ACTUALITATEA 36 Pagini 9 Lei REVISTA LUNARA a UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA

Serie nouã noiembrie 2009 11 Am (CI) ACTUALITATEA 36 pagini 9 lei REVISTA LUNARA A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA

Dialog cu Violeta Dinescu Festivalul Muzicii Româneşti Concursul şi Festivalul Naţional al Liedului Românesc Interviu cu Horia Andreescu “Stars of the 21st Century” În imagine: Premianţii I ai Concursului Naţional de Lied Teatrul “C. Tănase” în Spania Românesc de la Braşov, Revelaţia Marinela Pârvu împreună cu Mariana Nicolesco Editorial dinamica sa. De a-i detecta Adecvări pe calea logicii sau a intuiŃiei blocajele, paradoxurile, categoriale defecŃiunile. Constant ameninŃătoare la adresa II integrităŃii sale mentale şi sufleteşti. Mecanicismul existenŃial se revendică la Adrian IORGULESCU rându-i, motiv colateral al grotescului actual. Atrofierea b) Grotescul. Apare din propriei esenŃe, incapacitatea exagerarea drastică, la limita adaptării duce la credibilului (verosimilului), a incongruenŃă, debusolare, trăsăturilor dăunătoare, distructive izolare, depersonalizare. La ale individului şi societăŃii. Din lupta cu alteritatea mereu reprezentarea hiperbolică, ameninŃătoare. În ultimă înfricoşătoare a abjectului, instanŃă, la dezagregare sau venalului, monstruosului, a dezaxare psihică şi spirituală. decăderii fizice şi morale. Reflectă o c) Ordinarul. Ter- latură bizară, hibridă, maculată, menul acoperă două profund distorsionată, înŃelesuri. Unul se referă la disproporŃionată a realului şi ia lucrurile comune, golite de frecvent înfăŃişări fantastice sau direcŃie, suflu şi miez. La caricaturale. „Exprimă ceva indefinit, neclar, impersonal, care articulările neînsemnate, inconsistente, de rând. dovedeşte distrugerea sensului noŃiunii de personalitate şi a Altul, la calitatea inferioară a obiectelor cu celei de obiect” (W. Kayzer). Are o compoziŃie cumulativă, căci pretenŃie artistică. În ambele cazuri, reuşita în orizontul său intersectează urâtul, tragicul, comicul, presupusă absentează. diabolicul, burlescul, groaznicul şi altele. În PrefaŃa la Cromwel, V. Hugo amestecă într-un taler unic „toate aspectele ridicolului, (Continuare în pag. 3) toate infirmităŃile, toate mizeriile. În această disociere dintre omenesc şi creaŃie, grotescului îi vor reveni patimile, viciile, crimele. El va fi desfrânat, târâtor, lacom, avar, perfid, certăreŃ, făŃarnic. El va fi pe rând Iago, Tartuffe, Basile, Polonius, Harpagon, Bartholo, Falstaff, Scapin, Figaro.” Infirmitatea, descompunerea, colapsul raŃiunii îşi DIN SUMAR descoperă antedatări notorii în literatura lui Rabelais sau Swift. Apoi, în numeroase pagini din creaŃia romantică şi cea aparŃinătoare realismului. Le reîntâlnim în secolul al XX-lea în Eseu 2-3 înveşmântări diferite, în teatrul lui Jarry şi Brecht, în beletristica Dialog cu Violeta Dinescu 4-5 lui Kafka şi Dürrenmatt, în pictura suprarealistă, în cadrele “Enescu” remembered 7 teatrului instrumental etc. Sursele grotescului se dezvăluie într- un cadru deformat, antitetic, conflictual. ConsfinŃesc explozia Festivalul Muzicii Româneşti 8-9 contradicŃiilor dintre om şi mediu, esenŃă şi aparenŃă, calitate şi Liedul românesc la Braşov 10 cantitate, atracŃie şi respingere, ordine şi dezordine. Dar, mai cu seamă, dintre normalitate şi anormalitate. Schimbarea Academia “Ghe. Dima” - 90 ani 12 derutantă, dramatică generată de ruperea raporturilor dintre Dialog cu Horia Andreescu 15 cauze şi efecte, odată cu schimbarea valenŃelor imanente ale Aniversare - Komitas 16 fenomenelor, relaŃiilor, stărilor, împrejurărilor, produce spaimă, repulsie, tulburare, dezgust. Câteodată hilarul, „râsul homeric ”. Punctul pe jazz 19 În arta nouă, grotescul descinde masiv din trauma “Stars of the 21st Century” 20 incomprehensibilităŃii umane, din pierderea contactului cu valorile recunoscute, acceptate, verificate. Reperele “Tănase” în Spania 21 obiectivate se prăbuşesc, sucombă. Astfel că decorul în care Femina 23 subzistă şi situaŃiile pe care le parcurge subiectul îi par acestuia Flash intern şi extern 24-25 tot mai dezlânate, haotice; pe alocuri, chiar ostile. Sentimentul 26 fricii, al invaziei răului nu descinde din confruntarea cu Marilena Pârvu moartea, ci, într-un mod ciudat, din ciocnirea cu viaŃa. Din “Grease” în Spania 30 imposibilitatea de-a o înŃelege, explica, de-a se integra în Raoul, mereu surprinzător 36

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Eseu să fie comparabile cantitativ, în durata/lungimea sau Perspective de numărul sunetelor. Deopotrivă, se pot afla în rimă sau în rând fărâme de lungimi sensibil diferite. În cele din urmă, interpretare în opera ceea ce trebuie să se obŃină este o relaŃie de vocabular, pe nivelul unor articulaŃii minimale ale alcătuirii formei (doar a) muzicală acelei opere, aflate în interpretare. Parcurgând şirul fărâmelor pe cele două coordonate ale planului de suprafaŃă, interpretul are posibilitatea să II. SuprafaŃa efectueze un acordaj întru totul adecvat operei muzicale prin care interpretează. În general, cu cât forma operei este mai George BALINT complexă, cu atât dispunerea interpretării în plan este mai utilă. O lectură pe şirul rimelor permite desluşirea stâlpilor O altă relaŃionare interpretativă cu opera muzicală de susŃinere ai operei, care, prin natura constituŃiei lor, au şi presupune perceperea ei din bucăŃi. Ca şi cum am sparge o funcŃie gravitaŃională (magică), de centrare şi fixare a un vas ale cărui cioburi s-ar împrăştia pe o întindere. Privită modului întregului parcurs. Am putea spune şi că aceşti astfel, opera este o mulŃime de fărâme risipite. Ce înseamnă stâlpi (coloane de rime) configurează ancorele de adâncime a de(s)compune opera în acest mod? Dacă pentru ale operei. Caracterul timpului specific unei coloane este interpretarea în adâncime încercam pătrunderea în ciclic. Pe de altă parte, o abordare pe şirul momentelor ajută substanŃa operei, anulând sau ignorând voit orice reper la distingerea lăŃimii (lateralităŃii) planului, pe măsură ce formal, de această dată ne vom raporta la nivelul cel mai apar fărâme major diferite. Vorbim, în acest caz, de un simplu al discursului, acolo unde opera se vădeşte ca fiind caracter istoric al timpului de succesiune în rând. o grămadă de articulaŃii sonore, aparent fără sens. O alcătuire din cioburi sau fragmente suficient de mici (nu De regulă, lucrările muzicale de concepŃie clasică neapărat de mărimi comparabile), şi care au o anumită au o suprafaŃă identitate, putând fi considerate ca obiecte în sine. Un fel de marcată pregnant foneme sau articulaŃii primare, oligocordice. de adâncime Să ne imaginăm un text lingvistic din care distingem (rime) şi o lăŃime cel mult o înşiruire de silabe. Tocmai acest fel de îngânare (suprafaŃa onomatopeică constituie nivelul elementar al parcursului propriu-zisă) formal. În această stare, opera ar fi greu de redat (şi cu atât îngustă. Păşirea mai puŃin de primit). Dar nu acesta e scopul. Din oricâte laterală, prin elemente ar fi compus şirul fărâmelor, el este totuşi finit. majoră Apoi, se va observa repede că unele fărâme seamănă între diferenŃiere între ele, în vreme ce altele sunt nepereche. Astfel, putem momente, este dispune în plan analitic toată această mulŃime, pe două extrem de coordonate: vertical, în coloană, de sus în jos, fărâmele precaut efectuată asemănătoare, pe care le numesc rime, începând cu a doua în gândirea fărâmă din coloană; orizontal, în rând, de la stânga spre muzicală mode- dreapta, fărâmele diferite, pentru care propun termenul de lată pe ideea momente. Mai mult, pentru a avea o şi mai clară localizare centrului. Înlăn- în tablou, acolo unde este cazul, momentele vor fi trecute în Ńuirile cu rând doar pe nivelul deschis de locul în care a survenit o numeroşi paşi în rimă. Într-o înşiruire generală simplă, conform ordinii lateral apar mai degrabă în lucrările muzicale de tip apariŃiei, fiecare fărâmă ocupă un loc numeric propriu, un ilustrativ, bazate pe o povestire (literară), în referinŃa altor anume rang în şir. Desigur, este foarte probabil ca modul zone ale percepŃiei sensibile, bunăoară cele de ordin vizual acesta de dispunere să configureze mai multe coloane, din (genurile teatrului liric şi muzica de film). Este de remarcat şi nivelele cărora să se întindă rânduri mai mici sau mai mari. faptul că muzicile predate însoŃirii motric-corporale (dansul) Dacă rimele structurează coloana pe nivele de adâncime, sunt pregnant simetrizate în rime, cu riscul (neocolit al) ca lungime a coloanei, momentele (inclusiv cele sub care se ducerii în redundanŃă a expresiei propriu-zis muzicale. Pe adânceşte o coloană de rime) compun rândul pe lăŃimea de altă parte, acolo unde apar diferenŃele, mergând pînă la unui nivel. Imaginea astfel obŃinută are o valoare exclusiv momentul excepŃional al evenimentului (diferitului cu totul), instrumentală. Ea capătă însă şi valenŃe artistice (expresive) se provoacă un (iluzoriu?) sentiment de împrospătare, de atunci când ne propunem lectura operei în două moduri: dinamizare (energizare) a stării de parcurs (în durata şirul rimelor (reductibil sau nu oricărei rime dintr-o aceeaşi lucrării). Uneori acestea sună suspensiv, mărturisitor, ca coloană); şirul momentelor. Dar măiestria unei interpretări acel adagio al oboiului din prima parte a Simfoniei a V-a de de acest fel constă mai ales în determinarea (delimitarea) Beethoven. Alteori, începând cu romantismul, ele devin fărâmelor. Chiar dacă ele sunt unităŃi elementare, totuşi şi abuzive. Însă, din perspectivă clasică, ceea ce contează acestea pot fi alcătuite din mai multe sunete (ca motive sau este instituirea centrului (din adâncime, prin strategia celule), în diferite configuraŃii meloritmice. Este foarte rimelor), diferenŃele având un rol secund (de suprafaŃă, important ca fărâmele alese de interpret să identifice cât mai superficial dar şi speculativ-comercial), cu statut de tribut mult cu putinŃă acea operă, şi mai puŃin o categorie de marginal, precum “moneda Cezarului” ori clipirea unei elemente cu care se poate compune o clasă de opere, amintiri uitată în suflet. aşadar, dintr-o perspectivă cât mai particularizată. De aceea În concluzie, tabloul suprafeŃei de fărâme ordonate nu trebuie pornit cu prejudecata că diferitele fărâme trebuie

2 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Eseu cronologic în coloane şi rânduri oferă interpretului o imagine Ceea ce nu se află încă, în/prin acest stadiu/mod de a dispunerii locului în plan, un fel de hartă teritorial- interpretare, este criteriul de unificare/proporŃionare (metru, administrativă, pe aspectele de lungime a coloanelor în pulsaŃie, tonalitate, formă etc.), cel al relaŃiilor de ordine adâncime (nivele/rime) şi de lăŃime a nivelelor la suprafaŃă (spaŃială – armonie, sintaxă; temporală – meloritm, (rânduri/momente). Observăm că abia cu cea de-a doua compoziŃie - introducere, dezvoltare, încheiere) şi, cu atât dispunere, pe lăŃime, se relevă ca atare suprafaŃa formei mai puŃin, cele de conduită agogico-dinamică (tempo, profil) sfărâmate a operei. Iar aceasta este alcătuită doar din şi de sens (verbalizare). Urmează, deci, ca interpretarea fărâmele considerate prin diferenŃă (momente, evenimente). operei muzicale să comporte şi alte perspective.

prezenŃa sa abuzivă, excesivă, viguros în „sosul” unor experimente Adecvări mediocră. Într-o conjunctură contemporane. Elocvent, în sfera marcată de (non)exigenŃele culturii prozei, picturii, cinemaului, teatrului. categoriale II de masă, de permisivităŃile Dar, mai abitir şi devoalat decât (Urmare din pag. 1) postmodernismului, el stăpâneşte oriunde, în textele ce însoŃesc tutelar şi impune standardele „muzica de cartier”, hip-hop, rap, Ceea ce pecetluieşte axiologice. Din bagatelar ajunge sau pe întinsele „plaiuri mioritice” caracterul deosebit, excepŃional al emblematic. ale manelei. Ceea ce deranjează, operei este surprinzătorul său, CarenŃele semnalate nu provoacă repulsie este valenŃa de a isca - prin imaginile provin neapărat din ignoranŃa sau împrejurarea că necuviinŃa, superficialitatea făuritorilor. mârlănia, neruşinarea sunt postate, Truismul, fleacul, afişate într-o manieră ostentativă, umplutura, nimicul, moftul, provocatoare. Promotorii o fac din paradigma şchioapă, dorinŃa de a uimi, de a epata morfologia precară, sintaxa receptorul. De a-l tenta să intre sub sumară, vacuumul incidenŃa interesului nu pe filiera substanŃei reprezintă fondului ideatic sau a configuraŃiei, practici defrişate, îndelung ci pe coridorul îndoielnic al exersate de anumiŃi autori. rebarbativului. Sunt componentele Există în fiecare din noi, deliberate ale stilului, inhibată ori exihibată, o fărâmă de manierei, angajamentului plăcere în preluarea unor trimiteri mental şi ale viciate, ori vicioase. Numai că aici aranjamentului formal. La aspectele instigatoare, dubioase, alŃii se însoŃesc cu promiscue nu sunt sugerate, împrumutul calapoadelor insinuate într-o înveşmântare tocite, prăfuite, obosite, ce artisticeşte valabilă. Nu indică conferă receptorilor rezultatul unui travaliu impresia confortabilă a metamorfozant, care să presupună unui déjà vu. InerŃia, o intervenŃie, translaŃie, transpunere conformitatea, banalitatea intenŃională. Vulgarul acesta este propunerii şi tratării fac din unul scontat, dar neelaborat. numeroase lucrări Caracterul său pernicios, supărător proaspăt terminate, simple vine tocmai din împrejurarea că se încropeli recuzitere. arată în sine. Nud de posibile Destinate unui consum valenŃe sugestive, de motivaŃie şi Profil grotesc de Leonardo da Vinci anchilozat şi trândav. explicaŃie estetică. Emană o tentă d) Vulgarul. Se de exhibiŃionism, de defulare cvazi- înglobate-stări, senzaŃii autentice, înrudeşte cu ordinarul, prin patologică a unor complexe neconvenŃionale, virgine. Opusul anularea originalităŃii şi distincŃiei. maligne. A unor atitudini ordinar este un compus slab ConŃine în plus o cantitate contestatar-agresive. Constituie formatat, redundant, incapabil să însemnată de grosolănie, abatere, frecvent, o revărsare de cuvinte emoŃioneze. Doldora de platitudini brutalitate inutilă la stadiul licenŃioase, mesaje abominabile, şi lesturi. De şabloane, vocabularului, purtării, acŃiunii. gesturi dezgustătoare, terifiante. inconsistenŃe, incongruenŃe. Nu are Indică un comportament simplist, Numai din dorinŃa de a leza definiŃie, osatură, Ńintă. Subzistă, primitiv, o abordare în genere pudoarea unora, sau a excita dar nu transmite. Persistă, dar nu francă, dar necizelată. Deseori, grobianismul altora. De a sfida relevă. Îl întâlneşti pretutindeni. alunecă în trivialitate, indecenŃă, cutumele morale, valorile Expus din belşug. Te agresează cu obscenitate. statornicite. TendinŃa se profilează Adrian IORGULESCU

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 3 Interviuri Datorită sorŃii am avut ocazia să mă exprim în nenumărate “Muzica românească are forme. Începând cu perioada din Bucureşti, după studiul din conservator, când muzicieni extraordinari m-au rugat să scriu pentru ei, şi apoi în afara Ńării, unde s-a întâmplat la fel. privilegiul de a avea o Aşa încât am coordonate destul de bogate pe care le pot enumera: de la muzica de cameră (solouri pentru aproape toate instrumentele, ansambluri în diferite combinaŃii) până la piese pentru rădăcină proaspătă” - orchestră mare, de la muzica pentru scenă (opere, balete) până la muzica experimentală. Raportat la şcoala componistică de la Bucureşti, în dialog cu Violeta Dinescu care v-aŃi format, ce a însemnat pentru Dvs. activitatea didactică şi componistică în Germania ? ConstanŃa CRISTESCU În primul rând doresc să menŃionez că singura profesoară de compoziŃie pe care am avut-o a fost Myriam Marbe. Când am fost Cu ocazia concertului din 6 octombrie, care a deschis întrebată în Germania dacă nu aş dori o bursă pentru studiul stagiunea concertelor săptămânale de muzică românească compoziŃiei am refuzat, pentru că am ştiut că nu doream pe nimeni organizate de Muzeul “Enescu” şi prin care am beneficiat de un altcineva. Asta nu înseamnă de loc că nu am simŃit şi nu simt în splendid portret al compozitoarei Violeta Dinescu, i-am solicitat continuare necesitatea comunicării cu ceilalŃi compozitori. De aceea distinsei creatoare un interviu despre sine. Destul de incomod, am şi dezvoltat diferite strategii de comunicare, un exemplu fiind pentru că am pus-o faŃă în faŃă cu sine însăşi, provocând-o să-şi Komponisten Colloquium iniŃiat de mine la UNI Oldenburg. autodefinescă personalitatea componistică şi nu doar atât. Aceasta Despre activitatea didactică pe care am început-o încă de pentru că Violeta Dinescu desfăşoară şi o prestigioasă activitate la venirea mea în Germania (1982), pot spune că am schimbat ştiinŃifică şi didactică în Germania, la Oldenburg, unde promovează treptat metoda... aş spune generic... adică am constatat că nu pot cu perseverenŃă şi cu înŃelepciune valorile artei şi ştiinŃei muzicale continua aşa cum mi-aş fi dorit metoda prin care eu însămi am fost româneşti. instruită în România. AŃi putea defini câteva coordonate generale ale creaŃiei Este mult de explicat… în orice caz, am o amintire vie a Dvs. ? profesorilor care m-au/ne-au îndrumat în România şi am După cum ştim, nu este uşor să ne desprindem de noi şi să recunoştinŃă pentru felul în care mi-au transmis atitudinea faŃă de privim din depărtare, aşa încât să definim corect coordonate fenomenul muzical. generale. Voi încerca să le enumăr, Personalitatea profe- cu rugămintea să mă întrebaŃi mai soarei Dvs. v-a marcat, cred eu, în precis ce nu vă este clar. Aş putea privinŃa rafinamentului coloristic începe cu evocarea timpului în care şi poate şi în alte direcŃii. Care ar fi am devenit treptat compozitoare... acelea? Specializarea postuni- spun treptat nu întâmplător. versitară? Am început să cânt la pian La această întrebare am de la 4 ani şi jumătate şi nu a trecut răspuns în parte deja. Aş dori să mult timp – am început să mă ‘joc’ pe adaug: în mod surprinzător poate clape cu plăcerea de a descoperi noi pentru Dvs., aş putea spune că sonorităŃi. Copiii fac aceste gesturi d.p.d.v. InformaŃie, de la Doamna dintr-un impuls cât se poate de Marbe am primit cel mai puŃin. natural... din păcate, adeseori se Meşteşug, în sensul strict al stinge acest impuls din diferite cuvântului, am învăŃat mai mult de la motive... orele de armonie, contrapunct, A trecut timpul şi nu am orchestraŃie, instrumentaŃie, folclor, părăsit niciodată nevoia aceasta de a analiză de forme, chiar şi istoria găsi sonorităŃi , dar nu mi-am muzicii... cum de altfel şi trebuie să imaginat că ar putea deveni mai mult se întâmple. decât o joacă. După şcoala începută Myriam Marbe a avut un la Buzău, am continuat (în clasa a 3- impact extraordinar nu numai în viaŃa a) studiul la Liceul George Enescu din mea, ci şi în cea a elevilor ei. Nu Bucureşti. Tatăl meu m-a transferat întâmplător există mulŃi compozitori (fără voia mea) la Liceul Lazăr unde care au învăŃat de la Myriam Marbe. am dat bacalaureatul la real (clasa specială de matematică). Încerc să explic în ce constă acest lucru: Myriam Marbe nu M-am înscris la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” – ne învăŃa cu tot dinadinsul ceva, mai degrabă zăbovea să înŃeleagă secŃia teoretică – cu intenŃia să studiez muzicologia, iar apoi să ce e cu noi, ce dorim, ce gândim, ce simŃim, lăsându-ne apoi să continui studiul la altă Facultate pentru a deveni inginer de sunet... (plan influenŃat de tatăl meu, care dorea să am o meserie ‘normală‘). spunem ce aveam nevoie de spus. Aşa se explică faptul că muzica După primul an trebuia dat un nou examen pentru a defini celor din clasa dânsei suna foarte diferit: romantic, clasic, studiul – muzicologie, dirijat sau compoziŃie. Profesorul meu de impresionist, altfel... În afară de asta, Myriam Marbe avea un fel contrapunct Liviu Comes, care era decan atunci, m-a sfătuit să autentic de a ne face să simŃim dimensiunea naturală a sunetelor, urmez compoziŃia... convingându-mă rapid (după lungi proteste ale adică, mai exact, să ne sensibilizeze la ascultarea pulsaŃiei de viaŃă mele) prin următorul comentariu: «este mult mai natural să înŃelegi o a unui sunet sau a unor grupuri de sunete, astfel încât ele să fie muzică după ce tu însăŃi ai încercat să scrii ceva... ». Tot dânsul a capabile să creeze viaŃa, aş putea spune … şi nu întâmplător. Am avut fericita idee (pentru mine) să mă trimită la Myriam Marbe. spus un sunet, căci un singur sunet poate să devină o lume de A urmat o vreme în care scriam cu bucurie, timp în care am sunete... descoperit minunea studiului folclorului sub îndrumarea minunatei În Germania am fost sfătuită să mă duc la anumite clase de Emilia Comişel, cu care am făcut nenumărate cercetări pe teren... compoziŃie, pentru a avea ocazia să pătrund mai repede în lumea cochetând chiar cu ideea de a deveni folcloristă, … având în gând muzicală de aici. Aceste comentarii m-au făcut şi mai mult să mă acelaşi plan. Apoi a urmat o vreme de ‘tranziŃie’, aş numi-o, iar când feresc şi să prefer libertatea neaparŃinerii la un grup sau subgrup. În am simŃit că nu se mai poate altfel decât să rămân la această formă afară de asta, nu am simŃit nevoia. Myriam Marbe ne-a învăŃat să de activitate, am început să am probleme muzicale existenŃiale... le- intrăm în lumea noastră interioară, unde cu siguranŃă simŃi dacă vrei aş numi … adică: Îmi împiedicam uşurinŃa de a scrie ceva cu să simŃi ce e adevărat şi ce nu este esenŃial şi în creaŃia muzicală. gândurile şi temerile că nu mă exprim cu un limbaj personal... Cum evaluaŃi mişcarea componistică europeană, Şi abia acum încep să vă răspund la întrebare: mondială şi românească actuală? Încercând definirea unui limbaj personal am început prin a Greu de spus în câteva cuvinte... adică fie se scrie un căuta sensurile organizărilor pietrelor de construcŃie muzicală şi a roman fleuve, fie găsesc o explicaŃie telegrafică. O prefer pe a doua. ‘medita’ asupra rădăcinilor... Aceste meditaŃii sunt de fapt la început Pe plan european şi în afara Europei se poate spune că au retroactive. început să dispară graniŃele între lumile atât de strict definite până M-a ajutat studiul din liceu unde am învăŃat (cu profesori acum… din ce în ce mai straşnic începând cu vremurile în care nu deosebit de buni)... responsabilitatea folosirii cuvintelor (deci a era vorba de MUZICA GREA şi MUZICA UŞOARĂ, cum se spune în materialului sonor) şi proiectarea lor după un sistem logic... Aşa am România. Deci, cred că de multă vreme avem de-a face cu început să-mi caut un ‘covor imaginar’ pe care se pot desfăşura fenomenul osmotic de ştergere a acestor graniŃe. gesturile muzicale. Muzica românească are privilegiul de a avea o rădăcină,

