NEAMUL ROMANESC IN ARDEAL SI TARA UNGUREASCA. 74 lova. Ardealsas, N. IORGA Neamul romAnesc in Ardeal §1 Tara Ungureased VOL. T. BUCURESTI. iginerveInstitut de arta * grafice si editurit 6, Strada Raga IA, 6. 1906 A I: Pj:cr air PREFATA Cu aceste cloud volume se incheie descrierea feri- lor locuite de Romini pe care am inceput-a in 1904 cu (Drumuri fi orafe din Romania*. Ramine des- chisd numai seria cSatelor fi mandstirilor din Ro- mania*, din care un al doilea volum va iefi in curind. Din partea celor cari pot finea condeiul in mind toate parfile acestel scrierf aa fost intimpinate cu tdcere saa cu batiocuri. Sint deprins fi cu una fi cu celelalte. Rufinea e a celor cart se poarta asyel, fi va veni vremea cind se va recunoafte aceasta. Nu odatd mi s'a spus cd n'am dat all/a cit af- tepta unul saa altul. Dacd affi facut dupd dorinfa lor, de sigur cd n'affi tipdrit nici-odatd aceste cdrfi care mi s'aa parut de o absolutd necesitate pentru acel public bun fi mare ce nu se manifestti prin scris. Am zugrdvit ce mi-a fost cu putinfei sd vdd fi ce mi-a dat mina sd vdd, cdldtorind totdeauna cu banii miei. Af fi putut sd fac foarte lesne capitole marl fi trufafe din ldmuririle de tot felul pe care le-am intrefesut cu povestirea fi descrierea, dar sint de 6 PREFATA sigur prea bdtrin pentru ca sd md pot hotdri a speria lumea cu stiinta sad C14 talentul mied. De al- mintrelea sint atifia cari fac, si cu izbindd bund acest lucru. Am fost invinuit f i de nedreptate, de pcirtenire ; ba un om cum se cade m'a pirit ca fie un nesim- (itor f gel de poporul romdnesc. Acestuia din urmd ce as putea sci-i rtispund? Celorlalti li pot spune cd n'aii nici cea mai mica dreptate. De scdderile alor tdi te doare mai mult decit de ale strdinilor. Po- leind pacatele unui neam cu lingusiri, cred cd-i faci o foarte proastd indatorire. * A f fi vrut sd vdd toate Tinuturile Rominilor de peste munfi mdcar asa de amanunlit ca pe al Fcl- gdrasului. Nu mi-a ingticluit nici vremea, nizi mij- loacele si nici alte greutdti, bine cunoscute, de care e intovdrdsitd o aildtorie in condiiiile in care am facut-o. Descrierea Fagdrasului n'am scurtat-o insd pentru a o face de o potriva cu a celorlalte parri : am crezut di e bine, chiar in paguba proporfiilor ca mticar un Tinut carat romdnesc set se infatiseze mai deplin. Addogiri s'ar putea introduce intr'o noud edifie, asupra fiinfii cdreia va hottiri publicul. Aceste addo- girl trebuie sd imbogeifeascd mai ales capitolul des- pre Banat pe care fard voia mea l-am ldsat asa de .sdrac. Devntbre 1905. CARTEA I-A. TINUTUL BRASOVULUT. WI ALI Ptr#Air.A4AVair.4614Ma fKit' fIZTiVISbilreilAr I. De la Predeal la Bra§ov. Din vane inguste cu malurile bAtute in ace de brad ale Prahovel ajungi pe acea culme, putin innaltä de alminterea, cdreia i se zice cu un vechiti cuvint, de mult iesit din intrebuintare : Predealul. Odata era aicl numaY o mica trecA- toare pentru putinil sateni din sAlasele vecine, pe cind drumul cel mare intre Brasov si Tara- RomAneascA se desfAsura larg pe drumurile bune sisigure ale sesului roditor de supt munte, pe la Risnov pana la cetatea Branului, unde in im- prejuriml zimbitoare, de pajisel inflorite, se des- chide pasul cu acelasi nume. Vremuri noul aü ce- rut insA scurtime, rApegiune. CArarea din codrii de brad s'a prefacut dupa 1800 intr'una din cele mai bune sosele netede ale lumil,i peste citva timp calea feratA, nemultamindu-se numal cu atitacistig de vreme, a sArit indraznet de-a dreptul pe InnaItim, s'a sprijinit pe margeni de 8 TINIITUL BRApv omit ripi si a stripuns maruntaiele stincei. Uncle I.-- tacisera oierii cu turmele, ail rasarit cantoane, plantatii de telegraf, fire rosil de telefon, lungi chervane de märfuri, suind incet in pocnetul bicelor, si mail jucarii de fier fumeginde, lune- cind ca sarpele pe sinele lucioase. in sfirsit, cind valea romaneasca a Prahovei s'a prefacut in locul de petrecere varateca a clumii bune,, a lumii cheltuitoare si a lumii des- trabalate din Romania, viata moderna, cu zgo. motul, vulgaritatea si pretentiile el, a gonit poesia singuratatii si din cele mai ascunse poteci ale muntelui, unde intimpini astazi la fiecare pas, din lulie in Octombre, si chiar ceva mai tarziil, in culegerea florilor cimpului si florilor iubiril usuratece, tot copilaretul palid si obraznic al oraselor, si 'Ana si cite o calugarita catolica, pe cind pe sosea zboara biciclete, automobile, trasuri de casa cu vizitii in livrèle care sperie saracimea din aceste locuri. Numai iarna da naturii marete toate dreptu- rile sale : zapezile mail se astern pe virfuri, ele luneca pe coaste pudrind brazil negri, ele im- podobesc cu foil ce nu se pot culege malul jos al Timisului prins acum in catuse de ghiata, si prin biciul viforului aspru gonesc de pretutin- deni pe top aceia cari nu sint supusi nevoii de a calatori. Strecurarea trenurilor acoperite cu bruma pare o nimica toata in marea imparatie a linistii moarte. In Tara Bind : la usa biserieil. 10 TINUTIIL BRAgOVULII1 Calatorii cu trenul pleaca din hala cea mare §i uritA a Predealului, plina de hamali 0 de va- me0 cu §ApcI joase 0 cu §Apci innalte. Li praful inneacios al cArbunelui unguresc, care inf4urA toate intr'un zabranic negru, trenul Innainteaza incet printre pAretii de brad intunecat, call lasa sa se vada ici 0 colo prive1i0i mai depArtate. Incolo, se intind albe cele Sapte Sate. Citeva statii singuratecei triste se desalurA la guri de tunel. Din Dirste se vede numai acela0 chip de statie ungureascA cu inscriptie in limba Sta- tului. Citiva terani de-ai no0ri se ingramAdesc minati din urml ca oile spre marfle vagoane ro0atece de clasa III-a.In mai putin de doll& ceasuri te afli innaintea gArii bra§ovene, pe mul- tele linii ale cAreia pufne0e din giturile negre innalte acela0 fum innecAcios de pucioasa ce se frige. Altfel e daca porne01 cu trAsura de la vama cea mica de supt munte, la capAtul haosului de vile plAcute care alcatuiesc orArlul de vile al Predealului RomAniei. Aid* nu e IngrAmAdealA, nici zgomot. Jandarmii uita sA-ti cerceteze pa- §aportul §i, netulburata de nimeni, IncApAtoarea trAsurA de Bra§ov se Infunda iute 'n pacea co- drului, lAsind tot mai mult in utma sunetul de pAhare 0 de farfurii al restaurantului romAnesc de la granitA. Uria0 brazi cu crengile de poli- candru aromesc a ra0nA, pe cind florile ascunse DE LA PREDEAL LA BRWV 11 in adincimi tamiiaza sfios mirosuri dulci. Cararea se incolaceste incingind necontenit muntele. In- data al la dreapta scinteiarea de argint a Timi- sului, care susura prin bolovani. Din loc in loc, grupe de case mari cu acoperipl de tigle in- negritei oblonase verzi, case care nu sint nici sasesti nici romane§ti, ci potrivite cu mice gos- podarie intarita. Trec in cete terani secui, cu ochil mid, de un albastru sters, lucind ca ote- lul supt genele albe : muncitori ce se intorc din Romania cu ceva cistig in viata lor saracacioasä. Rare on* cite o turma saü un pilc de vite slabe cu coarnele mari, de bivoli greoi. Cite o caruta in care stall Romini din aceasta Tara a Birsei, oameni grasi, oachesi, cu fata inchisa ; barbatii aü palariuta locuitorilor plaiului, femeileti-a5 pierdut portul. In aceasta tara a bradului, nici-un neam nu si-a pus pecetea ;din vechi timpuri Inca, acesta e drumul di§tigului, in care se ames- teca toate limbile. De la o vreme calea se face mai lunga, pa- durea nu mai stringe, ea imbraca numai innaltele ziduri de munti care se prelungesc de amindoua partile pana la timpla Brasovului, 'Ana la pa- retele cel drept al rimpel. Se trece numai prin margenea Dirstei, un sir de case gospodaresti, vapsite tarcat, cu cite doua feresti la drum §i podul Incapator ; crucea de tinichea stralucitoare sta ca un semn de neclintita afirmatie a legil in- fipta in margenea caselor romane0i, care sint BRASOVUL 13 multe, si care se vor inmulti, in acel semn si in semnul muncil noastre. IndatA incep fabricile, distilkiile de petrol, tot rostul de viata economicA noua, cu capitale skestI, ungurestI si chiar evreiestI, care incun- jurA orasul. Timpa stApine0e cu padurile el, din care se innaltä la un capAt, pe un virf .gol de stincA, linia suptiricA a monumentulul lui Arpad, un era' national maghiar care si-a avut alte rosturi si prin alte locuri. PAnA departe shit presArate innainte, printre multe InnAltimI Impa- pAdurite, foarte innalte, casele albe, rosii, sure, arboril rkleti din primblAri, cimitire si livezi al marelui oras risipit, Brasovul. II. Bra§ovul. Pe locul de innaintare Indrazneata cAtre MiazAzi si RAskit, spre culmea muntilor fdrA poteca si in margenea Secuimii de strajA la granitA, Sasil ocrotitl de regele Ungariel fAcurA din satul slay si romAnesc BrasAul, Brasovul, o cetate a Co- roanel, o Kronstadt. Cavaleril teutoni, din Apusul luptelor pentru credintA, furA ispititi aice de aceia0 CoroanA a Ungariei, si citiva ani el se strAduirà pentru chemarea la viata de culturA a frumosului Tinut de salbAtAcie si la asigurarea cuceritoare a hotarului de munte. Bracovul, cu fenturd din zklurl. Briniorul, en frinturii din zidurf. BRA OV131, 16 , El se duserk, dar meTteril, negustorii s41 rd- maserl in cuprinsul zidurilor, pe cind altil din acelni neam roiail tot mai multi imprejur, fAcind o cunura de sate infloritoare oravului care purta cununa regalA in armele sale.