DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De Legislatura a XIX-A SESIUNEA a VI-A ORDINARĂ – MARTIE 2013 Ședința Din Ziua De 21 Martie 2013 SUMAR 1

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VI-a ORDINARĂ – MARTIE 2013 Ședința din ziua de 21 martie 2013 SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2671 din 12 noiembrie 2012 pentru completarea unor acte legislative (Codul penal – art.2421, 2422, 333, 334; Codul de procedură penală – art.1328). Pentru lectura a doua a fost comasat cu inițiativa legislativă a deputaților A. Guțu, C. Fusu, B. Vieru, M. Ghimpu, I. Hadârcă, V. Munteanu O. Bodrug, V. Saharneanu, V. Nemerenco – proiectul de Lege nr.1246 din 8 iunie 2012 pentru modificarea și completarea Codului penal nr.985-XV din 18 aprilie 2002. 4. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2060 din 20 septembrie 2012 cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (art.93, 405, 4161). 5. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2437 din 24 octombrie 2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.1801, 1802). Pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.2437 din 24 octombrie 2012 a fost comasat cu inițiativa legislativă a deputatului Mihai Godea – proiectul de Lege nr.892 din 2 mai 2012 privind completarea Codului penal (art.1801). 6. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 58 din 11 februarie 2013 pentru modificarea Legii nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior (art.8). 7. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.83 din 27 februarie 2013 pentru modificarea Legii nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior (art.3, 8). 8. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.61 din 11 februarie 2013 privind protecția specială a copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți. 9. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1 din 13 februarie 2013 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind administrația publică locală – art.14; Legea asistenței sociale – art.13, 14; ș.a.). 10. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2 din 13 februarie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea

1 cu privire la statutul juridic al cetățenilor străini și al apatrizilor în Republica Moldova – art.8, Legea ocrotirii sănătății – art.26; ș.a.). 11. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.32 din 1 februarie 2013 cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (art.1012). Pentru lectura a doua, se propune comasarea proiectului de Lege nr.32 din 1 februarie 2013, ca proiect de alternativă, cu proiectul de Lege nr.104 din 11 martie 2013. 12. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.121 din 18 martie 2013 privind scutirea Primăriei or. Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia de compensarea pierderilor cauzate de excluderea din circuitul agricol a terenului pentru construcția complexului sportiv. 13. Prezentarea de către doamna vicepreședinte al Companiei Naționale de Asigurări Sociale Tatiana Popa a informației privind modul de calculare a pensiei pentru domnul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii Nichifor Corochi. 14. Întrebările deputaților.

Ședința începe la ora 10.02. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Bună dimineața. Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a începe ședința plenului Parlamentului. Voi ruga Secretariatul să anunțe prezența în sală.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 95 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Butmalai Ion, Domenti Oxana. A, doamna Oxana Domenti prezentă. Domnul Stoianoglo Alexandru, Hadârcă Ion, Bodrug Oleg.

Domnul Marian Lupu: Deci, în totalitate, 96 de deputați. Stimaţi colegi, Eu rog puțină liniște în sală. Constat caracterul deliberativ al ședinței și rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc.

Înainte de a începe discuțiile pe marginea proiectului ordinii de zi, tradițional, vreau să vă aduc la cunoștință că, în perioada premergătoare ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, și-au sărbătorit ziua de naștere următorii dintre colegii noștri: domnul Valeriu Streleț, doamna Maria Ciobanu, domnul Vadim Mișin, domnul Alexandr Bannicov, doamna Ana Guțu, domnul Igor Vremea. Să le urăm un foarte frumos „La mulți ani”, sănătate și succes! (Aplauze.) Stimaţi colegi, V-a fost distribuit proiectul ordinii de zi, care a fost dezbătut și aprobat în proiect, în cadrul ultimei ședințe a Biroului permanent. Rog, dacă sînt propuneri adiționale pe marginea acestui proiect. Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM: Da. Mulțumesc. Avînd în vedere multiplele încălcări comisiei în cadrul adoptării, inclusiv cele ale Constituției Republicii Moldova și, în special, în ceea ce privește dreptul la libera exprimare și dreptul la asociere, precum și incompatibilitatea cu convențiile și standardele Uniunii Europene din domeniu, fapt ferm confirmat prin Hotărîrea Comisiei Consiliului Europei pentru Democrație prin Drept, cunoscută ca Comisia de la Veneția, în data de 8 martie curent, reiterăm propunerea de includere în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr.2109 din 26.09.2012 privind abrogarea Hotărîrii privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească nr.191 din 12 iulie 2012 și proiectul de Lege nr.2110 din 26.09.2012 privind modificarea unor acte legislative ce prevede abrogarea normelor introduse prin Legea nr.192 din 12 iulie 2012 privind completarea unor acte legislative prin care, de la 1 octombrie 2012, se interzice simbolica secera și ciocanul. Adaug că, începînd cu anul 2005, prin Planul de acțiuni „RM – UE”, Republica Moldova a recunoscut, prin acest acord internațional, că recomandările Comisiei de la Veneția sînt absolut obligatorii pentru Republica Moldova. Deci această remarcă o fac în special pentru marii juriști Tănase, Ghimpu și Timofti. Al doilea anunț. Onorat Parlament, Începînd cu anul 2003, la inițiativa Uniunii Internaționale a Artiștilor Păpușari, cu sediul în Paris, Franța, la 21 martie se sărbătorește drept Ziua Internațională a Actorilor Păpușari și Păpușilor. În această ordine de idei, felicit toți păpușarii și toate păpușile din actualul Parlament și sper că numărul păpușilor nu va crește nici cu 31, nici cu mai multe capete în continuare. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Stratan – Fracţiunea PDM: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Vreau, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, să fac trimitere la acea hotărîre pe care Parlamentul Republicii Moldova a adoptat-o în data de 1 martie anul curent, Hotărîrea nr.81 cu privire la stoparea tuturor acțiunilor reformatoare din domeniul ocrotirii sănătății. Conform acestei hotărîri, Ministerul Sănătății urma să sisteze acțiunea tuturor ordinelor la acest capitol și, în pofida acestor lucruri, unele instituții medicale sau, mai drept spus, unii conducători emit ordine. Astfel, domnul Director general al Centrului sau al Institutului Mamei și Copilului Gațcan a emis, în data de 15 martie, Ordinul nr.2 cu privire la măsurile ce se impun în legătură cu reorganizarea unor instituții medico-sanitare publice. Prin acest ordin, domnul director informează colectivele a două instituții medicale, cum este Centrul Național de Sănătate a Reproducerii și Genetică Medicală, cît și Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Emil Coțaga”, despre modificarea contractului individual de muncă privind continuitatea raporturilor de muncă în continuare cu salariații. Eu cred că toate instituțiile, cît și Ministerul Sănătății, trebuiu să ia atitudine vizavi de această hotărîre a Parlamentului și, cu adevărat, trebuiau să fie sistate aceste lucruri care perturbează activitatea normală a instituțiilor medicale și fac imposibilă pe alocuri activitatea de mai departe a acestor instituții, dat fiind faptul că instituțiile nu sînt asigurate cu medicamente, cu reagenți de laborator și cu multe alte consumabile pentru domeniul sănătății. Cerem insistent Ministerului Sănătății să intervină în vederea stopării și realizării hotărîrii Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracţiunea PL: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Pentru colegii noștri din Fracţiunea Partidului Comunist. Stimaţi colegi, Să nu credeți că situația în cadrul AIE sau relațiile dintre noi o să vă ajute ca să reveniți la putere. Puneți-vă pofta în cui. Poporul hotărăște, nu Filat, Ghimpu sau Lupu, sau Voronin. Și nu o să vă salveze nici secera și ciocanul. Ce ține de seceră și ciocan, întrebați-l pe fostul coleg al dumneavoastră Sîrbu și Pulbere, cale l-a felicitat numai ce domnul Voronin, fiind în vizită la Curtea Constituțională din Germania, discutînd problema Comisiei de la Veneția și statele membre a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Cînd i-am spus că este divergență între noi și Comisie, președintele Curții Constituționale a Germaniei m-a întrebat pe mine, cică, domnule Preşedinte, dumneavoastră sînteți stat suveran? Eu zic: da. Apoi, conduceți-vă de Constituție. Așa că lăsați recomandările. Recomandarea rămîne recomandare și acolo sînt mai multe lucruri împreună, și nu mai insistați la seceră și ciocan.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat.

Domnul Mihai Ghimpu Debarasați-vă de necuratul. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM: Stimaţi colegi, În legătură cu faptul că Guvernul a decis ca o parte din sursele financiare pe care le-a economisit din contul unor garanții sociale, pe care le-a redus anterior să folosească aceste sume pentru suplimentarea unor fonduri întru susținerea pensionarilor, s-au activizat toate fracţiunile parlamentare, au venit cu inițiative cu privire la susținerea unor categorii de populație, inclusiv pensionari. Avem pentru ziua de mîine 3 inițiative care țin de majorarea veniturilor pensionarilor. Vrem să vă spunem că Fracțiunea noastră, Fracţiunea PCRM, va susține orișice acțiune bună care va veni în suportul pensionarilor. Totodată, noi am înregistrat o inițiativă legislativă nr.123, pe care vrem s-o punem în, s-o propunem pentru agenda Parlamentului pentru următoarele două zile. De fapt, această inițiativă a noastră să fie discutată la pachet cu celelalte inițiative care țin de majorarea pensiilor, pentru că considerăm că inițiativa noastră legislativă este una mai sistemică, nu afectează sistemul de asigurări sociale în acea măsură care a fost propus aici, nu afectează principiile sistemului de asigurări sociale. Această inițiativă a noastră, cu toate că încă nu are avizul comisiei, pentru că am avut probleme în discuția acestei, punerea acestei inițiative pe agenda comisiei, ea se încadrează în suma financiară pe care a propus-o Guvernul. De aceea, noi considerăm, propunem să fie discutate toate aceste inițiative la pachet și ne luăm angajamentul să lucrăm foarte constructiv pentru lectura a doua. Aceste toate inițiative să fie comasate și comisia de specialitate să vină cu o inițiativă bună, comună, de comun acord cu toți membrii comisiei de specialitate, astfel încît să putem asigura de la 1 aprilie majorările de pensii care au fost promise.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM: Mulțumesc. O mică replică pentru domnul Ghimpu.

Domnule Ghimpu, Republica Moldova din '95 este membru al Consiliului Europei și, spre deosebire de Germania, este sub monitorizarea acestei structuri europene. Și dacă nu țineți cont de poziția Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, atunci de ce ați solicitat această opinie? Și trebuie să știți că și ieri, în cadrul comisiei, Comitetului de Monitorizare a APCE s-a discutat această situație, inclusiv s-au discutat și declarațiile voastre referitor la Consiliul Europei, referitor la Comisia de la Veneția. Nu vă comportați ca un politician dintr-o țară bananieră, domnule Ghimpu. Sîntem Republica Moldova, membru al Consiliului Europei. Vă aduc aminte încă…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Ion Ceban: Domnule Preşedinte, Trei propuneri la ordinea de zi. Una ține de reforma structurală în educație. A fost înregistrată o hotărîre de Parlament, prin care solicităm stoparea acestei reforme pînă la prezentarea a 3 lucruri elementare pe care, cu adevărat, ar trebui să le vadă plenul. Este un raport de evaluare a ceea ce s-a făcut pînă acum, este o strategie pe care ar trebui s-o vadă Parlamentul, fiind adoptată aici, în Parlament, ci nu la discreția Ministerului Educației, cum se face în prezent. Și trei. Este pachetul de legi în domeniul educației, să fie adoptat și numai după aceasta putem să mergem undeva. Deci propunerea este să fie inclus proiectul cu nr.95 în ordinea de zi a ședințelor plenare. Doi. Țin nemijlocit de proiectul nr.2695, este înregistrat de mai multe luni de zile. Se referă la garanțiile sociale pentru cetățenii Republicii Moldova și în special compensațiile nominative, deci pachetul proxi pe care l-a schimbat Ministerul… Protecției Sociale, dar, pînă la urmă, nu am văzut care sînt în acest sens deciziile. Și trei. Deci majorarea ajutorului social pentru păturile vulnerabile. Și ultimul proiect de lege pe care îl propunem să fie inclus în ordinea de zi, pentru că tot s-a vorbit de pensii, de cîteva săptămîni, de mai multe săptămîni a fost înregistrat un proiect a deputaților din Grupul parlamentar al socialiștilor care ține nemijlocit nu doar de majorarea pensiilor, dar și de eliminarea unor discrepanțe din sistemul de pensionare. Deci acei care au ieșit pînă la 1 ianuarie '99 și după, avînd pensii diferite, deci pensia pentru urmași, ceea ce sînt lucruri pozitive în alte state și nu există în Republica Moldova, deci să fie păstrat în caz de deces. Deci aceasta am fi vrut să fie inclusă pe ordinea de zi a ședințelor…

Domnul Marian Lupu: Și ultimul proiect.

Domnul Ion Ceban: …Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Ce număr are? Al treilea.

Domnul Ion Ceban: 80, dacă nu greșesc.

Domnul Marian Lupu: 80?

Domnul Ion Ceban: Nr.80, nr.95 și nr.2695. Deci acestea sînt 3 proiecte.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat.

Domnul Ion Ceban: …pe care… Vă mulțumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Vladimir Hotineanu – Fracţiunea PLDM: Domnule Preşedinte, Către domnii deputați care au vociferat de la microfoane subiectul legilor privind majorarea pensiilor, indexarea pensiilor. Vreau să aduc la cunoștință că și la Biroul Parlamentului …s-a discutat acest pachet de legi. Raportul comisiei nu există și astăzi, la ora două, este ședința comisiei. Și rog ca toți membrii Comisiei protecție socială, sănătate și familie, la două, în locul obișnuit, în biroul preşedintelui Comisiei protecție socială, sănătate și familie ne reîntîlnim în ședința comisiei, discutăm proiectele nr.106, nr.103, nr.697, discutăm proiectul nr.123, care ieri doar a venit oficial în Parlament, înregistrat, distribuit și le vom discuta în pachet în așa fel ca să avem un raport al comisiei. De altfel, raport al comisiei nu există nici la un proiect de lege și nu putem include în ordinea de zi pentru astăzi, dar pe mîine, posibil, vom fi gata. Vă mulțumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc pentru informație. Microfonul nr.2. (Rumoare în sală.) Nu? Vă rog, domnule Vremea.

Domnul Igor Vremea – Fracţiunea PCRM: Domnule Preşedinte, Propun, din partea Fracțiunii, includerea pe ordinea de zi a proiectelor nr.2533 și nr.2534 înregistrate la 31 octombrie anul trecut, privind modificarea componenței nominale a unor comisii parlamentare și a componenței nominale a unor delegații la organizațiile parlamentare internaționale. Este vorba de delegațiile Parlamentului nostru.

Domnul Marian Lupu: Înregistrat. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov – Fracţiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Referitor la procedura de control parlamentar. Eu, pe 24 ianuarie, am adresat o sesizare Premierului Filat, prin care am solicitat inițierea anchetei privind acțiunile Întreprinderii de securitate „Argus” care este controlată de deputatul Plahotniuc-Ulinici și se ocupă de niște lucruri care sînt, consider eu, mai puțin legale și am solicitat și o anchetă. Pînă în prezent nu am primit răspuns, în pofida faptului că degrabă se fac deja două luni. În această ordine de idei, eu solicit Premier… Prim-ministrului în exercițiu totuși să facă un efort, să aducă acel răspuns în condițiile legale. A doua întrebare. Domnule Preşedinte, Totuși am dori să cunoaștem cauzele amînării ședințelor Biroului permanent, ședințelor Parlamentului din săptămîna trecută printr-un aviz pentru presă. Anunț, pentru presă, nu pentru deputați. Unde ajungem, în ce condiții aceasta a fost, regulamentar. De ce printr-un anunț sau aviz pentru presă a fost amînată sau contramandată ședința Biroului permanent, nu am avut posibilitate să ne întrunim. Aș dori să cunosc dacă v-ați ridicat cumva și indemnizația pentru ședințele Parlamentului din săptămîna trecută, care vi se cuvin? Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Cu multă plăcere. Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu – Fracţiunea PLDM: Mulțumesc. Eu apreciez deci aportul doamnei Stratan în ceea ce privește sănătatea populației, dar aș ruga să nu inducem colegii și populația în eroare, deoarece, prin acea hotărîre, Parlamentul nu a sistat reforma, ci recomandă ministerului să abroge, să anuleze niște ordine.

Or, sistarea acestei reforme este o imixiune a Legislativului în Executiv, ceea ce ține de separarea puterilor în stat. Așa că să operăm cu noțiunile care au fost în acea hotărîre și nicidecum cu totul altceva.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM: Mulțumesc. Cu titlu de replică domnului Ghimpu. Domnule Ghimpu, Dacă credeți că nu o să venim la guvernare, atunci dați voie poporului să aleagă și nu țineți sub aspectul uzurpării puterii în stat, țara într-un haos pe care l- ați făcut dumneavoastră și continuați să-l faceți în Republica Moldova. Aceasta cu titlu de replică. Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, S-a scurs mai mult de o lună de zile din momentul în care Comisia de anchetă specială, care a examinat situația din 23 decembrie 2012, cazul „Pădurea Domnească”, și pînă în prezent nu avem nici o informație ce ține de luarea de atitudine față de concluzii, recomandări și hotărîrea în întregime a acestei Comisii, unde instituțiile statului urmau să intervină, să acționeze prompt în ceea ce a constatat Comisia, în ceea ce a fost aprobat de Parlament, votat în vot unanim. Solicit ca săptămîna viitoare să vină în plenul Parlamentului domnul Procuror General interimar Pîntea, deoarece la 1 aprilie expiră termenul privind prezentarea informațiilor cu privire la ancheta pe cazul menționat. Totodată, să fie prezenți la ședința de joia viitoare toți factorii de decizie, ce ține de îndeplinirea acestei hotărîri, care au fost vizați în această hotărîre și țin să menționez că această hotărîre, împreună cu raportul Comisiei, a fost îndreptată tuturor instituțiilor vizate. Și să vină șefii instituțiilor respective în plenul Parlamentului, să informeze care au fost acțiunile, măsurile întreprinse ținînd cont de hotărîrea Comisiei respective, începînd cu domnul Filat, Prim-ministru în exercițiu; Agenția de Stat ”Moldsilva”, șef – domnul Ciobanu; Consiliul Superior al Magistraturii; Comisia Națională de Integritate și toate instituțiile vizate în această comisie. Vă mulțumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac – Fracțiunea PCRM: Fracțiunea PCRM propune în ordinea de zi proiectul de Lege sub nr.128, care prevede abrogarea unor legi ale Parlamentului Republicii Moldova, care stau la baza sistemului de reformă de optimizare în Republica Moldova.

Vreau să vă spun, stimați colegi, în cazul în care noi cu dumneavoastră astăzi vom adopta această lege, aceasta va da semn întregii societăți moldovenești că sistemul și reforma de optimizare va fi stopată. De acum încoace nici o școală nu o să fie închisă. Acest proiect de lege prevede, printre altele, un alt mod de finanțare a instituțiilor de învățămînt, astfel încît să fie asigurat procesul instructiv-educativ la treapta corespunzătoare de învățămînt, indiferent de numărul de elevi care își fac studiile în cadrul instituției respective. Sînt prevăzute și alte modificări la mai multe legi, printre altele și revenirea la respectarea autonomiei locale în cazul în care organele administrative de nivelul întîi o să aibă posibilitatea să decidă soarta instituțiilor de învățămînt respective. Printre altele, acest proiect de lege prevede finanțarea sistemului de educație în mărime nu mai puțin de 8% din produsul intern brut. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc, domnule Președinte. Doar aș vrea să aduc o mică claritate vizavi de cele invocate de domnul Deliu și aș vrea să spun că Parlamentul nu face imixiune în acțiunile puterii executive, doar că Parlamentul, prin adoptarea acelei Hotărîri nr.81, vrea să aducă acțiunile Ministerului Sănătății în albia legală, în respectarea prevederilor legale. Aici mă refer la articolul 136, alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova și la alineatul (6), articolul 4 din Legea ocrotirii sănătății. Ministerul este obligat să vină cu acea strategie de reformare a sistemului ocrotirii sănătății în conformitate cu aceste prevederi legale.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Bannicov – Fracțiunea PCRM: Спасибо. 20 января 2013 года вступил в действие принятый Парламентом закон о медицинских изделиях. Экономические агенты, имеющих отношение к рынку медицинских изделий, возлагали большие надежды на этот закон, так как он был призван, в том числе, упорядочить национальную систему сертификации продукции и товаров данного профиля, а также устранить технические барьеры в торговле этими товарами. К сожалению, ожидания не оправдались. Нарушение положений упомянутого закона, а также межправительственных отношений в сфере технического регулирования участников Содружества Независимых Государств, стороной которого является Республика Молдова, Агентство необоснованно отказывает

экономическим агентам в выдаче разрешения на импорт медицинских изделий из стран СНГ, в частности, из Российской Федерации по причине необходимости прохождения сертификации данных изделий в местных органах по сертификации. Согласно статье 3 Соглашения о проведении согласованной политики в области стандартизации, метрологии и сертификации, подписанного в Москве в 1992 году правительствами стран СНГ, данный пункт гласит, что стороны будут проводить согласованную политику по взаимному признанию отлитованных, испытательных, поверочных, калибровочнных и измерительных лабораторий и центров органов сертификации, сертификатов на продукцию и систем обеспечения качества. То есть, на сегодняшний день все должно быть оформлено без переоформления сертификатов соответствия, выданных в национальных системах сертификации. Поэтому возникает вопрос, могло ли Агентство по лекарствам, медицинским изделиям не знать положении данных народных соглашений? Поэтому хочу пригласить директора Агентства сегодня сюда, пускай он разъяснит создавшуюся ситуацию в данной сфере.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Bolboceanu – Fracțiunea PDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Voronin… Domnule Președinte, Se propune introducerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre, pentru săptămîna viitoareб a Parlamentului, cu privire la verificarea veniturilor și proprietăților Comisiei Naționale de Integritate. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Are un număr cumva proiectul acesta sau încă nu?

