LITERATURA Romina MOPERNA
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
OVID DENSUSIANLI LITERATURA ROMiNA MOPERNA VOLUMUL 11 Poesia In spirit vechi cea de transitie. Cel dintii poet modern :V. Cirlova. Cu- rentul larg de afirmare a literaturei nouk: I. Heliade Radulescu. Ed. a 1[1-a BUCURESTI Edit. Libr. UNIVERSALA", ALCALAY & Co.- 27, Calea Victoriei, 27 1929 POESIA IN SPIRIT VECHI CEA DE TRANSITIE POESIA IN SPIRIT VECHI CEA DE TRANSITIE 'Orielt de departe, In timp, ne-ar fi dus urmarirea aetivitAtei lui Asachi legatura cu ea a trebuit anticipam asupra desvoltarei literaturei qi culturei noastre pIna la 1810 , aceasta treeere peste vre-o {Iona, trei deeenii nu ne-a abatut prea mult dela firul oxpunerei, pentru ca am vazut ea de fapt Asachi re- presintá ping tlrziu spiritul literar ramas mai In urma. De acest spirit, mai alesIn posie,estapInita altfel nu numai activitatea lui Asachi, dar gi a aitora, avt, ca a trecut relativ mult timp ping ce s'au aratat semnele de Innoire, ping ce un curent de prefaeerelarga, o orientare mai modern/ au inceput sa se afirme In poesia noastra. Cine urmare§te, literatura romina chiar mai nod, are mereu prilejul sconstate cseriitorii au ra- mas proa uqor multumiti de ce au gasit,Intr'un moment, ca directiva literarA. La.martine spunea ca o generatie spirituala nu dureaza mai mult de cinci- sprezeee ani. Aceasta poate sa fie adevarat pentru Franta, dar la noi constatarea e ca o generatie in- telectualtine cam cincizeci de ani, daca nu qi mai Pentru literatura o dovada am avut-o cind ame 4 LITERATURA ROhliNA MODERNA Et udiat seoala latinistl (ce vom spune mai departe cu privire. la ea, la evolutia, ei de mai tlrziu, va arIta si mai bine aceasta). 0 nod, dovadl ne-o dlite- ratura poetia, asa cum a continuat sá fie eultivatá dupl, inceputurile ei, care am arltat cum se Infátiseazl. Dael ne Intrebám care sä, fie causa acestei lipse de varietate, acestei opriri la aeeleasi formule zicem tipieuriliterare In anume rástimpuri, expli- catia ar fi ispitit cineva s'o caute In párerea el am fi dominati de un spirit prea conservativ, am fi misoneisti. Nu se poate spune insä cá Rominul se aratA ostil Innoirilordimpotrivl, de multe oria arátat el' le primeste usor, chiar prea usor etteodatl, eind ele nu grit dintre acelea care vin sá schimbe In bine, sä Imbogáteasel, sufletul. Alta trebue s6 fie prin urmare explieareasi ea ne e datá de ce ne aratI totdeauna istoria evolutii- lorliterare :numai atunci and culturasere- varsl bogatl,dinplin,asuprasufletelor,cInd ideile se premenese mai repede, mai usor, numai atunei se pot ivi mai multe individualitáti puter- nice care sá dea semnalul misedrilor noul; eit timp putini,foarte putini, slut cei care se Impártásese dintr'o vieatá spiritualä, cit timp chiar eultura aces- tora, ea scriitori, e Inel redusá, nu ponte fi vorba de o .ioenire vie, intensá, de idei, de ce aduce schim- bárile repezi si rodnice, lnläturarea tiparerelor vechi. Asa trebue sá Intelegem pentru ce poesia noastrl a fost prea uniforml dela sfirsitul seeolului al xvm-lea piná la 1840, pentru ce genul lacare îi oprise predileetiapoetiiVácIrestia avut multá vremE preeldere; a atras mereu pe aceia care credeau cá au darul poesiei,i printre acestia, tinlnd sama de hIATEI MiLU 5 ordinea cronologia, §i um/rind literatura din Mol- dova, vom avea sI ne oeuplm in primul rind de: MATE! MILO Necunoseut isto-ricilor no§tri literari pin/ la un stu- diu despre el pe care 1-a publicat I. Tanoviceanu In Anal. Acad. rom., mem. sect. lit,XL 1 urm., Matei Milo nu are all/ insemn/tate cleat cá e primul poet al Moldovei, astfel locul alitturi de al lui Tenache V/eArescu pentru Muntenia. Coboritor dintr'o familie de origine streinl ces1`, dui)/ pArerea unora s'a ascut pe la 1750. Citva timp a petrecut in Rusia, unde Il gdsim f/cin- du-§i studiile,pin/ la 1775, la Petersburg. Tutors In tar/, a ocupat mai multe functiuni ca V/tav de Aprozi, Sulger,Stolnie, Ban, Sp/tar, qi pe la 1801-1802 nu mai era In vieat/. Dela dinsul a r/mas un caietde poesii,acela 'dup. careI. Tanoviceanu a putut fixa activitatea lui literar/. Poesiile care ni s'au p/strat slut putine la num`ár fat/ de cele care s'au pierdut din ca- ietul cereetat de Tanoviceau se vede cá s'au r/tleit mai multefoi,ceea ce nu ne impiedee/ totu§i ne facem o idee de ce a trebuit scuprindl restul. Eran de sigur versan i la fel cu cele care s'au 'As- trali serse in aceeasi not/ de erotism care ne e cunoscut/ dela Ienache V/c/re6euifill lui, de- arece Matei Milo nu s'a indepArtat dela ce era in spirituÌtimpului§idesf/ta, sub o form/ quasi- literal* pe boierii no§tri in nesfirsiteleceasuri