibidem, pl. LXVIII, p. 597; B. A. R., foto LXXXII/18; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto II/270. 772 – Firman, 9 iunie 1456, prin care sultanul Mehmed II îngăduie negustorilor din Cetatea Albă circulaţia şi comerţul în Adrianopol, Brusa şi Constantinopol. Publ.: N. Iorga, în RI, 10, 1924, p. 105; P.P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne à la Mer Noire au Moyen Âge (RIR, 3, 1933, p. 187‑188). Reprod.: B. A. R., fotocopie, pac. 24. 773 – Hrisov din Suceava, 7 iulie 1471, prin care Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, întăreşte proprietăţi lui Aftanasie, fiul lui Gligoraşco Hreapco, şi lui Ioan, fiul lui Diordie Şelum (Fond 135, op. 1, nr. 465, f. 1). Publ.: Aleksandr A. Kočubinskij, Tura – Belgorod – Akkerman i ego novaja lapidarnaja nadpis ot 1454 goda („Zapiski Odesskago Obščestva istorii i drevnostej rossijskih”, 23, 1901, p. 185‑189); I. Bogdan, Documente false atribuite lui Ştefan cel Mare, Buc., 1913, p. 145‑148; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, Documente îndoielnice, p. 426‑427; DRH, A. II, Documente îndoielnice, p. 446‑449. Reprod.: B. A. R., foto II/561; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 15, c. 805. 774 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 8 martie 1492, de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, pentru câteva părţi din satul Durneşti, care‑i aparţin diacului Matei prin schimb (Fond 1299, op. 1, d. 6346, f. 100). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 19‑22. RUSIA  239

775 – Condică de cancelarie, 1497, în care este descris ceremonialul de căsătorie al Elenei, fiica lui Ştefan cel Mare, cu ţareviciul Dimitrie, fiul ţarului Ivan III. Ref.: Ion Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, 1958, nr. 1, p. 299). 776 – Carte domnească de întăritură din Hârlău, 1521‑1522, de la Ştefăniţă, domnul Moldovei, dată urmaşilor Şoimarului pentru satele lor Petreşti, Lăureni şi Mănăstirea şi pentru un sat pe Bârlad „unde a fost Dan Rac” (Fond 1299, op. I, d. 4204, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 26‑28. 777 – Carte domnească de întăritură, 30 iunie 1522, de la Ştefăniţă, domnul Moldovei, pentru satul Beleşti pe Ichel, cumpărat de Petru şi surorile sale de la Negrilă şi rudele acestuia cu 80 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. 1, d. 4686, f. 23‑24). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 32‑34. 778 – Carte domnească de danie, 7 martie 1528, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, dată logofătului Toader pentru satele Zubriceni, Hâncăuţi şi Oneşti pe Terebna (Fond 1299, op. 1, d. 2343, f. 109). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 34‑36. 779 – Carte domnească de danie din Suceava, 21 septembrie 1528, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, dată marelui armaş Marcu Ciuciuman pentru săliştile Cotoviţa, Dânjeni şi Zăpădeni din ţinutul Soroca (Fond 1299, op. I, d. 1303, f. 98). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 43‑45. 780 – Carte domnească de danie din Iaşi, 21 martie 1529, de la Petru Rareş, dată unui oarecare clucer şi feciorilor lui pentru un loc pe malul râului Cogâlnicul Mare (Fond 1299, op. I, d. 4757, f. 33). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 45‑47. 781 – Carte domnească de întăritură, 30 aprilie 1552, de la Ştefan Rareş, domnul Moldovei, dată pârcălabului Cozma Ghenghea pentru o jumătate a satului Nelipăuţi din ţinutul Hotinului, pentru satul Pribăteg din ţinutul Soroca şi pentru două locuri pe apa Ciuhurului (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 383, 386). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 63‑65. 782 – Carte domnească de întăritură, 15 aprilie [1552‑1561], de la Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, dată lui Stan, Florea şi Dumitru pentru a patra parte din jumătatea satului Cocojeni pe Tărcuşa, cumpărată de aceştia de la Călmăţui şi neamurile lui pentru 200 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 4757, f. 33v‑34). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 60‑62. 783 – Carte domnească de întăritură, 1553‑1554, de la Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, pentru împărţirea satelor Mileşti şi Vârtopeni între urmaşii lui Milea (Fond 1299, op. I, d. 7213, f. 106). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 66‑67. 784 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 14 aprilie 1557, de la Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, dată lui Simion şi Duma Şerban şi lui Gliga pentru un loc din pustia Cornul Voronţenilor (Fond 1299, op. I, d. 3751, f. 243). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 73‑74. 240  RUSIA

785 – Rapoarte, din 1564‑1569, 1574‑1576, 1585, 1592, ale solilor ruşi în Crimeea, cuprinzând referiri la relaţiile moldavo–tătăreşti în timpul domniilor lui Alexandru şi Bogdan Lăpuşneanu, Petru Şchiopul, informaţii despre Ştefan Tomşa şi Aron Tiranul, schimburi de daruri şi solii, sprijinul tătăresc pentru numirea la tron a lui Ieremia Movilă (Fond 123, Snošenija Rossii s Krymom, kn. 11, f. 1v‑2, 11; kn. 12, f. 17‑18, 50, 59, 62, 253v, 261‑264; kn. 13, f. 25v, 151v, 258, 262; kn. 14, f. 257‑258, 264, 272v‑273, 275‑276; kn. 15, f. 133; kn. 16, f. 20; kn. 19, f. 314; kn. 21, f. 418, 443v, 445v, 455, 531). Ref.: I.I. Zaharina, Svedenija o Moldavskom knjažestve vtoroj poloviny XVI v. v knigah Fond „Snošenija Rossii s krymom”, în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii perioda feodalizma i kapitalizma, Chişinău, 1983, p. 534, 537. 786 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 4 mai 1573, de la Ioan Vodă, domnul Moldovei, dată popii Toader din Lăpuşna pentru jumătatea de sus a satului Costeşti pe Botna, cumpărată de acesta de la Todosia cu 800 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 714, f. 1; copie din 1806, f. 2). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 24; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 81‑84. 787 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 17 aprilie 1576, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, dată pisarului Gavril pentru a patra parte din satul Horbineşti din ţinutul Hotinului, cumpărată de acesta de la urmaşii lui Drăgan cu 500 galbeni tătărăşti (Fond 1299, op. I, d. 868, f. 19). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 66 (rezumat); Moldova în epoca feudalismului, I, p. 87‑89. 788 – Carte domnească de întăritură, 10 iunie 1576, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, dată boierului Vartic pentru săliştea Varticăuţi din ţinutul Hotinului (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 377). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 91‑92. 789 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 februarie 1577, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, dată pisarului Gavril pentru a patra parte din satul Horbineşti din ţinutul Hotinului, cumpărată de la Simion şi fraţii lui cu 250 galbeni tătăreşti. Copie din prima jumătate a sec. XIX (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 144v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 99‑100. 790 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 30 aprilie 1577, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, dată logofătului Gavril pentru o jumătate din a patra parte din jumătatea satului Horbineşti, cumpărată de la urmaşii lui Toma cu 350 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 868, f. 324). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 102‑104. 791 – Carte domnească de întăritură, 23 aprilie 1581, de la Iancu Sasul, domnul Moldovei, dată lui Vartic pentru satul Varticăuţi (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 335). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 117‑118. 792 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 23 iulie 1580, de la Iancu Sasul, domnul Moldovei, prin care se întăreşte postelnicului Vartic şi altora o parte din satul Cerlina din RUSIA  241

ţinutul Hotinului, pe care o revendicau locuitorii satelor Tărăsăuţi şi Cotileva (Fond 1299, op. I, d. 692, f. 492. Copie din prima jumătate a sec. XIX)). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 115‑117. 793 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 12 ianuarie 1586, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, dată pârcălabului Gavrilaş şi jupânesei lui, Mărica, pentru săliştea Varticeni din ţinutul Hotinului, cumpărată de la nemeşul Vartic cu 660 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 380). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 120‑122. 794 – Zapis de mărturie, 17 mai [1586‑1588], despre vânzarea de către Teodoraş a ocinei sale în satul Horbineşti din ţinutul Hotinului lui Şeptilici cu 30 taleri vechi (Fond 1299, op. I, d. 812, p. 145v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 122‑123. 795 – Carte domnească din Iaşi, 1 august 1587, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, către pârcălabul Hotinului, Cucoară, ca să hotărnicească părţile logofătului Gavrilaş din satele Horbineşti şi Holohoreni (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 145). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 364; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 133‑134. 796 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 5 septembrie 1587, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, pentru câteva părţi din satul Horbineşti, cumpărate de Şeptilici armăşelul de la nepoţii şi strănepoţii lui Toader pentru 400 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 145v). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 366 (rezumat); Moldova în epoca feudalismului, I, p. 134‑136. 797 – Carte domnească de întăritură din Vaslui, 14 februarie 1589, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, dată logofătului Gavrilaş pentru a patra parte din jumătatea satului Horbineşti din ţinutul Hotinului, cumpărată de acesta de la armăşelul Şeptilici şi alţii cu 550 galbeni tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 146). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 414 (rezumat); Moldova în epoca feudalismului, I, p. 138‑140. 798 – Carte domnească din Iaşi, aprilie 1590, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, către pârcălabii Hotinului să hotărnicească ocina logofătului Gavrilaş în satul Horbineşti (Fond 1299, op. I, d. 812, p. 146). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 146‑147. 799 – Carte domnească din Iaşi, 21 mai 1590, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, către pârcălabul Hotinului, Bârlădeanu, să hotărnicească ocina logofătului Gavrilaş în satul Horbineşti (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 146v). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 458 (rezumat); Moldova în epoca feudalismului, I, p. 147‑148. 800 – Zapis de mărturie din Orhei, 25 iulie 1599, de la vameşii Nicolae şi Dan, de la şoltuzul de Orhei cu 12 pârgari şi de la alţii pentru o ocină în satul Neşcani, cumpărată 242  RUSIA de către Cazacul de la Gheorghe Divicianul şi sora acestuia cu 120 taleri (Fond 1299, op. I, d. 4203, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 162‑163. 801 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 25 aprilie 1600, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, dată lui Simeon, hatmanul şi pârcălabul Sucevei, pentru câteva părţi din satul Horbineşti, cumpărate de la urmaşii lui Ioan Bârliga cu 300 taleri (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 147). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVI, IV, p. 289 (rezumat); Moldova în epoca feudalismului, p. 164‑166. 802 – Carte domnească de întăritură, Suceava, 1601‑1602, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, dată lui Romşa, mare vătaf, pentru câteva părţi din satele Şendreni, Ezerul Alb, Bârnova, Pleşcăuţi, Sângeorzeni şi săliştea Negrinţi, cumpărate de la diferite persoane cu 1600 de taleri şi 300 de zloţi tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 896, f. 225, 230). Ref. şi publ.: Boga, Documente, XII, p. 5‑7; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 170‑175. 803 – Zapis din Cotnari, 14 iulie [1601‑1606], de la postelnicul Toader Barnovschi pentru primirea de la Golăeasa a datoriei de 140 de galbeni ungureşti, pentru care i‑a zălogit satul Rujinţi din ţinutul Iaşi (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 272). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 168‑169. 804 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 23 aprilie 1602, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, dată lui Golia pentru a treia parte din jumătatea satului Onţeşti şi jumătate din satul Sălieni, cumpărate de la vătaful Toader Alivan cu 136 de taleri de argint (Fond 1299, op. I, d. 7228, f. 3). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 175‑176. 805 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 9 iulie 1602, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, dată diacului Dumitru Solomonescu pentru câteva părţi din satul Rujinţi, ţinutul Hotinului, cumpărate de la diacul Toader cu 230 taleri tătăreşti (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 235). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 180‑181. 806 – Carte domnească, 20 iulie 1602, de la Ieremia Movilă, dată vătafilor Dolguş, Ieremia Plop şi Ţăpul, ca să cerceteze pricina dintre Dimitrie Solomonescu şi ruda acestuia, Petru, pentru un iezer şi o moară din satul Rujinţi, ţinutul Hotinului (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 233‑234). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 183‑186. 807 – Zapis de vânzare din Iaşi, 8 martie 1603, a unor părţi din satele Rujinţi, Vertiporoh şi Cepeleuţi din ţinutul Hotinului, cumpărate de Dumitru Solomonescu şi fratele lui, Vasile, de la diferite persoane, cu 139 taleri de argint (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 237‑238). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 190‑194. 808 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 25 februarie 1604, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, dată lui Iaţcu Frăţilă şi altora pentru ocina Minceni din ţinutul Orheiului (Fond 1299, op. I, d. 3836, f. 61‑63). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 199‑202. RUSIA  243

809 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 27 februarie 1605, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, dată lui Arsenie Nibojatcu uricarul şi surorilor acestuia pentru împărţirea ocinelor lor în satele Derevcăuţi, ţinutul Hotinului, Rusăneşti, ţinutul Iaşi şi Cristeşti, ţinutul Sucevei (Fond 1299, op. I, d. 912, f. 234). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 202‑204. 810 – Carte domnească de întăritură, 28 februarie 1605, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, dată lui Toader şi fratelui său, Drăguşan, pentru nişte părţi din satul Oneşti, ţinutul Hotinului, cumpărate de la Grigore cu 150 galbeni tătăreşti, cu dreptul neamurilor vânzătorului de a le răscumpăra până la un termen anumit (Fond 1299, op. I, d. 2343, f. 295). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 20‑206. 811 – Carte de mărturie din Soroca, 7 aprilie 1605, de la pârcălabul Sorocăi, Toader Filipovschi, şi de la şoltuzul Sorocăi, Toader, cu cei doisprezece pârgari, despre vânzarea de către diaconul Isac din Cutlău a unei părţi din satul Medvica din ţinutul Hotinului, lui Manuil, pârcălab de Soroca, cu 120 taleri (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 198). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 208‑209. 812 – Carte domnească de întăritură, 20 mai 1605, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, pentru schimbul de ocine dintre Tudosca Urmeziu şi nepotul ei, Grigore Urmeziu, în satele Medvica, Cutlău şi Nelipăuţi (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 201). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 210‑211. 813 – Carte domnească de imunitate din Iaşi, 25 august 1606, de la Simion Movilă, domnul Moldovei, dată Mănăstirii Pobrata pentru satele Răpiceni, Băliceni, Rădeni şi Dobrăcin (Fond 1299, op. I, d. 7226, f. 19 şi 20). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 216‑217. Reprod.: ibidem, p. [461]. 814 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 8 octombrie 1610, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog, pentru a treia parte din jumătatea satului Mâtceşti, ţinutul Iaşi, cumpărată de acesta de la Constantin, de la sora lui, Antimia, şi feciorul ei, Mâtcu, cu 100 taleri de argint (Fond 1299, op. I, d. 7230, f. 7). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 255‑256. Reprod.: ibidem, p. [466]. 815 – Carte domnească de întăritură, 30 martie 1611, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, pentru a treia parte din satul Ciorna, ţinutul Soroca, care‑i aparţine popii Filip şi fraţilor lui (Fond 1299, op. I, d. 3016, f. 267). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 267‑268. 816 – Carte domnească de întăritură, 5 mai 1611, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog, pentru două părţi din jumătatea satului Mâtceşti, pe Răzina, ţinutul Iaşi, cumpărate de la Maica şi Ana cu 80 taleri (Fond 1299, op. I, d. 7230, f. 2 şi 4). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 268‑270. 817 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, [20 iunie] 1611, de la Constantin 244  RUSIA

Movilă, domnul Moldovei, pentru câteva părţi din satul Vlădeni, ţinutul Soroca, cumpărate de Costea Bocioc paharnicul, de la diferite persoane, cu 170 taleri (Fond 1299, op. I, d. 3918, f. 64). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVII, III, p. 21; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 270‑272. 818 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 15 decembrie 1611, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, dată lui Chiriţă Dumitrache Paleolog pentru a treia parte din satul Mâtceşti, ţinutul Iaşi, cumpărată de la Samuil şi fratele său, Banul, cu 40 taleri de argint (Fond 1299, op. I, d. 7230, f. 12 şi 13). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 278‑279. 819 – Carte domnească de întăritură, 8 mai 1614, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, pentru satul Popeşti, ţinutul Soroca, care‑i aparţine lui Petru, diac din Bulboci (Fond 1299, op. I, d. 1870, f. 74). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 284‑285. 820 – Carte domnească de danie din Iaşi, 31 iulie 1615, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, dată Mănăstirii Solca pentru satul Solca şi două fălci de vie la Cotnari (Fond 1299, op. I, d. 571, f. 447v‑452). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 288‑292. 821 – Carte domnească de întăritură, 1 octombrie 1616, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, lui Petru Diac din Bulboci pentru satul Popeşti (Fond 1299, op. I, d. 1870, f. 74). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 296‑297. 822 – Carte domnească de întăritură din Botoşani, 8 noiembrie 1616, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, pentru satele Vancineţi, ţinutul Hotin, Roznovul, ţinutul Neamţ şi Cămileşti, ţinutul Tecuci, precum şi pentru a patra parte din satele Vancicăuţi şi Medveja, ţinutul Hotin, ale lui Ionaşcu, feciorul lui Bîlea (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 484). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 307‑308. 823– Zapis de mărturie din Iaşi, 16 decembrie 1616, de la Ionaşcu Başotă şi alţi boieri, despre vânzarea de către Manuil a unei jumătăţi din satul Coteleva, ţinutul Hotin, lui Vasile Negoiu biv‑postelnic cu 300 taleri de argint (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 372). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 309‑310. 824 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 13 aprilie 1617, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, prin care li se adjudecă lui Petru diacul şi fraţilor săi şase părţi din săliştea Popeşti, ţinutul Soroca, pe care le revendicau Vasile Borza şi fraţii săi (Fond 1299, op. I, d. 1870, f. 76). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 318‑319. 825 – Zapis de vânzare din Hotin, 9 decembrie 1617, de la Cerneavschi, diacul din Halicz, pentru a treia parte din satul Coteleva, cumpărată de Constantin Roşca cu 70 taleri (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 376). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 330‑332. 826 – Zapis de vânzare din Hotin, 25 decembrie 1617, de la Danic, diacul din Halicz RUSIA  245

şi neamurile lui, pentru câteva părţi din satul Coteleva, cumpărate de la ei de Constantin Roşca cu 200 ughi ungureşti (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 378). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 332‑334. 827 – Zapis de vânzare, [cca 1617], de la Ionaşcu Haliţchi, de la fratele său, Costea, şi sora sa, Nastasiica, pentru a treia parte din satul Coteleva, cumpărată de la ei de Constantin Roşca cu 90 taleri (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 398). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 334‑335. 828– Carte domnească de întăritură, 5 ianuarie 1618, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, dată lui Constantin Roşca pentru câteva părţi din satul Coteleva, cumpărate de la Danic Cerneavschi şi rudele lor cu 200 ughi ungureşti (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 374). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 336‑338. 829 – Carte domnească de judecată, 11 ianuarie 1619, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, prin care i se adjudecă lui Vasile Broască şi fraţilor săi a patra parte din satul Ciorna, ţinutul Soroca, revendicată de copiii lui Ilie Bucioc (Fond 1299, op. I, d. 3016, f. 269). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 340‑342. 830 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 ianuarie 1619, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, dată Mănăstirii Secul pentru câteva părţi din satul Vlădeni, ţinutul Soroca, dăruite de Costea Bucioc vornicul (Fond 1299, op. I, d. 3918, f. 63). Ref. şi publ.: DIR, A. Moldova, veacul XVII, IV, p. 307; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 342‑345. 831 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 5 mai 1619, de la Gaspar Gratiani, domnul Moldovei, dată lui Ursul, biv‑vătaf, pentru o moară, loc de prisacă şi iezătură (Fond 1299, op. I, d. 3798, f. 177). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 350‑351. 832 – Carte domnească de întăritură, 12 ianuarie 1620, de la Gaspar Gratiani, domnul Moldovei, pentru satul Purceleni, ţinutul Hotin, care‑i aparţinea Anei Joroae (Fond 1299, op. I, d. 2343, f. 109v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 358. 833 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 15 aprilie 1620, de la Gaspar Gratiani, domnul Moldovei, pentru a patra parte a satului Medveja, ţinutul Hotin, care‑i aparţine prin schimb lui Grigore Urmeziu (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 204). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 363‑365. 834 – Carte domnească de întăritură, 6 iulie [1621‑1623], de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, pentru ocinile lui Gheorghe, Vasile şi Damian Roşca din satele Onceni, Băiceni, Coteleva şi Cornuţi şi pentru câteva părţi din satele Cândeşti şi Pânceşti ale Nastasiei Moţoc şi ale feciorilor ei (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 368). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 369‑371. 835 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 9 mai 1622, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, în pricina lui Ionaşcu Bucioc cu popa Margine şi rudele lui pentru satul Vlădeni, ţinutul Soroca (Fond 1299, op. I, d. 3918, f. 61). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 372‑373. 246  RUSIA

836 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 mai 1626, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, vistiernicului Gheorghe Roşca pentru a treia parte din satul Coteleva, ţinutul Hotin, cumpărată de la Ionaşcu Herţa cu 250 taleri (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 394). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 179‑181. 837 – Carte domnească de miluire din Chişinău, 11 septembrie 1627, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, boierului Dănilă pentru săliştea Peştera, în ţinutul Orhei (Fond 1299, op. I, d. 3599, f. 31). Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141; Moldova în epoca feudalismului, III, p. 191. 838 – Document, din 1628, privind vizita arhimandritului Varlaam, ca trimis al domnului Moldovei, Miron Barnovschi‑Movilă, pentru o comandă de icoane (F 68, 1628, nr. 1). Ref.: N.A. Mohov, Relaţiile politice dintre Rusia şi Moldova în al doilea pătrar al secolului al XVII‑lea, în Studii privind relaţiile româno‑ruse şi româno‑sovietice, Buc., 1958, p. 73. 839 – Documente, din 1628–1710, referitoare la comerţul românesc în Rusia şi Levant: informaţii despre drumurile comerciale, vămi, mărfuri, nume de negustori (cu originea lor), tranzitul de mărfuri prin Moldova şi Ţara Românească între Rusia, Ucraina, Polonia şi Imperiul Otoman (Fond 52, 68, 79, 89, 211). Ref.: E.M. Podgradskaja, Torgovye svjazi Moldavii so L’vovom v XVI‑XVII vekah, Chişinău, 1968, p. 145, 160; idem, Dela posol’skogo prikaza Rossii XVII –načala XVIII v. važnyj istočnik po izučeniju ekonomičeskih svjazej Moldavii i Balkanskih zemel’ s Russkim Gosudarstvom, în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii perioda feodalizma i kapitalizma, Chişinău, 1983, p. 104‑130. 840 – Zapis de mărturie, 20 aprilie 1629, de la Ionaşcu Urmeziu, despre vânzarea satului Ocniţa în ţinutul Hotin, cu două heleştee, marelui vornic al Ţării de Sus, Gavrilaş, pentru trei sute de taleri (Fond 1299, op. I, dos. 730, f. 421; f. 422 – traducerea rusă). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 222‑224. 841 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 29 aprilie 1629, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Sus, Gavrilaş, pentru o parte din satul Ocniţa, din ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 730, f. 423r‑v; f. 424‑424v, trad. rusă). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 224‑226. 842 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 5 mai 1629, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, diacului Constantin Stârcea pentru satul Sălişte, din ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 190, f. 457, 457v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 228‑230. 843 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 mai 1629, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, vistiernicului Gheorghe Roşca, pentru a treia parte din satul Coteleva, în ţinutul Hotin, cumpărată de la Ionaşcu Herţa cu 250 taleri (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 395, 395v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 230‑232. RUSIA  247

844 – Zapis de vânzare din Şirăuţi, 23 iulie 1629, de la Lupul, fiul lui Todir Urmeziu, marelui vornic al Ţării de Sus, Gavrilaş, pentru o parte din satul Ocniţa (Fond 1299, op. I, d. 730, f. 415. Traducere rusă, f. 416, 416 a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 232‑233. 845 – Carte domnească de întăritură, 22 august 1629, de la Gaspar Gratiani, domnul Moldovei, pentru trei părţi din jumătatea satului Cârsteşti cu vecini, care aparţin nepoţilor postelnicului Liciul (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 492). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 367‑368. 846 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 8 august 1630, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, boierului Dănilă, pentru săliştea Peştera, în ţinutul Orhei (Fond 1299, d. 3599, f. 32). Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141; Moldova în epoca feudalismului, III, p. 243. Reprod.: ibidem, p. 472. 847 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 19 august [1630–1631, 1633], de la Moise Movilă, domnul Moldovei, vornicului Pavel Solomonescu pentru satele Cepeleuţi şi Rujinţi în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 239‑240). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 258‑261. 848 – Carte domnească de întăritură, 11 martie 1631, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, lui Gheorghe Moţoc şi rudelor sale, pentru satele Mândâc, Şura şi Volosca, în ţinutul Soroca (Fond 1299, op. I, d. 1910, f. 162). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 265‑267. 849 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 10 noiembrie 1631, de la Moise Movilă, slugii sale, lui Constantin Stârcea, pentru o parte din satul Sălişte, în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 190, f. 454). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 279‑281. 850 – Carte domnească de întăritură, 9 august 1632, de la Alexandru Iliaş, domnul Moldovei, boierului Dănilă din Varniţa, pentru săliştea Peştera, numită Orheiul Vechi (Fond 1299, 8.1, d. 3599, f. 33‑34). Ref. şi publ.: Mohov ş.a., Documente, p. 141; DRH, A. Moldova, XXI, nr. 169; Moldova în epoca feudalismului, III, p. 293‑296. 851 – Carte domnească de miluire, 22 august 1633, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, vornicului Gavrilaş Mateiaş, pentru săliştea Tărăsăuţi, în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 622, traducere rusă, f. 239). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 303‑304. 852 – Carte domnească de întăritură, 8 octombrie 1634, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, fostului mare vornic Gavrilaş Mateiaş, pentru satul Tărăsăuţi, în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 330, 330v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 320‑321. 853 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 23 iunie 1635, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, fostului cămăraş Ionaşcu, pentru a patra parte din satul Neşcani (Fond 1299, op. I, d. 4203, f. 5). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 324‑325. 248  RUSIA

854 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 28 august 1635, de la Vasile Lupu, marelui postelnic Balan Haţemirschi pentru satul Stauceni, în ţinutul Hotin. Traducere din sârbă (Fond 1299, op. I, d. 445, f. 89‑90). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 329‑332. 855 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 8 martie 1636, de la Vasile Lupu, vornicului Gavrilaş, pentru dreptul de a‑şi întoarce vecinii săi plecaţi din satul Ocnina, în satul Dânjeni (Fond 1299, op. I, d. 730, f. 408‑408v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 337‑338. 856 – Documente (6), din 1636‑1648, relative la relaţiile Moldovei cu Rusia în timpul domniei lui Vasile Lupu: schimburi de soli, corespondenţă, daruri privind relaţii comerciale şi politice, transmiterea corespondenţei de la Moscova la Constantinopol prin Moldova ş.a. (Fond 68, inv. 1, 1636, nr. 1; 1639, nr. 1, 3; 1640, nr. 2; 1641, nr. 2, 6; 1643‑1647, nr. 1; 1645, nr. 2, 5, 7; 1647, nr. 5; 1648, nr. 2, 7; Fond 89, inv. 1, 1642, nr. 2; 1643, nr. 1). Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 76, 78, 82‑93; Ungureanu, Documente, p. 28. 857 – Corespondenţă, 1636‑1642, a domnilor Moldovei cu ţarul Mihail Feodorovič: solicitare de icoane trimisă de Miron Barnovschi‑Movilă, mesajul lui Vasile Lupu, din 29 decembrie 1636, prin care îi mulţumeşte ţarului pentru icoanele pictate de zugravii ruşi pentru biserica Trei Ierarhi din Iaşi, solicitarea domnului moldovean de a i se trimite pictori iscusiţi şi liberi, solicitarea domnului moldovean din 1639 prin care îi cere ţarului să fie lăsaţi să se întoarcă meşterii moldoveni de „treburi bisericeşti” şi cea din 1641, prin care îi solicită din nou ţarului să‑i trimită la Iaşi pictori ruşi de icoane pentru decorarea bisericii Trei Ierarhi (Fond 68, inv. 1, 1641, nr. 1, f. 61‑62; 1642, nr. 2, f. 11‑13; inv. 2, 1639, nr. 6, 9; 1641, nr. 10‑12). Ref.: Istoričeskie svjazi II, p. 36, 41‑44, 51‑59, 65, 69, 357‑358, n. 55‑56, 360, nota 71; Semenova, Relaţiile, p. 569. 858 – Scrisoare, 1637, a mitropolitului Varlaam către ţarul Rusiei, Mihail Feodorovič, referitoare la trimiterea de instalaţii tipografice pentru reluarea activităţii de imprimare în Moldova (Fond 168, op. 2, 1637, nr. 3, f. 1). Ref.: Ion Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, 1958, nr. 1, p. 299); Mohov, Očerki, p. 175. 859 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 11 aprilie 1638, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, fostului mare logofăt Tăutul şi soţiei sale, Tofana, pentru satul Vanciniţa, a patra parte din satul Vancinăuţi şi a patra parte din satul Medveja, în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 486 şi 486v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 368‑369. 860 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 14 mai 1638, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, vornicului Gheorghe Moţoc pentru satele Mândâc, Şura şi Volosca, în ţinutul Soroca (Fond 1299, op. I, d. 1910, f. 164, 164v, 165). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 370‑372. 861 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 17 iulie 1638, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, lui David, pentru satul Zăluceni (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 492, 492v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 376. RUSIA  249

862 – Raport, din 1638, al lui Petru Iuriev, solul mitropolitului Varlaam, către Posolskii Prikaz (Departamentul Soliilor), în care dă informaţii despre situaţia din Imperiul Otoman, relaţiile Înaltei Porţi cu Crimeea, cu zaporojenii şi cu cazacii de pe Don etc. (Fond 68, inv. 1, 1638, nr. 7, f. 10‑15). Ref.: Istoričeskie svjazi II, p. 21‑23; Semenova, Relaţiile, p. 564. 863 – Scrisori (3), 13 septembrie 1638 şi 18 mai 1641, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, solicită ţarului Mihail Feodorovič pictori de icoane şi comunică informaţii referitoare la politica otomană, cu răspunsul ţarului din 18 mai 1641 (Fond 68, inv. 1, nr. 10, dos. 1, f. 61). Ref.: Ion Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningra (RA, 1958, nr. 1, p. 299); idem, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat ale U.R.S.S. (RA, 1958, nr. 2, p. 161). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/1 (1‑2); XVIII/2. 864 – Zapis de hotărnicie din Ploscureni, 3 septembrie 1640, a câtorva boieri moldoveni pentru satul Ploscureni care aparţinea vistiernicului Iordache (Fond 1299, op. I, d. 2436, f. 7, 7v, 8). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 397‑400. 865 – Raport, din 23 februarie 1640, al lui Z. Puškin, voievod de Putivl’, către Posolskii Prikaz, cu privire la sosirea la Putivl’ a unor călugări moldoveni, pentru a cere danii (Fond 52, op. 1, dos. 9, f. 1‑2). Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 562. 866 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 23 martie 1641, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui postelnic Apostol Catargiu, pentru săliştea Peştera în ţinutul Orhei, cumpărată de la Buna Danileasa, cu o sută de galbeni (Fond 1299, op. I, d. 3599, f. 38, 38v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 23‑24. 867 – Zapis de vânzare, Iaşi, 23 martie 1641, al Bunei Danileasa şi al copiilor ei, pentru săliştea Peştera în ţinutul Orhei, cumpărată de la ei de marele postelnic Apostol Catargiu, cu o sută de galbeni (Fond 1299, op. I, d. 3599, f. 37). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 22‑23. 868 – Carte domnească de miluire, 22 aprilie 1641, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui armaş Ştefan, pentru săliştea Spărieţi din ţinutul Lăpuşna (Fond 1299, op. I, d. 5167, f. 63). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 27‑29. 869 – Rapoarte, din 1642‑1643, ale agentului rus Afanasie Našciokin însărcinat cu „afacerea tunurilor Turciei şi Poloniei” la Curtea domnului Moldovei, Vasile Lupu, cu încuviinţarea acestuia, cuprinzând informaţii privind situaţia internă şi externă a Moldovei, obiceiurile de la Curte ş.a. (Fond 68, inv. 1, nr. 1). Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 142‑143. 870 – Zapis de vânzare din Iaşi, 10 aprilie 1643, de la Grigore Filipovschi şi soţia sa, 250  RUSIA

Mitrofana, a satului Bogdăneşti, în ţinutul Hotin, cumpărat de la ei de marele vistiernic Iorga cu 400 de ruble (Fond 1299, op. I, d. 244, f. 352). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 69‑70. 871 – Zapis de mărturie din Iaşi, 10 aprilie 1643, de la boieri moldoveni, despre vânzarea de către Grigore Filipovschi a satului Bogdăneşti, în ţinutul Hotin, marelui vistiernic Iorga, cu 400 de lei (Fond 1299, op. I, d. 244, f. 353, 353v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 70‑72. 872 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 10 aprilie 1643, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, boierului Iorga, pentru satul Bogdăneşti, cumpărat de la Grigore Filipovschi cu 400 de lei (Fond 1299, op. I, d. 244, f. 354, 345v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 72‑73. 873 – Carte domnească de întăritură, 4 decembrie 1643, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Jos, Grigore Ureche, pentru jumătate din satul Medveja în ţinutul Hotin, cumpărată de la Grigore Urmeziu cu 300 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 210, 210v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 78‑80. 874 – Raport, din 1643, referitor la popa Samuil, care a lucrat la tipografia din Iaşi (Fond 68, inv. 1, f. 193). Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 143. 875 – Zapis de vânzare, [1643], de la Grigore Urmeziu, pentru jumătate din satul Medveja, în ţinutul Hotin, cumpărată de marele vornic al Ţării de Jos, Grigore Ureche, cu 320 de lei (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 207). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 82‑83. 876 – Zapis de mărturie din Iaşi, 28 martie 1645, de la boieri moldoveni, lui Grigore Ureche, marele vornic al Ţării de Jos, pentru o parte din satul Medveja, cumpărată de la Lupul Tăutu cu 25 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 216, 216v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 117‑119. 877 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 28 martie 1645, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, vornicului Ţării de Jos, Grigore Ureche, pentru o parte din satul Medveja, cumpărată de la Lupul Tăutu cu 25 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 219, 219v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 119‑121. 878 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 15 iunie 1645, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Jos, Grigore Ureche, pentru o parte din satul Medveja în ţinutul Hotin, cumpărată de la copiii lui Grigore cu o sută zece taleri de argint (Fond 1299, op. I, d. 446, ff. 222‑222v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 128‑130. 879 – Scrisori, din noiembrie 1645, de la Constantin, egumenul mănăstirii Sf. Dumitru din Ţara Românească, cu cerere de milostenie (Fond 52, op. 1, dos. 6, f. 3, 34‑39, 60). Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563. RUSIA  251

880 – Zapis de mărturie din Iaşi, 23 decembrie 1645, al boierilor moldoveni lui Grigore Ureche, marele vornic al Ţării de Jos, pentru o parte din satul Medveja în ţinutul Hotin, cumpărată de la Vasile şi rudele lui, cu 68 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 235). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 138‑139. 881 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 26 decembrie 1645, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Jos, Grigore Ureche, pentru o parte din satul Medveja, în ţinutul Hotin, cumpărată de la feciorii stolnicului Turcul cu 60 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 238, 238v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 140‑141. 882 – Scrisori, din 1645, de la mitropolitul Moldovei, Varlaam, către Posolskii Prikaz ş.a., prin care solicita danii care urmau a fi primite de egumenul Iorest al mănăstirii Putna (Fond 52, op. 1, dos. 42, f. 1, 2, 8‑16, 27‑29). Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563. 883 – Carte domnească de poruncă, 17 iunie 1646, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, boierilor Dumitraşcu şi Andronic Badiul, să determine hotarul satului Zăluceni (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 492, 492v. copie). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 155‑156. 884 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 28 iunie 1646, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, fostului pârcălab de Hotin, Constantin Stârcea, pentru a patra parte din satul Sălişte, în ţinutul Hotin, cumpărată de la Grigoraşcu Jora şi rudele lui, cu 80 de lei şi 30 de oi (Fond 1299, op. I, d. 190, f. 460). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 158‑160. 885 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 11 ianuarie 1647, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, boierului Ionaşcu Percencov, pentru o parte din satul Săbieni şi jumătate de sat Onţeşti în ţinutul Iaşi, cumpărate de la diferite persoane (Fond 1299, op. I, d. 7228, f. 8). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 169‑171. 886 – Zapis de vânzare, 20 martie 1647, de la Răzmeriţă, fiul lui Ionaşcu Robu, pentru două părţi din satul Drăguşeni, cumpărate de la el de marele armaş Ştefan, cu 20 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 5047, f. 138). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 173‑174. 887 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 17 martie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, prin care i se întăreşte lui Constantin, fiul lui Nicoară, o jumătate din satul Zubriceni în ţinutul Hotin, pe care o revendica Pătraşcu Ciogolea (Fond 1299, op. I, d. 843, f. 112, 112v. Copie). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 184‑186. 888 – Carte domnească de danie, Iaşi, 31 martie 1648, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, dă călugărilor de la Mănăstirea Schitului, Mănăstirea Suceviţa (Fond 1299, op. I, d. 571, ff. 453, 453v, 465). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 186‑189. 252  RUSIA

889 – Carte domnească de întăritură, 4 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, boierilor Leca Ureche şi Panarie, pentru o parte din ocina Bălcăşeşti (Fond 1299, op. I, d. 3961, f. 185). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 189‑190. 890 – Scrisori, din 1648, de la Iona, egumenul Mănăstirii Sf. Nicolae din Moldova, cu cerere de milostenie (Fond 52, op. 1, dos. 17, f. 7‑10). Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563. 891 – Carte domnească de întăritură, Iaşi, 28 mai 1649, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte lui Cosma Pârciul o parte din satul Vlădinţi (Fond 1299, op. I, d. 299, f. 37). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 196‑198. 892 – Zapis de judecat, 20 ianuarie 1650, prin care boierii moldoveni întăresc lui Constantin, nepotul lui Macrea, jumătate de sat Zăboiceni şi o bucată de loc din Zavideni în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 5047, f. 111, 112). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 209‑211. 893 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 24 noiembrie 1650, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, dată pârcălabului din Orhei, Gheorghe Catargi, pentru săliştea Peştera în ţinutul Orhei (Fond 1299, op. I, d. 3599, f. 39, 39v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 214‑215. 894 – Documente, din 1651, privitoare la danii acordate de ţarul Aleksej Mihailovič Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Suceava, pentru construirea unei biserici şi răscumpărarea călugărilor din robia tătarilor (Fond 52, op. 1, dos. 43, f. 1‑3, 14‑15). Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563. 895 – Carte domnească de întăritură, 4 martie 1652, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, Elenei, Alexandrei şi lui Eremia, copiii fostului mare logofăt Gavrilaş Mateiaş, pentru împărţirea unor sate, moştenite de la tatăl lor (Fond 1299, op. I, d. 730, ff. 439‑442). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 231‑235. 896 – Documente, din 1652, privitoare la cererea de danii a mitropolitului Varlaam al Moldovei, prin intermediul arhimandritului Mihail al Mănăstirii Sf. Gheorghe, către ţarul Aleksej Mihailovič, în urma căreia acesta a dăruit fondurile necesare construcţiei unei biserici în această mănăstire, care fusese devastată de tătari (Fond 52, op. 1, dos. 12, f. 1‑12, 19‑22, 25‑29). Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 563. 897 – Scrisori (8), din 1652‑1656, de la Matei Basarab, Gheorghe Ştefan şi Bogdan Hmielniţchi, referitoare la relaţiile dintre Moldova, Ucraina şi Rusia (Fond 68, inv. 1, 1654, nr. 1, 2, f. 9; Fond 124, 1652, nr. 3, f. 6; nr. 21, f. 9; nr. 28, f. 22‑24, 31; 1656, nr. 1, f. 56‑59). Ref.: Mohov, Očerki, p. 99, 104‑106. Publ.: ibidem, p. 193‑195 (doc. 17 mai 1656). 898 – Zapis de hotărnicie din Văscăuţi, 13 septembrie 1653, de la vornicul de gloată RUSIA  253

Rugină, pentru determinarea hotarelor unei jumătăţi din satul Văscăuţi în ţinutul Hotin, între Darie Stârcea şi Prodan Drăguşescu (Fond 1299, op. I, d. 190, f. 442, 443v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 243‑247. 899 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 3 iulie 1654, de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, căpitanului Condrea, să hotărnicească satul Purceleni, care aparţinea lui Constantin Macrea (Fond 1299, op. I, d. 813, ff. 112v, 113). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 251‑252. 900 – Tratat, din 16 martie 1656, între Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, şi Aleksej Mihailovič, ţarul Rusiei. Versiune greacă, scrisă de Grigorie Neaniul, logofăt al II‑lea, şi semnată de Ghedeon, mitropolitul Sucevei, şi de Macarie, patriarhul Antiohiei (Fond 181, Glavarhiv). Ref., publ. şi reprod.: D.G. Ionescu, Tratatul încheiat de Gheorghe Ştefan cu ruşii în 1656 (RIR, 3, 1933, p. 234‑246). 901 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 21 iunie 1656, de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, vornicului Ponici şi rudelor lui, pentru satul Burlăneşti, în ţinutul Hotin, revendicat de Gheorghe, fost hatman (Fond 1299, op. I, d. 813, ff. 568, 568v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 259‑262. 902 – Zapis de hotărnicie, 15 septembrie 1656, de la fostul vornic Constantin, pentru hotărnicirea satului Pogribeni, care aparţinea răzeşilor acestui sat (Fond 1299, op. I, d. 3751, ff. 363‑368v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 263‑267. 903 – Note, din 1656 – 1657, privind achiziţionarea de icoane din Rusia şi invitarea în Moldova a unor pictori ruşi, între care Sofron Karpov şi Kuzma Iacovlev (Fond 68, inv. 1, 1656, nr. 2, f. 34). Ref.: Istoričeskie svjazi II, p. 283‑285, 393, n. 197‑198; Semenova, Relaţiile, p. 567. 904 – Carte domnească de întăritură, 18 martie 1657, de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, vornicului Ursul Ponici pentru satul Burlăneşti, în ţinutul Hotin şi nişte părţi din satele Costineşti, Dragomăneşti şi Bisericani, în ţinutul Iaşi (Fond 1299, op. I, d. 813, f. 584, 584v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 272‑274. 905 – Zapis de hotărnicie din Bilăuţi, 22 mai 1659, de la vornicul de gloată Dumitraşcu, pentru determinarea hotarelor unor părţi din satul Bilăuţi în ţinutul Hotin, care aparţineau marelui vistiernic Ion Prăjescul (Fond 1299, op. I, d. 747, f. 150, 150v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 282‑286. Reprod.: ibidem, p. [407‑408]. 906 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 13 iunie 1659, prin care Gheorghe Ghica, domnul Moldovei, întăreşte vistiernicului Ramandi o parte din satul Mătceşti, în ţinutul Iaşi, revendicată de Dumitraşcu, feciorul lui Pavel, şi Pavel, ginerele acestuia din urmă (Fond 1299, op. I, d. 7230, f. 215). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 290‑291. Reprod.: ibidem, p. [411]. 254  RUSIA

907 – Zapis de vânzare din Iaşi, 15 ianuarie 1660, de la Grigoraşcu, feciorul lui Ghenghea, pentru satul Borlăneşti în ţinutul Hotin, cumpărat de la el de marele vameş Ursachi, cu 500 de taleri (Fond 1299, op. I, d. 813, f. 586). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 297‑298. 908 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 26 august 1660, prin care Ştefan Lupu, domnul Moldovei, întăreşte fostului spătar Grigoraşcu Rusul o poiană pe râul Ichel, pe care o revendica Pavel Ciocârlan (Fond 1299, op. I, d. 3206, f. 170, 170v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 312‑314. 909 – Zapis de mărturie din Orhei, 17 septembrie 1660, de la pârcălabul de Orhei, Apostol, spătarului Grigoraşcu Rusul, să stăpânească poiana Bracovicea, pe râul Ichel, pe care o revendica Pavel Ciocârlan (Fond 1299, op. I, d. 3206, f. 171, 171v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 314‑316. 910 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 28 septembrie 1660, prin care Ştefan Lupu, domnul Moldovei, întăreşte fostului spătar Grigoraşcu Rusul, un loc în poiana Bravicea, în ţinutul Orhei, pe care o revendica Pavel Ciocârlan (Fond 1299, op. I, d. 3206, f. 172, 172v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 316‑319. 911 – Carte domnească din Iaşi, 4 octombrie 1660, prin care Ştefan Lupu, domnul Moldovei, porunceşte vatamanului şi locuitorilor din satele Bogdăneşti şi Gurbăneşti să plătească impozitele cuvenite Mănăstirii Golia (Fond 1299, op. I, d. 244, f. 355). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 319‑320. 912 – Carte domnească din Iaşi, 21 iunie 1661, prin care Ştefan Lupu, domnul Moldovei, întăreşte marelui vameş Ursachi şi soţiei sale Elena, şapte părţi din satul Cărpiceni în ţinutul Iaşi şi satul Burlăneşti în ţinutul Hotin (Fond 1299, d. 813, f. 566, 566v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 37‑38. 913 – Carte domnească din Iaşi, 9 iulie 1661, prin care Ştefan Lupu, domnul Moldovei, porunceşte lui Miron şi lui Drăguşescu, pârcălabul de Hotin, să hotărnicească satul Şărăuţi care aparţinea logofătului Neaniul (Fond 1299, d. 933, f. 27). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 43‑44. 914 – Zapis de mărturie, Iaşi, 20 ianuarie 1662, de la boierii moldoveni, pentru împărţirea făcută între copiii lui Gheorghe hatmanul, Grigoraş, Măriuţa şi Ilincuţa, a satelor şi ocinelor rămase de la părinţii lor (Fond 1299, d. 813, f. 592, 593). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 55‑58. 915 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 28 martie 1662, de la Eustatie Dabija, domnul Moldovei, marelui vameş Ursachi pentru satul Epateşti în ţinutul Suceava (Fond 1299, d. 813, f. 577). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 62‑64. 916 – Zapis de vânzare, 15 mai 1662, de la Sava, fiul Nastei, pentru o bucată de pământ din satul Bălcăşeşti, cumpărată de pârcălabul Leca cu 15 taleri (Fond 1299, op. I, d. 3961, f. 185v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 64‑65. RUSIA  255

917 – Carte domnească de judecată, 26 mai 1662, prin care Eustatie Dabija, domnul Moldovei, întăreşte vistiernicului Roşca o parte din satul Coteleva în ţinutul Hotin, pe care o revendica fiul lui Cornescul (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 396, 396v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 70‑72. 918 – Carte domnească din Iaşi, 28 mai 1662, prin care Eustatie Dabija întăreşte boierului Pătraşcu Gane părţi din satul Diviceni (Fond 1299, op. I, d. 4201, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 72‑74. Reprod.: ibidem, p. [334]. 919 – Mărturie hotarnică, 10 iunie 1662, de la pârcălabul de Hotin, Miron Costin, lui Simion Barnovschi şi răzeşilor din satul Giuneşti, pentru determinarea hotarelor dintre satele Giuneşti şi Malinţi (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 494, 494v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 74‑76. 920 – Carte domnească, 30 iulie 1662, prin care Eustatie Dabija, domnul Moldovei, întăreşte mitropolitului Grigorie şi soborului Mănăstirii Todireşti satul Hrincăuţi în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 1263, f. 269). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 78‑81. 921 – Zapis de hotărnicie, 13 septembrie 1662, de la vornicul Rugină şi Marcu, fiul lui Nicolae Sălitrar, pentru determinarea hotarelor satului Şerbiceni în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 765, f. 89‑92). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 83‑88. 922 – Zapis de danie, 1 octombrie 1663, de la Gaftona, fiica Axaniei, fiicei lui Hâjdău, Gafiţa, şi cumnatului ei, Savin, pentru părţile sale de ocină din satele Şarbana şi Edineţ (Fond 1299, op. I, d. 299, f. 37). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 93‑94. 923 – Zapis de hotărnicie din Cobâlcin, 6 octombrie 1663, de la vornicul Rugină şi Marcu, fiul lui Sălitrariu, pentru determinarea hotarului satului Cobâlcin, din ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 730, f. 131‑131v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 94‑96. 924 – Zapis de danie, 28 octombrie 1663, de la Dumitraşcu şi Alexandru Ramandi, Mănăstirii Golia, pentru satul Mătiişti în ţinutul Iaşi (Fond 1299, d. 7230, f. 24, 24v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 97‑99. 925 – Zapis de vânzare, 12 octombrie 1664, de la fostul spătar Vasile Ureche, pentru satul Medveja Veche şi săliştea Nebuvalneca, din ţinutul Hotin, cumpărată de la logofătul Dumitraşcu şi fratele său Ionaşcu cu 800 de lei (Fond 1299, op. I, d. 531, f. 247‑247v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 104‑105. 926 – Zapis de vânzare din Cernăuţi, 1 noiembrie 1664, de la Gheorghe Hâjdău, pentru o parte din satul Edineţ, în ţinutul Hotin, cumpărat de Savin, starostele din Cernăuţi, cu 150 de lei (Fond 1299, op. I, d. 299, f. 37‑37v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 106‑107. 927 – Zapis de vânzare, 1 februarie 1665, de la postelnicul Ionaşcuţă, pentru o 256  RUSIA jumătate din satul Medveja, cumpărată de Dumitraşcu vistiernicul cu 250 de lei (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 241‑241v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 112‑114. 928 – Zapis de vânzare din Dorohoi, 20 februarie 1665, de la Ionaşcu, fost postelnic, pentru o jumătate din satul Medveja, din ţinutul Hotin, cumpărată de vistiernicul Dumitraşcu cu 250 de lei (Fond 1299, d. 490, f. 244‑244v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 117‑119. 929 – Zapis de învoială, 27 mai 1665, de la copiii lui Hâjdău pentru împărţirea între dânşii a satelor Păşcăuţi, Nihoreni, Dolineni şi altele (Fond 1299, op. I, d. 805, f. 54). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 129‑130. 930 – Zapis de mărturie, 29 iulie 1665, de la boierii moldoveni pentru împărţirea între copiii lui Efrim Hâjdău a satelor Păşcăuţi, Nihoreni, Dolineni ş.a. (Fond 1299, d. 805, f. 54v, 55). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 135‑137. 931 – Zapis de vânzare, 1665, de la Axana, fiica lui Efrim Hâjdău, pentru o parte din satul Hruşavăţ din ţinutul Hotin, cumpărată de fratele său, Gheorghe Hâjdău, cu 140 de lei şi pentru jumătate din săliştea Tulbureni, dăruită Mariei, fiica lui Gheorghe Hâjdău (Fond 1299, op. I, d. 805, f. 129‑129v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 139‑140. 932 – Zapis de vânzare din Iaşi, 1665, de la Gavril, feciorul Sandei din Bălcăşeşti, pentru o parte din satul Bălcăşeşti, cumpărată de fostul pârcălab Leca cu 15 taleri (Fond 1299, op. I, d. 3961, f. 180). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 107‑108. 933 – Zapis de vânzare din Iaşi, 13 martie 1666, de la Maricuţa, fiica lui Sturdza, pentru satul Bleşcinăuţi din ţinutul Hotin, cumpărat de la ea de marele vistiernic Ursachi, cu 500 de lei şi două bucăţi de adamască, în sumă de 40 de galbeni (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 49). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 142‑143. 934 – Zapis de mărturie, Iaşi, 15 martie 1666, de la boierii moldoveni despre vânzarea de către Maricuţa, fiica fostului vistiernic Mihai Sturdza, a satului Bleşcinăuţi din ţinutul Hotin, marelui vistiernic Ursachi, pentru 500 de lei bătuţi şi două bucăţi de adamasc, în sumă de 40 de galbeni (Fond 1299, op. I, d. 812, f. 49‑49v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 144‑146. 935 – Zapis de vânzare, 20 iulie 1667, de la Măriuţa, soţia lui Leica din Hlinaia, pentru jumătate din satul Edineţ din ţinutul Hotin, cumpărată de marele medelnicer Prodan Drăguşescu cu 290 de lei (Fond 1299, op. I, d. 299, f. 37v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 192‑193. 936 – Zapis de hotărnicie, 28 iulie 1667, al câtorva boieri moldoveni, despre împărţirea satului Stolniceni din ţinutul Lăpuşna între Bejan cu răzeşii săi şi Darie spătarul, cu fratele său, Ion Corobăţ (Fond 1299, d. 5047, f. 164v, 165). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 194‑196. RUSIA  257

937 – Zapis de hotărnicie, 22 august 1667, de la Iordache Rali, fostului mare spătar, Darie, pentru nişte părţi din satul Recea, în ţinutul Lăpuşna (Fond 1299, d. 5047, f. 137). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 196‑198. 938 – Zapis de hotărnicie, 23 august 1667, al câtorva boieri moldoveni, pentru nişte părţi din satul Stroieşti, care aparţineau vornicului Lupan Stroescul şi lui Grigoraş Ciocârlie (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 512‑515). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 198‑201. 939 – Carte domnească de întăritură, 20 octombrie 1667, de la Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, boierului Gheorghe Stârcea, pentru satul Bălcăuţi şi patru iazuri în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. I, d. 529, f. 354). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 203‑205. 940 – Zapis de mărturie, 9 februarie 1668, de la Ion, fiul Anghelinei şi Filip, nepotul lui Ghinescul, despre vânzarea de către ei a unor părţi din satele Stolniceni şi Drăguşeni, ţinutul Lăpuşna, fostului mare spătar Darie cu 110 lei, în timpul domniei lui Vasile Lupu (Fond 1299, d. 5047, f. 139). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 205‑207. 941 – Zapis de vânzare, 15 mai 1668, de la Băluţa, pârcălabului de Orhei, Leca, pentru o parte dintr‑un sat, cu preţ de 15 lei (Fond 1299, d. 3961, f. 186v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 213‑214. 942 – Zapis de vânzare, 15 mai 1668, de la Vlasie, Vasile şi alţi copii ai lui Nicoară, pentru o parte din satul Bălcăşeşti, cumpărată de pârcălabul de Orhei, Leca, cu 10 lei (Fond 1299, op. I, d. 5042, f. 187‑187v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 212‑213. 943 – Zapis de vânzare, 28 mai 1668, de la feciorii medelnicerului Donciul, pentru nişte părţi din satele Popeşti, Dănceni şi Scăeni, ţinutul Soroca, cumpărate de marele vistiernic Ursachi cu o sută de lei (Fond 1299, op. I, d. 1870, f. 75‑75v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 217‑219. 944 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 21 iunie 1668, prin care Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, întăreşte feciorilor lui Ionaşcu Percenco şi Ionaşcu Hăncanul nişte părţi din satele Onţeşti şi Săbieni, revendicate de răzeşii acestor sate (Fond 1299, d. 7228, f. 12). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 219‑222. Reprod.: ibidem, p. [356]. 945 – Carte domnească de poruncă, 15 iulie 1668, de la Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, pârcălabilor de Hotin, cu dispoziţia să stabilească hotarul satului Balcovăţ, ţinutul Hotin, care aparţinea lui Gheorghe Stârcea, din partea hotarului satului Holohoreni (Fond 1299, d. 529, f. 353‑353v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 222‑223. 946 – Zapis de vânzare din Iaşi, 25 iulie 1668, de la fostul cupar Dumitraşcu Prăjescul, pentru satul Novasăliţa, o jumătate din satul Mărişani, din ţinutul Hotinului, 258  RUSIA

şi satul Coposani, din ţinutul Cârligăturii, cumpărate de marele vistiernic Ursachi pentru 1500 de lei (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 286, 286v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 228‑230. 947 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 4 noiembrie 1668, prin care Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, întăreşte lui Vasile şi fraţilor lui o parte din satul Nisporeni, ţinutul Lăpuşna, revendicată de Mirăuţă cu rudele sale (Fond 1299, op. I, d. 7213, f. 109‑109v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 244‑247. 948 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 22 februarie 1669, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, dată Mănăstirii Golia din Iaşi, cu dreptul de a‑şi întoarce nişte săteni din satul ei, Bogdăneşti, care se strămutaseră în satul Costeşti, ce aparţinea medelnicerului Todiraşcu Jora (Fond 1299, op. I, d. 5244, f. 356‑356v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 249‑250. 949 – Zapis de mărturie, 12 martie 1669, de la boierii moldoveni, dat marelui vistiernic Ursachi pentru satul Novasăliţa şi jumătate din satul Mărişani, ţinutul Hotin, cumpărate de la fostul cupar Dumitraşcu Prăjescul cu o mie de lei (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 288‑288v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 250‑252. 950 – Zapis de vânzare din Iaşi, 7 aprilie 1669, de la fostul mare pitar Alexandru Buhuş şi de la soţia lui Alexandra, pentru satul Varticăuţi, ţinutul Hotin, cumpărat de hatmanul Nicolae Racoviţă cu 500 de lei (Fond 1299, op. I, d. 496, f. 334‑334v şi p. 335‑357). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 255‑256. 951 – Zapis de înţelegere, 1 mai 1669, între Cristina, soţia lui Luca, şi logofătul Vasile Mălai şi soţia sa, Nastasia, despre împărţirea satelor ce le‑au revenit lor drept moştenire de la socrul lor, fostul vistiernic, Gheorghe Roşca (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 408‑408v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 257‑259. 952 – Carte domnească de poruncă, 6 iulie 1669, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, fostului căpitan Pohrib, să descurce conflictul dintre pârcălabul Leca şi Mirăuţă din Cerceleşti, pentru o bucată de pământ (Fond 1299, op. I, d. 3961, f. 158‑58v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 261‑262. 953 – Zapis de hotărnicie, 17 septembrie 1669, de la marele şătrar Prodan Drăguşescu despre determinarea hotarului şi împărţirea satului Mărăşeşti între marele vistiernic Ursachi şi marele comis Ion Racoviţă (Fond 1299, op. I, d. 622, f. 302‑302v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 262‑264. 954 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 20 decembrie 1669, prin care Gheorghe Duca, domnul Moldovei, întăreşte boierului Grigoraş Cârlig satul Oncăuţi, ţinutul Hotin, după hotarele vechi care erau încălcate de satul Lişăuţi, ce aparţinea spătarului Todiraşcu Iordachi (Fond 1299, op. I, d. 299, f. 35‑35v, 36). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 270‑274. RUSIA  259

955 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 22 decembrie 1669, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, boierului Grigoraş Cârlig şi rudelor lui, pentru satul Oncăuţi, ţinutul Hotin (Fond 1299, d. 1263, f. 266‑266v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 274‑277. 956 – Zapis de zălog din Iaşi, 5 august 1670, de la Savin, fiul lui Constantin din Comăneşti, pentru o jumătate din satul Hruşăuţi, ţinutul Hotin, zălogită pitarului Dumitraşcu pentru 55 de lei (Fond 1299, op. I, d. 521, f. 137‑137v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 293‑295. 957 – Zapis de mărturie din Iaşi, 2 septembrie 1670, de la fostul şătrar Ponici şi Ionaşcu Braha, în care ei se dezic de pretenţiile lor pentru satul Burlineşti în favoarea vistiernicului Ursachi (Fond 1299, d. 813, f. 596). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 297‑298. 958 – Zapis de vânzare, Iaşi, 9 ianuarie 1671, de la Gafiţa, soţia fostului stareţ Savin, pentru o jumătate din satul Edineţ, ţinutul Hotin, cumpărată de şătrarul Prodan Drăguşescu cu 200 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 299, f. 39. Copie). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 40‑41. 959 – Zapis de vânzare, 12 ianuarie 1671, de la Savin, fiul lui Constantin din Comăneşti, pentru o jumătate din satul Hruşăuţi, ţinutul Hotin, cumpărată de marele pitar Dumitraşcu cu 300 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 521, f. 253). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 41‑42. 960 – Zapis de danie, 22 februarie 1671, de la Gafiţa, soţia vornicului Savin, nepotului ei, Răzmeriţă, feciorul vornicului Roman, pentru nişte părţi din satele Căpoteni, Şerbaca şi Oneşti, ţinutul Hotin (Fond 1299, op. 1, d. 6346, p. 101. Copie). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 43‑44. 961 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 30 aprilie 1671, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, lui Tudosie Dubău, al doilea logofăt, să cerceteze dacă au fost hotărnicite satele Onţeşti şi Săbieni (Fond 1299, op. 1, d. 7228, p. 17). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 49‑51. 962 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 1 iunie 1671, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, despre conflictul dintre Percenea şi oamenii lui, pe de o parte, şi Melentie şi Isac cu oamenii lor, pe de altă parte, şi despre întărirea dreptului de a stăpâni ocinile în satele Săbieni şi Onţeşti (Fond 1299, op. 1, d. 728, f. 22‑22v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 53‑59. 963 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 13 iulie 1671, prin care Gheorghe Duca, domnul Moldovei, întăreşte marelui pitar Dumitraşcu satul Medveja (cumpărat de pitarul Dumitraşcu), la care pretindea Chiriac paharnicul (Fond 1299, op. 1, d. 496, p. 259). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 64‑65. 964 – Zapis de vânzare din Hotin, 20 august 1671, de la fostul mare postelnic Ionaşcu şi soţia lui, Măricuţa, pentru o jumătate din satul Medveja, ţinutul Hotin, cumpărată de la dânşii de pitarul Dumitraşcu cu 350 lei (Fond 1299, op. 1, d. 496, p. 271). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 75‑77. 260  RUSIA

965 – Scrisoare, din 1671, a patriarhului Dositei al Ierusalimului către ţarul Rusiei, Aleksej Mihailovič, recomandându‑l pe Nicolae Milescu Spătarul slujbaş la Posolskij Prikaz (Fond 52, 1671‑1672, nr. 7, f. 130). Ref.: Mohov, Očerki, p. 183. 966 – Memoriu, din Raškov, din 1672, al domniţei Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, adresat ţarului Rusiei, Aleksej Mihailovič (Fond 68, inv. 1, 1672, nr. 1). Ref.: Mohov, Očerki, p. 99. 967 – Zapis de vânzare, 10 aprilie 1673, de la Potomir, al doilea paharnic, feciorul hatmanului Iancu Costin, pentru jumătate din satul Rujinţi, cumpărată de la el de fostul mare vornic Gavril Costachi cu 200 lei (Fond 1299, op. 1, d. 1263, p. 241). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 86‑89. 968 – Zapis de vânzare, 15 mai 1673, al feciorilor Dinciului temnicerul, Lupaşcu, Neculai şi Ion, pentru părţile din satele Dănceni, Popeşti şi Scăeni, ţinutul Soroca, cumpărate de marele vistiernic Ursachi cu 130 lei (Fond 1299, op. 1, d. 1870, p. 74v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 89‑90. 969 – Documente, din 1673‑1709, referitoare la relaţiile politice dintre Ţările Române şi Rusia, în timpul domnilor Ştefan Petriceicu, Dumitraşcu Cantacuzino, Constantin şi Antioh Cantemir şi Constantin Şerban, şi tendinţa permanentizării acestor relaţii în timpul domnilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu: soliile la Moscova ale arhimadriţilor Isaia şi Arsenie şi ale lui Gheorghe Castriotul, David şi Teodor Corbea, activitatea în capitala Rusiei a spătarului Nicolae Milescu, funcţionar la Posolskii Prikaz, şi Panait din Rodos, rezident permanent al Ţării Româneşti, politica românească de provocare a unui conflict militar ruso‑turc, transmiterea de informaţii privind situaţia politică, economică şi militară a Imperiului Otoman şi politica Rusiei de atragere a Principatelor Române în orbita politicii ruse, acordarea dreptului de azil membrilor familiilor Brâncoveanu şi Cantacuzino etc. (Fond 52, 1688, nr. 2, 16, 27; Fond 68, inv. 1, 1674, nr. 2; 1684, nr. 2, 3; 1688, nr. 16; 1698, nr. 1; 1700, nr. 2, 4; 1701, nr. 1, 2; 1702, nr. 1; 1703, nr. 5, 6; 1704, nr. 1, 2, 11; 1705, nr. 2; 1706, nr. 5; 1707, nr. 3, 4; 1708, nr. 2, 3; 1709, nr. 3; 1710, nr. 1). Ref.: Mohov, Očerki, p. 111‑114, 183; L.E. Semenova, Stabilirea legăturilor diplomatice permanente între Ţara Românească şi Rusia la sfârşitul secolului al XVII‑lea şi începutul secolului al XVIII‑lea („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 29‑49). Publ.: Mohov, Očerki, p. 195‑201 (2 doc., 11 dec. 1673 şi 6 martie 1674). 970 – Scrisoare, 29 decembrie 1674, a lui Constantin Şerban, fost domn al Ţării Româneşti, prin care cere ţarului Rusiei, Aleksej Mihailovič, ajutor militar împotriva incursiunilor otomane şi tătăreşti (Fond 68, inv. 1, nr. 41, f. 1‑3). Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat ale U.R.S.S. (RA, 1958, nr. 2, p. 161). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii XVI/4 (1‑6). 971 – Condică de corespondenţă, din 1674‑1675. Cuprinde copii de scrisori ale cancelariei Rusiei cu Moldova şi Ţara Românească, cu informaţii de istorie politică şi culturală, între care despre spătarul Nicolae Milescu şi mitropolitul Dosoftei. Ref.: Ungureanu, Documente, p. 28. RUSIA  261

972 – Zapis de vânzare, 14 ianuarie 1677, de la fostul clucer Dumitraşcu Drăguţescu, marelui vistiernic Iordache Ruset pentru satul Edineţ în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. 1, d. 299, p. 38). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 182‑183. 973 – Scrisori (3), din 1679, de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei, către Ioachim, patriarhul Moscovei şi Nicolae Milescu Spătarul, prin care solicită o tiparniţă şi toate instrumentele necesare: litere, matriţe etc. (Fond 68, inv. 2, dos. 43, f. 53‑54). Ref.: Ioan Bogdan, O scrisoare din 1679 a mitropolitului Dosofteiu (AARMSI, s. II, 1911‑1912, p. 491‑493); Ion Paraschiv, op. cit., p. 161; Semenova, Relaţiile, p. 569‑570. Publ.: Ioan Bogdan, loc. cit.; Istoričeskie svjazi III, p. 58‑59, 60‑61, 347‑348. Reprod.: ibidem, pl. VI; Ion Paraschiv, loc. cit.; Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/5. 974 – Scrisori (2), 3 aprilie 1680, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, către Nicolae Milescu Spătarul. Traducere în rusă (Fond 68, 1680, nr. 4). Ref.: Andrei Pippidi, 2011. 975 – Zapis de zălog, 4 decembrie 1684, de la Iacob Barbu pentru o parte din satul Nisporeni, amanetată lui Andronache Vascan pentru 5 lei (Fond 1299, op. 1, d. 7213, p. 118, 118v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 143‑144. 976 – Zapis de zălog, 4 decembrie 1684, de la Ştefan Bulhacu pentru o parte din satul Nisporeni, amanetată lui Costică Vârlan pentru 6 lei (Fond 1299, op. 1, d. 7213, p. 115). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 144–145. 977 – Scrisoare, din 4 iunie 1688, de la Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, către ţarii Ivan şi Piotr Alexeevič, relatându‑le distrugerile săvârşite de turci şi cerându‑le ajutorul (Fond 52, dos. 16, f. 46) Ref.: Semenova, Relaţiile, p. 564. Publ.: Istoričeskie svjazi III, p. 84‑89. 978 – Condică de corespondenţă, 11 martie 1690 – 1 martie 1691. Cuprinde copii de scrisori de la Constantin Cantemir, domnul Moldovei. 126 f. Publ.: Ungureanu, Documente, p. 28. 979 – Zapis de mărturie, 3 aprilie 1690, de la marele logofăt Tudosie Dubău, mare vornic al Ţării de Jos, Vasile Costachi şi alţi boieri moldoveni, dat Saftei, fata Rusăţii, pentru satele Brătuleni, din ţinutul Cârligăturii, Ciumişeni, din ţinutul Orhei, şi alte sate, de asemenea şi pentru caii cu lucrurile de preţ, proprietatea vistiernicului Ursachi, date ei pentru achitarea datoriei cu 3100 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 131, p. 158, 158v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 148‑150. 980 – Scrisoare din tabăra de la Ploieşti, 8 noiembrie 1690, prin care Emeric Thököly îi anunţă ţarului Petru cel Mare numirea sa ca principe al Transilvaniei. Publ.: Veress, Documente, XI, p. 447‑448. 981 – Carte domnească de judecată, Iaşi, 24 noiembrie 1691, de la Constantin Duca, 262  RUSIA domnul Moldovei, lui Iftimie şi Tofan pentru două părţi din satul Săbieni revendicate de Perciun (Fond 1299, op. 1, d. 7228, p. 20). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 157‑159. 982 – Document, din 1692, menţionând activitatea de traducător la Posolskii Prikaz desfăşurată de Nicolae Milescu Spătarul (Fond 138, op. 1, 1692, nr. 3, f. 1). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 8, nota 16. 983 – Documente (8), din 1692‑1693, referitoare la refugiul mitropolitului Moldovei, Dosoftei, în Polonia: rapoarte ale rezidentului rus în Polonia, B. Mihailov (Fond 79, op. 1(2), 1691‑1696, dos. 243, f. 277v‑278, 338, 344, 603v‑605v, 643‑644, 648‑649v, 963‑965). Ref.: L.V. Vlasova, Rossija i Rečpospolitaja v političeskoj biografii mitropolita Dosofteja (Istočniki novye i zanovo pročitannye), în Problemy istočnikovedenija istorii Moldavii perioda feodalizma i kapitalizma, Chişinău, 1983, p. 87‑103. 984 – Carte domnească de întăritură, 9 mai 1695, de la Constantin Duca, domnul Moldovei, fostului mare stolnic Gavriil Brăiescul, pentru satele Zaluci şi Vancicăuţi, ţinutul Hotin, Horodişte, ţinutul Dorohoi ş.a. (Fond 1299, op. 1, d. 521, p. 495‑498). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 168‑171. 985 – Zapis de danie, 1 martie 1696, de la Măricuţa, soţia răposatului vornic Grigoraş Ciocârlie, fiicelor ei, Aniţa şi Măriuţa, pentru jumătate din satul Stoieşti din ţinutul Cernăuţi (F. 1299, op. 1, d. 622, p. 532). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 192‑193. 986 – Corespondenţă politică (106 doc.), din 1696–1708, referitoare la relaţiile dintre Rusia şi Ţările Române: scrisori între Petru cel Mare, cancelarii F.A. Golovin şi G.I. Golovkin, ambasadorul rus la Constantinopol, Petr Andreevič Tolstoj, diverşi demnitari ruşi şi Constantin Brâncoveanu, Constantin Cantacuzino şi David Corbea, patriarhii de Ierusalim, Dositei şi Hrisant, instrucţiuni imperiale către soli şi tratatul Rusiei cu Transilvania din 4 septembrie 1707 etc. (Fond 35, Snošenija Rossii s Angliej, inv. 1, 1707, nr. 5; Fond 52, Snošenija Rossii s Grecijej, inv. 1, 1701, nr. 1; 1702, nr. 1; 1703, nr. 1; 1704, nr. 1; 1705, nr. 1; 1706, nr. 2; 1707, nr. 1‑2, 4, 25; f. 68: Snošenija Rossii s Moldavijej i Valahiej, inv. 1, 1706, nr. 2‑3; 1707, nr. 2‑3, 9‑10; Fond 229, Malorossijskij prikaz, inv. 1, 1707, nr. 3; Fond 160, Pis’ma i prošenija raznyh lic (na russkom jazyke), inv. 1, 1704, nr. 4; 1707, nr. 30, 34; Fond 132, Snošenija Rossii s Avstriej i Germanskoj imperiej, inv. 1, kn. 45; Fond 79, Snošenija Rossii s Polšej, inv. 1, 1704, nr. 9; 1706, nr. 8; 1707, nr. 23, 93, 136; Fond 89, Snošenija Rossii s Turcijej, inv. 1, 1699, nr. 57; 1703, nr. 2; 1708, nr. 2; Fond 40, Snošenija Rossii s Vengrijej, inv. 1, 1707, nr. 2, 5; Fond 9, Kabinet Petra I, 1704‑1725, inv. 1, Tetradi zapisnyje. Zapisnyje knigi imennyh ukazov Petra I i Ekateriny I. Kopii ukazov, 1704‑1707, otd. 1, kn. 52; otd. 2, kn. 1‑3, 5‑6, 53). Ref.: G.S. Ardeleanu, Ştiri privitoare la istoria ţărilor române în corespondenţa împăratului Rusiei, Petru I (SMIM, 1, 1956, p. 181‑197); Vera Tchentsova, 2012. Publ.: Pis’ma i bumagi Petra Velikogo, Sankt‑Peterburg, I, 1887, p. 261, 332, 336, 382, 471, 569, 574, 775, 795; II, 1889, p. 36, 38, 55, 65, 227, 313, 315, 341–343, 346, 374, 467, 476, 552, 576‑577, 605‑606, 639, 649; III, 1893, p. 160, 201, 273‑274, 560, 599, 686, 708, 725‑726, 761‑762, 979; IV, 1900, p. 149, 492; IV/2, 1900, p. 316, 580, RUSIA  263

596, 599, 690, 701‑704, 881, 947, 981, 1005–1006, 1010, 1011, 1031, 1094, 1107, 1158; V, 1907, p. 14, 133, 180‑181, 225‑226, 385, 448, 544, 555, 590‑597, 634‑636, 691, 695‑696; VI, 1912, p. 1‑2, 73‑80, 177, 215‑216, 219‑221,0 229, 255, 327, 348, 374, 380‑381, 412, 444‑446, 459, 485, 494‑489, 501, 511‑512, 515‑517, 519, 524, 604‑605, 632; G.S. Ardeleanu, op. cit., p. 197‑222. 987 – Zapis de mărturie din Iaşi, 25 ianuarie 1697, al boierilor moldoveni, marelui vistiernic Iordache Ruset, pentru satul Edineţ în ţinutul Hotin şi a patra parte din satul Hultureşti în ţinutul Vaslui (Fond 1299, op. 1, d. 299, p. 38). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 183‑185. 988 – Zapis de vânzare, 9 mai 1699, al lui Năstase, fiul lui Noroce, pentru a patra parte din partea de sat a Furnicăi, cumpărată de la dânsul de Ioniţă Costin, Tofan, Timofte şi alţii cu 7 lei (Fond 1299, op. 1, d. 4202, p. 11). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 193‑194. 989 – Zapis de mărturie, decembrie 1699, de la Năstase Noroce, Ilie Gane şi Miron Badiul fiilor şi nepoţilor lor pentru părţile din satele: Hulboca şi Onişcani în ţinutul Orhei, Suruceni în ţinutul Lăpuşna, Corneşti în ţinutul Iaşi şi altele (Fond 1299, op. 1, d. 3923, p. 144). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 194‑195. 990 – Documente, sfârşitul sec. XVII, privitoare la interesul manifestat în Moldova pentru pictura rusă de icoane. Cuprind informaţii despre trimiterea unor icoane de către ţarul Feodor, prin solul acestuia, Pavel Iasov, la rugămintea domnului Moldovei, Gheorghe Duca (Fond 68, inv. 1, 1680, nr. 4, f. 4‑5; nr. 6, f. 16‑17). Ref.: Istoričeskie svjazi III, p. 64‑65, 350, notele 34‑36, şi p. 69‑70, 351, nota 39; Semenova, Relaţiile, p. 568. 991 – Zapis de vânzare, 3 ianuarie 1700, de la Vasile Hâjdău pentru satul Păşcăuţi în ţinutul Hotin, cumpărat de la el de neguţătorul Toma cu 600 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 805, p. 55, 55v, 56). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 195‑197. 992 – Zapis de vânzare din Iaşi, 8 aprilie 1700, de la Gavriil Brăiescul, fost mare stolnic, şi de la feciorii lui, Ilie şi Solomon, pentru satul Zaluci, cumpărat de la el de Vasile Pşelca, al treilea logofăt, cu 180 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 521, p. 521, 521v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 197‑199. 993 – Carte domnească de imunitate din Iaşi, 17 iulie 1700, de la Antioh Cantemir, domnul Moldovei, egumenului Mănăstirii Golia, cu dreptul să ia zeciuială din satul mănăstiresc Mătceşti, în ţinutul Iaşi (Fond 1299, op. 1, d. 7230, p. 28). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 200‑201. 994 – Ordin, din 20 august 1700, al cancelarului rus F.A. Golovin, pentru executarea la armurărie a unei cruci de cavaler al ordinului Sf. Andrei, sabie şi centură cu ornamente de aur şi rubine, pentru a fi trimise domnului Constantin Brâncoveanu din partea ţarului Petru cel Mare (Fond Oružejnaja Palata, nr. 396, 1700‑1701, op. 1, p. XXI, dos. 34668, f. 1‑3). 264  RUSIA

Ref.: L.E. Semenova, Stabilirea legăturilor diplomatice permanente între Ţara Românească şi Rusia la sfârşitul secolului al XVII‑lea şi începutul secolului al XVIII‑lea („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 38‑39). 995 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 decembrie 1700, de la Constantin Duca, domnul Moldovei, boierului Alexandru David, pentru satul Zaluci în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. 1, d. 521, p. 521, 521v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 203‑204. 996 – Zapis de mărturie din Iaşi, 13 februarie 1701, de la Angheluţa, soţia fostului mare armaş Gheorghe Hâjdău, şi feciorul ei, Vasile, despre împărţirea ocinilor între urmaşii răposatului Gheorghe Hâjdău (Fond 1299, op. 1, d. 805, p. 506, 506v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 207‑208. 997 – Scrisoare, 1 aprilie 1701, prin care Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, mulţumeşte ţarului Petru cel Mare pentru apărarea intereselor Ţării Româneşti (Fond 68, inv. 1, 1701, dos. 2, f. 1). Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat ale U.R.S.S. (RA, 1958, nr. 2, p. 161‑162). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/7 (1‑2). 998 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 28 aprilie 1702, de la Constantin Duca, domnul Moldovei, sulgerului Pavel Bujoreanu, pentru jumătate din satul Ghilişevca, în ţinutul Hotin (Fond 1299, op. 1, d. 765, p. 93‑95). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 215‑218. 999 – Scrisori, din 1702–1704, ale lui Constantin Cantacuzino stolnicul către ceauşul David Corbea, agent al Ţării Româneşti la Moscova. Ref. şi publ.: C. Şerban, Contribuţie la repertoriul corespondenţei stolnicului Constantin Cantacuzino (Studii, 19, 1966, p. 698‑705). Reprod.: B. A. R., arh. 648. 1000 – Corespondenţă (878 doc.), din 1702 – 1782, a membrilor familiei Cantemir: principele Antioh, sora lui, Maria, fraţii, Constantin, căpitan în regimentul Preobraženskij, Sergey, brigadier, şi fiica acestuia, Elena Alfimova (Fond 1374, inv. 1, doc. 1‑878). Ref. şi publ.: Ličnye arhivnye fondy, p. 309; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 39 nota 89; Vera Tchentsova 2012. 1001 – Scrisoare, 20 august 1703, a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, către Teodor Corbea, comunicată de acesta cancelarului F. A. Golovin (Fond 68, inv. 1, 1703, nr. 5). Ref.: Andrei Pippidi, 2011. 1002 – Scrisori (9) din Bucureşti şi Târgovişte, 1703‑1704: opt ale stolnicului Constantin Cantacuzino, adresate ceauşului David Corbea, agent al Ţării Româneşti la Moscova, şi o scrisoare a contelui Mikes Mihály din Alba Iulia către stolnic, referitoare la începutul şi desfăşurarea răscoalei anti‑habsburgice a lui Francisc II Rákóczi în Ungaria şi Transilvania, relaţiile acestuia cu Ţara Românească şi Imperiul Otoman, intervenţia de RUSIA  265 represiune a trupelor ţariste, Unirea cu Roma a Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania etc. (Fond 68, inv. 1, 1703, nr. 4, f. 95, 123, 128, 129; 1704, nr. 4, f. 11, 36‑42, 66‑69, 74‑79, 88‑90, 103v; Fond 1299, op. 1, dos. 7230, p. 28). Ref. şi publ.: A.A.C. Stourdza, Constantin Brancovan, prince de Valachie, 1688‑1714. Son règne et son époque, III, Paris, 1915, p. 62, 83‑85, 89‑93, 96‑97, 109‑112; Paul Cernovodeanu, Primele ştiri privitoare la insurecţia rácócziană în corespondenţa stolnicului Constantin Cantacuzino din anii 1703‑1704, în Studii de istorie a naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfrăţirii lor cu naţiunea română. Naţionalitatea maghiară, I, Buc., 1976, p. 8‑92, 95‑100. Reprod.: B. A. R., arh. 648, F/62‑66. 1003 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 16 septembrie 1704, de la Mihai Racoviţă, domnul Moldovei, părintelui Ştefan din cetatea Hotinului şi vărului său, Toader Păvitul, cerându-le să pună un termen şi să cheme răzeşii satelor Cruhlici, Sângereni şi Şendreni, din ţinutul Hotin, la judecata Divanului domnesc (Fond 1299, op. 1, d. 896, p. 217). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 222‑223. 1004 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 2 noiembrie 1704, de la Mihai Racoviţă, domnul Moldovei, fostului mare vameş Frangoli, pentru satul Micişti în ţinutul Iaşi (Fond 1299, op. 1, d. 7230, p. 32). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 223‑224. 1005 – Scrisoare, din 7 februarie 1705, prin care ţarul Petru cel Mare porunceşte Departamentului Soliilor (Posolskii Prikaz) ca Andrei Mihailov, traducător la acest departament, să fie trimis în Ţara Românească pentru învăţarea limbii latine şi a altor ştiinţe (Fond 68, inv. 1, 1704, dos. 11, f. 24). Ref.: Ion Paraschiv, op. cit., p. 163. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/8 (1‑2). 1006 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 23 iulie 1706, de la Antioh Cantemir, domnul Moldovei, armaşului Toader Fotri, pentru a patra parte din satul Stroieşti, în ţinutul Cernăuţi, răscumpărată de la postelnicul Enachi Arapul, cu 60 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 622, p. 5620, 520v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 234‑235. 1007 – Zapis de mărturie din Iaşi, 25 iulie 1706, de la Măricuţa Ciocârlie pentru a patra parte din satul Stroieşti, în ţinutul Cernăuţi, dată postelnicului Enachi Arapul pentru o datorie de 60 de lei (Fond 1299, op. 1, d. 622, p. 516). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 235‑237. 1008 – Notă, 26 mai 1707, prin care Posolskii Prikaz informează că, în 1705, Danilă Vasiliev, elev al Şcolii matematice de navigaţie din Sankt‑Peterburg, a fost trimis în Moldova şi Ţara Românească pentru învăţarea limbii române (Fond 68, inv. 1, 1707, dos. 14, f. 1). Ref.: Ion Paraschiv, op. cit., p. 163. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/9 (1‑2). 266  RUSIA

1009 – Scrisori (2) din Iaşi, 9 aprilie 1709, de la domnul Moldovei Mihai Racoviţă către cancelarul rus G.I. Golovkin (Fond 68, inv. 1, 1709, dos. 13). Ref.: Andrei Pippidi, 2006. 1010 – Tratatul de la Luţk, 24 aprilie 1711, privind alianţa dintre Moldova şi Rusia. Copie în rusă (Fond 68, inv. 1). Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 106; Maria Holban, Ludovic Demény, Originalul şi traducerea latină a „Diplomei lui Petru I” dată lui Dimitrie Cantemir, cuprinzând condiţiile tratatului moldo‑rus din 1711 (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 1067‑1078). Publ.: Polnoe sobranie zakonov, IV, p. 653 ş. urm. Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 65; B. A. R., ms. 26. 1011 – Proclamaţie, 30 mai 1711, adresată de Dimitrie Cantemir poporului Moldovei cu prilejul intrării în alianţa antiotomană alături de Rusia. Copie în latină (Fond 68, inv. 1). Ref.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 108; Andrei Pippidi, Politică şi istorie în proclamaţia lui Dimitrie Cantemir din 1711 (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 923‑946). Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 455‑456; Supl. I/1, p. 396‑397; N. Iorga, Carol XII, Petru cel Mare şi ţările noastre (AARMSI, s. II, 32, 1909‑1910, p. 126‑127). Reprod.: B. A. R., mf. 83; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 16, c. 711‑713; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 68. 1012 – Scrisoare, 2 iunie 1711, adresată de Dimitrie Cantemir mareşalului B. P. Šeremetev, despre coordonarea acţiunilor domnului moldovean cu trupele de avangardă ale armatei ruse. Traducere rusă din greacă (Fond 9, Kabinet Petra I, otd. 3, kn. 13, f. 505, 1046). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 114‑117 (doc. 3). 1013 – Scrisori (4), iulie – august 1711, adresate de Dimitrie Cantemir ţarului Petru cel Mare, referitoare la hotărârea sa de a se refugia în Rusia, la condiţiile în care ar dori să obţină protecţia ţarului, la asigurarea condiţiilor de viaţă în Rusia pentru 1000 de ostaşi moldoveni etc. (Fond 68, inv. 1, 1711, nr. 2‑4, 6, 8). Ref.: Mohov, Očerki, p. 129‑130; Ungureanu, Documente, p. 28; Constantin Şerban, Contribuţii la repertoriul corespondenţei lui Dimitrie Cantemir (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 1055, 1057‑1058). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 117‑121 (doc. 6‑8). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 1, c. 654‑656, 666‑672; r. 16, c. 751‑772. 1014 – Jurnalul campaniei ruse în Moldova, 1711. Cuprinde informaţii despre situaţia politică şi militară a Ţărilor Române, relaţiile cu Rusia, vizita ţarului Petru cel Mare la Iaşi, bătălia de la Stănileşti (Fond 9, Kabinet Petra I, dos. 1, ms. 9). Ref.: Ion Paraschiv, op. cit., p. 163. Publ.: ibidem, p. 172‑173 (fragm. 23 iunie 1711). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie XVIII/10 (1‑5). 1015 – Documente, din 1711 – 1714, referitoare la şederea principelui Dimitrie Cantemir la Harkov şi la refugiul în Rusia după bătălia de la Stănileşti (Fond 248, op. 58, nr. 8, f. 67‑105). Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 376 nota 31. RUSIA  267

1016 – Documente (43), din 1711‑1732, referitoare la activitatea lui Dimitrie Cantemir şi a familiei sale în Rusia: scrisori, rapoarte, memorii şi cereri adresate de principe şi de membri ai familiei sale ţarului Petru I, senatului sau miniştrilor ruşi, hotărâri ale ţarului, ale cancelarului G.I. Golovkin şi ale senatului în legătură cu privilegiile acordate fostului domn al Moldovei, rapoarte ale funcţionarilor şi ofiţerilor ruşi însărcinaţi cu rezolvarea problemelor administrative ale lui Cantemir, descrierea curţilor ţărăneşti deţinute de el în ţinuturile Moscova şi Briansk, perioada locuirii la Harkov (1711‑1712), călătoria la Moscova şi Sankt‑Peterburg (1712) (Fond 9, Kabinet Petra I, dos. 20, f. 881, 882; dos. 24, f. 45, 47‑50; dos. 27, f. 756‑761; dos. 32, f. 771‑774; dos. 41, f. 173‑174; dos. 55, f. 1‑3, 5‑6, 9‑17; dos. 58, f. 232, 234, 242, 259, 365‑366, 582‑583, 664; dos. 65, f. 65; fond 24, dos. 41, f. 161‑167; dos. 54, f. 489‑490; dos. 55, f. 2; dos. 57, f. 84‑86; dos. 63, f. 14‑16; dos. 68, f. 453). Ref.: Constantin Şerban, op. cit., p. 1051–1065; Elena Ionescu, Documente inedite privitoare la Dimitrie Cantemir în arhivele din U.R.S.S. („Muzeul Naţional”, 1, 1974, p. 240–244). Publ.: P. Pekarskij, Nauka i literatura v Rossii pri Petre Velikom, I, Sankt‑Peterburg, 1862, p. 567‑578 (11 doc., 1719‑1724); Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, p. 81‑163 (traduceri după documentele publicate de P. Pekarskij); Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 176‑185, 203, 209‑219, 222‑224, 237‑238, 256‑257, 270‑272, 275‑278, 280‑282 (doc. 48‑55, 57‑59, 78, 82‑86, 88‑93, 96, 97, 108, 125, 133‑134, 136‑140, 142). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 1, c. 657, 673‑674; r. 16, c. 773‑774; r. 17, c. 548‑556 (scrisoare D. Cantemir către G.I. Golovkin, 25 iulie şi 2 august 1711 – februarie 1717); Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 17, c. 546‑557 (2 doc. Antioh Cantemir, 1724 şi 1730). 1017 – Scrisori, din 1711‑1739, privitoare la familia Cantemir şi la afacerile Principelui Dimitrie Cantemir în Rusia (Fond 68, inv. 1, nr. 11; nr. 12, f. 1‑245). Ref.: Vera Tchentsova, 2012. 1018 – Document, 7 februarie 1712, cuprinzând lista cu alimentele pentru hrana lui Dimitrie Cantemir şi a oamenilor săi pe drumul de la Harkov la Moscova, întocmită de Vasilij Makulov (Fond 248, d. 8, č. 1, f. 121‑124). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 132‑137 (doc. 13). 1019 – Scrisori (19), din 1712‑1716, adresate de Dimitrie Cantemir Senatului rus, referitoare la călătoria sa la Moscova şi Sankt‑Peterburg în 1712, la persoanele care l‑au însoţit, la ajutoarele pe care le‑a solicitat, la însoţitorii rămaşi la Moscova pe durata călătoriei la Sankt‑Peterburg, precum şi la proprietăţile care i‑au fost dăruite de către ţarul Petru cel Mare (Fond 248, d. 8, č. 1, f. 67‑67v, 70v‑76, 111, 118‑118v, 113, 183, 185, 201‑201v, 202, 205, 260‑260v, 261‑262, 263, 911‑911v). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 132‑137, 139‑141, 146‑147, 149‑152, 158‑159‑160, 168‑170, 182 (doc. 14, 17‑23, 25‑26, 28‑31, 37‑39, 43, 56). 1020 – Scrisori, din 1714‑1719, de la Dimitrie Cantemir către cancelarul rus G.I. Golovkin, privitoare la familii de iobagi aparţinând unor boieri moldoveni refugiaţi în Rusia, la memorii avocaţiale şi solicitări diverse (Fond 68, inv. 1, 1714, nr. 1; 1716, nr. 3; 1717, nr. 3; 1718, nr. 1, 3; 1719, nr. 1). 268  RUSIA

Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Alvina Lazea, Mihai Carataşu, Din corespondenţa inedită a lui Dimitrie Cantemir (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 1036‑1038). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 17, c. 673‑675. 1021 – Raport, 27 mai 1715, al rezidentului austriac Otto von Pleier despre convorbirea pe care a avut‑o cu Dimitrie Cantemir despre intenţia acestuia de a intra în serviciul Habsburgilor (Fond 32, op. 5, dos. 7, f. 30‑31). Ref. şi publ.: Vladimir Artamonov, Valentin Constantinov, Încercarea de trecere a lui Dimitrie Cantemir sub protectorat austriac în anul 1715 („Revista de istorie a Moldovei”, 1‑2, 2011, p. 32‑43). 1022 – Scrisori (8), din 1717‑1722, adresate de Dimitrie Cantemir ţarului Petru cel Mare, prin care solicită confirmarea unor privilegii, între care cele prevăzute de diploma din 1711, acordarea unor domenii, precum şi sprijin pentru fratele său, Antioh, pentru ca acesta să poată părăsi capitala Imperiului Otoman şi să se stabilească în Rusia. În rusă (Fond 9, Kabinet Petra I, otd. 2, d. 32, f. 764‑765; d. 50, f. 105; d. 55, f. 15, 21‑23; d. 58, f. 234, 584). Publ.: Paul Cernovodeanu, Alvina Lazea, Mihai Carataşu, Din corespondenţa inedită a lui Dimitrie Cantemir (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 1044‑1049); Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 188‑190, 201, 206‑209, 219‑221, 238‑239 (doc. 63‑64, 75, 81, 94‑95, 109). 1023 – Scrisori (20), din 1717‑1723, adresate de Dimitrie Cantemir generalului A. D. Menšikov, referitoare la scutirea de impozite pe proprietăţile sale din Rusia, la situaţia din Ţările Române, la solicitări de foi de drum şi la diverse misiuni secrete, la probleme de familie şi dificultăţile materiale care îl împiedică să se mute la Sankt‑Peterburg, la starea sa de sănătate, la moartea fiicei sale Smaragda şi a lui Toma Cantacuzino, precum şi la campania din Persia din 1722. În rusă (Fond 198, A.D. Menšikov, op. 1, d. 633, f. 1‑17, 19‑26, 30‑34; fond 9, otd. 2, kn. 63, f. 4‑6). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 185‑188, 196‑202, 205‑206, 236‑237, 239, 243‑244, 253, 255, 257, 264‑268, 273‑274 (doc. 60, 62, 68, 70‑72, 74, 76, 80, 107, 110, 113‑115, 122, 124, 126, 129‑131, 135). 1024 – Document, 20 septembrie 1721, cuprinzând clarificările aduse de senatorii ruşi şi de Dimitrie Cantemir la Tabelul Rangurilor. În rusă (Fond 9, otd. 2, d. 93, f. 212‑219). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 224‑228 (doc. 98). 1025 – Scrisori (2), din 29 octombrie şi 5 decembrie 1721, adresate de ţarul Petru cel Mare diplomatului V. L. Dolgorukij, aflat la Paris, despre planul de eliberare a lui Antioh Cantemir, ostatic la Istanbul. În rusă (Fond 9, otd. 1, d. 12, f. 84‑85, 91‑92). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 231‑232, 235‑236 (doc. 103, 106). 1026 – Scrisori (7), din 1721‑1723, ale lui Dimitrie Cantemir către A. M. Makarov, secretarul cabinetului imperial, cuprinzând solicitări de sprijin în vederea eliberării fratelui său Antioh, exilat la Istanbul, informaţii despre evoluţia imprimării lucrării Sistemului religiei muhammedane şi un proiect de dezvoltare a culturii de cânepă de pe proprietăţile sale, producţia urmând a fi livrată amiralităţii ruse (Fond 9, Kabinet Petra I, otd. 2, kn. 55, f. 4, 14, 16‑19, 21‑22; kn. 63, f. 3‑5). RUSIA  269

Ref. şi publ.: P. Cernovodeanu, A. Lazea, M. Carataşu, op. cit., p. 1039‑1043; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 206‑209, 214, 229, 231, 233, 268‑270 (doc. 81, 87, 99, 101‑102, 104‑105, 132); Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 118, nr. 712. 1027 – Scrisoare, din noiembrie 1722, adresată de Dimitrie Cantemir împărătesei Ecaterina, în care cere să i se facă dreptate după ce a fost învinuit că a obţinut satul Saburovo prin mijloace necinstite. În rusă (Fond 9, otd. 2, d. 93, f. 235‑236). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 262‑264 (doc. 128). 1028 – Scrisori (8), din 1737 şi 1739, ale boierilor din Ţara Românească adresate ţarinei şi comandanţilor militarilor ruşi şi documente în legătură cu solia lui Preda Drăgănescu, vornic al II‑lea în timpul războiului ruso‑austro‑turc. Între acestea, o scrisoare a nepotului lui Dimitrie Cantemir, Constantin Cantemir, căpitan în armata rusă, din iulie 1739, despre pregătirea intrării armatei ruse în Moldova (Fond 177, 1737, otd. 3, f. 10, 37‑38, 75, 194; Fond 11, 1739, otd. 456, f. 1). Ref.: E.B. Šul’man, Prorusskaja partija v Valahii i ee svjazi s Rossiej v 1736‑1737 godah, în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 22, 25‑26; Andrei Timotin, 2011. 1029 – Documente (5), din 1757‑1767, privind demersurile întreprinse de guvernul rus pe lângă cel austriac în favoarea sârbilor şi românilor din Imperiul Hasburgic: memoriul colonelului Filip Radotici din 18 mai 1757, memoriul Colegiului rus al Afacerilor Străine către contele Keyserling, ministrul Rusiei la Viena, din 12 septembrie 1757, plângerea călugărului ardelean Nicodim către împărăteasa Elisabeta Petrovna, raportul lui Keyserling, din 19 noiembrie 1757, despre discuţiile cu cancelarul Kaunitz şi rezumatul negocierilor până în 1767 (dos. 79, nr. 2). Ref.: Silviu Dragomir, La politique réligieuse des Habsbourg et les interventions russes au XVIIIe siècle („Balcania”, 7, 1944, nr. 1, p. 152‑159). Publ.: St. M. Dimitrievič, în „Spomenik Srpske Kraljevske Akademie”, 53, 1922, p. 18‑31 (doc. 1757); Silviu Dragomir, op. cit., p. 161‑172. 1030 – Documente (26), din 1763‑1793, referitoare la relaţiile ruso‑otomane, cuprinzând şi informaţii privind situaţia Ţărilor Române: schimburi comerciale, acţiuni militare desfăşurate pe teritoriul Principatelor Române, luptele de la Focşani şi Cahul (1770), pretenţii teritoriale ruse, acţiuni militare (1787‑1791), tratative de pace (1789‑1791), pacea de la Iaşi (1791) etc. (Fond 1261, nr. 312, 435, 601, 604, 722, 827, 877, 932, 1003, 1007, 1035, 1060, 1065, 1094, 1096, 1273, 1286, 1599, 1618, 1854, 1856, 1860, 1863, 1881, 1921). Ref.: Al. Andronic, Documente referitoare la Principatele Române aflate în Fondul Voronţov, păstrat în Arhiva Centrală de Stat a Actelor Vechi din Moscova (RA, 1958, nr. 1, p. 224‑225). 1031 – Documente (450 dosare), din 1768‑1775, ale cancelariei administraţiei ruse de ocupaţie în Moldova şi Ţara Românească, cuprinzând corespondenţa cu guvernele Principatelor Române, între care: dosarul Departamentului Spătăriei (1773‑1774), dosarul Departamentului Vistieriei Ţării Româneşti, dosarul Divanului Moldovei, jurnale şi porunci ale marelui logofăt şi ale Vistieriei (1771), dosarul ordinelor feldmareşalului P.A. Rumjancev (1771), rapoartele Vistieriei Moldovei, rapoarte şi informaţii despre Moldova (Fond 293, inv. 1: dosare moldovene şi muntene). 270  RUSIA

Ref.: Al. Vianu, Consideraţii asupra caracterului administraţiei ruse în Ţările Române 1769‑1774 (SMIM, 1, 1956, p. 233); Ungureanu, Documente, p. 28‑31. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 2, 55, 82‑83, 86‑88. 1032 – Dosare (3), din 1773‑1774, cuprinzând rezultatele statisticii Moldovei şi Ţării Româneşti, efectuate în timpul ocupaţiei militare ruse: Catagrafia Moldovei, redacţia românească – 587 f., cuprinzând situaţia din ţinuturile Vaslui, Câmpulung, Putna, Suceava, Sorica, Cernăuţi, Cârligătura, Tecuci şi Neamţ, şi redacţia rusă – 1484 f., rezumat în plus cu situaţia din Tudova şi Greceni; Catagrafia Munteniei, redacţia rusă – 251 f., cu situaţia din judeţele Buzău, Râmnicu Sărat, Săcuieni, Prahova, Ilfov, Dâmboviţa, Ialomiţa, Vlaşca, Teleorman, Muscel, Olt şi Argeş (Fond 293, dosar 187). Ref.: Dokumenty i bumagi, hranjaščiesja v Arhive Ministerstva Justicii, Moscova, 1890; L.T. Boga, A doua ocupaţie rusească a ţărilor române după arhiva Ministerului de Justiţie din Moscova, Chişinău, 1930; Ion Ionaşcu, Despre catagrafia ţinutului Putna din anii 1773‑1774 (RA, 1958, nr. 1, p. 121‑1269); Ion Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, 1958, nr. 1, p. 299); Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat ale U.R.S.S., în RA, 1958, nr. 2, p. 163; Ion Ionaşcu, Despre judeţele Olt şi Argeş, în catagrafia din anii 1773‑1774 de la Moscova (MO, 10, 1958, nr. 3‑4, p. 248‑292); idem, Date statistice noi despre Bucureşti în anii 1810–1811 culese din Arhivele Moscovei (RA, 1959, nr. 1, p. 177‑178); P.G. Dimitriev, Recensămintele populaţiei din Moldova în anii 1772 şi 1774 ca izvor de studiere a istoriei sociale în Prietenia de veacuri, Chişinău, 1961, p. 245; Ungureanu, Documente, p. 30; G.M. Dascălu, O cartografie necunoscută a ţinutului Covurlui (RA, 1965, nr. 1, p. 208‑212); Ion Ionaşcu, Evoluţia populaţiei din Vrancea între anii 1774‑1829 după date statistice inedite (RA, 1965, nr. 2, p. 97‑110). Publ.: Ion Ionaşcu, Date statistice noi despre Bucureşti în anii 1810–1811 culese din Arhivele Moscovei, p. 127‑130 (f. 104‑108, Moldova); idem, Evoluţia populaţiei din Vrancea între anii 1774‑1829 după date statistice inedite, p. 114‑123 (f. 108‑121, Moldova). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., filiala Iaşi, mf. 1033 – Documente (56), a doua jumătate a sec. XVIII – prima jumătate a sec. XIX, din arhiva personală a lui Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij, rudă a Cantemireştilor, istoric şi director al Arhivei Colegiului Afacerilor Străine (Fond 182). Ref.: Ličnye arhivnye fondy, p. 58. 1034 – Documente (18), din 1803, 1810‑1812, 1827‑1830, referitoare la războaiele ruso‑turce din 1806‑1812, 1828‑1829, desfăşurate pe teritoriul Principatelor Române, şi preliminariile lor: ordine, rapoarte, jurnale de operaţii (Fond 1261, nr. 1263, 1264, 1980, 1989‑1990, 1991, 1994, 2000, 2006, 2101, 2011, 2016, 2168, 2176, 2178‑2179, 2182, 2187, 2189, 2191, 2255‑2257). Ref.: Al. Andronic, op. cit., p. 226. 1035 – Cartografii (2) ale oraşului Bucureşti, 1810‑1811, cu rezultatele statisticii efectuate în timpul ocupaţiei militare ruse (Fond 69, dos. 365, 557, 574). RUSIA  271

Ref. şi publ.: Ion Ionaşcu, Date statistice noi despre Bucureşti în anii 1810–1811 culese din Arhivele Moscovei (RA, 1959, nr. 1, p. 178‑179). Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, fotocopii. 1036 – Documente, din 1818‑1829, referitoare la Ţările Române: corespondenţă diplomatică rusă şi otomană, scrisori de la Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti, Mihai Suţu, Scarlat Callimachi, domnii Moldovei, protocoalele conferinţelor din 1820‑1821 de la Belek şi Ortoköy, cu informaţii despre situaţia din Principatele Române, aplicarea tratatului de la Bucureşti din 1812, revoluţia de la 1821 şi urmările ei etc. (Fond 3, ed. hr. 81 (p. 28‑43); 1261, Voroncov, op. 1, ed. hr. 2578 (p. 5‑9, 17‑23), 2580 (p. 1‑4), 2581 (p. 1‑2), 2582 (p. 1‑3); Fond 1278 Stroganov, op. 1, ed. hr. 92). Ref.: Ungureanu, Documente, p. 58 (doc. 1818‑1829). Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVIII, p. 373‑494; (58 doc., 1818‑1829); Revoluţia din 1821, p. 98‑105, 138‑150, 161‑164, 166‑169, 245‑255, 322‑328, 348‑350 (9 doc., 1821). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 32, c. 140‑169, 185‑216, 403‑409, 413‑415, 426‑427, 438‑446, 457‑470.

MS

1037 – Miscelaneu, Neamţ, 1413, copist Gavriil Uric. Cuprinde: Sf. Ioan Sinaitul, Scara şi Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvântări. 355 f. 26 x 18,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale. Cuprinde: Scara lui Ioan Sinaitul (f. 1‑148r), Omiliile (16) lui Grigore Teologul (f. 149v‑355v). Însemnări din sec. XVII‑XVIII ale ierodiacului Teoctist de la mănăstirea Bistriţa în slavonă şi ale unor cititori în română (Fond 196, Mazurin, ms. 1494). Ref.: B.N. Šumilov, Obzor dokumental’nyh materialov central’nogo gosudarstvennogo arhiva drevnih aktov po istorii SSSR perioda feodalizma XI‑XVI vv., Moscova, 1954, p. 52; Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 12; idem, Texte româneşti, p. 17‑20; idem, Glose teologice inedite din sec. XV (BOR 95, 1977, p. 807); idem, Repertoriu, p. 93, nr. 464 (datare: 1405‑1413); Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v SSSR, Moscova, 1986, p. 56, nr. 29; A.D. Paskal’, Itogi i zadači izučenija rukopisej Gavriila Urika kak rannih istočnikov po istorii slavjano‑moldavskoj knižnosti XV veka, în Issledovanija po istočnikovedeniju istorii SSSR dooktjabr’skogo perioda, Moscova, 1989, p. 14‑15, 29; Valentina Pelin, 1998. 1038 – Miscelaneu de literatură populară şi apocrife, Moldova, Mănăstirea Neamţ, [1447], copist Gavriil Uric. Text în slavonă, fragmentar. 4 f. 28,7 x 21 cm. Cuprinde: Varlaam şi Ioasaf, f. 1‑1v, Grigore Sinaitul, Povestire scurtă despre Rai (f. 1v), Povestire despre potop şi Noe (f. 2‑4), Alcătuirea lui Ezdra Proorocul (f. 4‑4v) şi Din înţelepciunea lui Solomon (f. 4v)(Fond 188, Rukopisnoe sobranie, ms. 778). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1039 – Minei pe luna octombrie, Moldova, 1467. Copiat de Trif, diac, din porunca domnului Moldovei, Ştefan cel Mare, pentru Mănăstirea Putna. Text în slavonă. Ilustraţii în chinovar. 247 f. 28,3 x 18 cm. (Fond 188, Rukopisnoe sobranie, ms. 1379). Ref.: idem. 272  RUSIA

1040 – Triod înflorit, Moscova, sec. XV. Pergament. 56 f., fragment. Text în slavonă. Notaţii muzicale din sec. XVII (Fond 188 Obolenskij, ms. 5). Ref.: O.A. Knjazevskaja, Vosem’ pergamennych rukopisej iz Sobranija C.G.A.D.A. („Trudy otdela drevne‑russkoj literatury”, 18, 1962, p. 434‑441 (datat sec. XVII); Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 12; idem, Repertoriu, p. 92, nr. 459. 1041 – Canoane, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. Scris de doi copişti. Frontispicii ornate. Însemnări ale logofătului Ionaş din Găleşti din sec. XVIII şi de cititor, din sec. XVII‑XVIII, în română (Fond 196, Mazurin, ms. 1062). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1042 – Tetraevanghel, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. 465 f., 21 x 13,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii ornate cu motive geometrice (Fond 181, ms. 494). Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 10‑11; idem, Repertoriu, p. 92, nr. 456 (datare 1504‑1530); Valentina Pelin, 1998. 1043 – Liturghier, Moldova, 1567. 107 f. 21 x 14,8 cm. Text în slavonă. Pergament. Frontispicii ornate în culori şi aur. La f. 8v: însemnări ale copistului. Două copii (Fond 196 Mazurin, inv. 1, ms. 1694, 1696). Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 12; idem, Repertoriu, p. 93, nr. 465‑466; Valentina Pelin, 1999. 1044 – Psaltire, Mănăstirea Humor, 1578. Copiată de Neofit ieromonahul. 64 f. 21,5 x 16 cm. Text în slavonă. Cuprinde şi Tipic, Ceaslov şi Cronograf (Fond 196, Mazurin, ms. 579). Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 12‑16; idem, Repertoriu, p. 93, nr. 461. 1045 – Miscelaneu. Învăţături dogmatice şi pravile pustniceşti, Moldova, Mănăstirea Humor, 1578. Copiat de Neofit ieromonahul. 67 f. 21,3 x 16 cm. Pergament. Text în slavonă. Ornamente în culori, chinovar şi cerneală. La f. 67v: însemnare a copistului şi însemnări de cititor din sec. XVIII (Fond 196 Mazurin, ms. 579). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1046 – Miscelaneu. Învăţături dogmatice şi mucenicia Sf. Ioan cel Nou, Moldova, Mănăstirea Humor, 1578. 57 f. 21,3 x 16 cm. Fragment (continuare a ms. 579 din fondul Mazurin). Copiat de Neofit ieromonahul. Text în slavonă. Iniţiale cu ornamente florale în chinovar. Însemnare de cititor din 1717 în română (Fond 196, Mazurin, ms. 728). Ref.: idem. 1047 – Pravilă cu anexe, sfârşitul sec. XVI. 57 f. 21,5 x 16 cm. Text în slavonă. Pergament. Conţinut dogmatic şi polemic: Teodosie Pečerskoj împotriva latinilor, corespondenţa patriarhului Germanos II cu latinii, Întrebări şi răspunsuri atribuite lui Anastasie şi Chiril de Alexandria etc. La f. 53‑57: fragment din istoria aducerii moaştelor lui Ioan cel Nou la Suceava (Fond 196, Mazurin, ms. 728). Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 16‑17; idem, Vechiul drept, p. 196‑187; idem, Repertoriu, p. 93, nr. 462. 1048 – Letopiseţ cu pravilă, Ţara Românească, sec. XVI. Text în slavonă. Însemnare din Bucureşti, 1540 (Fond 181, ms. 365). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 234; idem, Repertoriu, p. 92, nr. 455. RUSIA  273

1049 – Evangheliar, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 196 Mazurin, ms. 1702). Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 13; idem, Repertoriu, p. 94, nr. 467. 1050 – Miscelaneu liturgic, Moldova sec. XVI‑XVII, 227 f., 16,5 x 10,5 cm. Text în slavonă. Cuprinde: stihere, canoane pentru diverse praznice şi Pripealele lui Filotei Monahul (Fond 196, Mazurin, ms. 1062). Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 17‑18; idem, Repertoriu, p. 93, nr. 463. 1051 – Pravilă, Moldova, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă (Fond 1816, ms. 1595/15). Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 11; idem, Repertoriu, p. 92, nr. 458. 1052 – Ioan şi Petru Damaschin, Scrieri, Moldova, Mănăstirea Dragomirna, 1618. Copist Pahomie, din porunca lui Anastasie Crimca, mitropolitul Moldovei. 200 f. 39,4 x 23,3 cm. Text în slavonă. Ornat în chinovar. La f. 200: însemnări ale copistului în slavonă (Fond 188, Rukopisnoe sobranie, ms. 1075). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1053 – Sintagma lui Matei Vlastaris, 1625. Copie realizată pentru marele logofăt Gheorghe. Text în greacă (Fond 181, ms. 1274/gr.4). Ref.: Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 11; Constantinescu, Vechiul drept, p. 242. 1054 – Slowa z typographiey Pieczarskiey zebrane na przyjazd Ie ms. Iv Moysia Mohity Woiewody y hospodara ziem motdawskih, [1633]. Copie după ediţia din Kiev. Nu se cunosc exemplare ale acestei ediţii (Fond 381, op. 1, 1767, f. 137–140). Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 241. 1055 – Psaltire, Moldova, 1642. 222 f. Text în slavonă. La f. 1 şi 102v: însemnări de la Mănăstirea Hangu, 1746 (Fond 188, Obolenskij, ms. 98/99). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 15‑26; Constantinescu, Repertoriu, p. 92, nr. 460. 1056 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, 1672‑1673. Text în rusă (Fond 181, ms. 462/930). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 130, nota 2; idem, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 2. Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 48‑85. 1057 – Asediul Vienei, Ţara Românească, sfârşitul sec. XVII. Traducere din italiană în greacă de Ieremia Cacavela, dedicată lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, după lucrarea Ragguaglio historico della guerra trà l’armi cesaree e ottomane dal principio della ribellione dege’Ungari fino l’anno corvente 1683, tipărită la Veneţia în 1683. 70 f. (ms. gr. Fond 181, inv. 14, nr. 1295, f. 1‑70). Ref.: Grečeskija i latinskija rukopisi biblioteka Moskovskogo Glavnogo Arhiva („Sbornik Moskovskogo Glavnogo Arhiva Ministerva Jousteran”, 7, Moscova, 1900, p. CLXXXIV); P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 39; Ariadna Camariano‑Cioran, Jérémie Cacavela et ses relations avec les Principautés 274  RUSIA

Roumaines (RESEE, 3, 1961, nr. 1‑2, p. 177); Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române, p. 11. 1058 – Sbornic, a doua jumătate a sec. XVII. Cuprinde la f. 28‑33 povestiri despre Vlad Ţepeş. Text în slavonă (Fond 181, ms. 613/1121). Ref.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 107. Publ.: ibidem, p. 179‑181. 1059 – Lexicon slavo‑român, Moldova, sfârşitul sec. XVII. 284 f. 13,7 x 9,4 cm. Text pe două coloane. Legătură originală în lemn şi piele, cu încrustaţii. Lipseşte sfârşitul. La f. 285v: însemnare a copistului în slavonă (Fond 188, ms. 1383). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1060 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVII. Text în rusă (Fond 196, op. 1, ms. 1499). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 34. 1061 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, Rusia, sec. XVII. Text în rusă (Fond 181, op. 7, ms. 648/1159). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 72, nr. 35. 1062 – Dimitrie Cantemir, Compendiolum universae logices institutiones [Compendiu despre doctrina logicii universale], începutul sec. XVIII, cu două desene proprii. 195 + 43 f., 15,8 x 13,3 cm (Fond 181, nr. 1329). Ref.: Const. Karadja, Operele lui D. Cantemir în Biblioteca Academiei din Petrograd, despre însemnările unui suedez din anul 1735 (RI, 1929, p. 2‑3); Gheorghe N. Cazan, Cercetarea în Rusia la sfârşitul secolului trecut, de către savanţi români a unor lucrări ale principelui Dimitrie Cantemir (RRSI, 1973, nr. 4, p. 211‑215); Madan, Dmitrij Kantemir, p. 24, nr. 101; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 326, nota 271; idem, Neamul Cantemireştilor, p. 85, nr. 683. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere, VI, Buc., 1883, p. 409‑468; Mic compendiu asupra întregii învăţături a logicii, trad. Dan Sluşanschi, Buc., 1995. Reprod.: B. A. R., ms. lat. 76, f. 1‑38; mf. 5. 1063 – Dimitrie Cantemir, De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus şi Historia Moldo‑Vlachica, începutul sec. XVIII. 225 f. (Fond 181, ms. 1325, f. 129‑225). Ref.: G.N. Moiseeva, Sud’ba rukopisnogo nasledija Dimitrija Kantemira, în Nasledie Dmitrija Kantemira i sovremennost’, ed. H. Korbu, L. Čobanu, Chişinău, 1976, p. 142; Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 22; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 96‑97, nr. 692‑693. Publ.: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, trad. Gh. Guţu, introducere Maria Holban, comentariu istoric N. Stoicescu, Buc., 1973; idem, Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, ed. Dan Sluşanschi, Buc., 2006; idem, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, trad. Dan Sluşanschi, studiu introductiv şi note Valentina şi Andrei Eşanu, Buc., 2007. Reprod.: B. A. R., mf. 83. 1064 – Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică în douăsprezece părţi împărţită, Moldova, 1700. 333 f. 21 x 16 cm. Donat în 1783 de consilierul Curţii imperiale Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij. Text în română (Fond 181, inv. 16, ms. 1419). RUSIA  275

Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 101‑102; Madan, Dimitrij Kantemir, p. 23, nr. 98; G.N. Moiseeva, op. cit., p. 142; Constantinescu, Repertoriu, p. 254, nr. 1327; Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 16; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 328, nota 282; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 87, nr. 686. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere, VI, Buc., 1883; idem, Opere complete, IV, ed. Stela Toma, studiu introductiv, comentarii şi note N. Stoicescu, Buc., 1973. Reprod.: BAR, mf. 1; ms. rom. 321; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 18, c. 1‑688; r. 79, c. 570‑901; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 52‑55 (5 f.). 1065 – O predostavlenii prav i privilegij moldavanam v Rossii. 28 ijulia 1711 [Cu privire la acordarea de drepturi şi privilegii moldovenilor în Rusia]. Original în latină cu traducere în rusă, 1711 (Fond 68, inv. 1, 1711, dos. 4, f. 23‑24: originalul în latină; f. 25‑28: traducerea în rusă). Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 90, nr. 689.1. Publ.: Pis’ma i bumagi Imperatora Petra Velikogo, Moscova, 1964, XI/2, p. 387‑388; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 117‑118 (doc. 6). 1066 – Ob uslovijah poselenija moldovan v Rosii i o dolgah moldavskogo knjazja. 29 ijulia 1711 [Cu privire la condiţiile de stabilire a moldovenilor în Rusia şi despre datoriile principelui moldav]. Original în latină cu traducere în rusă, 1711 (Fond 68, inv. 1, 1711, dos. 4, f. 23‑24: originalul în latină; f. 25‑28: traducerea în rusă). Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 90, nr. 689.2. Publ.: Pis’ma i bumagi Imperatora Petra Velikogo, XI/2, p. 388; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 118 (doc. 6). 1067 – O statuse i položenij moldavskogo gospodarija v Rossii. 30‑31 avgusta 1711 [Cu privire la statutul şi situarea domnului moldovean în Rusia]. Original în rusă, 1711 (Fond 68, inv. 1, 1711, dos. 4, f. 1‑3). Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 90, nr. 689.3. Publ.: Pis’ma i bumagi Imperatora Petra Velikogo, XI/2, p. 388‑389; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 119 (doc. 6). 1068 – [Dimitrie Cantemir], Uvedomlenija, kotorye dones nam poslannoj naš s pašportom Ego C[a]rskogo Veličestva v Transilvaniju, 1716 godu, sentjabrja 19 dnja [Ştirile pe care ni le‑au adus trimisul nostru (plecat) cu paşaportul Măriei‑Sale ţarului în Transilvania la 19 septembrie 1716], 1717 (Fond 68, inv. 1, dos. 2, f. 2‑5). Ref.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, ed. Paul Cernovodeanu, trad. Emil Lazea, Buc., 1996, p. 211‑217; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 115‑116, nr. 709.1. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, p. 218‑225. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 17, c. 550‑556; B. A. R., ms. 326, f. 246v‑249. 1069 – Manifesti Palatini Terrarum Moldaviae Demetrius Cantemir Dei Gratia advitalis Palatinus Terrarum Moldaviae, cca 1711. 2 f. 32 x 21 cm. Text în latină (Fond 181, ms. 1325). Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 90, nr. 688. Publ.: Grigore Nandriş, Romanian exiles in 18th century in Russia. Appendix B: Manifesti Palatini Terrarum Moldaviae Demetrius Cantemir Dei Gratia advitalis Palatinus Terrarum Moldaviae (RER, 1, 1953, p. 67‑68). Reprod.: B. A. R., mf. 83. 276  RUSIA

1070 – Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a româno‑moldovlahilor, 1717‑1723. 350 f. 32 x 21 cm. Manuscris autograf (Fond 181, ms. 1420‑1421). Ref.: Gr. Tocilescu, Raport asupra cercetărilor istorice făcute în bibliotecile din Rusia („Analele Academiei Române”, secţ. I, s. I, nr. 2, 1878, p. 56‑57); Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 102‑104; Madan, Dmitrij Kantemir, p. 23, nr. 99; Constantinescu, Repertoriu, p. 254, nr. 1328‑1329; Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 22; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 269‑274; idem, Neamul Cantemireştilor, p. 107, nr. 704. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere, VIII, ed. Gr. Tocilescu, Buc., 1901; Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, ed. Paul Cernovodeanu, Buc., 1996; Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a româno‑moldo‑vlahilor, I‑II, ed. Stela Toma, Buc., 1999‑2000. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 19, c. 1‑703, r. 78, c. 226‑569; B. A. R., mf. 52; fotocopie nr. 26; B. A. R. filiala Cluj, ms. rom. 43, 83; Muzeul Naţional de Istorie a României, Buc., fotografii. 1071 – [Dimitrie Cantemir], Predloženija o merah okazanija pomošči moldavskomu narodu so storony Rossii [Propuneri în vederea ajutorării poporului moldav din partea Rusiei], 1718 (Fond 68, inv. 1, dos. 2, f. 3‑7). Ref.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, ed. Paul Cernovodeanu, trad. Emil Lazea, Buc. 1996, p. 227‑236; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 114‑115, nr. 709.2. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, p. 246‑251; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 190‑193 (doc. 65). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 17, c. 598‑604; B. A. R., ms. 326, f. 252‑257; Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, p. 259‑265 (facsimil). 1072 – Dimitrie Cantemir, Sistema religionis muhammedanae, 1719, 127 f. 32 x 21 cm Manuscris autograf. Text în latină (Fond 181, ms. 1325, f. 2‑128). Ref.: Opisanie izdanij graždanskoj pečati Petrovskogo vremeni 1708‑1725, Moscova, 1955, p. 394‑395; Virgil Cândea, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VIII/2, ed. Anca Ionescu, trad. şi studiu introductiv Virgil Cândea, Buc., 1987, p. XXIX‑XXX; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 118‑119, nr. 713. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VIII/2, p. 2‑601. Reprod.: B. A. R., ms. lat. 76, f. 41‑100v; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 128‑129 (2 f.). 1073 – [Dimitrie Cantemir], Kratkoe skazanie ob iskorenenii Brankovanskoj i Kantakuzinyh familij [Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor], cca 1720‑1721, original în rusă, 18 f. (Fond 9, Kabinet Petra I, otd. 2, kn. 14, f. 32‑48v). Ref.: Paul Cernovodeanu, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor, Buc., 1995, p. 11‑73; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 287‑288; idem, Neamul Cantemireştilor, p. 103‑104, nr. 697. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/2, ed. Paul Cernovodeanu, trad. Emil Lazea, Buc., 1996, p. 11‑165; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 316‑331 (doc. 145). 1074 – Ivan Il’inskij, Notationes quotidianae, 1721‑1723. Cuprinde însemnări asupra RUSIA  277 activităţii lui Dimitrie Cantemir în Rusia în anii 1721‑1723, scrise de fostul său secretar particular (Fond 181). Ref. şi publ.: C. Şerban, Jurnalul lui Ioan Ilinski (1721‑1730) (Studii, 8, 1955, nr. 5‑6, p. 119‑135); Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 24, 353 nota 44. Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 120‑121, 148 (5 f.). 1075 – Zamečanija D. Kantemira na proekt ukaza po graždanskim delam pravitel‘stvueščego Sinoda [Observaţiile lui D. Cantemir la proiectul ucazului cu privire la litigiile civile la Sinodului guvernamental], 1722 (Fond 248, op. 3, kn. 95, f. 14‑15). Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 123, nr. 720. Publ.: L. E. Semenova, Naučnaja dejatel‘nost‘ Dimitrija Kantemira v Rossii, în Florilegium. K 60‑letiju B. N. Flori, Moscova, 2000, p. 296‑310. 1076 – [Dimitrie Cantemir], Kratkoe nynjašnego vo Asiju pohoda opisanie (c 18 ijulja po 16 oktjabrja 1722 g.) [Descrierea actualei campanii în Asia (de la 18 iulie până la 16 octombrie 1722)], 1722. Note anexate la scrisoarea lui D. Cantemir din 2 noiembrie 1722 către A. Menšikov (Fond 198, op. 1, d. 633, f. 27‑28). Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 125, nr. 723. Publ.: Victor Ţvircun, Pis’ma Dmitrija Kantemira russkim sanovnikam v period persidskogo pohoda 1722 goda („Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 3, 2007, p. 105‑108, doc. 4). 1077 – Antioh Cantemir, Jurnal, Londra, martie‑iulie 1732 (Fond 1261, nr. 69‑70). Ref.: Al. Andronic, Documente referitoare la Principatele Române aflate în Fondul Voroncov, păstrat în Arhiva Centrală de Stat a Actelor Vechi din Moscova (RA, 1958, nr. 1, p. 224). 1078 – Dimitrie Cantemir, Dell’ Accrescimento e Decadenza dell’ Impero Othmano o sia Epitome dell’ Istoria Turca. Parte Prima che contiene l’Accrescimento dal MCCC al MDCLXXII. Originalmente scritta in Latino da Demetrio Cantemir Principe de Moldavia, già tradotta in Inglese da Nicolo Tindal, ed ora in Italiano da Antioco Prencipe Cantemir, Figlio dell’ Autore, cca 1735‑1744. Traducerea italiană a scrierii lui Dimitrie Cantemir Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmanicae, realizată de fiul său Antioh. 530 f. 32 x 21 cm. Manuscris autograf al traducătorului (Fond 181, op. 16, nr. 1363). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 23, nr. 100; Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 384 (nota 7). Reprod.: B. A. R., ms. lat. 74, 75; Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, mf. 1981/28; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 105 (f. de titlu şi f. 5v); Integrala manuscriselor Cantemir, VI. Epitome dell’ Istoria Turca. A. Dell’ Accrescimento e Decadenza dell’ Impero Othomano o sia Epitome dell’ Istoria Turca. B. Annotazioni. Manuscris facsimil inedit, ed. C. Barbu, Craiova, 2010. 1079 – G.F. Miller, Însemnări, 1744, privind moartea lui Antioh Cantemir, soarta bibliotecii sale şi a manuscriselor tatălui său (Portfeli G.F. Millera, Fond 199, inv. 1, nr. 149, partea 3, nr. 5, f. 5v‑6). Ref.: G.N. Moiseeva, Sud’ba rukopisnogo nasledija Dimitrija Kantemira, în Nasledie 278  RUSIA

Dmitrija Kantemira i sovremennost’, ed. H. Korbu, L. Čobanu, Chişinău, 1976, p. 139. 1080 – Dimitrie Cantemir, Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmanicae, I. (1300‑1762), prima jumătate a secolului al XVIII‑lea. 251 f. Text în latină cu foaia de titlu în italiană (Fond 181, op. 15, nr. 1362). Ref.: M.M. Alexandrescu Dersca‑Bulgaru, Dimitrie Cantemir, istoric al Imperiului Otoman (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 987); Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 63, nota 293; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 111‑112, nr. 706.7. 1081 – Despre Poarta Otomană, mijlocul sec. XVIII. Raport despre situaţia internă a Imperiului Otoman şi orientarea politicii sale externe. Copie (Fond 1261, nr. 305). Ref.: Al. Andronic, op. cit., p. 224. 1082 – Recensământul populaţiei Moldovei din anul 1774 în următoarele ţinuturi: Neamţ, Covurlui, Hotin, Botoşani, Fălciu, Greceni, Hârlău, Roman, Bacău, Orhei‑Lăpuşna, Tutova şi în oraşul Iaşi, 30 iunie 1774, Iaşi. 1326 p. Cuprinde, pe ţinuturi şi localităţi, numele locuitorilor capi de familie, numărul caselor, al caselor pustii, al bisericilor şi al celor scutiţi, preoţi, dascăli, postaşi, ţigani, ruptaşi, scutelnici (Fond 293, de la 187, f. 511‑587; de la 187 a, f. 1‑586). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VII, p. 2. 1083 – Dimitrie Cantemir, Istorija žizni i delah moldavskovgo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira. S rossijskim perevodom i s rodosloviem Knjazej Kantemirov. Publicat de G.S. Bayer în 1783. Cu prefaţa lui Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij referitoare la genealogia Cantemireştilor (Fond 181, inv. 16, nr. 1369). Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 23, 353, nota 40. 1084 – Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, sec. XVIII. Copie realizată pentru ţarina Ecaterina a II‑a. Text în germană (Portfeli G.F. Millera, Fond 199, inv. 1, nr. 149‑5). Ref.: ibidem, p. 356, nota 55. 1085 – Condica Mănăstirii Govora, 1816, scrisă şi împodobită cu miniaturi de Dionisie Eclesiarhul. Partea a II‑a. Ref.: Radu Constantinescu, Dionisie din Pietrari miniaturist şi caligraf, Buc., 1982, p. 61, nr. 47. 1086 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor şi Rusia, Rusia, 1859. Copie incompletă de Elya Yūsef Ğibāra, după manuscrisul arab 1230 păstrat la Institutul pentru Manuscrise Orientale din Sankt‑Peterburg. 883 p. 20,8 x 17,3 cm. Text în arabă. Cuprinde informaţii despre geografia, istoria, viaţa politică, socială şi spirituală, locuri şi monumente din Moldova şi Ţara Românească, relatate de arhidiaconul Paul, fiul patriarhului Macarie III, în timpul şi după călătoria lor din 1652‑1659. La p. 883: însemnări de la Yūsef Muhannā al‑Haddād, Qūîð antīn MīËā’īl Mallūk şi Ya‘qūb MīË’īl ‘Abbūd, în arabă, de la MīË’īl ibn Ğirğī ‘Abbūd, în turcă şi de la Ioan Papadopulos, în greacă. Copie comandată în 1857 de Spiridon ‘Abbūd, la cererea prinţului M.A. Obolenskij, pentru Arhiva Principală din Moscova a Ministerului de Externe (Fond 181, nr. 1267). Ref.: S.A. Belokurov, Arsenij Suhanov, Moscova, I, 1891, p. 297, 331‑332, 335‑336, 420, 423‑424, 426; G.A. Murkos, Putešestvie antiohijskago Patriarha Makarija v Rossiju RUSIA  279

v polovine XVII veka, opisannoe ego synom arhidiakonom Pavlom Aleppskim, V, Moscova, p. 198‑207; idem, Arabskaja rukopis’ opisanija putešestvija Makarija Patriarha Antiohijskogo, sost. ego synom Pavlom Aleppskim („Sbornik Moskovskogo Glavnogo Arhiva Ministerstva Inostrannyh Del”, 6, Moscova, 1899, p. 383‑400); G. Cirkov, Dva ljubopytnyh arabskih dokumenta (K istorii vnutrennego byta hristian), în Jubilejnyj sbornik v čest’ V. F. Millera, Moscova, 1900, p. 254‑264; A.E. Krymskij, Iz bejrutskoj cerkovnoj letopisi XVI–XVIII v. („Drevnosti Vostočnye”, 3, fasc. 1, Moscova, 1907, p. 46); Basile Radu, Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche. Étude préliminaire. Valeur des manuscrits et des traductions, Paris, 1927, p. 6‑9, 11‑32; idem, Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche, în Patrologia Orientalis, ed. R. Graffin, F. Nau, XXII/1, Paris, 1930, p. 13; Georg Graf, Geschichte des christlichen arabischen Literatur, III, Città del Vaticano, 1949, p. 111‑112; A.E. Krymskij, Istorija novoj arabskoj literatury. XIX – načalo XX veka, Moscova, 1971, p. 305‑306; D.A. Morozov, Kratkij katalog arabskih rukopisej i dokumentov Rossijskogo Gosudarstvennogo Arhiva Drevnih Aktov, Moscova, 1996, p. 42‑43, nr. 119. Publ.: Putešestvie antiohijskago Patriarha Makarija v Rossiju v polovine XVII veka, opisannoe ego synom arhidiakonom Pavlom Aleppskim, traducere rusă de G.A. Murkos, I‑V, Moscova, 1896. Reprod.: ibidem, p. 400 (colofonul). 1087 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor şi Rusia], sfârşitul sec. XIX, Rusia. Copie fragmentară de G.A. Murkos după manuscrisul arab din 1859. 53 f. 22 x 17,8 (Fond 181, nr. 1268). Ref.: D.A. Morozov, op. cit., p. 43‑44, nr. 120. 1088 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor şi Rusia], sfârşitul sec. XIX, Rusia. Copie fragmentară de G.A. Murkos după manuscrisul arab din 1859. 28 f. extrase (Fond 1608, nr. 52, p. 2‑9, 60‑80). Ref.: D.A. Morozov, op. cit., p. 44, nr. 121. 1089 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor şi Rusia], sfârşitul sec. XIX. Traducere în rusă de N. Poludenski şi A.S. Klevanov după versiunea engleză a lui F.C. Belfour, Travels of Macarius, Patriarch of Antioch, Written by his Attendant Archdeacon Paul of Aleppo, in Arabic, I‑II (Londra, 1829‑1836). Cuprinde informaţii despre geografia, istoria, viaţa politică, socială şi spirituală, locuri şi monumente din Moldova şi Ţara Românească, relatate de arhidiaconul Paul, fiul patriarhului Macarie III, în timpul şi după călătoria lor din 1652‑1659. 436 p. + 734 p. (Fond 181, nr. 1064/1668). Ref.: S.A. Belokurov, op. cit., p. 283; A.E. Krymskij, Iz bejrutskoj cerkovnoj letopisi XVII‑XVIII v. („Drevnosti vostočnye”, 3, fasc. 1, Moscova, 1907, p. 46); D.A. Morozov, op. cit., p. 44, nr. 122.

CR

1090 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere în slavonă de Petru Movilă. 280  RUSIA

Ref. şi publ.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324; Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate of a Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44). 1091 – Acatist, Kiev, 1629. 308 p. Cu o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 299; Karataev, Opisanie, p. 407‑408, nr. 337; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 186. 1092 – Euphônia veselobrmjačaja, Kiev, 1633. Ed. dedicată lui Petru Movilă. Ref. şi publ.: Karataev, Hronolog., p. 50, nr. 351; Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 235. 1093 – Mnemosyne slawy prac y trudow... Piotra Mohiły... Na pózadany onego wiazd do Kiowa od studentow gymnasium w Bractwie Kiowskim..., Kiev, 1633. Versuri dedicate lui Petru Movilă. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55, nr. 240. 1094 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 72, nr. 527; Karataev, Opisanie, p. 514, nr. 588; Zapasko – Isaevič, I, p. 67‑68, nr. 345, 346. 1095 – Theodosius Wasilewicz Baiewski, Sancti Petri metropolitae kijoviensis thaumaturgi Rossiae... Petrus Mohila... patronii sui iconismus..., Kiev, 1645, cu o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă şi versuri dedicatorii în polonă şi latină. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 66‑67, nr. 37. 1096 – Laurentius Transylvanus de Corona [Lavrentie de la Braşov], [Rezumat al tezei de doctorat], Moscova, tipografia Sf. Sinod rus, 1712. 8 f. Cuprinde o gravură (56,2 x 42,1 cm) de Ivan F. Zubov şi Grigorie P. Tepčegorski, reprezentând alegoria primirii lui Dimitrie Cantemir în Rusia, în 1711. Autorul tezei, călugăr la Mănăstirea Hurez şi tipograf la Râmnic, şi‑a susţinut teza la 26 iulie 1712, la Colegiul Ortodox din Moscova, sub conducerea lui Feofilact Lopatinskij (portrete 91). Ref.: D.A. Rovinskij, Podrobnyi slovar’ russkih gravjuravannyh portretov, IV, 1889, p. 223, 226; G. Cioranesco, Contribution à l’iconographie cantémirienne (SF, 36, 1977, p. 222‑229); idem, Une gravure rare représentant D. Cantemir à cheval (SF, 38, 1979, p. 223‑225); Constantin Rezachevici, Primul portret al lui Dimitrie Cantemir după bătălia de la Stănileşti (MI, 1981, nr. 8, p. 36‑37). Reprod.: G. Ciorănescu, în SF, 38, 1979, p. 224‑225; C. Rezachevici, op. cit., p. 37. 1097 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 91, nr. 1791.

H

1098 – Planurile oraşului Iaşi, 1769, 1777 şi 1790, întocmite de cartografi militari ruşi în cursul acţiunilor antiotomane (Fond V.U.A. 2067‑1769; MGA RGADA, nr. 5, f. 1‑1790). Ref.: Ion Paraschiv, Ion Comănescu, Ion Gh. Vasile, Gh. Ungureanu, Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, 1958, nr. 1, p. 299); Ion RUSIA  281

Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în arhivele de stat de U.R.S.R. (RA, 1958, nr. 2, p. 163). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., filiala Iaşi, fotocopii. 1099 – Hărţi şi planuri, sec. XVIII‑XIX, ale satelor din Basarabia, ale posesiunilor funciare boiereşti, mănăstireşti şi ţărăneşti cu date privind numărul caselor, morilor şi grădinilor (Fond 1299, op. 1). Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 142.

A

1100 – Antioh Cantemir. Portret anonim. Ulei pe pânză, începutul sec. XVIII. Reprod.: B. A. R., foto; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 153; Scarlat Callimachi, Demetrius Cantemir, Buc., 1966, p. 16‑17. 1101 – Smaragda Cantemir. Portret anonim. Ulei pe pânză, cca 1711‑1712. Reprod.: B. A. R., foto; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 35, 152. 1102 – Dimitrie Cantemir. Portret anonim. Ulei pe pânză, cca 1720. Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 123.

ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ ARHIV LITERATURY I ISKUSSTVA (Arhiva Rusă de Stat pentru Literatură şi Artă)

DOC

1103 – Schiţă de program din Iaşi, 27 februarie 1879, al cercurilor politice din Iaşi care proiectau înfiinţarea unui partid socialist în România (Fond 1019, op. 1, d. 188, f. 1). Ref.: K.A. Poglubko, O revoljucionnoj dejatel’nosti narodnika N. K. Russelja– Sudzilovskogo v Rumynii (vtoraja polovina 70‑h godov XIX st.), în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 202. 1104 – Scrisoare, 11 noiembrie 1918, a lui E. Volkov către Zamfir Arbore cu informaţii despre activitatea în România în 1875 a revoluţionarului rus N.K. Sudzilovskij (Fond 1019, op. 1, d. 20). Ref.: ibidem, p. 185.

ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ ARHIV NOVEJŠEJ ISTORII (RGANI) (Arhiva Rusă de Stat pentru Istoria Recentă)7

DOC

1105 – Documente, din 1921 – 1945, referitoare la comunizarea României. Finanţare

7 Fostă Central’nyj Hranenyja Sovremennoi Dokumentacii (Centrul pentru Conservarea Documentaţiei Contemporane). 282  RUSIA

şi agenţi (Fond 286, op. 2, 521, 51, 54, 55, dosar 41, 49; Fond 495, op. 255, dosar 7, 109; Fond 502, op. 1, dosar 5, 7, 60c; Fond 509, op. 1; Fond 575, op. 1). Ref.: Gh. Buzatu, Românii în Arhivele Kremlinului, Buc., 1996, p. 126‑140, note p. 140‑151. 1106 – Documente, din 1924 – 1945, din Arhiva Cominternului, cuprinzând actele Congresului şi conferinţelor partidelor comuniste/muncitoreşti, ale unor organizaţii internaţionale manevrate de Kremlin, acte personale ale unor fruntaşi economişti internaţionali; scrisorile secrete etc. (Fond 405, op. 69, 286, 255, 509, 573). Ref. şi publ.: ibidem, p. 111‑120, note p. 120‑125. 1107 – Documente diverse, din 1933 – 1944, referitoare la activitatea comunistă din România (Fond 198, op. 2, dosar 420; Fond 490, op. 1, dosar 1; Fond 492, op. 1, dosar 12, 1, 53, 54, 6, 5, 27/II; Fond 495, op. 1, dosar 7, op. 286, dosar 51, 52; Fond 497, op. 1, dosar 182). Ref. şi publ.: ibidem, p. 342‑383, note p. 383‑389. 1108 – Documente, din anul 1940, referitoare la evacuarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei şi a consecinţelor militare şi economice (Fond 491, op. 1, dosar 1, 2). Ref. şi publ.: ibidem, p. 205‑230, note p. 231‑238. 1109 – Documente, din 1940 – 1944, cuprinzând acte diplomatice, politice, economice, culturale, statistice, stenograme, note de cabinet, inclusiv rezoluţiile sau deciziile dictate sau consemnate de mareşalul Ion Antonescu direct pe textele originale, oficiale şi neoficiale (Fond 71, 1920‑1940, vol. 439, f. 103, 156, 262; Fond 491, op. 1, dosar 1, 12; Fond 492, op. 1, dosar 12, 5, 26/I, 21, 1, 6, 18, 27/II, 25, 2, 26; vol. 434, f. 285; vol. 370, 6, 58; vol. 490; vol. 370). Ref. şi publ.: ibidem, p. 288‑332, note p. 332‑341. 1110 – Documente, din 1940 – 1944, referitoare la conducerea politică şi militară a României, arhiva personală a mareşalului Ion Antonescu, documente ale preşedinţiei Consiliului de Miniştrii (1940‑1941), ale Ministerului de Război şi Marelui Stat Major, Ministerului Afacerilor Străine, Poliţie şi Siguranţă etc. (O. A., Fond 490, op. 1, dosar 1‑6; Fond 492, op. 1, dosar 1‑27; Fond 493, op. 1, dosar 1‑6; Fond 495, op. 1; Fond 497, op. 1; Fond 1368, 1374, 1375, 1376; Fond 1450, op. 1; Fond 1458, op. 1; Fond 1490, op. 1; Fond 1512, op. 1; Fond 1514). Ref. şi publ.: ibidem, p. 167‑177, Anexă, p. 178‑100, note, p. 199‑204. 1111 – Documente, din 1941 – 1944, referitoare la activitatea Serviciului Special de Informaţii Român (O.A., Fond 490, op. 1, dosar 2; Fond 492, op. 1, dosar 12, 20, 25). Ref. şi publ.: ibidem, p. 239‑285, note p. 285‑287. 1112 – Documente, din martie – august 1944, referitoare la negocierile între delegaţii români şi reprezentanţii Aliaţilor pentru ieşirea României din război alături de Axă (Acte emise de prinţul Barbu Ştirbei, Maniu, George I. Duca) (Fond 4, op. 15). Ref.: ibidem, p. 60‑64, note p. 72‑73. 1113 – Documente, din 1957 ibidem 1966, referitoare la raporturile dintre P.C.U.S. şi P.M.R. şi colaborarea economică cu statele socialiste (1962‑1965) (Fond 5, op. 49, RUSIA  283 dos. 18‑31, 95‑108, 192‑209, 291‑308, 387‑401, 473‑506, 585‑599, 690‑702, 788‑801, 865‑870). Ref.: Gh. Buzatu, op. cit., p. 66‑70, note p. 73‑75.

ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ VOENNO‑ISTORIČESKIJ ARHIV (Arhiva Rusă de Stat Istorico‑Militară)

DOC

1114 – Documente, din sec. XIV‑XIX, emise în Ţara Românească, copii realizate în perioada 1830‑1840 pentru alcătuirea Regulamentului organic, clasate pe instituţii de drept penal, civil, material, ereditar, familial, contractual de stat etc. (Fond 438). Ref.: Ungureanu, Documente, p. 35; Mohov ş.a., Documente, p. 143. 1115 – Scrisori, 10 ianuarie 1714 şi 30 septembrie 1721, adresate de Dimitrie Cantemir lui I. I. Skoropadski (Fond VUA, ed. hr. 25, č. 18, f. 2, 4). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 172, 230 (doc. 45, 100). 1116 – Tratatul de pace de la Kuciuk‑Kainargi, 10/21 iulie 1774. Cuprinde prevederi referitoare la frontierele şi statutul politic al Ţărilor Române (copie) (Fond VUA, dos. 133, f. 8‑33). Publ.: E.I. Družinina, Kjučuk‑Kajnardžijskij mir 1774 goda, Moscova, 1955, p. 349‑360. 1117 – Scrisoare, din 1788, a mitropolitului Leon Gheucă către comandantul armatei ruse despre situaţia Moldovei în timpul războiului ruso‑austro‑turc (Fond VUA, nr. 2390, f. 2). Ref.: Mohov, Očerki, p. 158. Reprod.: Chişinău, Arhiva Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fotocopie. 1118 – Documente (2 vol., 786 f.), din 1821, referitoare la evenimentele din Moldova şi Ţara Românească: proclamaţiile lui Alexandru Ipsilanti şi Tudor Vladimirescu, desfăşurarea acţiunilor Eteriei şi ale revoluţiei româneşti, intervenţiile militare otomane şi ruse (Fond 182, pac. 6, dos. 18/I‑II). Ref.: Ungureanu, Documente, p. 34‑35. Publ.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, Buc., 1959, I, p. 269‑271, 301‑304, 323‑334, 341‑360, 363‑366, 391‑393, 429‑430; II, p. 86‑87, 126‑137, 253‑278 (13 doc. din 15 februarie – 21 iulie 1821). 1119 – Raport, 27 martie 1827, al consulului rus V. L. Minčaki şi memoriu explicativ cuprinzând descrierea instituţiilor publice din Ţara Românească şi caracterizarea demnitarilor români. 42 p. (Fond 438). Ref.: Ungureanu, Documente, p. 35‑36. 1120 – Memorii, din decembrie 1827, ale lui Barbu Ştirbei referitoare la conducerea administrativă a Ţării Româneşti, care au folosit Peterburgului pentru cunoaşterea amănunţită a situaţiei din Ţările Române (Fond Uvarov, op. I, dos. 205, f. 2). Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat ale URSS (RA, s. n., 1958, nr. 2, p. 164, nota 4). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii XVII/5. 284  RUSIA

1121 – Raport, din 18 martie 1828, în care consulul rus V.L. Minčaki descrie situaţia economică, administrativă şi fiscală gravă a Ţării Româneşti şi propune măsuri de redresare (Fond 438). Ref.: Ungureanu, Documente, p. 35. 1122 – Condici statistice (4 vol., 1700 p.), din 1828 – 1834, alcătuite de detaşamentul geodezic şi topografic al trupelor ruseşti în Principatele Române. Cuprind descrierea Principatelor (relief, climă, populaţie, economie, căi de comunicaţie, aşezări umane, inclusiv istoricul acestora şi date despre monumente), cu hărţi şi tabele statistice (Fond 438, dos. 545). Ref.: Manea Mănescu, Cu privire la influenţa statisticii ruse asupra dezvoltării statisticii din principatele române în secolele XVIII‑XIX (RA, 1958, nr. 2, p. 9‑21); Ungureanu, Documente, p. 36‑40; Pagini inedite despre Bucureştii anului 1833 (RA, 1969, nr. 1, p. 269‑270). Publ.: ibidem, p. 270‑279 (fragm. despre Bucureşti). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 28/2. 1123 – Documente, din 1828 – 1834, ale cancelariei preşedintelui plenipotenţiar al Divanurilor Ţării Româneşti şi Moldovei cu reşedinţa la Bucureşti, Feodor P. Pahlen, Pavel D. Kiseleff, şi ale cancelariei vicepreşedintelui celor două Divanuri cu reşedinţa la Iaşi, Matei L. Minčaki şi Mirkovič. Ref.: Ungureanu, Documente, p. 34. 1124 – Raport, din 1829, referitor la situaţia financiară a Moldovei, conţinând informaţii despre veniturile statului realizate din impozite, arende, contracte etc., precum şi cheltuielile publice. 20 f. (Fond 438). Ref.: ibidem, p. 36. 1125 – Documente, din 1831, conţinând memorii, scrisori, propuneri de reforme etc., adresate generalului Pavel D. Kiseleff în calitate de guvernator al Ţării Româneşti (Fond 438). Ref.: ibidem. 1126 – Documente, din 1877‑1878, referitoare la războiul ruso‑româno‑turc: rapoarte militare, telegrame, hărţi, situaţii statistice, planuri de acţiuni militare etc., cuprinzând informaţii despre deplasările trupelor ruse pe teritoriul României, intervenţia armatei române la sud de Dunăre, luptele din Bulgaria etc. (Fond VUA, dos. 929, 1150, 7828; Fond 400). Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de Stat ale URSS (RA, s. n., 1958, nr. 2, p. 164, nota 4); Gabriela Mărăşoiu, Cercetări în arhivele de peste hotare. U.R.S.S. (RA, 54, 1977, nr. 3, p. 326‑327); Gabriela Mărăşoiu, Maria Soveja, Cercetări în arhivele de peste hotare. U.R.S.S. (RA, 55, 1978, nr. 4, p. 463). Publ.: Ion Paraschiv, op. cit., p. 173 (raport din 8 septembrie 1877). Reprod.: ibidem, p. 167 (dispozitivul armatelor ruso‑române la Plevna, 6 sept. 1877); Arh. Naţ. Rom., fotocopii U.R.S.S. XVII/4 (dispozitivul armatelor, 6 sept. 1877), XVII/6 (raport din 8 sept. 1877). 1127 – Rapoarte militare ruse, din 1916‑1917, de pe frontul românesc, referitoare la desfăşurarea războiului, situaţia politică din România; acţiunile mişcării muncitoreşti şi RUSIA  285 ecourile lor în rândurile armatei ruse etc. (Fond 366, op. 1, d. 18, f. 15, 18; Fond 2003, op. 1, d. 1149; Fond 2003/s, op. 2, d. 72, f. 120; Fond 2085, op. 1, d. 147, f. 60, 311, d. 148, f. 1, 134, 140, 554, d. 149, f. 21‑22, 26, 32, 36, 63; d. 153, f. 48, 61, d. 263, f. 13, d. 265, f. 65, d. 267, f. 2, 215; Fond 2668, op. 1, d. 1, f. 41; Fond 5896, op. 1, d. 2, f. 2; Fond 7758, op. 1, d. 5, f. 37). Ref.: V.M. Rožko, Solidarnost’ russkih revoljucionnyh soldat rumynskogo fronta s rabočim i krest’janskim dviženiem v Rumynii vesnoj i letom 1917 goda, în Russko‑rumynskie i sovetsko‑rumynskie otnošenija, Chişinău, 1969, p. 210‑234; Gabriela Mărăşoiu, Maria Soveja, loc. cit.

H

1128 – Documente cartografice, din 1769 – 1831, privitoare la Moldova şi Ţara Românească, întocmite de serviciile armatelor ruse de ocupaţie, între care hărţi ale Principatelor Române (1829‑1831) şi planuri ale oraşelor Brăila, Bucureşti (1772, 1809, 1830, 1831), Craiova, Galaţi, Iaşi (1769, 1795, 1806, 1828, 1831), Târgovişte ş.a. Ref.: Ungureanu, Documente, p. 40; Gabriela Mărăşoiu, op. cit., p. 326. 1129 – Plan goroda Buharesta [Planul oraşului Bucureşti], 1770, cu legenda în latină. Original, 76 x 112 cm, şi o copie în culori, 75 x 105 cm. (Fond 438, nr. 436; 439, f. 1). Ref.: I. Ionaşcu, Date statistice noi despre Bucureşti în anii 1810‑1811 culese din Arhivele Moscovei (RA, 1959, nr. 1, p. 177); Valentin Georgescu, Legislaţia urbană a Ţării Româneşti (1765‑1782), Buc., 1975, p. 281, 273. Publ.: I. Ionaşcu, Planul cartografic inedit al oraşului Bucureşti din anul 1770 (Studii, 12, 1959, nr. 5, p. 117‑130 + 1 plan). Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 864‑870. 1130 – Jan Festus Harting, Plan goroda Bukaresta s pokazaniem raspoložennago kampamenta snjatoj v 1807 godu inženernymi činovnikami nahodjaščiesja pri Armii pod načal’stvom Generala ot Kavalerii Mihel’sona, Bucureşti, 1807 (Fond VUA, nr. 3022, f. 1). Ref.: Valentin Georgescu, op. cit., p. 275‑276. Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 871‑874, fotocopie. 1131 – Jan Festus Harting, Plan goroda Bukaresta i okružnosti snjatoj instrumental’no inženernymi kvartirmeisterskimi činami v kampanii 1807 i 1812 godu, Bucureşti, 1812. 87 x 93 cm (Fond 438, nr. 438, f. 1). Ref.: Valentin Georgescu, op. cit., p. 276. Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 875‑878, fotocopii. 1132 – I. Kuzmin şi Seraskaz, Plan goroda Bukaresta i okrestnostej onago snjatyi general’nago štaba podporučikom Sernskancem i topografom 1‑ego klas Kosminym v 1828 godu, s 28 avgusta po 1 nojabrja mesjaca, Bucureşti, 1828. 59 x 28 cm. Primul plan cu împărţirea administrativă a oraşului (Fond 438, nr. 440, f. 1). Ref.: Valentin Georgescu, op. cit., p. 277. Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 879‑889, fotocopii. 1133 – Lt. col. Glebov, Plan goroda Bukaresta i ego okrestnostej snjatyj instrumental’no pod rukovodstvom general’nago štaba podpolkovnika Glebova v 1849 i 1850 godah, Bucureşti, 1849‑1850. 67 x 71 cm (Fond 438, nr. 19). 286  RUSIA

Ref.: Valentin Georgescu, op. cit., p. 279. Reprod.: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, inv. 882‑885, fotocopii. 1134 – Plan goroda Buharesta [Planul oraşului Bucureşti], sec. XIX, imprimat. Ref.: ibidem, p. 281.

ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ VOENNYJ ARHIV (Arhiva Militară Rusă de Stat)

DOC

1135 – Documente, din 1941‑1944, privitoare la activitatea desfăşurată la Moscova de fruntaşi refugiaţi acolo ai P.C.R., agenţi ai Cominternului, pentru pregătirea instaurării regimului comunist în România (Fond VII, op. I, dos. 3841). Ref.: Dr. Gh. Buzatu, Cominterniştii români se pregătesc... (MI, s. n., 28, 1994; nr. 2, p. 36‑42)

NIŽNIJ NOVGOROD

BISERICA GRECEASCĂ

1136 – Mormântul lui Ioan Palade, mare logofăt din Moldova. Începând din 1830, biserica a primit anual câte 1000 lei de la familia Palade. Ref.: AB, 1936, p. 87.

NIŽEGORODSKIJ GOSUDARSTVENNYJ ISTORIKO‑ARHITEKTURNYJ MUZEJ‑ZAPOVEDNIK (Muzeul‑Rezervaţie de Stat de Istorie şi Arhitectură din Nižnij Novgorod)

CR

1137 – Acatist, Kiev, 1629. 308 p. Cu o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 299; Karataev, Opisanie, p. 407‑408, nr. 337; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 186.

NIŽEGORODSKAJA OBLASTNAJA UNIVERSAL‘NAJA NAUČNAJA BIBLIOTEKA (Biblioteca Ştiinţifică Universală Regională din Nižnij Novgorod)

CR

1138 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja RUSIA  287

Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.

NOVOROSSIJSK

BIBLIOTEKA UNIVERSITETA (Biblioteca Universităţii)

1139 – Sbornic, Ţările Române, sec. XIV. Text în slavonă (Fond Grigorovič, ms. 5). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 701; Constantinescu, Repertoriu, p. 144, nr. 747. 1140 – Tetraevanghelie, Moldova, sec. XIV. Text în slavonă (Fond Rjazan’skaja Duhovnaja Seminarija, ms. 5, nr. 8). Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii, Sankt‑Peterburg, 1890, p. 333; Constantinescu, Repertoriu, p. 145, nr. 749.

NOVOSIBIRSK

NOVOSIBIRSKAJA OBLASTNAJA BIBLIOTEKA (Biblioteca Regională din Novosibirsk, Secţia Siberia a Academiei Ruse de Ştiinţe)

MS

1141 – Penticostar, Bucovina, începutul sec. XVII. Copie întocmită pentru Anastasie Crimca. Text în slavonă. La f. 77‑108: însemnări din Bucovina, din 1714 şi din sec. XVIII (Fond Tihomirov, ms. 239). Ref.: A.E. Viktorov, op. cit., p. 224; Şt. Gorovei, Anastasie Crimca. Noi contribuţii („Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, 55, 1979, p. 150, nr. 16); Constantinescu, Repertoriu, p. 145, nr. 748. 288  RUSIA

BIBLIOTEKA UNIVERSITETA (Biblioteca Universităţii)

MS

1142 – Sbornic, Ţările Române, sec. XIV. Text în slavonă (Fond Grigorovič, ms. 5). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 701; Constantinescu, Repertoriu, p. 144, nr. 747.

PETROZAVODSK

NAUČNAJA BIBLIOTEKA PETROZAVODSKOGO UNIVERSITETA (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Petrozavodsk)

CR

1143 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.

PUŞKIN (Puškin) CARSKOE SELO A

1144 – Palatul lui Dimitrie Cantemir. Gravură de Stengel, 1758, cu legenda: Dvorec D.K. Kantemira. Vid c Millionnoj ulicy. Ris. Stengelja. 1758. Ref. şi reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 118, 159; S.V. Fomin, Kantemiry v izobrazitel’nyh materialah, Kişinev, 1988, p. 58; G.K. Koz’mijan, Francesco Bartolomeo Rastrelli, în Zodčie St. Peterburga. XVIII veka. Arhitektory barokko. RUSIA  289

Rannij klassicizm. Strogij klassicizm, ed. J.V. Artem’eva, S.A. Prohvatilova, Sankt‑Peterburg, 1997, p. 220. RJAZAN’ KRAEVEDČESKIJ MUZEJ (Muzeul Regional)

MS

1145 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond Rjazan’skaja Duhovnaja Seminarija, ms. 4, nr. 8). Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii, Sankt‑Peterburg, 1890, p. 333; Constantinescu, Repertoriu, p. 145, nr. 749.

RJAZANSKIJ ISTORIKO‑ARHITEKTURNYJ MUZEJ‑ZAPOVEDNIK (Muzeul‑rezervaţie de Istorie şi Arhitectură din Rjazan’)

CR

1146 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.

ROSTOV PE DON (Rostov‑na‑Donu)

DONSKAJA GOSUDARSTVENNAJA PUBLIČNAJA BIBLIOTEKA (Biblioteca Publică de Stat a Donului)

CR

1147 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, 290  RUSIA

Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.

GOSUDARSTVENNYJ MUZEJ‑ZAPOVEDNIK „ROSTOVSKIJ KREML” (Muzeul‑Rezervaţie de Stat „Kremlinul din Rostov”)

CR

1148 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308. SAMARA

SAMARSKAJA OBLASTNAJA UNIVERSAL’NAJA NAUČNAJA BIBLIOTEKA (Biblioteca Ştiinţifică Universală Regională din Samara)

CR

1149 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73. SANKT‑PETERBURG

AM

1150 – Palatul lui Dimitrie Cantemir, Dvorcovaja naberežnaja, nr. 8 (Cheiul Palatului). Construit de Dimitrie Cantemir pe un teren primit în 1715 de la ţarul Petru cel Mare, pe malul Nevei, după proiectul arhitectului italian Francesco Bartolomeo Rastrelli. Între 1723 şi 1731 a locuit aici fiul său Antioh. Restaurat la începutul sec. XIX de arhitectul RUSIA  291 italian Luigi Rusca, în stil clasic. În 1875‑1877 palatul a fost remodelat în stil eclectic de noul proprietar, marele industriaş I.F. Gromov, după proiectele arhitectului Karl K. Rahau, ale sculptorului A.M. Opekušin şi ale pictorului K.L. Alliaudi, care au introdus elemente baroce în decorarea faţadelor şi a interioarelor. În clădire funcţionează Registrul Naval Maritim Rus (Rossijskij Morskoj Registr Sudohodstva). Ref.: Russkaja arhitektura pervoj poloviny XVIII veka, Moscova, 1954; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 118 (gravură de Stengel); S.V. Fomin, Kantemiry v izobrazitel’nyh materialah, Kişinev, 1988, p. 58; G.K. Koz’mijan, Francesco Bartolomeo Rastrelli, în Zodčie St. Peterburga. XVIII vekn. Arhitektory barokko. Rannij klassicizm. Strogij klassicizm, ed. J.V. Artem’eva, S.A. Prohvatilova, Sankt‑Peterburg, 1997, p. 220.

ALEKSANDRO‑NEVSKAJA LAVRA (Mănăstirea Sf. Aleksandr Nevskij)

A

1151 – Platou de argint, parţial aurit, din 491‑518, menţionând pe Paternus, episcopul Tomisului. Descoperit la Malaja Pereščepina (Ucraina). Platoul ar fi fost luat de avari ca pradă de la Tomis sau ar fi fost oferit de bizantini căpeteniei proto‑bulgare Organa. Ref.: I. Barnea, Discul episcopului Paternus („Analecta”, 2, 1944, p. 185‑191); E. Popescu, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV‑XIII descoperite în România, Buc., 1976, p. 97‑99; Alexandru Madgearu, The Plate of Paternus from the Malaja Pereščepina Treasure: Booty or Gift? („Études byzantines et post‑byzantines”, VI, Buc., 2011, p. 65‑71). Reprod.: I. Barnea, op. cit., pl. LX‑LXII. 1152 – Epitrahil al domnului Moldovei, Alexandru cel Bun, broderie, cca 1424‑1432. Atelier din Moldova, cu portretul lui Alexandru cel Bun şi al doamnei Marina în rugăciune, 16 scene ale Praznicelor împărăteşti şi ale ciclului Patimilor, scene din Noul Testament, chipuri de Profeţi etc. Descoperit în mănăstirea rusă Staraja Ladoga (la nord de Lacul Ladoga). Ref.: G. Millet, Broderies religieuses de style byzantin, Paris, 1939, p. 6‑7; Turdeanu, La broderie religieuse, p. 11‑12; Ana Maria Musicescu, Date noi asupra epitrahilului de la Alexandru cel Bun (SCIA, 1, 1958, p. 75‑113); Vătăşianu, Istoria artei, I, p. 471‑473, 918; P. Johnstone, The Byzantine Tradition in Church Embroidery, Londra, 1967, p. 83; Ana Maria Musicescu, Broderie medievală românească, Buc., 1969, p. 29, nr. 7. Reprod.: G. Millet, op. cit., pl. VII; Ana Maria Musicescu, ibidem, fig. 10‑12; Vătăşianu, Istoria artei, I, p. 472, fig. 443; Instit. de Istoria Artei „George Oprescu”, Buc., foto.

MUZ

1153 – Sabie de paradă, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, cu o inscripţie greacă şi data falsă „1445”. Face parte din seria atribuită colecţiei lui Constantin Brâncoveanu. Dăruită de oraşul Bucureşti generalului rus Miloradovič în 1812 (inv. XV.A.146). Ref. şi reprod.: Radu R. Rosetti, Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (ARMSI, s. 292  RUSIA

III, 10, 1929, p. 5); idem, Ştiri mărunte şi note relative la istoria armamentului la noi (ARMSI, s. III, 11, 1931, p. 25‑27); C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti. O punere la punct (AARMSI, s. III, 27, 1944‑1945, p. 402‑403). 1154 – Sabie de paradă, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, cu inscripţie în greacă. Face parte din seria atribuită colecţiei lui Constantin Brâncoveanu (Col. L.D. Šeremetev, inv. 268). Ref.: ibidem. 1155 – Sabie de paradă, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, cu inscripţie în greacă, menţionând data falsă „1445”. Face parte din seria atribuită colecţiei lui Constantin Brâncoveanu (Col. L.D. Šeremetev, inv. 269). Ref.: ibidem. 1156 – Sabie de paradă, post 1700, cu inscripţie în greacă. Face parte din seria atribuită colecţiei lui Constantin Brâncoveanu (Col. L.D. Šeremetev, inv. 270). Ref.: ibidem.

ARHIV SANKT‑PETERSBURSKOGO OTDELENIJA INSTITUTA ISTORII ROSSII RAN (Arhiva Filialei din Sankt‑Peterburg a Institutului de Istorie a Rusiei al Academiei Ruse de Ştiinţe)

DOC

1157 – Scrisori (3), 16, 18 şi 23 august 1712, adresate de Dimitrie Cantemir mareşalului B.L. Šeremetev, referitoare la dorinţa lui Ion Neculce şi a altor moldoveni de a se repatria şi la actele de drum necesare. În rusă (Fond 83, A.D. Menšikov, kart. 3, d. 5, f. 130, 132, 134). Ref. şi publ.: V. I. Ţvircun, Ion Nekulče v Rossii („Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 14, 1993, nr. 2, p. 16‑22); idem, Epistoljarnoe nasledie, p. 152‑154 (doc. 32‑34). 1158 – Scrisoare, 11 februarie 1714, adresată de Dimitrie Cantemir generalului A. D. Menšikov, în care îi solicită ajutorul pentru a găsi o locuinţă în Sankt‑Peterburg. În rusă (Fond 83, A.D. Menšikov, kart. 3, d. 66, f. 1). Publ.: Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 172‑173 (doc. 46).

BIBLIOTEKA ROSSIJSKOJ AKADEMII NAUK (BAN) (Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Rusiei)

DOC

1159 – Scrisoare, 1721‑1722, a lui Dimitrie Cantemir către cancelarul G. I. Golovkin. 2 copii: una din Cabinetul ţarului Petru cel Mare, a doua din Biblioteca Tipografiei Sinodale (Sobranija Petra I, VRK 46 şi 47). Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 120, nr. 714. Publ.: N. Titov, Pismo knjazja Dmitrija Kantemira k grafu Gavrilu Golovkinu („Čtenija RUSIA  293

v Imperatorskom obščestv Istorii i Drevnostej Rossijskih”, Moscova, 230, 1909, p. 25‑27); N. Gogoneaţă, în „Revista de filozofie”, 17, 1970, nr. 1, p. 107‑111. 1160 – Scrisoare, 14 iulie 1722, a lui Dimitrie Cantemir către secretarul Cabinetului ţarului Petru cel Mare, trimisă din Astrahan’ (Sobranija Petra I, VRK 2, nr. 60, p. 13). Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 378‑379, nota 46. 1161 – Documente, din 1829‑1834, din arhiva generalului Pavel Dmitrievič Kiseleff, guvernator rus al Principatelor Române. Ref.: Damian P. Bogdan, Biblioteca şi Institutele Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. (RIR, 8, 1938, p. 350). 1162 – Scrisori, din 1890‑1895, trimise de slavistul Ioan Bogdan unor filologi ruşi. Publ.: M. Dan, Din corespondenţa lui Ioan Bogdan cu savanţii ruşi (Studii, 13, 1960, nr. 1, p. 129‑139).

