CONTEMPORANUL Revista Stiintifica Literary IESE DE 2 ORI PE LUNA, T R Redactor I

0 ei \,!_ ANUL 111. No. 7. IASI 1 Noemvrie 1883.

CONTEMPORANUL Revista stiintifica literary IESE DE 2 ORI PE LUNA, T r Redactor I. NADEJDE )IV;1 ic . AVM SRI 7I.j No. 7. ,, ' `.41 e'al. Cite-vagindiriasupra faptelor owe- Ile§ti (sfirsit) G N. .V) .3 n Despre chipul cum se poarth cu copiii si cu tineriipopoarele selbatece (urmare). I. Nitdejde. MonOlogul midi vagabond A. C Cuza.., Din poeziile lui Eminescu :impiiratrsi Proletarift oft, Barbatul Islet (Anecdota popularA). . T. a Speratild. Despre strigoii strige sau strigotrieeI. Nadejde. DI: Dr. Severeanu oil Civiale? . .. Un Stud h., Gateala...... ,.,.-.. Sofiea Niidej i e Despre electricitate ( I. Niidejde r1,11- Fellurirni T U l

aft v N:ii'z2.-L.1.1-xlaz50 de "band.1 _au

Redaetieai Administratiea Pre! il abonanzoittilul Pe an 12 lei noi. Strada Cogalniceanu No. 11 Pe 6 luni 6 lei not

I A$I Tipografia Lucratorilor il so ei mi Romani 1 4 6,41, r C:.."J CEIff 11 'Thirartat la= 77-07-1= Organe. so cialiste paraissant tous les 15 jours GENEVE rue des G-rottes 24.

PREMII LA CONTIMPORANUL" MaternologieadePr.ragescudinConstants, carese vinde cu. 3 lei Doi, o dam cu 2. Spartacus sau Rdzboial robilor, roman de Benoit Malon, tra due de I. Nadejde. 11 dam cu 1 leu non, altfeliti se vinde1 leu si 50 bath; Versurl de Coast. Mille, cari se vfnd on uncle3leiml, le dam cu 2; Stadia asupra Miopiei eu examenul a 2991 de elevi din scoalele din Bucuresti de Dr. N. Manolescuoculist al spitalelor Colta si Brancovinesc. Se vinde cu 3 lei bol, noi it dam Cu 2. Florae de L Datculescu, Rimnicul Sarat, sevind cu 5lei, noi pentru abonatii nostri le dam cu 4. impuqcarea osindifilor de D-1 C. Filiti.BucurestI, care se vinde cu 1 fr. o dam abonatilor nostri cu 50 de bard.

Anul I-iti din ,CONTEMPORANOL st afla bro§at la un loe. Pretul 12 1. not ; anul al doilea en qese. IL I,

tratlacere din Emile Zola. Sosesti dela cimp, Ninon, dela cimpttl eel adevIrat. cu miroase tali,Cu orizonuri intinse.Nu Testi ash de proasth ca 0, te inchizl inteun cazin, lingi termul trarei, uncle vine lume multh.Mergi uncle nu se duce multimea, Intr'un frunzis, in mijlocul Bourgogniei. Teascunzi intro cash albs, asezatrt, ca un chuib Intre copaci. Acola Al petrecT primhverile, in aerul shnhtos si slobod.Ast- feliri cind vii la mine pentru citevazile,prietenele tale se miearl de obraji- ti ash de fragezl si de buzele-ti rose ca rodul ti andafirulul selbatec. Dar gura-ti ieste Inch zAhArith, si asi jnrtt a -ajar mtnehsi cerese.Pricina vafi eh nu Testi duducuth de cele ce se tem de viespi side mArAcini.Mergivoini- eeste la soare, stiind bine c5, plrleala gltului thu are stra- vhzalg, ca chihlimbariul eel mai bun.Alergi prin elm - piT cu paihrie mare, cu rochie de pima,ca o teranch prietenh cu phmintul.Tai fructeleeu forfheuteletale de brodat, putin fobs fad, ce-i drept, dar duph, ce lu- crezi din toath inima, te intorci a cash mindrh de zgi- riiturile trandafirii ce ti -au facut pe mini scaiT. Ce veT face in dmItemvrie care vine? Nemich. Are sr -ti fie urit?Nu Testi lumeata.TIT mintebalul ceala, la care to -am dus, intr'osara?feral decoltath, tremu- rid In trisurh.Iera, o chldurit InnAdusitoare, la bal, sub 2 lumina tare a policandrelor :Stateai pe jiltul tau, cuminte, ascunzind indgrgptulevautaliului cgscatul pricinuit de mit.Si, cind ne-am intors a cask, ai uoptit, aratindu -mi buchetul vestejit : Priveute sarmanele flori. Al muri ca dinsele, dad, aul till in acest aer cald,drags mea primgvarg unde iesti ? Nu vom mai merge la bal, Ninon. Vom sta a casg, lingg roc. Ne vorn iubi ;si, dupg ce vom osteni, ne vorn mai iubi Incg. tali amintescstrigatul tau dinzivatrecutg;In adevar femeile sint tare leneue."Am gindit pans, sara, la aceasta marturisire.Barbatul a luat toata munca,si v'a lgsat sederea pe ginduri cea primejdioasg,La ce sa gindeutl cind brodezi toata ziva ?Zideuti palaturi In can adormi ca Frumoasa cu pgdurea, AdormitA, din poveste, asteptind saruthrile celul di'ntgiii fit frumos ce va trace pe drum. Tata, mi -al spus adesea, iera un om cum se cade care m'a lgsat 0, erasea casa.N'am invgtat reul la scoala acelor pgpuui frumusele cari ascund rgvase de la veri In cgrtile de rugaciune.Nicia data, n'am crezut ca Dumnezeu Taste un 'alit' de Caua,si marturisesc cg, totdeauna meant ternut mai mull sg nu lac suparare tate de cit sa nu fierbincgldgrile diavolului.Trebue sg-ti mai spun ca utiti a saluta fireste, Mil sa, fi Invgtat me- utesugul plgaciunilor ; un profesor de dant nu rn'a In- vgtat a plea, °chit',a zimbi,a mint' cu obrazul ;sint proasta de tot in privinia strimbaturilor de cochete cari formeazg aproape toatacunoutinta unei fete binecre- saute ai de 'team bun.Am erased In yoie ca o plantg puternicg. Ieatg pentru ce ma inngdus in aerul Parisului. 3 -- II. Nu de mult, intro dupg amieazg frumoasg, asi de rani primgvara, sedeam laTuileries,Iii umbra ttngrg. a castanilor.Grits:Una Tera aproape desartg.CIteva dame bzodau, stand cite doug treT, sub copaci. Niste copil se jucau, intrerupind cu risetele for ascutite murmurul ulitelor vecine. Privirile mele se oprirg insfirsit pe o fetiwarg de ki e s e sau septe ani, a cgrei mamg sedea de vorbg cu o prieteng, la cIti-va pasi de la mine.leri o copilitg bg- laie,care 10* lui aere de fatg mare.Punta o toaletg in- cfntgtoare, cum stiu numal Parizienele a face pentru copii: o fusth de nigtasg trandafirie Infoietg, lgsInd sg se vadg picioarele cu coltuni cenusii deschisi; niste piepti decol- tati si enhorbote ;o pglgrioargfgrg marginT cu pen e albe ; juvaieriuri, un c ()let si o bratea de mgrgean ros. bemAna cu mg-sa, numai cg Yell maT cochetg. Reusise sg-i leacortelasul,si se primbla serioasg, cu cortelul deschis, desi nu iera sub copacT nicT o razg, de soare.Se sileasg meargg usor,lunecinddelicat, cum vgzuse pe oameniTceTmail.Nu stiea cg o vede cineva ; repeta rolul In constiintg, Incerotridmutre atrg- ggtoare, Invgtind cum sg Intoarcl capul, cum sg privea- scg, cum 0, zimbeascg.Insfirsit IntIlni trunchiul unul castan bgtrIn, Innaintea cgruiea fcu o jumgtate de du- zing de plecgciuni. .lera o femee mica.In adevftr m'am spgriet de cu- tezarea si de stiinta lei.Nu jell Inc/ de septe ani, si-sT stiea mestesugul sgude fermecgtoare.La Paris poti atilt asemenea fetite pripite,can cunosc dantul Innainte de litere.imiadue a minte de copiii din provintie ; slut stIngacT si greoi;se thin prosteste pe plmInt.Dar Lili nusi va stria, toaleta lei cea frumoasg ; maT degrabg 4 nu se va jua; stadreapta in fustele-i crohmolite, pu- nlndu-sI toatg, bucurieain afi privity si In a auzi zi- clnd Imprejuru-i : Ce copil/ !mint/tore !" Pe cind Lili salute tot Innainte trunchiul castanulul, pe neasteptateo v/zdi Indreptindu -sesi pregAtindu-se : cu cortelulplecat, cu zimbetul pe buze, cu mutra cam nebungt. inteleseiIncurind.Alt/fetit/, negricioasA, cu lusty verde, venea pe aleea cea mare.fera o pie, tea, si trebuea s/ se Intilneaseit cu elegant/. Fetisoarele Isi d/dur/ Incetisor mina, %cur/ strim- baturile obisnuite Intro femei de aceea-si treapt/. A.min- dou/ aveau pe buzeacel zimbet fericit cerut la asemenea :IntImplare de con v e ni en t e.Duplce-au sfirsit toate politetele Incepur/ a merge alIturi, vorbind cu glas ascutit.Niel nu fu vorb/ de jucat. Al frumoas/ rochie. De v al en ci e n n e II garnitura? nu-i a* Mama a fost cam bolnava, demineat/.M'am te- mut ca nu voitt putea veni, dup/ flgAduealI. AT vazut p/pusa Theresei ? Are albiturI si strae minunate. Al Oa IT cortelul ?Frumos II ! Lill se Inrosf tare.FAcea schime placute on cortelul mlni-sa, vAzInd a zdrobea asttelit pe prietena-i care n'avea cortel.Intrebarea acesteia o Incurck Intelese a ar remanea Invinsft, dac/ va spune adevArat. Da, respunse.Tata mi l'a tout prezent. Iona des/vIrsitA. tiea a minti, cum stieasia fi frumoasA. Putea s/ crease/ : cunostea tot ce trebue uneI femeI frumoase.Cu asemenea crestere, cum voitIsi doarma, linistitl sarmaniI bgrbati? 5

Tocmai atuncitreeti un bgietel de opt aril, tragind o carucioarg, pling de prund. Striga hiT! de-tT 1ua auzul ; se juca, de-a harabagiul se juci din toatg inima ; trecind, cit pe ce de nu izbi pe Lili. Cit is de neciopliti barbatill zise iea cu despret.

Priveste bgietul acesta cit II de destrabglatI Domnisoarele risers cu despret.Baietul trebuea sa le park foarte prost de se pica de a calul.Peste doug- zed de ani, dacg una diniele it va lua, it va trata cu superioritatea uneT temei care a stiut a minui cortelul la septe ant', pe cInd iel la vrista aceea nu stiea de cit as1 rupe pantalonii. Liliincepuse iearg-sl a merge, dupg ceei-aasezat indoiturile fustei cu mare ingrijire la loc. Priveste, urmg Tea,la proasta cea de fatg cu rochie alba care lade coldsingurg.Tea a pus sa ma intrebe de voiesc sa nii -o prezinte cineva.Inchipue-tT, drags mea, ca-i fata unui amploaiat mic.intelegi, n'am voit :nu trebue sa to comp r.Q mi t I. Lili pgrea o prinlesa insultatg.Prietena let Teri bg- tutg cu totul :n'avea corteLi nime nu cerea sa -Tfie prezentat.Seingglbenea ca 0 femeecare-i de fata la triumful dusmanei sale.Cuprinsese pe Lili pe la spate si Muth, sa -T botascg fusta.farg sit o bage de samg.Si' IT zimbea, /tiara, de acestea, on un suris farmacatoriii, arg- tind niste dintisori albi gata sa muste. rind se departarg de mamele lor, bagara in sfirsit de soma ca le vedeam. AtuneT, se %cull maTdulci: incepura a cocheth ca niste domnisoare can voiesc sa merite luarea a minte a cuivasisg,o tie asupra for.Un domn Yeti acolo si le privea.Ah ! Fice ale Evei, diavolul vg ispi- teste din leagAn I 6

Apoi, incepura a se chicoti. Ceva, din imbrAcamintea mea le lovise, li se pitruse caraghioz : pfilhxiea mea, fArA indoealA, a cAreT formA nu mai Teri la modl.tsi bateau joc de mine ; mA criticau, cu mina la gurA, oprindu-si hohotele de xis, cum fac damele in saloane.La urma urmel iml fu mine, ma inrosii, si nu maT stieam ce sA fac. FugiT, invins de aceste fetisoarecari aveau veselil si cAutAturi ciudate de femeT desIvirsite.

eu- Ah ! Ninon, Ninon, iea-ml aceste domnisoare la tars, imbraca-mi-le cu pinzA cenusie silasA-le sA se dea de a dura in balta in care forfotese retele.Se vor intoarce proaste ca gistele, sAnAtoase si tad ca niste copaci tinerl. Cind le vom lua, vor sti Tele a ne iubl. Trad. loan Nadejde.

Respuns (ultim) al DIui Pompilian la adresa noastrA. In Binele public" de la 9. Iuliu 1883am cetit un respuns al DIuT Pompilian, adeevorbA sA fie ca-i re- spun,princaresesilesteaface pecititorT sA creadft cA a respuns la invinovAtirile ce i-am fAcut printr'un articolpublicatin RomAniea junA"dinIasi$i Inteo brosurA trash de-osebi IncA Innainte de inceputul Contemporanului," precum si prin doul articole din anul I.al revistel noastre : unul iscalit de Verax la pag. .1 41 si altul de mine la pag. 330, 361 $i 421. Prin cel di'n- tAit s'a dovedit cDlnaturalist acopieat pe Bufon Si eft a fAcut $igresalade a crede a paserea muscA se _ 7 hrgnestenumaicunectarulcc -1 suge,pe cind acuma se stie ea liranaleisealcatueste mai ales din insectele ce prinde din flori; daca-s unse Cu nectar, at ita mai bine.Prin al doilea i-am insirat cele me marl dintre greselele ce a Mout inarticolele publicate deDsa. Dar mai intait trebue sg, se limpezasca invinovatirea ce neface ca nu ne-am tinut pe terenul pur stiintifi c." Ceice ancetit respunsul ce ne-a %cut 1)1.Pompilian atunciindatti dupe critics, se vor fi convins CaDI.Pompilian a parasit mai intaiti terenul pur si;iintificnumindu -ma pe mine nebun, pomenind de cusma mea, si de alte lucrurl cari nu aveau de feliti a face cu chestiile stiintifice de cari iera vorba cit despre rcspuns la critica mea, n'am vazut nici atuneT, nici acuma. Chestiea cu Dl. Meson, de l'a calomniat on nu. se va vedea incurindsi vom afla data In adevar a cazut sau nu Dsa la,licenta isParis de mai multo oilsi mai pe uring a reusit numai la Dijon. Cel mai simplu lucru va fisa arate Dl.[' ompilian actele Dsale ca sa,se vada uncle ieste licentiat la Paris on la Dijon.Pentru cgderea la examenul de lice* imT inchipuit ca va fi de asemenea usor a afla dela cancelariea facultatel.In sfirsit 0, asteptami Treepeste multime desocotele' ce are DI. Pom, pilian cu Mille, cu Badarau, en Mania si cu altil si ajung la urmatoarea parte care ne priveste de a proape, de vreme ce revista, noastra leste stiintifica : Am fostprofesorsuplinitoriti la Universitatea din Iasi in 1880, si mi-am facut cu sfintenie datoriea. elevil m'au regretat mult cind am plecatin Paris si jurnalele mi-au %cut elogil, pe cari modestiea mea ma impiedeca de a le reproduce.". ... in urma am PacutTea eel Intait roman la Paris, un curs public si practic de botanica (dupe invitarea unor persoanefonrteserioase)la primgriea arondismentulul al IV. siTeafa cum se exprimi un jurnal parizian la Justice" pe comptul mien : Dl. Victor Pompilian licentiat in stiinte, vechiiicloy al scoaleideInnalte studil din 8---

Paris, face un curs de botanicla primariea arondismentulul al 1V lea. Acest curs le gratuit.Conferinta de Teri care a obtinut un yin susses" a fost consacratg special- mente la demonstratiunea constitutiunej intime a vegeta- lelor cu ajutoriul projectiunilor la lumina oxyhydricg (sistemul Molten° La Justice" din16,Feyruariii1883 inprivintalectieTde deschidere a cursulul de la Universitatea dinIasi,stim cc se credem si yom argtg, cetitorilor nostri foarte pe scurt cele mai Insemnate na4- dravgnii cuprinse intr'insa. 1) Crede ca In fiintelevietuitoare si in e,ombinatiu- nile organise seatIA,afarde inaterie si de eter, amIn- doul Iii miscare, incg puteri vi tale,. earlin sub sta- ptnirea forafinitateachernica si ea aceste puteri vitale pgrasesc combinatiunile organice la moarte si astfelit dau materiea in prada puterilor fizico-chemice si combinatiu- rtile organice se uernicese. 2) Pe de o parte spine ca alinilateachemied na pnaie produce mei o combinalie arganirci§i ceva la vale zice ek se pot produce fling organice prin putrefactiane qi lermenla !nine", adecg in materii din sari au pierit puterile vitale. Greseste si la Intgieasi Jaa, doua credintg, cad se put face 'untie eambinapunt organice prin joeul asa ziselor patent ehemiee §i pe de altg parte nu s'a putut nisi o data face din materiineorganice fiintivietuitoare, cum cred eel cu qenenalittneasponlanee.Cum ca o dinioarg s'au %cut, in marea, protoplazmg si din aceasta cele intai fiinte, viy ii sigur9 dar asta-ziIn fermentatiunesi putrezire nu se fac fiinte vii, dacg, iwstrabat. germeni in lguntru. Dl. Pompilian inse pe de o parte nu erode ea se pot face macar combinatiuni organiceprinluerarea puterilor chemice, iar pe de alta crede ea se pot face chiar fiinti vii, alcgtuitenegresit dincombinatiuni organice.Asa dar nu se faceprin sinteza protoplazmg, dar se fac celule cart incep prin a fi gomoloate de protoplazma ICe voiti sg, zic In,fatscu asemenea balamuc ?Ce ar putea, zice or1 tine, einddupg,toate acesteamg,Invinovateste pe mine cg. asi erode in generatiea spontaneo, dupg ce cum 9 -- atT vgzut singur Dsa credo ?Nam fost oare in drept a zice el IN. Pompilian nu ftie singur ce spune ? 3. Dl. Pompilian spune cu nevinovatie: di natura- ktii nu .yliu de unde vine apa fi materiea organics conlinutd intr'insa".Mi se pare inse 0, greu va ggsi Dsa asemenea naturalisti afarde Dsa si cu toate indemngrile mole nu mi-a citat inca nicT unul.Cum capa s'a fcut prin combibarea oxigenului Cu hidrogenul,si cum cg aceste doug elemente fgceauparte din nebuloasa ce a dat nastere sistemulut solar Testepoate numaT Dlui Pompilian necunoscut.De materiea organic am vorbit. 4. Tot in vestita lectie de deschidere mai spune Dl. Pompilian, cgimnospermele (plante din aceea-sT grupg en bradul, tisa, ienuperul, etc.) sint maT noug pe pgrnint de cit monocotiledoanele (griul,curmalii, crinii, etc.)I-am dovedit prin citatii din Schimper (1874) .si Saporta (1879) cg, Teste tocmai din potrivg,cg,gimnospermele sint cu rnilioane de anT maT vechl de cit monocotiledoanele. Ce feliu de lectii vor fi fost cele tinute la o primgrie, la Paris, nu stiu: de vrcnae ce n'am primit pgng acuma lectiile acelea.Rog pe unul din prietenii de la Paris sg ne trimeatg un exemplar. Poate sg, He bune, se va fi pus pe invItat si Dl Pompilian. Ar fi un lucru foarte frumos din partea Dsale, numai sa, vedem mai intgia ce a spus. Multedintrelucrgrile Dsale citatein articolul din Binele public", ne sint deasemenea necunoscute, dar despre articolelestiintifice romgnestT aveni didee-ce fent sintsi ieath *i citeva greseli mai de egpitenie: 1. Intr'unarticol despre plantele carnivore,publicat in Rominul la 27Ian.si 17. Fevr. 4880 a declgrat de botaniqtr Min serioft pe Darwin,Charles Martins, etc. si ne spune el carnivorismul plantelor Teste un roman inge- nios. Dl Pompilian maT spune cg a %cut experiente chiar Dsa cu o Drosera, punindu-i came pe frunze, dar cg bur- neana reu crescuth In loc sg se folosascft de cinstea ce-i flcea Dl naturalist a plgtit mortei tributuT obisnuit. I-ant argtat cg, un fiig al lui Darwin a facut experiente, o varg 10 intreagA, cu sute de drosere ci cg, pe junAtate dintr'insele le-a hrginit en bucatele mid de carne puse din. timp in timp pe trunze, iear pe celelalte le-a I5sat screascA ca adevIrate plante. Droserele brAnite en carne au Post mai puternice de cit celelalte, on frunze mai verziQimai stralucitoare on mai multe floe Si en semi* mult mai_grele §i mai numeroase.Daear fi cetit Dl Pompillan Revue scientifiquekitBotanische Zeitung nu s'ar fi Inglodat ap de reu. 2. In anul 1878-1879al Revislei Viintifire din 13u- euresti (an. IX. Nr. 1 pag. 3) a dat la lurninA DI Pom- pilian un articol intitulat Efemera."In acest articol da DI Pompilian de alai belea, a nume descrie ni0e larve de tintari in lee de efemere, cum 1 -am dovedit eitindu-i bu- atelele trebuitoare din Blanchard. Histoire naturelle des !nsectes.Tom. II. pag. 293 si 460. 3. Intr'un articol despre Vezuv, a spur el pricinile eruptiunei vulcanilor sint cu totul necunoscute §i cd poate vor remAnea asa pe eternitate. 1-am arAtat cse inp16.. Acuma poate DI.Pompilian sg,respundl on nu la eritica mea, eetitoriT vor judeca, tine aredreptate §i-§1" vor face idee de §tiinta Dini naturalist. I. Nadejde. Despre poliginie.*)

Feliul dicmswtorieIn care blerbatul are mai multe femel se numeste poliginie,ysi iemult mai Wins de cit se crede. Yl gmsim la popoareleselbatece,la cele semi-civilizate $i cmutInd mi-1 team* sae nu-I aflam si la cele civilizate §i In acett4te formte de cievetorie ieste obiceiul de a cum pzertl femel si de a Nth.Unit selbateel adesea furs' femel, to tin citeva zile§iIn iirmm le minium.IninsuleleMelaneziei fume Ditpii Herbert Spencer fi Letourneau. 11

femeile§i Ant poligatni.In insuleleViticapultribuluiare cite o date mai multe sute defemei,dintre tad numai citeva sint legiuite ;celelalteslut ni§te roabeorlmal bine ni§te dobitoace domestice.Adesea sta'pinulle tine pentru a le da selda= cilo ca dar.Chiarfemeilelegiuite au de fecut multime de slujbi berbatului, de pildietcind se mierita3 leste datoare a lua din popor cite o copilae qi a o ee§te cu cea mai mare ingrijire, indatie ce millajungevristnicie,o spale,o gietWe pe cap cu flori, o parfumeazie §i o duce goalie ba3rbatului ca dar ;fear iea se depierteazie. In Noun -Caledonieori-ce berbat, fie Insurat onun, iera toriadace murea frate-siett sae iea pe femeea acestuiea de sotie ; obiceiii care lei a §ila Evrei.Tot in Neo.Caledoniea nu pea fee, obiceiti sa fure femeile, de vreme ce logodeati copiil de mid, cum fac Incie nail din Evrei.Hotentotil shit poligami §i find cze femeile for se tree degrabe, de aceeacresc fete cu cari s e le in- locueasce.Cesetoriea la iel ie un lucru curet negustoresec; de aceea §i despieteniea se face uqor.Pe coasta Gabon obicein- ,ril e sameme cu celespuse mal sus :fetele sint logodite de la vrista de trei patru ani, la trei-spre-zece orl patru-sprezece and sint mame §i in scurte vreme ImbtrInesc,oremor de timpuriu. Guaranii din America sintpoligini§i rlpesc femeide la alte tiburi.La top selbatecil din America ie slobode poliginiea Yn Cocbinchina regele avea deptul, dacevoea, ,pri m a e n o tti s,"la on ce cesietoiese fecea, cum ie a§iIn Europa in evul mediu, andiegilqifeodalil aveauacest drept asapra supu§ilor.in secolul al X111. regele din Cam b o ge avea cinci femei legiuitedintrecari una mai de cepitenie §i citeva mil de concubine lea, privit ca o ante de11-0educe fate In palat... De §i Romanii au fost foarte de timpuriu monogamy, ie inse sigu cae mai de deinuft au fost poligini, de vreme ceincuviintau cu atita usurinte concubinele, a§a de pilda3Corned avea un ha- rem de trey sute de feineT.Obiceiul de a 41 femeile Vanpre - strat inse multe vreme, chiar in povestea funderei Romel se spune cat an rlpit femeile Sabinilor. - 1;1 SlaviI veal au fost multm vreme poligin! si Innainte dea se boteza unul dintre regi! lor,Vladimir,tinea vr'o opt sate (le concubine In tie! incur) depsebiteCbiar azl in mir capul familie! insoarm bteetiI cite de opt orI zecl an! cu fete de cite doum- zed si cinci de ant si chiar de trel -zec!, si adesa socrultrweste - eu nora asteptind pe bmrbat sm se facet vristnie, Poliginiea ie intinsm pretutindenea la Nord, la Sad, in terile calde cit si in cele remIn America o gmsim la triburile selbatece cit si la cele seml,civilizate.le aproape generate in Africa, la Hotentoti,CafrisiDamarasi.In Asiea ie obisnuitae atit de triburile asezate cit side cele nomade.Tinind samm de pop°= arele ce locuesc a-zi paemintul side cele ce l'au locuit, ie sigur cm Han:oral poliginilor it mat mare de cit hi celor ce obisnuesc alt solo de cmsmtorie, on car! nu annici un soule regulm in relatiunile lor sexuale. Poliginiea ar fi de sigur mult ma! respinditae,dace impre- jurterile singure nu i-ar pune stavilm.Asa smrmciea ie cea in- twirl pricinm care o opreste ;dovadmcm la cele mai multe popoare deliare fie-care voesae tie atitea iemer cite via on cite poate, totu-si nu tine de cit una.Fiind4:m de §i femeile man cesc £l0 ca. nu se poate zice CT slut hi tenite din mance bterba- tului, dar, iel trebuesaale ampere mat intreift.Forsyth spune cm la Gonzl poligamiea nu-I opritm, fiind inse cm femeile scut o proprietatecostisitoare, poliginiea"ie rarm.Sint inse si triburi sterace callslutpoligine,de pildm:Australienilsi Fuegienii. Fiind cm totIetelmtoril spun :cm pnliginieale roarte re- spinditm, Ca3el'ii au voiesaetie atitea femeI cite vor. ere chiar an cite patru -zec! (unit si ma! multe), cm supusilorliie slobod sae tie atitea cite pot ;(pe une locurl au voe sae tie numal pa.tim la douse-spre-zece); ar urmo, cm nummrul femeilor set fie malt mai mare de cit al bmrbatilor.Lucrul inse nu Ie ass, mei ie stint ; ca. In un popor nu numal, la selbateci,dar chiarsi lacivilizatl multimea ie smracm lipitm ptemintului, si clad ie vorba de c um- pxrat abiea cumpmim fie-care bwrbat o singuim femee. Lichtenstein zice : Ceimai multi Kusial an cite o singurm femee, reel si capiI po porului au cite patru oil tine'. Marsden spune cm : LocuitoriI din - 13 din Sumatra au voie de a avea mai multe femei; poligintea Inse se Vede numai In unit dintre cap!." Poliginiea a Post sileste Ince ptivite ca o fapte vrednice de laude, ba chiar ca un sem de glorie, de merire si de putere; sigur aces ce putea invinge, robiori cumpiera mai multe ferret ierA socotit ca un viteaz. Bancroft desciie obucate dupe Cremony Apasul care poate Linea, prinde or! atrage, cu diferite mijloace, eel ma! mare fluffier de femei, lestesocotitca un om care are cel mai mare tirept la or! ce cinste$ila on ce rang.Burton spune de cap!! African! cte sint mindri de numerulfemeilor ce au, care incepe de la douse -spre-zece§ipoate ajunge pale la trel sute.Dar numai departe,chiarin istoriea Evreilor vedem cae judecetoril i regii se felesc sill orate merirea prin numerul femeilor. Tot asemenea§iTurciide a-zi tin ca cel ma! mare lux haremul, de carese ingrijesca-Ireinnolsiimmulti cu femei tinere. Asa ierg de !utilise poliginiea labarbari,ce Tacitzicevorbind ti e German!: Sint singurii dintre barbari earl se multeemesc cu cite o singurte femee" ; se stiea inse ce sefii aveau mai multe. Montesquieu asigute ce poligamiea regilor Merovingieni iera un semn de laude. La cei mai multi selbateci poligamiea au ie numai un lux ca la Turd, ceciseslujesc cu femeile ca cu niste roabe ;sint datoare sa Iucrezetotcese cere in case, ba chiar§icimpul, (itipm cum am wezutinarticolul Starea femeei la diferite popoare."La seihatecl au femei cum un bogatas la not areslug!, In toatesocietxtileomenesti faptele sevirsite de cei mart §ibogati Ant bune, morale si leudate. De aceea in terile in cari capiltinmai multe femei, poliginieaie bune si morale, iear monogamiea ie jognical, ceci se geseste tumid la sterecime.Sint chiar credint,1religioasecanziccae poligamieaie fapte iubitx zeilor, chiar Evreii eredeau cx ie plwcut lui lahveh a avea femei intrecinute multe, mei atunci se pot aveai copi! mul0. Fiind cEe la cele ma! multe triburi selbatece,ferneea munceste pentrutinereacase! aproape singure,de aceea ie bucu- roase ca berbatul se mai aducesi alte fettle pentru ca 14 fie mai usorLivingston spune: co femeile Makolole aflind Ca) in Angliea berbatilin cite o singuraa femee, se minunerte, yicied cae nicl °date n'ar vof sae treeascas in o asemenea tare. Se mie- raii cum de femeileengleze incuviintazeobiceiul nostru ; dupe pererea fororl ce bwrbattrebue seaibe mai Amite femel Ca semn de nobleteside bogatie.Pe toatecoastZarnbezului domnesc asemenea idea.Naive Makolole, can nu stieau cae civi lizatiea adesea stag in a ascunde faptele nemorale, rimesita selbe- teciel vecbi IDe-ar fi Postsae vada singure vieata Europenilor s'ar fi incredintat cie poligamiea nu ie tocmal despretuite de ba3r- batil Europe! civilizate. Am cutrierat lumea si am criticat pe stermanii selbateci cae shit poligini groznicli infiortetori in privinta relatiunilor sexuale. Asa dar cred cae ie cu cale see vedem nu cumva vom zed prin blana monogamid urechile poligamiei ?Alt fella am fi nedrepti, aspri pentru streini ;lesne iertretorl,ba chiar orbI pentru not le bine ca la asemenea lucrurlsae avem necontenit innaintea ochilor poronca dinevaughelie.Sae scormolim societatea numai cu virvul aculul gi vom gfes1 nu numal poliginie ci poliandrie dar chiar si promiscuitatea. Ce dovade maI burn trebue pentru acea- sta3 din urmw decitcasele de prostitujie, pe can politiea pretinss, aperietoare a bunelor moravurl" le ocroleste.be ar fi vroit dracul din povestesae Infiereze omenirea cu un semn mai groznic de selba3tteciecide urme a coruptiel stremosesti, sigur ere nu putea nescoci lucru mai miselesc si mai vrednic de o mine spurcata., de cit acele locasurl cari ne pIngtresc ca mame sotiisisurorl.Chiar satira DM I. Negruzi (an. VIII Convorbiri Literare")le destul tablou de promiscuitatea societatei noastre. Jar cit despre poliginie si poliandrie, ce sae mai ascundem, o intilnim cam des, de pilde, cind n'a auzit cm DI X. ie insurat, adecte are femee legiuitae,dar find lucru copilwresc a fi credin- cios femeei de aceea niai are vre-o una la Paris, cind are trebl; la Bucurecti alts, cacti in capitabe tine n'are interese. Nu mai vorbim de cele ce ci le agonisesc a fur et a me- sui e."Asta nu Impiedece pe DI. X. a fi eel mal infocat monogam, Dsa despretueste pe orientalul turc,care 41 Inchide odoa- 15 rele In hart in; ielie mai cuminte: le lasaa slubode si clad nu-i plat le schimbe, on diem it lases iele, nici 0 jale, cu bard gmseste altele,Dna. X.zice de asemenea taeie copilmrie a fi crediu- cioasm basrbatului, asemenea ginduri is bane pentru copile de zece anl.Faeroe indoealm cm slut si exceptil; de vreme ce ideea de moralitate si de monogamie iesteformatm trebue sae fi fost §i se fie oameni cari o si indeplinesc; cele-lalte slut niste remm- 00,destul incm de intinse, barbare; cari poate cu mersul civilizatiei vor pieri. Daces compmrmm poligamiea cu celelalte feliuride mosmto- rie, de cari s'a vorbit mai innainte,gassim cm iea are oare tari bunuri.La poligamie copilul cunoaste cu siguranta3sPpe tata3 si pe mamas, sentimentul de familie are Joe sa se desneleasce mai bine; tatml isicunoaste cu sigurantm copiil si prin urmare tine mai molt laiel.Se statorniceste o inrudiresi o legmturm mai strinsm in familie.Unii -dintre copil sint frac', si surori ade- vmrati sitin mai mult unul in altul.Altii slut inse numal pe jummtate, de nice gelozie adesea mai mare de cit la poliandrie, familiea ie cite odata3 destul de desbinatm, acest fapt explice ne- continitele lupte, comploturi si omorurl fare fill puternicilor din Orient. Or1 cum ar fi, cind nu slut intrigl pentru putere, familiea ie mai strins legate de cit la poliandrie. Sae vedem acuma ceinriurire are poliginiea asupra sociee- tmtel, asupra copiilor si celor in vristm. poligamiea iepriitoaresocietzetilor barbare incunjurate de dusmani.Lichtenstein spunecasla Cafli sint mat putini berbatt de cit femeI, din pricina: cm eeldiutaeiu mor neincetat in lupte ; de aceea femeile fat toate muncileyidomneste poliginiea.Dacm nn popor monogam ar fi in lupte cu unul poligam, presupuindu-le pe amindoum barbare, atunci, zice spencer, cel dintEeia ar fi stEer- pit de cel din urine, cmci acesta intrebuintind toate femeile ea maine, copil se vor 11=1141 mai impede, presupuind cm ambit vor avea hrana trebuitoare. Draper ieste de idee cm arabizareaAfri- eei de Nord se datoreste poligamiel. Pentru desvoltarea si fericirea familiel, poligamiea ie stricm- toare ; intrigile si sfeziledintre fernei rar au mirsit, de pildm in 16

Madagascar numesc poligamiea pricina du§mainiel, mat pretutin- dene poartte nume aseniwnmtoare acestuia, cum ie §iin limbs evreeasrm. in Mipa, femeile until bmrbat sint numite tarot, adecx Brij e. protivoicie, dulmane. La Bata, il din Sumatra bwrbati1 trebue sae des fie - carrel femel deosebitloc de flecut mItticare qi lucrurile ce-i trebuesc.In alte locurl be fac locuintile departe una de alta.Toate acestea nu micsuream relele.Bmrbatti nu slut insufletiti ma! lid de unsentiment pentru feme! §irelatiunile dintre idT putin se deosebesc de-ale dobitoacelor.Monteiro zice vorbind de Africa :Negrul nu cunoa§teniciiubire nit! gelozie. Ace la-si lucru ie la Hotentoti §i Carl: bterbatul se insoarm cu aces ea-§T recealal cu cars tale un spit de griu.0Nu se poate botmri C93 poligamiea ie pricina upsetde sentimente, dar se poate zice cm nu ajutm d.e loc la desvarea lor. poligamiea scurteazie virsta reproducerel, cmcl femeea o leacm bmtrinz le lmsatm in pwrwsire. Si Ric! bmrbatul nu poate fi mai fericiti aec1 ie lipsit de orI ce mingiere casnicae. Se poate zice ca3 la poligamiea o baetrtnetw tica3 loasm se ispraeve§te cu un sfir§it pripit. In privinta copiilor am mat spus cte poligamiea are acel bun cae copilul cunoa§te pe tsetse -su,qiprin urmare hot2re§te o litde de urma§I §i o legmturw de familie mai strinsw incepe a lua na§tere. CrWerea copiilor nu poate fi nicl soiil nice de o potrivm, cTci ta- ttel va Linea maI malt In unit de cit la 3101. Sofiea Nadejde. Intemeierea principatului Muntenia. M./V.... Mai intgit sg, vedem de pe la ce anT se Meng, Ro- mini in intinderea de pg,mint care a format maT pe urmg. MuntenieaNegresitcg, pe la1164, chid,dupft citatiea scoasg, dr: Hunfalvy din un scriitoriu bizantin, Terau Va- lahi prin partea de la anaieazgrzi a Mo]doveT,vor fi fest si prin Munteniea, care pe atunci Teri, in puterea Cuma- nilor.in tinipul luptelor intre Bizantini si Romino-BulgarT, lupte caH incep dupg, 1185, multi pasitori Romini vor fi trecut Dungrea laCumanT, aliatii 'or.Dupg, Hunfalvy se vorbeste despre Valahi in regiuneaBuzeului Intfun document de la 1222.in adevga- dupg, ce vgza regele cYL s'au pus cu tot din adinsul pe lucru cglgrii germanT (cru- ciferi de Hospital sanctae Mariae) in Cara dg,ruiM for la 1211, le-a mg,rit pgmintul si le-a dat Cara ce se intinde de-a lungul Buzeului Ong, laDunarea. in document se pomeneste de ValahT sub numele de Br o d n i k.cuvint pe care papa Honorius IItraduce tot in acela-$T an prin Bla c i; maT gasim acela-si nume la rege sub forma Bla, c o r um si la papa V a 1 a h o r u m. Din documentele citate nu se vede inse la,murit, dad, ValahiT de cari vorbeste regele si papa nu ierau in Transilvaniea. De bung, samg, cYL vor fi fostsi In regiunea Buzeului, dar numal atita avem de zis, cYL nu se vede de unde scoate Hunfalvy cYL aceT pomeniti mai sus Terau In Munteniea. Pe la 1228 se pomeneste de episcopiea Cumanilor, la care Ter& episcop Teodorich. intre poporeniT acestuia Terau si Valahi pe earl' SecuiT IT numeau Olah-ok, iear tnteo scriere lab- neasca, IT numeste insull Teodorich 0 la h T (quidni etiam Siculum cum Cumano, Olachoque?). Episcopiea Cumanilor Tell In local episcopieT maT vechT a MilcovuluT si pentru I8 a ajunge la dinsa dinTransilvanieatrebuea de trecut Seretiul,prin urmare chiar reside* episcopuluT va fi Post in Moldova de astg zi,Tar ValahiT vecinT din Mun teniea vor fi lost numai supusi. in anal 1.234 se vorbeste de Valahi Intr'o scrisoare a pipe! Gregorie al IX lea, ieatg vorbele papei :Auzim, cg, in episcopiea Cumanilor slut niste oamenl,ce se numese VlahT, si call dupg nume slut crestinT dar tin obi. ceiuri deosebite, contrare crestinieT, despretuesc besereca romans, si nu primesc tainele de la episcopul Cumanilor ci merg la episcopi Greet ba chiar Insalg Unguri, Ger. man! si altTdreptcredinciosT, cari locuiescIntro dinsil, 0,laca, tot ass." Papa imputerniceste peepiscop a le nunii un vicariti care sg, le fie pe plac, pentru ca sg nu se maT duck la alt! episcopi. Peste patru an! scrie regele unguresc papa' si iear pomeneste de Romani si a nume din tinutul Severinulul. leatgce zice regele: cg de cgtrg pgrtile Bulgarici In pgraintul ce se numeste Z em r am (Severin),carele mai de nault Tell desert, s'au inmultit locuitoril, call! Ind, nu s'au lupus vre uneT episcopiTsi de aceea intreabg pe papa la ce episcop sg.i dee." Ace§ti no! venitl vor if fost in mare parte Romini, de vrerne ce nu tirziu ggsim multime de chinezate rorngnesti in pgrtile acelea. Pe la 1233 Tub, ban al Severinului un maghiar Leucus (Luca); bear peste 7 anT,alt maghiar 0 s 1 e a.in vremea aceasta partea nordicg a judetelor Vticea si Arges pe amindoug malurile OltuluTpurta numele de Loviste (vinatoare in slavoneste).Acuma sechlearna Loviste un plaitt la nordul districtului Arges. Pe la 1233 stgpinea peste aceasta regiune un Sas Corland, fiiul lu! Cryspanus, care mai avea proprietati lingg Sibiu si care Intemeie aice un castel Cu numele Lothor-War", psupra cgruiea, ridecau Sa- siT pretentiT chiar In veaculal15lea.Ruinele acestui castel se vedeau Inc ,pe la1720 si purtau numele de Domnisor."Castelul lui Corland se at% aproape de satul GolotreniT, romanizat din GOu Lothor,lIngit Lotru. 19

(Aceste amhnunte despre Loviste slut date de Dl. HIjdhu In Originile CraioveT"casi cele despre banii Os lea si Leucus.Ieu le-am luat din cursul de istoriealDlui Lambrior pag. 51).Dl. Lambrior arath ch In Sincai se amintestehrisovul regeluT Bela al lYleacare darui Lo- vistea lui Corland.Hunfalvy it numeste inse Corlard si nu se pare a sti ca regiunea dftruith se chiamh cum am arfttat mai sus,nisi cg, se afia, in Yalabiea. Cu prilejul nhvglireT Thtarilor aflam cg, ierau RomInT In Tara OltuluT fn Transilvaniea, ba inch sub un Basarab ban (Bazarasa Dana IT zicea Fazel-Ulah-Rasid, care scriea In Per- siea pe la 1300 duph raporturile oficiale ale autorithtilor mongole v. Hijdail lstoriea critich ed. II. T. I pag. 68, citat do Dl. Lambrior).Tot de acol6 se vede ch pe la 1236 an trecut 'Mari pe la Oitaz in Cara Kara- Ulaghilor, adech a Valahilor negri.cari locueau cum am maT vhzut In Cara de jos In Moldova. Un hrisov al lui Bela al IVlea din anul 1247 nedg lhmuriri foarte Insemnate asupra Valahiei dinvremea aceea. Prin acesthrisov dh chlhrilor ospitalieri de la Ie- rusalim toath Cara Severinului (totam terram de Zevrino) cu muntI cu totul pang,la Olt,Impreunh cu chenezatul lui Joan si al lui Farcas, afar% !use de chenezatul Voe- voduluT Lytver (Lynioy), pe care fl lash Valahilor, duph cum II tinuserh si phnh, atunci (quam Olacis relinquimns prout iidem hactenus tennerant). JumAtatea tuturor veniturilor din toathCara Severinului si de la chenezatele numite maT sus le phstreazh regele pentru sine si pentru urma- siT sh,T ;ceealalta jumhtate o dh cri,16 ilor. Inse de la be- serecileziditeside lacelece se vor mai zidi nu- si °presto regele nemich, dar drepturile episcopilor si ark ie- piscopilor sh nusufarhnicio seadere,De asemenea veniturile de lamorile ce se vor faco. totu-sT Marl de morile din Lytva, precum si veniturile de la gospodhriea mai bunh si de la phschriT, sh fie ale chlarilor :phschriea la Dunhrea remtne Intovarhsie el* regele ;chiar jumh- 20

tatea, veniturilor de laValahii, ce locuesc in Lytva, remase cAlArilor ;iearA-sT cu exceptie de Tara Harsok (Ha- teg nice Dl. Lambrior),alecArei veniturT remin pentru rege. Valahil maT sus numiti slnt Indgtoratisr, se lupte ImpreunA cu cAlArii lmpotriva dusmanilor din afarA ;cA- lArii shit datorl a apAra pe Valahl.Cu cheltueala rege- Jul' si a CAllrilor !era EA se seoath, sare In Transilvaniea sisr, se trimeath In Bulgariea, Greciea si Cumaniea. Afarde acestea mai clIcitl regele si toata Cumaniea de la Olt incepindside la muntii Transilvaniei tot cu acelea-si eonditii, ca Severinul, afarde pAtnintul voevodului Valahilor, Seneslaus, pe care-I lAsA Valahilor, cum il tinuserA pAnr, atunei, si sub acelea-si conditii ca Lytva. CAlArii trebuea sr, se bucure de toate veniturile Curnaniei 25 de anT, apol jumAtate iera sA fie ale regelui.Regele le maT dA pAmInt de arat 400 de plugari, in Feltetig si tAgAduieste cA va indeplininumgrul uncle -va In Tran- silvaniea, uncle va fimaT bine de trecut In Severin on In Cumaniea,... . Mai marele ordinululjurr, credintA regelui si Mgr, - duisr,aducA locuitori IntariledAruite, dar din regat sA nu primeaseA nici un teranfie deorl ce natie de asemenea nici Sari nici Teutoni, afarA numai clacr, vor eApitta voie de la rege." Hunfalvy, dupA care am dat nice cuprin.sulactulul de danie, Intru citne priveste pe noT, ne atrage luarpa a Ininte asupra faptului criCara Severinulul trebue sA fi Post mailocuithsi mai bogatAde eft Cumaniea, de vreme ce din Cumaniea lasA regele toate-veniturile pentru un timp de 23 de anT, pe cind din Cara SeverinuluT Isi opreste jumAtate chiar de la Inceput.Mai urmeazA cA terile acesfea loran supuse Ungariei si ca populatiea ce s'astrins maT pe urna trebuesr, fi venit de peste DunArea, de vreme ce regil Ungariel nu voieau sA lase oamenl de ai for sA emigreze intr'acolea. Dl Lambrior vorbeste de Lytva si de chenezatul lul Lynioy, ca de doug torisoare deosebite, Hunfalvy pune pe 21

Lynioy ca voevodul Lytvei.Care are dreptate? Fiind cg Dl Lambrior se va fi luat dupg istoricii nostri si nu dupg chiar actul lui Bela, 1mi vine a crede og Hunfalvy va fi avind cuvint de a pune, cum a pus.Dl Lambrior presupune cg tara Lytvei ler& in munti spre resgrit de Lo- viste si cl se intindea pgng la Hateg (Harsok), care Teste InTransilvaniea. Chenezatel lui Ioan si al lui Farkas vor fi fost mai spre arnieazg-zi. Tara lui Seneslau, credo Dl. Lambrior, vafi fost in munti spre Apus de Loviste si cg poate aice locueau Valahii de carii vorhea papa intr'o scrisoare de la 1234. Se poate inse sg fi fost in regiunea BuzeuluT despre care am vorbit mai sus. Se pare cg eglgril n'au putut prinde rgdacini in terile dgruite,Dl.Lambrior citeazg dupg Arhivul lui Ci- pariu p, 204 si 334 pe un mai mare al for care se in- tituleazg :Than Ogenald dwelt, Valahiei"pe la 1250 ;iear Hunfalvy citeazg pentru anul 1252 peRentbalthis praecep. for doinushospitalislerosolimitani in Ungaria.Pe la 1264 nu mai iera tara Severinului a cglgrilor, de vreme ce se eunoaste de pe atunci unLaurentius ban al Severinului. Din faptul cg Ogenald seintituli duceleValahieT urmeazg eg incl pe la 1250 Terau multi ,Romlni in tara numitg pe tiring Munteniea,in adevar am vgzut cg nu mole Moldo-Ylaltiea se intilneste, cum am spus vorbind de Moldova. incg pe la 1241 si chiar la venirea Tgtari- lor.Prin urmare greseste Hunfalvy crezInd cl Rominii vor fi fost pe atunci putin numerosiIn terileacestea. DI. Lambrior zice la pag. 53: Sub numele de fun- darea principatuluT Valahiei se Intelege contopirea Intr'un singur stat a deosebitelor stAtisoare, ce se aflau in tara numitg,Valahiea(in lntinderea de a-zi), si tot o data predomnirea inaceasth parte a elementulul romgnesc, care isi supune sie pa toatecelelalte elemente si le ab- soarbe cu timpul."Unirea a lost indeplinitg de families Basarabilor, eel mai vechiu dintre dinsii ieste eel citat deFazel-Ulah-Rasidca domnind in tara OltuluT si de bunsamg siasupra terei Valahilor la 1240 sau ceva -22 . maT Innainte.Se pare ea un Basarab a capatatsi tara lin Seneslau dupa moartea acestuia,astfeliii s'ar intelege de ce vorbeste istoriea despre venirea unui Domn de peste munti laCimpul-lung. Aceicecred0,intemeieto- riul Valahielafost Radu Negru se insall,caci acesta a fosttatallulMircea cel mare, iear numele Intern- eietoriului nu se stie.Pela1272 un Liten,chenezul Valahilor s'a 1Mat de corona Ungureasca si de banul Se- verinului, nu dadea nici un tribut sise purtitcada sinestapInitoriu.Georg Soos de &mar battsiucise pe Liten,prinse peBarbatfrateleluisinu-i dadu drumul pans ce nu plati multi banT. Pe la 1323 Tell domn In Valahiea un Ivanco Basarab, dupg, Iirecek citat de Hunfalvy si acest Ivancu iera aliat cu Mihail despotul Vidinu.lui.Mihail fil ales de BulgarI rege al Tirnovei.Se pare ca Mihail a ajutat pe Ivancu sa cucereascl Severinul, iear Ungrovlahii fceau pare din armata regeluiBulgariel, cindavii acesta lupte cu Bi- zantinii. (Hunfalvy pag. 97.) La DI. Lambrior nu se MIA acest Ivancu. Nu stim dad, lirecek a aflat acest nume la Can- tacuzenus pe care-1ci tea* !lid daca se at% totsub acest numein. Marci Chronica (Codex pictus") scrisa numai 28 de ani dupa expeditiea lui Carol Robert si citata de Hunfalvy pag. 98.Regele povestind [1332] cum a fost bAtut In Valahiea zice ca s'a luptat cu Basarab fiiul lui Moamar farg, sA-i spue si numele. Dintr'o bulg, a papei Climent al seselea din 1345 se vede cala acest an domnea In Valahiea Alexandru Basarab,care avea sub dinsul mar multi principi si voevozi. Turotius fuse spune di Alexandru Basarab s'aresculatIn potriva lui Carol Robert. onT cum ar fi am cApg.tat numele unui Basarab care domnea pe la 1323, necunoscut istoricilor nostri. La 1356 s'a Impacat Alexandru Basarab cu Ludovig urmatoriul lul Carol, recunoscindu -se vasal. [Va urma.] F.Aticleide. Directiea urmata de Contemporanul." (Unnare) Si aceasth experientA nu-i ceva rar or numal o (lath IntimplatA, ci s'a repetat si cu chestiea limber romine. DI. Lambrior si altii au adus luminh in gramatica romAnea- sch no am publicat sipopularizat multe din acele descoperiri, cu toate acestea profesoril de romhneste nu si- au dat osteneall sh cunoasch ideile cele gresite,si acuma in lasi se invath tot duph moda veche, se and acelea- si greseli ca si innainte de a fi cunoscute cercetarile Dlui Lambrior. Mai mult, pofesorii de romAneste i.o. Teau dreptul de a oche innaintea elevilor si la examen° pe acel carii cred ca noi, WA sh-si inchipue ch at numitele greseli ce ni se imputh, nu dovedesc alta de cit ch acel domnY repeth necontenit ceea ce au invAtat in tineretede la Pumnul orT de la Cipariu, on si mar reu,niste nhluciri la carile i-a dus lipsa de studiusinetinerea in dUreht Cu starea de acuma a stiintei. Ce *lest° de %int alta decit de dat pe fall cu nume si cu grese II pe eel remasi in urmh siIperedintati eh au ghsit sau mar binegicit adevhruri In loc de a le chuth ca ceialalti mtiritorlprin munch? Va zice, poate, cineva ch chrtilecele role puteau fi alungate de prin scoli prin hothrlrea unei comisiunl care sh cercetezo can scrieri sint bune si cari role. Neno- rocire Inse oh comisiunile vor fi fftcute tot din oamenl si a nume *fest° foarte de crezut eft eel prieteni cu plagia- torii orT inchinAtori aigreselelor destiinth vorfi mar multi. Ash, ce va faceDl. Cosmovicl, dach va fi numit In comisiune si va vedea o botanich In care se va spune eh absorbirea acidului carbonic de chtrl phrtile verzi ale 24 plantei ieste asimilatiune (lirgnire) §i nu respir a- tiune de z i, cum crede Dsa.? Negresit cg vá respinge cartea si o va infieraca cuprinzgtoare de teoriT gresite. Ce va face Dsa, dad, va vedea o zoologie in care se vor clasifica animalele dupg Gegenbaur, Claus, Huxley, etc. ? Negresit cg o va respinge. Ce va face Dsa, dacg va vedea o Geologie in care se va vorbi despre terenurile din Romgniea si de localitatT tipice din aceasta tam studiate de Dii Cobilcescu, Pilidi, Porumbariu, In par- tedeDl. t e f gn es cu [cu toate greselele ce a Mout tine on) precum si de strginT ca Fuchs, F o et t e r l e etc.?Nu Incape vorbg cg o va respinge, de vreme ce chiar a tipgrit in partea dintgiii a Geologiei Dsale, el despre Romgniea nu se stie nemicg. ApoT comisiuni de cercetat cgrtile au mar fostsi cu toate acestea cgrti gresite Ca GeografieaDlui Sgglii- nescu de la Husi onca aDlui Erbiceanu de la Doro- holt poartg cu mIndrie : aprobatg de Ministerful Cultelor si al Instructiunei. N'au voit inse sg aprobeze cgrti bune sub cuvint a nu-s mar bune de eft cele aprobate plug atuncea, si am putea dovedi ce fen de masingrii fac aproba- rea si neaprobarea cgrtifor. Fata cu aceasta stare de lucruri nu ne remgnea altg cale de cit cea apucatg si a nume demascarea plagiatori- lor $i nemicerea numeluT de ()amens de stiintg pentru acei ce an scris monstruozitgti stiintifice. Cei ce au cetit Con- temporanul" an putut sg-§i facg idee de gradul de cul- turg stilntificg dat la ivealg Kin lucrgrile criticate. Pla- nul nostru ieste de a pune pe fie care lalocul ce i se cuvine si de a face pe cei ce iubesc tara aceasta si se gindesc la progresul iei sg vadg prgpastieacgtrg care ne ducem si sg puie mina sg opreascg cgderea. OamenT lipsiti de stiintg nu se afig numal Intre profesori,ci si In celelalte tagme si plagiatori de asemenea. Am argtat ce stiintg are Dl. Macedonscbi dela Literatorul desi Indrgzneste a se numi capul poeziei sociale(?) si eel mar mare poet al Rominilor.CetitoriT nostriisT aduc a 25

minte cum am dovedit, prin citatil" din articolele filosofice ale marelul poet, c Dsa crede despre viermii din cadavre di se plc din came prin jocul pule, ilorfizico-chemice, fdrd pa'ring, §i cg In respunsul ce ne face nu ne scoate din mdjari ialto numirl frumoase.Adade ciudataise pare spusa noastrg cg viermii se lac din mid de muqie, leen zice cgi mulle mu§te ne zboard princapelei cdb ce nu zicem Inca Rea c gainele se fac din oug de ra(, retele din ouA. de broascg saudealtg. Ce fenu delucrgri" literare se vor putea produce subdirectiea unul domn asa, de lipsit de stiintg, chid acuma trebue sg fiei lucrgrileli- terare intemeeatetot pe cunostinti stiintifice,mai ales cla Literatorul" se cred naturalist)", In artg, adecg eldvT al lul Zola, Daudet, Goncourt, Balzac, etc. Asemenea oamenT lipsiti de cunostintr stiintifice s'au turisat pretutindenca. Am argtat cum DI. Peridi, Dr. si professor lafacultatea de medicing din Iasi nicT n'are idee de lucrgrile ficute In timpil din urmg asupra rolu- luispline''lamisluire.De asemenea am vgzut pe un D. Zarifopol resturnlnd Chemiea sub cuvint c dacg Richter n'a putut preggti sgri neutre curate din punctul de vedere chemic, urmeazg,caechivalentil nu slut cantithtT fire In naturg ci schimbgtorr dupg imprejurgrilDar cu Dsa nu s'asftrsit Inca, In anul al HI lea 41 vom argta mai pe larg.inteun ziar delaCraiova am cetitcg zimbruliera unfetiddecalrarnu de lion, rum au sustinut unit. Inaltuldela Buzeu am vgzutcg Craca- tilele slut plante !In Natiunea" am vgzut dati pe fata plagiatori si mai toate articolele despre politica exterioarg ni s'au argtat ca plagiate dupg jurnale nerntesti ! Puteau toateacestea sg remle nebiciuite, cum au remas pgng acuma ? Dar va zice cine-va cse puteau critics, dar nu asa de aspru.La aceastg pgrere nor vom respunde cam fost aspri numal cu acei de la cari nu se poate astepti Hier o indreptare $i cu ace)" cari au %cut greseli ass de 26 marl Meltpoate nu le va maifi cuputintg a-sl face din nou edueatiea stiintificg.Cu ace eari au gresit numai din pricing cg an remas ceva In urmg am fost alt- fent ;eel ce au cetit,,Contemporanul" ne von da dreptate. In sfirsit not credem ca si Dl. Maiorescu care a zis In 0 riti c el f" sale pag. 466: Ieatg pentru ce lupta neimpgcatg In contra ignorantel pretentioasesi neadevg- ruluT ne-a lost cea dintgiii datoriesipentru ce nu am putut primi puntul de vedere al acestora earl slnt deprinsi Cu o privire mai blindg si se multgmesc cu o lnngg asteptare a Indrepthrei In viitoril Rominii, anticipind tormele unel culturi prea innalte au pierdutdreptul de a comitegreselTnepedepsite si, depgrtati din starea maT normalg a desvoltgrilor treptate, pentru not etatea de our a patriarhalismului literar si sti intific a dispgrut. Critica He si amarg numai sg fie dreaptg, ieste un element neapgrat al sustinerel si propgsirei noastre si cu on ce pret si Inmijlocul a on cite ruine trebue implintat semnul adevgrului." Tocmal fiind de aceastg idee cg trebue sg ne lup- tgm pentru adevgr nu ne-am sfiita ne lupta in potriva neadevgruluT on unde l'am aflat. Ni s'a mai zis de ce MT atgeat oarneni ca Alexanill i, Coslachi Negruji etc. /ntrebgm numai dacg am avut dreptate sau nu.Fost'au Agachi Dutra. fi Todericei juccitoriul de aril: plagiate,ba inch,reit,din frantuzeste,eel dintgtil de Alexandri dupg I' Avare en °anis prunes" §ial doilea dupg, Federigo al lui Prosper Merimee?$i cum, i-am ocg- rit, dacg am argtat numai adevgrul ?Ce, Teri poate mat bine sg ni.i arate strginiT ? (Va urma.1 I. J\lddejde, upuL IpERIUL,

Anecdoti puttlara. 0,,,,...

noeriu odatg, dusu-s'a sg vadg 'rteCe-i mai face turma,§i-aremas sg sadg ).Noaptea tot la sting.Sara s'a culcat $i-a Inceput sg doarmg dus§ineiniscat.

El doarmeatCiobanil hodineaui iei, Dar ca cei cu grijg si mai mititei, Treji mai mulli somnul pe furis 1-apucg Dacg-ar fi nevoie gata sg, se ducg.

Oind dormeau cu totiT noaptea hgttlrziu, Lupuliarg-§iharnic, ager, grijuliri Vine sg mai cerce, de-i in bung stare Turma, dacg are apg, de mineare. Vine.Apoi tainul cit a socotit L.aluatfar ciniT, cum li-a mirosit, Haide toil sg-i facg pompa cuvenitg. Zgomot faci larmg ne mai pomenitg. Fugai ciobana querg, sumutg °blue qi cinii dupg lup amutg. 28

Lupul inerge'n treaba-si; iar ciobani'n urmit Tipg ce mat tipg se'ntorc la turing.

Cind sosesc ciobanii indrAciti de chill, DupA-atita fugl, dup5,-atita trudg, Incepu stapinul a 'ntreba si-a zice: Ce-amutag, Inane?Cine-a fost aice?

Ce comedii frate!! Ceti-Tdat sg, vezi!!. Fost'a lupul poate? D'apoi popa crezi?! Auzit'ai dracul!!Bata -1cel de sus!! ,,$i a luat vr'o oaie?... D'apoi a adus? -Ai vAzut dihAnii!!Parch-s niste hoti!! Si....s'a dus la codru? Dar la tirg socoti?! Ere, bre, bre!!... I nu stiff cite -ar fi luat ? Cite of anume? Para-a numArat I!... ET aponDar nu ,stiff, oare de-ale cuff ? De ale cuff ma intreabl!D'apoi de-ale lui ?! T. O. Speranici. R.ESPUNS pLOFk DELA, liPARATORIUL,

imT pare foarte bine cg, s'a ggsit un Damn a$A, de In- datoritorit, in cit,rasa mg, lcse mult in asteptare, mi- a aratat gresala (?!1 cc amfgcutla descrierea tipulul ebreu.Numai pant ea nu pot fi luminat prin dovezi de feliul acelor insirate in Apargtoriul" din 4 $i 5 lulie I Sint cam curios, ce sit fileCind am zisea voiti mul- tami aceluia care-mi va arata unde am gresit, n'arn inteles ca Teste destul ca cineva sg-mi zica: Dle ai gresit fiind ca ceiace spui Dta nu ne vine noug la socotealg!" Am lnteles ca tiebuiesg,mi se orate dovezi sangtoase. Dela inceputmi se face imputareaca -ceiace scriu despre credintelesi pretentiele Ebreildr nu prea stg in c o r e n t intimcu subjectul lui"(citatie textuala, care nu prea se potriveste cu pretentiele stilistice ale scri- itorilor de laApargtoriul).Dacg_si ar dg, ostenealg, Dl. cu articolul saceteascg, tractatede antropologie, ar vedea caseobisnuesc asemenea, lucruri $iin sirul de articole ce am publicat (dupg, Topinard, Haeckel etc.) nu numaT la EbreT am vorbit despre deosebitecredinti $i obiceiuri. Daca m'am Intins ceva, mai mult la Ebrei in aceastg, provintg, pricina Teste ea, Ebreiitraind multi p ntre noT, credinteleipretentielc for ne interesazg mai mult de cit ale altora. Mai &parte gesim urmgtoarele :SA, ne permits sti- mabilul autor a-'ispune ca dupg, parerea noastra pri, - ,.cipala grepla e r a, ca aduce acusgei grave In contra Evreilor Para de a le baza cgtusi de putin, Principala gresalit era?!Vra, se zie,g acuma nu mai Teste ? Sau atI gresit Intrebuintarea timpului ?Dar era c g,a d u s e, CP legittura trnmoasg sipotrivitg IPresupun ca ati gre- 30

itsi tree maideparte/ntelegind ceia ce atl vroit sa. zicettMa intrebati care autoriti ebreu a sustinut ca Na- poleon, Fredericeel mare, etc. au fost Ebrei?Dar am zis oare Teti ea oamenl de stiinta, sustin asemenea copi- larii?Cetiti bike si, yeti vedea ca zic :u n i I',fara sa arunc asupra tuturor Ebreilor .o asemenea invinovatire, nici nu zic ca am auzit pe acela-sT ebreu vorbind despre totioameniT marlcitati mai sus, ci unul (un student). zicea ca Horatiu a fost ebreu, altul (un coleg de scoala) Zicea de Napoleon I, si asa mai departe. Vedeti cum y'ati grabit a striga ca asuprese pet o ti Ebrei, pe cindTen vorbeam numai de unit'?Nu ma prea mier nici de asta, clef asa avetl obiceiii, va place mult generalizarea ! Daca un romin da, o palma, unul ebreu,atuncistrigati ca va perseeuth, toivA, bat pe t oti, iear daca,10,100 sau 1000 de Ebrei fac fapte rele si stricatoare Rominilor, atunci In- toarceti alt-feliii si zieeti:ce au a faceciti-vafats cu toti ? Ziceti ca m a sa Ebreilor nu crede ca Ebreii sent mai ageri la minte?Dati-ne voie a ne 1ndoi despre aceasta! Poate parte din Ebreil invatati nu au aceasta,credinta neintemeiata, dar multi (luati samaca, aice zic multi!) cred in aceasta ca Intro dogma.intrebati pe un ebreu din poporul de jos si veti vedea ca iel crede ea ebreul are cap mai bun de cat Rominul. Luati sama cum vorbeste cu teranul si yeti vedea forte limpede ca se crede mult mai sus. Chiar dintre cei Invatativeti gasi cu asemenea credinti.Asa 4. ex. un D. doctor din Iasi (ebreu) cind aude de vre un om ca afacut vre un luoru de sama, indata striga : Aista-i un cap jidnvese"!Alt Doctor,tot ebreu, to intreaba despre or ce lucru bun ce vede la Dta,. N -i afd ca. asta (i -a fdeul un jidan"? i ass mai ueparte sute de lucrurl de feliulacestaCe sa mai zicem de acei fa- natici, cariT se cred poporul lui Dzeu menit c sa domnea- sea asupra tuturor?pupa, aceste lamurirl cred ca nu ne vet' pretinde set va citam nume de autorT. cad n'am vor- 31 bit despre lucrurile sustinute prin cartr, ci despre credinta respindita In popor. Despre munca fizica n'am zis ca Ebreii nu sintfti stare sa o faeg, dar am zis ca nu la aceasta munca s'au dedat de obiceiti Ebreii si dacg Ie -aplacut mai mult lucruri care nu se cere putere, asta poate fi luatg ca o do- vadg ca sint In urma, uiaceasta, privintg altor popoare. Sigur ca imprejurarile in care an trait miT de anT i-au facut asa, caci stim ca Ebreii vechT ca popor pastoriti si no- mad lainceput,nu puteau fiunpopor fricos si slab; de asemenea si acuma dupg oare care deprindere, cred ca ar face acelea-silucrurI de putere ca sialtii.Dar nu iera vorba despre aceasta in celece ziceam noi in No. 23 al Contemporanuldf." Ca slut copiiI ebrei pripitT, asta v'o poate spune on care profesor din scoalele romanestI.tntrebati dacg dintre doi copii de acea-si vrIstg, unul, roman si altul ebreu, nu pare mai b Atrin (Inprivinta mihtei) copilul ebreu de obiceit. Nu zic ea pintre RomInT nu se afla copii dar mai multi pintre Ebrei. CA se opresc de la o vreme pe loc, asta am vazut'o Thu singur.Ebrei carii se pg- reat menitI a ajunge departe, s'au oprit pe loc si nu din pricini pe earl le amintiti, ci nutnai din curata pricing ca nu se puteati deda, mai departe la invataturg, avind toate mijloacele pentru a face aceasta.De sigur ca sint departe de a pretinde ca tots sint pripitT, dar pule sint asa si asta ne lamuresete pentru ce se pare unora ca Ebreii grit mai destepti ;cats adunind peacei adevaratr destepti dintre copiii ebrei cn acei pripiti, se ggseste o sums maT mare de cat la Romini.MA mier lnse cum. Dl de la Apg- rgtoriul is pripirea ca o laudg pentrn Ebrei, ca ar fi mai spirituals (cum zits Dsa)?! Apol earn -s1 cade In calea cea batuta cg Ebreii silt persecutatl grozav si acei pe carii IT vedem ajungind ceva sint piste adevgratefling genigle, tinind sama de name - 1u1 de piedeci ce le pun In cale Germania, Francejil, Ro- mlnii, etc.Oareaceste vorbe nu cuprind In sinecea 32- mai mare Ingimfare ?Adeca mult mai multi EbreiIn- vatati s'ar putea rldica si ar ajunge departe, daca nu iear opri [de frica sa nu fieIntrecute se vede] celelalte popoare ?!Pentru ce atitaiirisinde prisos, end foarte usor se vede ca acestea sint pretexte ;caci in adevar cel'ar opri pe Ebreul bogat [si cred ea nu vets zice ca nu slut multi bogat! 1 de a se ocupa, cu stiinta sau literatura ?Nu-4 vorba de ajuns in functii !Ieste vorba sa faca ceva pe celea stiintifica, si aice nici o prigonire din lume nu poate opri pe Ebrei !Nu1 Or! citatTzicetimpurile Incar! traim nu shit asa de selbatece, in eft acei earl! pot face aver! nernarginite,sa nu poata innainta pe calea mult mai sloboda a invittaturei! Apol drepti sinteti, cind ziceti ca Ebreului sarac Ii leste mai reu de cit teranului? Nu zieeti chiar cu aceste cuvinte, dar asa vroiti sa, se lnte- leaga IDaca Ebreii saraci traese reu, nu-i mai putin adevarat ca, eel bogati traesc foarte bine; prin urmare einetraestereu,traestedinpricing saraciei, dar nu pentru ca iesteebreu.De ce la fie ce pas gasiti pricini sa strigati ca In Rornaniea vi-i mai reu de cit on undo?Asa intelegeti patriotismul, ea sa ne zugraviti ca selbateci Intro selbateci I ?Acestea vi le spun ca sa ye- deti cu elta patima series!!Pentru D-voastra ieste o ne- legiuire sa va atinga cineva macar cuvirfuldegetului ! Daca va spune cineva ca nu still romaneste, va suparati foe si series! un articol. $i asa pentru or! si ce ! Ce are a face ceia ce spuneff despre S e n a t o r si N othn a g e 1?Numai Ebreii stilt persecutati? Nu stiti ca si Prusienii slut persecutati la Universitatea din Viena ? Cu city greutate au ajuns profesori Claus si altii ? Vorbiti de presa.-Pentru ce presa ebreeasca socoate pe Ebrei aproape niste. sfintr?Pentru ce Indata publicati pe off ce copil ebreu premiat, pe or! -ce ebreu licentiat sau c octor, pe ori care decorat ? Nu pentru ca sa va laudati?$i apol Tutelar' chip foarte curios pre- tindeti ca nu trirnbitati productiile Ebreilor ?!Mai mare trimbitare nu stiu data se poate ! 33

Despre istorlea cu Valentin,va respunde, acela e care 11 aninati tira sit Matt sama la eele ce spuneti! Si nice va pare ca geniele ebree0 suit Inadu$ite, ea stiiiita for ieste ascunsA; larks' o pretentie prea mare despre valoarea Ebreilor I SA va mai dau o dovada ca vas Inginatati peste masura, cliiar din ziarul D-voastre. in intaiul numar de dud ziarulvoastre devine quotidian, in a$a nurnita pro- lesie dc creding vetldudalcd slut* anmer6dtovii liberalis- t-mini! Se poate mai mare fala ?! Cum ? D-voastrd $ocotiti ziarul Aparatoriul mai inamtat de cit Rominul. Romdniea Liberd -etc.?! AO Intelege sa combata toate ziarele, unul care nu se impacit cu politica de as-MA unul care ieste contra siste- miluiparlamentar. dar D-voastra mi puteti face aceasta de -en numai Impin$1 ue o fain, neintemeiata catu$1 de putin ! Ascultati Inca ce am sa va spun In treaelt,ca sa va dovedesc ca sinteti pretentio$T Inalegerea cuvintelor numai cind II vorba de Ebrel, daraltfelill sinteti foarte . ...Indrazneti (ca sa nu zic alt feliitj. Sub titlul Gindirl fugitive, ati pus ni$te lucruri care dovedesc ca sin- tett' foarte departe a cunoaste ceia, ce ieste Luna cityinid Chid Intr'un ziar,pretins mai Inaintat decut toate, indrazniti sa scrieti temeile care InvinovAtesc pe o adultera fac aceasta inviditnd fericirea gustata de acea adultera, ce mai 11,111i116 deis care despre pretentiele D- voastre de nepArtinire $i de aparare acelor asupritY ? I NAfacett sa zic $i lieu bravo birjarilorIcad' iei sint mai enviinciosi de -eft null' ziaristi. Deppre aceasta din uvula chestie are sa vi se mai vor- beasea in curind: Do o cam data ma opresc nice, ru- gind larasi pe on time sa -mi arate uncle am gresit, ca sa,i-pot tnultetni. W. MetodAtiintifica. Pe 'ling& respuns lafeliurite Invinuiri ce ne aduce Dl. Zarifopol in ,No.5 al revistei Recreatii stiintifice" volt cerceta, cum a ajuns Dsa la ideea ca echivalentii nu -ar fi nesehintbd tort de eit in anumite condifit. In No. .5 fata 145 cetim : Aceastg idee mi-a venit in minte pe cind studieam, in laboratorul de chemie de la Sorbona, actiunea ce exerciteazg unele metale (precum fierul, arama, zincul, etc.) asupra solutiunilor metalice." Apoi in No 3 vedem cg se ocupg de experientiele lui Richter Si apoi fgrg sg se vadg cum si pentru ce inchiee cgechivalentii n'arfistatornici.Sa, vedem ce experienti a %cut Richter,ce urmo, din critica ce le-a fgcut Dl. Zarifopol si ce sgriturg a Wilt Dsa.Richter a vgzut cdacg punem o tgblitg de aramg Inteo solutiune de azotat de argint, arama alungg argintul din combinatiune ui -i lea locul, mg cg peste un timp avem o sare de aramg si anume azotatul de aramg si argintul despgrtit. In experienta aceasta nu s'a produs gaz si 108 uni- tgti de greutate de argint sau inlocuit prin 31.75 de a- ramg.Dacg s'apus in solutiunea de azotat de argint o tgblitgde zinc. arama a lost alungatg,sis'a cripgtat azotat de zinc In loe de azotat de aramg. In aceasta ex- perientg 31.75 dearamg, an fostinlocuite prin 33 de zinc.incercgri de feliul acesta se pot face cu mai multe metale si numerele 108, 31.75, 33 cari airatg raportul de greutate intro elementele ce se inlocuesc si prin urmare shit echivalentesi anume 108 de argint ieste echivalent cu 31.75 de ararng si cu 33 de zinc sau mai -scull numerele de mai sus sint echivalentii metalelor la cari co- respund. 35

p1.Zarifopol ne spune- ape vremea hn- Richter nut se puteau. avea sgruri. neutregichemice$te curate $i egr metodele analitice din vremea aceea ierau. prea rele- pentru a putea da rezultate sigure. Bine fie $i a$6, Ce- urmeazg atunci? lli se pare numai cnumerele' aflate de Richter trebue sg fie gre$itesi caprin urmare nu- ne d,au. echivalentii elementelor in chestie ci ni$te numere mat mult. sau mai putin apropjete de acei echivalenti. Ce face lime- Dl. Zarifopol? Nici fnai mult, niet mai putin. de clt solute Inchiere ck puns la /ndoealg neschimbarea echivalentilor sizice cg echivalentii ar fi statornici numat in unele.eont- ditii hotIrlte.CI i-a venit D-sale aceastg Wee In, cap pe clad lacra in laboratoriul de la Sorbona, ieste o- tam- plare, putea sa-T vie $i pe ond sthtea la mask sau la teatru,. cgci nu vgd in experientele despre care ne vorbe$t nisi un fapt care s/-i fi dat D.sale drept de a se Indoi de statorniciea echivalentilor on chiar deaccrede ca. ar fi mai $tlintiflc, mai metodic a prima. Were& contrary. Mg mien cum se face de un specialist, DL Zarifopol, n'are Wee cg credinta cum car elementele nu se unesc In proportii neschimbate pentru a forma o eprnbinatje che- mica iesie foarte vechesiel a lost luptg stra$nieg In aceasth privintg.Dace D-sa ar fi cunoscut istoriea teoriilor in chemie, n'ar fi luat aer de geniu ngscocitori de lucruri incg ne auzitesine-ar fi scutit. de fraza urmg- toare : Se poate ca opiniunea emisg de mine sg nu fie dreaptg; dar tot atIt de posibil leste sg fie. Timpul va fi martur, progresele viitoare vor proba adevgrul sau fal$i- tatea iei". Asemenea ingimfare nu prea, se prinde pentru un chemist care a zis :,,Richter n'a putut afla de se in. locuesc elementele echivalentcu. echivalent,poateel echivalentii nici nu-s statornici,progreseleviitoare vor argtg." Nu pretind cg a scris fraza aceasta Dl, Zari- fopol, dar a$6, se urnreazg cugetarea D-sale. Innainte de a merge mai departe sg Igmurese ce In- teleg Ten, luindu-mg dupg ideile ce vgd domnind In $tiinta,. prim neschimbarea echivalentilor. Nu mi -a venitinglad 36 a erede ea, echivalentiii prin urinare atomele ar fi cella care trebue sa remie neschimbatori In on cc conditil. Noi eel de la Contemperanul" eredem ca atomele shit formate la urma urniei tot din eter si ca tie care (Hate- Insele Teste o grupg de pgrticele de eter legate impreung prin o miscare comung. poate ca samgna a iliste inele dupgideilnlui William Thomson siTait *)si nu ne-ar pgrea de felig ciudat a adrnitecap atomele se desfac in eter cind lumile se sfarmgsiapol dau nastere la nebu- loase ggzoase. otntem gate sa admitem chiar.cg atomele se pot schimbh si in eonditiunile obisnuite ale experien- telor chemice; dar sa ne vedemsilitide fapte cari sa nu poatgfi altfeligIntelese.Mgrturisesc inse ca cu toate cele ce a bgnuit Dl. Zarifopol lui Richter, tot nu vac.1 Inca nici o pricing pentru a mg' indoi de statorniciea echivalentilor ianume nu cred ca, se schimba nisi eft de putin adecg rerngnern In ideea ca In conditiunile expe- rientelor chernice-cunoscute, echivalentil sint absolut ne- sehimbgtorl. Nu putem admit e eu usurintg nestatorniciea echivalentilor,cadatunci ar urma ca si atomele nu-a statornice, sinu se supere DI. Zaritopol dar In nevino- vgtiea noastra nu cunoastem Inca, fapte cansg, dovede- ascg aceasta. Ca sa vadg Dl Zaritopol ca nu sintem ash, de lipsiti de cunostinti Ii voig maT spune ca, de si D- sa nu cune4ea, Inca lucrarile lui Schtitzemberger cind a scris artieolul din Nro. 3, not le cunostearn Inca dela inceputul anului 1882, cum se dovedeste printr'nn articul iscalit de ,T. U.", un prieten al Jul Auda,x" sipublieat in anal intgit al Contemporanului" la pag. 540.DI. Zarifopol va vedea, din acest fapt ea nu teebueasa, se prea Ingimfe ica, dacg-i vorba de parada de nestiiiitil atunci face D-sa specialistulInchemie,de vrerne ce ne spune la pag. 145. Nro. 5.: Pgrerile [irritate mai sus ale chernistilor Schutzembergeril3outlerow, de cari am luat cuno§tinta zilele acestea, ma, confipma, mai mutt in pgrerea mea." Frumos de tot, specialist in chemie care Tea cunostintg 37 dehpre Iuergri asa de insemnate ca ale tut Sc iitzemberger dupg, ce trece mai mult de un an In articolul sgu a argtat. T. U." cit Schiltzem-berger analiza niste petroluri arzindu-le In oxigenOath cit cgrhune si cit hidrogen ouprindeau de pe apa i acidul carbonic produs.Faptul ciudat leste ca suma greuth4ei cgrbunelui si a hidrogenului socotitg dupg apg si acid carbonic,. Tera mai mare de en greutatea petrolului intrebuintat.fuse dacg Innainte de ardere infierbinta petrolul. cu, sodiu on cu aramg, atunci suma egirbunetuisi hidogenului socotit tot dupg apg i acidul earbonic produs-, Teti, de o potrivg cu greutatea petrolului.T. U." nicein articolul citat mai sus, cg, dacg se va adeverf faptul aratat de Schutzum- berger itnnaintea cornisiunel insgrcinate err ceretarea modului cum s'au flout experientele, atunci trebuisg, admitem eg proportiile incari secombing; elementele pentru a face apg si acid carbonic nu sint asa de statornice cum se erode. La sfirsitul articolulul nice: Aceastg explicare san altele si mai adnicT se pot da; pentru acest fapt, dar sg asteptgm mai bine pang ce vorn §ti ce v& fi hotgrit comisiunea mai sus pomenith."- Poate deer sg vadg, Dl. Zarifopol cg nit leram noi, hotgrlti a Linea mortisla statorniciea echivalentilor si prin urmare a atomelor, numal nu voeam. sg, ne potrivirn unor experiente in cari se puteau strecurg gresell. Numal. D-lui Zarifopol, care nu se bucurg de o edoeatietiin- tificZ superficialg, canoi,. ii iera In,gduit asgri de la lipsurile de can suferea Richter la negarea statorniciei elementefor. Pentru ea sg vadg DL Zarifopolcg, noi nu ne apu- cgm de vorbit ash uumai din Insuflarea duhulul stint, vorn artce greseli puteau fi fgeute de Schutzemberger, leste cu putinta ca ash numita apg, ce s'a flout prin ardere sg fi cuprinsi apg oxigetiatg,ba chiar poatesi idle combing! Iale oxigenului en hidrogenul mai tnnalte si atunci negresit eg dceg licidtitl ar fi fort privit ca apg, 38. ar fi iesit la socotealg Ina mult /Mogen de eftse affh, In livid. Tot astfeliti se intimpig daeg pe hangs acidul carbonic s'arfi format alte comtingri tot cu cite- o- atonal de cgrbune dar cu mai ninth oxigen. Ieath deer niste- greseli cari puteau fi acute si cite hltele nu se mai poate sg fi fost ; faptul cu amniai eu sodiul ar angti cfatg cu urrne de aceste corpuri nu se pot form& combinatiunile mat oxigenate de sari am vorbit.. On cum presupunerea de nlal sus ieste mai &easel. de cit admiterea nestator- niciei echivakntilor. Paeg inse am primi ca dovedit faptul argtat de Sehilt(pmberger an urma, csint doug feliurt de hidrogen i doug feliuri de arbune poate, cg atomele unut feliti de hidrogen se pot preface- in de ale celuialalt. Ar urma cg eel putin wide elemente nu sint in adevgr de cit ca ni§te genuri, en mai mite sped! putin deosebite Intro duiselei can pot trece de la una la alta In unele- con- ditii. Ar urma deei eg apa ce se forma in experientele cu petrolul neinfierbintat en sodiu cuprindea atome de hidrogen, ceva mai usoare de cit a acelei formate dupg ineglzire. Pentru mine, na'asi bucun& de o asemenea de- scoperire, dar Ong co nu va fi deplin dovedit cg nu s'a flint vre o gregalg, voiu remgnea cu cei ce cred cg in conditunile ordinare echivalentii slutabsolutnesecim- hat'. Nu se supere DL Zarifopol,dar de la Richter in coace s'au mai ocupat ialtii cu echivalentii pzecum Stas si eercetgrile for ar aurgtat ca slot statorniot.Dl. Boutlerow are dreptate sg cearg cercetgri cansg dove.- deaseg aceastg statornicie in toate conditiunile ce putem realizh In laboratoriT, dar vre un fapt neindoelnic care sg ne irripingg spre idei ea ale D-Iui Zarifopol nu en- noastem inc g. Dl. Zarifopol nu intelege cg, dacg i-am spus el astg-zi s'au pgrgsit echivalentit si se intrebuintazg greutlitile mo- lecular°piatomice, dam mint de Bind sg nog inserting- tatea cercetarilor asupra proportiilor ,nestranntate dupg ---- 39- -

carese unesc -elernentele si-ml scoate nume ca a-zi 13. erezut ca, legea echivalentilor Teste un adevAr uediscu- tabil,trecut ca lege absoluta la posteritate. Ali se pare ea i-am dratat ea toomaT dupa cererea metodei stiintiflee slut gata a priori on ce idee flumaa sit nu fie o ,fantazie" Ca acea ce i-a venit D-lui Zarifopol Para nisi un terneitt in laboratnriul de la Sonbona.T. U."- si cu,Audax" au lost gata sa lepede legea statorniciei echivalentilor, dar n'au avut pentruce. D1 Zaritopol pare a se indol de zisele le ca, per- soame cu cunost nti serioase in chernie au fost In potriva parerei D-sale ; cu toate acestea asa Testesi-1incredintez ea acele persoane n'au invatat is dol ani cliemiea si Fi- zica ci In mai multi si ca nu-s lipsitT de Mello generale asa de trebuitoare pentru eel ce vrea sa inteleaga filoso- ficeste lumea. Despre vorbele D sale cum ca In Contemporanul" a vazutteoriT,adese 'off chiaripoteze gratuite (ca a D-sale ?),emise de un Invatat strain luate ca ultimele adevarurT ale stiinteT 1111 ma mier de vrerne ce D-sa si cu cei ce-1 incurajala pe calea aptnata privesc Darwi- nismul", Ateismul, teoriile pedagogice si filosofice ale lui Spencer ca niste ipoteze gratuite si se socot strasnici pozitivisti punind la indreala thoriea atornistica si urmind cu sfintenie teoriile si ipotezele celor ce au intemeeat religiea cresting,. Dl. Zarifopol dg, a intelege ca Audax nu-1 va putea precepe. Se poate ca numai arata limpede ideile nu are dar D-sa, dar ar trebui sa fie multarnit daca se In- telege macar singur pe sine, lucru de care ma indoiesc. Inchieree ce a scos din eritica lucrarilor luT Richter ma intareste in aceasta Were. D-1. Zarifopol lace parte din togma asa de numaroasa a acelor earn' chiar chid gresesc si vade gresala singurT tot cautti, a cirui la stinga sau la dreapta.Judecag sin- gurT, Dsa a zis in articolul din Nr. 3 ca echivalentul unuT -40-- element leste cantitatea de acest element city infra intr'un echivalent de acid sau de bug.Ieu fain intrebat dacg echivalentul oxigenului leste 40,eget* inteun echivalent de acid azotic antra 40 de oxigen §i dupg definitiea D-sale ar nrmg ca 40 sfie echivalentul oxigenului,D-sa in loc sg spung ca gresit ne spunind cg din tots echiva - lentil unul element se tine samg de eel maT mic nunial, adecg de 8 care aratg cea maT mica cantitate de oxten ce se poate afla intr'o o baza sau inteun acid, seface ghibacitsi ne spune cg in acidul azotic se afla nu 40 de oxigen ci de cinci on opt. Mare minune ! Ce sit maT zic dupg asemenea intorsgturg ?

