In Memoriam Vladimir Zamfirescu „Opera Este Unică...”
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Revista apare cu sprijinul Academiei Române, ■ „Un popor nu se caracterizează atât prin oamenii din Fondul Recurent al Donatorilor mari pe care îi are, ci mai ales prin felul în care îi recunoaşte şi îi stimează pe aceştia.” Friedrich Nietzsche Revista apare sub egida Academiei Române Revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă Anul XXXI · Nr. 8 (821) • August 2020 In memoriam Vladimir Zamfirescu „Opera este unică...” ■ Nicolae Breban. Sensul uimirii ■ Ioan-Aurel Pop. Specificul național și valorile identitare europene ■ Răzvan Theodorescu. Căile divergente ale primei modernități românești (secolele XVII-XVIII) ■ Clubul Ideea Europeană. Trianon. După 100 de ani (II) Colaborări de Florin Abraham, Alexandru Porțeanu, Vasile Pușcaș, Ionel N. Sava ■ Sorin Lavric. Coșmarul statuilor ■ Adrian Majuru. „României îi lipsește o «hartă a viitorului»” ■ Comentarii critice de Ștefan Borbély, Marian Victor Buciu, Constantina Raveca Buleu, Boris Marian, Marius Miheț, Adrian Dinu Rachieru ■ Maria-Ana Tupan. Despre prezent privind spre trecut ■ Alexandru Surdu. La mormântul poetului ■ Mircea Platon. La ce bun școala în vreme de ciumă ■ Daniela Zeca. Ferestre pictate ■ Josu de Solaun. România și sentimentul prezenței divinității. O confluență magică ■ Luiza Barcan. Doamna mea de română ■ Kiki Dimoula în versiunea Angelei Bratsou ■ Aura Christi. Forța poeziei. Un mecanism abisal Clubul Ideea Europeană II. Trianon. După 100 de ani sociaţia Contemporanul, în par‑ la 3 februarie 1919 a fost numită de către Con‑ teneriat cu Academia Română, Florin Abraham siliul Suprem (principalul organ decizional) o co‑ Institutul Cultural Român şi Mu‑ misie de studiu formată din opt experţi (francezi, zeul Municipiului Bucureşti, a or‑ englezi, americani şi italieni). O procedură simi‑ ganizatA – în cadrul Centenarului Marii Uniri – o Tratatul de la Trianon lară a fost utilizată şi în cazul frontierelor Ceho‑ serie de conferinţe, prelegeri şi lecturi publice slovaciei. În cadrul lucrărilor comisiei teritoriale cu genericul Trianon. După 100 de ani. Ce sem‑ şi mitologia politică însărcinată cu analizarea solicitărilor României a nificaţie are Tratatul de la Trianon? Cum arată fost respinsă ideea transferurilor de populaţie şi acest eveniment major, aşezat în contextul istoric revizionistă a schimburilor de teritorii pentru a se crea zone al primelor decenii ale secolului al XX‑lea? Cum e omogene etnic. Ca atare, principiile agreate şi în perceput evenimentul desfăşurat la Palatul Ma‑ poteza noastră este aceea că mitologia cazul României au fost cele ale autodeterminării, rele Trianon de la Versailles în ziua de vineri, 4 revizionistă în jurul Tratatului de la securităţii militare şi eficienţei economice. Dintre iunie 1920 – un eveniment de anvergură, la care Trianon a fost produsă în Ungaria in‑ propunerile discutate în cadrul comisiei de experţi au participat reprezentanţi ai 22 state? terbelică pentru a păstra statu‑quo‑ul cea mai îndepărtată de solicitările româneşti era „Pentru România – afirmă istoricul Vasi‑ politicI şi social, ulterior fiind utilizată, în contexte cea americană, care lăsa Ungariei oraşele Satu le Puşcaş –, semnarea Tratatului de la Trianon istorice diferite, ca un instrument pentru conduce‑ Mare, Oradea, Carei, Arad, sub argumentul etnic. (1920) a însemnat recunoaşterea internaţională rea autoritară a societăţii maghiare. Funcţionarea Este adevărat că în aceste oraşe prezenţa româ‑ a fruntariilor postbelice, în cea mai mare parte o mitului s‑a bazat pe o spirală a acţiunilor interne nească era una minoritară, însă în zonele rurale consecinţă a aplicării principiului autodetermină‑ şi internaţionale, fiecare dimensiune având rolul din proximitatea acestor oraşe etnicii români erau rii naţionale, cel care a fost considerat principa‑ de a legitima şi energiza mitologia politică. Dacă majoritari. În includerea oraşelor de pe zona de lul pilon al Doctrinei Păcii, la sfârşitul Primului excludem perioada totalitarismului comunist vest în teritoriul României a contat voinţa Franţei Război Mondial. Dar un Tratat de pace conţinea (până în anii 1970), perioada de maximă liberta‑ şi Angliei de a consolida economic şi militar sta‑ şi alte aranjamente între părţile semnatare, care te şi democraţie în Ungaria (1990‑2010) coincide tul român (includerea căii ferate care lega aceste intenţionau să aşeze evoluţiile viitoare pe o cale cu cea în care mitologia Trianonului avea un rol juridico‑politică, economică, financiară, socială, politic secundar/marginal. În celelalte perioade culturală etc. Starea de pace era doar deschisă de din istoria Ungariei, mitologia Trianonului a fost momentul semnării Tratatului de pace, «dinamica principalul combustibil ce a pus în mişcare resor‑ Tratatul