MS

1163 – Evanghelie, sec. XII. Fragment pe pergament. Text în slavonă. Însemnări din Vâlcov şi Tighina, sec. XIX (Fond 55, ms. 4.5.22, fost Sârcu, ms. 14). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 2; Svodnyj katalog, p. 115; Constantinescu, Repertoriu, p. 175, nr. 892. 1164 – Octoih, a doua jumătate a sec. XIII. Pergament. Fragment în slavonă, 2 f. 19,5 x 13,7 cm şi 17,7 x 11,4 cm. Descoperite în 1892 în legătura unui manuscris (ms. 13.3.28) la schitul Horodişte pe Nistru (Fond 58, ms. 13.7.10, fost Jacimirskij, ms. 13v/96). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 95; N. Ju. Bubnov, O.P. Lihačeva, V.F. Pokrovskaja, Pergamennye rukopisi Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., Leningrad, 1976, p. 41; Svodnyj katalog, p. 363; Constantinescu, Repertoriu, p. 77, nr. 378; Kujo M. Kuev, Sădbata na staro‑bălgarskata răkopisna kniga prez vekovete, Sofia, 1986, p. 124‑125, 135. 1165 – Nomocanon, sfârşitul sec. XIII – începutul sec. XIV. Pergament. Fragment în slavonă, 1 f. 19,2 x 12,0 cm. Cuprinde: Pravile pentru Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Pravile ale Sfinţilor Părinţi, Epitimii. A aparţinut schitului Horodişte pe Nistru (Fond 58, ms. 13.7.8, fost Jacimirskij, ms. 13a/94). Ref.: Protokoly zasedanij Obščego sobranija AN 1901 g. Priloženie III k zasedaniju 6 okt. 1901 g, [Sankt‑Peterburg, 1901], nr. 13‑b (datat: sec. XII); Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 383; L.P. Žukovskaja, Predvaritel’nyi spisok slavjano‑russkih rukopisej XI‑XIV vekov, hranjaščihsja v S.S.S.R., în „Arheografičeskij ežegodnik za 1965”, Moscova, 1966, nr. 381 (datat: sec. XIII); N. Ju. Bubnov, O.P. Lihačeva, V.F. Pokrovskaja, Pergamennye rukopisi Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., Leningrad, 1976, p. 66; Svodnyj katalog, p. 372, nr. 489; Constantinescu, Repertoriu, p. 77, nr. 377; Valentina Pelin, 1995. 1166 – Ceaslov, Moldova, sec. XIII. Fragment pe pergament în slavonă, 1 f., 20,5 x 16 cm (Fond 58, ms. 13.7.9, fost Jacimirskij, ms. 13v/95). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 384; N. Ju. Bubnov, O.P. Lihačeva, V.F. 294  RUSIA

Pokrovskaja, op. cit., p. 48; Svodnyj katalog, p. 320; Constantinescu, Repertoriu, p. 201, nr. 1006. 1167 – Triod de post, Moldova, sfârşitul sec. XIV. Fragment în slavonă. Pergament (Fond 58, ms. 13.7.11, fost Jacimirskij, ms. 13g/97). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 121‑122; Constantinescu, Repertoriu, p. 196, nr. 980. 1168 – Sbornic scris de monahul Pahomie pentru arhiepiscopul Simeon Loveč, [post 1331]. 183 f. Text în slavonă. Cuprinde: Pravilă, Apocrife, Hexameron, Gromovnic etc. Însemnări de la Mănăstirea Neamţ din 1392, 1634‑1635 (privind legarea manuscrisului), 1658 (Fond 55, ms. 13.3.17, fost Jacimirskij, ms. 15). Ref.: Melchisedec Ştefănescu, Catalog de cărţile sârbeşti şi ruseşti manuscrise vechi ce se află în biblioteca Sf. Mănăstiri Neamţului (RIAF, 2, 1884, nr. 1, nr. 76); Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 144‑154; Constantinescu, Repertoriu, p. 186, nr. 935; Kujo M. Kuev, op. cit., p. 241‑244. Publ.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 93‑95. 1169 – Grigore Ţamblac, Scrieri, Moldova, 1415‑1425. Text în slavonă (Fond 238, N.P. Lihačev, secţia rusă, cat. I, ms. 364). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 91, nr. 454. 1170 – Sbornic, Moldova, cca 1432. Text în slavonă (Fond 58, fost Jacimirskij, ms. 18). Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 298‑299, 364‑366, 396, 420; Constantinescu, Repertoriu, p. 78, nr. 386. 1171 – Sbornic, scris şi împodobit de Gavriil Uric, Mănăstirea Neamţ, 1448. 22 x 14,5 cm. Text în slavonă. Însemnări de lectură, sec. XVII‑XIX (Fond 58, ms. 13.3.19, fost Jacimirskij, ms. 46). Ref.: A.I. Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 34‑40; idem, Slavjanskie i russkie rukopisi, 630, 760, 951; Ion‑Radu Mircea, Contribution à la vie et à l’oeuvre de Gavriil Uric (RESEE, 6, 1968, nr. 4, p. 577, 593, nr. 12); Constantinescu, Texte româneşti, p. 7, 13‑14; idem, Repertoriu, p. 74, nr. 361. 1172 – Sbornik slov, žitij, apokrifov i paterikovyh povestej [Codice miscelaneu de cuvinte şi vieţi de sfinţi, apocrife şi povestiri din Pateric], 1448. Copiat parţial de monahul Gavriil Uric. 477 f. 22 x 14,4 cm. Text în medio‑bulgară. Conţine texte de Grigorie Ţamblac, Sf. Ioan Gură de Aur, Leon Împăratul, Filotei, patriarhul Constantinopolului, Chiprian din Mănăstirea Neamţ, Grigore Dialogul, Atanasie din Alexandria, Grigore Sinaitul. Miniaturi, frontispicii şi iniţiale înflorite, în culori. Însemnări marginale ale monahului Andronic, din 1864, despre aducerea manuscrisului la această mănăstire în 1861 (Fond Jacimirskij, ms. 13.3.19). Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 28‑30; Ion‑Radu Mircea, op. cit., p. 594, nr. 16; Constantinescu, Repertoriu, p. 74, nr. 362; p. 147, nr. 761; Pelin, Catalogul, p. 91‑101, nr. 7. Reprod.: Pelin, Catalogul, il. 10, 11 (f. 1 şi colofonul, cu însemnarea monahului Gavriil). 1173 – Mărgăritare, Mănăstirea Neamţ, 1450. Copiat de monahul Gavriil Uric. Text în slavonă (Fond 58, ms. 13.3.66, fost Jacimirskij, ms. 96). RUSIA  295

Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 156; Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr. 371. Publ.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. 21‑37. 1174 – Triod înflorit, Moldova, prima jumătate a sec. XV (Fond 58, ms. 13.1.23, fost Jacimirskij, ms. 49). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 129; Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 24‑30; Constantinescu, Repertoriu, p. 72, nr. 352. 1175 – Sbornic liturgic, scris de Asincrit, Moldova, cca 1486. Text în slavonă. A aparţinut schitului Horodişte, pe Nistru (Fond 58, ms. 13.7.35). Ref.: A.I. Jacimirskij, Melkie texty i zametki starinnoj slavjanskoj i russkoj literatury („Izvestija otdelenija Russkogo Jazyka i Slovesnosti”, 4, 1899, nr. 2, p. 457‑462); Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 28‑30; Constantinescu, Repertoriu, p. 77, nr. 380. 1176 – Octoih, Moldova, sec. XV. Pergament. Text în slavonă. Partea I (Fond 55, ms. 13.3.6, fost Sârcu, ms. 22). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 97‑98; Constantinescu, Repertoriu, p. 185, nr. 934. 1177 – Sf. Efrem Sirul, Scrieri, Ţările Române, a doua jumătate a sec. XV. Pergament. Text în slavonă (Fond 58, ms. 13.7.12, fost Jacimirskij, ms. 13d/98). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 20; Constantinescu, Repertoriu, p. 77, nr. 379. 1178 – Miscelaneu, sec. XV, Chiţcani – Soroca. Scris de grămăticul Vladislav. Cuprinde scrieri de Pseudo‑Dionisie Areopagitul, Sf. Maxim Mărturisitorul şi Sf. Grigorie Palama. A aparţinut Mănăstirii Noul Neamţ (Fond Jacimirskij, ms. 19, fost Noul Neamţ, ms. 3). Ref.: A.I. Jacimirskij, Rukopisi hranjaščiesja v Novo Njameckom Monastyre v Bessarabii („Drevnosti. Trudy slavjanskoj Komisii Moskovskogo aheologičeskogo obščestva”, 2, Moscova, 1898, p. 95); idem, Opisanie južnoslavjanskih i russkih rukopisej zagraničnyh bibliotek („Sbornik otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, Sankt‑Peterburg, 1921, p. 121); B. St. Angelov, Tri neizvestni răkopisa na Vladislav Gramatikov („Sp. Ezik i literatura”, 18, 1973, nr. 3, p. 93); Constantinescu, Repertoriu, p. 197, nr. 984. 1179 – Pravilă, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 58, ms. 13.3.27, fost Jacimirskij, ms. 27). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XCV‑XCVII; Constantinescu, Vechiul drept, p. 233; idem, Repertoriu, p. 75, nr. 368. 1180 – Sbornic, Moldova, începutul sec. XVI. Text în slavonă (Fond 58, ms. 13.3.26, fost Jacimirskij, ms. 26). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 247, 843‑844; Constantinescu; Repertoriu, p. 75, nr. 367. Publ.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 63‑64, 92‑119, 122. 1181 – Tetraevanghel, Moldova, începutul sec. XVI. Pergament. Text în slavonă (Fond 61 Tekuščie postuplenija, 394). 296  RUSIA

Ref.: Ž.N. Bubnov, Russkie i slavjanskie rukopisi Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., în Materialy i soobščenija po Fondam otdela rukopisej i redkoj knigi, Leningrad, 1978, p. 205‑206; Constantinescu, Repertoriu, p. 79, nr. 390. Publ.: Ž.N. Bubnov, op. cit., fig. 63. 1182 – Eustatie de la Putna, Irmologhion (Stiherar), 1504‑1511. 14 f. 21,3 x 14,5 cm. Fragment din ms. 350 Ščukin de la Gosudarstvennyj Istoričeskij Muzej din Moscova. Texte greceşti şi slavone şi notaţii muzicale. La f. 14v: criptogramă cu numele lui Eustatie (Fond 58, ms. 13.3.16). Ref.: E. Kałużniacki, Beiträge zur ältern Geheimnisschrift der Slaven („Sitzungsberichte der philosophisch‑historichen Klasse der kaiserlichen Akademie der Wissenschaften”, 102, Viena, 1883, p. 287‑308); Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 141; Damian P. Bogdan, Biblioteca şi Institutele Academiei de Ştiinţe din URSS (RIR, 8, 1938, p. 350); R. Pava, Cartea de cântece a lui Eustatie de la Putna (SMIM, 5, 1962, p. 335‑347; RER, 9‑10, 1965, p. 124); Turdeanu, Études, p. 188; Gh. Ciobanu, Studii de etnomuzicologie şi bizantinologie, II, Buc., 1979, p. 320; Anne E. Pennington, Eustatie’s song book of 1511: some observations (RESEE, 9, 1971, nr. 3, p. 565‑583); idem, Muzica în Moldova medievală, p. 15, 207; Constantinescu, Repertoriu, p. 73, nr. 360. Reprod.: Anne E. Pennington, op. cit., pl. IV‑VII. 1183 – Tetraevanghel cu Cazanie, Orhei, 1531. Scris de popa Antonie Bosianul. Text în slavonă. 250 f. 28 x 18,6 cm (Fond 58, Osnovnoe sobranie, ms. 13.1.2, fost Jacimirskij, ms. 2). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 21‑22; Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj pis’mennosti, p. 7, pl. 3; Constantinescu, Repertoriu, p. 72, nr. 350; Valentina Pelin, 1999. 1184 – Sbornic liturgic, Ţările Române, prima jumătate a sec. XVI. La f. 25v‑27v, 65v: însemnări din 1675‑1678; f. 85: însemnare din Iaşi, 1711 (Fond 58, ms. 13.3.24, fost Jacimirskij, ms. 24). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 324‑325; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 350; J.K. Begunov, Mučenie Ioanna Novogo Grigorija Camblaka v Sbornike pervoj treti XV‑go veka iz sobranii N.P. Lihačeva („Sovetskoe slavjanovedenie”, 13, 1977, nr. 4, 48‑56); Constantinescu, Repertoriu, p. 75, nr. 365. 1185 – Sbornic, Suceava, 1553. Text în slavonă, cuprinzând texte apocrife (Fond 58, ms. 13.3.25, fost Jacimirskij, ms. 16). Ref.: A.I. Jacimirskij, Melkie texty i zametki po starinnoj slavjanskoj i russkoj literature („Izvestija Otdelenija Russkogo Jazyka i Slovesnosti”, Sankt‑Peterburg, 7, 1902, partea I, p. 115‑121); Constantinescu, Repertoriu, p. 75, nr. 366. 1186 – Pravila cea mică şi Letopiseţ din 1512, Moldova, cca 1557. Scris de Nicodim la Mănăstirea Bisericani din Moldova. 298 f. Text în slavonă. Însemnări din 1741 ale unor călugări de la Mănăstirea Bisericani (Fond 58, ms. 13.3.23, fost Jacimirskij, ms. 71). Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 85‑92; I. Peretz, Curs de istorie a dreptului român, II/1, Buc., 1928, p. 225‑237; Şt. Gr. Berechet, Legătura dintre dreptul bizantin şi cel românesc, I/1, Vaslui, 1937, p. 99‑101; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 49; RUSIA  297

E. Turdeanu, Le sbornik dit de „Bisericani”. Fausse identité d’un ms. remarquable (RES, 14, 1965, p. 29‑45); Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 97‑142; I. Ivan, Biserica fostei mănăstiri Bisericani (MMS, 46, 1970, p. 692‑700); Constantinescu, Vechiul drept, p. 114‑115; idem, Repertoriu, p. 74, nr. 364. 1187 – Minei de praznice scris de diacul Condrea din Soroca, 15 iunie 1593. 267 f. Text în slavonă. Însemnare din 1595 privind donarea manuscrisului bisericii din satul Debrăştiţa (Fond 55, ms. 13.1.22, fost Sârcu, ms. 47). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 168; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 349; B. St. Angelov, Iz răkopisnata sbirka na P.A. Sirku („Izvestija na Narodnata Biblioteka i Bibliotekata na Sofijskija Dăržaven Universitet”, 3/9, 1963, p. 66); Constantinescu, Repertoriu, p. 72, nr. 351; Kujo M. Kuev, op. cit., p. 113. 1188 – Irmologhion, Rusia de Nord, a doua jumătate a sec. XVI. La f. 162v‑172v: Pripealele lui Filotei monahul de la Cozia (Fond 31, Osnovnoe Sobranie, ms. 33.17.13, fost Novgorod 832). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1056. 1189 – Nikonovskaja letopis’ [Letopiseţul lui Nikon], Moscova, a doua jumătate a sec. XVI. La f. 36v‑38: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, de când s‑a început Ţara Moldovei (1359‑1504) (Fond 58, ms. 34.14.8, fost Jacimirskij, s. n.). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, OpisanieI/2, p. 344‑350; Mihăilă, Contribuţii, p. 132; Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1057. 1190 – Tetraevanghel, a doua jumătate a sec. XVI. 324 f. La f. 8‑12: însemnări în română din Moldova, 1673; verso‑ul coperţii I: însemnări din 1728 (Fond 55, ms. 13.1.1, fost Sârcu, ms. 7). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 18‑19; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 350; Constantinescu, Repertoriu, p. 71, nr. 349; Kujo M. Kuev, op. cit., p. 111. Reprod.: Stasov, Ornament, p. 5, pl. XII. 1191 – Meletie Pigas, Epistolar, sfârşitul sec. XVI. Text din 1860. Text în greacă. Cuprinde şi scrisori, din 1597‑1599, de la domnii Mihai Viteazul şi Ieremia Movilă şi mitropoliţii Eftimie al Ungrovlahiei şi Gheorghe al Moldovei. Ref.: W. Regel, Analecta byzantino‑russica, Sankt‑Peterburg – Leipzig, 1891, p. CXVI. 1192 – Psaltire, Rusia de Nord, sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă. La f. 183‑210: Pripealele lui Filotei monahul de la Cozia (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 21.5.5, fost Novgorod 1004). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1053. 1193 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XVI, scris de Ioan Crimca. Text în slavonă (Fond 192, Beneševič). Ref.: Opisanie grečeskih rukopisej, privezennyh iz Grecii i prinesennyh v dar Akademičeskoj biblioteke („Izvestija Imperatorskoj Akademii Nauk”, 5, 18, 1903, nr. 2, Obščie sobranie, p. 81, nr. 16); Constantinescu, Repertoriu, p. 79, nr. 391. 1194 – Triod, Banat, sfârşitul sec XVI. Text în slavonă. Pe coperta I: însemnare din Peştera, sec. XIX (Fond 55, ms. 13.1.18, fost Sârcu, ms. 34). 298  RUSIA

Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 125; Constantinescu, Repertoriu, p. 185, nr. 933. 1195 – Albină, Ţările Române, sec. XVI (Fond 58, ms. 13.9.15, fost Jacimirskij, ms. 42). Ref.: A.I. Jacimirskij, F.I. Pokrovskij, op. cit., III/2, p. 113‑115; Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. LXIII, 59‑63, 119‑121; Constantinescu, Repertoriu, p. 73, nr. 359. 1196 – Psalmi aleşi, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 24.3.72). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 78, nr. 382. 1197 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. A aparţinut Mănăstirii Neamţ (Fond 58, ms. 13.3.14, fost Jacimirskij, ms. 14). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 58; Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. 13‑15; Constantinescu, Repertoriu, p. 73, nr. 358. 1198 – Psaltire, Moldova, sec. XVI. Pergament. Text în slavonă (Fond 55, ms. 4.5.11, fost Sârcu, ms. 12). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 58; Constantinescu, Repertoriu, p. 185, nr. 932. 1199 – Psaltire, Rusia de Nord, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Pripealele lui Filotei monahul de la Cozia (Fond 1 Arhangel’sk, ms. 632, fost Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija 1). Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii, Sankt‑Peterburg, 1890, p. 1; Constantinescu, Repertoriu, p. 211, nr. 1050. 1200 – Sbornic, Rusia de Nord, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Pripealele lui Filotei monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 1 Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija). Ref.: A.E. Viktorov, op. cit., p. 11‑15; E. Turdeanu, Les premiers écrivains religieux de Valachie. Le moine Philothée et Nicodème de Tismana (RER, 2, 1954, p. 140); Constantinescu, Repertoriu, p. 174, nr. 891. 1201 – Voskresenskaja Letopis’, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei de când s‑a început Ţara Moldovei (1359‑1504) (Fond 31, Osnovnoe Sobranie, ms. 32.1.48). Ref.: A.I. Jacimirskij, Skazanie vkratce o Moldavskih gospodarjah v Voskresenkoj Letopisi („Izvestija otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 6, 1901, nr. 1, p. 88‑119); Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1054. 1202 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI (Fond 75, Belokrinickoe sobranie, ms. 43). Ref.: A.A. Amosov, J. Ju. Bubnov, Novye postuplenija v otdel rukopisej Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R. v 1955‑1976 gg., în Materialy i soobščenija po Fondam otdela rukopisnoj i redkoj knigi, Leningrad, 1978, p. 319. 1203 – Miscelaneu, cuprinzând şi Voskresenskaja Letopis’, sfârşitul sec. XVI– începutul sec. XVII. Text în slavonă. La f. 56v‑59v: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei de când s‑a început Ţara Moldovei [1359‑1504]. 2 ex. (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 15.3.1 şi ms. 34.5.24). RUSIA  299

Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 347; V.F. Pokrovskij, A.I. Kopanev, M.V. Kukuškin, M.N. Murzanova, Opisanie rukopisnogo otdela Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., III/1, Moscova – Leningrad, 1959, p. 335; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 48 (ms. 16.3.1); Constantinescu, Repertoriu, p. 78, nr. 381; p. 213, nr. 1058. Publ.: Bogdan, Cronicile slavo‑române, p. 152‑161. Reprod.: B. A. R., mf. 51. 1204 – Sbornic, Rusia, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 11, Arheografičeskaja komissija ms. Antonievskij monastyr’, 109). Ref.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 220, nr. 1104. 1205 – Prolog, Rusia de nord, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Teodosie de la Neamţ, Lauda Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, 1534. Ref.: A.E. Viktorov, op. cit., p. 89; Constantinescu, Repertoriu, p. 209, nr. 1041. 1206 – Sbornic, Moldova, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă (Fond 58, ms. 13.3.28, fost Jacimirskij, ms. 28). Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskih rukopisej, p. 247; Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr. 369. 1207 – Sbornic, Moldova, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă (Fond 58, fost Jacimirskij, ms. 45). Ref.: A.I. Jacimirskij, Melkie texty i zametki po starinnoj slavjanskoj i russkoj literature („Izvestija otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 21, 1916, nr. 2, p. 23‑25); Constantinescu, Repertoriu, p. 79, nr. 388. 1208 – Sbornic omiletic, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond 58, fost Jacimirskij, ms. 25). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. LXIX, LXIV; Constantinescu, Repertoriu, p. 79, nr. 387. 1209 – Stepennaja Kniga, Rusia, jumătatea sec. XVII. La f. 1‑5v: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei (1359‑1518) (Fond 61, Tekuščie postuplenija, 374). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, OpisanieI/1, p. 488; Constantinescu, Repertoriu, p. 213, nr. 1060. 1210 – Razrjadnaja Kniga, Rusia, jumătatea sec. XVII. Text în slavonă. La f. 1‑3v: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, 1359‑1504 (Fond 11 Arheografičeskaja komissia ms. Arhiv 104). Ref.: N. Barsukov, Rukopisi arheografičeskoj Komissii, Sankt‑Peterburg, 1882, p. 51; Mihăilă, Contribuţii, p. 133; Constantinescu, Repertoriu, p. 220, nr. 1105. 1211 – Liturghier, 1662, Moldova, început la Mănăstirea Dobromirna [Dragomirna?] de Ghelasie monahul din Soveja, continuat la Mănăstirea Bistriţa, de diacul Ion din Cerghidul Mare, pentru popa Vasilachie din Braşov. Text în română şi slavonă. 200 f. 20 x 15 cm. Dăruit de protopopul Văsii în 1664 bisericii din Şchei (Fond 55, ms. 13.2.1, fost Sârcu, ms. 17). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 86‑87; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 349; 300  RUSIA

Gabriel Ştrempel, Manuscrise româneşti aflate la Leningrad şi Kiev („Studii şi cercetări de bibliologie”, 12, 1972, p. 22‑23); Constantinescu, Repertoriu, p. 72‑73, nr. 355; Valentina Pelin, 1999. 1212 – Inscripţie de pe turnul Mântuitorului din Kremlin, traducere din latină în slavonă de Nicolae Milescu Spătarul, 14 decembrie 1671 (ms. 34.6.59). Ref.: M.A. Salmina, Povesti o načale Moskvy, Moscova – Leningrad, 1964, p. 180; Nikolaj Spafarij, p. 5, nota 7. Reprod.: I.E. Zabelin, Istorija goroda Moskvy, Moscova, 1902, p.138‑139. 1213 – Miscelaneu: Cazanie la sărbătorile anului, Moldova, a doua jumătate a sec. XVII. 156 f. 17 x 14 cm. Un singur copist. Începutul şi sfârşitul lipsesc. Text în română, titluri în slavonă. Titluri ornamentate floral în chinovar (ms. 188). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1214 – Nicolae Milescu Spătarul, [Scrieri], Rusia, 1672‑1689. 367 f. Cuprinde: Vasiliologion (f. 8‑253r), Hrismologion (f. 253v‑307), Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale] (f. 308‑340), Opisanie preslavnija i prevelikija cerkve imenovannaja Svjataja Sofija v Konstantinopole, iže meždu sedmi čudes vselennyja po dostoinstvu sočisljaetsja [Descrierea preaslăvitei şi preamăritei biserici numite a Sfintei Sofii din Constantinopol, care se află printre cele şapte minuni ale lumii] (f. 340‑356), Perevod s reči [...] pri [...] velikom knjaze Aleksie Mihajloviče [...] govoril poslanik polskoj Samojlo Vencslavskoj, buduči na priezde vo 7183‑m godu [1675] sentjabrja vo 18 den’ [Traducere după spusele [...] în faţa marelui prinţ Aleksej Mihailovič [...] ale ambasadorului polon Samoilo Venčeslavski, la sosirea sa în anul 7183 [1675], septembrie, ziua 18] (f. 356v‑359v), Kniga ieroglifijskaja [Cartea ieroglifică] (f. 360‑367). Text în rusă (Fond Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija, ms. 270, fost C 129). Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii, Sankt‑Peterburg, 1890, p. 32‑33; Nikolaj Spafarij, p. 136; Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 130‑132; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 71, nr. 1; Zamfira Mihail, Le sens du Temps dans l’œuvre de Nicolae Spathaire Milescu, în Temps et changement dans l’espace roumain, Iaşi, 1991, p. 66, nota 13; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 147. 1215 – Johannes Constantinus de Frzemesky, Cosmographia, 1691, autograf în latină şi germană. Cuprinde hărţi ale celor trei Ţări Româneşti (Q. Nr. 478, f. 21v‑28). Ref.: I.N. Lebedeva, Opisanie rukopisnogo otdela Biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., VI, Rukopisi latinskogo alfavita XVI‑XVII vv., Leningrad, 1979, p. 233‑234. 1216 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Cuprinde şi Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 356 f. 19 x 17 cm. Text în rusă. Scriere caligrafică (Fond 61 Tekuščie postuplenija, 92, fost în Col. M. P. şi N.M. Petrovskij din Kazan’). Ref.: Mihail, La diffusion, p. 114‑116; Constantinescu, Repertoriu, p. 213, nr. 1059; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 3; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 77‑78, 98. Publ.: Nikolaj G. Spafarij, Opisanie pervija časti vselennija imenuemoj Azii, v nej že sostoit RUSIA  301

Kitajskoe gosudarstvo s pročimi ego gorody i provincii, ed. A.N. Alexandrov, Kazan’, 1910; Nicolae Milescu Spătarul, Descrierea Chinei, trad. Corneliu Bărbulescu, Buc., 1958. 1217 – Nicolae Milescu Spătarul, [Arifmologija] şi [Cartea despre starea şi schimbările atmosferei şi ale anotimpurilor în cursul anului...], sfârşitul sec. XVII, Rusia. Text în rusă. 101 f., lipseşte începutul. Însemnare de la 1697. Provine de la Mănăstirea Antonievo‑Sijsk (Arh. D. 477). Ref.: Zamfira Mihail, Probleme ale editării paralele a textelor vechi. Exemplul operei Spătarului Milescu („Memoriile Secţiei de Filologie, Literatură şi Arte”, s. IV, 10, 1988, p. 29‑35); Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 2; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 114, 116. Publ.: Şt. Lupan, Nicolae Milescu Spatarul, Cartea despre starea timpurilor sau Prognosticon („Revistă de filozofie şi drept”, Chişinău, 2‑3, 1995, p. 56‑65) (traducere în română). 1218 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Text în rusă (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 19.1.7, fost Pypin 2). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 211, nr. 1052; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 12. 1219 – Nikonovskaja Letopis’, Rusia, sec. XVII. Text în rusă. Cuprinde: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei de când s‑a început Ţara Moldovei (1359‑1504) (Fond 31, Osnovnoe Sobranie, ms. 32.4.8). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1054 bis. Reprod.: B. A. R., ms. 132, fotocopie. 1220 – Trebnic, Moldova, sec. XVII. Text în slavonă. La f. 233‑234 text liturgic tradus de Gavril Protul în 1535 (Fond 58, ms. 33.3.19, fost Jacimirskij, ms. 111). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie I, p. 209‑210; Constantinescu, Repertoriu, p. 78, nr. 383. 1221 – Miscelaneu, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 636 f. Cuprinde: Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale] şi Kniga ieroglifijskaja [Cartea ieroglifică]. Text în rusă (Fond Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija, ms. 429). Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii, Sankt‑Peterburg, 1890, p. 102; Nikolaj Spafarij, p. 136; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 69, nr. 4. 1222 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, Rusia, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Text în rusă (Fond 1, Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija, ms. 140). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Constantinescu, Repertoriu, p. 220, nr. 1101; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 1. 1223 – Dimitrie Cantemir, Miscelaneu dedicat lui Petru cel Mare, 1714. 33 f. Scriere cursivă de cancelarie. 29,5 x 19,5 cm. La f. 1v‑11v: Şerban Cantemir, Petrō te prōtō Imperialī notatō kai Iskurōtatō Eusevei Niktī kai Eusplahnikōtatō Autokratori Despotī kai Antilīptori autou Panīgirikon.... in Burgos S. Petri anno Partu Virg[inis] 1714 marti[i] 302  RUSIA

[Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare], rostit în greacă de Şerban, fiul în vârstă de şapte ani al lui Dimitrie Cantemir, în martie 1714, de ziua ţarului. Text în rusă (recto) şi în greacă (verso). La f. 2v‑3: rugăciune pentru ţar. La f. 12‑28: Monarchiarum physica examinatio, în latină şi în traducerea rusă a lui Ivan Il’inskij. Pe coperta I: dedicaţia către ţar în rusă şi desene în tuş negru, de mâna lui Dimitrie Cantemir; f. 10v: schema globului pământesc; f. 1v‑18v: textul este încadrat în chenar; f. 21r‑27v: numeroase note marginale, în latină şi rusă. Legat în carton subţire, în mătase verde (Fond P I B8, ms. 150, cota 1.5.78). Ref.: Damian P. Bogdan, Biblioteca şi Institutele Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. (RIR, 8, 1938, p. 351); V.N. Ermuratskij, Obščestvenno‑političeskie vzgljady Dmitrija Kantemira, Chişinău, 1956, p. 41; T.A. Bykova, M.M. Gurevič, Opisanie izdanij, napečatannyh pri Petre I, Moscova, 1958, p. 348, 358; Paul Cernovodeanu, Călătoria de studii în URSS (R. ist., 40, 1987, nr. 6, p. 646); Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 18‑19, 350‑352 (nota 29); Madan, Dmitrij Kantemir, p. 7, nr. 23 şi p. 25, nr. 105; I.N. Lebedeva, Biblioteka Petra I. Opisanie rukopisnyh knig, Sankt‑Peterburg, 2003, p. 251‑252; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 93‑94, nr. 690; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Un panegiric necunoscut al lui Dimitrie Cantemir, în Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări ştiinţifice, Buc., 2011, p. 75‑76. Publ.: Petra Velikomu. Panegiričeskoe vsesožžеnie smirenejše tvorit i prinosit [...] Serban Kantemir – Petro Primo [...] Panegyricum offert [...] Serbanus Cantemyr, Moscova, 1714; [Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij], Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], în G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, 1783, p. 323‑328; I. Sulea‑Firu, O scrisoare inedită a lui D. Cantemir „Monarchiarum physica examinatio” („Studii şi cercetări de bibliologie”, 5, 1963, p. 269‑276); E. Lozovan, D. Cantemir: „Le Panégirique de Pierre le Grand” (RIDS, 1981, nr. 92, p. 22‑31 în greacă, p. 32‑36 în latină); P. Cernovodeanu, M. Carataşu, A. Lazea, Démètre Cantemir, Le Panégyrique de Pierre le Grand (1714) („Archaeus”, 5, 2001, nr. 1‑2, p. 101‑133). Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 112‑113 (3 f.); E. Lozovan, op. cit., p. 37‑50; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 92 (2 p.). 1224 – Dimitrie Cantemir, Rapoarte către ţarul Petru cel Mare, despre Baku, regiunea caucaziană şi cea din jurul Mării Caspice, [1722‑1726] (Fond P I B). Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 27; M. Guboglu, Dimitrie Cantemir – Orientaliste (SAO, 3, 1960 (1961), p. 159); Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 120, nr. 715. Publ.: Collectanea Orientalia. Principis Demetrii Cantemiri variæ schedæ et excerpta e autographo descripta, II. E Demetrii Cantemiri Principis Moldaviæ schedis autographis şi III. Ex eiusdem Demetrii Cantimiri schedis Manuscriptis, Operele Principelui Demetriu Cantemiru („Analele Academiei Române”, 7, 1883, p. 6‑32, cu 25 desene). Reprod.: Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 140‑147; S.V. Fomin, Kantemiry v izobrazitel’nyh materialah, Kişinev, 1988, p. 62-65. 1225 – Jurnalul ţarului Petru cel Mare din vremea campaniei în Caucaz şi în regiunea Mării Caspice, 1722‑1723. Conţine note privitoare la politica domnilor români, între care o scrisoare a lui Nicolae Mavrocordat către sultan, din 3 septembrie 1711 (P I B, nr. 142). Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 24, 348, nota 17, p. 357, nota 55.

8 „Petra I, Biblioteka”. RUSIA  303

1226 – Antioh Cantemir, Na zavist’ i gordost’ dvorjan zlonravnyh. Filaret i Evgenij [Asupra zavistiei şi mândriei nobililor cu rele năravuri. Filaret şi Evgheni], 1729‑1730. Scriere cunoscută ca Satira Filareta. Manuscris autograf. Ref.: Ioan Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 306). 1227 – Arifmologija, 1743, prelucrare după lucrarea cu acest titlu a lui Nicolae Milescu Spătarul din 1672 (Fond Kalikin, ms. 183). Ref.: Belobrova, Iz literaturnoj istorii, p. 74, nota 8; idem, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 14. 1228 – Sbornic, 1754. La f. 1‑10: O Martine Ljutere i Kal’vine, text reprodus după Catehismul tipărit la Iaşi în 1642 (Fond 58, ms. 13.5.55, fost Jacimirskij, ms. 64). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 131‑132; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 350; idem, Contribuţiuni la Bibliografia românească veche, Buc., 1938, p. 7‑8; Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr. 373. 1229 – Războiul Rusiei cu Turcia, 1768‑1774, post 1774. Text în italiană cu informaţii despre desfăşurarea războiului pe teritoriul Ţărilor Române (Fond 36, Voroncov). Ref.: Putevoditel’, p. 266. 1230 – Miscelaneu, 1773, Moldova. 82 f. 16,1 x 10 cm, începutul şi sfârşitul lipsesc. Conţine: Gromovnic, Trepetnic, Poricologos şi apocrife. Text în română (Fond 55, ms. 13.6.20, fost Sârcu, ms. 69). Ref.: G. Ştrempel, Manuscrise româneşti aflate la Leningrad şi Kiev („Studii şi cercetări de bibliologie”, 12, 1972, p. 25‑26); Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1318; Valentina Pelin, 1999. 1231 – Sf. Vasile cel Mare, Scrieri, Mănăstirea Neamţ, 1782. Traducere autografă din Filocalia, din greacă în slavonă, a lui Paisie Veličkovskij. 57 + III f., 25,8 x 18 cm. (Fond 58, ms. 13.1.25, fost Jacimirskij, ms. 51). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 12; Constantinescu, Repertoriu, p. 72, nr. 354; Valentina Pelin, 1999. 1232 – Paisie Veličkovskij, Scrisoare către ucenicii plecaţi în Rusia, Moldova, Mănăstirea Neamţ, [cca 1779‑1780]. Manuscris autograf în slavonă. 7 + 2 f. 25,5 x 18 cm (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 13.5.6). Ref.: Sf. Paisie, Cuvinte şi scrisori duhovniceşti, ed. Valentina Pelin, I, Chişinău, 1998, p. 84. 1233 – P.G. Divov, Istoričeskoe izobraženie mirnyh peregovorov v Jassah s samogo ih načala do zaključenija dogovora v 1792 godu (Fond 50, P.G. Divov). Ref.: Putevoditel’, p. 296. 1234 – Paisie Veličkovskij, Scrieri, Mănăstirea Neamţ, 1793‑1794. III + 58 + III f. 25,5 x 17,3 cm. Text în rusă, autograf (Fond 58, Osnovnoe sobranie, ms. 13.1.24, fost Jacimirskij, ms. 66). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 119; Constantinescu, Repertoriu, p. 72, nr. 353; Valentina Pelin, 1999. 304  RUSIA

1235 – Diadoh, episcopul Foticeii, Scrieri, Moldova, a doua jumătate a sec. al XVIII‑lea. Copie după textul corectat de Sf. Paisie Veličkovskij al originalului grecesc la Dragomirna. Text în slavonă. 45 f., 21 x 15 cm. (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 13.3.31). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1236 – Miscelaneu de traduceri ale Sf. Paisie Veličkovski, Mănăstirea Neamţ, a doua jumătate a sec. XVIII. Tradus din greacă în slavonă. 248 f., 25,5 x 18,2 cm. Exemplar autograf. Cuprinde fragmente din scrierile Sf. Ioan Gură de Aur, Iustin Filosoful, Sf. Dionisie Areopagitul, Sf. Vasile cel Mare, Atanasie, arhiepiscopul Alexandriei (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 13.1.9). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1237 – Miscelaneu, Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. Text în română, doi copişti. 194 f., 21,2 x 16 cm. Titluri şi iniţiale cu ornamente în chinovar. Cuprinde: Agapie Landos, Minunile Maicii Domnului, Apologhia, Cuvânt pentru răbdare, din Scrierile Sf. Grigore Bogoslovul, Scrisoarea Sf. Paisie Veličkovskij către ucenicii de la Secriş, 1775 etc. (Fond 55, ms. 13.5.21, fost Sârcu, ms. 57). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 25; Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1317; Valentina Pelin, 1999. 1238 – Miscelaneu, scris în Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. 30 f. 17,5 x 12 cm. Lipseşte sfârşitul. Text în română. Un singur copist. Cuprinde: Sf. Grigore Sinaitul, Întrebare către Sf. Maxim Cavsocalivitul, colinde, rugăciuni etc. (Fond 55, ms. 13.7.37, fost Sârcu, ms. 82). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 26‑27; Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1320; Valentina Pelin, 1999. 1239 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, a doua jumătate a sec. XVIII. Cuprinde şi Descrierea marelui fluviu Amur. Text în rusă. 144 f. Conţine însemnări din sec. XIX ale orientalistului Ilarion Rasohin (Fond 535, Osnovnoe Sobranie, ms. 32.6.18). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 74, nr. 32; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 81, 96. 1240 – Catehism, Ţara Românească, a doua jumătate a sec. al XVIII‑lea. Text în română. Un singur copist. 139 f. 18 x 11,7 cm. (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 12.8.19). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 252, nr. 1314; Valentina Pelin, 1999. 1241 – Sokraščennye istoričeskie izvestija o Moldavii, vybrannye iz letopiscev, sfârşitul sec. XVIII (Fond 36, Voroncov). Ref.: Putevoditel’, p. 274. 1242 – Diadoh al Foticeii, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în rusă (Fond 58, ms. 13.3.31, fost Jacimirskij, ms. 54). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 27; Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr. 370. 1243 – Gavriil, mitropolitul Filadelfiei, Scrieri. Moldova, Mănăstirea Neamţ, sfârşitul RUSIA  305 sec. XVIII. 33 f., 22,2 x 7,2 cm. Traducere autografă a lui Paisie Veličkovskij din greacă în slavonă. La f. 33: însemnare în slavo‑rusă (Fond 58, ms. 13.3.22, fost Jacimirskij, ms. 53). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 92; Constantinescu, Repertoriu, p. 74, nr. 363; Valentina Pelin, 1999. 1244 – Sf. Grigorie Palama, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în rusă (Fond 39, ms. 38.5.47, fost Pogodin, ms. 208). Ref.: V.V. Majkov, Hr. M. Loparev, D.I. Abramovič, Opisanie rukopisej Pliginskogo sobranija („Otčety Imp. Publičnoj Biblioteki za 1905”, Sankt‑Peterburg, 1912, p. 39); Constantinescu, Repertoriu, p. 78, nr. 384. 1245 – Nil Sinaitul, Cuvinte, Moldova, Mănăstirea Neamţ, sfârşitul sec. XVIII. Traducere autografă a lui Paisie Veličkovskij din greacă în slavonă. 100 f. 21,1 x 15,2 cm. (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 13.3.8, fost Jacimirskij, ms. 63). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 25‑26; Constantinescu, Repertoriu, p. 73, nr. 356; Valentina Pelin, 1999. 1246 – Sbornic liturgic greco‑catolic, Transilvania, sfârşitul sec. XVIII. Text în română (Fond 58, ms. 13.7.25). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1319. 1247 – Sbornic pustnicesc, Poiana Mărului, sfârşitul sec. XVIII. Text în rusă. 3 volume (Fond 58, ms. 13.5.7‑13.5.9, fost Jacimirskij, ms. 78‑80). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 76‑77, nr. 374‑376. 1248 – Paisie Veličkovskij, Învăţături monahale, Moldova, Mănăstirea Neamţ, sfârşitul sec. XVIII. Exemplar autograf al lui Paisie Veličkovskij. Text în slavonă. 30 f. 21 x 14,9 cm. (Fond 58, Osnovnoe sobranie, ms. 13.3.10, fost Jacimirskij, ms. 69). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 470‑471; Constantinescu, Repertoriu, p. 73, nr. 357; Valentina Pelin, 1999. 1249 – Paisie Veličkovskij, Scrieri, Moldova, sfârşitul sec. XVIII. Text în rusă (Fond 58, ms. 13.4.58, fost Jacimirskij, ms. 58). Ref.: Şt. Gr. Berechet, Documente slave de prin arhivele ruse, Buc., 1920, p. 53‑66; Constantinescu, Repertoriu, p. 76, nr. 372. 1250 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Cuprinde şi Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 384 f. 12 x 19 cm. Text în rusă (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 17.9.10). Ref.: Mihail, La diffusion, p. 118; Constantinescu, Repertoriu, p. 211, nr. 1051; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 74, nr. 31; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 78, 96. 1251 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Cuprinde şi Cartea despre tătari. 166 f. Text în rusă (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 32.12.6). Ref.: Mihail, La diffusion, p. 118; Constantinescu, Repertoriu, p. 212, nr. 1055; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 74, nr. 29; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 78, 96. 1252 – Obozrenie Rumelii i Bolgarii i kak vvesti armii v nih iz Moldavii i Valahii, sec. XVIII (Col. 226). Ref.: Putevoditel’, p. 387. 306  RUSIA

1253 – Sbornic, sec. XVIII. La f. 140: titlul Catehismului tipărit la Iaşi în 1642: Katehisis pravoslavnyja i katoličeskija sočinena ot pravoslavnogo ispovedanija izdanno v Moldavii... Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 461‑464, nr. 997; Damian P. Bogdan, Contribuţiuni la Bibliografia românească veche. Tipărituri dintre anii 1546‑1762 necunoscute la noi, Buc., 1938, p. 7‑8; BRV, IV, p. 23‑24, nr. 19. 1254 – Sbornic, sec. XVIII. 275 + II f. La f. 259: informaţii despre cucerirea cetăţii Hotin de către oştile ruseşti. La f. 272: informaţii despre ocuparea Iaşului de către armata rusă şi încheierea păcii cu Turcia în 1739 (cota 204). Ref.: N. Iu. Bubnov, A.I. Koponev, M.V. Kukuşkina, O.P. Lihačeva, Opisanie rukopisnogo otdela biblioteki Akademii Nauk S.S.S.R., III, Leningrad, 1971, p.207. 1255 – Istoria Principatelor [...] Moldova şi Ţara Românească, începutul sec. XIX. Text în franceză (Col. 226). Ref.: Putevoditel’, p. 387. 1256 – Dissertation sur l’Etat actuel de la Moldavie et de la Valachie. Géographie moderne, începutul sec. XIX (Col. 226). Ref.: Putevoditel’, p. 387. 1257 – F. Hiždec [= Tadeu Hâjdeu, 1769‑1835?], Kratkaja istorija Moldavii [Mică istorie a Moldovei], începutul sec. XIX. Text în franceză (Col. 226). Ref.: Putevoditel’, p. 370. 1258 – Proiect pentru înălţarea Rusiei în ochii popoarelor europene şi pentru eliberarea Greciei, adică a unei părţi a lumii creştine, de jugul barbarilor, începutul sec. XIX. Text în franceză, cu o însemnare privitoare la boierul Tomas Amaksari din Moldova (Col. 226). Ref.: Putevoditel’, p. 387. 1259 – Filip Solitarul, Dioptra, Soroca, 1815. Copie după traducerea lui Petru Pop de la Mănăstirea Neamţ, 1804. 76 f. 22,8 x 17,4 cm. Text autograf în română. Ornamente florale (Fond 55, ms. 13.5.20, fost Sârcu, ms. 60). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 482‑483; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 350; G. Ştrempel, op. cit., p. 24; Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1316; Valentina Pelin, 1999. 1260 – Autobiografia stareţului Paisie [Veličkovskij] de la Neamţ, Mănăstirea Neamţ, primul deceniu al sec. XIX. Copie de ieroschimonahul Mitrofan. 115 f. 19 x 14,8 cm. Text în slavonă. Ms. fost în colecţia A.I. Jacimirskij până în 1902 (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 13.3.26). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 516‑527, 951; Valentina Pelin, 1999. 1261 – Opisanie putešestvija iz Konstantinopolja v Buharest kapitana Tomahina [Descrierea călătoriei de la Constantinopol la Bucureşti a căpitanului Tomahin], 1814 (Fond 36, Voroncov). Ref.: Putevoditel’, p. 276. 1262 – Dimitrie Cantemir, Scrisoarea Moldovei, Neamţ, 1825. Copie. Însemnări în română din 1852 (cota 8.8.18). RUSIA  307

Ref.: C.I. Karadja, loc. cit.; Ludovic Demény, Tradiţie şi continuitate în « Hronicul » lui Dimitrie Cantemir. Contribuţii (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 956). 1263 – Proiect al Codului de legi pentru Basarabia, Odesa, 1826, şi documentele comisiei de elaborare. Text în limbile rusă şi română (Fond 36, Voroncov). Ref.: Putevoditel’, p. 276. 1264 – Ivan Petrovič Liprandi, Kratkoe obozrenie Moldavii, Valahii i drugih prilegajuščih zemel’ v voennom otnošenii, s priloženiem svedenij o voennyh prigotovlenijah turok do 20 marta 1828 g. (Fond 36, Voroncov). Ref.: ibidem. 1265 – I. Batianov, Statističeskoe opisanie Moldavii i obozrenie ulučšenij, vvedennyh vo vremja upravlenija knjazja M. Sturdza c 1834 po 1842 g. (Fond 36, Voroncov). Ref.: ibidem. 1266 – Hagi Ioan Enacu, blănar din Iaşi, Cărţişoară cu stihurele [culegere de versuri populare], Moldova, 1846. Exemplar autograf în română. Ornamente de autor cu desene în culori (Fond 55, ms. 13.4.12, fost Sârcu, ms. 48). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., II, p. 24; Gh. Bogaci, Monumente literare necunoscute („Moldova Socialistă”, 18 iulie 1979); Constantinescu, Repertoriu, p. 252, nr. 1315; Valentina Pelin, 1999. 1267 – D.J. Żubricki, Historia Braterstwa ze Lwówa pomiędzy 1473‑1793 [Istoria Frăţiei din Lvov între 1453‑1793], 1847. Text în polonă. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile lui Alexandru Lăpuşneanu cu Frăţia, ajutorarea ei cu bani, construirea la Lvov a unei biserici ortodoxe etc. (Col. 57, D.J. Żubricki). Ref.: Putevoditel’, p. 185. 1268 – Descriere a Ţării Româneşti şi Moldovei, prima jumătate a sec. XIX. Text în franceză (Fond 36, Voroncov). Ref.: ibidem, p. 276. 1269 – Miscelaneu, Moldova, prima jumătate a sec. XIX. Text în română. 32 f. 21,5 x 18 cm. Cuprinde: Ipistolie a Sfintei Duminici, Învăţătura la oameni morţi, Pildele învăţăturii către cititor, însemnări despre două cutremure din 11 şi 12 ianuarie 1838 (Fond 31, fost Jacimirskij, ms. 33.15.102). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1270 – Dicţionar rus‑român, Moldova, mijlocul sec. XIX, 32 f. 18,4 x 11,4 cm. Lipseşte începutul (26.5.398). Ref.: idem. 1271 – Miscelaneu, Moldova, mijlocul sec. XIX. 43 f., 20 x 12,5 cm. Lipsesc începutul şi sfârşitul. Text în română. Cuprinde: Istoria iepurilor, Împărăţia poamelor şi a verdeţurilor şi a tuturor legumilor, Cântare plugarilor (versuri), Istorie despre Arghir şi Elena cea frumoasă (Fond 0, ms. 189). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 1272 – Gheorghe şi Constantin Ghepeţki, Predici, Chişinău, 1867. Text în română. 308  RUSIA

37 f. 21,5 x 17,5 cm. Conţine însemnări de M. Ciachir şi N. Danilevschi (Fond 58, ms. 33.15.101, fost Jacimirskij, ms. 101). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 479; Constantinescu, Repertoriu, p. 253, nr. 1321; Valentina Pelin, 1999; Zamfira Mihail, Limba română în scrieri parenetice din Basarabia (1812‑1865), Buc., 2001, p. XXVII. 1273 – Augustin Bragă, Istorija o drevnosti moldavskih monastyrej Njamca i Sekula iz Rumynij [Istoria despre vechimea mănăstirilor moldoveneşti Neamţu şi Secu], 1873. 56 f. 33 x 25 cm. Text autograf în rusă. Traducere de autor a primei sale variante în română, păstrată în biblioteca Mănăstirii Neamţ, ms. rom. 161. Cuprinde: Istoria icoanei făcătoare de minuni, a cărei traducere în rusă a fost atribuită lui Nicolae Milescu Spătarul (Fond 58, ms. 13.1.8, fost Jacimirskij, ms. 21). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 603, 660, 951; D.T. Ursul, Nikolaj Gavrilovič Milesku Spafarij, Moscova, 1980, p. 59; Constantinescu, Repertoriu, p. 78, nr. 385 (dă cota Jacimirskij, ms. 8); Nikolaj Spafarij, p. 4, nota 3; Şt. S. Gorovei, Un episod din „recuperarea” Bizanţului: prima „operă” a Spătarului Nicolae „Milescu” (AIIAI, 22, 1985, p. 410‑460); Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 42. 1274 – Grigore Ţamblac, [Scrieri], sfârşitul sec. XIX. Copii de A.I. Jacimirskij după manuscrise slave din 1439‑1441, de la Mănăstirea Neamţ (mss. sl. 164‑165, păstrate la B. A. R.) (Fond 58, ms. 13.7.35, fost Jacimirskij, ms. 105). Ref.: Sreznevskij – Pokrovskij, Opisanie II, p. 489‑490; Damian P. Bogdan, Biblioteca şi Institutele Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. (RIR, 8, 1938, p. 350); Constantinescu, Repertoriu, p. 77, nr. 380. 1275 – Opisanie dvuh cerkovnoslavjanskih knig, polučennyh iz Valahii, sec. XIX, descriere a două cărţi vechi româneşti în slavonă procurate din Ţara Românească (Col. 238, III, 24). Ref.: Putevoditel’, p. 350. 1276 – Sbornic, Moldova, sec. XIX. Text în română. 56 f. 10,3 x 7,6 cm. (Fond 31, Osnovnoe sobranie, ms. 12.7.76). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 252, nr. 1313; Valentina Pelin, 1999.

CR

1277 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographiae libri II, Cracovia, 1534. 16 f. + 1 hartă. A aparţinut bibliotecii Observatorului Astronomic al Academiei Ruse de Ştiinţe din Pulkovo. Ref.: Nussbächer, Johannes Honterus, p. 368‑369. 1278 – Apostol, tipărit de diaconul Coresi, [Braşov?], 1567. Ref.: Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 1279 – Triod, tipărit de diaconul Coresi, s.l., 1578. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 75; Karataev, Opisanie, p. 204, nr. 95; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 1280 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Iustinian, Kiev, 1628. Traducere în slavonă de Petru Movilă. RUSIA  309

Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324; Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate of a Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44). 1281 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628. 450 p. Ediţie dedicată lui Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 277; Karataev, Opisanie, p. 399, nr. 326; Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 171. 1282 – Nomocanon, Kiev, 1629. 175 p. Prefaţă de Petru Movilă şi gravură cu armele acestuia. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 295; Karataev, Opisanie, p. 410‑411, nr. 342; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 188. 1283 – Slujebnic, Kiev, 1629. 144 + 300 p. Prefaţă de Petru Movilă şi gravură reprezentând armele acestuia. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 42, nr. 294; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324; Zapasko – Isaevič, I, p. 48‑49, nr. 193. 1284 – Triod, Kiev, 1631, exemplare dedicate domnului Moldovei Moise Movilă şi lui Toma Zamojski, vicecancelarul Poloniei, cu gravuri reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi o epigramă de Petru Movilă, cuprinzând învăţături către fratele său Moise Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”. 828 p. 2 ex. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 46, nr. 322; Karataev, Opisanie, p. 429‑430, nr. 382; D.P. Bogdan, Les Enseignements de Pierre Movilă adressés à son frère Moise Movilă („Cyrillomethodianum”, I, 1971, p. 1‑19); Zapasko – Isaevič, I, p. 52, nr. 220. Publ.: D.P. Bogdan, op. cit., p. 19‑25 (epigrama). Reprod.: ibidem, p. 16‑17 (epigrama); Zapasko – Isaevič, loc. cit. 1285 – Eucharistīrion albo vdjačnost’, Kiev, 1632, ediţie dedicată lui Petru Movilă. Pe verso‑ul foii de titlu: armele lui Petru Movilă cu versuri dedicatorii. La f. 3v: portretul lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 47, nr. 332; Karataev, Opisanie, p. 431‑433, nr. 388; Zapasko – Isaevič, I, p. 53‑54, nr. 228; Natalia Pylypjuk, Eucharistīrion, Albo Vdjačnost’. The First Panegiric of the Kiev Mohyla School: Its Content and Historical Context („Harvard Ukrainian Studies”, 8, 1984, nr. 1‑2, p. 47‑70). Reprod.: ibidem, p. 252 (facsimil, 18 f.). 1286 – Petru Movilă, Krest Hrista spasitelja i každogo čelověka na kazaniju publičnom... vyražennyj, Kiev, 1632. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 48, nr. 333; Karataev, Opisanie, p. 433‑434, nr. 389; Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 230. 1287 – Silwestr Kossow, Paterikon abo Zywoty SS. Oycow Pieczarskich, Kiev, 1635. La p. 168: gravură cu armele lui Petru Movilă. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55, nr. 250. 1288 – Antologhion, Kiev, 1636, cu prefaţa lui de Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 384; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr. 439; Zapasko – Isaevič, I, p. 57, nr. 252. 310  RUSIA

1289 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637, cu prefaţa lui Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 401; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr. 455; Zapasko – Isaevič, I, p. 57‑58, nr. 256. 1290 – Psaltire, Govora, 1637, tipărită de ieromonahul Meletie, egumenul Mănăstirii Govora, din porunca lui Matei Basarab. 3 + 220 f., exemplar incomplet. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 403; Karataev, Opisanie, p. 459, nr. 458; BRV, I, p. 104‑106, nr. 36. 1291 – Apostol, Lvov, 1639. 244 p. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă şi versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 61, nr. 437; Karataev, Opisanie, p. 474, nr. 493; Zapasko – Isaevič, I, p. 59‑60, nr. 270. 1292 – Triod, Lvov, 1642. 433 p. Mai multe tiraje, dedicate de Petru Movilă lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, şi lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 67, nr. 485; Karataev, Opisanie, p. 495, nr. 538; Zapasko – Isaevič, I, p. 63, nr. 302. Publ.: P.P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu‑Iaşi, Buc., 1965, p. 296‑300 (prefaţa dedicată lui Matei Basarab). 1293 – Antologhion, Câmpulung, 1643, tipărit din porunca lui Matei Basarab. 10 + 494 f. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 68, nr. 492; Karataev, Opisanie, p. 501, nr. 555; Damian P. Bogdan, op. cit., p. 350 (datat greşit: 1646). 1294 – Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643. Traducere din slavonă de mitropolitul Varlaam, din porunca domnului Moldovei Vasile Lupu. 3 + 384 + 116 f. (cota 7.7.13, inv. 217). Ref.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 499; Karataev, Opisanie, p. 504; BRV, I, p. 143, nr. 45; V. Kiriak, Cartea şi tiparul în Moldova în secolele XVII‑XVIII, Chişinău, 1977, p. 45. 1295 – Psaltire cu rugăciuni şi acatiste, Kiev, 1643‑1644. 276 + 278 p. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 500, 511; Karataev, Opisanie, p. 504‑505, nr. 561; Zapasko – Isaevič, I, p. 65, nr. 324. 1296 – Trebnic, Kiev, 1646. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă şi versuri dedicatorii. La f. 2‑6: prefaţă de Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 74, nr. 541; Karataev, Opisanie, p. 517‑518, nr. 595; D. P. Bogdan, op. cit., p. 350; Zapasko – Isaevič, I, p. 68‑69, nr. 354. 1297 – Thomas a Kempis, De imitatione Christi, Târgovişte, 1647. Traducere în slavonă de Udrişte Năsturel (fost la Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija). Ref.: Karataev, Hronolog., p. 77, nr. 570; P. Sokolov, Katalog Knig bogoslovskih v Akademii Nauk S.S.S.R., Sankt‑Peterburg, 1832, nr. 455; Karataev, Opisanie, p. 529, nr. 633; BRV, I, p. 159, nr. 52; Elena Dovicenco, în RI, 18, 1932, p. 321. RUSIA  311

1298 – Psaltire de‑nţăles, Iaşi, 1680, tradusă de mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi tipărită de ieromonahul Mitrofan. 3 + 212 f. Text în slavonă şi română. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 113, nr. 867. 1299 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Moscova, 1696. 28 + 180 + 28 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 138, nr. 1078. 1300 – Dimitrie Cantemir, Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea, Iaşi, 1698. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 3, nr. 1. 1301 – Samotsikulo [Apostol], Tiflis, 1709, 442 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail Stepaneshvili Ungrovlakheli (Mihail Ştefanovici). Ref.: BRV, I, p. 484; Dan Dumitrescu, Activitatea tipografică a lui Mihai Ştefan în Gruzia (Studii, 11, 1958, nr. 1, p. 136, nr. 3); Vakhtang VI‑is stambis gamocemebi, erovnuli bibliotekis koleqtsiis agtseriloba, 1709‑1722 [Editions of Vakhtang VI’s typography, description of the collection of the National Library, 1709‑1722], ed. Dali Machaidze, Tbilisi, 2009, p. 23‑29. 1302 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Moscova, 1709. 1 + 9 + 30 f. + 356 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 166, nr. 1299. 1303 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1710. 421 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail Stepaneshvili Ungrovlakheli (Mihail Ştefanovici). Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 6. 1304 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Moscova, 1711. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 170, nr. 1328. 1305 – Octoih, Târgovişte, 1712, în limba română. 6 + 463 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 172, nr. 1341. 1306 – Lavrentie de la Braşov [Laurentius Transylvanus de Corona], magistru în teologie, [Rezumat al tezei], Moscova, tipografia Sf. Sinod al Rusiei, 1712. 8 f. Cuprinde o gravură (56,2 x 42,1 cm.) de Ivan F. Zubov şi Grigorij P. Tepčegorskij, reprezentând alegoria primirii lui Dimitrie Cantemir în Rusia, în 1711. Autorul tezei, originar din Braşov, călugăr la Mănăstirea Hurez şi tipograf la Râmnic, şi‑a susţinut teza la 26 iulie 1712, la Colegiul Ortodox din Moscova, sub conducerea lui Feofilact Lopatinskij (cota 4.I). Ref.: D.A. Rovinski, Podrobnyj slovar’ russkih gravjurovannyh portretov, II, Sankt‑Peterburg, 1887, p. 1069; G. Ciorănescu, Contribution à l’iconographie cantémirienne (SF, 36, 1977, p. 222‑229); idem, Une gravure rare représentant D. Cantémir à cheval (SF, 38, 1979, p. 223‑225). 1307 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru], Tbilisi, 1712, 352 p., cu caractere mkhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească. Ref.: Patriarhia Georgiei, List of the 1709‑1722 printings published in the first Georgian printing‑house, Tbilisi, 1997, nr. 11; Vakhtang VI‑s stambis, p. 89‑99. 312  RUSIA

1308 – Davitni [Psaltire], Tbilisi, 1712, 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească. Ref.: Patriarhia Georgiei, op. cit., nr. 12; Vakhtang VI‑s stambis, p. 85‑87. 1309 – Evloghion, Târgovişte, 1713. 4 + 496 f. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 173, nr. 1349. 1310 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la Kiev în 1645. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1375; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899. 1311 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Sankt‑Peterburg, 1717. 1 + 19 + 30 f. + 356 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 179, nr. 1394. 1312 – Kmnulebis Tsodnis Tsigni (Aiati) [Astrologie]. Tbilisi, 1721. 148 p. Cu caractere mkhedruli. Tipărită de episcopul Nikoloz Mroveli Orbelis Dze, în tiparniţa adusă din Ţara Românească. Ref.: Patriarhia Georgiei, op. cit., nr. 19; Vakhtang VI‑s stambis, p. 125‑128. 1313 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Sankt‑Peterburg, 1722. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 188‑189, nr. 1462. 1314 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului (cota P I B 176). Ref.: C.I. Karadja, Operele lui Dimitrie Cantemir în Biblioteca Academiei din Petrograd după însemnările unui suedez din 1735 (RI, 15, 1929, p. 2‑3); Ludovic Demény, Tradiţie şi continuitate în „Hronicul” lui Dimitrie Cantemir (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 956); Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73. 1315 – Antioh Cantemir, Simfonia na Psalmy, Moscova, 1727. In folio, 3 + 111 f. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 199, nr. 1543. 1316 – Calendar, Moscova, 1728, cu note manuscrise ale lui Antioh Cantemir (Secţia II). Ref.: Damian P. Bogdan, Biblioteca şi Institutele Academiei de Ştiinţe din URSS (RIR, 8, 1938, p. 348). 1317 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, trad. N. Tindal, I‑II, Londra, 1734‑1735. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 12‑13, nr. 52. 1318 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, où se voyent les causes de son aggrandissement et de sa décadence, trad. M. de Joncquières, I‑IV, Paris, 1743. Ref.: ibidem, p. 13, nr. 54. 1319 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512. 1320 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 91, nr. 1791. RUSIA  313

1321 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, trad. N. Tindal, I‑II, Londra, ed. 2, 1756. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 12‑13, nr. 55. 1322 – Kalendar’ ili mesjaceslov geografičeskij na 1770 god, Sankt‑Peterburg, 1769. La p. 29‑70: Ja. Ja. Štelin, Kratkoe geografičeskoe opisanie Knjažestva Moldavskogo i ležaščih meždu Černym i Kaspijskim morjami, zemel’ i narodov, s landkartočkoju sih zemel’, al cărei prim capitol, O Moldavii, rezumă Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir, după manuscrisul latin. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 9, nr. 31; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 104‑105; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 154‑155. 1323 – Catehisis sau În scurtă pravoslavnica mărturisire a legii creştineşti, Iaşi, 1777. Ref.: Marieta Chiper, Coralia Fotino, 1985. 1324 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308. 1325 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168. 1326 – Psaltire, Iaşi, 1790. Ref.: Marieta Chiper, Coralia Fotino, 1985. 1327 – Bucvar sau Începere de învăţătură celor ce vor să înveţe carte cu slove slavoneşti, Dubăsari, 1792, tipărit de Mihail Strel’bickij. Ref.: V. Kiriak, op. cit., p. 93. 314  RUSIA

1328 – Ceaslov, Iaşi, 1792. Ref.: ibidem. 1329 – Psaltire, Iaşi, 1794. Ref.: ibidem. 1330 – Dimitrie Cantemir, Hronicul romano‑moldo‑vlahilor, ed., introd. şi note Gh. Săulescu, I‑II, Iaşi, 1835‑1836. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 18, nr. 78. 1331 – J.A. Vaillant, La Romanie ou Histoire, langue, littérature, ortographie, statistique des peuples de la langue d’or, Adrialiens, Vallaques et Moldaves, résumés sous le nom de Romans, Paris, 1844. Ref.: Andreea Dunaeva, 2011. 1332 – I. Heliade Rădulescu, Souvenirs et impressions d’un proscrit, Paris, 1850. Ref.: idem. 1333 – M.A. Kubalski, Recherches historiques et statistiques sur les peuples d’origine slave, magyare et roumaine, Paris, Tours, 1852. Ref.: idem. 1334 – Arhiva romana. Documente istorice, ed. P. Teulescu, Buc., 1860. Ref.: idem. 1335 – A.V. Urechia, Femeea română dupre istoria şi poesia, Buc., 1865. Ref.: idem. 1336 – „Foaea Soţietaeţii pentru literaetura şi cultura rominae in Bucovina”, anul 3, 1867, Cernăuţi, redactor Ion al lui G. Sbiera, Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina. Ref.: idem. 1337 – Al. Macedonski, Poesii, Buc., 1882. Ref.: idem. 1338 – I. Lăzărici, Istoria Literaturei Române, Sibiu, 1884. Ref.: idem. 1339 – C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului Veniamin din Monastirea Socola. Fondat la 1804, Iaşi, 1885. Ref.: idem. 1340 – Ar. Densusianu, Istoria limbei şi literaturei române, Iaşi, 1885. Ref.: idem. 1341 – Ar. Densusianu, Cercetări literare, Iaşi, 1887. Ref.: idem. 1342 – A.I. Odobescu, Scrieri literare şi istorice, III, Buc., 1887. Ref.: idem. 1343 – Carmen Silva, Pečal’. Basm german de Carmen Silva, tradus în limba RUSIA  315 universală volapük de prof. Siegfried Lederer la Viena, cu permisiunea înaltului autor, regina României. Traducere din volapük în rusă de Vl. Rosenberger, Sankt‑Peterburg, 1889. Ref.: idem. 1344 – Carmen Silva, Le roman d’une princesse, Paris, 1891. Ref.: idem. 1345 – R. Fava, Ricordi Rumeni. Note di un viaggio in Transilvania e Romania, Parma, 1894. Ref.: idem. 1346 – Ioan Bogdan, Cronice inedite atingătoare de Istoria Romînilor, Buc., 1895. Ref.: idem.

H

1347 – Plan al taberei ruso‑române de la Stănileşti şi al operaţiilor militare, 1711. Text în rusă, cu note în germană (de G.F. Miller?) (Sobranie Petra I, V.R.K/266, nr. 3, p. 42, plan nr. 168). Ref.: Istoričeskij očerk i obzor Fondov rukopisnogo otdela biblioteki Akademii Naukn. Karty, plany, čerteži, risunki i gravjury sobranija Petra I, Moscova – Leningrad, 1961, p. 73; Adrian Tertecel, Anexele „Jurnalului” lui Ahmed bin Mahmud privind campania de la Prut (1711) (SMIM, 12, 1994, p. 209, nr. 15); Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 353 (nota 42). 1348 – Dimitrie Cantemir, Plan Konstantinopolja ili Carigrada iže prežde naricatsja Vizantija, drevle že Vigos [Planul Constantinopolului sau al Ţarigradului, care odinioară se chema Bizanţ, iar în vechime Vigos], Sankt‑Peterburg, 1720. Gravură de Aleksei Fedorovič Zubov după schiţa autorului, azi pierdută. 2 coli de hârtie încleiate împreună. 59,5 x 82,5 cm. Cuprinde 162 monumente de arhitectură, între care schiţa palatului lui Dimitrie Cantemir, cu legendele în rusă. 2 ex.: unul din Cabinetul lui Petru I, al doilea din Biblioteca Tipografiei Sinodale (Sobranie Petra I, V.R.K/46 şi V.R.K/47). Ref.: M. N. Murzanova, V. F. Pokrovskaja, E. I. Bobrova, Istoričeskij očerk i obzor fondov rukopisnogo otdela Biblioteki Akademii nauk. Vyp. 1, XVIII vek. Dopolnenie k vyp. 1: Karty, plany, čerteži, risunki, gravjury sobranija Petra I, Moscova – Leningrad, 1961, p. 184, nr. 315; Paul Cernovodeanu, Călătoria de studii în URSS (R. ist., 40, 1987, nr. 6, p. 645); idem, Harta Constantinopolului alcătuită de principele Dimitrie Cantemir („Tribuna României”, 17, 1988, nr. 360, p. 4); idem, Le plan de Constantinople par Démétre Cantémir (RESEE, 27, 1989, nr. 1‑2, p. 35‑47); Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 307; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 117‑118, nr. 711. Publ.: Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, I, Londra, 1734, între p. XVI şi p. 1; 2 ed., Londra, 1756; idem, Geschichte des osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschreiben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten in Moldau, Hamburg, 1745, între p. 771 şi 772 ; S.V. Fomin, Kantemiry v izobrazitel’nyh materialah, Kişinev, 1988, p. 59 (schiţa palatului). 316  RUSIA

1349 – Dimitrie Cantemir, Planul Derbentului, 1722‑1723. Schiţă colorată în tuş. 14,2 x 35,2 cm. la un capăt şi 32,1 cm. la celălalt. Reprezintă zidul de incintă al Derbentului („zidul caucazian”), oraşul, zidul dintre munţii Caucaz şi Marea Caspică cu relieful înconjurător, legende şi adnotări în rusă. Harta este alcătuită pe baza informaţiilor din notele lui Dimitrie Cantemir despre regiunea caucaziană şi a fost desenată probabil de G.F. Miller. Titlul Der Bent in Persien a fost adăugat în creion de G.S. Bayer (Sobranie rukop. kart., op. nr. 738, pl. 53). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 19, nr. 84; Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 27‑28, 355 (nota 54), 372 (nota 103); Paul Cernovodeanu, Călătorii de studii în URSS (R. ist., 40, 1987, nr. 6, p. 645); idem, Dimitrie Cantemir inedit (MI, 25, 1991, nr. 4, p. 5); Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 308; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 121‑122, nr. 717. Publ.: De muro Caucaseo, ed. G.S. Bayer, în Commentarii Academiae Scientiarum Imperialis Petropolitanae, I, 1726, p. 425‑463, reluat în Opuscula ad historiam antiquam chronologiam, geographiam, et rem sumariam spectantia, Halle, 1770, p. 94‑125. 1350 – Dimitrie Cantemir, Tractus Orientalis Caucasi cum vestigiis muri veteris in eo ducti, planul Derbentului, 1728. Copie anonimă a schiţei originale. 21 x 16,5 cm. Reprezintă zidul de incintă al Derbentului („zidul caucazian”), oraşul, zidul dintre munţii Caucaz şi Marea Caspică cu relieful înconjurător, legende şi adnotări în rusă. Harta este alcătuită pe baza informaţiilor din notele lui D. Cantemir despre regiunea caucaziană (Arhiva BAN, fostă la Departamentul Geografic). Ref.: V. Gnučeva, Geografičeskij Departament Akademii Nauk XVIII veka, în Trudy Arhiva Akademii Nauk S.S.S.R., 6, Moscova, 1946, p. 253, nr. 165; Eşanu, Dinastia Cantemireştilor, p. 308; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 121, nr. 717. 1351 – Hărţi şi planuri, din 1811, privitoare la operaţiile armatei ruse în campania din Moldova (Fond 36, Voroncov). Ref.: Putevoditel’, p. 266. 1352 – Karta Bolgarii, Makedonii, Moldavii i Valahii [Harta Bulgariei, Macedoniei, Moldovei şi a Ţării Româneşti], 1877 (Col. 220, Hărţi şi planuri). Ref.: Putevoditel’, p. 400.

BIBLIOTEKA GLAVNOGO ŠTABA (Biblioteca Statului‑Major)

MUZ

1353 – Taler de aur, începutul sec. XVII, cu inscripţie în slavonă: „Nicoară mare vornic al Ţării de Sus a bătut un taler de aur şi cu un lanţ de aur l‑a dăruit doamnei sale Todosia”, atestând identitatea monedei, atribuită anterior cneazului Vasilij Danilovič Holmskij (Cabinetul de Numismatică). Ref.: A.A. Kunik, Despre originea românească a aşa‑numitului taler de aur al prinţului rus Cholmski (RIAF, 1, 1882, p. 243). RUSIA  317

CENTRAL’NIJ GOSUDARSTVENNYJ ISTORIČESKIJ ARHIV SANKT–PETERBURGA (Arhiva Centrală Istorică de Stat din Sankt‑Peterburg)

DOC

1354 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 11 aprilie 1465, de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, Mitropoliei Suceava pentru satul Mihăeşti pe Brădăţel, cumpărat de mitropolitul Teoctist de la boierul Jurja Rotompan cu 100 zloţi tătărăşti. Copie în slavonă (Fond 309, op. 1, dos. 2504, p. 33‑33v). Ref. şi publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 89‑90 (copie în polonă); DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 338‑339 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 157‑160. 1355 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 13 decembrie 1582, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, Anei, soţia fostului logofăt Ioan Golia şi copiilor ei, Mihail şi Cristina, pentru satul Golăeşti pe Răut. Traducere din sec. XIX (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 102). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 322‑323. 1356 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 14 aprilie 1584, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, Mănăstirii Humor pentru lacul Orehova cu pâraiele şi iazurile. Copie slavonă (Fond 309, op. 1, dos. 2504, p. 58v‑59). Ref. şi publ.: Ju. Venelin, Vlaho‑bolgarskie ili dako‑slavjanskie gramoty, Sankt‑Peterburg, 1840, p. 216‑218; DIR, A. Moldova, veacul XVI, III, p. 249‑250 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 328‑331. 1357 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 4 august 1588, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, soţiei logofătului Golia pentru părţile din satele Golăeşti şi Oxentia în ţinutul Orheiului, împărţite cu soţia lui Eremia pârcălabul. Traducere din sec. XIX (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 102). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 335‑337. 1358 – Carte domnească de întăritură, 12 iunie 1595, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, boierului Ioan Gurjev, mare stolnic, pentru satul Ţipleşti, cumpărat de la Mârzac şi rudele sale cu 130 taleri. Traducere rusă (Fond 11519, op. 9, dos. 23, f. 9). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 370‑371. 1359 – Zapis de la Aslan, pârcălabul Orheiului, din Peştera, 25 iulie 1602, cuprinzând hotărnicirea satelor Trebujeni pe Răut şi Oxentia pe Nistru, care aparţineau Mănăstirii Golia (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, p. 103v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 16‑18. 1360 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 21 august 1602, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, jupânesei Goliasa şi copiilor ei, Cristina şi Mihail, pentru a treia parte 9 Arhiva Departamentului pentru drepturi civile şi religioase al Consiliului de Stat (1810‑1906). 318  RUSIA din jumătatea de sus a săliştei Golăeşti şi pentru a treia parte din moară (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, p. 103). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 18‑19. 1361 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 noiembrie 1617, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, Frăsinei, fiica lui Ieremia pârcălabul, şi fratelui ei, Teodor, pentru o parte din satul Oxentia (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 112, 112v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 131. 1362 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, aprilie 1622, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, diacului Ionaşcu Rusul şi fratelui său Bosâi, pentru o parte din satul Călineşti şi un loc de prisacă în satul Cobâlca. Copie, traducere din sârbă, din anul 1804, dec. 12 (Fond 1343, op. 28, dos. 3486, f. 4‑5, 5v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 156‑158. 1363 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 5 septembrie 1622, de la Ştefan Tomşa, lui Avram diacul şi surorii sale, Axinia, pentru ocinile lor Novoseliţa, Rosoşani, Lucăceni, Culişăuţi şi jumătate din satul Nelipăuţi, ţinutul Hotin, cumpărate de diacul Avram de la Grigore Holovca cu 300 taleri de argint (Fond 220, op. 2, dos. 299). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 374‑377. Reprod.: ibidem, p. [472]. 1364 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 4 august 1640, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, slugilor sale Dumitraşcu Fulgu, Ionaşcu Hripcovici şi Manole, pentru un vad cu moară pe Nistru. Copie (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 112). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 397. 1365 – Zapis de mărturie din Iaşi, 29 martie 1661, al boierilor moldoveni, despre vânzarea de către Odochia şi copiii ei a unei părţi din satul Trebujeni, în ţinutul Orhei, Mănăstirii Golia cu 20 taleri şi 10 vaci (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 104v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 24‑25. 1366 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 17 iunie 1661, de la Ştefan Lupu, domnul Moldovei, feciorilor lui Cazac, Ursul şi Isac, pentru satele Lopatinţi, Dumceni, Trăisteni, Cişcani şi Ignăteni (Fond 1350, op. 60, dos. 1094, f. 40, 40v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 36‑37. 1367 – Zapis de danie, Moldova, 17 august 1661, de la Mereuţă şi Drăgan, feciorii preotului Tudor, Mănăstirii Golia, pentru o parte din satul Trebujeni în ţinutul Orhei (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 105). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 48‑49. 1368 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 august 1661, de la Ştefan Lupu, domnul Moldovei, Mănăstirii Golia, pentru o parte din satul Trebujeni în ţinutul Orhei, dăruită de Mereuţă şi Drăgan, feciorii preotului Tudor (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 105). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 49‑50. 1369 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 20 mai 1662, de la Eustratie Dabija, domnul Moldovei, Mănăstirii Golia, pentru satele Golăeşti, Mihăilaş şi Tohoceni în ţinutul RUSIA  319

Orhei, revendicate de fostul mare clucer Gheorghe Catargiu (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 133, 133v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 65‑70. 1370 – Carte domnească de întăritură, 30 aprilie 1667, de la Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, pârcălabului de Orhei, Apostol Rusu, pentru ţiganul Vasile cu copiii săi, ce‑i aparţin lui (Fond 1343, op. 28, dos. 3486, f. 72). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 183‑184. 1371 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 martie 1669, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, fostului pârcălab Apostolache Rusul, pentru două fălci de vie, din satul Sălişte, ţinutul Orhei, cumpărate de la Andronache şi fratele său, Vasile, cu 30 de lei (Fond 1343, op. 28, dos. 3486, f. 67v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 253‑254. 1372 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 2 martie 1671, de la Gheorghe Duca, mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, pentru nişte locuri de case şi de dughene în oraşul Iaşi, dăruite Mănăstirii de Canila (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 133v, 134, 134v. Copie). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 46‑49. 1373 – Carte domnească de poruncă, 22 noiembrie 1672, de la Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, vornicului Gheorghe Catargi, să strângă dania şi să plătească leafa unor slujitori de la Curte (Fond 1343, op. 23, dos. 2187, f. 11). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 81‑83. 1374 – Zapis de danie din Peştera, 20 martie 1677, de la Donosie Portărescul nănaşului său Andrei Mihuleţ pentru o parte din satul Trebujeni, ţinutul Orhei (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 106). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 101‑104. 1375 – Zapis de danie din Iaşi, 5 iunie 1679, de la fostul pârcălab de Orhei, Andrei Mihuleţ, Mănăstirii Golia, pentru nişte părţi din satul Trebujeni, ţinutul Orhei (Fond 1330, op. 6, dos. 1922, f. 106). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 113‑115. 1376 – Zapis de mărturie, 5 iunie 1680, de la pârcălabul de Soroca şetrarului Vasile Mârzac pentru satele Rogojeni, Vertijeni, Ciucuimeni ş.a., ţinutul Soroca, să‑i dea documente noi pentru aceste sate mai sus numite, în schimbul celor pierdute (Fond 1343, op. 25, dos. 3077, p. 38, 38v, 39). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 120‑123. 1377 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 12 iunie 1685, prin care Dumitraşcu Cantacuzino, domnul Moldovei, întăreşte fraţilor Alexandru şi Poiană şi surorii lor, Guda, ocina din Bratila de Jos, ţinutul Bacău, revendicată de postelnicul Sandu Crupenschi (Fond 1343, op. 36, dos. 12970, p. 7). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 145‑147. 1378 – Raport al Senatului, din 9 mai 1733, privind ridicarea carantinei la graniţa 320  RUSIA turcă urmare a încetării epidemiei de ciumă în Turcia şi Ţara Românească. 306 f. (Fond 132910, op. 1, dos. 38). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1379 – Documente, din 1743‑1744, privitoare la situaţia ortodocşilor din Transilvania: un memoriu al protoiereului Eustatie Vasiliev, de la catedrala Sf. Nicolae din Braşov, privind necesitatea protecţiei ortodocşilor din oraş faţă de persecuţiile episcopilor bisericii romano‑catolice; denunţul lui Eustatie Vasiliev la Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind trecerea mitropolitului Transilvaniei, Atanasie, la ritul catolic, şi persecutarea preoţilor ortodocşi de către biserica catolică în Transilvania; necesitatea de a se trimite cărţi religioase pentru biserici; cererea de ajutor material pentru restaurarea catedralei Sf. Nicolae din Braşov, decizia Sf. Sinod de a se colecta fonduri pentru restaurarea catedralei şi a altor 12 biserici ortodoxe din Transilvania. 32 f. (Fond 79611, op. 24, dos. 126, p. 1‑10; op. 25, dos. 1 şi 20, p. 1‑14; dos. 10, p. 2‑5). Ref.: ibidem. 1380 – Scrisoare, din 1749‑1751, de la mitropolitul Timotei al Kievului, protopopul Nicolae Balomiri şi călugărul Nicodim, către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe a Rusiei, privind necesitatea protejării bisericii greco‑ruse din Transilvania de persecuţiile bisericii greco‑catolice. 138 f. (Fond 786, op. 30, dos. 85, p. 1‑138). Ref.: ibidem. 1381 – Documente, din 1759, relative la recomandarea Colegiului pentru străinătate de a i se da aprobare pentru colectă de fonduri valahului Constantin Crucerescu, informarea conţilor Aleksej Bestužev‑Rjumin şi Mihail Voroncov cu privire la serviciile aduse de Constantin Crucerescu guvernului rus în timpul războiului cu Turcia, corespondenţa între Sf. Sinod şi Constantin Crucerescu în problema aprobării colectei de fonduri. 46 f. (Fond 796, op. 31, dos. 213, f. 1‑45). Ref.: ibidem. 1382 – Documente, din 1759, privind cererea lui Constantin Crucerescu de eliberare a unui paşaport şi hotărârea Sf. Sinod de acordare a paşaportului. 6 f. (Fond 796, op. 34, dos. 148, f. 1‑6). Ref.: ibidem. 1383 – Ucaz, din 22 iulie 1770, al împărătesei Ecaterina a II‑a, prin care se aprobă acordarea, din fondurile Colegiului economic, a unei alocaţii anuale de 3000 de ruble lui Grigorie, mitropolitul Ungrovlahiei. 20 f. (Fond 1329, op. 2, dos. 12). Ref.: ibidem. 1384 – Documente, din 1771, privind solicitarea mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei de a i se trimite cărţi bisericeşti, fără plată. 13 f. (Fond 796, op. 52, dos. 71). Ref.: ibidem. 1385 – Raport, din 1771‑1772, al contelui Rumianţev cu privire la inundaţiile din Moldova şi Ţara Românească. 2 p. (Fond 114612, op. 1, dos. 2, p. 104‑105). 10 Colecţia ucazurilor şi dispoziţiilor date Senatului de către împărat, parte a Arhivei Senatului din Sankt‑Peterburg. Conţine 3 558 documente din perioada 1704‑1917. 11 Arhiva Cancelariei Sf. Sinod (1721‑1918). 12 Arhiva Consiliului Înaltei Curţi (1769‑1801). RUSIA  321

Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1386 – Notă, din 1768, intitulată „Întărirea malului vestic al Mării Negre şi malurilor Dunării pe şenalul navigabil de la Sulina la Galaţi”. Autor necunoscut. 14 f. (Fond 67313, op. 1, dos. 274). Ref.: ibidem. 1387 – Raport, din 1787, al episcopului Sevski despre arhimandritul Iraclie, sosit de la Bucureşti. 13 f. (Fond 796, op. 67, dos. 363). Ref.: ibidem. 1388 – Scrisori, din 20 octombrie 1787‑23 decembrie 1788, de la diverse persoane către I.P. Saltykov, privind mersul operaţiunilor militare pe frontul ruso‑turc, aprovizionarea armatei cu alimente şi situaţia în Moldova şi Ţara Românească. Originale şi copii. Texte în rusă, franceză şi polonă. 96 f. (Fond 111714, op. 1, dos. 14). Ref.: ibidem. 1389 – Protocol, din 25 noiembrie 1787, al consfătuirii Consiliului Curţii Imperiale cu privire la problema prezenţei a 15 000 de ostaşi turci în Iaşi şi la susţinerea armatei ruse de către locuitorii Moldovei (Fond 1146, op. 1, dos. 5, f. 247). Ref.: ibidem. 1390 – Scrisoare, din iulie 1788, de la Manuil vodă [Giani‑Roset] către populaţia Moldovei, despre necesitatea de a se împotrivi dominaţiei turce. Copie. 2 f. (Fond 1117, op. 1, dos. 31). Ref.: ibidem. 1391 – Manifest, din 1788, al ţarinei Ecaterina a II‑a către populaţia Moldovei şi a Ţării Româneşti, în pregătirea începerii războiului cu Turcia, cu apelul de a sprijini trupele ruseşti. 1 f. (Fond 140915, op. 1, dos. 19). Ref.: ibidem. 1392 – Manifest, din 1788, al ţarinei Ecaterina a II‑a către comunităţile religioase şi popoarele din Serbia, Moldova şi Ţara Românească, cu apelul de a participa la războiul ruso‑turc şi de a sprijini trupele armatei ruse. 16 f. (Fond 796, op. 205, dos. 111). Ref.: ibidem. 1393 – Informare, din 29 iulie 1789, de la contele G.A. Potemkin, despre faptul că turcii plănuiesc un atac asupra trupelor ruseşti din Moldova. 8 f. (Fond 1146, op. 1, dos. 8). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1394 – Protocol, din 10 martie 1793, al Consiliului înaltei Curţi, conţinând informări, 13 Arhiva istoricului Ivan Petrovici Liprandi (1790‑1880), general‑maior, funcţionar cu însărcinări speciale la Ministerul Afacerilor Interne. Colecţia cuprinde 515 acte şi documente din perioada 1770‑1878. 14 Arhiva contelui Ivan Petrovici Saltykov (1730‑1805), general‑feldmareşal, general‑inspector de cavalerie, guvernator al oraşelor Vladimirsk şi Kastroma (1784‑1788), guvernator al Kievului (1796), guvernator al Moscovei (1797‑1804). Cuprinde 344 documente din anii 1686‑1917. 15 Arhivele Cancelariei private a Ţarului (1812‑1917). Conţin 31 274 documente. 322  RUSIA inclusiv din Iaşi, despre intenţia introducerii unor dări noi pentru populaţia Moldovei. 67 f. (Fond 1146, op. 1, dos. 15). Ref.: ibidem. 1395 – Dosar, din 1799, privind cererea „contelui Ipsilanti” [Constantin‑vodă] de a i se permite să aducă din Ţara Românească în Rusia 375 000 de pfunturi de sare la un tarif preferenţial. 18 f. (Fond 137416, op. 2, dos. 1675). Ref.: ibidem. 1396 – Documente, sfârşitul sec. XVIII, privind istoria Moldovei şi Ţării Româneşti: zapis din 20 aprilie 1443 al lui Ştefan al II‑lea, domnul Moldovei, lista titlurilor de proprietate date de domn în 1443, cu sigiliu, precum şi lista titlurilor de proprietate date, cu semnătura domnului Moldovei, pe zapisul din 30 decembrie 1568. Traduceri în rusă şi franceză. Copii (Fond 1409, op. 1, dos. 314, p. 146‑149). Ref.: ibidem. 1397 – Raport, din 1801, al consilierului Gaios, aflat în regiunile de frontieră, privind dorinţa unor cetăţeni moldoveni şi basarabeni de a se muta în Rusia. 2 f. (Fond 1374, op. 4, dos. 181). Ref.: ibidem. 1398 – Anexă, începutul sec. XIX, la catalogul bibliotecii de literatură Thierry & Comp. Predomină cărţile despre Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 313). Ref.: ibidem. 1399 – Raport, [începutul sec. XIX], al consilierului privat al senatorului care prezida şedinţele divanelor din Moldova şi Ţara Românească, privind şi desemnarea senatorului Krasno‑Miloševič pentru administrarea treburilor civile în Principatele Române. 199 f. (Fond 1329, op. 3, dos. 304). Ref.: ibidem. 1400 – Documente, din 1802, privind cererea călugărului român Inochentie de a i se permite să călătorească la Moscova pentru o colectă de bani. 5 f. (Fond 796, op. 83, dos. 99). Ref.: ibidem. 1401 – Documente, din 1802, privind informarea de către negustorul Iankelevici din Dubăsari despre pământuri ale ţăranilor care au fost împărţite moşierilor în judeţul Tiraspol (Fond 796, op. 83). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1402 – Raport, din 1802, al lui Okulov, guvernator civil în Herson, către contele V.P. Kočubej, ministrul afacerilor interne, despre tulburări în rândul ţăranilor moldoveni care s‑au mutat din teritorii deţinute de turci pe pământuri aparţinând unor moşieri din judeţul Tiraspol, în Basarabia (Fond 796, op. 83, p. 89‑95). Ref.: ibidem.