.Audax. 1.1...1.1441 Privim ca abonall pe D-nilce vor bine vroi a primi don, nutucre unul dttpa altul. ,Directleaurinatii de Contemporanul". (Urmare)

in privinta teoriilor qtiintifice §i filosofice am aparat qi facut cunoscute ideile celor explica toate fenomenele din lume, de la cele mai marl pang la cele mai mici, print materie in milcare in intinderea fara de margini. Directiea aceasta nu mai, crede ca sint note ce neinteleql, puteri, cari lucreaza asupra materiel, ci folosindu-se de descoperirile din nr- maexplica, aka numitele puteri ca moduri de miscare ale materiel. AO in be 85, socoata ca particelelede materie se atrag din pricina unul ce neinteles numit putere de atragere, admitecaparticelelesint impinseinmod mecanic prin loviturile eterului incunjuratoriii.Tot astfeliu on unde metafizicil vechi vedeaii puteri, not vedem la urma urmei sub toate formele parute materie in m4- care.Nu putem acuma sa intram in lamuriri, cad' nu le ieste locul aice, intr'un articol merit a da pe scurt o idee de directiea revisteiContemporanul.'Fireqte ca acea- stadirectie nu se impaca cu existentaluiD-reilqi de aceeai sintem atei.Am aratat de multe on in cursul celor doi aril al revistei dovezi cari ne silesc a lepada, ideea de D-zeii, deli n'am Boris nici o data un articol anume despre chestiea aceasta.Sintem gata a discuta cu oameni de omenie in aceasta priviuta chiar ; ba chiar sicu eel de la Revista Teologica ",cari din nebuni" rataciti", etc. nu mai scot pe Conta ii pe cei de o idee cu dinsul, am discut), data am vedea ceva dovezi in articolele lor.Dar blindeta cre§tineasca a acestorasa zigi uralmi al lui Hristos nu le-a ingaduit, se vede, sa se tie de fagaduelele date in articolul de fond din nun arul u- 4 - 42 - nul §i nol tot asteptara Inca sa vedem ce dovezi vor a- duce domnil Erbiceanu si Dimitrescu in potriva modului CUM explica acum §tiinta fenomenele lumei. Pe calea su- dalmilor nu voim sä ne intrecem cu Domniele-Lor. Am aratat de asemenea ea nu trebue sa fim amestecati cu pozitivistii on cu materialistii purl. Nol nu credem ca pozitivistii ca chestiea de leste sail nu Dum- nezeil, etc. nu poate fi deslegata de pe acuma cu datele §tiintei noastre contemporane ;dar nu credem ca mate - rialiitii curati ca materia leste chiar ash in realitate, cum se Imfatosaza mintei noastre. tim ea materie, miscare, Intindere sint niste simbole mentale ale realitatei ; dar ne ajung pentru a putea tercets istoriea lumel din eternitate pan& in eternitate si fara a strabate sub simbole toga silinta noastra trebue sa fie a capata o idee despre mersul fenomenelor $i pricinile for cum ar fi putut'o avea o minte omeneasca care din vesnicie ar fiprivit ce se petrece in lume §i ar fi putut sa lea cunostinta despre tole mai mid particele de materie §i de mi§carile lor.Noi nu pretindem ca, se poate intelege cum de se petrece simtire §i alto acte psihice in tole mai midi particele de materie ; dar sintem siliti. de fapte WA admitem c5,acela-s1 ce care ni se infatosaza pe de o parte ca materie in mi- §care, ni se arata pe de alta si ca snbstanta cugetaloare, ca spirit. Chiar cum simteste si cugeta acel ce, acel sub- strat al lumei, pricina pricinilor tot nu se poate inchipui. Spiritualistil de asemenea nu pot sä zits ca pricep cum simteste ash, zisul spirit cell* inchipue. Prin urmare remine de ales acea presupunere care se potriveste cu datele stiintei, anume ca in lume ieste un singur ce,acela ni se Infatosaza dupa calea pe care-1 observam ca spirit on ca materie.Despre acel ce §tim ca se schimba dupa legi fatalefica prin urmare nu poate fi amestecat cu ideiea cell fac filosofii de D-zeii. Acel ce nici con§tiinta de sinen'are,nici lumea nu cirmueste, deli iel singur le lumea, deasemenea nici n'a facut'o ;prin urmare nu poate si nu trebue sa fie numit D-zeil. 43 lntr'un articolCe qtim despre lume", publicat In a- nul intaiii, am aratat un fen de sinteza a lumei §i am a- ratat pentru ce sintem Darwini§ti. In toate vtiintele despre cari am vorbit am aratat teoriile cele mai bine intemeete, fara a ne inchina inse la nici o autoritate. In privinta pedagogiel am publicat o traducere pre- scurtata a vestitel Educatil" a lui Herbert Spencer f;ii in anul al treilea avem de gind sa publicam o popularizare a ideilor pedagogice ale lui Spencer, cu exemple doveditoare, pentru a le face intelese cit de mai multi, cad macar ceva ceva tot vor folosi ideile lui pentru a ne tamadui de apucaturi vatamatoare educatiei fizice, intelectuale qi morale a tinerimei noastre. Daca se va putea forma o tinerime mai buns in aceste trei privimti, fire to ca intreaga marina sociald va trebui WA se prefaca. In privintalimbisticei am luptatsa, facem cuno - scute publicului inteligent cercetarile adevarat qtiintifice a- le D-lui Lambrior qi vom urma, a face cunoscuta chiar rnetoda dupa care trebue sh" se fats cercetarile.Ca semn deosebitoriii a scoalei limbistice admisa de Dl. Lambrior ieste ideea CA prefacerile sunetelor se Jac dupd legi neitra- ',mkt tP, adevarate exceptil nu sint si tuate trebue explicate : on prin forme dialectale primite in clialectul de care ne indelet- niciva, on prin analogil cari ail facut sa se formeze forme mug, on prin intrarea cuvintului cu forme exceptio- nale prey tirziu in limbs, etc. Ce a produs aceasta metoda aplicata la cercetarea limbei romine fat& cu ce a produs metoda prin inspiratie qi gicire aplicata de altii, ar fi de ajuns pentru a dovedi bunatatea Id.Prin aka, metoda, chiar rezultatele cele bune sint stricate, caci nu poti avea incredere qtiind ca stall p© temelii lipsite de trainicie. In privinta ortografiei am intrebuintat pe cea fonetica. No credem ca innainte de toate ieste vorba de ales o limbs literary romaneasca, care, ce-I drept, ieste aproape forma-fa' prin literatura besereceasca din veacurile trecute, 44

0data ce Eitim a vorbi limba literary nu mai leste nicko greutate a o scrip fonetic.Credem ca in limbs, literary trebue sa,' scrim 8, try ease, qepte, pentru ca aqa, trebue sa se citeasca cum, le-am scris.Acei cari ne zico ca fiind foneti01 ar fidatoria noastra sa scriem chirior, picere, hglovs etc. nu Kindest ca asett enea forme nu-s primite in limba literarypiprin urmare sciem pieinr, picioare, bine, pentru ca aca trebue sa se pronunte.Daca am vol sa scriem in yr'un dialect romanesc, negreqit ca vom stria aqh CUM Be rosteqte in acela.De nice urmeaza ca, data not scriem /este,d,1, etc. scriem pentru ca aqa rostesc tats Rominii faro deosebireqiprin urmare aca trebue sä ro- stim qi in limba literary; sa scriem este gi sa zicem teste nu putem, caci cu woda aceasta am ajunge departe de tat. In privinta istoriei, fiind ca vedern ca din cprceta- rilestrainilorgi din ale invatatilor noctri s'a aruncat destula lumina asupra istorielRominilor ne-am hotarit a aduce la cunoctinta publicului doritoriil de a 01, adevarul asupra trecutului natiei noastre, fear nu basme crone la intimplare. Cu atita mai mult ne-am grabit a incepe aceast5, lucrare, cind am vazut ce monstruozitati haladu- esc prin istoriile noastre. Afars de aceltea cursul de- storie al d-luiLaa,brior ne-a aratat ca avem chiartrinsa la un loc o istorieintemeeat5, pe dove/I documentale sau pe alto marturil contemporane ci ne-am pus de gird a scoate is lumina; adevarurile de cari mai mult se bu- curau elevil ccoaleimilitare de cit acei ce urmaii alto cursuri. Or cum ar 'Area unora iucercarea de a face i- toriea Rominilor ara, a fabrica documente ca, wet zisul,p1 lui Hi rul ;not credem ca imam): acs, se poate ajunge la adevar c1 natiea noastra n'are nevoe de minciunic1de imbrobqdeli, istoriea iei ne arat5., ca "tie sail fad, loc pe fata pamintului.Strainil nu vor putea 85, ne iee Ora ce locuim pa vre un drept. Cider Hunfalvy admite ca Slavii cari au locuit terile acestea innainte de Rotnini s'au ro- minifat, atunci urmea75. ca Unguril ca mai not de cit Slavic nu pot pretinde vre un drept istoric asuprapa- 45 naintului locuit de Romini utmaqi ai Slavilor locuitori din veal gi ai Rominilor care i-auroillinizat.Chiar Bun- falvy sinMur spade ca dreptul istorit n'artti nid tl insemnatate ui relatiile intro popoare. Prin urtnare liniqtit1 din aceasta parte sa nu ne inchipuim tä trebue sa fin numai decit proti nid teoriel lul Rosier pentru a fi bunIBotnini. Eudoxiu Hurmuzachi, bun patriot romin, nu s'a sfiit a prirrii ideea fondamentala a lig Rosier.Asa Qinot inde- letnicindut-ne cu cbestiea aceasta ne rom nit& numai la adevarul §tiintific.

(Va urma). I. Nadejde.

Amintiri*

Razboiul,razboiulcelneleginit,razboiulblasta- mat ! Nu-1 cuno§team, not tineril caril nu ieram de do- -La-zed de ani la 1859. Ieram Inca pe bancilescoalei. Numele lul ingrozitoriii, care face pe mame sa se ingal- bineasca, nu no amintea de cit de zile de slobozenie. Si nu zaream, In amintirile noastre, de cit serf cal- dicele in cari poporul ridea pe trotoare; demineata, veste de o biruinta trecuse poste Paris ca o adiere de serbatoare ;pi,de la araurg, Weal' negutitoril luminatie, co- piiiizbeaupe ulita pocnitori de tate 5 banl una.Din- naintea cafenelelor, ierau domn1 cari beau bere facind politica. In tiinp ce, departe, in vre un colt pier lut din Italiea on din Rusiea,ntortil,cu fata'n suspriveau cu ochii descbilI tare, C"dra, privire, aratarea stelelor, In 1859, In ziva cinri se impra§tie vestea despreba- taliea de la Magenta, Imi aduc aininte ca dupa ce ie§ii de lacoal'a, ma dusel pe pieata Sorbonei, ca sa privesc si sa maprimblu printre lumea cuprinsa de friguri. Aco-

*) Traducers din Emile Zola. 46 16,4iera o gramada de qtrengari cari strigau: Biruinta! biruinta!"illiroseam o2ide vacantie.i, printre aceste risete, printre aceste strigate, auzil plingind. Un ciubo- tariu batrin jilingea suspinind in fundul dugheniteilui. Avea doi copil in Italiea, sirmanul. Adesea, de atunci, am auzit aceste suspine in mintea mea. La fie-care veste de razboiii 1t1 i pare a ciubo- tariul cel batrin, poporul cu par alb, plinge in departare, in mijlocul fiorilor calzi ai piqelor publice,

*** Dar imi aduc mai bine aminte de celalaltrazboia, de eel din Crimeea. Ieram atunci de patru-spre-zece ani, traeam in fundul provintiei, n'aveam nici o grija, pang la atita Ca nu vedeam alta ceva in razboiii de' cittrecere neincetata de oaste, o petrecere din cele mai marl' iera pentru nol sa privim cum treceau soldatil, Mi se pare ca mai toga oastea ce a plecat in Ru- siea a trecut prin tirgusorul nostru. Un ziar de la nol vestea dinnainte ce regimente ierau sa treaca. Plecau pe la cinci ceasuri dimineata. De la patru, ieram de fata; nici un extern de la scoala nu lipsea. Ce barbati frumosi !si chiuirasierii, si lancerif, si dra- gonii, si busarii! Ne plateau mai mult chiuirasierii. Cind rasarea soarele yi razele-i scinteau pe platose, ne dadeam indarapt, orbiti,pare ca ar fi trecut o armata desori &Mari pe dinaintea noastra. Apoi sunau trimbitele. §i porneau. Plecam cu soldatii. Ne tineam de dinsil pe drumurile albe si lungi. Muzica cinta atunci, multamea orasului pentru gazduire. §i in aerul limpede al deminotei, le- r& serbatoare. Tin minte eh' am mers leghe astfeliu. Mergeam la pas, cu cartile legate la spate cu o curea, pare ca aveam mu- nitie. De o data aveam de end se mergem dupa soldati 47 pan' la Poudriere;apoi mergeam pAnA, la pod; apoI ne sueam la deal; pe urea, ne duceam pans la satul vecin. i dupA ce ne sparieam si ne opream, ne sueam pe o ridic'atura de pamint, si de acolo, in departare, printre indoiturilp drumuluI, ne uitam dup5, regiment, it priveam cum se perdea, cu mule lui de scintei, In lumina orbitoare a orizontului. In asemenea zile, nu ne bateam capul de scoalrt! Imblam fugari si ne jucam la toate gearnh'zile de prund. §i nu rare on ne scoboram cu totil la riu undo sedearn pana,'n Bark'.

*** In partea demieaza-zi a Frantiei, nu-s tocmaiiu- bitI soldatil. Am vazut pe unii plingind de osteneala gi de ciudg,, stied jos pe trotoare, cu biletul de locuinta in mina : negutitoriI si eel ce traeau din veniturl, nu voeau s6.-Y prim eascg. Trebuea se, se amestece autoritatea. La not Ii primeam cu bucurie. BunicA-mea iera, din Beauce si ridea la acecti copil de la mieazA-noapte cari-i aminteau de lara iei. Vorbea cu din$i1, iI Intreba cum se chieam6 satul forsice se bucura cind din Intimplare satul iera pe aproape de al iei! No trimeteau cite dol oamen1 din fie-care regiment. Nu puteamse, -itinem, II puneam la han; dar nu plecau fora sä-I Intrebe dupgobiceiii. Imi aduc aminte ca hate° zi au vent doi chiar din satul iei. Pe acectia nu i-a dat la han. Le-a dat de mincat in bucatarie gi le-a turnat chiar iea de baut. Ieu intorcindu-mä de lascoala, am vent se, vad soldatil; mi se pare ca am ciocnit ph'hare cu dinsii. Unul bora., scurti altul nalt. Tin minte cä celui nalt i s'au umplut ochil de lacriIII,cind a plecat.Lasase a cases o mama Vatrina,simultArnea bunicAI, care i-a amintit de Beauce si de tot ce lase, in urmg. 48

Lash! iizisebunica, ai sh to intorni, si inch cu decoratie. Dar iel dklea din cap plin de intristare. Bine ! igen iea, dach ve,I trece pe aice,veniti pe la noi. "VA voiii pastry un gip din vinul ce l'ati ghsit aga de bun. Shrmanii baeti incepurh a ride. Uitarh pen ru o cli- palh' viitoriul infioratoriii, ki li se phrea de bung salvia-, ca se vhd intorcindu-se ki stind lingh mhsuta noastrh, bind ca au scapat din priniejdii. Fagacluirh ca vor veni de buna samh sh bea sipul ta,,44duit,

* * * Ce dea reginiente au trecut atunci pe la noi, si citi soldati palizi n'au ba'ut la usa noastra! Pururea iini voiii aduce amitte de sirul nesfirsit de bArbati ce niergeau la inoarte. Une ori, inchizind ochil, II vad parch imi amintesc chipul unuia si mh intreb: In ceannecunoscut zace acesta oare ?" Apoi regimen' ele treceau mai rar, si mai tirziu vhzu- ram trecind indhrhpt soldati schiopi, plini de sine, tirin- du-se pe drunuri. Nu mergeam sa -I astepth,n, nu ne tineam de aceti nevolnici. Nu mai ierau fruniosi, la ce sa ne pune,n in primejdie de a pri Id de copiet ca pedeapsa, la scoalh? Trecerea jalnica tinii mult. Armata lasa'n ur ng pe cei ce ierau aproape sh moara. Une ori bunica imi zicea: ,i cei doi din Beauce, ne vor uita oare? Dar intr'o mfg.,in amurg, un sol lat Uhl laugh. lera singur cel scurt. Tovarisul a murit, zise iel intrind. Bunica aduse sipul de vin. Da, zise iel, voiu bea singur. i cind se vazii linLth mash, riclicin I paharul si eau- find pe al tovarilului pentru a ciocni, suspinh din greui gi zise incet; 49 Pe mine m'a insarcinat sa-iminginmama batik- na ; mai bine muream ieu in locul lui.

*** Mai pe urtna, am fort, to varis cu Chauvin in' r'o ad- ministratie. Ieram scriitori prost pla iti an3tn.dolsi me- sele noastre ierau alaturi in fundul unei odai intunecoa- so, borta minunata pentiu a nu face nemicaalzteptinI ceasul de iesit. Chauvin fusese serjent, si se In orcea de la Solferino, cu friguri capatate in orezariile din Piemon'-. Suduea du- rerile, dar se rni.n4lea punindu-le pe sa,na Austriacilor. Iei it pusesera in asemenea bal. Ce dea ceasuri petrecute flecarind IAveam un soldat in minasiieram ho' grit sa nu-1 las grasa-izmulg oare-cari adevaruri. Nu ma, multamearn cu vorbele sforai- toare de marire, Idruinta coroni de biruinta,ra7boiniel, cari sunau cu mindrie din gura lui. Lasam sa tread, va- lurileentusiasinului lui. ii apuca.n la amarunte.Ascul- tam de doua-zeci de on aceea-.I istorisire, Chauvin imi descoperi lucruri frumoase. In fond, iera ca un *opil. Nu. se lauda: numai vorhea bine limba obisnuita de fanraronaba militareasca,fa- rasa stie iera un palavragiu," un Met de treaba, din can cazarmele facuse un laudaros nesuferit. Avea povestiri Bata,cuvinte pregatite dinnainte, se vedea. Fraze facute Bata impodobeau anecdotelelui de soldati neinvinsi" si de otIteri viteji mintuitl din macel prin eroisinulsoldatilor". Timp de doi ani am ascultat, patru ceasuri pe 7i expe litiea din Italia. Dar nu-ni, pare reu. Chauvin mi-a desavirsit cunostintele. Multamita lui, multamil a descoperirilor, ce mi -a facut, gra sa gindeasca la reu, cunosc ra,zboiul, cel a lova,- rat nu acela ale caruiintimplart vitejesti ne le povestesc istoricii, dar pe acel care to inghieala de frica,, Intrelia,u pe Chauvin, BO

$i soldatii mergeau cu inimA, bunit la foc? Soldatii! 11 impingeau, ce !lmi aduc aminte de ni§te recruti cari nu vAzuse nicl o data focul §1 cari se dadeau Innapol ca ni§te cal spario§Y. Le ierb. fridt, ; de do- uA on incepurA a fugi. Dar II aduserA Innapol, ci o ba- terie ucise jumatate. Trebuea sa -I vezi, acoperiti de singe, orbiti arunclndu-se ca nict e lupY asupra Austriacilor. Nu mai §tieau ce fac, plingeau de thud a, voeau sa moarA. NumaI sa to depring,11 ziceam pentru a-1 impinge. Grea deprindere, to lncredintez. Vezi, pe cei ind indrAzneti 11 prind sudori red. Trebue sa fil bat ca sa to bail bine. Atunci nu mai vezi nemicA dal innainte ca nebunul. 0 data, ne puseserg, la o suta de metri de la un sat tinut de du§mani, cu poronca de a nu ne micca de a nu Ellobozi focuri. Cind poftim a Austriacil incep In potriva regimentului oimpuraturAIndrAcitA. La fie care descArchturA de pugti not plecam capul, unit se culcau pe pIntece. Iera lucru rucinos. Ne-au lasat un Ifert de ceas. La dol li s'a albit pArul. Apol urma : Nu, n'alnicl cit de putinA idee despre lucru. Cartile acaza bine.... Poftim In sara de la Solferino, nicl nu §tieam ca biruisem. Se zicea ca Austriacil aveau sa vie sa ne rra'celAreasca. Te Incredintez ca nu ieram ve- sell.Astfel a doua zi demineatA, trod ne-au sculat Inna- into de cu noapte, tremuram, ne temeam sa nu se In- ceapA fear batAlie. Am fi fost biruiti nu iera, nici de douA parale putere In nol. Pe urmA venira qi ne ziserA: S'a 'inchiet pacea". Atunci tot regirnentul 1ncepa a juca, de bucurie. Fu o veselie dobitoceasca.Soldatil se tineau de mina qi se invirteau ca ni§te copilite.... Nu spun minciuni. Ieram acolo. Ne pArea foarte bine. Chauvin, vAzindu-ma ca zimbesc, 1§1 inchipui ca nu putea.n crede ca armata frantuzascA safi tinut ma de inult la pace. Une on 11 duceam departe de tot. -51-- Sinu ti-a fost fried nici o data? Zeu, respunse iel,ieram ca giceialalti.., Nu §tieam,.. Crezi eh' setie de l'eqtY curajos ? Tremuri lo- veqti,ieata adevarul...0 data ma dadiijos un glont mort. Am scat jos, gindind ca de ma volt.' Bola Witt putea pati mai reu,

I. Noclejde.

Intemeearea principatului Muntenia. (sfirqit) Pe la 1359 domnea tot Alexandru in Valahiea cum se vede intro altele de pe o scrisoare a patriarhului de la Constantinopoli cu aceasta data. In anul 1360 domnea Vladislav Basarab, cum se ye- de dintr'un hrisov al regelui unguresc Ludovic citatde Sincai.in hrisov aflaraca Vladislavs'a ridicat domn dupa moartea tata-so fa'ra, sa intrebe pe regele unguresc ci numai cu vointa Rominilor qi a locuitorilor Valahiei. Se vede eh' voivodul Valahiei, vazind pregatirile regelui,s'a impacat cu dinsul cad nu se pomene§te de vre unraz- boltintro din01 de la 1360 pana la 1369 ; ba chiarin un act al voevodului se zice de regele Ungariei: inciy- tus rex Hungas ice, viaguralis dominui novttr, gGnerorus" a- deed,: nstralucitul rege al Ungariei domnul nostru firesc, generos". (an. 1368) qi in anul 1369 zice :Vladislav din mils lui Dumnezeu §i a regelui Ungariel Voevod al Vala- hiei".In rastimpul de noua ani cit a fost in buna intelegere cu regele a luat parte la lupta Ungurilor in potriva Turcilor aliai cu Sisman 'regele Bulgariei anume la 1366. La 1369 inse s'a stricat intelegereagiVladislav a trecut Dunarea qi a pus la Vidin pe Straqimir, cumnatu- so care fusese batut i destronat de regele Unguresc de ve 52 la 1365 si pe care, cu toate fagaduintele nu-1 mai aseza 1nnapoi pe tron. Regele a pornit doul osti asupra lui Vladislav, una sub cirmuirea 1ui Neculai Cara banul de Mahaii, lug Vidi- nul apoi trecu Dunarea cu toate sil ntele Rominilor de a o impiedeca, lug Severinul, it puse In bung stare zidim. du-1 si intarindu-1 cu pazitorisicu baliste. Vladislav Ba- saraba nu gala la lupta, ci se trase in launtrul terel. Ceea-lalta caste sub Voevodul Nicolai (Nicks) Voe- vodul Ardealului, treca riul Ialomita sidada de intarituri aparate de Romini sub comitele Dragomir,castelan de Dimbovita.De o cam data oastea Romina fu batuta, dar mai departes'ailincurcat Ungurii in locuri grelesi necunocute asa de rea in cit fura batuti cumplit. Nico- lai Voevodul Ardealului city Petru Vice-voevodul c5zu- ra morti. Pentrii aparare In potriva Valahieisipentru a avea locuriaparate pe uncle sa navaleasca la nevoe, mai zidi- rdUugurit cetatea Tert (Torzburg, linga Brasovi o in- tarira cu ostasi si cu baliste. Dupa batalie fuse, Vladislav a jurat din nog credinta regelui. ci it vedem facind danii in Fagaras unui La- dislaus Dobca. La 1372 se sul pe tron Radu-Negru, fratele lui Vla- dislay. Acesta nu trai bine cu regele Ungariei,dovada un hrisov de 1377 in care spune Insu-ci regele ca nu mai stapineste Valahiea ktichiar reguleaza unclesase primeasca tributul, cind ii va intra din nal In mina. Ra- du muri la 1380 si-i urina fiiul sail. Dan I-ia, care domni pang, la 1383 $i ava razboia cu TurciisionBulgarii. Dupa Dan 1,-iii urma. Mircea cel Mare. Asadar am vazut cum s'a aratat elemetul romanesc In Valahiea cum au urmat Voevozil si legaturilefor cu Ungariea.Mai toate datele taint dupa, Dl. Lambrior, Inge In cite-va locufl am aratatsidupg Hunfalvy,care a citat documente foarte insemnate.Cu atita mai mult a trebuit BA lac cuncscuts publicului acestefapte istorice 33 sigure, en cit din nenorocire claiar cele ma1 bane din is toriile noastre pAtimesc de lips& de adevar.Mai duds,- tn. deit toate imi pare scrierea Jul Eudoxiu Hurmuzacbi intitulatA Ft agmmte din istor4ra Rominilor." Nu-mi pot altfeliu lemur!lucrul de cit presupunind a manuscriptul a fost tinetie de cind gata qi prin urmare nn putea sA oorespundA eu cunoltintele istorice de acuma. Ori ce scriere de istorie care se intemeeazn, pe presupuneri §i coda a umplea golul lasat de documente prime niiscociri eali sit se potriveascn, cu putinele date sigure trebue parasita.La ce ne-ar folosi asemenea mun- cazadarnica,pe fie-care an se descopAr documente noun, cannespulberA toate cladirile fantastice. AO de pilda la istoriea domnilor Moldoveni dupn,cit cunosc acuma a fost de pe la 1359 Bogdan, apoi panA la Latcu 1370 nu qtim ce s'd intimplat.Cit a domnit Bogdan? A urmat Latcu indatti dup5, dinsul? Nu se stiesJa ce ne-ar folosi sA inciaipulm nos cum au 1putuf filucruril,e ?Mai bine sn, ne mulp,mim cu cunostintele adekiirat signre. Tot astfeliii qi la Mnnteinea, seats un Ivancu BAsarab care iese la ivealti, qi de vrenie ce nu -1 gAsim la Dl. Lambrior, se vede ca mu sera cunoscut. Pe de alts parte celor cars se vor supAra a aratana pe Romini in terile noastre abiea prin veacul altrei- spre- zecelea¢iceva deprin al doi-spre-zecelea le voiiires- punde ca, datoriea noastrA ieste de a ne Linea de dove zi pozitive qi nu de inchipuiri.La ce ne-ar folosi, daca am qi spune ca Rominii au stat aice neclintiti de laTrojan, cind istoricil strains nu pun nici un temeiii pe vorbele noastre? Innainte de kit la cercetare teoriea J1Rosiervoid face mai IntAiii cunoscute faptele cele mai insemnate ale Rominilor in timpurile cele nelimpeziteInca. Asa de pilda am arAtat inarticolulde acuma qi in fatal din anal al II-lea ce setie despre intemeerea principatelor, in alt articol void arAta ce se stiedespre arnotarea Rominilor in Transilvaniea qiaiurea fustings, '54

Dunkeli apoi organizatieacilimbs, acelor Rombil ce ni se arata acum trecute 700 de ani in terileacestea unde acuma predomneqte elementul romin. Ca leaieste deschisa, de dl. Lambrior gi de al ii, voili face cunoscute faptele dovedite de dinqiicicele ce se vor fi gig de curind qi-ral vor ajunge la cimoqtint5,.Stiu casintisto- rid cari ma vor gag. de rah pentru popularizarea cu- noltintelor pozitive in privinta istoriei noastre,darde mult nu ma ma ingrijesc he ce VA putea gindifostul ministru Ureche despre nol. Cu not vor fi cei ceiubesc adevArul. loan Nadejde. Studiul aintific al Umbel roinine. (sfit* t) Grupele de consoane. FAr5, a urtari grupele regulate le void lub, aqa. cum Imi vor vent mai bine pentru a aath mai in scurt legile la cari se supun schimbarile §uferite. Cl$iglchlar cind n'auavut dupl dinsele i au dat naftere la grupele ellci gli, apor 1 s'a mnieat qi in sfirgit preftleutin, s consonantic.iExemple: clarocliaro,chiar; clamo, cliamo, clirunu, diem, chiem; orecla (auricula clas.), oreclia, ureache,ureche; enclino(inclino clas.), inclin, In- chin; glaciam,gliati4,gliate, ghlate ;°tandem,gliinde, ghinde; etc... In privinta acestel schimbAri avem de spur ca la Mace- doneni 1 se afla muiet, dar Inca nu prefacut in i consonant,aqb,lei tic:urecle, diem,inclin,etc. cu 1 muiet. Tot asemenea forme se intilnesc gi la Istrieni, instinga Dunarei in dialectele cunoscute se zits cu 1 prefacut in i consonant.Documentele moldoveneqti din veacul al 15-lea, la Inceput, dovedesc ca se intrebuinta, pe atunciforrnele cu 1 muiet, aqa se zicea Urenclie, Uncbat. S'ar putea nice a in aceste nume proprii s'ar fi putut Inca pAstra forme BB vecial pe clnd In limbs se va fi zis chiar pe atund Ureache. Se poate dar fiind ca; chiar pe la sfirsitul veaculul se In- trebuinta forma Ureache ca nume propriu de buns Elam& ea cel putin in veacul al XIV -lea se va fi zis curat Urea - cli ", etc. cum ca 1 bra in dialectul documentelor de care vorbim mulet se vede de pe cuvintul lintbd duke, in care seafla un 1 nemuiet innainte de i si daca ar fi fost nemuiet si in numele citate, atund ar fi remas si inteinsele neschimbat In i consonant. In adevar base 1 din grupO a avut alt5, soarta, si prin urmare trebue FA se fi pronuntat altfeliti. Se mai zice c5, la RomIniI slavizati din Galitiea s'ar mai zice Inca clYag in loc de chiag. De aice utmeaz5, ea pe vremea cind s'aiiintins RominiI pe acele locuri (pela veacul al XIV-lea, mult al XIII-lea) vorbeail un dialect cu 1 din aceste grupe, de buns sam5, si din alte pozitil muieat, dar neprefacut Inca in iconsonant.Prin urmare In aceast5, privint5, se pare c5, se asemana pe a- tunci limbs. tuturor Rominilor

* * * Grupa qu s'a desfacut in unele locmi a ajuns la cv in altele la co.Grupa a doua cu a pierdut pe u si s'a confwadat cuc, ma: quando a dat =and°, apoI cando care a dat cind; precum canto, cint; coquo, cocuo, coco, coc ; coquis, cod (pronuntat coki), cod; etc. Grupa Intaiii cv s'a prefacut in cp apoi in p. Exem- ple :aquam, acvam, acpg, apd ;equani, ecvam, iecpam, Papa ; quatro, cvatro, cpatro, patru, etc.

* * * De la aceasta grupO trecem usor la el, pe aceasta o vedern prefacutO in pc. Exemple coctam, coapta ;lactem lapte ;noctem,noapte ;°do, opt ;sucto supt ; directan (pop, derectam), dereapa, dreapta ;intetectam, Intelept : etc. §tim ca in forme ca unt,etc, a fost un p se dove- BB deste prin forma corespunzatoare din dialectul macedo- nian unsptu sail umtu, m. nu se poate intelege fail un p. vechil DL Lambrior pentru a explica aceasta prefacere ciudata presupune a din felurite pricinT, s'a cunfundat acest c cu .cv.A. in lot de coctam se va fi ziscocvtam sub inriurirea luT cocvo si apol din eocvtans fie va fi facut coop- tam apol eoapta. De si Teste greil de inteles lucrul, totu-s1 mi se pare ca in adevar a ajuns la o confuzie cu. cv.

* * * Grupa cs sail x o aflam tratata in doll& feliurl: in tale ntel multe locuri o gasiniprefacuta in s si urmind regulele Jul s ; une-ori o afiain inlocuita prin ps. Exempla pentru intaiul:fraxinisinfrasenu ;lixivia, lesie ;exire, iesireiesire, dix;, disi, zisl ;dixisti (pop. di- sesti I,zisesT; etc. Exempla pentru al doilea: coxi copsT ; coxa, coapsa ; snfixi, infipsi; suxi, supsi ;el c. Fenomenul ad.evarat fonetic leste numai cind cs se confunda cu s tare.Inlocuirea prin ps in unele locuri se poate explici prin confundare cu cv ;aiurea prin 'inriurirea participiului cu p ;in coapsitdupg, Dl. (aster avem un cuvint latin venit la nol prin Albanejl, data nu cum- va vafivre o ethnologicpopulara, care sä fi apro- i)iet cuvintul, in forma romaneasca coasa, de verbul a coace. Dar despre aceasta chestie alts data.

* * * Grupele, din latina clasica, /v si ry le gasim in ro- manesteinlocuite prin lb si rb.Example: corvo, corb ; ccrvo, cerb ; alveam, albie ;etc,

* * * Grupa, gn care in alto limbi romance a dat n mulet In romaneste o &ill), sub forma mil.Exemple : sill- b7_ NUM (pop. segnom), rom. semn; Upturn (pop. legnom),toni lemn, ign,arium, (pop. egniarium), rom. arnnaria, etc. Pe ce tale s'a ajuns de la o grup5, la alta s'ar putea inchipul, dar ar fi de aflat cea adevaratg. Poate ca g s'a confundat cu gv qi a dat gh, b qi in sfirqit m.

* * * Grupa gu une locuri se cetea gv alte locuri gu. Unde se cetea gu, s'a confundat cu g (cetit gh nepalatal) qi a avut aceea-§i istorie. Unde se cetea gv s'a prefacut in gb apol in b. Exemple :sanguis - singe ;linguam (pop. leng- vam) cora. lengba, lenba, lemb6,, lintba.

*** Sc se gaseqte inlocuit prin §t innainte de i gi e. St se gAse§te prefacut innainte de i qi de e preflicut in ie. Se pare ca acia, a fost prefacerea foneticaqilasc, forme ca cregte, etc. se explica prin analogie, prin inriurirea peAoanei a doua. La st se gAsesc exemple ca aqtern, qterg, dar e latinesc se vede a fi fost scurt, deci popular astierno, sae, go.De Weal se zice aceste qi nu, aecqte. Pe urma pentru a explica pe t din grupa ft se admite ba s/ati confundat foartede mult grupa t,i qi sce (cetite schi gi sche) cu sti§i.ste.Ca pricing a prefacerei 1111 s in I se soqoate i care a lucrat asupra lui 5 peste t.

* * * Nota. Sint Inca multe de zis In privinta schimbarilor fonetice, mai cu sama sint locuri uncle se cer cercetArinou6,. Pe unele din asemenea puncte le-am §i insemnat, cind tre- ceam pe linga, dinsele.OA cum, a trebuit 0, fac cunoscute legile fonetice cele mai sigure, cad numai a0., avem o baza, pentru discutil qi cercetari de alt-feliti.Cei ce nu primesc legile noastre, leau de cit Bar le dovedeasca de 5 bow- 6 8 ..... gre§ite cu plAcere vom indrepth, Cum am mai zis, m'am inut, pe cit cred, de ideile D-lui Lambrior, data cumva ma oiu fi depArtat, iiu cred sa ft tacut tara", sa spun chiar len ca cred altfehil de cit D-sa. Am aratat anutn e locurile pentru ca sa nufac'a cineva respunziltorhi pe DL Lam- brior pentru ideile male. I.2711clejde.

Despre pierzanie. in cele di'ntaiii forme ale societqei omenesti morala ie mai nestiuta; parerea hordeT on a tribulul se indeletnice§te foarte pulin de fa ptele ce privese pe uuul singur ;parin0 pot face ce vor cu copiii ;gi cu atita mai mult au voe de a nu-i lash sa, se nasca.Chita cele mai multo legi ale societatilor pe drumul civ)lizaVei, nu zic nemic despre pierzanie, si 'Ana la Zend-Avesta nu ie aid o lege asupra acestul fapt. La eel de tot selbateci ie tot ssa de slobod unel feulei grele a face sa piearda ca$ide a pitaiea parul. De pada, Teats cite-va fapte. Ftmeea tasmanieana, nu vroea sa faca copii de cit mai multi dupe and es se marita, mai cu samk zice Bonwick, pentruall pastry frunause0. Mijlocul intrebuintat iera tot ash de barbar ca si rasa :peutru all ajunge scopul o baba bates, cit patea pe pintecele femeei insarcinate.Tot asemen(?a, obiceia iera si in 'Au- strallea la veulrea celor di ntaiii Europeni. Acest obiceiti poate fi si din pricina aratata de Bonwick qi din a lipsel de hrana.in Neo-Caledonie, femeilemaritate on nu, fac toate chipurileca numal de cit sa piParda ;ca mijloc pentru aceasta ie , intrebu- iqarea bananei ",care an ie alts nemic de eft ca inghit banane verzi, clocotite si fierbinti. Obiceiul a remits ca proverb in insula, at ca se zice de o femee care a pierdut :Inca, una care a mincat banane". 0 asemenea fapta nu aduce nici o hula, cici le un lucru foarte firesc dupa moral:terel. In insulele Formoze loculte de o rasa mai dPsvoltata,femeile n'aii voe sa elba copil innainte de trel -zeci si sese de aui, siBint un fella de preutese cart au datorie de a &Alta cu picioarele pe pautece femeea care ie ingreuna,ta, ihnainte de vremea h gituta.Aice nu mai ie un capritia,ci un felia degrijadin partea statului, ca sA nu se inmulceasca poporul mai tare de cit il poste hrani insuls. iu America ie foarte respindit obiceiul piel zaniei.Locuito- '50 il de pemalurilegolfulut Hudson aveati obiceiul acesta.in to Plata, azi rhiar, Paragtaii fac pe ferag sa piearda ittdata ce au doi bard viiPamiutenii din Ortnoc au obiceiuri asemanatoare. Femeile foran o multime de bauturi pentru pierzanie si amine necazurle cresterei copillor pentru o vristit mai innaintata. La popoarele civillzate ale rasei albe, undo vieata ie mai usoara, morals mai desvoltatasiundo legile se interesaza mai mutt do binele tuturor, pierzaniea le hulita de parerea norodu- luialaspri pedepsita de legi. Totu-si setie ce numeroase sInt inch la not pierzaniele, cum lerail de multe la Greci si la Romani. Gazetele jade toresti vorbesc des despre asemenea ttpte ;$i. nu ie doctor card sh nu-i se fi cerut de mil de on de (Atm femei doctoril pentru pierdere. Asupra acestui puuct ca si asupra altora trebue, data vroim a 01 adevarul, de antra do desubtul lu- strului moral al civilizatiei noastre moderne. In sinulsocietatei celei mai ratinate la suprafata, a fost, ieste si va fi Inca indelung timp un fond de barbarie.

Prunc-uciderea. Pierzaniea ie o forma iscusita si tot o data prinejlioasa a masurei mallusiene. Prunc-uciderea find si mti simplasi mai putin primejdioasa, de aceea le si mai intinsa de cit pierzaniea. Chlar la dobito tee se observa, adesea. Asa o asemenea cruzime prevazatoare se vede la viespi, cari nu-si fac magazii de ieana, siucid pe toti pull cari iesprea tarzia toamna.In societatile primitive vieata le grea ;de ale mincarli slut rani. Se trb,este de azi pe minisi o familie numeroasa le o sarcina, nesuferitb...De aceea pretutindine se omoara o multirne de proud mai cu same t te. Asemenea fapteslot privite ca firesti ci nime Ware nemic de zis.In asemeneaso detati primitive sentimentul de iubire tetra copti le foarte usor infrinat de dorinta do a-vi usnraviito- lariat.Pilde slut cu imbielsugare. IntoataNIelaneziea prunc-uclderea iefoarterespindita. Cite o data Tasmanienii flaming nu crutaii vieata copiilor. Acolo casipretutindenetot copiiido parte femeeasca erau jertfiti. La moartea parintilor ingropail si copal vii. NIme nu vroea, sa se ingrijasca, de copilorfatil.Iubirea de mama care nu putea sa, se desvaleasca isi lua mersul in alts parte; cad nu a rare ori femeea care isi omorise copilul fare BA se infloreze, crestea7s ingrijea taste catei. Australienii, slut tot asa ca si Tasmanienii. Casiieise miutue de un numb.* mare de copli,mai cu Emma defete. A- ceasta ie prizina ca femeile lipsesc; de aice urmeaza promise* Bd-- tatea. Nu le vorbi el in Australlea nu pea truthnici pa copiii de parte barbateasch. Blurt povesteste ca un Australieanlull co-. pilulsAiibolnav, ib starmit capul de o pieatra,IIfripse 11-1. minch. La celelalte rase melaneziene vleata coplilor nu ie de loc mal crutata. F,xemplele slut foarte numeroase. La uncle triburi din Africa meridional& phmintenii pun co- pillfor ea nada la capcanele cu cari prind lei.Locuitorii din valea Nigrului schimb& bucurosi copiii pe miruntusuri,Mai cu Ram& in insule untie usor lipseste hrana, uciderea copillorie foarte respindith, de pild& in Polineziea.IninsulileSandwich fie-care familie, nu 'Astra nici o data mai mult de doion trel copii. In 7'aili nu iera femee care si nu-sifi omorit macar tin copil ; be stiut ca in Arhipelagul Taitian societatea Areoifilor ho- thrise prune - uciderea ca datorie pentru fie-care membru al soci- etat.el, cu oare cari deosebirl.Asa Pastrati pe copilul cel intaiu nascut al sefuluigieel mai mare nu trebuea s& omoare de cit pe eelintainnascutsi pe fete. Lucru insemnat ie c& aceasta societate iera aleash din floarea poporuluisiasemenea credinta, iera intarith de religie. Locuitorii din Tikopiea I I puneaii ca datorie de a nu 'A- stra de cit doi copii de parte barbateaSea, ceialalti ierah gituiti ; fetele ieraii erutate $i de aceea poligamiea iera in toati puterea. Iusularii din Badak omorah pe al treilea chiari pe al patrulea din copiii fie-carer femel, tot din neajunsul de hrana. Salus populi, suprema lex. (Mintuirea poporului cea mai kW lege). De ar fi chiat plicticease atitea exemple, tot trebue de spus pentru a arati cit slut de slabs in omul necult sentimeritere pe cari meralistiipifliosofil nostri au obiceihl a Is privi ca podoaba speciel noastre. Numeroase triburi ampricane se puma tot asemenea cu copl ca si to Poliueziea. Jurcaril din America meridional& paraseaiisijertfeati cu placerecopiii.Maxo.Fig faceati tot ash, fear mai cu sama nu crutah gemenil, cum fac toti selba- tecibPeruvienii, pamintenf crestinati, nici o data nu boteaza ge- menii si-i crest cu nemultanaire. Charlevoix a observat acela-$T lucru in Americani uncle a vazut Ingropind copilul de tits viii lingi trupul mamei moarte. Eschiniapi macar ca slut dusmani neimpacati cu Americana rest tot au aceea-si purtare cu copiii, mai en 4nini rind slut o leaca slabi orb patimasi. Pentru ca in ac.l.. to-ri geroas. lupta pentru traiii be aspr&giomul n'are cind fi gabaneg.Tni I o dovada cit de mult tm la copii,don& femei de ale Eschimesilor voira sa dea capitanulut Parry pentru niste muhruntusuri copiii, si creziud invoeala gataincepura a-I desbrach - 61 - cad nu credea sit intro si bailiele in tcomeaia. In Grotilsnd in- gropaiicopiii vii impreuna cn mama moartacrazind ca iea if chiarna din Will°, locuinta mortilor ; de aceeatatal avea grija sa ingroapesicurelele cu cari mama ii purta. In China, Tara a§a de inteleapta, pe tine locurisi in care religiea domnitoare nu ie de cit un cod demorals, parasirea It uciderea copiilor mal cu same a color de partefemeeasca ie un obiceiii invechit. Marco Paulo l'a observat,cu toate pa sint o- spiti si locuri de lepadat copiii.In China parinti au voie de ail vinde copiii, nego %ul se face pe fati. 'ACelfl-§1obiceiii 1n toate districtele Indiel de la CeilanOita In Himalaiea.Mai en same Negril din Indiea ucidcopiiithlis, cum ie obiceiul la toate raseleselbatece mai ales fetele sint u- cise.lodafit nu 'Astral de cit o fats on douade fie care familie. Asemenea obiceiuri an ca urmarefireascapoliandriea, care fora. in toata puterea la Ceilansi in Himalaea. Nu numai Negril bastinssi ucid fetele ci in une locuri chiarnobilil facace- la-gilucru.In ochif for ie necinstit a area o fats netnaritatA, ie rusinos a o narita Cu untilnu de same, iel,ie ruinatoriii a o marita cu unbarbat de rang mal innalt care cere zestre; in sfirsit toate se inlatureaza, dad, sajertefeste fats. Ie insemoat de stiut ea aceetiala cari prunc-uciderea ie un nemic, ar suferi oilce mai de grabs de citsa loveasea o vacs. In o mul %ime de locuri uncle feteleiscrutate, sint privite ca 9 marl& Iudienii dela Tulli vind aproape pe nemIcfetele, dar cut mare greu§inesoe if pop face si-t1 vinda uurowel; cad, zic iei : mrierul li (la cu ce sa se imbrace". Pedud cu o fate ce ea facl? La -rasele semiticetei europene, chiar la cele mainecivili- zate simtil moral a innaintat. Fara indoeala istoricil pove,tesc cas'a vazut in vreme de foamete cum locuitorif din Mecca dad, ail cowl pent u oinasura de Oft. Acestea sint intimplari de mare nevoic, d,tr in fpneral la SemitlsiIt,Europrqii parasiea si uciderta copiilor slot foarte rani, individuale,i din ce in co mai rani in Europa ; cad dupa spunerile lui Saint Vincent de Paul, paasirea copillor iera Inca forte obienuita in veacul at XVII-lea. AceastaleInca una &litre mule de dovezi, ca omenirea a mers desvoltindu-se§i cava putea sit mearga destul de departe. (Traducere dupa Dr. Letourneau) de Sofiea Nddejde. 62 CHUM' Dl. Alexandru Gr. Sulu a prelucrat un cursprescurtat de islet it alitiraturei fratif ese.Devi cartea ieste publicata de la 1881, inse pariaa( ulna n'am avut ocaziesa be dam parerea a- supla iei. De sigur eftDl. Sutu ne va ierta pentru aceasta tre- cere cu vederea (farade voiea noastra), caul acuma ne vom im- plini pe deplin datoriz a, Despre plagiare nu ieste vorba, cadDI. autoria ne apune singur ca a facut o prelucrare dupa maimulti autori, alegind ca plan al acestorcompilatii pe acel al D-lui I. Demogeot. Re- mine dar sa cercetarn valuer ea acestelprelucrari. Inuaiute inse de a infra in adevaratacercetare a cartel sa vedem ce cuno- vtinti sint numal de cit trebuitoare pentru unprelucratont al u- nui curs de istoriea literaturel francezein limba romina vi mai alespentru uu piofesor de Hiatt franceza la cursulsuperior al unui liceu ronihnesc. De sigur ca on tine vazice ca un asemenea om trebuie ea cuuoa,scacit se poate de desavirvit atit limba franceza cit vi pe cea romina. In adevar maimulte pricini fac ca acest lucru sa fie numalde cit trebuitoriii. Mai intaia cum va face coznparatie intre arnindoua limbele? Cum vaarata aserna- narilevideosebirzle in privinta foneticet, poeticei, etc. cum vafa- ce o traducere cum se cade,cineva care nu cuuoavte uua din limbi? De sigur ca on vi cum, numai bine nu IApoi din pnnct de vedere pedagogic, ce vor gindi elevii clad vorvedea ca iei slut mustratisi chiar pedepsiti pentru grevelele ce facin limba franceza, iear profesorul face mai marl greveli iti limbaromina? De sigur ca, sau vor capata, ideea ca sint Bed' eptatiti,sau vor crede ca, nu ieste cu putinta ea clue -va satie bine doua limbi vi prin urmare nu-vi ver da silinta ca sa layette; pelinga ace- gee ieste vtiut ea profesorul pierde mult clad it cunoscelevii ea nu vtie ceva ce iera datoriti sa vtie. Daca,profesorul ieste strain vi nutie romanevte, Inca ieste cum ieste, devi multi zic: Cum? iel ii de 40 de an): in tara romaneasca vi tot nu vtie romanevtevirnie imipretinde sa invat faragrevala in 2 situ3 ani?l" Dar chid ieste romin vi nutie romanevte, cum remine ? I... Acuma sa vorbim despre cartea D-lui Sup inprivinta limbei de o cam data. De la iuceput patem zice ca n'ant veizat carte scrisd mai rett in lintharotnineaccd. SA dovedim aceasta. Ca tam dcschiziad in lutimplare, cad am vazut catoots, cartea ieste grevita. Ln, pag. 9 gasim: Impruna cu cal-reaRomei veni §1 invasiunel barbarilor cu zoscuti subnutnele gen Brio de Ger- ',maul caril au venit diu Nord-Estai Europeivicaril s'au iru- 63 phrtitin Geti, dintrecariianPost Luogobarzi, Saxoni, Rurgunzi, S andinavi si mai ales Franeii carii in secu- lul al 1V-le au venit cu Clovis se ocupe partea stingii a Rinit- luigicariicn locetulandat numele for tereiIntregi` Liti- sind la oparte gresala istorica ce face DI. Situ f chid pe Daci un trib german, avem del putin innaintea ochilor o minunata bucata de stil innalt1 Au venit din Nord-Est ai Europei 1?! Ce frumuseta! N'avem cuvinte ca sä o kincland Dar punctuatiea?1 Su- b/imalClaritatea nepomenit a 1La pag. 22 ieara-ii Prin insaqi natura ei, epopea al evului-inedie arata origina sub ectelor despre care vorbecte: subiectele carlovingiane arata elemental gc manic, subiectele bretoane pe acelceltic,ai in altreelea land, cu origina, mums, elementul greco-lalin en caracterul go- tic al timpului a canna eatsgiobirsiele de capitenie. Mai frumos se putea ? Epopea al evului rnedie, ieste corona acestei bucati in care autoriul putem zice ca s'a intrecut pe sine! Da- poi it suc iu aceasta bucatli! Se cunoaste indata maestriea do a scrie 1 Cine n'ar intelege asemenea rinduri limpezi?! Cit dem re amestecarea de cuvinto frantuzite cu cuvinte vechi romatiestf, numai un pedant ar putea invinovati pe DI. Sutu; cad ce an a face aceste midi greseli fats eu lucrurile desavirsite ce am amintit mai sus ?1 La pag. 159: Pe vremea restauratiunei si al os- tirelor dusmane aseclate in Francia s'auintrodus3. La pagina 17 avemieariagio bucata, aleasa In toate privintele: Acest poem uitat lath cuvant de atuncea, cant& Jupta celor doue glut! feo dale teutona sau germaua eu cea picarda sau francesa: Garin are ca aliati pe Teutouii, earl dusrnanul seu este Hughes corn- ,,tele de Gournay,pe cand regele Pepin 80, In indoeala nitre a- cesti dot viteji catra can am /ndoi el leaga vita si interesele lui. Canticul acesta este mai mult o floare selbatica ai iniaginaliu- , nei poporale.Unitatea opului o gasim invitele, el canta, sit- perioritatea Germanica siamintirea luisa perde odata cu aderea acestei superiontati vremelnice.Aceasta lliHda gotics sitinteinec§te pe dusmania celor doi potrivnici carii ambi cer maim si aveiea a Blaneheilorei care tusesa petita luiGa- Pin de catra pa,rintele ei si pe care mai tarziu Pepin iusesi o avu de sotie. Eata spre pilclagiun fragment a textului,lima mai inti- verit spre mai mare intelegere. Am sub-liniat cele mai aloe. Ori clue poate judeca cu multa usutinta valoarea litei ail a unei asemeneabuctiti.Siaiceieste o corona: sf. intemee§te! Tirgul-Cucului striga ca i s'a calcat dreptul 1 La pag. 29: .,Eatit plieutul debut uuei roniaueie lui ,Thibaut. iear o floarel a 64

'Pretutindenea ask. Pronumele seaeriecindsd, cind se, cind se, asemenea $i conjuctiea ;sunetele isi 4 atnestecate si aratate mai tot deauna prinaceea-gisemu ;al, ai, ale, a pusi fare nicT o regula $i in tot deauna gresit. Ba sa avem iertare I Tocmai acuma am Iuat same di am grecit1 Dl autoriu a scos o regula nova pentru acordul acestor cuvinte 1D-sa credo ca ai ieste genetivulul al Eli de aceea it pane pretutiodenea cu genetivul d. ex. ai imaginatiunei,poesie poporald ai Eurupei etc., dar atunci pentru ce zice In pag, 21: cause alsuccesului sabiectelor clasiei ii nu zice incaltea cause a lul succesului? 1Atunci ar fi o regula minnuataI ?Genetivulgidativuln'aii nisi o deosebire la Dl. Sutu, chip& cum se vede in frsza pe care am amintit'o mai sus: Eata placutul debut nue' romancie llll Thibaut.De asemenea inteo multime de locuri. SUM foarte neinteles si incilcit, dupa cum usor se poate vedea din buctittle citate.Cite ar mai S Inca de citat ! Dar ne-am multkmit numal cu cite-va, cad alt faiil ar trebui al facem un volum aproape ask de mare cit si cartea ce cercetamI §i gresell de altfelik Inca sint. Am aratat -cum pune pe Dad ca un trib german, ceea ce nu ieste adevarat; caci dap& cercetarileD-Inid'Arbois de Joubainville,qi ale altora multi, urmeazk ca Dacil sint Traci Apoi pune ca strIbuni ainatiunei franceze numai pe Cell (Celtae), pe cind se stie ca afara de Celti lerat. in aceea-$l Limpgi Galil(Belgae) destul de deosebiti in privtuta ti- pului pentru ca sk, nu fie amestecati sub acelail nume.Apoi na amintecte nimic de popoarelo de bastina (aborigene)gicredo ca tot! locuitoril vechi ai Franciel slut veniti de aiurea ; lucre ce s'a dovedit cu alts ocazie ca nu ieste adevarat Mph aceea in multe locuri,se starueste asupra unor lucruri de mica insemnktate st se tree cu vederea akele cu mult mai de sama.Intre sltele ieste un lucre D141 ale a caruiea lips& se sitn- testn in de ajuns, anume: nu so vorbecte nemic despre directiea naturalistei in literatura, se vorbecte de Alexandru Pumas si de altiltfear de H. de Baleac si de Stendhal nemic!Pot sa nu-1 platy I) -lui Sutu acesti autoil, dar trebuea sä aminteasca despre dinsii, cad iei incep in chip yachto nougt directie iu literaturk, urmata de cei mai insemnati scriitori din tumpul de fate. Or! cum *lose partea de in urma a ctirteiieste mai bunk de cit cea de in inceput. S6 ;Litradus vre un elev In DI. Tonarschi, profesor la heed din Botosani, ask cum traduce DI. Stitu in literaturad-Sale, de Rim e'er fi stirnit un risomeric, ask d. ex. sa fi tradusune bonne farce gauloise prin o band foga 94,0, sat sa fi facet o fraza de feliul acesteia; caracterul general al Celfilor a lost to, 65

defectele sari caliieitile al francesiloractualil--§"U'ddad,ta- tr'ocompozitie de romaneste vre un elev de la DI. Lambrigr dr fi pus atitea moldovenisme, atitea greseli de acord yi de sintaxii, atiteafrantuzisme,de sigur ca nisi trel uu ca'pata I Dar chiar la p1. Sulu (care de altfeliii ieste foarte pretentios) dacb un elev ar fi Rout Intr'o compozitie franceza atitea greselicite suit intr'o paging de aleD-lui Sutu, de sigurtsaar fi cApitat poate una 1Ce folos c5, scopul lete bun I Mai bine iera sa dea in mina elevilor o carte francezit, cad de sigur el mai mult foloseatipe de 9 parte invatind mai bine a vorbi frantuzeste,1 iar pe de alta chiar intelegind mai bine, mai ales (MO esplicare. Amauzit lose ca Dl. Sulu ieste decorat pentru aceastet carte(?). Se vede ca de obiceiti ceea ce Tests reit se decoreazi saii se pre- mieaza pentru Ca BA se cunoasca I Numai ask am intPlege cazul. G. N. Modestie vi vtilmta la Aparatoriul" Cum ca slat foarte modesti dotnnii de laAparatoriuls'a dovedit din multe de toate Intro allelesidin critica ce an facut mai de multd-luiMaio-eseu ci .dece aindraznit sft zici pars antrrior" in lee de pars anteriora". Un bai et cu cite-vaclonegimnaziale, care poate din nota trel la, latineste nu a iesit, s'a crezut latinist in stare de a prinde pe un Maiorescu cu greseli asa de batatoare la °chi,ui,dupa ce modestiea l'a fbcut si ajungala, asemenea idee, nici inaear n'a gasit de cuvtinta sit caute in gramaticii on in dictionariii,el a inceput a infrunta pe d-1 Malore-cu cum de a Meat asemenea gresala I Tot a colo arata, tinaral modest si plin de stiinta ca pentru asemenea gres 115, profesorul de latineste i-ar fi pus D-sale trel. Frumos mai cede de a,,,,em,,net a amine in to. "50anul al V-lea, ca, lucrdrile evreilor ne slat trimbitate C14 atita egomot in lame; delicata pozittune, ca evre, le impune tot- dea -Unao ino- fiesta;desanantogioasci pentru di,i idar Wei folositoare pentru fttiutet".Ieste cu taste ace4tPa cunocut ca modestiea d-lor de la Apartitoriul" si de la Frateruitatea" merge rani la a public&nutnele tuturor premiatilor israelitidin tar& Pentru ce ? Poste to poz tiunea D-lor sale delicate, de ziaristi Evrei, ii sileste la aceasta IMai gta. Spre deosebire trebue sa mrtrturisim aice CA nu punem - CB - aceee41 treaptavApArAtoriul" Cu Fraternitatea", La acest din wina vedem eel putin eft critick une-ori foarte aspru, luerati facute de core ligionarI.si cA,tine In principiul ca Evreul, dacA scrie romaneate, trebue sa scrie binegi aratAsigreaelele de litub4 fAcute de d-I Gaster in Literatura" d-sale populara. Dom- nil de la .Aparlitoriul" toeing de vice au pornit, adeca s'au miniet declevArul ca mri toti tvrtil scriu reu romfineetei g- nome ash de reu ca se poate cu drept intrebuinta vorba stil jidovesc" pentru lucrari ca .1storica litrralueei francezeu a d-lui Sulu si, .Literatura romin4" de la Galati, etc. Nu-I mai putin adevarat eh si Domnil de IFraternitatea" fac greaeli de ro- mAneste, cum Je voiii dovedi o data. Dar corona articolului iudreptat in potriva lui W" As la Contemporanul"I ieste bucata de la urma, cind se indreapti cA- tri I. Midejde area ca a cAutat sa innAduae meritele unui evreii,Valentin, fost profesor la Geneva ne spunind ca acest dome ar fi descoperit la 1844 act.iunea sucului pancreatic asupra substantelor crohmAloase, ci dupl Herzen atribuind'o lui Da- nielewbki. Dl de In ApArAtoriu14'ar fi facut bine sa afle mai intaiii despre ce a fost vorba in Contemporanul" $i apoi BAfi scris ; dar modestiea d-sale ai bpsa de covinismPagent sa creada ca tine -vet a a,vut de gind sa innece un genie evreesc ai a ai sArit sa-1 dea mint de ajutoria. Mai intaifi I. NAdejde nicin'aatint el Valentin iera jidan $i spot nici n'a arAtat istoriea descoperi- rel lucrArei sucului pancreatic asupra crohmaloaselor,ci numai asupra celor azotoase, precum: caseina, fibrina, etc. S'a vorbit de trypsind" §i nici de feliii de alp' fermenti ; clad s'a spus ca Da- nielewrli a dovedit ea slut trel fermenti, a fost numai vorba ca a arAtat in ce chip se pot deosebi fermeutiici ca suit trei intre earl trypsina. Despre descoperirea lui Valentin, data in adevar a facut'o, nu s'a vorbit, cAci testa adrnisa de toti ai nu S'a ti- dicat in potriva iei nici DI Dr. Peride. Din acestea ar trebul sa van, tinerimea luminata israelitA ca in, genera sufere de o boall foarte grea, un qocinisna neinchi- puit si neinteweet gi o indrazneala, prea mare de a vorbl si de a aerie despre lucruri ce nu le etie?Daca, cum se vede, se uneate cu ideea lei Henan at Mendelsohn ca Jidanil nu formeaza o natie, elo soda religioasa in care se aft oam,ni de feliurite rase, train& in, medii socialeallculturale deosebite ;atunci cum pot sa facA o )aud4 judaismului cu oamenii marl ce a avut ? Ce, an putut oars Iucra re lig ea fiobiceiurileacestelsects asupra Ji- danilor pentru a-i face lumina lumelGreu s'ar putea dovedl sipsi Be pare c4(:)eraaI 104ratniciee, cu care tinIA ideea de 67

Dumnezeu gi chiar vi la obiceiurilecele mai neintelepte iT face sA, remit in mina popotirelor Europene cari au FAvit cu thrie pe calea ateismulu1. Se laudh cu ideea de un singur D-zeir gi cauta chiar a da explicatil vtiintifice gi higienice taitrei in prejur, eercethrei crir- nei de cuver vi chiar soarcerei singeluicindpopoarele europene vi mai ales cei mai luminati dintre Europeni se incred invatatilorvi nu rutinel hahamilor. Pacat ch, nu se gAsevte vi vr'un crevtin as zieh ca ieste folositoritt pentru sanatate bote- zul cu aph rece in biserich, iearna ;postul de peste an, descin- tecele;impArtavirea copiilorintimp de boale molipsitoare cu aceen-vi lingurithvi vtergerea cu acela-vi vervet.Atnuci ar fi pareche frumoasa de vovinivti vi de ortmenI pliul de duhul vtrin- t,e1vi al progresului. Dar se vor gAsi n'avem grija, oameni cu naravul racilor sint multi' ; numal de-am vedea gi printre Jrdanl tinerimea luptind contra religiei for stramove0i.

Verux.

Cerceteirile lui, Schliemann la Troiafi Mikene,

indarea de Barna pe scurt ce voiii face aice despre cerce- thrile lui Schliemann volt"' urma, pe Dr. Arthur Illilchhoel Fr, care a dat sauna de vieaa1ilucearile lui Heinrich Schliemauu in Deu- tsche ltundschau" din 1881, in tomul al XXVIII -Iea. Heinrich S. hliemann s'a 13:lama la 6 Ianuarie 1822 in cora- aelul Neu Buckow din Mecklemburg, copilarieai - a petrecut'o in Ankershagen, sat in care tats --su iera predichtoriii protestant. Prin ingrijirea unui unehift fu trimes la gimnaziul din Neu-Strelitz, fact numai cursul real gi in vristA de patru-spre-zece ani intra; la un baud in oravelul Fiirstenberg vi staff' cinci ani vi jumatate. in urma unel boale, pled, Schliemann in Hamburg, de acolein- tra iu slujbl pe vasul Dorothea" care plea, In Venezuela.De abiea schph de innecare pe coastele Olandei vi fu silit an remie acole.Acoleigigasi de lucrnvi ci4igh, de la inceput 800 de fraud pe an ; din acevtiea cheltuea jumatate pentru invAthtura. Intaiu iv' indreaptascrisoarea, apol invata, mai ales frantuzevte gi englezevte. Devi nu prea avea talent pentru limb', totu-vi reugi prin strAvniciea en care se punea pe Ultra. in cite vese luni lug cu asalt limba fritneeza vi engleza, incite vase septilmini invAta limboola,ndezAl spaniula, itAlieana vi portugheza.Dupli aceete4 -o - caplita loc de contabil si corespondent la Schriider et Compagnie. Inv 145, ruseste. In 1846 fu trimes ca agent al easel la Petersburg, acolO se bleu neatirnat.Se imbogAti din negotul cu indigo.in timpul razboiullif din Crimeea ill indol averea negqind en salpe- tru, cu pucioasacicu plumb si a nume iu timp de un an. Para scums invatase limba, svedianacilesasca, apol limba greaca noua ficea latineasea. in anul1858 v5zindu se destul de bogat incepu a calatoii prin Europa, Fgipt-t, Siriea si Asi.Pa mica.In acest Limp inviitit si ai aceste.Un procesitaduse fear Is Petersburg undo se apnea fear de negot ysi anume de bumbac vi ceaiu pe Bugg% indigo.In anul 1863 ajunse Schliemann a avea venit de 200,000 de marei pe an.Dupa sfirsirea prueesului facii o calatorie in jurul lumei, apol pe la 1866 se aseza la Paris. Ceea co Pa impins pe Schliemann la cercetarea Troiei, a Mi- kenel si a ltakei a fost increderea in adevarul ziselor lui Omer. De pe is 1868 incepts iel a se deprinde cu locurile unde a fost Ita,ka, Troiea siMikena.In sesul Troiei feral numal doua loeuri, in care se putea presupune ca a fost Troieasianiline in- naltimile stincoase ale Bali-Dagalui ceva mai sus de satul Bu- narbaficicolina HissarliculaLa Bunarbasi se gai pamint ne- vritamat la puling adincime sub o patura formats din remasi0 lasate de locuinti omenesti, de aceea i.lp5,r6s1 Schliemann si in- cepii cercetarca asupra Hissarliculul, unde in adevax a si aflat ruinele, pe care se pare ea Omer le-a privit ca ale cetatei Tro- iea.In adev5.r totul se potrivete cu deseriereaImprejurimilor acestui or facuta de Omer. Nu Incape (led indoia15, eft Omer a vorbit despre aceste locuri in Nada.. 0 dovada pentruadeva- rillelruinele TroieiailfastIn Hissarliclestec4orasul noelIlion iera,zidittot acolb. intoamna anului 1871 ince- purl sapaturile.In anul 1872 dup5, ce taie un saa4 adiac de 63 de picioare(aproape 18 metri) ajunse is parnint aepurtit; deci se adunasera 53 de picioare de moluz si alte naruituri deOld incepuse colina a fi locuita. Sapaturile it t,ineau la 400 dofraud pe zi.ln anal 1873 descoperi aqa, numita cornoaril, a lui Priam", leer mai pe unna', zisa mai bine a mini de pe urm5, cef." Lucrarile fur5, ititrerupte din pricina UMW proces cu guver- nul tartest care cores jumAtate din aural aflat.De acest proces se deicurea, Schliemann platind 50,000 de francl.Tocmai in toamna anului 1878 path sa vie leara -ci la Troiea $i sa lea ma- suripentru a 'Irma mai departs cercetarile mai ales in Impre- jurimele palatului in care gasise comoara. Obi mai multe arme de bronz juvaieruri de aur.Doug treimi din lucrurile elate trebui 84 le dea pentru muzeul din Constantinopolj. arm.61)darl

to Pevnuir 1879 incepa din nou cercetarile ejutat cue Wir- chowIliBourhouf.Atuncl 41 daduri, multa osfeneala pentru a afla planul oraselor ce urmaserl unul dupi, altul pe coliniolpen- tru cercetarea movilelor ce cupriudeaa oasele leroilor stifi cel putin aratati locul undo se ficuse jertle pentru mort.Rezultatele cercetarilor se publicari inIra'teri de o dati:in Anglia, in State le-Unite si In Germania, sub numele de , Ilios."Mai pe ur- maMencercetAri in imprejurimi41ajunse pink la muntele Ida. Luerurile gisite In Troiea se pot vedea acuma la Berlid iutr'un muzeir. Pentru a putea judech insemnitatea descop .ririlor lul Schlie- mann trebuie sa stim daci Matta no vorbeste de on fapt, irk a- docileIntirnplat, de o cucerire dap& lupte indelttrtgate s unel ce- titl asiAtice, Troiea, de catra Grecii din Europa, intruniti/a un loc pentrt un stop comun. Dupa torte se pare ca. Omer a vi- zut ruinele unul ores puternic pe Hissarlic yi ca inchipuindu-sI de in dinsul Troiea vechd si descriind cum vedea pit vremealui Imprejurimile a fabricat istoriea fabuloasa a luireT TroiaPupa d'Arbois de Jubainville se pare ca orasul de pe Hissarlic a fost luat yi darimat de locuitorii Peloponezulul pe cind ierad Inca sub E- gipteni.S'arfiputut deci ea pima la alcituitoriul lliadei sitfi ajunS vestea despre o cetate veche zidita in ricestelocuri si di- ritnati de locuitorti terei ce se mullets Ahaka.Numele eadii. Omer GrecilorOMB'leste adesea Daigoi yi Danaus dupli traditie iera Egiptean. On cum ar fi,se cunoaste acme mai bine orasul ruinat, de eft it cunostea Omer si se vede ca," n'a descris o Troie %Pinta, ci ca s tuchipuit'oielsingur. Se pare fuse ca pe Bali Dagh a fest cetituea Dardaniea mai veche de cit Ilios. Coliiaa Hissarlicului leste lungi de 180 de metri, lati de 120 si innalti, peste nivelul mare! de 50 de metri. Pe aceasta corini, la resiritulsi la apusul iei in yes a fost in timpurile istoried o- rasul Ilionul nou ; pe counthiar iera cetatuea orasultri. Schlie- mann n'a putut afla in ses remisiti preistorice, dar (WO parerea d-lui Artur Milehhoefer nuleste de crezut ca orasele preistorice BA se fi marginit nnmai pe colini, cid aceasta de abiea ar pit- tea da loc pentru un sat. De asupra Hissarliculul leste o pituri gre sa de vre-o 12 metri formats prin niruitutisialto urme lisate de oameni de cind an luceput a locul acolo. Schliemann credo ca au fost iepte erase si di fie care a runt urme mai iusemnate sau mai putin insemnate. Al septelea A fost Mona nou, nil treilea cel numit de Schliemann Troiea sau °rapt ars. Peste pieatra de var moale ce formeazi pamintul nepurtat I% eh 0 patura suI4ire de pamint, apol cea cli'ntaia si cea mai veche asezare omeneasca.Tagaflat niste pared de pietre neth- iete amestecate cu painint si acoperiti cu lut.Din acest oral n'a aflat multe Sobliemann, cad a vrut sh crute al treilea ores. Re- rnasitele orasului at doilea slot multmuinsemnate si incep a- proape la dot metri de asupra cella si a lasat o patura groasa de la 4 pans la cinci metri. Aide gasim zidiulT facute de bolovani aproape cubici legati intredinsii prin altil mai midi si formind zidiuri cunoscute sub nume de eiclopice.Tot la acest oral numara. Schliemann niste temelii de zidia ineunjuratoriti, o ulita, pavath care se urmareste phtialao poarta, niste grainazi foarte marl* de miiluz pricinuiteprin naruirea de case cu pared de pieati asi de lut.Oamenil din acea vreme si cei ce le tir- mark aveau obiceia de a indrepth locul pe care vroiau sa, cla- deasca ceva Implind adincurilecunistebulgari de lut uscati si taH. Mai mult s'a cercetat altreilea oral, ash zisa Troie sau llios.Patura lasata de acesta se afla aproapela mijlocul patu- rei ce acopere Hissarlicul. Schliemann crede caracteristica pentru aceasta epoch clailirea cu chramizi. Acestea loran facute din lut amestecat cu paiesi uscate la soare, off la o c5,Idurh mica in cuptioaresi ierau lungi de cite 52 de centimetri.Zidiurile remase uue locurinalte de 12 rinduri de cara,mizi, se ridica pe a locurea peste temeliile orisului al doilea, alte locuri peste un singur sir de lespezi marl.intre temelille de pieatra, si intro zidiul de cal-arida, se afla ieara-si pittiri de bulghri virtosi de lut. Se pare ca zidiul incunjuratoria inchidea un loc in forma de tri- unghia. Afira de ulita de care am vorbit la orasul al doilea s'a mai aflat Inca una pavata cu pieatra, de var, la resarit de la cea din - taiu.Lanord-vestde la poarth se aflacasa cea -mai mare din tot orasul (lune), de 20 metri si lath de 10), pe aceasta a numit'o Schliemann casa sefului", in apropierea iel s'au aflat aproape toate luerurile cele pretioase. Zidurile tutoror caselor din orasul at treilea s'au pastrat pana, la Innaltimea de un metru si ce- va si sint formati din pietre midi, neluorate, ameitecate cupg- mint, lut si cenush; in loc de pietre se gases° sihirburi de ul- eioare marl si ca temelie bulga,ri de lut amestecat cu cenusa,si cu sfiirmhturi de caramida. Acestezidiuri trebue sa fi fost mai mutt ca niste temelii pe eari se innaltau. piretil de lemn si de lut; in adevar zidiurile de can am vorbit, lash ca nu ierau de ajuns de nalte, dar nici nu aveau arms de usi, etc. De bung Emma, ca se sueau pe sari de lemn pana, la usi. Cind a ars orasul s'a pierdut toata cladirea afara de temelie care niel nu putea sa arda. Wirchow a luat sama ca si amain t tot ash se Le casele prin incur& acelea. Focal c.tre a st icat al treilea oral a fostapt de b.... 1. =0

1utermc c& a prefleutIn parte, luta ci carAmicla in maieritl stecloasa. pn oratul al patrulea de abiea mat puth dovedI Schliemann remAciti tie zitliurl. Mai sus nu OA de cit remacite de case cla- dite din lut qi din lemu. Cum ea a fost uu ora c lid can innainte de Ilionul nou, iglinchipue Scblif-noinn de peolimiIiionul eel nou a avut zidiuri ct intro alleles'aaflat ci o zidire mare publica, iuscriptiI, uu templu doric ci un altulal zeitei Athena, cu stilpY gi capiteluri corintiene. Deci Schliemann credo ca, au fost cepte orage oare-c1 cum deosebite poate gi prin rasa locuitorilor; totu-gi se pare ca se In- c ,la ci ca parerea, susOnuta de autoriul dupit care urmilm, ca Htssarlicul a fost aproape fara Intrerupere locuit de aceea-ii rasa de oameni ieste singuraailevarata. De pe lucrurile de arta dezgropate in feluritele,,oi age" ale ha ,eliliemann se vede cit a f st o cultura aproape aceeall de la inceput papa la sfircitpica deosebirile slot legate prin forme mijlocitoare. Pe urma nu se vede de ces'aradmite eazidiurilecele de pieatra cari slujesc ca temelie la cele de cArAtnizl ar face parte din doua epoch d o- sebite, dud se cunosc exemple de orace cuoidinrice an temelie de pieatra gi deasupra caramida.

(Va urm a) S. G.