de la Trianon a curmat turile profunde ale sistemului politic maghiar. păcii» – cum o numea Nicolae Titulescu – depin‑ utopia Ungariei imperiale, zând de modul în care părţile adoptau o atitudine Ceea ce maghiarii denumesc „cea mai mare constructivă sau distructivă. Aceasta este o con‑ tragedie naţională”, dezmembrarea Regatului prin aducerea ei la condiţia de cluzie evidentă a raportării părţilor la sistemul Ungariei, poate fi înţeleasă din perspectiva di‑ stat‑naţiune. Este adevărat, au Tratatelor de la Versailles (1919‑1920), inclusiv mensiunii statului şi populaţiei: de la 325.411 rămas în afara graniţelor Ungariei 2 2 Tratatul de la Trianon”. (Din vol. Trianon! Tri- km s‑a redus la 92.833 km , iar populaţia de la un număr important de etnici anon! Un secol de mitologie politică revizionistă, 20,8 milioane la 7,9 milioane locuitori. Nu se men‑ ţionează în naraţiunea mitologizată a Tratatului maghiari, însă acestora le‑a fost Coordonatori: Vasile Puşcaş, Ionel N. Sava. Pre‑ recunoscută calitatea de membri cu 20 faţă şi postfaţă de Vasile Puşcaş. Proiect editori‑ de la Trianon că aşa‑numitele „teritorii pierdute” al dedicat Centenarului Marii Uniri, apărut sub erau parte a Regatului Ungariei nu în virtutea drepturi depline egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al unui proces electiv democratic, ci erau consecinţa Academiei Române şi a Fundaţiei Transilvania unor situaţii istorice din Evul Mediu. De exemplu, Leaders, Editura Şcoala Ardeleană, 2020) în Burgenland (cedat Austriei prin Tratatul de la În cadrul proiectului naţional Trianon. După Saint‑Germain) populaţia maghiară era doar 9%. 100 de ani, iniţiat de Asociaţia Contemporanul şi În teritoriile „pierdute” către Slovacia sau Serbia (Voievodina) grupul etno‑confesional al ungurilor oraşe), care trebuia, în viziunea Parisului şi Lon‑ revista Contemporanul. Ideea europeană – care nu depăşea 30%, potrivit recensământului efectu‑ drei, să constituie o contrapondere, împreună cu apare sub egida Academiei Române – au ţinut at de Budapesta în anul 1910. În privinţa Transil‑ Polonia, la Germania şi pericolul bolşevic. În iunie conferinţe şi prelegeri scriitorii, istoricii, diploma‑ vaniei (Marele Principat al Transilvaniei, cu cele 1919 Consiliul Suprem a căzut de acord să urmeze ţii şi profesorii Dumitru Preda, Eugen Uricaru, 15 comitate) datele din recensămintele oficiale recomandările comisiei de studiu în privinţa gra‑ Adrian Majuru, Vasile Puşcaş şi Mircea Platon. arată efectele politicii de maghiarizare: în 1869 niţelor României cu Ungaria şi Regatul Sârbilor Poeţii Aura Christi, Ion Mureşan şi pianistul Josu erau 1.428.299 (59,7%) români şi 735.085 (30,7%) Croaţilor şi Slovenilor, în pofida nemulţumirii gu‑ De Solaun ne‑au oferit prilejul să vedem Româ‑ maghiari, iar în 1910 erau 1.608.108 (55,3%) ro‑ vernului de la Bucureşti condus de Ion I.C. Brăti‑ nia, credinţa, iubirea, frumuseţea, solidaritatea mâni şi 1.005.526 (34,6%) maghiari. Chiar şi în anu. Trebuie menţionat în acest context faptul că şi prietenia prin ocheanul poeziei şi, respectiv, al solicitările teritoriale extinse ale României la la Conferinţa de Pace nu au fost acceptate cererile muzicii. Conferinţa de Pace, cele bazate pe Convenţia poli‑ maximale ale României. Evenimentele au fost difuzate în spaţiul on tică dintre România şi Antantă, din august 1916, În privinţa graniţei româno‑sârbe, intere‑ line între 4 iunie 2020 şi 4 iulie 2020. Calde mul‑ românii reprezentau majoritatea etnică, potrivit sele strategice ale Marilor Puteri au vizat întări‑ ţumiri tuturor partenerilor, inclusiv directorului rezultatelor recensământului din 1910. rea politico‑militară a Belgradului, motiv pentru Visual Joy Production, Marian‑Cornel Merinţoni. care o parte semnificativă a Banatului a rămas Serbiei, inclusiv românii din Valea Timocului (regiunea în dreapta Dunării, situată în vecină‑ Este Tratatul de la Trianon tatea sud‑vestului României). Experţii şi liderii un „dictat al Marilor Puteri”? politici decidenţi erau conştienţi de faptul că pe teritoriul României rămâneau importante comu‑ Au fost deciziile de la Conferinţa de Pace lu‑ nităţi de maghiari, germani sau evrei ş.a., însă au ate în privinţa Ungariei absurde, imorale şi lipsite fost incluse clauze privind protecţia minorităţilor de fundament, adică rodul unei acţiuni despotice în Tratatul de la Trianon (art. 54‑60). De aseme‑ de pedepsire? A fost Ungaria împiedicată să‑şi ex‑ nea, România a semnat în 9 decembrie 1919 un prime propriile interese, iar semnarea Tratatului Tratat al Minorităţilor, prin care se angaja să le de la Trianon s‑a produs prin ameninţarea cu dis‑ respecte acestora drepturile, „fără nicio deosebire trugerea statalităţii sale, astfel încât să putem dis‑ de naştere, de naţionalitate, de limbă, de rasă sau cuta în mod veridic de un „dictat”? A fost Regatul de religie” (art.