DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – NOIEMBRIE 2013 Ședința din ziua de 22 noiembrie 2013 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova.) 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.299 din 3 iulie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.297-XIV din 24 februarie 1999 cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenție (art.1, 4, 11 ș.a.). 4. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.437 din 5 noiembrie 2013 pentru modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (art.2911, 2912, 2933 ș.a.). 5. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.464 din 19 noiembrie 2013 pentru modificarea anexei nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 2 noiembrie 2013. 6. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.259 din 14 iunie 2013 privind fondurile de pensii facultative. 7. Prezentarea și dezbaterea Raportului asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public pe anul 2012. Proiectul nr.2305 din 9 octombrie 2013. (Raportor – Serafim Urechean, președintele Curții de Conturi.) S-a propus întreruperea dezbaterilor și s-a votat cu majoritatea voturilor. 8. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1239 din 7 iunie 2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe 9. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.284 din 26 iunie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S. Moldovenești – art.291; Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali – art.9; ș.a.).

Ședința începe la ora 10.02. Lucrările sînt prezidate de domnul Igor Corman, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici și de domnii Andrian Candu și Oleg Bodrug, vicepreședinți ai Parlamentului.

1

Domnul Igor Corman: Bună dimineața, stimați colegi. Vă rog să vă ocupați locurile. Secretariatul, Vă rog să anunțați prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 93 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Balmoș Galina, Garizan Oleg, Juravschi Nicolae, Morcov Ghenadie, Starîș Constantin, Stratulat Ion, Țap Iurie, Zagorodnîi Anatolie.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc. Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Vă rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Vă mulțumesc. Pînă a trece la examinarea ordinii de zi, stimați colegi, vreau să vă aduc la cunoștință că, astăzi, colega noastră doamna Elena Frumosu își sărbătorește ziua de naștere. Să îi urăm La Mulți Ani, multă sănătate și succes în activitate. (Aplauze.) Ordinea de zi noi o avem aprobată pentru ziua de astăzi. Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Voronin: Я хочу от имени общественности Молдовы, от имени нашей фракции – и я думаю, что и вы, остальные, присоединитесь – горячо и сердечно поздравить украинский народ, Правительство Украины, Верховную Раду Украины с проявленной политической волей, не поддавшись нажиму европейских организаций, которые хотели насильно втянуть Украину в эту кабалу. A doua întrebare e puțin mai personală. Eu mă adresez către unul dintre colegi, pe care îl cunosc încă din timpurile cînd nu era înregistrat nici Partidul Comuniștilor, nici Partidul Democrat, cu care eu mai mult de 22 de ani sînt în relații … (rumoare în sală), care se numește Dumitru Diacov. Mie parcă îmi pare că se întîmplă ceva ceea ce nu trebuie să se întîmple. Eu cunosc că … Pe voi dacă vă umflă rîsul, apoi pe urmă veți avea alt rîs. Eu cunosc foarte bine cine a fost fondatorul Partidului Democrat, eu cunosc foarte bine caracterul și poziția acestui om – Dumitru Diacov, eu cunosc că acesta este un om foarte cumpătat, echilibrat, un om care, în momentele de răscruce pentru Moldova, de multe ori au fost așa momente, a găsit și a propus soluții adecvate, foarte normale de a ieși din acele situați de criză în care era implicată Moldova.

2

Și eu cunosc că, tot din bunătatea lui și din partea lui, el a contribuit sau s-a împărtășit cu aceea ce se numește astăzi Partidul Liberal Democrat, poate mai bine nu o făcea, dar a făcut-o. Și eu acum nu înțeleg ce se întîmplă. În așa situație foarte complicată, cînd trebuie așa „axacali” în Parlament, care, la momentul respectiv, să ia decizia respectivă, să nu permită să se întîmple lucruri neprevăzute, lucruri neplăcute, lui Dumitru Diacov, într-un fel oarecare, i- au pus lanț pe gît și l-au dat într-o parte de la activitatea politică. Eu, Dmitri Gheorghevici … mie îmi pare foarte rău, dacă aceasta este decizi matale, aceasta e una, dacă aceasta este sub presiune, sub influență, ca să vă scoată din joc și după aceea să facă flăcăii aceștia ceea ce doresc ei demult să facă, încă mai rău îmi pare. Așa că dați să ne consultăm și să vedem ce facem, poate revenim înapoi și formăm un Partid Democrat normal, sănătos, așa cum se cade, fără de ceilalți toți.

Domnul Igor Corman: Da, să îi mulțumim domnului Voronin pentru cuvintele foarte frumoase la adresa colegului nostru domnul Diacov. Nu în zadar, ieri, domnul Dumitru Diacov a fost decorat cu cea mai înaltă distincție – cu „Ordinul Republicii”. (Aplauze.) Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Diacov: Da. Bine. Stimați colegi, O dragoste neașteptată din partea domnului Voronin. El dacă o făcea vreo 20 de ani în urmă, poate eram în altă situație, Republica Moldova am în vedere. Mie îmi este greu să comentez cuvintele care, la prima vedere, se par foarte complimentare din partea domnului Voronin. Noi, într-adevăr, ne cunoaștem de mulți ani de zile, noi mulți ani am discutat și nu o dată despre soarta Republicii Moldova. Mie îmi pare rău că acum sîntem pe diferite părți ale baricadei în acest moment crucial al Republicii Moldova. Eu nu am pierdut nădejdea și speranța că noi o să revenim și împreună, toți împreună, care se găsesc în această sală, inclusiv Partidul pe care îl conduce domnul Voronin, să facem ceva folositor pentru țara în care noi trăim, pentru oamenii care trăiesc în Republica Moldova. Eu înțeleg că nimeni nu o să vină în țara noastră să ne facă pe noi fericiți. Noi, moldovenii, sîntem responsabili de ceea ce se întîmplă în această țară. Eu vreau să vă asigur că eu, alături de colegii mei, vom face tot posibilul ca Partidul Democrat să aibă un cuvînt greu de spus în ceea ce înseamnă liniștea în Republica Moldova, ceea ce înseamnă o atmosferă sănătoasă. Și eu personal o să lupt neobosit pentru aceea ca noi să avem o guvernare responsabilă, o guvernare care face tot ce e posibil ca Republica Moldova să fie un partener serios pe arena internațională, pe noi să ne stimeze ca țară și moldovenii să se mîndrească că trăiesc în această țară. Mulțumesc.

3

Domnul Igor Corman: Da, deoarece a fost vizat Partidul Democrat, dreptul la replică, domnule Președinte. Microfonul nr.3.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte al Parlamentului. Ca să conchidem, așa cum am înțeles noi mesajul domnului președinte Voronin, domnule Președinte, pe această cale, precum ați menționat și dumneavoastră, l-a felicitat pe domnul Diacov cu înalta distincție „Ordinul Republicii” și gîndesc că este un lucru bun, fiindcă se pun în evidență meritele colegului nostru. Doi la mînă. Trebuie să spunem adevărul. Domnul Voronin este un politician experimentat și atunci cînd vorbește sau cînd spune vorbe dulci trebuie să ne gîndim foarte bine pentru ce le spune. E clar că e o șmecherie, o tactică pusă la punct. Și punctul trei. Odată ce am vorbit de partide, eu aș veni cu o rugăminte pentru colegul nostru: decît să se uite în ograda altora, vorbind de normalitate, Vadim Nicolaevici, chiar este o rugăminte a noastră a tuturor, poate reintroduceți o normalitate în cadrul echipei, să nu mai avem aici, în sală … echipei dumneavoastră, să nu mai avem în sală insulte din partea deputaților PCRM la adresa ziariștilor, să nu avem tot felul de injurii în această sală, fiindcă este fața nu doar a Partidului dumneavoastră, este fața Parlamentului și noi toți împreună formăm fața țării. Să dăm dovadă toți de decență și de un nivel de cultură pe care îl așteaptă cetățenii Republicii Moldova de la noi. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: A fost vizat și Partidul Liberal Democrat. Acum trebuie să dau dreptul la replică domnului Streleț. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Într-adevăr, tangențial, a fost vizat și Partidul Liberal Democrat, care șase ani în urmă a venit în Republica Moldova cu niște obiective foarte importante, dintre care cel mai important a fost: pentru o Moldovă europeană. Nu voi face referință la alte lozinci cu care a venit Partidul Liberal Democrat, pe care le cunoașteți foarte bine, dar obiectivul nostru european, pe care ni l-am propus atunci, astăzi este aproape ca niciodată. Firește că noi avem foarte mult de muncit, pentru a transforma Republica Moldova într-o țară cu adevărat europeană. Dar îndemnul nostru este, vă rog, de această dată nu vă opuneți, nu ne încurcați. Dacă nu doriți să participați, asistați, pur și simplu. Dar permiteți-ne să aducem țării noastre, poporului nostru o viață mult mai bună, o viață care trebuie

4 neapărat să o aibă după acea perioadă de tristă faimă în care ați guvernat din 2001 pînă în 2009. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, De fapt, declarațiile de dragoste la începutul ședinței nu sînt prevăzute în Regulament. Deci noi, în mod normal, trebuie să trecem la examinarea ordinii de zi. Eu nu am văzut să fi fost vizate alte partide sau alte persoane. Deci cu dreptul la replică aici am încheiat. (Rumoare în sală.) Domnule Ghimpu, Partidul Liberal nu a fost menționat în luările de cuvînt anterioare. Nu au fost menționate și cu aceasta închidem sesiunea de declarații. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc. Avem ceea ce avem sau merităm ceea ce avem. Vorba lui Rebreanu. Toți vin aproape, în afară de liberali, de acolo de unde se află Partidul Comuniștilor. Și eu aș propune să nu se confunde Partidul Liberal Democrat cu liberalii și cu democrații. Partidul Democrat cu Partidul Democrat Comunist. Și ca să nu folosesc cuvîntul „liberal”, că nu este potrivit, să fie un singur partid din acestea trei: Partidul Filat Democrat Comunist. (Rumoare în sală.) Da. Bună propunere? Domnul Streleț o acceptă. Mulțumesc. Și atunci domnul Voronin nu o să mai aibă cui îi face reproșuri.

Domnul Igor Corman: Da. Faceți propunerea, domnule Ghimpu. Nu am auzit aplauze furtunoase în sală. Stimaţi colegi, Acum, strict, la ordinea de zi. Nu vă supărați, alte declarații nu facem, doar dacă sînt la ordinea de zi. La ordinea de zi, doamnă preşedinte, Vă rog, microfonul nr.5.

Doamna Ana Guțu: Mulțumesc mult. Stimaţi colegi, Știu că nu există spațiu în dezbaterile parlamentare pentru așa ceva, dar aș vrea să vă aduc la cunoștință că, în perioada 18 noiembrie – 21 noiembrie, aici, la Chișinău, și-a desfășurat lucrările cea de-a 26-a Reuniune a Adunării Parlamentare a Francofoniei, regiunea Europa și, pe această cale, vreau să vă aduc la cunoștință că au fost adoptate două rezoluții. Una vizînd susținerea proiectelor francofone în domeniul cercetării și educației. Cealaltă – pentru susținerea parcursului european

5 al Republicii Moldova și inclusiv parafarea Acordului de asociere cu UE, care va avea loc la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Aș vrea să aduc sincere mulțumiri tuturor funcționarilor din Direcția relații externe și Direcția administrativă pentru buna organizare și sprijinul pe care l-au acordat și, desigur, președinției Parlamentului pentru organizarea excepțională a acestui eveniment. Sînt mesajele care au venit din partea celor circa 70 de parlamentari europeni, membri ai Adunării Parlamentare a Francofoniei. Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Da. Mulțumim. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Ceban: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Eu, domnule Preşedinte, Cu titlu de excepție. Vă rog, dacă este posibil, să puneți la vot pentru sfîrșitul ședinței să fie invitați ministrul afacerilor interne, șeful Inspecției de Stat în Construcții, șeful Inspecției Ecologice. Astăzi, un grup de oameni au fost îmbrînciți, loviți de către poliție pentru că judecătoria, Curtea de Apel de pe strada Teilor nr.6 vrea să-și extindă niște oficii pe un teren care a, pe care sînt instalate mai multe construcții pentru copii. Vă rog insistent, pentru că eu nu înțeleg ce fel de reformă facem noi în justiție, cînd judecătorii construiesc ilegal, iar polițiștii lovesc oamenii pe care trebuie să-i apere. Vă rog foarte mult.

Domnul Igor Corman: Domnule Ciobanu, Vă rog și eu foarte mult. Noi avem ordinea de zi, doar în cazuri excepționale…

Domnul Ion Ceban: Eu vă rog. Este un caz excepțional, pentru că…

Domnul Igor Corman: …cînd președinții grupurilor parlamentare sau președinții comisiilor, sau autorii proiectelor de lege, dacă au careva propuneri și obiecții. În rest, vă rog frumos, noi am dezbătut ieri ordinea de zi și am aprobat-o. Microfonul nr.3, vă rog.

Domnul Ion Butmalai: Da. Mulțumesc, domnule Preşedinte.

6

Eu totuși vreau să-i mulțumesc domnului Voronin, domnului general în rezervă. Vreau să-i mulțumesc domnului Diacov, ca un politician foarte deștept. Vreau să îl rog și pe domnul Ghimpu să ia o atitudine, ca mîna Moscovei să nu ne facă careva nevoi. Și mă rog… Domnule Preşedinte, două secunde. Mă rog tuturor celor numiți să nu mă lipsească de viitorul european. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: La microfonul nr.2, din partea Fracţiunii, la ordinea de zi? Microfonul nr.2.

Doamna Irina Vlah: Уважаемые коллеги, Здесь все очень красиво говорят у микрофонов и забывают одну функцию, которая есть у депутатов Парламента. Кроме законотворческой этo работа с избирателями. Это тот мандат, который нам предоставил наш избиратель. И в этом случае, конечно, хотелось бы, чтобы наши уважаемые коллеги говорили от имени народа, а не лично от своего имени. Это, во- первых. Во-вторых, я хотела бы проинформировать Парламент о том, что вчера в Вулканештах проходил митинг, на котором присутствовало более тысячи человек. На этом митинге была принята резолюция, согласно которой избиратели, жители данного населенного пункта попросили о том, чтобы никто не вмешивался в процесс проведения референдума на территории Гагаузии, который назначен на 2 февраля по вопросу вхождения в Таможенный союз. Это первое. Второе. Обратились к Парламенту, чтоб Парламент рассмотрел данную инициативу в законодательном органе о проведении такого же референдума на территории Республики Молдова. Третье. По решению жителей Вулкэнешть вчера был вывешен над примэрией флаг СНГ, который вывешивался не только в примэрии Вулкэнешть, но до этого вывешивался и в других населенных пунктах юга, который потом, снимался органами внутренних дел. То же самое произошло сегодня ночью, когда была подогнана пожарная машина и был поломан флагшток и т.д. У меня возникает вопрос. Скажите, пожалуйста, наша страна уже не является членом СНГ и у нас у всех и во-первых, у органов правоохранительных такое отношение к флагу СНГ? Это первое. И второе. Я бы хотела, чтобы представители Службы информации и безопасности, пришли в Парламент и рассказали нам, кто дает такие указания чтобы флаг СНГ срывался с примэрий во всех населенных пунктах. Спасибо.

7

Domnul Igor Corman: Nici o legătură cu ordinea de zi. Sper că dumneavoastră, doamnă deputat, la ordinea de zi doriți să vă referiți. Microfonul nr.5.

Doamna Maria Ciobanu: Domnule Preşedinte al Parlamentului, Eu socot că e de datoria mea, în calitate de profesoară de română, să-i sugerez domnului deputat Ghimpu, atunci cînd citează personalități literare și istorice, să nu le schimonosească spusele, fiindcă aud elevii și cred că în Parlamentul Republicii Moldova sînt doar agramați.

Liviu Rebreanu spunea: istoria formează popoarele după chipul și asemănarea ei. În alt caz reiese, domnule Ghimpu: „bonjour maman”, cum ziceau polonezii. (Aplauze.) Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Dar la ordinea de zi cineva are propuneri? Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Preşedinte. La ordinea de zi. Vă rog să mă înscrieți cu o declarație la sfîrșit de ședință.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc, domnule Godea. Să luăm exemplu. Vedeți: scurt și clar. Secretariatul, Înregistrați. Microfonul nr.3.

Doamna Veronica Abramciuc: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Două întrebări de procedură. Mă simt datoare, ca deputat, să atenționez lucrurile acestea. Evident că, în situația în care se află Moldova, noi fiecare avem contacte și telefonăm, și discutăm. Discutînd cu o persoană înaltă din Moscova întrebam de colegii noștri deputați ce fac pe acolo. El zice că, ну не удивляйся, непривязанные депутаты есть непривязанные депутаты. Приходят, рассказывают сказки о несуществующих болезнях Воронина, о каком-то приемствие … все деньги. Eu nu înțelegeam nimic. La sfîrșit el zice: «ну ты извини. К тебе это не относится. Мы знаем, что ты социалистка.»

8

Zic: «О чем вы говорите?» Da el zice: «А вы зайдите на ваш сайт, русский вариант структуры Парламента.» Eu, cînd am intrat ieri, încerc astăzi să intru și am unele nume de familii, eu mi-am pus mîinile în cap. Deputații neafiliați îs непривязанные. Într-adevăr, непривязанные. Au dreptate, rîd de acum și în Moscova, prin cabinete. Nume de familie de deputați în Parlament în limba rusă: este și deputatul Pagoda, este și deputatul Gordîi Victor, este și deputatul Sava. Noi, ce, chiar nu sîntem în stare să angajăm un traducător să ne traducă pagina electronică în limba rusă. Avem… 1/3 din populație sînt vorbitori de limbă rusă. Asta, ce, chiar e așa… Moldova este membră a CSI. Aceasta e de rușine de acuma. Aceasta e prima întrebare. Și a doua întrebare de procedură. Domnule Președinte, Eu vă rog foarte mult să vă retrageți propunerea dumneavoastră cu a doua semnătură. Eu v-am votat ca Președinte, avînd în vedere stabilitatea în țară. Aceasta e contrar legii și nu se poate să faceți din deputați grădiniță de copii.

Domnul Igor Corman: Da, cu referire la prima dumneavoastră solicitare. Eu cred că aveți dreptate, propun să ne luăm mîinile din cap și Secretariatul să facă redactările de rigoare acolo pe text, dacă sînt astfel de probleme. Dumneavoastră ați fi putut, de fapt, să o faceți și fără să ieșiți la microfonul din sală, să vă adresați regulamentar și demult poate aceste probleme ar fi fost înlăturate. Cît privește disciplina deputaților. Stimată doamnă deputat, Eu cred că dumneavoastră sînteți printre acei care sînt mai disciplinați, văd că tot timpul participați la ședințe și nu înțeleg de ce anume pe dumneavoastră vă deranjează acest lucru? Dar prezența la ședință nu înseamnă prezența doar zece minute dimineața. Înseamnă prezența pe parcursul întregii ședințe. Și, ca noi să avem un tablou foarte clar, cred că este bine ca Secretariatul să ne prezinte acest tablou clar: cine a venit la ședință și cît timp s-a aflat aici. Cred că este în interesul nostru. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Stroianoglo. Vă mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Solicit să uzați de dreptul dumneavoastră și să propuneți includerea în ordinea de zi a proiectului nr.464. Comisia economie, buget și finanțe este gata de a prezenta raportul respectiv.

Domnul Igor Corman: Da. Vă mulțumesc.

9

Microfonul nr.5.

Doamna Ana Guțu: Mulțumesc. Domnule Președinte, Aș vrea să aduc la cunoștința dumneavoastră și a tuturor deputaților că site- ul Parlamentului Republicii Moldova, actualmente, există doar în limba română, iar în limba engleză și franceză au fost traduse interfețele, doar interfața cu modestul meu acord. Ceea ce a citat doamna Abramciuc poate să fie un simplu Google traslation și nu are nici o treabă cu site-ul Parlamentului Republicii Moldova. Cît privește ceea ce a avut loc ieri la Vulcănești, vă rog să nu induceți în eroare lumea. Ieri la Vulcănești s-au strîns 50 de oameni. Și dacă o rezoluție, adoptată de 50 de oameni, este reprezentativă, putem să discutăm la acest subiect.

Domnul Igor Corman: Stimați colegi, Deci, de fapt, unica propunere constructivă la ordinea de zi a fost făcută de președintele comisiei domnul Stoianoglo cu referire la proiectul nr.464. În condițiile în care există și raportul comisiei, eu supun votului această propunere. Cine este pentru rog să voteze. Deci, cu majoritatea voturilor, vom discuta acest proiect în ședința de astăzi. Și acum, stimați colegi, să ne apucăm de muncă. Primul proiect de Lege, pe care îl propun dezbaterilor pentru lectura a doua, este nr.299, pentru modificarea și completarea Legii nr.297-XIV din 24 februarie 1999 cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenție. Prezintă raportul comisiei domnul președinte Hotineanu. Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de Lege nr.299 cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenție, prezentat pentru lectura a doua. Cu privire la tabelul de divergențe. Au fost prezentate trei propuneri din partea deputaților. Ele nu au fost acceptate. Și am să mă opresc doar la propunerea deputatului Valeriu Munteanu, care este îngrijorat de faptul că, posibil, acest proiect de lege să pună în sarcina primarilor plata pentru indemnizațiile respective ale persoanelor după eliberarea din locurile de detenție. La fel, a fost și un amendament cu privire la Consiliul format pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, cu referire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din detenție.

10

Aceste propuneri nu au fost acceptate. Și comisia, în ședință, a aprobat raportul cu majoritatea voturilor și propune votarea acestui proiect de lege în lectura a doua. Vă mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Igor Corman: Dacă sînt întrebări către comisie? Sînt. Microfonul nr.5, vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule președinte Hotineanu, Am avut la lectura întîi un amendament, pe care comisia …

Domnul Vladimir Hotineanu: Da, eu l-am ...

Domnul Valeriu Munteanu: … l-a respins. Și, de aceea, conform Regulamentului, am dreptul să solicit plenului să susțină acest amendament. Vreau să explic colegilor care este raționamentul amendamentului, pentru a putea solicita votul pe acest amendament. Stimați colegi, În această lege, la articolul 5, pe nedrept se spune și eu sînt absolut sigur de acest lucru, este pus în sarcina administrației publice locale, în sarcina primăriilor să creeze fonduri pentru reabilitarea acestor deținuți, care, în viziunea mea, este … în viziunea noastră, a liberalilor, este o sarcină a statului, a administrației publice centrale. Textul legii, în formula în care este, este interpretabil și vă garantez că nu există echivoc în acest text de lege și un judecător poate să interpreteze într-un fel, iar alt judecător în alt fel. De aceea, pentru a elimina echivocul solicit amendarea articolului 5 din această lege. Pardon, articolul 5 din această lege.

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, Voi supune votului amendamentul propus de deputatul Valeriu Munteanu. Cine este pentru rog să voteze. Deci 3, 4 voturi „pentru”. Prin urmare, această propunere nu a fost susținută. Mulțumesc, domnule președinte. Alte întrebări nu sînt. Stimați colegi, Acum voi supune votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.299. Cine este pentru rog să voteze. Rog numărătorii să anunțe rezultatele.

11

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 27. Sectorul nr.1 se abține. Sectorul nr.2 – 32.

Domnul Igor Corman: Cu 59 de voturi, proiectul de Lege nr.299 a fost adoptat în a doua lectură. Și acum, stimați colegi, propun dezbaterilor proiectul de Lege nr.437 pentru modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218- XVI din 24 octombrie 2008. Prezintă proiectul domnul Chetraru, Directorul Centrului Național Anticorupție. Vă rog la tribuna centrală.