16 Arhiva Cancelariei Procurorului general (1722‑1802). Conţine 6 060 documente din perioada 1794‑1802. RUSIA  323

1403 – Raport, din 1802, al ministrului afacerilor interne, contele V.P. Kočubej, despre moldovenii care s‑au mutat din teritoriile turceşti în judeţul Tiraspol din Basarabia. Copie (Fond 796, op. 83, p. 174‑185). Ref.: ibidem. 1404 – Decizie a autorităţilor ruse, din 20 septembrie 1804, privind „Statutul strămutaţilor din afara graniţelor care s‑au stabilit pe pământuri aparţinând unor moşieri, între Bug şi Nistru, în judeţul Tiraspol”. Copie (Fond 796, op. 83, p. 186‑197). Ref.: ibidem. 1405 – Notă, [din 1803/1804], a lui Scarlat D. Sturdza, privitoare la situaţia ţăranilor moldoveni care s‑au stabilit între Bug şi Nistru. Text în franceză şi rusă (Fond 796, op. 83, p. 214‑227). Ref.: ibidem. 1406 – Hotărâre, din 1804, a guvernatorului civil din Herson, A.E. de Richelieu, privind mutările forţate din judeţul Tiraspol (Fond 796, op. 83, p. 322‑340). Ref.: ibidem. 1407 – Scrisoare, din 1804, de la grecul K.I. Radovici din Iaşi către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, prin care solicită permisiunea de a tipări la Tipografia sinodală din Moscova, pe banii săi, două abecedare şi un ceaslov în limba română. 10 f. (Fond 796, op. 95, dos. 760). Ref.: ibidem. 1408 – Documente, din 1805, referitoare la arhimandritul Partenie, sosit din Moldova. 13 f. (Fond 79717, op. 1, dos. 2968). Ref.: ibidem. 1409 – Documente, din 1805, privind subvenţia pentru construcţia unei biserici în zona Galaţi. 18 f. (Fond 797, op. 1, dos. 2855). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1410 – Documente, din 1806, conţinând cererea de primire în rândul domnişoarelor de onoare a Ruxandrei Sturdza, fiica cea mare a consilierului Scarlat D. Sturdza de la curtea ţarului, fost mare hatman al Moldovei, şi scrisoarea contelui V.P. Kočubej către contele N.A. Tolstoj privind primirea Ruxandrei Sturdza în rândul domnişoarelor de onoare. Texte în franceză şi rusă. 3 f. (Fond 128618, op. 1, dos. 40, p. 1‑3). Ref.: ibidem. 1411 – Documente, din 1806‑1821, privind alocarea a 12000 ruble anual pentru întreţinerea şi educaţia fiului prinţului Ipsilanti, domn al Ţării Româneşti, rămas în Rusia. 30 f. (Fond 55719, op. 1, dos. 337). Ref.: ibidem. 1412 – Documente, din 1806‑1821, conţinând o scrisoare de la Sava Căminarul către căpitanii Iorgachi şi Farmachi privitoare la acţiunile militare din Ţara Românească, nota 17 Arhiva Cancelariei prim‑procurorului Sinodului (1836‑1917). 18 Arhiva Departamentului executiv al Poliţiei, ataşat Ministerului Afacerilor Interne (1803‑1880). 19 Arhiva Biroului Senatorial pentru Veniturile Statului (1773‑1821). 324  RUSIA unui autor necunoscut privind acţiunile pandurilor în perioada 1806‑1812 şi în anul 1821, aprovizionarea armatei cu alimente, memoriu asupra acestor ţinuturi, din punct de vedere militar. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 310, p. 2‑4). Ref.: ibidem. 1413 – Documente, din 1807, privind expedierea sfântului mir în Moldova. 7f. (Fond 797, op. 1, dos. 3369). Ref.: ibidem. 1414 – Extrase, din 1807‑1847, din cărţi, autografe, articole, notiţe aparţinând lui Ivan Petrovič Liprandi, grecului Amacsari din Moldova, domnului Moldovei, Mihai Sturdza, ş.a., referitoare la istoria Ţării Româneşti şi a Moldovei: starea politică şi economică, organizarea internă a Principatelor dunărene, participarea lor de partea Rusiei în războiul ruso‑turc, aprovizionarea armatei, sistemul de subvenţii şi impozite, afinităţile românilor cu Rusia, starea de spirit a boierilor şi rezistenţa lor faţă de introducerea noului Regulament în Ţara Românească şi Moldova. Texte în rusă şi franceză (Fond 673, op. 1, dos. 213, 232, 291, 292, 305, 306, 313, 318, 329, 338, 339, 343, 347, 349, 350, 362, 368, 375, 382, 402). Ref.: ibidem. 1415 – Documente, din 1807‑1808, privitoare la propunerea nobilimii din gubernia Podol’sk de a cumpăra cereale şi furaje şi a le trimite cavaleriei ruse în Moldova şi la expedierea orzului şi ovăzului cumpărat în gubernia Podol’sk pentru cavaleria rusă aflată în Moldova. 40 f. (Fond 1287, op. 1, dos. 304, 342). Ref.: ibidem. 1416 – Documente, din 1809, privind presiunile exercitate de membri ai Divanului din Ţara Românească asupra „clerului alb” (secular) şi asupra mănăstirilor din Bucovina. 177 f. (Fond 797, op. 1, dos. 3898). Ref.: ibidem. 1417 – Documente, din 1809, privind numirea lui Ignatie ca mitropolit al Ungrovlahiei, în locul mitropolitului Dositei, îndepărtat din scaun. 71 f. (Fond 796, op. 90, dos. 971). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1418 – Documente, din 1810, conţinând decizia de transfer, spre păstrare în arhiva Sinodului, a două documente prezentate de Ignatie, mitropolitul Ungrovlahiei: actul original de înfiinţare a catedralei greceşti şi diploma de numire a lui ca mitropolit, înmânată de guvernul turc. 6 f. (Fond 796, op. 91, dos. 140). Ref.: ibidem. 1419 – Documente, din 1810‑1811, privind veniturile colectate în Moldova şi în Ţara Românească şi cheltuielile efectuate din aceste venituri. 30 f. (Fond 557, op. 1, dos. 487). Ref.: ibidem. 1420 – Documente, din 1810‑1811, privind propunerea lui Gavrilă [Bănulescu‑Bodoni], episcopului al Moldovei, Ungrovlahiei şi Basarabiei, de a se înfiinţa în Basarabia funcţia de episcop‑vicar. 12 f. (Fond 797, op. 2, dos. 4682). Ref.: ibidem. 1421 – Documente, din 1810‑1817, privitoare la aprovizionarea armatei Moldovei în campania militară. Cuprind devize pentru cheltuielile cu întreţinerea armatei moldoveneşti, RUSIA  325 informări privind cantitatea de provizii şi situaţia transporturilor, dispoziţii privitoare la organizarea aprovizionării armatei moldoveneşti, amenajarea de magazii mobile, pregătirea cerealelor şi a furajelor, eliberarea de fonduri pentru cumpărarea şi livrarea acestora (Fond 66020, op. 1, dos. 23; Fond 115221, op. 1, dos. 5, 13, 30, 32, 35, 60, anul 1810; dos. 12, 26, 210, anul 1811; dos. 16, anul 1813; dos. 93, anul 1817). Ref.: ibidem. 1422 – Documente, din februarie‑aprilie 1811, privind răscumpărarea împrumuturilor pentru armata moldavă, în principatele Moldovei şi Ţării Româneşti, din cauza insuficienţei monedelor de aur şi argint. 18 p. (Fond 1152, op. 1, dos. 26). Ref.: ibidem. 1423 – Note (2), din 29 aprilie şi 7 iulie 1811, ale ministrului rus al finanţelor, privitoare la comerţul cu Moldova: aprobarea importului de cherestea, turbă, sare ş.a. din Moldova la Herson; comerţul prin portul Kezlovsk şi înţelegerile privind tranzitul de mărfuri. 27 p. (Fond 1152, op. 1, dos. 56, p. 1‑27). Ref.: Lidia Kiss, Câteva date despre legăturile economice ale Rusiei cu Moldova la începutul sec. XIX (SUBB, Historia, fasc. 1, p. 43‑46); Sokolov, Catalogul documentelor. Publ.: ibidem. 1424 – Raport, din 6 septembrie 1811, al ministrului de război cu privire la deficitul de produse alimentare în Ţara Românească şi măsurile privind rezolvarea crizei de pâine. 12 f. (Fond 126322, op. 1, dos. 23). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1425 – Documente, din 1811, privind numărul de biserici, mănăstiri şi schituri din Moldova şi Ţara Românească. 10 f. (Fond 797, op. 2, dos. 5127). Ref.: ibidem. 1426 – Notă, din 1811, a unui autor necunoscut, despre fuga peste hotare a ţăranilor din Imperiul Rus, cu precădere în Moldova. 3 f. (Fond 1409, op. 1, dos. 597). Ref.: ibidem. 1427 – Memoriu, din 1811, conţinând analiza de către un autor necunoscut a propunerilor expuse în Nota despre mijloacele pentru accelerarea creşterii de oi de rasă superioară în guberniile ruseşti. Tratează şi creşterea oilor din rasa Pigaev în Moldova şi Ţara Românească. 10 f. (Fond 37923, op. 46, dos. 15071). Ref.: ibidem. 1428 – Documente, din 1811, privind comerţul Moldovei cu Rusia. Cuprind intervenţii ale senatorului Krasno‑Miloševič, care prezida lucrările în Divanul Moldovei: din 23 septembrie 1811, adresată ministrului de finanţe Guriev privind aprobarea admiterii

20 Arhiva contelui Arseni Andreevici Zakrevski (1783‑1865), adjutant al contelui N.M. Kamenski şi al lui M.B. Barclaz de Tolli, general de gardă al Comandamentului general, guvernator al Finlandei, ministru al afacerilor interne, guvernator al Moscovei. 21 Arhiva Departamentului pentru economie al Consiliului de Stat (1810‑1906). 22 Arhiva Comitetului de Miniştri (1802‑1906). Cuprinde 6 135 documente din anii 1802‑1916. 23 Arhiva Departamentului pentru Domeniul Statului în cadrul Ministerului de Finanţe (1811‑1837). 326  RUSIA de mărfuri din Moldova nu numai prin punctual vamal Dubăsari, ci şi prin punctele Mogilev şi Psakoveck; din 27 iulie 1811, adresată generalului M.I. Goleniščev‑Kutuzov, privind situaţia comerţului cu Moldova şi cererea de a se aproba livrările de sare şi vin din Moldova către Rusia. 12 f. (Fond 56024, op. 4, dos. 16, p. 3‑14). Ref.: ibidem. 1429 – Documente, din 1812, privind trimiterea în Rusia a unor piese antice din aur şi argint găsite în Moldova [Tezaurul de la Conţeşti, sec. V î. Hr.]. 4 f. (Fond 73325, op. 12, dos. 79). Ref.: ibidem. 1430 – Documente, din 1812, privind îmbunătăţirea situaţiei clerului „alb” (secular) în Moldova şi Ţara Românească. 29 f. (Fond 797, op. 2, dos. 4897). Ref.: ibidem. 1431 – Documente, din 1812, privind ingerinţa poliţiei în chestiuni aflate în competenţa mitropolitului Moldovei. 6 f. (Fond 797, op. 1, dos. 4346). Ref.: ibidem. 1432 – Documente, din 1812, privind intervenţia mitropolitului Moldovei şi al Ungrovlahiei pentru mărirea pensiei mitropolitului grec Kiril. 8 f. (Fond 796, op. 93, dos. 139). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1433 – Corespondenţă, din 1812, referitoare la analiza în Consiliul pentru Sănătate al Ministerului Poliţiei a raportului doctorului Pliusk asupra apelor minerale din Principatul Moldova şi a propunerii sale de înfiinţare a unei grădini botanice în zonele cercetate. 7 f. (Fond 129426, op. 3, dos. 15). Ref.: ibidem. 1434 – Scrisori, din 1813, de la boierii şi clerul din Moldova către autorităţile ruse, în care este reclamat faptul că guvernanţii turci le încalcă drepturile şi în care se cere ca aceste drepturi să le fie apărate. 24 f. (Fond 797, op. 2, dos. 6284). Ref.: ibidem. 1435 – Corespondenţă, din 1815, între Cancelaria conducerii regiunii Basarabia şi consilierul Svinin de la Curtea ţarului, privind căutarea în arhivele Moldovei a unor documente referitoare la elaborarea legislaţiei moldave ş.a. Texte în rusă şi franceză (Fond 1263). Ref.: ibidem. 1436 – Corespondenţă, din august 1815 – 26 octombrie 1816, între secretarul de Stat V. Marčenco şi contele I.A. Capodistria, conţinând raportul consilierului Curţii, Svinin, înaintat feldmareşalului conte Saltykov din Chişinău despre trimiterea, de către nobilimea basarabeană, a unui funcţionar la Iaşi pentru a căuta în arhive documente privind dreptul, legile şi beneficiile Moldovei, raportul consilierului Curţii, Svinin, înaintat feldmareşalului conte Saltykov, privind aprobarea de a expedia cereale din Basarabia în Moldova prin

24 Arhiva Cancelariei generale a Ministerului de Finanţe (1811‑1917). 25 Arhiva Departamentului pentru Învăţământ (1803‑1917). 26 Arhiva Consiliului Medical al Ministerului Afacerilor Interne (1803‑1917). RUSIA  327 zona Sculeni, aflată în carantină, scrisoarea lui Gavrilă, mitropolitul Chişinăului, adresată contelui Saltykov, cu privire la permisiunea Comitetului de miniştri de a‑i primi raportul despre veniturile pentru întreţinerea Seminarului din Chişinău; copia ucazului din 4 septembrie 1815 al Sf. Sinod privind întreţinerea Seminarului din Chişinău şi a feţelor bisericeşti venite din străinătate, scrisoarea lui „Rosetto de Rosnovano” adresată contelui Saltykov, aflat la Iaşi, despre meritele şi devotamentul său faţă de Rusia. Texte în rusă şi franceză. 13 p. (Fond 130827, op. 1, dos. 3, p. 2‑14). Ref.: ibidem. 1437 – Documente, din 1815‑1816, găsite în cabinetul contelui Saltykov după decesul acestuia, între care şi un raport, din 27 februarie 1816, al consilierului Curţii, Svinin, înaintat feldmareşalului conte Saltykov, privind aprobarea transportului de cereale din Basarabia în Moldova prin zona Sculeni, aflată în carantină, pentru aprovizionarea Moldovei cu pâine (Fond 1308, op. 1, dos. 3, p. 7‑8). Ref.: ibidem. 1438 – Raport, din 1816, al ministrului rus de finanţe, împreună cu copia ucazului ţarului Alexandru I privind darea în arendă a unei moşii în gubernia Podol’sk urmaşilor prinţului Ipsilanti, fost domn al Ţării Româneşti, pentru o perioadă de 50 ani. 269 f. + 28 f. (Fond 560, op. 38, dos. 103). Ref.: ibidem. 1439 – Raport, din 1816, al general‑locotenentului A.B. Bahmetiev, reprezentant al ţarului în Basarabia, având în anexă scrisori ale boierilor moldoveni transmise prin mitropolitul Gavrilă, privind persecutarea moldovenilor de către domnul lor. Text în rusă şi română. 13 f. (Fond 1409, op. 1, dos. 1692, p. 1‑13). Ref.: ibidem. 1440 – Documente, din 1816, privind stabilirea de către Sf. Sinod al Bisericii ruse a sumelor care urmau a fi donate mănăstirilor din străinătate, între care Schitului Rugul Aprins de la Muntele Sinai şi Mănăstirii Sf. Nicolae din Galaţi. 11 f. (Fond 797, op. 2, dos. 5179, pag. 8‑11). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1441 – Documente, din 1816, privind tipărirea Bibliei şi a Noului Testament în română de către Societatea biblică din Rusia. 47 f. (Fond 80828, op. 1, dos. 50). Ref.: ibidem. 1442 – Documente, din 1816‑1817, privind transmiterea către general‑locotenentul A.B. Bahmetiev, reprezentantul ţarului în Basarabia, a tuturor documentelor privitoare la acest ţinut şi la moşiile bisericeşti din Basarabia şi Moldova. Este cuprinsă şi corespondenţă pe tema clarificării drepturilor asupra pământurilor din Basarabia aparţinând mănăstirilor moldoveneşti. 110 f. (Fond 797, op. 2, dos. 5178, p. 71‑110). Ref.: ibidem. 1443 – Rapoarte, din 1817‑1823, privind comerţul şi cheltuielile Ţării Româneşti şi ale Moldovei, inclusiv „datele referitoare la cantităţile de cereale, lemn şi alte mărfuri 27 Arhiva Cancelariei Guvernoratului Regiunii Basarabia, ataşată Ministerului Afacerilor Interne (1816‑1828). 28 Arhiva Societăţii Biblice din Rusia (1812‑1826). 328  RUSIA molodoveneşti expediate în anul 1817 la Constantinopol prin portul Galaţi, cu menţionarea cantităţilor şi timpului când s‑au expediat mărfurile, cu ce nave şi cine conducea navele respective”. Texte în rusă şi franceză (Fond 163029, op. 1, dos. 19, pag. 1‑7). Ref.: ibidem. 1444 – Scrisori, din 1818, una de la ministrul de finanţe, Roset‑Roznovanu, şi două scrisori nesemnate către D.V. Daškov, despre consfătuirile boierilor pe tema impozitelor şi legilor în Ţara Românească. Text în franceză. 16 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 19, pag. 8‑16). Ref.: ibidem. 1445 – Documente, din 1818, privind pământurile mănăstirii Cartojani de lângă Bucureşti, situate în Ţara Românească, pe malul Dunării, luate de persanul Oglü. 6 f. (Fond 797, op. 2, dos. 7775). Ref.: ibidem. 1446 – Scrisori, din 1818‑1820, ale lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, către contele Pavel D. Kiseleff. 8 f. (Fond 95830, op. 1, dos. 236). Ref.: ibidem. 1447 – Documente, din 1819, privind moartea lui Alexandru Mavrocordat, fost domn al Moldovei. 13 f. (Fond 797, op. 2, dos. 9845). Ref.: ibidem. 1448 – Prezentare, din 1819, a ministrului de finanţe, în faţa Comitetului de miniştri, referitoare la transmiterea către urmaşii prinţului Ipsilanti, fost domn al Ţării Româneşti, prin mareşalul nobilimii, F. Lipinschi, a dreptului de a primi în arendă conacele Budjansk şi Kosnickaja şi satul Nedelkovo din judeţul Olgopolsk, gubernia Podol’sk. 113 f. (Fond 1263, op. 1, dos. 182). Ref.: ibidem. 1449 – Documente, din 1819‑1820, privind cererea monahului Maşant de la Mănăstirea Neamţului ca moşia Capauca să fie returnată mănăstirii. 5 f. (Fond 797, op. 2, dos. 7827). Ref.:Sokolov, Catalogul documentelor. 1450 – Listă, din 1820, a dregătoriilor din Moldova şi Ţara Românească, cu o scurtă prezentare a unora dintre ele. În anexă: lista persoanelor din administraţia Ţării Româneşti şi Moldovei. Text în franceză. 13 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 118). Ref.: ibidem. 1451 – Note, din 1820, ale lui D.V. Daškov, despre Ţara Românească, conducerea ei şi influenţa Turciei în afacerile interne ale Ţării Româneşti. Text în franceză. 18 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 113). Ref.: ibidem. 29 Arhivele lui Dmitri Vasilievici Daškov (1783‑1839), consilier la ambasada din Constantinopol, ministru al Justiţiei, membru al Consiliului de Stat, şi ale fiului său Dmitri Dmitrievici (1833‑1901), om politic. 30 Arhiva contelui Pavel Dmitrievici Kiseleff (1788‑1872), preşedintele divanelor principatelor Moldovei şi Valahiei, ministru pentru Domeniile statului, ambasador în Franţa, membru al Consiliului de stat. Conţine 893 documente din anii 1774‑1872. RUSIA  329

1452 – Memoriu, din 1820, privitor la păturile sociale din Moldova şi privilegiile acestora, însoţit de o notă despre reorganizarea sistemului judiciar din Moldova. Text în franceză. 25 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 117, f. 1‑25). Ref.: ibidem. 1453 – Proiecte (2), din 1820, de reorganizare a administrării Moldovei, unul întocmit de boierul moldovean [Iordachi] Drăghici, al doilea privitor la reorganizarea puterii în Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 114 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 112). Ref.: ibidem. 1454 – Extrase, din 1820‑1830, privitoare la istoria Principatelor Dunărene, copiate de Ivan P. Liprandi din scrieri istorice ruse şi străine (Tacit, Karamzin, Sestrencevič ş.a.). 40 f. (Fond 673, op. 1, dos. 292). Ref.: ibidem. 1455 – Raport, din 21 februarie 1821, al lui D.V. Daškov, privind posibilitatea încheierii păcii în Grecia, Moldova, Ţara Românească şi Serbia şi respectarea de către Poarta Otomană a condiţiilor puse de Rusia. Text în franceză. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 310). Ref.: ibidem. 1456 – Scrisoare din Bucureşti, 27 februarie 1821, prin care căminarul Sava le cere lui Iordachi Oliompiotul, Ioan Farmachi şi Hagi Prodan să vină la Bucureşti, iar Tudor Vladimirescu să ocupe Craiova (Fond 673, op. 1, dos. 311, f. 1‑2). Publ.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, vol. I, Buc., 1959, p. 311‑312. 1457 – Documente, din 18 martie 1821, privind politica Turciei în Principatele Dunărene: notă adresată autorităţilor turce privind rolul negativ al Turciei în timpul mişcărilor de eliberare din Moldova şi Ţara Românească (p. 1‑11); traducere a dispoziţiilor sultanului către ministrul de interne al Turciei şi marele vizir (pag. 12‑20). Text în franceză. 22 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 127). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1458 – Documente, din 18 martie 1821, privind răscoalele din Principatele Dunărene, între care copii ale proclamaţiei prinţului Cantacuzino către moldoveni şi ale proclamaţiei lui Ipsilanti către locuitorii Bucureştiului. Texte în franceză. 5 f. (Fond 673, op. 1, dos. 309). Ref.: ibidem. 1459 – Documente, 18/30 martie – 1 iunie 1821, privind permisiunea de a organiza în Rusia o colectă de bani de către călugării din Moldova. 15 f. (Fond 797, op. 2, dos. 6908). Ref.: ibidem. 1460 – Documente, din 1821‑1822, privind tipărirea unei versiuni prescurtate a catehismului tradus în limba română de Serafim Marcel. 34 f. (Fond 797, op. 2, dos. 9178; op. 103, dos. 91). Ref.: ibidem. 330  RUSIA

1461 – Memorii, din 1821‑1822, ale lui D.V. Daškov, privind datoria Ţării Româneşti la guvernul Rusiei în contul proviziilor lăsate de armata rusă şi zălogirea unor pământuri aparţinând lui Ion Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti, în contul plăţii acestei datorii. Ciornă. Text în franceză. 7 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 297). Ref.: ibidem. 1462 – Proclamaţii şi cântece populare, [cca 1821‑1822], privitoare la răscoala pandurilor din anul 1821, notate şi traduse de I.P. Liprandi. 25 f. (Fond 673, op. 1, dos. 309). Ref.: ibidem. 1463 – Declaraţii, din 1821‑1823, ale fraţilor Dimitrie şi Pavel Macedonski, cu 4 anexe din 1821 (scrisoare de la marii bani Grigore Brâncoveanu şi Barbu Văcărescu, mitropolitul Ţării Româneşti, episcopii şi membrii Divanului), referitoare la evenimente din timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu (Fond 673, dos. 310‑311). Ref.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, IV, Buc., 1960, p. 13. Publ.: ibidem, p. 499‑527. 1464 – Documente, din 2 ianuarie‑iunie 1822, privind petiţia lui G. Hermeziu, fost ministru de finanţe, pe lângă domnul Moldovei, prin care solicită sprijin pentru plata unei datorii de 70 000 de lei, luată de la domnul Moldovei în timpul şederii armatei ruse în Moldova, la indicaţiile conducerii ruse. Texte în rusă şi franceză. 4 f. (Fond 1308, op. 1, dos. 84). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1465 – Documente, din 1822, privind recompensarea angajaţilor la Expediţiile poştale din Bucureşti şi Iaşi pentru pierderile suferite în timpul evacuării lor la Kronstadt, aflat în posesia austriecilor, şi în Rusia, din cauza tulburărilor din 1821 în Ţara Românească şi Moldova. 5 f. (Fond 1263, op. 1, dos. 297). Ref.: ibidem. 1466 – Documente, din 1822, privind aprobarea cheltuielilor legate de mutarea Expediţiei poştale din Bucureşti la Kronstadt, aflat în posesia austriecilor, din cauza revoltei din 1821 în Ţara Românească, şi decizia Comisiei ministeriale ruse în dosarul Araboglu, referitor la jefuirea acestuia pe drumul între Bucureşti şi Constantinopol. În anexă: mărturia consulului rus la Bucureşti în acest dosar. Text în franceză. 23 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 147, p. 17‑21). Ref.: ibidem. 1467 – Scrisoare, din 14 mai 1823, de la D.V. Daškov către ministrul Afacerilor Externe, contele Karl V. Nesselrode, în urma solicitării acestuia ca cetăţenii ruşi din Moldova şi Ţara Românească să fie protejaţi. În anexă: raportul consulului general Minčaky. Text în franceză. 7 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 149, p. 1‑7). Ref.: ibidem. 1468 – Proces verbal, din 22 mai 1823, al şedinţei Comitetului miniştrilor în problema alocării unor sume de bani pentru întreţinerea arhimandriţilor Serafim şi Iacob, sosiţi de la Bucureşti, care slujesc la catedrala din Odesa, apreciindu‑se că aceştia îi sprijină pe grecii care vin în acest oraş. (Fond 1263, dos. 315, p. 266‑268). Ref.: ibidem. RUSIA  331

1469 – Notă, din 1823, despre o insulă de pe Dunăre aparţinând Ţării Româneşti. 3 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 153). Ref.: ibidem. 1470 – Decizie, din 1824, a Comisiei ministeriale, prin care arhimandritul Iosif este numit să conducă mănăstirile din Moldova. Text în franceză. 13 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 159). Ref.: ibidem. 1471 – Documente, din 1824‑1827, privind comerţul cu Moldova: raport general privind operaţiunile comerciale de import şi export din Moldova; rezumat privind volumul de mărfuri comercializate în Moldova în anul 1826. 23 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 160, p. 1‑23). Ref.: ibidem. 1472 – Note, din 1825‑1826, ale vornicului Conachi despre Moldova. În anexă: note privind administrarea finanţelor în Moldova. Text în franceză. 18 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 173). Ref.: ibidem. 1473 – Memorii, din 1‑13 iunie 1826, ale logofătului Gheorghe Cantacuzino, despre situaţia din Moldova. Text în franceză. 30 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 178). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1474 – Scrisoare, din 5 noiembrie 1826, de la A.I. Ribeaupierre către Ioan Sandu Sturdza, domnul Moldovei, privitoare la situaţia din Moldova. Text în franceză. Copie. 3 f. (Fond 104031, op. 1, dos. 149). Ref.: ibidem. 1475 – Listă, din 1826, cuprinzând mărfurile exportate din Moldova în Rusia, Austria şi Turcia şi mărfurile importate de Moldova din aceste ţări. 22 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 184). Ref.: ibidem. 1476 – Notă, din 1826, a lui D.V. Daškov, despre influenţa Rusiei în treburile Moldovei şi ale Ţării Româneşti, cu o analiză a sistemului de conducere a domnitorilor în Principatele Române. Text în franceză. 12 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 183). Ref.: ibidem. 1477 – Documente, din 1826 – 1832, referitoare la Principatele Române (situaţia economică şi administrativă, recensăminte, impozite etc.), care au servit la întocmirea Regulamentului organic: rapoarte şi situaţii statistice, proiecte de reorganizare a Moldovei (Manolachi Drăghici în 1827) şi a Ţării Româneşti (Barbu Ştirbei în decembrie 1827), scrisori de la A.D. Sturdza către Daşkov (iunie 1828), tabloul reprezentativ al claselor care formează Ţara Moldovei (1828), proiect de reorganizare a justiţiei în Moldova (1828‑1829) (Fond 1630‑911 – Daškov). Ref.: Ion Paraschiv, Documente privitoare la istoria României păstrate în Arhivele de

31 Arhiva lui Alexandr Ivanovici Ribopiere (1781‑1865), preşedintele Băncii “Zaiomnaja”, ambasador în Turcia şi în Prusia, membru al Consiliul de Stat. 332  RUSIA

Stat ale U.R.S.S. (RA, s.n., 1958, nr. 2, p. 164); Ungureanu, Documente, p. 31‑33; Vlad Georgescu, Mémoires et projets de réformes dans les Principautés roumaines 1769‑1830, Buc., 1970, p. 139‑150; Gabriela Mărăşoiu, Cercetări în arhivele de peste hotare. U.R.S.S. (RA, 1977, nr. 3, p. 327, localizare). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii U.R.S.S. XVII/5; I. Paraschiv, op. cit., p. 166 (pagină din memoriul Ştirbei, 1827). 1478 – Petiţie, din 28 martie 1827, a boierilor către domnul Moldovei Ion Sandu Sturdza, prin care se cere păstrarea vechilor condiţii de administrare a veniturilor şi proprietăţilor mănăstirilor în Moldova. 8 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 191). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1479 – Scrisoare, din 31 august 1827, a lui Ivan Zavodskoj către Ivan P. Liprandi, conţinând informaţii despre fluviul Dunărea (lăţime, adâncime, debit, obiective strategice ş.a.). 2 f. (Fond 673, op. 1, dos. 377). Ref.: ibidem. 1480 – Documente, din 30 septembrie 1827 – 5 noiembrie 1829, conţinând: scrisori şi dispoziţii emise de Pavel D. Kiseleff, şeful Comandamentului general al Armatei II al Rusiei, către Ivan P. Liprandi, căruia i se solicită informaţii secrete privind organizarea militară din Austria, Turcia, Moldova şi Ţara Românească (cetăţi, drumuri, flotă, spitale, grade militare, aprovizionarea armatei etc.) şi veniturile băneşti ale Moldovei şi Ţării Româneşti. În anexă: informări privind veniturile pentru anii 1809, 1811 şi 1812 şi rapoarte ale inginerului general‑maior Rupert, comandantul militar al cetăţii Silistra, privind un detaşament de voluntari de pe malul drept al Dunării şi activităţile acestuia. 86 f. (Fond 673, op. 1, dos. 318, f. 1‑86). Ref.: ibidem. 1481 – Scrisori (12), din 19 noiembrie 1827 – 22 aprilie 1828, de la prinţul Mihai Sturdza către I.P. Liprandi, conţinând ştiri politice şi militare, aprecieri privind situaţia din Moldova, Ţara Românească şi Turcia şi informaţii privind activitatea sa. Text în franceză. 23 f. (Fond 673, op. 1, dos. 395). Ref.: ibidem. 1482 – Notă, din noiembrie 1827, a lui I.P. Liprandi, adresată generalului P.D. Kiseleff, privind drumurile din Moldova, organizarea popasurilor şi a comunicaţiilor poştale. Copie. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 324). Ref.: ibidem. 1483 – Notă, din 10 decembrie 1827, a lui I.P. Liprandi, adresată generalului P.D. Kiseleff, despre înfiinţarea de spitale şi magazii în Moldova şi proviziile ce ar putea fi cumpărate pe plan local. Copie. 7 f. (Fond 673, op. 1, dos. 325). Ref.: ibidem. 1484 – I.P. Liprandi, Scurtă descriere geografică şi statistică a Moldovei, 16 decembrie 1827. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 328). Ref.: ibidem. RUSIA  333

1485 – Ciornă, din 29 decembrie 1827, a scrisorii lui Ivan P. Liprandi către consulul general Minčaky, referitoare la relaţiile sale personale cu funcţionarul român Gheorghe Barnovanci. Text în franceză. 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 429). Ref.: ibidem. 1486 – Scrisori (3), din 1827, de la Apostolache Stamu către I.P. Liprandi, conţinând ştiri politice, militare şi administrative din Moldova şi Turcia. Text în franceză. 6 f. (Fond 673, op. 1, dos. 382). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1487 – Notă, din 1827, conţinând descrierea Dunării de la Reni la Izmail, informaţii despre amenajarea unui loc de trecere, descrierea unei cetăţi de pe Dunărea Veche şi a oraşului Sulina, cu corecturi făcute de I.P. Liprandi. 5 f. (Fond 673, op. 1, dos. 330). Ref.: ibidem. 1488 – Memoriu, din 1827, conţinând „Informaţii din străinătate – Moldova, Austria şi Bulgaria”, date privind numărul militarilor şi amplasarea unităţilor, aprovizionarea armatei, numărul de localităţi din Moldova, recoltele şi starea finanţelor, precum şi diverse propuneri privitoare la război. 18 f. (Fond 673, op. 1, dos. 332). Ref.: ibidem. 1489 – Listă, din 1827, a boierilor din Ţara Românească, cu menţionarea statelor cu care aceştia simpatizează. Text în franceză. 1 f. (Fond 673, op. 1, dos. 329). Ref.: ibidem. 1490 – Documente, din 1827, ale colonelului I.P. Liprandi, în urma şederii sale în Principatele Române. Cuprind date privitoare la situaţia administrativă, economică şi politică din Ţara Românescă şi Moldova (Fond Liprandi). Ref.: Ioan Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 302). 1491 – Documente, din 1827‑1828, între care o scrisoare a lui Kuhnel către Johann de Fuchs, cu informaţii despre trecătorile din Carpaţi, şi o notă despre trecătorile din Moldova către Imperiul Austro‑Ungar. Texte în germană şi franceză. 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 388). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1492 – Documente, din 5 ianuarie 1828, privind Ţara Românească şi starea armatei turce: scrisoare de la Fuchs către Ivan P. Liprandi privind numărul turcilor de‑a lungul Dunării, activitatea lor, finanţele şi populaţia Ţării Româneşti, notă a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, cu descrierea acţiunilor detaşamentului la deplasarea prin Culevcea către Markovcina şi ciocnirile cu turcii, descrierea satului Markovcina din punct de vedere militar. 2 f. (Fond 673, op. 1, dos. 397). Ref.: ibidem. 1493 – Note, din ianuarie‑februarie 1828, ale lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, privitoare la „Starea flotilei de pe Dunăre”, găsirea unor corespondenţi locali permanenţi şi de încredere în Moldova, Ţara Românească şi Imperiul Austriac, care să culeagă toate informaţiile despre mişcările trupelor turceşti, pregătirile lor etc. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 340, 341). Ref.: ibidem. 334  RUSIA

1494 – Notă, din 19 ianuarie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff şi contele Pahlen, în care prezintă variante de înlocuire a unor obligaţii în natură ale populaţiei rurale din Moldova (prestarea unor munci, efectuarea stagiului militar). 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 342). Ref.: ibidem. 1495 – Scurtă informare privind toate sumele care se colectează anual de la Principatul Moldovei şi utilizarea acestora, notă din 19 ianuarie 1828, întocmită de I.P. Liprandi pentru P.D. Kiseleff. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 339). Ref.: ibidem. 1496 – Notă, din 31 ianuarie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, despre sistemul de conducere din Moldova şi boierii moldoveni. 5 f. (Fond 673, op. 1, dos. 343). Ref.: ibidem. 1497 – Note, din ianuarie‑februarie 1828, cu privire la trăsăturile de caracter ale unor boieri din Moldova şi aprovizionarea armatei cu alimente. 39 f. (Fond 673, op. 1, dos. 344, 345). Ref.: ibidem. 1498 – Listă, din 3 februarie 1828, a funcţiilor civile în Moldova, cu împărţirea pe clase. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 346). Ref.: ibidem. 1499 – Notă, din 3 februarie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, privitoare la clarificarea denumirilor păturilor sociale din Moldova. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 347). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1500 – Notă, din 8 martie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, cu privire la situaţia celor strămutaţi în Moldova. 13 f. (Fond 673, op. 1, dos. 350). Ref.: ibidem. 1501 – Notă, din 23 martie 1828, privind construcţia unui pod peste Dunăre între Hârşova şi Silistra. 4 f. (Fond 673, op. 1, dos. 351). Ref.: ibidem. 1502 – Proiect, din martie 1828, al acordului de pace între Turcia şi Rusia, partea care priveşte protectoratul Rusiei asupra Ţării Româneşti şi Moldovei. Text în franceză. 12 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 211). Ref.: ibidem. 1503 – Notă, din 3 aprilie 1828, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, cu titlul Scurtă prezentare a Moldovei, Ţării Româneşti şi a unor teritorii învecinate din punct de vedere militar, împreună cu informaţii privind pregătirile militare ale turcilor până la data de 20 martie 1828. 11 f. (Fond 673, op. 1, dos. 352). Ref.: ibidem. 1504 – Raport, din 8 iulie 1828, al ministrului Afacerilor Interne, D.V. Daškov, către contele Karl V. Nesselrode, vicecancelar, cu privire la starea de sărăcie din Principatele RUSIA  335

Dunărene după colectarea proviziilor pentru armata rusă. Text în franceză. 7 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 218). Ref.: ibidem. 1505 – Raport, din 9 iulie – 29 august 1828, al contelui Pahlen, preşedinte al Divanelor Principatelor Dunărene, către comandantul Armatei II, referitor la starea de sărăcie în care se află populaţia acestor Principate din cauza colectării de provizii pentru armata rusă şi la necesitatea schimbării modului de colectare şi plată pentru aceste provizii. În anexă: intervenţia contelui P.H. Wittgenstein către contele Pahlen, preşedintele Divanelor, pe aceleaşi probleme. 18 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 219, p. 1‑18). Ref.: ibidem. 1506 – Documente, din 10 iulie 1828, conţinând: notă privitoare la aprovizionarea cu alimente a armatei ruse, extras din raportul Comisiei pentru agricultură din Ţara Românească privind livrarea de provizii pentru trupele ruseşti, note privind posibilitatea de a achiziţiona vite şi ovăz din Ţara Românească şi Moldova. Text în franceză. 10 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 220, p. 1‑10). Ref.: ibidem. 1507 – Raport, din 18 septembrie 1828, al adjunctului ministrului Afacerilor Interne, D.V. Daškov, către contele Karl V. Nesselrode, vicecancelar, cu privire la proiectul introducerii unei orânduiri constituţionale în Ţara Românească şi Moldova şi la modalităţile de recuperare de către Rusia a datoriilor pe care le au aceste Principate. 17 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 228, p. 1‑8). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1508 – Raport, din 17‑22 octombrie 1828, al contelui Pahlen, preşedinte al Divanelor Principatelor Dunărene, către contele P.H. Wittgenstein, comandantul Armatei II, privind stabilirea în Principate a unui curs unic al rublei în raport cu moneda turcească şi repartizarea sumelor primite de la Ministerul Finanţelor pentru plata livrărilor către armată. În anexă: ciorna unei note privind amplasarea trupelor. 23 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 229, p. 1‑23). Ref.: ibidem. 1509 – Informări, din octombrie‑noiembrie 1828, privitoare la rezervele existente în magaziile militare din Moldova şi Ţara Românească. 13 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 230). Ref.: ibidem. 1510 – Notă, din 3 noiembrie 1828, a contelui Pahlen, preşedintele Divanelor Principatelor Dunărene, către contele Dibič, general‑adjutant, cu privire la colectarea şi livrarea de produse alimentare pentru armata activă din Brăila, Brăiliţa, Olteniţa şi alte locuri. 17 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 231). Ref.: ibidem. 1511 – Rapoarte, din 26 noiembrie – 14 decembrie 1828, despre epidemia de ciumă din Ţara Românească şi Moldova şi măsurile pentru prevenirea ei, carantina în armată şi în rândul locuitorilor Principatelor Dunărene. 3 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 232). Ref.: ibidem. 336  RUSIA

1512 – Raport, din 22 decembrie 1828, al ministrului Afacerilor Interne, secretarul de stat D.V. Daškov, către contele P.H. Wittgenstein, comandantul Armatei II, privind organizarea de magazii alimentare şi stimularea locuitorilor Principatelor Dunărene pentru a cultiva mai intens ovăz şi hamei. 3 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 234). Ref.: ibidem. 1513 – Scrisori (35), din 1828, de la prinţul Constantin Mavrocordat către I.P. Liprandi, cu informaţii despre Turcia, Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 107 f. (Fond 673, op. 1, dos. 390). Ref.: ibidem. 1514 – Scrisori (30), din 1828, de la consulul austriac Popson din Focşani către I.P. Liprandi, conţinând informaţii militare secrete. Text în germană. 26 f. (Fond 673, op. 1, dos. 393). Ref.: ibidem. 1515 – Notă, din 1828, a prinţului Mihail Sturdza către I.P. Liprandi, privitoare la refuzul său de a deveni membru al Comitetului executiv al Divanului Moldovei şi neajunsurile Comitetului. În anexă: raportul membrilor Comitetului către contele Pahlen, preşedintele comitetului, şi copia răspunsului contelui Pahlen la acest raport. Text în franceză. 9 p. (Fond 673, op. 1, dos. 294, p. 1‑9). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1516 – Notă, din 1828, a lui Mihai Sturdza, privind divergenţele politice în rândul boierilor moldoveni. 1 f. (Fond 673, op. 1, dos. 399). Ref.: ibidem. 1517 – Notă, din 1828, a prinţului Gheorghe Cantacuzino, despre „începuturile Eteriei şi acţiunile sale în Principatele Dunărene”, adresată lui I.P. Liprandi. Text în franceză. 10 f. (Fond 673, op. 1, dos. 312). Ref.: ibidem. 1518 – Scrisoare, din 1828, de la Alexandru S. Sturdza către D.V. Daškov, prevăzând unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei într‑un singur Principat şi alegerea unui domnitor străin. Text în franceză. 7 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 222). Ref.: ibidem. 1519 – Proclamaţie, din 1828, a contelui P.H. Wittgenstein, către locuitorii Moldovei şi Ţării Româneşti. 3 f. (Fond 1101, op. 1, dos. 427). Ref.: ibidem. 1520 – Documente, din 1828, privind clasele sociale din Moldova, numărul locuitorilor care plătesc biruri, suma adunată în trei luni ale anului 1826, veniturile Bisericii, tabel statistic. 18 f. (Fond 673, op. 1, dos. 362, 363). Ref.: ibidem. 1521 – Notă, din 1828, a unui căpitan de panduri către colonelul I.P. Liprandi, privind posibilităţile mai uşoare de aprovizionare a armatei în principatele Moldova şi Ţara Românească. 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 375). Ref.: ibidem. RUSIA  337

1522 – Notă, din 1828, a lui I.P. Liprandi, privind ocuparea Iaşului în aprilie 1828, aprovizionarea trupelor şi apariţia unei stări conflictuale la Şumla. Ciornă. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 365). Ref.: ibidem. 1523 – Notă, din 1828, a lui Mihai Sturdza, conţinând „Proiectul de organizare a administraţiei în Moldova după intrarea trupelor ruseşti”. Text în franceză. 13 f. (Fond 673, op. 1, dos. 366). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1524 – Corespondenţă, din 1828, între ministrul Afacerilor Interne şi guvernatorii din Basarabia şi Novo‑Rosiisk privind punerea sub supraveghere a prinţilor Gheorghe şi Nicolae Ipsilanti la întoarcerea lor în Rusia. 6 f. (Fond 1286, op. 4, dos. 123). Ref.: ibidem. 1525 – Listă, din 1828, a morilor din Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză şi rusă. 10 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 239). Ref.: ibidem. 1526 – Notă, din 1828, privind alegerea domnitorului în principatele Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 7 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 245). Ref.: ibidem. 1527 – Notă, din 1828, despre funcţiile Divanelor şi Adunării generale în principatele Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 12 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 246). Ref.: ibidem. 1528 – Notă, din 1828, privind modalităţile de menţinere a unui curs favorabil al monedei ruse în Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 242). Ref.: ibidem. 1529 – Corespondenţă, din 1828, cu informaţii politice trimise de la Iaşi (Fond 673). Ref.: Ungureanu, Documente, p. 44. 1530 – Documente, din 1828, conţinând: o notă despre teatrul operaţiunilor de război în Principatele Dunărene, raportul lui I.P. Liprandi către generalul P.D. Kiseleff, având ca obiect construcţia unei redute şi mărturisirile unui prizonier turc, scrisoare de la Fuchs către I.P. Liprandi, cu informaţii privind armata turcă, finanţele şi populaţia Ţării Româneşti. 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 361, f. 1‑3). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1531 – Documente, din 1828‑1872, din arhiva personală a lui Pavel D. Kiseleff, fost preşedinte al Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul administraţiei ruse (1828‑1834), apoi ambasador al Rusiei în Franţa, cuprinzând date privitoare la viaţa şi activitatea sa, corespondenţă diplomatică, memorii şi acte diverse cu privire la istoria României, date privitoare la elaborarea Regulamentului Organic şi punerea lui în aplicare la 1 mai 1831 în Ţara Românească şi la 1 ianuarie 1832 în Moldova (Fond 958, P.D. Kisselev). Ref.: A.R. Zablockij‑Desjatovskij, P.D. Kiseleff i ego vremja, I‑IV, Sankt‑Peterburg, 1882; 338  RUSIA

A. Papadopol‑Calimach, Generalul Pavel Kisseleff în Moldova şi Ţara Românească, 1829‑1834, după documente ruseşti (AARMSI, s. II, 9, 1886‑1887, p. 65‑113); Ioan Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 302); Ličnye arhivnye fondy, p. 328; Ungureanu, Documente, p. 44. Publ.: Uricariul, VIII, p. 369‑400 (7 doc., 1821‑1832), IX, p. 321‑432 (6 doc., 1832‑1834); X, p. 273‑297 (doc. 1834), A. Papadopol‑Calimach, op. cit., p. 114‑148 (raport P.D. Kiseleff, 1834). 1532 – Scrisori (9), din 1828, 1837 şi 1838, de la prinţul Gheorghe Cantacuzino către I.P. Liprandi, în care se referă la noutăţile din domeniile politic şi militar şi caracterizează câţiva boieri, dând informaţii despre situaţia familiilor acestora. Text în franceză. 10 f. (Fond 673, op. 1, dos. 381). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1533 – Notă, din 10 ianuarie 1829, a lui I.P. Liprandi către P.D. Kiseleff, privind „Necesitatea înfiinţării unui corp de partizani pe malul drept al Dunării”, cu explicaţii. (Fond 673, op. 1, dos. 367). Ref.: ibidem. 1534 – Raport, din 29 ianuarie 1829, al contelui Karl V. Nesselrode, vicecancelar, adresat consilierului civil Minčakij, privind organizarea unui comitet pentru reanalizarea şi modificarea unor aspecte esenţiale în sistemul de administrare şi conducere a Principatelor Dunărene. (Fond 1630, op. 1, dos. 248). Ref.: ibidem. 1535 – Note, din 28 februarie 1829, întocmite de D.V. Daškov, privind istoria principatelor Moldova şi Ţara Românească. 30 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 249). Ref.: ibidem. 1536 – Proiect, din 8 mai 1829, al lui D.V. Daškov, cu instrucţiuni către consilierul Minčakij privind reorganizarea funcţionării Divanelor şi organizarea finanţelor. Ciornă (Fond 1630, op. 1, dos. 251). Ref.: ibidem. 1537 – Acord, din 2 septembrie 1829, între Rusia şi Poarta Otomană, privind măsurile necesare pentru organizarea corectă a alegerii domnilor în Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză, copie. 8 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 255). Ref.: ibidem. 1538 – Notă, din 2 decembrie 1829, a lui I.P. Liprandi către Wilhelm I. Rupert, privind desfiinţarea unităţii de voluntari de pe malul drept al Dunării. În anexă, listă cu numele voluntarilor. 10 f. (Fond 673, op. 1, dos. 368). Ref.: ibidem. 1539 – Notă, din 1829, a lui I.P. Liprandi, privitoare la „Atacul‑incursiune al turcilor pe malul drept al Dunării, Ţara Românească, şi împrejurimile Turnului, din anul 1829”. 6 f. (Fond 673, op. 1, dos. 371). Ref.: ibidem. RUSIA  339

1540 – Scrisoare, din 1829, de la voluntari din Balcani către baronul K.F. Barclay de Tolly, prin care îşi oferă serviciile în războiul ruso‑turc. În anexă: copia aceleiaşi propuneri, trimisă lui I.P. Liprandi. 9 f. (Fond 673, op. 1, dos. 379, p. 1‑9). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1541 – Notă, din 1829, a lui Dumitru şi Pavel Makedonski, căpetenii de panduri, prezentată lui I.P. Liprandi, cu privire la evenimentele din Principatele Române în 1806‑1822. 8 f. (Fond 673, op. 1, dos. 311). Ref.: ibidem. 1542 – Proiect, din 1829‑1830, al acordului de pace dintre Rusia şi Imperiul Otoman, în câteva variante. Se prezintă în detaliu rolul Rusiei în afacerile interne ale Ţării Româneşti şi Moldovei. Text în franceză, ciorne. 17 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 262). Ref.: ibidem. 1543 – Note, din 1829‑1830, privind dedicarea unei poezii în limba română ţarului Nicolae I de către moldoveanul A. Hâjdeu, student la Universitatea din Harkov, cu ocazia eliberării Ţării Româneşti şi Moldovei de sub turci. 8 f. (Fond 733, op. 87, dos. 308). Ref.: ibidem. 1544 – Rapoarte, din 26 martie 1830 – 17 ianuarie 1832, ale consulilor de la Bucureşti şi Iaşi către vicecancelarul Karl V. Nesselrode, ministrul Afacerilor Externe, privind organizarea Ţării Româneşti şi a Moldovei. Text în franceză. Copie. 12 f. (Fond 958, op. 1, dos. 625). Ref.: ibidem. 1545 – Documente, din 10‑28 august 1830, conţinând: aprobarea de publicare în Rusia a articolului Discuţie între unchi şi nepot despre originile limbii moldoveneşti, publicat în anexa Dicţionarului limbii române, Buda, 1825, traducerea în rusă a articolului, dispoziţia dată de general‑adjutantul A.H. Benkendorf ministrului Învăţământului, K.A. Liven, de a prezenta traducerea în rusă la Secţia III a Cancelariei personale a Alteţei Sale imperiale, concluziile Direcţiei generale pentru cenzură privind condiţiile în care se permite punerea în circulaţie în Basarabia a Dicţionarului limbii moldo‑vlahe, tipărit cu litere latine. 29 f. (Fond 77232, op. 1, dos. 252). Ref.: ibidem. 1546 – Scrisoare, din 1830, de la contele Lieven către P.D. Kiseleff, privind elaborarea Regulamentelor organice pentru principatele Moldovei şi Ţării Româneşti de către un comitet sub preşedinţia secretarului de stat Daškov. În anexă: copia unui raport şi a unui memorandum pe aceeaşi temă. Text în franceză. 8 f. (Fond 958, op. 1, dos. 621). Ref.: ibidem. 1547 – Notă, din 1830, a prinţului Mihail Sturdza către I.P. Liprandi, cu completări la proiectul de Constituţie a Principatelor Dunărene. Text în franceză. 6 f. (Fond 673, op. 1, dos. 297). Ref.: ibidem.

32 Arhiva Direcţiei Generale a Cenzurii (1828‑1862). 340  RUSIA

1548 – Proiect, din 1830, al hotărârii interzicerii adunărilor antiguvernamentale în Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 15 f. (Fond 958, op. 1, dos. 639). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1549 – Scrisori, din 1830‑1833, de la contele Karl V. Nesselrode, vicecancelar, către general‑locotenentul P.D. Kiseleff, privind administrarea Ţării Româneşti şi a Moldovei. În anexă: observaţii pe marginea proiectului de administrare a Principatelor române. Text în franceză. 3 f. (Fond 958, op. 1, dos. 623). Ref.: ibidem. 1550 – Corespondenţă [din 1830?], purtată de general‑locotentul P.D. Kiseleff, preşedinte al Divanelor din Ţara Românească şi Moldova, cu contele Karl V. Nesselrode şi contele I.I. Dibič‑Zabalkanski, general, despre boierii moldoveni şi munteni şi despre arhiepiscopul Moldovei. Text în franceză. 13 f. (Fond 958, op. 1, dos. 622). Ref.: ibidem. 1551 – Note şi scrisori, din 1830‑1846, ale scriitorului Gheorghe Asachi, adresate lui P.D. Kiseleff, privind dreptul de proprietate în Ţara Românească, probleme personale, darul făcut lui P.D. Kiseleff: Bătălia de la Marienburg din anul 1423 dintre moldoveni şi cavalerii teutoni, etc. Text în franceză. 15 f. (Fond 958, op. 1, dos. 40). Ref.: ibidem. 1552 – Corespondenţă, din 1830‑1847, între P.D. Kiseleff şi Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei, cuprinzând scrisorile mitropolitului Neofit către P.D. Kiseleff privitoare la divergenţele sale cu domnul Ţării Româneşti şi ciorna unei scrisori de la P.D. Kiseleff către mitropolitul Neofit, în care Kiseleff îl sfătuieşte să colaboreze cu domnul pentru binele ţării. Text în franceză. 19 p. (Fond 958, op. 1, dos. 382, p. 1‑19). Ref.: ibidem. 1553 – Discursuri (2), ale general‑locotenentului P.D. Kiseleff, rostite la adunările Divanului principatelor Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 5 f. (Fond 958, op. 1, dos. 626). Ref.: ibidem. 1554 – Note, cca 1830, ale lui I.P. Liprandi, pe marginea lucrării Descriere statistică a Ţării Româneşti şi Moldovei. Copie cu corecturile autorului. 46 f. (Fond 673, op. 1, dos. 238). Ref.: ibidem. 1555 – Note, cca 1830, culese de I.P. Liprandi, cu privire la Alexandru Ipsilanti, în legătură cu Revoluţia din 1821 din Principatele Dunărene. 37 f. (Fond 673, op. 1, dos. 308). Ref.: ibidem. 1556 – Note, cca 1830, culese de I.P. Liprandi pentru lucrarea sa despre răscoala din Principatele Dunărene condusă de Alexandru Ipsilanti în anul 1821, cu extrase bibliografice şi date biografice ale participanţilor la răscoală. Ciorne. 37 f. (Fond 673, op. 1, dos. 308). Ref.: ibidem. 1557 – Descriere istorică, cca 1830, privind teatrul operaţiunilor de război (Basarabia, RUSIA  341

Moldova, Ţara Românească, Bulgaria şi Serbia). Ciornă şi transcriere pe curat. 74 f. (Fond 673, op. 1, dos. 374). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1558 – Informare, din 20 mai 1831, a lui Rok Fuchs către I.P. Liprandi, referitoare la cauzele revoltei ţăranilor din Moldova în anul 1830. 3 f. (Fond 673, op. 1, dos. 299). Ref.: ibidem. 1559 – Scrisori, din 1831‑1834, de la contele P.D. Kiseleff către contele Karl V. Nesselrode, privind situaţia din Moldova şi Ţara Românească, cu referiri la dorinţa boierilor ca mitropolitul Grigore şi boierul Roset‑Roznovan să se întoarcă din exil şi la disputele dintre domnul Ţării Româneşti, Mihai Sturdza, şi boieri. Text în franceză. Ciorne şi originale. 107 f. (Fond 958, op. 1, dos. 624). Ref.: ibidem. 1560 – Note, din 1831‑1861, privind Regulamentele pentru Moldova. (Fond 673, op. 1, dos. 229‑230). Ref.: ibidem. 1561 – I.P. Liprandi, Scurtă descriere a politicii principatelor Moldova şi Ţara Românească, de la formarea lor şi până la jumătatea anului 1831, 1831 (Fond 673, op. 1, dos. 229 ‑230). Ref.: ibidem. 1562 – Documente, din 1833, conţinând: raport al Departamentului II al conducerii Senatului, însoţit de o notă şi de extrase din legi, privind trimiterea înapoi la boierul moldovean Sturdza a unor ţigani‑iobagi fugiţi, scrisoare şi raport al secretarului de stat Panin către secretarul de stat Popov, extras din registrul Departamentelor unite pentru Drepturi civile şi religioase şi Economie de stat. 8 f. (Fond 1151, op. 2, dos. 89, p. 1‑8). Ref.: ibidem. 1563 – Documente, din 1833‑1844, ale Comisiei de Heraldică a Senatului, conţinând o notă privind „analizarea drepturilor neamului principilor Cantacuzini la ordinul Sf. Mare Mucenic Gheorghe instituit de Constantin cel Mare”, observaţii la traducerea genealogiei neamului Cantacuzinilor din Ţara Românească, despre originile ordinului Sf. Gheorghe din Ierusalim, statutul ordinului instituit în timpul împăratului grec Ioan Cantacuzino, lista istoricilor care au scris despre originile şi transformările ordinului, Marii Maeştri ai ordinului, de la Constantin cel Mare până la împăratul Ioan V Cantacuzino şi de la acesta până la Radu Cantacuzino, general‑maior în armata austriacă, ultimul Mare Maestru (1735), copia unei diplome, autentificată la Viena, pe care împăratul Austriei, Carol VI, i‑a dat‑o prinţului Radu Cantacuzino, Mare Maestru, diplomă prin care toţi membri familiei erau împuterniciţi să poarte ordinul Sf. Gheorghe din Ierusalim în cuprinsul fostului Sfânt Imperiu Roman, diplomă prin care se acorda dreptul la stemă şi privilegii nobiliare contelui Toma Cantacuzino „din Transilvania” [Moldova], 1658, acte de la împăratul german Leopold pentru Şerban Cantacuzino, 1687‑1690, şi soţia sa, Maria, 1690‑1691, acte ale împăratului Carol VI privitoare la Gheorghe Cantacuzino ş.a. Traduceri din latină şi germană (p. 1‑116), arborele genealogic şi descrierea originilor principilor Cantacuzini (p. 121, 133‑136), notă privind drepturile prinţilor Cantacuzini la ordinul Sf. Gheorghe 342  RUSIA

(p. 137‑153), lista funcţiilor deţinute de prinţul Nikolai R. Cantacuzino, general‑maior (p. 194‑197), decizia Adunării deputaţilor nobilimii din Herson privind introducerea prinţului Nikolaj R. Cantacuzino, general‑maiorul, în Partea V a Cărţii nobilimii din gubernia Herson (p. 198‑202), scrisoarea prinţului Aleksej N. Cantacuzino către Adunarea deputaţilor nobilimii din Herson, prin care roagă ca numele fiilor săi, Nikolai şi Mihail, să fie introduse în Cartea nobilimii (p. 203, copie), ucazul ţarului Nicolae I privind trecerea în rezervă a rotmistrului prinţ Aleksej N. Cantacuzino, copie (p. 204‑206), certificat de naştere al lui Mihail A. Cantacuzino, copie (p. 207), certificat de naştere al lui Nikolai A. Cantacuzino, copie (p. 208‑209), atestat eliberat de Adunarea deputaţilor nobilimii din gubernia Herson privind autenticitatea documentelor de apartenenţă la nobilime a neamului prinţilor Cantacuzino (p. 210‑213), decizia Adunării deputaţilor nobilimii din Herson privind introducerea fiilor prinţului Aleksej N. Cantacuzino în Cartea nobilimii din gubernia Herson (p. 214) (Fond 134333, op. 46, dos. 410, p. 1‑214). Ref.: ibidem. 1564 – Raport, din 8 iulie 1834, al contelui E.F. Kankrin, ministru de Finanţe, privitor la acordarea unei subvenţii pentru Biserica evanghelică din Bucureşti. 178 f. (Fond 560, op. 38, dos. 121). Ref.: ibidem. 1565 – Scrisori, din 1834‑1847, de la locuitori din Moldova şi Ţara Românească către contele P.D. Kiseleff, cu cereri de ajutor, cu prilejul plecării acestuia din Principatele Române. 18 f. (Fond 958, op. 1, dos. 607). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1566 – Note, din 1‑29 decembrie 1835, ale contelui P.D. Kiseleff, adresate contelui K.V. Nesselrode, vicecancelar, privind disfuncţionalităţile sistemului financiar din Moldova şi Ţara Românească şi măsuri de îmbunătăţire. 18 f. (Fond 958, op. 1, dos. 636). Ref.: ibidem. 1567 – Notă, din 1835, a lui d’Anville, referitoare la istoria şi componenţa socială în Principatele Dunărene. Text în franceză. 14 f. (Fond 673, op. 1, dos. 302). Ref.: ibidem. 1568 – Proiect, din 1835, al unui pod peste râul Prut, în oraşul Leova din Moldova. Plan frontal şi profil. 1 f. (Fond 148834, op. 1, dos. 249). Ref.: ibidem. 1569 – Corespondenţă, din 1835, între contele P.D. Kiseleff, Mihai Sturdza, ministrul de Finanţe al Moldovei, şi cancelarul Karl V. Nesselrode, referitoare la bugetul principatelor Moldova şi Ţara Românească. 12 f. (Fond 958, op. 1, dos. 635). Ref.: ibidem. 1570 – Notă secretă, din 1836, a lui I.P. Liprandi, cu titlul: „Notă servind ca

33 Arhivele Comisiei de Heraldică a Senatului (1722‑1917). Conţin 158 261 documente din perioada 1676‑1917. 34 Colecţie de planuri şi schiţe de arhitectură pentru construcţii civile. Conţine 5 079 documente din perioada 1764‑1916. RUSIA  343 introducere în prezentarea evenimentelor petrecute în Moldova la sfârşitul anului 1835”. 36 f. (Fond 673, op. 1, dos. 239). Ref.: ibidem. 1571 – Documente, din 1836‑1839, privitoare la măsurile pentru încurajarea comerţului prin portul Odesa. Conţin: extrase din notele guvernatorului Odesei, M.S. Voroncov, privind îmbunătăţirea situaţiei economice din Moldova şi Ţara Românească după reorganizarea administraţiei în aceste principate, note ale agenţilor vamali despre comerţul Moldovei şi Ţării Româneşti şi influenţa lui asupra comerţului Rusiei la Marea Neagră, raportul ministrului rus de Finanţe, contele E.F. Kankrin, privind comerţul pe Dunăre şi pe Marea Neagră etc. 415 f. (Fond 560, op. 12, dos. 59, p. 1‑415). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1572 – Note, din 1836, referitoare la istoria Ţării Româneşti, extrase de I.P. Liprandi din izvoare istorice vechi şi din alte surse, pentru pregătirea lucrărilor sale ştiinţifice. 19 f. (Fond 673, op. 1, dos. 304). Ref.: ibidem. 1573 – Documente, din 1838‑1840, conţinând observaţiile consilierului fostului mare hatman al Moldovei, Ioan Sturdza, cu privire la acţiunile dăunătoare ale metodiştilor englezi şi americani care vor să denatureze credinţa ortodoxă în Regatul Greciei (p. 1‑2), măsurile privind susţinerea ortodoxiei (p. 3‑4), redactarea unei scrisori referitoare la funcţiile bisericeşti (p. 20‑22), traducerea catehismului în greacă (p. 29), intervenţia lui I. Sturdza pentru acordarea unui sprijin material arhimandritului grec Serghie şi trimiterea rectorului Seminarului din Herson, arhimandritul Porfirij Uspenskij, la biserica rusă din Viena (p. 30‑34). 34 f. (Fond 797, op. 8, dos. 24216). Ref.: ibidem. 1574 – Documente, din 1838‑1854, privind protecţia bisericilor ortodoxe din Ţara Românească şi Moldova. 47 f. (Fond 797, op. 8, dos. 24237). Ref.: ibidem. 1575 – Extrase, din 1836, din însemnările scriitorului francez Saint‑Marc Girardin pentru ziarul „Journal des débats” despre Principatele Dunărene înainte, în timpul şi după războiul ruso‑turc. Text în franceză. 19 f. (Fond 673, op. 1, dos. 305). Ref.: ibidem. 1576 – Documente, din 1839‑1840, conţinând: notă privind donaţiile către călugării de la mănăstirile străine de la muntele Sinai, muntele Nikolaevskij şi din Galaţi, precum şi despre vânzarea unei proprietăţi a mănăstirii Sinai aflate în oraşul Nežin; raport din 30 iunie 1839 al contelui Karl V. Nesselrode către Nikolaj Aleksandrovič Protasov, în care se vorbeşte despre petiţia fostului patriarh Constandie al Constantinopolului, protectorul mănăstirii Sf. Ecaterina din Muntele Sinai, adresată trimisului Rusiei la Constantinopol, prin care roagă să‑i fie alocată anual suma de 70 ruble pentru repararea zidurilor mănăstirii; decizia Sf. Sinod al Bisericii ruse de a se expedia la Departamentul pentru Asia al Ministerului Afacerilor Externe suma de 630 ruble argint, reprezentând alocaţiile către mănăstirile Sinai şi Nikolaevskij; informare a Secţiei I a Cancelariei Sf. Sinod privind faptul că fostul patriarh Constandie al Constantinopolului a refuzat vânzarea proprietăţii 344  RUSIA mănăstirii Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai, aflată în oraşul Nežin. 26 p. (Fond 797, op. 9, dos. 25638). Ref.: ibidem. 1577 – Documente, din 1839‑1840, conţinând plângerea patriarhului Ierotei al Alexandriei la conducerea Sf. Sinod al Bisericii ruse cu privire la persecuţiile săvârşite de autorităţile locale împotriva unei mănăstiri din Iaşi, metoc al Patriarhiei Greco‑Ortodoxe a Alexandriei, plângerea patriarhului Ierotei către ţarul Nicolae I privind sustragerea sumei de 15000 guldeni olandezi din veniturile metocului Patriarhiei Alexandriei din oraşul Iaşi şi însuşirea acestei sume de către Atanasie, episcop de Sevastia, raport cu titlul Câteva observaţii de ordin politic, privind rezultatele unei deplasări în Serbia, Moldova şi Ţara Românească, cu informaţii despre Regulamentele organice ale principatelor Moldova şi Ţara Românească, întreţinerea prinţului moldovean Mihai Sturdza, căruia i s‑a alocat suma de 150000 ruble argint, şi nemulţumirea boierilor moldoveni faţă de prinţul Sturdza. 22 f. (Fond 797, op. 9, dos. 25648). Ref.: ibidem. 1578 – Documente, din 9 martie 1840, privind cumpărarea unei case pentru Consulatul general al Rusiei la Bucureşti, conţinând şi un raport al contelui E.F. Kankrin, ministrul Finanţelor, către ţarul Nicolae I. 289 f. (Fond 58335, op. 4, dos. 235). Ref.: ibidem. 1579 – Documente, din 1840, privind aprobarea deplasării în Basarabia a arhimandritului Sofronie şi a călugărului Ioanichie, de la o mănăstire din Iaşi. Conţin: extras din Registrul Sf. Sinod, din 26 martie 1840, privind analiza cererii arhimandritului Sofronie şi a călugărului Ioanichie de a pleca în Basarabia; hotărârea conducerii Sf. Sinod de a permite arhimandritului Sofronie şi călugărului Ioanichie să plece în Basarabia. 11 f. (Fond 797, op. 10, dos. 27166). Ref.:Sokolov, Catalogul documentelor. 1580 – Documente, din 1840‑1841, privind plângerea locuitorilor moldoveni faţă de abuzurile domnului Moldovei, Mihail Sturdza. Conţin: extras din Registrul Sf. Sinod, din 9 decembrie 1840, privind analiza plângerilor locuitorilor moldoveni la adresa domnului Moldovei; notă a contelui Protasov adresată contelui Nesselrode, referitoare la faptul că plângerea locuitorilor moldoveni la adresa lui Mihail Sturdza nu va fi dezbătută în Sf. Sinod; extras din Registrul Sf. Sinod, din 5 mai 1841, în acelaşi sens; notă privind transferarea plângerii locuitorilor moldoveni la adresa lui Mihail Sturdza de la Secţia I a Cancelariei Sf. Sinod la Secţia II a Cancelariei prim‑procurorului Sf. Sinod; a doua plângere a locuitorilor moldoveni la adresa domnului Mihail Sturdza, trimisă la conducerea Sf. Sinod. 10 f. (Fond 797, op. 10, dos. 27182). Ref.: ibidem. 1581 – Documente, din 1840‑1841, privitoare la feţe bisericeşti fără forme legale, care se ascund pe teritoriul Moldovei. 10 f. (Fond 797, op. 10, dos. 27182). Ref.: ibidem. 1582 – Scrisoare, din 9 ianuarie 1841, de la arhimandritul Eufrosin [Poteca], adresată

35 Arhiva Cancelariei speciale pentru credite (1824‑1917). RUSIA  345 contelui P.D. Kiseleff, ministru pentru Proprietăţile statului, cu rugămintea de a i se acorda protecţie la viitoarele alegeri pentru funcţia de mitropolit al Ţării Româneşti. Text în franceză. 2 f. (Fond 958, op. 1, dos. 211). Ref.: ibidem. 1583 – Documente, din 1841, privitoare la rezoluţia trimisă de Senat în problema primirii de către unele mănăstiri moldoveneşti a două moşii în Basarabia, din proprietatea statului. 12 f. (Fond 38136, op. 2, dos. 272). Ref.: ibidem. 1584 – Documente, din 1841‑1844, privind pescuitul în mănăstirile din Ţara Românească. 31 f. (Fond 797, op. 11, dos. 29225). Ref.: ibidem. 1585 – Documente, din 1841‑1845, privind tipărirea în bulgară a lucrărilor Începuturile învăţăturii creştine şi Scurtă istorie a religiei creştine, puse la dispoziţie de consilierul personal al domnului Moldovei, Mihai Sturdza. 41 f. (Fond 797, op. 11, dos. 28172). Ref.: ibidem. 1586 – Documente, din 14 septembrie – 16 noiembrie 1842, privind stabilirea modului de gestionare a documentelor privitoare la deciziile Divanului din Moldova şi armonizarea zapiselor foştilor domnitori ai Moldovei cu deciziile Divanului. 85 f. (Fond 114937, op. 3, dos. 93). Ref.: ibidem. 1587 – Documente, din 1842, privind confirmarea, prin manifestul din 30 aprilie 1816, a actului referitor la drepturile nobiliare emis în 1734 de domnitorul Constantin Mavrocordat. 82 f. (Fond 128438, op. 27, dos. 41). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1588 – Documente, din 1842, privitoare la ieromonahul Popescu Scriban din Moldova. 3 f. (Fond 797, op. 12, dos. 30547). Ref.: ibidem. 1589 – Documente, din 1843, privitoare la scrisoarea rectorului Seminarului din Iaşi, arhimandritul Filaret [Popescu Scriban], despre starea Bisericii ortodoxe din Moldova. 13 f. (Fond 797, op. 13, dos. 31880). Ref.: ibidem. 1590 – Documente, din 1843, privitoare la modul de acordare a cetăţeniei ruse pentru moldoveni după 1812. 25 f. (Fond 1149, op. 3, dos. 2). Ref.: ibidem. 1591 – Documente, din 1843, privitoare la propunerea prim‑procurorului Sf. Sinod de acordare a unei subvenţii din veniturile mănăstirilor către locuitorii oraşului Giurgiu

36 Arhiva Cancelariei ministrului Agriculturii (1837‑1917). 37 Arhiva Departamentului legislativ al Consiliului de Stat (1810‑1906). 38 Arhiva Departamentului pentru Afaceri generale al Ministerului Afacerilor Interne (1811‑1917). 346  RUSIA din Ţara Românească, pentru terminarea construcţiei unei biserici. 6 f. (Fond 796, op. 124, dos. 923). Ref.: ibidem. 1592 – Documente, din 1843‑1846, privind petiţia ieromonahului Bartolomeu pentru construcţia unei capele într‑un cimitir din oraşul Iaşi. 36 f. (Fond 797, op. 13, dos. 32644). Ref.: ibidem. 1593 – Documente, din 1844‑1845, privind o jumătate din moşia Caşin, disputată de serdarul Sangin şi de Mănăstirea Eleusa din judeţul Iaşi. 39 f. (Fond 797, op. 14, dos. 33598). Ref.: ibidem. 1594 – Documente, din 1844‑1846, referitoare la petiţia moşierului Semen Gerašenevskij din gubernia Podol’sk despre cumpărarea unei proprietăţi care aparţinuse mănăstirilor greceşti din Moldova şi Ţara Românească. 15 f. (Fond 797, op. 14, dos. 34482). Ref.: ibidem. 1595 – Documente, din 1844‑1847, privind transferarea către administraţia Finlandei a pământurilor şi a dreptului de pescuit în Kiumen, care aparţinuseră unei mănăstiri valahe. 23 f. (Fond 797, op. 14, dos. 34882). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1596 – Rapoarte, din 1845‑1846, privind veniturile şi cheltuielile legate de administrarea Moldovei în această perioadă. Text în franceză. 2 f. (Fond 958, op. 7, dos. 335). Ref.: ibidem. 1597 – Documente, din 1845, privind protejarea mănăstirilor greceşti din Ţara Românească de persecuţiile din partea autorităţilor. 1 f. (Fond 81539, op. 16, dos. 1209). Ref.: ibidem. 1598 – Documente, din 1845‑1846, privind scrisoarea arhimandritului român Porfirie din Ţara Românească referitoare la informaţii care i‑au fost aduse la cunoştinţă despre o mănăstire grecească din Kiev şi despre proprietăţi din Georgia ale mănăstirii Sf. Ecaterina din Muntele Sinai. 11 f. (Fond 797, op. 15, dos. 36310). Ref.: ibidem. 1599 – Documente, din 1846‑1847, privind intervenţia ministrului Afacerilor Externe pentru acordarea unor subvenţii capelei Rugul Aprins de la Muntele Sinai şi mănăstirii Sf. Nicolae din Galaţi. 11 f. (Fond 797, op. 16, dos. 38140). Ref.: ibidem. 1600 – Documente, din 1846‑1847, privind informarea şefului Secţiei III a Cancelariei private a ţarului, contele A.F. Orlov, general‑adjutant, despre turcul Hagi Avragi, născut în Ţara Românească, care a intrat în Rusia sub pretextul strângerii de fonduri pentru o mănăstire din insula Cipru. 12 f. (Fond 797, op. 16, dos. 3162). Ref.: ibidem. 39 Arhiva Lavrei Aleksandr Nevski (1713‑1918). RUSIA  347

1601 – Notă, din 1847, a lui Batjanov, despre economia, istoria, situaţia politică şi populaţia Principatelor Dunărene, cu o descriere a principalelor oraşe. Text în franceză. 55 f. (Fond 673, op. 1, dos. 306). Ref.: E.P. Kudrjavceva, Russkie na Bosfore. Rossijskoe posol‘stvo v Konstantinopole v pervoj polovine XIX veka, Moscova, 2010, p. 290-310. 1602 – Documente, din 1847‑1852, privitoare la scrisoarea contelui Nesselrode, ministrul Afacerilor Externe, despre un incendiu din Bucureşti. 437 f. (Fond 1287, op. 16, dos. 1463). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1603 – Documente, din 1848, ale Departamentului pentru Legi al Consiliului de stat al Rusiei, privitoare la petiţia consilierului personal Alexandru Sturdza prin care cere permisiunea ca moşia sa Manzîr din Basarabia să nu fie împărţită între moştenitori, ci să‑i revină în întregime nepotului său, prinţul Grigorij Gagarin, iar el şi neamul său să poarte numele de prinţi Gagarin‑Sturdza. 23 f. (Fond 1149, op. 3, dos. 15). Ref.: ibidem. 1604 – Principatele Ţara Românească şi Moldova în anul 1848, însemnări din 1848 ale prinţului Rodion Matveevič Cantacuzino. Copie. 10 f. (Fond 673, op. 1, dos. 307). Ref.: ibidem. 1605 – Documente, din 1849, conţinând o scrisoare din Bucureşti de la vicontele Grammont către ministrul Proprietăţilor statului, P.D. Kiseleff, prin care îi comunică faptul că armata revoluţionarilor unguri a ocupat Drencova şi a preluat controlul asupra navigaţiei pe Dunăre, note privind „Impozitele şi obligaţiile în natură pentru cultivarea grâului în Ţara Românească”, „Impozitele şi obligaţiile în natură pentru cultivarea grâului în Moldova”, „Tabele cu numărul de zile care trebuie muncite în folosul proprietarilor de pământ în Ţara Românească, Moldova şi Basarabia”. Text în franceză. 15 f. (Fond 958, op. 1, dos. 165). Ref.: ibidem. 1606 – Documente, din 1849, privitoare la petiţia protoiereilor mănăstirilor greceşti din Moldova şi Ţara Românească, prin care roagă să fie protejaţi de persecuţiile la care sunt supuse aceste mănăstiri de către autorităţi. 10 f. (Fond 796, op. 130, dos. 772). Ref.: ibidem. 1607 – Petiţii, din 1849‑1851, ale locuitorilor oraşului Alexandria din Ţara Românească, prin care solicită subvenţii pentru construirea unei biserici. 14 f. (Fond 797, op. 19, dos. 43361). Ref.: ibidem. 1608 – „Journal de Saint‑Pétersbourg”, prima jumătate a sec. XIX, cuprinzând articole privitoare la relaţiile româno‑ruse‑turce, între care un articol din 1826‑1827, referitor la un acord de pace cu Poarta Otomană şi la relaţiile cu Moldova şi Ţara Românească. Text în franceză. 14 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 186). Ref.: ibidem. 1609 – Documente, din 1850, privind confirmarea, în baza unei decizii a Adunării 348  RUSIA generale a nobilimii din Basarabia, a statutului de nobil pentru consilierul Ioan Sturdza şi introducerea numelui său în Partea VI a Registrului nobiliar. 5 f. (Fond 140540, op. 48, dos. 5194). Ref.: ibidem. 1610 – Note istorice, mijlocul sec. XIX, redactate de studentul V. Scriban, cu privire la situaţia Bisericii în Moldova şi Ţara Românească. 32 f. (Fond 834, op. 1, dos. 1763). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1611 – Rapoarte, din 23 ianuarie 1851, ale Divanului către domnitorul Moldovei, cu privire la greutăţile financiare ale Principatului după anul 1848. Text în franceză. (Fond 958, op. 1, dos. 642, 643). Ref.: ibidem. 1612 – Documente, din 24 ianuarie – 14 aprilie 1851, privitoare la primirea în Rusia a unor arhimandriţi moldoveni. 8 f. (Fond 1286, op. 13, dos. 1671). Ref.: ibidem. 1613 – Scrisoare, din 11 august 1853, a contelui I.F. Paškevič‑Erivanskij, general‑feldmareşal, către ţarul Nicolae I, privitoare la domnul Ţării Româneşti. 2 f. (Fond 101841, op. 6, dos. 369). Ref.: ibidem. 1614 – Notă, din 1853, a lui I.P. Liprandi, despre importanţa deţinerii unor informaţii sigure cu privire la evenimentele de pe malul drept al Dunării şi la uneltiri secrete în Principatele Române, cu menţiunea că aceste date pot fi obţinute numai cu ajutorul poliţiei secrete de acolo. 27 f. (Fond 673, op. 1, dos. 412). Ref.: ibidem. 1615 – Documente, din 1853, privind Societatea Creştinilor din Răsărit şi biserica românească de la Paris. 19 f. (Fond 797, op. 23, dos. 236). Ref.: ibidem. 1616– Notă, din 1853, a lui I.P. Liprandi, cu titlul Scurtă descriere a mijloacelor de asigurare a produselor alimentare, cu precădere în Principatele Dunărene. 5 f. (Fond 673, op. 1, dos. 414). Ref.: ibidem. 1617 – Notă secretă, din ianuarie 1854, a lui I.P. Liprandi, intitulată Scurtă descriere a situaţiei etnografice, politice, morale şi militare din provinciile creştine ale Imperiului Otoman: Principatele Dunărene, cu informaţii privitoare la simpatia poporului Moldovei faţă de Rusia şi starea de spirit antirusească în rândul claselor conducătoare din Moldova şi Ţara Românească. 10 f. (Fond 673, op. 1, dos. 249). Ref.: ibidem. 1618 – Notă, cca 1854‑1857, a coloniştilor bulgari stabiliţi în Moldova către Comisia

40 Arhivele Ministerului de Justiţie (1802‑1917). Conţin 612 832 documente. 41 Arhiva General‑feldmareşalului Ivan Feodorovici Paskevič‑Erivanski (1782‑1856), duce de Varşovia. RUSIA  349 europeană pentru organizarea principatelor Moldova şi Ţara Românească. 13 f. (Fond 65142, op. 1, dos. 436). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1619 –Note, din 1854, ale lui I.P. Liprandi, despre necesitatea de a mobiliza un detaşament de voluntari dintre locuitorii de pe malul drept al Dunării. 6 f. (Fond 673, op. 1, dos. 419). Ref.: ibidem. 1620 – Raport, cca 1854‑1855, al consilierului personal Alexandru Sturdza, intitulat Monument închinat strădaniilor clerului ortodox rus în perioada 1793‑1853. 35 f. (Fond 797, op. 24, dos. 149). Ref.: ibidem. 1621 – Documente, din 1854‑1855, cu privire la intervenţia ministrului de Externe în sprijinul acordării permisiunii de intrare în Rusia pentru mitropolitul Nicandru şi arhimandriţii Samuil, Nil, Chiril ş.a., plecaţi din Moldova şi Ţara Românească de teama oprimării de către turci, precum şi informaţii despre călugărul Varlaam. 18 f. (Fond 797, op. 24, dos. 419). Ref.: ibidem. 1622 – Scrisoare, din 26 octombrie 1856, de la Filaret, episcop de Stavropol, către arhiepiscopul Inochentie de Herson, privind pierderea credinţei în principatele Moldova şi Ţara Românească. Copie. 3 f. (Fond 1101, op. 1, dos. 610). Ref.: ibidem. 1623 – Scrisoare, cca 1856‑1857, de la Viktor Ilarionovič Vasil’čikov către o persoană neidentificată din rândul clerului, privind coreligionarii de peste Dunăre. Ciornă. 4 f. (Fond 651, op. 1, dos. 476). Ref.: ibidem. 1624 – Documente, din 1856‑1863, privitoare la trasarea unei noi linii de graniţă între Moldova şi Basarabia (Fond 1286, op. 17, dos. 1005, 328 f.; dos. 1006, 239 f.). Ref.: ibidem. 1625 – Raport, din 23 iulie 1857, privind soluţionarea revendicărilor în legătură cu dreptul de proprietate asupra moşiei Manta, a prinţilor moldoveni Sturdza, întorşi din Rusia. 12 f. (Fond 16243). Ref.: ibidem. 1626 – Raport, din 1857, al unui comisar rus aflat în Principatele Dunărene, cu privire la intrigile catolicilor pentru atragerea moldovenilor şi valahilor „către latinitate”. Text în franceză. 28 f. (Fond 797, op. 27, dos. 423). Ref.: ibidem. 1627 – Documente, din 1857‑1858, privitoare la numirea unui preot la biserica Sf. Nicolae de pe insula Sf. Gheorghe, pe Dunăre. 8 f. (Fond 797, op. 27, dos. 372). Ref.: ibidem. 42 Arhiva familiei prinţilor Vasilčikov, care cuprinde 1685 de acte şi documente din anii 1706‑1917. 43 Arhiva Regionalei de căi de comunicaţie „Višnevolockaja” (1809‑1892). 350  RUSIA

1628 – Documente, din 1857‑1858, privind organizarea bisericească în Basarabia de Sud, care aparţinea de Mitropolia principatului Moldovei, şi analizarea măsurilor pentru menţinerea influenţei ruseşti în această zonă: păstrarea slujbei în limba rusă, trimiterea copiilor preoţimii la şcolile religioase ruseşti şi înfiinţarea în regiune a unei şcoli religioase care să nu mai depindă de autorităţile Principatului. 8 f. (Fond 797, op. 27, dosar 136). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1629 – Documente, din 1857‑1882, ale Comisiei de Heraldică, privind apartenenţa la nobilime a neamului prinţilor Cantacuzino, conţinând un raport al Adunării deputaţilor nobilimii din Basarabia, documente privind originea nobiliară a prinţului Mihail Cantacuzino, căpitan de cavalerie, o petiţie a lui Mihail Cantacuzino către ţarul Alexandru II, prin care solicită recunoaşterea apartenenţei sale la nobilime, genealogia prinţilor Cantacuzino care s‑au mutat din Ţara Românească în Rusia, descrierea blazonului neamului prinţilor Cantacuzino, certificatul de botez al lui Gheorghe Cantacuzino, certificatul de naştere al lui Pavel Mihailovič Cantacuzino. 28 f. (Fond 797, op. 27, dos. 423). Ref.: ibidem. 1630 – Documente, din 1858, privitoare la măsuri de întărire a sprijinului în formarea clerului basarabean prin şcoli şi atragerea în aceste instituţii de învăţământ a coreligionarilor români din Ţara Românească şi Moldova. 15 f. (Fond 796, op. 139, dos. 1217). Ref.: ibidem. 1631 – Documente, din 1858, privitoare la construirea unei biserici ortodoxe în Galaţi. 12 f. (Fond 796, op. 139, dos. 2103; Fond 797, op. 28, dos. 374). Ref.: ibidem. 1632 – Regulament, din 1858, cu privire la strămutarea în Rusia a unor locuitori de pe teritoriul Basarabiei intrat în graniţele Moldovei. 140 f. (Fond 1343, op. 46, dos. 423). Ref.: ibidem. 1633 – Documente, din 1859‑1864, privind limitarea drepturilor „Lavrei din Moldova” [Mănăstirea Neamţ] asupra moşiilor deţinute în teritoriile din Basarabia rămase în Rusia. 14 f. (Fond 75744, op. 29, dos. 197). Ref.: ibidem. 1634 – Documente, din 1860, privind cumpărarea de către stat a moşiei prinţilor Ipsilanti din gubernia Černigov, cu informaţii despre moşie. 9 f. (Fond 108845, op. 1, dos. 733). Ref.: ibidem. 1635 – Documente, din 1860, privind prezentarea la Sf. Sinod a Bibliei traduse în română. 8 f. (Fond 797, op. 30, dos. 186). Ref.: ibidem.