4 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Interviuri sau mai bine zis rădăcini proaspete: pe de o parte muzica scrisă - acum peste 100 de invitaŃi din toată lumea, dar şi din România. să spunem de aprox. 150 de ani, pe de altă parte rădăcinile adânci, Începând cu 2006 am iniŃiat Zwischen Zeiten Symposien atât de adânci, încât au avut în nenumărate rânduri puterea de a (Shifting Times): 2006 – George Enescu; 2007 – Ştefan Niculescu trece prin momente de secare, găsind modalităŃi de transformare şi Pascal Bentoiu; 2008 – Sigismund ToduŃă; 2009 – Paul sau revitalizare. Mă refer la muzica tradiŃională – folclor şi muzica Constantinescu. Fiecare simpozion are desigur şi deschiderea religioasă. către universal… atât de necesară integrării unei culturi muzicale în La Oldenburg aŃi creat un adevărat curent românist în context universal... fără de care de fapt nu are şanse de mediul universitar, prin arhiva pe care aŃi iniŃiat-o şi prin alte supravieŃuire. De aceea Simpozionul din acest an are ca temă activităŃi ştiinŃifice şi artistice proiectate. Vă rog să detaliaŃi majoră definirea sau încercarea de a defini rădăcinile bizantine ale puŃin activitatea Dvs. în direcŃia promovării valorilor artei, muzicii europene: Zwischen Zeiten Symposium Byzantinische, ştiinŃei şi a componisticii, în mod special româneşti. orientalische und balkanische Traditionen - Assimilationsprozesse: Încă din 1987, când am primit bursa BALDREIT a oraşului Paul Constantinescu und die Musik unserer Zeit (Oldenburg 4.12- Baden Baden, am avut ideea să iniŃiez o arhivă de muzică 6.12.2009) românească în cadrul bibliotecii oraşului, unde m-am împrietenit cu Cum îi implicaŃi pe studenŃii Dvs. în activitatea de bibliotecara şefă. Ea (Uta Bergengruen) a fost nu numai promovare a creaŃiei şi ştiinŃei muzicale româneşti? entuziasmată de această idee, ci chiar a realizat câteva activităŃi de Încă din 1996 predau în fiecare semestru cursuri care au punere în lumină a materialului. Aşa au fost organizate 3 expoziŃii; acest rol. Vă enumăr câteva din temele seminariilor mele (valabile două dintre ele ... cu materialul lui Myriam Marbe, care era de altfel pentru un întreg semestru, deci studiate săptămânal şi cu şi cel mai numeros din bibliotecă. concretizare în subiecte ale examelenelor orale sau cele scrise): Materialul despre care v-am spus era cel pe care îl aveam muzica polifonică din Balcani; muzica tradiŃională din România; eu … dublurile din cărtile şi partiturile trimise de mătuşa mea, cu balada românească; bocetul la români; muzica de cameră a lui mare greutate, din Bucureşti... Apoi a urmat momentul anului 1990, George Enescu; muzica simfonică a lui George Enescu; de când am început să aduc din Ńară ce am putut. spectralismul românesc. Începând cu anul 1996, de când am postul de prof. la UNI Când preconizaŃi să reveniŃi în Ńară şi cu ce noi Oldenburg, am iniŃiat aici Arhiva Muzicală din Estul Europei. În realizări sau proiecte ? afară de asta, după cum v-am mai spus, tot din acest an am Nu am nici un plan, dar nu-mi stă în obicei să ocolesc început un KOMPONISTEN COLLOQUIUM unde am avut până România...

mai poate fi încadrată într-o „ramă” rigidă cu care am lucrat este diversă: cei tineri, sau „naŃională”. Şcoala românească de încă în şcoală, au idealuri şi vor un mediu Cu Petru vioară îşi are rădăcinile în şcoala pariziană, prielnic de dezvoltare. Nu sunt însă convins vieneză şi moscovită. ReprezentanŃii ei de că au conştiinŃa că “mediul” trebuie creat de Munteanu seamă au studiat la Paris, la Viena sau la ei înşişi, deasemeni că el este foarte rar Moscova. Profesorii Manoliu, Geantă, oferit „din afară”. Avachian, GerŃovici sau Gheorghiu au C.C.: PuteŃi face comparaŃii între despre format generaŃii de violonişti care au avut învăŃământul din România şi cel din succese mari în toată lumea. Germania… creativitate în C.C.: Vă consideraŃi un P.M.: Un plus în România este continuator pe alte meridiane (având în specificul şi orientarea şcolilor de muzică: pedagogia vedere că activaŃi de patru decenii în ele sunt - prin intenŃie şi Ńeluri – „de Germania) al acestei şcoli, sau poate un specialitate”. În Germania există un spectru inovator, un reformator? de orientare foarte divers: în peste 1.000 (!) viorii P.M.: Pentru mine este o onoare de şcoli de muzică se urmăreşte în principal L-am întâlnit pe Petru Munteanu să fiu cotat ca un continuator al tradiŃiilor o educaŃie muzicală „de masă”. Fiecare într-una din clasele Conservatorului, unde a create de profesorii renumiŃi amintiŃi înainte. şcoală caută - pentru prestigiul ei - să Ńinut cursuri de măiestrie. Impresionată de Prin locul activităŃii mele de patru decenii, „acopere” toată suprafaŃa: de la începător la firescul comunicării cu tinerii interpreŃi, ca şi Germania, pot spune că m-am întors la solist, de la amator la profesionist. de calitatea soluŃiilor adaptate fiecărei izvoarele şcolii româneşti de vioară. Am Majoritatea sunt şcoli private sau probleme tehnice şi de interpretare, i-am condus multe master classes şi am fost de semiprivate. O urmare pozitivă este că se adresat câteva întrebări. multe ori membru în jurii internaŃionale în face foarte multă muzică în familie. Cred că Carmen Cărneci: AŃi mai fost aceste centre, dar şi în altele (Zagreb, nu există o Ńară în lume în care să se facă invitat în jurii sau pentru master classes în Gorizia, Genova, Brüssel etc). În Germania, acasă mai multă muzică decât în România, în ultimii ani? am avut printre elevii şi studenŃii mei Germania, unde muzica este în fapt un Petru Munteanu: InvitaŃiile în numeroşi români, pentru care am organizat instrument de cultură. Mai departe, România au fost cam... rare. Am făcut mai burse şi care şi-au găsit ulterior un drum educaŃia de profil aprofundată este multe master classes la Universitatea din profesional bun în străinătate. asigurată de cele peste 20 de Braşov, am fost în juriu la „Jeunesses Sunt de părere că este o iluzie să conservatoare sau universităŃi - musicales“, apoi am fost invitat în juriul te crezi „inovator” sau „reformator”. 500 de Hochschülen, unde există şi catedre concursului Enescu, la primul concurs ani de pedagogie violonistică nu au lăsat speciale pentru tinere talente deosebite organizat după revoluŃie. nici un punct alb pe „harta” acestui care primesc acolo lecŃii de la profesorii La următorul concurs Enescu mi domeniu: totul a fost cercetat, clarificat, universitari. s-a făcut o invitaŃie în juriu care a fost mai clasificat, etc. Numai cine nu cunoaşte Un rol foarte important îl joacă târziu contramandată: concursul nu s-a mai această vastă literatură poate să aibă iluzia mentalitatea fiecăruia şi exemplul personal. Ńinut... De atunci, constat o tăcere că a “descoperit ceva nou”. Nu se poate aştepta ca îmbunătăŃirile să „constantă“ a organizatorilor concursului C.C.: Dar tinerii violonişti cărora vină „de sus”. Totul începe „jos”, în fiecare Enescu. Cu orchestra mea de cameră, le-aŃi oferit recent (în luna iunie – n.n.) clasă, cu fiecare elev al fiecărui profesor. CONCERTINO Ensemble, am avut cursuri de măiestrie, cum vi s-au părut? ConştiinŃa că profesionalismul se poate concerte la Bucureşti, Braşov şi Sibiu. Dar P.M.: Pentru mine este o plăcere atinge şi în condiŃii vitrege asigură un teren toate aceste activităŃi s-au petrecut cu mulŃi să lucrez cu violonişti tineri, să-i văd cum fertil de dezvoltare. În primă instanŃă, ani în urmă. „se deschid”, cum se trezesc din „toropeala” fiecare este răspunzător de calitatea pe C.C.: Există o şcoală românească lor de toate zilele, cum se luminează când care o produce. Numai aşa se poate crea de pedagogie a viorii, o „marcă” a acesteia? încep să descopere posibilităŃile personale un mediu prielnic de evoluŃie. P.M.: Pentru a răspunde acestei de a produce frumosul. Aşa a fost şi acum C.C.: Cum v-aŃi simŃit revenind la întrebări trebuie să fac anumite clarificări. la Bucureşti şi la Arcuş. Sunt convins că în Conservator, unde aŃi absolvit clasa de NoŃiunea de „şcoală” este foarte complexă. România sunt multe talente. ExistenŃa vioară... ? În lumina unor caracteristici de tehnică talentului este însă doar o „promisiune”; P.M.: La Conservatorul bucu- instrumentală, Carl Flesch a încadrat şcolile formarea şi afirmarea lui este un proces reştean m-am simŃit foarte bine, am fost din timpul său în „şcoala germană veche”, îndelungat care cere multă tenacitate atât primit cu multă prietenie şi colegialitate. Din „şcoala rusă veche” şi „şcoala franco- de la elev, cât şi de la profesor. ConştiinŃa păcate nu am putut întâlni nici un fost coleg belgiană” (modernă). TendinŃa majoră a calităŃii, exigenŃa şi hărnicia pe care violonist: toŃi sunt plecaŃi pe alte prezentului este evoluŃia către o tehnică profesorii generaŃiei mele au imprimat-o meleaguri... „normată“. Tehnica violonistică de azi nu elevilor lor am întâlnit-o rar. Impresia pe care mi-au lăsat-o cei Carmen CÂRNECI-CAVASSI

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 5 Centenar Paul Constantinescu – 100 Stagiune

Doru POPOVICI corală În constelaŃia compozitorilor afirmaŃi după generaŃia dominată de George Enescu, Paul Constantinescu ocupă un loc foarte important. În primul rând, prin expresivitatea muzicii sale, permanentă întotdeauna de o luminozitate care potoleşte zbuciumările sufleteşti ale melomanilor; chiar dacă întâlnim unele pagini care conŃin culori mai întunecate, în mare, analizându-i opera, vom AsociaŃia NaŃională constata că predomină un optimism, în concordanŃă cu bucuria muncii împlinite. În al doilea Corală din România organizează, rând, în cazul său se poate vorbi de un excelent armonist, iar în acest sens ne referim la în premieră, o stagiune corală măiestria cu care creează îngemănările de acorduri, bazate pe relaŃii modale, în prima parte a care va purta numele marelui vieŃii şi în cea mediană, mai apropiate de diatonism, în ultima parte a existenŃei lui, mai apropiate compozitor român Paul de cromatism. Este interesantă şi originală continuarea liniei modalismului, cultivate, în trecut, Constantinescu, având în vedere de Anton Pann, Dumitru G. Chiriac şi, bineînŃeles, de George Enescu. Dacă aspecte polifonice faptul că anul acesta se împlinesc propriu-zise întâlnim mai puŃine în opera sa, ramura orchestraŃiei atrage atenŃia în mod deosebit 100 de ani de la naşterea sa. şi, în aceasta privinŃă, vom evidenŃia pasta lui densă, viguroasă, viu colorată şi, totodată, 12 octombrie 2009-22 punerea în lumină a registrelor sonore eficiente ale instrumentelor utilizate. O menŃiune specială februarie 2010: stagiune corală o acordăm valorificării imnografiei bizantine şi psaltice, iar sub acest aspect, Paul bucureşteană permanentă, prilej Constantinescu a prelucrat-o cu o mişcătoare personalitate, nu numai în piesele corale, ci şi în acelea instrumentale, simfonice şi vocal-simfonice, culminând în cele două oratorii dedicate de a asculta muzică corală, de a Naşterii şi Patimilor Mântuitorului nostru Iisus Christos. În istoria muzicii s-au înscris capodopere prezenta şi preŃui operele marilor precum balada MioriŃa, Concertul pentru pian şi orchestră, Triplul concert pentru violină, cello, compozitori români şi de a explora pian şi orchestră, opera O noapte furtunoasă, cele două oratorii concepute în stil bizantin şi ciclul creaŃiile majore ale muzicii de lieduri Şapte cântece din uliŃa noastră. universale. Paul Constantinescu a acordat o deosebită atenŃie folclorului românesc şi, mai cu În fiecare zi de luni, de la seamă, prelucrării acestuia. În clasa sa de armonie insista foarte mult asupra respectării ora 18.00, publicul este invitat să modurilor în care au fost încadrate piesele respective. „În orice mod este cazul a găsi cadenŃele, asculte formaŃii corale cunoscute prin îngemănări expresive de acorduri” - accentua artistul. Ca apoi să adauge: „în modul dorian, din Capitală şi din Ńară (corul locul dominantei clasice îl va lua acordul de trison major de pe treapta a IV-a, în modul frigic, o Symbol, Divina Armonie, corala expresie dureroasă o imprimă acordul de trison major de pe treapta a II-a, în modul lidic, cvarta Nicolae Lungu a Patriarhiei mărită conferă ambianŃei sonore o notă foarte luminoasă, în modul mixolidian, pe de o parte, Române, corul Appassionato din treapta a III-a colorează senin gama, pe de altă parte, a VII-a exclude noŃiunea de sensibilă, Târgovişte, corul Catedralei evocator este modul eolic şi aşa mai departe”... BogăŃia de combinaŃii ne oferă soluŃii infinite. Iar Sfântul Iosif, corala Nicolae dacă trecem la modurile Oancea, corul de copii al cromatice, policromia tabloului SocietăŃii Române de Radio, armonic este de-a dreptul corul Preludiu al Centrului tulburătoare! Din acest punct de NaŃional de Artă „Tinerimea vedere, operele lui Enescu, Română”). Iar repertoriul Bartók şi Messiaen pot fi citate fiecăreia, în funcŃie de specific, va ca fiind într-adevăr pline de putea fi ascultat la bisericile soluŃii ingenioase, rod al unei Sfântul Elefterie şi Sfântul Ilie fantezii componistice Gorgan, la sala „George Enescu” remarcabile. În ceea ce mă a UniversităŃii NaŃionale de priveşte, modurile cu Muzică din Bucureşti şi la Aula transpoziŃie limitată ale lui Palatului Cantacuzino (Uniunea Messiaen şi modurile populare Compozitorilor şi Muzicologilor din cu caracter oriental - deci « România). Holul central al Muzeului Paul Constantinescu alterate » - m-au influenŃat Debutul stagiunii i-a fost puternic şi cu mult folos, iar în încredinŃat, săptămâna trecută, acest context aş menŃiona Concertul pentru pian şi orchestră sau Concertul pentru orchestră de coralei ; apariŃie coarde. În legătură cu creaŃia lui Anton Pann, Paul Constantinescu mi-a expus următoarele: „Am Nicolae Oancea utilizat melodiile sale în mai multe opusuri; mă refer - cu precădere - la opera O noapte entuziasmantă prin alcătuirea şi furtunoasă şi la un „cântec vechi” pentru cello şi pian. Acesta din urmă a fost tălmăcit, la Sofia, abordarea repertoriului şi printr-o de minunatul solist, Vladimir Orlov, acompaniat la pian de Pancio Vladigherov, unul dintre cei responsabilitate deosebită privind mai dotaŃi compozitori bulgari”. Iată ce spunea acesta, în legătură cu melodiile lui Anton Pann: destinul coralei (concertul a fost „modurile cromatice din « cântecele de lume » sunt vizionare şi anunŃă muzica modernă...” La dirijat în deschidere de prof. care eu voi adăuga: nu ştiu de ce unii compozitori români caută noutatea în vestul european, Valentin Moraru, apoi de Marius când aici, pe fertilul sol spiritual românesc, se pot remarca atâtea aspecte sonore novatoare? Crucianu şi de compozitorul Petre Nemaivorbind de doine, bocete sau balade. Paul Constantinescu mi-a vorbit despre piesa sa, Ştefănescu). balada MioriŃa – „am compus această baladă pornind de la varianta lui Vasile Alecsandri, în Şi ca să nu risipesc în muzica mea predominând armonia modală diatonică, deoarece am găsit de cuviinŃă să o pun pe cuvinte magia sunetelor, vă invit aceasta în evidenŃă; ea vibrează în concordanŃă cu acea resemnare senină în faŃa morŃii, să o trăiŃi, în fiecare luni, alături de resemnare arborată, în final, de ciobanul mioritic. Iar prin tonul ei confesional, conŃinutul baladei noi. m-a determinat să transform, sub aspect pur muzical, limbajul sonor într-o doinire atemporală şi Voicu Enăchescu cu o expresie discretă, sub cerul apolinicului medieval”. Ca o continuare a celor spuse de Paul Dirijorul Corului de Cameră Constantinescu vom expune următoarele: Balada MioriŃa de Paul Constantinescu este o „Preludiu” capodoperă a literaturii componistice corale din acest secol tragic. În aceasta, cum ar spune Preşedintele AsociaŃiei NaŃionale Nicolae Iorga, „strămoşii trăiesc totdeauna: ori ca dogmă, ori ca o binecuvântare”... Corale din România

