Nr. 8 (357) FUNCŢIONARUL aprilieHRISTOS8 2011 Martie - Ziua Interna�ional� A ÎNVIAT! a FemeiiPUBLIC NR.Nr. 8 5(357) (354) aprilie martie 2011 2011 FONDATFONDAT �N ANUL ÎN ANUL 1994 1994

ZIARZIAR BILUNAR BILUNAR EDITAT EDITAT DE DE CÃTRE CĂTRE ACADEMIA ACADEMIA DE DE ADMINISTRARE ADMINISTRARE PUBLICà PUBLICĂ DEDE PEPE LÂNGÃLÂNGĂ PREªEDINTELEPREŞEDINTELE REPUBLICII REPUBLICII MOLDOVA SUPLIMENT LA REVISTA “ADMINISTRAREA PUBLICĂ“ ei BUCURIAFelicitare �I pascală DRAGOSTEA S� Fie ca aceast� Colectivului V� profesoral-didactic, INUNDE tuturor colaboratorilor SUFLETUL Aca- prim�var� s� v� demiei de Administrare PublicăS t ide m pe a lângă t e Preşedintelefeminin. Ideea, Republi cã -ºi lupta ºi pâinea, sunt aduc� g�nduri cii Moldova colege, dragi tot de genul feminin. Privindu-vã pe D- femei, D-voastră şi familiilorvoastrã, D-voastră femeile, cele sfârºeºti a crede în mitul curate V ã rmai o g cordiale s ã felicităricu supraoameni şi sincere urări în care fiecare dintre femei acceptaþide bine în şi succesvaloreazã cu prilejul cât Sfintelor doi bãrbaþi. Ambiþioase, �i senine n u m e l e dinamice, cu plãcerea muncii, emotive ºi Cu ocazia Senatuluisărbători ºi al de Paşti,eficace, a Învierii D-voastrã Domnu- faceþi ca actul de sãrbãtorii de 8 Rectoratuluilui nostru Isusintervenþie Hristos. sã fie mai intuitiv, mai Martie, adresez AcademieiFie de ca Luminapsihologic, Divină a maiSfintelor benefic. tuturor femeilor Administraresărbători de PaştiNu să existã Vă aducă prilej tot ce mai minunat de dãruire de la Academia de Publicãpoate de pefi maipentru bun pe lume, D-voastrã, linişte în cadre profesoral- Administrare suflet, multă bucurie, sănătate, feri- Publicã de pe l â ncire g şi puterea ã didactice de a dărui ale şi Academiei,a ajuta decât sã puteþi da, Preºedintele Republicii Moldova, precum zi de zi, tot ce aveþi mai bun din D-voastrã, l â n g ã semenii. Preºedintele ºi în numele meu personal, cele Mântuitorulmai sã puteþi a avut osã cruce învãþaþi de cu înþelepciune ºi cordiale felicitãri ºi sincere urãri de bine, rãbdare pe cei ce au venit la instituþia R e p u b l i c i i lemn şi o inimănoastrã de aur. de Azi învãþãmânt mulţi vor superior. Moldova – cadre didactice, masterande, sãnãtate ºi succes cu prilejul Zileicruci de de 8 aur şi inimi de lemn. Fie ca colaboratoare, precum ºi absolventelor Martie – Ziua Internaþionalã a Femeii.în clipa vestirii, Fieîntr-un ca glas toate al Învie împlinirile- frumoase, Deºi ºi-a cam consumat adevãrata sa sãnãtatea ºi spiritul acestei zile sã Vã Academiei cele mai calde ºi mai sincere rii Celui fără deînsoþeascã moarte, să renască pretutindeni. şi Fie ca primãvara felicitãri, urãri de bine ºi de sãnãtate. Fie menire, deºi a fost abil utilizatã de regimulputerea noastră de a iubi şi a ierta. ca aceastã primãvarã sã Vã aducã gânduri comunistDragi în colegi, scopurile sale antiumane, Ziua iubirii, dragostei ºi respectului sã Vã Hristos ainunde Înviat! sufletul cu bucurie ºi cu parfumul curate ºi senine, multã cãldurã sufleteascã, Internaþionalãstimaţi colaboratori, a Femeii a rãmas sãCu multfie respect, Vasile MARINA, dragoste ºi fericire. pentruÎn noi numele ziua, Senatului când avem şi al posibilitatea Rec- rector sã altuturor AAP, doctor florilor habilitat, sale. Vã doresc un 8 Martie venerãmtoratului profund Academiei, ºi dupã Vă transmit merit Femeia - câtprofesor mai frumos! universitar Angela DASTIC, mamã, Femeia - soþie, Femeia - prietenã ºi Vasile MARINA, preºedinte al Asociaþiei Absolvenþilor Femeia – colegã. rector al Academiei, doctor habilitat, profesor universitar Academiei, doctor în drept, Viaþa,Din arta, chiar Pastorala ºi energia se declinã de la Paşti LĂUDAŢI-L PRE DOMNUL...conferenþiar universitar O CARTE DE C�P�T�I: ,, MIRACOLE NU EXIST�” a Înaltpreasfinţitului Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Departe până-n văi străbate Vineri, 11 martie a.c., în incinta La Paşti Publicã,Şi clopotele Orest Tãrâþã, cântă rar: ºef Catedrã AcademieiMitropolit de Administrare al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor ºtiinþeAh, politice Doamne! ºi relaþii Să le-auzi internaþionale, din vale Publicã de pe lângã Preºedintele Prin pomi e ciripit şi cânt, Iurie CumÞap, râd deputat a drag şiîn plâng Parlamentul a jale! RepubliciiIubiţi credincioşi, Moldova, a avut loc ca în fiecare zi să fim adevărate Văzduhu-i plin de-un roşu soare,Republicii Moldova, Anatol prezentareaÎnvierea Domnuluicãrþii „Miracole este cea nu făclii de Paşti, care răspândesc Şi salciile-n albă floare Moldovan,Biserica, membru pe deal mai al sus, Asociaþiei existã”,mai mare semnatã sărbătoare de Lee a Myung creşti- lumina lui Hristos în lume prin E pace-n cer şi pe pământ. AbsolvenþilorE plină astăzi deAcademiei lumină, de –nătăţii. Bak, actualul Praznicul Preºedinte praznicelor al viaţa şi faptele noastre, ca vă- Răsuflul cald al primăverii AdministrareCă-ntreaga Publicã, lume este ex-primar plină de Republiciişi sărbătoarea Coreea sărbătorilor. de Sud. Cu zând oamenii credinţa noastră Adus-a zilele-nvierii. Ialoveni,De-acelaşi oraº gând, înfrãþit din cer cu adus: oraºul sfinţenieDl Vasile să Marina, prăznuim rectorul aceas- să-L slăvească pe Tatăl nostru coreeanÎn fapta Poceon, noastră Tatiana ni e soartea ªaptefraþi, Academiei,tă zi sfântă, străduindu-nedoctor habilitat, să Cel din ceruri. Cel ce propovă- Şi cât e de frumos în sat! directorŞi viaţainterimar este tot, al Departamentuluinu moartea. profesor universitar, a Creştinii vin tăcuţi din vale organizarea instruirii, ºi alþii. menþionat,nu o transformăm în cuvântul într-o sãu ba de- duieşte pe Hristos, Lumina lu- CeiPe care deal seau suie-ncetişor luat cuvântul au nală petrecere pământească. mii, lumină va găsi. Şi doi de se-ntâlnesc în cale Neveste tinere şi fete, deschidere, cã pe parcursul ultimilor 50 de perseverenþã ºi curaj, prinÎşi zic: înþelepciune Hristos a înviat! ºi subliniat importanþa cãrþii discutate pentru aniCumpătarea Coreea de şi Sud măsura a fãcut să un ne salt uriaºÎmpărtăşindu-vă – o puternicã acesteconvingere ºi credinþã în contextul înBătrâni care se cu afla iarna astãzi vieţii-n R. plete;Moldova însoţească în toate. Să reţinem gânduri, Îl rugăm pe Părintele Şi râde-atâta sărbătoare Şi-ncet, în urma tuturor, dintr-o þarã foarte sãracã s-a transformat succes, a devenit pe parcursulDin chipul deceniilorlor cel ars de soare.ºi cât ar fi de important pentru mulþi dintre în una sufletele prosperã, noastre înscriindu-se fascinaţia în cerescprimele să vănu ajute numai să un petreceţi om de afaceri bogat ºi stimat, noi, mai cuVezi seamã şovăind cei câte-o care bătrânăactiveazã în acestui praznic, încercând să această sărbătoare cu pace, Cu micul ei nepot de mână. 10 þãri înalt dezvoltate de pe glob. Exemplul ci ºi primar al Seulului,Şi-un deputat, vânt de-abiaiar în cele clătinitoradministraþia publicã centralã ºi localã, sã trăim acest fior şi în celelalte sănătate şi bucurie, dobândind luãm cunoºtinþã de conþinutul ei. În acestui stat ar trebui sã-l urmeze ºi din urmã – conducãtorulŞopteşte statului. din văzduh cuvinte: Republicazile din an. Moldova, Fiecare zi aeste continuat ziua dltoate rector, darurileConsulul Lui cele îmbelşu ºi-a exprimat- speranþa cã concluzie, Ah,dl iarVasile în minte Marina mi-ai avenit mulþumit E glasul celor din morminte, specificândDomnului, decã prin aceea acest suntem volum noigate. vom drumul parcurs de eroul acestei scrieri va reprezentanþilorTu, mama Coreii micilor de copile! Sud, care au putea înþelege cum viaþa ºi activitatea unei fi un exemplu demn Ede zgomotul urmat ºizburării pentru lor! gãsit timpEu ºi ştiu au că dat şi-n dovadã aceste zile de multã chemaţi să o trăim ca pe o zi de Cu părintească dragoste Şi pomii frunţile-şi scoboară personalitãþiPaşti. prinde contur pe fundalulîndrept cătrepoliticieni, frăţiile conducãtori Voastre, de diferite ranguri bunãvoinþãTu deplângi a ne pe-al oferi tău ocopil carte, dorit! care istoriei Patriei sale. din Moldova, care dorescCă Duhul s-o scoatãSfânt prin din aer zboară.pentru mulþi ar putea sã fie una de cãpãtâi. La fel cum ducem în Noap- creştineasca şi strămoşeasca La zâmbet cerul azi ne cheamă Consulul Republicii Coreea de Sud în impas ºi s-o plaseze pe calea progresului DumnealuiSunt s-a Paştile! pronunþat Nu plânge, pentru mamă! o þaratea Învieriinoastrã lumânăriledl Choi Yong aprinse IL ºi-a exprimatsalutare de ºiPaşti: a dezvoltãrii durable.E linişte. Şi din altar colaborare mai strânsã între cadrele satisfacþiape la casele de noastre, a participa să căutăm la o discuþie Hristos pe a Înviat!În cadrul unei discuþiiCântarea-n sincere, stihurideschise repetatedidactice, masteranzii Georgede la instituþia COŞBUC marginea cãrþii „Miracole nu existã”. Într- pline de sens ºi-au exprimat opinia mai noastrã cu cele de la instituþiile similare din adevãr, a subliniat oaspetele coreean, viaþa mulþi vorbitori, printre ei figurând Angela Coreea de Sud. ºi experienþa acumulatã de actualul Dastic, preºedintele Asociaþiei Cor. „F.P.” preºedinte al þãrii sale, care prin AbsolvenþilorAcademiei de Administrare FUNCŢIONARUL Nr. 8 (357) 2 PUBLIC Oficial aprilie 2011 a emis un decret privind sărbătorirea Zilei Independenţei Totodată, decretul prevede pregătirea şi desfăşurarea para- semnificative pentru poporul ca, în scopul asigurării sărbători- dei militare. Republicii Moldova, precum şi la rii aniversării a XX-a a proclamării În decret se recomandă au- monumentele celor căzuţi pen- independenţei Republicii Mol- torităţilor publice, întreprinderi- tru apărarea independenţei şi dova, al consolidării societăţii, al lor, instituţiilor şi organizaţiilor, integrităţii teritoriale a Republicii afirmării conştiinţei naţionale, al inclusiv neguvernamentale, să Moldova. Redacţiile publicaţii- educării patriotismului şi al pro- desfăşoare acţiuni de ordin şti- lor periodice, agenţiile de presă, movării imaginii Republicii Mol- inţific, cultural şi sportiv pentru posturile de radio şi de televiziu- dova ca un stat democratic, la 27 popularizarea şi sărbătorirea ne urmează să ţină cont de spe- Preşedintele interimar al Re- august 2011, la ora 10, în munici- Zilei Independenţei, pentru cificul zilei de 27 august 2011 la publicii Moldova, Marian Lupu, piul Chişinău, în Piaţa Marii Adu- educarea cetăţenilor în spiritul editarea numerelor, la difuzarea a emis la 20 aprilie un decret nări Naţionale, va fi desfăşurată respectului simbolurilor de stat, informaţiilor şi la formarea pro- privind sărbătorirea aniversării a parada militară cu participarea pentru cunoaşterea de către gramelor, precum şi să reflecte XX-a a proclamării independen- unităţilor militare ale Armatei societate a istoriei, rolului şi im- pe larg pregătirea şi desfăşurarea ţei Republicii Moldova. Naţionale, subdiviziunilor Minis- portanţei simbolurilor de stat şi acţiunilor consacrate aniversării Potrivit decretului, cele două terului Afacerilor Interne şi ale pentru formarea atitudinii civice a XX-a a proclamării indepen- decenii de independenţă confir- Serviciului Grăniceri, cu tehnica faţă de acestea, precum şi faţă denţei Republicii Moldova. mă constituirea societăţii mol- şi armamentul din dotare. Con- de statalitatea Republicii Moldo- Declaraţia de Independen- doveneşti libere şi democratice, stituirea formaţiunilor de paradă va. De asemenea, se recomandă ţă, aprobată de Parlament la 27 în care demnitatea, drepturile şi şi conducerea paradei militare autorităţilor administraţiei pu- august 1991, a proclamat Repu- libertăţile cetăţeanului constitu- se pune în sarcina ministrului blice locale să organizeze de- blica Moldova ca stat suveran şi ie valori supreme. apărării, iar Guvernul va asigura puneri de flori la monumentele independent. O delegaţie parlamentară de la Chişinău a întreprins o vizită oficială la Parlamentul Greciei