Domnul Viorel Chetraru – Directorul Centrului Național Anticorupție: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Doamnelor și domnilor deputați, Propun atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova, care a fost întemeiat pe concluziile formulate în Raportul de evaluare a Republicii Moldova de către plenara Comitetului de Experți al Consiliului Europei privind evaluarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, efectuat în luna septembrie a acestui an. Conform concluziilor formulate în urma evaluărilor, la care am făcut referință, se spune că Republica Moldova se confruntă cu mai multe deficiențe în ceea ce ține sistemul de sancționare pentru nerespectarea prevederilor legilor naționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. În mare parte, este vorba de eficiența redusă a sistemului de sancționare contravențională de către factorii responsabili din cadrul entităților raportoare pentru nerespectarea prevederilor legii în cauză, care reglementează clar modul și procedura de monitorizare a tuturor proceselor interne în cadrul acestor entități pe domeniul circuitului fluxurilor financiare, pe care acestea sînt obligate să le reglementeze și să le clasifice conform prevederilor legii respective. Acest proiect, care a fost elaborat în conformitate cu recomandările incluse în Recomandarea șaptesprezece a grupului de state de acțiune financiară, din punctul nostru de vedere, punct de vedere coordonat în cadrul Guvernului cu toate autoritățile responsabile, va soluționa această deficiență și va responsabiliza factorii de decizie pentru toate acțiunile sau inacțiunile pe care acestea le-au comis în acest mod intenționat sau din imprudență pentru nerespectarea prevederii legii în cauză. Menționez, totodată, că proiectul a fost coordonat și a fost expertizat la solicitarea noastră de către Secretariatul Comitetului Moneyval specializat în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Oportunitatea acestuia a fost susținută.

12

Reieșind din aceasta, rog sprijinul și susținerea dumneavoastră în vederea adoptării proiectului respectiv. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări către raportor? Nu văd întrebări. Vă mulțumim, domnule Director.

Domnul Viorel Chetraru: Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Și acum, o invit pe doamna președinte Apolschi să ne prezinte raportul comisiei.

Doamna Raisa Apolschi: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Prezidium, Stimaţi deputaţi, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.437 pentru modificarea și completarea Codului contravențional. Actuala redacție a articolului 291 din Codul contravențional prevede răspundere pentru încălcarea legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Însă, conform concluziilor experților Consiliului Europei privind evaluarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului de către Republica Moldova, norma de la articolul 291 cu indicele unu nu în deplină măsură acoperă toate aspectele de combatere a acestor fenomene. Nu sînt specificați toți subiecții pasibili de răspundere contravențională (entitățile raportoare prevăzute de Legea nr.190 din 2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului). În acest context, obiectivul de bază al proiectului menționat este completarea Codului contravențional cu noi norme care prevăd lărgirea răspunderii contravenționale pentru entitățile raportoare în cazul nerespectării obligațiunilor prevăzute de Legea nr.190, va asigura prevenirea acțiunilor de spălare a banilor, precum și va consolida Centrul Național Anticorupție de a interveni prompt în constatarea contravențiilor în domeniul menționat. În rezultatul dezbaterilor, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea de voturi a membrilor, a decis să propună Parlamentului examinarea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.437. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Întrebări către comisie.

13

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Stimată doamnă preşedinte, Poate era bine să adresez această întrebare autorului, dar cred că și dumneavoastră ați putea răspunde la ea. Infracțiunile prevăzute în acest proiect de lege… care urmează să fie sancționate cu aceste contravenții, de fapt, aveți, mulțumesc de corectare, ele par a fi totuși destul de grave. Adică, există și sancțiuni în Codul penal sau vorbim doar despre ele ca și contravenții. Adică, deoarece modul în care sînt ele formulate, repet, vorbesc și despre o anumită gravitate. E vorba de, eventual, finanțarea terorismului, spălări de bani pentru alte acțiuni care ar comporta riscuri destul de mari.

Doamna Raisa Apolschi: Acest proiect se reduce anume la contravențiile administrative. Dar și Codul penal prevede răspundere penală pentru infracțiune de acest gen.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Deci în Codul penal deja sînt prevăzute sancțiuni pentru asemenea încălcări. Aceasta vreți să spuneți, da?

Doamna Raisa Apolschi: Da. Sînt, se prevede în Codul penal.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Mulțumesc.

Doamna Raisa Apolschi: Cu plăcere.

Domnul Igor Corman: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, doamnă preşedinte. La propunerea comisiei, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege cu nr.437. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.437 a fost aprobat în primă lectură. Și acum, stimaţi colegi, voi propune dezbaterilor proiectul cu nr.464 pentru modificarea anexei nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 2 noiembrie 2012.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimați…

14

Domnul Igor Corman: Prezintă proiectul domnul Ioniţă. Vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimaţi colegi, Acest proiect de lege a fost înregistrat în urma unei solicitări parvenite pe numele comisiei… Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, prin care Serviciul Pază și Securitate roagă ca pe interior de pe un articol pe altul să fie transferate niște… o sumă de bani pe care a economisit-o. De asemenea, în urma solicitării Colegiului din Edineț, iarăși pe interior. Totodată, după ce proiectul a fost înregistrat, Ministerul Finanțelor a solicitat ca, tot pe interior să fie operate anumite modificări. Nu se schimbă absolut nimic decît se aduce clarificare. Comisia a examinat acest proiect de lege și propune susținerea lui în primă lectură și în a doua lectură.

Domnul Igor Corman: Nu văd întrebări. Mulțumesc, domnule preşedinte. Deci, la propunerea comisiei, supun votului aprobarea în primă lectură a roiectului cu nr.464. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul este aprobat în primă lectură. Comisia a propus să-l adoptăm și în a doua lectură, dacă nu sînt obiecții. Nu văd obiecții. Atunci supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului cu nr.464. Cine este pentru rog să voteze. Rog numărătorii să anunțe rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – se abține. Sectorul nr.3 – 30. Sectorul nr.2 – 32.

Domnul Igor Corman: Cu 62 de voturi, proiectul nr.464 a fost adoptat în a doua lectură. Următorul proiect de Lege este cu nr.259 privind fondurile de pensii facultative. Ne va prezenta acest proiect domnul Filip, vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Vă rog.

Domnul Iurie Filip – vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare: Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

15

Doamnelor și domnilor deputați, Atenției dumneavoastră se propune Legea privind fondurile de pensii facultative, care vine să completeze legislația cu privire la reglementarea activității pe piața de capital din Republica Moldova. Pe data de 14 septembrie a intrat în vigoare noua Lege cu privire la piața de capital, votată în Parlament acum un an, care propune un nou cadru legislativ de reglementare a activității instituțiilor financiare pe piața de capital. Or, fondurile de pensii facultative sînt, în primul rînd, instituții financiare și anume organisme de plasament colectiv, care sînt reglementate de Legea pieței de capital și Legea fondurilor de pensii vine să precizeze și să creeze un cadru specific de funcționare a acestor organisme. În același timp, atrag atenția dumneavoastră că această lege nu este o noutate absolută în legislația Moldovei, deoarece legea vine să abroge Legea nr.329 din 1999, care reglementa activitatea fondurilor de pensii nestatale. Textul nou al legii este elaborat paralel cu Legea pieței de capital și corespunde celor mai avansate metodologii și tradiții ale pieței de capital, ale funcționării pieței de capital în spațiul european. La baza acestei legi sînt puse directivele europene. Această remarcă se regăsește în lege. De asemenea, țin să atrag atenția dumneavoastră că textul legii propune o nouă modalitate de formare, de întemeiere a fondurilor de pensii și pune accentul pe responsabilitatea administratorului fondului de pensii față de participanții la fondurile de pensii facultative pentru o bună gestionare a activelor investițiilor făcute. Totodată, țin să remarc că modalitatea de formare a investițiilor și, ulterior, de beneficiere de către participant a rezultatelor acestor investiții corespunde tehnologilor care se aplică în cadrul asigurării cu pensiile asigurate de stat. Deci participantul la fondul de pensii facultative va putea beneficia de investițiile făcute doar la atingerea vîrstei de pensionare stabilită de legislația țării. În final, vreau să menționez faptul că Directiva din 1998 a Consiliului Europei precizează că statul este obligat să ofere și să protejeze dreptul cetățeanului la o pensie suplimentară. Or, această lege vine să asigure anume acest drept. Atrag atenția că participarea la fonduri de pensii facultative este o participare benevolă, statul doar oferă posibilitatea de a crea aceste fonduri, iar cetățeanul, persoana, angajatul sau angajatorul urmează să decidă posibilitatea de a forma sau de a adera la aceste fonduri de pensii facultative. Acestea fiind spuse, rog să susțineți acest proiect de lege.

Domnul Igor Corman: Întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte.

16

Mihai Godea, Partidul Acțiunea Democratică sau cum e pe site-ul Parlamentului: просто Майкл. Căci în rusă așa scrie. Da, da, doamna Abramciuc mi-a deschis ochii astăzi, foarte interesant … Domnul Brașovschi e Georgi, ca să știți, iar domnul Știrbate e Piter și tot așa. Domnul Igor Corman: Și dumneavoastră Maikl, probabil?

Domnul Mihai Godea: Eu sînt Maikl, da. Întrebarea. Domnule Filip, cîte fonduri de pensii nestatale sînt la ora actuală?

Domnul Iurie Filip: Deci actualmente au primit licența de funcționare ca fonduri de pensii nestatale trei fonduri.

Domnul Mihai Godea: Trei.

Domnul Iurie Filip: În același timp, anticipînd întrebarea, răspund: nici unul din aceste fonduri nu a încheiat vreun contract pe pensia suplimentară. Deci, cu alte cuvinte, ele, practic, nu activează.

Domnul Mihai Godea: Deci ele sînt pe hîrtie. Căci aceasta era întrebare. Că dacă nu reușesc să se conformeze? Dar nu are sens întrebarea. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Alte întrebări? De acum să o ducem la capăt și mă întorc. Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu: Domnule Filip, Ne puteți aduce exemple unde aceste fonduri de pensii nestatale sau, eu știu, facultative, cum se vor numi ele la noi, au funcționat cu succes? Pentru că avem informație că în unele state fost socialiste, adică acolo unde populația care are un venit mediu, aceste fonduri de pensii nu prea funcționează bine și cetățenii nu au încredere în ele. Drept exemplu vă pot da situația din Lituania. Deci, într-un stat unde oamenii sînt majoritatea săraci, este rezonabil să avem aceste fonduri facultative?

17

Domnul Iurie Filip: Deci, încă o dată, din informația de care noi dispunem, probleme majore cu fondurile de pensii facultative în țările inclusiv fost socialiste nu sînt atestate. Probabil că aici se întîmplă o confuzie. Pentru că în majoritatea țărilor, pe lîngă fondurile de pensii facultative, funcționează și fonduri de pensii private obligatorii, așa-numitul pilonul 2. Iată, în acest caz sînt diferite situații. Situații de criză au fost și în Ungaria, în Polonia cu fondurile de pensii private obligatorii. Cît privește exemple foarte reușite de funcționare a pilonului 3, adică a fondului de pensii facultative, în primul rînd, aici mă refer la exemplul Cehiei. Cîteva cifre. La o populație de 10 milioane de cetățeni în Cehia la fondurile de pensii facultative au aderat 5 milioane de participanți, iar activele totale gestionate de aceste fonduri se ridică la circa 10 miliarde de euro. De asemenea, în Estonia este destul de dezvoltat sistemul de fonduri de pensii facultative, la o populație de un milion 300 de mii, la fondurile de pensii facultative au aderat circa 100 de mii de populație și gestionează aceste fonduri active de circa 101 milioane de euro. Sînt mai multe exemple. Probleme, încă o dată repet, apar în cadrul pilonului 1 și pilonului 2, dar aceasta e o altă temă de discuție și ea nicidecum nu se intersectează cu acest proiect de lege.

Doamna Corina Fusu: Dar spuneți-ne, vă rog: ați făcut un studiu, o expertiză cum vor evalua aceste fonduri facultative în Republica Moldova? Ați efectuat un studiu de piață?

Domnul Iurie Filip: Eu am încercat să remarc faptul că directivele europene obligă statele să ofere dreptul și să garanteze dreptul ca cetățeanul să poată să își creeze pensie suplimentară, accentuez, suplimentară. Noi creăm suport legislativ pentru acest lucru. Agenții economici și persoanele fizice vor avea capacitatea, vor avea dorința, vor avea posibilitatea să creeze aceste fonduri. Aceasta e o altă temă de discuție. Am remarcat că, pînă în prezent, acest gen de activitate financiară în Moldova nu s-a regăsit. Noi avem un optimism așa, rezervat, deoarece acest text presupune o nouă modalitate de formare a fondurilor de pensii. Legea din 1999 presupunea că fondurile de pensii pot fi formate doar de către instituțiile bancare sau companiile de asigurări, ori în noua lege se presupune crearea fondurilor de pensii de orice colectiv de muncă, de orice colectiv de cetățeni care, mă rog, sînt uniți pentru anumite interese comune, fără a avea statut de persoană juridică. Și, ulterior, pot să angajeze un administrator licențiat, față de care comisia, supraveghetorul înaintează norme prudențiale, pentru a garanta buna gestionare a acestor active. Deci este o modalitate mai accesibilă și sperăm că unele colective și unele societăți care au posibilități financiare să creeze aceste fonduri ca un suport, ca un supliment la serviciile sociale pe care le pot oferi angajaților săi.

18

Doamna Corina Fusu: Deci acei care se vor decide să se înscrie în acest fond facultativ sau să verse, eu știu, fonduri, bani pentru a avea o pensie mai bună atunci cînd vine vîrsta de pensie, vor avea două opțiuni: pensia de la stat și …

Domnul Iurie Filip: Nu două opțiuni. Pensia de la stat este garantată obligatorie.

Doamna Corina Fusu: Pot fi ambele.

Domnul Iurie Filip: Da, ambele vor fi, bineînțeles. Ambele, da.

Doamna Corina Fusu: Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Doamna Galina Balmoș: Aș avea o întrebare, dacă ați putea să ne aduceți niște argumente mai palpabile că această lege nu va avea soarta precedentei, adică nu va deveni una moartă, care, din start, caducă, mai ales avînd veniturile foarte modeste ale populației.

Domnul Iurie Filip: Eu nu pot să nu fiu de acord cu dumneavoastră că, într-adevăr, veniturile populației noastre, salariul mediu nu oferă mari posibilități ca cetățeanul să adere la aceste fonduri de pensii facultative din simplul motiv, pentru că, actualmente, acesta este un serviciu facultativ, cetățeanul trebuie, din veniturile pe care le are real, să mai aloce o parte din aceste venituri spre aceste fonduri în condițiile în care va beneficia de ele numai la atingerea fondurilor de pensie. Speranța noastră se axează pe faptul că angajatorii sau societățile, agenții economici care au posibilități, totuși sînt în țara noastră astfel de agenți, și vor fi cointeresați să creeze o legătură mai strînsă, eu știu, un patriotism mai mare al angajaților săi față de societate, prin acest mecanism le va oferi un serviciu social suplimentar, lucru, de altfel, care se regăsește pe larg în alte părți, inclusiv în spațiul european.

Doamna Galina Balmoș: Mulțumesc. Încă o întrebare.

19

Domnul Iurie Filip: Într-adevăr, calcule exacte și careva, eu știu, pronosticuri nu vă pot face. Dar, încă o dată repet, noi sîntem obligați să oferim suportul sau mecanismul legislativ pentru funcționarea acestor fonduri în condițiile în care cineva va avea inițiativa să le creeze.

Doamna Galina Balmoș: Mulțumesc. Și încă o întrebare poate mai tehnică, mai concretă. Spuneți, vă rog, cît timp minimum trebuie să cotizeze un cetățean în acest fond, pentru ca, ulterior, să aibă dreptul la această pensie facultativă? Și dacă, într-o anumită perioadă X de timp, acest cetățean își dorește banii înapoi, el poate să îi retragă pînă la atingerea vîrstei de pensie?

Domnul Iurie Filip: Deci încep cu a doua întrebare. Nu, în nici un caz, în aceasta este specificul fondurilor de pensii. Deci odată ce cetățeanul, persoana a decis să adere la fondul de pensii facultative, el nu se poate răzgîndi. Cît privește termenul minim de participare este fixat de 60 de luni, adică 5 ani. Cinci ani de zile minimum cetățeanul trebuie să facă aporturi la fonduri de pensii, pentru ca, la atingerea vîrstei de pensionare, să poată beneficia de pensia facultativă.

Doamna Galina Balmoș: Mulțumesc.

Domnul Iurie Filip: Mulțumesc și dumneavoastră.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Doamna Oxana Domenti: Domnule raportor, Aici. Spuneți-ne, vă rog frumos, cine a elaborat această lege? Cu suportul cui a elaborat Comisia Națională a Pieței Financiare această lege și dacă la elaborarea acestei legi nu ați avut mai multe întrebări legate de viziunea integră a sistemului de pensionare, de perspectiva de dezvoltare a acestuia? Care va fi vîrsta de pensionare, dacă va fi implementat pilonul 2ș. a. m. d.

Domnul Iurie Filip: Deci am vorbit că acest proiect de lege a fost, practic, elaborat în paralel cu proiectul de lege, cu Legea cu privire la piața de capital.

20

Elaborarea a fost, evident, făcută de către Comisia Națională a Pieței Financiare, cu asistența experților străini. În primul rînd, Ungaria, Polonia și Marea Britanie.

Doamna Oxana Domenti: În cadrul unui proiect financiar.

Domnul Iurie Filip: Da, în cadrul proiectului Moldova… Cît privește a doua întrebare, dacă am analizat în ansamblu sistemul de formare a pensiilor de asigurare cu pensii și impactul acestei legi, vă spun că nu am avut această analiză și nici nu este cazul, pentru că această lege nu are intersecție cu sistemul de asigurare obligatorie cu pensii. Este un serviciu financiar, în primul rînd. Am menționat nu o dată. Este, în primul rînd, un serviciu financiar. La fel cum este, sînt depozitele de lungă durată la sistemul bancar. Cum este asigurarea de pensii care, de altfel, se regăsește la noi în Moldova. Deci este, în primul rînd, o activitate financiară pe piață … nonbancară, piața de capital.

Doamna Oxana Domenti: Aici nu voi fi cu dumneavoastră de acord, dar o să-mi expun poziția.

Domnul Iurie Filip: Da.

Doamna Oxana Domenti: De la microfon. Cel puțin, vă sugerez să analizați practica României, care, mai întîi a introdus pilonul facultativ. Nu dați din cap, domnule Corman, pentru că legea e copiată 100% din România. De aceea, îi spun autorului, dacă este să analizeze această practică, trebuie să o analizeze în complect, pentru că vecinii noștri mai întîi au implementat acest pilon facultativ, după care au implementat pilonul 2 obligatoriu și, practic, acumulările sau depunerile la pilonul 3 au fost stopate. Și mulți cetățeni, fiind obligați să fie parte a acestui pilon 2, și-au suspendat atît investițiile în pilonul 2 și, respectiv, și-au suspendat plățile. De aceea, aceste lucruri, inevitabil, trebuie privite în complex sau, cel puțin, trebuie să spunem adevărul cetățenilor, care va fi perspectiva. Și cea de-a doua întrebare ține de direcțiile de investiții admise aici pentru investitori. În mare parte, investițiile prevăd dreptul administratorilor de a procura hîrtii de valoare din Republica Moldova, de stat sau corporative, și din țările Uniunii Europene. De ce doar din Uniunea Europeană? De ce v-ați limitat la această zonă? Avem sau nu noi această obligație în cadrul unui acord chiar și, nu știu, noi chiar foarte mult am dori să ne vedem acest acord de liber schimb care îl negociază

21

Republica Moldova cu Uniunea Europeană, dar noi nu vedem, noi nu avem acest document. Poate dumneavoastră știți. Poate aceste lucruri au fost negociate acolo și este o condiție pentru Moldova. De altfel, eu consider că Moldova ratează șanse de a obține profituri sigure și în alte regiuni. Deci cu ce regiunea Greciei, Grecia sau Cipru este, hîrtiile de valoare ale acestor țări sînt mai sigure decît a Japoniei sau a Statelor Unite ale Americii sau a altor țări? De ca v-ați limitat doar la această zonă? Și dacă acest lucru este făcut în bază de reciprocitate, pentru că Uniunea Europeană nu are dreptul să investească țările din Uniunea Europeană în hîrtiile de valoare din Republica Moldova. Noi însă doar acolo și trebuie să susținem economiile acestor țări.

Domnul Iurie Filip: Mulțumesc pentru întrebare. Stimată doamnă deputat, Evident că elaborarea unui astfel de proiect de lege nu poate să nu fie corelat cu politica generală, care este promovată în țară. Plus, în fondurile de pensii facultative, specificul lor este faptul că ei trebuie să asigure o mare stabilitate a investiților făcute pe termen lung. Am menționat că termenul minimum de investiții 5 ani. Deci, respectiv, noi trebuie să asigurăm ca pe această perioadă să fie cît mai mult diminuate riscurile. Or, piața europeană, în acest sens, oferă o stabilitate și…

Doamna Oxana Domenti: Noi am văzut.

Domnul Iurie Filip: ..mai mare.

Doamna Oxana Domenti: Cazuri concrete cu…

Domnul Iurie Filip: Chiar dacă …

Doamna Oxana Domenti: Cu Grecia, cu regiunea Ciprului și cu alte localități.

Domnul Iurie Filip: Da. Chiar dacă, evident, sînt și probleme de criză. Nu este exclus. Deci și al treilea lucru. Am recunoscut și nu am ascuns că această lege este elaborată în conformitate cu directivele europene. De aici și vine similitudinea eventual, cu texul legii din România, deși sînt și diferențe, aș putea să le remarc.

22

Și, în aceste condiții, noi asigurăm compatibilitatea legislativă dinntre acest gen de activitate. Respectiv, noi putem asigura și controlul acestor investiți făcute în piața europeană. Dar ceea ce ați remarcat dumneavoastră, poate nu ați formulat. Cu toate că această lege, prevede o astfel de posibilitate, însă mecanismul de funcționare a lui urmează a fi încă complementat, pentru că, actualmente, în legislația cît privește circulația valutară în Moldova creează anumite, să zic așa, probleme în fluxul financiar dinntre Moldova și inclusiv spațiul european. Nu mai vorbesc de alte părți. Cît privește…

Doamna Oxana Domenti: De ce vă limitați doar la Europa? De ce e nevoie să acceptăm această directivă, pentru că ea este în dezinteresul Republicii Moldova acum, la acest moment. Există mult mai multe posibilități de plasament financiar sigur, dar mai favorabil pentru noi în acest moment. Vă întrebam: este o condiție a acordului de asociere ori este o…

Domnul Iurie Filip: Nu. Condiția…

Doamna Oxana Domenti: Ideea care a venit doar de la comisie.

Domnul Iurie Filip: Condiția acordului de asociere este să existe o astfel de lege care să garanteze cetățenilor drepturilor la o pensie suplimentară. Nu este condiționată modalitatea formării investițiilor în care pensia este… investiție. Aceasta este deci, într-un fel, rezultatul a…

Doamna Oxana Domenti: Deci vă sugerez, la acest capitol. ..

Domnul Iurie Filip: …propunerilor noastre.

Doamna Oxana Domenti: …să urmăriți interesul țării noastre.