6 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 “Enescu” remembered Rahmaninov cu Hélène Grimaud, solistã - care n-a prea strălucit. Opinii de meloman A urmat «Patetica» lui Ceaikovski - prezentată în primă audiŃie de compozitor la pupitrul chiar al acestei renumite orchestre ! A câta execuŃie o fi fost în aceşti 115 ani ? Am ascultat o versiune Eugen TODEA antologică, parcă nouă, tensionată, plină de contraste, în spirit rusesc. Fix patru săptămâni a durat cea de a XIX-a ediŃie a În matineu la Sala Mică remarcabilul Trio «Atos» din Festivalului InternaŃional « George Enescu », între 30 august şi 26 Berlin, cu un program cu influenŃe franceze: Enescu, Turina, Ravel. septembrie 2009. Neobişnuit, deschiderea s-a făcut la Opera Au urmat formidabilele concerte de sâmbătă seara şi duminică NaŃională cu spectacolul Oedipe, premiera bucureşteană a dimineaŃa, din 19 şi 20 septembrie, ale Orchestrei Regale din producŃiei Teatrului Capitole din Toulouse. O altă versiune, interesantă regizoral, ternă în costumaŃie şi decoruri, ce însă a subliniat valoarea muzicală a acestei creaŃii atât de dragi nouă. Au impresionat corul « meşterit » de eternul Stelian Olaru, vocea pătrunzătoare a lui Franck Ferrari, care a făcut rolul Oedipe şi la premiera de la Toulouse, şi plasticitatea apariŃiei şi a vocii Sfinxului în interpretarea Ecaterinei łuŃu. Prima săptămână a fost consacrată concursului de vioară/pian şi creaŃiilor muzicale româneşti contemporane. Această serie, în interpretarea ansamblurilor bucureştene şi din Ńară, care s-au cam înghesuit în concerte-maraton, a dublat « Săptămâna muzicii contemporane » din luna mai şi parcă nu a fost în spiritul festivalului « Enescu ». Este totuşi de menŃionat recitalul de lieduri prezentat de duo-ul Bianca şi Remus Manoleanu, pentru muzicalitate şi fineŃe poetică. Swingle Singers Concursul «Enescu» ne-a făcut să alergăm între Atheneu (vioară) şi Conservator (pian). «Victorie orientală» pentru premiile I şi II, şi «extrem-orientală» pentru premiul III. Nici un Amsterdam. Concertgebouw-Amsterdam – o orchestră faimoasă şi român... un dirijor, Mariss Jansons, fabulos; concert-maestru: Liviu Prunaru. Din 8 septembrie a început festivalul bogat în clasic şi Printre toate celelalte calităŃi am remarcat stilul de acordaj, romantic, muzică a secolelor XVIII şi XIX, atât de agreată în secolul dispunerea variabilă a partidelor de corzi, alcătuirea şi amplasarea XXI! La Atheneu, oratoriul « Susana » de Haendel, la Sala Mare a grupelor de timpani, acurateŃea şi fineŃea sunetului (parcă şi dura Palatului, Filarmonica « George Enescu » cu program integral acustică a Sălii Palatului s-a pliat la muzicalitatea orchestrei !). Beethoven - fără nici o piesă românească; la pupitru, violonistul Ceva nemaiauzit. Programul, un itinerar în istoria muzicii: Bach Maxim Vengherov, care-şi doreşte... să ajungă dirijor la nivelul (cele două bisuri-solo ale violoncelistului Johannes Moser), violonistului ! Prima surpriză plăcută, Remus AzoiŃei a interpretat uvertura « Oberon », simfonii de Haydn, Beethoven, Dvorak, o cu Orchestra Radio France «Caprice Roumain» pentru vioară şi piesă concertantă de Şostakovici. Două concerte care vor rămâne orchestră, cu virtuozitate (şi culoare) mult aplaudată. La Atheneu, în istoria Festivalului « Enescu » ... Orchestra Engleză de Cameră, dirijor Roy Goodman, cu Aurelian Orchestra NaŃională Radio, cu israelianul Asher Fisch la Octav Popa şi Teo Gheorghiu solişti. Maestrul nostru clarinetist pupitru, nu s-a dezis şi ne-a oferit un program contemporan ce a este inegalabil în Concertul pentru clarinet şi orchestră de cuprins şi «Sinfonia» de Berio cu Swingle Singers solişti. O altă Copland. Remarcabil bisul acordat: o Partita pentru clarinet-solo bucurie muzicală, la Atheneu: Octuorul de Enescu în execuŃia de extrasă din partea a doua a Simfoniei nr. 2 de Enescu. neuitat a Cvartetelor « Enescu » şi « Danel » reunite. Un simfonic Aşteptam concertul Filarmonicii Regale din Londra cu cuminte al doilea concert al Orchestrei din Toulouse, cu o citire a pianista Martha Argerich într-un dublu program modern; solista a Suitei a III-a « Săteasca » de George Enescu. Elisabeth Leonskaja fost înlocuită însa cu excentricul violonist Nigel Kennedy în ne-a încântat în Atheneul arhiplin într-un recital cu muzică franceză Concertul de Beethoven, spre bucuria multora şi consternarea şi o interpretare antologică a Sonatei nr.1 de Enescu, pe care « o unora. iubeşte foarte mult » - a declarat într-un interviu. Ilya Gringolts la În matineul din 12 septembrie Cvartetul Keller din Ungaria vioară şi Itamar Golan la pian cu lucrări de Janácek, Prokofiev, cu un program Ligeti, Enescu şi – împreună cu pianistul Dénes Bartók, şi o remarcabilă interpretare a Sonatei nr.3 «în caracter Várjon într-o versiune remarcabilă a melancolicului şi ritmatului popular românesc» de Enescu. Cvintet cu pian de Bartók. În matineul următor, Ansamblul englez La Sala Mare, ultimul simfonic cu Orchestra Suisse « Nash » cu un program Enescu, Bartók, Ravel, Fauré şi Romande dirijată de Marek Janowski; Bogdan Zvorişteanu transcendentala « Noapte transfigurată » a lui Schönberg. Între concert-maestru. O versiune convingătoare a Suitei nr.1 de aceste două matinee, Filarmonica Regală Engleză, persistând în George Enescu: «Preludiul la unison» realizat cu acurateŃe, inventivitate; de data aceasta sub bagheta lui Horia Andreescu, a armonie coloristică şi ritmică în celelalte trei părŃi. fost prezentată Simfonia nr. 3 cu/ fără orgă de Saint-Saens...; a O fericită idee a fost introducerea seriei «Teme clasice în compensat însă colorata Simfonie spaniolă de Lalo în execuŃia prelucrări moderne». Am ascultat pe freneticul Florin Răducanu şi plină de virtuozitate a americanului Joshua Bell. Cam grea prima orchestra sa de jazz simfonic, Trio Novikov-Unt-Melvin şi Bach seară cu «Maggio Musicale Fiorentino» avându-l pe Roberto Collegium München cu Jacques Loussier Trio. Bună idee pentru Abbado la pupitru; două simfonii în program, mai ales că Simfonia modernizarea şi diversificarea simfonicelor de la Filarmonică şi nr.2 de Enescu – dealtfel, singura din programul festivalului – a fost Radio. Am avut şansa de a viziona spectacolul «La Belle» al doar corect citită. Se pare că nici în a doua seară, sub bagheta lui Baletului din Monte Carlo. Feerie de culori, costume hazoase, Cristian Mandeal, orchestra «nu a grăit» la nivelul ei artistic. dansuri inventive cu mişcări noi, contemporane, cu toată A urmat la Atheneu mult aşteptata şi renumita « Sait- platitudinea muzicii... Şi ca să completăm butada «Totul are un Martin in the Fields ». De subliniat, dacă mai este nevoie, sfârşit, până şi Boleroul de Ravel»... dar, din păcate, şi Festivalul acurateŃea sunetului şi a atacului. Însă pe Murray Perahia îl prefer InternaŃional «George Enescu». Gratitudinea noastră pentru ca pianist de mare anvergură dirijorului în devenire. Filarmonica aportul artistic la alcătuirea programului directorului festivalului, din Sankt Petersburg cu Yuri Temirkanov în prima seară la pupitru Ioan Holender, şi, pentru efortul de realizare, ARTEXIM-ului. a avut în program Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 7 În Ńară … şi impresiile au continuat şi s-au adâncit: Nu e prima dată când remarc – din fericire – minunata acustică pentru Festivalul Muzicii glasuri reunite întru cântare armonică a Catedralei Mitropolitane din Iaşi! Şi între muzicile ce au răsunat acum, ca şi cu alte Româneşti, Iaşi ocazii, cea mai impresionantă, cea care e parcă croită pentru binecuvântatul lăcaş e cea a lui Gavriil Musicescu. Nu mi se Carmen CHELARU pare de mirare dacă ne gândim la legătura ce a avut-o marele muzician cu locul, la munca sa de pionierat în fondarea primului În luna august, un cotidian românesc observa că, în cor mixt cu activitate permanentă, dăruită nu numai serviciului pofida crizei, românii organizează şi participă la aproximativ 300 divin, ci cu incursiuni repertoriale în specificul naŃional ca şi în de festivaluri! Concluzia? Românul a privit mereu partea cel european, în folclor şi în opera italiană, în laic şi religios. frumoasă a vieŃii, oricât de vitrege au fost condiŃiile! Dincolo de formarea sa, Musicescu a simŃit spaŃiul catedralei şi Între multele festivaluri, există unul – la Iaşi – dedicat în l-a umplut, l-a animat cu muzica sa. De aceea, de fiecare dată întregime muzicii culte româneşti. când ascult corul Filarmonicii ieşene cântând pagini din După zece ediŃii urmate de o întrerupere de două Musicescu în catedrală, impresia este profundă, maximă, până decenii, în toamna anului 2007, două instituŃii muzicale ieşene – la lacrimi! Universitatea de Arte George Enescu şi Filarmonica de Stat Dirijorul Doru Morariu îşi propune cu fiecare apariŃie să Moldova – şi-au dat mâna, reluând şirul întrerupt în 1988. Aşa a adauge pagini noi în repertoriu, menŃinând astfel activ nivelul început noua serie a Festivalului Muzicii Româneşti – în luna tehnic şi interpretativ al artiştilor şi lărgind totodată gustul octombrie. publicului. Deşi repertoriul prezentat s-a înscris exclusiv – prin Primăria municipiului a avut anul acesta iniŃiativa de a forŃa împrejurărilor – în genul religios ortodox, diversitatea, include evenimentul în tradiŃionalele Sărbători ale Iaşului, ce bogăŃia expresivă nu au lipsit: tradiŃia s-a întâlnit cu noul – N. se organizează în fiecare an în jurul uneia dintre cele mai Lungu, S. Drăgoi, A. Stoia, pe de-o parte; F. Donceanu, P. importante sărbători religioase ale spaŃiului ortodox – Hramul Bentoiu, I. Odăgescu, pe de altă parte. Modalul cu tonalul – Sfintei Cuvioase Parascheva. Desigur, aceasta nu uşurează Troparul Cuvioasei Parascheva şi Concertul de Musicescu, de sarcina organizatorilor, dimpotrivă; dar conferă festivalului o pildă. şansă în plus de a câştiga audienŃă, pe plan local, naŃional şi, în Programul în ansamblu a avut o construcŃie simetrică şi timp, internaŃional. simbolică totodată: a început şi s-a încheiat cu rugăciunea Tatăl Festivalul de la Iaşi câştigase, de-a lungul primelor Nostru în două versiuni componistice (de Felicia Donceanu şi zece ediŃii, un public din ce în ce mai numeros şi, mai presus de Irina Odăgescu), urmată de fiecare dată de câte o cunoscută orice, interesat şi avizat. În lunga pauză ce a urmat, dorinŃa şi pagină de Musicescu – Concertul nr. 1 şi imnul Crucii Tale. În obişnuinŃa de a asculta muzică românească de valoare s-a fine, pentru marcarea evenimentului religios, întregul program pierdut în mare parte. Ea se înfiripă acum din nou şi va creşte s-a încheiat cu Troparul Cuvioasei Parascheva. cu certitudine, dacă Festivalul îşi va păstra continuitatea. De Astfel, deşi pretenŃios, elevat, de Ńinută şi nu în aceea, organizatorii s-au străduit să continue – aliniindu-se întregime accesibil unui public divers, numeros şi în mare parte condiŃiilor financiare din ce în ce mai restrânse – apelând în neavizat, concertul prezentat de Corul Filarmonicii ieşene principal la forŃe artistice locale. duminică seara în Catedrala Mitropolitană a smuls aplauze Conform tradiŃiei, Festivalul de anul acesta are ca spontane şi cu atât mai entuziaste celor prezenŃi, cu cât sunt invitat un ansamblu marcant – mai neobişnuite într-un Cappella Transylvanica, una asemenea loc şi moment. dintre formaŃiile emblematice ale Luni seara incursiunea Academiei de Muzică Gh. Dima deosebit de interesantă în din Cluj-Napoca – şi doi lumea muzicii corale a compozitori omagiaŃi: Roman continuat. S-a dovedit o dată în Vlad – la împlinirea vârstei de 90 plus că genul despre care avem de ani – şi Richard Oschanitzky impresia că ştim totul, că se află – 70 ani de la naştere şi 30 de la la îndemâna tuturor, se trecerea în eternitate. dezvăluie în mod neaşteptat şi În prima zi a spectaculos, cu noi şi noi Festivalului Muzicii Româneşti, sensuri. SpaŃiul a fost altul şi publicul – considerabil mai puŃin duminică 11 octombrie, în Corul academic al Filarmonicii Catedrala Mitropolitană, Corul numeros. Cu toate acestea, academic al Filarmonicii, dirijat impresia a fost la fel de de Doru Morariu a susŃinut un program de muzică ortodoxă. puternică, deşi oarecum diferită. Luni seara, la Filarmonică, a avut loc al doilea concert din Flux sonor de mare discreŃie – faŃă de coloritul viu al festival: corala de cameră Cappella Transylvanica a Academiei nuanŃelor din seara precedentă. de Muzică clujene, dirijată de Cornel Groza, a prezentat un Un program gândit de asemenea ca un întreg, cu program divers. În mod intenŃionat alătur aici cele două unitate în diversitate: Început şi final religios. AlternanŃă de piese evenimente artistice. Întâmplarea (sau poate nu?!) a făcut să rapide şi lente. Incursiuni în tradiŃional şi în modern. Muzică din putem urmări atât de aproape cele două ansambluri Ardeal, Moldova, Oltenia şi Muntenia, pe texte româneşti, prestigioase. Cei ce îndrăgim genul coral am avut astfel ocazia aromâne şi franceze. Plasarea într-un moment culminant al să audiem specificul, dar şi marea lui diversitate. În cele două programului a uneia dintre cele mai dificile, ample, interesante şi seri consecutive am avut parte de muzică religioasă, prelucrări profunde pagini din creaŃia corală a cappella – MioriŃa de Paul de folclor, creaŃii de secol 19 şi 20, tradiŃionale şi moderne, de Constantinescu. Momentul a fost bine ales, nici prea devreme, inspiraŃie bizantină ori în limbaj european, poeme corale de nici prea târziu, când comuniunea cu publicul se realizase în mare dificultate tehnică şi interpretativă, scurte piese satirice, întregime, favorizând astfel comunicarea nevăzută, spirituală muzică din toate provinciile româneşti ş.a.m.d. între scenă şi sală. Diversitatea a început în chiar structura celor două Succesul a fost pe măsură, impresia finală venind să ansambluri: pe de-o parte, cor mixt, academic, de cca. 70 de confirme prestigiul naŃional şi internaŃional al coralei transilvane membri – voci pline, mature, cu armonice şi un minim vibrato, şi al mentorului acesteia, dirijorul şi profesorul Cornel Groza, pline de substanŃă şi culoare, cu mare potenŃial dinamic, în discipol al fondatorului ansamblului, maestrul Dorin Pop. acelaşi timp omogene, maleabile, tehnice, reunite într-un tot Nu mi s-a întâmplat prea des să am această şansă de colectiv, într-un veritabil ansamblu, într-o echipă; pe de altă comparaŃie, atât de apropiată în timp şi în valoare artistică. parte, cor mixt de cameră, de 35 de membri – glasuri Tocmai de aceea am savurat deopotrivă muzica celor două transparente, delicate, curate, ne-vibrate, dar la fel de concerte – primele din Festivalul ieşean de muzică românească. maleabile, timbre compatibile, ce transmit prospeŃime, luminozitate. 8 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 În Ńară tehnic şi expresiv. Este cazul Cvartetului nr. 6 de Wilhelm Georg Berger, conceput structural din secŃiuni precum Ballata – Fantasia – Muzica românească, Epilog, ce amintesc de genurile muzicii vechi. Ni s-a dezvăluit o creaŃie de sinteză, în care alternează secŃiuni pregnante ritmic cu în Iaşi sonorităŃi bartokiene, desfăşurări lirice de factură romantică şi În atmosfera de meditaŃie şi rugăciune a pelerinilor la fragmente de un dramatism estompat sugerat printr-o melodică Hramul Cuvioasei Parascheva, s-a desfăşurat la Iaşi a XIII-a ediŃie a diafană şi efecte de rubato. SonorităŃile contrastante cu trimiteri la Festivalului Muzicii Româneşti (serie nouă). Important este că în creaŃia universală şi-au modificat registrul odată cu abordarea contextul manifestărilor de gen festivalul de la Iaşi este dedicat în cvartetului de Radu Paladi. Ritmuri cu caracter dansant, sonorităŃi exclusivitate muzicii româneşti. Mai mult decât atât, evenimentul se debordante, imitaŃii în spirit folcloric sunt doar câteva elemente ce înscrie în tradiŃia ieşeană de întâlnire anuală a publicului cu caracterizează această lucrare interpretată admirabil de membrii sonorităŃile autohtone, putând duce la o reevaluare a specificului formaŃiei Ad libitum. naŃional, prin interpretarea, în egală măsură, a lucrărilor clasice şi Concertul cameral desfăşurat pe 15 octombrie în Sala contemporane. Anul acesta, alături de concertele de Ńinută din sfera Studio a reunit sonorităŃile cvartetelor de Viorel Munteanu, Ciprian camerală, corală sau simfonică, în care au fost implicate nume Ion şi Bogdan Chiroşcă. Dacă lucrarea lui Ciprian Ion, cu reflexe ale sonore ale artei noastre, festivalul a gravitat în jurul a două muzicii Romantismului târziu în interpretarea ansamblului Cantabile personalităŃi de marcă din componistica românească – Roman Vlad a beneficiat de importanŃa acordată detaliilor de frazare, atac sau de la împlinirea vârstei de 90 de ani – şi Richard Oschanitzky – închidere a frazelor, tensiunea din cvartetul Rugă de Bogdan comemorare la 70 de ani de la naştere şi 30 de ani de la trecerea în Chiroşcă am simŃit-o în execuŃia plină de nerv a formaŃiei Aertho. În nefiinŃă. Omagierea maestrului Roman Vlad este legată de final am ascultat Cvartetul nr. 2 de Viorel Munteanu, descoperind în elaborarea unui proiect mai amplu, intitulat Restitutio, aparŃinând interpretarea ansamblului Cantabile noi semnificaŃii ale muzicii de profesorului şi compozitorului Viorel Munteanu, de editare şi sinteză, unde se întrepătrund intonaŃii ale unor genuri de sorginte interpretare a creaŃiilor sale timpurii (Lieduri pe versuri de Lucian folclorică în expuneri ritmice pregnante de tip giusto şi expresivitatea Blaga, Bocetul pentru pian, Sinfonietta, Cantata pentru cor mixt şi doinită a unor momente ce amintesc de rubato-ul enescian. orchestră – Dove sei Elohim – pe versuri de Lucian Blaga). Unul dintre punctele culminante ale Festivalului de Muzică Festivalul a început cu un concert susŃinut la Catedrala Românească l-a constituit recitalul extraordinar de lieduri oferit de Mitropolitană duminică, 17 octombrie, de Corul academic Gavriil Bianca şi Remus Manoleanu desfăşurat tot joi în Sala Studio. Musicescu, sub conducerea dirijorului Doru Morariu. Programul a Recitalul a cuprins lieduri de Pascal Bentoiu, Valentin Timaru, Dan cuprins pagini reprezentative de Gavriil Musicescu (Concertul nr. 1 Dediu, Carmen Petra-Basacopol, Viorel Munteanu şi Adrian Pop. În - Cine, Cine), Irina Odăgescu şi Felicia Donceanu, cu viziuni urma audiŃiei, nu putem spune decât că Bianca şi Remus creatoare diferite ale rugăciunii Tatăl Nostru, Nicolae Lungu (Cu noi Manoleanu au dovedit încă o dată o profundă înŃelegere a relaŃiei este Dumnezeu), Gheorghe Dima (Sfânt), Sabin Drăgoi ( Pre Tine dintre muzică şi text, au redat cu multă autenticitate spiritul poetic Te lăudăm), Mihaela Stănculescu Vosganian (Crezul), Pascal modern al versurilor – în consecinŃă, şi al muzicii -, au căutat să Bentoiu (Te slăvesc pe Tine Părinte) etc. Din punct de vedere exprime cât mai complet stilul fiecărui compozitor. Ei se numără interpretativ, am sesizat omogenizarea corului, în spiritul sublinierii printre puŃinii muzicieni din generaŃia medie care cultivă cu un atmosferei religioase, mai ales în lucrările bazate pe valorificarea admirabil discernământ şi simŃ artistic genul atât de greu de tradiŃională a melosului psaltic. interpretat al lied-ului, gen în care se mai pot compune lucrări de Desprinzându-ne de ambianŃa sonoră cu caracter profund valoare. religios din Catedrala Mitropolitană, ne îndreptăm atenŃia către sala Concertul vocal-simfonic desfăşurat vineri, 16 octombrie, în Filarmonicii unde a avut loc luni, 12 octombrie, concertul coral sala Filarmonicii a încheiat seria manifestărilor muzicale din cadrul extraordinar oferit de formaŃia clujeană Cappella Transylvanica sub Festivalului. Sub bagheta dirijorală a lui Cristian Oroşanu, bagheta dirijorală a maestrului Cornel Groza. Cuprinzând pagini orchestra simfonică, corul academic Gavriil Musicescu, mezzo- sonore din repertoriul religios şi de inspiraŃie folclorică, acest concert soprana Maria Macsim, tenorul Cristian Mogoşan, pianista a impresionat publicul ieşean printr-o comunicare exemplară între Aurelia Simion au interpretat pentru publicul ieşean lucrări de dirijor, stăpân al meandrelor cântului vocal, posesorul unei tehnici excepŃie: Ciclul Das Lied von der Wolke (Cântecul norului), op. 11 pe de excepŃie, al unui simŃ rafinat al sonorităŃii, şi membrii coralei, texte de Becher, pentru mezzo- soprană, tenor, pian şi trei grupe de adevăraŃi profesionişti care s-au omogenizat perfect, chiar şi în cele percuŃie, Concertul pentru pian, suflători şi percuŃie de Richard mai dificile momente sonore. Oschanitzky urmate de Sinfonietta pentru orchestră de cameră şi de MarŃi, în Sala Studio a UniversităŃii de Arte, am participat Cantata Unde eşti Elohim (pe versuri de Lucian Blaga aparŃinând lui la o seară dedicată muzicii camerale. Soliştii - profesori, masteranzi Roman Vlad. S-a remarcat Concertul pentru pian, suflători şi la Facultatea de Interpretare Muzicală sau colaboratori - au oferit percuŃie de Richard Oschanitzky ce relevă un modernism radical, în publicului interpretări demne de reŃinut ale unor lucrări dintr-un interpretarea căruia soliştii au demonstrat că virtuozitatea, repertoriu stilistic mozaicat, program alcătuit mai mult după criteriul improvizaŃia, simŃul ritmic pregnant, fantezia în combinarea şi psihologic decât după cel obişnuit, al traseului cronologic. Recitalul recombinarea structurilor melodice asigură succesul unei a cuprins lucrări de Roman Vlad, George Enescu, Sabin Păutza, capodopere; de asemenea, Cantata Unde eşti Elohim? de Roman Felicia Donceanu şi Leonard Dumitriu. Să amintim cele Cinci lieduri Vlad, unde meritul de a omogeniza densitatea masei orchestrale cu de Roman Vlad, inspirate din lirica filosofică a volumelor Poemele partitura corală extrem de solicitantă i-a revenit lui Cristian Oroşanu luminii şi Paşii profetului de Lucian Blaga, propuse în primă audiŃie a cărui concepŃie dirijorală echilibrată a contribuit la realizarea de un duo bine omogenizat, format din mezzo-soprana Laura dramaturgiei monumentale a lucrării. Magdalena Scripcaru şi pianista Vasilica Stoiciu-Frunză, sau Festivalul Muzicii Româneşti a găzduit şi anul acesta o ultima lucrare – Poemul Blaga, Nebănuitele trepte – de Viorel întâlnire a teoreticienilor, mai amplă, desfăşurată la Universitatea de Munteanu, o creaŃie consacrată pe care am ascultat-o cu diverse Arte, cu o tematică diversă organizată pe două secŃiuni – Identitate ocazii. De data aceasta, în versiunea interpretativă a formaŃiei şi contextualitate în muzica românească contemporană şi ŞtiinŃa camerale compusă din Oana Severin, Camelia Dodan, Daniel muzicii. În cadrul simpozionului s-au lansat două volume importante Paicu, Adrian Moisuc, Alexandru Spătărelu, Oana Nica, de studii apărute în condiŃii grafice exemplare la Editura Artes: concepŃia dirijorală fiind asigurată de Anca Leahu, strădania de Musicologia Mirabilis, vol. III, coordonat de profesorii Gheorghe creare a unei dramaturgii sonore a fost evidentă, astfel încât DuŃică şi Laura Vasiliu (reunind lucrările Simpozionului NaŃional procedee de emisie vocală precum parlando-rubato, quasi- StudenŃesc de Muzicologie, ediŃia 2007) şi Artes, vol 8, ce conŃine recitativo sau importanŃa expresivă acordată instrumentelor comunicări prezentate de muzicologii din Iaşi, Bucureşti, Cluj, aerofone sunt doar câteva detalii ce au căpătat sens, asocierea precum şi studii ale colaboratorilor din străinătate (Chişinău, dintre conŃinutul filosofic încărcat al versului blagian şi frânturile Varşovia). intonaŃionale din doine sau balade, fiind autentică. ReŃinem că Festivalul a promovat mai ales creaŃia În seara aceleiaşi zile am avut bucuria reîntâlnirii cu contemporană autohtonă şi a permis pe de o parte interpreŃilor membrii formaŃiei Ad libitum într-un concert cameral deosebit abordări diferenŃiate stilistic ale unor lucrări inedite, iar pe de altă susŃinut în sala Filarmonicii Moldova. Programul a cuprins cvartete parte, teoreticienilor deschiderea unor noi direcŃii de cercetare în din creaŃia compozitorilor Dumitru Bughici, Wilhelm Georg Berger şi muzicologia ieşeană. Loredana IAłEŞEN Radu Paladi, lucrări necunoscute, complexe din punct de vedere ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 9 Eveniment În acest an, Simpozionul Mariana Nicolesco: NaŃional dedicat liedului «Triumful liedului românesc» românesc în tradiŃia europeană a fost consacrat Concursul şi Festivalului NaŃional al Liedului Românesc de la relaŃiei acestuia cu musica da Braşov s-au încheiat în triumf, publicul aclamându-i pe toŃi camera italiană, la canzone, participanŃii la Concertul de Gală şi în primul rând pe laureaŃii aşa cum în anii precedenŃi, Premiului I, soprana Luiza Fatyol, tenorul Ştefan Pop şi baritonul compozitorii şi muzicologii Mihail Dogotari. invitaŃi au evocat cântecul de dor în raport cu liedul german «Concursul, a declarat Mariana Nicolesco, creatoarea acestei sau cu muzica franceză, la manifestări importante a muzicii româneşti, a confirmat nivelul chanson. excepŃional la care s-au ridicat cei mai mulŃi dintre tinerii artişti. Din Reamintim că Festivalul 2003 încoace Festivalul şi Concursul NaŃional al Liedului Liedului Românesc este Românesc pun în lumină minunatele lieduri ale compozitorilor organizat în colaborare cu români, o adevărată comoară naŃională fondată pe vechiul cântec Uniunea Compozitorilor şi de dor. În entuziasmul general, demonstrând vitalitatea la noi a Muzicologilor şi că din juriu

Silvia Micu

mai fac parte Octavian Lazăr Cosma, Cornel łăranu, Adrian Pop şi Carmen Petra-Basacopol, iar că Simpozionul îl are ca moderator pe muzicologul Mihai Cosma.

acestui gen muzical, extrem de rafinat, în contextul artei Palmares: contemporane, câştigătorii Premiului I au interpretat de altfel creaŃii Premiul I ex-aequo – semnate de Paul Constantinescu, celebrând 100 de ani de la tenorul Ştefan Pop (Cluj), naşterea compozitorului, sau de Carmen Petra-Basacopol şi Adrian soprana Luiza Fatyol (Cluj) şi Pop, prezenŃi în sală.» baritonul Mihai Dohotari (Chişinău, masterand la Valentina NaforniŃă

Bucureşti) Premiile de excelenŃă, ex-aequo – Bianca Mărgean, Adela Zaharia, Valentina NăforniŃă, Bogdan Baciu şi Ioana Mitu. Premiul II ex-aequo – Florin Sâmpelean, Ovidiu Daniel, Andreea Novac. Premiul III ex-aequo – Stanca Manoleanu, Micu Silvia, Barbara Balasz. Premiile Uniunii Compozitorilor – Octavian Dumitru, Naomi Veresz, Maria Hândorean. Premiul Special al Juriului ex-aequo – Radu Pintilie, Cristina Tohătan, Gelu Dobrea, Bianca Pătraş Au mai fost răsplătite şi două dintre cele mai tinere concurente, cu un Premiu Special: Mihaela Alexa şi Raluca Perşa. 10 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 PerformanŃe Orchestrei Filarmonicii „Banatul” dirijate de maestrul Gheorghe Costin, Concert György Kurtág la care a propus melomanilor, în primă audiŃie, Movement – Baladă pentru violă şi orchestră (prima mişcare a unui Concert pentru violă şi orchestră, compus între 1953 şi 1954 – lucrarea de licenŃă la Timişoara absolvirea secŃiei de compoziŃie a Academiei de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta –, care a fost ulterior retras), având-o ca solistă pe Constantin-Tufan STAN Tomoko Akasaka. Inspirat de simfonismul brahmsian, dar mai ales de structurile ritmice şi modale de factură bartókiană, autorul ne-a relevat În perioada 14-19 octombrie a.c., compozitorul György dimensiunile unei importante etape din parcursul său componistic. Kurtág (născut la Lugoj în 19 februarie 1926), membru de onoare al RepetiŃiile, susŃinute în prezenŃa maestrului, care s-a implicat plenar în Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, unul din corifeii desăvârşirea actului interpretării, au avut ceva din atmosfera creată de artei componistice contemporane, şi soŃia sa, pianista Márta Kurtág, au Sergiu Celibidache în urmă cu mai mulŃi ani pe scena Ateneului fost oaspeŃii oraşului Timişoara. Iată, succint, câteva din momentele Român. Concertul a mai cuprins suita pentru pian şi orchestră NopŃi în culturale semnificative ale istoricei vizite efectuate în vechiul burg regal grădinile Spaniei de Manuel de Falla (solist: Mihai Ungureanu) şi bănăŃean. Simfonia a 4-a de Johannes Brahms. În semn de preŃuire, Ioan După dezvelirea bustului lui Béla Bartók (operă a sculptorului Coriolan Gârboni, managerul venerabilei instituŃii timişorene, i-a Peter Jecza) pe Aleea personalităŃilor din Parcul Central (Scudier), în conferit ilustrului oaspete titlul şi diploma de Membru de Onoare, iar din seara zilei de 15 octombrie, György Kurtág şi László Roth (dirijor cu o partea Primăriei, o Diplomă de ExcelenŃă. În preambulul concertului a îndelungată şi prestigioasă carieră muzicală, în calitate de şef de fost lansat, în foaierul Filarmonicii, volumul György Kurtág. orchestră al Operelor din Timişoara, Cluj, Tel Aviv, Mexico City ş.a.) au Reîntoarcerea la matricea spirituală, semnat de autorul acestor susŃinut un concert jubiliar la Biserica Piaristă, la împlinirea unui veac impresii, apărut la Editura MediaMusica a Academiei de Muzică de existenŃă a impunătorului edificiu care adăposteşte şi Liceul Piarist, „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (o primă lansare a avut loc la Cluj- unde cei doi muzicieni şi-au finalizat studiile liceale. Autorul sublimei Napoca, în 28 martie a.c., în cadrul Simpozionului de Muzicologie Kafka–Fragmente transpuneri muzicale a jurnalului kafkian ( , op. 24, „Arhetipuri româneşti”, desfăşurat sub auspiciile celei de-a VIII-a ediŃii pentru soprană şi vioară) a oferit numerosului şi entuziastului public a Festivalului „Cluj Modern”, prilej cu care a avut loc prima audiŃie (după 64 de ani de la ultima sa apariŃie concertistică în oraşul de pe mondială a ultimei creaŃii a maestrului, Colindă-baladă, op. 46, …în malurile Begăi, când l-a omagiat pe Béla Bartók la câteva zile de la amintirea profesorului nostru Felician Brînzeu…, pentru tenor solo, cor moartea sa!), având-o ca parteneră pe soŃia sa, Márta, un inedit şi un grup instrumental, opus dedicat charismaticului său profesor de Játékok program: o selecŃie din , pentru pian la două şi patru mâini limba şi literatura română de la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj, Clopote – Omagiu lui Stravinski Antifonia în fa diez Pe adormite ( , , , cel căruia îi datorează, potrivit propriei sale mărturisiri, devenirea sa ca Bocet a b Cu palmele mâinilor Flori de măr Ciulin Iepure şi , , , , intelectual, în limba lui Eminescu), cu o prefaŃă de prof. univ. dr. încăpăŃânat Fărâmituri din amintirea unei colinde Dragoste, dragoste, , , Francisc László, în prezentarea dirijorului şi compozitorului Remus patimă blăstămată Transcriptions ş.a.)*, cu intercalarea unor pagini din Georgescu, eveniment onorat de prezenŃa maestrului György Kurtág şi from Machaut to J. S. Bach Duet nr. 3 în Sol major Sonata-Trio pentru ( , a soŃiei sale. orgă în Mi bemol major Christ, der einige Gottessohn – Preludiu de şi Din păcate, datorită unor probleme de sănătate, maestrul coral Játékok ), care, contrastând cu limbajul din , au creat o stranie şi-a contramandat vizita la Lugoj, urbea sa natală, şi participarea la atmosferă suprarealistă. Nicoleta Colceiar, o soprană cu un frumos ceremonia de acordare a diplomei de doctor honoris causa al timbru şi generoase disponibilităŃi expresive, acompaniată de László UniversităŃii de Vest din Timişoara (titlu acordat în 27 martie a.c., prin Roth (dezinvolt şi vivace pentru un octogenar), a interpretat două arii Hotărârea nr. 14 a Senatului). Rămâne speranŃa unei cât mai apropiate La Vergine Degli Angeli Alleluja – din creaŃia lui Verdi ( ) şi Mozart ( revederi în spaŃiul cultural bănăŃean, matricea spirituală a Exultate Jubilate ). compozitorului. Punctul culminant al manifestărilor, care au avut în prim-plan personalitatea maestrului Kurtág, l-a constituit însă concertul * Traducerile în limba română aparŃin maestrului György Kurtág. ciudat şi neconvingător) şi până la muzică succesul spectacolului. Dintr-o garnitură (unde, uneori tentele dramatice reclamate bogată în personaje aş remarca prestaŃiile Hoffman de acŃiune poate că nu au susŃinere) se celor care s-au detaşat în mod specia: poate discuta şi „interpreta”. Cert este că ne Nicoleta Chirilă, cea care a întruchipat rolul la Braşov aflăm în faŃa unui maetru al operetei care a Olympiei demonstrând (mai ales în a doua „Povestirile lui Hoffman” se avut o experienŃă reuşită şi în zona operei. parte a celebrei sale arii) o foarte bună „spun” de câŃiva ani buni la Braşov dar Muzica „curge” bine, fiind punctată de tehnică dublată de o „citire muzicală” pentru un timp au lipsit, fiind plecate în momente de graŃie precum din aria Olympiei corespunzătoare. Mihai Irimia în rolul lui turneu prin Europa! Revenită acasă, sau în faimoasa Barcarolă. Iar publicul Franz a dovedit abilităŃi vocale dar şi scenice montarea directorului general al Operei percepe toate aceste calităŃi indiscutabile remarcabile atrăgându-şi simpatia braşovene, regizorul Cristian Mihăilescu, a ale lucrării reacŃionând favorabil. Fără a fi publicului. Personajele principale ale opere reapărut pe afişul instituŃiei fiind, pentru neapărat o „reŃetă” a succesului, opera au avut prestaŃii diferite: dacă pe basul Dan mulŃi, un fel de mică premieră. „Povestirile lui Hoffman” întruneşte calităŃile Popescu (în multiplele ipostaze Lindorf, Aşa se face că în seara zilei de necesare pentru fi un spectacol dorit şi Coppelius, Dapertuto, Miracle) l-am găsit 10 octombrie a.c. un public fidel şi avizat a agreat. Şi atunci când o regie inteligentă şi într-o îmbucurătoare revenire vocală, umplut sala Operei braşovene pentru a discretă ştie să-i pună în valoare calităŃile nuanŃând scenic fiecare personaj (toate urmări reluarea celei mai „serioase” lucrări (estompând cu abilitate minusurile) regăsindu-se însă sub un numitor comun al scenice a faimosului Jacques Offenbach, spectacolul poate fi urmărit cu mare interes, „răului”), în schimb tenorul Cosmin autorul a numeroase operete care se joacă producând efectul scontat. Este ceea ce a Marcovici a încercat (fără prea mult succes) şi în prezent cu mare succes, dar şi a unei realizat şi Cristian Mihăilescu în montarea să contureze un Hoffman pe care, mai ales opere (ultima sa lucrare de altfel) unde a sa: fără tuşe ostentative, spectacolul, în sub raport vocal, l-a ratat în bună parte. încercat să prezinte viaŃa şi dintr-un alt unghi ansamblul său, întocmai muzicii care-l Dirijorul Traian Ichim a condus decât cel reflectat de sclipirea luminilor susŃine, „curge” firesc prin meandrele bine un ansamblu omogen, maleabil în care saloanelor luxoase sau a scenelor inundate existenŃei umane marcată de idealul suprem am remarcat o bună prestaŃie a orchestrei şi de voie bună, râs şi şampanie. A fost o al acesteia, dragostea. Un sentiment pe o prezenŃă scenică şi vocală demnă de experienŃă creatoare pe care compozitorul care eroul principal al operei (poetul E.T.A. apreciat a corului (pregătit cu multă nu a mai apucat să şi-o valideze în timpul Hoffman) îl caută pe parcursul întregii sale competenŃă de Diana Ramona Bâldea). vieŃii sale, opera „Povestirile lui Hoffman” vieŃi şi pe care îl găseşte (sau doar crede Nermina Damian a asigurat (în bune ajungând pe scene abia după trecerea în acest lucru?!) în final (al vieŃii sale sau al condiŃii) coregrafia şi mişcarea scenică. eternitate a autorului. spectacolului?!). Concluzia a fost trasă la sfârşitul Credem că se poate polemiza Câteva aprecieri se cuvin a fi reprezentaŃiei, de public, care a răsplătit cu mult pe tema valorii muzicale a opusului făcute şi la adresa celor care au dat viaŃă aplauze pe interpreŃii care au oferit cu offenbachian: lucrul acesta se întâmplă şi ideilor regizorale. Garnitura de cântăreŃi s-a generozitate tot ce au mai bun, clădind astfel astăzi, cu atât mai mult s-a întâmplat la dovedit a fi pe linia obişnuită deja a Operei un edificiu artistic de certă Ńinută, care ne-a vremea premierei absolute sau în decadele braşovene - solişti vocali care şi-au făcut făcut să petrecem o seară frumoasă în următoare: de la libret (cu un final cam bine meseria pe scenă, contribuind la ambientul muzicii. Dan BUCIU