44 Arhiva Institutului arheologic rus din Istanbul (1894‑1914). 45 Arhiva conţilor Şeremetiev: Boris Petrovici (1652 ‑1719), general‑feldmareşal; Piotr Borisovici (1713 ‑1788), fiu, decanul nobilimii din Moscova; Nikolai Petrovici (1751‑1809), nepot, maestrul‑şef al Intendenţei, Director general al teatrelor imperiale, senator; Dmitri Nikolaevici (1803 ‑1871), strănepot, intendent şef; Serghei Dmitrievici (1844 ‑1918), stră‑strănepot, dirijorul Capelei imperiale, membru al Consiliului de Stat, preşedintele consiliului “Asociaţiei pentru istoria Rusiei”, redactorul revistei „Vechi şi nou”. RUSIA  351

1636 – Documente, din 1860‑1867, privind situaţia Bisericii Ortodoxe în Principatele Dunărene. Conţin: proiectul notei mitropolitului Filaret, din 21 septembrie 1860, privind plângerile şi solicitările clerului din Moldova (p. 1‑6); notă din 13 noiembrie 1864 a lui A. Ahmatov, prim‑procuror al Sf. Sinod al Bisericii ruse, privind situaţia dezastruoasă a Bisericii Ortodoxe în Principatele Dunărene; extrase din raportul consulului general al Rusiei la Bucureşti; copia informării prezentate de acesta privind situaţia Bisericii ortodoxe române (p. 7‑10); copia raportului consulului general al Rusiei la Bucureşti privind noile măsuri luate de Al.I. Cuza cu privire la Biserica Ortodoxă română (p. 25‑26); extrase din noua lege privind Biserica Ortodoxă în România (p. 27‑35); notă despre deschiderea unei catedre arhiereşti la Izmail în 1864 (p. 37‑41); scrisoare din 25 mai 1865 de la generalul Ignatiev, privind expulzarea din Principatele Dunărene a arhimandritului Cleodul, împuternicitul Marii Biserici din Constantinopol (p. 43‑46); notă privitoare la promulgarea de către Al.I. Cuza a legii privind noua organizare a conducerii Bisericii române, potrivit căreia a fost declarată independentă de Patriarhia de Constantinopol (p. 48); scrisoare din 31 mai 1865 de la generalul Ignatiev, privitoare la întâlnirea sa cu arhimandritul Cleodul (p. 49‑51); copia raportului consulului general al Rusiei la Bucureşti către directorul Departamentului Asia, din 28 mai 1865, privitor la numirea mitropolitului pentru Moldova şi a câtorva episcopi (p. 52); copia unei scrisori din Bucureşti, 22 mai 1865, de la baronul Offenberg către prinţul Gorčakov, despre întâlnirea pe care a avut‑o cu Al.I. Cuza pe tema Bisericii române (p. 55‑57); notă despre persecuţiile principelui Cuza împotriva Bisericii române (p. 58‑84). 177 f. (Fond 83246, op. 1, dos. 108). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1637 – Documente, din 1860‑1867, privitoare la situaţia Bisericii Ortodoxe în Principatele Dunărene: persecuţiile la care este supusă biserica de conducerea Principatelor, confiscarea veniturilor mănăstirilor, sărăcirea acestora şi creşterea influenţei catolicismului. 37 f. (Fond 832, op. 1, dos. 108). Ref.: ibidem. 1638 – Informări, din 1860‑1869, ale lui E.P. Novikov, însărcinat cu afaceri la Poarta Otomană, către N.P. Giers, consulul general la Bucureşti, şi N.P. Ignatiev, trimisul la Constantinopol, despre problema confiscării de către guvernul Principatelor Unite a veniturilor mănăstirilor greceşti şi despre activitatea comisiei formate din reprezentanţii Rusiei, Angliei, Franţei şi Turciei pentru soluţionarea diferendului dintre guvernul unional şi cler în problema mănăstirilor greceşti. 30 f. (Fond 797, op. 30, dos. 373). Ref.: ibidem. 1639 – Raport, din 1861, al adjunctului ministrului de Finanţe, privind înlesnirile acordate unor locuitori din Basarabia după alipirea la Moldova. 5 f. (Fond 134147, op. 107, dos. 34). Ref.: ibidem.

46 Colecţie de 136 documente din 1813‑1867, care au aparţinut Mitropolitului Filaret al Moscovei (Vasili Mihailovič Drozdov, 1783‑1867). 47 Arhivele Departamentului I al Senatului, care conţin 308 288 documente din perioada 1797‑1917. 352  RUSIA

1640 – Documente, din 1862‑1868, privind construirea unei biserici ortodoxe şi a uneia catolice la Brăila. 12 f. (Fond 797, op. 32, dos. 250). Ref.: ibidem. 1641 – Documente, din 7 februarie 1863 – 11 ianuarie 1878, privind măsurile necesare pentru prinderea studenţilor Bobrovskij, Bernstejn, Dalkevič şi Krylovskij de la Universitatea din Kiev, care au emigrat în România şi sunt acuzaţi de distribuire de literatură antiguvernamentală. 23 f. (Fond 128248, op. 1, dos. 94). Ref.: ibidem. 1642 – Documente, din 1863‑1866, ale Comisiei de Heraldică, privind confirmarea statutului de nobil pentru general‑maiorul Rodion Nikolaevič Cantacuzino. 34 f. (Fond 1343, op. 46, dos. 409). Ref.: ibidem. 1643 – Documente, din 1864‑1866, privind adoptarea de către domnul Moldovei şi al Ţării Româneşti, principele Al.I. Cuza, a noului Regulament de organizare a Bisericii din România, care prevede independenţa Bisericii faţă de autorităţi bisericeşti străine şi alegerea episcopilor de autorităţi mirene (miniştri); informaţii privind opoziţia patriarhilor de Constantinopol şi Moscova faţă de noua organizare a Bisericii române; proiectul Regulamentului de înfiinţare a unei autorităţi centrale sinodale pentru problemele religioase în România. 48 f. (Fond 797, op. 34, dos. 274, 275). Ref.: ibidem. 1644 – Documente, din 1864‑1871, privind reforma agrară în Principatele Dunărene: traducerea Decretului principelui Al.I. Cuza (p. 3‑18); memoriu, din 31 decembrie 1866, a directorului Departamentului Asia din Ministerul Afacerilor Externe către Comitetul pentru Starea agriculturii, privind organizarea ţăranilor în Moldova (p. 23‑30); notă, din 21 octombrie 1871, a directorului Departamentului Asia din Ministerul Afacerilor Externe privind situaţia ţăranilor în Moldova (p. 136‑146). 148 f. (Fond 118149, op. 1, dos. 93). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1645 – Documente, din 1865‑1870, privind informarea viceconsulului rus din Tulcea despre misionarii metodişti şi anabaptişti şi despre situaţia Bisericii. 7 f. (Fond 797, op. 35, dos. 12). Ref.: ibidem. 1646 – Documente, din 1866, privitoare la invitarea patriarhului Serafim al Constantinopolului pentru a discuta măsurile adoptate de principele Cuza privind Biserica Ortodoxă română. 22 f. (Fond 796, op. 142, dos. 306). Ref.: ibidem. 1647 – Documente, din 1866‑1871, privind reorganizarea Bisericii ortodoxe române. 67 f. (Fond 797, op. 36, dos. 262). Ref.: ibidem. 1648 – Documente, din aprilie‑mai 1867, privind raportul ministrului pentru

48 Cancelaria ministrului Afacerilor interne (1811‑1917). 49 Arhiva Comitetului Central pentru Agricultură (1861‑1882). RUSIA  353

Proprietăţile Statului în problema mutării rascolnicilor din Dobrogea şi Moldova în Rusia şi acordarea unor facilităţi pentru aceştia. 8 f. (Fond 129150, op. 66, dos. 11). Ref.: ibidem. 1649 – Registre de procese verbale, din 19 septembrie 1867 şi 8 iunie 1876, ale şedinţelor Comitetului de miniştri pe tema comerţului cu cherestea din străinătate, pe râurile Nistru şi Prut (Fond 1263, Registrul 3). Ref.: ibidem. 1650 – Documente, din 1867‑1868, privitoare la aprobarea de a locui în Basarabia pentru cetăţenii veniţi din Moldova care şi‑au părăsit pământurile natale din cauza persecuţiilor. 13 f. (Fond 1341, op. 294, dos. 100). Ref.: ibidem. 1651 – Documente, din 3 august – 22 decembrie 1868, privind aprobarea ca un transport de arme expediate din Prusia în România să tranziteze Rusia. 32 f. (Fond 1282, op. 2, dos. 72). Ref.: ibidem. 1652 – Documente, din 1868, privind aplicarea articolului 16 al manifestului din 1866 pentru moldovenii aflaţi în Basarabia care au primit cetăţenie rusă, dar nu s‑au prezentat pentru luarea în evidenţă de către diversele instituţii în termenul legal de nouă luni. 18 f. (Fond 1263, op. 1, dos. 335). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1653 – Documente, din 1868‑1873, privind împărţirea pământurilor care au aparţinut rascolnicilor în Dobrogea. 19 f. (Fond 1291, op. 10, dos. 5487). Ref.: ibidem. 1654 – Documente, din 10 iulie – 7 august 1869, privind comunicaţiile prin poştă şi telegraf în România. În anexă: schiţa comunicaţiilor. 13 f. (Fond 1289, op. 1, dos. 2967). Ref.: ibidem. 1655 – Documente, din 1869, privind proiectul unei noi organizări a Bisericii ortodoxe române, întocmit prin eforturile prinţului Carol de România. 21 f. (Fond 796, op. 150, dos. 349). Ref.: ibidem. 1656 – Convenţie, din 1869, privind navigaţia pe râul Prut. 12 f. (Fond 1409, op. 3, dos. 7902). Ref.: ibidem. 1657 – Documente, din 1869‑1872, privind instalarea pe pământurile calmucilor din gubernia Astrahan’ a rascolnicilor sosiţi din Galaţi. 27 f. (Fond 381, op. 11, dos. 6395). Ref.: ibidem. 1658 – Scrisori, din 1870‑1871, de la d’Oubril, trimisul Rusiei la Berlin, către cancelarul de stat al Rusiei, conţinând informaţii privind datoria federală şi reclamaţia unor români, deţinători ai unor hârtii de valoare, împotriva doctorului Strusberg, cu privire

50 Arhiva Departamentului Funciar al Ministerului Afacerilor Interne (1858‑1917). 354  RUSIA la afacerea de concesionare a construcţiei unei căi ferate în România. 22 f. (Fond 560, op. 21, dos. 662). Ref.: ibidem. 1659 – Documente, din 1870‑1877, referitoare la joncţiunea căilor ferate ruseşti cu cele româneşti: notă a ministrului Afacerilor Extern, proiectul Convenţiei între ţarul Rusiei şi principele român privind joncţiunea dintre calea ferată Odesa – Chişinău şi calea ferată Suceava – Iaşi. 5 f. (Fond 21951, op. 1/4, dos. 7241; Fond 1405, op. 68, dos. 4). Ref.: ibidem. 1660 – Documente, din 1871, privitoare la cartea episcopului Filaret Scriban Scurtă istorie a Bisericii din România. 18 f. (Fond 796, op. 152, dos. 1556). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1661 – Documente, din 1871‑1873, referitoare la un proiect de lege privind Biserica română. 32 f. (Fond 797, op. 41, dos. 124). Ref.: ibidem. 1662 – Documente, din 1871‑1873, privind mutarea din Bucovina în Rusia a credincioşilor de rit vechi. 12 f. (Fond 381, op. 13, dos. 7814). Ref.: ibidem. 1663 – Documente, din 1871‑1873, privind solicitarea locuitorilor din Galaţi de a primi o subvenţie pentru construcţia unei biserici cu hramul Sf. Sofia. 28 f. (Fond 796, op. 153, dos. 1412; Fond 797, op. 42, dos. 163). Ref.: ibidem. 1664 – Documente, din 1872, referitoare la modalităţile în care trebuie soluţionate în instanţe dosarele privitoare la moşiile deţinute de mănăstirile ortodoxe din Moldova sau din străinătate. 20 f. (Fond 1149, op. 8, dos. 97). Ref.: ibidem. 1665 – Documente, din 1872‑1874, privind completarea Convenţiei de la Roma în domeniul telegrafului cu Acordul încheiat cu România. 5 f. (Fond 1289, op. 1, dos. 3687). Ref.: ibidem. 1666 – Notă, din 1873, a consulului rus de la Izmail cu privire la slaba pregătire a tinerilor în seminariile româneşti. 13 f. (Fond 797, op. 43, dos. 55). Ref.: ibidem. 1667 – Documente, din 1873, privind expedierea la Universităţi din Rusia a volumului Descrierea Moldovei publicat de Academia Română în seria Operele principelui Dimitrie Cantemir (Bucureşti, 1872, volum îngrijit de A. Papiu‑Ilarian). 6 f. (Fond 129752, op. 4, dos. 293). Ref.: ibidem. 1668 – Documente, din 1873, privind convenţii în domeniul poştelor încheiate cu Italia, Elveţia, Franţa şi România. 18 f. (Fond 1409, op. 3, dos. 8166). Ref.: ibidem.

51 Arhiva Departamentului Căilor Ferate (1824‑1899). 52 Arhiva Departamentului pentru Medicină al Ministerului Afacerilor Interne (1803‑1904). RUSIA  355

1669 – Documente, din 1873, privind situaţia navigaţiei, a poliţiei navale şi a taxelor de navigaţie pe râul Prut. 32 f. (Fond 1409, op. 3, dos. 8193). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1670 – Documente, din 1873‑1875, privind noul statut al Bisericii Ortodoxe române elaborat de Sf. Sinod. 21 f. (Fond 797, op. 43, dos. 48). Ref.: ibidem. 1671 – Informaţii, din 1874, privind calea ferată dintre Iaşi şi Ungheni. 14 f. (Fond 26253, op. 1, dos. 1044). Ref.: ibidem. 1672 – Documente, din 1874, privind demersurile pentru acordarea celei mai înalte distincţii lui Melchisedec, episcopul român al Dunării de Jos. 17 f. (Fond 796, op. 155, dos. 1601). Ref.: ibidem. 1673 – Documente, din 1874, privind joncţiunea dintre căile ferate austriece şi cele româneşti. 22 f. (Fond 219, op. 1, dos. 10899). Ref.: ibidem. 1674 – Documente, din 1875‑1876, privind solicitarea guvernului României de a se permite modificarea ecartamentului căii ferate dintre Iaşi şi Ungheni. 32 f. (Fond 26854, op. 1, dos. 251). Ref.: ibidem. 1675 – Convenţie, din 15‑27 martie 1876, între Rusia şi România, privind comerţul şi navigaţia. 16 f. (Fond 1329, op. 1, dos. 857). Ref.: ibidem. 1676 – Documente, din 25 aprilie – 14 iulie 1876, privind anularea dispoziţiei primarului Odesei prin care cetăţenii români erau obligaţi să se înregistreze la consulatul turcesc din Odesa la sosirea şi plecarea în şi din Rusia şi erau supuşi regimului general de acordare a vizei de către autorităţile ruse. 12 f. (Fond 1282, op. 1, dos. 171). Ref.: ibidem. 1677 – Convenţii, din 1876‑1877, încheiate între Rusia şi România, privind comerţul şi navigaţia. Text în rusă şi franceză. 22 f. (Fond 17455, op. 1, dos. 926; 1409, op. 3, dos. 8646, 8684). Ref.: ibidem. 1678 – Documente, din 2 octombrie 1877 – 16 februarie 1879, privind deschiderea unei linii de credit pe numele lui S.S. Poljakov pentru construcţia de cazărmi pentru armată, de căi ferate în România şi Bulgaria şi a unui pod plutitor peste Dunăre. 25 f. (Fond 58856, op. 2, dos. 730). Ref.: ibidem.

53 Arhiva Comitetului tehnic şi de inspecţie al căilor ferate (1870‑1884). 54 Arhiva Departamentului căilor ferate din cadrul Ministerului de Finanţe (1889‑1917). 55 Arhiva Departamentului şoselelor şi căilor de comunicaţie navale (1870‑1899). 56 Arhiva Filialei din Sankt‑Peterburg a Băncii de Stat (1897‑1918). 356  RUSIA

1679 – Raport, din 1877, al ministrului de Finanţe rus, privind alocarea sumei de 20 000 franci către Comisia internaţională pentru curăţarea râului Prut. 35 f. (Fond 4057, op. 1, dos. 29). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1680 – Documente, din 1877, referitoare la desfăşurarea războiului ruso‑româno‑turc; aprovizionarea armatei ruse pe teritoriul României, participarea la lupte a trupelor române etc. (Fond 95458). Ref.: Gabriela Mărăşoiu, op. cit., p. 327. 1681 – Scrisoare, din 1877, de la E. Jakovlev către şeful Departamentului general de intendenţă M.P. von Kaufman, despre numirea sa ca locţiitor al şefului comunicaţiilor armatei active şi plecarea sa la Bucureşti în această calitate, precum şi despre operaţiuni militare, între care alierea a 35 000 de români la detaşamentul lui Zotov. 3 f. (Fond 954, op. 1, dos. 169). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1682 – Documente din 1877‑1878 referitoare la participarea armatei române la războiul antiotoman, luarea cetăţii Kars, acţiunile militare după căderea Plevnei, condiţiile armistiţiului încheiat între Rusia, Serbia şi România cu Imperiul Otoman (Fond 932 Dondukov‑Korsakov). Ref.: ibidem. 1683 – Corespondenţă, din 1877‑1878, între comandantul armatei active, Artur Adamovič Nepokoičicki, şi intendentul armatei, I.A. Arens, privitoare la pregătirea în România a proviziilor de alimente pentru armată şi la necesitatea încheierii unui contract cu societatea „Gregor, Horvitz şi Kogan”. 15 f. (Fond 954, op. 1, dos. 202). Ref.: ibidem. 1684 – Rapoarte, din 1877‑1878, ale generalului rus de campanie privitoare la organizarea aprovizionării armatei în cursul războiului ruso‑turc, cu menţionarea faptului că România a livrat în bune condiţii alimente pentru armata activă. 13 f. (Fond 954, op. 1, dos. 200). Ref.: ibidem. 1685 – Rapoarte, din 1877‑1878, ale trezoreriei de campanie pentru armata activă, amplasată la Bucureşti, privind evidenţa veniturilor şi cheltuielilor armatei. 13 f. (Fond 954, op. 1, dos. 200). Ref.: ibidem. 1686 – Documente, din 9 noiembrie 1878 – 4 mai 1879, privind decorarea de către

57 Colecţie de rapoarte ale miniştrilor: de finanţe, al afacerilor interne, al comerţului şi industriei, din perioada 1764‑1917. 58 Arhiva familiilor Von Kaufman şi Von Kaufman‑Turkestanskie: Konstantin Petrovici (1818‑1882), inginer, general, guvernator al Regiunii de nord‑vest, guvernator în Turkestan; Mihail Petrovici (1829‑1902), inginer, general, conducătorul Academiei pentru ingineri “Nikolaevskaia”, şeful Direcţiei generale de intendenţă a Ministerului de război, membru al Consiliului de stat; Piotr Mihailovici Kaufman‑Turkestanski (1857‑1925), ministru al învăţământului, membru al Consiliului de stat, senator. Cuprinde 343 documente din 1818‑1925. RUSIA  357 regele Carol al României, cu ordinul „Steaua României”, clasa II, a directorului Şcolii centrale de desen tehnic şi a Muzeului tehnic din Moscova, pentru lucrări editoriale de artă care i‑au fost dăruite din partea muzeului. 7 f. (Fond 2059, op. 2, dos. 1765). Ref.: ibidem. 1687 – Listă, din 1878, a unor note scrise de autori necunoscuţi, privitoare la activitatea administraţiei ruse de pe lângă Guvernul României în perioada de după războiul ruso‑turc din 1877‑1878. 13 f. (Fond 1101, op. 2, dos. 493). Ref.: ibidem. 1688 – Documente, din 1878‑1879, privind cedarea de către Guvernul României a unei părţi a Basarabiei către Rusia, în urma Tratatului de pace de la Berlin. Cuprind: reguli de soluţionare a cauzelor penale şi civile apărute în timpul guvernării de către România a părţii din Basarabia care s‑a unit cu Rusia în conformitate cu acest tratat (p. 344‑345); registrul Comisiei speciale, înfiinţată la 27 noiembrie 1878, în scopul analizării problemelor legate de partea unificată a Basarabiei, rămase nerezolvate de delegaţia ruso‑română la şedinţa din 20 februarie 1879, cu privire la moşiile aflate în partea Basarabiei alipită Rusiei, care sunt ipotecate la Prima Societate de Credit Funciar Român (p. 400‑401). 401 p. (Fond 1405, op. 76, dos. 5067). Ref.: ibidem. 1689 – Documente, din 1878‑1879, privind transferul către Rusia al unor instituţii de învăţământ din Basarabia care, în urma Tratatului de la Berlin, nu se mai află pe teritoriul României. 13 f. (Fond 733, op. 193, dos. 781). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1690 – Documente, din 1878‑1882, privind construcţia şi administrarea căii ferate militare Bender – Galaţi. Cuprind şi Contractul încheiat între conducerea Regionalei de Sud‑Vest a căilor ferate ruse şi firma „François şi C‑ia” din Varşovia pentru livrarea de construcţii metalice pentru podurile de cale ferată (Fond 262, op. 1, dos. 4276, 4609, 4628). Ref.: ibidem. 1691 – Documente, din 21 ianuarie – 2 martie 1879, privind transferul către Guvernul României al staţiei de telegraf din Sulina. 11 f. (Fond 1289, op. 1, dos. 4564‑6). Ref.: ibidem. 1692 – Documente, din februarie‑aprilie 1879, privind obligaţia de a se asigura locuinţe, în oraşe şi sate, pentru militari şi alte persoane trimise în Basarabia românească, în baza Regulamentului aprobat de ţar la 8 iunie 1874. 18 f. (Fond 1152, op. 9, dos. 130). Ref.: ibidem. 1693 – Documente, din 3 mai – 3 decembrie 1879, privind transferul către Guvernul României al liniilor de telegraf din Dobrogea. 32 f. (Fond 1289, op. 1, dos. 4857). Ref.: ibidem. 1694 – Documente, din 30 octombrie 1879, privitoare la propunerea ministrului

59 Fondul Departamentului pentru Comerţ şi Manufacturi al Ministerului de Finanţe (1864‑1900). 358  RUSIA de Justiţie, aprobată de ţarul Alexandru II, de a i se permite prinţului Vladislav Druckoj‑Ljubeckoj, consilier al Curţii, să accepte Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor, care i‑a fost conferit. 6 f. (Fond 1329, op. 1, dos. 873). Ref.: ibidem. 1695 – Documente, din 23 noiembrie – 3 decembrie 1879, privitoare la păstrarea fără modificări a frontierei pe râul Prut. 5 f. (Fond 1286, op. 40, dos. 223). Ref.: ibidem. 1696 – Documente, din 1879, privitoare la proiectul unei convenţii cu Guvernul României pentru serviciile acordate armatei active. 13 f. (Fond 56760, op. 1, dos. 85). Ref.: ibidem. 1697 – Documente, din 1879, privind trimiterea în Basarabia a lui Tabarskij, membru în Consiliul Ministerului pentru Proprietăţile statului, şi a contelui Kassin, şambelan, pentru a lua în primire bunurile din proprietatea statului aflate în partea Basarabiei care a trecut de la România la Rusia. 27 f. (Fond 381, op. 20, dos. 21536). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1698 – Documente, din 1879, privind modalitatea de transfer, de către Guvernul României către Rusia, a unei părţi din Basarabia, în baza Tratatului de la Berlin. 26 f. (Fond 1329, op. 1, dos. 4). Ref.: ibidem. 1699 – Documente, din 1879, privind acordarea pentru avocaţii români a dreptului de a face demersuri în faţa instanţelor de judecată ruseşti în cauze apărute ca urmare a alipirii la Rusia a unei părţi din Basarabia. 6 f. (Fond 1405, op. 77, dos. 5937). Ref.: ibidem. 1700 – Documente, din 1879‑1880, privind echivalarea fostelor grade inferioare din armata română cu gradele inferioare din armata rusă şi împărţirea de pământuri acestora. 24 f. (Fond 573, op. 6, dos. 7172). Ref.: ibidem. 1701 – Documente, din martie‑mai 1880, privind obligaţia studenţilor din instituţiile de învăţământ aflate în partea românească a Basarabiei cedată Rusiei, de a efectua stagiul militar. 22 f. (Fond 124661, op. 1, dos. 7). Ref.: ibidem. 1702 – Registru special, din 8 aprilie 1880, al Comitetului de Miniştri, conţinând prezentarea făcută de ministrul pentru Proprietăţile statului privind modalitatea de decontare cu cei care au în arendă pământuri în Basarabia, în baza unor contracte încheiate cu autorităţile române. 4 f. (Fond 1263, op. 1, dos. 4096). Ref.: ibidem. 1703 – Documente, din 4 iunie – 11 august 1880, privitoare la măsurile necesare pentru întărirea supravegherii la graniţa ruso‑română, în scopul împiedicării contrabandei cu materiale cu caracter politic. 13 f. (Fond 1286, op. 41, dos. 131). Ref.: ibidem. 60 Arhiva Trezoreriei generale a Armatei (1876‑1879, 1904‑1905, 1914‑1918). 61 Arhiva Comisiei pentru serviciul militar a Consiliului de Stat (1873‑1917). RUSIA  359

1704 – Documente, din 17 iunie – 6 august 1880, privind plata sumei de 308 124 franci şi 51 de centime către Guvernul român, reprezentând returnarea sumelor cerute pentru răscumpărarea ţăranilor din fostul judeţ Cahul, ca urmare a alipirii la Rusia a unei părţi din Basarabia. 18 f. (Fond 1152, op. 9, dos. 32). Ref.: ibidem. 1705 – Documente, din 29 august 1880, privind dispoziţia ca obligaţia de a elibera adeverinţe în baza registrelor de ipotecă şi a arhivelor româneşti să revină traducătorilor autorizaţi de la Tribunalul regional din Chişinău. 5 f. (Fond 126162, op. 3, dos. 109). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1706 – Documente, din 20 septembrie – 10 noiembrie 1880, privitoare la acordarea rangului de ambasador extraordinar şi ministru plenipotenţiar în România conducătorului misiunii ruseşti în această ţară. 11 f. (Fond 1152, op. 9, dos. 432). Ref.: ibidem. 1707 – Documente, din 1880, privind acordarea unei subvenţii pentru construcţia unei biserici în Dobrogea. 7 f. (Fond 796, op. 161, dos. 590). Ref.: ibidem. 1708 – Documente, din 1880, privitoare la publicaţia de orientare socialistă „Basarabia” din Iaşi. 4 f. (Fond 1282, op. 1, dos. 332). Ref.: ibidem. 1709 – Documente, din 1880, privind transformarea în ambasadă a misiunii ruseşti de la Bucureşti (Fond 1152, op. 9, dos. 432). Ref.: ibidem. 1710 – Documente, din 1881, privind respingerea cererii Guvernului României de a amenaja depozite de sare la graniţa cu Rusia. 20 f. (Fond 37, op. 30, dos. 9). Ref.: ibidem. 1711 – Documente, din 1881, privitoare la modalitatea de gestionare a documentelor la Consistoriul din Chişinău, instituită în timpul administraţiei române. 8 f. (Fond 797, op. 51, dos. 102). Ref.: ibidem. 1712 – Notă, din 1881, a secretarului rus M.N. Oiers privitoare la schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos. 17 f. (Fond 797, op. 51, dos. 268). Ref.: ibidem. 1713 – Documente, din 1881‑1883, despre decizia Ministerului Afacerilor Externe cu privire la delegarea de profesori de literatură rusă pentru a preda la două gimnazii din România, în oraşele Filippopol şi Sliven. 9 f. (Fond 733, op. 194, dos. 150). Ref.: ibidem. 1714 – Documente, din 1881‑1884, privind intervenţiile la Guvernul rus ale patriarhului Constantinopolului şi ale arhiepiscopului muntelui Sinai prin care solicită

62 Arhiva Secţiei a II‑a a Cancelariei personale a Ţarului (1826‑1882). 360  RUSIA protecţia drepturilor clerului grec pe proprietăţile deţinute în România. 37 f. (Fond 797, op. 51, dos. 316). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1715 – Scrisori, din 1881‑1894, de la K.P. Pobedonoscev, prim‑procuror al Sf. Sinod rus, către mitropolitul Serghei, privind primirea la studii în Rusia a unor preoţi şi învăţători din România. 15 f. (Fond 796, op. 205, dos. 629). Ref.: ibidem. 1716 – Documente, din 1882, privitoare la nota ministrului Afacerilor Externe despre divergenţele dintre mitropolitul român Calinic şi patriarhul Constantinopolului pe chestiuni religioase. 14 f. (Fond 797, op. 52, dos. 358). Ref.: ibidem. 1717 – Notă, din 1882, privind legislaţia în vigoare în România privitoare la drepturile politice şi civile ale evreilor. 13 f. (Fond 1405, op. 82, dos. 9731). Ref.: ibidem. 1718 – Documente, din 1882, privind condiţiile în care terenurile pe care s‑a construit calea ferată Reni – Galaţi pot să rămână în proprietatea Rusiei. 13 f. (Fond 560, op. 35, dos. 324). Ref.: ibidem. 1719 – Documente, din 1882, referitoare la încheierea între Rusia şi România a unei convenţii privind activitatea consulară. Cuprind: comunicat din 4 aprilie 1882 al Secţiei I Penală din cadrul Ministerului de Justiţie, transmis Secţiei Legislative, având anexate trei convenţii privind activitatea consulară încheiate de Guvernul României cu câteva ţări, raportul Ministerului de Justiţie către ministrul Afacerilor Externe pe marginea proiectului convenţiei cu România privind activitatea consulară etc. 42 f. (Fond 1405, op. 82, dos. 323). Ref.: ibidem. 1720 – Documente, din 1882‑1883, privind nota trimisului Rusiei la Bucureşti despre situaţia Bisericii Ortodoxe în România. 8 f. (Fond 797, op. 52, dos. 97). Ref.: ibidem. 1721 – Documente, din 1882‑1884, cuprinzând: documentul de ratificare a Convenţiei dintre Rusia şi România privind extrădarea infractorilor, raportul Secţiei I Penale a Departamentului din Ministerul de Justiţie întocmit în urma analizării convenţiei româno‑belgiene de extrădare a infractorilor, nota lui L. Bezrodnyj, director de Departament în Ministerul Justiţiei, cu privire la „Convenţia româno‑belgiană de extrădare a infractorilor”, observaţii pe marginea proiectului convenţiei cu România, raport din 16 august 1882 al Secţiei I Penale a Departamentului din Ministerul de Justiţie către ministrul Afacerilor Externe, privind necesitatea ca, pentru convenţia de extrădare care va fi semnată cu România, să se ia ca model Convenţia de extrădare semnată cu Olanda etc. 82 f. (Fond 1405, op. 85, dos. 3000). Ref.: ibidem. 1722 – Raport, din 1884, al adjunctului ministrului Afacerilor Externe, privind RUSIA  361

înfiinţarea în România a unei catedrale catolice şi măsurile adoptate de Sf. Sinod cu privire la acest subiect. 15 f. (Fond 797, op. 54, dos. 82). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1723 – Documente, din 1884‑1885, conţinând: aprobarea dată consulului Rusiei la Sulina de a deschide magaziile navelor aparţinând firmei „Prinţul Jurij Gagarin şi Comp.”; intervenţia din 24 iulie 1884 a Departamentului pentru Comerţ şi Manufacturi din cadrul Ministerului de Finanţe la Departamentul Taxe vamale din acelaşi minister; raportul din 2 octombrie 1884 al şefului autorităţii vamale pentru Basarabia, privitor la obiectul intervenţiei reprezentantului Casei de comerţ „Prinţul Jurij Gagarin şi Comp.” din Odesa; tabelul de clasificare a mărfurilor după care se calculează tariful de transport pe linia rapidă de nave între Odesa şi Izmail; cererea prinţului Jurij Gagarin adresată directorului Departamentului pentru Taxe vamale prin care solicită facilităţi la plata taxelor pentru compania sa. 32 f. (Fond 2163, op. 1, dos. 419). Ref.: ibidem. 1724 – Documente, din 1885, privind recunoaşterea independenţei Bisericii Ortodoxe române. Cuprind şi actele de recunoaştere a autocefaliei Bisericii române de către patriarhul Constantinopolului. Text în română. 31 f. (Fond 796, op. 166, dos. 2268). Ref.: ibidem. 1725 – Documente, din 1885, privind ajutorul material acordat unei societăţi înfiinţate în România având ca scop susţinerea Bisericii naţionale. 12 f. (Fond 733, op. 194, dos. 563). Ref.: ibidem. 1726 – Documente, din 1885‑1890, privitoare la Acordul comercial cu România: raport despre activitatea politică, legislativă şi administrativă a Guvernului României în 1885 (p. 3‑23), tabel cu diversele mărfuri livrate din Rusia în România în 1886‑1889 (p. 26‑29), notă privind dezvoltarea relaţiilor comerciale între Rusia şi România (p. 30‑38). 38 f. (Fond 20, op. 7, dos. 6). Ref.: ibidem. 1727 – Ucaz, din 3 iunie 1886, al ţarului Alexandru III, de numire a lui M. Hitrovo ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în România. 7 f. (Fond 1329, op. 1, dos. 906). Ref.: ibidem. 1728 – Referat, din 18 iunie 1886, al ministrului de Finanţe, privind eliberarea a 20 000 de franci pentru Comisia Prutului, înfiinţată în baza Convenţiei semnate de reprezentanţii Rusiei, Austro‑Ungariei şi României. 12 f. (Fond 40, op. 1, dos. 38). Ref.: ibidem. 1729 – Declaraţie şi protocol, din 2‑14 iulie 1886, între Rusia şi România, privind relaţiile în domeniul poştei. Copii. 15 f. (Fond 1329, op. 1, dos. 952). Ref.: ibidem. 1730 – Tratat comercial, din 4‑16 decembrie 1886, încheiat între Rusia şi România. Copie. 23 f. (Fond 1329, op. 1, dos. 908). Ref.: ibidem.

63 Fondul Departamentului pentru Taxe Vamale al Ministerului de Finanţe (1864‑1918). 362  RUSIA

1731 – Notă, din 1886, a ministrului rus al Afacerilor Externe, privitoare la intensificarea propagandei pe care o face Biserica Romano‑Catolică în România. 4 f. (Fond 797, op. 56, dos. 188). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1732 – Documente, din 1886, privind aprobarea aducerii de sare din România prin porturile dunărene. 3 f. (Fond 37, op. 66, dos. 87). Ref.: ibidem. 1733 – Raport, din Galaţi, 1886, privind activitatea politică, legislativă şi administrativă a guvernului Brătianu în 1885. Conţine o enumerare a celor mai importante evenimente petrecute în România şi informaţii despre activitatea guvernului şi opoziţia faţă de acesta în privinţa măsurilor legislative, economice, comerciale şi a celor privitoare la Biserică. 29 f. (Fond 20, op. 7, dos. 6). Ref.: ibidem. 1734 – Documente, din 1886‑1887, privitoare la tariful cerealelor transportate din România pe drumurile din sud‑vest până la Königsberg, prin punctul Ungheni – Graevo. 17 f. (Fond 22964, op. 2, dos. 1197). Ref.: ibidem. 1735 – Procese‑verbale, din 1886‑1887, ale lucrărilor conferinţei pregătitoare pentru încheierea tratatului comercial între Rusia şi România. În anexă: textul Tratatului, în franceză şi română. 23 f. (Fond 20, op. 15, dos. 819). Ref.: ibidem. 1736 – Ucaz, din 25 martie 1887, al ţarului Alexandru III, privind semnarea Tratatului comercial între Rusia şi România. 5 f. (Fond 1329, op. 1, dos. 908). Ref.: ibidem. 1737 – Scrisori, din 1887, ale episcopului Melhisedec de la Bucureşti, privitoare la influenţa Romei şi a Rusiei în România, cu un fragment din raportul întocmit de episcopul Melhisedec către Sf. Sinod din Bucureşti referitor la catolicismul din România. 22 f. (Fond 796, op. 205, dos. 626). Ref.: ibidem. 1738 – Document, din 1887, privitor la comunicarea Sf. Sinod român despre alegerea ca primat al României a mitropolitului Iosif Naniescu. 12 f. (Fond 797, op. 57, dos. 111). Ref.: ibidem. 1739 – Documente, din 1888‑1890, privind aprobarea cerută ministrului rus al Afacerilor Externe de către maica stareţă a mănăstirii Celic‑Dere din Dobrogea de a se deplasa în Rusia pentru o colectă de bani. 7 f. (Fond 797, op. 58, dos. 282). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1740 – Document, din 5 mai 1889, privind organizarea unei expoziţii de mărfuri ruseşti la Bucureşti. 5 f. (Fond 40, op. 1, dos. 41). Ref.: ibidem.

64 Arhiva Cancelariei ministrului căilor de comunicaţie (1864‑1917). RUSIA  363

1741 – Documente, din 1889, despre comerţul cu cereale între Rusia şi România. 4 f. (Fond 268, op. 4, dos. 1044). Ref.: ibidem. 1742 – Documente, din 1889, privind aprobarea dată ieromonahilor L. Todirescu şi A. Niculai din schiul românesc „Prodromu” de la Muntele Athos pentru a se deplasa în Rusia. 6 f. (Fond 796, op. 170, dos. 2492). Ref.: ibidem. 1743 – Documente, din 1889, privind primirea în audienţă de către ţarul Alexandru III a lui Ion Ghica, noul ambasador al României în Rusia. 4 f. (Fond 47365, op. 2, dos. 95). Ref.: ibidem. 1744 – Documente, din septembrie 1890 – februarie 1897, privitoare la incidente la frontiera de pe Dunăre. 15 f. (Fond 1284, op. 187, dos. 245, 246 şi 259). Ref.: ibidem. 1745 – Raport, din 9 noiembrie 1890, al lui A. Celibidachi, consul în Sulina, prezentat Departamentului pentru comerţ şi manufacturi din Ministerul de Finanţe, privind situarea geografică şi starea economică a Dobrogei, graniţele, populaţia, vitele deţinute de agricultori, prezentarea câtorva oraşe, navigaţia şi comerţul în porturile principale din Dobrogea în 1889, componenţa etnică a populaţiei, lacurile şi zonele în care sunt situate, clima, şcolile şi oficiile poştale şi de telegraf în oraşele Ostrov, Cernavodă, Hârşova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Mahmudia, Sulina, Chilia Veche, Constanţa şi Mangalia, traficul de nave prin portul Tulcea în 1890, traficul de nave prin portul Constanţa în 1889 şi 1890, mărfurile exportate din Dobrogea, traficul de nave şi comerţul prin principalele porturi din Dobrogea în 1891‑1894. 88 f. (Fond 20, op. 5, dos. 36). Ref.: ibidem. 1746 – Documente, din 1890, privind înfiinţarea unui consulat rus la Sulina. 2 f. (Fond 56566, op. 4, dos. 16137). Ref.: ibidem. 1747 – Documente, din 1890, privind construcţii existente pe malul românesc, lângă podul peste râul Prut. 12 f. (Fond 37867, op. 3, dos. 1589). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1748 – Documente, din 1890‑1893, privitoare la aprobarea dată de Ministerul Afacerilor Externe iniţiatorilor construirii unei biserici în Tulcea de a se deplasa în Basarabia pentru colectă de fonduri în acest scop. 9 f. (Fond 797, op. 60, dos. 24). Ref.: ibidem. 1749 – Documente, din 20 februarie – 15 iunie 1891, privind premierea lui S.S. Poljakov, constructor al căii ferate Bender – Galaţi, pentru că a achiziţionat în România terenuri pentru construcţia acestei căi ferate. 22 f. (Fond 1151, op. 11, dos. 102). Ref.: ibidem. 65 Arhiva Departamentului pentru Ceremonii al Ministerului Curţii Imperiale (1722‑1918). 66 Arhiva Trezoreriei Statului, ataşată Ministerului de Finanţe (1821‑1917). 67 Arhiva Societăţii de Căi Ferate Sud‑Vest, Iugo‑Zapadnaja (1878‑1895). 364  RUSIA

1750 – Ucaz, din 9 aprilie 1891, al ţarului Alexandru III către Senat privind numirea lui Nikolaj Fonton ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în România. 10 f. (Fond 1329, op. 1, dos. 920). Ref.: ibidem. 1751 – Documente, din 1891, privitoare la încheierea unei convenţii între Rusia şi România privind stabilirea de relaţii directe între instanţele de judecată din zona graniţelor în cauze civile şi penale. 14 f. (Fond 1405, op. 91, dos. 2905). Ref.: ibidem. 1752 – Corespondenţă, din 18 aprilie 1892 – 19 august 1915, a mai multor instituţii şi persoane din administraţie pe tema dreptului cetăţenilor români de a deţine loturi de pământ în judeţul Izmail din gubernia Basarabia şi a aprobării ca cetăţenii străini să achiziţioneze pământuri în guberniile din vest. 13 f. (Fond 1284, op. 190, dos. 78). Ref.: ibidem. 1753 – Documente, din 1892, privind primirea în audienţă de către ţarul Alexandru III a ambasadorului României, Alexandru Catargiu. 5 f. (Fond 473, op. 2, dos. 304). Ref.: ibidem. 1754 – Raport, din 1892, al ministrului de Finanţe, privind alocarea unor fonduri pentru întreţinerea şcolii ruse din Tulcea. Copie. 6 f. (Fond 565, op. 15, dos. 228). Ref.: ibidem. 1755 – Documente, din 18 august 1893 – 7 septembrie 1909, privitoare la reglementarea activităţii de pescuit pe Dunărea de Jos şi convocarea unei comisii ruso‑române pe această temă. 12 f. (Fond 1284, op. 187, dos. 253). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1756 – Raport, din 1893, al lui M.A. Buhteev, responsabilul expoziţiei de mărfuri ruseşti organizate la Bucureşti în 1893, către directorul Departamentului pentru comerţ şi manufacturi din Ministerul de Finanţe, privind modalităţi de vânzare pe scară largă a mărfurilor ruseşti în România. 2 f. (Fond 20, op. 16, dos. 186). Ref.: ibidem. 1757 – Documente, din 1893, privitoare la dezvoltarea staţiei de cale ferată Ungheni pentru facilitarea transporturilor de cereale către România. 11 f. (Fond 378, op. 3, dos. 1667). Ref.: ibidem. 1758 – Protocoale, din 1893, ale Comisiei mixte pentru râul Prut, privitoare la amenajarea unui canal pe râu. 25 f. (Fond 174, op. 1, dos. 2207). Ref.: ibidem. 1759 – Documente, din 1894, privind angajarea la opera rusă a Eufrosinei Cuza. 12 f. (Fond 497, op. 5, dos. 1644). Ref.: ibidem. 1760 – Documente, din 1894, privind angajarea la opera rusă a tenorului Dumitrescu. 14 f. (Fond 497, op. 5, dos. 949). Ref.: ibidem. RUSIA  365

1761 – Documente, din 1894, privind cererea formulată de schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos pentru ca doi călugări să se deplasaze în Rusia în vederea colectării de fonduri necesare administrării schitului. 12 f. (Fond 796, op. 175, dos. 3170). Ref.: ibidem. 1762 – Documente, din 1895, privind decorarea cu ordinul „Sf. Ana”, clasa II, a profesorului G. Muzicescu de la Conservatorul din Iaşi, pentru eforturile depuse pentru cunoaşterea cântecelor bisericeşti ruseşti în România. 15 f. (Fond 797, op. 65, dos. 103). Ref.: ibidem. 1763 – Corespondenţă, din 1895, între Departamentul pentru Căi Ferate al Ministerului de Finanţe şi ministrul Căilor de Comunicaţie şi cel al Afacerilor Externe privind joncţiunea căilor ferate ale Regionalei de Sud‑Vest a Rusiei cu calea ferată din România. 35 f. (Fond 268, op. 2, dos. 396). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1764 – Documente, din 1895, privind ridicarea la rangul de prinţi a neamului Cantacuzinilor: raportul preşedintelui deputaţilor nobilimii din Basarabia către Comisia de Heraldică din cadrul Senatului privind aprobarea statutului de nobil şi ridicarea la rang princiar a lui Leonid Grigorievič Cantacuzin (p. 1); documentele adunării deputaţilor nobilimii din Basarabia (p. 2‑5); copia ucazului privind demisia sublocotenentului prinţ Grigori Egorovič Cantacuzin (p. 6‑9); copia referatului privind serviciul colonelului prinţ Gheorghi Matveevici Cantacuzin, comandant al Regimentului nr. 1 de ulani de pe Bug (p. 10‑13); certificat eliberat prinţului Leonid Grigorievič Cantacuzin de către Cancelaria primăriei din Sankt‑Peterburg pentru Comisia de Heraldică al Senatului (p. 14); copia procesului verbal al şedinţei deputaţilor nobilimii din Basarabia în care se atestă apartenenţa lui Leonid Grigorievič Cantacuzin la neamul prinţilor Cantacuzini (p. 15‑16); genealogia prinţilor Cantacuzini (p. 18‑20). 20 f. (Fond 1343, op. 46, dos. 413). Ref.: ibidem. 1765 – Corespondenţă, din 4 septembrie 1896 – 1 septembrie 1905, a Ministerului de Interne cu Ministerul Agriculturii şi Proprietăţilor statului pe tema promulgării în România a noii Legi pentru pescuitul în apele din zona frontierei cu Rusia. 10 f. (Fond 1284, op. 190, dos. 299). Ref.: ibidem. 1766 – Documente, din 1896, privind interzicerea difuzării pe teritoriul Rusiei a ziarului „Cuvântul adevărului”, editat la Brăila. 2 f. (Fond 1405, op. 97, dos. 2110). Ref.: ibidem. 1767 – Documente, din 1896, privitoare la solicitarea Guvernului României cu privire la modalitatea de predare a documentelor juridice şi nejuridice Rusiei şi la interpretarea articolului 3 din Conferinţa de la Haga din 2/14 noiembrie 1896. 23 f. (Fond 1405, op. 94, dos. 11027). Ref.: ibidem. 1768 – Notă, din 21 martie 1897, a conducerii Ministerului Afacerilor Externe, având anexată informarea trimisului Rusiei la Bucureşti în problema cumpărării de proprietăţi imobiliare de către străini în România. 7 f. (Fond 1405, op. 98, dos. 1905). Ref.: ibidem. 366  RUSIA

1769 – Documente, din 30 iunie – 24 septembrie 1897, privind acordarea permisiunii temporare pentru funcţionarii Ministerului Lucrărilor publice din România de a avea acces pe malul rusesc al Prutului, pentru a studia metodele de întărire a malurilor în dreptul satului Măcăreşti, jud. Iaşi. 15 f. (Fond 1284, op. 187, dos. 492). Ref.: ibidem. 1770 – Documente, din 1897, privind problema achiziţionării de proprietăţi imobiliare în România de către străini. 13 f. (Fond 1405, op. 98, dos. 1905). Ref.: ibidem. 1771 – Documente, din iunie‑iulie 1898, privind vizita în Rusia a regelui României Carol I: dispoziţii ale Cancelariei Ministerului Curţii imperiale; traseul echipajelor de la gara din Petergof spre palat în ziua sosirii regelui României, 16 iulie 1898; telegrama ministrului de Război adresată trimisului României, Gh. Rosetti‑Solescu, prin care acceptă invitaţia la micul dejun oferit la Ambasada României la 17 iulie 1898, cu ocazia vizitei regelui României; lista reprezentanţilor Dumei oraşului Sankt‑Peterburg care au fost prezentaţi regelui României în data de 17 iulie 1898; lista ambasadorilor, trimişilor şi însărcinaţilor cu afaceri invitaţi la spectacolul de gală care a avut loc la Petergof cu ocazia vizitei regelui României; programul concertului corului sinodal din 21 iulie 1898, care a avut loc la palatul Marelui Duce Sergej Alexandrovici în prezenţa regelui Carol I al României şi a principelui moştenitor Ferdinand; lista funcţionarilor de la Comitetul pentru Protocol care au primit recompense băneşti după încheierea vizitei regelui României. 323 f. (Fond 473, op. 3, dos. 647; Fond 1119, op. 1, dos. 3). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1772 – Documente, din iunie‑iulie 1898, privind vizita regelui României şi a principelui moştenitor Ferdinand la Sankt‑Peterburg: notă a trimisului României la Sankt‑Peterburg conţinând lista persoanelor care îl însoţesc pe regele României în vizita sa în Rusia, copie; dispoziţie din 2 iunie 1898 a Cancelariei Ministerului Curţii imperiale privind ofiţerii desemnaţi să‑l întâmpine la graniţă pe regele României; comunicarea Departamentului de protocol privitoare la Eugen Stătescu, secretarul Misiunii române la Berlin, desemnat să facă parte din suita regelui României; notă din 3 iulie 1898 a Cancelariei Ministerului curţii imperiale cu privire la desemnarea prinţului Orlov de la Regimentul de cavalerie pe lângă suita regelui României pe perioada şederii sale în Rusia; traseul stabilit pentru vizita în Rusia a regelui României şi a principelui moştenitor; programul vizitei regelui României; lista personalului desemnat să‑l slujească în tren, după întâmpinarea la graniţă, pe regele României, principele moştenitor şi suita; telegrama guvernatorului general Dragomirov conţinând data sosirii şi durata opririi pe care regele României, principele moştenitor şi suita o vor face la Kiev, copie; notă din 5 iunie 1898 a guvernatorului general de Kiev, Podol’sk şi Volynsk, privind plata costului telegramelor trimise din Kiev de regele României; copia raportului Cancelariei Ministerului Curţii Imperiale din 23 iunie 1898, conţinând lista persoanelor din suita care îl însoţeşte pe regele României cu ocazia vizitei sale în Rusia; notă din 3 iulie 1898 a Conducerii Secţiei Intendenţă către secretarul Nikitin, conţinând lista ofiţerilor desemnaţi pe lângă membrii Casei Regale din România pe perioada vizitei acestora în Rusia; informare privind întâmpinarea regelui României; invitaţii la micul dejun imperial din 16 iulie 1898; lista persoanelor din suita regelui României, cu menţionarea rangului şi a funcţiei; numărul de locuri rezervat pentru RUSIA  367 corpul diplomatic la spectacolul festiv din 18 iulie 1898; lista persoanelor din corpul diplomatic invitate la spectacolul festiv organizat cu ocazia vizitei la Petergof a principelui şi principesei Bulgariei şi a regelui României. 249 f. (Fond 47668, op. 1, dos. 151 şi dos. 1391; Fond 1284, op 194, dos. 28). Ref.: ibidem. 1773 – Document, din 1898, privind încheierea cu România a unei noi convenţii în domeniul poştei. 69 f. (Fond 1289, op. 13, dos. 99). Ref.: ibidem. 1774 – Documente, din 1898, privind aprobarea dată arhimandritului Conon Arămescu Donici din Iaşi de a efectua o deplasare în Rusia. 4 f. (Fond 796, op. 170, dos. 2459). Ref.: ibidem. 1775 – Document, din 1898, privind şederea regelui României Carol I şi a principelui moştenitor Ferdinand la palatul din Kiev: notă din 7 iulie 1898 de la Cancelaria Ministerului Curţii imperiale către Departamentul pentru proprietăţile statului; traseul stabilit pentru vizită; programul vizitei regelui şi principelui moştenitor al României la Kiev; raportul lui A. Vozdviženskij, adjunctul şefului Departamentului pentru Domeniile statului din Kiev, către Direcţia generală pentru Domeniile statului privind necesitatea electrificării palatului din Kiev şi invitarea unui patron de restaurant pentru organizarea servirii meselor la palat; devizul cheltuielilor ocazionate de pregătirea palatului imperial din Kiev pentru vizita regelui României etc. 28 f. (Fond 51569, op. 30, dos. 314). Ref.: ibidem. 1776 – Decizie, din 1898, a regelui Carol I al României, de a‑l decora pe A.D. Stolypin. 4 f. (Fond 166270, op. 1, dos. 253). Ref.: ibidem. 1777 – Documente, din 1898‑1899, privind subvenţia rusă acordată pentru repararea unei biserici din Turnu Măgurele. 5 f. (Fond 79971, op. 25, dos. 266). Ref.: ibidem. 1778 – Notă, din 1898‑1900, a ministrului Afacerilor Externe rus, privitoare la decizia Sf. Sinod român de a tipări o lucrare despre martirii ortodoxiei şi cărţi de rugăciune pentru şcoli după modelul ceaslovului întocmit de protoiereul Vasil’ev. 10 f. (Fond 797, op. 68, dos. 317). Ref.: ibidem. 1779 – Raport, din 1 martie 1899, al ministrului Agriculturii şi Proprietăţilor statului privind decorarea lui [Grigore] Ştefănescu pentru prospecţiunile geologice efectuate în Rusia. 8 f. (Fond 40, op. 3, dos. 115). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.

68 Arhiva Serviciului de Intendenţă al Ministerului Curţii Imperiale (1891‑1918). 69 Arhiva Administraţiei domeniilor şi veniturilor Curţii Imperiale (1797‑1918). 70 Arhiva lui Piotr Arkadievici Stolypin (1862‑1911), ministru al Afacerilor Interne, preşedinte al Consiliului de miniştri. 71 Arhiva Departamentului Administrativ al Sinodului (1836‑1918). 368  RUSIA

1780 – Documente, din noiembrie 1899 – mai 1904, privitoare la varianta finală a sistemului de conducere şi administrare pentru partea din Basarabia cedată Rusiei în urma Tratatului de pace de la Berlin, la situaţia centralizată a comunelor agricole din partea cedată din Basarabia, la structura populaţiei, ocupaţii, repartizarea pământurilor şi bugetul general şi la situaţia centralizată a oraşelor, satelor, cătunelor şi pământurilor nelucrate care intră în componenţa Turciei şi a Moldovei. 185 f. (Fond 1149, op. 13, dos. 44). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1781 – Raport, Rusia, începutul sec. XX, privind legislaţia străină în domeniul creditelor pentru îmbunătăţiri funciare şi modalităţile de alocare a fondurilor statului în Anglia, Germania, Austria, Belgia, Italia, România şi Franţa pentru aceste lucrări. 23 f. (Fond 99072, op. 1, dos. 96). Ref.: ibidem. 1782 – Documente, din martie‑mai 1900, privitoare la joncţiunea căilor ferate ruseşti cu cele româneşti la Galaţi – Reni şi Dorohoi – Novosel’cy. În anexă: harta căilor ferate din România, cuprinzând şi căile ferate ale Regionalei de Sud‑Vest a Rusiei şi pe cele austriece. 17 f. (Fond 274, op. 2, dos. 367). Ref.: ibidem. 1783 – Documente, din 1900, privind aprobarea de deplasare în Rusia acordată arhimandritului român Corneliu Săbăreanu pentru a studia la una dintre Academiile teologice. 5 f. (Fond 796, op. 181, dos. 3017). Ref.: ibidem. 1784 – Notă, din 1900, a profesorilor A.N. Veselovskij, P.A. Lavrov, F.A. Braun şi V.I. Lamanskij, de la Universitatea din Sankt‑Peterburg, privind necesitatea de a organiza cursuri de limba română. 7 f. (Fond 733, op. 226, dos. 74). Ref.: ibidem. 1785 – Raport, din 1900, al Societăţii Israelite din Viena, cu privire la ajutorarea evreilor români. În germană. Dactilogramă. 8 f. (Fond 100973, op. 2, dos. 13). Ref.: ibidem. 1786 – Documente, din 1900‑1901, privind măsurile guvernelor german şi român referitoare la comerţul cu Rusia. 6 f. (Fond 21, op. 1, dos. 126 şi 134). Ref.: ibidem. 1787 – Scrisori, din 1900‑1905, de la Institutul de Meteorologie din Bucureşti către Comisia pentru schimbul internaţional de publicaţii, privitoare la trimiterea unor publicaţii către instituţiile de învăţământ superior din Rusia. 15 f. (Fond 1497, op. 1, dos. 81). Ref.: ibidem. 1788 – Notă, din 1901, a învăţătorului Solov’evič de la seminarul Lavrei Aleksandr

72 Arhiva lui Nikolaj Lvovič Markov (1842 – d. după 1918), preşedintele Regionalei de căi ferate Sud‑Est (Iugo‑Vostočnaja), membru al Dumei a IV‑a de Stat. 73 Arhiva baronului David Horacievič Ginsburg (1857‑1910), mare industriaş în domeniul minelor. Conţine 69 documente din anii 1864‑1918. RUSIA  369

Nevskij din Sankt‑Peterburg, cu privire la situaţia ortodocşilor din Dobrogea. 13 f. (Fond 799, op. 5, dos. 2189). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1789 – Documente, din 1901, privind petiţia Societăţii creştinilor ortodocşi din România prin care se solicită sprijin pentru repunerea în funcţie a mitropolitului Ghenadie Petrescu. 11 f. (Fond 796, op. 182, dos. 4044). Ref.: ibidem. 1790 – Documente, din 1901, privitoare la lucrările de amenajare a Prutului. Cuprind şi Protocolul Comisiei internaţionale din care făceau parte Austria, România şi Rusia. 14 f. (Fond 9574, op. 8, dos. 1023). Ref.: ibidem. 1791 – Documente, din 1901‑1905, privind comerţul cu cereale al Rusiei cu România. 36 f. (Fond 21, op. 2, dos. 1493; Fond 22, op. 2, dos. 2020). Ref.: ibidem. 1792 – Scrisoare, din 4 septembrie 1902, a lui Gh. Rosetti‑Solescu, ambasadorul român în Rusia, adresată lui E.L. Radlov, preşedintele Comisiei pentru Schimbul internaţional de publicaţii, prin care îi comunică expedierea unor cărţi de către Ministerul Român al Afacerilor Externe. Text în franceză şi română. 3 f. (Fond 1497, op. 1, dos. 128). Ref.: ibidem. 1793 – Document, din 1902, semnat de bancherul Chrissoveloni, privind înfiinţarea unei societăţi bancare în Bucureşti. Text în franceză. 32 f. (Fond 62675, op. 1, dos. 1404). Ref.: ibidem. 1794 – Documente, din 1902, privind noua convenţie pentru pescuit încheiată cu România. 5 f. (Fond 1405, op. 97, dos. 14950). Ref.: ibidem. 1795 – Documente, din 1902, privind reglementarea frontierei de stat a Rusiei pe râul Prut, îmbunătăţirea accesului navelor şi alte probleme legate de frontiere. 7 f. (Fond 1284, op. 187, dos. 264). Ref.: ibidem. 1796 – Note, din 1902‑1910, ale consulilor ruşi, cu privire la situaţia Bisericii Ortodoxe din România, cu o copie a depeşei trimisului Rusiei în România din 28 noiembrie 1909 adresată ministrului Afacerilor Externe. 12 f. (Fond 796, op. 205, dos. 796). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1797 – Notă, din februarie‑martie 1903, a Ministerului Afacerilor Externe rus, privind atragerea clerului din România, pentru a studia la academii teologice din Rusia, şi întărirea relaţiilor ierarhilor români cu biserica rusă. 20 f. (Fond 797, op. 73, dos. 106). Ref.: ibidem.

74 Arhiva Departamentului pentru navigaţia maritimă comercială şi porturile comerciale (1898‑1918). 75 Arhiva Băncii Internaţionale Petrogradskaia (1869‑1917). 370  RUSIA

1798 – Documente, din 7 martie 1903 – 10 octombrie 1905 privind acceptul prim‑procurorului Sf. Sinod rus de creştere a numărului de români care studiază la Academia Teologică din Kiev, propunerea prim‑procurorului de atragere în număr mai mare a preoţilor români în Academiile teologice din Rusia, decizia conducerii Sf. Sinod de a găsi mijloace pentru întreţinerea bursierilor români la Academiile teologice din Rusia. 7 f. (Fond 797, op. 184, dos. 5235). Ref.: ibidem. 1799 – Documente, din 1903, privind scoaterea petrolului american de pe piaţa germană prin încheierea unui acord secret între Rusia şi Germania. Cuprind informaţii despre starea industriei petrolului din România şi interesele ruso‑române pe piaţa germană. 39 f. (Fond 37, op. 66, dos. 3146). Ref.: ibidem. 1800 – Note, din 1903, ale lui A.G. Rafailovič, agent al Ministerului de Finanţe la Paris, având ataşat un articol dintr‑o revistă franceză specializată în economie şi finanţe, privitor la starea finanţelor din România. 11 f. (Fond 560, op. 22, dos. 270). Ref.: ibidem. 1801 – Raport, din 1903, întocmit de Consulatul Rusiei din Galaţi, despre silvicultura din România. 4 f. (Fond 38776, op. 9, dos. 45318). Ref.: ibidem. 1802 – Corespondenţă, din 1903, a Agenţiei de telegraf din Sankt‑Peterburg cu corespondenţi din străinătate, inclusiv de la Bucureşti (Fond 135877, op. 1, dos. 971, 972, 1051). Ref.: ibidem. 1803 – Documente, din 1903, referitoare la completarea convenţiei ruso‑române din 1894 cu declaraţia specială privitoare la includerea Tribunalului judeţean din Iaşi în rândul instanţelor care au dreptul de a stabili relaţii directe cu instanţe de judecată ruseşti etc. (text în franceză cu comentarii în rusă), la proiectul de hotărâre înaintat de ministrul de justiţie conducerii Senatului privind ratificarea unei convenţii pe probleme de drept internaţional încheiate pe 4 iulie 1905 la Haga şi la proiectul unei scrisori adresate ministrului Afacerilor Externe privitoare la încheierea unei convenţii cu România. 26 f. (Fond 1405, op. 91, dos. 11025). Ref.: ibidem. 1804 – Documente, din 1904, privind alocarea unor Fonduri băneşti pentru repararea unei biserici din Tulcea: propunerea de alocare a 500 ruble pentru repararea şi decorarea interiorului bisericii; aprobarea conducerii Sf. Sinod privind alocarea de fonduri; scrisoarea de mulţumire trimisă Sf. Sinod de parohul bisericii din Tulcea, pentru sprijinul material acordat. 6 f. (Fond 796, op. 185, dos. 5805). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1805 – Documente, din 1904, privind onorarea la Iaşi a compozitorului român Gavril Muzicescu. 20 f. (Fond 797, op. 74, dos. 13). Ref.: ibidem. 76 Arhiva Departamentului forestier al Ministerului Agriculturii (1838‑1918). 77 Arhiva Agenţiei de Telegraf din Sankt‑Peterburg (1902‑1917). Conţine 2 104 documente. RUSIA  371

1806 – Documente, din 1904‑1905, privind acordarea cetăţeniei ruse lui Ivan Rădulescu, român absolvent al Academiei Duhovniceşti din Kiev. 4 f. (Fond 797, op. 74, dos. 86). Ref.: ibidem. 1807 – Informaţii, din 1904‑1906, privind transporturile de cherestea şi cupru în tranzit şi transbordările pe nave, pentru expedierea de la Galaţi la Alexandria, în Egipt. 13 f. (Fond 10578, op. 1, dos. 27). Ref.: ibidem. 1808 – Rapoarte, din 1905‑1918, ale lui Grinval’d şi Komov, privind comerţul exterior al României şi industria petrolieră românească. 26 f. (Fond 32, op. 1, dos. 563). Ref.: ibidem. 1809 – Notă, din martie 1906, a lui M.N. Giers, trimisul Rusiei în România, despre proiectul de modificare a unor articole din legea privind alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhiali şi componenţa Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În anexă: textul legii promulgate pe 26 martie 1906. Traducere în rusă. Copie. 12 f. (Fond 796, op. 190, dos. 92). Ref.: ibidem. 1810 – Documente, din 1906, privind desemnarea reprezentantului Ministerului Învăţământului care va participa la Congresul Asociaţiei pentru literatură şi artă de la Bucureşti. 8 f. (Fond 733, op. 145, dos. 196). Ref.: ibidem. 1811 – Notă, din 1906, a Serviciului de Navigaţie comercială din cadrul Ministerului Comerţului şi Industriei, privind aprobarea transportului de mărfuri cu nave străine între debarcadere de pe râul Prut şi porturile ruseşti de pe Dunăre, avându‑se în vedere recolta deosebit de mare din Basarabia de Sud în 1905. Cuprinde extrase din Acordul pentru comerţ şi navigaţie încheiat între Rusia şi România, ratificat pe 17 martie 1906. 22 f. (Fond 95, op. 8, dos. 1030). Ref.: ibidem. 1812 – Documente, din 1906, privind relaţiile comerciale între Rusia şi România, cu informaţii despre navigaţia comercială pe râul Prut, importanţa porturilor de la Dunăre (în special portul Reni) şi dezvoltarea comerţului Rusiei cu România. În anexă: tabele cu date despre exportul de cereale pe râul Prut şi şalandele expediate din principalele porturi ruseşti şi româneşti între 1895 şi 1905. 48 f. (Fond 95, op. 5, dos. 1220). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1813 – Documente, din 1907, privitoare la şedinţele Comisiei parlamentare române pentru analizarea proiectului reformei agrare, cu extrase din principalele legi româneşti. 2 f. (Fond 1405, op. 539, dos. 244). Ref.: ibidem. 1814 – Raport, din 1907, privind starea industriei petroliere din România, prezentat de P.I. Miller, agentul Ministerului de Finanţe pentru Germania şi Austro‑Ungaria, la

78 Arhiva Comisiei pentru Navigaţia rusă pe Dunăre (1903‑1918). 372  RUSIA

Consfătuirea specială pe problema măsurilor necesare pentru asigurarea industriei cu combustibili. 12 f. (Fond 15079, op. 1, dos. 375). Ref.: ibidem. 1815 – Document, din 1907, privind ridicarea interdicţiei pentru comerţul liber cu icoane în România. 5 f. (Fond 90980, op. 1, dos. 7) Ref.: ibidem. 1816 – Raport, din 1907, privitor la şedinţele comisiei parlamentare române pentru analizarea reformei agrare, cu extrase din principalele legi ale României. Text în rusă, franceză şi română. 8 f. (Fond 1405, op. 1, dos. 454). Ref.: ibidem. 1817 – Documente, din 1907‑1914, privind răscumpărarea de la Guvernul României a opt proprietăţi ale spitalului Sf. Spiridon din Iaşi în contul Băncii Agricole Ţărăneşti. 7 f. (Fond 127681, op. 3, dos. 943). Ref.: ibidem. 1818 – Notă, din ianuarie 1908, a viceconsulului din Sulina către Ministerul Afacerilor Externe, privitoare la cartelurile şi trusturile din România, cu informaţii despre măsurile guvernului român pentru dezvoltarea industriei naţionale şi despre achiziţiile de petrol românesc de către concerne germane. 2 f. (Fond 22, op. 3, dos. 121). Ref.: ibidem. 1819 – Documente, din 1908, privitoare la aprobarea unor fonduri pentru verificarea frontierei de stat a Rusiei de pe râul Prut. 7 f. (Fond 1276, op. 4, dos. 639). Ref.: ibidem. 1820 – Documente, din 1908‑1909, privind ştatul de funcţii al personalului Bisericii ruse din Bucureşti. 10 f. (Fond 797, op. 78, dos. 118). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1821 – Documente, din 1908‑1909, conţinând raportul către ministrul român al Agriculturii, scrisoarea trimisului Rusiei în România şi corespondenţă pe tema lucrărilor efectuate de guvernul român pe malul Dunării. Extrase. 12 f. (Fond 42682, op. 1, dos. 667). Ref.: ibidem. 1822 – Note, din 1908‑1910, ale Misiunii ruse de la Bucureşti, privind situaţia internă a ţării şi vânzările de mărfuri ruseşti: materiale de construcţie, locomotive, vagoane şi echipamente pentru căile ferate. 23 f. (Fond 2383, op. 18, dos. 248 şi 249). Ref.: ibidem. 79 Arhiva Societăţii industriaşilor şi fabricanţilor din Petrograd (1893‑1918). 80 Colecţie de documente din 1882‑1917 care au aparţinut lui Dmitri Nicolaevič Vergun (1871 – d. după 1917), publicist, prieten al preşedintelui Societăţii caritabile Ruso‑galiţiene. 81 Arhiva Consiliului de Miniştri, forul executiv suprem al Imperiului Rus. Cuprinde 6135 de acte din anii 1905‑1917. 82 Arhiva Serviciului pentru Îmbunătăţiri funciare al Ministerului Agriculturii (1838‑1918). 83 Arhiva Ministerului Comerţului şi Industriei (1905‑1917). RUSIA  373

1823 – Documente, din 1908‑1917, privind posibilitatea de a achiziţiona în Rusia şi a vinde în România cocs, fontă şi oţel. 22 f.(Fond 23, op. 26, dos. 91). Ref.: ibidem. 1824 – Raport, din 4 mai 1909, al ministrului Comerţului şi Industriei privind trimiterea inginerului Golubjatnikov în delegaţie în România, Galiţia şi Italia pentru a vedea zăcămintele de petrol. 4 f. (Fond 40, op. 2, dos. 125). Ref.: ibidem. 1825 – Documente, din 27 iunie 1909 – 1 iunie 1912, privitoare la schema de personal a bisericii Misiunii ortodoxe ruse de la Bucureşti. 42 f. (Fond 115884, op. 1, dos. 461; Fond 1276, op. 5, dos. 598; Fond 127885, op. 2, dos. 1076). Ref.: ibidem. 1826 – Documente, din 1909, privind scrisoarea trimisului Rusiei în România către Ministerul Afacerilor Externe despre schimbările în conducerea Bisericii aprobate de Guvernul român. 8 f. (Fond 796, op. 190, dos. 326). Ref.: ibidem. 1827 – Documente, din 1909, cuprinzând cererea călugărilor români de la Muntele Athos ca şi cetăţenii ruşi care nu şi‑au efectuat stagiul militar să se poată călugări, iar ruşii care intră în călugărie să fie scutiţi de efectuarea stagiului militar. 11 f. (Fond 796, op. 190, dos. 1). Ref.: ibidem. 1828 – Documente, din 1909, privind acordarea vizei de intrare în Rusia pentru arhimandritul Visarion. 5 f. (Fond 796, op. 190, dos. 192). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1829 – Scrisoare, din 1909, de la mitropolitul Atanasie Mironescu către Sf. Sinod rus, prin care anunţă alegerea sa. 7 f. (Fond 796, op. 190, dos. 128). Ref.: ibidem. 1830 – Documente, din 1909, privitoare la situaţia Bisericii Ortodoxe din Bucovina. 11 f. (Fond 796, op. 190, dos. 48). Ref.: ibidem. 1831 – Notă, din 1909, a ministrului Afacerilor Interne rus privitoare la persecutarea călugăriţelor de la o mănăstire ortodoxă de pe teritoriul României, în apropierea oraşului Tulcea, de către conducerea eparhială locală. 17 f. (Fond 797, op. 79, dos. 416). Ref.: ibidem. 1832 – Documente, din 1909, privind posibilitatea participării Agenţiei Ruse de Navigaţie pe Dunăre în dezvoltarea relaţiilor comerciale ale Rusiei cu România, Serbia şi Bulgaria. 7 f. (Fond 105, op. 1, dos. 125). Ref.: ibidem. 84 Arhiva Comisiei de Finanţe a Consiliului de Stat (1907 ‑ 1917). 85 Arhivele Dumei de Stat: I (1906), II (1907), III (1907‑1912), IV (1912‑1917). 374  RUSIA

1833 – Documente, din 1909, privitoare la broşura profesorului Dragomir Dumitrescu despre construirea la Bucureşti a unei biserici ruseşti. 4 f. (Fond 1276, op. 5, dos. 590). Ref.: ibidem 1834 – Documente, din 1909‑1910, conţinând acte de la cancelaria prim‑procurorului Sf. Sinod privitoare la eforturile pe care le face arhiepiscopul catolic de la Bucureşti în scopul susţinerii propagandei catolice. 18 f. (Fond 796, op. 191, dos. 145). Ref.: ibidem. 1835 – Documente, din 1909‑1915, privind comanda dată lui B.V. Eduards pentru executarea în România a unui monument dedicat lui A.V. Suvorov, a unui afet din bronz şi a patru candelabre care să fie amplasate lângă acest monument. 34 f. (Fond 47286, op. 43, dos. 123). Ref.: ibidem. 1836 – Scrisoare, din 6 ianuarie 1910, a trimisului Rusiei la Bucureşti, privind o nouă lege prin care se reglementează dreptul de participare a funcţionarilor în asociaţiile profesionale din România. Copie. 13 f. (Fond 1284, op. 187, dos. 97). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1837 – Scrisori, din 10 ianuarie 1910 – 15 februarie 1917, de la O. Markov către D.N. Vergun, privind situaţia din România, mersul operaţiunilor militare, provocări ale bulgarilor pe Dunăre, concentrarea trupelor române la graniţele cu Bulgaria şi Imperiul Austro‑Ungar, manifestaţii de susţinere a Rusiei care au avut loc în oraşe mari din România, agitaţia anti‑rusească în lagărele de prizonieri din Bucovina. 2 f. (Fond 909, op. 1, dos. 356). Ref.: ibidem. 1838 – Scrisoare, din 14 aprilie 1910, de la ministrul interimar de Război A.A. Polivanov către ministrul de Finanţe V.N. Kokovčev, privind alocarea de fonduri şi primirea unei delegaţii militare române la Odesa în primăvara anului 1910. 13 f. (Fond 565, op. 14, dos. 122). Ref.: ibidem. 1839 – Comunicare, din 19 mai 1910, a Ministerului Afacerilor Externe către Ministerul Comerţului şi Industriei, privind atribuirea de către România a unei comenzi societăţii „Russkyi Providance” pentru livrarea de şine de cale ferată către Căile Ferate Române. 4 f. (Fond 23, op. 18, dos. 249). Ref.: ibidem. 1840 – Documente, din 1910, privind propunerea de acordare a cetăţeniei ruse lui Afanasij Fedorov şi Filimon Krivoborodov, călugări în mănăstirea ortodoxă Saon din Dobrogea, întrucât se vor muta în Gubernia Amur în viitorul apropiat. 21 f. (Fond 796, op. 191, dos. 110). Ref.: ibidem. 1841 – Document, din 1910, privitor la comunicarea cancelariei prim‑procurorului Sf. Sinod privind acordarea vizelor pentru cetăţenii români. 6 f. (Fond 796, op. 191, dos. 35). Ref.: ibidem.

