CONTEMPORANUL Revista Stiintifica Literary IESE DE 2 ORI PE LUNA, T R Redactor I

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

CONTEMPORANUL Revista Stiintifica Literary IESE DE 2 ORI PE LUNA, T R Redactor I 0 ei \,!_ ANUL 111. No. 7. IASI 1 Noemvrie 1883. CONTEMPORANUL Revista stiintifica literary IESE DE 2 ORI PE LUNA, T r Redactor I. NADEJDE )IV;1 ic . AVM SRI 7I.j No. 7. ,, ' `.41 e'al. Cite-vagindiriasupra faptelor owe- Ile§ti (sfirsit) G N. .V) .3 n Despre chipul cum se poarth cu copiii si cu tineriipopoarele selbatece (urmare). I. Nitdejde. MonOlogul midi vagabond A. C Cuza.., Din poeziile lui Eminescu :impiiratrsi Proletarift oft, Barbatul Islet (Anecdota popularA). T. a Speratild. Despre strigoii strige sau strigotrieeI. Nadejde. DI: Dr. Severeanu oil Civiale? . .. Un Stud h., Gateala.. ... ........ .,.,.-.. Sofiea Niidej i e Despre electricitate ( I. Niidejde r1,11- Fellurirni T U l aft v N:ii'z2.-L.1.1-xlaz50 de "band.1 _au e Redaetieai Administratiea Pre! il abonanzoittilul Pe an 12 lei noi. Strada Cogalniceanu No. 11 Pe 6 luni 6 lei not I A$I Tipografia Lucratorilor il so ei mi Romani 1 4 6,41, r C:.."J CEIff 11 'Thirartat la= 77-07-1= Organe. so cialiste paraissant tous les 15 jours GENEVE rue des G-rottes 24. PREMII LA CONTIMPORANUL" MaternologieadePr.ragescudinConstants, carese vinde cu. 3 lei Doi, o dam cu 2. Spartacus sau Rdzboial robilor, roman de Benoit Malon, tra due de I. Nadejde. 11 dam cu 1 leu non, altfeliti se vinde1 leu si 50 bath; Versurl de Coast. Mille, cari se vfnd on uncle3leiml, le dam cu 2; Stadia asupra Miopiei eu examenul a 2991 de elevi din scoalele din Bucuresti de Dr. N. Manolescuoculist al spitalelor Colta si Brancovinesc. Se vinde cu 3 lei bol, noi it dam Cu 2. Florae de L Datculescu, Rimnicul Sarat, sevind cu 5lei, noi pentru abonatii nostri le dam cu 4. impuqcarea osindifilor de D-1 C. Filiti.BucurestI, care se vinde cu 1 fr. o dam abonatilor nostri cu 50 de bard. Anul I-iti din ,CONTEMPORANOL st afla bro§at la un loe. Pretul 12 1. not ; anul al doilea en qese. IL I, tratlacere din Emile Zola. Sosesti dela cimp, Ninon, dela cimpttl eel adevIrat. cu miroase tali,Cu orizonuri intinse.Nu Testi ash de proasth ca 0, te inchizl inteun cazin, lingi termul trarei, uncle vine lume multh.Mergi uncle nu se duce multi- mea, Intr'un frunzis, in mijlocul Bourgogniei. Teascunzi intro cash albs, asezatrt, ca un chuib Intre copaci. Acola Al petrecT primhverile, in aerul shnhtos si slobod.Ast- feliri cind vii la mine pentru citevazile,prietenele tale se miearl de obraji- ti ash de fragezl si de buzele-ti rose ca rodul ti andafirulul selbatec. Dar gura-ti ieste Inch zAhArith, si asi jnrtt a -ajar mtnehsi cerese.Pricina vafi eh nu Testi duducuth de cele ce se tem de viespi side mArAcini.Mergivoini- eeste la soare, stiind bine c5, plrleala gltului thu are stra- vhzalg, ca chihlimbariul eel mai bun.Alergi prin elm - piT cu paihrie mare, cu rochie de pima,ca o teranch prietenh cu phmintul.Tai fructeleeu forfheuteletale de brodat, putin fobs fad, ce-i drept, dar duph, ce lu- crezi din toath inima, te intorci a cash mindrh de zgi- riiturile trandafirii ce ti -au facut pe mini scaiT. Ce veT face in dmItemvrie care vine? Nemich. Are sr -ti fie urit?Nu Testi lumeata.TIT mintebalul ceala, la care to -am dus, intr'osara?feral decoltath, tremu- rid In trisurh.Iera, o chldurit InnAdusitoare, la bal, sub 2 lumina tare a policandrelor :Stateai pe jiltul tau, cuminte, ascunzind indgrgptulevautaliului cgscatul pricinuit de mit.Si, cind ne-am intors a cask, ai uoptit, aratindu -mi buchetul vestejit : Priveute sarmanele flori. Al muri ca dinsele, dad, aul till in acest aer cald,drags mea primgvarg unde iesti ? Nu vom mai merge la bal, Ninon. Vom sta a casg, lingg roc. Ne vorn iubi ;si, dupg ce vom osteni, ne vorn mai iubi Incg. tali amintescstrigatul tau dinzivatrecutg;In adevar femeile sint tare leneue."Am gindit pans, sara, la aceasta marturisire.Barbatul a luat toata munca,si v'a lgsat sederea pe ginduri cea primejdioasg,La ce sa gindeutl cind brodezi toata ziva ?Zideuti palaturi In can adormi ca Frumoasa cu pgdurea, AdormitA, din po- veste, asteptind saruthrile celul di'ntgiii fit frumos ce va trace pe drum. Tata, mi -al spus adesea, iera un om cum se cade care m'a lgsat 0, erasea casa.N'am invgtat reul la scoala acelor pgpuui frumusele cari ascund rgvase de la veri In cgrtile de rugaciune.Nicia data, n'am crezut ca Dumnezeu Taste un 'alit' de Caua,si marturisesc cg, totdeauna meant ternut mai mull sg nu lac suparare tate de cit sa nu fierbincgldgrile diavolului.Trebue sg-ti mai spun ca utiti a saluta fireste, Mil sa, fi Invgtat me- utesugul plgaciunilor ; un profesor de dant nu rn'a In- vgtat a plea, °chit',a zimbi,a mint' cu obrazul ;sint proasta de tot in privinia strimbaturilor de cochete cari formeazg aproape toatacunoutinta unei fete binecre- saute ai de 'team bun.Am erased In yoie ca o plantg puternicg. Ieatg pentru ce ma inngdus in aerul Parisului. 3 -- II. Nu de mult, intro dupg amieazg frumoasg, asi de rani primgvara, sedeam laTuileries,Iii umbra ttngrg. a castanilor.Grits:Una Tera aproape desartg.CIteva dame bzodau, stand cite doug treT, sub copaci. Niste copil se jucau, intrerupind cu risetele for ascutite murmurul ulitelor vecine. Privirile mele se oprirg insfirsit pe o fetiwarg de ki e s e sau septe ani, a cgrei mamg sedea de vorbg cu o prieteng, la cIti-va pasi de la mine.leri o copilitg bg- laie,care 10* lui aere de fatg mare.Punta o toaletg in- cfntgtoare, cum stiu numal Parizienele a face pentru copii: o fusth de nigtasg trandafirie Infoietg, lgsInd sg se vadg picioarele cu coltuni cenusii deschisi; niste piepti decol- tati si enhorbote ;o pglgrioargfgrg marginT cu pen e albe ; juvaieriuri, un c ()let si o bratea de mgrgean ros. bemAna cu mg-sa, numai cg Yell maT cochetg. Reusise sg-i leacortelasul,si se primbla serioasg, cu cortelul deschis, desi nu iera sub copacT nicT o razg, de soare.Se sileasg meargg usor,lunecinddelicat, cum vgzuse pe oameniTceTmail.Nu stiea cg o vede cineva ; repeta rolul In constiintg, Incerotridmutre atrg- ggtoare, Invgtind cum sg Intoarcl capul, cum sg privea- scg, cum 0, zimbeascg.Insfirsit IntIlni trunchiul unul castan bgtrIn, Innaintea cgruiea fcu o jumgtate de du- zing de plecgciuni. .lera o femee