taţii , şi continuare schimburile comer- pentru o cooperare mai strînsă în . cial-economice şi vom stimula cadrul organizaţiilor regionale şi La Atena membrii delegaţiei oamenii de afaceri să investească internaţionale. Vlad Plahotniuc a au avut întrevederi cu prim-vice- în Moldova”, a spus prim-vicepre- exprimat gratitudine părţii elene preşedintele Parlamentului Re- şedintele Parlamentului elen. pentru sprijinul faţă de aspiraţiile publicii Elene, Grigorios Niotis, şi Vlad Plahotniuc a informat, europene ale Republicii Moldova cu membrii Grupului parlamen- la rîndul său, că în viitorul apro- şi reformele democratice din ţara tar de prietenie moldo-elen. piat urmează să fie reînnoit gru- noastră şi a înaintat omologului Grigorios Niotis a menţionat pul parlamentar de prietenie cu său o invitaţie de a vizita Repu- O delegaţie a Parlamentului că Republica Elenă susţine in- Republica Elenă, ceea ce va con- blica Moldova. Republicii Moldova, condusă de tegrarea Republicii Moldova în duce la întărirea legăturilor in- Delegaţia parlamentară mol- prim-vicepreşedintele Legislati- structurile europene. În context, terparlamentare între cele două dovenească a avut, de aseme- vului, Vlad Plahotniuc, a efectuat s-a accentuat importanţa dimen- state. Vlad Plahotniuc a înaintat nea, întrevederi cu Gerassimos- o vizită oficială la Parlamentul siunii parlamentare în dezvoltarea un proiect de acord de colabo- Nicolaos Bougas, preşedintele Republicii Elene în perioada relaţiilor între cele două ţări. “Deşi rare parlamentară moldo-elenă. Clubului “Prietenii Moldovei”, şi 19-20 aprilie. Din componenţa Grecia traversează acum anumite Prim-vicepreşedintele Parlamen- Vasilii Mihaloliakos, primarul ora- delegaţiei au făcut parte depu- dificultăţi, noi vom promova în tului moldovean s-a pronunţat şului Pireu. Peste 3-4 ani, în republică vor începe să funcţioneze 10 spitale regionale accesul populaţiei de la sate la săli de operaţii. Fiecare spital re- stituţii au siguranţă înaltă în caz servicii medicale de înaltă calita- gional va avea 180-200 de paturi. de stihii, 67 la sută - una medie, te, a anunţat recent Andrei Usatîi, Prima instituţie de acest tip a înce- iar 8 la sută - o siguranţă scăzută. ministru al sănătăţii, la prezenta- put sa fie construită la Cahul. În cadrul proiectului, Centrul rea unui raport privind siguranţa Totodată, Usatîi a menţionat Republican Medicina Calamităţi- spitalelor. că Guvernul va elabora o strate- lor a evaluat pe parcursul anului Usatîi a specificat că acţiunea gie naţională pentru fortificarea trecut siguranţa tuturor spita- face parte dintr-un program de gradului de siguranţă a spitalelor lelor din Moldova, 66 la număr. reformare a sectorului spitalicesc în cazuri de calamităţi. Potrivit Proiectul a fost realizat cu su- Peste 3-4 ani, în R. Moldova din Moldova. Potrivit ministrului, unui proiect de evaluare a sigu- portul Biroului Regional pentru vor începe să funcţioneze 10 spi- aceste instituţii medicale vor fi ranţei spitalelor, prezentat la Chi- Europa al Organizaţiei Mondiale tale regionale, pentru a asigura asigurate cu echipament modern, şinău, 25 la sută dintre aceste in- a Sănătăţii. Nr. 8 (357) FUNCŢIONARUL aprilie 2011 5 iunie - alegerile locale PUBLIC 3 Finanţarea partidelor politice depinde de câteva zeci de persoane Interviu cu Sergiu Ostaf, director CReDO partidelor politice. Actual- Analiza listelor donatorilor mici, de aceea el trebuie mic- mente, partidele politice sunt atestă donatori neautentici şi şorat de 100 de ori; puternic dependente financiar donatori cu lipsă de capacitate • doar 0,03% din persoane- de un cerc îngust de donatori financiară pentru a dona. Pre- le înscrise în listele electorale mari. Se pare că partidele po- zenţa acestor categorii de do- fac donaţii, peste 80% din fi- litice nici nu doresc lărgirea natori nu este una accidentală, nanţele declarate ale parti- cercului de donatori pentru ci sistematică. delor politice fiind donate de că aceasta ar cere o responsa- La capitolul de cheltuieli, o câteva zeci de persoane. În bilitate mai mare în faţa dona- mare parte din acestea nu sunt realitate, deoarece cheltuielile torilor – electori. Însă depen- raportate după cum se cere de sunt mai mari şi veniturile rea- - În campania electorală denţa financiară de un cerc Codul Electoral. Cheltuielile le sunt mai ridicate, ponderea anterioară, Centrul de Resur- îngust de donatori împiedică pentru personal, staff-ul elec- donatorilor mari este şi mai se pentru Drepturile Omului dezvoltarea unui sistem des- toral al partidelor, serviciile de mare. Este necesar de lărgit (CReDO) şi Centrul pentru chis de competiţie internă în consultanţă electorală, organi- baza de donatori a partidelor Dezvoltarea Parteneriatelor partid, partidele în continuare zarea cercetărilor sociologice politice, inclusiv prin elabora- au realizat studiul „Finan- sunt percepute foarte negativ nu se raportează, practic, la rea mecanismelor fiscale de ţarea partidelor politice în (datele IPP şi Galup creditea- 100%. Cheltuielile pentru ma- încurajare de direcţionare în alegerile parlamentare din ză partidele pe ultimul loc, terialele electorale şi organiza- aceste scopuri a unui procent 28 noiembrie 2010”. Din câte cu excepţia poliţiei). Partidele rea evenimentelor publice, în din impozit; cunosc, vă pregătiţi să faceţi politice declară doar o parte a special a concertelor, sunt ra- • lipseşte finanţarea parti- publice rezultatele acestui cheltuielilor pe care le supor- portate doar parţial. Estimările delor politice din partea statu- studiu abia acum, de ce atât tă. După cum observaţi, aceste incluse în raport arată că chel- lui, în special, pentru susţine- de târziu? constatări sunt extrem de sen- tuielile reale sunt, practic, du- rea activităţii partidelor între sibile. ble faţă de cele raportate. Prin alegeri şi pentru formularea - Sunt 2 motive principale. urmare, transparenţa cheltuie- platformelor şi propunerilor Primul: cercetarea este destul - Câtă transparenţă şi lilor este puternic zădărnicită. de politici. Aceasta face par- de complexă, realizată într-un câtă legalitate a existat în fi- Regretabil, în alegerile lo- tidele politice vulnerabile şi termen scurt, de 2-3 luni. Al nanţarea campaniei electo- cale generale, cel mai proba- dependente de unele cercuri doilea: constatările sunt foarte rale trecute? La ce trebuie să bil, unele cheltuieli suportate economice. sensibile pentru societate. ne aşteptăm de la campania de facto nu vor fi raportate pe La capitolul cheltuieli, prin- Cercetarea dată este fără electorală din anul acesta? deplin. De la ultimul scrutin cipalele deficiente sunt: precedent nu doar în Moldo- electoral din noiembrie 2010, • cerinţele de raportare a va, dar şi în regiune, este una - Totul se cunoaşte în com- a trecut prea puţin timp, doar cheltuielilor nu sunt suficient comprehensivă şi profundă. paraţie cu alte state (ne putem câteva luni, astfel, recoman- de specifice şi concrete. Capa- Sunt acoperite astfel de do- compara cu Ucraina/Rusia sau dările elaborate în raport în citatea CEC-lui de a monitoriza menii ca: 1) analiza donatorilor cu Olanda/Cehia) sau raportat vederea responsabilizării şi şi a impune conformarea la partidelor (în baza listelor de- la cerinţele legale actuale. Exis- transparentizării mai adecva- standardele respective este ţinute de CEC şi informaţiilor tă anumită transparenţă, deşi te a partidelor politice nu au foarte redusă; despre veniturile personale nu este suficientă în condiţiile fost preluate de factorii deci- • CEC-ul nu deţine sufi- din declaraţiile publice); 2) Moldovei pentru a crea un cli- zionali. Există indici că nici la ciente capacităţi pentru a evaluarea veniturilor în tim- mat mai mare de încredere şi o capitolul de venituri situaţia colecta probe şi demonstra pul campaniei şi a veniturilor responsabilitate mai adecvată nu va suporta schimbări spre discrepanţa dintre cheltuielile în general (în baza informaţiei a partidelor în fata cetăţeni- îmbunatăţire. reale şi cele raportate, inclusiv CEC); 3) analiza cheltuielilor; 4) lor, suporterilor, membrilor de diferenţa în plăţile pentru re- monitorizarea cheltuielilor de partid şi donatorilor, inclusiv, - Care sunt principalele munerarea staff-ului electoral facto pentru organizarea în- potenţialilor donatori. În cazul deficienţe ale sistemului de al partidelor, producerea ma- trunirilor şi evenimentelor pu- în care situaţia dată se va men- finanţare a campaniilor elec- terialelor electorale, organi- blice, publicarea materialelor ţine, vom asista la degradarea torale a partidelor şi candi- zarea evenimentelor publice electorale, apariţia publicităţii în continuare a partidelor po- daţilor independenţi? etc.; comerciale electorale şi a pu- litice ca entităţi şi ca instituţii • actorii societăţii civile şi blicităţii ascunse, cheltuielile democratice, fără excepţii. - La capitolul de venituri, părţile interesate nu pot iniţia pentru personal etc. Dificul- Cerinţele de raportare a principalele deficienţe sunt: acţiuni de sesizare la CEC şi alte tatea a constat în colectarea veniturilor sunt sumare şi prea • plafonul de donaţie care organe abilitate privind încăl- corectă a datelor observabile generale. În câteva rânduri, în este prea mare (1,5 mil. lei carea de către partidele politi- şi probarea calitativă a cheltu- ultimele alegeri parlamentare, pentru persoane fizice). Pla- ce a legislaţiei cu privire la ra- ielilor de facto în comparaţie partidele nu s-au conformat fonul prea mare stimulează portarea cheltuielilor. La acest cu cele declarate la CEC. nici acestor cerinţe şi au ne- dependenţa partidelor politi- gen de sesizări au dreptul doar Constatările şi concluziile glijat somaţiile CEC-ului de a ce de donatori mari şi descu- alţi concurenţi electorali; cercetării atestă o stare alar- prezenta informaţiile prevăzu- rajează participarea mai largă mantă în domeniul finanţării te legal. a persoanelor şi a donatorilor (Continuare în pag. 4) FUNCŢIONARUL Nr. 8 (357) 4 PUBLIC 5 iunie - alegerile locale aprilie 2011 Finanţarea partidelor politice depinde de câteva zeci de persoane (Sfârşit. Început în pag.3)

• capacitatea CCA-ului de a litic cheltuieşte câteva zeci de procreează aceleaşi reguli de nomice respective, în principiu, monitoriza conformarea pos- milioane de lei întro campanie funcţionare în stat, în formarea poate fi stabilită. Însă mai im- turilor audiovizuale la cerinţe- electorală; şi funcţionarea instituţiilor sta- portant este să promovăm po- le de a nu plasa mai mult de 2 4. pentru că suntem captivii tului. Este grav şi inadmisibil. liticile care vor reuşi pe termen minute de publicitate plătită unor reguli de joc (stabilite în Riscurile sunt pentru întreaga mediu să elibereze partidele pe zi nu este pusă în aplicare, trecut, dar perpetuate de clasa societate. de această supradependenţă unele posturi acceptă plata şi politică actuală) ale politicului financiară de un cerc îngust de plasează mai multă publicitate în care banii sunt sursa de pu- - O frază de-a Dumnea- persoane. directă. tere. Este vorba despre o men- voastră publicată la 9 martie, Aceasta va face partidele talitate sucită, improprie inte- a trezit mult interes: „Un cerc politice mai democratizate. - Cum comentaţi faptul resului public, iar societatea foarte îngust de persoane Scopul poate fi atins prin pro- că partidele nu au declarat civilă şi societatea în ansamblu finanţează toate partidele movarea unui set de politici: a) cheltuielile reale ale campa- tolerează această situaţie; politice din Moldova”. Atunci plafonarea cuantumului dona- niei electorale şi nu au afişat 5. pentru că liderii (expo- fraza nu a avut continuare şi ţiei la un nivel de 100 de ori mai datele unor donatori? Ce au nenţii) partidelor doresc să exemplificare, acum puteţi mic decât cuantumul actual; de ascuns? deţină pârghii de influenţă da mai multe detalii? b) contabilizarea şi raportarea - Sunt mai multe motive, o financiară în partid, deţinerea strictă a mijloacelor gestionate; listă neexhaustivă a motivelor controlului asupra finanţelor - Fraza dată este uşor de c) acordarea subvenţiilor din pentru care partidele politice nedeclarate creează depen- argumentat. Oficial, în jur de bugetul de stat (respectând nu declară toate cheltuielile denţa adepţilor, membrilor şi 700-800 persoane (în descreş- condiţia anterioară), d) identifi- poate fi următoarea: votanţilor partidului de con- tere în ultimii ani) donează carea fiecărui donator etc. 1. pentru că operează cu o ducere, defavorizează compe- peste 50 mil. lei (în creştere în parte din veniturile nedeclara- tiţia internă, deci, satisface sta- ultimii ani) care constituie cos- - Veţi monitoriza şi finan- te, iar originea unei părţi din tus-quo-ul conducerii actuale. tul integral oficial al campaniei ţarea actualei campanii elec- venituri este dubioasă, este Unele partide nu au afişat electorale, pentru toate parti- torale? Se merită? Contaţi pe de provenienţă obscură sau în general lista donatorilor săi. dele politice luate împreună. În faptul că situaţia se va îmbu- din surse/donatori nedeclara- Cred că, în afară de argumen- baza datelor prezentate la CEC nătăţi? te. Ipotetic, putem presupune tul invocat precum că acestea şi în urma unor analize mate- că sunt banii necontabilizaţi s-ar teme de consecinţe nega- matice, deducem că mai puţin - Vom monitoriza finanţarea în modul corespunzător, scoşi tive, mai real pare a fi argu- de 20% din donatori contribu- partidelor şi în alegerile locale din circuitul comercial drept mentul că partidele ar dispune ie cu 80% din suma indicată. generale din iunie 2011. Me- răsplată pentru clientelism/ de bani de provenienţă nede- De altfel, în Moldova, numărul todologia dezvoltată şi pilota- favoritism sau drept răsplată clarată. donatorilor este de 0,046% din tă de către noi în alegerile din pentru protecţionism; numărul cetăţenilor prezenţi la noiembrie 2010 ne permite să 2. pentru că organele de - De ce ne deranjează, în vot. În ţările dezvoltate, această reducem semnificativ costurile supraveghere a corectitudinii general, faptul că partidele cifră este de zeci de mii de ori de monitorizare. Constatările în folosirea mijloacelor finan- nu asigură transparenţa fi- mai mare, atingând cota de cel şi recomandările conţinute în ciare în campania electorală nanţării procesului electoral? puţin 5-9%. raportul nostru din februarie (CEC, Inspectoratul Fiscal) nu Trebuie să înţelegem că fi- Deci, vreo 100 de persoane 2011, „Moldova: finanţarea par- manifestă interesul de a se im- nanţările neoficializate com- sau până la 15 persoane în fie- tidelor politice în cadrul alegeri- plica, nu deţin instrumente (le- portă riscuri, pericole pentru care partid (din 7-8 partide cu lor parlamentare din noiembrie gale şi de resurse) adecvate şi om şi societate? venituri importante) formează 2010” sunt de o perspectivă pe sunt dependente de politicul 80% din finanţele acestuia. În termen mediu şi lung. care face jocul după regulile - Finanţele sunt un ele- realitate, cheltuielile observa- Concluziile şi recomandă- despre care vorbim. Totodată, ment important în activitatea te/reale sporesc costul general rile raportului vor sta la baza societatea civilă este limitată partidelor politice, prin urma- al campaniei de, cel puţin, 2 discuţiilor temeinice privitor să promoveze interesul public re, opacitatea partidelor cultivă ori, desigur, din contul contri- la necesitatea democratizării în vederea iniţierii acţiunilor lipsa de încredere a cetăţeni- buţiilor venite din partea do- gestionarii finanţelor partide- pentru a responsabiliza parti- lor în acestea (sondajele arată natorilor mari importanţi. Prin lor politice. Eu cred că discuţii dele politice; cel mai mic nivel de încredere, urmare, numărul finantaţorilor şi dezbateri sincere cu partici- 3. pentru a evita critica din după poliţie), descurajează de- importanţi, care donează peste parea partidelor politice, soci- partea societăţii, dar şi din par- mocratizarea prin competiţia 80% din finanţele partidului în etăţii civile şi a partenerilor de tea potenţialilor votanţi şi actu- internă şi colegialitate în luarea cadrul alegerilor nu este mai dezvoltare vor avea un impact alilor adepţi ai partidelor refe- deciziilor în cadrul partidelor mare de până la 10 persoane pozitiv asupra transparenţei şi ritor la efortul financiar foarte politice. pe partid. gestionării mai democratice a mare suportat în lupta pentru În general, observăm rezis- Imaginaţi-vă, finanţele -tu finanţelor partidelor politice în putere. Este vorba despre un tenţă la procesul de democra- turor partidelor politice depind, următorii ani. gen de ipocrizie politică, pen- tizare prin transparentizarea în esenţă, de câteva zeci de Dumitriţa CIUVAGA, tru că Moldova nu este o ţară finanţelor gestionate. Parti- persoane! Identitatea acestor Valeriu VASILICĂ, înstărită, dar fiecare partid po- dele politice netransparente persoane sau a cercurilor eco- Info-Prim Neo Nr. 8 (357) FUNCŢIONARUL aprilie 2011 Viaţa Academiei PUBLIC 5 Comportamentul – cartea de vizită a fiecăruia

şi ceremonialul în administra- municarea formelor de salut ce. După încheierea prelege- rea publică.” naţionale şi internaţionale, rii, participanţii la întrunire au Comunicarea expertului adresările oficiale şi cele coti- vizionat un film tematic docu- în protocol şi ceremonial a diene, bunele maniere acasă, mentar de scurt metraj. constituit o evaluare a bune- în biserică şi în locurile publi- Cor. „F.P.” lor maniere din antichitate până în zilele noastre, accen- tuând semnificaţia cunoaşte- rii lor atât la nivel oficial, cât şi în viaţa cotidiană. Istoria bunelor maniere este istoria civilizată a lumii fără de care Miercuri, 20 aprilie 2011, viaţa în societate ar fi lipsită dl Orest Tărâţă, doctor în po- de corectitudine, optimism şi litologie, conferenţiar univer- sens. sitar, şef al Catedrei ştiinţe po- Conferenţiarul universitar litice şi relaţii internaţionale, a a acordat o atenţie deosebită prezentat în faţa profesorilor codului vestimentar, respec- şi colaboratorilor Academiei tării etichetei vestimentare la de Administrare Publică de pe serviciu, în afacerile sociale lângă Preşedintele Republicii şi cele internaţionale. Prin- Moldova prelegerea „Codul tre segmentele de interes bunelor maniere. Protocolul ale prelegerii se numără co- Academia de Administrare Publică – un promotor fidel al limbilor străine La Academia de Admi- Academiei. Oaspete în cadrul succesele tării noastre, la care şi plin de febrilitate asupra au- nistrare Publică se acordă o întrunirii a fost dl Michael Ma- el a fost martor în acest timp. dienţei. atenţie deosebită studierii şi tes, analist politic, Ambasada Astfel, cei prezenţi au avut Participanţii au fost im- promovării limbilor străine. În Statelor Unite ale Americii în posibilitatea să asculte un vor- plicaţi, de asemenea, într-un realizarea acestui deziderat, la Moldova. bitor nativ al limbii engleze şi joc interactiv „Cît de bine îţi 14 aprilie curent, Catedra limbi Pentru o cunoaştere mai să-i adreseze diverse întrebări. cunoşti ţara natală?”, în cadrul străine aplicate şi masteran- profundă a istoriei, culturii şi Făcînd o analogie la cu- căruia au răspuns la întrebări zii de la specializarea “Relaţii a vieţii social-politice cotidi- noscutul discurs a lui Martin clasificate în categoriile: „Eve- internaţionale” au organizat ene, au fost puse în discuţie Luther King „Eu am un vis”, Ta- nimente”, „Date”, „Oameni”, o întrunire cu genericul „Mol- subiecte din diverse domenii. tiana Stahi şi Dina Marsejni au „Locuri” şi „Diverse”. În final, cei dova: trecut, prezent şi viitor”, Dl Michael Mates, care se află expus unele gînduri şi speran- prezenţi au compus mici poe- realizată în limba engleză la în Moldova din 2006, şi-a îm- ţe ale societăţii moldoveneşti zii în limba engleză dedicate care au fost invitaţi masteran- părtăşit opiniile sale referitor contemporane. Discursurile Moldovei, două din care le zii, profesorii şi colaboratorii la schimbările, succesele şi in- lor au avut un efect tulburător prezentăm mai jos. Moldova Wonderful, blossoming Country, motherland, land of plenty Hardworking, prosperous, civilized, intellectual To persevere, to fight, to prosper Independence, integration My country! Ana BURUNJI Moldova Beautiful, sweet History, tradition, language, Rich, lovely, small, amazing To exist, to live, to love Heritage, patriot My country Serghei DODICA Pentru confirmitate: Anatol RÎŞINA FUNCŢIONARUL Nr. 8 (357) 6 PUBLIC Administraţia publică locală aprilie 2011 Cele mai bune practici ale comunităţilor din ţară

Soarta satului e în mâinile oamenilor

Am fost ales în aceas- at la rezolvarea problemelor ciar, şi cu tehnică ori de câte tă funcţie în 2007, acum, la existente, atunci suntem în ori este cazul. Într-un cuvânt, alegerile locale, sper să fiu stare să atingem obiectivele oamenii se trezesc la viaţă, reales. În perioada manda- trasate. Am avut noroc să gă- sunt receptivi şi sunt gata de a tului am înregistrat succese sesc „cheia” de la sufletul per- se implica în soluţionarea pro- în ceea ce priveşte atragerea soanelor originare de la noi blemelor satului. investiţiilor străine prin pro- care-s plecate peste hotare şi E clar, nu idealizez, fiindcă iecte, în sumă totală de circa care, prin aportul lor bănesc, mai sunt unii care-s împotrivă, 2 mil. 600 mii lei. Susţinerea au contribuit în mod esenţial alţii – nemulţumiţi ori nepă- financiară am primit-o de la la realizarea multor proiecte sători, dar în majoritatea lor, Programul american IREX şi locale. Astfel, trei dintre cele consătenii mei n-au pierdut de la Fondul de Investiţii So- patru cimitire au fost amena- calităţile frumoase sufleteşti. ciale din Moldova. Toate suc- jate cu susţinerea întregii po- Ei înţeleg că soarta satului e cesele obţinute se datorează pulaţii. În consecinţă, au fost Gheorghe POPA, primar, în mâna lor. Sună patetic, dar faptului că una dintre sarci- construite căsuţe de ritual, au comuna Plopi, Cantemir asta e realitatea. nile principale pe care ne-am fost înălţate răstigniri, în total, În cei patru ani de activita- asumat-o a fost fortificarea efectuându-se lucrări în va- tuţie, a fost reparată şi sala de te am întocmit 37 de proiecte, celor trei sectoare ale socie- loare de 100 000 lei. festivităţi din gimnaziu, canti- dintre care am câştigat 17, tăţii: public, privat şi social în În altă ordine de idei, na de la grădiniţa de copii. locale, cu finanţări republica- realizarea problemelor locale. vreau să menţionez că a fost Mă bucur că am găsit lim- ne şi de peste hotare. Nu de- Se ştie că dacă reuşim să mo- reparată capital sala de sport baj comun şi cu agenţii eco- mult am trimis nişte proiecte bilizăm populaţia să participe din gimnaziu care nu activase nomici ce activează în terito- în Polonia, Elveţia, Japonia şi cu o anumită contribuţie per- timp de opt ani. Concomitent, riu, care, cu regret, sunt puţini aşteptăm răspunsul, sper, al sonală în lucrul de voluntari- s-a schimbat mobila în insti- la număr, dar ne ajută şi finan- viitorilor noştri parteneri. Un primar cu încă 12 primari mai mici… Primăria Băhrineşti a par- în satul Băhrineşti şi mândria şi revin la primar, care în cazul ticipat la concursul organizat cetăţenilor pentru realizările acesta ar fi un primar general, de Institutul pentru Dez- obţinute împreună. Esenţa revin cu problemele enunţate voltare şi Iniţiative Sociale proiectului Buletin comuni- de cetăţeni la locul lor de trai. „Viitorul” cu finanţare de la tar este în delegarea funcţiei Astfel, într-o zi primarul mai Consiliul Europei Programul administraţiei publice locale are 12 primari, care discută cu Bunelor Practici al autorităţi- în ceea ce priveşte comunica- fiecare cetăţean, aproximativ lor publice locale. Au fost 40 rea, consultarea şi implicarea 50-60 de gospodării din sec- de primării care au aplicat, 26 consătenilor în activităţile torul său, află problemele, se de primării au obţinut certi- unor proiecte şi în procesul simte în situaţia primarului şi ficatul de participant şi alte decizional la nivel local. Ast- vede cât este de amplu spec- 7 primării au obţinut menţi- fel, Buletinul informativ lunar trul problemelor cu care se uni, iar primăria noastră face „La noi” este elaborat cu par- confruntă localitatea, de cât parte din cele 7 primării din Feodosia BUNESCU, ticiparea cetăţenilor şi dise- efort este necesar din partea Republica Moldova care au primar, Băhrineşti, Floreşti minat de către voluntarii re- administraţiei publice loca- obţinut Premiul Mare. Acest crutaţi prin rotaţie din cele 12 le pentru soluţionarea lor. În premiu constă dintr-un calcu- carte. Ceea ce am prezentat sectoare ale localităţii. Ceea felul acesta ei devin adepţi, lator portabil. De asemenea, noi în cadrul concursului este ce-i mai preţios, este faptul prieteni, mai bine zis, ei de- experienţa noastră va fi de- editarea şi diseminarea Bule- că diseminatorii Buletinului, vin colaboratori ai primăriei scrisă pe un CD care urmează tinului informativ comunitar care este, de fapt, mesagerul şi contribuie prin întreaga lor să fie diseminat autorităţilor „La noi”. Această denumire primăriei, promovează, dialo- activitate la ameliorarea si- publice locale. La fel, practica a buletinului sugerează spi- ghează cu cetăţenii în baza tuaţiei social-economice din noastră va fi descrisă şi într-o ritul comunitar care domină conţinutului Buletinului lunar satul nostru. Nr. 8 (357) FUNCŢIONARUL aprilie 2011 Administraţia publică locală PUBLIC 7 Practicile de succes Investiţiile sunt pot fi multiplicate întotdeauna bine venite

de 40 la sută, iar 60% sunt inves- Activez în primul mandat. Pe tiţii austriece. În timp de doi ani parcursul anilor (2008-2010) am de zile am schimbat sistemul de participat la Programul Bunelor salubrizare, ceea ce înseamnă Practici. Am avut de prezentat colectarea selectivă a deşeurilor: proiecte diferite: În anul 2010 am carton – aparte, hârtie – aparte, înaintat Proiectul. ,,Apă vie – moş- plastic – aparte. Deja, am făcut în tenire pe vecie” pe care l-am câş- aşa fel încât faţa, imaginea oraşu- tigat în parteneriat cu o asociaţie lui să fie schimbată. obştească din Galaţi, România, Este o practică de succes care acesta fiind finanţat de o Funda- poate fi multiplicată la nivel de ţie din Marea Britanie. În cadrul ţară. Suntem gata să ne împărtă- acestui proiect am reuşit să reno- şim experienţa pe care o avem şi văm în comuna noastră 6 fântâni să aplicăm şi alte practici de suc- cu apă potabilă şi să mai facem Alexandru AMBROS, ces ale colegilor noştri. una nouă în ograda gimnaziului. Ioana RĂCILĂ, primar, primarul oraşului Ungheni În prezent, avem foarte mul- În afara acestui proiect, lu- comuna Beştemac, Leova te proiecte în derulare, proiecte crăm foarte mult în parteneri- La Ungheni, putem spune, care urmează să le implemen- at cu alte ONG-uri din comuna câştigat avea drept obiect pro- avem mai multe iniţiative, care tăm, suntem în căutare de finan- noastră şi am reuşit să mai câşti- movarea tradiţiilor moldoveneşti. merită să le propunem spre mul- ţări, avem oameni foarte buni găm 5 proiecte. Am câştigat un E vorba de un proiect mic, ca la în- tiplicare colegilor noştri din alte în teritoriu, avem o societate proiect cu Fondul de Investiţii din ceput de cale, dar foarte necesar. unităţi administrativ-teritoriale. civilă foarte dezvoltată, organi- Moldova în anul 2009-2010, ce Următorul prevedea renovarea Aici, la Programul de Bune Prac- zaţii neguvernamentale active prevedea renovarea gimnaziului parcului din ograda gimnaziului. tici, am venit cu un Parteneriat etc. Primăria oraşului Ungheni a din comuna noastră, un proiect în În general, lucrăm cu pro- public-privat pe care l-am făcut susţinut şi a cofinanţat de fiecare valoare de 860 mii de lei. În rezul- iecte, fiindcă numai din bugetul cu o companie austriacă. Este dată toate proiectele, inclusiv ale tatul implementării lui am schim- administraţiei publice locale este vorba de schimbarea modului de organizaţiilor neguvernamenta- bat acoperişul, faţada instituţiei foarte greu de activat. De aceea, salubrizare a oraşului Ungheni. le care încearcă să soluţioneze de învăţământ, uşile, geamurile. doar atrăgând investiţii, reuşim S-a constituit o companie muni- anumite probleme ale comu- Colaborăm mult şi în mod să dezvoltăm câtuşi de puţin in- cipală cu capital străin. Primăria nităţii. Aceasta o vom face şi pe fructuos cu Centrul ,,Contact” de frastructura comunelor noastre, or. Ungheni a venit cu investiţii viitor. la Cahul. Primul nostru proiect aceea unde activăm zi de zi. Ne bucurăm de cele realizate

În perioada de 4 ani de când evacuare a gunoiului, ceea ce Cultură. Recent, a mai apărut un activez ca primar am reuşit să este un lucru foarte important. ansamblu folcloric ,,Tătăreşte- obţinem anumite rezultate, ce A fost elaborat un proiect pen- nii”. Deci, avem cu ce ne mândri ne bucură foarte mult. Din 2007 tru depozitarea într-un sarcofag şi în domeniul culturii. până în timpul de faţă am gazifi- a deşeurilor toxice plus solul În prezent, lucrez intens cu cat localitatea, au fost construi- contaminat cu compuşi organici o Comisie a consiliului local în te reţelele de presiune medie şi persistenţi. Avem o înţelegere vederea transformării cotelor joasă cu instalarea a 19 dulapuri. cu Ministerul Mediului că prin valorice, încât să putem pune Au fost conectate la reţele de susţinerea Fondului ecologic în gestiune imobilele de la fosta gaze peste 300 de case din cele plus contribuţia noastră, să în- gospodărie agricolă, fie pentru 460. În acest răstimp a fost gazi- făptuim în anul acesta proiectul a le da în arendă, fie pentru a ficat gimnaziul, oficiul medicului dat. Acestea sunt lucrările cele le vinde. Întreprindem aceste de familie, bucătăria grădiniţei mai importante pe care am reu- măsuri pentru ca să apară şi la de copii. Acum se desfăşoară şit să le realizăm până acum. noi agenţi economici. Fiind o lo- lucrările la cazangerie şi pentru Mihai TRIPAC, primar Totodată, am reparat Casa calitate nu prea mare, în jur de termoficarea grădiniţei de copii. de Tătăreşti, Străşeni de Cultură, a fost construit un 1500 de locuitori, deocamdată, Graţie gazificării de la gimnaziu trotuar până la această institu- nu avem agenţi economici. Dar şi de la grădiniţă, au fost insta- gime de 5 km, graţie cărui fapt ţie, care lipsea de 50 de ani. La sperăm că-i vom avea. late preparatoare pentru apă anul acesta suntem introduşi în ora actuală susţinem două echi- În viitor vreau să stabilim le- fierbinte. A fost reparată capital Programul de reparaţii din par- pe de fotbal, una în cadrul Aso- gături mai strânse cu satele Tă- şi bucătăria gimnaziului. tea Ministerului Drumurilor. Tot ciaţiei Republicane Sindicale de tăreşti: din raionul Cahul, cu cele Plus la aceasta, în 2010, am în această perioadă au apărut Fotbal şi echipa de juniori care din judeţele Bacău, Satu Mare şi renovat şi am reparat monu- peste 60 de abonaţi la Internet. participă la diferite competiţii Teleorman, în total 7 localităţi. mentul ostaşilor căzuţi în cel de- Primăria, gimnaziul şi biblioteca, raionale şi republicane. Plus la Vom încerca să colaborăm şi să al II-lea Război Mondial. A fost de asemenea, sunt conectate aceasta, avem în grija noastră implementăm proiecte noi şi reparat cu forţele proprii dru- la Internet. Concomitent, am formaţia populară ,,Româncuţa”, poate şi cu finanţare europeană. mul de acces spre sat cu o lun- introdus serviciul centralizat de ce activează pe lângă Casa de Gheorghe BULGĂRE FUNCŢIONARUL Nr. 8 (357) 8 PUBLIC 5 iunie - alegerile locale aprilie 2011 ALEGERI, ВЫБОРЫ, ELECTION(S), ELECTION