86 Arhiva Cancelariei Ministerului Curţii Imperiale (1826‑1918). RUSIA  375

1842 – Documente, din 1910, privind oferirea unui cadou directorului orchestrei româneşti Ochialbi pentru dedicarea unei piese muzicale ţarului Nicolae II. 3 f. (Fond 46887, op. 8, dos. 1056). Ref.: ibidem. 1843 – Documente, din 1910, privind construcţia navei „Rusia” pentru linia de transport Odesa – Galaţi. 17 f. (Fond 105, op. 1, dos. 147). Ref.: ibidem. 1844 – Documente, din 1910, privind primirea unei delegaţii militare române şi micul dejun imperial oferit la Palatul Alexandru din Carskoe Selo, scrisoarea prinţului Gagarin, şef interimar al cancelariei Curţii Imperiale, adresată contelui P.K. Benkendorf, şef al Intendenţei, privind ora stabilită pentru primirea delegaţiei militare din România, lista persoanelor care fac parte din delegaţia militară română, a generalilor şi ofiţerilor, a ofiţerilor ruşi şi a celor din suită invitaţi la micul dejun imperial, invitaţiile şi ordinul din 18 mai 1910 transmis la Inspecţia trenurilor imperiale de a pune la dispoziţie un tren pentru aducerea delegaţiei militare române la Carskoe Selo etc. 11 f. (Fond 476, op. 1, dos. 1701). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1845 – Documente, din 1910‑1913, privind comerţul exterior al României: informaţii despre comerţul cu portul Hamburg în 1912; date privind intrările şi ieşirile de valută‑aur germană în şi din România; date privind comerţul României cu Germania şi exportul de mărfuri din Rusia în România în 1913. 30 f. (Fond 32, op. 1, dos. 561). Ref.: ibidem. 1846 – Informaţii, din 1910‑1917, privind starea industriei petroliere din România. 6 f. (Fond 37, op. 70, dos. 770). Ref.: ibidem. 1847 – Scrisori, din ianuarie‑iulie 1911, de la ambasadorul rus la Bucureşti către ministrul Afacerilor Externe, privitoare la reforma agrară din România. 3 f. (Fond 40888, op. 1, dos. 736). Ref.: ibidem. 1848 – Documente, din 14 decembrie 1911 – 16 mai 1914, privind participarea Agenţiei Ruse de navigaţie pe Dunăre în sindicatul şantierelor navale de pe Dunăre. 45 f. (Fond 105, op. 1, dos. 182). Ref.: ibidem. 1849 – Documente, din 1911, privind aprobarea scutirii de taxe vamale a mărfurilor livrate în România. 12 f. (Fond 1276, op. 13, dos. 96). Ref.: ibidem. 1850 – Corespondenţă, din 1911‑1912, între Departamentul pentru Îmbunătăţiri funciare al Rusiei şi Ministerul Afacerilor Externe din România, pe tema aprobării 87 Arhiva Cabinetului Alteţei sale Imperiale (1704‑1727, 1741‑1918). 88 Arhiva Comisiei Funciare (1906‑1917). 376  RUSIA efectuării de prospecţiuni pe braţul Dunării în zonele de frontieră. 13 f. (Fond 429, op. 1, dos. 860). Ref.: ibidem. 1851 – Scrisori, din 4 iunie 1911‑17 august 1913, de la D.N. Čihačev, membru al Dumei de stat, către D.N. Vergun, despre un articol al său şi despre necesitatea de a împiedica numirea lui K. Poklevskij ca ambasador la Bucureşti. 8 f. (Fond 909, op. 1, dos. 322). Ref.: ibidem. 1852 – Documente, din 1911‑1916, privind revizuirea Convenţiei ruso‑române de pescuit. 24 f. (Fond 308, op. 71, dos. 26 346). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1853– Corespondenţă, din 1911‑1917, între Biroul de Botanică aplicată al Comitetului pentru Ştiinţă al Ministerului rus al Agriculturii şi instituţii similare din România, Austria, America şi Japonia, despre schimbul de publicaţii şi mostre de seminţe. 76 f. (Fond 38289, op. 1, dos. 290). Ref.: ibidem. 1854 – Notă, din 31 ianuarie 1912, a Ministerului rus al Comerţului şi Industriei, privind repartizarea în regim de urgenţă a unor fonduri pentru necesităţile Curţii regale din România. 19 f. (Fond 23, op. 27, dos. 524). Ref.: ibidem. 1855 – Ucaz din 29 februarie 1912 al ţarului Nicolae II către Senat privind numirea consilierului de stat Nikolaj Šebeko în funcţia de ambasador extraordinar şi ministru plenipotenţiar în România. 6 f. (Fond 1329, op. 1, dos. 992). Ref.: ibidem. 1856 – Documente, din martie‑aprilie 1912, privind demersurile lui Constantin Stamati în vederea obţinerii unui sprijin financiar pentru societatea religioasă Sf. Spiridon, înfiinţată la Bucureşti în scopul întăririi rolului Bisericii Ortodoxe. 12 f. (Fond 797, op. 82, dos. 170). Ref.: ibidem. 1857 – Telegramă secretă, din 26 aprilie 1912, trimisă din Budapesta de diplomatul rus Priklonski, privitoare la refuzul Papei de a autoriza Episcopia uniată a maghiarilor din Hajdu‑Dorog, ca urmare a insistenţelor românilor, şi la intenţiile acestora de a solicita şi sprijinul Rusiei în acest sens. 10 f. (Fond 560, op. 26, dos. 938). Ref.: ibidem. 1858 – Scrisoare, din 1912, a preşedintelui Societăţii Evanghelice Germane din România către Societatea Evanghelică Sf. Ana din Rusia, cu solicitarea de a i se îngădui să studieze statutul societăţii Sf. Ana. Text în germană. 11 f. (Fond 84790, op. 1, dos. 300). Ref.: ibidem. 89 Arhiva Comitetului pentru ştiinţe agricole (1837‑1922). 90 Colecţie de 301 documente din 1731‑1918, care i‑au aparţinut lui Aksel Oscarovici von Hernet (1865‑1933), ajutorul Secretarului general al Comisiei de Heraldică a Senatului. RUSIA  377

1859 – Documente, din 1912, privind acordarea vizei pentru ierodiaconul Veniamin Roşca, în vederea unei deplasări în Rusia. 5 f. (Fond 796, op. 195, dos. 7871). Ref.: ibidem. 1860 – Notă, din 1912, a viceconsulului din Constanţa, privind importanţa comercială a portului Constanţa. 15 f. (Fond 23, op. 11, dos. 118). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1861 – Documente, din 1912, privind oferirea bastonului de feldmareşal regelui României Carol I: dispoziţia şefului Secţiei Financiare a Ministerului Curţii Imperiale de a se plăti bijutierului Blank suma de 9 000 de ruble pentru executarea bastonului de mareşal care va fi oferit regelui României; devizul atelierului de bijuterii al lui K.K. Blank, transmis la Ministerul Curţii Imperiale. 8 f. (Fond 468, op. 8, dos. 1283). Ref.: ibidem. 1862 – Extrase, din 1912, din raportul consulului Rusiei la Sulina, privind activitatea consulatului. 3 f. (Fond 23, op. 11, dos. 118). Ref.: ibidem. 1863 – Corespondenţă, din 1912‑1914, privitoare la călătoria efectuată de Marele Duce Nikolaj Mihajlovič la Bucureşti în scopul de a înmâna regelui României Carol I bastonul de feldmareşal, oferit de ţarul Nicolae al II‑lea: nota ministrului Curţii imperiale, baronul V.B. Frederiks, către Marele Duce Nikolaj Mihajlovič, privitoare la desemnarea sa, împreună cu o delegaţie de la regimentul Vologodskij, pentru efectuarea vizitei la Bucureşti în data de 28 noiembrie 1912; traseul stabilit pentru trenul cu care Marele Duce Nikolaj Mihajlovič va călători de la Sankt‑Peterburg la Bucureşti; extrase din raportul căpitanului de cavalerie N.S. Trubeckoj, aghiotantul Marelui Duce Nikolaj Mihajlovič, privind cheltuielile efectuate în timpul călătoriei la Bucureşti etc. 56 f. (Fond 54991, op. 1, dos. 132). Ref.: ibidem. 1864 – Extras, din 1 ianuarie 1913, din registrul de procese‑verbale ale şedinţelor Consiliului de Miniştri, privitor la interzicerea temporară a exportului de cai în Rusia, ca o consecinţă a creşterii achiziţiilor de cai pentru necesităţile armatelor austriacă şi română etc. 125 f. (Fond 1276, op. 20, dos. 63). Ref.: ibidem. 1865 – Documente, din 1913, privind suplimentarea curselor ruseşti de pasageri între Constantinopol şi Constanţa, din cauza opririi transportului de pasageri şi a comunicaţiilor poştale între aceste oraşe. 32 f. (Fond 276, op. 9, dos. 613). Ref.: ibidem. 1866 – Corespondenţă, din 1913‑1916, a lui P. Švačko cu V.N. Vergun şi D.N. Vergun, privind relaţiile cu România şi alte teme. 10 f. (Fond 909, op. 1, dos. 325). Ref.: ibidem. 1867 – Documente, din ianuarie 1914, privind cumpărarea de către Banca Ţărănească a moşiilor deţinute în gubernia Basarabia de către urmaşii prinţului Dimitrie Sturdza. 8 f. (Fond 1291, op. 121, dos. 62). Ref.: ibidem. 91 Arhiva Administraţiei afacerilor Marelui Duce Nikolaj Mihailovič (1885‑1918). 378  RUSIA

1868 – Documente, din octombrie 1914, privind slujba funerară ţinută în capela Palatului Imperial de iarnă, la 6 octombrie, cu ocazia decesului regelui Carol I al României, cu o listă a corpului diplomatic din Sankt‑Peterburg. Text în franceză. 32 f. (Fond 473, op. 2, dos. 1838). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1869 – Documente, din 1 noiembrie 1914 – 20 octombrie 1917, privitoare la şedinţele Comisiei internaţionale pentru verificarea graniţei româno‑ruse. 48 f. (Fond 1284, op. 190, dos. 282). Ref.: ibidem. 1870 – Documente, din 1914, privind aprobarea achiziţionării rezervelor de benzină şi de alte produse petroliere existente în România pentru a împiedica aprovizionarea Germaniei cu aceste produse. 16 f. (Fond 1276, op. 10, dos. 903). Ref.: ibidem. 1871 – Proiect, din 1914, al unor apeluri de a boicota industria austro‑germană din Rusia, adresate Societăţii Slavo‑latine din Bucureşti, ţărilor Antantei, ţărilor neutre şi unor fabricanţi din Rusia, Franţa, Italia şi Spania. 4 f. (Fond 909, op. 1, dos. 418). Ref.: ibidem. 1872 – Documente, din 1914, privind reducerea, pe perioada războiului, a taxelor vamale pentru benzina şi kerosenul din România, în vederea stimulării exportului acestor produse în Rusia. 18 f. (Fond 57592, op. 6, dos. 399). Ref.: ibidem. 1873 – Documente, din 1914, privind organizarea transmiterii de bani prin poştă între Rusia, pe de o parte, România, Spania şi Portugalia, pe de altă parte. 18 f. (Fond 1289, op. 13, dos. 293). Ref.: ibidem. 1874 – Documente, din 1914, privind primirea în audienţă de către ţarul Nicolae II, la palatul din Carskoe Selo, a lui Constantin Diamandy, noul ambasador al României la Curtea imperială a Rusiei, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare. 19 f. (Fond 473, op. 2, dos. 1780 şi dos. 1854). Ref.: ibidem. 1875 – Documente, din 1914, privind vizita ţarului Nicolae II în portul Constanţa. 3 f. (Fond 473, op. 2, dos. 1831). Ref.: ibidem. 1876 – Documente, din 1914, privind vizita la Sankt‑Peterburg a principelui moştenitor (Ferdinand), a principesei (Maria), a prinţului Carol şi a domnişoarei de onoare Passavan: dispoziţia din 10 martie 1914 a Cancelariei Ministerului Curţii dată Departamentului pentru protocol privind necesitatea de a se pune la dispoziţia principelui şi a principesei un tren imperial pentru deplasarea de la Veržbolov la Carskoe Selo în 15 martie 1914; lista încăperilor necesare la Carskoe Selo, pentru prinţi – la Palatul Alexandru, iar pentru suită –

92 Arhiva Direcţiei generale pentru impozite indirecte şi comerţ cu băuturi, ataşată Ministerului de Finanţe (1896‑1919). RUSIA  379

în Palatul Mare; programul vizitei; invitaţii la micul dejun imperial din data de 21 martie 1914; invitaţii la parada regimentului Dragunsk; invitaţii la dejunul imperial organizat în sala de concerte a Palatului de iarnă în data de 25 martie 1914, în onoarea prinţilor şi prinţeselor din România, a prinţesei Maria Antoaneta de Mecklenburg‑Schwerin şi a suitelor acestora; planul pentru trecerea în revistă a trupelor organizată în Piaţa Palatului din Sankt‑Peterburg cu ocazia sosirii membrilor Casei regale din România; programul întâlnirilor; lista persoanelor aflate în serviciul principelui moştenitor al României cărora le vor fi acordate distincţii ruseşti; lista persoanelor aflate în serviciul Departamentului de intendenţă propuse pentru a li se acorda distincţii româneşti. 230 f. (Fond 472, op. 45, dos. 27; Fond 473, op. 2, dos. 1806). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1877 – Documente, din 1914‑1916, privind un nou acord comercial cu România. 30 f. (Fond 21, op. 1, dos. 288‑292; Fond 23, op. 8, dos. 95). Ref.: ibidem. 1878 – Raport, din 1915, al consulului rus la Sulina, privind importanţa comercială a portului şi volumul de mărfuri tranzitate. 5 f. (Fond 23, op. 11, dos. 202). Ref.: ibidem. 1879 – Corespondenţă, din 1915, a preşedintelui Consiliului de Miniştri, inclusiv privitor la alocarea unor fonduri pentru cumpărarea de vapoare din România. 11 f. (Fond 1276, op. 11, dos. 1450). Ref.: ibidem. 1880 – Documente, din 1915, privind măsurile necesare pentru limitarea exportului de produse alimentare în România. 34 f. (Fond 1276, op. 11, dos. 1244). Ref.: ibidem. 1881 – Document, din 1915, privind aprobarea livrărilor de cărbune din Rusia în România. 12 f. (Fond 1276, op. 11, dos. 1271). Ref.: ibidem. 1882 – Corespondenţă, din 1915, a preşedintelui Consiliului de miniştri cu diverse persoane, privind: interviul mareşalului Von der Goltz acordat unui colaborator al ziarului românesc „Adevărul” şi motivele plecării mareşalului din Constantinopol; cauzele eşecului flotei anglo‑franceze în Dardanele; decorarea împăratului german Wilhelm II de către sultanul turc; starea de spirit a populaţiei civile din Constantinopol. 29 f. (Fond 1276, op. 11, dos. 1443). Ref.: ibidem. 1883 – Documente, din 1915‑1916, privind conectarea liniei de telegraf ruse cu cea românească. 16 f. (Fond 1289, op. 12, dos. 1245). Ref.: ibidem. 1884 – Documente, din 1915‑1916, ale Societăţii de binefacere ruso‑galiţiene din Sankt‑Peterburg: raport de activitate pentru 1915; rezoluţie propusă Adunării generale a societăţii în problema graniţelor dintre România şi pământurile slavilor austrieci; dezvoltarea relaţiilor Rusiei, României, Muntenegrului şi Serbiei după război; acordarea 380  RUSIA de sprijin material şi moral refugiaţilor din Galiţia şi Bucovina; prizonierii de război din Galiţia şi Bucovina aflaţi în Ural şi Siberia sub comanda ofiţerilor prizonieri austrieci etc. 20 f. (Fond 909, op. 1, dos. 427). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1885 – D.N. Vergun, Interesele Rusiei în România, 1916. Raport privind relaţiile Rusiei cu România, perspectivele înfiinţării unei uniuni vamale, păstrarea limbii slavone în slujbele bisericilor ortodoxe ruse din Bucovina, înfiinţarea, în perioada de după război, de şcoli ruseşti pentru ruşii de rit vechi din Dobrogea, instituirea după război a supravegherii de către autorităţile ruse a acţiunilor sectei eretice „Hlysty” în România, anularea interdicţiei de a introduce icoane ruseşti în România. Texte dactilografiate. 8 f. (Fond 909, op. 1, dos. 7). Ref.: ibidem. 1886 – Protocoale speciale, din 20 – 21 ianuarie 1916, încheiate la şedinţele Comisiei interdepartamentale înfiinţate pe lângă Departamentul pentru Taxe vamale al Ministerului de Finanţe, privind exportul de mărfuri pe timp de război, conţinând informaţii privitoare la aprobarea exportului unor mărfuri în România, din considerente de ordin politic. 32 f. (Fond 21, op. 1, dos. 289). Ref.: ibidem. 1887 – Corespondenţă, din 24 octombrie – decembrie 1916, între filiala Băncii de stat din Sankt‑Peterburg şi alte filiale, privind plata şi expedierea însemnelor monetare româneşti cumpărate în timpul războiului. 24 f. (Fond 588, op. 3, dos. 1083). Ref.: ibidem. 1888 – Documente, din 21 decembrie 1916 – 7 aprilie 1918, privind deschiderea unui cont curent pentru guvernul român. 13 f. (Fond 588, op. 3, dos. 812). Ref.: ibidem. 1889 – Corespondenţă, din 21 decembrie 1916 – 2 ianuarie 1917, privitoare la evacuarea şi instalarea în Rusia a membrilor guvernului României: telegrama guvernatorului din Poltava, R.G. Mollov, privind primirea în gubernie a refugiaţilor români, în număr de 26355, şi asumarea de către consiliile locale a asigurării hranei şi a cazării lor; notă a trimisului României privitoare la necesitatea evacuării materialului rulant aparţinând căilor ferate române; copia telegramei din 27 decembrie 1916 a şefului misiunii Rusiei la Iaşi, conţinând componenţa Curţii regale a României. 210 f. (Fond 127793, op. 1, dos. 4). Ref.: ibidem. 1890 – Documente, din decembrie 1916 – ianuarie 1917, privind organizarea unei consfătuiri interdepartamentale sub preşedinţia senatorului D.I. Zasjadko, în problema evacuărilor din România. 8 f. (Fond 1277, op. 1, dos. 1). Ref.: ibidem. 1891 – Listă, din decembrie 1916 – mai 1917, a hotărârilor adoptate de Comitetul special interdepartamental cu privire la măsurile necesare în cazul unei evacuări din România. 101 f. (Fond 1277, op. 1, dos. 2, 6). Ref.: ibidem. 93 Arhiva “Consiliul interministerial privind unificarea măsurilor privitoare la evacuarea României” (1916‑1917). RUSIA  381

1892 – Corespondenţă, din 1916, cu Societatea de asigurări „Russkyi Lloyd”, privind despăgubirea unei firme din Bucureşti. 27 f. (Fond 62994, op. 1, dos. 501). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1893 – Documente, din 1916, privind stabilirea unei noi linii de comunicaţie prin telegraf Bucureşti – Cernăuţi – Kiev. 23 f. (Fond 1289, op. 13, dos. 542). Ref.: ibidem. 1894 – Rezoluţie, din 1916, propusă Adunării generale de către consiliul Societăţii ruso‑galiţiene în problema graniţei dintre România şi teritoriul austriac. 8 f. (Fond 909, op. 1, dos. 427). Ref.: ibidem. 1895 – Raport, din 1916, despre petrolul românesc: caracteristici calitative, statistici privind prelucrarea etc. 253 f. (Fond 37, op. 66, dos. 1757). Ref.: ibidem. 1896 – Corespondenţă, din 1916, între Ministerul Învăţământului şi Ministerul Afacerilor Externe ale Rusiei, privitoare la o notă a Misiunii României la Sankt‑Peterburg despre situaţia şcolilor în timpul Primului Război Mondial. 22 f. (Fond 733, op. 201, dos. 530). Ref.: ibidem. 1897 – Documente, din 1916, privind acordarea unor facilităţi speciale pentru exporturile de mărfuri din Rusia către România. 37 f. (Fond 23, op. 15, dos. 574). Ref.: ibidem. 1898 – Documente, din 1916‑1917, privind vizita la Sankt‑Peterburg a prinţului Carol de România, împreună cu preşedintele de Consiliu şi ministru de Externe I.I.C. Brătianu. 18 f. (Fond 472, op. 45, dos. 13). Ref.: ibidem. 1899 – Documente, din 1916‑1917, privind evacuarea unor întreprinderi româneşti. 3 f. (Fond 27, op. 1, dos. 330). Ref.: ibidem. 1900 – Corespondenţă, din 3‑7 ianuarie 1917, privitoare la mutarea refugiaţilor români, la găzduirea membrilor Curţii regale a României la Herson, la sosirea la Sankt‑Peterburg a principelului României şi la evacuarea animalelor şi a unor mărfuri industriale din România în Rusia. 188 f. (Fond 1277, op. 1, dos. 5). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1901 – Corespondenţă, din 8‑12 ianuarie 1917, privitoare la adăpostirea refugiaţilor români şi a cercetaşilor în guberniile din sudul Rusiei. 159 f. (Fond 1277, op. 1, dos. 7). Ref.: ibidem. 1902 – Rapoarte, din 14 ianuarie – 4 februarie 1917, cu privire la refugiaţii români şi sârbi: corespondenţă despre evacuarea unui spital românesc şi instalarea lui în Rusia; copia telegramei guvernatorului guberniei Herson, Bogdanovič, privitoare la repartizarea 94 Arhiva Băncii Ruso‑Engleze (1910‑1917). 382  RUSIA unor spaţii de locuit pentru refugiaţii români în oraşele Nikolaev şi Elizavetgrad; copia telegramei contelui Buxhoevden privitoare la cazarea membrilor Guvernului României care au fost evacuaţi din Bucureşti; telegrama senatorului D.I. Zasjadko, adresată guvernatorului din Ekaterinburg, privitoare la necesitatea primirii a 4000 de cercetaşi evacuaţi din România; telegrama şefului Administraţiei Căilor Ferate către senatorul D.I. Zasjadko privitoare la transportul membrilor guvernului României; nota ministrului Afacerilor Interne, S.A. Kukol‑Jasnopol’ski, către senatorul D.I. Zasjadko privind imposibilitatea adăpostirii refugiaţilor români în oraşul Ialta; copia telegramei generalului Elsner, adresată senatorului D.I. Zasjadko, privitoare la adăpostirea refugiaţilor români în oraşul Jitomir, la Şcoala de cavalerie şi la Şcoala de intendenţă, iar în oraşul Proskurov la Şcoala de infanterie; lista cu articolele de îmbrăcăminte care urmează să fie împărţite refugiaţilor români; nota lui R.G. Mollov, guvernator de Poltava, preşedintele Comitetului pentru ajutorarea refugiaţilor, către senatorul D.I. Zasjadko, privind necesitatea deschiderii unei linii de credit pentru întreţinerea refugiaţilor români; circulara Consfătuirii speciale pentru refugiaţi, cu devizele pentru adăpostirea refugiaţilor români; nota lui A.S. Ključarev, preşedintele Consfătuirii speciale pentru adăpostirea refugiaţilor, către senatorul D.I. Zasjadko privind alocarea unui credit suplimentar de 100 000 ruble în scopul închirierii şi amenajării de spaţii în oraşul Herson pentru găzduirea instituţiilor guvernamentale române etc. Unele texte în franceză. 174 f. (Fond 1277, op. 1, dos. 8‑11). Ref.: ibidem. 1903 – Documente, din 22 februarie – 3 noiembrie 1917, privind depozitarea de bancnote româneşti în seifurile Cancelariei speciale a filialei din Odesa a Băncii de stat a Rusiei. 13 f. (Fond 588, op. 3, dos. 1212). Ref.: ibidem. 1904 – Documente, din 5‑17 aprilie 1917, privind aprobarea unor fonduri pentru susţinerea activităţii ziarului „Universul” din Bucureşti. 8 f. (Fond 1276, dos. 5227). Ref.: ibidem. 1905 – Documente, din 15 iunie 1917, privind aprobarea pentru navigaţia de coastă în Marea Neagră şi Marea Azov dată navei româneşti „Cerchero”. 20 f. (Fond 1276, op. 14, dos. 306). Ref.: ibidem. 1906 – Notă, din 1917, a Băncii Naţionale a României, cu privire la cumpărarea de către ministrul de justiţie Mihail G. Cantacuzino a unei rente ruseşti în valoare de 60000 ruble. 6 f. (Fond 629, op. 1, dos. 1117). Ref.: ibidem. 1907 – Corespondenţă, din 1917, a Băncii Ruso‑Engleze cu Ambasada României, pe tema solicitării ministrului de justiţie Mihail G. Cantacuzino de a cumpăra o rentă rusească şi a plăţilor efectuate. Text în franceză. 13 f. (Fond 629, op. 1, dos. 1221). Ref.: ibidem. 1908 – Documente, din 1917, privind trimiterea în delegaţie pe frontul românesc a unor ingineri, specialişti în studierea minelor de cărbuni şi a industriei petroliere. 4 f. (Fond 37, op. 14). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. RUSIA  383

1909 – Documente, din 1917, privind măsuri pentru cazarea cetăţenilor români evacuaţi în Rusia. 22 f. (Fond 1276, op. 20, dos. 6571). Ref.: ibidem. 1910 – Proiect, din 1917, al instrucţiunilor comisiei trimise în România în problema transportului produselor petroliere importate din România. 12 f. (Fond 32, op. 1, dos. 2388). Ref.: ibidem. 1911 – Documente, din 1917, privind stabilirea nivelului diurnelor şi a necesarului de materiale pentru membrii Comisiei de examinare a stării căilor ferate româneşti, condusă de Lomonosov. 19 f. (Fond 1276, op. 14, dos. 493). Ref.: ibidem. 1912 – Notă, din 1916‑1917, privind cheltuirea sumelor trimise de reprezentantul României la Sankt‑Peterburg, Diamandi, în scopul întreţinerii răniţilor îngrijiţi în spitalul amenajat la Fabricile Imperiale de porţelan şi sticlă. 13 f. (Fond 48295, op. 6, dos. 276). Ref.: ibidem 1913 – Documente, din 1917, privitoare la secta scopiţilor şi la mutarea membrilor ei din România în Rusia. 27 f. (Fond 1276, op. 14, dos. 647; Fond 1329, op. 3, dos. 1443; Fond 164296, op. 1, dos. 680). Ref.: ibidem.

MS

1914 – Octoih, partea I, Moldova, sec. XV. Text în slavonă (Fond Petrozavodskij, arhiereskij dom, ms. 40 185). Ref.: A.E. Viktorov, Opisi rukopisnyh sobranij v knigohraniliščah severnoj Rossii, Sankt‑Peterburg, 1890, p. 287; Constantinescu, Repertoriu, p. 71, nr. 347. 1915 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 834 Sinodal’nyj Arhiv, inv. 3, ms. 50). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 71, nr. 348. 1916 – Sbornic, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond Petrozavodskij, Arhiereskij dom, ms. 80 18). Ref.: A.I. Jacimirskij, Grigorij Camblak, Sankt‑Peterburg, 1904, p. 454; Constantinescu, Repertoriu, p. 211, nr. 1049. 1917 – Dimitrie Cantemir, Credincioşilor creştini ce au trecut de la întunericul muhammedan la lumina adevărului evanghelic, întru folosinţă, aceste întrebări şi răspunsuri pe scurt [Catehismul pentru musulmanii creştinaţi], 1722‑1723. Scriere catehetică compusă în turcă şi tradusă în rusă pentru aprobarea de către Sf. Sinod al Bisericii Ruse. Cuprinde 20 întrebări şi răspunsuri şi 27 rugăciuni. Versiunea rusă, păstrată împreună cu o pagină imprimată în tiparniţa de campanie a lui D. Cantemir, cu text paralel în rusă şi turcă (în caractere arabe) (Fond 796, op. 4, nr. 332, p. 1‑8).

95 Arhiva Departamentului de Control al Ministerului Curţii Imperiale (1827‑1918). 96 Arhiva lui Anatoli Nikolaevici Kulomzin (1838‑1924), însărcinat cu afaceri în Comitetul miniştrilor, preşedinte al Consiliului de Stat. 384  RUSIA

Ref.: G. Nandriş, Rumanian Exiles in 18th Century Russia (RER, I, 1953, p. 69‑70); A. H. Rafikov, Očerki istorii knigopečatanija v Turcii, Leningrad, 1973; E. Lozovan, D. Cantemir et l’expansion russe au Caucase (1722‑1724) (RER, XIII‑XIV, 1974, p. 102‑105); A.H. Rafikov, Dmitrij Kantemir i ego katehizis na tureckom jazyke, în Knigopečatanie i knižnye sobranija v Rossii do serediny XIX v., Leningrad, 1979; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 124, nr. 721.

MS

1918 – Jurnal, din 1766, ţinut de grecul Sudakliev din dispoziţia consilierului cancelariei P. Veselicki, pe durata deplasării sale la Bender, în scopul culegerii de date. 112 pag. (Fond 92397, op. 1, dos. 15). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1919 – Scurtă descriere istorică a Moldovei din cele mai vechi timpuri până în 1782, sfârşitul sec. XVIII. Conţine informaţii privind relaţiile cu Rusia. 145 p. (Fond 1409, op. 1, dos. 314, p. 1‑145). Ref.: ibidem. 1920 – Ţara Românească şi Moldova, 1800, notă de N.S. Mordvinov. Text în franceză. 10 f. (Fond 99498, op. 2, dos. 1653). Ref.: ibidem. 1921 – Scurtă descriere istorică a Moldovei din cele mai vechi timpuri, 1808, alcătuită pe baza zapiselor domnilor moldoveni şi munteni. 17 f. (Fond 1409, op. 1, dos. 314). Ref.: ibidem. 1922 – Istoria Moldovei şi Ţării Româneşti din vechi şi până în zilele noastre, 1808. În anexă: copii ale unor documente vechi, între care un act din 1497, de la Ştefan cel Mare. Ref.: Ioan Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 302). 1923 – Pavel Gavrilovič Divov, Kratkija zamečanija o Valahii kasatel’no čisla žitelej, dohodov, podatej, plodorodija i torgovli seja zemli [Note scurte asupra Ţării Româneşti, cu privire la numărul populaţiei, veniturilor, impozitelor, fertilităţii pământului şi comerţului acestei ţări], 1808. 19 f. Text în rusă (Fond 917, op. 1, dos. 31, f. 1‑19). Publ.: Alvina Lazea, Paul Cernovodeanu, Noi izvoare statistice din arhivele ruse privitoare la Principatele Române (RA, 1973, nr. 1, p. 54‑72). Reprod.: Inst. de Istorie „N. Iorga”, mf. 1924 – Principatul Moldovei. Administrarea lui, 1811. Proiect al funcţionarului superior Bestužev‑Rjumin. Tratează creşterea viermilor de mătase, culegerea perlelor, obţinerea sidefului, pescuitul, cultivarea orzului, ovăzului, inului şi cânepii, ţesătorii de in şi fabrici de unelte agricole în Moldova. 9 f. (Fond 39899, op. 81, dos. 339). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 97 Arhiva lui Ivan Feodorovici Glebov (1701‑1774), guvernator al Kievului, senator, şi a fiului său Feodor Ivanovici (1734‑1799), general, senator. 98 Arhiva familiei Mordvinov, începând din vremea lui Timofei Ivanovič (d. 1687). Conţine 2 287 de documente din anii 1642‑1917. 99 Arhiva Departamentului pentru Agricultură (1837‑1917). RUSIA  385

1925 – Ivan Petrovič Liprandi, Vosstanie pandur pod predvoditel’stvom Todora Vladimiresku v 1821‑om godu i načalo dejstvij geteristov v pri‑dunajskih knjažestvah pod načal’stvom knjazja Alexandra Ipsilanti, i plačevnyj konec oboih v tom‑že godu, 1821. 3 dosare: 114 + 88 + 113 f. (Fond 673, op. I, dos. 234‑236). Ref.: Al. Vianu, S. Iancovici, O lucrare inedită despre mişcarea revoluţionară de la 1821 în Ţările Române (Studii, 11, 1958, nr. 1, p. 67‑91); Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, IV, Buc., p. 13‑14. Publ.: ibidem, p. 165‑360. 1926 – Informaţii privind malul drept al Dunării, 1826. Descriere a cursului Dunării, cu informaţii despre locurile de traversare, cetăţi, drumuri etc., culese în pregătirea semnării de către I.P. Liprandi a înţelegerii de la Akerman. 27 f. Tipărit în 1827 la Comandamentul general rus (Fond 673, op. 1, dos. 320). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1927 – Memorii ale logofătului Barbu Ştirbei, decembrie 1827, transmise consulului general rus la Bucureşti, cu privire la conducerea administrativă a Ţării Româneşti. Text în franceză. 70 f. (Fond 1630, op. 1, dos. 205). Ref.: ibidem. 1928 – Ivan Petrovič Liprandi, Experienţa prezentării istoriei antice şi istoriei noi a regiunii Basarabia, principatelor Moldovei, Ţării Româneşti Mari şi Ţării Româneşti Mici, din cele mai vechi timpuri şi până la cucerirea definitivă de către Traian în anul 105, 1828. Cuprinde introducerea şi cap. 1‑18. 132 p. (Fond 673, op. 1, dos. 245, p. 1‑132). Ref.: ibidem. 1929 – Însemnarea autentică a colonelului Prinţul Gh. Cantacuzino despre începuturile şi acţiunea Eteriei în Principatele României etc., scrisă pentru colonelul Liprandi în anul 1828. 17 p. Text în franceză (Fond 673, dos. 120). Ref. şi publ.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, IV, Buc., 1960, p. 329‑335. 1930 – I.P. Liprandi, Scurtă descriere a evenimentelor din Moldova şi Ţara Românească de la încheierea Păcii de la Bucureşti în 1812 până la încheierea Păcii de la Adrianopol în 1829, 1830. Autograf cu adnotări. 20 f. (Fond 673, op. 1, dos. 231). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1931 – I.P. Liprandi, Observaţii şi adăugiri la descrierea principatelor Moldova şi Ţara Românească în perioada dintre Pacea de la Bucureşti, 1812, până la Pacea de la Adrianopol, 1829, 1830. 28 f. (Fond 673, op. 1, dos. 232). Ref.: ibidem. 1932 – I.P. Liprandi, O privire asupra evenimentelor din Moldova şi Ţara Românească de la începutul anului 1820 şi până la încheierea Păcii de la Adrianopol în 1829, cu scurte prezentări ale trăsăturilor foştilor domnitori şi, în general, ale boierilor până în ziua de astăzi, 1830. Ciornă. 22 f. (Fond 673, op. 1, dos. 233). Ref.: ibidem. 1933 – I.P. Liprandi, Întocmirea compendiului explicativ apărut în Imperiul Otoman, cu tălmăcirea diferiţilor termeni militari, civili, de curte, politici, nume de ordine ale 386  RUSIA dervişilor, termeni filozofici, religioşi, privind obiceiurile, straiele, superstiţiile, prejudecăţile, expresiile etc., prezentarea istoricului fiecărui obiect, descrierea provinciilor europene ale Imperiului: Rumelia, Macedonia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Croaţia turcească, Serbia şi Bulgaria, a pământurilor aparţinând necrasovilor (lipoveni), zaporojenilor, tătarilor din Dobrogea ş.a., cu descrierea Moldovei şi Ţării Româneşti, prezentarea particularităţilor geografice şi istorice ale diferitelor locuri, a numelor turceşti, greceşti, slave şi antice ale localităţilor, 1830. Copie, cu adnotări ale autorului. (Fond 673, op. 1, dos. 172‑199). Ref.: ibidem. 1934 – Scrieri ale lui I.P. Liprandi, din 1830, despre coloniile ruseşti în România (lipovenii nekrasovi) (Fond 673, op. 1, dos. 172 ‑199). Ref.: ibidem. 1935 – I.P. Liprandi, Căpitanul Iorgaki Olimpiotul. Activitatea eteriştilor în Principatele Dunărene în anul 1821, 1830. 78 f. (Fond 673, op. 1, dos. 237). Ref.: ibidem. 1936 – I.P. Liprandi, Kapitan Iorgaki Olimpiot. Dejstvo Eteristov v Knjažestvah v 1821 g. [Căpitanul Iorgaki Olimpiotul. Activitatea eteriştilor în Principatele Dunărene în anul 1821], Buc., 1830. 101 f. (Fond 15, dos. 20.5.6.). Ref.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, IV, Buc., 1960, p. 14. Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor. 1937 – I.P. Liprandi, Scurtă privire asupra istoriei Moldovei şi Ţării Româneşti, cca 1830, autograf. Ciornă. 46 f. (Fond 673, op. 1, dos. 228). Ref.: ibidem. 1938 – I.P. Liprandi, Răscoala pandurilor conduşi de Tudor Vladimirescu din anul 1821 şi începuturile activităţii eteriştilor sub conducerea lui Alexandru Ipsilanti în Principatele Dunărene şi sfârşitul nefericit al ambelor mişcări în acelaşi an, cca 1830, autograf. 16 caiete (Fond 673, op. 1, dos. 234‑236). Ref.: ibidem. 1939 – Memorii ale baronului V.I. Levenstern, cca 1830, despre succesele lui Pavel D. Kiseleff în conducerea Principatelor Dunărene în perioada 1832‑1833 şi despre încheierea acordului ruso‑turc referitor la strâmtoarea Dardanele. Text în franceză. 14 f. (Fond 673, op. 1, dos. 300). Ref.: ibidem. 1940 – Regulamentul organic al Ţării Româneşti, 1831. Conţine Cap. 7, Sistemul juridic şi închisorile. 118 f. (Fond 958, op. 1, dos. 627). Ref.: ibidem. 1941 – I.P. Liprandi, Imperiul Otoman. Descriere detaliată a acestui stat sub aspectele militar, civil, politic, religios şi moral, în raport cu cercetările istorice privind organizarea curţii, obiceiuri, prejudecăţi, superstiţii, zicători, cuplate cu o prezentare istoriografică a Rumeliei, Macedoniei, Albaniei, Muntenegrului, Herţegovinei, Bosniei, Moldovei, RUSIA  387

Croaţiei turceşti, Serbiei, Bulgariei, Ţării Româneşti şi altor locuri care poartă nume turceşti, slave, greceşti etc., 1835‑1836. Cuprinde: Introducere; Despre prejudecăţile popoarelor care locuiesc în Moldova şi Ţara Românească; Despre diminuarea influenţei turceşti în Moldova şi Ţara Românească. Autograf cu notele autorului. (Fond 673, op. 1, dos. 217, 218). Ref.: ibidem. 1942 – I.P. Liprandi, Scurtă descriere a climei în partea europeană a Imperiului Otoman (Moldova, Ţara Românească, Bosnia, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania, Herţegovina), 1836. Autograf, cu notele autorului. 50 f. (Fond 673, op. 1, dos. 408). Ref.: ibidem. 1943 – I.P. Liprandi, Istoria veche şi nouă a Ţării Româneşti (Cercetare istorică asupra popoarelor care au locuit din timpuri străvechi în Ţara Românească, originile lor, războaiele etc., până la apariţia principatelor în această regiune), 1836. Autograf. Partea I, Cap. 1‑17. Cuprinde: Despre războaiele sciţilor cu triburile care populau Ţara Românească în antichitate; Despre războaiele triburilor din Ţara Românească cu armata lui Alexandru Macedon; Despre războaiele împăratului Traian cu triburile care populau teritoriul Ţării Româneşti. În anexă: note ale autorului. Ciornă. 119 f. (Fond 673, op. 1, dos. 225). Ref.: ibidem. 1944 – I.P. Liprandi, Istoria veche a Ţării Româneşti. Cronica domnitorilor de la 1290 până la 1526, 1836, autograf. Extrase dintr‑o cronică munteană veche şi din letopiseţe. În cuprins, relatări despre luptele dintre armatele muntene şi cele otomane, întemeierea oraşului Poenari, războiul dintre Ungaria şi Ţara Românească din 1367, fuga boierilor Craioveşti la Constantinopol, uciderea, în Transilvania, a fostului domn muntean Mihnea şi incursiunile oştilor muntene şi ungureşti peste Dunăre, pe teritoriul Turciei, în 1512. 9 f. (Fond 673, op. 1, dos. 226). Ref.: ibidem. 1945 – I.P. Liprandi, Istoria nouă a Ţării Româneşti. Perioada a treia: Ţara Românească sub conducerea turcească, de la 1526 şi până în zilele noastre. Cap. 1: 1526‑1716, 1836. Autograf. 64 f. (Fond 673, op. 1, dos. 227). Ref.: ibidem. 1946 – I.P. Liprandi, Note, 1840, despre acţiunile eteriste din Ţările Române în 1821 cu caracterizări ale participanţilor la evenimente: Alexandru Ipsilanti, Mihail Suţu, Gheorghe Cârjaliu, Gh. M. Cantacuzino, Constantin Herescu şi Küçük Ahmed (Fond 673, inv. I, dos. 308, nr. 31‑32; dos. 310, nr. 33‑37). Ref.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, IV, Buc., 1960, p. 14. Publ.: ibidem, p. 455‑497. 1947 – Principatul Ţării Româneşti şi al Moldovei în anul 1848, septembrie 1848, Sankt‑Peterburg, scriere a boierului Cantacuzino (Fond 673). Ref.: Ungureanu, Documente, p. 44. 388  RUSIA

1948 – Luptele de la Plevna din 8 şi 18 iulie 1877, relatare a unui martor ocular. Text în rusă (Fond 1092 Šuvalov). Ref.: Gabriela Mărăşoiu, Cercetări în arhivele de peste hotare. U.R.S.S., p. 327.

MS

1949 – Monografie economică a Dobrogei, 1911, Rusia. Cuprinde descrierea oraşului Tulcea din punct de vedere geografic şi economic, descrierea edificiilor din Tulcea aparţinând Agenţiei Ruse de Navigaţie pe Dunăre, lista personalului din Tulcea al agenţiei, informaţii privind traficul de pasageri prin portul Tulcea, informaţii privind traficul de mărfuri prin porturile Tulcea, Isaccea şi Hârşova în 1908‑1911, tabel cu volumul de mărfuri din portul Tulcea, reprezentând intrările şi ieşirile de mărfuri transportate cu nave ale Agenţiei Ruse de Navigaţie pe Dunăre în raport cu volumul transportat de alte nave, în aceeaşi perioadă, informaţii privind traficul de pasageri prin porturile Isaccea şi Hârşova în 1904‑1911, tabel comparativ al intrărilor şi ieşirilor de mărfuri prin portul Isaccea în 1908‑1913, informaţii privind veniturile şi cheltuielile Agenţiei Ruse de Navigaţie pe Dunăre în 1909‑1910. 30 f. (Fond 95, op. 6, dos. 2139). Ref.: Sokolov, Catalogul documentelor.

H

1950 – Hărţi, din 1779‑1915, ale graniţelor Bosniei, Germaniei, Franţei, principatelor Moldova şi Ţara Românească, Asiei Mici etc. Text în germană şi franceză. 22 f. (Fond 1399100, op. 2, dos. 152). Ref.: ibidem. 1951 – Hartă, din 1820, a Basarabiei, Moldovei şi Ţării Româneşti, cu pământurile care le aparţin, întocmită de Serviciul Militar de topografie. 3 f. (Fond 1424101, op. 1, dos. 52). Ref.: ibidem. 1952 – Hărţi militaro‑topografice, din 1827, ale Ţării Româneşti, Moldovei şi Basarabiei. 3 f. (Fond 1487102, op. 1, dos. 35). Ref.: ibidem. 1953 – Carte du Bas Danube indiquant le tracé de la frontière entre la Roumanie et la Russie, joint au procès‑verbal de la commission chargée de la délimitation, 5 decembrie 1878. 2 f. (Fond 1399, op. 2, dos. 152). Ref.: ibidem. 1954 – Harta Balcanilor, 1878, cu legende în franceză. 21 f. (Fond 1399, op. 2, dos. 152). Ref.: ibidem.

100 Colecţie de hărţi, planuri şi desene din Arhiva Senatului de la Sankt‑Peterburg. Conţine 1 109 piese din perioada 1733‑1916. 101 Colecţie de hărţi, planuri şi schiţe aparţinând unor întreprinderi industriale şi comerciale. Conţine 3 263 documente din perioada 1737‑1922. 102 Colecţie de planuri şi hărţi ale şoselelor şi căilor de comunicaţie navale. Conţine 18 109 piese din perioada 1703‑1918. RUSIA  389

1955 – Hartă, 1878, a judeţului Ilfov, întocmită de Mihai Vergolici. Legende în română. 22 f. (Fond 1399, op. 2, dos. 152). Ref.: ibidem. 1956 – Hartă, 1912, a zonei de frontieră de pe braţul Chilia, cuprinsă în corespondenţa dintre Departamentul pentru Îmbunătăţiri funciare al Rusiei şi Ministerul Afacerilor Externe din România pe tema aprobării efectuării de prospecţiuni pe acest braţ al Dunării (Fond 429, op. 1, dos. 860). Ref.: ibidem. 1957 – Hartă, 1916, a căilor ferate din România, Bulgaria, Bucovina şi Galiţia de est. 2 f. (Fond 350103, op. 64, dos. 645). Ref.: ibidem.

GLAVNAJA BIBLIOTEKA SANKT‑PETERBURSKOGO GORNOGO INSTITUTA IM. G. V. PLEHANOVA (TEHNIČESKIJ UNIVERSITET) (Biblioteca Principală a Institutului Minier „G. V. Plehanov” din Sankt‑Peterburg, Universitatea Tehnică)

CR

1958 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166.Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.

GOSUDARSTVENNIJ ERMITAŽ (Muzeul de Stat Ermitaj)

H

1959 – Matriţă de aramă a hărţii lui Dimitrie Cantemir, Plan Konstantinopolja ili Ţarigrada iže prežde naricaetsja Vizantija, drevle že Vigos [Planul Constantinopolului

103 Colecţie de planuri şi desene privind construcţia de căi ferate în Rusia, provenind de la Secţia de Proiectare a Departamentului Căilor Ferate, înfiinţată în 1842. 390  RUSIA sau al Ţarigradului, care odinioară se chema Bizanţ, iar în vechime Vigos], Sankt‑Peterburg, cca 1705‑1707, în rusă. Gravată de Aleksej Zubov la Sankt‑Peterburg, 1720. 59,5 x 82,2 cm. Ref. şi reprod.: P. Pekarskij, Nauka i literatura v Rossii pri Petre Velikom, t. I, Sankt‑Peterburg, 1862, p. 252; G. Vâlsan, Opera geografică a Principelui Dimitrie Cantemir, în Lucrările Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, II, 1924‑1925, p. 1‑15 + 2 fig. (cu rezumat fr.); V.N. Ermuratskij, Obščestvenno‑političeskie vzgljady Dmitrija Kantemira, Chişinău, 1956, p. 43; A.I. Babij, D. Kantemir, Moscova, 1984, p. 27; Paul Cernovodeanu, Constantinopol la 1720: chipul unui oraş pentru istoria unui imperiu (MI, 23, 1989, nr. 2, p. 23‑24); Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 117, nr. 711.

MUZ

1960 – Piese de aur şi argint aurit din mormântul princiar hunic, sec. V î. Hr., descoperit la Conţeşti (jud. Botoşani) în 1811‑1812. Inventarul constă din colan de aur, placă trapezoidală încrustată cu pietre preţioase, aplici ornamentate, foiţă de aur în bandă fixată pe bronz, frunzuliţe de aur trifoliate, amforă de argint aurit, vas‑căldăruşă de argint aurit, platou de argint aurit. Multe din piese s‑au pierdut. Ref.: Arneth, Die antiken Gold‑u. Silber Monumente des K.K. Münz und Antiken Cabinet in Wien, 1859, p. 78, tab. S VII; Koehne, în „Mémoire de la Société Archélogique de St. Pétersbourg”, I, tab. I; Gh. Săulescu în „Buciumul”, Buc., 1862, nr. 54, p. 211; Al. Odobescu în Monitorul Oficial nr. 152 din 13/25 iulie 1871; L. Matzulewitsch, Byzantinische Antike: Studien auf Grund der Silbergefässe der Ermitage, Berlin – Leipzig, 1929, p. 123‑127, pl. 36/51; M.A. Tihonova, Istorija Moldavii, Chişinău, 1951, p. 39, 41; J. Werner, Beitrage zur Archeologie des Attila‑Reiches, München, 1956, p. 51‑87; G.B. Feodorov, în „Materialy i issledovanija po arheologii S.S.S.R.”, Moscova – Leningrad, 1960, p. 150‑152, pl. 19/1‑2; Alexandru Păunescu, Paul Şedurschi, Vasile Chirică, Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, I, Buc., 1976, p. 67‑68. Ref. şi reprod.: Virgil Cândea, Creaţia artistică şi istorică românească – focar de cultură şi civilizaţie (MI, 19, 1985, nr. 8, coperta 2; 21, 1987, nr. 4, pl. 1, fig. c). 1961 – Busturi (2) de daci, cu barbă şi pileus, din marmură de Carara, începutul sec. II. 94 şi 99 cm. Descoperite cca 1855 în fundaţii din apropierea Forului lui Traian la Roma, au fost achiziţionate în 1861 de la Galeriile Campana, din ordinul ţarului Alexandru II (inv. nr. A 247 şi A 248). Ref.: A.I. Voştinina, Trudy antičnogo otdela Muzeja Ermitaža, Leningrad, 1946, p. 203 (Rec. de Emil Condurachi în „Analele româno‑sovietice”, 1947, nr. 9, p. 508); Rusu, Daco‑geţii, p. 87, nr. 39‑40; Radu Ion Popescu (MI, 18, 1984, nr. 3, p. 32 şi cop. III). Reprod.: A.I. Voştinina, op. cit., p. 203, pl. 1‑2. 1962 – A.K. Kornilov, Panorama Cheiului Palatului de la Grădina de Vară la Amiralitate, Sankt‑Peterburg, 1995. Facsimil al gravurii lui O. Elliger după un desen de H. Marcelius, 1728‑1729, unde este reprezentat şi palatul lui Dimitrie Cantemir. Ref.: Andreea Dunaeva, 2011. RUSIA  391

GOSUDARSTVENNYJ MUZEJ ISTORIJ ST. PETERBURGA (Muzeul Istoric de Stat al Oraşului Sankt‑Peterburg)

A

1963 – Palatul din Sankt‑Peterburg al lui Dimitrie Cantemir. Gravură anonimă, cca 1740. Copie (fost în col. F.V. von Bergholz). Originalul se află în Suedia, la Muzeul Naţional din Stokholm. Ref.: Andreea Dunaeva, 2011. 1964 – E.G. Vinogradov, Antioh Cantemir. Gravură, 1762. Copie. Ref.: Ioana Feodorov, 2008.

GOSUDARSTVENNYJ MUZEJ‑ZAPOVEDNIK „PETERGOF” (Muzeul‑Rezervaţie de Stat „Petergof”)

CR

1965 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.

GOSUDARSTVENNYJ RUSSKIJ MUZEJ (Muzeul Rus de Stat)

A

1966 – Portret în ulei al fiicei lui Vasile Lupu, Ruxandra Hmielniţki, Rusia, prima jumătate a sec. XIX. Copie după miniatura din sec. XVIII păstrată la Muzeul Puškin, Moscova. Inscripţie în latină: „Evfrosinia Antonovskaia, mare cneaghină a Ţării Româneşti şi Moldovei, a lui Lupul, măritată mai întâi cu fiul cel mai vârstnic al hatmanului ucrainean Hmielniţki, Timothei”. Ref.: Anca Brătuleanu, Portrete domneşti în colecţii străine, Buc., 2010, p. 72‑75. 392  RUSIA

INSTITUT RUSSKOJ LITERATURY R.A.N. (PUŠKINSKIJ DOM) (Institutul de Literatură Rusă al Academiei de Ştiinţe, „Casa Puškin”)

DOC

1967 – Hrisov, din 1 ianuarie 1568, de la Petru cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti (Otd. post. dokum. materialy, op. 26/36, nr. 1). Ref.: I. Caproşu, Un document inedit din 1665 (R. Ist., 27, 1974, nr. 4, p. 585). 1968 – Hrisov, din 26 ianuarie 1571 de la Alexandru II Mircea, domnul Ţării Româneşti. Pergament, 21,5 x 32 cm (Otd. post. dokum. materialy, op. 26/36, nr. 2). Ref.: ibidem. Publ.: DRH, B, VII, p. 30. 1969 – Hrisov, din 12 martie 1630, de la Leon Tomşa, domnul Ţării Româneşti (Otd. post. dokum. materialy, op. 26/36, nr. 3). Ref.: I. Caproşu, loc. cit. 1970 – Hrisoave (6) din Târgovişte, 27 aprilie 1637, 13 august 1640, 8 ianuarie 1641, 10 ianuarie şi 26 iunie 1644, 8 februarie 1650, prin care Matei Basarab întăreşte moşii unor ţărani megieşi şi slujitori (Otd. post. dokum. materialy, op. 26/36, nr. 4‑9). Ref.: ibidem. Publ.: Ioan Caproşu, Damaschin Mioc, Documente slavo‑române în arhivele din U.R.S.S. (SMIM, 10, 1983, p. 115‑120, 123‑127, 129‑134). Reprod.: Inst. de Istorie „N. Iorga”, Buc., fotocopii. 1971 – Hrisov, din 21 octombrie 1665, prin care Radu Leon, domnul Ţării Româneşti, întăreşte lui Gheorghe, mare comis, locuri de casă în Bucureşti şi Târgovişte şi sate în judeţele Dâmboviţa şi Vlaşca. Text în română. Ref. şi publ.: Ioan Caproşu, op. cit., p. 586‑588. 1972 – Act din Iaşi, 25 aprilie 1741, prin care Grigore II Ghica, domnul Moldovei, interzice vânzarea ierbii de coasă la supuşi străini (Fond 288 A.G. Sturza, op. 2, nr. 88/1). Ref.: Ioan Caproşu, Două documente inedite din seclul al XVIII‑lea (AIIAI, 14, 1977, p. 563‑564). 1973 – Act, din 10 ianuarie 1757, prin care Constantin Cehan Racoviţă, domnul Moldovei, dăruieşte un teren bisericii Sf. Mihail din Soroca (Fond 288 A. S. Sturza, op. 2, nr. 88/2). Ref.: ibidem, p. 565. 1974 – Documente (413), din 1788‑1860, din arhivele lui Alexandru Scarlat Sturdza (1791‑1854), istoric de origine română, şi ale surorii sale Ruxandra (1786‑1844), căsătorită Edling, referitoare la activitatea acestora: manuscrise, corespondenţă cu oameni de litere străini, între care Joseph de Maistre, Sainte‑Beuve ş.a. (Fond 288). Ref.: Ličnye arhivnye fondy, II, p. 200. RUSIA  393

1975 – Documente (94), din 1815‑1846, din arhiva lui Dimitrie N. Bantyš‑Kamenskij (1788‑1850), istoric de origine română, colecţionar de documente privind istoria Ucrainei şi Moldovei (Fond 339). Ref.: Ličnye arhivnye fondy, I, p. 58. 1976 – Documente (296), din 1819‑1869, din arhiva generalului Pavel D. Kiseleff (1788‑1872), fost preşedinte al Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul ocupaţiei ruse (1829‑1834), cuprinzând şi informaţii privind istoria României. În arhivă, şi scrisori de la logofătul Costachi Conachi (1832‑1841), postelnicul Ioan Cuza (5 februarie 1840) şi Jean Al. Filipescu (Fond 143). Ref.: Ličnye arhivnye fondy, p. 328; Al. Teodorescu, Scrisori inedite ale lui C. Conachi către P.D. Kiseleff (RA, 6, 1963, nr. 2, p. 252‑253). Publ.: ibidem, p. 253‑256 (3 scrisori de la Costachi Conachi). 1977 – Scrisori (8), din 1879, 1887, 1895, ale lui B.P. Hasdeu către filologul rus A.N. Veselovski, despre probleme de literatură populară (F. 45, op. 3, nr. 787, p. 3‑13). Publ.: Studii şi materiale despre B. P. Hasdeu, Chişinău, 1966, p. 126‑134; B.P. Hasdeu şi contemporanii săi români şi străini, III, Buc., 1984, p. 116‑121.

MS

1978 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Cuprinde şi Descrierea marelui fluviu Amur. 198 f., 15 x 23 cm. Text în rusă. Pe verso‑ul coperţii: autograful lui I. Peretz, 2.X.1926 (Dep. Drevnehranilišče, Fond Peretz, nr. 182). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 74, nr. 18. 1979 – Arifmologija, 1743, prelucrare a scrierii cu acest titlu a lui Nicolae Milescu Spătarul. Text în rusă. 3 copii (Dep. Drevnehranilišče, Fond Puhal’ski, 17; Fond V.M. Amosov – A.F. Bogdanova, 48; Fond I.N. Zavoloko, 88). Ref.: Belobrova, Iz literaturnoj istorii, p. 74, nota 8; idem, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 16.

INSTITUT VOSTOČNYH RUKOPISEJ R.A.N. (Institutul pentru Manuscrise Orientale al Academiei de Ştiinţe a Rusiei)

DOC

1980 – Manifestul lui Petru I către poporul Caucazului şi cel al Persiei, atribuit lui Dimitrie Cantemir, 1722. Compus în rusă, tradus în tătară, turcă şi persană şi tipărit în 13‑15 iulie 1722 la Astrahan’, cu alfabet arab, pe o tiparniţă de campanie, tiraj 1 000 ex., după indicaţiile lui D. Cantemir. Exemplar în osmană cu scriere arabă. Broşură, 4 p. (K III 326). Ref.: A.G. Karimullin, U istokov tatarskoj knigi (ot načala vozniknovenija do 60‑h godov XIX veka) [La originile cărţii tătare (de la începutul apariţiei până în anii ’60 ai secolului XIX)], Kazan’, 1971, p. 72‑80; ed. 2, Kazan’, 1992, p. 65‑73; Vlad Chiriac, Dimitrie Cantemir, Fondatorul tiparului în tătară, în Dimitrie Cantemir. Dimensiuni 394  RUSIA

ale universalităţii. Studii. Sinteze. Eseuri, coord. P. Balmuş, S. Korolevskij, Chişinău, 2008, p. 243‑246; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 122‑123, nr. 718; Sergej Frantsuzov, 2012. Publ.: Manifest, sočinennyj D. Kantemirom i izdannyj na tatarskom, tureckom, persidskom i nemeckom jazykah [Manifest compus de D. Cantemir şi publicat în tătară, turcă, persană şi germană], în V. Lebedev, Pohod Petra Velikovo v Persiju (în „Žurnal Ministerstva Narodnogo Prosveščenija”, Sankt‑Peterburg, 1848, vol. 60, II, p. 4‑8); E. Lozovan, D. Cantemir et l’expansion russe au Caucase (1722‑1724) (RER, XIII‑XIV, 1974, p. 97‑98).

MS

1981 – Šükrüllāh bin Šihāb ed‑Dīn AÊ med, Behğet üt‑tevārī [Podoaba istoriilor], 1456‑1457. Text în persană. Cronică a popoarelor musulmane până în 1451, cuprinzând şi date despre campania lui Mehmed Čelebi împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416, jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului (ms. C – 567). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 26, nr. 7. 1982 – Remmal Hodja, Ta’rīË‑i Sahib Girai Han [Istoria Domnului Ghirai Han], Crimeea, post 1551. Cronică în turcă, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile dintre hanatul Crimeii şi Moldova în perioada 1531‑1551. Copie din 1763 (ms. B – 767). Ref.: ibidem, p. 124, nr. 117. 1983 – Mehmed Paša Nišanği, Ta’rīË‑i Ramazān zāde [Cronica fiului lui Ramazan], cca 1560. Cronică osmană cuprinzând şi date despre relaţiile româno‑otomane de la sfârşitul sec. XIV, până în septembrie 1566 (ms. C – 828). Ref.: ibidem, p. 27, nr. 8. 1984 – Sa‘d ed‑Dīn oğa Efendi, Tāğ üt‑tevārī [Coroana istoriilor], 1584. Cronică osmană descriind şi relaţiile românilor cu Imperiul Otoman din sec. XIV până la 1520 (ms. C – 535). Ref.: ibidem, p. 171, nr. 160. 1985 – Muîðafā Selānikī, Ta’rīË [Cronică], Turcia, ante 1600. Cronică relatând evenimente din 1566‑1598, inclusiv relaţiile cu Ţările Române. Copie din 1729‑1730 (ms. C – 565). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 175, nr. 165; Cronici turceşti, I, p. 358. Publ.: ibidem, p. 359‑398. 1986 – Uvais ibn Mehmed, Vekāya‑nâme [Cartea întâmplărilor], ante 1628. 228 f. Istorie a dinastiilor osmane, descriind şi relaţiile româno‑otomane până în 1617 (ms. B – 2275). Ref.: ibidem, p. 34, nr. 14. 1987 – MeÊmed bin MeÊ med, Nubet üt‑tevrī ve ’l‑abār [Miezul istoriilor şi al ştirilor], 1640. Istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând şi informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane. Ref.: Babinger, GOW, p. 182‑183. RUSIA  395

1988 – Mehmed al‑Kātib, Ğāmi‘ üt‑tevārī [Culegere de istorii], 1644‑1645. Istorie a dinastiilor osmane, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile cu Ţările Române până la 1578 (ms. C – 532). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 31, nr. 12. 1989 – Muîðafā bin ‘Abdullāh (ağī alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt‑tevārī [Calendarul istoriilor], 1648. Cronică osmană tratând şi relaţiile româno‑otomane. Copie de la sfârşitul sec. XVII (ms. B‑724). Ref.: ibidem, p. 38, nr. 18. 1990 – Hodja Husein, Bedā‘i vekā‑i [Minunatele întâmplări], ante 1650. Cronică a lumii, cuprinzând în partea a treia informaţii despre relaţiile româno‑otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1520. Copie din sec. XVII (ms. C – 564). Ref.: A.S. Tveritinova, The Turkish Manuscript of Qoca Husejn’s Chronicle Beda’i ül‑weqa’i from the Collection of the Institute of Oriental Studies (Leningrad Branch), Moscova, 1957, I, p. 5‑23; Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 180, nr. 170. Publ.: Hüsejn, Beda’i veka’i, ed. A.S. Tveritinova şi I.A. Petrosian, I‑II, Moscova, 1961; Cronici turceşti, I, p. 437‑467. 1991 – Ibrāhīm Pečevī, fost defterdār de Timişoara, Ta’rīË [Istorie], jumătatea sec. XVII. Tratează evenimentele Imperiului Otoman din 1520‑1639, cu informaţii despre relaţiile româno‑turce în această perioadă (ms. or. 28). Ref.: Babinger, GOW, p. 194. 1992 – Muîðafā bin ‘Abdullāh (ağī alīfa, Kātib Čelebi), Fihrist‑i üt‑tevārī [Şirul istoriilor], ante 1657. 322 f. Cronică osmană cu informaţii despre relaţiile româno‑otomane din 1591‑1639. Copie din 1675 (ms. C – 537). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 183, nr. 172. 1993 – òseyn Hezārfen, TenqīÊ‑i tevārī‑i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor], 1673. 169 f. Cronică osmană, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno‑otomane de la sfârşitul sec. XIV până în anul 1672 (ms. B – 719). Ref.: Babinger, GOW, p. 229‑230; Cronici turceşti, II, p. 12, nota 48; Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 40, nr. 20. 1994 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor şi Rusia ], 1699. 366 f. 20,4 x 15,5 cm. Text în arabă. Cuprinde informaţii despre geografia, istoria, viaţa politică, socială şi spirituală, locuri şi monumente din Moldova şi Ţara Românească, relatate de arhidiaconul Paul, fiul patriarhului Macarie III, în timpul şi după călătoria lor din 1652‑1658. A făcut parte din colecţia donată în 1913 ţarului Nicolae II de patriarhul Antiohiei Grigorie IV (ms. B 1230). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 64‑65, nr. 53; Basile Radu, Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche. Étude préliminaire. Valeur des manuscrits et des traductions, Paris, 1927, p. 2‑4, 11‑32; idem, în R. Graffin, F. Nau, Patrologia Orientalis, t. XXII, fasc. I, Paris, 1930, p. 13; Georg Graf, Geschichte des christlichen arabischen Literatur, III, Città del Vaticano, 1949, p. 111‑112; A.I. Mihajlova, Katalog arabskih rukopisej Instituta Narodov Azii, Vyp. 2, Geografičeskie sočinenija, Moscova, 1961, 396  RUSIA

p. 62‑63; I. Ju. Kračkovskij, Arabskije rukopisi iz sobranija Grigorija IV, Patriarha Antiohijskogo, II, p. 62‑63 (nr. 51); D.A. Morozov, Kratkij katalog arabskih rukopisej i dokumentov Rossijskogo Gosudarstvennogo Arhiva Drevnih Aktov, Moscova, 1996, nr. 119‑122; Ioana Feodorov, 2005. Reprod.: Ioana Feodorov, mf. 1995 – Hasan Kürdi, Tari‑i Moskov sene‑i 1722 [Cronica Moscovei din 1722], post 1711. 24 f. Include relatarea bătăliei de la Stănileşti pe Prut şi a condiţiilor tratatului de pace. Copie din 1783 (ms. B – 1173 – III). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 189, nr. 179; Cronici turceşti, III, p. XVI. 1996 – Hüsseyn Alavi Ibn al‑Rağ AÊmed al‑Brūsī, Mir’āt az‑zāfer (Ta’rīË‑i fetÊ‑i Moskov) [Oglinda victoriei (Cronica biruinţei asupra Moscovei)], Turcia, post 1711. 18 f. Cronică otomană despre războiul ruso‑otoman, 1711‑1713 (ms. B – 760). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 188, nr. 178. 1997 – Mübāhase‑i, Miîri ve Šami ve hükümet‑i Bābili müssaleha‑nāme [Dezbaterile între Egipt, Siria şi guvernul Sublimei Porţi privitoare la tratatul de pace], Istanbul, 1713. 66 f. Documentele tratativelor premergătoare încheierii păcii între Turcia, Rusia, Austria şi Veneţia după războiul din 1711‑1713, început în Moldova şi încheiat prin Tratatul de Pace de la Prut (ms. B – 2931). Ref.: ibidem, p. 190, nr. 180. 1998 – Dimitrie Cantemir, Demetrii Cantemiri Principis Moldaviae Descriptio Moldaviae (sic), Sankt‑Peterburg, cca 1714‑1716, legat. 92 f. 22‑22,5 x 33,5‑34 cm. Copist necunoscut. Cuprinde două părţi: 7 cap., respectiv 18 cap. lipsesc: Partea I, Cap. I; Partea II, Cap. XIX. Pe foaia de titlu, însemnarea: „Autographum auctoris”. Note marginale şi în text ale autorului (Fond 25, nr. 7). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 26, nr. 107; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, Buc., II, 2007, p. 36‑43; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 98, nr. 694; Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir, p. 127; Andreea Dunaeva, 2012. Publ.: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, trad. Gh. Guţu, introducere Maria Holban, comentariu istoric N. Stoicescu, Buc., 1973; idem, Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, ed. Dan Sluşanschi, Buc., 2006; idem, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, trad. Dan Sluşanschi, studiu introductiv şi note Valentina şi Andrei Eşanu, Buc., 2007. Reprod.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 98 (1 p.). 1999 – Dimitrie Cantemir, Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmanicae. Manuscris în latină, 4 vol., [cca 1714‑1716], mai mulţi copişti necunoscuţi. Vol. I‑III: 21,5‑22 x 31‑31,8 cm. Vol. IV: 21 x 31‑31,8. Fiecare volum este legat, cu cotor din piele cu inscripţia „Dem. Cantemir increment. & decrement. Aul. Ottoman” şi, respectiv, „vol. I‑IV”. Vol. I, Incrementa Aulae Othmanicae, 292 f., cuprinde perioada 1214‑1673. Vol. II (Annotationes), 309 f., cuprinde comentarii ale autorului la primul volum, cu trimiteri la numeroase surse orientale. Vol. III, Decrementa Aulae Othmanicae, 295 f., cuprinde perioada 1673‑1711. Vol. IV, 224 f., Annotationes ad Decrementa Aulae RUSIA  397

Otmanicae, cuprinde notele autorului la vol. III, cu trimiteri la numeroase surse orientale. Cu excepţia începutului vol. II (f. 1a‑23a), spaţiile lăsate libere pentru cuvintele în caractere arabe nu au fost completate (Fond 25, nr. 1‑4). Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 357 (nota 55); Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 110‑111, nr. 706; Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir, p. 123‑126; Andreea Dunaeva, 2012. Publ.: Dimitrie Cantemir, Incrementorum et decrementorum Aulae Othman[n]icae sive aliothman[n]icae, ed. Dan Sluşanschi, Timişoara, 2002; idem, Istoria creşterilor şi descreşterilor curţii othman[n]ice sau aliothman[n]ice, I‑II, trad. Dan Sluşanschi, Buc., 2010. Reprod.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 110 (1 p.); Integrala manuscriselor Cantemir, IV ‑V. Incrementorum et decrementorum Aulae Othmanicae. Manuscris facsimil inedit, ed. C. Barbu, Craiova, 2010; Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir, p. 128‑130, 132‑134 (6 p.). 2000 – Muîðafā Na‘īmā, Rav¼at‑ül‑üseyin fī ülāî at‑ül‑abār al‑āfiqayn [Grădina lui Husein, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică pentru anii 1591‑1661, cu informaţii despre raporturile româno‑otomane, îndeosebi din timpul domniei lui Mihai Viteazul. Două volume: copia de faţă, din sec. XVIII, este primul volum, ce cuprinde evenimentele până în 1640 (ms. D – 366). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 178, nr. 168; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 665. 2001 – Dimitrie Cantemir, Annotationes ad Historiae Othmanicae, [cca 1725‑1738]. 2 vol. legate, 21,7‑22 x 32,7‑33 cm. Text în latină. Copie neterminată a scrierii lui Dimitrie Cantemir Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmanicae, realizată probabil de G.S. Bayer. Vol. 1, Cantemiri Annotat. ad Increm. Aulae Othmanicae, 133 f. Vol. II, Cantemiri Annot. ad Decrement. Aul. Othm., 52 f. In vol. I, pe foaia de titlu, în colţul din dreapta sus, o însemnare: „Auctor Demetrius Cantemirus Princeps Moldaviae” (Fond 25, nr. 5, 6). Ref.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 111, nr. 706; Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir, p. 123‑126; Andreea Dunaeva, 2012. Reprod.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 110 (1 p.); Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir, p. 131‑135 (5 p.). 2002 – Dimitrie Cantemir, Vita Constantini Cantemyrii, cognomento Senis, Moldaviae Principis [Viaţa lui Constantin Cantemir, zis cel Bătrân, Principele Moldovei], copie post 1726, de G.S. Bayer, de pe autograful [pierdut al] autorului. Conţine biografia lui Constantin Cantemir scrisă de fiul său Dimitrie. 88 + 1 f., 21,7 x 32,5 cm. Text în latină. La f. 89, un fragment al sistemului de notare pentru muzica turcească. În colţul din dreapta sus al paginii de titlu, însemnarea „Auctore Demetrio Cantemire Principe Mold. Ex autographo auctoris” (Fond 25, nr. 9). Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 22, 353 (nota 39); C.C. Giurescu, Introducere, în D. Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir, trad. Radu Albala, Buc., 1973, p. 8‑9; Madan, Dmitrij Kantemir, p. 15, nr. 62; p. 26, nr. 108; A.I. Babi, D. Kantemir, Moscova, 1984, p. 168; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 102‑103, nr. 696; Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir, p. 127; Andreea Dunaeva, 2012. Publ.: G.S. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina 398  RUSIA

Kantemira, Moscova, 1783, p. 1‑261; Collectanea Orientalia. Principis Demetrii Cantemiri variæ schedæ et excerpta e autographo descripta, I. Vita principis Demetrii Cantemirii, în Operele Principelui Demetriu Cantemiru, VII, Buc., 1878, p. 1‑5; Viaţa lui Constantin vodă Cantemir, ed. şi trad. N. Iorga, Buc., 1925; Viaţa lui Constantin Cantemir, ed. şi trad. Radu Albala, Buc., 1973. Reprod.: B.A.R., foto ms. 140, mf. 148; Arh. Naţ. Rom., r. 79, c. 1; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 108 (fila 1); Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir, p. 136 (f. 1a). 2003 – Dimitrie Cantemir, Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae [...], Sankt‑Peterburg, 1727. Manuscris în latină, legat. 149 f., 16,5 x 21 cm. Copist necunoscut, probabil G.S. Bayer. Harta Moldovei alcătuită de autor lipseşte. Pe copertă şi pe pagina de titlu însemnarea: „Demetrii Cantemirii Principis Moldaviae historia Moldaviae descripta et apographo quod eius filius mecum communicauit, Petropoli 1727” (Fond 25, nr. 8). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 26, nr. 106; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, II, ed. Dan Sluşanschi, Buc., 2007, p. 36‑43; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 98‑99, nr. 694; Frantsouzoff, Fonds Dimitrie Cantemir, p. 127; Vlad Alexandrescu, Autour de la carte de la Moldavie par Démètre Cantemir (RESEE, XLIX, 2011, 1‑4, p. 139‑188). Publ.: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, trad. Gh. Guţu, introducere Maria Holban, comentariu istoric N. Stoicescu, Buc., 1973; idem, Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, ed. Dan Sluşanschi, Buc., 2006; idem, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, trad. Dan Sluşanschi, studiu introductiv şi note Valentina şi Andrei Eşanu, Buc., 2007. Reprod.: Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 98 (prima pagină). 2004 – Mehmed Rağib Paša, FetÊiye‑i Belgrad [Cucerirea Belgradului], post 1739, 6 f. Descrierea războiului austro‑otoman din 1735‑1739, desfăşurat şi pe teritoriul Ţărilor Române (ms. C – 827 – V). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 192, nr. 182. 2005 – MeÊmed SubÊī, Ta’rīË‑i vekā‑i [Istoria întâmplărilor], 1742. 240 f. Descrierea evenimentelor din ultimul an al războiului austro‑turc şi a tratativelor reprezentanţilor Turciei şi ai Austriei în legătură cu încheierea tratatului de pace. Cuprinde informaţii privind situaţia Banatului şi a Olteniei în 1730‑1742 şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso‑austro‑turc (ms. D – 645). Ref.: ibidem, p. 193, nr. 183. 2006 – Seyid Mehmed Riza, Es‑Seb es‑Seyyār fī aËbār mulük üt‑Tatar [Cele şapte planete călătoare cu ştiri despre stăpânirea suveranilor tătari], mijlocul sec. XVIII. Istorie a hanatului din Crimeea între 1438‑1727, cu referiri şi la relaţiile româno‑tătare în această perioadă. Copie din 1779 (ms. B‑756). Ref.: Babinger, GOW, p. 281; Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 126, nr. 120. 2007 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara cazacilor şi Rusia]. RUSIA  399

Copie din 1765 a ms. OmsAdd 18.427‑18.430 deţinut de British Library, Londra. 385 f. 2 vol. Text în arabă. A făcut parte din colecţia donată în 1913 ţarului Nicolae II de patriarhul Antiohiei Grigorie IV (cota FV 105). Ref.: I.Ju. Kračkovskij, Arabskije rukopisi iz sobranija Grigorija IV, Patriarha Antiohijskogo, VI, p. 440; Basile Radu, Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche. Étude préliminaire. Valeur des manuscrits et des traductions, Paris, 1927, 2‑4, 11‑32; Cat. exp. brit., p. 24, nr. 20. Publ.: F.C. Belfour, The Travels of Macarius, Patriarch of Antioch, I‑II, Londra 1829‑1830 (trad. engleză incompletă după ms. British Library); C. Negruzzi, Călătoriile arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova şi Ţara Românească (AR, 1, 1841, p. 191‑221; ed. 2, 1862, p. 140‑164, parţială, după versiunea rusă a lui Saveliev, care folosise ms. British Library); George T. Călinescu, Călătoriile Patriarhului Macarie, trad. rom. după F.C. Belfour (AI, I, 1865, t. 2, p. 59‑111); Emilia Cioran, Călătoriile Patriarhului Macarie de Antiohia în Ţările Române, trad. rom. după Belfour, Buc., 1900; Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche, ed. Basile Radu, Patrologia Orientalis, t. XXII, fasc. 1, 1930; XXIV, fasc. 4, 1933; XXVI, fasc. 5, 1949 (parţial). 2008 – Ahmed Resmi bin Ibrahim, ulāîat ül‑i‘tibār [Miezul temeiului], post 1774. 50 f. Expunere a cauzelor războiului ruso‑otoman din 1768‑1776, desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române, de către un participant la pregătirea şi încheierea păcii de la Kuciuk‑Kainargi. Copie din 1848 (ms. B – 1202). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, p. 197, nr. 187. 2009 – Said Mehmed Hilmi, Taqvīm üt‑tevārī [Calendarul istoriilor], sfârşitul sec. XVIII. 551 f. Descriere a evenimentelor Imperiului otoman, inclusiv a relaţiilor cu poporul român până în 1789 (ms. B – 722). Ref.: ibidem, p. 46, nr. 25. 2010 – Muîðafā bin ‘Abdullāh (ağÌ alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt‑tevārī [Calendarul istoriilor]. Copie din sec. XVIII. Lucrare anonimă, cuprinzând şi date despre relaţiile româno‑otomane (ms. B‑1176). Ref.: ibidem, p. 47, nr. 26. 2011 – Tatar Ta’rīË‑i [Istoria tătarilor], post 1840. Cronică anonimă în tătară, relatând evenimentele până în anii 1839‑1840, inclusiv relaţiile cu Ţările Române (ms. B – 3027). Ref.: ibidem, p. 70, nr. 58. 2012 – Paul din Alep [Būloî Ibn al Za‘īm al‑alabī], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al‑Za‘īm al Antiohiei în Ţara Românească, Moldova, Ţara Cazacilor şi Rusia], copie sec. XIX. 512 f., 20,9 x 15,2 cm. Text în arabă, versiune scurtă a textului anterior. Copie de Ni‘matallāh ibn al‑ūrī Ğirğis ibn Sālim. A aparţinut Departamentului Asiatic al Ministerului Rus al Afacerilor Externe până în 1919 (ms. C 751). Ref.: Dmitrieva ş.a., Opisanie, idem; B. Radu, op. cit., p. 2‑4, 11‑32; A.I. Mihajlova, Katalog arabskih rukopisej Instituta Narodov Azii, Vyp. 2, Geografičeskie sočinenija, Moscova, 1961, p. 64, nr. 52; I.Ju. Krakovskij, Arabskije rukopisi iz sobranija Grigorija IV, Patriarha Antiohijskogo, II, p. 64 (nr. 52); Ioana Feodorov, 2005. 400  RUSIA

CR

2013 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili sostojanie mohammedanskoj religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Ref.: Andreea Dunaeva, 2012. 2014 – Demetrie Kantemir, Geschichte des osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschreiben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten in Moldau, Hamburg, 1745. 3 ex. Al treilea conţine pe verso‑ul coperţii şi pe primele pagini însemnări ale unui autor necunoscut (2 la cota I 4/15, 1 la cota XII 7/53). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 13–14, nr. 56; Andreea Dunaeva, 2012. 2015 – Nicolae Milescu Spătarul, Opisanie pervija časti vselennija imenuemoj Azii, v nej že sostoit Kitajskoe gosudarstvo s pročimi ego gorody i provincii [Descrierea primei părţi a universului, numită Asia, în care se află statul chinez, cu feluritele sale oraşe şi provincii], Kazan’, 1910. Ediţie de N.F. Katanov după un manuscris aparţinând lui F.T. Vasiliev, cu o introducere de N.F. Katanov şi o biografie a autorului de A.I. Jacimirskij. Ref.: Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 77; Andreea Dunaeva, 2012.

LITERATURNYJ MUZEJ INSTITUTA RUSSKOJ LITERATURY R.A.N. (Muzeul de Literatură al Institutului de Literatura Rusă al Academiei Ruse de Ştiinţe)

2016 – Hrisov din Bucureşti, 26 aprilie 1571, prin care Alexandru Mircea, domnul Ţării Româneşti, întăreşte lui Vîlcan ocina Călugăreasca, dăruită de jupâniţa Stanca din Străoşti, pentru slujba în ţări străine (doc. nr. 2). Publ.: DRH, B, VII, p. 30. 2017 – I.P. Liprandi, Vosstanie pandur pod predvoditel’stvom Todora Vladimiresku v 1821‑om godu i načalo dejstvij geteristov v pri‑dunajskih knjažestvah pod načal’stvom knjazja Aleksandra Ipsilanti, i plačevnyj konec oboih v tom‑že godu, 1821 (coll. arh. N.K. Schilder). Ref.: Documente privind istoria României. Răscoala din 1821, IV, Buc., 1960, p. 14.

ROSSIJSKIJ GOSUDARSTVENNYJ ARHIV VOENNO–MORSKOGO FLOTA (Arhiva de Stat a Flotei Militare‑Maritime a Rusiei)

DOC

2018 – Documente (3), din 1711, 1719, 1722, referitoare la activitatea lui Dimitrie Cantemir în Rusia: scrisori ale principelui către preşedintele Senatului Rusiei (1711), amiralul F.M. Apraksin (1719) şi ţarul Petru cel Mare (1722). Ref.: Opisanie del arhiv Morskogo Ministerstva XVII–XIX stolet., I, Sankt‑Peterburg, 1877, p. 538‑539; II, p. 357, 512, 598; P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi RUSIA  401

opera, Buc., 1958, p. 127, 143; C. Şerban, Contribuţii la repertoriul corespondenţei lui Dimitrie Cantemir (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 1060‑1061, 1064). 2019 – Documente, din sec. XVIII până în 1940, privitoare la tinerii români care au învăţat marinăritul în Rusia (1876), la primirea entuziastă a flotei ruse în 1901 făcută de populaţia Constanţei, la vizita flotei române la Sevastopol în 1902, la planuri de posturi (la Galaţi), la relaţiile dintre flota rusă şi cea română din Marea Neagră etc. Ref.: Ungureanu, Documente, p. 45.

ROSSIJSKAJA NACIONAL’NAJA BIBLIOTEKA (Biblioteca Naţională a Rusiei)104

DOC

2020 – Diplomă, din 20 aprilie 1462, a lui Ştefan cel Mare. Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 144. 2021 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 20 august 1462, de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, pentru Marta, soţia lui Mihul Andronic, privitoare la satul Iugul, două lacuri şi poiene cumpărate de la Bratul, fiul lui Procelnie, cu 190 zloţi tătărăşti. Pergament cu pecete atârnată de şnur roşu şi pecetea boierească de şnur albastru (dos. nr. 456, fost Obščestvo Ljubitelej Drevnej Pis’mennosti). Ref. şi publ.: Bogdan, Doc. Ştefan cel Mare, Buc., 1913, vol. I, p. 51‑53 (copie slavă); DIR, A. Moldova, XIV‑XV, I, p. 317‑318 (trad.); Moldova în epoca feudalismului, II, p. 150‑153; DRH, A. II, p. 149‑151. Reprod.: B. A. R., CLXXXVI/157, DCXLVIII/2; Arh. Naţ. Rom., ms. 629, f. 3; Inst. de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol”, Iaşi, foto II/463. 2022 – Scrisoare, din 2 februarie 1484, de la Vasilie, episcop de Roman, către Gherontie, mitropolitul Moscovei (Fond 39, ms. 91, fost Pogodin, ms. 1287). Ref. şi publ.: Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti: Notiţe mărunte („Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice”, 1, 1924, p. 72‑73). 2023 – Scrisori (2), ante 1490, adresate lui Ştefan cel Mare de regele Cazimir al Poloniei şi de fiica sa Elena, căsătorită la Moscova cu ţareviciul Ivan (secţia mss. F‑XVII 23, sistemul Oleninskijj, f. 551). Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 144. 2024 – Carte domnească de miluire din Huşi, 1 martie 1507, de la Bogdan III, domnul Moldovei, slugilor sale, diacul Nicoară şi Ion Cârceni, pentru locul din pustie pe Răut, ca să‑şi întemeieze un sat. Pergament cu pecete domnească şi şnur vişiniu (GPB OR, nr. 1116, fost Obščestvo Ljubitelej Drevnej Pis’mennosti). Ref. şi publ.: H. Sonarev, Opisanie rukopisej imperatorskogo Obščestva drevnej pis’mennosti, p. III, Spb., 1821, p. 185‑186; Moldova în epoca feudalismului, I, p. 24‑26; II, p. 221‑222. 2025 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 1 iunie 1589, de la Petru Şchiopul,

104 Fostă Gosudarstvennaja Publičnaja Biblioteka „Saltykov-Ščedrin”. 402  RUSIA domnul Moldovei, lui Ceacâr Gelep pentru două cătune pe râul Cogâlnic în ţinutul Lăpuşnei, cumpărate de el, cu eliberarea locuitorilor de dările domneşti, în schimbul datoriei stăpânului de a da în visteria domnească 3000 aspri anual. Pergament (GPB OR, nr. 1117, fost Obščestvo Ljubitelej Drevnej Pis’mennosti). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 140‑144; II, p. 346‑350. 2026 – Ceaslov, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. 262 + 4 f., 28,8 x 18,2 cm (Fond 588 Pogodin105, ms. 361). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 181‑185, nr. 38; Valentina Pelin, 1999. 2027 – Rapoarte (3), din 1601‑1603, ale solului polon Lawrin Piaseczyński, privitoare la evenimentele din Moldova în timpul călătoriilor sale la hanul tătar Gazi Ghirai II. Ref.: Panaitescu, Călători poloni, p. 9; Călători străini, IV, p. 236‑237. Publ.: Kazimir Pułaski, Trzy poselstwa Lawrina Piaseczyńskiego do Kazi Gireja hana Tatarów perekopskich („Przewodnik naukowy i literacki”, Lwów, XXXIX, 1911, p. 135 şi urm.); P.P. Panaitescu, op. cit., p. 10‑13; Călători străini, IV, p. 238‑245. 2028 – Zapis de mărturie din Iaşi, 18 aprilie 1642, al boierilor moldoveni pentru o jumătate din satul Găureni în ţinutul Iaşi, vândută de Tofana, fiica Nastasiei, cămăraşului Iorga, cu 150 lei (F. Buzui, nr. 107, dos. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 47‑49. 2029 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 mai 1642, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, slugii sale Iorga, cămăraş, pentru o parte din satul Găureni, în ţinutul Iaşi, cumpărată de la Tofana cu 150 de lei (F. Buzui, nr. 107, dos. 2). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 51‑52. 2030 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 3 iunie 1642, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, lui Constantin, fiul lui Cuia, pentru o jumătate din satul Găureni, în ţinutul Iaşi, revendicată de Blaga şi nepoţii săi (F. Buzui, nr. 107, dos. 4). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 52‑54. 2031 – Zapis de vânzare din Iaşi, 26 noiembrie 1642, al lui Iorga cămăraşul, pentru a patra parte din satul Ciureşti în ţinutul Iaşi, cumpărată de la Albul şi rudele sale, cu 100 de galbeni (F. Buzui, nr. 107, dos. 8). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 57‑59. 2032 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 26 noiembrie 1642, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, cămăraşului Iorga, pentru a patra parte din satul Ciureşti, în ţinutul Iaşi, cumpărată de la Albul şi rudele lui, cu 100 galbeni ungureşti (F. Buzui, nr. 107, dos. 6). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 59‑61. 2033 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 8 martie 1643, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui vistiernic Iorga, pentru satele Ciureşti şi Ungheni, în ţinutul Iaşi, cumpărate de la diferite persoane (F. Buzui, nr. 107, dos. 9). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 66‑69. 105 M.P. Pogodin a cumpărat în 1844 biblioteca lui P.I. Aktov, în care se găseau şi numeroase manuscrise şi documente privitoare la români. Din 1852 această colecţie se păstrează în actualul depozit sub denumirea „Fondul 588 Pogodin”. RUSIA  403

2034 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 20 decembrie 1643, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui vistiernic Iorga, pentru părţi din satul Ciureşti, în ţinutul Iaşi, cumpărate de la diferite persoane (F. Buzui, nr. 107, dos. 11). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 80‑82. 2035 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 25 martie 1644, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui vistiernic Iorga, pentru a şasea parte din satul Ciureşti, în ţinutul Iaşi, cumpărată de la feciorii lui Crăciun Stârcea, cu 70 de taleri (F. Buzui, nr. 107, dos. 13). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 83‑84. 2036 – Carte domnească de hotărnicie din Iaşi, 3 mai 1644, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui postelnic Iorga, pentru satele Ciureşti şi Iugan, în ţinutul Iaşi (F. Buzui, nr. 107, dos. 15). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 98‑101. 2037 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 21 octombrie 1646, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui postelnic Iorga, pentru jumătate din satul Găureni, în ţinutul Iaşi, cumpărată de la Vasile şi rudele sale, cu 200 de lei bătuţi (F. Buzui, nr. 107, dos. 17). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 165‑167. 2038 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 2 martie 1657, de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, marelui armaş Carp Lungul, pentru satul Ciureşti, în ţinutul Iaşi (F. Buzui, nr. 107, dos. 20). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 269‑270. 2039 – Zapis de danie din Iaşi, 20 martie 1666, de la Alexandra, sora fostului mare postelnic Iorga, şi de la soţul ei Guliam, uşierul lui Alexandru şi Iliaş, feciorii marelui postelnic Stamati, către aceştia, a satului Găureni, în ţinutul Iaşi (F. Buzui, D. 23, F. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 146‑149. 2040 – Zapis de mărturie din Iaşi, 21 martie 1666, de la boierii moldoveni despre dăruirea de către Alexandra, sora lui Iorga, a satului Găureni, în ţinutul Iaşi, feciorilor marelui postelnic Stamati, Alexandru şi Iliaş (F. Buzui, nr. 107, D. 25, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 150‑153. 2041 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 21 martie 1666, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, feciorilor postelnicului Stamati, Alexandru şi Iliaş, pentru satul Găureni din ţinutul Iaşi (F. Buzui, nr. 107, D. 24, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 153‑156. 2042 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 2 octombrie 1666, prin care Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, adjudecă fostului jitnicer Stoica o parte de ocină în Ungheni, primită în schimbul unei părţi din satul Ciureşti din ţinutul Iaşi, care îi aparţinea (F. Buzui, nr. 107, D. 26, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 167‑172. 2043 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 12 octombrie 1666, prin care Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, întăreşte Evdochiei, fiica Zamfirei, satele Milianca şi 404  RUSIA

Drăguşeni din ţinutul Dorohoi, satul Ternauca în ţinutul Soroca şi alte sate revendicate de surorile mamei ei, Alexandra şi Creaţa (F. Buzui, nr. 107, D. 27, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 172‑174. 2044 – Carte domnească de judecată din Iaşi, [1666‑1668], prin care Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, întăreşte postelnicului Stamati satul Găureni din ţinutul Iaşi, revendicat de Evda, sora lui Iorga postelnicul (F. Buzui, nr. 107, D. 21). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 179‑181. 2045 – Zapis de danie din Iaşi, 31 ianuarie 1667, de la Guliam uşierul şi soţia sa Alexandra, feciorilor postelnicului Stamati, Alexandru şi Iliaş, pentru satul Găureni în ţinutul Iaşi (F. Buzui, nr. 107, D. 29, f. 1, 2). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 181‑183. 2046 – Carte domnească de poruncă din Ţuţora, 12 octombrie 1667, de la Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, logofătului Dumitraşcu, cu dispoziţia să hotărnicească partea lui Stoica din satul Ciureşti, ţinutul Iaşi (F. Buzui, nr. 107, D. 29, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 201‑203. 2047 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 10 august 1668, prin care Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, întăreşte marelui postelnic Stamati satul Găureni, ţinutul Iaşi, revendicat de nepoatele postelnicului Iorga, Panga şi Evda (F. Buzui, nr. 107, D. 30, f. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 234‑235. 2048 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 2 martie 1671, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, logofătului al doilea, Tudor Dubău, să hotărnicească satul Găureni (F. Buzui, dos. 22, original). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 44‑46. 2049 – Zapis de mărturie din Iaşi, 10 mai 1671, de la Tudor Dubău, al doilea logofăt, despre descurcarea conflictului dintre călugării Mănăstirii Galata şi locuitorii satului Găureni pentru o bucată de pământ (F. Buzui, dos. 31, p. 1, 1v, 2). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 51‑53. 2050 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 august 1671, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, dată Tudoscăi, soţia răposatului postelnic Iorga, pentru satul Găureni, ţinutul Iaşi (F. Buzui, dos. 32, p. 1). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 73‑75. 2051 – Hrisoave de danie (7), din sec. XVIII, referitoare la Mănăstirea Sf. Ioan Predteča din Hotin. Ref.: Mohov ş.a., Documente, p. 144. 2052 – Scrisoare din Bucureşti, 17 septembrie 1702, prin care Ignatie ieromonahul transmite comunităţii din Trapezunt ultimele dorinţe ale lui Sevastos Kymīnitīs, director al Academiei Domneşti. Copie (Fond Papadopoulos‑Kerameus). Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XIV; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XVI‑XVII. 2053 – Scrisoare, 19 aprilie 1739, a lui Voltaire către Antioh Cantemir, ministrul RUSIA  405

Rusiei la Paris, în care îi promite modificarea pasajelor din Istoria lui Carol al XII‑lea privitoare la originea familiei lui Dimitrie Cantemir. Ref.: L.N. Majkov, Materialy dlja biografii kn. A.D. Kantemira, Sankt‑Peterburg, 1903, p. 140‑141. Reprod.: P.I. David, Dimitrie Cantemir şi urmaşii săi în Rusia. Exemplu de demnitate şi patriotism (BOR, 92, 1974, nr. 7‑8, p. 955). 2054 – Scrisori (80), din 1739‑1744, adresate lui Antioh Cantemir de Anton Ulrich von Braunschweig‑Wolfenbüttel, Ludwig Wilhelm von Hessen Hamburg, James Keith, P.P. Lascy, U. F.‑W. Löwendall, poetul Francesco Algarotti, savantul Daniel Bernoulli etc. (Col. P.P. Dubrovski). Ref.: Ioan Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 306); E.V. Bernadskaja, T.P. Voronova, Katalog pisem i drugih materialov zapadnoevropejskih učenyh i pisatelej XVI‑XVIII vv. iz sobranija P.P. Dubrovskogo, Leningrad, 1962, p. 81‑85, nr. 250‑280. 2055 – Act, din 1746 (?), de la Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, privitor la răscumpărarea şi dezrobirea robilor mănăstirilor şi ai boierilor din Principat. Poartă confirmarea Patriarhului Alexandriei din 5 august 1746 (Fond Speranskij, nr. 877). Ref.: Serghei Frantsuzov, 2012. 2056 – Scrisoare din Bucureşti, 1836, de la Jean Compiniano [Ion Câmpineanu], boier muntean, către M.M. Speranskij, în legătură cu testamentul ultimului Cantemir din Rusia (Fond Speranskij, nr. 731‑2222). Ref.: Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 367 (nota 63). 2057 – Testamentul negustorului Ioan Hagi Ganciu din Iaşi, iunie 1837, cu întărirea mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi (Fond Papadopoulos‑Kerameus). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XXXIII; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXXVII. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 377‑382; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 345‑349.