Domnul Iurie Bolboceanu: Da, va fi.

Domnul Marian Lupu: Eu am o… în acest caz, eu am o rugăminte, stimate coleg, astăzi… fiindcă trebuie să fim în concordanță cu toate rigorile procedurale, încheiați, vă rog, astăzi toate procedurile respective. Să ia documentul acesta. Domnule Bolboceanu, domnule Bolboceanu.

Domnul Iurie Bolboceanu: Da, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Înregistrați astăzi acest proiect, să aibă număr…

Domnul Iurie Bolboceanu: Domnule Președinte, Astăzi va avea loc ultima ședință a comisiei, noi vom înregistra raportul…

Domnul Marian Lupu: Și, respectiv, mîine dimineață îmi prezentați numărul acestui proiect…

Domnul Iurie Bolboceanu: Da.

Domnul Marian Lupu: …și eu voi…

Domnul Iurie Bolboceanu: Da.

Domnul Marian Lupu: …uza de posibilitatea mea…

Domnul Iurie Bolboceanu: Corect. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: …și mîine o să-l propun pentru ordinea de zi. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc. Domnule Președinte, Mai înainte dumneavoastră erați mai insistent atunci cînd se propuneau pe ordinea de zi acele proiecte pe care noi trebuia să le discutăm pentru ziua de astăzi, dar mă uit, mai multe solicitări ale colegilor noștri vin pentru Ora Guvernului. Deci dumneavoastră trebuie să interveniți în așa cazuri.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc pentru sugestie. Microfonul nr.3.

Domnul Veaceslav Bondari – Fracțiunea PCRM: Значит, три недели назад я задал вопрос руководству ”Apele Moldovei” по поводу невыплаты за полгода зарплаты работникам технологической станции орошения Кишинев. Получил ответ, что не могут выдать зарплату,

потому что у них полгода заблокированы счета. Вопрос Инспекции труда: какие меры приняты в отношении руководства ”Apele Moldovei” за нарушение законодательства о невыплате предприятием зарплаты в течение уже более полугода?

Domnul Marian Lupu: К этому вопросу прошу вернуться в рамках Ora întrebărilor la sfîrșitul ședinței. Stimați colegi, Acestea au fost propunerile înaintate pe marginea proiectului ordinii de zi. Regulamentar, trebuie să definitivăm acest proiect, inclusiv ținînd cont de aceste propuneri, pe care le voi supune votului plenului Parlamentului. Rog, stimați colegi numărători, pe sectoare, să fiți mai aproape de microfon, fiindcă voi avea nevoie de ajutorul dumneavoastră. Propunerea înaintată de domnul deputat Iurie Muntean privind includerea pe ordinea de zi a două proiecte. Primul proiect, sub numărul 2909. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 – 30. Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 37 de voturi ”pro”. Propunerea nu a fost susținută de plen. La fel, propunerea de a fi inclusă pe ordinea de zi, de a fi inclus proiectul sub nr.2110. Cine este pentru rog să votați.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 – 30.. Sectorul nr.2 – 12. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 42 de voturi ”pro”. Plenul nu a susținut această propunere. În continuare. Propunerea domnului deputat Ion Ciobanu. Trei la număr. Prima propunere privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotărîre a Parlamentului sub nr.95. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele, stimați colegi. (Rumoare în sală.) Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Sectorul întîi? Zero voturi. Cu 7 voturi ”pro”, această propunere nu a fost susținută de plen. A doua propunere a domnului deputat Ciobanu, privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.2695. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.2 – 8. Sectorul nr.2 – 0. Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, stimați colegi. Opt voturi ”pro”. Propunerea nu a fost susținută. Și a treia propunere privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.8095. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 s-a abținut.

Domnul Marian Lupu: Zero. Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.2 – 8. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 8 voturi. Această propunere nu a întrunit numărul necesar de voturi în ședința plenului Parlamentului, pentru a fi acceptată. În continuare, două propuneri înaintate de domnul deputat Igor Vremea. Prima. Includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.2533. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 –30. Sectorul nr.2 – 4. Sectorul nr.2 – 0.

Domnul Marian Lupu: 34 de voturi. Propunerea nu a fost susținută de plen. Și propunerea de a include în ordinea de zi proiectul nr.2534. Cine este pentru rog să votați.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 – 30. Sectorul nr.2 – 4. Sectorul nr.2 – 0.

Domnul Marian Lupu: 34 de voturi. La fel, plenul nu a susținut această propunere. Propunerea înaintată de doamna Inna Șupac privind includerea pe ordinea de zi a proiectului sub nr.128. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 – 30. Sectorul nr.2 – 4. – 0.

Domnul Marian Lupu: 34 de voturi. Situație similară. Cu referință la propunerea înaintată de doamna Domenti referitor la proiectul nr.123. De altfel, sînt și mai multe subiecte la acest proiect. Eu aș ruga, într-adevăr, să urmăm propunerea domnului președinte al comisiei, fiindcă și regulamentar, să avem votul plenului sau să supunem votului plenului proiecte care nu dispun de raportul comisiei, știți nu mai rău decît mine că nu este regulamentar. Pe care motiv, astăzi la orele 14.00, în ședința comisiei, din momentul în care se ajunge la definitivarea întregului pachet, eu mă angajez, mîine dimineață, avînd acest drept în calitate de Președinte al ședinței, să supun votului această propunere. Microfonul nr.3. Nu? Mulțumesc. Stimați colegi, Astea au fost subiectele, pentru care am rugat asistența dumneavoastră, votăm per ansamblu aprobarea proiectului ordinii de zi, ținînd cont și de rezultatele votului pe marginea acestor propuneri individuale. Cine este pentru aprobarea proiectului ordinii de zi rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat. Acum, la solicitarea colegilor la microfonul nr.3, vreau să vă aduc la cunoștință dumneavoastră un lucru, pe care noi, săptămîna trecută, l-am coordonat cu toți liderii de fracțiuni parlamentare. Săptămîna trecută, începînd cu ziua de

15 luni, așa s-a întîmplat, toți sîntem oameni, și eu, și colega, doamna Palihovici, bolnavi: răceală, gripă. Dumneaei, în genere, pneumonie. Eram pe buletin. Potrivit articolului 103 din Regulament, ședințele plenului Parlamentului pot fi deschise și conduse ori de Președinte, ori de vicepreședinte. Ambii eram în situația în care eram. Acum vreau să vă… nu, Regulamentul, cu părere de rău, nu prevede așa ceva… acum, avînd această situație, prima ce s-a făcut, s-au dat telefoane și s-a discutat cu fiecare lider de fracțiune parlamentară, explicînd situația care este, avînd, pe această linie, o coordonare prin intermediul șefilor fracțiunilor parlamentare cu membrii Biroului permanent. Și abia după ce s-a făcut această coordonare, iar eu personal am vorbit și cu doamna Postoico la telefon, și abia după aceasta, prin intermediul fracțiunilor, toți deputații au fost anunțați despre această decizie coordonată, iar prin intermediul comunicatului de presă, a fost informată presa. Iată și toată chestia. Stimați colegi, La această etapă începem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi. Microfonul nr.3.

Doamna Oxana Domenti: O chestiune de procedură. Vrem să vă rugăm să repetați procedura de vot a inițiativelor legislative nr.95 și nr.2695.

Domnul Marian Lupu: Mă iertați, încă o dată, care?

Doamna Oxana Domenti: Nr.95 și nr.2695.

Domnul Marian Lupu: Nr.95 și nr.2695.

Doamna Oxana Domenti: Da, dacă este posibil.

Domnul Marian Lupu: Eu vă rog foarte mult, poate Direcția generală juridică îmi spune care sînt procedurile că am votat. Deci trebuie să anulăm votul, după care să revin din nou, sau cum, fiindcă nu prea avem frecvent aceste…

Doamna Oxana Domenti: Puteți să adăugați voturile Fracțiunii noastre, dacă este posibil.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Ion Creangă ‒ șeful Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Noi am făcut claritate la subiectul anulării sau neanulării lecturii prin adoptarea de către Biroul permanent a Instrucțiunii…

Domnul Marian Lupu: Nu, nu, nu. Aici nu este vorba de lectură. Aici e vorba de includerea sau nu pe ordinea de zi. O chestie mai tehnică.

Doamna Oxana Domenti: Ați citit foarte repede numerele și fără denumirea lor a fost greu să ne orientăm…

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Mie îmi pare că a doua propunere a dumneavoastră este cea mai potrivită. Corect.

Doamna Oxana Domenti: Adăugați voturi la Fracțiunea noastră la această inițiativă.

Domnul Marian Lupu: Domnule Creangă…

Doamna Oxana Domenti: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: …mulțumesc. Deci noi am avut 7 voturi, da, dacă nu greșesc? Șapte. Plus 34. Patruzeci și unu de voturi, pentru stenogramă. Pentru proiectul nr.95, pentru proiectul nr.2695. Cu toate că această matematică, oricum, nu schimbă rezultatul final, dar, la solicitarea colegilor, în stenogramă fixăm că Fracțiunea PCRM a susținut aceste propuneri, înaintate de domnul Ciobanu. Proiectul de Lege nr.2671 pentru completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia. Domnul Victor Popa. Vă rog, domnule președinte al comisiei.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule președinte, Stimați colegi…

Domnul Marian Lupu: Am început deja examinarea. Să termine domnul președinte și o să vă dau cuvîntul. Vă rog.

Domnul Victor Popa: La 8 iunie 2012, la Biroul permanent al Parlamentului, a fost înregistrată inițiativa legislativă nr.1246 privind modificarea Codului penal în vederea instituirii responsabilității penale pentru fraudarea evenimentelor sportive și a celor propuse pentru pariere. O inițiativă legislativă în domeniul respectiv a fost înaintată și la 12 noiembrie 2012 de către Guvern. Ambele proiecte au fost aprobate de către Parlament în primă lectură în ședința plenară din 6 decembrie 2012. La această ședință a fost adoptată decizia privind comasarea acestor acte într-un singur proiect pentru a fi prezentate plenului Parlamentului în lectura a doua. În cadrul redactării finale a acestor proiecte, de comun acord cu autorii, s-a convenit de a propune ca bază proiectul înaintat de Guvern, acesta fiind mai conchis și cuprinzător, domeniul de reglementare într-o formă adaptată la structura Codului penal. Totodată, proiectul propus de Guvern prevede și o modificare la Codul de procedură penală în vederea implementării reglementărilor procesuale din cadrul urmăririi penale a infracțiunilor din domeniul sportului. Proiectul a fost redactat conform prevederilor instrucțiunii adoptate prin hotărîrea Biroului permanent al Parlamentului din 7 noiembrie 2012. Comisia juridică, numiri și imunități, cu votul unanim al membrilor prezenți, propune Parlamentului pentru adoptare în lectura a doua, varianta finală a proiectului de Lege nr.2671. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule președinte. Alte propuneri pentru lectura a doua nu sînt? Nu sînt. Mulțumesc. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră adoptarea în a doua lectură a proiectului nr.2671. Cine este pentru rog să voteze. Stimați colegi numărători, Avem cinci proiecte la rînd în lectura a doua.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 se abține.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Rog să fiți…

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.3 – 28.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 52 de voturi ”pro”. Proiectul de Lege nr.2671… Împotrivă? 0 voturi. Deci cu 52 de voturi ”pro”, proiectul de Lege nr.2671 este adoptat în a doua lectură. Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Eu vă mulțumesc, domnule Președinte. De procedură. Apreciez înalt răspunsul dumneavoastră prompt, numai că vreau să vă spun că ședințele au fost amînate, iată, citez: ”în virtutea unui set sporit de inițiative legislative din domeniul social-economic, care urmează a fi sistematizate și studiate minuțios”. Să înțelegem că aceasta… le-ați studiat minuțios în condițiile unei îmbolnăviri triste?

Domnul Marian Lupu: Nu, aceasta dumneavoastră trebuia să studiați minuțios.

Domnul Alexandr Petkov: Nu, păi, așa scrie. De ce dumneavoastră ne spuneți acum niște povești?

Domnul Marian Lupu: Mult stimate domnule Petkov, Povești eu aud deseori, în special, la microfonul nr.2, de la dumneavoastră. Să ne ocupăm de lucruri serioase în momentul de față, iar problemele de comunicare pe interior, aceasta nu mă privește, aceasta vă privește pe dumneavoastră. Eu am în vedere comunicarea în cadrul fracțiunii. Proiectul de Lege nr.2060 cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova. Lectura a doua. Rog comisia, domnul Popa.

Domnul Victor Popa: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova în lectura a doua și expune următoarele. Proiectul este înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova și are drept scop înlăturarea carențelor din legislație ce țin de respectarea standardelor de stat în domeniul topogeodeziei și cartografiei. Proiectul a fost examinat în primă lectură în ședința de plen a Parlamentului la data de 6 decembrie 2012. La examinare s-a ținut cont de obiecțiile expuse în ședința de plen. Obiecțiile domnului deputat Artur Reșetnicov referitor la expertiza anticorupție se consideră incorporate, deoarece proiectul a fost supus acesteia de către Centrul Național Anticorupție. Comisia propune examinarea și adoptarea de către Parlament a proiectului de Lege cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova în lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri pentru lectura a doua, decît cele evocate în raportul comisiei? Microfonul nr.3.

Doamna Violeta Ivanov – Fracţiunea PCRM: Domnule raportor, Spuneți, vă rog, Comisia mediu și schimbări climatice a venit cu amendament foarte clar expus în temeiul prevăzut de Regulamentul Parlamentului. Spuneți, vă rog, dacă amendamentul comisiei, care a fost votat unanim, se regăsește undeva în raport, pentru lectura a doua? Eu nu l-am găsit.

Domnul Victor Popa: Acum, au trebuie să găsesc, dacă ziceți, pentru că noi în ședința Comisiei juridice, numiri şi imunităţi am examinat toate amendamentele care au venit. Avizele…

Doamna Violeta Ivanov: De obicei, se face sinteza.

Domnul Victor Popa: Avizele care erau, care au parvenit din partea comisiilor permanente.

Doamna Violeta Ivanov: De aceea și a apărut întrebarea. Pe data de 17 octombrie, amendamentul a fost votat unanim de toți membrii comisiei. Considerăm că este foarte principial și…

Domnul Marian Lupu: Deci dumneavoastră spuneți că amendamentul propus în avizul comisiei dumneavoastră a fost examinat unde? Doar la comisia dumneavoastră s-a votat unanim?

Doamna Violeta Ivanov: La comisia noastră s-a votat…

Domnul Marian Lupu: Nu știți care-i rezultatul.

Doamna Violeta Ivanov: …unanim și eu nu-l regăsesc în raportul prezentat de către comisia raportoare.

Domnul Marian Lupu: Cine poate să ne ajute aici, privind partea tehnică. E cineva din, poate, consultanți sau…

Doamna Violeta Ivanov: Domnule preşedinte, Comisia dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: O clipă…

Domnul Victor Popa: Eu încerc…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Victor Popa: Încerc să găsesc amendamentul…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1. Domnul Victor Popa: …dumneavoastră.

Domnul Marian Lupu: Domnule preşedinte, O clipă. Microfonul nr.1.

Domnul Ștefan Crigan – Director general adjunct al Agenției Relații Funciare și Cadastru: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Trebuie să vedem anume la ce problemă se referă doamna deputat Ivanov, ca noi să discutăm această problemă. În cadrul comisiei…

Domnul Marian Lupu: Doamnă preşedinte, La ce articol a fost propunerea dumneavoastră?

Doamna Violeta Ivanov: Spuneți, vă rog, întrebarea este către președintele comisiei, către domnul Popa. Noi… comisia a prezentat amendament. Dacă este necesar, eu dau citire amendamentului. Urma ca președintele să prezinte astăzi sinteza amendamentelor.

Domnul Marian Lupu: Nu, bine, președintele prezintă sinteza, dar știți că se elaborează, se discută, toată comisia și apoi Aparatul pregătește. Faceți referință concret la ce amendament e vorba.

Doamna Violeta Ivanov: Păi, eu vreau să întreb: a fost acceptat…

Domnul Marian Lupu: Doamnă Ivanov…

Doamna Violeta Ivanov: …amendamentul comisiei sau nu? Sau…

Domnul Marian Lupu: Ca să găsim răspuns la întrebarea dumneavoastră, să vedem despre ce este vorba. Textul…

Doamna Violeta Ivanov: Bine.

Domnul Victor Popa: Eu acum am dosarul aici.

Doamna Violeta Ivanov: L-ați găsit?

Domnul Victor Popa: Nu. Amendamentul dumneavoastră nu se regăsește.

Doamna Violeta Ivanov: Comisia…

Domnul Victor Popa: Aici…

Doamna Violeta Ivanov: Dar unde-i avizul comisiei?

Domnul Victor Popa: Nu vă pot spune.

Doamna Violeta Ivanov: El a fost pe 17 octombrie…

Domnul Victor Popa: Nu vă pot spune.

Doamna Violeta Ivanov: …transmis comisiei.

Domnul Victor Popa: Toate amendamentele de la…

Domnul Marian Lupu: Colegi…

Domnul Victor Popa: …toate comisiile permanente sînt aici și nu numai de la comisii.

Domnul Marian Lupu: Vă rog, pe conținut.

Domnul Victor Popa: …dar și de la alte instituții, care au fost contactate.

Doamna Violeta Ivanov: Domnule Popa, Chiar ieri am rugat consultantul să verifice și consultantul a vorbit cu consultantul din comisia dumneavoastră. Bine. Eu revin la amendament. Noi am argumentat foarte, foarte clar ce este topografie, ceea ce în noul proiect, practic, nu este. Acolo este o, eu știu, o inclaritate în definiții și am argumentat foarte clar că Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale din subordinea Ministerului Mediului este astăzi unica instituție publică în Republica Moldova abilitată să efectueze controlul cercetării,

îndeplinirii documentației topografice la obiectele de valorificare a substanțelor minerale utile. În acest context, Comisia mediu și schimbări climatice a constatat că contravențiile prevăzute la articolul 93 din Codul contravențional trebuie să fie atît în competența Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, cît și în competența Inspectoratului pentru Supraveghere Geodezică, iar examinarea acestor contravenții să fie de competența instanței de judecată. Iată, acest amendament eu vreau să văd dacă a fost pus la vot, dacă se acceptă sau nu se acceptă. Și vreau, dacă nu, să-l punem la vot acum.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Ștefan Crigan: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Această întrebare, într-adevăr, noi am discutat-o și în cadrul comisiei. Astăzi, în momentul de față, Agenția de Geologie nu are pîrghiile respective cu privire la efectuarea controlului respectiv. De aceea, propunem și modificările prezentate în Legea cu privire la modificarea Codului contravențional. Deci noi anume îmbunătățim această situație cu privire la aceea că unica instituție care are specialiști în domeniul controlului este Inspectoratul de Stat pentru Supraveghere Geodezică și Regim și aceasta a fost…

Domnul Marian Lupu: Deci să înțelegem că această propunere…

Domnul Ștefan Crigan: Da.

Domnul Marian Lupu: …nu a fost acceptată.

Domnul Ștefan Crigan: Nu.

Domnul Marian Lupu: Nu.

Domnul Marian Lupu: Dumneavoastră insistați…

Doamna Violeta Ivanov: Spuneți, vă rog…

Domnul Marian Lupu: …să o punem la vot.

Doamna Violeta Ivanov: …cine…

Domnul Victor Popa: Domnul…

Doamna Violeta Ivanov: Deci noi am spus foarte clar.

Domnul Victor Popa: Domnule Preşedinte, Eu vreau să vă spun că Comisia juridică, numiri şi imunităţi, în momentul examinării acestei proleme în ședință, a avut absolut toate avizele care au fost, care au parvenit, conform Regulamentului.

Domnul Marian Lupu: Ne-am clarificat. Domnule preşedinte Noi am clarificat lucrul acesta.

Domnul Victor Popa: …doamna Ivanov insistă.

Domnul Marian Lupu: Noi știm.

Domnul Victor Popa: Ea poate să se…

Domnul Marian Lupu: Noi toți în această sală știm. Deci, doamnă Ivanov, facem un bilanț al întrebării. S-a găsit propunerea dumneavoastră.

Doamna Violeta Ivanov: S-a găsit, și?

Domnul Marian Lupu: Care a fost discutată și nu a fost acceptată de către comisie.

Doamna Violeta Ivanov: Da unde e în raport? În acest caz, eu rog foarte mult, eu am argumentat de ce trebuie subordonarea dublă. Și rog, domnule Preşedinte, ca dumneavoastră să puneți la vot.

Domnul Marian Lupu: Exact, lucru pe care sînt obligat să-l fac. Din momentul în care este o propunere care nu a fost acceptată de comisie, autorul este în drept să solicite ceea ce solicitați dumneavoastră, iar eu sînt obligat să supun votului.

Doamna Violeta Ivanov: Domnule Preşedinte, Eu nu am găsit în raportul autorului, semnat de domnul Popa nici un cuvînt despre amendamentul înaintat de o comisie întreagă și votat în cadrul comisiei unanim. Deci…

Domnul Marian Lupu: O să rog foarte mult, cînd o să finalizați varianta finală, da, a acestor documente…

Doamna Violeta Ivanov: Și, în acest caz…

Domnul Marian Lupu: …în tabelul de sinteză să se regăsească.

Doamna Violeta Ivanov: …care sînt argumentele de respingere a propunerii, fiindcă ea a fost…

Domnul Marian Lupu: Ele au fost spuse de la microfonul nr.1.

Doamna Violeta Ivanov: …foarte bine argumentate.

Domnul Marian Lupu: Cel puțin eu așa înțeleg.

Doamna Violeta Ivanov: Acesta nu-i argument. În primul rînd, eu nici nu știu de ce…

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Noi constatăm, luăm act de această situație și eu voi supune votului propunerea înaintată de la microfonul nr.3.

Cine este pentru a susține această propunere rog să voteze. Rog să fie anunțate rezultatele, stimaţi colegi numărători. Sectorul nr.3 – zero, da? (Rumoare în sală.) Văd de aici – zero. Se confirmă. Sectorul nr.1?

N u m ă r ă t o r i i: – 30.

Domnul Marian Lupu: – 30.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 5.

Domnul Marian Lupu: 35 de voturi. Această propunere nu a fost susținută de plen. Alte propuneri nu văd. Domnule Popa, Vă mulțumesc. Mulțumesc, stimaţi colegi. Stimaţi colegi, În condițiile raportului comisiei de profil și ale exercițiului de vot pe marginea acestei propuneri, supun votului dumneavoastră adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege sub nr.2060. Cine este pentru rog voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Sectorul nr.1?

N u m ă r ă t o r i i: Ne abținem.

Domnul Marian Lupu: Zero? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 23.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.2 – 23. Mulțumesc, stimaţi colegi.

51 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2060 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege nr.2437 pentru modificarea și completarea Codului penal. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Victor Popa: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, numiri şi imunităţi menționează că proiectul în cauză a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către deputatul Corina Fusu, al cărui obiectiv este completarea Codului penal cu noi articole – 1801 și 1802, care prevăd răspunderea penală pentru cenzură în mass-media, precum și pentru împiedicarea sau intimidarea intenționată a activității mass-media sau a jurnalistului pentru critică, reglementări prevăzute și la articolele 45 din Legea nr.64 cu privire la libertatea de exprimare, adoptată la 23 aprilie 2010. O inițiativă legislativă cu reglementări similare a fost înaintată și de către deputatul Mihai Godea, înregistrată pe agenda Parlamentului la 3 mai 2012 sub nr.892. Ambele proiecte au fost adoptate în primă lectură în ședința plenară a Parlamentului din 29 noiembrie 2012. La această ședință, în conformitate cu prevederile articolului 56 alineatul (5) din Regulamentul Parlamentului, Parlamentul a acceptat propunerea comisiei sesizate în fond ca aceste proiecte să fie comasate pentru examinarea în lectura a doua într-un singur proiect. În rezultatul dezbaterilor pentru lectura a doua, ținînd cont de unele obiecții și propuneri expuse în avizul Guvernului, în avizul Direcţiei generale juridice a Parlamentului și ale unor deputați, în cadrul ședinței Comisiei juridie, numiri şi imunităţi prevederile proiectelor menționate au fost sistematizate într-un singur proiect sub nr.2437, anexat la raportul pe care îl prezint. Pornind de la cele menționate, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea de voturi, a decis să propună Parlamentului examinarea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2437. Eu vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri, stimaţi colegi? Nu sînt. Domnule preşedinte al comisiei, Mulțumesc. Stimaţi colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră adoptarea în a doua lectură a proiectului nr.2437. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele, pentru lectura a doua.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Zero.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 52 de voturi „pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2437 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege nr.58 pentru modificarea Legii cu privire la comerțul interior. Lectura a doua. Comisia economie, buget şi finanţe. Domnul Ioniță, nu-l văd. Cine prezintă? Domnul Cojocaru? Ceva de procedură? Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Preşedinte. În legătură cu proiectul votat. Eu vreau să mulțumesc plenului Parlamentului pentru susținerea acestui proiect de lege și vreau să anunț, să-i mulțumesc și doamnei Corina Fusu. Este primul proiect de lege semnat de mine, chiar dacă comasat în a doua lectură cu proiectul doamnei Fusu, pe care l-a votat plenul Parlamentului. Nu au trecut nici doi ani de zile. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Să fie de bun augur. Domnule Cojocaru, Vă rog.

Domnul Vadim Cojocaru – Fracțiunea PL: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Ambele proiecte de lege… Dacă îmi permiteți să le prezint pe ambele?

Domnul Marian Lupu: Da, nr.58 și nr.83.

Domnul Vadim Cojocaru: Au fost votate de către deputați în primă lectură. Vă comunic că la comisie, cînd am discutat lectura a doua, am analizat următoarele propuneri. Deputatul Valeriu Streleț a propus să fie concretizată noțiunea de „comerciant”. Dumnealui a propus ca: „comerciant – persoană fizică sau juridică autorizată să desfășoare activități în domeniul comerțului”. Pe urmă, noțiunea de „comerț cu ridicata”: „comerț cu ridicata – activitate desfășurată de comercianți care cumpără produse în scopul revînzării acestora…” Totodată, comisia a analizat propunerea domnului deputat Nae-Simion Pleșca, însă a ajuns la concluzia că această propunere nu ține de acest proiect de lege. Referindu-mă la al doilea proiect de lege, comisia, în lectura a doua, a acceptat propunerile care țin de… în articolul 8 se exclud literele e), g), h), i) și, totodată, articolul 8 se completează cu un nou alineat (5), al cărui prevederi, conform acestui articol, se pun în aplicare de la 1 ianuarie 2016. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri, stimaţi colegi, pentru lectura a doua? Nu sînt. Mulțumesc. Stimaţi colegi, Acest raport a fost prezentat cu referință la proiectul nr.58, cît și la proiectul nr.83, ambele avînd același subiect – Legea cu privire la comerțul interior. Și, pe baza celor relatate de către domnul Cojocaru, voi supune votului dumneavoastră adoptarea în a doua lectură a proiectului sub nr.58. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi numărători, lectura a doua.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1, s-a abținut.

Domnul Marian Lupu: Mersi. Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: – 28.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

52 de voturi ”pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.58 este adoptat în a doua lectură. Și proiectul de Lege nr.83. Cine este pentru adoptarea acestuia în a doua lectură rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 24. Sectorul nr.1 – zero.

Domnul Marian Lupu: Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i: – 28.

Domnul Marian Lupu: – 28. Mulțumesc, stimaţi colegi. 52 de voturi ”pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.83 este adoptat în a doua lectură. Proiectul de Lege nr.61 privind protecția specială a copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți. Guvernul. Doamnă ministru, Vă rog.

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecției sociale și familiei în exercițiu: Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Stimaţi deputaţi, Se propune atenției domniilor voastre proiectul de Lege privind protecția specială a copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți, care a fost elaborat în contextul implementării prevederii Convenției cu Organizația Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, precum și întru realizarea obiectivelor propuse în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2012 – 2015, aprobat la 7 mai 2012. Proiectul menționat este o lege organică, care va reglementa protecția specială a copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți. Necesitatea elaborării acestui proiect de lege rezidă din problemele existente încă în domeniul protecției copilului. În primul rînd, prevederile legale referitor la identificarea și protecția copiilor rămași fără ocrotire părintească, conținute în Codul familiei, sînt generale și depășite de timp. Totodată, în procesul promovării unor amendamente la Codul familiei, specialiștii în domeniu au recomandat elaborarea unui act normativ separat ce ține

31 de protecția copiilor rămași fără ocrotire părintească, dat fiind faptul că nu se încadrează în raporturile juridice reglementate de Codul familiei. Activitatea autorităților tutelare în cadrul unităților administrativ-teritoriale de nivelurile I și II nu este eficientă, nefiind, totodată, clar determinate atribuțiile acestora. În acest context, vreau să menționez că, în condițiile prevederilor din Codul familiei, actualmente autoritatea tutelară de nivelul I este consiliul local, iar autoritatea tutelară de nivelul II – consiliul raional. Însă, luînd în considerare atribuțiile complexe care le vin acestor structuri și complexitatea organizațională a acestora, înregistrăm situații cînd se tergiversează sau nu se acționează în cazurile de risc iminent pentru viața și sănătatea copilului. Nu este clar reglementat cadrul decizional și operațional privind aplicarea formelor de protecție a copiilor rămași fără ocrotire părintească, precum și referitor la determinarea statutului copiilor în sistemul de protecție. Actualmente, în sistemul rezidențial de îngrijire a copiilor în Republica Moldova sînt încă plasați circa 5 mii de copii. Cu regret, constatăm că circa 80% din copii au părinți în viață, iar o mare parte din copii nu au statutul determinat. Lipsa unui statut determinat al copiilor pînă la atingerea vîrstei majoratului este cauzată de inacțiunea autorităților tutelare care îi privează de un șir de garanții sociale precum facilități la înmatriculare la studii în instituții de învățămînt, dreptul la prestații sociale pe parcursul studiilor și după absolvire, dreptul preferențial de asigurare cu spațiu locativ. Menționez că, la adresa ministerului, pe parcursul ultimului timp, parvin multiple adresări din partea persoanelor cărora le-au fost lezate drepturile enunțate, însă, cu regret, sîntem în imposibilitate pentru stabilirea retroactivă a statutului. La fel, este încă considerată ineficientă și defectuoasă cooperarea dintre autoritățile tutelare de diferite niveluri administrative și din diferite unități administrativ-teritoriale. Totodată, este necesar de consolidat și mecanismul de cooperare intersectorială în domeniile protecției copilului care, la moment, este unul reactiv și nu preventiv. Proiectul de lege definește un șir de noțiuni principale utilizate în sistemul de protecție a copilului care, la moment, erau folosite cu semnificație diferită. În mod special, menționăm noțiunile ca: „copil în situație de risc”, „copil separat de părinți”, „copil abandonat”, „abuz”, „neglijare”, „plasament”. Definițiile din proiectul de lege au fost corelate cu noțiunile din raportul global pe violență împotriva copilului, care a fost elaborat la solicitarea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, cu suportul Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF. Definițiile incluse în proiectul de lege au fost uniformizate cu tehnologia din cadrul normativ național, au fost racordate la standardele internaționale, fiind expertizate de experți naționali și internaționali în domeniu. La fel, în proiectul de lege se propune abilitarea cu atribuții de autoritate tutelară a primarilor și a structurilor teritoriale de asistență socială și protecție a

32 familiei care, de fapt, în mod practic, îndeplinesc toate sarcinile legate de protecția copilului. De asemenea, în proiectul de lege este prevăzută procedura de autosesizare și înregistrare a sesizărilor despre copiii, aflați în situații de risc, precum și o reglementare mai clară a situațiilor de risc care, după punerea în aplicare a acestor prevederi, va avea drept scop uniformizarea, la nivel național, a procedurilor de evaluare și evidență a copiilor în situații de risc. Proiectul de lege determină clar situațiile și condițiile, în care copiilor li se stabilește statutul de copii rămași temporar fără ocrotire părintească și copii rămași fără ocrotire părintească. În proiect sînt specificate termenele și specialiștii, și autoritățile responsabile de emiterea dispozițiilor privind evaluarea situației copiilor, atribuirea statutului și plasamentului copiilor separați de părinți. Proiectul de lege stipulează obligativitatea cooperării în domeniul protecției copilului și autorităților tutelare locale și teritoriale din diferite autorități, precum și angajații autorității publice centrale și locale, structurile și instituțiile, serviciile din cadrul sau subordonate acestora, care activează în domeniu. În baza prevederii menționate, Guvernul va aproba mecanismul de cooperare intersectorială în domeniul vizat, care va asigura abordarea multidisciplinară în procesul de evaluare și asistența copiilor în situații de risc, fapt care va avea un efect semnificativ asupra copiilor – victime ale abuzului, violenței și neglijării. Totodată, după adoptarea proiectului de lege vizat, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei va promova proiectul pentru modificarea și completarea unor acte legislative, cum este Codul familiei, Codul contravențional, Codul penal, Legea administrației publice locale, Legea privind protecția drepturilor copilului, în scopul corelării reglementărilor juridice din mai multe acte normative în domeniul protecției copilului. Procesul de elaborare a acestui proiect de lege a fost unul foarte participativ, fiind asigurată consultarea reprezentanților societății civile și ai autorităților administrației publice centrale și locale prin intermediul congresului autorităților locale din Moldova, începînd cu etapa de determinare a conceptului legii, structurii și, ulterior, a conținutului acesteia. Suplimentar, menționez, stimați deputați, că proiectul de lege a fost expertizat, cu suportul reprezentanței UNICEF în Republica Moldova, de către unul dintre cei mai experimentați experți internaționali în domeniul drepturilor copiilor. La fel, au fost desfășurate audieri publice privind acest proiect de lege, discutat în comisiile parlamentare și, pornind de la aceasta, stimați deputați, rog să susțineți acest proiect de lege în primă lectură.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări, vă rog. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: Doamnă ministru, Noi salutăm adoptarea acestui proiect de lege care, în viziunea noastră, redefinește rolul statului și al părinților în creșterea și educația copiilor. Există o serie de modificări esențiale, foarte îndrăznețe, care va disciplina, dacă vreți, toți actorii implicați în acest proces să schimbe modul în care au fost priviți și educați pînă acum copiii. Am descoperit că la dispoziții finale și tranzitorii v-ați propus un termen de 6 luni, în care să veniți cu modificarea actelor legislative și normative în vederea unei implementări efective a acestei legi. Vreau să stăruiți asupra acestui fapt pentru că, în caz contrar, această lege, foarte bună, de altfel, va rămîne doar la nivel declarativ. De ce? Pentru că în Republica Moldova, din păcate, dacă nu există și elemente coercitive, și elemente care să impună respectarea legii, mai exact, prevederi în Codul contravențional, în Codul penal, atunci oamenii, care trebuie nemijlocit să implementeze legea, uită să facă acest lucru și am văzut de-a lungul anilor... ultimilor ani, multe legi, foarte și foarte bune, care, din păcate, nu au fost implementate pe motiv că lumea nu purta responsabilitate. Vreau să ne spuneți dacă, în acest sens, sînteți la o anumită etapă de pregătire a celorlalte documente?

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat...

Domnul Valeriu Munteanu: ...și avizarea lor cu ceilalți, care trebuie să implementeze această...

Doamna Valentina Buliga: Mulțumesc mult, domnule deputat. Vreau să vă aduc la cunoștință că deja Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a elaborat întregul pachet de documente care să vină în ajustarea și așteptăm, pentru că nu putem porni procesul de avizare pînă nu avem legea organică adoptată, la care să facem trimitere. Am pornit, de fapt, în cadrul aceluiași proces participativ cu societatea, civilă, congresul autorităților locale, experți în domeniu, pentru a ajusta și a face ca această lege să fie una aplicativă. Fiecare structură, fiecare specialist, inclusiv părinți, să știe care sînt responsabilitățile, care este procesul de comunicare, de depistare, înregistrare, evidență și asistență a copiilor care se vor încadra, conform acestor noțiuni, sub incidența acestei legi.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu vă mulțumesc și vă doresc succes.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Ghilețchi – Fracțiunea PLDM: Stimată doamnă ministru, Și eu vreau să apreciez faptul că ați venit cu acest proiect de lege astăzi în Parlament, problema există în societate și era nevoie de un asemenea cadru legal. Chiar și la Consiliul Europei acum se lucrează asupra unui raport legat de copiii care sînt luați din familie. Pentru că există o problemă, deseori se comit abuzuri în această privință și atunci prima mea întrebare ar fi următoarea. Acest proiect de lege exclude aceste abuzuri? Noi sîntem astăzi într-un proces de instituționalizare, noi încercăm să întoarcem copiii din instituții în familii. Plasarea responsabilității și oferirea unor pîrghii autorităților titulare, adică plasarea responsabilității asupra părinților, în cazul în care ei își neglijează copiii, și oferirea acestor instrumente, nu considerați că s-ar putea să ducă la anumite posibile abuzuri, cînd copiii vor fi luați din familii și ne vom trezi cu problema, pe care, de fapt, noi încercăm acum s-o soluționăm prin a-i plasa sau a găsi familii, unde să-i plasăm copiii. Aceasta este prima întrebare și-apoi mai am una.

Doamna Valentina Buliga: Da. Domnule deputat Ghilețchi, Dacă ați observat, articolul 4 prevede foarte clar care sînt principiile în domeniul protecției copilului în situații de risc și acopilului separat de părinți, pentru că nu trebuie să facem nici o abatere de la aceste principii, inclusiv egalitatea, responsabilitatea, asigurarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului. La fel, în acest proiect de lege și, ulterior, în actele normative va fi foarte clar stipulat întregul mecanism și colaborarea intersectorială, și împreună cu părinții, care sînt serviciile, care urmează să fie aplicate pentru a respecta și drepturile copilului. Eu nu... îmi doresc nespus de mult ca, în realizarea prevederilor și în implementarea lor să nu avem abuzuri. Să spun astăzi, suta de procente, că nu se vor mai întîmpla anumite situații ar fi, pur și simplu, incorect și neprofesionist, dar mizăm foarte mult pe prevederile foarte clare ale acestei legi, pe mecanismul transparent și coerent... corect de colaborare intersectorială, multidisciplinară și pe responsabilitatea tuturor celor care vor realiza această lege.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Vă mulțumesc. Și a doua întrebare este legată exact de articolul 4, la care v-ați referit. Pentru că în lista principiilor, enumerate la articolul 4, eu nu am văzut nici un principiu ce ar ține de acordarea asistenței familiei. Este evident pentru toți că una dintre cele mai mari cauze este situația socială a familiei, adică copiii sînt neglijați, copiii sînt abuzați, copiii nu sînt îngrijiți, nu sînt hrăniți din cauza că părinții nu au un loc de muncă, nu sînt în stare să ofere această asistență copilului. Și atunci mă gîndesc că în aceste principii era bine să se găsească și un asemenea principiu, pentru că este datoria noastră, ca și stat, înainte de a-i cere

35 socoteală părintelui sau părinților, să le oferim asistența minim necesară și, în situația în care ei au această asistență, dar, totuși, rămîn neglijenți, să răspundă. Deci în lista acestor principii nu am găsit un asemenea principiu care mi se pare necesar. El ar echilibra... noi, ca și stat, repet, am veni și cu un sprijin necesar, ca familia să-și poată îngriji și crește copilul în mod sănătos.

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat, Vreau să vă mulțumesc și să vă asigur că deja s-a dezvoltat conceptul unui nou serviciu – sprijin familial. Conceptul unui nou serviciu – sprijin familial, care se regăsește în Strategia privind protecția familiei și copilului, document din nou elaborat, promovat, discutat public, inclusiv cu părinți, copii, organizații și sper că va fi adoptat acest document, care oferă, de fapt, această informație și cadru legal pentru servicii, de care dumneavoastră menționați. Indiferent de necesitățile, sprijinul familial va fi oferit familiilor, pentru că nevoile sînt diferite. Pentru a asigura protecție copilului în sînul familiei, acasă, în...

Domnul Valeriu Ghilețchi: Doamnă ministru, Eu doar... eu cu aceasta închei...

Doamna Valentina Buliga: Eu am înțeles.

Domnul Valeriu Ghilețchi: ...sper să mă înțelegeți corect. Dacă noi, totuși, am găsi de cuviință să includem în aceste principii egalitatea șanselor și discriminarea, mă gîndesc că un alt principiu, legat de acordarea asistenței familiilor, nu ar strica să-l avem la articolul 4.

Doamna Valentina Buliga: Domnule Ghilețchi, Pentru lectura a doua examinăm împreună cu dumneavoastră, cu comisia de profil și vedem cum el se încadrează în obiectivul acestui articol.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc. Microfonul nr.5.

Doamna Maria Ciobanu – Fracțiunea PLDM: Doamnă ministru, În articolul 7 sînt enumerate atribuțiile autorității tutelare teritoriale. Uitați- vă, vă rog, la litera i): ”efectuează analiza datelor privind situația copiilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă și prezintă propuneri privind instituirea sau dezvoltarea serviciilor sociale conform necesităților identificate”. Cui prezintă?

Doamna Valentina Buliga: Conform Strategiei naționale de dezvoltare a serviciilor sociale, inclusiv servicii sociale dedicate copiilor, autoritățile publice locale sînt responsabile de crearea acestor servicii, în cazul în care, la nivel de comunitate, autoritățile tutelare identifică, evaluează și consideră necesitatea deschiderii, creării unui anumit serviciu. Pentru că în Legea cu privire la servici sociale noi avem...

Doamna Maria Ciobanu: La litera i) vă, uitați-vă, vă rog.

Doamna Valentina Buliga: Da, eu am înțeles, prezintă primarului, consiliului sau consiliului raional. Adică în dependență de ce servicii are nevoie comunitatea respectivă pentru a asigura protecția acestor copii.

Doamna Maria Ciobanu: Adică la solicitare, să înțelegem?

Doamna Valentina Buliga: La nevoie.

Doamna Maria Ciobanu: Atunci eu cred că trebuie de specificat, doamnă ministru.

Doamna Valentina Buliga: Bine.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.3.

Doamna Alla Mironic – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Doamna Valentina, Am și eu o întrebare și ea este legată de întrebarea pusă și de domnul Țurcan. У меня вопрос такой. Скажите, пожалуйста, как известно, для старшего поколения у нас есть социальный работник, который посещает, который заботится и т.д.

Вы сейчас, объясняя, сказали о том, что это в зависимости от того, внесет ли предложение примэрия или районный совет, или какая-то структура. Насколько это сегодня правильно? Какой все-таки механизм вы предлагаете? Потому что с момента принятия этого закона, а, по-видимому, депутаты все его поддержат, мы должны в ближайшее время осуществить его выполнение. Значит, забота о каждом ребенке должна, по-видимому, осуществляться и специалистом, это не просто должен быть человек, наверное, педагог, психолог в этой системе. Пожалуйста.

