DOCSLIB.ORG

Kog{Lniceanu

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Kog{Lniceanu MIHAIL KOG{LNICEANU PROFESIE DE CREDIN|{ BUCURE+TI CHI+IN{U Colecþie iniþiatã ºi coordonatã de Anatol Vidraºcu ºi Dan Vidraºcu Concepþia graficã a colecþiei ºi coperta: Vladimir Zmeev REFERINÞE ISTORICO-LITERARE: Bogdan P. Hasdeu, George Ivaºcu G. Cãlinescu, ªerban Cioculescu, D. Popovici, M. Sadoveanu, Maria Platon, Gabriel ªtrempel, Dumitru Micu, Domnica Filimon, Octavian Goga, Nicolae Gane, A. D. Xenopol, N. Iorga, Traian Demetrescu, I. Negoiþescu, R. Dragnea, Perpessicius, Al. Duþu, V. Raþã, Augustin Z. N. Pop, C. Loghin, D. Onciul, G. Ibrãileanu, M. Cimpoi, Dan Berindei, Dan Simonescu, Nicolae Gane, Ovid Densusianu, Alexandru Zub, Geo ªerban, Anghel Demetrescu, Al. I. ªtefãnescu, A. Oþetea, Al. Tudoricã Editura Litera Interna\ional O. P. 61; C.P. 21, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 33; C. P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3206009 Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2003 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Redactori: Andrei Hropotinschi, Petru Ghencea Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u. Comanda nr. 30261 CZU 821.135.1-3 K 67 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Kog[lniceanu, Mihail Profesie de credin\[ / Mihail Kog[lniceanu; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i cop./ Vladimir Zmeev B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2003 (Combinatul poligrafic). 432 [p.] (Bibl. =colarului; serie nou[, nr. 286). ISBN 973-7916-30-1 ISBN 9975-74-524-5 821.135.1-3 ISBN 973-7916-30-1 © LITERA INTERNA|IONAL, 2003 ISBN 9975-74-524-5 © LITERA, 2003 TABEL CRONOLOGIC 1817 6/18 septembrie. S-a nãscut viitorul scriitor ºi om politic Mihail Kogãlniceanu, primul din cei 10 copii în familie. Tatãl meu, nota el în Prefaþã la Cronicile României sau Letopiseþele Moldaviei ºi Valahiei (vol. I, Bucureºti, 1872), a fost vornicul Ilie Kogãlniceanu; muma mea a fost soþia sa Catinca, nãscutã Stavilla, familie româneascã din Basarabia; de pe tatã ºi de pe mumã, din moºi ºi strãmoºi, mã fãlesc, darã, cã sum român moldovan, ºi cu mândrie recunosc cã familiea mea nu a cãutat niciodatã originea sa în þãri ºi neamuri strãine. 18271834 Dupã ce capãtã o anumitã instruire în casa pãrinteascã, M. Kogãlniceanu de la vârsta de 10 ani, împreunã cu Vasile Alecsandri, frecventeazã lecþiile unui dascãl maramureºan stabilit la Iaºi, Gherman Vida. Din 1828 învaþã la pensionul unui francez stabilit ºi acesta în capitala Principatului Moldovei, Victor Cuénim, apoi, din 1831, la Institutul de la Miroslava (localitate de lângã Iaºi), unde, în afarã de limbi strãine, studiazã aritmetica, geografia, gramatica, istoria ºi alte discipline. 1832 Se stinge din viaþã, de ftizie, mama scriitorului (n. 1802). 1833 17 august. Este trimis sã-ºi continue studiile la colegiul din oraºul francez Lunéville, împreunã cu cei doi fii ai domnitorului Mihail Sturdza, Grigore ºi Dumitru. În drum spre Franþa îi scrie cu regularitate pãrintelui despre PROFESIE DE CREDINÞà cele vãzute ºi trãite. Aceste rãvaºe au pus începutul bogatei ºi valoroasei 7 moºteniri epistolare a lui M. Kogãlniceanu, constituind primele sale probe în ale scrisului. Manifestând stãruinþã la învãþãturã, M. Kogãlniceanu, în acelaºi timp, nu se limiteazã la prevederile programului de studii, ci frecventeazã teatrul, pentru care avea o pasiune aparte, urmãreºte presa la zi, învaþã sã cânte la vioarã, practicã sportul. De la primele contacte cu strãinãtatea el a manifestat un viu interes pentru stãrile de lucruri din viaþa social-politicã ºi culturalã, evaluându-le în raport cu cele din Moldova, de al cãrei destin era preocupat ºi cãreia îi ducea dorul. Mã întrebaþi cum mã simt în Franþa? li se adresa el surorilor. Prost. E o þarã bogatã, frumoasã, puternicã, civilizatã. Dar, cum eu nu sunt francez, prefer patria mea. N-aº schimba Moldova cea sãracã pentru cel dintâi tron din lume. 1835 29 iulie. Din ordinul lui M. Sturdza tinerii sunt transferaþi la Berlin, pentru a-i feri astfel de influenþa ideilor revoluþionare din Franþa. În capitala Germaniei M. Kogãlniceanu timp de mai bine de doi ani studiazã ca particular, sub supravegherea unor persoane distinse, iar din octombrie 1837 se înscrie la Universitatea din Berlin. În acelaºi an la îndemnurile vestitului savant A. Humboldt pregãteºte ºi tipãreºte la Berlin primele sale lucrãri ºtiinþifice: Moldova ºi Muntenia. Limba ºi literatura românã sau valahã, Schiþã asupra istoriei, obiceiurilor ºi limbii þiganilor ºi vol. 1 al Istoriei Valahiei, a Moldovei ºi a valahilor transdanubieni, cea dintâi în limba germanã, iar celelalte douã în limba francezã. Perioada aflãrii la studii în Germania a fost de mare importanþã în formarea intelectualã ºi în plan politic a lui M. Kogãlniceanu. Toatã viaþa mea, ºi tânãr ºi în vârstã coaptã, nota scriitorul, am mãrturisit în mai multe rânduri, cã culturii germane, cã Universitãþii din Berlin, cã societãþii germane, bãrbaþilor ºi marilor patrioþi, care au operat realþarea ºi unitatea Ger- maniei, datoresc în mare parte tot ce am devenit în þara mea, ºi cã la focul patriotismului german s-a aprins fãclia patriotismului meu român! 1838 martie. În drum spre patrie Kogãlniceanu se opreºte pe un timp la Liov, unde efectueazã cercetãri de arhivã. 1838 1 iulie. De la aceastã datã apare prima publicaþie periodicã a lui M. Kogãl- niceanu o nouã serie, faþã de cea a lui Gh. Asachi, a Alãutei româneºti, prima noastrã revistã literarã, editatã ca supliment al ziarului Albina româneascã. Revista a fost suspendatã de cãtre autoritãþi dupã al cincilea numãr din cauza publicãrii în paginile ei a schiþei Filozofia vistului, operã satiricã inspiratã de Tratat despre vist de scriitorul rus O. Senkovski. 1839 12-22 octombrie. În Albina româneascã apare schiþa Soirées dansantes (Adunãri dãnþuitoare), prelucrare din francezã. 1840 martie. Mihail Kogãlniceanu fondeazã o editurã ºi o tipografie proprie sub denumirea Cantora Foaiei sãteºti sau Cantora Daciei literare, MIHAIL KOGÃLNICEANU care au avut un rol important la dezvoltarea culturii ºi literaturii naþionale. Aici M. Kogãlniceanu a tipãrit mai toate publicaþiile periodice 8 fondate de el: Foaia sãteascã a Principatului Moldovei (aprilie 1840 decembrie 1845), revistele Dacia literarã (ianuarie iunie 1840), Arhiva româneascã (vol. 1 18401841; vol. 2 1845), Propãºirea. Foaie ºtiinþificã ºi literarã (9 ianuarie 11 noiembrie 1844) ºi Calendar pentru poporul românesc cu anexa literarã Almanah de învãþãturã ºi petrecere (18421846), editat în continuare de Gh. Asachi, un numãr mare de cãrþi de beletristicã, opere cronicãreºti etc. În publicaþiile periodice ale lui Kogãlniceanu au vãzut lumina tiparului majoritatea scrierilor sale literare, articole pe teme sociale ºi culturale. 18401842 Încã din 1839 M. Kogãlniceanu face parte dintr-un comitet teatral, iar începând cu 7 martie 1840 este codirector, alãturi de C. Negruzzi ºi V. Alecsandri, al teatrului francez ºi al celui românesc din Iaºi. În aceastã calitate a pledat pentru îmbunãtãþirea repertoriului, promovând pe scenã lucrãri inspirate din realitãþile contemporane, pentru sporirea nivelului profesionist al actorilor, urmãrind scopul ca teatrul sã fie artã, nu pãpuºãrie, precum se exprima scriitorul însuºi. 1841 2 decembrie. Este ales membru al Societãþii de istorie ºi antichitãþi din Odesa, pentru care pregãtise un discurs. În procesul-verbal al ºedinþei cu pricina se menþiona cã M. Kogãlniceanu a scris Istoria Valahiei, Moldovei ºi a valahilor transdanubieni ºi alte lucrãri istorice ºi pregãteºte editarea letopiseþelor moldoveneºti atât de importante pentru istoria þinutului nostru. 1843 24 noiembrie. Rosteºte renumitul sãu Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naþionalã la Academia Mihãileanã, tipãrit în acelaºi an la Iaºi. Acest discurs constituie una dintre principalele scrieri în care M. Kogãlni- ceanu ºi-a expus concepþia cu privire la istorie. 1844 octombrie. Redactarea unei plângeri a vechililor obºtiei Botoºanilor contra cãlugãrilor mãnãstirii Popãuþi a servit drept pretext pentru autoritãþi de a-l închide pe Kogãlniceanu fãrã nici o cercetare la mãnãstirea Râºca, unde s-a aflat bolnav timp de ºapte sãptãmâni, sub supraveghere strictã. 1845 M. Kogãlniceanu traduce ºi editeazã în limba francezã la Iaºi douã volume de Fragmente scoase din cronicile moldoveneºti ºi valahe referitoare la Petru cel Mare, Carol al XII-lea, Stanislav Leszczynski, Dimitrie Cantemir ºi Constantin Brâncoveanu. 18451847 M. Kogãlniceanu se stabileºte la început în Franþa, apoi în Spania, iar la întoarcere în patrie viziteazã Italia. Din timpul ºederii în Spania dateazã memorialul sãu Note despre Spania, redactat în limba francezã. 18451852 Editeazã la Iaºi Letopiseþele Þãrii Modovei, în trei volume (vol. 2 1845; 3 1846; 1 1852), însoþite de Prefaþã (la vol. 1), studii ºi însemnãri despre manuscrisele valorificate. 1848 M. Kogãlniceanu participã la miºcarea petiþionarã din Moldova, iar dupã înãbuºirea acesteia scrie broºura Întâmplãrile din Moldova în luna lui martie 1848 ºi alte lucrãri, menite sã informeze opinia publicã asupra evenimentelor ce au avut loc. Fiind pus sub urmãrire de cãtre agenþii lui M. Sturdza, M. Kogãlniceanu la 12 august trece, travestit, în PROFESIE DE CREDINÞà Bucovina, unde împreunã
Load more

Recommended publications
  • Revista De Istorie a Moldovei
    ACADEMIA DE ŞtIINţE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ŞI DREPT REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI Nr. 3 (71) iulie-septembrie 2007 REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI Publicaţie Ştiinţifică Nr. 3 (71), 2007 FONDATOR: Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei ISSN 1857-2022 Colegiul de redacţie Redactor-şef: Leonid Bulmaga, dr. în istorie, director al Centrului Studii Istorice al I.I.S.D. al A.Ş.M. Redactor-şef adjunct: Lilia Zabolotnaia, dr. în istorie, conf. universitar, vicedirector al I.I.S.D. al A.Ş.M. Secretar responsabil: Alina Felea, dr. în istorie, I.I.S.D. al A.Ş.M. Membri ai colegiului de redacţie Alexei Agachi, dr. hab. în istorie, şef al sectorului Istorie modernă Alexandru Burian, dr. hab. în drept, prof. universitar, director al I.I.S.D. al A.Ş.M. Ion Chirtoagă, dr. hab. în istorie, şef al grupului Istorie locală Valeriu Cozma, dr. hab. în istorie, prof. universitar, şef al secţiei Istoria Moldovei Ilona Czamanska, dr. hab. оn istorie, prof. universitar, Universitatea din Poznan, Polonia Demir Dragnev, dr. hab. оn istorie, prof. universitar, membru corespondent al A.Ş.M., şef al sectorului Istorie veche şi medievală Andrei Eşanu, dr. hab. în istorie, prof. universitar, membru titular al A.Ş.M., şef al secţiei Istorie universală Victor Işcenco, dr. оn istorie, vicedirector al Institutului de Istorie Universală al A.Ş. din Rusia Constantin Rezachevici, dr., prof. universitar, Institutul Nicolae Iorga al Academiei Române Chiril Stratievschi, dr. hab. în istorie, prof. universitar, membru corespondent al A.Ş.M. Vladimir ţaranov, dr.
