Editorial Blajul Şi Marea Unire Din 1918
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Astra blăjeană, nr. 4 (85), decembrie 2017 1 EDITORIAL BLAJUL ŞI MAREA UNIRE DIN 1918 a 1 Decembrie 2018 se împlinesc 100 de ani de la Ma- așezate principii moderne de conduită în rezolvarea probleme- rea Unire, moment astral și unic în istoria națiunii ro- lor politice, administrative, sociale, economice și anume: res- L mâne, cu implicații majore în devenirea românească a pectarea fără rezerve a drepturilor concetățenilor români, ma- ultimului secol. Blajul și cetățenii lui au avut un rol important ghiari, sași sau de altă naționalitate, în numele omeniei, a idea- în timpul Primului Război Mondial, dar și în înfăptuirea actu- lurilor de dreptate și echitate ce se cuveneau să stea la baza lui istoric de la 1 Decembrie 1918. Considerăm ca o datorie noului stat modern – uitând chiar nedreptățile trecutului. Au de onoare față de cei care s-au sacrificat în timpul acestor eve- fost desigur și încleștări puternice între cei ce fuseseră ani în nimente, să-i cinstim și să-i comemorăm cu pioșenie, respect șir asupriți și între exponenții stăpânirii apuse. și recunoștință. Membrii C.N.R. din Blaj erau profesori mai cu seamă, Realizarea României Mari, prin unirea Basarabiei, Buco- mulți avocați și preoți, care au cunoscut necazurile țărănimii vinei și Transilvaniei cu vechiul Regat, a fost rezultatul acțiu- trasilvănene. Alături de ei, foștii elevi sau studenți au fost aleși nii românilor în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului în fruntea noilor instituții create. Război Mondial, când dispăreau de pe harta Europei Imperiul C.N.R din Blaj a hotărât să trimită către toate comunele Țarist și cel Austro-Ungar. Unirea cu Regatul României a din jur și satele îndepărtate un apel înflăcărat adresat tuturor acestor teritorii a fost posibilă în contextul afirmării pe plan românilor, de-a participa la Marea Adunare Națională ce avea internațional a principiului autodeterminării și al naționalități- să se desfășoare în vechea cetate de scaun a lui Mihai Viteazu. lor, asigurând caracterul profund democratic al făuririi Româ- Era o chemare pornită din inimi și adresată în cuvinte de o niei Mari, act ce și-a primit consacrarea internațională prin tra- caldă simplitate: tatele de pace încheiate la Paris în 1919-1920. Ziua de 1 De- „Veniți la Alba-Iulia…..veniți cu miile, cu zecile de cembrie 1918 este Ziua Unirii a fraților cu frații, a românilor mii!…. În haine de sărbătoare, sub fâlfâirea flamurilor noastre din Basarabia, a românilor din Bucovina, a românilor din Ar- naționale, cete de cete, să intrați în bătrâna cetate, atât de bo- deal, Banat, Crișana și Maramureș cu patria mama, România. gată în monumente de glorie și suferințe ale trecutului nostru. Marea Unire din 1918 a început cu etapa unirii Basara- E ziua când se va hotărî asupra sorții noastre pentru o veșnicie. biei cu România la 27 martie/9 aprilie, urmată de unirea Bu- Veniți și jurați că nedespărțiți și uniți rămânem de aici înainte covinei cu România la 15/28 noiembrie și încheiată cu unirea cu frații noștri de pe tot cuprinsul pământului românesc sub Transilvaniei cu România la 18 noiembrie/1 decembrie, în ca- una și nedespărțită cârmuire.” drul unei mari adunări naționale desfășurată la Alba-Iulia. Un tablou impresionant care a uimit întreaga lume l-a Actele de unire ale celor trei provincii cu țara au fost con- constituit felul în care Alba-Iulia și împrejurimile sale s-au firmate prin decretele semnate de regele Ferdinand în 1918, transformat într-un câmp al marii sărbători naționale cum nu votate apoi de Parlamentul României în ședința solemnă din se mai văzuse până atunci. Iar în toate părțile răsunau cântece 29 decembrie 1919. naționale, mai ales „Deșteaptă-te, române”, care însuflețea fi- Un rol deosebit în pregătirea actului final al luptei pentru ecare participant la Adunare. unirea românilor l-a avut Marea Adunare Națională de la Deschisă de Gheorghe Pop de Băsești, Adunarea Națio- Alba-Iulia, la care au participat peste 100.000 de oameni și nală de la Alba-Iulia a adoptat în unanimitate declarația so- 1228 delegați aleși de Consiliile Naționale locale organizate lemnă de unire a Transilvaniei cu România. Tot atunci s-a în toată Transilvania după modelul Consiliului Național Ro- constituit Marele Sfat Național, cu rol de for legislativ, care a mân Central de la Arad, coordonatorul luptei de unire a Tran- desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent, prezidat de Iu- silvaniei cu România. La Blaj, Consiliul Național Român s-a liu Maniu. constituit la 4 noiembrie 1918, avându-l ca președinte pe vi- Marile personalități ale momentului nu au lipsit de la mă- carul Vasile Suciu, ca vicepreședinți pe Gavril Precup, Victor rețul eveniment, fiecare contribuind la promovarea și împlini- Macavei, ca secretari pe profesorul Alexandru Borza, Zenovie rea dezideratului de veacuri, UNIREA într-un singur stat a în- Pâclișanu, Ionel Pop și aproximativ 50 de membri. tregii națiuni. Pot fi amintiți: Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Oc- A funcționat fără întrerupere până la 21 ianuarie 1919 tavian Goga, Ștefan Cicio-Pop, Gheorghe Pop de Băsești, când, începând cu această dată, fiind instituită administrația episcopi, preoți, dascăli, politicieni etc. românească la Blaj a rămas doar „o corporațiune politică”. În decembrie 2018, întreaga Europă va fi cu ochii pe noi, Aceste consilii naționale, ajutate de gărzi naționale românești, va fi examenul pe care îl dăm în fața comunității europene, va reprezentau noile organisme politico-administrative ale Tran- fi modalitatea care determină felul în care vom fi tratați pe vi- silvaniei, venind în întâmpinarea dezideratelor legitime ale ro- itor de către statele membre. Așadar, să întâmpinăm cum se mânilor de aici, înlocuind sistemul de organizare al vechii stă- cuvine acest mare eveniment ca să putem spune că în urmă cu pâniri. Blăjenii, ca de altfel întreaga națiune română, de din- 100 de ani unirea tuturor românilor într-un singur stat a fost colo sau de dincoace de Carpați, urmăreau cu mare interes un act al dreptății istorice și o pretenție a civilizației umane. toate evenimentele ce se desfășurau în toamna lui 1918, încer- când să contribuie la mersul înainte al evenimentelor spre îm- Prof. Elena IONESCU plinirea idealului național. La temelia noilor instituții au fost Colegiul Național „I.M. Clain” Blaj 2 Astra blăjeană, nr. 4 (85), decembrie 2017 LA EST DE VEST – ELOGIU PROFESORULUI DE LIMBA ROMÂNĂ n satul Costești s-a aprins biserica. A ars tot ce era Atotștiitorul, sunt sigur, vorbește corect toate lim- înlăuntru. Afară de o Evanghelie. bile, și doar în iad acestea se rostesc stâlcit și amestecat, Î Basarabia seamănă cu acea biserică. După 28 iu- încurcându-se una pe cealaltă. Între marii profesori de nie 1940 tot ce era la ea – istorie, tradiții, memorie, oa- Limbă și Demnitate (un alt sinonim pentru noțiunea de meni, credință, școală – a devenit scrum. Și doar Limba limbă) ai poporului nostru i-aș include numaidecât pe Română a scăpat intactă. Cu ajutorul cuvintelor ei au Nicolae Corlăteanu, Antol Ciobanu, Silviu Berejan, Ion putut fi reconstituite ulterior memoria, tradițiile, școala, Melniciuc, Mihail Purice, Irina Condrea, Maria Cosin- credința, oamenii, istoria Basarabiei. ceanu, Constantin Tănase, Ion Demeniuk, Vera Alexan- Limba Română este Evanghelia noastră, care s-a dreanu, Vasile Bahnaru, Ion Găină, Natalia Crețu, Sa- salvat, salvându-ne. bina Corniciuc, Eugenia Dodon, Adrian Ghicov, Nico- Ea s-a salvat cu noi, vorbitorii ei. lae Mătcaș, Alexandra Gherasim, Rodica Gavriliță, Ta- Și noi ne-am salvat cu ea, neuitându-i cuvintele. mara Dumitraș, Ion Iachim, Constantin Bogdan, Anatol Ce noroc de noi că nu ne-a părăsit, pe rând, pe câte Eremia, Valentin Guțu, Vlad Pohilă, Sergiu Cojocaru, unul! Constantin Șchiopu, Ion Braga, Vasile Pavel, Maria Am fi avut și noi atunci altor neamuri ostatice în Bogdan, Veronica Postolachi, Viorica Bolocan, Angela „închisoarea popoarelor”, cum a fost numită fostă (și vi- Lungu, Ion Gălușcă, Parascovia Colța, Tamara Cristei, itoarea, cred unii) URSS, în care la 1920 fuseseră ates- Gheorghe Colțun, Sofia Bolduratu, Maria Hadârcă, Vi- tate 200 de limbi și popoare mai mari sau mai mici, iar orica Aramă, Ana Bejan, Ion Roșca, Ecaterina Atana- în 1989 – din acestea mai rămânând doar 88 de limbi și sov, Maria Prodan, Zinaida Condrea, Larisa Sofronie, popoare. 112 dispăruseră. Valeriu Ostaș, Alexei Axan, Andrei Cașencu, Ludmila Limba română era una dintre cele 88. Unilov, Valentina Caraja, Iulia Ionaș, Ion Pârnău, Iov Un merit deosebit l-au avut în supraviețuirea ei, iar Rusnac, Albina Blanari, Alexandra Tănase, Silvia de aici – și a noastră ca neam – propovăduitorii acestei Strătilă, Natalia Cubreacov, Ion Condrea, Ludmila Ca- Evanghelii, profesorii de limba și literatura română. sian, Maria Iacob, Maria Sârbu, Oxana Vapnișen, Ala Orice materie care se predă în școală este primordi- Certan, Angela Negrub, Svetlana Nasta, Maria Friptu, ală. Cristina Saghin, Nadejda Ciorbă, Ludmila Motricală, Dar consider că, la ora actuală, cel mai important Nadejda Iacob, Ludmila Prisăcaru, Eugenia Delinschi și obiect trebuie să devină Limba Română. încă atâția alți apărători ai Cetății, numită Limba Ro- Ca să recuperăm timpul care ni s-a furat după 1944, mână, cărora le datorăm o mai dreaptă rostire și cinstire când ni s-a interzis să ne vorbim limba sau ni s-a permis a Graiului nostru din vecii. să o îngânăm doar cu jumătate de gură. Unul dintre oștenii acestei armate, căruia îi datorăm Ea, limba, trebuie să fie predată în școli nu doar de supraviețuirea noastră ca neam în această așchie ruptă către profesorii de limbă și literatură, dar și de cei de is- de la trupul Țării, este și Vasile Botnarciuc, profesor la torie, matematică, biologie, chimie, astronomie, desen Catedra de limba română și Terminologie Medicală a ș.a. Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Tes- De ce? Pentru că profesorul din școlile noastre este temițeanu”, care în curând urmează să împlinească tâ- un model pentru elevii săi: așa cum vorbește el, așa vom năra vârstă de 70 ani.