Mărturii Româneşti Peste Hotare Iv
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
VIRGIL CÂNDEA MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE IV INSTITUTUL DE STUDII SUD‑EST EUROPENE BIBLIOTECA METROPOLITANĂ AL ACADEMIEI ROMÂNE BUCUREŞTI VIRGIL CÂNDEA MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE SERIE NOUĂ IV POLONIA – RUSIA Editori coordonatori: Ioana Feodorov şi Andrei Timotin Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2012 Editori coordonatori: Ioana Feodorov, Andrei Timotin Colectiv de editare: Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Elena Siupiur, Daniel Cain, Andreea Dunaeva, Cătălina Vătăşescu, Mihai Ţipău Revizie finală: Andrei Pippidi Redactor: Rodica Pandele Culegere computerizată: Iuliana Deac Copertă, tehnoredactare şi concepţie grafică: Anca Ivan © Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române, Bucureşti, pentru toate volumele Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CÂNDEA, VIRGIL Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. ‑ Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2010‑ vol. ISBN 978-973-8369-69-6 Vol. 4 : Polonia‑Rusia / ed., coord.: Ioana Feodorov şi Andrei Timotin. ‑ 2012. ‑ ISBN 978‑606‑8337‑38‑8 I. Feodorov, Ioana (ed., coord.) II. Timotin, Andrei (ed., coord.) 008(=135.1)(100) 930(100):94(498) NOTA EDITORULUI Volumul IV al lucrării Mărturii româneşti peste hotare cuprinde notele inedite, păstrate în arhiva lui Virgil Cândea, care privesc Polonia, Portugalia şi Rusia. Adunate de autor cu asistenţa mai multor colaboratori, ele văd acum pentru prima oară lumina tiparului. La fondul iniţial de note s‑au adăugat numeroase informaţii obţinute graţie cercetărilor efectuate de grupul de lucru pe care îl coordonez la Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române, grup alcătuit din Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Daniel Cain, Elena Siupiur, Cătălina Vătăşescu şi Mihai Ţipău. Responsabilitatea principală asupra capitolelor a fost, ca şi la volumele I‑III, împărţită: Polonia – Ioana Feodorov, Portugalia – Andrei Timotin, Rusia – Andrei Timotin, Ioana Feodorov, Elena Siupiur, Daniel Cain, Mihai Ţipău. Andrei Pippidi a adus îndreptări şi completări întregului text. Ca şi în trecut, redactorul volumului IV este Rodica Pandele, care a revizuit versiunea finală cu competenţă şi dăruire. Se regăsesc în acest volum şi documente din biblioteca Ossolineum din Lvov, care a fost transferată în 1946‑1947 la Wrocław, păstrându‑şi denumirea. Actele din fondurile „Documente” şi „Autografe” ale bibliotecii Ossolineum din Lvov au fost clasate cu aceleaşi cote şi la Ossolineum din Wrocław. Documentele şi manuscrisele descrise de Wojciech Kętrzyński în Catalogus codicum manuscriptorum Bibliothecae Ossolinianae Leopoliensis, I‑III, Lvov, 1881‑1898, denumite „mss. 1‑1504” în studii şi ediţii de documente mai vechi, le regăsim în Jadwiga Turka (ed.), Inwentarz rekopisów Biblioteki zakładu Narodowego Im. Ossolińskich we Wrocławiu, I‑VI, Wrocław, 1948‑1979. Cel puţin un manuscris românesc – Chipurile împăraţilor turceşti dimpreună cu istoriile lor pre scurt, sec. XVIII, fost ms. Ossol. 5853/III – a rămas la Lvov, în fondurile Bibliotecii Ştiinţifice „V. Stefanik”. Pentru capitolul Polonia am beneficiat de ajutorul preţios al unor specialişti în istoria, limba şi literatura polonă. Constantin Rezachevici (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti) i‑a oferit autorului, Virgil Cândea, informaţii istorice culese în cercetările sale aprofundate în arhivele polone, în special la Varşovia şi Cracovia, contribuind apoi în mod esenţial la completarea şi corectura finală, de fond şi de formă, a întregului capitol. Prof. Mihai Mitu (Universitatea Bucureşti) VI VIRGIL CÂNDEA a cercetat îndeaproape relaţiile culturale ale românilor cu polonezii, furnizându‑ne multe note relevante, precum şi traducerile titlurilor din limba polonă, plasate între paranteze drepte [ ]. Le suntem foarte recunoscători. Am primit informaţii despre mormintele şi monumentele închinate ostaşilor români căzuţi în luptă pe teritoriul Poloniei de la Nicolae Mareş, membru al corpului diplomatic român trimis în Polonia (1967‑1996). Îi mulţumim şi pe această cale. Am păstrat forma românească cunoscută a câtorva nume proprii, ca de pildă „Timuş Hmielniţki” şi „Lvov”, care apar astfel cel mai frecvent în istoriografia din România. Valentina Pelin, excepţională cunoscătoare a arhivelor ruse, a contribuit la capitolul Rusia cu numeroase note despre piese pe care a avut posibilitatea de a le cerceta în premieră şi cu descrieri detaliate ale unor piese cunoscute, dintre care unele se află înregistrate în lucrarea sa Catalogul general al manuscriselor moldoveneşti păstrate în URSS. Colecţia Bibliotecii Mănăstirii Noul‑Neamţ (sec. XIV‑XIX), Chişinău, 1989. Notele sunt indicate ca „Valentina