ENGLISH FRANÇAIS ROMÂNA РУССКИЙ to campaign (v.) = to have faire campagne électorale, a desfăşura o campanie electora- проводить кампанию, вести a drive faire campagne de propagande lă, агитацию, a face propagandă проводить предвыборную / избирательную агитацию to campaign for / faire campagne pour/contre a face campanie pentru cineva/ проводить предвыборную / against… contra cuiva избирательную кампанию за / против, агитировать за /против… campaign (n.) lutte, opération, manifestation, luptă, operaţiune, manifestare, борьба, операция, поход, кампания campagne campanie campaign for/ against… campagne pour /contre... campanie pentru / împotriva борьба , кампания за/ против… political campaign campagne politique, campanie politică, политическая борьба lutte politique luptă politică electoral campaign = elec- campagne électorale, lutte o campanie electorală, выборная/предвыборная torial campaign = election préélectorale luptă electorală избирательная кампания, campaign предвыборная борьба current election campaign campagne électorale actuelle, campanie electorală actuală, текущая предвыборная борьба lutte préélectorale courante luptă electorală curentă a campaign biography la biographie du candidat pour biografia candidatului pentru биография кандидата на выборы les élections alegeri a campaign button insigne avec le portrait du candi- insignă cu portretul candidatu- нагрудный знак с портретом dat et emblème du parti lui şi emblemă de partid кандидата или эмблемой партии campaign for the president la campagne du candidat au campania candidatului pentru кампания кандидата в президенты président preşedinte campaign build - up la préparation de la campagne pregătirea campaniei подготовка кампании campaign contribution = а versement au profit de la cam- plată în favoarea campaniei взнос в пользу избирательной campaign fund pagne électorale, le fonds de la electorale, fondul campaniei кампании, фонд избирательной campagne électorale electorale кампании а campaign sponsor le sponsor de la campagne sponsorul campaniei спонсор кампании а campaign strategy la stratégie de la campagne strategia campaniei стратегия кампании a campaign committee le comité sur l’organisation de la comitetul cu organizarea cam- комитет по проведению кампании campagne paniei write-in campaign campagne pour le dépôt du campanie pentru promovarea кампания за участие нового nouveau candidat noului candidat кандидата canvass campaign campagne de la collecte des campanie de colectare a infor- кампания по сбору статистических renseignements statistiques maţiilor statistice сведений a campaign pledge = a promesse donnée par un promisiune făcută de un обещание, данное политиком в campaign promise politicien pendant la campagne politician în timpul campaniei период избирательной кампании électorale electorale a gut issue of the campaign la question essentielle de la întrebarea esenţială a campaniei насущный вопрос политической = а campaign theme campagne politique, le sujet politice, subiectul central al cam- кампании, центральная тема central de la campagne, le leit- paniei, laitmotivul campaniei кампании motiv de la campagne campaign oratory rhétorique préélectorale (les retorică electorală (promisiuni предвыборная риторика (обещания promesses et les accusations şi acuzaţii exprimate în timpul и обвинения, высказываемые во exprimées pendant la campagne campaniei electorale) время предвыборной кампании) électorale) shoe-leather campaign campagne d’agitation avec le campanie de propagandă pe агитационная кампания на своих train onze’, les visites du candi- cont propriu, vizitele candi- двоих dat ou ses hommes de confiance datului sau ale oamenilor de посещения кандидата или aux maisons des électeurs, la încredere în casele alegătorilor, его доверенных лиц в дома visite des appartements vizitarea locuinţelor избирателей, обход квартир direct mail campaign campagne de la diffusion directe campanie de difuzare directă кампания прямой почтовой postale des matériaux de propa- prin poştă a materialelor de pro- рассылки агитационных gande aux destinataires concrets pagandă destinatarilor concreţi материалов конкретным адресатам Nr. 8 (357) FUNCŢIONARUL aprilie 2011 Profiluri basarabene PUBLIC 9 Esenţial e să nu ne pierdem credinţa

În cadrul evenimentului des- Tudor IORDĂCHESCU: Mul- pre care am relatat în numărul ţumesc tuturora pentru prezen- trecut la rubrica „Profiluri basa- tare. Mă bucur că am avut curajul rabene” au fost lansate încă două de a face o asemenea carte şi volume: „Hagi Curda (Camâşov- sunt mândru că e prima în ţinu- ca). Un sat românesc din Basara- tul nostru. Este o carte pur româ- bia istorică” de Tudor Iordăches- nească. E un adevăr care nicăieri cu şi „Românii din Bugeac pe cale nu este fixat şi m-aş bucura mult de dispariţie. O călătorie prin dacă o să vă placă. Am început să satele româneşti din sudul Ucrai- lucrez la această carte după ce nei” de George Damian şi Cătălin am ieşit la pensie. Mulţumesc din Vărzaru. În continuare, pentru a suflet tuturor celor care mi-au reda atmosfera în care a avut loc ajutat să o editez. Eu nu am pu- evenimentul, vom prezenta spi- terea financiară necesară. M-au cuiri din alocuţiunile celor care susţinut dl Vasile Şoimaru, care a au luat cuvântul. alergat ca un şoim, dl Vadim Ba- cinschi, dl Pavel Tostogan şi mulţi alţii. de alături. Din fericire, sunt şi la de translator. Ne-am întâlnit pes- Petru ŞCHIOPU: Nu ştiu de Bucureşti unii cărora le pasă ce se te tot cu etnici români sau vorbi- unde are dl Şoimaru atâta ener- întâmplă la noi în Basarabia şi la tori de română, chiar dacă erau gie pentru a-şi realiza visele sale sudul Basarabiei, şi la nord, şi în etnici ucraineni sau ruşi. Cu toate frumoase. De asemenea, nu ştiu Serbia, şi în Bulgaria, şi în Mace- că în Bugeac sunt aproximativ de unde are atâta curaj şi atâta donia. Este o carte a unei atitu- 124 000 de vorbitori ai limbii bărbăţie dl Iordăchescu pentru dini. Pentru aceasta merită toată noastre, în această regiune limba a depăşi toate greutăţile ce-i ies lauda, toată admiraţia pentru că română este scoasă din şcoală, în cale. A făcut zeci de drumuri a fi român curajos, a fi român al încetul cu încetul. Astfel, dacă în la Chişinău şi înapoi, fiindcă doar atitudinii la Bucureşti nu mai e la 1944 erau 65 de şcoli cu preda- Vlad POHILĂ, scriitor, ziarist: aici a găsit susţinerea necesară. modă. re în limba română, în 1992 mai Autorul culegerii „Hagi Curda” De aceea şi mă bucur foarte mult Pe de altă parte, această car- existau 22. După încă 19 ani mai este de profesie inginer, însă e că s-a reuşit editarea şi lansarea te, doar răsfoind-o, îţi dai seama funcţionează încă 6. În perspec- foarte pasionat de istoria başti- acestei cărţi. Ştiam că dl Iordă- că e un act de mare curaj. Cei doi tivă, la sfârşitul acestui an, vor nei sale şi se străduieşte să-şi păs- chescu a trecut această carte nu autori s-au pornit într-o călăto- rămânea, probabil, doar 4. Din treze identitatea şi dragostea de numai prin sufletul lui, ci prin fie­ rie plină de riscuri, de pericole punctul de vedere al statisticii, neam în acea zonă a Basarabiei care celulă a lui. Tare a dorit ca ea în sudul Basarabiei. Şi prezintă specialişti cu studii superioare în de sud, cu totul vitregită de soar- să vadă lumina tiparului. Şi iată o lume, un univers halucinant, rândul ucrainenilor sunt 13 %, al tă. Monografia satului nominali- că a reuşit. Cartea care o prezen- kafkian ce păleşte pe lângă ceea bulgarilor – 10%, iar al românilor zat nu este o monografie clasică, tăm astăzi ne demonstrează încă ce se întâmplă în satele populate doar 3%. Aceste date statistice au dar este o carte a satului. Feciorii o dată că familia Iordăchescu şi de români din regiunea Odesa. fost publicate de către deputatul acestei localităţi s-au manifestat este dintr-un neam cu care ne Chiar motto-ul cărţii ne dă im- Ion Popescu de la Kiev. Situaţia în diverse domenii de activitate putem mândri cu toţii. Şi, esenţi- presia acestei lumi halucinante. este, pur şi simplu, dezastruoasă. în fosta URSS, în actuala Ucraină, alul, este să nu ne pierdem cre- Ei trag un semnal la ceea ce se Şi în unele biserici în care ser- foarte mulţi dintre ei s-au aşezat dinţa în valorile noastre creştine întâmplă în această parte a Eu- viciul divin se făcea în limba ro- aici, la noi, şi la Bucureşti. Hagi şi naţionale. Atâta timp cât există ropei în secolul XXI. Se întâmplă mână, pe neaşteptate s-a trecut Curda e un sat pitoresc, e un sat asemenea oameni ca Tudor Ior- ceva de neimaginat şi de neper- la limba rusă. Eu nu sunt împo- frumos, se vede şi după coperta dăchescu, ca fratele dumnealui , mis. Numai faptul acestei sem- triva limbii ruse. Însă în cazul în cărţii. De altminteri, iconografia Vasile Iordăchescu, şi alţi consă- nalări este deja apreciabil. Vreau care 90 % din locuitorii unui sat cărţii e opera lui Vasile Şoimaru teni frumoşi la chip şi la suflet, să transmit dlui George Damian sunt vorbitori de limbă română la adresa căruia s-au spus atâtea mândri de baştina şi de neamul toată admiraţia mea şi, sunt si- şi au beneficiat de slujbă în limba cuvinte bune şi pe merit. Este lor, sper că viitorul ne aparţine. gur, a multora dintre noi. lor maternă, schimbarea această şi opera pictorului din neamul Vlad POHILĂ: După cum George DAMIAN: Mulţu- bruscă n-o pot înţelege. celebrului Zamşa, alias Nadejda am menţionat mai sus, cea de-a mesc pentru cuvintele frumoase În cadrul manifestării au în- Stempovschi. Această carte este doua carte este semnată de doi ce mi le-aţi adresat. Mulţumesc cântat publicul prin prezenţa lor şi un protest împotriva rusificării ziarişti de la Bucureşti. Primul dlui Şoimaru pentru invitaţia făcu- cunoscuţii artişti Ion Paulencu, şi ucrainizării. Cartea îi uneşte dintre ei, George Damian, scrie tă şi dnei directoare Lidia Kulikov- Vasile Iovu, Igor Podgoreanu. Un pe toţi locuitorii satului, de toa- şi la „Timpul” din Chişinău. Scrie ski, care m-a ajutat foarte mult. grup de elevi de la Liceul „Lucian te curentele religioase şi se pre- despre noi şi pentru noi. Uimesc Volumul prezentat este un Blaga” din Tiraspol, precum şi Da- zintă ca un tot unitar. Să sperăm aceste articole, editoriale, pe reportaj extins asupra situaţiei ria Rusu, o copilă de vârstă preşco- că şi datorită acestei monografii mine cel puţin, care am citit tone din satele româneşti din sudul lară, au recitat poezii de Simion localitatea va supravieţui şi va de cărţi. Sunt uluitoare aceste Basarabiei. A fost o călătorie de Plămădeală. Concomitent, au fost rămâne un model de rezistenţă articole prin simţirea de care dă două săptămâni, fiind însoţit de vernisate trei expoziţii: una de car- românească, de cultură, în pri- dovadă autorul. Şi această carte Cătălin Vărzaru, reporter la ziarul te, de profil, şi două de fotografii: mul rând, prin inteligenţă şi prin este la fel rodul unei simţiri, scri- „Ziua” de la Bucureşti. Am vizitat Ai noştri din Kazahstan şi Basara- conştientizarea demnităţii noas- să de doi autori cărora le pasă 22 de sate, am vorbit cu foarte bia istorică (Autor – V. Şoimaru) tre de neam. de conaţionalii lor din preajmă, mulţi oameni. N-am avut nevoie Gheorghe BOLOGAN FUNCŢIONARUL Nr. 8 (357) 10 PUBLIC În lumea ştiinţei şi tehnicii aprilie 2011 10 oameni de ştiinţă puţin cunoscuţi care au schimbat lumea 9. Alessandro Volta 8. Richard Jordan Gatling (1745-1827) (1818-1903)