mica.In adevftr m'am spgriet de cu- tezarea si de stiinta lei.Nu jell Inc/ de septe ani, si-sT stiea mestesugul sgude fermecgtoare.La Paris poti atilt asemenea fetite pripite,can cunosc dantul Innainte de litere.imiadue a minte de copiii din provintie ; slut stIngacT si greoi;se thin prosteste pe plmInt.Dar Lili nusi va stria, toaleta lei cea frumoasg ; maT degrabg 4 nu se va jua; stadreapta in fustele-i crohmolite, pu- nlndu-sI toatg, bucurieain afi privity si In a auzi zi- clnd Imprejuru-i : Ce copil/ !mint/tore !" Pe cind Lili salute tot Innainte trunchiul castanulul, pe neasteptateo v/zdi Indreptindu -sesi pregAtindu-se : cu cortelulplecat, cu zimbetul pe buze, cu mutra cam nebungt. inteleseiIncurind.Alt/fetit/, negricioasA, cu lusty verde, venea pe aleea cea mare.fera o pie, tea, si trebuea s/ se Intilneaseit cu elegant/. Fetisoarele Isi d/dur/ Incetisor mina, %cur/ strim- baturile obisnuite Intro femei de aceea-si treapt/. A.min- dou/ aveau pe buzeacel zimbet fericit cerut la aseme- nea :IntImplare de con v e ni en t e.Duplce-au sfirsit toate politetele Incepur/ a merge alIturi, vorbind cu glas ascutit.Niel nu fu vorb/ de jucat. Al frumoas/ rochie. De v al en ci e n n e II garnitura? nu-i a* Mama a fost cam bolnava, demineat/.M'am te- mut ca nu voitt putea veni, dup/ flgAduealI. AT vazut p/pusa Theresei ? Are albiturI si strae minunate. Al Oa IT cortelul ?Frumos II ! Lill se Inrosf tare.FAcea schime placute on cor- telul mlni-sa, vAzInd a zdrobea asttelit pe prietena-i care n'avea cortel.Intrebarea acesteia o Incurck Intelese a ar remanea Invinsft, dac/ va spune adevArat. Da, respunse.Tata mi l'a tout prezent. Iona des/vIrsitA. tiea a minti, cum stieasia fi frumoasA. Putea s/ crease/ : cunostea tot ce trebue uneI femeI frumoase.Cu asemenea crestere, cum voitIsi doarma, linistitl sarmaniI bgrbati? 5 Tocmai atuncitreeti un bgietel de opt aril, tragind o carucioarg, pling de prund. Striga hiT! de-tT 1ua auzul ; se juca, de-a harabagiul se juci din toatg inima ; trecind, cit pe ce de nu izbi pe Lili. Cit is de neciopliti barbatill zise iea cu despret. Priveste bgietul acesta cit II de destrabglatI Domnisoarele risers cu despret.Baietul trebuea sa le park foarte prost de se pica de a calul.Peste doug- zed de ani, dacg una diniele it va lua, it va trata cu superioritatea uneT temei care a stiut a minui cortelul la septe ant', pe cInd iel la vrista aceea nu stiea de cit as1 rupe pantalonii. Liliincepuse iearg-sl a merge, dupg ceei-aasezat indoiturile fustei cu mare ingrijire la loc. Priveste, urmg Tea,la proasta cea de fatg cu rochie alba care lade coldsingurg.Tea a pus sa ma intrebe de voiesc sa nii -o prezinte cineva.Inchipue-tT, drags mea, ca-i fata unui amploaiat mic.intelegi, n'am voit :nu trebue sa to comp r.Q mi t I. Lili pgrea o prinlesa insultatg.Prietena let Teri bg- tutg cu totul :n'avea corteLi nime nu cerea sa -Tfie prezentat.Seingglbenea ca 0 femeecare-i de fata la triumful dusmanei sale.Cuprinsese pe Lili pe la spate si Muth, sa -T botascg fusta.farg sit o bage de samg.Si' IT zimbea, /tiara, de acestea, on un suris farmacatoriii, arg- tind niste dintisori albi gata sa muste.
