OCTOMBRIE 2012 Ședința Din Ziua De 26 Octombrie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a V-a ORDINARĂ – OCTOMBRIE 2012 Ședința din ziua de 26 octombrie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2212 din 5 octombrie 2012 pentru modificarea și completarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996 (art.4, 13, 102). 4. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1946 din 5 septembrie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privatizării fondului de locuințe – art.22; Codul fiscal – art.5, 8, 163; Legea condominiului în fondul locativ – art.17; ș.a.). 5. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 1272 din 11 iunie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane – art.2, 8, 10 ș.a.; Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova – art.31, 421, 68, 69; ș.a.) 6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1351 din 18 iunie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi – art.10; Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar – art.55; ș.a.). 7. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1007 din 16 mai 2012 pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind activitatea de audit – art.6; Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative – art.XXIX). 8. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1260 din 11 iunie 2012 pentru modificarea și completarea Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr.48-XVIII din 29 octombrie 2009 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului (art.1). 9. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1010 din 16 mai 2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Ședința începe la ora 10.20. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră. Secretariatul, Rog să anunțați prezența în sală.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 96 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Gagauz Miron, Gorilă Anatolie, Ivanov Violeta, Petrenco Grigore, Vlah Irina – la cerere.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Stimați colegi, Constat caracterul deliberativ al ședinței de astăzi. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Reamintesc, stimați colegi, astăzi sîntem în ziua de vineri și lucrăm conform agendei adoptate anterior. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu – Fracțiunea PCRM: Domnule Președinte, Ieri, noi nu am avut posibilitatea de a dezbate propunerile Fracțiunii Partidului Comuniștilor, nici nu am avut posibilitatea să participăm la vot, asta este democrație parlamentară la noi. Noi, cu titlu de excepție, dumneavoastră aveți așa drept, domnule Președinte, vrem să reiterăm solicitarea noastră, dacă nu pentru astăzi, atunci pentru săptămîna viitoare rugăm să fie inclusă în ordinea de zi propunerea de a desfășura audieri parlamentare a Procurorului General al Republicii Moldova și a conducerii Parlamentului în toate problemele menționate, începînd cu desfășurarea anchetei în legătură cu evenimentele din 7 aprilie. Noi foarte mult am dori să aflăm adevărul: cine sînt adevărații organizatori ai tentativei de lovitură de stat din anul 2009. Și, de asemenea, am vrea să aflăm foarte multe întrebări privind alte aspecte foarte importante pentru Republica Moldova. Deoarece se creează impresia că s-a uitat de tot ce se întîmplă la noi în țară, începînd cu rata criminalității și terminînd cu toate celelalte fărădelegi. De aceea, insistăm ca, pentru săptămîna viitoare, în ordinea de zi, nu la rubrica „Întrebări – răspunsuri”, dar chiar să avem în ordinea de zi astfel de audieri parlamentare: a Procurorului General, a conducerii Parlamentului și a Alianței de guvernare. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Eu vreau să atrag atenția asupra unui lucru și domnului Sîrbu, și tuturor deputaților: potrivit legislației, nici un deputat nu poate să audieze alt deputat și dumneavoastră știți prea bine acest lucru. Rog să vă țineți cu strictețe de buchea legii. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Înainte de a înainta propunerea, domnule Președinte, noi, în contextul la ceea ce a declarat și a solicitat deputatul Sîrbu, nu vrem să audiem sau să ascultăm deputații, sensul este de a asculta patronii politici ai autorităților care trebuie să îndeplinească legea, conform acordului politici de constituire a Alianței de guvernare. Or, noi cunoaștem că fiecare partid, Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat și Liberal, are domeniul pe care îl patronează. Asta-i concretizare. Acum privitor la ordinea de zi, în contextul la ceea ce-a fost declarat de la microfonul nr.3. Noi, în calitate de partid de opoziție – Partidul Comuniștilor, solicităm, la discreția Alianței de guvernare, pentru joia viitoare sau pentru vinerea viitoare, dar nu mai tîrziu, să fie organizate audieri parlamentare publice atît a Procurorului General, cît și a altor autorități publice, care se află în subordinea Parlamentului, sînt mai mult de zece la număr, și am menționat ieri și Serviciul de Informații și Securitate, și Agenția Antimonopol, și Consiliul Audiovizualului, și Agenția de Reglementare în Domeniul Energeticii și multe alte autorități, care, pe parcursul a trei ani de zile, nu au prezentat raportul public, așa cum prevede Regulamentul Parlamentului și alte acte normative, în baza cărora funcționează. Noi înțelegem că deja e tîrziu, pentru că e prevăzut anual prezentarea acestor rapoarte. Dar totuși insistăm, fără punerea la vot, să fie stabilită ziua de joia viitoare sau vinerea viitoare, audierea autorităților publice. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Din nou o remarcă în conformitate cu legea. Cum vă închipuiți dumneavoastră să fie stabilit fără exercițiul de vot pentru joia viitoare? Stimați colegi, Noi avem prevederi regulamentare și agenda se adoptă în strictă conformitate cu acestea. Rog să nu fie depășit cadrul legal. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Avînd în vedere că ieri s-a votat Hotărîrea nr.1845 privind crearea unei Comisii de anchetă pentru examinarea situației arhivelor Comitetului Securității de Stat al RSSM și avînd în vedere că Fracțiunea Partidului Comuniștilor are o activitate intermitentă, o zi vine și o zi nu vine la Parlament, le solicităm să delege

3 patru persoane în cadrul acestei comisii, ținîndu-se cont de caracterul acesteia, de mandatul acestei comisii. Iar cetățeanul de la microfonul nr.2 nu trebuie s-o facă pe mironosița, a fost în perioada evenimentelor din 7 aprilie șef al SIS-lui și cred că toate întrebările trebuie să le punem dumnealui. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Comisia economie, buget și finanțe. Stimați colegi, Doar vreau să informez plenul Parlamentului că toate instituțiile subordonate Parlamentului, conform procedurilor legale, au prezentat, la datele stabilite de lege, rapoarte în comisiile de specialitate. Legea obligă ca unele din aceste rapoarte, în mod expres, să fie prezentate în plenul Parlamentului, restul comisia decide. Dar toate rapoartele sînt publice, oricine poate avea acces la ele.

Domnul Marian Lupu: Mersi pentru informație. Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea – Fracțiunea PCRM: Referitor la solicitarea invocată de domnul Munteanu. Deci Fracțiunea Partidului Comuniștilor se va aprecia ulterior asupra poziției și va comunica-o plenului Parlamentului. Mai departe. Deci propunem din partea Fracțiunii, reiterăm, de fapt, propunerea de a include în ordinea de zi proiectul de Hotărîre înregistrat cu nr.2109 referitor la abrogarea Hotărîrii Parlamentului nr.191 din 12 iulie 2012, prin care s-au pus interdicții asupra utilizării simbolurilor partidului: a secerii și ciocanului. Și a proiectului de Lege privind modificarea unor acte legislative, înregistrat cu nr.2110, care vizează sancționarea pentru promovarea simbolurilor enunțate anterior.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi … Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule Președinte, O concretizare la propunerea noastră. Legislația prevede rapoarte anuale în Parlament ale acestor autorități. Noi nu înțelegem de ce trei ani de zile, de fapt, noi înțelegem din ce cauză încearcă să fie ascunse de societate aceste rapoarte. De

4 aceea, este obligația Parlamentului să asculte aceste autorități. Legea prevede obligatoriu. Și acum o replică pentru cetățeanul român de la microfonul nr.5. Da, într- adevăr, domnule Valera Munteanu, la 7 aprilie 2009, am condus Serviciul de Informații și Securitate. Dar eu vreau să vă întreb: în noaptea de 7 aprilie 2009 unde ați fost dumneavoastră? Pentru că ați îndemnat și ați chemat copiii, i-ați lăsat și noaptea v-ați ascuns care în casă, care pe la gări, care în beciuri. Aceasta e întrebare foarte ritorică, Valera.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu doresc încă o dată să vă aduc cunoștinței dumneavoastră că sîntem în ședința din ziua de vineri. Și în ziua de vineri nu vă trudiți, nu pierdeți timp și energie cu propuneri de la microfoane, fiindcă avem foarte clar prescrise normele respective, după care norme … ele au fost și confirmate printr-o decizie a Biroului permanent, unde toți împreună, unanim am decis: zilele de joi ale fiecărei săptămîni. Noi am mers chiar mai departe. Fiindcă Regulamentul scrie: prima joi a ciclului bisăptămînal. Noi am mers puțin mai departe și am spus: bine, fie în fiecare joi. Dar vineri avem stabilită ordinea de zi. Pe care motiv, vă rog mult, nu vă consumați timpul dumneavoastră și timpul colegilor la acest subiect. Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Chiorescu – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, În cazul în care vor fi audieri publice săptămîna viitoare, rugăm ca domnul Procuror General să vină în Parlament să ne elucideze răpirea misterioasă, enigmatică a fostului șef al SIS-lui, a domnului Artur Reșetnicov. Unde a fost în perioada ceea? (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnule Sîrbu, Scurt. Fiindcă ați avut deja o ieșire. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: De procedură, domnule Președinte. Dumneavoastră, ca Președinte al Parlamentului, aveți atribuția de bază, conform Regulamentului, de a iniția procedura de demisie a președinților de comisii. Noi avem niște cazuri ieșite din comun și dumneavoastră, ca un manager al acestui Parlament, vă rog să luați atitudine chiar poate începînd cu ședința Biroului permanent. Ieri, a avut loc ședința Comisiei juridice, numiri și imunități, despre care reprezentanții Partidului Comuniștilor au aflat cînd au primit raportul Comisiei juridice, numiri și imunități. Consider un fapt absolut inadmisibil atunci cînd

5 domnul Popa organizează ședințe ale Comisiei juridice, numiri și imunități, nu invită aproape jumătate din membrii comisiei și noi aflăm despre raportul comisiei, aflăm despre desfășurarea ședinței comisiei abia în ședința plenară, nu am fost invitați. Consider că este o încălcare flagrantă a Regulamentului, o încălcare flagrantă și este o încălcare a drepturilor deputaților. De aceea, vă rog frumos, luați atitudine. Dacă domnul Popa nu înțelege, atunci ajutații să înțeleagă că noi, toți deputații, avem drepturi egale și avem drepturi egale să cunoaștem cînd se desfășoară ședințele comisiei și ce se adoptă. De aceea, vă rog frumos să luați atitudine. Dacă nu, să inițiați procedura de demisie a acestui personaj. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Iată, eu am consultat articolul 17 din Regulamentul Parlamentului: nu există nici o atribuție a Președintelui Parlamentului privind nici alegerea, nici revocarea din funcție a președinților de comisii. Pe care motiv, dacă ieșiți la microfoane, stimați colegi, măcar trudiți-vă și vorbiți adevărul, dar nu încercați să manipulați situația. Microfonul nr. 5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Stimate coleg membru al comisiei, Să fiți la lucru. Și dacă erați ieri în ședința în plen, nu părăseați sala, ați fi fost prezent la ședința comisiei. Nu puteți să veniți la ședința comisiei atunci cînd sînteți undeva pe la vînat sau pe la pescuit. Aici stați, în Parlament, și o să fie totul OK. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Ion Butmalai – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Eu, ca să mă înțeleagă toată lumea și onoratul Parlament să cunoască: la noi cel mai mare șef la ziua de astăzi este Constituția. Și mie îmi pare foarte rău, nu susțin cele ce s-au relatat la moment de dumneavoastră, pentru că autoritățile care sînt supuse controlului parlamentar, expres este stipulat în lege cînd Curtea de Conturi trebuie să vină cu raport obligatoriu, cînd Procuratura Generală trebuie să vină în plenul Parlamentului. Și mie îmi pare foarte rău că noi, Legislativul – organul suprem al țării, tratăm legea care și cum dorește. Venim aici și facem din ședințele în plen ale Parlamentului șezători. Este lege și noi trebuie să mergem concret pe lege. Și mie îmi pare foarte rău, noi am insistat să creăm o Comisie specială pentru a audia toate organele de forță, inclusiv Comisia specială, să stabilim

6 situația reală criminogenă în țară. Dumneavoastră folosiți aceste chestiuni. Și vă mai repet încă o dată: mie îmi pare foarte rău de chestiile care se întîmplă în Parlament.

