Nicolae Iorga - Neamul Romănesc În Ardeal Și Ţara Ungurească. Volumul 1.Pdf

NEAMUL ROMANESC IN ARDEAL SI TARA UNGUREASCA.

74 lova. Ardealsas,

N. IORGA

Neamul romAnesc in Ardeal §1 Tara Ungureased

VOL. T.

BUCURESTI. iginerveInstitut de arta * grafice si editurit 6, Strada Raga IA, 6. 1906

I: Pj:cr air

PREFATA

Cu aceste cloud volume se incheie descrierea feri- lor locuite de Romini pe care am inceput-a in 1904 cu (Drumuri fi orafe din Romania*. Ramine des- chisd numai seria cSatelor fi mandstirilor din Ro- mania*, din care un al doilea volum va iefi in curind. Din partea celor cari pot finea condeiul in mind toate parfile acestel scrierf aa fost intimpinate cu tdcere saa cu batiocuri. Sint deprins fi cu una fi cu celelalte. Rufinea e a celor cart se poarta asyel, fi va veni vremea cind se va recunoafte aceasta. Nu odatd mi s'a spus cd n'am dat all/a cit af- tepta unul saa altul. Dacd affi facut dupd dorinfa lor, de sigur cd n'affi tipdrit nici-odatd aceste cdrfi care mi s'aa parut de o absolutd necesitate pentru acel public bun fi mare ce nu se manifestti prin scris. Am zugrdvit ce mi-a fost cu putinfei sd vdd fi ce mi-a dat mina sd vdd, cdldtorind totdeauna cu banii miei. Af fi putut sd fac foarte lesne capitole marl fi trufafe din ldmuririle de tot felul pe care le-am intrefesut cu povestirea fi descrierea, dar sint de

6 PREFATA

sigur prea bdtrin pentru ca sd md pot hotdri a speria lumea cu stiinta sad C14 talentul mied. De almintrelea sint atifia cari fac, si cu izbindd bund acest lucru. Am fost invinuit f i de nedreptate, de pcirtenire ; ba un om cum se cade m'a pirit ca fie un nesim- (itor f gel de poporul romdnesc. Acestuia din urmd ce as putea sci-i rtispund? Celorlalti li pot spune cd n'aii nici cea mai mica dreptate. De scdderile alor tdi te doare mai mult decit de ale strdinilor. Po- leind pacatele unui neam cu lingusiri, cred cd-i faci o foarte proastd indatorire. * A f fi vrut sd vdd toate Tinuturile Rominilor de peste munfi mdcar asa de amanunlit ca pe al Fcl- gdrasului. Nu mi-a ingticluit nici vremea, nizi mij- loacele si nici alte greutdti, bine cunoscute, de care e intovdrdsitd o aildtorie in condiiiile in care am facut-o. Descrierea Fagdrasului n'am scurtat-o insd pentru a o face de o potriva cu a celorlalte parri : am crezut di e bine, chiar in paguba proporfiilor ca mticar un Tinut carat romdnesc set se infatiseze mai deplin.

Addogiri s'ar putea introduce intr'o noud edifie, asupra fiinfii cdreia va hottiri publicul. Aceste addo- girl trebuie sd imbogeifeascd mai ales capitolul despre Banat pe care fard voia mea l-am ldsat asa de .sdrac. Devntbre 1905.

CARTEA I-A. TINUTUL BRASOVULUT.

WI ALI Ptr#Air.A4AVair.4614Ma fKit' fIZTiVISbilreilAr

I. De la Predeal la Bra§ov. Din vane inguste cu malurile bAtute in ace de brad ale Prahovel ajungi pe acea culme, putin innaltä de alminterea, cdreia i se zice cu un vechiti cuvint, de mult iesit din intrebuintare : Predealul. Odata era aicl numaY o mica trecA- toare pentru putinil sateni din sAlasele vecine, pe cind drumul cel mare intre Brasov si Tara- RomAneascA se desfAsura larg pe drumurile bune sisigure ale sesului roditor de supt munte, pe la Risnov pana la cetatea Branului, unde in imprejuriml zimbitoare, de pajisel inflorite, se deschide pasul cu acelasi nume. Vremuri noul aü cerut insA scurtime, rApegiune. CArarea din codrii de brad s'a prefacut dupa 1800 intr'una din cele mai bune sosele netede ale lumil,i peste citva timp calea feratA, nemultamindu-se numal cu atitacistig de vreme, a sArit indraznet de-a dreptul pe InnaItim, s'a sprijinit pe margeni de

8 TINIITUL BRApv omit ripi si a stripuns maruntaiele stincei. Uncle I.-- tacisera oierii cu turmele, ail rasarit cantoane, plantatii de telegraf, fire rosil de telefon, lungi chervane de märfuri, suind incet in pocnetul bicelor, si mail jucarii de fier fumeginde, lunecind ca sarpele pe sinele lucioase. in sfirsit, cind valea romaneasca a Prahovei s'a prefacut in locul de petrecere varateca a clumii bune,, a lumii cheltuitoare si a lumii des- trabalate din Romania, viata moderna, cu zgo. motul, vulgaritatea si pretentiile el, a gonit poesia singuratatii si din cele mai ascunse poteci ale muntelui, unde intimpini astazi la fiecare pas, din lulie in Octombre, si chiar ceva mai tarziil, in culegerea florilor cimpului si florilor iubiril usuratece, tot copilaretul palid si obraznic al oraselor, si 'Ana si cite o calugarita catolica, pe cind pe sosea zboara biciclete, automobile, trasuri de casa cu vizitii in livrèle care sperie saracimea din aceste locuri. Numai iarna da naturii marete toate drepturile sale : zapezile mail se astern pe virfuri, ele luneca pe coaste pudrind brazil negri, ele im- podobesc cu foil ce nu se pot culege malul jos al Timisului prins acum in catuse de ghiata, si prin biciul viforului aspru gonesc de pretutindeni pe top aceia cari nu sint supusi nevoii de a calatori. Strecurarea trenurilor acoperite cu bruma pare o nimica toata in marea imparatie a linistii moarte.

In Tara Bind : la usa biserieil.

10 TINUTIIL BRAgOVULII1

Calatorii cu trenul pleaca din hala cea mare §i uritA a Predealului, plina de hamali 0 de va- me0 cu §ApcI joase 0 cu §Apci innalte. Li praful inneacios al cArbunelui unguresc, care inf4urA toate intr'un zabranic negru, trenul Innainteaza incet printre pAretii de brad intunecat, call lasa sa se vada ici 0 colo prive1i0i mai depArtate. Incolo, se intind albe cele Sapte Sate. Citeva statii singuratecei triste se desalurA la guri de tunel. Din Dirste se vede numai acela0 chip de statie ungureascA cu inscriptie in limba Sta- tului. Citiva terani de-ai no0ri se ingramAdesc minati din urml ca oile spre marfle vagoane ro0atece de clasa III-a.In mai putin de doll& ceasuri te afli innaintea gArii bra§ovene, pe multele linii ale cAreia pufne0e din giturile negre innalte acela0 fum innecAcios de pucioasa ce se frige.

Altfel e daca porne01 cu trAsura de la vama cea mica de supt munte, la capAtul haosului de vile plAcute care alcatuiesc orArlul de vile al Predealului RomAniei. Aid* nu e IngrAmAdealA, nici zgomot. Jandarmii uita sA-ti cerceteze pa- §aportul §i, netulburata de nimeni, IncApAtoarea trAsurA de Bra§ov se Infunda iute 'n pacea co- drului, lAsind tot mai mult in utma sunetul de pAhare 0 de farfurii al restaurantului romAnesc de la granitA. Uria0 brazi cu crengile de poli- candru aromesc a ra0nA, pe cind florile ascunse

DE LA PREDEAL LA BRWV 11

in adincimi tamiiaza sfios mirosuri dulci. Cararea se incolaceste incingind necontenit muntele. In- data al la dreapta scinteiarea de argint a Timi- sului, care susura prin bolovani. Din loc in loc, grupe de case mari cu acoperipl de tigle in- negritei oblonase verzi, case care nu sint nici sasesti nici romane§ti, ci potrivite cu mice gospodarie intarita. Trec in cete terani secui, cu ochil mid, de un albastru sters, lucind ca otelul supt genele albe : muncitori ce se intorc din Romania cu ceva cistig in viata lor saracacioasä. Rare on* cite o turma saü un pilc de vite slabe cu coarnele mari, de bivoli greoi. Cite o caruta in care stall Romini din aceasta Tara a Birsei, oameni grasi, oachesi, cu fata inchisa ; barbatii aü palariuta locuitorilor plaiului, femeileti-a5 pierdut portul. In aceasta tara a bradului, nici-un neam nu si-a pus pecetea ;din vechi timpuri Inca, acesta e drumul di§tigului, in care se amesteca toate limbile. De la o vreme calea se face mai lunga, padurea nu mai stringe, ea imbraca numai innaltele ziduri de munti care se prelungesc de amindoua partile pana la timpla Brasovului, 'Ana la paretele cel drept al rimpel. Se trece numai prin margenea Dirstei, un sir de case gospodaresti, vapsite tarcat, cu cite doua feresti la drum §i podul Incapator ; crucea de tinichea stralucitoare sta ca un semn de neclintita afirmatie a legil in- fipta in margenea caselor romane0i, care sint

BRASOVUL 13 multe, si care se vor inmulti, in acel semn si in semnul muncil noastre. IndatA incep fabricile, distilkiile de petrol, tot rostul de viata economicA noua, cu capitale skestI, ungurestI si chiar evreiestI, care incun- jurA orasul. Timpa stApine0e cu padurile el, din care se innaltä la un capAt, pe un virf .gol de stincA, linia suptiricA a monumentulul lui Arpad, un era' national maghiar care si-a avut alte rosturi si prin alte locuri. PAnA departe shit presArate innainte, printre multe InnAltimI Impa- pAdurite, foarte innalte, casele albe, rosii, sure, arboril rkleti din primblAri, cimitire si livezi al marelui oras risipit, Brasovul.

II. Bra§ovul.

Pe locul de innaintare Indrazneata cAtre MiazAzi si RAskit, spre culmea muntilor fdrA poteca si in margenea Secuimii de strajA la granitA, Sasil ocrotitl de regele Ungariel fAcurA din satul slay si romAnesc BrasAul, Brasovul, o cetate a Co- roanel, o Kronstadt. Cavaleril teutoni, din Apusul luptelor pentru credintA, furA ispititi aice de aceia0 CoroanA a Ungariei, si citiva ani el se strAduirà pentru chemarea la viata de culturA a frumosului Tinut de salbAtAcie si la asigurarea cuceritoare a hotarului de munte.

Bracovul, cufenturddin zklurl. Briniorul, en frinturii din zidurf. BRA OV131, 16 , El se duserk, dar meTteril, negustorii s41 rd- maserl in cuprinsul zidurilor, pe cind altil din acelni neam roiail tot mai multi imprejur, fAcind o cunura de sate infloritoare oravului care purta cununa regalA in armele sale. Brwvenii cei noi furl in curind stApiniitrecAtorilor vecine §i al intregului negot de peste munte, uncle Cu- mahili Tataril se schimbad in stApinirea satelor rornAne§ti din plaiii §i din §esuri pAra la DunAre. Peste multele case cu zidurile tari, co- perivurile ascutite ifere§tile märunte, peste qerpuirea intunecoas5 a multor strade inguste se ridica., turnul unei marl biserici negre, tAiath aspru din piaträ sfárimicioasd, §i mai tirziii un al doilea turn, al Casel de Sfat, uncle se hoed- rail imprejurArile de toate zilele ale vietil bra- qovene de sine stAtAtoare. Pentru a tinea cele citeva mil de locuitori ai cetAtil se purtad necontenit prin trecktoarea spre RucAr carAle puternic incheiate ale negustorilor, duse de Romini in cAmA§1 alhe, cu pletele filfiitoare pe umeri. Din timp in timp,i nu prea a rare ori, mi-- carea aceasta de culturA ci imbogatire era in- cremenitA de vestea cea rea pe care spionii o aducead de dincolo de munte, din Transalpina primejdiei. In cele mai vechl timpuri era vorba de Cumanii pAgini, de nemilocii Tatari ce veniaii lacomi in goana salbatecA a cailor iuti. Apol Turcii venirà la rind, sArind asupra trupului nostru amortit sad istovit de luptA pentru a pune

Brat mill, cat Meade. Neagri. BRAFinvim 17 S supt sabie si a aprinde in flAcAri margenile ardelene. De la inceput Inca, Brasovul vAzuse nevoia de a se indosi innaintea amenintarilor, si el se strAmutase de la vechea asezare din jos, unde se zicei acum Brasovul Vechiü unor siruri de case locuite de mestesugari, in caldarea ocro- tità in care se aflä astAzi temeiul lul. Ziduri puternice, cu multe bastioane, furA rinduite de jur imprejur, si dusmanii nu eraii dintre aceia cari sA le poatA fringe. Pe dealul din fata, cAtreph- mintul Regelui se innalta cetatuia din care ful- gerail tunurile asupra marilor multimi sAlbatece care incingead de freamAtul nerAbdArii platosa zidurilor orasului. Turcil temuti veniail cu in- drAznealA, loviaü cu putere, raspindiail singele nevinovat in toate partile, dar avintul lor se fringea de acea indArAtnicA piaträ innegrità, care nu se clintia de greutatea ghiulelelor vechi. RAminea in urma cetelor pierdute 'n zare pustiul satelor pArAsite si sAmAnAturilor arse care se indreptaii. in curind printr'o primavarA nouA si un noü avint al muncii omenesti rAsplktitoare. Din atita bogAtie ingramadita zbucni intr'o clipa mai prielnica flacAra lumina'. Tined Sasi: mergead in Europa apuseanA de aceiasi limbA cu dinsii pentru a invata, in veacul al XV-lea, acea stiinta nouA a limbii latne, a trecutului clasic pe care o chemase la viata Renasterea. Odatà cu aceastAinvAtAturA, ei sorbirA cu patimA predica nouA pentru innoireai curitirea legii

2 1. Iorga. Ardealui. 2

18 TINIITUL BRASOVIILUI strAbune. Honterus veni din acele locuri ca un fink- prooroc purtAtor de veste nouA.i aid ciocanul cutezdtor bAtu in piatra neagrà a sfin- tilor §i cangile dAdurA la pAmint podoabele bogate ale bisericil catolice. Pentru rAspindirea cuvintului dumnezeiesc in forma cea mai bunA 0. mai inteleasa, Honterus fAcu tipografie, 0 din ea se rAspindia nouAle catehisme 0 biblii, care, dacl nu ere' pe limba vorbitä a poporului, ci in germana lui Luther, se apropiaii insA cu mull mai mult decit cele latine§ti de intelegerea tuturora.

A§a trAi Bra§ovul 0 mai departe, cu predi- catori invatati, cu negustori buni in socotele, cu me§te§ugari cari§tiail sä apuce §isulita, sA stringA 0 sabia. In rinduiala lui harnicA apAreail in anumite dimineti de zgomot rAzboinic cetele boierilor cAlAri ai Terii-Romane§ti, de pe zdrentele scumpe ale cArora nu se §tersese Inca praful incleiat cu singe al luptelor pierdute. Cite un bAtrin Domn obosit care nu se mai putea intoarce, ci venia sä-§i piece capul spre moarte, cite un aprig Domni§or cu pletele negre rAsfi- rate, cu ochii in cari scinteia pofta rAzbunAril §i credinta in viitor, stAteari adesea in fruntea fugarilor: Veniser5 Inca odatA, dupa atitea alte rinduri, pribegii din tara unde Rominii se sfA- §iail intre sine pentru putere. Argintarii sa§1 primiail ca zalog scumpe juvaiere rAsAritene dup.

BRAtIOVUL 19 ce se mintuiserA toti ducatii din Mita, 0 tot mai posomorite erail fetele oaspetilor cari nu mai puteati cirmui, nu mai puteatilupta, nu mai puteart stApini. PAra ce in altA zi de vA1m4ag rAzboinic un vint sAlbatec ii lua cu sine §i rAsfira pe plaiu- rile romAneol stApinii saü jertfele zilei urml- toare. Cind veni stApinirea austriacg, pe la 1700, Bra- §ovul 41 pierdu In parte insemndtatea care 0 fArA aceasta incepuse a se imputina. Privirile noilor domni ai terii se oprirA asupra Sibiiului, mai apropiat de din0i. Desele rAzboaie din Tara- Románeascd, intre Turd §i Ru§i, intre Turd §i Austriaci chiar, impiedecarA adese oni pentru multA vreme izvorul dAtAtor de viata al nego- -tului. Primejdie nu venia din aceste lupte, afarä de clipa nea0eptatA cind Nicolae-Vodà Mavro- gheni, cu singele lui de pirat fara fricA, nAvAli prin pasul Timiului intre vitejil sal imbracati in fustanele ; dar, in asemenea imprejurAri, nu mai venia nici c4tigul. Legaturile cu Moldova conteniserA aproape cu totul. AmindouA terile inoastre indragisera modele räsritene 0 cum- Orel tot mai mult de la vecinii de peste Du- mare. Si in scrisul Bracovenilor, in multele hirtii .de socoteli, dezbateri i hotAriri ce se pAstreazA'n incAperile umbroase ale Sfatului se vede bine aceastä iute decAdere. Cind peste munte se fAcu in veacul nostru lin4tea neatirnAril 0 a civilisatiei, legAturile de

13ravova1 :margenea. Bravovul : margenea. BRA qovim 21 afaceri incepura iara§i cu multa vioiciune. Ames- tecat simtitor cu singe romanesc, Sasul din Tara Birsei e mai putin domol §i apos decit acela din alte locuri, in el se stinge Mai greii indrazneala de negustor, puterea niscocitoare de me§- ter a stramo§ilor. El se incumeta sa lupte deci qi pe noul cimp de incercare al muncii. Fabrici de postav, de sticla, de bere, de hirtie se facura aid in preajma (Principatelor), in preajma Ror maniei §i pentru schimbul cu dinsa. Rizboiul vamal ce 1-am purtat cu Austro-Ungaria a facut sa se opreasca insa prin anil 80 fumul co§urilor, invirtitura pripità a rotilor. Un strigat de dez- madejde se ridica din acest Tinut infloritor, a cat-el industrie fusese ruinata de politica mare a altora. In anii din urma, supt regimul conven- tiilor, aceasta industrie bra§oveana incepe a se Infiripa, pe cit e cu putinta dupa ce o mare parte din capitalurile care o hraniail s'aii natu- ralisat romanevi qi, trecind granita, s'aii a§ezat pentru totdeauna peste hotar, in valea Prahovei. Noua miFare industriala a schimbat foarte mult infati§area Bra§ovului. In mare parte, el a pierdut caracterul sasesc §i, mai mult Inca, sufletul sasesc. Cum vii de la gara, vezi case oarecare, gospodine greoaie, fail frumOseta §i lara vre-un semn deosebitor. Strada largä ca oriunde merge tot printre ele. Pe sus, cetatuia, cu totul prefacuta in vremea austriaca §i astilzi 0

,22 TINUTIIL BRAOVIILIII simpla inchisoare militara, e mai mult podoaba placuta in virful muncelului verde. Din ea nu-ti §optqte, infiorindu-te, glasul trecutului. Cind ai ajuns in rnijlocul oraplui, privirea, care se poate miqca larg, urmareqte liniile Idrepte ale unei primblari margenite de cafenele, devile,de cladiri cu totul noul qi strabatuta des de gil- giirilede firm ale tramvaielor. Un constable calare ca la Pesta, frumos Mail ungur pe cal de parada, totdeauna gras, paze§te rinduiala cir- culatiel. In anotimpul cind se cauta racoarea cuiburilor de munti ca acesta, §i vilele §i cafenelele sint pline de strain!, intre cari recuno§ti indata tipurile de increzuti 0 de papur pe care le trimete Capita la noastra, tipurile de Greci braileni sail de Nemti arzati la noi, mult mai luxoqi §i mindri decit cei de aid. Statul unguresc, care ar vrea sa ne faca pe no! eel din Romania sa credem intr'un BrassO curat maghiar 0 care indeamna din toate puterile pc Secul sa se apze in orapl cotropit de o lacus- tarie intreaga de functionari, Statul deci a ridicat aid, in vederea tuturora, marete cladiri de tribunale, de administratie, de §coli. Citiva oameni bogati ail taiat pe muchea dealului cetatuii un rind de vile cochete. Strada cea mare, O. poti zice singura stradi moderna, merge innainte cu liniile sale de tram- vaiil printre pravalii sase§ti, ungure§ti, arme- neqti §i romane§ti, arzate in cladiri marl, fail

BBMOVUL '2 3 stil, iar, cele mai noua, impopoonate in cara- ghioasa haina secesionista, adusa de-a dreptul din Budapesta. Multe firme in limba Statului. Litre trecatori, foarte amestecati, destui functionari gigerli, cu mustacioara birligata a cucerire, 0 chiar cite un Jidana§ in odajdiile sale galitiene, cu perciuni sinceri sail contopiti in favorite ungure§ti. Aici Jidanimea, totdeauna patriotica, prinde. Ceva mai interesanta e piata, cu Casa Sfa- tului,care arunca un turn innalt dintr'o casa veche cu cerdac, ferestrui §i bolti adinci, unde start schimbitori de bani 0 circiumari pentru zilele de tirg, cind tot acest larg cuprins al Tir- gului Cailor se umple de zarva teranimil noastre venite pentru tirguielile saptaminil 0 vinzarea bucatelor, brinzeturilor, din care ele se platesc. Mai vezi prin unele casulii mai batrine§ti vechi firme de negustori romini, cari nu s'ail cinnal- tab Inca mai presus de indeletnicirea strämo- §easca. In fund, e biserica saseasca, neagra de foc §i neagra de ani, uria§ girbovita §i purtind in frunte un turn prea mic, facut de mintuiala, §i care samara cu cornul de pe nasul unui greoiil rinocer. Daca vei apuca, in sfir0t, la dreapta §i la stinga, vei gasi in stradite pa§- nice rama§ite din ziduri, bastioane ratacite, ar- curl de pietre intinse de-asupra cararilor fara lumina. Prin aceste unghiuri a fagit trecutul

24 TINIITUL BRAq0VIILII1 sAsesc, gonit de intrecerea zgomotoasA pentru ci§fig a tuturor neamurilor.

in piatA biserica cea nouA a Rominilor, og Dom- nita Map) cu dungile ro§ii pAtate de nein- grijire 0 cu un turnulet ca un mugure intr'o fatada inchiriatA la negustori, aratà strAbaterea noastrA pinA aici. Innainte de 1840 cine se putea a§tepta la pAtrunderea Valahilor despretuiti in cuprinsul sfintit al acelor ziduri proptite pe vechile privilegillErail numai, aid* ca 0 in Sibiiii, citiva negustori romini alipiti la Compania gre- ceased. Pentru din01 toti se fAcuse, ca 0 in Sibiiii, o capelà fdrA turn, intr'o curte umedA. Boieri romini pribegi ajutaserA la innaltarea ei, dar firegte ci ea era mai ales greceascA. Cind Grecii se stinserA, am fi putut-o lua pentru noi cu oarecare dibacie, ca in Sibiiii, dar aid nu era priceperea dibace a lui *aguna, §i apoi biserica avea o insemnatA zestre, douà moqii dä- ruite de un Brincovean, a§a incit Statul se ames- tecA, impuind o prelungire a domniril grece0i, fleä parochieni aproape, pentru a mo§teni apoi el, cind va veni vremea potrivitA. AstAzi preoti din Grecia slujesc in preajma mormintelor care pomenesc nume romAne0i, Brincoveni, IlAcAreqti, lard a mai aminti pe Mitropolitul muntean Nec- tarie, un Grec de na§tere. inteo casä foarte in- cApAtoare, un dascAl grec din Grecia face §coalA greceasca pentru copii de Sa§1 0 de Unguri,

BRA SOVUL 25

cArora se va ajunge ali se da §i leard pentru functia de elevi la §coala greceasca din Bra§o- vulaproape fárã Greet inteo odaie incuiatO zace, in praful neatins, biblioteca destul de mare a lui Grigore Brincoveanu, bune -carti in toate limbile care ar sta de sigur mult mai bine in biblioteca gimnasiului nostru. Pentru a inlocui .aceastä pierdere a bisericil vechi s'a fAcut cea nouk intr'un stil care s'a crezut romAnesc pentru cà era luat de la o bisericA din Bucure§ti, clAdità mai dAunAzi insk dupA datine care sint ale Grecilor de astAzi. Mai departe §irul de case se intrerupe, §i o a treia cingAtnare incunjurA Bra§ovul. AI Timpa in fata, §i spre dinsa duce in stinga un lat drum de plimbare care tot innainteazA pe coaste de ,deal §i dA din loc in loc priveli§ti minunate -peste coperi§urile ro§ii §i negre ale oraplui intreg. In unele zile de primOvarA sail de toamnA, Aimpezi §i umede, putine drumuri sint mai fru- -moase decit o rAtAcire singuratecl printre acel .copaci bAtrini,cari-titremurAdin frunze o iunä primire. Fata in fatA stail pe aceastä primblare, acolo 'uncle ea se desface din drumul cel mare, §colile a doul neamuri. Sa§il aiicoala de fete, gimnasiul, find in altà parte. In stApinirea di- rectorului e §i turnul de lingl singura poartA bra§oveanA ce s'a pAstrat, cu o inscriptie ce po- inene§te un ImpArat din vremea austriack

26 TINUTUL BRWITULUi

0 tablita in trei limbi ca toate cele din Braeov cla liniei de cladiri din fata numele de geira lui Saguna,. Mare le Mitropolit ortodox e in adevar acela care a sfatuitei ajutat in tot chipul, care a binecuvintat ecoala cea mare a Rominilor din Braeov, gimnasiul, glo- rios astazi prin numarul ei insemnatatea acelor can aa capatat invatatura ei creetere in odaile spatioase cu fereed micute ale trainicil zidiri in vechia stil gospodaresc. Din fatada puternick dar fara pretentii, din toata alcatuirea acestei zidiri se desface un spirit de fratie patriarhala, de buna munca smerita, care ramin insueirile de capetenii ale acestei ecoti neintrecute in felul sail. Cind vine luna lui Septembre, care go- neete rindunelele ei aduna ecolard, din tirgurile ei satele de aproape ei de departe, din parohiile unite chiar, ei pana ei din Romania, unde sint parind cari se tern de destrabalarea liceelor de mici cetatenT, yin cirduri de baieta0 0 baietani, in haine nemteed de fudulie ei in haine roma- need care tin racoare vara ei cald iarna, 0-0 pun aid pe cap eapcuta moale, croita intocmai ca in Romania noastra. Atunci pe bancile unde a invatat Titu Maiorescu, se aeeaza in liniete plina de evlavie toata aceasta multime de in- vatacei ai culturd romine pe pamit strain, dintre can nu e aproape nici-unul a cärui pre- senta aid sa nu insemne o jertfa adevarata, de

BRAOVUL 27 , multe al o mare si sfintà jerfA din partea fa - miliei. 0 scoalA «normalA, sail primarg, o scoalà realà, sint adapostite in aceiasi clAdire a gimnaziului. Mai in lAturi, pe stradita din stinga, cu podete de lemn supt care gilgiie apa, e scoala comercialA, de intemeiare mai nota. 0 scoall de gospodArie pentru fete se afiA in cealalti parte, pe strada din dreapta, care urea destul de rapede spre scoalä.

Oda* in acest &alas al scolilor unde se vede la dreapta movila pe care-si uscail si-si usucA si astäzi postavurile de casä femeile din Brasov, in aceastA crestkturA de vale, unde o fulgerA- turA de apA se pierde supt ruine in dosul caselor nouA, era capatul de sus al cetatii Sasnor. Veniaii, cAtre munte, locuri goale, maidane fArA locuitorl. Spitalul cu fatada foarte pAcAtoasa si atitea altele s'ail fAcut numai tirzid, in vremea noastrA. Din vechime, abia sus in umbra mun- telul, supt Timpa se rasfatail intre pometuri CA- sutele Scheilor, cu crucea rAsAriteanA in frunte si marile porti de lemn sApate dupa frumoasa noastrA datinA teraneasca. Atita era romAnesc in preajma BraovuluT, acele inguste ulicioare pietruite, pe care hodorogiall carele cu marfa, cAci locuitorii erail cArAusi, cind null cistigail pirlea prin slugAria negustorilor sail din culegerea de stafete peste munte. De la friceput Inca, ail fost Rominil aceia cari ail inlocuit pe Slavii, pe Scheii

Jena' Intre Pietre.

BRAFNUL 09 cel vechi pe acest povlrni§ al Timpel. CA ar fi Bulgarl, nu dovede§te nici chipul lor, nici datinele, cu acea frumoasä primblare din zilele Pa- §tilor a junior cu cAciuli turcane§ti cad sunA. din surle, nici portul, nici limba, nici sufletul. 0 asemenea obir§ie a fost nAscocità de cArturari cari credeau cA e ru§ine sä se coboare cineva. din buni lucrAtori al ogorului romänesc. Nu, nu. sintell Bulgari, vol fratilor dincheii Bra§ovului, cari aveti o minte a§a de isteatA, a§a de bine rinduitd, alp de aplecatA cAtre invätatura lumi- noasA qi cAtre fapta indrazneatA, neam cinstit, harnic, omenesc §i mindru. O&M §cheil nu insemnau mai mult in Bra§ow decit Tigana din bojdeucele de la Blumenau «paji§tea cu florae), care s'a rominit tigAne§te, In : BlumAna. El s'ail innaltat abia in veacul al. XVIII-lea, cind negustori companisti s'ail asezat in mijlocul lor, cu bogatia si trecerea de care se bucuraii. Atunci rAsArirà, pe Prund, pe Tocile,. pe Cacova, case trainice si frumoase de astgzi,. clAdite ca pentru zeci de generatii muncitoare si modeste. Atunci bisericuta Sfintului Nicolae, fAcutA de insusl Basarab bAtrinul si impodobitl, de Petru Cercel, acea bisericA in strana cAreia_ a stat in anil sai de mArire Mihai Viteazul ins* cu mina pe sabia lui cuceritoare, s'a prefacut. in mare, umflindu-se, strimbIndu-se, pocindu-se §i incornorindu-se cu turnuri multe §i ascutite,. care o fac sä samene astAzi cu un uria§ coco§.

Ere r

.1*47 4." ,

.1 N2.4 'Y ,. ,

. I 11...smascsa,.. 0. 4 s Z. V Intrarea la Sf. Nicolae din Scheia.

BRA§OVUL 81 de hirtie. Atuncl incepurd luptele cele marl pentru alegerea popilor 0 diaconilor, a gocima- nilor sail epitropilor, care urmeazA pind astAzi supt conducerea oamenilor de acuma al bisericii, cu bro§uri ro§ii §i gazete negre. Atunci se des- chiser5. §colile mid care duserA la cele marl de astAzi. Atunci se Inca Irani drepturile tehurilor, ale breslelor sAse§ti inchise, §icheii cArAt41 se

.."t. . 11 lr v "sr.

Teatrul Bragovechenilor. fAcurà me§te§ugari, in ciuda 4 cinstitului Slats. Astfel se pregAti intrarea deplinA acheilor in cetatea cea modernA a drepturilor egale pentru cel ce muncesc cu adevArat, §i de mai multe generatil pe acelafi loc, apArat adesea cu singele bor. Meseria§ii din cealaltA lature a Brapvului, din Brapvechiii, I0 kat' 0 el partea in inceata §i. sigura noastrA luptA pentru cApAtarea luminil §i.

7/ Na.o.t.e.:,, p . . .: ,s ?,,;.i.T.

--rios ., ,- :. 1 .

1 .4:- . 1 4,...... : ::..1,_....L.o. .; :,03Vi= 'il ' . - J'Ot.

,..p.:..

1.. ,.. I° '),1.-1 .. . - ,... t:4 . 41 .... Ir:I '...ri.. . .` ." .5 . _. 0 .. . .A ..-.°...... ,..... 4.),..; ,-....g 0 0 ...... , , _vaa ,2:,.' :ave.?-41*-1410:4--

Casa archivelor bisericil Sfintuld Nicolae.

BRA3OVUL 33 puterii, §i nu se poatê sa vezi, in rindurile oamenilor sa'raci foarte impovarati de muna, mai multà tragere de inimA, mai multä build intele- gerei pricepere fireasca decit la representatiile de teatru pe care le dail iniarn5. me0erii §i calfele din aceasa subutbie brapveneased plina de Romini. Astäzi Rominimea din Bra§ov, care innainteazA rapede peste cifra de 10.000 pe care a ajuns-o, infatiraza un element insemnat din viata neamului nostru in Ardeal.i de sigur ar fi 0 mai insemnat dacä preocuparile nobile pentru cultura', inchinarea deplinä catre Scopurile innalte ale poporului nostru, ar inlocui netrebnica qi dezgustatoarea ceartà pentru profesorul X 0 pentru, profesorul Y, pentru popa Alfa 0 pentru popa Omega, care sint astäzi o paa ru0noasä pentru Rominii bra§oveni. Cu cit vg fi mai putin calduroasä impart4irea la asemenea dumk- nil care nu folosesc ninfanuia, cn cit;fa veni mai multä lume din toate stratele societAtii la qezdtorile femeie01 care- s'ail aleatuit de citva timp, in aqteptarea conferintelor care ail cam zabovit, cu atit vom putea privi mai sigur la viitorul ce ni aqteapth ,neamul aici, la Brapv.

IV. Iorga. Ardeal I. 3

84 TINUTUL BWOVIILUt

Imprejurimi ale Bra§ovuluI: Timpa, Ri§novul. Muntele Bra§ovului e Timpa, care-1 ocrote0e 0-1 stringe de piatralui aspra. Spre dinsa se ureä in rotocoale un drum de padure, care se poate numara printre cele mai frumoase din lume. Fara obosealä, prin marea lini§te de umbra dulce, ajungi sus intr'un ceas. Pe un colt de stinca sta de piatra acela care se chiama ca infati§eaza pe Arpad. Mai jos, un Sas tine o cafenea-restaurant, 0 de aid privirea se cufunda drept in vale. Vezi atunci gramada mare de coperipri care supt munte face temeiul cetatii 0 din mijlocul careia se innalta biserica neagra, mica de aid ca o jucarie. Innainte, cladiri nou'a se revarsä 'Ana la dunga departata a casarmilor galbene. Iar, in stinga mai ales,fire ro0i de tigla se infunda prin desi§uri de arbori 0 patrund Oa in margenea zarii. Drumuri albe lu- need §erpuite sail ti§nesc drept ca o sageata ; in virful celui mai lat §i mai alb din ele se vede tin sat de departe, cu casutele strinse la un loc.

Din Dirste,satul vechilor dirstari can bateail in piue sumanele, se merge pe drumul din stinga la celeepte Sate, Sacelele (Satcele,

BRASOVIIL 85

SAtucele), vestite prin bogatia lor, mai ales in vremea cind ele adapostiaii pe atitia fugari din Tara-Romaneasca 0 stringead in cladiri 0 acareturi ci§tigul Mocanilor oieri cu turmele multe. Neamurile sint iaraqi foarte amestecate in lungul Or de case ce se desfa§ura supt munte, linga valea ce curge supt podini, de la o biserica la alta. Pe rind al crucea rasariteana pe turnul lacaului lui Dumnezeil 0 in coltul podurilor de la locuintile oamenilor, apoi crucea catolicilor 0 poligonul evreiescalcalvinilor. Aici sint Secul foarte raj', cari se imbata, striga, bat in porti 0 stria capetele eValahilor,, cu toate call cladesc casele frumoase din agonisita adu- nata in tara celorlalti eValahls, de peste munte. Pa§unea 1ipse0e cu totul. Iar urma0i Mocanilor se hranesc din multe izvoare, intre care poate 0 al contrabandel, cu acea dibacie 0 staruinta care deosebe§te totdeauna pe teranul din aceste parti birsene. Modernisarea innainteaza, dar fe7 meile cu polcute 0 rochil ad pastrat Inca alba legatura de cap mocaneasca 0 me§te§ugul de a face cele mai bune sarmale din lume.

Ca oracu insemnatate Inca din timpurile vechi a§a cum a fost Ocna pentru Sibiiii a stat alaturi de Brapv Ripovul, alta apzare a Slavilor din timpurile intunecate. Poti merge acolo cu un greoid tren-omnibus, care tirWe zilnic gramezi de teranime saseasca, 0 poposeqte

Diu Tara Bbsel: la lucre, acasil.

IMPREJIIRIMI ALE BRAIOVIILIII: TIMPAt RisNOVUL 37 y la fiecare §fert de ceas pentru citeva c egy percz, (o minutA). Dar e mai bine sail' iei una din cu- prinzAtoarele trAsuri din Bra§ov, bine inteles dupà ce te vel fi incredintat cA obloanele, roatele, capra, capetele cailor, minile acocipluil a.a. sint la locul lor in stare bunk fiindcA altfel vei fi lAsat fArA milA in mijlocul drumului, cu simpla declaratie cA :t de aid nu mai putem merge". lama sail pe vreme de ploaie, aceastä declaratie poatefi foarte neplAcuta, dacA nu chiar primejdioask pe cind in timpurile bune vei plAti numal o cAlAtorie cu trAsura, pe care aifAcut-o, 0 vei face o cAlAtorie pe jos, pe care n'ai voit-o. Drumul trece prin 0ru1 de casute al Bravo- vului Vechia, care nu sint insA mai vechi decit ale noului Brwv de supt Timpa, ci sint mai mici numai. LingA o casi parochialA care se clAde§te acum, cu mult lux de piatrA cioplita, se innalta intr'un cuprins de ziduri cea d'intAiii bisericA sAseascA a Bra§ovului, clAdirea goticd mai smerita a Sf. Bartolomeifi, pe paretii cAreia se pAstra in formA de cronicA amintirea pataniilor 0 luptelor oraplui. Cote0i la stinga, pe lingA o veche rafinArie de petrol pe care dAunAzi un Ungur a cercat s'o cheme iard0 la viata. De o parte e linia muntilor impAduriti, limpede albastrà sail invA- luitA in negura de praf a drumului secetos ; de cealaltA, se desf4urà Ora la alt rind de innal-

in Tara Bind : hora.

IMPREJURIMI ALE BRAVVITLIA: TiMPA, R4NOVIIL 89 timi §esul Birsei, care se acopere pe rind de SAmA- nAturi verzi, de miri0i uscate §i de pilcurileza- pezil.Cel d'intAiiisat ce rásare dinteacolo e Ghimbavul. Un moqinoiii de coperiquri ro0etece peste care se innaltä acoperiqul ascutit al unei biserici care nu are nici innaltimea stApinitoare, nici infaliqarea de cetate a bisericilor sAse01 din pArtile Sibiiului. Trecem prin Cristian, sat mai mult sisesc aid innaintarea noastrà se face mult mai incet cu case marl, verzui, wzate strins una lingA alta, in linii drepte. Curti bine inchise, pline de §urii grajduri trainice, purtind insemnarea datel cinds'a.5clAdit. Tipul nu e ap de curat ca in acelea0 parti sibiiene ; cerdacul din spre curte lipse0e,i vechimea nu se aratA in nici-unul din amAnuntele clAdirii. Marele sat pare mort, fere0i1e sint lAatuite, portile prinse in zAvoare ; rare ori vezi rAtAcind cite un copil singuratec. IndatA se ajunge la Ripov. Aid este o OW, o primArie mai mare, un otel comunal, zidire innaltä, cu douA caturi ibiliard, unde mice stricare a postavului verde e pretuita 20 de coroane,i cu proverbe germane rimate. Adevarate strAzi se desfac in toate pArtile. Pe o mare culme unde stinca rizbate printre mArAcini se innaltA un castel mare, cu multe bastioane, care se pare de departe neatins, locuiti gata de luptg ca §i cum vechile tunuri ar pAzi Inca din des- picAtura neagrA a fere0i1or inguste. Cind te sui

40 TINUTUL BRA SO VULUI insa cu multe silinti prin grAmezile de bolovani, Ora la cununa de ziduri, te prime§te un vechid paznic, incunjurat de gainile 0 purceil luI ; acela e castelanul Ri§noyului, §i el n'are la indAminA Alt osta§ decit baba care-1 gAte§te de mincare ; de pe ziduri nu se vAd alti du§mani decit cetele de case acoperite cu zale negril ale caselor din satul de jos in vale. Odatà era ing. aici un sigur loc de adapost, spre care nimeni nu cuteza sä se suie ;in odAi era loc pentru toatA bogatia orA§enilor, pivnitile adinci erail pline de bucate 0 apa se scotea bunA 0 din biel§tig din fintina in care pAnA la adincime de multi metri paznicul face sal se coboare funia de incercare, purtind in virf o lumin are care nu se stinge. Rominil eratiputini odinioarg, idea drepturi §i foarte horopsitl. Sa§ilor stApini li se 'Area CA el s'ar fiacivat, cumpArindull holde, mai mult din vremea lui Mihai Viteazul incoace, §i intr'un rind se luarà mAsuri aspre impotriva acestor oaspeti nepoftiti. Cu toate aceste pie- deci, el pastrarà ce aveail 0 merserä §i mai departe. AstAzi casele gospodAre§ti ale oierilor §i plugarilor romini star,' in rind cu locuintile ce- tAtenilor din alte vremuri, 0 in curtile de unde-ti vine mirosul bun al caplui proaspAt potl sA intri cu siguranta cA vei gäsi pe unul din al dd. In imprejurArile de astAzi, Ri§novul e in mare primejdie de a se face romAnesc.

IMPREJORIMI ALE BRAF.30VIILIII: BRAEUL 41

IV. Imprejurimi ale Bra§ovului : Branul. Trasuri de la Ri§nov duc la Bran, in vre-o doua ceasuri cel mu1t1 spre Buceciul care§i in- cresteaza in vazduh virfurile de stinca, rasarite din mijlocul padurilor. In lunile de toamna uscata, innaintezi prin finaturile tarzii, in aroma florilor uscate, fail sa vezi alta tined decit acea namila zimtuita care taie o parte din albastrul limpede al cerului. Nu prea vezi drumeti, cad. Branenii apuca alte drumuri mai scurte decit aceastaosea buna. Cit vezi cu ochiul e, supt munte, numai nesfir§ita paji0e, bogat, innalt inflorita. In mijlocul casutelor de birne, care ail inlocuit bordeiele saracioase ale colibafilor, se vad citeva vile : a familiei Pu§caru, careia i se zicea Pu§cap cind nu trecuse peste hotarele Branului, §i ale unor Ardeleni din Romania. Se vede o buna ospatarie, cu ciute imblinzite ratacind prin curte, o §coalä, biserica. Mai presus decit toate cladirile e insa 'Ana astazi castelul. Cavaleril teutoni 1-aa cladit in gura hdtarului dincolo de care tot ei ail facut mai tirzia Cim- pulungul. Regii unguri 1-aa primit de la aceoi ajutatori al bor. Pe urma §i Domnil romini din noul principat muntean, ca Mircea §ifiul sail Mihail, ail pus castelani aicea. Ajuns iara§1 al Ungariel, el fu inchiriat Saqilor, §i dreg-Mori de

r, .1-v...- ...-, -:. -10.: a rr., . ..:,t-: ,,...,vic ,4,4-A4),-.e.r. , .....- e . r, ..

- ' . ;1.10 g r er-133 t. I .7t91 e _ r'"ns t.6 ?1,Pr° Pecon), - cr.....- r,.?. . - -14 . -..,...... ,. _ ...",.,! !,..

,74.

:1'

Cetatea Bravole. imPREJURIMf ALE BRASOVULTA : BRANUL 43

-al lor ridicarA de-acum innainte la pasul de trecere al märfurilor dajdea Craiului, de cinci la sutA. Apol negotul apuca. alte drumuri. Branul sa- rAci, apoi se pustii cu totul. Pe cind Predealul se cutremura de graba trenurilor, ierburile cres- cull innalte in jurul puternicului castel, §i pacea se fAcu tot mai deplinA in multele lui IncAperi joase 0 intunecate. Acum mergi in voie prin acele odai care ail adapostit osta§i §i te urci glumind, pe scArile de lemn, spre acele ascu- ti§uri ale coperi§ului de unde s'a' pindit de atitea oil apropierea nAvAlitorilor. Aproape nu vezi pe umilul locuitor de astAzi al cetatil §i numal gin- durile tale del viata de o clip& clAdiril ce se apropie incet de sfirOtul el. Jos, in timpul pri- elnic, cind crivatul nu se zvircolgte in vale, tufi- §urile vuiesc de albine 0 sint ninse de flutura§1. A§teaptA in sfir§it sä vezi rAsArind luna plinA care va cobori taina ei asupra drumurilor, cA- rArilor 0 intregului §es al aromirilor tainice! Nu mai este un drum aa de frumos ca acesta, decit doar acela care te aduce prin satele ador- mite de la Turnul-Rop la Sibial.

. ..4.- Alta vedere a Beam..

IMPREJURIMI ALE BRA§OVULTA : Z?EtNEFrIf 45

V. Imprejurimi ale Bra§ovului: Tohanele, Zirne§tii.

DacA apuci !nab.' de la Ri§nov drept innainte, lAsind cam la stinga cetatea or4eneasca, vel avea in curind ca tovar4, in margenea miri0i- lor de aur, apa cAtrAnita a Birsel, lunecind in largi luciri slabe de ardesie. Cel d'intlia sat e Tohanul-vechiii, la dreapta caruia, pe cost4A, e revArsat Tohanul-noil, care face cu cellalt Tohanele. Sat intins, cu o strada care e drumul mare, cu multe case de forma sAseasca 0 cu han ca la un tirg curat. Terani de al no0ri merg la lucru §i se intorc de la cimp in carutele lor, pe care cal maruntl le zguduie strapic pe pietr4. Peste putin vel vedea altA aezare curat romaneasca, Zirne0ii, care infAti§eaza de departe culmile de lemn innegrit ale unei fabrici de ce- lulosa, un de lucreazA sute de lucratori la topi- rea bradului din munte. Aid locuintile stilt mai mid, din birne legate, care TO scot virfurile in- cAlecate, din albeata varului. Spre stradA o fe- reastrA sail doug, in fata u§a, intre alte doua fere0l, de o parte, 0 o ultima fereastrA, de alta. tried, perile gospodariel sint deosebit de marl 0 de frumoase. 0 bisericA de zid 0 tigle, cu douA turnulete §i multe rAscroieli in ziduri, vine din

46 TINUTUL BRASOVIILUI

timpuri destul de vechi, de la un Domn de aI noqtri, se zice, dar a fost prefacutA, a§a cum se vede, abia in anul 1811, supt ImpAratul «Fran- -ti§cub cel d'intiiii. In cimitir se vAd morminte ale familiilor Alduleanu, cu titlu de cavaler, §i Metianu sail Metan, din care este 0 Mitropoli- tul ortodox de astAzi, P. S. S. loan, nAscut in acest sat 0 odinioarA chiar preot aice la Zirne0T. Satul a luat de un timp, multAmita pAdurii, un mare avint. Pe linga vechea cri0nA s'ati ridicat trestaurante) 0 thoteluri,, cu firme ro- mAne§ti. Sint multi betivi, 0 chiar cercitori. Fe- rneile ail pArAsit cu totul portul cel vechiil 0 se infacoarA in sucne de tirg, de ti-e milk* de ele. PAnA acum insà, satul e scutit de amestecul cu alte neamuri 0 a rämas inch romänesc de la un capAt pAnA la altul. Ceia ce chiamA aid multa lume strAinA, 0 chiar cministeres cu trAsuri 0 automobile, sint vestitele prapdstii, dintre Piatra Craiului 0 culmea vecinA, care se prelunge0e in incretituri line, Magura. Dupà un scurt drum de paji0e deschisä in umbra ultimelor casute invalmacite ale satului, ajungl, pe un pietros drum de pAdure, intre fagi verzi 0 rocieteci, cu crengile intinse. Tot mai mult calea spre cprApAstill se ingusteazA. aRiul,, apA fArà nume, se rApède in salturi pe douä, trel drumuri, innecind bolovanil negri al margenil muntelui. 0 femeie bAtrinA, uscatA, dA

DE LA BRASOV LA FAGARAS 47 racial intee casuta de popas. Nu vrea sa ni imprumute paharul ca sa gustam apa izvoarelor, si,cind Ii capatam in sfir§it, aleargä dupa nol pana-1 are innapol : zice ca daunazi doi Bucure$- teni i-ar fi luat paharele,veche i trista poveste a destrabalaril celor de dincoace. Acum tovara§ul zglobia cu valul limpede nu mai este linga tine : ai trecut de izvorul lul. indata virfurile se curata de verdeata, stinca iese tot mai mult din teaca ei de copaci, de ierburi inflorite itis- ne§te dreapta, lucie saü umflata de adaugituri, spre palidul cer albastru. Pe dinsa se prind numai fire lungi, suptiri, cu flori vinete, in clopote ginga§e, carora li se zice eflori de piatra,. E o lunga Dimbovicioara, care tine un ceassi jumatate, cu linite, racoarei maretie. La capat, o poiana se rasfata intre munti. La intrareaiin stinga culmea rotunda a Birsei, apoi muntele Ple§a 0 in fata §irul de dealuri innalte, care se chiamd Fata Ple§ei. Daca se coboara seara, luna se ive§te foarte luminoasa din spre virfurile Buceciului.

VI. De la Bragov la Fligarag. Plecarea din Bra§ov spre Fagara§ intr'o trasura mare, cu caii voinici ci un tipar de vizitia secuifi, care nu vorbecte 0 nu ride nici macar

48 TINIITUL BRAVVEILUf cu caillig.Abia intr'untirziailimblinziel citeva pAhare de bere, ba Inca atit de mult, incit incepu sa §uguiascA cu bietele terancele noastre care veniail pe ace1a0 drum cu noi. E o dimineata de toamnA foarte caldA, de un albastru sigur §i nemilos. N'a plouat de trel sAptAmini, §i nori de praf plutesc inteuna asupra depArtArilor. Aceia§I ieOre din Bra§ov cai pentru Zirneqti. Dar de la o vreme cotim spre dreapta, unde ne chiamA de departe marea culme rotunjitä a Cod lei. Cel d'intAiii sat e Ghimbavul, prin care trecem acum. Sint in el§i destule familif romAne§ti, dar toatã infatiprea greoaie, cu stradele §er- puind stingaciii in arcuri largl, e sAseascA. Pe linga dinsul curge apa care se chiana pe nemte§te Weidenbach §i. care a dat numele ei ci ace- zArii de aid. Cod lea poate fi numitA numai cu grefi un sat; ea are intinderea, rinduiala §i bogAtia until tirgu§or. Piata din mijloc, cu o bisericA §i. o primarie purtind in frunte sterna cea veche, intà- recte aceastä impresie. CumpAr carp' pc:Wale ilustrate, foarte interesante, la un fel de librArie unde servecte un baietel de Sas foarte cubred, cu capul mic ci bArbia ascutita. Copii de Sas se intorc de la ccoala, ci la cite unul fata VA- decte iaraci o degenerare rapede. in schimb, noi avem aid aproape aceiaqi izbindA ca la

DE LA BRApV LAFACEARAq 49

Ri§nov §i ne apropiem de numArul Saqilor. In- naintea circiumei unde se gAtesc de cale cA- tanele ce yin din manevre, femei romince legate la cap vind, cinchite la pArnint, prune, mere §i pere. Ele interesc cu asprime Tigana§i tavaliti prin praf, cari alearga spre mamele lor oacheqe, ce s'ailintins cu zdrentele pe aceiafi moale saltea a verii secetoase. In margenea .satului sint o multime de bojdeuce tigAne§ti, care ar cAuta sA samene cu casele sAse§ti, dar sint mici, strimbe, chioare §i lasa privirile sl patrundA in curtea fdrA acareturi,dar nApAditi de copii golafi. TrAsura se strecurA pe un drum intre dealuri impadurite. Ea trece peste putin de dealul cel mare, cu virful crApat in doui 0 despre care birjarul secuifi asigura cA foc ii arde in mArun- taie, gata sä dea nAvalA in afarA. *i. mai departe trecem printre innaltimile inverzite. De o parte, la stinga, padurea e puternia §i acopere bine cu fagii ei largi in ramuri coastele blinde, de lut ro§iatec. De altä parte, bieti col:ace §ubrezi, cu frunza uscatä innainte de timp, abia se prind in terna mai gAlbuie, in douà cu nisip.i mai incolo, nu mai sint decit trunchiuri tAiate in coasta nisipoasä, dogorita de soare. Nu e nici bucurie,nici a1t5 frumuseta decit a marilor linii paralele, a dungilor larg increstate din care se alcAtuiqte acest ultim colt apusean din Tara Birsei. In dosul pAdurilor celor dese

X. lorga. Ardealui. 4

In Tara Birsel: Zi de sarblitoare. DE LA BRAq0V LA FAARAS 51 rasare din cind in cind uriarl dinte cenuOil al Pietrei Craiului, aratind arzarea Zirne§tilor ci margenea tern, inceputul Romaniei tioastre.

Ajungi de ai dota sate in fata. until samanat pe un loc mai innalt, e §11 cel mai mare :Tit,- tarn. Mai jos, cu case ceva mai putine, se desfa§urá pe laturile drumului mare Vladenii. Amin- doul sint curat romanqr1. Cel de-al doilea are o multime de casute din timpurile sfiraCe, mai vechi decit anii de noxoc de pe la 1860, cladiri de birne care n'ail une or! nici obiruitul coperemint de Ogle, ci numai caciula de stuf buhoasa care se intimpina in Moldova 0 prin partile dunarene. Multe sint insä zidirile facute de Nemti 0 Unguri dupa norma saseasca. Dar casele poarta crucea rasariteanä §i. nume rA.ta- be§ti neaor, precum Zorca, Potcoava, Brindu- coi, Ladu, Staniloill. Biserica din cele d'intaifi timpuri dc rinduiala §i imbogatire e acum numai o ruina inteo mare curte plina de crud! rasturnate. A rämas, Ora la apropiata därimare deplina, numai altarul, cu multele chipuri de sfinti frumoase, gi un po- melnic de piatra ;zidurile tar! stilt acute din toate felurite de bolovani, Vara ci din frumoase bucati de granit negru ci rocietec. Biserica de astazi, care se vede de departe, e railticluita de un strain, pe la 1878 ;paretii ei sint spoiti numai In var. La casa parohiala, cea mai buna

52 TINUTEIL BRA SO VIILUI din tot satul, se opre§te hardughia rAsunAtoare a caruter de po§tA, cad preotul ingrije§te Inca §i de rostul po§tei, a scrisorilor 0 a oamenilor. In acelaqi rind se vede casa, menitA peiril §i de multi ani pustie, in care stAteail odatä dre- gatorii bravveni cari aveail supravegherea usu- pra VlAdenilor, ce se tineail §iei de marea cetate. Locuitoril poartà ve§mintulsAteanului de Tnunte ; femeile ail sucne, saii, cum se zice aid, androace, in locul catrintelor uitate de curind, $ili invelesc capul cu qtergare albe. Impreju- rimile fiind putin prielnice pentru lucrul cim- pUlui, ei merg pentru c4tig pinA in America de Nord, iar de un timp §i in Argentina. Merg flAcAii, dar qi oameni insurati, ale cAror neveste se poartA de cele mai multe ori destul de bine, Intr'un singur an pribegil ail trimes prin po§tã 100.000 de coroane celor de acasà, §i ere.' abia o sutA de trimetatori. In RomAnia se duc la slujbA mai mult fetele, care, dupA cite ail isprävit la noi, nu prea gAsesc miri acasä. OdatA drumul peste munte se fAcea mai des, pia. in Moldova, uncle x Vlidarenilt, vindeaii briie cumpArate la bilciu- rile din Ardeal: un sfe§nicar din 1850 al bisericii poarta numele unui locuitor ajuns orAran tocmai la Tirgu-Ocria. CArAgia, gAtirea varului din piatra stincii ajutA la tinerea gospodAriei.

$oseaua präfoasA merge innainte, cale lunga

...... ; p , , :(114i7.

S.%,;!,:c.;,(,..R.r44..

,, 11

I.0 ". 1.:Ws- 0.

E'r

:.1:A14".; -.11111 '

ti)

41C 111°'

. mtv

NuntA tn Tara Birset.

54 TINUTIIL BRASOVULIII pini la cel mai apropiat sat, intre arbor! pu§i de curindi foarte bine crutati In apArAtorile lor de scinduri. Tot pAdure tindrA, slabA in cea mai mare parte, de fag!i ulmi, pe cari toamna prinde a-i singera vested. Perjanil aii holde marl pe o intindere de vre-o paisprezece chilometri ; de §i anul acesta cAldura a uscat ccucuruzele», care n'ail legat «tuleii s'a strins destulgridca sA scape oamenii de grija iernii ; In adincurile de supt dealuri clAile de paie de la adile treierate, elmblAtitey, se inOrA mo§inoaie; locuitoril sunt oameni harnici, cari aà vite multei pA§uni bune. De aid femeile incep a purta catrinteiorturi, mai mult ro- §ietece, ci a se incalta cu opinci indoite la virf. Vezi frumoase fete rotunde, oachecei rumene, linictite, §i altele suptiri, prelungi, palide, cu ochil cenuO. Sintem acum in Tara FAgAravilui, uncle de o parte sint vechi locuitori rominI, iar de alta oaspeti nal, adu0 de peste munte deVoevozil de acolo, stApini a! acestei :boieri cazuti de mult in terAnime. Dar casele sunt mAruntele, uritei simAnate cam la intimplare. Pe o movilA innaltA, crApati de cAldurA i sApatA in beciurl pArAsite, se innaltA, intre mormintele vechii nouk bisericuta. E o clAdire lunguiatà cu fere$ pAtrate, linil de al- rAmizi cu unghiul ieciti un bun turn de zid. Supt pridvorul pe stilpi cai inläuntru se vAd multe zugrAveli cu stilul ce se obicnuiecte ci

DE LA BRASOV LA FIGARAS 55 in tarA. De-asupra u§ii e leatul 1767, dar catapiteazma care pomene§te, supt cununile präfoase de la candele, un (WW1 domnesc, §i alt Mat, al satului), e din 1789, lespezile de jos sint din 1793, pe cind cArtile de slujbA aratä §i anul 1750. AstAzi clAdirea pe care abia gAsim, cu toate chemArile cAtre tborese, (terance), un sätean sä ni-o deschidA, e destul de dArApAnatA 0 se infati§eaza trist pe dilmul din crApAturile de cAldurA ale cAruia se rAsfirA simtitor mirosul acru al mortilor. Cind ai ie§it din Perjani, e§ti intr'un qes mai larg. Abia se vAd la dreapta dealuri intunecate, spre Bra§evi Secuime. In stings, manta de peste Olt apar ca o dunga vinAti in lumina po- tolitA a serif. Iar in fatA apusul de soare acopere Ora departe cerul de o strAlucire ruginie, aurie, verde, care se pierde cu incetul, strAbAtutA de ultima razA ce tine pinA tirzid, in albastrul de o limpeziciunedesAvir§itA.Intr'acolo par cA mistuie sate §i tinuturi intregi flacAri de pustiire simoarte. Iar la spate se ridicA, inro§itä de negura seriii shlbatec de singeroasA, luna plink care-§1 incepe sui§ul, mAret, limpezindu-se tot mai mult in innAltare.