Recommended publications
  • The Extreme Right in Contemporary Romania
    INTERNATIONAL POLICY ANALYSIS The Extreme Right in Contemporary Romania RADU CINPOEª October 2012 n In contrast to the recent past of the country, there is a low presence of extreme right groups in the electoral competition of today’s Romania. A visible surge in the politi- cal success of such parties in the upcoming parliamentary elections of December 2012 seems to be unlikely. This signals a difference from the current trend in other European countries, but there is still potential for the growth of extremism in Roma- nia aligning it with the general direction in Europe. n Racist, discriminatory and intolerant attitudes are present within society. Casual intol- erance is widespread and racist or discriminatory statements often go unpunished. In the absence of a desire by politicians to lead by example, it is left to civil society organisations to pursue an educative agenda without much state-driven support. n Several prominent members of extreme right parties found refuge in other political forces in the last years. These cases of party migration make it hard to believe that the extreme views held by some of these ex-leaders of right-wing extremism have not found support in the political parties where they currently operate. The fact that some of these individuals manage to rally electoral support may in fact suggest that this happens precisely because of their original views and attitudes, rather than in spite of them. RADU CINPOEª | THE EXTREME RIGHT IN CONTEMPORARY ROMANIA Contents 1. Introduction. 3 2. Extreme Right Actors ...................................................4 2.1 The Greater Romania Party ..............................................4 2.2 The New Generation Party – Christian Democratic (PNG-CD) .....................6 2.3 The Party »Everything for the Country« (TPŢ) ................................7 2.4 The New Right (ND) Movement and the Nationalist Party .......................8 2.5 The Influence of the Romanian Orthodox Church on the Extreme Right Discourse .....8 3.
    [Show full text]
  • Studia Politica Nr. 42014
    www.ssoar.info Ghiță Ionescu on the BBC Goșu, Armand Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Goșu, A. (2014). Ghiță Ionescu on the BBC. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 14(4), 439-468. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-446573 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de Ghi ță Ionescu on the BBC ARMAND GO ŞU On 9 March 1947, Ghi ță Ionescu landed in London. He had a transit visa to “Belgium-France”, bearing the date 24 February 1947 1. He had obtained the visa at the General Consulate of Great Britain in Istanbul, Galata. The British clerk crossed out with his pen “valid for one day” and wrote “one month”. Ghi ță Ionescu had to hurry. On 22 March 1947, his diplomatic passport was set to expire 2. He had its validity extended by the chargé d'affaires at the Romanian legation in Ankara. He had just been recalled by Alexandru Cretzianu, Romania's Minister Plenipotentiary in Turkey. Shortly after, a new ambassador to Ankara was appointed, convenient to the Petru Groza government, which was dominated by communists. Most likely, his chances of carrying on as economic adviser at the Romanian legation in Turkey's capital, and therefore of having his passport renewed, were rather slim, and the political events in Bucharest did not inspire optimism, since Ghi ță Ionescu made meticulous preparations to head over the the West.
    [Show full text]
  • Reflectarea Fenomenelor Literare În Presa Românească Între Anii 1990 2000
    UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAłI FACULTATEA DE LITERE REFLECTAREA FENOMENELOR LITERARE ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE ANII 1990 - 2000 Teză de doctorat - rezumat - Conducător de doctorat, Prof. Univ. Dr. Nicolae IOANA Doctorand, Zanfir Ilie GalaŃi 20 octombrie 2012 CUPRINS 1. CONSIDERAłII GENERALE ASUPRA FENOMENULUI LITERAR ROMÂNESC LA MOMENTUL TRANZIłIEI 1.1. Preliminarii 4 1.2. Prefigurarea schimbării politice şi ideologice. Anticamera libertăŃii de exprimare 9 1.3. Mistificări auto-identitare în contextul schimbării 12 1.4. Literatura română şi presa literară în momentul „decembrie ’89” 16 1.5. Noua presă literară din România. Orientări şi paradigme 22 2. PRINCIPALELE REVISTE CULTURALE. MODELUL CAPITALEI 2.1. Presa literară de tranziŃie. Reviste, directori şi lideri 48 2.2. România literară . Nicolae Manolescu şi implicarea politică 54 2.3. Caiete critice . Eugen Simion şi autonomia esteticului 80 2.4. Contemporanul – Ideea europeană şi Nicolae Breban 97 2.5. Literatorul . Marin Sorescu şi Fănuş Neagu 113 2.6. Dilema şi Andrei Pleşu 132 3. PRESA LITERARĂ DIN PROVINCIE, DIN BASARABIA ŞI DIN NORDUL BUCOVINEI 3.1. EmergenŃa revistelor literare în Ńară 139 3.2. Abordarea literaturii în marile cotidiene 173 3.3. Reviste de limbă română din Chişinău şi din CernăuŃi 180 2 4. TEMELE MAJORE ALE DEZBATERII LITERARE POSTDECEMBRISTE 4.1. Între estetic şi politic. Controverse 191 4.2. GeneraŃii şi promoŃii literare 194 4.3. Critica de întâmpinare şi critica de sinteză 205 4.4. Revizuiri, reevaluări şi restructurări canonice 212 4.5. Spiritul polemic. Contestatari şi detractori 224 5. FENOMENOLOGIA LITERARĂ SUB SEMNUL GLOBALIZĂRII 5.1. Consumul cultural din perspectiva „satului global” 235 5.2.