Domnul Iurie Filip: Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

23

Domnul Valeriu Ghilețchi: Stimate domnule Filip, Deși acest proiect de lege, cum ați menționat, nu va da rezultate imediate, eu totuși apreciez faptul că l-ați elaborat și-l prezentați astăzi în Parlament. Și am două întrebări. Prima întrebare ține de comisioanele de administrare. Dumneavoastră ați prevăzut modalități prin care pot fi percepute aceste comisioane de administrare. Și, iată, la articolul 13 alineatul (2) litera b) vă referiți la faptul că deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii facultative, dar nu mai mult de două procente și jumătate pe lună. Întrebarea mea este următoarea. Adică, procentul comisionului nu ar fi mai bine să îl legăm de profitul pe care-l obține fondul, adică administratorul, decît să-l legăm de activele nete? Pentru că atunci cînd legăm acest comision de profitul obținut, stimulăm administratorul să găsească investiții cît mai profitabile. În celălalt caz, el doar, propriu-zis, mănîncă banii cetățeanului. Cel puțin așa mi s-a creat impresia și de aia am vrut să vă pun această întrebare, ca să clarificați acest lucru, de formare a comisionului de administrare

Domnul Iurie Filip: Vă mulțumesc frumos. Aici, spre regret, trebuie să remarc că în textul prezentat în Parlament s-a strecurat o eroare tehnică. Textul a cunoscut mai multe iterații de lucru. Deci remunerarea administratorului va fi, se propune a fi 2,5% din activele nete ale fondului, însă nu lunar, dar pe an. Deci calculată în raport cu un an de activitate. Deci mult mai mică decît astea. Cît privește faptul, ideea de a corela remunerarea administratorului cu profitul activelor este una foarte, să zic așa, complicată din momentul în care fluctuațiile pe piața financiară sînt un lucru evident s-ar putea să se întîmple că administratorul deci, în anumite situații, să nu-și poată acoperi cheltuielile doar din profit. Pentru că ați remarcat, investițiile fondului sînt strict reglementate, da, și el nu are suficiente capacități de: a acoperi acest… Și atunci am putea diminua interesul administratorului de a se ocupa de aceste active. Noi totuși punem accentul pe responsabilitatea administratorului și, în acest sens, sînt destule cerințe prudențiale față de administrator și să-l stimulăm să fie foarte atent cu investițiile fondului.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Bine. Dar…

Domnul Iurie Filip: De altfel, și ultima. Pardon. Practica cvasiunanimă a tuturor experiențelor pe care noi le-am studiat, deci anume acest criteriu e, activele nete ale fondului, și nu profitul. Inclusiv, iată, s-a pomenit experiența României. Deci la ei, la fel, deci la ei e, dacă nu mă înșeală memoria, zero, zero, două procente din activele nete lunar.

24

Domnul Valeriu Ghilețchi: Bine, dar vedeți această abordare, totuși, după mine, pune sub risc cetățenii. Noi protejăm fondul, vrem să scoatem fondul de sub riscuri, dar, în același timp, cineva trebuie să plătească pentru aceste riscuri. Riscurile ar trebui partajate, împărțite între cel care investește și fond, am în vedere între cetățean și fond, pentru că, repet ceea ce ați spus dumneavoastră, lasă impresia că v-ați gîndit mai mult la fond, decît la acei care investesc. Dar, lăsăm cel puțin pentru discuții, eu am înțeles răspunsul dumneavoastră. O altă întrebare, care e asemănătoare cu prima, dar ține mai mult de siguranța pe care trebuie să o oferim cetățenilor. Există, totuși, o teamă că oamenii, investind banii, să nu se trezească într-o zi că, de fapt, au investit într-o piramidă financiară, adică noi trebuie să oferim oamenilor siguranță maximă, că ei au investit într-un fond de pensii și au din partea statului asigurări că banii lor vor rămîne intacți, chiar dacă nu vor obține profituri mari, dar cel puțin nu își vor pierde banii. Din proiectul de lege nu se vede clar care vor fi aceste măsuri de siguranță pentru investițiile cetățenilor.

Domnul Iurie Filip: Stimate domnule deputat, Deci ar fi incorect din partea mea dacă aș afirma că legea garantează sută la sută acest gen de investiții. Mai mult decît atît, nici o activitate pe piața financiară nu are acest grad de garanție, nu obțineți o garanție absolută în sistemul bancar, nu obțineți garanție în alt gen de activitate, orice activitate financiară are anumite riscuri. Aceasta este o constatare inevitabilă. Cît privește sistemul de garanții, care totuși se conțin în această lege și care urmează încă să fie complementate prin alte legi. Deci, în primul rînd, am zic că față de administrator se impun anumite cerințe prudențiale, față de capitalul propriu cu care trebuie să garanteze activele pe care le acumulează, față de diversificarea investițiilor, deci ei nu pot investi doar într-un singur tip de activitate, deci acolo sînt și așa mai departe. Comisia națională, sau supraveghetorul va avea capacitatea să urmărească rata de profitabilitate și, în caz de diminuare a ei, să impună schimbarea administratorului pentru a garanta investițiile cetățenilor și așa mai departe. Și nu în ultimul rînd, deci ca urmare a adoptării acestei legi, urmează să vină legea cu privire la fondurile,... fondul de garantare a pensiilor facultative, exact analogic cum e în sistemul bancar, fondul de garantare a depozitelor bancare va fi o structură specială, care va fi alimentată din piață, adică din fondurile de pensii facultative și care va garanta aceste investiții, fix așa cum astăzi avem garantarea depozitelor bancare.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Am înțeles. Ce ați menționat este foarte important, doar că în acest proiect de lege nu este făcută măcar o referință la aceste fonduri, ele urmează să fie create, dar,

25 probabil, ar trebui, fie în lectura a doua, măcar la ora actuală, avînd în vedere crearea acestor fonduri, să fie făcută referință la ele, pentru că aceasta ar da o anumită siguranță. Eu nu vorbesc de siguranță absolută, aveți perfectă dreptate, dar, totuși, trebuie să depunem eforturi maxime să dăm cetățenilor asigurări că banii lor nu vor fi pierduți. Aceasta e important. Vă mulțumesc.

Domnul Iurie Filip: Da, vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Domnule Filip, Eu salut elaborarea acestui proiect de lege, dar, în contextul optimismului rezervat, despre care ați declarat, aș vrea să vă întreb, cum se va face, care va fi mecanismul de control al acumulărilor în contul de pensii de către participantul la fondurile de pensii private?

Domnul Iurie Filip: Deci, în primul rînd, să stabilim că la fonduri de pensii facultative poate participa atît angajatul ca persoană fizică, cît și angajatorul. Deci în cazul în care e angajatorul, el încheie un contract cu administratorul fondului de pensii, unde creează pensii facultative pentru angajații săi, deci un cont colectiv. În cadrul contului individual, acest lucru se face absolut după același mecanism care funcționează și în sistemul bancar, cînd fiecărui participant i se deschide un cont individual și acolo se reflectă toate acumulările care au loc. La fel se reflectă și, eventual, capitalizarea, adică creșterea valorii acestor investiții și toate lucrurile acestea, în fond, sînt fixate în așa-numitul plan de pensii, care este semnat de către participant și fond. Și acolo se reflectă, atît modul de acumulare, periodicitatea alocărilor, cît și, eventual, modul de plată a pensiei care va surveni la atingerea vîrstei de pensionare a participantului.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Am înțeles, domnule Filip. Și, în condițiile în care ceea ce reflectă fondul pe participantul la fondul de pensii private nu îl aranjează și dorește să se retragă din acest fond, care sînt condițiile retragerii din fond?

Domnul Iurie Filip: Deci am zis că, în condițiile în care persoana a decis să participe la un fond de pensii facultative, el are doar posibilitatea să migreze. Dacă, eventual, nu îl aranjează condițiile într-un fond, să zicem nu îl aranjează nivelul de profitabilitate,

26 el poate să migreze la alt fond de pensii facultative. Deci singura restricție, în acest caz, apare, dacă dînsul a participat la fond o perioadă mai puțin de 2 ani, el va fi nevoit să achite administratorului 5% din activele formale.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Mulțumesc mult. Și dacă exista o limită de vîrstă la aderarea la fondul de pensii?

Domnul Iurie Filip: Nu, la fondurile de pensii facultative nu există limită de vîrstă, spre deosebire de fondurile obligatorii. Deci...

Domnul Nae-Simion Pleșca: Mulțumesc mult.

Domnul Igor Corman: Acestea au fost întrebările. Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Și acum îl invit pe domnul Ioniță să ne prezinte raportul comisiei.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.139 privind fondurile facultative de pensii. Acest proiect de lege vine să dezvolte și, de fapt să creeze un cadru legal suficient pentru dezvoltarea pilonului 3 de pensionare. Considerăm că acesta este un lucru extrem de important pentru societatea Republicii Moldova. Această lege vine cu o mai bună reglementare. Mai mult ca atît, aduce și anumite încurajări pentru ca cetățenii Republicii Moldova să aplice la acest fond facultativ de pensii. Considerăm că lărgirea grupului de persoane care pot crea aceste fonduri va impulsiona această verigă importantă a sistemului de securitate socială în Republica Moldova. Comisia a examinat proiectul de lege, toate propunerile, amendamentele care au venit și care vor parveni în comisie. De asemenea, propunerile care vor fi în coraport... se va ține cont de ele, în lectura a doua, iar pentru lectura întîa Comisia economie, buget și finanțe propune aprobarea acestui proiect de lege de către Parlament.

Domnul Igor Corman: Dacă sînt întrebări către comisie? Nu văd întrebări. Este o întrebare, totuși, da? Microfonul nr.3, Vă rog.

27

Doamna Oxana Domenti: Domnule Ioniță, Eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră, ca economist, dacă... în primul rînd, care sînt direcțiile de investire prevăzute pentru administratori, pentru a valorifica banii cetățenilor, dacă există anumite norme de diversificare a portofoliului acestor investiții și care sînt aceste norme și dacă dumneavoastră, ca economist, nu ați văzut anumite riscuri financiare în aceste direcții investiționale?

Domnul Veaceslav Ioniță: Eu cred că noi vom fi foarte prudenți în lectura a doua, el este destul de conservativ... aceste direcții se referă doar la acele instrumente financiare care au o securitate sporită în hîrtiile de valoare de stat. Lucrul acesta îngustează foarte mult posibilitățile managerilor de fonduri, în schimb securizează banii cetățenilor. Pentru lectura a doua, cred că este un subiect care merită o mai mare atenție. Pe de o parte, noi trebuie să permitem managerilor mai multe oportunități. Pe de altă parte, noi trebuie să știm că fondul de pensii nu este o investiție, este mai mult o securitate. De aceea, securizarea banilor este primordială.

Doamna Oxana Domenti: Deci dumneavoastră considerați că 90% din banii unui administrator, investiți într-o țară cu risc sporit, fie ea și europeană, prezintă o securitate financiară acceptabilă pentru noi, pentru cetățenii Republicii Moldova?

Domnul Veaceslav Ioniță: Doamnă deputat...

Doamna Oxana Domenti: Nu mi-ați răspuns la întrebările concrete, de aceea și...

Domnul Veaceslav Ioniță: Doamnă deputat,...

Doamna Oxana Domenti: ...veniți cu niște răspunsuri evazive.

Domnul Veaceslav Ioniță: ...eu... dumneavoastră aveți aceleași drepturi ca și mine, să veniți cu anumite amendamente. Dacă mă întrebați opinia mea, de regulă, nu spun opinia atunci cînd prezint raportul comisiei. Dar dacă dumneavoastră considerați că instrumentele financiare, în cazul de față, hîrtiile de valoare de stat, nu sînt cele mai securizate, atunci,vă rog foarte mult, să dați un amendament. În opinia mea...

28

Doamna Oxana Domenti: Eu vă întreb pe dumneavoastră, dacă considerați... Eu aș fi vrut să dau amendamente, dar nu mi-ați permis, căci discuțiile au fost foarte superficiale la comisie.

Domnul Veaceslav Ioniță: ...dacă mă întrebați pe mine, noi, aici, nu sîntem în dezbateri. Opinia mea vă voi spune-o în pauză, dacă doriți, aici eu reprezint comisia.

Doamna Oxana Domenti: Am înțeles. Mulțumesc. Nu aveți opinie.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Nu trebuie să înțelegeți …

Doamna Oxana Domenti: Și cea de a doua întrebare.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Dacă îmi dați voie nu o să vă răspund la întrebare din cauză că m-ați insultat.

Doamna Oxana Domenti: Cea de a doua întrebare.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu reprezint aici comisia și eu … opinia mea … trebuie să aveți puțină educație ca să nu insultați președintele comisiei.

Doamna Oxana Domenti: Spuneți-mi, vă rog frumos, cîte amendamente există în cadrul comisiei de specialitate de la membrii acestei comisii?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Nu am numărat numărul de amendamente. Dacă va fi necesar …

Doamna Oxana Domenti: Pentru că ele nu există, pentru că dezbaterile nu s-au făcut.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Rușine să vă fie.

29

Domnul Igor Corman: Doamnă Domenti, Mai țineți un pic de energie și pentru luare de cuvînt, căci v-ați înscris cu luare de cuvînt. Alte întrebări nu văd. Domnule președinte Ioniță, Vă mulțumesc. Și pe doamna Domenti o invit în continuare să ne desfășoare opiniile. A, este și coraportul. Cer scuze, doamnă Domenti. Vedeți, eu m-am grăbit să ascult discursul dumneavoastră, dar mai întîi îl invit pe domnul președinte Hotineanu să prezinte coraportul comisiei. Vă rog.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de Lege nr.259 privind fondurile de pensii facultative, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr.344 din 12 iunie 2013. Spre deosebire de pensiile private obligatorii pilonul 2, sistemul pensiilor facultative pilonul 3 nu limitează participarea persoanelor în funcție de vîrstă și mărimea contribuției. Cu cît contribuția la pensia facultativă va fi mai mare, cu atît și pensia cetățeanului va fi mai mare. Fiecare participant decide fondul de pensie la care contribuie, precum și mărimea contribuției. Astfel, proiectul de lege nu conține prevederi privind limita maximă a mărimii contribuției în fondul de pensii facultative. Proiectul de lege menționat a fost examinat în cadrul audierilor publice din 29 octombrie curent. Urmare a dezbaterilor, comisia a înaintat următoarele propuneri, pentru lectura a doua să fie analizate: articolul 15 al proiectului de lege, de exclus ca unui discriminatoriu, iar în caz de neacceptare, la articolul 15, punctul 5 sintagma „este în drept” de substituit prin sintagma „este obligată”. De introdus în proiect un articol care ar interzice finanțarea partidelor politice, blocurilor și mișcărilor politice din aceste fonduri. În temeiul celor relatate, comisia, în ședința de ieri, din 21 noiembrie 2013, cu votul a 6 deputați prezenți la ședință, propune acest proiect de lege spre examinare în ședința de plen. Vă mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Igor Corman: Mulțumesc, domnule președinte. Nu văd întrebări în sală. Și acum, stimați colegi, avem două luări de cuvînt pe marginea acestui proiect de lege. Prima este doamna deputat Domenti. Vă rog la tribuna centrală.

30

Doamna Oxana Domenti: Onorată asistență, Subiectul, pe care îl discutăm astăzi, este unul foarte important și sensibil și care, vă asigur, necesită o abordare multidimensională, complexă, dar cel mai important este că are nevoie de o atitudine foarte serioasă din partea fiecăruia dintre noi. Ori tocmai această atitudine, și vreau să îmi exprim regretul privind acest lucru, nu s-a manifestat în cadrul comisiei de specialitate, aceasta a fost tratată cu mare superficialitate și, încă o dată vă zic, că regret mult acest fapt. Obiectul propriu-zis al acestui proiect de lege sînt fondurile de pensii facultative. Acestea reprezintă instrumente bine cunoscute și larg răspîndite în toată lumea și au ca scop să ofere cetățenilor mai multe opțiuni sau alternative de obținere a veniturilor suplimentare la vîrsta de pensionare sau în alte situații de incapacitate de muncă: invaliditate sau pierderea urmașilor. Dar, ca și orișice instrument, și acesta trebuie ascuțit, trebuie pregătit, trebuie utilizat concret și în condiții adecvate. Mai concret, acest instrument nu poate fi aplicat în afara contextului general al sistemului și procesului de pensionare. Noi nu putem privi acest subiect, acest element de pensioare facultativ fără a avea o viziune strategică cu privire la sistemul de pensionare ce vom face în acest domeniu în viitor. Or, în toată lumea alternativele de pensionare din sistemul public și privat obligatoriu sau facultativ sînt privite ca un tot întreg cu elemente, bineînțeles, distincte, dar toate aceste elemente sînt corelate între ele. Și noi, cel puțin, trebuie să cunoaștem care va fi vîrsta de pensionare în următorii 5 – 10 ani, pentru că toate plățile în acest proiect sînt legate de acest moment. Noi nu cunoaștem … noi nu în zadar am solicitat să fie anunțate, să fie inițiate dezbateri publice la acest subiect. Și îmi pare rău că la aceste dezbateri am primit mai multe întrebări decît răspunsuri, pentru că autoritățile nu ne-au prezentat o viziune strategică cu privire la sistemul de pensionare. Și cert este că, în momentul de față, nu avem prezentat sau instituționalizată o strategie a sistemului de pensionare, fără de care acest proiect de lege va fi unul defunct de la naștere, fie va naște o lege defectuoasă sau periculoasă, care poate deveni o capcană pentru banii cetățenilor. În afara acestei obiecții generale, pe care am spus-o acum, cele mai importante deficiențe conceptuale ale acestui proiect pot fi plasate sau structurate pe cîteva dimensiuni. În primul rînd, subiectul legii se prezintă fragmentar și incomplet. Acesta este scos nu doar din contextul sistemului de pensionare, după cum am mai spus. Autorii nu ne prezintă nici o viziune integră asupra procesului sau mecanismului de colectare sau valorificare a plasamentelor cetățenilor, obiect care constituie nemijlocit subiectul legii. Mă refer aici la lipsa legăturilor sau a corelației cu legislația actuală din diferite domenii și sectoare: civil, pensii, piața financiară, dar și la prezența și existența unui vid legislativ în vederea reglementării unui șir de aspecte importante, cum ar fi eligibilitatea participanților la fondurile de pensii, dreptul și condițiile participanților de a folosi activele personale în momentul pensionării, în situații de invaliditate sau în situații de risc. Nu avem nimic clar cu privire la cerințele tehnice față de administrator, față de reglementarea activității fondurilor

31 de garantare a contribuțiilor sau a plasamentelor, la care administratorul fondului de pensii trebuie să adere timp de două luni după obținerea licențelor. Este o condiție obligatorie a acestui proiect de lege. Nu este clar nimic care vor fi formele de organizare a activităților investiționale, cum se va face transferul participanților între fonduri, ce se va întîmpla la fuziunea fondurilor, ce e cu administrarea specială, calculul diferitor provizioane. Autorii ne promit să completeze această lege cu un șir de acte normative adiționale timp de 4 – 5 ani, dar, după cum se știe, diavolul se ascunde în detalii. Și noi credem că deciziile privind subiectul de astăzi trebuie luate cunoscînd aceste detalii, iar aprobarea acestui proiect de lege trebuie să se facă la pachet cu alte acte normative, astfel efectele ei devin imprevizibile și periculoase. Următoarea problemă conceptuală ține de lipsa unor garanții pentru cetățeni privind neadmiterea pierderii banilor investiți, garanții cu privire la verificarea sau, cel puțin, păstrarea valorii banilor investiți, garanții de recuperare a banilor. Sînt absolut de acord cu domnul Ghilețchi că aceste garanții nu există. Și asta este întrebarea-cheie a acestui proiect de lege, pe care v-o puneți cu toții dumneavoastră. Acest proiect de lege se referă doar la procesul de acumulare a banilor și aceasta, în condiții foarte nesigure, nu spune nimic cînd acești bani vor fi plătiți și în ce condiții. Se spune că vor fi plătiți doar la momentul vîrstei de pensionare, după o perioadă de cinci ani de acumulări. Cum se va face acest lucru nu este spus. Guvernul se angajează, e adevărat, să supravegheze activitatea administratorilor fondurilor de pensii, să se implice în politica lor investițională, dar nu garantează nimic cetățenilor. Noi credem că aceste garanții trebuie prevăzute expres în lege, cel puțin un randament minimal al investițiilor care să depășească, cel puțin, nivelul inflației, trebuie neapărat prevăzut în acest proiect de lege și există experiențe în acest sens, experiențe internaționale. Țările care nu au făcut acest lucru, care au evitat să îl facă, au avut mari probleme atît în pilonul 2 de pensii, cît și la pilonul 3. Legea nu poate să ofere garanții, pentru că ea comportă foarte multe riscuri financiare. Și eu sînt sigură că autorii își dau seama de aceste riscuri financiare și tocmai de aceasta nu au vrut să vină cu aceste garanții. Aceste riscuri financiare vin atît din direcțiile de investire a surselor acumulate către fondurile de pensii, dar și din normele de prudență financiară, care sînt prea liberaliste, fapt inadmisibil pentru societatea noastră. Normele propuse în acest proiect referitoare la administrarea acestor fonduri, în general, lasă impresia că acestea sînt făcute doar pentru companiile de administrare, în mare parte străine, și nu doar pentru cetățenii Republicii Moldova, care se gîndesc cu groază la perspectivele lor de pensionare în țara noastră. Se admit costuri exagerate de administrare, de zeci de ori mai mari decît în alte țări, lucru care trebuie neapărat de revăzut. Am fost mirată, stimați cetățeni, să aud că Guvernul nu a avut capacități proprii să elaboreze acest proiect de lege, că a avut nevoie de… Că a apelat la

32 donatori străini care au finanțat generos, am verificat acest lucru, apariția acestui proiect de lege. Au participat experți, așa, după cum ni s-a spus, din Ungaria, Marea Britanie și alte țări. Eu vreau să întreb, după cum cîntă Vîsoțkii, „Где денги, Зин? ” Pentru că acest proiect de lege este 99% copiat proiectul de lege din România, nr.204 privind pensiile facultative. Vreau să vă zic că nu văd o problemă în faptul că este copiată o lege. Mă rog, aceasta poate fi adecvată pentru țara respectivă, dar ea nu este… ea nu corespunde realităților noastre din Republica Moldova și, de aceea, trebuie să fim foarte atenți față de prevederile acestei legi. Spunem că este copiată 99%, și nu 100%, dar tocmai acel procent, în acel procent au fost… au fost reduse normele de prudență financiară și acest lucru este absolut inadmisibil. Proiectul necesită reconsiderare la capitolul „Direcții de investiții”, la capitolul „Diversificarea portofoliului de investiții”. Și, în concluzie, vreau să vă zic că, dacă nu vor fi luate în considerare toate celea pe care le-am expus, noi nu vom vota acest proiect de lege. Atît timp cît nu vom avea niște garanții concrete pentru cetățeni, noi nu putem să susținem acest proiect de lege. Noi avem deja experiența amară a anilor '90, cînd mulți dintre dumneavoastră ați participat la acea farsă care a fost întinsă cetățenilor cu privatizarea și cu bonurile de privatizare. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Și a doua luare de cuvînt, domnul deputat Valeriu Ghilețchi. Vă rog.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Onorate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Doresc, în primul rînd, să mulțumesc Comisei Naționale a Pieței Financiare pentru elaborarea acestui proiect de lege și domnului Iurie Filip pentru prezentarea raportului în ședința de plen a Parlamentului. În situația în care avem multe discuii în societate privind nivelul scăzut al pensiilor, oferirea de posibilități alternative în acumularea resurselor pentru pensie prevăzute în proiectul respectiv este extrem de binevenit, chiar dacă acest lucru este unul pe termen lung. Experiența statelor mult mai dezvoltate decît Republica Moldova demonstrează că cel mai eficient sistem de pensii este acel în care fiecare cetățean își formează direct pensia sa, spre deosebire de sistemul pe care îl avem la momentul dat în țară, adică sistem în care plata pensiilor se face din contribuțiile generațiilor viitoare. Există și o vorbă, așa, statul întotdeauna dorește ca cetățenii săi să muncească cît mai mult, și apoi, cînd vor ieși la pensie, să trăiască cît mai puțin, spre deosebire de un asemenea sistem facultativ de pensionare.