E acum noapte, dar o noapte de luminA ca aceia, dna strabati printre casele Sercaiei. Ma- rele sat sAsesc arati o §coalA innaltà, un turn vinjos, o bunA bisericA veche, apoi multe strade

56 TINUTUL BRAOVULUI

largi, inzestrate cu de toate cele ca in Cod lea. Margenea toga e insa a Rominilor, stapinii de mine §i in acest sala§ istoric. Iata vechea lor bi- sericä mica, iata biserica cea notia 0 mare, cu turnul voinic lipit de dinsa ca in Moldova. Dupa sfada indaratnica a Sa§ilor de la circiume, auzi acum risetele de nevinovatie indrazneata ale copila§ilor noqtri, cad se alunga prin buruienile din marginea drumului. in cete zgomotoase, care cintii, chiuie §i zornaiesc din arme 0 tu- nud §i call, sosesc necontenit catanele prafuite, in fruntea carora ofiterii calid, cu frinele lásate in voie, nu mai comanda. Abia daca se mai strecoari acum carutele mari pline de sad cu griti, de unelte 0 de si- .pete, de drumeti intre cad se desfac baietii tacuti cu §apca pe cap,cari se duc la §coala Brapvului, singuri, on' supt paza minteanului sail reverendei parinte§ti, drum lung, greil, scump §i cu roada pentru viitor. Dintr'un alt sat, Mindra, se vad abia citeva case albe, apol tot mai tare scinteie pe upara innaltare din fata luminile Fagara§ului. in curind e0i Intre cladirile sale neluminate, pe stradele de praf §i de umbra nista',fait locuitori, in mijlocul pravaliilor necercetate ci primblarilor de melancolie ale acestui orac unguresc saracacios, care nu s'a ridicat ci nu se va mai ridica. Ne primecte o curte in care suna zurgalail

DE LA BRAE,OV LA FADARA 57 trAsurilor deshAmate §i rontlie caii flAminzi, pe cind intre tipete de fete ce se alintà se gAtesc bucatele birtului, care umplu aierul de mirosuri acre. De jur imprejur, o clAdire cu douä rinduri §i cerdace de lemn cuprinde odAile celui d'in- tãiüotel din FAgAra. Jos prinzesc in aer liber ofiteri,i, dacA te a§ezi la o masä innaintea1101, localnicii yin sä te priveascA pe fere0i. In toate pArtile e rAspinditA o duhoare ciudatà, zAcutA, pe care, cind ti se desfA§urA prinzul, o recuno§ti ea fiind a brinzei de FAgaraq, pe care intre- buintind-o impotriva dumanului, al putea cl§tiga o bAtAlie. Cea mai aleasA obrAznicie deosebe§te pe slujba§ii acesteiinstitutii, cari ti se nApustesc pe u0i fac gurA dacA4 dai afarA. Iar noaptea este totdeauna lume care se sileqte, prin clopote, tipete §i alte indeletniciri meritorii, sä te impiedece de a cAdea intr'un somn prea greü. Patriotul care tine acest han se chiarra Kohn Samuel.

CARTEA A 11-A. TINUTUL FAGARMULUI.

I. Ora§ul Pagaraplui. Ce nu treze0e pentru noi numele acesta de Fagara ? Tn ceata timpurilor celor mai departate vezi satul romanesc de linga padure, care-0 lea numele de la fagul ocrotitor, din care s'a &cut fdgdraf spre deosebire de fdgraf, precum locuitorilor satului Vladeni li se zice, in loc de acela0 nume, VlAdenii, VladArenii. Satul cre0e, se innalta, in jurul lui se alcatuiesc altele. Este acum un adevarat Tinut al Fagaraplui. Un Craiii unguresc, care avea nevoie impotriva pAginilor de la DunAre de ajutorul Domnulul romAnesc de peste munti,Ludovic-cel-Mare el insu0 , face din acest pamint oltean un dar de impacare 0 de ispitire pentru acel Voevod al plaiurilor vecine, pe care-1 creeaza duce al Fagaraplui. Dupa ducele Vlaicu-Voda yin altii din acela0 singe 0 de pe ace1a0 Scaun de stapinire: Mir- cea,. Dan, Vlad Dracul 0 fiulsafi, Inca mai

62 TINUTIIL FAGARAVILIIi indrAcit, Tepes, apoi frumosul Radu, adus pe aripa Turcilor prieteni. Coroana ducalA se pis- . treazi apoi numal in titluri si in amintiri. Ducii-Voevozi aduc dincoace de virfuri boieri de-ai lor,cArora ii incredinteaza mosii intinse in schimb pentru slujba de osta§ si intimplAtoare daruri. LingA nobilimea ungureascA mai veche de prin vecinAtate se ridicA acum aceastA nouà tulpinA sfioasä a boierimil noastre, stApinA pe acest plmint ardelean al visurilor noastre. Chiar in mijlocul sesului, la o foarte mica depArtare de serpuirea latà a Oltului se ridicA o cetate de privighere, incunjuratA cu ziduri trainice du- rate din cArAmidA si bolovani. Acolo staü, ju- decAtori de pace si fruntasi de rAzboiii, pircAlabii lui VodA, mai marl peste toatA aceastä voinicime neastimpArata ce se zbate in jurul lor. S'a intimplat insA cA decAderea acestui insemnat asezAmint romänesc sA vie foarte rapede. Domnil nostri nu mai avurA nici-o putere in aceste parti oltene de 'nnaintea muntilor ; regii unguri numirA aid eastelani earl fAceail parte une on in celed'intAiafamilil ardelenesi eraii adusi sä joace un mare rol in toatA viata -teai BAthorestii, cari au dat mai multi prin- cipi Ardealuluisitun rege, un mare si vestit rege, Poloniel, furl printre cei ce poruncirA din cetatea Fagarasului. Boierii patir5. apoi ceia ce patiserA fratii lor moldoveni AAruiti cu mosii de Stefan-cel-Mare. Veni rindul copiilor multisi

ORAFL FAGARAFJLUf 63 sAraci,cari, cu cità mo0enire li se venia, tre- buiati sä se coboare, sä se intoara in rindurile harnice ale teranimii. El mai pAstrara numai unele rinduieli de judecatà, in Scaune deosebite, unele scutiri nobiliare i mindria unor oameni cari pot sä arAte o lungA urmare a strAbunilor, insemnati anume in spite intArite cu pecetea regilor 0 a principilor. Apoi Mihai Viteazul cucereqte Ardealul. Prin- tre cele d'intaiii mAsuri ale sale ei aceia de a se asigura despre Fagaraq, unde hotArAsc acuma dregAtori de-ai lui. In cererile sale cAtre ImpAratul ei cererea, pentru el 0 top urma0i sal, a strAvechiului Fag Ara§ romAnesc. Cind, invins, el e silit au da nevasta, mama, copiii in paza strAinilor ce nu se incred in dorinta lui de pace, aici, in cuprinsuLzidurilor fAgAr4ene se inchide durerea nemingiiata a Doamnel Stan ca cu ochii in lacrimi, copilaria umbritä de primejdie a plApindului copil care s'a chemat o clipA Nicolae-VodA al Terii-Romane§ti 0 nu mai e acum decit fugarul, robitul fecior de Domn cvalahy PAtra§cu. Spre acest FAgAraq cuza- voarele trase asupra comorilor inimii sale, se indreapta, dupä biruinta rasplAtitoare de la Go- roslAii, gindul ingrijorat, induio§at al lui Mihal. Era sA plece intr'acoace, cind sulitile-i intrarA in gcinstitul trup, pe cinipia Turdei, inteo fru- moasä dimineata din August, dupA SintA-MArie. De acum innainte FAgara§ul, care scade ne-

Tlatt Tepea,Domn muntean,ducedeFigaraa.

ad. epee, Domn muntean, duce .e Fkgaraa OR.4., Ur. FIGARApLut 66 1.0... contenit, nu prea este pomenit in paginile tre, cutului nostru. Un Domn al zilelor umilite, Gri- gore Ghica din 1672, cuteaza a-I cere iara0, ca bunii innaint4i de odinioark pentru Tara-Ro- maneasca. Dintre boieril FAgaraplui se ridicA pe rind un erban 'Mal* care talmaceqte pentru pretender4ul ungur Francisc Ralcdczy 0 al cArui nume se intimpina destul de adese or! in sfaturile din Ia0', Bucure0i 0 Constantinopol, ori acel Gheorgheincai dininca, care, o viata intreagA, sapa din grea pentru a pune temeliile istoriei neamului sail. in breslele de me0e0igari din ora, in fehurile ingradite cu privilegil, sint multi de-al no0ri, ale caror nume. se mai pas- treazA pe foile cArtilor biserice0i. In Tara Fagaraplui, Constantin-Voda Brinco- veanu avea doua mo01: SimbAta-de-sus 0 Po- iana-Mdrului ; nepotul §i, in curind, urmwil sail $tefan Cantacuzino cumparase o a treia,la Recea. Brincoveanul, marele claditor de biserici, darui una §i Fagaraului, Inca de la 1697,i o inzestrA cu frumoase daruri de tot felul. Unirea cu Roma tulburase viata religioasa a Rominilor din Ardeal. Mitropolia din Balgrad, in potriva tuturor fagaduielilor imparate01, zAcea la pAmint. Guvernul insu§1 nutia ce sa mai faca. din acea cepiscopie) romAneascA inchinata Paper pe care el o intemeiase. Episcopul Ioan Patachi fu scos din vechea re§edinta, ajunsa acum cea mai puternica din cetatileteril, 0

N. lova. Ardealta. 5

66 TINITTIIL FIGARAFILUI aruncat aid la Fagära§, intre Rominii sal 0 In preajma bisericii brincovene0i, cu care nu se putea asamana nici-una dintre ale Rominilor de aid. Vre-o douazeci-treizeci de ani, Figaraqul fu un Scaun vladicesc, capitala acelei forme a legil romane§ti pe care o recuno§tea Cirmuirea. Apoi Blajul li rapi aceasta cinste, 0 bietul ora§el, despoiat de toate maririle, folosirile 0 rosturile, ramase numai ce este astazi.

In lumina diminetil 11 \Tad, cu apa säraca a riului sail limpede careli Increte§te mersul incetinel subt podurile de lemn care tremura, cu ulitile nespus de prafbase, cu movilitele caselor de gospodarie smerita. In pieta se falesc zidiri noul care adapostesc doua oteluri 0 mai multe pravalii ce sint tot ale Evreilor. Neamul acesta n'are nici una din cele opt mil de tir- goveti al ecomunei, reqedinta de comitat, dar in minile lui se a& toata bogatia 0 tot rostul negustoresc al Fagaraplui. Ungurimea e infati§ata prin functionari. en ifos, prin slujba0 in uniforme 0 prin citeva familii de me§te§ugari. Mai sint citiva Sa§i, cari s'ail intins panä aid din satele vecine, dar n'aii avut nici-o aparare prin drepturi 0 s'ail topit rapede, pana la acele citeVa rama§ite interesante ce mai dainuiesc Inca. AI no§tri ail destule din casele mici de catre margine 0 frunta§ii lor, advocati, medici, locuiesc prin zidirile cele fru-

ORASUL FIGABATILTIf 67 moase iinnalte.n adunarea comitatului, el all o zdrobitoare majoritatei all izbutit a face sa se aleaga un vice-comite de origine romaneasca §i care ni vorbe0e, cit de cit, limba. N'au insaco1i, nici ziar (ca Ungurii, cu gimnasiu §1 cu o foita de provincie :Fágärauli imprejurimile,). Rostul protopopului unit 0 vicariiial Fag-Ara- §ului nu se simte de loc, §i se aqteapta sä se vada cine va fi Intarit ca protopop fagarapan pentru Rominimea neunita, in numar cu o tre- ime mai mare. De mult Inca, se alege ca deputat intr'unul din cele patru cercuri ale Tinutului istorie advocatulerban, om cu trasura trasa de patru cal supt directia unui vizitill in Iivrea ungureasca, dar aceasta n'are insemnatate in viata politica a neamului, cu tot titlul deboier de Fagarap, pe care-I aminte0e cu placere alesul. Candidatura unui tinar mai indraznet, Octavian Vasu (care candidase insa ca guvernamental), a cazut daunäzi. Pe toate pietrele din colturile de strada se citesc Inca geljenuriv pentru depu- tatul fagaragean Mikszath Kalmán, care nu e altul decit vestitul povestitor 0 humorist ungur cu acest nume, care, In afara de neparata sa izbinda in alegeri, n'are, fire0e, nici in din, nici in mineca cu, nol.

De jur imprejur insa, pina la muntil din fata, pina la Oltul din urma, pini in satele birsene de dincolo de glaz,urip 0 in cele sibiiene de la

68 TINITTIIL PAGARAFLUI .. RAsArit, e numai Rominime, frumoasd, curath, intArità, fail nici-un amestec cu nimeni. Sa.7ii ce ail fost s'ad dus, ldsind numai, in urma lor, numirile stilcite ale vechilor sate ce intemeia. serA : Be§embacul, Porumbacul, ona, Beclea- nul sint curat numai sate romAne§ti. Din toate waffle vecine lumea s'a strins

11"-- .7gtorczr . 4.4 rTwo- .116/ A 3 q. a"' ." Sk. - ; 14 , V47:SA1 ra,M

In piata FAgAravulul. astdzi Vineri la marele tirg al F'AgAraplui. Cind ies din apzámintul patriotic al dumisale Kohnul Samuel, e o uimire pentru ochii mei. In zarvd §i frAmintare, in vAlmA§agul minilor ce se mi§cA, in huruitul cArutelor Cu covergi, care yin §i pleaca, in fuga cailor marunti, sint totd.eai nqtri, cu sutele. PAldrii rotunde, scurte in margeni, ci camaci albe, la barbati ; femeile prind in brid catrinte ro0i ci alba§tre, vdrgate, dupa

OBA F.u. FA GARAputt 69 sate, in lung sail in lat cu foarte mult gust ; cArna§a tesuta in arniciii negru e acoperitA une off cu un cojocel albinflorit, ca acelea din Moldova §i din Bucovina. Pe cap ele poartA peste pArul ciudat pregAtit o mare cununA in- voaltà, räsucitä ca un turban, de bogate pinze- turi albe. Nevestele mai Iasi' sä se vadA supt aceastA diademä infoiatA caitele negre, tARite pe linga urechi. PArul negru, impletit in codite suptiri, atirra supt ele ca la Tigance. E o mare de capete albe, umflate. Aid se vAd mai mult fetele rotunde, mari, oache§e, cu ochil buni. Statura nu e innaltä de cit arare ori ; nu lipsesc, ca in Muscel §i Arge§, schilozil cari indrugA pe la vre-un colt jAlania nenorocirii lor, cersinduli craitarul. 'Tad nasuri rupte, §iodatA-mi sare innainte un slab de minte care mi se infAtirazA rizind ca efruntea boierilor din Vaida-Recea).

* Din trecut a rAmas cetatea, care e chiar in mijlocul oraplui, incunjuratA de o grAdina ma- ricicl. Ea mu e o mina, cad o locuiesc catanele in scurteice 0 poturi alba§tri ai unui regiment mai mult de Romini. N'are crenele rupte §i zi- dud zguduite, negre de funinginea zilelor multe. Greoaia clAdire a fost dese ori prefacutä §i a pierdut de mult orice stil, §i. aproape mice chip. Buruiana sAlbateci nu-i imbracl lespezile, de

70 wine. FIGARA§ULIII

pe care atirnA hainele mai mult sail mai putin spAlate ale cAtanelor saü pe care se insirA siru- rile de pedestrii cAldreti vapsiti in negru cari slujesc pentru tragerea latinta. Iar in locul mirosului de mucigaiii te trAsneste acela al unei neasteptate mirãvii, ca in temnitele rãü tinute.

Cea mai frumoasá clAdire istoricA e biserica astAzi unità, pe care a härAzit-o FAgArAsenilor

Cetatea FAgitriqulul. larga mArinimie domneascA a lui Constantin Brincoveanu. In mijlocul unei intinse curti de iarbA deasA sAmAnatA cu morminte nouA, se vede pridvorul pe stilpi, turnul pus inteo parte, mic si tuguiat supt coperemintul lui de tigle, sirul ferestilor incunjurate cu cadre care sint lucrate ca acelea din Moldova anului 1650,cu roset

MARL FIGARAE.31:1LUI 71

§i linil gotice, §i in sfirqit altarul poligonal din fund. Poti vedea incA frumoasa inscriptie din fatada, incunjurind sterna munteanA a vulturului cu crucea in plisc, zugrAveala frumoasg, in- noitA numai in tindA pe la 1770, catapiteasma sApatA §i auritg ca in etarA). S'ar fi pAstrat pang §i zestrea de cArti a bisericii, pe lingg care unele, tot din vremea lui Brincoveanu, ail pe ele aceastA insemnare, poate de mina domneascA ins41 : iLa Mitropolia din Ardeal). E vorba, rni se spune, de a se drege, marl §i impodobi, trintindu-1 un turn nu OM unde, aceastA frumoasA clAdire, care e cea d'intAiii intre bisericile romAne01 de peste munti. AdecA pentru aceasta s'ar fi sprijinit ea ping acum, timp de peste douA sute de aril ? Cel ce ar face saii in- tAri o asemenea faptA, ar fi sail un om cu totul lipsit de evlavie pentru trecutul romAnesc, sail un prost. * Si biserica neunitA a FAggraplui e destul de veche 0 a pAstrat pAng astAzi acest cAracter de vechime al ei. Orapl ui-a avut 0 el o Compa- nie de nevi. grecesc, §i negustorii din ea, or- todoc§1 foarte statornici, ca toti Rgsgritenii, n'aii vrut sA audA de schimbarea legil. Mult timp, el nu 0-ail avut nici bisericA, §i nici chiar preot. Abia dupg orinduirea imprejurArilor religioase prin aducerea in Ardeal a episcopului sirb din Buda, Dionisie Novacovici, un preot, nurnit apoi

72 TINIITUL FIGARASULUf protopopi pentru comunele vecine, a putut fi wzat la FAgAra, dar el null fAcea slujbaaici, ci mergea la orice imprejurare dincolo de apa Oltului, in satul Galati, unde se afia o veche bisericA netrecutà la Unire,i (Grecii), mai mult Romini pe acel timp, ai Companiei Fagaraplui se ducead acolo, precum alti cGrecii, tot ap de Grecii aceia, ai Companiel din Sibiid se ducead la slujbA tocmal pAnA la Bungard. Voia de a clAdi o bisericA ordçeneascA veni, in sfir- 0t, supt Imparatul Iosif al II-lea,i un loc fu cApAtat destul de ieften de la negustorul corn- panist Borm. ClAdirea fácutd atunci prin 1790 se pAstreazA pAnd astAzi, o mare clAdire cu acoperi§ul greoid, de tigle innegrite. La stinga e in- nAdit un paraclis, iar in fund dArnicia negustorilor a innAltati un foivr de zid de-asupra mai multor cripte, acum inchisei astupate pentru totdeauna : aid se iese cu Invierea. De jur imprejurul paretilor bisericil mai rAsar din pamint crud' cu InsemnAri cirilice mincate de vreme, care pomenesc frunta0 al negustorimii FAgArA- §ene. Comunitatea are 0 o archivA, din strAbate- rea cAreia se desluqe0e cite un colt din vechea viata de munca simplä a or4enilor de neamul nostru, negustori i ctimarb sad pielari. Negusto- rimea s'a pAstratfoarte putin, iar QtimariD aü avut viata mai tare :i astAzi unul din ei, epitrop albisericii, aduce vagoane intregi de scutnpie pentru argäsit, din Bulgaria.

IMPREJURIMILE FIGARO,ULIII 73

II. Imprejurimile FitgAraplui: Cea d'intAiit cAlAtorie. Intr'o dupa amiazi, cercetez doua din satele vecine : liurezul, numit, ca §i cel de la fol., cu vestita manastire brincoveneasca, dupa huhure- zul plingator al codrilor, §i Sasciorii, adeca salasul citorva Sa§1 de pe vremuri, pierdutl de mult insa in mijlocul nostru. Mergem prin drumul de praf care despica drept sesul oltean, acoperit acum cu miristile grinelor culese, cu biete porumburi sfrijite §i strimbe §i cu catifeaua mirositoare a finuldi cules. Drept in fata staii muntil, in zid nestrabatut, facind hotar aspru si grea spre Romania. De la Buceciul care se itiieste foarte departe, gol §i trist, se insira Taga, Clabucetul, Tiganul §i cite urmeaza apoi spre dreapta catre Siblia. Aici vaile sint adinci, padurile mari, prapastiile pri- mejdioase. Pe culmi alearga zimtii, iar pe laturi fiecarell coboara catre no! margenile incoltite §i darapanate. Dintr'o adincitura inverzitd izvo- reste des fumul brazilor ce ard inteo palalaie uria§a, §i albastrul e strabatut de o dunga lap- toasa care innainteaza in virf suptire pina catre Fagaras. Aiurea peste virfuri plutesc virci ruginii de nor! foarte stravazatori. iin stinga al*innaltimi, acele lazuri care,

74 TINT:ITT:EL FIGARAquurt mergind de la Magura Cod lei, rotunjitA maret, despart prin coama lor ciudat increstatA, ca niste gheburi grase de camila, Tara Birsel mid de aceasta minunata tara a Oltului mare. In fund, la spatele noastre, intre Fagaras si satul Gala- tilor, curge apa insAsi, si, dincolo de dinsa, se vad alte ridicaturi, in acelasi sir lung, dar tap-

.4,.._...... e.

mitt de sat rominese din Wine Fig Initial. site, umile si fara rinduiala, linia cea d'intiiii a dealurilor ardelene. Cad deocamdata am fost numal intre Birseni si Olteni, iar Ardealul vibe numai dupa aceia.

Amindoua satele, dar mai ales cel din urmA, sint inriurite de felul de cladire sasesc si aratA oarecare bielsug. in Sasciori, rachiti marginesc

IMPREJIMUMELE FAGARAVLUI 75 riulsatului, care da racoare §i viatA in jurul lui. Aici e o singura bisericuta din veacul al XVIH-lea, cu fere§tile mid §i cuprinsul utnil : un preot unit sluje§te in ea. Dincolo, o mare bisericA neunita se ridica in ace1a§1 gard chiar, blestemat in vecil vecilor ca un simbol al di- honiei zadarnice care slabe§te neamul, cu vechea cladire de inchinAciune, ramasa pe sama unitilor, cu multele el cartl, vechl pinA in veacul al XVI-lea. In SAsciori se vad adesea chipuri bi- lane de copii cari vadesc singele sasesc al stramo§ilor. Dar locuitoril se tin top numai de citeva familii, §i nume ca Motoc, Tetu suna curat romane§te. La Urezi cetesc pe o piatrA de mot-- mint numele de Sasu, al unei familii preoteol care nu va fi avind In zadar acest nume.

HI. impre.jurimile FAgAra§ului: A doua cAlAtorie. Pe ziva urmatoare ni-am gasit vizitiul intr'un Romina§ din Galati, peste Olt, in fata oraplui: slab, cu fata ro§ie,invelit inteo cama§1 cam aqa cum poate fi la sfir§itul saptaminii, neajutat in mers §i Inca mai neajutat In vorba, scurta §i aspra, el stapine§te Insa desavirsit cei doI cai marl, voinici §i plini de foc, pe cari i i-a dat in sama stapinul sail, alt Galatean. Cu el pop' merge

76 TINtITUL FA GARA plait incet, dar sigur oriunde. Plata e, fata de Sibiiil §i mai ales de Brapv, foarte mica :Ii pop avea pe toata ziva cu cinci florini sail, cum li se mai zice pe aici in popor, floreni, zloti. le§im din Fagara pe un alt drum, de la casarma honvezilor alba§tri innainte. Iar5§1 in fata muntil Figaraplui, pe cari-I imbrobode§te Inca la ceasurile 9 o upara ceata ca de fum ;abia zare§t1 in stinga cocoa§a Codleii lazurile cu linile donloale. In fond, lumina cade pe coastele mai mult ple§uve ale dealurilor ce margenesc Oltul.esul e acoperit mai tot de o miri§te ce scinteie in ar§ita ;rare or! o pateaza lanuri de cucuruz in board sad de cartofi or!, cum li se zice pe aid', decrumpenea. In dreaptaiin stinga, al insa frumoase linii de copaci,i alte dungi de verdeata bogatai innaltä taie miri§tea de-a curmezipl, insemnind locuri unde sint pi- tulate satele, care nu se vad altfel de cit prin acest imbiel§ugat vgmint al lor. Din loc in loc se mai vad ingradituri de nuiele samänate printre holde ca sa cuprinda citiva arbor! razleti sad vre-o samanatura de trifoiil cu capetele tranda- firii. In tot lungul drumului se in§ira crud de piatra cu liniile pingarite de creioanele treca- torile, crud de lemn negru, cu adevarate ramuri sail numal cu crestaturi care le inlocuiesc, crud tot de acestea, dar cu mal multe ramuri, §i in sfir§it crucifixe de tabla foarte grosolan taiate, iadese ori prefacute intr'o zdreanta neagra ce

IMPREJURIMILE PAGARAPLUf 77 atirra in cuie ruginite. Cununi de spice aurii sint atirnate de stilpi, ca o multAmitä pentru binecuvintarea seceriplui. in alte locuri, smocul de spice e innaltat in virful unei uriap prAjini prin curtile plugarilor. FArti sä trecem pe la Riu§or, ne oprim intiiii la Ileni, ceiace inseamnä satul lui Ile, al lui Ilie. In wzarea caselor §i in clAdirea lor se vede obiceiul sAsesc.i aid* ca 0 la satele ce am cercetat ieri, IngrAditura e inlocuitä prin ziduri joase. Biserica, unitä, e o clAdire nouk a re pAstreazA insä pe vechile ei carti de slujba destule amintiri ale trecutului sätenilor. UrmeazA acum un sat cAruia, dupA modelul unguresc, i se zice Herseni, dar al cArui adevArat nume romAnesc, adeverit in scrierile din vremuri, e Hirseni, dupà numele unui Hirsu, intemeie- tonil. E mai putin rinduit de cit cellalt,dar pAstreazA acele4i obiceiuri de clAdire. Sint douA biserici, una linga alta, sint chiar dota qcoli deosebite, pentru cele doul confesii care se pindesc pentru all face tot rAul cu putintA. Altfel, amin- douA lAcaprile de inchinare qi amindouA laca- §urile de invataturA sint bine tinute. Le vAd pe rind, si impac pentru o jumAtate de ceas pe cei ce stall in fruntea qcolilor §i in. ochil cArora la cea d'intilil intilnire a licArit neapirata banuialA. Profesoratul mieii romAnesc de peste granità iz- bute0e s'o -inlAture. Cotim la dreapta spre Copacel. Livada incun-

78 minim FAGARA9IILIJI jurAtoare ei mai mare aid, 0 mai bAtrinA, as- cunzind cu total casele cele multe ale satului. Mi se spune cä odatä Mitropolitul unit Vancea, venind aid in visitàpastoralA, arfi intrebat unde e satul atunci cind era in mijlocul lui,i, spuindu-i-se aceasta, ar Ii adaugat rizind : (De multi copaci nu se mai vede acest CopAcel al d-voastrà !3. Este o singurA bisericA, veche, in stil 0 in zugraveli. De oare ce satul a fost grAniceresc, ea e in stApinirea Unitilor. Zidirea e fAcutà oare- cum. in stil romAnesc,i up de intrare din pridvor in pronaosul mArgenit innainte cu stilpi are un cadru de flori sApate, intocmai ca acelea care se vAd la nol ; dar sus, unde se vede data de 1776 0 o infatipre grosolanA a Treimil, un me0er ungur a sApat chemarea inteajutor a Dumnezeirii pe limba sa, intimplare unicA in raffle de biserici romAne0i. GAsesc innuntru, pe lingA unele icoane vechi, 0 de acelea zugrAvite de-a dreptul pe sticlA, pe care le vind Fägär4enii ce cAlAtoresc peste tot locul cu carAle pline de asemenea marfA, i o bunA litografie fAcutA in Viena la 1835, cu cheltuiala unui Brapvean evlavios. Slujba obipuie0e a se face la rAsä- ritul soarelui, §i mi se spune cA nimic n'ar fi mai frumos decit adunarea la ie0rea din bisericA a multimii in albe haine de sArbAtoare, stropite de aurul via al soarelui cee ive0e. Aici casele ail chipul romAnesci sint ridi-

IMPREJIIM NILE FIGARA FLU! 79 cate in mijlocul unei curti mai marl. La por- titele slab sApate in foil 0 crud 'Isar fete foarte frumoase de copil Mani cu barbia prelunga 0 ochil alba§tri duio§i. Preotul e un gos- podar vestit pentru harnicia 0 avutul sail, 0 in casa NI, impodobità cu cele mai strAlucite lucruri de mina, tesute de insA0 doamna preo- teasà, dupa inchipuirea el 0 cu un grAzbolil, ca oricare altele, nu lipsesc decit acele carti 0 reviste romAne§ti care nu trebuie sa, lipseasca din casa nici-unui indreptAtor 0 frunta§ al poporului. De almintrelea, pAnA acuma nu le-am vazut nici aiurea, 0 inima mi se stringe de durere de cite ori mai vad odatA cit de in de§ert sint silintile noastre, acute totu0 cu toatà dra- gostea jertfel celei mai curate.

Sint doua Berivoaie, despartite prin obi§nuitul riil al satului, in care femei voinice, cu turba- nele albe in jurul capului, zolesc din rasputeri rufele case. Berivoiul mare e astAzi cel mic, iar cel Mic qi nal a ajuns a fi cel Mare. In fiecare, cele doua- legi se luptA. La Berivoiul Mare un sätean tinar ma duce cu cheia in mina spre alba bisericA a neunitilor,careiael ii zice a tobagilory, fiindcA iobagimea a rAmas neclintitA in legea veche. Apoi, alt satean tot final-, cu altA cheie tocmai ca 0 cealaltä, mA indreaptA la o a doua bisericA, intru toate asemenea cu cea d'intAifi, care e a unitilor, zisa §i gboiereascA*,

80 TINIITUL FIGARAVLUt pentru ca boieril s'aii pastrat in legea noua, pri- mita de ei Inca de la inceput. Sateanul neunit zice ca n'a mers decit in copilarie la biserica din fata, dar acum, pe urma mea, se treze0e acolo, 0, din cetirea insemnarilor de pe cartile vechl, pe care o faC cu glas tare, el afla, foarte mirat, ca un strämoq al MI a fost unit 0 a daruit 0 el o carte acestei bisericl unite. Altfel,

, r

.11

'ef t .

Femel figirli§ene.

in ciuda iob5gieI 0 boieriei de odinioara, in ciuda uniril 0 a neunirii de astazi, flacdii 0 fetele se ieailtot dupa cum li plac ochil unul altuia. Dar dezbinarea se pastreaza cu scumpa- tate in orice imprejurare a vietii c, cu toate ca neunitii n'aii ales de doi aril preot in locul celui ce-li-a murit, el n'ar cere in ruptul capului, fail

1MPREJURIII1LE FIGARAFL1J1 81 o tiduld de dezlegare, impArtA§enia preotului unit pentru unul din al lor care se stinge. Gil- ceava e veche, si nu e vinovat pentru dinsa nirneni decit o indelungata si cruna tiranie care a plecat fruntea atitor Romini supt furcile unel prefaceri a legii, dar oricine mai drege astAzi un zid care s'ar dArima altfel, on' cine-1 innalta mai ales, e vrednic de blestemul tuturor Rominilor cell iu- besc neamul. Aceasta se potriveste fail deosebire pentru inviersunatii si indArAtnicii din amindota taberele, oameni cari socot cA aduc prinos de iubire lui Dumnezefi sAmAnind ura intre oameni din acela§ singe, meniti aceluiasi viitor. Iarasi apucdm mai spre stinga, pentru ca sä atingem acum satul, care era odatA Recea fArA nici-o altä poreclA si care e impartit astAzi prin. tr'o adincA ripA in Vaida-Recea si Teleki-Recea. Aceasta inseamnä cA in cea d'intAiii, mai mare si mai frumoasà, a fost stApin de iobagl un Vajda pentru Unguri, care pentru nol era Stefan- Vodl Cantacuzino, Domn al Terii-Romanesti, fiul acelui vestit invatat, scriitor si cugetAtor patriotic, Constantin Stolnicul, care a däruit bise- Heil din Recea unTriod brincovenese din 1699-700. Stefan adusese mazilia si moartea Brincoveanului, värul sAil, si ca o nAprasnicA pedeapsä veni si pentru dinsul, dupa numal dai ani de zile, mazilia si moartea, in 1716. VAduva Id, Doamna Palma, care stAtea iarna in Scheil

N. Iorga. Ardealul. 6

82 vicuna, FIGARAFrzt

Brapvulul, 41 petrecea verile in acest sat, 0 el trecu in minile fiilor el, pAnA ce trAdarea amindurora, a lui Radu 0 a lui Constantin, fatA de ImpAratul, aduse confiscarea mo0ei. Abia sint 170 de ani de atuncea, dar poporul a uitat cu totul oamenil marl 0 nenorociti cari ail locuit odinioarA in mijlocul bor. Satul are o bisericA unitA in aceastA parte cdomneascA, a lui, iar dincolo, la iobagii ce rA- mAseserA in stApinirea comitelui Teleki, yin- zAtorul fag de Cantacuzini, dincolo, deci, mai este la deal 0 o bisericutà de lemn, a neuniti- bor. Aceia0 poveste de jale, 0 mi se spune cA pAnA mai dAunAzi erail numal vre-o patru familii de uniti, dar cA preotul a trecut apol la Unire cu o intreaga turmA numeroasä, care a 0 fAcut noua biseria bun A din vale. Iar pArin- tele de la neuniti, cu putine familii, vre-o patruzeci, abia mingiiat 0 el de congrud, de leafa Statului unguresc, primitä cu lAcomie de clerul aminduror confesiilor, are tot rägazul sA-0 in- grijeascA de frumoasa turmA necuvintAtoare : in urma lor 1-am 0 gAsit, ca pe un tinär slujba dumnezeiesc din vremurile patriarcale. Recenil sint oameni frumo0 0 de toatà cuviinta, bogati in copil 0 foarte ale0 in vorbe. Satul lor, ca toate cele ce yin dupA Copacel, are curti marl, garduri de nuiele bine tesute §i cea mai mare asAmAnare cu ale noastre de din-

IMPREJURIMILE FIGARAFTLTA 83 coace, putind sa se intreaca insa cu cele mai frumoase. In caderea serii mai vad Netotul,suit pe o walrä culme de lut, cu biserica-i mare, noua, linga care vorbesc cu un batrin notar in pensie, carell are multi baieti qi fete prin biurourile §i qcolile din Romania. Biserica de aid prive§te in fata, peste lanurile de grill secerat, de cucuruz, cartofii hameig, la biserica din Breaza, drept supt munte. Mergem inteacolo, pe muchea qubreda a unei adinci brazde sapate in pamintul lutos, §i.tot mai aproape, mai deslu- Ot se vadeVe muntele, scrijelat de vai adinci in mijlocul padurilor. Mai frumos decit toate celelalte sate, mi se pare acesta, de o a§a de adevarata gospodärie romaneasca, cu ulita plink' de femei, de copii, cad a0eapta trecerea turmelor ce se intorc pripit, a vacilor inva1m4ite, a greoilor bivoli cu mersul solemn, de innalti functionari. La biserica, iara§1 reparata de curind, crisnicul ma recunoWe fiindca m'a vazut la Fagara§ 0 spune hotarit ca un preot ap de cfain, ca mine nu poate fi decit din locuri foarte departate. Putin mai care munte ar fi Inca una din cetatile de care poporul leaga numele fabulos al unui Negru-Voda care n'a trait nici-odata. Pe acolo drumul duce de-a dreptul la Cimpulungul nostru. La ie§irea din sat, linga ni§te caramidarii in- flacarate, un convoiii de Tigani ne intimpina :.

84 TINUTIIL FIGARASULUI dna slabi deschid alaiul, carutele buccite de cirpe urmeazA, purtind femeile ci copiii, iar la urmA vine straja intunecatA a barbatilor cu plete lungi §iochii sAlbateci. Luna pling, zvicnind rocie pe culmile pAdu- rilor, lumineazA drumul de tntors, care de la Recea duce prin Hurezi la FAgArac, peste linia pustie a trenului.

IV. Imprejarimile FAgAra§ului: A treia cAlAtorie. Ceata s'a prefacut intr'un coviltir de greoi nod albi, care ascunde cu totul muntii ci din care ploaia rece a lui Septembre cade necontenit, in picAturi marl, triste saü in ropoie de stropi marunti. In ajunul SintA-Máriei celei mid e cead'intaigzi de toamnA. In vre-o trei cferturi de ceas de cale prin miricti ce se infundà 'n gropi lutoase sail se desfAcurà larg para in fundul zAriT, sintem la Beclean. Satul e vAdit de obircie sAseascA ;ai noctri insä aü cucerit tot, ci e vreme de cind s'a stins aice neamul celord'intAiiistApini. Casa aceia frumoasA, nota, care se zidecte in margenea drumultii, 10 are temelia in pAmint de cimitiri pe acest loc stAtea odatà biserica sl- seascA. Drumul spre biserica noasträ duce printre ogoarele in care s'a impArtit la vinzare ecle-

IBS PREJURIMILE FIGARAFTLIII 85 jia strainilor. Totu0 tipullocuintil säse0i nu se prea vede, §i satenii ail fata oacheqa a celor din neamul nostru. La Luta intilnim o ceata de terani care recunoa§te indata pe advocatul Vasu, ce ma into- varg§e§te. La alegerile din urtna pentru parlament elailvotat impotriva lui 0 pentru acel om dibacia, pe placul tuturor guvernelor, care e advocatulerban. Ei nu se sfiesc Insä de a- ceasta, ci mai faci haz pe de-asupra. Unele glume sint greoaie, altele mai bune. Unul spune ca toate cartile nu sint a§a de veal., cad* sint dupa Hristos, iar altul, neunit fanatic, nume0e biserica unia... circiuma. Poate c'd mai mult decIt siguranta 0 vioiciunea lor Imi place buna sfiala, inceata cumpanire a cuvintului, care deosebesc pe teranul moldovean din Romania, Bu- covina 0 Basarabia. Dar e drept ea' acela nu e in stare, a§a cum a fost crescut de timpuri, sa faca astfel de gospodarii precum sint acestea 0 sä mearga in America precum fac aici atitia din toate satele pentru ca sä aduca la intors sutele de florini de care are nevoie. 0 fetita de §coala da raspunsuri de ti-e mai mare dragul sa le asculti.

Liudi§orul are 0 biserica unita §i biserica neu- nitl Preotil trAiesc bine la o lalta, 0 unul merge in biserica celuilalt fail nici-un gind de a-I jigni prin observatii amare. Doar daca cel interesat

86 TINIITIIL FAGARMMLUI la aceasta aminteste cA a fost un timp cind toata comuna era unità.

Cu preotul unit mergem la Pojorita (astäzi i se zice Posorta), satul vecin, in care el 41 are locuinta. Ploaia innegreste harnic lanurile unde s'a aruncat saminata. IndatA sintem si in aceastA- laltA asezare fagarAseanA, foarte intinsA si infloritoare, cu multe case de cArAmidA si imbiel- sugate pometuri, care daa mere frumoase, ce se plAtesc bine. Unul din preoti, vice-protopop onorific, abiall cere retragerea la pensie acum dufid optzeci de ani ;cellalt, cAsAtorit de multi ani cu o fatA din sat care n'avea la nuntA mai mult de treisprezece ani, e Inca tinär dupa al douAzeci sicincilea an de slujbA bisericeasca. E dintr'o familie de boieri preoti si pe adresa unei carti postale ilustrate vAd chiar particula de innaintea numelui sail. Casa-i e o gospodarie teraneasca model. Linga biserica de zid se pAs- treaza Inca si vechiul lams de lemn, adus cindva de la Beclean ; pArAsit acuma si menit unei distrugeri incete. Lisa are in mijloc citeva case bune. Dou5. biserici stail una linga alta, despartite printr'o cArArusA. Ele infatiseazA cele douA legi, dar preotii sInt tot frati si cumnati. Cel mai final- din ei are citeva carti si e abonat si la reviste ; In viata lui el pAstreazA obiceiurile cArturarilor

imPREJORIMILE FIGARAFLUt 87

0 ora§enilor, ceia ce e foarte rar aici. Dar a venit numal de curind in parohie, inlocuind pe tatal sad mort. Ne intoarcem pe un drum care atinge intaid Voivodenii, ce se impart in Marii Mici. Satul e neunit. La ieOrea de la biserica din sus, o ceata de terani striga un g Traiasca), ramas in git de la alegeri, avocatului Vasil. Nu departe e marele sat Voila, in care ne apuca noaptea.coala de aid ar fi fost vestita in timpuri. Biserici sint doua : unita §i neunita. Aflu insa cu mirare ca satenil cari se imparta- §esc numai la preotul de legea lor, merg sa se spovedeasca la acela din doi cu care traiesc mai bine. Preotul neunit se coboara de altfel dupa tatä dintr'o familie unita §i tatal sad a fost la inceput preot unit. Ce zadarnice sint deci aceste forme ale dezbinarii, pe care nimic nu le mai insuflete§te qi pe care le tine in picioare mai mult interesul §i ambitia citorna !

Muntil se curata incet-incet de neguri 0 citeva stele apar in mijlocul norilor scarmanati cari se lupta in noapte. Fägaraqul pare cd totul pustid, 0 n'auzi macar cintecele §i racnetele obi§nuite in otelurile din piata.

88 TINIITIIL FiGARASULIII

V. Imprejurimile FAgAra§uluit: A patra eAlAtorie. A doua zi soarele scapAtA prin rama§itele intunecate ale norilor, cari trimit picaturi rare de ploaie amestecatA cu grindinA (prin satele de pe lingA munte se zice, ca in Moldova :piatrA). Muntii sint limpezi acuma, §i chiar de pe virfuri se desfac negurile scAmopte, lasind sA se vazA pulberea alba a zApezil proaspete. Culmea Vis- tei e ninsä cu totul. Apucam Inca odatã drumul prin Ileni §i Hir- seni, du0 in trapul iute de tatAl vizitiului de ieri,un zdravAn Romin de peste §eizeci de ani, care se chiama Birghipnu. Si el vorbe§te foarte putin, dar mi s'a intimplat rare on sä intilnesc pe unul care aude mai bine :la orice vorbim in trAsurA,el e hator aminte §i, fArA sAll in- toarcA capul, ni aruncA utrAspuns de douA- trei vorbe, cuprinzind miezul lucrului. E altfel, cu toatA oboseala la care se supune zilnic, un om in adevAr instarit §i. care s'ar putea odihni. Prin aceste parti pAnA la sfiqit terAnimea ur- mAre§te banul§i-1smulge de la ori§icine cu ori- cite jertfe. Sint in FagAra vre-o patru advocati rominii un Evreil, cari tog o duc bine intr'un Tinut unde cei mai multi säteni cheltuiesc mai curind cu advocatul ceia ce n'ar därui de bunA

iMPRETURIMILE FAGARWLUI 89 voie fratelui cu care nu se pot intelege. Aud cA la tribunalul din Brarv §eptezeci la sutA dintre pricini yin 'de aice, din aceasta rAzboi- nia, cerbicoasAi lacomä tail a Oltului. Sin- gurul birtal romin al Fggaraplui, un fiil de teran din Galati, intrece in preturi chiar 0 pe colegil sal evrei. Dar fArA indoialA cA aceste apucAturi ajutà foarte mult innaintarea mate- riala a unui neam, qi de aid, daca sufletul nu se usucA prea mult, pot ie0 in viitor §i alte insu0ri, mai simpatice.

Dupä ploaia abdAtoare de ieri, care pe alocurea a patruns bine, e o mare viata la cimp. La plugurile suptiri boil cu coarnele lungi, bivolii vacsuiti, cari null iese din pasul de mi- ni0ri 0 se opresc necontenit ca sa* smulga buruienile din brazdä, caii marunti cu capul bu- hos trag de o potrivA pentru ruperea brazdei sail pentru inn oirea ei. Cad in acest pamint mai särac decit al plaiurilor §i §esurile RomA- niei,flerul deschide intAiii numai o 4 paji0ez, apoi aceasta e ogorild prin a doua arAturA, care t intoarcei brazda, 0 une oil el mai trece 0 a treia call pànä vine clipa cind saminta poate fi a- runcatA cu siguranta rodirii indestulAtoare. Se si vede cite un samAnAtor, cu sacul legat de git, care din mina intinsä maret aruncA ploaia suptire a geduntelor de sAcarA 0 de grid pe care peste citeva s'aptAmini le va acoperi la-

r MI

`11

t...

PP\ 114 t

° ,- - . - ,f. "ttier...... °

Warms din Ardealul de joe.

IMPREJURI3I1LE FIGARAFJL131 91 pada timpurie. Prin curti femeile scotocesc prin terna la movilele cartofilor. Iar, alaturi, bobul porumbului se usuca, in lanuri care innainteaza pana supt munte §i 'Ana supt margenea padurilor dese, din care, sara, se coboara une ori, pentru hrana, ur01 lipsiti de prada vitelor, ce ail venit acum in vale, 0 mistretii,gporcil), cari sfarma in picioare ce nu pot strivi in dinti. Cite un ciobanase zgribu1e0e in margenea §antului, pe cind vitelealbe, vitele negre se rasfira pe finetele inviorate. Doi bivoli saa bivole (se zice aid §i: bivola, pe linga :bivolita) zac ca morti la o partei cioarele se catara pe spinarca lor ca pe a unor hoituri. Vizitiul ma 1amure0e ca aceasta face o deosebita placere greoaielor dobitoace, pe care cangile infipte in iuftul lor le scarpind uqor.

Drept innainte mai avem satul Sebqului, al carui nume vechia 0 bun e.a.13e§. La biserica ne gasim cu un batrin cantor tare de ureche §i cu un tinar invatatora vioiil. Cel d'intiia a votat intiiii cu d.erban pentru ca nu e Jidan §i acum voteaza pentru d. Vasu pentru ea e gRomin adevarat, ; invatatoraqul, careli are in sat gospg- daria 0 0-a cladit ccaqile) dupa abia doi ani de slujba, ark' sail fi gasit Inca nevasta, adeca zestre, voteaza cu guvernul, de ajutorul banesc al caruia are nevoie. La plecare, del mina numai cu cel d'intiia, cu cinstitul batrin surd, care are inima.

92 TINUTIIL FAGARAVILU1

Marginenii, care se intinde lingA riul sail, in dunga de livezi din a dreapta, e un sat foarte mare. El a dat ImpAratului sail si analelor vitejiel romAnesti pe colonelul baron David Ursu «de Marginev, adicA din acest sat al «Marginenilors, grAniceri apArAtori al hotarului. Mormintul eroului se aflA in cimitirul bisericil unite de laSibiiil, pecetluit cu ghiuleaua care s'a oprit la doi pasi de dinsul in lupta de la Lissa, care i-a dat gloria. Neamul lui trAieste Inca aid, si pe podul unel case, in locul unde se scrie in toate aceste sate anul tedificArilisi numele stApinului, cetesc : Isidor Ursu. OdatA MArginenii, fiind catane din neam in neam, eraii cu totii uniti. Acuma lingA biserica unitA se ridica una, si mai frumoasA mi se pare, a neunitilor, cari sint insA numal vre-o citeva familii. Ele sint foarte mult dusmAnite de majoritatea sAtenilor, care se plinge ca printr'a- ceasta s'ar fi sfArmat buna intelegere si pacea de pAnA atunci. In bisericA vine si un bAtrin foarte bAtrin, cu amp descheiatA si ochii ratAciti, care vor- beste inteaiurea : a sosit de la circiumA si, cind ceilalti il scot afarA, se duce tot acolo, unde e oricind si oricum bine primit. Aid e multA lume prin sat, multi copii voinici, si cAtre unul, micut, mama, strinsA in catrinta, se aruncA de departe cu bratele deschise ca nistearipi, intr'un minunat avint de iubire.

iMPREJURIMILE FAGARAFILUI 93

La ie§irea din bisericA intilnesc pentru intaia oara pe jandarmii craie§ti, cu pu§tile 'n spinare: unul dintre ei poarta galoanele de sergent. Cu aceste cunqtinti noua se schimbl urmatorul dialog care-mi arninte§te Basarabia. Unde mergeti ? La primblare. Dumneata e§ti din Romania ? Da. Ai pa§aport. Iata-1. De ce nu scrie in el §i ungure0e ? FiindcA, precum aid Statul e unguresc,. la noi e romanesc. -- Dar de la noi ce scrie ? Visa de la Turnu-Rop, ca sa pot trece aid. Ca sa poti trece, dar nu ca sa poti merge- §i ca sa poti intra in biserica (sic). Unul din terani explica : Cind merg eil in tara, papportul ma lasa sa intru, §i. pe urma eil fac ce am nevoie sa fac. Dar ce cauti d-ta la biserici ? i iar teranul,caruia-i dAdusem sfatul de a face sa se schimbe o veche cartulie slavoneasca_ tiparita de Coresi cu carti noua romane§ti, de folos pentru slujba, se amesteca : Domnul a venit sa ni dea carti la biserica; iar, de luat, sint destui sa ni iea. Supt ochii rama§1 banuitori ai credinciosulut

94 TINUTIIL FIGARAVILUI geandarm, minAm mai departe spre Buciumi, cAruia i se zice azi Bucium.

Aid biserica asezatA pe un delulet ni e arAtatA de circiumarul din fata, un frumos Romin nalt, cu aciula lungA asezatA drept in virful capului. De la Buciumi ne intoarcem spre linia Oltului, läsind in urml muntil FAgarasului de cari ne-am apropiat mai mult decit oricind, asa incit toate liniile, cotiturile si scufundAturile lor se deslusiail pinA in amAnunte. Lazurile sint si ele foarte apropiate si se infatiseaza de un brumäriii frumos. Ajungem in satul, mai sArac si mai lenes rAs- firat, al *ercaitil. Locuitorii de aid aii fost de de mult iobagi ai puternicilor Sasi dinercaia, cari li-ail dat si numele. Ca si in celelalte sate fAgArAsene, vechile familii, gfAmeai), zice o insemnare de carte bisericeascA, s'ail pAstrat pinA astAzi, si ele se chiamd cu porecle asa de frumoase ca BArbat, Dumitrascu, Braghes, Vodd, *Arbanuta, Costea, Oancea, Hirsean.i aid nume ca solomon, Roven (Ruvim), Naftanail, vechi urme ale bogomilismului, inspirat din Vechiul Tes- tament, nu sint de loc rare nici in zilele noastre. Unul din multii preoti pe cari i-a dat aid neamul BArbat, a pus in scris cele mai insemnate intimplAri din viata satului pe foi albe din cartile bisericii clAdite, dupA inscriptie, in 1798 si zugrAvite in 1811. E vorba in acele rinduri umile de zApezi marl ce inchideaii satul din

IMPREJURIMILE FAGARASULd 95 toate partile, de ploi cu (dial., de lupte 0 ne- norociri, ca in 1848, cind cla pod la HAghig la Olt Ungurii ail pucat pe Moise Sarbanutà, de ail murit acolo, §i loanolomon, §i Gheorghie lui Iacov Cod lie, 0 Gheorghi Aldea Cucu tot acolo s'ail prapAdit, toti patru, darA ace0i 3 ni- minea n'ati 0iut cum s'ail prApAdit ;i ail rAmas de la toll 18 copii Ida tatA, sArath. Numai 0- datA un strigAt de bucurie, in aceste cuvinte avintate : cSA se 0ie precum la anul 1848, la Dumineca Mare sail la Dumineca Tuturor Sfin- tilor, am scApat de supt jugul cel greil al iobA- giei, adecA am scApat, am fost slobozi, n'am mai fost iobag1.2 De atunci biatA *ercAita micA are zile mai bune, pe clnd departe marea *ercaie mindrA se plinge de tot mai marea incAlcare a Rominilor, paziti de cele doul biserici din margine.

Acum soarele scapAtA spre sarA 0, pe cind cele douA linii de dealuri, unele verzi de pAduri, altele plepve de lut, printre care curge Oltul, stail in umbrA, o latA dungA de luminA preface lanurile de la poalele lor intr'o mare de aur strAveziil. Drumul tot inainte duce la Sinca-Veche, una din cele mai bogate apzAri romAne0i din Tara Oltului. NumArul caselor de piatrA, cu perdele la multele fere0i de cAtre stradA, e foarte mare. BogAtia sAtenilor se vede la tot pasul. Cutare din ei ar fi avind peste 100.000 de florini. Po-

96 TIN UTUL PAGARA FILUt metutile sint de un deosebit bielpg. Rana i stradele par mai late decit aiurea. Biserica, unita, nu prea are urme din trecut, afara de pomenirea unui ofiter romin mort supt steagurile stapinitorilor sai in 1866. i totiqi de aici, din aceasta boierime indrazneata qi insta- rita, a plecat unul din cei mai marl cercetAtori al trecutului romanesc, omul cu puteri neinfrinte 0 cu principil neclintite, care a vrut sa dea neamului chronicul) bogat al tuturor faptelor §i suferintelor sale §i a trecut prin viata, cufundat in acest gind mare, aspru §i neiertator fatal de oameni, pana ce a cazut frint pe o margine de drum care era insu0 locul razlet menit a-i fi mormintul. In cimitirul stropit de flori galbene cazute din manunchele pe care ieri le-ail adus femeile la biserica, in acest cimitir, unde acel mucenic al credintil sale in ideie nu s'a putut odihni linga al sal, mi se pare ca vad ratacind in singurdtate minded chipul lui Gheorgheincai, neinduplecat §i neimpAcat pana dincolo de hotarele mortii.

Dupa aceste ginduri de induiopre 0 de amaraciune, ce dulce pare satul Ohabei, cu biserica-I urcata pe dimb 0 cu multele crud ale cimitirului sail teranesc 1Pe una din ele, spoita in albastru, versuri pomenesc pe un mo batrin, mort ddunazi, 0 dintre dinsele se desfac aceste trei, de o impacare cu moartea, de o infratire

IMPREJURIMILE FAGARA§mxt 97 in semnul el cu natura §i cu Dumnezed cum nu le poate scrie nici cel mai mare dintre poeti: Doamne, di soare si plouA, §i noaptea trimete rota Peste groapa asta nouA... Satul Vadului are douA strade model §i o bi- sericA din anil 1870, innoitä chiar acum cu o cheltuialA de 8.000 de coroane, care s'ail strins de la credincio0 (TA numAru§es (dupA numArul caselor):LingA dinsa e o singurA cruce de pia- trA, care pomene§te pe raposatii Arsenie Bunea, mort in 1890, §i sotia lui Verona Ursu, care s'a inmormintat Inca din 1872. Fiji lorail ridicat acest semn de amintire §i unul dintre din§il g canonicul blAjean Augustin Bunea, care a plecae din acest sat vecin cu al lui *incai bAtrinut, pentru a fi astAzi cel mai bun istoric al Romi nilor din pArtile ardelene §i ungure0l, al cAror trecut ilpovesteqte, cind are rAgaz, in graiil limpede §i sigur. Intru cu o deosebitä bucurie in casa preotului, care e fratele prietenului §i to- varAplui mieil adevArat. Cotim prin Sercaia, §i iarA§I ni se desf4urà innainte, intre dealuri, cu Oltul nevAzut din a stinga, drumul innoptat care duce spre Fagaraqul ce se inseamnä prin lumina vioaie a fierAstraielor electrice, pe cind moil sfAtoase vijiie, cind mai tare, cind mai slab, de mi§carea apelor de munte. k circiumA la Mindra e Inca multä lume, §i N. rorga. Ardealul. 7

98 TINUTIIL FAGARASULUI , din aceastä cercetare deasa a lacaplui bauturii iesebatal iomoruri cu cite§eptecapete strivite ca mai anil trecuti. Mai in toate casele e aprinsa Inca lampa sail, cum i se zice aid, lAmpapl, atirnat de tavan pentru a lumina cina de sara, dupa o zi de munca la holde. Dincolo

in Ohaba. de Olt, clack' prive§ti bine, furnicarul de aur al stelelor de sus se urmeazi cu scinteierea marunta a caselor altui sat care cineaza ise culci :ona. VI. Imprejurimile FagAra§ului: A cincea cAlAtorie. AstAzi minä Birghipnul cel final-, care, la cite un nacaz, 41 iea in sfircul biciului cail puter-

IMPREJETRIMILE FA GIRA FLut 9 9

nicisi inimosi. Rapede pornim pe drumul ce duce drept la Beclean :in dreapta, nu departe supt dealuri, Oltul e acela care hrAneste linia frageda a copacilor de apA. Trecem printre pa- minturi ale Statului, adecA cbunuri erarialev, confiscate prin timpuri de la cine qtie ce nobil nesupus sail sfadalnic ; plopi innalti mArgenesc une ori calea, care merge apoi prin gardul viil al tufelor de salcimi tineri, pAnA ce intre tari- nele sAtenilor el n'are altA imprejmuire decit vlAstare tinere, prinse in lopAtele, care numai tirziel vor putea sA dAruiascA umbra drumetilor verii. Dincolo de Beclean e Dridiful. In zAdar unil vAd in acest nume un Dreidorf sAsesc, pe care 1-am fi cucerit pe deplin ca si pe Bethlenul de alAturi. *i in Romania era un pod al Dridifului, lingl Gherghita, si de sigur satul aminteste pe intemeietorul sail, care se chema astfel. El pare cam mAruffrel si sArac. DouA biserici &mane isi impart insä credinciosii. In cimitirul uneia din ele sint multe morminte de piatrA, rApede jupuitA de inscriptie ; la anume din ele crucea e incunjuratA de o salbi de spice, ca sa stie' si gospodarul din pAmint a ogorul lui a dat roadA bunk sail poartA cite o cununa de flog uscate, din care atirnA o basma cu flori, ca steagul inchinat al unei viete tinere de flAcAil sail fatA fAri noroc. La iesirea din singura bisericA pe care o pu.

100 TINUTUL FAGARAqULU1 turam deschide, intimpinAm un car minat iute de o frumoasä nevasta tiara, cu o staturS, un glas §i cu toate acestea o seningtate care o face sa samene cu o Ceres invingatoarea.

Inca odatà venim in Voila pentru a-i scotoci trecutul din insemnärile cartilor sale biserice§ti. La biserica unità, ca 0 la cea neunith, stä la

Ca lea plopilor. indAmina cantorului Cazania lui Varlaam, Mitto- politul Moldovei de supt Vasile Lupu. Ar crede cineva ca e numai o ramasita netrebnica a trecutului, precum sint cartile coresiene din alte biserici. Dar nu ; sint asigurat ca sätenii vreaii sl auda in acest rost vechiii 0 cam strain, pe care multi preoti §i cantonil afla incilciti ne-

IMPREJURIMILE FiGARA 1:1LIT1 101 inteles, morala de la sArbatorisi, dupa ce o asculta, cu toata rAbdarea si luarea aminte, ar fi suspinind adinc, de acel suspin in care teranul nostru isi mkturiseste pocainta si hotarirea de a fi mai bun. *i e Induiosator gindul ca dupa aproape trel sute de ani scrisul unui Mitropolit din departata mea Moldova, scrisul unui flil de teran din 'Agile Putnel mai poate misca asa de adinc teranimea romaneasca de pe acest picior de plaiil stapinit de strain!. Nu e mai lung de cit de obiceia de la un sat pina la altul drurnul spre Simbata-de-jos, din care nnele cart! s'ail rAtacit la Voila. Satul are linga el o herghelie sail o cstava, a Statului, cu functionari unguri si temti, si marea zidire galbenk cu doul caturi, in care pina mai daurfazi poruncia familia comitilor Palffy, e acum adapostul unor soldati de cavalerie ;bonetele rosii infloresc printre batrinii copaci al parcului nemArgenit, cu vinAtorile incheiate. Copil de alte neamuri se joaca in marginea drumului. Pina si in cimitirul bisericil intilnesti lingA nume romAnesti ca Talaba si pe acelea ale strainilor cari la moarte nu si-ail putut aflaalt adApost decit cel care primeste pe ai nostri. Biserica e neunitk si intreg acest unghiil e al neunitilor. A ridicat-o la 1806 vestitul Brucken- thal, care-si avea mosie, se pare, si aid ca si la Avrig. SAtenii ail zugeavit-o apoi cu cheltuiala

102 TINUTIIL FIGARAFLUf lor, la 1814. Auzind aceste date, crisnicul ofteazA vi pomenevte zilele grele ale iobAgiel, care nu s'a vters Inca din amintirea dureroasA a teed- nimii noastre.

Simbata-de-sus, altA movie de vechiiobagi, unde insä stapinul a fost de pe la 1700 neamul domnesc al Brincovenilor, e chiar supt munte. Pe o potecA printre lanuri, ajungem intr'o chi:4 la castelul care-vi innaltA coperivul ascutit, tigla veche, din mijlocul uneia din cele mai minunate paduri bAtrine, cu pomil incarcati de roade. Palatul acesta cu multe incAperi vi cu o largA sail de eant, cell innegrevte acum in zAdar scindurile necAlcate, a fost zidit de Grigore Brin- coveanu, ale cArui initiale g G. G. B. strAlucesc aurite pe balcon, dar ale cArui arme aii fost date jos de curind din porunca noilor proprietari. Grigore, fiul lui Manolachi vi nepotul de fiil al lui Constantin al treilea, care vi el era ne- pot de fiiial bAtrinului Constantin -VodA cel mAcelarit de Turd, era un boier cu multA in- vAtatura, un cArturar de grecevte, care a vi tra- dus vi tipArit in aceastA limbA, un nobil strAlu- citor, cu intelegere pentru viata socialA a Euro- pe, intre aristocratia cAreia se putea mindri cu titlul ereditar de gprincipe al Imperiului,. Dese ori el petrecea ani de zile prin Ardeal, pe cind rAzboiul vi turburdrile zguduiaii tara de peste munte. Foarte evlavios insA in legea sa rasari-

IMPREJURIMME FAGARASULIIT 103 teanA, el lAsa ca dupä moarte, nefiind mosteni, tor din singele sAti, mosiile sale dinaceste pArti, Simb Ma-de-jos si Poiana-Marului, sd fie spre ajutorul bisericil ortodoxe din cetatea Bra- sovului, de care bisericä se ingrijia Compania greceascA. Aceastä Cornpanie n'avea insä nimic national grecesc si cuprindea mai mult Romini sari Greci cu totul romanisati. NedibAcia Ro- minilor a fAcut insA ca el sä fie invinsi in pro- cesul inceput cu Grecil nationalisti, si astAzi, pind la cQnfiscarea apropiatä de catre Stat, sea- pinii mosteniril princiare brincovenesti sint cei citivaGreci din Brasov. Curatorul, d. Paras- kevas, care-0 invioreazg batrinetele la aier de pAdure si de munte, infátiseazá aici aceastä nu- meroasä, sirnpaticd si puternicl comunitate, care si ea trAieste tot numal din averile pädurilor Brincoveanului :o mie de iugare ! Mosia, fArd päduri, e arendatd unur membri al familiel Vasu, cari, subarendind ogoarele, se bucura de pacea impärAteascd a frumosului castel din mijlocul pomilor roditori. In mijlocul curtil zace un capitel frumos, sApat in piattl. 0 mare floare de piatrà asezatä pe niste ddritriAturi slujeste de bancä. Si aiurea, cite o bucatd de stilp,inflorit la virf si pe laturi, se pastreazd. In urita poartà de cArAmida pe care Grigore Brincoveanu o mintui la 9 Oc- tombre 1800, se vAd doi stilpi de acestia intregl.

Alba: XNnanKaFri-e,;374:,,ccu ajyrtplycmfo; rpyy , Ethriphi exiy p-rteco3ra-roc 05. xancht261v ei5 --,fmncrc arimova5 .11,7pgral?t,Sci4a OrPANEXE70 X4MgsZi

r.14. &Via trait.' en,-; VIIMI41107:151t

Constantin Brincoveanu, Domn al Teril-RominetotT, boierul Simbetel-de-sus.

IMPREJURIMILE FIGARWLIJI 105

0 patru capitele, care cu virful in sus, care cu virful in jos. Aceste lucrAri de veche arta. cinstitä 0 bogatà ail fAcut parte dintr'o casA 0 mai veche, aceia pe care, cu luxul ce se vede in casele egume- ne0i de la Hurezul oltean, o clAdise bAtrinul Constantin-VodA pentru all adAposti aid zilele din urmA, dacA mazilia ar fi sA-1 scoatä innainte de moarte din Scaunul domnesc al teril sale. Aceastä mazilie a cAzut insA asupra lui ca un trAsnet, in strapicul an 1714, cind Pa0i1e-I aduserA cAderea 0 SintA-MAria moartea sa §i moartea tuturor acelor fii iubiti, cArora li gAtise aici un cuib de fericire asiguratA. Curti le frumoase, cu stilpil de horbote sApate, s'ail dArimat eu incetul 0 sAtenilail luat din ele piatrA §i cArAmidA pentru clisutele lor, iar acolo unde a stat frumosul lAcain stil räsAritean, adAstin- du-i stapinul, e numal o mocirlä de cArAmizi macinate, din buruienile cAreia se ivesc acum cele d'intAiil brAndue de toamnA, gingaele flori vinete ale frigului qi mortii apropiate, ca o pomenire, vepic innoitii, a fericiril pa- triarhale ce a murit nAprasnic.

Pornim iute, pentru a intrece cAderea pripitä a serif, cAtre pAdurea in care se ascunde schi- tul brincovenesc. StrAbatem miri01, lanuri de cartofi, cucuruze, sAmAnate in pamintul lutos, destul de sArac. Muntii stropiti de neauA se in-

106 TINUTUL FIGARAFLUI

§irA. in fund, hotar de tara §i despartitori al ace- 1uia§1 neam. La dreapta, in urma, se. ascunde satul DrAgu§ul, iar in stinga turnuri albe, mici, arata unde e Pojorita, apoi Lisa §i Breaza, in fund, supt codru. Trei piscuri albe se infunda rotunzit, Wind ceiace se chiarna Funclul Simbetel. De o parte §i de alta, virfurile se urmeazA intr'o uria§a plato§a de pAduri, in care de la fagii, mestecenii, paltinii verzi, bradul negru duce la culmile de o albeata asprà. Un drumu§or de pAdure suie spre o cash' veche, cu obloanele de lemn inchise. E re§e- dinta curatorului averil brincovene§ti stApinita de strAini. LAtrAturi furioase ne intimpinA Ora ce un bAtrin pAdurar vine §i face lini§te. Tur- mele ail inceput a se cobori de la munte, unde Inca de acum frigul e fArA milk §i ciobanii, pa- curarii poienelor innalte gAtesc de marnAligi in margenea unui riulet ce, rAsArind din munte, alearga despletit spre lumina §esului. Citiva ma- gari §i aici I imi stall in cale ; mAgarii cio- bane§ti indeplinesc insk precum se §tie, una din sarcinile cele mai folositoare,§i. ei poartA Inca in spinare toate uneltele §i ciuoaiele ba- ciului. Drept supt coltul alb al Pietril-Ro§ii, in margenea soborului impArAtesc al muntilor, intre copacil de§i, printre cari spumega intr'o navalire zgomotoasA cloud riuri de munte care stro- pesc de apA inghetata intreaga paji§te sAmAnata

IMPREJDRIMILE FAGARApLIII 107 cu brandu§e plapinde, vezi darimäturile schitului. Un turn fara virf se farima de-asupra unel cladiri, cu pridvor 0 tinda, incinsa de linil zim- tuite. Copaci suptirateci cresc pe zidul macinat, 0-i acopar cu pietate goliciunea parasita. Po- melnicul se vede Inca, 0 din el se intelege ca minastioara a fost facuta de fratii Manolachi §i Nicolae Brincoveanu in anul 1767. Deci nu sint mai mult de o suta cinthedi de ani de la aye- zarea in casele cu totul sfarimate astazi a acelui Visarion, cel d'intaiil egumen al Simbetei-de-sus rasáritene. Dar biserica greceasca, mo0enitoare a Brincovenilor, n'a voit sa pastreze mandstirea cladita de din01 intru pomenirea Mr, 0 ea da astazi abia un ajutor uneia din bisericile satului. $i aid Grecii ail facut ceia ce li s'a imputat cu dreptate in tara, mistuirea averilor manasti- re0I, lasind sa se nimiceasca de timp manastirea insafi. In caderea serii ne intoarcem catre sat. E un apus de toata frumuseta in cerul limpede care se incinge de jur imprejur de lumina roqie In clipa cind ochiul de foc scapata dupa livezile din margine. De la munte se coboara Incetinel prin miri0I vitele satului, in lung Or alb minat din urma de o fata rumana 0 voinica, cu palarie barbateasca pe cap 0 un catelandru sfrijit linga dinsa. Cercetez bisericile Simbetei dupa caderea noptii, strabatind ulitele in care ratacesc sateni,

108 TINUTIIL FAGARASULUI de la circiume sail inteacolo. Biserica din Sim- bAta apuseanA e urcatd pe un delut ; recunosti wr §i in alcatuirea ei datina de peste munte: e de sigur o ctitorie a Brincovenilor celor mai noi, si de aceia si are dreptul la mdrinimia gre- ceascA. *i aici, dar mai mult dincolo, in Sim- bAta rAsAriteank altA comund la care ajungi peste riuri de munte cu puntile din trunchiuri razlete ce se clatinA supt pasul sigur al sAtenilor, chiar cind ail bAut prea mult,0 al satencelor, se descopar indatà rAmasiti din timpurile brin- covene0i. Cartile de slujba sint in parte de pe la 1700 0 pe linga acelea care pomenesc pe Visarion,ecel d'intAiii egumenz, aflu una care mArturise0e a vine de la ebunul stApinul nostru Io Costandin Basarab Brincoveanu Voevod,. Din aceste insemnAri si din spusele sätenilor, se des1use0e cA SimbAta-de-sus avea odinioarA multi popi prin toate colturile, hirotonisiti mai tärziii, foarte bine, la mAnAstire. Supt Constantin- VodA, nu era decit o singurA bisericA insk una de lemn, pe locul celei de piatrA din SimbAta rAsAriteanA, clAditA abia la 1786. PAnä tirziil a rAmas ceva din inriurirea cAlugareasca, 0 can- torul de la aceastä biserick timplar sail «mAsar, de mestesug, crescut de un calugar, care nu mai stAtea insA la mAnAstire, e cel d'intAiil pe care-1 aflu §tiind sä ceteascA, 0 incA fArA gres, vechea scriscare de minA a InsemnArilor.

IMPREJURIMILE FACIARAqULUI 109

VII. Imprejuritnile FAgAra§ului: a §asea cAlAtorie. Vedem pentru intAia oarà Oltul in aceste part! la trecerea spre Galati. E o apA mare, link curgind 1ini0it printre malurile joase ; co- pad de apd 10 moaie ye alocurea crengile blege intr'insul ; aid e alb 0 vesel acel riii, care, dui:4 ce a trecut prin dotiA strinsori de munte, de la un capat lacellalt al Ardealului, vine la noi trist §i negru, ingust §iadinc, aducind ca o solie de jale ce nu se poate mingiia, de sufe- rinti ce nu se pot inlAtura. Un mare pod tesut din birne se incovoaie de-asupra la Injghebarea lui prin 1850 a fost un mare eveniment pentru Rominii no0ri de prin sate, deprin0 a trece tot cu luntrea. El s'a pAcAto§it Insà cu vremea, 0 acum trecerea pe dinsul e ingaduitA numai caldtorilor pe jos. Pe cind se lucreazA, in pufniturile aburului, la un alt pod, de fier, chiar linga acesta, carAle de terani 0 träsurile de «domni) tree pe un thurduzAii, in lunecarea inceatA a luntril !near- cate pe luciul funiei de fier care e adevAratul ghurduzAti. TovärA0ile cele mai nea0eptate 0 mai interesante se injgheaba astfel pe scindurile prelinse de apA ale podului umblAtor, care zi qi noapte i0 a0eaptà mu§terii. Galati! sint un rind de case sAse0i, locuite

no plirrTIIL FA GARA SULTif _ numai de Romini, de-a lungul unui drum präfos sail tinos 0 in jurul girbovel bisericute vechi. SAtenii se tin cu holdele, dar 0, cu cArAu0a :cel mai buni birjari din FAgara§ sint ace0i GalAteni.

De aid innainte e tot tara Ardealului, cpAdu- rea, de odinioard a regelui ungur, cucerità asupra Rominimil din satele Some§ului, MurAsului, Tir- navelor §iOltului. Tinutul oltean e linga tine, vi de pe drumul care se innalta rApede pànA foarte sus, vezl din a dreapta una din cele mai stfalucite priveli0i. RAzimatd in muntil a1ba0ri, in lazurild fumuril, o fard intreagi iti infAti§eazA drumurile intortochiate, lanurile desfa'§urate in lAicere verzi 0 galbene, satele ascunse in livezi, turnurile albe ce rAzbat §i stApinesc de- asupra copacilor. Dar dincoace o lume nouà ti se vAdeqte in locurii oameni. E un mare sobor neorinduit de. dealuri ce nu incap unele de allele, ci se amesteca, se incalcA, parind incremenite inteo mare luptà pentru loc i lumina. Dealuri galbene, bune, cu pAmintul supus plugului, cu brazda neagrA, pArinteasca pentru saminta, cu apele rani, trindave §i tul- burl, dealuri de biel§ug lesnicios 0 de drumuri grele, ca in Moldova qi Basarabia. Numal pe lingA comunele s5.se0i, care incep in curind, se mai afrä marl petece din pAdurea fail de margeni ce era odinioarA. Incolo, numal miri0i §i

IMPREJITRIMILE FA GARA SULU1 111 cucuruze, intrerupte de cite o larga paa intunecoasa de arAtura proaspatA. Si alcatuirea satelor e asemenea cu cea mol- doveneasca. Aid strada nu tinte§te drept innainte, ci se intortochiazA 0 se inco1ace0e pe placul ei, urmind innaltarile 0 aplecarile pa- rnintului neorinduit. Curti le sint mai mari, coperiprile de stuh 0 paie cu mult mai dese decit in tara Oltului ; cladirea, de birne 0 de pA- mint, e mai umilA 0 neingrijirea mai mare. Oamenii se imbracA 0 se poartd altfel. BAr- batii ail chicA, pe care o ung ; femeile poarta cojocèle peste le, iar pe cap, de-asupra parului clAdit sus, un cearcan de mucava de pe care se desfa§ura pe spatevalul,gvelitoarea,in toatA lungimea lui ;fetele obi§nuiesc a se infd- §ura pe frunte cu o maramA neagra, ca la sa- 14te, care flutura pe umeri. VAd tot fete frumoase, obrazuri prelungi cu barbia fink ochi adinci. Aceasa rasa mai bine inzestraa samara iarA0 cu aceia care 1ocuie0e cea mai mare parte din Moldova, din Bucovina 0 Basarabia. Am vazut dota sate, cu cite doua biserici de dota legi, din care cea neunita pare sa. ci§- tige zilnic suflete nota : Calborul 0 Boholtul. Se recunoa0e upr ca ele s'ail chemat intiiil : Kalt- brunn 0 Buchholz, Fintina-Rece §i FAgetul. Para nu departe in urma, locuitoril eraii aici Sa§i, cari, pentru ca inlocuiserA pe Slavi de-a

112 TINIITUL FAGARASIIL1:11 dreptul,erail numiti de al no§tri §chel, ca §i cel de la Ru§cior §i Bungard, in Tinutul Sibiiului. Se mai vorbe§te insA de o bisericA calvinA ce arfistat in amindouà satele (de sigur insä pentru Romini, minati de Stat la staulul calvinismului), de un VlAdicA romin ce ar fi locuit odinioarA in satul pArAsit al Fagetului Romi- nilor. AdevArul e ca Rominil ail mincat pe Sgil din cele douA sate sail i-au silit sa treacA in a§ethrile vecine, destul de marl ca sä poatA luptà. Dar qi inacestea, Cincul-Mare, Cincul- Mic sail Cinc§orul, in fata Voilei (Gross-Schenk §i Klein-Schenk), al no§triail rAzbAtut, iar la §ona ei au biruit chiar pe du§manii de rasä. Ceia ce impiedeca o cotropire mai rapede e datina, luatA de la Sa§i, de a mArgeni in chip nelegiuit numArul copiilor, fiinda traiul e mai u§or fdrA din§ii. Una dupA alta yin gospodArii de oameni tineri, unde nici-un zimbet, nici-un tropot de picioru§e, nici o vorbi nevinovatä nu intrerup incruntata muncA indArAtnicA pentru ban. Si fire§te nimeni nu e in mAsurA sä poatä urmAri qi pedepsi pe uciga§ele pruncilor ce nu s'aii näscut. Si aceastä margene ardeleanA pare o tara foarte evlavioasä §i inchinAtoare deidoll in forme strAvechi. Undell arunci ochii, pe drumuri, in cimitire, prin cite un pridvor de biserick vezi crucile, fAcute mai ales de lemn, care infAti§eazA rAstignirea singurA sail o intreitä rAs-

IMPREJURI3I1LE FIGARAFILUI 113 tignire : crud acoperite, crud descoperite, cruel purtind o tabla si crud cioplite numai. Pe una mai mare si mai veche, la biserica din Buholt, vAd tipul desAvirsit al lor : in fata zboarl sus cu aripi vinete (Thal Savaofts in triunghiul sfint ; la mijloc, Mintuitorul intinde bratele piro- nite ; jos Maica Precista si Sf. Ioan BotezAtorul tin de mini pe Satana, negru de drAcie si negru de minie. Pe laturi, se vAd heruvimi, cu capetele in aripi, Sf. Nicolae bAtrinul si Sf. Va- Sile,Sf. Pavel cu sabia si Sf. Petru cu cheile.

VIII. Imprejurimile PAgAra§ului: a §eptea cAlAtorie.

Pe o minunata zi rAcoroasA, lAsAm, pArasind acum cu totul FAgarasul, drumul prin Beclean, Dridif si Voila si innaintAm acum pina la Be- Ombav. Satul se mai chiama si Besimbac, si locuitorii se numesc BesimbAceni. E sigur cA el vin in locul Sasilor, ce ail avut aid un Besen- bach, pe care 1-aa pArAsit de foarte multA vreme. Un roil"' de copilasi iesitl din scoald a cope- nit cele citeva drumuri ale satului, frumosl, viol si aged. Nu se sfiesc sA rAspundA .la intrebArl, si te incunjurA din toate pArtile. Un baietas mai mare e de pArere cA temeiul la invAtatura il dail tot bAietii.

H. Jorge. Ardealul. 8

114 TINUTUL PAGA1AFLU1

E o singura biserica, unita, in jurul careia s'a strins acum tot satul. Cum s'a facut aceasta, me- rita O. se spuie. Erati adeca doi preoti, dintre cari unul,cel unit, avea un bdiat, iar cellalt, neunitul, o fatä. Baiatul era cleric 0 fata bucuroasa sa fie preuteasä in satul eL S'ail luat cu binecuvintarea aminduror confesiilor, 0 con- fesia barbatului a invins. A§a zice povestea, care e frumoasa intr'un fel, iar in altul dovede§te Inca odata ce incurcatura zadarnica §i ce copilarie, care se sfarma de cea d'intliii potrivire a intereselor, e aceasta dezbinare a Rominilor in doua legi pentru acela0 rit, in doua trupuri pentru aceia0 fata. Trecem iara0 Oltul pe churduzaii). Podarul e un mo§ uscativ, iute 0 hazliii la vorba ; peste rill, baba lui unge cu huma culeasä din scor- burile vailor un bordeia§ cit o colivie. Trecerea se face cu plata, 0 o in§tiintare comunala arata amanuntit cit se plate§te cdupa un vita mare, §icdupä un vita mica), adeca :coie, capra, miel, viniator, vitiel). Viniator e...o porcarie pentru rimätor. Dincolo de Olt, intilnim in sui§ul catre Ru- carul din aceste parti o ceata de Tigani corturari. Ce marete 0 intiparite de o innaltä poesie visatoare sint fetele prelungl, cu ochii de foc §ilungul par negru coborindu-se inelat pe umerii gon Mai este §i un batrin cu barba 'n

IMPREJURIMILE FACIARAFLUi 115 turturi sAlbateci, si o TigAncu0 descheiatä si o bAtrinA dAlAbAzatA, precum §i trei danci, dintre cari doi ad camasä de amindota partile, iar cel de-al treilea numai d'indArAt. Cer crAitari, §i, cind ii aruncAm, toatA lumea se prAbur§te la pAmint, unde se zvircoleste apoi in praful de lut. Un copil face roatA din nod pentru ca sa fie iarAsi dAruit, iar altil aleargA sAlbatec, nebun, dupl trAsurA. iDa-i ci lui, ca crapAy, spune in treacAt, intr'un graid ucor, Inca o TigancA, ce trece pe lingA noi. Sintem indatä in satul destul de mare al Ru- cArului, care se acatA pe innAltimea galbuie. Este o bisericA neunitä pe culme, fAcutA de la 1806 la 1811 pentru cei mai multi locuitori ;citiva uniti ail de vale o biatA bisericutA nespus de sAracA ci de pArAsitA, cAreia-i lipse§te deocamdata preotul, pina-§1 va mintui invAtAtura la Blaj un tinAr simpatic care ne intovAr4qte. In acest sat sint iar41 douA Cazanii intregi ale lui Var- !aam ci o a treia in flenduri, pe care mi se in- gAduie sA o iead. Un nourac negru s'a ridicat de la munte. In curind el pare ca intinde aripi vinete care cuprind tot cerul. Citeva picAtur: cad, apoi un adevArat potop. Innaintea lui aflAm adApost in casa mamei preotului neunit, alt than Locuinta are un cerdac, la care ajungi prin scarA de lemn, o tindA in care atirnA o §uncä si alte

116 TINUTUL FAGARASULUI uscAturi ce te ispitesc cu mirosul bun, §i. o odaie cu laviti, lAzi §i polite pline de tesaturi §i cusä- turl. 0 parte le-a fAcut bAtrina, alta nora el, care are vre-o 15 ani abia. Se lucreazA ii cu bete minunat de fine, briie, fote, care incunjurA tot trupuli se chiamA tot catrinte, velitori care se pun pe cap peste o formA de papurà ridi- cath pe Mimi ca &ill coarne §i supt care pArul atirnA in laturi de codite, presuri §ii traiste. Fota-catrintà §i ecoarnele, sint semne deosebitoare ale RucArenelor. Impletituri de acestea vinde o ruclA a gazdei noastre, cu, cite 40 de craitari bucata. Pe incetul mai soseqte cineva qi, pe lingA cantor, mai avem la aceastA mica qezA- toare de zi, strinsA de hatirul strAinilor, incA o ne- vastA 0 o copilitA de nouA ani. Aceasta merge la coalA in al patrulea an, poate ceti destul de bine, dar nu Oie nici cine e rege in aceastA Tara, nici cine pAstore$te Biserica ortodoxA a Ardealului. In cea d'intiiii privinta, ii dail lAinu- riri iredentiste. Acum cAlAtorim prin noroiii, pring tinAl lu- necoasA la vale spre thurduzAfiv, unde ne a- teaptA acelaqi a brudariii, bAtrin al vadului, cA- ruia depArtatii strAbuni ii ziceail «broth. Tiga- nimea corturilor rAtAcqte acum undeva pe drumurile de la stinga Oltului, dar carA pline se ingrAmAdesc la trecere. BAtrinuI gAse§te o vorbA de glumA pentru a ni face loc nouA mai intAiii :

IMPREJURIMILE FAGARAFLUI 117

4 Voi treceti pe la mine in fiecare zi, dar dum- nealor numai odata,.

In curind sintem la Vi0ea-de-jos. Sat mare, in0rat frumos de-a lungul unei väi bogate §i limpezi, care alearga din munti, intre cari unul poarta ace1a0 nume al Vi0ei saii, indialect 0 in scrisul cel mai vechiii, Ghi0ei. Sintem aid oaspetii clericului cu fata impungtoarei graiul frumos, care a fost ales de curind protopop aletractuluii fagar4ean, par. Borzea, care binevoiecte sa-mi fie un cillauz prietenesc in imprejurimile satului unde a stat ca paroh douazeci de ani, dind locuitorilor pilda de harnicie, de pricepere gospodäreasca §i de omenie. Pe ulita cea mare a Victei sint doua biserici. Cea veche e a unitilor. Apzata pe o innaltime, ea nu infaticeaza nimic deosebit. Mai nota 0 foarte bine tinuta, e biserica neunita, gbiserica a neunitao din jos, careia nu-i lipse0e decit Ca- zania lui Varlaam, de care s'aii imparta0t mai toate bisericile din aceste parti ale Fagaraqului. 0 alta Victe se afla mai sus, la o departare de vre-o trei chilometri, pe cari-i strabatem in ziva urmatoare numai. Multe case cu gardurile de nuiele ; 0 podul de la unele din ele e uns cu tencuiala peste asemenea impletituri de vergi. Destule copericuri de stuh, care se infdticeaza urit, fiindrailcladit, 0 cu atit mai urit cind

118 TINUTUL FAGARAVLU1 fumul ce iese din cuptor se revarsA pe toatA intregimea lui,innegrindu-I ca dupA un foc. Mi se spune insä cA un coperiq de tigla trebuie dres necontenit, pe cind cel de paie, dacA e bun, tine o viata' de om. Altfel, e un plAcut sat de munte, cu ulita pietroasA, care urcA la deal. VAd frumoase chipuri de fetite de §coalà, care se intorc fluturinduli parul Man lAsat in plete. Si aid ca ci in cele mai multe din aceste ace- zAri buna stare e foarte putin scoasA la ivealA prin podoabele locuintii ci ale portului. Insä la cAlAtorie oamenii se ingrijesc cit se poate de bine, ci e o plAcere pentru nol sA facem loc in trAsurA unei voinice neveste rumene, in vq- minte albe ca zapada, care merge la gara V4tel- de-jos pentru ta sail caute apoi la Sibiiii bar- batul, cAtana care s'a imbolnAvit la manevre. Acum sara nu ne putem urea pAnA la aceastä- laltà Victe, §i cAutAm deci, pe un drum destul de rAil, peste ATM ci movile de lut, sAmanate pe alocuri de bolovani, satul DrAgqului, in veci- nAtatea Simbetei-de-sus. Sosim numai la cAderea noptii, inväluitä in neguri ci tulburatA de cAderea zgornotoasä a unei ploi de toamnä neogoite. Se mai vede ceva cind intrAm in biserica neunità, care e nouA, clAditä din venitul circiumei, care apartine comunel. Numai la lumina luminArilor se deslucesc insä zugrAvelile foarte bune ale unei bisericute de lemn, ce a luat pe la 1790 locul vechil mAnAstiri draguFne, care fusese in

IMPREJURIMILE FAGARAFLIA 119

codru, cu calugariii elogofetii, ei ca me-- terul caligraf logofatul Matei Voileanu, de pe la 1750 , panà la ddrimarea ei din porunca lui Iosif al II-lea, Tmparatul distrugátor al ma- nAstirilor unde se adApostiaii calugAril uneltitori contra Unirii. Prin noroidi supt Oroaie de apd

Apirktoril patrier: jandarmil lingli bisericile .Rominilor. mergem cu lurnini ce sfirlie fricos supt piclituri spre marunta biserica unità, al cArei preot e fiul unul protopop neunit. E firesc lucru ca el sä primeasci MA mirare pe tovar4ul sail de legea veche. Ne ascundem de ploaie in casa acestuia din urma, a carui primire bunä e in curind tulbu-

120 TIN UTIM FAGA RA Mart ratA de sosirea jandarmilor. Un strajamefter (sergent) si un(firers.(caporal) intrA in casa preoteasca fárA nici-o in0iintare, cu chipiile de serviciu pe cap. Cer papportul, nu-I afil in- destulAtor pentru ca sA se poatA vedea bisericile, fur4eazA tot felul de bAnuieli, se minie mai la mice rAspuns, stall aproape un ceas in casA, tot cu capul acoperit, 0 la ie0re ameninta ca-mi vor face vint peste hotar dacA nu voiil aduce o invoire de la Guvern. Aid in Ungaria deci nu existA respectul pentru sfintenia casel fie- cAruia, care e unul din temeiurile vietii popoa- relor civilisate. Papportul dat in numele Suve- ranului unui stat prieten e privit ca o zdreanta fArA insemnAtate 0 Ida pret. Safi s1ujba0i de rind sint lasati fArA nici-unfrill sä se arunce asupra oamenilor cari n'ail cAlcat intru nimic legile terii strAine, in care ail con0iinta cA se aft', CAlAtoriile unui biet nebun din RomAnia care strAbAtuse de curind ace1ea0 sate cu papportuI 0 revolverul in minA, cer§ind cu amenintari ori pe unde putea, nu indreptatesc cu desavir0re astfel de apucAturi. Altfel, politia ar fi in drept sA apuce de guler pe orice trecAtor pe stradele unui orain care de curind s'ar fi faptuit un omor. GrosolAnia de vizitil a jandarmilor sal nu ajutA intru nimic Ia asigurarea stApinirii un- gure01 in aceste Tinuturi locuite de Romini cari deocamdatA ail cu totul alte ginduri decit

IMPREJURIMILE FAGARAFLUi 121

a pregAti o rAscoalà cu ajutorul profesorilor de Universitate din RomAnia. Ne intoarcem noaptea supt un cer cu stele, si a doua zi in schimb ne trezim cu cerul de neguri din care picurA ploaie.

IX. Imprejurimile FAgAra§ului: a opta clilAtorie.

Avind acuma invoirea ce trebuie, mergem prin bisericile Arpasului-de-jos, care se adAposteste supt zidul muntilor. *i aid a fost o mAnästire, si locul ei se aratà si astAzi de sAteni. La cladirea bisericiineunite, in secolul trecut,ail ajutat si cdomnul de pAmint, ungur si func- tionaril, precum spune inscriptia zugrAvitA de-a- supra portii de intrare. Mai este si o bisericA neunità, mai mica si mai sAracA. Cei doi preoti sint rude si poartA acelasi nume. La Arpasul- de-sus, cu altA amintire de mAngstire, n'am putut merge. Arpasul-de-jos e resedinta unel preturi (sub- prefecturi) avind in fruntea ei un eprim-pretorl sail fo-solgabirati si un epretors sail solgabirAil, cari atirnA la rindul lor de vice-comitele si comitele, ali-spanul si spanul din Fag Aras. Oficiul e asezat intr'o casä uritä cu doul rinduri, care se innadeste acum. Biurourile ocupà numai rin-

122 mum, PAGARA§muf dul de sus, in care se suie ierani dupl afaceri, §i, pe cind se dezbat acolo pe ungurqte trebile Statului, de jos, unde invaia copiii §coliI confe- sionale, se innalia in auzul mied un sunet ar- gintiii de glasuri limpezi care suie §i coboarA, cintind Taal Nostru pe romAne§te. Si mi se pare cA vAd in aceasta un simbol al Impreju- rArilor de aside in aceastä iarA :sus sila pripita, bAnuiala, prigonirea, iar jos o imensA cin- tare a milioanelor de glasuri curate care cer lui Dumnezeil dreptatea, cu sigurania cA vor cA- pAta-o.

In stinga, cAtre V4te, sint cele douA Uce, numite §i ele Ucea-de-susi Ucea-de-jos, dupa cursul riuleiului lingA care sint clAdite. Acest riii pornqte din munte cam in acela§l punct care vede obir§ia Argeplui nostru. Soarta uneia din aceste ape §i a celeilalte pare a oglindi soarta neamului romAnesc ce trAie§te pe margenea lor, de o parte qi de alta a muntelui : Arge§ul merge in DunAre de-a dreptul, pe cind aceastAlaltA apA de munte nu ajunge acolo decit dupA multe rAtAciri §i schimbAri de nume. Ucea-de-sus are douA biserici, dar cel dol preoil !Atria, cu bArbile albe,sint verl din frail §i samAnA destul de bine. Cele douA cla- dirI albe au, de altfel, aceia§1 portiia de intrare, aceia§1 curte, acelasi cimitir sail eprogades in care se Infraiesc mormintele romAne§ti ale ace-

IMPRETURIMILE FAGABAFLIJI 123 lora0 plugari romini, asernenea in fAptura lor sufleteascA precum si in cea trupeascA. Ucea-de-jos incepe cu o II& lie de vre-o sutA de suflete. CAsute mid, strimbe, dar mull mai bune decit ale Tiganilor noStri. Aicl e si oarecare inlesnire,si purcei guitA incurtile acestor mested de linguri. Portul e ca si al teranilor nostri, cu cad acestioaspeti: cautA sä samene cit pot mai mult, si te-ai crede Inteun colt sArac de sat romAnesc dhcA n'ar fi fetele prelungi, palide, cu calzii ochi de visare sAl- batecA, pe cad nici-o sArAcie si nici-o umilinta nu-1 poate stinge. Satul e ecurat* din punct de vedere confesional, adecA are numai o lege, pe cea neunitA. Bisericuta e lAsatA cu cheia de-asupra usil : florile de SintA-MArie se usucA de-asupra icoane- lor, ouAle aduse de inchinAtoare stall IncA pe discuri si crAitara culesl de la terani se vAd in margenea mesutel cu icoana hrarnului. SAtenii stilt deosebit de evlavio0 si se tem ca de foc de afurisanie si de pedeapsa, de cbAtaia, lul Durnnezeit Tn margenea din jos a satului, la drum, stA- pinirea si sprijinurile ei sint represintati prime() scoalA de Stat, vApsitA urit cenusiii si care nu e decit un fost han prefAcut, precum siprin douA circiurne tinute la un capAt si la altul al podului de doi Evrei, tatal si fiul, cad vind un spirit, foarte putin sfint. Altfel, Evrel de aceia

324 TINUTUL PAGARAquiart cari §tiii romAne§te mai bine decit cei de la noi (pe aid sint chiar §i Evrei cari nu qtiiialtä limbA decit romAne§te, dar nu sint, despre aceia, mai priinci4 neamului pe care-I circiumAresc).

x. Imprejurimiie FAgAragului: a noua cAlAtorie. DupA amiazi, apucAm spre Olt, cAtre Feldi- oara, a§ezatA dincolo, in Ardeal. i, fiindca e vorba iarAqi de Ardeal §i de Tara Oltului, nu se poate spune in de ajuns cit se simte §i de popor pAnA in ziva de astAzi aceastä deosebire. 0 viata politick' §i socialA deosebità timp de atitea veacuri a deprins pe locuitoril de ace141 neam ai celor dotiä maluri sA se priveascA cu ochi de batjocurA, dacA nu de duvnAnie. In cele mai vechi timpuri, Tara Oltului pare O. se fi tinut de Oltenia noasträ, de acel Voevod oltean din Gorj §i Vilcea, care mai tärziii ui-a inchinat steagul innaintea Domniei argepne care a intemeiat marele principat al Teril-Ro- mAne01. gMarii Voevozi* ail rivnit totdeauna spre pArtile FAgAraului, §i de aceia Ludovic- cel-Mare a vrut sA-1 ci§tige dindu-li ca o feudA ducalA acel pamint de niargine, in care ai nog- tri ar fi vrut sä rAmiie stApini desavir§iti. Dupa inlAturarea drepturilor domne§ti asupra acestei

IMPREJURIMELE FAGARAsmut 126 pArti de peste munte a Olteniei, rAmase desi- vul indArAtnic al boierimil strAmutate de dincolo prig cartile de danie ale Voevozilor, rA- zAvie sArack mindrA vi viteazg, ca bradul crescut pitic vi ursuz pe terna pietroasA a unui munte innalt pe care-1 bat vinturile vrAjmave. Dincolo de Olt era in acel timp boeatia junduplui, pA- mintului regal dat pe mina Savilor, cu holdele vi pAdurile lui de pe dealuri. Rominul stAtea aid ca un rob sail se strecura ca un duvman, arzind casele 0 furind vitele. Cind il prindeail, furcile-i vtiail de rost, dar, citA vreme era slobod, codrul recunovtea intr'insul pAunavul Id. PAnA la 1848 0 la desfiintarea iobAgiel, pAdurarii eraii treziti noaptea de voinici necunoscuti cari pieriail in intunerec. (DacA n'aveati hranA ,, spune cineva care-0 mai aduce aminte, iziceail tatAlui midi : AI ceva vi pentru noi, firtate, iar, dacA emit sAtui, ziceaa numai :Firtate, noapte bunA2. In 1848, cind fiacArile rAzbunArii ail incunjurat vechea clAdire blestematA, aid s'a vAr- sat mai mult singe. Mi se povestevte despre un nemev ungur care pentru o ceartA de movie fAcuse sA piarA In temnita pe un bAtrin boier vi care a petit atunci, dui:a indemnul flAcAilor rAmavi pe urma lui, de mina Ardelenilor cu to- poare 0 furcoaie, cari 1-ail legat de cai nein- vatati vi 1-ail prins de scocul morii pAnA 1-ail vAzut cA se sfirvevte in rugAciuni zAdarnice 0 in blesteme. Mult mai mult decit FagAravul, uncle

126 TINITTUla FIGARAWLIJI doar privirile lacome urmAresc intinderea mo- siilor erariului (Statului), de pe la care pleaca as- tAzi cu patru cal, vizitii in rcq, vizitii in albastru, cu calpace 0 surguciuri de pene, functionari unguri de cei cu cite o sutA de coroane pe lunA, mult mai mult decit acolo, Ardealul acesta cu pthnintul negru, plin §i astAzi, ceva mai departe de Olt, pAna in Tirnave 0 Mure§, de sate sAse0i bogate, e pAmintul de urA al neamului nostru. Ardeleanul ride de sArAcia tarinii de peste spA, cind cintA : Tar'a Oltului, Tara de sicarA, lath de sAcarA pAnA astäzi, si nu de griil sA- tios, PAmint de ocarA. Iar Olteanul boier rAspunde läudindull valea, in care Cite lunci Atitea crud, sail zugravindull astfel pe acel vecin iobag sail haiduc : Ardelean cu tundra aura, Ziva bea si noaptea furl. Satul Feldioarei e risipit pe o innaltime, in dosul cAreia yin altele, de cea mai nea0eptatA 0 ciudatà infAti§are. Sint adincituri care par

IMPREJURIMILE PAGARAFLUI 127

sapate, linii drepte care arata sa fie rinduite de mina omului, piramide cu unghiul desavir0t. Localnicilor li place a vedea in aceqti unici zimti de dealuri vechi intariturI romane, fara a se gindi la greutatea unei räscolifi a§a de uriw a pamintuldi 0 la putinul folos pe care ar fi putut sa-1 aiba. Imitam a§a de des natura, incit 0 ei II este iertat sa ne imite prin anticipatie. Numele acestor jucariI ale &I e tot a§a de in- tortochiat 0 neinteles, ca 0 infatiprea pe care o ail :li se zice Patarliile. Mai este §i o ramA0ta de cetate din care s'ar fi scos bani de la Domitian 0 Traian :n'am avut ragazul s'o \Tad, in caderea pripita a serii. Era aproape intunerec cind am ajuns la cele doua bisericute cu turnurile ascutite, de tigla veche, ce se tupileaza supt Patarlii, in aceia0 curte, care e progradea tuturor satenilor. Cele doua micute cladiri vechl samara bine intre ele. Cea unita vine catre poarta, §i e ceva mai mica : innaintea pragului ei e raspindita in tufe cu mirosul puternie floarea de tamiita cu bobitele marunte, verzi. Preotul, care se bucura de faima unui vestit gicitor de taine, e un batrin cu barba alba stufoasa 0 trupul de luptator pe care anil nu-1 pot indoi ; in acea clipa de sara, in mirosul tare 0 salbatec al tamiitei, in acea tinda intunecoasa de veche biserica muceda prin adincul negru al careia scinteie luminile de ceara din minile noastre, el pare patriarhul unui trib de

128 TINEITUL PAGARAFLuf ,. uria§i, coborit din Palatul PatArliilor, de unde urmAre§te mersul stelelor pentru a prezice viitorul. IarA0 trecem Oltul in -noaptea umedA cu pi- cupri de ploaie rece. /titre cele douA colibe de pe culmea tinoasä a§teaptä bAtrinul brudarifi, privind cu ochil obositi la dunga latä de argint a Oltului, nemi§cat ca un lac. Tropotul cailor pe luntrea care lunecA pe nesimtite, vorba rarA, supusl a mopeagului, pustiul negru ce mArge- ne§te apa lucioasA iti chiamA in minte scene de trecere rAzboinici in biarine timpuri sAlbatece.

XI. Spre Sibiiii. Ne despArtim in sfir§it de tata Birghi§anul, care pe vreme bunA 0 pe ploaie, cu bucurie 0 cu nAcaz, tAcut 0 in una 0 in alta, afarA de citeva cuvinte aruncate in treacAt, a fost citeva zile purtatorul nostru. Cu toate cA a§ fi vrut sA merg 0 mai departe cu putinta vederil in toate pArtile, cu rAgazul popasurilor in care poti cer- ceta locurile, bisericile, casele 0 oamenii, trebuie sA ieail pAnA la Sibiiii trenul. El se opre§te la revArsatul zorilor in statia Vi§tei-de-jos. Nici-odatA grepaia ma§inA cu mirosul de cAr- bunt 0 ferestuicile chioare nu mi s'a pArut mai mult o temnita decit in acel ceas de ivire ne- hodritA a unel zile albicioase de toamnA. De la Arpa§ul-de-jos, cea d'intAiii statie, se vede bine

SPRE saint 129 dar ce tristA e aceastä cale in drumul cufundat, departe de sate §i intre paretii imptql ai statiilor, plantatiilor, semnalelor, impestritate cu Unguri decorativi ca o reclam& minciunoasä, menitA sä ascundA atita Rominime curatA !

Porumbacul-de-jos se desfA§urà mai bine decit alte sate pe care abia le gice§ti in dosul livezilor imbicsite. FlAcAi iese cAlAri la tarine, un ciobAnel in saricA iii rAsfirA oile pe paj4te. Tur- nurile tepoase ale celor douA biserici i§i fac in ciudA ca douA cumetre rele ce nu incap una de altalaslujba cea sfintAlui Dumnezeii. Acesta e unul din cele mai bune sate fagArà- §ene,§ilucrul 1-a inteles§i. un comite italian nAscut in Germania, care a venit aid cu servitorii sal* englesi §i stä in fiecare an luni intregi de zile vinind codrii cu hAita§l romini cari-i cautà ursul, a cap ra , §i a porcul x . DupA Porumbac linia de dealuri, care ascundea aproape cu totul, din a dreapta, muntil, se prà- bu§e§te in cAderi rApezi, ca o costi§A de cetate. E§ti mai aproape §i de linia innaltä a hotarului §i de §tergarul de argint al Oltului intins pe paji§tea verde. Valea se tot stringe, pregAtind o inchisoare apei care s'a deprins a merge lin §i vesel, de cite ori nu duce in sine minia nApras- nick' a piraielor muntelui, a riurilor de prin sate. Pe o modila a §esului oltean se revarsä un

N. Iorga. Ardoalui. 9

130 TINUTEIL FIGA.RAULT11 sat mare, cu multe coperi§uri ro01 0 douA biserici greoaie, dintre care cea mei depArtata e innegritä de timpuri. La el duce o strajA de plopi vechi, 0 alti tovara0 de batrineta al lor se ingramadesc in cuprinsul foarte larg al unor ziduri de caramidA inro0te de ruinA. Trenul se opre0e mai mult innaintea unui fronton de garA ce se recomanda Felek. Odata cind eraii Sa0 pe acolea Unguri n'aii fost nici-odata , adecA panA prin anii 1840,ei ziceail satului :Freck. Iar pentru nol, cari sintem acum singurii stapinil aice, unde avem 0 o protopopie, acesta e Av- rigul. Avrigul lui Gheorghe Lazar, care a pornit de aid ca un dascAl sarac la copiii unel cocoane bogate din Bucure0i1 cei cu carte greceasca pentru lume, 0 cu carte romaneasca numai pentru biserica, 0 care a dus cu sine binefacerea acelui spirit national pe care-1 raspindise dincoace §coala lui Clain, Maior 0incai. InviorAtorul unor timpuri ve§tede a ramas totdeauna dascal sarac precum plecase, 0 intr'ozi, dupà tulbu- raffle de la 1821, in care nu 0-a putut afla rostul, o cAruta teraneascail aducea bolnav de moarte in locul umil de unde plecase 'n drumul lui de apostol. hi mijlocul Bucure0ilor, in mar- murk Avrigeanul pletos cu mustata mica, mu§- catà in clipele de amAraciune, sea in picioare, fAcind o mi§care care, in numele Spiritului, p0- runce0e timpului sA se schimbe ; aid tarina lui

SPRE smut 131 se amesteca in pAmint cu farina altor plugari, fratil, parintii, mosii si strAmosil lui, tot iobagi de-ai lui Bruckenthal si ai altor nemesi de cei cu copacii din vale. Un mic semn de piatrA cu citeva slove arata ca acest trup de sArman zace in pamintul bisericii neunite, dar gindul ce a fost in el, acela e si in biserica unitA si in toate bisericile si casele de cArturari; el suflA slobod si tare in largul Rominimii intregi.

&data dupa Avrig dealuri ,.marunte, movile rupte se innalta si cad in ses. Inca de la Sebe- sul-de-sus, in dreapta dealurile oltene, purtind vil si holde, se prefac in mari movile ascutite, pe care le acopere pAdurea. InnAltindu-se si in- desindu-se tot mai mult, ele parca vreaa sa in- frunte muntii din fata, inchizind drumul Oltului. Deodata acesta se incovoaie si fuge, cotind printre innaltimi spre planurile noastre libere. Drumul trece cotitura apel pe un pod mare, intre caciuli uriase de muncele la poalele carora, prin cararusi albe, se strecoara siruri de vite albe, de bivoli cu piele de Satana. Mari sate gramadite, cele mai multe cu Sasi in ele, bise- rid negre, cocotate sus, se aciuiazA intre. ridi- cAturile pamintului. Apa Sibiiului luceste citva timp ca o virca de otel in verdele pajistelor bogate. Apol sesul sibiian se largeste pentru locuinti si holde, margenit numai din a stinga de blindul sir de dealuri al Apusului.

CARTEA A III-A. TINUTUL SIBIIU LTA

I. De la hotar la Sibiiii. Nici-o trecAtoare in Ardeal nu samAnA cu cealaltà. Cine e deprins cu innaltarea treptatA a culmilor, cu tot mai marea adincire a brazilor sumbri, cu clAdirea tot mai sus a lespezilor goale pe valea Prahovel pAnA la Predealul tAiat in munte ca de sabie, va rAminea nedumerit la Turnu-Ro§u. DupA Rimnic §i pAnA pe la Lotru, drumul e mArgenit de tlAdAril marl de pAmint mestecat cu bolovani albicio§1 saii ro§ietici, peste care cre§te verdeata palidA a mestecenilor cell pleo§tesc lene§ crengile zburlite §i molii. Apol se face ca o indulcire a frAmintArii de dealuri; in zAri mai largi se rotunzesc marl movile blinde, mai mult ple§uve, pe cind soarele bate 'n culmile rAmase in urmA, prin verdele slab al cArora zvirle pale de aur zimbitor. La o schimbare nouA, calea se zugrumA intre muncele gola§e; Oltul fArà maluri, nici maret, nici curat, nici vesel, are

136 TINIITUL SIBIIIILUi toatA valea numai pentru perindarea apelor sale galbui. Drept innaintea casutei de pazA, cu pana sucitA dirz la cAciulA 0 hainele strinse OrengA- re0e, stä granicerul tinAr, care inseamnA cel din urmä punct al stApinirii RomAniei noastre. La altä casuta ca aceia, jandarmii 0 finantii vecinului cu pene de coco0 0 lampasuri verzi. Hotarul a cAzut, ca un ascut4 in came. Apoi in pasul ingust, bun de pazA, fail pentru o0i nAvAlitoare, un mare turn vechid rAsare ce- nuOil pe margenea Oltului, prelungit prin cladid mai noul Acesta e turnul Lotrului, linga pirAul ce se nume0e Lotru pentru 0rete1e lui apucAturi tAlhAre01. Pe aid stApinia din vechia groful sas Conrad, apArAtorul hotarului unguresc, acum §apte sute de ani aproape impliniti. Tot mai departe, dealuri, cale ingustA, umbrA, 0 lunecarea de otel negriii a Oltului ticnit. La capAtul girlitei de munte, cam pe la un mijloc de culme, un mare turn, pe tencuiala zdrentuitA a cAruia se vAd pete ro0i, nu ca de singe, ci ca de floare. Din aceia0 piatrA sint fAcute o sarnA de locuinte intunecate, de ziduri de imprejmuire, imbunate acum, care nu mai spli- mintA 0 nu mai slujesc lanici-o nevoie de oaste. E Turnul-Rop.

Ceva mai departe ai de jur imprejur prAvA- lirea modilcoasA a muscelelor imbrAcatA cu mes- teacAn. E mai innalt, mai umbros 0 mai trist

DE LA. HOTAR LA smut 137

decit dincolo ; 41 lamure§ti astfel §i negrul ve- mintelor de aid fata de albastrul Vilcei, care abia zimbe§te, fata de ropl veselelor muscele batute de soare ale Argeplui §i mai ales Musce- lului. Oltul e acum mai de o potriva cu sine, mai bine pazit de salcii marl, care se apleaca asupra-i, inchinindu-i-se ca robii; apa lui trece mai scurt §i sigur, inteo Innaintare domneasca, fail indrazneala i vioiciune, dar mindra. Apa se pierde curind in dreapta, facind unghiul desavir§it, intor- satura de cot strins prin care el vine de la departatele izvoare, dupa ce §i in aceste parti romane§ti face o ctara a Oltului). Nu mai sint de acum decit ape mid, care ail mersul IM §i nelamurirea lutoasa a stapInului lor, Oltul. Ne- contenit se vede in fund verdele dulce, albastrul brumariii al rostogolirii muntilor Vilcei, peste cari de aid se vad fluturind nori §i §uvite negre ca fumul. Aid', intre aceste culmi, avind in fata aceasta catapiteasma a terii sale, Mihal Viteazul a invins pe cardinalul Andrei principe al Ardealului §i. i-a luat locul, facind domnie de voinic in locul domniel de preut, §i domnie de (pastor rominx.

Pe margenea drumului, la ulucile caselor, in gäri, se Arad multe femei cu cirpa neagra infa- §urind capul rotund §i. cazind pe git ca o aril* multi sateni cu palariuta rotunda, Rominii de aid. Pamintul a fost insa odinioara tot al

138 TINIITUL SIBIRILIA

Sa01or, cari-1 primiserA danie de la rege pentru a-1 lucra 0 a-1 apAra. Pretutindeni se vede pecetea lor, in cimpii midi, bine ingrijitl, gunoiati 0 intrebuintati cu scumpete gospodAreascA : ogoare de porumb, zarzavaturi, petece de vie, livezi bune. Tinut de oameni stAruitori, harnici 0 economi, cari ail adus in fpustiul) romAnesc datine de straduinta minunatä de prin terl departate de sfintA munc5 indelungata a oamenilor. Ca la Rin, veil pe costive satele cu case greoaie, zidite ca pentru o mie de ani, cu coperemin- tele apArAtoare, de tigle ro01-0erse, care se urcA in tuguiii cu Orurile lor de zimti rotunzi, ca de plato§A ; drumuri albe drepte, piete, cite o mare bisericA, scotind turnul puternic ca un git de barz5. dintre umerii ridicati. ti§a vezi Por- ce0ii de linga statia hotarului, TAlmaciul-Mare, Veoemul, care a dat Rominilor pe bunul Teo- dosie, Mitropolit al Ungrovlahie la dreapta lui erban Cantacuzino 0 a lui Constantin-VodA. Brincoveanu ,§elinbArul, locul biruintii neuitate. in Ve0em, slove marl negre pe o puternicA zidire spun pe romAne0e :coalA. SAmAnAtu- rile frumoase la care lucreazä IncA ai no0ri in haine negre 0 albe spun, tot pe romAne0e, muncA. i, prin aceste douA puteri al cAror rod nu se pierde nici-odatA, un vint de prefacere trece asupra coltului renan de viata sA- seascA, 0 clopotele din turnurile ro0I freamAtA un cintec de jale a0eptind sA cheme la altA

DE LA HOTAR LA SIBIlt 189 rugAciune decit aceia a lungului 0r de oaspeti strAini. Aid Rominii luptä 0 cuceresc. Aiurea, ei aii fost in toate timpurile, anume in satele romä- ngti ale Sibiiului. * Ca sA vezi insä in amAnunte toate aceste lo- cuff, trebuie sA porne0i incet, cu caii sAse0i cari nu se grabesc §i nu obosesc nici-odatA, cu. 6 cocipl) romin, bucuros de vorbA 0 cinstit, sail cu cel sas, care amute0e pe capra lui 0 cere totdeauna ceva mai mult, intr'o limpede dimineata de primAvarA sail de toamnA cind Sibiiul se infAprA'n urmA in raze tinere, pe cind o brumä de albastru nelAmurit acopere ca un zA- branic de tainA lungul §ir de munti din fatA, printre cari gice0i dunga ce a fost tAiatA pentru trecerea Oltului. tntiiii cimpie abia corogitA, din miri0ile sail dintinerele sAmAnAturi ale cAreia se innalta marele mormint de ternA al movilei lui Mihai- VodA. Uite pe acolo ail venit o0ile, supt muntele albastru innegurat, prin miri§tile toamnel tArzil,peste rugina frunzelor moarte din No- vembre. Din coace, de unde vii 0 tu, a sosit cardinalul Andrei in haina-1 de purpura singe- roasà. Peste aceste brazde sfdrimicioase ail sArit haiducii, Cazacil 0 minunatii cAlAreti in platoe ca argintul, ai Voevodului cuceriril. Prin acele

dind depedinsulhainaro0ecasingelevarsat fugit trufa§ulprincipe,cardinal0episcop,lepä- inc1e0at inclierareaceamare.Sprestingaa pelita Impoviratddedulceahranäagriului,s'a gropi undeseascundeacum,inAugust,pre- pentru setealuidestapinire.Iarsuptaghiasma 140

TINUT IILSIBIIIILTA

east{ din plirtile Sibiiului. DE LA HOTAR LA smut 141 preotilor romini aceia pe cari moartea-i alesese in rindurile invingatorilor ca 0 ai Invin0lor aa fost culcati alaturi in locul peste care s'a cladit sus farina pomenirii. Acel mare sat din fata, cu portile 0 zidurile batrine, innegrite une orI 0 darapanate, cu biserica veche 0 frumoasa §coala nemteasca noua, eelimbArul, pe care Sa0I il numesc Schellen- berg. Dincolo de mica apa noroioasa 0 de malul nisipos in care sapa Tiganii 0 se balacesc copiii, e cuiburrul de patruzeci de case al Ro- minilor; sus pe dimb, unde bate aspru vintul incarcat cu mirosuri de busuioc sfint 0 jalnic, e bisericuta, de unde privirea 1ove0e drept movila maririi noastre biruitoare. Vor fi oare cindva oamenii din aceasta margine stapiniI marilor case gospodare0I ale Sa01or de peste e vale* ? in Bungard, satul vecin, de dincolo de salciI, pe costip dealului, aceasta minune s'a intimplat. Era odata aid un Baumgarten, o clivada a Sa01or, locuita de oameni cari, vorbind nem- te0e, pastraa pentru Romini numele dechei, al vechilor locuitori de rasa slava, ca in Riq- cior. EI eraa evangelic!, 0 aveaa o frumoasal biserica, acolo unde astazi staa copaci singureI pe locul din fata §coliI, de unde s'ail carat Oa. 0 darimaturile. Erail preoti luterani, dintre cari cel din urma a plecat daunazI ca sa traiasca din pensie in ora§. Era o mare avere biseri-

142 TM:MTh SIBITULIII ceascA, o eclejie (de la latinescul ecclesia), pe care consistoriul sAsesc o dA ast5zi in arend5, pe un pret de nimic, unor ultimi gchel), cor- citi si ei cu Rominii, cad mini vor cumpAra si aceastä ramasita a unui trecut mort si ingropat Cu voia lui Dumnezeil. BAtrinul preot de optzeci de ani care, singur .si impovarat de toate durerile lumii, suie la deal spre biserica lui, cu pasi marunti, pe cind yin- tul intetit ii miscA lunga barbA albA pe camp de teran, acest patriarh al neamului nostru isi mai aduce aminte cind, prin 1850, la venirea hi, erail multi Sasi, cad aveail maghistratul si se purtail ca domni. Dar ei s'afi stins pe incetul, s'afi dus, ori es'ail dat de partea noas- -trA*, cum dovedesc si ochii albastri blinzi si cir- liontii bAlani ai altora dintre copii. AstAzi in casele cu obloane verzi sint numai Romini, in- grijindull livezile si sapind milioanele de cas- traveti, din vinzarea cArora mai ales se tine Niata satului. Biserica, zidità odinioarA de Compania gre- ceascA a Sibiiului si de Maria, fiica lui *erban- TodA Cantacuzino si vAduva vinAtorului de Dom- nie Aga-colonel Constantin BAlAceanu, aceastA bisericA intru toate greceascA a fost dArimatA in veacul trecut. Din ea a rAmas numai zidul de imprejmuire, crucea de piatrA prinsA in el, citeva lespezi de mormint cu litere grecesti, unele icoane pe fond de aur si catapiteasma

DE LA HOTAR LA SIBUCT 143 sApatà, afarA de dimbul de ruine de la poartA. ClAdirea nouä nu se deosebe0e decit prin marime, dar ea chiamA prin aceastä mArime de departe privirilecAlAtorului, ca un trofed al bi- ruintil romAne01.

Satul urmAtor, destul de indepartat, e Ve§- temul. Aid ad stat, ca in Orlat, graniceril, §i de la din01 ad rAmas casele marl, de formA mai mult sAseascA, izvorul in jurul cAruia roiesc femeile en cofite, locuinta, mai mare, a capita- nului de pe vremuri.i strAlucita §coald cu douA rinduri, al cArel titlu e pus in trei limbi 0 a cArei pecete e numai ungureasca, se tine tot din averea grAnicerilor de mult desfiintati. Bi- serica, unità, are o Evanghelie de-ale lui *erban Cantacuzino, trimeasä aid de Gheorghe Bran- covici, cell zice insA aid romAne0e :Brinco- veanul, 0 care a fostfrateleMitropolitului Sava, vestit pentru chinurile 0 umilintele ce le-a indurat de la Craiul unguresc al Ardealului. $erban 0 Sava sint pomeniti 0 la vechiul po- melnic pe lemn. Pe atunci Ve§temul dAduse 0 un Mitropolit Terii-Romane0i in acel bun 0 curat Teodosie, care a priveghiat cu atita iubire, supt VodA Brincoveanu, la innaintarea 0 desa- vir0rea literaturii noastre biserice0i. De aid muntii minunat impaduriti imbrati- .§eazA toatA zarea. E0I la picioarele lor in ma-

144 TINIITUL SIBIIIILIA rele sat al TAlmaciului, amestecat, de Saui ui de Romini, cu zidul alb al cimitirului sAii, inflorit cu inscriptii germane. Ce curat e vinul pe care-I aduce de la circiuma cu fereutile innalte fetita frumoasA care ride cind spune cA o chiamti Ana! In stinga curge iutiuor riul SAghiiului sail al Sibiiului, grabind spre marele Olt, Inca nevazut. In dreapta alearga riul Sadului spre colti- uorul de viata teraneasca, de unde ni-ail venit Mitropolitul mucenic Joan Inochentie Clain, cA- ruia-I zicea de-acasA Micul, ui blindul cAlugAr Samuil, nepotul sAil. Mal in fund e TAImAcelul, al cArui turn de bisericA abia se zAreute din verdeata. Iar pe innaltul deal din fata se deosebesc limpede zimtil suri ai vechil cetati Lan- deskrone, ecununa terii,, astAzi sfArimatä ui pa- rAsita pe culmea el pustie. Tot mai innainte prin väInfauagul muntilor rotunii, girbovi, invelitl in cojoacele lor de pa- duff. Calea se stringe,ui un drum de piatrA duce acum printre casele marl de birne, rAil tencuite, cu innalte coperiuuri negre, ale Boitei. Incetarea negotului de porci cu Tara-Roma- neascA a sArAcit acest cuib de munteni, unde femeile fac finul pe pajiuti, culeg in vale cucuruzul in tulde (coceni) ui fasolele sail pleacA spre tirg in cioarecl, &Marl bArbAteute pe blinzii ui siguril cal de munte.i acum calea ti-o taie lata dunga de intunerec a Oltului care trece

DE LA. HOTAR LA. Milt 146 trist, dupA lAsatul lui, intre nisipurile si sAlciile malurilor joase. Pentru citeva «pitule), doI sAteni voinici te trec, cu träsura si cu cail, pe podul umblAtor, miscat de funia de fier a hurduzdului. Apa tulbure, frAmintatA de vintul rece, se miscA greii, in racaz, innaintea scindurilor ingreuiate.

