Nicolae Iorga - Neamul Romănesc În Ardeal Și Ţara Ungurească. Volumul 1.Pdf

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Nicolae Iorga - Neamul Romănesc În Ardeal Și Ţara Ungurească. Volumul 1.Pdf NEAMUL ROMANESC IN ARDEAL SI TARA UNGUREASCA. 74 lova. Ardealsas, N. IORGA Neamul romAnesc in Ardeal §1 Tara Ungureased VOL. T. BUCURESTI. iginerveInstitut de arta * grafice si editurit 6, Strada Raga IA, 6. 1906 A I: Pj:cr air PREFATA Cu aceste cloud volume se incheie descrierea feri- lor locuite de Romini pe care am inceput-a in 1904 cu (Drumuri fi orafe din Romania*. Ramine des- chisd numai seria cSatelor fi mandstirilor din Ro- mania*, din care un al doilea volum va iefi in curind. Din partea celor cari pot finea condeiul in mind toate parfile acestel scrierf aa fost intimpinate cu tdcere saa cu batiocuri. Sint deprins fi cu una fi cu celelalte. Rufinea e a celor cart se poarta asyel, fi va veni vremea cind se va recunoafte aceasta. Nu odatd mi s'a spus cd n'am dat all/a cit af- tepta unul saa altul. Dacd affi facut dupd dorinfa lor, de sigur cd n'affi tipdrit nici-odatd aceste cdrfi care mi s'aa parut de o absolutd necesitate pentru acel public bun fi mare ce nu se manifestti prin scris. Am zugrdvit ce mi-a fost cu putinfei sd vdd fi ce mi-a dat mina sd vdd, cdldtorind totdeauna cu banii miei. Af fi putut sd fac foarte lesne capitole marl fi trufafe din ldmuririle de tot felul pe care le-am intrefesut cu povestirea fi descrierea, dar sint de 6 PREFATA sigur prea bdtrin pentru ca sd md pot hotdri a speria lumea cu stiinta sad C14 talentul mied. De al- mintrelea sint atifia cari fac, si cu izbindd bund acest lucru. Am fost invinuit f i de nedreptate, de pcirtenire ; ba un om cum se cade m'a pirit ca fie un nesim- (itor f gel de poporul romdnesc. Acestuia din urmd ce as putea sci-i rtispund? Celorlalti li pot spune cd n'aii nici cea mai mica dreptate. De scdderile alor tdi te doare mai mult decit de ale strdinilor. Po- leind pacatele unui neam cu lingusiri, cred cd-i faci o foarte proastd indatorire. * A f fi vrut sd vdd toate Tinuturile Rominilor de peste munfi mdcar asa de amanunlit ca pe al Fcl- gdrasului. Nu mi-a ingticluit nici vremea, nizi mij- loacele si nici alte greutdti, bine cunoscute, de care e intovdrdsitd o aildtorie in condiiiile in care am facut-o. Descrierea Fagdrasului n'am scurtat-o insd pentru a o face de o potriva cu a celorlalte parri : am crezut di e bine, chiar in paguba proporfiilor ca mticar un Tinut carat romdnesc set se infatiseze mai deplin. Addogiri s'ar putea introduce intr'o noud edifie, asupra fiinfii cdreia va hottiri publicul. Aceste addo- girl trebuie sd imbogeifeascd mai ales capitolul des- pre Banat pe care fard voia mea l-am ldsat asa de .sdrac. Devntbre 1905. CARTEA I-A. TINUTUL BRASOVULUT. WI ALI Ptr#Air.A4AVair.4614Ma fKit' fIZTiVISbilreilAr I. De la Predeal la Bra§ov. Din vane inguste cu malurile bAtute in ace de brad ale Prahovel ajungi pe acea culme, putin innaltä de alminterea, cdreia i se zice cu un vechiti cuvint, de mult iesit din intrebuintare : Predealul. Odata era aicl numaY o mica trecA- toare pentru putinil sateni din sAlasele vecine, pe cind drumul cel mare intre Brasov si Tara- RomAneascA se desfAsura larg pe drumurile bune sisigure ale sesului roditor de supt munte, pe la Risnov pana la cetatea Branului, unde in im- prejuriml zimbitoare, de pajisel inflorite, se des- chide pasul cu acelasi nume. Vremuri noul aü ce- rut insA scurtime, rApegiune. CArarea din codrii de brad s'a prefacut dupa 1800 intr'una din cele mai bune sosele netede ale lumil,i peste citva timp calea feratA, nemultamindu-se numal cu atitacistig de vreme, a sArit indraznet de-a dreptul pe InnaItim, s'a sprijinit pe margeni de 8 TINIITUL BRApv omit ripi si a stripuns maruntaiele stincei. Uncle I.-- tacisera oierii cu turmele, ail rasarit cantoane, plantatii de telegraf, fire rosil de telefon, lungi chervane de märfuri, suind incet in pocnetul bicelor, si mail jucarii de fier fumeginde, lune- cind ca sarpele pe sinele lucioase. in sfirsit, cind valea romaneasca a Prahovei s'a prefacut in locul de petrecere varateca a clumii bune,, a lumii cheltuitoare si a lumii des- trabalate din Romania, viata moderna, cu zgo. motul, vulgaritatea si pretentiile el, a gonit poesia singuratatii si din cele mai ascunse poteci ale muntelui, unde intimpini astazi la fiecare pas, din lulie in Octombre, si chiar ceva mai tarziil, in culegerea florilor cimpului si florilor iubiril usuratece, tot copilaretul palid si obraznic al oraselor, si 'Ana si cite o calugarita catolica, pe cind pe sosea zboara biciclete, automobile, trasuri de casa cu vizitii in livrèle care sperie saracimea din aceste locuri. Numai iarna da naturii marete toate dreptu- rile sale : zapezile mail se astern pe virfuri, ele luneca pe coaste pudrind brazil negri, ele im- podobesc cu foil ce nu se pot culege malul jos al Timisului prins acum in catuse de ghiata, si prin biciul viforului aspru gonesc de pretutin- deni pe top aceia cari nu sint supusi nevoii de a calatori. Strecurarea trenurilor acoperite cu bruma pare o nimica toata in marea imparatie a linistii moarte. In Tara Bind : la usa biserieil. 10 TINUTIIL BRAgOVULII1 Calatorii cu trenul pleaca din hala cea mare §i uritA a Predealului, plina de hamali 0 de va- me0 cu §ApcI joase 0 cu §Apci innalte. Li praful inneacios al cArbunelui unguresc, care inf4urA toate intr'un zabranic negru, trenul Innainteaza incet printre pAretii de brad intunecat, call lasa sa se vada ici 0 colo prive1i0i mai depArtate. Incolo, se intind albe cele Sapte Sate. Citeva statii singuratecei triste se desalurA la guri de tunel. Din Dirste se vede numai acela0 chip de statie ungureascA cu inscriptie in limba Sta- tului. Citiva terani de-ai no0ri se ingramAdesc minati din urml ca oile spre marfle vagoane ro0atece de clasa III-a.In mai putin de doll& ceasuri te afli innaintea gArii bra§ovene, pe mul- tele linii ale cAreia pufne0e din giturile negre innalte acela0 fum innecAcios de pucioasa ce se frige. Altfel e daca porne01 cu trAsura de la vama cea mica de supt munte, la capAtul haosului de vile plAcute care alcatuiesc orArlul de vile al Predealului RomAniei. Aid* nu e IngrAmAdealA, nici zgomot. Jandarmii uita sA-ti cerceteze pa- §aportul §i, netulburata de nimeni, IncApAtoarea trAsurA de Bra§ov se Infunda iute 'n pacea co- drului, lAsind tot mai mult in utma sunetul de pAhare 0 de farfurii al restaurantului romAnesc de la granitA. Uria0 brazi cu crengile de poli- candru aromesc a ra0nA, pe cind florile ascunse DE LA PREDEAL LA BRWV 11 in adincimi tamiiaza sfios mirosuri dulci. Cararea se incolaceste incingind necontenit muntele. In- data al la dreapta scinteiarea de argint a Timi- sului, care susura prin bolovani. Din loc in loc, grupe de case mari cu acoperipl de tigle in- negritei oblonase verzi, case care nu sint nici sasesti nici romane§ti, ci potrivite cu mice gos- podarie intarita. Trec in cete terani secui, cu ochil mid, de un albastru sters, lucind ca ote- lul supt genele albe : muncitori ce se intorc din Romania cu ceva cistig in viata lor saracacioasä. Rare on* cite o turma saü un pilc de vite slabe cu coarnele mari, de bivoli greoi. Cite o caruta in care stall Romini din aceasta Tara a Birsei, oameni grasi, oachesi, cu fata inchisa ; barbatii aü palariuta locuitorilor plaiului, femeileti-a5 pierdut portul. In aceasta tara a bradului, nici-un neam nu si-a pus pecetea ;din vechi timpuri Inca, acesta e drumul di§tigului, in care se ames- teca toate limbile. De la o vreme calea se face mai lunga, pa- durea nu mai stringe, ea imbraca numai innaltele ziduri de munti care se prelungesc de amindoua partile pana la timpla Brasovului, 'Ana la pa- retele cel drept