Nicolae Iorga - Priveliști Din Țară.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CiNTAREA ROMANIEI Coperta : SERGIU DINCULESCU Nicolae torga PRIVELISTI DIN TARA Cuvint inainte de ZOE DUMITRESCU- BUSULENGA Edivie ingrijiti, note, glosar, indice si tabel biobibliografic de VICTORIA NEDEL Editura pentru turism, 1974 CUVINT 111 AINT E Cind pasiunea istoricului se inaltei, ca o flacara, dincolo de cronici hrisoave, depa find litera for moarta fi sensul limitat, ea se extinde la tot ce inseamna alcatuire rationale siacopera cu noime fi simboluri tot ce cade in cuprinzatoa- rez -iraze. Ochiul insufletit de aceasta pasiune prive,steft integreaza necontenit intregul intr-o viziune limpede a de- venirii unui destin istoric, dincolo de scaderile on creFterile trecatoare. 0 traiectorie sigura se dezvaluie clarvazatorulut aceluia, ca o rasplata a unei trade fara sfirfit, depuse in slujba poporului salt,desfa furindu-se dinspre trecut inspre viitor. 5i pe drumul mare al istoriei Coate elementele se sub- ordoneaz,`i viziunii, conceptiei generale. La Nicolae lorga pasiunea istorica arde, luminind cuvil- oTztaiaei o intreaga opera de o prodigioasa intinderei di- versitate. Ca vorbefte despre literatura, despre politico, des- pre relatii internationale on despre oameni pursisimplu sau ca relateaza amintiri, carturarul transforma total in istorie. Explicatiile cauzale dintre fenomene crest, legaturile se fac fart:, intrerupere intre dimensiunile timpului fi lucrurilein- mii, se iiztrees in uimitoare interactiuni, nebanuite pentru ochiul pro fanului. lar in istoric intrevedem, intr-o rara ,cidaruitcsi sinteza, pe geograf, pe etnografF antropolog, pe folcloristfi pe scriitor. Ca la cei mai maxi istoriografi romani, de la croni- cari la Cantemir, la Balcescu, la Hafcleui fi Odobescu, la Pirvan etc., )ci la lorga, scriitorul se simte cu putere in orice pagina. Rasunci fi la el un timbru particular, al stilului sou atit de personal in care oralitatea izbucnefte prin tacerile literei scrise, ca o dorinta arzatoare de convingere a cititoru- 5 lui indiferent. Romantic si subiectiv, acest stil se desfasoara in enorme, nenumarate rasfirari, ca tot atitea ape ale unu: suflet tumultuos in care impresiile prea multe, prea vii, prea rapide, primite de la lumea dinafara, se ingramadesc si apoi, din prea plin, se revarsa. Lectura lui lorga e grea fiindc'a e incarcat'a de prea multe sensuri, de prea multe solicitari ale intelectului si afectului nostru. Acest scriitor roman din fa- milia romantics amessianicilor"pasoptistiprelungitei:n sec. XX te smulge si te poarta cu pasiunea lui pioasa fara de istoria nationala chiar atunci cind nu se ocupa de istorie. Asa de pilda nu ne pot lasa reci nici paginile sale de drume- tie romcineasca, cu totul ie ,cite din comun in ceea ce priveste ,citonul si mijloacele generale ale evocariifitendinta ne- ascunsa a acestor rinduri scrise mai molt din intencia de a instrui cu privire la locurile notabile ale traii deck dintr-o gratuitadorintadedescrippie.Faraindoiala vom gasi destule pagini descriptive in memoralistica de calatorie a lui lorga, dar de un soi destul de aparte. Mai intii ne izbeste prezenta nelipsita a drumului, ca imaginea permanent serpuitoare de pe o harta marita. E pre- ocuparea deschiderii, a modului de acces spre locurile ascunse care trebuie descoperite on redescoperite in aceasta paideia pe care savantul o intreprinde spre folosul tuturor. De pe drumul care patrunde pretutindeni, se vede desfasurindu-se tot, incepind cu panoramele mai strimte on mai vaste ale peisajului. 0 viziune de geograf infatiseaza un relief parca nou si proaspat ca dupa creatie, prin Muscel : Nu sint dea- luri de lut ca aiurea, ci treci pe pamint negru framintat cu pietricele. Nu se vad risipituri, crestaturi, ruine, alunecari, ca in acele parri, ci pretutindeni usoara disci verde-deschis aco- pere totul, afara de ingusta linie jupuita a soselei. Nu poti deosebi deal si vale, )ciruri limpezi de inalrimi ; toata intin- derea e necontenit bocita, coscovita, in cocoase mari care au nume si sint numai citeva si in cucuie mici care sint Pira numar, care rasar la tot pascal fi n-au nici un nume, fireste. De cele mai multe on sint numai umflaturi rotunde, dar pe alocurea vezi,cidungi, drepte on strimbe, muchii ascutite ca o spinare de vita ; indeobste insa, pare ca-ci sta inainte o mare inchegara de toanele framintate ale clocotului." Alteori fiorul romantic prevaleaza in infatisarea peisaju- lui la caderea noptii, in intuneric,cisinguratate : Se face 6 sears in singuratate. Soarele a scapiitat dupa nori vineti. Inca o data, toate se aprind de o trecatoare lumina ro,sietica, de o fantasticatristete. Apoi din ccrul rece intunericul cade ca o ploaie de cenusa...". Dupa pamint, apa padure, aten- ;.ia drumetului e atrasa de oameni, privity fizionomic, soma- tic, cu costumele;iobiceiurile lor, ca de un antropolog;; un etnograf priceput. Cu ei na,ste ideea continuitatii. Pe ei ii vede istoricul drept urmafii celor care au dat lupte fi au suferit in aventura dramatics a fiecarui colt de tetra. Jar sta- rea lor e cintarita cu un ochi priceput in evaluarea vietir fi standardurilor economice. Un sat mizer e de-ajunssa-1 urnple de minie pe patriotul care vede urmele unei politics de indiferenta. Ara de popor. Tot a,sa un sat care arata mai inchegat ii reaprinde nadejdile de mai bine. Dar ochii lua lorga zabovesc mai cu seama pe monumentele locurilor par- curse, pe care le reface cu o maretiinta, in toate detaliile vechimii lor. Ele prind deodata viata, larma11vuiet se aude prin curti domne,sti, manastirile i,si dezvaluie podoabele vechi ,sictitorii coboara din frescele colorate. In locurile cele mai cunoscute fulgera amintirile luptelor, ca la Posada unde un nestavilit imn de slava este incbinat ceasurilor de marire : Marire tie, Posada, cu adincurile rasplatitoare, care ne-ai ajutat sa pastram ping astazi viata frumoasa, alba, buna, care inflorege de-a lungul veacurdor pe munpi ,sicimpiile noastre...". $i ceea ce se pone mereu in valoare sint trasaturile acelea ale specificitatii noastre etice filozofice. Casele sint cuvi- incioase, modeste, ca li lacapirile cele vechi de inchinaciune, exprirnind clasica noastra masurii. Totul merge pe aceasta umanistica intelegere a cumpatarii cristalizate in proportil echilibrate. Adesea o imagine folclorica, de basm on legenda, adincwe textul, ca soborul de uriasi on mesterul urias, per- sonificari care extind, intr-un chip foarte romanesc, istoria ins pre mit ,si fictiune. Pe lined personificari frecvente, cite o imagine barodi se rasuce ,cte in context, dindu-i o mi,scare specials ca sulul de alba lumina rece". Textul, destul de apropiat de acela al evocarii istorice in general, se bucura de aceeafi limba neaora Fi spornica a lui lorga, uFor arhaizanta ,si binevenit arhaizanta, ca un u ,cor par fum de busuioc ,si sulcina. 7 De fapt, reinviind locurifioameni, scocindu-le din Ili- tare, din neguri, istoricul le cur4e-i de lepra ucigaFei a para- sirii", ayi cum spunea cu toata taria inimii sale atit de in- dreigostite de trecut.$ice dorea pentru generariile tinere ale vremii sale este ceea ce dorim not inFine pentru cele ce .ne vor urmasianume reinveicarea indispensabilr a valorii amin- tirilor colective care fac sudura spirituals a unui poporFz-z dau puterea de a infrunta viitorulSia-I supune. Regasind multe dintre gindurile noastre in aceste pagini, adeseori admirabile, nu facem decit sa legam veried de ve- riga aspiratzile noastre, inaintafipiurmafi in lucrarea noas- tra comunei indreptatei inspre edificarea viitoare. ZOE DUMITRESCU-BUSULENGA. NOTA ASUPRA EDITIEI N. Iorga si-a propus prin notele sale de drumetie sa indcmne la calatorii in Romania pe multi dintre aceia cari cred ca numai fru- musetile strainatkii sint vrednice de vazut." In dorinta de a stringe intr-un volum cele mai semnificative pagini dinbogata mostenireliterarylasatain aceastadirectiede marele scriitor, am alcatuit prezenta ediTie, in care nu s-au putut, binein- teles,reproduce decit fragmente sau capitole din urmatoarele carti : Sate si manastiri din Romania, ed. a II-a, 1916 ; Drumuri orase din Romania ed.aII-a,1915 ;Neamul romanesc inBucovina,1905 ; Neamul Rominesc in Ardeal si Tara Ungureasca la1906, ed. a II-a, 1939 si Istoria Bucurestilor, 1939. Calatorind prin toatemcicagurile patriei, pe toate drumurile, cu birja, trenul sau pe jos,pelerinul Iorga, autorul unor texte pe care Pompiliu Constantinescu le socoteste carti de capatiialeturismului nostru poetic",adunirezultatele observatiilor,gindurilorsiscnti- mentelor sale intr-o literature .ce realizeaza rara armonie dintre cali- tate si cantitate. Ideea unei monografii a pamintului rominesc prinde contur si spre sfirsitul vietii chiar fiinta. Imaginea de ansamblu este deci o idee Iorga. Pornind de la intentia de a antologiza, din miile de pagini de calatorie, un volum care sa serveasca aceasta orientare, am urmarit sa imbratisim mai toate zonele tarii. Volumul se vrea o cara'torie prin TOATA TARA. Nu lipsesc Dobrogea, Banatul sau .Oltenia, Baraganul sau Ardealul, Moldova sau Maramuresul. Poate am scapat uncle pagini frumoase, poate s-au pierdut uncle fragmente de valoare dar nu s-a tradat ideea lui Iorga,al ckui spirit de sinteza a vizat nu o data intregul. Spatiul acordat cartii nu ne-a ingaduit sa facem decit un itine- rar" selectiv al drumurilor strabatute de marele carturar, itinerar care, orientindu-se mai ales spre acele fragmente in care vibratia artistica in descriereapeisajisticaestemai evidenta,sa- compuna lasfirsitul Ltt o imagine de ansamblu a meleagurilor romanesti in perioada dinainteaprimuluirazboi mondialsipinyinpragulccluideal doilea. In drumetie