Pelin, 1995”, „1998” sau „1999”, potrivit anului consultării documentelor. Aceste note i‑au fost predate lui Virgil Cândea spre publicare, păstrându‑se în arhiva acestuia în aşteptarea publicării capitolului Rusia din lucrarea lui Mărturii româneşti peste hotare. Este pentru noi o mare bucurie să putem scoate la lumină rezultatele nepublicate până azi ale cercetărilor Valentinei Pelin, desfăşurate timp de mai multe decenii cu inegalabilă râvnă şi pricepere. Datele de care dispuneam cu privire la documentele româneşti sau despre români păstrate în peste 130 de fonduri şi colecţii din Arhiva Centrală Istorică de Stat a Rusiei din Sankt‑Peterburg (Central’nij Gosudarstvennyj Istoričeskij Arhiv Sankt‑Peterburga) au fost completate în 2012 prin preluarea notelor relevante din lucrarea Catalogul documentelor privitoare la istoria românilor din Arhiva Centrală Istorică de Stat a Rusiei, întocmit de un colectiv de arhivişti sub coordonarea prof. dr. Aleksandr Sokolov, directorul general al acestei instituţii, de comun acord cu directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, cercetător ştiinţific I, dr. Florin Rotaru. Sunt descrise în acest Catalog acte, manuscrise şi hărţi aparţinând unor instituţii de stat, precum Consiliul Înaltei Curţi Imperiale, ministerele şi comisiile administrative, unor întreprinderi şi firme private, precum şi câtorva colecţii particulare. Lucrarea aflată, în manuscris, în fondul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti ne‑a fost pusă la dispoziţie cu generozitate de dr. Florin Rotaru. Îi exprimăm şi pe această cale profunda noastră recunoştinţă. Andrei Pippidi, Elena Siupiur şi Andrei Timotin au verificat în cursul unor călătorii de studii la Moscova, efectuate în anii 2006‑2012 în cadrul programelor de schimburi interacademice ale Academiei Române, unele informaţii incomplete ori neclare, adăugând şi date noi despre piese româneşti păstrate în colecţii MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE VII moscovite. Eu însămi am studiat piesele româneşti păstrate în biblioteci şi colecţii de la Sankt‑Peterburg în cursul a două deplasări din anii 2005 şi 2008, la invitaţia Institutului de Studii Orientale al Academiei de Ştiinţe a Rusiei. Traducerile şi transcrierile din limba rusă, precum şi unele dintre corecturile necesare la cuprinsul notelor au fost efectuate de Andreea Dunaeva, lector la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine – Departamentul de filologie rusă şi slavă. Cele două deplasări pe care le‑a efectuat la Sankt‑Peterburg, în cadrul acordului de cooperare dintre Institutul de Studii Sud‑Est Europene de la Bucureşti şi Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Ştiinţe, au avut un rol determinant în completarea şi corectarea unui mare număr de note şi de referinţe privitoare la prezenţele culturale româneşti în spaţiul rus. Notele care privesc scrierile lui Nicolae Milescu au fost revizuite şi adăugite cu ajutorul nepreţuit al Zamfirei Mihail, desăvârşită cunoscătoare a operei Spătarului. Valentina Eşanu şi Acad. Andrei Eşanu (Chişinău) ne‑au asistat la definitivarea mai multor note privitoare la operele lui Dimitrie şi Antioh Cantemir şi la documentele de arhivă privitoare la familia Cantemir, păstrate în mai multe colecţii din Rusia. Pentru precizarea datelor privitoare la unele titluri ale bibliografiei ruse, la localizarea manuscriselor şi volumelor de carte veche, la prezenţa unor piese de artă în colecţii de pe teritoriul Rusiei am fost ajutaţi cu deosebită amabilitate de Serghei Frantsouzoff (Institutul de Manuscrise Orientale, Sankt‑Peterburg), Vera Tchentsova (Institutul de Istorie Universală, Moscova) şi Constantin Panchenko (Universitatea din Moscova), care au căutat cu răbdare şi pricepere răspunsul la numeroasele noastre întrebări. Informaţiile privitoare la bunurile trimise de guvernul României în Rusia în urmă cu aproape un secol (decembrie 1916 – august 1917), cunoscute în istoriografia românească sub numele de „Tezaurul românesc de la Moscova”, sunt prea puţine şi imprecise pentru a permite formularea unor note care să respecte metodologia lucrării de faţă. După depunerea valorilor Băncii Naţionale a României, a bijuteriilor Reginei Maria şi a tezaurului Casei de Depuneri la Kremlin şi la Casa de Depozite a Rusiei (Sudnaia Kassa), datele despre inventarul şi locul de păstrare a acestor bunuri au devenit incerte, în ciuda eforturilor mai multor generaţii de politicieni, înalţi funcţionari ai Băncii Naţionale, diplomaţi şi istorici. Pentru o istorie a transferării valorilor de tezaur româneşti la Moscova şi a eforturilor de recuperare a lor, a se vedea: Mihail Gr. Romaşcanu, Tezaurul român de la Moscova, Buc., 1934; Viorica Moisuc, Ion Calafeteanu şi Constantin Botoran, Tezaurul României la Moscova, Buc., 1993; Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova.