PERSONALITĂȚI IEȘENE ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2017 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GH. ASACHI” IAȘI Personalități ieșene. Aniversări și comemorări 2017 / Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. – Iaşi : Asachiana, 2017 ISBN 978-606-94358-5-4 016 : 008(498-Iași) 929 : 008(498-Iași) Copyright © – Toate drepturile rezervate Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 10, 700063 Telefon: (+4) 0332 110044 E-mail: [email protected] Web: http://www.bjiasi.ro/ PERSONALITĂȚI IEȘENE ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2017 Editura Iași • 2017 NOTĂ: Ordinea personalităților a fost stabilită în funcție de luna și ziua nașterii, în secțiunea „Ani- versări”, respectiv de luna și ziua morții, în secțiu- nea „Comemorări”. Schițele biografice au fost preluate din vo- lumul „1000 de personalități ieșene. Lexicon” de Ionel Maftei, Iași, Princeps Edit, 2008. Selecția a fost efectuată de Constantin Acozmei, bibliograf în cadrul Serviciului Catalogare, Achiziții, Informare bibliografică. ANIVERSĂRI [DATA NAȘTERII NECUNOSCUTĂ] NECULCE, Ion 345 de ani de la naștere cronicar (n. 1672, Prigoreni – Tg. Frumos, jud. Iaşi – m. 27 febr. 1745, Prigoreni – Tg. Frumos, jud. Iaşi) A fost cel mai însemnat cronicar moldovean din secolul XVII-XVIII. Reluând tradiţia cronicilor independente din secolul anterior, a reuşit să ridice istoriografia română la cel mai înalt nivel artistic şi este adevăratul continuator al lui Miron Costin. Ion Neculce a fă- cut pentru literatură mai mult decât pentru istorie şi el este pri- mul scriitor care a servit urmaşilor nu numai ca izvor, dar chiar ca model, până în zilele noastre. Opera sa capitală este Letopise- ţul ţării Moldovei de la Dabija Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1743). Ion Neculce fiind martor ocular al majorităţii evenimentelor pe care le consemnează în Le- topiseţ, cronica lui se remarcă printr-un spirit realist deosebit, prin talent literar şi printr-un stil şi o limbă populară. Pe baza tradiţiei populare, el scrie în afară de cronică O samă de cuvinte (1743). Adevărate schiţe şi nuvele sunt cele 42 de povestiri isto- rice, Ion Neculce fiind cel dintâi cronicar român a cărui operă se ridică la nivelul naraţiunii artistice. Opera lui a constituit un bo- gat izvor de inspiraţie pentru scriitorii de mai târziu: Vasile Alec- sandri, Dimitrie Bolintineanu, Costache Negruzzi, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu şi alţii. 5 ASACHI, Lazăr (Leon) 260 de ani de la naștere teolog şi traducător (n. 1757, Iaşi – m. 1825, Iaşi) În ierarhia valorilor din literatura şi cultura românească, La- zăr-Leon Asachi, tatăl cărturarului Gheorghe Asachi (1788- 1869), ocupă un loc important. A fost cel mai apropiat sfătuitor al Mitropolitului Veniamin Costache (1768-1846), sprijinindu-i ini- ţiativele culturale, traducerea şi tipărirea de cărţi în limba româ- nă, înfiinţarea Seminarului de la Socola etc. Veniamin Costache l-a folosit în diferite misiuni peste hotare şi, în 1820, l-a numit ar- himandrit al Mitropoliei Moldovei. Ca teolog, Lazăr-Leon Asachi a fost un cărturar de seamă. A realizat peste 60 de lucrări, în majo- ritate traduceri. A tradus integral şi pentru prima oară în româ- neşte Logica lui Condillac. POGOR, Vasile 225 de ani de la naștere