    [Show full text]
  • Scrieri Literare, Sociale Si Istorice
    Mihail KOG{LNICEANU SCRIERI LITERARE SOCIALE +I ISTORICE CUPRINS Not[ asupra edi\iei ............................................................................................. 2 BIOBIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 3 SCRIERI LITERARE Soirées dansantes (Adun[ri d[n\uitoare) ........................................................... 8 Nou chip de a face curte................................................................................... 19 Iluzii pierdute. Un ]nt`i amor ........................................................................... 27 Fiziologia provincialului ]n Ia=i ........................................................................ 49 Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu............................................... 58 Tainele inimii.................................................................................................... 69 B[t[lia de la R[zboieni =i pricinile ei, 26 iulie 1476......................................... 91 +tefan cel Mare arhitect ................................................................................. 105 Un vis al lui Petru Rare= ................................................................................. 108 +tefan cel Mare ]n t`rgul B[iei ....................................................................... 110 Trei zile din istoria Moldaviei ......................................................................... 121 Introduc\ie [la “Dacia literar[“] .....................................................................
    [Show full text]
  • Centenarul Ion Codru Drăguşanu
    0 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE 1 Editor: Ioan Crăciun Tehnoredactare şi copertă: Cristian Dinu Universitatea din Bucureşti – Editura Ars Docendi Editură cu profil academic şi cultural recunoscută de CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Şos. Panduri 90, sector 5, Bucureşti Tel./Fax: (021) 410 25 75 E-mail: [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SĂVOIU, ADRIAN 77 de conferinţe radiofonice / Adrian Săvoiu Bucureşti – Ars Docendi, 2008. ISBN 978-973-558-336-1 654.195(498 Bucureşti)(063) Copyright © Adrian Săvoiu, 2008 Tipărit la Tipografia Editurii Ars Docendi Printed in Romania 2 ADRIAN SĂVOIU 77 DE CONFERINŢE RADIOFONICE În memoria mamei, Ileana, care a ascultat la radio, de la Câmpulung, aceste conferinţe. Această ediţie s-a tipărit în 200 de exemplare numerotate. Fiecare exemplar poartă semnătura autorului. Exemplarul nr. 4 Argument Această carte selectează 77 dintre conferinţele rostite la Radio România, începând din anul 1984, în cadrul emisiunii „Răspundem ascultătorilor” (devenită ulterior „Studio deschis”), difuzată zilnic, de luni până vineri, între 9 şi 10 dimineaţa, reluată uneori şi după-amiaza. Majoritatea au fost susţinute într-o perioadă când în afara postului naţional de radio nu existau şi alte posturi, de aici audienţa uriaşă a celor mai multe dintre ele. Astăzi poate că unele dintre aceste conferinţe le-aş gândi şi le-aş organiza altfel. Am păstrat însă intactă structura lor pentru a constitui, în felul acesta, un document al timpului. În ansamblul lor, la o nouă lectură, cred că îşi păstrează actuali- tatea, chiar dacă o bună parte au trecut, până în decembrie 1989, prin „furcile caudine” ale cenzurii, care la radio era una dintre cele mai vigilente.
    [Show full text]
  • Literary Scent Above Copou Street
    Short Contributions – Perspectives on Communication HOW CAN WE FIND OUT THE OLD SECRETS OF A TOWN? LITERARY SCENT ABOVE COPOU STREET Noemi BOMHER1 1. Prof., Phd, Dept. of Communication, Public Relations and Journalism, “Apollonia” University of Ia[i, Romania. Corresponding author: [email protected] Abstract up the hill to Copou Park and meeting The Road of Salt. A short communication existing in a Moldavian capital with an elegant patriotic image evident in an architecture still present today, communication regarding the literary society as a form of a relationship between love and power, with old traits of ecology, communication that prepared the modern society, Junimea. Keywords: Ia[i, Love Affairs, Mid 19th Century, Romantic State. If a traveller enters a town like Ia[i he may Along this way we will come across some buildings linked to the name of the poet Al. want to become familiar with its past: love 1 stories are hidden behind the walls in old Hrisoverghi (1811-1837) whose image suggests buildings oozing charm. that communication by means of love has given In this short text we would like to invite you birth to poems and reflections; the relationships to communicate with some writers in love with in those times were based on real love, solitude their country and visit three places in Ia[i: being chased away in literary circles populated Beldiman Hous in P\curari Street, Conachi by distinguished men and women. House up the hill of Copou and the Park with the same name. The town of Ia[i lies on seven hills like Rome and has the aura of a former capital, being also famous for its Copou Hill between the Road of Salt/ S\r\rie and the Road of the Shepherds / P\curari.