MS

2058 – Sbornic, Ţara Românească, jumătatea sec. XIV. Text în slavonă. Însemnări din Ţara Românească, sec. XVI (Fond 182, Gilferding 30). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 80, nr. 397. 2059 – Vechiul Testament. Cărţile regilor şi ale proorocilor, Moldova, cca 1350‑1370. 440 f., 28,5 x 20,5 cm. Lipsesc începutul şi sfârşitul textului. Text în slavonă. Însemnări în slavonă din sec. XVI, Moldova: ciorne de scrisori de la Iancu Sasul pentru Dumitru, vătav, şi de la Petru Şchiopul pentru pan Ieremia, vel‑vornic (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.461). Ref.: E. Turdeanu, La littérature bulgare du XIV‑ème siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, p. 47; Constantinescu, Repertoriu, p. 82, nr. 406; Valentina Pelin, 1999. 406  RUSIA

2060 – Sbornic, Moldova, cca 1370‑1385. Text în slavonă (Fond 182, Gil’ferding 34). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 80, nr. 398. 2061 – Octoih, Moldova, sec. XIV. Text în slavonă. Pergament. Fragmentul unei file, 18 x 3,7 cm. A fost extras din coperta ms. 505 păstrat în acelaşi Fond (Fond 588 Pogodin, ms. 505a). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2062 – Pravilă, Ţările Române, sec. XIV. Pergament. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.II.90). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 84, nr. 416. Publ.: A.I. Smirnov, Materialy dlja istorii drevne‑russkoj pokajanoj discipliny („Čtenija v Imperatorskom Obščestve istorii i drevnostej rossijskih pri Moskovskom Universitete”, Moscova, 1915, t. I, nr. 2, p. 136‑137, 143‑149). 2063 – Minei pe luna ianuarie, Moldova, sfârşitul sec. XIV – începutul sec. XV. Text în slavonă. 247 f., 24,5 x 18,5 cm. Însemnări (5) ale călugărilor din Mănăstirea Humor, sec. XVII. Însemnări istorice (2) ale comisului Carp, din 1689. Pe coperta III: însemnare de legare a manuscrisului la Mănăstirea Humor în 1744 (Fond 588 Pogodin, ms. 520). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 105‑110, nr. 21; Valentina Pelin, 1999. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 512, pl. 25 (f. 188); Constantinescu, Repertoriu, p. 90, nr. 444. 2064 – Minei pe luna martie, Moldova, sfârşitul sec. al XIV‑lea – începutul sec. al XV‑lea. 120 f., 26,5 x 19,5 cm. Text în slavonă. Însemnare de posesor din sec. XVIII pe o filă lipită la începutul cărţii, pe scoarţă: „Acest Minei este al sfintei Mănăstiri ot Homorului” (Fond 588 Pogodin, ms. 531). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 103‑105, nr. 20; Rukopisnye knigi II, nr. 531, p. 157‑158; Valentina Pelin, 1995. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 511, pl. 24. 2065 – Sbornic, începutul sec. XV, text în slavonă, cuprinde şi scrieri de Grigore Ţamblac, Cuvântări de laudă în duminica Floriilor (f. 48‑75), la Înălţare (f. 75‑83v), la Sfântul Dimitrie (f. 90‑96), la naşterea sfântului Ioan Botezătorul (f. 96‑113) (Fond 588 Pogodin, ms. 1026). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 467 (anexă, nr. 1026). 2066 – Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou, Moldova, începutul sec. XV. Copie din sec. XVI. Text în slavonă (Fond 84, ms. 38, fragment). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXII; Constantinescu, Repertoriu, p. 79, nr. 392. 2067 – Triod, Transilvania, prima jumătate a sec. XV. Pergament. Text în slavonă. La f. 39v‑41: însemnări din Mănăstirea Todireni 1763 şi 1766; f. 62v‑64: însemnări Transilvania, 1537 (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.55). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 81, nr. 400. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 63, c. 1‑163. RUSIA  407

2068 – Tetraevanghel, Moldova, [Mănăstirea Neamţ], prima jumătate a sec. al XV‑lea. Fragment, 1 f. 20,6 x 12,8 cm. Text în slavonă. Descoperit de A.I. Jacimirskij în biblioteca Neamţ şi atribuit monahului Gavriil Uric (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.I.1219) Ref.: Jacimirskij, Iz slavjanskijh rukopisi, p. 10‑11, nr. 7; Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, nr. 7, p. 629‑630; Jacimirskij, Otčet, p. 106; Constantinescu, Texte româneşti, p. 21; Bogdan, Paleografia, p. 104‑105; I.R. Mircea, Contribution à la vie et à l’oeuvre de Gavriil Uric (RESEE, 6, 1968, nr. 4, p. 594, nr. 14); Constantinescu, Repertoriu, p. 84, nr. 415; I.R. Mircea, Manuscrise slavo‑române în biblioteci străine, I („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 586‑587); Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v S.S.S.R., Moscova, 1986, nr. 606, p. 99; A.D. Paskal’, Itogi i zadači izučenija rukopisej Gavriila Urika kak rannih istočnikov po istorii slavjano‑moldavskoj knižnosti XV veka, în Issledovanija po istočnikovedeniju istorii S.S.S.R. dooktjabr’skogo perioda, Moscova, 1989, p. 32; Valentina Pelin, 1998. Reprod.: Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 347‑348, pl. XI. 2069 – Sintagma lui Matei Vlastaris, scrisă de copistul Dragomir din Târgovişte, din porunca domnului Vladislav II, încheiat la 29 mai 1451. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, F.II.152). Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 267; A. Soloviev, L’oeuvre juridique de Mathieu Blastaris, p. 704; E. Turdeanu, La littérature bulgare du XIV‑e siècle et sa diffusion dans les pays roumains, Paris, 1947, p. 59; P.P. Panaitescu, Începuturile dreptului scris în română („Studii. Revistă de istorie şi filosofie”, 7, 1954, nr. 4, p. 216); Mihăilă, Contribuţii, p. 270; Constantinescu, Vechiul drept, p. 237‑238; idem, Repertoriu, p. 83, nr. 412. 2070 – Šükrüllāh bin Šihāb ed‑Dīn AÊ med, BehBet üt‑tevārīh [Podoaba istoriilor], 1456‑1457. Text în persană. Cronică a popoarelor musulmane până în 1451, cuprinzând şi date despre campania lui Mehmed Celebi împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416, jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului, construcţia cetăţii Giurgiu şi repararea cetăţilor Isaccea şi Enisala (ms. or. 269). Ref.: Babinger, GOW, p. 20. 2071 – Poulologos [Cartea păsărilor], 1461. Poem alegoric în versuri anonim, cu teme din lumea păsărilor. Cuprinde (versurile 499‑506) referinţe la credinţele vlahilor din Zagora (Petropolitanus 202). Ref.: Stamatia Krawczynski (ed.), Poulologos, Berlin, 1960, vers 499‑506; Fontes, IV, p. 156‑157. 2072 – Apostol, Moldova, copiat de diacul Mircea în timpul lui Ştefan cel Mare, 1463 (Originalul se păstrează la Mănăstirea Hilandar, ms. 52). Text în slavonă. Fragment, 4 f. 28 x 18,5 cm. Cumpărat de Vlaicu, pârcălab de Cetatea Albă, de la diacul Trif, cu 18 galbeni (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.607, fost Col. Uspenskij). Ref.: Byčkov, Kratkij obzor, p. 54‑55; Constantinescu, Repertoriu, p. 82, nr. 409; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v S.S.S.R., Moscova, 1986, nr. 169, p. 67; Valentina Pelin, 1998. 408  RUSIA

2073 – Psaltire, 1470, scrisă de monahul Casian la Mănăstirea Putna, din porunca lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei. Pergament, 178 f., 22 x 16 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori (Fond 588 Pogodin, ms. 4). Ref.: Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti: Notiţe mărunte („Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice”, 1, 1924, p. 78‑79); E. Turdeanu, Manuscrise slave, p. 118‑120; E.E. Granstrem, Opisanie russkih i slavjanskih pergamennyh rukopisej, Leningrad, 1953, p. 89; Vătăşianu, Istoria artei, I, p. 911; Rep. Ştefan cel Mare, p. 378, 445; D.S. Lihačev, Opisanie russkih i slavjanskih pergamennyh rukopisej, Leningrad, 1953, p. 90; Turdeanu, Moldavie, 1457‑1504, p. 51; Ivanova, Răkopisi, p. 31‑32, nr. 2; Turdeanu, Études, p. 143; Constantinescu, Repertoriu, p. 86, nr. 425; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig, hranjaščihsja v S.S.S.R., Moscova, 1986, nr. 198, p. 69; Rukopisnye knigi, I, nr. 4, p. 24; Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată, I, Buc., 1997, p. 45‑47. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 498, pl. 3. 2074 – Tetraevanghel, Ţara Românească, 1471, scris şi împodobit de Dobromir, din porunca clucerului Furcă. Pergament. 299 + III f. 29 x 21 cm. Text în slavonă. Frontispicii mari şi împletituri în culori (Fond 536, ms. F.136, fost Obščestvo Ljubitelej Drevnej Pis’mennosti). Ref.: N.M. Lazarev, Opisanie rukopisej Obščestva Ljubitelej Drevnej Pis’mennosti, I, Sankt‑Peterburg, 1892, p. 253‑256; E.E. Granstrem, op. cit., p. 89‑90; L. Demény, Cartea şi tiparul, promotori ai legăturilor culturale dintre Ţările Române în sec. XVI (SMIM, 6, 1973, p. 94‑95); Mioc, Materiale româneşti, p. 332‑333, nr. 2; R. Constantinescu, Manuscrise slavo‑române de la Arhivele Centrale din Moscova R.G.A.D.A. (RA, 53, 1976, nr.1, p. 11); idem, Repertoriu, p. 81, nr. 399. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. URSS, r. 44, c. 471‑773; BAR, mf. 297. 2075 – Sbornic, scris de copistul Efrosin, Belozersk, 1490‑1491. La f. 204‑217: Povestiri despre Vlad Ţepeş, redactate în 1486. Text în rusă (Fond 350, Kirillo – Belozersk, ms. 11/1088). Ref. şi publ.: Gh. M. Loparev, Opisanie rukopisej Obščestva ljubitelej drevnej pis’mennosti, I, Sankt‑Peterburg, 1892, p. 253‑256; A.D. Sedel’nikov, Literaturnaja istorija Povest’ o Drakule („Izvestija otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti”, 34, 1929, nr. 2, p. 652‑659); E.E. Granstrem, Opisanie russkih i slavjanskih pergamennyh rukopisej, Leningrad, 1953, p. 89‑90; L. Demény, Cartea şi tiparul, promotori ai legăturilor culturale dintre Ţările Române în sec. XVI (SMIM, 6, 1973, p. 94‑95); Mioc, Materiale româneşti, p. 325‑348; R. Constantinescu, Manuscrise slavo‑române de la Arhivele Centrale din Moscova R.G.A.D.A. (RA, 53 (38), 1976, I, p. 11: datare 1490); idem, Repertoriu, 213, nr. 1062; I. Bogdan, op. cit., p. 201‑214; Lurie, Povest’ o Drakule, p. 117‑122; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v S.S.S.R., Moscova, 1986, nr. 201, p. 69; Valentina Pelin, 1998. Reprod.: E.E. Granstrem, op. cit., p. 90; Bogdan, Paleografia, pl. XX; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 80, c. 106‑119; B. A. R., mf. 24/2; Lurie, Povest’ o Drakule, p. 89‑91; V.A. Mošin, Paleografičeskij album na južno‑slovenskoto kirilski pismo, Skopje, 1966, p. 135. 2076 – Sintagma lui Matei Vlastaris, 1495, scrisă de grămăticul Damian din porunca RUSIA  409 lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, pentru biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi. 258 f., 28 x 26,6 cm. Text în slavonă. Frontispiciu în culori şi aur. Însemnări din sec. XVIII de la Mănăstirea Chopovo din Serbia, unde este dăruit în 1846 lui M.P. Pogodin. Incomplet. (Fond 588 Pogodin, ms. 254). Ref.: J. Dobrowsky, Institutionis linguae Slavicae dialecti veteris, Viena, 1822, p. XIX; P.J. Šafarik, Geschichte der südslavischen Literatur, III, Praga, 1865, p. 217‑227; Lj. Stojanović, Stari srpski zapisi i natpisi, Belgrad, 1923, IV, p. 36; B.P. Hasdeu, în „Traian”, I, 1869, nr. 14, p. 56; Fr. Miklosich, Izvještaj od god: 1772 o monastirih na Fruškoj Gori u Sriemu („Starine”, Zagreb, 8, 1876, p. 8); N.P. Lihačev, Paleografičeskoe značenie bumažnyh vodjanyh znakov, Sankt‑Peterburg, I, 1899, p. 122‑123; II, p. 374, 423; Jacimirskij, Grigorij Camblak, p. 289 (despre „manuscrisul de la Chopovo”); idem, Melkie teksty i zametki, p. 204‑205; N. Iorga, în RI, 10, 1924, p. 154; Ştefan Berechet, Descoperirea a două manuscrise juridice româneşti („Întregiri”, 1938, p. 1‑39); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 147; idem, Manuscrise slave, p. 167‑169; Bogdan, Cronicile slavo‑române, p. 201; Lurie, Povest’ o Drakule, p. 88‑92; M.D. Kagan, N.V. Ponyrko, M.V. Roždestvenskij, Opisanie sbornikov XV veka knigopisca Efrosina („Trudy otdela drevnerusskoj literatury”, 35, 1980, p. 172‑196); Rep. Ştefan cel Mare, p. 443, nr. 192; Mihăilă, Contribuţii, p. 277; Ivanova, Răkopisi, 262‑265, nr. 57; Constantinescu, Vechiul drept, p. 239; Constantinescu, Repertoriu, p. 88, nr. 433; Turdeanu, Études, p. 148‑149; Predvaritel’nyj spisok slavjano‑russkih rukopisnyh knig XV v., hranjaščihsja v S.S.S.R., nr. 319, p. 78; Rukopisnye knigi I, nr. 254, p. 180; Valentina Pelin, 1995; Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată, p. 90‑92. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 523, pl. 38 (f. 72a). 2077 – Rugăciune, a doua jumătate a sec. XV, amintind pe domnii Moldovei Iliaş I şi Ştefan II, fiii lui Alexandru cel Bun. Ref.: Gh. Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor româno‑ruse (din cele mai vechi timpuri până la 1854), Buc., 1958, p. 35. 2078 – Triod înflorit, Moldova, sec. XV. 297 f. 32,5 x 22 cm. Pergament. 237 f. 32,5 x 22 cm. Text în slavonă. La f. 162v‑163v: însemnări din Bucovina, sec. XVII‑XVIII (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.59). Ref.: E.E. Granstrem, op. cit., p. 90; Bogdan, Notiţe, f. 460; Constantinescu, Repertoriu, p. 81, nr. 401. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 64, c. 2‑290; B. A. R., mf. 6. 2079 – Minei pe luna februarie, Moldova, sec. XV. Text în slavonă. Însemnări din sec. XV de Gavril Hatman (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.398). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 82, nr. 405; Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 859, 951 (datare sec. XVI). 2080 – Pateric, Moldova, sec. XV. Text în slavonă. Însemnare de la Mănăstirea Neamţ, 1794 (Fond 717 Soloveckij Monastyr’, ms. 547/458). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 186, nr. 937. 2081 – Minei pe lunile iunie‑august, Moldova, sfârşitul sec. XV – începutul sec. XVI. 267 f. 27,7 x 20 cm. Text în slavonă (Fond 588 Pogodin, ms. 803). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 387‑397, nr. 72; Constantinescu, Repertoriu, p. 91, nr. 449. 410  RUSIA

2082 – Minei pe luna iulie, Moldova, sfârşitul sec. al XV‑lea – începutul sec. al XVI‑lea. 231 f. 28,5 x 21 cm. Text în slavonă (Fond 588 Pogodin, ms. 558). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 435 (anexă, nr. 558) (îl datează în sec. al XVII‑lea); Rukopisnye knigi II, p. 173, nota 558 ş. urm.; Valentina Pelin, 1998. 2083 – Miscelaneu, sec. XV‑XVI, Moldova. Text în slavonă. 275 f. 30,5 x 21 cm. Cuprinde: Minei şi prolog în versuri pentru luna mai (f. 1‑206); Apocalipsul tâlcuit al lui Andrei Chesarianul (f. 207‑275). La f. 275: însemnare privind cutremurul din 1590 şi însemnări din 1681 ale unor călugări de la Mănăstirea Putna (Fond 588 Pogodin, ms. 550). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 115‑120, nr. 23; Constantinescu, Repertoriu, p. 90, nr. 447. 2084 – Sbornic, Rusia, începutul sec. XVI. Text în slavonă 290 f. La f. 54‑56v: Grigore Ţamblac, Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 588 Pogodin, ms. 866). Ref.: J.K. Begunov, Mučenie Ioanna Novogo Grigorija Camblaka v Sbornike pervoj treti XV‑go veka iz sobranii N. P. Lihačeva („Sovetskoe slavjanovedenie”, 12, 1976, nr. 4, p. 48‑56); Ivanova, Răkopisi, p. 434‑435 (anexă, nr. 556, 573). 2085 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată în persană. Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şi raporturile româno‑otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. 85). Ref.: Babinger, GOW, p. 48‑49. 2086 – Sbornic, Rusia, primul sfert al sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde şi Cuvântările lui Grigore Ţamblac (f. 4‑271) alcătuite în Moldova (Fond 588 Pogodin, ms. 1131). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 472‑473 (anexă, nr. 1131); Constantinescu, Repertoriu, p. 218, nr. 1089. 2087 – Tetraevanghel, scris în Moldova, al treilea deceniu al sec. XVI. Frontispicii şi iniţiale în chinovar, ornate cu motive geometrice şi vegetale. 295 f. 29 x 19,5 cm. (Fond 588 Pogodin, ms. 145). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 197‑198; Ivanova, Răkopisi, p. 85‑87, nr. 14; Constantinescu, Repertoriu, p. 87, nr. 432. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 503, pl. 12. 2088 – Slujebnic, scris de Varlaam, paracliser la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, din porunca mitropolitului Moldovei, Teofan, în 1532. Pergament. Text în slavonă. 154 f. 25 x 14 cm. Fost la Mănăstirea Soloveck, apoi la Academia Teologică din Kazan’106. (Fond 717 Soloveckij Monastyr’, ms. 709, fost 124/1015) Ref.: Episcop Boris [Vladimir V.] Plotnikov, Sredne‑bolgarskij Služebnik 1532 goda. Paleografiko‑glottologiceskoe issledovanije („Filologičeskie Zapiski”, Voronež, 1880, fasc. III şi V, p. 22‑55 şi 55‑73); P.A. Sârcu, Liturgičeskie trudy Patriarha Evtimija Ternovskago, Sankt‑Peterburg, 1890, p. XXVI‑XXXVII; Opisanie 106 Academia Teologică din Kazan’ (KazDA) a funcţionat scurtă vreme la sfârşitul secolului al XVIII şi a fost reînfiinţată în 1842 printr-un edict al Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. O parte din fondurile vechii ei biblioteci se găsesc astăzi răspândite în mai multe biblioteci din marile oraşe ale Rusiei. RUSIA  411

rukopisej Soloveckago monastyrja, nahodjaščihsja v biblioteke Kazan’skoj Duhovonoj Akademii, Kazan’, 1898, t. III, 1, p. 34‑44; E.E. Granstrem, op. cit., p. 91; E. Turdeanu, La littérature bulgare et sa diffusion dans les pays roumains, Paris, 1947, p. 131‑133; idem, Oameni şi cărţi de altădată („Fiinţa românească”, I, 1963, p. 71‑76); idem, Moldavie, 1504‑1552, p. 130; Constantinescu, Repertoriu, p. 176, nr. 897; Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată, I, Buc., 1997, p. 271‑275; Ion Bistreanu, 2012. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 64, c. 347‑502; B. A. R., mf. 14. 2089 – Razrjadnaja Kniga, Rusia, 1533‑1591. Copie de la sfârşitul sec. XVI. La f. 1‑3v: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, 1359‑1504. Ref.: V.I. Buganov, Razrjadnye knigi poslednej četverti XV‑načala XVII vekov, Moscova, 1962, p. 61‑62; Constantinescu, Repertoriu, p. 219, nr. 1100. 2090 – Tetraevanghel, scris de Onufrie pentru marele vistiernic Ioan, Bistriţa (Ţara Românească), 1534. Text în slavonă. Fragment din ms. 24 (1.d.7), aflat la Mănăstirea Zografu (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.597). Ref.: Byčkov, Kratkij obzor, p. 51; Constantinescu, Repertoriu, p. 82, nr. 408. 2091 – Tetraevanghel, Moldova, scris de Toma logofăt, încheiat la 1 noiembrie 1535 şi dăruit Mănăstirii Dobrovăţ. Pergament. 320 f. 30,5 x 21,5 cm. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină reprezentându‑i pe Evangheliştii Matei (f. 7v) şi Ioan (f. 241v). Celelalte două chipuri, ale Sf. Marcu şi Sf. Luca, au fost decupate. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în aur şi culori. Achiziţionat de M.P. Pogodin în prima jumătate a sec. XIX‑lea (Fond 588 Pogodin, ms. 22). Ref.: Stasov, Ornament, p. 13 şi pl. XXXV; Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată („Caiete de dor”, 4, 1951, p. 22‑24); idem, Études, p. 184 şi 195‑196; idem, Moldavie, 1504‑1552, p. 120, 131‑132; E.E. Granstrem, op. cit., p. 92; Ivanova, Răkopisi, p. 82‑84, nr. 13; Constantinescu, Repertoriu, p. 86‑87, nr. 427; Rukopisnye knigi I, nr. 22, p. 33‑34 (datat greşit: 1534); Valentina Pelin, 1995; Emil Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată, p. 268‑271 (propune corectura Toader logofăt în loc de Toma logofăt). Reprod.: E.E. Granstrem, op. cit., pl. 18; Ivanova, Răkopisi, p. 507, pl. 17 (f. 7v); p. 509, pl. 20 (ornamente), 21 (colofon, f. 306v); p. 510, pl. 22 (f. 1r); Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 44, c. 150‑470; B.A.R., ms. 296. 2092 – Triod înflorit, scris în Moldova, al doilea sfert al sec. XVI. 160 f. 29 x 19 cm. Text în slavonă. Doi copişti: unul până la f. 103v, al doilea de la f. 104. Lipsesc începutul şi sfârşitul. Legat împreună cu 8 file dintr‑un manuscris moldovenesc de sec. XVI (Fond 588 Pogodin, ms. 484). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 201; Ivanova, Răkopisi, p. 178‑181, nr. 37; Constantinescu, Repertoriu, p. 89, nr. 438. 2093 – Minei şi Prolog pe august, prima jumătate a sec. XVI, Moldova. Text în slavonă. 219 f. 32 x 21,5 cm. La f. 175v: însemnare din 25 martie 1577, de donaţie a manuscrisului, cumpărat de domnul Moldovei, Petru Şchiopul, pentru biserica Înălţării Domnului zidită de el la Mănăstirea Galata. La f. 1: însemnare de la Mănăstirea Bisericani, 1722 (Fond 588 Pogodin, ms. 562). 412  RUSIA

Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 204; Ivanova, Răkopisi, p. 110‑114, nr. 22; Constantinescu, Repertoriu, p. 90, nr. 448; Rukopisnye knigi II, nr. 562, p. 176‑177; Valentina Pelin, 1995. 2094 – Tetraevanghel, Moldova, prima jumătate a sec. XVI, scris de un cărturar român. Text în slavonă. 311 f. + IV f. din sec. XIX, 28 x 20 cm. Însemnări de danie şi posesie (Fond 588 Pogodin, ms. 146). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 423 (anexă, nr. 146); Valentina Pelin, 1999. 2095 – Sbornic, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. 262 f. 29 x 18 cm. Hârtie cu filigran. La f. 1‑48: Triod; f. 48‑262: Ceaslov, hârtie cu filigran databil începutul sec. XVII; f. 211v‑213: Pripealele lui Filotei monahul, fost logofăt al voievodului Mircea. Legat împreună cu 4 file dintr‑un manuscris moldovenesc de sec. XVI (Fond 588 Pogodin, ms. 361). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 200; Ivanova, Răkopisi, p. 181‑185, nr. 38; Constantinescu, Repertoriu, p. 216, nr. 1076. 2096 – Minei şi Prolog pe mai, cu Comentariul lui Andrei din Creta la Apocalipsa Sf. Ioan Teologul, Mănăstirea Putna, mijlocul sec. XVI. 275 f., 31,5 x 22 cm. Două manuscrise legate împreună. Text în slavonă (Fond 588 Pogodin, ms. 550). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 115‑120, nr. 23; Valentina Pelin, 1999. 2097 – Sbornic, mijlocul sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde şi Cuvântare la Schimbarea la faţă (f. 166v‑171v), Cuvântare de laudă a profetului Ilie (190v‑197), Cuvântare la naşterea Sf. Ioan Botezătorul de Grigore Ţamblac (f. 251‑259) (Fond 588 Pogodin, ms. 947). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 457 (anexă, nr. 947). 2098 – Minei şi Prolog pe octombrie, Moldova, cca 1540‑1560. 194 f. 34 x 21,7 cm. Text în slavonă. Lipsesc începutul şi sfârşitul (Fond 588 Pogodin, ms. 501). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 122‑126, nr. 25; Constantinescu, Repertoriu, p. 89, nr. 441; Valentina Pelin, 1999. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 513, pl. 26 (f. 46v). 2099 – Tetraevanghel, Ţara Românească, de la Mănăstirea Bistriţa, [1544]. Copiat din porunca marelui vistiernic Ioan. Text în slavonă. Fragment. 1 f. 28,5 x 19,2 cm. Manuscrisul întreg se păstrează la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.597, fost în col. Uspenskij, ms. 10). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2100 – Minei şi Prolog pe noiembrie, Moldova, [cca 1550‑1560]. Text în slavonă. 207 f. 34 x 21,5 cm. Lipsesc începutul şi sfârşitul (Fond 588 Pogodin, ms. 505). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 126‑127, nr. 26; Constantinescu, Repertoriu, p. 90, nr. 442; Valentina Pelin, 1999. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 514, pl. 27 (f. 169v). 2101 – Psaltire, Mănăstirea Putna, 1552, copiată de călugărul Evloghie şi preotul Nichifor, „sub domnitorul Ştefan cel Tânăr” [Rareş]. 147 f., 27,7 x 19,2 cm. Text în slavonă. Legătură din 1605 din porunca mitropolitului Theodosie Barnovschi (Fond 560, Osnovnoe Sobranie, ms. F.I.394). RUSIA  413

Ref.: Jacimirskij, Slavjanskie i russkie rukopisi, p. 638; Bogdan, Notiţe, f. 46v; Turdeanu, Moldavie, 1504‑1552, p. 139‑140; Valentina Pelin, 1998. Ref. şi publ.: Turdeanu, Études, p. 203‑204; Constantinescu, Repertoriu, p. 82, nr. 404. 2102 –Tetraevanghel, Moldova, 1560. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.177). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 81, nr. 403. 2103 – Tetraevanghel, Moldova, ante 1561. Dania vameşului Nicoară de la cetatea Hotinului şi a doamnei lui, Evdochia, bisericii Sf. Parascheva din Târgul Lăpuşna, în 1561. Text în slavonă. 317 f. 30 x 19,5 cm. (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.16). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2104 – Alexandria, Mănăstirea Neamţ, 1563. 247 f. 21 x 15,5 cm. Dania mitropolitului Grigore al Sucevei. Text în slavonă. Însemnări de la Mănăstirea Neamţ, 1729 (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.XV.45). Ref.: V. Jagič, Opisi i izvodi iz nekoliko južno‑slovenskih rukopisa, I‑IV, Zagreb, 1873‑1878 (extrase din „Starine”) 1, 3, p. 22‑27; N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, Buc., 1980, p. 133; Constantinescu, Repertoriu, p. 84, nr. 417; Valentina Pelin, 1985. 2105 – Liturghier, Mănăstirea Putna, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă, un singur copist. Pergament. 101 + 2 f. 17,5 x 12,5 cm. Frontispicii (f. 1) şi iniţiale ornate. Pe o filă lipită de copertă: însemnare a colecţionarului I. Laptev, în rusă, care atestă că ms. provine de la Mănăstirea Putna (Fond 588 Pogodin, ms. 38). Ref.: E.E. Granstrem, Opisanie russkih i slavjanskih pergamennyh rukopisej, Leningrad, 1953, p. 57, nr. 90; Ivanova, Răkopisi, p. 200‑204, nr. 44; Constantinescu, Repertoriu, p. 87, nr. 430; Valentina Pelin, 1999. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 537, pl. 57 (f. 1r). 2106 – Octoih, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. 254 f., 48 x 26,5 cm. Ornamente în culori şi aur. La f. 1, 194v: însemnări în română (Fond 588 Pogodin, ms. 456). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 199; Ivanova, Răkopisi, p. 192‑194, nr. 42; Constantinescu, Repertoriu, p. 88, nr. 436; Valentina Pelin, 1999. 2107 – Penticostar, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. Text în slavonă. 160 + IV f. Lipsesc începutul şi sfârşitul. 29,3 x 19,5 cm (Fond 588 Pogodin, ms. 484). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2108 – Ceaslov, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI (f. 1‑63) şi a doua jumătate a sec. XVII (f. 64‑118). 118 f. 33,5 x 22,5 cm. Text în slavonă. La f. 101‑102v: o Pripeală a lui Filotei Monahul; f. 118v: însemnări în română din 1724 şi 1758, de la Mănăstirea Hangu (Fond 588 Pogodin, ms. 357). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 199‑200; Ivanova, Răkopisi, p. 221‑225, nr. 48; Constantinescu, Repertoriu, p. 88, nr. 434. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, pl. 55 (f. 1). 2109 – Evanghelie de învăţătură, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 266 f. 30 x 19,7 cm. Text în slavonă. Lipsesc începutul şi sfârşitul. Însemnare în slavonă din sec. 414  RUSIA

XVIII despre apartenenţa cărţii de biserica Arhanghelului Mihail din satul Pogorel’cy (Fond 588, Pogodin, ms. 198). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2110 – Tetraevanghel, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 295 f. 28,8 x 19,5 cm. Text în slavonă. Lipsesc începutul şi sfârşitul (Fond 588, Pogodin, ms. 145). Ref.: idem. 2111 – Tetraevanghel, scris în Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 364 f., 28,5 x 21,5 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi elemente florale în culori. Glose în română, din sec. XVII, marginale şi deasupra unor cuvinte din text (Fond 588 Pogodin, ms. 129). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 197; Ivanova, Răkopisi, p. 90‑93, nr. 16; Constantinescu, Repertoriu, p. 87, nr. 431; Rukopisnye knigi I, nr. 129, p. 94; Valentina Pelin, 1995. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 508, pl. 18. 2112 – Triod de post, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 236 f. 31 x 25 cm. Text în slavonă. Ornamente în culori şi chinovar. În 1628 se afla la Mănăstirea Dragomirna (Fond 588 Pogodin, ms. 472). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2113 – Tetraevanghel, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 254 f. 32,5 x 26 cm. Text în slavonă. Ornamente în culori şi în chinovar. Lipsesc începutul şi sfârşitul. Însemnare de danie. Însemnări de posesor din sec. XVIII în polonă (Fond 588 Pogodin, ms. 165). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 423 (anexă, nr. 165); Valentina Pelin, 1999. 2114 – Tetraevanghel, Moldova, sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă. Ornamente în culori. Însemnări de danie şi de posesor (Fond 588 Pogodin, ms. 147). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 423 (anexă, nr. 147); Valentina Pelin, 1999. 2115 – Psaltire, Mănăstirea Savina (Muntenegru), sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde şi Pripealele lui Filotei de la Mănăstirea Cozia (Fond 588 Pogodin, ms. 337). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 44‑45, nr. 6; Constantinescu, Repertoriu, p. 196, nr. 981. 2116 – Sbornic, Rusia, sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă, 313 f. La f. 91: scrisoare, cca 1488, a lui Vasilie, episcop de Roman, către Gherontie, mitropolitul Moscovei (Fond 588 Pogodin, ms. 1287). Ref.: Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti: Notiţe mărunte („Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice”, 1, 1924, p. 72‑73); Constantinescu, Repertoriu, p. 218, nr. 1090. 2117 – Minei pe luna iunie, Rusia, sfârşitul sec. XVI. Text în slavonă, 341 f. La f. 325‑340v: Slujba Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, text adăugat în sec. al XVII‑lea (Fond 588 Pogodin, ms. 556). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 434 (anexă, nr. 556); Constantinescu, Repertoriu, p. 216, nr. 1078. 2118 – Minei pe luna iunie, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 19‑38v: Slujba Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 588 Pogodin, ms. 554). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 434 (anexă, nr. 556); Constantinescu, Repertoriu, p. 216, nr. 1077. RUSIA  415

2119 – Evangheliar, Moldova sau Transilvania, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 182, Gil’ferding 8) Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 80, nr. 393. 2120 – Minei, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. Cuprinde: Slujba Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 717 Soloveckij Monastyr’, ms. 641). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXIII, LXXV; Constantinescu, Repertoriu, p. 219, nr. 1095. 2121 – Minei pentru luna iulie, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă, 496 f. Cuprinde şi Cuvântare de laudă a profetului Ilie de Grigore Ţamblac (f. 319v‑335) (Fond 588 Pogodin, ms. 912). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 454 (anexă, nr. 912). 2122 – Miscelaneu, 9 fragmente. Fragmentul 6, din sec. XVI. Cuprinde Viaţa Sf. Ioan cel Nou de la Suceava de Grigore Ţamblac, acefal, şi Proložnoto žitie săs stih na Ivan Sočavskij. Text în slavonă (Fond 588 Pogodin, ms. 798). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 445 (anexă, nr. 798); Constantinescu, Repertoriu, p. 217, nr. 1082. 2123 – Pravilă, Ţara Românească, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.100). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 81, nr. 402. 2124 – Psaltire, Rusia, sec. XVI. Text în slavonă. La f. 102v‑123v: Pripealele lui Filotei de la Cozia (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.738). Ref.: J.A. Byčkov, Katalog sobranija rukopisej F.I. Buslaeva nyne prinadležaščih Imperatorskoj Publičnoj Biblioteke, Sankt‑Peterburg, 1897, p. 105‑122; Constantinescu, Repertoriu, p. 214, nr. 1066. 2125 – Sbornic, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.XVI.29). Ref.: B. St. Angelov, Iz starata bălgarska, ruska i sărbska literatura, II, Sofia, 1970, p. 204; Constantinescu, Repertoriu, p. 84, nr. 418. 2126 – Sbornic, Ţara Românească, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 728, Sofijskaja Biblioteka ms. 117). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 91, nr. 452. 2127 – Slujebnic, Moldova, sec. XVI. Pergament, 195 f. 14 x 10 cm. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. O.I.8). Ref.: E.E. Granstrem, op. cit., p. 92; Constantinescu, Repertoriu, p. 85, nr. 420. Reprod.: B. A. R., mf. 293. 2128 – Slujebnic, scris de Jerdan, Moldova, sec. XVI. Pergament, 109 f. 15,2 x 10,5 cm. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. O.I.9). Ref.: E.E. Granstrem, op. cit., p. 92; Constantinescu, Repertoriu, p. 85, nr. 421. Reprod.: B. A. R., mf. 292. 2129 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 182, Gil’ferding 9). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 80, nr. 394. 416  RUSIA

2130 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 182, Gil’ferding 10). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 80, nr. 395. 2131 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 182, Gil’ferding 11). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 80, nr. 396. 2132 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVI. Pergament. 236 f. 33,5 x 26 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în chinovar şi aur. Ferecătură aurită ornată cu pietre semipreţioase, 1839 (Fond 588 Pogodin, ms. 23). Ref.: E.E. Granstrem, op. cit., p. 92; Ivanova, Răkopisi, p. 88‑90, nr. 15; Constantinescu, Repertoriu, p. 86‑87, nr. 428; Valentina Pelin, 1999. Reprod.: B. A. R., mf. 291; Ivanova, Răkopisi, p. 505, pl. 15 (f. 4). 2133 – Minei pe luna noiembrie, Moldova, sec. XVI. Text în slavonă. 143 f. 29,5 x 20 cm. În colecţia Pogodin până în 1852 (Fond 588 Pogodin, ms. 516). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 120‑122, nr. 24; Valentina Pelin, 1999. 2134 – Nomocanon, scris în Moldova, sec. XVI. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.II.81). Ref.: Constantinescu, Vechiul drept, p. 232; Constantinescu, Repertoriu, p. 83, nr. 411. 2135 – Psaltire, Rusia, sec. XVI‑XVII. Text în slavonă. La f. 348v, 371v‑372: Pripealele lui Filotei monahul de la Cozia (Fond 775 Titov, ms. 75). Ref.: M.N. Tihomirov, Opisanie sobranija rukopisej A.A. Titova, Moscova – Leningrad, 1968; Constantinescu, Repertoriu, p. 219, nr. 1097. 2136 – Sbornic, Moldova, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde texte religioase şi istorice (Hronograf al lumii, Letopiseţul sârbesc şi Letopiseţul moldovenesc. Letopiseţul moldovenesc, f. 225‑310, este alcătuit din: Letopiseţul de la Putna (Skazanie vkratce o Moldavskih gospodarjah), pentru anii 1359‑1518, Cronica lui Macarie, pentru anii 1504‑1551 şi Cronica lui Azarie (1551‑1574) (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. O.XVII.13). Ref.: Iulian Ştefănescu, Cronografele româneşti Tipul Danovici, I (RIR, 9, 1939, p. 2, nota 2); Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 46, 50‑51; Gh. Mihăilă, Cultură şi literatură română veche în context european, Buc., 1979, p. 393; Lucia Djamo‑Diaconiţă, Le chronographe slavon d’Arad (REESE, 18, 1980, nr. 1, p. 34); Constantinescu, Repertoriu, p. 85, nr. 423. Publ.: I. Bogdan, Letopiseţul lui Azarie (AARMSI, s. II, 31, 1909, p. 57‑216); idem, Cronicile slavo‑române, p. 53‑73. 2137 – Slujba Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, începutul sec. XVII. Text în slavonă (Fond 536, ms. F. 48, fost Obščestvo Ljubitelej Drevnej Pis’mennosti). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 214, nr. 1064. 2138 – Minei şi prolog pe septembrie, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă. 272 f. 39,5 x 19,5 cm. Legătură originală. La f. 1‑4v: însemnare de cumpărare a manuscrisului, cu 15 taleri, de către ieromonahul Simon, pentru a‑l dona schitului Poieni de sub Ceahlău, în 1616 (Fond 588 Pogodin, ms. 493). RUSIA  417

Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 201; Ivanova, Răkopisi, p. 131‑134, nr. 28; Constantinescu, Repertoriu, p. 89, nr. 439; Valentina Pelin, 1999. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 516, pl. 29 (f. 223). 2139 – Minei şi prolog în versuri pentru luna septembrie, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă, 319 f. 35 x 19,5 cm. Legătură originală. La f. 1‑5v: însemnare de cumpărare a manuscrisului, cu 15 taleri, de către ieromonahul Simon, pentru a‑l dona schitului Poieni de sub Ceahlău, în 1619. Pe interiorul coperţii posterioare: însemnare de donaţie a ieromonahului Iorest, proegumen la Mănăstirea Dragomirna, pentru Mănăstirea Hangu (Fond 588 Pogodin, ms. 500). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 201‑202; Ivanova, Răkopisi, p. 135‑138, nr. 29; Constantinescu, Repertoriu, p. 89, nr. 440; Valentina Pelin, 1999. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 515, pl. 28 (f. 140v). 2140 – Minei şi Prolog pe noiembrie, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă. 330 f. 31,5 x 20 cm. Legătură originală. La f. 1‑6v: însemnare de cumpărare şi donaţie pentru schitul Poieni de sub Ceahlău a ieromonahului Simon, în timpul domniei lui Radu Mihnea, 1616. La f. 32‑34: însemnare în română, a ieromonahului Varlaam din Almaş, despre închinarea a doua oară a Mănăstirii Hangu la greci în 1743 şi despre eclipsa de soare şi invazia de lăcuste din 1748 (Fond 588 Pogodin, ms. 506). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 202‑203; Ivanova, Răkopisi, p. 138‑141, nr. 30; Valentina Pelin, 1999. 2141 – Minei cu prologuri în versuri pentru luna decembrie, scris în Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă, 352 f. 37 x 19,5 cm. La f. 1‑8: însemnare de cumpărare şi donaţie pentru schitul Poieni de sub Ceahlău a ieromonahului Simon, în 1616. În interiorul copertei anterioare, însemnări nedatate, în română, ale unor călugări de la Mănăstirea Hangu (Fond 588 Pogodin, ms. 517). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 203; Ivanova, Răkopisi, p. 141‑147, nr. 31; Constantinescu, Repertoriu, p. 90, nr. 443. 2142 – Minei pe martie şi aprilie, Moldova, începutul sec. XVII. Text în slavonă. 514 f. 30,5 x 19,5 cm. La f. 1‑6v: însemnare de cumpărare şi donaţie pentru schitul Poieni de sub Ceahlău a ieromonahului Simon, în timpul domniei lui Radu Mihnea, 1616. În interiorul copertei anterioare: Pripealele lui Filotei (fragment). Legătură originală (Fond 588 Pogodin, ms. 530). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 147‑152, nr. 32; Constantinescu, Repertoriu, p. 90, nr. 446; Rukopisnye knigi II, nr. 530, p. 156‑157; Valentina Pelin, 1995. 2143 – Triod de post, Moldova, începutul sec. XVII. 236 f. 31 x 20,5 cm. Frontispicii şi iniţiale ornate în motive geometrice, în culori. La f. 236: însemnare a ieromonahului Avraamie de la Dragomirna, care a legat şi a ferecat manuscrisul din porunca domnului Moldovei, Miron Barnovschi Movilă, 1628 (Fond 588 Pogodin, ms. 472). Ref.: Jacimirskij, Melkie teksty i zametki, p. 200; Ivanova, Răkopisi, p. 188‑189, nr. 40; Constantinescu, Repertoriu, p. 89, nr. 437. Reprod.: Ivanova, op. cit., p. 521, pl. 36 (f. 230v); p. 549, pl. 70 (f. 42r). 2144 – Voskresenskaja Letopis’, începutul sec. XVII, text în slavonă. Cuprinde şi 418  RUSIA

Povestire pe scurt despre domnii Moldovei de când s‑a început Ţara Moldovei în anul 6867 (1359‑1504) (Fond 560, Osnovnoe sobranie F.IV.601). Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 48; Constantinescu, Repertoriu, p. 215, nr. 1069. Publ.: Bogdan, Cronicile slavo‑române, p. 154‑161. Reprod.: B. A. R., ms. 174, fotocopie. 2145 – Minei şi Prolog pe februarie, Moldova, începutul sec. XVII. Dania lui Vasile Hatmanul pentru Mănăstirea Agapia. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.398). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2146 – Psaltire, Dragomirna, încheiată la 8 aprilie 1616. Scrisă de mitropolitul Anastasie Crimca. Text în slavonă. 212 f. 23,5 x 17,5 cm. Pergament. La f. 212: însemnare în română, de la Dragomirna, consemnând moartea mitropolitului Anastasie Crimca la 19 ianuarie 1631 [corect: 1629]; f. 211v: însemnare în română privind legarea manuscrisului de către ieromonahul Teodor de la Dragomirna în 1678; f. 211 şi 212v: însemnări în română din 1652 (Fond 588 Pogodin, ms. 5). Ref.: Şt. Ciobanu, Din bibliotecile ruseşti: Notiţe mărunte („Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice”, 1, 1924, p. 78‑79); E. Turdeanu, Le métropolite Anastasie Crimca et son oeuvre littéraire et artistique 1608‑1624 (RES, 29, 1952, p. 61, nr. 14); idem, Études, p. 233; E.E. Granstrem, Opisanie russkih i slavjanskih pergamennyh rukopisej, Leningrad, 1953, p. 90; Mioc, Materiale româneşti, p. 14; Şt. S. Gorovei, Anastasie Crimca. Noi contribuţii (MMS, 55, 1979, nr. 1‑2, p. 144‑158); Ivanova, Răkopisi, p. 33‑35, nr. 3; Constantinescu, Repertoriu, p. 86, nr. 426; Rukopisnye knigi I, nr. 5, p. 25; Valentina Pelin, 1995. Reprod.: Kalužnjacki – Sobolevskij, Al’bom, pl. 126; Ivanova, Răkopisi, p. 499, pl. 5; p. 505, pl. 15 (f. 4r); Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 43, c. 589‑802; B.A.R., ms. 292. 2147 – Vios kai politeia tou Osiou patros īmōn Savva, traducere de Neofit Rodinos din Cipru, Iaşi, 1619. Fragment, f. 186‑187 (Uspenskij 458). Ref.: P. Uspenskij, în „Otčet Imp. Publ. Bibl. za 1883 g.”, p. 153; Ierosol. vivl., III, p. 149. 2148 – Tipicul slujbei de la lavra Sfântului Sava din Ierusalim (f. 5‑139), Dragomirna, ante 4 august 1622. Cuprinde şi: Tipicul Sfântului Munte (f. 140‑147), Cuvânt pentru tăcere a avei Grigore Sinaitul (f. 147‑147v) şi Scara cărţii cu 148 de titluri (f. 1‑4). Scris de Anastasie Crimca şi dăruit Mănăstirii Pogorârea Sfântului Duh. Text în slavonă. 147 f., 36,5 x 26 cm, pergament. Frontispicii miniate (Fond 588 Pogodin, ms. 35). Ref.: E.E. Granstrem, op. cit., p. 91; E. Turdeanu, Manuscrisele „robite” de cazaci la 1653 („Fiinţa românească”, 4, 1966, p. 136); Mioc, Materiale româneşti, p. 344‑345, nr. 16; Bogdan, Paleografia, p. 118; Şt. S. Gorovei, Anastasie Crimca. Noi contribuţii (MMS, 55, 1979, nr. 12, p. 144‑159); Ivanova, Răkopisi, p. 233‑236, nr. 52; Constantinescu, Repertoriu, p. 87, nr. 429; Rukopisnye knigi I, nr. 35, p. 41‑42; Valentina Pelin, 1995. Reprod.: E.E. Granstrem, op. cit., pl. 17; Ivanova, Răkopisi, p. 528, pl. 44 (f. 147r); Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 64, c. 1‑149; B.A.R., ms. 126. 2149 – Liturghier, scris de Luca al Buzăului, 1623, şi dedicat lui Iacov caligraful, care l‑a completat în 1630. Text în greacă (ms. IAR 189). RUSIA  419

Ref.: Linos Politis, Un centre de calligraphie dans les Principautés danubiennes au XVIIe siècle. Lucas Buzau [sic] et son cercle, în Dixième Congrès international des bibliophiles, Athènes, 30 septembre – 6 octobre 1977, Atena, 1977, p. 9‑10. 2150 – Minei, Rusia, 1637. Text în slavonă. Cuprinde: Slujba Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (Fond 717 Soloveckij Monastyr’, ms. 633). Ref.: Jacimirskij, Iz istorii slavjanskoj propovedi, p. XXII; Constantinescu, Repertoriu, p. 218, nr. 1094. 2151 – Tetraevanghel, scris în Moldova, 1631, dăruit bisericii Adormirea Maicii Domnului din Botoşani. 132 f. 35 x 22 cm. Text în slavonă. Lipseşte începutul şi sfârşitul (Fond 560, Osnovnoe sobranie, F.I.935). Ref.: Mioc, Materiale româneşti, p. 341‑342, nr. 13; Constantinescu, Repertoriu, p. 83, nr. 410. 2152 – Cronică, din 1638, a lui Simion Logofătul. Ref.: Ioan Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 306). 2153 – Prolog, Rusia, 1638. Cuprinde: Slujba Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Text în slavonă (Fond 536, ms. F. 189, fost Obščestvo Ljubitelej Drevnej Pis’mennosti). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 214, nr. 1065. 2154 – Minei pe luna mai, 1640, scris de Chiril Hluboceanul din Moldova la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos. Text în slavonă. 2 fragmente din ms. 92 al Mănăstirii Zografu (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.620‑621). Ref.: Byčkov, Kratkij obzor, p. 60‑61; Constantinescu, Repertoriu, p. 175‑176, nr. 895‑896. 2155 – MeÊmed bin MeÊmed, Nubet üt‑tevārī ve ’l‑abār [Miezul istoriilor şi al ştirilor], 1640. Istoria popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV. Cuprinde şi informaţii referitoare la relaţiile româno‑otomane (ms. or. 521). Ref.: Babinger, GOW, p. 182‑183. Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400‑436 (extrase). 2156 – Atanasios Patellaros, Stihoi īrōelegeioi Vasileiō Voevoda Moldovlachias, 1643. 21 f. 20,5 x 15 cm (ms. gr. 198). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XXXVIII; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XLIII. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 437‑449; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 398‑407. 2157 – Ceaslov, Moldova, prima jumătate a sec. XVII. Text în slavonă. 118 f. 34 x 23 cm. Însemnare în română a ieromonahului Ioil de la Hangu din 5 mai 1724. Manuscris achiziţionat de M.P. Pogodin în prima jumătate a sec. XIX (Fond 588 Pogodin, ms. 357). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2158 – Ceaslov, Moldova, mijlocul sec. XVII. Text în slavonă. 162 f. 14,5 x 10 cm. La f. 1: însemnare în slavonă din sec. XVIII (Fond 588 Pogodin, ms. 363). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 225‑228, nr. 49; Valentina Pelin, 1999. 420  RUSIA

2159 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdar de Timişoara), Ta’rīË [Istorie], mijlocul sec. XVII, tratând evenimentele Imperiului Otoman din 1520‑1639, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno‑turce în această perioadă (ms. or. 530). Ref.: Babinger, GOW, p. 194. 2160 – Kozmografia, mijlocul sec. XVII. 361 f., 21 x 19 cm. Cuprinde descrierea ţărilor din Europa, Asia şi Africa, inclusiv Ţările Române (Fond 885, Ermitažnoe istoričeskoe sobranie, ms. 261). Ref.: D.N. Al’šic, Istoričeskaja Kollekcija Ermitažnogo Sobranija rukopisej, Moscova, 1968, p. 92‑93, nr. 310. 2161 – Sbornic, Moldova, mijlocul sec. XVII. Cuprinde şi Grigore Ţamblac, Cuvântare de laudă a Sf. Gheorghe. Text în slavonă (Fond 588 Pogodin, ms. 808). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 446 (anexă, nr. 808). 2162 – Lexicon ce să zice cuvinte pe scurt alese din limba slovenească pre limba rumânească, dialectic tâlcuite, Ţara Românească, cca 1670, prelucrare după lexiconul lui Pamvo Berânda. 104 f. 19,0 x 15,0 cm. Pe coperta I: însemnări în română de Coman logofătul şi Feodosie monah; pe coperta II: însemnare de Dionisie ieromonah de la mitropolia din Bucureşti, 1693 (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. 9.17.5, fost Col. F.A. Tolstoj, ms. II.74). Ref.: Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 265, nr. 74; B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, I, Buc., 1878, p. 260‑261; I. Bogdan, Un lexicon slavo‑român din sec. XVII („Convorbiri literare”, XXV, 1891, nr. 3, iunie, p. 193‑204, reprodus în idem, Scrieri alese, ed. G. Mihăilă, Buc., 1968, p. 559‑567); A. Densusianu, Istoria limbii şi literaturii române, ed. 2, Iaşi, 1894, p. 256 (atribuie scrierea lui Nicolae Milescu); M.V. Sergievskij, K istorii slavjano‑rumynskoj pis’mennosti XVII veka (SOIAN, 101, nr. 3, Leningrad, 1928); Mihăilă, Contribuţii, p. 315 (cotă greşită; datează ms. cca 1670); Constantinescu, Repertoriu, p. 84‑85, nr. 419; Valentina Pelin, 1990. Reprod.: Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, nr. 74, p. 265; Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 80, c. 1‑104; B. A. R., mf. 24/1. 2163 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt, despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale], 1672. 65 f. Cu miniaturi. Text în rusă (Q.XVII.13). Ref.: Kalajdovič – Stroev, Opisanie slavjano‑rossijskih rukopisej, p. 377; Nikolaj Spafarij, p. 136; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 69, nr. 2. Reprod.: A.I. Jacimirskij, Carskie ikonopiscy i živopiscy XVII veka, t. I, Moscova, 1913, pl. 71‑74; Nikolaj Spafarij, fig. 3 (f. 8v), 5 (f. 13v), 9 (f. 20v), 13 (f. 32v), 15 (f. 26v), 16 (f. 40v), 19 (f. 59v), 21 (f. 48v). 2164 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, 1673, copie scrisă pentru ţarul Aleksej Mihailovič de stareţul Markel şi ilustrată de Petr Dolgov. Pergament, 390 f. 39,8 x 24,8 cm. Text în rusă (Fond 885 Ermitažnoe istoričeskoe sobranie, ms. 27). Ref.: D.N. Al’sic, op. cit., p. 51, nr. 56; Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 130, nota 2; Constantinescu, Repertoriu, p. 219, nr. 1099; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 71, nr. 6. RUSIA  421

2165 – Sofronie Lykudis, Ī koinī chara, decembrie 1683. Manuscris autograf. 8 f. 21 x 15,5 cm. Discurs în cinstea lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, dedicat marelui spătar Constantin Brâncoveanu (Fond Papadopoulos‑Kerameus). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XI; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XIII. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 193‑198; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 175‑179. 2166 – Miscelaneu, Bucureşti, 1688. 8 f. 21 x 16,5 cm. Text în greacă. Cuprinde Ieremia Cacavela, Logos peri mataiotītos, discurs rostit la înmormântarea Smaragdei, fiica lui Şerban Cantacuzino (Fond Papadopoulos‑Kerameus). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XI‑XII; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XIII‑XIV. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 199‑207; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 181‑187. 2167 – Pravilele Sfinţilor Apostoli, Stryij, copie de pe traducerea din greacă a mitropolitului Dosoftei al Moldovei şi Sucevei, 1693. Text în rusă. 220 f. 19,4 x 15,5 cm. Ms. achiziţionat de M.P. Pogodin către mijlocul sec. XIX (Fond 588 Pogodin, ms. 248). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2168 – Lexicon slavo‑român, Moldova, 1695 (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. O.XVI.5) Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 85, nr. 422. 2169 – Ceaslov, [probabil] Moldova, a doua jumătate a sec. XVII. Text în slavonă. 162 f., 14,5 x 9,5 cm. La f. 1: însemnare de donaţie în română a lui Varlaam Comşa, cu caractere chirilice (Fond 588 Pogodin, ms. 363). Ref.: V.M. Zagrebin, Serbskie rukopisi iz sobranija M.P. Pogodina („Arheolografičeskij ežegodnik za 1973”, 1974, p. 198); Ivanova, Răkopisi, p. 225‑228, nr. 49; Constantinescu, Repertoriu, p. 88, nr. 435. Reprod.: Ivanova, Răkopisi, p. 530, pl. 47 (f. 2r). 2170 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], sfârşitul sec. XVII, Rusia. 224 f. Text în rusă. A aparţinut contelui F.A. Tolstoj (ms. F.IV.179). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 213, nr. 1061; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 11; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 79, 81, 96. 2171 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Cuprinde şi Descrierea marelui fluviu Amur. 341 f. Text în rusă (ms. F.IV.141). Ref.: Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 10; Zamfira Mihail, op. cit, p. 79, 96. Reprod.: ibidem, p. 159, fig. 9 (f. 326r). 2172 – Sbornic, sec. XVII. Cuprinde Cronica lui Constantin Manasses. A aparţinut catedralei Sf. Sofia din Novgorod. Ref.: Kujo M. Kuev, Sădbata bălgarskata răkopisna kniga prez vekovete, Sofia, 1986, p. 253. 422  RUSIA

2173 – Minei pe lunile martie‑august, Moldova, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde şi scrieri ale lui Grigore Ţamblac: Panegiricul Sf. Ioan de la Suceava (f. 259‑265), Cuvântare de laudă a apostolilor Petru şi Pavel (f. 329v‑348v), Cuvântare de laudă a profetului Ilie (f. 612v‑621v) (Fond 588 Pogodin, ms. 820). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 447 (anexă, nr. 820). 2174 – Psaltire, Rusia, sec. XVII. Text în slavonă. La f. 214v‑230v, Pripealele lui Filotei monahul de la Mănăstirea Cozia (Fond 775, Titov, ms. 96). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 219, nr. 1098. 2175 – Sbornic, sec. XVII. Text în slavonă. Cuprinde şi Panegiricul Sf. Ioan de la Suceava (f. 68‑82) (Fond 588 Pogodin, ms. 653). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 442 (anexă, nr. 653); Constantinescu, Repertoriu, p. 216, nr. 1080. 2176 – Sbornic, sec. XVII, text în slavonă. Cuprinde şi Grigore Ţamblac, Cuvântare de laudă a profetului Ilie (f. 30‑47) (Fond 588 Pogodin, ms. 824). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 447 (anexă, nr. 824). 2177 – Sbornic, sec. XVII, text în slavonă. Cuprinde şi Grigore Ţamblac, Cuvântare de laudă a Sf. Gheorghe (f. 196v‑224v) (Fond 588 Pogodin, ms. 825). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 447 (anexă, nr. 825). 2178 – Sbornic, sec. XVII, text în slavonă. Cuprinde şi Grigore Ţamblac, Cuvântare de vinerea mare (f. 49‑59v); Cuvântare morală (f. 101v‑118v) (Fond 588 Pogodin, ms. 995). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 464 (anexă, nr. 995). 2179 – Sbornic, sec. XVII, text în slavonă. La f. 411‑415: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 775, Titov, 2796). Ref. şi publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 125‑135. 2180 – Sbornic, sec. XVII, text în slavonă. La f. 229‑234: povestiri despre Vlad Ţepeş (Fond 588 Pogodin, ms. 1606). Ref.: Byčkov, Opisanie slavjanskih i russkih rukopisnyh sbornikov Imperat. Publ. Biblioteki, Sankt‑Peterburg, 1882, nr. 67; Ioan Bogdan, Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseşti, în idem, Scrieri alese, Buc. 1968, p. 475; Ivanova, Răkopisi, p. 486 (anexă, nr. 1606). Publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 125‑135. 2181 – Sbornic, sec. XVII, text în slavonă. La f. 234‑242: povestiri despre Vlad Ţepeş (ms. Q XVII, 169). Ref. şi publ.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 145‑150. 2182 – Tetraevanghel, Moldova, sec. XVII. Text în slavonă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.I.514). Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 82, nr. 407. 2183 – Simeon Metafrast, Cronograf, sec. XVII. Copie a traducerii în slavonă din sec. XIV, comandată de Anastasie Crimca către sfârşitul vieţii şi terminată în 1637 de popa RUSIA  423

Manoil din Suceava, la cererea egumenului Iorest al Dragomirnei (Fond 560, Osnovnoe sobranie, F.IV. 307). Ref.: K. Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Literatur, München, 1897, p. 360; Miloš Weingard, Byzantské kroniky v literaturě cirkevné, I, Bratislava, 1922, p. 74‑75, N. Iorga, Două manuscripte înstrăinate ale lui Anastasie Crimcovici, (RI, 19, 1933, p. 17‑18); Iulian Ştefănescu, Cronografele româneşti. Tipul Danovici, I, (RIR, 9, 1939, p. 1‑2, nota 4); E. Turdeanu, Le métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et artistique (1608‑1629) (RES, 29, 1952, p. 62, nr. 22); idem, Études, p. 234 şi 236‑237; Gh. Mihăilă, Cultură şi literatură română în context european, Buc, 1979, p. 394; Constantinescu, Repertoriu, p. 83, nr. 413. Publ.: A.A. Kunik, V.G. Vasilievski, V.I. Sreznevski, Die Chronik des Symeon Metaphrastes und Logothetes mit einer Einleitung vom R. Zett, München, 1971. 2184 – òseyn Hezārfen, TenqīÊ‑i tevārī‑i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor], 1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno‑otomane de la sfârşitul sec. XIV până în anul 1672 (ms. or. 520). Ref.: Babinger, GOW, p. 229‑230. 2185 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII. Text în greacă. Cuprinde lucrări ale lui Sevastos Kymīnitīs scrise la Bucureşti: Logos eis tīn Gennīsin tou Christou, 1695 (p. 89‑93), Logos eis to „Ī Gennīsis sou, Christe”, dedicat lui Constantin Brâncoveanu (p. 94‑109), Logos eis tīn Peritomīn tou Kyriou, 1696, 2 discursuri diferite cu acelaşi titlu (p. 110‑145), Logos eis tīn Anastasin tou Christou, Buc., 1695, rostit de „Constantin, fratele Armaşului” (p. 326‑331), Prōtos logos... otan īlthen o eklamprotatos apo tīn ekstrateian tou eis to Voukourestion, 1695 (p. 441‑456) (Fond Papadopoulos‑Kerameus, ms. I: Sevastos Kymīnitīs). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XIII, XXIII; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XV, XXV‑XXVI. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 215‑217, 234‑247; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 194‑196, 212‑225. 2186 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII. Text în greacă. Discursuri de Sevastos Kymīnitīs la f. 48‑52: Logos pros Sermpanon Kantakuzīnon kai Kōnstantinou Mpasarampan, 1696, dedicat lui Constantin Brâncoveanu (f. 78), Logidrion epi tī etīsiō exodō (f. 79‑83), 2 discursuri diferite cu titlu identic, Logos eis to „Ī Gennīsis sou, Christe” (f. 90‑99), Prōtos logos kai prōton egkōmion (f. 103‑105), Logos eis tīn Anastasin tou Christou, Buc., 1695, rostit de „Constantin, fratele Armaşului” (f. 106‑110) (Fond Papadopoulos‑Kerameus, ms. II: Sevastos Kymīnitīs). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, p. XII‑XIII, XXIII‑XXIV; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XV, XXV‑XXVII. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 211‑215, 217‑233; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 189‑212. 2187 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII. Text în greacă. Cuprinde: Epigrame de Nicolae Maritzi din Lefkada şi de Sevastos Kymīnitīs, dedicate lui Constantin Brâncoveanu, fiilor săi şi altor persoane din Ţara Românească, precum şi 2 epitafe în versuri de Ioan Comnen pentru Sevastos Kymīnitīs şi Teodor din Trapezunt, profesori la Academia Domnească din 424  RUSIA

Bucureşti (f. 1‑4, 19‑23); lucrări de Sevastos Kymīnitīs: discursuri dedicate lui Constantin Brâncoveanu (f. 58‑71); Egkōmion (f. 116‑123); Logos eis tīn Gennīsin tou Christou, 1695, parafrază a scrierii lui Grigore Teologul, Apologītikos tīs eis ton Ponton fygīs eneken, Bucureşti, 4 ianuarie, 1700 (f. 228‑279); discurs rostit în faţa elevilor Academiei Dmneşti din Bucureşti (f. 236‑250) (Fond Papadopoulos‑Kerameus, ms. III: Sevastos Kymīnitīs). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XIII, XIX, XXII, XXIV, XXXV‑XXXVI; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XV, XII‑XIII, XXV, XXVII, XXXIX‑XL. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 399‑409; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 365‑374. 2188 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII, Rusia. La f. 1‑12: Mudrost’, ili opisanie sedmi svobodnyh hudožestv, koja čto v sebe soderžit. Iz ellinskogo dialekta izsledovanny vo slovenskij jazyk črez Nikolaja Spafarija [Înţelepciunea, sau descrierea celor şapte arte liberale, fiecare ce cuprinde. Din greacă tălmăcită în slavonă de Nikolai Spafarij]. Text în rusă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, Q.XVII.29). Ref.: Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 133; idem, Iz literaturnoj istorii, p. 74, nota 8. 2189 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sfârşitul sec. XVII. Cuprinde Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 302 f. Text în rusă. La f. 1r: însemnare privitoare la moartea ţarului Aleksej Mihailovič, la 29 ianuarie 1676. A aparţinut contelui F.A. Tolstoj (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.IV.1). Ref.: Mihail, La diffusion, p. 120; Constantinescu, Repertoriu, p. 215, nr. 1071; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 15; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 80 (datare sec. XVIII). 2190 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale], sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Text în rusă (Q.XV.119). Ref.: M.M. Speranskij, Rukopisnye sborniki XVIII veka, Moscova, 1963, p. 110; Nikolaj Spafarij, p. 136; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 69, nr. 8. 2191 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Text în rusă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.III.118). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Constantinescu, Repertoriu, p. 214, nr. 1067; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 4. 2192 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, începutul sec. XVIII. Cuprinde Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 239 f. Lipseşte foaia de titlu. Text în rusă. La f. 239v: însemnare din 1701 cu lista numelor misionarilor iezuiţi din Beijing (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.IV.87, fost la Arhangel’skaja Duhovnaja Seminarija). Ref.: Mihail, La diffusion, p. 120; Constantinescu, Repertoriu, p. 215, nr. 1072; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 12; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 79, 81, 96. 2193 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, începutul sec. XVIII. Cuprinde Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 261 f. Text în rusă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.IV.384). RUSIA  425

Ref.: Mihail, La diffusion, p. 120; Constantinescu, Repertoriu, p. 215, nr. 1073; N.F. Katanov, Opisanie Kitai, Kazan’, 1910, p. XLIX‑L; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 9; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 79, 81, 96. 2194 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale] şi Kniga ieroglifijskaja [Cartea ieroglifică], începutul sec. XVIII, Rusia. Text în rusă. La f. 134: însemnare din 1703 (Fond 560, Osnovnoe sobranie, Q.XVII.228). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 1. 2195 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga izbrannaja vkratce o devjatih musah i o sedmih svobodnyh hudožestvah [Cartea aleasă, pe scurt despre cele nouă muze şi despre cele şapte arte liberale], sfârşitul sec. XVII‑începutul sec. XVIII, Rusia. Text în rusă (Sobranie Vjazemskij, Q.81). Ref.: Opisanie rukopisej P.P. Vjazemskogo, Sankt‑Peterburg, 1902, p. 255‑256; Nikolaj Spafarij, p. 136; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 69, nr. 7; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 139. 2196 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, începutul sec. XVIII. Cuprinde Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. Din cele 323 f. iniţiale se păstrează 127 f. Text în rusă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.IV.289). Ref.: Mihail, La diffusion, p. 119‑120; Constantinescu, Repertoriu, p. 214, nr. 1068; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 13; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 78, 96. 2197 – Nicolae Milescu Spătarul, Dejstvo o sedmih svobodnyh naukah [Reprezentaţie teatrală despre cele şapte ştiinţe liberale], începutul sec. XVIII. Text în rusă (Fond 588 Pogodin, ms. 2003). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 133. 2198 – Miscelaneu, începutul sec. XVIII. Text în greacă. Conţine la f. 3v‑6v: Sigillion din februarie 1681 al lui Iacov I, patriarh ecumenic, pentru Mănăstirea Cotroceni; 24‑25v: actul lui Ioanichie, arhiepiscop de Sinai, emis în Ţara Românească, prin care întăreşte închinarea Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu Sărat către Mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai; f. 45‑46: act al lui Calinic, patriarh ecumenic, din 1700, prin care îngăduie mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei să se întoarcă în Ţara Românească; f. 79v: epigramă a lui Sevastos Kymīnitīs pentru Constantin Brâncoveanu, Bucureşti, 24 februarie 1698 (Fond Papadopoulos‑Kerameus, ms. 8). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XXXIII‑XXXV; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXXVII‑XXXIX. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XXXV, 371‑373, 386‑389, 392‑393; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XL, 339‑341, 352‑355, 358‑359. 2199 – Sf. Simeon al Tesalonicului, Scrieri, începutul sec. XVIII. 140 f. Text în slavonă. Traducere după ediţia de la Iaşi, 1683 (Fond 588 Pogodin, ms. 1050). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 469 (anexă, nr. 1050); Constantinescu, Repertoriu, p. 217, nr. 1084. 426  RUSIA

2200 – Psaltire, Ţara Românească, începutul sec. XVIII. Text în română. Copie după ediţia lui Antim Ivireanul de la Bucureşti, din 1694. 309 f. 20,2 x 14,8 cm (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.I.12) Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 254, nr. 1326; Valentina Pelin, 1990. 2201 – Rapoarte diplomatice, din 30 ian. şi 25 aug. 1703, ale lui Petr Andreevič Tolstoj către cancelarul F.A. Golovkin, privitoare la relaţiile sale cu Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, şi cu spătarul Mihail Cantacuzino. Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătoria de studii în URSS (R. ist., 40, 1987, nr. 6, p. 644). 2202 – Diploma de la Luţk, 13 aprilie 1711, întocmită de Dimitrie Cantemir. 22,5 x 34,5 cm. Text în latină şi rusă. Pagina de titlu scrisă ulterior, probabil la donarea de către poetul Derjavin în decembrie 1813. Textul rus al diplomei (p. 1‑8) cu parafa în ceară roşie a lui Petru I şi semnătura sa. La p. 9‑13: textul latin, semnat de copist, cu litere de tipar, PETRUS, iar mai jos iscălit probabil traducătorul: „Comes Golovkin” (f. 247, n. 60) (Fond 247, D. 3359/6, 1‑4, în rusă; Secţia Ms. şi Carte rară, Autografe străine, nr. 60, în latină). Ref.: Maria Holban, Ludovic Demény, Originalul şi traducerea latină a „Diplomei lui Petru I” dată lui Dimitrie Cantemir, cuprinzând condiţiile tratatului moldo‑rus din 1711 (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 1067‑1070); Ţarălungă, Dimitrie Cantemir, p. 18, 347‑348, nota 16; 357, nota 23; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 88, nr. 687. Publ. şi reprod.: M. Holban, L. Demény, op. cit., p. 1070‑1078 + 3 pl. (facsimile); Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 93‑100 (facsimile), 109‑113 (doc. 2). 2203 – Miron Costin, De neamul moldovenilor, copie de Axinte Uricariul, Moldova, 1712‑1713. Începutul lipseşte. I + 24 + I f., 32,8 x 22,8 cm. Text în română. La f. 11, 15v, 17v, 18‑20: însemnări autografe ale lui Dimitrie Cantemir. Frontispiciu ornat cu patru romburi, elemente florale, în chinovar şi cerneală (f. 1v); iniţiale mari lucrate cu măiestrie pe fundal floral în chinovar şi cerneală; titlurile capitolelor, unele nume proprii din text, numărul capitolelor redat marginal şi cuvântul „Letopiseţ”, în colontitlu pe fiecare pagină, sunt scrise cu chinovar (Fond 560, Osnovnoe sobranie, F.IV.2). Ref.: Miron Costin, De neamul moldovenilor, ed. C. Giurescu, Buc., 1914, p. 11‑12; Liviu Onu, Copie necunoscută a cronicilor moldoveneşti („Studii şi cercetări de bibliologie”, 5, 1963, p. 305, nota 1); Miron Costin, Opere, II, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1965, p. 9‑52 (text), 145‑170 (comentarii); L. Demény, Tradiţie şi continuitate în „Hronicul” lui Dimitrie Cantemir. Contribuţii (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 947‑956); Gabriel Ştrempel, Manuscrise româneşti aflate la Leningrad şi Kiev („Studii şi cercetări de bibliologie”, 12, 1972, p. 27‑28); Constantinescu, Repertoriu, p. 253‑254, nr. 1322, 1324; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 261‑270; D. Velciu, Manuscrisul De neamul moldovenilor de Miron Costin în redacţia lui Nicolae Costin („Leningrad”), în Cronica anonimă a Moldovei 1661‑1709, Buc., 1989, p. 66‑71; Valentina Pelin, 1990. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 77, c. 478‑504; BCS, mf. 1520; L. Demény, op cit., pl. 1‑3; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, fig. 66. 2204 – Carte, au cântare de laudă cu umilinţă..., 1713, alcătuită de Gheorghe Cucorescu „când au fost striin în stoliţa Moscului”. 16 f. Dedicată generalului Toma [Cantacuzino] (Fond 560, Osnovnoe sobranie, Q.I.1). RUSIA  427

Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 28‑31; Gh. Bogaci, Monumente literare necunoscute („Moldova socialistă”, 18 iulie 1979) (traducător menţionat: Gheorghie Cucorescul). 2205 – Canoane, Moscova, 1713, alcătuire de boierul muntean Gheorghe Cucorescu din Muntenia. 16 f. 20,5 x 16,0 cm. Text în română. Cuprinde: Dedicaţia generalului Toma Cantacuzino (f. 3v‑4), Canon de laudă către Preasfânta şi de viaţă începătoare Troiţei, facerea lu[i] Gheorghe Cucorescul (f. 5‑10v), Canon cătră Preasfânta de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioara Maria, facerea lu[i] Gheorghe Cucorescu (f. 11‑16v) (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.I.1). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 28‑31; Constantinescu, Repertoriu, nr. 1325, p. 254; Valentina Pelin, 1990. 2206 – Dimitrie Cantemir, Loca obscura in Cathechisi [...], cca 1720. Copie de Ivan Il’inskij a traducerii în rusă (Col. F.A. Tolstoj, ms. 217). Originalul în latină se păstrează la Biblioteca Rusă de Stat, Moscova (Fond 173, Muzejnoe sobranie, ms. 277). Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir, Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 205; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 109, nr. 705. 2207 – Litovskaja Kronika (Krasnojarskij spisok), cca 1720‑1740. 2 + 325 + 1 f. Text în bielorusă. Copie. Cuprinde informaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până la 1556 (ms. F.IV.727, I‑II). Ref.: Polnoe sobranie russkih letopisej, XXXII, Moscova, 1975, p. 6‑7. 2208 – Sbornic, cca 1740. La p. 484‑571: Litovskaja kronika (Tobol’skij spisok). Cuprinde informaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până la 1556 (ms. F.IV.372). Ref.: N.N. Ulaščik, în Polnoe sobranie russkih letopisej, XXXII, Moscova, 1975, p. 5‑6. 2209 – MeÊmed SubÊī, Ta’rīË‑i Vekā‑i [Istoria întâmplărilor], 1742. Cuprinde informaţii privind situaţia Banatului şi a Olteniei în 1730‑1742 şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso‑austro‑turc (ms. 532). Ref.: Babinger, GOW, p. 298‑299. 2210 – Arifmologija, 1743, prelucrare după lucrarea cu acest titlu a lui Nicolae Milescu Spătarul din 1672. Text în rusă (Fond 560, Osnovnoe sobranie, Q.XVII.43). Ref.: Belobrova, Iz literaturnoj istorii, p. 74, n. 8; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 70, nr. 13. 2211 – Antioh Cantemir, Epigrame şi satire, ante 1744 (Col. 11, Rukopisi Arheografičeskoj Komissij; Col. 238, IV, 5, N.P. Lihačev, avtografij). Ref.: Putevoditel’, p. 417, 426. 2212 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, prima jumătate a sec. XVIII. Cuprinde Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 186 f. Text în rusă (Fond 536, F 37/967, fost Obščestvo Ljubitelej Drevnej Pis’mennosti). Ref.: Mihail, La diffusion, p. 120; Constantinescu, Repertoriu, p. 213, nr. 1063; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 80. 2213 – Antim din Thermion, Epitafios pros ton Ougkrovlachias īgemona Grīgorion Gkikan [Cuvântare funebră la moartea domnului Ţării Româneşti, Grigore II Ghica], 1752. 24 f. 21 x 15,7 cm (ms. gr. 168). 428  RUSIA

Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XLI; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XLVI. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 553‑568; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 495‑507. 2214 – Viaţa lui Petru cel Mare, Moldova, 1755. Copie a traducerii din greacă făcută în timpul mitropolitului Iacov pentru Ioan Bogdan, vel vornic al Ţării de Jos. III + 273 f. 31 x 20,5 cm. Lipseşte sfârşitul. Text în română (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. F.IV.1). Ref.: G. Ştrempel, op. cit., p. 27; Constantinescu, Repertoriu, p. 254, nr. 1323; Valentina Pelin, 1990. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. U.R.S.S., r. 63, c. 165‑438. 2215 – Ioan Comnen, Viaţa [...] împăratului Ioan Cantacuzino, 1784. Copie de Chesarie Daponte (ms. gr. CCLIII, f. 162‑169). Ref.: Jacimirskij, Otčet, p. 115‑117, nr. 19; L. Vranoussis, 1987. 2216 – Litovskaja Kronika (Letopis Pancyrnogo i Averki). Copie, 1776. 39 f. Text în bielorusă. Cuprinde informaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până la 1556 (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.IV.105). Ref.: Polnoe sobranie russkih letopisej, XXXII, Moscova, 1975, p. 12‑14. Publ.: ibidem, p. 193‑205. 2217 – Constantin Caragea banul, Ephemerides, Bucureşti – Iaşi – Istanbul, 1 septembrie 1777 – 11 noiembrie 1780, 188 p. 20 x 14,8 cm; 1808‑1812, 105 f. 17,2 x 12,5 cm. Cuprinde informaţii de istorie politică, economică şi culturală din Ţările Române. Manuscrise autografe (ms. gr. 201, 201b). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. IV; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. V; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 434. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 77‑115, 119‑158; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 69‑102, 105‑142. 2218 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, a doua jumătate a sec. XVIII. Cuprinde Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 206 f. Text în rusă. Copie a ms. Q.IV.384 (Fond 588 Pogodin, ms. 17.15). Ref.: Mihail, La diffusion, p. 120; Constantinescu, Repertoriu, p. 218, nr. 1092; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 16; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 80, 96. 2219 – Athanasie Comnen Ipsilanti, Ekklīsiastikōn te kai politikōn vivlia dōdeka, a doua jumătate a sec. XVIII. 40 f. Fragmente din cărţile VIII‑IX, extrase dintr‑un manuscris aflat la Mănăstirea Sf. Ecaterina din Muntele Sinai, cu informaţii despre viaţa şi opera cărturarilor greci din Ţările Române în anii 1608, 1642, 1645, 1660‑1670 (ms. Uspenskij 72, 31 f.; 136, 19 f.). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. X‑XI; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XII; V. Benešovič, Opisanie grečeskih rukopisej monastyrja svjatoj Ekateriny na Sinae, I, Sankt‑Peterburg, 1911, p. 450‑451, 642, nr. 549. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 513‑531; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 465‑480 (ms.136, f. 652‑687). 2220 – Stepennaja kniga, a doua jumătate a sec. XVIII. În vol. I, f. 62v‑96v: Povest’ RUSIA  429 vremennyh let, sec. XII, cu informaţii despre existenţa românilor în zona Dunării şi relaţiile lor cu slavii (Fond 885, Ermitažnoe istoričeskoe sobranie, ms. 552/4). Ref.: D.N. Al’šic, Istoričeskaja Kollekcija Ermitažnogo Sobranija rukopisej, Moscova, 1968, p. 39, nr. 2; 63‑64, nr. 126. 2221 – Voskresenskaja Letopis’, a doua jumătate a sec. XVIII. Cuprinde Povestire pe scurt despre domnii Moldovei de când s‑a început ţara Moldovei în anul 6867 (1359‑1504) (Fond 885, Ermitažnoe istoričeskoe sobranie, ms. 323). Ref.: D.N. Al’šic, op. cit., p. 42‑43, nr. 11. 2222 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVIII. Text în greacă. Cuprinde Lambru Fotiadis, Şapte cuvântări către Alexandru Constantin Moruzi şi Alexandru Ipsilanti, domni ai Ţării Româneşti, Gheorghe Ioannidīs, Prosodiōn ī dafnīphoria, versuri închinate lui Constantin Ipsilanti şi Emanuil Furca, Versuri către Alexandru Constantin Moruzi (Fond Papadopoulos‑Kerameus). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XIX; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXXII‑XXXIII. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 321‑326; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 293‑299. 2223 – Nestor, Povest’ vremennyh let (sec. XII), copie de la sfârşitul sec. XVIII. 67 f., 33,2 x 20,7 cm. Text în slavonă. Cuprinde informaţii despre existenţa românilor în zona Dunării şi relaţiile lor cu slavii (Fond 885, Ermitažnoe istoričeskoe sobranie, ms. 482). Ref.: D.N. Al’šis, op. cit., p. 39, nr. 1. 2224 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga glagolemaja estestvoslovnaja [Cartea numită a naturii], Rusia, sec. XVIII. Text în rusă. Lucrare de ştiinţele naturii şi anatomie umană, completată din izvoare latine (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. Q.I.3). Ref.: D. Ursul, Filosofskie i obščestvenno‑političeskie vzgljady N.G. Milesku Spafarija, Chişinău, 1955, p. 71‑72; Constantinescu, Repertoriu, p. 215, nr. 1070. 2225 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Cuprinde Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 189 f. Text în rusă (Fond 588 Pogodin, ms. 17.16). Ref.: Mihail, La diffusion, p. 120; Constantinescu, Repertoriu, p. 218, nr. 1093; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 73, nr. 17; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 80, 96. 2226 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologija, 1673. Text în rusă (Fond 588 Pogodin, ms. 1691). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Constantinescu, Repertoriu, p. 218, nr. 1091. Publ.: Nikolaj Spafarij, p. 87‑124; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 153‑329. Reprod.: ibidem, p. 392‑393. 2227 – Nicolae Milescu Spătarul, Kniga o Sibilljah [Cartea Sibilelor], Rusia, sec. XVIII. 50 f. Text în rusă. 3 ex. (Fond 711, Duhovnaja Akademija 328; idem, 422, fragment; Fond Vjazemskij, F. 93). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 68, nr. 4. 2228 – Epistolar, sec. XVIII. Text în greacă. La f. 37‑39v, 50v‑51: scrisoare din 430  RUSIA

1730 a lui Macarie din Patmos către Mihai Racoviţă, domnul Ţării Româneşti, şi două scrisori ale lui Gherasim Vyzantios, directorul şcolii din Patmos, către domnitori din Ţările Române (Fond Papadopoulos‑Kerameus). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XXII; Hurmuzaki – Murnu‑Litzica, XIII, p. XXXVI. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 363‑365; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 332‑334. 2229 – Minei pe lunile iulie şi august, Moldova, sec. XVIII Text în slavonă. Cuprinde cuvântări de Grigore Ţamblac: Cuvântare de laudă a profetului Ilie (f. 141v‑148v), Cuvântare la Schimbarea la faţă (f. 277‑282v), Cuvântare la Adormirea Maicii Domnului (f. 384v‑387v), Cuvântare la tăierea capului Sf. Ioan (f. 419‑423) (Fond 588 Pogodin, ms. 914). Ref.: Ivanova, Răkopisi, p. 455 (anexă, nr. 914). 2230 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în greacă. Cuprinde o scrisoare a lui Sevastos Kymīnitīs către Ioan Comnen, Bucureşti, 1697 (Fond Papadopoulos‑Kerameus). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XXVI; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXIX. 2231 – Sbornic, sec. XVIII. Text în slavonă. Cuprinde povestiri despre Vlad Ţepeş (f. 11‑16) (ms. F. CXCV). Ref.: Lurie, Povest’ o Drakule, p. 125‑135. 2232 – Miscelaneu, începutul sec. XIX. Text în greacă. 456 + 20 p. La p. 12‑20: Seira tīs diadochīs tōn Othōmanōn Vasileōn, vesiridōn kai authentōn Moldovlachias mechri ton 1781 etous (Fond Papadopoulos‑Kerameus). Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. XXIX; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXXIII. Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos‑Kerameus, XIII, p. 327‑339; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 301‑307. 2233 – Sofronij Vračanski, episcop de Vraca, Ispovedanie pravoslavnoj vjary, Buc., 1805, 363 p. Manuscris autograf. La f. 185‑352: Systima i religia mohamedanskija, traducere în bulgară a scrierii lui Dimitrie Cantemir Kniga sistima ili sostojanie muhammedanskija religii, ed. Sankt‑Peterburg, 1722. La sfârşit, Žitie i stradanija grešnogo Sofronija..., autobiografie redactată la Bucureşti în 1804 (Fond 588 Pogodin, ms. 1204, f. 179‑340). Ref.: V. Sl. Kiselkov, Sofronij Vračanski, Sofia, 1963, p. 166; Virgil Cândea, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Sistemul religiei muhamedane, Buc., 1977, p. LIX; Anca Irina Ionescu, Considérations sur la traduction du Livre sur le système de la religion des musulmans de Cantemir par Sofronie Vračanski (RESEE, 15, 1977, nr. 1, p. 101‑112); Ivanova, Răkopisi, p. 413, nr. 77; Constantinescu, Repertoriu, p. 186, nr. 936; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 119, nr. 713. Publ.: G. Rakovski, în „Dunavska Lebed”, nr. 55‑61, 17 octombrie – 1 decembrie 1861; Vasil Stojanov, în „Periodičesko spisanie”, Brăila, 5‑6, 1872, p. 52‑77; ed. A. Teodorov Balan, Sofia, 1906; ed. P.N. Oreškov, Sofia, 1914; trad. fr. Jack Feuillet, Sofia, 1981; Dimitrie Cantemir, Sistema şi religia mohamedană. Cartea celor trei RUSIA  431

religii, partea a treia. Traducerea bulgară a lui Sofronie Vračanski, ed. şi trad. Anca Irina Ionescu, Buc., 2000. Reprod.: ibidem (2 f., între p. 46 şi 47); B. A. R., mf. 314. 2234 – Miscelaneu, cca 1815, Mănăstirea Neamţ, Moldova. Cuprinde scrierile lui Paisie Velič kovskij şi scrieri despre el. Text în slavonă. Copie din Şcoala paisiană, grafie similară cu a lui Mitrofan Schimonahul. III + 217 f., 23 x 16,5 cm. (Fond 573, Duhovnaja Academija, ms. 279). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2235 – Veniamin Lesvios, Discurs rostit la Academia Domnească din Bucureşti, 18 ianuarie 1818 (ms. gr. 754). Ref.: Ariadna Camariano‑Cioran, Les Académies Princières de Bucarest et de Jassy et leurs Professeurs, Salonic, 1974, p. 72 ş. urm. Publ.: „Ermīs o Logios”, Viena, 1818, p. 200 ş. urm. 2236 – I. Ghinkulov, Moldovenesc lexicon cu rosienească tălmăcire, I‑II, Moldova, Chişinău, 1829. Exemplar autograf. Vol. I, A‑O, 469 f.; vol. II, O‑U, 489 f., 21,6 x 17 cm. (Fond 560, Osnovnoe sobranie, ms. O.XVI.37). Ref.: Valentina Pelin, 1999.

