Contemporanul
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CONTEMPORANUL REVISTA ŞTIINŢIFICĂ Şl LITERARĂ REDACTORI pentru partea literară i pentru partea ştiinţifică V. G. Morţun r I. Nădejde O IUBIRE LA ŢARĂ Dramă în trei acte trei tablouri. (urmare) ACTUL II. SCENA I. Scena se petrece la două lunî de la moartea luî Neculaiu. Zamfira stă pe laiţă şi cîrpeşte, întră baba Irina cu furca în brîu; portul tot acela-şî a- fară că are o fustă nouă, cafenie, cu puchiţeî albî, roşî, verzi. BABA IKINA Buna ziua, Zamfiră, ce maî cîoroboteştî, bată-te norocul, pe semne lucrînd aî să mori. ZAMFIRA Iea, dreg o cămeşă plodului celuia, rupe ca un cîne şi din nou greu se fac, mai bine murea îel de cît tată-su. BABA USfflA Aî dreptate, din copii casă stricată nu s'a văzut, de cît, dă; moartea nu 'ntreabă, aşa î-a fost scris. ZAMFIRA Maî bătrtnî de cît dînsul trăesc şi îel parcă nici n'a maî fost, ce vînt l'a bătut! Contemporanul An. YI NO' 7 1 2 O IUBIRE LA ŢARA BABA 1R1NA Heî! Dragul niîeu, care cum moare groapa luî astupă, tînăr ori bătrîn, cînd îî vine ceasul se duce. Amil de î-aî purtă batîr rînduelele, sâ nu stee cu ţerna'n gură. Da Ilinca unde-î? (ni- tîndu-se în toate părţile). ZAMF1BA S'a dus la dascăl să ceară nişte taină pe tors. BABA 1R1KA Dă, ce să-ţf fac şi ce sâ zic, aî noroc orb şi'l zvîrlî cu pi ciorul, pesemne-te aşâ-î scris, cine are noroc n'are minte. ZAMTIEA Ce noroc, mamă Irină. Oare cine-î aceala care să nu-şî vree binele. Doar ştiu că de furat nu ra'oiu apucă? BABA IEINA Doamne fereşte, cine te îndeamnă la una ca asta ? Ştiu leu bine că de furî nu plăteşti, dar nici cinste nu petreci; vorba-I că Ieşti poftită la masă şi D-neata te 'ndeşî cît poţi sub masă, asta chiar nu-î minciună. îţi vorbisem leu o dată două vorbe, trăea încă Neculaiîi, D-zeu sa-I ierte. Dă, atuncîa, zic şi leu, îţi venea greu nu puteai face cum vroeaî; dar acum ieşti sam-pan. Ilinca trebuie să te asculte, doar îî ieşti mamă; heî! mult aî chi nuit şi-aî năcăjit pân aî crescut'o! ZAMF1BA Numai D-zeu ştie şi cel ce are copil, şi cînd să mă bucur poftim! ÎI şagă să n'aî în casă batăr de-o mămăligă? Cînd se face ziua şi mă gîndesc cum oiu s'o trec, mi se 'ntunecă şi soarele 'nnaintea ochilor, nevolea te duce pe unde nu ţi-i volea ; serăciea, bat'o amarul, mi-a cătrănit sufletul într'atîta, că m'aşî vinde şi la Tătari, de m'ar cumpăra, BABA 1E1NA Ha! Ha! Ha! Asta-î vorba! Pe mine, pe d-ta, uiciN'aîba nu ne 'ntreabâ; cele tinere fug de noroc, nu mai departe Ilinca, îel O IUBIRE LA ŢARA 3 dă s'o prindă orb şi îea fuge de'şî rupe capul! He! He! faceîea nazuri amu; dar nu se teamă, l'a căuta, da nu l'a găsi. Unei fete îi joacă norocul un au, cel mult doi, pe urmă n'o întreabă nici Benga. ZAMFIBA Dă, socoti că nu î-am zis: „Fată băi ce maî aştepţi tu pe Niţă, treî aî nu's trei zile; şi cînd a veni, cine ştie de te-a lua ? Cine ştie ce gărgăuni a avea 'n cap; meliţiea sminteşte flăcăii, du-te maî bine după Toma, că dă, n'a fost singur, da nea trimes în cîte-vâ rîndurî vorbe"; şi doar ÎI spun : „Nu te uita că-î văduoiu, fetele numaî după urs nu se duc şi tu faci nazuri; a-zî vremile's grele, bine că vrea să te îeîe, aşa goală cum îeştî; poate om îeşl din nevoî o dată, îel are pâmînt, are vite, am scăpa batîr de grija gnreî, îî maî bine să îmbli cu străchinuţa prin sat?" Ce să vezi? N'a grăit o septămîna cu mine, nici mîncînd n'am văzut'o! BABA IEISTA Nu-î vorba de Toma, îel a lua-o orî cînd; de cît îeştî prea bicisnică sor'o, copilului să nu-î sufli'n borş, să'l săruţi numaî cînd doarme. Uit'te Bălaşa, îî cam făcea feţişoara nazuri; ce să vezi, cîte-vâ culişere peste spate, peste cap, n'a ales, şi-a îmblîn- zit'o de nici n'a maî crîcnit; ardă-1 focul copil, cînd i-s mamă să nu m'asculte? Amu îî pare bine, are strâiţe bune, caţaveică de postav, a prins o păreche de juncani, o vacă, şi-î în vorbă cuToa- der Ungureanu. ZAMFIKA Dă, mamă Irină, norocul lor ce-au făcut, ce-au dres, îele ştiu. BOA IKINA Da ştiu îel şi