    [Show full text]
  • Vasile Alecsandri VIAŢA
    Serghei COLOŞENCO Vasile Alecsandri VIAŢA S U B E R a c e t 144 o i l Editura SFERA b i B 2018 VASILE ALECSANDRI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 ORIZONTAL: 1) Oraşul situat pe râul Bistriţa, în apropiere de confluenţa cu Siretul, menţionat documentar în 1408, unde s-a născut Vasile Alecsandri, la 14 iunie 1818; tatăl, Vasile, medelnicer, spătar, apoi vornic, iar mama, Elena Cozoni, urmaşă a unor boieri greci – Mare familie de boieri din Moldova: logofătul Iorga, ispravnic de Bacău, avându-l ca om devotat pe Vasile Alecsandri, tatăl scriitorului; de la hatmanul Alecu, spătarul Alecsandri cumpără moşia Mirceşti; iar Ion, unul din prietenii apropiaţi ai poetului. 2) ,,... Doamna”, legenda publicată în ,,Familia” la 21 ianuarie/2 februarie 1873 – Stroe Plopan – Material ce imită marmura în decoraţiile arhitectonice. 3) Carte! – Ciclul de poezii pe care Vasile Alecsandri le publică începând cu anul 1843, continuă tipărirea lor, iar în 1853, îi apare la Paris, volumul de poezii originale ,,... şi lăcrimioare” – Puse la geam! 4) Eroina pe care Vasile Alecsandri a făcut-o celebră. Prima apariţie a fost în vodevilul cu subtitlul Două fete ş’o neneacă, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi – Fiinţă prin excelenţă, în filozofia scolastică.5) Mamifer lemurian nocturn, negru-cafeniu, din insula Madagascar – Ţara europeană pe care tânărul Vasile Alecsandri o tranzitează venind din Franţa, trecând prin Austria şi revenind în ţară, în 1839, după renunţarea la studii. O va vizita în 1846, împreună cu Elena Negri.
    [Show full text]
  • LITERATURA Romina MOPERNA
    OVID DENSUSIANLI LITERATURA ROMiNA MOPERNA VOLUMUL 11 Poesia In spirit vechi cea de transitie. Cel dintii poet modern :V. Cirlova. Cu- rentul larg de afirmare a literaturei nouk: I. Heliade Radulescu. Ed. a 1[1-a BUCURESTI Edit. Libr. UNIVERSALA", ALCALAY & Co.- 27, Calea Victoriei, 27 1929 POESIA IN SPIRIT VECHI CEA DE TRANSITIE POESIA IN SPIRIT VECHI CEA DE TRANSITIE 'Orielt de departe, In timp, ne-ar fi dus urmarirea aetivitAtei lui Asachi legatura cu ea a trebuit anticipam asupra desvoltarei literaturei qi culturei noastre pIna la 1810 , aceasta treeere peste vre-o {Iona, trei deeenii nu ne-a abatut prea mult dela firul oxpunerei, pentru ca am vazut ea de fapt Asachi re- presintá ping tlrziu spiritul literar ramas mai In urma. De acest spirit, mai alesIn posie,estapInita altfel nu numai activitatea lui Asachi, dar gi a aitora, avt, ca a trecut relativ mult timp ping ce s'au aratat semnele de Innoire, ping ce un curent de prefaeerelarga, o orientare mai modern/ au inceput sa se afirme In poesia noastra. Cine urmare§te, literatura romina chiar mai nod, are mereu prilejul sconstate cseriitorii au ra- mas proa uqor multumiti de ce au gasit,Intr'un moment, ca directiva literarA. La.martine spunea ca o generatie spirituala nu dureaza mai mult de cinci- sprezeee ani. Aceasta poate sa fie adevarat pentru Franta, dar la noi constatarea e ca o generatie in- telectualtine cam cincizeci de ani, daca nu qi mai Pentru literatura o dovada am avut-o cind ame 4 LITERATURA ROhliNA MODERNA Et udiat seoala latinistl (ce vom spune mai departe cu privire.