Mulţi consideră că Ban- creat primul transfer de elec- Gatling a fost un inventator mureau, mai degrabă, de boală jamin Franklin este părintele tricitate, legând un conector american din secolul al XIX-lea, decât din cauza rănilor împuş- electricităţii, dar cercetări re- încărcat pozitiv de unul încăr- care şi-a împrumutat numele cate. Arma Gatling era formată cente indică un alt nume în cat negativ, cărora le-a aplicat invenţiei sale de căpătâi, cea din şase ţevi montate pe o ramă acest sens. În anul 1800, fizici- o descărcare electrică, sau vol- despre care se poate afirma, pe de tip revolver, avea calibrul anul italian Alessandro Volta a taj. Abia în 1831 electricitatea bună dreptate, că a revoluţio- 0,42 şi putea lansa 616 pro- construit pila voltaică, cunos- a devenit viabilă pentru uz nat arta războiului. Este vorba iectile în două minute. Dintre cută mai târziu ca baterie elec- tehnologic. Atunci, Michael Fa- despre arma Gatling, prima mi- acestea, mai mult de jumătate trică, primul dispozitiv capabil raday a creat dinamul electric, tralieră funcţională din istorie. îşi atingeau ţintele. Conflictul să producă un curent electric un precursor al generatoarelor Gatling a inventat arma de foc armat avea să cunoască o revo- stabil. Volta, şi nu Franklin, a de electricitate moderne. Be- rotativă după ce a remarcat că luţie din anul 1865, atunci când descoperit că anumite reacţii cul avea să fie inventat 48 de majoritatea soldaţilor care lup- Armata SUA a achiziţionat piesa chimice pot produce electri- ani mai târziu, de Thomas Alva tau în Războiul de Secesiune şi a început să o folosească. citate. De asemenea, Volta a Edison. 6. Fritz Haber (1868-1934) 7. Joseph Lister (1827-1912)

Haber a fost un chimist a populaţiei din secolul XX. Ha- german a cărui activitate a în- ber şi-a pus talentul şi în slujba crucişat deopotrivă minunile dezvoltării armelor chimice, Considerat părintele medi- ceput să trateze plăgile pacien- şi ororile ştiinţei. Cercetătorul precum iperita, folosită de ger- cinei antiseptice, chirurgul bri- ţilor săi cu această substanţă şi şi-a împrumutat numele unui mani în Primul Război Mondial tanic Joseph Lister a descoperit îşi forţa echipa de chirurgi să-şi proces industrial de sinteză a ca STL (substanţă toxică de lup- soluţia la problema infectării spele mâinile şi instrumentele amoniacului, componentă im- tă). Haber este considerat de rănilor, care se făcea vinovată medicale cu fenol. Luând aces- portantă folosită în fertilizările unii părintele războiului chimic de 50% dintre decesele pacien- te măsuri, medicul englez a agricole moderne. Contribuţia şi tot el a ajutat la obţinerea ga- ţilor săi, victime ale amputări- stârnit o revoluţie în materie de sa a determinat producţia in- zului Cyclon B, pe bază de cia- lor, pe când lucra în Infirmeria curăţenie spitalicească şi a con- tensivă de hrană ce caracteri- nură, folosit de nazişti în cadrul Regală din Glasgow: fenolul, tribuit la salvarea a mii de vieţi zează lumea de astăzi şi care a unora dintre marile atrocităţi sau acidul carbolic. Lister a în- în toată lumea. făcut posibilă creşterea masivă istorice. Nr. 8 (357) FUNCŢIONARUL aprilie 2011 Dura lex, sed lex PUBLIC 11 Funcţionari ai Primăriei Truşeni învinuiţi de Procuratura Anticorupţie în 17 cauze penale Un cetăţean a sesizat re- de procurori în baza sesizării Potrivit procurorilor, acest în proporţii considerabile. cent la telefonul de încredere au stabilit că, în decembrie cetăţean, chipurile reprezen- Pe marginea acestui caz al Procuraturii Anticorupţie 2010 - februarie 2011, secre- ta, prin procură, interesele al- Procuratura Anticorupţie a despre depăşirea atribuţiilor tarul consiliului împreună cu tor persoane, iar ulterior, deşi pornit 17 cauze penale pen- de serviciu de către unii func- inginerul cadastral al Primăriei titlurile erau false, a încercat tru depăşirea atribuţiilor de ţionari ai Primăriei Truşeni. Truşeni au eliberat pe numele să le înregistreze la Oficiul Ca- serviciu de către funcţionarii Potrivit declarantului, unui locuitor al comunei 17 dastral. Primăriei Truşeni şi copartici- funcţionarii ar fi falsificat mai titluri de autentificare a drep- Cei trei sunt bănuiţi de paţia la această infracţiune a multe titluri de autentificare a tului deţinătorului de teren cu procurori că, prin aceste acţi- cetăţeanului. Concomitent, dreptului deţinătorului de te- numere cadastrale – toate cu uni, au prejudiciat interesele şi procurorii au iniţiat şi cereri de ren din extravilanul comunei. semnătură falsificată a prima- bugetul organelor administra- chemare în judecată privind Investigaţiile demarate rului. ţiei publice locale ale comunei anularea titlurilor falsificate. Urmărire penală la Societatea Comercială “Plugarul” SRL Procuratura mun. Chişi- garul” SRL în care au investit SRL şi-a asumat obligaţia să euro, însă factorii de decizie ai nău a declanşat o cauză pe- mijloace financiare în baza construiască un bloc locativ SC “Plugarul” SRL nu au efec- nală pe numele factorilor de contractelor de investire. cu obiective de menire soci- tuat careva lucrări de finisare decizie ai Societăţii Comer- În cadrul controalelor ală şi comercială la parter pe a construcţiei, dobîndind, ciale “Plugarul” SRL pe faptul efectuate de Procuratura str. Ciuflea, l, mun. Chişinău, astfel, ilicit, prin înşelăciune escrocheriei, săvîrşite în pro- mun. Chişinău s-a stabilit că care urma să fie dat în exploa- şi abuz de încredere, mijloace porţii deosebit de mari. în perioada anilor 2008 - 2009 tare pînă la sfîrşitul anului băneşti, căuzîndu-le daune în Temei pentru pornirea între Societatea Comercială 2009 - începutul anului 2010 proporţii deosebit de mari. procesului penal a servit plîn- “Plugarul” SRL, în persoana şi în care persoanele indicate Urmărirea penală conti- gerea depusă la Procuraură directorului Plugaru Ion şi urmau să primească aparta- nuă, actualmente, de către de către un grup de cetăţeni 8 cetăţeni au fost încheiate mente conform contractelor procurori fiind dispusă revizia care reclamă neexecutarea contracte de investire privind de investire indicate. financiar-contabilă în cadrul obligaţiunilor de construcţie construcţia spaţiilor locative. Pentru executarea obliga- agentului economic respectiv. a spaţiului locativ de către În baza contractelor, Soci- ţiunilor contractuale, persoa- Serviciul de presă al Societatea Comercială “Plu- etatea Comercială “Plugarul” nele au achitat în total 363 mii Procuraturii Generale CCCEC: Prevenim corupţia prin artă - mobilizare la spectacolul “Mitică-i omul nostru”