Domnul Marian Lupu: Noi am luat act de părerea de rău a colegului nostru. Domnule Sîrbu, A treia oară. De ajuns. Ce aveți? Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Președinte, Este vorba, iarăși, de procedură. Deoarece, ca replică, dumneavoastră ați spus că nu am dreptate și Regulamentul nu prevede o procedură de demisie prin care să aibă atribuție speakerul Parlamentului. Eu aș vrea să vă dau citire articolului 17 alineatul (3) din Regulament, care prevede că președinții comisiilor permanente pot fi revocați înainte de termen în condițiile articolului 11 alineatul (3). Iar articolul 11 alineatul (3) prevede că vicepreședinții Parlamentului pot fi revocați înainte de termen, la propunerea Președintelui Parlamentului, după consultarea fracțiunilor parlamentare. De aceea, ar fi bine să cunoașteți mai bine Regulamentul Parlamentului. Iar în ceea ce privește domnul Ghimpu. Noi am primit raportul Comisiei juridice, numiri și imunități în privința numirii președintelui Comisiei Naționale de Integritate înainte de ședința Parlamentului. Înseamnă că ședința comisiei a avut loc pînă la ședința Parlamentului și noi nu am fost invitați, și nu după începerea ședinței Parlamentului. De aceea, vă rog frumos să nu mințiți lumea, domnule Ghimpu. Rușine să vă fie.

Domnul Marian Lupu: Vreau să vă menționez că în articolul 11 alineatul (3) este indicat în mod expres consultarea fracțiunilor parlamentare. Președintele Parlamentului nu de sine stătător și nu din capul lui vine cu asemenea propuneri. (Rumoare în sală.) Și dumneavoastră la fel. Am încheiat partea de încălzire. 34 de minute, suficient. Acum ordinea de zi. O parte dintre subiectele incluse original pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, avînd gradul sută la sută de pregătire, au fost examinate și în ședința zilei de ieri, rămîne lista care v-a fost distribuită dumneavoastră, stimați colegi. Și începem, conform ordinii acestora, cu proiectul nr.2212. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Regulamentului Parlamentului. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Onorată asistență, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a examinat proiectul de Lege nr.2212 din 5 octombrie curent, inițiativă legislativă a deputatului în Parlament Valeriu Munteanu, aprobat în primă lectură la data de 12 octombrie, și comunică următoarele. La adresa Comisiei juridice, numiri și imunități au parvenit o serie de amendamente din partea deputaților cu privire la proiectul de lege. Și anume al domnului Tudor Deliu și din partea Partidului Democrat, o serie de amendamente, care au drept scop excluderea sintagmei „de regulă” din textul Legii pentru adoptarea Regulamentului. Dat fiind faptul că, conform normelor de tehnică legislativă, actul legislativ trebuie să conțină reglementări exacte, clare, fără înțelesuri duble, pentru a nu permite interpretări eronate. Amendamentele propuse la proiectul de lege abordat nu au întrunit numărul necesar de voturi în comisie. Prin urmare, în temeiul articolului 22 din Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, comisia nu a luat o decizie referitoare la acest proiect, rămînînd această problemă pe seama plenului Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Lectura a doua. Propunerile neacceptate, dacă cineva insistă. Domnule Deliu, Să înțeleg că veniți la microfon sau stați, pur și simplu, în zonă. Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte, Deci unul dintre amendamentele adresate în comisie era confuzia care se referea la articolele 13 și 14. Deci la punctul 2 din proiect se specifică că, la articolul 13 alineatul (1) litera a), sintagma … nu, cer scuze. La articolul 13 alineatul (1), litera k) se completează, după cuvintele „funcționarii publici” cu cuvintele „și personalul.” Dacă ne uităm atent în articolul 13 litera k) nu există sintagma „funcționarii publici.” Acesta se referă la articolul 14 litera k) „funcționarii publici.” Deci e o încurcătură. Cu atît mai mult, deci articolul 14 stabilește atribuțiile Președintelui Parlamentului. Dacă ținem cont de propunerile din Regulament reiese că în atribuțiile Președintelui Parlamentului, dacă, încă o dată zic, modificăm litera k), punem în atribuțiile Președintelui Parlamentului și angajarea personalului din Secretariatul Parlamentului.

Vreau să vă aduc aminte că în articolul 141, alineatul (4) aceasta este pusă pe seama Secretarului general, citesc: „În exercitarea atribuțiilor, Secretarul general este responsabil de asigurarea bunei activități a organelor de lucru ale Parlamentului, angajează și eliberează din funcții personalul Secretariatului Parlamentului.” Eu nu cred că Președintele Parlamentului ar avea și prerogativa de angajare a sudorilor, servitorilor, măturătorilor ș.a.m.d. Cred că aceasta trebuie să rămînă o atribuție a Secretarului general al Parlamentului și nicidecum să nu fie inclusă la litera k) în articolul 14, și nu 13. Aș vrea să știu care este poziția. Deoarece, într-adevăr, în comisie nu a fost luată o decizie.

Domnul Victor Popa: Corect, este modificarea articolului 141. Pentru că Secretarul general nu este persoană juridică, conform Codului muncii duce responsabilitate pentru angajarea tuturor: și a funcționarilor, și a angajaților. Deci cel care este învestit de a conduce întreprinderea, care este persoană juridică și care poartă responsabilitate. Deci noi considerăm că la articolul 14 este corect: și funcționarii publici, și personalul, deci, pînă la urmă, Președintele Parlamentului este responsabil.

Domnul Tudor Deliu: Păi, atunci, reiese că angajarea personalului este și prerogativa Președintelui Parlamentului, și a Secretarului general, iar modificarea articolului …

Domnul Victor Popa: Domnule Deliu, În componența Secretariatului există Secția resurse umane, există Secretarul general, sînt structuri care sînt responsabile de selectare. Pînă la urmă, Președintele emite ordinul, dispoziția prin care este angajat … doar atît.

Domnul Tudor Deliu: Domnule Popa, Eu înțeleg destul de bine, dar noi, încă o dată zic, făcînd modificare la articolul 14, și nu la 13, lit.k), noi dublăm această competență. Ii dăm competență și Președintelui Parlamentului de a angaja servitoarele, după ideea dumneavoastră, și, respectiv, articolul 41 expres prevede că Secretarul general angajează și eliberează din funcție personalul. Atunci...

Domnul Victor Popa: Păi, v-am spus că 141 nu-i corect, domnule Deliu.

Domnul Tudor Deliu: Păi, în cazul de față, trebuia de făcut, trebuia de venit și cu modificări la 141. Nu putem să lăsăm în aceeași Lege două organe cu aceeași competență. De aceea, zic, aici este un confuz. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Să vedem la ce ajungem.

Domnul Tudor Deliu: Cu atît mai mult, cer scuze, domnule Președinte, după cîte cunoaștem se lucrează asupra variantei noului Regulament și eu cred că nu trebuie să ne grăbim de a face această modificare. Deoarece, în timpul cel mai apropiat, modificările vor fi făcute în noul Regulament. Eu nu cred că trebuie să ne grăbim. De aceea, eu propun, ca din proiectul de Lege articolul... punctul (3), ceea ce se referă la articolul 13, dar încă o dată zic, el trebuie să fie articolul 14, să fie omis acest punct din proiect. Și vreau să aflu părerea dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: La același subiect. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: În calitate de autor, în situația în care există mai multe păreri vizavi de punctul (3) din proiectul de Lege, noi acceptăm ca acesta să fie omis, ca să putem vota proiectul în formula care rămîne. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Deci și autorul acceptă această propunere: punctul (3) să fie omis. Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu: Întrebare. A doua întrebare. Deci propunerea Partidului Democrat de a omite sintagma ”de regulă” din tot textul Regulamentului. Părerea mea e că iarăși este o grabă aici. Și vin cu un argument. Deoarece sintagma ”de regulă” se conține în Regulament în 12 articole. Respectiv, eu vreau să dau citire la două situații, unde mă tem că vom nimeri în timpul apropiat și nu vom putea să ieșim din ele. La articolul 22 alineatul (3), ”deciziile comisiei se adoptă, de regulă, prin vot deschis”. Omiterea sintagmei ”de regulă” expres prevede că deciziile comisiei se adoptă prin vot deschis. Ce facem atunci, cînd, la propunerea unui membru al comisiei, să fie vot închis sau nominal? Legea ne interzice dacă nu este sintagma ”de regulă”. De aceea, eu cred că ne grăbim. Și o alta. Deci la articolul 102 alineatul (1), dar nu mă ascultă nimeni, îmi fac impresia (rumoare în sală), la articolul 2, 102 alineatul (1), ce se referă la regimul de lucru al Parlamentului, citesc: ”Parlamentul își desfășoară activitatea în plen, în comisii și în fracțiuni, de regulă, conform următorului program: ” Și e specificat: luni, marți, miercuri, joi și vineri”.

Acum, omiterea sintagmei ”de regulă” iarăși ne pune într-o situație, că Parlamentul își desfășoară activitatea conform doar următorului program. Și, în cazul de față, am pus o întrebare. Discutam anterior și cu domnul președinte, domnul Popa. Fracțiunile, numaidecît e stabilit că marți, o fracțiune vrea s-o facă miercuri, sau s-o facă joi, după ședința Parlamentului. Pe cînd, prin această obligativitate că doar conform următorului grafic, deci puneți iarăși într-o situație, părerea mea, confuză. Și, de aceea, mă tem că omiterea din tot Regulamentul a sintagmei ”de regulă” poate, în timpul cel mai apropiat, să ne aducă iarăși în situația cu ”de regulă” la formarea fracțiunilor.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Eu v-aș ruga, în acest caz, dacă veniți cu o propunere, unde acest ”de regulă” să rămînă. Dar noi nu putem să lăsăm peste tot ”de regulă”, fiindcă vă spun, altă confuzie sau altă colizie juridică, care se creează, că atunci cînd într-un articol de Lege, atrageți atenția, Lege, este prezent cuvîntul ”de regulă”, trebuie să fie foarte clar stabilite condițiile de excepție, de abatere de la această regulă.

Domnul Tudor Deliu: Absolut ...

Domnul Marian Lupu: Lucru pe care nu-l avem. Și atunci, dacă lăsăm așa, poate fi temei de interpretare cum doriți dumneavoastră. Și atunci buchea Legii este lipsită de eficiență. Eu aș insista, de exemplu, ca ”de regulă”, da, cu. Care sînt articolele? 1, 2, 3, unde dumneavoastră ați vedea ca ”de regulă” să rămînă. Și atunci noi modificăm și spunem: cu excepția articolelor cutare, cutare, cutare.

Domnul Victor Popa: Da. Exact, deja este acest... domnule președinte.

Domnul Tudor Deliu: Absolut sînt de acord cu dumneavoastră, domnule Președinte. Cu părere de rău, nu numai Regulamentul, dar și foarte multe acte legislative sînt pline, să folosesc acest cuvînt, cu sintagma ”de regulă”. Nu știu de unde a venit această modă în legislația Republicii Moldova. De aceea, eu încă o dată spun articolele. Articolul 22 alineatul (3), articolul 102 alineatul (1), care pot mai apoi să trezească unele confuzii, rog ca aici...

Domnul Marian Lupu: Să rămînă.

Domnul Tudor Deliu: ... sintagma ”de regulă” să rămînă.

Domnul Victor Popa: OK. Domnule Președinte, Deci cît privește 22 alineatul (3), bineînțeles, are puțină dreptate domnul Deliu. Deși noi, ședințele trebuie să fie transparente, deschise. Dar dacă se discută unele probleme ce țin de securitatea statului, de securitatea națională, atuncia chiar Constituția ne spune, la articolul 34, că în cazul de față informația poate să fie închisă.

Domnul Tudor Deliu: Aici e procedura de vot, aici.

Domnul Victor Popa: Te rog frumos, domnule Deliu. Eu accept că este posibil să excludem, adică să lăsăm 22 alineatul (3) intact. Cît privește 101, eu nu sînt de acord și i-am explicat și domnului Deliu. Regulamentul stabilește clar că luni, marți, miercuri, noi procedăm în felul următor. Dacă o comisie parlamentară dorește să facă o ședință în altă zi, n-are decît. Dar asta nu poate impiedica regula stabilită. Astăzi noi avem ședință în plen a Parlamentului. Vineri. Deci vineri toți trebuie să se prezinte aici și nici un fel de alte ședințe de fracțiuni...

Domnul Tudor Deliu: Domnule Popa...

Domnul Victor Popa: ...de ce, ș.a.m.d.

Domnul Tudor Deliu: Domnule Popa...

Domnul Victor Popa: Aceasta este regula. Deci noi stabilim regula în care activăm. Dar nu este interzis. Poftim.

Domnul Tudor Deliu: Domnule Popa...

Domnul Victor Popa: După ședința Parlamentului în plen puteți să faceți și fracțiuni, și comisii, și nimeni nu interzice.

Domnul Tudor Deliu: Domnule Popa, În primul rînd, articolul 22 alineatul (3) nu se referă la ședință deschisă sau închisă, ci la procedura de vot.

Domnul Victor Popa: La 22,(3), am spus, rămîne intact.

Domnul Tudor Deliu: Păi, da.

Domnul Victor Popa: N-avem nici o problemă.

Domnul Tudor Deliu: Și aici vreau să mă expun. Eu nu, da, dumneavoastră interpretați acest articol. Dar eu văd ce-i scris în buchea legii, conform următorului... Și vin cu un exemplu. Dacă în Codul contrav... sau în Regulile de circulație e scris că nu poți să treci cu mașina pe roșu, eu pot să interpretez că pot să trec sau să nu trec, fiindcă pentru aceasta nu voi fi pedepsit. Nu. Or, hadeți să-l interpretăm atunci. Printr-un alt act. Dar să... Unul crede într-ul fel, altul – în alt fel. Dar o să ajungem iarăși într-o situație stupidă.

Domnul Victor Popa: Domnule, domnule președinte, Încă o dată explic. Stimați deputați, Dacă acceptăm să lăsăm ”de regulă”, asta ar însemna în felul următor, și deja am avut cazuri de acestea, cînd, miercuri am ședința comisiei și mi se scoală o parte din deputați și-mi spun că ”mă iertați, avem ședința fracțiunii”. Nu o dată s-a întîmplat chestia aceasta. Numai datorită faptului că există acest ”de regulă” aici. Dacă miercuri e ședința fracțiunii, vă rog. Nici un fel de alte activități, în afară de ședințele comisiilor permanente. Iată, domule Deliu, ce înseamnă a exclude cuvîntul ”de regulă” dintr-o sută doi.

Domnul Tudor Deliu: Nu-i aceasta.

Domnul Victor Popa: Nu insistați, vă rog.

Domnul Tudor Deliu: Nu-i aceasta. Organizarea ședințelor fracțiunii este prerogativa fracțiunii, în primul rînd.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu... la acest subiect, să vedem ce spune și autorul. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: În calitate de autor, consider că discuțiile care au loc între domnul Deliu și domnul președinte al comisei Popa, depășesc conceptul proiectului pe care l-am propus eu. De aceea, eu solicit, în calitate de autor, să ne rezumăm la textul pe care l-am propus noi. Spunea și domnul Popa, cunoașteți foarte bine, se lucrează la un nou text al Regulamentului Parlamentului. Avînd în vedere că, iată, această sintagmă ”de regulă”, în alte articole decît în cel pe care l-am indicat eu, trezește anumite discuții, solicit ca aceste discuții să fie lăsate pentru adoptarea Regulamentului și noi să ne limităm doar la articolul 4. Pentru că deschidem cutia Pandorei și cred că putem să continuăm așa pînă diseară. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: De fapt, în toate discuțiile noastre n-a rămas decît un singur subiect discutabil. Cel cu referință la articolul 101, fiindcă toate celelalte articole nu avem opinii diferite. Este aceeași opinie. Poate, în acest caz, eu aș veni cu o propunere de compromis. Din 101 cuvîntul ”de regulă” să dispară din partea generală și să apară, dacă dumneavoastră ați făcut referință, doar la ședințele fracțiunilor, atunci e scris: ziua de marți – (tire) ”de regulă, ședința” sau ”ședințele fracțiunilor, (virgulă) de regulă”.

Domnul Tudor Deliu: Și luni...

Domnul Marian Lupu: Și, în așa mod, noi rezolvăm problema abordată de dumneavoastră, dar, pe de altă parte, închidem orice altă întrebare cu interpretarea eronată a cuvîntului ”de regulă”, ce ziceți?

Domnul Tudor Deliu: Și luni.

Domnul Marian Lupu: Fiindcă nimeni nu pune la îndoială, domnule Tudor, că joi, vineri sînt ședințele plenului.

Domnul Tudor Deliu: Nimeni nu pune la îndoială.

Domnul Marian Lupu: Că luni se lucrează în teritoriu.

Domnul Tudor Deliu: Atunci și luni apare problemă. Zi de audiență. Că, iarăși, nu putem obligativitatea s-o punem prin Lege, că numaidecît. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Iată, vedeți cum? Iată ce stîrnesc cuvintele ”de regulă”.

Domnul Tudor Deliu: Da.

Domnul Marian Lupu: ”De regulă” aceasta înseamnă că nici ședințele plenului Parlamentului nu-s obligatorii joia și vinerea.

Domnul Tudor Deliu: Nu, nu, nu. Nu.

Domnul Marian Lupu: Cum nu?

Domnul Tudor Deliu: Nu, eu sînt de acord cu dumneavoastră că joi și vineri, da, expres ar trebui să fie. (Rîsete în sală.) Dar, de regulă, luni ședințele ...(Rumoare în sală) audiență în teritoriu. La imperativ. Și marți – ședințele fracțiunii. Nu merge. Ce-o să facem atunci cu deputatul X, dacă el nu s-a dus luni în teritoriu, căci noi îl obligăm aici. Îl obligăm.

Domnul Victor Popa: Ce-l obligăm? Să se ducă miercuri, cînd îi ședință de comisie?

Domnul Tudor Deliu: Noi vorbim despre alte lucruri.

Domnul Victor Popa: Păi, da nu vorbim de asta, regula.

Domnul Tudor Deliu: Eu accept propunerea domnului Munteanu.

Domnul Marian Lupu: Nu, vedeți, e o întrebare interesantă. Că, propunerea a fost făcută de PDM. Autorul s-a expus, deci ceilalți nu prea au atribuție, nu au treabă cu aceste propuneri.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte...

Domnul Marian Lupu: Dar ce facem, domnule Popa?

Domnul Victor Popa: Avînd în vedere că 22,(3), ca autori, deci, Partidul Democrat, care a venit cu această idee, se acceptă. Celelalte, deci comisia le-a acceptat. Dar acum, în plenul Parlamentului, noi excludem, adică lăsăm intact 22,(3). Restul... Deci acum 102,(1). Dar...

Domnul Marian Lupu: Atunci ca model de compromis, domnule președinte al comisiei. Ca să nu... Fiindcă avem opinii diferite. Pentru moment să acceptăm că la 22,(3), și la 101...

Domnul Victor Popa: 102,(1).

Domnul Marian Lupu: Sau 102,(1)? Aici să lăsăm intactă toată treaba, fiindcă aici avem discuții.

Domnul Victor Popa: OK.

Domnul Marian Lupu: Dar în tot restul ...

Domnul Victor Popa: De a se exclude.

Domnul Marian Lupu: ...articolelor să dispară acest ”de regulă”. De acord așa?

Domnul Victor Popa: Da.

Domnul Marian Lupu: Toată lumea-i de acord.

Domnul Victor Popa: De acord. La vot asta.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Cine este pentru această propunere rog să voteze. Majoritatea. Propunerea a fost acceptată. Domnule președinte al comisiei, vă mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil și a rezultatului votului pe marginea propunerii, pe care am discutat-o în plenul Parlamentului, supun votului dumneavoastră adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.2212. Cine este pentru rog să voteze. Stimați colegi numărători, Rog rezultatele votului în lectura a doua.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Sectorul nr.1?