Acum de-o parte e gara cea lunga a Turnului Rosu, care turn singereazA Inca de o ultimA li- cArire de soare drept innainte la capAtul Boitei. in fata sint PorcestiI, bogat sat de hotar, cu livezi de nuci si pruni pe munte si 30.000 de fiorini in casa bisericii. Aceastä bisericA e fAcutà cu banii lui Matei Basarab, prin boierinas1 de ai lui, trimes1 aice pentru aceasta, la 1653. Frumoasä frunte de zimti si de briii, care se incovoaie in- cadrind sus usa,firide cu si MCA de icoane, sterna a vulturului negru cu crucea in plisc. Turnul cu fereasta goticA, ce s'a adaus ceva mai in urmA, se potriveste cu cladirea, care a fost hizitä insA in fund printr'o umfiare de mai dAu- nazi a stranelor si a altarulul, pe care, din fen- cire, o ascunde, cind te uiti de departe, un arbore bAtrin. Acum, la cAderea serif, se intorc In sat vacile razlete, bivolii intr'o leganare greoaie, multele turme supuse, minate de copilasi cu ochii negri, neinchipuit de frumosi. E totusl, in atita viata

27. lorga. Ardealut. 10

146 TINUTIM SIBIIULUI ce se grAbecte spre odihnA, o mare tAcere. Si cornul lunil stApinecte linictea sfintA coboritA asupra Vail Oltului trist.

II. S ibiiul. PAnA astAzi Sibiiul, un orac de 30.000 de locuitori, pAstreazA ceva din trecutul sAil puternic ci aristocratic. De la Inceput, el s'a impus ca un centru al SAsimil. Foarte bine pAzit prin acezarea lui acoperitä, apropiat de partile acelea ale MurAculul-de-jos unde prinsese temeiii stà- pinirea Craiului ungur, incunjurat din toate partile de acezAri ale colonictilor, el ajunse in chip firesc locul unde se stringeail ctirile, unde sosiail poruncile, unde se 'Astra Vistieria ci de unde porniail hotAririle ci sfaturile pentru apArarea neamului primejduit. Aici locuia acel comite al Sacilor, acel Sachsengraf care stAtea in fruntea poporului WI ci-1 Indrepta la luptA. In marea bisericA zidità Inca din veacul al XV-lea, cea mai mareata podoabA de piatrA a SAsimil ardelene, se adunail la zile marl care nu se vor intoarce nici odatA, Trimecii celor Septe Scaune care alatuiail impreunA «Universitatea,, comunitatea Sacilor :negustori in scumpe haine de stofe rAsAritene ci preoti cu invatatura, ci aid

SIBlItIL 147 se sfintiail steagurile de luptA supt care se jert- fiaii pentru binele tuturora mesteril tineri ai oraselor Ardealului. Principii de la 1526 innainte ai Ardealului, arora li se mai zicea in desert Crai, ail rivnit la aceastä mindrA cetate, din care si-ar fi fAcut bucuros resedinta, dar puterea privilegiilor bA- trine ii opria de la o IncAlcare. Doar ca oaspeti puteail ei sA petreaci aid citeva sAptAmini de zile, spre marea deznAdejde a orAsenilor cari trebuiail sa-1 tie cu mincare si sl-i acopere de daruri. Odatà un finàr print nebun, Gavril BA- thory, aka in picioare toate legaturile trecutului si se asezA cu sila in Scaunul Sibiiului, din care avea de scop sä stApineascA pang la Dunk-ea depArtatA,suptaripileocrotitoare ale marelui Imparat turcesc. Sasii acoperirl de blesteme pe sumetul incAlcAtor al drepturilor, pe jefuitorul lor fArA rusine. Blestemele 11 si atinserA :peste citeva luni, tocmai Turcii eraiI aceia cari veniail cu holltä mare, tirind dupA ei si pe Dumnil nostri, si rApuneail puterea lui Gavril nebunul, pe care haiducii lui insusiil aruncail ca pe o zdreanta singerall pe stradele OrAzii-Mari. Sibiiul putea sA-si innalte iarAsi inindrul steag cetatenesc din vremuri. Cind Ardealul ajunse al ImpAratului austriac, de limbA germanA, unde aiurea decit in Sibiiil putea sä se aseze Guvernul cel nal si generalul care-I al:Ara ? Orasul, care de mult nu mai

148 TINITTUL SIBIIULUI avea insemnAtatea 1111 veche negustoreascA, primi o viata noted prin nävAlirea multimii zurnAitoare a catanelor si ofiterimii, prin napadirea atitor si atitor contipisti sArAcAciosi cari lucre' harnic din condeie la nesfirsitele movile ale protocoa- lelor si cconclusurilor*, ale socotelilor pentru taxele de tot felul. intre puternicii cei noi, impodobiti cu titluri si ordine impArätesti, se ridi- card in lumina innaintArilor sicbinevoitoarei favori,, si unii dintre Sas1 chiar. Contele de Brukenthal intrecu, in a doua jumAtate a yea- culuI al XVIII-lea, pe toff cei ee fusese pan A la dinsul in astfel de locuri de cinste, si nimeni dintre urmasi nu-1 putu atinge. Grand seigneur, e damn mare) dupd moda inhorbotatä, inpan- glicata si pudrata a timpului sAii, el purtä pe stradele Sibiiului trAsurI aurite ca pentru o mareata pApusä, el strinse din toatä lumea tablouri, intre care unele de maestri, din Olanda si Franta, cumpArd tot felul de vechituri si-si mobil& ca la Paris palatul sAti din piata, care se frmalta ca minunea mica si dragalasä a timpului nal in fata marel minuni decAzute a bisericii vechi, cu puternicul turn stApinitor, cu usile sApate in arcuituri rupte si incadrate in ling frumoase ca la clàdi- rile luitefan-cel-Mare, acute de aceias1 mesteri. Apoi si aceastä märire de Curte se duse unde zAceail mAririle de muncd si de luptA. Casa ajunse un muse' cu odAile pustii noaptea, cind strAmosil din cadre privia0 la scinteierile zadar-

Sibiiul eel veohiii.

150 TINUTUL SIBIU:UM nice ale mobilelor aurite prin intunerecul des al pArAsirii.. Stapinirea absolutistA a Austriacilor 41 fácu 0 ea vremea, qi se stinse. RAmaserA numal imensele cAsArml, cu vulturul bicefal, cu titlu- rile nemtqli 0 gheretele vApsite in negru qi galben, spre care se uitA cu urA ochii epatrio- tilor* noului regat al Ungariei. RAmase multimea trupelor de toate colorile 0 tAieturile :infante- rie, artilerie, husari, honvezi, cari umplu cafenelele, panoramele, grAdinile in zilele de sArbA- toare 0 sara fac curte cu p4cAturi in gangu- rile negre ale caselor de modà veche codanelor din satul lor. RAmaserA generalii, qcoala de cadep, innaltele instante militare. Incolo insA Sibiiul cAzu in rindul micilor orw de provincie ale regatului Ungariei unite. DecAderea mai deplinA a crutat Sibiiul de prefacerea in urit 0 modern pe care a suferit-o §i o sufere zilnic Bra§ovul, care se luptA Inca pentru bogatie. Piata pe care o stApineqte biserica mai nouA a catolicilor, amintire din timpurile cind Austria räzimatA pe Iesuiti chema pe eretid la picioarele Madonel catolict, aceastA mare §i frumoasA piatà are prAvAlii cu vitrine moderne, dar casele ail pastrat mai toatä smerenia papicA a trecutului. Tot intre clAdirI de acestea eu fere§ti mid, obloane, innalte coperiprI de tigla q't curti pline de umbrA umedA, merge strada in jos cAtre promenada Bretter, cAtre

SIBIIIIL 151 parcul orapnesc, veche dumbrava cu drumuri netede 0 tafi, luminate astall cu o electricitate suparatoare pentru intilnirile de noapte, iar in sus catre cotloanele ce duc la gara, in povirniquri rapezI. Atitea 0 atitea ulicioare suie, coboara, lunecá, printre casutele batrine care adapostesc in cuprinsul lor de umbra trista tot alte bucurii 0 dureri ale vietii §i arata in acela0 cadru innegrit de fereastä marunta tot alte chipurl ba- lane 0 albe de fete cuminti 0 de fete zglobii. In cutare din cele mai mid printre hudite cal- darimul zmuncit e a§a de singuratec, obloanele se inchid a§a de deplin 0 e atita tacere in curtile negre, incit pare ca trecerea veacurilor nu s'a petrecut aice 0 ca prin aceste ascunzatorl de oameni stail Inca aceia cari ail luptat cu Turcii supt Iancu-Voda din Huniedoara sad §i-ad vazut steagul inchinindu-se innaintea lui Rare§ Moldoveanul.i iara0 acele timpuri 41 cuceresc gindul cind pe linga desi§urile de co. pad, care in marile 0 vestitele spitale incunjura de lini§te suferinta 0 agonia omeneasca, vezi perindindu-se zidurile zdrentuite din care se macina caramida in dire ce par de singe yid, 0 bastioanele sure 41 innalta printre cuceriril timpului nod tuguiurile lor bataioase de unde in atitea rinduri din mina me§terilor sa§1 indir- jig in apararea bogatiei 0 cinstei lor a pornit moartea du§manilor. *i aiurea sint de aceste colturi neschimbete : de jur imprejurul bisericii

152 TINUTIM SIBIIULT.1 de pildA, unde casa preoteasca aratA sgpAturi frumoase, si Rugg zidirea de casarmA surA si verde a gimnasiului sgsesc ti se iveste pe stras- nicele ei temelii casa neagrg in care a locuit acel Mark Pemflinger, conte al Sasilor, om de indrAznealA si. de avint, care a rivnit putere si in tara noastrg de dincoace de munti si, si-a legat numele si de trecutul romAnesc.i iargsi trgiesti in acele timpuri de cite orl cautl un drum mai scurt prin curtile neprietenoase, cu mirosuri grele si te strecori prin lungi si inguste gan- gun de Intunerec, bune pentru pinda si omoruri rAzbungtoare.

Basil sint un popor vestit de pAstrAtor al mos- tenirii lor de datini si de bani. Miscarea zbu- ciumatg si cutezAtoare a industriei si negotului nog nu i-a putut prinde. Curare a gäsit in 1A- zile tatAlui sail multe valori pe care se gindeste numai a le inmulti, cutare altul a descoperit, sg zicem, o vinA de cgrbune intr'o mini si si-a fAcut rapede milionul,care-i(IAinsA numai greoaia grijA de all pierde zilele mai scump, lucru in care rasa lui nu poate izbuti. Totusi exemplul altor nap, depgrtata inriurire a Buda- pestei in hainele ei, bune sag rele, dar nouA- noute, spiritul ungaro-american care rOzbate cu incetul in toate, apoi dorinta flreascA de a rA- sufla alt aier decit mucegaiul si duhlirea curtilor stramosesti ag ajutat silintile unui speculator

SIBITUL 153 , dibaciil §i ail intemeiat in ultimere timpuri un Sibiiil noil. E aleia bogAtaOlor, clAdità pe locul de§ert unde erail odatA gropile §i buruienile livezii lui Haller. Aid vilele intortochiate ci cochete, infAprate in verdeatA poeticA pe tot timpul verii, sint lingA aspra vechime a cetAtii ins1§1 ca o Sinaie infloritoare, ca un unghiil fe- ricit de tinär orac sviterian. Ungurii ail aid functionarii §i cafenelele.

Inca din timpuri destul de departate se intilnese Romini in acest Sibiiil care, la inceputul inceputurilor, trebuie säfi fost un sat al lor, imprejmuit cu ziduri §iridicat la innaltimi de bogAtie ci lumina de cAtre oaspetil german!. In curtea bisericil din noul cartier allui Iosif al II-lea, Josephstadt, se aft* pe laturea cimitirului buccit de morminte o frinturA de piatrA alba pe care slove frumoase inseamnA anul 1631, numele VlAdicAi romAnesc Ghenadie al BAlgra- dului §i al lui Stan ctitorul. A fost deci in Si- biifi Inca de atunci, undeva pe la margene, o 4ezare de Romini, sAteni sAraci cu case mA- runte ci cubrede, pentru cari s'a simtit ci nevoia de a se inn Alta o bisericA. Poate sA fl fost pe locul acelei in umbra cAreia se aflA astAzi inscriptia, poate, iarAVI, sd fi trait ci azut in ruine aiurea. Dar mArturiaei netAgAduita rAmine, veche amintire de viata intre multele amintiri ale mortii, risipite aicea.

154 TINUTIIL SIBIJULIJL

De jur imprejurul cetatil, dincolo de plato§a zidurilor, se intindeaa livezii cimpurl. Tit rnijlocul lor se wzaserA muncitori din neamul nostru, cari erau folositori SaOlor ci puteati fi suferiti in abest loc ce nu era sfintit prin privilegil ci nu Tidica la nici-o innaltime de drept pe locuitoril lui. Nemtecte aceasta cingatoare de verdeata se chiarna Maiereien, iar romanecte i s'a zis Maier, Maierii Sibiiului :cine stAtea aid era Maieran. Harnicil Maierani n'aveaa nici-un prei nici-o cinste,itrecutul lor n'a prea lasat urme. Inca de pe la inceputurile veacului al XVII-lea indatA dupd Mihai Viteazul, negustori greci, bulgari, armeniiromini se deprinseserA a cutreiera, ducind marfurl rAsAritene, de bumbac, mAtasA, piper, sAftian, lAmiI ci mirodenii, vAile ci cImpiile Ardealului ci Ungariei, pAnA departe la Tokaj ci Seghedin. Gheorghe Rakóczy cel d'intAia ii dAdu dreptul de all face singuri ju- decAtile ci mice alte acte de drept printr'un WW1 sailstaroste ci doisprezece jurati. Alti Cral ardeleni ocrotirA pe acectI musafiri ctur- cecti,, §.1 Casa de Austria recunoscu bucuroasA privilegiile negustorilor strain!. La inceput, Compania Grecilor Sibiiului, care a tinut pAnA dupA anul 1850, era intr'adevar cu mult mai mult greceascA. Dar pe incetul Romi- nil strAbAturA in ea, mai ales pe vremea stApi- nirii de catre Austriaci a Olteniel vecine. Scri-

SIBIIIM 155 sorile romAnestl se ingramadesc in archiva Corn- paniel. Acurna Sibiiul avea negustori romini statornici, cari priviail foarte de sus pe MAieranii hotarului de ogoare, oameni bogati, ale cAror femei incArcate cu aurdrii 0 pietre scumpe se certail intre ele in privinta dreptului de a merge mai innainte la slujba bisericeascl. Dintru int Mil,Greciit nu furl ingaduiti all face bisericA in cetate sail la margine macar, si el mergeail la liturghie saii isi duceafi mortil tocmai in Bungard, unde cu multA greutate 41 clAdiserA un lAcas de piatrA, ajutind si Maria BAlAceanu, fiica de Domn pribeaga. Cind insA Unirea cu Roma dAdu legil romAnesti o forma nouA, plAcuta Cirmuiril, Rominil din Maieri CA- pAtarA voia de all face o bisericA pe locul le- suitilor. Politica lui Iosif al II-lea, ingAduitoare pentru toate religifie, lAsA apol sä se. innalte biserica din suburbiul iosefin 0 capela Grecilor din cetate. Cea d'intAiii, mai nouA cu zece ani decit biserica Unitilor, era in afarA de ziduri, asa incit putu sA se intindl mai mult, sä se incunjure cu un cimitir si sä innalte turn. Ea fu clAditä asa trainic si frumos, in fel nemtesc fire0e, cum se vede astAzi, prin dArnicia unui Grec din Corn- panie, Hagi Costandin Pop, al cArui fifi, mare patron al bisericii parinte01, a fost vestitul ban- cher Zenovie Pop, unul din directoril BAncii Austriace. Cea de a doua a fost la inceput nu-

166 TINIITUL SIBIIULIII mai o casa de rind in mijlocul unel curti mari: biserica schismaticA se ascundea ca aiurea, pe paminturile turcesti, innaintea intolerantel Sasi- lor stapini si a Guvernului, .= a luteranilor si a catolicilor. Cind se vazu ca nu se poate tinea in Uni- rea cu Roma intreaga Rominimea ardeleana, Neunitii capatara un episcop, sail mai bine o jumatate de episcop, caci Dionisie Novacovici primi titlul de Vladica ardelean fara a pierde pe acel sirbesc de episcop al Budeii cimpiilor Mohaciului. Dionisie statu in casuta teraneasca a preotului din Rasinarin dar venii prin Si- WAiar urmasul saüi \Mai des decit dinsul. Cind, dupa Sirbi, un Romin, Vasile Moga, a- junse, cu inceputul veacului al XIX-lea, episcop neunit, el se asezà in Sibiiü. Aidi-a trait el toad viata smerita, pana ce.in adinci batrinete Ii ajunse o moarte blindai remasitele sale furl asezate lingA paretele din dreapta al bisericii din suburbiul iosefin. Tot aid fu ingropat ruda sa, harnicul director de scoli romanesti si protopop Moise Fulea. Numai intr'un tIrziü, Moga capata un urmas in fiul de negustor macedonean, crescut in cultura sirbeasca, Andrei Saguna. Acesta se gasi intr'o anume clipa de prefacere in fruntea poporului sàfl1i facu din episcopia sa o Mitropo- lie prin vointa Imparatului recunoscator pentru neclintita credinta a Rominilor. Baron al Impe.

SIBLEUX. 157 riului, nobil in cuvinte si apucAturi ca mice urmas de veche familie nobilA, darnic sistrAlu- citor, mindru si mArinimos, el a cuprins in lumina persoanei sale intreaga BisericA pe care o infAtisa. Cape la greceascA trecu in minile Romi- nilor la desfiintarea Companiel care cuprindea la urmA un singur membru, Romin si acela, Card cunostinta de greceste,si la moartea buffului archimandrit Meletie, venit din Bucuresti, de aL- minterea, cel din urmA paroh grecesc. Aid se sluji de acum innainte romAneste, in mijlocul cetatii, de Mitropolitul insusi sail supt ochii lui. §aguna visa pe acest loc o strAlucitä clAdire potrivita cu insemnAtatea tot mai mare a Ro- minilor din Sibiiii si a Mitropoliei ortodoxe. El si lAsä pentru aceasta un fond care stä la temelia clAdiril de astAzi. Prin indemnul si munca lui se fAcu tipografia, librAria, ziarul romAnesc al archidiecesei, acel (Telegraful romine, care astAzi tinjeste asa de jalnic, cu biata lui prosA miloagA. Noul avint economic al Rominimil wzA in vecinAtatea Resedintii o casä ca oricare alta biurourile bAncei eAlbina», care se ridicA destul de rapede, multamita mai ales d-lui Partenie Cosma, foarte sus. Tot prin aceste lo- curl o impunAtoare clAdire in trei rinduri se in- 'Alta pentru scoala de fete, In orasul unde bA- ietil insd n'aii decit alegerea intre gimnasiul Sasilor si al Ungurilor (acesta si cu un curs de limba romAneascA). Seminariul lui §aguna se or-

168 TINUTIIL SIBIIULUI ganisa ca o ecoalà model pentru preutimea or- todoxl ei ca un focar al noului spirit national. Strada MAcelarilor, care pleaca de. linga Bret- terul cAsarmilor ei panoramelor pentru ca sa duca la locul innalt -si deschis unde se vad al- bAstrind aproape muntii innalti ai FAgAraeu- luI, ameninta sA ajungl marea strada a Romi- nildr Sibiiului, clerici, profesori, avocati, negustori chiar, de ei putini.

tnvAtAtura acestor profesii dadu Rominilor din Sibiiii un caracter distins, aristocratic, cum nu se intilnecte aiurea in acelacI grad. Convorbi- rile alese, iubirea pentru literaturA o deosebira spre cinstea el. ScAderea prestigiului Mitropo- liei supt Sirbul Ivacicovici, situatia ei atacata supt Mitropolitul Miron, um fall indoiall mindru ei vrednic, dar sfios politiceete ei fArA in- semnAtate culturalA, gospodaria paenicA de supt actualul Mitropolit, loan Metianu, carepoate chivernisecte prea mult acolo unde ar trebui sa cirmui?scA, toateaceste indelungate neajun- surl n'aii slAbit aceastä fnsueire a societA0 ro- maneed din Sibiiii. Rominul venit din alte Orli se simte bine in acest mediu vioiii ei fin, unde se intelege foarte bine alusia ei gluma. DacA n'ar fi duemania care desparte familiile fruntace ei oarecare predomnire a spiritului german, dacA iubirea pentru literaturA ar ieei din pasi- vitate ei ar da o gazeta bunA, o librArie vioaie,

sminm 159

§iruri de conferinti folositoare, stArile culturale din Sibiiul cu cu 6.000 de Romini (a patra parte din locuitori) ar multami 0 mai mult. Innaintarea noastrA se vede insä, chiar 0 astfel, zi de zi. 0 masd comunA, tinuta din fondurile Albinel, stringe la un loc pe §colarii romini ai innaltelor qcoli strAine. Visul luiaguna de mindrA Mitropolie romAneascA s'a i'ndeplinit : dacA pe locul capelei grece0I dArimate se in- naltA o ciudatA clAdire cu un trup bunduc, imitat dui:4 al Sf. Sofii din Constantinopol, 0 cu cloud brate &Orate de turnuri ce zbucnesc in fall ca doi plopi, aceastä mare zidire cuprinde in ea cea mai frumoasä picturA bisericeascA ce se poate inchipui la no!, opera lui Octavian Smi- gelschi, care va avea poate bucuria de a duce la capAt o lucrare intreruptA din nevoi materiale. DlunAzi, in August 1905, s'a inaugurat un palat national romAnesc, cu Mused 0 Teatru, altfel numai o mare zidire prosaicA, §1 cu acest prilej s'astrins o astfel de multime romAneascA, de amindota pArtile muntilor, cu cApeteniile culturii 0 politicii in frunte, *Melt Sibiiul romA- nesc 0-a trAit fArA indoialA cele mai frumoase din zilele sale 0 cele mai pline de binecuvin- tare pentru viitor.

160 TIM:11'UL SIBIlUrd

II. Sate le romAne§ti din apusul Sibiiului.

Spre miazAzi 0 Apus, Sibiiul e incunjurat de sate romAne0i. Sa01 inseamnä prin veacul al XIV-lea intemeiarea lor, dar ea le cred vechl ca lumea. Ce sä li vezi bielqugul, rinduiala, frumuseta, necontenitul avint al muncil spre lumina, por- ne0.1 din cetatea de odinioarA pe supt dealul incununat de citiva ani de zile cu bisericuta maicelor catolice 0 cu uritele clAdiri galbene, cu ochil maruntf, morti, al §colilor lor, care con- vertesc 0 pervertesc 0 cite o Romincl, pe lingA atitea de alte neamuri. Apoi treci prin strade de lungl gradinI imprejmuite cu uluci ca in Moldova, unde sint iarA0 prin tirgurl grAdini tot ava de mari. Te infunzi intr'o tiganie cu casele joase, ingAlbenite cu lut, din care noaptea se innalta mirosurl grele. Tiganimea Ins** 0-a pierdut insk in aceastä margene de orav sAsesc, pielea neagrk 0 veil pe aid Tigani §i Tigance pe cari nu-I pop deosebi de ceilalti locuitori al mahalalelor. Fireqte CA 0 ace0I Tigani sint de legea romAneascA 0 poartA numele obipuite intre Romini. Biserica din capät, o ingrAmAdire de stilpu- §orl, de linil drepte qi de arcuri, e a unitilor, clAdire nouA fAcutà de strAini dupa normele lor

SATELE BOILINEST1DINAPUSEIL SIBIIULtli161 strAine. Ea e insemnatà insA prin mortii ce odihnesc in pAmintul cimitirului el. Unde se vede din drum o statuie, a fost ingropat Papiu Ila- rian, istoricul luptelor de la 1848, harnicul strin- gator de stiri asupra trecutului romAnesc, ju- ristul priceputi focosul om politic. De ceia- laltA parte a bisericiis'ailcoborit ramAsitile lui Gheorghe Baritiu, celd'intaliiziarist romin din Ardeal, vechiul dascAl al scolilor brasovenesti, gloriosul presedinte bAtrin al Academiei Romine. Acolo s'a inmormintati Joan Ratiu, presedintele comitetului national, pe care I-am vAzut si efi acum cinci ani, bAtrin rumAni spAtos, stApi- find cu vrista, cu statura si cu glasul mArimi politice mai mid. Biserica e din cele nouA, abia din ultimil ani al veacului al XVIII-lea,i e mai insemnatA decit prin arhitecturd saü mArimea ei prin marea grAdinA cu pajistile nesfirsite, o mostenire a Iesuitilor, cari el si-aii avut intäiü sAlasul aice.

Abia ai iesit din margenile bogate in grAdini vechi ale Sibiiuluii teafliin Turnisor. !rich' putin drum in preajma muntilor, si esti la Cris- tian. Oclinioarà amindouA ere.' fireste sate sA- sesti curate, in care Rominii eraü primiti numai ca rindasi sail lucratori cu ziva ce se inchinati adinc innaintea greoiului lor domn Sasul, pe care-1 agrAiail tstApine». Mai pe urmä, cirmuirea austriacA a schimbat infatisarea frumoaselor sate N. rorga.-Ardeala it

162 TINUTUL SIBIIITLUI trainice §i triste,aclucind pentru a trezi viata amortita catanele, care ad rAmas §i pAnA astAzi. De aceia, spun gurile rele, ar fi a§a de mari §i de voinici Sa§ii din aceste locuri fatd de vecinii lor, blegiti de o veche civilisatie fail viitor. Ape le nAvhlitoare ale Rominimil biruiesc insä §i pe acolea. InfAti§area lucrurilor rAmine tot aceia : lunga stradA cAptuOtA cu bolovani ne- orinduiti, cu lepAdaturile de piatrA ale riurilor, casele ce aratA spre stradA poarta corogita, de zid, cele douà fere§ti sus in zidul vApsit verzid sad cu alte colon spAlAcite, triunghiul timplei coperiplui, pe cind un cerdac boltit privWe curtea pietruitä 0 buc§itä de tot felul de clAdiri innalte de lemn. Aceia§1 datinA de a se insemna pe zid anul clAdirii, numele gospodarului. La Cristian de-asupra unui riulet se mai innaltà, ca o neagrA vedenie din timpuri de luptA zilnia, foarte grea, zidurile groase §i biserica innaltä cu obositele ei oase de piatrA veche de pe care Reforma legii a gonit innuntru §iafarl toate podoabele catolicismului bogat in icoane. Dar copil oachei rid adese ori din poarta veche, prin fereOile cu obloane verzui se vAd voinici cu plete lungi §i femel cu fachioale pe cositele intunecate ;scrisoarea de pe ziduri e un stingacid amestec de cirilicA §i de litere latine 0 vorbe§te in altä limbi decit a vechilor stäpini. Mica bisericA a noastrA are in ea mai multe puteri decit scAfirlia sacA a marii clAdiri

pe carelefaceaunbatrincAzutinminteaco- aceasta imiparasemeneacumisearileminioase s'o impiedece? e vointamarilorputerialefirii.Cinearputea Aceastä preschimbareefireasa,neaparatA,ea bisericesti incaresemaiinchinäastAziSasii. SATELE RIMIANEriINAPUSULautumn!

Silintile ces'ar risipi pentru atipat ai prevail. 163 164 TINUTIM SIBIIIILUi pilareasca pe care 1-am vAzut in rAmasita de cetate de la Cristian. Plesuv, tremurind, cu totul gol, el se arAta in mijlocul unor usori negri, tocmai sus si tremura tot in slAbiciunea si ne- mernicia lui pe cind ni arAta cu degete nesi- gure iesirea biiguind in Iimba lui: a afarA, afarA! Ca niste cetAti apArate cu jertfe rAmin InsA intregi CisnAdioara si Cisnadia, spre a cAror frumusetä de gospodArie cAlAtoresc trAsurile de Sasi din toate unghiurile ardelene, de cite ori societatea de cultura a neamului lor 41 tine adunarea anualA aicl, la Sibiifi. In mijlocul padurii din capAtul orasultg, drumul prin desi§ se rupe in rAscruce si, pe cind cel d'innainte duce spre Räsinaril nostri, cel din stinga face spre CisnAdie. Ca lea noastrA pare cl infruntA de-a dreptul viitorul, pe cind a lor coteste pe intunerec, spre un ultim adApost amenintat. Din potrivA, pentru el e pierdut cu totul Bun- gardul, din trecutul cAruia ail rAmas numai fetele, si vre-un alt coltisor unde legea nu e Inca cea 4romaneased, si deci in legatura cu dinsa se si fac unele silinte de cistigare indArAt. Acum douA sute de anl, sAtenii sas1 mergeati acolo in Bun- gard ca c domni, in fruntea Rominilor, de cari eraii insä multi, cu neamurile Coman,. LazAr, ImbArus, care nicl pAnA acuma nu s'aii stins (directorul de pension Gh. Coman din Bucuresti e Bungardean). Pe atuncl, stringindu-se laolaltà, prin citeva danii, un loc potrivit, s'a clAdit si bi-

SATELE ROMANESTI DIN APUSUL SIBMILUI 165 serica de zid a Romthilor. titre ajutatori a fost gio marire saracita i ulnilita a neamului nostru, adapostita acum aice : Maria, fata lui Serban- Voda Cantacuzina i vaduva acelui colonel Con- stantin Balaceanu, fost Aga muntean, rival 0 duonan de moarte al lui Voda Brincoveanu, care a cazut in lupta de la ZirneOI, luptind pentru Imparatul ambitiei sale. De atunci atitia SaO fudui aa plecat capul supt jugul inflorit al limbii noastre. Din acest Bungard de cucerire a plecat, dintr'un neam strain, cucerit §i acela de noi mal incoace, meoerul pictor al Mitropoliei dinSibiid, Octavian Smigelschi, intre innainta0i dupa tata ai caruia este un stegar al Craiului polon.

RomäneOi din toate timpurile, romaneoi din radacina, §i nu prin chemarea din partea Sa- Olor domnitori a unor vintura-tara romini cum spune istoriaoficiala=,sint satele care fac mIndria noastra in aceste parti, stravechile a§ezari pe care diplomele regale le numesc villae olachales. Cum vii din spre cetate, al in drum, imbinate ca doi struguri pe aceiaO ra- murk' : Orlatuli Gura-Riului, la dreapta, dupa o modllca de padure margenita cu macie§iii Sace- lul, Valea, Cacova i Sibiielul, iar tocmai la capat, porumbréle ce cresc in umbra stejarilor tineri, ca o cununa vrednica pentru toate celelalte, SaliOea, margäritarul romänesc al Ardealului. Orlatul a fost un sat graniceresc. De-a lun-

166 TINUTIM SIBIIULUi gul ulitil din mijloc, vrednicA de un tirg, se intind si astAzi, linga marea bisericA ziditä, locuintele de piatrA ale ostasilor romini cari in veacul al XVIII-lea, si Orli departe in cel trecut, pAziati hotarul. GrAniceril de legea unitä, ocro- titä de ImpAratul, cu ofiteri romini si obisnuinta de limbA romAneased pAnA si in scriptele lor, ail domnit atitia ani peste vechiul sat ciobAnesc. AstAzi asezAmintul lor s'a desfiintat : abia cite o patrulA din oastea nouA vine de pAzeste clA- dirile incApAtoare, cu ochi marl de fereastrA si coperisuri de tiglA innalte, iar vara familii sibiiene isi afiA linistea, rAcoarea, intremarea in acest colt frumos de Rominime. Mult mai terAnesc si mai romantic e Gura-Riu- lui, asezat si ceva mai sus, ate muntele nostru. Riul, care e acelasi cu Tibinul Sasilor, cu acel riii al SAbiiului ce a dat numele cetatii, se joacA 'n ripA pe pietricelele albiel sale rasfatate. Case cu in- fAtisarea sAseascA intru toate se insirA de-a lungul ingustelor uliti pietruite. In mijloc, marea biserica mai nouA a neunitilor stApineste, lingA o minunatA scoalA, pe cind ceva mai in sus se girboveste pe un dimb de dArimAturi bisericuta cea veche, care e acum a unitilor, cu hramul Sf. Paraschive. Oamenii o cred innaltata in 1200, si de fapt multe clAdiri bAtrine trebuie sä se fi risipit pentru a face dimbul de piatrA pe care se ridicA astAzi intunecatul lAcas umed, cu miros de trecut. Toate sint aid asa de romAnesti, incit

§i rAsuninddinbucatiledefiervechiiigrama- pe ocampplinädetoateuneltele crainic,un strigaf,seziceaodatApeaid, tocmai sestrigainromAne§teovinzaredeun lata intAiiipelimbanoastrà,§i,cindamvenit, abia tesimtiintallstrAiná.PrimAriaeintitu- SATELE ROMINESTIDINAPUSDLsmnuLuf167 i cioveiele suit easel In pitrtile sibiiene. 168 TINUTIIL SIBIIIILUI SW. dite inteinsa.i inima-ti creste cind in biserica cea mare, cu unele icoane de prin 1760 si o catapiteasmA luati din capela dArimatA a Grecilor din Sibiiii, vezi marea multime frumoasi, plinA de cuviintA si de evlavie care umple tot cuprinsul eel larg cu albele cojoace de pAstori, cu fachioalele strengAresti si catrintele, cretintele negre vArgate in lat cu suptief dungi rosii, ale femeilor. Privelistea aminteste pe aceia din cele mai bune sate bucovinene. Nimic nu intrece Ina. Salistea. In vederea muntilor hotarului, supt culmea impAdurita a Netedului, cu primblArile multe si dulci si tinta acoritoare a izvorului de apA bunA, ea rAsflrA in toate partile ulitesi ulicioare intortochiate, cu livezi adinci si marl case gospodAresti. Por- tile de lemn sApat, care n'aii insA nici-odatA frumuseta gingasä a celor din Gorj, incadreazA Dumineca si serbdtorile chipuri suptiri, albe, de bAtrini si bAtrine ca din vremurile patriarhilor : cite unul din acesti vechi gospodari si ceco- nomi de vite, are mai multà avere decit cutare care-si primbla la soseaua din Bucuresti caii focosi si cupeaua cu blazon, dar,cit despre aceasta, el nu-si pArAseste pAnA la moarte frumosul port sprinten al pAstorului ce a fost in tinereta la DupA aceastA bAtrineascA priveliste a portilor mai call vine a crede cA in mindra si marea Saliste nu sint flAcAi si fete. Dar II afli

SATELE ROMANESTI DIN APUSUL earmuff169

la un loc zburdind de sanatatei voie buná in cele mai stralucitq porturi, cu catrintele negre pe care tuned{ gingafirele de aur, la cpavi- lionul, danturilor, linga rill. Acolo se intind ho-

fiff'; 1 ,

0 franwasa a satulur. rele in care flutura fachioalei mined albe, pe cind flaaii cu floarea 'n piept scuturà scindurile de tot praful din ele, la cintecul, prelungit duios sau aprins sdlbatec, al Tiganilor. Ca o

170 TINUTUL SIBIIIILDI patA de modernisare, venitä mai mult din legaturile cu Romania, .se vAd unele haine nemte0i la citiva feciori cari cer mai bucuros i aid acasA valturii cadriluri. Cea mai aleasA frumuseta romAneascA se desfA§urA la lumina dark* a muntelui. SAli§ten- cele sint vestite in tot Ardealul,i SAli0enil sint de aceia0 pArere caistrAinil :nuntile se fac de cu vreme, 0 la dant vezi une off codane abia rAsArite, care mine vor fi mirese. Bogatiai cultura staii insäi ele alAturiCU acest dumnezeiesc dar al frumusetii. Banca din SA14te,cu un local cum nu se poate mai bun larg, e un solid 0 infloritor a§ezAmint, care se deosebe0e de celelalte prin aceiacA-0da tot venitul pentru qcoalA.coala aceasta are trei invatatori, dintre cari unul dirige ci corul, care e printre cele mai bune ale satelor din Ardeal. Directorul, un om de ispravA, ei unul din cei mai marl improvisatori umoricti pe cari i-am auzit vre-odatA,i e pacat cA nu inceara säi scrie. Nimeni nu lipseqte de la fcoald, toatA lumea, cetecte bine. Biserica cea mare e numai din 1784, dar ea e vrednicA de trecutul 0 de presentul Salictei. E fA- cutA in cruce dupa felul bisericilor muntene din vremea Brincoveanului, dar briul o taie numai sus, aca incit firidele de jos, fatunzite, sunt foarte marl,pe cind cele de sus sint numai cadre p5- trate, m5runte pentru icoane. Coloarea sal4teana.

SATELE RONANESTI DIN APIISCIL SIBIIULDI 171 se vede din ingrijirea cu care de-asupra fiecArei icoane de acestea se scrie in frumoasa scrip- tura chilleä numele aceluia care e ctitorul el, frumoase nume de terani. Pe bolta turnului sä- sesc greoiii, alipit la biserick cintarea din ctim- pane 0 horA, e ilustrata printr'o hora roma: neasca, cu lautari in tot avintul arcuplor suptiri. Tot aqa e 0 bisericuta din Netedul, cu chriitirul rasfirat, ale carui crud, albastre, ro01, sApate, bogat in fel de chipuri, par niste flori uria§e de luminärele sail de busuioc. Din Mc in Mc, se vAd icoane supt coviltire de zid, ca ni0e fintini de drumul mare.i undeva in capat, inteun fund de livadA, descoperi abia vechea biserica maruntica, acum o capela unita, unde am apu- cat Inca la 1900 pe cel din urma preot, imbrAcat terane0e in aceasta repdinta de protopopie neunita, cu protopopul doctor in teologie de la Iena. Afara de biserica cea mare, Salioea mai are cloud, in sus catre munte. Una a fost zidita daunazi, intr'o neaqteptatA 0 uricioasa forma gotick cealaltä e in calea spre padure, la Gruifi. Aid* era' odata de jur imprejur copacil salbateci, 0 unde se vAd ruine sail cAmarute razlete, locuite de biete femel bAtrine, stateail pe atunci cAlu- garii, me0eril de scrisoare frumoasa 0 de zugraveala. El ail format pictori cariaiilasat acest me0qug urma0lor lor, 0 'Ana astazi dotia fete care tralesc singuratec fac cu sirgu-

172 'UNLIT UL SIBIU! LUi inti 0 evlavie acelea0 icoane de sfinti pe care le ficuseri, atitia ani de zile, parintele bor. Bise- rica unitä e astAzi pustie, 0 portita bitutd in cuie taie drumul la dinsa, pe cind gardurile de lemp se apleaci tot mai mult in terna nestator- nici a cimitirului cu crucile azute. Uniti se poate zice CA nici nu mai sint aice, iar neunitii tin cu multi iubire la legea stri- moeasci. Comuna se ingrije0e foarte bine de biserici, 0 celei marl i-a dAruit de curind frumoasele strane de stejar vechiii, luate la dirt- mare din capela bogatI a Grecilor dinSibiiii, al are gfruntarifis sail catapiteasma a cAlAtorit la Gura-Riului. Aid nu mai e ca in satele FA- gAraplui sail In cele care duc in jos la Turnu- Rop, cu icoanele buboase de cearA, cu bucatile de lumindri zvirlite printre prescurile uscate, cu icoane sparte 0 foi de carti mucede 0 tot felul de sfArimAturi 0 de zdrente gramidite prin colturi de intunerec pe care de multi ani nu le-a cercetat nici-o miturd profanA. Mormintele sint nu se poate mai bine tinute, 0 e o adevd- rati placere duioasi sd vezi cum in serile de sArbitoare 0 chiar in celelalte lumina se a- prinde in felinare la capAtul unor morminte in - florite, care sint une off foarte vechi, ca un dar de putind bucurie pentru aceia la cari nu se mai coboari acum altA mei decit a iubiril in- grijitoare.

OCNA SIBIIULUf 173

Ocna Sibilului. Un drum paralel cu al SAIi0ei duce spre Ocna. in stinga sidr zimtii albAstrii ai muntilor, cei fAgArApni de o parte, ai RA0nari1or de alta,si prin crestAtura dintre alte douA Oruri se gice0e valea strima a Oltului. in dreapta sint deluletele pe care le päteazA viile Sibiiulul, iar mai departe mijesc coper4uri1e de tigla ro0e, amestecul de alb 0 trandatiriii, supt livada pomilor bAtrini, unde e RuFiorul, sat cucerit pe jumä- tate asupra Sa01or. In fata, o dunga de qes printre lAvicere inguste de porumburi, de griie, de cinepe. Cote0i la dreapta prin aceastA cale frä arbori, cu pAmintul cenu0ii, scrupos, sArac, sie0i indatA in satul sAsesc destul de bogat pe care Rominil 11 numesc Sura-Mica. Nici nu e alt ceva decit o lungA in0rare de §uri zidite, cAsoaie marl ale SAsimii stApi- nitoare. Culmi marl de tigla, fere§ti cu obloanele verzi, pridvoare, curti cu totul inchise pri- virilor. Zii noapte, se perindeazA turmele pri- pilei incefele cirduri de bivolite negre, spurcate prin bAltile din imprejurimi. Pe o innaltime la mijlocul satului stä marea bisericA veche, cu ferqt1 gotice inflorite, in zidul gros de bolovani ingramAditi. 0 incunjurA cea mai romanticA din vechile curti pustii. Iar cind intri inlAuntru, prin

174 TINUTIIL SIBIIIILTA up tivia cu muschiii catefelat, al, ca de obiceia in lAcasurile de inchinare ale Sasilor, pareti goi,cite un stingaciii crucifix din veacul al XVIII-lea, prapuri de stofe proaste, präfuite si un val-virtej de band cu insemnarea celor cari aü dreptul a se salaslui in ele, goliciune si saracie. Se Arad si citeva case romanesti scunde, prinse din birne, cu doi ochisori de fereasta la drum, §i fel de fel de podoabe de crud si flori sapate in lemn saü intipArite 'n tencuiall tn ele stA si cite un Tigan. De toff sint vre-o septe- zeci de familii, care s'ail strins mai ales in anii din urrna si tind sä cucereasca si mai departe. Inteo clipa de marinimie, comuna saseasca li-a dat loc de biserick si acuma o mica zidire alba, cu chipud de sfinti catolice locuitorii sint unitise ridica in margenea marelui sat al Sasilor. La poarta e o cruce de zid cu co- ped§ ca in Saliste, §i inscriptia, cu litere latine, spune ca a fost impodobita de ni§tezugravite, sali§tene. Mai este acum pina la Ocna Sibiiului un drum scurtprintremicile ogoare unde,in aceasta zi de August, lucreaza la culesul ver- deturilor Sasoaice cu cocheta parade de paie alba peste parul impletit si intors in roata. In- data pamintul de cenusa usoara se pravale, se framinta, crapa in rAscroielI adinci, pe unde se

OCNA SIBITULIII 175 furi§azA o apA greoaie, uritä, care lasA praf de sare pe buruienile sArace din margenea el. Se vAd innainte, pe una din aceste triste movile ple§uve, douà §oproane sail, cum se zice aid, fofturi , acoperite cu o veche OndrilA neagrA. Mai departe se lucreaza la o cArArni- &tie. Citeva carute rAtAcesc in invAlmA§ala de lucruri nehotArite, adunate in movile. Ceva mai incolo, la stinga, e un mare parc de MI, cu pa- vilioane de lemn inzorzonat 0 plin de tArcAturi. Iar pe citeva altedilmuri de cenu§A goalä se urea drumuri strimbe, mai mult nepietruite 0 gropoase, printre case marl, urite, dupA chipul sAsesc. Aid ail venit odinioarA Romanil cAutind sarea pe care n'o gAsiserA Inca dincolo de munti §i pe care n'o scotocirA nici-odatà din muntil Mol- dove. Din locuri depArtate, dela barbaril Tinu- turilor vecine, din terile de peste Dun Are pAnA adinc in Balcani, veniail negustoril aducind cu sine acele monete de aur 0 argint cu chipuri de Cesari 0 de Imparatese, acel bani grece0i de la Dyrrhachium 0 din partile macedonene, cari iese la ivealA necontenit la räscolirea sapel plugarului 0 la despicarea brazdelor de plug, imbogAtind zi cu zi minunata colectie de monete 0 anticitätl pe care o pAstreazA in papicul presbiteriucanoniculAndrei Bakk, parohul catolic al Ocnel. Lacurile acelea negre, du luciul de ardesie, in care bolnavil 10 cautA insa-

176 TIM TUL SIBIIULUI nAtouirea pe margeni, pe and la mijloc adin-. cimea se cufunda prapistuit in zechni de metri, sint ocnele de odinioara, nApAdite de apA. Altele sint abia muiate de prelingerea piraielor, uf intr'una, care primise dupa lupta din 1848 tru- purl singerate de honvezi revolutionari, uciul de ostauil Imparatului, un Ovoid salbatec de munte rilica de-asupra pe citivadintre bietil mucenici, pastrati minunat In sare, ui in cinstea carora s'a ridicat un mic monument pe deal, dupa ce i-a primit in sfiruit pamintul. Locuitorii cei mai vechl al Ocnei aii avut intre el ui Saul. Mal daunAzi s'a stins cel din urma din acest neam destarat. Dintre lucrAtorii unguri de odinioara al Ocnei, cari ail dat ora- uului numele de Vizakna, traiesc Inca destul de multe familii, cu un paroh catolic, care se salau- luiesc intr'un rind de marl case gospodareuti, cladite aproape ca ale Sauilor. Sint mai mult meuteri, mill cauta de lucru departe, pe cind familiile ramin acasa ui, neputind lucra singure pamintul, il arendeaza sad II vind, ui pierd ast- felcel mai puternic temeid al vietii unui popor. Ungurii mai dad astazi aproape intreg con- siliul comunal ; ei ad rapus daunazi candidatura de parlament nationalista a d-rului Aurel Cosma. Dar pe incetul viitorul li se tot Ingusteaza ; de amindoua partile ii string uirurile dese ale caselor romaneutl (din susuly ui «din josul, ape. AI noutri sint lucratori de pamint ui stapini de,

OCNA SIBITULDI 177 turme :lina ce se stringe, o lucreaza apoi in tot cursul iernii femeile, de o hArnicie 0 de o pricepere in izvoade iin potrivirea colorilor cum nu, se intimpinA lacelelalte popoare ale

Cu ulciorul. terii. «Unde-ti poate lucra SAsoaica», spunea cu ochii strAlucitori de biruinta o bunA gospodinA, dupl ce desfAvrase innaintea mea tot cuprinsul lAzii de Brasov, ce se aduce in casa insurateilorde

N. lorga. Ardeala 12

178 TailITIIL SIBIRTLIII zestre, in Lunea de dupa nuntA : coperi§uri de pat §i de masa, lAvicere, toale, traiste, in care colorile deosebitoare ale satului, ro§ul 0 verdele, eraik potrivite in cite 0 cite chiputi de legaturi mA- iestre.

Cea mai veche bisericA romAneascA din acest loc a fAcut-o Mihai Viteazul. IndatA dupA cAderea lui,ora§ul a vrut s'o dArime, dar Rominii ail rAscumpArat-o, invoindu-se a plAti o dare bisericii calvine§ti, a stäpinilor. Cind vechiul lAcaq slAbise acuma din incheieturi, Constantin-VodA Brincoveanu a dat bani pentru dregerea bisericii. Ea s'a mintuit abia dupA moartea la DupA citva timp, clAdirea cea nouA s'a fAcut bisericA unitA, 0 dAunAzi i s'a dAruit o reparatie care a crutat insA liniile de zimturi, firidele, potrivite ca la SA14te, §i, chiar in mijlocul goliciunii varului proaspAt, un chip al Brincoveanului, zugrAvit de vre-un prost mWer localnic, dupA inchipuire, cu calpac unguresc, mustati lung! §i o barbA albA, rAsfiratA. Neunitil vi-ail fAcut intAiil o bisericA in deal, care se zice biserica «din josP, fiindcA se aflA in josul ape!. Alta, mai nouA, cu o coalA lingA dinsa, e mult mai incApAtoare. Au fAcut-o sAtenii, cu cArAmida, cu banul 0 cu osteneala lor, §i unul din preotii Ocnei se zice de fapt Ogna, iar celor mai vechi li placea sA scrie: Vizagna pArintele Isaia Popa, mare cintaret in vremurile

RAFNARI1 179 ,. sale, inzestrat cu unul din cele mai minunate glasuri, 10 mai aduce aminte dud, acum treizeci de ani 0 mai bine, cAra 0 el cArAmidA pentru mintuirea §colii. ci tata mi-a zis, Saie, bagA de sarnA, sä §til cA tu ai lucrat colo sus, la virful coperiplui., Cite legAturi nu statornice0e intre oamenii aceluia0 sat con0iinta muncii impreunA, jertfei frate0i prin care, in afarä de puterile lumii,s'ail indeplinit toate aceste lucruri care se vAd cu mindrie pana astAzi !

IV. Raginaril. Abia al ie§it dinSibiiii, coborindu-te pe la Bretter de vale, intre marl' cAsArmi cu. fatadele moarte, 0 te aiii in cpAdurea tinArA), ce se intinde cale de un ceas cu trAsura, fArA alt ama- nunt noil in desiprile verzi decit icoana de la mijloc, prinsA intr'un copac bAtrin, 0 cite o casuta de pAdurar innAlbind prin intunerecul ramurilor multe. De la o vreme se desface la stinga un alt drum printre arbor!, spre satul sAsesc model Heltau, pe care Rominilil numesc CisnAdia, ceia ce, intr'o formA mai veche, suna CesnAdie, nume cu totul deosebit de acela dat de vecini 0 care dovede0e cA, din capul locului, ace0ia n'ail fost singuri in frumoasa poianA. PAdurea nu e de alminterea pustie, ci o-strAbat

180 TINIITUL SIBIIULIA pAnA foartetirziii noaptea, Oa la ceasurile despre ziaA cind incasatorul de craitarl de la capAtul orapluI iti raspunde cbuna dimineata) cind ii spul enoapte bunAD, tot felul de dru- met1 : gospodari in carute, muncitori cu unelte 'n spinare, soldati cAlArl sail cu carele de provisii, Tigani corturari, primejdio0 in ceasurile innaintate, cind se lead dupA trAsurile singuratece 0 indrAznesc chiar a ucide. Pe acest drum de cinste al plduriI stApine a trecut acum citeva zeci de ani convoiul de ingropare al Mitropolitului ortodox Saguna, cel d'intAiii 0 pAnA astAzI unicul. Sicriul cu rAmA- 0tele bAtrinului care-0 incheiase intreaga viata §i opera intreagA, era petrecut de clericil innalti dintre cari putini il plingeati fArA a se gindi 0 la mo0enirea lui, de multimea preotimil celei lalte, prinsä intr'un arzAmint trainic de acela care se ducea acum in cintArile ce petrec moartea cre0ini1or, de multA mirenime, care fusese chematA de acest archiereil la munca frAteasca pentru intArirea Bisericii. Nu lipsiail nicl cite unii dintre cel stealth, cArora marele mort 0iuse sl li impuie persoana sa 0, prin aceasta, legea sa, neamul sAii, 0 pAdurea, martura biruintelor 0 ocrotitoarea suferintelor noastre, va fi sunat din frunzele el dese o plingere pentru VlAdica Rominilor, rAposatul. Saguna avea o bisericuta in mijlocul Sibilului 0 alta la margine, in Josephstadt. Dar acolo i

CasaVIAdicilor,in latAnarl.

182 TINUTUL SIBIIULUf s'a pArut cà n'ar Inclpea de strAinAtate multà. nicl nu credea cA lingl negustoril greci din timpurl, lingl papicul Vasile Mogai harnicul Moise Fulea ar fi un loc potrivit pentru marea indreptAtita lui mindrie de archiered peste 2-3 milioane de Romitil. El 41 alese deci acel curat, 1inititi harnic colt de Rominime care e RA§inarul. LingA biserica cea nouA din marele sat se vede, la drum, o bisericutl de ingropare cu grill de fieri doI lei paznici, unde jandarmil vin din cind in cind sA smulga tricolorul de la vre-o coroanA noted, pentru ca mortul sl nu fie inflqurat In semnele deosebitoare ale neamului Wt. Putina lume vine sail aminteascl qi sä aducA multamita in acest Mc de odihnä, supt innaltele dealuri, de-asupra cArora se innaltl departe muntil. Aid doarme $aguna. Acest mormint e un adapost. Un alt adapost era in vremuri acea casuta cu fereqtile chioare, zidul crApat icoperiqul de paie zburlite, in care ail stat ceidintliftepiscopi, adu0 de la Sirbil din Buda, pentru Rominil neuniti al Ar- dealulul, ca o pomanl nesigurl §i un mijloc trecAtor de lini§tire a sufletelor. Dacl simti o adevAratA induioqare privind umila dArimAturA, nu e pentru aceI strain!, Impartitorl de antimise sistrIngltorI de sdAjdil vlAdicegi, ci pentru Inca um din suferintile, din ruOnile care, veac de veac, aü azut din bielqug asupra neamului nostru. La 1785, supt episcopi ca ace§tia, RAqinaril

prelunge, ceseintindpAnAlatemelie.Ca§i desparte ocnitelepatratedesusaltefiride ca aceiadin &dilate,incinsAcuun briacare meti dincAsulacutuguiuldepaie.EoclAdire nici-o astfeldebiserican'aveallepiscopildru- §i-ail cApAtatbisericadepiatrà,cadpAnAatunci re!

BA §mArui 7 41. , munte en elle. 188 noud, iarcealaltä, cuunturnulet delemn,a Mai sint unitilor. can aüplatitpentrudinsa,toffslten!deaice. zugraveala acolo, dejurimprejurinaceleadinciturisevede 184 i altecloud biserici :unatotneunitd,

veche, purtind TINUTIIL SIBIIIILUi insemnarea cehir sapat al elobanilor rilainArenl. ItAINARII 185

Locuitoril de aiclerail odinioara niqte cco.. dreni)foarte sal-ad,stringatori de ra0nä pe care o vindeail Sa01or. Apoi ei capatara turme, din care se hi-Arlie' mai mult decit din holde pe acest pamint pietros de supt muntele brazilor §i stincilor.Intarindu-se, inlesnindu-se 0 alcatuindu-se tot mai bine, el putura durà de-a lungul celor doua vAi spumegatoare case de lemn bine incheiate sail 0 cladid de piatra, care toate pastreaza insa tipul casel romäne0i de munte. El ajunsera oameni hotariti, mindri, fail frica de cdomni*, innaintea carora nu se prea dail in Mud nici astazi, tinind la hotarul lor 0 la cinstea lor. In frunte cu cei qepte preotl ce aveail prin 1780 0 cu cel patruzeci de- ba- trini, cad purtaa frumoase nume vechi : Dancaq, Albu, Alaman, Draghici, Grebenea, Tatul, Mania, el se luptail pentru pamint cu gmaghistratulk Sibiiului, aducind innainte marturil de la Craiul Matia§ 0 de la batrinul Domn muntean Radu, tatal lui Mircea, pe care-I numiail Negrul. Preotil ail fost tot din acelea0 neamuri, carturari bunt de cintari qi de scrisoare. Unul, Sava Popovici Barcian, a copiat harnic carti de minuni §i cronografe cu un condeia suptire, foarte sigur, pe la 1800. De la el venira innainte alti preoti din ace1a0 neam. Iar la unna aceasta familie cu bucurie la scris,traind in evlavia naturii frumoase 0 a lui Dumnezeil ve§nicul, odräsli, printr'o mama care s'a incercat 0 ea in

186 TINUTUL SIBIIIILII1 alcAtuiri literare, pe copilandrul bAlan care dA astAzi un glas puternic §i limpede dureril neamului nostru de aid, pe Octavian Goga. Nu odatä am avut bune ceasuri de petrecere prie- teneascA in casa veche a pArintelui sAil, unul din preotil de astAzi, cel mai bAtrin.

V. Tara Amla§uluil. Cum vii de la Sibiiil spre SAli§te cu trenul care se tirA§te lenq prin valea Sibiiului §i apol a unuia din riuletele ce se varsA in el, al pe rind in fruntea statiilor formele ungure§li care corespund satelor :Orlat, Cacova, SAcel, toate locuite numal §i numal de al no§tri. Mai la o parte e Poplaca, la stinga; linga Orlat se adA- poste§te cAtre munte Gura-Riului ;§i mai sus decit SAli§tea e in sfir§it TiliFa, impreunA cu Ga- le§ul. Toate la un loc, acest intreg mic Tinut romAnesc ifi avea in timpuri foarte depArtate de nol o capitalA in marea a§ezare sAseascA a 'Am- la§ului §i alcAtuiall un ducat pe care, putina vreme dupA cedarea FagArwilui, regalitatea un- gureascA il dAruise de nevoie acelor Domni al vecinelor plaiuri neatirnate, cari intinseserA dese oil mina Mr indrazneatA cAtre frumoasa prada. ce li se cuvenia. De la Mircea-cel-Mare pAnA la Tepe§, la Radu-cel-Frumos, la Radu-cel-Mare

TARA AMLA§IlLtli 187 chiar, Voevozii no§tri din Arge§ §i Tirgovi§te ail stapinit aid, fAr'à sA aduck insà, ca in §esul lAgAra§an, mai putin locuit §i apdrat de privi- legii, domni nol de pAmint din boierimea lor luptAtoare. Spre acest Am la§ din trecutul cAruia ni vorbesc atitea amintiri, ne indreptam intr'o caldà zi de Septembre, care dogore§te sterpele dealuri de lut ce rAsar §i se amesteca aid pretutindeni, ca in Ardealul clasic. SAli§tea-§1 mun- ce§te ziva harnicä, dar imbrAcAmintea se vede pretutindeni strAlucitor de albA, ca intr'o Dumi- need sail zi de särbkoare. SerbAtoare a fost insi numai ieri, Ziva Crucii, petrecutA aid in lini§te, in post §i in evlavioasä oprire de la jocuri. Ca mai toate drumurile mid din Ardeal, §i acesta e aproape pustiii intr'o zi de lucru. Pustil sint §i locurile de lut galben §i iarba." pirlita ce se innalta la dreapta§.1 la stinga, singurkate goala, menind a sarAcie. GrAdina de zarzavaturi a comunei se infati§eaza destul de prost, cu toatA ingrijirea imprejmuirii §i acareturilor. Un alt drum duce la stinga spre Apoldul-de-sus, §i dintr'acolo vin, in pasul cind pripit, cind lene§, ca in strAvechile timpuri de nAvAlire, corturarii Tigani cari §i-ail fAcut de citeva zile sAla§ul la jumkate de cale intre cele doui sate. Vin fAi- let! sail in cete barbatii nalti §i suptirateci, cu lungile plete crete §i ochil de patima §i cute-

188 TINIITUL SIBUULUI zantä, cari Iasi sa se clatine tnarile caldari de arama ro0e ce tin in minA, 0 femel voinice, destul de bine imbeacate, care alearga dupa trasura intocmai ca danciucil pe cari i-ail lasat la §atre, cer0nd cu mult zgomot craitarul drumetilor. De la un timp ne urcam pe o cArare galbena, deschisa in lutul dealurilor. Aceasta e ghula Amlaqulul,, drumul de costive ce duce in vale la oraFlul care pe vremuri 0-a inscris numele in titlul Voievozilor romini. il 0 vezi indata gramadit in adincime, la dreapta, cu coperivrile ro01 0 cele doua turnuri de biserica, rasärind din mijlocul bor. Localnicil vad in felul sail de desfavrare icoana unul sfredel. Pana sa ajungi jos, strabatl un drum printre vii, care izbindesc minunat de bine pe aceste fete de dealuri sfarimacioase, batute aprig de soare. E01 tot intre tufele de porumbrele cu mi- cile roade negre brumate, intre copAceil de mAcie§ cu boabele lunguiete, de un roqu vesel, intre crengile ciulinelor ce intind struguri de boabe tot ap de viola aprinse. Peste gardurile vil sar sateni 0 sAtence in portul din aceste imprejurimi sibiiene, ducind in covti darul im- brobonat ale vitel. Mai la vale vezi strecurin- du-se carele innalte pe care le mina Sa0 IA- lanl cu palAriile negre, sail Romini de la margene 0 Tigani MCA grija, cell ail casutele proaste tocmai in capAt.