de petrecere, de leglnItor farniente oriental. Pe ling/ poesii rurnîrmeti Matei Milo compunea sau poate LITERATURA ROMINA MODERNA transcria, uueori §i poesii grece§ti (una din el& se gase§te In caietul ramas), a§a cavem §i aici dovada a amestecului de grecism In poesia noastra de tot MINA, (cf. vol. I, 100). Ca sa-I cunoa§tem pe Matei Milo In inrudirea lui literara,la ce II pune 2Vt de aproape de eentem- poranii lui, e &still sa citam din cele §aptesprezece poesii pe care leavem dela el dintre care una tradusa din Voltaire aeeste versuri: Ah, cer, ce fi-am gre5it? A5a cumplit m'ai osindit hotarit zileior mete A petrece in duren rele. In duren i nesuferite, Stra5nice, prea cumplite, Pina and a suspina Cu ah ! 51 vah ! a ohta ? Aceea0 poesie do suspinuri,aceemi monotonie interjectionala versificaia ea la VacareVi semn al identitatei de simpre §i de me§te§ug literaricesc" dincolo §i dincoace de Milcov. Dar am fi neclrepti daca nu i-am recunoa§te lui Matei Milo ceva mai personal, predispositiipentru un gen 0.3 literaturä care numai cu vremea avea, sa se afirme mai bine In literatura noastra'. Printre versurile lui se gasesc §i citeva in nota satirica nu lipsite de oarecare duh, cum slut acelea pe care le-a Kris ea sa fixeze figura Paharnicului aNzu, boier scapatat, dar falos, despre care spunea: antereu 51 caftan Are din zilele lui Cehan, Dar conte5 din zilele cui La le topisefi COSTACHE CONACHII Caracterisarea nu sepoatezice el nu e bine prinsg,dar atita numai putem spieui §i in poesia satiriel a lui Milo. 0 intimplátoare apropiere de ce poatefisocotit capoesie, o licgrire numai care merita totuqi sne opreascg, pentru ea sg nu rg- mina la o prea sárael mentiune numele aeeluia caret desehide qirul poetilor din Moldova. OSTACHE CONACH1 Spre deosebire de multi poeti ai noqtri, chiar mai noi, asupra lui Conachi avem informatii destul de bogate, aka ct vieata lui ajunge sne fie bine eu- koseutg. tirile pentru biografialuilegásim in prefata lui Vogoride-Konaki la editia a doua (1887) a poesiilor boierului-poet, in ceea ce a publicat Al. Papadopol-Calimah inConvorbirilit erare, XIX, 923 urm., §i in Doeumentele Ilurmuzaki, X. Costache Conachi s'a náseut la 14 octobre 1777 dintr'o veche familie boiereaseg. Tatál sgu, Manolache, dei pornit spre o vieatg uquratecg, iubind petrece- rile, luxul, a avut sevede bung grije de edueatia aceluia careera singurul sáu fiu :dela profesori streini, printre care era Fleury,refugiatul frances egruia i se zicea le régicide"pentru eg fusese a- raestecat in condamnarea la moarta a lui Ludovie al XVI-lea, Costache Conachi a primit o invátAturg aleasg, aqa el cuno&tea pe Rugg limba francesg greceasca, turceaseaqi germana. Ping la 1802 ti- ngrulcrescutastfel a due o vieatgfär. griji la mo0a pgrinteaseá, in locul lui de naqtere TiOne§ti Tutova). In acest an murind tatál slu §1 lásind avereaineurcatit.,Costache Conaehi trebuisà, se LITERATURA ROMINÄ MODERNA ocupe de ce rlmásese In sareina lui §i in eitiva ani ajunse el pun/ bunl orinduiall in moOenirea, care-i fusese 1/sat/. La adlpostul preocup/rilor mlrunte, r/minindu-i r/gaz, de pe la 1805 putu sse inde- letniceasel cu altele, sI ja parte la vieata publiel, primease6 ins/reinlri.Inacel an 11 vedem functiunea de Comis, peste un an apare ea Ispravnie de Teeuci, functiune pe care o ocupá pinl la 1812. Sub Searlat Calimah, dela 1814-1819,11 Intilnim ea Vornie de politie §i sub Mihai Sturza ea Vornie de Aprozi. In timpul Eteriei se refugie in Basarabia qi la in- toarcere fu numit dupl citva timp, in 1824, presi- dent al departamentului Afacerilor streine, unde 11 glsim qi in 1827In 1824 era qi Logoflt, cinste In care 1'1 intllnim qi mai tirziu, Oil la 1833. Cind Ruqii ocuparl Moldova, la 1828, politica pe care o &eat dinsul impreunI cu altii din boierime fiind cea rusofill se bneur/ de increderea ocirmuirei §i fu nu- mit in comisiunea de redactare a Regulamentului or- ganic. Functiunile pe care le ocupase qi cuno0intele sale 11 fAceau sl fie privitea un om priceput tu chestiuni de organisare, in intoemirea de legi, ap, fusese ales qi printre aceia care aveau straduel Codicele Calimah. Mud fu vorba, in 1834, de alegerea, unui nou Domn, o clip I i se pIru caceastl alegere s'ar putea opri la dinsul, dar noul Domn se intimpll fie Mihai Siurza,i amintirea rivaliatei cu aeesta, al/turi de alte motive, il sili pe poetul acum bátrin stea la o parte, sl se retrag6la moqia lui unde muri la 4 februar 1849. Aea, cum se infittivazI prin ceea ce a seris, Co- COSTACHE CONACHI nachi apare ca o personalitato curiaask infra eitva, cu manifestari ee s'ar pares, ca nu pot sta alaturi, ce ne surprind.