CR

2237 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473. Cuprinde 5 capitole privitoare la istoria Ţărilor Române până la lupta de la Baia dintre Matei Corvin şi Ştefan cel Mare, 1467. Ref.: Veress, B.R.U., I, p. 1, nr. 1; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui Iohannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934‑1935, p. 36). Publ.: Die Ofener Chronik, ed. J. Podhradczky, Budapesta, 1900. 2238 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1512. 2 ex. Primul ex., complet, a aparţinut Mănăstirii Neamţ, iar al doilea, incomplet, Mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 2, nr. 10; Karataev, Opisanie, p. 26, nr. 12; BRV, I, p. 1, nr. 3; Bogdan, Notiţe, f. 61v; Demény, Călătorie de studii I, p. 370; idem, Tipăriturile târgoviştene din secolul al XVI‑lea în bibliotecile şi muzeele din Moscova şi Leningrad („Studia Valachica”, 1970, p. 154); idem, Ouvrages imprimés en caractères cyrilliques en Transylvanie au XVI‑e siècle et conservés dans les bibliothèques et musées de Moscou et de Leningrad, în Armarium. Studia et historia scripturae librorum et ephemeridum, Budapest, 1976, p. 95‑125; V.I. Lukianenko, Izdanija kirilličeskoj pečati XV‑XVII vv. (1494‑1688) dlja južnyh slavjan i rumyn, Katalog, Leningrad, 1979 (rec. L. Demény în R. Ist., 35, 1982, nr. 4, p. 567‑569); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 176, 186‑187, 255. 2239 – Johannes Honterus, De grammatica libri II, Cracovia, 3 ed.: 1532, 1538 şi 1556. 44 f. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 365‑367; The National Library of Russia Online Catalogue, http://www.nlr.ru/rlin/in16_e.php. 432  RUSIA

2240 – Johannes Honterus, Reformatio ecclesiae Coronensis ac totius Barcensis provinciae, cum praefatione Philippi Melanthon, Wittenberg, 1543. Ref.: The National Library of Russia Online Catalogue, http://www.nlr.ru/rlin/in16_e.php. 2241 – Tetraevanghel, tipărit de Filip Moldoveanul, Sibiu, 1546. Incomplet. Însemnare de proprietate a lui Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, 1653. Ref.: A. Petrov, în „Žurnaly Ministerstva Narodnogo Prosveščenija”, 1891, nr. 6, p. 209‑215; idem, în „Zapiski Istoriko‑Filologičeskogo Fakul’teta”, Sankt‑Peterburg, 81, 1906, p. 66‑71; Damian Bogdan, Contribuţii la bibliografia românească veche. Tipărituri dintre anii 1546‑1762 necunoscute la noi (BOR, 1938, p. 55‑58); Demény, Călătorie de studii I, p. 370; Lidia A. Demény, Xilogravurile lui Filip Moldoveanul (SCIA, s. Artă Plastică, 16, 1969, nr. 2, p. 240); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187, 273‑287, 294‑306. Reprod.: Lidia A. Demény, op. cit., fig. 9‑17; B. A. R., mf. 2242 – Apostol, tipărit de Dimitrie Liubavici, din porunca domnului Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul, Târgovişte, 1547. Incomplet. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 7, nr. 30; Karataev, Opisanie, p. 111‑114, nr. 39; BRV, I, p. 30, nr. 7; Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 158‑159; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 180, 186‑187. 2243 – Apostol, tipărit de Dimitrie Liubavici din porunca domnului Moldovei, Iliaş Rareş, Târgovişte, 1547. Incomplet. Însemnare de posesor a vornicului Teodosie şi a soţiei sale Nastasia din Moldova, 1619. Ref.: Demény, Călătorie de studii I, p. 370; idem, Tipăriturile târgoviştene, p. 158‑159; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 181, 186‑187, 255. 2244 – Evangheliar, tipărit de Filip Moldoveanul, Sibiu, 1551‑1553. Text în slavonă şi română. Singurul exemplar cunoscut. 117 f. Incomplet. Însemnare de posesor, Transilvania, 1640. Ref.: I. Bogdan, O Evanghelie slavonă cu traducere română din secolul al XVI‑lea (CL, 26, 1891, p. 33‑40); A. Huttmann şi P. Binder, Prima carte tipărită în română („Călăuza bibliotecarului”, 1965, nr. 2, p. 94‑96); L. Demény, O tipăritură slavo‑română precoresiană (Studii, 18, 1965, nr. 5, p. 1001‑1038); idem, Le premier texte roumain imprimé (RRH, 4, 1965, nr. 3, p. 385‑412); idem, Prima tipăritură în română (MI, 1, 1967, nr. 9, p. 64‑68); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 61‑62, 77, 186‑187, 255. Publ.: Evangheliarul slavo‑român de la Sibiu, 1551‑1553, ed. Emil Petrovici, Buc. 1971. 2245 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri Coronensi libri III, Zürich, 2 ed.: 1552 (2 ex.) şi 1583. 30 f. + 14 f. hărţi. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 372‑373; The National Library of Russia Online Catalogue, http://www.nlr.ru/rlin/in16_e.php. 2246 – Slujebnic, Veneţia, 1554. Text în slavonă. Însemnări (2) privitoare la circulaţia cărţii în Oltenia, sec. XVIII şi prima jumătate a sec. XIX. Ref.: Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 255. RUSIA  433

2247 – Triod – Penticostar, Târgovişte, 1558, tipărit de diaconul Coresi. 2 ex. incomplete, cu însemnări în română şi slavonă, sec. XVII‑XVIII. Ref.: Karatev, Opisanie, I, p. 188, nr. 86; BRV, I, p. 43, nr. 9; Demény, Călătorie de studii I, p. 370; Lidia A. Demény, op. cit., p. 240, nota 23; Demény, Tipăriturile târgoviştene, p. 159‑162; Petăr Atanasov, Novi danni za slavjanskoto knigopečatane v Rumynija prez XVI vek („Studia Balcanica”, 2, 1970, p. 135); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 181, 183. 2248 – Tetraevanghel, Braşov, 1565, tipărit de Călin. 2 ex. incomplete: unul din Fondul Pogodin şi unul de la Mănăstirea Sf. Pavel, Muntele Athos. Ref.: Karataev, Opisanie, p. 24‑26, nr. 10; BRV, I, p. 48, nr. 11 (datat greşit 1562); Demény, Călătorie de studii I, p. 370; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187, 192. 2249 – Apostol, tipărit de diaconul Coresi, [Braşov?], 1567. Fragment. 4 f. Ref.: Bogdan, Notiţe, f. 61v; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 185, 188. 2250 – Psaltire, tipărită de diaconul Coresi, Braşov, 1568‑1570. Ex. incomplet. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 13, nr. 73; Bogdan, Notiţe, f. 61v; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑189. 2251 – Octoih, tipărit de diaconul Coresi, [Ţara Românească ?], 1575. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 13, nr. 68; Karataev, Opisanie, p. 187‑188, nr. 85; Bogdan, Notiţe, f. 61v; Petăr Atanasov, op. cit., p. 143; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 2252 – Tetraevanghel, Sebeş, 1579, tipărit de diaconul Coresi şi Mănăilă. 2 ex. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 74; Karataev, Opisanie, p. 201, nr. 93; Bogdan, Notiţe, f. 61v; BRV, I, p. 75, nr. 23; Demény, Călătorie de studii I, p. 370; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 2253 – Sbornic, Sebeş, 1580, tipărit de diaconul Coresi. 456 f. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 76; Karataev, Opisanie, p. 206‑208, nr. 99; Bogdan, Notiţe, f. 61v; BRV, I, p. 85. 2254 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Coresi, s.l., 1579. Text pe două coloane, în slavonă şi română. 2 ex. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 77; Karataev, Opisanie, p. 205, nr. 98; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187. 2255 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie, Mănăstirea Plumbuita, 1582. Incomplet. Ref.: Karataev, Opisanie, p. 109‑110, nr. 37; A.F. Byčkov, Otčety imperatorskoj publičnoj biblioteki za 1883 god, Sankt‑Peterburg, 1884, p. 238‑239; Bogdan, Notiţe, f. 61v; Karataev, Opisanie, p. 111, nr. 38; Ludovic Demény, Noi contribuţii la activitatea tipografică a lui Lavrentie („Revista bibliotecilor”, 22, 1969, nr. 4, p. 218‑227); idem, Tiparniţa bucureşteană în secolul al XVI‑lea (Studii, 25, 1972, nr. 2, p. 206, 209); idem, Când s‑a tipărit prima carte bucureşteană (MI, 6, 1972, nr. 10, p. 47); idem, L’imprimerie de Bucarest au XVIe siècle. Quelques précisions nécessaires (RRH, 20, 1981, nr. 4, p. 669); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 106‑127, 186‑187. 434  RUSIA

2256 – Tetraevanghel, tipărit de diaconul Coresi şi Mănăilă, s.l. 1583, din porunca lui Petru Cercel, domnul Ţării Româneşti. Incomplet. Ref.: Demény, Călătorie de studii II, p. 1211; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187, 197. 2257 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum Ioann. Honteri Coronensi libri, I‑III, s.l., 1590. 30 f. + 14 f. hărţi. Ref.: Nussbächer, O bibliografie Honterus, p. 372‑373; The National Library of Russia Online Catalogue, http://www.nlr.ru/rlin/in16_e.php. 2258 – Psaltire, tipărită de diaconul Coresi, s.l., cca 1590. Incomplet. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 14, nr. 78; Karataev, Opisanie, p. 204‑205, nr. 96; BRV, I, p. 81, nr. 26 (datare: 1580); Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 186‑187, 243‑245. 2259 – Johannes Honterus, Enchiridion cosmographiae, Zürich, 1597. Ref.: The National Library of Russia Online Catalogue, http://www.nlr.ru/rlin/in16_e.php. 2260 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographia libri III, Coloniae [Köln], 1600. Ref.: ibidem. 2261 – Ioan Hrisostomul, Carte despre preoţie, Lvov, 1614. Text în slavonă. Ex‑libris Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 27, nr. 178; Karataev, Opisanie, p. 324‑325, nr. 215; Zapasko – Isaevič, I, p. 36‑37, nr. 95. 2262 – Evangelie učitel’noe, Rohmaniv, 1619, închinată Irinei Movilă. Cu o gravură cu blazonul acesteia şi versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 31, nr. 208; Karataev, Opisanie, p. 357‑358, nr. 249; Zapasko – Isaevič, I, p. 39‑40, nr. 121. 2263 – Acatist, Kiev, 1629. 308 p. Cu o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 299; Karataev, Opisanie, p. 407‑408, nr. 337; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 186. 2264 – Psaltire, Kiev, 1629. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 300; Karataev, Opisanie, p. 411, nr. 343; Zapasko – Isaevič, I, p. 48, nr. 190. 2265 – Imnologia si est Pesnoslovie, Kiev, 1630. Cuprinde Panegiric închinat de tipografii Kievului lui „Petru Movilă, arhimandritul Sfintei de Minuni Făcătoare Marii Lavre Pečerska din Kiev, fiul voievodului Ţării Moldovei”. 6 f. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 43, nr. 304; Karataev, Opisanie, p. 416, nr. 355; Zapasko – Isaevič, I, p. 49, 51, nr. 204. 2266 – Octoih, Lvov, 1630, dedicat lui Moise Movilă, domnul Moldovei. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 44, nr. 305; Karataev, Opisanie, p. 417‑418, nr. 357, 358; Bogdan, Notiţe, f. 62; Zapasko – Isaevič, I, p. 51, nr. 205. RUSIA  435

2267 – Triod, Kiev, 1631, dedicat domnului Moldovei, Moise Movilă, cu gravură reprezentând stema Moldovei (foaia de titlu, verso) şi epigramă de Petru Movilă, cuprinzând învăţături către fratele său Movilă, „moştenitor al tronului Moldovei”. 2 exemplare. Ref. şi publ.: Karataev, Hronolog., p. 46, nr. 322; Karataev, Opisanie, p. 429‑430, nr. 382; Bogdan, Notiţe, f. 62; P.P. Panaitescu, Petru Movilă şi românii (BOR, 60, 1942, nr. 9‑10, p. 403‑420); D.P. Bogdan, Les Enseignements de Pierre Movilă adressés à son frère Moise Movilă („Cyrillomethodianum”, I, 1971, p. 1‑19; 19‑25, epigrama); Mihăilă, Contribuţii, p. 183‑228; Zapasko – Isaevič, I, p. 52‑53, nr. 220. Reprod.: ibidem, p. 16‑17 (epigrama); Zapasko – Isaevič, loc. cit. 2268 – Eucharistīrion albo vdjačnost’, Kiev, 1632, dedicat lui Petru Movilă. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură cu armele lui Petru Movilă şi versuri dedicatorii; f. 3v: gravură cu portretul lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 47, nr. 332; Karataev, Opisanie, p. 431‑433, nr. 388; Zapasko – Isaevič, I, p. 53‑54, nr. 228; Natalia Pylypjuk, Eucharistīrion, Albo Vdjačnost’. The First Panegiric of the Kiev Mohyla School: Its Content and Historical Context („Harvard Ukrainian Studies”, 8, 1984, nr. 1‑2, p. 47‑70). Reprod.: ibidem, p. 252 (facsimil, 18 f.). 2269 – Petru Movilă, Krest Hrista spasitelja i každogo č/e/ove/ka, na kazanju publičnom... vyražennyj, Kiev, 1632. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 48, nr. 333; Karataev, Opisanie, p. 433‑434, nr. 389; Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 230. 2270 – Eufōnia veselobrmjačaja..., Kiev, 1633, dedicat lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 50, nr. 351; Karataev, Opisanie, p. 431, nr. 403; Zapasko – Isaevič, I, p. 54, nr. 235. Reprod.: Zapasko – Isaevič, loc. cit. 2271 – Mnemosyne sławy prac y trudow [...] Piotra Mohiły [...], Kiev, 1633. 15 p. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55, nr. 240. 2272 – Molitvenic, Câmpulung, 1635, tipărit de Timotei din porunca lui Matei Basarab. 3 ex. incomplete. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 52, nr. 371; Bogdan, Notiţe, f. 62. 2273 – Acatistul Maicii Domnului, Kiev, 1636. 360 p. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Zapasko – Isaevič, I, p. 55‑56, nr. 251. 2274 – Antologhion, Kiev, 1636, cu prefaţă de Petru Movilă. 418 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 384; Karataev, Opisanie, p. 452, nr. 439; Zapasko – Isaevič, I, p. 57, nr. 252. 2275 – Evanghelie, Lvov, 1636, tipărită cu încuviinţarea mitropolitului Petru Movilă. 12 + 412 f. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 54, nr. 383; Karataev, Opisanie, p. 451‑452, nr. 438; Zapasko – Isaevič, I, p. 56‑57, nr. 253. 436  RUSIA

2276 – Evangelie učitel’noe, Kiev, 1637, tipărită din porunca lui Petru Movilă, cu prefaţa acestuia. Traducere din greacă în slavonă şi rusă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 401; Karataev, Opisanie, p. 457‑458, nr. 455; Zapasko – Isaevič, I, p. 57‑58, nr. 256. 2277 – Slujebnic, Lvov, 1637. 8 + 241 f. Tipărit cu încuviinţarea mitropolitului Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 56, nr. 398; Karataev, Opisanie, p. 456, nr. 452; Zapasko – Isaevič, I, p. 57, 59, nr. 258. 2278 – Apostol, Lvov, 1639. 27 + 246 f. Cu o gravură reprezentând armele lui Petru Movilă şi versuri dedicatorii (foaia de titlu, verso). Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 61, nr. 437; Karataev, Opisanie, p. 474, nr. 493; Zapasko – Isaevič, I, p. 59‑60, nr. 270. 2279 – Slujebnic, Kiev, 1639, cu prefaţa lui Petru Movilă. 16 + 270 + 128 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 60, nr. 433; Karataev, Opisanie, p. 470‑471, nr. 489; Zapasko – Isaevič, I, p. 60, nr. 273. 2280 – Triod, Kiev, 1640. Cu prefaţa lui Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 63, nr. 454; Karataev, Opisanie, p. 481‑482, nr. 511; Zapasko – Isaevič, I, p. 61‑64, nr. 282. 2281 – Iosephus Kalimon, Sol post oecasum oriens ad spectandum oratione propositus cum rhetoricum horisontem in collegio suo Kiovien/si/feria II paschali anno 1641, illustrisimus princeps Petrus Mohila archiepiscopus Kioviensis clarissima sui presentia illuminaret, Kiev, 1641. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 61, 63, nr. 292. 2282 – Triodion si est „tripesnec”, Lvov, 1642, dedicat de Petru Movilă lui Vasile Lupu şi Matei Basarab (tiraje deosebite). Pe verso‑ul foii de titlu: stema lui Petru Movilă. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 67, nr. 485; Karataev, Opisanie, p. 495, nr. 538; Zapasko – Isaevič, I, p. 63, 65, nr. 302. Publ.: P.P. Panaitescu, O carte necunoscută a lui Petru Movilă dedicată lui Matei Basarab, în Omagiu lui P. Constantinescu‑Iaşi, Buc., 1965, p. 296‑300 (prefaţa dedicată lui Matei Basarab). 2283 – Antologhion, Câmpulung, 1643, tipărit din porunca lui Matei Basarab. 10 + 494 f. La f. 39‑52 şi 172‑182: însemnări de posesori în română şi slavonă, Moldova, sfârşitul sec. XVII. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 68, nr. 492; Karataev, Opisanie, p. 501‑502, nr. 555; BRV, I, p. 136, nr. 44; Bogdan, Notiţe, f. 40; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 255‑256. 2284 – Poluustav [Pravilă], Kiev, 1643, tipărit din porunca lui Petru Movilă. 12 f. + 890 + 334 + 64 p. Cu o prefaţă a acestuia. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 69, nr. 498; Karataev, Opisanie, p. 503, nr. 559; Zapasko – Isaevič, I, p. 64, 66, nr. 314. RUSIA  437

2285 – Psaltire cu rugăciuni şi acatiste, Kiev, 1643‑1644. 248 + 136 f. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 70, nr. 500; Karataev, Opisanie, p. 504‑505, nr. 561; Zapasko – Isaevič, I, p. 65, nr. 324. 2286 – Petru Movilă, Litos abo kamień z procy [...] przez Evzebia Pimina, Kiev, 1644. 424 p. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 66, 68, nr. 329. 2287 – Octoih, Lvov, 1644. Ex‑librisul lui Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 70, nr. 510; Karataev, Opisanie, p. 507‑508, nr. 570; Zapasko – Isaevič, I, p. 65, nr. 323. 2288 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj, Kiev, 1645, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. 4 + 102 p. 2 tiraje. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 72, nr. 527; Karataev, Opisanie, p. 514, nr. 588; Zapasko – Isaevič, I, p. 66, nr. 333‑334; p. 67, nr. 345. 2289 – Petru Movilă, Nowa duchowna prz szlubie Janusza Radziwiła [...] z [...] Maria Córka [...] Wasilia Woiewody y hospodara Wołoskiego, Kiev, 1645. 13 p. Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaevič, I, p. 67, 68, nr. 344. 2290 – Liturghier, tipărit de Ioan, Mănăstirea Dealu, 1646. Însemnări în română din Moldova, sec. XVIII. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 74, nr. 540; Karataev, Opisanie, p. 520, nr. 601; BRV, I, p. 155, nr. 49; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 256. 2291 – Slujebnic, Târgovişte, 1646, tipărit de Procop Stanciovici şi Radu Stoicovici. 3 ex. incomplete. Pe 1 ex.: însemnări în română, sec. XVII‑XVIII. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 74, nr. 539; Karataev, Opisanie, p. 521, nr. 602; BRV, I, p. 158, nr. 51; Bogdan, Notiţe, f. 60; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 256. 2292 – Petru Movilă, Sobranie krotkoj nauki o artikulah vjary pravoslavno‑kafoličeskoj, Lvov, 1646, tipărit de Isaja Trofimovič Kozlovskij. 90 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 73, nr. 536; Karataev, Opisanie, p. 519‑520, nr. 598; Zapasko – Isaevič, I, p. 68, nr. 350. 2293 – Trebnic, Kiev, 1646, cu prefaţa lui Petru Movilă (f. 2‑6). Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele lui Petru Movilă cu versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 74, nr. 541; Karataev, Opisanie, p. 517‑518, nr. 595; Zapasko – Isaevič, I, p. 68, 71, nr. 354. 2294 – Triod – Penticostar, Târgovişte, 1649, tipărit din porunca Elenei, soţia lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti. 4 + 404 f. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 80, nr. 591, 592; Undol’skij, Očerk, nr. 632; Karataev, Opisanie, p. 537‑538, nr. 658, 659; BRV, I, p. 171‑175, nr. 55; Bogdan, Notiţe, f. 60. 2295 – Psaltire, Câmpulung, 1650. 172 f. Însemnări, Moldova, 16 şi 22 martie 1764: cutremur şi eclipsă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 81, nr. 596; Undolski, Očerk, nr. 652; Karataev, Opisanie, 438  RUSIA

p. 540‑541, nr. 667; BRV, I, p. 178, nr. 58; Bogdan, Notiţe, f. 40; Demény – Demény, Carte, tipar şi societate, p. 255. 2296 – Ioanikij Galjatovskij, Nebo novoe, Lvov, 1665, cu o prefaţă închinată Annei Movilă Potocki (f. 2‑6). 144 p. Pe verso‑ul foii de titlu: gravură reprezentând armele familiei Movilă, cu versuri dedicatorii. Ref. şi reprod.: Karataev, Hronolog., p. 97, nr. 773; Zapasko – Isaevič, I, p. 77, nr. 423. 2297 – Psaltire de‑nţăles, Iaşi, 1680, tradusă de mitropolitul Dosoftei al Moldovei şi tipărită de ieromonahul Mitrofan. 3 + 212 p. Ex. incomplet. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 113, nr. 867; Bogdan, Notiţe, f. 62; V. Kiriak, Cartea şi tiparul în Moldova în secolele XVII‑XVIII, Chişinău, 1977, p. 67‑68. 2298 – Octoih, Buzău, 1700. 3 + 299 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 148, nr. 1161; Bogdan, Notiţe, f. 62. 2299 – Evhologhion, adecă Molitvennic, Buzău, 1701, tipărit de ieromonahul Mitrofan. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 152, nr. 1185; Bogdan, Notiţe, f. 62. 2300 – Ceaslov, tipărit de Antim Ivireanul, Bucureşti, 1703. 4 + 720 + 3 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 155, nr. 1208; Bogdan, Notiţe, f. 62; BRV, I, p. 454, nr. 143; Ştefan Gr. Berechet, Ceaslovul slavo‑român al lui Antim Ivireanul din 1703 (RI, 24, 1938, p. 246‑247). 2301 – Psaltire, Buzău, 1703. 5 + 229 p. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 154, nr. 1206; Bogdan, Notiţe, f. 62. 2302 – Samotsikulo [Apostol], Tbilisi, 1709, tipărit de Mihail Stepaneshvili Ungrovlakheli (Mihail Ştefanovici). 442 p. Cu caractere nuskhuri. Ref.: BRV, I, p. 484; Dan Dumitrescu, Activitatea tipografică a lui Mihai Ştefan în Gruzia (Studii, 11, 1958, nr. 1, p. 136, nr. 3); Patriarhia Georgiei, List of the 1709‑1722 printings published in the first Georgian printing‑house, Tbilisi, 1997, nr. 3; Vakhtang VI‑is stambis gamocemebi, erovnuli bibliotekis koleqtsiis agtseriloba, 1709‑1722 [Editions of Vakhtang VI’s typography, description of the collection of the National Library, 1709‑1722], ed. Dali Machaidze, Tbilisi, 2009, p. 23‑29. 2303 – Sakhareba [Evanghelie], Tbilisi, 1709. 302 p. Cu caractere nuskhuri. Tipărită cu aprobarea regelui Vakhtang VI de Mihail Ungrovlakheli, ucenic al lui Antim Ivireanul, în tiparniţa trimisă de acesta. În prefaţa cărţii, Mihail arată împrejurările înfiinţării acestei tiparniţe la Tbilisi. Ref.: BRV, I, p. 543; P. Michael Tarchnišvili, Geschichte der kirchlichen georgischen Literatur, Città del Vaticano, 1955, p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 1; Patriarhia Georgiei, op. cit., nr. 1; Andrei Pippidi, À propos des débuts de l’imprimerie en Géorgie, în Impact de l’imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays Roumains, Buc., 2009, p. 26. 2304 – Lotsvani [Molitvenic], Tbilisi, 1710. 290 p. Cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail Stepaneshvili Ungrovlakheli (Mihail Ştefanovici). Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 7; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 447‑448 (cu data: 1713); Vakhtang VI‑s stambis, p. 51‑55. RUSIA  439

2305 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru], Tbilisi, 1712. 352 p. Cu caractere mkhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească. Ref.: Vakhtang VI‑s stambis, p. 89‑99. 2306 – Şerban (= Dimitrie) Cantemir, Petru pervomu presvetleišemu i deržavneišemu blagočestiveišemu... panegiričeskoe vsesožženie..., Sankt‑Peterburg, 1714. Textul rus şi latin al Panegiricului lui Petru cel Mare, rostit de fiul lui Dimitrie Cantemir, Şerban, de ziua ţarului, în martie 1714. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 7, nr. 23; Paul Cernovodeanu, Mihai Carataşu, Alvina Lazea, Démètre Cantemir, «Le Panégyrique de Pierre le Grand» (1714) („Archaeus”, 5, 2001, nr. 1‑2, p. 101‑133); Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 150‑152. Publ.: P. Cernovodeanu, M. Carataşu, A. Lazea, loc. cit.; Ţvircun, Epistoljarnoe nasledie, p. 173‑176 (doc. 47) (versiunea rusă). 2307 – Petru Movilă, Katehezis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la Kiev în 1645. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1375; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899. 2308 – Kmnulebis Tsodnis Tsigni (Aiati) [Astrologie], Tbilisi, 1721. 148 p. Cu caractere mkhedruli. Tipărită de episcopul Nikoloz Mroveli Orbelis Dze, în tiparniţa adusă din Ţara Românească. Ref.: Vakhtang VI‑s stambis, p. 125‑128. 2309 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului (cota P 715). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73; A. Dunaeva, 2012. 2310 – Octoih, Bucureşti, 1726. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 199, nr. 1540; Bogdan, Notiţe, f. 62. 2311 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, trad. N. Tindal, I‑II, Londra, 1734‑1735. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 12‑13, nr. 52. 2312 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, où se voyent les causes de son aggrandissement et de sa décadence [...], II‑IV, trad. par M. de Joncquières, Paris, 1743. Ref.: ibidem, p. 13, nr. 53. 2313 – Demetrie Kantemir, Geschichte des osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschreiben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten in Moldau, Hamburg, 1745. Ref.: ibidem, p. 13‑14, nr. 56. 2314 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745. 19 + 179 + 29 p. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512. 440  RUSIA

2315 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752. Ref.: ibidem, p. 91, nr. 1791. 2316 – Kalendar’ ili mesjaceslov geografičeskij na 1770 god, Sankt‑Peterburg, 1769. Cuprinde, la p. 29‑70: Ja. Ja. Štelin, Kratkoe geografičeskoe opisanie Knjažestva Moldavskogo i ležaščih meždu Černym i Kaspijskim morjami, zemel’ i narodov, s landkartočkoju sih zemel’, al cărei prim capitol O Moldavii rezumă după manuscrisul latin Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 9, nr. 31; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p.154‑155, nr. 1053. 2317 – Dimitrie Cantemir, Historisch‑, geographisch‑ und politische Beschreibung der Moldau [...], Frankfurt – Leipzig, 1771. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 9, nr. 29. 2318 – Žurnal ili podennaja zapiska... pamjat’... Petra Velikogo, s 1698 goda daže do Nejštatskogo mira, II, Sankt‑Peterburg, 1772. La p. 291‑313, în anexă: Dimitrie Cantemir Divnija revoljucii pravednago Božija otmščenija na familiju Kantakuzinij v Valahii slavnij i Brankovanov [Evenimentele Cantacuzinilor şi ale Brâncovenilor]. Ref.: „Annalile Societăţei Academice Române”, XI, secţ. 1, Partea administrativă şi desbateri, Buc., 1878, p. 62; Madan, Dmitrij Kantemir, p. 16, nr. 68. Reprod.: Biblioteca Naţională a Rusiei, mf. K1/12917‑2, 1, 2; Callimachi ş.a., Dimitrie Cantemir, p. 110‑111. 2319 – De ale casii voarbe, ruseşti şi moldoveneşti, cu priincioase complementuri, Iaşi, 1789. Ref.: V. Kiriak, Cartea şi tiparul din Moldova în secolele XVII–XVIII, Chişinău, 1977, p. 95. 2320 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168. 2321 – Apostol, Iaşi, 1791. Ref.: Bogdan, Notiţe, f. 62. 2322 – Psaltire, Iaşi, 1791. Ref.: ibidem. 2323 – [Dimitrie Cantemir ş.a.], Istorija Tureckogo gosudarstva ot samogo osnovanija onogo do novejših vremen, I‑II, Moscova, 1828. 103 + 91 p. Traducere din germană după lucrarea anonimă Geschichte des osmanischen Reichs, von seiner Entstehung auf die neuesten Zeiten Nach Kantemir, Galletti und d’Ohsson. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 14, nr. 57. RUSIA  441

2324 – Carmen Silva, Carstvo skazki, traducere din germană de S.M. Majkova, ed. 2, Sankt‑Peterburg, [1904]. 306 p. Cuprinde trei portrete ale reginei şi 26 de desene de R.F. Štejn. Ref.: Ion Bistreanu, 2011.

H

2325 – Dimitrie Cantemir, Harta Caucazului, 1723, copie (expusă în vitrină). Ref.: Ioan Paraschiv ş.a., Constatări ale delegaţiei de arhivişti români la Moscova şi Leningrad (RA, s. n., 1958, nr. 1, p. 306). 2326 – Hartă, din 1790, reprezentând operaţiile armatei ruse în Ţările Române în timpul războiului cu turcii din 1787‑1789. Ref.: Şt. Berechet, O hartă rusă, necunoscută nouă, a operaţiunilor lui Suvorov în Principatele Române în campania 1787‑1789 (SOV, I, 1920, p. 166‑170). Reprod.: ibidem, pl., p. 178.

SANKT‑PETERBURGSKIJ FILIAL INSTITUTA ROSSIJSKOJ ISTORII RАN (Filiala din Sankt‑Peterburg a Institutului de Istorie a Rusiei al Academiei Ruse de Ştiinţe107)

DOC

2327 – Scrisoare, din 1381, a papei Urban VI despre misiunea inchizitorilor în Armenia, Gruzia, Grecia, ţinuturile tătarilor şi Ţara Românească (Col. 57, D. I. Žubrickij). Ref.: Putevoditel’, p. 185. 2328 – Hrisov din Târgovişte, 24 ianuarie 1437, prin care Vlad Dracul, domnul Ţării Româneşti, întăreşte pârgarilor braşoveni drepturi vamale (Col. 238, II, 128, N.P. Lihačev). Ref.: Putevoditel’, p. 387. Publ.: Şt. T. Eşanu, Un document necunoscut de la Vlad al II‑lea Dracul (MI, 4, 1970, nr. 8, p. 77‑78); DRH, D, I, p. 463‑464. 2329 – Hrisov din Suceava, 8 octombrie 1462, de la Ştefan cel Mare privind întăriri de proprietăţi boierului Nicoară Sârbescul (Col. 226, op. 2, nr. 1, cu o traducere din 1810 de Pavel Debriţ). Ref.: Putevoditel’, p. 370. Publ.: V.I. Sreznevskij, în „Otčet Imperatorskoj Akademii Nauk”, Sankt‑Peterburg, 1893, p. 64‑65; Bogdan, Documentele, I, p. 64‑65; DIR, A. Moldova, veacurile XIV‑XV, I, p. 325‑326; DRH, A, II, p. 160‑162. Reprod.: B. A. R., foto II/4, XXVIII/3; Inst. de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, foto, II/468. 2330 – Carte domnească de miluire din Huşi, 28 martie 1537, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, slugilor sale Toader, Luca, Fătul, Manciul, Ion Mrăcescul, Isac 107 Fost LOII, Leningradskoe Otdelenie Instituta Istorii (Arhivele Institutului de Istorie Filiala Leningrad). 442  RUSIA

Ciupercă şi Filip, pentru o sălişte sub Ciornohalma. Pergament (Fond Moldavskie akty, op. 2, dos. 1, 1a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 271‑274. 2331 – Carte domnească de miluire din Iaşi, 20 septembrie 1589, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, hatmanului şi pârcălabului de Suceava, boierului Andrei, pentru satul Podoleni. Cu pecete de ceară roşie (Fond Moldavskie akty, op. 2, dos. 3, 3a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 351‑352. 2332 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 1592‑1593, de la Aron, domnul Moldovei, Mănăstirii Sinaia pentru satul Borceşti, în ţinutul Soroca, şi biserica de la Galata cu grădină şi livezi (Fond Moldavskie akty, op. 2, dos. 4, 4a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 355‑357. 2333 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 august 1595, de la Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, Mănăstirii Galata de la Sinaia pentru satul Borceşti pe apa Ciornei şi o moară pe Nistru, în ţinutul Soroca (Fond Moldavskie akty, op. 2, dos. 5, 5a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 371‑372. 2334 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 5 iulie 1597, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, slugii sale, aprodul Sava, pentru jumătate de sat Vlăşineşti, cumpărată de la fostul pitar, Dumitru, şi rudele sale cu 120 taleri de argint (Fond Moldavskie akty, op. 2, dos. 6). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, II, p. 372‑374. 2335 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 26 mai 1598, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, dată Anei, jupâneasa răposatului Golia logofătul, pentru nişte robi ţigani (Col. N.P. Lihačev, kn. 77, Rumynskie i Moldavskie akty, dos. 2). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 160‑162. 2336 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 11 august 1603, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, dată Anei, jupâneasa logofătului Ioan Golia, pentru două locuri din pustie la Oxintia şi Orheiul Vechi şi pentru a treia parte din Golăeşti, mai sus de Orheiul Vechi (Col. N.P. Lihačev, kn. 77, Rumynskie i Moldavskie akty, dos. 2a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, I, p. 196‑198. 2337 – Carte domnească de întăritură din Suceava, 20 februarie 1605, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, pârcălabului Ignat Ciogolea şi aprodului Miron Romăşcel pentru o bucată de pământ lângă satul Berevoeşti. Poartă pecetea domnească de ceară roşie (Fond Moldavskie akty, dos. 7, 7a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 32‑33. 2338 – Carte domnească de miluire, 12 martie 1606, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, slugii sale Isac Balica, pentru satul Podoleni, pe râul Moşna, în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 8). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 44‑46. 2339 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 12 noiembrie 1610, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, paharnicului Constantin Roşca, pentru o parte din satul Păniceşti, în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 9). RUSIA  443

Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 71‑73. Reprod.: ibidem, p. 448. 2340 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 22 noiembrie 1610, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, postelnicului Dumitrache Chiriţă pentru satul Popenţeni în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 10, 10a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 74‑75. 2341 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 14 martie 1611, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei, vornicului Ilie Băcioc pentru jumătate de sat Ciorna în ţinutul Soroca (Fond Moldavskie akty, dos. 11). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 79‑80. Reprod.: ibidem, p. 449. 2342 – Carte domnească de danie din Iaşi, 30 ianuarie 1612, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, Mănăstirii Sinaia pentru satul Borceşti, cu mori pe Nistru, în ţinutul Soroca (Fond Moldavskie akty, dos. 12, 12a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 87‑88. Reprod.: ibidem, p. 450. 2343 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 25 februarie 1613, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, slugii sale Ignat Ciogolea, pentru satul Berevoeşti în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 13, 13a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 91‑92. 2344 – Zapis de mărturie din Iaşi, 23 martie 1614, de la al doilea logofăt Balş lui Ignat Ciogolea şi cumnatului său Stratul pentru împărţirea între ei a satelor Lamanova, Berehoeşti şi Vătăman (Fond Moldavskie akty, dos. 14). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 92‑94. Reprod.: ibidem, p. 451. 2345 – Zapis de mărturie din Iaşi, 30 martie 1614, de la Nebojatco Uricar despre dăruirea de către Iane Arnăut Mănăstirii Sf. Sava din Iaşi a jumătate din satul Vlăşineşti (Fond Moldavskie akty, dos. 15). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 95. Reprod.: ibidem, p. 452. 2346 – Carte domnească de danie din Iaşi, 27 iulie 1615, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, Mănăstirii Solca, pentru satul Podoleni (Fond Moldavskie akty, dos. 16, 16a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 103‑106. Reprod.: ibidem, p. 453‑454. 2347 – Carte domnească de miluire din Floci, 12 iunie 1616, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, vornicului Ieremia pentru satul Volcineţul în ţinutul Orhei (Fond Moldavskie akty, dos. 17, 17a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 111‑113. 2348 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 12 septembrie 1616, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, Mănăstirii Galata, pentru satul Borceşti pe apa Ciornei în ţinutul Soroca (Fond Moldavskie akty, dos. 18, 18a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 115‑117. 444  RUSIA

2349 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 6 octombrie 1616, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, vistiernicului Constantin Roşca pentru o parte din satul Păniceşti în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 19, 19a, copie moldovenească din 1855). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 117‑119. Reprod.: ibidem, p. 455. 2350 – Zapis de mărturie din Iaşi, 14 februarie 1617, de la Necula vistiernicul pentru satul Podoleni, care aparţinea Mănăstirii Solca (Fond Moldavskie akty, dos. 20). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 123‑124. Reprod.: ibidem, p. 456. 2351 – Zapis de mărturie din Iaşi, 6 martie 1618, de la şoltuzul din Huşi, dat lui Ion Cogălniceanul pentru un loc de prisacă, cumpărat de la Ulina cu 10 taleri (Fond Moldavskie akty, dos. 21). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 137‑138. Reprod.: ibidem, p. 457. 2352 – Carte domnească de danie din Iaşi, 8 mai 1619, de la Gaspar Gratiani, domnul Moldovei, Mănăstirii Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai, pentru satele Procialnici, Ciurliţ, Bălteni şi Verdişani, dăruite mănăstirii de Nestor Ureche, fost mare vornic (Fond Moldavskie akty, dos. 22). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 138‑140. Reprod.: ibidem, p. 458. 2353 – Carte domnească de danie din Iaşi, 11 mai 1619, de la Gaspar Gratiani, domnul Moldovei, Mănăstirii Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai, pentru satul Borceşti din ţinutul Soroca (Fond Moldavskie akty, dos. 23). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 140‑142. 2354 – Carte domnească de danie din Iaşi, 25 noiembrie 1619, de la Gaspar Gratiani, domnul Moldovei, Mănăstirii Sf. Vineri pentru satul Procialnici, dăruit de vornicul Ureche (Fond Moldavskie akty, dos. 24). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 144‑145. Reprod.: ibidem, p. 459. 2355 – Carte domnească de danie din Iaşi, 26 octombrie 1620, de la Alexandru Iliaş, domnul Moldovei, Mănăstirii Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai, pentru satul Borceşti pe apa Ciornei şi pentru o biserică de piatră (Fond Moldavskie akty, dos. 25). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 149‑151. Reprod.: ibidem, p. 461. 2356 – Carte domnească de danie din Iaşi, 26 octombrie 1620, de la Alexandru Iliaş, domnul Moldovei, Mănăstirii Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai, pentru satele Procialnici, Ciurliţ, Bălteni şi Verdişani, dăruite Mănăstirii de Nestor Ureche, fost mare vornic (Fond Moldavskie akty, dos. 26). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 147‑148. Reprod.: ibidem, p. 460. 2357 – Carte domnească de miluire din Iaşi, 3 iunie 1622, de la Ştefan Tomşa, domnul RUSIA  445

Moldovei, boierilor Ionaşcu Cehan şi Duca stolnicul pentru satul Novaci în ţinutul Fălciu, cu monograma domnească în aur (Fond Moldavskie akty, dos. 28, 28a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 161‑163. Reprod.: ibidem, p. 462. 2358 – Carte domnească de danie din Iaşi, 5 decembrie 1622, de la Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, Mănăstirii Sf. Paraschiva din Iaşi pentru satul Posadnici pe râul Jijia (Fond Moldavskie akty, dos. 29, 29a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 164‑166. Reprod.: ibidem, p. 463. 2359 – Zapis de vânzare din Iaşi, 20 aprilie 1623, de la egumenul Timotin de la Mănăstirea Sf. Sava din Iaşi, pentru jumătate din satul Vlăşineşti, pe Prut, cumpărată de la el de Toader şătrarul şi feciorii săi, Dumitraşcu şi Enache (Fond Moldavskie akty, dos. 30, 30a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 166‑168. Reprod.: ibidem, p. 464. 2360 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 24 martie 1624, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, boierului Miron Barnovschi pentru satele Verbova, Verejani, Zaluceni şi Nemirovul în ţinutul Soroca (Fond Moldavskie akty, dos. 32, 32a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 168‑171. 2361 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 14 aprilie 1624, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, fostului vornic Ionaşcu Cehan, pentru satul Novaci în ţinutul Fălciu (Fond Moldavskie akty, dos. 33, 33a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 171‑172. 2362 – Scrisori, din 1625, de la Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei (Col. 35, Secţia Europa Occidentală). Ref.: Putevoditel’, p. 497. 2363 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 11 iulie 1626, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, vornicului Ionaşcu Cehan şi comisului Duca pentru satul Novaci în ţinutul Fălciu (Fond Moldavskie akty, dos. 34, 34a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 182‑184. 2364 – Carte domnească de danie din Iaşi, 26 mai 1627, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, Mănăstirii Solca pentru satul Podoleni (Fond Moldavskie akty, dos. 35, 35a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 187‑189. Reprod.: ibidem, p. 465. 2365 – Zapis de mărturie din Iaşi, 1 august 1627, de la marele logofăt Dumitraşcu Ştefan şi de la marele vistiernic Mihalache, jupânesei Sofronia Ciogoloae pentru o parte din satul Berevoeşti (Fond Moldavskie akty, dos. 36). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 189‑190. Reprod.: ibidem, p. 466. 2366 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 25 septembrie 1627, de la Miron 446  RUSIA

Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, Sofroniei Ciogoloae pentru satul Berevoeşti (Fond Moldavskie akty, dos. 37). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 192‑193. Reprod.: ibidem, p. 467. 2367 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 27 septembrie 1627, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, Sofroniei Ciogoloae pentru o parte din satul Berevoeşti, revendicată de Groza (Fond Moldavskie akty, dos. 38). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 194‑195. 2368 – Carte domnească de privilegii din Iaşi, 13 decembrie 1627, acordate de Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, voievod, satului Coiceni din ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 39). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 203‑204. 2369 – Carte domnească de întăritură, 6 iulie 1628, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, jupânesei Sofronia Ciogoloae pentru o parte din satul Berevoeşti cumpărată de la Chiril Cornea cu 100 taleri (Fond Moldavskie akty, dos. 40). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 211‑212. 2370 – Carte domnească de imunitate din Iaşi, 12 iulie 1628, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, pentru satul Copceni, în ţinutul Iaşi, care aparţinea Mănăstirii Balica sau Galata de Jos (Fond Moldavskie akty, dos. 41). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 212‑213. Reprod.: ibidem, p. 469. 2371 – Carte domnească de miluire din Iaşi, 14 iulie 1628, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, Mănăstirii Balica, pentru satul Copceni, în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 42). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 214. Reprod.: ibidem, p. 470. 2372 – Carte domnească de danie din Iaşi, 15 iulie 1628, de la Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, Mănăstirii Balica, pentru satul Copceni în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 43). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 215‑217. Reprod.: ibidem, p. 471. 2373 – Hrisov din Iaşi, februarie 1629, prin care Miron Barnovschi‑Movilă, domnul Moldovei, cere slugilor sale, zlătarilor şi tăleraşilor, să încaseze impozitele de la ţăranii satului Copceni din ţinutul Iaşi, care aparţine Mănăstirii Galata (Fond Moldavskie akty, dos. 44). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 219‑220. 2374 – Carte domnească de întăritură, 17 iunie 1629, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, fostului comis Duca, pentru satul Novaci din ţinutul Huşi. Copie de pe document sârbesc (Fond Moldavskie akty, dos. 65). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 383‑385. 2375 – Carte domnească de imunitate din Iaşi, 14 ianuarie 1630, de la Alexandru RUSIA  447

Iliaş, domnul Moldovei, Mănăstirii Balica, pentru satul Copceni, în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 45). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 241‑242. 2376 – Carte domnească de întăritură din Hârlău, 27 octombrie 1630, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, jupânesei Sofronia Ciogoloae şi fiului ei, Pătraşcu Ciogolea, pentru satul Berevoeşti (Fond Moldavskie akty, dos. 48). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 253‑255. 2377 – Carte domnească de danie din Hârlău 31 august 1630, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, Mănăstirii Balica, pentru satul Verejeni din ţinutul Soroca (Fond Moldavskie akty, dos. 47, originalul dos. 47a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 247‑248. 2378 – Carte domnească de danie din Hârlău, 31 august 1630, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, Mănăstirii Balica, pentru satul Copceni din ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 46, originalul, dos. 46a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 245‑247. 2379 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 9 martie 1631, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, lui Ştefan Boul şi soţiei sale Ruxanda, pentru două sate, Podoleni în ţinutul Fălciu şi Storeşti în ţinutul Hârlău (Fond Moldavskie akty, dos. 49, originalul dos. 49a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 263‑265. Reprod.: ibidem, p. 473. 2380 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 11 august 1631, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, marelui şetrar Chicoş şi vornicului Stratilat, să hotărnicească o parte din ocina care aparţine marelui jitnicer Cehan (Fond Moldavskie akty, dos. 50). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 269‑270. 2381 – Zapis de mărturie din Iaşi, 25 septembrie 1631 al marilor boieri, spătarului Pătraşcu Ciogolea, pentru vecinii ce s‑au mutat din satul Glăvăneşti în satul lui, Berevoeşti (Fond Moldavskie akty, dos. 51, originalul dos. 51a). Traducere după originalul sârbesc. Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 274‑276. 2382 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 8 octombrie 1631, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, spătarului Pătraşcu Ciogolea, pentru vecinii care s‑au mutat în satul lui, Berevoeşti (Fond Moldavskie akty, dos. 52). Traducere după originalul sârbesc. Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 276‑279. 2383 – Zapis de hotărnicire, 18 noiembrie 1631, de la şetrarul Chicoş şi vornicul Stratilat, marelui jitnicer Cehan pentru stabilirea hotarului satului său Novaci, în ţinutul Huşi (Fond Moldavskie akty, dos. 53). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 283‑285. Reprod.: ibidem, p. 474. 2384 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 4 noiembrie 1632, de la Alexandru Iliaş, domnul Moldovei, Mănăstirii Sf. Vineri, pentru satul Băduceni, în ţinutul Tutova (Fond Moldavskie akty, dos. 55). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 298‑299. 448  RUSIA

2385 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 4 noiembrie 1632, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, slugii sale Vasile Cogălniceanul pentru un loc de prisacă, cumpărat de tatăl acestuia de la Paulina cu 10 taleri de argint (Fond Moldavskie akty, dos. 60). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 379‑380. 2386 – Zapis de mărturie din Iaşi, 2 septembrie 1633, al boierilor moldoveni, lui Miron Ciogolea pentru satul Berevoeşti în ţinutul Iaşi, cumpărat de acesta de la jupâneasa lui Grozav cu 80 arginţi (Fond Moldavskie akty, dos. 56 şi 56a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 306‑308. 2387 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 2 septembrie 1633, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, slugii sale, Miron Ciogolea, pentru satul Berevoeşti în ţinutul Iaşi, cumpărat de acesta de la jupâneasa lui Grozav cu 80 arginţi (Fond Moldavskie akty, dos. 57, 57a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 308‑309. Reprod.: ibidem, p. 476. 2388 – Carte domnească de danie din Iaşi, 1 martie 1634, de la Moise Movilă, domnul Moldovei, vistiernicului Grigorie Roşca pentru satul Podoleni în ţinutul Fălciu (Fond Moldavskie akty, dos. 58). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 311‑312. 2389 – Carte domnească de hotărnicire din Iaşi, 2 iulie 1634, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, şoltuzului şi pârgarilor pentru stabilirea hotarului satului Novaci (Fond Moldavskie akty, dos. 59). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 316‑318. Reprod.: ibidem, p. 477. 2390 – Carte domnească de danie din Iaşi, 7 martie 1636, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, călugărilor de la Mănăstirea Balica pentru satul Vlăşineşti din ţinutul Fălciului, care a aparţinut hatmanului Isac Balica (Fond Moldavskie akty, dos. 61). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 335‑337. 2391 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 25 ianuarie 1637, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, vornicului de gloată Bârsan pentru identificarea hotarului satului Păniceşti în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 63). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 360‑361. 2392 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 17 octombrie 1637, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui spătar Ureche pentru satul Podoleni, în ţinutul Fălciu, revendicat de nepoţii hatmanului Balica (Fond Moldavskie akty, dos. 62). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 363‑365. 2393 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 20 iunie 1638, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, vornicului Cehan pentru satul Novaci în ţinutul Huşi (Fond Moldavskie akty, dos. 64). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 372‑374. Reprod.: ibidem, p. 473. 2394 – Scrisori, din 1639 şi 1643, de la principele Transilvaniei, Gheorghe I Rákóczi (Col. 35, Secţia Europa Occidentală). Ref.: Putevoditel’, p. 497. RUSIA  449

2395 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 17 octombrie 1640, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, fostului logofăt Pătraşcu Ciogolea pentru vecinii satului Berevoeşti (Fond Moldavskie akty, dos. 66). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, III, p. 400‑402. 2396 – Zapis de vânzare, 8 martie 1643, al lui Grigore şi Dumitraşcu, pentru o parte din satul Păniceşti, cumpărată de la ei de vornicul Cujbă cu 10 lei (Fond Moldavskie akty, dos. 67). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 65‑66. 2397 – Zapis de vânzare, 10 noiembrie 1643, de la Agapie, feciorul Alexandrei, pentru o parte din satul Păniceşti, cumpărată de vornicul Cujbă, cu 12 taleri (Fond Moldavskie akty, dos. 68). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 77‑78. 2398 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 8 octombrie 1644, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte fostului vornic Ionaşcu Cujbă satul Păniceşti, în ţinutul Iaşi, revendicat de Costin, fiul Maricăi (Fond Moldavskie akty, dos. 69). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 111‑113. Reprod.: ibidem, p. [373]. 2399 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 15 octombrie 1644, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, slugii sale Bălan din Tofăneşti, să descurce conflictul dintre boierul Cujbă şi Costin pentru o parte din satul Păniceşti (Fond Moldavskie akty, dos. 70). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 113‑114. Reprod.: ibidem, p. [374]. 2400 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 10 februarie 1645, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, slugii sale Ilea din Spanciocani, cu porunca să‑l mute pe Costin de pe pământul fostului vornic Cujbă (Fond Moldavskie akty, dos. 71). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 116‑117. Reprod.: ibidem, p. [375]. 2401 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 12 aprilie 1645, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Jos, Grigore Ureche, pentru satul Vlăşineşti în ţinutul Iaşi, cumpărat de la Dumitraşcu şoimar şi rudele sale, cu 150 lei (Fond Moldavskie akty, dos. 72). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 124‑125. Reprod.: ibidem, p. [376]. 2402 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 ianuarie 1646, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, şoltuzului şi orăşenilor târgului Huşi, pentru hotarul târgului (Fond Moldavskie akty, dos. 73). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 142‑145. 2403 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 mai 1646, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Sus, Toma (Cantacuzino), pentru nişte părţi din satele Negriteşti, Vlăşineşti, Volcineţ şi Răuseni (Fond Moldavskie akty, dos. 74). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 150‑151. Reprod.: ibidem, p. [381]. 450  RUSIA

2404 –Zapis de mărturie din Iaşi, 12 iunie 1646, de la boierii moldoveni, fostului vornic Ionaşcu Cujbă, pentru o parte din satul Păniceşti, cumpărată de la Ursul, fiul lui Platon Grohoticul cu 10 lei (Fond Moldavskie akty, dos. 75). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 154‑155. Reprod.: ibidem, p. [382]. 2405 – Zapis de hotărnicire, 1 august 1646, de la fostul vornic Cujbă, pentru satul Novaci, care aparţinea lui Cehan vornicul (Fond Moldavskie akty, dos. 76, 76v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 160‑161. Reprod.: ibidem, p. [384]. 2406 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 24 august 1646, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, şoltuzului şi pârgarilor din Huşi, să nu încalce hotarul satului Novaci (Fond Moldavskie akty, dos. 77). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 162‑163. Reprod.: ibidem, p. [385]. 2407 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 18 august 1647, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte jupânesei lui Duca comisul hotarele satului Novaci, revendicat de locuitorii oraşului Huşi (Fond Moldavskie akty, dos. 78). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 178‑180. Reprod.: ibidem, p. [387]. 2408 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 30 aprilie 1650, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Sus, Toma, pentru satul Păniceşti în ţinutul Iaşi, cumpărat de la diferite persoane (Fond Moldavskie akty, dos. 79). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 211‑214. 2409 – Zapis de mărturie din Iaşi, 6 mai 1657, de la Florea din Şoldăneşti şi rudele sale, pentru împărţirea satelor Popenţeni şi Găureni (Fond Moldavskie akty, dos. 80). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 274‑276. Reprod.: ibidem, p. [401‑402]. 2410 – Zapis de schimb din Iaşi, 9 martie 1659, între Safta, jupâneasa lui Neculai Ureche şi marele logofăt Racoviţă Cehan, pentru satul Podoleni în ţinutul Fălciu, cu satul Bălăsineşti în ţinutul Hotin (Fond Moldavskie akty, dos. 81). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 279‑282. Reprod.: ibidem, p. [405‑406]. 2411 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 30 iunie 1659, prin care Gheorghe Ghica, domnul Moldovei, întăreşte fostului vistiernic Ramandi, o parte din satul Popenţeni, în ţinutul Iaşi, revendicată de locuitorii satului Găureni (Fond Moldavskie akty, dos. 82). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 291‑294. 2412 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 16 aprilie 1660, de la Ştefan Lupu, domnul Moldovei, marelui vornic al Ţării de Jos, Toma Cantacuzino, pentru nişte părţi de ocină din satul Popenţeni, în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 84). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 306‑307. Reprod.: ibidem, p. [413]. RUSIA  451

2413 – Zapis de danie, 16 aprilie 1660, de la Ramandi vistiernicul, marelui vornic al Ţării de Jos, Toma Cantacuzino, pentru o parte din satul Popenţeni, în ţinutul Iaşi (Fond Moldavskie akty, dos. 85). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 304‑305. Reprod.: ibidem, p. [412]. 2414 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 4 iulie 1660, de la Ştefan Lupu, domnul Moldovei, să i se întoarcă Mănăstirii Sf. Vineri, satul Borceşti, în ţinutul Soroca (Fond Moldavskie akty, dos. 86). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 311‑312. Reprod.: ibidem, p. [415]. 2415 – Zapis de vânzare din Iaşi, 25 noiembrie 1660, de la rudele fostului mare clucer, Miron Ciogolea, pentru satul Berevoeşti şi o parte din satul Săbieni, cumpărate de la ei de marele vornic al Ţării de Sus, Ioniţă Prăjescul, cu 550 lei (Fond Moldavskie akty, dos. 86). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 322‑325. Reprod.: ibidem, p. [417]. 2416 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 17 decembrie 1660, de la Ştefan Lupu, domnul Moldovei, călugărilor de la Mănăstirea Sf. Vineri, pentru nişte mori pe apa Ciornei (Moldavskie akty, dos. 87). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, IV, p. 325‑326. Reprod.: ibidem, p. [418]. 2417 – Zapis de vânzare din Iaşi, 2 aprilie 1661, de la marele vornic Ion Prăjescul pentru nişte părţi din satele Berehoeşti, Săbieni şi Zăpodie în ţinutul Iaşi, cumpărate de Duca, al doilea vistiernic (Moldavskie akty, dos. 88, 88v). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 25‑28. Reprod.: ibidem, p. [328]. 2418 – Zapis de mărturie din Iaşi, 2 aprilie 1661, al boierilor moldoveni lui Duca, al doilea vistiernic, pentru nişte părţi din satele Berehoeşti, Săbieni şi Zăpodie în ţinutul Iaşi, cumpărate de marele vornic al Ţării de Sus, Ion Prăjescul (Moldavskie akty, dos. 89). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 28‑31. 2419 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 2 aprilie 1661, de la Ştefan Lupu, domnul Moldovei, vistiernicului al doilea, Duca, pentru nişte părţi din satele Berehoeşti, Săbieni şi Zăpodie în ţinutul Iaşi, cumpărate de la marele vornic al Ţării de Sus, Ion Prăjescul (Moldavskie akty, dos. 90). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 31‑34. 2420 – Carte domnească de poruncă din Iaşi, 25 mai 1661, de la Ştefan Lupu, domnul Moldovei, slugilor sale Burghelea şi Aleuş, să determine hotarul satului Podoleni din partea braniştii Bohotin (Fond Moldavskie akty, dos. 91). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 34‑35. Reprod.: ibidem, p. [329]. 2421 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 2 iulie 1661, de la Ştefan Lupu, domnul 452  RUSIA

Moldovei, călugărilor de la Mănăstirea Sf. Vineri pentru o moară în satul Borceşti în ţinutul Soroca, revendicată de pârcălabul Miron Costin (Fond Moldavskie akty, dos. 92, 92a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 39‑43. Reprod.: ibidem, p. [330]. 2422 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 18 iulie 1661, de la Ştefan Lupu, domnul Moldovei, vistiernicului Pascal pentru satul Husieni în ţinutul Dorohoi şi o parte din satul Todereni în ţinutul Hârlău, pentru 100 taleri (Fond Moldavskie akty, dos. 93). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 44‑46. 2423 – Carte domnească de judecată din Iaşi, 28 iulie 1662, prin care Eustratie Dabija, domnul Moldovei, voievod întăreşte egumenului de la Mănăstirea Sf. Vineri o moară pe apa Ciornei, la care pretindea Ştefan Izbaşa (Fond Moldavskie akty, dos. 94). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 76‑78. Reprod.: ibidem, p. [335]. 2424 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 20 august 1662, de la Eustratie Dabija, domnul Moldovei, călugărilor de la Mănăstirea Sf. Vineri pentru o moară la Borceşti pe râul Ciorna, în ţinutul Soroca (Fond Moldavskie akty, dos. 95, 95a). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 81‑82. Reprod.: ibidem, p. [336]. 2425 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 4 februarie 1663, de la Eustratie Dabija, domnul Moldovei, călugărilor de la Mănăstirea Balica pentru satul Vlăşineşti în ţinutul Fălciu, care a aparţinut lui Isac Balica (Fond Moldavskie akty, dos. 96). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 88‑89. Reprod.: ibidem, p. [337]. 2426 – Zapis de danie din Iaşi, 31 mai 1665, de la Pătraşcu şi rudele sale, Mănăstirii Sf. Vineri din oraşul Iaşi, pentru 8 părţi din satul Puntişani în ţinutul Tutova (Fond Moldavskie akty, dos. 97). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 131‑133. Reprod.: ibidem, p. [346‑347]. 2427 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 12 iulie 1665, de la Eustratie Dabija, domnul Moldovei, Mănăstirii Sf. Vineri pentru satul Puntişani în ţinutul Tutova (Fond Moldavskie akty, dos. 98). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 133‑135. Reprod.: ibidem, p. [348]. 2428 – Zapis de vânzare din Iaşi, 15 mai 1666, de la fostul cămăraş Toderaşcu Grama, sora lui, Cristina, şi Dumitraşcu Prăjescul pentru satul Stenca din ţinutul Soroca, cumpărat de fostul pârcălab Iancul, fiul lui Costin, cu 350 de lei (Fond Moldavskie akty, dos. 99). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 157‑159. Reprod.: ibidem, p. [350]. 2429 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 17 mai 1667, de la Iliaş Alexandru, domnul Moldovei, marelui şătrar Lupaşcu Buhul, pentru satele Prăjeşti şi Trifeşti din ţinutul Neamţ, moştenite de la părinţii lui (Fond Moldavskie akty, dos. 100). RUSIA  453

Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 190‑191. Reprod.: ibidem, p. [354]. 2430 – Zapis de mărturie din Iaşi, 2 iulie 1670, de la marele logofăt Solomon Bârlădeanu, marele vornic al Ţării de Jos, Miron Costin, şi alţi boieri moldoveni, despre vânzarea de către Ştefan, Vasile şi rudele lor, a unor părţi din satul Zăpodie, cu 80 de taleri, lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei (Fond Moldavskie akty, dos. 101). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, V, p. 288‑290. Reprod.: ibidem, p. [368]. 2431 – Zapis de mărturie din Iaşi, 26 octombrie 167, de la paharnicul Chiriac Mănăstirii Sf. Vineri din Iaşi pentru satul Streşani, ţinutul Lăpuşana (Fond Moldavskie akty, dos. 102). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 77‑79. 2432 – Documente, din 1675‑1677, despre misiunea în China a lui Nicolae Milescu Spătarul (Col. 18, G.S. Batenkov, Fond 28, Verhoturskaja voevodskaja izba; Fond 96, Nerčinskaja voevodskaja izba). Ref.: Putevoditel’, p. 44, 66‑67. 2433 – Hrisov din Bucureşti, din 6 martie 1680, prin care Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, întăreşte Mănăstirii Vărbila ocine în Pătârlage şi Tega (Col. 238, N.P. Lihačev, acte româneşti şi moldoveneşti, kn. 77). Ref.: N.A. Mohov ş.a., Documente, p. 144. Publ.: ibidem, p. 158‑161. 2434 – Zapis de vânzare din Berehoieşti, 4 decembrie 1680, de la Nistor şi rudele lui pentru o parte din satul Berehoieşti în ţinutul Iaşi, cumpărată de la ei de domnul Moldovei, Gheorghe Duca (Fond Moldavskie akty, dos. 104). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 123‑125. 2435 – Zapis de mărturie din Iaşi, 12 decembrie 1680, de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei, către marele logofăt Miron Costin şi alţi boieri moldoveni, pentru o parte din satul Berehoieşti, ţinutul Iaşi, cumpărată de domnul Moldovei, Gheorghe Duca, de la rudele lui Vlaşin pitărel (Fond Moldavskie akty, dos. 104). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 126‑129. 2436 – Zapis de mărturie din Iaşi, 30 noiembrie 1696, de la boierii moldoveni marelui spătar Mihalache Racoviţă pentru satele Bălteni şi Peletinci, ţinutul Vaslui (Fond Moldavskie akty, dos. 107). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 175‑179. 2437 – Carte domnească de întăritură din Iaşi, 1 decembrie 1696, de la Antioh Cantemir, domnul Moldovei, marelui spătar Mihalache Racoviţă pentru satele Bălteni şi Peletinci în ţinutul Vaslui, primite de la paharnicul Iordache în schimbul satului Negreşti, ţinutul Neamţ (Fond Moldavskie akty, dos. 108). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 179‑182. 454  RUSIA

2438 – Carte domnească de danie din Iaşi, 17 august 1697, de la Antioh Cantemir, domnul Moldovei, boierului Mihalache Racoviţă, cu dreptul să ia zeciuială din veniturile satului Novaci (Fond Moldavskie akty, dos. 109). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 185‑186. 2439 – Zapis de vânzare din Iaşi, 15 iulie 1700, de la Alexandra, soţia lui Mereuţă şi feciorii ei, Vasilache şi Mihăilaş, pentru o parte din satul Zăgarancea, cumpărată de la ei de părintele Simion de la Mănăstirea Sf. Vineri, cu 25 de lei (Fond Moldavskie akty, dos. 111). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 199‑200. 2440 – Scrisori (3), din 1702‑1703, ale stolnicului Constantin Cantacuzino către ceauşul David Corbea, agent al Ţării Româneşti la Moscova, cu informaţii despre opresiunea habsburgică în Transilvania, începutul răscoalei lui Francisc II Rákóczi şi sprijinul acordat acestuia de Polonia. Traduceri în rusă (Col. 115, Rukopisnye knigi 115, nr. 1184). Ref.: Putevodite’l, p. 434; Elena Ionescu, Din corespondenţa inedită a lui David Corbea ceauşul („Cumidava”, 6, 1975, p. 63‑82); Paul Cernovodeanu, Primele ştiri privitoare la insurecţia Rákócziană în corespondenţa stolnicului Constantin Cantacuzino din anii 1703‑1704, în Studii de istorie a naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfrăţirii lor cu naţiunea română. Naţionalitatea maghiară, I, Buc., 1976, p. 86‑87, 92. 2441 – Zapis de mărturie din Iaşi, 6 mai 1705, al fostului al doilea clucer Ştefan pentru o parte de ocină în satul Snimeani, în ţinutul Iaşi, dată părinţilor Mănăstirii Sf. Vineri, în schimbul unei părţi de ocină în satul Brătuleşti, în ţinutul Roman (Fond Moldavskie akty, dos. 113, p. 1v, 2). Ref. şi publ.: Moldova în epoca feudalismului, VI, p. 224‑228. 2442 – Diplomă, din 1711, acordată de ţarul Petru cel Mare principelui Dimitrie Cantemir, în legătură cu primirea sa sub protecţia Rusiei. Copie (Fond 36, Voroncov). Ref.: Putevoditel’, p. 283. 2443 – Documente, din 1711‑1722, din cancelaria feldmareşalului B.P. Šeremetev privitoare la relaţiile ruso‑turce după bătălia de la Stănileşti: rapoarte, corespondenţă diplomatică şi militară, instrucţiuni, cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române (Fond 83, A.D. Menšikov; col. 177, A.A. Kunik). Ref.: ibidem, p. 356‑357. 2444 – Ordine, din 1711‑1755, privitoare la cererile membrilor familiei Cantemir (Fond 36, Voroncov). Ref.: ibidem, p. 283. 2445 – Scrisori din Paris, 1742‑1744, de la Antioh Cantemir către contele M.I. Voroncov (Fond 36, Voroncov). Ref.: ibidem, p. 278, 283. RUSIA  455

2446 – Scrisoare, din 1745, a executorului testamentar al lui Antioh Cantemir, referitoare la destinaţia bibliotecii sale (Fond 36, Voroncov). Ref.: ibidem, p. 283. 2447 – Documente, din 1768‑1774, referitoare la activitatea generalului Semen Romanovič Voroncov în timpul războiului ruso‑turc desfăşurat pe teritoriul Principatelor Române: rapoarte, informaţii şi ordine (Fond 36, Voroncov). Ref.: ibidem, p. 266. 2448 – Documente (7), din 1774‑1775, referitoare la armamentul capturat de trupele ruse din cetăţile Chilia, Brăila şi Izmail (Fond 175, I.H. Gamel’). Ref.: ibidem, p. 353. 2449 – Scrisori, din 1784‑1791, de la V.S. Popov (campania de la Dunăre, 1784), prinţul Ch. J. de Ligne (campania din Moldova, 1788‑1791) şi contele A.F. Langeron, către generalul G.A. Potemkin, referitoare la acţiunile militare ruse în Moldova (Col. 238, I, 62, G.A. Potemkin). Ref.: ibidem, p. 319. 2450 – Scrisoare, din 8 februarie 1790, adresată de domnul Moldovei generalului B.H. Minih, comandantul trupelor ruse de ocupaţie. Copie (Col. 226). Ref.: Putevoditel’, p. 387. 2451 – Sigilion, din noiembrie 1797, de la Grigore V, patriarh de Constantinopol, referitor la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou din Bucureşti, metoc al Mănăstirii profetul Sf. Ilie din Ianina. Ref. şi publ.: A.I. Papadopoulos‑Kerameus, Diafora ellīnika grammata ek tou en Petroupolei mouseiou tīs A. E. tou kyriou Nikolas Likhatcheff, Sankt‑Peterburg, 1907, p. 21‑27, nr. 19. 2452 – Documente, mijlocul sec. XVIII, reprezentând copii de scrisori, acte regale şi imperiale, bule papale, tratate, denunţuri etc., din sec. XV până în sec. XVIII, care privesc istoria relaţiilor dintre statul Polonez, Lituania şi Mazowia cu Rusia, Germania, Austria, Cehia, Neapole, Suedia, Moldova, Ţara Românească, Transilvania, Turcia, Crimeea, Prusia şi cazacii zaporojeni. 8 vol. (Col. 32 Solov’ev). Ref.: Putevoditel’, p. 492. 2453 – Documente (26), din sec. XVIII până în 1836, din arhiva lui Dimitrie N. Bantyš‑Kamenskij, istoric şi colecţionar de documente privind istoria Ucrainei şi a Basarabiei. Cuprinde şi copii de documente din 1620 (Fond D.N. Bantyš‑ Kamenskij 115, 179). Ref.: ibidem, p. 257‑258; Ličnye arhivnye fondy, p. 58. 2454 – Documente, din 1806‑1812, referitoare la războiul ruso‑turc desfăşurat pe teritoriul Principatelor Române şi copii ale rapoartelor prinţului A.A. Prozorovskij privind tratativele de pace cu Turcia de la Rusciuc, 1808 (Fond 36, Voroncov). Ref.: Putevoditel’, p. 266. 2455 – Documente, din 1809‑1812 şi 1823‑1854, referitoare la războiul ruso‑turc desfăşurat pe teritoriul Principatelor Române şi la activitatea generalului‑feldmareşal Mihail 456  RUSIA

Semenovič Voroncov, guvernator general al guberniei Novorossijsk şi viceguvernator al Basarabiei (Fond 36, Voroncov). Ref.: ibidem, p. 264, 266. 2456 – Raport, din 1812, privitor la activitatea corpului de trupe rusesc A.S. Zass în Oltenia, în timpul războiului ruso‑turc (Fond 36, Voroncov). Ref.: ibidem, p. 266. 2457 – Corespondenţă, din 1816‑1817, între generalul A.N. Bahmetev, viceguvernator al Basarabiei, şi ministrul de externe rus Capodistria, cu privire la achiziţionarea de către Manuc Bei a unor moşii de la mănăstiri din Bucovina, proiectele şi afacerile acestuia în Basarabia, planul de dezvoltare al portului Reni şi mutarea conducerii administrative de la Chişinău la Tighina (Col. 226). Ref.: ibidem, p. 387. 2458 – Documente, din 1817‑1825, din arhiva lui K.A. Katakazi, guvernator civil al Basarabiei, privitoare la administraţia şi viaţa economică şi socială a provinciei, situaţia lui Constantin Ipsilanti, fost domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti, şi a nepotului său A.F. Negri (Col. 238, I, 36, K.A. Katakazi). Ref.: ibidem, p. 306. 2459 – Documente, din prima jumătate a sec. XIX, reunite de acad. I.H. Gamel’, referitoare la relaţiile lui Constantin Brâncoveanu cu Rusia: ordinele lui Petru cel Mare din 1700 pentru acordarea Ordinului Sf. Andrei principelui român şi cumpărarea insignelor de aur (pentru centură şi sabie), date biografice şi portretul lui Brâncoveanu, raport prezentat ţarului Nicolae I despre relaţiile diplomatice dintre Petru I şi Brâncoveanu (Fond 175, I.H. Gamel’, nr. 21, op. 3, f. 76‑77; op. 9, f. 20). Ref.: ibidem, p. 287; L.E. Semenova, Stabilirea legăturilor diplomatice permanente între Ţara Românească şi Rusia la sfârşitul secolului al XVII‑lea şi începutul secolului al XVIII‑lea („Romanoslavica”, 5, 1962, p. 38‑39). 2460 – Documente, sec. XIX, privind istoria Basarabiei, constituit de A.A. Skal’kovskij (Fond 200, A.A. Skal’kovskij). Ref.: Putevoditel’, p. 323.

MS

2461 – Miscelaneu, Ţara Românească, începutul sec. al XVIII‑lea. 49 f. 21 x 15 cm. Cuprinde: Letopiseţul Cantacuzinesc (anii 1594‑1630); paremii: Ogarul şi coteiul; Sindipa. Text în română, iniţiale cu ornamente florale, lucrate în chinovar. Însemnare de cititor din 1713‑1714 a lui Năstasă Mereacre (Fond 238 inv. 1, ms. 13/77). Ref.: Valentina Pelin, 1999. 2462 – Hronograf, sec. XVIII, Rusia. Cuprinde şi: Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologion, prima jumătate a sec. XVIII. Text în rusă. Incomplet. cap. I‑VIII (Fond 13 Russkoe Arheologičeskoe Obščestvo, ms. 23). Ref.: Putevoditel’, p. 427; Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 136, nota 16; Constantinescu, Repertoriu, p. 220, nr. 1106; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 71, nr. 9. RUSIA  457

2463 – Nicolae Milescu Spătarul, [Descrierea Chinei], Rusia, sec. XVIII. Cuprinde Descrierea marelui fluviu Amur şi Cartea despre tătari. 209 f. 32 x 20 cm. Text în rusă. Probabil o copie a ms. F.IV.87 deţinut de Biblioteca Naţională a Rusiei, Sankt‑Peterburg (op. 289, ms. F.36.1, fost Voroncov). Ref.: Putevoditel’, p. 265; Mihail, La diffusion, p. 120; Constantinescu, Repertoriu, p. 221, nr. 1107; Belobrova, O rukopisnoj tradicii, p. 74, nr. 20; Mihail, Nicolae le Spathaire, p. 81.

CR

2464 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.

SARANSK

MORDOVSKIJ RESPUBLIKANSKIJ OB‘EDINENNYJ KRAEVEDČESKIJ MUZEJ (Muzeul Unit Regional Republican al Mordoviei)

CR

2465 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.

SARATOV

NAUČNAJA BIBLIOTEKA SARATOVSKOGO GOSUDARSTVENNOGO UNIVERSITETA (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Saratov)

CR

2466 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la Kiev în 1645. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 176, nr. 1375; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899. 2467 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73. 458  RUSIA

2468 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1745. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 69, nr. 1512. 2469 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168.

SERGIEV POSAD

TROICE SERGIEVSKAJA LAVRA MS

2470 – Codice, Moldova, sec. XVII. Cuprinde regula de viaţă călugărească, trimisă arhimandritului Anastasie de la Putna pentru a o comunica stareţului Gavriil de la Probota şi stareţului Eftimie de la Humor. Text în slavonă. In 1682 se afla la Putnişoara, în Maramureş. Ref.: Radu Constantinescu, Manuscrisele slavo‑române de la Arhivele Centrale din Moscova R.G.A.D.A. (RA, 53, 1, 1976, p. 13, n. 16). Reprod.: Biblioteca Universitară din Cluj, mf. 4068.

MOSKOVSKAJA DUHOVNAJA AKADEMIJA (Academia Teologică a Moscovei)

MUZ

2471 – Scenă de bătălie de la Prut, 1711, Rusia, s.a. Medalion cu basorelief şi piatră preţioasă. Ref.: P.I. David, Dimitrie Cantemir şi urmaşii săi în Rusia. Exemplu de demnitate şi patriotism (BOR, 92, 1974, nr. 7‑8, p. 955).

SMOLENSK

SMOLENSKIJ GOSUDARSTVENNYJ MUZEJ‑ZAPOVEDNIK (Muzeul‑Colecţie de Stat din Smolensk)

2472 – Liturghier, Moldova, Mănăstirea Putna, 1532. Text în slavonă. Copiat de monahul Spiridon şi de un copist necunoscut pentru egumenul Siluan. 108 f. 19,9 x 14 cm. Frontispicii şi iniţiale în aur şi chinovar (ms. 9927). Ref.: Valentina Pelin, 1999. RUSIA  459

TAMBOV

NAUČNAJA BIBLIOTEKA TAMBOVSKOGO GOSUDARSTVENNOGO UNIVERSITETA IM. G.R. DERŽAVINA (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Tambov „G.R. Derjavin”)

CR

2473 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.

TAMBOVSKAJA OBLASTNAJA UNIVERSAL‘NAJA NAUČNAJA BIBLIOTEKA IM. A.S. PUŠKINA (Biblioteca Ştiinţifică Universală Regională „A.S. Puşkin” din Tambov)

CR

2474 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). 460  RUSIA

Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308.

TOBOL’SK

GOSUDARSTVENNYJ ARHIV TJUMENSKOJ OBLASTI (Arhiva de Stat a Regiunii Tiumen)

MS

2475 – Krojnika litovskaja i žmojtskaja, Moscova, cca 1740. 591 f. Text în bielorusă. Cuprinde informaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până la 1556 (ms. 79). Ref.: N.N. Ulaščik, Litovskaja i žmojtskaja krojnika i ee otnošenie k hronikam Byhovca i Stryjkovskogo, în „Slavjane i Rus”, 1968, p. 357 ş. urm.; Polnoe sobranie russkih letopisej, XXXII, Moscova, 1975, p. 3‑5. Publ.: ibidem, p. 15‑127; D.P. Bogdan, Ştiri despre români în cronici publicate la Moscova (fragmentele despre Moldova) (RA, 1977, nr. 4, p. 440‑445).

TOMSK

NAUČNAJA BIBLIOTEKA TOMSKOGO GOSUDARSTVENNOGO UNIVERSITETA (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Tomsk)

CR

2476 – Agapet diaconul, Învăţăturile împăratului Justinian, Kiev, 1628. Traducere în slavonă de Petru Movilă. Ref.: Karataev, Hronolog., p. 40, nr. 278; Karataev, Opisanie, p. 397, nr. 324; Zapasko – Isaevič, I, p. 46, nr. 168; Ihor Ševčenko, Agapetus East and West: The Fate of a Byzantine “Mirror of Princes” (RESEE, 16, 1978, p. 3‑44). 2477 – Petru Movilă, Katehizis, Černigov, 1715. Ediţie prescurtată a celei tipărite la Kiev în 1645. Ref.: Karataev, Hronolog, p. 176, nr. 1375; Zapasko – Isaevič, II/1, p. 29, nr. 899. 2478 – Petru Movilă, Pravoslavnoe ispovedanie vjary, Černigov, 1752. Ref.: Zapasko – Isaevič, II/1, p. 91, nr. 1791. RUSIA  461

VLADIMIR

GOSUDARSTVENNYJ OB’EDINENNYJ VLADIMIRO‑SUZDAL’SKIJ ISTORIKO‑ARHITEKTURNYJ I HUDOŽESTVENNYJ MUZEJ‑ZAPOVEDNIK (Muzeul de Stat de Istorie, Arhitectură şi Artă din Vladimir‑Suzdal)

MS

2479 – Nicolae Milescu Spătarul, Arifmologia, sfârşitul sec. XVII‑începutul sec. XVIII. Text în rusă (ms. B‑5636/430). Ref.: Nikolaj Spafarij, p. 138; Milescu, Aritmologhia, Etica, p. 149; Constantinescu, Repertoriu, p. 231, nr. 1170. 2480 – Nicolae Milescu Spătarul, Hrismologhion, [1701]. Text în rusă (Fond Floriščevaja pustyn’, ms. 159/32). Ref.: Belobrova, O prižiznennyh sbornikah, p. 136, nota 16.

CR

2481 – Dimitrie Cantemir, Kniga sistima ili Sostojanie muhammedanskija religii, Sankt‑Peterburg, 1722. Traducere din latină de Ivan Il’inskij. Fără indicaţia autorului pe pagina de titlu. Numele lui Cantemir apare în dedicaţiile în versuri dinaintea textului. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 17, nr. 73.

VOLOGDA

VOLOGDSKAJA OBLASTNAJA UNIVERSAL‘NAJA NAUČNAJA BIBLIOTEKA IM. I.V. BABUŠKINA (Biblioteca Ştiinţifică Universală Regională „I. V. Babuşkin” din Vologda)

CR

2482 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168. 462  RUSIA

VORONEJ

ZONAL‘NAJA NAUČNAJA BIBLIOTEKA VORONEŽSKOGO GOSUDARSTVENNOGO UNIVERSITETA (Biblioteca Ştiinţifică Zonală a Universităţii de Stat din Voronej)

CR

2483 – G.Z. Bayer, Istorija o žizni i delah moldavskogo gospodarja knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, Tipografia Universităţii, 1783, XXXII, 407 p. Ediţie latină şi traducere rusă a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Viaţa lui Constantin Cantemir. Cuprinde şi texte editate de Nikolaj N. Bantyš‑Kamenskij: Rodoslovie knjazej Kantemirov [Genealogia principilor Cantemir], care include Biografia lui D. Cantemir scrisă de fiul său Antioh (p. 275‑312), Lista operelor (p. 313‑314), Diploma de alegere ca membru al Academiei din Berlin (p. 315‑316), Panegiricul dedicat lui Petru cel Mare de Şerban Cantemir, 1714 (p. 323‑328), stema prinţilor Cantemir (p. 362), arborele genealogic al familiei Cantemir (p. 363), Izvestie o v’ehavših v Rosiiju 1711 goda s moldavskim gospodarem knjazem Dmitriem Konstantinovičem Kantemirom [Informaţii privind boierii şi ostaşii moldoveni care l‑au însoţit pe D. Cantemir în Rusia] (p. 363‑400). Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 8, nr. 24; p. 15, nr. 62; Andrei Pippidi, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, Buc., 1996, p. 38‑47; Eşanu, Neamul Cantemireştilor, p. 94, 166. Publ.: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI/1, p. 261‑308. 2484 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žizn’ju sočinitelja, traducere din germană de Vasilij Levšin, cu o introducere de G.F. Miller, Moscova, Tipografia Universităţii, XLIV, 1789. 388 p. Ref.: Madan, Dmitrij Kantemir, p. 10, nr. 33; Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura europeană, Chişinău, 2004, p. 140‑146; idem, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, ed. Dan Sluşanschi, II, Buc., 2007, p. 100‑103; idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinău, 2010, p. 161‑168. CUPRINS

Nota editorului V Editor’s note XI Abrevieri XVII A. Cărţi, articole, colecţii de documente XVII B. Publicaţii periodice XXVII C. Clase de referinţe XXX D. Abrevieri uzuale XXXI

Polonia 1 Brodnica 1 Bydgoszcz 1 Cracovia (Kraków) 1 Czersk 47 Gdańsk 47 Gdańsk – Troyl (Przeróbce) 48 Grudziądz 49 Jelenia Góra 49 Katowice 49 Kórnik 49 Łagiewnice – Kraków 55 Łambinowice – Opole (fost Lamsdorf) 56 Łańcut 56 Lidzbark Warmiński (Satul Markajmy) 56 Łódż 56 Lublin 57 464  VIRGIL CÂNDEA

Michałowice 57 Mysłowice 57 Nowy Sącz 58 Poznań 58 Przemyśl 59 Radom 60 Sanok 60 Stargard Szczeciński 61 Świętoszów (fost Neuhammer) 61 Szczecin 61 Toruń 62 Tuchola (fost Tuchel) 63 Varşovia (Warszawa) 64 Wrocław 120 Portugalia 139 Braga 139 Chaves 139 Estoril 139 Evora 140 Lisabona 140 Odrinhas 142 Rusia 143 Arhangel’sk 143 Astrahan’ 143 Dmitrovka (Regiunea Orel) 144 Kirov 144 Irkutsk 144 Iaroslavl (Jaroslavl’) 145 Kaluga 145 Kazan’ 146 Kirillovo 146 MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  465

Maikop 146 Moscova 147 Nižnij Novgorod 286 Novorossijsk 287 Novosibirsk 287 Petrozavodsk 288 Puşkin (Puškin) 288 Rjazan’ 289 Rostov pe Don (Rostov‑Na‑Donu) 289 Samara 290 Sankt‑Peterburg 290 Saransk 457 Saratov 457 Sergiev Posad 458 Smolensk 458 Tambov 459 Tobol’sk 460 Tomsk 460 Vladimir 461 Vologda 461 Voronej 462