TARA AMLARULUi 189

M noori §tid sill* spuie cA SaOI din Amna§ cid a§a se zice astAzi, O nu Am las,tirgu- §orului care e Hamlesch pentru SaO §i Om las pentru Unguri sint de o vestità prostie O CA, sArAcifi de o bucatA de timp, el vAd, fArà putinta de indreptare, cum, pe zi ce merge, ca.* turile de la casele lor se fac mai multe si mai adinci. A§a O este, cel putin in ceia ce priveVe casele. Vechimea si decAderea e intipArità mai pretutindenea pe paretil lor innegrip, cu fereOile mici intunecate O triste, cu coperiprile nein- grijite O sparte, cu ogrAzile läsate in voia in- timplärii. In zAdar stApineOe mindru biserica cea mare, innoità cu oarecare gust, in curtea care mai pAstreazi unele incAperi din castelul de pe vremuri, unde ad stat ascunO dgmani de-al lui Vlad Tepe§, chemind focul rAzbunArii acestul grozav asupra intregului tirguvor. Nu- märul celor vre-o mie cinci sute de SaO scade zilnic, printr'o lege de peire inceatA pe care n'o poate impiedeca nimeni. Citi Romini sint aice, ail venit din satele vecine, O fireOe mai mult din SAliOea apropiatA. Oamenii harnici de acolo mai pricep O meOe- §uguri si negot, acasA ca O prin locurile unde se duc dupA noroc §iciOig. Dar in de oNte cei vre-o 400 de Romini sint tot din sArAcime, sill duc cu gred zilele muncite. Dar ei O-ati fAcut o bunA bisericA de zid, neunitä, in locul celei de lemn ce era aici de pe la 1800.

190 TINUTTIL SIBIIULUI

Preotul e fiul innaintapluf WI, §i a fost innainte de a se hirotonisi... functionar la maga- zinul Printemps din Bucurqd, are un frate in RomAnia 0 acolo au lucrat &I frumosul monument de marmurA neagrA de pemormintul parintilor lor. Inca de acum §eizecileptezedi de ani, copiii romini umblail cu steaua in noptile albe ale CrAciunului, cintind :

Doamne Isuse Hristoase, O Hristosul mieti, Tu esti raza. prea-trumoasl, O Hristosul mie0, pe cind cantorulugubat fAcea oratia CrAciu- -nului, cintind espata dinpenatAp, adecA grasà, qunca dafumatAp, t cirnatul muratp, cheanghe- 0e) sail plAcintele sAseqti§i.

O cupA, doul de vin, Si avem voia deplin.

LingA bisericA lucreazA o vcoalà, din care tocmai iese un mid vesel de copiT, baietei §i fetite, cari stail in loc §i ne privesc lung cu ochii lor marl negri, plini de nevinovatie mi- ratA. An cu an, numärul Rominilor din Amla cre§te; cite unul mai ci§tigA §i ceva bogatie de holder din largul hotar, i de vii pe deal, §i poate cA mai curind de cum credem va veni vremea cind vom fi singurii stApini §i aicea.

TARA. AnthAsumif 191

0 cale mai sloboda, in §es, duce acum spre Apoldul-de-jos. Numele arata in destul ca aid Sa0i ail fost intemeietorii 0 mult timp singurii locuitori, cad ai noqtri n'aii alt nume pentru sat. Cind intri pe strada larga, vezi aproape numal case de caramida cu porti de zid, pridvoare 0 obloane. Mai nimic nu-ti spune ca ai fi intr'o insemnata arzare de Romini. Dar toti locuitorii acestor gospodarii trainice 0 infloritoare, pe care nu le crapa ruina ca la Amna, sint acum Ro- mini: unii aii ochi negri viol, fata rotunda oache§a, altil privesc cu ochii alba§tri §ter0 din fata prelunga alba, margenita de par balan. Unii sint cuceritorii, altil arata in fata lor ca fac parte din neamul cuceritilor 0 invin0lor, cari eraii totuql deprin§1 in trecut sa primeasca §i aici, ca la Amna§, caciulelfle 0 intitularile de 4stapine, din partea Rominilor slugi §i robi. Astazi in tot Apoldul-de-jos nu mai este o singura casa de Saqi vie ; cmoarte, sint cite unele, 0 vel fi dus neaparat la cutare cocioaba Inca- patoare, cu coperipl mare de Ondila neagra, pe poarta de lemn a careia sint insa säpaturile noastre infloriteqi slove cirilice pomenind numele unui Romin. In cimitirul sail eprogadea, de pe deal se Arad doua pietre de mormint care pomenesc in graiii strain pe cei din urma doi clerici ai neamului disparut. Ele sint insa -na- valite 0 ascunse din toate partile de multimea cotropitoare a crucilor saraciel noastre.

192 TINUTUL SIBIIULIJI

OdatA n'aveam nici cu ce sA ridicam o biserick' de lemn aice pentru credinta neunitä a ee- lor mai multi locuitori. Pe cind unitii aveaii o cascioarä in vale, astAzi nespus de prApAdita, .pentru cei de legea veche s'a adus tocmal de la Ocna o bisericutà de lemn, de alminterea incapAtoarei frumos zugravita, de un me0er venit tocmai din Craiova, la 1772. Iar dupä izbIndä s'a durat din material bun §i trainic acea mare cladire in stil romanese care stä tocmai in virful dealului, insernnind de departe prin turnul ei alb cA acolo se afla un sat de Romin!. U0le de la catapeteazmA lucrate foarte frumos cu motive de frunze de struguri, sint opera unui simplu skean de acum vre-o jumä- tate de secol. Intrui la §coalà, una din cele mai bune ce se pbt inchipui. E aproape ceasul unu, ci cele patru clase incep sä se umple de copii foarte cuminti, cari, la venirea noasträ, 10 intind frumos minutile pe band. Multi aü fata sAseasca, pe pareti atirnA tablouri intuitive pentru invatatura limbii maghiare, dar toti acecti aameni de mine sinti vor rAminea Romini. Un alt Apold, cel de sus, se aflA destul de departe z in el ne luptam cu Sa01, mai multi la numar. Dar noi cotim pe drumul din dreapta, spre alt loc de biruinta desivircita, Ludopl sail Luducul, pe care hartile strAinilor 11 mai nu-

TARA AMLASULUI 193 mesc Gross-Logdes, in amintirea unui trecut cu totul mort. E un sat risipit iarA0 pe margeni de dealuri 0 in valea de la picioarele bor. *i aid trecutul sAsesc se cete0e pretutindenea, in oameni §i lucruri. Scoala cea nouA cea veche, cu arca- dele in frunte, zace la o parte, e pe locul unde a stat preotul sAsesc ; allturi se aratd maidanul de unde pe incetul s'ail ridicat pietrele bisericii strAine pentru a se clAdi casele cele bune ale satului. 0 mare bisericd neunitä stApingte in apro- piere, pe cind unitii,vre-o §eizeci de familii, merg prin curtea preotului lor, un bAtrin octo- genar, la un umil adApost de rugAciuni, cel mai mic pe care 1-am vAzut Ora acum, cu fere0ile sparte 0 un biet turnulet de lemn. Intr'un sd- tulet vecin, la Buzd, este altä bisericuta, unde mi se spune cA s'ar afla zugrAvell frumoase. Aid la Ludq, este datina frumoasä de a se incununa miril cu cununi de flori, de cele mai multe on de flori adevArate, 0 nu cu hidele chi- vere de tinichea, ce se obipuiesc aiurea ;pe un dulap al bisericil se usuci in praf o surnd de astfel de cununi ale unor fericiri care s'ail vestejit poate cu totul in asprele griji ale vietil. Nu pot vedea, la acest tirziii ceas de sara, biserica cea cu zugraveli bune a Buzdului, §i apuc prin margenea Apoldului-de-jos spre Miercurea.

N. Iorga. Ardealui. 13

CARTEA A IV-A TINUTUL MIERCURII SI SEBESULUI.

I. Miercurea. Miercurea, vechiil satal nostru cu numele bogomilic, ca 0 al Simbetei, dat in timpuri cind credeam ca in Evanghelie in povestea Sfintei Dumineci, a fost colonisat, la venirea lor, de Sa0, cari i-ail zis Reussmarkt, Tirgul Ru0lor, dup5 -'clieil ce vor fi intimpinat aice (cf. Reuss- dorfel, Ru§cior, linga Sibiii1). El durarà casele lor marl, traserA drumurile lor drepte 0 deschi- sera in mijloc piata lor largA, impodobitä de obi- sericA cu virful inro0t de tigle. Mu It timp el ail fost singuril stApiniaice. Ungurii aduserA in tirg4or numai un cpretor, §i o judecAtorie. In al no0ri insä li se Tidied 'n zilele de acum un du§man temut, care innainteazA iute spre ceasul sail. In aceastA papicA SAsime din orA§elul care sa- mini Cu Cod lea Birsel,elail astAzi bisericA, bancA, avocati, un inceput de organisare pentru scopuri mai marl decit panA acuma. Petrec noaptea in casa primitoare a directo- rului de bancA Vulcu. Intr'un tirziil fulgerele de-

198 TINUTIM MIERCURIt 0 SEBEFLUt pArtate ce zvicniaii pe muntii Sibiiului aduc, in tunete 8trapice, o ciudatA grindina de toamna 0 de noapte, care innalbgte de ghiata toate curtile §i ulicioarele. * A doua zi dimineata mai OA cite ceva pe strada cea mare a tirgu§orului. PrAvaliile sint in mare parte sAse0i, dar un Romin a deschis drept la mijloc o mare pravalie de toate celea, 0, fiindca e om harnic §i cinstit 0 fiindca nevasta luitie sa facA o primire buna orlOcui, chiar 0 celui mai sArac cumparator, banii plota la tejghea, igind din punga Sasului 0 a func- tionarului ungur cai dintr'a Rominilor no0ri. Ilie Floaqiii tine 0 bAile din vecinAtate, bAi de sare, unde in timpul veril vine toata lumea din imprejurimi. Banca romAneascA are o firma mare, batAtoare la ochi, 01 ea qi-a cumpArat un loc chiar in OW, unde in curind, cu tot nAcazul Sasimii nävalite din toate partile de foastele ei slugi, se va ridica un palat care nu va cuprinde numai in sigurantà banul muncit al sAracului, ci va fi un semn de izbindA, o prezicere pentru un 0 mai bun viitor. Biserica noastra e incApAtoare 0 are un turn foarte innalt 0 mindru ;pe d'innauntru e bine_ ingrijita ; protopopul slujwe in ea. La spatele cladirii se mintuie acum o frumoasA §coalà nouA. Pe lingA aceasta se vede in fund dealul verde

MIERCUREA 199 sAmAnat cu casute negre, in josul cArora un mic cimitir 10 räsfira crucilitele de lemn. Atita era mai de mult locul, de umilintà ti- gAneascA, al Rominilor din preajma Miercurii si aid isi fAcuserA ei o bisericutA de lemn, 0 mai pAcAtoasd decit aceia de la CisnAdia, unde as- tAzi Rominii abia incep sä se ridice din rindurile despretuite ale slujitorilor. Acum toatä partea din jos a tirgului e locuitä numai de plugaril nostri, cari afi dincolo de podetul de lemn peste suvita de apa o parte insemnatA din hotar, o sumA de holde. Inmultirea se face chiar atit de rApede, incit multi nu se mai pot hrAni asa de bine cum ere' deprinsi, si astfel ei pleacA peste multe marl 0 teri spre Apus, atrasi de magnetul depArtat al Americei bogate. Gospodarii se in- tore dupA patru-cinci ani, aducindu-0 agonisita ; une ori ei rAmin, dar se intimplA sA siplece indArAtspre termul ci0igu1ui imbielsugat, 0 chiar sA-0 iea cu sine nevestele 0 copiii. Printre aceste lanuri de pe care se ridicA acum 0 cucuruzul copt, cu 0iu1etil plini de in- desatele grAunte roqietece, care strAlucesc, mergem in sus, cu trAsura ward a unui Miercurean ce minA iute. De amindouA partile, dealuri cu liniile moi, aurite de miristile invechite ale griului. La dreapta o linie de plopi innilti duce la satul DraFtvului ; o alta suie de la mo0roiul de cA- sute spre vile 0 casa de tail a unui (gra),

200 TINUTUL MIERCURli F SEBWLIII

bogat stApin al tuturor acelor locuri. Ar fi un om de omenie, gata sä ierte pApnatul in tarina al vitelor satului, 0 dregdtorul, vechilul ski, nu s'ar face vinovat de nici-o asuprire. Marea bisericA albA, pentru le gea unitA, a innaltat-o un Mdrginean. Prin Margineni se inteleg locuitori din SAli§te, Vale, Tili Fa, Gale§, apropiati de hotarul Ro- mAniei. Sint cel mai buni negustori romini din tot Ardealul, §i din stupul lor ei se rAspindesc prin toate satele incunjurAtoare, tinind circiume sari erifine, 0 4 bolti*, luind in garinddy, scotind cu o minunatA rAbdare §i pricepere din toate mrejele de c4tig, atit pe Sasul vechifi, cit §i pe Jidanul nal, care prin anil 1870 I§I cercase norocul §i pe aici, ca prin Tara FAgAraplui. AstAzi necontenit intilne§ti pe drumurile marl carutele lor grabite, §i din pridvoarele §i de la fere§tile prAvAliilor sAte§ti pecetluite cu armele Ungariel vezi ivindu-se fetele grase, rotunde, cu ochil viol, negri ale MArginenilor din SA14te §i vecinkate. Aceastä intinderei imbogkire e una din cele mai frumoase ispravi ale neamului nostru in Ardeal.

II. De la Miercurea la Sebe§. CAlAtorim spre Sebepl SAsesc, cel mai apropiat tirg in sus de Miercurea, pe care 1-am atinge in cloud ceasuri, cu cal ap de buni, dacA nu

DE LA MIERCUREA LA SEBES 201 ne-am tot abate din drum pentru a vedea satele din aceste parti. Ap insA, vom zAbovi pana in sara 0 tocmai noaptea tarzia vom putea fi innapol in Miercurea. Peste putin se desface in stinga drumul care duce spre un Or de sate, ce ail, afara de cel d'intaiii, unde luptarn Inca sa scoatem pe Sa0, locuitori numal §i numal Romini, cu invatatori, preoti, notari, primari sail juzi, biraie (ghiraie) numal Romini: Girbova, Carpen4, Recia, Cilnic, Deal, Sasciori (adeca :cSa§ii cei mici, putini), sail esasitil)), Cacoyita. Te fniri unde mai incape aid* cite ceva din Ungurime. Ungureasca e doar matricula noua a Sfatului, in care se trec na§- terile, cununiile 0 mortile, 0 po0a. Cel ce tine registrele e poreclit de sateni popd jidovesc, fiindca poate cununa fail lege. Afiu ca in unele sate, ai no§tri, lacomi de bani, ar fi ispititi insa a nu mai merge la preotul romanesc, unit orI neunit, 0 a se multami cu binecuvintarea legala a celui cjidovescv.

Vedem intiia Conta saa Cunta, a§ezata intr'o cufundatura a pamintului la dreapta, ceva mai departe decit Drawvul, peste apa mica 0 intor- tochiata a Sacaplui. Poate sa fi fost intaia un sala sasesc, judecind dupa nume, dar astazi sint numal Romini in aceasta comund cu casele mari de caramida §i oamenii frumo0, oache0. De aici 41 trage neamul parintele Cuntan, maiestrul de

202 TINUTIIL MIERCIIRli p SEBEFLUI cintAri al cArui manual e intrebuintat astAzi in toate bisericile neunite 0 care e tatAl d-rei Ma- ria Cuntan, cintäreata simtirilor celor mai gin- gave ale femeii. Acest sat a§a de bine rinduit are pe innaltime clAdirea bunA a unei biserici innoite, care se ridicA dintr'un cimitir neimprej- muit, pe care-1 infloresc scaietii 04 ciugulesc gainile,

IarA0 ne smulgem din drumul mare in aceasta parte din dreapta pentru ca sA vedem Cutul. Ungurii, cari aii fAcut din Cunta statia Kelnek, dupA Cilnicul depArtat, inseamnä aid Inca un nume pe care nu-1 roste0e nimeni : Kutfalva, cu gindul cA aceasta ar insemna cSatul Finti- neiv, De fapt insk Cutul vine de la act, bucatä, colt de mo0e, cum s'a zis din foarte vechi timpuri in toate ungherele Rominimii. Casele sint 0 aid foarte bune, dar locuitoril sint in bura parte mitt cu ni0e fete marl urn- flate, sträpunse de ochi mid 0 impodobite cu mustafi suptiri, rare ; nici femeile, care poartA sort in fatk catrinta in dos 0 pe cap un mare qtergar invirtit peste modilci de par fa4, n'aii nici-un fel de frumuseta. incepind de la preot 0 mintuind cu cel din urmA «nArod), oamenii sint nespus de incetinel 0 de putin aplecati spre indatorire. Ajunge ca proba sA se spuie cA in douA ceasuri de aqteptare n'am putut afla

DE LA MIERCUREA LA SEBES -203 cheile de la vechea bisericuta de pe deal, n'am putut bea un pAhar de vin in acest Tinut de mare bie4ug al viilor, si urmAtoarea convorbire,

Port din Sud-Vestul Ardealului. tinutä intre lAtrAturile furioase aleuntil' cine alb, mare cit un vitel. Oameni buni, mu§c5. cinele? Ehei, mused I Dar nu-1 puteti tinea ?

204 TniuTim MIERCURII SI SEBESULUi

D'apoi cd ne mu§cA §i pe noi. De aid e familia Albini,i aid s'a nAscut protopopul §i ziaristul Ilie Ddianu din Cluj, una din cele mai bune forte ale Bisericei unite. Aceasta nu se cunoa§te insd aid. In capul satului e domeniul Blajului, cu acareturi foarte insemnate §i o minunatd vie de struguri negri. Odatà Evrei, Sa0' o tineau in posesie; acuma e arindatd de un Marginean, Io- zof, ai cdrui boi cu coarnele largi se coboard tocmai, greoilli mindru, pe costi§d. Mergem acum de-a lungul vie pline de cea mai frumoasd roadd brumatd, care atirni ispi- titor din mijlocul frunzelor uscate. Nu e nici-o ingraditurd, nici-o piedecd §i apArare, de cdtre drum, unde oamenii i§1 string cucuruzelei o fetità pAze§te vitele in margenea §antului. S'or fi mincind strugurii, intrebdm pe mica pastoritA. Ea spune cA a vAzut pe ni§te copii plecind cu upare jafuri prin porumbi§te, dar ea n'a luat. *i struguril sint buni, fetita ? Ea a inteles de ce e vorba, §i tot a§a de cuminte, cu ochii mari negri tintl la nal : Ell nu i-am gustat. Tot drumul e plin de card ce merg pe dincolo de drumul cel mare alebeului la satul RAMA, inOrat de-a lungul unui alt rid in fatd. SAtenii de acolo se intorc de la cimp. Oamenii

DE LA M1ERCUREA. LA SEBES 203 se ceartA, copiii zburdA, §tiuletii auresc in grA- mezi pe carAle ce poarta la cele patru colturi dovleci rotofel, infipti in parl, ca ni§te trofeie de biruinta. RAhAul rAspunde unui vechifi nume de Rahov, Rahova. A fost o aqezare de *chef §i de Ro- mini. In timpuri, Sa0i, epopa sAsescl din Sebe§. 41 aveaii aid curtea, dijma §i lanurile. Aceste vremi insA s'ati dus. AstAzi gospodaril prea frumoase se urrneazA supt dealurile inverzite cu covorul strAlucit al viilor, §i Rominil singuri sint stApini pe ele. Biserica, de prin anil 1760, cum spune o grinda sApatA in slove marl, de o ma- iestrie neintrecutA, se ivgte mindrA din cimitirul larg, unde, lingA crucile de piatrA nouA, se vAd in numAr §i mai mare vechile crud de lemn frumos sApate §i vApsite la capul femeilor ce se odihnesc §i stilpilalba§tri §i ro§ii, taiati bogat in unghiuri §i in bulbucAturi, care aratä mormintul barbatilor. La ie§irea din sat, intimpinAm iarA§I lungul §ir al carAlor ce se intorc cu bogAtia rodului §i in fruntea cArora preotul cel bAtrin merge cAlare, in haine teranqt1 de munch'. Cel tinAr a scris o bunA monografie a comunel. Oamenii par sA fie foarte evlavio§i, judecind dupA crucile presarate in cale ;§i pAnA §i bolta§ul are lingA scutul cu sterna ungureasci o rAstignire saii, cum se zicea aid mai de mult, o craspetiel- a Mintuitorului.

206 TINUTTM MIERCURII SI SEBEFLI.11

Drumul trece printr'un Tinut de rodnicie, margenit de dealuri marl, catifelate de miri§ti galbene §i rare off pAtate cu cite un arbore. in vale se string porumburile innalte. Muntil Al- vintului se vAd in fund. Unde se rinduiesc, tAind calea, un §ir de plopi marl §i citeva case de piatrA, e ofarlul pe care al no§tri 11 numesc *eberl, $ebirl, $eghipl, addogindu-se mai mult de arturari §i porecla de 4sAsesci, Mahlbach acestor Sa§i, §i, in sfir§it 4Szasz-Sebesul, Ungurilor.

Sebe§ul §1 imprejurimea. in aceastA veche arzare de pe malurile unui rid foarte iute si limpede, care se zice eriul *e- berlui, fiindcd trece prin Sebe§, §i, mai duke romAne§te, crlul Frumoasei,, fiinda izvorA§te din muntele Frumoasa, ailstat de demult numal Sa§ii, intemeietorii. Se mai aratA, in cellalt capat, strimtoarea intre case mai innalte unde emit portile ; inteuna din piete se mai girbo- ve§te pAnA astAzi o mare bisericA, impodobitA Cu inflorituri gotice, care ocrote§te in preajma el un gimnasiu cu fatada verzie. Negotul, me§- tergurile le ati pAnA astAzi Sa§ii. Dar Sa§ii §i Unguril la un loc nu fac mai mult decit 2.500

SEBEWL SI IMPREJURIMEA 207 de suflete, care tot scad, pe cind Rominil aii 5.000, §i cresc necontenit. Odatä el eraii aruncat1 dincolo de ziduri, dincolo de dunga de otel rAscolit a Sebeplui, intr'un sat de slugi. Abia sA fi avut atunci o bisericutA de lemn. Dar chiar innaintea anului 1848, dArimAtor al privilegiilor, el se intArirA in chip amenintator. Negustoril a grecis, tiindu-se de Companie, se aflail in cetate chiar, pe cind multe familiide Romini seatineaii in afark gata sä pAtrundA la cel d'intAiii prilej. tntAiii, el id- cueä prin anil 1780-90 acea bisericA de zid care se vede din §oseaua LancrAmului cu turnul §i coperipl el de tigla veche, greoaie. Peste vre-o treizeci de anl, protopopul Zaharia Moga, cu ajutorul rudel sale VlAdica Vasilie Moga, §i el venit din aceste pArtl pentru a fi cel din- taiii episcop romin neunit al Ardea1ului2 fAcu a doua biserick dincoace de apà, dar tot in afarà de cingAtoarea sfintita a zidurilor. E o innaltà §i spatioasa cl'Adire cu adevArat impuratoare 0 intregità astAzi printr'o §coalA vrednicA de in- semnAtatea Rominilor in acest or4el. 0 biserica unitä nu e tocmai departe, §i trel inscriptii pe piatrA aratA a ea a fost fAcutA, in acestA stradd cgreceascA) a negustorilor, cu banil gospodarului Vl Mich' blAjean Bob 0 cu ajutorul citorva localnici, la 1818, putin timp innainte de biserica neunitä mai noul Pe atunci neunitil singuri aveail Ora la 200 de familii.

208 TINUTUL MIERCURII 6I SEBESULIA

AstAzi Sebepl are doi protopopl romini, invatatori, avocag, medici dintre ai no0ri. Un numar de esenatoth, membri al Consiliului comunal, sint Rominl. Unele strade sint numite numal romAne0e :Ulita Mare, Ulita Bisericii; la celelalte nu lipseqte 0 numele romAnesc. Anunciu- rile din partea Sfatului se fac nemte0e 0 ro- ncane§te. Nici-un ora.din Ardeal nu e a§a de mult §i ap de vAdit al nostru.

oseaua LancrAmuluI duce peste apa in vre-un §fert de ceas, la stinga, in satul pe care ai no§tri il numesc LancrAm. Sa0I IIzic Langendorf fiindcA al lor ad fost odinioarA locuitori §i acolo : iar Unguril biiguiesc Lankerem fArA sä aibA in din sad in minecA cu dinsul. Satul are o parte de jos, sdrAcAcioasä, 0 o a doua, cu case foarte bune i ingrijite ;sätenii sint indatoriti a mAtura 0 strada innaintea gospodAriel. lor. Vechi VlAdicI de al no0ri ad poposit §i aid, in vepica lor rAtAcire umilA de gtoleratip. AstAzi, intimpini o biseria innoitä de curind ;ea are doi preotl, dintre cari cel lAtrin e un cárturar in sensul generatiei trecute, iar cel tinAr cite0e (SAmA- nätorub. In cimitirul bine orinduit teranil s'ar fi plins cA li se ccomaseazA2, li se string la un loc, 0 mortii, ca 0 ogoarele vAd stilpi foarte dibacid 0 original ciopliti, dintre cari unul poartá o nAframA de jale in virful unel suliti, iar celalt sprijinA o tab1A pe care ciugulesc trei porumbei.

SEBESUL 51 IMPREJURIMEA. 209

Mai departe pe Sebe§ in sus sint cele douà Piene sail Chiene, romAnesc 0 sAsesc, 0 un intreg §ir de sate, care duc neamul, nostru panA jos in munte. e Si panA in muntele de la Apus), spune Miercureanul nostru cu mindrie, (numai Rominb. Cu parere de rail nu pot vedea acele sate, 0 pe o stralucitä sara luminatA de forfotirea de foc a stelelor ma Intorc la Miercurea unde, la d. Vulcu, mA a§teaptA cina 0 odihna de sera. A doua zi e tirg la Miercurea, 0 pieta cea mare, cu clAdirile dArApanate aruncate in neo- rinduialA, e plinA de zuzAtul 0 frAsirea multimil terane§ti, ale cAreia ve§minte albe strAlucesc la soarele diminetil rAcoroase. Miercurenil 10 vind verzele 0 cepele cu care li se deschide comuna. Din valmA§agul curat §i vesel se desfac cara de§erte care apucA spre munte, minate de oameni voinici §i frumo0, mai voinici insA dedt frumo0, in porturi farA nici-o podoaba, albe 0 negre. Ace§tia sint Poienarii, pe cari un cunoscator ii deosebe§te foarte u§or dintre ceilalti sAteni de neamul nostru, 0 vecinil lor, a§ezati Inca mai sus, pe culmile muncelelor impAdurite, Jinarii, oamenii de la Poiana 0 de la Jina. El samAnA tot drumul cu carele 0 carutele lor, cu cail lor de munte carill clAtinA motul de par pe capu§orul smerit, suind cu rabdare

N. Iorga.-Ardealnl. 14

210 TINUTUL MIERCURIf 11I SEBEFLUi

&saga plini, pe cind calaretii 0 calaretele II minA blind de friie. Suiqul e ap de drept prin mestecaniprile §i stejariqurile noua, foarte dese, incit calea de munte se desfaqura inerpuituri largi, incingind de mal multe ori culmile. Pe incetul in urma

Poienarl. incep a se desluqi liniile dealurilor ce merg pana in departatil munti ai Turde, la miaza-noapte, iar la Apus pana in dunga vinata a culmilor Vintulul, ca o marama aurie de miri§ti vristate in care se prind, cu livezile lor, satele, ca ni§te inflorituri pe o ie.

SEBEFL F IMPREJURIMEA 211

In näruituri de lut cu cArArile strimte 0 grele ne oprim la satul Dobirca. SAse§te i se zice Dobrink, pe cind Ungurii, dintre cari nici-unul n'a rAzbAtut incA pe aid ca locuitor statornic i cinstit, o impopotoneazA cu numele de Do- borka. E mai ales un sat sasesc, dacA judecA cineva dupA ulita cea mare imprejmuitA de greoaie case gospodare§ti, cam spurcate de vechime 0 de un inceput de sArAcie,sail dupa solida bisericA ce se ridicA din mijlocul zidurilor obi0mitului castel de pAstrare 0 ocrotire. Vezi la inceput numai flAcAi cu cizmele marl, de care rid Rominii, cu legatura la git pe care ai no§tri n'o cunosc, 0 femel in vechiii port renan, cu palariutele de paie ascutite in fund, de-asupra fete! prelungi, palide, cu ochii al- baqtri qter§i, de o mare seninAtate moartA. Prin alte timpuri Rominii nu puteail sA in- capA in adevAratul cuprins al acestui sat pri- vilegiat din raza de colonisare qi stApinire a Miercurei-Reussmarkt. FiindcA insA gstApinib aveail nevoie de argati la plug, ef i-ail ingAduit sA-§I clAdeascA la deal bordeiele lor de lemn, care se chiamA 0 astAzi colibi,c colighi), cu toate cA de mult ele s'ail prefacut in case de cArAmidA bunA. Tot pe acea vreme, mArgina0i no0ri, amestecati cu Tiganii, 0-ail ciocAnit douA bisericute joase, cu turnul din citeva scindurèle numal 0 fere§tile abia deschise in birna groasA. Trebuiail sA fie douA fiindcA imprejurArile re-

212 TINUTUL MLERCURII ql SEBWLIJI

ligioase de pe la 1700 impartisera c colibile) ne- norocite dupa doua legi dusmane. Fiindca Unirea a fost intaiii stapina peste toti colibasil si or- todoxia s'a intors numal pe urma ca sa smulga pe cel mai multi, preotului neunit i se zice epopa cel noii). Asa se obisnuieste si in alte sate din aceste parti, nu tocmai departate de centrul de propaganda unità al Balgradului. Bisericutele ail ramas si pänä astazi ceia ce fusesera din capul locului, si aceasta mai mult pentru lipsa de rivna a preotilor ce s'ail urmat in ele decit pentru saracia locuitorilor romini. Dupa 1848, acestia ail cistigat necontenit loc la soare, in paguba acelor pe cari pana astazi ii mai numesc gstapini) (tdomn, inseamnä in Ar- deal lucru mare si de aceia preotil cer sa li sa zica domnule parinte). Comasarea, stringerea la un loc a proprietatilor fiecaruia, a fost si ea in dauna Sasilor. Acestial alesera, fireste, locurile cele mai bune, dar si cele mai inguste, si peste citva timp nu mai avura unde sa-0 hraneasca vitele. Prin toate aceste imprejurari, prin inmultirea lor rapede si puterea lor de viata tinereasca, al nostri ail ajuns sa, aiba astazi jumatate din sat si mine ei vor Indrazni sa si marturiseasca aceasta, impuindu-si dregatori de limba lor. Deocamdata Rominii, mai putin aju- torati, se tin Inca la o parte si sint darnici in ploconeli. Orice Sas stie romaneste, destul, de bine, pe

SERWL 0 IMPREJUBIMEA 213 cind sAseasca nu e vorbità decit foarte slab de urma0i slugilor din gcolibi,. Oricine vede care din cele douA limb! are pentru dinsa. viitorul. Ceia ce se vede astizi aici, a fost ieri in To- pircea, unde nu se mai pomene0e de Sa0, in satele pe care le-am strAbAtut alaltAieri qiieri. La Buzd, MO Drapv, innaintarea noastrA a mers aa de departe, incit Sa0i vorbesc intre ei mai mult romAne0e 0-0 zic elele, §i (bade). De aid Ora la biserica «pope!), unit sail neunit. nu mai e mult. Supt picioarele noastre e Girbova, unde lupta se poartä Inca intetit, intre cele cloud neamuri. Biserica sAseascA 0 cea romAneascA iese din biel- §ugul caselor bune ca douA suliti de steaguri cell stall fata in fata. Satul e 0 foarte bogat 0 a oiut sA0 ci0ige de la Poienari, fait cA- lauziti pe atuncea de frunta0i lor, toatA strAlu- cita pineä de padure ce se intinde pe spinarea muntelui, pe care-I urcAm. TrAsura uparA a Miercureanului se innalta rApede, minatA, pare cA, 0 de voia bunk' a vizitiului, printre stejarii tineri 0 alba mesteacAni, cu trunchiul räsucit 0 crengile suptiri de pe care ail §i cAzut frunzele. E o mare pAdurice fArA maretie 0 taink 0 e singura pAdure prin care trecem de atita vreme. Femeile cu 0ergare albe peste conciul cu multe felii, cu prturile negre §i minecile albe, umflate, cu putine inflorituri intunecate, mina*

214 TINUTUL MIEROURIi §I SEBESULUI n n U1131.113 4' incetinel calutii supu0 spre virful muncelului. Barbati nu se prea yid :ei sint oieri cari s'ail

Poieniireael. indreptat acum cAtre alte locuri, de unde se vor intoarce numal in iarnA. Abia cite un vinàtor

SEBE§IIL *I IMPREJURIMEA 215 in haine nemte0i, cite un bAtrin care null mai aft' rostul decit pe acasA, cite un negustor sail me0e§ugar al marelui sat de munte, unde nu locuigte nici-un fel de strAin. tncolo numal femeile acestea viteze suindull cumpArAturile spre casA pe spinarea cailor mArunti sail rAtAcind dupA grijile cimpului pe cArArwle albe, cAlAri ca ni§te voinici. Satul are uliti inguste 0 o piatä largA. In el nu se vede nici-o inriurire de la alte neamuri, decit numal in citeva clAdiri de tot nouA, bolti, hanuei. incolo e vechea 0 frumoasa casA ro- mAneascA, a§a cum se intimpinit 0 dincolo de munte, in Arge 0 Muscel. Jos, o clAdire de piatra cu u§a 0 douA ferestuice in fatA ;de-a- supra, alte douA ferestuici, deschise intr'o imple- tire de nuiele acoperite cu lut ; sus, marele co- perituguiat, acoperit cu severul ve§mint ce- nu0il al Ondilelor lungi 0 inguste, foarte tari, care se zic aid vise (in Muntenia :fife). Un zid jos cu porti marl de lemn 0 alte stre§ini innalte, de gise,incunjurA curtea, plinA de toate uneltele. Una dupA alta se urmeazA astfel in hobotul lor greoiil marile sAlap de oieri, ca §iruri de pAstori albi supt glugii tundre sure. in piatA este o bisericA foarte mare §i fru- moasA, cum nu i se mai aft' pArechea prin satele romAngti de aicea. E pe locul uneia mai vechi, cAcl intre carti aflu cu mirare o Evan- ghelie munteanA pe care se scrie CA Mitropo-

216 TINITTUL MIEROURII qI SEBEVLUI litul Teodosie, din Vestem, a däruit-o lui Stoica Liudescul Logofatul, acela care a scris pe la 1688 Cronica Teril-Romanesti pentru familia Cantacuzinilor. Dar clAdirea de astAzi e cu totul Innoitä, gra.' a i se strica insä forma, adevarat romAneascA ;zugrAveala e datoritA unui pictor Georgescu, care, in generatia trecuta, si-a fAcut o frumoasA reputatie printre Rominii din Ardeal. In margine se mai pdstreazA bisericuta cea mai veche a Poienei. E facurd frumos din lemn incheiat trainic, si o acopär sfinti foarte cu ingrijire si cu pricepere lucrati de acelasi mester din Craiova care a zugrAvit biserica de lemn din Ocna, strAmutatA acuma la Apoldul-de-jos. Si aid prin urmare se vede strinsa legatura, inriurireazilnica ce a fost necontenit intre aceste Tinuturi de jos ale Ardealului si principatul muntean, izvor 0'11 tArzifi al vietil religioase din Rominimea de peste munti. Peste toate prefacerile ce s'ail savircit in imprejurArile politice, aceastá inriurire binefAatoare pentru unitatea de culturà siconstiintA a Rominilor urmeala si Ora asazi. In a casina, satului, un dulap caprinde (SAmAnatoruls, precum si unele reviste mai vechi, unele cArti, si mai bune si mai rele, pe care flAcAil can merg la muncA si cistig t dincolos., le trimet, ca dar de lumink la ai Mr de acasà, ceia ce a ajuns a se privi ca o adevaratà datorie. Unul din acesti flAcdi

SEBESUL W IMPRETURIMEA 2[7 vine sa ma vada la hanul unde ne-am oprit pentru prinz cu puia fript §i bere de Sibiiii ; el a fost in serviciul unui cunoscut boier din tarai in acel timp el a cetit cu sirguinta carti §i reviste,din care a facut parte §i Poienari- lor sai. Bisericuta de lemn e incunjuratA de o adevarata padure de crud negre, unele innalte de mai multi metri, purtind inscriptil stingace in stil §i. sapatura ci une ori icoane incadrate, care se impotrivesc citva timp ploilor lungi §i zapezilor grele. In acest colt de ripa prapastuita yin pe rind de-§1 afla odihna, in umbra vechii biserici a mecterului din Craiova libera, oierii cari s'ail luptat cu cele mai aspre greutati ale ceru- rilor de de-asupra muntelui ;acelea§1 neamuri i§1 preschimba oasele in acelaci pamint strapuns de innaltele pirghil de jale ale crucilor amintitoare. Un ofiterac de finanti strins in haine de pare un tintar plapind printre uria0i de aice, e singurul semn al stapinirii straine in acest salac razletalciobanilor. Casa primarului poarta firma «antistele comunah, pe o alta casa se cetecte «Primarie comunala», cele doul ccoli model n'ail alta insemnare decit turnuletul cu cruce rasariteana ;din amvonul bisericil celei marl atirna un tricolor cu viitorul in cutele lui. Unde e prin aceste Orli trufacul «Magyaroszag) cu zdrentele lui rocii, verzi §i albe, cusute de

218 TINIITUL MIERCITRII SI SEBESULIA nationalitati dupA croiala mesterilor evrel din Pesta? Aid totul e romAnesc, de la mortii multor

Mir! din Pole.. veacuri ce par cA innaltä din mormintul lor adinc, ca un steag de chemare, crucea lor neagrA sfintitA cu scrisul romAnesc, pAnA la

SEBESUL SI IIIIPREJURINEA. 219 mindril ciobani cari nu cunosc deosebirea de granitä in rAtAcirea vericA a turmelor bogate. Aid nu pop striga :(Tx-Masa RominimeaD, gra ca muntil sA nu-ti prefacAstrigAtul in (TrAiascI RomAnia, ! Pe ulicioare \Tad trecind un stol de fete foarte gAtite, care merg incet, solemn, acute. Nimeni n'are voie sh le intrebe nimic, li nu li e ingA- duit a rAspunde nimAnuia. Ele merg sä pofteasca la nuntA, §i fata cea din frunte, ar de bogat imbrAcatA, e mireasa. Pe un drum povirnit printre cele mai frumoase muncele invAlmA§ite, care string in adincimi Val parice, ce ti se par liniute trase de un copil pe bucatica lui de hirtie, ne coborim de pe culme. Am fi voit totuff sA putem merge §i mai sus, la cuibul de munte care e Jina, unde locuiesc cArbunarii pleto§l, cell duc marfa pAnA foarte departe. El ail fost insà, in veacul alXVIII-lea, supt Austriaci,granicerl.linil dintre din§ii nu s'ati invoit cu greutatea cAtl- niel, §.1 ail trecut dincolo, intemeind doul sate, dintre care unul ar fi tBobenii). Un Jinar pribeag a fost §i acel calugAr Naum Rimniceanul, care a dat nouAl literaturi a Rominilor insemnAri de cronicA, versuri politice §.1 cArticele de §coalA. De-asupra mai multor rinduri de case mari cu coperiprile innalte, clAdite dupd datina ro-

rica frumoasA.AidesatulRodului.Pedrumul mAneascA amuntelui,seridicAmindruobise- sAmAnat cucrud,suptcoviltiregrele,acoperite narea latAacalului0-tiinginAciteunrAspuns lita denouA,zeceanicareabiasetinepespi- cu tigle,trec femeicAlAri0chiar cite ocopi- 220 , TINUTUL KIERCUBli§1SEBE§ULDI

: 7 4':'iM Hera Poieharilor. SEBEVL 0 IMPREJIIR1MEA 2 2 1 hazliii cu limbuta el cepeleaga. Preuteasa !A- tria care ni di cheile de la biserick e fiica unui frate a bitrinului Aaron Florian care a predat cel d'intaid in Tara-Romaneasca, la co- legiul bucure0ean al Sf. Sava, istoria Rominilor §i istoria lumil, §i a incercat a 0 scrie o poveste intreagi a trecutului nostru. Unesc in acela§1 gind de recuno0inta numele acestui Rodean cu al Jinarului Naum, räsdriti 0 unil 0 altii din simintia oierilor Margenil. Povirni§ul se face de aici innainte 0 mal ra- pezit 0, cum nu veil §erpuirea §oselel desivir- Ote, te infiori privind in marele adinc ce ti se deschide la dreapta printre multele trunchiuri ale copacilor tinefi. Cind aI ajuns la capitul coboriplui, cind, dupä graiul de aid, a! curlat, pinà in fundul chulel*, WI in TiliFa. Acelea0 case de munte 0 aid, ace1ea0 ulite strimte, acelea§1 crud de piatrà supt coviltire innalte acoperite cu tigle :pink' la cutare din ele yin obiqnuit nunta0I din Sä1i0e, deli intorc träsurile in jurul foiwrului zugravit cu sfinti. Sint in Tili§ca 0 vre-o douizeci de familii unite cu o biserica destul de veche pe care n'am putut-o vedea, fiind-ca parintele, pia mal diunid no- tarifi, n'avea rägaz sä ne a0epte. Biserica cea mare a neunitilor, pe o uwara innaltime, lingi o moara cell coboard päni la pämint poalele coperiplui negru, are pridvor, abside pe mar-

222 TINUTUL MIERCURIII SEBESULUI geni si pare in adevAr veche. LI altar gAsesc pe o veche Evanghelie urn ImbrAcatA in argint dAunAzi la Bucurest1 o insemnare din partea lui Serban-VodA Cantacuzino insusli alta de la Mitropolitul ardelean Sava care, intre altele, a venit de peste munte, unde se hirotonisise,i cu aceastä carte pe care a ddruit-o bisericil Sfin- tului Sava, pe care el a intemeiat-o. Domnul zice asa : eDin mila lui Dumnezed Serban-VodA Cantacuzino am dat aceastä slintA evanghelie in sat in Tilisca besearicii care ad fAcut VIA- dica Sava, sA fie de pomanA, nice popa, nece seteanii sA nu aibA a o vinde ;iar de s'are afla un nebun a o vinde sad alt nebun a o cum- Vara sad a o face zelog (sA fieafurisit),. Iar VlAdica, din partea lui, inseamnA cA:cadasta s'ad dat cind am fost in Tara MunteneascA pentru VlAdicie,i s'ad dat cind ad sfintit be- steareca; Luni, Octomvrie 16, leat 1684. Peste citiva ani acest Sava a fost tint in temnita de Domnul unguresc al Ardealuluii tratat ca un Mitropolit al iobAgimil despretuite, pAnA ce s'a dat drumul trupului sAd zdrobit in care sufletul era rinit de moarte. Iar Domnul romAnesc de peste munte care a dAruit Evanghelia la biserica ro- mAneascA a Sf. Sava din Tilisca a vorbit hoed- rittiminios pentru VlAdica neamuluisad i prin vointa lui s'ail deschis archiereului prigonit portile temnitel.i aid deci se intilnesc intr'un gind de infratire drumurile noastre.

SEBESEIL SI IMPREJURDIEA 223

Pe linga santul unde fierbe apa Salistil, ajun-

Increm indata intre luminile de sara ale satului vecin Galesul, si acesta da in Saliste, unde gru- purl gatite si curioase arata ca se gaseste pe mini' o nunta mare, a verisoarei prietenului midi sibiian, profesorul si scrfitorul Ioan Borcia.

CARTEA A V-A. IN JURUL ALBEI-IULII.

X. Zero. Arclealul. 15

I. Alba-Iulia. De la Sibiiii pornim iar41 pe linia SAlivei, intr'o dimineata de groase neguri cAzute pe munti dupa o zi de ploaie inceatA. Miercurea, cu amindouA bisericele ei, una neagrA ca trecutul, cealaltA albA ca viitorul, Sebepl, cu liniile lui de plopi §i cimpia sAmAnatA cu arbori printre cari pasc vitele supt ochii ciobanitelor, trec, atit de rApede cit se poate Wepta din partea unuia din cele mai incete trenuri de pe lume. In vagon se suie cAlAtori cari poartA costumul vinAtoresc §i se intorc de la isprävi din munti : vestitul maior, pe care 1-am mai intimpinat 0- datk i contele Teleki, care a mers §i prin Africa, un bAtrin grasi blind, cu ochii umflati §i bar- buta albA, ascutita. Cind la dreapta, cind la stinga, peste valea foarte verde se ridicA innaltirni domoale, mai mult inve§mintate cu pAduri, care sint muntii Alvintului. Cea d'intAiii statie dupA Sebeq e Al-

228 iN JURIIL ALBEI-IIILIi

viptul ingust din care nu se vede nimic decit o bisericu5 alba, cu turnuletul vechil

Am mai fost odatA pe aid, chemat de amintiri istorice. in adevAr, din mijlocul satului de cimpie, destul de sArac, pustiit adesea de revAr- sidle MurAsului mocirlos1 cu toane, se innalta o veche clAdire, acum in ruine tot mai mult incoltite de vreme, care e vestitulcastel, vestita cetate a Vintului, de uncle in timpuri se stApi- nià toatA aceastä cimpie. In amArutele intu- ,necate de acolo sus a .c4zut strApuns de rani Ghoorghe Martinuzzi, zis ecAlugArul Gheorghe), care a avut stApinirea deplinA asupra terii in anii aceia de dupA Jupta de Ja Mohacs (1526), cind ai Graiului Ferdinand Austriaculi ai Cra- .iului Janos din Tips, Ungurul, se bateail pentru aceastä :zdreanta ardeleanA a regalitatli unguresti sfasiate, Poste vre-o jumAtate de veac ,a- INA trabantii- lui Sigismund Báthory, urmas al luI. Iano raiu1, aduceaii din Brasov po un oas- pete strain, prins tocmal in Moldova, uncle fusese Down, dar ser btuse prea slab cu Tprcii, pe Arort-VocIA, impreuna cu Doamna lui tinArA i.cu pruncul domnesc ,pe care-I numise Bog- dan. Aici a stat prinsul, supt pazA, citiva ani de zile, WA, nici-o altA nAdejde decit a mortii apropiate, care-I5iajunse in curind. Iar peste alta jumAtate de veac se chinuia tn aceleasi tern- nite de .cetate un om mindru, de neam destul

ALBA-117mA 229 de mare, un cAlugAr care fusese prietenul lui. Serban-VodA Cantacuzino §i VlAdicA al Rorni- nilor din Ardeal. AcestAlalt Romin care a pA- timit in Vintul singerat de uciderea lui Marti- nuzzi Slovacul, primat §i tesaurariii al Ungariei, nu ui-a läsat oasele aid, ci stAruintele lui *erban-VodA i-aii deschis la urrnA calea spre lini§- tea anilor din urml. Acest sat al Vintului are, de alminterea, Inca un rost in trecutul nostru. El a fost mo0e a Domnilor munteni, ca §i Vurperul din fata, peste MurA§. Aid s'ail odihnit pribegii §i de aid ail plecat cuceritorii de tron. Credeam atunci sd pot gäsi mormintul acestui VodA Aron, cAruia i s'a zis cel RAU innainte de a i se putea spune §i cel nenorocit. Am plecat din lini§titul Sebe§, de la un han in care eram ca acasA la mine, am strAbAtut intr'o bunä trA- surA, cu vizitiul prietenos cimpiile verzi ale unei zile de Iulie§i,la capAt, intrAiii in satul murA§ean printr'un frumos drum cu copacii vechi. M'a dus prin toate partile, de la o bisericA la alta cAci sint §i aid douA , un sAtean mai bAtrin, cu fata asprA §i slabA, supt pAlAriuta micA, §i mo§ul era foarte fudul cA stA alAturi cu c domnii,, §i unde rAspundea de sus eveci- nilor, pe cari-i intilnia in cale... La castel am gAsit incAperi cu paretii varuiti, marl pivniti goale, o curte nApaditA de buruieni, un pAzitor tot a§a de sAlbatec ca §idArimAturile sale, ci

230 IN JIIRIIL ALBEI-NJLII

atit. Nici in acest loc, nici in biserici, nu mai rAmAsese nimic din trecutul nostru. Vintul ma- turase de mult pe clrári cenup aceluia care 0-a chinuit tara pentru a domni §i care a murit in temnita sträinilor, de dorul Domniei pierdute. De aid drumul de tara te duce curind la acea cetate a visurilor noastre, pe care ni-o inchi- puim cu ziduri innalte, cu vechi palate, cu biserici marete, prin care toate a trecut cindva intr'un mare avint de vitejie acela care s'a putut inveqminta ca intr'o mantie" de rege cu titlul de (Domn al Ardealulul, al Teril-Romaneoi §i al Moldoveb,Mihai Viteazul insuO, cetatea Albei-Iulii.

Pe aid ail intrat in timpuri foarte depärtate regii unguri, cari ail gasit o cetate romaneasca cu numele de BAlgrad, 4 Cetatea-Albä), in limba Slavilor, ce o zidiserä innaintea noasträ. BM- gradul acesta, botezat Fehérvar, prin traducere, de stApinitoril cei noi, ajunse astfel cetate ca.- iascA, puternica §i minded., bine intAriti 0 apa- ratA. In ea 41 afl'a Scaun episcopul catolic de curind creat, al paminturilor (de peste munte*, ardelene ; aiel statea mai mult decit aiurea Voe- vodul terii,care era pus acuma de purtäto- rul Coroanei ungure0i. Pe deal sus, de-asupra apel tulbure a MurA§ultg, era viata, puterea 0 stralucirea, pe cind de vale vindeail citiva ne-

Domn altuturorRomfnilor(169S-1601). r ,..ic, .....:4 !!:-.--

7..,. r'":1*-=':'' ''''' . - .., 40.z....L. lose i-L-- Mihal Viteazut d 'il;9*-Th\AP\ (' exs*'4:".' isiVnW Dupit ostampsdin vremeale. 4 VY:k!c7c-CT:fa:"7-rie ,..N,'',',0 . ''' . tf!' ', o °&':;!!!'!- , .. '3

_ 4'..!! '1"144,2k,, , c C) Dupii o istampli din vrenlea Id. 282 IN JURULALBRI-IULII gustori saracii lucraii din greil la holde straine Rominil,fecioril brazdei hranitoare. Cind Ardealul se desfacu de Ungaria ciopir- tita, ajungind un adapost pentru stapinirea ungureasca gonita de aiurea, principii sal incercara sa-slfaca o resedinta_ la Cluj, in castelul apro- piatalGilaulul. Dar amintiriletrecutuluiII adusera la aceastä cFehérvars a regilor, pe innaltimea careia pazia in vechea biserica latina a episcopilor, prigoniti acuma de o stapinire calvini, din mormintul sail Iancu-Voda Corvinul. Balgradul nostru fu capitala principilor ungurl din Ardeal. Acestia, sprijinitori infocall al calvinismului, clutara sa sileascai pe Romini a primi degea curata,. Un superintendent al bisericilor lor re- formate fa numit deci de la Curte. El rataci un timp prin satele principeluii prin ale Sasilor, azi la Teius, mine la Lancram, poimine in Tur- das. Avea insa1io casa in Balgrad chiar, unde venia pentrn pocloanelei nevoile lui. Mi- hal Viteazul ajungind Domn i tovaras de arme impotriva Turcilor al lui Sigismund Bathory, lua asuprall cheltuiala pentru a se face linga cetate, acolo sus pe culme,-o locuinta potrivita,o manastire cinstita pentru Vladica de legea sa. El nu credea s'o vada vre-odata, dar peste citiva ani Ardealul intreg II zacea la picioare, in pulberea singeroasa a infringeril de laelimbar. Atuncl minunea care dupa trel sute de ani in-

ALBA-IULIA. 233

cheiati nu ni poate ie0 din minte, cum nu ni va iei cit vom dAinui pe lume, se indeplini. Prin porti cares'ail dArimat de mult, ca izbinda noastrA, un (Valah) intra in BAlgradul Crailor Ardealului, imbrAcat in hainele lor de paradAi aducind dupA el o0i1e romAne01,mUI timile gciobanilori cari biruiserl,i steagurile purtind crucea rAsAriteanA innAltatA pe cimpul bAtAliel ciVigate. iin petreceri, 0 in ginduff triste,i in prevederi grozave, a stat luni de zile aici pe acest petec de deal ardelenesc Mihai voinicul nostru, viteazul nostru, stApinind din Satmar pAnk in Secuirne, Ora in Nistru apoi, 0 din codrii MaramurAplui pAnA la Dun Area cintecelor strAbune. Apoi epopeia noastrA se incheiè cu viata acelui care o deschisese. IarA0 principil unguri stapinirA din capitala lor, curatita de pingArire. Nol n'aveam nimic alta a face decit lucrul cimpului, rugAciunile din biserica lui Mihal-VocIA, cu hramul amintitor al arhanghelilor Mihail, Rafaili Gavriil §i,de la un timp, aliqveripl negustorilor Companiel grece0i, mai mult de limba noastrA, din ora§ul ce se intemeiase jos, pe malul MurAplui. Negustorii aü rAmas pana dAunAzi, iobAgimea s'a inmultit tot mai tare, iar episcopia a fost gonitA din Balgrad tocmai la FAgAr4.S'addarimat 'Yanai zidurile ma- nAstirii, atunci cind Austriacii,cuceritoriai Ardealului, Scull din noii o cetate puternicA,

234 N JURIST, ALBEI-IULII o Karlsburg, in numele imparatului Carol al VI-lea. Cetatea e vie si pAna astAzi, cu multele-1 ca- sArmi pline, din care rasuna trimbite, cintece, comande nemtesti ichemArile romAnesti ale flacailor ce slujesc supt steagurile Imparatului- rege. MilitArimea e aid stApina ; ea merge pe toate drumurile, de la ziduri pAna la poarta in stil prost, din veacul al XVIII-lea, care, in capul printre arboril unui parc, duce la dinsele. Alaturl de oaste, traind Insä discret, ascuns, locuieste Biserica latink cu archiepiscopulsad, adus innapoi de eirmuirea Austriack cu cano- nicii sai, cu frumoasa biblioteck ràü ingrijitä se poate zice, inchisa a comitelui Batthyanyi si cu acea clAdire gotica in care sint ramasitele Rominului adevArat care a fost loan Corvinul.

Aceasta catedralA catolicA are un lung trecut.. In el ail stat ceid'intaiiiepiscopi de lege latina al Ardealului cu mult innaintea acelui veac al XV-lea chid s'aii coborit in pAmint cei trei episcopi pe cari-I acopAr placile de piatra sapati in capela din stinga. Apoi sirul arhiereilor spri- jiniti de puterea regala s'a desfasurat in liniste pAnA la Refermk Atunci furtuna prefacerii religioase a dat la pamint fãrã mila atitea din podoabele sculptate ale vechiului monument. Supt boltile gotice curatite de idolatrie s'aii cintat psalmil dupa regula lui Calvin. Eroiliregii

ALBA-113LIA 235 de pe vremuri, Ioan Corvin, fratele sAii, cellalt Ioan, tinArul, Ioan Zapolya, celd'intAiii stApi- nitor unguresc mArgenit numai la Ardealul Ro- minflor, Sa§ilor 0 Secuilor,sotia. sa Cr Masa Isabela, fiica de rege polon, coboritoarea regilor Neapolei se odihnirA de acum innainte intr'o bisericA inchinatA altei legi decit aceia in care ei inchisesera ochii. PAnA la Mihai Apaffy toti principii ardeleni de lege calvineascA ail ascultat slujba in acest maret IA.ca§al catolicismului gAsit. Cu Apaffy §irul lor se incheie, 0 pentru intAia oarA dupA incercarea de restaurare a lui Sigismund Báthory, liturghia catolicA fu impusi de Austriaci. Maria-Teresa, ilica intemeietorului cetatii d'imprejur, a largit catedrala 0 a Impo- dobit-o cu multe daruri. A§a cum este astAzi, ea stapine§te puternic sufletul prin atita amintire istoricA ce se de§teaptà printr'insa. Ungurii yin cu evlavie sä vadA mormintele celor marl din trecutul lor: cind am fost in bisericA, me§- teri luau tipare dupa ele pentru Museul din Pesta 0 un servitor a fost in stare sä scoatA din mormintul deschis de acei me§teri, ca distractie, unul din picioareld bietului Zapolya !

Lene§ 0 urit, tirindu-§1 abia zilele de azi pAnA mine, stA jos ora§ul, o baltoaga de Evreime. Cum vil peste podul MurA§ului lingA o moarI innalta, care macina pentru cl§tig evreiesc, ai tot casute §terse de-a lungul drumului prafos

236 hi JIMUL ALBEf-IULIT care se desface apol in ramurl vrednice de dinsul. Un pare frumusel cuprinde in el cladiri de restaurant, unde petrece ofiterimea. In fata e piata, cu ospAtarii si bolte tinute tot de Evrei. Rominii ad o biserica Inca din capatul orasului, cu totul innoita ; in ea se face slujba ortodoxa. Nu sint asa de putini, cam cit si acest amestec de Un- gurime si de Jidanime patriotica ; el IV ad frun- tasii in protopcipl si citiva avocati. Dar ceasul lor nu pare sA se apropie tocmai in orasul asupra cAruia pluteste acea arnintire uriasa din trecutul neamului lor. Cind s'a dArimat Mitropolia, o alta biserica s'a facut, dupd planul el si se zice, din aceleasi materiale chiar. Ea se vede Inca in margenea orasului, in asa-numitele Maieri, nume luat de la orasele sAsestI pentru a insemna livezile din margene si locuintele presarate printre dinsele. Un turn mare si greoid, de sigur tArzid, e alipit la o clAdire pdtrata pe care o mintuie un Altar in muchi. Se desfasura de jur imprejur colturile de caramida si ciubuce. Innauntru se mai vAd icoanele de catapiteazma zugravite pe la 1720, dar aceasta e singura urrna din vechime. Afara insä, te lovesti de pietre romane, ca acelea din micul Mused al orasului, si unele cruel ad date de la inceputul veacului trecut Inca. VIddica Atanasie, care a iscAlit actul de Unire cu Roma, ar fi inmormintat inteun colt, in fund, la stinga, unde de curind i s'a pus si o piatra amintitoare,

ALBA-1IILIA 237 din partea Bisericii unite, cAreia-1 place a sim- bolisa intr'insul intemeierea el.

In cellalt capät al orasului, in suburbia colo- nistilor Lipoveni, din Lipova, de odinioarA, unde se prelungesc stradele timarilor (pielarilor), cu case mid, ca la tarA, se ridicA o a doua biserica unitä, tare si larga. Pare sä o fi intemeiat breasla timarilor ins AsT. Odatà ea avea o inscriptie cu data de 1791 si zugraveala din acest timp, dar parohul a crezut cA sfintii aceia de demult eraii prea schilozi,i, fArA milA, a tras cu bidineaua pe de-asupra, crezind cA face un mare serviciu culturii. Ca pretutindene, Neunitii aü cApAtat numai foarte tArziii voia de a clddi. Una din biserici, asezatA in cuprinsul chiar al orasului privile- giat, e fAcutA cu cheltuiala Grecilor din Corn- pania de negustori, dui:a care-si ieaü numelesi stradele grecestl de pdnA astAzi. Ea e cu totul despoiata de amintiri. Cealaltä, care se razimg, in chip original, pe niste mad contraforturi de zid, se aft' in Maieri. Aid ail clAdit-o, tot prin acel ani 1790, alte douA bresle rornAnesti, a cis- marilor si a luntrasilor MurAsu lui. Micul cimitir e plin de crud destul de vechii unele din ele se ridicA la capul unor sicrie de piatrd, cum nu se vAd aiurea decit aid la BA' lgrad.

CARTEA A ITI-A. TINUTUL ORASTIEI.

I. Or Aqtia. De la Alvinti sail Vinti trenul duce drept spre Apus. E o cimpie desfa§uratä la picioarele muntilor de aur ai Motilor carill scrijeleaza linia culmilor :tot lanuri de cucuruz indelung uscat, care se culege. Peste putin locul se face mai larg §i linga o statie mgruntica vezi abia un monument sáracacios, din care se innalta trofeie aurite. Acesta e vestitul Cimp al Pinei, in care Turcii, veniti prin Poarta de fier, ail fost cu totul nimiciti de oastea regelui unguresc Vladislav. Luptätorii Domnului muntean se aflail intre invinO, §i ei vor fi dorit aceasa soartä, iar biruitorii in§ii erail del Romini din judetele granicergti ale Banatului §i. Uniedoarei: Paul Chinezul §i Vartolomeiii Dragffy, din neamul lui Bogdan-Vodà intemeietorul terii Moldova Indati e§ti in Ord§tie. Urinäm intaiil un drum lung printre lanuri ; pe margine trec necurmat, pe jos §i cAlAri, sä-

N. Iorga. Ardealul. 16

242 TINErTur, catAkiTIEf

teni de-ai noOri din aceste pArti, cari se intorc de la bilciul ce se frAmintA colo in fund la stinga, pe malul riului Orà§tiel. Portul e cu totul deosebit de acela cu care te deprinzi pAnA aice ; e mult mai putin frumos, mult mai lipsit de podoabe. Barbatii, cu sad fail chicA, poartA palAriute mid ; cAma§a all inflorituri se umflA larg ; in locul itarilor sint pantaloni albi foarte infoiati ; opincile se intrebuinteaza mult. Unele femei se imbraa intocmal ca la tirg, altele cu catrinte foarte inguste §i o velitoare siniplA in jurul capului. Pe aceasta mtwedA vreme de toamnA toti poartä tundre sure §i sarici linoase. Fetele sint une orb oachqe, dar alte orb Mane, cu chipul strAin. Nu gAsesc frumuseta in ele. Ora§ul are 6.000 de suflete, §i e astfel un or4el numal, o ord§tie cum i-ail zis Rdminii (comparA :babA, bAbAtie), pe cind Sa0i inte- meietoriil numesc Broos, iar Ungurii traduc din romAnwe spuind : ora sAsesc, eSzaszvdros). In Or lung, strada din mijloe intinde cAsute joase §indilite,destul de curate, dintre care multe poartA firme cu nume nemtWI, ungure§ti §i une ori §i evreie§ti, de la cherestegiul Gold- mann innainte. Strada aceasta e noroioasA, dar mArgenitA de la o vreme cu trotoare bune de asfalt tivit frumos cu basalt galben. VAd pe rind o bisericA romAneascA, cea neunitA unitil ad numai o bisericuta , cu turnul nalt, care se mintuie sus cu o multime de podoabe de lemn,

OR4TIA 243

instilul ce se inti1ne0ei 'Atli sus in Mara- murq. Linga dinsa e o bunA §coalà cu cloud rinduri, care in1ocuie0e pe o alta micuta, cu zidul alb strivit de un mare coperis pang la pAmint aproape. In sfir0t WI inteo pinta larga, impodobitA cu douà biserici strAine, ce se intrec

La Or Attie. din turnurile fArA cruce ;biserica luterand, a Sasilor, 0 cea calvind, a Ungurilor. Ace0ia din urmA ail §i un foarte mare gimnasiu, cu internat, clAdit de mult, din banii unui bine% cAtor al neamului sAil. SAsimea era odatA singurd stApinA aid. As- fail ea decade pe incetul.Unguril, cari ar fi

244 mum. ORAAITIEI vrut sa faca. la Or4tie 0 o gara mare, un nod de cale ferata pentru scopuri (patriotice), ail gramadit de un timp, pe linga me§teril lor sa- rad' qi iefteni, o suma de functionari, trebnici §i netrebnici. Adaugindu-se Evreii, bun! natio- naliqti magbiari totdeauna, se face astfel suma de vre-o 2.000 locuitori, cari ail pentru ei averea §i sprijinul Statului. Rominil in ciuda celor cari-i privesc cu ochi rai, intrec aceasta cifra §i. alcatuiesc cam 55 0/0 din poporatie. El ail acum mai multi membri in sfatul comunal, un preot a§a de hotarit ca parintele Mota, care tipare§te foaia politica Libertatea, sprijinita de vre-o douazeci de in§1 ce ajuta la plata amenzilor ; ei ail avocatii lor §i daunazi ail izbutit sa aleaga in acest cerc electoral pe tinarul avocat Aurel Vlad, al carui nume e scris Inca pe multe zi- duff cu etraiasca, §i géljen 3., Wernute in acele zile de lupta ale alegerii. Banca rArdeleana) merge bine §i ea are in stapinire cel d'intaiil otel din ora. S't aid e vadit pentru oricine ca vremea RomInilor se apropie. Acesta ar fi de alminterea in legatura cu vechi traditii, caci in acest loc a fost jude un Stefan Rominul, ruda, ca §iCorvine§tfi, cu Domnil munteni, §i al caruifillNicolae, zis Nicolaus Olahus, a fost episcop unguresc, scriitor §i unul din cei mai invatati oameni ai Ungariel acestui timp.

IMPREJORIKILE ORAVIIEf 245

II. Imprejurimile OrA§tiel. Biruinta a sosit de mult pentru Rominimea din satele incunjurAtoare, spre care mA indrept indatA, cAlAuzit de prietenosul deputat al Ro- minilor 0 de un alt avocat din ora. TrAsura trece intAift printr'un cartier de vile frumoase, foarte ingrijite, pe care le locuiesc nunlai Sa01. Un parc al oraplui, pAdurice int- bielpgatA, se intinde pAnA departe. Apoi drumul de tarA trece prinesul ingust intre dez- lurile ce yin de la hotar, unde, foarte departe, nevAzut, se innalta Retezatuli linia ridicatA a muntilor apuseni. !ntr'una yin de la tirg teranii cu palAriute 0 haine albe infoiate, cei mai multi beti de rachiul, de svinarsuly, Evreilor. In mijlocul lor este 0 un preot. Cel d'intAifi sat e Turdapl. Se vAd §i garduri de nuiele la curti lungi, coperipri de stuh. Ca- sele, de zid, ail un pod triunghiular 0 cite douA fere0i cu obloane, la stradA. Biserica cea veche de pe deal, clAdire de zid incunjuratA cu o imprejmuire de pietre risipitA 0 impodobitA cu un fruntarifi in trei colturi, e pusA in legAturA cu cei dol Tordassy sail Turd4eni, Pavel 0 Mi- hail, cariail fost, innainte de 1600, episcopi calvineVi ai Rominilor. Ungurii ail smuls-o sAte- nilor noOri, atunci dud acWia s'ail intors la or-

246 TINUTIM ORAque todoxie. La 1848, Rominii §i-ati luat-o indArAt, cu pompA mare 0 sobor de zece preoti, dar ail fost siliti apoi sA o dea indArAt comunitatii un- gure0i, care se a1cAtuie0e din vre-o douAzeci de familii, deprinse 0 ele a vorbi romAngte. Abia supt Iosif al II-lea, la 1774, li s'a ingA- duit Rominilor a-0 face o biseria a lor, fire0e unit-A. Leatul se pomene0e pretutindeni, la intrare, apoi pe o piatrA care n'a fost sApatA pAnA la capat §i in sfir0t supt fere0i in pomelnice care poartA nume une off neaqteptate, precum : Ilona, Draga, Ghepcia, 13Arita, Simzian a, Oprean a, Zmada, Cre0ina, Sivu (din Iosiv). Mai Boa e biserica neunitä, cAreia Constantin Brincoveanu i-a dAruit o carte, incA fiind numai Spatar.

ApucAm pe un drumulet la dreapta, 0 indatA sintem lingA MurA§. In sara ce cade, pinza de apA largil, albA, oglinde0e limpede intr'un luciu, ce pare nemiFat ca al unui lac, copacii defi, stufo0, crescpti in terna moale pe care apa o spalA adesea, inzilele-I de cre0ere, pAnA la painjinipl de silcii de colo departe, prin care se mArgenesc §i se apArA grAdinile. Un teran mai in vristA 0 un flAcAil minA podul pe hur- duzAil, cAtre noi, 0 indatA 9 vorbA vioaie se incinge intre dinqii 0 o pareche de sAteni ce se intorc de la tirg, unde ail vindut un calut ca acela, de ochioapA, careli aduce caruta indArAt. Cuvintele se spun rApede, 0 in desfaqu-

ImPREJURnmaz ORA Emit 247 rarea lorti sunA chi, di ca ghi, a in forma verbalA e o, ge sunA je. E un alt dialect, precum portul, feta sint altele. Si e chiar un alt suflet, fiinda ace§ti vecini ai Motilor, nervo§1, viol, schimbA ca n4te sAgeti glumele care lovesc fArA sA rAneased. Se face haz de calul vindut, co minzA de dol ani, care nu puchea duce nici-o povoarA, §i care a costat pe cumpArAtor 40 de .z/ori, apol de fliicAii, care nu-§1 are calul pentru cA, spune singur, gn'are ghe unghe-i da ghe mincarep. Da, acuma vAd, ai frumcs borgheiii. Azi cind am trecut la brudinA (vad) lucra la el intiiii. Da tatA-tAil unghe-i ? 0 fi la tirg. Si nu s'o imbeatat ? CA nu mai be ghe-o vreme. Da tot o fi bind el... CA altfel n'are puchere la brudinA. Da' doftoru' i-o spus sA nu mai be. I-o fi tinut pAnA s'o intors acasA. De ce nu be vitt? CA nu poache, tu§e§che ghe vin. Si tot a§a innainte, pAnA ce sintem pe malul drept al apel, unde pornim in noapte spre Bo- bilna.

Satul, mare, se vAde§te prin luminile de la fe- reOile fArA perdele (aid nu se prea lucreazA la

248 TINUTIIL ORASTIEt pinzAturi inflorite). LI casa proprietarului aces- torlocuri, lam cina mijiocie, care se zice ()find, in IncAperile ce ad adApostit innainte cu citiva ani o familie ungureascA scApatatA. Ast- fel de familii se tot due, vinzindu-si mosia la Evrei, sad la Romini de ispravA ca acestia. IndatA trecem innapoi MurAsul. Un vint de rAcoare bate din spre apA, care innAlbeste in noapte, foarte intinsA, si sunA din unde, cu un freamAt larg ce nu se mai sfirseste. Podul care lunecA departe, luminat slab, de pare strAvezid, samAnA sA fie luntrea mosneagului Charon care duce suflete de licArire slabA peste apele negre ale riului uitärii. Pe dnd brudarii lucreazA la funie si caii lovesc nerAbdAtor scindurile räsu- nAtoare, o cArutA trece prin Murls de-a dreptul, intr'un mare vAlmAsag umed de unde rAscolite. Apa e Inca foarte mica, si brudarii zic: Pentru MurAs, mai trebuie un rind de ploaie. Acum mergem, prin frumosul sat Pricaz, innapoi spre OrAstie. Tirgul, in circiumele si ha- nurile cAruia s'a inceput obisnuitul chef cu lAu- tad linga scoala ungureascA strAlucitoare de luminA, ne uimeste prin becurile sale de electricitate albA. Otelul mai este unul, Central, tinut de un Romin, n'are sonerie. Ploaia cade inviersunatA peste piatra ascutita a pietii unde baratcele de tirg, nesfirsite, par niste ruine de spinzurAtori. 0 panorama plouatà Tour du

PESTE MURAS, ill PREAJMA ORASTIEf 249 monde tinje§te, cu cite unul dintre ai no§tri care in tundra de abi albA stä de se uitä la minune. In odaie un cAlAtor patriotic a §ters de pe un afi§ numele bArbierului Ioan Andreescu, puind in loc, apAsat : Andras Janos.

IlL Peste MurA§, in preajma OrA§tiei. Abia s'a mai limpezit cerul, dar din Apus, izvorul ploilor noua, sosesc alti nod umflati, negri. Supt povara lor care apasA 0 asupra su- fletului, pornim spre Gelmar 0 satele de peste MurA§ din fata lui. Trasura am gäsit-o la otel 0 vizitiul e un Sas, care vorbe§te insA desavir§it romAne§te. E interesant ea nu-i prea place a spune a e Sas. La sosire portarul, Ungur care vorbe§te o romAneascA tot a§a de bunk se codias'a spuie CA e Ungur. Cre§terea ne- contenita a neamului nostru rApe§te celorlalte deocamdatA increderea in ele, mindria lor de 4 domni 0 stApiniD. UrmAm iarA§1 calea gAril, care e 4 drumul de tarap, 0 nu o stradA a orA§elului. intr'una sosesc oaspetii de la sate ai bilciulul, in abale curate sail in albe haine de pinzA infoiate, femeile in port teranesc, cu catrintesisorturI virstate, de la care atirnA franjuri scAmosate,

250 TINUTIM ORA§TIEt

sail in polcute si fuste de tirg, ca Moldovencele de peste Siretiii. 0 ceatA de flAcAi vine avintat, purtind panglici si mArgele insirate la pAlArie. Nu prea sint oameni frumosi acesti MurAseni bAldiori 0 spini. N'ail veselie in fata. Abia din foarte multi cite unul zice, cu omenie :ebunA ziva". *i aid ca si aiurea, dupA pAlArie, barbA 0 mantie, toti ma cred cA sint preot, si totu0 cei mai multi nu vreall si se inchine cpopeiP. AsteptAm la liniaferatA, pe care o atingem in dreapta gAril, trecerea unui tren de marfl monstruos, care-0 mai deapAna Inca vagoanele greoaie cind locomotiva din frunte a perit aproape din vedere. In asteptare, urmAresc liniile dealurilor din fata, peste apa care nu se vAdeste prin nimic : nu mai sint aid liniile ar- monioase, coborirea inceatI, pe scari ware sail in povirnisuri blinde, a Carpatilor hotarului, ci virfurile se imbulzesc : pare cA ai innaintell o turml uriasà, incremenitä intr'oclipà de spaimA. La dreapta, deluletele din margenea lanurilor de cucuruz s'ail dat intr'o parte, là- sind sA se descopere acum pAretele albastru, foarte depArtat, al muntilor granite, ce se aminteste astfel iarAsi. Peste intinderea umedl a sesului zboarA vrAbii vorbarete, inflorind cu tru- pusorul lor crengile goale ale tufisurilor. Pe linga cucuruze ce se culeg tot stApi- nire teraneasca, ajungem la satuletul Gelmar sail Jelmar, care se vesteste de departe prin

PESTE MIIEAS, IN PEEAJMA ORISTIEI 251 turnul suptiratec al bisericii. E o asezare roma- neascA foarte mica si destul de sArack a cArei vechime insA trebuie sA fie mare. Unil aik crezut cA descopar in Gelmar, o Germisara da- cicA (?), iar in veacul trecut VlAdica Kleinil lAmuria prin Dealu-Mare, Ghialmare. De fapt, numele e din acelea foarte bAtrine, obisnuite in Ardeal, a cAror depArtatA obirsie barbarA nu se poate lAmuri. Casutele sint despartite prin curti marl imprejmuite cu nuiele ;sint multe coperisuri de stuh,si nimic null aminteste rinduialA but* instArirea satelor ce am vAzut pAnA acum in gMargine*. Biserica, ziditA pe la1770, are la turn acelas ceracut de lemn supt cruce, care deosebeste pe toate cele din jurul OrAstiei. Pa- rohul e pAr. Popovici, fost profesor seminarial in Sibiiii, si redactorul calendarelor foarte rAs- pindite ale editorului Krafft din acest oras: am, insfirsit,in aceastA adunAturA de sArAcime, plAcerea de a vedea preotul cArturar si modern pe care 1-am cAutat in zAdar prin atitea sate marl si infloritoare ca niste orAsele. Par. Popo- vici crede cA si preotul romAnesc, ca si cel sAsesc, cu mult mai bine inzestrat in venituri, poate face altA ceconomie, decit a holdelor si a vitelor. DacA seminariul din Sibiiii ar fi mai bine cAlluzit, aceastA pArere ar fi intrat si in mintea altor clerici. Pe cind sint destui printre preotil incA tineri cari n'aii mai multA valoare

252 TINUTUL 0114TIET

moralA si indreptAtoare decit acel simpli absol- vent! a! cite unui curs de moralA pe cari teo- logii,veniti dupd dinsii,ii poredesc, pentru barba lor mare, singur atribut al unel preotii de carte ieftera :berbeei.

MurAsul se trece aid pe un mare pod de fier ce se incoardà peste intinderea hill a riului alb, in care vintul trezeste insä creturi multe si pripite, ce fug spre stinga. De cealaltA parte a apei, unde copAcei si tufisuri innAspresc pAnA departe lunca joask deschisA pentru revArsari, se incepe marele Tinut de nenorocire si umilinta al tiobAgimiTs.

La cellalt capAt al podului, chiar linga cocioaba brudarului care stringe craitarii sail gli- brele) pentru arendasul evreii, pornesc sA urce pe dealurile de tinA cleioasA Geoagiurile, Joa- jurile. Un Geoagiil, cel de sus, se aflä foarte departe, tocmai lingA Alba-Iulia. intre acela si Geoa- giurile-de-jos pare sä fie o legatura de colonisare. Acestea se desfAsurA inteun lung sir aproape neintrerupt de case pleostite ;le acopere stuhul curgind in smite, un cerdac incunjurAtor se sprijinA in pail de lemn, nesApati si nevApsiti, nuielele imprejmuiesc o biatA curte tinoask care miroasä a sArAcie. De-a lungul drumului muiat de ploaia strAbAtAtoare yin oameni na-

PESTE MIIIIIS, IN PREAJHA ORISTIEf 253 cajiti, in porturi simple ; femeile de pe aici nu- §1 invalesc capul in cirpa pestrita de la tirg, ca dincolo de apa, ci poarta frumos velitoarea de pinza sucita in jurul parului, ce se piaptana sus,. cu upare cornuri pe margeni. Cel mai mult pamint aici e al xDomnilori. Odata eraii numai boierina§1 ungure§ti, cu obiceiuri primitive 0 cu cerbicia neinvinsa. In Gel- mar, stapinul e panA astazi boierul fAgArApn Berivoi, trecut la Ungurie. Dincoace, proprietatea lui Kuun-Kocsárd, din neamul acelui, mort da- unAzi, care, crezindu-se de vita cumank a tiparit- (Codex cumanicuss, 0-a lAsat averea pentru scopuri culturale maghiare. El a dat sprijinul de nevoie gimnasiului unguresc din Oraoie,. iar in satul sail chiar, el 0-a lasat cimpil 0 marele bastel pentru ca intr'insul copiii Secuilor flaminzi sa invete in brazda romaneasca agri- cultura modernA. Institutul se innalta mindru. de-asupra casutelor din care ar dori sA goneasca. Rominimea nesuferita : e pAzit, inchis§i lAcA- tuit. Linga dinsul se ridica o mare bisericA un- gureasck calvink 0, ca o ironie, baietii Seca ai §colii Ungurului-Cuman aii sApat pentru biserica strAina o prea-frumoasa poarta in stil romAnesc. La citiva pa§1 mai departe, intilnim pe un trufq domn cu cisme, §Apcuta 0 favorite de Budapesta, care trebuie sa aiba vre-un ames- tee pe aid. Banca din Budapesta are o sucursala in Geoagiuri.

254 TINUTIM OR4TIEI

gPretura, aratA pe o clädire nouä corbul Terii- Romäne§ti, care din sterna Huniade§tilor, inru- diti cu Domnii ei, a trecut in marca comitatului Unidoarei. Pe cArkile satului, doi jandarmi trec cu baioneta strAlucitoare, fArA sA salute. Unui Jidan venit din Galitia ii teAsnise in minte gindul de a intemeia o societate pe actiuni pentru exploatarea nu Oil aror mine. *i, mai daunäzi, se incepuse lucrul la un mare sanatoriii pentru functionarii betegi de la cAile ferate ungure§ti. SAtenii cred cà acea clädire trebuia sä fie o cetAtuie.i, cum 'Ana §i la oaste ei se gindesc la o vreme cind n'ar mai fi strAini printre din- vii,la o mare vreme romAneascA, ei Oil sä spuie cA acela care a oprit lucrul la cetate e insuql regele Carol, prietenul impAratului, regele romanesc cAruia nu-1 place sh se cládeascA astfel de lucruri in mijlocul Rorninimii sale din Ardeal. Regele Carol insA nu poate nici indemna, nici opri la Geoagiii. Grija pentru aceasta o ail in0§1 ace01 sAraci Romini din casutele acoperite cu stuf, §i numai prin ei se face ce se poate pentru apArarea neamului. Trei biserici, una singurA unità, sint tinute din banul lor de arama pentru ingrijirea sufletelor. 0 Bancä roma- neascA a fäcut ca skenil sa se RoatA desface de legaturile cu Banca din Budapesta. Un avocat rornin,dr. Marghita, care ne primeqte in

PESTE MIIRLS, IN PREAMA ORISTIEI 255 frumoasa lui casä nouA, s'a asezat intre dinsii, clAunAzi. Muhl vreme se vor zbate cei platiti pentru aceasta ca sA facA din Geoagiul cjose- nilorp si al 4 susenilor) un adevdrat AlgyOgy, cu oameni vorbind ungureste si avind constiinta cA sint Unguri. DeocamdatA li poate ajunge cA ail pentru sine pe circiumarul evreil din jos, pe cel din sus si toate cele vre-o treizeci de familii de Jidani cari iese la ivealA cu cele mai bune case de piatrA.i li poate ajunge iarAsi ca pamintul e al fundatiei lui Kuun, al unei bd- trine coboritoare din alt neam de domni si al unor Jidani, acivati in cuiburile de &I prAdal- nici ai altor Unguri, ruinati.

Voia vre-unui c domn) din vremuri a suit sus pe unul din dealurile, din cpredealurile» vecine un nal satulet romAnesc al Geoagiului, linga o baie de iod cercetatA vara, care-i dA numele de eFeredeila. Te sui pe o nouA sosea serpui- toare, supt pAretele de humä vindtA si de pamint rosietec, tot asa de cleioase, pe linga mari stinci de piatrà pentru clAdiri. Jos se desfäsurA o minunatA priveliste de livezi si grupe de arbori peste care se innalta virfurile drepte, ta- pene, tristeale unor bAtrini plopi uriasi, din timpurile stApinirii magnatilor. Peste aceastä in- vAlmAsalä verde, hrAnitA de cursul grabit al riului de munte care se chiamA apa Geoagiului dupa satul din care vine, se clAdesc alte dea-

256 mum, ORA STIEI luri marete, de pe care civilisatia a curatit in mare parte pAdurile. E prefata muntilor apuseni, 0 prin curmAtura aceia de la dreapta se merge spre Chef, 0 de acolo la Zlatna minelor de aur. Tri toate partile iarA0, sint numai Romini. Feredeul e un sAtucean nespus de sarac, trAind in bordeie afumate din vinzarea prunelor 0 din lucrul tAieril lemnelor, aproape fAr5. holde. intr'un fel de poienita frumoasA o dArimAturA pe stilpi, cu fere§tile golite, se chiamA cA e §coala, o §coalA fArA invatator 0 Med polari. Bise- ricuta cu turnul de lemn, fAcutà la 1819, n'are preot, ci se ajutA cu unul din Geoagil Ea se dArimA pe incetul, iar venitul ei, de la o moarl cu coperiprile ro§ii, ce se vede intre copacii de jos, e cheltuit tot pentru leafa preotului 0 a crisnicului bAtrin care ne intimpinl. Ne coborim pe drumul §erpuitor, pe lingA via catärata pe plopi, ca in Italia lui Vergil I a midi sAtean care poartd numele interesant de cSivu lui Elisel) sail Albu Iosiv. Mergem mai departe pe §oseaua ce vine dela Geoagiii, cAutind inteun cret de dealuri satul Bozeplui, in pragul strimtorii spre Zlatna, linga aka apA iute, a MAzii. SAtenii plouati cari yin cAlAri 0 in carute spre bilciul OrA§tiei se opresc zgomoto0 la casa mare din margenea drumului unde un jidan li-a facut circiuma :s'a apzat intr'o prA, läsind dupA up mucedà toiagul lui Avraam, 0 acum pAnA la o surd de mii de coroane, din

PESTE MURAS, IN ?RAMA ORAkiTTEI 257' munch* teraneasca, i-ar trece prin ghiare in fiecare an. Mai departe insà, mestesugul de cir- ciumar si de bolta.11 face un teran. Ace Iasi lucru se petrece la Bacainti. Pare a al nostri s'ar fi lAmurit asupra primejdiei clzute asupra

Sebeaelul din jos al Oriatiel (dent o veche Reverent). lor si ar voi s'o inlature, ca fratil lor de pe la SAli§te. Cind ajungem intre casele strimtorate de innaltimi ale micului Bola's, plouà stAruitor in noaptea foarte neagrä. Un flächiandru curat si viola ne duce prin cea mai lipicioasä find sus, unde se ridica o biserica bunA, stapinind Ti- nutul de o frumuseta salbateca deosebitA. La

N. lova. drelealut. 17

258 Tnurrin onArIEI lumina facliilor cetesc vechi insemnari din veacul al XVIII-lea pe filele cartilor bisericesti care si aid poarta stema Rominifor liberi, bourul si vulturul.

IV. Spre Hateg. Incepem o zi noua in amestecul de zgomote al bilciului care s'a deschis supt ferestile noastre. Albul galbiii al hainelor de aba, albul sinelit al carnasilor femeiesti, negrul unor broboade, rosul din vristarile catrintelor si sorturilor si straitelor (traistelor) se preschimbi iute supt ochi. Maiu- rile pocnesc la pirghia unde flacaii cu palariile inverzite si inflorite isi cearca rizind puterile. Musica de caterinca a panoramei desfasura plingator o hora dupa alta, momind usor pe Mun- teni, cari infra hotariti si tacuti in acest paradis al artei. Si, pe cind se dezbat pielariile, linariile, donitele, ciuberele, cofele, aduse de Moti pe calutii lor de munte, nirnicurile Slovacilor arn- bulanti, hainele si ce se mai duce sail aduce pe la baratcile de lemn, carale sosesc necontenit cu oaspeti noi si marfuri nouä. Merg sa Arad biserica unita, o biata cladire veche, neindeplinita, tocmai la capatul orasului. Ca sa ajung acolo, strabat cu greil stradele imbicsite de lume care vinde, curnpara, soseste,

SPRE HATEG 259

pleaca §i mai ales cased gura. Calici cari intind cioturi de mini §i de picioare, cer§ind in numele gmaiciis fiecaruia, cu tot felul de urlete pe nos, sint aruncati la rAspintil §i in margenea podurilor. Un Tigan beat doarme 'n noroiil, fAra ca sergentii,tboactArii, sa se gindeasca a-1 ridica ; de altminterea, sint foarte putini betivi. In multime se Val §i tipuri curioase, venite de departe, ca negustorul dalmatin de bastoane de cire§, care §i-a pus in loc de fes 0 §apcuta de Jidan sail ca Italianul care-§i plimba ladita cu bricege din care iese toate limbile, ca reclama. * De la Ora§tie poti sä te indrepti la Räsarit, spre Romos, unde, intr'un sat in parte sAsesc, e paroh d. Arnlacher, care a strins la un loc documentele privitoare la istoriaOra§tiei, sail la marea comuna a Cugirului, aproape un tirg. Mai jos e Sebe§elul, unde panA. prin anil 1870 era Inca, intr'o casa mare de carAmida, manAs- tire de cAlugari romini. In jos pe cursul apei OrA§tioara, care da 'n Mure§ linga ora§ chiar, se afla, in calea spre munte, satele Lude§tilor §i Coste§tilor. Noi apucam Insa drumul spre Hateg. Trenul duce inteacolo la amiazi, dar din el, fire§te, nu se vede nimic. Ludm deci iarAfi träsura otelului, cu. doi cai rabdAtori pe cari-i mina un Ungur. i acesta vorbe§te foarte bine limba noastra, n'are nici-un fel de nacaz pe Romini §i a luat

260 TINIlTUL ORAtITIEf

chiar hotárirea de a merge intr'o bund dimi- neap la noi ca sä se faca birjar intr'un ora mare. 0 bucatä de vreme, drumul e tot acela care duce la Turda§, printre vile, cäsärmi cu inscriptie germand, parcuri §i plantatii. Necon- tenit se urmeazä prin tina cu ochiuri de apä

Manietirea de la &bowl. satenil ce se intorc de latirg, ducind unelte, cofe cu inflorituri arse, cite un lucru de gateali. Cara le careli-ailadus marfa merg incet, Cara altä povara decit a betivilor cari nu se mai pot tinpe urma rachiului jidovesc. In Mc sä cotim spre vechea reqedinta a epis- copiior calvini, trecem innainte printre lanurile umedeipajivile inviorate de ploaie in care

SPRE HATER 261 verdele tinAr se amestecA cu zdrentele plouate ale ierburilor uscste. Pe dealurile apusene de peste MurA§, a cArui cordea de argint scinteie incolAcitä de pe innAl- timea cite unei culmi, se vede praful de case albe al Rapoltului, iar, de-asupra lui, pata ma- runtA a Rapoltelului : in amindouA, noi am inlocuit cu totul pe Sa§i. In curind trecem prin satul vechiü romAnesc al Spinului, cu obi§nuitul turn de bisericA imprejmuit de cerdac. Parte din case ail greoaie tuguiuri de paie, dar altele, de modA sAseascA, cu cerdace rAzimate pe stilpi gro§1, sint bine clAdite din cArAmidA. Coperi§ul e mai mult de findild bunA, une off de tiglA de cea nouA, cu desemnul fin §i frumos. Se vAd §i imprejmuiri de piatrk 0 casA cum nu se poate mai bunA are podoabe de tencuialA in tricolor. Tricolorul flutura§i de pe pAlariuta unuia din vizitiii de ieri,§.1 la visitele electorale ale d-lui Vlad dAunAzi trei sate ail venit, aducind cite un steag, din alipirea cArora ie§ia acela§1 tricolor, care in aceste parti indrAzne§te sa aparA §i sA filfiie. Satele sint foarte apropiate in aceste parti. Acolo undeirtil dealurilor de peste MurA§ intinde o culme sfirticatk ce se odihne§te deasu- pra riului, ca o fiarA atipitk linia feratA a creat un sat de case nouk bune, locuite numai de Unguri, cari-1 numesc Piski. Iar dincoace, in

262 TINUTIIL OR4TIEt marginea drumului, e vechea aezAre romAneasci Simeria, ceia ce vrea sA zicA SintA-MAria, cred, inteun Tinut ca acesta unde numirile dupA sfinti nu sint rare ca in alte Org. Sint putine case, dar marl, bine acoperite cu tigle, cu porti innalte de lemn. In margine, o puternicA ma0nA roqie se innalta din paji§te. eAsta e fabrica de aurp, zice cocigul. In adevAr, aceste locuri cu infati§area papicA 0 infloritA, de pare cA ar fipregatite numal pentru lina pA§unare a turmelor, ascund in ele fierul tare 0 aurul scump. Sintem aproape de muntil Agatirqilor §i de sAlaprile Dacilor rAz- boinici. La capdt curge Streiul, o apA uparA, cu unde verzui, revArsatA larg intre cele mai frumoase zAvoaie de sAlcii infoiate, cu trunchiul modilcos, de pAdurici tinere 0 de bogate pAquni. Pare un riulet de podoabA care strAbate parcul unui magnat. Dar pe undele putine §i limpezi cAlä- tore§te o veche poveste mareata care atinge pänä astAzi inimile noastre :ea spune despre neamul neinfrint al Dacilor, cei mal depArtatl dintre innainta§ii noqtri, despre rAzboaiele eroice cu cel d'intAiii ostaqi ai lumii, cu Imparatul cu- rninte §i stAruitor venit de peste DunAre, de peste Mare, din cetatea stäpinitoare a lumil, ea cintA despre visurile lui Decebal strAmo§ul, care ui-a cufundat comorile in aceastA albie de prunduri 0 a mers sA se ingroape supt ruinele regatului

SPRE HATEG 263

säil sfarimat de un du§man ce nu se putea invinge. Ail trecut o mie opt sute de ani inche- iati de la jertfa de sine a barbarului acestuia de la care ni vine neamul, precum de la Ro- manii biruitori porneVe limba noastrA. eine se mai poate mindri pe acest pamint cu un trecut ca acesta, ce se apropie de a doua mie 1 Amintirile Ungurilor stapini sint aid noua de mai putin ca un veac. tn malul apei verzi n4te case marl, obosite, dintre care unali poartä §i pe romane§te firma, in aceste cuvinte :eLa cearda (cri§ma) podului Simerii*. Pe un plrete vecin se vad urme de gloante. Mai in sus, un mic monument pomene§te in fringerea de la 1848 a rasculatilor unguri, incunjurati de catanele Imparatului aceluia care negociazA acum la Viena cu coalifia. Streiul MI Decebal spalä intinsa li- vadä, veselä de verdeata proaspàtä, in care s'a dat lupta. (Aid), zice Ungurul de pe capra, ea fost potopenia cea mare, potopenia cea mare,.

CARTEA A VH 'A. TINUTUL HATEGULUI.

" < (jc.\ .!4 <\ ,

I. Pe Streiii la Hateg. De aid innainte mergem tot prin valea Stre- iuld, care se prinde in margenea satelor sail aleargA slobod peste intinderea verde, din care neincetat rAsar pAduricile dese, grupele de co- pad rAzleti, plopii singurateci, vestitori de nenorocire, dupA credinta poporului. Nu se poate o mai mare bogAtie de verdeata veselA, pe care ploaia mAruntA o tot invioreazA, dupa lunga secetA de cinci sAptAmini de zile. In fund incep a se zAri muntil Hategului, inhobotati de neguri. In stinga, innaltimile urmeazA, purtind pe ele, sus, sate : Rupapl 0 Sintl-Märia de piatrA, a cArei bisericA alba' se lAmureqte foarte bine. In cale e acum Bacia, tAiatà in dousa de Streiul pe care-1 cutreierA rate albe, fArA nici-o evlavie pentru comorile bAtrinului VodA Decebal. E aid o curte boiereascA mare, care a adus dupA sine 0 locuitori unguri. Dar cei mai multi sAteni

268 TINUTUL HATEGULUI sint Romini, cu douA biserici bune, care se infati§eaza una linga alta, rAsArind cu turnuri ro§ii din paji§tea verde. Pe unele case se vdd podoabe de crengi acute din tencuialä. Batizul a primit dAunAzi o colonisare de Svabi din partea unel Band* sà§e§ti care cumpArase pentru acest scop aid, ca §i in alte cloud lo- curl, pAminturile scoase in vinzare. Se vAd in- tAiticiteva clAdirl nouA, de administratie, ale Statului. Apol vine un §ir de bune case romane§tI, cu cerdace de piatrA. Svabil aii mijlocul satului: una linga alta, din mijlocul unor curti incA neorinduite, se ivesc albele casute pAtrate cu fere§tile marl, strAlucitoare de curatenie; innaintea u§ii stati cosind gospodine farA vristä, cu rochil albastre scurte, pieptare midi §i broboade inchise pe cap. Barbatil sint la lucru, copil nu se prea vAd, dupA datina $vabultii. Biserica, mare, aruncA un turn dintre paretil incurcatl al unel locuinte incApAtoare, pe cind bisericuta rAsAriteanA se pite§te intr'un colt, si- gurA cA n'o va dArima niciodatA nimerfi. Apol pornesc iarA§I Rominii, cu capite rotunde de stuf linga marl case de cArAmidA: a preotului e de toatA frumuseta. Cele douA neamurl trAiesc deoqamdatA bine laolaltA: femeile-§I spalA alAturi rufele albastre §i rufele albe in apa Streiulul, care cAlAtore§te in impleticiri lene§e printre marile sAlcii ocrotitoare. Rominil deprind insA de la oaspeta cei

PE STARA LA HATEG 269

noi me§te§ugurile care-i invinsese la inceput c lucrul cu caii§i ma§inele, ingrijirea, precisia. Peste o sued de ani se va cAuta urmavabilor din Batiz.

Acuma innaltimile sint le dreapta, unde Sin- Craid inOrd lingA o linie de arbori coperemin- tele-i de stuf. Linga el e Calanul-Mic, iar cel Mare e pe margenea drumului chiar. Pe un tdp§an de pietroaie negre, fumegd co- §urile innalte de-asupra lungilor clAdiri de lemn unde se alege §i se lucreazd fierul scos din a- cest pdmint care nu dà numai holde. Inca de pe vremea Romanilor s'ar fi lucrat aice,§i se aratA sdpAturile adinci fAcute de din§ii. Casele frumoase ale §efilor de lucrAtori de astAzi iti stad in cale. De la aceastä muncA bine rAsplAtita treci de-a dreptul la pacea sdracA a vechiului sat StreiuL In virful unui su4 scurt se aflä biserica, de a forma ciudatd, micA, joasA, IntunecoasA, cu citeva ferestruici neorinduite. Era sA se ddrime,. mai ales dupA un foc care i-a ars cartile, a§a incit acum o repard. Statul,care intelege de altfel foarte putin rostul bisericilor noastre, a oprit mice schimbare, aa incit mai poti vedea sfintil cari, in linii slabe, cu coloriterse, acopar pAretii :zugrAveala nu poate fi insA mai veche decit veacul al XVII-lea,cel mult al XVI-lea. Me§terii cari lucreath sint mai mult.

270 TINUTEIL HATEGULIII . - - - - , Unguri, dar gasesc un &Mean care cu multa bucurie ma duce la casa crisnicului, pastratorul cartilor ramase. El locuieste o casa cu doua in- apedsicu podul plin de porumbel, in fata crismel Evreului care si-a zugravit de-asupra uiI steaua legii sale. Omul nostru e foarte prietenos,i nevasta lui, Inca tiara, ride inteuna sie foarte bucuroasa ca poate fi de ajutor unui domn, venit de asa de departe. Portul barbätesc e aid intru citva altul decit pe Murk's :palariuta rotunda, pantaloni umflati un pieptar albastru, lung. Femeile se imbraca numai in stofe proaste de la oras.i fata e deosebita. Am vazut la inceputul drumului prin valea Streiului citiva balani uscati si cu fata stropità de pistruie. Dar cei mai multi sateni aü obrazul rotund,umflat, foarte oaches, cu mustati suptiri pe care le poarta aplecate in jos. Bisericeste, Streiul se tine de marele sat Rusii, care vine indata, cu o biserica innalta, mai noua. Ii urmeaza cele doua Breti, ungureasca ciromaneasca, dupa neamul domnilor de pamint. Acestia sint astazi dol Unguri (unul deputat, contele Toroczkay)i un Armean. 0 parte din locuitori sint Unguri, adusi de proprietarii din vremuri. Din sat se ating numai cele douà crasme, tinute de o potriva de Jidani. Aproape sint cele cloud Gintage, de sus si de jos,siBatelarii, alcatuind un singur mare grup de locuinte, pe cind la dreapta pe deal se zareste Maceul, al

Porturl din Tara HateguluT, la Boutarl.

272 TINUTUL- HATEGULUf -I. a.. drui locuitori, vieri de me0qug, ar fi aplecati la omoruri 0 jafuri. Drumul e cu totul pustifi. Numai turme, vite razlete pasc linga §anturi ;ciobAna§ul ascuns in glugi prime0e supus revArsarea ploii mArunte din cerul albicios, fArA nici-o nAdejde de senin. Acum se yid pe deplin mulitii din fund. In- naintea §irului celui mare, bine impadurit, se girbovesc dealuri rotunde, verzi, ca ni0e mo0- roaie de-asupra marilor munti. Un alt deal mareli intinde coama asprA in dreapta §i, arAtind spre dinsul, Ungurul nostru spune : Peste dealul Asta e Hategul.

Trebuie sA-1 suim intAiii, 0 iatA cd vre-o jumAtate de ceas strAbatem, intr'o urcare inceatà, prin padurea de stejari 0 fagi, earl rAsar foarte deff din tarina ro0atecA parcA ar fi plAmAditä din acel mult.singe care a curs in zilele celor d'intAifi ne- norociff ale apArAtorilor pamintului acestuia, in zilele cAderil Dacilor.i cerul noros se incinge la apus cu o dunga de singe ea un curcubAti de peire pentru oastea strAmovlui Decebal. In- naintea noastrA tree iute ciobani mito0, ca ni0e aspre vietati ale pAdurii, carA scirtlie prelung supt ploaie, 0 mi se pare cA vAd fuga pribe- gilor crutap de fierul roman 0 rAtAcind acuma prin potecile de codru cAtre sAla§urile barbari- lor prieteni. Aid, nimic- nu este astAzi care sA nu fi fost tocmai a§a pe vremurile Craiului cio-

PE silent LA HATEG 278 banilor. $i simt in sufletul mien dupä atitea sute de ani durerea acelor mindri invinI, carin'aii putut 'Astra nici limba pentru urmasii lor si cari aft fost ponegritii renegati de dinsil in limba triumfitorilor. in numele zeilor páginl cArora v'atiinchinat fàrä izbindA, pace vol.* stramosT

De-alungulapel. biruiti, cana Asat ca o mostenire de neno. roc neamului ce a pornit de la vol, neamului care in preajma cetätii lui Decebal nesupusul a iobagit cu trupul pAnA ieri ca sà nu ie pe de plin slobod cu sufletul nici panA in aceastl zi, dud vä pomenesc numele in taina cruntl a pl. duril voastre.

N.Iorga. Ardeatui. 18

274 Tr Nunn., HATEGULUI

II. Hategul. Hategul se vede acum prin ochiurile de arbori, la dreapta, samanat intr'o larga cimpie pe care din toate partile o incunjura muntii. Spre el ne coborim printre vii §i casute de munte,, cu lungile coperipri de §indila neagra. Apoi pe strade foarte tinoase, tivite de la o vreme cu inguste trotoare de asfalt, yin case placute, cladite intocmai ca in ora§ele noastre. Mai din fiecare ne pindWe cineva, iar intr'una, privitoarele sint doua groase calugarite catolice. Ajungem intr'o piata cu citeva case care ail doua rinduri. E mijlocul acestui ora§el de 3.000 de suflete.

Am cerut «cocipluip un han cre§tin §i bun. Pentru aceasta el ne duce peste podul intins de-asupra riuletului la o casuta cu multe ganguri lungi §i intunecoase §i cu multe odai, care samara a temnita pazita de duhuri rele. Proprie- tarul, un Ungur, se lauda ca nici-un otel nu e ca al lui,la care yin sara cei d'intaiildintre frunta§ii romini ai oraplui. Nu-1 cred in ruptul capului, 0 decit sa dorm in aceastä muceda dra- carie cre§tina ci ungureasca ma stramut la E- vreul care tine otel cu doted rinduri in piata. Recomandatia vicariului greco-catolic, par. Radu, frate al episcopului de Oradea-Mare ci fost pro-

HATEGUL- 275 fesor seminarial la Bucuresti, ma face sA capAt una din putinele odAi, care n'ar 11 avind plos- nite. Fac o primblare prin ploaiei noroiii pe tro- toarele tirgusorulul abia luminat, intr'un tirziti. Apol platesc petrecerea unui cinematograf, al cArui exhibitor InfatiseazA cavaleria rominA, suind dealurile marl de lingA Bucuresti, fete romince jucind cancanul si strade din Bucuresti care se vor fi fAcut dupd plecarea mea. E mult public, care se multameste. * Hategul s'a tinut de sigur pAnA dupA anu11300 de Tara-RomAneascA, stApinä si aici peste munti, !Ana la cel din urmA povirnis al lor ; dupa aceia el a fost pierdut pentru totdeauna. Un timp, Hateganii, intre cari erati si boieri cari s'ail un- gurit (Kendeffy, odinioarA Cindea), stAteaii in dese legaturi cu Jiienii Banului de Severin, de la cari cumpärail porci pentru bani buni era- iesti. Si negotul s'a stins apol ca silegAtura politica, si tot mai mult oraselul rAzlet s'a cu. fundat in neinsemnAtate. Asa cum este astAzi, el e insä ma: mult al nostru. 2.000 de Romini si mai bine star.' in fata citorva Armeni, Ungu- rilor din cancelaril si celor citeva sute de Eyre, El ail un vicariii unit, un protopop ortodox, douA biserici, avocati, o 'Dana si unii negustori bogati.

276 TINIITIIL HATEGULUf

0 razi de soare mA de0eaptA in odaia de otel evreiesc, unde cu luminarea aprinsA m'am pAzit de locuitoril obipuiti ai acestor incAperi. Este iar41 luminA inceruri, uncle vintul de noapte a lucrat harnic minind norii strinqi in valuri spre culmile muntelui. Acesta se descopere pAnA la aceIe virfuri Inca imbrobodite de o negurA care p1ute0e incet de-asupra zapezilor proaspete. E o adevAratA primAvarA, care va tinea numal o jumAtate de zi, un zimbet tre- cAtor innaintea mortii care vine. Acum vAd mai bine piata, care e nouA, abia de citeva zeci de ani in vechiul tirgupr romA- nese al casutelor de lemn Innegrit.Printre acestea merg la cele douA biserici, care sint de o potrivA de innoite, in stilul catolic (la cea neunitA ingeri scuIptati se desfac de pe catapi- teazmA). Citeva insemnAri trimet pentru biserica neunitA, cea mai veche, in veacul al XVIII-lea. Tnnainte de a o avea, Rominil se Inchinaii la acea bisericA pe care in veacul al XVII-lea incA ad smuls-o Calvinii, rAzind dAunAzi pAnA la cea mai micA urmA de zugrAvealA care mai rAmAsese. Altceva nu mai e de vAzut in Hateg deeit negrele adAposturi de teranime care pAnA astAzi alcAtuiesc partea cea mai romAneascA a lui. Innainte de a pleca spre DAnsu§i GrAd4te, locurile care pAstreazA IncA in piatrA amintirea vremurilor eroice, primesc cu bucurie invitatia

DE LA HATEG LA GRiDIE,3TE 277 de a ma stramuta in frumoasa casa a parinteluI fratilor geologului Popovici-Hateg, cari all tin loc de frunte in viata romaneasca a ora- elului.

DL De la Hateg la Gra( li§tei la cetatea lui Decebal. Un stapin de birja romin, Neme§, ni-a trimes cu träsura pe un tinar SecuiIi, gros in cap, alb in par, cu ochii, urechile, nasul abia incepute aproape fãrä limba :baietanul da raspunsu- rile, In ungure0e, fãrä sa se intoarca spre noT, cu tin graill ca al purcelului titian De la el nu void afla multe despre tara ap de noua i plina de interes in care intram acuma. In stinga, Streiul prime0e o apa limpede vioaie care luneca din munte printre desiprile de rachiti. I se zice, dupa datina romaneasca de a lega in acela0 nume riui locul de capetenie :pe unde trece :apa sail valea Dansu- plui. Intre dinsai departatul Streiii se intinde un strälucit luminiq de cimpie mai mult goala de sate,. care se yid innalbind insa de jurIm- prejur,. unul linga altul, pe margenile lui. Nu cunosc un amfiteatru mai frumos decit acela care se desfapri de la Daristi innainte in aceasta upara lumina trecatoare a soarelui de Sep-

278 TINUTIIL HATEGULIII tembre tArzia. E inteadevAr raiul pAmintesc al pAstorimii lui Decebal bAtrinul, vrednic sl-i as- cundà curtile, comorile agatirsicei cetatea de lemn apAratA prin vitejie.

Cel d'intAiil sat ce se intimpinA in margenea usoarelor innaltimi rosietice din dreapta, unde cercul se prelungeste prin dealuri blinde, e Far- cadinul sail cele douA Farcadine. Multe case ro- mAnesti, dintre care unele afl zidurile si stilpii de cerdac din cArAmidA bunA ;cele mai multe infAtirazA insä siruri de birnugroase rprinse la colturi, copereminte lungi de sindilAi curti tinoase, care se par inguste de mult ce se gra- mAdesc in ele surile, grajdurile, coserele de porumb, grAmezile de cocenii clAile de fin. E un fel de umilA instArire in aceste locuinti negre, cu totul lipsite de infatisarei, cu atit mai mult, de podoabe. Se mai vAd unele colibi de sAraci care-si innalta cu sfialA coperisuI de paie clAdite asa incit samAnA cu o cAciulA cam hirsita. Idsi colo, se vede cite o cash' infrumu- setatA cu florile din fata saü cu verdeata ce i se suie pe stilpi. Pe o poartA de tArAmidA care duce la o dArimAtura. cetesc un leat din veacul al XVIII-lea. Aici si in vre unul, douà din satele vecine nu lipseste nidi teranimea golasa cu tai- nitele ei dAlAbAzate. In Farcadine sint si curti boieresti, locuinte de gdomnix. Unul din ei e o domnisoara din

DE LA. HATEG LA GRADI§TE 279 familia Lonyay, fiica fostului ministru-prevedinte unguresc 0 sora aceluia care a luat, fail a se 'innalta, pe vaduva archiducelul Rudolf. Aicl teranil noqtri ar fi avind trait] bun, cad t doamnell straine II place a imbraca portul nostru §i. a ni juca danturile, ca un sport mai neobi§nuit. FacArdinenii cu cdomni, pe vremuri poartA palariuta mica obipuitä. Sint insA mai mult ne- mql in cele doul sate,familii romAnWl de frunte din vremurile stApiniril muntene sail ale judetelor romane01 care aparail, supt conducerea unui Iancu-Voda din Huniedoara, granita amenintata de Turd. Ace§tia ail acasä diplome impodobite, care se incadreaza 0 se expun cu mindrie pe paretil casutel de tara, el ail nume cu rasunetul unguresc, apucAturl mindre in salut 0 vorba, con§tiinta unel superioritall, adevArate, el poarta palaril cu margenile marl rastoarse §i une orl 41 sucesc cavalerefte, in sforicele lune, dirze, mustatile negre. Totdeauna neme§ul tine sA fie deosebit de vecinul sail, fostul iobag, care se inchina cu umilul (Maria Tay. Tuqchia-de-jos urmeaza cu biserica el in alt stildecit acela, cu cerdac, din imprejurimile .0r4tiel :peste o clAdire patrata se ridicA un turnulet cuminte, al cArui coperemint mic se ascutgte la virf intr'o palariuta triunghiulara, dd qindila neagra. La dreapta, Tu§chia-de-sus, se ascunde in desipl livezilor sale.

280 TINUTIIL HATEGULUI

De aici Innainte duce un drum mai lung. PrimAvara unei singure dimineti 0-a chemat pe florile uscate §i ierburile tinere vrabiile cioro- varite, fluturil albii galbeni cari imbrAtipazA

Nemegi din Zilicanii Hategulul. strins cite o floare intirziatä, codobaturile albas, tre Care infloresc in mivcAri iutt lanurile negre de umezealA. Ba chiar, linga un gard viii pre- sArat cu fructele brumate ale porumbrelelor s'a ratacit o strälucitoare gAinu0 salbateca, gonitä

Bisericil in chip orligtian (la Pe ;Mans). Pe din emit.

282 TINUTIIL HATEGULIII de frigul din padurile innalte icare-si costa aid o ascunzAtoare calduta. Intr'un fald de vale cauti DAnsusul. Un stilp in cele trel colon ale Ungariei da singur numele oficial 4 Demsus). Aid nu mai este deprin- derea numirilor in clouditrei limbi.i, daca

Aceiael Maori.. Pe din niuntru. cercetezi prin sate, afli cA notarul din casa cea frumoasd e Ungur, precum in multe locuri, pina la Sarmisagetuza lui Decebal, birAul insusi e Ungur, colAcit anume pentru aceasta. Dansusul are o §coalà cu cerdacuri §indrilite, care va fi fost o curte de «domni*. In altA curte

DE LA MATEO. LA GILIDIfFE 283 locuiesc s1ujba0I cMAriei Sale) ali§panuldi insu§1. Mai este §i o a treia, carell adaposte§te Inca 4 domniip. Nu 1ipse0e nici circiuma Evreului, ce se atine la margenea drumulul, vinzind intiiii vinars 0 apol cite ceva alta. Pe ulicioarele strinse intre garduri vil se grabesc in urma trAsuril ciObana§1 0 ciobAnite cu fetele albe, suptiri. In curtile de pruni c,i d'innaintea u§ilor vezi femei voinice care culeg sail torc din furcA : ele poartà pe cre§tetul capului doug cornite de lemn, aplecate spre ceafd, de-asupra cArora, cind iese prin vecini sari pleacA la drum, 41 a§tern marea velitoare alba. Mai departe, la Gra- di§te, femeile incep all' impestrita portul cu cel banatean, §.1 in locul cornitelor ele ail spre ceald o tichiuta roqie de piele cu inflorituri ca §i ale cojoacelor ce le infAprA. Lumea romAneascA 0 strAinA nu vine lush' la DAnsi4 pentru a vedea elegantele cu cornite sail Curtile de a domni» unguri. Peste casele cu coperipri marl, pe o mica innAltime, se iveqte un ciudat turnulet de därimAturi sure, care e al unel biserici fara pareche in toatà Rominimea. PAnA 0 Secuiul 41 desclea0A fAlcile groase 0 guitä in graiul sAil de purcel tinAr :c A Romai templomp, biserica romana. Treci printr'un cimitir risipit, cu crud de lemn pentru al noqtri 0 cu monumente de piatrA 0 fier pentru strAini. Te impiedeci intr'o piatrA, push* drept 0 mizgalitA pAnA sus de cre§terea

Inserien dinDina,

Biserica din Dinint4. DE LA HATEG LA GRAMME 285 distrugAtoare a mu§chiului. Are litere romane, qi pare sh vie din foarte veclii timpuri. Cind te uiti mai bine insA, vezi di e numal un joc de cArturar latinist, cAci in acest mormint fArA ingrijire se odihne§te preotul romAnesc i Biz an tius Maciou, parochus densusiensisl, adecA Vizantie din Maceii satul din sus de Hateg preot in DAnsu§, mort la 1857. in acela0 stil epigrafics se pomene§te 0 o fiicA a lui, moartA peste putin, la §eptesprezece aril-. Si mormintul unui teolog din sat e impodobit cu aceia0 eruditie pretentioasa. Spiritul care a indemnat la alcAtuirea acestor nea§teptate jucAriie acela care pleacA din monstruoasa 0 grosolana grAmAdire de bolovani §i de pietre romane razlete care e biserica din fata. in ea vezi stilpi strimbi pe margenile fatadei, vezi pietre lucrate, strAbAtute tle gaud, care par sA vie de la u§ori, vezi alte lespezi cur sApAturi -care li fac un cadru 0 care aratA sA & fost dezlipite de la morminte. Supt coperi§ 0 la turn sus, se rinduiesc zimti de cArAmidA care se deosebe§te foarte viii din cenu§iul trist al bolovanilor prin§i intre ei cu un ciment tare. Fere§ti inguste sint sApate la altar 0 pe paretele din stinga, de-a lungul unor lespezi tAiate. 0 rotunjime de bolovani inseamnA altarul, La dreapta bisericil de astAzi incepe a se arcui un nal pArete pietros, rupt in mijlocul lui. Si zidul de imprejmuire, alcAtuit in acela0 chip, e pra-

286 TINUTUL HATEGULII1

vdlit aid, pe cind in fatd §i la dreapta el se innaltd in toatd intregimea lui. Dacd intri in biserica totdeauna intunecoasA, te gAse§ti in fata unui uria§ horn rdzimat pe patru stilpi de bolovani näruiti, in care sint prinse mai multe pietre cu inscriptii foarte bine pdstrate. Pe una din ele se cete§te numele de Longinus, ceia ce aininte§te pe acel nobil prieten allui Traian §i viteaz osta§ a Romei care a peHt prin trddare in ajunul cAderil nAprasnice a regatului Dacilor. Menirea acestei clddiri se vede de afard prin chipul Maicil Domnului zugavit foarte bine in color! palide de-asupra u§iI de lemn care poartd crucea. In virful turnului, ultima lespede greoaie e strApunsd de patru punte ce formeazd altd cruce. In cuprinsul väruit al bisericii se mai desfac id §i colo chipuri de- sfinti, tot a§a de vechi ca §i cel de la intrare ; unul tine in altar b inscriptie slavond. Si afarA, pe arcuirea ruptd se mai vdd chenare §i urme de figuri in acela§1 stil. Ele sint neindoielnic din intdia jumAtate a veacului al XVI-lea §i cu mult mai vechi decit biata catapeteazmit stingace pe care a lucrat-o popa Simion zugravul la 1789. 0 bisericA de piatrA, §i una astlel zugrAvith, n'aii putut-o innAlta, din sdrAcia lor lucie, sd.- teniino§tri, cArora nici nu lis'ar fi ingaduit pe acele tim purl ale iobAgid Ali facd o altfel de cetate. Ctitorul trebuie sd fi fost un boier

DE LA HATEG LA GRADI9TE 287 mare de t dincolo), un Domn sail un neam dom- nese pribeag din acelea0 partl libere ale TeriI- RomAne01.i el trebuie sail fi sAvirlit lAca§ul de 1nchinare pe acel timp de la 1500 la 1550 cind se zugräviail astfel de chipuri 0 cind im- podobirea prin chenare ro§ii de cArAmidA in zigzag intrase in obiceiurile me§te§uguluI de a clAdi al Rominilor. Pe atunci insA, aceastA Tara a Hategului ada- postia pe fata instrAinatA a unui Domn romanesc mort in lupta pentru stäpinire, pe Zamfira lui Moise-VodA, care s'a mAritat de trei orl, pAnA la batrinete, dupa neme§1 unguri. Ea a fAcut, nu departe de aid, mAnAstirea Prislopuldi, 0 i-a dat un intins domeniu din care faceati parte satele vecine Farcadinul 0 Tu§chia. Pe aid erail deci moqiile care o ajutail sA se rnArite aqa de bine 0 a§a de des. Ajungi astfel lesne la pArerea cA Zamfira a zidit 0 aceastä bisericA, care va fi fost o mA, nästire, precum dovedesc adausurile zugrAvite din a dreapta 0 acel mare zid de imprejmuire, in stare sä opreascA mice du§man. Materialul 0 1-a luat din acele dArimAturI ale cetatiI lui Traian, ale Ulpid invingAtoare, de unde atita sArAcime 0-a cules bolovani 0 pietre cioplite pentru casutele lor de munte. CarAle cDoamnel de Romin, vor fi carat aice tot acest pietri§ ales, toate aceste lespezi netede, ace§ti stilpi negri, aceste chipuri grosolane de ld, in totul

288 TINIITUL HATEGIILIII asemenea cu acelea care se vAd la scara easel parochiale din GrAdi0ea insA0. Inscriptialui Longin fu luatä impreunA cu celelaltei jert- velnicul in care e prinsä va fi Inlocuit la inceput altarul, care se pare a fi InnAdit. Archeologii cred InsA altfer. Numele lui Lon- gin, vecinAtatea Ulpiel Traiane, amintirile strA- vechi ce se de0eaptd aid de pretutindeni ii farmea Inteatita, Incit el lasä la o parte groso- Idnia färä pAreche a clAdirii, intrebuintarea de pietre sapate la temelie, pe cind pArti de cApe- tenie sint bostAngite din cel mal uritl bolovani: ei nu se opresc nici asupra amesteculul de inscriptii la hanul cel hid din mijloc, nici la lipsa de mice material scump, cind aproape e dealul a Marmureip, unde se sapA Inteuna de la Romani incoace, nici la goliciunea de mice podoabe. Li trebuia ca aid sA fi fost monumentul pus de Traian Intru amintirea prietenului sAà Longin. Si,pe and Sarmisagetuza lui Traian qi Decebal s'a prefAcut In pulbere prAdatA de cine a voit, acest lAcaq al rAmA0te1or lui Longin trebuie sA fi rAmas aproape neatins, pAstrat pAnA astAzi In aceastA forma ocrotitoare a religiei cre0ine, im- bAlsAmatn farmecul neinvins al legii nouA Pe o carte din bisericA, tatAl preotului Vizan- tie a scris 4Daruri1e ci pedepseles ce a primit de la Dumnezeti, binecuvintarea cu paisprezece copil, moartea a noul din ei cpe dreapta meas, pagubelei

DE L. HATEG LA GRAHISTE 289

duio§ie de batrin teran. Acest batrin e incepA- torul neamului Maceilor din Dans% al Densu- pnilor, care a dat §tiintii romane pe Aron i Nicolae, fiii lui Vizantiesi pe d. Ovidiu Den- su§ianu...i e ca o ironie a din acest neam de terani din Ardeal a putut sa se iveasca omul care, intre tolltineril de astazi, e acela care iube§te mai putin Ardealuli pe terani, adeca leaganul sail 0 stramo§ii sal chinuill pe brazda. Cind al lasat Dansupl in urma, ascuns intre livezi afara de ciudatul virf tocit al bisericii sale római templom WI' pe unul din pripoarele ce incunjura marele amfiteatru liber De jur imprejur ochiul urmare0e satele marginap, de la Farcadin pana la Cirne§ti, cu cele noua bise- rid care se inOra una dupa alta ca lebedele ipe un lac, invirtindull albele gituri de turnuri. in fund, star.' muntil inir, cu movilele supuse in preajma lor, fiecare /mparat cu scutarul in fata sa. Sapat de doua cufundaturi care ascuncI in ele iezeruri linioite, Ratezatul II stapine0e pe toti cu stinca lui ninsa. Iar in margine, la stinga, un nor mare de zapada pare a pluti in largul cerului albastru ;e culmea Paringului, mai marele Ratezatului insuO, care nu arata mai mult decit aceasta alba cununa de neaua deasa. In fund, unde arboril se tin in sir dealungul unel lunci udata de apa inghetata a Ratezatului, acolo e Grad4tea, unde s'asfirqit Decebal qi

N. Iorga. Ardeatia. 19

290 TINUTIIL HATEGULT.ft .« ' . imparatia lui si de unde a pornit stApinirea, pand in Dun Are, a celor trei Dacil romane, in- temeiate de Traian. DeocamdatA ne coborim in valea care cuprinde marele sat Pestiana, cu o bisericA in stil ca la Oractie. Femei invelite in alb bat rufele

Drum pe Riteratul cu maiul inteo puternicA apA de munte ;apa ePecceniix. Copil tree gangurind o g bunA ziva), ungureascA, invatata la scoala de Stat ci cu care-ci pocesc limba, ca nol, cecti din RomAnia, cu. cbonjururile, cicbonsuaruriles noastre.