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 s-a abținut.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.1 – 0. 54 de voturi pro. Împotrivă? 0 voturi. Proiectul de Lege nr.2212 este adoptat în lectura a doua. Proiectul de Lege nr. 1946 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia. Domnule Ioniță.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.1946, care vine cu modificarea unor acte legislative. Reamintesc plenului Parlamentului că această Lege prevede simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor. Și, în mod special, nu va mai fi necesar ca un agent economic, sau orice cetățean,

17 să ofere unei instituții publice documente și certificate eliberate de alte instituții publice. Pe parcursul examinării acestui proiect de Lege, au parvenit careva propuneri. Toate ele sînt în raportul comisiei. În temeiul celor expuse mai sus, avînd avizele comisiilor Parlamentului, Comisia economie, buget și finanțe propune Parlamentului proiectul de lege spre adoptare în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri decît cele din raportul comisiei nu sînt. Domnule președinte al comisiei, Mulțumesc. Stimați colegi, Supun votului dumneavoastră adoptarea în a doua lectură a proiectului nr.1946. Cine este pentru rog să voteze. Stimați colegi numărători, Lectura a doua.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr. – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.3 – 30.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.2 – 29.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 59 de voturi pro. Împotrivă ? 0 voturi. Proiectul de Lege nr.1946 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege nr.1272 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Alexandru Stoianoglo – Fracțiunea PDM: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative și relatează următoarele: proiectul de lege operează modificări în Legea nr.241 privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, Legea nr.200 privind regimul străinilor în Republica Moldova, precum și Legea taxei de stat. Prezentul proiect oferă protecție persoanelor, calificate ca fiind victime ale traficului de ființe umane, prin eliberarea permisului de ședere provizoriu. Promovarea proiectului este motivată și prin necesitatea armonizării cadrului normativ național cu reglementările europene în domeniu. Obiecțiile și propunerile de modificare, expuse de comisia permanentă, Direcția generală juridică a Secretariatului, la fel, și de deputați în Parlament, sînt expuse în sinteza amendamentelor, parte componentă a prezentului raport. În contextul celor relatate, comisia propune proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative spre aprobare în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Alte propuneri? Nu sînt. Mulțumesc. În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră adoptarea proiectului nr.1272 în a doua lectură. Cine e pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 – 0. Sectorul nr.3 – 30. Sectorul nr.2 – 31.

Domnul Marian Lupu: 61 de voturi pro. Împotrivă? 0 voturi. Proiectul de Lege nr.1272 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege nr.1351 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Guvernul.

Domnul Victor Barbăneagră – viceministru al finanțelor: Stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Prezentul proiect de Lege este elaborat în scopul aducerii prevederilor unor legi în concordanță cu modificările operate în Legea nr.267 din 23 decembrie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. La articolul 13 alineatul (2) din Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr.847, denumirea serviciului ”Control financiar și revizie” fiind

19 modificată în ”Inspecție financiară”, denumire corespunzătoare organului abilitat cu funcții de efectuare a inspectărilor financiare conform cerințelor actuale și celor mai bune practici europene. În acest context, este evidentă necesitatea operării modificărilor în cadrul legal, ce reglementează domeniile de activitate supuse inspectării, și aducerea în concordanță cu Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar a următoarelor acte normative: Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi; Legea privind finanțele publice locale; Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar; Codul contravențional al Republicii Moldova; Legea cu privire la comerțul interior. Stimați deputați, Rog susținerea dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Întrebări? Nu sînt.

Domnul Victor Barbăneagră: Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.1351. Acest proiect vine să aducă în concordanță acte legislative, legate de modificarea anterioară a legislației, prin care s-a modificat denumirea acestui departament. Totodată, comisia menționează, în raportul său, că urmează a fi efectuate modificări și în alte legi, cum ar fi Legea privind controlul de stat, Legea privind… și sînt date articolele. Comisia a susținut conceptual acest proiect de lege și, dacă nu există obiecții, comisia propune Parlamentului acest proiect de lege să fie votat în primă lectură și în a doua lectură, deoarece toate modificările au fost operate și sînt în raport.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie? Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti – Fracțiunea PCRM: Domnule Ioniță, Din cîte cunosc eu, noi am votat o lege prin care a fost abrogată Legea nr.847 privind sistemul bugetar și procesul bugetar.

Domnul Veaceslav Ioniță: Noi nu am votat astfel de lege. Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar este în vigoare. Noi avem pe rol în Parlament o Lege care se va numi responsabilitatea bugetară, care cred că, într-un viitor apropiat, va fi votată, iar ceea ce vorbim noi acum este de o Inspecție financiară care se va regăsi și în noua lege.

Doamna Oxana Domenti: Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar este abrogată din 1 ianuarie anul viitor.

Domnul Veaceslav Ioniță: Ea cred că a fost alta. Noi vorbim despre faptul că în prezent noi avem… (Rumoare în sală.) Avem… Ceva acolo s-a…

Domnul Marian Lupu: Da, alte întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Sau era întrebare? Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug – Fracțiunea PL: Domnule președinte al comisiei, Solicităm totuși doar în primă lectură să votăm astăzi. Mai avem neclarificate anumite momente.

Domnul Marian Lupu: Bine. Fracțiunea și-a expus poziția. Mulțumesc. Stimați colegi, În aceste condiții, voi supune votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1351. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat în primă lectură. Dacă sînt și dacă vor mai fi alte propuneri, eu vă rog foarte rapid, în viteză, ca să putem să avansăm în lectura a doua. Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative. Proiectul nr.1007, inițiativa unui grup de deputați. Domnule Pleșca, Vă rog.

Domnul Nae-Simion Pleșca – Fracțiunea PLDM: Domnule Președinte, Stimați colegi, Se propune domniilor voastre modificarea articolului 6 din Legea privind activitatea de audit, activitatea societăților de audit, fiind limitată la un număr

21 restrîns de servicii pe care au dreptul să le desfășoare societățile de audit, auditorii întreprinzători individuali. Prin urmare, se propune de a acorda dreptul societăților de audit, auditorilor întreprinzători individuali de a desfășura activitate de evaluare a patrimoniului. De asemenea, prin Legea nr.267 din 23 decembrie 2011 și prin intrarea în vigoare la 16 martie… 13 iulie 2012, și anume se restricționează că auditorul poate desfășura activitate de audit în calitate de auditor întreprinzător individual sau salariat a unei societăți de audit, ori al unui auditor întreprinzător individual. Astfel, se restricționează posibilitatea de angajare a cetățeanului și, conform Constituției Republicii Moldova și Codului muncii, nimeni nu poate, pe durata vieții sale, să fie obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă. Avizele comisiilor sînt, de aceea, se propune în atenția plenului spre aprobare în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Cine a fost primul? Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea: Stimate domnule autor, La articolul 2 dumneavoastră propuneți a abroga o normă existentă, așa? Care-i deosebirea dintre situația actuală și ceea ce va fi ulterior?

Domnul Nae-Simion Pleșca: Vorbiți de Legea nr.267 din 23 decembrie?

Domnul Igor Vremea: Eu mă refer la ceea ce urmează a fi abrogat din această lege.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Urmează a fi abrogat punctul 6 care restricționează societăților de audit să presteze servicii de audit și servicii de evaluare. Astfel sînt restricționați acei care au certificate cu drept de evaluare și în condițiile în care sînt angajați la o societate pe acțiuni, societatea poate obține licență și să presteze serviciile respective.

Domnul Igor Vremea: Deci dumneavoastră propuneți a exclude următoarea normă, citez: auditorul poate desfășura activitate de audit în calitate de auditor întreprinzător individual sau salariat al unei societăți de audit, ori al unui auditor întreprinzător individual. Ce o să deosebească ceea ce este acum și ceea ce va urma? Eu nu mă refer la ceea ce dați dumneavoastră competență suplimentară.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Ceea ce va urma.

Domnul Igor Vremea: De evaluare.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Domnule deputat Vremea, Ceea ce va urma îi va oferi posibilitatea de a presta servicii și în cumul.

Domnul Igor Vremea: Dumneavoastră înțelegeți că această normă a fost inclusă prin Legea din 23 decembrie 2011. A intrat în vigoare la 13 iulie anul curent, facem calculele, sînt 3 luni. Am impus o regulă. Atunci ne-ați convins că așa trebuie. Ați impus o regulă, în 3 luni nu știu ce nu vă place și modificați înapoi. Ori lucrează legea, ori nu lucrează. Ori trebuia să fie atunci modificată ori nu trebuia. Eu de aceea și vreau să înțeleg, care-i deosebirea între ceea ce este acum? Căci numai i-am impus pe auditori să meargă pe o cale, 3 luni, și îi schimbăm înapoi. Pe altă cale îi reorientăm.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Stimate coleg Igor Vremea, Posibilitatea de îmbunătățire a actului legislativ, a legii, calității legii este la nesfîrșit. De aceea, împreună cu domnia voastră, în lectura a doua, dacă vreți să propuneri ceva, aveți…

Domnul Igor Vremea: Domnule autor, Eu, pur și simplu, vreau să înțeleg de ce acum îi dăm voie ca…

Domnul Marian Lupu: Bine. Domnule Vremea.

Domnul Igor Vremea: Ca auditorul.

Domnul Marian Lupu: Nu repetați…

Domnul Igor Vremea: …să-și desfășoare.

Domnul Marian Lupu: Nu repetați. Nu repetați.

Domnul Igor Vremea: Nu, eu vreau să înțeleg aici: de ce acum el are dreptul să-și desfășoare activitatea în calitate de întreprinzător individual ca auditor, dar, ulterior, el va avea loc, va avea posibilitatea doar în calitate de angajat al unei societăți sau al unui... Adică eu, dacă-s întreprinzător individual, auditor întreprinzător individual, eu trebuie încă și să mă angajez pe mine însumi.

Domnul Marian Lupu: Bine. Eu am înțeles.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Păstrați, păstrați dreptul de prestare a serviciilor cu posibilitatea angajaților să ofere aceste servicii și la un alt întreprinzător individual.

Domnul Igor Vremea. Păi, așa.

Domnul Marian Lupu: Domnule…

Domnul Igor Vremea: Dar cum…

Domnul Marian Lupu: Să conectăm. Domnule Vremea, O clipă. O clipă, mai puține emoții. Din partea grupului de autori. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu – Fracțiunea PLDM: Domnule Vremea, Ideea de bază este ca acei care prestează servicii de audit să le poată presta atît ca și întreprinzători individuali, să nu fie doar sau… dar să poată și prin cumul să lucreze la mai multe societăți, așa cum sînt inginerii, arhitecții, avocații. Acestea sînt profesii sau liberi profesioniști care să poată presta servicii conform Codului muncii.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea: Dar de unde ați luat că auditorul este profesie liberă? Unde-i scris? La avocatură?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu: Dumneavoastră trebuie să verificați nomenclatorul serviciului, pentru că este un domeniu de activitate profesională și la fel ca și alte domenii prin care se permite prestarea de servicii individuale în calitate de liber profesionist, auditorul este un liber profesionist.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Andrian Candu – Fracțiunea PDM: Stimate domnule autor, Deși este clar care sînt intențiile la prima propunere ce ține de serviciile de evaluare, oricum, probabil, aici ar trebui, așa cum a fost discutat și în Comisia economie, buget și finanțe, și pare-mi-se domnul Reidman a făcut o propunere, ar trebui să fie divizat sau să fie condiționat clar că acolo unde auditorul face audit, la aceeași întreprindere nu poate face și servicii de evaluare, dar, în rest, probabil, trebuie susținută. În schimb, propunerea a doua, probabil ați fost „confuzat” completamente și asta se vede, probabil, și din argumente și dați-mi voie să vă explic de ce. Voi veniți, faceți o propunere… Voi veniți, abrogați o propunere din… abrogați o prevedere din anul 2011. Prevederea aceasta din anul 2011 a fost modificată doar pentru, redacțional, de a aduce o claritate în prevederile legale ce se referă la activitatea de întreprinzător. Acea prevedere din 2011 pînă la modificare nu se referea la libertatea de care vorbiți, ca un auditor să poată desfășura activitatea în mai multe societăți. De aceea, prin abrogarea respectivă, pe care o faceți, nu faceți absolut nimic, intenția pe care dumneavoastră ați avut-o nu o ajungeți prin modificarea aceasta. Ba mai mult ca atît, însăși intenția pe care o aveți noi n-o s-o susținem, deoarece un auditor este activitate liberă, apropo colegului, dar este o activitate strict licențiată. Și potrivit standardelor internaționale, spre care noi tindem, și potrivit politicii bugetar-fiscale, pe care noi am votat-o, și potrivit legislației europene, spre care noi tindem, un auditor poate desfășura activitatea doar într-o singură societate, deoarece, în baza semnăturii lui și în baza examenului lui, însăși societatea primește licență. Dacă ați observat care este, în general, procedura de licențiere a unei activități, a unei societăți, o societate primește licență de audit în baza examenelor auditorilor independenți și pe licența respectivă a societății de audit sînt trecuți auditorii cu numele, prenumele, acei care pot să semneze rapoartele de audit și un audit… un auditor persoană fizică poate îndeplini activitățile doar într-o singură societate. De altfel încălcăm toate normele naționale și europene. Iată de ce, stimate autor, noi susținem prima propunere, dar de a doua nici nu este vorba.