33

În acest context, țin să menționez că, în timp ce acest proiect este foarte binevenit, totuși este extrem de important să reformăm întregul sistem de pensii, așa cum recent au fost și audieri pe această temă. Acest lucru devine un imperativ, luînd în considerare perspectiva demografică foarte sumbră care se atestă la ora actuală în țară. În proiectul de lege sînt cîteva aspecte la care aș dori să atrag o atenție deosebită. În primul rînd, este sistemul de plată al contribuțiilor, care reprezintă un mecanism simplu și eficient. Faptul că angajatul va putea stabili mărimea contribuției, iar angajatorul va urma să vireze această contribuție direct în fondul de pensii facultative, specificat de angajat, creează un mecanism accesibil și pe înțelesul tuturor. În al doilea rînd, sînt binevenite prevederile ce țin de persoanele acceptate. Și aici mă refer, în special, la deschiderea de colaborare cu țările membre ale Uniunii Europene. Spre deosebire de doamna Domenti, aici am un alt punct de vedere. Piața noastră de capital se află încă în durerile nașterii. Noi avem nevoie de experiența fondurilor de pensii cu vechime în lucru în cadrul piețelor financiare mult mai dezvoltate. În același timp, ținînd cont de faptul că pentru înființarea unui fond de pensii vor fi necesare investiții semnificative, deschiderea pentru fondurile deja existente în Uniunea Europeană va crea un climat prielnic pentru o dezvoltare mai rapidă a acestui sectorul. În al treilea rînd, vreau să atrag atenție la investițiile pe care fondurile de pensii facultative vor fi în drept să le facă. Cu părere de rău, pentru un moment, Piața Valorilor Mobiliare din Republica Moldova nu oferă prospecte reale de investiții. De aceea, este binevenită această deschidere față de piețele financiare ale Uniunii Europene. În lumina acestui fapt, țin să subliniez și importanța dezvoltării pieței locale de capital. O economie matură nu poate aduce o rată de rentabilitate la fel de mare precum o poate aduce o economie în curs de dezvoltare. Prin urmare, impulsionînd dezvoltarea pieței financiare locale, subiectul fondurilor de pensii facultative va deveni unul mult mai atractiv atît pentru investitori, cît și pentru consumatorii de rînd. În al patrulea rînd, am obiecții, așa cum am menționat la microfon, legate de comisioanele de administrare ale fondului. Deducerea lunară de 2,5 la sută din activele nete ale fondului pentru administrare par a fi o cifră exagerată și nejustificată. Posibil, așa cum a explicat domnul Filip, s-a strecurat o eroare în proiectul pe care îl avem noi. Totuși, în mod normal, taxa pentru administrare ar trebui să acopere minimul necesar pentru funcționarea fondului și să nu ofere fondurilor o modalitate de îmbogățire, iar comisionul fondului trebuie să fie legat direct de rentabilitatea activelor pe care acesta le investește.

34

Tot la subiectul comisioanelor și taxelor, țin să menționez că în multe țări occidentale cu o practică obișnuită pentru a motiva angajații să ridice mărimea contribuției lunare în fondurile de pensii facultative este scutirea de impozite. Astfel, omul are un motiv în plus să investească banii în loc să-i cheltuie. De aceea, cred că ar fi bine să analizăm și o asemenea posibilitate, cu toate că ea, probabil, depășește competențele Comisei Naționale a Pieței Financiare. În al cincilea rînd, doresc să accentuez necesitatea creării unui mecanism care să ofere siguranță celor care doresc să investească în fondurile de pensii facultative. Și aici sînt întru totul de acord cu doamna Domenti, nu dorim ca cineva să se folosească de banii cetățenilor, construind piramide financiare care să falimenteze la un moment dat, lăsîndu-i pe oameni fără economiile lor. Prin urmare, este crucial să fie cadrul necesar pentru instituirea fondului de compensare al investițiilor în fondurile de pensii facultative. În concluzie. Proiectul de Lege privind fondurile de pensii facultative reprezintă o dovadă în plus a faptului că mergem pe o cale bună, care să ofere cetățenilor noștri o bătrînețe fericită. Însă, în același timp, el scoate în evidență cantitatea enormă de muncă pe care mai trebuie s-o depunem pentru a construi un stat în care cetățenii să se simtă în siguranță din punct de vedere financiar. Propun să îl susținem în primă lectură. Și fac un apel către stimatul și mult iubitul meu frate Ioniță, ca ei să depună toate eforturile în comisia pe care o conduce, ca acest proiect, în a doua lectură, să fie îmbunătățit, să fie perfecționat și adoptat într-un timp cît mai apropiat. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Acum, la propunerea comisiei, voi supune votului, în primă lectură, proiectul de Lege cu nr.259. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.259 a fost aprobat în primă lectură. Și acum, domnilor deputați, propun audierea Raportului asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public pe anul 2012. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Serafim Urechean, Președintele Curții de Conturi. Vă rog frumos. (Rumoare în sală)

Domnul Serafim Urechean – Președintele Curții de Conturi: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Auditul finanțelor publice constituie un element de bază într-un stat democratic, al unei bune guvernări a societății. Numai un audit eficient și performant poate asigura o bună gestionare a fondurilor publice, o remediere a

35 neregularităților și încălcărilor, o luptă împotriva corupției și utilizării neconforme a mijloacelor publice, fenomene care afectează mai mult sau mai puțin grav, practic, toate țările lumii. În acest context, propun audierii dumneavoastră Raportul anual al Curții de Conturi, care reprezintă o sinteză analitică a problemelor, neregulilor și abaterilor constatate în cadrul misiunilor de audit, desfășurate în perioada octombrie 2012 – septembrie 2013 pentru exercițiul bugetar 2012. Chiar de la început, mă voi referi la unele cifre și date specifice exercițiului bugetar 2012. În perioada raportată, au fost realizate 41 de misiuni de audit la 347 de entități finalizate, cu aprobarea a 46 de rapoarte de audit. (Rumoare în sală) Aceste cifre se mențin la nivelul anilor precedenți. Suma deficiențelor remediate, urmare a implementării recomandărilor Curții de Conturi au depășit de 35 de ori bugetul Curții de Conturi pentru anul 2012. Astfel, cele mai esențiale realizări ale activității noastre sînt: valoarea bunurilor, imobilelor, terenurilor proprietate publică restabilite în evidența contabilă, a însumat 384 milioane de lei; valoarea măsurilor de corectare a erorilor admise în evidența contabilă în ceea ce privește operațiunile economice efectuate sau unele elemente contabile a constituit mai mult de 511 milioane lei; patrimoniul proprietate publică înregistrat la oficiul cadastral teritorial în valoare de mai mult de 11 milioane lei; au fost eliberați din funcție 23 angajați, printre care: directori ai întreprinderilor, ai unor instituții publice, angajați ai Serviciului Vamal, contabili-șefi, precum și au fost sancționați 184 de angajați din cadrul entităților verificate pentru admiterea neregulilor depistate de auditori. Totodată, e de menționat faptul că, pe parcursul perioadei raportate, Curtea de Conturi s-a confruntat și cu unele probleme la capitolul implementarea recomandărilor înaintate autorităților publice, altor entități verificate. Astfel, din 1544 de cerințe și recomandări înaintate au fost executate 577, sînt monitorizate în continuare de către Curtea de Conturi 290, rămîn neimplementate 677 de recomandări sau 44%. În perioada octombrie 2011 – septembrie 2013, Curtea de Conturi a sesizat organele de drept în 28 de cazuri, în special asupra faptelor care reprezintă indicii de săvîrșire a unor infracțiuni, cum ar fi abuzul de serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, neglijența în serviciu, falsificarea actelor, delapidarea averii străine în proporții mari etc. În rezultatul examinării materialelor expediate organelor de urmărire penală, au pornit 15 cauze penale, au emis 32 ordonanțe de neîncepere a urmăririi penale. Printre cele mai semnificative cauze penale pornite, aș menționa: cauza penală pornită pe materialele auditului gestionării patrimoniului dat/ luat în locațiune de către Banca de Economii privind abuzul de serviciu; cauza penală „Aeroportul Chișinău”, soldată cu urmări grave pentru interesele statului în sume destul de mari, milioane de lei;

36

cauza penală pornită pe faptul săvîrșirii de către factorii de decizie ai Teatrului Republican „Luceafărul” și Ministerului Culturii a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege la gestionarea patrimoniului public; de asemenea, cauza penală „Calea Ferată”, tronsonul de cale ferată „Cahul- Giurgiulești”: alte cauze penale pornite de către organele de drept, vizavi de unele teritorii administrative, unități teritoriale administrative, cum ar fi Briceni, Rîșcani, Edineț, Ștefan Vodă, unitatea teritorială administrativă Găgăuzia. Deci eu văd că nu prea este timp pentru.... Sau se poate mai departe? (Rumoare în sală) Bine, mai departe. Stimați deputați, Ca și în anul precedent, Curtea a examinat opinii fără rezerve, cu privire la conturile de executare de case a bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, ceea ce înseamnă că datele raportate de Guvern sînt verificate în aspecte semnificative. Dar aceasta nu înseamnă că nu avem probleme și carențe la executarea celor 3 componente ale bugetului public național. Deși, în comparație cu anul 2011, executarea bugetului de stat pe anul 2012 a înregistrat o tendință de creștere atît la venituri, cît și la cheltuieli, totuși, executarea a fost sub nivelul stabilit de Legea bugetului de stat. Aceasta în cifre ar însemna că atît colectarea veniturilor, cît și executarea cheltuielilor au fost la un nivel mai redus cu aproximativ 700 de milioane de lei. Nu s-a reușit menținerea în limitele stabilite de legea bugetară anuală și a deficitului bugetar. Cu privire la nivelul datoriei publice, aceasta reprezintă 33% din produsul intern brut. Este necesar de menționat că, la executarea bugetară, se atestă, an de an, unele și aceleași probleme. Aici mă refer la: 1. Carențele existente în procesul de planificare bugetară a veniturilor și cheltuielilor bugetare. 2. Restanțele la bugetul public național, la finele exercițiului bugetar raportat au constituit circa 1,5 miliarde lei, comparativ cu 1,3 miliarde lei în anul 2011. 3. Deficiențele și neregulile admise le efectuarea achizițiilor publice constituie suma de 600 milioane lei. 4. Tranzacțiile comerciale de export, import, efectuate de către rezidenții prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore creează riscuri de diminuare sau majorare a valorii în vamă a mărfurilor soldate cu evaziuni fiscale, creșterea prețurilor de comercializare pe piața internă. 5. Fenomenul firmelor-fantome mai continuă să persiste, în anul 2012 organele fiscale identificînd 38 de firme-fantome, cu valoarea prejudiciului estimat de circa 127 milioane de lei.

37

Stimați deputați, În continuare mă voi referi la unele domenii importante supuse verificărilor de către Curtea de Conturi. Persistă probleme ce țin de managementul existent în activitatea autorităților publice locale privind administrarea finanțelor publice locale. Curtea de Conturi reiterează că, în pofida schimbărilor de ordin legal și instituțional, autoritățile publice locale încă nu dispun de o autonomie decizională și financiară autentică. Prin urmare, sînt necesare eforturi conjugate pentru consolidarea reală a autonomiei locale, inclusiv prin descentralizarea economico-financiară și apropierea maximă de cetățeni prin acordarea serviciilor publice. Nivelul redus al disciplinei financiare și responsabilității executorului, ținerea evidenței contabile cu deficiențe, ineficiență controlului și auditului intern reprezintă unele din abaterile și neregulile admise la administrarea patrimoniului public atît de către autoritățile administrației publice centrale, cît și de autoritățile administrației publice locale, cum sînt și entitățile economice. Incapacitatea de absorbție a fondurilor în cadrul proiectelor investiționale, precum și managementul ineficient al acestora rămîn probleme actuale la nivelul tuturor actorilor implicați în acest proces, dar și în general pentru societate, ținînd cont că nu se beneficiază de produsul final așteptat. Evaluînd impactul Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova”, Curtea de Conturi a atestat necesitatea ca autoritățile responsabile să coordoneze strategiile și programele de dezvoltare a sectorului educațional, adaptîndu-le la standardele europene, evidențiind obiectivul calității serviciilor prestate prin prisma coraportului cost – eficiență. De asemenea, auditul diferitor sisteme, tehnologiilor informaționale în sectorul public este important necesar și tot mai solicitat pornind de la obiectivele majore ale Guvernului privind modernizarea serviciilor publice și eficientizarea activității guvernării prin intermediul tehnologiilor informaționale. În perioada raportată, Curtea de Conturi a efectuat 2 misiuni de audit al tehnologiilor informaționale, fiind evaluate performanțele obținute în domeniul automatizării proceselor electorale și performanța aplicării tehnologiilor informaționale în contextul îmbunătățirii managementului instituțional în domeniul justiției. Stimați deputați, În continuare mă voi referi la problemele și neregulile depistate în cadrul misiunilor de audit, expunîndu-le în cifre: – valoarea neregulilor și abaterilor constatate a însumat aproximativ 8,2 miliarde de lei, înregistrînd o tendință de diminuare, comparativ cu 9,7 miliarde de lei constatate în auditul precedent; – din 31 de opinii exprimate ce țin de exactitatea și obiectivitatea rapoartelor financiare s-au formulat 5 opinii cu rezerve și 26 fără rezerve; – din 38 de opinii exprimate privind regularitatea, numai 2 opinii sînt contrare, 25 de opinii cu rezerve și 11 opinii fără rezerve. Dacă ar fi să analizăm compartimentele formării sumei de 8,2 miliarde de lei, s-ar menționa următoarele:

38

– 4,2 miliarde – neregulile depistate în organizarea contabilității și raportării financiare. Acestea se referă la cazurile de neînregistrare conformă sau nereflectare în evidența contabilă a operațiunilor economice efectuate sau a unor elemente contabile, precum și necontabilizarea și raportarea eronată a patrimoniului gestionat, fapt ce poate afecta înregistrarea acestuia; – 3,2 miliarde de lei – abaterile de ordin legislativ-normativ, la care nu poate fi cuantificat impactul valoric. În acestea se înscriu deficiențele și neregulile admise la: efectuarea achizițiilor publice, administrarea veniturilor bugetare, prin neînregistrarea patrimoniului public la Oficiul cadastral teritorial; – 276 milioane de lei – abateri şi erori în procesul de elaborare şi planificare bugetară; – 314 milioane de lei – plăți neregulamentare, efectuarea cheltuielilor suplimentare și ineficiente sau contrar destinației; – 94 milioane lei – încălcări de ordin legislativ-normativ, generate de prejudicii (materialele privind aceste sume au fost remise organelor de drept). Onorat Parlament, Conducerea Curții de Conturi este conștientă de faptul că numai printr-un efort comun se va putea îmbunătăți situația în domeniul managementului financiar public. În contextul respectiv, fiecare dintre părțile implicate în acest proces important pentru țară, urmează să își asume niște responsabilități, să își definească niște obiective clare și să depună efort pentru a le realiza și a obține rezultatul așteptat. Astfel, Curtea de Conturi va întreprinde măsuri și va depune efort în continuare pentru a contribui la consolidarea guvernanței naționale, protejarea democrației și statului de drept, sporirea eficienței guvernamentale, promovarea administrării transparente și oneste, promovarea îmbunătățirii nivelului de trai al populației. Auditul public extern este și va fi în serviciul guvernării naționale prin promovarea îmbunătățirii sistemului de raportare financiară, prin promovarea responsabilității financiare în contextul eficientizării utilizării banilor și patrimoniului public, prin stimularea consolidării controlului intern în sectorul public, problemele fiind analizate și înaintate recomandări la nivel de sistem, mecanism și instituție. Stimați deputați, În final, aș dori să menționez despre faptul că Curtea de Conturi își realizează mandatul conform cadrului legal național și standardelor de audit, pe care ne-am obligat să le respectăm în contextul urmării parcursului european al țării. Acest angajament poate fi realizat cu susținerea și suportul corpului de deputați din Republica Moldova prin: utilizarea rezultatelor activității de audit desfășurate de Curtea de Conturi; instituirea unui mecanism de exercitare a controlului parlamentar asupra implementării recomandărilor de audit, care să asigure o interacțiune mai eficientă dintre Parlament, comisiile parlamentare și Curtea de Conturi; audierea Raportului anual al Curții de Conturi cu participarea

39 factorilor de decizie a entităților auditate, inclusiv a organelor de drept; implicarea Guvernului în procesul de responsabilizare a conducătorilor entităților publice cu scopul de a asigura implementarea recomandărilor Curții de Conturi; examinarea oportunității stabilirii răspunderii administrative pentru neexecutarea hotărîrilor Curții de Conturi. Curtea de Conturi este susținută de partenerii europeni, realizînd mai multe proiecte strategice, multe din obiectivele propuse presupunînd și realizarea cadrului legal, stabilirea unor norme mai clare și transparente pentru activitatea de audit, interacțiunea cu Parlamentul, Guvernul, societatea civilă și alte părți interesate. Obiectivele respective vor putea fi realizate numai cu susținerea dumneavoastră, a deputaților. Auditorul general al Statelor Unite ale Americii, în alocuțiunea sa în cadrul Congresului al XXI-lea INTOSAI, care și-a ținut lucrările două – trei săptămîni în urmă, a menționat despre faptul că Curtea de Conturi este „vocea”, „alarma” care previne niște efecte și că Curtea de Conturi trebuie ascultată, susținută, iar rezultatele muncii acesteia trebuie utilizate eficient. Vă mulțumesc foarte frumos pentru atenție și posibilitatea de a expune acest raport în cadrul ședinței de plen a Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim, domnule Preşedinte. Dacă sînt întrebări către raportor? Microfonul nr.2, vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule Preşedinte al Curții de Conturi, În ultimii ani, bugetul public național a fost deposedat de sume impunătoare, care se cifrează în zeci și sute de milioane de lei. Cred că cunoașteți și dumneavoastră cazurile pe care noi permanent le semnalăm în Parlament. Mă refer la: deposedarea bugetului de mai mult de 6 milioane prin așa-numita Lege a cazinourilor; procurarea autobuzelor școlare, pentru care s-a plătit un preț dublu decît cel real; 400 de mii de euro, care au fost furați de doi membri ai Partidului Liberal Democrat: Veaceslav Negruță și Pantelei Sandulache. Eu, da, și multe, multe altele, nu vreau să vă iau din timp. Eu aș vrea să vă întreb: Curtea de Conturi a întreprins careva acțiuni concrete ca acești bani să fie returnați în bugetul statului? Procuratura Generală, la care noi permanent ne adresăm, ca să fie, să vină în Parlament și să ne informeze despre mersul anchetei penale pe aceste dosare, practic, se ascunde la spatele majorității parlamentare și noi nu știm care este soarta dosarelor. Eu nu vă întreb cînd și cine va sta la pușcărie pentru aceste furturi. Vă întreb doar despre aceea ce ține de competența dumneavoastră: cînd acești bani vor fi returnați în bugetul statului și care sînt acțiunile Curții de Conturi în acest sens? Vă mulțumesc.

40

Domnul Serafim Urechean: Și eu vă mulțumesc frumos pentru această întrebare. Dar vreau să vă zic că această întrebare nu este adresată după adresă. Ține de competența organelor de drept și Curtea de Conturi îndeplinește acele obligațiuni pe care le-a delegat Parlamentul Republicii Moldova prin Legea adoptată în 2008.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Aveți întrebarea numărul doi?

Domnul Gheorghe Anghel: Eu vreau să concretizez. Dumneavoastră, cumva, totuși încercați să primiți un răspuns? Cred că dumneavoastră sînteți autoritatea la care… Procuratura Generală este la fel obligată să vă dea, să vă informeze despre demersurile… rezultatele examinării demersurilor dumneavoastră. Dacă dumneavoastră ați făcut astfel de demersuri, care este rezultatul? Sau nu ați primit, ca și parlamentarii, nici un răspuns de la Procuratura Generală? Sau dumneavoastră nu ați făcut astfel de demersuri?

Domnul Serafim Urechean: Deci noi, cu părere de rău, cunoaștem foarte mult din ceea ce trebuie să cunoaștem. Dar pîrghii pentru a îndeplini ceea ce spuneți dumneavoastră le are Parlamentul, prin organele de drept care sînt conduse de Parlamentul Republicii Moldova. Noi tot avem deficiențe, să zicem, în activitatea noastră cu organele de drept. Nu întotdeauna și noi sîntem mulțumiți de conlucrarea cu organele de drept. V-am raportat și astăzi despre acele materiale trimise, despre aceea că cele peste 90 de milioane de lei, care au undeva un iz de depășire a normelor legale, sînt și direcționate de către Curtea de Conturi la organele de drept. Așteptăm răspuns.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos.

Domnul Serafim Urechean: Foarte multe materiale sînt în lucru.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Preşedinte, Ca o remarcă, de fapt. Organele de drept nu sînt conduse de Parlamentul Republicii Moldova. Microfonul nr.3. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.3.

41

Doamna Oxana Domenti: Domnule Preşedinte, Am remarcat în raportul dumneavoastră mai multe obiecții pe care le aveți față de autoritățile publice, care, de fapt, se repetă de la an la an. Și dumneavoastră veniți în fiecare an cu recomandări față de Parlament, cu modificarea legislației, și în acest raport avem, practic, mai mult de cîteva… de 50 de recomandări, cîte le- am numărat eu acolo. Cît de satisfăcut sînteți dumneavoastră de felul în care Parlamentul reacționează la aceste recomandări și dacă monitorizați cum Parlamentul le ia în considerare? Pentru că dumneavoastră veniți cu acest raport într-un moment mult mai tîrziu și nu este vina dumneavoastră. După ce noi deja am discutat și bugetul de stat din anul trecut și am aprobat raport… și bugetul asigurărilor sociale, acum venim să constatăm niște lucruri care, din păcate, la fel vor rămîne fără atenție. Care este opinia dumneavoastră?

Domnul Serafim Urechean: Eu vreau să vă mulțumesc foarte frumos. Este o întrebare întru susținerea activității Curții de Conturi. Cu regret, noi informăm Parlamentul, Executivul, toate comisiile parlamentare, permanent distribuind materialele Curții de Conturi și acele recomandări pe care, mă rog, le au de definitivat, să zicem, auditorii și plenul Curții de Conturi. Cu regret, sînt rezerve și la acest capitol. Dar, în ultimul timp, totuși sînt unele premise de îmbunătățire a relațiilor dintre Curtea de Conturi și Parlament, comisiile parlamentare. De aceea, eu cred că pentru viitor activitatea noastră în comun, în curmarea… și menținerea stabilității și debarasarea de cumătrizm, și alte lucruri negative, vor fi mai eficiente.

Doamna Oxana Domenti: Sînt sigură că aceste îmbunătățiri vin inclusiv din partea eforturilor noastre, ale opoziției, și noi ne vom strădui în continuare să…

Domnul Serafim Urechean: Curtea de Conturi are nevoie…

Doamna Oxana Domenti: …să insistăm asupra acestor recomandări.

Domnul Serafim Urechean: …de susținere parlamentară.

Doamna Oxana Domenti: Mulțumesc.

42

Domnul Serafim Urechean: Mulțumesc frumos.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Domnule Preşedinte, Eu, iată, eu am luat raportul dumneavoastră, la pagina 58 este vorba de sistemul de sănătate: CNAM, spitalele, Ministerul Sănătății. Mă uit, iată, e fixat: influența unor factori externi a determinat CNAM să transfere din fondul de bază, în lipsa prevederilor regulamentare, mijloace în sumă de 23,4 milioane de lei. Mai departe, procurarea transportului sanitar specializat a prejudiciat statul în sumă de unu și patru milioane. Mai departe: dotarea spitalelor cu generatoare de oxigen – 2,1 milioane ș. a. m. d. Deci dacă luăm CNAM-ul, ca să…

Domnul Serafim Urechean: Spuneți-mi pagina mai bine, că nu…

Domnul Gheorghe Brega: Păi, v-am spus – 58.

Domnul Serafim Urechean: – 58.

Domnul Gheorghe Brega: Dacă luăm așa mai departe, în special CNAM-ul și institutul, asta, Ministerul Sănătății, au prejudiciat statul în sumă de 11 milioane și mai mult. Așa, aproximativ. Iar cînd trecem la capitolul Spitalul Republican și Centrul Mamei și Copilului, aici avem de acum grav. Deci aici sînt zeci de milioane, sînt cheltuieli, dumneavoastră scrieți cheltuieli nejustificate. Ele sînt justificate, nejustificate pentru stat, dar justificate pentru acei care le-au făcut. Pentru că aceste cheltuieli desigur că s-au dus în buzunarul celor… Mai mult ca atît, am văzut aici Spitalul Clinic Republican, prin implicarea factorului de decizie extern, a transmis un teren de zero nouă hectare, deci este vorba, practic, de un hectar de pămînt, în condiții neclare unui agent economic. Întrebarea mea este: spuneți-mi, vă rog, dumneavoastră ați sesizat Procuratura cu aceste nereguli?