    [Show full text]
  • Către Consiliul Superior Al Magistraturii Subsemnatul Marian Valer
    Către Consiliul Superior al Magistraturii Subsemnatul Marian Valer, cu domiciliul în municipiul Satu Mare (...) județul Satu Mare, senator în Parlamentul României, ales în Circumscripția electorală nr. 32 Satu Mare, Colegiul nr.1, depun prezenta SESIZARE prin care solicit verificarea și sancționarea activității și a conduitei necorespunzătoare a numitului Ardelean Cristian, procuror la Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, referitor la instrumentarea dosarului nr. 191/P/2015, având ca obiect două infracțiuni de folosire a influenței și patru infracțiuni de șantaj imputate inculpatului Govor Mircea Vasile, fost președinte al Organizației județene Satu Mare a PSD și vicepreședinte al Consiliului Județean Satu Mare, față de care s-a dispus măsura arestării preventive și în care Direcția Națională Anticorupție a anunțat în data de 15.01.2016 că am dobândit calitatea de suspect pentru complicitate la infracțiunea de șantaj comisă asupra primarului comunei Odoreu din județul Satu Mare, Pop Dumitru. Consider că procurorul Ardelean Cristian a săvârșit abateri grave prin care a încălcat normele deontologice ale profesiei de procuror, regulile urmăririi penale, principiile statului de drept, precum și drepturi și libertăți fundamentale ale omului, începând cu dreptul la demnitate, dreptul la imagine și prezumția de nevinovăție, dintre care unele abateri se circumscriu conținutului infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul penal, urmând să formulez în acest sens o plângere penală la Parchetul de pe
    [Show full text]
  • Resistance Through Literature in Romania (1945-1989)
    DePaul University Via Sapientiae College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations College of Liberal Arts and Social Sciences 11-2015 Resistance through literature in Romania (1945-1989) Olimpia I. Tudor Depaul University, [email protected] Follow this and additional works at: https://via.library.depaul.edu/etd Recommended Citation Tudor, Olimpia I., "Resistance through literature in Romania (1945-1989)" (2015). College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations. 199. https://via.library.depaul.edu/etd/199 This Thesis is brought to you for free and open access by the College of Liberal Arts and Social Sciences at Via Sapientiae. It has been accepted for inclusion in College of Liberal Arts & Social Sciences Theses and Dissertations by an authorized administrator of Via Sapientiae. For more information, please contact [email protected]. Resistance through Literature in Romania (1945-1989) A Thesis Presented in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Master of Arts October, 2015 BY Olimpia I. Tudor Department of International Studies College of Liberal Arts and Social Sciences DePaul University Chicago, Illinois Acknowledgements I am sincerely grateful to my thesis adviser, Dr. Shailja Sharma, PhD, for her endless patience and support during the development of this research. I wish to thank her for kindness and generosity in sharing her immense knowledge with me. Without her unconditional support, this thesis would not have been completed. Besides my adviser, I would like to extend my gratitude to Dr. Nila Ginger Hofman, PhD, and Professor Ted Anton who kindly agreed to be part of this project, encouraged and offered me different perspectives that helped me find my own way.