    [Show full text]
  • Dealul Cu Legendare A[Ez\Ri
    Partea a II-a Dealul cu legendare a[ez\ri Podul Verde începea din locul unde a tr\it un vestit poet, ast\zi uitat... Vechiul drum al Copoului sau Podul Verde pornea de la palatul Elenei Sturza unde se sfîr[ea Uli]a Mare, începeau P\curarii [i se desprindea Uli]a Sf. Neculai (V. Conta) ce m\rginea Muntenimea de Sus. A[a ziceau bunicii [i î[i amintea [i talentatul cronicar al anilor interbelici, gazetarul Rudolf {u]u. Peste numele vechilor st\pîni ai zidirii de la începutu str\zii se a[ezase colbul uit\rii. Cl\direa înalt\, aflat\ pe col]ul acestei r\scruci [i cu vederea spre cap\tul Uli]ei Mari - botezat\ pe la 1866 L\pu[neanu - fusese de fapt ridicat\ de polcovnicul Manolache Bal[, pe un loc luat cu bezmen de la biserica vecin\, Sfîntul Neculai, c\ruia urma s\-i pl\teasc\ vreo 350 de lei pe an. Exist\ [i un document din iunie 1804 (“Flac\ra Ia[ului “, 2 decembrie 1961). Planul il semnase t`n\rul inginer Gheorghe Asachi, proasp\t întors de la Lemberg unde î[i f\cuse studiile (1796-1804), luase doctoratul în Filosofie [i diploma de inginer „Ctitoria” lui Gh. Asachi [i arhitect, de[i avea numai 17 ani. Pentru ca posteritatea s\-i recunoasc\ opera de care unii se îndoiau, în a sa Noti]ie biografic\ scria, cu negru pe alb: “...Întorcîndu-m\ la Ia[i, dup\ planul meu s-au construit casele principesei Elencu Sturza – P\str\vanu“. Trecînd cu vederea pe fostul st\pîn, 82 polcovnicul Bal[, pentru care f\cuse planul cl\dirii, atunci cînd î[i scria via]a Gh.
    [Show full text]
  • Language and Literature European Landmarks of Identity ______
    MINISTRY OF NATIONAL EDUCAT ION UNIVERSITY OF PITEŞTI FACULTY OF THEOLOGY, LETTERS, HISTORY AND ARTS AGENCE UNIVERSITAIRE DE LA FRANCOPHONIE ALLIANCE FRANÇAISE DE PITEŞTI CENTRE DE RECHERCHE SUR L’IMAGINAIRE IMAGINES CENTRUL DE REUŞITĂ UNIVERSITARĂ LANGUAGE AND LITERATURE EUROPEAN LANDMARKS OF IDENTITY __________________________________________________ LANGUE ET LITTÉRATURE REPÈRES IDENTITAIRES EN CONTEXTE EUROPÉEN __________________________________________________ LIMBA ŞI LITERATURA REPERE IDENTITARE ÎN CONTEXT EUROPEAN SELECTED PAPERS OF THE 15th INTERNATIONAL CONFERENCE OF THE FACULTY OF THEOLOGY, LETTERS, HISTORY AND ARTS Piteşti, 14-16 June 2019 No. 24/2019 University of Piteşti Press 1 DIRECTOR / DIRECTEUR DE PUBLICATION: Ștefan GĂITĂNARU EDITOR-IN-CHIEF / RÉDACTEUR EN CHEF: Liliana SOARE ASSOCIATE EDITORS-IN-CHIEF / RÉDACTEURS EN CHEF ADJOINTS: Valentina STÎNGĂ, Liliana VOICULESCU SCIENTIFIC COMMITTEE / COMITÉ SCIENTIFIQUE Liliana AGACHE, “I. Iordan – Al. Rosetti” Institute of Linguistics, Bucharest, Romania Stefan BARME, University of Vienna, Austria Petre Gheorghe BÂRLEA, “Ovidius” University of Constanța Grigore BRÂNCUŞ, The Romanian Academy, University of Bucharest, Romania Didi-Ionel CENUŞER, “Lucian Blaga” University, Sibiu, Romania Gheorghe CHIVU, The Romanian Academy, University of Bucharest, Romania Francis CLAUDON, Paris XII University, France Luc COLLÈS, The Catholic University of Leuven, Belgium Jean-Louis COURRIOL, “Jean Moulin” University, “Lyon 3”, Lyon 3, France Dan DOBRE, University of Bucharest, Romania Cécile
    [Show full text]
  • Personalități Ieșene 2017