Mersi mult.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Domnule Candu, Eu am deschiderea pentru discuții și în lectura a doua vedem cum se așează lucrurile.

Domnul Marian Lupu: Bine. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domule autor, Două întrebări. În primul rînd, am ascultat atent argumentarea și motivarea dumneavoastră la acest proiect de lege și privitor la articolul 2, de excludere. Argumentarea dumneavoastră constă în aceea că considerați că legea adoptată în anul 2011 și anume această prevedere care propuneți să fie exclusă, în viziunea dumneavoastră, contravine unor articole din Constituție. În acest sens, eu aș vrea să vă întreb. De ce nu vă adresați atunci la Curtea Constituțională, ca unica autoritate de jurisdicție constituțională, ca să facă această apreciere: contravine Constituției sau nu. Prima întrebare, vă rog.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Domnule Reșetnicov, Eu cred că Parlamentul are suficientă experiență și în condițiile în care în lege va fi contradicția despre care vorbiți, ne va ajunge înțelepciune să evităm și în lectura a doua să nu apară contradicții…

Domnul Artur Reșetnicov: Pur și simplu, reiese că în 2011 ați adoptat o lege care contravine Constituției. Regretabil.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Dacă dumneavoastră…

Domnul Artur Reșetnicov: Atunci a doua întrebare.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Dacă dumneavoastră…

Domnul Artur Reșetnicov: Spuneți-mi, vă rog.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Dacă dumneavoastră nu faceți parte din Parlamentul Republicii Moldova și în 2011 nu ați fost prezent, iese că…

Domnul Artur Reșetnicov: Și noi nu am votat legi neconstituționale. A doua întrebare. Spuneți-mi, vă rog, care este, la acest proiect, avizul Guvernului: pozitiv sau negativ? Și dacă acest proiect de lege prezentat de dumneavoastră dispune de o expertiză anticorupție.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Cu privire la avizul Guvernului – este și sînt o serie de obiecții care vor fi luate în considerație în lectura a doua, iar cu.

Domnul Artur Reșetnicov: Eu citesc din avizul Guvernului, care spune că avizează negativ și prima propunere, și a doua negativ. Se expune negativ și trebuie clar să spuneți și cinstit să spuneți în plenul Parlamentului.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Așa este, domnule Reșetnicov, dar a avut loc o examinare mai detaliată în Comisia economie, buget și finanțe și aceasta a considerat să înainteze în plen.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Artur Reșetnicov: Deci nu și a fost a doua parte a întrebării: dacă dispune proiectul dumneavoastră de o expertiză anticorupție.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Este un proiect atît de limpede și transparent că deputații nu întrezăresc aici anumite momente.

Domnul Artur Reșetnicov: Atunci, domnule Președinte și domnule autor, eu solicit, pînă la prezentarea în a doua lectură, dacă veți vota în primă lectură, să fie solicitat de la Centrul Anticorupție o expertiză anticorupție. Mulțumesc.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Bine.

Domnul Marian Lupu: Nu, colegul nostru a spus foarte clar: este foarte limpede. Deci nu-i tulbure, îi limpede și dacă-i limpede e clar. Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Chiorescu: Domnule autor, Eu v-aș contrazice și aș spune că proiectul respectiv este atît de limpede că-i tulbure de tot. Vă rog frumos.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Pentru unii.

Domnul Iurie Chiorescu: Domnul.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Tulbure, pentru unii limpede.

Domnul Iurie Chiorescu: Domnule deputat, Ascultați, vă rog frumos. Legea cu privire la activitatea de evaluare din 18.04.2002, care stabilește cadrul juridic al activității de evaluare a bunurilor și drepturilor patrimoniale, precizează expres, la articolul 14, că evaluarea bunurilor imobile se efectuează de către întreprinderea de evaluare care posedă licență eliberată în conformitate cu Legea din 2001 privind licențierea unor genuri de activitate. Spuneți-mi, vă rog frumos, care este îmbunătățirea adusă de dumneavoastră privind legea respectivă?

Domnul Nae-Simion Pleșca: Domnule deputat, Vreau să vă zic că, deoarece există o conexiune între prestările de servicii pe care le fac societățile de audit și evaluarea patrimoniului, tot în baza unei licențe în societățile de audit ar putea să presteze servicii de evaluare a patrimoniului. Proiectul de lege nu eliberează de la obligațiunea de obținere a licenței societățile de audit, ci pot să presteze și servicii de audit, și servicii de evaluare a patrimoniului.

Domnul Iurie Chiorescu: Domnule deputat, Și a doua întrebare. Eu am avut marea onoare să prezint legea respectivă în comisia de specialitate și am citit foarte atent legea respectivă, dar și avizul de la Guvern.

Și, domnule deputat, vă spun expres că în avizul Guvernului, care este oleacă negativ de tot, se spune: articolul 1 din proiect nu se susține. Articolul 2 din proiect nu se susține. Abrogarea prevederilor menționate anterior va influența negativ asupra dezvoltării profesiei de auditor în Republica Moldova conform cerințelor acceptate în practica internațională. Or, domnule deputat, noi ar trebui să ținem cont și de avizul Guvernului care este unul eminamente negativ și nu înțeleg de ce dumneavoastră insistați pe chestia aceasta.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Domnule deputat Chiorescu, În condițiile în care noi demonopolizăm, și lucrul acesta se înscrie în toate dimensiunile legislației europene, și dacă avizul Guvernului este negativ, plenul Parlamentului are dreptul să ia o decizie și să aprobe așa cum consideră.

Domnul Iurie Chiorescu: Domnule deputat, Eu propun, pentru a nu veni cu vot negativ și în Parlamentul Republicii Moldova, propun să retrageți în comisie și să venim cu un aviz consolidat, cu un aviz pozitiv și cu o idee consolidată, dacă e vorba de Alianță. Mulțumim.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Este o părere. Fiecare o aveți.

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte al comisiei, Ne spuneți ceva? Microfonul… Da. Bine. Să audiem raportul comisiei. Vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.1007. Într-adevăr, avem mai multe avize, amendamente, propuneri. Pentru lectura a doua toate vor fi luate în considerație, inclusiv ceea ce s-a scris aici, s-a spus aici, în plen. Vom detașa punctul 2, după cum a propus domnul deputat Candu. De asemenea, în ședința comisiei s-a discutat și domnul Reidman, cum am fost anunțat, a venit cu o propunere legitimă, care este chiar și în raport în primă lectură. În lectura a doua vom ține cont de ea. Toate propunerile formulate astăzi și altele care vor veni pe parcurs vor fi examinate pentru lectura a doua, iar pentru lectura întîi Comisia economie, buget și

29 finanțe consideră că acest proiect de lege poate fi propus Parlamentului pentru a fi votat.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Chiorescu: Domnule președinte al comisiei de specialitate, Vă rog frumos, întoarceți înapoi în comisie proiectul respectiv.

Domnul Veaceslav Ioniță: Este propunerea dumneavoastră. Comisia consideră că, pentru lectura întîi, noi sîntem gata astăzi să votăm și toate propunerile făcute sînt subiect și obiect al lecturii a doua.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Mulțumesc. Stimați colegi, În această situație, voi, ținînd cont de lucrurile care au fost spuse la microfon… Domnule Candu, Mai aveți ceva de spus? Microfonul nr.3.

Domnul Andrian Candu: Doar o precizare, stimate domnule Președinte. Luînd în considerare că noi vorbim despre două articole din lege și, cum a propus și autorul comisiei, unul dintre ele nu va fi susținut, asta e o chestiune care, eventual, trebuie să fie precizată acum la votul în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Da, fiindcă este vorba de o modificare conceptuală. Și în raportul comisiei, da, a sunat acest lucru: că prima modificare conceptual – da, cea de-a doua conceptual – nu, decade. Păi, iată, eu fixez. În aceste condiții, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de lege, în condițiile acestor modificări conceptuale. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.1007 este aprobat în primă lectură, în condițiile enunțate de mine mai sus. Proiectul de Hotărîre nr.1260 pentru modificarea și completarea Hotărîrii Parlamentului privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente. Inițiativa unui grup de deputați. Prezintă doamna Jantuan. Vă rog.

Doamna Stella Jantuan – Fracțiunea PDM: Protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului constituie o prioritate absolută pentru orice societate democratică. Republica Moldova, care tinde spre un stat de drept și democratic, este într- un continuu proces de ajustare a cadrului legislativ național la valorile democratice europene și la prevederile tratatelor internaționale la care este parte. Spectrul drepturilor omului ce trebuie asigurate de stat este foarte vast, iar majoritatea proiectelor legislative, parvenite spre examinare în Parlament aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale, ceea ce impune o implicare plenară a Comisiei drepturile omului și relații interetnice. În contextul celor expuse, este imperios necesar de a detalia și a lărgi domeniile de activitate a Comisiei drepturile omului și relații interetnice, ceea ce va asigura eficiența activității parlamentare și o mai bună protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale oricărei persoane în țara noastră. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Ba da, este o întrebare. Microfonul nr.3.

Doamna Oxana Domenti: Doamnă vicepreședinte al comisiei, Eu vreau să înțeleg, problemele care sînt astăzi în subordinea Comisiei protecție socială, sănătate și familie – monitorizarea politicii în domeniul familiei și a copilului, monitorizarea politicii privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ele nu vor mai fi în competența Comisiei protecție socială, sănătate și familie?

Doamna Stella Jantuan: Nu. Deci vor fi, vor rămîne în competența acestei comisii. Însă de ce noi am venit cu această propunere? Deoarece ceea ce este scris acum și stipulat în domeniile de activitate a comisiei, ce se referă la Comisia drepturile omului și relații interetnice este o formulare foarte evazivă. Iată de ce membrii comisiei au venit cu această propunere de a detalia cu ce se ocupă Comisia drepturile omului și relații interetnice. Aceasta este o rectificare, aș spune, mai mult tehnică, deoarece Comisia drepturile omului și relații interetnice poate fi și trebuie să fie în calitate de coraportor la acele proiecte de lege unde sînt atinse drepturile omului. Iată de ce noi am venit cu această propunere.