Amnia in potriva holerei

Dl Burg sustine innaintea Acaclerniel degtiintedill Paris ca arama poate apara de holer5,si tamadui chiar dupit ce a f ,st tine -va lovit. D-sa sus One ca toti eel co lucreaza arama sau se aft in apropriere de locurile uncle se aft multa arama, si prin urmare primesc in singele li,r cantiatti mai marl sau mai raid de metal sint scutiti de holerii. Se inlelege ca cei ce au absorbit mai mult5., arama sint mai bine apitratl. de cit ceialalti. Numarul color ce au murit macar 6, au trait in contact cu arama -72 Ieste frarte mic si nu intrece pe alce'lor hultuiti si totu-si loviti de varsat.Faptul leste usor de inteles. A- cuma se retie ca holera trebue sii fie pricinuith prin niste fiinte vietuitoare foarte midi si de alai, parte sestie ca shrurile de arama au puterea de a omori asemenea fiinti. La scoala normalh, la laboratoriul de micrografie de la Montsouris s'au &cut cercethrI in aceasta privinth. Re- zultatele cercethrilor se potrivesci cu cele la cari a a- juns de curind Paul Bert la Sorbonne. Acuma se stie ca cel mai puternic antiseptic, diutre cele ce pot fi intrebuintate de om fara primejdie, iestesulfatul de arama sau pYeatravindlci.Societatea de medicinh publichsiconsi- liul de bigiena an indeumat cu tot dinadinsul sh se in- trebuinteze aceastsare de arama. Afarh de acestea, duph d-1 Burq, Taste cu putinth pentru on tine a absorbi a- tita arama cit lucratorii cu acest metal, fail vre o primejdie.In scurt ieatrt duph" d-1 Burq ce avem de facut pentru afiasigurati in potriva holereI:1)siiintre- buintam arama sub formde plAci, incingatori. etc, on sub formh de sare care sh coloreze flanelele, came ele, etc ;2) salu5,m in fie care zi, de exemplu, bioxid de a- rama, pornind de la un centigram pe zi si crescind doza pAnh la sese; inse fie care dozy sh se iea nu dintr'o dath ci desphrtita in douh si nu indata una dupa alta ;se pot luhi clistire midi (until demineata si al doilea sara) cuprinzind, duph vrista, de la o zecime de gram pima la dou5, zeciati de pieatra Ninata; 3) sh ardent in lampe de spirt, in od5,I biclorura de aram5 ;4) s5 intrebuintant apa minerala de Saint-Christau $i legume inverzite cu pieatrP vinath; 5) in sfirsit masurile higienice hotarite de autori- tatis5le punem in lucrare. (Revue scieutifique No. 7, 18 Aout 1883 pag. 220). T. U. -71 bl.Macedonschi. Acest Om care a ajuns en indrameala panii, la a scrie Qi a sustinea ca viermii din cadavre se fac din carnea si grasimea trupurilor moarte, fan), parinti" si a zice ca in capul celor ce stiu ca viermii de care-I vorba se fac din oua, de mused zboara gargauni, a dat in slinzit dovada ea, in privinta simtului moral sta tot asa de jos ca si in a stiintei. Nenorocitul poet, poate eel mai mare al Rominilor, a nelmnit siDl. Macedonschi in lot se gindeasca ea age- menea soarta poatesa-1ajunga si pe Dsa si sa simta mild,se apuch do ocarrtrAe Inca, printr'o epigrama, un oin care nu mai ieste in stare a -I respunde cum i se euviiie loath si epigrama in chestie, pentru ca se va is si cetitoril nostri ca au avut dreptate acei ce au zis ca acel X de care-I vorba nu poatefi de cit Eminescu si ca se cuvine toata cinstea oamenilor cari an infierat cum se cu- venea miseliea. Imi pare red ea n'am aflat mai de mult de fapta, pentru ca sa fiu intreeeldi'ntaidrazbunatorial simtului moral batjocorit; petrecerea mea la tail, unde nu primeam jurnale m'a lasat cu desavirsire necunostatoriii de coroana cistigata acum de curind de pretinsul poet Dl. Macedonshi. EPIGRAMA. Un X... pretins poet, acum S'a dus pe eel mai jalnic drum.... L'asi pling,e daca in balamuc Destinul sa,u n'ar fi mai bun, Cad 'Ana ieri a fost nane F?'i. nu Ie a-zi de cit nebun. A. Al. Macedonschi. Care alt poet a intrat acum de curind la balamuc ? Pe tine la urmarit ura D-lui Macedonschi daca nu pe nenorocitul Euainescu ? Cu toate vorbelegoaleceinyira 74

.Macedonschi prin cele ziare, de geaba se nacajeste, pu. blicul a putut vedea, in sfirsit cu ce feliu de om are a face. Nu sintem not aceia caril ne inchinam la fetidicarti privim pe cei ce se bucura de nume mare ca mat pe sus de on -ce critica,; nu ne Inchinam not la nicl o autoritate, cerem si ne luam -cea _mai mare slobozenie de a pretui lucrarile oamenilor nostri de stiinta si de liter° ; dar de aice si pans la fapta D-luT MacedonscbtTeste departe.Daca D-lul Macedonschi nu-I place talentul1c1E- minescu, treaba D-sale, nime nu-1 opreste de a spune ca Eminescu n'a avut nisi plc de dar poetic, ca n'a sctil,lt NCI a Jima, ca n'a intrebuintat o limba cuinse cuvine, in sfirsit on ce ar fi poftit sa nascoceasca ; dar a ocari un om care numal forma omulul tnteli4ent o mai pastreaza, a lovi un om care nu poata sa, se apere, sianumapentru ca' a avut nenorocirea de a lnnebuni, Testa o fapta selba- teca.Purtarea D-lui 1Vlacedons(i it pune pe .aceearsf treapta cu.oathenii. neciopliti lipsiffde judecatast de 13}1nsiratcalifisi bat joc de cei ce orbesc, s'au slut schiopi, de nebunI chiar. De la un om cult, daca se poate da'acest nume unui om care nu sae nisi ca viermit` din carnurT moarte se fac din oua, de feliurite roust', ne -am fi. .agteptat la alts purtare. . Numarinclu-ma, si Teu tntre cei indignatT de asemenea purtare, ma grabesc a lua Inc trapreun'a cu top eel ce lucreaza la aceasta revista. I Noclejde. Un plagiatcwiii oplQ.,Fit la Telegrafal". Cei ce au cetit unvelelp ,iMarionrii" §Ip,Iiii lierestreu" pi- blicate in Telegrafel", cpa dintaiu in patru nuinerincepind cu eel de la 30 Iulie 1883 §i a dona in nunnerele dea11si12 August 1883, isi vor fi zis: ieatli un bitiet cu talent, I mai lipseste limba qi pres dii tine locurl in pornografil, dar on cum are talent.Ll. .4. Paigrot inse si-a facut nume de autoriti dap& obiceiul cinstitilor banditi literati de card de atitea on am vorbit in Contemporanul", adecti a tradus, schitnosind icl colpa, clout' nuvele de ale luj Guy de Mauposant si a nume din volumul intitulat La maison Tellierf.Ala dar Telegraftd" care a pus o 75 data indoua colons un vestit plagiatoriii, Inaneste acuma asemenea fiinta intro colaboratori. Tragem luarea a minte a redac- tiei Telegrafului" asupra cinstitului dem Al. Paigrotgidorim ea i se plateasca numai peutru traducere si Inca rea, dar nu si pentru alcatuire originals. Frumos obiceiii, numai ce intelegi cite ceva frantuzeste on nemteste itoeifaci politic mare (ca eel de la Natinnea" on autorid de nuvele naturaliste(ca Al. Paigrot de la Ttlegraful")!1 Asa mal iutelegleapropasire nationalg. Curaj, inceputul ie greu, apol se ingroash pelita. Ieata aice cercetarea facuta de un colaboratoriii al nostru Digitalis' asupra ass zisei Marioarii" a D-lui Al. Paigrot. Histuire d'une fille de fertile Mario arta par nuvel4 .teraneasca Guy de Maupassant de A. Paigrot. Havard editeur (incepe in No. dela 30 Tulio 1883 Paris 1882. in ,.Telegraful" Bucureffi).

romme letempsetaitfort Fiind ea erao vreme forte beau, les gens de la fertile a-frumOsii, arga(il qi rale:sal cu vaient dine plus vile que de cou-familia lui mancasera mai cu- tume et s'en etaient alles dansrend cleat de obiceigi piece- les champs. sera la cimp. Rose,laservante,demeura lifdioara,servitOrea,temasel toute seule au milieu de la vastesingura In mijlocul marii cuh- cuisine ofuu rests de feus'e-nil, in soba careia un rest de teignait dans Pare sous la mar-foc se stingea subo tingire mite pleine d'eau chaude.Ellecu apa mild& Lua din cind in pnisait a" cette eau par momentscind ape, d'aceia,si-elspalig et )avaitlent, ment sa raissellcinset castrOnele si farfuriile; s'interrompaut pour regal-der deuxintrerupindu-sdin timp in carres lumineux que lesoled, atimp spre a privi dbuk patrate traverslafenetre, plaquait surluminese pe cari sOrele le fala longue table, et dans lesquelscea pe masa cea lunge, 0 in apparaissaitlesdefauts des vi-earl patrate se vedeau petele tres" (pag. 85)- geamurilor. §i urmeaza tot BO papa',la sfirsit ir'o 45 de bagine de text..Deosebirea ieste numai ca lash partea unde sevorbeste de ceasornic (pag. 86),ctiind ca teranii nostri n'au ceasornice. Mai pe urmti rose uita It traduce partea unde se zice: de cite on batea ceasornicul o apucau sudorile" (pag. 119). Silintele cinstitului Al. Paigrot de a locali ;a furtul D-sale - 76 iiterar l'a Mutt sk tra duck urmatoarea fraza :11 etait devout tout rose, jou//lu, potele parlout pared a un petit paqutt do graisse virante" (pag. 105) priu urmatoarea: se Meuse pas ca un par- etqor" co mai atita vorbk. seurt si cuprinzatoriti, natural st nu sag51 Alta vitejie in privinta localizarei si poate (cu iertarea d-lui A. Paigrot) ski in a cunoasterei limbei fr ancezetraza urmatoare : puis n'etant a son aise, elle deft le lien (Ye vorba de o legaturk de fin), eparpilla son siege et s'etendit surto dos" prin :apoi ne find lu largul iti, se deseinse qi se intinse pe spinare" in be sa zick :nefiindu-i indantina, desfacu legettura,L iintprtiqtze jinni fi se intinse pe spate". .,Flairait un coin de vrai" se traduce prin mirosea sun coif de adevar". Bre 1 Bret Bre 1dar de ar fi mirosit adevfirul Intreg, fAceti va idea. Ca silint5, de localizare vedemtradusi 250 francs" min ,.250 lei vechi". MAcar de am fi pus pe stirmanul de" intre 250 iii Intre lei I Tot .ta localizare Wain une bouchee de pain" prin o bu- ca,ta de mamaliga". Bucata urmatoare :II essaya de l'embras- ser, mail elle le gifla,forte comme ]ui"prin: El s'incercit s'o sarute, dar ea '1 carpi tare" in lot de prin. Se incerca s'o sk- rote, dar Yea, fiind tare ca si dinsul,itp5lniul(oriii Wit o palms)."s Dack pe ling5, lepadarea citor va rinduri la pag. 112 si la 120, vom aminti si de cite va vorba in adevar originale ca a- mindoi ierau ardeleni" si peste Carpatf'ftirk sä uitarn si prefacerea numelor Rose, Vallin ski Jacques inMkrioara,Trobin si Sore, atuuci vom Ii ararat in ce eta originalitatea furtului D-lui A. Paigrot (?). Com ca D-1 A. Paigrot tine virtos a CI socotit ca autoriu original, deli se imbracti cu pone zmulte de la Guy de Nlaupas- sant se dovedeste prin urmatoarele douk buctitele. Una se afla in Telegraful" de la 5 August in arttcolul intitulat Cronick" : Dati azi cetitoriler mei urrnittorid basin al lui Eduard Laboulaye. El este de actualitate, cad. timpul acestor marl calduri fie ce ore simte o caldurk teribile ce-i cuprmde trupuls1 -I amoiteste mise5rile, I ene ce ink yeti arts cg, o simt astit A' de a cugeta si de a scrie ceva, original".Asit dar siret se m' socoate d 1 Paigrot, credo ca clack ne va spune din ciud in clad ca in ceasuri de lene traduce, apoi 11 vom socoti scriitoriu originalciudnn-1prea dincaleafark infierbintat 1Dar Marioara" dar La Herestreu" tot originale-s, cinstite Paigrot ? Nuinai men de tot tips jumulitul de Maupassant. Nenorocitule, n'ai invatab delaJIMI marii d-tale in plagiatorie ca trebue sit copiezi de pe serieri par5ginitegicolb5,ite,iar nu chiar de pe card din 1882.'lot meytesugul d-tale eta in a lam 77

brich numo caragbiosze ca Treanca-fleanca,Crin frumos. Bro- scrtnescu, etc., pare da fapte frumoate ca ale hi Treanca tleanca on ca ale Linei Broscanescu In fnc numai rnvnl cu flume ca- ragbioaze. in No de a-zi dinTelegraful" d-IA.Paigrot ne spune a a fo't febcitat de prieteni pentru La Herestreu"¢i d-sa prnnegte felicitarile cu toata bunscuviIntace se putea a- stepta de la un asemenea bandit literar, faia sa ginden,cii ca La Herestrefi", cu pornogralie cu tot, ieste o lucrare a 1W Mau- passant, scbilodita numaI de [) -sa. Tiuere Paigrot, primegte utarile nosstre, sa njungl profesor la Universitate pe pieptul tausa nu lipsasca nici una din tini- chelele impragnete ash de hazliu de Ministru ; iar redaqi. a Te- legrafnluI" ar trebui sa to pue in retragere pentru meite prea deosebite. Tinerime lea pilda, vezi pe ce tale sä lucreazh pentru propagirea natiei romanegt1 Digitalis fi Verax.

Cintecul 1040 cu tolui popn!ar in An diea. In Frantiea se cunoaste foarte putin si nu s'a tradui de cit in prorti pans acuma. C. M. Cititecul Camevei (Cintec englezesc). 0 feanee sta gi coase, haina rupta, ochiul sting, Pleoapa rogrii umflata gi de mune& gi de plins, Rogil degetele I slake cad pe lucru ostenite. Iea din noli se incordeazri, cu puterele-i sleite Migca acid, trage firul gi cu glasul ragugit Spune cintecul Carne el, inginiud neconteuit. *** Acule mereu impunge, cind cocogul vesel cinta Si impunge, tot impunge pe ciud stelele apar Tot impunge piina capul auteteala it frtiminta, Kria cazi de oboseala, pe-a camegeI bumbi, pe care Ii sfirsesti, ducindu-ti giudul peste-a viselor botare. * * * Vol ce-aveti surori iubite, voi ce-avetI ferm i gi mame, Rumpiud pinza cea sutire si subtirile on frame, Vol in be de plaza rumpep traluci multe omenegtI. Imme 78

Acule merea impunge, tot impunge, tot impunge It grozava calicie; glodul, foamea ne ajunge Cusind glulgiurl la o laity cu crimes.) boerestf

* * Dar de ce vorbeac de moarte, aeta groznica naluca Nu ma sparie, ou dinsa trebul chipul mien s'aducai Cadi-atittslabit de munca, de amareisuferinti Vail Ce stumps ieste pinea, pe cind mai nemic nu tine Carnea noastra, al nostru singe, vieata noastra de suspine. Oh l de ce atitea chinuri date uuora fiinti? * * * Acule mereil impunge, tot impunge, tot impunge: Nesfirsita-ml ieste munca, nu -i vad marginea de 100 $ice plata pentru dinsa? Pentru hrana nici n'ajunge, Un pat strimt de paie umezi, casa rece fara foc, Zdrentte rupte, pine goals, un Met sottun gi o mass, Prin a podulul spartura privesc luna cea frumoasa, i paretele iml pare ash, alb si-ass de gol Ca zimbesc, vaziudu-mi umbra, dese-ori, ca-i di ocol * * * Cite-va minute-co oars, un teas unmet de odihnl I Un ragaz de-o oars, numsi, nu ca dragostea sit sorb, Nn sit gust dulceata Wei ci nadejdea cea divink Dar sa day durerel drumul si nAcazului curs orb, Dac'asi plinge, de pe suflet, luare-asi pTeatra ce m'apaea, Dar sub pleoapele 'nrocite trebul plinsul sa -1 opresc. Plinsul acul iml opreste si in urma tot ma lass, Apol lucrul pot cu lacrimi, flea voie, sit-1 miujesc. (Va urma). Const.Mille. Feluriini

IntrebuiNareia brpnzulAqidomestirirea ea4clui, D. Cornevin a cetit iAmaintea societa'tel do antropologie din Lyon o lucrare prin care arata ca zabalele de bronz a- flate in morminte seintilnesc de obiceiii cite (ITO on cite patru.Urmeaza" prin urmare A eel ingopati miuse in timpul vietel care cu cite dol sau patru cal D-1 Car- Devin crede ca se poate zice cu sigurai4& fi;tiiiz4ific4 dee- -'74- pre aomesticireacaluluT,ca TeraindeplinitaInvrista bronZului.: D-sa erode de asemenea ca mestelugutcala- ritulnirestemainou de cital inhamatului la care. Dl Cornevin credo ca Kymrii au deprins acest meqtelug Innaintede a fi fost respini deSciti spre apus.Daca ne aducem aminte de Iliada lul Omer, ne incredintam ca Inteinsa nu se pomene0e de cit de cal inhamati la care, nu vedem luind partela lupte vre un fella de calarime. So vad Incalecind pe cal numai la nevoe mare qi nu ca ceva regulat. Prin urmare Grecil nu vor fi cunoscut tre- qtesugul calaritului pe timpul lui Omer, delieunovteau intrebuintarea tailor la tras. (R. S. No. 5, 1883 pag. 158).

* * Un lac mare descoperitdocurind in Africa. Dl Lup- ton, cirmuitoriul pro vintiei egiptene Bohr el Ghazal, scrise ziarulul imes" ca s'a descoperit Cara Barboa cam la rti gradeqi 40 de minute de latitudine nordica qi la 23 grade de longitudine orientala, uu lac mai a$, de mare :ea Victorit Nyanza. (Revue scientifique No. 4, pag. 128, an. 1883). * * * Traditiila animate. Dl Muller, care locueqteintr'o colonie nemtasca in Braziliea,si-apus intrebarea urrna- toare :Sa nu fie care, la ,speciile animate traitoareIn societati,ceva care sa nufie nici rezultatul experientei ciOigate niei o deprindere moltenita,,ci eeva care sä se potriveasca, cu traditiile scrise sau pastrate din vorba numai, la oameni leata cum a cercat sa dezlege intrebarea. Albinele Para ac (MeliponasiTrigona) i§i fac, cum se qtie, faguri orizontall, alcatuiti numai dintr'un rind de celule regulate,cind Testeloc, Qi aezate astfelia ca celulele do prin prejur, de la margina,sa fiela aceea-§i departare de celula de la rnijlocul fagurulul. Dl Muller a vazut, in 1874, un cuib de Trigone, facut in scorbura uuui copac de scortiloara, batrin tai,din lipsa de loc,fusesera Fate 80 $4-S1 fach un fagur foarte neregulat, potrivit cu sectiunea seorburei.Dl Muller lug &guru'§i-1puseintr'ocutio mare. Poste un an toatealbiuele cari rzuserii, in scorbura .de care am vorbit, pieriserit; totu-si cele tinere nu faceau cuib regulat, ca celelalte albino de aceea-si specie, ci neregulat. 1)1 Muller mai citeaza" si alt exemplu mai insernnat. A adzes a cash dui faguri de Melipone de aceea-si specie, inse din pricing cA unul usese aproape de un feliu de copacialtul aproape de altul, ah ca ceara din unul er4 ro9h, Alin altul negrie. La Muller a cash aveau amin- douh sucietatile acele-asi feliuri de copaci la inamina. Cu toate acestea cele deprinse cu ceara rosh nu faceau de cea negrie, nici cele deprinse cu negrie, ros. Nu poate fi vorba nici de instincte mostenite, eh albinele Ierau de acela-0 felift; nu poate fi nici de vre un rezul- tatal experientei, cue! arnindouil felinrile de suc reran bune de intrebuintat.Sh nu fie oare cevh asem5natoriii cu traditiea ? (Revue scientifiqueNo. 4,pag.122, an. 1883). T.U. catra celitort!

Anul al treilea se incepe la1 August 1883, nmnerul 1se tiplireste la Cernauti si,de0 va fiin curlud Bata, tot se poate sk-I trimetem dupA No. 2.Cerem Iertare cetitorilor nostri pentru asemenee incureaturA, inse o oclihnA de o lung de zile mi-a foot numai decit trebuitoare si No. 1 a tielnet sA-I tiparesc la CernautI, cAcl ma aflam aproape do a,colo.Credem caacei can't ne-au suslinut pan>i ucuma ne vor sustinea si maileparte si tot mina vor cauti e4 ne mai recominde revi,tasi laalti Pomni iubitori de asemenea. scriere. Joan Nariejde. Redactorul Contempot anului". --,----- Privim ca abonati pe D-nil ce vor bine vrol_a primi tioutt numere unul dupe altul. La moartea Prea Cuvioviei Sale Prea Caviosiea sa iera egnmenul une! manastire. In manastire uu ierau atitia calugari. Iera numal parintele Dichemvire, parinteleNiipcidild si parintele Lichie, toti slujitori ai beserecei ; tears parintele Fasolutci, parintele Borcan§i fratele Fe- sachi ierau insarcinati cu iconomisirea internatulul. in manastire iera $i o scoala de scos preoti. Acesti parinti duceau o vieata poti sii,zici ingereasca, ash de, bine traieau unul cualtul.Uri undo i-ai fi vazut, tot cite unul vedeal. Singuratate pustniceasca. Singur in casa, singur in beciii, in sfirsit singur, singur si singur. Noroc de baietii din internat.lei se mai duceau din cind in cind pe la sfintil parinti sa se mai procopsasca iu cele duhovuicesti; adeca :sa friga vr'o bucata, de clrna,t, ea beie vr'un paharut de yin, ori sa traga vr'o tigarusa. Ba, ce zic ieu? lulladuc aminte ca pe cind iera pe acolo parintele Veritas (name latinesc),iera nedespartit de parintele Dichemvire.Cu odaile sedeau parete in parete $i macar ca usa II clespartea, totu-§T in usii, lera borta chieiei. Amindol parintii isi asezasera paturile linga usit potrivit cu capul in dreptul borle!. !era lucru stiut ; cum veneau in casa, se asezau pe paturi si incepeau sa vorbeasca dintr'ale sfintei Scripturi,secin- steau unul pe altul cu numele de pore, magaria, dobitoc, si alte nume frumoase, mi se pare din Apocalips ; leer ca sa, intareasca celezise, ca niste frati in Hristos ce ierau, se stupeau pe borta cheiel. Parintele Dichemvire alt-feliii lora om tare bun. Avea vinul Jul la becia si nu scotea de cit citeo cana, de tree ori pe zi. invatase si Sf. sa o data carte, numal n'avuse parte s'o sfirsasca din pricina gramatice!. Inteleg si ieu, zicea parintele Dichemvire, sa invete tine -va a cetI, a scrie bine, dar sa invete gramatica nu pricep L. Ca scolariii ma luasemsiieu en ceialaltisi incepusem a Invilta gramatica. De invatat invatam ieu, de pilda cum zicea acolo : let; dorm, to dorm!, !el doarnze..., or! :fed, feel, fPde... : dar invatam si vedeam cu ochil cum ma prosteam. Cum dracul nu 1,0'1 prosti clad II zice toati ziulica numai: dorm, dorm, dorm?! 7 - 82 - tietul Veritas ( parintele) de ce-1 ma de prost ?.. Numal din pria gramaticei." In sfirait bietul parintele Dichemvire se plingea ca n'a avut parte sit invete.Pan& la atita de ran nu-i pares, lose. in loc Alibats capul cu grannatica, s'a facut calugar ai a inceput, ea un adevarat cretin a stringe zinitiaori unul ling& altul,$iacum de cite on Teri vorba de vre-o alegere de episcop, Sfintiea sa. zicea : Parca dac'ali vrea Tenn'asiputea sä ma fac Vladica I!. zeu 1Adec5, Silvestru sera mai chipos de cit mine ? Nici to statura, nice par pe barb& ai uscat ea un tir;Tear despre parale, ilia vorba... Inadevar parintele Dichemvire avea barbs mare, statura naltaSiiera, bine facut, cred ca arfifost bun de Vladica, mai ales ca1iparale spunea ca are.Chiar1icarte zicea Sfintia Sa ca atiea mai multa decitaltiV15,dici.Parca-1 and ai acuma cum cetea la paati evangheliea in limba latineasca ai incheia in urma :pax vobis, voua, Mt, WA, ua... Parintele Napadila ierit cam nou pe acolo, aduca cbiar nou, de abiea de vr'o septamina venise. Nici via in becifi, nici nemica n'avea. Minch, ai Tel de la masa baietilor din internat. Gla- mil Inca nu i-1 auzise nimene. edea toata ziva in casa numara matanile ai blastama pe egumen: N'ar fi mai ajuns sa-1 strainute din locuaorul lui al sa-1 aduca intro straini. Bietulul pariuteii iera urit a aedea singur. bra calugar Sf.-Sa. Ba iera ai duhovnic. Parintele Lichie Inca lera bun sufletde om. Nimene nu-1 auzea gura.Numal demineata innainte de a se duce la pivnita cit mai vorbea. Spunea ca i se pare ca chieea parintelui Dechem- vire se potriveate la polobocul lui.Apol cu anima plina de intristare pornea in pivnita. Se mai intrama iel dupa aceiea, numai limba i se legs. Bernina parintele Fasoluta gi parintele Borcan. Am spus ca Sf. for amindol ierau insarcinati on iconcmisi- rea internatulul.Parintele Borcan aducea dintirg,iera,subi- conom ; Year parintele Fascluta ca iconom cintarea nu cum va sa scape vr'o fascia mai mult.Se temea sa nu se bolnaveasca baielil de prea mare bielaug.imbuibarea, zicea Sf.sa, baste foarte rea. Cind baste omul o lead, mai flarnind II mult mai deatept. in adevar, sub pariuteasca iconomisire a parintelui Fasoluta baietii leran foarte deatepti.Niel noaptea nu puteau dormI. Se gindeau numal pe undo an putea trace gardulsa-sicumpere ce-va de mincare, de in vr'o criama. Caiconom,parintele Fasoluta scotea yin$ipentru parintele egumenul. La masa Sf. an de abea 0 &aratioara putea sa beie i iear in pivnita... treaba Sfintiei sale... '83 parintele Borcan mai mutt prin tirg umbla, cu Or*. tam- para de ale mincarei pentru internat, fear bautura doara pentru bf.sa. Sarmanul parinteleBorcan IParch-1 vad :nalt, nalt, nalt, cu rand galban, cubarba galbana, galban la fats numal cu na- salroe. Cit despre fratele Fesachi,lel facea ascultarela trapeze, adeca la, masa internatului, si ajuta parintelui Fasoluta, cind iera, de pilda, un caz grabuic, sa scoata vr'uu ulcior din becia.

*** Preotul trebuie sa fie pilda de evlavie.Testa adevarat ca maul isi are caderiie si partile lei slabe ;insenici o data nu trebuie sa stie stinga ceface dreapta." Asa zicea Prea Cuvio- siea sa,eivorba si-o Linea.Chiar data si avea caderile sipar- tite lni slabe potrivea O. nu maitie nimene. Cel care mai stiea cite ce-va fora parintele Fasoluta, iconomul. Nn stiu, mai fusese parintelePast:1114a iconom unde-va on nu, dar binea pricepea iconomiea, intrecea. pan&1ipe Prea Cu- viosiea Sa. Prea Cuviosiea sa, cum incepea sa se desprimavareze punea la arat si la semanat gradina si ceiriullocul manastirel. Semana cartofe, fasole, sfecle i mai cu same sfecle. Le lucra cu slugile internatului, &idea mincare tot din internat celor ce-1 tocmea la lucru,sitoatnna dupe ce se stringea de pe cimp, le vindea tot mternatului cu un pre mai eftin, adeca cum cer precupetii. A- ceasta iera iconomie negresit. Apoi iconomie mai faceasiparin- tele Fasoluta cucintariul.Iera iconomicos Prea Cuviosieasa, atiera iconomicos numal din pricing ca ura pepiculanti.Fi- reste, data n'ar ti avut Prea Cuv. sa de vinzare, ar ti trebuit sa compere de la altii.Pe linga, acestea, nu se putea zice ca dacit Prea Cuv. sa facea, semanatura,ittinea mai molt atadecit fata. Slugile internatului on ar fi lucrat la cimp on nu, tot loran pia.- tite.§i slugi ierau de ajuns. Prea Cur. sa avea in vedere in tot deauna sa scrie in buget slujbe mai multe de citierau ;fear slugi Linea citesocotea cu cale.§i daca vre una nu se purta bine, o dadea afara. Mal in fie care luna se scblinbau rindasii. Sedeau cite demi, trel septiamini si cind aproape sa implineasca luna le dadea drumul. Pentru ce sa le plateasca luna, daca n'a.0 implinit'o? Prea Cuv. sa nu vrea sa, se joace cu banil staturui. Cine nu lucreaza nu trebuie sä minince. Prea Cwt. sa cerea munch ; fear cit despre leafy nu se scumpea, facea tocmeala sa plateasca cit cereau. Asa de pilda °data venise un om sa ititre rindas. Prea Cwt. sa i-a spasA.ice leafs rindasului ieste patru-zeci de lei veclii.", 6.--.81-- Omul se gindi ce se mat gindi, se mai scarping In cap qi in sfircit zise, ca nu se impaca numai cu atita leafit. Ieu parinte, nu pot cu patru -zoci de lei.Dacit-mi dati un galban batut ma grind. Bine, zise Prea Cuv. sa. Nu s'a scumpit de loc. A ho- Milt sa-1 deie un galban. Nu-I vorba cri, galbanul nu l'a mai luat iel, adeca, n'a luat namica, pentru ca. n'a implinit Luna. Pe ling& acestea Prea cuv. sa tea, om darnic. In internat ea in internat ieraubaietidin toate partile, ierau cide pe la muute. 0 °dale alaturea cu acele in cari cedea Prea cur. sa, adeeit chiar biblioteca ccolei bra plina de gavanoase de dulceti, de putint cu unt, beciel cu brinzacialtele.Becieele de bringt nu-s ea banit, sal poti mistui on uncle, trebuie oil cum sa-1 put intr'un loc mai mare unde-va. Cel ce aveau copil la ceoalft, ca parintii, nu le dadea, mina as vie in Prea Cuv. sa cu mina goals, aduceau ci jet ce puteau. Prea Cur. sa ieara-ci tea destul de bine crescut ca sa to peat& primi. Aceste inse nu le Linea numai pentru dinsul. In manastire se faceau doua mese : masa de sus uude cedea parintele egumen care Tea ciDirectorul ccoalei, cef-peda- gogul, iconomul ci din dna in rind cite en profesor ; masa de jos iera masa internatulul unde mincati scolaril cu pedagogii lor. Acel de la masa de jos aveau cite duct zeci ci cinci de bant pe zi ;eel de la masa de sus cite tree -zeci. Ca sit nu se mat faca, inse incurcatura, parintele egumenul orinduise sa fad, tov'aracie. Cei de la masa de sus mincau ce voieau ci celor de la masa de jos be cladeau ce puteau ci se platea la un loc. Brinza, untul, pastramurile ci cite mai avea parintele egumenul le dadea in masa de sus cu pretul cu care socotea Prea Cuv. Sa. Prea Cuv. sa, D-zeu sa -1 torte, tera, un om ca de vr'o patru-zeci ci cinci de ant, useacios, la fa 0, smolit cinait. Parch -1 vad cum se primbla prin cerdac cu capul gol, numai intr'o re- verends neagra ci incins cu un briu roc, semn de teolog de prin Bucovina, bra teolog. Avea multe scrierl pe cari nu be tiparise inch,cunoctea, bine istoriea crectinismulut ci Geografiea. Pe Met acestea ctiea multe lucrurt practice. Patise mite. Iera em simtitorifi ci multe imprejurariil faceau sa lacrameze. Lind venise Prea Coy. Sa pe acolo, parintele Dichemvire ci altil ziceau ca, avea numai o giubea. Ca egumen ci Director at ccoalei inse,in vr'o trelantci iumatate,cu iconomii cu una alts, strinsese cite-va Oral+ - 85 -

sarmanul. Trasura cu cal, vr'o patru mil de galbeni pusi into- vArkie la posesiea uneimosii,vin la pivnita avea,sistrain cind le scotealasoare umplea cerdaculi ferestrele de blanuri scumpe si de matasuri. 31-In zadar mai osteneste omul in lumea aceasta.. Vra sa ajunga cutare on cutare rang. Ba trasuracata sa-siflickorb haine sit alba, on mo il, on acareturi, de cefolos ? Desertaciuni! Da, desertaciuni", zicea Prea Cuv. sa, and auzeatriigind clo- potui vre-unui mostsiincepea sa lacrameze. Mai pe urma inse, zicea sa-1 inhame caiii sa meargit in mosie. Ca toti oamenii uita silel 0-11cats, de treabil Multi supusl de -al sal an fidorit sa-I fie in loc. Fie-care ar fivoit sit tie o caua innaintea celorlalti; dar ce-1 de lacut ? PADA sa fie, trebuieau sa rabde. Mergeau gbebosi sicu mina la piept pe dinnaintea Prea Cuv.sale,panit ce nu mai vedeau bine. Ziceau, inse, si lei pe din dos cite le veneau la gura. Unii ziceau ca Prea Cuv. sa ar fi tigan ; alpi ca ar fi fort catanh prin tare nerntasca ;altilvr'un iezuit priphsit prin Mol- dova. Cit despre scolari, lei i. scrieau parerile pe pared. Numai cu masa, cu incalzitulsicudisciplina nu so multameau baietii, alt-felitt ziceau ch. Prea Cuv. sa ie bun om, numai de nu i-ar muri multi innainte. Adeca ziceau si lei cum ziceautotVeeia- lalti, mai ales ca de cind venise Prea Cuv. sa Director, posturile si rugaciunile se inmultisera mai al dracului de cit semintialui Avraam. Cu vr'o septiunina innainte de sf. Glicorghe Prea Cuv. Sa fusese la mosie ;i se vede ca sa-si pregateascii, intrarea in fericirea, vesnicit, umbla o zi intreaga masurind mosiea.. Vremea .era cam rece. Osteneala neobisnuith,i vintul, poate ajutat si de vr'o boala mai veche. it pusera in pat.Chbeainh doctor, ada doctorli, fit fe- redeiedegeaba.Pe fie-careteas boala se intareste mai mutt, doctoriele nu mai folosese si cucoveica cinta pe casa Prea Cuvi- osiel Sale. Acuma se incep zilele de abeliste. Too. parintii din manastire umblau parch ierau bitituti. Siirmanul Prea Cuv. sa, iera, bunotn, ziceau Mi. Parch poti gasi oamoni sfinti !? Unul areuna, altul altasipace. Asa-i lumea.1)e lacom tot omul be lacom.Si claci .era camlute, avea eel putin cuviutedulci.Dar dace moaro lel,tinestie clue vine ?" Sint prilejuri in care be cam greusit to bothresti yi sa spin ce-vh, raspicat. Acela, buna, oara despre care-i vorba, ieste bolnay. Dacit ar fi sa moara, calea valea, ai putea vorbi orb-ce do dinsul ; dar ditch, se indreapta si afla ? Ai patrt'o?SA-1 lauzi Area din tale afara, bear nu merge: Se poate sa moult si cel ccva,veni tt

dupa dinsul sa prinda poxie pe tine. Aga pliteaiigiparintii de sub egumenia Prea Cuv.-Sale. Parintele Faso lutaeiparintele Borcan ierau Inca in mai mare primejdie. loran cu grija in spate ca de va venialt egumen ii poste sufla din slujba internatulul ca sa-ai aduci oamenii lui. Mal reu inc.: Parintele Faso luta scapase fare nici un inscris cite-va suti- aoare de galbeni in mina Prea Cuv. Sale, gi se temea ca nu-i va mai vedea. Prin ograda incepe a mirosi a colivaaicu aceasta incep gi vizitile prietenilor celor mai de aproape ai Prea Cuv. Sale. Intuit liiutaia tovathaii in mina carora Pres. Cuv. Sa pusese banii pentru imposesierea mogiei, yin sa-i inchida °dui; ;era vr'o testea de creditorl vin sa-i deie sarutarea cea mai de pe urma gi sa-1 ceara parinteasca Prea Cuv. Sale binecuvintare in chip de iscalitura pe inscrisurile cu cari puteau a se despa- gtibeasca dupe moartea lui. In rindul acestora iera,gipArintele Fasolutti. Bietul parintele Fasoluta! Mare cumpana l'a mai trecut! Grija sutiaoarelor ce la (Muse spre pastrare in mica Prea Cnv. sale, ii otravea sufletul. Prea Cuv. Sa nu pomenea nimic de dinsele. Si le ceara nu-I &idea mina : cind Prea Cuv. sa iera pe patul mortei, iel sa aiba grija paralelor ? Mai ales ca Prea Cuv. Sa nici nu vra sa-1 aduca, tine -va aminte de moarte. Cum le mai reu. Cel mai blind gi mai pagnic om iera parintele Pasoluta, tar cind auzi inteo zi pe un oare-carele ziclud ca mai bine ar fi sa moara Prea Cuv. Sa de cit as se mai chinuasca, zise : dad, legti nebun pazegte-ti gura, sa nu-ti dai peste om." Alta data sa-1 fi picurat cu luminarea n'ar fi zisasemenea vorbe, dar atunci uitase totul. Uitase, caci, dupe ce iel, cogemite om batrin gi cinstit,stir- cite vr'o jumatate de zi innaintea Prea Cuv. Sale, iiveni giJul rindul sa -1 intrebe cum remise cu sutigoarele gi-1 intreba. Ah 1 Nenorocitul de mine !faca Prea Cuv. Sa cu tonul situ plingatoril Nu mi-am putut inchipui ca to vei fi Lida ! Nu ma 'nnadugiPied de dinnaintea mea, ticaloase11 Mai pe urina prin staruinta altora ckpath la mina, o Quid, cu iscalitura Prea Cuv. Sale, dar capata gi o tusk' care -1 faca sit gads vr'o septamina de zile imvalit in piel de oaie.

* * * iera In ajunul Sf. Gheorghe. 1413 leraa tovarilaiiaicreditecii, IN.gam_0 Prin cerdac, jos, et ti-va cuviosi carii areal' gind sä intre e= gumeni se primblau vorbiud despre vieme, despre razboaiele din Spaniea si nici un cuvint despre directoratul seoalei. Prin fundul cerdaculul be vedeau sfintii parinti stringindu-si la piept rasele poala peste poalil si mergindsus la PreaCuv. Sa sa capete, canistefraIi duhovnicestiiertareaPrea Guy. Sale si vr'o giubea blanita. Alai incolo, prin dosul paretilor pe la fie-care colt, cite un card de baieti intrebau care de care :,,a murit ?a murit ?" fear Ja usa besericei paramariul cu chieiea besericei in mina gedea gata sh alerge la clopote indata ce va auzi eft pe Prea Cuv. Sa la l'a lertat D-zeu. Dupa ce iesti pillamarifisito spetesti cArind la apa, matu- rind si stergind In sfesmce, ail n'ai parte macar de un bacsis de la clopote ? I Se 'ntelege gaina se hraneste de unde scurma. Bie- tul palamariii lam aceasta din cinsteagidragostea ce avea de Prea Cur. Se. Sederea lul rat chieiea in mina imi amiutea cum un biet tine a dormit vr'o tree zile pe cimp pazind un cal boluav al unul megies gi nu s'a departat de Tel pilnii, ce nu l'a vazut mort si mincat. Alai spre sara trilsurileincep atrage lascars.Prietenil Prea Cuv. Sale si ceialalti prea cuviosi carii veniseras5,-1vada se eilliltorese. Dupa, dingii plecaragidoetorti ; Year multimea celor localnici cart asteptau prin cerdac incepe a se imprastiea si a se duce fie-care prin casele for cu un feliu de nemultamire valuta, ca si cum ar tizis: Se vede ca nicinull -atn'are de gind sit mottra. Peste vr'o jumRate de teas total lera in liniste.Isicaiurea »u mai vedeal cite del. Chiar rind se intilneau nu mai vorbeau »emu:. In locul credintei nestramutate de mai innainte ea Prea Cur. Sa va !Asa sanatate, indoeala cuprinsesesufleteletuturor. Duca mai deschidea care-va gum, o deschidea, door numai sa zieti Cinetie sarnaanul, poate se va indrepta 1 I." Linistea inse nu tint melt. Clopotele incepura a resunilgiun vuiet de toacit He auzea tocmai iu odaiea Prea Cuv.Sale. Prea Cuv. Sa trecuse catra Domnul. Vr'o patru parinti duceau intins pe o usa imfasurat in negru trupul Prea Cuv. Sale ; jeer pllamariul nnergea innainte Cu toaca. Aceasta e cinstea cinulul calugarese de a-I duce cc toaca la be- sericagivitt si mort. L'au dus. L'au asezat in pridvorul besericei. Un sfesnie in cap, un tetrapod cu o psaltire,latil fotulce i se (Muse in aceasta, lutne in sehiwbul ranguluil ail trilsurei gi al is- D-zeu sa-1 lerte iiiistt-1 odihneasca. Prea Cuv. Sa a trecut la local de odihna, year ceialalt1 au remas de izbeli§te Zma nacazului a sosit, Doamne, Doamne, tine va suferi ?

(Va urmit) T. D. Sperantit.

Din poeziile lui Eminescu Cine Ye de villa pentru boala lui Eminescu vom ca,'- uta a aflam alts data, acuma vom publics dupa, ,,Con- vorbirY literare"cite-va din scrierile lui, pentru ca s6, vada acei din cetitoril no§tricarii nu cunosc data E- minescu a fost un pretins poet on un poet adevarat. Dl Macedonschi a reuit in sfir§it a implea cups rabda- rei§i prin infamiea din urma asilit pe multi dintre membrii societgtei,,Literatoriul"sh-§i dea dimisie, ba chiar kii dintre colaboratori au simtit unii ca nu le face cinste a scrie aliiturl cu asemenea om §i au dat dimisie, intre ace tidin urine void cite pe d-1 Constantinescu Teleor, Djuvara, Iancovescu.Tot Yeste prin urmare simtire in i- nimele oarnenilor, nenorocirea lui Eminescu nu 1-a facut pe totis&-1 batjocoreasca, siguri de a renaiinea nepe- depsitY. Ieatg incepem cu scrisorile poetului. Scr is oarea Intclia.

Cind cu gene osteuite sera suflu 'n luminare Doer ceasornicul urmeaza luug'a timpului carare Cam perdelele 'ntr'o parte cind le dal, gi in odaie Luna varsit peste toate voluptoasa iel vapaie lea din noaptea amintirei o veoie 'utreaga scoate De dureri pe cari inse le sin4im ca'n vis pe toate.

Luna to stapina marei, pe a lumel bolts tuned §i gindirilor dind vieala, suferiutele iutuneci...... 89 IMMO

Mil pustiuri scinteiaza sub lumina ta fecioara Si citi codri-ascund in umbra stralucire de izvoare Peste cite mii de valuri stapinirea ta strabate, Cind plutesti pe miscatoarea marilor singura.tate ! Cite termurl Inflorite, ce palate gi cetat1 Steil:1'6.0de de-al tau farmec tie singura-ti aratI! Si in cite mil de case lin patruns'al prin feregti Cite frunti pline de ginduri ginditoare le privesti ! Vezi pe-un rege ce'mpinzeste globu 'n planuri pe un veac Cfnd la ziva cea de mine abia cugeta un sarac.... Desi trepte osebite le-au legit din urna sortei De-opotriva-1 stapineste raza ta si genul mortei ; La acela-gi sir de patimi de-opotriva fiind robi Fie slabi, fie puternici, fie genii on neghiobi ! Unul email 'n oglinda deli bucleaza al sau par; Altul cauta in lume si in vreme adevar, De pe galbenele file iel aduna mii de cojl A Ion nume trecatoare le insamna pe raboj ; Iara altu 'mparte lumea de pe scindura tarabii Socotind cit our marea poarta 'n negrele-1 corabil. Tear colo batrinul dascal eu-a lui haina roasa'n coats Inteun calcul farit capat tot socoate si socoate Si de frig in piept si 'ncheie tremurind halatul vechia isl iufunda gitu'n guler si bumbacul in urechi Useativ aga cum ieste, girbovit si de nemic Universul fara margini ie in degetul lui line ; Cad' sub frunte-i viitorul si trecutul se incheagii. Noaptea-adinc'a vesniciel iel in siruri o desloaga ; Precum Atlas in vechime sprijinea ceriul pe limit Aga 101 sprijina lumea gi veciea intr'un numar.

Pe cind luna stralucegte paste -a tomutilor bracuri Intr'o clips -1 poarta gindul indarat cu mii de veacuil La 'nceput pe cind fiinta nu ierh, nici nefiinta Pe dud totul bra lips& de vieata si vointa, Cind nu s'ascundea nemica desi tot ire& ascuns.... Cind patruns de sine iusu-si odiheea, cel nepatruns. Fu prapastie ? genune ? Du noian lutins de api ? N'a lost hone prceputa si nici minte s'o priceapa, Cam bra in intuneric ea o mare fa,r'o razij. Dar nici de vazut uu fuse gi nici °chili care s'o vazii. Umbra celor netacute nu 'ncepuse-a se desface Si in sine impacata stapinea eterna pace I.... Dar de-oadt'un punct se mists.... cel intaiii gi singur ; Iat6-1 - Do- Cum din haos face mums, learh iel devine tatal.... Punctu-acela de miscare mult mai slab ca boaba spumel Je stapinul fara rnargini peste margivile lumel.... De-atunci negura eternh se desface in facii De atunci resare lumen, lung, soare, stihii.... De atunci ¢i pAna asta-zi colonii de lumi pierdute Vin din sure val de haos pe carari necunoscute in roiuri luminoase izvorind din infinit Sint atrase in vieata, de un dor nemarginit. Iear in lumea asta, mare, not copii al lumei and Facem pe pamintul nostru mosunoaie de humid Microscopice popoare, regi ()steel si invatati Nesuccedera generatiii ne eredem minunati. Musti de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul In acea nemarginire ne 'nvirtim uita'nd cu totul Cum ca lumea asta 'ntreaga ie o clipa suspendata Ca 'ndaratu-1 si'nnaintel intuneric se arata. Precum pulberea se joach in imperiul unei raze Mii de fire viorie ce cu raza inceteaza, Ast-felia,intr'a vecniciei noapte pururea adinca Avem clipa. avem raza, care tot mai tine inca.,.. Cum s'o stinge totul piere : ca o umbra'n intuneric Cad ie vis al nefiintei, universul eel himeric.... In prezent cugetatorul nu-si opreste a sa minte, Ci- 'ntr'o clips gindu-1 duce mil de veacuri innainte Soarele ce a-zi ie mindru iel it vede trist ci ros Cum se 'nchide ca o rang p'ntre nod intunecosi, Cum planetii rod ingbeatagis'asvirl rebeli in spatiu lei din frinele luminel¢iai soarelui scapali har catapiteazma lumii in adiuc s'au inegrit Ca $i frunzele de toamna toate stelele-au pierit. rfimpul inertel'ntinde trupulgideviue vesnicie Cad nimic nu se intimplh in intinderea pustie §i in noaptea nefiintel totul cade, totul face, Cad in sine implcata reiucep'eterna pace...

Incepind la talpa insh-si a multimei omenesli §i suiud in susul searei pan la fiunt,ile craesti, De a vietei for enigma ii vedem pe toti munciti Far' a sti sa spunem care ar fi mai nenorociti.... Until ie in tot'', tot astfel precum una ie in toate; J)e asupra tgturora se ridica pine poate, . . - Pe cind al ii stind in umbra si cu inima zrnerita Nestiuti se pierd in taint cai spume nezaritl Ce-o sa -I pose soartei oarbe ce vor iei sau ce gindesc ?.. Casivintu'n valuri trece peste traiul omenesc.

Fericeascii--1 scriitorii, toata lumea recunoascii-1 Ce-o 8a aibi din aceste pentru iel, batrinul dascal ? Nemurire se va zice. Ieste drept el vieata'ntreaga, Ca si edera de-un arbor, de-o idee I se leaga De-oillmuri-isi zice'n sineal mien nume o sa-1 poarte Secohl din gura'n gurasil'or duce mai departs De a pururi pretutindeni in ungherul uuor crieri S-or gag, cu al mieu nume adapost a mele scrieri 0 sa'rmane 1iii to mints cite'n lume-al auzit, Ce-ti treca pe dinnainte,cite singur ai vorbit? Prea putin. De ici, de colo de imagine-o facie Vre o umbra de gindire, on un petit de hirtie Si dud propria ta vieata siugur n'otii pe de rost 0 sill bath. altii capul s'o patrunda cum a lost? Poate vre-un pendant cu ochil cei verzui, poste un Two, Pintre tomuri bracuite asezat si iel, un brae, Aticismul limbii tale o sa-1 pima la cintariii Colbul ridicat din carte-ti l'o sufla din ochelari, Si te-o strInge'n doulciruri,aseziudu-te la coada In vr'o nota prizarita sub o pagina neroada.

Poi zfdi o lume ntreaga, potis'osfarmi... or ce-ai spune Pest° toate o lopata de terina se depune. Mina care-a dorit sceptrul universululi ginduri Ce-au cuprins tot universal incap bine'n patru scinduri.... Or sä vie pe-a ta urma in convoil de-nmormintare, Splendid ca o ironie Cu priviri nepasatoare... Iear de-asupra tuturora va vorbi vr'un mititel Nu sla,vindu-te pe tine...lustruiudu-se pre iel Sub a numelui thu umbra. Ieati tot ce te asteapta, Baea vezi...posteritatea ieste Inca si mai dreapti.

Neputind sa te ajunga, crezi c'or vrea sa te admire ? Iel vor aplauda de sigur biografia subtire Care s'o'nearca s'arate ca n'ai fost vr'un lucru mare C'ai fost om cum slutst dinsif...Maguiit le fie-care Ca n'ai fort mai mult ca dInsul. §i prostatecelepart qi le umfla or si ciao iu eavante adunad b2=MIR

Cind de bine se vorbeste, l'a 'nteles de mai 'nnainte C'o ironica grimasit sa to laude 'n cuvinte. Ast-feliii Incaput pe mina a on -carui to va drege Re le-or nice cA, stmt toate cite nu vor intelege.... Dar afar% de acestea, vor cats vietii tale Sti-I gAseasca pete multe, reutati li mid scandale, Astea toata to iipropie de clin§il....Nu lumina Ce in lume-ai revArsat'o, ci pacatele §i vina, Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sint lntr'un mod fatal legate de o mina de pamint, Toate micele mizeril unul suflet cbinuit Mu lt Mai mutt ii va atrage de cit tot ce al gindit.

Intre ziduri, pintre arbori ce se scutura de floare Cum revarsa luna plina lini§tita, iei splendoare, idin uoaptea amintirel mil de doruri iea ne scoate; A mortita, li -i durerea, le simtim ca'n vis pe toate, Caci in propria-ne lume lea descbide poarta 'ntrarei Si ridica mil de umbre dupa, stinsul luminarei... Mil pustiuri scinteeaza sub lumina ta fecioara §i citi codri- ascund in umbra stralucire de izvoare ! Peste cite mil de valuri stapAnirea ta strabate Cind plutqt1 pe miratoarea marilor singuratate, §i pe toti ce'n asta lume sint supu§1 puterei sortel De-o potriv5,-I stapinevte raza ta §i geniul mortell

Sorisoarea a doua. De ce pana mea remine in cerneala ma intrebi ? De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i de la trebl. De ce dorm ingrarnadite Intre galbeuele file Jambil suitori, troheil, saltaretele dactile ? Dad' to ystieai problems aster vieti cu care lupt Al vedea, ca am cuvinte pans cbiar BA o 6 rupt Cad intreb, la ce-am incepe sa 'ncerciim in lupta, dreapta A turns, in formA, noun limba vecbe §i 'nteleaptit. Acea tainica simtire care doarme'n a ta arfa In cuplete de teatru s'o desfac ca pe o marfii Cind cu sete caut forma cesit poata &A le'ncapa, st SA le scril cum cere lumea vre-o istorie pe api? Inse to imi vei respunde, cA, le bine, ca in lume Prin frumoasit stihuire sA plitrunzA at mien nume SA-mi atrag luare-aminte a barbatilor din tall SA-mI dedic a mele versuri -- la cucoane, bunA (Ara Si desgustul mien din suflet sa-1 impac prin a mea mints. Dragul mieu cAra,rea asbi s'a batut de mai 'nainte Noi avem in veacul nostru acel soid ciudat de barzi Cari IncearcA prin poeme sä devie cumularzi Inchinind ale for versuri la puternici, la cucoane Sint cintati in cafeuele si fac zgomot in saloane; Iear cararile vietil find grele si Inguste Iel incearcA sA le treacA prin protectie de (note, Dedicind brosuri la dame al caror barbati iei verb,' C'ajungind cind-va ministri le-or deschide cariera.

De ce an voiii pentru nume pentru glorie sa scriu ? Dare glorie sä lie a vorbi btr'au pustiu ? A-zi cind patimilor proprii muritorii toti sint robi Gloria -i inchipuire ce o mie de neghiobi Idolului for inching numind mare pe-un pitic Ce-o besica ie, de spurn& Iutr'un secul de newic.

Incorda-voiti a mea lira 85, tint dragostea 2Uti lan Ce se 'mparto cu fratie intre dolQitrel arnanti. Ce ? SA 'ngini pe coarda duke ca de voe te-ai adaos La cel cor ce 'n opereta e condus de Nlenelaos ? A-zi adese-ori femea casilumea e o scoala Unde'nveti numai durere, injosire si spoeall La aceste academii de stiinti a ziuei Vineri Tot mai des se pArandea,zA si din tinerI in mai tin eri Tu le vezi primbliud elevii eel imberbi in al for clas Pant cind din scoala toata o ruing a remas.

VaiItot mai gindesti la anil clad visam in academii Ascultind pe vecbii dascali cirpocind la haina vremei Ale clipelor cadavre din volume stind s'adune Si-n a lucrurilor petici &land intelepciune ? Cu murmurole for blinde un izvor de horum-barum CIstigind cu clipoceala nervum rerum gerendarum. Cu evlavie adinca ne'nvAtau al mintii scripet Leganind clad o planetA, cind pe-un rege din Egipet, - 94 - Parcal vad pe astronomul cu at negurel repaos Cum usor ca din cutie, scoate lunoile din haos Si cum neagra vesnicie ni-o intiude¢ine 'uvata Ca epocele se'nsira ca margelele pe 41. Atunci lumea'n capatina se invirtea ca o morisca De simteam, ca Galilei, ca comedic se misca.

Ametiti de limbe moarte, de planed, de colbulpcoIB Confundam pe bietul daseal cu in train mincat de mold Si priviud painjinisul din tavan, de pe pilastri Ascultam pe craiul Ramses si visam la ochi albastri Si pe margini de caete scrieam versuri dulci, de pilda Catra vre-o traudafiriepi.selbatecaClotilda. Imi plutea pe dinnainte cu at timpului amestic Ida in soare, ba un rege, ba alt animal domestic. Scirtiirea de condee &idea farmec asterliuipci Vedeam valuri verzi de grine, undoiarea unelinisti. Capul greu cadea pe bauca, pareau toate'n inlinit Clad suns stieam ca Ramses trebuea sa fl murit.

Atunci lumen cea gindita pentru nor avea fiinta Si din contra cea aevea ni pares cu neputinta. A-zi abia vedem ce stearpa si ce a,spra cale ieste Cea ce poate sa convie unei inime oneste Iear in lumen cea comuna a visa ie uu pericul Cad de al cumva iluzii testi pierdutpiiesti ridicul. Si de-acea de-azi nainte pot1 sa nu ma mar intrebT, 1)e ce ritmul nu m'abate e.0 ispita-i de la trebi De ce dorm ingramadite intro galbenele file Iambil suitori, troheil, saltaretele ductile De-oiu urma sa scriu in versuri teams -mi ie Ca nu cumva Oamenii din ziva de-asta-zi sa ma 'nceap'a laude Mica port cu usurintagicu zimbet a for urn Laudele for de sigur m'ar mahni peste masura. (Va urma) .X Nellstsforie (Anecdote Populati.). Un teran o data numal singur stie Cum prinsese-o vulpe copogeapivie - 95 - ducea.. ; dar undo nu still, treaba lul, La boeriti la curte on mai still lea cul. Cum mergea cu dinsa se 'ntimpla sa tread). Pe la crisma tocmai, poposeste-oleaca Trage-o fliusca omulsi'nsfirsit s'apuca Sh -1iaprinda pipa s'apoi at se duck. Cind cola jidanul, bun de cap, cuminte Incepu cu vorba si cu dulci cuvinte SA-I suceasca mintea, stii cu maestrie Dom. ar vra sa-1 ieie in tovarasie. Ba ti-s frate, ba prieten, ba cunosc pe tats -tau Ba pe ma-ta, ba femeea, si pe tine mai stiu ieu. §i-I tot spune0-1tot toaca de femee de copil Ct -Icunoaste pan la unul si pe morti si pe cel vii. Tot ii cintasicu 'ncetul it indeamna ca sa beie Si-1 cinsteste pofteste cam cu sila tot sa ieie Omul mai respunde :lase, multamesc Ba destul, ba iearta, ca ma amelesc lear jidanul pace. Nu mai ispraveste Tot ii da sa beie bojmasi-ivorbeste : Ca-1 ie drag de dinsul, de copiii lul Si ca Tel de treaba om in lume nu-i S'apoi mai ea 'ncetul incepa sa-I zits Ca sa-1 Tea tovaras; caul-aft feat i-i Mc& Nu cum-va sä piearda vulpea pe nemica. Zice ca iel stie la negot mai bine Si ca nici prin minte poate lui nu-i vine Cum se 'ntoarce lucrul : Vezi te duel la curte Spui acolo una, douA vorbe scurte i sfirsesti.Boietiul striga ca sa vie a-ti Tea vulpea, s'apoi mai da si tie Vr'un baesis acolo, ochil sa ti-i unga Si-ti mai multameste. Dar te doare 'n pungi Casa -idal din mina tot in dar. Tocmeala Sa maT facT,nu-ti vine fear la socoteala : Ti-i stapin, la dracul... leu gindesc mai bine La vinzarea asta sa ma lasi pe mine, Skvorbesc cu dinsul, dace vrai s'asculti 1/Bani sa iei pe vulpe impatrit mai multi." '96-- Cam ae-odata omul nu se prea'nvoieste, Dar la urma nu stiu cum se rasgindeste Si 'nsfirsit cu 'ncetul tot se talmacesc §i se pun la cale piing se 'uvoiesc.

Iear apoi la cale dupit ce s'au pus La boieriii cu vulpea amindoi s'au dus, §i jidanu'ndata mers'a 'ncurte sus.

Ce-a facut acolo, ce va fi vorbit, Tirgul cu boieriul inse a ispravit, Deci boieriul cbieama si pe om satie Mu ltamit cu pretul dad, vra sa fie. Pre Vil de o data i 1-a spus li lui Iear apol intreaba : Bade ian sa-mi spul De to 'mpaci, de-V vine cu as& tocmeala Cum vorbit'am, Omu-si face socoteala Para, ce sa zica nu prea mult gindeste §i cu cusma 'n mina astfelia ii graeste : Tau, cucoane drept sa -ti spun, Poate prost is on nebun, Dar acum m'am saturat Tot parale de lust ; 4i mai bine ma gindesc Cum sit zic sa nu gresesc, CI sinteti boeriii marit ,,SI de multe fell cinstit, De cit bani, acuma, zeu, Vr'o bataie-asi vra sa. ieu. Omul zice, iear jidanul clod aude se 'ncruceste, Curg sudori pe lel ca bobul si ca ceara 'ngalbeneste. Pe .teran privindu-1 galis, ma, rog, zice, Dumi-tale Nu lua, bataie, bade. Zeu, mai bine iea parale. Lear boieriul zice: Bine. Cum void asa vä fac. Sint om bun.V'ascult cum ziceti, numai doara sa va 'mpac. :7Al, al, ai, jidanul zice, ma rog, bade, Dumi-tale Nu lug, nil rog, batale. Zeu, mal bine lea p',rale." Iear boieriul om de treaba, pe minut a si chiemat Vr'o citi-va flacai ce 'ndata pe jidan mi l'au umfiat T. 'ntr'un suflet far de veste numai cit al fi clipit -- 97 Negustoriul jos la scars fosCa gata §i lungit. Sal, ghivalt, ma, rog, mai strigh, nu-1 cu dreptul ba-I pi cat" ; I9,arfiaca,ii-§ifoeporonca si se pun pe numarat. Dal si dalsidhiuitrage-i indesatsipotrivit Ca la, scara.Negustoriul s'ase7ase pe primit, Si strigh, atrigh 'imainte : Ma rog bade Dumi-tale Nu lua rah rog bhtaie, zeu, mai bine lea phrale' caa zicea ca mai degraba, ar fi vrut sa lea phrale, Ca, Wale nu pusese iu tocnieala Dumi -sale. Dar en 'neetul, om ca dinsul, neguatorifi mai iscusit S'a 'mpacat §i pan la una, cinci -zeci toate le-a primit.

* * *

Clud scum sculat jidanul sa se scuture 'ncepuse Omul fear cu rugaciune la boeria din nou se duse : Ieu, Cucoane, dac'ati vra Mai ruga-m'a§i de ee-va, Dumnealui jupiuu -i bun Negustoria. Cinstit va spun. fel pe mine, vezi, nia ctie Tocinai din copilarie Si pe tata l'a citiut Nu leraw lea nici facut. Si pe mama ca pe mine ,,O cunoaste foarte bine Si de-aceea m'aqi gindi ,,Cu banat de nu v'ar fi Partea mea, ca-I chiar cu tale, ,,S'o dau tot Domniei sale". Bine, atunci boieriul zice, porunceste Pe jidan la scant iear it mai lungeste Si din n:u tucepe, §tiff gospodareve, St -I plateasca partea. Se-auzeau strigind Nutnai doua glasuri, cam aqhpe rind: Una I IfVail ghivalt! of I ,Pout ITrei I Ma rog, destul ma doare Nu mai vrau sit ieu biltaie,zeu, mai bine vrau parale... PatruZahnin, ICalmin, Moti, Burah, tata vostru leacamoire I.. 8 98 Mama Rifchi 7)CincII' vase I Tata,val de mine, .,Zeu de cit sa ieu bataie, ieu pitrule vrau mai bine." Sapte, valeu; opt iear valeu tot a§a a tot strigat Pan in capat inca-o data iear cinci-zeci i -au numarat. In sfir§it lua jidanul suta 'ntreaga, chiar de plin On de vrai sa zici primit'a. plata 'ntreaga tot pe yin.

** Mai la urma §i boieriul, cum bra §i Tel pozna§ Pe 1eran chiemindu-I zise : Tine nati-un aldarna§,a Si de odata 'n mina-I puse, suta 'ntreaga numarata. CInd vazii teranul punga bucuros striga de-odata Vina 'ncoace, hel jupine, sa'ropartim un Aldan's§ Nu al zici c'aI fost tovara§ §i le§it'ai pa,gubal."

Char atunci de jos jidanul se sculaseciauzind Pe l eran chiemiudu-1 ieara, de batut abiea §ezind : Aldaina§? Cinste§te-1 siugur. Nu mai vreu, OhIVeis ah, vus }Ica iel catind in urma §i pe fuga -apol s'a pus. T. D. Speranfd.

1101NOGAMIEA_,

Monogamiea, de i mai rar5, la triburile selbatece, dar tot o gasim, bine inOles ca nu monogamiea ideal&ci numai deprinderea de a avea o singura femeecfadesea numai de nevobe.Sit nu se creadit inse ca ie o nascocire a civilizatiei de a-zi. Egipten.ii vechi ieraumonogamb, inzestraii fetele ca si la nob si pedepseau adulterul dind o mie de lovi- turi barbatului si -Land nasul femeei. Nicb urma n'a mai remas a-zi din monogamiea lor, doar libertatea de care se bucura femeile berbere." 09 In Peru poporulul de jos i se impunea monogamiea. In Mexic de asemenea Ter& monogamiea ;chiar bogatiT de si aveau voie sd lea mai* multe femeT, una singurd IMO Ter& legiuitd si numai copiil acesteia mosteneau averile si rangurile. Mongolil sint monogami, bine inteles eel stiraci, cad cei bogati au voie s'a, tie femei mai multe, Inse nu sint recunoscute toate de legiuite. Si laid): adulterul Te pedepsit. Vinovatul ledatoriu sa plateasca o despagubire ce-va, Tear femeea poate fi batuta orl chiar omoritd. Cu toate acestea sint foarte stricatl, si femeile adesea nu-sT ascund faptele. La IaponejI monogamiea ie foarte moale pentru bdrbatl din pricina caselor de prostitutie ; mai mult Inca, bdrbatil au voie ad tie in casa un numar oare-care de ferael nelegiuite.In scurt rasa mongola ne arat'a o ade- vdrata prop'asire a cdsatoriei. Se observa de la ripirea si- lita facuta% Inca si a -zl de KanacIadall, si panla monogamiea grosoland a Chinejilor si Iaponejilor, trecind prin poligamiea Nomazilor. In acelall timp soarta femeelse imbunatateste. La inceput luata ca o prada, mai pe urma, ie numai cumpdratd. Din supusd si proprietate desa- virsita a parintilor orl a bdrbatulul, capdtd incetul cu incetul o slobozenie din ce in ce mai mare, si din ce in ce mai mult le privita ca o persoand. La Indieni se vede in legea lui Maria casatoriea mo- nogarnd si incfara voie de despartenie,Tearsotil41 datoresc unul altuiea credintd. Adulterul Ye groznic pedepsit, femeea bramina necredincioasd poate fi data sa o minince ciniI pe pieata q i in privelistea norodulul. Tear to- vardsul iel, dad, nu ie bram, 'le ars pe un pat de fier, Tear de ie bram putind pedeapsd, cad: D zeu phzeste pe al sal. La Indieni femeea Te tratatd ca un copil, barbatul trebue sä o imvete si sit o povatueascd, TelTemin- tuitoriul iel sufletesc. La GrecT foarte de timpuriu casatoriea a fost monogama, dar concubinele ieraii incuviintate.Cit despre o- biceiul de a-vifurs, femee se gasesc urme rila,GrecI ; 6--100 la Sparta tinarul trebuiea sa fore fata, cu tiinpul ajunsera sa le cumpere, fear mai tirziu parintil trebuiea sa Inzestreze fetele. Fata far5, zestreierh despretuita. Per- sonalitatea femeel mai nu avea fiinta,tatal putea sa o marite fara voea lei. Femeea adulter5, ler& omorita de barbat, dupa ce mai intaiu o judech innaintea martorilor, tatal putea lash cul vroea fata¢iaverea ca mostenire ; chiar barbatul avea vole sail lese averea si femeea ca mostenire cul va vrol, cum s'a intimplat cu mama lui De- m ostene. La Latini obiceiurile casatoriei ierau foarte asemenea cu ale Grecilor. Fata nu se marith cu voiea iei, ci parin iiomaritau cu tine le placea for1itrod vroeau; a- desea o logodeau de mica ; multa vreme tatal avea vole chiar sa strice casatoriea fetei lui. In celedi'nthidtim- puri romane femeea iera curat roaba ;exemplu ie cum Caton tsi-a imprumutat femeea sa Mauriciea lui Hortensius. Corona ler& ca barbatul roman avea voie sa-si bata femeea. Spencer arata ca la triburile cari traesc pe o intindere mare de locsisint impartite ici colea, a trebuit WA, se desvaleasca monogamiea. Fie-care barbat Innainte' de a avea mai multe femei a avut unai adesea Imprejura- rile l'au facut sa remle numal cu aceea. Unirea barbatului cu o singura fernee ie lucru foarte putin trainic la Inceput ; barbatul are puterea in mina, de ce n'ar strich iegatura indata ce nu-I mai place ; mai mult Inca,dac5, barbatul ie slab si nu le in stare sail apere femeea, altul i-o lea. Dup./ Burckhard la unele triburi Beduine, un barbat se insoara pana la cinci-zeci de off. Una din pricinile cari au ajutat la propasirea mo- nogamiel ieste dreptul proprietatei, cad indata ce barbatul a cumparat femeea on a slujit pentru lea nu-i vine la socoteala sa o alunge on sa se lese a fidespoiat de altul ; ce-va mai mult Inca, ceialali barbati carii sint ca §idinsul, ii vor da ajutoriil contra ripitoriului. Adesea se intimpla ca barbatilor nu le d5, mina sa mai cumpere altele, aqh c5, de voe de nevoie remin monogami. 101 Ce-va care ajuta 'Inca lastatornicirea monogamiei, ieste lipsa de razboae caci atunci numarul femeilor le de opotriva cu. al barbatilor ;sipoligamiea n'ar putea a- vea fiinta de cit silind un numar de barbatl a holt& Foloasele monogamiei pentru copii sint far& indoeala multmaimarl de cit in celelalte forme de casatorie. La poliaaidrie copilul cunoa4e cu siguranta numai pemama, asa ca nu se poate bucurl de bunurile ce dau cunoaste- rea tatalui. La poligamie deli cunoaste si pe unul si pe altul,putin folos are, cad intrigile dintre copiii mai multor femei casuneaza o mOitne de dihonii, in monogamie copiii cunosc pe tats ii pe mama, cu totil sint deopotriva innaintea parintilor ;'Intro iei chiar se Lace o legatura prieteneasca, cum zice rominul singele apt vi/4 se face." Chiar intro toti membrii familiei se face o inrudire 'mai strinsa, ne mai fiind mindati de intrigile poligamiei. In societatile carile au trecut faza de barbarie se poate zice ca monogamiea ajuta la imputinarea mortei copiilor ;cad' am spur ca poliandriea poate fi folositoare copiilor in terile cum sint tole friguroase ale Asiel, acole copilul cu mai multi tati poatefi mai bineingrijit in privinta hranei care se gase§te cu multi greutate. Pe urma la selbatecil la caril femeea munceste peste masura de mult, ie o usurinta a fi mai multe, cad' atunci muncesc mai putin si pot mai bine ingriji de copii, de cit data ar fi una singura. Dar cu cat mergem spre o stare socials mai bona, cu cit barbatilcistiga in afar& traiul zilnic, fear femeea ingrijeste inlauntru de copil, cu atita o stare monogama ie mai priincioash copiilor de cit on care alta ; cad' pe linga ingrijirea necontenita a mamei mai au si pe a tatalui re varsata numai asupra lor. Mono gamiea mai are inriurire bine facatoarei asupra color in vrista, cad de si in mon.ogamiile, ma,zise, mai mult selbatece femeiea mai n'are deosebire de cea de la poligamie, totu-s1 incetul cu incetul o imbunatatire vadita se observa. Septimentele itnalte Incq.) a 1l4Da- 102 stere,iubirea adevarata,delirara,i iare fiinta, macar din cind in cind ;Year femeea incepe sa se bucure de o consideratie ma' innalta. Pe urma cind tinereta trece, barbatul citsifemeea nu sint singur' strain'sifare nici un sentiment unul ca- lra altul.Amintirile si impreuna vietuirea timp de multi ani desvalesc in ielprietenieasi dragostea care nu ar putea avea fiinta la batrinete fora de monogamic. Iubirea din tinerete ne fiind stinsa in iei, se ingrijesc unul pe al- tulsicataa -liusura, nacazurile batrinetelor.§i de cite on omul nu traeste in trecut, de cite or' amintirilein- timplarilor veal* de zeci de ani nu-lfac sa trasara de bucurie !Toate aceste simtiri innalte nu pot avea fiinta in o societate poligama on poliandra. Ieata ce zice Spencer cuvint cu cuvint: Nu trebui de uitat ca monogamiea ajuta, de ase- rnenea la lungirea vietei; dupe ce vrista reproducers' a trecut, multamita iubirei trainice ce monogramiea desva- lesteintre sot', citsilubirel fiesti, ani' batrinetilor sint immultiti¢igreutatile for sint micsurate". Cu toate feliurile de casatorie prin care omenirea a trecut se pare foarte adevarat ca monogamiea a ajuns cu timpul innascuta omului civilizat,si catoate ideile, toate sentimentile cansint unite cu ideea casiitoriei cer numai cle cit unirea unul singur barbat cu o singura femeie". *)

So flea Nadejde.

Socotealci cu Dl. Lucescu.

Ceadfntaililovitura a dat'o Dl. Lucescu printr'un articol publicat in Contemporanul," vroind a dovedi ca am facut gresala numindi pe Vulcan intre planetele ce se imvirtesc in jurul soarelui. Dl Lucescu se intemeea pe un articolallulTisserand,publicat in Annuaire du *) Dupa Letourneau 9i Ilerbert Spencer. 103 bureau des Longitudes, numai toata ciudaliea lucrului sta, tea in data articulului lui Tisserand, cu mult mai pe urma, scris de cit articolul mieu din Contemperanul". S5, presupunem a Dl. Tisserand a dovedit pe deplin ea,'ideea celor ce credeau ca ieste planets Vulcan n'are nici un temeiii, de unde rose urmeaza c5, ieu trebuea sa stiu ce va dovedi Tisserand mai multe luni dupa ce voiii fi scris articolul midi ?! Mi se pare ca asemenea cerere ar fi fost prea nedreaptk mai ales din partea D-lui Lucescu care vorbeste in cursul D-sale de cosmografie despre vulcanil lunei, cind s'a dovedit de mult de catra Faye ca, foarte gresita idee isifac de lung eel ce socot ca vulcani a- dincaturileiei.Am prescurtat articolul lui Faye si am gasit cu drept cuvint prea ciudat ca Dl. Lucescu WA nu fi stiut de dovezile zdrobitoare aduse in potrivafiintei vulcanilo'rin lung mult timp, dupa ce putuse sa le ce- teasel inRevue scientifigue". Cam nu se potriveste acest fapt cu pretentiea neinteleasa ce avea ca ieu sa fi stiut mai dinnainte ce kill s5, scrie Tisserand! Cum ca, aveam dreptulsa, credca.ieste Vulcan unneaza, de acoloc5, asa au socotit astronomi insemnati nu numai innainte de articolul lui Tisserand, dar chiar si dupa Aceea.Ca dovada, void aduce pe _Millet care in a- nul 1882, 15 lulie, a publicat un articol inRevue scientifique" sub titlul Les planetes extremes de notre systeme solaire". Ieata, in adevar ce zice la fata 81; Mail jusqu'a, present, 11 n'y a rien de plus incertain que ce corps que plusieurs out vu, que d'autres ont cru voir, et quo l'en- semble de faits parait condamner ;toutefois, ce serait une grande deception si on ne pouvait revoir cepetita- stre" *). Pe urma da, o lists foarte lung5, de observatii luate din o lucrare a D-lui Ledger, dup5, lista lui Wolf, intro care si pe a lui Lescarbault din 1859, 26 Mart. Arata, *) Dar pane acuma, nu-i nimic mai nesigur de aced corp pe care mai mulfi l'au yawl, pe care altil ei-au inohipuit cii, l'au vazut, si pe care totalul faptelor pare a-1 condamnit,totu-gi ne-am mire. dace nu s'ar rites vedea din nou aced, aetru. 104 apoi ea dupa cercetarile la Kirkwood lipseste o pareehe lui Mercur, caci celelalte planete an toate.In sfirsit inchee zicind urmatoarele cuvinte despre Vulcan :Nous allons quiter cette planete qui a ete etudiee par Pun de nos genies mathematiques frangais, qui dolt reparaitre qui a ete vue enfin, pour un corps plus hypothetique encore quo Pon n'a jamais vu" **). Dupa acest exempla cred ca cetitoril nu -nil vor Li- nea a nume de reu, data, intr'un studiu ca Ce s tim despre lume", in care am cautat sa arat cum mi se infatosa mie lumea dupa datele de pe atunci cind it scrieam, am pomenitQipe Vulcan intro planete. Negresit ca,' de scri- eamarticoluldupa publicarealui Tissandier,asifi fost mai la indoeala ski asi fi pus un sewn de intrebare in parantez dupa Vulcan. Cit in privinta vulcanilor din luna remin Inca in asteptare sa vad ce va respunde Dl. Lucescu si cum va arata ce-1 °presto pe D-sa de a primi parerea 1ui Faye, publicata de Inuit, fear nu dupa ce is i centigrafiase D-sa cursul. In privinta lunei Venerei, ma sfichlueste Dl. Lucescu inteo nota la un articol intitulat Luna VinPrei"ski ca sa nu -mi tread, nebagata in Emma nota, mi-o insamna cu albastru.Teat& ce etain nota do la pag. 180 No. 6 din Recreafti ftiintifice": D. I. Nadejde ni spune, cu toate a- cestea, in mod hotaritoriii caVenus are o lund" (Con- temporanul anul I, No. 2, 1881 Julie in 16, pag. 45) Cine sa fi amagit pe Dl. I. Nadejde ? A ceasta numai D-sa o stie". Mai intaiii se pare ca ieste un fapt la Dl. Lucescu a se intemeea pe articole mai noun de cit ale mole. Vad citat un numar din L'Astrononaie, revue mensuelle, 1, Aoilt 1882" pe cind articolul mien s'a scris la 1881 Ju- lie in 16. Metoda foarte bursa !FagaduiescQiieu D-lui Lucescu ce-va de acest feat, ca sa-I fac o phicere. **) Vom piriisi aceasta planet& care a fost siudiatii de iinul din geniiie noastre matematice franceze, care trebuie sa semai arate care a fost vazutii, in sfirsit, pentru un corp mai ipoteticInd,pc care nime nuPa yamt vre-o clgu, 105 Mal inthiii dupa teoriea MI Laplace ieste bu nepu. tint& sä nu alba, Venus, dac5, nu doua luni ca Mars (ad- misei de Dl. Lucescu) dar eel putin una, cind pAruintal qi Mars au. Jeste cum am zis cu neputintg sa, nu se fi formatqipentru Venus o lung macar.Pe urrag dacg multe din observatiile citate de Dl. Lucescu dup.& autorii D-sale se pot explica, prin, greqa15,.0r1prin aceea ca in dosul Venerei se vor fi aflat planete mid Inca necunoscute pe atunci, on chiar Neptun, nu-I mai putin adevg- rat ca n'ar fi §tiintific a le lepada, pe toate. Mai departe ce facem cu observatia de la 6 Iunie 1761 facutg de A- braham Scheuten la Crefeld? In adevar acesta vgzii un corp mic negru insotind pe Venus in timptil trecerei sale peste soare. (Vezi Revue seientifique pag. 81, 1882 Julie 16) Mi se pare ca din aceastg observatie$idin cele citate de dl. Lucescu urmeaz5, ch trebue sg aibg Venus o lung, ba 'Inca ca. a 0 fost vazuta. Pe lingg acestea voiii mai adduga ca,, clupg Dl. Safa- rik,auobservat 21 de persoane cum une-ori se vede partea intunecoasg a Venerei luminata cenu0u. Din cele 21 de persoane, 12 au observat faptul de mai multeorI. Mai molt de jumb,tate din numarul observatiilor au avut be intro 1863 4i 1875; Safarik credo ca s'ar putea ob- servg fenomenul la fie-ce conjunctie a Venerei; fiind cine-va cu luare aminte iii avind un telescop destul de tare. Cea mai veche observatie asupra acestei lu nizYI cenu01 a fost facutg, dupg cit a putut aft& Safarik, de catra Dur- ham la 1712, mai pe uringde Bode, CriktianMayer, W. Herschel, Schroter, cele mai din urma de Winnecke qi Klein in 1871. Klein credo ca lummg se poate explica prin presupunerea ca Venus are o lung." *) llupg toate acestea poate vedea on -tine ca nu fac len presupuneri ma, din vint, cum ise parell-luiLu-

*) Safarik a publicat eereetiirilo sale in Gaea anul 1874 pag. 154. 0 prescurtare tradusa mai sus se af a 1,1 Iahrbucli der Erfindungen und Fortschrltte auf den Gebietcn der Physik und Chonie, der Technologic 104 Xechaniti der Astronomic und lifeoevroeogic. Leipzig 1875, 10G cescu, si a nu ma las amagit fa'ra Fla fiucel putin cu tovarili caril sii nu-mi face rusine. Cred limpezita socoteala cu Dl. Lncescu si prin urmare on dnd se va ivi prilej putem incepe alta. I. Ntidejde. =302.1=1Z-es.

Ho lera leste o boala cu varsaturi 0 cu diaree. Se intimpla adesea Eli leste calpinata de fellurite pricini care a- tita pielea stomahulul, on a matelor sau nervilacestor organe. (Otravire, mincare de bucate stricate sau foarte greu de mistuit, riniri de nervi, etc.). In lunile calde de ara se intimpla asemenea boala in fie-care an ci se cu- noacte sub numele de holera europeand (cholera nostras).. Nnmal a rare on leste foarte tare si atunci se observe la cel ce patimesc: varsare foarte imbielsugata de materil albe ce samana a alp& de orez precum §i diaree tot de asemenea materil, invinetire, receala la plele, schimbare la obraz, circel la pulpe, puls de abiea simtit ci a- n-10/.0,1a glasului. Aceste simptome tree de regula 'lute ci numal rar se dirges° Cu. moarte, dar se intimpla de regula", §i la hotra asiatica care lovecte adesea foarte multi oamenl o data §i leste foarte primejdioasa de vreme ce de regula mor mai mult de juniatate din eel loviti. Mersul holerel asiatice leste urmCitoriul. Mal tot deauna se arata dintru'ntiiin slabaciune si turburare in mi- stuire timp de cite-va zile 0 a nume diaree apoasa Cara durerl; adesea rose boala lovelte pe neacteptate ca teas- netul. De o data, mai cu same noaptea, apuca pe cine- *) Acest articol it traducem ciprescurtiim dupit Die neue Welt" No. 25, 1383 pag. 630. Autoriul ieste von Pettenko- fer din Miinchen si l'a facut pentru Conversations Lexi- icon" Iglu! Brockhaus, 107 va diaree strasnica, care numai de la inceput mai cti- prinde exeremente colorate, apoi in curind numai materii ca apa de orez, lesiloase, cu celule epiteliale din matele cele suptiri, cu picaturi de grasime, globule de singe, cristale de trifosfat de calciti si feliurite ciuperci. Pe linga diaree se intimpla in totdeaunasi varsaturi, ce cuprind de o data fiere $i materii din stomah, apoi numai aceea-$i materie ca si diareile. La asa numita holera uscata, forma de tot primejdioasa care se intimpla rar, nu se observa materiile apoase de can am vorbit, pentru ca. pa- ralizarea matelor face cu neputinta darea afar& a materiilor. 0 data cu varsaturile si diareile apoase se arata $i sete chinuitoare, precum si scoborirea temperaturei sia pulsului, bataea inimei se slabeste, minele, picioarelesi urechile se invinetesc $i se fac red ca de mort, ochii se arata, adinciti in gropile lor,glasulse face ragusitsi fail sunet, urina nu se mai poate da afarti, circei dure- rosi incep in pulpe si talpi, etc. In sfirqit, une on o data cu incetarea varsaturilor si adiareei,inceteazA pulsul, bataiea inimei, chiar $i sunetele inimei cu totul si moartea urmeaza aratind semnele unei opriri de singe si pa- ralizari de nervi (holera asfictica eau limAdusitoare).In cazuri norocite inse, incepe cu incetul a se ridicacal- dura, pulsul si bataile inimei precum siurinarea incepe a fi cu putinta, somnul si puterile se intorc leara-si, materiile apoase ale diareilor incep din nou a fi ca de o- biceiii. Adesea urmeaza dupa holed, un felitidetifus, care tine de multe on mai multe septamini si de care mor destul de multi. Cercetarea trupurilor color mortl de holeraarata, doua lucruri mai insetnnate: un catar de mate cu multime de materie secretata si o ingrosare mare a singelui cu urmarile Id.In mate, in parte si in stomah, se afla o materie ca apa de orez, care se alcatueste din apa des- partita din singe si din celule epiteliale ale paretilor tu- bului mistuitoriii.Pielea de prin launtrul matelor ieste aprinsa, incruntata pe dedesupt si unelocuri desvalita de 3.0S epiteliii ; ghindurileQialto prelungiri Tauntrice se easesc inflate.Singele ieste ros-albastruinchis, ingrosat mai mult sau mai putin, in unele casuri cleios ca pAcura. Se arat& geancadit in ininad, in. vasele capilare lipseste, aka ca tesetura celular5,, muschil si alto parti sint lipsite de singe, uscateTineelastice, pielea ie cenusiegi.zbircita, pelitile seroase se gasesccleioase. Mai totdeauna sint rerunchii schimbati, une on foarte tare, la cazuri grebe ; urina cuprinde albumin& adesea chiar inca innainte de moartea bolnavului. Singele pierzind mult din apa sa se intelege de ce se ingroasa si se raised mai incetflume poate pktrunde in vasele capilare. Din aceasta, pricing inceteaz& resufiarea in pl 'mil,se intimpla lips& de resuflare Si infAdusire. Creerii Mu pot fi braniti de ajuns cu singe si de meba se intiinpla fenomene ce aratl o suferint& de dreeri. Pentru c71 sing ele ingrosat ieste mai putin de cit innainte de a pietde ap6, se intelege de ce pielea ieste zbircita. Coloarea -vinAtal a leteI Si a pielei se intelege din pricina resufla"- rel neindestulatoarN cAci se stie ca singele se inroseste, din pricina oxigenului ce soarbe din aer. In scurt aproape toate simptomele se inteleg din trecerea a milt& apa din singe in mate. lboleraasiatich se cundaste de mil de ani iunele p&rti ale Ostindiel (in Bengalul de jos, Malva, doasta Ma- labarului).Portugbejil au dat de aceastA boa16, rind In veacul al nn-spre-zecelea an ajuns bye la captil bunel Spe- ran(e la Goa in Indiea, chiar in scrierile sanscrite aflam boala descrisii cu toate simptomele sub numele de Susrata §i de narlha nrciri (moarte mare). In sanscrit se mai ma- ineste vishiai1ku (vgrsatura), calaaikic (circei), vilamblket (col- lapsus.) Find a toate simptomele bolerei se pot intimpla din priciiaa, arsenicului on a ciupercilor oteavitoare, se poate credo cai holera ieste pricinuita, de vre tin organism inferior, de vre unMillde ciuperci. Pan& acuma nu s'a cercetat acest organism. Fiintele ce pricinuesc boala se log bast in ; dar se pot intim% de acolo peste toati lumea gi se pot destrolta,gi pricinui boala gi in alto locurl unde gasesc locuri priitoare.De mult nu-gI puteau face o idee lamurita despre holera din pricing c5, pe de o parte o vedeau atirnind gi de constitutiea paulintuluI gi de legaturl cu terI uncle Iera, boala. Din pricinA ea se ample om de la om de holera, ziceau o boala WOr lipsitoare, Tear din pricing c5, o vedeau legata defelInl pamliatulul etc. le venea a o credo miasmatica, adeca ea frigurile. Pettenkofer a aratat la 1854 ca pe de o parte leste holera o boala molipsitoare gi a trebue sa fiea- duyl Inteun loc germinil ce o cayuneaza, sear pe de alts ca acel germenl pentru a putea pricinui board, aveaune- vole de anumite feliurl de pamint pentru a seintuu10. Chlar in Indiea sint numal putine districte iica- rile holera leste totdeauna, gi chiar in acelea une onse intimpla numai din cind in dud. cazuri, altoonTadeva- rate epidemiI. Germenil dui in altolucurl undo holera nu-I acas5, la dinsa dau nagtere la maT raulte geueratil dg fiintI carit1ipierd inse toata puterea iu timp de in an doT gi trebue sa, fie adugi lear5,4l germeni de la locul paytereI for pentru a incepe din non o holera. Acyst fapta'aobservat gi in Europa, cael toate epidemiile an rinna- intatt de la resarit spre apus onaq, la Vermul Inareispre launtrul continentulu!. 0 dovada convingatoare pentru inceperea unei epi- demi1 de holera se cere sa,fieaduyi germenl din terl unde se ail& boala, no dau epidemiile din Malta gi Gozo, unde s'au intimplat gepte de la 1835. Amindouo, insulele slut vecine gi se asamana in 'totul in privintaptionintu- luigi a clime): gi s'au aratat de o potriva de priitoare pentru desvoltarea germenilor de holera,. Gozo Inc gi maT priitoriu de cit Malta. lnse Malta sta de a dreptul fn legatura cu lumea, pe cind la Gozo se merge do la Malta gi ieata, tot deauna s'a aratat intaiu epide idea in Malta, care putea primi mai ugor germeni adugI din a- far&gi numal peste dou5, tree septamini gi in Gozo. Fiind -110- a dupi dint ata spus Gozo avea pama' tui qi clime incte, mai priitoare pentru holer5, de cite Malta, in tot deauna au fost epidemiile mai omoritoare la Gozo, Faptul ca nu ciau desvoltat intaiu epidemiile in Gozo, mate ca ieste nevoie de germeni aduvi de aiurea qi c5, am grefol presupunind c5, germinii zac oare cum in amoralaqtep- tind prilej bun. Holera asiatica ieste acia, de veche caqi culture intheana, cel putin, dar nu s'a intins in Europa de cit tocmai in veacul al19-lea.Negreqit ca pricina ieste lutala comunicatiilor din veacul nostru. Cea drn- tliu epidemie adusa in Europas'a intimplat la1831, cinci ani dupA ce an inceput a imbla vapoare din Eu- ropa in Indieaviinnapoi. Afar& de comunicatil se simteqte in Indiea ca gi a- farl din Indiea inriurirea pImintului §i a anotimpurilor. Sint locuri carile s'au arittatfoarte priitoare boaleivi altele cari an fost cu desavirgire sau foarte tare scutite gi anume la fie care epidemie. In asemenea locuri chiar dace se educe boala, de prin vecinfitate tot nu se poate intinde. Intro locurile a- parate de holera trebue sa cit5,rn oragul Lyon din Fran - %iea, prin care seface comunicatie aqa, de mare intro Parisgi Marsiliea, amindou5, foarte primejdioase in timp de holer5,. Chiar in 1849 cind in urma unei rascoale s'au trimes regimente, carile aduser5, holera din Paris §i din Marsiliea, qi cari an incunjurat, cuceriti ocupat mi- litaregte oralul, tot nu s'a intins boalaviasupra locuitorilor. Locurile de la munti qi din vh'ile muntilor sint mai putin qi mai rar atinse de boalA de cit cele de la lesuri, dar qi in cimpie sint intinderi insemnate, locuite adesea de oameni grad, cari remin neatinse, in timp ce in imprejurimi holera omoar5, multime de oameni. Ca pild5, se citeaza un district din Bavariea ling5, Dunarea Qi altul intre Roder qi Spree in Sachsa.§i faptele se asamAna la toateepidemiile. Scutireade holer5, poateavea doua pricini: feliul p'amintuluigi apa. Locurile aqezate 111 --. pe phmin' t format din militurl nil tocmg veclil, on pe coaste plecate tare sint mai priitoare pentru holera de eh cele asezate pe stind ce se lash grew strhbatute de apa si de aer, precum §i de cit cele de pe muchl sau culmi ridicate intre douh val. Cind cercethm cum se grupeazh localithtile bintuite de epidemil, vedem ca nu se insir6, de-a lungul chilor de comunicatie, ci formeacla regiunl cari se af16, in basenul aceluia-$i riu, on sint supuse laacela-$i mod de seur- gore a apelor de pe dedesupt.Se scotea in potriva ideilor lui Pettenkofer a holera s'a intimplatsi la Gi- braltar deli leste zidit pe o stinca, atunci iel a calatorit la 1868 si a vhzut a Gibraltarul Ieste ridicat pe o patura de phmint ros care tine in sine foarte mult6, aph sica stinca pe care se asazsa acest phmint leste foarte crapatt1. Stinca de la Malta leste poroash ca un burete si a01, de moale, a se poate thlea cu cutitul si cu flerfistraul.

(Va urma). T.II. Politica de moravurl.

Monogamic, sfinta noastret familie,libertateindividuallt, pudoare, etc !! Ce mai be'ie de cuvinte, cum a zisLas- sale, toate aceste slut numai pulbere azvirlith pentru a ascunde lucrurl scirboase ; nu ma voiu sfil a spun ca in societatea noastra alp de delicath la auz, se gAsestesi promiscuitate si poliandrie si poligamie, nu-i vorba ne- legale, ba iertare promiscuitatea le legala si push sub a- phrarea politieneasch. Poate le nevoe de lamurire ? Dar ce leste prostitutiea, dach nu un soil de promiscuitate, si nu ieste push, sub phrinteasca ingrijire a politieI ? Dar acum s'a gasit eh toate acestea nu slut doa- juns, cum Bucurestil oral european sh fie mai pe jos de cit Parisul on Londra ? In acelea FA fie politica de moravuri si in Bucuresti nu? Frumoasa politic de moravurIi -iih care a dat ni§te rezultate minunate s'a nu fie §i la not ? Pare c5, atI uitat ca sintem Belgiea Orientului ? Sustinaoril acestei minunate institutil zic ca trebue de fa.cut aceasta pentru a irnpiedeca propa§irea groznic4 a a virusului sifilitic. Ce n4lucire au aseminea oameni. ca- riivora st&rpl un reu cu un mijloc ce-1 va immiflti in- miit, sacrificind o multime de fling nevinovate. Politieadc moravuri le Inca o ticrdo§ie din multele pe cari mintea omeneasca le-a nascocit.Agentil leiau, voie on la ce timp §i on pe care femee ar presupune-o iei cä ie necinstita sa o tarie la politic pentru a fi cer- cetata de doctor de ie sanaloasa; §i tot odata pentru a se incredinta de are autorizatiea politiei de a face me§- tequgul de tprostitufa. In Frantiea, unde multamita" nascocirei bArbate§ti a- semenea politie I I are fiintA, s'au intimplat multime de nenorociri din pricina ace§tel neru§inate bande de sel- bated', caril se numesc agentil politiei de moravuri,femei cinstite au fost prinse, tirite in politie de catrg,a- ce§ti daral; fete tinere §i cinstite au murit din pricina scandaluluielscirbei de a fi tirite§i supuse cercetgrei doctorului, 4z1p.pa ce?maihataiii alt stat impremA cu cele mai injosite §i mai destrinate ale societAtei de az-i.. Fe- meile fug de acelti agenti mai groznic decit de ni§te cirriturbati. Ce vroiti stau pe uli a ca la y'inat qi se ra- pad dupe', gust asupra pra'zei. Sint pilde c5, femei urma- rite de iei eau omorit aruncindu-se pe fere§ti §i cite altele de scnul acesta. Ce vroii, femeea on fata care in timpul noptil a- learga poate dupe un doctor fiind ca tatal, barbatul on copilul ii lint in priejdie de moarte poate fiprinsa ci inchish" papa ce sacercetez5, de nu ie femee publics. Chiar 2ioa mare femeea vine de la lucru on dintirg, agentul o opregte o tirie la politie,indata ce nu i vine lui la socoteala. Ce vroii, pentru femei nu ie libertate personal5,, femeea nu ie persoanA,ieaInca briedupti d'insa lantul robiei.Va veni vremea 8a nu putem ie§1 113 din cash ra'al phzitoril Dar ce zic, s'au intimplat cazuri cind logodnica a fost ripith de lingh logoclnicul shu, find. ca agentilor li s'a ngzh,rit ce-va: ra'cne,Ae, striga, roagit-1 sa meargh sa se incredinteze de la marturi ca presupunerea lui nu ie adevarath, ielnici nu to aude zice ca spul minciuni.Cad' ce li pash, pare ca dad, se va ade- veri ca nu an avut dreptate, are sa -i pedepsasch cine-ya, o gret,-,alh mai mult vor zice cel mai marl ce-I de facut.In caltea, D-lor apAratori ai poliiei de moravuri, odath cu votarea unei asemenea legi faced cel putin bu- nhtate de regulati ca fie-care femee sa poarte cite o zgardh pe care sa le scris a cul fiich on femee le, cari astfelhlavind un feliti de garant sa fie scutita, de atitea milelii.Pilate cu chipul acesta femeile nevinovate cari nu se vor supune la poftele agentilor, nu vor fi murdh- rite§iinfectate de specululdoctorulul,purtatoriual otrhvel de care void sa va feriti;nici nu vor minea alopti in inchisori di'mpreunh cu cele mai stricate neno- rocite. S5, mai indrhzneasch a zice eel cari an asemeneai- deiea bArbatil nu sint tiranii femeilor qi 'ea, nu le au ca roabe. Cind pentru gustul de a-0 face toate mi§eliele cu siguranth, (dupe credinta lor), voesc sa jertfeasca chiar femei cinstite. Ce ie de &cut, ziceti, cite-va gre§eli, dar vom pune stavilh acestei infectiuni; gre§ala,cetiti tra- tatele despre aceasta §i va veti incredinta. Nu sint destul pamflet pentru naonogamie casele de prostitutie, mai trebuea inch politiea de moravuri. Cu- raj, atl. apuoat bine.Nime nu thghduefilte ca oamenil sint stricati, ca sint chiar selbateciin privinta sexualh. Dar ca acei cari tipa, mai mult pentru sfinta familie, pentru pudoarei ao, mai departe, sa faca legi, sa reguleze gi sa oplo§asch desfriul, sa iea tare de pe asemeneamirOvil, sh dea tot ajutoriul nelegiuitelor cari tin asemenea case ! Cine nutieoh dad' o nenorocita fuge dino cash de prostitutie, politiea se pune in mirare, o prindei o aducesa -liimplineasch frum.oasa functie sociala, 114 Inte leg Fsa se amestece politica acolo unde poate impiedeca reul, char srt oploseascaHi saajute asemenea lucruri, le chiar o do vad5, de nesocotinta.Femeilesint prinse1iarestate indata ce s'ar presupune ca s'au aninat de trecatori, ziva in amieaza mare ;sexul slab pro voaca pe cel tare, ininorul pe major §i pentru ca eel din urma cu toat'a maretile calitrtti cu cari,s'a supranumit, cade in crtpcana celui dintaiu adeca a minorului acesta e pe- d epsit, inchis, batjocorit, etc. Barbatul de trei- 7 eel de ani, chiar invatat care a avut toate mijloacele de a se lumina, de a capata o idee mai innalta de moralitate, se teme srir- manelul sa nu cads in cursa unei minore, de §epte -spre- zeci on opt-spre-zeci ani poate, careia societatea nu i-a dat nici mijloace de a se lumina §i nu poate avea vre-o idee do morala mai innaintat5 de cit selhatecii, adeca nu are nici una, ci merge calauzindu-se numai de simturile cele mai dobitocesti. Ei bine, innaltilor stipini, de ce nu m6- surati cu aceeasi masura§ipentru femei ;data iele sint inchise, de ce sa nu fie si barbatii cari vor provoca pe femei ? Citi pe ulita nu urmaresc femei cinstite, nu incep a le face curte, ii adesea retipsc ale nenoroci.Prin gradin;citi imbla cu cirdurile dupa ash numita curte, un soni de mincare care stric .case, nenorocestefamllii Qisminteste fetele la cap ? Prin saloane ce fac eel mai multi data nu curte, atit femeilor m'aritatecit1ifetelor ?Multamita acestil maestril alese reuesc adesea sa fuga cu femel chiar din bal. Tel bine trebue sa faceti o politie de moravuri§ipentru barbati ; ma tem rose c5, vor fi cam do la olalt5, inchisi ;si-apoistim not vorba ceea corb la corb nu scoate ochii." Cind faceti asemenea legi ziceti casinteti logicisi 'drepV, ca in folosul saurtatel trebue sa inchidetii cer- cetati pe femeele desfrinate ;iel bine nu ie logic nu ie drept ca vi barbatil desfrinati sa fie inchi§1 ? Sofiea Nadejde. ;a-.115 D irectiea urmata de Cortemporattul" (sfirsit).

In privinta literary trebue mai intaiii sa spunem cite-va cuvinte despre pricinile ce ne-au impins sy publi- cdni anecdote populareaipovestiaiapol despre naturalism. Am publicat anecdoteleqipovestilei pentru insem- ndtatea for literal*cdci stim ca plac multora cum ne plac si noud, dar mai ales pentru a strinize material care sa ne dea putintd, de a cunoaste starea sufleteased a poporului nostru in trecut, acuma $i leghturile lui cu veci- nii. Dl (faster a cercetat mare parte din materialul lite- ratures populare ro mine$i a aratat cum au strabdtut multe credinti din producerile literare scrise in baffle $i anecdote. D-sa a mai spur ca afard,de acest material iesit din literaturascrisd, mai ieste incd un material foarte greu de deosebit, dat de mitologiea populard. Dar chiar fall a cerceta,in privinta originei credintelor din basme si anecdote, ieste de folos sa vedem cum priveste si cum intelege poporul lumea.Ieste o gresald a ideali- stilor, a voi sd-si inchipue un teran romin care nu se a- fld in lumea incunjurdtoare in loc de a cerceta si a cunoaste pe teranul adevdrat.Prin darea la iveald, a anec- dotelor si a povestilor noastre, credem ca lucram $i not pentru a face cunoscut teranul romin. Aice ieste si locul de a spune ca n'am publicat a- necdote tigdnesti, etc, cu gind de a ne bate joc de ti- gani, ci pentru a arata cum si-t inchipue poporul. Do a- semenea prin anecdotele despre Jidani nu von avea do gind a ne bate joc dedinsii,ci numai a ardtd cum inchipue poporul ;bine reu, dar trebue sa stim nu cum ar trebui sa gindeasca poporul, ci cum gindeste. Lasam pe samaidealiatilorsd-$1i ,p15, capul cu visuri despre feliurite lucruni, not sa cautdm adevdrul, Cat despre naturalism spunem numa c6, ne -am 11Q- 116 Varit pentru dinsul in potriva idealismuluii in scurt ca naturalismul in literatura, insamna intronarea adevarului in locul viselor.Ieste de mare trebuinta sa se studieze omul ma cum ieste in societate cu patimile lui ¢i cu urm-- rile lor, lara, aceasta cuno§tinta nu se vor putea starpi relele. Despre naturalism volt) scrie un articol a nume pentru a putea respunded-luiXenopol. Am putea sa ne lasam de asemenea respuns,caci d-1 A. G. Djuvara a scriso carte intreaga ca respuns.Noi inse avem de Bind s luau' lucrurile dintr'un punct de vedere ce-va deosebit, sa stringem apararea naturalismului mai pe scurt. On cum indemnam pe cetitorii noqtri sa, nu tread, cu vedere scrierea d-lui Djuvara, care ieste foarte bine alcatuitagi bine scrisa. Ne simtifericiti ca s'a gasit in Romaniea asemenea luptatoriii pentru naturalism. Asupra unor puncte nu impartaqitn parerea autoriului, dar despre acestea alts data. Pentru a face cunoscuti autoril naturalists am tra- des mai rnulte bucati din Zola etc.i vom mai traduce. In Contemporanul" s'au dat la iveala si cite-va incercari de scriorioriginale, pentru ca not orede ca chiar de nu va avea tine -va numai de cit talent pentru a face lucrAri de arta, dar in insufletit fiind de metoda naturalists, va da macar documents omenmti, va arata o parte din adevar.Noi nu zicem ca incercarilede nuvele" publicate au fost toate naturaliste sau toate bune, cetitorii n'au de citsa-shface singuri Mee in aceasta privinta. Am crezut de cuviinta o asemenea dare de same pentru a inchiea oareli cum in scurt mersul ideilor noastre p5n5, acuma.In anul al treilea marl lupte ne a- steapta intro altele cu Revist4 teologicaaqicu cel ce sein rota de §coala idealists.Ne vom face datoriea pe cit vom putea. Inca o chestie insemnata despre care s'a vorbit a- desea in Contemporanul" ieste chestiea femeilor. S'a do- wdit priii uu Tir de articole cde geaba se lingulesc 117 baxbatil cu ideea ca se vor putea apara nedreptatea ce rack femeilor prin invinovatirea ca sint mai proaste de cit barbatil.S'a aratat ca creerti femeilor sint maY grey de cit af barbatilor, dacg se tine sam?L de greutalea trupului.A cest rez.ultat asa de inseamat l'a scos autoarea articolelor din datele cuprinse in articolele si cartile privitoare la aceasta materie $i mai pe urma s'a adeverit prin cercetari foarte insemnate ale lui Manouvrier ca nu fora, gresita. Prin urmare singura arma ce mai remasese in minele barbatilor si de care se folosi ysiDl. Maiorescu Intr'o conferintii D-sale la Bucuresti, s'a frint.S'a publicat in Contem- poranul" o prescurt:ire a cartel lui Stuart Mil intitulata Supunerea femeilor"si s'a aratat cum se sfarma toate incercarile barbatilor de a-si sprijini privilegiile. Lucru ciudat inse, deli de nuke on s'a spus limpede ca not privim votul, fie si universal, precumyiparlamen- tarismul ca comedii; totu-si s'au gAsit unii caril au scris ca not cerem pentru fame): drepturi politice.Departe de not asemenea idee, nu ca s'arcuveni a nu le dai astfeliu de drepturi, barbatii carii cred de mare folos votul si alte exercitil nefolositoare ; dar pentru ca not stim bine ca de s'arsida asemenea drepturi femeilor tot ar remanea in robica barbatilor cea mai mare parte. Despre. casatoriea adevarat morala, adecti intetileeata numai pe iubire,precum si de casatoriea libel% care ar face cu putinta mai ware numar de casatorii morale Inca s'a vorbit in Contemporanul" si se va mai vorbi °Ind va fi trebuinta.

I. Nddejde.

indreivicala laurt plagiatortit prins cit ntina'n, sac. innTelegraful" de la 26 August 1883 ne respunde 1)1. A. J i1jrr't§414Al. raigrot la iumoviiVrea, ye i -au facia call 04- - 118 gleazh lucrarileD-sale indi eapta si in stings si astfeliii imple colonele Telegrafolui. D-sa se mieara si oare-sl cum ne lea in As, ca l'am desco- petit tocmai ocurna, clupa ce si-a facia mestesugul time de zece luni de zile. Spy e lamorires, D-sale ii vom spune eh de mult sti- esim ca plagieaza (ne leidestula, dovadhliimba luerarilor D-sale), dar nu ni s'a nimerit sh punem, panh in urma, mina pe texturile franceze. Dach Al. Paigrot insamna, Plagiator, nu ne pasa, faptul in- selaciunci si a furtulni literar remine nesting. Cel mai multi din cetitoriT Telegrafulni" all erezut de bung mina ca lucrarile Mh- rioara" si la Herastrau" sint hicrarioriginalealeunuia care are gust sh-si puie un nume eindat. Mal cinFtit ar fifost,daca, or fi spas la fie-care bucath dopy tine a lunt'o si nu ar fi taut -tt sit insole lumen. Se vedP ca di. Al. Paigrot s'a, indeletnicit mult cu cetirea .,Cimpoiulul" de ne da, de gicit intorshturile ceface. Dl. Al. Paigrot crede eh, ar fi fost o grosolananecliblicie a iseall AlPaigrot, cind avea de Bind sa, furs ;Ilona ni se pare ea din potrivit si a facet astfeliii o portith en sa sape cind vafi prins cu mina pe lucrul altuia. Despre greselele de traducere Si de loccllizare se aphra foarte Ain D-sa, cacT orT cum a scoate intern) Inc fraza despre ceasornic si a o lash in alto! nu arata vre o ghibacie deosebita. Culmea tuturor Teste fraza nrmiltoare :Observatiea aceasta a d-Tor Digitalis si Verax mai dovedecte ca n'aunici cea mai mica idee de modal espeditiv in care se face partea literara din un ziar politic I" Ash dart ne marturiseste cu nevinovatiP Dl. Al. Paigrot ca partea literarii, din ziarele politiee se facefurInd de icTski de colea. NoT stim eh la nnele ziare se fac tot astfelia Qi parteapo- litica,ba chiarsiarticolele de fond. Aduceti-va, aminte de Na- tiunea." Dar &eh se face astfelin nu urrneaza, ca ash-i bine sieh, clack toti fury, nu mai leste oprit de a fora,sipentru oameniT cinstiti. Cinstite Al. Paigrot multe 1ncruri mirsave se fac de ziareletole marl, de oamenii cei marl O. de eel mici; dar departe am ainn - ge dad, no-am crede din aceasta. pricing in drept (11a no lug, - asemenea modele. DI. Al. Paigrot poate va fi §tii nd ca jurnalele frantuzestl de pe canse lauds can furat, nu au obiceiiia -flfabrichaca do experlitiv (ce cuvint delicat, lua,0 sama, va rog) partea for literara. Dacit ash sefacepartea literarala toateziarelepolitico romine, ar fi ctorii D-sa sit dovedeasca, urn nu credem Mita nu vom avea dovezi. Despre Telegraful" unde seafiAoploqitdl. 119 Al. Paigrot nu ni se cade a nu1 credo, ea trebue satie singur cum stau trebilo si afarit de acestea respunsul D-luiAl.P. se vede ca a fost luat ca bun si de rkdaqie. Treaba D-lor sale. Ce- titorii vor judeca, cuin vor vol. Mai spunem cite-va cuvinte cinstitului Al Paigrot,a nume ne miera,m cum de a remas nepedepsit de loan Popescu si de Coshed Dobrogeanu pe carii i-a facut sa joace roluri mirsavesi de ris In nuvelele D-sale. Orl poate acestiprieteni s'ausin4it maguliV de descrierea ce le-a Mout! Ieu unul rnarturis ese ca nu magi fi simtit tocmat vesel, data cine-va ar fi spas ca tot soda- lismul si tot ce asI fi Mout pentru omonire mi-a slujit pentru a ma face iubit de feliii de fella do femel de uliVa,carorasit 1t sarut calcaml pentru a le da, indestuiarea de a vedea injosit iiina- intea for un om do care tremura imparatil. (Bre ! Bre I Bre I). Rolul lui loan Popescu leste stmai caraghiozsi arniutestede tine -va diutr'un roman inglezese, care 41 inchipuea ca are ochi asa de al drmului de strapunge pe eel pa caril priveste si ---1- bine InOles, Iera om ea toff oamenil. Din purtarea d -lui Al. Paigrot cu prietenilD-sale (nu va zice ca trebue gi in numele for de gout metateze) se vede ce feliii de om de treaba ieste si ce &dull an putut sa-1 mie pe calea ce a apucat. Sa-I fie de bine, ii urez reusita. Verax.

.FELIURI.2111

Laptele cad ea doftorie: Un coreespondent al ziarti- lui Milk Journal" din Londra spune ca laptele, ne fort, dar numal incalzit, atita cit II trebue pentru a fi pla cut, se intrebuintazA in Indiea in potriva diareilor celor mai tart, a durerilor de stotnah, a holerei, a disenteria Duka .Medical, Times and Gazette" laptele astfeliii pregItit ar fi foarte bun in ti'npul frigurilor tifoitie. leste o mincare hranitoare qi uyoara. (Revue scientifique No.18, 1882 pag. 575.) * * * lneerceiri fdcute asupra unuispinzurat. Un oare- care Tracy fu spAnzurat la Chicago la 15 Noeravrie 1881 - no- pentru as ovorlse, vertebrele gituldi se rupsera. 0 minute dup mbarte, zice Scientific American" doctoril Mann si i3luthardt au facut Incerarile urmaloare :Un pol al pilei electrice fu pus in comunicatie cu mAduva spingrei, altul cu inima./ndat4 se facura zgircituri in muschl pe made treeea electricitatea, dar mai 'ales la fate si la git. Inima incepa a bate incet,dar regular,deli gitul lera cum am spus cu vertebrele despartite. Docto- rii Mann si Bluthard cred ca la cel mai multi Atnericani spinzuratl moartea Ieste pricinuit& de o ingrozitoare zgu- duitur& fn sistemului nervos. Iei socot ca dac& prin.spin- zutareseintimpla sa nu se mph colona vertebrae& nici maduva spina'rei, atunci s'ar putea inviea cel spinzurat prin electricitate, prin frechrl sau prin alte mijloace (Re- vue scientifique" No. 18, 1882 pag. 575).

* * * Chip de a eunoaqte naerea falqilicaici.Se ames- teca dou&-zecl de partI de miere cu 60 de parti de ap& apol turnam spirt in amestec; data mIerea a fostfalsi- ficat& cu glycoz5, atundi se lase la fund o materiealba, adic& dextrin& (Revue seieiatifique pag. 574, No. 18 1882.)

Cuctriz cetitori! And. al treilea se intepe la1 August 1883, numerul 1se tipareSte la Cerniiutisi,desi va fiin curiud gatai tot se poate sa-1trimetem dupa No. 2. Cerem iertare cetitordor -nostri pentru asemenea incureaturit, inse o odihnl de o lung de zile mi-a fost numal decit trebuitoare $i No.1 a trebuit sA-1 tiparest in Cernauti, cad ma aflam aproape de atolo. Credem ca ace! -tari ne-au eustinut pane acuma ne vor sustinea $i mai leparte $i tot °data vor taut& sA ne mai recominde revlsta si laalti Domni iubitori de asemenea scriere, _roan Nadejde. Redactorul Contemporanului". 41 Privim Ca abouati pe D-uii ce vor bine vrol a primi &WA, numere unul dupe altul. DIN POEZIELE L Ut EMINESCUI (urmare.) Serisoa,rea a treia, Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vr'o limbs Ce, cu-a turmelor paqune, a iei patrie si-o schimba La pamint dormeatinindu-s1clpataiii mina cea dreapta; Dart% ochiu'nchis afara, inlauntru se deqteaptl, Vede cum din ceriurl luna lunecagise coboara §i s'apropie de dinsul preschimbata in fecioarO., Inflorea cararea ca de pasul blindei primaveri ; Ochil iei sint plinl de umbra tainicitelor dureri Codril se infloreaza de atita frumuseta Ape le 'ncretesc in tremur straveziile for fete Pulbere de diamante cade fink ca o bud, Scinteind pluteit prin gergipe toate din nature fi prin mindra fa'rmecare suna'o muzica de soapte ear pe ceriuri se innalVa curcubeele de noapte... Iea qezind cu iel alaturi, mina fine 1-o intiode Parul iei cel negru'ttvolurI de matasa se desprinde : Las BA leg a mea vieatl de a ta... In bratu-mi vino §i durerea mea cea dulce cu durerea taalino... Stria in cartea viet,e1 lestegide veacuri qi de stele Ieu sa flu a ta stapiuift, to stapin vietel mele". §i cum o priva, Sultanul, lea se 'ntuneca... dispare ; leer din inima lui simte un copac cum ca rAsare Care create lute.) diva co in veacuri, mereu crecte Cu-a lui ramuil peste lame, peste mare se late§te ; Umbra lul cea urieaqa orizonul it cuprinde §i sub dinsul universal bite° umbra se intinde; Iear in patru pArVi a lumei vede qirurl muntil marl Atlasul, Caucasul, Taurul Qi Balcanii sPculari Vede Eufratul ai Tigris, Nilul, Dunarea batrina; Umbra arborulul faluic peste toate be stapina Astfeliu Asiea, Europa, Africa cu-a iei pustiuri §i corabiile negre leganindu-se pe riuri Valurile verzi de grie legAnindu-se pe lanuri Annie termuitoare qi cetati linga limanuri, 10 -- °Nate se intind nainte-i... ca pe-un urias covor Vede tar& lingitart sipopor ling& popor Ca prin neguri alburie se strevad si se prefac In intinsa 'mparatie sub o umbra de copac. Vulturii porniti la ceriuri pan' la ramuri nu ajung ; Dar un vint de biruinta se porneste in delung Si loveste rinduri-rinduri in frunzisul sunatoriii, Strigate de Alah! Alah 1se and pe sus prin nori Zgomotul crestea ca marea turburata si inualta Urlete de batalie s'alungau dupa, o lalta !nee frunzele-ascutite se Indoae dupti vint SSi de-asupra Romei noun se inching la pamint.

Se cutremura Sultanul... se desteapta..sipe cer Vede luna ce pluteste peste plaiul Eschiser ; Si priveste trist la casa Seihului Edebali Dupa grata de fereastra o copila Iel zari Ce -i zimbeste, mladioasa ca o creanga de alun Ie a Seihului copila, e frumoasa Malcatun. Atunci Iel pricepe visul ca I trimes de la profet Ca pe-o clips se'nnaltase chiar in raid la Mohamet Ca din dragostea I lumeasca un imperiu se va nest° Al caruia ani gi margini numai ceriul le cunoaste.

Visul eau se 'nfioreazasise'ntinde vultureste An cu an imparatiea tot mai larga se sporeste kart flamura cea verde se inualta an cn an Neam cu neam urmindu-i zborul si sultan dupa sultan ; Astfeliii lard dupa tar& drum de glorie-I deschid... Pan' in Dunare ajunge furtunosul Baiazid... La un semn, un term de altul legind vas de vas, se leaga Si in sunet de fanfaretrace oastea lui intreaga Ieniceri copii de suflet a lui AlahsiSpahil Vin de 'ntuneca pamintul la Rovine in cimpii Respindindu-se in roiuri intind corturile marl Numa 'n zarea departata mina codrul de stejari.

Ieata vine-un sol de pace cu-o naframa 'n virf de bat, Baiazid privind la dinsul it intreaba cu dispret ; Ce vrei to ?.. Noil Bunt pace! Si de n'o fi cu banal -- 1 - bomnul nostru-ar vrea sit vaza pe mrtritul implrat. La un semn deschisa-I caleagie'apropie de cod Un Writ' atit de simplu dupa vorba, dupit port. Tu iestI Mircea ? Da'mparate I Am venit Ea mi to 'nchinl SI nu schimb a ta coroana Intr'o ramura de spin!. Ori ce gind a!, imparate,gion -cum veI fisosit Cit sintem inch pe pace ieu Ili zic: Bine-ai vault!" Despre partea inchinareI inse, Doamne, sa ne iertI. Dar aca la! vrea cu oastesirazboia ca sa ne cert,1 OrI veI vrea sa facI iutoarsa de pe-acuma a ta tale SA ne dal un semn §i noua de mils. Marie! Tale... De-o fi una, de-o fialta...Ce ie scris si penrru no! Bucurosi le-om duce toate, de ie pace de-1 razboifi"

Cum? cind lumea mi-e deschisi, a privi gindestI ca pot Ca intreg Aliotmanul sa se'mpiedece de-un clot? O, to nicl visesi, batrine, cltI in cale mi s'au pus Toata floarea cea vestita a intregulul Apus Tot ce eta in umbra truce!, imparatI si regi s'aduna SA, dea piept cu uraganul ridicat de Semi-luna; S'a 'mbracat fn zale lucil cavalerii de la Malta Papa cu-abattrei coroane, puse una paste alta, Fulgerile adunat'au contra fulgerulul care In turbarea -i furtunoasI a cuprios pamint si mare, N'au avut decit cu ochiul on cu mina semn a face Si apusul 10 impinse toate neamurile 'ncoace; ,,Pentru -a crucei biruinta se miscara riuri-riurl Ori din codri rascolite on stirnite din pustiurl .,Zguduind din paceadinca ale lumi! inceputur!, Innegrind tot orizonul cu-a for zed de mii de scuturl Se miscau ingrozitoare ea paduri de land si sabil, Tremura inspaimintata marea de-ale for corlibiT L. La Nicopole vazut'ai cite tabere s'au string Ca BA stee innainte-mi ca si zidul neinvins. Cind vazui a for multime, tits franza, cita Tearbi Cu o ura ne'mpacata mi-am soptit atunci in barbs ; Am jurat Ca peste dinsil sa tree jalnic far& pas Din pristolul de la Roma, sa dau caluluI ovas... Side crunta-mi N ijeli e, to to aperi c'un toiag Si purtat do biruinta, 85, ma 'mpledec de-un mosneag ? De-un mosneag da, imparate cad mosneagul ce privesti Nu ieom de rind, iel ieste Domnul Terel Rominesti. Ieu nu .i-as1 dori vr'o data sa ajungli eA no most!, 1/4 - Niel ca Danhrea S. 'unece spumegind a tale WI. Duplt vremuri multi venira, incepind cu acel oaspe Ce din vecht se pomeneste, cu pariu at lui Istaspe Multi durarh duph vremuri pests Dunare vr'un pod De-au trent cu spaima lumei $i multime de norud Imparati pe can lames nu putea, se. -i mai incapa Au venit si 'n Sara noastra au cerut phmint si ape. Ai nu voiu ca sh, ma laud nici nu voiu Eta to 'nsphimint Cum venirli se facurtt toti o apt si-un phmint Te falestl ca innainte-ti rhsturnat'al val-virtej Ostile leitb'n zale de 'mparati ci de viteji ? Tu to lauzl oh Apusul inainte ti s'a pus..? Ce-I mina pe lei in lupth, ce-a voit acel Apus? Laurie voiau se. -i zmulgh de pe fruntea ta de tier, A. credintei biruinth cafe. on -ce cavaler. 'lieu? Imi aphr safaciea si nevoile $i neamul,.. §i de-acea tot ce misan asta fare., riul, ramul Mi-e prieten numal mie, leara tie dusman. leste ; Dusmanit)7 vei fi de toate idea prinde chiar de veste; N'avem osti dar5, iubirea de movie be un zid ',Care nu se'nfioreaza de-a ta spaimit, Baiazid 1"

iabia pled. batrinul...Ce mai freamht, ce mai zbuciuml Codrul clocoti de zgomot si de arme $i de bucium, Iear la poala lut cea verde mil de capete pletoase, Mil de coifuri lucitoare lea din umbra'ntunecoasa. Chliretti umplu cimpul si roese duph un semn §i in caii for selbateci bat cu schrile de lemn, Ye copite 'lean in fugh feta negrului phmint Unci scintee lungi in soare, arcuri se intind in vent ; *1 ca nouri de aramh si ca tropotul de grindeni Orizorantunecindu-1 yin sageti de pretutindeni Vijiind ea vijeliea si ca plesnetul de ploae... Urlh cimpul si de tropot st de stright de bate.e. In War strigh 'mphrattil ca Si leul in turbare, Umbra mortei se intinde tot mai mare si mai mare; In zadar iiamura verde o ridich inspre oaste Cho' cuprinsit-I de pieire si in feta $i in coaste; Choi se clatina ratite siruri lungi de bfithlie Cad Arabil ca si pilcuri risipite pe cimpie In genunchl cadeau pedestri, cold caii se rhstoarnh, Cad shgettle in valurl care suerii, se tom& i loviud in fat& 'n spate ca $i crivatul si gerul Pe phmint for li se pare cit se name tot cerul... -125 -- Mireea insu-$i mina 'n lupta vijelia 'ngrozitoare Care vine, vine, vine, oak& totul in picioare Durduiad soseau calarii ca un zid innalt de suliti Piiitre cetele pagine tree rupindu-ci large uliti Risipite se'mpra'stie a dusmauilor siraguri Si gonind biruitoare, tot veneau a 'erei steaguri, Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburata. Peste-un teas paginatatea ie ea pleava vinturata Acea grindin'otelita in spre Dunare o mink Iear in umbra for se'ntinde falnic armiea romina.

Pe cind oastea se asazi, leaf& soarele apune Voind crestetele nalte ale terei sa 'ncunune Cu un nimb de biruinta, fulger lung incremenit Margine§te munVi negri in intregul asfinVt Pan en isvoresc din veacuri stele una cite una Si din neguri dintre codri tremurind s'arata luna. lloantna marilor ui -a noptei varsa liniste §i somn Linga cortu-i unul dintre fiii falnicului Domn Sta zimbind de-o amintire pe genunchi scriind o carte, S'o trimita dragei sale de la Arge§ mai departe De din vale de Rovine G-raim, Doamnri, catra Tine, Nu din gura, ci din carte Ca ni ie§ti asa departe. Te-am rugs, marl, raga Sa-mi trimeti prin cine-va Ce-i mai mindru'n valea Ta : Codrul cu poeuele Ochii cu sprincenele ; Ca si ieu trimite-voiii Ce-1 mai mindru pe la not Os.stea mea cu flamurile Codrul st cu ramurile Coiful ualt cu penele Ochii cu. sprincenele Si sa stiff ca-s sanatos Ca multamind lui Hristos Te sarut, Doamni, frumos.

X. (Va mina). - 126 - Caii riganulut (Anecdotii populara). pupadaicos, ca tiganul, prin meleaguri trierind Un tigan, pe-un drum, se vede, intimplatu-s'a inteun rind O potcoava sl gasascii. Linga lea st'Ota privind O bncati bunisoara. Apol, nu stilt ce-a gindit. In desagl frumos o strinse qi spre case -I a pornit. Cind ajunse-acasit, thudl innainte-1 top ie Ora §i cu cirdul,Intlca ulil peste traictiuavalira. CAutau ci ce &eau Tot scoteau §i tot ziceau : Dital laptesislanina! Dital carnea, §i untura 1

Dital brinzai faina1 Acana cirlobatura 1 1!... Hel, trasnite-ar Dumnezefi Tete-o, ce-i in sacul tin? Ce-I aceasta ? ,,--Ieapotcoava. D'apoi alt1 ce WA, fie ? 1... Ian auzi : potcoava, dital 1Oare ruoarta-I on II vie ?!. Potcatura potcovata, Tare-1 strimba cirlobata §i sucita §i.'nvirtita , §'apolInca $ibortia Dar, mil tote -o, se mminca?... Dar de uncle? A.poi dar ,,Spune 'ncaltea, teticuta, ce -al sfi, fac, cu lea macar. Deminet4a cind s'aude la besereca tocini ,,Toca, toca, toca, toca, balalau gi bam, Med Nu cum-va de-acestea face popa, teteo ? D'apoi cumI Dar de undo -al cApAtat'o, mai tetico ? De pe drum. Da indrAcit mal ieqti, mal teteo 1... §i la ceV-I bunA acum? Asta -1 bun& dragul tetel pentru ca-i de potcovit. Trebuesc de toate patru. Una-i asta ce-am gfisit, Numai una, si'nca una gi cu una de-ar mai fi, Ar fi tocmai... Vapoi tetea ci vr'o alba vn, gasi §i, ea lele atunci pe alba, tetea las va potcovi Doamne, Doamne ce-ar mal ti §i vr'o alba de -all gag ? 1. 127 Alba tetel cea ghsith Cind to -al face potcovith Si cu saua de a cataua Sh se miere mahalaua Ce-asi mai face, zeu atunci ? Mina 'n sold asi razhinA, Si pe alba potcovith ziva 'ntreaga m'asi primbla, Far de grija. Nici de dracul, de nemic nu mi-ar pass. Dedid in deal si Dediii 'n vale Tot pe alba lui (Ware. ,,fine poatesi-1mai zich : Mara, stanch, mamulich?!. ,,fine -I zice ch,-1 din laid? Parch-1 vodA, parch-I Omni 11 Numal alba si-o struneste Si se primbla 'mprtrateste...... D'apol cum I Cu alba, lash, laid de dracul nu rah tern... Bagiun telegaritt, asteapth mai pe urm'avem sa avem, Alba noastrh mai la toamna va mai face §i -un surel. Da, surel, surel, mai tete-o sA mA suid si len pe Tel. SA to sul, tiganul strigh catra danciii §i haide-1 priude ,4i-1 agazape bataie si-I sucestesi-Iintinde : Na Talharid!I SA til to minte, nu -1i1 mai Tart asa greseli, Cum te-apuci, luate-ar dracul, minzul crud sA mi-ldeseli ?..

T. D. Sperantei. La moartea ]Prea Cuviovlei Sale. (sfirsit).

Ziva se sfirsise impreunA cu firul vietel Prea Cuv. Sale si intunerecul noptei acoperea cu intristare fetele tuturor. Amurgea. Ufa beserecei bra deschish si in lumina celor din urmrt raze ce luminau in asta lume remhsitile Prea Cuv. Sale, un phrinte cetea psaltirea. fear pe afar& nu se vedea de cit,cind siciud, in zarea luminei din beserech, vre un phrinte aducind de la becid cite un ulcior din vinul eel rot's al Prea Cuv. Sale,singe de te- pure, ash,it numea clad triftiea.In iutunecimea noptei numai douh locunT renahseserh deschise: la beserech unde Tea mortul, eipentru cel vii la pivniVh. 128 - Nu gtiu daeati auzit care-va de mama Tudura. Biata baba INu stiu ce-1 venise. Intr o zi, se vede el n'avea ce face, se api.cagimuri.Moartea lei inbe n'a fust curat moarte, cum mor oamenii. A foot lesinat numal. Dar ce folos ?Cred ea mai degraba s'ar fi prins sh fi murit de-a binele, de eft ash. Cit sezuse moarta,nepotii ginepoatele curatiserg tot de prin cash, dud se trezi baba, n'avea la cestillmai opreascii, ochil. Mare minunea lui 1) -zeu, zise lea pravind Casa goals. Saracul om, cum moare nu mai traleste." Tot ash ar fi zis si Prea Cuv. Sa de s'ar fi mai putut scuba. Tot se ierosise in urma lui.In biblioteck, nici urma de gava- noose cu dulceti, de stecle cu spirt de India, de besici cu brinza on de putini cu tint nu se mai vedea.Giubelele cele blanite si alto mathsarii parch nici nu mai fusesera.i credeti poate ca be luase tine -va ? Nu. Fereasca D-zeu. S'au lost irosit ash singure. Tot asa s'au irosit &estegimanuscrisele lui. Acestea base poate vor scoate capul unde-va. Numai ce le vol vedea tiparite, tinetie sub al cub nume. bau duo toate, insfirsit,cu trasurii si cu cal cu tot. Ba trasura s'a vindut la mezat : cabriolets cu doi cal si cu hamuri, o mita de trend De-arfitrait Prea Guy. Sa, cum iera om milos si cit de lesne lacramit, nu still ce-ar fi mai facut. In locul Jul inse lacrilmau ceiataltiparinti. Sa ti v5,zut de pilda pe parintele Napadilti, cel care linear& inatamile, ti se rupee inima.§edea in odaie singurel la o mash cu un Hristos rastignit dinnainte si cu un ulcior de yin sub masa giplingea:, A a a racu Prea Cuviosiea-Sa I Uncle om mai gasi nob parinti ca dinsu." Pliugea pe riiposatul sise plingeapsi pe Sf. Sa ca bra singur. Singur, inse, nu multvreme a foot. Una' dintre scolarii mai in virsta $i dintre pedagogi, nemin- giieti de moartea Prea Cuv. Sale, nu-si puteau afla loc. Alergau in toate partite.Cea mai slabs umbra si tea mai mica burueang, ce se misca is faces sa trasara. Chipul raposatulal nu le iesea din minte Nelinistea becrestea cu atit mai mult cu cit uigte umbre negro fobean necontenit pe ling& beserecg. Mare-I frica, daratnelinistea-i de ajuns. Cum sg, nu fib nelinistit, cind vez1 lesind ash, ca din pa,mint gi trecind pe linga besereca niste matahale negre, lungs si umflate de amiudoua partile? Ba asl pune ramagag ca de ler4unul mai -120- slab de anger, cine stie ce s'ar fi ales de capul lui.Cu toate a- cestea ash, marl comedil nu lerau.Din potriva, lucruri cu totul nevinovate.Dad. te-ai fi dus aproape ai ti vazut pe until dintre Sfin1iile lor, parintil de acolo, primblindu-se cu minele in buzunare, adeca aducind de la becit cite-un ulcior orb cite o garafa de singele Domnului Unii scolari de eel mai in virsta si chiar dintre pedagogI, cum am zis, tot din pricina nelinistel incepura a cerca sa, vadA ce soarta, an acele nenorocitega,rafesi ulcioarescoase uoaptea din pivnia.Cu cercetarile lor, nnii ajunsera la parintele Napa- dila, altii la parintele Dichemvire, altii la parintele Borcan si pe la alti sfinti parinti, propoveduitorl al cuvintului lul D-zeu. Dad s'au dus pe la acesti sfinti parinti, indraznit'au, credeti, la se lase a cadea in lumestile desfatari? Fereasca D-zeu! Numai duhovnicesti cuvinte se vorbeau. Parintele Napadila avea un gavanos ca de vr'o trei litresi in lipsa de pahar,fiiieel duhovnicestl, dupa pilda sf. Sale se slujau cu dinsul. Parintele Dichemvire avea si pahare cu tot ta- cimul ; bear la parintele Borcan trageau cu garafa. Aceasta lerit obsteasca indeletnicire a tuturor parintilor din manastire In sara adormirel Prea Cuv. Sale. A doua-zi demineata se vedeau numai urmele tainicilor slujbe: garde si ulcioare deserte, peliti de besici de brinza, clo- lane, curatituri de alte uscaturi on pastramuri cari semanau cu tale de sus din biblioteca, sfaramaturi de posmagi si altele. Cind resarea soarele nu §tiu la care parinte lera aproape de a blagoslovi do leturghie, cam pe la antifoane.Slujba ceealalta o facusera innainte. La parintele Napadila slujba mersese real departe : ajunsesera A se prinda de par. Parintele Napadila, inse, cu bunatatea lui le Impacape toate. Sfintiea-Sa umplea numai gavanosul si zicea :tot incet si cu duhul blindetei, ca alta ce-va Did ca putea zice. Parintele Borcau, ca in sinul lul Avraam, dormea numai cu capul pe pat, fear picloarele eine stie unde pe jos, comanacul a- laturea, garafa desarta la picioare si usa deschisa. Sarmanul, parintele Borcan, mare nacaz a mai avut pans In ingroparea Prea Cuv. bale. Cad Beata ash, s'a chinuit vr'o trel zile. De cite orb treceai vedeai si garafa rnutata din be si pe Sf. Sa culcat altfelia : orb cu capul pe pat si cu picioarele jos, ori cu Ca- put in jos spinzurat si cu picioarele pe pat orb pe pared. Apoi si la fata doara se schimba se.Pe linga nits, acuma i-se inrosisera si °chit.i numai din pricina plinsulub, zicea Sf. Sa. §'apol de ce mai plingi,ptirinteBorcan ?Ii intrebai. 130 ,,Cum nu-i plinge, respundea St Sa, frecindu-¢Y ochil cu dosul minei $i suspintnd de to temeal, dupe cit iera de zdravan, sii nu se risipeasca!; ca zdravan mai iera: ar fi fast bun slava de tambur-major.Cum nu-I plinge data -tl moare mai marele gi du- hovnicescul tau parinte.4 Te uitai la dinsul sito cuprindea jelea :molt face frica de D-zou si simtul religios. S'apoi parintele Borcan trebuie sa, fi fast si bun la D-zeu. I se intimplau pans si vedenil, spunea SE' Sa.Visa visuri sfinte. Sugea vr'o jumatate de garafa,si cum se cilia, i-se arata Maica Domnulul 11... Parintele Fasoluta nu stiu prin ce parte a lured se vafi pro- slavit sera intalaa.Negresit ca, jalea it biruise si pe Sfintiea Sa ca si pe ceialalti, dar ca om batrin 41 catase si lel oameni mai de frunte. Multe inteleptesti cuvinte se vorbira in sara acelea, matte pilde marl se dadura si multe dubovnicesti fapte despre lucrarea cerestel pronil se amintira.Asa de pilda, parintele Dichemvire istorisea cum a lacra'mat icoana Maicel D -lul, clad s'a auzit ye- stea despre luarea averilor manastiresti si alte asemeuea minuni neintelese de oameni si facute cu puterea Jul D-zeu 1 In sfirsit neasteptata nenorocire a mortei Prea Guy. Sale II lovise in ce aveau mai scump.Intristareatoarnarise zilele, lacrimeledin noaptea acela to innacrisera sufletul si a doua-zi demineata ierau sarmanii cu ochil painjeniff, galbeni si bugezi la fata parts ierau fierti in °alit'.

* * *

A doua-zi se petrecil mai in liniste.Fie-care se mingliea pe unde putea.Se mai pregatira de ale ingroparel gi se sapi caramida.La calugari se pone o caramida pe care se aerie numele, rangul mortului si data mortel. Vezi, zicea Parintele Dichemvire, cind desgroapa un di- lugar, gaseste sub cap caramida, ceteste si vede tine a fostlel $i pomenirea lui nu se stinge ; Year un pop, de mir, pates lel si fi fast tine stie ce, nu se mai poate sti. Pe ce ai se cunosti care-i badea Ion gi care-i papa. Poate avea si dreptate parintele Dichemvire! Norocul Sf, Sale ca se facuse caluglir. Sara, fu cea din urma sari de jelanie. Cum innopta incepura a se ivi gi umbrele calatoare Is piy- PiVi.Cil cit inopta iti wilbrele se 1ildesQau. Diep parinti deprin- - 131 - aeau gi pe aI$il cum sit duca crucea lui Hristos pe umerele lor. Mai luau gi cite un tovarAg sa le ajute a educe de la pivnita cele trebuitoare pentru slujba ce avea sa se sivirgasca in noaptea viitoare ; cAci in noaptea trecutit igi adusesera siuguri. In adoua noapte au luat parte la privighere un numer mai mare de credinciogi.Candela mai multe s'au umplut gi rugaciuni atilt bunul D-zeu pentru vegniea edam& cu dreptii a Prea Cuv. Sale, s'au facut mai multe. Daca, nu-I vu mai fi iertat D-zeu nici in noaptea aceiea pe Prea Cuv. Sa, apol negregit ca remine ne iertat. Se auzeau chiotele cinetie de unde. Ar fi gindit tine -va ca-i pe la culesul viilor, on ca s'a descbis vr'o crigrna nouA. Cu toate acestea nu lerb, ash. Cel cu paguba le gi cu pacatul.Bietil parinti, le sarea &Omega de pe 4111101 de pliasgi lumea proasta indraznea sa birfeasca.S'apol Inca se zice cA BA nu-ti fie ciuda, clad vezi lumea ash de anapoda: clnd vede ce-va cu ochil, parca dracul ii coptegte. In sfirgit se faca gi ziva. Ziva botarita pentru inmormintare. Si bine ca se mai fact o data. Altfelia ar fi raposat gi ceialalti parinti gi ar fi remas turma Para nici un pastorit, manastirea pustie. Noroc ca ingroparea a fost mai tirziu ;au mai avut bietil parinti cind prinde cite o leach% de somn. ingroparea, ce se mai spun cum a fost ? Ca toate ingroparile. Luminari aprinse, tamiie, cintari, cetanii de cuvinte innainte do groapa, la groapa, peste groapa, dupa groapa... Daca a mai fost ce-va a fost la urma.Adeca, on mare lucru.S'a pus la cale sa dea de baut cite o lead, de vin de al Prea Cuv. Sale.Pana a- tunci se zicea ca nime nu bause Inca. Nu bause. Dar clod veni un creditoriii ca sa iefe vinul, hitt drojdii mai mult. Vinul se inrogise gi lel, pentru ca nu bAuse nimene. Duprt inmormintare s'a scos in adevar gi vin.S'a scos de ajuns. Cu toate acestea mai mult slugile gi bucAtaril avura parte. Ceialalti ierau plini de intristare gi on le mai trebuiea. Cine a vrut, inse, a avut de unde sa beie. A baut pana,gi un minz gi un berbece cari ierau prin ograda. Fe imbatase bietul berbece. Umbla cu botul in sus, rinjinddintil la oamenigi stArnutind prin ograda. Slugile in buimaceala for uitasera un ciubar cu yin pe un tirnat gi bietele dobitoace an gustat gi fele. Mai in de sari pane gi pe baietii cei mai mid ii palise jalea. Se boceau in gura mare dupti Prea Cuv. Se. La tote, inse, lise incurca gi limbs. gi mersul. bra uu zgomot gi o forfoteala ca la un iearmaroc. Cu linigtea noppl, inse, veal gi linigtea, sufietelor. Un emu 132 , greu cuprinse pe toeel ce fuseserit sub ascultarea Prea Cuv. Sale, gi adormirg, in Li tot ash, de greu ca gi Prea Cuv. Sa. Tacere. In acea noapte nu se Ole nici cucosil anal au cintat. Liniste debiftviritft. Zgomot nici n'avea uncle fi. : odaile in cttri sezuse Prea Cuv, Sa, deserte, lii,zile deserte, dulapurile deserte, camara(cea din biblioteca) desara, pivnita desarta. Puteai in adevar zice precum zicea Prea Cuv. Sa cind sera in vieagt: deqertaciunea defertelciu- naor, toate sant defertaciuni. T. D. Speran(d.

Din ce veac A fie limba din manuscriptul de la Voronet? Manuscriptul s'a aflat la manastirea de la Vororiet de Domnul profesor Cretu, Inca de la 1871; dar dl. Sbiera, dupa ce a pus mina pe dinsul, Pa tinut pans mai dau- na-zi pentru D-sa. Acuma a ajuns in puterea Academiei, care a scos cate-va copil prin fotografie ; nu tim lnse de ne va fi dat gi noua BA putem cerceta manuscriptul dupa fotografii, cad, se zice, a s'au Bi impartit toate. Pentru Intaiea oars am vazut o bucata din numitul manuscript, publicata, cu litere latine§ti de dl. profesor de la Cernaqi I. Bumbac in Aurora rominti No. 9 anul al II-lea 15 Sept. 1882. Publicarea a fostinsotith de idei aBh de ciudate In privinta vristeigraiului documentului, cit §i In privinta istoriei limbei romine, ca, n'am putut lass lucrul sa treaca ne begat in lama. Pentru a arata ce idei trebuie sarf# faca cine-va despre graiul din manuscript am publicat in Contemporanul" anul al II-lea la pag. 299 §i 392 un articol, in care, dupace am pus fats In fat5, graiul de la Mahaciii cu cel din manuscriptul in chestie, am dovedit Ca se potrivesc foarte bine in mulcime de puncte qi ca dialectul de la Mahaciii ieste intrebuintat §i in manuscriptul de la Voronet, numaill afiam ceva mai bine pastrat, vi ca poate deci A fie vi ce-va mai ve- -193 C11111. Credeam Fi cred qi acuma ca manuscriptul nu poate fi decit din veacul al XVI-lea on cel mult de la sfirqitul veaculul al XV-lea. M. Bumbac mi-a respuns la acestarticol prin un studiticare a umplut aproape in intregime No.12 al Aurorei romine." Acuma, dupe ce am mai vazut Inca o bucata din text publicata in No. 10 al ...4uroret m'am hotarit pe de o parte sa aduc mai multe dovezi pentrui- deea mea, Year pe de alta sa dovedesc ca Dl.I.Bum- bac n'are dreptate in invinovatirile ce-mi face qi ca toata gramgdirea de fraze cu care a umplut aproape un numar, pacatueqte prin lipsa de temelie qtiintifica. knainte de toate marturisesc ca ml dori foarte mult sa interesez de chestiea aceasta cit mai multi dintre ce- titorilContemporanului" :pentru acestscopam de gird ea scriu cit se poate mai Para multe forme curat ftiintifice.

* ** DL Bumbac ma invinovateqte chiar de o data ca n'am citat cuvintele a0, cum le pusese D-sa. De ce am pus Ien i, chid Domnia-sa pusese 'i, ma intreaba ;d'apol cum aveam sä §tiu ca d-sa a tinut mina de faptul ca in manuscript iera i Intreg qi nu I, trod 11va,d ca in Au- rora" intrebuintaza de regula i, unde se rosteqte t De pilda, de ce scvie : Aurorei, consuierafiuni, cetitorii, nici, etc. end ar fi trebuit sa pule la urma cuvintelor aduse aice I? Apob faptul dace avea manuscriptuli nu dovedeqte nemica pentru vechimea lub, de vreme ce asemenea ortografie gasim qi Intr'o carte de la 1744, 211cirgaritarelelui loan Zlatoust, tiparita la 1774, pentru a doua oara, etc. Orb cum, de qtieam ca dl. Bumbac a copieat 00 de cu stra§nicie, puneam kli iefi / ; cacti la ce aqi fi fa4ificat textul, ce mi-ar fi folosit ? Am avut rose §i ate fapte ce m'au oprit de a da incredere desavirqita transcrierel maamscriptului.A-. nume am vazut cu co patima tine dl. Bumbac la ortogra. -13A -- tba Academies, cind, cu mierare, am cetit ca sunetul. sera- nului chirilic ip it va aratA, prin sce, sci,gte,§ti ;al lui prin. a,6, 6; al lui fi prin a, 6,i,6,Cc,qi in sfarqital luiaprin a, 6,i,o, u. De ce s'a apucat D-sa sa" nu ne dea fa a cit mai adev'arat'a a manuscriptului, pentru ce sa ne insemne pe 4 cind intr'un fen., cind in altul qi tot ask, pentru celelalte insirate mai sus. Alt fapt care m'a oprit a scrie raniri on plig4ni,b6- 06nri cu a ieste convingerea ca pe vremea cind s'a scris manuscriptul ca si mai innainte, n'a fost un a in asemenea poz4ie. Nici o data n'au zislbomiuil, balrani,paq4nY, etc. Cum ca pe vremea cind s'a scris manuscriptul se rostea a accentuat urmat de n.mp,nib ca idin zilele noastre vom aduce in data dovedi.

** Fiind ca, sprijinindu-se pe sunetuli §ipe forma sub care se afla in manuscriptul de la Voronet, a crezut dl. Bumbac ca poate dovedi ca codicele Voronetian a Lost scris Intro 1000 si 1100 sa cercetam lucrul mai de aproape. Ce vedem in manuscriptul de la Vorone0 Sunetul 1 se af15, in o multiMe de cuvinte, char duprt Dl. Bum- bac, si infatoqat prin semnele chirilice fi si c. Dl. Bum- bac nu bagg inse de sama ea aceste semne infatosau numai pe i de la inceputul cuvintelor. Cel dintain nisi nu se ggseste pentru i inrauntru; fear x seafla in cite-va locuri in launtrul cuvintelor si la urra'a, dar rar de tot poate din gresall In launtrul cuvintelor gasim semnul a pentrui gipentru 4 de asta-zi, la sfirsitul cuvintelor arat5, pe ti. That& chestiea ieste, data vom putea dovedi a a in launtrul cuvintelor se cetea i cind sera In locul unul a accentuat urmat de n, mp mb. innainte de toate sintem in stare a dovedi ca sunetul I bra In graiul ce ni s'a pAstrat prin manuscript, chiar dad, ar vol sa zic& tine -va ca poate§i fici th tot a se ce ceteau pe atunci, 135 bovada o scoatem din urmatoarele formeearl, se vede, au fost privite ca fare nici o insemnatate de dl. Bumbac. In bucAtile publicate de dl. Bumbac am gAsit foarte de multe on ainteIiinrainte, unghiu (rindul 9 din jos col. I pag. 150 No. 10) si ereqtinre (partea a11-a. pag. 136) in partea a doua a manuscrisulul. Dl. Cretu a avut bu- nAtate a-mi aratA cuvintul in fotografiea facutA de Aca- demie. Dl. Bumbac stie ca aintevine din abante, ca b intro douA vocals a trecut in v apoI s'a plerdutgica a urmat de n a trebuit sa se facti intaini apol subin- riurirea lul e din silaba urmatoare sa ajwaga la i. Faptul leste in tocmal ca si la: grandenem, greindtng, grinding ; demanetia, demineafg, demineatg ; jupd neasei,jupineasi ; span- tecare, spinteeare ;etc. Hindast-feliii,ce urmeazA oare din faptul ca in manuscriptul Voronetean se afla ainteqiin- rainte cu i? Oare nu, ca graiul pastrat in manuscript a- rea pe a si ca acel i se si prefacuse in i dupe o lege cunoscuta? Mi se pare ca da. Deci cum remine cu asi- gurarea d-lul Bumbac, ca nu se la'cuse Inca i in asemenea loc? Nu va zice poate ca aim nu iera, in launtrul cu- vintulul, cad abante de bunA same Iera lipittiprivit ca un cuvint singur Inca din latina popularA.Cuvintul unghiu ne da de asemenea dovada &A a din angulum (pop.-angulo) ajunsese la 1, ba chiar trecuse in u sub inriurirea lul u din silaba urmatoare, ca in: imflu- umflu, imblu- umblu, etc. CuVintul cre§tinre (apEtpi.fpe masc. Sum pentru eregtinri) ne dovedeste acela-iifapt.In adevar cretin vine din forma crestiano §i a trebuit sa treaca a accentuat urmat de n in i, apoi i precedat de i in i, pentru ca sa a- vem ereqtiinu, ereqtiinu, ereginu. Gorma creftinre din manuscript dovedeste deci, cayiainte, caiinrainte, caii unghig, c5, in graiul manuscriptuluI se intrebuinta 1 facut din a accentuat urmat de n,gi anume chiar in Faun- trul cuvintelor. Dl. Bumbac Inse a primit singur ca semnele rit si infatosau pe 1, prin urmare bra sunetul iin cuvintele ....186.. itremd, dmblaiu, dntani, dngeru, etc. Qi dace ri.ar A crezut de la sine, atunci s'ar fi putut incredinta din devezile a- duse mai sus. Dar a din anema, amblo, angelu, anglo, etc. s'a prefacut in i o data cu cel din crestianu, abante, qi la amindoug il gasim in manuscriptul de la Voronettrecuti la i sau u, adecg cu cite un pas mai departe de i. Legea prefacerei lui a urmat de n, mp, mb, in i fiind una si aceea-si, sintem siliti eh zicem c5, de vreme ce se zicea fume!, imblu, ingeru, precum si ainte, creqtinru, trebue s'a fi zissi batrinru (betrano), plingu (plango),lucrindu (1u- crando), etc. Prin urmare ieatg cum se dovedeste ca in textul de la Voronet semnul z Inrauntrul cuvintelor insemn'a, pe1, cind Linea locul unui a accentuat urmat de n, mp, mb, pe pe cind i de la in.ceput bra insemnat cu s sau &. Din dovezile date mai sus urmeaza, CI bra oin- curatura ortografica numal, dar sunetul i se f'dcuse Inca de mult din a urmat de n, imp, mb. Exemple doveditoare de feliul celor de sus mai putem aduce cite-va. AO am aflat, in textul publicat in No. 10 al Aurorei romine" la 147, colona I, gerundiul : apropiindume. Apropiindu ieste gerundiul unui verb de pe conjugarea intaieasianurneal unui verb in is sau fare la infinitiv. Forma veche a verbulub a fost deci apropiando (Ca si la taind, taliando, la muind, moliando, junghiind, jungliando sau jugliando). Pentru a intelege forma, apropiindu, la care ajunsese graiul pastrat in manuscriptul de la Voronet, trebue sa ne amintim ca a in a- semenea conditil trece in i si apoi ca i se preface ini cind are un i Inainte. Deci apropiindu, apropiindu, Fiia- vem ast-feliii inca o forma care nu se poate explica data nu vom admite 05, graiul de care ni-I vorba trecuse de faza i a lui a urmat de n. Dad, in manuscript, partea a II -a, se vor mai fi aflind gerundii de acestea, negresit ca le vom gag sub forma lui apropiindu. Alt gerundiu insera- nat beste curundu de la verbul curere conj. a III-a. Nob pitimdi gerundiile de la conj. a II si a III, cel putin, %t sau confundat foarte de de mult cu celede la I-aFp, prin urmare, ca trebue ers, presupunem la baza limbel romine forma curando. Pentru ca de la curando sa adungem la curundu ne trebue form& cu i,curundu ;deci inca o dovada ca In graiul ce cercetam se trecuse de i, dar nu ca nici nu se ajunsese Inca, cum vra dl. Bumbac, lasin- du-se incielat de ortografie. Dl. Bumbac pe cit se pare ar fi aplecat a crede ca a urmat de n, mp, nth, s'a prefacut in i mai din vechiii acolo unde Ter& la Inceputul cuvintelor ;de aceea crede ca se zicea ingeru, Inse pldngu. Tocmai pentrua-I arata ca asemenea despartire a legeb n'a avut loc mi-am dat osteneala de am adus dovezi ca a -trecuse in ichiar Qi cind se afla in launtrul cuvintelor, ca lacrestiano,a- bante, curando, apropiando. Despre ace0i a nu va putea zice ca nu-s innauntrul cuvintelor, qi, prin urmare, nu va putea 0, nu ajunga cine-va la convingerea ca a accentuat urmat de n, mp, mb, se prefacuseeila Inceputul cuvin- teloreiInlauntrul forfn 1. In manuscript se afla Inca un i scris enfila inceputul cuvintelor, de pilda in :inteleage,insu, in, intru,impailtie, imparat, invata, etc.Se vede ca d-1 Bumbac qi-a inchipuit ca acest i s'a facut din i de vreme ce ne-a Infato - qat semnul fiprini,nobinse §tim ca-baltfeliu. Uni sau un e nu s'ar fi prefacut in i in asemenea poziVe. Aice a fost mai intaiii un e, aqa ca cuvintele, de mai sus aveau formele urmatoare: entielegr,enso,en, entro,emperatia, emperato, envetia, etc. ;e incepatoriii a trecut in a dupa o lege cunoscutaeiau fost formeleantielege, anse, antro, amperato, etc; apoi a s'a prefacut In i ca qi In antanio, angelo, anello, etc. Prin urmare avem un i &cut tot din a §i aice. A mast& cuno§tinta ne dr' Inca cite -va dovezi In potriva d-lui Bumbac. In manuscript se afla de multe orb dintru, dintdnia, etc. Cum se explicam aceste forme, data nu din de intru, de'ntru, dintru; de inteinia,de'ntdnia, dintania?Prin urmare chiar de ar fi voit cine-va, Inchipuinduli ca textui 11, -139-

VaAfiind de prin veacul al IX-lea, sa zic5, ca 4 la inceput nu se cetea i, l'am fi dovedit cu exemplele de mai sus, sari arata limpede caiin aceste cuvinte iera pe atunci un i (on nasal ar fi dat alt rezultat). Cu ajutoriulcitor-va cuvinte putem arata lamurit ca Insemnarea lui i inlduntrul cuvintelor cuaiera chestie ortografica. Cum s'a ne explicam in altfeliii:dintranqii, intranqii, etc ? Dupa r vedem semnele a §i ti prinurmare In manuscript braz. Ada dar din dintruiniils'a facut dintr'inqii, din intru in01, intr'inqii §i peiajuns astfelin In la'untrul cuvintulub scriitoriul l'agiinsemnat cu z. Ce dovad'a mai bun5, ca in9emna pei din plingu,stindu cu z din pricini de ortografie ? Am intins multa vorbg, asupra chestiebluii,cacti dintr'insa scotead-1 Bumbac inchiere ca manuscriptul beste din veacul al un-spre-zecelea! Innainte de apa§1 mai de parte, deli tole spuse mai sus nu numal ca ajung pentru a dovedi greqala D-lui Bumbac, dar chlar intrec, tot voiii mai aduceialto dovezi de altfeliii pentru a arata ca documentului trebue sa fie de prin veacul al XVI-lea, mult al XV-lea la sfir§it. (Va urma). I. Ncidejde.

DESPISE ANTEOPOPAGIE (Sau mincare de carne de om). Traducere din sociologiea Dr-lui Letourneau. (sfir§it).

Neo- Zelandejii, atit barbatii citcifemeile ierau cani- ball, fati§ qi Para ruqine. Locuitorib base din insulele Mar- chize, incepeau a avea oare-cari indoeli, data trebue orb nu sa minince came de om. Femeile(1iacestaie ca un instinct de pudoare, lucru ce le face cinste) in insulile Marchize, simteau mare despre1 pentru antropofagie, de la care obiceiurile terel le opreau ;cad' de regula mimai itO capu, preutil cei marlsi britriniiaveaii. vole de a minca came de om. Numai in vremea razboiului a veasipo- porul aceasta vole. Chiar pe la sfirsitul veacului din urma, barbatilinsi-siincepurg a se indoi de moralitatea acestui obiceig. Asa un sef batrin spunea cu staruinta lull Porter ca nici o data, nici iel, nici rime din familiea lull nu mincase carne de om on de pore furat sau mort de boalg. Totu-$i canibalismul a fost in insulile Marchize pan& mai daung-zisipoate ie Incal'iacuma. Pofta de a si face o friptura de oiera pricina a o multime de lupte mici. In timpurile mai noun au inceput triburile a -i banui unul altuia obiceiul canibalismului ;dar niste banueli asa de slabe nu puteau reusi de feliu in contra unui obiceig as& de invechit. Tg'ierea victirnei in bucgti ciimpartirea for se faceau cu regulg, dupa sirul hierarhic. De obiceig victima iera, gituita casicelelalte animale, ca sa nu piearda singele. Ca si in Noua-Zelanda ochii ierau foarte pretuiti si de °bleed se dadeau rgzboinicilor, inima se mince, cruda.Pe urma trupul iera fript in un cuptiorig oceaniean. Trupul prajit so tlea cu o trestie ascutita.Picioarele minile Qi coastele ierau ale sefului. Buturile, bucati alese, ierau pastrate pentru preot. In insulel© Amice si Sandwich, se mincg, farg leacg de rusine, dusmanul invins,i unul dintre capil Sandwisi zise rizind catrg, Cook:Carnea de om iece mai gus- toas5, mincare". In insulele Bow mincau mai intaiu pe dust-a-mil cazuti in luptg i pe urma pe co mpatriotil morti: cu un cuvint pe toll eel ce mureau de o moarte grab- nica, adecg ucisi. Aice ie singurul loe din Polineziea uncle s'a ggsit antropofagiea judecatoreasca. Dacg ierau mall lacomi de carne de om si mai cu soma de femee, zicea un insulariu, pricing be ca :insula Bow fiind una din acele insule mici de coralig asa, de dese in oceanul Pa- cific; animalele ierau foarte marlsiiera mai grew de cit in insulile marl a gasi carnei mincari cari sa cuprindg mult azot. In arhipelagul taitiean undo ierau fructe rainoasei lid teqte cu imbielpgare, dui qi porch, eanibatismui nu ierh, de cit o traditie.Din intimplarei ca rgabunare, cite o data, frigeail mincail cite o bucat'a din dugmanul in- vine, dar de obiceiii canibalismul iera, ocarit de norod. Dar se obiqnuise §i se gaseau urme sigure.Acia, cind se jertfeau oameni preutul dadeau qefului ochiul victimei,vi fiind ca acesta nu-1 primea iI da'dea zeilor cu trup cu tot. Zell taitieni ierau, dupe spusa preutilor, foarte lacomi de came de om. Dupe asemenea jertfal,1ise putea cere on ce, cad implineaii totul. Unele nume aminteau obiceiul, de pild5, Aimata, nume pe care 11 avea Pomare, insamna ,,rnininca °chi". Alte el- te-va ziceri din limb5 aminteau acela-§i lucru, de pilda ; un timp de foamete, la Taiti se numeavreme de mincat oameni'. In arhi,pelagul javanez iera o forma de antropofagie foarte curioasg :antropofagiea judecatoreasca. Bataqii din Sumatra ierau o natie numeroasa, lucra- toare de pArnint,civilizata,avind legregulate qi un guvernamint, alfabet §i literatura ; totu-§i mincau pe parinti §i se ingrijeau a alege un anotimp cind alamiile se fa- ceauIicind sarea iera leftena". La ziva hotgrita batrinul care iera ales sa fie mincat, se suea intr'un copac, la fa- dacina ciiruia se adunau rudeleQfprietenii.Loveau co- pacul cu tact cintind o cintare de mort a ariea inteles iera:Jeata vremea a venit ; rodul ie copt;sa cads ". Dup.& aceea batrinul se coborea ;neamurile cele mai de aproape 11 omoreail in tacerevicei de fat6 it mincau. Bataqii aveaiiun feliu de antropofagie mai innalta, antropofagiea judecatoreasca. La dinib adulterul, hotul de noapte, acei ce atacau un oraq orb un sat ca trada- tori, loran osinditi sa", fie mincati de popor.Ii legau pe trei stilpi, qi la un sewn dat tot poporul se napustea pe dinvilqi-i Vaea cu topoare, cu cutite, orb 11 rupea cu unghiile cu dintii. Bucatile rupte ierau mincate pe loc crudeqipline de singe ; le mueau numai in niste zama de a- lamie cu sue, pregAtitI mai dinnainte incop' de co- 141 cos. Dad, icri unul omorit din pricing de adulter, bArbatui necinstit avea vole sä-§i aleaga, dupg, gust o bucat5',. Oa- spetil ierau cite o data aqa de aprin§i cg, se r'ineau unli. pe altii :cad de§i acestea 'fora forma cea mai §tiintifid a canibalismului ; tau-0 nu se putea isprAvi fa'ra a desgro- pa simtirileselbatece, a drora urma ieste. Canibalismul in America. De la p6mintul de Foc §i p'an5, la regiunile arctice canibalismul a fost on poate §i ieste in America. Magel- lan, Fitzroy, etc. Pau vazut in pamintul de foc. Moxoil §i alte triburi de Guarani ierau canibali in toga puterea cuvintului, iei ingra§au prin§ii §i-I tratau bine innainte de a-i mince. 1V1exicanii de altfeliii civilizaji, aveau obiceiuri asemgagtoare cu acestea §i Inca sfintite de religie, cad cite °data, se impArth§eau cu un aluat de popu§oi Pa' cut cu singe de copil, sub chipul und statui, sradindu.-se inca de la bucati. Cei intai misionari franceji gasira canibalismul la In- dienii. din Statele-Unite. Preutul Brebeuf a vazut pe Hu- roni mincind pe unul din neofitil lui. La 1883 capitanul Back a observat canibalismul in America de nord. Nutka Columbienii sint de asemenea canibali.Unii dintre lei voira sa dea lui Cook titve §i mini de om mincate pe jumatate §i fierte. Unul dintre capil for 'fere,aqa, lacom de carne de om, ca la fie care lunata',eacite un rob §i-1 minca la un prinz dat §efilor celor mai mid de cit dinsul. Incepeau a cinth un cintec de razboiu §Ia jucb. imprejurul focului, pe care it faceau mai arzatoriu tur- nin d unt de leran. Pe urma geful cu °chit legati prindea un rob,11 gituiea, bud,tea §i imp'artea oaspetilor. In vreme de foamete Eschimoqii nu sint mai de trea- bb, de cit Nutka-Columbienii. Acea horde care ie hamisit& se arund asupra alteia o macelgre§tesibucate§te cada- vrele, mincind cite odata carnea cruda §i chiar inghetata. Totu9i antropofagiea, aka numai de gust, ca la Nutka-Co- 142 lumbienl nu o gasim la Eschitnoqi. Ace§tiea nu se apuca de canibalism de cit fu vreme de foamete. Canibalismul la rasele mongole 0 albe. Dupa cum am zis gi dovedit, canibalismulitintil- nim la toate rasele omeneqti. Deosebire numaY ca cu a- tita Ye mai obilnuit cu cit starea societatei Ye mai injosit& La rasele superioare albe §i mongolice nu seafra acuma ca obiceill general, dar a fost qi cite o data intim- platoriti se arata. Un calatoriii indiean povestegte ca locuitoril din Bhu- tan mincall maiurile dusmanilorucisipregatindu-lecu unt qi cu zahar ; din titve faceau cupe incunjurate cu argint, Year din oase juvaeriuriQiinstrumente de muzica. Acuma nu de mult in r5zboiul Chinez in contra Taipin- giber,un negutitor englez din Shanghai intilni pe servi- toriuaducinda casa inima unui duvaan cas'o minince, nu din pricina de foame, ci din credint a ca dm& va minca-o va fi mai curajos. §i rasa alba nu-i mai putin scutita decanibalism, care Ye un feliade pacat stramo§esc pentru omenire. Popoarele mongole din Europa oriental& dadeau pilda popoarelor Grece. Berodot spune ca Masagetii ucideaugi mincau din compatimire pe parintil batrini. La dimA batrinii caril mureali, cum se zits, de moarte bun& ierau privity ca nelegiuiti c4i trupurile for ierati lasate fiarelor. La inceputul istoriel grecesti nu mai lora canibalism, totu -1ilegendele lul Atreu ci a lui Licaon dovedesc in de ajuns ca, obiceiul nu se pierduse de mult. In cele dintaia veacurl ale erel noastre, canibalismul iera Inca pc) 101 colea in Europa, sfintul Ieroniaa spune ca a vazut, In Galiea, Scotieni antropofagi, cariieraa foarte lacomi de. Cite de fete tinere, etc, etc. Popoarele senlitice, may putin civilizate de cit varie- tatile indo-europene ale rases albe, s'apucauise apuca Inca Ara mult4 greutate de antropofagie. Iosif poveste§te 148 - istoriea unei mame evreice care §1-a fiert copilul l'a mincat, in vreme ce Titus incunjura in Ierusalim pe cei mai de pe uraia apgratorf ai Iudeiei. Istoricul arab Abd- Allatif poveste§te o multime de istoril de canibali din timpul unei foameti. In toate ora§ele Egipetulul, la Alexan- driea la Siena, la Damieta, etc. bra antropofagiea foarte respindit6. Vinau oamenii mai cu samA copil ;cacti friptura de copil ler& socotia ca o mincare minunatg.Pe- deapsa cu foc, la care osindeau pe canibali ii spAriea foarte putin, aka ca de multe orb osinditii prgjiti ierau mmncati. Canibalismul care de o data le phrea lucruingrozitoriii, incepuse a-1 deprinde avea gust pentru dinsul; a§h: o femeie bogata care berg grea, mina numai came de om. un negustoriii strinsese mai multa,qio !Anse. Nu be deci minune dach in cea de pe urma, foamete in Alge- riea, Arabi' icb colea se apucau de antropofagie ca i stra- moqiI lor. Dar nu mai departe, chiar in istoria modern6, fapte de feliul acesta nu sint rani. Schiller povestete ca la sfir- §itul fazboiulul de treb -zeci de an)" Saxonil ajunsesera canibali.In Frantiea, la 1030 in vremea unol foamed de treI anti se luau dupa vinat oameni. Un om a fost osindit s'a fiears, penru cs vinduse care de om in pieata de la Tournay. Pierre de l'Estoile, in cronica luI, vorbecte despre canibalismul Parizienilor in vremea incunjurarei Parisulub de car% Henric al IV-lea :o femebe bogatA, murindu-i doi copil de foame, pune pe servitoare sa shreze trupurile §i le mininc5, impreuna ; lanschenetil vineaza; oameni in uli- tile Parisului §i fac prinzuri de canibali in otelul Saint- Denis §iin otelul Palaiseau.Peste cit-va timp poporul dezgroap5, trupul marefoluluI de Ancre, a doua-zi dupa uciderea lub §i unul dintre iei a fript inima pe carbuni §i a mincat'o cu otet. Ada dar se vede eh' pe nedreptul ne-am ingimfa de civilizatiea noastra de a -zb, a§a de nedesa",vgrgita. Fieara nu-I departe in urma noastra ; ba be chiar in nob, numai st5, ascunsg, Totu-§I istoriea antropofagiei are qi o parte min- 144 - gletoare. Cad ado vere§te Inca o dal& ca omenirea merge innaintind: Omul de la inceput Ye o fieara ; atuncea pentru Tel foamea cald peste on -cealt sentiment ;on -ce came lora bun5, chiar acelor ce-i sint de aproape : a fe- melei a rudelor ti-a copiilor; mai tirziu nu min'And de cit pe a ducimanilor, aded a protivnicilor din triburile vecine. Atuncea Tel 10 canibal numaT din razbunare qi la- comic ;dar 15comiea nu §i-o potoleqte de cit din princI §i robi. Pe urni5, canibalismul Tea form5, religioassatiii ju- dedtoreasd, aded be foarte rar. De aice innainte be din ce in ce mai ocarit de morala publid vi nu se alearga la Tel de cit in cea mai groznid foam ete, on in starea de nebunie, cind mintea qi moralitatea se intunecg, Year fieara se deslantue§te din non. TotulI se intimpla, ca Europeil din zilele noastre la vreme de stricare de corlibiT, Ivor mai bine de foame de cit a, se apuce de canibalism.On cit ar fi omul de ne- desAvirgit ffi de slab, dar poate sa, se fad mai bun. Ieata o inchiere minglitoare qi intaritoare. Trad.Sofiea NAdeide liMOINIMI I-X 0 1.4 E Ft A. (sfIrqit). Epidemiile de holer5, arat5, un fell de atirnare de anotimpurT. Dar intre inriurirl nu joad rol ma, de mare, cum se crede, caldura §i receala, cad atunci n'ar putea 0, se intinda boala de la marea indieana pAn5, la marea inghlqatA, ci mai mare insemngtate are ploaea§ista- reaape): din pamintpricinuit5, de plot. In Bengalul de jos,uncle in timpul plolos de la Mai la Octomvrie, pica 150 de centimetri de ap5,, cade furiea holereT in April,Tear in August, cind umezala Teste maT mare, se imputinead, cazurile de tot.In PengTab Yeste aproape tot aqa, de cald ea vi ID, Bengali inse in timpul ploilor 146-- rade de trei ari tnai putinA ap& de cit in Bengal.Ho- lera se gig mai neintrerupt in Cara din urma", pe cind in Peng lab tree adesea anY fad, BA se auda, de epidemil i cind se intimplg cad in timpul ploilor. De aice se vede Ca nu atirnanumaide la ploaie,ci ei de la citimea Yei precum ei de la feliul cum tine pamintul apa. In Europa .epilemiile se intimplA mai adesea varaeitoamna, Yearna sint numal foarte rar, Year primavara aproape midi o data. Faptul epidewiilor ce au loc pe corabil, se 'Area dovada ca holera Alma numai de germenil produei In bolnavi ; cercetari foarte numeroase au dovedit inse ca germenil ierau aduei de pe uscat de chlatori ei nu dpritati de la eel' bolnavi. Bryd en zice : Se bag6 de sama, ca oa- menu dintr'ocorabie, data sint din feliurite parti din Tara, nu inratoeaz5, imboln'avire de acelallfella eic5, holera se m5rgineste la acel ce yin din vre un loc hotarit." Se intimplA adesea pe unele corabil ce due soldatI, ca sa se imbolnaveascA ori numai marinarii on numai soldatil ; ba chlar, dacg trupele nu-s toate din acelall loc, sa BO im- bolnAveasca numal eel veniti din locuri anumite,ceialalti, deei sint amestecatl cu bolnavil, nu se imbolnavesc. Alta insueire a holerel, ca ei a altor boale epidemice, ieste ca nu loveete de o potriv6 pe fie-care. Oamenl in acelea-0 conditil fat5, cu boqla se imbolnavesc unit foarte ueor, alp foarte reui altil de feliu. Oamenii slabanogi eiheaniti reu, cu organe incgrcate cu afa, sint foarte in primejdie de a se inbolnavi. Iearall fie care trebue sa se pgzasca de acele lucruri ce-i pricinuesc de obiceiu diaree, cad aceasta it pure in primejdie de a filovit mai curind de holerh". In privinta vristei lest° de spus ca copili pa",n5, la ease andeibatrInii sint main primejdie ;eel intro eese anieidouh' -zeci mor mai putin din top'. De la 40 de and in sus se incepe primejdie mal mare.Ieste muse de spus, ca pricina nu lest° c5, nu se imbolnavese eel in vrista mar aparata,ci ca se inbolnavesc mal putin pri- mejdiosfiprin urmare scapa mai ueor. Pentru holera trebue de tinut sama de urufkoarel9 -146- irei lucruri:1) de locurile uncle sa afla germ enii ce c5,- suneaza, boala, 2) de dispozitiea individuals, al 3-lea) de timp si de loc. Se pot inchipul masuri de luptat in potriva acestor trei. Pentru a lucra in potriva imprastierei germenilor, ar trebui sa cunoastem bine, uncle se afla si sub ce forma in timpul respindirel. Contagionistil cari socot holera ca neatirnatoare de fellal terei si privesc organismul, o- menesc si mai ales al celor bolnavi de aceasta boala ca locul undo se desvolta germ enii, cred ca-i pot nemiel des- infectind materiile date afara de bolnavi on chiar de oameni sanatosiveniti din locuri bintuite de epidemie. De asemenea iizi dau osteneara a Linea neamestecati bol- navii cu cei sanatosi. Carantinelesi intrebuintarea materiilor desinfectatoare urtneaza fire;tedin aceasta cre- dint5.Succesul n'a incoronat inse 'Ana acuma asemenea masuri. Cordoanele despartitoare idcarantinele s'au intrebuintat de atitea on de la aratarea holerel in Europa si land acuma, dar fara folos.Sa nu creada cine-va ca nefolosinta carantinelor pentru corabil on a cordoanelor pentru uscat arfi urmind de acolo ca nu s'au pazit cu sfintenie. Nu se poate cordon mai bun de cit eel de la 1832 intro Rusiea si Prusiea, on carantina mai buns de cit cea de la 1865 la Malta. Anume aceasta din urma ierh ash de bine inchipuita si, Malta find mica, se puta pazi Cu. toata sfinteniea ;I} i totu-si se desvolta holera ca si cum n'ar fi fost defeliii carantiria.In timpul epide- miei de la 1873-74 se luara la Miinchen cele mai desavirsite masuri pentru deosebirea bolnavilorsi pentru desinfectarea latrinelor, a nume se luara masurile cele mai aspre in cazarme. Totu-si cind se comparara rezultatele capatate in spitalele, cele ash de ingrijite, ale mi- litarilor cu cele din spitalele civile, undo nu se luaser5, atitea ingrijiri nu se gasi mid o deosebire in bine pentru mi- litari.Alt caz, intr'o epidemie se porunci cu cea mai mare strasniciesasedesinfecteze in toatecaselesi se priveghie ca porunceles5, nu remie numai pe hirtie ; .147- in altA epidemic:, numai se fad' inderanare sa desinfec- teze fie-care, dar nu so intrebuinta nici o silasi totu-$i epidemiea ceadi'ntaiucitata tinu mai multkifu mai o- moritoare de cit ceealalta.Despartirea bolnavilor inch nu se arata de vre un folos siprin urmare se pare Ca germ mil'nu -icapatArn de la bolnavi ci de la localitate. Chiar cind se pare 6, carantina on cordonul a aparat un tirg on o tars, remine de dovedit ca s'ar fi intimplat a- colo epidemie, data lipsea carantina sau cordonul.Tot aceasta idee, adeca ca mijloacele propuse si intrebuintate de contagionisti sint nefolositoare, iese si din raporturile oficiale ale xnedicilor guvernului Indiei. Dr. James Cunin- gham, Bryden si Douglas Cuningham precum si Timothy Lewis shit de aceasta idee si se unesc cu Dr. Pettenkof- fer.Din cercetarile celor doi din urma, iese foartelim- pede ca germenii nu-s localizati in materiile din latrine. Experienta arata ca foarte primejdios lucru aruncarea zoilor din bucgthrie afar% in gropi sau si imprastiet.Se vede ca pAmintul plin de materil hrgnitoare da loc potrivit pentru desvoltarea germenilor de holera, adusi in feliurite chipuri din teri uncle domneste epidemiea. Cana- lizare si curatenie strasnica in aceastA privinta ajuta in potriva holerei. Ieata% pentru ce holera ieste asa, de slabs in Engliterasichiargiaiurea in tirgurile tinute curat si bine canalizate. In 1866 a fost holera foarte slab5, in Ang]iea,qi de atund in coace nici n'au mai fost pe acolo ; pe cind mai innainte, cind higiena lera proastai epidemiile ierau asa de vatamaloare casiaiurea. Alt exemplu lnam de la o- rasul Dantzig, in Prusiea ; innainte de 1873 de cite on so intimpla vre-o holera prin locurile acelea, Dantzigul suferea mai mult; la 1873 inse nu se intinse boala inoral de cit putin, murira de abiea vr'o sun,'giinch aceste Ca- zuri s'au intimplat mai ales in casele ce nu parrisisera moda veche, adech" aveau gropi de turnat zoile do la cuhne. Ash dar in scurt carantinele, cordoanele gi alto ma- Burl nu pot impiedeca gerrnenil de a strabate in tars cu 144 tittmeniigicu marfurile, qi, dach' vor gasi locuripotril. vite, se vor desvolta epidemil.Firep inse a, in timp de holera trebue sa ne feria' de locuri unclese aduna, multi oamenigi,pe cit cu putinta, sa fugim din locurile undo se §tie ca boala, dad, incepe, bintue reu. Trebue inse de qtiut ca, daca fugitn, sa fugim din vreme, altfelia pu- tern avea in not germeni §i inbolnavindu-ne la vre un be Indepartat nu ne putem, eel putin, cauta. Cei ce au fugit nu trebue sa se intoarne de cit dupa incetarea desavir§ita a boalei,alt-feliiisint mai in primejdie de cit a- cei cari au stat necontenit pe loc§i, °are-0 cum, s'au hultuit. In timp de holera nu trebuesaltschimbe cine-va traiul, daca nu traea nebune0e. lestegre§ita'ideea ca multa bautura de spirturi apara. Vin roy, rum, bore tare i veche folosesc, berea slabsgiproaspata ieste foarte vatamatoare. Fructele nu-s bune. Pintecele §i piciorele trebue minute calde; ie bine de purtat flanea. La cea mai mica diareetrebue sa ben] cafea neagra on ceaiiii de mints, ba chiar Bri chiemam, de putem, doctor. OA cum, fora bani ie greu de tot §i pentru orate qi pentru oameni. Oraple sarace Qi oamenii Barn); tot mai mult sura'r de cit cei bogati. *) T. U. Cercetdrile lui Schliemann la liroiea fi Mikene * *) (urmare). Se pot scoate inehieri insemnate de pe vasele de lut aflate do Schliemann in ruinele cercetate cu atita stitruiuta. Se gisesc vase do toate inarimele ineepind de la tole mite papa la dol metri §i sfir§ind cu tole in cari de abiea ineape virful degetulul.

*)In eurind vom da o prescurtare dug'. articolul until Dr. Insemnat trances care leste de alto idel. Nol no unim en von Petenkoffer, mat In toate. **) Yea! No. 2 anul al 111-lea. -14- Cele' mai multe an fost literate cu mina Sri roati, de0 aceasti maeina iera cunoscut5,. Nu mai in patura cea de mai de-asupra, groasa, de 2 metri, se afla vase de tut zinultuite $i zugrAvite. La cele vechi se vede un lustru pricinuit prin netezirea fete de pe din afara,coloarea leste feliurite :galbana, cenueie, carAmizie ei cafenie foarte inchisa eiatirna de Is feliul lutului, de in caldura in care s'au ars, de la lucrarea fumului,. etc. Ca podoaba slujeatt chiar formele dudate ce li dadeau ei fetiurite zgirieturi pe fetele vaselor. Nu se poate zice ca va fiavut be propaeire in mesteeugul olariei in timpul cit an fiintat ore ele ale caror ruine se vad pe Hissarlik ; se pare din potriva. Cea mai mare parte din vasele preistorice de in Hissarlik, dupit cum le aratit forma, ierau menite a fi spinzurate cu Qferi ; nu aveau funduri drepte ca oalele noustre,ci semanau a tigve. La unele inse de ei fundul remine tot imflat, dar seafla lipite trei picioruse. Dar ei in asemenea caz rar le lipseau cele trebu- itoaro pentru a le atirna de griuzile podului en eferi. Vasele in forma de talger, aveau borte din jur in prejurul marginal si astfelia se puteau atirna. Cele in forma de °all aveau niete ridi- citturi verticale in jurul pintecelui si borte in marginea de sus ei in capac, ma ca se puteau eiiuchide si atirna cu eferi. irnpodobituri se faceau pe pintecele oalei ei pe partile adau- gite, ea capacul, picioarele si tortile. Pe pintecele oalei faceau a- desea buric ei gurguie de Cite ;pe capac se afla semn de ochi, nas ei urechi, mai rar ei de gull; capacul are une-ori forma de un felia de caciula cu o ridicatura ascutit5, pentru apucat. Tortile sint une-ori in forma de coarne incovaiete or! de aripi ; picioru- pie se afla sucite in feliurite chipuri. Aceasti semuire a trupului omenesc prin oale feliurite de- osebeete locuintele de la Hissarlic de cele cunoscute 'Ana acuma ; eel mutt se pot gag incercari asemanatoare la Chipru. Deprin- derea aceasta a locuitorilor Hissarldrului mai eta in legaturit cu altele tot de ale lor.In toate paturile se afla multime de idol! lungareti de pieatra, de marmura, de fildes ei alte materii, cari au pe dinsele chip be cap de om desemnat prin zgiriituri si agar prin linii zugravite, une ori se imfatosaza pe dineiT si alte part! de trup. Tot! aceeti idoli aveau insemnare religioasa (de aceea il ei numim asa) si, cum se dovedeste de pa o figura de plumb, aflatrt in oraeul al treilea, a nume ierau chipul zeitei asiatice a nature! ei a amorulul. Aceastazeita se cunoetea sub feliurite numiri de in malurile Tigrului pana ininsulele mare! Egee si mai iu urma a ajuns in GreeT sub numele de Afrodite.In insule s'au aflat idoll de marmura cari, deel nu-s aea de pe scurt insem- nail cu chipul °mecum, totuli slut fare indoeala chipuri ale P).. -150- itei mai sus amiutite. Schliemann credo Ca olaril s'au silit al taco si pe ()ale stela -ifl chip ; s'au gasit ei podoabe de our lucrate tot in chipul zeitel.Dr. Milchhoeter nu se uneetecu parerea lull Schliemaun CA capetele arfitate aga, de pe scurt vor fi fost de buhnfi si nici cu ideea ca de aice se explica titlul cu ochi de buhna" dat aea de des zinei Athena, In Omer. Dupe idolii descriei poporul ce a locuit pe Hissarlik face parte din cele vestasiatice. Afar& de vasele de lut ne atrage luarea a minte mullimea unor corpurl in forina de discuri on de conuri, bortite $i acute din lut ars on mai rar do pieatri moale si can se intrebuintau pentru a ingreuea fusele.Asemenea ingrenietoare de fuse se gfi- sesc in Asiea, Europa ba chiar ei in Mexico ; la Hissarlik sau facut si incercari de a le trnpodobi cu feliurite crestaturele. In paturile cele mai vechi se atla mai mult neimpodobite, in oraeul al treilea ajung ladesfivirsirea for ei numai inIlionul nou se mai gfi.sesc incercari de a le schimbh, feliul infrumusetfirei. La unele se vfid circumferinti concentrice in jurul bode, raze, stele si fi- guri formate din buil incilcite, can aduc aminte de impletituri ; pe unele se vAd semne can aduc cu litere din feliurite alfabete (se pare inse ca chiar de vor fisi fost litere, dar ierau imitate de pe mfirfuri streine fill a fi intelese) ; pe altele se vfid chipuri de oameni si,de animalecari amintesc de chipurile stipate pe pietretari,gasite In iusulele resfiritene ale Greciei ci aflatoare acuma la Berlin. Se pare cil, modelele pentru chipuri, pentru podoabe si pentru, asit zisele, inscriptii s'au lust de pe cilindrele de fier magnetic, ce se gasesc din regiunea Eufratulul pan& la Fe- niciea.Profesorul Sayce a propus ipoteza ca Chetitii, hind ateezati intro Babiloneni Q i pfirtile resfiritene ale Europei au slujit ca mi- jlocitori Intro culture babilonieana ei popoarele in stare mai sel- bateck. Fildecul, metalele pre'ioase si nefritul (o pieatrA din India) trebue se fi venit la Troiea prin negot din spre sud ei din spre resfirit. Mai toate uneltelesint de pleatra,.In 011161 e cele mai vechi se ghsesc topoare bortite tei nebortite, precum si ciocane de cremene, diorit, porfir, hematit, mai rande jadeit ei nefrit ; cu- 1 ite de obsidiean, fierfistree de cremene si de calcedon, risniti o- vale, cu adincitura pe o fatfi de trabiti bazalt, etc. Inca se a- ft in mare numfir ci ne-am crede in vrista pietreilustruite de n'am vedea aroma ha (din patura a treiea) chiar si bronz in intrebuintare.Din aroma ei din bronz (care va fi fost acs de stump ca aurul) se gA, sesc vase, talgere,etc. dar mai ales arme pentru razboiii, ca securl, cutite, virfuri de land ei de sageti, apol ace, inele, sponci, brose, etc... Din oase proaste on din fildes se fficeau Mlle, ace,, piepteni si alte podoabe. Fierul se pare necunoscut. -11.

Schliemann a gasit vr'o zece adunaturi de lucruri de aur§I de argint.Cea mai bogata din toate a lost, ass zisa, coward a lui Priam". Vase le ierau foarte frumoase §i aurul dintr'insele amestecat cu argint Vase le de argint nu ierau asa de frumoase ca cele de aur.S'au gasit gi bucati de argint in forma de pans de cutit, la un capat din cele iuguste ierau rotunde si in celalalteco- bite in forma, de craiii nou.Schliemann crede ca acestiea ierau talantii" de care vorbeste Omer, Prof. Sayce de la Oxford a dovedit ca greutatea for ieste o treime din mina de argint de la Babilon. tntre juvaeriurile de am se deosebesc mai alesdoutidia- deme, de cari atirnau pe frunte gi pe amindona laturelegitului lantujele usoare de aur. Bucatelele de la capete!e acestoi a aveau forma idGlilor de caril am pomenit. Cercel sicolierefoarte eu maiestrie facute se gasira de asemenea mulV. Numal in comoara cea mare s'au gasit 46 de cercei de aur si sese bathe. Mai pe urma s'a mai perfectionat si mestesugal aufariei si se gasese lucruri asa de desavirsite ca si la Mikene. Wirchow dupa ce a cercetat craniile aflate, ajunse la inehie- rea ca poporul ce a ]asst urme in cele mai vechi paturi iera amestecatgica ieracivilizat§iasezat.Se obisnuea arderea mortilor. (Va lama). G. S.

Calaretul Ora cap. Critics. Nu de mult am primit de la Craiova dont,: volume, unul cu 480 de pagine si altul cu 491, o traducere i romanului Mare- ful lard cap, naratiune din de§erturile Texasului.Autoriul ieste Ceipitan Mayne Reid, fear traducatoriul Dr. G. M. Mileticiu. Cind am vazut hirtie bunk tiparia frumos, multime de bard cheltuiti, mi-am inchipuit ca trebue sa, fie 0 bine tradus. Am fost intarit in aceasta parere imbucuratoare prin laudele cetite in Literato- riul" diu Bueuresti mai cu sena in privinta limbei.Convingerea ca ierasii. cetescceva frumos romaneste iera aproape neinvinsa dud am vazut in prefhta cum Dl Miletieia ne spune ca traduqiunea" tear fi ajuns poate nici ()data la lumina publicitatel, daca no Par fi impulsionat 0 pre D-sa scopul nobile, a ajutitla combaterea reului indicat mai sus."Reul de care aminteste ieste aratat la inceputul prefeteiEminentul nostru literat Titu Liviu Maioresca - 2k0 eu multi justete in prefacia uneia din publicatiunile sale i'e- cente ca do cati-va an! incoace, a inceput a se introduce si a se respandi la not un soiti reu de romanuri, a cdror traducere uritd feste intrecutd numal de trivialitateacuprinsului." Asa dar ma gindeam 'feu, traducerea D-lui Mileticiu nu va fi uritit si cuprin- sul romanului nu va fi trivial. Val, cum mi -au zburat toate aceste fuchipuirt lingusitoare cetind cele doua volume I Aceea-si limbs ji- doveasca admirata de atitea ori in Progresul," in Aparittoriul," in L teratura romina," in ,.Romeo §i Iulieta,"etc, am intilnit'o si acolca. hate mai intaiu greceli in intrebuintarea formelor al, a, ai, ale : Imagine a/ destinatiunei mele. Descarcare de pusci al u- nui pluton. in nici o alt5, parte al Texasului. Nu tote locui- tort' at frumosului paysagiu (49) Liniea ziczaca al scheletulul sett (pag. 68). Capitanul inteliginte a! infanteriei(pag. 353). Mantaua invalitoare al intinsului salbataciei naturaleale ca- racterului seu (231). Pentru articularea cuvintelor so vad cele mai neasteptate nazdravaniI : Nu se temea de ferpele,desi venea de a drept... (pag. 78),... oh, Domnule, Isuse. (80).. pentru ca arunca cu mutt mai usor pe caldreful jos (pag. 135)... desi on in gradul ca stii- pinul seu (pag. 155). ,,Pre ceriul lstrigh ielcu spaima(pag. 156). La drat cu pelt a d-tale (pag. 190). Fu singurd satisfactiune peutru ochiul (pag. 225)... scumpe meu Domnule (pag. 236), etc. Cuvinte si forme caraghioaze volt' cite cite-va din nenuma- rata multime a color ce foiesc in traducerea frumoasa a D-lui Dr. Mileticia. i,Avea toate minele pline de treaba" de multe ori. Cum toate minele ? Verbul a putea face dupa, dl. Dr. poci" la persoana a doua siugurit.Riqinaslujeste d-lui Dr. pentru a a- rata neva foarte negru, confundinduo cu smoala, frantuzeste poix (pug. 5). Sa Odra drumul ?ce nerozie l'L perduram cum-va deja ?" Md incred aproape.Aice and incred se esplica numai de pe nemteste reu inteles, cad romanul cum se vede usor n'a fost tradus din englezeste. La Dl Mileticiu verbul a urmd, se era% sub forma urnfresc, se vede nä nu Ole ce insatuna a urma ¢ice a urmiri. Yt vom spune not ca a urmd s'ar traduce prin suivre, folgen; leer a ur- mdri prin poursuivre, verfolgen.Deosebirea lest() cam batatoare la ocbi.Verbul trebue se construeste la D-sa in modurile cele mai bazlii : Trebue ca am facut o circuroferinta Intreaga" in loc de trebue sa fi facut etc.Verbul a rugd primeste la Dl Dr. un inteles ciudat, de pilda, romaneste ea fie ?: pe strainul de la care Avea se'fi roage o tavore" (pag. 16). La Dl Dr. oamenii se razima -i5g- pe coturi" in lac de coate" §ifuniile ieara-v1 nu se rnlisOrit cu coca" ci cu cot/trite" funie de septe coturi" de pada. Cuvintul interes, nu stiii p -ntru ce, 'lea la dl1)r. forma interese, asa in fraza utmAtoare :privea cu interrse vinedupii. ca.- ldrefit1" (pag. 22)In sperantk lafinitul curAnd al unui mars ostenitor." (pug. 27), rornaneste si traducere frumoash nu poate fi. Aceste obiectiuni peste eani ar plinge o lame, au`fost destul de des filcute" (pug, 28) are un inteles de tot tAinuit de not mu- ritoriicevorbim romaneste. Un german bonasse" se chiama la Dl Dr. bonifaciul german". Yeti aflo, ceva mai reu cleat frigul pre dinsul, dach nu vs grabitia'iesidin drum" (pag. 38). Furtunei nu putem scapa dark p6te pericolului"(pag. 40). Noi stim ca sezice a wapa de ceva nu a scapacui-va.Faceti de intrati in trcisura" (pug. 42). Mestesug se chlearna metier la d-1 Dr I Ce Tinovktie a gasit cuvintului tneftem de la surgunit din limbA,? (pag. 45). Pate mai nobil si mai fruinos de cit om". De ce nu de cit °mut?.,Dar in tot eas". Nu, nu pre vischy nu cutez sa-1 a- tiug" (pag 55). Visa), find un feat de rachiil nu inteleg de ce l'a impodobit d-1 Dr. cu prepozitiea pre. DelAsase scaunul §i s5, apropiase coltului." (pag 56). A deldsa un scaun §ia se apro- pia coltului. Ce mai traducere frumoasa. Sfiesc" se zice sfiez" la d-sa !I Ar ti cu dt sa,virsire de prisos a mai lungi multi vorba. 0- mul care a trains cartea de 10 nu OM romaneste§i nu-1 romin. leste de crezutca -Ijidovsine inieram si de indrAzneala lot de a se apnea de lucruri mai pe sus de putere si de plan- tomiea, celui co a cheltuit cu tipkritul. Asemeuea carte ar fi bunit de itnvalit masline, dad. n'ar avea, din pacate, si un format prea mic. I'entru a arAta §inetrivialitatea romanului (dintre cele mai prnaste, fie zise In treacAt) voirtcity. si o bucata din volumul al doilea pag. 55: Datna cu latieste earAsisingurii inra.riste. Ea descalecA, si pune sombrerul pre cap §i serapul pre umerlysi se transforms din nou Intr'un frumusel vi June hidalgo.Incetunel vi mecanicevte ineab ca, parc5, cugetele el ar fi alt-undeva. Mole se ridicapiciorulpresto spatele calului si plutescecite-va se- cunde in aer. Pulpa, piciorului,care scapase fustel,aretA o per- fectiune, ce ar pate inebuni pre en Praxitele ;si pre cand descin- dea la cealalla laturea calului, pare a se intuneca soarele prin-

tr'un nor0! Simione Stylites1 cu greu aifiputut chiar to se inchiri ochil la un atare aspect. insa nisi un spectator bArbatesc nu 'Mate de fata, la aceasta interesanta P pis oda...." Mi se pare ea de nice pot cApata multe idei bune dorani7. 1 ig4--

/parole ce vor ceti cartes D-lui Dr, cAci D-sa,ne spune ea poate ti datA fltrAgrijA in mina oncui. Destul I T inchipue de la sine cli femeea Teeth finger, orT dracul mai stie ce, si nu orn ca si bAr- batii.Acuma end vor ceti cA, chiar soarele se intuneca vazind pulpa tine! doamne, care pulpA scApase din fust A (dupa limba D-lui Dr.) ce nu vor mai gindi si ce comphmente proitesti nu vor erode? ()cliff for vApae amoroasa vor vArsa, rasuflul ]or parfumurile Ara- hie, etc...In adevArgiconOnut trivial si traducere urita, in tocrnaT ca in romanele ce combate Dl. Doctor I Numal vorbcse de tesetura romanului, care nu poate de cit strica oamenii, earl me- ritul leste al autoriului: Dl. Dr. numal a tradus. A udax.

Pentru ce ieste cu atita mai, frig cu cit ne suim mai sus?

Toti qtim ca soarele Teste pentru noT izvorul caldu- refgial lumineT, fuse Tears -ki cu totii ctim cA cu cit ne suim mai sus cu atita ie mai rece. Trebue sa", vorbesc de urcArile cu baloane, cari au dovedit ca chiar In mijlocul verei la innAltime de 7000 de metri Teste un frig ca cel mai strapic din timpul lernel noastre, adeca trei zeci de grade sub zero ? Cel ce s'ar sui in balon imbracat ca de vary sub cuvint ca apropiindu-se de soare, izvorulcal- durei, va fi mai cald de cit jos pe parnint s'ar vedea groznic amAgit in judecata sa. Alt fapt care aratil cA sus le rece, Teste de asemenea bine cunoscut. Se ctie ca pe muntil Innalti se dill omAt §i in mijlocul vereigianume chiar pe muntil din terile tale mai calde, numai data innAlti- mea Testa destul de insemnatd. Muntii Himalaia, muntil AnzT, muntil Kenia F}i Kilimanjaro (acqti doT din urruA in Africa) slut acoperiti pe virfuri cu omAt. in Alpi §i in alp mung se formeazA fa'rA Incetare riuri de gbieata eau ghletari earl duc apb, scab, spre vAT, pAnA uncle le dA voie cAldura. 1.4ucrurile se petrec parch pamintul ar fi izvorul cal- Itsti tiurei, ad aerul de pe linga pamint Yeste mai cald ci de ce ne suim 11 aflam tot mai rece. Sa mai tinem sama de faptul ca In launtrul paraintului ieste foarte cald, cum ne dovedesc materiile aruncate de vulcani, izvoarele fierbing qi chiar masuratori cari an aratat ca de la o patura, a- sezatg, la feliurite adIncimi ci a carol temperatura Yost° statornica, incepe a crevte caldura, cu un grad pentru 30, 40, 60 de metri. Prin urmare pamintul in adevar Testa pentru nol un izvor de caldura §i arfifost u§or unul glumet sa, Bustle cum ca ideea a soarele ne trimete caldura ieste gre§ita. Ceea ce ieste mai ciudat, multi n'ar fi gtiut cum sa-1 combats si sa arate adevarul. innainte de toate trebue sa stim ca dupg, cum sint corpuri cari lash' sa treaca toate razele de lumina ce cad pe dinsele, precum ieste stecla §i toate corpurile trans- parente sau stravezii, tot astfelia si pentru caldurg,slut unele cari las& sa treaca toate razele. Alto corpurilasg, sa treaca numaX un fe).ia de raze luminoasa de pilda stec- lele colorate;tot astfelia si pentru caldura, slut corpuri cari lasa sa treaca unele raze si pe altele nu. Toti stim ca razele de caldura pot fi insotite de lumina, dar ca pot fi §i cu desavir§ire Intunecoase. AO. caldura ce ne trimete o bucata de for inrosita In foc leste insotita de lumina rosie; daca fierul va fi mai tarein- fierbintat no va, trimete oclata cu caldurg, ci lumina alba. 0 bucata de fier infierbintata, dar nu pang, se va face rosie ne trimete caldura intunecoasa. Ala dar iestecal- dura luminoasa sicaldura intunecoasa. FacInd feliurite incercari aflarn ca unele corpuri lasa sä treaca printein sole, taxa sg, se Incalzasca, caldura luminoasa, dar °prose mai mult sau mai putin caldura intunecoasa. Nu mai de parte chiar stecla are aceasta Insu§ire ci de aceea se In- trebuintaza pentru a privi metale topite gra a ne pune In primejdie ochii. Tot ma se intelege si folosul ce aduc clopotele de steel& ce se pun peste unele plante. Prin stecla clopotului strabate caldura luminoasa de la ware, se preface in caldurg, intunecoasa, col putin In parte, qi nu- -156- mai poate 14.; de asemenea caldura intunecoash ce iese din pamint on din planth nu se poate pierde, pentru ca stecla nu o lash. Mal ieath inch o experienta cu o lady cunos .uta sub numele de lades lui Saussure. I ada pie facuth din lemn reu conduchtorin pentru ch'ldurh, adech care lash greu sa tread, caldura printr'insul. Phretil pe din lhuntru se ung cu chrbune de fun. Fata de asupra are douh rinduri de stecle sau trey. A- euma data prmem aceasth ladh la soare, caldura luminoash intra prin steclh,se preface in chldurh intunecoash in- fierbintind phreti si nu mai poate iesi, de vreme celem- Milieste reu conduchtoriii pentru chldurh, Year stecla nu lashsh treach printr'insa raze de cAldurh intunecoash. Caldura se stringe in ladai putem fferbe aph sau frige carne in lhuntrul iel.Herschel la capul de buna Speranth a fript un bou intreg. SA nu se parh ca am vorbit de geabh§ica am ph- rh'sit chestiea de la inceput, din potriva am insirat cite-va experiente cari ne vor face cu putinth a intelege si chipul cum se poarth, atmosfera cu nol. Aerul lash sh tread, caldura ce ne vine de la soare si nu se inchlzaste de dinsa de cit foarte putingianume cit se inchlze§te, se inchlzeste din pricina chldurei intwae- coasetrimese de soare.Razele de caldura luminoash inse lovind phmintul it infierbinth§i-1fac de respinde7te caldura intunecoash; phturile de aer aftatoare chiar lingh phmint se infierbinta de la dinsul si nu lash sh treach in sus de cit foarte putina.Ieath pentru ce aerul Ye cu a- tita mai rece cu cit ieste mai departe de phmint :Pa- mintul trebue sh, se infierbinteIiapol numal de la dinsul se incalzeste aerul ash ca fireste acele phturi vor fi maY calde cari vor fi maY aproape de phmint. Lucrul iestesimai ciudat pentru spatiele interplanetare, adech, pentru spatiul ce se afla intre planete, orl intro planete si soare.Devi printr'insul tree razele soa- relrnfartincetare totu-rif recealh Yeste mult maY ware de --161-- eft cea pornenith mai sus. Unil fizici ajunsesera sa creacil ca in spatiele interplanetare trebue sa, fie sute de grade sub zero, acuma se crede ca deli receala ieste destul de mare, totui nu-i aria de strasnie.I. Alta intrebarece ne putem pune ieste pentru ce ieste frig pe muntl, de ce nu se infterbinta si lei si apoi sa infierbinte aerul incunjuratoriii. Innainte de t oate patura de aer ce seafla de asupra muntelui ieste mai subtire si mai rara de cit cea, de deasupra sesului si prin urrnare muntele trebue sa piearda mai lute caldura tri- metindu-o spre spatiurile interplanetare ; pe urma, tot din pricing ca apasarea ieste mai mica, se evaporeaza ti apa mai urr si pricinueste receala, etc. Nu intru in amarunte asupra muntilor, cad scopul pentru care am scris acest articol a fost, sa, arat pentru ce aerul ieste mai cald linga pamInt de cit sus, mai aproape de soare, $i cum de pamintul se pare a fi izvorul caldurei. In treacat aratam ca Greciiisi Inchipueau, se vede, altfen lucrurile, de vreme ce ne spun ca Icar zburind prea sus cu_ aripe de ceara i s'au topit aripile si a cazut. Mai de grabs ar fi cazut jos de frig., data se va fisuit cam usor irabracat. Mai punem o intrebare si asteptam respuns de la Re- vista Teologica". Cum se face ca incepind cu Enoh §i sfirsind cu maim Domnuldi, atitea oameni sau suit in ce- riurf cu trap cu tot. Ce chipuri au gasit de n'au inghietat, cum sezice, bocna ? Cum de n'au murit de lipsa de aer cind au ie,it din atmosfera si mai la urma unde-I ceriul si locakal dreptilor, cad insoare sau in stele 11 prea cald, pe planete vor fi jiganii ca pe la noi, iear in spatiileinterplanetareii frig dincale afarasilips de aer. 1. Nadejde. FELI UR Imi. lepuri de partea barbeiteascci dind tifd la pal. De mai multe on s'a intimplat ca s'au gasit anituale de partea 5 _;.. bArbateascg putind da tip.American naturalist descrie un fapt aproape de necrezut, constatat de doctorul Hay- den in 1872, pe cind facea cercetari in muntil Yellowstone la niste iepuri pe cari IInumi Lepus Bairdi.Prinse patru bArbati invristgsitoti aveau Cite pline de lapte. Parul imprejurul acestora iera udsilipit de piele, do- vadg ca aliiptaserA puii de curind.Pentru mai multa si- guranp, Doctorul Hayden tale din iepuri,caut5, cu dea- inhruntul in launtru si se incredinp ca in adevar ierau de partea barbgteasca. Oamenii caril au constatat faptul, find vrednici de incredere, nu ne ieste cu putint5, a ne indoi despre fapt. (Revue scientifique No. 76, 1883, pag. 191.)

* * Locuitorii color mai inseinnate oraqe din Europa. Sint in Europa 92 de orase cu mai mult de 100,000 de locuitorii nurnai patru cu peste un rnilion. Aceste din urma sint:Londra, cu 3,832440, Parisul 2,225910 ;Berlinul cu 1,222,500 §i Viena, cu 1,103,000.Dintre celelalte capitale, Sint Petersburg are 876570 ;Constantinopoli, 600,000 ; Madridul, 667250;Buda -Pest, 360580; Varsoviea, 339340; Amsterdam, 317700;Roma, 300470.Dintre orasele marl, inse nu capitale, Moscva are 611970 ; Nea- poli,493110 ;Hamburgul,410840 ;Lyonul,372890 ; Marsiliea ;357530; Milanul, 321840; Florenta, 169000; Anversul, 150,650; Colonia, 144,770; Francfortul, 136,820 si Rouenul, 104010.(Revue scientifique pag. 192 No. 6, 1883). * * * Clocitul Strufului.Locuitorii din Coloniea Cap cunosc ash de bine obiceiurile strutilor ca oamenii de pe la not ale gainilor.Totu-si ar fi folositoriii sa stim cum isi fac strutii cuiburile in unele climate si cum in altele. De obiceiu se spune ca maul strutului ieste for- -165-.4 thatclintr'o gramagioara de nasip. Asa iesteinpktliti fierbintIdale pustiei ;dar la Cap, strutul 41 face cuib cu learba§icu alte materii ce i in caldura. Barbatulgifemeea clocesc pe rind si nu las5, de feliu descoperite ouale. In pArtile mai calde, femeea lass ouale singure in timpul zileI,vileste cu putinta, ca pe uncle Yestecald de tot, chiar sa, nu sada de feliu pe dinsele, si cabarbatul sa le acopara noaptea. Nu se stie de shit deprinderile strutuluI tot acelea-sI pretutindenea. In gradinile zoologice dau nasip, and trebuesä-§I fac'a' strutiI cuib, ar fi bine 85, li se dea alte materil spre a face lncercare si a vedea ce se va Intimpla.Poate ca si-ar face cuib ca la Cap. Ieste sigur ea ouale de strut se pot clod in nasip, far5, sacstea barbatul sau femeea pe dinsele, in tocmai ca ale broastelor tistoase.Se stieca megapoda din Aus- traliea (Cap-York) iii facecuibdin Iearbasifrunze, cari, putreend, dau caldura trebuitoare pentru oua.In insulele Philippine Ieste uu feliu de megapod care-sI In- groap5, ouale In nasip la malul mares. Emil are obiceiuri $i mai cludate: femeea se oua wade apuca, barbatul stringe ouale, face cull) si le clocecte, ba Inca trebue sä, le apere de femee care cauta sa le strice. (Revue scientifique pag. (12 No. 16. 1883).

*** lodoformul in potriva anghinei difterice. Doctorul Ben- zon, zice New-York Medical Journal, e capatat rezultate bune Intrebuintind iodoform in potriva difterid. Todofor- mul it Intrebuintaza sub forma de pulbere curatasi-1 puree cu penelul pe membrana bolnava dupe ce o curata, spalIndu-o. Pune iodoform de opt on in 24 de ceasurI, de cese on ziva si de doug orI noaptea. In cese cazurrin cari s'a intrebuintat, acest leac a dat rezultate bune. (Revue scientifi9ue pag. 416, No. 13, 1883). 186 * * * IA Walter Braun a comunicat academiei de qtiinte din Paris ceva in privinta rolului ce joaca arama in potriva holerei. In pdinta de la 20 August din urma Vul- pian indoindu-se de rolul aram el a zisca data acest metal ar fi de vre un folds, ieste de crezut ca s'ar fi cunoscut insuqirelede lui mult in terile undo bintue holera mat ales in partile India in cars boala l'este endemics." DL Walter Braun face cunoscut ca,' epidemiile de holera nu s'au intins nice odata in oraqul Falun, in imprejurimile caruiea sint mine de alum:), vestite in lum ea intreaga sub nu- mole de minele de la Falun. Familia regala a Suediel a fugit in acest oral pentru a se feride boala in timpul cold de pe urma epidemil aga de bine cunoscuta sera, puterea lQr aparatoare. * * *

Tot pentru holera a trimes o notaQidl. Ramon de Luna. Autoriul spune ca a facut incercari atit la Madrid cit qi in insnlele Philippine, asupra intrebuintarei aburilor de acid hipoazotic, ca aparatori de holerai chlar cata- mnduiturt. Dap& autoriti, accidentele holerice inceteaza pe data ce se respira aburl' de acid hipoazotic, luind su- rilearatate a num e.(Revue scien(ifique1883. No.11, pag. 351). T. II. Privim ca abouati pe D-uii ce vor blue vrol.a primi door', uumere until (WO altul. DIN POEZIILE L UI EMILNESCU. Sorisoarea a treia (urmare.) De--asa vremi se'uvrednicira croniciarii ii rapsozii; Veacul nostru ni-1 umplura SaltimbancilQtIrozii... In izvoailele battine pe erol mat pot sa taut; Au cu lira visatoare on cu sunete de flaut Poi sa 'ntimpenl patriot il ce-au venit de-atunci In colo ? Innaintet acestora to ascunde-te, Apollo 1 0 terot 1cari'n trecutul de mariri va adumbriseti Ali ajuns acum de mod& de va scot din letopiseV Sicu voi drapindu-si nula va citeazA tott nerozil, Mesteeind veacul de our in noroiul greu al prozel. Remineti in umbra stinta Basarabl si vol Musatini, Desealeeatorl de Cara, datatori de legiSidaunt, Ce cu pluguli cu sp&da air Intins mostea voastra. De la muute ptin' la mare si la Dunarea albastra.

Au prtventul nu ni-I mare? N'osA-mldea ce o sa cer ? N'o sa aflu intro -al nostri vie un falnic juvaer? Au la Sybaris nu sintem linga capistea spoielei Nu se nasc glorit pe strada si la usa cafeuelei? N'avem oameni ce se lupta cu retoricele suliti In aplausele grele a canaliel de u141, Panglicari in ale Orel can joaca ca pe fling Marti cu toate de renume din comedtea minciuuet ? Au de patrie, vtrtute nu vorbeste liberalut De at crede ca viata I is eurata ca cristalul? Niel visezi ca innalute-11 sta un stilp de cafenele Ce 1 s1 ri(la de-aste vorhe pe fele. Vezi colo po uriciunsa fara suflet, fare' cuget Cu privii ea 'mparosata st la filet urntlatgibuget Negru, cocosatailacom, un isvor de stretlicuri. La tovi.risti sat spune veninorts(le-1 nemiLuri; Top pe buze-avind virtuteiar in lei a:medal calpti 13 -162- Ouitesenta, de mizerii de la crestet pan' in talpa. Si de-asupra tuturora olistea BA si-o recunoasca isi anima pocitura bulbucatii °chi de broasca.., Dinteacestia Cara noastrA ill alege asta-zi sold I Oameni vrednicl ca sa, pet, in zidirea sfintei Golil In carries): cu mined lunge si pe capete scufie, Ne fac jegi sii ne pun biruri, ne vorbesc filosofie Pattiotil !Virtuosii, etitori de asezaminte Unde spumega desfrIul in misciri $i in cuvinte Cu evlavie de vulpe ca in strane sed pe locuri *i aplauda, frenetic schime, cintece si jocuri... *i apoi in Sfatul terei se adun ea se admire Bulgarol cu ceafa groasi, Grecotsi cu nas subtire ; Toate mutrele aceste slut pretinse de Roman Toata greco-bulgarimea ie nepoata lui Traian. Spume lista 'nveninata, seta plebe, ast gunoiu Sa ajung'a fi stapina si pe tars si pe not I Tot ce 'n terile veciue ie =luta si stirpitura Tot ce-I Insemnat cu pata putrezimei de nature, Tot ce ie perfid si lacom, tot Fanarul, toti ilotii Toti se scursera aice si formpaza patriotil, Incit fonfii $i flecarii, gagautii $i gusatil Bilbiiti cu gura strimba slut stapinii astei natii.

Vol sintetl urmasil Romei ? Niste rel si niste fameui 1 Ie rusine omenirei BA va zica vouii oameni 1 Si aceasta ciuma'n lume si aceste creaturi Nici rusine n'au BA iee in ruinatele for gull Gloria nearaului nostru spre a o face de ocarA, Indraznesc ca si rosteasca pan'si numele tau Ora 1...

La Paris, in lupanare de cinismu $i de lene Cu femeile -1 pierdute ci 'n orgiile-1 obscene Acolo v'ati pus averea, tineretele la Ws... Ce a scos din vol Apusul, clad nemic an ie de scos ?

Ne-ati venit apoi, drept minte o sticluta, de pomade Cu monoclu 'a °Oita, drept arms betisor de promenade Vestejitl fail de vreme der cu creeri de copil Drept stiint'avind in minte vre un vale din Bal-Mabil; Iar in schimb cu-averea toati vre-un papuc de curtezana.... 0 te-admire progeniturA de origine Romani 1 in i acu priviti cu spaima fata noastra sceptic-rece, VA, mira %i cum de minciuna ast5,-zi nu vi se ma! trece ? Cind vedem ca tots acelea cari vorbe marl arunca Numal bauul it vineaza si cistigul Mr& munca, A-zi cind fraza lustruita nu ne poate insela AstA-z altii sint de vine, domnil miel, nu Testa ash? Prea v'uti aratat anima sfisiind aceasta .tare, Prea facurati neamul nostru de rusine si (Tara Prea v'ati batut joe de limba, de strabuni, de obicela Ca sä nu s'arate-o data ce sintetiniste misel 1 Da cistigul lava munca leata singura pornire. Virtutea? E-o nerozie. Geniul? 0 nefericire. Dar lasati macar stramosii ca sa doarma'a colb de cronici Din trecutul de marire v'ar privi col mult ironic!. Cum nu vii tu, `'epees Doamne, ea punind mina pe 'lei SA-1 imparV in douli, cete in zmintit1 r}i in misei §i in doll& temniti large cu de-a sila sa-I aduni SA dal foc in puscarie si la casa de nebuni 1 (Va nrma). X. iri 41 anul PAlit.

(Anecdote populara). Un jidan o data tot strigh pe-a afar& Ca sa sara lumea, satu'ntreg sa sara CA-un baiet obraznic si neastimparat L'a palit cu-o pleatra, tocna'n ochia i-a dat. 41 Linea cu-o mina ()chilli si plingea SI strigh jidanul si se 15",nicea Gura, ca o moara, nici ca-i mai tacea. Hot, talhariii, obraznic, far de lege tine SA te ieie dracul. Tapin pans mine sa2, te vad. Cu pleatra corn de-arunci in mine ?

11Ce lest! tu? Ispravnic, ha ? SEA -mi spul tu tine Ti-a dat voie ? Asta--1 semn de'nvatatura ?

Cum faces jidanul larmltt mare, gura, N. Oamenii yin sA !FAA ce s'a intimplat Care 1 pAtimasul, care-1 vinovat intrebind, jidanul spune ca-1 lovit 164

La un °chili cn -o pientra si ca l'a chiorit. Iean sa, vad, ii zice unul, se repede. Pe jidan it prinde si la °chit! it vede. Apoi n'al nemica, ochiu-1 vad curat Isiuma-41ros cu mina cit Psi tot ft ecat. M'a palit.... I I bine to -a palit o lea.ca Asta nu -i nemica La..4. 0 sa-ti treact." 3,Pentra ce si treaca ? Spune Bede bine Ca se dea cu ploatra toemen °chid la mine ? Ome-i da. 1m I vole? Para,.l'amrugat 1? .,Parc'a dat un galban? parca ce mi -a dat? !" Torma'n asta vreme $i baietul vine §i-1 intreaba'n data: Ce to lee de mine? , Cum cati-am scos nchiul. ce te-apuci s.i spui ? Drept din cite spus'ai Hid un lu ru nu-I... Cum sa-ti scot Ira ochtul, dud nu to -am palit ?... in Wahl cu pieatra if u to -am nimerit." ,, Las calcaiu sa lie. §'apoi ? Da-I frumos ?... De ar fi fost acolo ochiu nu lai fi scos ?"... T. 1). Speranta.

Cereeteirile lui Schlientann la Troleafi la Mikene (sfirsit).

Yn privinta agriculturel, cresterel vitelor, paecuituluipivi- natoriei gasim lamuriri iu remasitele animalesivegetale&late, la litsssrlik.in orasul al*treilea s'au &it gramizi de cereale arse, anume printre acestea un felin de griu cu bobulma- runt,apoi un fella de Tinto,nurnita, de Omer erebinthe, ma- zere si bob negru la coaja". Dintre animalele de efts& spaflau mai ales of$i capre, apoi, mai putin numeroase, vitele albe ; totu-ei s'au aflat porci,calpi intro dobitoacele selbttecese arata grin remasitele ce au lasat :cerbi, iepuri si mistreti. Gaini se pare ca nu aveau, ci numai giyte silebede. S'auaflat mare numar de scoici, mai ales stridmipiun &lift de scoica. Se arata de asemenea. peste masura de multe oase de pelte, chiar si ver- 165 -= tebre marl' de rechini si de alti pesti. Trebuie sa amintim aicA ca Grecil lui Omer nit mincau, re vla, poste, dupa Iliada ; breasts tistoase nu mincau nisi locuitoni Hissarlikului si in aceasta pri- vintit semanau cu Green vehi si cu cel nol. De pe ale zise ne itichipuim un popor destul de ininfintat in cultura, nu inse ash cum ni-1 zugraveste Omer. Locuitoril se inddetniceau an agriculture si cu pastoriea, fare a remanea cu desavii sire d. spartiti de civilizatieastatelor mai puteruice, ea Babiloniea. Poporul, desi eu multe insusirl innalte, nu putea de cit s& se impotriveasca cu tarie navalirei elene ; de invins trebuea sa,'fie invius Din priciul aratate mai sus, nu trebue sa ne prea mieram, dad Troiea lui Omer listsash, de deesebita de cea adeverata. Afar& de acestea Omer nici u'avea cum sa zugraveasca all ce-va de cit culture timpuluT sou. Pentru a De fame o idee lamurita despre Troiea or trebui sit punem in legatura cnnostintele capatate prin cercetrtrile de in Hissarlik cu altele can sa ne fielimpezite mai bine. Greutatea sta inse tocmai inechimea urmelor aflate laHisciarlik.Cea mai mare parte din rernaOtele de cultura omeneasca aflate de Schliemann in locurile de Cali am vorbit, sint mai vechl decit tot ce cuucistem iu aceasta privinta asupraAsikianterioare, a insulelor si a Greciel.Fireste ea se pot 001 oare-carile asenl- marl cu lucrurile aflate pe insule si in Greciea, in privinta former si a chipului cum mint lucrate vasele de lut,inchipurilezeilor, in lucrarea tnetalelor ;totu-si -fnaterialul ieste prea nepotrivit impartit pentru a putea ajunge la inchieri mai insemnate. Chiar Mikene nu se indeparteaza de tale zise.Tot Schlie- mann a descoperit si remasiteleacestul ores,patrialuiAga- memnon. In cinci gtopi de mormint aaflat toate podoabele o- bisuutte pentru vii si pentru eel morti. A aflat vasesialts u- nelte de lot, de aroma, de alabastru, de aur si do argint ; mare tol joaca amide, s.tbii lungi cu minere si teci begat impodobite, apol esti te, pumuale, viduri de lAnciside sageti. Mortis ierau inearcati cu nor ;iu jurul fruntilorle puneau legatori do aur, pe obraz, masa, papiept, pieptare, apof incingatori,discuri, scuturi,pone:, cercti, bumbi de lemn acoperiti cu foite de aur. Aurul leste Witt in ful ash, de subtirl in cit nu se putoa litre- buinta, sub form t aceasta, de eit pentru cel to orti,. bine inteles regi eau bogati. A ceasta multiple de aur ne arninteqte de votba lui Omer care zice; Mikene cra bogata in aur". Se g5,qesc si lucturi de aur pline, precum : le grele, tiguri qi sirma groasA cu muehl In privinta iwpodobiturilor cu tiguri de auineale iuchipuite eau adevarate se asentanit Mikene vu Orientulsi se punea, oare-si -1 6 6- cum, In legatura cu Troiea. In privinta olariet, Testede luat in alma aceea-§T graclutie de la vasele lustruite puma cu mina }Ana la tale coloratesizmaltuite. Idolit de la Trolea, desi mai desa- virsiti, so all si In Mikene. Cum ca orasul iera in legaturi de negot cu tort Indepartate ni se dovedeste Intro altele de pe un ou de strut impodobit eu delfini, care nu putea veni de cit din Africa ;margele de chihlimbarifi arata legaturi en terile de pe linga marea baltica. Chiar un felift de stecla se cunostea.Fil- devil Inca arata ca ierau legaturi cu Africa on cu Indiea. Cultura de laHissed*ni se infatosaza, ca o faza mai veche a culturel de pe continentul elenic, a Mikenel.In Mikene s'a trecut de mult ,,vrista pietreT", des1 se mai gases° cite-va cutite eivirfuri de subta fa.cute din obsidians, pietre de rignita §i unelte de sfarmat griul, din trahit. Fierul nu se cunostea inse Ind nice. InprivintaluerareT metalelor,la Mikene se afla tot acelea-§T deprinderi ca si Ia Hissarlik Suss mat inaintate.Pe atunel ace - ea -§i cultura iera pe termurile europene ale marei egee ea §i pe exile asiatice.to privinta caselor, trebuie sa spunem ea si in Mi- kene ierau de leren, ridicate pe temelil de pieatra.Mormintele descoperite de Schliemann nu corespuud cu punctul cel mai innalt al eultureiMikenei,din potriva,sint mat vechi gi mai pe urma s'au facut morminte pompoase alcatuite din inele eau colaci de pieatd, pust unul peste altul,dar din ce in ce mai midi ash ca se sfirsesc in forma de conurt.Nu trebuie sa uitam ca leste cu putinta ca locuitoril de in Hissarlik sa nu fi ajuns la aceea-si de- svoltare ca la Mikene si priu urmare is sa fi trait chiar in ace - la - §t timp, de§i cu o cultura nriT inferioara. Cel putin deosebirea in trap poate sa fi fest destul de mica,.Dacca ne vom lua de pe niste vase de lut cunoscute in Rhodos si la Mikene, dar cari nu se aflau In Hissarlik de eh in patura tea matnoun silipsesc in orasul altreilea eau cel ars", vom ajunge la ideea el Omer a luat drept Troiea" un orag cu mult mat vechittde cit vremea lut Agamemnon. Omer ne-a descris cultura timpulut sau si a atribuit'o unor vremuri cari nu o cunosteau Inca.Schliemann giudea de o cam data sA pastreze la Atena lucrurile descoperite, mai pe urma, inse s'a hotatit sa le aduca la Berlin si bine a facut,tact vor putea fi mai usor studiate gi de altil. Not vom face cunoscute cetitorilor descoperirile mat uooit in aceste privinta, precum §i ideflecell vor face invatatit.Nu trebuiesa,credem ca acuma Oil*, a zis cuviutul eel de pe urma. S. G. 167 De 4ua lui tata Gervais *) De trel on pe an, la ziva fie-caruiea si la intiiiiiianuarie, auul non, brttrinii dadeau masa copiilor lor. Tata Gervais li mama Balbine cistigasera in nego% destui bani pentru a putea, (1110 ce-si casiitorisera copiii, sa se retra- ga intr'un colt al Parisului si sa traeasca cu economie aproape de intarituri. Prin tole dourt feresti miii ale locuintel lor, se vedea un o- rizon de acopereminte sr de ogenguri nalte de fabricl ; pe tro- toar. dinnaintea usei, niste copaci tristi ridicau AWL' mitt ramurile lor slabs 9i arse ; sara, un finarra implea (Attlee de dormit on lumina-1 pa ids si tremuratoare. Tata Gervais avuse dol copd. Pe cel di'ntaiii, un Wet bolnavicios, care stupea singe, it facuse scriitoriti on 1800 de fraud pe an. Acosta, tinar Inca, isi luase o femeie rea, pars focului, care-1 stapinea cu asprime. Pe fats o maritasera en un legatoria de carp*, de boo din SviOra: Fritz Schweizer. Dar n'avuse norm Dupa ce puse in olaltri, zestrea femeeisi etionomille lui de cind bra holteiii, Schweizer creza ca va putea sa descbidi singer dugheana. Deschise intr'o mahala de pe In margin& odughenita de librarie si legatorie.Dar nu-b merse biue, deli de o data se parea ca treaba va merge si in scurt se trezI Fritz bear lucra- toriti ca mai innainte inse on datoril de vre-o mie de fraud. Se vrtzir hatuit din Coate partile pentru datoril si nevoit sa lucreze la alVI in tot deauna. Intro cel dol 011=4, Schweizer si Louis Gervais, dar mai ales intre cumnate: 'Claire, femeea lui Fritz,si Simoune, femeea lui Louis, iere, o dusmanie ascunsa, o gelozie dobitoceasca, care lua cu timpul puterea unel uri neimpacate, fara vre o pricingbine cuvinta,th Louis si femeea lul turban ca n'aveau copii ca Schweizer, rear legatoriul nu mai sfirsea on tin guirile asupra sarcinelor de tot feliul ce men de purtat.Se intimpla vre-o data sa n'aiba de lucru scriitoriul? Boala, capritiiie si dolintile de neatirnare im- piedecail pe Louis de a.si primi regulat leafa de o suta, cinci- zeci de fraud pe lunit? Nu-1 mare treaba! Nu -I mare treabasa-si fad, veniturl dind zestrea cu dobinda, ciud n'are de cheltuit cu cresterea si cu invatatura copiilor 1 ) Traducere a nuvelei: Diner de fête" de Lucien. Descaves. - 168 - Si femeile cu vorbe dulci siugerau fart incetare rana ne- tamiiduita a dustnaniel lor. 13atrinii,fare sa Yea sam tacultindu-siinima tineau mai molt la fat& de tit la baiet si inveninau i mai tareduarnaniea celor doua familtl.Sirnonne suferise tot deauna de aceastalu- bire prin care i se nedreptatea barbatul. Nu li lora si lel copil, In urma urtneI I De ziva tatel Gervais, bafrina, de en demineatrt, mergea in pieata, vesela, zimbiud cu gura-i fart dinti.Aseza pe bufet in enhne proviziile proaspete.§icuhnea stralucea de cure* stearbt spalata, de abiea uscsta pe jog. Teancuri de farfuril Cu fled albastre impleau dulapnrile; un castron mare pentru sup& avea pe pintece un trandafir nastruanic. Batrina, in aceste zile, to faeea sa zimbesli, act se ingrijea nu cum-va sh nu least bine vre un feliti de mincare. Pe la clout ceasuti, Claire sosea en amindol copiii, Georges si Lina. Apol amindout, fenteile faceau foe, imblau, curateau le- gumele, zmulgeau paserile, rose,dinnaititea focului pe care sfl- rieau sosurile. Tot deauna se facea sups si friptura ;copiii aduceau liqueu- rani si ceva dulce pe dant, masa iti plIcea sa ansi pe Balbine, innainte de a se pune la mast, cum zicea :Stiti, copil, nu vit pot da de cit sups si rasol I" Dar Georges, batetelul lui Schweizer stint :Bunica, da gaina ? Uiti gain°, ? Ce bucurie mai lea) de asemenea and copiiilegatorului puneau pe magt tiocuri albe legate on sferi albastre si cari a- ratau prin vre-o desehizatura biscoturi rumene. Sara, femeea Jul Louis aducea un paneras impodobit cu un trandafir zugravit reu.Choi Simonue ston barbatu-su veneau tocmai dud trebuea sit se pule la mast. Si in anul acesta au dat batrinii o masa de ziva lul tata Gervais.Claire a sosit In dons, ceasurY,aicopiii,clod bunicul s'a inters din square" uncle cetea jurnalul,ii intinsera guritele rosil: iti doresc serbare buns si stnatate, buhicule... Apol batrinul Gervais, in timp ce femeea lul si fata prega- ten bucate, se joaca cu copiii rizind cu dinsii si inginind vre un cintec. La aese ceasuri, Louis si ferneea luI call se sfadisera an sosit, mintosl. Si toll, ca si Schweizer, au adus In casa vesela de risetele copidor ai ale batrinului,intristateasi urarile nesimtite ce se annul eade poinant,naosceagulul. Simonne cum a intrat apriusa a si strigat: Sa taca broscoil ceia I St Balbine chiemind copiii le di sit guste sosnrile; leer bt- trinul II iudeatnna sa alerge prin cast, - 169

Cind venili}ilegatoriul, mai in urma tuturor, supa Terh pad pe mass, Balbine aprinsese lampa; se fact% tacere. Schweizer a- yes se, ceara, ce-va, de la, tata Gt,rvaisi cauta, ce forma mai po- triviti se, des cerereY.Louis, Inca turburatin urma sfezei de a carol, mince, ca cu gura altuiea.i cele dona femei titleie,aye - zate una in un capat de masa si ceealalta, laaltul,critican pe prietene, vorbeau de toaleta cutareia sau cutareia. Tata Gervais vorbea.Povestea pistehicruri. Cetise cutare fapt in jurpalsi se mIera de cutare uoutate. Sig fie adevarata? Se vorbea Tear lt-sT do o crima. Si crima aceasta II aducea aninte de alte crime vestite. Muse pe Troppmann, mergindsitduce, niste marfli, cind Ter& negutitoria. Ce cap de neigaq avea Tropp- mann acela I BarbatiT it ascultau, fart se, zicA o vorba, le sera lehamite. Atunci, batrinul incept' de politica. Girardin st den adesea la masa, chiar in easa in care iel, Gervais, locuea.Apol fara nisi o prieina sarind de la un fapt in altulisl dada parerea in privinta tramwa,inrilor cu abur. Atunci, Balbine se ara'ta de aceca-§ipA- iere. Blue facase cA oprisera asemeuea maqini. Se temea se Tema de fries lor.Si incepi a insira istoriI de copilsi de femei batrine emeriti de tramwaiii.Claire si Simonne se mean din dud in cind in cind en cite o vorba, dar asemeuea povestile punea plumb in cap si nasip in °chi. La mezelicuri, Fitz $i Louis aprinsera l igAri, femeile incun- jurara copiii, vorbind ca se, vorbeasca, pentru a hiving° somnul care Melt some de sosire prin umezala la obrajisipiscaturi la radacina genelor. Pe clod Schweizer, ingrijit. fume in tacere, Louis picior peste piclor povestea istoril fara de sfizsit despre biuroti. Spunea tot sirul de tinguiri, cu glas motilegicu un felia de amaraciune mu- latica obisnuita In sarmanii amploiatiT cindigijelesc soarta for de rob'. LuT Louis ii placea se, vorbeasca despre acest lucru, ne,on- teuit ittot arata cind pe o fata cind pe alts,sprijiniudu -I en glasu-I hirciitoria de oftigos, cU bratelc--I farit putere, care ame- nintau ca vor invat,a, minte pe gefiAcest oin necontenit bolnav do friguri, fait nicl o putere pentru a incepe ce-va, acestaluat motile, acest pa'catos care se facea mic cind se incepea vre-o sfada, spunea ca se facuse neatirnat in biur uri pe cind ceialalti scriitorT se supuneau ca niste masini in o clipeala, in on semu. Iera plin de mime rece in potriva celor ce se linguseau pe linga seti, ce- 'Ind sporirI de leafs, cersiud desortgubiti! LingaisiiezintilFleg- ma ce-i venea in glt i1oprea din vorba, iera obosit,Be resufla greu, 170

De o data se sculh, luh o luminare ci Ie81 din odaie. Atunci Schweizer se sculit, lephdh tigara, 8i pe nea8teptate, incetilor s TatA Gervais, an sh-ti spun cite-va vorbe; sit trecem in ()dais. Deschise up 8i, dupe ce antra batrinul o inchie innapol. Louis se intoarse, stingind luminarea. Simonne it cbiemil. lingo. fereastrit: fil,Tear imprumuth bani! Nu-1 de suferit, la nrma urmel. Apol aruncind o chutatura piing, de ciudh ciitrit Claire. Au noroc ci n'au bani; pricepi, Tel ctiu oh phrintti au yenituri. Nu gusth acuma pentru intilialI data dintr'inselel Ascultit Ivral sh-ti spun drept? Ie8t1 press prost. Se suphrh.Prea prost I Cum intelegea Tea aceste vorbe? So anti:lean vorbind !sleet. Dar fiind ch vorbeau tare in ode- Tea de aliituri, din dud in cind, ascultau, incercind si fact( fraze din bucAtelele ea veneau pfinA la auzul lor. Schweizer avea nevoie de bani, ca sit plilteatchun bilet. 'era amenintat de faliment ;iI trebueau doult Bute de frand. Medea infetalul Wit Gervais, pe prichiciul ferestrel, cu spatele in ulith. BAtrinul nu vol. sh den, scurt. Dar in adevar, Schweizer, ar crede cine-va ca trebue nuntaI A decehid shltariul8iso. Wises° douh Bute de fraud, ca sit ti-1 dau. N'am IDe nude so. -I Ieu? Schweizer IItaie vorba. Nu-i cerea ca dar; va da innapoi li acetAl bani ci eel imprumutati luna trecuta prin Claire. Avea sa primeasch ceva serios de lucru, avea sa lucrezesara 8i va plat!. qi nu vorbea de mai multi. de cite douti-zeci de fraud, de cite cmci, de alte sume mhrunte luate de Claire de la bhtrini; nu amintea de datoril platite de dinlii, de banil datl pentru stra- ile copillor qi ale mamadin lubire eittrA dinsa 1 Dar tata Gervais, in indarAtuiciea lui de negustoriii cinstit, in judecata lul ingustit de om cu principil, nu Iertase pe Fritz pentru faliment.i ajutase sit impace pe creditor!, numai pentru ca sit numal sufere Claire ci sh nu se imbolnhveasch. Nu Inisi °dad, nu se linikttise batrinul in privinta falimen- tulul, pentru a ajunge la asemenea inchiere, trebue sh fiecine- va betiv, cheltuitoriii sau lene8. Nu voiea so. tieBarna, de negbi- bilciest comerces1h, oarbh 8i nemarturisith, siugura pricinti,a fali- mentulni lul Schweizer. Lucriitoriu bun, dar stapiu foarte prost, ne8tiind sit cumpeneasch pretul da cumphrhturl cu cel de vinzare, fu tras pe Ifara ca un prost de oamenii ce lucrau ladinsul8i 171 tariff simtind falimentul, trAgeati cit nuteau la dinsii, din ura tna. potriva oncaruistapin. In sfirsit, nu putea nime sa -1 invinovatasch de purtare rea, de petreceri, de beta, muncea din toata ininia. AtuneT ce-i de zis ? Dar tata Gervais tot nu voles. VA fac un bilet de plAtit pe la sfirsitul lul August. Nu pot, nu. In adevar, cei pre mult Schweizer, nu pot. A- poi,Oa, ilde prisos sa trimeti mine demineata pe Claire dupe cel 200 de fraud ; sint hotarit sa nu-ti. dau nemica. Bine &A nu mai vorbim I Apol, fireste, aratindu-se foarte linistit, intra in odaie uncle ierau ceialalti, ziciud : Frumoasa sera, ha? Al sta toata noaptea la fereastra. Louis fume din nou; copiii azvirleaucu tunurl de le= bombe de pine in nista solda$l mgrunti de tot. Dar de o data, cind zise tata Gervais luT Georges sä nu taie feta de masa on cutitul, incepu a se vorbi despre copii,despre chipul de a-I creste. Leu, dad asi avea copii I.. §i Louis, plin de reutate,cu scopul vadit de a lovi pe Schweizer ineepii a apara idol cu totul altele de cit ale. cumnatu-su in aceasta privin0.Critica vorbele acestuia cu Teu,QtiV, ce zic... nu ma priveste...der socot.." cari loran ca un balsam pus pe o rana ce e ,deschidea neincetat. Schweizer fume, stupiud cu dispret. Simtea impunseturile si ghionturile, desprecuind pe acest Insala-Moarte, care scuipa singe si pe care l'ar fi omorit en o sfirla. Dar batrinul I I dadu ci lel parerea. Louis avea dreptate, n'ar trebui sa batem copiii, ci mai bine sa -1 aducem la calea cea adevaratii prin sfaturi. BAtAile ii fac rel, prefaciici... Tel, Gervais, prin blindeta§icu staturi, stiuse in tot deauna a se face ascultat. Asa, pentru mine spuT asemenea lucruri ? striga Schweizer. In sine lerh, fericit ca putuse sa se folosasca do acest prilej pentru a se razbuna SA etiti, socot ca-mi crest copiii tot ash. de bine cum vi i -afi crescut pe at1)- voastre 1MA limp drept dobitoc ? Apol nici nu vrau sastiu de sfaturilevoastre, $i dad% Claire m'ar asculta, nu v'ar lash copiii nici o data I Tata Gervais cam turburat: Nu-I va strica Tel copiii, putea sai-1lose. Dar Schweizer respunse: Cu feliul d-voastre de crestere, mine poimine imi vor zicetCara-tel Batrimil se supara gi lovit in cinstea lul: Domnule Schweizer, mi-am crescut amindoi copii. Legatoriul ii title vorba : - 172 -

113. inchin !da, strasnie!Voiti sa va spun ieu ce faceti din copii indemnati cu blindeta pe d umul eel clrept? Niste gaini plouate 1repeta : Ga'ni plouatc 1 Tata Gervais se scull: Nu tnteltg, domnule;ntesti la... La ce yeti pofti Ah 1t e, poate va inchipuiti ca tieburile mi-ar fi mers ash de reu, daca r gl fi avut o femee vreduica care sa ma ajute gi sa aiba stmtiri si caracter potrivit Cu imprejurarile? Simtea a plactre et uda lovind pe batria in ce aveau mai Kamp. Ascultati, nu-mi bated capul !Fie-careisi creste copiii cum II ajunge tapul. N'am venituri ea sa atn clod sätinpredici copiilor1 In sfirsit, Domnule, it intrerupse Gervais, iesti eeldi'ntai5 care, dinnaintea mca, mi-a numit copill gaiui plouate. Dorese sa nu faci duntr'ai D-tale Fat!,jell zi 1 zeu lPentru ea ati strins cite- va parole cu bactiliea st an mai stiu cu cc inca, vä apucali de dat sfaturl cibine-euvintaril Balbine zise turd: Nu taiea tata de masa, Georges. SiS hweizer strIga:Tate-a, din potriva puiii de falit, fecior de lenes. Bunicil to vor deprinde a socoti pe tata,-tu de dobitoc le la care nu se cnvine sa primesti palme fartascrie- ut stil.. Schweizer 1..Schweizer 1.. zise batrina galbanagien nit- nele impreunete. Dar tata Gervais, tremurindu-i buzele: -- Lusa, Balbine, Domnul imi da o lectie. Fireste ISila urma, m'am saturat de vieata aceasta... Claire, lea-tipalfiriea,pans clad volt mai pune 1abeleaice, va trece multi Aide, imbraert copiii, si... I Louis gi cu fameea lui vorbeau incet, veseli.Schweizer 41 lua plilaries, zise un bonjour secstlesi innaiute.Claire mere dupa, dinsul, dar mai int tiiisaruta pe batrini, pe frate-su si pa cumnata. Apoi remasera numai lei patru, tficuti. Simonne ridtch. capul: Ei, vä place ? Tata G-rvuis respunse :Un mojic. Sarmana Claire! sopti Balbine. Sarmana Claire 1 Da lpolite vinuse cu dinsii in timpul efezel en legatoriul I Si Simonne batea cu degetele pe coltul mesel un mars. Nu, nu va pricep, urma lea, sa poaita, cu nal ca cu cel mai de jos tsile citl dreptate, on ce ar zice, nu i ash, Louis. 173

tel rise proateste Sint oameni carora le place asa;tttii un set* la biurou.. lea it intrerupse: ia sfirqit, marturisiti ca nicin'a incercat sa datnoleasca pe barbatu-su; nici o niiscare I Ar fi crezut cine-va ca-i parea, in inima iei, bine ca va da o lectie. -- Se pare in adevar ea a vrut sa-rui des o lectie, zise tata Gervais. Dar Balbine spars pe Claire. Cine ar putea credo asemenea fapta din partea iei?Claire nu putu,e sa, so amestece, cad stiea ce aspru leste Schweizer. Atunci sazicem caare drept to IHaidem,IItirziu, Louis. Cu aripele nasulul stringe, tapina, lea pe Louis,pe care-1 apucase ieara-$i tusa pe scan. §i dupe ce inchistra poarta batriail remasera singuri, zdro- hiti, fats in fata. Lampa. fumega; Ralbine sa uita Cara bagare de Barna la o farfurie pe care se iugalbeneau nista bucali di para. Pe Rub mash ierau servete botite,st o path mare resa ballad in vioriu se in- tiudea pe filth de masa, lingli alto pete mai mid in jurul piiha- relor, Is virful cutitelor si a fulculitelor. Scaunul pe care sezuse Georges, baletelul lui Schweizer,iera acoperit cu farmaturi de pine, si pe spataila cu virgule lasate de degete unse. Treca o trasura, o birja, roatele-i sunau pe pavea. Balbine sopa: Sarmanii de noi, sarmanil de no! ! Dar lel ou zicea flume; lea urina : Ca $i cut n'am trial avea copii.Pentru ce le Meuse a- semenea suparare? N'avea parale, ¢i n'am vrut sa-i mai dau. §i-i trebuea mult?.. cit? Doutt, cute de franc!. Duumezeule I Unde-i va gasl? Nu putem totu -ci, sa dam tot ce avem acestui...Domn. Nu va mai veril Numsl de ar lash pe Claire sa vie pe la nol ISintem singuri de tot Dar o mina o atrase de rochie pe la spate. Mi-i some, bunica... Se iutoarse ¢i vaza pe GeorgEs pe care-I uitase Claire, poate cautind astfelifi sa face o plat ere batrinilor. Atunci, in f)ta acestui c in blond cu ochiisomuoroci,ba- trinu prinsrra curaj. Aveau nevoie de dtnciil Copilul bra emit din flea lor, trap din trupul lei, pe dinsa o sarutau, sarutindu-l; aceste dour fiinti, Pn minter si in inima for nu ierau despartite. Balbine dezbracitbl,ietul,died lui Gervais §traile lui, parch v14 Ile pitpusii. Batrinul tinea in minele-1 slabe, galbene, incretite, 611 mil de ingrijiri pestelca cea a.ba, boneta, rochita cu un flung de cordea botita, veche. Chid bilietelul in camera, statea in picioare pe genunchiele Balbinel, nu se mai saturau privindu-I pieptul si uinerele grasute, bratele cu gropicele la cot, minutele curmate si piciorusele trau- dafiril la chichi°, uerabdatoare. fl dusera in odaiea lor, pe pat, fl culcara intre dinsii. $i cum it priveau clormind, mil de amintiri cintau in mintea lor; amarunte, lucrusoare intime &le, aducind un miros de flori vestezite. Vedeau peClaire cum lera iu copilarie cind o culcau cu dinsii, dui)/ ce sh spariea noaptea de ce-va.i cum se jucau dimineata in pat :cute se ascundeau pe sub oghIal :Georges le aducea aminte de vieata aceiea INo, degeaba, nicio data nu simtise ash, iubire pentru Louis.Iiiubeau daralt- feliii.Iera un feat de simtire stiniparath, amortita, statornica, care nu se putea tntinda ca o pats de unt-delemn, cum facea lubirea pentru Claire. Stinsesera luminarea. De o data batu cine-va la usa. Nu to turbura, zise Balbine, ma duo sa iutreb tine -i. 8e scula, in camera, pe intuuerec, lovindu-se de mobile. Trecil prin odaiea de mincare, prin sale pe uncle se infra, se o- pri si ascultind cu Wager° de sama intreba :Gine ? Glasul lui Schweizer respunse : Ieu 1 Apol far& eh intrebe ce cauta; Asteptati o leach. Se intoarse in odaiea de dormit si zise: Schweizer. Bitrinul se sculase in pat, repetind: Schweizer ? Balbine trase o nista si aprinse luminarea.Apoi deschise usa,.Legatorlui intro. Am venit as ben baletul. Dar. ... Am venit as len baletul, va zic. h imbrac indata. Bine, astept. bee simp cum II veneau licrimi. Aprinse alta, luminare pentru a nu lash, pe Schweizer in intunerec, dar cind intro in odale, se miera de galbineala bierbatu- su, care sedea pe pat cu privirea ratacita, cu gura descbisa. Trezi pe Georges: Tata-tu a venit sä to lea, draguta, scoala-te. --1/5-- Ieltmpingea pe bunich-sa, plingind, izbindu-se, cu bratele tspene. Schweizer striga: Ce leste acolo? Trebule BA vin ci ieu ? Copilul inghili lacrimile si se rasasji-1imbrace. Tinu mull. Batrina tremurh $i degetele-I nu puteau nemirl bortele bumbilor. Dupti ce-I puse palariea.Saruta pe bunicul, zise lea.Copilul 11 saruta, si Yea bag& de semi ca biltrinul nu-I respunse Ia sarutare. Apol 11 duce la tats -su. De abiea s'a trezit, nu-I duce pe jos. Fritz. Iel zimbI cu reutateyipleca, cu palariea in cap, trin- tiud usa. Balbine deschise o fereastriisi visape Schweizer, mergiud lute si duciud copilul de mina. Ica inchise fereastra ne mai putind, simtiud la piept recoreala noptei.innainte de a se cults se puse la capata.iul patului, asteptind vre-o vorba de la. Gervais, si stapinindu-si durerea gate de a izbucni. Dar tats Gervais, raziimat pe perina, statea inlemnit, cu mintea ingreuleata ca de o bizitturit, neincetata ce-I mina in urechl. Balbine se culca; Rug sunind un teas, jumatate, doult 9i in sfirsit adorml: dar pe la mijlocul noptei trasari. Mana -i intiluise o mine rece, nioarta. Se freck la ochigistriga,nelinictita : Gervais 1 Gervais! 11scutura :Iesti bolnav ?Da respunde 1 Se pleca peste dinsul, 41 apropie fata de fata lui,inu-1 putea vedea din pricina In- tunerecului, ci numai it pipalea. De o data lumina tremuratoare a finariulul caza pe fata batrinului. §i lea il vazii cum iera linictit, pe spate, cu nasul a- scutit, cu ochil nemiscatl,deschisi tare, cu minele intinse de o parte ci de alta a trupulul, de a lungul. Ii puse mini pe piept, indreptul inimeic1, find ca nu o simtl Wind, inteleseinsfirsitlAtunci mil de gInduri, mil de dorinti se clocnira intr'o minunta, in capnl iel.Vol sit chieme pe tine -va, sa treaca poste acest trup rece ca ghieata, sa tearslu- mInhre,un doctor, dar o putere mai pe sus de fire, da o data, fad, crutare o, tine in pat, cu minele ca moarte, fare glas. Un for iI trecil prin tot trupul, ci, cu fats in jos se clad peste trup, en ochii pliul de intunerec. Batrinul avea fata aka de linictita, dormind de somnul eel vesnic, ca al fl crezut ca acu-si se scoala ci se mieara ca gasecte acest trup pests trupul lui si pe pleptul lui acest cap. trad. de loan Niidejde. 116 trite- va gindiri asupra faptelor omenefti. 0 pIeatr5, cade.Putea lea oare sg, nu cada,, -Hind date imprejurArile in earl a cAzut ? De sigur ca, cei mai multi vor zice ca, nu se putea sa, nu cadA. Un orn face o fapt5, buns sail rea. Putea Iel s'd nu o facii, ? Aice nu ne mai intelegem ca mai sus! Cei mai multi vor zice c5, a putea s5, nu o facA, numai dac5, ar fi vroit ; cad, zio Id, omul are vroinf, slobodell Numai mate iatiVii adevAratI, fatal iqtiI vor zice &A in imprejurarile in can s'a %cut acea faptA, nu se putea s'a nu se fad,. Cine are dreptate ? Noi credem c5, fatalistil. Dar ou dreptul va zice nine -va, trebuie s5,' dovpdim aceasta. Cum ea materialistil au dreptate, nu vona dove& aice, caci nu ne-am propus aceasta ; dar vom arata, uncle s'a vorbit despre asemenea lucruri in revista Contem- poranul".In sirul de articole intitulatCe qtan despre lunse" s'a dovedit c5, in lame nu se aflb, de citceiea ce numim mate rie in mi§care si golul nenuirginit.Pnrticele nemirginit de micl alemateriel prin miscarile for fac toate schimbarile(fenom( nele dupa" cum se numese in stiinti), atit acelea, pe care be vedem la corpurile nuraite brute, cit §i acele de la corpurile pu vre aid. Despre fatalism va v era vremea s5, mai zicem cite ce-va indatd. Dar poate s6, intrebe cine-ve, ce insemnatate are pentru societate de a sti daca, faptele omenesti sint s'au nu age, cum zic fatalistic, dad, vor cre ie sau nu vor credo tots ea vrointa lest° sloboda sau nu. Insemnatatea Ieste mare, cad starea societhitei atira, de la credintile acelor caril o compun tai mai ales de la ale acelora caril, in on -ce chip, sint conducgtoril lei. Un legluitorill, care va credo 0, vrointa Test°slobod5, va face legi potrik ite cu aceasth, credinta *), prin urmare gre- vite. De aseminea gi in alto imprejurAri.

*)Cum vi ieste inadevrir; cad legile terilor color mai innaintate eint acute presupunind ca vrointa 'Mate slobodiu -- 177 Ar mai putea zice tine -va : Daci sintqifhtalilti,pentru ce vá mai ginditi la ceiea ce se petrece in lume? Ceiea ce se intimpld,trebuie sa se intimple, nu puteti opri. Do asemeneai pentru aveti credintii,ca ceiea ce are sd se intimple, se va intimpla numai de cit inteun feliii anumit, prin urmare la ce sd mai propuneti cutare §i cutare lucru de facut ? Pen- tru ce va miniatii gdsiti reu ceiea ce s'a facut de vrerne ce nu se putea, ? etc. Desi s'a mai respuns la asemeni combateri, totuli innainte de a trece mai departe vom arata foarte in scurt cum intelegem fatalismul, pentru ca as nu se mai oste- neascd tine -va sa, ne combatd in ma chip. In adevdr ceea ce se intimplii nu putea de cit arts° intimple a.th ; dar tocmai pentru aceasta cind ne gindirn la lucrurile din lume, nu putem face alt feliii ;cdci si a- ceasta ieste fatal! Dacd se intimpld ce-va in lume @izi- cernca-1reu, asta nu insemneazd ca zicem ca ar fi putut s'a fie alt feliii, in imprejurarile in can s'a intimplat; dar zicen ca" do se intimpla alt-feliii mai bine ar fi fost. De propunernce-vapentru viitoriu, nu se putea sa nu propunem, ieste fatal, precurn tot fatal ieste ea WA aveni sau nu soarta de a fi ascultati §i de a face pe altii sa meargd cu noi!AO in cit fatalismul, cum it114ele- gem, nu ne impiedech nici de a cerceta, celeintimplate, nice de a data lucruri mai bune pe viitoriil. Fatali- smul nu lest° o catuO, pentru nos, cad* nu ieste aoel fatalism personal, acea credinVa, ca sintem in mina unei fiinti care poate face on ce din lame §i din nos, ass in cit ar fi de prisos a se mai gdndicine-va, la viltoriii Afard de acestea qtiind ca nu Testa un ceconqtientcare con- duce lumea, ca toate se produo prin rnaterie (ors care ar fi substratul iei) in 2nirare, nu putem credo in capritif, in intiinplaii cu total contraril colorcunoscate ;prin urmare din numdrul faptelor cercetate, cautam a gdsili- niea dupd care merge lumea qi cu cit vom cunoa0e mai 14 .- 178 --.- bine mersui lucrurilor, cu atita va 6 mal fatal ca sa se Intimple cele ce vom zice pentru viitoriii. De o cam data atita pentru a se intelege celeste fatalismul. Sa ne intoarcem la om. Omul nu ieste si lel alts ceva de cito adunatura de materie in miseare intr'un chip anumit.1Peel on ce fapta omeneasca leste o ndscare a particelelor de materie si prin urmare tatald, precum leste fatal& sicade- rea unel 'Metre. De aice nu urmeaza inse ca omul nu trebue sit respund.a pentru faptele sale ;cad: cu toate a lel nu putea face alt feliii de cit cum a Mout intr'o imprejurare oare-care, totusi leste fatal cu ceialaltI oamen1 sa,inla- tureze pe acela care face fapte socotite de role de calla cel mai. multi. Dupa cum opri n o pieatra sa nu ne can, in cap, tot asemenea oprim sipe un ucigas, pe un jupitoriii sau alt facatoriii de role,sau intr'unon- vint pe acela care ne face sau credem ca, ne face un reu. (Va urma). G. N.

Din ce veac Ed il graiul din manuscriptul de la Wrong (urmare) D1 Bumbac he spune ca:Ortografiea manuscriptulul voronetan observeaza foarte exact, am putea zice in mod pedantic scrierea consequenta acestor cloud su- *eta intunecate, lmprejurare, ce nu se poate spune despre nicl unul din toate celelalte monumente literare ale se- culelor 16,17,etcqinici despre texturile mandcene!!! Asa inch manuscriptul voronetan" ieste §i. 'n aceasta privinta unic in felul sau!!! (pag. 180, No. 12 An. II). ')Nu avem pretentiea a aceasta ieste definitiunea omului; dar din punctul de vedere in care ne-am pus putem so, zicem ca alit leste omul. --179 Mare minune, mg, gindesc cum va ficetit Dare d-1 Bumbac texturile malacenei documentele din veacul al XVI-lea de poate innamta asemenea fraze. Fad, bine dl. Bumbac tiii deqcbid5, tomul aldoilea din Cuvente den bfitrani" ale d-lui Hijdau lafata 120 qi va vedea o predica scrissa, de popa Grigore de la 11/a- baci-a in anul 1619, adea la inceputul veacului al 17-lea. In predica aceasta gAsim tocmai ortografiea manuscriptului voronetan in privinla lui iqi.a. I de la inceputul cuvintelor it gasim insemnat prin 4, a de la sfirqitul cuvintelor cu a, fear in l'auntrul cuvintelor atit i citqia se insarim5, cu z. Abateri de la regula a doua se afia putine, ca in slavci, dupo, fli inch' pentru amindousa so gh- se§te §i scrierea cu a. Asemenea gre015, am fazut qi in manuscriptul do la Voronet in care sta" scris :temnita §i pattida, amindou6 en ii; la arm& Negreqit c5, din grepra se va fi scris a0, in tocmai ca gi in predica de la 1619. Abateri de la regula a treea segh'sesc in predica tot a0 de putine ca ki in manuscriptul de la Voronet. in pre - dica gram pamint scris cu x dupa p, dar ce va mai de parte cu z ; in manuscript ggsim mindrie cu a; dupa m. De altfeliti i din lguntrul vorbelor se scrie cuz.Teat& pilde :i tab arema, roagondu-va, gandindu, dobandi, euvantul, maru (manes), plangere, mandzie, panrea, manre, sangele, (mantra, Ganda. Nu se gase§te nici un exempla de acest a ace. urmat de n, mp, nib, inl5untrul cuvintelor cu alt semn de cit cu z; vada deci dl. Bumbac ca deosebirea intre J riqi R lera intoemal aceeall la eel ce a scris manuscriptul ca §i in predica lui popa Grigore ittinu mai zic5, cg nu se cunosc texturi mahacene cu aceasta par - ticularitate ortografieg. use data ar bine vol sh'ceteasca in tomul I-iiial Cuventelor den betrani" ale d-lui Bijdgu, va vedea c5, asemenea deprindere ortografic'd iera, foarte obipuit5, in veacul al XVI-lea. .A0, la fata 55 ar vedea un document de la Tirgu- Jiu din anul 1591 §i s'ar convinge cg, i la inceputul cu, 1$0 vintelor se insamn5, cu 4, Tear i§i adin tauntru cu a, de pildg:in,inzestrat, impresurat, intrat, inca ;ajung neavandei, eicanda. La fats, 63 ar fi vazut un zapis de la 1595 si s'ar fi incredintat de acela-si fapt ortografic. Tot acela-si lucru ar fi vazut: in zapisul de la 1596, pag. 66; in zapisul de la 1596, pag. 72; in testamentul de la fata 94 din anul 1600; in zapisul de la 1600 pag. 100 si 101; in poronca do ameasca, de la 1601 pag. 108; in zapisul de zalog de la 1603 pag. 130, etc,etc.In toate aceste documente si in altele ggsim pe a si iin- nauntrul cuvintelor in.semnate cu acela-si semn a caQi in manuscriptul de la Voronec. Cum remine deci cu vechimea lui? Pacat ca, au date documentele citate, alt- feliaar fi si lele sarmanele copil de pe inanuscrise din veacul al un-spre-zeceleaI Am dovedit pang aice, gra -nici o presupunere neintemeiata, ca a accentuat din launtrul cuvintelor se prefacuse in i in graiul manuscriptului, dad, sera urmat de n, mp, mb ; precum am dovedit§ica a incepatoria urmat de acelea-$i consoane a suferit tot prefacerea in i. SA wedem ce metoda, am urmat. Mal intaiii am vazut ea a de la inceputul cuvintelor, urmat de consoanele citate se afla infatosat prinfi si ; fear a accentuat, dinnauntrul cuvintelor urmat de acelea-ii consoane Pam gasit Imfatosat prin a. Fat& cu acest fapt ne-am pus Intrebarea foartefi- reasca, care se vede rose a a scapat din vederea d-lui Bumbac, cum se ceteau semnFle 4, ?a, a ? Pentru a ma feri de on ce ipoteze am cercetat in- WU la ce faza, ajunsese a incepatoriii urmat de n, mp, mb gide pe formeleunghau, dintania, am vazut ca in graiul pastrat prin manuscript se zisese Inca mai din ye- chia inghiu, intania ; pentru a u do la unghiu§iforma, dintaniu nu se pot esplica de cit din i9iam citatre- gulele fonetice trebuitoare. Apoi am cercetat in privinta lui a accentuat dinnauntrul cuvintelor si din formele: curundu, apropiindu, ereftinre, ainte, inrainte, am vazut lea- -16f- r1-9i c5, graiul de care vorbim avuse Inc& de mult i§1, a acel i trecuse, dupg, anumite legi fonetice, in u (curundu p. curindu) cli in i (apropiindu p. apropiindu; creqtinre p. cre§tiinre ; ainte p. ainte; etc.) Am fost deci in tot drop- tul s'a zic, cg, a accentuat cit §i a incepAtoriii trecusera in i innainte de n, nap, nib, in graiul manuscriptulul. tnchierea fireascg a fost ea scrutoriul faptelor apo- stolilor a tinut urm6toarea regula ortografica :Bunetul i la inceputul cuvintelor sei se scrie cu fi sau x; rear la ur- tng sag inlauntru cu a, fara-1 mai deosebi de a. Ca dovada," neindoelnicA pentru asemenea regula, am arAtat cum inqiY, de pild6 se scriea cu 4, Year la intrinqii cu. a, etc. A- dec6 acelali sunet aratat,cind euvintul se incepea cu dinsul prin 4i cind ajungea inlauntru prin a. Pe urmg am trecut §i am cercetat ce ne arati scrierile din veacul al XVI-lea §i am vgzut in multime, c5,i §i 6 nu se deosebeau in scriere inlguntrul cuvintelorci ca se insemnau prin a. I de la inceputul cuvintelor Pam gasit aratat prin 4. Documentele din veacul al XYI -lea avind date §i cuprinzind inteinsele forme can dovedesc ca graiul dintein- sole avea de unlit pe i, urmeaza &A. umbra de indoieall ca*, de pe sunetul i nu putem indeparta, mult manuscrip- tuff de la Voronet de dinsele c5, poate sa fie ce-va mai vechiii, dar cg poate fi qi contemporan, ba chiar gi mai nou. Ar fi de ajuns cite am spus prima aice pentru a a- rata cit de amar se inp,16. Dl. Bumbac crezind a manuscriptul ne infatoqaza, limba dintre 1000 qi 1100. Toot/ puterea §i,o lug de la faptul,admisde D-sa farb, luare a minte, c5, in manuscript avem un graiii in care a urmat de n, mp, nth qi aflatoriii in lituntrul cuvintelor se afla in fazg, el.Dl. Lambrior a aratat ca pe la 1231 se zicea simbatg, adech cu a trecut in i, deci zicea Dl. Bumbac, graiul din manuscript ieste mai vechiii de cit de la 1231. De alts parte Dl Lambrior intemeindu-se pe nicte fapte, scriseseca,' intunecarea lu a+ n s'a inceput mai cu putere prin veacul al X-lead Dl. Bumbac 18 zicea, data intunecarea a inceput in veacul al zecelea, do- cumentul nostru trebule FA fie mai nou, caci a laince- putul cuvintelor ajunge gi inteinsul la I, fear in launtru. nu.Prin urmare socotind vr'o suta de ani pentru tutu- necarea observata In manuscript, on poate gi doua, pune redactareaoriginalului, a caruieacopie dupa D-sa o avem, intro 1000- 1100. Cum ati vazut toata cladirea se gprijinegte pe credinta ca la vremea, cind s'a alcatuit manuscriptul se zicea sambata ; dovezile aduse mai sus ruineaza aceasta temelie, prin urmare gi tot ce s'a cladit de a supra.

*** Mind ca Dl. Bumbac s'a pus sa combata gi nigte i- dei ale D-lui Lambrior in privinta fazei prin care a trecut a±n pang ce a ajuns la in ; ma vad silit a-I respunde gi la aceasta combatere, au atita mai ciudata, cu cit D-sa dupa ce lupta in potriva D-lui Lambrior gi spune cu totul alts ce-va striga, ca D-sa gi cu Dl. Lambrior sint de aceea-gi idee. Dl. Bumbac pretinde eaa-Fna trecut intaiii in an gi apoi an s'a prefacut in in.D-sa nu cataclicsegte a a- duce vre o dovada pentru sprijini p6rerea, alma data n'a luat drept dovada credinta D-sale, a in manuscript se cetea plange, pare, cu a, gi nu cui, on sucitura ce s'a necajit sä fad, ideilor D-lui Lambrior. leata dovezile ce le aduc acei carisustin ca gi Dl. Bumbac, di an a trecut prin an la in. Sint forme ca intaia,ca'pataia, in cari afiam un4 dupat,formele mai vechl an fos cun: intania, capa- tania, deci cu un n ling&a.Prin urmare, zic iei a se prefacuse numai pang la a gi innainte de a trece in i, n a cazut, dupa o lege fonetica cunoscuta. Dupes Maxim gi altil la Macedoneni a urmat de n, nap, mb, s'ar fi rostind a gi prin urmare in acel dialect limba romina ar fi remas la fazes cu an. 183 Aceste sint singurele sprijine ce se aduc teoriel ca a s'a facut din a. Sä le cercetam mal cu de a maruntulsianume incepind cu dialectul Macedonean. Adevarat ieste ca Maxim, in Gramateca macedorurnaneasca" de la 1862zice ca Macedonenii nu cunosc sunetul i;base chiar in pildele date de D-sa dupa Boiagi gasim : unfl4 (pag. 133r. 10 numarind din jos), unflara (pag. 134 r. ,7 din jos), unfla (pag.135 r.5 de sus),nainte (pag.135 r. 4 de jos), ink/2a (pag. 136.r. 3 de sus), imna (pag. 139r.19. de sus). In bucatelele luate chip& Leake, dar stricate ca ci tot materialul din pricinaortografieietimologice, gasim : imni (pag. 142, r 17, de jos), inflate(pag. 142, r 8 de jos). In floti din llfacedoni'a" intilnim : inima, imnu, den (p. de in), de'naintea, inimele. Pe urma in formele gra- maticale citate de insu-§I Dl Maxim se afla la verbele de a conjugarea a dna ci a treea gerundiul cu undu §i. undalui, precum: tacundu, vezundu, arupundu, curundu, etc. Toate formele aceste cu u sau cu i in be de un a urmat n, mp, mb (caci am aratat mal sus cum ca chlar unde fusese un e initial, acela se prefacuse in a ci apoi din a in i) dovedesc ca in dialectul macedonean au fost forme cu f, carile s'a prefacutni on u dupg regule fonetice date aiurea.ABA, dara cu tot dreptul putem zice ca la Macedoneni au fost formele urmatoare :infla,inainte,Enema, imna,(imbla, imla),inflate, dein, tacindu, vezindu, arupindu, curindu,nicregtiin (cad am ultat sä spun caqiaced cuvint se afla la Macedoneni). Prin urmare a accentuat din nauntrul cuvintelor,citQi a ince- patoriiis'a prefacut§ila dinqii in 1. Acuma data inievar Maxim a auzit forme ca mane, pane, etc, atunci trebue sa presupunem ca la unii Mace- doneni s'a facut o prefacere (despre care vom vorbi aiurea) a lui i in a, alts tale nu ne leste deschisa. Am zis inteadins unii. Macedoneni", cad iseafla de pilda in dialectul sau subdialectul de la Cruova, cum 184 vedem in Ascdparea Dince di minile turtesti" scrish dod-1 TascuIllescuprofesorintr'o scoald romina la Constantinopoli. Teatd in adevar ce zice in no tele ce a pus dupd textul macedonean, publicat in,,Felibrige. Main- tenance de Languedoc, 1882, Mai Montpellier pag. 16 : a, e sunetul unui e mut francez,rostit cu gura ce-va mai deschisd de cit In silabele franceze :le, me, te,.. nh, e,I, u se rostesc intunecat, nasal, ca sunetul ce se insamnh' in dialectul piemontez printr'uneeutrema obi printr'un apostrof". Nu ne putem indol deci, ca col putin la Crusova se afla i facut dina+n.kat&giformele incare seintil- neste, in textul Dinceinufin'ele,'ntriband'ua, pane, inane, cand,nide4m4,imnanda-lug', strigandu. Apoi forme cari an trecut prin faza Cu. f,sint destule, intro altelesicretin (crestiano, crestilnu, crestinn, crestin), infra, inzna. Pot EA mai adaug ca ieu siugur am v orbit cu un bhiet din Macedoniea, care zicea pini, cicleiniu, etc. Invins prin asemenea probe m'am ldsati ieu de i- deea ce aveam mai de mult, ca la Macedoneni sunetuli ieste necunoscut. Poate ca ideea se trage de la o che- stio de ortografie, ca scrieau pea sipe I cu z. Despre formele Media, 0190021, ieste de zis mai in- tdiil le &Jim si sub forma intiiu, capatiiu, fear la Romi- nil' din Banat sub formele ;intiniia,c4patinia. A do la nintlift. sincdphtdid" se explicd foartebine prin analogie cu alto wufipte, precum :a u. Dl Lambrior a ardtat ca ash trebue de oxplicat, cdci alt feliu de ce avemmi- (maneo, miniii, verb), in acelall dialect cuintditi"? (Va urma). I. Nadejde. Plagiate In rrelegraful". Cetitorii nostri isi aduc a minte do plagiatoriul Al. Paigrot. Acest tindr plin de viitoriii urmeazd cu mestesugul V -sale innainte ;dar acuma dud se stie ca Al. Pai- - 186 - grot insamnA plagiatoriii nu vedem nici o reutate ;cad fie -tine, cind ceteste ce-va de dinsul,tie ca a cetit, o bu- catitearsde unde-va. Asa, numal in treacat citgm cronica :Bogate qi sdrace" de la 14 Sept.188 I,alchtuitg din Contemp )ranula Si din L'Intransigent". Dar bucata intitulatg Covrigarqicovrigareaset" (tribunalul corectional de Ilfov), cum remine ? Nu veem iscalit pe Al. Paigrot §itotu-si ieste plagiatA din L'Intransigent" 14 (26) Sep- temvrie 1883 de pe bucata intitulat4 PtitissiPr et patissi- ere". Lucrul ieste cu desavirire reu, cdcl ne stri, a On& §i docuwentele omenesti ce am putea culege din intimplarile inregistr-tte de ziare. In asemenea materie datoriea cea di'ntaiu a ziaristului ieste sit spuie adevarul. Cel putin base, avem un docu vent de adb.'ugitla observatiile noastre, cum se fabric& la nor ziarele marl politice, sau cel putin uncle din 'fele. Teat& si buchti. puse Cap, in fata, spre cerce tare :

BULETIN JUDICIAR TR1BUNAUX Covrigar gi covrigareasa. PATISSIER ET PA I ISSIERE Tribunaltd corectional delltov. M. B... est patissier et com D. B... e covrigar.Tel introme telexpo é cheque jourit multele prostii pe cari le facu,faire de nousbrt usesbrioches. a facut unit mare de tot,sideEntre toutes cellos qu'ilfit,it caretreltuiesitse cilleasca a-y en a one certamem-nt qu'il m truic: el, actun noted ani, s'adoit ameremPht bei eprocher : citsatoritcuf nit lea c rea - West d't voir,it y a nuf any, 6- sta-zi it tirtiqte pe 'Audio politielpouse la personne qui le ttaine clrecVonale. aujourd'hui sur les banes de In police correctionnklle. In ci Ida noel soacre pe linga En depit d'une belle-mere au- care bit rinele tigroaice slut Mitt -p es de laquel,e les vieilles tide ca mialulvi care, cum megresses sont d'i ne douceur d'a,- orb a t intecului : gneau, les premieres untiees du De a'ar coace cit a'ar ooace, mariage se passerent asset Dien. Duke tot nu ear mat face, Le dieu des pattssiers setublait avoir beni cette union ; an bout Intaa tail' de casuicie se petre-d'un an, en eff t, uu futur Ow- 18e

Curl destul de bine.Dumne-sauces etait ne a la grande joie zeul covrigarilorsi al covrigi- des deux epoux. lor 'Area ca blagoslovise a- lielas, comme disait feu Me- eeastacailitorie ;duo, un an,nesclou, le bonheur n'a qu'un un viitor cetatan al Rominiei seinstant". M. B.... fut obligede nasal,spre marea bucurie a so-reconnaitre la verite decette tiler. philosopbique refiexion lorsqu'il Dar, vat ! cum mai nice nu scitis'apercut que sa femme le trom- ce proverb, fericirea nu tinepait. Il pleura, it menace., mais de cit ocliph"D. B... fu silitce fut peiue perdue. Bien plus, sarecunoasca adevlirul acestelsa belle-mere, pour le consoler filosofice cugetari cind vazitca, des coups de canif dont Mme nevastA-sa it iusela.El plinse,B... lacerait le contrat, essaya amenintk dar de geaba.Mai de lacerer a coups de ciseau la mult inca,soaerA-sa sprea-1 poitrine de son gendre. mingilea de coaruele ce-T punea An mois de mars dernier, Mme fie sa, it ochre toata ziva. B une Madeleine qui nous In Iuliu treed, d-na B..., osemble pea disposee a se re- sfinta prea putin dispusa a sepentir, quittait le domicile con- ciii, *Lea domiciliul conjugal,jugal en compagnie d'un galant, intovarasita d'un galant, de si-sans doute plus parfait que son gur mai perfect de cit sotul ei.epoux. Immediatement,lepatissier Imediat,covrigarulpitrasitabandonne introduisait une in- Dice o jalba prin care eerie, despartirea, la care d-na B.. iutestance en separation de corps, h.laquelle Mme B...,prompte ca trasnetul,respunse prino comme l'eclair, ripostait par une alts jalba de intretinere de con-plainte en entretieu de concu- cubing in domicibut conjugal. bine au domicile conjugal. D. B in adevar, facuse noua M. B .., en effet, avait fait la prostie d'a lua ca fats de pra.-boulette de prendre comme de- vitlie p'o domnisoara frutnusicitmoiselle do comptoir une jeune sitinark num T de opt-spre-et jolie personne de dix-huit ans, zece ant, Aneta T Mlle Julia T... Si, intr'o bunA dimiuea a, d. Done un beau maiin M.B... D.... remase incromenit cind vazafut tout baba de recevoirla intrind la dinsul un comisir po-visite du commissaire de police, litienesc careiiesplich, scopulqui lui expliqua,le but de sa venirel sale. Co, rigarul ncga cumission. Le patissier niaener- energie, dar magistratul toti§1 giquemeut, maislemagistrat Rica procesul verbal. n'en dressa pas moius proces- D'ad procesul. verbal, De la proses. Laaudienta,d.B...,negit A l'audience, M. B... continue mereu. anier. -- 181 -

Pre fetlintele. Heide, spune 1 Le president. Allons,vo- s'au gasit, rufele dloarei ame-youson a trouve son lingo me- tecate cu ale d-tale ; ace de perlange avec vos vetements,des pe masa din odaia in care dor-epingles a elieveux sur la table mi d-ta, etc ; (domni§oarii), qide nuit, etc. ;(a la demoiselle), d-ta, ce ai de zis ? etvous qu'avez-vous a dire? Preoenita.Am de zis,d-le La prevenue. .l'aia dire, prerp dente, ea sunt fata de pre.-monsieur, qua je suis la demoi- valie a d-lui 13.am odaea measelle de boutique de M. B... j'ai siare p'a d-nealui. ma chambre et it a la sienne. La president Oui, mais it Preqedintole.Da, dar este oy a une ports de communication. uqa de comunicare. Le prevenue. Quan Ile coin- Prevenita.Cind d. comisar amissaire de police est venu, M. venit, d. B... era la cuptor. B otait a son four. Preqedintele.Fie; dar tot s'a La president. Soft; mais on gitsit lucrurile d-tale a mestecaten'ena pas moins trouve vos cc ale d-lui B...,aceled-taleoff is moles a cPux de B..., vos de cap pe masa din odaia d-luiepingles a cheveux sur la table de culcare, etc. de nuit, etc. Prcv,enita. Insfirsit, dam- La prevenue.-Difin, mon- utile,va spun ca an sunt de citsieur, je vous repete que je ne fata de pravklie a dial B.., amsuis que la d moiselle de bou- inlocuitpe sotiea dumisale latique de M. B..; j'ai remplace te§ghea. sa femme au comptuir. Le president. Cu n'est pas Preqedintele.Asia an impie-une raison pour la remplaeer dica s'ofi inlocultqiinaltsailleurs. (RirPs ) parte.(Risete). C'est M. Noirot qui a plaid() Flocintaavocatului careapour les deux prevenus. Son e- pledat pentrueel duoi prove-loquence, inallieureusement, n'a nici a fost zadarnica. Tribuna-pu convaincre les magistrats, qui 1u1 a °Bandit pe d. Bsi peout condamne M. B...et Mlle d-ra Aneta la ate o Furth% fr. a-_Julia a cent francs d'amende menda. chacun Georges Mousy.

Dupa acestea judecati D-voastra singuri. Audax. ALEXANIEU LAMBRIOR A EMIT.

Ieat5, vestea care multora le-a Inghietatsingele le-astrins inima. Lambrior a murit, groznic si amar cuvint 1 PilnA mai Teri tro.ea, mintea lui Innalt1 avea Inc& toat.5,puterea,s'astins base acuma pentru totdeauna. Cite-va zile am mai putut vedea remAsitele lui inghietate, be puteam Inca vedea, dar Lambrior nu mai iera. Primin- tul l'a inghitit acuma, cum a inghitit atitia oameni marl, atitia oameni de rind, _atitia Ne v a rem anea numai amintirea lui si jalea neineetat Improspatatg, de citeorb vom gindi ca asemenea om a murit tocmab cind incepuse a se face cunoscut In lumea tiinifica, intocmab ca si Conta. Pe Lambrior 11 plingem nu numal ca pe un om, ca pe un membru despartit din societate,ci mai mult ca pe inv6latul care a &cut multsiInc & mai mult ar fi putut face. Lambrior ler& fala natiei noastre : un fecior de teran de la satul Sod se ridicase pe aceea-si treapta cu invatatil din Apusul civilizat de atitea veacuri. Lambrior iera din aces oameni caril stieau ca in Cara noastra nu trebue sä ne Inchidem Intro parte mica a stiintei.Min - tea lui cuprinsese istoriea poporului romin, istoriealim- bob qiIn general istoriea religiunilor si a institutiilor popoarelor Indo-europene. Din cursul lui de istoriea Romi- nilor a remas caiatul dupa care Linea lectiile de la scoala ; din cercetarile Jul limbistice,cea mai desAvir- sit5, studiul legilor dupa cari s'au prefacut sunetele lira- bel latine populare In ale limbel romlne de ail,adeca ,Fonetica" s'a Inceput a public& in insemnata revistA frau- ceza, Romania"§is'au complectat inContemporanul" dupa cursul de la Liceu, dupa introducerea la cartea de -180 cetire qi clupa cursul de la Universitate, cind inlocul pe dl. Vizanti pentru un timp. Ada ca fonetica limbei romine o avem aproape a0, cum o §tiea qi Lambrior. Articolele din Contemporanul" le a cetit §i in tot deauna a m5rturisit ea ideile 1111 an fost aratate bine qi exact. Din lucrarile luI asupra etimologiei, adeca asupra i- storie1 formelor gratnaticale ale limbei romine a remas un curs elementar predat la pensionatul secundar de fete, al D -nei Dodunsinotele cursu1ui facut la Universitate despre declinarea in limba romina veche qi in cea noua; precum qi partea cuprinsa in introducerea la ,cartea de cetire" qi privitoare la declinarea, yci conjugarea roman.easca. Despre istoriea constructiilor sintactice a lasat ce-va in Introducere"siun articol in ,Revista d-lul Tocilescu." Multe alte lucrarI, despre cari vorbea de atiteaoil,an remas neispraviteQipoate numal incepute In mintea lul. Intimpul boalei s'a incercat de multe on sa aerie cite- ce-va dar boala l'a impiedecat. Despre ideile lui Lambrior in privinta limbel,isto- rieI, religieisisocietatei, vom vorbi altdata. Acuma a- ratam numal parerea de reu ca am vazut Ioara-§I un a- teu convins, Ingropat cu preotI; slabs mingiiere pentru noi, ca an fost putinI, nu trebuea _sa,' fie nici unulgisa lase pe om sa fie ingropat cum a trait. A trecut anul de cind Cara a pierdut pe Conta, al carui geniil nu qtirn cind va fi inlocuit,ciTeat5, ca asta- ziLambrior, unica autoritate In limbistica qtfintifica,nu mai ieste. Nenorocitii tars, to nu vei putea, sevede, se vezi din ffil t5,1 un Littro, un Darwin, an Spencer, caril pans la adinci batrinete s& aduca qtiintei ajutoriul minter ciounoqtintelor lor. VaI de societatea vitreg5, care nu tiesa-q1 pretu- ease& fill, de cit dupa moarte, cind ieste prea tirziu; mal mult Inca, vai de societate care -cl omoara pe ceiinteli- gentI dintrefilliel. Da 11 omoara, din qcoala. chlar 11 pregatekte pentru o moarte prea timpurie. Ie Out ca tinerimea avea nevole de hrana multa qi buns, de ger cu- 190 rat,de vieata reg,ulatil ;altfeliii merge pe drumullul Lambrior, Conta, Eminescu, etc. Unii mor de tineri, al ii mor tocmai cind abiea incep a arAta ce se putea a§tepta de la dinqii. Vieata for intelectuala arunca o lumina, ca de fulger, lumineaza orizonuri necunoscute ind¢iinna- into de a le putea prinde bine cu mintea, fulgerul se stinge qi Intunericul se Intinde ca gi irmainte.Ieste de crezut d I ambrior; ca Conta au dpatat g ernaenul boa - lei omoritoare, Ind din qcoall1; on dad a eau aplec5 ri din familie spre asemenea bob., atunci ca sco la le-a gra - bit moartea. Noi nu ne mieram de asemenea fap e,catpomul reu, role roade va aduce : o societate 1 u avz to in alto privinti, nu se va ingriji nici de cre terea cum se cade a tinerimei, nici de ocrotirea cuvenita u or oameni deose-. bitca Lambrior §i. Conta. Dad, Ind.ata, ce s'a vazut ca Lambrior iera un om deqtiint5,rar, unit in feliul sau, 1 arfi pus profesor la Universitate §i ar fi luat qialto n &sari pentru a-1.asi- gura Cu Indestulare tole trebuitoare pentru traiul lui §i pentru cercetgrile a§a de costisitoare cu cari se in 1 eletnicea ;negregit ca n'ar fi avut nevoie Lambriorea -11strice s'and- tatea,saltgrabeasca moartea cu lectii reu pititite si su- pAratoare, cari-I luau mai tot timpul, ash ca pentru a lu- era ce-va deosebit avea nevoie8111lea din partea cuvenita somnulut Poate ca" pe Lambrior Pau g sit prea in- vgAat pentru o catedra la Universitate ! Poate ca ieste mai bine ca asemenea catedre sh fie tinute de oameni cari cetesc cursul de pe frantuzeqte !011 poate ca mina de privilegiati care tine cirma societalei s'a te mut de e- nergiea gtiintifid, a untii cm, care nu se sfid, de a spun adevarul qa, cum it credea lel ?Poate teoriea lui Roes- ler qi ideile lui Lambrior in materie do limbs lise pareau prea primejdioase ? Zadarnich manta, ideile au fort OAR° In tinerimea din qcoala militara, etc §i se vor intinde gi mai departe, n'aibk" grijk 191 Mil de fraud pe an se arunca In vint sub forma de parazitti primiri oficiale, mil de fraud se cheltuesc sub cuvint de cercetari de docurnente la Paris,la Lon- dra qi pe aiurea, fear pentru Lambrior nu s'a g5sit nemica pentru a-1 trimete, (macar acuma cind de un an se qtiea ca moare de va remanea in tara), in Italica, in Istriea-ori in Macedoniea pentru a cerceta dialectele italiene on romine acta de insemnate pentru not Rominii. Ierau eco- nomi,pare ca din al for dadeau ;on mai bine sete- meau, caci sirnteau in iel un rasturnatoriii al tuturor po- veOilor qi ideilor fal§e ce se spusesera pang acuma. Sirn- teau ca lupta intro otnul inarrnat cu metoda §tiintifica qi deprins a nu da inlaturi - innaintea adevarului, till intro dinqii nu putea fi inlaturata qi ca din lupta, nu vor reqi iei triumfatori. Ce ura a deOeptat metoda lui Lambrior vi loviturile date credintilor vechi limbistice, qtiu nurnai acei caril an aflat, ca im profesor din Bucure§ti a foot infruntat de Directorul unui liceu deacolo, pentru ca preda limba romina dupa Lambrior t;ti ca, nici mai mult nici mai putin, i-a zis :lett sci flu in load tninistrului,to -agi distitul pe data." Cit despre noi, caril ne-am unit cu metoda lui Lam- brior qi am facut cunoscute ideilelui.prin Contempo- ranul" ne vom sill s'a urniam innainte calea deschisa de dinsul, intrebuintind metoda 1111 13i legilefonetice cercetate de dinsul la chestiile la cari iel nu le-a intrebuintat de feliii ori foarte pu'in. Daca, a murit Lambrior cel putin urma lucrarei. salein ctiinta romina va remine ne- §tearsa. it.11 Redaef iea. 11:0 A. _NT rir T_J EA Obiceiul de a juca, ie foarte vi chiii, putem spune cu siguranta ca ie mai vechiii chiar de cit omul, de vreme ce se gase§te §i la animale.tl putem aseman cu unul din acele juvaieriuri,.cari se pastreaza din neam in neam i - 192. de la bogat rang la sarac de la civilizat pAnh la selha- tec toti 11 savirqesc cu sfintenie. Ada dar un obiceiu atit de firesc omului nu se poate sa nu-1 p4trundem1i si nu-1 cunoastem cu de-a maruntul. Vieata omului le o al- c6tuire de nacAzuri si de placerf, Qi unele si all ele trebu- issc studiate, numal asa vom putea inlatura pe cele role. Sä vedem cezice D-rul Letourneau despre joc : 0 arta Ye cu atIta mai nobilA cu cit cuprinde in sine mai multh, inteligentg, aka ca arta joculul (dantulul) Yeste cea mal nedesAvirsitai cea mai selbatea, dintre arte. Jocul 11 1ntilnim chiar si la unele animale. Ada unele paseri de parte barbAteasca sAvirsesc adeviirate jocurY innaintea color de parte femeeasca, pentru a le incinth yi subjuga. Plecaciunile cadentate ale turturical si ale hulu- bulul slut adevarate jocurY. La oamenl oblceiul joculul ieste aproape pretutindenea raspindit. La unele pi poare jocul le a nestecat in toateyiie de multe soiuri ; trel sint mai insemnate :jocul vinatulul, jocul de resboitisrijocul de amor. Cel mai smerit din toate ieste jocul vingtoareI, care de obicein nu ie de cit o imitatie proasta a mischrilor animaJului pe care 11 vinea,z5, tribul. TasmanieniI si Aus- tralienil se sileau a imitaischrile cangurulul qi a emu- lui (un soiil de strut),cAci prindereasivinatul acestora ler& pentru iei cea mal ware bucurie1ieel mal mare lucre.Tot asemenea Kanacladalii imitau miscarile ur- sulul. Razholul nefiind de cit tot un soiii de vinatoare in care omul slujeste omului de vinat, fire§te ca are si lel jocurile luI,yiInca foarte respindite, Incepind cu jocul Neo-Cale- donienilor insotit de cintece antropofage1ipang la jocul piric. rJocul de rAzboin ie cu atita mai in Hoare cu cit o- biceiurilesint mal selbatece.innainte deo expeditie Neo- Caledonienil joaca qi vorbesc cu qefilin chipulur- nriitorid:Vom ataca not dusmani1 ? Da.Sint ieitari ? Nu.Sint iei vitep Nu. II vom ucide ? Da. E vom min- 193 c0 Da."i jocul razboialui ca qi al vinatuluiie savirsit numaI de barbati. Jocul Xeo-Zelanffejilor a lovit tot deauna pe calatoril Europeni. Jucatoril clatinau tan- cile, loveau cu patii-pata" pe un du§man inchipuit, toate acestea ierau insotite de un cintecselbatec ;cad jocul nu merge fara cintec or muzica. Vazut kern ca asemenea indeletniciri nu puteau fide cit barbateqti. Pentru Inclienii din America jocul beoindeietnicirefoarte de Barna', §i care insote§te once fapta mai insemnata; un tractat,o primire destreinl, un razboiii, o na§tere, o moarte, un seeeris off o ceremonie religioasa, toate sint insotite de joc. Indata ce femeile incep a juca innaintea barbatilor on cu ieb, jocul ie un alt caracterf$1, Mal molt onfinal putin, sta in legatura cu relatiile sexuale, cite o data le chiar desfrinat. De obbceia Luivarile cadentate ale §ol- durilor on ale basinulub ferried dau joculuilin caracter erotic. La Tangatabon, la Sandwich, la Taiti, aceste jocuri savirsite tot-dea-una de fernei Juan o placere foarte gustata. Pretutindine se gases° asemenea jocuri, cnnoscute fila Madagascar. In Indiea jocul desfrinat bra un soil de arta religioasa. Fie care pagoda avea baiaderele sale, invatate de raid cu raulta ghibacie la acest meqtesug. le- raftinchiriete cu preturi marl bogatilor, in folosul bra- manilor,Toti au auzit vorbindu-se de almeele Egiptene, un feliii de baedere laice. In toata Africa locuita de Negri se joaca cu aprin- dere. le o petrecere pentru care amindoua sexurile au patima. §i aice jocurile sint adesea desfrin' ate, dar Negrilor le pkac mab cu Barna jocurile on multe mitocarisicaden. tate. Indata ce and sunetul tam- tamnlui tide, Chailla, i§i pierd orb ce stapinire de sine. Ie o adeVarat5,furie de joc, care-i face sA uite intr'un minuet toate nevoile. Cum iera chiar de a§teptat, poporul eelMai pupajuctt- toriii ie poporul chinez. Cu toate ca Chinejib sint foarte bubitori de teatru,tutu -1iideea de joc nu a ventnima- 15 194--- rui In cap,i in ochii Chinejilor jocul ie o petrecere Ca- raghioazii, in care omul se injoseste. In scurt a face un soiii de tablouri vii a se misch mai mult on mai putin tare, cintind on urmind o arie cu tact, ieatii temeliea jocului, dupii cum itg6sim la omul primitiv, sau in societatile noastre europene la omul din popor. Cit despre baletele de oper5, si de jocurile din saloanele noastre, nu sint de cit o remasita a formelor de jot mai vechi."

(va urma). Soflea 11Taclejde.

Despre strigol, 0 strigoaice sau strive *) (Oredintl populare).

Strigoil Qistrigoaicele Ant ca sioamenii istialalti, se deosebesc inse prin aceea ca au coadA, ca nu mininca §i nu pot suferi usturoiii si ea nu merg des la basereca. Asa de tare ieste credina cei strigoii fug de usturoill, ca ieste chiar vorba : Ge nu min/nal usturoi1, I poate strigoiu ?". Pe strigoalae To mai cearea legindu-le minele qi picioarele §i aruncindu-le in apa : data nu se acufunda a- tunci cred ca-s strigoaice.Se faceau asemenea incerciiri la vreme de secetci, cad' iF,41 inchipuie cá strigoaicele leaga ploaiea. Despre faptul ea strigoiii an coad4 sint multime de pove§ti qi de istoriiQifire§te ca se vor fi gAsit oameni

Subsemnatul cunoaste bine credintile poporului din Moldova de sus si mai ales din judetul DorohoidsijudetulBotosaul. To- tu-sl s'a hotArit a public4 tit ounoaste peutru a incepe, dar roa- gX pe cetitoril Contemporanulul" A bine voieasclta-I trimete IllmurirI in *mast& privinti de pe aiurea si a nume A :trite candin credintile tnsirate mai sus sint cunoscute pd la Dom- piele-lor, cari nu $i ce credinte deosebite se cunosc pe acolo. I. N. X95- lei femel cu coada. S'a do vedit de oameni de stiinta ca a- semenea roonstruozitati nu-s de tot rani ; dar poporul spune lucrurl peste masura de crescute.Asa ieste o poveste ca niste fete facusera sezatoare la una a careiparinti se dusesera in alt sat si ca au vent acolo niste fiacai. U- ndo an bagat de sauna,ca flacail aveau cozi ca de lup, ce spinzurau pe sub laita ;fetele cols strain au fugit una cite una si an lasat pe cea de cas6. singura. Strigoil dupa ce s'au duscelelalte au omorit fata, i-au insirat matele prin cuie, Tear la fereastra an pus capul.Parintil cind an vent au gasit fata omorita. Din aceasta povestire se vede ca sint strigoi cu cozi marl Ca de lup, de obiceiii inse, spun Mitring ca oozile sint numal de un lat de mina sau doua. Strigoilcitis in viata, nu prea fac marl role, doar ca pocesc sau deoache oamenii, despre strigoaice inse se spune a au in horn cite o ulcica cu unsoare, ca se ung cu dth.sai apol ies pe ogeag,calari pe 'maturl si lunar- mate cu coasesimerg de se bat si se tale la crucile drumuluii on cit de tare s'ar tale se tamaduie. De departe se vad sarind scintel acolo uncle se bat strigile. Mai cu sama obisnuesc asemenea lucrurl spre sfintul Andrei. Strigoil se insoarai au copil ca si ceialalti oameni, si nu-i lege ca feclorul de strigoia sa fie si Tel, sa fac strigoi copiil zewislilsl spre zile mail, etc. Pupa ce mor, strigoiii nu sed binisor in mormint, ci Yesi fac role in lume.Strigoiii se hranesc cu singe de om.Ieata o poveste despre acest obiceiu. Un om se ratacise noaptea11daduse intr'un tinterim, statea acolo, cind ce sa veil, se deschide un mormint Qi lese ce-va, ca un om si Inca avea si un clubar. Cum vadi pe om 11 apucasa-1 dud, clubarul si incepe a colinda prin sat si made vedea lesind scintei pe sub stresina,una, doua on trel, nu se apropiea; undo nu vedea, intra si aducea o ulcica de singe o turn& in clubari mergea maT departe. Omul, deli de o cam data le daduse toate pe una, mai prince la curajgiintreba pestrigoia. Nu to su- 196-- pgra, dar 1e ce intri Dumnie-ta In unele case 0 in altele nu?" Intru acol6 uncle nu spun sara pove§ti §i cunosc de pe scinteile ce Yes p? sub stre04." Dup5, ceci -a luat singe cit i-a trebuit, s'a intors la tinterim ci lera,s5," minince §i pe omp gar n'a putut pentru ea; an apucat a cluta cuco§i cifit-aperclut puterea. Culp ca strigothr cigar mtninca oamenl qi nu se mul- thmesc, mind cu singe se vede din o poveste ce am auzit'o aaye in Iasi de la un student. Un impa'rat avea o fate §i fata sera strigoaic5,, dud a murA a zistatini-sus'o pule intro besereca c1s5, a- clue& 113,. fie care sari cite un om s'A o pazas95,. Imparatul Act; cum ceruse fata;dar -omul pus destraja,' nu mai traiea,aAoua-zi Se giseau in beserecA numal straiele se sculasi-1mince. De la o vreme numai vroiea rime s5, vie c1 foarte multi pieriser5, mincati. imparatul s'a dus la pops §i a zis c5,-I dg 3 cku§e de galbeni sa stea Tel s5", strajueasca o noapte. Popa chiema% pe dascalsi-Ifag5,dul un cal§ §i jumatate numal sa stee Tel.Dascalul nevoiec giom ghibaciii se prince ci unde nu incept a impArti pith de pomanti §i cite un palar de yin, toga, ziulica §ezii la critim5,, ban Tel 0 dada §i la 41, lacare cum trecea. Sara merse la bosom& 10 lub", un ulcior de vin sio despicatur'a zdravinA, de lenm ;tot numara, unu, doll& §i la trei bea cite un pahar.Ce-vh, innainte de miezul noptei lora cit pe ce sa adoarml, cind 11hitin5, un om cu barb5, mare,alb5,, poate Dumnezeu on vr'unstint, §i-1 trezi,apoIit inv545, s5, seascund5,dup5i- coana maicel Domnulul. Se ascunse. Numab ce sescura strigoaicagiincept a cauta, om sa minince ci unde incept a blastama pe tats -sugipe ma-sa 0 a ameninth a merge stt-i minince pe dincil, de ti se facea parulma- ciuca ; dar de la o vreme cintara cucoqii si strigoalcase culca tear in racla. Imparatul cum auzl c5, dascalul a stat §in'apetit nemica, plats popes s5,-1 mai pule §i in noaptea viitoare. Dascalul se princesi innoaptea a doua se ascunse 197. pe fereastrgi strigoaica Tear nu-1 puta gasi. to noaptett a trees nu mai §tiea ce sh' fad', dar moqneagul cel cu barba alb& 11 sfatul sa &ca un teruq de §tejarsish-1 bats drept prin inima strigei. Dascalul fach intocmai aqa qi cind 11 bath unde nu Incepa. a curge la singe ca dintr'un om viu, qi mai dihai, Ca se impla besereca. Din poveste vedem limpede credinta ca strigoil mortl se scoa15, noaptea gi minincg oamenl §i call pierd puterea la cintatul cucoqilor. Tot o data vedem§imijlocul intrebuintat pentru a-1omorl. Despre acest mijloc am auzit vorbindu-se in judetul Dorohoiii, Boto§aniqiIa10. Strigoiii tinerl, flgai, dac6, mor, au obieeia t ca a- magesc fetesi /Nadasa vie cu dincil mai ales pe ibov- nicile tor. Se poate veclea uqor aceastA credinta din povestea urmatoare auzitg, de la Zahariea a Marie, vrAji- toria din Dersca, judetul Dorohoiulul. In satul Clomirtanului Ter& un Edam strigoia, care din vieath' se indragostise cu o fah. 0 dat5,ineree f1 - caul la scum.pie" in jos cu o tabara, do careIlimuri. Oamenil ii racura; toat5, rindueala cuvenitasi-1ingropara. Dar strigoiul ieql intr'o noapte i veni tocmai la fata care-1 ler& drag&sio ggsi tezind noaptea la fintin5, §i gindind la dinsul.Strigoiul incepa a vorbi on fatasimai la urna'a o indemna 86 iee ce avea mai bun qi sg, fugcu dinsul. Puse ce avea in spate, lug tot in spateEifats, se Tidied in sus gi zbura pang la locul uncle lora ingropat. Acolo se Art in mormint qi tot chiema, pe fatgEra vie mai de grab& dupa dinsul c5, so apropiea vremea cintatuluicu- co§ilor. Fata se temea (35, intro, ea, pricepuso ce f iu do ibovnic avea qi tot iT dada lucrurile cite unul pannecin- tara §i cucorlii. A doua zi deraineat6 ghsira,oamenil o fat& strains Maga poarta tintirinauluisile spuse toatili- storiea, dar fata nebunl vi tabira de care o aduse Inna- poi in sat. Din cele spuse se vede ca strIgoiil au, duph credin- tele poporulul, trup §i nev' casioamenil cel vii ;deli pot ca zboareli86, intro prin borte at de mid. :-'--- 198 Pentru a se aparai de striga au oamenil mai multe mijloace. Usturolul cu care ung crapaturile ferestilor si ale u- sei, mai ales spre sfintul Andrei cind se bat strigoil la respinteni. Intoarcerea tuturorlucrurilordin cast cu susul in jos. AO ieste o poveste care samana cu cea cu fata mincata de strigol cu cozi lungi ca de lup.Strigoiii vazind a fetele fag, situ luat la goana dupa dinsele, una dintr'insele a intrat In casa a incuiet uqele §i a inturnat toate lucrurile din cask, =ai opaietul l'a uitat. Strigo- lul a ajuns la usa li a inceput a striga : JO; ceaun, vina qi deschide up !" Nu pot, ca -s intors". Iel, oalelor, ye- nig voi li-m1 desohideti !a Nu putem a sintem intoarse ". §i tot al& panel la opalet, dar opaietul rind a vrut sa mearga s'a stricat cii n'a putut sa ajunga nisi iel. Atunci strigoiul s'a dus, zicind : De-ai Pant din capul tau, bung mints al avut; de to -au invatat albs, bine vi-au priit". Pentru a sap& de strigol mai iestesi spusul pove- tilor, cum se vede din povestea cu strtgoiul cel ce imbla de lug singe de pe la casele uncle nu ieffeau scintei pe sub strelina. Alt chip ieste omorirea strigoiulut cu un par de stejar batut prin inima. In fie-care sat iti spun ea;Foi pe la &midi s'au tntim- plat asemenea lucruri, ca iera un strigoiii care nacsajea oamenil gi ca n'au scilpat de dinsul pana ce nu. Pau o- morit, cum am spus. In sfirfilt slat si rugaduni, can trebuie de spus sara la culcare, void cita aice pe cele spuse de Zahariea a Mariei in tocnaai aqa cum le rostea lelfara vre o prefacere: Cruci'n cast, cruci'n mast Cruci'n truspatru unghiuri de cast. §i nu-i cast §i-I cetati Cu uvile fericati 100

Cu Threstiliinzivati. §Adi Nichita'n nijlocu cast Cu saghiea crunti Cu basmaua zmulti ni veghi-ni Ni privighi-ni Di cu sari pana'n cinioarA, Din cinioarii, pana'n cina cei maxi, Din cina cei marl pana'n niezu nopti, Din niezu nopti pana'n ointitori, Din cintatori pana'n dalbe zori, Din dalbe zari pana'n verge,luti Din vergeluti pana'nluninitA, Luninita s'o aprins DumnAztiti la Rol in oast o ingis. Amin", Sau urmAtoarea: Sus in ceri deasupra noastri lesti-o dalb6 bisericruci Cu altari de mArgarintari, ou tintirimu di tamii; de la bisericruci Testa Ana, Stana, Costana, de la Ana Stana Costana sint treepenitialbi, di la peniti albi sint trig ingiri de la Dumn525,11 trimesi earl o adus nir§ibo- tezu si sfinta precestenii. Coal di nasti, 11 boteazi ; coal di traiesti, 11 niruesti ; coal di mogi, 11 Ficistuesti" Doamne milnesti." Ori mai scurta :

Cruci bun5,, adorni-mi1 Ingir feint, plizasti-mi, din grei somn trezevti-mi, di duh rit'u feresti-ml. Sau urmiitoarea : Ingir, ingerasu neu, crucita lui Duninrarm, spirt su- ffitu neu cidi,zi si di noapti papa laciasu coal di moarti. 1. Nadejde. boo- FELIURIMI. Ce insonneard brand cum se cade, vedem intr'un articol publicat in ziarul Shnhtatea" redactat de profesorul Rec lam.Directorul unui institut de nebuni de la Ucker- mande, Doctorul von Gellhorn a introdus in stabilimen- tul citat mai sus un fella de hranire dupa regulele inte- meiete de profesorul Volt de la Geneva. Bhrbatil bolnavi, din clasa a doua, primesc pe zi minchri cari cuprind 12,4 grame de albumina, 71 de geasime gi 475,3 de alte materil ternare, (dollar, crohrualh etc). Dl.v. Gellhorn a avut grija de a schiraba des minchrile §1 de a da de multe feliuri pe fie-care zi.La masa de la araleazh da 36 de feliuri,se intelege ca nu toatein.tr'ozi, dar cite mai multe tot schimbate, a§a, ca sh nu fie a-0 aceleali feliuri ca ieri.La fie-care mash de la amieazh, vine pentru fie- care 56,8 grame de albuninh,32,2 grAsimi §i. 163 de alte materil ternare. Masa de sari dh, pe lingh, 200 de grame de pine §i 12,5 de unt, 14 feliuri de bucate, tot schimbindu -se, cari cuprind 31,7 de albuminh, 27,4 de grAsimi qi147,8 de alte materli ternare. Cit s'ar phrea de bogath qi de im- biel§ugath asemenea hranh, dar nu tine mai mult de 60 de pfenigi (80 de bani). pe zi pentru o femee qi 87,5 (90 de bard) pentru un barbat. In urma acestui feliii de hrana mortalitatea se imputing de la 86 Ia suth la 5,4 ; inshnitplerile se &cur& mai repezi. In privinta schderei mortalithtel trebue inch de spus, ca dad, se va Linea earth de nebunil paralizati, cari nu pot fi raintuiti de la moarte grabnich, atunci numhrul mortilors'ainjum'ath- tii, Ce foloase n'am putea Wept& de la o hrhnire cum se cade, intrebuintath la cei: shnittoqi Ili mai ales la tineri. X. U. (Neue Welt pag. 552 No. 46. 1880). SZ -A. 0 1 .43. VILITOAARE spare de dou6, on pe 1u=1.6., Administraiiea qi Bedactiea 26, Grand' Place, 26 Bruxelles, Pretul abonamentului pe an 5 lei, pe 6 luni 3 Id. Se pri- laefte Ili la ,Contemporanul. BIBLIOGRAFIE. Liieraistra populard romind tie Dr. M. Gathr cu un apen- dice Voroava Garamantilor cu un Alexandru Mathedon de Nicolae Cogan.Bucuresti lg. }Taiwan!). Librar Editor 74 Calea Victoriei 74. 1883. Pretul 5 lei nol.Cartea ieste foaite insemnata, si vom vorbi In curind despre dinsa, de o cam data o recomandam cetitorilor nostri, D-1 Gaster ieste unul dintre cel mai eunoscatori in ale limbel romine. Idealism ,i naturalism, cercetaricritice, de Al. aandru G. Djuvara.Pretul 4 lei. Bucuresti.Tipografiea Rominul" Carol Gobi. 1883. Cortex cupriLde 241 de fete si arata pe larg ce ieste miscarea naturalists si nennteste invinoNatiiile ce i se aluc im- protiva.Yu trescat se respundesi la articolulD-lui Xenopol. Recomandam cetitorilor nostri acessth carte cu tot dinachnsul.

Europa (f5ra. Romaniea) fizica, politics fi economies prelu- eratil dupacei mai luminatoii de G. T. Buzoiam 4, protesor de Geografie, Craiova, 1883. Pretul 2 lei 50 de bad. Din vieafa m °pita mieu1 Trohin er(tul r ()reek( f i .lifocanul, nuvela, originalsde Grigorie Cretescu.Galati 1883. Pretul 35 de ban'. M.IIMS Manua/u/ de obstetricei t orrti( a fipractuil pentru elevele feoalelor de mofit,rules dupa mai multi autori, de Dr. Z. Sam- Bream. Pretul 3 lei.Iasi 1883. ELEMENTE de GB OLOGIE pentru cursul superior al liceetor pi bacalaureat. ALCATUITA DUPA, MAT MULTI ATJTORI de loan Pidadeid.e, pretul 3. fraud A n as n ( i it Doctoral Welh Finkelstein in§tiinteazA pa onor. sal clienti §i pe cel i,e vor bine voi a-1 ()cora de acum en increderea D-lor ea, a asqat in cancelariea sa un aparat pneumatic, sistem Dr. Wal- denburg pentru inspirAiune de aer comprimat sail subtiat si ex- piratiune in aer subtiat dupa trebuintl (contra astmel, Enpbysenia pi/minor si diverse alte maladii ale organelor pieptului) precum si mai multe aparate de inhalatiune devapori medicamentosi (contra diverse roaladil ale gatului). Consultittiune de la 8-10 dim. si 2-4 dupi arausaea in casele sale proprie (foaste Temistocle Bastachi) str. Podu Vecliiii linger foasta Varna veche. Priviin ca abonati pe ll-nil ce vor bine vroi a prim' dota munere until dilpil :OW. Niculai Potochina vi Cinstea do laleall..

Cine iera Niculai Potochina cred cagtiti.Iera om dintr'un sat de alliturea cu satul nostru, cumnat de sorb, cu Ion al Gafitei gi ginerele lui Dasca lul Vasile pe care iltiu gi cnpiii. Niculai, PotochinaD-zeu sa-1 lerte,cit doara a rnurit gi iel 'fait tut om de mijloc. De batrin 'jerk,earn de vr'o patru-zeei gi eine% de an!, dar la cap tot negru.Intineretele luifusese Tel clohan, apol ca gospodariti a mai fost gi printre fruntagi, dar, gt41 cum slut vremurile, mai scapatase bietul om. Casa lui, inse, gi gospodariea lui, mult putin acolo, cit a dat D-zeu, tot area lel gi traea cum putea. Sarmanulmile pe nude a inseratparca-1 vid cum mergea: govila, govile, govile... A§a-1 bra mersul, iera gchiop. Mare veselie a fost la glean, nu-icuvint, dar de nu fora Niculai Potoehina trecea negtiuta ca gi multe altele. Ciu,dat lucru. Pada oe nu fact ce-va pe lurne, poti sI mori eit ii vra, aid dracul nu-gi mai aduce aminte de tine. De pilda Niculai PotochinA.: itI aduci aminte de diusul numai dupa cinstea ce-a flicut lel lui Ghiorghe Dumttrag, in ziva desf. Ghiorghe, adeea de ziva lui. Iata cum s'a inamplat. Arendagul mogiei, ce Meuse, ce dresese, mi se parecli, nu se Area impaca cu proprietariul gi se vede, gi chip& alte socotele cell Meuse singer, inchisese crigma dia sat. Retnit'sese satul nostru aril crigma. lea pe la sfintul Ghiorghe. In ziva de sfintul Gheorghe toti oamenil dinsatul nostru care in cotro ziceau at stint Gheorghe ca aceala art an mai deie D-zeu : Ce si -i bun c5, vine o serbittoare, dacit n'al cu ce s'o ser- bezi. Nici tu yin, nici tu rachiti, nici mama nigte, buleard orb tit de rea numai uda sa fiegi. se puts acohi a ce -va. 16 202 De serbatoare, serbatoare icrh, dar pe ce puteaI cUnoaste ? Dascalii clopotisera si bidalAisera bietele clopotenumai de le-ar li remas de cap, dar satul totpustiu Teri. Alte &AV cind lee% erismA in sat sa to fi facut la o serbatoare, halal! Des de demi- neatft, nici n'apuch pupa a Test de la besereca si la crisma sä si racea cite o batillie donA. Acumar inse,itiierit mai mare jalea. Soarele lera aproape do amienali-zi si doarl cite un bliet doi de mai vedeaT miscind prin sat, dar si aceea, cu sumalesele intre u- mere si inchipuiti cite cu-un betisor se tuceau siTel din bat in col() la vr'o stints sl minince cas dulce. .Bietil oamenii cei mai hatrini, numai degeaba se mai rti- asset% si-i mai lausera femeile. §edeau care pe uade puteau : unul cu fata 'n sus pe-o la* dirliieadintr% trisch;altul rii- Aunt cu minele pe poartA cu gura cAseata si du ochil pe junta- tate inchisi se uith pe dealuri ;Tear altul pe o prispa, cu cotdle pe genunchi si ca capul intro mini, se uith cind hi cinele care-i sedea ltmgit dinainte cu botul pe labe, cind la stupitii ce i facea pe jos tisnind hojma printre dinti. Se auzea Tel, nu-i vorba, ca cu Rj ut oriul luiD-zeu se va deschide crisma si la noT; dar sa traesli murgule s5, pasti learba verde. Knit atuncea tinestie cite serbatorl trebuea sä mai tread,. Urit de tot. hi venea &A Tel cimpi!. Asta Teri' pane pe la amieaza-zi. Dupii, umimiza-zi !rise,Tell vorba ca oamenii se dim nu stiu unde. De-odatA gindeai ca -1 saga; dar saga ierh sarga. Incepeau a se vedea chin., care cu carul, care cu caruta, la drum balete. Tot drumul spre satul de alaturea ierh plin de lume. Numal to- iuri, toiurl de femel cite cu-o leg aura de pasta vedeai mergind. Se duceau, dar unde? La satul de alAturea, adeca nu tocmai aliiturea, mai incolo ce -vi' ling& sleahul Iasului iera, o crisma care se chienna crisma de la steak. Acolo la crisma de la sleah se vestiso de yin bun, un leu si opt pantie ova, si Teri si scrinciob. AcolO merg-au oamenil nostri. Tot sahib pAnA ii mosnegil se duceau. Babelededemult Terau dues. Chiar sir vatavul Ionics pusese la prastieminza cea aura si se dusese cu vatajita la cleah. Mal iunainte satul uumai se 'Area plata pentru el cu- menii sedeau pe-acasa, dar acuma lerit curat pustiiii. Pustiise bietul sat pentru di nu lera crismA, bear la crisma Qo de la pleah parch iera un learninioc, ori veun pram cum se fae in piirtile din sus pe la besereci. Ling§leah lerh, un tappan intins. Pe tAppan cripma pi lin- ghdinsa scrinciobul. Yn ziva acees, locul dintre cripmA$iscrinciob Ode la scrinciob innainte ca vr'o cinci pese obrate iera numal lame. Un ac n'aveai uncle nap& fArl BA cada pe un am. lear prin prejur learn -si numal care pi cAruti. Multime de lume iera, Cripnia gemea, prin prejurulserincio- bului toalea ca furnicele, dinnaintea scrinciobului o horn luega tit ziva de mine pi mai prin fie care car pi cliruta,'ler& intinsi cite o mash,. Numsi oalele cu yin gh ontind in dreaptapiin stinga cit mai puteau strabate prin multime. Cine ptie din cite sate ierau oameni acolo.Citi nu so vlzu- seen tine ptie de cind, citi se Raton sera de vorbit in sat la din- siipi cif( altil &eau local potrivit sh rasadeasca prietepug nou pi sA1 ude cite cu-un pahar de cinste. Toti se cinsteau pi se hiritiseau. BAtrinil slAtileau, flaciiii$ifetele jucau, fern ileca sitle creasca cfuepa se dadeau in scrinciob, cripm iriul uacajea, cu ura- plutul oalelor pi lumea cu depertatul. Despre pleah, cam deoparte de scrinciob pedeau cei ce priveau: la bora fennel cu copil, Wietanaci, fetipcane can ar fi avut gind sii, leas& la lume, cite-o baba mai rAzleati, cite-un mop- neag, in sfirpit cam de Heel ce merg cam pe alAturea en lumen, cansint pi nu gut oameni, on copb orb nevolnicI. Printre dins I, pe marginea unul lac gropilat peden$iNi- culla PotochinA. Sedea pe-un mal cu picioarele 'n gropip, liniptit- pi se uita, la lame _Cum sedea cola omul, de odatA ni tam ni sam, ftiritmacar .,negriti-sochii" EA zicA cul-fa, cumWailzis D-voastra cii, n'ati fost arolo, nutnai ce vine Gheorghe Damara§siincepe a se legA, de dinsul ca boala de omul sanatos. Gheorghe Dumitrap din acela-pi sat cu Niculal PotochitLA Tern, an flAcAuan cam de vr'o trei-zeci de ani, latinspete, naltsi zdravin de gindeai. ea Doamne fere§te, de to ar prinde in mina nu mai scapi teafar. De feliul lui nu prea iera, lig.rtAgag Gheorghe Dumitrap,dar dA, fereascil D-zeu, cind are sA pat 'sea omul pAcatul, it patepte. Vorba ceiea orb to silepti sA-1 ajungi orb it aptepti sA, tonjungii. Ce se 'utimplase ? Ce se 'ntimpla la oameni. Se intilnise cu unul cu altul, cu neamuri, cu prieteni pi cum lora atund o zi ca aceea, seri:Moue mare ba Inca pi ziva lab, cu unul ciustepte un p5,har, cu alba alt 204 prthftr, de id 0 lead, do cob!) o leach, cind cauti se face mai mult. Apol vinul, nu-I ca apa, de la o vreme se suelacap.Nu-i cuvint ca Gheorghe Dumitras poate apucase si mai multisor ceva, ca dear odath pe an le Sfintul Gheorghe, dar mai la urn-at poate mci nu 'ler& vinovat omul. Unul, zice lea, altul lea, ce aT sa faci, la dracul, real sa iel?i A luat. S'a cain potrivit omul de a luat si acuma cants hii tag. Mai iera ce-va incA. Satul de-alritureaunde cedeau Potochin5, si Dumitrasiera un sat vestit de mare, avea de toate mai vr'o doui zeci de case. Casele ierau ransi pe lingit case aveau $i semAnaturi. Vatra satulul nu iera, deosebita de Carina. Unde iera, vatra satulul ierau $i paminturi de lucru. Asa li se (Muse la 1864 clod s'au im- pIrtit piimInturi pe la clAcasi. Pe deoparte, din pricina apropie- rei le lerh inclamina oamenilor, lean pe de alts iera Val de sufletul lor. N'aveau cap art .tie un purcel on o gainit macar, slobodh, prin vatra satulul. SA, ingradeasea bucati ass de marl de loc nu le dadea mina, sit tie a pasere, un purcel coy& pe link' cas5,, aveau nevoie. Ce sä faciA ? §i vitelul si purcelul si gaina, numai impie- decata si priponite to tineau.Alt-felitt vesnic trebueas5, alb& sfada. §i chiar cu toath priponeala, cite sfezi ierau 11... Ucor lucru iera a,colo de gasit capAt de vorbil. Numal eine nu vra an &ea. Ba inch trebuea sa se stapineascA. Gheorghe Dumitrac se vede ca grtsisesi Tel ce-v., numai vremea nu bora FotrivitA, ca sA, se poata srapini.Se pusese innaintea lul Potochina cu rninele in briu, avea un briu rosparca1 vrtd, so tot razamit clad pe-un picior dud pe altul, ocarh, pe Po- tochina de-1 facea albie de cini si-1 suduiea cum if venea la gurA.. MAT, picatosule, mai rontule, mai sovirnogule, mai sonto- rogule, totalc in picloara numai nu ma'ndur eh aT o casa de copilsi mi-i Julia,zicea Gheorghe Dumitras sise rAtoiea la dinsul. Potochina thcea si numai cind $i clad iizicea sail chute de treabh. Ti-al gasit omul 1 Gh. Dumitras nu vra sa se dole. Itncepe a fligadul lul Potochina ca are sa-1 ieie de par. Potochina ledTea cudma de pe cap ci zice : Na, mai Gheorghe, vine si mA, lea. Dar, ce socoti ca mil tem? face Gheorghe Dumitras si hit pe Potochina, de cap. Atunci Potochina 11 prinse numai de mina, dar citaT clipi it prinse $i de chid,.Avea Gheorghe Dumitras o chirit de -T batea umerile, dar si Potochina cind si-a implintat mina intfinsa, lass...II plingeai de milt.Para de cind lumea nu mai fu- -- 205 sese Dumiteas in picioare, cazuse in genunebi innaiutea lul Po- tochina, Tear Potochina ii turnase dupa cap tocmai piciorul eel root. -1)'apoi, mai Gheorghies dragul badel, nu-i pftcat de D-zeu sit ma calci to in picioare, sa-ti fad to ris de mine, de un root, de-un pacatos care are o cast de copil, intreba PotOchina§1icu pumnul dupa, ceafann-1mai mintuiea de carat. Dumitras dintru'ntaiu mai bojbaiea, in canoe in colo cu mi- sale, dar de la o vreme iT luase Avram sporiul.MIntuisesuditl- mile si incepuse mai cu binisorul. Mos Nicolal, mit rag D-tale, nu te indura. .. Dar to cum de te'nduri de mine si ma calci in picioare ?... Ma &esti mosule! Destul I Valeu I.. Taci, mai Gheorghe, rusine, bra, ca te and fetele. Ma rog, valeu, destul, oameni buni,, saritl, nu mil lasati, striga Gheorghe Dumitrq innadusit, baajuusese de-i zicea lui Potochinabadita, strut minele gi picioarele... Potochina, fuse parca lent tocmit cu zitut, nu -1 mai slabea. Striga Tel bietul Dumitras, dar oa.menii ea eatnelliT, ciud nu-I doare pe dinsii on se prea ostenesc sa alerge,lise parea saga, cedeausise uitau. Ba ci alt plicat; Tatal si mama lul Dumitras, caci traleau, cum 'let au in cricma, auziud de iRpravile 1111 Potochina dadura fuga sa-1 scoata. !ti tinda cristnei, lose, lera pivnita, care tocmai atunci se intimplase deschisii si atniudoi mosnegii cum ierausi lei ameVti nu bfigara de sama si cazura unul dupa altul in pivniVa. Parca dragul vrajise',' nici dintr'o parte n'avea noroc bietul Dumitras. De la o vreme, rose, au sarit oameniI, si s'aii pus care pe unul, care pe altul si cu vai nevoic l'au scos din minele lul Po- tochiva pe bietul Dumitras. Sa-1 fi vazut acuma, cit lumen nu mai zicealca -1Tel. Na mai samba cu Gheorghe Dumitras flacauanul cal frumos si ros la fata.Numal ceafa-1 Tort rosa, Tear in fata parch atunci ii luase pinza de pe obraz, Vorba ceea. Sa te fereasca D-zeu de oameni iusemnati, tare adevarata se mai parea. At hataie sanatoasa pan& atunci nicicalldadusera ochti a vedeagiclod ici aduci aminte nici nu-I chip sa on zici fereasca D-zeu, ba incasipe pulul ce-1 deserpe.Cine nu credo poate sa iutrebe railcar si pe Gheorghe Dumitras.Nici eel ce-au vazut nu cred eft vor ulta, dar Dunn tray negresit eft va Linea minte si va spune-o, socot,sipe ceea lume. Acolo poate se va impact si cu Potochina; caddin ziva,aceea cella cu diusul n'a voit sa mai deie. T. D. Speran(a. 206 Grecul vi Capra. (Aneedoti populara). Un biet gree, cam foams, des de demineata S'a sculat si grabnic a pornit in pieata Lucruri de mincare ca sa -si titguessei Eftene si bone sA le nitnereahca Deei s'a dus umblat'a, cit a mai umblat, Colindiud sarmanul, de a fost asudat, Prin medeau de-a rindul pe la casapti pe la gasti si trunchiuri, pe la, paseArii. PADA clod medeanul s'a si desertat Alergat'a hojma dupe cumparat; lear la urma urmei tot s'a 'mpodobit Cu-un biet cap de caprA. Apoi ametit De-atitA, tocmearg si framiutaturA De facuse -acuma spume chiar la gurA, Merle iute-a case capul sit-si gateasca SA-1 minince, foamea sit si-o potoleascl. Merge dezmierdiudu-I grecul pe greceste Iear femeea 'ndata cum capu-1 zareste: Fugi, ii zice, spureAciune ce-mi aduci in ma mie Cap de capra de mincare, fuck la Sinta-Marie ?1." Cap de copra, zice grecul, liert in ola on si fripta Cum un plate sufletele uu mi plate nit pli tinta.... Hal pasol cu capra, du-te," strtga lea 0-1 sictiteste Nici in easg, sa au -i lutre cu-acel cap ii hotareste. Ba mil dur la deal la vale, ba se roagA ba mai plinge, Dar femeea tot cu ghiontul it alunga si -! impinge. CAel de !walnut lui grecoaicapuate nu iera si iea Si grece:iti raincAri, se vede, sa minince uu -i plIcetr. Binisor, atuncea grecul, vai de dinsul, supArat, Cu caprita lui in mina talpasita ci -a luat Inuapoi la pitArie.Cit iera de necajit, Totu-si capul sa-1 minince nu-i da mina de cit fript. Pun sa-1 friga lose ieata, mai 'nainte se gindeste Ca sit -1 spele si de'nd IVA hai la DunArea pornecte. Merge grecul, se citicheste si s'apuca de spillat, Ciud de o data ghilosindu-1 se trezi ca l'a scitpat. Chera-mu si sufletele, &taiga grecul necajit, Psihi-mu, draguta spune pentru to mai parasit 207 pentru je to dui zol-mu? Oh ma'nnec m'a prapadeseu Peristera, hulubita uncle pot sa to gAsescu ?... ,,Teshitdau sa vii? Ma spune pentru tie t'ai busumflat ? Alitmiiea sa-ti aducu on vrei tiri? on vrei raltat? Pote fin Is mataluta este pofta ? Fin poftesti Fin? respunde. Te pacatl! Te tot ha! si uu graesti ? Fin tot striga grecul.Pe ale apeI undo Din resunet inse, flu i-se respunde. Fin 'ter& resunet de la vorba lui lel o lea ca !este vorba capului. Sta', dintaiii cu grija si se rasgindeste S'apoi tot o fug& dupa fin porneste. Flu n'avea a ma'. tar de cumparat Na-1 dadea chimiriul.Mers'a de-a furat. Nu -i cuvint cu grija si cu fries 'n spate Umbla. Dar le rabda merge si strabate Untie vra. Gnseste fin. Un brat ill leaga i'utr'un suflet cats cit mai iuti sa mearga Capul ce scapase de-ar putea sa '-mpace. Fuge. Pic de alai alergind se face 'n stirsit ajunge grecul ostenit, Si-a strtgat strigat'a pan a amortit: Chera-mu, zoi-mu, yin Is mine 'n coate. Te nu vii psihi-mu? Finul nu -4i mai plate? Viva ca ma spinzur, drags puisor, Off ma 'nuec, draguta.lacy fini,or"...

Striga.Capra inse nici ea se iveste Dar lel striga, striga si se frasueste... Iear apoi de jale poate si de ciuda. Dupa-atita zbuciura, dupa-atitatruda, Zise: Vat. de lume. To nenorotire el re-a pus in lume ruima, siruire

I i-a luat credints, blestemat sa tie el si-a lui lucrire pentru vesnitte Inima mi-al rupt'o, capra pacatoasa1!.." Zice, sterge ochii si porneste a case.