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 11 Sărbătorire Venerabilul compozitor, dirijor şi profesor 90 de ani de existenŃă Gheorghe Dima (1847-1925) a fost chemat la conducerea noului aşezământ de învăŃământ artistic – a Academiei de Muzică muzical şi teatral –, deşi era în vârstă de şaptezeci şi doi de ani, însă Consiliul Dirigent a considerat că el este „Gheorghe Dima” persoana şi personalitatea cea mai indicată, cea mai calificată, cu o autoritate profesională şi morală incontestabilă, în rând cu atâtea nume de somităŃi care Cluj-Napoca au făcut gloria începuturilor UniversităŃii, ale Teatrului NaŃional şi ale Operei Române. (1919-2009) Începuturile au fost modeste, dar tenacitatea şi profesionalismul primelor generaŃii de profesori, printre care se numără Augustin Bena, Ana Voileanu, Jean Bujor DÂNŞOREAN Bobescu, Zaharia Bârsan, MarŃian Negrea, Ecaterina Fotino, Traian Vulpescu, Mihail Andreescu-Skeletty, au Din această toamnă şi până în primăvara anului realizat o instruire temeinică a primelor serii de viitor, spiritualitatea clujeană este în plină efervescenŃă, absolvenŃi, din rândurile cărora nu putem să nu-i determinată de împlinirea a nouăzeci de ani de la amintim măcar pe cei mai destoinici: Sigismund ToduŃă, înfiinŃarea învăŃământului universitar (ştiinŃific, filologic Nicolae Ursu, Eugen Cuteanu, Anton Ronai, Leontin Anca, Maria Cupcea, Max Eisikovits, Silvia Ghelan, compozitorul Adrian Pop, Tudor Jarda, Lya Hubic, Susana Coman-Bosica, rectorul AMGD Augustin Almăşan, Eugen Lazăr, Livia Liseanu, Lucia Stănescu, Liviu Comes, Romeo Ghircoiaşiu. Istoria de nouăzeci de ani a conservatorului clujean este marcată de o evoluŃie frântă de evenimentele politice care au brăzdat nemilos secolul al XX-lea, însă care nu l-au abătut din drumul său. În anul 1931, a fost promovat în rândul instituŃiilor de nivel universitar, luându-şi titlul de Academie de Muzică şi Artă Dramatică. După nefasta perioadă 1940-1945, când s-a aflat în refugiu la Timişoara, au urmat câŃiva ani de confuzie organizatorică, pentru ca, din anul 1950, să primească numele „patronului” său, intitulându-se Conservatorul de Muzică „George Dima”, iar din 1990, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. În ultimii şaizeci de ani, când majoritatea studenŃilor sunt absolvenŃi ai liceului de muzică, nivelul pregătirii lor a crescut considerabil; de asemenea, cifra de şcolarizare a crescut şi ea, astfel încât şi absolvenŃii clujeni au contribuit la consolidarea celor peste treizeci de instituŃii muzicale înfiinŃate în această perioadă (orchestre simfonice, teatre de operă, de balet şi de operetă, mari ansambluri folclorice etc.). Tot acum iau fiinŃă – în ciuda scăderii dramatice a numărului de şi artistic) şi a instituŃiilor artistice profesioniste (teatru şi studenŃi din ultimul deceniu al epocii comuniste – operă) în limba română. Aceste realizări ale aspiraŃiilor câteva formaŃii de muzică modernă şi contemporană, seculare ale unui popor prea multă vreme oprimat au precum “Ars Nova”, corala “Antifonia” şi “Ansamblul de fost nu numai o necesitate stringentă, ci şi o consecinŃă PercuŃie”, conduse de profesorii Cornel łăranu, firească a evenimentelor politice care au dus – de-a Constantin Râpă şi Grigore Pop, formaŃii apreciate nu lungul întregului an 1918, culminând cu epocalul act de numai în Ńară, ci şi în străinătate, unde au câştigat la 1 Decembrie – la realizarea idealului naŃional al premii şi au participat la festivaluri prestigioase. românilor din provinciile aflate sub dominaŃie străină de După 1989 s-au descătuşat noi energii, s-au a se uni cu patria-mamă, România. deschis noi perspective, care au făcut din Academia de Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică şi-a Muzică „Gheorghe Dima” un pilon de bază al deschis porŃile la 1 decembrie 1919 şi a fost inaugurat învăŃământului muzical şi al vieŃii muzicale din Ńara oficial la 28 martie 1920. Menirea lui a fost să asigure noastră. artişti (cântăreŃi, instrumentişti, actori) pentru Opera Română şi pentru Teatrul NaŃional, ca şi profesori de muzică pentru şcolile de toate gradele. 12 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Musica Coronensis Festivalul Musica Coronensis are După concertul vocal-simfonic Redescoperirea în vedere muzica cetăŃii Corona de inaugural (condus de la pupitrul dirijoral de altădată, redată astăzi braşovenilor. organistul braşovean Steffen Schlandt) au Începând din anul 2003, scopul său a fost urmat patru recitaluri camerale desfăşurate valorilor să redescopere valorile muzicale care la Biserica Bartolomeu, la Cercul Militar aparŃin Braşovului: Braşov, în Muzeul civilizaŃiei urbane sau la compozitori, interpreŃi, Sala ComunităŃii evanghelice. PetruŃa MĂNIUł constructori de Sâmbătă, 17 octombrie, s-a instrumente, instituŃii desfăşurat în PiaŃa Sfatului evenimentul În anul 2010 muzicale. Festivalul îşi dedicat celui mai vechi clopot din Braşov oraşul Braşov va propune continuarea (datat 1690) ce se găseşte în turnul Casei sărbători 775 de ani tradiŃiei anilor Sfatului. Începutul lucrărilor de reparare şi de la atestarea precedenŃi: reactivare a acestui clopot va fi marcat de documentară în prezentarea unor acŃiunea „Clopotul uitat”. Clopotul vechi din catalogul Ninivenses. lucrări în primă audiŃie, turn, ce data din anul 1520, a fost distrus în Biserica Neagră are dar şi prezentarea unor marele incendiul din 1689. Noul clopot a în inventarul ei o carte instrumente istorice în fost turnat din 400 kg de bronz şi 400 kg de de cântari de psalmi noul Muzeu al cupru în anul 1690 de către maestrul din sec. al XIV-lea, civilizaŃiei urbane, Heinrich Lampe (Hildesheim/ atestând astfel că repunerea în funcŃiune Braunschweig - Germania). Are forma de muzica a fost din a clopotului din turnul cupă cu un diametru de cca. 1,2 m. Lateral totdeauna prezentă în Casei Sfatului, proiecŃii sunt 2 ciocane, care sunt acŃionate de către acest oraş. Biserica video în Biserica ceas şi care bat sferturile de oră, respectiv Evanghelică continuă Neagră. ora plină. Stema oraşului Braşov străjuieşte tradiŃii ale saşilor în Însemnătatea “clopotul uitat” din PiaŃa Sfatului. Braşovul de astăzi: festivalului constă în Festivalul s-a finalizat tot în un impact deosebit îl faptul că propune Biserica Neagră cu un concert special are stagiunea valoroasa moştenire a pentru orgă, în timpul căruia s-au putut concertelor de orgă braşovenilor şi a urmări proiecŃii cu imagini în timp real de la lansată în 1953 în muzicii din Transilvania, din acest punct de consola orgii Buchholz. Organiştii Eckart şi Biserica Neagră, care a înregistrat cea de a vedere festivalul fiind unic în Ńară. În ediŃia Steffen Schlandt au propus publicului o 57-a ediŃie în această vară. Orga Buchholz, a VII-a din perioada 15-18 octombrie 2009, scurtă istorie a muzicii de orgă din Biserica care tocmai a împlinit vârsta de 170 de ani, programul a cuprins concerte şi manifestări Neagră, de la Barocul timpuriu şi până în este un simbol al valorificării unor tradiŃii interculturale, dialogul muzicienilor din secolul XX (Daniel Croner, Girolamo Diruta, specifice spaŃiului etnic şi religios pentru generaŃii diferite, istoria muzicii din Biserica Gregorius Ostermayer, Martin Schneider, braşovenii zilelor noastre, însemnând Neagră, precum şi Marea misă în re minor Rudolf Lassel, Carl Cloos şi Paul Richter). totodată o atracŃie pentru turiştii de de Anton Bruckner – prezentată în primă pretutindeni. audiŃie în România.

antologie. Primul dintre ei a fost Cornel łăranu, care nu numai că şi-a „extras” lucrarea (editura „Arpeggione”, Cluj, 2006) operând Sfârşitul aventurii? unele modificări parŃial simplificatoare ale textului pianistic, ci a şi schimbat ordinea părŃilor compoziŃiei. Noua versiune i-a fost Gheorghe FIRCA transmisă în timp util lui Vasile Robciuc care astfel a putut-o include în ediŃia a doua a antologiei (în acelaşi an, 2006). Partitura Consider şi acum, după 13 ani de la prima ediŃie a individuală conŃine, la sfârşitul ei, un CD – o mostră de interpretare antologiei „La clé de l’horizon” cu muzici pentru Tristan Tzara (oferită de mezzosoprana Christine Thomas şi pianistul Milton (Moineşti 1996) că apelul ieşit din comun al preşedintelui AsociaŃiei Peckarsky) – ca prim pas al pătrunderii piesei în universul sonor Culturale şi Literare „Tristan Tzara” din Moineşti, Vasile Robciuc, concret. Printr-un amuzant joc cvasi-dadaist, pe coperta caietului, către toată suflarea componistică românească de a-şi îndrepta autorul acestuia face o apropiere între numele „Tzara” şi „Tzaranu” interesul spre lirica părintelui dadaismului a avut nu numai un (vezi ilustraŃia). caracter neîntâlnit vreodată în istoria unor arte sortite, ocazional, să Mai tânărul coleg clujean al lui Cornel łăranu, e vorba de coabiteze, ci şi aerul unei aventuri care, din fericire, este departe de Adrian Pop, publică la editura „Arcadia Media”, la un an (2007) a fi fost una eşuată. A rezultat din această „comandă” un caiet- după apariŃia ediŃiei a doua de la Moineşti, un text, după părerea antologie de 19 compoziŃii, majoritatea lor pentru voce şi pian, mea neschimbat al celor „Şapte fragmente din Tristan Tzara”. purtând semnăturile autorilor români, antologie împlinită ulterior Venind în întâmpinarea interpreŃilor, Adrian Pop oferă, spre mai (2006) prin încă trei compoziŃii şi, deci, raportată la proiectul iniŃial, lesnicioasa pătrundere în viaŃa de concert a pieselor sale, alături de definitivă (!?); timpul a acŃionat inexorabil asupra acestui proiect versiunea originară pentru voce înaltă, şi o a doua, pentru voce căci o parte dintre semnatari (Myriam Marbe, Tiberiu Olah, Adrian medie, rezultând din transpunerea partiturii cu o terŃă mică RaŃiu, Vasile Spătărelu, Aurel Stroe, Anatol Vieru) nu mai sunt inferioară. Foarte inspirata copertă (ce nu poartă propriu-zis altă printre noi. Incă de la debutul acŃiunii am fost alături de Vasile semnătură decât pe aceea a graficianului Ovidiu Avram) cu tuşe Robciuc şi m-am angajat ca, în prefaŃă, să „comentez” fiecare expresioniste, având în fundal elementele unei partituri (care?) dar lucrare. Nu neapărat consideraŃiile de ordin componistic privitoare şi cu trimiteri, şi nu doar simbolice, la versuri precum: „J’ai un la lucrările în cauză constituiau obiectivul acestei prefeŃe. Era vorba cheval dans ma tête” şi „le poisson de ta main dans l’eau de ma mai curând de a desluşi modul în care gândirea componistică mémoire”, se constituie într-un fel de replică la maniera de ilustrare actuală se (mai) poate raporta la universul poetic – nu întotdeauna a antologiei de la Moineşti, unde, fără excepŃie, s-a recurs (cum dadaist – al lui Tristan Tzara. Căci acel „hic et nunc” din titlul altfel?) la opera plastică a lui Victor Brauner. prefeŃei aşeza în vizor tocmai o posibilă atenŃie decalată în timp a Considerente artistice şi în egală măsură practice au unui avangardism şi el întârziat, în condiŃii de plină ascensiune condus la „scoaterea pe pupitru” a partiturilor semnate de cei doi postmodernă. compozitori clujeni. Gest singular până acum, el poate fi urmat şi de Drept început al unei aventuri reale sau imaginare poate fi către alŃii dintre cosemnatarii antologiei, căci facilitează socotit faptul că, până acum, doi dintre autorii antologaŃi încă în promovarea liricii tristantzareşti pe o nouă cale, cea a sonorizării prima ediŃie a volumului (1996) au considerat că, dincolo de acesteia prin îngemănarea vocii cântate cu plutirea muzicii pe includerea onorantă a lucrărilor lor în acesta, raŃiuni de ordin undele claviaturii. Marchează aceasta o nouă etapă în aventura practic, şi anume utilitatea penetrării lor în viaŃa de concert, fac apropierii muzicii româneşti actuale de un pion important al necesară realizarea unor extrase destinate interpreŃilor, modernismului universal? Să fie ea oare şi ultima? eliminându-se astfel dificultăŃile recurgerii la partiturile încastrate în ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 13

Universitaria fost altceva. Fiecare participant s-a – Ce tip de relaŃie aŃi stabilit cu De la ucenicie pregătit mult mai atent spre a-şi arăta studenŃii-dirijori? talentul şi zestrea ştiinŃei de a lucra cu o – Întâi de toate, cu acei cu care orchestră profesionistă. Sper ca fiecare acest lucru a fost posibil – o relaŃie de la măiestrie în să reuşească prin acest mod de etalare încredere, ca să poată să-mi vorbească de sine să se cunoască mai bine, să sincer de reuşitele sau nereuşitele lor. practica conştientizeze în timp ce înseamnă Este o relaŃie umană şi profesională. ucenicia şi ce înseamnă măiestria şi să Pornesc de la ce observ eu că e bun, ştie pentru ce luptă. Azi, în lume, există roditor în fiecare şi plusez pe aceste date. dirijorală multă performanŃă, există la mulŃi pasiune Dar insist în a-i arăta situaŃiile în care este pentru a face cu adevărat muzică şi nevoie de o schimbare de abordare, fie În aprilie 2009 Universitatea suficiente locuri pentru a-Ńi arăta Ńie însuŃi de sens, fie de mod de exprimare gestică; NaŃională de Muzică din Bucureşti a cine eşti şi cât de bun eşti. sau cu privire la raportul dintre gest şi câştigat primul proiect finanŃat prin Este o dovadă de multă atenŃie, efectul sonor determinat de acesta, la Fonduri Structurale Europene – grijă, chiar dragoste pentru studenŃi acest balansul dinamic, maniera de articulaŃie POSDRU, intitulat De la ucenicie la program al UniversităŃii NaŃionale de în funcŃie de expresia muzicală, dozarea măiestrie în practica dirijorală şi planificat intensităŃilor, pe doi ani academici. Acest proiect se Horia Andreescu frazarea şi raportul tempo- adresează studenŃilor şi masteranzilor de (Foto Eugen Oprina) la dirijat de orchestră şi cor, care au e x p r e s i e - oportunitatea de a efectua practica semnificaŃie. Cei dirijorală în instituŃii profesioniste. În urma mai preocupaŃi unei selecŃii de către o comisie formată mi-au urmărit din cadre didactice ale UNMB, studenŃii- repetiŃiile şi dirijori lucrează în cadrul practicii artistice concertele şi cu formaŃii profesioniste, sub îndrumarea şi-au putut da dirijorilor Horia Andreescu, Cristian seama de multe Brâncuşi, Voicu Popescu şi Tiberiu Soare. „secrete ale Coordonatorul artistic al proiectului este meseriei”. prof. univ. dr. Dan Dediu, rectorul UNMB, – Care iar managerul de proiect – conf. univ. dr. credeŃi că este Lucia Costinescu, director al impactul acestui Departamentului de RelaŃii InternaŃionale tip de pregătire şi Programe Comunitare. pentru startul Muzică din Bucureşti. Sunt realmente Primele două stagii de practică unei cariere în dirijat? (Mă refer la bucuros că la noi se împlineşte un dirijorală comasată s-au desfăşurat în mutarea practicii din şcoală într-un climat asemenea mod eficient de lucru. iulie, la Filarmonica din Târgovişte, şi în cât mai apropiat de viaŃa reală Din acest tip de proiecte pot avea septembrie, în cadrul celei din Piteşti, profesională, în cazul de faŃă, lucrul cu de câştigat nu numai studenŃii, ci şi tinerii unde studenŃii de la dirijat de orchestră au Filarmonica din Piteşti.) muzicieni instrumentişti care, după avut posibilitatea să conducă cele două – De la practica din şcoală la absolvirea UniversităŃii de Muzică orchestre atât la repetiŃii, cât şi în concert. lucrul cu Filarmonica din Piteşti este un descoperă lumea cântatului împreună, a În legătură cu recentul eveniment de la salt important. Impactul student- comunicării în cadrul unui ansamblu, un Piteşti, maestrul Horia Andreescu, filarmonică are urmări benefice şi pentru repertoriu aproape neparcurs de ei în coordonatorul acestei etape a practicii, a studenŃi, dar chiar şi pentru viitorul vieŃii timpul studiilor. Ei au şansa de a oferit cu amabilitate câteva detalii. noastre muzicale simfonice şi de operă, descoperi că muzica se împlineşte numai – Maestre Horia Andreescu, cum dacă acest tip de colaborare cu unele într-un continuu şi inteligent dialog aŃi descrie recenta dumneavoastră orchestre capătă o cadenŃă de 4 – 6 muzical. experienŃă de coordonator al studenŃilor întâlniri anuale pregătite conştient, deci – Cum aŃi perceput interesul, la dirijat de orchestră din UNMB, selectaŃi temeinic. În aceste colaborări vii cu receptivitatea acestor viitori profesionişti să participe în programul De la ucenicie la orchestre profesioniste, candidaŃii la ai dirijatului la îndrumările, sfaturile şi, măiestrie în practica dirijorală? profesia de dirijor au şansa de a se inevitabil, criticile pe care le-aŃi adresat în – Programul De la ucenicie la descoperi pe ei înşişi, au şansa de a afla timpul repetiŃiilor? măiestrie în practica dirijorală e binevenit, raportul real între ceea ce sunt ei, cât şi – M-a bucurat să constat că e nou, cum nouă e şi experienŃa mea de cum învaŃă, cum gândesc actul muzical- studenŃii sunt real interesaŃi, conştienŃi de coordonator al unui astfel de program dirijoral şi care este rezultatul concret, a fi un Leiter (conducător), cum spun ambiŃios. Da, aici este un real câştig sonor-semnificativ, al demersului lor. Au nemŃii uneori dirijorului. Unii au mari pentru studenŃi, pentru mine şi pentru şansa de a descoperi şi învăŃa cum să emoŃii. Sunt bune şi emoŃiile, dar, întreaga viaŃă muzicală a Ńării cu multele audă o orchestră, vocile şi timbrele preferabil, cele care potenŃează forŃa de ei orchestre în criză de maeştri. S-a multiple ale orchestrei şi – ceva foarte comunicare cu ansamblul din faŃă şi conceput un mod nou, modern – nu prea important – în ce fel îi pot determina şi transmiterea stării dintr-o muzică. întâlnit în alte Ńări în forma aceasta – şi cu motiva pe instrumentişti – multiple Studentul-dirijor care vrea cu toată fiinŃa rezultate repede cuantificabile. individualităŃi/personalităŃi – să conveargă lui să ajungă un bun profesionist este La universitate, posibilităŃile spre o unică şi convingătoare configurare atent şi la cum îl pregătesc individual, la studentului-dirijor de a sta faŃă în faŃă şi a Muzicii pe care o abordează şi ai cărei ce sfaturi îi dau, dar învaŃă şi din de a lucra responsabil cu instrumentul- slujitori inteligenŃi, sensibili şi creativi observaŃiile critice pe care i le fac modului orchestră sunt puŃine şi parcă insuficient trebuie să fie totuşi interpreŃii. său de lucru. Îl ajut să-şi cunoască de motivate. La Filarmonica din Piteşti a Florinela POPA potenŃialul şi limitele.

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 15 Aniversări armean), alcătuit din 300 de persoane. Pentru a pregăti KOMITAS adevăraŃi muzicieni specialişti, Komitas predă membrilor corului lecŃii de teoria muzicii. Totodată, organizează alte coruri şi participă la concerte şi conferinŃe în diferite localităŃi Părintele spiritual ale Imperiului, până la Alexandria şi Cairo. În presa vremii, a fost consemnată importanŃa artei lui Komitas nu numai pentru armeni, ci şi pentru dezvoltarea al muzicii armene muzicii altor popoare din Orient. Dar Genociul armean, care se declanşează pe 24 Madeleine KARACAŞIAN aprilie 1915, întrerupe pe neaşteptate activitatea rodnică a lui Komitas. Este deportat şi torturat, împreună cu un mare La 8 octombrie s-au împlinit 140 de ani de la număr de intelectuali armeni, dar în urma unor presiuni naşterea lui Komitas, compozitor armean, muzicolog, internaŃionale lui Komitas i se dă drumul; numai că el rămâne culegător de folclor, cântăreŃ, dirijor, pedagog, întemeietor al cu psihicul zdruncinat, depresia sa nervoasă este dublată de şcolii armene de compoziŃie. mutism. Sub impresia coşmarului trăit, Komitas nu s-a Născut în oraşul Kütahya din Imperiul Otoman, vindecat până la sfârşitul vieŃii sale, pe 22 octombrie 1935. Soghomon Soghomonian – viitorul Komitas – a rămas orfan Începând din 1919 a trăit în spitale psihiatrice din Paris. de mic şi a fost trimis la Seminarul teologic „Kevorkian” de la După o vreme, a fost reînhumat la Erevan, în Panteonul care Ecimiadzin – sediul Catolicosatului armean. Acolo, Ńinându- îi poartă numele, alături de alte nume mari ale culturii se cont de însuşirile sale muzicale, tânărului i s-a acordat armene – compozitorul Aram Haciaturian, poetul Avedik atenŃie în pregătirea Isahakian, scriitorul William Saroyan, muzicală. Încă din acea pictorul Martiros Sarian (cunoscuŃi în perioadă, el a început să România) ş.a. studieze şi să transcrie Claude Debussy spusese la cântece populare din timpul respectiv: ”Dacă Komitas ar fi câmpia Araratului. De la scris numai „Anduni”, era suficient începutul anilor 1890 pentru a fi socotit un mare datează primele sale compozitor.” „Anduni” era unul dintre compoziŃii – cântece şi celebrele sale cântece-monolog, al coruri pe versuri ale cărui titlu înseamnă „cântec al exilului poeŃilor Kh. Abovian, H. armean”. Dar principala lucrare a lui Hovhannisian, A. Komitas a fost „Badarak” – Liturghia – Isahakian, precum şi care se cântă şi astăzi în timpul prelucrări după cântece slujbelor din bisericile armene. Ea a populare de la sate şi de fost tipărită în 1933 la Paris, iar prima la oraşe. înregistrare digitală a fost realizată la În 1893 el absolvă Erevan în 1988. Seminarul, fiind numit De reŃinut că, în principal, profesor de muzică şi creaŃia lui Komitas a fost vocală (solo dirijor al corului Catedralei din Ecimiadzin. Însă în 1894 este şi cor), cea mai mare parte izvorând din surse populare – hirotonit călugăr, conferindu-i-se numele de Komitas, cel al peste 150 de titluri pentru voce şi 8 titluri pentru pian, cu unui catolicos (patriarh suprem) – poet şi muzician din multiple variante. Unele din cântecele sale, Komitas le-a secolul VII. În 1895 devine arhimandrit (doctor în teologie). În înregistrat în 1912 la Paris; ele au fost reînregistrate pe CD acelaşi an, pentru scurtă vreme, studiază armonia la Tiflis cu în 1994. compozitorul Makar Egmalian (1856-1905), iar în perioada Din nefericire, la Constantinopol i-au fost distruse 1896-99, la Conservatorul particular al lui Richard Schmidt şi preŃioase manuscrise cu privire la sistemul de notare (khaz) la Universitatea din Berlin, studiază teoria compoziŃiei, istoria a muzicii armene din secolul XI. El culesese peste patru mii muzicii, pianul, orga şi dirijatul pe lângă cursurile vocale, dar de cântece populare, constituind o adevărată antologie a şi psihologia şi filosofia. artei cântecului popular armean. La ora actuală, Institutul de Devine unul dintre primii membri ai SocietăŃii Artă al Academiei NaŃionale de ŞtiinŃe din Republica Armenia Muzicale InternaŃionale, colaborând la revista acesteia şi caută să recupereze treptat şi să tipărească o colecŃie cât participând la întrunirile secŃiei din Berlin cu studii despre mai completă cu operele muzicianului armean, ale cărui muzica armeană. manuscrise au fost transferate la Erevan începând din 1950. Întorcându-se la Ecimiadzin, îşi continuă activitatea Dacă în timpul cât era cu sănătatea deplină Komitas didactică şi de etnomuzicolog, aprofundând studiul nu a reuşit să creeze un conservator, acest lucru s-a compoziŃiei, dar şi concertând cu corul Seminarului la întâmplat în 1921 la Erevan, unde Conservatorul NaŃional Ecimiadzin, Erevan, Tiflis şi Baku. poartă numele marelui compozitor. Numele său este purtat şi În 1906 şi 1907 este invitat în FranŃa, unde, dirijând de un celebru cvartet de coarde, care a concertat şi în corul SocietăŃii de concerte Lamoureux, prezintă la Paris România, precum şi de corul Catedralei Armene din cântece populare şi religioase armeneşti prelucrate de el, Bucureşti, cor ce îşi are rădăcinile în vechea AsociaŃie apoi prezintă acelaşi program la Şcoala Superioară de muzicală armeană „Komitas”, care concerta în anii ‘30 la sala ŞtiinŃe Sociale, unde preşedinte al secŃiei de muzică era „Dalles”, sub conducerea prof. Marcel Botez, sau mai târziu Romain Rolland, cunoscutul scriitor dar şi prieten al la Ateneul Român. poporului armean. În anii următori, Komitas susŃine concerte Dacă prin crearea, în sec. V, a alfabetului armean, şi conferinŃe în oraşe din ElveŃia, precum şi la CongregaŃia Mesrop MaştoŃ a făcut din limba armeană “o armură, o mekhitariştilor de la VeneŃia. cetate pentru salvarea neamului”, aşa şi Arhimandritul În 1910, considerând că mediul călugăresc de la Komitas a transformat cântecul armenesc într-o putere Ecimiadzin este prea limitat pentru activitatea sa, Komitas se salvatoare, el devenind întemeietorul şcolii muzicale armene mută la Constantinopol, unde crează corul polifonic „Gusan” de la sfârşitul sec. XIX şi începutul secolului XX. (Bardul), transformat în 1912 în „Hay Gusan” (Bardul

16 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Idei nelăsând astfel timp de prea multe pasaje repetitive. Soliştii – Maja Grnja şi Andrei Colceriu – au etalat un vocabular gestic expresiv, Succesul unei mini cucerind prin dezinvoltură şi aplomb. Au urmat spectacolele susŃinute de trupa “Valentin Dance- Center” din Tokio. Primul a fost “Baiadera” lui Petipa, în concepŃia stagiuni de balet coregrafului Valentin Barteş. Tălmăcită cu talent şi reale calităŃi pe alocuri de soliştii trupei Hana Sakai, Yuki Shibata, Valentin Barteş şi de autohtonii Dorin Coşeriu (Braşov) şi Dan Haja (Sibiu), povestea Doina MOGA Nikiei, împreună cu luminile şi costumele au purtat spectatorii în filele unui basm, deschizând Se pare că, în continuare, toate porŃile sufletului pentru visele drumurile duc la Sibiu. Şi nu e de mirare, pentru copilăriei şi lăsând palmele să că, în fiecare lună, chiar săptămână, aici aplaude îndelung. consumatorii de cultură au de ales dintr-o largă Dar marea surpriză a varietate de manifestări calitative şi originale. acestei ediŃii a fost dată de Acum Sibiul a mai scos un as din mânecă, de ultima seară, când Japonia şi- data asta din domeniul dansului. Este vorba de a spus povestea, într-un a treia ediŃie a “Mini-stagiunii de balet” care, pe delicat şi consistent balet lângă bucuria pe care o aduce localnicilor, tradiŃional, stilizat de atrage şi publicul din Ńară şi de peste hotare. coregraful Kobayashi Kyo. Desfăşurată în octombrie, ediŃia din acest an a Astfel, măcar pentru durata trezit un interes special, întrucât, alături de spectacolului, noi toŃi am prezenŃe europene, au putut fi admirate şi cele pătruns cât de cât în atmosfera asiatice, mai exact din łara Soarelui-Răsare. specifică acestei părŃi de lume, Cele trei seri s-au derulat într-o inversă curbă vizualizând momente din stilistică, începând cu un balet contemporan, cultura, obiceiurile şi istoria ei. continuând cu unul neo-clasic şi terminând cu Urmărind “Poveste cel tradiŃional. japoneză” mi-am remotivat Deschiderea i-a revenit Teatrului NaŃional din Serbia, cu impresia de nobleŃe până la sacrificiu suprem pe care o aveam baletul “Divina Comedie”, conceput de coregraful Stasa Zurovac despre japonezi şi am găsit relevanŃa obiceiurilor lor într-o într-un limbaj modern. La baza lui stă, evident, lucrarea lui Dante gestualitate imagistică convingătoare, prin stilizarea fină, prin Alighieri, mai precis motivul călătoriei între cele trei lumi – Paradisul, emoŃia calibrată şi prin evitarea oricărei redundanŃe. Soliştii Kanta Purgatoriul, Infernul – şi încercarea de a aduce în prim-plan stările Kobayashi, Yuri Midorikawa, Yuki Seki, Keyko Yamada, Ayako prin care trece sufletul uman. Contrar aşteptărilor, partitura Nakano şi samuraii Tetsuro Shimaguchi şi Takashi Fukuda au coregrafică şi interpretativă a “explicat” binişor ideea pe înŃelesul adăugat prin evoluŃiile lor intense şi expresive un plus de farmec şi tuturor, poate şi pentru că a fost gândită doar pentru un singur act, de culoare autentică acestei pagini exotice.

componistice (cu mesaj pertinent!), dincolo catolic - Ştefan Andronic, Constantin de tradiŃia de care suntem mândri (şi pe Arvinte, Dimitrie Bortneanschi, Gheorghe O seară care, uneori, o trecem la „capitolul” uitării!) Cucu (cu un expresiv aranjament al OlguŃei cunoaşte un nou şi aşteptat reviriment. Lupu), Teodor Zgureanu -, fie piese ce se Fermentul îl constituie, desigur, factorul bucură sau se vor bucura de acum înainte cu valoare de uman: acei puŃini dar împătimiŃi „sculptori” de călduroasa primire a publicului în de sunete, dăltuitori de conştiinŃe muzicale: concerte live, dar şi în gravarea pe CD; compozitorii şi dirijorii aflaŃi în primele repertoriul internaŃional a fost ilustrat de SYMBOL rânduri ale acestei ofensive: Irina autori ca Adrian A. Cuello Piraquibis, Odăgescu-łuŃuianu, Dan Buciu şi, mai nou, Coulter (în aranjament de Liviu Ionescu) Diana Vodă – ca reprezentanŃi în egală sau Jacob Regnart, în vreme ce filele cărŃii Carmen STOIANOV măsură ai Uniunii Compozitorilor şi româneşti de cântare au fost marcate de Muzicologilor, dar şi ai învăŃământului amprenta acelui seducător Despre pace de Profesorul Jean Lupu, muzical românesc şi, desigur, preşedintele Irina Odăgescu-łuŃuianu, a MioriŃei de binecunoscut în peisajul vieŃii noastre AsociaŃiei NaŃionale Corale, sub al cărui Petre Ştefănescu, a unui „new entry” – „CâŃi muzicale, şi-a făurit un inimitabil instrument patronaj a debutat, în acest octombrie 2009 ca voi” de Elena Mândru sau de statornica de cântare: corala SYMBOL, devenită - în stagiunea de concerte „Paul noastră dragoste faŃă de semnăturile cele aproape două decenii de când Constantinescu”, găzduită de primitoare autorizate ale unor Nicolae Lungu (Măria fiinŃează – nu doar un reper în peisajul spaŃii de cântec românesc – dirijorul Voicu neichii, Mărie, Alunelul oltenesc) şi muzicii noastre corale, ci şi în cel european. Enăchescu. Gheorghe Danga (În poieniŃă, lângă plopi). Desigur, vrednică de laudă este dăruirea În seara de 19 octombrie, un ValenŃele educative ale concertului tuturor participanŃilor şi dorinŃa lor de public atât de numeros încât riscai să nu s-au concretizat în prezentarea fiecărei comunicare cu sala, sunt tineri solfegişti cu găseşti loc în sala „George Enescu” a piese din program de o manieră colocvială, dreaptă „credinŃă în Dumnezeu” – după UniversităŃii NaŃionale de Muzică din dialogând cu sala, realizată de prof. Jean cum suntem asiguraŃi în prezentările ce Bucureşti dacă nu veneai la timp, înfruntând Lupu; autoritatea baghetei sale şi a însoŃesc ieşirile în public ale formaŃiei. La fel nu atât ploaia cât circulaŃia agresiv LuminiŃei GuŃanu au dat când strălucirea de vrednică de laudă este şi îndrumarea neliniştită a capitalei, venea la un regal de necesară, când unda de umor sau visare, dată de dirijorul-director al Symbol-ului, muzică corală. Este un semn, nu-i aşa?!? când maniera rectilinie de rostire a diacon profesor Jean Lupu, cel care a „croit” Un semn şi un semnal pentru cei care au mesajului, când înfiorata vibraŃie…. un repertoriu pe măsura obiectivelor ochi de văzut şi urechi de auzit….aplauzele În aceste condiŃii, bis-ul se urmărite încă dinaintea acelui miez de escaladau scara decibelilor, iar ovaŃiile li impunea de la sine… şi a venit… spre septembrie 1990 când Symbolul se năştea: s-au alăturat ca răsplată a tinerilor bucuria publicului … popularizarea predilectă a creaŃiei muzicieni, mulŃi dintre ei – pe drumul sigur Pauza concertului a fost marcată româneşti de factură laică şi/sau religioasă, al formării profesionale. Jucând geometriile de lansarea unui volum semnat de LuminiŃa înstăpânirea în mediul cultural european a sonore, propunând soliste vocale (Corina GuŃanu: Opera din Basarabia în sec. XX, unei alte optici vis-à-vis de mediatizarea Gatu, Andreea Diana Blidariu) sau lansare pe care am avut onoarea să o imaginii deformate de „copiii României”, ca instrumentiste (pianista Cristina Chiosea), realizez, exprimându-mi cu această ocazie şi răspunsul la comandamentele ce Ńin de dirijorul Jean Lupu şi colaboratoarea sa, preŃuirea pentru un condei muzicologic necesitatea unei educări continue a dirijoarea secundă LuminiŃa GuŃanu, au exersat şi obiectiv în condiŃiile unui material publicului sălilor noastre de concert. venit în întâmpinarea nevoii de cânt coral informativ extrem de bogat şi de nuanŃat. Să o recunoaştem: teritoriul coral de factură cvasiacademică a unui public Concertul, în sine, a fost exemplar, de cântare, dincolo de maxima sa cunoscător şi avizat. Programul, etalând oferindu-ne o perspectivă imediată asupra accesibilitate (tot românul cântă!), dincolo diversitatea cu care ne-a obişnuit deja fenomenului mişcării corale şi conferindu- de acurateŃea imaginilor poetice vehiculate experimentatul şi mereu tânărul ansamblu, ne răspunsuri – dacă mai era nevoie! – la în sonor (nevoia de frumos răzbate din a conŃinut lucrări consacrate, intrate în întrebări legate de oportunitatea revigorării migăloasa şi surprinzătoarea cizelare a repertoriul curent, dar şi propuneri mai noi, acestuia. Mai mult chiar, dincolo de jocul de versului folcloric!), dincolo de sfera ideatică fie din sfera cântării tradiŃionale sacre de cuvinte ce ne stă la îndemână, a avut, cu indusă de poeŃi şi receptată de „antenele” factură ortodoxă sau apropiate de ritul adevărat, valoare de SYMBOL.

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 17

Punctul pe j... azz sonore; iar în încheierea Festivalului, am receptat un alert, insolit Jazz de lună plină demers melodico-ritmic-timbral edificat de reputaŃi oaspeŃi din Bulgaria, admirabilii instrumentişti Ventzislav Blagoev - trompetă, conducere muzicală, Valeri Dimcev - Ńiteră, semnatar Florian LUNGU al majorităŃii temelor şi aranjamentelor din program, Ivan łonkov - baterie şi percuŃie, celor trei alăturându-li-se bass-istul Prestigioasă sărbătoare muzicală, „Bucharest nostru Pedro Negrescu în completarea grupului „Ventzislav Masters Of Jazz Festival” ediŃia a III-a, (23 – 25 octombrie, cu Blagoev EthnoJazztet”. o „coda” în noiembrie), a încununat apoteotic luna octombrie, incontestabil cea mai bogată în evenimente de gen din anul O bine gândită selecŃie a oaspeŃilor invitaŃi, judicios 2009. Lipsa unui compartiment de corelare în domeniu a făcut pusă în pagină spectaculară sub raport estetic de către ca, de pildă, în seara de duminică 18 octombrie să coincidă trei directorul artistic Bogdan Enache (de la Media Services gale festivaliere, derulate la Sibiu (ediŃia a V-a „Jazz And More Events), a prilejuit miilor de fani adunaŃi la Sala Palatului sub Festival”, 16 – 18 octombrie, coordonator Mircea Streit, genericul „Bucharest Masters Of Jazz Festival”, reale participanŃi Aka Free - ElveŃia, Marea Britanie, Irinel momente de confort auditiv, satisfacŃii comparabile cu cele Anghel/Sorin Romanescu Duo - România, Szilard Mezei Trio oferite de marile festivaluri ale lumii. - Serbia, The Fonda/Stevens Group - SUA, Recitalul de deschidere a revenit unui bass- Soundcheck - Polonia, Magda Eliane Elias ist/cântăreŃ/compozitor camerunez, Richard Mayas/Tony Buck Duo - Germania, Austria, Bona, care dincolo de o surprinzătoare Mircea Tiberian/Maria Răducanu/Lisle velocitate instrumentală, a impus prin Ellis - România, SUA, Johnny La Marama dezinvoltură, siguranŃă de sine şi firesc, - Finlanda, Germania, SUA, Mikolaj agrementând gustul pentru inedit în Trzaska/Clayton Thomas/Tony Buck - construirea unui show bazat pe funk, pe Polonia, Austria, Christoph Irmer/Marc elemente ale folclorului african şi pe alte Charig Duo - Germania, Marea Britanie, variate ingredinte stilistice. Continuând Cush Trio - Germania, Cehia, seara în cu totul alt registru al expresivităŃii, Sjöström/Rupp/Schubert/Thomas/Buck regina braziliană a teritoriului de interferenŃă Quintet - Germania, Finlanda, Austria), la dintre bossa nova şi jazz, insinuanta Arad („EtnoJazz Festival”, 17 – 18 vocalistă şi redutabila pianistă Eliane Elias octombrie) şi la Cluj (ediŃia a III-a a dăruit cu generozitate ascultătorilor clipe „Transilvania Jazz Festival”, 18 – 20 unicat sub aspectul rafinamentului armonic octombrie, coordonatoare Simona Hodoş, şi al plasticităŃii melodice, specifică muzicii participanŃi Potage du jour - ElveŃia, din Ńara sa. Aşteptat cu legitim interes, Soundcheck - Polonia, Fever - Cluj, renăscutul grup „Return To Forever” din Teodora Enache Trio, Pulcinella - FranŃa). anii ’70 (acum în formulă de trio) al Personal am optat de astă dată pentru pianistului Chick Corea şi-a concretizat Festivalul arădean, cel dintâi, după câte ştiu, măiastru idei muzicale mai vechi şi mai noi; profilat la noi pe conceptul jazz-ului de dacă liderul s-a aflat de astă dată pentru a sorginte etnică. patra oară pe scena (şi în faŃa „bătrânului” O notă bună merită dintru început pian Stainway) de la Sala Palatului, ceilalŃi organizatorul, directorul Casei de Cultură a doi, prezenŃi pentru prima oară pe acelaşi Municipiului Arad, Ovidiu Balint, pentru atragerea în context a podium, şi-au revelat cu strălucire disponibilităŃile: contrabass- unor forŃe artistice locale precum bass-istul Pedro Negrescu, istul Stanley Clarke într-o formă de zile mari şi bateristul Lenny bateristul Dinu Simon, profesorii Mario şi Lucia Florescu White, edilul unor arhitecturi ritmice de certă subtilitate. (baterie, percuŃie), Radu Rotaru (claviaturi electronice) Dar după opinia mea, punctul de climax al expresiei împreună cu elevii lor. EdiŃia a doua „EtnoJazz Festival” a fost l-a constituit recitalul 100 % jazz al senzaŃionalului, năucitorului deschisă în cel mai energizant mod cu putinŃă de motoricul grup improvizator Branford Marsalis, între coechipieri strălucind „Prezent” din Arad, compus din elevi ai Liceului de Artă „Sabin Joey Calderazzo care – cum ar spune Mircea Tiberian – a Drăgoi” (Bogdan Nica, Admin Bocşa, Alex Florescu – cu toŃi cântat năprasnic la pian; în contextul sceŃiei ritmice a uimit prin mânuind mulŃime de instrumente percutante, Cristian Petica – vigoare şi vitalitate bateristul Justin Faulkner în vârstă de saxofon alto, plus încă mai tinerii lor coechipieri percuŃionişti numai optspezece ani! Finalul a revenit charismaticului ghitarist cooptaŃi în grup: Tabita, Victoraş, Cristi, Denis, Efri), sub Mike Stern, frenetic exponent al fusion-ului actual, mai ales că conducerea profesorilor înainte citaŃi. A fost o veritabilă explozie i-a avut alături pe trompetistul de excepŃie Randy Brecker şi pe de bucurie juvenilă, de ritm electrizant, o demonstraŃie de bateristul Dave Weckl, neîntrecutul demiurg de sofisticate tehnică bine stăpânită, atribute dovedite de formaŃia care supraetajări ritmice. activează deja de nouă ani, cu succes, în Ńară şi străinătate. Tot Nu am putea încheia aceste rânduri – informative, mai în prima seară festivalieră arădeană ne-am bucurat să îl presus de toate –, fără a menŃiona alte importante evenimente reîntâlnim pe unul dintre cei mai importanŃi, mai activi muzicieni de club din Ńară. Astfel, să amintim redeschiderea Clubului de ai diasporei române, saxofonistul şi compozitorul austriac Jazz din Lugoj (15 octombrie), condus de acelaşi împătimit (născut în DumbrăviŃa Braşovului) Nicolas Simion, cultivator amfitrion Ştefan Katona care îl înfiinŃa acum 40 de ani, Club asiduu al folclorului nostru regândit în limbaj jazz-istic. Cu doar găzduit de astă dată sub auspiciile Casei de Cultură a două excepŃii, programul său de recital a cuprins creaŃii proprii, Municipiului (referent Augustin Bercean), primarul însuşi prilejuindu-i protagonistului, ca şi partenerilor săi de quartet, nelipsind de la această reinaugurare. Apoi reuşitul concert (28 Sorin Romanescu – ghitară (Bucureşti), Dinu Simon - baterie octombrie) de la Clubul SNC din ConstanŃa (datorat energicului şi Tony Kühn (Timişoara) - pian electric evoluŃii solistic- organizator Gigi HaleŃ), cu participarea octetului de jazz „Black improvizatorice pline de substanŃă, de inventivitate. Sea ConstanŃa Orchestra” dirijat de Liviu Mărculescu, Seara a doua a oferit spectatorilor momente de trăire avându-l ca invitat pe saxofonistul/clarinetistul ieşean Virgil intensă în prezenŃa unui duo de copleşitoare expresivitate Popovici. alcătuit din vocalista Maria Răducanu şi bass-istul Pedro Negrescu angajaŃi în configurarea unor impresionante caligrafii

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 19 Gală David Makhateli (Royal Ballet – REGAL Londra); Jiří Bubeníček (Dresden SemperOper Ballett); Otto Bubeníček (Hamburg Ballet); Iana Salenko şi de BALET Marian Walter (Berlin Opera Ballet); Jon Vallejo (Scena Ballet “Carmen Roche” - Madrid). Publicul român s-a la bucurat din nou de acest spectacol extraordinar de balet în care s-au Sala Palatului întrecut în eleganŃă, virtuozitate, originalitate şi talent 13 dintre cei mai valoroşi balerini ai lumii. Spectacolul a avut două părŃi. În prima parte balerinii Sebastian WERNER de la Bolshoi Ballet au dansat “Flacăra Iana Salenko şi Marian Walter Parisului” - pas de deux, iar cei de la “Corsarul” - pas de deux. În partea a “Stars of the 21st Century” a Berlin Opera Ballet - “Not Any More”. Dmitri Gruzdyev şi Erina Takahashi doua a spectacolului am aplaudat pas revenit pentru a doua oară în România de deux-urile din “Manon”, “Silfida”, la Sala Palatului cu 13 faimoşi dansatori de la 8 dintre cele mai Jiří şi Otto Bubeníček, Jon Vallejo prestigioase Companii de Balet din lume. După succesul primei ediŃii a Galei InternaŃionale de Balet, din 21 februarie, directorii artistici ai “Stars of the 21st Century”, Solomon şi Nadia Veselova-Tencer din Canada, au pregătit împreună cu Alexandru Bebe Mihu (vicepreşedinte AsociaŃia Cultural-Artistică BEST ART) şi Elena Manolescu (Director General DMB Music Records şi Preşedinte AsociaŃia Culturală BEST ART) un program nou, variat şi extrem de interesant, cu scene din baletul clasic, neoclasic şi contemporan. Artiştii care vor evolua la Bucureşti au fost Dmitri Gruzdyev şi Erina Takahashi (English National Ballet); Anastasia Goryacheva şi Viacheslav Lopatin (Bolshoi Ballet – Moscova); Olga Iesina (Baletul Operei (English National Ballet) au adus în faŃa “Don Quijote” sau “Lacul lebedelor“. din Viena); Mikhail Kaniskin şi Elisa publicului “Giselle” - pas de deux, iar Promotorii şi susŃinătorii acestui Carrillo Cabrera (Berlin Opera Ballet); ruşii de la Sankt Petersburg au dansat eveniment în România au fost încă de la prima ediŃie distinsele artiste Maria Dragomiroiu, fosta mare balerină Ileana Iliescu şi Corina Dumitrescu, prim-solistă a Operei NaŃionale Bucureşti, precum şi FundaŃia pentru Dezvoltarea României “Dan Voiculescu”. “IntenŃionăm ca acest eveniment de notorietate mondială să devină tradiŃie în România şi să îl organizăm la Bucureşti în fiecare an, de-acum încolo. Începând cu anul viitor vom organiza Gala InternaŃionala de Balet “Stars of the 21st Century” o singură dată pe an, în perioada noiembrie- decembrie” – ne-a mărturisit organizatorul şi impresarul Bebe Mihu. (Foto: Cornel Lazăr)

20 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Turneu La Conservatorio Profesional de Musica (Getafé), “Alo, aici Revista!”. Centrul Cultural “Isabel de Farnesio” (Aranjuez) şi Auditorio “Paco de Lucia” (Alcala) artiştii Revistei au jucat în faŃa spectatorilor români care au umplut la până la refuz aceste Direct din Spania săli. Fundaşul echipei Getafe, fotbalistul Cosmin Contra a Ńinut să le fie alături şi să-i aplaude pe artiştii români la primul În cadrul Programului “Români pentru Români”, dintre spectacole, unde a venit cu fiica sa, Sara. iniŃiat cu doi ani în urmă de Teatrul de Revistă “Constantin Turneul pe care trupa Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” l-a efectuat în Spania cu V. Muraru, C. Contra, Al. Arşinel spectacolul “Alo, aici Revista!” s-a desfăşurat, ca şi cele de anul trecut din Italia (Roma şi Torino), Spania (Madrid, Valencia şi Castellon) şi Rep. Moldova (Chişinău), în cadrul Programului “Români pentru Români” demarat în primăvara anului 2008, odată cu turneele şi triumful artiştilor români ai REVISTEI Româneşti de la Madrid, Torino, Roma, Valencia, Castellon şi Chişinău. În Capitala Italiei sala de spectacole a devenit neîncăpătoare, iar peste 500 de spectatori au rămas pe-afară. Anul trecut, la Valencia (Centrul Municipal pentru Tineret “Algires”) şi Castellon (Centrului Cultural “La Marina”) au jucat Alexandru Arşinel, Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru, Cristina

Tănase” şi Primăria Municipiului Bucureşti, vedetele Teatrului au efectuat un turneu în Spania cu spectacolul “Alo, aici Revista”, regizat de BiŃu Fălticineanu. Alexandru Arşinel, Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru, Cristina Stamate, Gabriel DorobanŃu – invitat special, Valentina Fătu, Liliana Mocanu, Mirela Boureanu, Daniela Cristea, Grupul Excentric Acrobatic DUO Lascu şi Ansamblul de Balet al Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” (coregrafia Cornel Popovici) au jucat la Madrid-Getafé, Aranjuez si Alcala.

Al. Arşinel, B. Fălticineanu, V. Muraru

Stamate, Adriana Trandafir, Marcela Lăzărescu, Cristian Simion, Nae Alexandru, Adrian Enache, Mirela Boureanu şi Grupul Excentric Duo Lascu, alături Ansamblul de Balet condus de coregraful Cornel Popovici. Şi iată că succesele de anul trecut cu spectacolele “Olé, Tănase” şi “Stelele Revistei” au adus o nouă invitaŃie în Spania colectivului Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, care va mai efectua până la sfârşitul anului două turnee, în Israel şi Rep. Moldova. Text si foto: Oana GEORGESCU

C. Stamate, G. DorobanŃu, V. Fătu

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 21 Aniversare cerut-o clienŃii şi ne-am adaptat.” după antrenament cu grupul nostru de Iuliana La sărbătoarea celor 3 ani au prietene şi ne predăm uneori «lecŃii» de Ńinut să-i fie alături Iulianei o mulŃime de terapie a sufletului. Cu două ore înainte prieteni, dar şi reprezentanŃi ai show- de emisiune ajung în Televiziune, merg Marciuc la... biz-ului autohton – Gheorghe Turda, la machiaj, apoi în studio pentru Marina Meleşcanu şi Peter Imre, repetiŃii, şi urmează emisiunea. Live! 3 ani ! Valentina Pelinel şi Cristian Boureanu, După transmisiunea directă discut cu Lavinia Şandru, Alina şi Romeo membrii echipei amănunte despre Negoiasă (Grupul ALESIS), av.Cătălin ediŃia de a doua zi, despre invitaŃii pe Marius GHERMAN Dancu, Cornel Verban, Bianca şi Iuliana, cu Bianca şi Marian Sârbu Binecunoscuta vedetă de Marian Sârbu (Trupa şi... viitoarea vedetă ExclussiV! televiziune, prezentator şi realizator al EXCLUSSIV), emisiunii “Miezul Zilei”, difuzată în Monica Tatoiu, Oana direct de luni până joi la TVR1, a şi Viorel Lis, Cătălin aniversat recent 3 ani de la MăruŃă, Florentin inaugurarea primului său restaurant Marinescu - Preş. F. chinezesc. „În 2006 a început povestea R. de Arte MarŃiale, restaurantelor chinezeşti ASIA, care-mi Gigi Alecu şi Raluca ocupă jumătate din timpul meu liber” – Târăpuceanu, ne-a spus vedeta TV. „E o afacere pe General Manager care mi-au propus-o prietenii mei de respectiv Marketing familie, soŃii Carmen şi Nicu Barbu. Manager al Editurii SpaŃiul de pe bulevardul Decebal mi s- „MeteorPress”, a părut ideal pentru deschiderea unui Simona Bălănescu restaurant. Am fost în China şi ne-am (Antena 2), Roxana documentat, am achiziŃionat veselă şi Iliescu (B1TV) sau mobilier, l-am cunoscut pe Yang Zeng, Mihaela Borcea. un bucătar chinez de 5 stele, care Pe 27 ulterior ne-a devenit asociat. Iată că noiembrie la Târgul sunt 3 ani de când restaurantul de Carte funcŃionează şi s-a remarcat prin „GAUDEAMUS” va eleganŃă şi curăŃenie, printr-o avea loc lansarea atmosferă caldă şi primitoare. Meniul cărŃii „Miezul Zilei, o este foarte apreciat de toŃi cei care ne emisiune într-o carte” trec pragul, iar omul de afaceri Peter scrisă de colegii săi care-i programăm cu minimum două Imre, un binecunoscut şi temut critic de de platou: Oana Georgescu (capitolele săptămâni înainte şi tot aşa. După- meniuri şi restaurante, ne-a dat dedicate celor 20 de ani de Televiziune amiezile mi le petrec la restaurant, am ai Iulianei, mereu alte proiecte şi afaceri în emisiunii „Miezul derulare, dar prioritatea mea este Cu Alina şi Romeo Negoiasă (Alesis) Zilei” şi vedetelor familia. Seara mă grăbesc să ajung invitate), Radu acasă, la David, de aceea nu ies foarte Ştefănescu des la evenimente mondene. Duminica (Horoscop), dimineaŃă îl duc mereu la Teatrul psih.Lucia Sterian łăndărică, la Opera NaŃională şi Marius Andron Bucureşti sau la Teatrul «Ion (Poveşti de ViaŃă). Creangă», are ore de engleză, merge „Cum de la înot şi mai ales citeşte! David este reuşesc să fac cea mai mare realizare a vieŃii mele, pe atâtea? Totul Ńine care mi-am dorit-o, pe care am de organizarea aşteptat-o şi pentru care am făcut eficientă a timpului, multe eforturi. Poate tocmai de aceea calitate cu care mă bucuria existenŃei lui este atât de mare. mândresc şi pe Îmi amintesc că, la fiecare aniversare care mi-au de-a mea, singura dorinŃă pe care mi-o descoperit-o şi alŃii” puneam era să am un copil. – motiva Iuliana la BineînŃeles că acum, când îl am, sunt finalul cărŃii. ”Ce cea mai fericită”. Iuliana Marciuc mai fac într-o zi are un motiv de fericire – interpretul obişnuită? Îmi duc Adrian Enache, tatăl lui David şi solistul copilul la grădiniŃă, Teatrului de Revistă „Constantin calificativ maxim. Nu am crezut că pot apoi merg la sala Tănase”, a divorŃat... (Foto: Gabriel fi organizate şi botezuri la un restaurant de gimnastică, apoi încerc să-mi fac BoholŃ) chinezesc! Şi se întâmplă la noi, ne-au timp să rămân să mai bem un ceai

22 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Femina Marina Voica – recunoaştere Geta Burlacu – la Breaza plurivalentă

Ana-Maria SZABO Sorin BANU

În condiŃiile în care primarii Capitalei, de douăzeci de ani încoace, Este considerată „patrimoniu naŃional” nu au nici o preocupare de a răsplăti performanŃele marilor noştri artişti, a în Republica Moldova, iar pretutindeni în lume fost nevoie ca Marina Voica să se auto-exileze la Breaza pentru a primi (în peisajul festivalurilor world music) este titlul onorant de „CetăŃean de onoare”. După 10 ani de şedere în pitorescul asociată cu o sursă inepuizabilă de energie orăşel, marea noastră interpretă a fost investită, în cadrul „Zilelor oraşului”, „neconvenŃională”, pentru că poate cânta cu acest titlu, în faŃa unui public care a înfruntat frigul şi ploaia pentru a o neîntrerupt 4 ore după ce a condus alte 10-15. aplauda pe cea care de un deceniu le este concitadină. După ce primarul Geta Burlacu absoarbe şi oferă şi directorul casei de cultură i-au înmânat diploma şi florile, artista oferit un scenic o multitudine de stiluri: lirismul recital mult gustat, întreaga festivitate fiind transmisă de OTV, acolo unde şansonetei franŃuzeşti, senzualitatea muzicii cu câteva zile înainte latine, patosul balcanic, libertatea jazz-ului, Marina Voica ritmurile Ńigăneşti, totul topit în ceea ce susŃinuse, alături de numeşte „etno-jazz”. Profesoară de canto, Dan Diaconescu, un pian şi vioară, prezentatoare a unui show tv, maraton al cântecului mamă a 2 copii, absolventă a Conservatorului şi al amintirilor. În plină din Chişinău (canto-jazz), laureată a formă, interpreta numeroase festivaluri de jazz din Rusia, pregăteşte câteva noi Germania, Danemarca, FranŃa, Geta compoziŃii şlefuite la mărturiseşte că a învăŃat multe din întâlnirea Câmpina, în studioul cu Anca Parghel (în România) şi master class- formaŃiei Alesis, aşa ul cu Bobby Mc Ferrin (la Moscova). încât o aşteptăm cu un nou album!

AMF la cota 10.000

Gabi MATEI

Ana Maria Ferencz a filmat pentru piesa „Fresh” un clip a cărui producŃie a costat 10.000 de euro. Filmările au avut loc la Sebeş şi în Alba Iulia, avându-l pe Edy Schneider în triplă ipostază: regizor, producător şi cameraman. Povestea videoclipului urmăreşte ieşirea din cotidian a solistei, la volanul unui Hummer de 6 litri care aparŃine cascadorului Lae, cunoscut pentru activitatea sa atât în România, cât şi la Hollywood. După o plimbare pe teren accidentat, artista ajunge într- un loc mirific, îşi pune ochelari 3D şi intră într-o lume ideală virtuală: acolo găseşte oameni care manevrează aeromodele, Reprezentanta Moldovei la Eurovision o lume colorată şi vie. (2008) a participat la „Cerbul de Aur 2009” în 2 Videoclipul este filmat din septembrie 2009 (prima seară la Braşov), iar a patru unghiuri diferite cu patru doua zi, la ora 14, şi-a lansat şi în România (la cameramani, Edy Schneider, Librăria „Şt. O. Iosif) cele mai recente două Mihai Lazăr, Sorin Sabău şi albume: folclor („La Poarta Pământului”) şi Lucian Vuicin, trei camere de pop- jazz („O sete nebună“) . luat vederi pe sol şi respectiv un helicam.

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 23 Ştiri Flash Vunk

Anton MIHAI # Casa de discuri Roton a semnat cu Warner Music un contract pentru Keo în Europa. „Falling High” este primul single de pe noul album care se va bucura de promovare pe teritorii europene. Piesa beneficiază şi de videoclip, iar Keo a fost prezent în turneul Rock Your School, desfăşurat în 10 licee bucureştene, unde fanii s-au manifestat din plin pe piesele sale. # Imediat după lansarea single-ului “La orice oră”, trupa Vunk a plecat într-un turneu naŃional de promovare, în 8 dintre cele # „Burning love”, prima piesă recital la Festivalul InternaŃional mai mari oraşe din Ńară. Este pentru interpretată de Conect-R în limba „Slaviansky Bazaar” din Vitebsk din prima oară când Vunk concertează în engleză, vine după succesele înregistrate Bielorusia. E pentru a 3-a oară când noua formulă şi alături de băieŃi va urca de Conect-R cu „Dacă dragostea dispare” calcă pe tărâmul lor. Prima dată in 2002 pe scenă şi Oldschool DJ. Alături de feat. Alex şi “Nu-Ńi pierde dragostea”. ... ca şi concurent şi s-a întors victorios. Vunk, în acelaşi turneu se află Holograf şi Echipa de producŃie, formată din Ciprian Mihai a fost invitat în 2007 într-un Compact. Florea şi Lulu Hillerin, a dezvoltat ideea spectacol dedicat Eurovision-ului. # Abordând acelaşi stil punk-rock lui Conect-R, de la Oradea în Bucureşti, Acum... în 2009, Mihai a fost în juriul cu care ne-au obişnuit, primul extras pe la studiourile din Buftea, acolo unde au festivalului, în care acum 7 ani era doar avut loc filmările. un simplu participant. single al băieŃilor de la Z.O.B, „Şi ce” îşi doreşte să fie un protest împotriva stării # La doar câteva luni de la # Cele 5 rockeriŃe de la Blaxy actuale de lucruri, a direcŃiei în care se lansarea lui în Rusia, Marius şi single-ul Girls au filmat clipul pentru cel de-al îndreaptă lumea în care trăim. Clipul este “Rain” au ajuns pe locul 1 în topul treilea extras pe single, „Nu suporŃi (E un pamflet şi trebuie tratat ca atare. difuzărilor de la Hit FM, unul dintre cele vina ta)”, de pe albumul lor de debut, „If mai importante radiouri ruseşti. După you feel my love”. Scenariul pe care # REGAL revine cu un nou single: cu un sound adevărat şi un mesaj Polonia, MediaPro Music a licenŃiat de regizorul Florin Botea l-a pus la cale a „la mişto” faŃă de ceea ce găsim în Ńara curând întreg proiectul Marius – „By prins viaŃă chiar la faŃa locului. În Palatul noastră de astăzi, ei Myself” şi în Rusia, iar următorul teritoriu Copiilor, Rucsy, Amalia, Ana, Cris şi Gela propun şi soluŃia s-au obişnuit cu ritmul şi stilul în salvatoare: “FIE CRIZA Keo care se desfăşoară filmarea unui CÂT DE GREA, BANI DE videoclip. BERE-OI MAI AVEA”! # În zilele de 25 şi 26 # În ciuda septembrie, Institutul Cultural din recesiunii, la tombola Budapesta în colaborare cu FederaŃia Maghiară de Jazz, în concertului aniversar El cadrul programului KULTEA- Negro Zece, băieŃii şi-au premiat fanii aşa cum au “Locomotiva de jazz”, a organizat promis: un fan norocos a două concerte cu formaŃia preluat cu bucurie chitara alcătuită din muzicienii români din solistului, Bogdan Timişoara Johnny Bota-contrabas Negroiu. Întâmplarea a şi Lică Dolga-baterie şi muzicienii făcut ca norocosul din Ungaria, Gabor Kollman- câştigător să nu ştie să saxofon şi Istvan Gyarfas-ghitară. cânte la chitară. Astfel, Primul concert a avut loc la Muzeul Bogdan a declarat că e ComerŃului şi al Industriei Turistice dispus să ofere el însuşi din Budapesta, iar al doilea la lecŃii de chitară pentru Grand Cafe&Cinema din Szeged. # Sub genericul LATINOS proaspătul deŃinător. În vâltoarea vremurilor DO ORIENTE, ICR Lisabona a prezente, solistul ia în organizat în oraşul respectiv două considerare posibilitatea concerte de jazz pe 27 septembrie de a-şi lua o ocupaŃie la Museu Do Oriente, iar după extra pe lângă cea de două zile la Hot Clube De interpret: aceea de Portugal, protagonişti fiind profesor de chitară. Merită menŃionat că interesat de el este Japonia. În prezent Decebal Bădilă-ghitară bas şi Bogdan are experienŃă de profesor artistul este în plină campanie de contrabas, Marius Preda-Ńambal, deoarece a predat canto, timp de un an, promovare naŃională a celui de-al doilea acordeon şi vibrafon şi Antal Steixner- la Şcoala Populară de Artă din oraşul său single, „Obsession”. percuŃie din Olanda. (ultimele două ştiri natal, Ploieşti. # Mihai Trăistariu - în juriu şi au fost consemnate de Al. ŞIPA)

24 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Ştiri deosebit faŃă de cele pe care le-a susŃinut cu alte ocazii pentru Mondo pop publicul din România, cuprinzând pentru prima dată toate hit- urile megastarului american, piese incluse pe cel mai recent material discografic al său – intitulat “The Very Best of Michael Anton MIHAI Bolton”. # FormaŃia Queensryche a revenit în România pe 28 # Mariah Carey lansează Obsessed, primul single de iunie, la Arenele Române pentru a susŃine un concert în cadrul pe noul său album, Memoirs of an imperfect Angel. Mai întâi a festivalul Rock the City. Membrii trupei Queensryche au adunat fost Emancipation of Mimi (album ce s-a vândut în 10 milioane în iulie 2007, tot aici, peste 3.000 de români, pentru primul lor de exemplare), E=MC² răsplătit cu discul de platină şi acum vin concert la Bucureşti. Americanii se află în plină promovare a memoriile unui înger imperfect, cel de-al 12-lea album din albumului American Soldier, al 12-lea album de studio al cariera artistei. Videoclipul primului single, scris şi produs de legendarei trupe care până în prezent a înregistrat vânzări de Mariah, The-Dream şi Tricky Stewart, va fi regizat de Brett mai bine de Ratner, cel care a mai colaborat cu Mariah în trecut la 20 de videoclipurile pieselor I still believe, It’s like that sau milioane de Heartbreaker. discuri în # The Black Eyed Peas au debutat pe primul loc in întreaga Billboard Top 200 cu noul lor album, THE E.N.D., cel de-al lume. Pe cincilea material de studio al trupei. Boom Boom Pow, primul aceeaşi single de pe noul material se află pe primul loc în topul Billboard scenă, trupa Hot 100 de 11 săptămâni. The E.N.D este primul album lansat Limp Bizkit a după Monkey Business (2005), material ce s-a vândut în peste concertat 9 milioane de exemplare şi a câştigat două premii Grammy (Best pentru prima Rap Performance By a Duo or Group şi Best Pop Performance oară în by a Duo or Group). The Black Eyed Peas au vândut peste 26 România, de milioane de albume în întreaga carieră. alături # Evacuate the Dancefloor marchează un nou început formaŃia pentru unul canadiană de dintre cele progressive mai de metal, Saga. s u c c e s # proiecte Pentru a dance din marca relansarea albumului Tubular Bells şi apariŃia pe piaŃă a lume, având noului CD set Mike Oldfield: The Collection, opt Ńări au luat la baza parte la BELL DAY. În Marea Britanie, British Music Experience sound-ul a organizat pe O2 Arena un eveniment intitulat The Handbell europop pe Ringers of Great Britain Vs. The Orb. The Handbell Ringers of c a r e Great Britain sunt un grup de 29 de artişti ce reinterpretează Cascada l-a piese celebre folosind diverse modele de clopote, iar The Orb, făcut celebrii producători britanici de muzică electronică, au creat un celebru. set special pentru acest eveniment intitulat Orbular Bells. AbilităŃile Clopotele au sunat pe întreg mapamondul. De la opera din vocale ale Sydney sau de la Berlin Victory Column din Germania până la solistei monumentul Atomium din Bruxelles, de la templul Hokutenin din Natalie Yokohama, sau de la Plaza de las Naciones din Buenos Aires, Horler (englezoaică crescută la Bonn, în Germania, fiica lui până în Beijing, cât şi pe celebra plajă Copacabana din Rio de David Horler, un consacrat muzician de jazz) devin mai Janeiro. puternice ca oricând. În 2004 i-a cunoscut pe producătorii # După o absenŃă de cinci ani, No Doubt s-au reîntors originari din Köln, Manian şi Yanou. Aceştia au pe scenă, părând că nu au invitat-o să le fie vocal în noul lor proiect, lipsit deloc în toată această Cascada. După 18 luni, au devenit faimoşi graŃie perioadă. ÎmbrăcaŃi în alb, single-ului de debut, Everytime We Touch. Un membrii trupei au încântat super hit în Statele Unite, fiind urmat de un publicul cu un show de 90 de album vândut în peste 500.000 de exemplare, minute susŃinut la Mandalay material de pe care s-au lansat opt single-uri, Bay în Las Vegas în cadrul printre care Miracle şi varianta dance a piesei evenimentului Tiger Jam Truly, Madly, Deeply a celor de la Savage organizat de FundaŃia Tiger Garden. Cel de-al doilea album, Perfect Day Woods care se specializează (vândut în 500.00 de exemplare) ce a inclus hit- în programe educaŃionale ul What Hurts The Most, a continuat succesul pentru copii. Trupa a inclus în celor de la Cascada. Cascada a apelat la rapper- playlist piese noi, dar şi hit- ul în vârstă de 22 de ani, Rudi urile care i-au făcut celebri. # Aflat în plin turneu internaŃional, Momentul culminant al Michael Bolton a părăsit Salonic-ul imediat spectacolului a fost coborârea după concert şi a ajuns în România cu un avion solistei în mijlocul mulŃimii privat, urmând a fi cazat la un hotel de lux pentru interpretarea piesei I’m împreună cu staff-ul său tehnic, o echipă de profesionişti formată Just A Girl. din 25 de persoane. Concertul de la Sala Palatului a fost

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 25 RevelaŃii concursuri şi festivaluri, a început să cânte cu diferite “Ciocârlia” orchestre şi să-şi reîmprospăteze repertoriul. Vocea sa unică, prezenŃa scenică şi mai ales seriozitatea au fost remarcate şi de dirijorul şi instrumentistul Nicu łane. Taraful Marinela Pârvu acestuia a fost înfiinŃat special pentru Marinela în 2006 şi a suferit în timp mici modificări (s-au adăugat orgă, tobe şi Oana GEORGESCU suflători), pentru un viitor proiect care a început deja să prindă contur. Maestrul Nicu łane a debutat ca dirijor la S-a născut în 1976, în comuna Ghioroiu, judeŃul vârsta de 18 ani, având concerte de-a lungul timpului în Vâlcea, iar primul contact cu muzica populară l-a avut la întreaga lume cu toŃi marii solişti de muzică populară. A fost vârsta de 4 ani, când a auzit în casă melodii olteneşti director artistic al restaurantelor “Burebista” unde a cântat cântate de mama ei. La 15 ani a început să lucreze cu seară de seară timp de 7 ani. Când Natalia Oreiro s-a aflat în România pentru concert, restaurantul “Burebista” a fost ales pentru cina de după M. Pârvu, M. IoniŃă concertul artistei şi datorită renumelui violonistului Nicu łane şi vocii Marinelei Pârvu, care i-a cântat vedetei fără întrerupere. Nicu łane şi violonistul Marius IoniŃă, impresarul şi viitorul soŃ al Marinelei, au contribuit substanŃial şi cu orchestraŃia la realizarea primului CD al său intitulat “VIS PENTRU ROMÂNII MEI”. Marinela Pârvu şi-a desăvârşit tehnica vocală tot cu maestrul Nicu łane pentru care a fost o provocare interesantă şi hotărârea Marinelei de a aborda un nou stil muzical – disco-pop. Două piese au fost deja reorchestrate special pentru Marinela de către compozitorul Andrei Kerestely. Trebuie remarcat faptul că Marinela, profesorul Gheorghe Lazăr, la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1993. A participat la numeroase festivaluri şi concursuri de folclor, unde a obŃinut o mulŃime de premii. Dar cel mai important lucru pentru ea este recunoaşterea din partea unor mari maeştri ai scenei populare româneşti - Paraschiv Oprea şi Ionel Budişteanu. Îi datorează talentul mamei sale, care i l-a stimulat şi cultivat într-un mod inedit. Atunci când Marinela avea 3 ani, mama sa i-a pus sub pătuŃ o cană cu pământ, aducătoare de talent. Dintre toŃi cei cinci copii, doar ea are voce şi-i duce mai departe pasiunea pentru cântecul popular şi mai ales dorinŃa mamei sale care, între timp, a decedat. La scurt timp i-a urmat şi tatăl, iar cele 4 fete şi 1 băiat au rămas singuri pe lume. Marinela a fost nevoită să renunŃe pentru câŃiva ani la muzică – neaducătoare de venituri pentru ea şi a lucrat ca patiser, meserie pentru care se pregătise. Până una dintre puŃinele soliste care poate interpreta cu succes când într-o zi cântece toate zonele folclorice, a debutat în forŃă în muzica surorile şi fratele populară interpretând o celebră piesa lansată de o renumită său i-au spus artistă: Maria Ciobanu, supranumita “Ciocârlia”. Marinela răspicat: reuşeşte să cânte piesa “Lie, lie, ciocârlie” cu un ton mai sus “Marinela, tu decât îndrăgita “doamnă a muzicii populare”! Şi dacă se trebuie să cânŃi! spunea că Maria Ciobanu “cânta refrenul atât de sus, de nici Asta a fost privighetorile n-o puteau imita”, va daŃi seama cât de... sus dorinŃa mamei şi cântă Marinela! Şi ca să vă convingeŃi ascultaŃi-i CD-ul “Vis eşti singura pentru românii mei”. Mai ales că de-acum încolo veŃi avea dintre noi care ocazia să cunoaşteŃi o altă Marinela Pârvu, cu un look poate să i-o modern, un repertoriu disco, complet nou, cu trupă de dans, împlinească. dar acompaniată de formaŃia “Romanian Music Show” Vom avea noi condusă de acelaşi Nicu łane. O “creaŃie” reuşită şi de grijă de tine!”. A succes a fiului lui Nicu łane, Marius IoniŃă, care îi este iubit, reluat viitor soŃ, manager, impresar şi care o acompaniază la participările la vioară ca nimeni altul. 26 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Micul ecran muzicieni la superlativ, generic zise „G3” (cu Joe Satriani, Yngwie STEVE VAI în Malmsteen, Eric Johnson, John Petrucci şi lista e încă lungă). Solo, Vai a încercat mai apoi un grup rock clasic pe „Sex & Religion” (1993) cu care a reuşit refrene în toată puterea BraSHOW cuvântului; însă fanii l-au iubit mai mult pentru următorul EP din ’95, „Alien Love Secrets”, o nouă demonstraŃie de virtuozitate, cu un alt tribut fabulos adus melosului: „Tender Surrender”. Pe aceleaşi Doru IONESCU coordonate, în 1996 scoate „Fire Garden”, pare-se discul favorit, deşi chitaristul-erou nu trăieşte în nici un caz în trecut. Încercând să fiu foarte selectiv, în 2000 a ajuns la Bucureşti cu discul „The Ultra A fost odată un tânăr chitarist care creştea într-un an cât alŃii în 10... iar când marele Frank Zappa a dat de el l-a urcat pe scenă fără nici o jenă. Şi de atunci, Steve Vai a urcat muntele doar pe partea nebătătorită a potecilor. Deasupra sa cu cerul înstelat de Dumnezeu cu... staruri chitaristice dublate de muzicieni, Steve Vai l-a avut aproape în copilărie (în Long Island / New York) pe Joe Satriani. Când i-a transcris o partitură lui Zappa, acesta a recunoscut în „micul meu virtuoz italian” o „inteligenŃă muzicală superioară” şi l-a luat pe junele chitarist alături preŃ de aproape cinci ani şi tot atâtea discuri. Dar în 1984 Stevie începe extravaganta carieră solo cu debutul „Flex Able”, în acelaşi an înlocuindu-l pe Malmsteen în ALCATRAZZ!. După un disc, trece la P.I.L., apoi se alătură lui David Lee Roth, solistul VAN HALEN. Două discuri în trei ani de show-uri totale, sold-out! În 1989 trece pe corabia WHITESNAKE dar, mai important, înregistrează albumul solistic „Passion & Warfare” în culmea extravaganŃei, presărat cu melodicităŃi rarisime gen „For the Love of God”; vervă creatoare, tehnică şi feeling care frizează geniul. Altfel, discul îl depăşeşte în 1990 în clasamente pe cel cu Coverdale, iar în timp Steve continuă colaborările celeste: Alice Cooper, Ozzy Osbourne, Al DiMeola şi atâŃia alŃii, Zone” ale cărui piese au fost înregistrate în concertele din diverse nemaivorbind de diverse coloane sonore inclusiv pentru jocuri de Ńări, după cum folclorul uneia sau alteia l-a inspirat în compoziŃii şi calculator. Un capitol întreg îl constituie generaŃiile succesive de orchestraŃii (cazul României – o melodie din Maramureş, de al cărei

titlu „Babushka” nu e prea mulŃumit nici astăzi...). Pendulând între compoziŃii, performing, studiouri, activitatea didactică şi zecile de colaborări, m-am şi l-am întrebat cum face faŃă vieŃii de familie. „Am învăŃat să fiu managerul timpului meu; nu e uşor, dar iată-mă cu aceeaşi femeie de 30 de ani, cu cei doi băieŃi ai mei... Îmi pare rău că n-am putut să aduc la Braşov noua mea chitară (există modele speciale Ibanez, nenumărate, schimbate aproape anual, construite la indicaŃiile chitaristului, n.a.), e o minunăŃie, n-ai mai văzut aşa ceva, sincer! Ceea ce nu înseamnă că aş fi schimbat instrumentul în sine; ca şi în cazul noii tehnologii care ne împresoară şi de care eu, în particular, mă folosesc cât pot de mult, chitara - precum muzica – rămâne aceeaşi...” Steve Vai a răspuns absolut oricui la conferinŃa de presă din ziua minirecitalului de la Cerb, la fel s-a întâmplat şi la interviurile separate, indiferent că era televiziunea naŃională sau un ziar local, s-a fotografiat cu absolut oricine i-a cerut-o şi a dat sute de autografe, inclusiv pe instrumente; în particular, chitaristul de la TROOPER l-a rugat să-i deseneze pe umăr sigla sa, pentru a şi-o tatua ulterior. Şi la fiecare declaraŃie oficială şi-a cerut scuze pentru faptul că nu avea pe moment o trupă cu care să susŃină un recital în toată regula, fiind limitat astfel de negative la cele trei piese. No problem, am văzut mulŃi rockeri veniŃi de peste hotare să-l admire nu numai pe guitar-hero, ci şi pe omul de sub masca starului. Eu ştiu că se va Ńine de promisiune şi cu prima ocazie se va întoarce şi vă recomand călduros DVD-ul lansat şi în România „Where the Wild Things Are”, măcar şi pentru că nu sunt singurul care afirmă şi acum, ca-ntr-un banc cu ardeleni: Aşa ceva nu există!

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 27 Juniorii Glasul speranŃelor Fabrica de stele

Ioan SĂTMAREANU Gabriela NECHITA

SperanŃele cântecului s-au întâlnit din nou la În urma cu aproape 4 ani, un vis prindea contur… visul de a Techirghiol, în cel mai relaxat şi mai încântător festival pentru crea o nouă şcoală puternică de tineri solişti, aici, în Iaşii celor şapte copii şi tineret, organizat de Primăria oraşului (primarul Adrian coline. Astfel lua fiinŃă cercul de muzică uşoară „Melos” de la Palatul Stan a fost permanent lângă invitaŃi) şi Casa de cultură „C. Copiilor, o adevărată pepinieră de solişti extrem de talentaŃi, cu vârste Tănase” (Florin Zisu fiind şi director al manifestării), sub directa cuprinse între 6 şi 19 ani. De la început, angajamentul meu, în calitate îndrumare a simpaticului compozitor şi animator Gigi de profesor coordonator al cercului, a fost acela de a pregăti elevii la Rădulescu, directorul artistic al concursului. Participare bogată, cele mai înalte standarde şi de a crea o nouă generaŃie de artişti juriu cu competenŃe diverse: Corina Chiriac (care a susŃinut şi compleŃi care să readucă muzica de calitate în casele şi vieŃile un formidabil recital, structurat pe piesele viitorului său album), românilor. Patru ani şi peste 350 premii mai târziu, soliştii cercului Virgil Popescu, Nicolae Caragia (preşedinte), Carmen Aldea „Melos” şi-au câştigat respectul şi aprecierea unanimă a juriilor şi Vlad, Bogdan Dragomir, Constantin Jurăscu, Ion Petrache, ş.a. specialiştilor la cele mai prestigioase festivaluri naŃionale şi SusŃinut mediatic de revista noastră şi de Radio VacanŃa şi internaŃionale, dar ConstanŃa (director Daniel Sârbu), festivalul a propus publicului şi ale publicului Profesoara, elevii şi un segment important de talente autentice, unele aducând larg, care M. Trăistariu recent României importante distincŃii internaŃionale. Între ele, la descoperă cu loc de cinste, remarcabila Andreea Tuduriu din Bacău, 10 ani încântare şi uimire (pr. I în Ucraina!), recompensată doar cu un Premiu special al extraordinarul juriului, deşi a interpretat excelent creaŃii semnate de Marius talent şi munca łeicu şi George Natsis. Premiile I au fost acordate soliştilor micilor artişti. Alexandra Sipoş (Bucureşti), Cătălin Mateiu (Focşani), Andreea Fiecare Roşu, Ioana „steluŃă” din Ciornea „Fabrica de stele”, (ConstanŃa), cum îmi place să Andreea numesc acest Plotogea nucleu de copii (Techirghiol). minunaŃi, are Pe treapta a povestea sa. Mădălina Lefter este, la cei 11 ani ai săi, un adevărat doua de fenomen, câştigând peste 50 de premii printre care Marele Trofeu al asemenea Festivalului NaŃional de CreaŃie şi Interpretare „Mamaia Copiilor” în numeroşi 2007 şi a reprezentat România la finala Concursului InternaŃional interpreŃi din „Eurovision Junior” la Limassol, Cipru, în noiembrie 2008. Roxana judeŃul gazdă Apetroaei este o tânăra care şi-a început cariera abia la 17 ani, dar (aspect ce ar după aproape 2 ani de muncă, de suişuri şi coborâşuri, a reuşit trebui remediat performanŃa de a smulge de fiecare dată aplauze furtunoase din partea pe viitor, publicului şi juriilor cu interpretările sale intense şi emoŃionante. altminteri va Georgiana Dăriescu este cea mai veche elevă a cercului, o tânără de deveni un 14 ani care prin forŃa psihică, prin sensibilitatea şi originalitatea vocii festival local…): Ştefana Dragomir (Mangalia), Alisa Iancu sale, impresionează şi uimeşte pe toŃi care au avut ocazia să o asculte. (Bucureşti), Abduraman Suher (Techirghiol), Bianca NiŃă, Ştefana Vicol, Diana Petcu, Emma Alexa, Alexandra Puşcaşu, Adelina Anastasia Ciornea (ambele din ConstanŃa). Mai buni, nu o dată, Stanciu sunt doar câteva dintre vocile tinere ale Iaşilor care şi-au creat au fost laureaŃii aşezaŃi pe treptele inferioare, ceea ce, de fapt, deja un renume în festivalurile şi concursurile de profil. indică nivelul general ridicat al competiŃiei. Este vorba de În „fabrica” noastră au pătruns cu multă energie şi nerăbdare Dragoş Paraschiv (Focşani), Denisa Pârvu (Călăraşi), Andreea şi copii din alte judeŃe, dornici de a-şi şlefui talentul, de a pătrunde tot Ştefan (Feteşti), Alice Frâncu şi Elena Olteanu (Giurgiu), mai mult tainele acestei meserii atât de migăloase şi de a reuşi să-şi Bianca Lixadru (Bucureşti) – pr. III, Oana IoniŃă (Călăraşi), facă un renume de la o vârstă fragedă: Ecaterina Petruca şi Isidora Alexia Ceaşu, Mare Toader (ambele ConstanŃa). Trofeul a fost MangâŃă din Piatra NeamŃ, Ruxandra Dragomir din Călăraşi, Raluca câştigat de Emanuela Ceauşu, 18 ani, din Focşani, cu melodii Ursu din Botoşani, Ştefania Puşcaciu şi Isabela NiŃică din Vaslui sunt semnate de Viorel Gavrilă şi N. Caragia. doar câteva dintre numele care vor avea, cu siguranŃă, un impact pozitiv Au fost 3 zile frumoase de muzică uşoară românească asupra viitorului muzicii uşoare româneşti. de calitate, interpretată de copii dotaŃi, într-un decor inspirat. Elevii noştri sunt angrenaŃi constant într-o multitudine de SatisfacŃia majoră este că aceste vlăstare ale cântecului, din proiecte şi activităŃi, de la pregătirea intensă din cadrul cercului, la care se vor recruta vedetele de mâine, au apelat la creaŃiile spectacole şi apariŃii la cele mai importante emisiuni de divertisment. unor compozitori valoroşi. Înafară de cei amintiŃi au mai fost Însă adevărata experienŃă unde tinerele noastre vedete se „călesc” în cântate melodii de Virgil Popescu, N. Kirculescu, Cornel focul competiŃiei, unde pot primi confirmarea şi răsplata muncii lor Fugaru, Laura Stoica, Dumitru Lupu, Cristian Alivej, Gigi complexe, o constituie festivalurile. Valoarea elevilor noştri străluceşte Rădulescu, Gabriela Sauciuc Cicone, Romeo Cosma, Bujor an de an în cadrul unor festivaluri de renume ca „Ti Amo”-Oneşti, MişcuŃia, Viorela Filip, Ion Aldea Teodorivici, LaurenŃuiu DuŃă, „Mamaia Copiilor”, „Cerbul de Aur Jr.”, „Suflet de Stea”-Aleşd, „Delfinul Viorel Covaci, Ion Cristinoiu, Temistocle Popa, Vasile Vasilache, de Aur”-Năvodari, „Remember”-ConstanŃa, etc. Adrian Doxan, K1, Marcel Dragomir, Mihai Constantinescu, Vocile lor transpun pe scenă cele mai remarcabile melodii Adrian Romcescu, Marcel Iorga. După cum se vede, maeştrii româneşti, dar şi piese din repertoriul unor monştri sacri ca Mariah autentici ai genului n-au fost uitaŃi. Ne-a bucurat valoare elevilor Carey, Whitney Houston, Michael Jackson, Beyonce şi mulŃi alŃii. Unul Marinei Scupra, care se dovedeşte un dascăl bun la ConstanŃa. dintre elementele-cheie ale succesului tinerilor solişti este colaborarea Impulsionat de la înfiinŃare de entuziaştii Gigi lor cu nume de marcă ale componisticii româneşti: Nicolae Caragia, Rădulescu şi Florin Zisu, festivalul „Glasul speranŃelor” de la Marius łeicu, Cristian Alivej, Virgil Popescu şi mulŃi alŃii care creează Techirghiol a devenit, în timp, o forŃă în domeniu. melodii valoroase, ce pun în evidenŃă culorile şi valenŃele acestor voci tinere. 28 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Performeri Parnescu (Preşedinte juriu şi Observator gria” (Timişoara), „Fiesta 2000” (Bacău), Floris – 33 federal), Marian Adam (Director concurs), „Mirajul dansului” (Sibiu), „Quickstep” (Cluj- Mariana Olosutean, Alin Miron, Gabriela Napoca), „Rarăul” (Câmpulung- Negru (secretariat). Între cei mai meritorii Moldovenesc). Am recurs la această Ioan SĂTMĂREANU câştigători: Andrei Irini-Roxana Botezat firească trecere în revistă pentru a înŃelege („Top Dance Life” - BistriŃa) la Basic 16-35 cât de răspândit este dansul sportiv în O performanŃă a reuşit, în vremuri ani Latino (aici perechea Iuliu Uilecan- toată Ńara, în condiŃiile în care, la BistriŃa, de criză, Florica Buduşan, antrenoare a Andreea Vlad de la „Floris” merita mult mai Muntenia, Moldova sau Dobrogea au fost Clubului de dans sportiv „Floris“ din mult decât locul 5 !), Emil Leonte-Patricia slab reprezentate, la acea ora fiind BistriŃa: organizarea celei de a 33-a ediŃii – Rău („Floris” - BistriŃa) – Open 12-15 La şi programate competiŃii mai la îndemână. record în materie – a Concursului naŃional, St, Alexandru Hudorogicov- Daniela Datorită unor sponsori generoşi cu participare de peste hotare, „Cupa Botnariuc („Gloria” - Rep. Moldova) – Open („Varodimex”, „Tymbark-Maspex”, „Alka” Floris”! Şi, se pare, cu foarte puŃin ajutor 16-35 La, A.Irini-R.Botezat şi la Basic 16- etc.), premiile au fost pe măsura efortului local, fiindcă la festivitatea de deschidere 35 St, HoraŃiu Berengea-Mădălina Roşu excepŃional al dansatorilor şi a strădaniei reprezentanŃii Primăriei şi ai C.J. au lipsit, („Floris” - BistriŃa) – C 12-13 St, Darius doamnei Florica Buduşan – veteran veşnic deşi li s-au conferit diplome de excelenŃă ! Dobraniş-Maria Feldrihan („Floris” - tânăr al genului. Onoarea a fost salvată, ca de fiecare dată, BistriŃa) – Basic de deputatul Vasile Gliga, preşedintele 6-9 St, Rareş FRDS, care a rostit cuvântul de Şerban-Mihaela deschidere, prezenŃa dânsului dând Măcelaru greutate competiŃiei. În ciuda recesiunii, au („Dansul viorilor” - fost doi arbitri străini, precum şi dansatori Reghin) – C 12- din Bulgaria şi Rep. Moldova. Nivelul înalt 13 La, Andrei atins de dansul sportiv bistriŃean a fost Pop-Iulia Duma evidenŃiat de demonstraŃiile superlative („Crystal Top oferite de cele două formaŃii ale clubului Dance” - Cluj- organizator, „Fiii deşertului” (campioană Napoca) – D 16- Latino naŃională ), respectiv „Orhideea 35 St, Lucian Standard sălbatică” ( – cu prezenŃe notabile Pantiş-Roxana la campionatele mondiale şi european), Ştefanca („Royal break dance precum şi de formaŃia de „In Dance Club” - Action”. Satu-Mare) – D CompetiŃia în sine a fost deosebit 14-15. CeilalŃi de bogată în participanŃi, cu nu mai puŃin câştigători au de 29 de finale, la unele concursuri reprezentat clu- înscriindu-se peste 35 de perechi ! Sutele burile „Stephany” de dansatori din toată Ńara au beneficiat de (Oradea), „Floris” experienŃa unor oficiali reputaŃi: Cristian (BistriŃa), „Ale- Câştigătorul “Festival della Melodia” – Teatrul de Operă şi Balet din Chişinău alături de cel supranumit “Nino D’Angelo al Abruzului” - Dino di Sanremo 2009 Napoli. CântăreŃul de origine siciliană, “abruzez” prin adopŃie şi-a adjudecat în februarie mult-râvnitul Trofeu al Finalei “Festival della Melodia” de la Sanremo, Franco Midiri reuşind să convingă un juriu calificat şi profesionist condus de fostul chitarist al în România grupului “Giganti” - Giulio Quirandi. Cei care i-au înmânat Marele Premiu au fost realizatorii emisiunii “Stelle Anul acesta a participat la emergenti” - Michele Lunella şi Danilo “Festivalul Melodiei” la Sanremo, unde Daita. De doi ani este invitatul oficial al a câştigat locul I cu melodia “E! Sai che concursului Miss Adriatico, la care cosa c’è”, muzica şi textul fiind semnate participă concurente din 25 de Ńări, dar chiar de binecunoscutul cantautor, care şi membru în juriul Festivalului NaŃional a vizitat România la invitaŃia de Interpretare “Plai Natal” de la managerului AgenŃiei Kao Fashion, Chişinău. În septembrie 2007 Franco Carmen Pleşea. Franco Midiri, căci Midiri a cântat la Concertul dat în despre el este vorba, colaborează cu onoarea celor 50 de ani de carieră a Casa de Discuri “ByBess” compozitorului Eugen Doga. Toate Montesilvano, Rai Uno, Brunella textele şi muzica pieselor incluse în Production Roma şi AsociaŃia Culturală cele trei CDuri lansate până acum - “Ulisse 2000”. Piesa câştigătoare se ”Grandi Storie” (8 piese, 2005), “Ma chi află pe cel mai nou material discografic sei” (12 piese, 2007) şi “Leggimi fra le - “Leggimi fra le Righe”, album care Righe” (12 piese, 2009) poartă cuprinde 12 piese şi a cărui lansare va semnătura catautorului italian atât de avea loc în această toamnă. Piesa sa apropiat plaiurilor mioritice şi care şi-a “Ma chi sei” (“Dar cine eşti?”) a intrat in petrecut vacanŃa la Piatra NeamŃ. “TOP 10” Italia şi cucereşte încet, dar sigur, Europa. Acesta a susŃinut câteva Iuliu NEAG spectacole în Ukraina, Rusia, dar şi la

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 29 Musical “Grease” – El Musical de Tu Vida Exact în momentul în care credeam că spectacolul s-a terminat, iar artiştii erau prezentaŃi în scenă pentru defilée-ul de final, muzica şi dansul au reînceput! Cu mai multă forŃă şi cu mai multă prospeŃime, vervă şi bucurie, de parcă abia atunci ei, artiştii, O seară de neuitat la urcaseră pe scenă. Şi parcă abia atunci începea spectacolul. Această fantastică repriză muzicală de final a avut ca teme de referinŃă, cele mai iubite piese – “Noches de Amor” (“Summer Nuevo Teatro Alcala Nights”), “Tu Eras Para Mi” (“You’re the One thet I Want”) şi “Estamos Juntos” (“We Go Together”), care au ridicat sala în Turneul Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” în picioare. Ce am mai putea spune?! Că mai avem încă multe de Spania a dat ocazia câtorva dintre artiştii pasionaŃi de musical să învăŃat în acest domeniu, că, dacă vă aflaŃi la Madrid, nu trebuie să vadă “Grease” - una dintre cea mai de succes producŃii scrise în 1971 de Jim Jacobs şi Warren Casey şi care se joacă în întreaga lume şi de mai bine de un an la “Nuevo Teatro Alcala” din Madrid. Nu mică ne-a fost mirarea când, în faŃa teatrului madrilen, Gabriel DorobanŃu, Tatiana Lascu (artist acrobat), Mirela Boureanu şi balerinul Vali Roşca, solişti ai Teatrului Tănase, l-au recunoscut pe Ricard Reguant, regizorul musicalului “Chicago”, care s-a bucurat de un succes enorm la Bucureşti, pe scena Teatrului NaŃional. De data aceasta savura succesul musicalului “Grease” care a avut premiera pe 2 octombrie 2008 şi care se juca şi acum cu casa închisă. Norocul nostru a fost că, din dorinŃa de a ne plimba pe Gran Via am ajuns la casă cu vreo 3-4 ore înainte de începerea

Gabriel DorobanŃu şi Ricard Reguant

rataŃi acest musical care a fost văzut până în prezent de peste 100.000 de spectatori (acesta s-a jucat între 2006-2008 şi la Teatrul «Victoria» din Barcelona şi a fost vizionat de 600.000 de spectatori!) şi că este păcat că nu am ştiut să păstrăm musicalul «Chicago» regizat de Ricard Reguant, care face furori cu spectacolele sale în Europa şi în SUA încă din 1987.

PuŃină istorie... spectacolului (era în timpul săptămânii) şi astfel am găsit bilete. După lansarea filmului «Grease», Olivia Newton-John a Cele mai scumpe. După câteva zeci de minute aveam să... cunoscut consacrarea definitivă, asemeni lui John Travolta care a admirăm coada care depăşea cu mult clădirea teatrului. devenit în scurt timp superstar, deşi era deja cunoscut şi apreciat “A fost perfect!” – a spus Gabriel DorobanŃu după din filmul “Saturday Night Fever” şi din sitcom-ul de televiziune încheierea spectacolului. “Am încercat să surprind un pas greşit, o “Welcome Back Kotter”. Filmul a primit în 1979 5 nominalizări la nesincronizare... Nimic. Fără greşeală” – l-a completat balerinul Vali Globul de Aur şi a înregistrat record de încasări. “Hopelessly Roşca. Aceasta ar fi sinteza cronicii unui musical cu distribuŃie Devoted to You” a fost nominalizată în 1979 la categoria “Academy spaniolă, făcut celebru cu 30 de ani în urmă de John Travolta şi Award for Best Music – Original Song”, dar “Grease” a fost muzica Olivia Newton John, protagoniştii ai filmului lansat pe 16 iunie 1978 ce l-a consacrat definitiv pe Frankie Valli. Coloana sonoră a filmului şi regizat de Randal Kleiser. Şi poate că nu întâmplător toŃi actorii, a fost inclusă pe un album devenit Number One in mai multe Ńări, interpreŃii şi corpul de balet au fost perfecŃi. La casting s-au dar melodia “You’re The One That I Want” fusese lansată ca single prezentat peste 1.000 de tineri artişti spanioli, aşa că regizorul înaintea lansării filmului şi a urcat vertiginos în top-urile de Ricard Reguant, Manu Guix, cel care a semnat conducerea specialitate, fără ca aceasta să fi fost interpretată live până atunci. muzicală şi coregrafa Coco Comin au avut de unde alege. Şi i-au În Marea Britanie, cele două melodii cântate de duetul Travolta – ales pe cei mai buni. Şi cum cei mai buni erau prea... mulŃi, s-a Newton John, “You’re The One That I Want” şi “Summer Nights”, au hotărât ca “Grease” să se joace cu două distribuŃii, la anumite devenit hituri şi au fost cele mai bine vândute single-uri. După intervale de timp. Am aflat abia după spectacol de la acelaşi Ricard succesul enorm al filmului “Grease”, s-a plănuit în 1982 o Reguant că noi am avut privilegiul să asistăm la Premiera continuare - “Grease 2”, dar singurele personaje care s-au păstrat musicalului cu noua distribuŃie. Sincer, nu s-a observat acest lucru. au fost Blanche, Coach Calhoun, Eugene, Frenchy, Leo şi Principal Parcă jucau de-o viaŃă! Interpretarea personajelor, Danny Zuko McGee. Patricia Birch, coregraful filmului original, a fost regizorul (Tony Bernetti) şi a lui Vince Fontaine (Victor Diaz) - omul de la care a realizat “nefericita” continuare, “Grease 2″ fiind practic şi radio şi “Îngerul”, coregrafia, orchestra, scenografia, costumele şi singurul său film. La eşec a contribuit şi echipa care a realizat decorurile, verva şi pofta de spectacol ale tuturor artiştilor te făceau castingul, chiar “Paramount” intenŃiona atunci să transforme să te simŃi pe Broadway. Şi asta în ciuda faptului că se cânta în “Grease” într-o franciză de 3 remake-uri şi un serial TV, dar castellană. A contat foarte mult şi alegerea distribuŃiei, remarcabilă încasările au fost sub aşteptări. Astfel s-a renunŃat la orice plan de fiind asemănarea fizică dintre actori şi personajele peliculei lansate viitor cu acest film. Filmul “Grease” a fost relansat în cinematografe în 1978. Trebuie menŃionat că în diferitele puneri în scenă ale în 1998, pentru a marca 20 de ani de la prima lui lansare pe piaŃă musicalului “Grease” au jucat de-a lungul timpului actori precum şi a intrat imediat în top-ul “Entertainment Weekly’s list” la categoria Richard Gere, Brooke Shields, Rosie O’Donnell sau regretatul “Cele mai bune 50 de filme”. (Text şi foto: Oana Georgescu) Patrick Swayze.

30 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 SelecŃie Filip. Aşa că, dacă tot promovăm valorile româneşti peste “MISS” Ro-Mania hotare, de ce să nu se ducă vestea şi despre frumuseŃea româncelor? Prin urmare, “Am simŃit nevoia să subliniem “Unde se găsesc cele mai frumoase fete? Răspuns: acest lucru şi ne-am gândit să le dedicăm o melodie fetelor şi în România. DemonstraŃie: se face un casting, se ia ca femeilor din România, pe care s-o numim «Cele mai arbitru Monica Columbeanu şi se aleg 10 frumuseŃi frumoase». În videoclipul pe care-l vom realiza, vrem să autohtone. Ce urmează, vă vor dezvălui băieŃii de la Ro- apară cele mai frumoase românce”. Şi, uite aşa, a apărut Mania...”. ideea campaniei “Cele mai frumoase”, al cărei scop este să Sunt de 14 ani pe piaŃa muzicală românească şi i-aŃi găsească 10 “EVE” de pe plaiurile noastre. Concursul a ascultat cântând alături de nume cunoscute ale muzicii demarat încă din aprilie pe site-ul formaŃiei, dar, pentru a populare româneşti, de Horia Brenciu sau de formaŃia avea ecoul dorit, cei de la Ro-Mania s-au gândit la o prezenŃă suedeză Rednex, atunci când au participat, doi ani la rând, la feminină de top. preselecŃia naŃională pentru Eurovision. Ei sunt Ro-Mania, adică, Răzvan, IonuŃ şi Cătălin. NaŃionala feminină Ro-Mania s-a oprit la Monica Columbeanu. Fără În căutarea “Evelor” prea multe formalităŃi, vedeta a acceptat să devină imaginea De când străbat Ńara în lung şi-n lat, dar şi din campaniei “Cele mai frumoase”, să reprezinte “etalonul de experienŃa turneelor internaŃionale, cei de la Ro-Mania au frumuseŃe românească”, după cum s-au exprimat Răzvan, ajuns şi ei la concluzia că, dintre toate fetele pe care le-au IonuŃ şi Cătălin. În opinia lor, Monica se potriveşte perfect tipologiei căutate: “românca tânără şi frumoasă, Ro-Mania şi M. Columbeanu românca - soŃie, românca - mamă, românca de succes, care îşi reprezintă Ńara cu brio, care trăieşte şi simte româneşte”. Monica s-a implicat în această campanie fără a solicita avantaje materiale, iar prima apariŃie a celor patru a avut loc la Bucharest Fashion Week, unde băieŃii au susŃinut un minirecital în prima seară a festivalului. Dar greul de-abia acum vine: la concurs s-au înscris deja sute de fete, dar numai 10 dintre ele se vor califica în finală. Monica speră că vor găsi “câteva frumuseŃi emblematice specifice fiecărei zone a Ńării”, iar participarea câştigătoarelor concursului la videoclip e doar primul pas al proiectului. IntenŃia celor de la Ro-Mania este să dea de veste şi lumii că avem fete de invidiat şi să realizeze o şedinŃă foto pentru calendarul festivalului Callatis. Deşi pare o colaborare în premieră, Monica a adoptat “Callatis”-ul demult şi a Ńinut să precizeze: “Eu şi echipa de la Callatis suntem ca o familie! La Callatis l-am cunoscut mai bine pe soŃul meu, pe scena Callatis-ului am prezentat alături de Radu Fornea evenimentul «Iarna e ca vara» (ediŃia de iarnă a festivalului Callatis - n.rep), îmi petrec vacanŃele de cele mai multe ori la Mangalia… Ultima oară, am fost acolo împreună cu familia mea la slujba de Înviere”.

Etno e din nou la modă Nu este nici prima dată când Monica adoptă o Ńinută etno. A început cu serbările folclorice la care participa în copilărie, pe când făcea parte din corul şcolii, şi până la prezentările de modă ale colecŃiilor cu influenŃe etno (Liza Panait şi colecŃiile sale sunt un exemplu): “Îmi plac iile foarte mult. Le consider chiar foarte trendy. Asortate cu accesoriile potrivite, pot fi adevărate piese de rezistenŃă. Eu promovez, de fiecare dată când am ocazia, tot ceea ce Ńine de moda românească. Particip de fiecare dată la Gala UniversităŃii de Artă şi Design din Cluj şi cred că avem întâlnit, ale noastre-s mai frumoase: “Când suntem în într-adevăr în România valori care trebuie scoase la lumină”, străinătate reuşim să recunoaştem o româncă dintr-o mie!”. spune Monica, susŃinătoare a Proiectului lansat de Felicia Cu acelaşi sentiment au revenit în Ńară şi după turneul Filip şi K1 cu ocazia concertului «Balade din CarpaŃi», proiect Callatis EuroTour, întreprins anul trecut în Austria, Germania, intitulat «Mândru să fii român – Ieşi în lumină !». Belgia şi Italia împreună cu formaŃia K1 şi cu soprana Felicia (Text: Alina Sopron, Foto: Robert David)

ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 31 Capitalele muzicii Cântecele Bucureştilor

Ioan SĂTMĂREANU

Capitala României a împlinit cinci veacuri şi jumătate, prilej cu care au avut loc tot felul de manifestări, multe din ele insuficient popularizate. Păcat, mare păcat, mai ales pentru superbul concert de muzică uşoară românească găzduit de legendarul parc Cişmigiu. Tânăra organizatoare Mihaela Hoghiş a alcătuit, cu inspiraŃie şi gust, o distribuŃie pe care spectatorii (mulŃi dintre ei simpli trecători prin parc, dar care nu s-au mai dezlipit din faŃa scenei mai bine de 2 ore) au gustat-o din plin, antrenându- se chiar la dans, într-o ambianŃă pe care Bucureştii nu au mai avut-o de multă vreme… Mihai Constantinescu a trecut în revistă marile sale şlagăre, anticipând spectacolul Mihai Constantinescu omagial de la Sala Palatului, la 40 de ani de carieră. Oana Vieru. Olimpian, Adrian Daminescu şi-a instalat tacticos Sârbu a evocat cu farmec personalitatea lui Florin Bogardo, laptopul şi a făcut o incursiune prin lumea evergreen-ului, dar neuitând că a fost vedete filmului „Liceenii”. O bucurie a fost ar fi fost de dorit să cânte şi câteva din cunoscutele sale întâlnirea cu proaspăta mămică, deloc uitată de public, succese autohtone. În sfârşit, Corina Chiriac a fost Carmen Trandafir, urmărită cu interes, din… cărucior, de fetiŃa debordantă, antrenând întregul parc Cişmigiu, am spune, la sa (şi a comentatorului sportiv Emil Grădinescu), reamintindu- bună-dispoziŃie, antren, relaxare. Un concert minunat şi un ne hit-urile scrise pentru ea de Marius łeicu şi George Natsis. singur regret. Că Primăria Capitalei n-a invitat-o şi pe Marina Anastasia Lazariuc, la rându-i, a fost primită cu multă căldură, Voica, pentru că în mod normal şlagărul său „Bucureştiul e cele mai aplaudate fiind creaŃiile lui Ion Aldea Teodorovici, pe micul Paris” trebuia să fie leit-motivul serbărilor! versurile altui mare dispărut basarabean, poetul Grigore

frunte pe Nicolae Sărbători la Celia Efsicov şi Natalia Bolocan. Ion Diaconu, Anişoara Moineşti Porumbescu şi instrumentiştii de Mihai CHIHER peste Prut au avut alături pe scenă pe rapsodul Mihai Ion şi Manifestări de mare diversitate, pe membrii cele mai multe muzicale, au jalonat cele orchestrei „Grai două zile de sărbătoare de la Moineşti. moldovenesc” din Aşa cum s-a observat şi anul trecut, Moineşti. Dar, se tânărul şi ambiŃiosul primar, ing. Viorel înŃelege, atracŃia Ilie, a revigorat „Zilele municipiului maximă au exercitat- Moineşti”, mutându-le pe stadion şi o vedetele selectate conferindu-le o anvergură majoră. Aşa cu inspiraŃie şi bun a fost şi în acest an, la a X-a ediŃie, gust de Viorel Ilie şi când, în ciuda crizei, a reuşit să de colaboratorul său antreneze toŃi sponsorii locali şi să Florin Lupancu. ofere două zile de mare complexitate StimulaŃi şi de un artistică. Pilduitor este faptul că a public fierbinte şi acordat mult spaŃiu artiştilor din zonă: avizat, au fost la grupuri de dans şi folclor de la Clubul mare înălŃime elevilor, ansamblul Pashalidis, DirecŃia 5, Celia, „Tăzlăuaşul”, majorete, „Aven Blaxy Girls, Matilda Amentza”, trupa de dans Alina Pascal CojocăriŃa, Dărmărescu, Otilia Purcaru, „Grai Montuga, Blind moldovenesc”, „Ciobănaşil”, „Ca la noi”, Echoes. Focurile de clubul elevilor „MoŃei”, Maricica Ifrim, artificii au încununat Diana Munteanu, Mihalea Roşu, ş.a. Şi o manifestare de anul acesta au venit din Rep. Moldova excepŃie, cum nu artiştii din raionul Cantemir, avându-i în sunt multe în Ńară.

32 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 Maeştrii aşa: detecta orice greşeală, cât de mică ar fi fost ea. Avea şi Decenii o memorie prodigioasă; după ce trecea o dată peste o piesă, aproape nu se mai uita pe partitură. Cine poate uita momentul când ridica mâna cu bagheta? Se făcea o linişte alături de mormântală, nu se auzea nici musca! Mare păcat că s-a renunŃat la celebrul semnal muzical al orchestrei: era o carte Orchestra de vizită, o legătură peste timp! Sile Dinicu avea o consideraŃie deosebită faŃă de acei Radiodifuziunii... compozitori-muzicieni de mare valoare, pe care i-a luat alături de el de foarte tineri, anticipând poate faptul că, peste ani, îi vor prelua bagheta în fruntea orchestrei. Este cazul lui Octavian URSULESCU Ion Cristinoiu, baterist în orchestră la una din primele ediŃii ale „Cerbului de Aur” de la Braşov, la sfârşitul anilor ’60 ai Pe vremuri i se spunea orchestra Radio-Televiziunii secolului trecut (ce greu îmi vine să spun asta!), precum şi al Române, cele două instituŃii fiind unite sub acelaşi stindard. lui Ionel Tudor, promovat ca pianist al big-band-ului pe când De curând, Cristian Păunescu m-a invitat la TVR3 să vorbim era încă „junior”. Lui Cristinoiu, îmi aduc aminte, i-a dirijat despre această minunată orchestră – în studio se mai aflau impecabil toate creaŃiile, iar la reluarea festivalului de la Florian Lungu, Ionel Tudor – de 15 ani dirijorul ei –, Dan Mamaia, în 1983 (...fusese întrerupt în 1976...) am asistat la Dimitriu, Cristian Teodorescu. Am discutat despre amintirile o discuŃie între ei, în care îi spunea regretatului compozitor – fiecăruia dintre noi, cu imensă emoŃie, fiindcă se împlinesc care avea unele îndoieli – că piesa acestuia, „Încrederea”, 60 de ani de când orchestra a fost înfiinŃată. S-a pomenit este o bijuterie şi că va câştiga un premiu: cântată impecabil acolo numele lui Marcel Ionescu, dar mai ales a fost evocată de Marina Voica, deloc preferată de regimul zilei, melodia a figura legendară a lui Sile Dinicu, de la a cărui naştere, iată, cucerit un premiu important, deşi merita Trofeul. La fel şi cu se împlinesc 90 de ani. „Meşterul”, cum îi spuneau toŃi, a fost creaŃiile lui Ionel – aproape că îndrăznesc să afirm că Sile cel care, prin prestigiul său de muzician-nepereche, a Dinicu i-a dorit pe amândoi urmaşi ai săi, cunoscându-le conferit prestigiu acestui ansamblu. Era aspru cu valoarea uriaşă! Sile Dinicu era şi un personaj pitoresc: purta instrumentiştii, dar îi apăra de fiecare dată, ca un tată o pălărie cu boruri largi, iar automobilul lui, Chevrolet Impala, protector. Îmi aduc aminte că la un festival de la Mamaia făcea senzaŃie – îmi închipui că nu prea mergea cu el, consuma imens, iar benzina era atunci o S. Dinicu, H. Mălineanu problemă chiar şi pentru o personalitate ca el! La Mamaia, în zilele premergătoare festivalului, erau faimoase partidele de cărŃi pe care le încingea cu bunii săi prieteni: Radu Şerban, George Grigoriu, Temistocle Popa, Vasile Veselovski, Gioni Dimitriu, Horia Moculescu... Îmi aduc aminte că m-a invitat şi pe mine o dată, nici nu mai ştiu cum m-am scuzat, deşi aş fi vrut să fiu alături de aceşti coloşi, eu, un tânăr prezentator... A crezut mult în diverşi artişti, i-a sprijinit, i-a îndrumat, între ei – la loc de frunte – fiind Jeanina Matei sau Eva Kiss. Activitatea dirijorală nu i-a lăsat, din păcate, prea mult timp pentru compoziŃie, totuşi „Meşterul”» ne-a dăruit câteva creaŃii memorabile. Între ultimele spectacole alături de el, pe scena Sălii Radio, mă duce gândul la unul în care semna un potpuriu din cele mai celebre refrene dedicate Bucureştilor, între care organizatorii programaseră repetiŃiile în plină caniculă. figura şi o piesă a sa. Ultima oară l-am văzut pe marele dirijor Teatrul de vară nu era acoperit, cum cred că nu este nici în aceeaşi sală de concerte: eu - pe scenă, el - în lojă. L-am astăzi, aşa încât soarele îi năucea pe bieŃii instrumentişti, omagiat, s-a ridicat în picioare cu mare greutate (pentru că nevoiŃi să stea nemişcaŃi pe scaune ore în şir. Sile Dinicu a suferise un atac cerebral ): a fost aplaudat minute în şir de făcut un scandal monstruos şi nimeni de la Consiliul Culturii întreaga audienŃă! A fost ultima sa apariŃie în public… n-a îndrăznit să i se opună, drept care repetiŃia a fost mutată Sile Dinicu, Ion Cristinoiu nu mai sunt, dar, de fiecare la o oră mai...umbroasă. Ca prezentator de 13 ori al dată când vorbesc de big-band-ul Radio, simt o emoŃie Festivalului de la Mamaia, dar şi al atâtor spectacole specială, mă gândesc la ei, la Sandu Avramovici, Dan importante desfăşurate în acompaniamentul Big-band-ului Mândrilă, Nicu Dumitrescu, Corneliu Meraru, Nelu Radio – „Melodii”, „Şlagăre în devenire”, „Steaua fără Marinescu, Alin ConstanŃiu şi toŃi muzicienii de legendă ai nume”, emisiuni de varietăŃi – am asistat deseori la repetiŃii, acestei orchestre minunate…Unii mai sunt printre noi, să-i fascinat de fiece dată de rigoarea şi seriozitatea sa. Avea un cinstim cum se cuvine ! auz muzical mai mult decât perfect – dacă se poate spune ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 33 CD-uri discografice dedicate compozitorilor sprijinul unor oameni care-şi leagă Vasile V. Vasilache: noştri de frunte, a căror moştenire este astfel numele de un produs muzical de „Dreptul impresionantă! mare calitate – Sorin Fodoreanu, Ioan Potârniche. Înregistrări, mixaj, la mastering – Stage Expert; imprimare, ExclussiV: „Pentru editare, preproducŃie, mixaje – ing. neuitare” că te iubesc/ Felix Rădulescu. Un dublu album – bijuterie, cu o grafică de lux şi un nume ExcepŃional acest dublu album Povestiri de care trebuie să Ńinem seama: editat de Electrecord (ca de obicei, ExclussiV! felicitări directoarei Cornelia din Andreescu), însoŃit de un booklet care Autentic: de fapt este un volum de 30 de pagini! Bucureşti” ToŃi prietenii şi colaboratorii aştern „ViaŃă, viaŃă” gânduri şi amintiri calde, emoŃionante Cu adevărat remarcabil acest dublu album al soŃilor Bianca şi Marian Sârbu, reuniŃi sub titulatura ExclussiV! La casa de producŃie Big Man, Ea, Bianca, actriŃă la Teatrul de revistă Denis Mihai şi Cătălin Bota, cei doi „C. Tănase”, este posesoarea unei componenŃi ai valorosului grup voci excepŃionale şi are şarm, feminitate, pe care le-a pus în valoare plenar la marele spectacol „Remember Dan Spătaru” de la Sala Palatului. El, Marian, este un instrumentist (keyboards, e-drums, synthesisers) şi orchestrator remarcabil. Cei doi semnează împreună 9 din cele 11 melodii ale primului album (saxofon – Adrian Petrescu), dintre care remarcă titlurile „I Cried” (cu videoclip inclus), despre acest maestru al compoziŃiei, în „Eşti iubirea mea” (feat. Adrian egală măsură un om vesel, dezinvolt, Enache), „Prima oară”, „Dor,” „Pentru hâtru, mereu cu câteva glume pe buze. că te iubesc”, „Numai eu”. Ca un Realizarea i se datorează văduvei balsam pentru suflet este al doilea CD, Autentic, ne propun un album plin de creatorului, Marilena, care îşi vede cu incluzând melodii nemuritoare, pe care savoare şi de culoare, cu 9 compoziŃii siguranŃă misiunea îndeplinită după ani protagoniştii ni le restituie în versiuni în manieră folclorică-etno semnate de de eforturi. Pe cele 2 CD-uri putem emoŃionante: „FetiŃele din Bucureşti” (I. Florin Mariş şi cu 4 prelucrări din reasculta nu mai puŃin de 41 de melodii Vasilescu), „Trurli” (V. Vasilache), folclor. Pe CD întâlnim şi alte nume (două dintre ele apar în dublă versiune binecunoscute, cum ar fi Raoul – e vorba de celebrele „Ploaia şi noi” şi (versurile la piesa „Ciobănaşul”), „Vechiul pian”). La ce titluri să ne Cristian Faur (aranjamente orchestrale oprim? Cert este că nu lipsesc nici „Nu inspirate), Dan Lăzărică (vioară). ştiam că mă iubeşti şi tu”, „De veghe la Cătălin şi Denis sunt în mare vervă, porŃile iubirii”, „Cine eşti tu?”, „Dorul”, cucerindu-ne cu titluri cum ar fi „Buzele „Şi voi uita”, „Pentru tine dragoste”, „În de miere”, „Florile dalbe din tei”, „ViaŃa ochii tăi, în ochii mei”, „Bună dimineaŃa e un dar”, „Joacă hora”, „Omule soare”, „Numai cerul şi pământul”, cinsteşte-Ńi soarta”. SenzaŃia discului o „Unde Ńi-e gândul?”, „Aş vrea să fiu”… constituie colaborarea cu două voci Dar mai ales este cea mai excepŃionale, adevărate prietene şi în impresionantă şi mai completă colecŃie viaŃă, şi pe scenă: Mirabela Dauer de mari voci ale muzicii noastre („Măi bădiŃă, Petre măi”, „Călător”) şi uşoare, de la Mirabela Dauer, Aurelian Maria Dragomiroiu („Cântece de dor”). Andreescu, Margareta Pâslaru, Marina Şi din acest motiv, CD-ul nu trebuie Voica, Doina Badea, Angela Smilea, „Coşarul”, „Suflet candriu de papugiu” ratat! Stela Enache, Monica Anghel, Doina (N. Kirculescu), „Ce cauŃi tu în viaŃa Spătaru, Cornel Constantiniu, Dan mea” (Mălineanu), „Cel mai frumos Spătaru, Dida Drăgan, Adrian tango” (Vasilescu), „Lalele” (T. Popa), Eva Kiss: Romcescu la Acvilina Severin sau 3T. „Salcia” (H. Moculescu), „Merit eu” Ne reîntâlnim şi cu marii actori Ştefan (Veselovski), „De-ar fi să vii” „Amintiri” Bănică, Dumitru Rucăreanu, Cristina (Wilmanyi). Aranjamente: Marius Stamate, Nicu Constantin, Nicolae Vernescu (de asemenea keyboards), Până la albumul pe care i l-a Dinică sau cu solista din Belgia, Bianca şi Marian Sârbu. Editat de promis casa Electrecord, prin dna Kalinka. Acest dublu album sperăm să Stage Expert şi distribuit de A&A directoare Cornelia Andreescu, deschidă seria unor materiale Record, albumul beneficiază de valoroasa noastră solistă ne

34 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 CD-uri demonstrează că nici în Ńara de Cluj, albumul include 19 titluri din adopŃie, Danemarca, n-a uitat zonele evocate în titlu, dintre care unul şlagărele româneşti care au făcut-o în duet (Jiana). Piese frumoase, puse celebră. SoŃul artistei, muzicianul în valoare de vocile calde ale celor doi Constantin Radu, semnează atât şi de un acompaniament de calitate, coperta, cât mai ales masterizarea asigurat de orchestra „Ardealul”, dirijor digitală a celor 17 piese, operaŃie Emil Mihai. CD-ul este editat de casa efectuată în studioul Rakiss din de producŃie Libris din Braşov, care Copenhaga (care, aşa cum spune şi încurajează permanent talentele din numele, le aparŃine). Înafară de un titlu această zonă. Căci nu degeaba e care nu putea lipsi, „Puterea Chiherul cea mai frumoasă comună din dragostei”, avem de-a face numai cu România! creaŃii româneşti, aparŃinând acelor maeştri cu care Eva Kiss a colaborat (şi o va mai face, sperăm!) şi pe care Anastasia Lazariuc: nu i-a uitat: Camelia Dăscălescu, pământ”, „Vis pierdut”. Ca de obicei, „Dor de mamă” Temistocle Popa, Jolt Kerestely, Dan Marian Nistor scrie numai pe versuri adevărate, alese de el din cărŃile unor mari poeŃi: Eminescu, Vieru, A. În florilegul de vedete ale Păunescu, D. Matcovchi, Radu Stanca, cântecului promovate de casa Ovo Panait Cerna. OrchestraŃiile sunt Music a lui Ovidiu Komornyik se semnate de compozitor, iar imprimările înscrie, iată, odată cu acest album, şi şi masterizarea efectuate la Midi Anastasia Lazariuc. În cuvinte calde, Sound Studio (Jolt şi Andrei Kerestely), simple, artista îşi sintetizează în Drăgan Music (Mircea Drăgan). Eugen booklet viaŃa şi cariera, regretând Ungureanu se poate mândri cu un pierderea mamei, anul trecut. Ei îi produs valoros al casei sale de dedică acest CD remarcabil, reunind, producŃie, care duce mai departe pe lângă o creaŃie a lui Adrian legenda Savoy! Romcescu (“Un dor în urma ta”), nu mai puŃin de 17 cântece aparŃinând compozitorilor basarabeni. Între cei Mihaela Sabău, mai cunoscuŃi la noi: Petre Teodorovici, Iurie Sadovnic, Jan Raiburg, Nicolae Stoian, Ionel Tudor, Dan Dimitriu, Ciprian Istrate: Ştefan Kardoş, Boroş Zoltán, Mihai Grigoriu, Dan Beizadea, Dani „Cântece de pe Constantin, Dan Ştefănică, Dragoş Nedelcu… Este absolut emoŃionantă Mureş şi Târnavă” reascultarea unor cântece cum ar fi „Tăcutele iubiri”, „Anotimpul speranŃelor”, „Acele veri ale iubirii”, „Nu Invitat ca de obicei în chip de asculta”, „E toamnă iar”, „Nu vreau să vedetă la „Zilele Chiherului” de către te mai pierd”, „Pentru mama mea”, inimosul primar Emanoil Hurdugaci, „CântaŃi cu dragoste”, ceea ce ne face interpretul Ciprian Istrate şi-a lansat să aşteptăm cu nerăbdare un „Best of” şi la Electrecord! Savoy: „O viaŃă şi încă o Caragia (stabilit, după cum se ştie, în România), Anatol Dumitraş. Aşa cum zi” s-a putut constata şi în ampla emisiune consacrată ei de OTV, Anastasia Acest „Best 6”, editat de casa rămâne fidelă filonului romantic, cu ElectroStar din Oneşti, dovedeşte încă titluri cum ar fi: “Casa mea”, “Astă o dată prolificitatea de excepŃie a vară”, “Prietenii”, “Mama”, “Cupa de compozitorului Marian Nistor. Cele 16 cristal”, “Revino”, “Prima întâlnire”. piese compuse de el, cântate Sosită în România exact în împreună cu Dorina Paraschiv Nistor, urmă cu duă decenii, artista are deja soŃia sa, ne dezvăluie un univers aici, la ediŃia 2009, două noi albume. un loc privilegiat în inima melomanilor. melodic de o uluitoare diversitate, Primul ni-l înfăŃişează alături de strălucind literalmente titluri cum ar fi formaŃia „Ceteraşii de pe Câmpie”, al „Frunza mea albastră”, „Pe o rază de doilea este cel recenzat în acest colŃ lumină”, „Fata mării”, „Rugăciune”, de pagină. Recomandat cu căldură în „Haiducul”, „Iubirea s-o aducem pe booklet de Gelu Furdui de la Radio ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 11 noiembrie 2009 35 Vedete Raoul, mereu surprinzător

Octavian URSULESCU

Ca şi în politică, există şi în muzică „grupul de la Cluj“ (e vorba, de fapt, de judeŃ, adică de Turda şi Câmpia Turzii)! Fuego, Andra, Raoul sunt tineri, frumoşi, talentaŃi, au multă personalitate, lumea la picioare, pentru că succesul le surâde din plin. La numai 30 de ani, împliniŃi anul acesta, Rareş Borlea-Raoul se poate mândri cu 7 albume solistice şi încă 4 scrise şi produse pentru alŃi artişti, la loc de frunte fiind colaborarea cu Mirabela Dauer, marea cântăreaŃă reinventându-se graŃie spiritului viu, noutăŃii şi prospeŃimii aduse de compoziŃiile lui Raoul. Revista « Actualitatea Muzicală », editată de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, i-a acordat recent premiul intitulat « RevelaŃia anului 2008 », la care se adaugă o altă distincŃie importantă, primită din partea Trustului de presă « Ambasador » din Târgu-Mureş, semn că epoca acumulărilor s-a încheiat şi încep să vină recunoaşterile pentru acest cantautor cu voce caldă, catifelată. Raoul Napoca sau la Bucureşti, compune (a scris cântece munceşte mult, când îl cauŃi este în studio, la Cluj- remarcabile pentru Maria Dragomiroiu, duetul Autentic, pentru o solistă din Israel şi mulŃi alŃii), REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE EDITURA MUZICALĂ CU orchestrează, scrie versuri de mare sensibilitate. SPRIJINUL UCMR-ADA DIN FONDUL SOCIAL CULTURAL ŞI ÎN COLABORARE CU U.N.M.B. Când l-am prezentat pentru prima dată pe scena de la Splendid Beach din Eforie-Sud, a lui Dorel Constantin Onaca, am fost uimit de faptul că numai ACTUALITATEA după câteva apariŃii spectatorii îi fredonau deja MUZICALĂ câteva refrene. Anii au trecut şi m-am lămurit, Raoul ştie să meargă la sufletul omului cu cântece Director: Costin ASLAM simple, adevărate, curate. Este şi cazul albumului Redactori: Mihai COSMA de faŃă. Cu o duzină şi jumătate de cântece care te Octavian URSULESCU ridică de pe scaun, cu ritmică acaparatoare, Editorialist: Adrian IORGULESCU magnetică şi cu versuri minunate aparŃinând protagonistului. Este vorba de un melanj de stiluri Semneazã în acest numãr: George BALINT, Dan BUCIU, Carmen CHELARU, componistice, albumul fiind extrem de divers, ConstanŃa CRISTESCU, Bujor DÂNŞOREAN, pornind de la mari succese ale muzicii uşoare din Gheorghe FIRCA, Oana GEORGESCU, Loredana IAłEŞEN, Doru IONESCU, Balcani. Avem bouzouki cu un virtuoz autentic din Madeleine KARACAŞIAN, Cipru, balalaică, culori timbrale surprinzătoare. Un Florian LUNGU, PetruŃa MĂNIUł, Doina MOGA, Florinela POPA, Doru POPOVICI, Constantin-Tufan STAN, album plin de culoare şi lumină, cântând plenar Carmen STOIANOV, Eugen TODEA, dragostea, cu o piesă titulară în care Raoul Florin-Silviu URSULESCU recunoaşte sincer că este « Egoist » : în dragostea Adresa redacŃiei: Bucureşti, Calea Victoriei 141, sect.1, lui pentru muzică şi pentru public, ne vrea doar 010071, România. Tel./Fax: +40-21-312.98.67 pentru el ! E-mail: [email protected], [email protected] TIPOGRAFIA - ERICOM PRINT SRL TEL: 021-410.64.88 ISSN: 1220-742x