Doamna Valentina Buliga: Da. Mulțumesc mult, doamnă Mironic. În procesul discuției în comisie și în procesul de avizare, de fapt, ceea ce am considerat și noi, și în proiectul de… sau cadrul de cheltuieli pe termen mediu pentru anul 2014, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei propune instituirea unui… în cadrul autorităților, adică al primăriilor, un specialist care urmează să asigure respectarea acestei legi. Specialistul abilitat cu astfel de atribuții, în comun cu autoritatea tutelară de nivelul I, nivelul II, în dependență de nevoi, vor propune crearea de anumite servicii. Acest mecanism astăzi funcționează. Noi, la nivel de comunitate, dacă să mă refer la persoanele despre care dumneavoastră spuneți, persoanele în etate, noi avem dezvoltate diferite servicii în diferite raioane, în dependență de nevoi, începînd cu ajutor… sau ajutor, îngrijiri la domiciliu, asistent personal pentru persoanele atît în etate, cît și pentru persoanele cu dizabilități severe, care nu se pot autoadministra. Alte persoane primesc prestații sociale pentru îngrijire și însoțire, pentru nevăzători. Exact același mecanism poate funcționa și pentru copii, doar alte servicii: integrarea în familia biologică, asistență parentală, case de tip familie, centre de plasament temporar. Adică, în dependență de nevoile, pe care le au copiii din localitatea respectivă.

Doamna Alla Mironic: Mulțumesc. Dar în Ministerul dumneavoastră este așa direcție?

Doamna Valentina Buliga: Noi, la această etapă, avem Secția privind servicii rezidențiale, atît pentru persoane în etate, cît și pentru copii. În cadrul Ministerului, în cadrul direcțiilor.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

Doamna Alla Mironic: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Țap – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc. Doamnă ministru, Apreciind pozitiv acest proiect de lege, care vine, de fapt, să acopere un gol mare și să soluționeze o problemă foarte importantă pentru anumite categorii de copii, dar, totodată, vreau să fac o precizare care, într-un fel, îmi pare că ar putea să nu fie răspunsul suficient prin acest proiect de lege. Și vroiam să precizez: care este natura acestei competențe? Este ea o competență proprie a nivelului unu, este o competență partajată sau una delegată? Și voi preciza sau voi formula partea a doua a întrebării.

Doamna Valentina Buliga: Eu cred că aici este o competență delegată de către stat autorităților publice locale, dar, în viziunea mea, mi se pare că se încadrează exact și partajată, pentru că aici statul, la nivel autoritatea centrală este Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, care reprezintă statul la elaborarea de politici și promovare. La nivelurile I și II sînt autoritățile respective, cu funcții delegate de către stat în asigurînd protecția drepturilor copilului. Am examinat și noi, după discuțiile avute în comisie, Legea nr.435 privind descentralizarea administrativă. Cu regret, în acea lege noi nu am găsit nimic de domeniul despre care noi astăzi discutăm, de aceea eu cred că primul pas pe care l-am găsit, am convenit în cadrul comisiei administrare publică locală, este un prim pas. Ulterior, putem discuta să vedem care încă elemente le mai putem introduce în cadrul legislativ și normativ, ca ele să funcționeze. Să avem responsabilități, atît la nivel local, cît și central, pentru ca obiectivul de protecție a copiilor și eliminarea riscurilor să fie atins.

Domnul Iurie Țap: Concretizare a întrebării ar fi. Este foarte bine… sînt foarte bine definite atribuțiile autorității tutelare locale, dar întrebarea mea este: avînd competențe, atribuții, dar neavînd instrumentul respectiv, pentru că asistentul social nu este angajatul acestei autorități și aici apare acea mare problemă, care pune sub semnul întrebării sau la îndoială, dacă va putea fi soluționată problema așa cum ne-o dorim. Și rog să fiu înscris cu…

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat…

Domnul Iurie Țap: …luare de cuvînt. Mulțumesc.

Doamna Valentina Buliga: Domnule deputat, Actualmente, autoritățile administrației publice locale sînt autorități tutelare, responsabile de protecția drepturilor copiilor.

Domnul Iurie Țap: Așa este.

Doamna Valentina Buliga: În ambele legi, dumneavoastră cunoașteți. La fel, aveți perfectă dreptate, ceea ce spuneți despre asistentul social. Noi, la această etapă, în procesul descentralizării, avem strategia sectorială în domeniul social, care prevede anumite lucruri care astăzi sînt încă, așa, într-o situație incertă sau neclară, dar, după cum am menționat, primul pas este de a oferi dreptul autorităților locale să-și instituie, în cadrul primăriilor, specialiști privind protecția drepturilor copilului.

Domnul Iurie Țap: Asta ar fi…

Doamna Valentina Buliga: Și în cadrul bugetar, pe termen mediu, noi deja am propus numărul de specialiști necesari să fie angajați și susținuți, pentru ca această lege să nu fie una declarativă, dar una realizabilă pe întreg teritoriul țării, pentru a îmbunătăți considerabil situația copiilor pe care, spre regret, încă o avem cea care este.

Domnul Marian Lupu: Da…

Domnul Iurie Țap: Mulțumesc. Aceasta ar fi soluție. Deci luare de cuvînt, vă rog. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.3.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Doamnă ministru, În același context. Probabil aceasta este problema sau una din problemele importante ale acestui proiect de lege care este unul absolut necesar. Nimeni nu contestă necesitatea acestui proiect de lege, pentru că, în forma actuală a

40 conceptului pe care l-ați propus dumneavoastră, responsabilitatea pentru acest grup social, copiii, revin autorităților locale. Dacă vorbim la modul real. Și dacă ne mai amintim sau analizăm capacitatea autorităților locale de a răspunde la această problemă socială, ea este una foarte mică. Noi avem un flagel social, o problemă socială enormă legată de copiii rămași fără grija părintească. Sînt 105 mii după unele date. (Rumoare în sală.) După unele date.

Doamna Valentina Buliga: Da, un studiu…

Domnul Mihai Godea: Sigur că din această categorie de copii fac parte sau provin riscurile cele mai mari și, în acest context, eu susțin antevorbitorii, noi trebuie să gîndim. Poate chiar și pentru prima lectură, deși nu sînt gata să fac o propunere concretă, să stabilim mecanismul la nivel de concept și în lectura a doua să-l dezvoltăm un pic în așa fel ca să dăm autorităților locale și instrumentul pentru realizarea practică a acestei legi. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări nu sînt. Doamnă ministru, Vă mulțumesc. Rog comisia, domnul Hotineanu… Domnul preşedinte al comisiei, Domnul Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de Lege privind protecția specială a copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți. Proiectul de lege conține 8 capitole, ultimul conținînd „Dispoziții finale și tranzitorii”. Astfel, în capitolul I se definesc un șir de noțiuni principale, utilizate în sistemul de protecție a copilului, în mod special, noțiunile de bază: „copil în situație de risc”, „copil separat de părinți”, „copil abandonat”, „abuz”, „neglijare”, „plasament” etc. Obiectivul stabilește procedurile de identificare, evaluare, asistență, monitorizare și evidență a copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți, precum și autoritățile responsabile de aplicarea procedurilor respective. Inițiativa legislativă revizuiește activitatea autorităților tutelare și anume se propune excluderea calității de autoritate tutelară din atribuțiile autorităților deliberative din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I și a organelor

41 executive ale autorităților administrației publice locale din unitățile administrativ- teritoriale de nivelul II, luînd în considerare faptul că activitatea acestora în practică este ineficientă și adesea reprezintă o barieră birocratică în procesul de luare a deciziilor privind protecția copilului. În acest sens, se propune abilitarea cu atribuții de autoritate tutelară a primarilor și a structurilor teritoriale de asistență socială și protecție a familiei care, în fapt, de fapt, în mod practic, îndeplinesc toate sarcinile legate de protecția copilului în unitățile administrativ-teritoriale respective. De asemenea, în cîteva capitole este prevăzută procedura de autosesizare și înregistrare a sesizărilor despre copiii aflați în situație de risc, precum și o reglementare mai clară a situațiilor de risc care, după punerea în aplicare a acestor prevederi legale, va avea ca urmare informatizarea la nivelul național al procedurilor de evaluare și evidență a copiilor în situație de risc. Totodată, sînt determinate situațiile și condițiile în care copiilor li se stabilește statutul de copil rămas temporar fără ocrotirea părintească și copii rămași fără ocrotirea părintească. Proiectul propune o nouă noțiune de „copil separat de părinți”. Din aceste considerente, se stabilește o divizare a copiilor separați de părinți în mai multe grupuri specifice: copii ai căror părinți sau unicul părinte sînt plecați peste hotare, copii rămași temporar fără ocrotirea părintească, copii rămași fără ocrotirea părintească, al cărui statut este determinat de un ansamblu de caracteristici. Concomitent, sînt specificate termenele și autoritățile responsabile de emitere a dispozițiilor privind evaluarea situației copiilor, determinarea statutului și plasamentul copiilor separați de părinți. Într-un capitol aparte, se reglementează separat plasamentul de urgență și plasamentul planificat al copiilor, precum și tipurile de servicii sociale în care pot fi plasați copiii. Îndeosebi, proiectul accentuează obligativitatea cooperării în domeniul protecției copilului a autorităților tutelare locale și teritoriale din diferite unități administrativ-teritoriale care activează în domeniul asistenței sociale, educației, ocrotirii sănătății, organelor de drept. În contextul celor menționate, Comisia protecție socială, sănătate și familie, cu votul unanim al membrilor prezenți, susține proiectul de Lege nr.61 și propune examinarea și aprobarea în primă lectură a acestuia în ședința plenară a Parlamentului. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc, domnule preşedinte. Sînt și două corapoarte pregătite. Doamna Jantuan, coraportul Comisiei drepturile omului și relații interetnice.

Doamna Stella Jantuan – Fracţiunea PDM: Comisia drepturile omului și relații interetnice a examinat proiectul de Lege privind protecția specială a copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți. Reamintim dispozițiile Declarației cu privire la principiile sociale și juridice aplicabile protecției și bunăstării copiilor cu referire specială la practicile în materie de plasament familial și de adopție pe plan național și internațional, precum și regulile minimale standard ale Națiunilor Unite privind administrarea justiției în cazul minorilor, regulile de la Beijing, Declarația privind protecția femeilor și copiilor în caz de stare de urgență și de conflict armat, recunoscînd că există copii care trăiesc în condiții extrem de dificile și care au nevoie de atenție deosebită. Comisia drepturile omului și relații interetnice constată că copiii trebuie protejați împotriva unor situații de risc, precum transferul ilegal în străinătate, violența, abuz sau neglijare din partea părinților sau îngrijitorilor săi, abuz sexual ori de altă natură, implicarea în traficul de substanțe ilicite și traficul de copii. Protecția este necesară și în cazul copiilor aflați în situații vulnerabile, precum trebuie protejate relațiile copilului cu familia. Copiii au dreptul să-și cunoască părinții și să fie îngrijiți de părinți și nu pot fi separați de aceștia decît în condiții strict definite. Dacă totuși are loc o astfel de separare, copiii au dreptul să mențină relații personale și să fie în contact direct cu părinții, chiar și atunci cînd locuiesc în țări diferite. Tuturor copiilor trebuie să li se asigure satisfacerea nevoilor de bază nu numai pentru supraviețuire și protecție, ci și pentru a-și dezvolta personalitatea, talentele, abilitățile mentale și fizice. Obiectivul legii stabilește procedurile de identificare, evaluare, asistență, referire, monitorizare și evidență a copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți, precum și structurile responsabile de aplicare a procedurilor respective. Pornind de la cele menționate, comisia propune aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege privind protecția specială a copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți. Totodată, comisia remarcă că la Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice a parvenit un amendament de la un grup de deputați care vizează necesitatea de a responsabiliza părinții care intenționează să absenteze de la domiciliul stabil, precum și persoanele în a căror grijă sînt lăsați copii. Acest amendament este propus pentru a doua lectură. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc. Și coraportul Comisiei administrație publică și dezvoltare regională. Domnule Mușuc, Vă rog.

Domnul Eduard Mușuc – Fracţiunea PCRM: Da. Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia administrație publică și dezvoltare regională a examinat proiectul de lege prenotat, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de Guvernul Republicii Moldova. Prevederile proiectului determină situațiile și condițiile în care copiilor li se determină statutul de rămas temporar fără ocrotirea părinților sau copii rămași definitiv fără ocrotirea acestora și stabilesc procedurile de identificare, evaluare, asistență, monitorizare și evidență a acestor copii. De asemenea, sînt desemnate autoritățile și structurile care vor fi responsabile de aplicarea procedurilor respective. Astfel, se propune abilitarea cu atribuții de autoritate tutelară a primarilor și a structurilor teritoriale de asistență socială și protecție a familiei. Considerînd binevenită această inițiativă, comisia menționează unele obiecții cu referire la necesitatea consolidării capacităților autorităților publice locale în exercitarea atribuțiilor ce le revin și asigurarea instrumentelor de realizare pe acest segment, ținînd cont de faptul că primarul va exercita, în calitate de autoritate tutelară locală, un șir impunător de atribuții, asumîndu-și astfel responsabilități concrete. De asemenea, semnalăm că proiectul nu reflectă o delimitare clară a activității autorităților publice de diferite niveluri. Or, potrivit articolului 3 litera d) din Legea privind descentralizarea administrativă, orice componentă, orice competență atribuită autorităților publice locale trebuie să fie deplină și exclusivă. La acest capitol se relevă necesitatea revizuirii unor articole conținute în proiect. În consecință, comisia a format un grup de lucru cu participarea autorilor și a reprezentanților Congresului autorităților locale din Moldova și, drept urmare a discuțiilor, comisia a acceptat propunerea autorului de a institui la nivel de primărie funcția de specialist pentru protecția drepturilor copilului. Întrebare de altfel ridicată și de alți colegi aici, în plenul Parlamentului, și de domnul Godea, și de alți colegi. Comunicăm, pe această cale, că soluția expusă mai sus va servi drept temei pentru inițierea unei propuneri legislative de modificare și completare a Legii privind administrația publică locală care va fi propusă spre examinare de către comisie concomitent cu dezbaterea în a doua lectură a prezentului proiect de lege. Totodată, propunem următoarele modificări. Articolul 6 se va completa cu un alineat nou cu următorul cuprins: „Autoritatea tutelară locală exercită atribuțiile sale direct sau prin intermediul specialistului pentru protecția drepturilor copilului, angajat în cadrul primăriei.” Doi. Litera c) din articolul 6 al proiectului se exclude. În temeiul celor relatate, Comisia administrație publică și dezvoltare regională se pronunță pentru examinarea și aprobarea în primă lectură de către

Parlament a proiectului de Lege nr.61 privind protecția specială a copiilor în situațiile de risc și a copiilor separați de părinți.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule preşedinte al comisiei. Întrebări nu sînt. Înainte de procedura de vot, 3 luări de cuvînt. Doamna Valentina Stratan fiind prima invitată la tribuna centrală. Urmează doamna Palihovici și domnul Țap.

Doamna Valentina Stratan: Mult stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi deputați, De-a lungul timpului, drepturile copilului la protecție și la un mediu familial prielnic în Republica Moldova au fost consolidate și promovate prin politici și prevederi regăsite în numeroase acte legislative aprobate de Parlamentul Republicii Moldova. Codul familiei și Legea privind asistența socială, Legea privind statutul juridic al adopției și Legea privind drepturile copilului stabilesc prevederile fundamentale pentru protecția copiilor rămași fără ocrotire părintească. Un alt act important legislativ este Legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie, care reprezintă o altă componentă foarte importantă a legislației cu privire la drepturile copiilor. Din martie 2008, Parlamentul a adoptat o unitate de ombudsman, responsabil expres pentru drepturile copiilor. Stimaţi colegi, Ani de zile am tot constatat că avem un număr impunător de copii aflați în dificultate. Ani de zile diferite autorități publice centrale au operat însă cu cifre diferite la acest capitol. Cu regret și acum mai constatăm că mulți dintre acești copii sînt copii ai nimănui. Proiectul propus spre dezbatere are un obiectiv important – cel de a stabili procedurile de identificare, monitorizare și evidență a copiilor aflați în situație de risc, dar și de abilitare atît a primarilor, cît și a structurilor teritoriale de asistență socială și de protecție a familiei cu atribuții de autoritate tutelată. Totodată, această delimitează clar situațiile și condițiile în care copiilor li se stabilește statutul de copil rămas fără ocrotire părintească. Țin să remarc că acest proiect de lege a fost elaborat și are la bază un studiu național de amploare, realizat la inițiativa Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei pe parcursul anului 2012, care, pentru prima dată, a efectuat o analiză detaliată a situației copiilor aflați în dificultate și a copiilor ai căror părinți sînt plecați peste hotare. Pentru o mai bună cunoaștere a necesităților copiilor din Republica Moldova, circa 1100 asistenți sociali comunitari au evaluat 168 mii de copii în dificultate din 65 500 mii de gospodării din Republica Moldova.

Dintre acești copii, 37 la sută, eu fac o rectificare, din 65 mii 500 gospodării din Republica Moldova, dintre acești copii, 37 la sută sînt în dificultate din diverse motive, iar 62 la sută sînt copii cu un părinte sau ambii părinți plecați peste hotare. Conform datelor acestui studiu, 85 la sută dintre copiii aflați în dificultate au relatat că în căminul familial în care se află este prezentă atît violența verbală, cît și cea fizică. Aceste date sînt îngrijorătoare și relevă necesitatea direcționării și oferirii serviciilor sociale pentru categoriile de copii menționate mai sus. Principalele grupuri aflate în situație de risc sînt cele în care copii locuiesc singuri, copiii care demonstrează unele comportamente deviante: consumă alcool, droguri, sînt violenți, copiii care muncesc pentru a cîștiga bani și sînt izolați social. Asistăm la o situație mai mult decît dramatică. Numărul copiilor din populația Republicii Moldova scade treptat, în timp ce numărul și ponderea vărstnicilor în numărul populației crește semnificativ. Conform datelor statistice, un copil din patru are un părinte plecat peste hotare. Există îngrijorări că separarea de părinți pe un termen lung poate duce la creșterea numărului copiilor cu deficiențe de sănătate mintală, care manifestă un comportament riscant pentru întreaga societate. Nivelul ridicat al migrației, care a luat amploare în ultimii 10 ani în Republica Moldova, a dat naștere unui fenomen al orfanilor sociali, adică al copiilor cu părinți în viață. Fenomenul abandonului a atins cote îngrijorătoare în țara noastră. Cel mai grav este că mulți dintre acești copii sînt abandonți încă la naștere. Datele statistice ne vorbesc că, anual, în Republica Moldova sînt abandonați în instituțiile medicale și rezidențiale circa 400 de copii cu vîrsta cuprinsă între zero – 6 ani și doar la 22 la sută dintre aceștia li se oferă o soluție permanentă de integrare în familia biologică, tutelă sau adopție. 75 la sută rămîn în instituțiile de tip rezidențial, de cele mai multe ori pînă la vîrsta de 16 ani. Drama acestui fenomen a fost reflectată reușit de regizorul Valeriu Jereghi în filmul său documentar „Arrivederci”. Un alt fenomen grav, care ia amploare în Republica Moldova, este violența împotriva copiilor, iar stoparea acestui fenomen distructiv trebuie să devină o prioritate pentru toate structurile statului și ale organizațiilor internaționale în domeniul protecției copilului, drepturile copilului. Abuzul fizic sau bătaia în familie mai sînt considerate a fi, citez: „rupte din rai, iar explicația este pe cît de simplu, pe atît de periculoasă: copilul este bătut de către părinți pentru neascultare.” Stimaţi colegi, Este îmbucurător faptul că mass-media din țară, prin acțiunile și reportajele sale, ia atitudine și demarează campanii sociale de sensibilizare a opiniei publice la acest capitol și, în acest context, vreau să mulțumesc tuturor reprezentanților mass- media că pe lîngă subiecte precum vînătoarea din „Pădurea Domnească”, problema Băncii de Economii, căderea Guvernului, mass-media nu uită și de adevăratele probleme sociale ale țării.

Coșmarul copilului din Opaci, bătut de tatăl său, copii așezați pe plita fierbinte de tatăl lor și bătuți zile la rînd zguduie opinia publică și arată prezența unei maladii grave a societății moldovenești.

Domnul Marian Lupu: Încă un minut, stimată colegă. Atenție la timp, vă rog.