    [Show full text]
  • Malpraxisul Cu Şantaj, Pe Masa Colegiului Medicilor Natura
    cotidianul sătmărenilor Cele mai proaspete ştiri de la CM din Brazilia le găseşti în GNV pagina 9 www.gazetanord-vest.ro www.nordvest-tv.ro Miercuri, 2 iulie 2014, Anul XXV, Nr. 7227, editat la Satu Mare, 16 pagini, 1 leu www.gazetanord-vest.ro Natura dezlănţuită a Malpraxisul cu şantaj, pe pag. 5 făcut ravagii în judeţ masa Colegiului Medicilor pag. 4 Editorial Jocul de poker al lui Crin MariUs OPrOiU Toate “urechile” pe umnezeu ştie ce e în capul lui Crin Antonescu! Nu Dputem înțelege cum funcționează mecanismul gândirii fostului şef al PNL. După ce s-a re- tras din toate funcțiile politice şi de primăria Satu Mare stat pe care le-a ocupat (preşedinte al liberalilor, preşedinte al Senatu- lui şi candidat la prezidențiale din partea USL), acum, forțând nota, se autodeclară, cu ocazia congresu- lui partidului, candidat pentru fo- toliul de la Cotroceni. O râzgândire care i-a pus pe mulți li- deri de dreapta într-o poziție cel puțin jenantă. Noul lider al libera- lilor, Klaus Iohannis, s-a aflat, la congresul de sâmbătă, într-o situație penibilă. Imediat după ce a fost ales, cu un număr covârşitor de voturi, preşedinte al PNL, Iohan- nis a crezut că obține votul mem- brilor liberali pentru candidatura la Cotroceni. Mai ales că aşa se înțelesese inițial cu Antonescu şi avea semnale pozitive în acest sens din partea PDL, care ar fi putut să- l susțină. Însă, lovitură de teatru! Total debusolat, Mircea Ionescu Quintus a fost anunțat că a mai apărut un candidat pentru prezidențiabilul din partea PNL.
    [Show full text]
  • FINAL REPORT International Commission on the Holocaust In
    FINAL REPORT of the International Commission on the Holocaust in Romania Presented to Romanian President Ion Iliescu November 11, 2004 Bucharest, Romania NOTE: The English text of this Report is currently in preparation for publication. © International Commission on the Holocaust in Romania. All rights reserved. DISTORTION, NEGATIONISM, AND MINIMALIZATION OF THE HOLOCAUST IN POSTWAR ROMANIA Introduction This chapter reviews and analyzes the different forms of Holocaust distortion, denial, and minimalization in post-World War II Romania. It must be emphasized from the start that the analysis is based on the United States Holocaust Memorial Museum’s definition of the Holocaust, which Commission members accepted as authoritative soon after the Commission was established. This definition1 does not leave room for doubt about the state-organized participation of Romania in the genocide against the Jews, since during the Second World War, Romania was among those allies and a collaborators of Nazi Germany that had a systematic plan for the persecution and annihilation of the Jewish population living on territories under their unmitigated control. In Romania’s specific case, an additional “target-population” subjected to or destined for genocide was the Romany minority. This chapter will employ an adequate conceptualization, using both updated recent studies on the Holocaust in general and new interpretations concerning this genocide in particular. Insofar as the employed conceptualization is concerned, two terminological clarifications are in order. First, “distortion” refers to attempts to use historical research on the dimensions and significance of the Holocaust either to diminish its significance or to serve political and propagandistic purposes. Although its use is not strictly confined to the Communist era, the term “distortion” is generally employed in reference to that period, during which historical research was completely subjected to controls by the Communist Party’s political censorship.
    [Show full text]
  • Cititi Aici Integral Sentinta Tribunalului Satu Mare
    Acesta este document finalizat Cod ECLI ECLI:RO:TBSTM:2019:016.000140 Cod operator: 3914 Dosar nr. 1761/1/2016 R O M Â N I A TRIBUNALUL SATU MARE SECŢIA PENALĂ SENTINŢA PENALĂ Nr. 140 Şedinţa publică din data de 23 Decembrie 2019 Completul compus din: PREŞEDINTE R. N.. Grefier L. P. EXTRAS Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea, a fost reprezentat de procuror V. L.. Conform dispozițiilor art. 369 alin. (1) C.pr.pen., pronunţarea a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio. Pe rol fiind pronunţarea asupra cazuei penale ce are ca obiect rechizitoriul nr. 191/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea, prin care au fost trimiși în judecată inculpații: G. M. V., fiul lui V. şi E., n. la …………. în ……………, jud. ……………, domiciliat în ………., str. ………., nr. ….. jud. ……………., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de șantaj în formă calificată prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen., V. M. , fiul lui I. şi M. , n. la . ………….., dom. ……………., str. ………….. nr. ………….., jud. …………………., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj în formă calificată prevăzută de art. 48 C.pen. raportat la art. 207 alin. (1), (2) și (3) C.pen. cu aplicarea art. 131 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 C.pen.; şi M. V. , fiul lui M. T. şi M. A. , dom. în sat ………………, comuna …………. nr. jud. …………… pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj în formă calificată prevăzută de art.