Doamna Oxana Domenti: După mine, în comisia dumneavoastră aveți competența de a monitoriza drepturile omului.

Doamna Stella Jantuan: Da.

Doamna Oxana Domenti: Deci activități în domeniul drepturilor omului, ceea ce include și drepturile familiei, drepturile copilului, drepturile persoanelor cu dizabilități.

Doamna Stella Jantuan: Sigur. Da, da,

Doamna Oxana Domenti: Și eu nu văd necesitatea ca să le separați într-o activitate specială, că comisia dumneavoastră va monitoriza drepturile familiei sau drepturile copilului. Pentru că nu este cazul să separăm aceste categorii de persoane. De ce nu veți monitoriza și drepturile persoanelor în etate sau drepturile persoanelor bolnave de SIDA? De ce unele categorii le veți monitoriza drepturile separat, le excludeți din această …

Doamna Stella Jantuan: Noi nu le excludem, doamnă deputat.

Doamna Oxana Domenti: Păi, drepturile …

Doamna Stella Jantuan: Eu am spus că … Drepturile omului, desigur, este un domeniu foarte vast, doamnă Domenti.

Doamna Oxana Domenti: Ași omis anumite categorii atunci.

Doamna Stella Jantuan: Noi n-am omis aceste categorii. Sînt formulări generale și noi am venit doar cu niște politici în acest domeniu cu care se va ocupa … deci care va fi parte și coraport și Comisia drepturile omului și relații interetnice. Dumneavoastră confundați niște chestii.

Doamna Oxana Domenti: Dumneavoastră, probabil, confundați.

Doamna Stella Jantuan: Eu nu confund.

Doamna Oxana Domenti: Pentru că eu văd acum o suprapunere între competențele Comisiei protecție socială, sănătate și familie …

Doamna Stella Jantuan: Nu există o suprapunere.

Doamna Oxana Domenti: … și Comisia drepturile omului și relații interetnice.

Doamna Stella Jantuan: Doamnă Domenti, Nu există o suprapunere. Este, în genere, o viziune foarte incorectă.

Doamna Oxana Domenti: Dar cine va determina, cine va fi raportor și coraportor atunci …

Doamna Stella Jantuan: Este o practică internațională, doamnă Domenti.

Domnul Marian Lupu: Stimate doamne…

Doamna Oxana Domenti: Care este practica?

Doamna Stella Jantuan: Este o practică internațională.

Doamna Oxana Domenti: Care este practica internațională?

Domnul Marian Lupu: Stimată doamnă …

Doamna Stella Jantuan: Ca Comisia drepturile omului și relații interetnice să monitorizeze, inclusiv drepturile sociale și economice.

Doamna Oxana Domenti: Păi, da, dar aveți și acum …

Doamna Stella Jantuan: Și este convenția ONU privind drepturile omului.

Doamna Oxana Domenti: Aveți și acum aceste drepturi.

Doamna Stella Jantuan: Da.

Doamna Oxana Domenti: Pentru că aveți competența de a monitoriza toate drepturile omului.

Doamna Stella Jantuan: Dumneavoastră ați citit formularea care a fost pînă acum?

Doamna Oxana Domenti: Da.

Doamna Stella Jantuan: Și acolo dumneavoastră vedeți că competența la toate drepturile?

Doamna Oxana Domenti: Păi, uitați-vă, aici scrie: Comisia drepturile omului și relații interetnice. În competența acestei comisii, astăzi, intră drepturile omului, scrie. Eu citesc din hotărîrea Parlamentului.

Doamna Stella Jantuan: Drepturile omului, desigur. Eu v-am spus că noi am venit cu această detaliere, deoarece în Cancelaria Parlamentului această formulare este foarte evazivă și multe proiecte de lege, care țin de domeniul drepturile omului, nu sînt date în calitate de coraportor Comisiei drepturile omului și relații interetnice.

Doamna Oxana Domenti: Dar cine va determina, cine va fi raportor și cine coraportor? Pentru că Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie este …

Doamna Stella Jantuan: Este comisia de bază, da.

Doamna Oxana Domenti: … are în competență să monitorizeze politicile în domeniul familiei și al copilului, dumneavoastră în domeniul drepturilor familiei și al copilului. Cine va fi raportor și coraportor?

Domnul Marian Lupu: Stimate doamne, Doamnă Domenti, Doamnă Jantuan, La această etapă, permiteți-mi să mă conectez și eu la această discuție. Colega a menționat, un lucru nu se … Nu, spun altfel. Atunci cînd parvin proiecte în circuitul intern parlamentar, deseori, și eu confirm acest lucru, am primit

34 plîngeri sau mi s-a atras atenția din partea comisiilor că, la proiecte, la care ar fi trebuit atrasă și expertiza sau coraportul, în acest caz vorbim de Comisia drepturile omului și relații interetnice, nu ajung. Și atunci după ce s-a făcut un studiu pur tehnic, repet încă o dată, care nu afectează deloc partea de conținut. Ca să eliminăm pentru viitor aceste probleme strict de ordin tehnic. Deci la subiectele indicate aici nu înseamnă că doar ele fac parte din drepturile omului, s-a considerat că anume pe aceste subiecte de cele mai dese ori nu ajungeau hîrtiile la comisie. Cine va fi raportor, cine coraportor? Noi avem mecanisme interne. În acest caz, dacă comisiile acceptă, sînt de acord cu repartizarea, care este făcută de Secretariat, totul este bine. În cazul în care ei contestă această distribuire, cine-i de bază, cine-i alternativă sau coraport, se ajunge la mine, discutăm cu comisiile, punem punct și aranjăm toate lucrurile. Deci cam asta este, stimată doamnă Domenti.

Doamna Stella Jantuan: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Doamnă vicepreședinte, Vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Doamnă Jantuan, Eu tot am o … Întrebarea care a fost adresată mai devreme vine din temerea ca să nu avem două comisii care prezintă rapoarte pe același proiect, adică un fel de dublare a domeniilor comisiilor. De aceea, eu propun, poate, reformulăm textul în felul în care toate proiectele, care trec prin Parlament și țin de modificarea legislației, să fie și cu coraportul Comisiei drepturile omului și relații interetnice. Fiindcă fiecare proiect ține de anumite drepturi ale cuiva. Pentru a ne asigura că nu este admisă în nici un caz și pe vreun domeniu încălcarea anumitor drepturi ale anumitor grupuri de cetățeni, putem stipula aceasta în Regulament că ei fac coraport. Atunci volumul vostru de lucru va fi unul foarte mare.

Domnul Marian Lupu: Va fi foarte mare.

Doamna Liliana Palihovici: Fiindcă aici vorbim de toate drepturile. În propunerea dumneavoastră sînt specificate mai mult cele sociale: drepturile femeilor, copiilor, violența domestică, ceea ce este domeniul social al Comisiei protecție socială, sănătate și familie.

Domnul Marian Lupu: Vedeți ce se întîmplă? Eu cer scuze. Nu trebuie de confundat funcțiile, care sînt diferite la aceste două comisii. Comisia protecție socială, sănătate și familie

35 are în continuare aceleași domenii și privește lucrurile din punctul de vedere al protecției sociale. Pe cînd această comisie, în funcție de coraportor, se uită prin prisma asigurării drepturilor omului. Temerea mea este, stimată colegă, noi să trimitem la dînșii toate proiectele? Nu, de exemplu, chiar proiectele pe care noi le-am adoptat ieri, da, cu structura și efectivul limita CNA. Ei, practic, nu au nimic cu …

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Președinte, Ei și acum le au, dar acum ei prezintă simplu aviz. Dacă acesta nu este aviz, dar coraport, atunci volumul de lucru este același.

Domnul Marian Lupu: Să vedem. Microfonul nr.3.

Domnul Vadim Mișin: Спасибо. Господин Председатель, Я думаю, мы зря спорим. Мы абсолютно не хотели ущемить права и широкие полномочия Комиссии господина Хотиняну. Мы очень хорошо к ней относимся, и пусть они рассматривают на здоровье все, что они рассматривали. Эта поправка не юридическая, а практическая. Простите меня за откровенность, мы ее вносим для того чтобы руководители Парламента, которые накладывают резолюцию, кто базовую, и кто «корапортор», сначала читали что это такое, а потом накладывали резолюцию. А когда они прочтут, будет понятно, что если вопрос касается ущемления прав ребенка, то это касается и Комиссии Хотиняну, и нашей, в полной мере. Вот и все для чего внесен это законопроект.

Doamna Stella Jantuan: Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Bine. Alte întrebări? Nu sînt. Mersi.

Doamna Stella Jantuan: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Rog comisia. Domnul Popa.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, După discuțiile furtunoase, vrem să facem și noi puțină lumină. Comisia juridică, numiri și imunități a examinat aceste propuneri și, cu votul majorității deputaților din comisie, a hotărît să propună Parlamentului varianta finală, care a fost supusă și unei redacții, spre aprobare de către Parlament. Eu vreau să subliniez un lucru, pentru că Comisia drepturile omului și relații interetnice în activitatea ei trebuie să includă tot absolut ce ține de drepturile omului, libertățile fundamentale, relațiile interetnice, care se conțin într-un șir întreg de acte internaționale și în legislația națională. Pentru că este vorba de drepturi. Și această comisie, pur și simplu, noi considerăm că a precizat unele domenii de activitate, dar nu sînt domenii noi pe care le stabilim noi pentru această comisie. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, În aceste condiții, supun votului dumneavoastră aprobarea proiectului nr.1260. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.1260 este aprobat. Și ultimul proiect pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, proiectul de Hotărîre nr.1010 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Inițiativa domnului Bodrug, pe care îl invit la tribuna centrală.