1 ,A, Speranta. - 208 Despre chipul cum se poartel cu copiii fi, cu tinerii popoarele selbatece.*) Autoriul se intemeeaza pe faptele strinse de Bastian (mai ales in scrierea Relatiunile de drept la feliurite popoare de pe parniut") si de Ploss (Copilul dupa obiceiurile popoarelor"), etc. si not facem cunoscuta aceasta lucrare, pentru Ca socotim folositoria a deprinde pe oamenti cu ideea ca totslocuitorii pamintului nu gindesc inteun fella, uu simt mustrare de cuget sau bucurie pentru aceleall fapte, cu alte cuvinte ca ideile despre bind $i reu, drept si nedrept, folositoria $i ne folositoria slut foarte neasemanatoare iutre dinsele $i schimbittoare. lest°o nenorocire ca unit oameni se leagina cu ideea ca not am ajuns mum, in culmea civilizatiei si ca uu ar fi cu putinta, societati in can fericirea sa fie mat bine asigurata pentru fie-care. Cindvor vedea inse de in ce stare am pornit si cit de 'Sault, macar in unele LA i- vinti, am innuiutat, vor iutelege ca trebuesa mergem si mai departe. I

Nevolea, lipsa de ale branei duceIn ucidereacopiilorfie prin pierzinii pricinuite anume, fie ptin omotirea copiilor indata dupa nastere. Aceasta, inlaturare a gurelor nefolositoare" se aft put( m zice la toate popoarele selbatece. Not am publicat in numerele din urina niste traduced din Sociologiea Doctorului Lc- tourneau, acuma insetot vom aratasipildeleaduse dedl. Kulischer. La Knisteni mamele ig °mond fetele, pentru ca sa le mintuie de ticalosiea vietei." Dupa spusele lul Mackenzie ausi obiceiul de ail priciuul pierziinii. Indienil din Cahforniea omo- rau de asemen'a copiii, pentru ca mamele n'aveau cu ce-1 bra- t:11" Lafitau sputie ca Indienil din America de nord omoara, u- nul dintre gement, iudata depit nastere." Bessels a vazut cum o femee dintre Eskimoqii de in Smith-Sand, a zugrumat pe eel mai mic dintre copiii id, un baletel de dad luni,pentru ca sa nu mai alba grija do hrana lui." Azara povesteste despre Guatia din America de stud, ca in dinsil mamele omoara indata(lupa ua- stere mai tnale fetele ce nasc ingropinclu-le de vii. 'rot Azara ne spume ca Atbeittfii omoara, 0 buieti si ca naVea Guaiacurilor s'a sans din priciva omorirei copiilor. La Abiponi, dupti Dobritz-

4)Dupa un articol al D-lui M. Kalischer, publicat inZcitschrift fur Ethnologie 1883 Heft IV Berlin, in cea mai mare parte traducere. 209 - hoffer, pruncuciderea Tasteo faptA obisnuita. Despre alts popoare din America de sud se spune c5, omoar5, copiii $i mai ales pe cel cu vre un betesug.Alanaqii itingroapa de vii si eel din colibA joacA, in jurul gropei strigind, papa ce copilulieste acoperit cu desilvicsire de terna ce o arunca peste diusul dud until dud altul. Iu Mexicul vechiu, de altfeliti destuldecivilizat,o- morau dintre gemeni pe utml. In Africa leste obiceiul foarte respindit. La 1rebo in Guinea, spun Smith §i Bosmonn, dad, se iutimpla de se oast gamma, o- moara nu numalcopiii,ci si pe mama. In Dahomey §i in Ngura aruncit pe gemeni in apA, ca sil, nu alba Zara sä sufitra secetA, foamete sau resarsarl. Negresit c5, pricina adevitrata a otnorirei leste team5, de foamete, dar aice vedem cum o urmare fireascaa inmultirei oamenilor, in imprejurarile de acolo, s'a prefilcut bite() pedeapsii Dumuezeeascii. Dup5, Barth toate popoarcle din Africa vad cu ochi rel nasterile de gemenieicele de mat matteoriif omoara. Am spus cii omoara copiii cu betesug dar li socotesc ca betesug to mience deosIbire de all copil. Asa omoara copiii ce se nasc cu dinp1ianume an pregAtitit o (AA cu ELIA in cat e-I inneac5 moasele indatA dup5 nastere (la Negrii Sotho)La uncle popoare din Africa resitriteanA omoara copiii carora le Yes dintii mai intaiii iu falca de sus, sub cuvint ca ou trecut pastehota- rele puse de natura !lea Cafri pruncuciderea nu-I ce -va raronat ales omoara pe eel cu betelugurisidintre gemeni pe until.Tot astfeliu leste si in Zuluci. Hotentotii, cum spune Kolbe, on in- groapa copilul de viii, punindu-1invre-o- vizunie §i acoperindu-1 cu terns si cu pietre, on it bag& de vre-un copac, undo tipit pito, ce moare de foame ori sfAcieat de vre-o fieara, adesea leapada copilul in vre-o tufa! In Indiea sint popoare in cari se omoara unul dintre gemeni. /u Ostindica omoara copilsi mai ales fete, deck cred ci nu vor avea cu ce-i braid. CULL. :;tin China lesteobiceiti de a lepAdA, pruncii mai alesfete ling& drum sau linga apa.In Iaponiea Ainocii omoara tot deauna pe unul dintre gemeni. In Persiea ye- che very obiceiti do a omori copil si n'a incetat de cit dup.& ce a fost de a omori copil si n'a incetat do cit dupitce a fo,t tura cucerit5 de Arabi. Beduiuii omoara copil iacting', cum fAceau mai de de melt ci cite triburi de Arabi. Corauul pomeneste de a- cost obiceiti : Nu trebue sit va emeriti copiii din fricit de sAritcie; cad ii vom tinea cum v'am tinut pe vol." Cum ca lent acela-si obiceiu la Evreil vechl attain de pe iminov5tirea ce ethic lei Fa- non ca, a chiemat pe inoasele evreice si le-a porencit sit omoare pe copiiide partebarbateasca, aruncareacopiilor in apa, de clam soldati, precumi lepadarea lulNoise inpaputi pe ma- 210 lul apei.Obiceiul de a lepada copii HBO app on de a-I Meech se obisnuekte pretutiudenea si nu poate ti vorba in cazul lid Eloise de ce-vit Deobisnuit.Maya omoara, dupe Wrangel, top copiii betegi". La Camdadali, cum 'Tune Steller, leste obicesii, ca ma- m.,le cauta sit piearda copilul prin feliuritebauturi gi alte mijloace, ki ca pe eel nnscuti ii gitue on II arunca de vii la Nitre set- bateee sau la dui. Dada se nasc gemeni, omoara pe unul. II

Prat pruncucidere se omoara pe de o parte aces despre cari se vede ca on a in stare a lupta, pentru vieata.Toti slabituogii chiar si acei ce be deosebesc fuarte petit' de ceislalti shit indepar- tail dal societatile veal. Cresc numai pe acel copii, despre cari 10 iuchiptie, ca vor 11 in stare sit iuloculeasca pe eel battini. Pe de alts parte priu omorirea copiilor se tine eehibbrul intro up- mitrul membrilor comenel si intre mijloacele de train. Nu atirui deci miesurarea numarului copiilor de la voiea cutaruiea sau cutaruiea.Sint hotarite regule uestrainutate in privinta numarului copiilor ce trebuie de crescut si nici iutr'uu fella nu se ingaduie sä tie calcata regula hotitrita.La Abipcnal nu creste o fdanlie 'mai mutt de dot copii.La tole m.ti melte din popoarele selbatece din America de nord, dupa Hunter, nu se cresc mai mult de dot copii de o familie. La Acaief/ lase in tieata, uumai pe mezin, adeca pe col cs -I presupun eel din emit. Bessel, spune despre Eskiw-osii de la Smith Sund ca o familie nu cregte mai melt de dui copii pe cei ce tree petite acest numar ii omoara. La GuiacurI, femeile incep a creste copil la 30 de aui.Locuitorii Australui _( despre care uu s'a vorbit mai 'sus) iudata ce all atitia copil citi pot peril usor Cu dinsii si hrani. omoara pe eel ce se mai nasc iudata duph nastere; dintre fete omoara mai tot deauna pe a treia, pe a della, adesea. La Cap York rar cresc mat melt do trti copii, in Sad a- proape nici o data mai mutt de patru. Pe uncle din insulele Ca- roline n'avea vole Did o femee. din popor...din pricina nerod- nicei insulei sit crease& mai malt de trei copil, toti ceialalti trebuea sa-i ingroape de vii.Dupe Chumisso acela-si obiceiii sera pe insulele Mariam. Pe insula Fate una dintre cote melaneziene, Did o femee n'avea 1 oie sii creascrt mal mutt de dot sau tree: copil, pe ceialalti ii ingropan de vii.in insula Guinea noult se obisnu- este pruncuciderea si a rare oil cresc mai malt de dot copii, pier- aaniea priciuuita innadins leate lucre foarte obisnuitin insula Fegi se omoari astfeliii, aproape douit treimt din nurnitrul copiilor. Tot ase si in Tahiti dar aice se omoara mai multe fete si gemeni si nimic nu creste mai Inuit de dot trei copii.°mewl uu se 211---

rusineazA de feat despre acestobiceia,ci li mArturisesc pe fats si se miearh, de Europel ca nu fac ca gi dinglisica ii &est; de ocarain Ilawai nucrestenici o familie mai mull de doi sail trei copii. Pe o insula polinezianA'filcopia, dupii spuselo capita- DuluiDi/onlocuitoril onioara petoti bhietii afara de pe eel doidi'utaiti,indata duph nastere, zugrumindu-1.Pe fete le lash sa traieasca. Ltt, 211a/gagi in Madagascar omoarh toV copiii ce se nasc in April fi in Mart, in septamina din urnia a fie -careshint, miercurea gi joiea in tot timpul anulul.Deataftf,locuitoril vechi aT insulelor Canarie, lAsau iu vieath numai pe eeldental°copil. Copiii lassti iu vieata trebue at fie crescuti de comuna din copilhrie panh la o vrista, oare-care. DNA ce au ajuns la aceastA, vrista, de obiceiii timpul cind incep a fi in stare de a se casatori, se fac membri aT comunel gi trebue sA dea partea Tor de munch. pentru intretinerea comunei. Sint chiem4i inse la aceasta iusar- cinaKe, numai dad, in fapt an insugirile trebuitoare. Copiii se lasa, iu vieath, oare-gl cum, numai cu condiie, sfi, fie in stare mai' tirziu sa indeplineasea autunite insarcinari La intrarea in acoasti vrista se supuu tineril la ine-ercari pentru a vedea dacii in ade- vat. slat vrednici BA trAieasca. incercArile slut iu sine o repetare a incercarilor do omorire gi de lephdare, cu deosebire, ea Du se fan iucercarile asupra unor copil nevristaici ce nu se pot apAra,, ci asupra unor tineri can se pot ingrijI. Aga ca copiiicari !eau lost nici lepadati, nici omoriti cind ierau mini sint supugi mai pe urudt la acelea-gi primejdii. La Huroni in Irokeji gi in Algouclimi merg copiii in padure, la vremea cind incep a fi aproape de vrista casatoriel, baietil sub cirmuirea unul mogneag gi fetele sub a unel femel bAtrine. in tot timpul cit stau in padure trebue BA postea- sea si si si innegreasch fata, pieptnl gi umeril. Spun toate visa- rile la batriul si dupa acestea li se alege un Nlanitu, zeu apArh,- toriii, de la care le atirnA norocul. La Oilbwai igi pregatesc co- hbe pe copaci gi stau acolo culcati pe mugchi postind atitea nopti, prtuA no numai sinitesc chiuurile foamel si ale Betel.Sezice in Oiibund ea sufletul for merge in timpul somnulul iiiceriduncle aflit tainele vietei. In Virginiea copiii slut batuti cu vergi gi chi- nuiti in fellurite chipuri, apol mania, plingiurl face groom; §i copiii slut aruncati unul peste altul, ca gi cum arlimot hi,intr'o vale. Apoi stau noua NOinpustie i nu se intilnesc cu oamcni, in acest timpnolean alts hranA de cit o iiertura de rAdAciui, care prici- nuegte o turbura.re dN minte gi le tot dati aceasti bauturi pana% ce presupun ca au uitat tot trecutul. Clad se intorc iudhraptin satul for trebuie sa se prefaca pare eh n'ar mai cunoaste pe ni- moue si nu si-ar mai aduce ammte de uemicA.Ast-faliftincep atral en din uou, dupil ce muriserrt pentru scurt timp, gi se mi- - 212 - mars intro vristnicii tribulul dupa ce an ultat c5, au fortodini- oara copiii.' In West-Carolina Inchid pe bAleti si chiarpefete cinci papa la sese septamini Intr'ocas5, intunecoasa.. ii postesc foarte aspru, advert pentru a-i face ascultAtotiia-iintari. La Dacota iIa Seutineril trebue sa tie supusi la feliurite chinuti innainte de a fi primiti in numArul vtistnicilorgin'au volenisi un suspin macar sa scoata. 0 incercare care va poIte daidee de celelalte ieste urratoarea:leagiipe tinar de un stilpcu o fringhie care-i tras5, pe sub pielea de la spate si it lash. o zi in- treagit silindu-1 sa se tot lutoarch a0, ca sa fie cu fate necontenit sere soare" In Cabforniea dau copiilor cind ajung lavrista 1th-bate:mit o bautura imbatatoare ; dupa ce se metes(' si le vine somn, nu-1 lasAci-isilesc sa spuie ce fella de fieara li se nAzare ; apol le and pe trup chipul finarel ce Is'aarAtat§i anume pe piept §i fe brate. La Eschimo1i, spune Frank/in, bortesc la baietii de sese-spre-zece au buza de jos de o parte si de alta, preeum si zgircul nasului si mai pe urrna le vira inaceste borteoase, margele de steela, etc. La Klinchetii din Alasca,dup5, Klemm, pe fete clod ajung marl le alungA pe Limp de treiluni, mai de malt chiar pe un an, Iutr'o coliba indepartatA... Dupt ce so sfirseste timpul le fac o bortA, in buza da jos si le pun on betisor de argint. La Co/ittf/ pe coasta stritntoreilui Behring leste acela-0 obiceiii, dup5 spusele lui Erman. Afara dinsat,ziceTel, ieste un sir de colibi situ custi nalte peste doi metri si can au numai o fereastrA cugrail.Acolo bora o &VA,..se alitca fata tocmai avuse peutru intaiea oars Ia fire. Dupa Yeniamirtov aceastA inchidere linen dupA obiceiul vecbiu un ansidupa ce o sfirseau le faceau borta in buza de jos.La Indienil din nordulhl xicului trebuea ca un lama sa primeaseA o marturte din partea, luptatorilor ca ieste bun de ce-va §i apol sA, fie primit in rludul luptiitodlor. butt cum se face cercarea: ,,§eful avic'd pe bitieiul care st5, gol innaiutea lob de par, it tarmoze:zte pe jos, it izbeste cu picioarele. Aceasta incercare ieste cea dintani. Daca, scoate eit de slabe gemete isocot de nevred- nix.Jeer duct ride, se ar5tA, veselsipoftestesit i se mai fact si mai Inuit, se lucepe a doua incercare. eful bate pe Wet cu biciulsicu spiul peste tot trupul, 'Ana% Ia singe, Tear bilietul st nu ziert nisi valeu.ApoT vine a treiea incercare cea mai stras- nicA. §eful Tea niste labe de paseri ripitoare, Iunadins pregatite si uscate, it impunge, i1 zgfrie peste tot trupul, de Testa aproape de tot plin de singe,lour bitietul trebue sit so wide vesel sa nu se suceasca, ori sa seintoarch.Numal o °flaregi -1hotsare§te ne- vrednic de a fi 1111451061" Dupii ce a suferit cu rabdare toate in- cereArile,eful iT da sligeata0arc, it tine un euvint aratindu-i 213 ca numal lel ci poporul lul stiltoameni, Tear ceialalti dobitoace selbatece de can nu trebue sa se tear* ci sa caute ea se apere in tot deauna pe sine ai pe al lui."Numal ce a Post primit intro barbatl ai it gi pune in cele mal grele munci.Trebue sa apio- neze in fie- care zi drumurile, ca sit vada de nu se aft urma de duamani, trebue sa so suie cu cele mai marl °stencil* pe dealurile cele mai nalte, orl ce vreme ar fi trebue sa pfizasei zi gi noapte vitele... gi sit dud, velti undo -1 vor trimete."La Mauliii din America de sud aduc inpaintea vecinilor, blietii cum ajung in vrista do opt-nourt auI ; vecinilorli se face o mass. Baietului ii pun mined. de bumbac, cari-s legate sus ai jos, fear in launtru pun cite-va furnici marl ci care mach foarte reu. indata ce bitietul Incepe a plinge de durere, se string cerc in jurul lul toti barbatii portiti inpetrecere incep a jute ci a-1 ine.uritja, pane -1 vad cum cads In plimint lipsit de puteri.Pentru ca i se imfla, foarte tare minele, it dan pe same babelor cari it lecuiesc en sue proaspat de o buruieana numita mandiro. Dupt ce se insana- tocaza baietul, it pun sa se incerce a da cuarcul.Cerimoniea se tot tepeth in fie-care an pana se ajunge tinarul de patru-sprezece ani, cind poate suferi durerea fare sa plingA. Atunci il, privesc ca barbat ai-i dau vole sa se insoare.§i feteleslut supu- sela aseminea incercari pricinuitoare de durere.Martius ne spune urtnatoarele despre Macugi din America. La incepered pubertatei despart fata de ceialalti locuitori ai colibei gi o pune de cede toata zitia in virful tot deauna plin de fum al colibei, care-i de forma conics ; noaptea sta Hugh un foc aprins de dinsa sin- guril. Dupli un post de cepte zile trebue sill face singura mincare intr'uncolt intunecos ci mai pe urma vrajitoriul (Pale) o descinta aoptind ai suflind poste dinsa," in acest timp toate lu- cuurile intrebuintate de fata le striaApol o scalds. Dupe Ce se intoarce de la feredeu o pune gi cede in timpul noptel pe un scaun eau pe o pieatrA, mama lei o bate en niate varguti ai fata n'are vole sa tipe ca BA nu trezasca pe cei ce dorm.La a done, periods a fire! se repeta aceea -ci Wale en varguti ai apoi o socot ca curate" ci poate sa se marite. Tot ast-feliti slut incercate fetele la all locuitori a! Americel de sud, Matip i.Deosebirecac le bat pane/ ce lefinei 0 une-ori pant: ce monIn timpul zilelor cit o bat, nu-i dau alts mincer° de cit sa ling: biciul Ban vergele en care o bat, rudele lose minted. ci beu cu indestulare.Daci nu moare, are vole se/ se marite. Dupi Azarctieata cum se poarta Cu copiil.Merg des de demineatl la eimp al se intorc sera firming. Niqte babe ii irdpung la brate cu oase ascutite ci peste trup. Meta nu daii Did un semn de durere, apoi le dau mamele de mincat. (Va urma). I. Nadejde, -214- DA IN T T_J

(urmare) Mai innainte de a nrata si parerile noastre despre dant, dam cetitorilor descrierea unui bal din studiul ,La Curee" a lui Zola", care le de sigur o copie de pe natura. Balul se incepa mai intaiii cu un cadril:Ah are call- bole, are ciubote Bastian ", cintec ce iera, la moda. Polcele, valturile, mazurcile se amestecau printre cadriluri. Pare- chile dantind veneau si seduceau,illipleall galeriea cea lunga, sarind la sunetul instrumentelor de arama, invirtindu-se la sunetul vioarel. Imbracamintile ferneilor, dupa feliurite teri si epoce furnicau, formind o impestritatva miscatoare de stofe cu colori vii. Tactul dupe', ce dusese si amestecase colorile inteun valmasag cadenjat, aducea de o data,la unele loviri de arcus aceea-si tunicT de satin pembea, acela-si corset de catifea albastra, linga acelall frac negru. Pe urma alta lovire de arcus, on un sunet de trompeta, impingea parechile,lefacea sa paseasca in sir de a lungulsalei cu niste migcari leganate, ca ale unei luntre mergiud dupa apa, sub suflarea vintului care a rapt fringhiea ce oti- nea.Si ash necontenit, ceasuri intregi, farasfirsit.Din cind in cind citeo doailina inna'dusindu-se se apropiea de fereastra ca sa resaleo leaca de aer inghietat ;o pareche se odihnea pe o canapea on se coborea in sera cutreerind incetinel aleele Dupa masa un murmur Cotilionul, cotilionul" in- sufleti pe jucatori. Parechile veneau din ser,i, salonul eel mare se impla ca la cadrilul de la inceput, si in aceasta imbulzala rideau sivorbeau.Teri, cea mai de pe urma flacara a balului.Barbatil can nu jucau, sedeau in in- fundaturile ferestilor si priveau cu buna vointa molateca gramada guresa, care crestea in salon i in timp ce mese- nil graa-siirtsa mincarea iveau capul ca FA, vada. Dl. de Mussy nu vroeste, zicea o doanina. Se jury - 215 - c5, nu mai vrea sä cirmueasca... Dar, numal o data back D-le de Mussy, o singura data. Fa-ne aceasta placere..." 0 doamna pomeni de dl. Simpson, II zisera sa taca, caci dl. Simpson, Ter& cel mai neauzit cirmuitoriii de,,cotilion" avea niste nascociri ciudate, se povestea ca inteun salon unde it alesesera, Meuse pe doamne sa sara peste scaune, vi ca una -din figurile ce -I plateau iera sa faca lumea sa mearga in patru labe imprejurul salei..." Parechile se asezasera imprejurul salonului, pe toate scaunile, tineril adusera si scaunele de schija din sea lera un cotilion urieq..." Orchestra chat& innadusit un 'mit. Doamnele se tineau de mina, facind o roata, qi se invirteau rapede tra'-: gindu-se de mina sirizind, lunecindu-se. In mijloc un cavaler, rautaciosul Simpson avea in mina o eqarpa pembea ; o ridica parca ar fi vroit sa, pascuieasca, dar nu se gra- bea, farA, indoeala se desfata, lasind pe femei sa Be oste- neasca invirtindu-se. Ielegifueau cise rugau WA sfIrcasca De la o vreme arunca ecarfa cu atita ghibacie incit se invirti imprejurul umerilor d-nei de Espanet 0 a d-nei Haffner cari Ierau una-linga alta.Iera o gaga,voea sa valtueasca, en amindoua o data, $i chiar cuprinsese taliea amindurora, a uniea cu bratul sting a alteia cu eel drept, cind'feat&ca voacead-luiSaffre, regele cotilionulul resuna : Nu se joaca cu don& doamne. Dar Simpson nu vroea sa sloboa(la taliile. Femeile rideau si se lasau pe spateIn bratele lui. Barbatil rideau, femeile se minieau, fear cei de prin feresti- se intrebau cum va iesi Saffre din incurcatura. Dl. Saffre AMA putin ginditoriii pe urma zimbi, lua de mina pe tale doua doamne, le spuse ce-va laureche; pe urma Intorcindu-se catra Simpson zise : ce culegi verveine sau per - venche. Dl. Simpson cam zapacit, zise ca culege verveine. Sti- ft é 4 dada pe marchiza. Bat aplause, gasesc ca-I minunat ? I" 16

Sint ,,punctele negre" ziceacu haz dl. Saffre. Nascoci rea mea. Toti rideau, barbatil tillmAceau femeilor. Imp5,ratul tams° un cuvint in care zisese ca la orizontul politic se vad oare care npuncte negre." aceste puncto negre a- vuse noroc ; spiritul Parisului inhatase vorbele, le ame- sted, si le potrivea in toate. Dl. Saffre puse cavaleril la un capat al salonului, facindu-i sa intoarne spetele doamnelor cari luau la celallt capat. Pe urma le poronci sa ridice haluele, asa feliu,ca s5,-sr ascuudilceafa.A cest lucru sefidein mijlocul unel veselii nebune. GheboA cu umeril strinsi cu hainele ridicate asa ca nu -I acoperea do cit pAniti la talie, cavaleril lerau, ce -I dreptul, ingrozitori. Nu rideti doamnelor strigg dl. Saffre, cu o seriozitate comgdioasA, on va, fac s5, vá pump i d-voa8tra rochiile de dantele in cap. Veseliea cresca inc6. Sinteti punctele cele negre zicea dl. Saffre acoperiti- vii capul si nu mai arAtati de cit spetele, trebue ca doamnele 05, nu vad5, de cit negru.... Acuma pornitI,arneste- c0-vii unit cu altiI, ca sa nu v5, cunoasca. Veseliea iera la culme. Puncttle negre imblau, parecatloran niste corbi far5, cap. Unui down i se vilzii camera¢icapiltul pache- stei. Domnele se rugau, nu mai puteau, Dl. Satire le poronci sa, mearga la npurectele negre." PlecarAfacindvuet cu fustele.Si fie care apuc5, cavalerul ce-I veni la mina. Parechile valtuira, in rind. , ...... DI. Saffre puse pe ducele de Rozan, cu spatele la parete intr'un colt al salonuluI, o doamnh' innaintea luI, pe urma un cavaler spate in spate cu doamna,learti-11 doamn5, si un cavaler in fats cu lea $i asa insir pa- rechl. Necuviinta de a fi prinse intro doI barbati, raze- mate de spetele unuleaQiavind innainte-le pleptul altulea, Inveselea malt pe doamne. Sinul doamnelor atingea clapele fraculul, picloarele cavalerilor nu se vedeau din fustele diintuitoarelor,i cind din vre-o veselie neastep- tat'a vre-un cap se pleat, mustetele din fats trebueas5, se fereasc5, pentru a nu impinge lucrul pan5 la sarutare. Un glumet impinse o leach", si sirul se strinse, fracurile in- --217- trara mai adinc in fuste :se auzira tipete mid §irisete, c6nu se mai gateau. Baroneasa M. zise : Da, D-le; ma in- naduql, nu ma stringe a§a tare!" Para anti de comic, ca toti rideau cu veselie nebuna, ,irurile se clatinau, se loveau §i se sprijineau unul de altul ca sa nu cada. Dl. SafN bate din palme, la acest semn toti se intoarsera, eel caril ierau fata in fata se luar5, de talie §i incepura a valtul. Numai ducele de Rozan in- turnindu-se se afla cu nasul in p5rete, toti it risera, Fie- care cavaleria, dupa ce Ikea trei-patruinvirtituri de valt, arunca dintuitoarea sa in Watele vecinului care-I az- virlea pe a sa. Contesa Vauska di'ntr'osaritura mergea de la pieptul D-lui Saffre, la pieptul ducelui de Rozan. Cred ca, nime nu va zice ca descrierea lui Zolaie prea prea, on tine a fost la baluri, la nunti qi la aqa numitele soarele," §tie binec5, lucrurilese petrec mult maidecoltat §i mai necuviincios de cit atita. Sintemin contra cugetarilor" nu din principiu, ci fiind ca trebue prea multa §tiinta pentru a nu spunein- cruri obi§nuite. Totu-§1 cugetari ca alelui Spencer nu sint de despretuit, fiind-ca de la intaieaprivire te in- credintezi de adevarul for ;iel zice :Libertatea cugeta- rel in religie, liberalismul in politica, cit qi abaterea de la moda in imbracaminte sint semne de spirit neatirnat." Si tocmai aceasta lipsa de neatirnare in cu,etare §i purtare ie boala cea mai ascunsa care tine societatea in loc. AO am apucat de la pdrinli se desradacineaza, nu To cuvint,dar foarte greu ;iear cit despre a§c1 face lumea§i aleztrebuesufac qi itii, nici vorba nu mai remine ca sa pots scoate aceasta idee din capul cui o are. De pilda vor zice multi :ce nebunie, toata lumea joaca §i not B5, nu dantuim, se poate mai mare pretentie on purism. Mai intaiu de toate, celor ce vor judece. a§a, tinem sle spu- nera ca nu tot ce scriem avem pretentie on credinta ca va fi ascultat, pentru aceasta ar trebue sa ne credem un soiii de genii impunatoare. Noi aratam cum stau lucrurile, cum le v edem §i intelegem noi, ne incerc5,m a le da, 17 21 o explicare. Ffind deplin incredintati ea, dad, lumea nu sa moralizazA cu cite un articol,ratcar se mai clatina din cind in cind credintile§1obiceiurile. Ie §tiut d on ce idee, on ce lucru, mai intaiii ie cunoscut de adevarat,i numai tirziii,foartetirziii,Te pus in lucrare, a§5, Te cu societatile, aga cu indivizii ;de pilda multi mai intaiu ierau liberi cugetatori k3i tot im- plineau obiceiurile religioase, pAnA ce unii, ajutati poate gi de intimplAri, incep a se purta dupA, cum le sint ideile. talul dup.& zisa lui Balza° : le cimpul de luptkal femeilor," Va intreb ce vrea sa zica aceasta de cit ca la bal se face o recrutare de femei pentru cliestiile sexuale. Ori ce voal" atT vrol fla aruncati asupra baluluT, tot nu yeti putea ascunde adevaratul 1111 scop. La bal parintii iqi due fetele pentru a-le marita ; iear mai innainte de a- ceasta le dresazA" ca pe ni§te cal la manejd. Nu se crap, nemic pentru a prati lectiile de dant ; ca sa invete cum se fad, complimente mai bine, cum se ,piqte §oldurile mai fArmAcAtoriii§isatie mai multe polciqifiguri de mazer. La bal femeile, chiar cele mai cinstite, vin ca sA culeagA lauri pentru frumuseta for tisi pentru aceasta fac on ce jertfe ; Tear cochetele nu mai le vorba ca vin sa vineze. Ada at in adevar balul Te un cimp de lupta, care de care cat& sä invinga,§i pentru aceasta se innarmeazA cu armele fitiute, aded, : luxul, co- chetAriea §i dantul. Fie-care femee arata privitorilor plop- tul qi bratele goale pentru ca doritoriisa,-tiiifaca o idee despre rotillyimea formelor. Am vazut cit sint de qie figurile cotilionului. Valtul singur Te destul lucru, mai cu samA jucat aka cum in- vatA dant-maistrul; regula Te :cavalerul trebue sa stea drept, nicI de feliu plecat §i doamna tot ast-feliiiqi nu departe unul de altul ci aproape piept la piept,qiqtiti bine ca asemenea lectil sint implinite cu sfintenie. Ce mai kern minunat §i valtul: o are in brate pe femee strinsl linga piept cit voe§te de tare, qi la urechl ii poate spu- n@ declarap cit de multe, ce-i dreptul ca loc mai potri- 219 vit nici se mai poate, cad urechile mamei on alebAr- batului sint departe ca sa poata auzi, on cit de lungi ar fi, (Vezi contradantul" d-lui Antinescu). Dar cadrilul Ye o Intreaga mimica erotic&Figurile de la Inceput incete si linistite stind mai mult In ballin- OW kii leganari, in prefacere ca sa parasesc si in miscarile cadentate ale soldurilor. Ie o intreaga arta cum trebue femeea sa tie rochiea cu mina si cum sa cocheta- rose innaintea cavaleriului. Pana la a cinceafigura lu-, crurile se petrec cum am spus in plecaciuni sicochetarii, Year la aceasta figura le un inteles mai. raspicat. Ce voitI, tavaleaul intre doua doamne cit nu merge de ingimfat si de vesel $i parcall bate joc de cel ce sta singur, de o data soarta II pAraseste pe lel si-1 mingle pe celalalt, femeile sint Hugh' lel, merge vesel rizind de cel ce sta in fath'-1 singur; de °data Luse se impaca prin o rotire si Year remlne unul cu una, altul cu alta, un Botu de ca's- nicie in miniature.Vine figura a qesea, la aceasta lucrurile se petrec cu o adevarata, nebunie ;cele de la 'inceput loranlinistitesitragrmate,ca unfaitdecurte platonica si tematoare, aice din contra, capetele sint a- prinse, se galopeaza si se valtueste cu furie nebuneascrt, femeea trece din bratele unuia in ale celuialalt ca o minge in minele baetilor la oina. Iel bine, ce voiti, am un cap ciudat si nu-mi pot in. chipul ca asemenea petreceri on esercitil gimnastice cum au unii pretentie a le numi, nu zarghesc" putin pe fetele cele mai serioase. Privity fata tinara cum se deprinde a trece cu inlesnire si nerusinare din bratele unuiea in ale altuiea ;oare in vieata zilnica nu va trece tot ash de u- ser de la unul la altul sau barbatul de la una la alta ? Ce sa mai zicem de barbatil seriosi, matemateci, politici, pe caril nu rar 11 vezi jucind cu aceea-ii seriozitate cu care ar dezlega niste probleme. Poate v or nice multi ca spiritul omenesc nu poate fi tot serios, trebue BA mai destinda coarda ca sa nu se rumpa. Nici nu voesc szic ea omultrebue sa facti nurnal 220

lucruri serioase, omul trebues5,petreaca qisa umn- ceased, ma ie natura lui ; dar sint petreceri §i petreceri, unele rele, altele bune, unele folositoare altele ddunatoare §icred c a ie in folosul omenirel do a alege pe cele bune. Ierau o petrecere pentru Romani luptele gladiatorilor, dar ierau omoritoare pentru atitia oameni§ipe privitori 11 Ikea cruzi ca flearele ;in Spaniea chiarciia-zi sint luptele cu tauril. Jocul de card le de asemenea o placere, dar oare le bun, le folositoriii ? Betiea le§i lea o pld- cere, dar le stricatoare §i organismului qi semenilor. Aga iei cu jocul, stricd §i moralice§te §i iconomi- ceqte, ba adesea to sfirkiekite§ide vieat5. Strica morali- ceqte, end' deprinde atit pe barbati cit §i pe femei a fi schimbatori, a se aprinde qi a se stinge tot ma der5,- pede ca gi un chibrit. Am auzit adesea fetezicind :ca iube§te pe cutare find c5, joaca minunat. Id bine, oare iubirea luat5, de pe un asemenea eriteriu poate avea vre-o trAinicie ? Oare un valt, cite-va stringeri de mind tremu- rAtoare, mai ni§te ochiri rug atoare §i o bucaticd de curie destoinice a ameti o fats, intemee-vor oare o inbire§i casnicie trainicd ?1. Obiceiurile selbatece se ivesc din cind in cind, foarte des lash chiar urine§i acestease gasesc mai cu seams in religie on in intimplarile mai insemnate ;de pild5 data vom observe putin, in religiea noastra chiar se gd- sesc urine de canibalism, in obiceiurile evreilor gasim a- numite cerimonil unde se intrebuintazd sau se intrebuinta cutitul de pieatrd, remains de intrebuintarea armelor de pleatra. Jocul §i iel ie o rema§ita selbatecd din nifite tim- puri cind barbatil avPau cu femeile niqte purtarl de tot slobode. Cad, daca purtarile barbatilor cu femeile in bal sint cu totul normale §i bune, de ce nu se obi§nuesc in vieata de toate zilele ? De ce cind bdrbatil se intilnesc cu femeile on cu fetele prietenilor, nu le apucd de talie on nu le dau cite o invirtiturA prin cash, on nu se ieu la buO. ca la face gimnastied? Ce ipocrizie on mai bine ce papuOrie ! La bal tot innaintea lumei, a pdrintilor vi 221 a bArbatilor al vole s'a apucl o femee de talesa -Inu- meri bataile inimel, s5,4 til mina ct asuri intregi, fear a- fug de bal nu :le, scandal, coruptie, compromitere. Strica icononliceste, chci femeea deprinsa cu baluri cu dulcet ele dantului jertfeste tot pentru asemeneapraceri. tnnainte de toate sufere punga barbatului,vinza-se iel macar dracului, dar trebue sa o duet la bal, pentru ce s'a maritat, doar ca sa He in rind cu hunea ;sistitiu.- sor le a zice placinta, dar cite trebuesc la 'lea.Tot asa, §icu balul, nu maI mult de cinci litere, dar are dupnel un dant lung. Ash rochie de bal decoltat'a gi codaa, pan- tofi, mgnusi, florl, dantele, cordele, pudrA, dresuri, parfu- muri, etc. Te loves;te ametala numaiincirinda-le,dar pe bietai barbati cu,npaxind. Dar macar au si iel plAcerea de all vedea femeea trecind din bratele unulea inale altulea ca un copil drAgalasirasfatat. Rarbatul data stie a jua, femeea nu-1 impledecA, poate juea cu tine -iva plgcea nuwal cu femeea sa nu ;cad'ie lucru prostesc, cad' de femeealui i-Iacre sufletul, mai trebue o lead, de schimbare. Copiii 'Inca au de aice partea for de suferintA, cad adesea mama jucilus'a ii lasa bolnavl, ba chiar si de titrt pe mina unel slugi proaste si nepasatoare ; did cind aude vorba de bal ie in tocmal ca selbatecil cei caril ulta tot la sufletul muzicel. Cit despre cheltuelele ce se fac cu fetele ce sa mai zic, treaba parintilor, fac on ce War- manii pentru a le duce la learmaroc. Citle stricatoriii organismulul nice numai ie indoeall Noptile nedormite slat calea cea mai nem erit5, ca sa to pc* atrIca. ; dar ce le de facut, gustul gimnasticel le mare lucru. Dar osteneala obosala jocului unde remine ?Citl Infierbintindu-se jucind, nu recess, si se due innainte de timp din vieatit? De cite on auzim cutare a fost la bal, s'a resit si a murit, orlAcar s'a imbolnavit pe cite- va septAmini.De cite n'am auzit ca femel,m'aritate, cu copil§icari nu se prea bucura de plept voiuic si sii- natos, an petrecut nopti intregi jucind ; adesea se intim- pl'a ca adoua-zi stupesc singe si tot nu se pocaTesc,Le 222 oare bine afipatimagt pentru nigte placeri cars nu cruta nick' sanatate, nick' banul agonisit cu greutate ginici nespusa nenorocire de a-gi MBA copiii orfani de mama? Se vede destul de des cit le de costisitoare pentruco- pii lipsa rnamei, gi totull patima jocului invinge o sim- Iire aka de puternica. So flea Nadejde.

Cum 8e invarei medicina in Japonica. Scoatem din Revue scientifique" No. 14, 6 Oct. 1883 ur- mAtoarea bucati despre invatatul medicinel in Iaponia : 4coald de medicind in limba germand (curs pregatitoria). Pentru a lark in aceasta gcoala, trebule s'a al patru-spre-zece ani cal putin, gi doua-zeci eel mull.In fie-care an sein examene de primire, se intreaba din laponegte, din matematici gi din nerntegte (Gerd gi dictando). Se cauta de asemenea sanatatea gco- larilor. Se urmeaza cu limba laponeza, cu cea chinezasca ; invata foarte bine nemteste, aga ca ajung BA vorbeasca gi sa, citeasca Cu ugurinta ; se invata gi ce-va latinegte pentru a intelege cuvintele tehuice, apoi istoriea, matematicele (algebra, geometric, char gi trigonometric), gi in sfirgit elemente de chimie, de fizica, de botanica gi de zoologie.in fie-care an se fac examene gi ecolaril ce nu-s in stare sa Inv* tot ce li se care slut indepartatl din gcoala, cursul tinecinci ani, dar poate fi gi scurtat cu un an sau dol. 4coala de medicind in limba germand ( cursul superior). Dupa ce a intrat elevul in aceasta gcoala, urmeaza cit-va timp cu invatatul stiintelor inoepute in cursul pregatitoria, apoi incepe a invata gtiintele medicale in girul obignuit.Zoologiea gibota- nice se studieaztt in cite un semestru; fizica gi chimiea timp de dol ani (patru ceasuri pe septamina). Anatomies gi histologica in dol ani.In cele di'ntaiii opt-spre-zece luni, sint cite doua-sprezece ceasuri pe septamina pentru obiect.In semestrul din urma sint cite gese ceasuri pe septamina pentru minuirea mieroscopu- laSe face gi practica si teorie.Fiziologiea se invata in done', semestre, cite doul-spre-zece ceasuri pe septamina in semestrul intaiu gi cite opt-spre-zece intr'al doilea. In anul al treilea incepe invittarea patologiel (interne gi externe), o data cu materiea me-. dicala gi toxicologiea, cu pregatirea gi analizarea medicamentelor; 223

apoi vine anatomiea patologiea $i clinica.Cei doi an! din urma, se intrebuintaza pentru studiarea teoretica si practice a boalelor. Lectiile se fae, in gala in care vin boluavii sa coati consultari si care se afli chlar linga spital asa, ca se poate trece de la un loc Ia altul fare pierdere do Limp.Se face cite o lectie cu fie-care bolnay. Mai intaiiiitcerceteaza, un elev care arata in aerie ce boala are eel co a venit si cetegte nemteste observatiile ce a fi- cut.Pe urma sediscuta,diagnosticalfatil cuceiealaltielevl. Sint cursuri speciale pentru oftalmologie (boale de ochi), gine- cologie (boale fetneesti), boale de creed, In spital se primesc tot fehul de bolnavi. Toate zidirile trebuitoarepentru invatarea medicine!ail fost grupate, pentru koala germanii, pe o colina inniuntrul unei marl iutanderi de pXtuint numita Kaga Yashiki.Spitalul, salele pentrucursuri, amfiteatrele pentru disecat,laboratorille pentru toate stiintele ce se predau, precum si koala de spiterie slut in- trunite la un loc. Tot acol6 s'au zidit si locuinti butte pentru e- levi, pentru p: ofesorii strain! si Inca mai Taste destul loc slobod. Programul ieste foarte incarcat, cum se poate vedea din celece urmeaza.Un student din anulintaiti, in semestrul al doilea, trebue sil urmeze, pe septamina, patru ceasuri la fizica, patru la chimie, patru la botanica, gese la disectie, sese la histologie, adetta 24 de ceasuri pe septamana.in semestrul al doilea din anul al treilea, are de urmat patru ceasuri la patologiea externs, patru la patologiea interns si la anatomiea patologiea,, ses-e In pregatirea medicamentelor, sese la aualiza, adeca 26 de ceasuri pe septimina. Cursul superior tine cinci an! ;fie-care an are doug semestre :eel de iearna, care merge de la 1 decemvrie pane la 31 ma!, si eel de veil, do la1 iuniela 30 noemvrie.La sfirsitul fie-carui semestru, in noemvrie si in mai, slut examene. Studentul trebuia all respunda inclestulatoria la cea mai mare parte din in- trebarile ce i se vor puce. Dace nu reuseste, remine de repeteaza. Dada pica de patru ori, il indepa'xteazrt din scoala. Dupe cinci ani, studentul in medicine trebuie, pentru a a- vea diploma, &A deie Inca no examen din toate obiectole, lure nu de o data. Materiile slut grupate in mai mute grupe, pentru fie- care se face examen. ,,Sirul intaiiide incerearl sail examenul No. 1 ieste despre anatotuie si fiziologie si bate impartit in patru: despre anatumiea teoretica, despre histologie, despre disectie sidespre fiziologie. Aceste patru parti ale examenulul iutiliiile tree Ia cite-va sae uua de alto,.Eleviisint psi in seri! docite patru ; ust-fehti -224- examenele pot tinea mai multe lun!.Sesiunea incepe in fevruar si poate sa se sfirsasca in iuniu. Al doilea aerie de incercari, examenul No. 2, leste cl, spre patologiea externs si despre boalele de ochl. Examenul leste teo- retie si practic. Incercarea, practick sta in ingrijirea de un bolnav sub ochi! juriulul, in blare de note asupra 10 $i intr'o observare scrisa care se dri jurItilui si de pe care se pone nota. Al treilea sir, examenul No. 3, cuprinde patologiea interns, ginecologiea, nasterile, terapeutica, $ise compuue din incercarl teoretice ci practice, ca $i la examenul No. 2. Cei ce cad la un exameu pot fi aminatI pe 15 zile sau pe o lunl, dar data -s aminati de trei ori, ii indeparteaza din sward,. Prin aceste examene se cepa& gradul de doctor It Gahu Ski. §coala germatti tine dui opt an!, de obiceifi." Din tear spuse nice $i din alto multe amitrunte in articolul din No. citat al revistel stlintifice, se vede cu ce strasnicies'au pus pe lucre Iaponejii si tot odat6,, lend same la scoalele noastre de medicine, ne prinde jaIea ca sintem in urma Iaponejilor. Noi ne lfiuditin co, sintem strauepoti a! luI Traian $i ne inchipuim ca la no! !este cu putinta, (ea la nime) a avea facultAtI de medicine Ara profesoritars, mijloace de studiu$ifar6, examene aspre. Putinii profesorI bun! ce avem se piing delips', de mijloace si (trebulesit marturisim si acest adev6x foarte trist) de lips' de elevi destut de inzestrati eu cunostintl pentru a urma Cu folos cursurile facultate!, data -¢i vor da osteneala. A cere annul de cit bacalaureat pentru ace! ce vor sa urmeze la medicinit nu ni so pare drept si lolositorit, dir mare bine ar mai prinde un examen de primire aspru st facut, dupru program anume intocmit, asupra materiilor numal de cit trebuitoare color ce vor sa lute- leug6. cursurile.In priviuta profesorilor, am credo ea fiind lips& de oameni competeng in numarul cerut, arfi bine ea fi Mout si. no! ca Rusilor ca luponejii, adecit sä fi adus profesoribun), strain!.Ar fi bine s6, nu se ulte ca scoaleie au menire cu totuL alto, de cit peutru afispre apatueala cutaruiea sau cutaruiea. Verax.

Gimnaziul Alexandru cel Bun din Iasi

Vorba celuia Pestele de la cap se impute" adevaratii va ft Yea,dar ODA una, Alta pute reu de tot si la, 225 toads.Poftim §i judecati. Avem §i nob aice in Ia§i un gimnaziu, numit Alexundru eel Bun !), on tine I I va fi inchipuind cg acolo se va fi invgtind, reu bine, mult putin, dar eel putin n liniqtea cuvenitg. Vorbg sg, fie.Di- honiea ce a intrat acolo intro unit profesori a descoperit lucruri, carialt-felitar fi zacut tine mai kltie cit ingro- pate §i de frumuseta chrora numal norocitil elevi s'ar fi bucurat. Astg varg, la examenul trecuts'a iscat neIntelegeri intro Dl. Vrinceanu §i intro'Di.Zahariea din pricing, Ca Dl. Vrinceanu nu voiea sg, examineze pe elevil Institu- tului pedagogic" §i pe altb elevi preggtiti atit in scoale private,cit §i a casa.Au urmat depe§i pe la ministru §i in sfir§it examenul s'a inceput.Atunci inse au urwat sfezi in.aintea §colarilor intro Domnii Vrinceanu, Zahariea giDospinescu.A ce§ti, doi Doccni din urma cereau sg, nu fie intrebati elevii preggtiti la Institutul pedagogic" din toata materiea Zoologiel, de pildg,ci numai din partea generalg §i apoi nu se multgmeau cu notele puse. Dl. Vrinceanu nu voiea sg dea nimgrui dreptul de a-i impure cutare sau cutare fen de examen qi anume ce note sg pule. Din aceastg discutie s'a ajuns la cuvinte unite. Se zice cg in cantelerie, fatg cu unil elevi, Dl. Vrinceanu ar fi fost tratat de Dl. Zahariea cum i-a venit la gurg. Alta neintelegere s'a ivit cu punerea notelor la teze, Dl. Vrinceanu a cerut sg, aducg Dl. Zahariea tezele de la ma- tematica innaintea conferintei, cad a§a, core legea orb poroncile ministrulub. Dl. Zahariea n'ar fi voit qi, de;4i tezele nu sau cercetat in conferintg, totu-§i elevii examinati an fost trecuti din class in class. D1. Vrinceanu a in- vinovatit pe Dl. Zahariea cg, a fgcut numai un chip de examen, dar nu un examen adevg,rat, §i a tinut cg nu-b bine qi drept sg,-§I examineze D-sa singur scolarii preggtiti tot de D-sa ca profesor al Institutului pedagogic" §i prin

*)Unil merg atit de departs co inchipuirea ca dupi oe fac cite zees ani atudif tot cred ca acest gimnaziu a fast iutemeeat de Algxandru cel Bun NR. 226 trmare oai interesat in cauza. Se zice ca nici pans acum u'au forte teiele date pe mina Directiel Cft inceputul acestui an gdolariii, ge zice ca s'ar fi trecut cu bulucul elevi cari cazusera la vre un object, din - du -li -so note cu insemnarea ca s'au dat din indulgenta! ! Se aude ca s'ar fi ivit §1* cereri de a se face aceealli po- mana, gi cu a1ii gi ca s'ar fi inchiet process 'verbale ciudate de tot qi carile ar merits, cu drept cuvint, sa vada lumina zilei. Acuma in timpurile din urma, se zice, ca s'a dovedit Domnului Director ca Dl. Zahariea, care din hasnagii, magari, porci, etc. nu scoate pegcolari,II 0 bate. Adeca, mai reu Inca, pune pe unul sa traga palme gi sä zgiltie de par pe altul. Aga un oare care Mae albei ar fi avut ,rinstea de a fi insa,rcinat cu facerea unei mori in parul lui Tfscu Vasite precutn gi cu trasul a doua palme zdra- vene. Tinarul Piele alba gi-a implinit cu sfintenie insar- cinarea gi DL Vrinceanu mogul lui Tescu, cit gi parintele aceatui elev, au dat jalbe la director gi la ministru. Se zice ca asemenea batai nu ar fi ce-va rar in clasele D-lui Zahariea gi ca D-sa ar fi zis in cantelerie crl ast-fellu tests ructoda D-sale. Nu gtim de s'a facut 'Ana acum vre-o cercetare din parteadirecti.ei, nu gtiIn ce va hotari Dl. ministru, dar not din partea noastra am dori o laotarire ministeriala ca sa gtim dad, metoda D-lui Zahariea ieste privity ca bung prin locurile cele de sus. Am vol de asemenea sa gtim, data invinavatirile aduse D-lui Zahariea in alte privinti sint adeva'rate gi credem eh' impreuua cu not vor fi toti acei carii doresc ca instructiea data in roalele noastre sa fie ce-va alta de cit o spoieala.Nol credem ca multi se vor uni cu not gi vor crede ca prin ocarl, Va.- sfezi intre profesori gialtetnijloace pedagogice de aceasta natura nu vom ajunge sa avem o tinerime adevarat lurninata. Dam la lume aceasta intimplare neplacuta pentru ca sa nu mai poata fi treaba facuta mulatna, Vedetot, 227 DIN POEZI1LE Ligi EMINESCEL (urmare.) Sorisoarea a patra

Stii castelul singuratic oglindindu-se in lacuri Iear in fundul apei dare doarme umbra lul de veacuri So innalta in tacere di'ntre raristea de brazi Dind atita intunerec soliterulul talaz. Prin ferestrele arcate dupe geamuri tremur numa Lungi perdele incretite cari scinteie ca bruma. Luna tremura pe codri, se aprinde, se mareste Muchi de stinca, virf de arbor lea pe cerIuri zugriveste Iear stejarii par o strajit de giganti ce-o inconjoara Resaritul lei pazindu-1 ca pe-o tainica comoarit. Numal lebedele albe cind plutesc incet din trestil Domnitoare paste ape, oaspeti linistel acestei Cu aripele iutinse se mai scutura si-o tale Cind in arcurl tremurinde, clad in brazde de vapale. Papura se misca'n freamat de al undelor cutrier, Iear in iearba infloritift somnoros suspin'un grier Ie atita vara'n aler, ie atit de dulce zvonul

Singur numal cavalerul suspinind privea balconul Ce'ncarcat iera cu frunze de il spinzur' prin ostrete Roza rosie deiras si liane'n feliti de fete. Respirarea cea de ape it imbata ea §i sara Peste farmecul natural dulce -i pleura ghitara:

O arata-ml-te Ieara'n haina lunga de matasa Care pare incarcata de-o pulbere arginteasa. Te-asi privi o fiat& 'ntreaga. In cununa ta de raze Pe cind mina ta cea alba parul galban il neteaza Vino! Joaca-te on mine cu norocul mieu mi-arunch De la sinul tau eel dulce floarea vested/ de lune& Ca pe coardele ghitarei resunind incet si cada.... Ah l Ie -attt de albs noaptea, par c'ar if cazut zapada. Off in umbra parfurnatii a buduarului ail yin Cupid° un paj sagalnic va ascunde cu-a WI mink ,Vioriul glob al impel, mladioasa mea stapinal' - 228 $i meat fogni mitasa pe podele intro glastre titre route de §iras gi hanele albastre Dintre flori copila ride gi se'nchina, peste gratii Ca un chip user de auger i-aratarea adoratei Din baleen I-arunc'o roza gi cu minele in gura Pare ca it dojeneste cind sopteste cu caldura Apul Tear dispate auzi pasurl ce coboara §i Iesind pe usa lute, iei s'an prins de subsuoara Brat de brat pasesc alaturi Le eta bine la o lalta, Iea frumoasa si iel tinar, lel innalt si lea innalta, lear din umbra de in maluri se desface-acum in larg Luntrea cu-ale iei viutrele spinzurate de catarg §1inset innainteuza in lovire de lopeti Le.ganind atita flume gi atitea frumusep

Luna .... luna lese'ntreaga, se'nnaita Tea balaie t.,;i din term inti rm dureaza o ciirare de viipaie Ce pe-o rapede 'nmiire de mid unde o asterue Ica copila cea do aur, visul neguroi eterne, ySi cu (itluinina-1dulce tot mai inult se lamureste Cu-atit valurile apel, cuatft termul par'ca creste. Codrul pare tot mai mare, par'ca vine mai aproape De'inpreuna cu al lunel disc stapinitoriti de ape. Ieara tea cu umbra latai on flora prima 'n pamint In stare spa 'ntunecata lin se scutura de Vint Pcste capul blond al fetel zboara, florilegi-oplona..... Iea se prinde de grumazu-I cu minutele-amindoua §i pe spate-si lags capul: Ma uimesti dacii nu mintai Ahl ce fioros de duke de pe bunt ta cuvintu-il Cit de sus Mid acme in gindirea ta pe o roabi find durerea ta din Bullet leste singura -mi podoaba. $i cu focal blind din glasu-ti to ma dorsi' gi ma cutremuri De imi pare o poveite de amor din alte vromuri, Visurile tale toate, ochiul tau raft de tristu-i Cu-a lui umed'adinchne toata mintea, mea o mistul Da-m+ -i mie ochil negri on privi cu tel in laturi, Cad do noaptea for cea dulce vesnic n'o sa ma mai saturi, ,,Al sorbi privind intr'insil 0 asculta num.'n coace Cum In vorba mil de valuri stau cu stelele proroace, Codrii negri alureaza gi izvoarele albastre Povestesc iele'n de iele numai dragostele noastre 1 luceferii ce tremur ash reel min negri tenni Tot painiutul, local, cerul toate, toate ni-s piletini pAT pute, sA lepezi Omit gi lopeVle sa lepezi 229 Dupi propriea for vote sa ne duch unde rapezi, CiicI oil-undo numai Ie le Rr dorl ca sa ne poarte Pretutindeni fericire...... de-I vieata, de to morte"

Fautazie, fantazie and sIntem numai not singuri Ce ades ma port'. pe lacurigipe mare si prin eriugurl. Undo at vazut vr'o dala astotortnecunoscute? Cind se petrecneaceste? La o mie patru sate ? A -zt n'ai chip in tout& volea in privirea-i sit to pierzl Cum iti vine, cum 11 place pe copila s'o dezmierzi Dupi git sa -I asezi bratul, gura'n gnra, piept la piept S'o iutrebI numai cu can': MA lubestI tu? Spune drept?

ALSO Iabiea ti-al intins mina sare ivarul la ash Ie un congres de rubedenil, vre un unchiti, vre o matusa.... lute capul lute() parte si to u1 i in jos zmerit..... Ogre nu-i in lumea asta vre-un ungheria pentru iubit? §ica mumil egiptene stau cu tot 'n scaun tapeni. Tu cu minele 'nelestate, mat cu degetele drapeni Mal sucest1 vre o tgara, numerI fire de mustql" §i'n probleme culinare to Incerci a fi istet.

Sint 'Mal de asa vkaVa nu sorbind a lel pahare. Dar mizeriea aceasta, proza asta le amara SA sfintestI cu mil de lacrimt un instinct atit de van ('e le-abate si la paseri. de vre o douit on pe an? Nu trititi vol ci-un altul va inspiraTel tallest) lel cu gura voastra, ride, Tel se'ncinta, Tel septeste, Cad' a voastre vieVi cu toate slut ca undele ce curg Vesnic ieste numai rinl ; riul Taste Demiurg Nu simVt1&amoralvostru re-un amor strain?Nebuifil Nu simtitI ca'n proaste lucrurl vol vedetI numai minuni? Nu vedeti c'acea. Iubire serv'o cauzA din naturA? CA Id leagiin unor viete ce seminte sint de ura? Nu vedetl ca risul vostru Is in fill vostri plins CA-I de vina, cum cii neamul Cain Inca nu ci-asties? 0 teatru de papule.... zvon de vorbe omenestI Povestesc ca papagalii mil do glume si povesti Para ea sa le priceapa..., Dupa tele un actoria Sta de vorba culel insu-11,spune zed de ma de on Ce-a spus veacuri dup'o Yalta ce vor spune veacuri Inca Pan' ce soarele s'o stiuge in genunea cea adinca. X30 Ce? Cind luna se strecoari pr'intre nouri prin pustif Tu cu lumen to de ginduri dupft Tea A to atil ? SI aluneci pe poleiul de pe ulitele ninse Sri, privegti prin lucil geamuri la luminele aprinse i s'o veil incunjuratA de un roiii de pierde-vary Cum zimbelte tuturora cu ginthrea Tel uloarli, ; S'auzi zornitul de pinteni §i fo§uirile de rochil Pe cind Tel sucesc musteata lead', iele fac cu ochii ? Cind incheie cu-o privire amoroasele 'ntelegeri Cu, ridicula--ti simtire to la poarta Tel at degerl ? Patimaq itiinclaratnic s'o iubeciti ca un copil, Cind Tea -ii rece gi cu toane ca si luna lul April? Inclerttind a tale brate toatil mintea st -i-o pierzi ? De in cre§tet in picioare s'o admiri li s'o desmierzi Ca pe-o marmura de Paros sau o pinzit de Corregio Cind Tea-I rece cii cochetil? Ie01 ridicul intelege-o Da. visam odinioara pe acea ce m'ar iubi Cind aq sta, pierdut pe ginduri peste um'ar n'ar privi ; AO sin4i-o ca -I aproape, qi ar sti c'o inceleg.... Din strmana noastra vieatfi am dura roman intreg.... N'o mai cant. Ce sti. cant ? le acelali cintec vechiti Setea liniqtei oterne care-mi aunt in urechT ; Dar organele-s sftrmate qi 'n strigliri iregulare Vechiul cintec mai stfabate cum In nopti lzvorul sore. P'ici pe colo mai stritbate cite-o rant mai curate D'intr'un Carmen seculare" ce-1 visal qi leu o data Alt-felit q,uera Eii strigl, seal:aril li rupt resunli Se imfing tumultuoase §i selbatece pe strunt, i in gindu-mi trece vintul capul arde pustiit Aspru, rece, sunft, cintul eel etern neisprivit.... Unde-s cirurile dare din viatd-mi .0 le spun? Ahl organele-s :tamale qi rna!estru ie ncbun. X. (Va urmh.).

Din ce veac sit fie graiul din manuscriptul de la Voronet. (urmare). Dl. Eumbac se mai intemeeaza si pe lucrArile D-lui Lambrior, zice d-sa. Dl. Lambrior, stiind ca, pe la 1231, In Trausilvaniea, lerit un sat Sliubatel on SimbAta (dupa 2 i1 not Simbateli) care iestescris Zumbuthel intr'im document latinesc din vremea aceea, a ajuns la inchiera c5, in numele satululrosteau rominil un Idupfl s 1;4 94 cel ce a scris latine0e, a arAtat prin u sunetul nootru 3,cum obicnuesc streinii a zice : muta in loc de mica, pone in be de pine, muna in loc de mind, etc. Dl. Bum- bac zice :dac5, pe la 1231 Tara in limbA sunetuli,a- tunci manuscriptul de la Voronet ne infatopz5, o faza mai veche a limbei romine, de vreme ce n'are i de cit la inceputul cuvintelor Tear in auntru de loc, ci numal a ;qipule data lucr5rei originale tocmal prin veacul al un-spre-zecelea. Ieu am aratat in de ajuns c5,in graiul din manuscript lera Inca de mult i,i inlauntrul cuvintelor intocmai caleiacuma. Spre a face fuse ti mai vazut5, greiala d -lu! Bumbac avem alt fapt. Pe la 1013, spune un scriitoriu bizantin, bra dincolo de Balcani un sat roma- nese Kimpa-Mngu. (Hunfalvy.Anspriiche der Rumanen pag. 61). Dac5 rominib n'arfi rostit Inca de pe atunci cimpu, negre§it cb, scriitoriul citat n'ar fi pus kimpa sau kimba cu i, §tim ca ci a -zl strainil zic : chine, chimp, chind, chint in loc de tine, cimp, cind, tint ; deci sunetul i Meat din a accentuat urmat de n, mp, nab, bra in limba noastr5, pe la inceputul veacului al un-spre-zecelea, dou5, sute de ani innainte de vremea ce o insemnase dl. Lambrior de pe forma Zumbuthel. A cuma ne aqteptam ca sa ne spule dl. Bumbac c5, manuscriptul dateaza de prin veaculal noualea gi prin urmare cu drept cuvint din adincimile veacului de mijloc. In adevar dac5, ar fi cum erode D-sa, adec5, dac5, pe atunci cind s'a scris manuscriptul s'ar fi zis cane, campu, etc. apol negregit c5, manuscriptul D-sale, presupunind ca d-sa c5, an a trecut prin an innainte de a ajunge la in, trebue s5, fie eel p4in cu o suta doug de ani mai vechiii de cit 1013, daca nu foi. mai. Se intelege ucor ins° ca celelalte forme ce sint in manuscript ne silesc a nu-I scoate din veacul, al §ese-spre-zecelea, eel mult s'ar putea sa-1 punem pe la sfirqitul veacului al cinci-spre-zecelea: 232 Acuma dupsa ce am aflat 1013 a data de la care incoace se afla cu sigurantO sunetul, i sä vedem inca de vom putea afia cind se incepa schimbarea aceasta §i prin ce faze a trecut an pang, ce a ajuns in. Mai intaiu sa vedem prin ce faza. Dl. Lambrior a dovedit ca an a trecut prin faza on cu o nasal. Dovada a adus'o in chipul urmatorit. In limbo, romina au intrat multe cuvinte slave cu on nasal §i acel on s'a prefacut cu timpul inin, exemple: izbondon, izbindd ; zonbru, zimbru ;croncina crincen; obloncd, oblinc ;tonpf, timp ;etc_ (vezi Convorbiri literare No. 4 an. XV. 1881 §i. .Romania citata in Contempora- nul" anul intaiu) Vedem ca on nasal cu o accentuat s'a confundat cu an §i ca amindoua grupele au ajuns la in. Cum ar fi fost cu putintO asemenca lucru, data in grupa an n'ar fi fost pe vremea cind an intrat cuvintele citate In limbs, an rostit aproape ca on din cuvintele slave ? Ieste o lege, ca limbelenu-siImprumuta sunete §i Im- fOto§azasunetelestreineprin cele mai asemanatoare dintre celeceau.Faptul11 vedem lastrh'inii caril incep a vorbi romanefite cum ne irnfato§azI pe i prin u saui, peItprino,etc. ieste §tiut cum nemtil neavind j In limbs 11rostescq, rominii de asemenea neavind in limbs vocale nasalizate nu pot rosti pe cele frantuze§ti §i Inlocuiesc pe on nasal din bon prin on ro manesc zicind bon. Prin urmare d.tca romlnii n'ar fi avut on nasal pe vremea cind au primit in limbA cuvintele slave citate mai sus, ar fi Inlocuit pe onnasal prin on nenasal §i atunci cuvinte ca izbondon s'ar fi confundat cu bond, pone (ponit), porno, etc. §i s'ar fi prefacut en timpul in izbundd, tamp. cruncin, etc. on ar fi neschimbate. Dar In be sa se confunde cu cuvintele ce aveau on nenasal s'au confundat cu cele ce avuse an, deci an trebue sa fi ajuns pe atunci la un sunet foarte asemOnatoriil en on din elementelor slavice citate. 01.Bumbac in zadar se sile§te a se suci ba incoace 1)0,1n cola, nu-i 'ina ninairui dad d-sa nultie Inca c'd& se X33 cetea in limbs slava veche on nasal qi ca acest on s'a strat pans acuma la polonI, cari-1 13criu cu a Insemnat de desupt cu un unghin, un feliii de alfa cu Iota subscris. Ma mier cum de nutie dl. Bumbac asemenea lucruri e- lementare. Pentru a se incredinta de adevar it rugam sa citeasca A. Leskien Handbuch der Altbulgarischen Sprache p. 4 (citat de dl. Lambrior in Convorbiri literare"),sau fu Monumenta Poloniac historica de Aug. Bilowski Lwow vol. 1 1864 la pa,ina 543 si 544 uncle va vedea doyen.' ca chiar in cronica lui Nestor A trebue de cetit on nasal. Alta dovada pentru flintarea fuel' on intre an §iin ieste intrebuintarea semnelor §i fi pentru i. Se vede ea rominil au luat alfabetul chirilic pe cind an nu ajunsese inca la in ce se AA tocmai in faza on gi de aceea au, luat pe A ci au scris cu dinsul acest sunet intocmaI ca qiJ3lavil. Mai tirziu acest semn lh s'a totscurtat,trod se intrebuinta, la inceputul cuvintelor, §i a ajuns la 4. Ideea d-lul flfjdau gi a altora carl-§I inchipuie ca4,ts'a facut din on din i cu un n deasupra ieste greyita. Fonetica romi- neasca ne arata ca nici odata n'a fost in in cuvintele Ca : in, intre, imflu, impeirat, imblu Inger, ci on a char din latineste (amblo, anema, angelo, etc.) on 4 §i apoi a facut din e (emperato, amperato ;emflare, amflare, etc.)§i prin urmare n'a avut cum sa se faca 4 dinrsau (Ideea ca fi s'a facut din A ieste a lul Miklosich, clovezi, fonetice a adus dl. Lambrior). Dl Bumbac -nice ca dl. Lambrior a crezut intocmaI ca d-sa, deosebire nurnai ca sunetului premergatoriii lui i I-a zis A-on ?! Pentru ca sa se tamadueascaAl.Bumbao de aceasta inchipuire, n'are de cit sa ceteasca in Convoy, biri literare la locul citat §i va vedea ca dl. Lambrior a scris cu tot dinadinsul ca an a trecut prin onnasai §i tot o data sa vada la locurile la cari Pam trimes dovezI ca A se cetea on. Dl. Bumbac, Ina) ne spune ca rominil au luat cuvintele slave cu A (care dupa d-sa se cote?! 9 §ile-au pastrat lid in scris aqa cum ierau, cu alto cuymte d-sa credo ca slavii vechi aveau un i pe care-1 scriedu le 234 eh /6. Neat ca nime nu-1 va crede inse. Mai frumos ieste Inca, cind ne spune ca Slavii moderni l'au schimbat pre vechiul slavic ac foarte feliurit, dar nici- una dintre semin- ii1e for nu l'au schimbat in on, cel putin in Relit re nu !! .A§a de ex :a devenit vechiul slavicWfilitt"la poloni micka (farina) la ruteni mym, la vechi :mouka,etc. va sa zica: «, u qi ou dar nicaIeri on." Dl. Bumbac nit& numai ea itla poloni se cite§te on nasal prin urmare ca In slavona veche t;ii ne sublinieaza prea pretioasa Di -sale idee ca ifin'u s'a schimbat cel pu- fin in seriere in on! Ce are a face scripca cu iepurele ? Despre rornin, ne spune D-sa fled nici o dovada, ca a trecut prin fazele :romenu, romanu, rominii. i aice iese la iveala boala D-lui Bumbac §i a multor filologi, uita ca In asemenea caz ar fi trebuit sa. treaca §i pagano, campo, etc. prin pageno, tempo sau pagheno, chempa, ca s pentru a se preface in '2 are nevoie de anumite conditii adeca : sa (Ma innainte o labiald, dupa dinsul uu n, fear in silaba urmdtoare sa nu fiee sau i.Dach" s'ar fi ajuns la pagheno, chempo,lend, etc. nici o data n'am mai fi avut forme cu i ci in tole mai multe am fi capatat i 0 numai undo loran labialele trebuitoare, s'ar fi ajuns la I.Dar ce-i pasa, D lui Bumbac de nil-Le lucruri ma de neinsein- nate ca legile fonetice? Nu va ajunge and fa spune ea, a§A.i-a suflat D-sale duhul srint ?Se mai incearca Dl. Bumbac a se sprijini pe fiziologie. Greqala D-le Bumbac ! Fiziologiceqte toate schimbdrile sing cu putintd, not trebuie sa cercetim altfeliii, cu mijloacele noastre speciale, legile fonetice &ii numai rar ne putem sprijini pe fiziologie. Nol trebule sa aftiim cum s'au petrecut lucrurile In limba romina, fear nu cum ar fi putut sa se prefaca. liun lucru ieste vi fiziologiea, dar cu mare bagare do sama trebue sa ne apropiem de dinsa. Despre timpul cind va fi Inceput prefacerea grupei an cstim mai intaiil ca app easerl a intra in limb& cuvintele slave japan, smentana, 'liana gi stopan, de vreme ce le vede in ea -An dintrbsele a avut aceea-11: soarta ca an din elemen- --235-- tele latine. Dad, in cuvinte ca romano, pagano,/anatri, canto, etc. an ar fi fost pornit spre on, &este a arfi remas neschimbat in tale slave citate mai sus ; dar fiind ca s'a prefacut§iIntr'Insele, stim cu buns soma ca rominil ziceau Inca, romano, pagano, canto, pe vremea cind an imprumutat de la slavi cuvintele de mai sus. Slavil Inse au vent in peninsula balcamicg, prin veacul alseselea, al eptelea gi mai punind un timp pentru ca sa ajunga a se deprinde cu &MO gi a le lua cuvinte, putem zice ca cuvintele slave citate vor fi fost in limbs de prin veacul al optulea. Prin veacul al zecelea, cind au primit pe cit se pare si rominii alfabetulchirilic, an lera in faza on cum am aratat mai sus. In veacul al XI -lea cum dovedeste forma kimpa longu, on trecuse in in. Sigur pentru tot deauna remine ca an a trecut prin on la in dupa na- vglirea slavilor gi innainto de inceputul veacului al XI -lea, adeca in tirnpul cuprins de la veacul al septelea p5,n5, la al unsprezecelea. In alto numere voiii ceroeta schimbarea lui n in r in grain.' din manuscript si in dialectal mahacean.

(Ira urma). I. NcIdejde. Desp re electric itate. Electricitatea a ajuns acuma la mod5, gi leste de crezut ca in curind va lua locul aburului, credem de folos a da oare-cari lamuriri asupra fenomenelor numite electrice gi asupra color din urma descoperiri in privinta lor. Cetitoril nostri find de tot feliul, unit cu invat'atur5, multi"), altii cu putinh', not pe ling% ca vom atinge si lucruri cunoscute numai de specialisti vom luh Moral de la capat pentru a putea face acest sir de articole inteles de tots cel ce stiu a cet1 si an o leach de culturA. SP'atuim l e cetitorii caril acuma pentru inthiea oars cetesc despre e- lectricitate sa fac5 experientele descrise de not pe cit le VA, a cu putinta. Fart, mare chaltueal5 off-tine poate face 236 destule experiente pentru a cunoa§te fenomenele cele mai insemnate atit electrice cit qimagnetite §i ast.-felin pre- ea-tit poate ajunge sa inteleagA pricinile acestor fenomene §i854fad, idee de descoperirile despre cari se vorbe- §te prin ziare, precum luminatul electriccu. lampa lui Edison, aducerea puterei pricinuite prin aderea unei ca- scade, etc. 'Ana in lAuntrul oragelor prin maqini anume Acute, etc. Pentru mai multe experienti rah Yeu dupit cartea lui Gaston Tissandier, Les recreations scientifique ou l'enseig - nement par les jeux. Paris 1881. Frecilm o buchIa de coal% de pecetluit cu postav §i vedem ca trage bucgtele raid de hirtie, bucAtele mid de plutri qi alte lucruri ware de cari o apropiem. Daca frecam o bucatg de stec15, vedem acela-§i lucru, tot astfeliu qi cu o tigareta de chihlimbariii. Cei vechi cunolteaua- ceasta insu§ire a chililimbariului, dar nu §i-au daft osteneala de a cerceta mai departe, s'au multgrait sa cread5, crchihlimbariul frecat se incalze§te, se inzestreaa cu viea,A trage,soarbe la sine lucrurile ware.Thales un filosof grec din Milet pe la 600 innainte de Hristos, cuno§tea insu§irea descria a chihlimbariului. Numele electricitate vine de la grece§te fitempov chihlimbariii. PAnsa in veacul al §ese-spre-zecelea §tiinta despre fenomenele electrice a remas pe loc, de abiea se mai descoperise inert, un ,corp care are insuiri electrice anume un felin de pleatra, de c`drbune (jais sau jayet).Nimaruinu-1venea in Bind ea carte de nu se vor vedea aceleali fenomene qi la alte corpuri, nici ce putere nemArginit4 avea as capete omul cercetind lucruri cari se p4reau mai Inuit ni§te ju- caril !Fen.omenul in sine trebue sa fi fost cunoscut qi la popoarele cele mai selbatece, cum dovede§te un fapt citat de Humboldt. A cest invatat in timpul calgtoriilor sale In America, a -azut, nu fa'ra, mierare, ni§te copii de selbatici qi anume de selbatici dintre cei mai degradati, cum BB jucau freoind tare niqte grgunte late vi netede gi apoi 237 apropiindu-le de lucruri usoare spre a le trage *).Se pare chiar ca area lee de care se vorbeste in biblie sa fi fost o mainelectrica, dar despre acestea va veni vorba mai incoa Ieata o experientl asupra electricitatei, usor de &- cut§iprin ajutoriul careia putom capata scintei lungi pang, la doi centimetri. Luam o coala de hirtie de dose mn groasa si mare ; o incglzim tare §i o punem pe o masa de lemn uscata.Frecgm cu mina, leara-$i uscata, coala de hirtie pang" ce vedem ca s'a lipit de mass; in be de a o free& cu mina putom se o frecam cu o bucatg de stofg de ling. Punern o legatura de chei in mijloculcoaled, pe care o ridicam apucind'o de doug' colturi.Daca a- propie acuma tine -va degetul de leggtura de chei, iese o scintee stralucitoare.Hirtieas'a electrizat apoi electricitatea a trecut pe cheii dud am apropiet degetul de dinsele s'a facut scintee **).Dad, lug' m un bal mare de steels sau chiari o tevie cttm se gasesc pe lasteclarii si-1 frecgm bine cu o bucatg pe piele auzitn parliturt e- lectrice gi data -i intunerec vedemi scintei,dad, apropiem bastonul frecat de obraz sau de mini simtim parts s'ar puns pe partea aceea o pima de paingin, dupg ce imblam cu mina peste toga suprafata corpului frecat se tree insusirile electrice de cari am vorbit ***). leatg cum se poate face o marina electricg numita, elcctrofor, adeca purtgtoriii de electricitate. Luam o tabla, de fieracoperitapeste tot cu lac, lungs de trei sau patru laturi de mina; taiem o foaie de hirtie groasa de cea de zahari facem dintr'insa o bucata care sa acopere in totul partea cea dreapta a ta- blalei.li lipim doug bucatele deItirtiecu ceara rosa pentru ca s'o putem ridica usor de dinsele de pe tablg. Tablaua o punem pe cite-va pahare uscategimarina -i

*)Cite-va fapte gi tweet din urniii e'en. Iuat din Dolan. Traits denten- taire de physique T. III pag. 94 **)Experienta 'este disprisi in Recreations scientifiquesa la pag. 24, ***) Dayuin km. cit. pag, 93, 238

gat& Teatacuma cum. se lucreazg, cu dinsa. Inchlzim hirtiea cea de zhhar deasupra unui foc zdravin; trebue s'o inchlzim mult, pentru ca hirtieaso,fie uscata bine §i cit se poste de fierbinte poste tot.Dupg aceasta o punetu rhpede pe o mash de lean o frechm tare cu o perie de strae uscath §i aspra. Punem hirtiea pe tabla, atingem tablaua cu degetul §i apoi ridicam hirtieain sus de urechile ce i le-am lipit. Dach mum, apropie cine-va degetul de tabla, va ie§i o scintee. Punem hirtiea Year pe tabla, Para sh o mai uacam §i rarh, sa o mai frecam, atingem en degetul tablaua, ridichm hirtiea§i lea- putem scoate o scintee din tabla §itot ma, phnh, de gepte sau opt ori. Mal ieata §i alth marina electrich, o putem face cu un phhar, cu haliciurl §i cu o lingurith. leath cumitn- plem aproape de tot phharul cu halciuri, implintamo lingurith in haliciuri §i tinem phbarul in mina de fund. Mmina-1 gata, remine s'o inchrchm. Pentru aceastati- rindphbarul in mina it vom apropiea de tablaua elec- troforului. dupa ce vom firidicat hirtiea cum am spas mai sus, scinteea va ti§ni atunci intro lingurita qi intro tabbl. Repethm acela-§1. lucru de 'pal'multe on mmina se incarch §i avem o butelie de Leyda (ma se nume§te). Apropiind degetul de lingurith vow scoate o scintee pu- ternich. Duph aceste experienti ne remine sh mai facum inch cite-va mai mid pentru a ne forma idel mai liimurite despre feliul electricitatei. Pentru aceasta ne trebue un pendul electric, foarte u§or de facut. Luhm un beti§or de dee% on o tevie, subtire o infierbinthm aproape de un capht la flachra de spirt cu bAgare de samh sa nu pies- neasch, tot purtind'o prin flachra in coace §i in cob!,§i tot sucinil'o, phial ce sifutim ch, s'a muiat, o ind.nimin- ceti§or apoi o rashmAsh, se receasch. Implintind teviea cu partea cea neindoith intr'o bucath de lenin de pildh,le-

"1) Recreations soientifiques" pag. 24. -239- Om un fir de atg, sau mai bine dematasg de partea indoitg, si, de caphtul de jos, prindem o bombita, taffeta dintr'un dop de plutsi netezitg cit se poate de bine. Cu ajutorulul pendulului afigmcg, slat doug felluri de electricitate. Dad frecarn un baston de stecla si-1 a- propiem de bombita pendulului vedem cg oatragesi dupg ce s'a lipit de clinsul o impinge, data tot imblarn cu stecla electrizata dupg, bombifg, ne nadjim degeaba cg lea tot fuge. Dad apropiem inns o bucatg derising frecatg de bombita care ieste impinsg de steclg, vedem eh in be sit fugg, se apropie; cu alto cuvinte risina trage ceea ce stecla impinge. Dad incepem experienta cu un pendul, chiar de la inceput inse Cu. bucata de rising,Be petrec lucrurile in tocmai ca si cu stecla, adech' risina trage bombita apoi o impinge ; fear stecla apropietg de bombitg o trage. Din aceste fapte usor de vgzut urmeazg, cg, sint doug' felluri de electricitate: stecloasg, si risinoasg. Toate celelalte corpuri se electrizazg on ca rIFina on ca stecla. -J Mai tinind samg de faptul cg bombita lipin- du-se de steclg sau de riBiug, se electrizazg ca sidinsa prin urmare cd electricitatile de acelali feliu se atrag, tole de feliil deosebit se imping. Partea din urmg a legeise stoats de acole cg, vedem cum bombita respinsfi de steclg, ieste atrasg, de rising si cea respinsa de rising, Mate atrasa de steel'. Alt fapt insemnat lode cg toate corpurile se pot elec- Het si nu numai unele cum se credea de la inceput. Asd dad vom lug, Inca o bucatg, de fier si o vom frea nu vom putea sa vedem atrggind buchtele de hirtie si alto lucruff usoare ; inse dad, vom Linea bucata pe fier cu o bucatg de steed, de pilda dad vom viri-o in gitul lima sip si apoi o vom fred cu o bucatg, de matasg, sau chiar de postav uscat, vom vedea cg fferul se va electriza si va atrage bucgtele de hirtie sau bombita pendulului ca si stecla. Am spus ca. data voim sa deselectrizgm o bucatg, de steel sau de rising trebue sa punem mina peste toata suprafata lei, pentru a deselectrizg, inseo bucat6, .240 do fier ajunge sa o atingem numai intr'un loc cu degetul. De aice urmeaza% ca, sint corpuri pe cari electricitatea §ede °are-0, cum in lot §i nu se pierde de cit uncle o atingem, fear altele de pe care se pierde electricitatea, data u atingem undevii.l'eunii se mi§ca, u§or electricitatea, pe alp nu. Cei dintaiu sint bunt conducalGrI de electricitatei ceialalP rei. Fierul §i in general toate metalele Sint bune conduchtoare §i trupul nostru fiind qiIel bun conduchtoriii de aceea se scurge electricitatea de pe fier cind 11 frecam tinindu-1 cu mina.; data din potriva 11 tinem cu maths& sau cu stecla,, electricitatea nu poate trece prin aceste materii rele conducatoare §i remine pe fier. (va urm19. 1. Nadejde.

Pentru Dl. Lucescu.

In No. 14 al Revistei *tiintificefranceze" sealb', bate° nota la articolul lui Dallet despre astronomie, loath cs zice : Doctorul Lescarbaulu, medic invatat de la Or- geres, care cu instruments foartesimple,observa, doua zed de aril 1§I gasi resplata muncei sale, in descoperirea planetel Vulcan, pentru care primisidecoratie...."Aria dar Dellet §1 acuma tot nu a lepadat pe Vulcan, d'apol Bleu la 1881 ? I. Nadejde. Privim ca abonati peD-uilce vor bine vroi a primi donii numere until dupii altul. Cite-vac yZud ir2 asupra faptelor ontenegi. (sfir§it). Am vorbit de fapte rele. Ce insemneaza inse fapta rea si fapta buna ? Ce insemneaza drept¢inedrept ? Au oare aceste vorbe o temelie bine asezata, orT slut numaT ni§te vorbe, cari nu au nicT o legatura cu ce-va real? Tre- buie sa cautam a lamuri aceasta, cu atit mai mult cu cat multi cred Ca fac mare lucru, sustinind ca drepti97e- drept, bun §i reu nu se afla in lume ; ca prin urmare degeaba se mal cauta in lume binele, degeaba se Incearca unit a aseza societatea pe ternelii drepte! Daca privim ofapta omeneascaca un fenomen fara sa gindim ca Teste facuta de un om ce face parte dinsocietate, de sigur ca nu vom gas1 vre o deosebire intre o fapta buna §i 9 fapta rea. Tot o miscare a particelelor de materie Teste si una si alta ; ash dal din acest punct de vedere tot aceea ieste a sarma cu o lovitura o pTeatra on capul unui om ; tot aceea a lucra ce-va cinstit, on a necajl la spargerea unei lazi strain, etc. Dec Testa un lucru foarte usor de inteles ca binele, dreptul, etc. n'au fiinta intr'un chip absolut1inu-i o dovada de pa- trunderefilosofica a sustinea asemenea lucruri.Dar a pretinde ca tot ash Iesteripentru societarea omeneasca, nu numaT ca nu-I dovada de mare patrundere,cidin contra Ieste cea mai greOta generalizare, odeplin6,ne- cunoastere de ceea ce inseumeaza societate. Din cele zise urmeaza ca faptele omenestI luate ca sim- 19 242 --, ph) fenomene nu pot fi deosebite in privinta valorel. &- mine de dovedit cá nu tot aqa, ieste, cindlivorba de societate. Societatea ieste in sine ce -va egoist. Chel in ade- far pentru ce se formeaza o societate? Pentru a putea dura mai mult, pentru a se putea opune mai uk3orpri- cinelor strichtoare. *) 0 societate nu gfisekte reu de a nemici, pe altele, nurnai ca. sa poatil Tea durit,iiina- ceasta lupta on ce mijloc se intrebuintazg ; aice in ade- v.& se potriveqte zicerea :oscopul learta mijloacele." In aceasta privinta de sigur ca nu vom pretinde moralitate ! Socieeatile sint in lupta crincen5,kiilici nu se poate sfi, fiealt-feliii. Cine n'ar ride de acela care ar strigh in contra mijlocului barbar de a omori prin otravg or- ganismele cari produc frigurile ?Acel care argasi un mijloc, ors cit de crud, de a nemici germenil caril pro- due anghina ar fi neuitat ca bine-fa' atoriii al omenirel, fear de acele organisme ar fi socotit (dad, ar putea 'fele face aceasta) ca Ain(;a cea mai cruda", qi in adevar acel om ar fi bun pentru societatea omeneasca §i reu pentru ceealalta societate. Deci bineleiiiireul, dreptul1inedreptul, sintcuto- tul relative. Dm& cercetAm rose lucrurile inla'untrul societatei,ga- simrnijlocul de a deosebi binele §i reul, dreptul§i nedreptul. Ceea ce ajutfi, la pAstrarea societatei, leste bun; ceea ce impiedica aceasta ieste reu. Fiind-casocietatea tinde a dura cit mai mult, **) trebuie cercetate cu Mare

*)Nu vorbim aice despre chip] cum s'a ajnns1aformarea deosebitelor felinrI de societatl, carile an fost pricinele conducatoare la acest feria de grnpare a materiel ;judecam un f'apt savirsit. Nu zicem ea societatea se formeazi de o data en stop ; Incetul cu Incetul se ajunge la formarea societatei ci apoi so vedesiscopul. **)ChIarsiReel carii zit ca nu le pass de va dura sun nu societatea, totin la aceasta de vreme ce chIar pe dincii singurI se pastreaza ci lean parte la fob:m.8de societatei.Un asemenca om chid nice .ca nu tine ca s?i fie sau sa nu fiesocietate, vorbecto numal ca sa vorbeasch', fara ca faptelesit se potriveascaen vorbele. 243 a minte toate cele ce se potrivesc cu acest stop, pentru ca sA se facA, dindu-le nume de fapte bune, drepte, morale; de asemeuea trebuie de inlAturat lucrurile contraril, numindu-le fapte rele, nedrepte, nemorale. *) leatA cum din interesul societAtei urmeaza impartirea faptelor omenesti. Din aceastA pricinA morala materialistii are o tome- lie mult mai statornich de cit on ce alts moralA. iVlo- rala intemeiata pe D-zeu cade indath ce se dovede.te nefiinta lu1 ; singurA morala materialists va durh cit si societatea, chci singurA lea urmeaza din natura lucrurilor, singurA lea leste intemeiatA stiintific pe cercetarea lumel si a fenomenelor ce se produc in lea. Once ar zice te?Oi`i, morala materialistA leste si mai sigura si mai innalta de cit a lor. Nu se face metaSzicd, nu se primeste ca dovedit ceea ce nu ieste,se cerceteazA lucrurile, mersul fori apol in chip foarte simplusi adevaratse aratA ce urmeaza din fapte, Tear nu din inchipuiri. Sa privim acuma faptele omenesti din alt punct de vedere.leste oarecu putintAsasporeascA puterile cari se afla in lume! De sigur ca nu. Am spus mai in urmA ca in lume nu se afla de cit materie in miqearekJi gol noncirginit; puterile nu sint de cit felurite tniscari ale materiel. Apol socotind materiea ca mArginitA (cel putin grupa din care facem parte)sicitimea de miscare de asemenea neputind fi alt fen' de cit tot marginita, de sigur casisuma de puteri trebuie sh fie mArginitA; ash dar numal feliul puterilor poate sA se schimbe, ca sa a- vein mai mult una sau alta, dar citimea total' de miscare si prin urmare de puteri, leste aceea-si. Din cele zise urmeaza ca nu trebuie sa asteptam puteri nouA ca s5, fach mersul societAtel Cara scopul sau mai usor, tot acelea-si puteri si in aceea-si citime, cum

*) So intelege ca aice nu vorbim despro chipul cum se ajunge mai bine la scopul omenirel, viol cum se potriveste binele individual, cu binele social. 244 sint de un timp nemArginit, lucreaz5, la mersul societAtel numai chipul de intrebuintare se poate schimba.. Aice gasim cheea organizArilor sociale. Nu-i vorba de a mgri puterile, ci de a §ti a le intrebuinta! Puterilesint fiii ar putea sa fie societatea de zece §i do o sut5, de on mai fericita §i mai inaintata tot cu aceste puteri, numai cit alt-feliii intrebuintate. AO, s5, nu cread5, tine -va ca in societatea din timpurile noastre nu se intrebuintaza destule puteri ; se intrebuintaz5, multe dar f5r5,folos§i tot me§tequgul ieste de a vedea cum ar puteaficit se poate mai folositoare. Un bancheriii. de ex.cheltueqte o sum5, foarte mare de putere pentru a face un lucru nefolositoriii, face o treaba care n'ar trebui s5, fie ;ar fi o mare nedreptate s5, i se zits a nu munce§te ! Munce§te, dar munceqte reu! De sigur c5,data ar intrebuinta alt feliii eitimea de mirare pe care o are, ar putea sä fac5, lucruri mult mai de sam5. Nu-I nimene ca s`d nu chel- tueasc5, destula micare pentru a face fapte de sam5, ; reul ieste numai inteaceea c5,cheltue§te far5, folos. Chiar §i stela care Ail tirie picioarele a lene pe toate ulitele, neracind nernic5 folositoriii, tot cheltue§te destula mi§care pentru a face fapte data nu marl, eel putin mijlocii. Intemeindu -ne pe tole zise mai sus, putem scoate ur- marea ca: acea organizare socialli ieste mai de samci, care d4 cit se poate mai multe prilejurt de a face fapte bane si cit se poate mai patine de a face role. §i pentru a opri faptele rele sa" nu creadA cine-va, ca, tot meqtqugul BM intru a be descoperii apoi a pedepsi pe fiptuitorifi! U- &tor ar fi dac5 s'ar cere numai atita!*) §i din nefericire mai numai atita se facea pans acuma! Cu atita mai putin se pot opri faptele role numai prin pedepse, trod ]e-

*)Multi (mai ales juriOn cred aceasta, cad necontenit strigldi pentru moralizarea societatel, trebuie do pedPpsit pe vinovati cu cea mai mare asprime gi TO fac o lauds de a pedepsi cua- ceea-§1 asprime pe acel care ilia. o pine spargind un geam ca §i pe un talhariii mai mare. 245 gile sint cum le avera asta-zi, in cit chiar sub apasarea lor, se pot face faptele cele mai ru§inoasei jupiturile cele mai marl. Pentru a opri faptele rele trebuie sa star- pim priciPele tor. Degeaba yeti taiea capetele ucigaqilor (vorbim catra acei caril sustin pedeapsa cu moarte), va", osteniti bratele in zadar miscind ghilotinagicarind trupurile moarte ! Altii vor veni inloc§iinch' mai numeroqi! Faced in tocmai cal cum vroind a starpi un copac nefolositoriii, nu l'ati scoate din radacina, ci1-alittaiea numai parte din ramuri ;de sigur ca crengile vor creste mai multei mai tall! Sfirsiti pricina reului, &del lea ieste radacina, faptuitoril nu sint de cit ramurile!Pana, ce nu va inceta saraciea cea ingrozitoare,cit timp copiii eel mai multi vor creqte ca buruieneletaxanici o ingrijire, ba &far mai reu de cit buruienele, cad iele au macar hrana ;cit timp batrinii ara, vlaga, sau oameni stor§1 innainte de vreme prin deprinderi, se vor insurA cu fete tinere cu inima de peteca, carile pentru o rochie de ma.tasa) o pan& de strutsau pentru un piano, se minjesc in cal mai gretos glod ;cit vor fi asemenealu- °run, sa, nu vg asteptati la urmari bune! Dar, va zice cine-va, Omit ce vor inceta toatea- ceste pricini va trace mult, ce sa facem cu facatoril de rele ? De sigur ca sa-I oprira de a face reu, nu Vain- du-le capetele, dar scotindu-i din mijlocul societatei,pazindu-i §i cautind a scoate de la din§il whear ce-va folos pentru societate. Ca sa aratam ca a pedepsi faptele numai,Para' a starpi pricina lor, nu folose§te mai nemic, sa cercetam u- nul din relele cele mai marl ale societatei de asta-zi: pros- Napa (patentata sau nepatentata).Se pot face asupra lei on cite legi yeti vroiitot nu va inceta ;faca -se o politie de moravurl on cit deaspra, in zadar,caci prostitutiea are radacini prinse bine in sinul societatei. lea nu va Inca& de cit prin o creqtere cum trebuiea fetelor §i a baietilor, prin asigttrarea mijloacelor de train on cul munce§te o munca potrivita cu destoinicieasa, 246 prin incetarea putintei de a cumpara prin bard' on qi ce, prin masuri care vor face86 num al lie oameni, care, ne- muncind nemic, au mai m ult decit le trebme ca sa traieasca qi intrebuintaza prisosul pentru a cumpa'ra cinstea fii munca celor caril n 'au ce mind, *). Dupe chipul cum am atins aceastachestie,cred ea,' am mintuit tot ce aveam de zis asupraiei. Alta data poate ea, mai cercearn vre o parte atinsa prea in scurt. Sint Bata a desvilli §i a sustine cele ce am zis, trod s'ar gasi tine -va sa ma combatil. G. N. Despre chipul cum se poarta cu copii fi cu tinerii popoarele selbatece. (urmaret.)