    [Show full text]
  • Education Fine Arts Education: 1996
    Education Fine Arts Education: 1996 - 2003: The Art Institute, Filderstadt, Germany / The Art Institute, Stuttgart, Germany 2007 - 2013: IB University Stuttgart, Germany / Creative Pedagogy and Art Therapy - B. Sc. 2010 - 2014: L’Ecole Européenne de Psychothérapie Analytique (Eepssa), Strasbourg, France – Psychotherapy 2009- 2013 : Società Italiana di Biosistemica, Bologna,Italy – Biosystemic Psychotherapist 2011- 2013 : HKT University Nürtingen Germany, Art Therapy- M.A. 2013- : Doctorate candidate at the National University of Arts, Bucharest, Romania Grants and awards - The International Prize Marco Polo - Art Ambassador, ( 2015) Venice, Italy - German Representative, Sasaran Art Festival, Selangor, D. E. Malayesia, http://sasaranart.gomalaysia.com.my/a_Dorothea-Fleiss - Artist in residence MSZANA DOLNA, Poland - German Representative at The Contemporary Art Exhibition at HABU harbor, Izu- Oshima in Tokyo, Japan - Artist-in-Resident - Imagining the Book II. International Biennale, Alexandria, Egypt - Artist in residence at University of Czestochowa, Poland - Artist in residence at Sculpture Park UMENIA, Liptovský Mikuláš, Slovakia - Artist- in- Resident Tokyo Denki University, HIKI, Saitama, Japan - German Representative, 1st International Art & Science Festival, University of Patras, Greece - German Representative Incheon Women Artists’ Biennale, Incheon, South Korea - Artist in residence at the University of Massachusetts Amherst, UMASS, USA - German Representative The first international Art Book Symposium in Cairo, Egypt- curator Mohamed Abdoulnaga - Artist- in- Resident International Artists Colony of Debrecen, Hungary - German Representative the 6th Seoul International Book Arts Fair, COEX, Seoul, Republic of Korea. -2nd Prizes of the Intercontinental Biennial of Small Graphics „Inter-Art" Aiud / Romania the IInd edition, June 26 - 29, 2008 - German Representativ- Bienale Dak´Art 2008 Dakar Senegal OFF PROJECT- Gallery Kemboury - German Representative the 5th Seoul International Book Arts Fair, COEX, Seoul, Republic of Korea.
    [Show full text]
  • Periodice Iesene 1829-1906
    Sanda Beatrice Bitere PUBLICAŢII PERIODICE IEŞENE 1829 - 1906 Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi - 2020 1 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GH. ASACHI” IAȘI SANDA BEATRICE BITERE Publicații periodice ieșene : 1892-1906 / Sanda Beatrice BITERE – Iaşi: Asachiana, 2020 ISBN 978-606-9047-13-2 050(498-Iasi)”1829/1906”(048.1) 015:050(498-Iasi)”1829/1906” Copyright © – Toate drepturile rezervate Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 10, 700063 Telefon: (+4) 0332 110044 E-mail: [email protected] Web: http://www.bjiasi.ro/ 2 ARGUMENT Lucrarea de faţă, bazată pe surse intermediare, reuneşte şi trece în revistă, pentru cititorul de azi, publicaţii periodice care au fost tipărite la Iaşi în decursul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX , având scopul de a prezenta care au fost acestea, în contextul dezvoltării presei ieşene, după apariţia Albinei româneşti (1 iunie 1829). Intervalul avut în vedere este 1829-1906, corespunzător acoperirii pe care o are, în timp, tomul I al Bibliografiei Periodicelor din România (1790-1930), din cadrul Bibliografiei Naţionale Retrospective elaborată de Biblioteca Academiei Române. Sursa principală de documentare o reprezintă, prin urmare, Publicaţiunile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), descriere bibliografică de Nerva Hodoş şi Al. Sadi Ionescu, cu o introducere de Ion Bianu, bibliotecarul Academiei Române, tom I, catalog alfabetic 1820-1906, Librăriile Socec et comp. şi C. Sfetea, Bucureşti; Otto Harrassowitz, Leipzig; Gerold & Comp., Viena, 1913. Pentru unele completări în scop de clarificare am avut în vedere lucrarea de anvergură editată de Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Dicţionarul presei româneşti (1731-1918), Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare a Municipiului Bârlad Pentru Perioada 2018-2025
    STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BÂRLAD PENTRU PERIOADA 2018-2025 1 CUVÂNT ÎNAINTE AL PRIMARULUI MUNICIPIULUI BÂRLAD Stimați bârlădeni, Fiind în permanență ancorat în realitățile municipiului nostru, dar mai ales cunoscându-i foarte bine nevoile, alături de echipa mea din Primăria Bârlad am elaborat și gândit o strategie de dezvoltare locală menită a completa cele mai mari lipsuri pe care le are urbea noastră. Întrucât am prioritizat cu mare atenție problemele cu care ne confruntăm, prezenta Strategie vine să propună o serie concretă de soluții, menite a rezolva neajunsurile pe care Bârladul, după aproape 30 de ani de democrație, din păcate, încă le mai are. Ne-am concentrat atenția spre identificarea celor mai bune modele de rezolvare a nevoilor Bârladului, astfel încât, oricât de puține resurse am deține, procesul de transformare în profunzime al orașului să devină o realitate. În calitate de primar al Municipiului Bârlad, sunt determinat să nu precupețesc niciun efort pentru a vedea realizate toate obiectivele din această Strategie – care acoperă toate domeniile de activitate locale – astfel încât comunitatea noastră să beneficieze de o dezvoltare durabilă, atât de mult meritată. Îmi exprim convingerea că, oricât de greu ne va fi, doar împreună vom putea transforma fiecare plan din Strategie într-un obiectiv realizat. De altfel, îmi doresc ca această nouă abordare pe care o propun alături de colegii mei din administrația publică locală să devină viitoarea carte de vizită a muncipiului nostru. În următorii 7 ani, ne vom îndrepta atenția, în mod responsabil și energic, spre o reafirmare a Bârladului, dar care va fi pliată pe menținerea intactă a identității sale, întrucât bârlădenii au arătat mereu că sunt deschiși spre nou, spre viitor.
    [Show full text]
  • Anul Editorial Sătmărean 2013 Ediţia a Xv-A
    CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ SATU MARE UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIŞ” ARAD - FILIALA SATU MARE - ANUL EDITORIAL SĂTMĂREAN 2013 EDIŢIA A XV-A CATALOG BIBLIOGRAFIC Satu Mare 2014 Catalog tipărit cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Satu Mare. Lucrare realizată în cadrul Serviciului de achiziţii, catalogare, clasificare şi prelucrare informatizată a colecţiilor (pe baza exemplarelor de depozit legal şi a donaţiilor autorilor) de : bibliotecar Ciceo Bianca şi bibliograf Istrate Raluca. 2 Cuvânt înainte Anul Editorial este unul dintre evenimentele culturale cu o îndelungată tradiţie din judeţul nostru. An de an, această manifestare oferă un cadru ideal de prezentare a producţiei editoriale, astfel că avem o imagine sintetică a muncii scriitorilor, artiştilor şi oamenilor de ştiinţă din judeţ. Am ajuns, iată, anul acesta la cea de a XV-a ediţie şi acest lucru cred că reprezintă expresia unei continuităţi exemplare. Constatăm cu bucurie că pe an ce trece, calitatea şi tematica lucrărilor prezentate se află într-un evident progres, fapt care demonstrează că Sătmarul este o adevărată citadelă a artei şi ştiinţei, că resursele creative ale sătmărenilor sunt valoroase şi ele sunt fructificate cu generozitate. Consiliul Judeţean Satu Mare a susţinut şi în anul 2013 apariţia unor cărţi esenţiale care creionează cât mai pregnant profilul identitar al judeţului nostru. Personal, am participat la câteva lansări de carte şi am constatat interesul major pe care comunitatea sătmăreană îl are faţă de carte, reflectat nu doar în numărul mare de participanţi, cât şi în nivelul artistic şi intelectual al acestor întâlniri cu cartea. Şi de data aceasta, unele din producţiile editoriale ale anului trecut vor fi premiate în semn de recunoştinţă pentru contribuţia adusă de autorii lor la dezvoltarea spirituală a judeţului nostru.
    [Show full text]