Iesind din Pestiana, ai crede cA ai si ajuns la

DE LA HATEG LA GELDWE 291

GrAdi§te, ap de aproape e linia muntilor dunga copacilor ocrotitori. Dar mai strabati incA timp de peste o jumAtate de ceas lunga osea din margenea lanurilor,i numai pe urmA, dincolo de bisericuta frumoasA de la Breaza, ce-ti risare in stinga, eti pe locul unde s'a hotArit

Amilteatrul din Grildi9te. acum cloud mil de ani, care e limba pe care vom vorbi-o, care e sufletul care se vasAlA0ui in trupul nostru tracic, care vor fiprieteniile §iduqmâniile noastre feta de multele neamuri ale lumii. Aid iarAO duhul strAbunilor celor mai vechi stApine§te singur, in marea lini§te a muntilor care pare cA nu cunoa§te desfAvirarea acelor

292 TINUTUL HATEGULIff nimicuri de inchipuire omeneasca ce sint veacu- rile. Uite ciobanul acela batrin, cu fata botita, vicleana, cu parul lung pieptanat in mite suptiri unse, cu sarica grosolanal cu innaltacä- ciulápe care ui-a intors-o pe dos : acela trebuie sa fie unul din pileafii, din caciularii nobill al lui Decebal, care merge in tabara romanaas- cunsä intre arbori pentru a cere crutare !INA- ratului strain, in numele atitor mil de comati din popor, cu pletele lungi atirnind a supunere. Pe un car ce luneca in neOire, dus de boil cu coarnele lune, boilsarmatici, al lui Ovidiu, o femeie cu velitoare peste coarne, alt vechlii semn de nobleta de sigur, toarce lin din fur* simbol al unel zeite dacice. Sateni cu palarfile marl, eu camaqa alba larga, dar cu itaril strimtl, calca brazda supt opinca cu multe nojite aspre, arind. Copil cu fata hotärita daa in Mudvi- tel& de pe margenea ogorului umed.i, cu cit innaintam spre locul luptel celei marli jertfei sfinte a vietil fruntaqilor cari aü bàut otrava innainte de a se mistui in flacari innaintea Im- paratului nemilostiv de peste munti, Dunare ci Mare, in cerul insuci se savircecte o prefacere. Zimbetul de soare se stinge tot mai mult jn neguri triste, grele. Vintul de munte suflä aspru, incarcindu-se parca de o veche amaraciunene- potolita in trecerea lui asupra mormintelor neamului indaratnic, cu soarta aspra.

DE LA HATEG LA GRAMM 293 .._ LingA circiuma unui Jidan, piing de fete palide, galbene, cu ochii mid li umeril obrazului ie§iti in Mark o sirmA pusA, cu multä cheltuialà, de archeologii Ungariel stápine, incunjurA un cimp de gropi din care rAsar numai id 0 colo dinti de piatrA surA, grAmaditA strins in legatura

Cetatea Co ltel. unui ciment ca fierul. Pe ulicioare triste se in- Ord case in care lemnul negru porne§te de la clAdArii marl* din aceiaqi piatrA cenu0e. Curti le n'aii alte imprejmuiri decit ace1ea§1 grAmezi pietroase. TrAsura face hopuri pe un amestec de bolovani. Dinanturile de pe margine, din movilele tAiate de drum iese lu ivealA tot colti de

294 TINUTIIL BATEGULII1- ace§tia aproape e cetatea Coltului sail a Coltei, dupa altA ruinA cari pAtrund, rAzbat, sfAsie pretutindeni. Id qi colo innAlbeste piatra unui stilp ca sä sprijine cerdacul unei cocioabe. Esti ca intr'un mare cimitir rAscolit, in care mortil sint douA neamuri strAvechi, care s'ail incaierat, s'all zbuciumat de moarte, s'ail frint,s'ail ucis si s'aIl ars, pentru ca la urmA, dupd o sutA de ani de trecAtoare stApinire a celui mai puternic, sä rAmiie acest vAlmAsag de pietre pe care le atingi cu sfiala ce te cuprinde cind calci pe osul omenesc. Aid a fost Sarmisagetuza, apoi Ulpia Traiana, cu palate, cu basilici, cu bAl si amfiteatru, ori- cit de scAzute in barbarie, dar intipArite cu pecetea de mArire a neamului roman. Acuma ai aceasta risipire cenusie, cite o arhie de mar- murA care se duce la Museul unguresc din neva, al ecomitatului Hunyach, sail la episcopia romAneascA din Lugoj, cite un ban coclit, cite un mosaic ieften, stilpi in cerdace supt stuf. **I tot Dacii ail invins, stApinii vechi cari s'ail zvircolit supt lance §i ail singerat de sAbii. Tot ei prin puterea neinfrintA a vitejiei lor si a sfintei lor rAbdAri I Cad iatA, Daci adevarati, Dad noi de peste doug mil de ani, Dad purtind ca un trofeii graiul Romei spulberate, Dad sint acesti säteni de aice cu fata asa de asprd ci de inchisl, cu firea asa de tAcutA, cu deprinderile vechi de a

DE LA HATEG LA GRADITE 295 .-. intoarce oricui cu ceia ce ti-a fAcut : platà dreaptk, §i nu rAzbunare, rochid pentru ochiA 0 dinte pentru dinte,. WA opincile, iatä itarii sprinteni, iatà cAmaqa albA, zeghile grele, saricile mitoase, cAciula greoaie, innaltA, umflatA, ca o cununA. IatA avintul cu zgomot, !Ana §i la acei copii cari,strin§1 laolaltä in curteacolii, innaltä la fiecare trecere a noastrà un esArut-mina», care sunA ca un strigAt rAzboinic. Fata de Roma a cArel eternitate a peHt in pulbere, ciobanul dac s'a ridicat din terra, §i-a durat iar41 bor- deiul de lemn, s'a aezat in el cu datinile sale neatinsecistapinecte pAnA astAzi in umbra uria0 a RAtezatului. Localnicii OM sail mai spuie de un drum sAlbatec prin codru spre culmea, la care poti ajunge numal cAlare, unde sAtenil din laria star' rAzleti, fArA legAturi cu vecinil cei mai de aproape, cu tesaturile lor roO, opincile lor rAs- frinte, graiul lor apAsat, in care caprd se zice ecoaprAs§i casd 4coasA», cu turmele lor, cii ura lor impotriva oricArui domn ci stApin, care-1 face sä strige in chiote cind se apropie de din- §ii tirgovetul: ciluiu! mA, tipA negreata in sat*. Si citealtele nu se pot stringe aici pentru a vAdi acela0 adevAr de neclintitA trAinicie a Da- cilor.

Spre sarA, mai merg, cu gAzduitorul mieil

296 TINIITUL HATEGULUI prietenos, protopopul Muntean, spre ZAicani, satul lui Zaic, in valea din dreapta. De amin- douA pArtile te string pAdurile, §i satul insu0 se ridich pe culme. Il locuiesc tot neme0, cu pAlAril marl, mustAti lungi, diplome in pa'rete pentru nurnele lor eroice ungure0i. 0 femeie imbroboditl in tulpanul negru nemeqesc sare pirleazul strigindu-ni cit qtie in ungure0e, limba nobilA :tbunl-zivas. Parohul unit e 0 el un nobili fost invatator la §coala de Stat, cu limbA ungureascA, dar totu0 de citva timp aplecat spre cetirea cArtilor noastre. 0 glumA asupra neme- 0ei e primità in acest cerc de terani mindri, cu vorba iute, destul de rece.

GrAdiqtea §i Zdicanil 0 Hategul se tin de diecesa unith a Lugojului, care e destul de a- proape. Mergind tot mai departe de aceastä in- gustA vale dacicA, ajungi la Poarta de fier prin care se trece in Banat, care e, in toate privin- tile,o altA taxa. De acoloail sosit prin ani1 1440 acele roiuri de Turd prädalnici, ispititi de bogAtia Sa01or din orwle Ardealului, pe cari i-a intimpinat odatà tocmai aid la dreapta ZAicanilor, unde se vede monumentul amintitor, cu un topuz de fier tintat, Ian cu-Vodä, voinicul romin pe care 1-ail dAruit Ungariel §i Cre0inA- tatii ace0i neme0 ai no0ri din margine. Pe vechiul drum al raitelor turce01 trec acum card purtind sAteni mArgina0, cete de Banateni cu

PE VALE& NIULIff 297 cdciulile tuguiate §i. legAturl ro0i la opincA, oameni frumo§1 cari se drAgostese de uritul dru- niului lung cu fete rumene. Cu moda de imbrA- cAminte a Banatului a pAtruns aidi si me§te§u- gul gospodariei cu putini copii, luat de la Sirbi. Si acum ne intoarcem in noapte prin satele de la stinga, cu corn de lunA innAlbind drumurile§icasele, care se desfae pe cerul de miazà-noapte, tot plin de nourl vineti. 0 sin- gurA oprire la un han, uncle Secuiul chiamA näckjicios pe un Zevedeiii, care striga furios pe o SusanA, totul peutru ni§te §treanguri uitate , §i_sintem in Hateg, unde ne a§teapth prietenii din easa bAtrinului Popovici.

IV. Pe valea Jiiului. Pe o nouà ploaie urità pornim spre Petropni. Cu trAsura ar trebui douA zile; trenul duce in patru reasuri, in care se numArA §i opririle ne- siir§ite pe la cite o statie de mina a treia unde se innAdesc §.1 se desfac vagoane de marfA. Gara Hategului nu e in Hateg, ci departe in sus, acolo unde Riul Morilor, care udA ora§ul, se une§te cu apa, cam tot aça de mare, a Stre- iuld. Treci, timp de aproape jumAtate de ceas, prin frumoase locuri sAlbatece, intre innaltimi

298 TINUTUL HATEGULUf care lash* loc pentru apa rapede ce se scoboará in clocote, §i pentru linia nouA, alba a drumului. Un sat i§1 ridicA biserica veche la o rAscruce, intre pomil livezilor. Ca lea spre garA se desface in stinga, tintind, se pare, o uria§A stincA, aco- peritä cu copaci rail. I se zice muntele Or lel, §i pe virf un colt de zid roman se mai vede, arAtind unde stAtea cetatuia de strajA a legio- narilor, in punctul unde muntil Dacilor se aple- call spre §esul inverzit. Cind al crede ca te opre§ti in aceastA piedecA, linia drumulul ii infg§urà picioarele pietroase, §i printre alte mor- mane roqietece pAtate de verdeata sAracA atinge cladirea umilA a gArii , care, servind doui locuri, le poartA pe amindouA pe firma sa un- gureascA. Prin curtea innegritA de cArbunele de la Pe- tro§ani §i prin IncAperile inguste ale statiei, abia vezi cite un rebegit de diac unguresc. tncolo, tot säteni de-al no§tri, cu cojoace, sarice, su- mane negre cu fireturi. Vorbesc tare §i drept cu oricine. Pe nol ne intreabA dacA am luat bilete, apol de unde venim §i prin ce locuri stAm. VAd un ciudat pAstor cu parul ro§u ca focul §i cu o barbA mica ascutita, care pare un drac ce vrea sA samene cu Hristos. 0 neme§oaica legata la cap cu bari§ negru §i cu ghetele puse in traistA ni vorbe§te dulce, oferindu-ni struguri marunti, de vita de-a noastrA.

PE VALEA JIIIILUI 299

Trenul urmeazä valea, foarte ingustä, a Stre- iului, care sträluceste din cind in cind in inele rupte, pa'nä ce in sfirsit se pierde cu totul,. inghitit de adincimile vailor ce se sapa tot mai adinc in munte. In dreapta, o bucatà de ,timp innaltimile sint mai joase, deschizind drumuri spre amfiteatrul Grádistei pe care-I acopär acum negurile. Din a stinga insa, uriasele mosinoaie stincoase se urmeazd invalmäsit, fdra päduri care sä le invesminte, fail sate pe coasta lor scri- jelatà de zbircituri incremenite 0 de lungi dire singeroase. Carpatii sint aicineprietenosi si mdreti in singurätatea lor sdraca. Numal jos se ivesc citeva sate, pe care le atinge linia. Cel d'intaid e Bdiestil. Numele vine de la Baie, mink si in adevar prin toate colturile stinca dä din adincurile el bogatie. Prin aceste párti sint o multime de sate mai nouk cu numele mintuit in esti si-eni, care se adauga. pe lingd numele satului mai vechifi de unde ad pornit locuitoril cel d'intdid : Pietrosenil inseamna oamenii veniti din Pietros, Livezenil cel ce ad plecat din Livadea. Satul are case de lemn si bisericuta cu virful turnului tuguiat. Din ce in ce mai mult stdpineste tipul locuintii de birne groase, goale, pe care numal rare ori le acopere tencuiala vdruitä sail numai varul curat. Coperisurile de tigle sad de asbest sint rare : de obiceid sindila neagrä acopere usor si destul de trainic.

SOO T1NIUTUL HATEGinin

Ca lea se large§te putin, 0 WI la satul Puiu, cli biserica de piatra goalA, care se pare veche. 0 clipA soarele se arata din pinza alba a norilor rariti,apoi, panA in sara pripitA, pana in noaptea foarte neagra cade cea mai muceda din ploile de jale ale toamnei. Acuma arborii rasar din toate partile intr'o lunca frumoasa, care la soare trebuie O. fie ve- sera, cu atita verdeata ocrotith de rAcoarea mun- felul. De aceia poporul i- a zis Livadea, §i e in adevar o livada bogatä. Apoi trel stinci cu cre§- tetele apropiate privesc de sus la o vale adinc scobita, in care ard tnupnoaie negre, ca n4te jertfe barbare uitate de cete fugare. PAna la satul Crivadiei se vad din loc in loc aceste fu- megari ale fundului dintre innaltimile greoaie, aspre 0 plepve. 0 statie mare arata locul unde e satul Meri- rr. *i acesta e pravalit intr'un cazan jos, cu casutele-I de lemn 0 biserica razleata. $i aid din toate partile ameninta losfopanele uriw de piatra surA, care singerd din toate surpAturile, crApaturile 0 taieturile ei. La Meri§or a fost daunAzi o nedeie, unul din acele tirguri de munte care aduna pe toti teranii din imprejurimi. A- ce§tia nu se prea yid pe drumurile singuratece ce se desfApra departi§or, mult mai jos decit linia. Dar in statil apar caciulele largi, zeghile 0 saricile pe care le poartA oameni cu fata

Chipurl de la Petroaanl.

302 TINUTUL RATEGULUI

foarte oachesa, su pArul negru deosebit de strA- lucitor, cu mustAtilei barba rare, de o frumuseta greoaie, adormitA. Se vddi femei rAtAcite printre Ain§ii, in toalele lor ca pAmintul, aco- peritp cu cite o bucatA de postav vristat, care Ii 4ine loc de umbrelA : aü pArul pieptAnat jos, si se infaSurà cu o velitoare alba- care li ascunde sibArbia. Banita e numitä de bunA searnA dupA vre-un Ban, dintre cei midi al vechiului Ardeal, carell va Ii avut re§edinta aice. Statia urmAtoare e Pe- trosanif, cAruia nu numai firma gatif cii ,cea mai mare parte din cei vre-o 8.000 de locuitori ai sal if zic Petrozsény.

Din ciddirile cele marli multe ale gArif te afli in mijlocul unei apzAri omene§ti cum sint acelea din America-de-Nord, prin locurile unde o mare bogatie a iqit la ivealA chemind la sine pe doritoril de ci§tig rapedei pe muncitorii cad primesc munca cea mai grea pentru plata cea mai mare. BisericA a catolicilor, bisericA noua, mare a Rominilor ortodoxi, veche biseri- cutA de lemn de pe la 1800, bisericA unitA cu zugravelf de. Smigelschi, §coli de unde zbu- rAtAcesc copii de tirg, sporovAind ungurWe. Nici-un mare oficiu public, cAci Petro§anii nu sint un crag, ci numai un cnagy kozseg*, o 4 comuni mares. Nici pare, nici salà de teatru, nici-bibliotecA popularg. Aa ceva nu se aude

PE VALEA MULE! 803

pe aid, unde Jidanil cel bogati se unesc cu Ji- danil cel grad pentru a stoarce carbunele pamintului din acele doua dealuri depArtate 0 tot odatA 0 citeva mil de muncitori unguri, slovaci, boemi, romini de aicedar putini , romini de la SAcArimb 0 Or4tie, pe unde se culege aur, 0 pAnA 0 turd. Pe departe sint case marl pentru coloniile lor ; in margine vezi casute curate pentru cite o gospodarie deosebità. Dar miezul tirgu§orulul il a1cAtuie0e o stradA larga in care tina se tot suptiaza cu apA : de o parte 0 de alta, prAvAlii proaste scot la u0' 0 la fe- re0l mArfuri ieftene 0 rele ;cele mai multe ta- ble ail in forme ungurite nume evreiecti de o- bircie nemteascA : Fischel Vogel, amfibiu care 0 zboarA qi innoatA, dar nu piere, simbol al neamului sail, care minincA 0 ce e in pamint 0 ce e in vAzduh 0 ce e in apa , mi s'a pArut cel mai interesant. Femel legate la cap, lucrAtori in haine de ora, Secul cu pAlAril innalte §i fireturi albastre pe scurteica neagrA,toate hal- nele 0 fetele din lume se vAd prin colturi, pe dnd multimea cea mare a locuitorilor lucreatA chinuitä in pAmint la cArbunele negru care urn- ple de duhoare aierul umed.

De jur imprejur se innaltä nAmilele muntilor fail pAduri, cari sparg noril cu culmilelor golw. De o parte e Paringul, cu virfurile celelalte douA: Cirja 0 Mindra. De alta, incepe-Retea

304 T1NTJTUL HATEGULUI urmat de Vilcan vi apoi de Straja, locul de pinda asupra hotarului. Pe acele locuri, samanate cu cruci de lemn supt acoperivuri de vin- dila sparta, patima de civtig a litfelor lumii n'a gonit vechea viata de ticnä senina a ciobanului pletos 0 mitos, carell mina oile pe plaiuri. Si in acest iad negru al (Petrozsénylor, il mai vezi, mergind incet pe calutul impovarat de desagi sad räzimat de un zid murdar, privind cu ochi marl linivtiti la acest mare zbucium urit, care lui i se pare zadarnic, la aceasta pripità des- poiere a firii de toate darurile vi frumusetile ei pentru ca sa vie apa la moara citorva Jidani, pretutindeni pribegi.

Hotarul nu e mai departe decit vase kilometri. Unde se sapa o strimtoare intre munti, -e satul ardelenesc al Vilcanului vi pasul Vilcan, prin care Jiiul romanesc de la Lupeni, unit cu cel unguresc, care se trece aici la Petrovani pe un podet al cail ferate, intra in Romania. La alt pas, al Surducului sad al Paiuvului, tintevte frumoasa vosea neteda care vine din tara ca o solie de munca 0 de cultura, ca o dovada de simt ales pentru frumuseta. Lupenil ad 0 ei gropi de carbuni, dar, pe cind la Petrovani se lucreaza cu banii Jidanilor, carl ad gonit o mica societate bravoveneasca de concurenta, dincoace capitalurile sint francee,

PE VALEA JIIULTA 805

Aid aü rAmas si mai putini din vechii locuitori romini. Nimic nu ma chiamA intr'acolo, si, cind celed'intiiiilumini se aprind la depositele mi- nierilor, ieail trenul de intors spre Hateg, usu- rat ca de o grea povoarA de obosealA, de ne- multamire, de stricAciunei decAdere omeneascA.

N. Iorga. Ardeal 1. 20

CARTEA A VIII -A. TINUTUL INIDOAREI.

I. Spre Inidoara. ToatA noaptea vintul s'a vinzolit cu noril §i ploaia a picurat din stre§inI, ingropind vara in cintecul el de jale. Dimineata se lAmure§te slabA. Negurile fumegA pe munp, unde ninge. De la Hateg, pe o altä vreme decit aceasta, se poate vedea biserica veche a Prislopului. Ieai drumul Inidoarei, §i de la Silvav, singurul sat ce intimpini, o cArare pe care nu pot sui trAsurile, apucA spre coltul de munte unde Dom, nita Zamfira §i-a zidit lAca§ul de pomenire. Chi- liilecAlugarilor ail durat pAnA in vremea lui Iosif al II-lea, cind le-a atins osinda acestui Im- pArat, rostitä impotriva tuturor mänästirilor de supt Carpap, socotite ca adaposturi ale duvma- nilor Unirii cipoliticii religioase a Curtii fata de Romini. AstAzi a rAmas numai biserica, de o formA neobicnuita in aceste pArti, dar foarte cu- noscutà la noi, cu un turnulet strAbAtut de fe- rectl prelungite. Ea s'a dres de mai. multe ori, si ar fi cu totul curAtitä de cArtile vechi ci de

810 TINUTUL INIDOAREf .... . - manuscriptele cu legatura prinsA in zalele yea- cului al XV-lea. Dar mormintul Zamffrei, intiparit cu slove apusene, formind o inscriptie latinA,s'a pAstrat pAnA astAzi in ctitoria flicei pribege a Domnului ucis. Trenul duce la Inidoara in vre-o trei ail- --

Biserioa Prislopultd. sun, suind innapoi pAnA la Piski s'i de acolo co- borind paralel cu suipl, prin valea Cernei. In partea intAiii a Enid, intilnim locurile vAzute acum citeva zile in drumul liber cu trAsura. De supt Or lea, cu fArima ei de ziduri indoit mile-

SPRE INIDOARA 311 nare, care-ti striga ca un Minas bun din tara depArtatilor strAmo0 dacici, un drum drept duce indata, la Ruql, a cArui bisericuta cu turla orA§- tiara se vede chiar in margene. Tot aa iti iese innainteiturnul jupoiat al bisericii din Streiii, oblojita de §chele. La Calanul-Mare treci

Morm fatal Domnitel Zam lira la Prislop. pe linga coprile innalte, atingi apoi cel Mic sad Feredeul, Baia Calanului, ai indatA biserica qvAbeascd a Batizului, casutele de la Bacia 0 te afli supt clontul de lut de la Piski, linga un monument amintitor al luptei de la 1848 0 in sfirqit intr'una din cele mai marl statii de legAturà ale Ardealului.

312 TINUTIIL INIDOAREI

De la Piski o linie lateralA pleack la stinga incovoindu-se upr pAnA atinge riul Cerna, care se varsä pe aid in MurA§. In alte timpuri, ar fi o apA mai limpede, dar pe acest bielqug al ploilor in munte, Cerna, eNeagrax, e un mare pirAii noroios, care se zbate destul de grabit printre sAlciile dese cu largul frunz4 de argint, care-i pAzesc zburdAlnicia tulbure. De la podetul pe Cerna, trenul apucA in jos, spre izvoarele apei care stApine0e acest Tinut din apusul Ardealului. InfAti§area teril e aceia0 ca pe la Streit; in drumul spre Hateg. Numai toate sint in mai mic :mai joase dealuri de lut, mai putinA apA intre copacii mai strin0, sate mai rare 0 mai mici, Dar, altfel, ace1ea0 miri0i de sAcarä, ace- lea0 porumbi0i uscate 0 acelea0 copereminte de OndrilA sail de tigle, scotind din mijlocul lor o bisericA alba, cut-60a, cu turnul ca la Or4tie. Se pare a in timpuri a fost pe aid o puter- nicA populatie ungureascA venitd din pArtile BAlgradului, poarta pe unde stApinirea strAinA a intrat in Ardeal. Acuma Ungurii se mai aflA in patru sate :linia cautA sA atingA douA dintre ele :Cristurul Cernei qi Pe0ipl (de sus 0 de jos). Celelalte douA sint mai departe : H4datu1 0 RAcAvlia. Unguri insA va sä zicA sateni de limbk romAneascA, de vqmint romAnesc, cari merg Inca la o bisericA calvinA. De jur imprejurul cetatii de odinioarA, cople- 0tA de neme0e qi iobAgie, se intilnese urme

SPRE INIDOARA 313

-din vechea Ungurime, moarta pentru totdeauna. numele de sat strAine ail cazut din intrebuintare : Telekul e Teliuc, Felsö-Telekul Fisteliuc. PAnA si numele lor de familie sint rAsbotezate pe romaneste, si ei le spun tocmal asa :Sze- renyi e SAreniii, Budai, BudAil si, asa mai departe. Dar mare parte din locuitoril acelor sate sint si de legea noastra : la Cristur vad astfel una linga alta doua biserici purtind alaturi crucea noastrA romaneasca si steaua calvinA. Pe alocurea, bisericA reformatA nici nu mai este, si cea romaneascA uneste astAzi pe toti satenii; la NAdAstia s'aa intors la ea si nemesii, cari poarta frumoasele nume romanesti de TincA, Bughiul. Dar scoala de Stat lucreaza inviersunat pentru a trezi o constiinta strAina in acei cull yin dintr'o alta vita si pentru a strivi pe a noastra la cei ce-aa fost Romini din vechi timpuri, cu toatAintimplatoarea nemesiesi urmArileei. La gara care trimbiteaza firma maghiara de 4 Cserna-Keresztur», intreb pe un bAietan care priveste trenul : care e numele satului. Cserna-Keresztur, Nu Asta. Doar e sat romAnesc! (Mai incet :) If zic Cristur, Tu esti Romin. 16. Apoi de ce-i zici ungureste ? Afa trebuie.

614 TINIITUL INIDOAREI

Cum, trebuie ? Trebuie, musai. coll romanqti nu prea sint in aceste incun- jurimi ale Inidoarei ;ele lipsesc cu totul,§i une ori §i bisericile, in partea de sus a Cernei, unde locuiesc in catune razlete Padurenii buni §i. incep, cu mintea intunecata. Dar s'ar in§ela §i ar plinge degeaba lacrirnile sale acela care ar socoti ca din cea mai strins infrinata Foal& de Stat poate sa iasa altceva de cit meOqugul ieften de a zice cbuna ziva*, 'bung Sara) §i gmultamesc) pe ungure§teacelor cari ail fata de domni. Chiar Unguril romanisati invata innapoi numai atita cit sa poata rupe citeva vorbe cu cite un Ungur strain, carell §tie limba. Caci totdeauna va hotari in astfel de lucruri felul cum vorbesc din vechiil cei mai multi locuitori ai unui Tinut.

II. Inidoara.

Dupa Peqti§uri trenul se opreqte instatia eVajda-Hunyadp, ceia ce inseamna Hunyadul Voevodului, al marelui Voevod ardelean, intr'un sens marelui Voevod al Rominimil, al crince- nului infruntator de pagini care a fost Ioan Corvin alcarturarilor, Iancu-Voda al teranilor no§tri dintre cari s'a ridicat, Iancu-Voda din Sibiiii al

INID OM:LA 315 cre0inilor sup4 din Balcani, call. 0 pita astazi il cinta in tinguirile lor slave. E iara0 un Mc de evlavie al neamului, unul pe care-1 cercetam prea putini 0 in care ar trebui sa venim zilnic, 0 cei de dincoace 0 cei de dincolo, din Ro- mania lui Carol Mil, pentru ca sa marturisim astfel necontenit innaintea duqmanilor, cari nu voiesc sa creada sail cari se silesc sa uite, ca (Hunyady János», granicerul regatului unguresc, nemeul, Banul de Severin, comitele Bistritel, Voevodul Ardealului, capitanul general al 'fedi 1Jngure0i, tiind locul de rege, in sfir0t tatal Craiului Matia§, Ungurul cel mare, n'a fost decit feciorul lui Voicu Valahul care se zicea urma4, prin dragoste tainuite, al Voevozilor munteni 0 pentru aceia purta in scut corbul Teril-Ro- mane01, pazit de cornul lunil cu steaua. De mult, era aid linga Cerna tulbure, linga maruntul pirail al Z1a0iu1ui, cu numele vechiil mo0enit de la Slavi, un cuib de teranime lup- talc:pre, gata IA apere hotarul impotriva navalitorilor ce sosiail din pasul lin al Banatului. Aveail drepturi pentru ostenelile lor, 0 regii li recuno0eail o nobleta pe care n'ocäpatail ieften. Dintre ace0i osta0 cu caciula in cap, opincile in picioare 0 arcul pe umeri s'a ridicat Iancu, spre cel mai mare viitor pe care 1-a- avut intre str5ini un Romin, un teran al nostru din Ardeal. S'a batut, lungi ani de barbatie,la Poarta de fier a Ardealului, care ar fi fost de

316 TINUPEIL MIDOAREI lut fArl vitejia lui, apoi la izvoarele Ialomitel muntene, lingl Vlad Dracul din Tirgovicte, in sfircit pe cimpil de luptA al Balcanilor, 'Ana la Varna, in vederea MArii Negre, unde i-a perit regele, pentru nebunia lui ucurateck luind cu dinsuli biruinta otirii crectine.i in pragul batrinetel moartea 1-a atinsi pe dinsul, dar nu acasä, in cetatuia lui de pe ZlactiA, ci departe in corturile de supt cetatea Belgradului sirbesc, d'innaintea cAreia el fAcuse sA fuga un Sultan, unul din cel mai marl pe cad i-a avut Turcimea. Cetatuia lul a crescutis'a impodobit cum neam de neamul lui nu visase, in ceasul cind tinArul Matiac, fiul eroului romin al CrectinAtatil, ajunse rege peste Unguri. Un vestit rege, care-cl amintia de virtutile tatAlul, dar de singele unguresc al maica-sa, Elisabeta SälAgeanca,i, de fapt, vedea mai mult decit mice tintele mindriei sale neinfrinate. A vrut Boemia, a vrut Viena, ci le-a avut, a vrut Tara-RomaneascA ci a primit jurdminte goale, a vrut Moldova cis'a tutors in fuga ducind cu el darul ascutiti multä vreme dureros al sagetil lui *tefan-cel-Mare. Nici el, maretul Craiü, incunjurat de scriitoriitalieni cad vorbiaii latineasca bunk' a Renacteril, de pictorl italieni aca de marl, ca Filippino Lippi, de Curtea bogatai trufaca a sotiel sale de ba- trinetA, Beatricea, fiica regelui din Neapole albastra, ci el a murit aiurea decit cetatuia arde- leanA unde o camaruta i-a fost leagAnul. in de-

1NIDOARA 317 , pArtata Viend ImpArAteascA s'a desfAcut sufletul lui, care se desteptase in acest urighiu sAlbatec de Rominime, intre cAciularii pletosl al pArin- telui sAti, Voevodul. Cetatea, impodobitA de Matias prin mesterii lui strAinI, vestitl In lume, cu feresti gotice, cu ui incadrate In piatra sculptatA, Intocmal dupä felul obisnuit In clAdirile luitefan-cel-Mare In- vingatorul, se vede indatA strApungind noril de ploaie cu turnurile el ascutite pe care o res- tauratie pretentioasa. a tot invirtit curcubeie cu, colorile Ungariel. OdatA era vorba sa se aseze aid pentru vInAtorile de varA nenorocitul archi- duce Rudolf :atunci ar fiavut un rost chel- tuielile marl ce s'ail fAcut pentru a cAptusi ruina, care se cuvenia sä rAmiie ruinA, cu strAlucirea tiglelor, basalturilor, auriturilor, sticlAriilor nouA, cu bogAtia stemelori podoabelor de odinioarà. Asa insA, o astfel de prefacere, in material nor', pretentios si vulgar, e ca si cum s'ar fi gindit cineva sä imbrace in rochie de bal, din vremea el de alminterea,scheletulunel ImpArAtese moarte de mult. StrAbatern, trecind peste lungul pod umblAtor aruncat de-asupra adincimil unde curgeZlastiul, lungul sir de incAperl marl si midi din care se alcAtuieste cetatea. Vedem odAile regelul Matias, de unde privirea cuprinde toatA valea Cernel pAnA la Muntil Apuseni, supt linia, colturata In- drAznet, a cArora curge MurAsul, sala lungA a

318 TINUTUL INIDOAREf cavalerilor,i unelei cealalta restaurate, printr'o restaurare trufa§a budapestana care a gonit de aid stafiile marete pc care le cauti innainte de toate. Alte sale insa ail ramas Inca locuite de amintiri, carora iiplac zidurile scormonite, frescele 0erse de timp, din care se descopar fete frumoase, zugravite de pictorul italian,si rinduri de slave colturate. Dar nici in aceste incAperi, imparkia trecutuluii a poesiei nu va fi lungl :o parte din pareti a fost jupuita de fresce, care a0eapta in cutii sa fie trimese la Pesta, de unde vor veni altele, noua-noute, in- toemai ca acestea. 0 sail uria§A cuprinde cea mai mare parte din castelul lui Matia, pe linga care se mai deosebesc puterniCul turn Neboisa Innaditura principelui Gabriel Bethlen, care voise sa pregateasca astfel un adapost vrednic pentru sotia de neam mare cell adusese din Apus, Caterina de Brandenburg, Craiasa Caf& lina a Ungurilor. Din acele ziduri moarte ale salei uriw pare call mai yin Inca §optiri despre vechile solii ce aü venit in fata marelui rege, intre care erail mindril boieri ai Jul *tefan insuci, prieten innainte i dupa biruinta sa asupra Ungurilor.

astazi stall de jur imprejurul cetatil cu an- turile buruienoase casute romanecti, cu lungi coperipri tuguiatei cerdace de umbra. Prin astfel de case oracul se prelunge0e 'Ana departe. In

viniana, lingamonumentul cepoartàcorbulhu- e noua),cloud Bandcurosturideosebite, Cor- nostru. Elaildoiprotopopi(protopopianeunitä ele stailvre-o2.800delocuitoridinneamul

INIDOARA

Cetatea lul Pattie§ Craiul. 819 320 TINT:ITilL INIDOAREI niadici Ardeleana, care, Mijlocind pentru grine, goneoe jidAnimea din sate ; ei aü avocat romin aiun !Mc, cu mult prea mic cerc de inteligenfei romAneascA. Guvernul nu vrea sä ii ingAduiea casinA asa incit afi numai un birt unde se adunk pe cind casina ungureascA se tine la Ro- minul din Bretia ,BretyanMiklósi dar s'a injghebat o bunA reuniune de cintAri. Ceia ce e frumosiar trebui imitat iaiurea e cA aceastA reuniune cintA si la biserica, mai nouA, a neunitilor si la cea veche, care e astazi in stä- pinirea «greco-catolicilori.- In cea d'intAifi un hotariii regesc instrAinat, Bonts, care s'a impuscat -dAunAzi, a impus ca icoanA un scirbos tabloü de vestit pictor unguresc, care infatiseaza pe Isus dus in giulgiii jidoveste de o grAmada de Evrei, de sigur buni patrioti maghiari. Cealaltä are o insemnAtate deosebitA i trebuie sA se numere printre cele mai vechi monumente de arta romAneascA in Ardeal. Negustorii Com- paniel grecesti, cuprinzind iRomini, afi innaltat-o la 1634, cum spune inscriptia, care s'a pAstrat inck pomenindi nurnele celor dol protopopi de atund. Candelele de argint de la ico- nostas sint tot din acea vreme,i una a fost dä- 'mita de un Sluger de la Munteni. Aceiasi zu- gravi de la 1634 ail impodobiti catapiteazma sitoatA biserica. Chipurile sterse alesfintilor s'austricat si mai rAil dupA nenorocita ideie de a chema un Jidan ca sä le táminjeasck dupà

-`2 g

Biserica cea vechedinfnidoara. °-: 7117 I .EI 822 T11413T131, INIDOAREI un sistem special, cu uleiü. Turnul cel puternic de la intrare e adaus de curind, ca §i pridvorul. Erafi odatä numal un naos §i un pronaos, despartite prin stilpi cari sprijina un turnulet scrijelat, acoperit astazi cu veche tigla innegrita. Clädirea e a§a de bine fAcutä, incit ea poate sa

Aceiael bisericit pe din nituntru. mai tie multä vreme farl sa se atingd temeiurile ei. Chiar lingà cetatea lui Matia Craiul, cu bro- boada tricolora, se innalta uriaele copri ale unei topitorii de fier a Statului pe linga care cea de la Ca lan e numai o jucarie. Piatra de fier se aduce din Ghelmari, spre care duce pentru

INIDOARA 323

aceasta o linie ferata deosebita. Idi colo se afla in jurul oraplui, "Ana in margenea padurii, a§ezari de lucratori ocupatl la aceasta mare munca metalurgica. Numai in Inidoara se afla vre-o 2.000 de Unguri, de Slovaci unguriti, de Italieni cari deocamdata se daii §i el drept Un- guri, §i de alte lifte pe care ci§tigul le tine aid. Primarul, bunul bAtrin Dànilä, e Inca in fruntea comunei cu majoritatea de alegatori romini. Dar in strada tinoasa, cu. case fail nici-un stil, care, ca la Petro§ani, face mijlocul oraplui, se simte viata notia a strainatatii; cite un lucrator ispitit se pierde pentru neamul nostru, iar neguitorimea trinte§te, de hatirul celor mai bano§1, firma ungureasca, ca d. Bret-37án MiklOs.co1i1e sint ungure§ti,i copiii can le mintuie trec la gimnasiul, la §coala reala, firqte ungure§ti, din Deva apropiata.

Urmam cursul Cernei, ce freamata supt acelea§1 salcii dese pentru a vedea un sat din imprejurimi, Teliucul. De la o vreme drumul ingust e strins intre ciudatii pareti ruginii-negricio0, ca taminjiti cu singe, de unde ciocanele muncito- rilor desfac piatra de fier pentru a o trimete prin vagonetele unui drum direct la Ca lan. Teliucul are §i el o suma de frumoase case ungure§ti §1 la capat amestecul saracacios al caselor de moda veche, in care star' al no§tri, tiindu-se mai mult cu caratiOa intr'un Tinut a§a de sarac.tn hanul

324 TINITTUL INIDOAREI

de la drum zbiarA sAteni cu mantale de aba §i cu pAlariuti ungure§ti rdsfrinte drept pe linga fund. Biserica, innoità, e Inca din veacul al XVIII-lea, qi insemnArile de pe cArtile de slujbA daii nume de obigie vddit ungureascA, pe lingA altele frumos romAnqt1 ca ZAvoian, Hirban : numele de botez se pune nememte, ungureqte la sfirOt. La intorsul, innAlbit din cind in cind de luna ce cAlAtore§te prin noril vinetl, intimpinAm qirurI de cara ale padurenilor tacutI cari aduc spre cask pentru hrana in timp de iarriA, cucuruzul capdtat prin zeciuialä din cimpiile mu- rApne pe care le-ail lucrat in sama e domnilor 2, -

CARTEA A IX-A. TINUTUL DEVEI.

I. Spre Deva. Chemarea de la usina de fier trezeste odatA cu ziva intr'un lung urlet care moduleaza in cosurile innalte o arie sAlbatecA. De la Inidoara Ora la Deva se poate merge cu trAsura intorcindu-te la Piski pentru a innainta citiva chilometri pe linia cea mare, spre Apus. Drumul cu trAsura cruta incunjurul si lunga aoeptare in acea gard mareata a tuturor fabdärilor. Ajungi in vre-un ceas si jumAtate, dar plAtesti pentru aceasta aproape cit se iea de obiceiil pentru o zi IntreagA, patru florini. Mai ales cind esti cboier din Tara-Romaneasc5,, spet5. de oameni pentru care totiotelierii din Ardeal, de la Jidanul patriotic 'Ara la Rominul accentuat si cu numele de botez pus la sfirsit, aii o ingrijire deosebitA. In dimineata foarte rece luAm strada prin care se iese din oras, pe la «Dima Nikulae,, (Here-

328 TINTJTIIL DEVEI ,. tik A.) 0 alti Maghiari tot a§a de neaqi. *o- seaua se slesfA'§urd drept innainte pe lingA apa Cernei 0 linia ail ferate, unde o locomotivA singurA lunecA dupä sAlcil pufAinduli fumul in urmA. Femeile din Pe04, imbrAcate ungure§te cu toatele, tulpan pe cap i rochie scurtà de linA cu flori, se intorc de la tirg unde ail adus merindele de fiecare zi ale locuitorilor. Cite un lucrAtor trece cu §Apcuta pe ceafd. Din- tre ai noqtri cu port romAnesc, vAd numai un mq cu pletele rare in vint qi un bArbat tinAr carell duce incet in car nevasta bolnavA, cul- catA pe perna inflorità, supt cataveica de blanA. Multi Romini din aceste pArti ail fata strAinA, bAland, cu ochii qter0 0 nasul turtit. Chiar 0 pe cei ce nu se deosebesc prin aceste linii un- gure0i ii instrAineazà, pentru cine nu e deprins, acea uritA palarie mica, cu margenile aduse in sus 0 incoltite la spate. Pe un deal se iveqte cel d'intAiil sat,. Buitorul. E intreg de limbA romAneascA. Peste putin Ire- cern prin Pe04ul incunjurat cu largi grAdini de verze, din care se hräne0e orapl vecin. Foarte multi sAteni, mai ales pe unde sint casele cele mai bune, ail fete Mane, cu ochii palizi, cari vAdesc obir0a ungureascA. Biserica ce se vede din drum nu poartà semnul crucii. *i aid ca 0 in satul vecin al Cristurului, foarte putine din casele, destul de bine clAdite, poartà, ca in Ti-

SPRE DEVA 329 nuturile adevarat romane0i ale Ardealului, numele gospodarului 0 leatul intemeierii. Dealurile din dreapta infatiqeaza acuma cele doua Birce. Cociqul, un Ungur gras cu mustatile dirzite a neme0e 0 cu fireturi scilciate pe roc (surtuc), 1amure0e ca. in Bircea-Mare sint Ro- mini 0 in cea Mica Unguri. «Dar), adauge el fail durerea pe care ar simti-o un (patriot) de la orap, cUngurii vorbesc mai bine romäne0e decit ungure0e). Dintre neme0I romini, de lege reformata, al Bircei de iobagi din veacul al XVII-lea s'a innaltat la lumina vietii politice acel Acatiu, Akos Birceanul, Barcsai, caruia al no0ri de peste munte ii ziceail Barciai Aco§, cunoscindu-1 din atitea solii implinite la din0i pentru RakOcze0i, 0 care la sfir0t ajunse, din voia Turcilor, Craia ardelean. Un jalnic Craiii de putine zile, care §i-a pus capul pentru aceasta cinste trecAtoare. Nimeni din neamul sail nu s'a gindit apoi la principatul Ardealului. Astazi Inca de-ai lui staa in castelul innoit al Bircei 0 unul a fost panul Devei. Tocmai intilnimintr'otrasura foarte luxoasa, cu vizitiul in uniforma neagra, pe sotia 0 sora sa ducindu-se la mo0e, spre acel vechia leagan de Craie nenorocita. Intram acuma in satul pe care Rominii no0ri II numesc Sintohalma, dupa un nume unguresc care inseamna : dimbul plugarului. Dimburi sint destule 0 plugari iara0, dar Ungurii ce vor ii

330 TINITTIIL DEVEI fost la inceput n'aii mai ramas cu ins4rea de iiinte care vorbesc ungure§te. Sint astAzi numai ci numai Romini in case care aici poarta totdeauna insemnarea indatinatä pe tencuiala podului. Ba romAneasca e §i proprietatea mare a cimpilor de grid§i. cucuruz din margine ; le stapinecte vaduva marelui proprietarerban, soacra avocatului Marghita din Geoagiul-de-jos. La dreapta se mai vede multimea de case a Sint- Andracului, pentru limba ungureascl pierduta a chruia spune o vorba tristä cocicul nostru.

Acum se vgd bine Muntil Apuseni, albaOri, in fund. !ri fatA, de-asupra Muracului ascunsin- tr'un fald de vale, se desfacura o perdea de innalte predealuri cu cite o ram4ita de padure de-asupra ci jos o salba frumoasä de sate. Cel din urmä la dreapta e cel de la Piski, cu acea mare muccatufa pe care i-ail facut-o rindurile de lucrátori cad, din cele mai vechi timpuri, ail scos de aice piaträ rocie. Mai aproape, cam in fata noasträ se desluce0e un virf stincos purtind pe dinsul o cetate sfarimatä, cu liniile dä- rApAnate, dar foarte ware de inteles, colt de stinca istoricä de-asupra stincei salbatece.

111EVA 331

II. D e v a. Aceia e vestita cetate a Devel, dincoace de Muraq. Poate &A Unguril nAvAlitori in veacul al XI-lea ail gäsit-o in minile unui Voevod al Ro- minilor, cu numele qi faptele pierdute, ca ale unui invins. Dar clädirea a§a cum se desltwOe astäzi e,neapärat, mult mai nouä. Ea a fost push' din noil in stare de luptä de Care acel general al Ferdinandiqtilor, sprijinitorilor Craiului austriac Ferdinand in Ardeal, care a fost Spa- niolul Ioan-Baptist Castaldo. De aid s'ail hotarit atitea miqcári de oaste impotriva zapolyenilor, cari tineau cu Craiul ungur, 0 din acest Mc s'aii trimes chiar feciori de Domni pribegi pentru a cluta, cu haiduci din aceste locuri, stA- pinirea asupra Moldovel §i Terii-RomAnqti ; un Radu Ilia§, un Alexandru-Aron. Apoi cetatea ui-apierdut cu totulinsemnatatea, ajungind numai un adApost la vreme de nevoie al locuitorilor satului de jos, al Devei. Pänä ce la 1849 un caprar din oastea Motilor, se zice, s'a fuript aid, jertfindu-§1 viata, 0 a fAcut, prin praf de pu§cà, ssa izbucneasa pietrele sure ale vechiului cuib de tiranicg sapinire. Astfel ea stA pe munte, cu virfurile ei ciunte §i dislocate, ca un memento mori, ca o prezicere de peire prin aceleW puteri uriaqe ale

332 TINUTUL DEVEt terAnimii cvalahel ce nu mai poate rAbda, de-asupra oraplui unguresc, mai mult nod, al Devei. ad, aici, vre-o 3.000 de oameni sint tot negustori evrel, botezati in cristelnita patriotis- mului unguresc fArA cruce, functionari unguri §i citeva alte familii de renegati, pe lingA cari s'ad mai steins §i meqteçugari, muncitorl din Tinuturile ungure§ti vecine. Ba chiar la intrarea de spre Inidoarane-ail Intimpinat frumoase case albe in §ir,innaintea cArora 41 facead odihna Duminecii in §ir terani chiaburi §i. femei cu fuste colorate, foarte scurte, fete cu panglici in cozile lAsate pe spate, copii obraznici cari tipail dupà noi, romAne§te :ccine WI*, toti Ceangai, veniti nu de mult din Bucovina, cu portul §i datinele lor, cu legea lor catolicA, IA- dità prin crucile spinoase de pe copetiquri qi prin crucifixele din marginea drumului, inflorite §i incununate. Pentru aceastä strAinAtate se ingrije§te foarte bine un frumos orApl, cu pavaj bun, cu case mari §i cu o multime de palate ale Statului : al comitatului, al Folii reale, al judecAtoriei, al finantelor 0 altele. Pretutindeni sunA limba un- gureascA, vorbità de Unguri mai noi sad mai vechi. E deci un fel de mic raidal gpatriotis- mului, in Ardeal. De la al* no§t-i cei vechl se pAstreazA in museul comitatului, care mi se aratA de alminterea cu cea mai mare bunavointa, inscriptii romane

DEVA. 333 din Gradi0e, bucati de piatra impodobite cu le, cu cocori frumos desfaqurati, cu flori, culese toate din acel cimp de moarte al Sarmisagetuzel, al Ulpiel Traiane. Cel noi, vre-o mie-dotia de locuitori al marginel, toff de lege neunita, ail un protopop 0 un preot la o biserica noua, foarte incapatoare 0 bine tinuta. Linga ea ocoalä pacatoasa se ascunde in fundul curtii ;cit timp se vedea firma din strada,toff patriotil tineri cari treceail, o acopereail de murdarili de batjocuri ; acum ea 10 indeplinwe misiunea acolo, in ascunzatoarea el de prigonire, in care se pre- gate0e astfel prin lumina viitorul. Iara0 intimpin cea mai buna primire in casa avocatului Hoszu Longin, a carui sotie e fiica batrinului cbadea Gheorghe*, capetenia parti- dului national. * In dimineata rece vad bisericanoastra. A fost Odata in Deva o bisericuta de lemn, din care ail mai ramas numal citeva scinduri in cimitir. Ea pare sa fi fost innaltata pe la 1700, cind nu se pomenia nici picior de strain in satu- ceanul romänesc al Devel, de generalul imparatesc 0 Ban al Olteniel cucerite de Austriaci, Gheorghe Cantacuzino, cum se pare a dovedi o insemnare de pe Evanghelia lui Serban-Voda, pastrata in biserica cea notia. Cea veche i-a lasat acesteia 0 citeva icoane, care dateaza de la sfigitul veacului al XVIII-lea 0 poarta nume, cu

834 TINUTUL DEVEI sunet unguresc, de locuitori romini al tirgului ce se alcAtuise, cu me0eril 0 negustorii sAi, printre cari 0 citiva companigi. Biserica de astAzi are intre poporenii sAl destui me0e§ugarl, cari nu despretuiesc intimplAtor incuscrirea cu strAinii, cum se vede din unele nume nea0ep- tate ale femeilor (Cserey Ewer' botezat , Schuster, §. a.).Sint multi credincio0, dar zidirea aceasta, inceputA in stil mare 0 incheiatA rApede 0 ieften cu un biet turnulet, se lAmurgte prin gindul ce avuse §aguna de a face din Deva, Inca neinstrAinatA, o nouA rerdinta de episcop al Rominilor 0 din zAdArnicirea acestui gind.

Dobra §i imprejurimile ei. Linia feratA duce spre Apus la Arad, prin valea MurAwlui, care e de o frumuseta sAlbatecA deo- sebitA. Incepi pe malul sting, ling5 vArsarea Cernel grabite, care a prelins margenile oraw- la E0I intre dealurile mArginae in aceastA parte §i intre innaltimile, de peste apA, ale Mun- tilor Apuseni cari aratd printre modilcile innalte, acoperite cu pAdure tinArA,departatele culmi albastre ale Motilor, mArginasil Devel, pe care o inspAimintA. In stinga se vede un singur sat, pe cind in dreapta yin in Or §oimtquI, curat romAnesc, Mintia, unde o bisericuta de lemn de-a noastrA se ridicA lingl o bisericA mare a

DOBRA 0 IMPREJURIMILE RI 885 popel calvinesc cu cAciulita de catifea, rAmiind insä tot al nostru satul: tot bune cAsute curate cu coperemintul de 0ndi1A, tuguiat ca in Mol- dova. Brani§ca are 0 copri de fabricA. Acolo se trece MurA0.11, larg, descaprat intre sAlcii. Spre munte vine acum satul romAnesc fArA a- mestec ce poartA insa ciudatul nume de Got- hadia, care dovede0e a 0 in acest loc noi am InlAturat sail am inghitit pe altii. Dar trenul se opre0e in gara de legAturA a Mei, cell rAs- &A casele dupà arbori. Ilia e locuitä numal de Romini 0 are un protopop de lege neunitä.

De aid o ramurA lateralA a ail ferate aimed innapoi spre MurA§ 0 merge la centrul mai mare romAnesc al Dobrei. La statie nu a§teaptà nici-o trAsurA, 0 pornim in sus pe diumul umed, linga apa Dobrei care spumega invirtind roatele negre ale morilor. Tot case gospodare0i in curti marl, bine imprejmuite, ca ale unui sat model. Banca romAneascA se vede in curind :biurourile-i sint pline, pe cind mai departe sucursala band! maghiare din Or4tie tinje0e cu totul goala. 0 piata mare cuprinde o biserica a catolicilor strAini 0 un otel numit gLa husariii,. CAd Dobrenii ail fost pe vremuri catane im- pArAte0i, grAniceri cAlAri, husari din neam in neam. Biserica frumoasA pe care ail innAltat-o ei la 1815, supt protopopul Iosif, are sfepicare cu vulturul bicefal §i pe tabla de niarmurA nea-

as TINIITIIL DEVEI grA se aminte0e 0 caracterul enemersc 0 pre- veleghiat,al orarlui. Para astAzi locuitorii g comunei mari, ad o fire minded 0 rAzboinicA. Putini strAini s'ad arzat intre ei: cite un me-- tergar ungur, cite un Evred, ba chiar un Sirb care s'a ovreit ca sA iea o JidaucA. E ciudat sä inti1ne0i intr'un astfel de loc romAnesc numai firme cu numele schilodite :Musztécz pentru Musteata §. a. Se zice cA fall aceasta nu s'ar da negustorilor concesia de nevoie. In bisericA am mai vAzut frumoase sfericare nouk lucrate de un bAtrin cantor, pAstrAtor aspru al tipicu- lui qi care dA in gura satului pe cine ar cuteza sA calce sfinta slujbA, vechea datinA. Protopopul Dobrei e sotul unei vere a poe- tului Iosif. RApede, el face rost de o trAsurA, luatA de la Sirbul ovreit care face acum eziva lungA", cind nu se lucreazA 0 nu se vorbe0e, §i ne intovArAmte chiar, in drumul spre Gura Sadului. StrAbatem iarA0 piata, unde se intimpinä BA- nateni din vecinAtate, cu cAciull tuguiate, man- tii verzi lungi, cu fireturi ca ale Oltenilor no0ri 0 cu opinci intoarse fudul la virf. InnaintAm pe un drum de sari' intre cucuruzele tArzii 0 marile gradini de verze pe care le lucreazA Bulgarii, cari pleaci innapoi acasà, cu ciVigul anului 0 une ori cu o nevastä luatA dintre Ro- minil de aici, din jurul Devel. SAtirrul Stretia sad Strechia are o frumoasä bisericA nouA, cla-

DOBRA. p IMPREJURIMILE El 337 ditä din datoriile teranilor ate preot, dintr'un ajutor de la e r ege i, bachiar 0 dintr'o subventie a Statuldi. LingA el merge Murg§ul, 0-1 trecem a treia oarA la un ebrod, tinut de un strain, dar mi§cat de Romini vinj4. Dincolo, se varsA un riulet de nimica, al cA- rul nume, Sadul, aminte§te Sadul de linga Si- biiii, al neamului Clainilor. De la el se chiamA Gura Sadului un sat mAricel, cu §coall buta 0 cu o bisericA ce meritä toatA luarea-aminte. Era in ruinA, 0 Statul, aflindu-i vechimea, pe care invatatii lui o socot cu mult mai mare, a brevetat-o monument istoric 0 a luat asuprAll reparatia. Ea se face incet, cu un antreprenor italian, care o cam uitA, 0 cu lucrAtori strAini cari ail mintuit abia sl o qtearnA cu un cAtran care ne incleie de pamint. Biserica, foarte micA, are infatA un mare turn cu cerdac; fAcut in timpuri de tot nouA. Pe o u0 lateralA se intrA intr'un pronaos, odi- nioarA pridvor, pe zidurile cAruia un zugrav din Pitqtii RomAniel 0 altul din Deva ail zugrAvit acele scene din Iad 0 Raiii, cu muncile draci- lor 0 cetele senine ale fericitilor, care impodo- besc toate bisericile noastre. ZugrAveala aceasta 0 a intregii biserici e relativ nouA, abia din anul 1765. Din acest pronaos se desfac trei intrAri, dintre care cea din mijloc e a until naos, boltit la strAni 0 la altar, 0 rotunjit sus pentru un tur-

N. lorga. Ardealui. 22

338 Taw TEM DEVEi

nulet, pe cind celelalte duc la douA cripte, me- nite de sigur pentru inmormintareactitorilor. In sapAturile ce s'afi fAcut la reparatie a fost gAsitA o piatrA sfArmatA, pe care se ceteqte o rugAciune pentru mortul ce s'a odihnit supt dinsa §i data de 1618 pentru rAposarea lui ; numele celui Ingropat a pierit insA cu totul. El trebuie sA fi fost InsA din neamul ctitorilor,si ace§tia n'afi putut fi alii decit iarA§1 boieri saü Domni pribegi de-ai no§tri. Bethlenii aü stl- pinit la urmA mo§ia, §i nu e cu putinta sA se urmAreascA pAnA departe domnil ce aü avut acest pAmint innaintea bor. Biserica a stat fat% tndoialA mult timp in mina pAnA s'afiinlesnit a o drege sAtenii din 1765, cari n'arfi avut altfel mijlocul de a o clAdi din piatrA. Cind ne intoarcem noaptea cAtre casa nota- rului, care ne-a ospAtat, sAteni cari se intorc de la lucru, trec lin in zeghele ploutte care-i aco- pAr. Un baietaq aleargA cAutind ceva : Un' te dud, bAiete ? MA duc pe drum... Intrelucrurilebisericii,pAstrate acuma la FoalA, gAsesc ni§te sfepicare cu vulturul im- pArAtesc, lucrate tot a§a de bine caiacelea din Dobra. Trenul accelerat mA aduce rApede innapoi la Deva.