Doamna Valentina Stratan: Eu închei. Forul legislativ și întreaga societate urmează să găsească răspuns la cîteva întrebări: ce trebuie să facă societatea pentru a proteja copiii aflați în dificultate și ce poate face fiecare dinte noi pentru acești copii? Iar sarcina noastră principală este de a interveni la timp în eradicarea acestor fenomene negative și în eliminarea situațiilor de risc, care afectează vădit copiii. Fracțiunea Partidului Democrat susține aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Doamna Palihovici.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, M-am înscris cu luare de cuvînt, deoarece am mai multe amendamente și, desigur, ar fi depășit dreptul meu, oferit de Regulament, de a veni doar cu două întrebări și două propuneri, Spre deosebire de alți colegi de aici, din sală, care au menționat astăzi despre Ziua păpușilor și nu știu a cui, vreau să vă atrag atenția, stimați colegi, că toată lumea astăzi știe despre Ziua internațională a copiilor străzii și vreau să folosesc această ocazie sau dezbaterea pe marginea acestui proiect, pentru a atrage atenția asupra situației copiilor care sînt victime ale nepăsării sociale, victime ale nepăsării societății sau victime ale exploatării. La fel, este foarte important astăzi să vorbim despre responsabilități și să ne angajăm cu toții, familii, comunități, autorități în combaterea oricăror forme de abuz și discriminare, și violență asupra copilului. Consider că este în plus, stimați colegi, astăzi să încep prin a vă convinge despre responsabilitatea noastră față de protecția copilului. Sînt convinsă că toți acei care stau aici, în sală, și aveți copii, ați fost copii, sînteți pătrunși de importanța votării unei legi corecte care să apere cu adevărat interesul copilului, să faciliteze respectarea drepturilor copiilor în Republica Moldova. Eu cred că cifrele care au fost prezentate astăzi de la această tribună de mai mulți vorbitori sînt suficiente. Dacă nu, cred că pot să amintesc despre cazul copilului și suferințele copilului de la Ialoveni, despre suferințele fetiței de la Leova, care nu mai este în viață, care a decedat în urma abuzurilor în familie. Din punctul meu de vedere, proiectul de lege este în linie cu prioritatea anunțată de Guvern și Prim-ministru încă în 2010 despre sporirea și consolidarea

47 politicilor statului de protecție a copilului în situații de risc și a celor separați de proiect… de părinți. Acest proiect vine cu soluții de sistem la prevederile depășite ale Codului familiei, relative identificări și asupra protecției copiilor rămași fără ocrotire părintească, a atribuțiilor neclare și ineficienței activității autorității tutelare în cadrul autorităților administrative teritoriale de nivelurile unu și doi. Vreau să menționez aici că, analizînd prevederile proiectului de lege privind protecția specială a copiilor în situații de risc și a copiilor separați de părinți, urmează să fie puse în evidență unele deficiențe sau momente care necesită a fi luate în considerație înainte de a vota acest proiect în lectura a doua. Din punctul meu de vedere, noțiunea ”situații de risc al copilului” nu este definită clar sau exhaustiv. Pornind de la faptul că situația respectivă este generată direct prin acțiunile sau inacțiunile persoanei care are obligația legală de întreținere față de copil, noțiunea urmează a fi definitivată într-o nouă redacție, potrivit căreia ”copilul se califică în situații de risc ca urmare a încălcării drepturilor lui prin acțiunile sau inacțiunile părinților sau ale altor reprezentanți legali”. Din punctul meu de vedere, în noțiunea pezentată de acest proiect de lege ”de violență împotriva copilului” se specifică categoriile de persoane care pot cauza rele tratamente față de copii. Prin urmare, provocarea de alte persoane a relelor tratamente, care nu intră în această listă, pot fi scăpat de pedeapsă. De aceea am și propunerea ca în noțiunea de ”violență împotriva copilului” să fie exclusă sintagma ”aflat în poziție de răspundere, putere ori în relație de încredere cu copilul”, deoarece argumentele prezentate în comisie de către minister nu au fost suficiente, făcîndu-se trimitere la o definiție generală internațională. Poate traducerea a fost defectuoasă, de aceea atrag atenția ministerului ca această noțiune să fie revăzută. La fel, la capitolul ”Noțiuni”, în acest proiect de lege, vreau să atrag atenția autorilor asupra necesității modificării textului, unde este definitivată ”neglijarea alimentară” și propun excluderea cuvintelor ”alimente nepotrivite”, fiindcă este un moment pe care îl poți interpreta în tot felul și dă loc de a fi eschivare de pedeapsă sau de a pedepsi pe cineva nemotivat. La fel, tot de aici să fie excluse și cuvintele ”administrate necorespunzător vîrstei copilului”, păstrîndu-se doar ”malnutriția copilului”, un lucru care este stabilit clar de către medici și poate fi diagnosticat clar de către medici. La fel, la capitolul ”Noțiuni”, propun, la litera b) – ”neglijarea vestimentară”, să excludem cuvintele ”sau de mărime necorespunzătoare”. Copii au dreptul de a decide felul cum se îmbracă ei și dacă copilul preferă să îmbrace o cămașă, un tricou sau o jacă mai largă pe el sau mai îngustă pe el, noi nu putem pedepsi prin lege părintele pentru că-i dă voie copilului să-și aleagă felul cum este haina pe el, mai mare sau mai mică. La litera d) – ”neglijarea medicală” propun să fie, la fel, redactat și vă explic de ce. La capitolul ”Măsuri profilactice” ar intra și vaccinarea copiilor. Aici vreau să întreb: părintele care… are dreptul legal să refuze , fiindcă are teoria lui de a-și crește copilul și convingerea lui de a crește copilul. În momentul în care un părinte

48 refuză ca copilul lui să meargă în sistemul de vaccinare, noi îl pedepsim? Sau cade sub incidența acestei legi? Fiindcă a refuzat să meargă prin măsurile profilactice. La fel, consider că trebuie de clarificat și prevederile de la litera f) din același articol, unde vorbim despre neglijarea emoțională. În felul cum este scris astăzi, ”lipsa atenției sau a semnelor de afecțiune și apreciere”, eu consider că pot fi interpretate și nu pot fi luate drept bază pentru instituțiile sau instanțele de judecată…

Domnul Marian Lupu: Încă un minut.

Doamna Liliana Palihovici: …pentru a lua o decizie corectă. Stimați colegi, Am încă mai multe propuneri, dar, deoarece sînt limitată în timp, voi trece la articolul 12, la litera e), unde am atras atenția și vreau și în plenul Parlamentului să menționez acest lucru, pentru ca autorii să nu-l scape din vedere. Atunci, cînd vorbim la alineatul 3 ”evaluarea situației copilului…”, spunem că vom întreprinde acțiuni în timp de 3 luni, atunci cînd informația ne-o prezintă instituțiile de învățămînt, și vom acționa în 10 zile, cînd informația o prezintă asistentul social. Din punctul meu, este o abordare greșită și cele 3 luni trebuie excluse, termenul să fie de 10 zile pentru toate. Iar la articolul 13, rog autorii să vină cu concretizare. Ce înseamnă ”aflarea la tratament îndelungat”? Atunci cînd un copil este lăsat pe o săptămînă – două? Cînd părinții…

Domnul Marian Lupu: Stimată colegă, Ultimul minut de extensiune.

Doamna Liliana Palihovici: Mulțumesc. Cînd părinții sînt la tratament sau atunci cînd părinții sînt la tratament de 2 – 3 luni? Iarăși, pentru a nu lăsa loc de interpretare în instanța de judecată, stimați colegi, consider că aici trebuie să venim cu clarificări. Eu vă mulțumesc pentru atenție și sper că membrii Parlamentului Republicii Moldova vor vota cu cea mai mare seriozitate și atenție acest proiect. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și domnul Țap. Vă rog.

Domnul Iurie Țap: Stimați colegi, În primul rînd, vreau să menționez faptul sau, mai bine zis, interesul cu care este dezbătut acest proiect de lege, dar și abordarea autorilor, ministerului respectiv, care a venit cu acest proiect de lege foarte important, mecanismul, cum a fost el lucrat, consultat, pentru a veni cu soluții concrete pe o problemă foarte importantă pentru societatea noastră. Pornind de la întrebarea pe care am adresat-o, vreau să atenționez, este foarte important pentru a găsi soluții optime să stabilim corect ce competență va fi aceasta și a cui va fi ea? După felul cum este expus, ar fi o competență partajată între autoritățile publice centrale, cele de nivelul doi și de nivelul unu. Ar putea fi. Alta este vorba, că trebuie, totodată, să stabilim mecanismele foarte clare în acest sens pentru fiecare nivel și e bine că și în raportul doamnei ministru, și în corapoartele președinților de comisie, s-a vorbit despre posibilele schimbări. Și aici vreau doar să specific că nicidecum nu poate, acest mecanism, care este prevăzut în proiectul de lege, să fie unul viabil. De ce? Asistentul social este angajat al structurii de nivelul doi, Direcția asistență socială. Autoritatea tutelară locală este de alt nivel, de nivelul unu. Din punct de vedere juridic, nu poate primarul să dispună asistentului social, care este angajat în altă structură, în alt nivel. De aici vine acel fapt că nu va putea fi creat mecanism viabil și, cel mai important, responsabilitatea iarăși va fi diluată. Și, în final, copii aflați în dificultate, în condiții de risc, vor rămîne… sau această problemă va rămîne. Iată de ce vin încă o dată să zic, pornind și de la Carta europeană, și de la Legea nr.435, 436, să definim foarte clar această competență, stabilind și mecanismele respective, pentru că atribuțiile prevăzute pentru primar sînt foarte importante, sînt bine descrise, dar el, această autoritate tutelară locală, trebuie să aibă și un mecanism real care i-ar permite să soluționeze problema acestor categorii de copii, dacă noi ne urmărim cu adevărat soluționarea acestei probleme foarte importante. Cred că, pe lîngă acele multiple propuneri făcute, o să ne includem cu toții. Proiectul poate fi îmbunătățit și eu aș vedea la articolul 4 ”Noțiuni principale” să definim poate chiar și problema fie asistentului comunitar sau specialistului pentru problemele copiilor aflați în situații de risc. Care deci sînt competențele lui, poate chiar și rigorile, cerințele față de acest specialist? Că vorbeam cu colegii, acesta ar trebui să fie, cel puțin, un pedagog, un medic foarte bine, cu o pregătire psihologică, care ar putea acoperi bine și în termene restrînse acest volum foarte mare de lucru. Și poate e logic să stabilim, fiindcă este vorba despre cooperare intersectorială, despre acel grup de lucru multidisciplinar, poate ar fi bine să stabilim și la nivelul autorităților locale de nivelul unu acea comisie pentru protecția copilului aflat în situație de risc, unde să fie incluși foarte clar, fie este vorba de colaboratorii poliției sau ai Biroului minori și moravuri, asistent medical sau medicii de familie. Adică, să fie creat acel mecanism, pe lîngă autoritatea tutelară locală, care i-ar permite să soluționeze bine problemele puse în responsabilități. Și atunci sînt sigur că acest mecanism, foarte important pentru categoria de copii care se află în situație de risc, ar putea să fie unul viabil.

Și partea a doua, nu mai puțin importantă. Dacă noi nu vom crea acest mecanism și îl vom lăsa în formula dată, sînt sigur că primarii nu vor putea să facă față lucrurilor și, posibil, pentru viitor, să fie trași la răspundere nereal sau nefundamentat. Așa, cum o avem noi. Pentru că acel articol, 329, neglijență în serviciu, poate și aici fi atribuit, fiindcă dacă o să vă uitați, articolele 20, 21 vorbesc foarte clar despre răspunderea pentru neîndeplinirea… nerespectarea legislației respective sau pentru nerespectarea termenului. De aceea, proiectul de lege este unul bun, ideea este frumoasă și trebuie să-l ajustăm în așa mod, ca el să fie și unul funcțional, pentru ca, într-adevăr, să putem soluționa problema acestor categorii de copii. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Stimați colegi, Mulțumesc și eu antevorbitorilor. La această etapă, după luările de cuvînt, supun votului dumneavoastră, stimați colegi, în condițiile raportului comisiei de profil și ale coraporturilor… Microfonul nr.2.

Doamna Galina Balmoș – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Vreau să spun atitudinea fracțiunii față de acest proiect și față de cum vom proceda în continuare. Noi am participat la dezbaterea proiectului în cadrul comisiei pentru că au fost, la insistența noastră, organizate audieri la acest capitol în cadrul comisiei. Propunerile noastre au fost discutate și am primit multe răspunsuri de la participanții la elaborarea acestui proiect de lege, inclusiv societatea civilă. Noi am înaintat mai multe amendamente, multe din ele au fost vociferate și de colegii din alte fracțiuni. Credem că, la această etapă, pentru prima lectură, Fracțiunea comuniștilor va susține acest proiect, dar încă o dată indicăm asupra multor carențe și momente declarative din această lege, care urmează a fi înlăturate în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Stimați colegi, În aceste condiții, precum menționam, și în condițiile raportului, comisia de profil și coraporturile, și punctele de vedere, exprimate în luările de cuvînt, supun votului dumneavoastră aprobarea în prima lectură a proiectului nr.61. Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim. Proiectul de Lege nr.61 este aprobat în primă lectură. Proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative. Proiectul sub nr.1. Guvernul. Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Valentina Buliga: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Se propune atenției dumneavoastră proiectul de Lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative. Un proiect care a fost elaborat de către minister, prezentat Guvernului, pentru realizarea Hotărîrii Guvernului nr.56 din 31 ianuarie 2012 cu privire la modificarea planului de acțiuni privind susținerea populației de etnie romă. Vreau să vă aduc… este vorba despre oficializarea funcției de mediator comunitar, care va contribui la incluziunea socială a populației de etnie romă. Necesitatea instituirii mediatorilor comunitari derivă, în primul rînd, din observațiile finale ale Comitetului Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile economice, sociale și culturale, expuse pentru Republica Moldova, în care s-a menționat: ”Comitetul este îngrijorat de faptul că persoanele de etnie romă se confruntă în continuare cu marginalizarea și excluziunea socială, în special, în domeniul de educație, asigurare cu locuințe, sănătate și angajare în cîmpul muncii”. În Rezoluția Comitetului de Miniștri din 5 mai 2010, în cadrul celei de-a 108-a reuniune a miniștrilor-reprezentanți privind implementarea prevederilor Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale de către Republica Moldova, printre problemele care necesitau să fie soluționate, se menționa și necesitatea întreprinderii unor măsuri pentru extinderea reprezentanței romilor la toate nivelurile. Totodată, în Planul de acțiuni ”Republica Moldova – Uniunea Europeană” în domeniul liberalizării regimului de vize, în blocul nr.4 este menționată reforma prioritară privind asigurarea promovării măsurilor de susținere a romilor în toate sferele sociale, inclusiv implementarea Planului de acțiuni privind susținerea acestei categorii de oameni pentru anii 2011 – 2015, în care este stipulată expres instituirea unităților de mediatori comunitari. Astfel, potrivit proiectului, la funcția de mediator comunitar va fi angajată o persoană de etnie romă, în localitățile populate de romi, care cunoaște cel mai bine tradițiile acestei etnii, ca să poată comunica eficient cu acestea. Conform proiectului, se propune modificarea a 4 legi din domeniul social, în care se includ norme privind activitatea mediatorilor comunitari în fiecare domeniu. Este vorba despre modificarea Legii privind administrația publică locală, fiind o problemă de interes local, autorităților administrației publice locale de nivelul întîi, conform proiectului, se prevede completarea competențelor consiliului local în vederea angajării mediatorilor comunitari în teritoriul respectiv. La fel, se propun modificări în Legea asistenței sociale, în Legea învățămîntului și în Legea ocrotirii sănătății. Pentru informație, stimați deputați, vreau să vă aduc la cunoștință că s-a finalizat un studiu privind cartografierea localităților compact populate de romi. În prezent, ultima versiune a acestui studiu este constatată ... că societățile romilor, pentru ca, ulterior, să fie plasat ... transparent să se cunoască. Este vorba

52 de 44 de localități, dens populate de romi, în care e necesar a fi instituite 48 de funcții de mediatori comunitari. De aceea, rog, stimați deputați, să examinați și să susțineți acest proiect de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, doamnă ministru. Întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu: Doamnă ministru, Vin cu o propunere. În primul rînd, articolul I, deci, se referă la modificarea articolului 14 din Legea nr.436 privind administrația publică locală. Adică, la competențele consiliului. Nicidecum consiliul nu poate fi abilitat cu atribuția de angajare. Aceasta este o atribuție exclusivă a organului executiv, a primarului. Respectiv, în articolul 29, litera c), se specifică: „primarul numește, angajează ...” ș.a.m.d. De aceea, eu aș veni cu o propunere aici, doamnă ministru. Dacă se acceptă.

Doamna Valentina Buliga: Am înțeles. Se acceptă.

Domnul Tudor Deliu: Dacă reformulăm aici și să scriem. Lăsăm articolul 14, litera y)1 și doar: „consiliul decide instituirea funcției de mediatori comunitari în localitățile compact sau mixt populate de romi”. Toate celelalte ce-i mai jos, asta-i din fișa de post: ce trebuie să facă, cum trebuie să facă. Și aceasta se va regăsi în fișa de post.

Doamna Valentina Buliga: Se acceptă.

Domnul Tudor Deliu: Mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Microfonul nr.4, în continuare.

Domnul Iurie Țap: În același context, eu cred că, dacă ați accepta, ca să venim și în nr.435, unde sînt domeniile proprii de activitate și ceea ce ați spus aici: ”asigură accesul persoanelor de etnie romă...” ș.a.m.d., conform textului, pentru ca să stabilim domeniul de activitate. Așa ar fi corect. Fiindcă ceea ce a spus colegul meu, abordarea... aici ea nu este conformă.

De aceea, pentru lectura a doua, o să venim cu acest... dar am vrea ca să... de comun acord, să fie acceptat. Mulțumesc.

Doamna Valentina Buliga: Da. Mulțumim.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru. Pe marginea acestui proiect au fost pregătite un raport și un coraport. Invit președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie pentru prezentarea raportului.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială a examinat proiectul de Lege nr.1, care are drept scop asigurarea angajării mediatorilor comunitari în localitățile compact sau mixt populate de romi și de a crea condiții prielnice pentru activitatea eficientă a acestora, ceea ce reprezintă o practică de succes folosită în mai multe state europene. În acest sens se propune modificarea a 4 acte legislative, iar pentru implementarea acestei practici, se vine cu completarea articolului 14 din Legea nr.436 din 2006 privind administrarea publică locală, articolelor 13, 14 din Legea asistenței sociale nr.547, articolelor 44, 45 din Legea învățămîntului, articolelor 6 și 10 din Legea ocrotirii sănătății nr.411 din ’95. Astfel, inițiativa legislativă expune funcțiile de bază ale mediatorilor comunitari și prevede că angajarea, coordonarea și monitorizarea activității mediatorilor comunitari va fi realizată de către autoritățile administrației publice locale de nivelul unu, ceea ce va putea fi realizabil prin modificările propuse la Legea privind administrarea publică locală. De asemenea, pentru asigurarea unei activități eficiente a mediatorilor comunitari, se propune completarea Legii asistenței sociale, Legii învățămîntului, Legii ocrotirii sănătății, prin care se prevede că autoritățile administrației publice locale de nivelul doi să acorde asistență mediatorilor comunitari în exercitarea de către aceștia a sarcinilor de lucru. În prezent, în circa 25 de localități, activează mediatori comunitari, care sînt susținuți financiar de către PNUD Moldova. Potrivit estimărilor, va fi necesară instituirea funcției de mediatori comunitari în circa 47 de localități din Republica Moldova, populate preponderent de romi. Pentru implementarea noilor prevederi, în bugetul de stat pentru anul 2013 a fost planificată suma de 462 mii lei, ceea ce va permite angajarea, la această etapă, încă a 15 mediatori comunitari. În contextul celor menționate, Comisia protecție socială, sănătate și familie, cu votul unanim al membrilor prezenți, susține proiectul de Lege nr.1 și propune examinarea și aprobarea acestuia, în ședința plenară, în prima lectură.

Vă mulțumesc.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări? Nu sînt. Avem coraportul Comisiei administrație publică și dezvoltare regională. Domnule Mușuc, Vă rog.

Domnul Eduard Mușuc: Onorat Parlament, Stimați colegi, Comisia administrație publică și dezvoltare regională a examinat, la ședința sa din 13 martie, proiectul de lege sus-numit, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova. Proiectul de lege menționat prevede modificarea legislației în vigoare în vederea instituirii funcției de mediator comunitar în localitățile compact sau mixt populate de romi. În acest scop se propune modificarea a 4 legi, în care se includ norme privind activitatea mediatorilor comunitari în diferite domenii, principala misiune fiind acordarea asistenței individualizate și specifice populației de etnie romă întru asigurarea accesului la servicii de educație, asistență medicală și socială, încadrare în cîmpul muncii, precum și alte servicii, în caz de necesitate. Totodată, conform proiectului, se propune ca angajarea mediatorului comunitar să se realizeze de către autoritățile administrației publice locale de nivelul întîi. Analizînd proiectul prin prisma descentralizării, Comisia administrație publică și dezvoltare regională atenționează că unele prevederi contravin principiului de bază în organizarea și funcționarea administrației publice locale, potrivit căruia autoritățile publice locale de nivelurile întîi și al doilea, în limitele legii, dispun de libertate deplină de acțiune în reglementarea și gestionarea oricărei chestiuni de interes local, care nu este exclusă din competența lor și nu este atribuită unei alte autorități. Totodată, atenționăm că, conform articolului 6, alineatul (3) din Legea privind administrația publică locală, nu există raporturi de subordonare între autoritățile publice de nivelul întîi și cele de nivelul al doilea. Prin urmare, structurile de resort ale autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea pot acorda asistență mediatorilor comunitari din localități în exercitarea atribuțiilor, dar să nu coordoneze și monitorizeze activitatea lor. Pornind de la aceste considerente, comisia opinează că punctul 2 din articolul III al proiectului nu se încadrează în prevederile legale din acest domeniu și propune excluderea acestuia din textul proiectului în dezbatere. În contextul celor expuse, luînd ca bază această poziție a comisiei, Comisia administrație publică și dezvoltare regională se pronunță pentru examinarea și aprobarea în primă lectură de către Parlament a proiectului de Lege cu nr.1 din 13 februarie 2013.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări? Nu sînt. Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În temeiul propunerilor din rapoartele comisiilor, supun votului pentru primă lectură proiectul de Lege pentru completarea unor acte legislative. Cine este pentru rog să voteze. Mulțumesc. Cu majoritatea voturilor, proiectul nr.1 a fost votat în prima lectură. Următorul proiect în ordinea de zi este proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Autor – Guvernul. Responsabil – Ministerul Sănătății. Vă rog, prezentați proiectul. Da, vă rog, domnule Buga.

Domnul Mircea Buga – director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină: Mulțumesc mult. Mult stimată doamnă Președinte al ședinței, Stimați deputați, Se propune atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Vreau să spun, din start, că acest proiect de Lege a fost elaborat de către un grup de lucru, instituit încă în anul 2011 prin poruncă de Guvern. Ulterior, în partea ce ține de străini și apatrizi, proiectul a fost elaborat în comun cu Biroul Migrație și Azil. La articolul I al acestui proiect se propune modificarea și completarea Legii nr.275 cu privire la statutul juridic al cetățenilor străini și apatrizilor în Republica Moldova în vederea concretizării poziției acestora în sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală, măsură prevăzută în Planul de acțiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană” în domeniul liberalizării regimului de vize. Modificări similare se conțin și în articolul II – Legea ocrotirii sănătății; în articolului III – Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală; în articolul IV – Legea cu privire la mărimea, modul și termenul de achitare a primelor de asigurare obligatorie. Astfel, se propune că străinii și apatrizii specificați în această lege privind integrarea străinilor în Republica Moldova, încadrați în muncă în țara noastră în baza unui contract individual de muncă, cetățenii străini și apatrizii cu drept de ședere permanentă, precum și refugiații și beneficiarii de protecție umanitară să beneficieze de aceleași drepturi și obligații în domeniul asigurării obligatorii ca și cetățenii Republicii Moldova. Totodată, se propune ca străinii și apatrizii cărora li s-a acordat dreptul de ședere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activități umanitare sau religioase, să fie încadrați în sistemul asigurărilor, achitînd prima de asigurare similar cetățenilor Republicii Moldova, care achită prima de asigurare stabilită în sumă fixă.