al rimpel. Se trece numai prin margenea Dirstei, un sir de case gospodaresti, vapsite tarcat, cu cite doua feresti la drum §i podul Incapator ; crucea de tinichea stralucitoare sta ca un semn de neclintita afirmatie a legil in- fipta in margenea caselor romane0i, care sint BRASOVUL 13 multe, si care se vor inmulti, in acel semn si in semnul muncil noastre. IndatA incep fabricile, distilkiile de petrol, tot rostul de viata economicA noua, cu capitale skestI, ungurestI si chiar evreiestI, care incun- jurA orasul. Timpa stApine0e cu padurile el, din care se innaltä la un capAt, pe un virf .gol de stincA, linia suptiricA a monumentulul lui Arpad, un era' national maghiar care si-a avut alte rosturi si prin alte locuri. PAnA departe shit presArate innainte, printre multe InnAltimI Impa- pAdurite, foarte innalte, casele albe, rosii, sure, arboril rkleti din primblAri, cimitire si livezi al marelui oras risipit, Brasovul. II. Bra§ovul. Pe locul de innaintare Indrazneata cAtre MiazAzi si RAskit, spre culmea muntilor fdrA poteca si in margenea Secuimii de strajA la granitA, Sasil ocrotitl de regele Ungariel fAcurA din satul slay si romAnesc BrasAul, Brasovul, o cetate a Co- roanel, o Kronstadt. Cavaleril teutoni, din Apusul luptelor pentru credintA, furA ispititi aice de aceia0 CoroanA a Ungariei, si citiva ani el se strAduirà pentru chemarea la viata de culturA a frumosului Tinut de salbAtAcie si la asigurarea cuceritoare a hotarului de munte. Bracovul, cu fenturd din zklurl. Briniorul, en frinturii din zidurf. BRA OV131, 16 , El se duserk, dar meTteril, negustorii s41 rd- maserl in cuprinsul zidurilor, pe cind altil din acelni neam roiail tot mai multi imprejur, fAcind o cunura de sate infloritoare oravului care purta cununa regalA in armele sale.
Recommended publications
  • On the Creation of Painter Octavian Smigelschi Towards a Reassessment of Landscape
    IOANA SAVU GRUIŢĂ1 ON THE CREATION OF PAINTER OCTAVIAN SMIGELSCHI TOWARDS A REASSESSMENT OF LANDSCAPE “I do not know if nature is beautiful or ugly, good or bad from a philosophical standpoint, for at all times it produces wonderful things, which attract your attention; beings whose life may be studied, this being, of course, a very interesting occupation.”2 Abstract: The article deals with some aspects of the landscape painting of Octavian Smigelschi (1866- 1912), starting from the extensive study written by Iulia Mesea: Peisagişti din sudul Transilvaniei între tradiţional şi modern. Our contribution consists in bringing some additional information about the genesis of the artist’s works. I consider that correlated with image analysis, biographical information can provide a new dimension to Smigelschi’s landscapes, which were created in two major temporal stages, the first lasting between 1886 and 1900 and the second from 1905 to 1906. I insist both on the message underlying the works and on identifying the Western European influences on the artist. I believe that some of these works are indebted to John Ruskin’s theories, while others, with a documentary purpose, were achieved under the influence of the monographic studies that dominated the period and, especially, under the influence of Professor Stefan Gróh, yet others being echoes of Jugendstil. Keywords: Smigelschi, landscape, painting, reassessment, turn of the century, Transylvania The painter Octavian Smigelschi (1866-1912)3 was not a landscape artist. However, he created numerous works in this artistic genre. This article, which aims to reassess his contribution in this direction, starts from the study of Iulia Mesea, Peisagişti din sudul Transilvaniei între tradiţional şi modern (Landscape Painters from Southern Transylvania between Tradition and Modernity)4 and offers an 1 PhD in History, Museum Curator, the National Museum of Transylvanian History, [email protected].
    [Show full text]
  • Brosura Sibiu EN Coperta.Cdr
    This material is produced by Sibiu County Tourism Association Edited by Sibiu City Hall's Culture, Sport and Tourism Department Text author: Mihaela Kloos-Ilea English translation: Lucian Niculescu Design: Iuliu Duma Available free of charge SIBIUSIBIU -- HERMANNSTADTHERMANNSTADT YOUNG SINCE 1191 EN USEFUL INFORMATION Type Name Stars Address Phone E-mail Website WELCOME TO SIBIU 2 Rooms Casa Luxemburg Piaţa Mică, nr. 16 004 0729 887 478 [email protected] www.casaluxemburg.ro 10 REASONS TO VISIT SIBIU 4 to let 3 004 0269 216 854 MEDIEVAL SIBIU 6 Rooms Casa Manu Str. Gheorghe Dima, nr. 7 004 0751 432 893 [email protected] THE LARGE SQUARE 6 to let 3 THE COUNCIL TOWER 8 Rooms 004 0269 234 347 Casa Roth Str. Ion Creangă, nr. 26 [email protected] www.casa-roth.de SIBIU'S FORTIFICATIONS 10 to let 3 004 0743 809 050 THE TOWERS 10 Rooms Casa Timpuri Vechi Str. G-ral Gheorghe Magheru, 004 0742 751 434 [email protected] CETĂŢII STREET 12 to let 3 nr. 22 THALIA HALL IN THE THICK TOWER 13 Rooms Downtown Studio Str. Târgul Vinului, nr. 6 004 0722 256 938 [email protected] www.travelspecialist.ro CELEBRITY ALLEY 13 to let 3 MYTHICAL SIBIU 14 Rooms Grand Central Str. Şelarilor, nr. 5 004 0722 256 938 [email protected] www.travelspecialist.ro THE BRIDGE OF LIES 14 to let 3 CRAFTSMEN'S SIBIU 16 Rooms 004 0727 999 111 THE JOURNEYMEN'S HOUSE 17 Huet Residence Piata Huet, nr. 3, ap. 3 [email protected] www.huet-residence.ro to let 3 004 0369 101 836 MULTICULTURAL SIBIU 20 THE EVANGELICAL CATHEDRAL 21 Rooms Siebenburgen Str.
    [Show full text]
  • UN SPIRIT NOVATOR: OCTAVIAN SMIGELSCHI Judecată Din
    UN SPIRIT NOVATOR: OCTAVIAN SMIGELSCHI NEGOIŢA LAPTOIU Judecată din perspectiva obiectivată a timpului de astăzi, perso­ nalitatea pictorului Octavian Smigelschi ne apare cu atît mai proemi­ nentă, cu cit ea s-a -afirmat înfruntînd opreliştile multiple ale unei am­ biante de o tristă mediocritare. Activ în Transivania anilor 1885-1912, nu s-a mulţumit cu simpla acomodare la convenţiile rutiniere ale epocii absolutismului dualist, ci s-a lăsat animat de freamătul unor energii care vizau „crearea unei noi arte monumentale, de un caracter naţio­ nal-românesc, nu numai bisericesc, ci şi profan "1• Se născuse la 21 martie 1866, în localitatea Ludoş de lingă Sibiu, unde tatăl său (descendent al unei familii nobile polone, refugiat în Transilvania după evenimentele din 1848/49) îndeplinea funcţia de pri­ mar. Octavian ( al treilea din cei patru fii ai familiei Smigelschi) moş­ tenise - după cum inspirat se exprimase Octavian Tăslăuanu - ,,mo­ destia (... ) şi poezia sufletului românesc al mamei"2, Ana Sebastian. In cadrul liceului de stat de la Sibiu începe să se afirme constant şi viguros pasiunea sa pentru muzică şi pictură. Fire contemplativă, se retrăgea în sine, preferînd tihna lecturii şi a lucrului efectuat în solitu­ dine. De aceea, la prima vedere, părea mohorît, nesociabil, după cum ni-l evocă cei ce l-au cunoscut în intimitate. Primeşte, mai întîi, vagi îndrumări de Ia maestrul sibian Karl Dorschlag, generos sfătuitor al tinerelor talente din burgul transilvan, unde către sfîrşitul veacului trecut începe să se înfiripe un timid în• ceput de viaţă artisHcă. Se înscrie apoi ( 1884) la şcoala pregătitoare a profesorilor de desen de la Budapesta, absolvind-o în 1889.
    [Show full text]
  • Curriculum Vitae Europass
    Cluj-Napoca, 21.03.2012 Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Ioana Monica Gruiţă Adresă(e) Marin Preda, nr. 26, ap. 8, 400495 Cluj-Napoca, Romania Telefon(oane) Mobil: ++40 -745394478 Fax(uri) E-mail [email protected] Naţionalitate română Data naşterii 29.06.1981 Experienţa profesională Perioada 2006-prezent Funcţia sau postul ocupat doctorand Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, str. Mihail Kogălniceanu nr. 1 Tipul activităţii sau sectorul de activitate cercetare Perioada 2004-prezent Funcţia sau postul ocupat Muzeograf I Activităţi şi responsabilităţi principale PR, educaţie muzeală, organizare expoziţii, cercetare, inventariere piese din patrimoniu mobil, publicații Numele şi adresa angajatorului Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, str. Constantin Daicoviciu nr. 2, Cluj- Napoca Pagina / - Curriculum vitae al Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu Nume Prenume © Uniunea Europeană, 2002-2010 24082010 Tipul activităţii sau sectorul de activitate cultură Educaţie şi formare Perioada 2006-prezent Calificarea / diploma obţinută doctorand Disciplinele principale studiate / istoria artei XIX - XX competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca / furnizorului de formare Nivelul în clasificarea naţională sau 5 internaţională Perioada 2003-2004 Calificarea / diploma obţinută masterat Disciplinele principale studiate / Istoria artei competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca / furnizorului de formare Nivelul în clasificarea naţională sau 5 internaţională Perioada 1999-2003 Calificarea / diploma obţinută licenţă Disciplinele principale studiate / Istorie-istoria artei competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, str. Mihail Kogălniceanu nr.
    [Show full text]
  • Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania
    International Journal of Education, Culture and Society 2017; 2(5): 147-157 http://www.sciencepublishinggroup.com/j/ijecs doi: 10.11648/j.ijecs.20170205.12 ISSN: 2575-3460 (Print); ISSN: 2575-3363 (Online) Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania Ildikó-Csilla Takács Business Administration Doctoral School, Bucharest University of Economic Studies, Bucharest, Romania Email address: [email protected], csillatakacs12gmail.com To cite this article: Ildikó-Csilla Takács. Multicultural and Intercultural Common Heritage in Transylvania. International Journal of Education, Culture and Society. Vol. 2, No. 5, 2017, pp. 147-157. doi: 10.11648/j.ijecs.20170205.12 Received: February 18, 2017; Accepted: February 27, 2017; Published: October 31, 2017 Abstract: The focus of this paper is the examination of multicultural and intercultural values along with the description of cultural heritage in order to support the hypothesis that these principles have an impact on educational cooperation practices and semantic features of cultural entities. The study presented in this paper will show that intercultural awareness is crucial, since a nation passes on its culture to its youth so as to preserve its national character for the future. My purpose is to develop consciousness of the Transylvanian people belonging to the Romanian, Hungarian and the Saxon cultures, as they became the melting pot of all these forces, merging the Transylvanian character in a truly national culture. Therefore, teaching and learning about intercultural communicative competence is a challenge to raise students’ awareness of their own culture, as well as to help them interpret and understand other cultures. It is not just a body of knowledge, but a set of practices requiring information, skills, attitudes which make what culture is: language that maintains discourse relations by providing, in a concise way, an ocean of information about how people conceptualize the world around them.
    [Show full text]
  • Brosura Sibiu EN.Cdr
    SIBIU HERMANNSTADT YOUNG SINCE 1191 EN Front cover photo: Ovidiu Matiu © Dragoș Dumitru CONTENTS Contents Welcome to Sibiu 3 Let Sibiu Surprise You 4 Top 10 Attractions in Sibiu 6 1 / The Large Square 6 2 / The Council Tower 8 3 / The Small Square 10 4 / The Bridge of Lies 14 5 / The Journeymen's House 15 6 / Cetății Street and the Fortifications 17 7 / Sibiu's Churches 18 8 / Brukenthal Palace 24 9 / ASTRA Museum 26 10 / Nicolae Bălcescu Street 27 Map 28 Sibiu – The Festival City 30 Festivals and Events 30 Visit Sibiu with Family 44 Museums 44 Theatres 46 Unique Places to Visit in Sibiu 49 Parks and Gardens 50 Sibiu – The European Region of Gastronomy 2019 52 Gastronomic Events 53 Explore the Surroundings 56 Tourist in Sibiu 60 How do I Get to Sibiu? 60 Tourist Information Centre 61 1 SIBIU - HERMANNSTADT / YOUNG SINCE 1191 © Răzvan Negru 2 WELCOME TO SIBIU Welcome to Sibiu! Sibiu is not just a series of tourist attractions or a program of events. Our city is a true 3-Michelin-Star experience that every visitor can have as he/she likes. Sibiu has many options for those who want a peaceful family holiday and for those who want the exact opposite, an eventful, adventurous program. I invite you to enjoy the hustle and bustle of the valuable and beautiful historic old town, with its terraces and the cultural events that bring joy to people of all ages. Visit the Village Museum and the first Zoological Garden in the country. Enjoy the Brukenthal Museum, go to a concert of the Philharmonic State Orchestra from Sibiu and do not miss a performance at the “Radu Stanca” National Theatre, at the GONG Theatre for Children and Youth or at the Ballet Theatre.
    [Show full text]
  • Teză De Doctorat (Rezumat)
    ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE CATEDRA DE ISTORIE TEZĂ DE DOCTORAT (REZUMAT) Coordonator ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Al. Cornel Tatai-Baltă Doctorand: Paraschiva Fărcaş ALBA IULIA 2012 UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE REFLECTAREA VIEŢII ARTISTICE ÎN PERIODICE SIBIENE ÎNTRE ANII 1900-1946. STUDIU DE CAZ: LUCEAFĂRUL, TRANSILVANIA, TRIBUNA LITERARĂ Coordonator ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Al. Cornel Tatai-Baltă Doctorand: Paraschiva Fărcaş ALBA IULIA 1 Introducere 5 2.Presa culturală sibiană între anii 1900-1946 9 2.1. Revista Luceafărul 11 2.2. Revista Transilvania 14 2.3. Tribuna Literară 15 3. Reflectarea vieţii artistice în periodice sibiene între anii 1900-1946 17 3.1. Teatrul 17 3.1.1 Dramaturgia în Tribuna Literară şi Luceafărul 17 3.1.2. Mişcarea teatrală în Transilvania 23 3.1.2.1.Societatea pentru Fond de Teatru Român 24 3.1.2.2. Reprezentaţii ale trupelor de diletanţi din Transilvania 26 3.1.2.3 Turnee teatrale în Transilvania 30 3.1.3 Cronica teatrală 38 3.1.3.1. Stagiunile Teatrului Naţional din Bucureşti 39 3.1.3.2. Stagiunile Teatrului Naţional din Cluj 60 3.1.3.3. Corespondenţe din străinătate 61 3.2. Muzica 3.2.1. Muzica în Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea 65 3.2.2. Activitatea reuniunilor de muzică şi a societăţilor corale 67 3.2.2.1 Reuniunea română de muzică din Sibiu 67 3.2.2.2. Societatea corală Carmen 69 3.2.2.3.
    [Show full text]
  • GIDNI 143 the ROLE of ROMANIAN UNIATE CHURCH in PROMOTING PAINTERS from BLAJ (1891-1918) Valer Russu-Sorin, Researcher, Phd
    Section – History and Cultural Mentalities GIDNI THE ROLE OF ROMANIAN UNIATE CHURCH IN PROMOTING PAINTERS FROM BLAJ (1891-1918) Valer Russu-Sorin, Researcher, PhD, The Center for Greco-Catholic Studies, Blaj, ”Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca Abstract: A particular significance in the context of Romanian cultural movement from Transylvania, regarded as a factor of progress and emancipation of Transylvanian Romanians is painting1. In an ecclesiastical framework strongly influenced by the throne of Metropolis, in Blaj appear the signs of cultural development also as concerns painting. Firstly timidly, then more and more explicit, young Romanian painters searched to distinguish themselves through essential works, both religious and profane. Unirea newspaper2, attentive to all cultural approaches irrespective of the artistic field, took notice of the potential of painting and young artists, as complementary means of asserting the Romanian national character3. Octavian Smigelschi is a distinct figure amongst young painters. The first reference about Octavian Smigelschi in the pages of Unirea dates from 21 November 1891, in the issue 47, p. 373. He is presented as a drawing teacher to Elisabetopole gymnasium, author of the portrait of bishop Inocențiu Micu Clain. About the portrait, the article noticed: “that this is made aesthetically, skilfully and with great finesse; even the most delicate features are so well delimitated, that the best art lover could not do anything but to admire the painting did by Mr. Octavian Smigelski”. An important moment in his artistic activity was the economic and industrial exhibition from Sighet, an authentic launching platform through dimension of the event, where it is displayed also the eagle’s carpet4 from the Cathedral from Blaj.
    [Show full text]
  • The Passion of Christ in the Orthodox Ecclesiastical Art of Transylvania (Eighteenth-Nineteenth Centuries)
    IMT School for Advanced Studies, Lucca Lucca, Italy Images as Sites of Subversion: the Passion of Christ in the Orthodox ecclesiastical art of Transylvania (eighteenth-nineteenth centuries) PhD Program in Management and Development of Cultural Heritage XXIX Cycle By Andreea Andrei 2019 The dissertation of Andreea Andrei is approved. Programme Coordinator: Prof. Emanuele Pellegrini, IMT School for Advanced Studies Lucca Advisor: Prof. Emanuele Pellegrini, IMT School for Advanced Studies Lucca Co-advisor: Prof. Linda Bertelli, IMT School for Advanced Studies Lucca The dissertation of Andreea Andrei has been reviewed by: Prof. Elena Ene D-Vasilescu, University of Oxford Prof. Stefania Gerevini, Università Bocconi IMT School for Advanced Studies, Lucca 2019 To Iulia Contents List of Figures ................................................................................................. vi Acknowledgements ........................................................................................ ix Curriculum Vitae ............................................................................................. x Abstract ........................................................................................................... xii 1 Introduction ................................................................................................... 1 2 Representation, alterity, and identity in Transylvanian church art in the eighteenth-nineteenth centuries ............................................................ 3 3 Artistic milieus and interferences
    [Show full text]
  • Raport De Activitate Pentru Anul 2013
    M I N I S T E R U L C U L T U R I I MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A TR ANSILVANIEI C.Daicoviciu 2, 400020, Cluj-Napoca, Romania, www.mnit.ro Fax : 004- 0264/591718, Tel : 004- 0264/595677, [email protected] ANEXA Nr. 4 RAPORT DE ACTIVITATE Model-cadru Prezentul raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către Ministerul Culturii denumit în continuare autoritatea, pentru Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) aflată în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, cu modificările şi completările aduse de OUG nr. 68/2013, precum şi cu cele ale Regulamentului de evaluare. Analiza şi notarea raportului de activitate1 şi a interviului se fac în baza următoarelor criterii2 de evaluare3: 1.evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent; 2.îmbunătăţirea activităţii instituţiei; 3.organizarea/sistemul organizaţional al instituţiei; 4.situaţia economico-financiară a instituţiei; 5.strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor formulate de autoritate; 6.evoluţia economico-financiară a instituţiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către autoritate. În conformitate cu prevederile contractului de management, datele şi informaţiile din prezentul raport sunt aferente anului 2013, reprezentând a doua evaluare. Structura raportului de activitate PARTEA I: 4 a) Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent: a.1.
    [Show full text]
  • Raportul De Activitate Al Muzeului Naţional Brukenthal În Anul 2016 (1.01
    MUZEUL NATIONAL BRUKENTHAL Piaţa Mare , Nr. 4 - 5 550163 - SIBIU 0269/218143 - MUZEUL DE ISTORIE CASA ALTEMBERGER 0369/101782 - MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ 0369/101783 - GALERIA DE ARTĂ CONTEMPORANĂ ROMANIATel : (+40) 269 217691, 0369/101780 0369/101784 - MUZEUL DE VÂNĂTOARE AUGUST VON Secretariat SPIESS Fax: (+40) 269 211545 0269/218191 - MUZEUL DE ISTORIE A FARMACIEI E-mail: [email protected] Pagina web: www.brukenthalmuseum.ro Raportul de Activitate al Muzeului Naţional Brukenthal în anul 2016 (1.01. – 31.12.2016) Prof.univ.dr. Sabin Adrian LUCA, Manager/Director General 1 PARTEA I A. Evoluția instituției în raport cu mediul în care își desfășoară activitatea: 1. Colaborarea cu instituții, organizații, grupuri informale care se adresează aceleiași comunități. Prin diferite programe și proiecte, Muzeul Naţional Brukenthal a reuşit să extindă şi să aprofundeze parteneriatele cu instituţiile de profil din ţară și străinătate, în vederea creşterii eficienţei şi a reducerii costurilor evenimentelor pe care le cuprinde în agenda culturală anuală. Având ca public țintă comunitatea locală/națională/europeană, au fost dezvoltate şase grupuri de parteneriate ce privesc: ● expoziţiile la sediile muzeului (în cadrul acestei categorii, expoziţiilor cu parteneri instituţionali li se adaugă expoziţiile în parteneriat cu persoane fizice – artişti contemporani şi colecţionari – care au suportat cheltuieli de transport, afişe, invitaţii etc.); ● expoziţii ale muzeului la sediile altor instituții de cultură sau în spațiile publice ● participări la expoziţii ● organizare conferinţe, simpozioane, ateliere şi lansări de carte ● partener sau co-organizator evenimente în cadrul programelor și proiectelor ● proiecte educaţie muzeală În perioada de raportare, MNBrukenthal a desfășurat activități în colaborare cu 164 instituții, organizații și grupuri informale dintre care aproximativ 58% reprezintă comunitatea locală, 32% comunitatea națională și 10% parteneri internaționali.
    [Show full text]
  • Sommaires Fontainas Se Lie Avec D’Autres Férus De Pendant Cinquante-Six Ans, De 1892 À 1948
    ACADÉMIE ROUMAINE REVUE ROUMAINE INSTITUT D’HISTOIRE DE L’ART « G. OPRESCU » D’HISTOIRE DE L’ART Série BEAUX-ARTS Tome XLIV, 2007 Som m aire Autour de 1900. Idées et motifs symbolistes roumains et européens KATALIN GELLÉR (Budapest), Tendances symbolistes dans l’art hongrois ……… 3 IRINA GENOVA (Sofia), Images de la modernité – l’expérience avec la nature 11 ADRIANA ŞOTROPA, Entre l’héritage rodinien et la Sécession munichoise : tendances symbolistes dans la sculpture roumaine au début du XXe siècle …. 21 LAURENT HOUSSAIS (Paris), Les amitiés roumaines d’André Fontainas : Constantin Ganesco et Charles-Adolphe Cantacuzène ……………………. 29 GHEORGHE VIDA, Aspects symbolistes dans l’œuvre de quelques artistes de Transylvanie ……………………….........................................………….. 37 IOANA VLASIU, Réflexions sur les arts décoratifs et la décoration en Roumanie au début du XXe siècle ……………………………………………………… 49 MARIANA VIDA, La société Tinerimea artistică de Bucarest et le symbolisme tardif entre 1902-1910 …………………………………………................. 55 CORINA TEACĂ, Images of Salomé in the Romanian Art ………………………… 67 RUXANDRA JUVARA, La société Tinerimea artistică. Sa contribution au développement de l’art roumain dans la première moitié du XXe siècle …….. 73 MATEI STÎRCEA-CRĂCIUN, La dimension symboliste de la sculpture brancusienne. Étude de cas : Le Baiser ……………………………………. 83 MARIAN CONSTANTIN, Sur quelques panneaux décoratifs de jeunesse de Mina Byck Wepper ……………………………………………………………… 89 ANGELO MITCHIEVICI, Dimitrie et Lucrezzia Karnabatt : voyages symbolistes 95 REV. ROUM. HIST. ART., Série BEAUX-ARTS, TOME XLIV, P. 1–133, BUCAREST, 2007 1 NOTES GABRIEL BADEA-PĂUN (Paris), Michel Simonidy, la tentation d’une carrière parisienne ……........................................................................................ 103 CHRONIQUE Session annuelle du département d’art médiéval de l’Institut d’Histoire de l’Art « G.
    [Show full text]