CARTEA A X-A. MUNTIT APUSENI

I. Spre Brad. Las orasul a doua zi, pe o vreme de mocnealA tristA, indreptindu-ma spre Brad, centrul de cultura* romAnesc din Tara Motilor. Acuma n'am nici-un tovarAs de drum, 0 birjarul, care slujeste la un Romin, se vede a fi un tigAnas care nu stie si nu pricepe nimic. tncotosmAnat in zdrentele albastre ale unui palton balut de multe ploi, coborit in niste cizme mari care nu sint ale lui si incununat cu o palariuta verde, el stä mut patru ceasuri intregi innaintea mea. Pe lingA crisma cetAteanului Blum se iese din Deva conationalilor sal, in umbra cetatii, al cArui deal se ridicA urias, cAptusit cu tufisuri dese, de pAdure tiara. De la zidurile sparte, din care se intelege mai bine o tablA surA strA- punsA de feresti deschise in douà siruri asupra norilor, se intinde o coamA de innaltimi care se surpA in jos. In dreapta, foarte departe, culmi

842 murpf Apusmit

Irina lte se infatiraza in marl pete albastre. Iar in fata satul Soimiq scoate la iveala vechea biserica a Calvinilor. Aceasta e ca un fel de poarta de intrare spre strimtorile Rominilor din Muntii Apuseni, ale caror catune 0 sate se ascund in acele Val inguste, in acele paduri rare care cuprind zarile. Aiciara0 munteleitoate adincurile, toate adaposturile, tainitileilocurile lui de pinda vorbesc despre o invierqunatä lupta pentru viata ilibertatea unui neam nenorocit.i aid* stin- cileafl fost inro0te de singe, 0 aid apele aü spalat trupurile celor cazuti, §i aid din freamatul paduril se desliw§te o veche poveste de jale, plingerea necurmata, duioasa chemare a mortilor cen'ailfost razbunati. E Inca unul din locurile noastre de mucenicie glorioasa. Ca De- cebal din pragul Carpatilor, Horea, Craiul fio- ros al teranilor sco0 din mintl de suferintile iobagiei la strain, a luptat indaratnici nemilos, pana ce arma i s'a frint in minai cununa de spini a mortilsilnicei s'a coborit pe fruntea brazdata de osteneleinenorociri. Se arata chiar in margenea Devel, din jos de cetate, mo0noaie1e scunde supt care zac citiva dintre ai sai, cu1e0 din gramada pentru a fi taiatii arun- cap in qantul calaului. Din aceste biete morminte fàrA cruce se desface mai multa durere decit din acele monumente de piatra greoaie cu slovele de aur pe care Unguril si le-aii ri-

SPRE BRAD 843 dicat mortilor neamului lor din 1848.i, in ziva cind am putea ridica §i. noi monumente, el nu vor cere de la nol pentru suferinta lor nedreaptä decit una din crucile de lemn care infloresc cimitirele noastre, putrezind §i ele pe incetul asupra ramA§itelor putrede pe care le pomenesc. Cum ai ie0t din *oimu§, e§ti la Mur4, pe care-I injuga un mare pod de lemn. Aid apa e inteadevar mareata, latä ca Nistrul aproape, 0,ca dinsul, curgind mindrà §i. liniOita intre malurile moi in care se infig rAdacinile sälciilor albe. Un biet om palid, amortit in zeghe, cere la capatul podului clibral de zece creitari, cä- reia-i zice mama. E intaiul solal =HI sdräcii din aceste locuri. Drumul merge o bucatä de vreme pe malul MurAplui, de-asupra rindului de sälcii care se apleacä asupra riului. El innainteaza paina la Brani§ca, trecind apoi §.1 in Banat. Pentru Brad insa se apuca spre stinga, peste podetul ce acopere o scursoare de apà. Cea d'intaiii comund in cale e Bganii. Ca- sele sint bune, cu innaltele lor coperipri §indilite ce se razimà pe stilpii cerdacelor incunjuratoare. La cucuruzul ce se culege, la stringerea dovlecilor auril lucreaza sätenii cu palAril ware de munte, pieptare albastre §.1 itari,femeile in rochii de cit cu flori, infä§urate la cap in tul-

844 MIINTI1 APUSENI pane intunecate. Cite o fetita cuminte pAze§te corfa, panerul cu rufele mamei care lipse0e. De la cel d'intAiii cAtun ce urmeazA, CAinelul, sail mai bine de la adunAtura de casute ce se chiamA FornAdia, se intrà apoi in pddure, as- cunzAtoarea tpAdurenilor, sAraci cum nu mai sint altii. E munte de-o parte §i de alta, o stincA ne- gricioask uritA, pe care o pateazA une ori virci galbene ca ni§te stilpi. PAdurea e fAcutA numai din tufipri slabe. In fund curge un biet riulet fail nume, care hräne§te insA o strajA de sAlcii cu lungile ramuri molatece. Din loc in loc apar citeva locuinte, alcAtuind un cAtun uitat de bogittie§i de luminA. Mai mult colibe de birne cu ochil strimbi §i chiori, dintr'un singur geam prins in lut ;cAciula de paie cade posomoritä asupra cerdacului cu stilpii §ubrezi. Citeva impletituri de nuiele a0eaptA cucuruzul din ogora§ul de pe coastA ;cite un porc se täväleqte in tinA. Copii gola§1 alearga sAlbatec in receala umedA a diminetii de toamnA. Nu lipsqte §i cite un colt de Tiganime, care infatipaza ce e mai grozav in viata omeneascA din pArtile noastre :supt mitele zdrentuite ale coperiplui plouat, intr'un cotet de nuiele aproape fArA lut pe dinsele §i cu deschizAturi bAtute de vinturi, care se chiamA cA sint fere§ti, viermuiesc la pAmint, aproape cu totul goi, bAtrinii, tinerii,

SPRE BRAD 345 pusderia de copii, asteptind pare cA moartea de foame, ca o binefacere. Apoi iarAsi merge innainte hotarul de copAcei sAlbateci din care se ivesc boabele de mArgean ale mAciesului si hurmuzul negru al porumbrelelor brumate. Pe drumul de padure trec drumeti in zeghe, si mai ales cArutele Motilor cari duc cofei budAie umplute cu fin, sail se adapostesc iei de ploaie si de frig in cuprinsul larg al cAzilor pe care le card la vale. Cad e vremea cind din bielsugul de prune al muncelelor se face tuica, in toate ochiurile de padure. Cite douAzeci, treizeci si mai multe cAzi de acestea se insirA, pline pAnA in gurA de prune chifligite care raspindesc un miros acru, de putreziciune. Supt sopronul cel nod staii terani si cite unul in straie nemtesti care supra- vegheaza lucrul ; ba vezii strAini in haine de pinzA albastrA, linga aparatele lor de distilare. Felinare sint infipte aldturi, pentru paza in timp de noapte. Apoi, dupA ce aceastà insulA de viata a trecut, teaifi iaräsi in singurAtatea presAratA cu jal- nicele colibe, cu petele vestede ale cucuruzului uscat, cu morile umilesicu ospAtAriile care n'ail altA IncApere decit acelasi sopron pentru oameni aipentru vitei, ca firma, un colac de fin in virful unei prAjini.

346 MIINili APIISENI

De la o vreme, la VAlipara, unde incepe Dealul-Mare, drumul se insenineazA putin. Urci o innaltirne intre case albe, vesele, in curtile cArora se miacA oameni bine imbrAcati 0 foarte curati. Cite un pilc de ol, de vite roacate pasc in pajiati cu iarba nouI fragedA. 0 bisericA de lemn iti rAsare in cale.i de jur imprejur privirea cuprinde cel mai frumos vAlmAaag de innaltimi Onä la acea linie albastrA-Inchis a celor mai depArtate Oruri, care se vede pentru cea din urmA data. Te cobori incet in Luncoiii 0 Podele, printre gardurile de porumbrele 0 curtile pline de copii zburdalnici ai bunelor case albe, pe cind zbo- runde porumbei, foarte iubiti aice, se rotesc innaintea trAsurii care i-a tulburat de la ospatul lor din cale, 0 se lasA iarA0 in urma eL E ace- iaal pädurice ca 0 pAnA acum, dar cu mai mult aier, cu mai multä viata 0 cu mai multA bucurie intre oameni.

II. Bradul §i Tebea. Drept in fund se vAd acuma niate virfuri albastre de o formA neobiqnuitA :unul pe care-I inveamintA negurile, e GAina, cel de la dreapta hii, cu douä cApAtini tuguiate, se cheamA pentru aceasta Bulzil, iar 0 mai departe motul acela

BRADUL qr TEMA 847 sucit e numit, pe dreptate, Strimba. Case le de tara intre care intrArn fac parte din comuna Bradului, care urmeazA apoi, cu gradini de verze, cu bordeie in pAmint pentru provisii, eu zidiri mai mari ale strAinilor 0 cu o aleie de prAvAlioare ca ale oricArui tirgu§or. La o casä cu doui rinduri se vAd copil in band 0 profesorul se apleacA la fereastA pentru a putea vedea träsura. Acesta e gimnasiul din Brad, intemeiat in anii de insufletire ce aii trecut, 0 care a rAmas totu§1 pana astazi cu cele patru clase ale sale unde invata citeva sute de baieti, copii ai cpAdurenilor, säraci 0 ai Motilor din depArtarea muntelui. Acesta e lucrul de cApetenie pentru nol in orA§e- lul risipit, de 2.000 de suflete, in care strAinii sint represintati prin me0e§ugari unguri, functionari 0 Evrei. Bradul are, de alminterea, 0 o proto- papie neunita, in aceste parti unde biserica unitA n'are credincio0". DaunAzi, protopopul de aid, energicul §i impunAtorul pArinte Damian, a a fost ales deputat, 0 acuma tocmal, el se aflA la Pesta unde iar4i Camera e chematà pentru a zbiera §i a izbi pupitrele in nAcazul ImpAra- tului-rege. Acesta e Irish' §i un vestit Tinut de aur. Aga- tirsii ail lucrat aid* la scoaterea lui din pamint, §i ail ajuns astfel cei mai bogati, dar mai trin- davi 0 mai afemeiati, dintre barbarii acestor locuri. Apol ail venit Romanii, scotocind pretutindeni dupA aur. Acuma o Companie ger-

848 MUNTII APIISENI mana lucreaza in gropi, cu lucrätori romini, cari cerceteaza prin adincuri saa piseaza bo- lovanii cuprinzatori de bogatie, §i. astfel se ofi- lesc zi de zi, pana pier de greul unei munci straqnice platita cu miseria unel coroane pe zi. La fteampurile aurarilor nernti se prapadesc asa in chip nevrednic, trudind .$i bind, urma§ii acelora cari aa facut din Horea un rege al te- ranilori din Avram Iancu arhanghelul raspla- titor pentru cruzimile, vechi §i nouä, ale Ungu- rilor stäpini. Numele amindurora sint unite in amintirile cg cuprinde cimitirul de la Tebea, spre care ma indrept acuma pe linga gara trufa0 a unei cal private, ce vine de la Arad. E un scurt drum, de vre-o dougzeci de mi- nute intre aceol munti, impunatori prin ingramadeala §i neorinduiala lor,dar, altfel, putin innalti, asa incit, in aceste saptamini de ploi red, nu i-a stropit nici-o zapacla. Gaina, Bul- zurile, cu satul Bulzeqti, Strimba cuprind fundul zarii cu paretele lor scrijelat 0 sfirtecat, ce se desface vinat. Pe dreapta, se ivesc sate :Vaca, Ribita, Riqca, mai departe. Iar in stinga, de pe un deal, se ive§te biserica nota a Mesteacanului, aratind locul unde teranimea lui Horea a pus intaia oara mina pe furcile rascoalei. In stinga, satul Caraciului se rasfira supt culmea rotun- joara care poarta acelaqi nume.

BRADUL SI TERRA 349

Iatä acum 0 Tebea, in fund. Iard0 un turn alb noil, de la o biserica mare, pe care o in- cunjurà un zid mai vechiil. Foarte putine case fac un catun. Mai departe se vede biserica strAinä i coperiprile Baii-de-Cr4, unde mai §ede un solgabiraii. Tebea avea din vechl timpuri o biserica de lemn, §i in cimitirul acesteia cre0ea un mare stejar vestit in imprejurimi pentru bogatia To-

Gimnasiul din Abrud. murilor sale. In umbra lui, zice povestea, s'ar fi strins rasculatil din 1784 si ar fi ca'cut jurd- mintul lor de credintai fratie in luptd, in graiul lor aspru care pastreaza Inca neatinsa limba celor mai vechi timpuri 1.. Räscoala a cuprins Tinutul intreg, flackile ail izbucnit de jur imprejur de-asupra curtilor 1 Se zice Inca pe aid sd in loc de dacd si perfectul simplu e de o intrebuintare zilnica ;viitorul cu vivid, vrei, vrea se intimpini in gura oricarui teran.

850 MIINTII APIISEN1 de 4( domnib, puternicil §i bogatii ail perit cu sutele in chinuri §i ocAri pe care erail deprinqi a le dArui acestor sAraci. Apoi focul a fost stins cu sila, 0 Horea din Albac, Cripn §i Clo§ca din Carpen4 perirä in piata BAlgradului in vederea multimil de säteni nenorociti, chemati sä vadA ce pate acel care nu mai vrea sä sufere §i ucide pe prigonitorulsail. Dar gorunul din Tebea rAttase, aruncind ramuri nota qi infigin- dull' tot mai adinc rAdAcinile, ca un simbol al vietil indArAtnice care insufleteqte acest neam al nenorocului §i al suferintii. TrecurAal.zeci" de ani, §i acelea§1 fidcAri iz- bucnirA sälbatec ca sä mistuie aceia§i nedreptate. Cete de nobili fugare, ajunse in vdi, furA nimicite. Osta§ii revolutionari a'ilui Hatvany, du§manii Imparatului, furA intimpinati cu sulite §i bolovani §i prApAdite de ()Vile terAne§11 care aveail in frunte pe Avram Iancu, avocatul pre- fAcut In eroil rAzbunAtor. Colo, in dosul Pietrei, femeile ailcoplqft cu risipa stincii ram4ite1e fugare ale Ungurilor. Apoi iar41 se fAcu pace. Ungurii full invin§I cu totul, iertati de Impa- ratul impotriva cAruia se rAsculaserä, §i la urmA rasplatiti prin constitutia de la 1867, cari Ii crea un regat deosebit. Avram Iancu nebuni. El umblA multA vreme pribeag pe la casele oamenilor, ferindu-se numal de aceia cari-1 iubiail mai mult. Peri la 1872 in tinda casei unui sArac din Baia-de-Cri§, a unui

BRADUL 0 TEBEA. 351

covrigar. De aid II aduserd, ca pe atitia altii din Baia-de-Criq, carin'ail o biserica 0 un cimitir acolo, la Tebea. El zace in locul unde ostrete negre incunjura o cruce verde purtind inscriptia scurtä : cAvram Iancu advocat, prefect legiunil gemene romine, 1848-9, t 1872. Cununile ce i s'afi adus, une oil cu zgomot, totdeauna cu o nemArgenitä pietate, ail fost adäpostite de con- fiscari, de batjocuri 0 sf4ieri, in acea biserica din tot Ardealul care poartä mai mult pe ca- tapiteazmä, pe bolti, in panglici acele trei co- lori de amintire 0 de speranta de care nu se mai saturl privirile acelor cari nu le pot desfa'pra ca steag. Mormintul in care se odihne0e invingatorul Invins 0 nebunul care nu mai avuse de ce sä ramiie cuminte e acesta, sarac 0 umil cum e 0 soarta poporului care-I pAstreaza ca urnä a unor sfinte moa0e. §i linga dinsul vechiul stejar cu trunchiul mindru 10 mai räsfirä crengile puternice, ce cad pe rind 0 se innoiesc Inteuna, vuind in vintul serilor cintece de tainä, intre crucea mortului din groapa 0 crucea suferintii Invietoare de pe lAcaqul romanesc al credintii. * Dimineata incepe cu un zimbet sfios al cerului de toamnd. La aceastä lumina neobipuita vAd piata de bucate unde trei negustoraqi de covrigi 0 de jimle vind supt firme ungure0i.

352 MUNTIf APUSENI , Peste citeva case rizlete se vede albastrind coama murata a muntelui. intrebuintez dimineata ca sl vad biserica 0 gimnasiul. Cea d'intaid e arzata in capatul tirgurrului, pe un dimb, incunjurat cu un zid jos de bolovani. A fost cladita in 1783, putin timp innaintea rdscoalei celei strapice, 0 o frumoasd inscriptie pe piatra pomenecte, dupa hn- paratul Iosif al II-lea, pe efi§panul varmeghii Maria Sa Ladislaus Marafix, care era sa fuga 0 el indatà de frica cetelor de iobagi pedep- sitori. Gimnasiul se aflä inteo casd de tirgovet, cum- Orate.' anume pentru acest scop. Vad un Mused bunirr, o biblioteca adunatä cu gust 0 pricepere. Salele de clasä sint incdpätoare 0 lumi- noase, inzestrate cu pupitre de cel mai nod model. E o pläcere sa vezi cirurile de copii frumo0, curati 0 deosebit de cumintl, cari in- vat5. carte romäneascd in acest unghid de pamint stramorsc stapinit de strAini. Un astfel de arzamint face mai mult pentru interesele cele mai mail ale neamului nostru decit doul duzini de deputati nationali0i in Camera din Budapesta.

SPRE ABRIID 353

Spre Abrud. Vremea s'a posomorit iara0, qi pe incetul tot cerul innAlbeste de ploaie. Cu astfel de preves, tiri plec spre Abrud. Data aceasta, am iar41 ca vizitiii un Secuiii, baiat frumos de altfel §i bine imbrAcat, foarte putin asemenea in toate cu neamul lui jigarit §i. späläcit. Dar, cu toate asigurärilelui, nu §tie mai de loc romAnqtel aa incit in tot lungul drumului de cincl ceasuri nu vet/ putea stoarce nici-o lamurire, nici macar un nume de sat spus limpede, de la dinsul. Altfel e indatoritor .§i ar voi sa vorbeascä. La ieqirea din Brad, apucam mai departe de-a lungul Criplui Alb, mArgenit o bucatà de vreme de copaci innalti. De fapt riul«alb, e galben, dar nu de un galben lutos, ci de unul curat, plácut la vedere. Inteo lunecare inceatä trec apele galbene, desfdprate larg. Cel d'intaiii sat in cale e Teretelul, impartit de amindoul laturile qoselel, inteo neorinduialal de catun negru, cu biserica ce aruna un turn in felul celor de la Or4tie. Cum al trecut innainte, vezi fteampurile :innaintea locuintilor de tail, lucratorI cu ochii adinciti in fata poso- morità izbesc cu ciocanele in piatra moale din care se va face tina pentru alegerea aurului.

N. Iorga. Ardealtd. 23

851 BITINTli APIISENT

IatA 0 efabricaa Nemtilor, cu douA rinduri de clAdiri uria§e purtind ca un steag copl innalt. De-asupra drumului trec pe sirme, incoace 0 incolo, ciubAra§ele in care se duce piatra sfArimatä. In margene, se inOrA albe case in- cApAtoare, invelite cu iederA sprintenA :in ele locuiesc lucrAtoril strAini ai minelor.

Mai departe cotim pentru a intra in satul care se chiamA CriFior, dupa un riulet al Criplui mic, ce se varsä in cel mare. Se vAd citeva case ale minerilor romini, foarte bine alcatuite §i tinute, avind ceia ce e foarte rar in Ardeal gradina cu flori §i umbrare cu iederA. Din ele apar femel in haine de tirg 0 copil bine imbrAcati ; mi se spune cA lucratorii efac lux) 0 nu prea string pentru o bAtrineta in care nu mai pot face munca grea de supt pAmint. Dar patima Rominului pentru brazda 0 gospodAria lui se pAstreazA 0 la ace§ti terani cari null mai fac me§tqugul, IndAtinat, de plugari ;el n'ail alt gind mai aproape decit acela de a cum- pAra, de a se a§eza tot mai larg in satul bor. Chiar linga intrarea in sat, se vAd dArimAturile unel curti de tdomni). LingA biserica reforma- tilor, abia cercetatA, 0 cea, destul de veche, a Rominilor, cari alcAtuiesc parochia cea adevA- rata, se innegresc de umezealA ruinele unel biserici catolice.i biserica romAneascA insA, §.1 cea calvinA ail stat un timp fArA coperipri, cu

SPRE MIRED 855 pAretii pre1in0 de flacAri, cad anul 1848 a suflat 0 aid distrugere 0 macel. Cele douA neamuri, ve§nic 0 neapArat dumane, s'ail prigonit 'Ana §i in lAcaprile de inchinare cAtre ace1a0 Dum- nezeil. Dar ele s'ail intruchipat iarA0, una pentru nevoile suflete0I ale atitor sAteni, iar cealaltà pentru ambitia din urmA a citorva din semintia de Romini maghiarisati a Kristsorilor, vechil t domni, ai locului, cari se sting. InsA curtile de unde porniaii hotAririle de stoarcere 0 chi- nuire, 0 cealaltä bisericA, acelea nu se vor mai ridica nici-odatA, ci vor aminti Inca multä vreme in ce chip cumplit se rAzbunA nedrep- tAtile istorice.

*i de la Cri§cior sail Cri0or innainte, drumul urmeazA pe lingA Criq, care scade rApede in aceastA innaintare cAtre izvoarele laoseaua se lucreath acum, 0, in movile, stail incA bolo- vanii 0 pietricelele, verzi, negre, roqcate, sta.. bAtute frumos de vinipare albe, care s'ail fAri- mitat din innaltele stinci cu luciul intunecat. La mijloc e insA numal milul galben, sAmAnat cu bAltoace in care roatele se ingroapA intregi. Ploaia, care se intete0e tot mai tare, a oprit lucrul, 0 lucrätorii 0 femeile lor se oploesc in colibele injghebate 'npripl, unde fumegl coprile grosolane 0, in locuri deschise, piriie vreas- curile, sägetind limbi de flacAri ro0i, ca la un mare sAlaq de Tigani.

856 MIINTlf APIISENt

Intre multele dealuri rotunde, patate pe alocuri numai de copaci razleti sad de tufiquri sa, racacioase, pe care le pasc caprele, pe cind oile se rostogolesc la vale ca ni0e bulzi albi, satele sint de tot rare. Ele se desfa§ura in frin- turf de catune, care abia se pot uni prin slujba aceleia0 biserici, dar n'ad nici-o indemanare de qcoala. Case le de birne se razima adesea pe un rind de jos care cuprinde pivnita. Sint yin- dilite cle cele mai multe on, dar nu lipsesc nici caciulile de paie aspre ca roata de tepi a unui aricid. Astfel se urmaresc mai mult timp locuintile impra0iate ale Zdraptului. Bisericuta e numai un §opron de lemn in curtea unul satean. Valea s'a ingustat tot mai mult in masura ce drumul a inceput sa se urce. Cripl se desfa- pea totu0 Inca lin,intortochind supt stinca neagra cursul lui galben. In locul unde suiqul porne0e 0 mai rapede, Secuiul opreqte la un han de drumul mare.

Apcrede ca-I tine un Jidan, ca prin atitea alte locuri. 0 fetita cocheta prive0e din cerdacul innalt, doua femei imbrobodite lucreaza laomasa incarcata de rufe, inteo odaie goala. Intru morocanos, näcajit ca trebuie sa caut un astfel de adapost. Dar una dintre femei incepe amiorbi in frumoasa romaneasca veche scurta din aceste locuri, qi pe incetul ne trezim stind de vorba, cu acea buna fratie cuviincioasa

SPRE ABRUD 867 pe care totdeauna o ail unul fata de altul Ro- minil cari träiesc in obiceiurile neamului lor. El cred CA slut un preot §i intreaba pe cdomnul parintes de unde vine. E 1 de departe. I Si unde mergeti ? La Abrud. Si ap, din una In alta,aflu ca 'Ara mai daunäzi crIvnarul a fost un bAtrin careli läsase notariatul din vrernile absolutismului fiindc5. nu §tia limba cea nouà a Statulul :ungureasca, apoi cà bdtrina e vaduva lui, ci din multi copii cari i-ailvenit 0-mi spune lung, duios, ca unui vechiii prieten, cum i s'a stins fiecare , i-ail ramas numai doi copila§i ce invata la Brad, dupg ce un adiunct de notar i-a facut sg piardä un an, smomindu-i la Ungurii lui, apoi un altul mai mare, §i aceastä fetita, invatata la Abrud, In qcoala romäneasca, §i cari o ajuta amindoi la gospodArie. Dar negotul merge WI, cad In coaste i s'a aqezat un Italian, un (Talian, de pe la §osele, a carui ospätarie vine drept la ni- velul trecAtorilor, pe cind hanul bätrinei a ramas acum in groapd, de cind cu drumul cel noir. Satul e sarac :abia tine o Foa1:5 confesionalä cu un invatator, fost gjAndara, care Incepe in Decembre §i mintuie in Mart. Mai e o nädejde cu lucrätorii ce vor veni cind se va incepe tAierea phdurii ba.trine din adincul \Tailor de la Faget. Parra atunci casa se tine cu craitarul

358 MIINTIf APDSENt ,-- pentru sarea, pgharul de vin, pacul de tutun al sArmanilor §i cu ce dà gradina, in care se culeg nuci 0 mere prea frumoase. Pe drumul innecat de Oroaiele ploii nu yin decit carele minate de Mori in abh cu pururi albastre,cari duc cercurile, doagelei ciuberele bor. Cite unul se coboarA in cri0na bAtri- nei, §i e o plAcere sä vezi cu citä cuviinta cere fiecare ce-i trebuie, cu citA rAbdare a0eaptA sä i se dea icu citä omenie pleacA. Cite unul stA de ascultä vorba noasträ, puind din cind in cind un cuvint la locul lui. Cind se face tAcere, bAtrina in0rA fete, ca 0 cum ar fi numai ele douA, un catastif de lucrurile ce trebuie aduse pentru prAvAlie, de la Brad, 0 se sperie cind vede ch socoteala a intrecut un zlot. TrAsura pleaca in ploaia nemiloasä pe drumul unde opincile Motilor frAmintA lutul muiat. Pe margine, tufe de porumbrele, boabe ro0i de mAcie§. Cite o cruce de piatrA sail de lemn acoperitA cu umbreluta de Ondilä. Copaci singurateci se catara pe innalta stinch neagrA din care zbucnesc izvoarele cu capace de lemn, care tin locul fintinilor de la cimp. Cri§ul e acuma numai o §uvitA galbenA care se zvirco- 1e0e in patul lui adinc de bolovani tarcati. Din toate partile, Oroaie albicioase, Oroaie gAlbui alearga crescute .de ploaie, pentru a se arunca in prApastia ce-I cuprinde.

SPRE ABRUD 859 , r Cail urcA din greil, 0 singurAtatea se face tot mai mare. In fund se vede de odatA un virf tle stincA innaltA, ca un pArete zimtuit la o cetate cenu§ie a uria§ilor. Spre dinsul se incolAce§te necontenit unul din drumurile cu frumuseta mai IndrAzneata. Id 0 colo sint rAspindite colibe, prin care se tot poartä sAteni ce string cinepa, cioplesc pentru car sail grijesc de viti§oarele easel, pe cind frumoasele femel, care incep a se gAti aid cu ie 0 catrinta, trebAluiesc pentru mincare, incunjurate de droaia copiilor udati de ploaie. Rind pe rind, coperi§urile de §indilA §i stuf se infundà in valea, unde Cri§ul dispare 0 el. Printre pilcuri de feregi cu foile dintate, printre paji§ti stropite cu floarea tArzie a brandu§ii vinete, printre minunche de copaci tineri se ajunge pära sus de tot, pe ace1a0 plan cu innaltimile cele marl de 'mprejur, drept supt picioarele stincil sure. N'avem alti tovarA0 decit lucrAtorii cari, Ora sus, sfarml piatra, cite un coliba§ in pragul casutel sail Moti ce co- boarà iute cu ciuveiele lor de lemn certindu-se cu Secuiul mial, care cuteazA sA-i pofteasa in lAturi. Apol de pe culme, drumul incepe a se co- bort Meet. E acum o padure deasA de copaci tineri, printre cari sint sAmAnati 0 citiva, foarte putini brazi. Un §ivoiii de apA galbena se aruncA dintre trunchiuri 0 altul, alburiil, 0 mal mAri§or, II iea cu dinsul. Apol altele se mai adaugl, unele

860 MEINIII APEMENt galbil, altele limpezi, albe-suriT, 'Ana ce la urma, intr'un adevarat rid iute, care vijiie cind la dreapta cind la stinga, coloarea cea mai curata invinge.

In mijlocul paduricii sint strinse casute linga o biserica. Intreb ce sat e acesta, pe o femeie ce vine din jos. Tessék? Ce sat e asta ? Buningine este. i de ce-mi spuneai pe ungure§te ? -? E§ti Unguroaica ? Ie. --De unde ? De la Abrud. Nici-o Rominca n'ar vorbi mai bine. De vale intram intre casutele Abrudului-sat. i aici in margenea apei, un om se desface de la o frumoasa trasura ce a§teapta. Domnul e din Romania ? Dar de ce ? Apoi atunci va poftwe d. dr. Laurentiu Pop, sa gazduiti la dinsul. D. Laurentiu Pop e avocat, director la Banca Auraria, §i pentru intaia oara cineva are pentru mine o atentie ap de delicata.

ABRUDIIL F iMPREJURIMILE PARA. LA. VIDRA861

IV. Abrudul §i imprejurimile pitni la Vidra. Abrudul se desfAprä bine, de la stilpul unde se iea vamA linga o cask cu un leil verde 'n pArete. Pavajul de prund vechia se tine incA bine, dei e foarte aspru. Case le sint dese §i se potrivesc intre ele. Stradele, care se proclamA Attila, Tuhutum §i cum se mai chiamA ace§ti erol al Asiei, sint drepte. Totul face o impresie prietenoasl. In piata largA, bine iricunjuratA de zidifi una e tocmai cAuraria 1. stail una lingA alta trel biserici : cea calvinA, cea catolicA, amindouA marl, trufae, §i biserica noastrA ne- unitA, in care sluje§te un protopop. In dos e o alta, unitA. Ele ajung abia, cu toatA mArimea lor, pentru o populatie de peste 1.000 de Romini cari biruiesc cu vre-o trel sute pe me§te§ugaril §i functionarii unguri din centru. Le vAd pe rind, cutreierind stradele goale la lumina unui lAmpa§ sail felinar, cAci pentru ilu- minat se a§teaptA luna, care intArzie. Biserica unitA e plinA de panglici tricolore : de curind s'a fAcut acolo, cu o deosebitA insufletire, slujba de ingropare a lui Matel Nicola, unul din cApeteniile de luptA din 1848-9. AmindouA sint marl §i curate. Cea neunitA, mai nouA, era totql ziditA prin anil 1780, pe cind cealaltA flint& incA de pe la 1730. Attila §i Tuhutum nu numiail pe

862 MIINTIt APIISENT atunci nici-o strada a oraplui *fiberi preve- leghiati, daca le numesc astazi, aceasta n'are nimic a face 0 nu impiedeca desf4urarea fireasca a lucrurilor. Toata lumea ungureasca din Abrud vorbe0e perfect romane0e.i, de oare ce minele de aur ad cam stinchit aid, alti strain! nevenind, se intelege lesne care va fi soarta acelor ce aü ramas printre noi.

* Pornesc spre Cimpeni §i Vidra, cu trasura de casa a d-lui Pop. Cu incetul vremea se deslu- §e§tei pe la amiazi muntii toffsint cuprin0 de lumina curatai rece a toamnei. Cum ie0 din Abrud, de-a lungul Arieplui care mina iute unde sure printre salcil rifi vioidi larg in aceste parti,ajungi intre casute samanate pe innaltimi, care se tin 0 ele de acest Abrud, risipit ca toate apzárile de munte. tndata e01 la alt Or de fteampuri pentru aur : pilugele de lemn lovesc zgomotosi indaratnic in piatra sfarimicioasa,i valuri de apa, pornind ca din scocul morilor, iead cu dinsele farimele fàrà -pret, pe cind aurul greü cade la fund, de unde e cules la sfir0tulfiecarei saptamini. Pe margenea unui 0voifi, lucratori cu palaria teraneasca pusa pe ceafa aleg acum0 acest aur tulbure, ramas pe fundul g0eampuluis, Ceva mai departe se vac' cladirile vechi ale *fa- bricils de aur eimparate0is, care lucreaza aid

ABRUDUL tz,a IKPREJURIMILE PANI LA VIDRA 863

Inca de prin anil 1850. Odata era ud mare ci0ig, §i Abrudenii cad aveail locuri cd aur in ele se Imbogatiail foarte rapede, cheltuind de cele mai multe off Ida nici-o grija sail alegere aceasta bogatie upara. Astazi Insa, folosul minelor ar fi cu mult scazut, de0 päna astazi cautarea de aur ocupa 0 hrane0e atitea din wzarile vecine. Cel d'intaiil sat e Carpeni011, ceia ce inseamna desi§ul de carpeni (compara : Palteni§ul de linga Sibiiil, Stejari§ul Brapvului, Peripl din Roma- nia). Aid* s'a nascut Cri§an §i Clo§ca, cele doua capetenii ce ail stat alaturi de Horea, vechiul 4 Craial romanesc al acestor munti. §i din acest loc de plecare al cruntulul nimicitor de cdomni", a pornit 0 neamul §ulute0ilor, care a dat Bi- sericii unite pe unul din cei mai blinzi §i mai curati archierei ai sal, iara Asociatiei) pe ac. tualul ei pre§edinte. Familia neme§easca *ulutiil poarta predicatul nobiliar cde Carpenip care se scrie ungureqte ,Kerpenyes). Ca in multe din aceste parti, satul are §i biserica neunita 0 biserica unità, una in fata celeilalte, pe picior de razboiii. Drumul de vale, pe linga Arieq 0 intre margenile de stinca mai mult goala, se infunda in Cimpeni. Acesta e mai degraba un tirgu§or, in care multe pravalii 0 case ale Rominilor din cinteligenta, se aft* la mijloc intre casele dese ale teranimii. Un foc strapic, purtat rapede prin izbucnirile pucioasei ce se tinea pentru facerea

864 DIUNTII nPUSENt

pe fur4 a prafului de purl, a prefäcut aceastä frumoasa comunä intr'o Sodomä §i Gomora care §i-ar fi isp4it pacatelePiata a fost cuprinsä intreaga in valvätaia grozava. Bisericile n'ad scapat nici ele pe dimburile ce le poartà ; cea unitä a fost mai ales pusd la cale foarte rail,

Ef _ :% P if- 75', -4-..211. r, ' if ig'Om .-A....2.717-4...,

, . rh

Cimpenil innainte de focal din 1006. §i in mijlocul pocnirilor focului intetit, al zarvei de oameni ce strigad de spaima sail se indemnail la munca de combatere a nenorociril, räsunk ca un urlet de triumf al Iadului, cdderea do- potelor, care se prefacurd iute intr'o gramada de amnia topita. Negustorii, me0eril, avocatii se addpostira" in casele terAne0i, crutate in cea

ABRDDULI IMPREJURIMILE PAIII LA VIDRA 865 mai mare parte a lor. De multa vreme, untoo din Ardeal n'avuse sä indure o pedeapsa dum- nezeiasca aa de cumplità. Biserica neunità a fost fAcuta la loc, intr'o formA poate prea gAtità. Ne1nte1egeri1e confe sionale, care aid n'ail nici-un frit], nici-o ru0ne §inici macar o hotarnicie a cuviintii, ail impie- decat cai biserica unitA sA se trezeasca din ruinele-1 negre. Cad aid e locul unde preotii romilii de cele douA confesil se spioneaza ne- conteniti nu pierd nici-un prilej pentru a se jigni prin vorbe asprei glume proaste saü a-0 face rail prin ce forte pot sAvir0 numal.i, pe cind se poartà fati§i zgomotos aceasta ru0-7 noasaidAunAtoare du§mAnie, Unguril tin Cu multa cheltuialA bune §colI primare, enormale,,. la care yini atitia Romini din imprejurimi -ca sä se poleiasca cu limba Statului sad sl se gA- teascA pentru rosturi de Stat. CfmpeniI ace0ia de ruine, de case cu cerdace, de prAvAliI cafe incep a se clAdi din nod,, a fost numit aa dupA cimpul foarte Ingust ce se deschide aid intre namilele de piatrà nea-4 gra infoiatA. Ina de pe la 1600 ace§t1 locuitori ai cimpului frumos din mijlocul muntilorii avead bisericai neme0mea, precum dovede0e frumoasa insemnare din 1631, din care se afla ca cpan (domnul) PaFu1 din Campeant, 0 sotia lui Acsa ad däruit gbisericiI din CAmpeanI2- un Octoih slavon, luat de la MAnastirea Stefanca.

366 mix TA APIISENI

(de mult dArimata), unde stAtea pe atunci ca egumen un Atanasie, venit din Moldova, altA legAturA cu tara pAna 0 in aceste locuri. In luptele de la 1848-9, or4e1ul 41 are o parte insemnata, pe care localnicii n'o uitä.

* Din ce in ce mai sus, de-asupra Arie§ului ce se strecura tot mai ingust prin vale, drumul se desapra drept innainte. Frumuseta lui se face tot mai mare, intre culmile innalte, pe care le acopAr, pe lingA paduricile obi§nuite, 0 petece negre de brAdet. Pe alocurea piatra stincil se vadqte in suptirl fol negricioase sad se coboara pana pe termul apel in marl bolovani de marmura alba. Sate nu se vAd, rare ori tree drumeti cAlAri 0 in carA, cari poarta abaua cu cusAturi albastre a Motului, femel in tulpane 0 rochil de tirg(catrinta,§ortul, la nu se prea intimpinA nici aicea). Fetele sint deosebit de frumoase, albe, prelungi, cu ni§te ochi marl de lumina pe fruntea dreapta; nu lipsesc chiar co- pila0 cu pArul foarte Wan 0 ochil de un albastru limpede. Citeva ol 0 vite ratAcesc pe coastA tocmai sus, 0 pastorelul, copil frumos ca o papu0cA, face sa rAsune aierul muntelui de doine cintate cu cdldura unui adevArat voinic. De la o vreme, case prind a se ivi, linga bise- rid de zid cu coperiprile lungi, de fel ora0ian, invelite cu tabla saa acoperite cu §indila, care

ABRIIDUL §I IMPRETURIMILE PARA LA VIDRA 867

cuprind frumoase zugraveli de pareti si de ca- tapiteazmä, mai ales de la mesterul abrudean Simion Silaghi, de la sfirsitul veacului al XVIII-lea. Crud* de piaträ si de lemn subred se grAmadesc in cimitirele neingradite si calcate de vite pand si de-asupra gropilor proaspete ;locul unde dorm Taal* sail fete II aratä brazi ciopliti in jos si purtind in crengile lor, ce se usuca zi de zi, ca 0 amintirea mortilor tineri, 'Aft-Anil rosil. Casele din care se ivesc terani cu palariute si foarte frumoase femel in cojocéle, cu chipuri de fetite din idile si de madone senine, ad o constructie deosebità. Sint facute numai din lemn afara de vre-un salasal biräului sailaltui fruntas , ail pivnite supt ele, innalte tuguiuri de sindili si supt dinsul un cerdac sad tirnat, gang, faiat in marl arcade ce nu se mai vad aiurea. 0 scarà mestesugitä suie la dinsele. A st- fel yin pe rind Ponorelul, cAruia-i zicea odata Ponorul, cu cloud biserici si vechea bisericuta de lemn adausa la coala confesionalä, care mai infätiseaza astfel atitea chipuri de sfinti a caror chemare s'a mintuit. Urmeaza prelungirea ne- sfirsitä, pe vre-o zece kilometri, a Vidrelor : Vidra-de-jos, care incepe cu partile TamAses- tilor si Goiestilor, avind de toate douà biserici neunite, si Vidra-de-sus, care se infundä in munte. Tntre ele se innalta citeva culmi rotunzite, foarte negre ; copiii frumo0 culeg necontenit jucäriile lor din ele. Cad de sus Oa jos sint facute numai

868 MIINTIt APUSENt din strAvechi meld impietriti 0 umpluti cu te- setura asprA a cremenei. Supt muntii de la dreapta ticnesc din stincA douà izvoare puternice care cad 0 se zdrumecA de piatra ce le prime0e. Ariecul freamAtA dedesupt iar in margenea drumuldi, unde la cimp se innalta gitul de cocor al fintinii cu cumpAnA, apa curatA, rece, picurA din jghiaburi, fAcind ceia ce se chiana aid, in loc de izvor : un ctirAil". Poposim tocmai in acest loc, la birAii. BirAita, gAtità de sArbAtoare, ifi duce fetita la ccoala ungureascA de la Cimpeni, si e o adunare de frati, de surori, de bAtrine cArora li se zice cnenix., de rude 0 de cdregatoris, intre carI gpandurub) sail paznicul. Copila are tricolorul in codite 0, cind atrag, in batjocurA, luarea aminte a mamei asupra nepotrivirii intre aceastA mArturisire ro- mAneascA 0 §coala de instrAinare unde merge sa-0 jertfeascA odrasla, ea mu1tAme0e pentru sfatul cel bun 0 inlocuiecte panglicile tricolore cu altele albastre. Conctiinta nationala ar fi putin trezitä la acecti Munteni, 0 nu numai la biraie. La Albac, 0 mai sus, spre Ungurime, nu s'ar cti de multi nimic despre Horea, Craiul ma- celurilor, care a rAsArit aice pentru aii rAzbuna neamul. * Neputind innainta w de mult, ne ducem deo- camdatA sA vedem, in marginea Vidrel-de-sus, casuta lui Avram Iancu. E la capatul unei livezi

ABRIJDUL ff3I 231PREJURIMILE YANA. LA. VIDRA 869 intinse, in fata unei clAdifi mai mail, Cu cerdacul nat. Acoperipl greti cade pe paretii de lemn innaltati, strApun§1 de trei fere§tI mkunte. Insotiti de un morlet pitic, de un alt mo§ trecut cu vrista, care vorbe§te mai mult din de- prindere fata de oaspetii nationali§ti, decit din prisosul convingerii §i cAldurii, despre cregele romAnesc, ce a fost acolo, precum §i de douà fetirane cu zestrea de frumuseta obiruitä aid, trecem din cerdacul cu bolti in cele douà Inca- peri goale, pline de iscAlituri §i de carti de visitA. Si icoana sufieteascA a celul ce s'a sAlA§luit dintru inceput aice, mersul gindurilor sale se deslu§e§te pe incetul. In jos pAnA la CArpeniqul lui Clora §i al lui Cri§an, in sus pAnA la cuibul de munte in care a copilArit, a munch §i a suferit Nicolae Ursu, cAruia i s'a zis Horea, tot casute de sArAcie ale Rominului robit in tara muntilor de aur pentru strAinii lumil intregi, cad Motul 1§Ici§tigA cu greiipinea din verica vinzare pribeagA a bietelor unelte de lemn ce se pricepe sä ciopleascA. Pe margene, §irul innaltelor virfuri pietroase :Virful Sloiului, Strutul, Mitul, Munducul, uriaçA catapiteazmä pentru hi- serica libertatii, a cAreia boltä e cerul insu§i cu miniile §i insäninkile lui. Iar in vale spumega- toarea curgere a Arierlui, cu apa negrie, ca §i cum fiecare picAturi din el ar fi o lacrimA de durere, riii trist §i neodihnit, vuind a rAscoali ci a ruinA. Astfel din copilkie se plAmAdi o fire N. rorga. Arch:caul. 24

870 nnalpf APUSENI de visAtor aspru, de credincios indArAtnic, de viteaz milos : adunind in el toad mo§tenirea de durere §i de amintiri a trecutului, el 0-a ascutit sabia de cremenea tare a acestor muntl La intorsul, pe care-I tulburA accidente de träsurA, se ive§te in marginea de codru un ochiii de lunA, luminos §i sAlbatec. Apoi luna se innalta mic§urindu-se, infA§urindu-se in cearcAne de ume- zealA, pe cind Arigul se poleie§te de argint. Pe incetul zAbranice albe acopär muntii, §i peste el plutesc neguri ware, ca stafii neodihnite din vremile Ara izbindA. Ele par a rAtAci u§or din loc in loc asupra tuturor suferintilor de astAzi, cerind puterilor tainice ale lumii razbunarea, dreptatea, care li-ar da in sfir§it lini§tea supt brazda mormintelor fall cruce in care s'ail zvirlit trupurile mAcelArite §i s'afi cufundat acelea din care suferintile goniserA sufletul eroic al luptAtorului.

V. De la Abrud la Zlatna. Cea mai uritä vreme ploioasä, sosità pe ne- prevestite la mijlocul noptil, ne intovArl§e§te in drumul de patru ceasuri §i mai bine spre Zlatna, smina de mil-, a celei mai depArtate vechimi. Avem pe caprA un sArAntoc de omulet, cu mus- tape marl §i ochii mid, tri§ti, care mina in tAcere. $tie romAne§te foarte bine, dar se declarà Ungur,

DE LA ABEAM LA ZLATNA. 371 filnda aa a fost ndscut, tatä-sn va fi stiind de cei pentru a merge la bisericaclegil ungurestli, calvine. La iesirea din stradele cu caldarim aspru ale Abrudului, care in "multe priving are infatisarea unei cetag, e casarma unde std pe cite dol ani un detasament de earmata comunal,. In valea ce se deschide indatà, strAbatutà de un rapede riii galben care se izbeste de pietre i cade furios pentru o cddere noua, suna iarasi innàbusit pilugele de lemne ale steampurilor. In toate partile se vdd gramezile de urita-piatrà suräi noroiul cenusiii care rämine pe urma alegerii aurulul. Pro- prietarii masinelor de lemn, cu forma veche, sint in mare parte Romini, si cite unul si-a clnit linga roata ce se invirte in fisiitul vesnic al apel, cite o frumusicd locuintg. de tard cu flori in gradinita. Mai incolo sint clädirile asa-numitelor esteampuri impärdtesti), pentru cã ele sint in stApinirea fiscului. Cel d'intäiii sat, adecä tot un atun de munte cai toate cele de pe aceste coaste si din aceste val", se chiamd Coma. Dupä dinsul incep innainte, si tot asa si la stinga, Buciumil, cele sese sate care poartä acest nume si dintre care ni se infatiseaza Intäit Buciumul-Cerb. Drumul s'a ingustat, strins de marileinnal- timlintunecatei inviorat numai de freamatul, de säriturile nebunatece ale riului cu fata galbena. Aid insà muntele nu e golas saü sämnat

372 KIINTli APTISENI numai pe alocuri cu arbori razleti, ci pAdurea, o veche padure de fagi, stropita pe alocurea cu bradet, 11 imbraca intreg. Parra in virful Dea- lului-Mare, cel mai vestit sui§ din aceste pArti, e aceia§i imprejurime, de mareata taina, a co- drului vechifi.

Ploaia rece a gonit orice viata§i, ca §i. padurea, drumul insu§1 e pustifi §"r mort. Numai din cind in cind vezi vre-un car acoperit cu covergi, vre-un calaret infa§urat in abaua alba cu margenile albastre, vre-o biatd femeie sAraca nacajindu-se spre casa prin tina galbena, sag vre-o Tiganca nenorocita care, zgribulità in rochia-I de cit rupta, car& spre coliba o mind de vreascuri ude. Atingem virful Dealului-Mare, unde nafrdmile negurilor se impleticesc in jurul brazilor intune- cati, pe cind ploaia cade 0 mai invier§unatd. De aid incepe o tara deosebitA in multe privinti de acest regat romanesc al Motilor, a carui co- roand de mucenicie§i-aiitrecut-o pe rind Horea §i.Iancul, in a§teptarea unui al treilea, care va veni de sigur. Pamintul e albicios, 0. de pe virf se rapede inaceastAlalta parte, spre Zlatna, un alt ria de munte, alb §i el cai farina §i tina din. preajma E Valea Dosului, dupd care se nume§te§i un catun care indata-ti rasare in (-ale. Dar, altfel, 0. de aid innainte e aceiaqi bogatie a copacilor

DE LA ABRUD LA ZLATNA 373 cu frunzele Inrosite si ingAlbenite de frig, aceleasi covoare ruginii ale potecilor de codru, aceiasl. pustietate tristA pe care o intrerup numal mersul incetinel al carelor acoperite, Motii cA- lArI si femeile zgribulite. MA opresc sA vAd bisericuta de la Valea Do- sului. In aceias1 ingrAditurA se aflAsi scoala. Tocmai e vremea de dupA amiazi, cind se incep iar lectiile, si din toate partile se grAbesc copi- lasil foarte frumosi, bAieti si fetite, dintre can unil n'ail decit o cAmAsuicA udA bleascA, peste bietul lor trup nAcAjit. InvAtAtorul, care vine cu multe temenele, poartA haina de abh., fArA cusl- tuff albastre, a teranilor din aceastAlaltA parte a muntilor ; din vorba cu dinsul aflu cA acum trel- zeci de anI si-a inceput viata ca... farmacist la Abrud.

Acest Tinut presArat abia cu citeva cAtune, cuprinde in stinca lui plumb si argint-viii, care se si exploateazA. Iar mai In jos Zlatna dato- reste aurului faima pe care a avut-o in toate timpurile. * Atingem intAiii TrAmpoielele, al cAror nume vine de la gtrAmboiii", trimbA, o biatA co- munA risipitA prin toate poienele si ascunzAtorile. Aid Mate! Nicola, tribunul de la 1848 care a murit dAunAzI ca avocat foarte bAtrin, cu tre-

874 MIINTII APUSENI cutul uitat de toff aproape, a turtit o ceatà de Unguri nAvAlitori,cari zoriail prin acest pas cAtre cetAtuia primejdioasä a Motilor.

VI. Zlatna. Zlatna incepe printr'un sir de cAsute de-a- lungul riului albicios care e acum Ampoiul insusi. Mai departe al pravAlii si o piatA. Un ban e tinut de Rominul Moldovan, iar cellalt de un Evreil. Nemerim la acesta, plAtim 60 de craitari Portia de purcel ucis fail nicl-un folos pentru foamea drumetului, si sintem trimesi pe jos, cu lucrurile, intr'un cArucior de minA, dus de un Secuias, spre garA. Zlatna, cAreia al nostri li zic si Zlagna, nu e insä numal a strAinilor evrei, cu hanuri pentru despoiare, sail a strAinilor unguri, cari merg la biserica catolicA din piata ;iarAsi, ea nu e nici a lucrAtorilor de la topitoria de aur a Statului, unde necontenit fumegA cu cel mai puturos dintre fumuri cArbunii si zgura ce se aruncA. Din vre-o 4.000 de locuitori, 3.000 sint Romini, locuitori ai multelor case räzlete ce se catArA pe coaste supt adapostul padurilor. Notarul e Romin, si tot asa vice-judele, un prea frumos teran, indatoritor si cuviincios,care, imbrAcat in cojocul si zeghea lui,albe ca intr'o zi de

ZLATNA. 375 joc, ne poartà pe la cele douA biserici vecine, dintre care cea unita are in fruntea ei un protopop. Pe cind marea bisericA a neunitilor majoritatea nu se deosebe§te decit prin intindere §i prin zugraveala nouä, in stil secesionist, in care sfintii ail §i aureole ro§ii ci albastre, care zugral- vealä se datore§te bAtrinului pictor bavares, ce lucreazA §i la re§edinta dinSibiiii, cealalta are mai mult element istoric. Ea pastreazA carti vechi, dintre care o evanghelie a fost a via- dial Atanasie, cel care a iscalit actul de Unire cu Roma §i, pe linga aceasta, pe o tablA din pArete, amintirea c5. in 1817 imparAteasa Ca- rolina insa§i a venit aid de a ascultat «liturghia in lirnba romAneascAz. Dintr'o pinza yap- sita cu slove se mai aflä ca aid odihnesc mai ci fiullui Petru Dobra, «director al causelor regale) §i traducAtor al Pravilei muntene pentru Austriacil din Oltenia. Acest neam a fost ames- tecatin amindouà rAscoalele romAnecti din acecti munti. Cimitirul are pe crud multe inscriptii latine, pentru familiile Anghel, a Vlà- dial .Atanasie, de loc din Ciugud, in comitatul Albel, ci pentru familia Neagoe, scrise insä Angyal ci Nyagoi. E interesant sl se pome- neasca ci aceia cA pe una dincArti un popa fricos a scris in aceste cuvinte vestea despre Horea, a carui umbra cruntd plute§te ci aid ca §1 umbra lui Iancu, pedepsitorul in chiar aceste

876 muNTII APUSENI locuri :*SA sä §tie clad ad spart Tara Horea era väleatul 1784, atuncea s'ail scris.Scris-am popa Ioan4 din Fene§, 1784*.

* Trenul mic §i incet pleacA spre Alba-Iulia prin valea Ampoiului. E mai largA decit strimtorile de pAnA acum §i e pAtatA cu cite un pilc de cucuruz uscat. PAdurile sint mai putine, 0 din mijlocul lor se tidied aid bucati de stincA, tAiate in chip neobipuit, pe care poporul le nu- me0e «culmi* 0 cbulzi*. Riul se vede numai o clipà, 0 apoi el se ivecte iarA0 acolo unde linia-1 trece pe un pod märicel. Casele, innAlbite sad in negreata lor de birne goale, sint joase 0 mici, MCA frumuseta de grinzi intretesute pe care o ad cele din strimtorile Mo- tilor. Se vede cite o teranca purtind catrintA 0 legAturà de tulpan in jurul capului, dar mai des descoperi ca singur locuitor §i domn cio- banapl cinchit pe iarba plouatA. Numele satelor, stilcite in firma statiilor, sint curat romane0i. Dupa PAtrunjeni vin Galata 0 Fenepl, apoi Prisaca, numitä dupa o veche stu- parie sad estupinA*, Poiana, Pite0i-Gaureni 0 Tautii, toate in munte incA. Dar la Ighiti, botezat Magyar-Igen lucus a non lucendo , innaltimile pier in linii moi. La- nurile se ivesc de amindouA partile. Dupa un scurt drum pe la un sat cu numele unguresc,

ZLATNA 377

gti in Balgradul lui Mihai Viteazul, care a fost si locul suferintii ultime a lui Horea. Acuma insä, la lumina unor chioare becuri electrice, prinse pe un fel de spinzurAtori, strabati cu dez- gust stradele de jidovime stApinitoare, cu oteluri marli locuri de petrecere pentru ofiterii din cetate.

TABLA CUPRINSULU1

CARTEA A I-a. Tinutul BrasovuluI. PAG. Prefati 5 De la Predeal la Brasov 7 Brasovul 13 ImprejurimI ale Brasovului: Timpa, Risnovul. 34 Imprejurimi ale Brasovului: Branul .. . . 41 Imprejuriml ale Bra§ovului: Tohanele, Zirnestii 45 De la Brasov la Fagdras 47

CARTEA. A Ii-a. Tinutul Pitgara§ului.

Orasul Fagarasului ., 61

Imprejurimile FágarasuluI, : Cea d'intiiii calAtorie. 73 Imprejurimile Fagärasului: A doua cAlätorie. 75 Imprejurimile Fagära§ului: A treia cilitorie. 84 Imprejurimile Fagaraplui: A patra cilitorie. 88 Imprejurimile Fag5zasuluI: A cincea calltorie 98 Ymprejurimile Fagarasului: A sesea alitorie. .109 Imprejurimile FAgiraplul : A septea calatorie . 113 Imprejurimile FAg5rasului: A opta calätorie. .121 Imprejurimile FlgarasuluI: A noua calátorie . 124 Spre Sibiiii 128

380 TABLA CIIPRINSULUI

CARTEA A.III-a. Tinutul Sibitulu I. De la hotar la Sibiiii 135 Sibiiul 146 Satele romänesti de laApusulSibiltflui . .. 160 Ocna Sibiiului 173 Räsinarii 179 Tara Amlaplui 186

CARTEA.A IV-a. Tinutul Miercurii §I Sebe§uluI. Miercurea 197 De la Miercurea la Sebe§ 200 Sebesul §i imprejurimea 206

CARTEAA V-a. In jurul Albei-lulli. Alba-Iulia 227

CARTE& AVI-a. Tinutul Ori§tiei. Ort§tia 241 Imprejurimile Ort§tiei 245 Peste Murts, in preajma Ortstiel 249 Spre Hateg 258

CARTEA.A VII-a. Tinutul Hategului. Pe Streit la Hatég 267 Hategul 274 De la Hateg la Gr&di§te si la cetatea lui Decebal: 277 Pe valea Jiiului 297

TABLA CUPRI1141:3L131 381

CARTEA A VIII-a. Tinutal Inidoarel. Spre Inidoara 309 Inidoara 314

CARTEA A IX-a. Tinutul DeveT. Spre Deva 327 Deva '331 Dobra gi imprejurimile ei 534

CARTEA. A X-a. Muntn Apuseni. Spre Brad 341 Bradul qi Tebea 346 Spre Abrud 853 Abrudul si imprejurimile pana la Vidra. . . 361 De la Abrud la Zlatna 370 Zlatna 374

VOLUMUL AL II-LEA, CARE CUPRINDE SF1R- SITUL INTREGEI LUCRARI (A.RDEALUL DE NORD, MARAMUREFL, CRISANA.i BANA- TUL), SE VINDE N ACELAsf TIMP CU ACESTA.