scriitor (n. 1792, Pogorăşti, jud. Botoşani – m. 10 dec. 1857, Iaşi) Tatăl junimistului Vasile Pogor (1834-1906). A îndeplinit di- ferite slujbe administrative la Iaşi: serdar, comis, apoi mare spă- tar, mare agă, postelnic şi, în sfârşit, vornic. Spirit luminat, format mai ales sub influenţa lui Voltaire, din opera căruia a şi tradus, Vasile Pogor a fost unul dintre primii cântăreţi ai ruinelor de la noi, dintre care cea mai importantă scriere a sa este Vedenie ce au văzut un schimnic Varlaam de la Mănăstirea Săcul din Mol- dova la anii de zidirea lumii 7329/1821, poem în opt cânturi, evocare a Eteriei. Opera literară a lui Vasile Pogor aduce, prin ati- tudinea etică, prin valoarea politică şi prin limbă, o notă originală şi un orizont deosebit în dezvoltarea literaturii române din pri- mele decenii ale secolului al XIX-lea. 6 CAUDELLA, Francisc Serafim 205 ani de la naștere compozitor (n. 1812, Viena – m. 26 dec. 1868, Iaşi) Muzician cu o bogată şi multilaterală activitate artistică, Francisc Serafim Caudella a fost tatăl cu- noscutului compozitor ieşean Eduard Caudella (1841-1924). S-a afirmat ca un înzestrat şi abil mu- zician, făcându-se cunoscut şi apreciat ca pianist, organist şi violoncelist. În 1861 a fost numit de domnitorul Al. I. Cuza director şi profesor la Conservatorul de muzică din Iaşi, funcţii pe care le-a onorat până la sfârşitul vieţii sale. A compus multă muzică pentru pian câteva piese pentru violoncel cu acompaniament de pian, o horă şi un Imn român pentru cor şi pian, pe versuri de Mihail Cornea (1844-1901). NĂSTĂSEANU, Gheorghe 205 ani de la naștere pictor (n. 1812, Iaşi – m. 29 sept. 1864, Roma-Italia) Elev al lui Gh. Asachi la clasa de zugrăvitură de la Academia Mihăileană, Gh. Năstăseanu dove- deşte un talent deosebit, ceea ce îi aduce trimite- rea pentru perfecţionare la Roma (1840). În Italia se îndreaptă spre arta lui Michelangelo şi a lui Caravaggio. În 1853 pleacă la Paris unde rămâne până în preajma Unirii Princi- patelor Române. Aici elaborează tabloul Cavaler în armură, pe care-l va termina la Iaşi, în anul 1860. Temperament ardent, re- fractar faţă de arta academistă, el se îndreaptă spre o pictură cu adieri romantice, cum o dovedesc lucrarea citată mai sus, precum şi Portretul unui bărbat şi un foarte apreciat portret al domni- torului Alexandru Ioan Cuza. 7 STAMATI, Teodor 205 ani de la naștere fizician şi naturalist (n. 1812, Iaşi – m. 13 dec. 1852, Iaşi) A fost unul dintre primii fizicieni, a cărui acti- vitate constituie începutul tradiţiei dezvoltării, la nivelul experimental, a ştiinţei româneşti. A fost profesor la Academia Mihăileană, unde, în 1840, a înfiinţat primul cabinet de fizică şi chimie experimentală. S-a ocupat şi de problema stringentă a acelor ani: absenţa manuale- lor. Principala sa lucrare este Fizica elementară (1849), urmată de Manualul de istorie naturală, Dicţionăraş de cuvinte teh- nice, Vocabular de limba germană şi română. Concomitent, ca toţi oamenii luminaţi ai vremii, a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, prin articole de popularizare ştiinţifică şi note in- formative asupra progreselor ştiinţei. TEODORESCU, Isaia 205 ani de la naștere teolog şi profesor (n. 1812, Cogeasca Veche – Leţcani, jud. Iaşi – m. 25 dec. 1877, Iaşi) Mulţi dintre cititorii operei lui Ion Creangă, lecturând