La articolul al treilea, se propune modificarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, la mai multe poziții, inclusiv ajustarea noțiunii de ”invalid” cu noțiunea de ”persoană cu dizabilități”, în conformitate cu obiecțiile propuse la proiect. Suplimentar, se propune includerea în categoriile asigurate din contul statului specificarea înregistrării oficiale în calitate de șomer, indiferent de beneficierea de ajutorul de șomaj, de fapt, revenirea la formula anterioară stipulată în lege. Mai mult ca atît, pentru uniformizarea legislației în vigoare și pentru o echitate mai mare, se propune ca persoanele care îngrijesc de persoane cu dizabilități de grad sever să fie asigurate, indiferent dacă acest grad este obținut din copilărie, în cazul în care persoanele sînt țintuite la pat. De asemenea, în scopul racordării prevederilor Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, se propune completarea categoriilor de persoane asigurate din contul statului cu străinii beneficiari ai unor forme de protecție, incluși într-un program de integrare, în conformitate cu obligațiunile internaționale ale Republicii Moldova, în special, se referă la acei cu statutul de refugiat, protecție umanitară, protecție temporară și azil politic. Alte articole din Legea nr.1585 au menirea de a elimina unele inexactități ce țin de evidența și controlul plătitorilor de prime și activitatea beneficiarilor Fondului de asigurări obligatorii de asistență medicală. Prin excluderea alineatului (8) de la articolul 17 se propune eliminarea prevederilor care stabilesc posibilitatea suspendării acțiunii poliței de asigurare pentru persoanele angajate din cauza neachitării în termen a primelor de asigurare de către angajator. Or, nu trebuie să fie limitat accesul la asistența medicală angajatului atunci cînd este vina angajatorului. Propunerea parvine din partea sindicatelor. La articolul IV se propun un șir de modificări în Legea cu privire la mărimea, modul și termenul de achitare, în special e vorba de încălcarea termenelor de achitare a primelor de asigurare, stabilirea unor termene unice de prescripție pentru înaintarea pretențiilor față de persoanele fizice și juridice și alte concretizări ce țin de actul legislativ respectiv. Și, nu în ultimul rînd, la articolul V se propun modificări și completări ce țin de Codul contravențional, în special de... ce țin de elaborarea Ghișeului unic, potrivit căruia, înregistrarea persoanelor juridice are loc doar pentru o singură formalitate, deci, nu sînt necesare înregistrări suplimentare la agențiile teritoriale ale companiei, plus partajarea exactă a funcțiilor și competențelor pentru Serviciul Fiscal de Stat și Compania Națională de Asigurări în Medicină, stabilite deja în Legea cu privire la mărimea, modul, termenul și achitarea. Onorată asistență, Stimați deputați, Adoptarea proiectului vizat va permite majorarea receptivității sistemului de asigurare obligatorie a asistenței medicale la necesitățile populației. Totodată, va permite implementarea prevederilor Legii nr.274 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, angajament asumat de Republica Moldova față de Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize.

Mulțumesc mult și rugăm să susțineți acest proiect în primă lectură.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări, stimați colegi? Microfonul nr.3.

Doamna Valentina Stratan: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule director, Nu am o întrebare, așa, ce ține foarte strict de aceste prevederi, că sînt niște ajustări la ceea ce am adoptat anterior, sînt niște prevederi foarte binevenite, doar vreau să vă rog să faceți o precizare pentru acei mulți cetățeni, care se adresează foarte des, fie în scris, fie telefonic, să le explicăm. În cazul în care cetățenii cumpără polița de asigurare în sumă fixă, ulterior sînt angajați în cîmpul muncii și ne invocă că, deși au polița la mînă, angajații, angajatorii rețin din salarii aceste prime de asigurări în formă procentuală (3,5). Pentru acești cetățeni, vreau să le explicați foarte mult, adică să le veniți în ajutor de a fi informați. Cum este corect?

Domnul Mircea Buga: Mulțumesc mult pentru întrebare. Într-adevăr, parvin și la noi o serie de semnale în acest sens, deși nu ține de obiectul legii...

Doamna Valentina Stratan: Ține.

Domnul Mircea Buga: ... respective, dar, fiindcă am fost întrebat, pot să vă răspund. Persoana, dacă achită prima de asigurare în mărime de sumă fixă pînă la angajare, pe parcursul unui an, este scutită ulterior de către angajator de plata primelor de asigurare în mărime procentuală pentru anul respectiv...

Doamna Valentina Stratan: Respectiv.

Domnul Mircea Buga: ...evident. Și, invers, mai există și o altă situație, cînd persoana este angajatul, ulterior se eliberează și este obligat să achite prima de asigurare în sumă fixă, va achita doar proporțional lunilor rămase pînă la sfîrșitul anului și chiar vă mulțumesc că m-ați întrebat și este posibilitatea să informăm și...

Doamna Valentina Stratan: În numele cetățenilor, vă mulțumesc pentru această precizare. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti: Mult stimate raportor, Am cîteva întrebări la dumneavoastră, dar și propuneri, așa, conceptuale. În proiectul de lege, pe care îl prezentați, una din propunerile pe care o faceți ține de activarea poliței de asigurare după expirarea a 14 zile calendaristice din momentul achitării primei de asigurare pentru anul respectiv de gestiune și a penalității, aferente acesteia, ceea ce înseamnă că persoana fizică, care dorește să-și procure polița de asigurare, vine la Compania de asigurări după data de 31 martie, achită costul poliței deplin, achită toate penalitățile și trebuie să aștepte două săptămîni. Deci el nu poate, această persoană, să folosească această poliță, trebuie să aștepte 2 săptămîni pentru ca să utilizeze această poliță, s-o activeze. Eu înțeleg că, într-un sistem clasic de asigurări, acest lucru este unul normal, că trebuie să te asiguri nu atunci cînd survine riscul, dar mai devreme. Însă noi vorbim, totuși, de un sistem public de asigurări. Cu atît mai mult, că avem situația celorlalte categorii de cetățeni, care sînt finanțați din contul statului și acolo avem finanțarea din partea statului, care vine cu cîteva luni mai tîrziu decît este activă... aceste active se prestează cetățenilor, dar și în cazul salariaților. Nu vi se pare că acest lucru, în primul rînd, nu este echitabil în raport cu alte categorii de asigurați și, în al doilea rînd, dacă nu va agrava situația de sănătate a cetățenilor, pentru că, știm bine, într-adevăr, în condițiile de dificultate din Republica Moldova, în care se află unii cetățeni, aceștia vin în momentul în care au nevoie de aceste servicii medicale, au nevoie stringentă de aceste servicii și procură polița de asigurare. În altă situație, poate că nu au aceste resurse financiare. Așteptînd 2 săptămîni, nu va contribui acest lucru la agravarea sănătății acestora, dar și la sporirea costului cazului tratat? Pentru că, într-un moment mai incipient, boala poate fi tratată cu costuri mai mici. Deci care este părerea dumneavoastră și propunerea noastră ar fi, totuși, să revedem acest aspect.

Domnul Mircea Buga: Mulțumesc mult, doamnă deputat. Eu cad de acord cu dumneavoastră că riscul asigurat trebuie să survină ulterior achitării primei de asigurare, aceasta este un concept clasic al oricărui sistem de asigurări. Evident că în legislația noastră avem diferite categorii: categorii asigurate de către stat, care sînt asigurate prin efectul legii, nefiind legate de achitarea unor prime de asigurare nemijlocit. Pe de altă parte, ați menționat și dumneavoastră, termenul de 31 martie, termenul necesar pentru achitarea primei de asigurare în sumă fixă. Și aceasta este vorba de persoanele care nu au achitat în termen, despre acei care au depășit acest termen și noi avem ...

Doamna Oxana Domenti: Dar vor achita penalitățile de rigoare.

Domnul Mircea Buga: Eu am înțeles întrebarea. Deci sînt o sumedenie de persoane care vin în instituțiile spitalicești, tratamentul lor este foarte costisitor, costă de zeci de ori mai mult decît costul primei de asigurare pentru un singur an și pune un pressing inechitabil asupra fondurilor de asigurări, nefiind asigurați toți acei care ar trebui pînă în termenul de 31 martie. Eu pot să cad de acord cu dumneavoastră că termenul poate fi modificat, nu este scopul obligatoriu 14 zile. Poate să fie și un alt termen, important ...

Doamna Oxana Domenti: O zi, două, trei, înțelegem.

Domnul Mircea Buga: Important... Exact. Cred că în lectura a doua, în comisie, poate ...

Doamna Oxana Domenti: Dar 14 zile o să complicăm foarte mult ...

Domnul Mircea Buga: ... fi discutat acest termen.

Doamna Oxana Domenti: Da, mulțumesc. Un alt aspect asupra căruia vreau să atrag atenția. La punctul 7, articolul 14, veniți cu completări în Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și adăugați un nou alineat cu următorul cuprins: „Nu se admite dezafectarea sumelor de către prestatorii de servicii medicale provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pentru alte scopuri decît cele pentru care sînt stabilite conform legislației și contractului de acordare a asistenței medicale ... Pentru sumele dezafectate, depistate în urma controalelor efectuate, se va percepe suma dezafectată și se va aplica penalitate în mărime de 0,1% din suma depistată pentru fiecare zi de utilizare a mijloacelor fondurilor în alte scopuri decît cele stabilite de legislație, care se vor transfera la conturile Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.” Înțeleg că avem practica răspîndită în sistemul de asigurare, în care conducătorii instituțiilor medicale utilizează banii asigurărilor în alte scopuri decît cele prevăzute în contracte. Dumneavoastră vreți să penalizați acest conducător că dezafectează aceste surse prin aplicarea unei penalități 0,1% din suma depistată. Dar această penalitate se va achita tot din surse publice, adică din bugetul instituției medicale, cu care ați negociat, de aceea eu nu văd că aceasta ar fi o practică care ar dezinteresa directorul instituției publice ca să dezafecteze aceste mijloace în cazul în care are nevoie de acest lucru, chiar, poate, în unele situații, în cazuri personale. De aceea, aș propune și vreau să văd și opinia dumneavoastră în acest sens, dacă această penalitate va fi… vreau să propun ca această penalitate să fie achitată

60 nu din sursele spitalului, dar din sursele proprii ale directorului de spital. Fie din salariu, fie din veniturile lui. Atunci îl vom dezinteresa să achite, să dezafecteze aceste mijloace. Înțeleg că există această practică și la alte bugete, la bugetul public, la bugetul de stat, dar acolo avem decizie comună. Consiliul de administrație decise se poate sau nu de dezafectat aceste surse.

Domnul Marian Lupu: Da. Vă rog.

Domnul Mircea Buga: Mulțumesc mult. Eu … dumneavoastră ați răspuns parțial deja la întrebarea respectivă. Într- adevăr, s-a bazat pe o practică deja existentă, referitor la alte bugete din componența bugetului public național. Mă refer la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, care au exact aceleași reglementări. Mai mult ca atît, în legislația în vigoare astăzi există deja prevederi care se referă la interzicerea utilizării fondurilor de asigurări de către prestatorii de servicii medicale în alte scopuri decît cele prevăzute de legislația în vigoare. Nu era sancțiune pentru acest aspect. Deci, pînă la urmă, orice normă imperativă într-un act legislativ trebuie să prevadă și sancțiuni în cazul neexecutării ei. Dumneavoastră vă referiți la aspectul sancționării managerului...

Doamna Oxana Domenti: Exact.

Domnul Mircea Buga: …de instituții medico-sanitare.

Doamna Oxana Domenti: Acel care a decis dezafectarea.

Domnul Mircea Buga: Și aveți dreptate. Există un articol special în acest sens – 2661 , pe care noi tot îl propunem pentru ajustare, că iarăși nu este funcțional, pentru a deveni funcțional și a putea, într-adevăr, interveni la aspectul managementului instituțiilor medico-sanitare. Și mai este un aspect legat de fondatori, care poartă răspundere pentru instituțiile medicale din gestiune și în cazul returnării acestor sume sau amenzii, penalității respective de 0,1 la sută, care, vreau să menționez, nu este o amendă sau penalitate destul de mare, deoarece alte instituții utilizează penalități sau returnarea fondurilor în mărime dublă față de ceea ce a fost dezafectat.

În cazul de față e vorba de o sumă pentru a fi ca un exemplu și posibilitatea pentru fondatori de a sancționa managerul instituției medicale, care este numit de către ei, inclusiv prin acțiuni de regres în instanța de judecată. Deci mecanismul legal există. Noi rugăm să…

Doamna Oxana Domenti: El nu funcționează.

Domnul Mircea Buga: Rugăm să-l aprobați în forma respectivă, pentru a deveni funcțional. Mulțumesc.

Doamna Oxana Domenti: Deci noi totuși propunem să reformulați acest lucru.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat.

Doamna Oxana Domenti: Un alt aspect pe care…

Domnul Marian Lupu: Stimată colegă, Păi, două întrebări. În lectura întîi sîntem. În rest, vă rog, în comisii veniți cu propunerile, pentru a fi discutate.

Doamna Oxana Domenti: Deci le voi adresa președintelui comisiei. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: De acord. Microfonul nr.3.

Doamna Alla Mironic: Mulțumesc. Stimate domnule raportor, Eu mă adresez către dumneavoastră din partea oamenilor în vîrstă, din partea acelor care nu au posibilitatea să primească întotdeauna așa asistență medicală cum pentru dînșii trebuie. Мой вопрос состоит в том, насколько я слышала передачу по телевидению, где вы информировали о том, что в нашей республике самая главная победа – это то, что каждый человек обеспечен сегодня вот этим очень важным медицинским обслуживанием, имея этот документ на руках.

Насколько вы сегодня можете проинформировать нас, что каждый обращающийся сегодня к вам может получить гарантированное медицинское обслуживание? Где оно все-таки зафиксировано? Отмечено ли это в каждом медицинском учреждении, и какой механизм контроля за этим? Потому что люди, поступающие сегодня на лечение, затем информируют нас о том, что, для того чтобы получить гарантированное лечение нужно обязательно иметь определенную суму денег, поступая в то или иное лечебное заведение. Что вы можете ответить на это?

Domnul Mircea Buga: Mulțumesc mult. Doamnă deputat…

Doamna Alla Mironic: Poftim.

Domnul Mircea Buga: Eu, în primul rînd, vreau să menționez că, deși nu ține de subiectul legii de astăzi, noi o să avem posibilitatea să discutăm aspectele ce țin de implementarea legislației cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medical în curînd, în Parlament, cînd voi prezenta raportul de activitate a instituției pe care am onoarea să o reprezint, pentru anul 2012, și vom avea posibilitate mai largă să discutăm mai multe aspecte ce țin de prestarea serviciilor medicale. În acest cazul, eu nu cred că aș putea prea mult să vă spun decît faptul că aveți dreptate. Mecanismul implementat în anul 2004 în Republica Moldova, asigurarea obligatorie de asistență medicală, acest mecanism financiar, de fapt, de colectare a fondurilor pentru necesitățile sistemului de sănătate, într-adevăr, a fost și este un mecanism revoluționar, de schimbare a paradigmei de finanțare a sistemului de sănătate și a adus multe beneficii persoanelor și sistemului în ansamblu. Cad de acord cu dumneavoastră că există multe probleme și lacune pe care avem posibilitatea să le discutăm și în comisie, și cînd doriți sînt la dispoziția dumneavoastră totdeauna. Mulțumesc.

Doamna Alla Mironic: У меня второй вопрос. Скажите, пожалуйста, почему по опыту других государств мы не можем в страховой полис включить тот минимум, который должен быть, должен получить человек и чтобы этот минимум был гарантирован, когда человек обращается в то или иное лечебное заведение, выполняется вот эта программа.

Domnul Mircea Buga: Iarăși menționez că nu ține de proiect, doamnă deputat, dar, cu toată stima, vă răspund în sensul că există un minim garantat, aprobat de către Guvern, există Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, care cuprinde lista maladiilor și stărilor care pacientul poate beneficia de asistență medicală gratuit.

Doamna Alla Mironic: Может быть, это стоит изучить?

Domnul Mircea Buga: În baza poliței de asigurare. Sînt de acord cu dumneavoastră că, poate, necesită o informare suplimentară și a cetățenilor, inclusiv a persoanelor în vîrstă despre beneficiile acestui pachet, pentru a nu avea întrebări de genul acesta. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Ghilețchi – Fracţiunea PLDM: Eu am o întrebare legată de punctul 6 al acestui proiect de lege, în care dumneavoastră propuneți ca persoanele fizice care achită primele de asigurare obligatorie de asistență medicală să beneficieze de această asistență după expirarea a 14 zile calendaristice. În nota informativă ați făcut referință la practica estoniană. Întrebarea mea este următoarea. Noi sîntem totuși într-o situație diferită decît, probabil, cetățenii estonieni și introducerea acestei norme, așa, pe neașteptate, nu considerați că va trezi o reacție din partea populației? Noi, astăzi, spre exemplu, am modificat Legea cu privire la comerțul interior. Anul trecut am votat-o și anul acesta am modificat-o, și astăzi am modificat-o și am spus că prevederile legate de transferurile bănești se vor aplica, dacă nu greșesc, din 1 ianuarie 2016. Nu considerați că era și aici binevenit să indicăm poate 2015? Noi votăm astăzi, peste cîteva zile legea este votată în lectura a doua, apoi promulgată, publicată și cetățeanul care își procură poliță de asigurare se trezește că el nu mai poate beneficia de ea. E nevoie de o campanie de informare, ca oamenii să știe, să fie pregătiți și să le spunem: „Peste un an sau doi va fi următoarea prevedere.” Și aceasta îi va disciplina pe oameni. Aceasta, după mine, ar fi mult mai indicat decît să facem, să introducem această măsură acum, care se va întoarce împotriva noastră și oamenii vor fi nemulțumiți.

Domnul Mircea Buga: Mulțumesc mult, domnule deputat. Mulțumesc pentru întrebare.

Întrebarea se suprapune, într-un fel, cu cea adresată anterior, exact legată de termenul de acest, de 14 zile calendaristice. Vreau să precizez, din start, că este vorba de rău-platnici, în primul rînd, nu de acei care achită prima de asigurare în sumă fixă în termenul stabilit de lege. Deci toți au obligația să achite pînă la 31 martie, iar agricultorii, datorită modificărilor efectuate de Parlament, pînă la 31 octombrie al fiecărui an. Deci nu este vorba despre acei care achită prima de asigurare în mod curent și au … conștiincios își îndeplinesc obligațiile legale.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Bine, rău-platnicii…

Domnul Mircea Buga: E vorba doar de acei care nu achită în termenul stabilit de lege și merg la instituțiile spitalicești și doar atunci achită prima de asigurare cînd au o necesitate imperioasă pentru a primi un serviciu care este de multe ori mai scump. Și, vorbind de la început că legea vine întru ajustarea cadrului legal, conform standardelor europene, într-adevăr, ne-am bazat pe un exemplu al unei țări din Uniunea Europeană, venite din același spațiu estic. În Uniunea Europeană există diferite termene și este de 7 zile, de 10 zile, 20 de zile, o lună pînă la intrarea în vigoare a acestei polițe de asigurare. Noi am mers pe o formulă de 14 zile. Dacă în cadrul comisei de specialitate se consideră că trebuie de modificat și de micșorat acest termen la o formulă optimă pentru condițiile, cum spuneți dumneavoastră, ale Republicii Moldova, noi cred că am putea găsi o soluție.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Eu nu mă…

Domnul Mircea Buga: Dar să nu denaturăm principiul.

Domnul Valeriu Ghilețchi: … refer la principul propriu-zis, dar la aplicarea principiului.

Domnul Mircea Buga: Inclusiv la…

Domnul Valeriu Ghilețchi: Și este vorba de ziua de cînd aplicăm.

Domnul Mircea Buga: Inclusiv la aplicare, da.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Pentru că și rău-platnicii ar trebuie să-i …

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi…

Domnul Valeriu Ghilețchi: Probabil, să-i separăm în două categorii.

Domnul Mircea Buga: Am înțeles.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Sînt rău-platnici…

Domnul Mircea Buga: Inclusiv la aplicarea…

Domnul Valeriu Ghilețchi: Care, din motive obiective, nu pot achita, poate, uneori polițele.

Domnul Marian Lupu: Subiectul…

Domnul Mircea Buga: Pentru lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Da.

Domnul Mircea Buga: Și termenul de aplicare poate…

Domnul Marian Lupu: Subiectul este pe înțeles. E, într-adevăr, o idee rațională și, precum spunea și domnul raportor, pentru lectura a doua ar trebui de lucrat asupra acestuia.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Da. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Preşedinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat în ședință proiectul de Lege nr.2 care prevede completarea unor acte legislative privind asigurările medicale pentru cetățenii apatrizi și pentru străini. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au menționat că proiectul de lege nominalizat vine să ajusteze și să perfecționeze cadrul normativ din domeniul asigurărilor obligatorii de asistență medicală, în special lichidarea unui șir de deficiențe normative referitoare la plătitorii de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, acțiunea polițelor de asigurare, obligațiunile angajatorilor și de a prezenta informația privind angajarea sau concedierea personalului și alte aspecte. Totodată, au fost prevăzute un șir de completări ce reglementează procesul de integrare a străinilor în Republica Moldova. În comisie au parvenit avizele din majoritatea comisiilor parlamentare, cît și din Direcţia generală juridică. Toate propunerile expuse în avize vor fi luate în considerație la adoptarea proiectului pentru lectura a doua. Membrii comisiei, cu votul unanim, propun proiectul de Lege pentru completarea și modificarea unor acte legislative nr.2 din 13 februarie 2013 spre aprobare și adoptare în plenul Parlamentului pentru lectura întîi doar. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti: Domnule preşedinte de comisie, Am vrut să adresez aceste întrebări autorului, dar am fost limitată în acest drept, de aceea, vi le adresez dumneavoastră. Proiectul de lege propus spre examinare prevede cîteva aspecte administrative care se modifică în raport cu situația anterioară și anume este vorba de faptul că Compania de Asigurări în Medicină are … i se prevede dreptul expres, aici e scris în legislație, să verifice respectarea de către angajatori a legislației la includerea angajaților în lista de evidență nominală a persoanelor angajate și la prezentarea acestora agențiilor teritoriale. Deci eu înțeleg că mai avem o structură nouă de control și că îi atribuim Companiei de Asigurări o nouă funcție de verificare.