    PERSONALITĂȚI IEȘENE ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2017 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GH. ASACHI” IAȘI Personalități ieșene. Aniversări și comemorări 2017 / Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. – Iaşi : Asachiana, 2017 ISBN 978-606-94358-5-4 016 : 008(498-Iași) 929 : 008(498-Iași) Copyright © – Toate drepturile rezervate Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 10, 700063 Telefon: (+4) 0332 110044 E-mail: [email protected] Web: http://www.bjiasi.ro/ PERSONALITĂȚI IEȘENE ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2017 Editura Iași • 2017 NOTĂ: Ordinea personalităților a fost stabilită în funcție de luna și ziua nașterii, în secțiunea „Ani- versări”, respectiv de luna și ziua morții, în secțiu- nea „Comemorări”. Schițele biografice au fost preluate din vo- lumul „1000 de personalități ieșene. Lexicon” de Ionel Maftei, Iași, Princeps Edit, 2008. Selecția a fost efectuată de Constantin Acozmei, bibliograf în cadrul Serviciului Catalogare, Achiziții, Informare bibliografică. ANIVERSĂRI [DATA NAȘTERII NECUNOSCUTĂ] NECULCE, Ion 345 de ani de la naștere cronicar (n. 1672, Prigoreni – Tg. Frumos, jud. Iaşi – m. 27 febr. 1745, Prigoreni – Tg. Frumos, jud. Iaşi) A fost cel mai însemnat cronicar moldovean din secolul XVII-XVIII. Reluând tradiţia cronicilor independente din secolul anterior, a reuşit să ridice istoriografia română la cel mai înalt nivel artistic şi este adevăratul continuator al lui Miron Costin. Ion Neculce a fă- cut pentru literatură mai mult decât pentru istorie şi el este pri- mul scriitor care a servit urmaşilor nu numai ca izvor, dar chiar ca model, până în zilele noastre. Opera sa capitală este Letopise- ţul ţării Moldovei de la Dabija Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1743).
    [Show full text]
  • Le Rôle De La Presse Française Dans L'apparition
    UNIVERSITÉ D’ÉTAT «ALECU RUSSO» DE BALŢI FACULTÉ DES LANGUES ET LITTÉRATURES ETRANGÈRES LUDMILA CABAC LE RÔLE DE LA PRESSE FRANÇAISE DANS L’APPARITION ET LE DÉVELOPPEMENT DE LA PRESSE DANS LES PAYS ROUMAINS 2 0 11 1 TABLE DES MATIÈRES 1. L’APPARITION DE LA PRESSE EN FRANCE ................................................... 4 1. 1. « PRÉHISTOIRE ».................................................................................................. 5 1. 2. L’IMPRIMERIE ..................................................................................................... 7 1. 3. LES PÉRIODIQUES .............................................................................................. 9 1. 4. LES PHILOSOPHES CONTRE LA PRESSE ..................................................... 11 1. 5. LES NOUVEAUX PÉRIODIQUES AU XVIIIe SIÈCLE ..................................... 14 1. 6. LA PRESSE ET LA RÉVOLUTION FRANÇAISE ............................................. 16 1. 7. LA PRESSE FRANÇAISE AU COMMENCEMENT DU XIXe SIÈCLE ............ 21 1. 8. LES AGENCES DE PRESSE ................................................................................ 22 2. LES DÉBUTS DE LA PRESSE DANS LES PAYS ROUMAINS .......................... 23 2. 1. LE DEVELOPPEMENT DE LA PRESSE EN TRANSYLVANIE ...................... 27 2.2. L’APPARITION DE LA PRESSE EN MOLDAVIE. « LE COURRIER DE MOLDAVIE » - LE PREMIER JOURNAL BILINGUE ......................................... 29 2. 3. « CURIERUL ROMÂNESC » - LE PREMIER PÉRIODIQUE ROUMAIN........ 31 2. 4. « CURIERUL DE AMBE SEXE
    [Show full text]
  • Anunț Colectiv
    GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MEDIULUI ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU Directia Generala de Administrare Fiscala /Directia Evidenta si Colectare ANUNȚ COLECTIV În temeiul art. 47 alin. (4) din Legea 207/2015 privind Codul de procedur ă fiscală, vă comunicăm faptul că au fost emise acte administrative fiscale pentru urmatorii contribuabili: Nr. 8088/DGAF/13.12.2017 Data Decizie/ Nr.crt. Denumire CIF Nr.Inreg. Decizie/adresa Adresa adresa 1 SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA DR. FOGOLYAN KRISTOF 4202010 68159 01.11.2017 Jud. COVASNA, Loc. SFÂNTU GHEORGHE, Stadionului, Strada STADIONULUI, Nr. 1-3 2 OBSTEA CONDRATU"" 14315122 14315122 01.11.2017 Jud. VRANCEA, Vizantea-Livezi 3 OBSTEA MOSNENILOR CHEIA-OLANESTI 12729063 67669 01.11.2017 Jud. VÂLCEA, Loc. CHEIA, Cheia, Nr. 103 4 AVPS MISTRETUL 16973833 16973833 01.11.2017 Mun. BUCUREŞTI, Sect. SECTORUL 1, Strada MAIOR ALEXANDRU CAMPEANU, Nr. 15 5 COMUNA SĂLAŞU DE SUS 5453819 71008 01.11.2017 Jud. HUNEDOARA, Sat SÃLAŞU DE SUS, Nr. 21 6 COMPOSESORATUL BRETCU 13602199 13602199 01.11.2017 PRINCIPALA, Nr. 260 7 COMPOSESORATUL DE PADURE - PASUNE OCNA DE JOS 13650102 67691 01.11.2017 Ocna de Jos, Nr. 619 8 COMPOSESORATUL CIUCSANGEORGIU 13812530 68185 01.11.2017 Jud. HARGHITA, Sat CIUCSÂNGEORGIU, Ciucsengeorgiu, Nr. 189 9 OBSTEA COMUNEI NARUJA 14053048 68376 01.11.2017 Jud. VRANCEA, Sat NÃRUJA 10 COMUNA SENDRENI 3553269 68385 01.11.2017 Jud. GALAŢI, Sat ŞENDRENI, ¬endreni, Strada PRINCIPALA, Nr. 332 11 ELECTROTEL SA 1384430 68358 01.11.2017 Jud. TELEORMAN, Loc. ALEXANDRIA, Strada DUNARII, Nr. 279 12 AMBRO SA 2691530 68355 01.11.2017 Jud. SUCEAVA, Loc. SUCEAVA, Calea UNIRII, Nr.
    [Show full text]
  • Pavol Janík - Poezii
    11. 5. 2020 Pavol Janík - Poezii Contul Meu Favorite Scrie poezie Înregistrare / Logare Acasă Poeţi Translations Membri Proverbe Povestiri Citate Cărţi Proză Radio Arhiva Acasă Pavol Janík Poeţi Clasici Membri fondatori Pavol Janík A. E. Baconsky Adina Speranta Gerra Orivera Al. O. Teodoreanu Pavol Janík este scriitor slovac născut pe data de 15 octombrie Alecu Donici 1956 în Bratislava. stomff Alexandru Alexianu andreionthepoetry - wikipedia - Alexandru Bogdanovici blacks Alexandru Hrisoverghi bragagiu Alexandru Macedonski Criticul Blind Alexandru Philippide Vezi toți membri... Alexandru Vlahuţă Alexei Mateevici Distribuie acest autor: Andrei Mureşanu Ştiaţi că Anonim Like 0 Share Twitter Cuvântul "laser" este de fapt un Anton Pann acronim al expresiei Light Artur Enăşescu Poezii & Proză Amplification by Stimulated Emission of Radiation Benjamin Fondane (amplificare a luminii prin Bogdan Petriceicu 1. Apa de derivație stimularea emisiunii radiaţiei). Haşdeu 2. Contract despre împăcarea sufletului cu trupul Vezi mai multe... Calistrat Hogaș 3. Cu o anume ocazie Camil Petrescu 4. Cuvântul Evenimente întâmplate în Cezar Bolliac data de azi: Cincinat Pavelescu 5. Exegi monumentum Constantin Mille 6. Fii mirositor Constantin Negruzzi 1871 -A murit astronomul 7. Fulgerul singuratic britanic John Frederick William Costache Conachi Herschel (n.07.03.1792). Costache Ioanid 8. Îngerii de tracțiune 1935 -S-a născut Don Dan Botta 9. Kosovo Howard, cântăreţ american. Demostene Botez 10. La masă Vezi toate evenimentele Dimitrie Anghel 11. Lacrimi pe strune Citate şi Maxime: Dimitrie Bolintineanu Dosoftei 12. Le poéme de luxe Un fanatic este un om care Duiliu Zamfirescu 13. Marile podoabe face ceea ce crede că Elena Farago 14. New York Dumnezeu ar face dacă ar Elena Văcărescu şti faptele în discuţie.
    [Show full text]