43

Domnul Serafim Urechean: Deci…

Domnul Gheorghe Brega: Cu aceste delapidări de fonduri? Și vă lămuresc de ce.

Domnul Serafim Urechean: Vreau să vă…

Domnul Gheorghe Brega: Pentru că… Mă scuzați, domnule Preşedinte. Eu o să spun ideea pînă la capăt, pe urmă o să-mi răspundeți. De ce, vă spun de ce. Pentru că atunci cînd am făcut un demers la Curtea de Conturi, Fracţiunea Partidului Liberal, să verificați activitățile raionului Briceni, eu, după ce am primit raportul, am scris multe demersuri la Procuratură și la CNA. Cu părere de rău, raportul dumneavoastră a fost transmis la CNA și la Procuratură undeva aproximativ peste un an, pentru că ei nu aveau raportul. Eu vreau să vă întreb: dumneavoastră transmiteți, sesizați și monitorizați sau, pur și simplu, rămîne raport, ca raport, ne-am făcut datoria. Ați cheltuit o sumedenie de bani, oamenii au pierdut timp. Eu îmi închipui ce înseamnă în condiții cînd verifici.

Domnul Serafim Urechean: Gata?

Domnul Gheorghe Brega: Da.

Domnul Serafim Urechean: Mulțumesc frumos. Deci, stimate deputat, Curtea de Conturi și plenul Curții de Conturi, de asemenea, este foarte îngrijorat de ceea ce se întîmplă în utilizarea banului public. Nu întîmplător, iată, auditorii și Curtea de Conturi au scos încă o dată la iveală acele procese negative care au loc în mai multe domenii și în cel vizat de dumneavoastră. Bineînțeles că aceste materiale au fost puse la dispoziția organelor de drept din Republica Moldova, dar ele nu sînt atît de simple. Organele de drept se preocupă de aceste probleme și vom fi informați despre rezultate. Dar nu întîmplător eu v-am vorbit despre faptul că Curtea de Conturi vă direcționează comisiilor parlamentare acele materiale, rapoarte de audit care au fost efectuate la agenții economici ce țin de o comisie sau alta. Cu regret, aș vrea să spun că suportul parlamentar sau controlul parlamentar mai lasă de dorit. De aceea și eu mă bucur că dumneavoastră sînteți îngrijorați de faptul că nu totul este în ordine în această țară.

44

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Brega: Domnule președinte, Eu am vrut să concretizez prin simplul motiv că, după fiecare raport al dumneavoastră, desigur că eu numai am scris atît, dar e fracturat. Acum am scris, deja 4 demersuri, dar e fracturat. Ar fi bine ca raportul să ajungă, a doua zi după prezentarea în Parlament, la Procuratură și la Centrul Național Anticorupție, ca ei să se autosesizeze.

Domnul Serafim Urechean: Deci aceasta e partea emoțională, dar partea legală… eu vreau să vă aduc la cunoștință că datoria sau obligațiunea Curții de Conturi, conform standardelor internaționale la care au aderat 192 de țări, și Republica Moldova tot este pe această cale, este de a aduce la cunoștință clasei politice, Parlamentului, Guvernului, entităților acele abateri de la legislație, iar dumneavoastră, cînd vedeți că unele pîrghii sau instituții parlamentare nu își îndeplinesc obligațiunile la justa valoare, bineînțeles că avem necesitate de suportul dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Domnule Brega, Mai aveți o a doua întrebare?

Domnul Gheorghe Brega: Eu vreau să îi mulțumesc domnului Urecheanu că ne-a dat de lucru, dar ar fi bine și domnul Urecheanu să sesizeze Procuratura.

Domnul Serafim Urechean: Nu prea am înțeles, dar cred că ați spus ceva de bine.

Domnul Andrian Candu: Noi am înțeles că se sesizează. Se sesizează. Microfonul nr.2, vă rugăm frumos.

Doamna Galina Balmoș: Mulțumesc. (Balmoș, Partidul Comuniștilor) Eu aș vrea să vă mulțumesc, domnule Președinte, pentru această trudă a dumneavoastră și pentru doza de curaj care ați avut-o, pentru că noi înțelegem că acesta este doar vîrful aisbergului, iar ceea ce se ascunde este mult mai oribil decît ceea ce ați evocat dumneavoastră, pentru că am lecturat acest raport aidoma unui roman de groază. Într-adevăr, te îngrozești de ceea ce se întîmplă în Republica Moldova în privința administrării și gestionării banului public și e puțin să cerem demisia

45 acestui Guvern. Cred că locul multora dintre demnitari e la pușcărie, după ceea ce avem noi.

Domnul Andrian Candu: Stimată doamnă, Aveți întrebare? Dacă aveți luare de cuvînt, puteți oricînd să vă înscrieți pentru luare de cuvînt.

Doamna Galina Balmoș: Întrebarea mea este următoarea: pornind de la ceea ce ați spus dumneavoastră, spuneți-mi dumneavoastră: este justificată armata de birocrați care stau în toate ministerele și nu își îndeplinesc minimum din funcțiile lor, pe care le au, pentru că nici control, nici audit intern, nici, cel puțin, legislația să o cunoască, pentru a o respecta.

Domnul Serafim Urechean: Am înțeles. Eu vă mulțumesc frumos pentru întrebare. Prima: mă bucur de faptul că tot mai mult și mai mult, corpul de deputați din Republica Moldova fac referință la materialele Curții de Conturi. Aceasta înseamnă că activitatea Curții de Conturi devine tot mai eficientă. Mă bucur că la ședințele Guvernului, iată chiar la ședința precedentă, 3 miniștri au venit cu proiecte și de lege, și de hotărîre ale Guvernului cu referință că, iată, la recomandările Curții de Conturi, dar ceea ce fac birocrații, scuzați-mă vă rog, nu ține de competența Curții de Conturi. Cît privește eficiența utilizării banului public, noi v-am informat și vă vom informa și pentru viitor, la justa valoare.

Doamna Galina Balmoș: Mulțumesc. Eu am înțeles că bătăile dumneavoastră în ușa Procuraturii sînt mai mult simbolice, pentru că, în rest, nu aveți nici pîrghii, dar nici răspunsuri și vreau să vă spun: și acțiunile Parlamentului la adresa Procuraturii sînt cam aceleași, pentru că noi nu putem să avem claritate nici măcar în cazul „Pădurii Domnești”, cînd toți știm unde se află ucigașii. Dar cum se întîmplă ca un funcționar din Ministerul Culturii, un director al Teatrului de Operă și Balet care, cel puțin, în 4 poziții este indicat acest teatru, cu mari încălcări și chiar cu neachitări în fondul asigurărilor sociale și cu penalități la aceste neachitări, în urma acestor momente, nu este pedepsit sau înlăturat, dar este promovat în funcție. Opinia dumneavoastră. Mulțumesc.

Domnul Serafim Urechean: De acord, dar…

46

Doamna Galina Balmoș: Mulțumesc.

Domnul Serafim Urechean: Avem nevoie și de susținerea dumneavoastră și pentru viitor.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac: Da. Mulțumesc. (Inna Șupac, Fracțiunea Partidului Comuniștilor) Stimate Domnule Urechean, Am două întrebări. Prima întrebare: conform Raportului Curții de Conturi, în componenta de bază, una din cele mai semnificative alocații nevalorificate a fost înregistrată la învățămînt: 88,7 milioane de lei, la mijloace speciale, cea mai semnificativă sumă se constată, nevalorificată, se constată la învățămînt: 80,1 milioane de lei. În afară de aceasta, Curtea de Conturi a constatat o discrepanță între numărul de copii planificat să fie înrolați în sistemul de învățămînt și numărul de copii real, din care reiese că, în 2012, au dispărut aproape 30 de mii de copii. Datorită acestui fapt, dumneavoastră ați constatat că suma în valoare de 227 milioane de lei tot a rămas nevalorificată. Astfel, noi facem o concluzie că, în 2012, aproape 400 milioane de lei a rămas nevalorificată în compartimentul învățămînt. Și întrebarea logică: cum dumneavoastră credeți, domnule Urechean, cine trebuie să poarte responsabilitate pentru așa un management prost în sectorul învățămîntului și dacă dumneavoastră, în calitate de Președinte al Curții de Conturi, ați sensibilizat organele competente?

Domnul Serafim Urechean: Exact. Noi am sesizat organele competente, i-am audiat și la ședința Curții de Conturi dar, m-ați întrebat cine poartă responsabilitate în orice caz, nu Curtea de Conturi adoptă bugetul, propus de către Guvern, pentru anul viitor. Dumneavoastră o să vă gîndiți și o să găsiți răspunsul la acest…

Doamna Inna Șupac: Eu vă mulțumesc, stimate domnule Urechean. Și, în acest context, aș dori să fac o remarcă, să reamintesc stimabililor noștri colegi din Parlament o situație care a avut loc cu 2 săptămîni în urmă, cînd dumneavoastră ați venit, brusc, cu rectificarea bugetului pentru 2013, atunci cînd noi am încercat să vă invităm pe dumneavoastră, domnule Urechean, mai întîi să veniți cu raportul pe 2012 și să vedem care sînt greșelile și după aceasta să facem modificări.

47

Domnul Serafim Urechean: Și, iată de aceea noi și am venit astăzi cu acest raport, în ajunul adoptării de către Parlament a bugetului pentru anul viitor, ca aceste date să fie mai proaspete și ca, pentru anul viitor, să fie adoptat un buget cu mai puține carențe.

Doamna Inna Șupac: Da. Eu vă mulțumesc. Eu sper ca și colegii din alte partide să sensibilizeze acest fapt. Și a doua întrebare, stimate domnule Urechean. În bugetul de stat au fost prevăzute încasări din granturi interne și externe. Dumneavoastră ați stabilit că, în realitate, au fost încasate cu 230 milioane de lei sub nivelul prevăzut. Ați menționat în raport că acest fapt a fost cauzat de nevalorificarea, în termen, a mijloacelor, ca exemplu: Fondul Provocările Mileniului Moldova – 118 milioane de lei, Ministerul Economiei – 30 milioane de lei, Ministerul Finanțelor – 27 milioane de lei. Comparativ cu anul 2011, încasările provenite din granturi prezintă o descreștere cu 61 milioane de lei. Totodată, dumneavoastră, în alt compartiment al raportului, constatați că, analogic anilor precedenți, alocările în sumă de 33,6 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului, nu corespund, întrutotul, prevederilor stabilite, adică să înțelegem că ilegale. Tot, la fel, vă rog frumos, eu înțeleg că nu Curtea de Conturi este de vină, dar vă rog frumos să ne spuneți, în cazurile date, cine poartă responsabilitate și dacă dumneavoastră, la fel, în aceste cazuri, ați sensibilizat organele respective.

Domnul Serafim Urechean: Nu este nimic nou pentru corpul de deputați că capacitățile instituționale ale unor… a multiplilor agenți economici de nivelul unu, doi și superior în stat nu corespund cerințelor timpului. Noi v-am informat permanent, am semnalat acest lucru, am încercat să vă sensibilizăm, ca cerințele față de factorii de decizie, am în vedere ministere, departamente și așa mai departe, să fie mai dure din partea Parlamentului, fiindcă aceasta… capacitățile de asimilare a granturilor, creditelor preluate în anii precedenți, cu părere de rău, stau pe poliță încă, nefiind debursat nici un leu sau nici un euro și noi plătim ani de zile procentul acesta bancar, lasă de dorit. De aceea, noi, sistematic, informăm Parlamentul, Guvernul și entitățile supuse auditului despre situația reală, iar clasa politică, Executivul, trebuie să întreprindă măsuri în soluționarea definitivă a acestei probleme.

Doamna Inna Șupac: Da. Eu vă mulțumesc, domnule Urechean și vreau să vă asigur cu certitudine că rapoartele Curții de Conturi pentru executarea bugetului o să fie, tot, ca o bază pentru procesele care vor urma în viitorul apropiat. Vă mulțumesc.

Domnul Serafim Urechean: Vă mulțumesc frumos.

48

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Ion Butmalai: Da, mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Președinte, Din raport, eu am studiat, sînt cifre, cifre, cifre, eu am o părere că, după toate cele relatate în raport, după o studiere minuțioasă, sînt foarte multe încălcări din partea multor instituții, din partea administrațiilor publice locale de nivelul întîi, de nivelul al doilea, administrația publică locală de nivel central. Și am constatat niște lucruri că, în urma efectuării auditelor, în urma rapoartelor examinate, la Curtea de Conturi, la dumneavoastră, este foarte mult de lucru. Nu o să mă refer la cifre, pentru că numai una, pe care ați menționat-o dumneavoastră, 8,2 miliarde din suma de 32 de miliarde face de gîndit, pentru că aceste abuzuri, delapidări, venituri ratate și multe, multe alte chestiuni ne pune în grijă, că din 32 de miliarde, 8 miliarde iese 20% din suma totală a bugetului public. Eu nu o să mă refer la „Moldelectrica”, la „CET-1”, „CET-2”, „Termocom”, vreau numai una să vă întreb, pentru că Hotărîrea nr.53 a Curții de Conturi... ceea ce ține de raionul Cahul. Am fost și eu prezent la audierea raportului s-au dezbătut multe lucruri, ceea ce ați menționat, vestitul tronson al căii ferate Cahul – Giurgiulești la 110 milioane dolari, la un miliard 200 de milioane, care în jumătate s-au furat cu dosarele penale care stau pe rafturi la Procuratura Generală. Eu am o întrebare simplă, prima întrebare: care este conlucrarea Curții de Conturi, inclusiv cu Parlamentul Republicii Moldova și alte organe de drept din stat ca Procuratura Generală, ca Ministerul Afacerilor Interne, ca Centrul Național Anticorupție care timp de 10 ani a fost de 9 ori reformat? Iaca pe mine aceasta mă doare și vreau să întreb ce este de făcut, ca toate rapoartele, pe care le examinați dumneavoastră, toate sesizările remise organelor de drept să aibă careva efecte, să aibă, la urma urmei, careva rezultate, pentru că 8,2 miliarde care sînt prin abuzuri, prin delapidări... Doar știți, comercializarea la Cahul a pepinierei piscicole, 1300 de hectare, oglinda apei, aceasta este vorba de fostul Combinatul Piscicol. Acum, recent, comercializarea Aeroportului Internațional Cahul și multe, multe alte lucruri care au fost relatate în rapoarte. Conlucrarea cu organele inclusiv... pentru că dumneavoastră ați menționat că voi, Parlamentul, da noi Parlamentul, organ legislativ, da conlucrarea eu văd că, toate sesizările, toate materialele remise în organele de drept, inclusiv CNA, Procuratură și MAI – zero, zero, zero, nu mai discutăm acele care îs remise la Inspectoratul Fiscal și alte organe, care trebuie să ia concret decizii în virtutea și legislația în vigoare, Cod penal și așa mai departe.

Domnul Serafim Urechean: Mulțumesc frumos.

49

Stimate domnule deputat, Eu niciodată nu aș fi încercat să pun povara pe care trebuie să o ducă Curtea de Conturi pe umerii corpului de deputați. Dar, într-adevăr, astăzi nu am vrut să prezint o analiză a tuturor invitațiilor, să zicem, care au fost distribuite la adresa comisiilor parlamentare, pentru a fi prezenți la audierile acelor materiale ce țin de competența unor sau altor comisii parlamentare. Eu cred că, iată, și începutul acestei conlucrări, care are loc în ultimul timp, și căutarea unei formule mai eficiente, fiindcă, să vorbim sincer, Curtea de Conturi este lăsată unul la unu cu entitățile pe care noi le audiem. Pîrghii? Adresarea în organele de drept, care... de multe ori, eu am folosit acest... și vreau să vă spun și dumneavoastră, că mata înțelegi nu mai rău decît mine. Cînd președintele Curții de Conturi scrie, să zicem, unui conducător înalt al unei entități de drept, ca să nu numesc, și cînd sergentul Petrescu, ori sergentul Ivanov îmi răspunde că nu sînt clauze pentru a începe sau a nu începe o cauză penală, este cam.... Ar trebui și aici, cumva, și noi am venit cu niște inițiative... care s-a încercat de a promova, aici, de către domnul Ioniță, e vorba de Codul contravențional, de niște amenzi, care ar fi, să zicem, direcționate sau percepute de la conducătorii entităților, care nu își îndeplinesc obligațiunile, sau la alt cod care, tot... Eu m-aș pedepsi chiar pe mine primul, acolo e vorba de Codul penal, sau...

Domnul Ion Butmalai: De procedură penală...

Domnul Serafim Urechean: ...de procedură penală, da.

Domnul Ion Butmalai: Articolul 274.

Domnul Serafim Urechean: E vorba de lucrări publice și, iată, eu, aș face așa ca Urecheanu să nu își îndeplinească obligațiunile, și aș lua o mătură, și, timp de 20 de zile, aș mătura strada Ștefan Cel Mare, deloc nu mi-ar fi rușine, în cadrul educațional, pentru ceilalți conducători ai entităților. Și atunci, alături de miniștri ar merge treaba...

Domnul Ion Butmalai: Domnule Președinte, Mie mi-e clar, dacă ați adus aminte de domnul sergent, eu cred că ați avut în vedere de domnul Bodrug, cînd o remis interpelările celea ce țin de „Moldelectrica”. Eu cunosc foarte bine materialele și înțeleg mai bine ca mata unele lucruri.

50

Eu, acum... a doua întrebare reiese din prima. Eu, ca deputat, cînd mă duc și discut cu cetățeanul simplu și, la ziua de astăzi, examinînd raportul, îmi dau o simplă întrebare și vă întreb pe dumneavoastră, dacă legea nu funcționează, dacă Parlamentul nu activează, de exemplu ce putem noi face la ziua de astăzi, modificăm legislația în vigoare, sau schimbăm conducerea Curții de Conturi? Din două, una trebuie să o facem.

Domnul Serafim Urechean: Deci dacă dumneavoastră credeți că aceasta e o problemă de a schimba conducerea Curții de Conturi, numai de s-ar schimba ceva în activitatea ei . Dacă dumneavoastră veți delega drepturi, sînt Curți de Conturi în alte țări unde au dreptul de investigații, de intentarea dosarelor penale în cadrul Comisiei economie,buget și finanțe...

Domnul Ion Butmalai: Păi, să schimbăm legislația și să ajustăm legislația națională la standardele internaționale.

Domnul Serafim Urechean: ...subcomisie pentru... Domnule deputat, Eu nu vreau...

Domnul Ion Butmalai: Eu lecții nu vreau să ascult de la mata, pentru că mata ne citești acum, ca și cum am fi noi la grădiniță. Eu v-am pus întrebare concretă.

Domnul Serafim Urechean: Care?

Domnul Ion Butmalai: Modificăm legislația sau schimbăm conducerea Curții? Și atît.

Domnul Serafim Urechean: Faceți ce vreți. (Rîsete în sală.) Eu vă doresc succes. Domnule, Întîi să îndeplinim recomandările Curții de Conturi, care, datorită ineficienței activității instituțiilor subordonate Parlamentului, nu fac nici pe dracu în acest domeniu și atunci o să punem problemă. Așa că să nu trecem măsura.

51

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Urecheanu, Domnule Președinte al Curții de Conturi, Retorica dumneavoastră este, cumva, deochiată și o să vă spun de ce. Considerați că, dacă o să schimbăm Președintele Curții de Conturi, lucrurile nu se vor schimba, iar dacă dumneavoastră, contrar Constituției ați solicitat schimbarea vicepreședintelui Curții de Conturi, respectiv al unui membru, pe care Curtea Constituțională l-a restabilit, atunci lucrurile s-ar fi schimbat, în viziunea dumneavoastră, dar vă aparțin aceste concluzii. Eu chiar, știți, am fost surprins că dumneavoastră, în plenul Parlamentului, ridicați vocea la deputați și încercați să ne bateți obrazul și să ne spuneți că Parlamentul nu își exercită pe deplin funcția de control parlamentar. Acest lucru poate nu este realizat în deplină măsură, domnule Urecheanu, pentru că este o concreștere dintre anumite cercuri parlamentare și toate lanțurile care sînt mai jos în ierarhie. Dar, să vedem cum vă faceți dumneavoastră temele, pentru că pentru aceasta ați venit în Parlament. Domnule Urecheanu, La pagina 49 din raport, avem raportul dumneavoastră pentru Academia de Științe. Spuneți-ne, vă rog frumos, dacă dumneavoastră știți în ce dată a fost aprobat acest raport la Curtea de Conturi?

Domnul Serafim Urechean: Nu am înțeles.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu ați înțeles. (Rumoare în sală.) Să încerc să vă explic. Aveți raportul pe masă?

Domnul Serafim Urechean: Îl am eu.

Domnul Valeriu Munteanu: Puteți să deschideți la pagina 49?

Domnul Serafim Urechean: 49, da... (Rumoare în sală.) Da, poftim.

52

Domnul Valeriu Munteanu: Acolo sînt constatările pe Academia de Științe?

Domnul Serafim Urechean: Așa...

Domnul Valeriu Munteanu: Cînd a fost aprobat acest raport al dumneavoastră? În ce dată a fost aprobat acest raport? (Rumoare în sală.)

Domnul Serafim Urechean: Poftim, cine? (Rumoare în sală.) Răspundeți, dumneavoastră. (Rumoare în sală.)

Domnul Valeriu Munteanu: Da ce mă interesează pe mine? De ce vine să ne...? Da ce, noi sîntem clasa întîi sau ce?

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1

Doamna Natalia Trofim – membru al Curții de Conturi: Deci 7 octombrie.

Domnul Valeriu Munteanu: Da. Mulțumesc. Răspunsul dumneavoastră este mai mult decît hotărît. Vreau să vă spun că fie acest raport este fals, fie acei care vin să îl prezinte nu l-au citit și vă spun de ce. Închipuiți-vă că în acest raport noi avem un raport, sau în acest raport general avem un raport sectorial sau cum îl numiți voi pe Curtea de Conturi, care a fost aprobat în 7 octombrie, pe cînd, iată, eu deschid, la prima pagină scrie că „Raportul general a fost aprobat în data de 3 octombrie”. Ați înțeles, domnule Urechean, ce am spus eu? Raportul este aprobat, iată, pe prima pagină scrie, este aprobat pe data de 3 octombrie. Dacă voi pe data de 3 ați aprobat raportul, cum ați mai putea insera în acest document un raport pe care l-ați aprobat ulterior?

Domnul Serafim Urechean: La 3 octombrie a fost …

53

Domnul Valeriu Munteanu: Iată, prima. Deschideți prima: „… hotărăște: în data de 3 octombrie aprobă Raportul”.

Domnul Serafim Urechean: Așa. Și?

Domnul Valeriu Munteanu: Și cum puteți să mai inserați în documentul acesta un raport pe care l-ați aprobat în data de 7, adică ulterior aprobării raportului final, pe care ni-l prezentați nouă anual? Răspundeți-mi la această întrebare simplă.

Domnul Serafim Urechean: Totul este în ordinea …

Domnul Valeriu Munteanu: Dar cum este în ordine?

Domnul Igor Corman: Încă o dată jetonul „zvonok drugu”. Microfonul nr.1.