Domnul Vladimir Hotineanu: De control.

Doamna Oxana Domenti: Nu vi se pare că avem și așa prea multe instituții de control și poate că ar trebui să delegăm această funcție unei alte instituții? Ori să o facem într-un mod online, iar dacă permitem și Agenției Teritoriale de Asigurări în Medicină să aibă același drept de control al agenților economici, nu…

Domnul Vladimir Hotineanu: Sînt absolut de acord cu dumneavoastră, doamnă deputat, și eu cred că în ședința comisiei pentru pregătirea raportului pentru lectura a doua noi vom găsi un numitor comun și împreună cu alte instituții ale statului. Dar acum aș vrea domnul Buga să ne dea explicație la ce a prevăzut acest alineat din proiectul de lege? Vă rog.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.1.

Domnul Mircea Buga: Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Hotineanu: Fiindcă, într-adevăr, este în plus…

Domnul Mircea Buga: Mulțumesc. Da, domnule preşedinte, sînt de acord cu dumneavoastră că, în cazul discuției pentru lectura a doua, se poate de mai examinat formularea, deși nu sînt de acord cu faptul că nu există această prevedere actualmente. Compania Națională de Asigurări în Medicină are dreptul verificării. Altceva că era o suprapunere cu activitățile Serviciului Fiscal de Stat, care sînt abilitați, de asemenea, prin lege.

Doamna Oxana Domenti: O să delegăm accesată funcție unei structuri.

Domnul Mircea Buga: Noi vorbim nu de…

Doamna Oxana Domenti: Să nu creăm o nouă structură.

Domnul Mircea Buga: …calcularea primelor de asigurare, ceea ce rămîne …

Doamna Oxana Domenti: Da.

Domnul Mircea Buga: … în custodia Serviciului Fiscal de Stat. Noi vorbim doar de verificarea în cazul apariției unor riscuri de includere nejustificată a persoanelor asigurate în listele de evidență nominală. Deci verificări ad-hoc și nu presupune verificări multiple pe parcursul anului…

Doamna Oxana Domenti: Ne este frică că vom mai avea o, încă o structură de control.

Domnul Marian Lupu: Lectura a doua, da.

Domnul Mircea Buga: …se poate de precizat.

Doamna Oxana Domenti: Și celălalt aspect asupra căruia vreau să atrag atenția. Anterior, în legislație, asiguratul era obligat să comunice în scris asiguratorului despre orice angajare, demisie, concediere și schimbări survenite în listele de evidență nominală a persoanelor asigurate pînă la data de 7 luni a lunii următoare. Deci în fiecare lună se raporta, se transmitea acest raport Companiei de Asigurări în Medicină. Conform modificărilor care ni se propun, angajatorul va fi nevoit să prezinte acest raport în termen de 20 de zile, de la care a avut loc această modificare. Deci nu o dată în lună, dar în orișice moment în care a avut o modificare cu privire la angajarea sau eliberarea salariatului, timp de 20 de zile va fi nevoit să prezinte această dare de seamă agenției … Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. În primul rînd, mi se pare că acest lucru va fi foarte dificil de realizat pentru agenții economici, pentru că avem multe întreprinderi mai mici care fac această evidență contabilă o dată în lună și este normal ca această raportare poate să fie o dată în lună. Mai este și pe rol pregătită acum această raportare online, care în cazul în care va fi necesar să facem această informație mai operativ, agenții economici vor putea folosi această informație, dar lezăm și drepturile angajaților. Pentru că dacă angajatul s-a…

Domnul Marian Lupu: Stimată colegă, Sînt două întrebări, dar eu am impresia că noi aici de jumătate de oră discutăm. Eu chiar vă rog frumos, regulamentar, întrebarea a doua. Cer scuze.

Doamna Oxana Domenti: Domnule Lupu, E important și este foarte tehnic pînă cînd îi explici.

Domnul Marian Lupu: Păi, da, dar este timp și pentru luare de cuvînt. Regulamentar, fiindcă nu e întrebare.

Doamna Oxana Domenti: Da, nu…

Domnul Marian Lupu: E constatare. Vă rog mult.

Doamna Oxana Domenti: Pentru dumneavoastră nu contează la ce microfon vorbesc, ori de la tribună, ori de la ăsta.

Domnul Marian Lupu: Contează timpul. Doamna Oxana Domenti: Păi, dacă ia 8 minute, durează mai mult decît dacă vorbesc 30 de secunde.

Domnul Marian Lupu: Stimată colegă, Acestea-s două minute, ele deja sînt depășite. De aceea și vă spuneam că, dacă doriți constatări …

Doamna Oxana Domenti: Dar la luare de cuvînt 8 minute trebuie să-mi dați. Oricum, este mai mult, domnule Preşedinte. Lăsați-mă să-mi formulez gîndul pînă la sfîrșit.

Domnul Marian Lupu: Formulați, vă rog, întrebarea, stimată colegă.

Doamna Oxana Domenti: Deci în momentul… Păi, trebuie s-o înțeleagă, domnule Preşedinte. Ca să- mi răspundă.

Domnul Marian Lupu: Eu cred ca sînt specialiști și ei înțeleg. Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Hotineanu: Doamnă deputat, Eu am înțeles-o.

Doamna Oxana Domenti: Credeți că…

Domnul Vladimir Hotineanu: Și sînt de acord cu dumneavoastră.

Doamna Oxana Domenti: 20 de zile nu va afecta dreptul salariatului care a plătit deja contribuțiile de asigurări sociale și este asigurat pentru o lună întreagă, și nu 20 de zile în momentul în care i se sistează acțiunea poliței de asigurare?

Domnul Vladimir Hotineanu: Este un subiect de discuție și iarăși îl discutăm în comisie, discutăm împreună cu reprezentanții Executivului. Aveți perfectă dreptate, dar s-o discutăm din mai multe aspecte. Și din aspectul momentului cînd a fost concediat și dacă el va mai beneficia o lună întreagă de poliță de asigurări sau nu, îl discutăm și acesta în așa fel ca să vedem efectul financiar să fie corect, în folosul cetățeanului care este garantat asigurat de aceste asigurări medicale.

Doamna Oxana Domenti: Prin aceste modificări…

Domnul Vladimir Hotineanu: Deci în comisie discutăm. Eu…

Doamna Oxana Domenti: Nici o lună, nici 20 de zile nu i se oferă.

Domnul Vladimir Hotineanu: …sînt absolut de acord. Discutăm în comisie.

Doamna Oxana Domenti: Mulțumesc.

Domnul Vladimir Hotineanu: Da, poftim.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări nu sînt. Domnule preşedinte al comisiei, Vă mulțumesc. Stimaţi colegi, În aceste condiții, supun votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege sub nr.2. Cine este pentru rog să votaeze. Stimaţi colegi, Votul privind aprobarea în primă lectură a proiectului nr.2. Mulțumesc. Majoritatea. Proiectul nr.2 este aprobat în primă lectură.

Da, eu anunț proiectul nr.32. Proiectul de Lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal. Inițiativa unui grup de deputați. Prezintă domnul Candu. Și ultimul proiect care va urma: nr.121. Cer scuze, căci credeam că nr.121 este ultimul. Vă rog.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Preşedinte, Onorați oaspeți, Stimate plen, Dragi colegi, Este vorba de un proiect de lege care vine puțin să schimbe mecanismul de percepere a taxei pe valoarea adăugată pentru producătorii agricoli. Știți foarte bine că, pînă la 1 ianuarie 2013, erau unele categorii ale contribuabililor care plăteau o rată redusă a TVA-ului și anume la rata de 8 la sută. Ne referim, în primul rînd, la producători agricoli. De la 1 ianuarie 2013, această rată de TVA a fost unificată la rata standardă de 20 la sută. Însă se presupune, și aceasta e prevedere legală, că, deși agricultorii plătesc 20 la sută TVA, lor li se restituie cele … diferența de 12 la sută. Procedura de restituire a TVA este una mai complicată, însăși prevăzută de lege, plus la care se mai adaugă foarte multe, dacă vreți, instrumente birocratice. Restituirea TVA-ului presupune efectuarea unui control, presupune o decizie a autorităților fiscale, presupune un anumit termen de plată, uneori poate nu sînt chiar banii toți disponibili în trezorerii și, respectiv, există o anumită perioadă. De aceea acele 30 de zile, care sînt prevăzute de legislație, sînt sub foarte mare semn de întrebare. În această perioadă producătorii agricoli, fictiv, ar putea să aibă probleme cu fluxul mijloacelor financiare. Luînd în considerare situația destul de gravă în care se află ei: seceta și, în general, că statul nu prea îi susține așa cum ar trebui să-i susțină, noi am putea să ajungem pînă la aceea ca producătorii agricoli să fie efectiv lipsiți de mijloace financiare pentru activitatea lor. Mai mult ca atît, lipsa mijloacelor financiare presupune o situație financiară mai proastă pentru ei. Există și programe speciale, la care noi tindem să aderăm, cum este și Programul european pentru agricultură și dezvoltare rurală. Pentru ca producătorii agricoli să se califice și să obțină din partea Uniunii Europene fondurile respective pentru dezvoltare, trebuie să aibă și o anumită situație financiară, pe care n-o s-o aibă datorită faptului că vor fi întîrzierile respective de la stat. Iată de ce, pentru a exclude această perioadă de 30 de zile și mai mult, pentru a exclude instrumentele birocratice, noi propunem să schimbăm mecanismul de plată a TVA-ului în așa fel, încît din cei douăzeci la sută, pe care ar fi trebuit să-i plătească agricultorii la stat, ei să-i plătească efectiv doar opt la sută, iar doisprezece la sută să rămînă pe conturile lor. Ba mai mult ca atît, noi am prevăzut în acest proiect de lege ca banii care rămîn, cei doisprezece la sută,

72 disponibili producătorilor agricoli, să fie folosiți doar în procesul agricol. Este prevăzut chiar de lege, de proiectul de lege. Se reiterează, într-o oarecare măsură, textul propus, se reiterează redacția care a existat pînă la 1 ianuarie 2013. Dacă aș vrea deja să ghicesc poate unele întrebări, de ce există noțiunea de import în proiectul de lege, e foarte simplu. Deoarece sînt producători agricoli care și importă unele elemente. Și dați-mi voie să vă dau exemple: semințele sînt importate și atunci, în cazul de față, ar trebui să fie un echilibru al TVA-ului. Și se vorbește de un cont special, unde rămîn cei doisprezece la sută. Cum se va opera acest cont special în instituțiile financiare, rămîne, bineînțeles, ca autoritățile din Executiv, în mod special, să vină cu regulamente. Aici e o muncă puțin mai complexă deja, ce ține de colaborarea cu Banca Națională, Ministerul Finanțelor, Trezoreria, în așa fel, încît să se vadă cum o să se țină evidența. Faptul că există un astfel de decalaj al mijloacelor financiare și o problemă cu sursa mijloacelor financiare creează mari dificultăți pentru producătorii agricoli în general și deja creează probleme prin faptul că cresc prețurile la produsele agricole. Ba mai mult, țările din regiune și mai ales țările vecine, cum sînt România și Ucraina, în respectivele țări producătorii agricoli beneficiază de rate reduse la TVA, ceea ce înseamnă că producția lor agricolă este competitiv mult mai atractivă și, după cum observați, și în Chișinău, și, în general, în Republica Moldova există foarte multe produse din Ucraina, care se vînd foarte bine în magazinele noastre datorită faptului și a prețului mult mai competitiv, datorită faptului că în Ucraina producătorii agricoli, în primul rînd, sînt subvenționați mai bine, în al doilea rînd, rata este redusă la TVA, într-al treilea rînd, funcționează același mecanism, pe care îl propunem și noi. Dați-mi voie să vă dau și exemple la aceste rate. De exemplu, în România sînt discuții ca rata de TVA sî fie redusă la nouă la sută; în Polonia deja sînt două rate reduse de cinci și șapte la sută, în Rusia este de zece la sută, în Belarus – zece la sută. Și, știți foarte bine, vedeți în magazine că sînt foarte multe produse agricole și din Belarus. Iată de ce noi vă propunem să susțineți acest proiect de lege, care vine să ajute și va fi chiar un ajutor foarte consistent producătorilor agricoli din Republica Moldova.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Mersi mult.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi? Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Господин Канду, Как Вы считаете, эта мера хоть в какой-то степени поможет национальным производителям всего этого вертикума: свеклы, сахара и т.д. противостоять тому наплыву контрабанды, который на сегодняшний день… ну, контрабанды или дешевого сахара из соседних стран, который сегодня заполонил буквально Молдову? По имеющимся в моем распоряжении данным, в феврале месяце национальные производители практически не продали ни одной тонны местного сахара. В Приднестровье завезено восемь тысяч тонн сахара из соседних стран, при потребности Приднестровья тысяча триста тон. Это как-то нам поможет противостоять этому?

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Reidman, Dacă-mi permiteți, domnule Președinte, o să fac o referire și la o întrevedere, pe care am avut-o noi săptămîna trecută cu producătorii agricoli, unde s-a discutat și problema producătorului de zahăr. Într-adevăr, la ora actuală, în Republica Moldova sînt peste 70 la sută din piață – zahăr de contrabandă, datorită… din, în mod special, din Ucraina… și datorită prețului, da. Deoarece prețul zahărului în Ucraina este mai ieftin că este subvenționat și funcționează acest mecanism de TVA redus pentru producători. În situația în care noi schimbăm mecanismul, cum îl propunem noi, și, bineînțeles, sfecla de zahăr intră, fiindcă este vorba de producția agricolă, bineînțeles, aceasta o să salveze. Poate nu e cazul s-o spunem, dar în situația în care continuă chiar așa, ce continuă astăzi, noi am putea să ne trezim pînă la sfîrșitul anului că nu vom mai avea producători de zahăr în Republica Moldova, nevorbind de investitorul acela străin, fără să-i dăm numele.

Domnul Oleg Reidman: В продолжение этого. На цену это вроде… на экономическое положение этих производителей это повлияет, конечно, как свободные деньги, которые можно использовать. А на цену это никак не может повлиять, потому что în calcularea prețului TVA 20 de procente este.

Domnul Andrian Candu: Da, stimate domnule. Numai că dacă eu, ca producător agricol, am o problemă de mijloace financiare, eu sînt obligat să mă duc la…

Domnul Oleg Reidman: Aceasta e clar.

Domnul Andrian Candu: Dați-mi voie să duc gîndul pînă la capăt, că spuneți că aceasta nu afectează direct. Afectează direct, deoarece eu, ca producător agricol, am o problemă cu mijloacele financiare, pe care eu le aștept de stat să-mi întoarcă înapoi TVA-ul de 12 la sută și el nu mi le întoarce sau mi le întoarce în 30 de zile, dacă vreți, așa cum scrie legea. Dar în acele 30 de zile eu am nevoie de bani să fac producția agricolă. Eu mă creditez…

Domnul Oleg Reidman: Я понимаю.

Domnul Andrian Candu: …și creditarea aceasta înseamnă cost și costul acesta se răsfrînge în prețul produselor agricole.

Domnul Oleg Reidman: Я понимаю. Но по нашему мнению, по крайней мере, мы должны были бы вернуться к известному перечню социально-значимых товаров, которые включают в себя сахар…

Domnul Andrian Candu: Da. Domnul Oleg Reidman: … для того чтобы вообще облагать его пониженной ставкой НДС.

Domnul Andrian Candu: Aceasta este o idee …

Domnul Oleg Reidman: Но будем так говорить, treptat.

Domnul Andrian Candu: … știți foarte bine, au fost dezbateri …

Domnul Oleg Reidman: … идем pas cu pas.

Domnul Andrian Candu: Mergem pas cu pas, da, de acord. Vreau să vă menționez încă o chestiune. Proiectul de lege a trecut expertiza anticorupție. Ea este, pare-mi-se, anexată la materiale.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Gheorghe Popa – Fracțiunea PCRM: Domnule autor, Este un lucru cam straniu să veniți cu așa inițiativă legislativă, atunci cînd noi am discutat probleme respective, atunci cînd a fost promovată politica bugetar- fiscală pentru anul 2013. Uniunea producătorilor, Uniunea fermierilor, Comisia respectivă agricultură și industrie alimentară a propus ca să nu revenim la taxa pe valoarea adăugată în agricultură în mărime de 20 la… 20 de procente. A trebuit să treacă un timp oarecare ca dumneavoastră să veniți cu o astfel de inițiativă legislativă. De fapt, ea, în mod direct, și prevede ca să revenim la aceleași 8 procente, care a fost anterior. Spuneți, vă rog, nu ar fi mai bine ca, într-adevăr, să revenim la 8 procente și să nu facem noi gafe prin promovarea unor proiecte de lege?

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Popa, Proiectul acesta de lege chiar prevede puțin mai mult, decît ceea ce era pînă la 1 ianuarie 2013, deoarece, pe lîngă faptul că producătorii agricoli, cum era înainte, plătesc 8 la sută la stat TVA, dar cu celelalte presupuse 12 la sută făceau ce vroiau. Acum noi îi încurajăm ca cele 12 la sută, care rămîn, să fie investite tot în producția agricolă. Deci aceasta este un avantaj. Doi. La ora actuală, astăzi, încă mai avem posibilitatea să oprim unele pericole, de care ne spuneți, deoarece raportările de TVA și primele efecte deja o să apară după 31 martie. Iată de ce, dacă noi astăzi votăm în primă lectură și cu susținerea dumneavoastră, o să reușim pînă la 1 aprilie să votăm și în a doua lectură, ca să intre în vigoare, noi, practic, ne întoarcem la situația de la 1 ianuarie, cu unele avantaje pe care vi le-am spus anterior, fără să afectăm producătorul agricol. Dar, aveți dreptate, da, aceasta este. Noi am… a fost atunci un compromis. Eu personal am participat în cîteva discuții cu producătorii agricoli, cîteva discuții cu ei. Noi știm foarte bine care era poziția partenerilor de dezvoltare și anume a Fondului Monetar Internațional, care vrea să vadă, pur și simplu, o unificare a TVA-ului standard să existe, dar, în același timp, vedeți, venim cu exemple de experiență a foarte multe alte state.

Domnul Gheorghe Popa: Clar, domnule autor, E clar, dar vedeți că suferă agricultorii. Și a doua întrebare. Dumneavoastră cunoașteți inițiativa legislativă a Guvernului referitor la impozitul consolidat în agricultură și cunoașteți foarte bine partea a doua a inițiativei legislative, care prevede anume ceea ce promovați dumneavoastră. În această ordine de idei, am vrut să vă întreb, este avizul Guvernului la inițiativa dumneavoastră și care ar fi?

Domnul Andrian Candu: Avizul Guvernului, opinia mea personală, avizul Guvernului la această inițiativă nu este necesar, deoarece nu afectează… ascultați-mă puțin… nu afectează veniturile și cheltuielile din buget, afectează doar fluxul de numerar. Așa numitul cash flow al bugetului. În același timp, avizul Guvernului, în cazul de față, îl consider chiar că nu mai are nici un rost, deoarece însuși Guvernul a venit, prin proiectul de lege, pe care l-ați menționat dumneavoastră nr.104. Ba mai mult ca atît, acest proiect de lege pe care îl discutăm astăzi conține cîteva elemente suplimentare, îmbunătățite, care aduce un beneficiu suplimentar agricultorilor, spre deosebire de cel al Guvernului, care e în articolul 3 din proiectul nr.104. Săptămîna viitoare noi o să discutăm acel proiect de lege privind impozitul consolidat și ne vom întoarce la acest subiect. Am discutat și cu colegii din…

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Andrian Candu: …din plen și unii sînt de părerea că poate aceste două proiecte vor trebui să fie consolidate, adică comasate în lectura a doua. În comisia atît a dumneavoastră, cît și în Comisia economie, buget și finanțe, probabil, ar trebui să se examineze și o astfel de posibilitate.

Domnul Gheorghe Popa: Și ultima întrebare. Domnule autor…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Două întrebări, regulamentar. Două.

Domnul Gheorghe Popa: O remarcă, domnule Președinte. Trebuie să recunoașteți că ați făcut niște gafe în promovarea politicii bugetare-fiscale în agricultură, în urma cărora agricultorii au de suferit pînă în prezent și eu mă îndoiesc că o să fie reparate aceste gafe în timpul cel mai apropiat. De aceea trebuie să avem o abordare complexă asupra situației în genere în agricultură.

Domnul Andrian Candu: După cum vedeți…

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Nu vă supărați, domnule Candu. Eu, de fapt, nu prea am observat să fie alte inițiative între timp pentru repararea unor decizii, care nu au fost din cele mai fericite în luna iulie, anul trecut. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Balan – Fracțiunea PLDM: Domnule autor, Am două întrebări. Deci noi vorbim despre principiile sau regulile de percepere a taxei pe valoarea adăugată la producția agricolă, produsă în Republica Moldova de către producătorii agricoli. Nu înțeleg cuvîntul ”importat”. Deci noi, ce, importăm zahăr cu 8% și îl vindem cu 8% în țară?