povestirea Popa Duhu, se întreabă dacă acesta este un personaj real sau e produsul imagi- naţiei autorului. Răspunsul e clar: Popa Duhu este o evocare, un portret, o amintire, despre învăţătorul său, preotul Isaia Teodorescu. „... Şi duh din duhul său a dat şcolarilor o bună bucată de vreme”, cum scria Ion Creangă. Momentul este ales din perioada când Isaia Teodorescu a funcţionat ca profesor şi direc- tor al Şcolii domneşti de la Târgu Neamţ (1853-1854), unde a avut elevi pe Ion Creangă şi Vasile Conta. La Iaşi, a fost profesor şi apoi rector al Seminarului teologic de la Socola (1836-1865), Prin strădaniile lui, a luat fiinţă o şcoală în satul Aroneanu (1863) şi o şcoală şi o biserică în satul natal. A slujit ca egumen la Biserica Sf. Nicolae, apoi la bisericile Sf. Sava şi Nicoriţă din Iaşi. Utilizând cu- 8 noştinţe teologice superioare, Popa Duhu s-a distins şi ca un bun predicator. VELINI, Anton 205 ani de la naștere pedagog (n. 1812, Italia – m. 14 aug. 1873, Iaşi) Numele lui rămâne asociat în istoria învăţă- mântului românesc cu înfiinţarea primei şcoli nor- male (Şcoala Normală Vasile Lupu) din Țările Ro- mâne, de primele şcoli săteşti sistematice din Mol- dova, de pregătirea primilor învăţători pentru aceste şcoli şi de tipărirea primului manual de metodică şi peda- gogie (Manual de metodică şi pedagogie pentru profesorii şcoalelor primare, 1860). A funcţionat ca profesor la Seminarul de la Socola şi la Academia Mihăileană din Iaşi. În 1855 a fost nu- mit director al Şcolii Normale din Iaşi, atunci înfiinţată, unde a funcţionat aproape un deceniu. Începutul organizării şcolilor na- ţionale şi aşezarea lor pe un traseu modern, european, se dato- rează şi activităţii de la Iaşi a lui Anton Velini. BELDIMAN, Alexandru V. 185 de ani de la naștere ziarist (n. 1832, Iaşi – m. 17 febr. 1898, Bucureşti) Ziarist cu largi vederi, aplecat spre ideea de propăşire naţională, de progres social şi de educaţie a maselor, a luptat prin scrisul său în tabăra unioniş- tilor şi a fost adversar consecvent al principiului di- nastiei străine, a militat pentru Unirea Principatelor Române, în frunte cu domnitorul Al. I. Cuza. A întemeiat, la Iaşi, în 1871, ziarul democrat-republican Adevărul, în paginile căruia a dus o campanie vehementă împotriva lui Carol I. Suspendat în 1872, ziarul reapare, la Bucureşti, în 1888, prin efortul lui Al. V. Beldiman şi desfăşoară activitate de orientare democratică până în 1937, când este suprimat. Al. V. Beldiman se înscrie pe linia ace- 9 lor patrioţi moldoveni care, ca şi bunicul său, Alecu Beldiman (1760-1826), au militat pentru instalarea unor principii demo- cratice înaintate pentru vremea lor. BUSUIOC, Mihai 170 de ani de la naștere institutor (n. 1847, Boiştea, jud. Neamţ – m. 4 sept. 1912, Paşcani, jud. Iaşi) În povestirea Domnul Trandafir, Mihail Sa- doveanu l-a imortalizat pe învăţătorul său dintr-un sentiment de adâncă recunoştinţă, dar mai ales pentru a face din personajul său literar un simbol al adevăratului dascăl de oricând şi de oriunde. Astfel, M. Sado- veanu a reuşit să înfăţişeze cea mai frumoasă figură de învăţător din literatura română. Mormântul lui Mihai Busuioc se află în ci- mitirul din Paşcani, nu departe de acela al părinţilor scriitorului Mihail Sadoveanu. TODICESCU, Vasile 130 de ani de la naștere pedagog (n.