Domnul Oleg Bodrug: Domnule Președinte, Domnilor deputați, Proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu privire la aprobarea Regulamentului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, prezentat, astăzi, spre examinare și avizare, a fost elaborat în conformitate cu Legea nr.1525 din 19 februarie ’98 cu privire la energetică, cu modificările din 17 decembrie 2009; cu Legea nr.124 din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică; cu Legea nr.123 din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale; cu Legea nr.461 din 30.07.2009 cu privire la piața produselor petroliere, cu modificările din 17 decembrie 2009, precum și cu Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24 octombrie 2002, cu modificările din 17 decembrie 2009. În scopul instituirii cadrului legal necesar pentru funcționarea eficientă a Agenției, Regulamentul reglementează modalitatea de administrare a Agenției, formarea, aprobarea și utilizarea bugetului, funcțiile, atribuțiile generale ale Agenției cele din domeniul electroenergetic, al gazelor naturale, produselor

37 petroliere principale și din domeniul altor servicii publice din gospodăria comunală, din care fac parte, și aprobarea tarifelor la energia termică. Proiectul de Regulament este structurat în patru capitole și 32 de puncte. Capitolul I. Dispoziții generale. Prevede statutul Agenției și locul ei în sistemul autorităților statale. Capitolul II. Misiunea, funcțiile de bază, atribuțiile și drepturile Agenției. Conține funcțiile generale și atribuțiile clasificate pe domenii: electroenergetic, al gazelor naturale, produselor petroliere principale și al serviciilor publice de gospodărie comunală. Capitolul III. Organizarea activității și bugetul Agenției. Conține structura Consiliului de administrație, modul de alegere a lor, cerințele pentru numirea și eliberarea din funcția de director. Și ultimul capitol, capitolul IV. Transparența activității Agenției, deciziile și rapoartele Agenției. Include modalitatea de înștiințare a persoanelor interesate în actele adoptate de ANRE și procedura emiterii lor. Adoptarea hotărîrii menționate va crea condiții favorabile pentru activitatea eficientă a ANRE la reglementarea rapoartelor juridice dintre Agenție, titularii de licențe și consumatori. Prin adoptarea acestui proiect de hotărîre se urmărește realizarea procesului de armonizare a legislației naționale cu legislația europeană. Pentru asigurarea nediscriminării, a unei concurențe efective și funcționarea eficientă a pieței se impune introducerea unor noi atribuții în activitatea ANRE ca: aprobarea și monitorizarea aplicării mecanismelor de soluționare a problemelor ce țin de concesiile în sistemul de gaze naturale, precum și monitorizarea termenelor necesare operatorului rețelei de transport și operatorilor rețelelor de distribuție, pentru efectuarea racordărilor, reconectărilor și reparațiilor. Doi. Stabilirea, în conformitate cu standardele naționale de contabilitate, a metodelor de ținere a contabilității în electroenergetică, precum și a cerințelor privind rapoartele contabile în vederea monitorizării, separării efective a conturilor întreprinderilor electroenergetice, pentru a garanta lipsa subvențiilor încrucișate dintre activitățile de producere, transport, dispecerat central, distribuție și furnizare a energiei electrice, precum și sistemul de informații, în a căror bază titularii de licențe prezintă rapoarte Agenției. Trei. Stabilirea procedurii de achiziție de către titularii de licențe a bunurilor și/sau serviciilor în scopul asigurării respectării de către titularii de licență a principiului desfășurării activității licențiate cu cheltuieli minime și eficiență optimă pe piața neliberalizată. Și ultimul. Întărirea independenței Agenției, astfel încît aceasta să adopte reguli și măsuri îndreptate spre eficientizarea funcționării sectorului electroenergetic și a gazelor naturale, fără a favoriza vreo întreprindere reglementată, indiferent de forma de proprietate publică sau privată. Realizarea acestor reglementări nu necesită cheltuieli financiare și de altă natură decît cele publicate în Monitorul Oficial. În cadrul grupului de lucru s-a ținut cont de majoritatea propunerilor înaintate și Comisia economie, buget și finanțe a susținut această inițiativă legislativă.

Doar vreau o mică remarcă să spun aici, fiindcă nu a fost inclusă în sinteză și ține de o simplă redactare, o singură modificare, care nu a fost inclusă în sinteză. Este de ordin redacțional și se referă la articolul 6 „Agenția Națională pentru Protecția Concurenței” se va înlocui cu „Consiliul Concurenței”, deoarece a avut deja loc această modificare, pe care noi am votat-o în Parlament. Vă mulțumesc. Și vă solicit să susțineți acest proiect.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc. Domnule raportor, Acest Regulament prevede mai multe compartimente …

Domnul Oleg Bodrug: Patru.

Domnul Serghei Sîrbu: … de activitate, da, a acestei Agenții. Eu am observat că în ceea ce privește bugetul este doar un singur punct. Noi cunoaștem reacția societății la acele informații în ceea ce privește salarizarea directorilor ANRE, care avem, cîți directori avem? Pare-mi-se vreo 6, da, domnule raport?

Domnul Oleg Bondurg: Cinci.

Domnul Serghei Sîrbu: Cinci directori, fiecare cu salariu de 40 – 50 de mii sau în jur. Eu am vrut să vă întreb: acest Regulament va avea careva repercusiune asupra salariilor acestor directori? Poate să găsim o formulă de optimizare, să mai egalăm aceste salarii mai aproape de nivelul mediu al economiei, să mai facem niște optimizări, niște economii. Sau, totuși, ei vor continua să aibă astfel de salarii de 50 – 60 de mii de lei? Domnul Oleg Bodrug: Domnule deputat, Mulțumesc pentru întrebare. Totul este în schimbare. Acesta este Regulamentul propus. Ce ține de optimizări, ele pot, evident, fi făcute. Dar vreau să vă reamintesc. Deocamdată bugetul se formează din Legea nr.1525, aprobată încă 1998. Dacă vor fi schimbări, vom face și acele modificări despre care vorbiți dumneavoastră.

Domnul Serghei Sîrbu: E clar. Adică, ei vor continua, bine, mersi, cinci persoane să aibă cîte 50 de mii de lei salariu, da?

Domnul Oleg Bodrug: Nu v-am răspuns în modul respectiv. V-am spus că totul este în continuă mișcare. Este Regulamentul, mai departe urmează și optimizările, dacă vor fi necesare.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, doamnă Președinte al ședinței. Stimate domnule autor, În punctul 10, la atribuții, la litera j) se menționează că atribuțiile Agenției pentru Reglementare în Energetică includ și monitorizarea importului de gaze naturale sub aspectul fluxurilor de gaze naturale și stabilește condițiile de export al gazelor naturale în cazul în care este necesar să se asigure securitatea furnizării. Întrebarea mea este: metodologia de măsurare a volumului de gaze naturale importate la hotar …

Domnul Oleg Bodrug: Domnule deputat …

Domnul Valeriu Streleț: … intră în competența Agenției? Metodologia de măsurare a volumului de gaze care intră în țară.

Domnul Oleg Bodrug: Vă răspund pe scurt. În primul rînd, nu ține de acest Regulament, nu are aceasta ca idee. Domnul Valeriu Streleț: Păi, e scris …

Domnul Oleg Bodrug: Da, este scris.

Domnul Valeriu Streleț: … că monitorizează.

Domnul Oleg Bodrug: Da, sînt de acord. Metodologia urmează să fie elaborată în unele momente care nu sînt incluse la moment. Este alături prezent domnul Parlicov. Domnule Parlicov, Vă rog. A făcut parte din grupul de lucru al Agenției și poate să răspundă.

Domnul Valeriu Streleț: Dacă-i posibil, atunci, la acest subiect…

Domnul Oleg Boddrug: La acest subiect. … chiar aș vrea să avem niște precizări, din motive că…

Domnul Oleg Bodrug: Este, este, într-adevăr, o problemă importantă.

Domnul Valeriu Streleț: Eu vă explic de ce.

Domnul Oleg Bodrug: Știu, știm despre ce este vorba.

Domnul Valeriu Streleț: În unele state, unde au fost specialiști și delegații din partea Republicii Moldova, au fost surprinși că noi măsurăm gazul în mii de metri cubi. Ei au spus, cică: noi măsurăm gazul în calorii, în gigacalorii. De aceea, vroiam să ascult opinia specialistului, ce spune la acest capitol, dacă se prevăd careva schimbări în metodologia de măsurare a volumului de gaz, adică, mă rog, nu a volumului, dar a ceea ce importăm noi în țără.

Domnul Victor Parlicov – Directorul general al ANRE: Vă mulțumesc pentru întrebare. Acest punct, într-adevăr, cum s-a referit autorul proiectului, nu se referă… este un punct care se referă la o nouă funcție a Agenției, de monitorizare a acestor fluxuri, care nu era în contexul lipsei gestiunii congestiilor în fluxurile de gaze. Măsurarea și modul de măsurare a gazului este un… depinde de standardele naționale. Standardele naționale de măsurare a gazelor sînt stabilite de alte instituții, nu de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Totodată, monitorizarea fluxurilor, noi, într-adevăr, va trebui să lucrăm, s-o preluăm pentru… că aceasta este, după cum m-am referit, o prevedere nouă și trebuie să lucrăm cu operatorul de sistem.

Nu, deci e o prevedere nouă, după cum m-am referit, e o prevedere care rezultă din transpunerea directivelor pentru monitorizarea accesului nediscriminatoriu la rețeaua de transport și de monitorizare a fluxurilor. Respectiv, pînă acum, obligativitatea aceasta nu exista, acum Agenția va opera cu operatorul de transport să preia această funcție.

Domnul Oleg Bodrug: Obligativitate nouă.

Domnul Victor Parlicov: Dar nu se va referi atît la aceea în ce se măsoară gazul care vine în Republica Moldova: în metri cubi sau kilowați-oră sau calorii, cît se va referi la…

Domnul Oleg Bodrug: Urmează să fie elaborată metodologia.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Focșa – Fracțiunea PL: Mulțumesc, doamnă Președinte. Domnule autor, Vreau să dezvăluim puțin articolul 15 din capitolul 3. Toți directorii sînt desemnați pentru o perioadă de 6 ani. Mai departe merge că directorul – 6 ani, alți doi directori – pe 4 ani, iar 2 – pe 2 ani. Dar nu mai mult de 12 ani.

Domnul Oleg Bodrug: Dar nu mai mult de 12 ani. Care-i întrebarea, vă rog?

Domnul Gheorghe Focșa: Păi, șase ani, sau totuși patru, doi fiecare?

Domnul Oleg Bodrug: Vă explic. Permiteți să vă explic. Mulțumesc de întrebare. Pentru prima dată cînd sînt numiți, a fost, pentru că noi am aprobat acest sistem de gestionare și conducere a ANRE-ului, au fost aleși 5 directori. Directorul general a fost ales pe 6 ani, așa a fost legea. Doi directori – pe 4 ani. Și încă doi directori – pe 2 ani. Acum, în continuare, după următoarea, care ar fi alegeri, expirarea termenelor, dacă expiră. Primul la care expiră? La 2 ani. Înseamnă că acei directori, care sînt, care au fost la 2 ani aleși, vor fi aleși pe 6 ani. Următorii vin 4 ani, vor fi aleși 6 ani în continuare. Și Directorul general, care este pe 6 ani din start, va fi ales pe 6 ani, dar nu mai mult de 12 ani. Adică, două termene, se are în vedere.

Domnul Gheorghe Focșa: Cred că 2 termene e prea mult.

Domnul Oleg Bodrug: Ei, asta-i propunerea mea.

Domnul Gheorghe Focșa: Și cerințele, în articolul 16 citind, dumneavoastră cereți să aibă studii în domeniu sau experiență în domeniile tehnic, economic și juridic, specialist foarte bun, dar trebuie și administrație, administrativ și de conducere. Și n-o să găsiți. care a fost 3 ani de zile, care a condus, la așa funcție, dar specialist este bun. Cred că ar trebui de omis în a doua lectură ”administrativ de conducere”, deoarece aici trebuie specialiști în domenii.

Domnul Oleg Bodrug: O secundă, să verific.

Domnul Gheorghe Focșa: Da, mulțumesc.

Domnul Oleg Bodrug: Atît?

Domnul Marian Lupu: Domnule Bodrug, Fiți atent, fiindcă e vorba de proiect de Hotărîre. Aici n-avem prima lectură, a doua lectură. Toate lucrurile trebuie să fie clarificate acum, pînă la procedura de vot. Alte întrebări? Nu sînt. Domnule autor, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Oleg Bodrug: Vă mulțumesc.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi. Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu nr.1010, prin care se aprobă Regulamentul privind organnizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Pe parcursul examinării au parvenit avize, propuneri atît de la Guvern, de la comisii parlamentare, de la Direcția generală juridică a Parlamentului, cît și de la deputați, membri ai comisiei, în mod special. De majoritatea din ele s-a ținut cont, ceea ce s-a propus de deputați, chiar de toate, putem să spunem, s-a ținut cont.