Domnul Andrian Candu: Stimate domn, Zahărul nu este producția respectivă, adică zahărul este materia… este producția finală. Așa cum am menționat inițial, am reiterat textul articolului din Codul fiscal, care a existat pînă la 31 decembrie 2012. Am dat exemplu cînd producătorii agricoli, în procesul… cei naționali, din Republica Moldova… în procesul lor de producție agricolă importă unele elemente, cum ar fi semințele. Nu este normal ca un producător agricol, care importă semnințe, să nu aibă aceeași regulă la TVA, decît altul, care nu are nici un import. Este, dacă vreți, un sistem standardizat de unificare a regulilor de percepere a TVA-ului. Iată de ce s-a folosit aceeași terminologie, ca și textul care a fost pînă la 1 ianuarie 2013.

Domnul Gheorghe Popa: Eu cred că terminologia aceasta nu este corectă și ea trebuie schimbată…

Domnul Andrian Candu: Este opinia dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Popa: …cu atît mai mult, că dumneavoastră folosiți în continuare și ”producția de fabricație proprie din fitotehnie și horticultură”. Aceasta ar însemna conserve, vin, sucuri ș.a.m.d., la care cred că noi trebuie să ținem cont că discutăm astăzi doar despre producția ”materie primă”, dar nu și ”de fabricație proprie din domeniul fitotehniei și horticulturii”. Și o a doua întrebare. Deci, punctul doi, unde dumneavoastră scrieți că ”restul sumei înregistrate și acumulate la conturi speciale, deschise în instituții financiare”. Ce înseamnă aceasta?

Domnul Andrian Candu: Cum ce înseamnă?

Domnul Gheorghe Popa: Care instituții financiare, ce fel de conturi speciale pot fi …

Domnul Andrian Candu: E vorba de …

Domnul Gheorghe Popa: … deschise?

Domnul Andrian Candu: Stimate domn, Ca să existe o evidență contabilă corectă a sumei care se plătește de TVA și suma care rămîne la producător, trebuie să fie o evidență contabilă corectă și aceasta presupune separarea pe conturi și, bineînțeles, este vorba despre conturile băncilor comerciale, unde își au producătorii respectivele conturi. Cum sînt operate și administrate astfel de conturi, deja o să vină Guvernul cu regulamentele sale. De aceea și…

Domnul Gheorghe Popa: Eu cred că în a doua lectură trebuie să discutăm subiectul acesta, pentru că nu este claritate. Nu poate fi deschis un cont special pentru a ține evidența la aceste douăsprezece procente, care poate să-și ducă fiecare agent economic evidența în întreprinderea sa.

Domnul Andrian Candu: Stimate domn, Deschideți legislația și consultați ceea ce se întîmplă în Bulgaria, Ucraina, Polonia în privința conturilor speciale, unde sînt astfel de resturi de TVA, și atunci o să mai discutăm. Nu vă limitați doar la ceea ce știm astăzi și doar astăzi. Să ne gîndim la viitor așa cum trebuie și să perfecționăm legislația. Iar opinia vă aparține, bineînțeles, în comisie și în plen putem să discutăm și lectura a doua.

Domnul Gheorghe Popa: Vom discuta în lectura a doua, da.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Doamna Violeta Ivanov: Domnule deputat, Spuneți, vă rog, dacă articolul nr.101/2, în actuala redacție, se aplică și pentru importul produselor agricole, precum și dacă articolul nr.101/2, în redacția propusă de dumneavoastră, se va aplica și pentru importul acestor produse?

Domnul Andrian Candu: Actualul articol din Codul fiscal, care prevede restituirea restului de TVA de 12 la sută producătorilor agricoli în perioada ceea de 30 de zile, nu prevede sfecla de zahăr, și aceasta a menționat și domnul Reidman că e o problemă. Din cauza aceasta și avem ce avem pe piața de zahăr. Și nu prevede importurile.

Doamna Violeta Ivanov: Clar. În redacția propusă de dumneavoastră…

Domnul Andrian Candu: Dar în redacția pînă la 1 ianuarie, pe care eu am reluat-o, aici, în proiectul de lege, prevede aceste elemente, pentru a repara unele greșeli.

Doamna Violeta Ivanov: Clar. Și a doua întrebare. Deci Guvernul a înaintat proiectul de Lege nr.104, l-am văzut pentru săptămîna viitoare. Am reușit să examinez proiectul acesta și am văzut că Guvernul propune abrogarea articolului 101/2 din Codul fiscal. Mai are rost astăzi să aprobăm acest proiect sau care e conlucrarea?

Domnul Andrian Candu: Are rost, stimată doamnă, așa cum am răspuns și domnului Popa, ele sînt diferite. Chiar dacă, ca și esență, e aceeași, dar înseși mecanismele sînt diferite. Cel care vine de la Guvern nu prevede sfecla de zahăr, nu prevede importul…

Doamna Violeta Ivanov: El propune abrogarea articolului, pe care dumneavoastră îl modificați astăzi. De aceea și a apărut întrebarea.

Domnul Andrian Candu: Păi, așa cum am menționat, săptămîna viitoare, cînd se va examina acel proiect de Lege nr.104, care vine de la Guvern, noi vom face în așa fel, încît, bineînțeles, să nu se bată cap în cap cu acesta.

Doamna Violeta Ivanov: Da, am înțeles.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări nu sînt.

Vă mulțumesc, domnule Candu. Rog comisia. Comisia economie, buget, finanțe. Domnule Cojocaru, Vă rog.

Domnul Vadim Cojocaru: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul propus de colegii noștri, deputații Candu și Botnari. A menționat că această inițiativă are ca scop soluționarea unei situații create în domeniul impozitării. Dumnealor propun, cu titlu de excepție, achitarea la buget doar a 40 la sută din suma TVA, restul sumei fiind plasată în conturile speciale ale agenților economici. În același timp, comisia menționează că, atît comisia, cît și noi, activăm în cadrul Regulamentului Parlamentului, care prevede că, dacă, în termen de cel mult 30 de zile, nu avem avizul Guvernului, aceasta nu ne împiedică să examinăm acest proiect în plenul Parlamentului. De aceea am hotărît, comisia a hotărît ca să propună acest proiect spre discuție. În același timp, comisia menționează că există un proiect de Lege cu nr.104, inițiativa legislativă a Guvernului Republicii Moldova, în care tot se conțin unele prevederi referitor la sistemul de impozitare. Comisia a propus ca acest proiect de Lege, după ce va fi examinat, ori va fi comasat cu această propunere a colegilor noștri, ori face parte din un alt proiect de inițiativă legislativă. Comisia propune proiectul de lege spre aprobare în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Stimați colegi, În aceste condiții, voi supune votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.32. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul este aprobat în primă lectură. Și ultimul proiect de Lege pe agenda ședinței de astăzi, înainte de Ora întrebărilor, proiectul nr.121. O invit la tribună pe doamna Vlah. Este inițiativa unui grup de deputați și se referă la scutirea de compensare a pierderilor cauzate de excluderea din circuitul agricol a unui teren pentru construcția complexului sportiv. Vă rog.

Doamna Irina Vlah – Fracțiunea PCRM: Stimați colegi, Prezentul proiect de lege privind scutirea Primăriei orașului Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia de compensarea pierderilor cauzate de includerea din circuitul agricol a terenului pentru construcția complexului sportiv vine să contribuie la implementarea unui proiect de menire socială și unul fără precedent în Moldova.

Construcția complexului sportiv „Gheidar Aliev” în orașul Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia, care nu poate fi realizat de mai mult de un an și jumătate de investitorii din Azerbaijan, care s-au adresat către Primăria orașului Ceadîr-Lunga, din cauză că terenul pe care urmează a fi edificat complexul sportiv nu este exclus din categoria terenurilor cu destinație agricolă și nu pot fi compensate pierderile cauzate de excluderea din categoria terenurilor cu destinație agricolă. Consiliul orășenesc Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia, prin decizia nr.23 octombrie 2012, a hotărît formarea terenurilor cu numărul cadastral 9602225214, cu suprafața de 10 hectare, pentru proiectarea și construcția complexului sportiv ”Gheidar Aliev”. Materialele cadastrale au fost aprobate prin decizia consiliului orășenesc nr.24 din 19 februarie 2013, avizul Inspectoratului Ecologic de Stat al Ministerului Mediului nr.375 din 28 februarie 2013. Proiectarea complexului sportiv în orașul Ceadîr-Lunga, UTA Găgăuzia, a fost întocmită de către Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, în baza demersului Primăriei și contractului nr.104 din 20 februarie 2013. Obiectul construcției complexului sportiv este inclus în Planul urbanistic general al orașului Ceadîr-Lunga și coordonat cu Direcția arhitectură și urbanism a orașului Ceadîr-Lunga. Proiectul construcției complexului sportiv este elaborat de Institutul Național de Cercetări și Proiectări în domeniul amenajării teritoriului urbanismului și arhitecturii, cu Funcțiuni Teritoriale „Urbanproiect” în luna octombrie 2011. Prin decizia nr.29, Consiliul orășenesc Ceadîr-Lunga s-a adresat către Parlamentul Republicii Moldova de a elabora acest proiectul și a da start construcției acestui obiect de importanță majoră pentru locutorii orașului Ceadîr- Lunga (raionul Ceadîr-Lunga), Găgăuziei, cît și întregii Moldova. Potrivit Legii privind prețul normativ de vînzare – cumpărare a pămîntului, Consiliul orășenesc Ceadîr-Lunga urmează să achite în bugetul de stat o sumă destul de impunătoare: de 11 milioane 327 mii 804 lei. În condițiile în care bugetul Primăriei este destul de mic, ținînd cont de faptul că Primăria Ceadîr-Lunga nu dispune de mijloacele financiare respective, iar bunul respectiv va fi de utilizare publică, noi am elaborat acest proiect. În contextul celor expuse, noi, deputații originari din Găgăuzia, solicităm forului legislativ de a permite, prin derogare de la legea nominalizată, adoptarea acestui proiect de lege, fapt ce va permite Guvernului adoptarea Hotărîrii cu privire la modificarea destinației terenului corespunzător, pentru a face posibilă demararea construcției complexului sportiv „Gheidar Aliev”, de altfel unul fără precedent în Moldova. Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marian Lupu: Și eu vă mulțumesc, stimată colegă. Întrebări, dacă sînt. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Doamnă Vlah, Vreau să vă spun că noi o să susținem acest proiect. Vroiam doar să salut eforturile dumneavoastră de învățare a limbii române. Sper foarte mult să ajungem în ziua în care toată lumea în acest Parlament va vorbi în limba română, limba oficială a acestui stat. Vă mulțumesc foarte mult și vă felicit pentru acest efort pe care l-ați făcut. Felicitări! (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu – Fracţiunea PLDM: Bineînțeles că susținem proiectul, dar, probabil, anticipat, și o întrebare pe care o să v-o acord. Textul proiectului nu precizează nici care este suprafața care urmează să fie scutită, nu precizează nici suma și nu precizează nici terenul exact, un număr cadastral. Aceasta este prima. Și dacă puteți să ne spuneți, o să modificăm sau cum să facem? Și a doua întrebare. Care sînt resursele din care urmează să fie utilizate pentru construcția complexului sportiv și dacă există deja un acord, un contract de grant sau care este situația?

Doamna Irina Vlah: Ко второму чтению суммы будут предусмотрены, мы уже говорили с комиссией, и в проекте будет указан и кадастровый номер, и будет указано, все данные будут указаны – те о которых Вы говорите. Это первое. Второе. Количество суммы инвестиции, которую азербайджанская сторона планирует внести – это 7 миллионов долларов и есть договоренность между Президентом Алиевым и господином Башканом по этой стройке, при которой при этой договоренности присутствовал Премьер-министр Филат.

Domnul Gheorghe Mocanu: Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Doamnă Vlah, Vă mulțumesc. Comisia de profil, văd că aici este Comisia juridică, numiri şi imunităţi, la proiectul nr.121, sau e greșită inscripția, nu? Comisia economie… sau agricultură… Domnule Popa… (Rumoare în sală.) Comisia dumneavoastră e de bază?

Vă rog. (Rumoare în sală.) Înseamnă că aici, la mine, e greșită informația.

Domnul Gheorghe Popa: Stimaţi colegi, Raportul argumentat, prezentat de autori mă scutește să prezint integral raportul comisiei. Vreau să vă informez că comisiile parlamentare au avizat pozitiv această inițiativă legislativă. Noi, la ședința comisiei, am susținut unanim. Țin doar să menționez că, pentru lectura a doua, vor fi fixate deci acele momente care au fost invocate de către domnul deputat Gheorghe Mocanu, din care cauză comisia propune ca acest proiect de lege să fie votat în primă lectură și, avînd încredere în comisie că modificările respective vor fi făcute, propun ca să fie votat și pentru lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și eu la fel. Întrebări pentru comisie? Nu sînt. Mulțumesc. Deci, stimaţi colegi, proiectul e simplu. Cel puțin pentru lectura a doua, precum a menționat doamna Vlah, trebuie să-și facă apariția cîteva detalii tehnice, nu? Numărul cadastral, suprafața, ca să fie foarte și foarte clar în această lege. Iată de ce, în aceste condiții, astăzi, am putea să votăm în primă lectură. Dacă cumva se întîmplă că pînă mîine apar toate aceste detalii și nuanțe tehnice, mîine, chiar la începutul ședinței, putem să adoptăm și în a doua lectură. Ce zice comisia? Microfonul nr.2.

Domnul Gheorghe Popa: Domnule Preşedinte, Eu am vorbit că noi vom face modificările respective și vor fi fixate în lege anume așa cum s-a propus.

Domnul Marian Lupu: Atunci…

Domnul Gheorghe Popa: De aceea, este necesar de a pune la vot și pentru lectura a doua. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Păi, dar cum, adică, în lectura a doua, cînd noi vom face precizări, domnule preşedinte?

Domnul Gheorghe Popa: Nu precizări. Deci în raport…

Domnul Marian Lupu: Așa.

Domnul Gheorghe Popa: …noi fixăm că momentele prevăzute de către…

Domnul Marian Lupu: Nu, să fim corecți. Dacă trebuie să-și facă apariția aceste detalii importante, să le vedem că ele și-au făcut apariția în raportul comisiei, apropo, pentru lectura a doua.

Domnul Gheorghe Popa: OK.

Domnul Marian Lupu: De aici încolo totul depinde de viteza cum vă mișcați. Convocați astăzi ședință sau mîine dimineață, aveți datele primite, mîine, la 10.00, încep ședința cu proiectul acesta.

Domnul Gheorghe Popa: Da, bine.

Domnul Marian Lupu: Mersi. Stimaţi colegi, Proiectul nr.121. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură rog să voteze.. Vot unanim. Proiectul nr.121 este aprobat în primă lectură. Ora întrebărilor. Sîntem la treisprezece și 10. O invit la tribuna centrală pe doamna Tatiana Popa, vicepreședinte la CNAS, pentru a prezenta informații referitor la modul de calculare a pensiei pentru președintele CSM. Întrebarea domnului Petkov. După care vor urma, eventual, întrebările dumneavoastră. Înainte ca doamna Popa să vină cu această informație, vreau să vă zic că noi am avut anterior mai multe solicitări din partea deputaților. O bună parte dintre acei solicitați astăzi, pe motivul agendei programului de activitate, au manifestat lipsă de disponibilitate. Toți ei vor fi invitați joia viitoare, pentru a oferi aceste răspunsuri. Doamnă vicepreședinte, Vă rog.

Doamna Tatiana Popa – vicepreședintele CNAS: Vă mulțumesc. Nota informativă privind calcularea pensiei cetățeanului Nichifor Corochi a fost prezentată deputatului Petkov, dar ținem să aducem la cunoștință că, la data de 30 iulie 2012, cetățeanul Corochi s-a adresat la Casa Națională cu o cerere de recalculare a pensiei stabilite după numirea sa în funcție de președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii începînd cu 8 mai anul 2012. Casa Națională, examinînd cererea, a refuzat recalcularea pensiei, făcînd referire la Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, pensiei judecătorului. Cetățeanul Corochi s-a adresat cu cerere de chemare în judecată asupra Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 12 septembrie 2012. La data de 22 octombrie, Curtea de Apel Chișinău a admis acțiunea reclamantului Corochi privind recalcularea pensiei. La 7 noiembrie 2012, Casa Națională depune recurs asupra Hotărîrii Curții de Apel Chișinău, însă, la 30 ianuarie anul curent, Colegiul Curții Supreme de Justiție a menținut în vigoare Hotărîrea Curții de Apel. Deci, pentru a evita încasarea cheltuielilor de executare a hotărîrii judecății și onorariului executoriului judecătoresc, am fost nevoiți, la data de 13 februarie 2013, să executăm decizia Curții Supreme a Justiției din data de 30 ianuarie și decizia respectivă a fost trimisă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Edineț pentru a aplica.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Domnule Petkov, Un minut aveți pentru comentarii. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Vă mulțumesc. Spuneți-mi, vă rog, doamnă vicepreședinte, vicedirector, dar să înțelegem corect că, dacă dumneavoastră, ca Casa Națională, nu ați avut nimic împotriva deciziei Curții sau Consiliului că omul a ieșit la pensie, practic, de două ori. Da, o dată a ieșit la pensie cu o pensie. A doua oară a decis să decidă, să iasă la pensie încă o dată, o altă pensie. Să înțelegem corect că este un precedent pentru toată lumea din Moldova, care nu este satisfăcută, poate să iasă de două ori la pensie, așa cum a ieșit domnul Corochi.

Doamna Tatiana Popa: Vă mulțumesc pentru întrebare. Nu chiar este adevărat accentul pe care îl puneți dumneavoastră.

Domnul Alexandr Petkov: Păi cum nu?

Doamna Tatiana Popa: În întrebarea formulată, fiindcă nu a fost ieșire de două ori la pensie. Ieșirea inițială a fost în decembrie 2006, cînd domnul a împlinit vechimea în muncă, care îi acordă dreptul la așa un tip de pensie, pensie judecătorilor, iar cînd a fost promovat și numit în funcție de președinte interimar al Consiliului…

Domnul Alexandr Petkov: Corect. Deci dînsul deja se aflase în pensie.

Doamna Tatiana Popa: ...Superior al Magistraturii, domnul a depus cerere de recalculare a pensiei stabilite.

Domnul Alexandr Petkov: Păi, eu aceasta vreau să vă întreb. Toată lumea care nu este sau este promovată, căci avem foarte mulți pensionari în Moldova care mai lucrează și sînt promovați, toți sau nu toți pot să se adreseze în judecată, pentru a li se recalcula pensia, luînd în considerare promovarea despre care ați spus dumneavoastră? Că este, practic, a doua ieșire la pensie. Omul de două ori primește pensia. A ieșit o dată cu 100 de lei, nu i-a plăcut, a ieșit cu 3000 de lei…

Domnul Marian Lupu: Eu vă mulțumesc, dar, regulamentar, ați avut un minut pentru comentariu.

Domnul Alexandr Petkov: Mulțumesc. Așa, citiți foarte atent Regulamentul, domnule Preşedinte.

Domnul Marian Lupu: Da, îl citesc mereu foarte atent. Și eu dumneavoastră vă mulțumesc.

Domnul Alexandr Petkov: Da, să răspundă la întrebare.

Doamna Tatiana Popa: Deci eu mențin pe răspunsul care vi l-am oferit, că nu a fost o ieșire de două ori la pensie și Casa Națională și-a prezentat viziunea asupra cererii de recalculare prin respingerea cererii nominalizate și adresare în instanța de judecată.

Domnul Marian Lupu: Doamnă Popa, Vă mulțumesc.

Domnul Alexandr Petkov: Dumneavoastră, pur și simplu, ați spus deodată inițial, deci înseamnă de două ori inițial a ieșit o dată. A doua oară a mai ieșit încă o dată. De ce spuneți acum minciuni? Scuzați-mă de expresie.

Domnul Marian Lupu: Doamnă Popa, Eu vă mulțumesc. Iar dumneavoastră, cu insultele, mai țineți-vă, vă rog, gurița. Alte întrebări? Nu sînt. Ședința o declar închisă. Următoarea ședință… Ba sînt. Da, vă rog. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Și vreau să solicit și eu o întrebare și o solicitare ca, pentru săptămîna viitoare, în plenul Parlamentului, să prezinte, să fie prezentată de către Procurorul General și Directorul Centrului Național Anticorupție informația referitoare la cauza penală 201032843 care ține de depășirea atribuțiilor de serviciu a unor factori de decizie din cadrul Primăriei orașului Soroca, care a adus statului prejudicii în proporție deosebit de mari. Care sînt motivele tărăgănării acestei cauze și cum s-a admis o astfel de abordare din partea ofițerului de urmărire penală, precum și a procurorului responsabil? Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Ședința o declar închisă. Ne întîlnim din nou în ședință… Nu, nu, nu așa, de la un kilometru. Eu vă rog să vă autoorganizați cumva, domnule Bondari. Microfonul nr.3.

Domnul Veaceslav Bondari: Eu, la începutul ședinței, am prezentat întrebarea. Întrebare Inspecției Muncii.

Domnul Marian Lupu: Domnule Bondari, Puteți de 10 ori la începutul ședinței să prezentați întrebări, dar dacă vă uitați în Regulament, acolo e scris foarte clar: întrebările se formulează astăzi și cel care este solicitat să vină, vine la următoarea ședință, cînd este Ora întrebărilor. Ce vă precipitați? Simplu.

Domnul Veaceslav Bondari: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și eu la fel.

Domnul Veaceslav Bondari: Încă o dată întrebare Inspecției Muncii: măsurile luate față de conducerea „Apele Moldovei” pentru neplata salariilor, 6 luni, practic, lucrătorii…

Domnul Marian Lupu: Nu primesc salarii.

Domnul Veaceslav Bondari: Stația tehnologică Chișinău.

Domnul Marian Lupu: Întrebarea a fost înregistrată Ne întîlnim mîine, la aceeași oră, la 10.00. Mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 13.18.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.