III La popoarele africane aflam tot ash chinuri la timpul chid copiii iucep a se face oameni, la vrista pubertatei cum se zice, deosebire de popoarele ameicane leste ea chinuirile arr luat o forma hotarita un fella de scopire pe jumatate pentru baieti. astfelia se intampla adesea ea cel scopit moare. Char dace scapa tot s'a jertfit in locul trupului intreg, o parte insetnnata.La Hotentoti leste cite un batrin anume cu acest mestesuggiintre- buintazit un cutit °biscuit inse bine ascutitgiscopirea se face la copii cu vrista intro 8 $i 18 an'. IMO operatie" se tirieba- letul intr'o coliba auume facuta, pentru dinsul, rudele petrec o- spitindu-se. Hotentotii cei sired dau pe copii for la aceasta jumatate de scopire toeing dupe ce ajung la vrista de 18 mil, pen - tru ca la intimplare sd moara, sä nu emie pi gubasi de ehel- tuele eelpuffin.Pentru ca eh fie primiti cu totul intro bb'xba ti mai trebuie si alts ceritnonie" ;eel mai batrin aduna petett barbatil din oral(bat)si-i Intreaba datali-icu vole sa primeasea intre dinsii pe tinarul cutare, apol merge de spuue baietanului rri, de atuliel ineolo an mai leste datoriii sa asculte de ma-sa.

0)Trebuie de tinut 'fuse Emma si de boalele care limping lapro- stitutie. Acestea vor fnceta mai greu, dar tot vor Inceti, ne a- vfnd atita prilej do a se bead si nefliind atitea pricini ca sa so produce ; cad si aceste boats au pricini in parte cunoscute ci In parte necunoscute si cari se pot stiirpi. 247 La Cafri se face astfelin de scopire o data la toti baietii ce eu ajuns la vrista cuveuita, de obiceiti odata cu nu flu al sefultil card a *us lavristaceruta.foti 6044, ce slut de aceeall vrista en diusul sau ce -va mai marl, se aduna la un loc de sef. il trimat intr'ocoliba, fa.euta anuine pentru acest stop,to care traiesc un timp impreuna, siiugrijesc de o turma de vaci, din al cars I lapte sd hrauesc" in 8111.0 ii scopesn. Pun baietii until dupa altul cu Ma in sus, ii tiu zdravau de mini si de picioare, un batbat tare lise pane pe piept, fear omul aniline insarcinut cu asewenea treaba ii scopeste cu n basagaie aseutita.. . apol 'pun la rani niste buruiene tamadnitoare ...si le leaga. Nu dau vole sa se faea coaja pe rana si baietii trebuie sit tot to rupa neincetat, eu ehipul acesta se lungeste tamaduirea. foarte mult si tine pane la della luni... Dap t tamaduire tineriiaduc stratiele, ce purtasera liana atuuci, vasele peutru lapte si alte unelte 'titre- buintate in tiunpul dintre scopire $i dintre lecuire, in coliba cii dau foe."A poibe dau land si alte arme §i -i primese in rindul barbatilor.La negrii din urtuntrul Africei se face scopirea la 14 sau la15 ani si, ca si la Cafri,se face de odata la mai multi baleti de aceea-si vrista. Mungo-Park spune ca ii Iasi, douit bun! de zile tars sa-1 puie la, vre-o treaba, in toatit vremea aceasta formeaza o societate, numita Sobimaim.Traipse din pomene". 'este de crezut ca traiesc si din pradaciuni, caelprin indeprtr- tare din comma se cearca de suit sau nu in stare tinerii a teal. fall ajutoriul parititilor.Bnnibuck spune lainurit ca acesta lasts scopul indepartarei tinerilorSi feteleslut supuse la incercarl de acest feliii la Cafri si la Negri. La locuitoril de la Rio-Nunez, duph Cailp, adnua la un loo baietii intre 12 $i 14 ani si instiintaza pe vr5jitoriiiSimo. Acesta vine sa-1 scopeasca.Dup. operatie merge Sim° in 'Adam si lea en diusul toti copii scopiti. De atunci incolo nu mai au nici o lf gaturd en eel din satullor.In padure sell in colibi acute de erengi.Trupul si-1 acopar =nal cu. fruuze.Pentru a se putea inturuh, la satul lor, copiii trebuie sit fie rescumparati. La septa- opt zile aduce Simo pe eel resGumparati,ceialalti stau cu dinsul in Ware, vin in sat numai la vremea secerisului, apoi se lawn& innapoi In padure. La Coias1 iu Africa, dupa spusa lui Dapper, alunga in padure baietii scopiti.Acola led ani $i Segonii, W.- trinii comuuei, ii invata sa cenoasca drepturile satului si rfizboial. incercarile- la carile se spun baietti se chieama Belli-Paarto sau Belli-Paaro.Comsii spun in chipul urmatoria ce insemnare si ce inteles an :lest°. o moat* fi o nastere din nom ;ref cc au trait in padure ,qi au invdtat e 'le de treburnfd de la AS'eggoni se schinabd en total, 'nor pentru vieuta qi fiinta veche )Si primese minte qi in- 248 friepelune timid.Dapper ne spume ca baletii cind se intorc din padure se arata pare ca atunci ar fi venit intaiea, (ma pe lure gi pare ca Did n'ar fi stiut unde le locuiesc parintii, salt cum ii chiertma, ce fella de oatneni slut, cum trebuie sa, se spele sau sa se unga. Sogouil trebuie sa le spuie toate.Dintru'utait vie dm Ware impodobiti cu buruiene si cu petie de pasere, mai tirziu li se dau straie, margean si dinti de leopard." Dl. Kulisrher crede ca poate scoate inchiere din asemana- rea obiceiurilor din Africa cu cele din America giziceea chi- nurile la earl -s supusi tinerif nu-s de cit o repetare a incercarei de omor asupra acelora can't au fost crutati in vremea copilartei. Nici nu poate fi vorba, dupt D-sa, de vre-o explicare rationalista a scopirei si a batailor. Ce-I drept oamenil au cautat a da alta explicare acestor obiceiuri mostenite din vechime si zitca n'au de stop a omori copiii ci numal ii deprind pentru greutatile vie- tot. Obiceiuluf vechiti ii fabrics Rita prieina, numai sa nu-1 lepede. ifaptul ca baietit vor avea sa fie soldati se lea eaprt- cilia pentru a-I trata aspru.

V In Australiea si Polineziea se gasesc acelea-si cazne la timpul trocerei diu copilftrie iu tioerota. Si In aceste regtuni seo- bisnuieste scopirea. 0 data cu dinsa sail in local lei au depriu - dere de a-1 clunti la vre-o parte a trupului. De pilda,lescot cite un diute on le tale o bucatadi'ntr'un deget. Aceste parti taiete sau scoate tin locultrupului intreg.Obiceiurileslut de asemenea insotite de cerimonii cart arata tot o moorte ftore- invid re. La Cap York, au obiceiti ca-§i scopesc pe baleti si le scot cite un dinto, amindoua operatiile se fat la un locascunsin padure.... Urmeazi o 1una, de zile, in timpul careia tinerii slut ea piste neofiti in vrednitiea barbatiei ; dupe ce trece timpula- cesta se intoarna a casa tot cu podoabele ce le purtau inzina cind 1t s'au trieut operatiile amintite mai sus pe canle gi poarta pima ce cad singure." La Gulburni, la micaza noapte de Mel- bourne, tree barbati due in Wore pe tivarul care trebuie sa, tie initiat" in barbatie, acesta stit acolo doua zile si onotipte,isiscoate eel dot dint! de sus de dinnainte, if pastreaza si 1&It mamel lul cind se Intoarce inntipoi.Apoi fear merge in padurestgede dons nopti si o zi." In alto part! the Au,traliei lunainte de scopire ii bat tare cu vergi. In Australiea resariteanti, indata ce slut intr'un sat mai multi Writ ajutisi la puhertate, resunft de o data un shied in padure... 249 barbatii if scot din sat if duo intr'un be ascuns si li se fac en- noscute datoriile barbatului, tot odata joaca, se luptit, etc.La popoarele de pe liugh termuri scot bairtilor cite un dinte de dinainte din falca de sus.blunter spune cum scot diutele:iitale giugina cu o scold. ascutita despriuzindu-o de dinte; lovesc cu un betisor in dicta de mai multe on apoi ii dau o lovitura, de-I scotrana se bobotestesibfiletil trebuie sit sufere fart sit arate vre-o durere. Obicelul scopirei se pare ca l'au luat de la credinta ca astfeliii jertfind o parte ash de insemuata a trupului den cit se poate mai mull in locul bafetului iutreg. Obicelul de a scoate un dinte sau dot ii vor filuat ca sitimiteze faptul firesc at schimbarel dintilor de lapte, kluph cum trecerea de la copilarie leste inso- tith, de caderea dintilor, tot ast-felit an voit sit fie si en trecerea de in tinereta la barbatie. to Sparta pe bated cum Implinea septa ant it dadeau pai- denomului, care-1 asezh intr'o grupit de biiieti do aceea-si vrista. Grupele eels u.ict se numeau itai, sau cum s'ar zico polcuri, mai multe polcurf formau o tursuci sau trupci. Tot traiul tinerilor lent regulat cu gind de a-I inthri, in- virtosh".Imblau desculti, eu capul gol, sup%iresiprost imbrit- ca,ti, de in doi-spre-zece ant in sus Imblau si Iearna tot cu un strait numai, pe cind oamenii in vrista purtau cite douh, no singur strait trebuea sa le ajungh, tot anul.Para itpurtau tuns, n'aveau voie sit se scalde ori sit se unga singuri, afara de cite-va on pe an, dormeat fart asternutifart acoperitorl, numai pe pale sat pe fin, si de la ciuci-spre-zece ant, pe papurai stuh Mincarea tart nu numai foarte proastil, cisi ash de [retina, ca nice nu ajungea pentru sat, sibaletii,data nu vroieait sa rabde de foame, n'aveat de cit sh, fure."Afarh, de pedepsele obisnuite pentru greseli fera in fie-care an o biciuire In altariul Artemidel Orthia sau Orthosia, acolo bateau tineril pans, ce-i impleau de singe si se socotea ea rusine a afath durere on a se rugh sa in- ceteze biciuirea, acela care suferea mai usor se nnmea bomonicas, invingaturit la altarni, itel it Ihudat.Se intimpla ca unit cblar mureau in. timpul bataief". Acest Weevil s'a piistrat papa foarte tirziula Sparta. AceIce-siinebipuie ca slut tine stie ce deosebirl intre feliul de vieatii, at Indo-europenilorsiiutre al alter rase n'au de cit sa asemaneze obiceiurile Spartanilor cu tale ce am arittat in popoarele selbatece din toata lumen. Asemenea feliu de crestere al copiilor se intrebuinta in Eu- ropa in veacul de mijloc. bats ce ne spune sfintul Augustin despre sine: ,,Mt dadura in scoahl, ca sa ma iuvete stiintele, at eh- rora folos, sarmanul de mine, nu-1 vhzui, dar batai am suferit 250 Parintii line se uneau cu metoada scoalei, si multi din eel ce au ales aceasta vieayi (invaVitura), ne-au pregatit drumul eel aue- voios, trebule sit mergem pe diusul cu chin qi on osteneaci, fiii lab Adam au suferit $i mal mull." Mal departe ne spune sfintut Au- gustin cä patintli ridenu de chinuirile, facute nou5, bitiettlor de profesori... Ne plamea jocul,i ne pedepsean pentrudinsul,ba- trildifaceitu tot ca not. (Ie vorba de jocuri ca eel de carti, etc)." Fie bogati, tie so,raci, in veacul de mijloc, cresterea lera asps, varga bera intrebuin4at5. pentru pedepse, postul§iinchi- soarett Yoram intre pedepsele scolare "in universitatea din Paris lerit obisuuith bat:ilea en vergi, scolarii pritueauloviturile pe spatele desgolit, in fata rectorului si a proeuratorilor; si aceastii pe- deapsil cunoscutit pe la 1200 si care ierh, foarte obisuuita in veacul al XV-lea o sufereauQibacalauteatii. Erasmus ne spune urmatoarele despre cresterea. intr'un Co- legiu din Paris, in auul 1496 : Patul ler& vittos, bucatele ash de rele ski asa, de putine, munca $ivegherileash, de grele, in cit DIllitti tineri cu talent° mureau iu anal dent5,i6 duph ce soseau, sau orbeau, uebuneau, etc.Pedeapsa cu biltaie se intrebuintaQicu a- sprint° tallareasca."intr'un manuscript de la 1560 se spune ca in Eton-Colege, in Angles, vinerea lora, zi hotaxita pentru pedepse, flogging day.Asa, dar gasim in veacul de mijloc intocmai ca la selbateci sistemul invirloprei ?win asprinie fi at despdrtird timeraor din mijlocul societeifri.Despartirea tinerilor am vEtzutio si hi selbateci si nu-b de cit o itnitatie a arunciirei copiilor mici. I tveacul de mijloc 9bieeiul primi sprijin $i dinfaptul cit toat5. 5tiiala se (Melt fn manastiri $i anume in latinEste. Haig ii ¢i fetele inergaau in mAnastiri ca sal invete. Ierau deci despartiti din lume.Chid se Iutorceau a cash 'loran ca strain!, pare ca luasera o vieata noul, ierau ea reinvieri orbrenciscuft, n'avean nici ase- manare iuprivintamintei cu copil'iriea.De la inceput ccoala n'avea scup a pregati pe tine!! pentru vbeatA, ci a forma un om non, care mu lusese mini inuainte. Numn,1 luret Incet s'au prefacut in cistern de crestere pentru vie*, obiceiurile vechi. PADA aice scrie DI. Dr. Kulischer, nu stintdin ce pricing s'a oprit in drum, tocmai cind mergea mai bine, adeca de ce tea vorbitQidespre chipul cum se poartit pariutii gi proresorii cu copill in societatea de asfii-zi.Nob neavind mid tin feliii de pie- deckvom arati cum se petrec lucrurile si in tceasta priviat'a atit in Ora noastra cit si in Europa si credeam ca aces dintre cetitorii nostril caril nu credeau ca incivilisatiea noastr5,seascunde Inca multi selbatiicie, se vor incrediuta usor ca se inselau. (Va urma). I. Ncidejde. 251 Mono logul unui vagabond.

Ietta-ma-s 1_ se mieara lumen eami-spletele'llcilcite ea, ma string subt gard la umbra cu picioarele zgircite Ca mt s ochil plini de laerimigiobrazu'ngalbenit, Ciud flamind de alaltasara stau aice'ncremeuit! Ah I foame,toame, foame si raii dor de lucruri buns, La o masa boereasca asta-zi, doamne, cum m'zisi pune, Sn minincclaponi¢iratesicurcaui si prepeliti i placinte culea calde tot sit stsi sa le inghiti ! pe urma dupa masa, sä-ini aduca din dulap Grarafioare piutecoase cu raehiu si cu visnap i dulceti cu apti rece pieptul mien sa-mi recoresu Ca sa pot cu glas puternic la fecior sa poroncesc: Mai Inane I"..Eaca'ndata!".. A.d'o perinadin ietac !..." Sa mai stau putin de vorba, o tigarasit-relmai fac i s'adorm visInd c'afara, ploalea bate 'n cercevele, Pe dud leu la gura sobei stau scapat do vremuri grebe *ima bucur de avere, de mosii nenumarate Cu livezi gi vii frumoase si ogoare semanate Si priveec cum vine carul de la moara cufaint, Cum merg vitele la apa gi oitele la stink Cum hargati adapt _callvidau vacele'n ocol, Rag viteii, cinii latra,.. in latratul for ma scol, Ma'nvitesc de cold colo, ma mai pieptau pe inusteata Mai Dane V.. leaca'n dati!"., Iau mai o dulceata

Minte stick si nebuna lumea'ntreaga tu o viuturi Pe clod hoitul raieu, sarmanul, sta, aidbatut de vinturi J!oamea cruda ma sleleste tu te'udopi pan& te saturi 1S1volos ca dupa masa cu boierii stab la. sfaturi. Ah ! mi-i scirbagiini-1 eluda sa tralesc ask pe lume Azvirlit in colb de uliti, fara sprijin, fara nume, 'Cu butue, o buruieada, ce se bcutura de viut, Treco viforul de barn 4io zmulge din pamint. Nu -1 de chip gi zed ca-mi vine inteun teas de nebunie Sa m'atin la drumul mare, sit m'apuc de halducie ,S'i'n eioeoi se bat cu hurta,arza-1 para foculul Cu-o lovire trel de odata s8 rondo locului!

leaca mab I..GrAit'ai, frate, ea Ion gura de our §i te crezi mai sus de vulturi, tu, sarmaue puia de graur -252 -- S.to -apuci de haiducie!.. Cap stricat si minte goalit Vine potera *atm, si. to prinde ea din oala, Si to jaded, boierii, foeul ladului sa-i friga ; !use to pan mai in colo ai si pus de marnaliga. Multi de-ai tai vazut'am frate, tirlindu-so pe uliti Cu'n ciubar de apa'n spate intre-a pustilor lungi surd Rasi pit cap, pe fat, gtilbeni, tremurind ca vai de diusii Par'ca figurle rele fsi facuse cuibinteincil. Multi vazut'am dui la cella, multi plingind prin sari la curte. Otte inse plead, capul plinsul for ea sa -1 asculte Al fund, alit a totul, dar de ce? for ce be pas,? he sucesc de colo colo s mereu mereu te-apasa. No I mai bine saraciea si-a urint,Pi grele vremuri liecit tot en frica.'n spate si de umbra to sa tremuri. Om do treaba fii pe bums si cu tov trimeol in pace Cad si cinstea -i lucru mare, zeu ash, clod n'ai ce face! Dar mi-1 foame, foame, foame, mi se usca limba'ngut* De trei zile nu-I de saga, n'am mincat o farmatura, Mi-asi da sufletul pe o pine, ochtl, zeu, din cap sa-mi Barg, Sa ma 'ndop °data, bine si se crap chiar pana 'n sara. Cu-i sit dal?.. §i ce? un gullet! Vai! Barman, Barman de tine Vrai mincare, mergi In munca, L.. Poste zeul ear fi mai bine Sa nu stau PA de geaba... Ian sa vad ce-asi face o tr.) Sa ma, pun chelariii sag pristav sau vatav de cash mare ; Dar chelaria ciue m'ar purse si %latex eine m'ar face, Vezeteu ar fi de stunk dar la cal "Me nu-mi place. Dar fecior?.. sa serg cluliote si sa spal mereu in blide, Toata polta de mincare, dud gindese mi se iuchide. §"apoi unde-o puff si asta sa di sIdgit In clocol, Caiii dupe cum be vine isi bat jot si rid de noi. Until sudute si altul plin de draci si plin de nazuri Tot pe tine, mai loane, se desearea de nacazuri. Toata ziva cal de posta, noaptea'ntreaga staff de strajit Par'eal fi o lath mare ce se minglie cu vraja. Asa train le traiu de tine, asa traiu le tram de vita Las' mai bine saraciea fart vreme sa ina'nghita, Lash foamea sa mit strings si urgiea sa ma bat, Last zdrentele aft curga de pe mine!... Nici odata Fie gerul tit de aspru, foamea cit de nemiloasa N'oiii sluji de jucarie ciocoimei tcaloasel Ce -mi remine ?... riudasiea, dar findas sa fin nu -mi vine, Pentu zece lei pe luni sa-mi dau pielea de pe mine Si muncesc si zi si noapte sa n'am leach de odihtiii, 253 Batir caldit =imaga s'o mininc ci lea in tihnit, Nu se poate cad boierlul s'a sculat din somn cu toane Fugi de grabit pitn' la poetit 81311 la hall, mai bane! §i te dud, cad n'ai ce face mai spud o'mbucaturii, i -oporneeti in fuga mare mestecind mereu din gura. Vii a emit, alta pozna, lear de sus te craiuiceete Mai bowie, pune leapa ei In vie to porneete I" Clod ii una, clod ii alta, clad is tote la un loc C'al se eezi macar o clipit an te plinge de nom; Title lemne, cars apa, dute'n tirg des-demineata, Dar de vii cam roe de-afarit rumenit de ger pe fat& lectl betiv 1..ei clod ciocolul se greeeeten socotealit: Mi-ai baut de sigur baoil ce ti-am dat de cheltuiealia`... leata plata bolereasca 1.. chinuri,munchsiocarit I... Pines color ce-o cletiga ie ea fierea de amara, Cad nacazul o framinta§initcazul o dospecte ySi cu lacrimile voastre, muncitori, se plitmadeete. Vol inunciti ei vouit hrana vi-i cu dramul cintarita, Clod sudoarea fruntei voastre curge'n fat& dogorita, Cad o vitriga poveste ie stapina pests oameni: Altul vine as culeagit ce'n pamint, to -al pus sa sameni I

Slugareasch cu-i ii place lea nu pot sit fiu slugarnic §'apol zeu ca nu-i de mine sit muucesc $i sa, fin haruic. Nu-s nitscut in si de lucre, ce-o sa far pacatu-I mare, Dar pitcatele-s pe oameuIt zice-o vorbit mi se pare. Cum se stau inchis la carte, clad soseete primavara, Cind volos priyighitoarea cintien cringuri toatit sara, Ciud pe ceriul ce s'aprinde dogorit de mil de raze Fluturaeinipaserele prin lumina, scinteieaza? Cum sit ran to dud atuncea de la tirg ei de in muncit s'alergl in fuga mare In piraul col din luncit, Unde-asculti pe iearba verde dulce zgomot de izvoare $'adormind mai uiti, sarmane, gindul reu ce to omoara. Zeu 1ultati-vii, la mine ; num,/ zdreu %egipotloage Hoitul mien able se tine covaind pe cotonoage, Capul slab balfilaleete clod pe spate rind pe mac §i cind merg ai zice, frate, lama miei c'aci vreaal-Ioumar. Foaruea crunta far' de vreme gitnl mieu o sit-1 zugrume Dar n'aei vrea schimb vieata pe tot aural din lame. Lasi gerul sa mienghete@icaldura sit ma ardit De eh clue de ogradit gitul mieu sit-1 pun in zgardit. Ca o stincamitapasii al vietii jalnic greu §'otileta, mor, lipsit de preot intr'un cant, sarinanul ieul 254

Dar ce-mi past pAn' atuncea lumea'ntreagt o cutrier Cu furnicele bogate nit strecor si Ion, un grim Tnatt ziun-i seri:Atm-ire, serbatoare luna'ntreaga, N'ai stapin si n're clue capul tau mereu sit-1 dreaga Vrai st dorm!. inchide ()dui n'are tine st, to scoale. Si lungit pe iearbit verde asternutu-i cit de moale. Train! mien e fax de grija, n'ar li grija de mincaro, Dar pe lumea tietloast griji de- aceastea eine n'are, Nu le bag nici ieu in sama, si rAbdind le yin de hac ; Cite! de-asi vrea, sit-mi fie ciuda n'aiii avea co st le fee. Si cind scirba., boala, truda, dau ntvalt, poste mine, Cind de chinuri si nacazuri 14t-m! ieu lamea'n cap imi vine II mai zit si ieu din gurA cite-o dein& cite -un cintec $i cu degetele toatp bat din cobzti petite pintec. A. C. Cum. Bruxelles Octomvrie. DIN POEZIILE Lid EIIITNESCU. (urmare) irrkparat vi Proletariti.

Pe blind de lemn in scunda taverns mohoritfi, Und.. phtrunde ziva printre feresti murdare, Pe ling5, mese lunge stttea posomoritit, Cu fete intunocoase o ceata pribegitt, Copil :Arad' si sceptic! ai plebe! proletare. Ali I zise unul spuneti ct-i omul o lumina Pe lumea astt &int de-amen/1 E} i de chin ? Niei o scintee 'ntr'insul nu-i candid& si plintt Murdart leste raza -i ca globul eel de tin& Asupra caral dinsul domneste pe deplin.

Spuneti-mi ce-i dreptatea ? Cei tar! se ingradirt Cu-averea $i mttrirea in cercul for de leg!, Prin bunuri ce furart in veci vezi cum conspirit Contra celor, ce-dinsii In lucru-i osindirt Si le subjugit munca vietii for intregi. 255

Unil plini de pia" petrec a for vieata, Tree zilele voioase si orele surid, In cups yin de arobrit iearna gradini, verdeatit, Vara petreceil, Alpil en fruntile de ghekra, lei fac din nQapte ziat s'a zilel °chi inehid.

Virtutea pentru dinsil lea on existA. rose V'o predica, c'aci trebui sit fie brate tari A statelor greoaie care trebuie 'mpinse Si trebuese luptate resboalele aprinse; traci vol murind in singe, iet pot sa fie marl.

Si flotele puternice s'armatele fiiloase, Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor, S'acele milioane, ce In gremazi luxoase Sint strinse la bogatul, pe eel s6rae apasa, Si-s supte din audoare prostitutul popor.

Religiea-o frazii de dinsii inyentata ca cu al el putere se, Ye apiece 'n jug, Cad de-ar lipsi din inimi speranta de resplatii, Dup5, ce-amar muneirati, mizeri vieata teeth', Ati mai purta osinda, ca vita de la plug ?

Cu umbre, can nu stilt, v'a'ntunecat vederea Si v'a facut sft credeti, eft yeti fi resplatiti.... Nu! moartea cu vieata a stins toata pracerea Cel ce in asta fume a due tunnel durerea Nimic n'are dfncolo, cad' morel sint eel muriti

Minciuni $i fraze-i totul ce statele sustine, Nu-i ordiuea fireasca ce 'lei a fi sustin, Ayerea sit le aperi, marirea s'al for bine, lei bratul teu itniarma, ca sa lovesti in tine Si pe voi contra voastri in lupte, lei ve. min.

De ce sit fiti voi sclavii milioanelor nefaste Vol, ce din munca yoastrA abiea puteti tral? De ce boala si moartea sit fie partea voastril Clod Tel in bogetie cea splendida si vastA Petrec ea 9i in ceriuri, n'au timp nici de-a muri? -256 De ce uitatl ca'n voi le si numar si putere ? Cind vretl, puteti prea lesne pamintul sa'mpartiti. Nu le mai faced zidiuri nude sit 'nchid avere, Pe voi undo sa'nchida, clad impinsi de ciurere Veti credo e'aveti dreptulQivoi ca sa tray. lei ingraditi de lege, plarerilor seas §i sucul eel mai duke pamintului it sug, lei chieama 'n voluptatea orgiel zgomotoase De instrumente oarbe a voagtre fuel frumoase : Frumusetile-ne tineri Wring for distrug.

Si de 'ntrebatl atuncia voila ce va remine ? Minim, din care diusil se 'mbata in placeri, Roblea vieata toga, lacrimi pe-o neagra pine, Copilelor patate mizeriea 'uruyioe.... Iel tot si vol nemica... lei ceriul, vol dureri I

De lege n'au nevoie virtutea ie usoara Cind a-I ce -ii trebueste... lear legi sint pentru vol, Vona', va pane lege, pedepse Ira mascara Cind mina v'o intindeti la lamina' zimbitoare, CAci nu-I iertat aici bratul teribilei nevoi.

Zdrobiti orindueala cea crude- si nedreapta Ce lumea o imparte in mizeri $i bogati Atunci rind dupe moarte resplatii nu v'asteaptit Faceti Ca 'n asta lunie B5, alba, parte dreapta, Egala fie-care, si sa traim ca frati I

Slarmati statuea goala a Venerei antice Ardeti acele panze cu corpuri de ninsorI Iele stiruesc in suflet, ideea ueferice A perfectiei umane gi Iele fac sa pice In ghiarele uzurei copile din poporl

Sfarmatt tot ce atita inima for bolnava Sfarmati palate, temple, ce critnele ascund Zvirlitistatui de tirani in foc sa curga lava, Sa spele de pe pietre ;yang Si urma sclava Celor, ce be urrneadt pan la al lumel fund! 25't Sfarmat1 tot ce arata mindrie si avere, 0I dczbracql vieata de haina-1 de granit, De purpura, de aur, de lacrimi de wit, SA, fie un vis munitI, sa, fie o parere Ce far de patimi trece in timpul nesfirsit. Ziditl din darmature gigantici piramide Ca un memento more pe al istoriei plan, Aeeasta lest() atta ce sulictu-ti desehide Naintea veciniciel; all corpul gal co ride Cu mutra de vinduth, cu ochiti vil si viclean. 01 aditeeti potopul, destul voi asteptarati Ca sit vedell ce bine grin bine o sa. ieas', Nernie... Local hienei il 10 eel vorbaret, Locul cruzimti vechi eel lIn si pizmataret, Forme le se sehimbara, dar real n remas.

Alunci vii yeti intoarce la vremile :twit° Ce mitelo albastre ui leoptesc ades Placerile egale egal vor fi impAtite, Chiar tuoartea cind va stinge lampa vietii finite, Vi s'a pitrea un Inger Cu part!l blond si des.

Atunci veti mud lesue fara de amor si grija Feeiori-or trio 'n fume cum vol ati vietuit, Chiar clopotul n'a pliinge cu limbs lui de spija Pentru acel de care norocul ava grija Nimeul de-a plinge n'are, Iel traiul si-a trait.

$i Emilie ce mizerlea si-averea nefireasei Le nasc iu oatneni, toatil cu 'neetul s'or topi, Va creste tot ce 'it lame Tests meta sa, creasca Va ben pan 'n fund calm, pita va vren s'o zdrobeasca, Caci va marl cand nu va avea 14 ce ital...... Pe malurile &intl. in faeton de gala Cezarul trt ce p did, in ginditti adincit Al undelor grew %uet, vain a in grault A sate d'echipajuri, gindiroa-i n'o insala ; Poporul loc Ii face Client si uufilit. 20 - 258 - Zimbirea lul deeteaptit, adinea ei titcutrt, Privirea-i ce ceteste in suflete-omeneet1 Si mrtna-1 care poartrt destinele lumeeti, Cea grupit zdrentuit& in cale-i o salute. Marirea-1 le in Nina legatd de acefti.

Convins ca vol 'lel leste 'n nilltimea-I solitar& LipsitA de lubire, cum& principiul ran Nedreptul si minciuna al lumel duce friu. Istoriea umanit in vecl se destaeoara Povestea -1 a ciocanulul ce cade pe ilitu. Si lel lel virful mindru al celor ce apasa. Salut& 'n a lul (tale pe-apitratoriul mut. De ati lipMI din lume, vol cauza 'ntuneroasi De rasturnkr1 mirete; m&rirea-i rarlioasii, Cezarul, chiar Cezarul de mult ar fi chzut.

Cu-ale voastre umbre uemica crezatoare Cu zimbetu-vrt rece, de mil& parIsit, Cu mintea, de droptate si bine rIzatoare, Cu umbra voastra numal puteri ingrozitoare, La jugu-i lel sileete pe eel ce I'au urit...... Parisul arde ''' valuri, fortune 'n Id se scalds, Tumuli cu fade negre trAsnesc arzind in vint Prin limbile de flacari, ce'n valuri se frAmint Rricnete, vuet de-armo pAtrund marea cea calda Evul e un cadavruParis al lul mormiut.

Pe stradele 'ncrueite de &earl orbitoare Suitl pe baricade de bulgari de granit Se miec batalioane a plebel proletare Cu cum frigiene ei arme lucitoare, §i clopote de-alarm& resunl rrtgusit

Ca marmura de albs, ca lea nepasatoare Prin aerul eel roeu, femei tree cu arme'n brat Cu par bogat ei negru ce pe -umerl se coboara Si smii for acopArle nra si turbare In ochiI for cel negri, adinci si desperatl 259

0 Ilupta-te 'nvAlit5, in pletele-ti bogate Ieroic ieste astA-zi copilul eel pierdut 1 Cad flamura cea rota cu umbra -i de dreptate Stinteste-a to vioata de finktipricate Nul nu iesti to de vita ci eel ce to -au viiidut I ...... Scinteie marea lin& si -placele lei sure Se mile una pe alta ca paturi de cristal Prin' knee pravklite, din tainica pildure Apare luna mare cimpiilor azure Ompliudu le cu ochiul lel mindru, triumfal. Pe undele incete iii misck leganate CorabiI invechite sehehtele de lemn Trecind inert ca umbre tin pInzele umfiate In feta lumel ewe prin iele atunci strabate §i'n mita de foe galbin eta fata-I ca un semn.

Pe maluri zdruncinate de aiurirea m5ril Cezaru'aceveghiaza la trunchiul e.l plecat Al salciel pletoase $i'minor -ftapei aril In cercuri fulgerinde se pleats lin sufla,ril Al zefirului noptie$isun5, cadentat.

Ti pare ca prin ger in noaptea instelatk Calcind pe virf de codri, pe-a apelor mariri Trecea cu barba alba pe fruntea 'iltunecata Cununa cea de pale it atirnauscata Mo§neagul rege Lear.

Ulmit privea flezaful la umbra cea din noel' Prin creta-1 careI, stele lin tremurind trauspar 1 se deschide 'n minte tot sensul din tablouri A vie.tel sclipitoare... a popoarelor ecouri Par glasurl ce imbracit o lume de amar :

,,In on ce om o lume iii face Incercarea Batrinul Demiurgos se opinteste 'n van In on ce minte lumea ill pure intrebarea Din non: de undo vine si uncle merge? Floarea Dorintelor obscure s'adite in noian. 260

Al lumi 'ntregul simbur, dorit4a-ii marirea, Ial inima on carul I-as unq si traitor, Zvirlire hazardati cum pomu'n inflorire In on ce floare 'ncearcii iotreaga a sa fire, Ce'n calea de-a da roade cele mai multe 'nor.

Astfel umana roads in calea Tei inghieata., Be petrifit it unul in sclav, alt 'mparat, Acoperinddunolme sarmana lui vie*, Si aratiud is soare-a mizeriel lui fatil Fetacart intelesul i-acela-si la toti dat. In red acelea-si daruri mascate cu -alts heat §i 'n teeth omenirea in red acela gi om In multe forme-apare a vietii crud& taina Pe toi lea ii insala, la nime se diqtaina, Dorinti nemarginite plantind inteun atom. Cind stil ca. visa-acesta cu moarte se sfirseste Ca'n urma-ti remin tooth ast-feliii corn slot de dregi Oncital drege 'n lume atunci to oboseste Eterna alergare... $i -un gind te-ademeneste : ca vis al morfil eternd le vlefa lunai 'intregi." X. arbatul if stet. (Anecdote popular.). Un barbat cu-alui femeie intro zi se ciondanea. Id din cimp venind a cask s'a lost pus de-o moroncea Ca degeaba cede a case prin cotrutit ticaind, Cind la cimp Tel val sarmannl numal cade 'n bot lucrind. ,Data -asi fi ca tine-a case, zeu, m'apuc pe capul mien N'asi avea 'ntr'o zi ce face, doer din wilt sa le lett... Pan pe-amieaza cu napaste, zice, tot ar fi sfirsit Si de-acolo pan la toaca m'arsi umfla gi de dormit", Bine, alund femeiea zise, clack Testi ash, voinic PoV chiar mini sit staT a case nisi o vorba n'am sa zic". Se 'nvoira. Demineati, hal femeiea chiar se duce Si lucreze 'n tarina, inse, spune sa s'apuce : Niste unt intaia s'aleagit, puil-apol sa-i scoata afar. 261 cu cloaca, dar sk cate nu cum-va sä-1 lea vet) cioari, Ori vr'un uliu ce-va; copilul Tarsa-Iscalde, ski grijeascit Si malsiul din covattt care cede sk dospeasca In cuptionit 0,-1 pule; boraul s1 -I aaeze frumuael Icor la foc, sa pule 'Ittrinsul ai pipertu at pitrinjel Si sk cate-apoi §i alte treburi ce va mai gag Ca o bunk gospodina ce se prinde cit va fi.

Cum s'a dus ftmeiea 'ndata vriud s'aleaga 'Matti smintioa Byte 'ntriusa pan ce-asuda, pun ii amoqeate mina Si vgzind ca uu s'alege ci cu iea se zaboveate, Vrind ai alte trtbi sa flick ca mehengbiti se socoteate Sit se bath untul singuy ai budkiu 'u spate-9I leaga SA-I hurduce la tot pasul ai sruintitta sa s'aleagit. Vrind apol s'aduch spit, clod se duce la fintina, Huatauliuc, budaiul *arse, temple spa de smintina. Si se utopia ai pe dinsul de se duce ciorciolit De credeol ca dintr'o mita cu smintina a fost Yeah.

Duce-apoi ai-a cask apit ca sk flick o scaltiktoare. Scoate-afark-apol si cloaca, leaga petal de picioare Cite unul ton cu-o cfark 9i de cloaca-apol aniva Nu cum-va s'a-1 leie uliul, at se teams diSgains.

Face foe sit dea mitlaiul, dar copilul plinge. Pan copilul liniateate focu'nurma mai se stinge. Drege focal, boraul pune 9i prirt cash mai grijind Haide odata-nude -afara cloaca groznic clonckind. Iese-afarit. Un nu 11 zkreate, de In cloacit un polo luase, Dar 'apt fiind, ci cloaca pun vAzdtth o ridicase Si-o ducett.--Iel striga 'n urmit, dar remitte tot strigind, CaciCutot cu puiT cloaca se tot duce cilitnd.

Vra s'arunce dupit dinsulci tofug& uncle o 'mpunge, Uliu 'e zbor se duce, trace; Tel in urm'a suprtrat Dupit nu 11 in sus cu curia do &grab& a aruncat, Si cizind atiobilc in balta la 'nnotat apoi s'a pus. Vra s'o scoati, apa -T mare. Se desbrack, 'Care cind, Caci raciula nu-1 aateaptii, ci se duce innotind. Tot a mere lel, multi% vreme dupk lea s'a alungat Par s'o scoatit u'avti parte, fur de curl*, s'a 'nturnat. 262 Merge-a case fear la treaba si mai umbla se 'nvirteste Pitrinjel in bors sä pulesiPiperiii isi aminteste. Fuge-afara, striga cinil pe PiperiusiPitrinjel. Pitrinjelcu coada scurta si la trup mai mititel, Iar Piperiu cu coada lungs cum ie lupul din potaie ; LW Piperiti iT tale coada, celuilalt piceoru-1 tale. Le-a pirlit frumos si 'n oak cea cu bore apol le-a pus Cum femeiea-1 invatase diwineata clod s'a dus. lea copilu -apol sä-1 scalde si-1 asaza frumpl Intr'o albie 'nvalindu-1 s'apoi toarna peste iel Clocotit de-1 opareste,sicu gindulliiiistit Da de-o parte cova%ica socotiud c'a adormit. in sfirsit la rind ivalaiut ui cuptioriii veniudradea, in cuptloriii facind o borta l'a turnat de sus prin lea.

Dar cu-aceste si cu alto marl ispravi ce-a savircit So trecuso toata ziva, mai it rit la amurgit, Si tetneiei sa-i arate ca I colea volute barbat Cit de mult sfirsise treaba mers'a deci de s'a culcat.

Ciud femeiea vine saras1-1intreaba, Tel u spune Ca precum i-a zis sä facia le facuse toate butte ; Le-a sfirsit de mult pe toateside-atunci a si dormit. Dar cloccasicu puiT unde-s ? Spune i-al pazit ? Da, pazit. Dar ce barlmuri! 1 Uliul naibel I-a luat,.. Cum, Cu totul ?I -Se 'ntelege efici pe tog I am fost legat.... Dar malaiul ? Hel, malaiul de demult l'am si tumid. Ieu ram pus, bre, cu covata, doar la dracu-s mai barbat. Cum turnat ? I Am spait deasupra.... Cum ii dote Inaba 'n minte Ca-mi va face Tel comedil nu'a.steptam lett din 'nainte. ,,Dar pe strale ce Testi scirnav? Ce comedii? Ce -al piltit?... lea budaiul cu smintina s'a var-at si m'a stropit.... Cora se poste ea se verse?! Uncle dracul l'ai fost pus ?.. Pupa cap. Si la fintina s'aduu apa cind m'ain dus S'a varsat atunci.... In apit?... D'apu 'n oala socotesti? --263 Dar Piperiii ce dracul are? Tibh tine ce scincesti ?... Iea, phhaie-afurisita, vra sa -mI fach marafet ,Celalt tare,§ipiciorul doar aceluia1-ainWet L. learn Tel de coadh, tiph. Cum la dracul, ad fost nebuu ?. Ba, le-am pus in born, ca omul, duph cum mi-al zis sh pun. Dar copilul? Hei, copilul cum l'am pus de l'am schldat Adormit'a mititelul. §i acum doarme, id tot culcat.

Dragul mamel, zice mama, si sh--1 vada s'a pornit, Dar mergind gasi copilul wort ca morti'utepenit. Plins'a iea, cum plinge mama, a 'heart, a tot tipat, Pant cind trecindu-i plinsul de bArbat cu ochii-a dat. ,, Fugi de-aici atunee-I zise, dinainte-uai nu mai sta, mincat copilul, du te, bagh-ti capul unde-va Ca sh-I facem ingroparea,tii ca bald n'avem nemic". D'apoi unde-asi merge oare ? Unde stii atita-ti zic. Mere Ia nasul Pops Bine ", zice lel, si bad porneste; Jear femeiea nachjita fuga'n sirazneste: Ce to duel cu tidva goals? Iea-ti caciula". Iel Tear vine, CI ladiusa 'ntinde mina. Ce to 'ntinzi acum la mine? Fugide-aid si-ticats singur undo ce ma a-zi ti-al pus. Apu'n balth'atn dat'o, dar ca spa s'a tot dus. Osindi-te-ar, mergi la dracul ",zice leacilel porneste.

Deridica lea prin cashsicopilul mad boceste, Dar barbatul ea sa vie parch nici nu se gindeste. lese lea sh vada undeI, mad intreaba de vecine Unde-1, undo -T? learh una ce pe urnoh-oleach vine, zice : Lele Yoh ti-oi spune, nu T pierdut al tali barbat, Chci cu capu'n poarta popel l'am vazut scum bight. T. D. Sperantei. 264

Despre strlgoi Zstripe sau strigoaiee. De la timpul cind a legit numarul cu articolul despre strigoikipa'n& acum, mi s'au trines multime de povestiri atit din Iasi cit§i dindistrictul FAlciu, cred ca in curind voia priml §i de aiurea.Pan& atunci voi public& pe scurt materialul ce mi s'a trimeg ; Tear dup5, ce voiii fi adunat astfelia material cit mai bogat de la Ito- mini voiii IAEA mai departe gi voiti ar&ta ce cred alto popoare In aceast& privinta. Din Iasi am primit de la Dl. A.Gorescu, unul din abonatil nogtri urmatoarele cunogtinti : Strigoil se mai cunosc gi de pe aceea c& au picioare ca de capr& on de gise5, tot odat& au obiceiti de a se a/it& adesea sub chip de c&lugari gi de a se preface in dui, in gh'ini gi in alte dobitoace. Se leagti de oameni, data le respunde tine -va cind ii intreabh on ii striga, de a- semenea se zice ca nu-i bine sa chiemi noaptea mica s'au cinele ca poate aude vre un strigoia gi o pAtegti. Cind str5..nuti noapteaqi-tizice tine -v& de bine", sa nu mul- tamegti, ca poate fi strigoiul gi capat5, putere de-ti suge singele.Se zice de asemenea ca strigoaicele lea mana vacelor §i de aceea se pun brazde in stilpil de la poart& in spre sfintul Gheorghe.Cine vede strigoii baindu-se pAte§te reu :dacii le respunde, 11 apud, la btitale ; de nu, eatace§te ci d& in vre un ieaz on groap6.Venirea strigoilor la locul luptei se prevestegte printr'un vuiet ca de junet. feat& acunaa cite-va povegti despre strigoi : Fata Maranda spunea ca o daft& de ziva tatani-su, viind tirziu a cash, s'a intilnit cu un calugar. CalugArul a intrebat'o undo SQ duce, lea i-a spus, atunci strigoiul s'a luat dup& dinsa ;parintil cum 11 vazura, au inceput a-1 poftl sa intre, ins& mama Marandei bags de sama ca oaspe- le avea picioare de caprh'. indat& aprinse tamlie, strigoiul incepa a puial gi a da innapoi On& cesileddin casa. Cum l'au vAzut afar& au incuiet de grab& ugele gi s'au 205 pus pe are tamile, pe rugacinni §i pe matanil ;strigolul tot mofaiea pe la !ferekiti tii tocmai la cintatul cuco§ilor a pierit. I eata o povestire despre bataile strigoilor §i astri- goalcelor sere sfintn1 Andrei& Se spune ea un Galandin Miroslava dormea in spre sfintul Andrei la o baba.IntAn tirziu se trezeqte §i ce, sa vada :baba la vatra se ungea cu ce-va dintr'un hirb, nu trecil mult §i tu§tiii strigoalca pe horn. Calaravul Yea sabiea se unge$i leltot din hirbul babel hi se trezeste de o data la o respintene cu o droale de strigol ,intre caril §i baba.StrL oil se bateau tot zicind niqte cuvinte (pe earl, din nenorocire, le-a ultat Dl. Gorescu). Soldatul s'a amestecat gi id la lupta, lel &Idea cu sabiea, strigoiii it zgirieau cu unghiile.Cind au cintat cuco§ii s'a tre- zitonulin pat fuse otenit qteying. Povestea cu fata cea de imparat a auzit'o §i iJl. G o- rescu cam altfeliil si a nume nurnal D-sa o cunoalte in trel chipuri. Acel ce nuinea in besereca iera, dupa unit un soldat, dupa alt,ii un baYet sarac, dupa alcii un ibovnic siirac ;dar tati au cerut cite trel care de curechiii, cite trey de cartofe qi cite trey de sfecle.Areste lucrurile-a a§ezat in tree colturl ale bt surecel, Year pLitoriul a stat dinnaintea icoanel Maicel Domnului, inchinindu-se. Fata s'a prefa," cut in bivol §i dupa ce a mincat curechinl, cartofele §i sfecleles'a sculat in don& picloare Si a venitat minince hi ye Wet, dar an cintat chiar atunci cuco§iisii)i- volul a crapat, implind besereca de singe negru ca pacura, cad singele de strigoiii Yeste negru ca qi cel de drat. Teat& acuma pove0i trimese de un elev de aice din la§Y. 0 fata se indragise cu un flacau strain care tot venea pe la did. Mind c5, Tel o tot indemua, samearga cu dinsul, fatas'adus qi s'a intrebat do o baba cum sa facA. Baba a invatat'os i. lege de sumanul fiacauhv o ata qi sg, o lase sa se deph'ne, rind se va duce lel a casa, mai pe urma BA,tot stringa ata $i se vada unde-I va fi flachnl. 266

Fata facii dupe povata6i,luindu-se intr'o Barg dupefla- cat,ajunse la o beserech, uitindu-se pe fereastra, ce sa vada, flacaul qedea in strana qi rodeo, un cap de om. Fata la fi:gh, §i a spus in sat ca flacaul bera strigoia. In. povestea urmatoarese vede ce a petit-ofata care n'a ascultat do povetele babel, In loc se caute uncle sede flacaul, fata a fugit cu dinsul, dar norocul lei ca a luat un val de pinza.Merge fata cu flacaul, cit merge, de la o vreme ajung la un tinterim,strigoiul indeamna pe fata sa intro pe bort.% in mormint, fata nu vreasi-I zice lul sa intro.Iel fata ii (la valul de pinza gi strigol'ul incepe a trage;fata lash' valulila nigh, a- junge la un sat; nicaierI nu vede lumina, numai la o cash se zarea un plc, fata intra acolO §i vede un mort in mij- loculeasel. Fata _se ascunse dapa cuptioriii, numai ce venitistrigoiul gi incepa a cere fata de la mort. Mortul (poatei Tel strigoiii) spunea ca n'are nici o fata la dinsul, apol incepura a se bate §i se batura pang la cintatul cuco§ilor, cind chzurh, amindoi morti; cum se albi, de ziva fatase furi§edin cashgrspuse ce-a petit.Oamenil mersera de batura pall' de stejar in inimile strigoilor, cind au ajuns paril in inima au tipat gi nu s'au mai sculat din mormint. Dupe aceea ieaca §i alth, poveste din care se vede obiceiul strigoilor de a se preface in cirri, precum ci ch, femeile sau fetele luate de strigol se pot face ci bele strigoaice. Un flacau strigoiu, cad avea coada lungh, ca de lup, lua femeie inteun sat §i trafea destul de bine cu dinsa. 0 data bera sa se due& femeea la popuwi, bhrbatu-su i-a spus sä lea sama ca are sa vie la din' sa un tine mare, negru ci are sa dee d9 tot s'o minince, Tea base sh, nu se sparie, sa lee lemnul de la car §i sa -I dole peste botsi cum l'a incrunta scaph, de dinsul.Dupe ce s'a dus fe- mebea la popucoI, strigoiul s'a suit pe-un deal, s'a dat de trei orb de a tumbai s'a facut tine negru ci mare §i a pornit la femee, cum a ajuns, de tot la dinsa s'o rupa. Femeiea lea lemnul de la car qi-I trage cite-va, clan degeabal 267 nu-1 putea incrunta, apuca atunci grebla si-i trage una de tocmealA peste bot, de i-au cazut dol dinti.Cinele a fugit, s'a facut Tear om si a venit la femele, dar cu gura piing, de singe si cu dol ding cazuti.Atunci s'a pri- ceput femeieaca',barbatu-su a fostcineleeel negru. Mal pe urma, cazii la pat strigoiul si marl, il facura cele cuvenite 0-1 pusera in mijlocul easel cu icoana pe piept. N'emeiea sedea de-1 pazea, numal vede a se scoala strigolul si da dupg dinsa, femeiea fuse $i n'a scapat de dinsul pan& ce n'au venit $i altil sa stee cu femeiea pang. ce l'au ingropat. La cite-va zile dupa ingropare sedea femeea in casa cu mai multi oamenl cind de o data vede ca intra in cash' o gaina neagra si se bag& sub ceaun. Tin om merge s'o vada o iea'n mina si cind s'o arate se face nevazuta. A mai venit strigoiul de cite-va ori, dar n'a putut intrh ca ierau toate lucrurile resturnate.Oa- menii. I-au batut un par de stejar in inim5, dar find ca n'au nemerit'o bine, peste patru -zeci de zile Tear a venit a casa, cu secrilul in cap, a luat femeiea si a facut'o strigoaica.Ca sa scape de din;ii le-au batut cite un par de for ascutit in inima. Taclai Ochiu de la Deleni, linga Husi, vor fi vr'o patru alai, iera strigoia. Cit trai pierea din casa'aproape de cintatul cucosilor. Fu primariii. Dupa moarte gasira la mormintul lul o bort& cit o gura de nick& prin care iesea strigoiul, se Ikea tine, venea a casa si imblavi- jiind in prejurul Tel,se mai fa' cea capra, ginsca $i ca sa nu mai ieasa it omorira, cu un par de stejar. A curs dinteinsul un singe negru ca catranul qi a tipat foarte tare. Cind l'au dezgropat, l'au aflat cu fata'n jos in secriiii. Tot in judetul Falciului la Crel,esti iera un om q i o femee. De la un timp ka sama barbatul ca femeea lui se punea in toata sara in vatra si torcea pang, aproape de cintatul cucosilor si innainte de cintat pierea, ducindu-se prin horn. Dupa ce a murit, venea noaptea la copil $i -I la. Omul 'II intrebA tine i-a Mut, lei spuneau a mama §i a le dadea si parole, dar pan& a doua zi se faceau car- 268 buni. bite° noapte s'a pus omul la pinda qi i-a traso palma, cind a v5,zufb, femeea a fugit pe horn. Barbatul a elms prin sat §i oamenli s'au dus la mormint au gasit borta, qi au omorit strigoaica tot cu un par de stejar. Tot in judetul Rilciu ieraudoi ciobani unul slab li unul gras. Cel slab lora strigoiii, o data cedeau amindoi cue vorba, cel gras zice,celuialalt : Mai ce mama dracului aI, de ielti al,la de ogirjit qi de priiph'dit."Iean cula-te de sal% in locul mieu §i vel vedea de ce-s aga." !era noaptea spre Sfintul Andrei& Cel Bras se prince, noaptea numal ce vine o striga, 0. il 1oveqte peste cap cu capasi nil, il preface a- qh in cal, se Buie pe dinsul 0-1 stru- neqte sA, o dud'," la locul uncle se bat strigele. AcolO s'au pus pe Vatut, fear pe dinsul Fau 15,sat ling5, gard,lel a lepAdat c5phetrul 0 cind a venit striga, i l'a pus lei fi a fAcut'o ieap5,, apoi a inchlecat pe dinsa qis'aprimblat prin sat 'oat la cintatul cucoqllor, cind a pierit strigoaica. Mai pe uring au aflat morn iintul lei §i au omorit'o. 0 fat5, din districtul Iaqi se maritase cu un strig °ill §i de altfeliti nu-i facea nemica, numal 11 aducea tot carne de otn de-i facea mincare. Strigoiul se acea ba baba, ba femee ting,r5, §i o tot ispitea cum traiqte cu. 135,rba- tul. Femeea nu spunea nernicA. 0 data s'a prefacut strigoiul ca mama fetei iii atunci I-a spus fata toat5, pricina. Strigoiul s'a incruntat, A omorit copilul rifeu eea, 1;3i i-a mincat. Mai beatqi un mijloc de a face pe un copil cu coada," s5, nu fie strigoiii. Au obiceiii c5, le tale in fie-care tuna o data coada cit cre§te, a,0 cred c5, nu poate sa fie strigoiii. I. Nadejde. Dl. Dr. Severeanu on Civiale? In No. 6, anal al III-lea, alrevistei ,.Spitalul"din Bucure§ti a lost publicat5, o observatie culeas5, de dl. L. Iarchi, intern la Spitalul Coltea ; be vorba de scoaterea unei pietre din beqicti li se spune cum a facut Dl.Dr. Severeanu operatiea. In No. 7 Dl, St. Posa, internal a- M-0 celuiea-0spital, aratg alt.& operatie tot ca area descris. inNo.6 agi inchee cu urmatoarele: Ca reflexiune, principalul ieste de mentionat procedeul operator. Com- binatiunea, de tale (taieturg trebutea sI zich, dar find frantutqte.taille," ce lera de facut?) perineala mediana cu cea bilateral& pe care dl. Dr. Severeanu a urmat'o a- tit aci cit qi in cazul publicat in numgrul trecut,leste tin procedeu ce nu se mentioneaza in autori, du care se recomanda prin sine insuli ca superior cu mult asupra celor alto- doug procedee practicate sepArat. Iel deschide calculului (pietrei) un spatiumatlarg de extracjie, pe uncle ar putea fi scos un calcul destul de mare, far5, inse a db, Inuit& intindere celor trei laturiaincizii16/1, rear prin aceasta firs a prezenta nicr un pericol. Onoarea re- vine operatoriului nostru a i pentru aceasta trebuie sä-1 nurnim procedeul d-lui Dr. Severeanu." De unde a luat dl. Posa ca proceileul"nuYeste fn autori ?Spus'a asemenea lucru Dl. Dr.Steve'', an; ori dl. Posa a vroits&-1lingua sea ? OA cum, reu. 'les? la capat, cad procedeul" ieste descris cum vg put lucre- dinta din cele ce ur neaza qi Civiale traIeb, pe la inceputul veacului nostru. Rev. Spitalul" au. Ill. No. 6. Manuel Spitalui Colta. Serv.D-lut de Prof. Or. Severeanu. Midecine Opfratoirs Calcul Vezical.Estractu prin jeer talia perinealet. Vinderare. J. F. AIGNlJ Oservatie de L. Iarchi internul Seconde partie. serviciului Paris 1877. Procedeul Intrebuintat in acest Taille gnedio-bilaterale.Pro- caz de Al. pro. 1)r. Severead e cede deViviale. LElle ne differe o combinalieataliel mediane cug» ere de lathinebilaterale qae talia bilaterala Ast-feliii primapar, la maniere de faire ripcision parte a operatid adici incizia par-de teguments.Cette incisionse tllor moi papa la uretra a face°fait sun le raphe median dans une prin procedeultaliei mediae pe&endue de 3 c. m. et s'arrete au 270 cAnd tlierea colulul 0 a prostate!decant de l'anus Ou coupe con- a Waco prin acela at taliel bilaelle par couche juggle a ce qu'on terale. Fag 187. arrive sur le bulbe qu'on menage avec soin. Continuant a couper Rev. Spitaial" No. 7. an. 111. dans la partie inferieure de la plaie, on arrive sur la portion membra- Spitalul Colfa.Serviciul chi-neuse de l'urethre, qu'on ponctionne rurgical al d-lui Prof. /)r. Se-et qu'on incise. vereanu. reste se passe comme dans la taille bilaterale sauf que l'inci- Calcul Veziral. sion de la prostate eat faite moins Estrac(ie prin tuba perineuld,obliquement, en se servant du li- observafie culeasd de inttrnul ser-thotome double a lames transver- violated, St. Posa. sales. Civialoconseille do ne donner aux lames un deartement Atunci operatorul cn un bistu-de plus de 25 m m. ria Me& ineisiunea Integument() Pag 619. In sens longitudinal pe rateul median dupe curbura cateterului, incisia Incepe la o distant de 2 c. m. de la anussi seprelunge9te In sus 2 C. m.gijumatate, tegumen- tele tesutul celularciaponevrosa Inferioark fiind Mete operatoriul introduce indicatorul mine! sting! in plagi se servit de el ca conductor bisturiuhzi Tear eu dreapta practice incisia celor alte part! perineall si portiunea parte! membrAnoase a uretrel. Llsind bisturiullualitotomul dubluiidupl ce fixl deschiderea lamelor fl Introduse In plagi, etc. etc , Pag. 216. Restul e ea in taliabilaterali. Un Student. GATEALA *). Numai dung din simturile omene0i Out artistice : sinfulauzulni si al vAzului, pe can le numim intelectuale. Mind ca numai intiparirile primite prin organele acestor ) Dupa Letournents traducere. 271 doug sinituri pot fi reinviete ; numai iele pot fi chiemate la- minte prin imaginatie, cu sau fdra, voiea noastra.Omul poate incerca, a le arata, din nou intocmal cum le-a vazut on auzit facindu-le de feliurite soiuri, combinindu-le in mu de chipuri. De ac plea s'au nascut artele frumoase. Dar ieste o aratare, mai simply qi mai veche da sinatului de frumos : gustul impodobirei, care se afla pe tot pamintul, chiar acole uncle nici urma nu se gaseqte, de arte pla- stic°, de pilda la Fuegieni.Omul innainte de a zugravi cli de a sculpts alte lucruri §i-a zugravit qi sculptat trupul. Dorinta de a fi frumos, adeca de a face asupra sa qi asupra celor ce-1 vad o intiparirea placuta prin culoare gi prm forma trupului, nu o gasim numai la om. Multe dintre animale o simtesc §i o arata, mai cu Barna', in aqa numitul anotimp al amorurilor." Nu poate fi tagaduit faptul ca unele paserl qtiu sail netezasca penele,sa le (t- rate placute §i BA, le faca stralucitoare.De pilda hulubil, curcanil gi pflunii, etc.S'ar parea ea nici un animal n'a gindit a se impodobi cu lucruri straine. Totu-f# o pasere din Noua Guinee ale carei obiceiuri ni le a descris 0 Beccari, le pe acest drum. Adevar, null impodobegte trupul, dar in anotimpul amorului" pregatefote un soiii de grading impodobita cu flori stralucitoare §i cu pietre colorate ; face chiarin. acest "eden" un soul de cladire, §i indata ce ispraveqte acest rain pamintesc, 41 aduce femeea, pared ar vol sa o subjuge prin asemenea stralucire. Omul, fiind mai cuminte de cit animalele, Intrebuin- taza pentru a fi, on pentru a parea, frumos, nascociri mai multe ;qi le foarte bine a studiea aceasta aplicare la deo- sebitele triburiale neamului omenesc.Chipurile intro- buintatesint feliuriteqi pot fi impartite in mai multe soiuri §i categoril. Omul vechiii din pricing goliciunel lui obignuite a gindit mai intaiii sail' zugraveasca kii sali talueze acele parti ale trupului cari mai bine puteaufiimpodobite. Aceasta s'ar putea numi faza primitiva a impodobirel. - Au merii unil foarte departe, soul[ tind frupul prin cluntiri, tie cari le void. Ingira. Anglo uncle civilizatiea se desva'lea, omul se imbrac din be in ce mai muTt 44 ca ipartile cart puteati fi ith- podobite cu hgravelli cu tatuAri ierau mult mai pu- iiie. $1mai on Emma ciuntirele $i schimbarile de forma, thud did oe in ce mai despretuite, se parasira. In aceasta epoc'a, gusul impodobireistg, idpodoabe purtAtoare gi trecgtoarecunt slut juvaierele,cari an Inca oare care leAtAra b-aciuntirile, on gatelele capulul mai mult on mai putin artigtice ; dar mai cu mina se Sileso a sbhimba taietura straielori a potrivicolorile. Despre boYeli si tatuare, Cit Ye vorba, despre impodobire, apoi in toga Mela- nezieas de la Tasmaniea papa la Paptiasiers, leste in obiceiuri o asemanarb foarte mare, ci mai ar fi tine -VA -tits a cre4 ca au h origina minutia, (lac& o multime de fapte n'at arata ca spiritul omeilesbj mai cu saMil la inceput, lucra in acela-si chip in toate terile £}1 la toate rasele. in twit& Melaneziea, coloarea ro$ie are cua mai mare cinder si de obiceii du aceasta le place sa se zugraveasca. Bietul Tamanieanb Iungea trupiil cu grasime de tvantbdt de vitiel de mare; on de cangur, etc. in care mar adaugea lutigor. Innainte de a mere is, jog on la Vizite, bavaleiii de moda, australieni, iii trag pe piept&ipe, pidob,r6 linii voce yi albe inorucisate.Ast-feliiiimpodobiti, se privesc si se rotesc cu q placerepicq p fudulie pe care laid nu q pot stapini.Femeilaaustralienese iimpodobeso mai putfin de cit barbatiI, lucru ce f;e Intimpla foarte, des la selhateci,Lanai)* 4 batalie, barbatil se gatesc, ungin- du-se cu colori galbenepirosii. In l'apaasiea si in Cale- doniea noug, poloarea rosa fie mai putin Antrebuintata in gAtir6.Totti-gi Neo-daledonienilor le placeito$111gi se silesca -lbinro$1 partil bu var. lkiittru a,fie infrumiihe0, MelAnezieanui seqitattleaz'a pipit.InTahmaniea vi 1 Atstrbliea, Alt barba(il. oft' $1 273 femeile lel fAceau oil: 41 fac Inca, cu o pTeatrei ascutit5,, mete taiturl lungi ei paralele pe piept, pe mini, pe umerT ei pe pulp% ei cari tamaduite remin de o culoare mai de- schig. iaceasta Ye o podoabri, foarte pretuith' in Au- straliea. Tatuarea Papuaeilor din Guineea Nou5, Ye tot ast- foal,nurnaI la Tel tiiieturile adesea se IncrucieazA, $i in unele triburT, tutuarea Ye numaT pentru barbaff. Mal cu lama in Polineziea tatuarea Ye foarte Intinsa si din ce in ce mai cu ghibacie fa'cut5,.Chipul tatuarei din Melaneziea le foarte aproape de eel din Polineziea. Melanezie- nil fac numal t5,TeturT ei nu se inceare5, a color& cicatricile, pe cind Poline4enii nu fac de cit un feliti de impunsaturT in cari pun materil colorate. Cel Intaaiii le fac cu o pleatra ascutith" orT cu dinti de rechin, eel' de al doilea cu un pieptene cu cit.,1-va dintI ascutita. In Zelanda mud amindou4 modele s'au amestecat. Aice tatuarea cu taTeturT Ye temeliea, darcea, en impunsaturT slujeete spre a impo dobi ei a inca'rca izvoadele.Pun mare insemn5,tate pe asemenea podoabe ;Ye un semn de marire, care se face mai cu same pe fate, in un soiii de arabescuri, si femeTe- lor le Ye aproape oprit5, aceasta podoab5,.Figurile slut boite ei tatuatoriul are ingrijire de a le zugravi mai in- Mill pe piele ca in Polineziea.Tatu Tea de pe frunte la Neo-zelandejil a avut cite odat5, o Insemnare neaeteptat5,. AO de pild5,, note misionari cm:111)5'1.1nd de la un eef cit-va pAmint, semnul de pe fats,vinatorTuluT a fost desemnat in act ca un chip de isclaitura. Totu-el aceasta tatuare aea, de iscusit5, nu impiedeci, pe locuitori de a se zugravi. Gel' din Noua Zelanda au obiceiii de a-ei unge trupul ei fata cu o unsoare amestecata cu lutieor roe ei, fiind a nu Ye oprit5, femeilor, de aceea Tele se boTesc mai mult de cite brobatiT, cariT adesea se mai stapinesc de a se bol macar pe obraz de fric5, sg nu-eT ascundA tatuarile. In toate celelalte arhipelagurl polineziene, tatuarea cu impunsaturT Tub, sau Teste inc5, singurg intrebuin4at5,. Numai cob mai de rind si copiii Terau scutitI de tatuare; Tear barbatil eifemeilese tatuau cu Ingrijire, mai cu 21 274 Barna cei dintaiii; femeile 10 tatuau putin fata, inse 41 destoeau irtima prin aceea eti- 41 tatuaii pulpele de suh si dosul cu izvoade feliurite, pe cari le aratau cu placere. In toate aceste insule tatuarea iera de obiceiii colorata negru kli cite °data albastru.Dar aceasta mods care se gasea pana, prin insulele Pastelor, iera pe drumul parasireii Inca din vre nea eitlatoriei lui Kotzebue, in vremea aceea locuitoril insulelor Navigatotii se margineau a he bol albastru de la snlduri pans la genunchi facinduli ca un chip de pant aloni. In sfirsit tatuarea le foarte cumpatata in America, dar se% ede $i in America de mieaza-zi la mai multe tri- burl.La Acestea le din potriva tpodoaba femeieaka si nu sta de cit in cite-ve. EMI trase pe fata : de obiceiu fe semnul ca fetele slut bune de maritat. Indienil din. Arderica de mieaza noapte, calif sing a0, de ghibaci in zugravire de totemuri" si de ieroglife, nu intrebuintaza mai de lod tatuarea, afara de femei cari 41 fac oare cansemne pe fata. (Va urma.) Sofiea Nddejde.

Despre eleetrieitate. (urmare.) Innainte de a merge mai departe trebue sa indrepl o gresala strecurata in numarul trecut. In lbc de a Nice a electric Wile de acelalsi f lig se resping qi -cele de felig deosibil se otrag, la pag. 239 s'ais tocitai din potriva. Fireqte ea cetitoril, chiar data n'ar fikJtiut dinnainte a- ceasta lege, vor fiva',zut de pe experientile descrise mai sus ce-va ca, legea a fost data grelit ;dais hpre mai mare siguranta n'am voit sa las gresala neindreptata. Nina acuma am aratat experienWe, ware de facut, din cari urmeaza ca toate corpurile frecate pot ha se e- lectrizeze ;deosebirea leste numal ca borpurile numite bune conduca'loare, data nu le tinem prin mijlocul Imor dor- 275 purl neconducatoare isi pierlielectricitatea ce o caphta Para incetare ash ca nu -I chip sh le vedem tragind corpurl usoare.Pierul ca si alte metale ieste bine conducatoria, steclasirisina sint rele conducatoare. Ieat5, acuma alta experienta din care vow putea scoate alte inchieri. Imam doua tabliti rotunde, de metal, cu cite o coada de stecla, frecam tablitele una de alta iinindu-le de cozisiapoi le despartim lute. Cercind acuma, vedem ca amindoua tablitele sint electrizate si daca cerch'm Cu, pendulul electric on altfeliu, vedem ca una ieste incarcath cu electricitate de cea risinoas5, Ki una cu de cea stecloasa. Pen- tru a face mai simtita electricitatea trebue ca discurile sa nu fieIntotul de acela-si feliii, (lac& sint de acela-si metal unul trebue sä fie mai cald, etc. Inasemenea caz ta- blita cea mai calda se electriza75, ca risina, ceealalta ca stecla.Daca am lua doul tablite rotunde, una de stecla lustruita si una de metal on de lemn acoperit cu postav i tinindu-le de cozi le vom frech, ne vom pu, ea incredinth ca una s'aelectrizat ca risinasiuna ca stecla.Daca, le apropiem de pendul #aka sh' le despartim vedem, ca nici nu trag bombita, nici n'o imping ;prin urmare cele dou5, tablite au electricitate tot atit de multa inse nu de acela-sifeliti, de vreme ce pe cit atrage stecla pe atita impinge risina sau din potriva ash ca bombita sta pe loc. Stecla lustruita frecata cu lina se electrizaza ash cum am vazut din experienta frecarei bastonului de steel& cu postav ; stecla nelustruita, frecat5, tot cu lina se electrizaza in tocmai carisina. Teat& acuma ur sir de corpuri ; fie-care dinteinsele se electrizaza ca stecla lustruita frecata cu lina, daca 11e frecam cu vre unul din corpil ce yin dupa dinsul in sir ; diqpotriva, frecat cu unul care vine mai intaiii la sir se electrizaza ca risina batuta cu piele de mita :steel& lustruita,lina, pene, lemn, hirtie, matasa, lac, risina, steel& nelustruita. Daca frecam doua tabliti de stecla cari nu-s lustruite de o potriva, atunci cea mai plitin lustruita se electrizaza 276 ca risina batuta cu piele de mica. Daca frecam doul cor- dole de matasa alba luata din aceea-si bucata, cea frecata de a curmezi7u1 se electrizazA ca risina frecata cu piele de meta, ceealalta ca stecla lustruita frecata culint. Se poate intimpla ca frecind tioua corpuri de acela-si feliii sa nu puten) afla pe amindouge de cit un singur feliu de electricitate. De pilda, Bergmann a frecat Intre dinsele doua pene de gisca $i le-a gasit pe amindoua electrizate ca stecla lustruita frecata cu ling; Faraday a frecat (lona bucati de flanea in crucis una cu alta si le-a gasit pe a- mindouti electrizate ca risina batuta cu piele de mica. S'ar 'Area de o cam data ca experienta lui Berkmann, cit sia lui Faraday ieste cu desavirsire in potriva celor ce am insirat pima acuma ;sa punem inse sub cele dou5, pene, ce frecam una de alta, o tallith'de metal cu coada de steclagivom vedea ca bucatelele ce cad de la cele doua pene sint tncarcate cu electricitate risinoasa.Dach, vom face tot ash cu cele dou4 bucb,ti de flanea, von) vedea ca buchielelece cad sint electrizate ca stecla lustruita frecata cu lima. .Af(1dur toate faptele ne arca a prin frecare lea na- qtege amindoud feliurile de electricitate, ca una se stringe pe un corp§dcecalaltei pe celalalt fi _ca etectri,itdtile c'lets na- §tere sint in aceeali dame *) Electricitatea se poate arata in corpuri si din alto pricini, nu nu tnai prin frecare. Asa prin apAsare, prin despicarea cristalelor, prin caldura si prin actiuni chemice se poate sa se nasca electricitate In corpuri. Aepinus a dovetht ca; prin apasare se formeaza electricitate.Libes, mai pe urnia, a dovedit apasind Inceti- &tor pe un disc de lemn acoperit cu pinz a gumuita un disc de metal cu coada de stecla, acest din urmA, se electrizaza ca risina batuta cu piele pie mita.Flatly a dovedit ca un cristal de spat de Islanda se incarea, cu electricitate ste-

*) Faptele citate pAnii aice atilt hate din fizica lul Ganot, cea de pe urmA editie, §i din fizica lul Daguin toml al treilea. 277 cloasa, data -1 stringem putin intro degete, 8i ca un ase- men8a cristal sta electrizat cite-va zile. Tot iel a dovedit caqialte ininerale au asemenea inswire. Becquerel a a- flat ca prin apasare se formeaza electricitate in toate corpurile, chiar` §i in ce'e bine conducatoare de electricitate. Pluta §i cauciucul,apasate una pe alta, se electrizaza8i anuthe, pluta cu electricitate stecloasa ¢i cauciucul cu de cea riqinoasa. Un disc de pluta se incarca cu multime de electricitate stecloasa, data -1 apasam pe o portocala §i-1 despartim lute ;iear data -1 ridicam incet, nu gasim de cit foarte putina. l'ricina ieste ca data -1 ridicam lute, cele doua electricitfiti ce se formasera n'au timp sa, se intru- neasch ieara-§l.De aceea nu se poate vedea electricitate, rind apasam unul pe altul doua discuri de metal, prin urmare bine conducatoare. Becquerel a mai aflat ca prin despicarea cristalelor se poate forma electricitate.Dad, despicam lute la intunerec o foaie de mica, vedem o lumina aseinanatoare cu a chibriturilor cu fosfor, cind -sint ude ci le frecam cu degetul, la intunerec. Becquerel a dovedit ca lumina de care vorbim se datore8te electricitatei, lucrind in modul urma- toriii:innainte de a despica f aiea cea de mica, a lipit de o parte §i de alta cite o coada de steel&ciIndati dupa, ce a despicat mica, a cercat de sint sau nu electrizate cele doua foite8i a gasit pe una electricitate stecloasa cipe una riginoasa.. S'arputea,zice ca on de cite on despartim un corp in bucati se incarca fie-care bucata cu electricitate, dar faptul se poate vedea niimai la corpurile reu conduchtoare, cad la cele bune electricith' ile se unesc foarte lute.Fie tine poate face multe din experientile aratate mar sus 8i m ai ucor de cit toate pe urmatoarea.Sa lee zahar 8isa-1 sfarme cu un ciocan la intunerec, chiar sub a;'& 8i va vedea lumina electric& pro- ducindu-se ;de asem et 1 ea crida sfarmat& cu ciocanul dad lumina; doua bucati de cremeneloviteIntrodinsele dau um-tore iearali la electricitate. Prin alto experienti s'a dovedit ca dele mai neinsem. 278 late §chimbgri, pricinuite prin vre un chip, in starea unui corp sing pricini de electricitate ; dar de multe o4 se cer instru Mente ttiult Ina sitiltitoare de cit pendulul electric, Ieat5, acuma numai cite-va- fapte cari clovedesc Ca 8) formeazi electricitatea prin Jucrarea caldurel asupra u- uor corpuriDin Ompuri foarte indepartate, locuitoril insulei ceylan bagaserg, de Barna a niqte pietre verzi in, forma de prima trag cenuqa, data le punem in spuza ci. de aceea le-au numit turnanial (atrav,e cenu0,), din acest name an facut Europenii turmalena.Holandejil au facut cunoscute asemenea pietrein Europa ci anume de prin veacul al XVII-lea, de o cam data turmalinele fill% nultlite : Magnefi din Ceylon.Lemery in 1717, arata A- cademiei din Paris o turmalinit care tragea lucrurl ware, dups4 ce o incalzea. Aepinus fa' di o multitne d+ cercetari asupra a dou'a place luate dintr'o turmalina, qi anume de a, purmezi§ul gi talete pentru a fi puse la inele.Reu0 IA scoato, scintel dintr'insele qi tot o data afla, ca cele doug, feti ale pracellerau inarcate cu electricitati de feliti nease- menea. Se intiraplara mori neintelegerl intro invatatil ce cer- cetau aceste fenomene, pAna ce Canton dovedi ca,' in turmalina se aft& electricitate. numai cit timp se schimba caldura. Se mai afl6 ca o timnaling Inca I zita, regulat ieste pe jumatate electri- zat4 ca stecla 0 pe jumatate ca ricina. In time cit se recede se vad tot dou5, feline de electricitate, dar jurnatatea ce se inc4rcA cu electricitate stecloasA in timpul infierbintgrel, set incara cu rlqinoas'a in timpul recireiqi din potriv4. Dad, inalzim on recim numai o jumatate din turmalnA, atunci acea jumatate se electrizazA ca §i cind am incglzi cristalul intreg, Tax bucata neincrilzita, nu cla semne de e- lectricitate.Tot a§a ci cind se recede o jumatate. -Tur- malinele cele mai bune pentru asemenea experience se a- clue din Brazilia ci-s verzi sau albastre, marl §i stray ezil. Insucirile electrice ale turmalinelor se arata numai intro 10 grade §i 150.Pentru ce nu se arata mai sus de cit 150", a explicat Gaugain, dovedin 1ca la aceasta tempo- ratura turmalina,care din feliuls'a,u ieste re4 conduc4- 279 toare,se preface In bung conducatoare§i se §tie ca in corpurile bine conducatoare electricitatile de able formate se Intruhesc la loc.Canton §i al (ii an dovedit ca cele mai mici bucatele de turmalina au acelea-§iinsusirielec- trice ca §i cristalul Intreg. Mai sint §i alte corpuri carile slut inzestratecu insu- §iri asemanatoare cu ale turmalinel. Canton le-a aflat in topazul din Braziliea, Brard in axinit5,siHMV in alte corpuri. hard Inca cite-va,corpuri de acestea :silicatul de zinc, scolozita, boracita, cristalul de ra-unte ; dintre cristalele artificiale ;cele de zahat, de acid racer ic §i de acid uvic *). Mai departe vom vedea §i fenomenele electrice ce se pricinuesc prin caldura in metale.In numarul Lviitoriii vom vedea ce teoril s'au propus pentru a explica fend- menele electrice qi atunci vom putea §timai bine de ce s'a produselectricitate in experientile argate de la, Inceputul 'articolului pana aice. (Va urm I.Nadejde. FELIf1R1311. Productiunea qi consumatiunea cafelei.Dupa gtatisti- dile oficiale productiunea cafelei iera cu 200 de anT In urma de ire -O cite-va milioane de' chilograme; la 1859 13e rI- &case la 338 de milioane de chilograme, in 1874 la 456 de milioane, in 1877 §i 1878 la 590 thilioane ¢i astb,-zi a ajuns la 650 de milioane. Din toate terile Braziliea da mai multa cafea de cit toate, Tea da pegte 300 de milioane de chilograme De la 1870 pana la 1880 ieata cum a crescut trimeterea din Braziliea in alte teri : 187071 165,172,280 chilogr. 1871 72 169,993,740

*) Faptele despre electricitatea pricinuiti priucaldura ant luate din fizica lul Daguii. 280

187273 156,055,500 chilogr. 1873-74 162,113,580 ,, 1874-75 210,091,700 ,,

1875 76 236,700,90C 7,

1876-77 207,978,210 2, 1877-78 234,402,480 ,, 1878 79 258,654,960 ,, 1879-80 286,961,240 " Dupa Braziliea, Sara care produce mai Inuit& cafea ieste Java, Sumatra si o parte din insulele Sondel. Cultivarea cafelei in Bataviea s'a Inceput la 1690 de Van Horn, care a adus seminte din Arabiea. Cultivarea cafelei In Bataviea mergea foarte bine la inceput, mai pe urna'a a trebuit sä stea pe loc, din pricina darilor celor marl cari loran puce pe cafeaua culti- vate de locuitorl. Trimeterea cafelei din lava,care in 1876 bra de 66,673,400 chilogr. s'a ridicat in 1877 la 72,606,200 chilogr., In 1878 gi 79 a schzut la 56,706,900 chilogr. si in 1880 a ajuns la 77,500,388 chilograme. Cultivarea cafelei in Indiile ingleze, cuprinzind cele 8 provincil ale imperiulul britanic ca Ceylan, Singapore sialtele, are Inceput destul de vechiu, cu toate aceste trimiterea cafelei, In alte Jeri n'a inceput a creste de cit In eel* din urma 25 de alai,tiii asta-zi a ajuns la 65 de milioane de chilograme. (Rev. sc. No. 29. 1882 ). * * * Un miriapod care face acid prusic ( cianhidric). In 0- landa se &este prin multe case un miriapod din genul Fonlaria, care, cind e zadArit a, un wiros foarte tare de unt de migdale aware.Pupa', cercetArile bib Egeling ani- malul da nastere la o materie care In oare-care impreju- rAri se descompune qi da $i acid prusic. In America se mai gaseste un miriapod care se numeste Fontaria Vir- ginias care d'a, si Tel miros de acid prusic. T. U. (Rev. sc. No.13.1883)