Doamna Natalia Trofim: Deci se poate să fac o concretizare aici, domnule Munteanu, referitor la încorporarea constatărilor referitor la auditul regularității la Academia de Științe. Auditul deja e definitivat, deci materialele erau pregătite pentru membrii Plenului Curții de Conturi de a fi examinate. Și pentru a asigura operativitatea și încadrarea în termenele stabilite pentru a fi prezentat Raportul către Parlament al Curții de Conturi, deci noi am efectuat acest lucru în paralel. Ulterior, la etapa de definitivare și de redactare a raportului anual, s-au luat în considerație absolut toate cele care au fost aprobate în ședința plenară a Curții de Conturi. Nu este nici un fals și este raportul real, care a fost discutat și acceptat, și aprobat de către plenul Curții de Conturi, respectiv, în condițiile stabilite de lege.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Urechean, Eu cred că chestia aia cu măturatul dumneavoastră trebuie s-o puneți în aplicare, Ștefan cel Mare o să fie suficient. Cum se poate să veniți în plenul Parlamentului, să propuneți pentru examinare un raport care a fost aprobat ulterior raportului vostru, spunînd că noi am știut că totul o să fie OK? Voi ce, sînteți acolo marionete? Totuși sînteți membrii Curții de Conturi. Dar dacă Curtea de Conturi nu ar fi aprobat acel raport, l-ați fi inserat sau nu l-ați fi inserat? Înseamnă că voi, din start, mergeți pe niște căi greșite.

54

Este un caz grav și eu sper că dumneavoastră o să vă sesizați și o să puneți chestia aia cu măturatul în aplicare. Sper foarte mult ca Ștefan cel Mare să fie măcar un an de zile curat în acest sens, pentru că acei care au admis asemenea ilegalități trebuie să măture Ștefan cel Mare, în viziunea dumneavoastră. Și cea de a doua abordare. Un membru al Curții de Conturi, totuși, nu a votat acest raport, avînd o părere disidentă privind acest raport. De aceea, domnule Președinte, stimați colegi, eu vreau, scurt, dacă este posibil și eu cred că este important, pentru că o dată în an avem acest raport, să auzim care este viziunea și care sînt argumentele pertinente ale acestui membru al Curții de Conturi, de ce nu a votat acest raport? Poate și alte ilegalități, pe care, iată, le-am văzut acum, au încăput în acest raport? Și eu vă rog, domnule Președinte, să oferim, totuși, sîntem în Parlamentul Republicii Moldova și vrem să auzim și această părere. Mulțumesc. Atît am vrut să vă spun.

Domnul Serafim Urechean: Deci nu toți membrii Curții de Conturi au lucrat la întocmirea acestui raport, sînt unii care, în general, ani de-a rîndul, iată, așa nu au făcut … pentru Curtea de Conturi, dar aceasta nu ține de ședința de astăzi a plenului Parlamentului. Noi am venit aici cu raportul.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Doamna Irina Vlah: Господин Урекян, Мы внимательно прочитали ваш доклад, отчет ваш. В вашем отчете вы констатируете следующие выводы по исполнению бюджета Генеральной прокуратуры, за 2012 год. Вы говорите, что Генеральная прокуратура представляла неправильные финансовые отчеты, не соответствующие планированию бюджетных средств. Значит, при распределении бюджетных средств проведение государственных закупок проходило с очень грубыми нарушениями законодательства. И много других грубых нарушений вы указали. В связи с этим возникает вопрос. Генеральная прокуратура по своей сути, содержанию и компетенции обязана следить за законностью исполнения финансовой дисциплины во всех публичных органах власти, но мы видим абсолютно другое. Доблестная наша Генеральная прокуратура сама совершает эти финансовые нарушения. И в этой связи хотелось бы спросить у вас: по вашему мнению, кто конкретно должен отвечать за указанные нарушения в Генеральной прокуратуре? Это первый вопрос.

Domnul Serafim Urechean: К сожалению, этот факт имел место, аудиторы выявили вот эти нарушения, но многие из них по ходу были устранены и мы дали срок

55

Прокуратуре, по-моему 6 месяцев, и они должны проинформировать об устранении всех недостатков, которые были выявлены.

Doamna Irina Vlah: Если эти недостатки не будут устранены, готовы ли вы как руководитель Счетной палаты инициировать расследование по данным нарушениям и привлечь к ответственности тех лиц, которые отвечают?

Domnul Serafim Urechean: То, что мы выявили, наши аудиторы выявили, все те отклонения от законодательства, и мы это принесли в Парламент, проинформировали вас. Вы парламентская структура и конечно за вами последнее слово. У нас нет других рычагов по принуждению устранить недостатки, но мне кажется, что все недостатки они устранят.

Doamna Irina Vlah: То есть в этой связи, если они не устранят эти недостатки, вы предлагаете создать комиссию в Парламенте, которая бы изучила …

Domnul Serafim Urechean: Были определенные упущения … Doamna Irina Vlah: … все финансовые нарушения в Генеральной прокуратуре.

Domnul Serafim Urechean: Были определенные упущения в бухгалтерском учете, не было компетентных кадров, как они объясняли, но вроде бы сейчас эти дела идут на улучшение.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc, domnule Președinte. Întrebările mele țin de domeniul sănătății, domnule Urechean, mă refer aici la gestionarea corectă a banilor publici și a patrimoniului public pentru sănătate. Și din raportul dumneavoastră constat că cele mai multe încălcări la acest capitol le înregistrează Spitalul Clinic Republican. Acest lucru mă face să cred și mai mult că Parlamentul, atunci cînd s-a opus procesului comasării la acest spital a altor instituții republicane, cred că a procedat corect. Pentru că ei singuri încă urmează să se clarifice cu gestionarea corectă a banilor publici, oferiți sănătății. Dar la concret. În pagina 57 se stipulează că Institutul Mamei și Copilului și Spitalul Clinic Republican au achiziționat medicamente costisitoare din banii Companiei de Asigurări în Sănătate, circa 42 milioane: Institutul Mamei și

56

Copilului – 4 milioane și Spitalul Clinic Republican – 38 de milioane, în lipsa prevederilor regulamentare. Și chiar aș vrea să știu care au fost argumentele? Și de ce anume aceste două instituții au profitat, să zic, de asemenea ofertă din partea Companiei? Pentru că noi sîntem în multe alte instituții medicale și cunoaștem că au și ei, poate, la sfîrșit de an, deficiențe de finanțe. Aș vrea să cunosc care au fost argumentele? Dacă nu le cunoașteți dumneavoastră, poate auditorii care au făcut aceste controale. Și, dacă îmi permiteți, tot aici la acest capitol: Spitalul Clinic Republican a operat unele cheltuieli suplimentare improprii în sumă de 65 mii de lei. Ce ar însemna aceste „improprii”? Cît și dacă este cineva care a fost la aceste instituții?

Domnul Serafim Urechean: Este. Iată, doamna Ciuvalschi, da? Da. Poftim.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1, vă rog.

Doamna Sofia Ciuvalschi ‒ șef al Direcției generale auditul II: Bună ziua. Deci Curtea de Conturi, în cadrul auditului fondurilor obligatorii de asistență medicală, a audiat cele mai semnificative instituții republicane și anume: Institutul Mamei și a Copilului, Spitalul Republican. În cadrul auditului, au fost depistate acele neregularități despre care v-am raportat și dumneavoastră le-ați menționat, auditul identificînd și constatînd faptul precum că pentru procurarea medicamentelor sînt metodologii aprobate regulamentar și, în cadrul alocării acestor mijloace, urmau a fi respectate. Astfel, alocarea mijloacelor despre care ași vorbit dumneavoastră la aceste două instituții au fost făcute în cadrul lipsei mijloacelor destinate exact pentru aceste procurări, nesolicitării instituțiilor pentru procurarea acestor medicamente, dar alocate și procurate de către aceste instituții, la finele anului înregistrîndu-se solduri semnificative la conturile, la depozitele instituțiilor menționate.

Doamna Valentina Stratan: Vă mulțumesc și, dacă puteți, să vă referiți, aici, și la acele atribuții care nu le revin spitalului referitor la repartizarea medicamentelor din ajutoare umanitare.

Doamna Sofia Ciuvalschi: Spitalului Republican i-a fost acordată o atribuție improprie lui de stocare și repartizare a unor medicamente alocate din fondurile umanitare. Auditul a constatat acest fapt din considerentul că aceasta nu este o atribuție directă a lui, precum și că Spitalul Republican a suportat și unele cheltuieli ce țin de aceste depozitare și repartizare a medicamentelor.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc foarte mult.

57

Mă satisfac răspunsurile.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Ion Ceban: Mulțumesc mult, domnule Președinte. (Ion Ceban, Grupul Socialiștilor) Domnule Președinte Urechean, Am o întrebare referitor la auditul în municipiul Chișinău (2010 – 2011, în special), pentru că atunci ați vorbit în Raportul Curții de Conturi despre sute de milioane de lei care au fost neconform destinației utilizate, cu încălcări grave ale legislației în vigoare, și vreau să amintesc că au fost peste 800 de recomandări, la adresa Primarului General și nemijlocit a echipei acestuia, care administrează patrimoniul și finanțele publice, dar nu am văzut în Raportul pentru 2012, ce a făcut, cumva au fost înlăturate aceste lucruri, nu au fost înlăturate. Am mai văzut alte numeroase încălcări ale legislației în vigoare. Eu vreau să vă spun că noi, în baza acestui Raport, am transmis sute de interpelări la Procuratură, la CNA și așteptăm răspuns. Totodată, ei fac referință că nu au primit toate materialele de la Curtea de Conturi. Deci întrebarea este: dacă au fost evaluate cumva, deja în Raportul pentru 2012, acele neregularități constatate? Doi. Dacă cooperați cu instituțiile organelor de drept în vederea prezentării materialelor specificate în Raport?

Domnul Serafim Urechean: Deci a fost efectuat un audit pentru anul 2000 – activitatea 2012. Acest Raport trebuie să fie publicat deja, în Monitorul Oficial pe 110 foi…

Domnul Ion Ceban: Da. L-am văzut.

Domnul Serafim Urechean: Sînt multiple abateri de la legislația în vigoare. Aceste materiale sînt iarăși direcționate organelor de drept din Republica Moldova. Așteptăm și noi răspuns de la ei. Iată care va fi, să zicem, decizia finală a Procuraturii Generale.

Domnul Ion Ceban: Bine. Vă mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu: (Corina Fusu, Fracțiunea Partidului Liberal)

58

Domnule Urechean, Am 2 întrebări. În 2012, Fracțiunea Partidului Liberal a depus o sesizare la Curtea de Conturi pentru verificarea conformității și plenitudinii transmiterii patrimoniului statului la fondarea Societății pe Acțiuni „Moldovagaz”. Aceste verificări trebuiau făcute la Ministerul Economiei și la Agenția Proprietății Publice. Finalizarea acestui audit ar fi trebuit să se încheie în luna februarie 2013. Pînă în ziua de astăzi, deputații nu au primit nici un răspuns la sesizarea înaintată înaltei dumneavoastră Curți. Care este cauza?

Domnul Serafim Urechean: Deci vreau să vă răspund că, în conformitate cu legislația în vigoare, spre regret, dumneavoastră nu înduceți în eroare lumea. Nu a fost nici o propunere, a fost semnat de un grup de deputați. Dacă vreți, noi vă punem la dispoziție scrisoarea dumneavoastră și acolo e scris: un grup de deputați.

Doamna Corina Fusu: Fracțiunea. A fost din partea Fracțiunii.

Domnul Serafim Urechean: Deci e scris un grup de deputați, iar legislația prevede…

Doamna Corina Fusu: Nu este adevărat. A semnat toată Fracțiunea.

Domnul Serafim Urechean: Eu încă o dată repet. Singuri ați semnat: un grup de deputați. Așa ați scris dumneavoastră. Acei care v-au spus, v-au indus în eroare. Noi vă punem la dispoziție scrisoarea semnată de dumneavoastră, dar, conform legislației, fracțiunea parlamentară are dreptul să...

Doamna Corina Fusu: Bine. Dumneavoastră… atunci, vă răspund eu.

Domnul Serafim Urechean: Asta-i primul…

Doamna Corina Fusu: Dumneavoastră ați clasat această sesizare și ați transmis-o Consiliului Suprem de Securitate al Statului, care…

Domnul Serafim Urechean: Cui am trimis?

59

Doamna Corina Fusu: Consiliului Suprem de Securitate al Statului care, la rîndul său, v-a adresat o solicitare cu rugămintea de a informa cît mai repede, în limitele legislației, despre situația la „Moldovagaz”. Dumneavoastră ați răspuns acestui Consiliu Suprem de Securitate?

Domnul Serafim Urechean: Deci noi am răspuns, în termenele indicate de lege, Consiliului Securității. Aceasta e prima. Doi. Cu regret…

Doamna Corina Fusu: Și ce ați răspuns?

Domnul Serafim Urechean: Cu regret, acele propuneri înaintate anterior de către Curtea de Conturi, prin unii deputați, de a micșora cuantumul, unde Curtea de Conturi are dreptul de a…

Doamna Corina Fusu: Bine.

Domnul Serafim Urechean: …efectua audit, nu a fost susținute de Parlament. De aceea noi nu avem dreptul de a efectua un audit la „Moldovagaz”. Acestea sînt niște capricii de… Nu vreau să intru în polemică.

Doamna Corina Fusu: Bine. Acesta nu este un capriciu. Au semnat toți 12 deputați ai Fracțiunii Partidului Liberal și numărul de ieșire din Parlament este notat cu FPL, deci din partea Fracțiunii. Și a doua întrebare. La pagina 55 este auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012. L-am citit cu mare atenție. În modesta mea opinie, este un raport destul de subțire, dar am o întrebare, întrebare care vine din partea mai multor cetățeni, atunci cînd mergem la întîlnire cu ei, care sînt, întru-cîtva, foarte indignați că există o categorie de cetățeni cu pensii extrem de mici cu care nu pot nici supraviețui și o altă categorie de persoane care au pensii de zeci de mii de lei, de obicei aceștia sînt foștii nomenclaturiști. Întrebarea mea este: cîte cazuri de calculare ilegală a pensiilor a depistat Curtea de Conturi și dacă, în general, v-a interesat această problemă, pentru că sînt prea multe cazuri cînd persoane fac abuz prin diferite metode și își fac pensii mari, pensii pe care, de fapt, nu le merită. Ați verificat acest lucru vreodată?

Domnul Serafim Urechean: Doamna Ciuvalschi, Poftim, dacă ați înțeles.

60

Doamna Corina Fusu: Sau nu vă interesează această problemă?

Domnul Serafim Urechean: Pe noi ne interesează toate subiectele și noi desfășurăm audituri la acele…

Doamna Corina Fusu: Nu, dar nu am regăsit aici, de aia vă întreb.

Domnul Serafim Urechean: …la acele chestiuni și entități care sînt incluse în planul de activități și la acele care, în mod legal, parvin, o dată în semestru, de la fracțiunile parlamentare. Și iată acum, pentru a include în planul de activități pe anul viitor, noi sîntem în așteptarea propunerilor de la comisiile parlamentare.

Doamna Corina Fusu: Eu am o solicitarea. Aș vrea să îmi dea răspuns referitor la situația de la „Moldovagaz” persoana care s-a ocupat de acest caz, pentru că, din răspunsul dumneavoastră, nu am înțeles de ce nu este relevant cazul „Moldovagaz”.

Domnul Serafim Urechean: Cazul este relevant, dar este depășit.

Doamna Corina Fusu: Depășit?

Domnul Serafim Urechean: Depășit. Da.

Doamna Corina Fusu: Dimpotrivă, cred că sîntem într-o…

Domnul Serafim Urechean: Conform legislației în vigoare, spre regret, nu avem dreptul de a efectua audit, deoarece noi nu avem …

Doamna Corina Fusu: Eu cred că sistemul energetic este extrem de important.

Domnul Serafim Urechean: 50 și mai multe procente capital statutar în această instituție.

Doamna Corina Fusu: Eu aș solicita ca membrul Curții de Conturi, care nu a votat acest raport, să aibă și el posibilitatea să se exprime.

61

Aștept răspuns.

Domnul Igor Corman: Este un răspuns la microfonul nr.1? Ați vrut ceva să spuneți?

Doamna Corina Fusu: Da. Eu vă rog, pentru că nu am înțeles nici la prima întrebare de ce nu este importantă „Moldovagaz”.

Domnul Serafim Urechean: Doamnă Ciuvalschi…

Doamna Corina Fusu: …și nici de ce nu este important…

Domnul Serafim Urechean: Nu, nu. Eu vă rog…

Doamna Corina Fusu: …să calculezi corect pensiile…

Domnul Tudor Șoitu – vicepeședinte al Curții de Conturi: Domnule Președinte…

Domnul Igor Corman: Dragi invitați la această ședință, Noi, poate, avem problemă cu deputații privind ocuparea microfoanelor, dar văd că și invitații noștri, de acum, încep a folosi…

Domnul Serafim Urechean: Eu vă rog, doamnă Ciuvalschi.

Domnul Igor Corman: …să își dea rînd..

Domnul Serafim Urechean: Și cu aceasta se termină.

Domnul Igor Corman: Cine răspunde la întrebarea aceasta?

Domnul Serafim Urechean: Deci un membru al Curții…

62

Domnul Igor Corman: Eu vă rog, microfonul nr.1.

Domnul Serafim Urechean: Raportul îl prezintă în Parlament nu… mai bine mă opresc aici… Dar tu așează-te, așează-te, căci o să îți pară rău.

Domnul Igor Corman: Domnule Președinte, Dați-mi voie și mie să îmi fac obligațiunile…

Domnul Serafim Urechean: Nu a…

Domnul Igor Corman: ...în calitate de Președinte al ședinței și eu am rugat-o pe doamna de la microfonul nr.1 să dea informația solicitată. Vă rog frumos, microfonul nr.1.

Doamna Sofia Ciuvalschi: Deci, în baza solicitării deputaților Partidului Liberal, Curtea de Conturi a purces, a inițiat misiunea de audit la Ministerul Economiei și la Agenția Proprietății Publice privind conformitatea înstrăinării sau reorganizării „Moldovagaz”. Deci, ținînd cont de perioada îndelungată, echipa de audit a purces la solicitarea tuturor documentelor care au stat la baza reorganizării acestei Societăți pe Acțiuni. Ținînd cont de perioada îndelungată, '97 – '99, de un șir de acte normative și legislative, toate de, fiind în vigoare, nefiind contestate și abrogate, de lipsa unor documente care ar servi drept probe relevante și justificative pentru audit, auditul a făcut o analiză și constatare, care a fost examinată în ședința plenului Curții de Conturi pentru a sista activitatea de audit, deoarece echipa de audit nu a dispus de dreptul legal de a colecta unele probe de la SA „Moldovagaz”, deoarece această societate pe acțiuni deține cota statului de 35%, potrivit Legii nr.121 privind proprietatea publică a statului, iar Curtea de Conturi dispune de atribuțiile de a verifica societățile pe acțiuni care dețin mai mult de 50 la sută. Despre aceste toate constatări, la 22 mai, Curtea de Conturi, prin scrisoarea numărul șase sute patruzeci... 78, a informat deputații Parlamentului Republicii Moldova și nu văd de ce doamna Fusu nu cunoaște acest răspuns. La…

Domnul Igor Corman: Ei bine. Dumneavoastră dați răspunsuri la întrebări și nu neapărat să faceți comentarii privind nivelul de informare a deputaților. Doamna Fusu…

63

Doamna Corina Fusu: Eu insist răspuns la această întrebare să dea domnul Tudor Șoitu, care s-a ocupat nemijlocit de problemă.

Domnul Igor Corman: Doamnă Fusu, Dați-mi voie mie să ofer cuvîntul. Deci aici, în ședința de plen, raportul îl prezintă Președintele Curții de Conturi. Și să nu organizăm spectacole aici. Dacă mai sînt întrebări către Președintele Curții de Conturi, atunci eu vă rog, la microfonul nr.2.

Domnul Veaceslav Bondari: Domnule Preşedinte, Eu am întrebare despre activitatea administrării, activitatea organului Serviciul Fiscal de Stat. Că știm, la începutul anului 2012, în fruntea Serviciului Fiscal de Stat a stat un turist, Nicolae Platon. A doua jumătate a fost un cavalerist cu sabia, domnul Vicol Nicolae, care știți că… так точно, șeful, никак нет, șeful, facem, șeful ș. a. m. d. Și din pricina asta avem și așa rezultate în anul 2012. Și aici, pagina 27, scrie că, în timpul anului 2012, restanța la bugetul public național s-a majorat cu 533 de milioane, în comparație cu anul 2011, cu anul precedent. Și, la sfîrșitul alineatului avem cifra totală, la 31 decembrie 2012, a restanței, numai plăți de bază un milion 239… un miliard 239 milioane de lei. Dar știm că în ultimii 3 ani, guvernarea actuală, s-a majorat în 3 – 4 ori amenzile, și eu așa și nu am găsit aici cifra concretă împreună cu penalități și amenzi cît avem la 31 decembrie 2012 restanța față de bugetul public național.

Domnul Serafim Urechean: Da. Poftim, doamna Trofim.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.1.

Doamna Natalia Trofim – membru al Curții de Conturi: Deci, da, într-adevăr, aici este această constatare, dar urmează să mai facem și corelarea cu… ca nivelul restanței în corelare cu calculul plăților către buget, ținînd cont de faptul că în anul 2012 a fost un nou impozit, impozitul pe venit, și, datorită acestui fapt, și deci comparația este puțin nerelevantă.

Domnul Veaceslav Bondari: Așa și nu…

Doamna Natalia Trofim: Deci urmează să…

64

Domnul Veaceslav Bondari: Eu așa și nu am auzit din raport cît avem, la 31 decembrie, total restanța împreună cu penalități și amenzi și cu plăți de bază. Că plăți de bază.. dar știm că amenzi majorate și penalități, slava Domnului. Cifra concretă cît avem restanța.

Doamna Natalia Trofim: Deci în… Restanțele agenților economici față de bugetul de stat la plățile de bază, deci fără penalități și amenzi, integral au constituit 602,6 milioane lei. Deci aceasta este fixat în Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2012.

Domnul Veaceslav Bondari: Eu înțeleg. Dumneavoastră nu ați înțeles întrebarea. Buget de stat aceasta partea bugetului public național. Acolo intră buget fondului social, bugetul medicinii, bugetul administrativ-teritorial și eu întreb cifra concretă, restanța față de buget public național la 31 decembrie 2012, împreună cu penalități și amenzi. Plăți de bază noi avem. Pagina 27, aici e scris: un miliard 239 de milioane. Adăugați aici penalități și amenzi.

Doamna Natalia Trofim: Deci restanțele la bugetul public național integral, la finele exercițiului bugetar raportat, au constituit peste 1,5 miliarde lei.

Domnul Veaceslav Bondari: A...

Doamna Natalia Trofim: Deci în total.

Domnul Veaceslav Bondari: A… Așa avem cifra reală care… datoriei față de buget de agenți economici. Bine. A doua întrebare, domnule Preşedinte. Aici, tot pagina 28, noi citim că și dumneavoastră ați raportat că, în total ,la Inspectoratul Fiscal… identificat 38 firme fantome. Valoarea prejudiciului – 127 milioane de lei. Asta iese că impozitele necalculate – 127 milioane de lei. În medie pe o firmă fantomă – 3 milioane 340 mii lei impozitele necalculate, furate din bugetul statului. Cum socotiți, îmi pare că ajunge și 100 de milioane, 100 de mii calculele ca firma să fie identificată ca fantomă. Dar aici noi avem nivel mediu – 3 milioane 340 mii lei pentru o firmă fantomă. Așa întrebare: Curtea de Conturi a ieșit cu propunere față de… cu propuneri concrete față de Ministerul Finanțelor.

Domnul Serafim Urechean: Da.

65

Domnul Veaceslav Bondari: Și organele de drept de…

Domnul Serafim Urechean: Am venit cu…

Domnul Veaceslav Bondari: Da. Poftim.

Domnul Serafim Urechean: Am venit cu propuneri față de Ministerul Finanțelor, față de Inspectoratul Fiscal în cadrul audierilor în plenul Curții de Conturi, cu propuneri concrete la acest capitol. Dar depistează aceste firme fantome, desigur, Serviciul Fiscal de Stat.

Domnul Veaceslav Bondari: Și cum, în 2013 avem careva rezultat mai pozitiv…

Domnul Serafim Urechean: Nu…

Domnul Veaceslav Bondari: …în comparație cu 2012?