alţii; de cîte orî în amurgul serei o vedeam mergînd la curte cu tulpânaşul tras pe ochî; şi îeaca s'a norocit, în ziua de a-zî cel cinstit moare de foame, ba încă Ie şi de ris din calic lumea nu'l maî scoate. Nu maî departe Bălaşa, înnaint toţi o încunjurau cît pe colo; da amu din „cumătră dragă" n'o maî 4 O IUBIRE LA ŢARA slăbesc; aşa'î: cînd aî, toţi te văd, şi cum n'a avea, cînd şi vara asta î-a dat ciocoiul o falce de popuşoî arată şi semănată; la de astea îî galanton boieri ni; fata pe care şi-a pus Iei ochiul, a vă- zut'o D-zeu. Şi să nu te baţi cu gîndul că poate satul o huleşte! Pe bătrîneţele mele, am auzit pe-o mulţime fericind'o; numai cei maî abraşi o pizmuesc ! Iele nu-şl fac inimă rea, fata are să fie gospodină, nime n'are a-î lua dopros de fetie, mai ales că Toa- der ştie pătăraniea, de asta l'a şi pus ciocoiul fecior boieresc. Aşa şi tu, de ce n'o dai boieri ului ? Iea-o maî asupra părului ; zeu, ascultă-mă prinzi norocul de urechi; maî ales că n'are a face Ilincuţa cu fata Bălaşeî, un boţ cu ochii; las, reul ce-ţî vreau leu să mi-1 dea D-zeu mie. ZAMFIRA Doamne mătuşă, Ilinca-I para focului îe'n stare să şî facă samă ori să mă [ucidă, avidoma tată-»u, D-zeu să-1 îerte. Cînd îl abate lei într'o parte n'o mal scoţi di'ntr'a Iei. Mă crezi, că să mor de foame, n'aşl cuteza să-i spun aşâ ce-vâ? BABA IKINA Sâ-ţî spun leu cum s'o întornî; fâ-te că nu ştii nemic, mîn'o maî în spre sară la curte; chiar mainte l'am întîlnit pe cîocoiu, î-a căzut tronc la inimă nu ce-ra. Mî-a bănuit că de ce n'o în duplec să meargă, parc'ar stâ'n puterea mea. Ştii ce mî-a zis? „Babă, spune mîne-sa că-î dau ce-a cere, numa să mi-o aducă. Li s'a părea că n'au maî fost de cînd lumea 'n calicie." ZAMFIRA. Of! Of! mamă Irină mi-î frică de căinţă, pe o fată necin stită toţi o arată cu degetul. BABA IBIXA Să fiii mustrată de î-aî vrea reul; dar aşâ, îî pentru binele îeî, cît despre lume toate fac aşâ, numai de le 'ntreabă; doar nu-î pe vremea noastră, cînd puneau pe părinţii miresei în jug! Amu, altă modă, cu cinste fătul mîeu nu capeţi nici un gologan. Pe O IUBIRE LA ŢARĂ 5 urma cine are să ştie, doar n'a să batem darabana? Maî tîrziu s'a mărita orî cu Toma orî cu Niţă şi nici pămîntul n'are sa ştie, baba face şi tace. Cînd îţî fi cuprinse, peţitorii or da năvală, îe păcat de D-zeu să vă stingeţi de foame, cînd bielşugul vă bate la uşă. ZAMFIRA (gînditoare) Nu ştiu cum aşi face să nu greşesc. BABAIRINA (prinde curaj) Nu zici că, de-I place fata, îel poate s'o norocească ? Ba, mal mult nu crezi? Heî! baba să trăească (se hate 'n piept) şi ulcicuţa de-a casă, mai ştim noî şi alte celea; ce-I amu cîocolul aprins după Ilincuţa, da ţi-1 aduc aice la D-ta pe prăjină. La urma urmei Ilinca mi-î nepoată, îe ca şi a mea, de cînd î-am tălet bu ricul ml-a fost dragă şi-mî spunea inimă c'are să fie maî deo sebită de cît altele. Ştiîi len leac sâ-1 fac pe cîocoiu sâ se despartă de femee, atîta 'mî trebuie, şi'l Iei ginere ca din cutie. Cînd bărbatul îndrăgeşte o femee, de-î îea pricipută, îl joacă pe degete, ZAMFIRA (gîndeşte) Toate's bune, de cît tare mi-I inima rea, parcă nu-î a bine, BABA 1RINA Bat'o vina inimă, da maî stăpîneşte-o! Of / de ce nu î Ilinca a mea, într'un am m'aî vedea cogemite cucoană. ZAMFIRA (tot gînditoare) Of! la ce-a maî lăsat D-zeu serâcie! BABA ISINA Dă, unul are bogăţie, altul frumuseţă, ferice şi halal de cel ce ştie să se folosască. Iea-ţl sor'o inima în dinţi şi zi o dată da; pe urmă n'are să-ţî maî pară de şanţ! Ieî, o trimeţî la curte? ZAMFIRA Ştiu şi îeu. 6 O IUBIRE LA ŢARĂ BABA IRINA (furioasă vrea să meargă). Nu vrei, atîta pagubă, alţii mă roagă. ZAMFIRA Oare n'ar fi bine sâ-î vorbeşti d-neata Iei. BABA IRINA Doamne, femee, mă crezi toantă ? Am cercat leu pe departe ţ ţi-aî găsit, păcat de frumuseţa îel că-i parcă din pădure, nu ştia cum, doamne îeartă-ină, are să se mărite; nu sufere nici s'o ispi teşti, să î vorbeşti pe departe, nu se uită că Ieşti bătrînă, cît col» te răpede.