Pînă la urmă, avem un document, care, sperăm, va permite o mai bună funcționare a Agenției pentru Reglementare în Energetică. În contextul celor expuse, ținînd cont de sinteza pe care o aveți la raport, Comisia economie, buget și finanțe propune aprobarea Regulamentului, adoptarea Hotărîrii de Parlament cu privire la Regulamentul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc. Cu subiectul, care a fost abordat, cum decidem? De fapt, cred că e față de autori întrebarea. Ultima întrebare care a fost aici. Să ne clarificăm. E da, e nu.

Domnul Veaceslav Ioniță: Autorul doar trebuie să spună dacă acceptă și...

Domnul Marian Lupu: Da, fiindcă în caz de ceva, Comisia acceptă și o variantă, și altă variantă.

Domnul Veaceslav Ioniță: Da. Autorul doar trebuie să spună. Punctul care este? Domnule deputat, Dacă-mi spuneți, vă ajut și eu. Pagina cît?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug: Cel puțin, era scris în felul următor: directorul Consiliului de administrație trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova, să aibă studii universitare în domeniul tehnic, economic sau juridic, și experiență de lucru în domeniul respectiv, inclusiv de cel puțin 3 ani, în funcție administrativă de conducere.

Domnul Marian Lupu: Și propunerea la ce s-a referit?

Domnul Oleg Bodrug: Direcția generală juridică a venit cu o clarificare și se acceptă, se acceptă redacția. Eu accept ceea ce am propus anterior. Adică, fără funcție..

Domnul Veaceslav Ioniță: Dacă se poate, pagina.

Domnul Oleg Bodrug: O secundă.

Domnul Veaceslav Ioniță: Asta-i luat din lege, da? Asta-i luat din lege?

Domnul Marian Lupu: E preluat din lege lucrul acesta. Stimați colegi, Mi se spune că această poziție este preluată din legea în vigoare. (Rumoare în sală.) Nr. 1010. Mergem așa, în varianta aceasta?

Domnul Oleg Bodrug: Îmi permiteți?

Domnul Marian Lupu: Domnule președinte al comisiei, Vă mulțumesc. Stimați colegi, În sfîrșit, să punem punct aici.

Domnul Oleg Bodrug: Nu e…

Domnul Marian Lupu: Rămîne varianta…

Domnul Oleg Bodrug: Nu.

Domnul Marian Lupu: … care-i propusă în proiect?

Domnul Oleg Bodrug: Este. Nu. Cred că nu este nici o problemă. Pot fi și… (Rumoare în sală.) Domnule Președinte, Totuși, care-i propunerea, eu n-am înțeles?

Domnul Marian Lupu: Păi…

Domnul Oleg Bodrug: În lege este scris: inclusiv cel puțin 3 ani la funcție administrativ de conducere.

Domnul Marian Lupu: Ce-a fost spus la microfonul nr.5? Oratorul precedent.

Domnul Oleg Bodrug: Păi, n-a propus, eu nu știu despre ce se vorbește.

Domnul Marian Lupu: N-a propus. A fost întrebare?

Domnul Oleg Bodrug: Întrebare și eu am răspuns.

Domnul Marian Lupu: De acord. Bine. Microfonul nr.4.

Domnul Gheorghe Brega – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Chiar mă bucur că în acest Regulament e preluat din lege. Pentru că nu toate regulamentele, dar majoritatea lor, nu se bazează pe lege. Orice Regulament trebuie să fie strict conform legii.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Noi cu dumneavoastră știm, din practica noastră și din legislație, că oricare regulament, ca act normativ, trebuie să vină și doar să dezvolte anumite aspecte tehnice. Dar, în mod evident, că trebuie să se bazeze cu strictețe pe prevederile Legii. Stimați colegi, Înainte de procedura de vot, luare de cuvînt. Domnul Furdui.

Domnul Simion Furdui – Fracțiunea PLDM: Onorat Parlament, Asigurarea unei funcționări eficiente a pieței energetice, pieței gazelor, promovarea unei politici tarifare adecvate și protecția intereselor cetățenilor a reprezentat întotdeauna o prioritate pentru conducerea statului. Astfel, autoritatea publică centrală de specialitate ANRE este instituția, în sarcina căreia revine menținerea unor prețuri cît mai jos posibil, dar justificate economic, creșterea standardelor de serviciu și a securității aprovizionătii cu resurse energetice a întregii țări. Examinînd situația de pe piața energetică, gaz și a produselor petroliere, îmi exprim îngrijorarea în modul în care Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică monitorizează formarea prețurilor la carburanți, neglijează prezența unei concurențe neloiale și forma în care asigură consolidarea protecției consumatorilor. Rapoartele reglementatorului de monitorizare a pieței nu evidențiază aspecte care ar trebui să fie investigate, cum ar fi practicile anticoncurențiale ale unor

întreprinderi de stat. Mai ales, inclusiv oportunități pentru diferite acțiuni concrete în acest domeniu. Astfel, ANRE trebuie să aibă un mod clar și asumat de reglementare, cu reguli subordonate obiectivelor de dezvoltare a pieței și trebuie să raporteze, la sfîrșitul fiecărui an, Parlamentului îndeplinirea acestor obiective. Există mai multe prevederi în Regulamentul propus, care se referă la modificarea ordinii instituționale din cadrul ANRE, la conducerea sa, ce aduc unele îmbunătățiri privind anumite aspecte, care sînt departe încă de a fi suficiente. Însă aici, acest Regulament sau autorul Regulamentului are și argumente suficiente, că la momentul de față acest Regulament este oportun și este destul de benefic pentru sistem. Presiunile politice, atît formale, cît și neformale, asupra ANRE, rămîn vizibile și afectează considerabil credibilitatea autorității de reglementare. Dacă ar fi cu adevărat independentă, ANRE ar avea o reacție clară, publică, cu privire la măsurile cele mai controversate, social-sensibile, cu un impact negativ asupra consumatorilor, care nu formează altceva decît pilonul principal al construcției statale. ANRE trebuie să aibă un rol critic privind politicile promovate și formulate din punctul de vedere al dezvoltării pieței și a concurenței. Poziția clară și perseverentă a Agenției, manifestată în domeniul combaterii unui flagel atît de periculos pentru stabilitatea energetică și petrolieră în interiorul țării, cum sînt înțelegerile de cartel, trebuie să fie transformată într-o obligativitate morală acelor care sînt responsabili, în mare parte, de prețul indicat în factura lunară, care este plătită de cetățean, ori în bonurile de plată de la benzinării. Reglementarea eficientă și independentă este un aspect esențial, astfel subliniez necesitatea impunerii unor structuri instituționale, adecvate pentru Agenție, de natură să genereze calitate în monitorizarea și reglementarea domeniului, pe care ei îl gestionează. De asemenea, proiectul nu elimină problemele de responsabilitate a conducerii ANRE. ANRE are în sarcina sa promovarea intereselor consumatorilor în relațiile acestora cu întreprinderile energetice și supravegherea respectării de către întreprinderi a principiului eficienței maxime la costuri minime. Dar nu este sesizată de către cetățeni. Criteriile de selecție a managementului nu sînt clar definite. Astfel, în calitate de membri ai Consiliului de administrație trebuie să fie numite persoane cu experiență remarcabilă într-un domeniu sau altul, pe care îl gestionează ANRE. În acest sens, noi am prezentat la Comisie mai multe amendamente, care vin să clarifice și să evite aplicarea standardului dublu în numirea membrilor Consiliului de administrație. De asemenea, eu sînt personal preocupat de calitatea indicatorilor de performanță ai Agenției. Aceștea trebuie să rezume toate acțiunile majore de reglementare întreprinse în anul de referință și conexiunea lor la obiectivele generale de reglementare, de liberalizare a pieței, de promovare a concurenței, măsuri întreprinse pentru a crește capacitatea de alegere a consumatorilor.

Cu regret, observăm că ANRE nu supraveghează eficient formarea prețului la carburanți, dar reacționează și investighează aceste ridicări de prețuri post- factum. Lanțul de scumpiri, mai ales, care a avut loc în ultimul an în republică. Chiar în luna septembrie de cîteva ori au fost ridicate prețurile la carburanți. Iar, cu părere de rău, ANRE a fost un martor pasiv al acestor majorări de prețuri. De aceea, noi, la Comisie, am solicitat de mai multe ori ca ANRE, într-un timp cît mai scurt și mai apropiat, să vină cu propuneri, ca să vedem cum putem schimba legislația în vederea participării ANRE la formarea de prețuri în acest segment. Ca urmare, de ineficiența și impasibilitatea de care dă dovadă uneori instituția pentru corectitudinea politicilor tarifare promovate, consumatorii sînt, în principiu, cei mai afectați. Iar prejudiciați de liberalizarea pieței ar fi tocmai unii consumatori industriali, eu aș spune chiar monopoliști, care beneficiază de dreptul exclusiv de import al energiei electrice sau al gazelor naturale, în timp ce prețurile ar putea fi un pic altele. Mai ales în cazul actorilor de piață, în special al companiilor de stat, care s-ar angaja în practici realmente comerciale și transparente de formare a politicii tarifare a instituțiilor pe care le conduc. Prin urmare, activitatea autorității naționale de reglementare în energetică necesită mai multă perseverență pentru atingerea obiectivelor prioritare: de protecție a concurenței pe piață și de promovare a intereselor cetățeanului. Iar proiectul de hotărîre, care vine astăzi, care a venit astăzi în Parlament, are ca scop îmbunătățirea situației în acest domeniu. Respectiv, membrii Comisiei de bază au urmărit atent toate prevederile incluse în acest nou Regulament și noi credem că aceasta va fi în beneficiul cetățeanului, în beneficiul activității Agenției. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, După această luare de cuvînt, altele nu au fost înregistrate, voi supune votului. Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug: Cer scuze. Am clarificat cu domnul Focșa care a fost intervenția dumnealui. Și este vorba despre articolul 16, conducerea. Eu citez și spun cu ce a intervenit dumnealui, și vreau să vă spun că sînt de acord, nu este nici o problemă. ”Directorul Consiliului de administrație trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova, să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic sau juridic, și experiență de lucru în domeniul respectiv și mai departe se omite:”inclusiv de cel puțin de 3 ani în funcție administrativă de conducere”.

Domnul Marian Lupu: Deci, propunerea înaintată este acceptată de autor. Foarte bine.

Stimați colegi, Anume în aceste condiții, cu această rectificare, acceptată de autori, supun votului dumneavoastră adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1010. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Constat că proiectul nr.1010 este aprobat. Stimați colegi, Acestea au fost subiectele, rămase după examinarea unei părți din agenda pentru ziua de astăzi, de ieri. În acest context, declar ședința de astăzi închisă. Următoarea ședință va avea loc săptămîna viitoare, joi, pe data de 1 noiembrie. Vă mulțumesc și o zi bună.

Ședința s-a încheiat la ora 11.58.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.