Domnul Serafim Urechean: În 2013 încă este timpuriu de a vă spune ce avem. Cînd o să venim cu raportul, atunci o să vă prezentăm date concrete pe an.

Domnul Veaceslav Bondari: Mulțumesc, domnule Preşedinte.

Domnul Serafim Urechean: Da. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule Preşedinte Urechean, Spuneți-mi, vă rog, la ce preț a fost estimată această editare a Raportului pentru anul 2012? Adică, cărțulia respectivă cît costă?

66

Domnul Serafim Urechean: Da, da. N-am înțeles. (Rumoare în sală.)

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Vreau să vă întreb: cît costă editarea acestei broșuri, care a fost întocmit Raportul anual pentru 2012 al Curții de Conturi? (Rumoare în sală.) Editarea.

Domnul Serafim Urechean: Nu e scump tare. (Rumoare în sală.) Nu, 16 mii de lei.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Nu cred, domnule Preşedinte. Și a doua. Domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, A apărut o circumstanță nouă și am constatat în acest raport mai multe falsuri în acte publice, care nimeresc sub incidența Codului penal, 332. Solicit ca și Procuratura Generală să se autosesizeze asupra acestui Raport. Și propun ca acest Raport să fie respins, întors înapoi, ca să vină în plenul Parlamentului cu un Raport exact așa cum ne așteptăm noi, deputații, de la Curtea de Conturi, de la domnul Preşedinte Urechean. Și dacă este cazul, să-l punem la vot.

Domnul Igor Corman: Comisia oricum va prezenta raportul comisiei, așa? Dacă mai sînt întrebări sau am finalizat? Mai este o întrebare. Haideți să... (Rumoare în sală.) Dumneavoastră, regulamentar, domnule Brega, ați formulat două întrebări. O precizare la subiectul abordat de domnul Cimbriciuc. Da. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Domnule Preşedinte, Dacă circumstanța dată este adevărată, trebuie să o constatăm, atunci, într- adevăr, nu mai are sens nici raportul comisiei. Nu are sens să prezentăm raportul. Este necesar acum, în comisie, să vedem dacă circumstanța care a fost formulată inițial de către deputat atunci, în acest caz, noi trebuie să stopăm orice discuție și după aceasta vedem ce facem. Iar eu, pe această cale, domnule Preşedinte, mai este încă un lucru. Dacă se adeverește că este așa, avem o problemă: Curtea, care verifică corectitudinea procedurilor tuturor dacă ea a încălcat procedura, avem o problemă. Și aici avem și noi o obligație, ca Parlament. Și am să vă rog pe dumneavoastră, în calitate de Președinte, să solicitați Secretariatului ca, în conformitate cu obligația legală, să anunțăm un concurs public, ca o firmă

67 internațională, legea ne obligă să facem aceasta, să efectuăm auditul Curții de Conturi. Deci noi avem obligația aceasta de mai mult timp, nu am făcut nici o dată și am impresia că este necesar de făcut acest lucru. De aceea, trebuie să demarăm și procedura de organizare a unui concurs internațional, prin care o companie internațională să efectueze auditul Curții de Conturi. Iar acum eu consider, nu ca președinte de comisie, ca deputat, că stopăm orice discuție și vedem ce facem mai departe.

Domnul Igor Corman: Stimaţi colegi, Deci, în aceste condiții, eu am să iau decizia ca noi să întrerupem, în primul rînd, dezbaterile pe marginea proiectului respectiv și eu aștept, domnule Ioniţă, Comisia economie, buget şi finanţe să se convoace și să vină cu o propunere. Aici am încheiat dezbaterile. (Rumoare în sală.) Nu mai sînt întrebări. În condițiile acestea, nu mai sînt întrebări, domnule Preşedinte. Dacă am ajuns la concluzia că nu mai are sens să continuăm dezbaterile, fiindcă noi, practic, retragem proiectul respectiv din ordinea de zi. (Rumoare în sală.) Deci eu am să supun votului această propunere. Am să supun votului. Cine este pentru propunerea ca să întrerupem dezbaterile, rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, decizia a fost luată. Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Următorul proiect de lege pe care îl propun dezbaterilor este proiectul de Lege nr.1239 pentru modificarea și completarea Legii nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Prezintă proiectul doamna Bolocan, Directorul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Vă rog, la tribuna centrală.

Doamna Lilia Bolocan – Directorul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală: Mult stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Proiectul prezentat atenției dumneavoastră este elaborat ca urmare a consultărilor cu reprezentanții mediului privat și ai titularilor de drepturi, precum și la recomandarea experților europeni din cadrul Proiectului Twinning, urmare a propunerilor cărora s-a ajuns la un consens în vederea completării și modificării Legii nr.139 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Pentru a asigura realizarea eficientă a principiilor protecției drepturilor de autor și a drepturilor conexe, în special în domeniul gestiunii colective a

68 drepturilor, este necesară modificarea și completarea unor prevederi din Legea nr.139, 2010 sub diferite aspecte. Și multiplele modificări se referă, în special, la următoarele: excluderea prevederilor articolelor 26 și 27, care stabilesc cuantumul remunerațiilor compensatorii privind copia privată și reproducerea reprografică. Cuantumul acestor remunerații urmează să fie negociat de către părți și să fie diferențiat în dependență de tipul suporturilor materiale și al echipamentelor, a căror lista urmează să fie aprobată de Guvern. Al doilea aspect. Revizuirea capitolului care se referă la gestiunea colectivă, prin identificarea unei soluții de acordare a drepturilor egale tuturor organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale în vederea evitării discriminării și încălcării drepturilor diferitelor categorii de titulari. Trei. Includerea normei care vizează necesitatea aprobării de către Guvern a unor acte care ar viza procedura de monitorizare și supraveghere a activității Organizațiilor de gestiune colectivă, modul de stabilire a relațiilor acestora cu membrii săi, cu utilizatorii săi, cu alte organizații similare, precum și metodologiile privind tarifele remunerației care urmează a fi achitată pentru fiecare mod de valorificare a obiectelor, drepturilor de autor și conexe, inclusiv cuantumul, criteriile și modul de calcul. Și patru. Expunerea într-o nouă viziune a articolului 66 care ține de încălcarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe prin intermediul rețelelor de calculatoare. În special, modificarea vizează exonerarea de la răspunderea internet providerilor, avînd în vedere că aceștia doar facilitează accesul la rețelele internet, sau intranet, fără a avea posibilitatea fizică de a controla, restricționa, bloca traficul și/sau de a interveni cu modificări în conținutul informației. În temeiul celor expuse, precum și ținînd cont de necesitatea perfecționării sistemului de protecție a drepturilor de autor și conexe, considerăm oportună modificarea și completarea normelor din Legea nr.139 din 2010 propusă prin proiectul menționat. Aceste modificări vor contribui la uniformizarea prevederilor naționale cu cele din actele internaționale din domeniu, precum și la consolidarea cadrului normativ existent în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Dacă sînt întrebări către raportor, vă rog? Microfonul nr.4.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Da, mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, În cadrul prezentării acestui proiect în comisie, am convenit, după prima lectură, în primul rînd, să facem amendamente, care vor fi dezbătute în audieri publice, după prima lectură.

69

Deci eu aș vrea să fac aceste amendamente de la microfon pentru stenogramă, am să le dau și în scris, dar urmărind cîteva scopuri. Unul din el este: să dovedim deplina transparență tuturor actorilor, așa numiți, antagoniști, care sînt autorii drepturilor… deci deținătorii, titularii drepturilor de autor, plus utilizatorii, ca să dovedim că vrem o deplină armonizare între acești antagoniști. Și permiteți-mi să dau citire acestor amendamente. Propunem la articolul 11 alineatul (5) următoarea redacție, deci după cuvintele ,,a drepturilor patrimoniale”, nu am să citesc întregul text, să fie suplimentat cu expresia ,,și este opozabil tuturor persoanelor implicate în prestarea serviciilor de retransmisie, inclusiv în asigurarea accesului tehnic și/sau menținerea și deservirea tehnică a echipamentului utilizat pentru realizarea retransmisiei”, după care urmează conform textului. (Rumoare în sală.) La articolul 26, sincer vorbind, nu prea am înțeles de ce ar trebui să omitem expresia ,,precum și datele privind identitatea distribuitorilor care au pus, sau prin intermediul cărora au fost puse în circulație echipamentul ori suporturile” și aș insista să menținem această expresie. Precum și la alineatul (8) de la același articol 26: „Distribuitorii oricărei părți componente a rețelei de distribuție care dețin în scopuri comerciale echipament și suportul specificate la alineatul (3)… deci este o redacție cea mai reușită, noi o să o propunem în scris această redacție, dar vrem să vă atenționăm că redacția actuală este în vigoare… a legii în vigoare este mult mai reușită. La articolul 27 alineatul (6), textul, din nou la același text ,,precum și datele privind identitatea distribuitorilor care au pus sau prin intermediul lor au fost puse în circulație echipamentul ori suporturile” considerăm că nu este cazul să excludem din text. Propunem un amendament ca să rămînă în text, textul în vigoare. La articolul 9, excluderea la alineatul (9) …la alineatul (9) din același 27, din nou, nu este o redactare actualmente bună, ar trebui de redactat acest text, ne angajăm să îl redactăm. Acum, la articolul 48 propunem, la alineatul (2), după expresia ,,printr-un contract în formă scrisă” să fie suplimentat cu expresia ,,precum și prin înregistrare în calitate de asociație obștească în conformitate cu prevederile Legii cu privire la asociațiile obștești.” La alineatul (5) din articolul 48 propunem o nouă redacție, citez: ,,Organizația de gestiune colectivă poate desfășura activitate de gestiune colectivă, dacă acest drept i-a fost recunoscut de către AGEPI prin avizare în modul stabilit de Guvern.” La alineatul (6) din articolul 48 propunem următoarea redacție, ,,AGEPI activează... pardon, avizează, AGEPI avizează desfășurarea activității de către organizația de gestiune colectivă solicitantă, dacă aceasta întrunește următoarele condiții: Face dovadă că a fost constituită conform prevederilor alineatelor (1) și (2) ale acestui articol și că își va desfășura activitatea conform alineatelor (4) și (14).”

70

La alineatul (7) propunem, în cazul în care mai mute organizații au depus cereri, mai departe propunem expresia ,,să li se recunoască dreptul de a elibera licență și pentru titularii de drepturi care nu sînt membri a nici unei organizații de gestiune colectivă, cu referire la drepturile care cad sub incidența licenței extinse și/sau obligatorie...”

Domnul Igor Corman: Stimate coleg, Să am iertare că vă întrerup, eu îmi cer scuze, dar vă întreb: poate ar fi mai bine, căci într-adevăr, văd că aveți niște observații foarte pertinente, în detalii, poate ar fi bine ca aceste amendamente să le depuneți la comisie, pentru lectura a doua, să fie discutate, să nu pierdem timpul. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Domnule Președinte, Eu am motivat, dacă au fost atenți colegii. Mai mult decît atît, am motivat de ce vrem ca noi, legiuitorii, la acest domeniu foarte sensibil și fin să se pătrundă, să înțeleagă niște chestiuni, să demonstrăm această transparență, să demonstrăm armonizarea dintre toți antagoniștii și actorii acestei legi. Deoarece este important, noi nu respingem un proiect care consideră AGEPI important, dar vrem să îl aducem într-o deplină armonie. Și aceste lucruri sînt importante, deoarece încă sîntem în societatea noastră în niște discuții permanente cu învinuiri reciproce de lobbysm din diferite părți etc. Și este un lucru important, credeți-mă.

Domnul Igor Corman: Stimate coleg, Cred că toți deputații din sala aceasta subscriu 100 de procente ceea ce ați spus dumneavoastră. Eu v-am întrebat foarte politicos, de altfel, dacă ați observat, dacă nu este mai bine ca acest amendament în formă scrisă să îl depuneți la comisie, fiindcă acum noi sîntem în primă lectură? Deci pentru a doua lectură dacă apar careva întrebări, sigur dumneavoastră puteți să ieșiți la microfon, să insistați să se supună votului. Aceasta este procedura. Microfonul nr.4.

Domnul Ghenadie Ciobanu: Da. Mulțumesc mult. Eu tot atît de politicos v-am răspuns. Dar sînt gata tot atît de politicos să renunț la citirea amendamentelor, să le depun, cum ați spus și dumneavoastră, în scris. Mai mult decît atît, poate vom găsi posibilitatea și să le publicăm. În altă ordine de idei, tot atît de politicos vreau să renunț la luare de cuvînt, pe care o am după aceasta, dar nu înainte de a remarca, din nou, că este un domeniu foarte important și după situația drepturilor de autor, mai bine-zis după cum sînt protejate drepturile de autor se distinge într-un fel care este potențialul intelectual al unei țări.

71

Mai mult decît atît, noi sîntem pe o cale, am fost mereu într-un alt sistem de drepturi de autor și avem foarte mult de recuperat în acest sens, credeți-mă. Eu sînt în acest sistem capitular de drepturi de autor de mai mult de 30 de ani, cunosc sistemul mai bine decît, poate, ca foarte mulți alții. Mai mult decît atît, sînt titular de drepturi în alte țări, pot să le numesc în care sînt membru al organizațiilor de gestiune colectivă, știu cum este acolo sistemul și cît trebuie de recuperat la noi. Mai mult decît atît, vreau să vă spun că organizațiile de tipul AGEPI în alte țări sînt, în primul rînd, pentru protecția drepturilor intelectuale și dreptului de autor. Dar la noi uneori se întîmplă că alte organizații care ar trebui să apere … există alte organizații care ar trebui să apere pe utilizatori, pe distribuitori etc., etc., inclusiv consiliile de concurență ș.a.m.d., Consiliul de Întreprinzători și altele. Iată de ce eu îmi permit să spun aceste lucruri, dar mă conformez cu propunerea dumneavoastră. Mai mult decît atît, încă o dată remarc, renunț la luare de cuvînt cu care m-am înscris. Mulțumesc.

Domnul Igor Corman: Propunerea mea se referea la amendament, stimate coleg, și nu la luare de cuvînt. Eu vă propun, totuși, să luați cuvîntul, fiindcă aveți ce spune. Vă mulțumesc, doamnă Director. Alte întrebări nu văd. Și atunci am să invit la tribuna centrală pe doamna Fusu ca să prezinte raportul comisiei de profil. Vă rog frumos.

Doamna Corina Fusu: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Vă prezint raportul asupra proiectului de Lege nr.1239 din 07.06.2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, pentru lectura întîi. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul nominalizat și, luînd în considerare competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele. Proiectul de lege a fost prezentat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, se propun modificări și completări la Legea cu nr.193 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, care să asigure realizarea eficientă a principiilor protecției dreptului de autor și a drepturilor conexe în domeniul gestiunii colective. Comisiile permanente au vizat proiectul de lege respectiv, majoritatea s-au pronunțat pentru examinarea proiectul în cadrul ședinței plenare a Parlamentului. Au fost organizate de către comisie audieri publice și, drept urmare, cu acordul autorului, s-a decis păstrarea normelor ce stabilesc instituirea unor tarife minime de către Guvern pentru remunerarea autorilor și titularilor de drepturi conexe.

72

Restul propunerilor, recepționate de către comisie de la organizațiile de gestiune colectivă, asociațiile mediului privat și alți subiecți interesați de domeniu, vor fi examinate pentru lectura a doua. Tot pentru lectura a doua, comisia va organiza audieri publice repetate pentru a discuta anumite amendamente ce țin de stabilirea Listei echipamentelor și suporturilor materiale, prevederile articolului 48, care se referă la înființarea organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, prevederile articolului 66 cu privire la încălcarea dreptului de autor și a drepturilor conexe prin intermediul rețelelor de calculator. Urmare a dezbaterilor, comisia, cu votul majorității membrilor (7 – pro), a susținut acest proiect de lege pentru lectura întîi.

Domnul Igor Corman: Întrebări, vă rog. Nu sînt întrebări. Vă mulțumesc. În condițiile raportului comisiei … Dar nu înainte de a-l întreba încă o dată pe colegul nostru domnul Ciobanu dacă dorește să ia cuvînt? Nu, da? Vă mulțumesc. Atunci am să supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege cu nr.1239. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.1239 a fost aprobat în primă lectură. Și acum propun dezbaterilor proiectul de Lege cu nr.284 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Prezintă proiectul deputatul Pleșca. Vă rog, la tribuna centrală.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Domnule Președinte, Onorat Parlament, Limba oficială a statului face parte din patrimoniul statalității. Pe lîngă Imn și Drapel, limba oficială a statului este un atribut extrem de important. La ora actuală, în Republica Moldova, se constată un evident regres în politica lingvistică, legislația lingvistică este depășită în multe privințe, însă nici aceasta aproape că nu se respectă. Se propune spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care au drept scop expertiza terminologică și lingvistică a denumirilor de întreprinderi și societăți comerciale, certificatelor de aprobare a textului de ștampilă, de denumire a întreprinderii și a organizațiilor obștești, a celor de aprobare a textelor de publicitate și a altor texte de informare vizuală, a denumirilor de mărfuri și de produse alimentare, a etichetelor de mărfuri, a instrucțiunilor referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova. Efectuarea acestei expertize va fi realizată de Centrul de Terminologie în cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Științe. Țin să precizez că,

73

începînd cu 2002, prin Hotărîrea Guvernului nr.188, Centrul de Terminologie a exercitat această funcție, care ulterior a fost acordată Camerei Înregistrării de Stat. Articolul 9 alineatul (7) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali prevede că Camera Înregistrării de Stat este obligată să verifice corectitudinea lingvistică, iar în cazul în care există neclarități sau îndoieli să consulte cu instituția competentă lingvistică din cadrul Academiei de Științe. După cum demonstrează realitatea zilei de astăzi, aceste consultări se efectuează foarte rar, deoarece mediul în care trăim abundă în greșeli lingvistice și gramaticale. Menționăm că articolul 344 din Codul contravențional al Republicii Moldova prevede o sancțiune în mărime de la 25 la 50 unități convenționale aplicate persoanei fizice, amendă de la 450 la 500 de unități convenționale aplicate persoanei juridice pentru importul, plasarea pe piață a produselor, prestarea serviciilor fără prezentarea informației complete, veridice și corecte de limbă în limba de stat, organul consultator fiind Agenția pentru Protecția Consumatorilor. Din păcate, nu se cunoaște cîte sancțiuni au fost aplicate de către Agenție pentru acei care nu respectă legislația în acest domeniu, deoarece situația continuă a fi foarte gravă. Din acest considerent, propunem introducerea în Nomenclatorul actelor permisive a Legii nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător certificate, care să demonstreze că agentul economic a parcurs expertizarea terminologică și lingvistică a denumirilor și a textelor de ștampile. Considerăm că această nouă prevedere va conduce categoric la responsabilizarea agenților economici și va elimina multiple erori de exprimare. În cadrul dezbaterilor în comisie au fost propuse două amendamente, pe care subsemnatul împreună cu doamna coautor Maria Ciobanu le acceptă. Și, în aceste condiții, rugăm plenul Parlamentului să voteze în două lecturi această lege. Mulțumesc mult.

Domnul Igor Corman: Întrebări, dacă sînt, către autor? Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Pleșca, În primul rînd, vreau să vă felicit pentru această inițiativă, este o inițiativă bună. Dar eu vreau să ne dumerim un pic, faptul că noi dăm acestea atribuții Centrului de Terminologie, dar, de fapt, Academiei de Științe în mare, da, este o chestie. Pentru că, pînă a trece aceste competențe de la Centrul de Terminologie la Camera de Licențiere, exista Centrul de Terminologie ca instituție de stat. După reformă, comasare și eu nu știu dacă din punct de vedere al tehnicii legislative este bine să dăm unei … Bine, Academia, parcă, este o instituție publică, dar nu este o instituție funcționărească, ca să zic așa, administrativă, mai bine-zis.

74

De aceea, poate votăm, într-adevăr, și venim cu altă inițiativă să restabilim Centrul de Terminologie ca instituție administrativă, care să se ocupe exact și o să corespundă și tehnicii legislative. Aceasta, ca sugestie.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Domnule deputat Godea, Eu vă mulțumesc pentru aprecierea cu privire la proiectul de lege respectiv. Și intuiesc că dumneata pornești de la ideea, în primul rînd, că venim în îmbunătățirea situației lingvistice.

Domnul Mihai Godea: Sigur.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Modalitatea despre care vorbiți nu e atît de importantă și vom găsi posibilități ca să includem acele obiecții, să ținem cont și acele sugestii despre care vorbiți. Dar Centrul de Terminologie, vreau să vă zic, este o instituție care, pe parcursul anului, a demonstrat și are capacitatea să facă această verificare și expertiză, deoarece are o rețea on-line care funcționează și este pregătit și în continuare…

Domnul Mihai Godea: Domnule…

Domnul Nae-Simion Pleșca: …să acorde aceste servicii, pentru niște plăți simbolice, în cadrul instituției de filologie. La rîndul său…

Domnul Mihai Godea: Domnule Pleșca, Eu aș veni cu niște concretizări, ca să vă conving de niște lucruri, dar o să vi le spun în particular, pentru că nu vreau să dau idei oponenților acestui proiect de lege. Așa că vi le spun în particular. Mersi.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Eu vă mulțumesc mult.

Domnul Igor Corman: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumim, domnule Pleșca. Mai este o întrebare. Aveți o întrebare totuși?

75

Îmi cer scuze și vă rog să reveniți la tribuna centrală. Microfonul nr.3, vă rog.

Doamna Galina Balmoș: Mulțumesc. Spuneți, vă rog, dacă este valabil și pentru toate textele de informare vizuală în limba rusă? Și același institut o să prezinte…

Domnul Nae-Simion Pleșca: Sigur că.

Doamna Galina Balmoș: …acest certificat.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Este valabilă și pentru texte de limbă rusă, fiindcă avem cele mai deochiate expresii în formularea denumirilor. De exemplu: „Snickers”, „Vatamaniuc” sau mai avem „Tehno Car Maistru” ș. a. m. d. Adică, legea vine și în vederea respectării corectitudinii și pentru limba rusă, și pentru engleză, și pentru română ș.a.m.d.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc. Și acum am să o invit la tribuna centrală iarăși pe doamna Fusu. Da? Dumneavoastră prezentași raportul comisiei. Vă rog frumos.

Doamna Corina Fusu: Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Stimaţi deputaţi, Prezint raportul proiectului de Lege nr.284 din 26.06.2013 pentru completarea unor acte legislative. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de lege nominalizat și, ținînd cont de competențele și atribuțiile funcționale, comunică următoarele. Proiectul de lege a fost prezentat cu titlu de inițiativă legislativă de deputații în Parlament Nae-Simion Pleșca și Maria Ciobanu. Autorii propun modificarea și completarea unor acte legislative în scopul respectării corectitudinii lingvistice și terminologice în comunicarea oficială, precum și în actele oficiale. Drept imbold pentru prezentarea inițiativei a servit, în viziunea autorilor, nereglementarea explicită a procedurii verificării și aprobării sub aspect lingvistic a numelor de societăți comerciale, întreprinderi, asociații nonguvernamentale, a textelor de ștampile etc.

76

În acest context, se propune amendarea Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, a Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, precum și a anexei la Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător. Cu scopul examinării subiectelor vizate în acest proiect, comisia de specialitate a convocat ședință de lucru, cu participarea reprezentanților Camerei Înregistrării de Stat, Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Academiei de Științe, altor subiecți interesați. Urmare a discuțiilor din cadrul ședinței, se propune excluderea sintagmei „a mărcilor comerciale” din textul proiectului din considerente că procedura de înregistrare a mărcilor este una distinctă și este deja stabilită prin Legea cu nr.38 din 29.02.2008 privind protecția mărcilor. Deopotrivă, se propune suplimentarea prevederilor articolului 2 alineatul (7) cu următoarea propoziție: „Costurile verificării sînt suportate de către deponent.” Comisia propune, de asemenea, suplimentarea articolului 9 din Legea cu nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor cu un nou alineat, 71, cu următorul cuprins: „Prevederile alineatului (7) nu sînt obligatorii pentru înregistrarea persoanelor juridice străine.” Proiectul de lege a fost avizat de comisiile permanente, de Direcţia generală juridică a Secretariatului Parlamentului. Toate avizele sînt favorabile examinării și adoptării proiectului de lege. Urmare a dezbaterilor, comisia, cu votul majorității membrilor (7 – pro, 5 – abțineri), a susținut proiectul de Lege cu nr.284 și propune plenului Parlamentului examinarea și aprobarea acestuia în primă lectură.

Domnul Igor Corman: Vă mulțumesc. Întrebări? Domnule Candu.

Domnul Andrian Candu: Stimată doamnă preşedinte, Ați făcut o precizare că propuneți completarea alineatului (7) din articolul 9 cu prevederea că aceste dispoziții legale nu sînt obligatorii pentru înregistrarea persoanelor juridice străine.

Doamna Corina Fusu: Da. Așa o propunere a fost votată în Parlament.

Domnul Andrian Candu: Dar…

Doamna Corina Fusu: Se are în vedere…

77

Domnul Andrian Candu: Stimată doamnă, Aici o să ajut… aici o să rog și colegii de la Ministerul Justiției. Camera Înregistrării nu înregistrează persoane juridice străine. Nu există în Republica Moldova înregistrarea persoanelor juridice străine, decît numai la Inspectoratul Fiscal, ca așa-numitele entități fiscale. (Rumoare în sală.)

Doamna Corina Fusu: Păi, în lectura a doua… Să auzim părerea…

Domnul Andrian Candu: Păi, dar noi votăm.

Doamna Corina Fusu: …Ministerului Justiției.

Domnul Andrian Candu: Raportul comisiei cu completare la proiect. Și, în cazul de față, este o gravă eroare.

Doamna Corina Fusu: Atunci aș solicita opinia viceministrului.

Domnul Igor Corman: Vă rog, Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Eșanu: Mulțumim. Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi deputaţi, Într-adevăr, persoanele juridice nu se înregistrează în Registrul de stat al entităților de drept din Republica Moldova. Ei, eventual, pot constitui persoane juridice care se înregistrează drept persoane juridice autohtone. Și chiar reprezentanțele acestora se înregistrează drept subiecți ai Republicii Moldova. Și deci nu este posibil să fie stipulat în lege o asemenea sintagmă.

Doamna Corina Fusu: Deci atunci o să excludem…

Domnul Nicolae Eșanu: Și eu…

78

Doamna Corina Fusu: … în lectura a doua această prevedere.

Domnul Andrian Candu: Și încă o chestiune. A doua întrebare. La același articol, bănuiesc, propuneți: costurile verificării sînt suportate de către deponent.

Doamna Corina Fusu: Așa este.

Domnul Andrian Candu: Aveți avizul Guvernului anume pentru astfel de propunere și vă explic de ce vă dau o astfel de întrebare. Ministerul Economiei și Guvernul Republicii Moldova, în general, depun eforturi considerabile pentru a, dacă vreți, a simplifica procedurile de înregistrare a companiilor, setarea lor, înregistrarea, încorporarea lor și depun eforturi considerabile pentru a le scădea prețul, costul înregistrării companiilor. Aici, în cazul de față, noi suplimentăm întregul set de materiale pe care deja trebuie să îl depună, cu tot felul de alte certificate. Ba mai mult ca atît, îl supunem costurilor suplimentare, ca ei să își asume costurile pentru verificările respective.

Doamna Corina Fusu: Eu am înțeles.

Domnul Andrian Candu: Mi se pare corect în situația în care noi, statul, urmărim să se aplice legislația lingvistică. Este ca tot statul să își asume și costul, dar nu să își, direcționeze costul respectiv pe persoanele juridice.

Doamna Corina Fusu: Eu am înțeles întrebarea dumneavoastră. Sînt de acord cu faptul că trebuie să simplificăm procedura de înregistrare. (Rumoare în sală.) Cu toate acestea, departament… Centrul de Terminologie, da, al Academiei de Științe, va depune o muncă intelectuală pentru a verifica toate denumirile. Și vreau să spun că limba folosită, chiar și cea oficială, chiar și inscripțiile și afișele promoționale sînt inundate de greșeli lingvistice. Și nu cred că plata absolut modestă de 20 de lei pentru o muncă intelectuală nu ar putea fi suportată de către un agent economic. Franța, care este un stat național și limba franceză este extrem de protejată de statul francez, are o instituție întreagă, un sistem întreg care lucrează pentru păstrarea limbii franceze în, cum să zic, haina ei absolut literară și corectă.

79

Domnul Andrian Candu: Dar ați verificat: în Franța, persoanele juridice plătesc pentru această verificare sau însăși Franța, ca și stat, asigură?

Doamna Corina Fusu: Nu. Eu nu m-am interesat la cine verifică în Franța și cine plătește. Vă spun ca, în general, statul trebuie să aibă grijă de corectitudinea limbii oficiale care se vorbește pe teritoriul statului respectiv, dar cred că și cetățenii noștri ar trebui să depună un minim efort să conștientizeze că limba trebuie să fie una corectă, atît cea scrisă cu 20 de lei, cît și cea vorbită, pe care o înveți acasă sau la liceu.

Domnul Andrian Candu: Stimată doamnă, Nimeni nu pune la îndoială nobila intenție a autorilor și, într-adevăr, este foarte bună, dar, în acest context, luînd în considerare că deja discutăm despre raportul comisiei, poate ați fi de acord să votăm în primă lectură, fără aplicarea acestor amendamente acum și, eventual, să fie discutate mai amănunțit, în lectura a doua.

Doamna Corina Fusu: Trebuie să întreb părerea autorilor, dacă nu se schimbă conceptual, atunci, proiectul.

Domnul Igor Corman: Să ascultăm și părerea autorului. Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Nae-Simion Pleșca: Doamnă vicepreședinte, Cu privire la agenții economici străini, este, de fapt, o chestiune tehnică. Comisia, în dezbateri, a propus eliminarea acestei sintagme și trebuie ajustat textul cu privire la efortul intelectual, în vederea verificării expertizei lingvistice. E o plată simbolică, care e necesar să fie plătită și e plătită de beneficiar. Și, în aceste condiții, cred că trebuie să ne bucurăm de promovarea acestui proiect și să îl votăm cît mai curînd.

Domnul Igor Corman: Încă o întrebare. Microfonul nr.3.

Domnul Ion Ceban: Domnule Președinte, (Ion Ceban, Grupul Socialiștilor)

80

Doamnă Fusu, O întrebare foarte simplă: există la acest proiect analiza impactului de reglementare? Eu de ce întreb acest lucru? Pentru că…

Doamna Corina Fusu: A cui analiză?

Domnul Ion Ceban: Analiza impactului de reglementare. Clar. Am înțeles. Mi-e greu, dar…

Doamna Corina Fusu: Există…

Domnul Ion Ceban: Eu de ce întreb aceste lucruri, doamnă Fusu…

Doamna Corina Fusu: Da.

Domnul Ion Ceban: …pentru că, în realitate, toată lumea din această sală cunoaște, că, de fapt, Moldova scade în „doing business” și barierele suplimentare impuse celor care, de fapt, trebuie, pentru care trebuie să le omitem, nu știu dacă este nevoie. De asta vă întreb, nu din alt considerent. De asta vă întreb dacă există analiza impactului de reglementare.

Doamna Corina Fusu: Dumneavoastră credeți că limba corectă, limba literară este o piedică, o barieră în dezvoltarea businessului în Republica Moldova. Eu cred că există bariere mult mai importante și chiar grave.

Domnul Ion Ceban: Doamnă Fusu, Eu vă întreb un lucru simplu. Orice barieră impusă agenților economici în acest sens, este o barieră. De asta și vă întreb dacă există analiza impactului de reglementare.

Doamna Corina Fusu: Eu vă răspund în felul următor…

Domnul Ion Ceban: Dar eu văd că dumneavoastră nici nu cunoașteți termenul și atunci acest lucru mă deranjează. Aceasta vă spun.

81

Doamna Corina Fusu: Pe mine mă deranjează faptul că foarte mulți oameni de afaceri nu cunosc bine nici o limbă. Nici cea de stat – română, nici rusă și vreau să vă asigur că atunci cînd oamenii de afaceri și toți cetățenii își vor cunoaște limba…

Domnul Ion Ceban: Doamnă Fusu, Eu vă întreb un lucru foarte tehnic, foarte simplu…

Doamna Corina Fusu: …atunci nivelul de corupție va fi mai mic…

Domnul Ion Ceban: …există sau nu există…

Domnul Igor Corman: Stimați colegi…

Domnul Ion Ceban: …analiza impactului de reglementare…

Domnul Igor Corman: Dacă vorbiți amîndoi odată, nu vă auziți nici unul, nici altul.

Doamna Corina Fusu: Consultanții mă informează că nu există un asemenea document. Dacă vă pare atît de important… Eu sînt pentru ca orice om civilizat să cunoască bine cel puțin o limbă.

Domnul Igor Corman: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. (Artur Reșetnicov, Fracțiunea Partidului Comuniștilor)

Doamnă președinte, Dacă cunoașteți oameni de afaceri care nu vorbesc nici o limbă, să știți că, atunci, vă explică prin gesturi.

Doamna Corina Fusu: Domnule deputat, Eu altceva am vrut să spun.

82

Domnul Artur Reșetnicov: Și acum trec la 2 întrebări conceptuale, pentru că, tangențial, a sunat răspunsul de la autorii acestui proiect, dar aș vrea, pentru stenogramă, să fie și dumneavoastră, în calitate de președinte al comisiei responsabile, care va fi soarta sau consecințele oamenilor, sau cum ați spus dumneavoastră – oameni de afaceri, dar, în general, a agenților economici care deja activează sub anumite denumiri deja înregistrate, sau produse înregistrate, sau activități care deja sînt cunoscute, cel puțin în Republica Moldova. Care va fi soarta lor? Asta e prima întrebare.

Doamna Corina Fusu: De fapt, eu sînt de părerea și susțin ideea domnului deputat Godea că ar trebui să existe un centru specializat de terminologie, care…

Domnul Artur Reșetnicov: Nu. Cu centrul e clar. Există un agent economic care lucrează bine mersi 10 ani în Moldova.

Doamna Corina Fusu: …și sancțiuni… Și, în opinia mea, ar trebui să existe sancțiuni pentru gafele în textele oficiale sau de pe firme. La momentul actual, nu sînt prevăzute penalități pentru greșelile depistate.

Domnul Artur Reșetnicov: Doamnă președinte, Nu vorbesc…

Doamna Corina Fusu: Eu cred că oamenii de bună-credință ar trebui să își corecteze greșelile făcute din buzunarul propriu…

Domnul Artur Reșetnicov: Doamnă președinte, Nu…

Doamna Corina Fusu: …dacă nu au știut să consulte specialiștii la timp.

Domnul Artur Reșetnicov: În opinia noastră, în opinia mea, sarcina Legislativului nu e de a penaliza, dar de a crea condiții de dezvoltare. Dumneavoastră, acum, votînd această lege, îi puneți într-o situație de incertitudine pe agenții economici care, de exemplu, 10 –20 de ani activează în Republica Moldova și ei nu vor ști, adică, conștient duceți la penalitatea lor. Dar dacă au un produs sau un serviciu care este cunoscut

83

și nu este poate greșeală, dar este o activitate de publicitate sau de marketing în domeniul lor. Care va fi soarta lor? Iată prima mea întrebare, conceptual.

Doamna Corina Fusu: Noi vorbim despre corectitudinea limbii. Nu vorbim despre brand-uri sau alte lucruri de marketing despre care dumneavoastră, aici, vreți să îmi spuneți. Dar, ca să vă conving de faptul necesității acestui proiect de lege, vreau să vă spun că în Legea votată încă în anul 1989 cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, există articolul 29, care, de fapt, obligă…

Domnul Artur Reșetnicov: Cunoaștem noi articolul, lăsați…

Doamna Corina Fusu: Cunoașteți, da? Numai că este ca și o recomandare, da, verificarea corectitudinii scrierii în limba oficială a statului. Prin acest proiect de lege, noi oferim un mecanism obligatoriu de verificare a corectitudinii scrierii actelor oficiale sau inscripțiilor oficiale.

Domnul Artur Reșetnicov: Clar. Mulțumesc. Deci, a doua întrebare, dumneavoastră, anterior, chiar acum, ați spus că, dacă persoana sau agentul economic nu va respecta, va fi penalizat, deci multe persoane care au luat cunoștință de acest proiect de lege, au manifestat o îngrijorare. Domnule Președinte, Noi aici discutăm serios, sau așa, лишь бы? Multe persoane care…

Domnul Igor Corman: Voi „лишь бы” discutați, dar dacă aveți o întrebare, apoi puneți întrebarea căci dacă nu, apoi eu „лишь бы” nu am de gînd să vă ascult și o să dau mai departe cuvîntul. Da?

Doamna Corina Fusu: Eu ascult foarte atent.

Domnul Igor Corman: Păi, dumneavoastră puneți întrebarea.

Doamna Corina Fusu: Dumneavoastră vreți să penalizați oamenii de afaceri care au greșit în textele oficiale. Păi, veniți cu modificări în Codul contravențional și…

84

Domnul Artur Reșetnicov: Deci, a doua întrebare, doamnă Președinte.

Doamna Corina Fusu: E altă temă, e alt subiect, e alt proiect.

Domnul Artur Reșetnicov: Conform legislației Republicii Moldova, dumneavoastră ar trebui să cunoașteți că este interzisă introducerea unor impozite camuflate și multe persoane, care au luat cunoștință de proiectul pe care dumneavoastră îl prezentați, consideră că, prin aceste obligații și prin penalizările pe care le introduceți și prin taxele…

Doamna Corina Fusu: Aici nu sînt penalizări, nu sînt prevăzute penalizări.

Domnul Artur Reșetnicov: …și prin taxele care persoana trebuie să le achite este nu altceva decît statul intenționează să introducă încă un impozit. Care este opinia dumneavoastră?

Doamna Corina Fusu: Am spus și repet încă o dată: orice muncă, chiar și cea intelectuală, care este extrem de subapreciată în Republica Moldova, trebuie remunerată, cel puțin cu 20 de lei. Cred că este un aport minim din partea oricărui cetățean care își stimează și își iubește limba maternă sau limba oficială a statului.

Domnul Artur Reșetnicov: Adică, taxă pentru limbă, da, introduceți?

Doamna Corina Fusu: Da, aceasta e un fel de stimul de a-ți iubi limba mai mult, cred că, dacă dai un ban, ții mai mult la lucrul respectiv.

Domnul Igor Corman: Ultima întrebare. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega: Mulțumesc. Deci aș vrea să vad acei oameni din business care vor să facă o publicitate incorectă. Oamenii sinceri și oamenii din business cinstiți de fiecare dată sînt cointeresați ca publicitatea lor să fie corectă, nu agramată. Și, 40 de lei, ceea ce spuneți voi, nu îi afectează pe nimeni. Să lăsăm discursurile astea, să votăm acest proiect de lege, căci este binevenit și e corect, la momentul actual.

85

Domnul Igor Corman: Nu mai sînt întrebări. Vă mulțumesc, doamnă Fusu. Și acum avem o luare de cuvînt. Doamna Maria Ciobanu, Vă invit la tribuna centrală.

Doamna Maria Ciobanu: Domnule Președinte al Parlamentului, Stimați colegi deputați, Vă propunem astăzi un proiect de lege care are la bază principiul corectitudinii lingvistice în utilizarea limbii române pe teritoriul Republicii Moldova, inițiativă legislativă care are drept obiectiv evitarea confuziilor și a interpretărilor greșite pe care ar putea să le genereze erorile gramaticale, dar și cele de exprimare defectuoasă în limba română. Utilizarea limbii române în spațiul public reflectă imaginea societății noastre în contextul comunicării, atît în teritoriul Republicii, cît și în afara ei. Cu toate acestea, ne confruntăm de ani de zile cu o situație alarmantă, în care limba română este distorsionată, în fel și chip, pe panouri de publicitate, în texte de informare vizuală, pe etichete de mărfuri văzute, citite și luate drept exemplu de scriere corectă de către consumatorii direcți și cei indirecți. Victor Duță zicea undeva că ,, limba este cheia fermecată cu care descui o țară și cunoști un popor”. Dacă e să facem o incursiune în scurta istorie a statului nostru, să amintim de chemările-lozinci: „suveranitate”, „libertate”, „alfabet latin”, „limbă”, rostite încă în anul 1989. Odată cu solidarizarea miraculoasă a Societății pentru apărarea intereselor naționale, și mai ales cel al existenței fundamentale a limbii române, trebuie să amintim lupta susținătorilor înflăcărați ai valorilor naționale, de la începutul anilor’90, precum și faptul că, de atunci încoace s-a tot vorbit cu diferite ocazii pe marginea conceptului de limbă. Unele partide, chiar acumulînd dividende politice, datorită mesajului electoral, denumire corectă a limbii pe care o vorbim noi, cetățenii Republicii Moldova. Electoralele vin și se duc, politicienii continuă să numească limba după predispoziția electoratului, iar de corectitudinea limbii continuă să se preocupe doar profesorii. S-a vorbit mult la acest subiect, s-au adus învinuiri reciproce, fiecare caută să își numească limba așa cum îi trăsnește prin cap, neținînd seamă de adevărul științific. Acest lucru e grav, deoarece, astăzi pe toate textele de informare vizuală vedem scrise diferite enunțuri care supără și văzul, și urechea. Situația lingvistică în Republica Moldova este, într-adevăr, una dezastruoasă, limba vorbită și scrisă fiind inundată de greșeli.

86

Textele de publicitate, cele ale denumirilor de mărfuri și de produse alimentare, etichete și altele sînt, în cele mai dese cazuri, scrise incorect. Cu toate că, anterior, a existat o instituție științifico-metodică ce redacta și certifica denumirile de întreprinderi, textele publicitare, textele de ștampile, această competență de verificare a corectitudinii lingvistice a revenit în 2006 organului înregistrării de stat, care, în cazul unor neclarități, ar trebui să consulte instituția competentă în lingvistică din cadrul Academiei de Științe a Republicii Moldova. De fapt, la momentul actual, această funcție nu este reglementată clar, nefiind atribuită exhaustiv unei instituții anume. Nomenclatorul actelor permisive eliberate de autorități persoanelor fizice și juridice conform Legii privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, nu prevede expertiza lingvistică și terminologică a denumirilor de întreprinderi, organizații obștești, a textelor de ștampile și altele. Totuși, Codul contravențional prevede sancțiuni pentru plasarea pe piață a produselor și prestarea serviciilor fără prezentarea informației corecte în limba de stat. Urmarea acestor constatări, precum și afirmațiile lui Grigore Vieru, care spunea că a vorbi sănătos limba mamei este o datorie, una dintre cele patriotice, relevăm importanța verificării și avizării obligatorii a corectitudinii lingvistice a textelor de publicitate, a textelor de informare, a denumirilor de mărfuri și de produse alimentare, a etichetelor de mărfuri, a instrucțiunilor referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova, a denumirilor de persoane juridice, a textelor de ștampilă, a întreprinderilor și altele de către Centrul de Terminologie, instituție competentă în lingvistică din cadrul Academiei de Științe. Proiectul de lege aflat în dezbateri, vine să responsabilizeze, prin prisma unei instituții exhaustive, agenții economici și pe toți acei care plasează publicitate și își promovează produsele fără respectarea rigorilor de limbă română. Obținerea certificatelor care certifică corectitudinea textelor trebuie să fie o cerință obligatorie pentru toți acei care se regăsesc în prevederea proiectului. Stimați deputați, Dacă doriți, această inițiativă manifestă și un rol educativ, întrucît limba nu este un bun al cuiva, ci al nostru, al tuturora, și trebuie să întreprindem toate măsurile pentru a asigura corectitudinea vorbirii și a scrierii limbii române. Este de datoria noastră să remediem această situație dezastruoasă, deoarece limba nu este doar o știință, o tehnică determinată istoric, fixată prin tradiție, ci și un principiu covîrșitor în păstrarea și dezvoltarea conștiinței de neam. Acei care utilizează limba română în promovarea produselor și a serviciilor sale, trebuie să conștientizeze faptul că funcția socială a limbii impune claritate, expresivitate și, mai ales, corectitudine, fapt ce produce efecte în întreaga societate. La Chișinău, mai mult de 20 de ani, din cele 20 la sută din panourile publicitare sînt însoțite de greșeli fie gramaticale, fie de exprimare, iar dacă acest lucru vă pare neverosimil, vă invit, stimați deputați, să faceți o scurtă plimbare pe bulevardul Ștefan cel Mare din capitală și vă veți convinge de necesitatea adoptării acestui proiect de lege.

87

Grav este și faptul că, de multe ori, cetățenii străini, care dezvoltă afaceri pe teritoriul Republicii Moldova, sau, pur și simplu, necunoscători ai limbii de stat, traduc textele publicitare, utilizînd rețeaua globală de Internet, fapt ce reflectă și o exprimare clară a ceea ce vor să promoveze. Acestea nu sînt decît motive în plus care ne determină să insistăm asupra implementării acestei inițiative legislative. Cultivarea limbii nu are sfîrțit și nici normele literare nu sînt statice, iar existența Centrului de Terminologie, specializat în tehnica limbii române, cu toate actualizările pertinente, devine o necesitate imperioasă. Stimați colegi, Limba scrisă și vorbită este cartea de vizită a statului nostru, nu trebuie să ne batem joc de ea și nici nu trebuie să fim indiferenți față de situația cu care ne confruntăm astăzi. În acest context, vă îndemn să ne facem datoria spirituală și morală: de a menține vie, armonioasă și corectă limba statului Republica Moldova, limba română, prin susținerea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

Domnul Igor Corman: Domnilor deputați, La propunerea comisiei, supun votului aprobarea în prima lectură a proiectului cu nr.284. Cine este pentru rog să voteze. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.284 a fost aprobat în primă lectură. Stimați colegi, Am epuizat agenda, dar, pînă a ne despărți, vreau să vă aduc la cunoștință că, în baza opiniilor membrilor Biroului permanent, deci în baza opiniilor grupurilor parlamentare, vin cu propunerea ca următoarea ședință în plen a Parlamentului să aibă loc în ziua de 5 decembrie. Eu supun votului această propunere. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.) Deci, cu majoritatea voturilor, această decizie a fost luată. Bineînțeles, săptămîna viitoare toate comisiile parlamentare se vor întruni, vor activa. (Rumoare în sală.) Acestea fiind spuse, eu declar ședința de astăzi închisă și vă doresc o zi bună în continuare. (Rumoare în sală.) Aveți un anunț, ceva de făcut? Da, îmi cer scuze. Stimați colegi, Nu am observat, la microfonul nr.2, din partea grupului PCRM un anunț. Microfonul nr.2, vă rog.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, mulțumesc domnule Președinte.

88

Parcă am o statură mărișoară și ar trebui să mă observați, și sîntem o Fracțiune cea mai mare din Parlament. În primul rînd, vreau să vă spun că ceea ce ați relatat dumneavoastră nu a fost coordonat cu Fracțiunea noastră, în primul rînd, pentru constatare și informare, și nu am avut o așa înțelegere, mai ales ca să aveți acordul din partea Fracțiunii noastre. Acesta e un moment. Al doilea moment. Domnule Președinte, Totuși, vrem să vă întrebăm: din care considerente v-ați asumat o responsabilitate și impuneți deputații, la ieșire din sală, să semneze că au participat la ședință? Deci...

Domnul Igor Corman: Stimate coleg, La ședința Biroului permanent au participat reprezentanții Fracțiunii dumneavoastră și nu am auzit o obiecție la acest subiect. Doamna președinte Postoico a participat personal la această ședință, în rest explicațiile le dăm cu ocazia altor întîlniri. Vă doresc o zi bună în continuare. Ședința o declar închisă.

Ședința s-a încheiat la ora 13.48.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

89