Piesa Mihaelei Perciun Drogurile, protecţionis- Chiar dacă se spune că «Mitică-i omul nostru», în re- mul, corupţia, traficul de influ- în interiorul unui sistem lu- gia Alinei Ţurcan, a adunat la enţă, şantajul - sunt viciile unei crurile nu pot fi niciodată cu 18 aprilie întreg cabinetul de societăţi în tranziţie, temă care adevărat cunoscute şi înţele- miniştri, în frunte cu premi- trece ca un laitmotiv prin tot se, actorii în această seară au erul , Centrul anti- “corpul” acestei piese. demonstrat că ştiu problema, corupţie, ONG-uri, presă etc. Prezent la spectacol, direc- iar nouă nu ne ramîne decît, pentru a aborda problemele torul CCCEC Viorel Chetraru a prin eforturi comune, să o li- unei societăţi vicioase şi ale declarat că ceea ce s-a produs chidăm.” unui sistem putred. în această scenă este rodul Spectacolul a fost susţinut Această dramă este, de unei munci în echipă care si-a de Centrul pentru Comba- fapt, expresia unei realităţi atins obiectivul - sensibiliza- terea Crimelor Economice şi pe care a trăit-o societatea rea populaţiei prin artă. Corupţiei, Ministerele Afaceri- noastră pînă nu demult. Sunt “Centrul nu a putut sta de şi prin forţă de convingere. lor Interne, Culturii, Educaţiei, subiecte, abordate foarte dur, o parte atunci cînd a venit Cu siguranta, “studiul de caz” Tineretului şi Sportului, Uniu- dar care reflectă calea dificilă vorba că oamenii de cultură montat pe această scenă, ex- nea teatrală şi Transparency parcursă de noi de la nihilis- vor să contribuie la preveni- primă emoţii, iar uneori emo- International. mul juridic la edificarea statu- rea şi combaterea unui feno- ţiile pot da rezultate, a opinat Serviciul de presă lui de drept. men, deloc simplu, prin artă Chetraru. al CCCEC FUNCŢIONARUL Nr. 8 (357) 12 PUBLIC Divertis aprilie 2011 Dicţionar explicativ al Uniunii Europene

Arhitectura europeană cu scopul de a liberaliza schim- privată, folosind date personale ţia acestei instituţii prevede că Sintagmă referitoare la an- burile comerciale dintre statele într-un mod abuziv, persoanele patru dintre avocaţii generali samblul de organizaţii, institu- partenere, dar şi de a fi o alter- fizice pot depune o reclamaţie provin din patru ţări mari ale ţii, tratate şi relaţii tradiţionale nativă economică la Comuni- la Autoritatea Europeană pentru Uniunii Europene: Franţa, Ger- ce formează spaţiul european tatea Economică Europeană. Protecţia Datelor, aceasta ur- mania, Italia şi Marea Britanie. în cadrul căruia membrii conlu- Ulterior au mai aderat Finlanda, mând să îşi exprime poziţia într- Mandatul avocaţilor generali crează în probleme de interes Islanda şi Liechtenstein. Odată un răspuns şi, dacă este cazul, să este de şase ani şi poate fi reîn- comun. Actuala arhitectură a cu extinderea Comunităţii Euro- indice măsurile de luat în vede- noit, iar la fiecare trei ani are loc fost stabilită prin Tratatul pri- pene şi a Uniunii Europene, mai rea remedierii situaţiei respecti- o reînnoire parţială a avocaţilor vind Uniunea Europeană, fiind multe ţări au părăsit organiza- ve. Autoritatea poate cere insti- generali (patru dintre ei). Preşe- constituită din trei piloni: Co- ţia, în prezent membrii săi fiind tuţiei sau organismului în cauză dintele se alege prin majoritatea munitatea Europeană (primul), doar Elveţia, Islanda, Liechten- corectarea, blocarea, ştergerea absolută, dintre Judecători, man- Politica Externă şi de Securita- stein şi Norvegia. Începând din sau distrugerea datelor persona- datul fiind de trei ani. Numărul te Comună (al doilea), precum anii ’70, AELS a încheiat o serie le despre reclamant care au fost lor a fost iniţial de doi, crescând şi colaborarea în domeniile de acorduri cu Comunitatea Eu- prelucrate necorespunzător. pe măsura aderării a noi state. justiţiei şi afacerilor interne ropeană, iar din 1994, împreună În cazul în care nu sunt de În ceea ce priveşte obligaţiile (al treilea). Dacă problematica cu UE, dar fără Elveţia, formează acord cu decizia Autorităţii, membrilor Curţii de Justiţie a Co- primului pilon este explicit co- Spaţiul Economic European. reclamanţii pot face recurs la munităţilor Europene, ei trebuie munitară, cele aferente piloni- Curtea de Justiţie. să-şi exercite funcţiile cu conşti- lor al doilea şi al treilea sunt şi inciozitate şi imparţialitate, să ele într-o oarecare măsură de Avocat general păstreze secretul deliberărilor, competenţă comunitară (Con- Membru al Curţii de Justiţie să fie oneşti şi discreţi în timpul siliul European, Consiliul de a Comunităţii Europene, numi- şi după finalizarea mandatului. Miniştri, Comisia, Parlamentul tă de comun acord de guver- Membrii Curţii de Justiţie a Co- European etc.), însă cu aplica- nele ţărilor membre ale Uniunii munităţilor Europene nu pot in- rea procedurilor interguver- Europene, conform articolului terveni într-o speţă în care s-au namentale. Altfel spus, dacă 226 TCE (articolul 167 CEE). pronunţat anterior sau pot să se în primul caz metoda este cea Autoritatea Europeană pen- Avocatul general asistă Curtea abţină, în anumite cazuri, dar şi comunitară, în al doilea e cea a tru Protecţia Datelor (AEPD) în îndeplinirea misiunii sale, să fie recuzaţi de părţile aflate în cooperării. În ceea ce priveşte A fost instaurată în 2001, prezentând concluzii motivate litigiu. Putem conchide că Sta- pilonul al treilea, treptat a avut pentru a asigura respectarea de asupra cazurilor supuse spre tutul judecătorilor şi avocaţilor loc comunitarizarea sa, ceea ce către instituţiile şi organismele rezolvare. Există opt avocaţi ge- generali conţine o serie de drep- nu s-a petrecut şi cu PESC. Uniunii Europene a dreptului nerali, aleşi dintre personalităţi, turi şi obligaţii menite să asigure persoanelor fizice la viaţă - pri care oferă garanţii totale de in- independenţa şi imparţialita- Asociaţia Europeană a vată în procesul de prelucrare dependenţă şi îndeplinesc con- tea. Toate acestea se regăsesc Liberului Schimb (AELS; EFTA) a datelor cu caracter personal. diţiile cerute prin exercitarea în în Protocoalele privind Statutul Organizaţie economică Aceasta are rolul de a asigura ţările din care provin a celor mai Curţii de Justiţie a Comunităţilor având sediul la Geneva, înfiin- respectarea dreptului la intimi- înalte responsabilităţi juridice Europene, anexate la Tratatele ţată în 1960 de Austria, Dane- tate. În măsura în care au con- sau care sunt jurisconsulţi ce constitutive ale Comunităţilor marca, Elveţia, Marea Britanie, statat că o instituţie sau un or- posedă notorietate din punctul Europene şi în Regulamentele Norvegia, Portugalia şi Suedia, ganism UE a atentat la viaţa lor de vedere al competiţiei. Tradi- de Procedură ale CJCE.

Abonarea 2011 Continuă abonarea pentru anul 2011 la revista ştiinţifico-metodică trimestrială“ADMINISTRAREA PUBLICĂ” şi la ziarul “FUNCŢIONARUL PUBLIC”, publicaţii ale Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Revista “Administrarea Publică” apare trimestrial. Ziarul “Funcţionarul public” apare de 2 ori pe lună. Costul unui abonament: Costul unui abonament: 3 luni - 41 lei 30 bani; 6 luni - 82 lei 60 bani. 3 luni - 37 lei 80 bani; 6 luni - 75 lei 60 bani.

CHIPA DRESA E-mail: [email protected] EREDACŢIONALĂ: ANOASTRĂ: E-mail: [email protected] Mihai MANEA - şef secţie Mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100. CONTACTE: Gheorghe BOLOGAN - specialist principal Ziarul apare de două ori pe lună. Indice 67919. Valentin ŞCAREVNEA - designer Coli de tipar 1,5. Tiraj: 400. Elena BALMUŞ - specialist coordonator Dat la tipar 28.04.2011 Tel: 28-40-78 Tatiana MUNTEAN - stagiară “Funcţionarul Public” - supliment la revista “Administrarea Publică” - publicaţie a Diana VASILOS - stagiară Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova