ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"
MATERIALE DE ISTORIE MEDIE
VOLUMUL XVIII 2000
MUZEUL ISTROS
www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL ISTORIE "NICOLAE
COLEGIUL DE REDACTIE:
PAUL CERNOVODEANU AN ANDREESCU, VIOLETA BARBU, EUGEN DENIZE, PAPACOSTEA, KINGA, GHEORGHE (secretor de redacfie)
"Studilmaterlale de apare o pe an.
revista se poate procura pe de la Muzeul str. Belvedere nr. 1, 004039614725, la, România.
La revue "Studilmateriale de Istorie parait une par an.
Toute commande de Pétranger: Muzeul , str. Belvedere nr. 1, tel./fax 004039614725, Românla.
Corespondenta, voi pe adresa Colegiului de redactie: nr. 1, 712-17, 'el. 016509045.
@, 2000, MUZEUL EbITURA ISTROS Str. e 1, 039/614725
www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"
STUDII MATERIALE
DE ISTORIE MEDIE VOL. XVIII, 2000
SUMAR
MAREA INTERFERENTE POLITICE COMERCIALE
VIRGIL CIOCILTAN, Enigme ale diplomaticii: primele tratate tataro-genoveze 9 OVIDIU CRISTEA, Relansarea politicii veneliene in spatiul egeano-pontic (1310-1332) 27 SERBAN PAPACOSTEA, Drumurile comerciale internationale geneza statelor viziunea lui Nicolae istoriografia zilelor noastre. 45 ANDREESCU, Note despre Cetatea 57 ILEANA Itinerarii danubiano-pontice balcanice relatarile germani (secolul al XVI-leainceputul secolului al XVII-lea) 79 PAUL CERNOVODEANU, Politicaorientala 1733-1739. II. Anglia austro-ruso-turc (1736-1739) 95
DOCUMENTAR
ZSIGMOND Cercetareaizvoarelormedievalediplomaticein Transilvania (II) 109 MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU, generalului Federico Veterani Transilvania Banat (1686-1694). H. (1690-1694) 127
Materiale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, 1-311
www.digibuc.ro GHEORGHE Documente privitoare la negustorii Pepano la ctitoria de la Codreni Mostiste" (I) 147
VARIA
NICOLAE-$ERBAN TANA$OCA - Umanistul loan Laskarisromânii 159 ANCA POPESCU, Mitropolia Gotiei de investire a Patriarhului de Constantinopol 167 ANDREI PIPPIDI, portrete românesti Malta 173 CRISTIAN LUCA, Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca Venetiei 189 MARIA MAGDALENA Preliminarii la o istorie a le 197 CONSTANTA GHITULESCU,Zestrea practica.Tara Româneascd secolul al XVII-lea (I) 213 EUGEN DENIZE, Imaginea românilor Spania (secolele XVI-XVIII). Noi contributii 223 BOGDAN-FLORIN POPOVICI, Branul de Sus 237
ADDENDA ET CORRIGENDA 249
RECENZII NOTITE BIBLIOGRAFICE 253 Historical Dictionary of the Republic of Moldova, by ANDREI BREZIANU. European Historical Dictionaries, nr. 37. The Scarecrow Press, Inc. Lanham, Maryland and London, 2000, 273 p. + LXI p. (Violeta Barbu); Documenta Romaniae Historica, B. Tara vol. VIII volum de DAMASCH1N MIOC IOANA CONSTANTINESCU, Bucuresti, 1996, Edit.Academiei Române, 631 p. (Violeta Barbu); Poselstwo do Turcji w 1700 (Solia lui Rafal Leszczyski Turcia din anul 1700), de Ilona cuajutorulDanutei Zydorek, introducere comentariuIlona Czamaska, Leszno,Urzad Miasta Leszna,1998, 279 p. (Antim Cristian Bobicescu); w rkach Pamitniki dowódców i garnizonu polskiego w Moskwie w lataich 1610- 1612 (Moscova in mâinile polonezilor. Memoriile comandantilor garnizoanei poloneze anii 1610- 1612), Wydawnictwo Platan,1995, 518 p. CristianBobicescu); BUDZILO, Wojna moskiewslca wzniecona i prowadzona okazii falszwych od 1603 do 1612 r (RAzboiul Moscovei, purtat timpul falsilor Dimitrie din 1603 la 1612), opracowana przez Byliski iJ. Dlugosz, Wroclaw, Wydawnictwo Universitetu Wroclawskiego, 1995, 181p. (Antim Cristian Bobicescu); VIOLETA BARBU. Esop. critic, Bucuresti, 1999, Edit. Minerva. 224 p. (Constantin COSTIN, Latopis Ziemi Moldawskiej i utwory (Letopise(ul Moldovei alte opere istorice), introducere, comentariu traducere Ilona Czamaska, Wydawnictwo Naukowe UAM, 1998, 357 p. (Antim Cristian Bobicescu); Histoire des Mongols (Mongghol-un ni'uca tobciyan). Chronique mongole traduit du mongol, présenté et annoté par Marie-Dominique Even et Rodica Pop, Roberte N. Hamayon, Série mongole publiée sous les auspices de Unesco, Paris, Gallimard, NRF, 1994, 350 p. (Eugen ANTAL LUKACS, Tara evul (secolele Bucuresti, Edit. Enciclopedicä, 1999, 220 p.(Ecaterina C Petrescu); MARIANA Studiu Edit. 1998, 212 p. (Silviu Tabac); CONSTANTIN Biserica din 1997, 164 p. (Silviu BOGDAN MURGESCU.
www.digibuc.ro - istorie (600-1800), Bucuresti, 1999, Ed. a II-a, Edit.Teora, colectia Anna les, 214 p.(Alexandru Madgearu); DORU Tiparul la sfársitul al XVII-lea inceputul al XVIII-lea, Muzeul Edit.Istros, 1998, 340 p.(Constantin CRISTIAN LUCA, Cercel un domn umanist in Tara Bucuresti, 2000, Edit. 158 pp. + anexe (Constantin Dobrild); OVIDIU PECICAN, Lumea lui Simion Cluj-Napoca, 1998, Edit. Fundatiei pentru Studii Europene, 296 p. (Andreea lancu); HENRYK WISNER, i car Rzeczspospolita i Moskwa w XVI i wieku (Rege Republica Moscova sec. XVI XVII), Ksiazika i Wiedza, Warszawa, 1995, 143 p. (Antim Cristian Bobicescu); WOJCIECH POLAK, Kreml i Smolenszczyzng Polityka Rzeczpospolitej wobec w 1607-1612 (Pentru Kremlin teritoriile Smolenskului. Politica Republicii de Moscova anii 1607- 1612), Roczniki TNT, Torun, 1995, 371 p. Cristian Bobicescu); SOLCAN, Familia in al XVII-lea Edit. din Bucuresti,1999, 252 p. (Maria Magdalena Székely); Dr. IOLANDA TIGHILIU, Societate mentalitate in Tara Moldova. Bucuresti, 1998, Paideia, 372 p. (Maria Magdalena Szélcely); ERIK Az A nemes és (Familia Elefänthy: nobilul medieval clanul säu), ed. a II-a, notebibliografie ingrijite de Péter Banyó, Budapesta, 1999, Edit. Osiris, 250 p. laws); PAL ENGEL, A nemesi társadalom a Ung megyében (Societatea nobiliard din comitatul Ung Evul Mediu), Budapesta,1998, MTA Történettudományi Intézet, seria Társadalom-és tanulmányok (Studii de istorie socialá a artei), 180 p. + anexe Pakucs); S. KINGA, Fônemesi életmód a XVII. századi (Via la cotidiand nobiliard in Secuime la secolului XVII), Bucuresti, 1998, Edit. Kriterion, 294 p. + (Mária Pakucs); ILEANA Imaginarsimbol heraldica medievaa Bucuresti, 1996, Casa de Edit., Presä Impresariat lex, 142 p. cu 18 fig. 8 pl. in culori (Tudor-Radu Tiron); SILVIU ANDRIES-TABAC, Heraldicateritoriald a Basarabiei Transnistriei, Chisinäu, 1998, Edit. Museum, 163 p., 355 fig. incluse text, VIII pl. color 2 (Tudor-Radu Tiron); ENTZ GEZA, KOVACS ANDRAS, A Koloszvári Farkas templom (Stemele bisericii din strada Farkas din Cluj), Budapesta, 1995, Edit. Balassi din BudapestaEdit. Polis din Cluj, 94 p., 32 pl. alb-negru 16 pl. color (Tudor- Radu Tiron); DRAGOM1R, Studii de medievald ed. studiu introductiv note de Sorin Cluj-Napoca, Centrul de studii transilvane, Fundatia Culturalä 1999, 247 p. (erban Papacostea); VICTOR SPINEI, din sud-estul Europei in Institutul European, lasi, 1999, 513 p. (Virgil Ciociltan); SERGEI P. KARPOV, La navigazione veneziana Mar Nero XIII-XV Ravenna, 2000, Edizioni del Girasole, 207 p. Papacostea); KONRAD Siebenbürgen und die Siebenbürgen Sachsen, München, 1998, Langen 304 p. (erban Papacostea); CESARE ALZATI, Europei. Studii de istorie a traducere bibliografie de $erban Turcus, postfatä de loan-Aurel Pop, Centrul de Studii Transilvane, Fundalia Culturalá Cluj-Napoca, 1998, 237 p. (Bibliotheca rerum Transilvaniae XX) Papacostea) ABREVIERI 309
www.digibuc.ro www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"
STUDII MATERIALE
DE ISTORIE MEDIE VOL. XVIII, 2000
SOMMAIRE
LA MER NOIRE: INTERFERENCES POLITIQUE ET COMMERCIALES
VIRGIL CIOCILTAN, deladiplomatique:lespremierstraités tataros-génois 9 OVIDIU CRISTEA, Renouvellement de la politique vénitienne dans l'espace Egéen-Pontique (1310-1332) 27 SERBAN PAPACOSTEA, Les routes commerciales internationales et la des Etats roumains dans la vision de Nicolae et dans l'historiographie récente 45 STEFAN ANDREESCU, Quelques notes sur Cetatea 57 ILEANA Itinéraires danubiens-pontiques et réalités balcaniques dans les notes des voyageurs allemands - debut du 79 PAUL CERNOVODEANU, La politique orientale anglaise entre 1733-1739. II.'Angleterre et la guerre austro-russo-turque (1736-1739) 95
DOCUMENTAIRE
ZSIGMOND Etudedessourcesdiplomatiquesmédiévalesde Transylvanie (II) 109
"StudiiMateriale de Istorie vol. XVIII, 2000, p. 1-311
www.digibuc.ro MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU, Les campagnes du géneralFedericoVeteranienTransylvanieetauBanat(1686-1694). II. (1690-1694) 127 GHEORGHE Documents concernant les marchands Pepano et leur établissement Codreni (I) 147
VARIA
NICOLAE-SERBAN L'Humaniste loan Laskaris et les Roumains 159 ANCA POPESCU, La Métropole de Gothie dans le diplôme ottoman d'investiture du Patriarche de Constantinople 167 ANDREI PIPPIDI, Deux portraits roumainsMalte 173 CRISTIAN LUCA, Le dépôt de Radu Mihneala Zecca de Venise 189 MARIA MAGDALENA SZÉKELY, Préliminaires une histoire de la nuit dans les Pays Roumains 197 CONSTANTA GHITULESCU, Dot entre norme et pratique. La Valachie au (I) 213 EUGEN DENIZE, L'image des Roumains en Espagne XVIIP siècles). Nouvelles contributions 223 BOGDAN-FLORIN POPOVICI, Les établissements de Branul de Sus 237
ADDENDA ET CORRIGENDA 249 COMPTES-RENDUS NOTES BIBLIOGRAPHIQUES 253 ABBREVIATIONS 309
www.digibuc.ro ACADEMIA INSTITUTUL DE "NICOLAE IORGA"
STUDII MATERIALE
DE ISTORIE MEDIE VOL. XVIII, 2000
CONTENTS
THE BLACK SEA: POLITICAL AND COMMERCIAL INTERELATIONS
VIRGIL CIOCÎLTAN, The Mysteries of Diplomacy: The First Tatar-Genoese Treaties 9 OVIDIU CRISTEA, Revival of Venetian Policy in the Aegean-Pontic Space (1310-1332) 27 $ERBAN PAPACOSTEA, The International Commercial Roads and the Genesis of the Rornanian States in the Approaches of Nicolae lorga and of Contemporany Historiography 45 $TEFAN ANDREESCU, A Few Notes on Cetatea 57 ILEANA CAZAN, Danubian-Pontic Itineraries and the Balkan Realities in the Accounts of German Travellers (Sixteenth Century - Early Seventeenth Century). 79 PAUL CERNOVODEANU, EnglishEasternPolicybetween1733-1739. II. England the Austrian-Russian-Turkish War (1736-1739) 95
DOCUMENTARY
ZSIGMOND JAKÓ, Research of Diplomatic Medieval Primary Sources in Transylvania (II) 109
"Studiii Materiale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 1-311
www.digibuc.ro MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU, GeneralFederico Veterani'sCampaignsIntoTransylvaniaandtheBanat(1686-1694). II. (1690-1694) 127 GHEORGHE Documents Concerning the Merchants Pepano and the Establishment Founded by them at Codreni "pe (I) 147
VARIA
NICOLAE-$ERBAN Humanist loan Laskaris and the Romanians. 159 ANCA POPESCU, The Bishopric of Gothia in an Ottoman Document for Investiture of the Patriarch of Constantinople 167 ANDREI PIPPIDI, Two Romanian Portraits in Malta 173 CRISTIAN LUCA, Radu Mihnea's deposit in Venice 189 MARIA MAGDALENA Preliminaries to a History of Night in Romanian Principalities 197 CONSTANTA GHITULESCU, The Dowry between Norm andPractice. Wallachia in the Seveteenth Century (I) 213 EUGEN DENIZE, The Image of the Romanians in Spain (Sixteenth-Eighteenth Centuries). New Contributions 223 BOGDAN-FLORIN POPOVICI, Settlements in North-Bran 237
ADDENDA ET CORRIGENDA ...... 249 AND NOTES ...... 253
www.digibuc.ro MAREA INTERFERENTE POLITICE COMERCIALE
ENIGME ALE DIPLOMATICII: PRIMELE TRATATE TÁTARO-GENOVEZE
VIRGIL CIOCILTAN
Una dintre cele mai componente ale de genovezi vremea suprematiei Marea schimbul de practicat cu tätarii.' Din cadrul juridic al comertului desf4urat pe lärmul nord- pontic 1261-1475, care negustorii republicii ligure au frecventat asiduu porturile nord-pontice, este greu de reconstituit, mai cu pentru primii aproximativ 120 de ani, deoarece acest lung interval de timp cu actele presuspus indispensabile normale a numitei activitäti, privilegiile comerciale, acordate de oamenilor de sträini: document pästrat din aceastä categorie, negociat de reprezentantii Hoardei de Aur in numele hanului de ambasadorii Genovei, abia din toamna anului 13802. Cum se aceastä Existenta privilegiilor ca fundament al tätaro-genoveze 1380 a de istorici nu numai pe temeiul unui considerent de general', ci pe baza indicii cuprinse preadere in i7voarele veacurilor XIII XIV, dar de mai recente. Cu ajutorul acestor märturii, istoricii au socotit sunt in discearnd trei acte gratioase acordate de precursorii lui negustorilor liguri: din primii ani intrarea vigoare a privilegiului de la Nymphaion 1261, al doilea emanat "din mila" lui 1313, iar al treilea dat de Geanibek, in 1347. Exegetii au pus lipsa textelor originale, a copiilor, a traducerilor sau a rezumatelor seama vicisitudinilor timpului, care au dintre vestigiile - inclusiv scrise - ale istoriei. Ceea ce a dat mod suplimentar la moarä conform cele privilegii redactate din hanilor din Sarai pentru negustorii Genovei s-au pierdut este chiar läsämäntul arhivistic al partenerilor de de odinioard: de lacune al fostei republici comerciale5, ca inexistent al de
Din voluminoasa bibliografie consacrata acestei teme, special capitolele care o privesc in sintezele Heyd, Brätianu, Recherches, Balard. 2 V. Ciociltan, Stabilirea conditiilor de practicare a comertului a fost evul mediu unul dintre cele mai lucrative ale suveranului, de care hanii cinghizhanizi nu nu uz, cronica a bugetelor de care au in acest sens capitolul Simbioza han-neguswr in 22-27. p. unn. Frecventa acestor goluri arhivele Genovei situatia, mult mai bunk a acordurlor realizate de venetieni care s-au exceptie Nystazopoulou-Pélekidis), s-ar explica convenabil cunoscuta deosebire de structurä comportament a celor state: - se poate de lax, al doilea - centralizatrigorist, conservarea actelor oficiale Lopez, Venise).
"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, 9-26
www.digibuc.ro 2 10 Virgil Ciociltan
Aur6. consecintä, actele in discutie au fost nimicite in decursul timpului interpretarea spetei, indiferent aceastä concluzie a fost prezumatá tacit sau forrnulatä explicit'. pofida indiciilor care sustin incheiere larg mai multe argumente rationamentul spre ipotezd, anume tAtari genovezi au existat mod cert numai ele nu au fost 1380 scris, contractante multumindu-se cu acorduri verbale. chestiunii aspectul strict formal al practicii diplomatice, fiind dätdtoare de pentru interesele, manifeste sau ascunse, care au legat, dar au despArtit ulusul tätarrepublica secolele X1II-XIV.
Lista lacunelor este deschisä, de privilegiul originar, temeiul genovezii au facut pe teritoriul Hoardei de Aur. cazul documentul a fost, redactat, el trebuie sä fi fost emis intrarea vigoare a privilegiului de la Nymphaion, prin care bizantin Mihail VIII Paleologul deschisese exclusivitate negustorilor genovezi pisani 1261 Mdrii Negrei: interesele oamenilor de liguri pe nord-pontic erau 1269 nu numai intens manifestate, ci articulate vederea salvgarddrii pozitiei dominante - probabil Caffapericlitatä de posibila concurentä a din Tana9. Faptul genovezii au avut de timpuriu de protejat interese speciale nu ele erau acoperite de un privilegiu hanului, cum avea neindoielnic cazul cu anul 1313. Cea mai importanti márturie din epock care pare contrazia aceastá constatare, apartine lui Nichifor Gregoras. Istoricul bizantin a consacrat un veritabil
a acordurlor realizate de venetieni care s-au Nystazopoulou- Pélékidis), s-ar explica convenabil prin cunoscuta deosebire de structura de comportament a celor douä state: primul - se poate de lax, al doilea - centralizat in conservarea actelor oficiale Lopez, Venise). 6 Este de amintit indiferenta - nu chiar aversiuneaobisnuite imperhle stepei, fatä de acte scrise: productia acestui articol a fost istoria de aproape veacuri a Hoardei de Aur extrem de Din acest restrâns de documente, doar câteva au supravietuit sau scurte referiri izvoare intocmite in afara statului Ciociltan, Mongolii 18). sensul din Papacostea, 222. Pentru analiza continutului, context istoricbibliografie, Balard 42 instructiunile date de conducerea Genovei ambasadorilor la Roma vederea tratativelor venetienii, medierea papei era de angajamentul de o conditie obligatorie, anume ca negustorii Serenissimei nu frecventeze Tana (Cessi 10); avea apoi obsesiv negocierile similare ale celor republici italiene scopul evident al negustorilor liguri de a impune Caffa ca singurul centru colectorredistribuitor al intregului nord-pontic; textul din 1269 numele Caffei nu este pomenit a fost dedus din fenomenald" ulterioarä, care s-a aflat incontestabil miezul tuturor discordiilor Papacostea, Tana, passim). Privilegiul de la Nymphaion, care rezerva doar negustorilor din Pisa dreptul de a naviga Marea (Sanguinetti & Bertolotto 796), a fost de Mihail prin tratatul 4 aprilie 1268 cu ambasadorii Venetiei, care asigura negustorilor acestei republici aceeasi "libertate"; consecinta, genovezii s-au din anul sä organizeze sectoriale bazinului pontic impotriva principalilor rivali nota precedenta).
www.digibuc.ro 3 Prime le tratate tätaro-genoveze l
excurs explicativ originilor prilej de a-i cadrul legal, precum modalitatea prin care coloniVii transgresat: "Aici se aflä o a latinilor din Genova, de localnici Caffa, la o mie trei sute de stadii de Bosforul Meotid (= Bosforul Cimmerian) <...>.«...» latinii indeosebi, genovezii obipuiesc se dedea cu vietii de marinar din aceste indeletniciri venituri bäne4ti pentru traiul privat pentru colectiv. De aceea, ei de mult timp un principiu stabilit in comun foarte folositor statului anume incheie tratate de prietenie cu de pe care au porturi bune Ei (= genovezii) sunt siliti acele locuri cumpere sau acolo acest lucru nu li se pärea posibil de a fi tratate de prietenie cu cei care porturile. Au achite potrivit felului in cuantumul stabilit de comun acord sä ofere spre tuturor celor interesati toate märfurile pe care le importau pretutindeni. Astfel au oblinut in conditiile fixate concesia hanuri cu grajduri, ca magazii, necesare pentru depozitarea lucrurilor aduse acolo. acest chip a fost construit cu nu multi ani in numitul (= Caffa) de latinii din Genova, dupä ce prealabil la marea cdpetenie (hegemon) a scitilor (=tätarilor) de acolo in acest scop. Dar nu a fost edificat de la astfel cum se aflä ce prive4te incinta de zid Mai a fost delimitat cu o un mic teritoriu, care era locuit Mai cu scurgerea timpului, au adus pe uscat pe pietre, s-au construit case lung lat s-au mult acoperi4uri1e. Ei au acoperit astfel pe nesimtitemai mult teren decât li se aveau nevoie de case mai multe mai mari, lucrul cerut de märfurile aduseoferite spre au extinscuprinsul palisadei al au a4ezat sub ele unui zid de cetate. au piaträ peste un cu ziduri puternice de pe care nimeni nuputea asedia cu siguranta locuitorilor se rezema pe o Acesta este mai circunstantiat izvor referitor la sorgintea Caffei genoveze. Nu este, deci, de mirare a fost amplu comentat de-a lungul vremii, cu lucrarea lui G. L. Oderico veacul XVIII, cu monumentala a comertului levantin elaboratd secolul de W. Heyd terminänd cu solida monografie consacratA acum decenii de M. Balard negustorilor liguri Romanial2. Nenumdrate alte studii, care au efortul de elucidare a cazului, n-au ocolit, fire4te, nici ele depozitia istoricului bizantinn. Deosebit de pretios pentruclarificarea chestiunieste cronologic oferit de Nichifor Gregoras, remarcat ca atare de W. Heyd: Caffa fusesese construitä virtutea concesiei acordate de han "cu nu multi ani termenul de referintä ante 1359, cronicarul din vremea Paleologilor "Istoria romeilor"15. mod curios marele specialist al Levantului medieval a socotit "nu
" Gregoras II 683-4. Oderico 127, Heyd 158-65, Balard114-8. V. bibliografia mai vechemai nouA la Balard 1 114-8. Heyd 11 160; savantul german a observat acela§i in acelai context cä cronicarul genovez Giorgio Stella a mentionat anului 1400 cA, potrivit spuselor barânilor, a§ezarea primilor la Caffa arde Ostrogorsky 386.
www.digibuc.ro 12 Virgil Ciociltan 4
ani" pot aproximativ un secoV6, de unde a conchis privilegiul de instalare a genovezilor la Caffa a fost dat de hanul Möngke Temür "foarte Or, putinii ani mentionati de cdrturarul grec trirnit incomparabil mai la concesia lui din 1313, pe care W. Heyd a complet din vedere cursul discutiei despre inceputurile Caffei. "reactiile de respingere" ale unora dintre riveranii bazinului pontic, readucerea genovezilor la Caffa - ca, dealtminteri, izgonirea 1308, asediul de opt luni ordonat de hanul tAtarilor Tokta" - trebuie fost un eveniment de pe care Gregoras, curtean din preajma Andronic (1282-1328), nu avea cum acest sens congruenta de fond a datelor transmise de bizantin cele furnizate de o anonimA mai precis informatA, care un edificator: pe baza privilegiului hanului nu a fost construitA, ci reconstruitA Nu mai putin acest context este ignoranta a genovezilor cu privire la inceputurile din Marea Neagr Prin urmare, Gregoras, principalul martor invocat istoriografic pentru misterioasei nWeri a Caffei secolul XIII, aduce de fapt privitoare la binecuvantarea hanului Özbek literalmente din propria in prima parte a veacului a anacronismului a fost, se pare, un simplu lapsus cu mai plauzibil, cu a doua intemeiere a
EI a folosit indicatia pentru a dovedi prin expresia "marea cdpetenie a scitilor" este de hanul Maribor, nu un conducAtor cuman anterior intemeierii Hoardei de Aur 1242 (Heyd 160). Ibid. 163. Anno domini MCCCVIIfesto beati francisci imperator tartarorum in dominio gazarie propter multas superbias quas Januenses fecerant in suo imperio precepit quod omnes Januenses erunt per totum suum imperium in here et persona. quod et factum fuit ita quod mercatores erant in saray fuerunt et deportati sed postea ex precepto dicti imperatoris persone eorum usque in sulcati ducti fuerunt et aliqui in venerunt. reliqui remanserunt ibi incarcerati qui quasi toti frigori gladio et desasio perierunt. Dicto autem dictus thoctai missit ad destructionem qui aplicuit in gazaria dicto de mense novembris et ibi congregavit exercitum suum inter equites et pedites et venit in caffa. Januenses CCC et greci CCC ac esperantes in adjutorio dei ad se defendendum et familias eorum et contra dictos inimicos dei se viriliter posuerunt. et cum multis preliis et incendiis dictam terram dicti tartari fere per menses VIII duriter aflixissent. ultimo videntes Januenses ibi existentes quod propter quam non habebant terram tenere non poterant. Fecerunt conscdium generale in quo deliberatum derelinquere terram et ascendere in lignis. itaque die MCCCVIII derelicta fuit et tota igne combusta manibus dictorum (Promis Januensibus; Ciociltan, 148 urm.; distrugerea bazei comercialestrategice a comunei ligure pe Crimeii i-a pe bizantini sä adopte o atitudine mult mai fermA cursul tratativelor genovezii din anul 1308 (Laiou 184-6). V. Ciociltan, 167. Anno domini fuit per antonium et nicolaum de pagana sindicos comunis Janue per sibi concessam per Usbech imperatorem tartarorum (Promis 502); din formulare nu se dacA tot 1316 este anul emiterii privilegiului; mai temei poateconjecturat 1313, genovezi sunt atestati certitudine oras, unde reclamA furturi de trapezuntini (Balard 202 n. 30). 21 V. jos n. 46.
www.digibuc.ro 5 Prime le tratate tätaro-genoveze 13
genoveze din Crimeea - despre care a luat probabil din auzite - momentul consemndrii evenimentului trecuserd totusi ani buni. Chiar dach se face insä abstractie de descrierea spetei in sine, consideratiile de ordin general de Gregoras la inceputul citat mai sus privitoare la obiceiul "latinilor indeosebi, al genovezilor" "de a tratate de prietenie cu oraselor de pe ca a inceperii activitätii acele locuri sunt logice de bun sims. categorie - principiu fondarea a Caffei, in cazul dat de pe desigur, unul dintre hanii Hoardei de Aur din secolul XIII. acest chip, existenta unui tratat ataro-genovez in veacul amintit nu rezistä nici ea unui examen critic: contrar afirmatiilor lui Gregoras, regula peste tot Levant a fost "tratatelor de prietenie" de - inutile vreme musafirii de peste mári respectau conditiile generale de desasurare a stabilite de gazde. Acordurile - dintre care cele mai multe s-au - au fost, dimpotrivä, expresii ale unor exceptionale, ele de obicei destinate capät unor conflicte, dar pecetluiascd aliante. stare de lucruri se la tot pasul Orientului pe unde au umblat mai cu genovezii. Cu sultanatul mameluc, principalul furnizor de mirodeniiimportator de sclavi din bazinul Mediteranei, negustorii liguri au inaugurat cel mai 1263 nu numai relatii comerciale, ci politice.22 tratat mameluco-genovez abia din mai 1290, rezultatul unor anevoioase, conduse din partea comunei de Alberto Spinola, care au pus dintre cele puteri.23 ajunul declansärii ostilitätilor, plenipotentiarul comunei comandantul expeditiei, amiralul Benedetto a cooptat efortul de combatere a inamicului comun regatele crestine din Mediterana orientald: septembrie 1288 a fost perfectatá o ofensivá defensivá cu regele Ciprului, iar decembrie Leon III, care 1-a primit pe reprezentatul republicii ca pe un izbdvitor al Armeniei Mici din robia instauratd de mameluci 1285, a acordat genovezilor un privilegiu comercial de generos25. Succesorul Hethum II, care a actul gratios 1289, a fost mai magnanim.' Este mai presus de genovezii au fácut cele regate la incheierea tratatelor de prietenie, conformandu-se regulilor de
Pentru context, Ciociltan, Mongolii 82. 23 Traducerea a actului a fost publicatA de Belgrano 167-75, versiunea englezä a arab cu din epocä ale cancelariei mameluce, 'Abd az- Zahir, de Holt, Qalawun (reluat Holt, Diplomacy 141-51); Ciociltan, 76. 24 Un izvor genovez (Doria 91) i-a subliniat anvergura: In dicta conventione exceptati non erant regesprincipes, cum quibus antea habebamus; dupä esecul expeditiei, conducerea comunei a refuzat sä ratifice acordul, ce determinat pe rege rupá 1292; normalizare relatiilor genovezo-cipriote s-a produs cu greu 1298; Heyd II 5, Caro II 127-8, Lopez, Genova 142, Ciociltan, 73. 25 Originalul armean a fost publicat cu traducerile latiná de Saint Martin 111-21 de Dulaurier/RHC DA I 745-54; comentarii istorice la Desimoni 435, Brátianu, Recherches 161, Caro II 127, Lopez, Genova 144-5, Papacostea, 220, Genoa 293, Ciociltan, 73. 26 Textul nu s-a Doria 94-5 o astfel de Antonius Hethum II) impetravit etiam quod Janue ascendere in Turchiam cum et mercibus pro minori pretio quam soliti
www.digibuc.ro 14 Virgil Ciociltan 6
suveranii statelor respective. Doar conjunctura exceptionald din 1288-1289 a dus la modificarea regirnului comercial normal, explicit cazul statului armean din
Incapabili reguli statornice potrivit conditiei de - mai mult nominali, reali - ai Stramtorilor, paleologi in ordinea de idei discutatd anomalia prin de páci, armistilii alte acorduri incheiate in secolele XIII XIV cu principalele puteri angrenate comercial in Romaniei, Genova Venetia,' o stare de crizá cvasipermanentä, care deosebeste acest caz de altele care au fost implicati negustorii italieni. Privilegiul din 1261 de la Nymphaion - act fondator de netägAduit al bizantino-genoveze, pe care negustorii republicii ligure durat hegemonia de peste veacuri in bazinul pontic - nu are deloc valoare exemplard, nici cel pentru legdturile comerciale ale Superbei sau ale Serenissimei riveranii Mdrii Negre. La Trapezunt, de pildá, este semnalatá 1290 o colonie de un consul, unii dintre membrii ei functii de rdspundere administratia imperiald - semn inconfundabil al raporturilor de incredere reciprocd, care nu au necesitat un acord-cadru.29 Prietenia s-a schimbat de ce genovezii au schimbe conditiile obisnuite de desfäsurarse a comertului minusculul stat al Marilor Comneni: ei nu au ezitat sä la acte de - 1304 1313-1314 - pentru constrdnge pe Alexios II le acorde scutire de totodatä, le aloce o de teren. aceastá din revendicare a fost satisfdator cursul aplandrii primului episod al conflictului (1304), cererea principald privitoare la abolirea taxelor pe circulatia a fost a doua aceeasi fapt care i-a pe genovezi se resemneze defmitiv plata trapezuntine. Pacificarea a asat vestigii de corespondentul continental al Trapezuntului, anume Tabriz, metropola comerciald a mongolilor stabiliti Iran, genovezii au ocupat de alti negustori occidentali un ca pondere economicd importantä din vremea ilhanului Arghun (1284-1291). la existentei acestui stat cinghizhanid
27 V. nota precedentA; venetienii, ei probabil de la mijlocul secolului XIII sultanatul egiptean, au simtit nevoia unui privilegiu abia noiembrie 1288 pentru a contracara preponderenta genovezilor cele regate din Mediterana (un al acestui act referitor la conditiile oferite republicii Siria s-a document ulterior; Heyd II 38 n. 3); Acrei in 1291, relatiile veneto-mameluce au fost total intrerupte la incheierea tratatului de pace din 1302 (DVL 5-9;Heyd37-8). Pentru orientare abundenta literaturA de specialitate consacratA raporturilor statului bizantin cu puterile occidentale secolele XIII-XIV, Balard 17-114, Chapman Laiou passim; constatarea retrospectivA de Marino Sanudo prima a veacului XIV are valoare de bilant pentru relatiile Serenissimei basileii: Dominus ...> comune Venetiarum transeunt de treugua in treuguam cum Imperatore Graecorum nunquam pacem agere (Sanudo/Wolff 153; Laiou 67); toate a fost de la (1261) conceputA simbiotic
. acest caracter fundamental la disparitia statului de la Bosfor (1453), cooperarea bizantino-genovezA nu s-a nici ea tensiuni, transformate ades deschise. BrAtianu, Actes 274, Brátianu, Recherches 174, Ciociltan, 107-8. V. Karpov 143-50, Ciociltan, 114-5; privilegiul obtinut de la Alexios II 1319 de venetieni, se precizeazA ei vor achtita taxele pe circulatia sicut Januenses
www.digibuc.ro 7 Prime le tratate tátaro-genoveze 15
(1335) nu se gäse§te nici mai vag indiciu unui act special menit sä reglementeze activitatea negustorilor liguri: ei s-au conformat pur simplu vigoare pe care le comercial de florentinul Francesco Pegolotti prima jumätate a secolului XIV'. motiv, nici hanii din Sarai nu au emis acte pentru negustorii dacä conjuncturi deosebite nu au inscrisuri De se Soldaia, mai de portuar din Crimeea XIII probabil, inceputul secolului venetienii genovezii, de§i intens, nu au avut nevoie de nici un Tana de colonia negustorilor liguri, preponderentä aici de baza stategica din apropiere, Caffa, nu a simtit niciand trebuinta unui suveranului tätar pentru a-i proteja drepturile." schimb, mai reprezentati numerice§te34 puncte de reazem proprii regiune, venetienii - care activau de peste un deceniu antrepozit stepei euro-asiatice, din 1326 organizati tipic - au crezut un document cu tamgaua - cerut oblinut din partea atotputernicului 1332' va de din ce ce mai virulente in ani ale rivalilor ereditari". Acesta a fost motivul principal care i-a pe negustorii comunei venetiene se acopere cu de securitate scrise ale capilor la Trapezunt in - cu rezultate mai nesatisfácatoare Hoarda de Aur.38 este sä crezare Gregoras, Caffa nu a devenit peste noapte
31 Pegolotti 27-8; privilegiul acordat venetienilor 1320, ilhanul Abu Saidasigura nu vor fi la plata unor taxe suplimentare, altele decât cele stabilite de usanza antigha (DVL173); Ciociltan, 113-114, 119 n. 178. V. Nystazopoulou-Pélékidis 26-7, Ciociltan, V. monografia Skr2inskaja. este dispozitia de senat consulului din Tana venetieni", acorde cu anumite unui anumit de "latini" (Nystazopoulou-Pélékidis 29). Berindei & O'Riordan 247, Ciociltan, 180. DVL I 243-4; pentru datare, Heyd 181 n. 4.; comentarii la Brätianu, Vénitiens 18- 9, 8, Papacostea, Tana 205, Ciociltan, 179. Nystazopoulou-Pélékidis 28-9; in versiunea a privilegiului dat de hanul Geanibek venetienilor in 1347 este amintit faptul Ozbek <...> a li nostri Franchi Venetiani sia dado luogho diuiso da quello de Zenoessi, poder suo merchadantie ...> (DVL I 313). Tentativa de a 1291 pe ruta Trapezunt-Tabriz a fost brutal de aceeasi inamici Ciociltan, Mongolii 120); cu pozitia mai consolidatd Marea incheierea primului al Strâmtorilor 1299, negustorii liguri i-au linut practic la pe venetieni - potrivit de la Milano din acelasi an, puteau trimite anual in bazinul pontic doar vase (Finke 687) -, ce i-a impiedicat invitatia ilhanului 1305 privilegiu foarte avantajos, in Persia (in DVL I 147 datat 1306, rectificat de Petech 567); abia diminuarea puterii genoveze datorate rdzboiului civil din cu repercusiuni severe asupra coloniilor pontice, venetienii s-au putut infiltra sub privilegiilor 1219 la Trapezunt, iar un an mai in (DVL 1 122-4, 173-6); revirimentul genovezilor a adus cu noi oamenilor de venetieni, astfel statutul acestora din a trebuit reconfirmat la Tabriz prin intermediu trapezuntin in 1332 (BrAtianu, Vénitiens 44-5, Karpov 80); necazurile au continuat totusi la Ilhanatului in 1335, desi din 1334 se sub protectia mamei ilhanului Abu Sa'id (Petech 568; Ciociltan, 118-23).
www.digibuc.ro 16 Virgil Ciociltan 8 genovezilor, ci nesimtite", punând "piatrá peste piatrá" pentru a-i ridica zidurile destinate apere neatArnarea de han. Se din acest pasaj s-a aflat posesiune sub jurisdictie o bucatá de vreme ce primii genovezi au sá aici. Conform traditiei inregistrate de cronicarul genovez Giorgio Stella, sositi la Caffa a fost Baldo Doria, dar Agostino Giustiniani - mai are sustinere documentará cinstea revine lui Antonio dell'Orto, a familie avea, dreptul, recunoscut 1316 act public de conducerea republicii, de a percepe un irnpozit pe traficul de la Caffa virtutea meritelor de pionier ale din pácate necunoscute mai indeaproape." Cea certitudine privitoare la existenta Caffei este 1281, an care notarul Gabriele di Predono instrumenta Pera contracte pentru concetAtenii angajati cu amintia din Crimeea.4° apare ca o comunitate in 1284, când este mentionat primul ei consul, Lucheto Gambone, un progres organizatoric inregistrându-se 1290 prin adoptarea primului ei statut42. De aparte pentru elucidarea cadrului juridic care a avut intemeierea dezvoltarea primará a este prezenta tátari ora§, documentatá Coroboratá cu altA informatie, care cA agentii hanului au colectat de la bun inceput aici hanului," ea caracterul legalnormal al tAtaro-genoveze a doua a secolului XIII. Nimic sugereazA cA genovezii au beneficiat de alte conditii la Caffa cele in portuare ale Hoardei de Aur. Un privilegiu initial, respectiv - versiunea lui Gregoras - un "tratat de prietenie" nu potgásite pentru Caffa dintr-un motiv foarte simplu: la fel ca la Soldaia la Tana, atare act a fost perfect inutil atâta vreme cât autoritätile locale au vegheat cu succes ca "uzantele" sA respectate. LAsatA memoriei colective absenta unui document scris, peste Caffei genoveze - cu siguramtá modestA discretA - s-a timp uitarea, fArá inconjur secolul XVI de Agostino Giustiniani, unul dintre mai informati cronicari din metropola ligurá: nimeni nu mai republica a locul donatie, prin cumpdrare sau prin rAzboi"45. sA acest prag al dar indrumati de Nichifor
Heyd 165, Balard115-6. Brätianu, Mer Noire 233, Balard II 850. Balard II 902. 42 Heyd 164. Balard 459 n. 11. Textul tratatului negociat de ambasadorii comunei ligure de ai Hoardei de Aur 1380 dispune ca venitul cuvenit hanului prelevat segundo le premere obiceiului initial (Sacy 54; Balard 459, Ciociltan, 211). Giustiniani 136: Ecco che Republica ha posseduto, ampliato, e forse di novo edificato la di Caffa nobilissima, e non dimeno habbiamo certezza alcuna se il sito della sia pervenuto in la Republica, o per via di donazione, o per via di compra, o per via di guerra nici ceilalti cronicari genovezi (Stella, Caffaro etc.) nu mai multe Balard I114); declaratia englezoaicei Maria Guthrie, ultimii ani ai secolului XVIII Rusia, care pretinde cA ar actul (citatA de Papacostea, Génes 222 n. 36), este greu de crezut, mai ales cA testis unus, testis nullus.
www.digibuc.ro 9 Prime le tratate tátaro-genoveze 17
Gregoras pe o cale gresitä, cercetdtorii moderniau fost de existenta privilegiului originar ca o conditie prealabild, relatiilor tátaro-genoveze au surprindä mai exact coordonatele externe parameti interni. cu o prejudecatd de ei au de fapt, o
Cu totulalta este privilegiului din 1313, a realitateeste indubitabild: categoricd a cronicarului genovez anonim aceastä privintä - Caffa a fost reconstruitd gratie concesiei hanului Özbee - este malgré soi, de Gregoras la care se destule alte probe directeindirecte, ele de amintit primul felul cum a crescut s-a fortificat orasul revenirea negustorilor liguri in anul mentionat. Ce a necesar privilegiul este se poate de limpede: a pus capat rupturii survenite atarigenovezi in El se tipologic seria tratatelor de pace, au fost, de exemplu, cele incheiate de ambasadorii comunei cu din Cairo in 1290 sau de venelieni cu suveranul aceleiasi 1302. Ceea ce acest caz este nu numai a actului scris, ci a referiri de concrete la de aceea de ordin general a sursei genoveze pomenite mai Desigur, inscrisurile s-au pierdut se impune de la sine, numai - examinatä in lumina antecedentelor, a circumstantelor imediatea ulterioare - gratia hanului genovezilor 1313 nu pare forma a unui document redactat conform cerintelor diplomatiei regulilor diplomaticii, ci a fost garantatá exclusiv verbal. Germenii acestei "anomalii" sunt sezizabili din veacul precedent, cei colonisti genovezi au ales locul viitorului bastion in nordul Negre. Faptul ei nu s-au activitatea numai in Soldaia, metropola economica a Crimeii - care era sigur le satisfacd strict comerciale - au autat in vecindtate o piatä de la "intentii ascunse", pe care dezvoltarea a le-a deconspirat cu prisosintä. Instruiti mai recent de expulzarea din Acra 1258, genovezii realizaserd este de periculos te afli la bunul plac al gazdei - pe care s-au sträduit din rdsputeri nu o repete pe nord-pontic. Alegerea a amplasamentului, destinat serveasca colonistilor drept cuib din care nu s-a criterii apte le satisfacd viitor deopotrivä nevoile comerciale de securitate, dinspre mare, dinspre uscat. Dintre multele de pe sud-estic al Crimeii, singura sä concureze prin sa Soldaia ca port al Solhatului, administrativácomerciall a Peninsulei Taurice, unde venea marele drum din era antica Teodosia." Plasatá la nord de Soldaia, ea se afla, pe de parte, mai aproape deci, mai avantajos de Tana de la gurile Donului, punctul de al produselor din silvo-stepd mai avanpost al rute comerciale spre Asia spre Genovezii au optat pentru fosta Teodosie calitätilor ei
mai sus n. 20. V. mai sus p. 12. V. mai sus n. V. mai susn. 23, 27. V. regiunii la Balard153. Heyd 158.
www.digibuc.ro 18 Virgil Ciociltan 10 topografice: pe unui golf," portul s-a putut dezvolta nestdnjenit, astfel la chei puteau acosta prima a veacului XIV putin sute de vase," timp ce configuratia terenului a permis fortificarea lui palisade la apoi ziduriturnuri de au venit genovezii, Teodosia trebuie fi fost mai bun caz o insignifiantd economic demografic - alte imperativ necesare pentru reu4ita operatiei. Doar astfel de puteau "oaspetii" sä majoritari, indispensabild pentru a dirija dezvoltarea coloniei a spre linta autonomia de hoarda Ca martor ocular al manierei abuzive prin care genovezii au fortificat Pera au tras foloase imense de pe urma petec de cu regim de extrateritorialitate detrimentul vistieriei imperiale," Nichifor Gregoras a subliniat - de realitatea - negustorii liguri au Caffa nesimtite", au fost probabil din 1298 suficient de puternice pentru sfida pe emirul Nohai, biruitorul hanului Tokta," câtiva ani mai târziu, 1307-1308, au rezistat opt luni asalturilor armatei Transformarea Caffei veritabild implicit, a coloni4tilor din chiria4i proprietari a constituit pentru suveranii din Sarai o provocare constantd, care a masiv contenciosul tdtaro-genovez. Obligatia de ideologia imperiald cinghizhanidd hanilor tátari din stepa a fost extirpe excrescenta din trupul Hoardei de Aur. Acestui imperativ i-au aceea4i hotdrâre, dar cu diametral opuse Tokta, mai 1343-1347, Geanibek". cei doi inamici de moarte ai coloni4tilor din Caffa a domnit hanul care a genovezilor nu numai sä in vechiul ci reconstruiascd ruinat Este el a astfel flagrant un principiu fundamental de guvernare, respectat de de succesorul Cum se concesia din comun de Özbek genovezilor 1313? disperatd a Hoardei de Aur comerciale diplomatice la care o condamnase Tokta o izgonirea genovezilor din Caffa» constrdns pe noul han lanseze grabnic, din anul sale (1313), un program de reluare a vechilor legdturi, primul partenerul aliatul
52 Cu acces facil de acostare optime, la de vânturile din nord (ibid.). Battuta 11 357-8. V. etapele acestui proces la Balard199-215 harta ibid. 203. Promis 500; Balard60-1, 180 urm., 184-6, Laiou 148-9, 261. V. mai sus p. asasinat pe Aktagi, nepotul lui Nohai, trimis därile, pe care nu ar cutezat-o, nu ar fost orasului mod ciudat, izvoarele referitoare la campania de represalii pomenesc alte ndpästuite, care Soldaia, dar nu Caffa, unde avusese asasinatul Ciociltan, 147-8). V. mai sus n. 18. Ciociltan, 182 V. mai susn. 20 depozitia lipsitá de echivoc a sursei genoveze. Ciociltan, 149-58; cu deosebire sugestiv este mesajul adresat aprilie 1313 ilhanului care implora accepte "ca drumurile se pentru pânzeturile <...> zac ingrämädite se (Qa5aPB 128).
www.digibuc.ro 11 Prime le tratate ataro-genoveze 19 traditional, sultanatul mameluc,62 care nu puteau rena4te cooperarea unei puteri maritime. Dat faptul atarii nordici erau complet lipsiti de mijloace navale63, flota suferea de o släbiciune tot ambarcatiunilor genoveze le-a revenit misiunea, ca in veacul precedent,' de a redeschide de a mentine stare cele puteri Ceea ce se cuvine subliniat cu toaa este pozitia de fora din care i-au negociat genovezii revenirea la Caffa: eminena la curtea din Cairo,' dar - mai cu - suprematia de necontestat pe care asiguraserd in Marea Neagrk unde concurenta venetienilor era paralizatd de peste un deceniu,' i-a fäcut pentru Özbek parteneri nu numai indispensabili,ci unici69: intregului proiect de deschidere economicd - o necesitate a Hoardei de Aur 1313 - a depins de conlucrarea cu negustorii liguri. Aflat la cheremul genovezilor, hanul a fost silit le satisfacd pretentia de reconstruirea Caffei. a fost cu con4tient privilegiul care i-a fost smuls in 1313 de fapt desprinderea a4ezdrii de sub autoritatea de§i fusese doar de amenajdri rudimentare, capacitatea defensivd a in 1307- era neindoielnic bine cunoscutd. acela4i sens faptul sa nu ar fi putut cre4te pe pämânt atar o cetate inexpugnabild,' pe care nu a cursul glorioasei"lungii lui domnii (1313-1341) o nimiceascd. Determinatá de geneza de cu totul aparte al privilegiului din 1313 a fost exprimdrii sale conformitate cu normele diplomaticii. Un act oficial, destinat consacre intr-adevár, a hanului nu a existat pentru nu a fost in interesul redacteze un astfel de document, al incrimina de gray. procedurd a fost aleasá pentru a limita riscul ca aranjamentul caracterul secret.
Ciociltan, 158 urm. 63 Ibid. 13-5, 85 n. 28. Ayalon, Mamluks, Ayalon, Wafidiya. Ciociltan, Mongolii 85-6. 66 Ibid. 162 urm. 67 Numit "frate" de sultan, negustorul Segurano Salvaigo a fost agentul cel mai dinamic al refacerii Sarai-Cairo (Kedar passim, Ciociltan, 162 urm.). 68 urma primului räzboi al Stramtorilor (Gregoras 876-7, Heyd 169, Caro 174- 81, Brätianu, Recherches 251 urm., Schmid 147, Berindei & O'Riordan 245, Papacostea, 228-33, Ciociltan, 145-7). Raportul negustorilor liguri de Hoarda de Aur era acelasi - desiceea ce priveste motivatiile cu diferentele de rigoare - ca de Egipt a doua a veacului precedent, descris ca atare de 342: "Genoa's supremacy in the Black Sea, combined with Egypt's demand for slaves from the Crimeea, put her in an extremely strong bargaining position. One may go so far as to state that in the second half of the thirteenth century the Genoese held the key to the survival of the Mamluk sultanat, a development which Genoa welcomed; and as long as her leverage remained effective, she pursued a policy of cooperation with the masters of Egypt". V. mai sus n. 18 Gregoras II 684, Bratianu, Recherches 219-20, Balard 199-100. Referitor la exceptionale decretete de conducerea statului genovez cu anul 1316 vederea mai grabnice mai rapide" a orasului colonial, precum la constructiva de la fata locului,Ciociltan, 167-7. 72 Hoarda de Aur a atins in vremea sa apogeul dezvoltärii sale economice statele concordant Spuler 87, 99, Grecov & Iacubovschi 87, 247).
www.digibuc.ro Virgil Ciociltan 12
Darea vileag înscris a privilegiului ar fost deosebit de compromitAtoare pentru han, mArinimia sa a fost profund "neconstitutionalä". Özbek- un suveran de idealul cinghizhanid de cucerire a lumii, a misiune era, deci, sporeasca patrimoniul ulusului nicidecum tirbeasc/73 - artrebuit formal in 1313 o cesiune teritoriale, ceea ce contravenea fundamental misiunii sale princiare. Ungentlemen's agreementavea, pe alte avantaje, pe acela de a salva aparentele.75 ciuda acestui handicap formal, cu care i-a hanul pe genovezi 1313 a constituit fundamentul trainic pe care negustorii liguri 0-au cládit pozitia hegemonicá nordul MArii Negre, din care multele asalturile venite dinspre mare sau dinspre uscat nu i-a mai putut disloca la istorii pontice 1475.
Pentru ideologia imperialA a mongolilor medievali, Kotwicz, Voegelin, Turan; declara pe acest temei negustorilor potentatii din Occident trebuie sä i se supunä, detin puterea malo titulo (Winterthur 162, Ciociltan, Restauraiia 588 n. 7), stare de lucru pe care - credeau cei - avea mijloacelevointa spre domniei sä o remedieze (Sanudo/Kunstmann 779, Laurent passim). Argumentele care contureazA transferul de fapt al respectarea a unor drepturi ale hanului, precum imperialA altele) sunt deduse din regimul funciare, din organizarea administrativ-juridiadin reglementärile de ordin comercial ale orasului Ciociltan, 169-70). Dar dezavantaje, generate de ambiguitatea formulei, care nu preciza drepturile genovezilor, cum ar un act iatä, de cum "procesul verbal" octombrie 1344 de Marco Ruzzini Giovanni Steno, ambasadorii la Caffa, este pozitia a senatului de miezul controversei, anume cuiapartinea de drept orasul, de care depindea reglementarea problemelor esentiale ale Et si per vos dominos sindicos ambaxatores communis lanue vellet dicere quod mercaciones possent in vollendo dicere ipsum esse communis et non Imperatoris Çanibec, nos sindici et ambaxatores communis Veneciarum dicimus quod hoc dicere de racione non potestis, cum commune habeat terram Caffe ab Imperatore cum certis condicionibuspactis et quod ipse dominus Imperator teneat in suos rectores et qui faciunt iusticiam et racionem in omnibus gentibus excepto quam in Ianuensibus, qui etiam nomine ipsius domini Imperatoris in dicto nomine comercli tria per centenario tam a Ianuensibus quam a quibuscumque alliis personis, sicut proprie ipsi in Tana, ita quod commune lanue in dicta terra dicere iurisdicionem habere inter suos Ianuenses et non in aliqua allia persona. Et si per vos dominos sindicos et ambaxatores communis lanue dicere quod vos in excucilis comerclum, nos sindici et ambaxatores communis Veneciarum dicimus quod comerclum quod excucitis est tantum solomodo a quibus licitum est a vobis ipsum ab ipsis excutere tamquam a civibus, sed a nulla aliqua allia persona comerclum non excucitis nec de racione facere non debetis, ita quod si aliquis vellet ipse non esset in Inperiio Imperatoris Çanibec, hoc de racione et cum dicere non (Morozzo della Rocca 291; nepotrivirea de fond a comparatiei propusä de solii venetieni statutului Caffei al Tanei este ciuda unor elemente comune); contraargument invocat de negociatorii genovezi a fost starea de fapt, legitimatA de propriul ei trecut, care trimite la vremea lui <...> allegantibus ipsis - raporta acelasi sol, Giovanni Steno, senatului - quod non nec habent, quod locus predictus Gaffe et includatur in imperio Zanibechi predicti, sed habent, ipsius domini Ducis et communis Janue (DVL 329 urm.); unui genovezii intemeiau, asadar, dreptul de stApânire la Caffa pe o existentA 1344 la ca anii precedenti, pe care contemporanii de pe nord-pontic nu aveau cum o ignore.
www.digibuc.ro 13 Prime le tatate tataro-genoveze 21
Tot acte estetratatul de pace de Geanibek cu genovezii 1347, destinat - ca acord de acest fel - cu patru mai deveme de negustorilor italieni din Tana, concentrate Caffei, care nu a cedat Databil cu ajutorul mentiuni dintr-un document venetian", acordul - al carui continut este necunoscut -beneficiaza schimb chiar de caracterizarea genovezilor care oastea Hoardei de Aur. In scrisoarea dogelui Giovanni de Murta (1344-1350), ei apreciau pacea nesigura, ba - mai mult - din partea Rezervele mentale ale lui Geanibek, care ca sunt acela0 raport: sub aparenta lini0itoare a concordiei, hanul de fapt capturarea ora§ului, tot mai epuizat de cheltuielile exorbitante reclamate de asediul prelungit de care drastic randurile Asistenta fmanciara solicitata patriei-mame de colonia din nordul Negre ca urmare a presiunii exercitate de pacea era mai de a ajunge la o cu hanul - care presupunea recunoWerea rezultatului umilitor al razboiului, independenta Caffei - era de statutul de monarh cinghizhanid: pentru cel ce "credea lume" - ironizau iritati informatorii genovezi de dominatie universala ale lui Geanibek" - era imposibil defmitiva a unui petec de din patrimoniul ulusului Certificat al acestei situatii, un act scris fost, ca cazul lui Ózbek, fatal prestigiului Din directia de salva onoarea de suveran se manifesta nevoia - nu mai putin imperativa - de a satisface interesele economice vitale ale Hoardei de Aur, prejudiciate gray de stagnarea schimburilor comerciale de Rezultanta celor contradictorii a fost acordul echivoc - foarte probabil tot verbal - din 1347, a realitatea de fond a relatiilor hanilor din Sarai cu coloni0ii din in 1380: nici pace, nici
Ciociltan, 185 urm. Membrii senatului au ales la 19 iunie 1347 doi ambasadori, quoniam nova - explicau ei - quod Imperator Zanibech cum lanuensibus est concordatus et cum Dei auxilio sit sperandum quod et concordium obtinemus etiam nos (Morozzo della Rocca 275; Heyd 197, Petti Balbi 219, Papacostea, Tana 213). 78 Petti Balbi 226: <...> cum locus fuerit longevis temporibus expugnatus <...> ad nem honorabilem pervenerimus cum qui toto mondo se credit, ex quo secuta est pax, licet incerta et non secura, ymo pocius sediciosa pro Tartarorum parte <...> . Ibid.: Ajutorul era necesar quia Tartari oculum non habent nisi dumtaxat quod expense et locus belatoribus denudetur, maxime quia sperant de infinita pestilencia mortalitatis, que infinitos bellatores prostravit, et taliter sunt consumpti quod pauci remaneant viri. V. mai sus n. 78. 81 Geanibek pare sá fost supus chiar unei presiuni "de jos", de care luase franciscanul Petru; el a relatat venetienilor, <...> proprio suo ore qualiter omnes mercatores de Sorgati et omnis populus dexiderat habere et similiter populus Tartarorum habere dexiderat, et similiter omnes dicunt non in oculto sed ex incomoditate suferunt (Morozzo della Rocca 277-8; Ciociltan, 196 urm.).
www.digibuc.ro 22 Virgil Ciociltan 14
retrospectivá asupra primelor tätaro-genoveze laturi atât de obscure ale continutului formei tratatele incheiate conform canoanelor diplomaticii cu anul 1380 de ambasadorii hanului cu reprezentantii comunei. Un argument favoarea scrise ale realizate atunci de hanii din Sarai cu coloni§tii din Caffa este furnizat de lipsa referiri la atari documente textele tratatelor din 1380 din anii urmätori82 - inclusiv Hoarda de Aur: privilegiul acordat venetienilor 1347, de exemplu, Geanibek actele sirnilare aceia§i date de tatál Özbek 1332 de el 1342. intrebarea-cheie prive§te, desigur, motivul introduse de care - spre deosebire de precursorii Özbek Geanibek - nu s-a consacre scris doar o stare de fapt, anume autonomia Caffei, ci a concedat republicii ligure prin acela§i actdreptul de stdpânire a unor - ele Soldaiaaflate atunci proprietatea hoardei Mobilul concesivitdlii precedent a hanului este de autat conjunctura care constrâns procedeze decât inainta§ii Potrivit unei contemporane, genovezii au dispus de un capabil noul han, surprins tocmai pe când se indeletnicea cu refacerea .statului scrupulele peste care nu trece nici Özbek, nici Geanibek: ora§ul genovezilor din Crimeea refugiu principalul adversar, emirul Marnai. Trocul consecutiv a fost reciproc avantajos: schimbul recunoa§terii a autonomiei Caffei al transferului Gotiei posesia comunei ligure, a fost de mai primejdios rival a putut dornni netulburat peste de Aur.' ru§ii 1382, apoi - cinci ani mai târziu -campania Asia impotriva fostului Timur Lenk, silit pe hanul din Sarai caute neutralitatea, respectiv sprijinul activ al genovezilor sä confirme consecintá tratatul originar din 1380." de injositor trebuie fi resimlit concesiile acute genovezilor este dovedit de tentativele sale de a le anula puterea armelor de ce constrângerile conjuncturale au dispdrut: se asaltul asupra Caffei 1383 luptele generalizate din 1386-1387. Hanul arrevenit asupra ultimului acord genovezii vara anului 1387, numai soarta, devenia potrivnicdurma Timur, nu i-a mai dat ocazia.
Ciocîltan, 208-22. DVL 312. Ciociltan, 209-12. 85 Ibid. 212-3. Ibid. 218-9, 221-3. 87 Ibid 220-1.
www.digibuc.ro 15 Prime le tratate tätaro-genoveze 23
Bibliografie
Ayalon, D., The Mamluks and Naval Power. A Phase of Struggle between Islam and Christian Europe, Proceedings of the Israel Academy of Sciences and Humanities, I, Yerushalayim 1965 (= idem, Studies in the Mamluks of Egypt (1250-1517), Variorum Reprints, London 1977, VI). Ayalon, D., The Wafidiya in the Kingdom, "Islamic Culture. An Englisch Quarterly" 25, 1951: 89-104 (= idem, Studies in the Mamluks of Egypt (1250-1517), Variorum Reprints, London 1977, II). Balard, M., La Romanie génoise (XI! - début du I-II, Rome 1978. = Tattato sultano d'Egitto col Comune di Genova MCCLXXXX republicato dal socio L. T. Belgrano, "Atti della ligure di storia patria" 19, 1888: 147-176. Berindei, M. et G. Migliardi O'Riordan, Venise et la Horde d'Or - début propos d'un document inédit de 1324, CMRS, 29, 1988, 2: 243-256. Boutaric, M., Notices et extraits de documents inédits l'histoire de la France sous Philippe le Bel, Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque Impériale et autres bibliotèques, XX, 1862. Brätianu, G., Actes des notaires génois de Péra et de de du treizième (1281-1290), Bucarest 1927. G., La mer Noire. Des originesla ottomane, München 1969. Britianu, G., Les Vénitiens dans la mer Noire au la guerre des Détroits, "Echos d'Orient" 37, 1934: 148-159. Britianu, G., Recherches sur le commerce génois dans la mer Noire au XII! Paris 1929. Caro, G., Genua und die am Mittelmeer, 1257-1311. Ein Beitrag zur Geschichte des XIII. Jahrhunderts, I-II, Halle 1895-1899. Cessi, R., La tregua Venezia e Genova nella seconda del sec. XIII, "Archivio Veneto-Tridentino" 4, 1923: 1-55. Chapman, C., Michel Paléologue, restaurateur de l'empire byzantin (1261-1282), Paris 1926. Ciociltan, V., Genoa's challenge to Egypt: 1287-1290, RRH, 32, 1993, 3-4: 283-307. Ciociltan,V.,Mongolii Marea insecolele Contribufia cinghizhanizilor la transformarea bazinului pontic a cornerfului euro- asiatic, Bucuresti 1998. Ciociltan, V., Reichspolitik und Handel: die tatarisch-genuesischen Verträge von 1380- 1387, Mar Nero" 1, 1994: 261-278. Ciociltan, V., Restaurafia Hoardei de Aur tratatele din anii 1380- 1387, RI, s.n., 1, 1990, 6: 571-595. Desimoni, C., Actes en 1271, 1274 et 1279Ayas (Petite Arménie) etBeyrouth par devant des notaires génois , "Archives de ['Orient latin" 1, 1881: 434-534. Doria = Annales ann. MCCLXXX-MCCXCIII, Annali genovesi di e dei suoi continuatori dal MCCLXXX al MCCLXXXIII, a cura di C. Imperiale di Sant'Angelo, V, Roma 1929 (Fonti per la Storia d'Italia, XIV bis). DVL = Dzplomatarium veneto-levantinum sive acta et diplomata res venetas, grecas sive Levantis illustrantia, pars I: a. 1300-1350, ed. G. M. Thomas, Venetiis 1880; pars II: a. 1351-1454, ed. R. Predelli, Venetiis 1899.
www.digibuc.ro 24 Virgil Ciociltan 16
Fluke = Aragonensia.Quellen zur deutschen,italienischen, spanischen, zur Kirchen- und Kulturgeschichte aus der diplomatischen Korrespondenz Jaymes (1291-1327), hrsg. von H. Finke, I-II, Berlin-Leipzig 1908, III Berlin-Leipzig 1922. Forcherl, G. Navi e navigatione a Genova nel Trecento. "Liber Gazarie", Genova 1974. Agostino, Anna li della Republica di Genova, ed. G. B. Spotorno, I-II, Genova 1854. Grecov, B. D.A. I. Iacubovschi, Hoarda de Aurdecdderea ei, 1953. Gregoras = Nicephori Gregorae Byzantina historia, cura L. Schopeni, I-II, Bonnae 1829-1830. Heyd, W., Histoire du commerce du Levant au Moyen I-II, Leipzig 1936. Holt, P. M., Early Mamluk Diplomacy. Treaties of Baybars and Qalawun with Christian Rulers, Leiden-New York-Köln 1995 (Islamic History and Civilisation, 12). Holt, P. M., Qalawun's Treaty with Genoa in 1290. "Der Islam" 57, 1980: 101-108. Ibn Battuta = Voyages d'Ibn Battoutah. et tad. en par C. Defremery et B. Sanguinetti, I-IV, Paris 1859 (ed. anastatica 1949). Karpov, S. P., L'Impero di Trebizonda, Venezia, Genova e Roma 1204-1461. Rapporti politici, diplomatici e commerciali, Roma 1986. Kedar, B. Z., Segurano-Sakran: un mercante genovese al servitio dei sultani mamaluchi c. 1303-1322, Fatti e idee di storia economica nei secoli XII-XX Studi dedicati a Franco Borlandi, Bologna 1977: 75-91. Kotwlcz, ., LesMongols, promoteurs de l'idée de paix universelle au début du "Rocznik orientalistyczny" 16, 1950: 428-434. Labib, S. Y., Handelsgeschichte im Spdtmittelalter (1171-1517), Wiesbaden 1965 (extras din "Vierteljahrschrift für Sozial- und Wirtschaftsgeschichte", Beiheft 46). Angeliki E., Constantinople and the Latins. The Foreign PolicyAndronicus 1282-1328, Cambridge (Mass.) 1972. Laurent, V., L'assaut avorté de la Horde d'Or contre l'Empire byzantin (Printemps-été 1341), REB, 18, 1960: 145-162. Lopez, R. S., Genova marinara nel Duecento. Benedetto Zaccaria, ammiraglio e mercante, Milano 1933. Lopez, R. S., Venise et deux styles, une réussite, idem, Su e per la storia di Genova, Genova 1975: 35-42. Mas L. de, Histoire de de Cypre sous le de la maison de Lusignan, II, Paris 1852. Morozzo Rocca, R., Notizie da Studi in onore di Amintore Fanfani, III, Milano 1962: 266-295. Nystazopoulou-Pélékidls, Marie, Venise et la mer Noire du au Venezia 1970. G. L., Lettere ligustiche, Bassano 1792. Ostrogorsky, G., Geschichte des byzantinischen Staates, München 1963. Papacostea, «Quod non iretur ad Tanam». Un aspect fondamental de la politique génoise dans la mer Noire au RESEE, 17, 1974, 2: 201-217. Papacostea, Génes, Venise et la mer Noire du RRH, 29, 1990, 3-4: 211-236.
www.digibuc.ro 17 Prime le tratate tátaro-genoveze 25
Pegolotti, Francesco Balducci, La pratica della mercatura, ed. A. Evans, Cambridge (Mass.) 1936. Petech, L., Les marchands italiens dans l'Empire mongol > "Journal asiatic" 250, 1962, 2: 549-574. Petti Balbi, Giovanna, Caffa e Pera a Trecento, 16, 1978, 2: 217-228. Promis, V., Continuazione della Cronaca di Jacopo da Varagine dal 1297 al 1332, "Atti della ligure di storia patria" 10, 1874: 493-512. RIIC DA = Recueil des historiens des croisades. Documents arméniens, I, Paris 1869. Sacy, S. de, diplomatiques tirées des archives de la République de Génes > Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque du Roi, XI, Paris 1827: 53-64. Saint Martin, J. de, Décret ou privilege de Léon d'Arménie en faveur des Génois en l'année 1288 > Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque du roi et d'autres bibliothèques, XI, 1827: 97-122. Sanguinetti, A., - G. Bertolotto, Nuova di documenti sulle relazioni coll'Impero Bizantino, Roma 1902. Sanudo, LiberLiber secretorum fidelium crucis super Sancte recuperatione et conservatione. Cuius auctor Marinus Sanutus dictus Torsellus. Primum in Bongartii opere Gesta Dei per Francos intitulato editum Hanoviae MDCXI [= Hannau (ed. anastaticd: Jerusalem Sanudo/Kunstmann = F. Kunstmann, Studien über Marino Sanudo den Aelteren mit einem Anhange seiner ungedruckten Briefe, "Abhandlungen der historischen Classe der Königlichen Bayerischen Akademie der Wissenschaften" 7, 1855: 695-819. Sanudo/Wolff = R. L. Wolfe The So-called Fragmentum of Marino Sanudo, Joshua Starr Memorial Volume, New York 1956. L., Imposicio Gazarie > Monumenta Historiae Patriae,II:Leges municipales, Augustae Taurinorum 1838, col. 299-430. Schmid, Margarete Pia, Die diplomatischen Beziehungen zwischen Konstantinopel und Kairo zu Beginn des 14. Jahrhunderts im Rahmen der Auseinandersetzung Byzanz - Islam. Inaugural-Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde der Philosophischen Fakultät der Ludwig-Maximilians-Universität zu München s. a. [text dactilografiat]. Skriinskaja, Elena Storia della Tana, "Studi Veneziani", 10, 1968: 1-33. Soranzo, G., Il papato, l'Europa cristiana e iTartari. Un secolo di penetrazione occidentale in Asia, Milano 1930. Spuler, B., Die Goldene Horde. Die Mongolen in Russland 1223-1502, Wiesbaden 1965. O., The Ideal of World Domination among the Medieval Turks,"Studia Islamica" 4, 1955: 77-90. Verlinden, Ch., La débouché et plaque tournante de la traite des esclaves aux et Studi in onore di Amintore Fanfani, III, Milano 1962. Voegelin, E., The Mongol Orders of Submission to the European Powers, "Byzantion" 15, 1941: 378-413. Winterthur = Die Chronik Johanns von Winterthur, hrsg. von Fr. Baethgen, Berlin 1955.
www.digibuc.ro 26 Virgil Ciodltan 18
RÄTSEL DER DIPLOMATIK: DIE TATARISCH-GENUESISCHEN VERTRÄGE IM 13. UND 14. JAHRHUNDERT
Zusammenfassung
Obwohl die besonders regen tatarisch-genuesischen Handelsbeziehungen kurz nach 1261 einsetzten, stammt der erste Vertrag, der die gegenseitigen Rechte und Pflichten schriftlich festhält, erst aus dem Jahre 1380. EindeutigeHinweise bezeugen aber, dass auch in der Zwischenzeit das Verhalten der italienischen Kaufleute bzw. der tatarischen Behörden durch gewisse Vereinbarungen geregelt wordenist.Der Verdacht, die Urkunden seien einfach verschollen, hat sich historiographisch mühelos durchgesetzt. Eine aufmerkasame Überprüfung des Faktenbestandes jedoch zu einer anderen Schlussfolgerung. Die Existenz eines "Freundschaftsvertrags" als Voraussetzung die ursprüngliche Niederlassung und die darauf folgende Handelstätigkeit der Genuesen in der Goldenen Horde belegt als Kronzeuge der byzantinische Geschichtsschreiber Nikephoros Gregoras mit der Behauptung, dass solche Abkommen die Kaufleute überall in fremden Gebieten untentbehrlich gewesen sind. Folgt man den Spuren der Genuesen in der Levante, so ist unschwer festzustellen, wie gründlich sich der Gelehrte getäuscht hat. mamlukischen Sultanat, in den Königreichen Zypern und Kleinarmenien sowie im trapezuntinischenKaiserreich haben beispielsweise die ligurischen Kaufleute jahrelang Handel ohne vorausgehende "Freundschaftsverträge" getrieben. Es reichte, die allgemein gültigen Verordnungen zu beachten und die vom festgelegten Abgaben korrekt zu entrichten, um willkommen zu sein. Die verhältnismng späten "Freundschaftsverträge", die Genua mit den oben erwähnten Staaten geschlossen hat, sind nur dann nötig geworden, wenn es sich um die Versöhnung nach einem Krieg oder um die Besiege lung einer Allianz handelte. Die tatarisch-genuesischen Beziehung lässt sich in diese Fallreihe einstufen und widerspricht folglich der moderne Historiker so irrefahrenden Aussage Nikephoros Gregoras: Die Urkunde, die die Rahmenbedingungen die genuesischen Händler in der Goldnen Horde von Anfang an bestimmt haben ist nicht finden, weil so ein Aktenstück nie verfasst worden ist. Das Dasein des Handelsprivilegs, mit dem der Tatarenkhan Özbek die Genuesen 1313 ausstattete, kann an sich nicht bezweifelt werden, denn indirekte Zeugnisse bestätigen es zur Genüge. Die schriftliche Fassungistallerdings nicht- wie die Historiker annehmen- verlorengegangen. Ihre Abwesenheit lässt sich besser durch das Verweigern die Urkunde, die seinem Prestige als Herrscher sehr geschadet hätte, zu unterzeichnen: Er hätte nämlich dadurch "verfassungswidrige" Abtretung der tatarischen Hafenstadt Kaffa an die ligurischen Kaufleute en bonne et due forme anerkannt. Einen ähnlichen Grund hinderte 1347 seinen Nachfolger Dschanibek den Friednsvertrag mit den Genuesen schriftlich zu verankern.
www.digibuc.ro RELANSAREA POLITICII VENETIENE IN SPATIUL EGEANO- PONTIC (1310-1332)
CRISTEA
Prima a secolului al XIV-lea marcheazd o redresare puternicd a in Romania, intervalul 1320-1348 considerat de Freddy drept perioada de a Serenissimei aceastá Revenirea s-a realizat pe de o parte prin penetrarea in bazinul pontic urma unor acorduri puteri riverane precum Trapezuntul, Hoarda de Aur Bulgaria, iar pe de parte autoriatii metropolei asupra seniorilor din insule. Piatra de temelie a acestei redresdria fost schimbarea politicii Serenissimei fatä de Imperiul bizantin. perioada 1261-1310 a dominatd, politica de ideea restauratiei Imperiului latin de Constantinopol pe calea cruciadei, 1310 a la tentativele revenirii la din 1204 s-a orientat catre relatiilor basileul. Motive le acestei de atitudine au fost amenintärii efectele negative pe care starea dintre Bizant Occident le avea asupra dar probabil la fel de mult a contat consolidarea permanentd a Genovei la Constantinopol in Marea consolidare paradoxald avem vedere la inceputul secolului al XIV-lea Republica a cunoscut o de concomitent contestarea pozitiilor sale din bazinul pontic de unele puteri riverane5. Freddy Thiriet, La Romanie vénitienne au Moyen Age. Le et l'exploitation du domaine colonial vénitien (Xl Paris, 1959, p. 162. 2 Aceasta nu a impiedicat totusi ca, anumite cazuri, acesti seniori sä du propria politiea; de ex. 1332 bailul insulei Negroponte protesta la Venetia fata de faptul ducele arhipelagului Niccolo Sanudo incheiase un acord turcii a include insula Negroponte Bratianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au La poluique du Senat en 1332-1333 et la notion de latinité, Academie Roumaine. Etudes et Recherches, XI, p. 6doc. 8, p. 43-44. Sunt motivele invocate de F. Thiriet, La Romanie..., p. 159; pentru doilea motiv de ex. din 14 mai 1310 când senatul venetian interzicea vaselor republicii la Salonic, sau Marea de transport spre aceste regiuni era proh bit la semnarea unui acord basileul. Michel Balard, La Romanie Génoise ( X1F-début du Roma, 1978, p. 66-67; acest paradox este sintetizat de Geo Pistarino, Gin Genova, 1988 p.89: "rimane per noi sempre ogetto di stupore divario tra la modesta dimensione organizzazione dello Stato e l'enorme economico - e quindi anche politico - di Genova De mentionat primul rând conflictele Bulgaria Hoarda Aur; pentru disputa tarul Theodor Sviatoslav Vasil Gjuzelev, Nuovi documenti sull'atti ita comm rciale dei genovesi nelle terre bulgare nel .secolo XIV, "Genova e la Bulgaria nel Medi ', 1984, p. 400. Istoricul bulgar presupune la origine a fost incercarea tarului a impune un tarif vamal asupra comertului genovez. Michel Balard, Les génois et les regions au
"StudiiMateriale de Istorie Medic", vol. XVIII, 2000, p. 27-44
www.digibuc.ro 28 Ovidiu Cristea 2
in care a contrabalanseze influenta a Genovei in Romania poate surprins scrierile unor contemporani precum Marino Sanudo sau Marco Minotto. Primul, un foarte cunoscut teoretician care a posibilitatea hegemoniei venetiene pe calea cruciadei, al doilea un personaj de prim rang alpoliticii venetiene Levant, al funcliei de bailalSerenissimei la Constantinopol. 1. Premise le teoretice: Marino Sanudo Torsello. Pozitia in Romania momentul la ideea restauratiei Imperiului de Constantinopol este foarte bine sintetizatd de numitul "fragment" al lui Marino Sanudo Torsello, fapt - cum a demonstrat Robert Lee Wolff -o continuare a cronicii lui Villehardouin6: "Dominus vero dux et comune Venetiarum transeunt de treugua in treugua cum imperatore Grecorum numquam pacem agere semper Veneti substinuerunt et manutenuerunt gentem que in imperio remansit, etiam principatus Amoree et ad pertinentium, ipse dominus dux et comune Venetiarum teneant bonam partem in dicta terra. Et econverso Januensis substinuerunt et manutenuerunt aliarn partern grecorum contra et omnia jura tam per comune per divisum. . Cele pagini care nobilul venetian comprimä istoria celor 57 de ani de dominatie la sunt mai mult o prezentare a politicii venetiene Romania perioada respectivd, o istorie a Imperiului latin. Mai Sanudo observa a cheltuit foarte mult pentru a sustine pe latini din cauza incapacitdtii acestora de a se fata la care au fost permanenld expusi8. de important a fost concursul venetian in mentinerea latine la Strdmtori din observatia lui Sanudo recucerirea Constantinopolului de bizantini s-a fAcut momentul absentei flotei Serenissimei,
in "Byzantinobulgarica", 7, 1981, p. 89 considerd ruperea legdturilor bulgaro-genoveze a fost influentatd mare de tensiunile raporturile bulgaro-bizantine, mai ales de recucerirea a porturilor Mesembria, Anchialos Agathopolis. Pentru conflictul cu hanul Tokta Virgil Ciociltan, Marea XIII-XIV, Bucure§ti, 1998, p. 149-158. La aceste episoade se poate tentativa lui Andronic al de a lovi genovezilor la Constantinopol cu ajutorul mercenarilor catalani, aspect asupra vom reveni studiu aparte. Fragmentul a fost publicat mai de Ducange la cronica lui Villehardouin, dar care atribuit lui Sanudo a fost Charles Hopf, Chroniques Gréco-Romanes inédites ou peu connues, Berlin, 1873, p. 171-174; Hopf considera textul a fAcut parte dintr-o scrisoare a nobilului venetian. Robert Lee Wolff, Hopf's So-Called "Fragmentum" of Marino Sanudo Torsello, Idem, "Studies in the Latin Empire of Constantinople", Variorum Reprints, London, 1976 a reeditat textul folosind un al doilea manuscris. Istoricul american a din textului rezultä este vorba de o completare a unei alte referitoare la cucerirea a Constantinopolului, pe care a luiVillehardouin. lui Sanudo dateazä din perioada 1328-1341. Robert Lee Wolff, Hopf's So-Called p. 152. Robert Lee Wolff, So-Called p. 150: "Etiam Veneti multumgravatiquamplurimisexpensisad substinendumcivitatemConstantinopolitanam predictam". Situatia financiard a imperiului este ilustratA de gestul ultimilor latini de a vinde tot ce era mai de pret in Constantinopol "dictus Imperator Latinus cum successoribus suis in tantum gravatus, quod ultirnus Balduinus imperator vendidit et distribuit quasi habebat in Constantinopoli discooperiendo palatia plumbea et vendendo, ac etiam alia graviora agendo".
www.digibuc.ro 3 Politica spatiul egeano-pontic (1310-1332) 29 actiune impotriva insulei Daphnousia9. urma recuceririi bizantine "Dominus dux et comune videntes se adeo de Constantinopoli expulsos doluerunt et vehementer turbati sunt"1° din acest motiv Republica lagunelor a autat sä recupereze prin toate mijloacele Constantinopolul trimitând soli la et ad alios barones quos ad istud negotium valere credebant, scilicet conquirendi imperium Romanie". Implicarea Serenissimei toate proiectele care, dupá 1261, au refacerea Imperiului latin de Constantinopol, a avut drept consecintä existenta unei tensiuni permanente raporturile dintre Din ostilitate Venetia nu a avut de pierdut pentru cá, opinia lui Sanudo, puterile terestre aliate nu au fost mäsurá onoroze angajamentele asumate; Carol de Anjou din cauza Vecemiilor iar Carol de Valois din cauza mortii sotiei sale Catherine de Courtenay, motenitoarea drepturilor la tronul Imperiului latin". Aceste repetate au fäcut ca Venetia sä cheltuiascd sume scopul posesiunilor sale din Levant, timp ce Genova nu a avut decât de consolidânduli permanent pozitiile Marea Neagrá la Constantinopol. Sanudo constata cu amäräciune "...ipsi Januenses divitias perceperunt. Et econtrario Veneti multa dampna receperunt ac etiam multam pecuniam expenderunt, et maxime pro conservatione Nigropontis et aliarum terrarum que pro FrancosLatinos tenentur. Que omnia non possest breviter ennararipropterea dimittemus" fata acestei disproportii dintre genovezi Sanudo Torsello a elaboreze un proiect care sä asigure restaurarea hegemoniei venetiene bazinul oriental al Mediteranei. Acest proiect, haina cruciadei, a cunoscut mai multe faze de redactare. Prima, ilustratá de binecunoscuta lucrare Liber
R. L. Wolff, Hopf's So-Called p. 151: "Potestas vero Venetorum nomine dominus Marco Gradenigo egressus erat terram cum exercitu galearum ut iret et dampnificaret inimicos Grecos, et accipere quandam terram que ei fuerat promissa asemánatoare apare altá lucrare a lui Sanudo, Istoria Regno di Romania (Charles Hopf, Chroniques gréco-romanes inédites ou peu connues, Paris,1873; reimpr. Bruxelles, 1966, p. 114-115) '° R. L. Wolff, Hopfs So-Called "Fragmentum"..., p. 152. R. L. Wolff, Hopf's So-Called "Fragmentum"..., p. 152. C. Hopf, Fragmentum Marini Sanuti..., p.173; R. L. Hopfs So-Called "Fragrnentum"..., p. 152-153: "Sed propter rebellionern Sicilie rex predictus (=Carol de Ajou) intendere non potuit". Nici actiunile anterioare ale lui Carol de Anjou nu au avut mai mult succes opinia lui Sanudo: tarnen ante rebellionem Sicilie Rex Karolus supradictus misit plures exercitus tam per terram quam per ad expugnandum imperium Romanie. Sed parum fecerunt." (Ibidem, p. 153). C. Hopf, Fragment= Marini Sanuti Torselli..., p. 173; R. L.Wolff, Hopf's So-Called "Fragmentum"..., p. 153. Opinia lui Sanudo este doarparte corectä; in fapt esecul tentativei lui Carol de se datoreazá unui complex de C. Hopf, Fragmentum Marini Sanuti Torselli..., p. 174; R. Hopfs So-Called
Conform pärerii lui R.L. Wolff poate datat 1328 1341 (R. Hopfs So-Called p.149); este cert cä trebuie datat dupä 1308 deoarece aminteste de proiectelor lui Carol de Valoisde moartea acestuia Catherine de Cortenay survenia acel an. Personal cred perioada de timp a poate restrânsä la intervalul 1308-1311 deoarece nu existá elemente care se refere la evenimentele din Romania posterioare anului 1310 precum instalarea catalanilor ducatul Atenei sau cresterea presiunii emiratelor turcesti asupra imperiului colonial venetian.
www.digibuc.ro 30 Ovidiu Cristea 4
Secretorum Fidelium Crucis, a doua de o sumedenie de scrisori care nu au fäcut deck acest proiect, permanent la modificärile situatiei politice din Mediterana de a rezuma ideile fundamentale care se desprind din planurile de relansare intocmite de Sanudo, se cuvine remarcdm o deosebire cele etape de redactare: prima punea accentul pe deplasarea interesului venetian de la Strdmtori spre EgiptTara timp ce a doua centrul de greutate devine Egeea, punte de a comertului venetian cu "Marea cea Mare" bazinul oriental al Mediteranei. Cu alte cuvinte, prima Sanudo uitatä restaurarea Imperiuluilatin,teoretizdnd o reintoarcere la obiectivele primei cruciade, cu o modificare urma Egiptul nu Ierusalimul'. A fost influentatä aceastá optiune de preponderenta Strânitori de esecurile restaurdrii Imperiului latin? Ipoteza nu poate deoarece Liber, Sanudo atingea problemd: ocupat Egiptul Tara recucerirea Constantinopolului devenea o chestiune de zile. a doua -epistolard- a elabordrii proiectului de cruciadd, Sanudo a revenit asupra pozitiilor sale, influentatá mare de expunerea imperiului colonial la atacurile catalanilor emirilor turci. aceastá conjuncturd, Sanudo a pledat pentru o Egeea care ardeschis calea "passagium generale" EgiptTara nouä orientare a cruciadei propusä de Sanudo a corespuns politicii venetiene deceniile patru cinci ale secolului al XIV-lea". Tratativele purtate perioadä de Serenissima cu papalitatea regele au evidentiat punctul de vedere venetian: cucerirea Ierusalimului nu era momentul care posesiunile latine din Romania erau eliberate de amenintarea * a)Visul oriental: Liber Secretorum Fidelium Crucis'8: este interesant de observat prima redactare a acestui proiect, intitulatä Conditiones Terre Sancte era 1309 Conciliului de la moment care proiectul
Pentru Sanudo primul care ar sesizat cheile regatului Ierusalimului se aflä Egipt ar fost regele Angliei, Richard de Leu: "Riccardus etiam Rex Angliae mente conceperat...cum magno terram Aegypti invadere, eaque subacta terram promissionis acquirere" (Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum Fidelium Crucis, Jerusalim, 1972; reimprimare anastatica a editiei din 1611, lib. III, XI, 1, p. 202). Pentni felul care punctele de vedere ale lui Sanudo au influenot politica prima a secolului XIV fundamental rämäne studiul d-nei Angeliki Laiou, Marino Sanudo Torsello, Byzantium and the Background to the Anti Turkish League of 1332- "Speculum", 45, 1970, 3, p. 374-392. Singurul studiu asupra acestei alluiArturo Magnocavallo, Marin Sanudo il Vecchio suo progetto di crociata, Bergamo, care ciuda vechimii sä consultat. Mai recent Franco Cardini, Per un'edizione del Liber um Fidelium Crucis di Marin Sanudo il Vecchio, Idem, "Studi sulla storia e sull'idea di Crociata", Roma, 1993, p. 317-375 Franco Cardini,costi della Crociata. L'aspetto economico de/progetto di Marin Sanudo Vecchio, Ibidem, p. 377-411. Acest ultim studiu mai bine proiectul lui Marino Sanudo: un tratat de propaganda pentru cruciadk dar,acelasi timp, un "itinerarium peregrinationis", opratica della mercatura", un portulan, un manual istorico- geografic, o "epitoma rei militaris" un repertoriu tehnico-economic al organizärii unei cruciade (p. 379). Pentru problema cruciadei la conciliul de la Vienne Sylvia Schein, Fideles Crucis.
www.digibuc.ro 5 Politica spatiul egeano-pontic (1310-1332) 31 lui Carol de Valois de recucerire a Constantinopolului se punct mort. cum s-a remarcat deja, ideea de Sanudo - puterii sultanului mameluc pe calea blocadei' - nu era numai spre deosebire de predecesorii Sanudo a descris mult mai modul de realizare a acestei blocadea examinat motivele precise pentru care embargoul ar fost fatal musulmanilor'. Astfel, o de 10-15 galere trebuia intercepteze mamelucilor cu Constantinopolul cu de Aur22 asigure blocada comerciald a Egiptului. Totodatd, intreruperea legdturii Alexandria facea o reorientare a marilor axe comerciale. Mdrfurile urmau indreptate porturile Persiei (ad ripas tartarorum) de aici pe Eufrat Siria Mediterana. Potrivit lui Sanudo atunci cand un drum comercial nu mai era practicabil era necesar ca negustorii o cale pe care procure märfurile venetianul adäuga cum apa "naturaliter labitur ad valles,mercimonia transferuntur ad loca ubi magis requiruntur". Nobilul venetian sultanatului mamelucilor nu ar afectat Europa deoarece mdrfurile care se Egipt puteau procurate cu din alte de exemplu zahdrul din Cipru, Rhodos, Moreea, Malta, bumbacul din Apulia, Sicilia, Creta, Romania sau Cipru. Concomitent deturnare a rutelor comerciale, blocada ar
The Papacy, the West, and the Recovery of the Holy Land 1274-1314, Oxford, 1991, p. 239-257. In fapt, la la care Sanudo elabora proiectul embargoul impotriva Egiptului era, teoretic putin, vigoare. Practic functionarea acestuia de Eliyahu Ashtor, Levant Trade in the later Middle Ages, Princeton, 1981, p. 17-63 deoarece chiar papalitatea acorda, in schimbul unor sume de bani importante, permisiunea de a face comert cu musulmanii. Doar 1323-1344 embargo-ul a functionat ceva mai bine, dar in nu se poate vorbi de o sistare a comertului europenilor mamelucii. Pentru Jean Richard, Le Royaume de Chypre et l'embargo sur le commerce avec l'Egypte XIlle -début "Academie des Inscriptions et Belles Lettres. Comptes Rendus", 1984, p. 120-134 Jose Trenchs Odena, "De Alexandrinis". Comercio Prohibido con los musulmanes y el papado durante la primera mitad del siglo XIV, "Anuario de Estudios Medievales"(Barcelona), 10, 1980, p. 237-320. 21 Franco Cardini,costi della Crociata..., p. 383 observa pe dreptate predecesorii lui Sanudo care au teoretizat blocada Egiptului au rare la problemele de naturä economica, concentrându-se asupra raportului parvum passagium/magnum passagium, asupra optiunii calea cea sau a problemei conducatorului ideal al expeditiei; C.J. Tyerman, Marino Sanudo Torsello and the Lost Crusade: lobbying in the Fourteenth Century, "Transactions of the Royal Historical Society", 32, 1982, p. 60. Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum Fidelium Crucis, I, V, III, p. 32-33 Sanudo considera trimisä pentru a bloca Egiptul arcontribuit la turcilor impiedicând schimbul de ambasade (legationes & tractatus) mameluci, Bizant Hoarda de Aur. Potrivit nobilului venetian legätura stabilitä Cairo Sarai III, XIII, VIII, p. 238-239: "Soldanus autem Aegyptius, transmissis per mare nuntiis ad Tartaros Cumaniae, foedus & promiserunt mutuo quod si Abaga contra alteram ipsorum partem procederet, reliqua eius regnum inuaderet") ar influentat in mare trecerea la Islam a hanului Sanudo afirma este foarte periculos pentru ca Islamul rädäcini septentrionale ale Märii Negre, deoarece hanul avea o oaste uria§ä. Pentru axa Cairo-Constantinopol-Cairo Virgil Ciociltan, MongoliiMarea secolele XIII-XIV, Bucure§ti, 1998, p. 81-86. 23Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum..., p. 23: "nam quando mercimonia constringuntur vel impediuntur taliter quod conduci nequeant aliquo per unam viam, mercatores ad utilitatem suam vigilantes, cogitant, perquirunt & inueniunt viam aliam, per quam illa conducunt ad locum ipsum"
www.digibuc.ro Ovidiu Cristea 32 6
intrerupt legaura Egiptului Marea Neagrd, din care marnelucii se aprovizionau mei, etc. decisiv la mina economicd a sultanului de la Cairo. puterii mameluce fost urmatä de cucerirea de crestini a Bizantului', a a insulelor din Oceanul Indian. Fixarea acestor obiective demonstreazd opinia lui Sanuao, cruciada era consolideze comerciale ale Venetiei Levant". Sanudo sugera chiar ca echipajele galerelor formate doar din venetieni (deoarece acestia cunosteau mai bine Levantului detineau cele mai puncte de sprijin Arhipelag), iar expeditiei ales un venetian, sau, cel putin, un conduator agreat de Este de presupus in cazul reusitei acestui "passagium generale", venetienii arbitri ai India prin Marea Rosie fapt care dat o puternicd genovez din Marea Se poate pune intrebarea ce acest personal a primit incuviintarea conducerii venetiene. Arturo Magnocavallo considera Serenissima fi putut aproba in parte proiectul deoarece 1323, an care Sanudo prezenta forma a proiectului papei loan al XXII-lea, Republica lagunelor interzicea strict* negustorilor frecventeze porturile egiptene". La acest argument se poate corespondentd dintre Venetia VI-lea de cruciada Tara Desi in perioada respectivd concentrat eforturile Romania, Republica lagunelor a incurajat permanent proiectele regelui de a Sate. Aceastá atitudine se prin speranta eliminarea turcesti, Venetia fi avut posibilitatea proiectul Sanudo, cu celui mai putemic monarh al Este ceea ce sustine o scrisoare a lui Sanudo adresatá in 1332 Frantei, al VI-lea29. Scrisoarea poate consideratd o prescurtata a proiectului de expus Liber Secretorum Fide lium Crucis, care face adeseori elemente noi. La inceputul scrisorii, Sanudo explica motivul care scrie regelui Frantei: aflandu-se la curtea regelui a aflat de intentia lui
24 Devi ostil acel moment Sanudo nu recomanda o impotriva acestuia. asemenea actiune teresträ ar fi fost prea din mai multe motive: drumul era prea lung, sträbätea regiuni cu populatii ostile cruciatilor, imperiul era dificil de dupä o eventualä recucerire Angeliki Laiou,Marino Sanudo Torsello...p.376). Acest de vedere a fost probabil mare mäsurä influentat de evecurile cruciadelor lui Carol de Anjou Carol de Valois; ultimul argument (dificultatea mentinerii unei stäpâniri latine la Strâmtori) se sprijinea pe 57 de ani de existentä ai Imperiului latin. Interesant este punctul de vedere exprimat de Sanudo se regäsevte mai tdrziu pärerile sfetnicilor lui Filip al VI-lea de Valois, care recomandau o maritimärespingeau cu fermitate ideea unui passagium care ar fi urmat calea teresträ, motivele identice cele invocate de Sanudo textul la J. Delaville Le Roulx,La France en Orient au Expéditions du Maréchal Boucicaut,t.II Pices justificatives et tables, p. 7-11). 25 A. Magnocavallo,Marin Sanudo 104:"la crociata non ha solo sacro, ma essa deve assicurare e aumentare prosperità commercial& di Venezia". Marino Sanudo Torsello,Liber Secretorum,p.26"...habeatque benevolentiam amicitiam Venetorum" A. Magnocavallo,Marin Sanudo il Vecchio...,p. 28 A. Magnocavallo,Marin Sanudo il Vecchio...,p. 106. 29 Scrisoare publicatä de Fr. Künstmann,Studien Marino Sanudo den mit einem Anhange seiner Briefe,in "Abhandlungen der historischen Classe der königlichen bayerischen Akademie der Wissenschaften", VII, 1853, p.791-798.
www.digibuc.ro 7 Politica egeano-pontic (1310-1332) 33
Filip al VI-lea de a spre Tara Apoi era expusä conditia a unui passagium generale: armarea a 10-15 galere "pro maris custodia facienda" ceea ce ar fi permis puterii sultanului "Babilonului"31. Etapa urmatoare consta alegerea unui conducator cruciadei "homo diligens et deum ac magni et prudentiae, qui sit pro utilitate boni communis et plus illud diligat quam bonum, habeatque benevolentiam et amicitiam Venetorum m.)..."32 care urma o oaste de 15000 de pedestra§i300 de cavaleri". Ajuns in acest punct Sanudo considera de cucerirea Egiptului, conducatorul cruciadei ar fi trebuit indrepte impotriva turcilor pentru a-i impiedica cucereasca din Romania fapt ce ar constituit "immensum dampnum et sinistrum" pentru cruciade. Turcii, argumenta Sanudo, erau un mare pericolpentrucre§tinatate.Cucerisera Niceea antiquitus consueverunt concilia" aproape Asie Apoi 70 de nave ajutorul a mai mult de 300 "perfidi christiani" atacaserd Romania de unde au luat numero§i captivi. Era o interventie imediatd, pentru ca respective nu pustii35 pentru a opri patrunderea flotilelor turce§ti Adriatica. Sanudo amintea de pericolul unei emiratele turce§ti tätarii din Hoarda de Aur care, la atacau imperiul luau robie "multas gentes Graecorum". Scrisoarea regelui sugereaza o abandonare temporard a recuceririi Tdrii Sfinte unei actiuni Romania care consolideze latine primul venetiene) aceastä Abandonarea definitiva de a proiectului expusinLiber Secretorum Fidelium Crucis, s-a produs la decenii elaborarea acestuia in in contextul ascutirii veneto-genoveze in Marea a ra.zboiului dus de cele puteri maritime lui Djanibek. 1344, Venetia obtinea din partea papei Clement al VI-lea incuviintarea de a face cu Egiptul, visul venetian de revenire in Tara era realizat pe cale Din acel moment Serenissima a fost oricarei cruciade ce propunea cucerirea Egiptului, reactia Republicii 1365 atacarea Alexandriei de cruciatii de Pierre de Lusignan, din acest punct de vedere. b) Revenirea Romania: scrisorile lui Marino Sanudo Torsello. Elaborarea in a Liber Fidelium Crucis nu a pus de propaganda pe care Sanudo a favoarea cruciadei. Din deceniul al treilea secolului al XIV-lea, nobilul venetian a o activitate epistolard cu
Fr. Künstmann, Studien..., p. 791. 31 Pentru felul care denumire s-a impus terminologia medievald Maria Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, 'Egypte, RHSEE, 20, 1943, 190-201. Fr. Künstmann, Studien..., p. 792-793; pasajul este foarte asemändtor din Secretorum Fidelium Crucis, unde conducátorului erau expuse mai amänuntit. Francezii au obiectat efectivele terestre maritime propuse de Sanudo erau prea mici. Sanudo a replicat planul era prea vast prea qostisitor ca sä Istoria cruciadei demonstra efectivele mici erau cele mai eficiente; pentru aceastä disputä C.J. Tyerman, Marino Sanudo Torsello and the Lost Crusade.... p. 63. Fr. Künstmann, Studien..., p. 796. Fr. Künstmann, Studien..., p. 797. Cele din urmä paragrafe dädeau despre ultimele evenimente din Romania amintind atacurile turcilor asupra insulei Negroponte "et aliarum partium Romaniae" (Ibidem, p. 798) 36 Fr. Künstmann, Studien..., p. 797.
www.digibuc.ro 34 Ovidiu Cristea 8 scopul de a convinge capetele incoronate ale Europei de necesitatea adoptdrii ideilor mare de scrisori" adresate papei, regelui Frantei, bizantin, regelui Neapolelui, precum unor persoane influente de la curtile acestora scopul impunerii ideilor cuprinse Liber Secretorum Fidelium Crucis, nu numai energia cu care Sanudo sustinut proiectul, dar o foarte a realitätilor politice, a situatiei internationale prima jurndtate a secolului al XIV-lea. Multe din aceste scrisori contin referiri la Liber Secretorum Fidelium Crucis sau includ idei exprimate de Sanudo lucrarea sa. Cu toate acestea este evidentä deplasarea interesului teoreticianului de la blocada comerciald impotriva Egiptului situatia imperiului venetian din Egeea a era din ce ce mai mult amenintatd de raidurile catalaneturce. acest context, cruciada impotriva sultanului de la Cairo devine un obiectiv secundar, prioritard actiunea Egeea: se constatá o reconsiderare a felului care flota trebuia actioneze in Levant: locul blocadei comerciale a interceptdrii cre5tini" care de a face comert cu mamelucii, era sustinutd ideea unei escadre care un ofensiv, de neutralizare a flotilelor turce5ti. Noul proiect relua o parte din elementele anterioare de supraveghere a mdrilor, preponderentá venetiand, sprijinul papalitätiial regelui Frantei, necesitatea o serie de elemente noi: reconcilierea Bizantul alianta cu puterile maritime din Mediterana (Ospitalierii, regatul Ciprului, familia Zaccaria din Chios). ar fi fost nu numai in folosul Sfinte, constituit un ajutor foarte important pentru Romania regatul Armeniei, aflate sub presiunea necredincio5ilor39. b Reconcilierea cu Bizanful a constituit elementul cheie al reorientarii politice venetiene Romania. Serenissima a realizat situatia in care prezenta grecilor la Strâmtori nu putea singura pentru a neutraliza influenta a Genovei consta in ameliorarea raporturilor cu basileul. Pe de parte, contextul presiunii turce5ti asupra imperiului colonial venetian, colaborarea basileul oferea Serenissimei un punct de sprijin pentru actiunile flotei sale angajate in Egeea. ale origini sunt schitate prin tratatul din 1310, a fost consolidatd de tratatul dintre Bizant Republica Marcu din 1324. Apropierea
incercare de analizá a tentativei lui Sanudo de a impune conceptia sa despre cruciadä la C.J. Tyerman, Marino Sanudo Torsello and Lost p.57-73. 38 Din päcate scrisorile lui Sanudo au fost publicate dispersat, la date diferite uneori in publicatii foarte greu accesibile: un numär de 22 de scrisori din perioada 1324-1329 luiJ.Bongars, Liber Secretorum Fidelium Crucis super Terrae Recuperatione et Conservatione, II, Hanoviae, 1611. Din ele nu au fost republicate editia anastatia din 1972. Alte scrisori au fost publicate de Fr. Künstmann, Studien Marino Sanudo den einem Anhange seiner Briefe, "Abhandlungen der historischen Classe der königlichen bayerischen Akademie der Wissenschaften", VII, 1853, p. 697-819de Charles de la Ronciére, L. Dorez, Lettres inédites et mémoires de Marino Sanudo l'Ancien (1334-1337), "Bibliothèque de l'Ecole des Chartes", LVI, 1895, p. 21-44 (scrisorile la p. 34-44). A. Cerlini, Nuove lettere di Marino Sanudo il Vecchio, "La Bibliofilia. Rivista di storia del libro e delle arti grafiche di bibliografia ed 42, 1940, p. 348-359. J. Bongars, Gesta Dei per Francos, II, Hanovra, 1611, doc. p.. 289-290, scrisoare cätre papa loan XXII din anul 1324: flota crestinä ar fi fost trimisä sá patruleze in Mediterana orientalä "tunc terre Armeniae, Romaniae (..) solitae quietae".
www.digibuc.ro 9 Politica spatiul egeano-pontic (1310-1332) 35
cele puteri a fost facilitatd de raidurile din ce ce mai numeroase, care nu numai ci posesiunile venetiene din Egeee, dar de schimbdrile intervenite politica a Imperiului bizantin, noul Andronic al angajdndu-se de la inceputul domniei sale serie de actiuni ce au avut ca scop diminuarea influentei genoveze la Constantinopol. Noua otientare se regäseste din plin scrisorile lui Sanudo. Liber, Bizantul era privit de Sanudo ostilitate, pe care basileul o avea cu mamelucii cu genovezii, scrierile sale ulterioare atitudinea sa s-a radical. 1324 - anul noului tratat bizantino-venelian - Sanudo scria Andronic al exprimânduli bucuria de proiectele de unire a Bisericilor, deoarece inläturarea schismei constituia conditia a cruciadei: "cognoscens quod Passagii Terrae Sanctae". În an scrisoare adresatä lui Hieronymus, episcopul Caffei, Sanudo combätea ideea unei noi antibizantine ideile celor care sustineau ca cruciate teritoriul Imperiului bizantie. era de pärere latinii arputut Constantinopolul, dar nu ar pástreze din cauza puterilor din regiune - mai ales a Hoardei de Aur chiar teritoriul bizantin ar fi cuceritorilor, populatia vi-ar fatä de Biserica ortodox643. Totu5i, cum a subliniat Angeliki Laiou", in 1324-1325 atitudinea lui Sanudo de este duplicitard; scrisorile sau cardinali Sanudo sugera formarea a unei ligi navale occidentale arconstituit un mijloc de presiune ce i-ar obligat pe bizantini colaboreze. Abia din
40 Paul Lemerle, L'emirat Byzance et l'Occident. Recherches sur Geste d 'Umur Pacha", Paris, 1957, p. 40-88; Elisabeth Zachariadou, Trade and Crusade. Venetian Crete the Emirates of Menteshe and Aydin (1300-1415), Venice, 1983, p. 3-29. 41 J Bongars, Gesta Dei per Francos, II, Hanovra, 1611, doc. 7 p. 299. Sanudo informa pe despre discutiile privind organizarea unei noi cruciade. 42 Optiunea pentru calea teresträa fost de consilierii regelui Filip al VI-lea chemin par terre ne fasse mie tenir pour plusieurs causes et raisons": drumului, pericolele, oboseala oamenilor de arme a cailor, de aprovizionare etc. J. Delaville Le Roulx, La France en Orient au Expéditions du maréchal Boucicaut, Paris, 1886, p. 7-9; pentru polemica partizanii terestre ai maritime Michel Mollat, navales de l'histoire des croisades, "Cahiers des Civilisations Médievales", 10, 1967, 3-4, p. 345-35. Autorul optiunea pentru calea maritimá s-a datorat nevoilor presante ale statelor latine din Orient unor avantaje incontestabile: rapiditate capacitate de transport. Dintre teoreticienii care au sustinut ideea foiosirii caii maritime amintim pe Carol de Anjou, Fidenzio de Padova, Marino Sanudo; pentru calea teresträ au optat Ramon Lull, Brocard, Guillaume Adam. Pierre DuboisHayton au pledat pentru imbinarea celor J. Bongars, Gesta Dei..., doc. 8, p. 299-300: "Ego autem contra ipsos (= partizanii cruciadei antibizantine) existens, dixi quampluribus Cardinalibus etiam idem dixi ad consilium Roberti (=Robert de Anjou, regele Neapolelui) & quibusdam Baronibus Gallicis, quod Imperium lui Andronic al II-lea) posset sed non posset in pace, propter multas nationes, quae sunt circa suo Imperio & natione maxime Tartarorum: Et ponamus quod haberemus terram Imperii pro magna parte, non haberemus cor populi ad obedientiam Ecclesiae Romanae". Pentru a aceastA ultimä Sanudo aducea ca argument situatia existentá in Cipru, Creta, Moreea, Negroponte ducatul Atenei, aflate sub stäpanire dar o populatie Bisericii ortodoxe. Angeliki Laiou, Marino Sanado Torsello...p. 382. J. Bongars, Gesta Dei..., doc. p. 290: (...) custodia Graecos ad unitate
www.digibuc.ro 36 Ovidiu Cristea
1326 atitudinea de devine tot mai binevoitoare in urrna ambasadelor de Andronic al II-lea la la curtea Frantei'. scrisoarea sebastosul te fan Syropoulos, Sanudo scria tratativele pentru Unirea Bisericilor "quotidie maturantur & facta ita quod si dominus Imperator voluerit tenere firmiter & continuare solicite, felicitér spre raporturi favorabile cu se in conceptia lui Sanudo asupra originilor schismei motivele pentru care grecii in aceasta. primul caz considera incoronoarea lui Carol cel Mare ca produsese ruptura Constantinopol motivele pentru care grecii refuzau se papei erau in situatia a Bizantului. Astfel, ce amintea termeni foarte elogio4i pe Mihail al Sanudo civil izbucnit Andronic al II-lea Andronic al impiedica materializarea negocierilor pentru Unirea Bisericilor. Nu era vorba de ci de frica unei revolte a populatiei, care continua proiectelor unioniste'. ciuda acestui fapt, cu succes a tratativelor pentru unificarea Bisericilor constituia opinia lui Sanudo singura cale prin care bizantinii putut de atacurile turcilor tAtarilor poate din acest discutiile pentru schismei au fost redeschise de Andronic al Acesta a papei solii; exprima dorinla de reconciliere cu Biserica catolicd, iar in cea de a doua solicita care u4ureze convertirea populatiei la catolicism52. vestrae Sanctis matris Ecclesiae reduceret" sau doc. 2, p. 291. Pentru aceste ambasade H. Omont, Lettre d'Andronic Paléologue au pape Jean XXII, BEC, 67, 1906, p. 587; Idem, Projet de réunion des Eglises grécque et latine sous Charles le Bel en 1327, BEC, 53, 1892, p. 254-257. J. Bongars, Gesta Dei..., doc. 13, p. 303. Marino Sanudo Torsello, Istoria regno di Romania, Charles Hopf, Chroniques gréco-romaines inédites ou peu connues, Paris, 1873, p. 136: "Ed io penso, che dappoi, che l'Imperio Romano fu transferito da Greci a Tedeschi, non vi piu amor Greci e Latini". Marino Sanudo Torsello, Istoria regno di Romania..., p.137: "...doppo la translazione dell'imperio, ne avvanti, ne dappoi alcun' Imperator Greco non ha fatto tanto per la Chiesa e per ben della quantosopradetto Michieli". Fr. Künstmann, Studien über Marino Sanudo den p. 804 referindu-se la tratativele purtate de papa loan al XXII-leade regele Franlei Carol al cu Andronic al II- lea prin intermediul dominicanului Benedict de Como, Sanudo preciza esecul se datora räzboiului civil dintre basileu nepotul "Quod tund temporis erat magna divisio inter Grecorum Andronicum defunctum cum nepote suo Andronico qui nunc regnat, propter quam divisione uterque ipsorum non fuit ausus loqui palam de ne contrarium aliquod reciperent a populis eorundem". Faptul este confirmat de cdlugärul Filippo Incontri din Pera care afirma basileul, temându-se cä grecii din Constantinopol se vor ridica impotriva sa vor proclama pe nepotul , a pretins trimisul Occident nu a respectat instructiunile primite A History the Crusades. III The Fourteenth and the Fifteenth Centuries, ed. by Harry W. Hazard, general editor Kenneth M. Setton,University of Wisconsin Press, 1975, p. 49). Fr. Künstmann, Studien Marino Sanudo den p. 804: "...ipsi Graeci non possunt videre aliquam viam nec modum ut evadant a manibus Turchorum et Tartarorum infidelium, quin perficiatur supra dicte". Fr. Dölger, der Kaiserurkunden des Oströmischen Reiches von 565-1453, vol. 4, Regesten von 1282-1341, München-Berlin, 1960, doc. 2972 2976; J. Gill, Byzantium and the Papacy, New Brunswick - New Jersey, 1979, p. 193. Pentru activitatea Ordinului dominican in
www.digibuc.ro 11 Politica spatiul egeano-pontic (1310-1332) 37
Papalitatea a decizia intermediul sotiei acestuia, Anna de Savoie. nenorocirile abätute asupra Imperiului papa a pledat pentru Unire scrisori adresate patriarhului Isaie, sotiei acestuie perioadä in care alianta militará latinibizantini devenise fapt implinit. Capredecesorul säu, Andronic al s-a ferit dea un ferm problemei unioniste de teama ostile a Pentru bizantini problema ecleziastice a lumii trebuia discutata conciliu ecumenic, nu doar iar acest punct de vedere s-a pe toatá durata secolelor XIV-XV. tratativele privind Unirea Bisericilor nu s-au concretizat, a promovat ideea colabordrii cu Bizantul. Includerea bizantinilor ligilor navale destinate eliminArii turcilor din Egeeaincheierea tratatului din 1324 SerenissimaAndronic al II-lee, constituie momentele cele mai importante ale acestei orientdri politice. Formarea ligii navale obiectivele stabilite pentru aceasta sugereazá flexibilitatea politicii venetiene nu numai raporturile cu "schismaticii", dar problema cruciadei. rásaritul Europei lucrarea a d-nei Claudine Delacroix-Besnier, Les dominicains et la chrétienté grecque aux et Roma, 1997. Pentru tratativele lui Andronic al papalitatea Joseph Gill, Byzantium and the Papacy...., p. 196-199; Ursula Victoria Bosch, Kaiser Andronikos Palaiologos. Versuch einer Darstellung der byzantinischen Geschichte in den Jahren 1321-1341, Amsterdam, 1965, p. 142-145; A History of the Crusades. III The Fourteenth and the Centuries..., p. 54-57. constituie un comun al medievale occidentale; chiar lumea bizantina au existat astfel de interpretari. Totusi, in discutiile purtate in 1366 legatul papal Paul, loan Cantacuzino - devenit timp loasaf - respingea unei cauzale declinul imperiului. Ca argument fostul invoca cucerirea Spaniei de arabi care avusese ca schisma se Pentru acest episod Jean Meyendorff, Projets de concile oecumenique en 1367. Un dialogue inedit entre Jean Cantacuzene et le Paul, "Dumbarton Oaks Papers", 14, 1960, p 147-177. Acta XXII (1317-1334), ed. Aloysius Vatican, 1952, doc 136 p. 253-254 dinaugust 1333. Acta XXII (1317-1334), ed. Aloysius Vatican,1952, doc.141 p. 262-263doc. 141a p. 263-264 din 22 februarie 1334. Punct de vedere exprimat de loan Cantacuzino discutiile din 1366 legatul papal Paul care expeditia lui Amedeo de Savoia Jean Meyendorff, Projets de concile oecumenique en 1367. Un dialogue inedit entre Jean Cantacuzene le Paul, "Dumbarton Oaks Papers", 14, 1960, p. 147-177. p. 147-177. El reiese din discutiile anterioare purtate de Andronic al prin intermediul lui Barlaam (A History of the Crusades. The Fourteenth and the Centuries..., p. 54). Pentru Barlaam conciliul nu se putea nu erau de la frontierele imperiului (Ibidem p. 56). 58 textul in Georg Martin Thomas, Veneto-Levantinum sive acta et diplomata res venetas graecas atque Levantis illustrantia a. 1300-1550, New York, DVL), I, doc. 98, p. 200-203; pentru Angeliki E. Laiou, Constantinople and the Latins. The Foreign Policy of Andronicus II 1282-1328, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 972.p. 311 tratatul a fost rezultanil problemelor interne a dorintei basileului de a stabili bune Occidentul; Donald M. Nicol, Byzantium and Venice. A study in diplomatic and cultural relations, Cambridge University Press, 1988 p. 248-249 nu acest fapt, dar crede : "it was still more a sign of his own sense of insecurity(...) He was elderly and tired and he could not compete with the new vitality of Venice".
www.digibuc.ro 38 Ovidiu Cristea 12
b.2) Liga naval& Pe pledoaria pentru reconcilierea Sanudo modificat in scrisorile sale opinia asupra alcatuirii c-estine (nucleul flotei unna constituit de puterile din Egeea la care se galerele Venetiei nu de puterile occidentale ca atunci) a obiectivelor pe care aceasta trebuia le in Mediterana räsäriteand: protejarea regatului Armeniei, a posesiunilor latine din Romania, anihilarea pirateriei turcesti, oprirea comertului crestini" Fgiptul mameluc, Unificarea Bisericilor59. Ca cazul Liber Secretorum Fidelium Crucis, conceptia lui Sanudo despre cruciada Egeea s-a conturat treptat60, pe ce ve$tile primite din Romania deveneau tot mai alarmante. Astfel, dintre toate obiectivele pe care Sanudo le amintea scrisoare din 1325, prioritard devenea asigurarea din Romania. La originea "devierii egeene" a cruciadei teoretizate de Marino Sanudo stäteau turcii alias gentes malas (-catalanii),quae per mare transeunt, per quos principatus Amoreae, & suorum subditorum invulae graviter molestantur'. aceeasi scrisoare Sanudo informa pe cancelarul regelui Neapolelui, arhiepiscopul Ingram de Capua, de raidurile turce$ti intreprinse impotriva insulelor NegroponteNaxos'. Un an mai tonul lui Marino Sanudo devine mai alarmant: turcii care Asia insulele din Romania principatul Moreei "in quod si non habebunt succursum amittentur & praesertim insula est provenienda manus illorum de aceea$i epistold, unor oameni ai 13isericii, Sanudo eforturile lui Martino Zaccaria, Niccolo Sanudo, ospitalierilor Venetiei, posesiunile din Levant ar fost pierdutem. cuprinde fapt nucleul viitoarei ligi navale reunite jurul Serenissimei care va succesul de la Adramyttion impotriva lui Yakshi, emirul de Qarasi. 1329, prezentatä de Sanudo in scrisorile sale era nu Negroponte celelalte insule din arhipelag erau continuu atacate de turci care luau o multime robi, situatia se deteriora zi din cauza conflictelor interne. Venetianul mai ales starea de dezbinare existenta Italia
J. Bongars,GestaDez..., doc. 2, p. doc. 4, p. 296 din 1326. Peter Lock,The in the Aegean 1204-1500,London-New York, 1995, p. I caracterizeaza astfel "devierea a cruciadei: "thematerialisation of the Turkish threat produced a change from a crusade based around a powerful western potentate with ambitions in the Aegean to a group response embodied in the Holy Leagues and their in the and Concomitant with this change in emphasis from the individual a group, came a change from grand power politics to political settlement and from titular claims to real power on the ground". Acest punct de vedere poate - liderul cruciadei - nu a avut nici un fel de interese in acest fapt in mäsurä ce Filip Frumos nu a sprijinit suficient prozectele Carol de Valois; in al doilea trecerea de la claims" la "real power on the ground" a existat atata timp s-a implicat activ in lupta impotriva emiratelor turcesti. 61 Bongars, Dei.. ,doc. 3, scrisoare Ingram, arhiepiscop de Capua cancelar al regelui Neapolelui, p. 292. Bongars,Gesta doc. 3, p. 294. Potrivit venetianului Asiei Mici asigura turcilor o putere foarte mare deoarece regiunea respectiva era mai mare deck "tota Yspania-; J. Bongars,Gesta doc. 5, p. 298. 64 Bongars, Ge.sta Deidoc. 5, p. 298
www.digibuc.ro 13 Politica venetianA spatiul egeano-pontic (1310-1332) 39
pe uscat65, pe mare unde "lanuenses, intrinseci & extrinseci, afiligunt mundum per Singura solutie consta in alcAtuirea unei "societas"67 irnpotriva turcilor "et alias gentes malas" din care urmau parte puterile navale din Egeea. scrisoare din 28 octombrie 1329, Sanudo preciza Ospitalierii erau dispusi armeze 2-3 galere, Venetia putea Egeea 2 galere folosul ligii navale". cum s-a subliniat69 ideile lui Sanudo au precedat demersurile politice ale Republicii Marcu. 1329 pregatirile pentru constituirea ligii navale se incipientk acel an, ca perioada 1330-1331, conducerea Venetiei limitat eforturile diplomatice doar la tratative cu papacu regele Frantei, plan militar a cent ducelui Candiei bailului insulei Negroponte colaboreze impotriva turcilor'. 1332, care Sanuclo scria regelui pentru convinge indrepte cruciada impotriva turcilor din Asia Mick Serenissima a desfasurat o activitate diplomaticA. Occident au fost reluate tratativele cu regele cu regele Neapolelui, Robert de Levant pe armistitiul semnat la 4 1332 cu Andronic al se cerea reprezentantilor Republicii din Creta Negroponte colaboreze cu cu Niccolo Sanudo cu Bartolomeo Ghisi la crearea unei care sä actioneze impotriva emiratelor anul Venetia a aderarea la a regelui Ciprului, Hugues de Lusignan74. Intensa activitatediplomaticl depusä de Serenissima s-aconcretizat alcatuirea unei ligi navale puse sub flamura crucii, ce trebuia intre in actiune aprilie 1333. Punerea aplicare a incheiate la Rhodos s-a facut cu mare dificultate nevoie de doi ani nu de pentru ca flota intre in actiune. de proiectul initial se decidea in 1334 ca flota din 40 de galere dintre care 10 ale venetienilor, 10 ale ospitalierilor, 8 ale Frantei, 6 ale regelui Ciprului 6 ale bizantinlor. Bizantul nu a mai participat la luptele din 1334, Venetia a fost serios de izbucnirea Cretei. Nu este insisam asupra rezultatelor oblinute de "cruciati", campania incheiatá cu victoria de la Adramyttion reconstituitA de lucrárile lui Paul Lemerle Elisabeth Zachariadou".
Aluzie la conflictul dintre papa loan al XXII-leaimpäratul Ludovic de Bavaria. J. Bongars, Gesta Dei doc. 20, p. 312-313 doc. 22, p. 315-316 Bongars, Gesta Dei..., doc. 21, p. 313-315. Bongars, Gesta Dei..., doc. 22, p. 315 Angeliki Laiou, Marino Sanudo Torsello...p. 383-384. Angeliki Laiou, Marino Torsello...p. 384. F. Thiriet, Régestes des déliberations du Sénat de Venise concernant la I, Paris, 1958, doc. 13; pentru negocierile purtate de cu Robert de Anjou Norman Housley, Angevin Naples and the Defence of the Latin East: Robert the Wise and the Naval League of 1334, "Byzantion", 51 1981, 2, p. 548-556. 72 ciuda propunerilor de relatiile Serenissimei cu au fost destul de reci. Pentru motivele acesteiantipatii reciproce Anthony Luttrell,Venice and the Knights Hospitallers of Rhodes in the Fourteenth Century, "Papers of the British School at Rome", 26, 1958, p. 195-212. Sp. Theotokes, H IA' "Epeteris Hetaireias Byzantinon Spoudon", 1930, doc. 290. Michel Balard, Chypre, les republiques maritimes italiennes et les plans de croisade (1274-1370), "Cyprus and the Crusades", Nicosia, 1995, p. 101. Paul Lemerle, L 'Emirat'Aydin l'Occient. Recherches sur "la Geste
www.digibuc.ro 40 Ovidiu Cristea 14 amintim doar Marino Sanudo, spiritual" al acestei cruciade, considera actiunea crestine drept un succes", dar exprima temerea cä, dupä retragerea acesteia, turcii vor continua atacurile impotriva posesiunilor latine din Romania. Cu aceeasi ocazie, Sanudo semnala pericolul coleziunii turci Hoarda de Aur ceea ce fäcut ca crestinätate sä "in maximo periculo constituta"77. Victoria flotei crestine la Adramyttion poate consideratá drept un succes limitat ce nu a pus capät raidurilor maritime ale emirilor turci. Totusi aceast actiune a avut consecinte importante: - a politica Republicii lagunelor de apropiere de cu mai mult cu eliminarea genovezilor din Foceea Chios, urma unor actiuni militare viguroase ale lui Andronic al crea perspectiva venetiene Egeea". - a convins Serenissima cá stoparea incursiunilor nu era posibilä färä o cooperare regionall flotei depindea de mentinerea acesteia Levant pe termen lung. - a evidentiat rolul strategic al Stramtorilor desfäsurarea operatiunilor din Egeea. optica venetianä Constantinopolul putea avea un rol strategic (baza navalä a ligii navale ce urma sä opereze Levant) de aprovizionare a flotei crestine: negocierile purtate cu Filip al VI-lea al Frantei, Senatul venetian Marea Neagrá drept principald de aprovizionare a cruciatilor.79 - a servit drept model pentru actiunile ciuda complicatiilor provocate de moartea lui al XXII-lea ulterior, de izbucnirea razboiului de 100 de ani. Ideea esentialä care se din operele lui Sanudo referitoare la cruciadá este d'Umur Pacha", Paris, 1957, p. 89-101 de la Ronciére, Leon Dorez, Lettres inédites et mémoires de Marino Sanudo l'Ancien, BEC, 56, 1895, p. 25-26doc. 3, p. 35-36. EditoriiidentificA pe destinatar cu regele Ciprului Hugues IV, scrisoarea este datatA dupA 22 octombrie 1334. Fr. Studien..., p. Scrisoare cAtre ducele Louis de Bourbon din 22 octombrie 1334. DupA ce expunea pe scurt preliminariile constituiriiligii navale fortele participante la constituirea acesteia, Sanudo exprima teama cA "...expectabunt donec predictae galeae unionis discendant de portibus Romaniae, et postea ipsi faciant mala quae sunt consueti facere. Ideo tirnendurn est valde, quia si Turchi acquirerent teras Romaniae occidentis - sicut acquisiverunt terras Romaniae orientis, cujus acquisitionis et major pars fuit in tempore - sociando se cumTartaris septentrionalibus, ut effective in voluntate ostendunt, tota christianitas est in maxirno periculo constituta". 78 Freddy Thiriet, La Romanie...., p. 170 este de pArere cA ascensiunea vremelnicA a timpul domniei lui Andronic al a creat iluzia imperiul va putea asigura securitatea traficului Egeea Strâmtori; scurt timp venetienii au realizat cA nu trebuie sA lase altuia problemA: "Pour ralentir l'avance turque et maintenir la liberté maritime contre les prétentions génoises, n'y avait qu'un seul moyen: s'emparerson tour de fortes positions aux abords des Détroits". DVL, I, doc. 110 p. 220-222. Tratativele cu regele in posibilitatea eliberArii Tärii pentru care erau necesare "viginti quinquaginta peditum", o flotA de 20-30 de galere care sA atace teritoriilevasele sultanului, dar pe ale turcilor "quod mare et maritimam cogentur deserere". se angaja sA vasele sale la dispozitia regelui timp de 6 luni pe an, la nevoiepe timp nefavorabil, iar pentru furnizarea celor necesare expeditiei Serenissima propunea mai multe baze de aprovizionare, printre care Marea ("partibus Maris Maioris").
www.digibuc.ro 15 Politica egeano-pontic (1310-1332) 41
aceea a restaurarii hegemoniei venetieneMediterana orientalä. genovezii nu apar episodic scrierile sale, acest fapt nu se datorea.zA ignorArii de care teoreticianul venetian, ci poate comtientizarii pozitiei de delinute de la Stramtori. Convins eliminarea rivalilor prin masuri brutale precum "RAzboiul de la Curzola" nu era posibila, Marino Sanudo Torsello a sä o cale care sá asigure preponderenta evitandu-se timp un conflict cu Genova. Conducerea Republicii lagunelor a urmat calea de Sanudo. actiunile care au condus la victoria de la Adramyttion, cele purtate un deceniu mai cu ocazia "cruciadei de la Smirna", Serenissima a vizat consolidarea imperiului colonial din Egeea asigurarea prosperiatii comertului negustorilor din laguná. paralel Republica indreptat atentia nordic"- bazinul Negre- acolo era contrabalansarea influentei crescânde a Genovei, pericol asupra atentiabailul la Constantinopol, Marco Minotto. 2. Premise le teoretice: Minotto. timp ce opera lui Marino Sanudo Torsello ne o perspectiva a situatiei politice din Mediterana raportul lui Marco Minotto", bailul Venetiei la Constantinopol, ne o situatie concretá: pozitia Serenissimei Romaniaraportul de veneto-genovez. Minotto exprima la inceputul raportului pozitia imperiu nu este una foarte punct de vedere intemeiat pe de venetieni prezenti Romania. Bailul considera pentru Serenissimei erau necesare prea multe dovezi pentru a se declara venetieni: era necesar cA tatäl, bunicul strábunicul ai Venetiei", timp ce Genova acorda tuturor care o solicitau". Din acestmotiv, Minotto, "in Romania semper diminuimus et Januenses semper crescunt" deoarece grecii, venelienii, solicitau genovezá, singura cale de a obtine un statut privilegiat Romania". situafie era, potrivit lui Minotto, inacceptabilá mai mult cu bizantin arfost essemus magni in Imperio de personis et concivibus"". Pozitia a imperiu se reflecta in faptul basileuluitratau pe negustorii lagunA la Constantinopol, la Salonic insule. Venetienii, sustinea bailul, nu puteau obline dreptatea o cumpere trebuiau sA numeroase obstacole pentru activitatea".
DVL, I, p. 103-105. Chrysostomides, Venetian Commercial Privileges under the Palaeologi, 'Studi Veneziani", 12, 1970, p. 277-278 pune la rigoarea cu care reprezentantii Serenissimei ar aplicat aceastA interpretare contrazisA de un document din DVL, I, p. 210 comentat de Gh. I. Brätianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au La politique du Sénat en 1332-1333 et la notion de latinité, Academie Roumaine. Etudes et Recherches Bucurwi, 1939, p. 29: la 26 mai 1328 Isaac Venier, revenit la Venetia din Orient dovezi cA era fiul lui Giovanni Venier din Acra. 82 Benjamin Z. Kedar, Merchants in Crisis. Genoese and Venetian Men of and the Fourteenth Depression, New Haven-London, 1976, p. 8 precizeazA la Venetia erau nec'esari 25 de ani de plus plata regulatä a imprumuturilor fortate ale Comunei pentru ca dreptul de cetAtenie sA acordat. Un comentariu amplu al pasajului la BrAtianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au siècle... p. 25; cf. Julian Chrysostomides, Venetian Commercial Privileges...., p. 277-278. DVL, I, doc. 60, p. 104. 1 Libri Commemoriali della Republica di Venezia, introd. R. Predelli, Venezia, 1876
www.digibuc.ro 42 Ovidiu 16 nu puteau vinde grâul din regiunile Negre sä achite o permisiunea a socotitá discriminatorie de conducerea
Nici partea a doua a raportului nu era mai optimistd. Minotto se plângea venetienii din Constantinopol nu se prezintá bailului, merg la palatul imperial de reprezentantul Serenissimei chiar consilierii bailului uneori de afacerile onoreze Raportul ilustreazd o oarecare stare de dezorganizare, consecintá a pozitiei de inferioritate pe care venetienii o aveau Romaniaraport cu Genova. Nu ce impact a avut raportul bailului venetianmetropold, dar 1317 se constatá o treptatá a pozitiilor Venetiei pe de o parte ca urmare a solutiilor propuse de Sanudo -reconcilierea cu Bizantulcruciada Egeea - pe de altä parte prin penetrareabazinul ponticprin schimbarea de atitutide a conducerii Venetiei fatä de o serie de probleme semnalate raportul lui Minotto. Un aparte preocuparea pentru pozitiei negustorilor Romania. In de negustori venetieni pare un indicator precis al preponderentei venetiene. 1339 Mare le Consiliu nota pozitia Serenissimei se baza pe numdrului de negustori, supui ai care rezidau diferite ale iar opt ani mai târziu Senatul observa forta Republicii depindea de care negustorii porturile de peste Cazul mai al preocupdrii conducerii venetiene pentru asigurarea preponderentei bazinul pontic a fost semnalat de Gh. I. Brätianu" se la o situatie din 1332. luna februarie a acelui an o de la hanul privilegiul de instalare la Tana'. Serenissima era pericol de a nu putea beneficia de pe urma privilegiului din cauza numarului de supu4i ai in acele tinuturi Din acest motiv, Senatul instructiuni consulului Republicii acorde cetätenia in omnibus partibus et terris subiectis Usbech solum pentru 50 de negustori de originede In lumina acestui episod, raportul lui Marco Minotto din 1317 poate considerat ca punct de plecare al politicii pe care Serenissima a desfd§urat-o bazinul
Monumenti storici dalla deputazione Veneta di Storia Patrias, doc. 209, p. 214. Aceste constatäri fac parte dintr-un raport datat 3 martie Printre aceste obstacole Minotto amintea imposibilitatea venetienilor de a vinde grânele aduse din Marea Neagrá de la Mesembria Anchialos, deoarece potentialii cumpárátori erau obligati sä pláteasca o taxá. Pentru restrictia vânzárilor de grâu la Constantinopol Gh. Brátianu, L'Etatisme des Paléologues et les colonies Idem, "Etudes byzantines d'histoire economique et sociale", Paris, 1938, p. 162. 86 Gh. I. Brátianu, Marea De la origini la cucerirea otomand, ed. Victor Spinei, II, Bucuresti, 1988, p. 173. Freddy Thiriet, Déliberations des assemblees venitiennes concernant la Romanie. (1160-1363), Paris, 1966, doc. 472, p. 308: Cum inter alia sit principaliter habendus ad conservationem, augmentum et bonum nostrorum qui, mercatorio more, conversantur per varias partes mundi, cum in hoc consistat condicio status nostri". 88 DVL, doc. 170, p. 340: "Cum augmentum status nostri sit multiplex frequentatio mercatorum in pluribus et diversis mundi partibus...." 89 Gh. 1. Brátianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au siècle..., p. 18. M.E. Martin, Venetian Tana in the Later Fourtennth and Early Centuries, "Byzantinische Forschungen", 11, 1987, p. 375 precizeazA wzarea venetianä de la Tana 1333 avea o circumferintä de 280 de metri adia o jumätate de colonia venetianä de la Trapezunt 1/8 din cartierul de la Constantinopol
www.digibuc.ro 17 Politica in spatiul egeano-pontic (1310-1332) pontic aceastä Privilegiul oblinut de la de Trapezunt 1319, acordul cu Bizantul din 1324, tratatul cu Hoarda de Aur din 1333 apoi cu Bulgaria(1347, reconfirmat 1352)91constituie momentele care jaloneazd noua infiltrare "Marea cea Mare" concurarea rivalilor genovezi. Dintre aceste evenimente au o aparte: incheierea acordului Conmeni(1319) permisiunea de instalare la Tana de hanul de la Sarai. Tratatul din 1319 a permis spargerea monopolului pontic genovez, fapt sugerat de atitudinea conducerii Serenissimei fala de ani ai secolului al XIV-lea navele din au circulat Marea sub initiativä din 1320 flotele trimise aceastä sunt organizate de "Momentul de cotiturd" al politicii pontice venetiene este marcat de anul 1332 aci, urma privilegiului oblinut de la hanul atingea un punct nevralgical raporturilor sale cu Genova: instalarea la Aproape simultan se producea o rästurnare spectaculoasá a politicii venetiene Egeea: 1332 se puneau la Rhodos bazele ligii care urma actioneze impotriva emiratelor simultand a Serenissimei cele spatii maritime existentd cele douä Asigurarea exploatdrii comerciale a Negre nu se putea face existenta unor de comunicatie maritime sigure Egeea. Pe de parte, de din Egeea, fdcea impracticabil negotul cu Asia ceea ce imptmea, embargoului egiptean, orientarea spre bazinul pontic. De§i au abordat problemele politicii venetiene din unghiuri de vedere diferne, Marino Sanudo Torsello Marco Minotto pot considerati "teoreticienii" relansdrii politice venetiene Egeea Marea e greu detiut ce conducerea Republicii modelat actiunile conform ideilor doi, este cert deceniile patru cinci ale secolului al XIV-lea a atins multe din sugestiile formulate de autorii sus-amintiti. Astfel a fost posibil ca in mai de decenii ca punct de anii 1332-1333) recupereze terenul pierdut in Genovei de la Curzola. reechilibrare a o deosebire primele ale Strämtorilor: in timp ce conflictul din 1295-1299 a fost provocat de elimine efectele tratatului de la Nymphaion recucerirea bizantind a Constantinopolului, 1350-1355 a fost de genovezi care nu s-au nici un
N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, Bucure0i, 1899, p. 50; Vasil Gjuzelev, I rapporti bulgaro-genovesi nei secoli XIII-XIV, "Genova ela Bulgaria nel Medioevo", Genova, 1984, p. 106; Elisabeta Todorova, The Black Sea interests of the italians and the bulgarian centuries),"Byzantinobulgarica", 7, 1981, p. 232. 92 Frederic C. Lane, Merchant Galleys 1300-1334: private and communal operation, Idem, Venice and History. The Collected Papers of Frederic C. Lane, ed. by a committee of Colleagues and Former Students, Foreword by Fernand Braudel, Baltimore, 1966, p.211. Autorul constatä (p. 215) cele trei zone de interes flotele operau sub un regim In CipruArmenia in mod (regulated), (licensed) sub organizarea Comunei. Distinctia "regulated voyages" "licensed voyages" este greu de De obicei prima categorie era deschisä navelor timp respectau regulile "mudei". In al doilea caz numärul de vase, conducAtorul itinerariul erau stabilite de Senatul venetian. $erban Papacostea, "Quod non iretur ad Tanam" un aspect fondamental de la politique dans la Mer Noire au RESEE, 17, 1979, 2, p. 205. Un consul venetian este mentionat la Tana in 1326, S. P. Karpov, Génois et Byzantins facela crise de Tana de 1343 les documents d'archives inedits, BF, 22, 1996, p. 33.
www.digibuc.ro 44 Ovidiu Cristea moment cu ideea patrunderii venetiene spatiu pe care doreau rezervat in exclusivitate. Noul conflict s-a desasurat cu totul diferitä. anii 1320-1321 Giovanni Villani constata nu exista, in lumea o cetate mai bogatámai puternice Genova, la mijlocul secolului al XIV-lea situatie devenise Concurarea Republicii ligure a devenit urma reorientdrii politicii venetiene, dar a unei diferente de mentalitate adeseori subliniatd de istorici95 ilustratd de o a florentinului Franco Sachetti: potrivit spuselor unuia personaje, un exista o genovezivenetieni. Genovezii erau precum catârii: din era lovit un o luau la Venetienii, in schimb, erau precum porcii: era lovit se repezeau totii asupra celui care loviture. REVIVAL OF VENETIAN POLICY IN THE AEGEAN-PONTIC SPACE (1310-1332) Abstract
An analysis is made of the Venetian policy in the Aegean Sea and the Bl;ack Sea in the first half of the century. At the end of the first war of the Straits, Venice had been unable to achieve her major goal, namely the ousting of the Genoese from Constantinople. Unable to obtain a clear victory over her rivals, Venice opted for a change in her policy in Aegean- Pontic space. Therefore, the Serenissima put her hostile attitude aside and promoted, after 1310, a policy of rapprochement in her relations with the Byzantine Emperors. In addition, Venice gave up the of a crusade meant to restore the Empire, and put forward the project of a naval action directed against the Turkish emirates in Asia Minor. Instead of using force, the Venetians adopted the tactics of peaceful, step-by- step infiltration in the Pontic space, rendered all the more propitious by the internal difficulties Genoa was experiencing in the first decades of the fourteenth century. The agreements signed by Venice with the Empire of Trapezunt, Byzantiunm, the Golden Horde and Bulgaria, put to question the Genoese hegemony in the Black Sea. As a result, a conflict broke out between the two naval powers in the middle of the fourteenth century, the unclear result of which confirmed the existence of a balance of power in the Pontic and Aegean space.
ed. F Ghenardi Dragomanni, Florenta, 1844-1845,2, p. 244. Roberto Sabatino Lopez, et deux styles, une réussite, Idem, "Su e giu per la storia di Genova", Genova, p. 35-42; mai recent Elisabeth Crouzet-Pavan, Génes et V ni.se: discours historiques et imaginaires de la "Le forme della propaganda politica nel due e nel a di Paolo Cammarosano, Roma, 1994, p. 427-453 Peter Lock, The in the Aegean 1204-1500_, p. 159. 96 Franco Sachetti, Trecentonovelle, ed. E. Faccioli, Torino, 1970, nuvela 71, p. 184; anecdota este de Benjamin Z. Kedar, in Crisis. Genoese and Venetian Men of and the Fourteenth Century Depression, New Haven-London, 1976
www.digibuc.ro DRUMURILE COMERCIALE INTERNATIONALE GENEZA STATELOR ROMÂNESTI IN VIZIUNEA LUI NICOLAE IORGA IN ISTORIOGRAFIA ZILELOR NOASTRE
$ERBAN PAPACOSTEA
aparitiei statului in viata societätii medievale sau, terminologia traditionald, Române$tiMoldovei", a evoluat mult din vremea s-a acest proces decisiv zilele noastre. Istoriografia a realizat un mare pas a aparitia statului medieval nu a fost produsul unui "eveniment" - el deosebit de cum a fost de controversatul "desalecat" - ci, un "proces" istoric, al convergentei unor factori multipli, interni internationali. ace$ti factori care au concurat la geneza un aparte marile drumuri ale comertului international care, secolul al XIV-lea, poate chiar din secolul anterior, au teritoriul viitoarelor state romäne$ti. Descoperirea relativ a rolului acestui factor se explia prin dezvoltarea a cercetdrilor de istorie economicd pe plan general european mai mult istoriografia de istorie economia apar scrierile istoricilor pa$opti$ti ale generatiei disciplina nu a fost reprezentatd in istoriografia spre secolului al XIX-lea la inceputul secolului unui A.D. Xenopol, Nicolae Ion Nistoraltii. In dezvoltarea acestui domeniu al cercetärii istorice un din ce ce mai insemnat, pe bazei documentare prin noi descoperiri arhive biblioteci, a ocupat schimbul de produse intern international. Publicarea tratatelor de comert ale Bra$ovul - tratate care au luat forma unor privilegii acordate de domnii munteni tara de cei ai Moldovei marelui emporiu comercial al regatului polon Sud-estul teritoriilor sale, Lemberg (Lwów) -, a atras atentia istoricilor no$tri asupra internationale a drumurilor continentale care au stabilit o Europa centrald, pe de o parte, Marea Gurile pe de altä parte, prin teritoriul celor state faza imediat constituirii un decontributiidocumentare insemnatepentrucunoa$terea realitdtilor comercial-politice ale bazinului pontic vreme pentru mai a rolului prelungirilor continentale ale comertului Negre, nu mai putin insemnate de interpretare a acestui bogat material, Nicolae a prin a stabili o corelatie aparilia dezvoltarea drumurilor comerciale internationale constituirea statelor "Alatuirea politia adia tara Moldova, o cereaumari nevoi de economia care au prezidat la a vietii libere jurul celor centre domne$ti", afirma istoricul in 1912. care a revenitdiverse forme, la sau mai
"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 45-56
www.digibuc.ro 46 Papacostea 2 rdspicat, lucrArile sale ulterioare. forma ei cea mai categoricd teza lui Nicolae privire la relatia comercial-stat, astfel cum a formulat-o istoricul 1922: "Linia de a Dundrii de Jos avea dea na4tere unui stat, linie comerciald, a Crimeii a Caffei... avea creeze un alt stat paralel cu celdlalt, care s-a intemeiat mai in Carpati, pentru a curând la Aceasta a fost necesitatea intemeierii, cu rasa a unui principat de o parte, pentru a sluji Dundrii inferioare, aceea a intemeierii, zeci de ani,spre 1359-1360, a principatului Moldovei, in Nistrului, Prutului Siretului" de vue sur l'histoire du commerce de au Moyen Age, p. 93-94). Teza afirmarea cea mai in titlul unei conferinte de istorie sustinute 1928: Drumurile de creatoare ale Teza lui Nicolae cu privire raportul drum-stat societdtii medievale a fost de generatia urmätoare de medievi4ti români care la de frunte se Gheorghe I. Petre P. Panaitescu. Cel a contribuit esentialla cunoa4terea trecutului medievalal Negre, a rolului italiene - Genova mai ales - transformarea bazinului pontic mare a comertului intercontinental. de-al doilea a adus precizdri la rolului drumului comercial care din nord sud teritoriul Moldovei, dezvoltarea celui de-al doilea stat românesc. Apoi, regimul totalitar comunist, care s-a revendicat sub raport ideologic de la lui Karl Marx, a abandonat directie cercetare, pornind de la ideea profund potrivit fost un "fenomen parazitar" nu a fost de productie, ci s-a dezvoltat din exploatarea productiei. viziune ca altele ale teoretician al a intrat muzeul ideologice ale secolelor XIX XX. de noi cercetdri care au adus la un vast material necunoscut trecut, pe temeiul au fost considerabil orizonturile cunoa4terii istorice, chestiunea a rolului marelui international geneza evolutia statelor medievale, corect de N. in esenta ei, apare validatd, considerabil cu elemente noi, ldmuritoare. Cadrul international, sale constitutive principale, actiunii mobilurile politice comerciale, toate elementele care au precedat aparitia statelor prima a in vremea consoliddrii dominatiei otomane, potmai indeaproape cunoscute datoria masivei a bazei documentare, indeosebi a celei referitoare la trecutul medieval al Negre, concluzii desprinse din cercetarea Faptul in a fost transformarea Negre ce Gheorghe I. a numit "o a mondial". momentele etapele principale care au 1204, Cruciada a patra cucerirea Constantinopolului de Latini au defmitiv barajul bizantin la Strâmtorile Negre al acces, timp de secole, fusese refuzat puterilor mediteraneene. Din spaliu strategic economic al Imperiului Bizantin, punct de reazem al puterii acestuia, Marea a devenit "un buzunar al Mediteranei", pentru a relua formula lui Fernand Braudel. pe comerciale cheie din Mediterana venetienii nu au explorat intensiv comerciale ale bazinului pontic mai ales create pdtrunderii pe cale interiorul Asiei, la sursele produselor orientale atât de pretuite occidentul Europei. Abia ultimul an al hegemoniei venetiene
www.digibuc.ro 3 Drumurile comercialegeneza statelor 47
Marea doi Niccolo Mateo Polo, pornind de la Soldaia, la acea dati principalul centru comercial al Peninsulei Crimeea, au ajuns in China, importantd a descoperirii continentului asiatic de europeni. Anul 1261 inaugureazd a doua a evolutiei Mdrii Negre spre asumarea unei mari functii internationale. Pe temeiul aliantei cu genovezii, a doua mare putere a Mediteranei, Mihail VIIIPaleologul puterea bizantindla Constantinopol. Restauratie pe teritoriul fostului imperiu bizantin foarte bazinul Negre. Printr-o a tratatului cu Genova, la Nymphaion, scurt timp de recucerire a Capitalei, a transferat Republicii Ligure drepturi largi Marea inclusiv acela de a-i elimina din comertul regiunii pe rivalii comerciali cei mai primejdiosi, pe venetieni. genovezii au preluat controlul efectiv al comertului pontic, cadrul politic international al regiunii suferise esentiale de deceniile precedente. Din anii 1241 - 1242 se instaurase asupra unei mari a Europei a tdiniului nordic vestic al Negre dominatia Hoardei de Aur, din statele mongole alatuite urma marilor invazii declansate de Ghinghis han de urmasii Un al doilea stat mongol, centrul Iran, Ilkhanatul Persiei, asigurase la accesul indirect la Marea prin mijlocirea statului vasal centrul la Trapezunt, stat care revendica mostenirea imperiald a Bizantului. Acum, urma acestor geopolitice majore, Marea Neagrá oferea conditii excelente pentru lumea mediteraneand, autare freneticd de produse orientale, diferitele segmente ale lumii asiatice de unde erau procurate pretioasele Asia Centrald, Iranul Golful Persic, India Oceanul Indian, China. Evolutia situatiei generale raporturile Est-vest ultimele decenii ale secolului XIII au transformat posibilitate, virtualitate, mare realitate a istoriei universale. In ultimul deceniu al secolului XIII, puterile cruciadei au pierdut ultimele pozitii de pe Mediteranei Orientale. In anul 1291 a azut ultimul bastion al cruciadei, cetatea Acra, pozitie nu numai din punct de vedere strategic dar comercial. Pozitia avantajoasd a negustorilor mediteraneeni Siria Palestina a fost acum definitiv favoarea Egiptului sultanilor mameluci, devenit intermediar obligatoriu al schimburilor de produse Asia Mediterana, spre marele avantaj al vistieriei sultanilor din Cairo al negustorilor Evolutie care nu lumii mediteraneene o poartä de penetratie interiorul continentului asiatic: Marea Larga disponibilitate a statelor mongole pentru comertul Occidentul, atitudine care un interes deosebit manifestat de cdpeteniile mongole pentru marele comert international, a dat acum un impuls extraordinar legdturilor comerciale directe negustorii italieni lumea prin Marea care a indeplinit timp de aproape secole, vremea cuceririi Constantinopolului de turcii otomani, un rol evolutia ei, ca factor de istorie universald, evolutia regiunilor riverane largi penetratii interiorul continentului eurpean asiatic. a acestei functii internationale de prim asumatä de Marea din a doua a secolului XIII sunt cele trei genovezo-venetiene pentru comertul pontic, dintre care s-a desfdsurat ultimul deceniu al secolului. Referindu-se la comertul intercontinental dezvoltat nordul Negre prin teritoriile Hoardei de China Asia izvor venetian afirma: "Acolo se izvorul tuturor märfurilor". Inapoiat din indelungata sa in China, Marco Polo scriereasa, Millione, prezenta masivA a negustorilor
www.digibuc.ro 48 Papacostea 4 mediteraneeni in bazinul pontic: "despre Marea cea Mare Marea nu v-am povestit nimic nici despre pile care se aflä in jurul ei, le-am cercetat pe toate. Dar mi se pare arosteneald zadarnicd sä povestim lucruri care nu sunt de pe care altii le relateazd zilnic, sunt de multi cei care o cutreierdcare navigheazd apele ei, neintrerupt, cum sunt venetieniipisanii, multi allii care cälätoresc acolo deseori, toti ce se acolo; de aceea tac nu mai spun nimic in aceastä privintr. Fragmentul pontic al lui Marco Polo atestä, nu se poate mai elocvent, masivitatea prezentei lumii mediteraneene in Marea Din Mediterana, un brat al Occidentului a masiv bazinul pontic. Walt brat al lumii civilizatiei occidentale avea sä decenii mai din Europa Marea Cu decenii raport cu evolutia economica a Negre, se constatá un remarcabil in statele Europei centrale, care Ungaria un de Pe temeiul acestui economic, manifestatprin accelerarea procesului de urbanizare, celor - ultimii suverani ai dinastiei Piast regii Casei de Anjou Ungaria - au dezvoltat o puternicd centralizatoare in interior o nu mai putin puternicd de expansiune teritoriald. Remarcabil e faptul consolidarea expansiunea teritorialä a celor regate au fost puternic conditionate de problematica comertului international: Comertul politica de acum tot mai evident cursul in evenimentelor central est-european secolul al XIV-lea. Cele de dezvoltare economich din acest spatiu - Marea Europa central-räsdriteand - s-au atras reciproc in a doua a secolului: comertul central- european a tins spre Marea iar negustorii genovezi din bazinul pontic au inceput explorezesä exploateze drumurile continentale, care, de la gurile de la limanul Nistrului, conduceau spre interiorul continentului european. arii ale Europei CentraleRásdritene au fost integrate acum spatiul economicde civilizatie al Occidentului. pendularea intre Occident Orient, caracteristicd pentru acest definit de istoricul polon Halecki drept Borderlands of Civilization, momentul sä indice orientarea spre Occident. Indicii categorice aceastä privintä au fost drumurile de comert deschise de la secolului XIII; oricum, decenii mai ele constituiau puternice bazinul NegreEuropa prin teritoriile regatului ungar, ale celui polon ale statelor constituite intre timp. Puternica dezvoltare a comertului international pe aceste de comunicatie de deschise a fost precedatá de, nu a mers chiar cu, masive mutatii geopolitice regiune. Cele regate, ai factori de decizie tindeau programatic le integreze in comertului international, apar de acum inainte ca puteri de prim constelatia de forte delimitatá de trei Marea Adriaticd, Marea Marea Neagrá. Scurt timp preluarea tronului de de-al doilea rege angevin al Ungariei, Ludovic I, 1342, au devenit evidente telurile principale ale viitoarei sale politici externe. Expansiunea räsärit, dincole de muntii Carpati, estul Europei. Aproape concomitent s-a manifestat tendinta Poloniei de expansiune sub regele Cazimir I, ultimul Piast. ce 1343, tratatul de la Kalisz, regele Poloniei a renuntat pe termen lung sä recupereze gurile Vistulei de la Ordinul teutonic, el a orientat expansiunea regatului spre in teritoriile ruse
www.digibuc.ro 5 Drumurile comercialegeneza statelor apusene, cnezatele Halici contact nemijlocit cu teritoriul celui de-al doilea stat romänesc, Moldova. cu care regatul ungar cel polon la mare in cursul secolului XIV se prin de a se integra curente ale asiatic sau levantin, devenit vreme una din principalele surse de venituri putere. Dar aceastä integrare era timp accesul la cele trei era blocat de alte puteri: de la Adriaticii, Ungaria fusese inläturatä de la inceputul secolului XIII de Venetia, Poloniei Marea intrerupte la inceputul secolului XIV de cavalerii Ordinului teutonic; nord-vestic al Negre era putemic sub control de Hoarda de Aur spre secolului XIV, obstacol major calea contactului comercial direct cu intensa zonä de care era Marea unde se vreme principalele artere ale schimburilor euroasiatice din Extremul Orient, Asia CentralA, Oceanul Indian, MijlociuMediterana. Inläturarea paznicilor acestor la mare, care, impuse, reduceau considerabil avantajele pentru negustori stat derivate din contactul liniile comerciale maritime, era o conditie indispensabilä pentru afirmarea celor regate ca factori de ai Curtea de la Buda cea de la Cracovia au acest imperativ au consecintä pentru a piedicile din calea expansiunii comertului international al statelor Cea ocazie pentru realizarea acestui obiectiv s-a oferit aria puterii mongole a Hoardei de Aur. Declinul din ce ce mai marcat al puterii statului mongol cu sediul la Sarai pe Volga, indeosebi incetarea din a hanului (1340), a creat vid de putere pe care puterile din Apus nu au ezitat foloseascA. Marea ofensivä impotriva Hoardei de Aur a fost declan4atä 1340 la Halici a fost continuatä timp de un sfert de secol concomitent sau separat de Tara Româneasca, Moldova Lituania; scopul acestui indelungat spre a fost alungarea tätarilor regiunea de pe nordic al Negre. la capätul acestui lung de care nu ne sunt decât imperfect cunoscute, a fost victoria marelui cneaz al Lituaniei, Gedimin, asupra tätarilor, la Sinnie 1362 sau 1363, urma lituanianA a Ucraina la Kiev. Fragmentele apusene ale Hoardei de Aur au pierdut, ca a acestei evolutii, centrele de putere din Crimeea de pe fluviul Volga au fost condamnate la disparitie. Enclava din Buceag, Nistru, a ea, la o imposibil de stabilit, sigur de anul 1386 pierduserd deja controlul asupra Albe. Drumul spre Marea nestingherit de controlul Hoardei de era acum deschis puterilor Europei Centrale. oportunitate a fost considerabil consolidatA de o in Marea Concomitent cu ofensivele antitätare ale puterilor continentale, Genova, sau mai exact genovezii Pont, au cuprins treptat toate strategice-cheie de pe nordicnord-vestic al Negre la gurile pozitii smulse Angajafi conflict deschis cu Hoarda de care a le reia Caffa, a4ezarea Crirneea bazin al Märii Negre, genovezii nu numai au asalturile repetate de mari proportii au trecut la contraofensivä. Pentru a impiedica constituirea unor centre comerciale rivale in desfyourarea dintre Asia Marea prin teritoriile controlate de Hoarda de genovezii au eliminat
www.digibuc.ro 50 Papacostea 6 dupá altul punctele de sprijin ale puterii tätare din nordulvestul pontic, de la Caffa la Chilia-Licostomo; acest din urmä punct strategic de primá insemnátate si-au instaurat propriul control la mijlocul secolului al XIV-lea. Asadar. dinspre Marea Neagrä cadinspre Europa piedicile au fost inláturate din calea legáturii libere a märfurilor negustorilor. mediteraneean al lumi europene s-a cu central-european Marea Neagrä, teritoriul statelor faza a constituirii teritorialeorganizArii politice. nu fusese obtinutä victoria finalä asupra tätarilor, regele Ludovic al Ungariei a luat primele másuri a asigura regatului o permanenta cu Marea Neagrá. In 1358, el a acordat negustorilor sasi din Brasov (Kronstadt) un privilegiu care le deschidea calea spre Area de Jos prin teritoriile transcarpatice, cu scutire de taxe vamale. Actul regelui Ungariei presupunea exercitiul suveranitätii asupra unui teritoriu aflat vecinätatea imediatá a nu fusese deja incorporat hotarele ei. El mai renuntarea de domnii la veniturile vamale furnizate de o arterä a international care avea sä se dovedeasa foarte productivd. Initiativa lui Ludovic de Anjou s-a aflat la originea unui conflict Tara Ungaria ale prime semne au din anul care, cu care nu ne sunt partial cunoscute, s-a prelungit 1365 - 1366. Parte componentä a pácii dintre cele douä state a fost privilegiul comercial acordat 1368 de domnul Tärii Vladislau negustorilor brasoveni, prin care le era asiguratä libera circulatie spre Dunäre Marea pe "... drumul Bräiler, cu plata taxelor vamale impuse de domnia unui regim vamal privilegiat. Privilegiul lui Vlaicu, unul din primele acte emise de cancelaria pästrate, a devenit factor constitutiv al politicii a de un jumätate. actului, rolul evolutia politicii externe a la primele decenii ale secolului XVI pe cale de consolidarea statului e un indiciu sigur al interdependente stat drum comercial istoria din faza genezei statului sau vremea organizarii sale. Amploarea trafkului comercial pe itinerant! care lega Europa cu Marea Neagrá pe drumul e anul 1369, regele Ludovic a acordat brasovenilor dreptul de depozit stapuli), care le asigura lucrativd de comerciali obligatorii produsele orientale cele europene pe aceastá linie de legátura. Negustorii "sträinr, hotäräste actul regal, poloni, germani altii care veneau din Europa lä mArfurile primul postavul, trebuiau expunä spre la Brasov de unde avea sä transportat mai departe de brasovenii de timpurie de masivä a fost presiunea central-european Märii Negre Brasov prin teritoriul Tarii Rapida a nodului comercial care a fost Brasovul secolului XIV reflectä evolufia uneia din marile comerciale internationale ale evului mediu, drum de-a se neintrerupt produsele Europei Centrale chiar Apusene - postavul flamand primul - spiteriile, mirodeniile orientale, transportate pe marepe Ore. Cu oarecare fatá de Ungaria, deschis drumul Marea a doua a secolului XIV. legAturä, ca cea a Ungariei, a fost silitä se prin teritoriul unui stat romanesc, domnia Moldovei. pentru constituirea unui mare drum continental
www.digibuc.ro 7 Drumurile comercialegeneza statelor 51
Europa Marea a fost vecinAtatea a celor state, ce 1349, apoi definitiv 1386, regatul polon a incorporat in hotarele sale teritoriile ruse apusene, HaliciVolinia. Constituirea Uniunii polono-lituaniene - 1385, tatatul de la Krewo, care a atras sine "una din cele mai insemnate ale raportului de forte din Europa -a de evolutia politia a Moldovei. in sfera de a regatului polon, Moldova lui Petru I stabile4te din 1387 raporturi de cooperare cu vecinul nord sub forma unei vasalice. de fidelitate prestat de domnul Moldovei regelui Vladislav Jaghiello s-a aflat la originea uneia principale ale politicii externe a Moldoveisecolele XIV - XVI, directie prin care s-a manifestat o de interese comerciale. SprijinitA de Moldova extins spre sud teritoriul. In 1392, Roman I se putea intitula: "domn de la munte la Marea cea Mare". 1386 e atestat contactul dintre genovezii Caffa conducerea Moldovei. Un registru contabil din Caffa a inregistrat cálAtoria la domnul Moldovei a doi soli genovezi de care au ajuns la curtea lui Petru I Maurocastrum, la vArsarea Nistrului mare. Fapt care presupunerea raportul feudo-vasalic stabilit un an mai Moldova a avut o componentA comercialA. De acum prin mijlocirea legAturii cu Moldova, regatul polon a devenit o putere la4i motiv care s-a aflat la originea cu de depozit de regele Ludovic 1-a determinat pe Vladislav Jaghiello al Poloniei instituie dreptul de depozit favoarea Lemberg, devenit popas obligatoriu de depunere a de negustorii de care veneau dinspre Europa sau dinspre Marea Componenta comercialA a raportului politic stabilit Moldova nu ne este cunoscutA mai datoria privilegiului comercial acordat de Alexandru Bun negustorilor sub raportul vehiculate privinta regimului comercial, situatiile sunt larg cazul legAturii Tara ungar, prin mijlocirea acordate dintre prin mijlocirea privilegiului acordat oraplui Lvov. ca Moldova un rol legdturii cu Marea a revenit elementului germanic din Transilvania, respectiv din ruse apusene neglijabil, germanic atestat urbane devenire ale principate indeosebi Siret, Neamt, Baia, etc). Un alt numitor comun masive drumuri continentale a decurs din se aflau, pozitie dominantA, genovezii, la Nistrului. Pentru a controla circulatia mArfurilor pe genovezii au ocupat de la secolului XIV insula Licostomo, care domina trecerea din mare pe fluviu. se afla o sub conducerea unui "gubernator insule et castri Licostomo". apropiere de Licostomo se afla a4ezarea important de a drumului comercial maritim a continentale. Numeroase acte intocmite de notarii genovezi cele centre oglindesc intensitatea comerciale de atestarea prezentei bancherilor genovezi la A4ezarea de la gurile
www.digibuc.ro 52 Papacostea 8
nu numai toate centrele pontice darcu importante orase mediteraneene, care, se aflaGenova. Nu mai putin poate chiar mai mult, au exploatat genovezii al doilea drum continental, ce s-au instalatau controlat säu maritim de la Cetatea Având ca acest centru, genovezii au pätruns adânc in teritoriul Moldovei in provinciile räsAritene ale regatului polon, nu numai calitate de negustori, dar ca dregAtori, chiar ca de domenii. genovezilor din Pont cu factorii cei mai dinamici ai Europei Centrale expansiune spre RäsArit a creat conditifle unei a acestui spatiu, inclusiv tärile sistemul de relatii al comermlui euroasiatic. spatiu pe cale sä fie incadrat, sub raport economiccultural, in lumea occidentalä, mai mult decât oricând Din partea colonistii germani, de provenientä din Transilvania din teritoriile ruse apusene, au contribuit mare la inflorirea vietii urbane cele douä principate, unde au adus din patria de origine elemente ale culturii apuserie. Genovezii la au introdus regiune metodetehnici comercialefmanciare avansate. Amintirea fabuloaselor fortificatii construite de ei pe Märii Negre a puternic memoria colectivA a popoarelor riverane. Drumurile comerciale de intemationalä au devenit mai totdeauna evul mediu - nu atunci - terenul unor rivalitäti acerbe pentru dominarea exploatarea Marea teritoriile pierdute de Hoarda de Aur aria a stApânirilor ei nu au o exceptie de la Devenitá una zonele cele mai active ale comertului international urma masivei penetratii a genovezilor apele ei, Marea s-a transformat intr-un focar permanent de conflicte care au cuprins arii ale teritoriilor riverane. Trei mari veneto-genoveze pentru hegemonie bazinul pontic, mai de un secol - de la secolului XIII penultimul deceniu al secolului -, sunt un indiciu sigur al amploarei schimbului de mArfuri cea dintâi incercare de forte - de la Curzola, s-a incheiat 1299 cu o zdrobitoare a Venetiei. treizeci de ani mai a reusit Republica Lagunelor implanteze o colonie proprie nordul bazinului pontic, la vdrsarea Donului Marea de Azov, la Tana. foarte stânjenitoare pentru genovezi, care au recurs la toate mijloacele politice sau azboinice pentru a-si rivalii comerciali din favorabild cu concursul Hoardei de Aur. Esecul demersurilor pasnice ale Genovei a indrumat inevitabil spre infruntare raporturilor dintre cele douä mari puteri maritime mediteraneene: urmarea acestui esec a fost Bosforului (1350 - 1355), un rezultat decisiv. In cursul celei de-a de forte cu - de la Tenedos sau de la Chioggia (1376-1381) -, Genova a avut de partea sa regatul ungar, care croise drum la färmul smuls venetiene anii anteriori. ungaro-genovezA, de un vast program de cooperare comercialä Marea pe Adriatica, tindea programatic elimine Europei Centra:le. pe mare de genovezi pe uscat de ostirile regelui Ungariei, s-a aflat, ca niciodatA trecutul ei, pragul disparitiei ca mare putere comercialApoliticA. Salvatä din aceastä disperatA de un efort eroic de despresurare, s-a continuare ostilitätii adversare coalizate. Proiectul de a Venetia Europei Centrale, proiect de genovezi cu regele Ludovic al Ungariei, a
www.digibuc.ro 9 comercialegeneza statelor romäne$ti 53 fost reactivat de succesorul acestuia, Sigismund I de Luxemburg, a o "perrnanente a raporturilor internationale in spatiul pontic toate angrenate in comertul Mdrii Negre; constatä un observator contemporan, urma din 1381, VenetiaGenova "armele le-au depus, dar ura n-au depus-o niciodatd". drurnurile continentale ale comertului euro-asiatic care legau Europa Marea au puternice rivalitäti. Concurenta pentru controlul acestor drumuri comerciale a constituit o componentá uneori dominantd, a relatiilor internationale Europa Sud-Estica. Principalii participanti la aceastä au fost, de o parte, Tara Ungaria, a cdror ie$ire la Marea se afla la Licostomo-Chilia, pe de parte Moldova a cdror bazinul pontic era Cetatea In a doua a secolului XV-lea manifestat veleitätile de control asupra acestor centre un nou concurent: Imperiul otoman. Raporturile ungaro-polone extracarpatic cele moldo-muntene au fost dominate in secolul al XV-lea de lupta pentru Chilia, in 1409-1419 din stäpAnirea genovezilor cea a Moldovei lui Alexandru Bun. Momentul culminant al de aceastá evolutie in acela$i timp ilustrativ pentru concurenta dintre cele patru puteri a fost tratatul la Lublau in 1412 regii Poloniei Ungariei, act care aceastä privintä a asigurat Regatului ungar Marea prin Chilia iar celui polon prin Cetatea Rivalitätile ulterioare pentru controlul gurilor indeosebi se subsumeazd acestui acord-cadru se la lumina lui. istorie a rivalitätii pentru ChiliaCetatea se va reconstitui mai de la constatare. Comertuloriental,intercontinental,aavut decisiväpentru expansiunea Occidentului spre continentului. Dar tocmai pentru s-a dovedit extrem de lucrativ, acela$i a rivalitäti conflicte care au inlesnit considerabil desflwarea Europa a puterii otomane, al punct de pornire s-a aflat Asia evolutie care avea in cele din anihileze sistem de relatii comerciale intercontinentale, astfel cum se statornicise in secolul XIV. Simptomatic pentru aceastä evolutie e un fapt petrecut in 1351. La inceputul Bosforului, s-a aflat in de fortele navale ale ale Bizantului. Pentru a dintr-o situatie aparent lipsitä de perspectivá de salvare, amiralul genovez Paganino Doria a apel la concursul emirului turc Orhan. Astfel s-au pus bazele unei aliante genovezo-otomane, care, scurte intreruperi, a durat aproape un secol. In 1444, oastea cruciatilor ajunsese la Varna, pregatitä prezenta turcilor Europa, aceia$i genovezi au asigurat transferarea trupelor sultanului Murad II din Asia spre european al de Marmara, provocând dezastrul cruciadei consecintele cunoscute. Atitudinea genovezilor in 1444 a fost determinatá de primejdia foarte a instaldrii venetienilor la Gallipoli, a posibilitdtii pentru ace$tia de a domina Strämtorile. ani mai aceia$i genovezi au participat eroic la Constantinopolului impotriva sultanului Mehmed II; prea tärziu pentru a mai putea schimba cursul istoriei. Expansiunea Portii otomane in Europa sud-estica a fost mult inlesnitä de rivalitätile generate de drumurile comerciale continentale care teritoriul Moldovei Tdrii Românea$ti: e suficient amintim in' privintá repetatele cooperdri ale Poloniei sultanii otomani scopul de a contracara implinirea obiectivelor Ungariei la de Jos. pe Constantinopol din luna mai 1453, otomanii au urmärit programatic
www.digibuc.ro 54 Papacostea 10 reconstituirea arii de dominatie a hnperiului bizantin - "terrae que quondam fuerant sub imperio Grecorum" au consecinta. Subordonarea a Negre a fost un obiectiv de frunte al acestui program. Etapele majore ale implinirii lui au fost: 1453-1454 - instituirea controlului riguros al Stramtorilor; 1454-1456 - subordonarea puterilor pontice prin impunerea tributului; 1460-1461 - cucerirea sudic al Negre la inclusiv Trapezuntul; 1475 - cucerirea Caffei a intregului sistem de genoveze venetiene din bazinul pontic; 1484 - Cetätii Albe a Chiliei. Mare le rol de istorie universala al Negre se acum; Marea din factor de Mediterana, Europa Centralá Asia, a fost transformata a sistemului economic al Irnperiului otoman. Italienii au aproape cu din bazinul pontic; elementul germanic din Moldova Tara s-a stins lent secolul XVI. Negustorii turci, greci, armeni, evrei sub protectie au luat locul occidentalilor. Tiparele culturale occidentale din cele acum terenul in avantajul celor orientale. Pendulul istoriei acest spatiu a evoluat spre Orientavea acest punct cardinal de secole.
*
Inconcluzie, revenindla problema raportului drurnul de geneza statului medieval viziunea lui Nicolae stadiul actual al medievisticii
1. Drumul de desigur, nu a fost singurul factor generator al statului - al Moldovei - dar a fost unul factorii constitutivi, etapa a genezei statale. 2. Drumurile care au teritoriile celor state au precipitat inchegarea teritoriala in gurilor a Negre. 3.Veniturile vamale percepute de domnia celor state, imposibil de cuantificat mijloacele documentare disponibile, mare consolidarea puterii centrale Moldova Tara forta insemnatä de care au dispus. 4.Afirmarea dreptului de a controla a exploata cele drumuri a fost unul din principalele aspecte ale consolidarii pozitiei Moldovei pe relatiilor internationale. 5. Drumurile intercontinentale care le-au teritoriul au integrat cele state din cele mai de ale raporturilor Est-Vest secolele al XIV-leaal XV-lea. Prin cele extinderi ale occidentale spre Marea cea propulsata din Mediterana cea din inaintarea spre a Europei Centrale, spatiul a fost cuprins aria de civilizatie a Occidentului cucerireadominatia atras din nou in sfera lumii orientale. drumul nu a creat statul sens exclusiv, dar a fost unul factorii care au concurat la geneza a Moldovei, la prosperitateala afirmarea in prima a existentei bor.
www.digibuc.ro 11 Drumurile comercialegeneza statelor 55
BIBLIOGRAFIE
N. Trei legii de istorie despre românilor istoria Välenii de Munte, 1912. N. Points de vue sur l'histoire du commerce de au Moyen Age, Paris, 1924. N. Drumurile de comer; creatoare ale statelor Bucuresti, 1928. Panaitescu, La route commerciale de Polognela mer Noire au Moyen Age, RIR, III, 1934 vol. Interpetri Bucurqti, 1994, p. 8398). Gh. I. Bratianu, Marea de la origini la cucerirea I - II, Bucure0i, 1988. S. Iosipescu, Drumuri comerciale Europa politicé (secolele XVI), 19, 1982, p. 284. Papacostea, politicii comerciale a Moldovei (secolele - XVI). Drumstat, in vol. Geneza statului evul mediu Studii critice, Cluj-Napoca, 1988, p. 151204. Papacostea, Un tournant de la politique génoise en Mer Noire au l'ouverture des routes continentales en direction de Centrale, vol. Oriente e Occidente tra Medioevo ed moderna. Studi in onore di Geo Pistarino, II, Genova, 1997, p. 947.
LES ROUTES COMMERCIALES INTERNATIONALES ET LA GENÉSE DES ETATS ROUMAINS DANS LA VISION DE NICOLAE IORGA ET DANS L'HISTORIOGRAFIE RÉCENTE
Résumé
Parmi les facteurs qui ont concouru la constitution des Principautés Roumaines au Moyen Age, la route commerciale a été longtemps ignorée jusqu' époque les des recherches d'histoire économique ont misjour l'importance des itinéraires ouverts aux échanges éuro-asiatiques aux XIII' et XIV' sicles dans le bassin pontique et en Europe Centrale. Le mérite d'avoir découvert le de premier plan des routes commerciales dans de la société roumaine qui, au XIV' s'émancipant de sous les dominations etrangéres, a réussidepasser le cadre archaique d'organisation politique - les communautés villageoises groupées sous l'autorité de leurs chefs locaux (juges, cnzes, voivodes) - pour constituer Etats puissants, la Valachie et la Moldavie, sujets et non plus exclusivement objets des relations internationales, appartient sans doute N. "La ligne de commerce, de la Crimée, de Caffa, tout en accroissant l'importance de la Pologne... créera un autre Etat parallle avec celui qui s'établira d'abord dans les Carpates pour descendre bientôt jusqu'la ligne du Danube. Telle est la nécessité de la fondation, avec la race roumaine, d'une principauté valaque, d'un côte, pour desservir la ligne du Danube inférieur, et celle de la creation, quelques dizaines d'années, vers 1350- 1360, de principauté de Moldavie, dans les vallées du Dniestr, du Pruth, du Séreth" (N. Points de vue sur l'histoire du commerce de l'Orient au Moyen Age, Paris, 1924, p. 94).
www.digibuc.ro 56 Papacostea 12
Deux lignes d'évolution historique ont contribuéengendrer cette nouvelle conjoncture économique: d'un la Vénitiens et des dans le bassin pontique dont ils firent le lien principal entre la Mediterrannée et le asiatique, veritable "plaque tournante" du commerce euro-asiatique aux et d'un autre le développement quasi- simultané de deux grandes routes continentales reliant Centrale et la Mer Noire. Du maritime, les Génois, solidement install& en Crimée, aux Bouches du Dniestr et du Danube, ont un rôle capital dans répanouissement du commerce euro-asiatique en direction de l'Europe Centrale. L'impact de routes commerciales continentales sur de la situation économique et politique de l'Europe Centrale et des pays riverains de la Mer Noire ne saurait exagéré. Le du commerce le long de routes a l'un constitutifs esentiels des rapports entre la Hongrie et la Valachie et, respectivement, entre la Pologne et la partir du jusqu' o l'expansion ottomane dans le bassin pontique et Europe Centrale a fini par modifier fondamentalement les données de la situation géopolitique de la Dans la seconde du XIV' la rivalité pour la contrôle du commerce pontique a étél'origine de grandes guerres: la guerre du Bosphore (1350 - 1355) et la guerre de Ténédos (1376 - 1381) - au cours desquelles Gnes et la Hongrie se du méme dans une tentative d'annihiler la fonction commerciale traditionnelle de Venise. Les ressources fourniesla Moldavie etla Valachie par les routes qui traversaient leur territoire en acquittant taxes douanires considerables expliquent en partie au moins la force militaire et le rôle politique par les états dans les relations internationales de la La prosperité de ces routes et l'importance de leurs points 'aboutissement aux Bouches du Danube et du Dniestr, dans les grands ports de Licostomo et Moncastro, a été la raison de la rivalité des puissances de l'Europe Centrale et du Sud-Est qui tenterenttour de d'en le contrôle aux XIV' at
www.digibuc.ro NOTE DESPRE CETATEA
STEFAN ANDREESCU
La 26 mai 1351, in genovezo-venetian, autoritätile din Genova instruiau Romaniei", printre altele, contributii fmanciare pentru sustinerea din "Mahocastro": "Etiam et pro habendo ut supra monetam et contribuendoad guerram, scribatis et faciatis in Cembaro, Mahocastro, Vicina et in locis allis maris maioris ubi ianuenses Rezultá astfel la secolului al XIV-lea, la Cetatea exista o colonie suficient de sprea atentia metropolei. Pede parte, in acelea4i socotelile expeditiei lui Paganino Doria au inregistrat faptul in anului 1351, o corabie genoveza, a lui Galeotto Gallo, la pro portando nova,pe drumul de inapoiere a capturat "Maurocastro" o greceasca - un "lignum" -, a a fost apoi la licitatie Operatiunile militare au atins decizona Albe, dat bizantinii erau aliatii Venetiei3. Acestea sunt cele informatii care ne reluam disculia, cu multe necunoscute, despre de importantei - port de la limanul Nistrului la intrarea ei sub autoritatea domnilor Moldovei4. ele trebuie, de asociate de mentiunea din manual de al florentinului Francesco Balducci Pegolotti - redactat 1321 - 1329 sau in 1335 - 1336 - despre de Cetatea
' L. T. Belgrano,Cinque documenti genovesi-orientali, "Atti della Ligure di Storia Patria", XVII, 1885, nr. V, p. 250. Pentru acest al doilea rkboi al Strâmtorilor, vezi: Albano li,La lotta tra Genova e Venezia per il predominio Mediterraneo, "Memorie della R. Accademia delle Scienze dell'Istituto di Bologna",Classe di scienze morali,serie I, vol. V, 1910 - 1911, Sezione di scienze storico-filologiche, p. 88 - 157; E. C. Skilinskaja,Petrarca sui Genovesi nel Levante,trad. italinanä Saggi e documenti,V,Storici sovietici del Levante genovese,a cura di Anna Prefumo, Civico Istituto Colombino, Genova, 1985, p. 59 - 87. Cu privire la efectelor rkboiului dintre 1350 - 1355 asupra situatiel de la de Jos, vezi $erbanPapacostea,De VicinaKilia. Byzantins et Génois aux bouches du Danube au RESEE, XVI, 1978, 1, p. - 79. 2 Michel Balard,A propos de bataille du Bosphore. L 'expédition de DoriaConstantinople (1351 - 1352), volumul La mer Noire et la Romanie - Variorum Reprints, London, 1989, II, p. 449; Papacostea,op. cit., p.74. Izvorul a fost publicat de Vasil Ghiuzelev,Ocergi istoriata na Severoiztok Cernomorieto (kraia na XII - naaloto na XV vek), 1995, p. 117. Mihail Volkov,La tra Venezia e Genova nel secolo XIV, Saggi e documenti, Civico Istituto Colombiano, Genova, 1983, p. 160; W. Heyd,Histoire du commerce du Levant au Moyen-Age,vol. II, Leipzig, 1886, p. 199 - 200; Sandra Origone,Bisanzio e Genova,Genova, 1992, p. 237. Ceamai recentä cercetare privire la inceputurile Albe, cu punerea la contributie a datelor arheologice, lui Victor Spinei,La des villes du Sud-Est de la Moldavie et les rapports commerciaux des BSt, 35/2, 1994, p. 215 - 241.
"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 57-77
www.digibuc.ro 58 stefan Andreescu 2
(Grano da Maocastro), doar poate marfa care i-a atras cel mai mult pe negultorii genovezi in acest punce. Dar care era statutul politic al Cellii Albe in preajma mijlocului veacului al XIV-lea? aceastä ne vin in ajutor actele notarului Antonio di Ponzo, rogate la Chilia, 1360 - 1361, care nici o de gurile se gäseau in vreme sub dominatie mongola6. implicit, este limpede acelasi statutavea Cetatea plasal pe litoralul spre nord-est raport cu Chilia, mai in interiorul ariei aflate sub control Dar, exact acelasi moment, jurul anului 1361, moartea lui Berdibeg, hanul timpul Hoarda de Aur a atins maxima intindere teritoriale. A urmat, Hoardei, un lung interval de lupte putere, dublate de o presiune tot mai accentual. Astfel, 1362 - 1363, cneazul Olgierd al Lituaniei (1345 - 1377) izbuteste o puternica oaste la Apele Albastre (Sinnie aproape de fluviul Bug, succes care a dat o dominatiei mongole nordvest - pontic. Potrivit cronicarului polon din secolul al XVI-lea Stanislav Sarnicki, cneazul Olgierd, fruntea ostilor sale, a la gurile Niprului, nimicind rezistenta din regiune: "si pe trei ai Kadlubeg, Dimitrie Kaczibei de la care trage numele acel port < Odesa >, i-a zdrobit cu ostile sale, i-a izgoniti-a destramat, astfel unii dintre ei au luat-o la de fluviul Tanais Donul >, altii dincolo de TyrasNistru > dobrogene"8. Citatul abia reprodus, demult cunoscut istoriografia a felurite comentarii. De pentru Nicolae toate cele trei cipetenii "se atunci Dobrogee. nu se poate ignora apropierea lucrarea luí Sarnicki numele "Kaczibei" vechea denumire a portului Odesa. cum Buceag a toponimul in noiembrie 1485, cel Mare al Moldovei a una din ultimele lui biruinte contra turcilor'°. cronicarul otoman Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal), la inceputul veacului al XVI-lea, enumera mai multe morminte de capetenii Ware ce se gäseau pe malul imprejurimile
Francesco Balducci Pegolotti, La pratica mercatura, ed. by Allan Evans, Cambridge Mass., 1936, p. 42; am adoptat datarea de Robert-Henri Bautier, Les relations économiques des occidentaux avec pays d 'Orient, au Moyen Age. Points de vue et documents, vol. Sociétés et compagnies de commerce en Orient et dans l'Océan Indien. Actes du international'histoire maritime (Beyrouth,- septembre Paris, 1970, p. 286. 6 Vezi Silvia Baraschi, Tatars and Turks in Genoese deeds from Kilia (1360 - 1361), RESEE, t. XXV, 1987, 1, p. 61 - 67, dar mai ales Virgil Cioatan, Alanii inceputurile românesti , in RI, serie t. VI, 1995, 11 - 12, p. 946 - 947. Bertold Spuler, Die Goldene Horde. Die in Russland, 1223 - 1502, ed. a doua, Wiesbaden, 1965, p. 109 - 116; Gh. I. BrAtianu, Marea (De la origini la cucerirea otomand), vol. ed. de V. Spinei, Bucuresti, 1988, p. 210 1357 Hoarda a izbutit ocupe Azerbaidjanul, iar Berdibeg, hanului Djanibek, a fost instalat guvernator Tabriz). Am folosit lui Papacostea, La inceputurile statului moldovenesc. pe marginea unui izvor necunoscut, SMIM, VI, 1973, p. 55. N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, Bucuresti, 1899, p. 38. Cronicile din sec. XV - XVI publicate de Ion Bogdan, ed. completatA de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 19, 35, 51, 64. Apropierea a fost de C. RacovitA, Inceputurile polone asupra Moldovei (1387 - 1432), RIR, X, 1940, p. 332.
www.digibuc.ro 3 Note despre Cetatea 59
Chiliei Albe, printre carecel al lui "Kutlu-Buga", sunt "locuri cunoscute in lara < Moldova >, care luat numele de la acele care au pe acolo"". Nu putem conchide probabil, una din cele trei capetenii Ware la Sinnie de lituanieni - pentru - s-a refugiat instalat, cu oamenii zonä din Basarabia meridionala, invecinatä cu
fme, Dimitrie, mentionatel de Sarnicki, este un personaj care, cum au remarcat C. Gh. I. Bratianu, are o de izvoare istorice. este binecunoscut privilegiul pe care regele Ludovic de Anjou al Ungariei emis la Visegrad, 22 iunie 1368, favoarea negutatorilor din Brasov finutul temeiul se poruncea nu se tricesima de la negustorii Domini Demetrii principis Tartarorum, pentu ca, reciproc, negustorii brasoveni sä "trece nestingheriti slobod cu ... in acestui domn Dimitrie, a tricesima"12. Cu drept Gh. I. observa: "Acest document aratä posesiunile se invecinau undeva cu acele ale regelui Ungariei: punctul de contact nu se poate afla tot in regiunea gurilor unde fusese «marca» Dar tot urma dezmembrarii Hoardei de Aur conditiile care Lituania a atins Negre Nipru Bug, de ale Transnistriei Basarabiei de au tot "aci vafost stäpanirea acelui Pentru Nicolae printului Dimitrie - el, realitate, un "Timur" - si-aravut centrul la Cetatea Mai nou, Victor Spinei a propus drept a aceluiasi personaj localitatea basarabeana Orheiul vechi, "care era un prosper - in conformitate supozitie plauzibila - centru de batere a monedelor cu legenda al-Djedid = Orasul Nou)". cea mai plauzibild ni se pare cea argumentatä de Octavian Iliescu, potrivit de brasovean, dar de o enigmatica emisiune localä, resedinta acestei capetenii s-a aflat Enisala, care proteja un vechiport maritim genovez (Bambola, portulanele nautice medievale), de apele lacului Razelm'6. Ceea ce trebuie pentru demersul nostru este faptul jurul anului 1370, o de putin trei principate din punct de vedere politico-militar, litoralul pontic, in spatiul cuprins între nordul Dobrogei fluviul Bug.
" Cronici turcesti vol. 1, de M. Guboglu Mustafa Mehmet, Bucuresti, 1966, p. 217; asupra pasajului citat a atras Victor Spinei, Moldova in secolele XI - XIV, Bucuresti, 1982, p. 275. Ultima DRH, D, I, Bucuresti, 1977, nr. 49, p. 90. I. Brätianu, jurul intemeierii serie nouä, IV, 600. N. Histoire des Roumains et de la romanité orientale, III, Les fondateurs de l'Etat, Bucarest, 1937, p. 264; acelasi punct de vedere a fost ulterior de G. I. Brätianu, apärut postum Demetrius princeps Tartarorum, RER, IX - X, Paris, 1965, 46. V. Spinei, Moldova XI - XIV, p. 275 - 276; ulterior, revizuit opinia (La p. 239 240). 16 Octavian Iliescu, Génois et Tatars en Dobroudja au L'apport de la numismatique, Etudes byzantines et post-byzantines, recueillies et publiées par Emilian Popescu et Tudor Bucuresti, 1997, p. 161 - 178.
www.digibuc.ro 60 Andreescu 4
Evident, in raza de de a acestor ultime ale Hoardei de Aur intra Cetatea timp de câteva decenii, a existat de o fructuoasä colaborare Cândcum a trecut, Cetatea in stapânirea Moldovei? intrebarea a suscitat acurn multe se ajunge la o concluzie Nicolae lorga scria anul 1913, Cetatea a fost "cucerita poate supt Roman, lui Alexandru" (cel Bun), iar in parte a repeta "Roman o pe la 1390", "genovezii o ocupasera putin in de abia sub Alexandru vodá cel Bun ea se "statornic la Moldova'. Evident, la baza marelui istoric a stat titlul folosit de voievodul Roman in actul din 30 martie 1392: "Mare le singur din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stapânind Moldovei de la munte la mare'. Prin urmare este limpede anterior acestei date Moldova atinsese, in procesul de extindere teritoriala, Marii Negre, land in nici o cetatea-port de la limanul Nistrului. Trebuie spus numaidecât in prezent termenul ante quem oferit de actul mentionat a unicul reper sigur in problema
A existat o de istoricul polon O. Górka preluatä la noi de C. potrivit "Lituania a posedat Cetatea de 1390, excluzând totul ipoteza Jurg Koriatovici ardomnit Moldova". C. adauge "nu e nimic extraordinar presupunerea Cetatea va fost lui Petru de aceasta ajunge un corp unitar cu Lituania". Dar ipoteza respectiva a fost ca nefondata de Gh. I. Bratianu, care a cetatea-port de la Nistrului mare a fost Moldovei "en temps que la région occupée jusque-là les Tatars dans le dernier quart du sicle'. De curând, de teoria "interludiului lituanian" asupra Albe s-a ispitit colegul nostru S. Gorovei. Domnia sa scrie urmatoarele: "Mi se pare foarte plauzibila ipoteza lupta de la Sinie contextul expansiunii lituaniene spre Marea marele duce Olgierd un moment numai, controlulasupra litoralului pontic dintre gurile limanul Nistrului, incluzând, Cetatea prin alungarea de acolo, 1368. Astfel, nu cred poate exclus ca marele portuar, cu enclava respectivA, trecut de la la moldoveni prin intermediul lituanienilor nu deloc posibilitatea ca trecere sefacut baza unei dinastice". Dar, ceva mai jos,
N. lorga, a Europei in cu aceastä chesue), ed. V. Spinei, 1998, p. 221 228. acest fel lorga sA izvoarele, aparent contradictorii. 1899, bizuindu-se numai pe scrierea genovezului Nicolo della Porta - dupa care "acum" (ad presens), Mocastro se printre orasele pe care Genova le in sustinea cA "nu e nici o cA Maurokastron, luat, cred de la dupA de Ludovic Mare de noului Stat moldovean, era genoves 1410" (ChiliaCetatea p. 58). Ultima DRH, A, I, Bucuresti, 1975, nr. 2, p. 3; cf. N. Iorga, Histoire des Roumains, p. 335 - 336 (unde este citat de-al doilea act al lui Roman, in care acest titlu, din 5 ianuarie 1393). C. RacovitA, op. cit., p. 317. 20 G. I. BrAtianu, princeps Tartarorum, p. 45 - 46; Idem, Marea Neagr, II, ed cit. p n. 52.
www.digibuc.ro 5 Note despre Cetatea 61
S. Gorovei se contrazice oarecum atunci presupune o ocupalie "manu militari, asupra Albe a tinutului aferent", care aravut "la 1377 - 1378", urma lituanienilor la anului 1377. Ca o consecintA a preluArii controlului asupra marelui oras-port s-a produs "deschiderea drumului comercial moldovenesc", mai apoi, septembrie 1387, Petru I va bate cea monedA, la baza noului sistern monetar tocmai unitatea ponderall folositA de colonfile pontice" (genoveze)21. In ceea ce ne priveste, ne vom apleca mai departe, in chip special, asupra chestiunii momentului de al faimosului "drum moldovenesc" cu acel prilej, vom vedea in ce anexarea CetAtii Albe poate de strict de acest eveniment. DeocamdatA trecerea in revistA a cele mai asupra asupra CetAtii Albe. vrednic de consemnat aici ni se pare punctul de vedere formulat de Papacostea, studiu publicat anul 1973. DupA sa, formatiunea politicA a lui "Dimitrie", in 1368, "cuprindea sudul Moldovei o parte cel putin din Dobrogea". TotodatA, Papacostea a pus valoare o extrad din registrele din care, in vara 1386, o genovezA s-a indreptat prin "Maocastro" cAtre Constantin Petru voievod, "occasione guerre de Sorcati", deci cu rizboiul curs de desfAsurare. Cea mai importantA concluzie a studiului citat aceea cA mentionat pe Moldovei existau doi voievozi, dintre care - Constantin - domnea peste o formatiune politicA din meridionale ale stat. Procesul teritoriale s-a consumat nici o 1386 - 1392, cum am vAzut, Roman domnea peste tara Moldovei "de la munte la mare". Chestiunea Albe a fost, de Papacostea chipul "In 1386, nici mAcar Maurocastrum nu se mai afla sub control tAtar. Faptul o spre Moldova urma sA intre prin cetate, la o datA genovezii se aflau conflict militar cu este dovada cea mai a disparitiei statului tAtar al principelui Dimitrie. Era dominatiei mongole asupra Moldovei era Ulterior, sa interpretarea astfel: "Cetatea AlbA a fost eliberatA de sub dominatia cel mai târziu in 1386a intrat in sub Petru Musat sau, cel mai sub fratele sAu Cu alte cuvinte, pe aceastA viziune 1386 Cetatea AlbA se afla deja sub controlul acelui Constantin, care domnea peste tinuturile meridionale ale viitoarei Moldove, ea cu aceste tinuturi sub autoritatea lui Petru vodä sau a fratelui sAu Roman, oricum la de 30 martie 1392. mai de din acelasi registru pentru 1386 au fost extrase alte douA insemnAri, extrem de pretioase, care ne reveleazA existents unei cApetenii tAtare aliate cu genovezii contra Hoardei de Aur al nume - tulburAtoare! - era "Cotobogha" sau "Cattabogha". din aceste insemnAri se de daruri - produse alimentare stofe - "domino Cotobogha tartaro, existenti in exercitu contra Sorcati". se vorbeste de "famuli" "in
21 Stefan S. Gorovei, fntemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iasi,1997, 209. erban Papacostea, La începuturile statului moldovenesc, p. 55 - 56. Am citat una din notele lui Papacostea, la N. lorga, Studii asupra evului mediu romdnesc, Bucuresti, 1984, p. 160 (n. 2).
www.digibuc.ro 62 Andreescu 6 exercitu Cattabogha contra illos de Sorcati"24. Dupä noasträ, aceastä clpetenie tätará - un "dominus" pentru genovezi! -, care a sä puterea hanului restauratorul Hoardei de Aur dupá lupta de la Kalka (1380), trebuie exercitat autoritatea zoná periferica, fapt care i-a tendinta centifugá. Or, tocmai aceasta era situatia emirului din Buceag, de care am mai sus, acel al cArui nume a toponimia localá. Daca au stat adevar lucrurile, atunci in 1386 Cetatea se putea prea bine afla sub control War, abia anii urmätori anexatä, necunoscute, Moldovei. De existá o dovadá care, opinia existenta unei lungi perioade, intemeierea Moldovei, in care zona de contact comercial cu litoralul pontic s-a sub autoritate Este vorba de o realitate din domeniul monetar, numai cazul Moldovei, anume utilizarea târziu, in veacul al XVII-lea, a "zlotilor pentu operatiunile de vânzare-cumpdrare a pAmânturilor. numismaticA a acestei formule, uzitate viata economicA a Moldovei, a stârnit vii discutii25. a avea competenta necesará, totu§i pentru solutia de Octavian Iliescu: "zlolii nu sunt decât de aur venetieni - care au circule in române in a doua jumátate a veacului al cum descoperirile de tezaure monetare - sau imitatiile atribuibile, cu probabilitate, acum concluzia lui Octavian Iliescu, cu explicatia ce trebuie datá acestei nom de zlotys tatars, accordé aux ducats vénitiens par les documents de Moldavie, s'explique donc tout simplement la provenance orientale de ces piéces"27. Aici am sá de ce fenomenul cu pricina nu se in Româneasca invecinatA, "poarta" comerciald reprezentatá de Chilia se afla 1360 - 1361 sub dominatie tätará, iar venetriene veneau aici spre a grâu, la concurentá cu cele genoveze? Oare nu pentru faptul zona meridionalá a Moldovei, inclusiv Cetatea Albá, "poarta" comercialá a statului românesc de la de Carpati, s-a foarte 1390, sub control tätar? Credem numai o asemenea imprejurare ar putea adânca inrádácinare terminologicá a "zlotilor tätAre§ti" in Moldovai nu doar, general, "provenienta orientalä" a ducatilor venetieni, precuma imitatiilor
*
studiul din 1940, despre polone asupra Moldovei, C. Racovitá urmAtoarele observatii: "Dintre Lwówul
24 Enrico Basso, Il "Bellum de Sorcati" ed i trattati del 1380- 87 tra Genova e 'Oro, in "Studi Genuensi", 19908, nuova serie, Genova, 1991, p. 22, n. 31 35. 25 Vezi Ernest Oberländer-Thrnoveanu, "Tartarian Zlots"- A Golden Horde Legacy in the Monetary Terminology and Practice of Mediaeval Moldavia and its neighbouring Countries, RRH, XXX, 1991, 3 - 4, p. 189 - 220 bibliografie a problemei). Octavian Iliescu, La monnaie vénitienne dans les pays roumains de 12021500, in RESEE, XV, 1977, 2, p. 361. 27 Ibidem, p. 361. 28 N. Chilia Cetatea p. 49 (stirea semnalatá de lorga prezenta a coräbii venetiene, care 1359 au plecat de la "Licostomo" doar pe cu din pricina atitudinii genovezilor de acolo).
www.digibuc.ro 7 Note despre Cetatea 63 era mai interesat cu Moldova. situatia lui el delinea acestui mai cu de oblinuse dreptul de depozit in 11 Noemvrie 1380. Prin acest drept, Lwówul monopolul comertului cu Moldova. Nici un negustor nu putea Lwów dincolo de Lwów, ci trebuia marfa negustorilor de aici, care o duceau mai departe. a acest privilegiu impotriva Cracoviei, care oblinuse dreptul de a nu respecta depozitul de la Lwów"29. de la aceste observalii, S. Gorovei se de "Dar care este raportul: Cetatea a intrat sub controlul Moldovei deschiderii drumului comercial sau drumul comercial s-a deschis prin Moldova faptului incorporase Cetatea Domnia sa raspundea imediat: ceea ce priveste, sunt cred raportul just se a doua varianta: drumul comercial s-a deschis prin Moldova faptului incorporase deja vechiul Asprokastron. Altminteri, acordarea dreptului de depozit pentru Liov - act recunoscut ca «monopolul comertului cu Moldova» (C. Racovila) - ar avea o mai greu de explicat" (Subl. lui S. ceva mai jos repeta "... am acordarea acestui « Stappelrechtorasului Liov in 1380 este urmarea a deschiderii drumului moldovenesc, care trebuie sä functionat deja un anumit rästimp; la deschiderea acestui drum comercial este a Cetätii Albe in Moldova. Astfel, perioada poate data Albe sub control moldovenesc se poate restrange la anii 1375 - Ne-am intrebat, cu cele de mai sus, privilegiul lui Ludovic de Anjou din 11 noiembrie 1380 pentru Liov poate folosit ca reper cronologic pentru momentului inceperii "drumului moldovenesc". Dar, din lectura documentului reiese doar orasul Liov dreptul de depozit obligatoriu numai ceea ce privea "drumul tätaresc" (via tartarica): oricare negustor care, cu marfurile sale, dorea se trebuia mai marfurile spre in Liov, pentru un de 14 zile, care era liber continue la la Or, asta de fapt, 1380 Liovul asigurat "monopolul" comercial strict cu artera ce facea posibil contactul coloniile italiene prin Podolia stepa nord-pontica, nu prin Moldova. De altminteri, lucrul a fost observat mai demult de Ion Nistor: "Sie legten das den im Jahre 1380 verliehene Privileg dahin aus, dass nur die auf der tatarischen Strasse gebrachten Waren der Lemberger Stapelpflicht unterlagen, die moldauischen, d. i. die durch die Moldau aus der Tatarei gebrachten Waren, davon ausgeschlossen waren"33. In intepretarea actul din 11 noiembrie 1380 de "drumul moldovenesc", toate functiona, nu devenise un itinerar comercial stare concureze intensul ce se desfasura pe
Racovita, op. cit., p. 307. Stefan S. Gorovei, op. cit., p. 204 (subl. lui S. G.).
Monumenta medii aevi historica res gestas illustrantia, t. V, I, ed. Franciszek Piekosiski, Cracovia, 1879, nr. LVIII, p. 72 - 73. Nistor, Die Handelsbeziehungen der Moldau im XIV., XV., und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, p. 20; vezi Papacostea, lnceputurile politicii comerciale a Moldovei (secolele XIV-XVI). Drumstat, SMIM, X, 1983, p. 37.
www.digibuc.ro 64 Andreescu 8
Fenomenul respectiv s-a petrecut ceva mai foarte probabil ultimul deceniu al veacului al XIV-lea. Spunem aceasta deoarece abia actul emis de regele Vladislav Jagello 15 1403, in scopul rezolvarii conflictului dintre CracoviaLiov chestiunea oriental, apare cea mentiune a "drumului moldovenesc", ca alternativa raport vechiul "drum Mai exact, actul cu pricina prima sa parte, decizia acordarii dreptului de depozit Liov, termenii privilegiului din 1380. Dar textului aceastä prevedere "Despre trecerea Moldova < ad Walachie > astfel a fost de baronii nostri, negustorii din Liov vor voi negustorie atunci Cracoviei vor putea aceeasi oriunde marfurile vor putea a fi nevoiti stea 14 zile < Liov >, obisnuite tot acolo in Liov"34. Prin urmare, Liovul dreptul de depozit privinta "drumului concurenta era pe itinerar spatiul pontic, Moldova. Ceea ce noi, ascensiunea "drumului moldovenesc" era curs. Dar cum a observat pe dreptate C. din Liov au obtinut preponderentape comerciala, ei au fost cei care au de la Alexandru Bun privilegiul comercial din 8 octombrie de tranzit prin Moldova functiona de o de vreme. el a un impuls deseori s-a subliniat, prin incheierea legaturii suzerano-vasalice din septembrie 1387, proaspatul rege Vladislav Jagello domnul Moldovei Petru I, politic ce a succedat indeaproape reintrarea Haliciului - "Rusia sau "Rusia Rosie" - hotarele (august 1387)36. celálalt impuls, la fel de important, a venit, credem, din anume din mediul coloniilor genoveze de pe Negre. Motivul fundamental al interesului sporit al genovezilor pentru a legaturii cu Polonia trebuie a decurs din gravele tulburari produse stepele nord-pontice de actiunile lui Tamerlan. De ajuns ne gandim in 1395 acestuia au distrus Tana, ce anterior Urgea, iar ulterior Astrahan. Cu alte cuvinte, a fost anihilata marea cale a caravanelor, care, prin Tana, aproviziona cu pretioase orientale - mirodenii - piata de pe litoralul pontic. aceasta s-a contextul indelungatei confruntari dintre hanul Hoardei de Aur, Tamerlan37. Pentru cele de intereseaza precadere cea din a acestei gigantice - 1388 -, care a fost de suferitä de de pe Terek (15 aprilie 1395). Hanul s-a
Monumenta medii aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, V- 1, nr. CII, p. 144; am folosit lui C. RacovitA, op. cit., p. 308, n. 1. Ibidem, p. 308. Vezi, mai ales, P. P. Panaitescu,La route commerciale de Pologne mer Noire au Moyen Age,in RIR, III, 1933, p. 180 - 181 Papacostea, inceputurile politicii comerciale, p. 37 - 38. Vezi la Mihnea Berindei Veinstein, La Tana - Azaq. De la présence italienne l'emprise ottomane - milieu XV! "Turcica", 1976, p. 123 - 126. Pentru originea acestei artere nordice, in contextul evolutiei marelui est - vest, veziVirgilCioaltan, Marea XIII- Cinghizhanizilor la transformarea bazinului pontic turnant a comerfului euro-asiatic, Bucuresti, 1998, p. 87-104.
www.digibuc.ro 9 Note despre Cetatea 65 refugiat mai regiunea de pe Wmul al fluviului Volga. Dar izvoare arabe atestä spre toamnei aceluiasi an sau la inceputul iernii 1395/1396 se in unde a purtat o mare cu genovezi", ba chiar a asediat cetatea Caffa (stirea a sosit la Cairo in 17 martie 1398)38. Este de anterior genovezii din coloniile pontice, frunte Caffa, au fAcut act de supunere de Tarnerlan acest fapt a provocat reactia hanului. Ar mai fi de pentru anul 1398 letopisetele rusesti - mai exact letopisetul lui Nicon - infonneazd hanul "a lovit rdzboi de pe Este limpede in acestecircumstante,"drumultätdresc",prin deveniseimpracticabil; compromitdnd astfel comerlul cu aceastä imprejurare a incurajat decisiv frecventarea drumului ce strábdtea Moldova, de la Cetatea la Liov. Interesul sporit al genovezilor pentru comertul cu a fost pricinuit, pe de parte, de decdderea legAturilor pe marile artere Asia China, a fost cazul cu drumul ce pornea de la Tana'. Semnificativ sub acest unghi ni se pare faptul de abia in anul 1409 genovez, "Franciscus de Cantello de Kaffa", care cetätenia orasul Esteacesta un indiciu nurnai de Liovul o importantä deosebitd pentru italieni de pe Negre Am läsat la chip intentionat, cel de-al element menit favorizeze dezvoltarea a "drumului moldovenesc" ultima a veacului al XIV-lea: incorporarea hotarele Moldovei a ceatii-port de la limanul Nistrului, cu linutul inconjurdtor. Reamintim evenimentul s-a produs mod sigur de 30 martie 1392. Dar anume? Am ceva mai devreme S. Gorovei apreciazd intrarea sub controlul Moldovei a Albe, pe care o in 1377 - 1378, a precedat "deschiderea" arterei comerciale cunoscutd mai apoi sub numele de "drumul moldovenesc", care avut 1380 Pentru noi, lucrurile se astfel: comertul spatiul pontic, dominat de colonistii italieni, s-a desfdsurat o destul de ca Moldova inglobeze teritoriul Cetatea sunt "zlotii de care ne-am
38 B. D. Grecov A.I. Iacubovschi, Hoarda de Aur ei, Bucuresti, 1953, p. 353. Multumim colegului N. Pienaru, care ne-a atras atentia data de 17 martie 1396 nu este cea a atacului asupra cum au crezut autorii citati, ci doar a sosirii vestii despre acest eveniment la Cairo. Ibidem. Serban Papacostea considera "alternativa" la "drumul a fost din rästimpul razboiului tataro-genovez dintre 1383 - 1387 (Inceputurile politicii comerciale, p. 38); vezi Idem, Genovezii din Marea integrarea Europei Centrale intercontinental, RI, s.n., VII, 1996, 7 - 8, p. 479, unde apreciaza vechiul drum "a cedat functia pe care o indeplinise" la finele sec. XIV sau la Inceputul celui (ceea ce coincide concluzia noastra!). Pomniki dziejowe Lwowa z archiwum miasta, ed. Aleksander Czolowski, t. Lwow, 1896, nr. 225, p. 79; veziArmando Sapori, Gli italiani in Polonia a tuttoQuattrocento, Idem, Studi di storia economica, vol. III, Firenze, 1967, p. 160. 42 Stefan S. Gorovei, op. cit., p. 152. reper cronologic este, autorului citat, privilegiul lui Ludovic de Anjou pentru Liov, de care ne-am ocupat noi. despre celdlalt, anul 1382, el reprezinta celei tranzactii comerciale cunoscute un cetätean al Liovului Moldova, semnalata de P. P. Panaitescu (La route commerciale de Pologne la mer Noire au Moyen Age, p. 174).
www.digibuc.ro 66 Andreescu 10
ocupat ceva mai sus. pe de parte, imprumutul pe care 1388 Petru acordat regelui Vladislav de 3000 de ruble de a fost de fapt calculat pe baza ponderale folosite coloniile pontice In descoperiri numismatice recente - tezaurul de la Buruienesti (jud. - au stabilit chip defmitiv cea emisiune a lui Petru totodata, a Moldovei anterior anului 1380. a avut drept model "un nominal de argint din sistemul monetar polonez, denumit kwartnic'. Este limpede, deci, emisiune raspundea unei stringente nevoi economice anume comertului cu Haliciul Polonia. Avem prin urmare, acestor elemente, conturata imaginea unor comerciale ale Moldovei orientate spre spre care fond sugereaza functionarea "drumului moldovenesc", indiferent de dreptul de depozit din 1380 acordat Liovului (care, realitate, privea "drumul In ceea ce ne priveste, credem trecerea Albe sub autoritatea domnului Moldovei s-a petrecut depunerea omagiului de care Petru I, la Liov, in 26 septembrie 1387. Nu putem preciza nici un fel cum a avut evenimentul. Dar ne nu cumva el a precedat indeaproape cererea lui Petru I, patriarhului din Constantinopol, anul 1391, de a-1 pe episcop de Asprokastron la rangul de mitropolit al Moldovei. Sigur alegerea momentului pentru desprinderea de dioceza Rusiei a fost determinata de circumstante externe45. Dar nu este mai pufin plauzibil o motivatie care nu putea deck anexarea "malului -inclusivCetatea acea "parathalassie", pomenitä in chip separat de "Moldovlahia" in titlul din inscriptia greceasca de pe epitrahilul lui Alexandru Bun46. Un asemenea eveniment, putea justifica, schimbarea statutului ierarhului ce atunci purtase titlul de "episcop de Asprokastron"... Ba chiar o impunea !
Vom trece acum la discutarea unui alt aspect enigmatic al legaturilor moldo- genoveze: privilegiul pe care Alexandru Bun 1-aracordat genovezilor anul 1409. Bogdan Petriceicu-Hasdeu depune a acest act, la Odesa, particular* mijlocul secolului Dar de atunci nimeni nu mai ca confirme spusele. Totusi, Ion Nistor credea in existenta actului:"Zwar ist bis heute das Original dieses Privilegs nicht veröffentlicht worden, und obwohl wir auch gar
Vezi Octavian Iliescu, Le accordé en 1388 par Pierre RRH, XII, 1973, 1, p. 123 - 138. Costin C. Kiritescu, Sistemul al leului precursorii lui, vol. I, ed. a II-a, Bucuresti, 1997, p. 76, n. 2 77. opinia diferia a lui S. Gorovei, Cu privire la data monede moldovenesti, "Suceava", V, 1978, p. 568 - 569 571. Stefan Andreescu, Mitropolia de Halici episcopia de Asprokastron. observalii, volumul: universal istoria românilor. Studii prof dr. Papacostea cu ocazia implinirii a 70 de ani, Bucuresti, 1998, p. 125 - 136. 46 Vezi N. lorga, Patrahirul lui Alexandru Bun: chip de domn Idem, asupra evului mediu ed. cit., p. 159 - 160. actul lui Mircea din 27 decembrie 1391, care titlul pe domnul muntean "usque ad Tartariae" este autentic - cum au N. lorga (Histoire des Roumains, 111, p. 333), cât ultimii sAi editori (DRH, B,Bucuresti, 1966, nr. 15, p. 3639) -, atunci devine plauzibilA ipoteza lui C. Cihodaru despre o colaborare Petru Mircea contra tAtarilor, de a precedat tratatul acestuia din urmA Polonia, din decembrie 1389 (Alexandru Bun (23 aprilie 1399 - 1 ianuarie 1432), lasi, 1984, p. 232).
www.digibuc.ro 11 Note despre Cetatea 67 nicht wissen, wo es sich befmdet, so ist doch kein Grund vorhanden, die Aussagen Hasdeus zu bezweifeln, da ja viele Tatsachen die Existenz eines derartigen Handelsprivilegs sprechen"47. Nu vom stärui deocamdata asupra argumentelor lui Nistor, altminteri perfect logice mai sceptic s-a privinta acestui act Nicolae "Privilegiul din 1409 dat de Alexandru Bun genovezilor, pe care Hasdeu declara 1- a la Odesa lui Alexandru de Stourdza, nu-mi pare aexistat actul arfost de fapt supt ochii lui Hasdeu, acesta n-arlipsit de la datoria de publica"". De Papacostea evoca acela§i document chipul "Mijloacele ne lipsesc pentru a confirma sau lui B. P. Hasdeu, care pretinde a privilegiul acordat de Alexandru Bun genovezilor de la Cetatea Sigur este, genovezii au avut la Cetatea un regim privilegiat pe care, ca pretutindeni de altminteri, au consolideze detrimentul puterii locale, generatoare de tensiuniconflicte indelungate". este de remarcat autorul citat s-a referit la spusele lui Hasdeu prin intermediul lucrarii lui I. Nistor'. In ce ne am vrut ce constau spusele lui Hasdeu mai ales, in ce context se ele. Este textul cu pricina se imprimat publicatie foarte "Foaea de Storia care a la Ia§i numai decursul unui singur an, 1859 (la Biblioteca Academiei din Bucure0 se poate consulta sub forma unui microfilm, sub cota: M.P. 259). In acest efemer periodic, Hasdeu a publicat "serial" un studiu despre Negotiul moldovan sub Alesandru Bunul. De fapt, intreg acest studiu este o a privilegiului comercial acordat de Alexandru Bun Liov pe care Hasdeu va publica ulterior, in 1865, in a sa Archiva a sub data 8 octombrie Data actului a fost mai apoi de I. Bogdan 8 octombrie 1408 a fost reeditat colectia lui M. Costachescu". Amanuntul nu este lipsit de pentru discutia de La un moment dat, sä comenteze clauza din privilegiu prin care liovenilor le era Suceava, o dar aceastá nu tie nici nu bere, nici mied, nici nu tie, nici nu Hasdeu tinea judicioasa observatie: "Acest articol ne de a socoti genuezii aveau de aseminea in Suceava o comerciara, mai ca era din obicinuitele sale in mai departatele
I. Nistor, op. cit., p. 184. N. Iorga, Istoria comerlului Idem, Opere economice,ed. de Georgeta Penelea, Bucuresti, 1982, 502, n. 9. Serban Papacostea, lui Mare genovezii din Marea AIIX, XXIX, 1992, p. 68. lasi autor scria in altá parte: "Il nous est impossible d'affirmer avec certitude si le privilège que leur aurait accordé en 1409 le prince Alexandre le Bon de Moldavie a bel et bien existé ou s'il ne s'agit que de l'un des fruits de l'imagination exubérante de l'historien Bogdan P. Hasdeu qui affirmait, y a plus d'un sicle, l'avoir vu personellement" (Idem, Une révolte antigénoise en Mer Noire et la riposte de (1433 - 1434), in "11 Mar Nero", 1994, p. 283). B. P. Hasdeu, Archiva a Romaniei,- 1, Bucuresti, 1865, p. - 132. " I. Bogdan, Inscripliile de la Cetatea Moldovei asupra ei, AARMS, Seria II, t. XXX, Bucuresti, 1908, p. 340 - 341, n. 8; M. Cosachescu, Documente moldovenesti de Mare, vol. 1932, nr. 176, p. 630 - 637. B. P. Hasdeu, Legislafiunea. moldovan sub Alesandru Bunul, "Foaea de
www.digibuc.ro 68 Andreescu 12
ultima parte a studiului care Hasdeu a sintetizat imaginea comertului moldovenesc ce rezulta din examinarea a importantului document, el a vrut asupra altor izvoare pretioase, pe care nu le-a putut pune la contributie. Sau, spre a-i folosi propriile cuvinte: a despre fiintarea a alte isvoare ..." Cel dintâi era "un manuscris aflätor arhivele de la Peterburgul, «Litere compositionis differenciarum inter cives Cracovienses et Leopolienses (an. 1403) occasione transitus cum mercantiis ad provincias et loca et Valahie»".Despre acest izvor, doar poate actul regelui polon Vladislav din 15 1403, binecunoscut astAzide care ne-am ocupatnoi mai sus, Hasdeu a aflat prin intermediul unei publicatii rusesti, la careface cuvenita trimitere. de-al doilea izvor pe care a linut semnaleze, Hasdeu a scris urmätoarele: 2, un de Alesandru Bunul Genuezii de Caffa din 1409, ce 1-am vdzut, sunt acum aproape cinci ani, in biblioteca rdposatului Alesandru Sturza de la Odesa, al cdrui cuprindere nu aminte nurnai tocmala de Genuezii o abaldá de avea un consul Cetatea câteva pagini mai departe, Hasdeu se referea din nou la acelasi document: Cetatea vedem abalda (dépôt) negutitoreasca Genuezilor, Suceava -a Lvovenilor"". de toate ni se pare re-datarea privilegiului comercial pentru Liov - pe care Hasdeucredea din 1407 - face deosebit de plauzibild emiterea de Alexandru' cel Bun, la o foarte apropiatá a unui privilegiu destinat genovezilor din Crimeea. felul acesta era reglementat, 1408 -1409, pe teritoriul Moldovei al principalilor parteneri schimburile spatiul pontic Pe de parte, instalarea unui consul genovez la Cetatea ni se pare deosebit de probabild, tinând de faptul aici s-a arziu - cum documentatia existentd55 - o puternicd comunitate genovezd. Ba mai mult, indicii aceastä comunitate era structuratä potrivit "tipicului" din celelelalte colonii genoveze. Astfel, de pildä, act din 1452 numele unui genovez, Ettore Mansano, despre care se precizeazd avea statutul de "burgensis" Cetatea Observalii recente asupra celor nume - ambele de sorginte bizantind, dar cu semnificatie total -, sub care este mentionatá in izvoare cetatea - port de la gura Nistrului, Asprokastron (Cetatea Maurocastrum (Cetatea datorate profesorului Papacostea, ne unde anume era comunitatea genovezd. mai concluzia sa: "Pe apusean al limanului Nistrului, pe o stâncoasd, spre mare, spre cea (mavri thalassa) se afla fortäreata Maurokastron, Maurocastrum, Moncastro,
Storia Românä", Anul Unirii(1859), p. 34. Cu privire la acest studiu, pe care din nu 1-a reeditat, Aurelian Sacerdoteanu afirma este una din "expunerile magistrale" ale lui Hasdeu, deschizatoare de orizonturi asupra institutiilor vechi in "dreptul comercial relatiile internationale" (Introducere la: B. P. Hasdeu, Scrieri istorice, vol. ed. ingrijitá de A. Sacerdoteanu, Bucuresti, 1973, p. XXIX). B. P. Hasdeu, op. cit., p. 50. Ibidem, p. . 1445 seniorul de Wavrin, galere, povestea "a ajuns zi la un port numit Cetatea unde se un oras o cetate care ale genovezilor" despre române, vol. I, de Maria Holban, Bucuresti, 1968, p. 83; s.n. - A.). 56 N. Actefragmente privire la istoria romänilor, Bucuresti, 1897, p. 28.
www.digibuc.ro 13 Note despre Cetatea 69
«Cetatea care domina o la ei ziduri de cetate. aceasta, lipit de ea, se orasul propriu-zis Cetatea Bialgorod, Album Castrum sau Akkerman, inconjurat el de ziduri care se deschideau spre uscat prin porti"57. Avem deci de-a face, practic, cu alaturate, dintre care prima avea interior o cu patru tunuri - pe care Evlia Celebi o asemana cu cea de la Galata, fosta Pera genoveze de chiar au pierdut citadela, unde s-au instalat moldoveni, genovezii au ramas continuare celei incinte. Din ziva de nu a iesit la din arhivele din Genova vreun act care probeze existenta, la un moment dat, a unui consul genovez la Cetatea lucrul nu este deloc exclus viitor. Oricum, lui Nicolae cu privire la cele sustinute de Hasdeu nu credem picioare. Ar maipoate un alt indiciu, extras tot din arhivele din Genova, de cu totul care sugereaza relatiile Caffa Moldova, sub Alexandru Bun, se bucurau de un caracter privilegiat. Este vorba de o notitä din registrele "Massariei" Caffa, care se spune la data de 12 iunie 1420, a fost o de bani unui nobil valah, captivitate turceasca. textul cu pricina: "In 12 Iunii < 1420 >. Pro de Roza collectore introytus victuallium et sunt quos dedit in secundo quidam valacho ex nobilibus armigeris velacorum qui captus fuit a turchis et qui sibi dantur amore Dei et christianitatis de mandato imissione (?) duorum consullis et massarorum De reprezinta un ecou al expeditiei otomane, care, ce a lovit lungul Dunarii, s-a indreptat pentru Moldova, wide a fost Cetatea Atacul turcesc asupra Moldovei a avut nu cu mult timp de 25 mai putea prea bine ca boierul "valah" care a rázbátut la Caffa fost prins de turci cursul luptelor pentru Cetatea Dar ce ne de fapt, de mai sus este tratamentul extrem de binevoitor de care s-a bucurat la Caffa acest razboinic foarte probabil moldovean. El nu poate atribuit, numai milei crestinesti a autoriatilor genoveze de acolo, ci faptului boierul respectiv provenea dintr-un stat cu care Caffa stabile, pe baze contractuale, care-i impuneau o asemenea atitudine. Altminteri, fostul prizonier al turcilor ar ingrosat neindoielnic sclavilor pe piata din Credem aláturi de I. Nistor, care a remarcat pe dreptate Alexandru Bun a acordat privilegii comerciale Liovului, Bistritei nu nici un motiv pentru care nuemis unul pentru genovezii din Caffa, actul 1409
$erban Papacostea, Maurocastrum Cetatea identitateaunei medievale, RI, serie nouA, VI, 1995, 11 - 12, p. 914- 915. 58 Ibidem, 914. Stire semnalatA de Gian Giacomo Musso, Nuove ricerche d'archivio su Genova e Centro-Orientale nell'ultimo Medio Evo, "Rivista Storica Italiana", an. LXXXIII, 1971, 1, p. 143; cota sub care se registrul respectiv la Archivio di Stato di Genova este: Sala 34, 590/1229 = Cage Massaria, 1420, 2, f. 50 C. Cihodaru, op. cit., p. 258; vezi Elizabeth A. Zachariadou, Ottoman Diplomacy and the Danube Frontier (1420 - 1424), "Harvard Ukrainian Studies", VII, 1983, p. 683 - 684; N. Pienaru, Les Pays Roumains et le Proche Orient (1420 - 1429) RRH, XXVIII, 1989, 3, p. 191 - 192; Virgil Ciociltan, Poarta gurile secolulXV-lea, in RdI, t. 38, 1985, 1062.
www.digibuc.ro 70 Andreescu 14
de Hasdeu la Odesa este o realitate. El a facut parte din seria de acte care au reglementat pe teritoriul Moldovei prima a domniei lui Alexandru "Drumul moldovenesc" se afla de acum sub controlul strict al domnului de la Suceava, interesat7 prospere, pentru beneficiile pe care le aducea vistieriei sale!
Nicolae a discutat odinioara, comunicare rostitä la Academia documente venetiene, din 1436, pe care el le-a descoperit editat. Era vorba, mai de o a Senatului venetian, comunicata bailului din Constantinopol, cu privire la o modificare itinerariul anuale "Romania" a convoiului de nave ale Serenissimei - una din cele trei galere ce alcatuiau convoiul va merge la "Maurocastrurn". Scopul acestei decizii era urmatorul: "ut mercatores et cives nostri in loco Mauro-Castri possint facere mercaturam". Prin urmare, se stabilea o comerciala Cetatea Sigur, informatia cea mai interesanta se post-scriptum al actului,menit ofere suplimentare reprezentantului venetian din capitala bizanting asupra originii acestei decizii. I s-a comunicat astfel predecesorul de bail, Marino Zane, a fost vizitat secret de "pater illius qui dominatur Maurocastro, qui caloierus est" i-a invitat pe venetieni la Cetatea cu - "dominus dicti - le va face scutiri de taxe negustorilornavelor ce vor sosi acolo. Lucrurile se pare au decurs de bine, in anul la 15 martie 1436, era desemnat un viceconsul Maurocastro", in persoana lui Francesco Duodo. Dar, ani mai la 2 1439, "s-a revocat permisia de a merge la Moncastro"61. Episodul acesta "venetian" din istoria Albe a multe discutii, mai ales privinta moldovenilor care, de fapt, au cu pricina. Nicolae s-a la "cálugar" va fost "popa" Dar cuprinsul comunicarii de care ne ocupam revizuit "Acuma mi se pare ... nu poate acel al lui Alexandru Bun, Aron, nume general care s-a apoi, ca domneasca mai multi ani, Vode. Ceva mai jos comitea o eroare, "acest era flu! cuiva care, timp in fusese la Constantinopol vorbise bailului de foloasele ce ar dintr-o astfel de Eroarea de lui de I. Bogdan63 - a fost de N. adaosul la actul venetian din 27 aprilie 1435, "caloierus" nu se la "dominus Maurocastri", ci la acestuia. el, a fost ce, la Constantinopol, vizitat pe bailul Zane, pe venetieni comerciala cu Moldova, prin Cetatea
61 N. lorga, Noi descoperiri privitoare la istoria in Idem, asupra evului mediu ed. cit., p. 223 - 224 cele anexe, p. 226 227. Ibidem, p. 224; vezi Idem, ChiliaCetatea p. 93. De ipoteza lui lorga a fost de Octavian Iliescu, Les armoiries de la ville d'Asprokastron et leur origine byzantine, Etudes byzantines et post-byzantines, recueilles et publiées par E. Popescu, O. IliescuT. Teoteoi, Bucurqti, 1991, p. 161 - 163. Bogdan, Inscripliile de la Cetatea p. 344. N. Bänescu, Maurocastrum - Mo(n)castro - Cetatea AARMSI, s. III, t. XXII, 1939-1940, p. - 168.
www.digibuc.ro 15 Note despre Cetatea 71
a respins ipoteza a lui care vedea in pe viitorul domn Petru Aron, intorcându-se schimb la identificarea mai veche, "popa" un act din 7 decembrie 1436, emis de domnii-asociati spune protopop"65. mai departe, presupunea protopopului acel "dominus Mauroeastri", numele caruia contactat pe bailul venetian, trebuie viitorul mare logofdt Mihul, nimeni altul cel ce 1456 a dus sultanului Mehmet II actul de a Moldovei. Numai perioada de care ne documentele vorbesc de Mihul (Mihail) doar in calitate de "pisar" sau "gramatic", abia de la jumatatea deceniului primind titlul de ordine de idei, deosebit de pretioase ni se discutiile purtate de cei trei istorici cu privire la sensul pe care 1-a acoperit titlul "dominus Maurocastri", folosit actele genoveze, in cele venetiene. Astfel, pentru N. desemna pe orasului" (subl. lui N. B.), ea neputändu-se cu nici un chip aplica domnului Moldovei. potrivit lui I. Bogdan, era vorba de domnesc cu atributii administrative judiciare ce se extindeau asupra linutului dependent de ea. Dar tot I. Bogdan o estinclie pirgarii, care nu cetatea, ci orasul de la Cetata asta pe temeiul umii act genovez din 1455, care, el, acestia fost sub forma jupanusseniores (textul exact este acesta: ut vulgo rector= loci illius, quos jupanos vocant, . Astfel - in continuare din I. Bogdan -, genovezii nu vorconfundat cumva « functiunea » « titlul onorific » de jupan - ce i se vorbire, ca functionar mai - am avea de inregistrat pentru Cetatea particularitate sau « » ei se numia jupan, ceea ce nu gäsim alte orase, nici in Moldova, nici Româneasca". aceastä semantica a cuvintului "jupan" deducea la Cetatea cu populatie amestecata, de moldoveni genovezii, existenta unor "forme de organizatie deosebite de tipul clasic al moldovenestr". Distinclia de I. Bogdan, cazul Albe, dregatoria de - reprezentantul domniei - cea de sau al orasului, care aici ar purtat denumirea de "jupan", nu poate acceptata. de ce. de-al doilea de Cetatea cunoscut nominal, Iurghici, intâia mentionat in sfatul domnesc la 6 martie 1443 sub forma:"credinta panului Iurghici, de Cetatea El are inaintea numelui titlul de "pan", care era conferit actele de
Ibidem, p. 175 - 176; actul mentionat, DRH, A, I, nr. 165, p. 232. N. op. cit., p. 177; cf. N. Stoicescu, Diciionar al marilor din Tara Moldova (sec. XIV - XVII), Bucuresti, 1971, p. 279. Pentru biografia de de a boierului Mihul, care se deruleazA ea mai vezi N. lorga, Opere economice, ed. cit., p. - 516. Identitatea pâralabului din 1435 Mihul a fost rezerve de Matei Cazacu, care, mai mult, crede tot el delinea 1440 (A propos de l'expansion polono-lituanienne au Nord de la Mer Noire aux Passé turco- tatar, présent soviétique. olfertesAlexandre Bennigsen, Paris, 1986, p. 114, infra. 67 Bogdan, op. cit., p. 346 348 - 349; N. op. cit., p. 175. din mai 1455, formularea la N. lorga, Actefragmente, p. 32. Bogdan, op. cit., p. 349. DRH, A, I, nr. 225, p. 316; vezi N. lorga, Chilia p. 99 - 100, precurn I. Bogdan, op. cit., p. 328 - 329.
www.digibuc.ro 72 Andreescu 16 cancelarie tuturor marilor membri ai sfatului. schimb, au iesit la relativ recent, acte notariale genoveze, redactate la Constantinopol Pera, 30 ianuarie respectiv, 8 martie 1453, in care acelasi personaj este amintit in chipul "Dominus Georgici Inpanus (cu varianta, al doilea act: "Gergici")70. Asadar, pentru genovezi, el era "jupan Iurghici", cumcunoscusera pe delinea dregatoria de de Cetatea consecing numai observatia lui Nicolae care, la Cetatea erau de genovesi, cari par avoit astfel osebeasca de obisnuilii dregatori ai domniei"72. la chestiunea care ne intereseaza, acel Maurocastri", pomenit actul din 1435, era doar poate de Cetatea Precizarile pe care le vom face continuare sunt numar de Cea este de cronologica momentul a avut de la Constantinopol acel bailul venetian. Andrei Pippidi a atras de momentul cu pricina poate fi stabilit functie de datele care Marino Zane este atestat exercitiul de bail capitala bizantina, potrivit listei de Chryssa A. Maltezou73. Or, aceste date sunt: 11 mai 1432 - precizare nu este deloc de deoarece mod initiativa moldoveneasca drept o reactie anti-genoveza, cu ceea ce Papacostea a demonstrat a fost "revolta anti-genoveza din anii 1433 - 1434 bazinul pontic". pe fundalul unui genovez, izbucnit aprilie 1431, februarie 1433 locuitorii greci Cembalo, port de pe coasta a Crimeii, s-au au ocupat fortul genovez care domina orasul. Faptul s-a produs din Alexis de Mangop, la lui instigat de venetieni, darde Chersonesul Tauric. Concomitent, genovezii de pe litoralul pontic au avut de ostilitatea imperiale Trebizonda, a carei era chestiunea castelului Leontokastron, fost al genovezilor, dar distrus de acestea pe care reconstruiasca). De asemenea, bizantin loan al VIII-lea Paleologul a intrat conflict cu genovezii din Pera, pricina comertului practicat de acestia, la inapoierea flotei comandate de Carlo Lomellino Crimeea - unde recucerise Cembalo august-septembrie 1434, ea a atacat Constantinopolul, de bizantini75. deci tabloul unor
Ausilia Roccatagliata, Notai genovesi in Oltremare. rogati a Pera e Mitilene, t. I, Pera, 1408 - 1490, Genova, 1982, nr. 25, p. 92nr. 34, p. 107. Am corectat lectura "Inpanus" prin lupanus, articolul nostru Au temps de la chute de Constantinople: nouvelles données sur les relations roumano - génoises, RRH, XXIII, 1984, 4, p. 329 - 330. Meritul identificarii fostul lurghici revine lui E. Oberlander - Tarnoveanu, Moldavian merchants and commerce in Constantinople in the 15th century in the "Book of Accounts" of Giacomo Badoer, Etudes byzantines et post-byzantines, II, p. 169. 72N. Noi descoperiri privitoare la istoria románilor, p. 223. Andrei Pippidi, Din nou despre inscripliile de la Cetatea vol. In honorem Paul Cernovodeanu, ed. Violeta Barbu, Bucurqti, 1998, p. 79. Chryssa A. Maltezou, bailului la Constantinopol (1268 - 1453) (in lb. Atena, 1970, p. 123. Vezi studiul lui Papacostea, Une révolte antigénoise en Mer Noire ..., p. 279 - 280 285 - 290; Peter Schreiner, Venezianer und Genuesen der ersten des 15. Jahrhunderts in Konstantinopel (1432 - 1434), "Studi Veneziani", XII, 1970, p. 362 - 368; Sandra Origone, Bisanzio e Genova, p. 174 mai ales, 244 - 245 (pentru ambasada bizantina la Genova, care a expus condiliile impäratului loan VII vederea stingerii
www.digibuc.ro 17 Note despre Cetatea Albá 73
lant", cum le-a denumit Papacostea, cadrul se de invitatia adresatä de acel moldovean venetienilor de a veni la Cetatea A doua precizare pe care dorim s-o facem de rangul care a discutat cu bailul Marino Zane. Oare numai calitate de pdrinte al Albe ? Actul din 1435 de privilegii ce aveau sä acordate ulterior negustorilor venetieni. Or, acestea erau "apanajul" domniei76. Ceea ce ne face acest juca un anume rol la curtea domneascd. la o parte chestiunea a personajului pricina, din pe care am evocat-o mai sus am ipoteza putea sä avem de-a face cu un "protopop". noi, nu cu unul oarecare. Spre a ceea ce vrem trebuie reflectdm la chipul care a fost alcatuitä delegatia Moldovei, care a participat la conciliul de la Ferrara - Florenta. ce decizia de participare a fost la Constantinopol, au fost timise solii, cu scrisori "imperiale patriarhale" ortodoxe. Cum s-a procedat, privinta Moldovei ? Iatä ce spune Sylvestros Syropoulos, "Memoriile" sale: "Pentu Moldovlahia se misiunea mitropolitului care plecase acolo cu putin timp mai mai pe i-au scris din nou acestuia, precum principelui, de acolo a sosit mitropolitul solul Neagoecu protopopurn. recitirn cu acest text, ne seama mitropolitul, un grec, Damian - la fel precum Moldovei din rästimpul 1416 - 145378rezida, de fapt, la Constantinopol. Aceastä concluzie este de modul care s-a "protopopul" pe actul unirii, din 5 1439: "Protopopul Constantin vicar al Moldovei ...".Deci acesta, protopopul Constantin, efectiv in eparhia Moldovlahiei ! membru al delegatiei, boierul Neagoe, reprezenta "puterea seculard", pe domnii-asociati, Ilie Datá aceastá va fost pozitia delinutá de "cälugdrul" care a discutat cu bailul Marino Zane mai devreme. se prezenta lui la Constantinopol". Pe de parte, ne putem initiativa invitárii venetienilor la Cetatea nu a fost cumva chiar de bizantini. Cu privire la cauza conflictului genovezo-bizantin din 1434, Laonic Chalcocondil afirmä laconic: de la Joan, avea rázboi cu genovezii dintr-o astfel de comertul
cum a observat, pe bunä dreptate, N. Bänescu, op. cit., p. 178. MDR, IV, Bucuresti, 1982, p. 373 (trad. T. Teoteoi). 78 Vezi Mircea cronologice ale Bisericii Ortodoxe extras din BOR, XCIII, 1975;34, p. 13; Steven Runciman, Manueland the See of Moldavia, in: Kathegetria: Essays presented to Joan Hussey for her birthday, ed. by J. Chrysostomides, Camberley, Surrey, 1988, p. 520; Emilian Popescu, Compliments et rectificationsl'histoire de de Moldaviela premiere moitié du vol. Christianitas daco-romana, Buc., 1994, p. 461470. Vezi P. Nasturel, Câteva insemnäri despre sinodul de la Florenta, in MO, XI, 1959, - 12, p. - 647. Pentru identificarea lui logofatul Neagoe, vezi C. Auner, Moldova la soborul de la Florenla, in RC, IV, 1915, 3, p. 396397. 81 Matei Cazacu crede "qu'il faut la mettre en relation avec la venue du légat du pape Cristoforo Garatoni" (op. cit., cit.). Pentru prima misiune a bizantin, din 1433, N. lorga, Notes et extraits pour servirel'histoire des Croisades au Paris, 1899, p. 2.
www.digibuc.ro 74 Andreescu 18
Galatei < = Pera >"". A fost, de una din multele de a limita concurenta devastatoare pe care genovezii din Pera o ficeau negustorilor greci, care implicit, imperiale". ne totodati, la faptul reexaminarea recentä a faimoasei inscriptii din 1440, de la Cetatea - redactati, cum se limba - a pus elemente de sorginte bizantinA, anume titlurile de hypatos magistros, care nurnele voievodului moldovean respectiv, care a privegheat atunci lucrArile de a numismatul Octavian Iliescu, care a supus unui nou examen reprezentArile de pe monedele descoperite la Cetatea - o emisiune localä, pe care numele de pe revers, este forma Asprokastron ! sustine imaginea de pe reversul monedelor, o cruce "légrement pattée, quelques fois cantonnée de quatre globules", nu este in realitate crucea genovezA, cum s-a crezut, ci o origine "nettement byzantine, ce qui este confirmé la présence du nom byzantin de cette ville dans la légende qui l'entoure"". Cum tipul iconografic al bourului, emblema heraldicA a Moldovei, de pe aversul monede de bronz, este databil ne deci prezenta a unei a puternicei bizantine ce se exercita continuare, secol al XV-lea, vechea posesiune de la limanul Nistrului. oare exageratA, aceste conditii, de la Constantinopol acel bailul venetian a fost sugerati, nu cumva pregAtitä, de autoritätile bizantine ? Din fericire, pentru intervalul in care venetienii au escalá la Cetatea dispunem de un izvor extrem de pretios: de socoteli al negustorului venetian din Constantinopol, Giacomo Badoer, care acoperá rästimpul 2 septembrie 1436 - 26 februarie 1440. strädaniei lui E. Oberländer - Tirnoveanu, care a extras din "carte de socoteli" datele privitoare la legiturile de cu rominesc, avem imaginea unor schimburi comerciale ale negustorilor moldoveni - primul ale acelui "jupan Iurghici", viitorul al Albe - nu numai cu negustorii venetieni din Constantinopol, ci cu cei negustori, raporturile cu venetieniigrecii, sau cu genovezii, apar "perfectly integrated into the juridical, technical, economic and cultural system of the Levantine commercial world of that epoch, ruled by the Italian businessmen. They appear both as creditors debtors, handle transactions and mandates, conclude contracts, use the services of the bankers and brokers, make associations"". centrul contactelor de cu Moldova se afla Cetatea cum limpede din examinarea registrului lui Giacomo Badoer, anii de care ne concurenta pe acest sector litoralului pontic s-a liber. Ar mai fi de ulterior anului 1439, a fost suspendatA escala galerei muda pentru Romania
Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, trad. Vasile Grecu, Bucuresti, p. 172; veziP. Schreiner, op. cit., p. 364. Pentru incidente ulterioare, expresie a aceleiasi stäri de tensiune dintre genovezi bizantini, vezi Bliznyuk, Genovesi a Constantinopoli alla XV secolo in base a documenti dell'Archivio di Stato di Genova, in BZ, 90. Band, p. - 23. Andrei Pippidi, op. cit., p. 81 - 82. Octavian Les armoiries de la ville d'Asprokastron, p. 154 - 159. p. 156. 87 E. Oberländer - Thnoveanu, Moldavian merchants and commerce in Constantinople, p. 165 - 180 special, p. 179).
www.digibuc.ro 19 Note despre Cetatea la Cetatea venetienii aici suficiente contacte, din moment ce corespondenta caracter politic a bailului venetian din Constantinopol Alexis de Mangop - adversar al genovezilor- ajungea la destinatie "via de Mocastro"".
de acum un secol Nicolae sublinia Cetatea oarecare autonomie sub Moldoveni avea, de domnesc, pecetea sa, jupanii sprijinul acestui punct de vedere a venit descoperirea numismatica din 1937, acea emisiune de monete la Cetatea databild, cum am 1410. s-a gräbit sä remarce faptul "frumoasa descoperire" vechea mea pdrere pästrasub stápdnirea moldoveneasca un rost de oarecare autonomie, « » La lui, I. s-a acestei interpretdri intregime, scriind urmdtoarele: "... portul de la vársarea Nistrului apare secolul urmätor
Vezi Virginia Sur la seigneurie de "Tedoro" en Crimée au 'occasion d'un nouveau document, in "Mélanges de l'Ecole roumaine en France", 1929, 1, p. 335; asupra datärii documentului 1441 sau chiar anterior. vezi A. A. Vasiliev, The Goths in the Crimea, Cambridge, Mass., 1936, p. 210 - 212. De altminten mai in 1453, un venetian din Creta, Nicolo Polo, .fäcea mari la Cetatea unde se säu (N. lorga. Lucruri noi despre Chilia Cetatea Idem, Studii asupra evului mediu romcinesc, ed. cit., p. 301). N. lorga, Cetatea p. 116. Cum se initial lorga fäcea distinctie "pâralab" "jupanii" din Cetatea astfel peBogdan. Dar ulterior, cum am mai sus (n. 72), a sustinut doi termeni sunt echivalenti in cazul special al - port de la limanul Nistrului. N. lorga, Noi descoperiri privitoare istoria p. 223. Marea ed. cit., p. 232 p. 250 n. 52. 92 Vezi Agostino Pertusi, La situazione Orientale dopo di Smederevo (1439) in una lettera di Bartolomeo di Giano, in vol. Byzance et les Slaves (Etudes de civilisation). Mélanges Paris, 1979, p. 365; acest izvor a fost folosit Victor Spinei, La des villes du Sud - Est de la Moldavie, p. 226, dar efort de a schita in chip general prezenta acestui tip de comert la Cetatea "encore avant que la ville soit englobée dans les de la Moldavie" mijlocul XVII-lea (Ibidem, p. 225- 228).
www.digibuc.ro 76 Andreescu 20
Florenta, putem citi urmätoarele: care am urcat galere, iar ce ne promisese ne la Constantinopol cu mult confort, numeroase onoruri deosebite, a aranjat mod lucrurile, noi am avut pe aceste galere tot confort comoditate robii cerchezi sau sciti transportati pe de la Caffa sau Asprokastron'. Acest aspect se negre§it, printre elementele care, potrivit lui Robert- Henri Bautier, rolul economic politic fundamental, jucat anume moment al istoriei mondiale de triunghiul Caffa (sau Tana) - Trebizonda - Moncastro (Akkerman)'.
A FEW NOTES ON CETATEA
Abstract Among the numerous questions linked to the past of Cetatea Alba there is one concerning the moment when the place came into the possession of Moldavia. A discussion is made of two expressed points of view. According to Gorovei, this moment should be placed between 1377-1378, in any case before November 1380, when King Louis of Anjou issued a privilege to the merchants of the town of According to a more ancient opinion, embraced by the above-mentioned author, the deed in quertion proves that the town of obtained at that time the 'monopoly of the trade with Moldavia' (C. Racovita). However, a careful look at the text of 1380 will only reveal that obtained the right of compulsory deposit in relation to the 'Tatar Road' (via tartarica), which tantamount to a monopoly over the commercial artery linking Poland to the Italian colonies in Crimea through the north-Pontic steppe, and not through Moldavia. In a study of 1973, Serban Papacostea put into light a piece of information from the ledgers of `Massaria' /Massaria = treasury/ of Caffa, according to which in the summer of 1386 a Genoese embassy was sent to the voivodes Constantin and Petru by way of `Maocastro' (Cetatea Alba), 'occasione guerre de Sorcati', that is in close relation to the Genoese-Tatar war which was in full swing. In the above-mentioned author's opinion, Cetatea Alba was no longer under the control of the Tatars in 1386. Otherwise, the Genoese embassy could not have passed through fortress-port lying at the mouth of the Dnestr. However, information dating to the same year of 1386 mentions a Tatar military chief by the name of 'Cotobogha' or 'Cattabogha' fighting in the Genoese camp against the Golden Horde. This Tatar prince may well be 'Kutlu-Buga', who after the battle of Vodi (Blue Waters) of 1362 or 1363 took refuge and settle in the northern region of the Danube mouths, an area which enabled a thorough control over Cetatea Alba as well.
FHDR, IV, p. 381 383. Pentru comertul de sclavi din bazinul pontic, care ar avut epoca de care ne drept "punct de plecare obligatoriu" doar Caffa, vezi Papacostea, Une révolte p. 282 - 283; asupra diminuarii acestei indeletniciri a genovezilor din la mijlocul veacului al XV-lea, când centrul de greutate s-ar fi transferat insula Chios, vezi Jacques Heers, au Activité économique et problem.% sociaux, S.E.V.P.E.N., Paris, 1961, p. 370 - 371. J. Heers, pe temeiul unei din 1455, când o a transportat la Chios un de 114 sclavi din Crimeea, aprecia ca lui seul" acest numär traficul era "tres intense". R. H. Bautier, op cit., p. 275. $erbanPapacostea a socotit, pe dreptate existenta privilegiului moldovenesc pentru genovezii din Maurocastrum este "sigurd", deducând episodul din 1435 - hotärârea Senatului Venetiei, de care ne-am ocupat noi - unul din elementele acestui act "a fost excluderea venetienilor din comertul regiunii" (Genovezil Marea integrarea Europei Centrale intercontinental, p. 480).
www.digibuc.ro 21 Note despre Cetatea 77
Therefore, the overthrowing of Tatar domination can no longer be placed definitely before 1386, but rather sometime later, around 1391. A further paragraph of the present study focuses on the privilege awarded by Voivode Alexander the Good to the Genoese of Caffa in 1409. Bogdan Petriceicu Hasdeu pretended to have seen the related document in a private collection in Odessa, in the middle of the nineteenth century. However, no further reference has been made to it ever since. Furthermore, Nicolae lorga expressed his doubts about the very existence of such a privilege. As a rule, Romanian historians gave little weight to context in which B. P. Hasdeu mentioned the deed of Prince Alexander the Good. However, a careful analysis of this context pleads in favor of veracity of assertions concerning the privilege whereby the Genoese of Caffa were given the right to be represented by a consul and own a warehouse at Cetatea Alba. A third question stems from the invitation of the Venetians to Cetatea Alba, not long before 1435, an act of open hostility against the Genoese on the north-Pontic shore. The author of this invitation, which was made in secret at Constantinople, was a monk(qui culoierus est)who, more importantly, was the father of the of Cetatea Alba(dominus The exact identity of this 'monk' is still a question open to debate. The author of the present study believes that he may have held the position of vicar of the Metropolitanate of Moldavia and shepherded the eparchy of Moldovlachia, under the circumstances in which metropolitans of the time were all of Greek origin and resided most of the time in Constantinople.
www.digibuc.ro www.digibuc.ro ITINERARII DANUBIANO- PONTICE REALITATI BALCANICE IN RELATARILE GERMANI (SECOLUL AL XVI-LEA INCEPUTUL SECOLULUI AL XVII-LEA)
ILEANA
Expansiunea Casei de Austria spre Europa de sud-est a devenit o realitate din epoca Maximilian I, care, la moartea lui Matia Corvin, incercase sprijinul lui cel Mare pentru a ocupa tronul Ungariei. 1526 pentru Ferdinand de Austria interesul pentru sud-estul mai ales pentru bazinul pontic, a devenit o preocupare permanentd. Conflictul cu Imperiul Otoman a avut subsidiarlupta pentru controlul cursului mijlociuinferior al chiar al bazinului pontic. Planurile de antiotomand secolul al XVI-lea, de Casa de Austria, nu au neglijat nici un moment cursul Dundrii, Balcanii Marea Cucerirea Constantinopoluluipreluarea Stramtorilor a fost leit-motivul care a animat toate aceste planuri, care s-au dovedit a utopice. Pentru toate aceste motive lumea a tot mai interesatä de cunoaterea unui rival de temut, despre care, la inceputul secolului al informatiile erau vagi, nu chiar fanteziste. cele ce surprindem informatiei vehiculate Imperiul german, având drept subiect lumea De la trebuie delimitate paliere: al propagandei oficiale - ce cu obstinatie celui mai de temut al Imperiului al informatiei spontane, necenzuratá politic, care evolueazd de la insuficient fondate, de la zvonuri impresii incorect formate. din de cunoWere,la o descriere relativ de curiozitatea epocii Renwerii. publicatiilor care au opinia din Imperiul german pentru lupta turcii, cea mai mare rdspândire au avut-o periodicele epocii, numitele Neue Zeitung. limbajul vremii ele desemnau "noutatea de ore. Cea mai veche este cea din 1502, care evoca pentru cititorii din Imperiul german, Ungaria, Imperiul otoman luptele date pentru Mytilene'. Aceste Neue Zeitungen urmäreau impresioneze, chip opinia scopul de a o convinge de necesitatea luptei antiotomane. Din otomanii sunt mod constant prezentati ca nite mai diavolii. Comportamentul inuman aplicat crqtinilor este unul dintre subiectele preferate
Neue Zeitung von Orient und editat de Hans Bockwitz, Leipzig, 1920, 2 p.
"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 79-93
www.digibuc.ro 80 Ileana 2
ale acestor publicatii. 1556 se publica o scrisoare a sultanului I Ferdinand de Austria. Scrisoarea era evident o contrafacere era invective la adresa celui care gira conducerea Imperiului german. continea o amenintare cutremuratoare. Sultanul care "este D-zeu pe va nimici totul calea sa, va arde, va va lua totul iar pe voi trage voi voi arunca pe veci iad. Pe copiii vo4trivoi ca pe ni4te pe femeile voastre... le voi necinsti". La polul opus, victorie a lupta cu turcii devenea un prilej de prezentari triumfaliste de propaganda religioasä, victoriile atribuite prirnul divine ce dorea pedepseasca pe "necredincio0"2. era succeselor repurtate Mediterana de Carol al V-lea, din 1532 sau cu descrierea asediului Petrina (1594), cre0inilor nu le venea au alunge pe asediatori, o prea mare de Cel care relata tirea considera totul a fost o minune dumnezeiasca, prin care s- a Dunmezeu nu de la Bucuria au fost de mari au inconjurat cetatea gernmchi pentni a-i lui Dunmezeu pentru ajutorul dat. 1533 o asemenea propaganda religioasa, bine pe progreselor inregistrate de fäcea obiectul unui alt Neue Zeitung, care se prezenta "regelui David" al Etiopiei dea se alia cu Carol al V-lea cu papalitatea, prin intermediul regelui Portugaliei. Acesta era momentul se reaminteasca vechimea credintei Etiopiapericolul tiraniei otomane ce deopotriva Europa
Propaganda a la secolului al XVI-lea ton este suficient amintim publicatiile din 1566, 1591 1595, scrise tirnpul sau preajma unor mari cu otomanii. 1566 turcii erau descri0 ca exercitand o "tiranie ni§te de Foaia de titlu a care campania prezenta ororile de tätari, alialii de ai otomanilor, de lance al avangardei sultanului. Se spunea acestia au
Neue Zeitungen des Tarckischen Keisers Absagsbrieff so er newlich dem Romischen Könige Ferdinando bey seinem Legaten zugestanden,f.1., 1556, 2 Neue Zeitung und warhafte anzaygung wie die Streyfendrott des Tyrannen und verfolger des christlichen und Gnad des allmechtiger Gots durch die unsern erlegt und umbgebracht am 18 Septembris geschen,f.1., 1532 Neue Zeitung von keiserlicher von dem türcken dem grossen Sophi...aus Venedig gen. Augsburg geschriben Augsburg, 13 26 martie 1535. Neue von Gott herlichene Victoria und Zeitung welchermassen aber mal in Krabaten und Windisch Land der Rom Kay. May. unsers allergenedigsten Herr und Kriegs etliche Vestung und Granitz Heuser unter der Kon. Mtt. und in Polen und Maximilian zu Österreich... dadurch (Got Lob) die nun mehrers auch das schöne und herrliche Land Duropolia sampt andern des Österreichischen und Landen widerumb in unsern gewalt gebracht worden dem Christlichen Veldlager vor Petrina, Wien, 1594 Neue Zeitung die Werbung so Davidat der König Ethiopia welchen man bei uns gewonlich Johan oder Prethogiam nent, bei dem allerbey eigsten in Got Vater, Herrn Clement Bapst dem siebenden seines namens demutiger gehorsame thun lassen, 1532-1533. Neue Zeitung vom XXI. Wien,Anno 1566, Augsburg, f. a3.
www.digibuc.ro 3 Itinerarii danubiano-pontice balcanice 81 atacat satele au ucis rece numerosi "crestini femei copii mici, lovindu-i indurare, tot ceea ce au lásat in urma a fost ars la temelii7. aceeasi se introducea, in scopuri propagandistice, ideea sultamil era tuât chiar la el acasá pentru comportamentul tiranic. Se fdcea aluzie la ambasada sositä la Viena 1565, prilej care austriecii uimiti de ostentativä a ambasadorilor. Acestia se dovediserd adeosebit de ei se spunea Neue Zeitung erau ingroziti de "tirania nesuferit suflet a de care se temea toatá lumea, nu numai "bietii crestini nevinovati", ci proprii slujitori. Acesta nu se verse propriului care fusese sugrumat fata sa8. Episodul, pe deplin adevdrat, se referea la asasinarea lui Mustafa, mare al sultanului. La secolului tonul publicatiilor de propagandd se schimba. Desi din 1593 Imperiul se va confrunta din in "Rdzboiul lung" cu otomanii, mobilizarea la lupta cu turcii nu mai avea acelasi ton de viscerald. Adeseori situatia grea din centrul sud-estul Europei era ca un rezultat unei prea mari, manifestate de occidentali timp de fata otomane. 1591 un alt Neue Zeitung fdcea o trecere a marilor puteri ale zilei, precuma situatiei conflictuale dintre Imperiul german otomani. Punctul de era Ungaria, despre care se spunea se intinsese, in vechime, deMuntii Carpati de la Marea la Marea Adriaticd la Italiei. faptul loan Zápolya text contele de Zips) chemat pe sultanul I ca arbitreze conflictul Ferdinand nu a fdcut pe turci spre Germania-9. Notarea evenimentelor incepea 1516, anul campaniei Selim I in Egipt. Victoriile otomanilor erau consemnate pe un ton neutru, pentru descrierea tuturor conflictelor europene din secolul al XVI-lea. Doar concluzia era favorabild Casei de Austria: toate regatele numai Imperiul german, condus de Casa de Austria a bine 1598 Sturmius la Jena De versus Turcas perpetuo administrando ad Rudolphum Romanorum Imperatorem Augustum Comentarii sive sermones tres. Lucrarea a fost conceputá ca un de trei predici care explice contemporanilor de ce otomanii erau dusmanii ai Imperiului german. folosea prilejul ca prezinte un general al situatiei politice a epocii, care "acesti dusmani vor vor lucruri de grave vor spori incât Dumnezeu nu opreste asta, vom vedea ani vor fi devenit intregii Europe". Peste observalie generald, la secolului se simte obligat sä explice expansiunii otomane. primul autorul considera pe crestini mai pentru ei ghiddndu-se faptele Apostolilor Evanghelii, au suportat resemnare calamiatile faptul de ai au fost supusi la suplicii de cuceritorinu au
Ibidem, Ibidem,a3. Neue Zeitung oder Kurtzer Discurs von der Welt und was endlich darauff erfolgen werde, Görlitz, 1591, Ibidem,B2. Sturmii, De bello ad versus Turcas perpetuo administrando ad Rodolphum Romanorum Imperatorem Augustum commentarii, sive sermones tres, 1598,
www.digibuc.ro 82 Ileana 4 luat armele prea nu se mai putea face mare lucru'. Era o explicatie pentru o pasivitate a Occidentului care nu a luat atitudine atunci pericolul s-a apropiat periculos de mult de granitele Imperiului ale Papalitátii. A doua ar fost aceea multi principi au tratat cu "s-a constatat sunt de periculo0". al teilea turcii extinseserd Europa, Asia Africa pentru li se permisese cucereasca teritorii care i-au adus a Imperiului. A patra era in fanatismul religios al otomanilor, care lui Mahomed, "pe preamdresc zilnic". asemenea fervoare religioasá era, deja, de De aceea Sturmius considera singura solutie nu putea veni de la ajutorul divin, care sporeascd cre0inilor, intr-un moment in care otomanii cuceriserd o parte din Europa, plus teritorii din Africa Asia. Interesant este faptul cei care luptaserd cu de victorie impotriva turcilor erau trecuti aláturi de figuri ilustre ale secolului XV XVI. exemplul lui Uzun Hassan, palatinul Moldovei, Stefan, i-a pe turci, numita Moldova Valahia, pe Regele Ungariei, Mathia Corvin fusese el ajutat "cu multe Valachia", iar el cu invadaserd Bosnia, provocand turcilor multe Este confuzia dintre expeditia lui din 1574, Bosnia, intreprinsä folosul regelui Ungariei persoana lui cel Mare, dar important este faptul peste 100 de ani istoriografia occidentald pästrase amintirea luptelor duse de cu turcii, ca un episod glorios al lupta cu Islamul. Cu ocazie Sturmius Transilvania era Dacia de Autorul trece, cea de a doua la invective directe la adresa celor care trebuit vegheze la securitatea Europei. El credea cu profetia lui Daniel viza cel de la patrulea Imperiu ca Imperiul german, care a "transferat puterea din Italia din cetatea Roma acest transfer de putere fusese defavoarea imperiale, care devenise din ce ce mai timpului nostru nu sunt stare in onoarea Imperiului" nici apere Ungaria impotriva otomane, ce o timp ce Papalitatea veniturile Imperiul era tot mai sdrac. avea tot mai putine venituri, anual cu tot mai ajutoare de la principi, terenuri agricole päduri, posibilitatea de a aduna provizii suficiente pentru soldati'9. stint enumerate sursele fortei otomanilor. primul pasivitatea cre0inilor a sporit turcilor. In plus era " spurcate,
12Ibidem. Ibidem,81. Ibidem,f.87. Ibidem,91.
Este vorba despre lupta pentru tronul Poloniei care a 1572 la moartea lui Sigismund al luptä care Habsburgit ar sä asigure tronul acestei membru al familiei, pentru a putea controla efectiv centrul Europei. Lupta nu s-a 1587, tronul Poloniei a fost ocupat de un membru al dinastiei suedeze Vasa. Ibidem, 105. Ibidem.
www.digibuc.ro 5 Itinerarii danubiano-pontice balcanice 83 trebuia luat in considerare faptul sultanul o impune severitateael era un credincios fervent. erezie se pedepsea cu moartea "era de admirat de§i sunt pe o cale se supun autoritätii supreme" stat'. Religia de coeziune a armatei, in jurul sultanului. La ei sperjurul, calomnia, blestemele toate faptele detestabile erau pedepsite cu severitate. Pentru a atenua impresia de obiectivitate pe care o degaja descrierea lui Sturmius, acesta revenea asupra duritätii otomanilor, ce de toate popoarele oprimate; ace§tia erau cruzi, luau copiii de la transformau nici musulmanii nu aveau un trai prea bun, cei nobili puteau in dizgratie intre cea mai jos Dincolo de propaganda mai mult sau mai putin de unor cuno§tinte livre§ti despre Imperiul Otoman, direct otomane s-a facut prin intermediul ambasadorilor Casei de Austriaal celor 1530 pleca spre Constantinopol prima extraordinard, de Ferdinand de Austria scopul de convinge pe sultan de retrage sprijinul militar politic acordat lui loan Zápolya de a-i titlul de "rege al Ungariei". Ambasada era din Joseph Lamberg Niklas (Jurischitz). Descrierea a fost de Benedict Cupergi (Cuperischtz), un sloven, angajat pe post de lateinische Suita ambasadorului pleca de la Viena la 12 august 1530, drumul prin Ungaria pe ajungea Bosnia la 12 septembrie. Aici "voievodul" Murat 100 de cai harna§amente scumpe "o primire de de onorabile, sat de numit Khanitze. ciuda atentiei pe care a acordat-o Murat-pap, Cuperik nu trecea cu vederea situatia grea a cre§tinilor din teritoriile ocupate de otomani. introductiv autorul aträgea putini sunt occidentalii care se la pericolul pe carereprezintd "du§manii credintei cre§tine, care de putini ani au impus prin o tiranie insuportabild de multor regate cre4tine, care se oamenii in puterea acestora, care se pregätesc pentru noi cre§tindtate, dar mai ales asupra germane". Aceste cuceriri, considera Cuperik, nu erau din vina otomanilor, ele se datorau "de mai multe ori prostiei omene§ti de mai multe ori pedepsei dumnezeie0, celor care nu in necazurilepericolele ce ne viitor prea putin lui Dumnezeu, astfel pedeapsa se la "Tirania turcilor" era pedeapsa pentru care nu manifestau nici im fel de de compasiune pentru de cuceritorilor. Cuperik considera adevdratul ajutor nu se care trebui cu toate se pentru a-i alunga pe otomani, pentru copiii, bunurile similareerau la convoaiele de copii, la Constantinopol, acel "tribut al sangelui", datorat de neamurile cre§tine, care trimiteau
Ibidem, f. 109. 21 Ibidem. 22 Benedict Cuperischtz, Itinerurium der Botschaftesreise des Joseph von und Niklas Jurischtz durch Bosniein, Serbien, Bulgurien Innsbruck, p.19. Ibidem, p.33. Ibidem, p.20
www.digibuc.ro 84 Ileana 6 anual pentru trupele "cei mai mai mai inteligenti 7 10 Slovac de origine, traducdtorul ambasadei din 1530 a intrat usor populatia din Bosnia acesta nota cu regret oarnenii de aici toate sperantele increderea in armatele imperiale, in de credinte care vor veni alunge pe otomani, "acum toatä increderea noasträ s-a spulberat pentru vedem voi vä de la turcilor . Unalt german, Hans Dernschwam,carea ambasada extraordinard a Habsburgilor din 1553-1556, pleca cu o impresie proastä despre lumea aceasta datorându-se momentului politic, care intrase Imperiul otoman misiunea diplomatica din care fdcea parte. 1564 Betzek, sosit moment favorabil negocierilor de pace, deosebit de de lumea otomand28. Nu asupra relatarilor celor doi, deoarece acestea au fost deja tratate pe larg, alt artico129. Lucrurile se schirnbau, treptat,in ultirnele decenii ale secolului al XVI-lea. Relativa acalmie habsburgo-otomane, instalatd tratatul de la Adrianopol (1568), a permis ca tot mai germani in Imperiul otoman, de curiozitatea de a cunoaste o cu o religie. De asemenea acesti veneau de farrneculmirajul Orientului, ce mai pentru occidentali un teritoriu interzis, unde domnea teroareaunde ardea "focul Gheenei". acesti urmau calea devenitä deja bine cunoscutd. Se la Viena sau la Komaronurmau cursul la sud de Belgrad, prilej pentru a nota numeroase geografice, de strategicd, dar aspecte etnografice, religioase sau privind traiul cotidian. acesti notau starea de care se afla populatia din Serbia, prost prost locuind mai ales sateavând de a purta Drumul urma apoi cursul Dravei al Moravei la Nis, de unde cälätorii porneau pe uscat spre strdbátând M-Iii Balcani. Observatiile din aceastä a Imperiului otoman (Bulgaria) converg spre o imagine de prosperitate care se regäseste toate descrierile de din 1530 Cupergi constata Bulgaria este o roditoare, bine populatá multe vite. Peste tot remarca o de produse. Referitor la religie germanul nota ca pe ca erau, deci schismatici, dar se de Dunmeazeu nu ne-au primit cea mai mare ospitalitate casele Bogälia care a caracterizat Bulgaria de cucerirea läsase urme. locuitorii, femei copii purtau haine brodate iar fetele erau impodobite
25Ibidem,p.34. 26Ibidem,p.36. Hans Tagebuch, einer Reise nach Konstantinopel und Kleinasien (1553- 555), editat de Fr. Babinger, München, Leipzig, 1923. 28 Jacob von Betzeck Gesandschaftreise nach Ungarn und in die 1564-1565, editat de K. Nehring "Veröffentlichungen des Finisch-Ungrischen Seminars an der Universität München", Bd. 10 (1979). Man,The Ottoman Empire in travel accounts by Habsbourg ambassadors, between 1533-1566, vol.In honorem Paul Cernovodeanu,Bucuresti, 1998, p.355-369. von Betzeck,op. p.15.
www.digibuc.ro 7 Itinerarii danubiano-ponticerealitäti balcanice 85 cercei de argint aveau cozi din capului in care se aflau funde colorate. similare se la Reinhold Lubenau, farmacistul diplomatice imperiale din 1587, care a asat una dintre cele mai ample descrieri a spatiului balcano-pontic. Lubenau, spre Orient in primul de curiozitate, a un ochi obiectiv relatarea realitätilor Primul care impresioneazd este deosebit de Lubenau remarca faptul constructiile sunt modeste, orasul era un mare centru comercial mestesugdresc. Aici se confectionau cele mai renumite mantii de din Imperiul otoman, iar raguzanii aveau un cartier comercial propriu centrul moscheea principald baia Lubenau era uimit de dezinvoltura cu care raguzanii se purtau otoman: se plimbau pe "ca in propriul oras", aveau depozite magazine vindeau pànzeturi, mirodenii, lipsea aduceau din Raguza"". Drumul de acces spre capitala Imperiului otoman Bulgaria de la N-V spre S-E, toti obligati anticul Filippopoli (Plovdiv). 1572 viitorul ambasador imperial, David Ungnad, remarca vechimea orasului, intemeiat de Filip al II-lea Macedoneanul. Peste tot vestigiile romane". Lubenau - la - mai mult asupra descrierii orasului, minele de aur, foarte bogateAntichitate, aici Filipicii de aur. Mine le Lubenau o informatie interesantd: aceste mine de bulgari, germani.Nu spune acestia lucrau cu un contract sau erau simplii prizonieri adusi din zonele miniere ale Imperiului german. Oricum de la acesti specialisti germani bulgarii preluaserd numele uneltelor: Stempel, Hammer, Zitrezang, Schmeltz, Oven De mentionat stilul lui Lubenau este foarte familiarajutá la reconstituirea imaginii epoci; el remarca faptul pe anticului palat regal nobili domni numele" eu scrijilat acolo numele cu cutitur". a prin se oprea la Adrianopol (Edirne), orasul construit de Hadrian aflat nu departe de litoralul pontic. Acelasi Lubenau constata cu dincolo de impresionante, se un palate. In cartierul se panzeturile de in, brocart. Cartierele negustorilor abundau de märfuri scumpe: perle, pietre pretioase, de zibelind, tigru de precum pumnale de cal cu argint pietre aurite). Nici mdrfurile alimentare nu läsau indiferent pe german: acesta aprecia compotul cu gheatä ("adusä tocmai de Muntele Olimp"), smochinele, stafidele, alunele, migdalele, curmalele "multe alte lucruri ce nici nu potamintite"'. 1606, cu prilejul negocierilor care au "rdzboiul cel lung" prin pacea
B. Cuperischtz, op. cit., p.53. Beschreibung der Reisen des Reinhold Lubenau,editat de W. Sahn, Königsberg, 1912. Beschreibung einer Legation und Reise von Wien aus Österreich Constantinopel durch Wollgeboren Hernn David Ungnad, Freyherrn zu Sonneck und Pfandsherrn Bleyburgk Römischen keyserlichen befehlig und abfordung an den Keyser, Anno 72, verrichtet, 1582, f.Dii-Diiii. R. Lubenau, op. cit., Ibidem,p.115. Ibidem, p.119.
www.digibuc.ro 86 Ileana Cazan 8 de la Zsiva-Török, emisarii Habsburgilor remarcau Maximilian Brandstetter, secretarul ambasadei de Adam Freiherr von Herberstein läsa o descriere a manuscrisul Itinerarium oder Raisebeschreibung". Autorul considera Adrianopolul era la de mare ca Praga. orasului mai urmele turnurilor romane. interiorul acestor ziduri se desfasura o.activitate comerciala prosperi. Existau 12.000 de negustori evrei, grecii erau la ei prin mare de biserici ortodoxe, in timp ce nu aveau moschei, de unde rasuna, zilnic chemarea muezinului. Maximilian Brandstetter datorate unui ochi practic. El admira gradinile sultanului din oras, dar aprecia acestea produc fructelegumevaloare de 15.000 de taleri'. prin Grecia ii prilejuia ambasadei extTaordinare,din 1530 numeroase remarci care starea de spirit a unui intelectual al vremii, referitor la din Balcani. CuperiKi observa mare de biserici crestine din Grecia, dar nota grecii au preoti schismatici, pe care prea convingere. haine turcesti sunt greu de recunoscut printre turci, unii dintre acestia recunosc deschis lipsa de le-a adus nenorocire" (Daci avem atât de mult de este numai vina pentru noi ne-am plecat tiraniei turcului, câinele turbat). Cuperii relata spusele unui grec bahna conationalii pentru atunci când turcii atace Balcani au stat pasivi au asteptat ca ocoleasci, sperând nuprovoaci, otomanii vor pleca spre Occidentul Europei vor abandona Grecia. urma acestei greseli turcii ajunsesera 1/3 din lume, Asia Africa 1/2 din Europa." german acest episod cu cuvintele cvasiprofetice ale grecului: De aceea, voi nobili domni, nu plecati urechea la ceea ce vor spune. Cu sunt mai mierosi turcii, cu mai mult Intrarea Constantinopol a fost pentru o La 17 octombire 1530 membrii ambasadei austriece au fost de o de 100 de care i-au oras. Aici au fost caravanserai, unde practic au devenit prizonieri, de 2 ceausi care nu i-au nici moment. Ca semn de ostilitate ambasadorii au fost dusi pe jos In la Ibrahim-pasa. Ajunsi la marelui vizir nu s-au putut opri nu admire bogatia hainelor tuturor slujitorilor La fel, au admirat frumusetea palatului lui Ibrahim-pasa, care i-a primit, asezat ca un rege"'. La s-a termeni protocolari, ceea ce a fost de mai pe ambasadorii, speriati de moarte. Numai cei doi mesageri personali ai lui Ferdinand au fost opriti la chiar au fost se aseze, restul suitei a fost concediat, la timp de 3 ore. sultanul s-a desgsurat mai putin tensionat. Ambasadorii au primit se deplaseze la sultanului, schimb, membrii de ai misiunii diplomatice au mers pe jos. moscheii au intersectat
Manuscrisul a fost publicat de K. Nehring articolul Adam Freiherrn zu Herberstein Gesandschaftreise nach Konstantinopel. Ein Beitrag zum Frieden von München, 1983. 38Ibidem, p.120-123. B. Cuperischitz, op. cit.,p.57-58. p.56-57
www.digibuc.ro 9 Itinerarii danubiano-pontice balcanice 87 convoiul oficial al sultanului primul lucru pe care 1-au observat au fost cei 4 elefanO, care faceau parte din acestuia41. Ajunsi la seraiul sultanului ambasadorii au au intrat prima curte de unde se gaseau aproximativ 3 000 de oameni, in cele 4 puncte de Cuperigi continua mirat de risipa de haine scumpe pe care o vedea la trupele de ieniceri, cala cele de spahii. Nu mai putin mirati au fost germanii, s-au pomenit 10 lei 2 leoparzi, legati cu dar care urla ingrozitor"42. Audienta la sultan s-a rezumat la o de de mesaje protocolare, care ambasadorii s-au rtegocieze cu Ibrahim-pasa, prea mare succes, cum se La au primit darurile de adio au la drept cadou, 10.000 de aspri, lingouri de aur, cupe din argint43. Banchetul de adio a fost un prilej ambasadori obiceiurile Au fost obligatoriu, de au fost primiti de cei patru ai sultanului au fost condusi la unde s-au servit 35 de feluri de Cei doi ambasadori au fost la o de argint, cei patru viziri, restul au stat mai departe, observand ierarhia protocolului otoman. La o se aflau doi mari preoti, separat, singur la mask era asezat Ibrahim-pasa,iar la o a patra mai departe de privirile supusilor, a fost prezent consilierul personal al
David Ungnad, 1572, cam forme de protocol, pe care ambasadorii era bine le cunoasca. El cu Eduardo Provisionali au avut voie se deplaseze prin Constantinopol. s-a oferit tot intr-un caravanserai, dar, ca semn de sultanul le-a trimis dar 2 butoaie cu vin. schimb membrii diplomatice au pentru un ducat de persoana45. Din 1533 1572 occidentalii multe despre obiceiurile otomane. special nu sunt bine primiti nu peste tot o de daruri. functionarilor li se sume de atentii modeste, pentru marele- vizir aveau 7.000 de un serviciu de de argint, o cupe de argint ( in valoare de 2098 de David Ungnad aceste daruri vor fi bine primite, pentru "Mehmet-pap, este un avar", cu sultanului, care, desi al unui din Bulgaria, ajunsese la aceastä denmitate slujindu-1 cu pe sultan mai ales, pe crestini. Darurile ce au fost ate celorlalli viziri au fost urmatoarele: al doilea vizir primea 1.000 de , de argint, ceasuri. Ungnad acesta era una din fiicele sultanului era fiul unui cizmar din Ungaria. Nici el nu a-i iubi prea pe nu a manifestat o prea mare politete, ambasadorii Al treilea vizir, turc de origine, era o foarte prietenoasa, ceea ce ne permite tragem concluzia cei care ajungeau demnitari otomani, dar proveneau din familii modeste de crestini, erau cei mai trufasi parteneri de ai ambasadorilor Casei de Austria, deoarece renegaserdconditia
Ibidem, p.60. 42 Ibidem. Ibidem,p.61. Ibidem, p.63. Beschreibung einer Legation..., f.Diiii-Ei. 46
www.digibuc.ro 88 Ileana Cazan 10
a Acest Ahmat-pap primea, numai 500 de ducati, un ceas de argint, de o mai valoare. daruri au fost rezervate celui de al patrulea vizir. Bineinteles cele mai mari cadouri erau rezervate sultanului. an, 1572, Ungnad aducea peniru Selim al II-lea 45.000 de de argint, cristale, unelte de scrisi o de scris tot de argint, cupe mari, vase mari carafe de argint, toate valoare de 3136 de ce au darurile datorat sultanului, care a fost predat direct la trezoreria ce se afla a doua curte de a palatului sultanului, Ungnadi suita sa au fost invitati la banchetul oficial, ocazie cu care au pui carne de oaie täitei cu orez la cuptor, orez cu legume, copt totcuptor. La banchet a fost prezentemisarul dornnului din tara (Alexandru- Mircea) care adusese tributul datorat sultanului. Cele ambasade erau, deci, tratate la de protocol. au fost primiti de sultan care i-a picioare, semn de mare Apoi i-a poftit sala de audiente, s-a pe un jilti le-a oferit de la caftan o Darurile au ienicerilor, a fost imediat registrele cu evidentele fmantelor Imperiului. 1606 ambasadorul Adam von Herberstein aducea o cantitate mai mare de de valoare, care impresioneze pe sultan. Una din conditiile negociate era aceea de a nu se mai tribut ci cu ocazia diferitelor misiuni diplomatice, un reciproc de daruri. Sultanul a eludeze prevedere, timp ce Rudolf al II-lea se straduise, dinainte de izbucnirea "razboiului celui lung", abordare a relatiilor diplomatice bilaterale. Ca urmare Von Herberstein aducea cu sine valoare de 134.875 de din care cea mai mare parte era destinata sultanului. Lista darurilor cuprindea: de argint, in valoare de 27.500 de un smarald mare 3 perle, valoare de 11.250 de florini, un smarald mic, valoare de 2.500 florini, un inel agat lucrat aur, valoare de 3.125 de Apoi urmau de o mai valoare (per cum ar fi: oglinzi marii de cristali cu de argint, de aur, cohere de perle din alte pietre pretioase, mese de (marii argint, ochelari, figurine, medalion, din argint aurit, inele diamante rubine, mese de fata acestei de daruri demnitarilor otomani a fost nu potolita. Vizirul, Ali-pa§a, a cenit nici o retinere ca peste darurile ceerau destinate mai primeasca 12 cupe de argint pe care dorea le la nunta marelui vizir, Murad-pa§a. Herberstein era disperat tot ceea ce adusese sine a nu suficient pentru a satisface cererile tuturor demnitarilor Audienta la sultan a urmat tipicul deja cunoscut diplomatilor occidentali. ce li se cadou caftane pentru ocazie speciale, ambasadei au fost de 2 i de 20 de soldati, care au sosit la locuinta ambasadorului, cai pur-sange, din grajdurile sultanului. Diplomatilor lis-a permis se
Ibidem. 48 K. op. p.45. Ibidem, p.43-44. Otoman era o mare impolitete ca fata sultanului alte vesminte decât cele traditionale
www.digibuc.ro 11 Itinerarii danubiano-pontice balcanice 89 deplaseze suita ambasadorului era de 100 de persoane. Ambasadorul urmat de splendia a intrat pe prima a Seraiului, curte coloane, unde pe ambele se aflau o multime de ieniceri de spahii'. In cea de a doua curte au descdlecat au pornit pe jos prin grAdinile sultanului, cresteau arbori rari: chiparosi, lauri, De aici suita s-a indreptat spre Divanului, unde a avut prima Spre deosebire de banchete cu ocazie a fost 5 castroane mari de metal, puse la dispozitia tuturor comesenilor direct pe podea, unde pe covoare groase s-au asezat toti invitatii. S-au servit pui de orez, suc de au fost prezentati sultanului li s-a permis poala Sultanul i-a primit inconjurat de cei 5 viziri, unde se aflau numeroase covoare, tesute de aurargint, care impodobeau peretii. Acesta se afla asezat pe un fel de pe perne brodate de aur argint perle. un genunchi ridicat, iar picior era sub el. Pe avea un deosebit de pretios un diamant, ce costase 90.000 de ducati. Prezentarea a suitei s-a un ceremonial bine pus la punct. Unul unul membrii suitei au fost luati de de ceausi dusi fata sultanului, wide au fost obligati Ingenuncheze, fruntea la care apoi erau ridicati erau condusi spre iesire cu spatele. ce s-a au fost poftiti la banchet, unde au luat la mese, dar primirea ce li se fdcuse nu fusese de prea tare, toti tristitemátori". mai mare entuziasm resimtit, a ajuns la Constantinopol Lubenau. Autorul prilejul nimerit pentru a face o prezentare a orasului. Aminteste s-a numit in Antichitate Byzantion, apoi Nova Roma sau Constantinopol, pentru ca turcii Istanbul, iar rusii Tzarigrad. Sultanul cucerind o mare parte a vechiului roman s-a considerat - Lubenau - se intituleze roman, Rumeli Czar Constantinopolul lui Lubenau ca plasat intr-unul din cele mai frurnoase locuri de pe Era de apele Negre "ce vine din tara din Moldova". o etimologie fantezistd numelui Negre, dar interesand pentru faptul acesta era mai farniliarizat spatiul rominesc, oricare realitate sau istoricd, de Marea El considera Moldova se mai numea Mori Davia, ceea ce ar insemnat Davia (Davia cea de wide a venit numele Negre Evul Mediu. Anticul Euxinus a devenit Marea de Mori Davia, teritoriul locuit in vechime de "Davi sau de Daji, Invecinati gefii sau cu golii"55. Desigur confuzia dintre goti era deja un comun istoriografia medievald, primul ce confuzie Iordanes; interesantd argumentatia german, care simlea nevoia dea geo-istorice, punct de pe daci. Desi amalgamate informatiile transmiteau contemporanilor un mesaj vechimea romAnilor spatiul pontic, valahiimoldovenii urmasii geto-dacilor. Descrierea de Lubenau Constantinoplolului este de
Ibidem, 52 Ibidem, p.124. Ibidem. R. Lubenau, op.cit., p.133.
www.digibuc.ro 90 Ileana 12 informatii topografice de precise, putem deduce sale nu erau timp se pare Lubenau s-a putut prin lucru ce nu se intâmplase la jumitatea secolului al XVI-lea, când emisarii Casei de Austria erau de sau mai multi german considera acest oraera cele mai frumoase oraqe ale timpului, având o de 18 mile italiene. apirea la fel de de pe ca de pe uscat"57. de clidirile monumentalede palate deosebit de frumoase, observa constructiile modeste din care nu aveau o singurá camerá. Pentru un de o era foarte ca o poatá avea turcii "muncesc ca migarii"; ceea ce la Constantinopol se vindea cu 1000 de ducati "la noi nu ar valora nici 200 de franci"58. Interesante sunt datele statisticefurnizate de Lubenau, care nota in Constantinopol erau: 4492 mari, 2984 sträzi 2274 cuptoare de 947 5852 mori cu cai". Toate aceste informatii se puteau dovedi foarte utile pentru o eventuali tentativi de asediu asupra un capitol de câteva pagini este dedicat de german descrierii considerati a una "dintre capodoperele artistice ale lumii... constructie trebuie are 101 de ca tot atâtea capelealtare zile are un an, cum a descris-o Benjamin evreul. Avea 900 de preoti care slujeasci liturghia are o in Venitul anual pe care 11 aducea aceastä statului fusese de 300.000 de ducati. Lubenau continua descrierea, folosindu-seoperele istoricilor bizantini, vorbind despre coloana de aur de argint curat, ce se afla mijlocul bisericii numeroasele candelabre de aur care o orbitoare. fusese construiti modelul Pantheonului de la Roma, la dimensiuni mult mai marinu era de mirare sultanul o transformase in principala moschee a Imperiului säu, unde se deplasa personal ca asiste la slujbele religioase. Poarta de intrare era de latá se putea intra cu la care erau 4 cai61. Lubenau prilejul pentru a conternporanilor aspect mai putin cunoscut, ba voit trecut sub tacere de propaganda antiotomani. Era vorba despre faptul musulmanii nu respingeau existenta lui Isus Christos, pe care considerau mare profet al lui Dumnezeu, de o adus pe lume de Dumnezeu. De aceea se mai afla Sfänta un perete pe care era pictat Botezul lui Isus, sub se mai citea propozitia: "Acesta este meu iubit, pe care euindrägesc nespus". Cel curiozitatecare tradusese propozitia fusese turc, carecondusese unde se afla un fragment din mormântul lui Mahomed. Pictura era vizibilá multe Pe o pe Christos inconjurat de cei 12 Apostoli'. Lubenau era uimit biserica nu avea nici o fereastrá
Hans Derschwam's Tagebuch..., p.42-43; Jacob von op. cit., p.15. R. Lubeanau, op.cit., p.137. Ibidem, p.138. Ibidem, p.140. Ibidem, p.142. Lubenau face referire la lucrarea lui Jonaes Benjamin, Itinerarium Beniaminis. Ibidem, p.143. Ibidem, p.144.
www.digibuc.ro 13 Itinerarii danubiano-pontice balcanice 91 pursimplu prin cupola de cult preferat al sultanului, acesta se ca pentru de turci Aia Sofa, de la grecescul Hagia se cheltuiascg zilnic 1001 aspri63. Descrierea vechiului hipodrom lui Lubenau prilejul descrie ruinele romane bizantine, vizibile. Locul era numit de turci Atmeidan, de la expresia latineascd pe care o preluaserdgrecii, ad metam. Chiarsultanii organizau in acel spectacole Lubenau Hipodrom un obelisc egiptean explice sensul hieroglifelor, pe care nu le a o scriere, cile vedea ca o de animale, insecte care reprezentau pentru egipteni un prin care transmiteau din generatie in generatie secretele cultului Urma apoi descrierea grädinii zoologice pe care o avea sultanul, ca a rariatilor ce puteau aici: girafe elefanti, acestia din uimindu-1 pe german prin inteligenta demonstratd de dresurg. pretiose pentru capacitatea de a orasului sunt date referitor la 7 turnuri (celebra Yedilcule). Este suprafata ei, turnuri de avea, ieniceri o (500) se cheltuia pentru solda (5000 de de pe La Yedikule se aflau comorile sultanilor, tot ceea ce aduseserg mai de din campanii duse lume. Fortdreata celor turnuri pe malul Märii Negre era de colectare a de aici era dirijat comertul, cu regiunile Imperiului sau cele din exterior. Veneau märfuri din Ancara, Brussa, Caramania, Tripoli, Siria, Armenia, Persia, India, Georgia, Arabia, regiunile de la Moscova din China. Nici mdrfurile europene nu lipseau, ele soseau de la Venetia, din Anglia, PoloniaOlanda. Palatele sultanului erau ele descrise pe prilej pentru Lubenau ca sä se entuziasmeze de arhitecturii de ornamentatiei. Acestea aveau sute de camere, de arteziene, strdjuite de coloane de din pietre semi-pretioase. Unul dintre palatele de avea o interesantd, construit ca o izvora o rece. Lubenau descria, din auzite apartamentele femeilor, subliniind faptul la musulmani femeile erau tinute departe de ochii barbatilor, sultanului nu mamele deck la de 7 ani. In schimb celor care apartementele femeilor, era, pentru sclave, de la 8 la 60 de ani. statutul juridic al celor 4 sotii oficiale ale sultanului era tot de concubinele proveneau, ca sotiile, din prizoniere aduse din lumea german conchidea sultanul nu avea nici o sotie legitimd, copii erau toti niste bastarzi concluzie, toti sultanii erau niste "copii de tarfe"67.Trebuie subliniat faptul acesta este singura observatie ireverentioasä pe care o face Lubenau la adresa otomanilor, in general. atunci descrie regula ca un cod nescris familia sultanului, el gäsea explicatia curma luptele pentru tron rdspundea regulei religioase care Cer este singur pe un singur
63 p. 146. Ibidem, p. 148. 65 Ibidem. lbidem, p.157. 67 Ibidem, p.163.
www.digibuc.ro 92 Ileana 14
Lubenau nu trece vederea nici descrierea cultului la musulmani a principalelor moschei din Constantinopol, dintre care unele erau institutii de o statistica: moscheile erau numar de 485, primare erau 625 superioare 515. Calátorul german sublinia rolul social al religiei in Imperiul otoman, pe moschei, functionau in de azile spitale pentru ajutor orfanii. plus moschei hanuri (caravanseraie), oferind gazduire pentru 3 zile La toate acestea Lubeanu adäuga descrierea publice, unde masajul baia de aburi, urmate de destinderea in bazinele rece i se deosebit de reconfortante. Nu in ulpmul se oprea autorul citat la descrierea palatului Patriarhului. Cu ocazie prezenta ierarhia orotdoxe, al carei era patriarhul de la Constantinopol, precum a bisericilor subordonate acestuia: cea circaziana, moldoveana, bosniaca, albanezä, Patriarhia anual sultanului 12.000 de ducati, pentru garda de ieniceri era acestora. rest lui Lubenau i se turcii nu persecutau prea mult pe din Constantinopol, palatul patriarhal un model de de frumusete arhitectonica. La fel,biserica patriarhallise monumentala frumos ornamentata,in mijloculbisericiiaflandu-se o artezianä". descriere de Reinhold Lubenau limitele obiectivitälii de aceea am insistat asupra ei. plus este una dintre cele mai descrieri a Constantinopolului a realitätilor otomane, cuprinzand 315 pagini de text Pe marginea a tot ceea ce am prezentat putem conchide la secolului al XVI-lea lumea pragul unei bariere mentale. Turcii mai necunoscut, neamul ie4it din adancurile Infernului pentru a pedepsi päcatele ei deveneau, treptat o realitate religioasa, care trebuiau occidentalii aprecieze meritele.
DANUBIAN-PONTIC AND THE BALKAN REALITIES IN THE ACCOUNTS OF GERMAN TRAVELLERS (SIXTEENTH CENTURY - EARLY SEVENTEENTH CENTURY)
Abstract
In the sixteenth century, the anti-Ottoman battle plans of the House of Austria never failed to take into account the Danube, the Balkans and the Black Sea. All these plans, soon to be proved utopian, were centered upon the conquest of Constantinople and the takeover of the Straits. As a result,the German world became ever more interested in knowing their fierce rival, especially as the information available in the early sixteenth century was vague if not ludicrous.
68 Ibidem, 65. Ibidem,
www.digibuc.ro 15 Itinerarii danubiano-pontice balcanice 93
The information about the Ottoman world, circulating in the German Empire, had two sources. One the one hand the official propaganda - obstinately hostile to the strongest enemy of the Empire - and on the other hand spontaneous information, free political censure, which evolved from insufficiently documented accounts, sheer rumor and impressions incorrectly formed for lack of knowledge, to a rather objective judgment, stemmed from scientific curiosity specific to the Renaissance. Publications in category, which prepared the public opinion in the German Empire for the battle against the Turks, include Neue Zeitung, which in language of time "latest news". The oldest edition dates to 1502, and the issuing was periodical, in accordance with great political and military events such as those of 1529, 1535, 1566, 1594, etc. More objective publications which rendered a picture of the mentality of the time were travel accounts of the officials of House of Austria, ambassadors and their connections, who in sixteenth century were beginning to understand realities of the Ottoman world. Such is case of journals left by Benedict CuperM (the secretary of the ambassador of the House of Austria in 1533, Niklas Jurgi), Hans Dernschwam (attaché of the Embassy of 1553), Jacob Betzeck (of 1564), as well as the journal left by pharmacist of Embassy of 1587, Reinhold Lubenau. The author dwells at length of the journal of Lubenau owing to his objective image of the Ottoman world, devoid of prejudice and of any of clichés abounding in German Empire. Lubenau remarked the prosperity of towns in the Ottoman Empire, such as Sofia, Philipopoli and Adrianople. He admired architecture of the mosques and Roman ruins, and noted that Constantinople was one of the greatest towns of the time. The cited author offered his contemporaries a less known piece of information, namely fact that Jesus Christ was worshipped among the prophets of Islam, for which reason an image of the Baptism of the Lord could still be seen in Mosque of Sofia. Lubenau also made an awkward attempt to explain the etymology of Moldavia, which had formerly bordered upon the Black Sea, through Mori Davi, or Black Dacia. In conclusion, by the end of the sixteenth century German world had crossed threshold of a mental barrier. The Turks were no longer the unknown enemy, the pagan people rising from the depths of hell to punish the Christians for their sins. They were gradually becoming an ethnic, historical and religious reality, a people whose merits were beginning to be acknowledged by Westerners.
www.digibuc.ro www.digibuc.ro POLITICA ORIENTALA 1733 - 1739 II. ANGLIA AUSTRO - RUSO - TURC (1736
PAUL CERNOVODEANU
Conflictul izbucnit cadrul probleme orientale la 1736 ca un otomanirusi, acestora din urmä peste un animperialii, a agitat cabinetele europene in dorinta ca nu tulbure afara echilibrul european. pentru succesiunea la tronul Poloniei i se pusese prin din 5 octombrie 1735 dar Franta, SpaniaSardinia au vigilente cu arma la picior privirile spre actiunile Vienei, care, din aceastä s-a pentru o vreme, de a interveni conflictul ruso-turc. Prusia lui Frederic Wilhelm I, teritoriul urma incheierii Rdzboiului Nordic (1721) mentinut neutralitatea perioada anterioard, 1733 - 1735. lui August al III-la a statea de o parte, cu toate obligatiile pe care le avea de Curtea de la St. Petersburg, timp ce Suedia, aliata a Frantei a Imperiului otoman, cu atentie situatia. La fel Anglia, unde cabinetul Walpole a continuat politica de neinterventie conflictele europene, dar nedorind stricarea echilibrului de forte FrantaImperiul habsburgicca impiedice amestecul lui Carol al VI-lea oriental, ce-i punea pericol conditiile destul de precare - care-si desfasura comertul Compania LevantuluiMediterana a cu orice pret sä se implice mediatie de pace adversari. aceastá Poarta a contat pe fidelitatea domnilor fanarioti Constantin Mavrocordat, la 16/27 noiembrie 1735 Tara Grigore al II-lea Ghica Moldova, revenit principatul la aceiasi caliatile de abil diplomat al acestuia din urmä erau cu mai apreciate de otomani, cu cu rusii plasa Moldova situatie suficient de delicatd. cadrul intensei activitdti diplomatice depuse de trimisii Angliei la St. PetersburgConstantinopol, ei vor intra contact cu Grigore al II-lea Ghica, ce a jucat un rol destul de politica a Portii ca marele dragoman Alexandru. s-au dezlAntuit la 16/27 1736 urma atacului initiat de trupele ruse aflate sub comanda maresalilor Lascy directia Azovului apoi a Crimeii, tirnp ce contele s-a adresat marelui vizir Mehmed Silahdar la 12/23 aprilie printr-o scrisoare actiunea tarinei de
Prima parte a studiului a fost publicatá SMIM, XVII, 1999, 177-181. Notele au fost numerotate continuare. 25A. C. Wood, A of Levant Company, Oxford, 1935, p. 140- 155. Cronica Ghiculegilor, p. 365 - 369;Neculce, op. cit., p. 752 - 756.
"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 95-107
www.digibuc.ro 96 Paul Cernovodeanu 2
teritoriile atacate de tätarin. Vice-cancelarul a rugat, acelasi timp, pe rezidentul englez de la St. Petersburg, Rondeau, textul acestei scrisori ambasadorului Fawkener la Constantinopol ca asiste pe trimisul rus la Aleksei AndreieviciVisneakov28. uneleconsiderentestrategiceasuprasituatiei, Fawkener la 16/27 mai ducelui de Newcastle, importanta ce ar Principatelor dunArene pentru rusi, avänd vedere solidaritatea confesionall a locuitorilor acestora cu ei, dar o eventualA actiune a Rusiei directie ar putea eventual, suspiciunile austriecilor care râvneau dânsii la aceste provincii29; revenind asupraacesteichestiunila18/29 mai,ambasadorul englez evidentia preocuparea turcilor de ambitiile ruse de a domina Balcanii, regiune de crestine de rit ortodox". Dar Principatele Balcanii nu intrau momentan rusilor,interesati deocamdatA lichideze pericolul din sudul imperiului timp Poarta s-a decis la armelor refuzând accepte pretextele oferite de Ostermann pentru atacurilor impotriva tAtarilor a declarat, la rândul ei, Rusiei la 28 mai'. timp ce trupele maresalului Lascy asediau Azovul, oastea pusá sub comanda maresalului a generalului print Ludwig Wilhelm von Hess Homburg ocupau Perikopul la 20/31 mai intrau Crimeee. Deoarece conflictul ruso-turc lua amploare, regele George al oblinând de la reprezentantii de la Viena Constantinopol, Thomas Robinson respectiv, Fawkener, precum turcii ar o medialie de pace a Angliei, Statelor Generale ale Olandei a Carol al VI-lea, Rondeau a solicitat la 6/17 iunie de consilierul regelui, Horatio Walpole, fratele premierului, pe suveranul Hanovra, sä sondeze intentiile cabinetului larineiB. La aceasta Rondeau a räspuns la 22 iunie/13 Ostermann - i se adresaserä de la 10/21 iunie ambasadorii Fawkenercel olandez, Calkoen de la Constantinopol, acelasi sens34 - i-a traducerea poruncilor date de sultanul
Sbornik ..., vol. 76, p. 489 - 500, doc. 259 p. 513 - 514, doc. 267, rapoartele lui Rondeau lordul Harrington din 3/14 aprilie 22 mai/2 iunie 1736; Général Manstein, Mémoires historiques, politiques et militaires sur la Russie depuis 1727, vol I, Paris, 1771, p. 164 - 165;Louis Felix Guynement, chevalier > de Keralio, Histoire de la guerre des Russes et des Impérieux contre les Turcs en 1736, 1737, 1738, 1739 & de la paix de Belgrade qui la termina, tome Paris, 1780, p. 1820. ..., 76, p. 513514, doc. 267. 29 P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 72- 73. lbidem, v. Manstein, op. cit.,p. 162. 32 Sbornik..., vol. 76, p. 517 - 518, doc. 269 (raport al lui Rondeau din 5/16 iunie care Horatio Walpole, consilierul de externä al regelui George al II-lea); Keralio, op. cit., I, p. 26. Sbornik 520, doc. 271. P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 120 - 121 (cópii limba francezA). La aceste solicitári Ostermann a räspuns negativ la 9/20 august 1736, cf. ibidem, f. 224 - 225. Pentru implicarea lui Calkoen negocierile de pace, vezi A. A. Kampman, The Diplomatic mission of Cornelis Calkoen in Constantinople (1726 - 1743). The Empire and the Dutch Republic in the century, Stamboul, 1970, p. 32 - 58. Pentru politica dusä de cabinetul Ana Ivanovna fatä de ofertele Portii vezi special E. V. konflikte s 1735 - 1736 gg. "Balkanski lstoriceskij Moscova, tom 3 (1973), p. 5 - 61.
www.digibuc.ro 3. Anglia austro-ruso-turc (1736-1739) 97
I lui Ahmed de a ataca pe rugi de ce va pune cu Persia lui (fostul general Tahmasp-Kuli care a detronat pe Abbas al in 1736); vice-cancelarul a mai auzit sultanul s-aradresat regelui George al cât Statelor Generale ale Olandei cu multe plângeri neintemeiate; sped i se räspuns turcii s-ar mai concesivi nu s-arajuns la De Rondeau nu credea marile succese repurtate impotriva tAtarilor, ar domici de pace. Intr-adevir trupele larinei au inregistrat victorii de prestigiu, izbutind sä escadra otomanä venitä in ajutorul asediatilor de la Azov, in cu marele kapudan al flotei Mehmed Djanim sä cucereascA cetate care a capitulat in fala mareplului la 20 iulie/ Totodatä marsul triumfal al lui a continuat in de la Kozlov la Bake Sarai, hanilor tätari, care a fost trecutä de rusi prin foc sabie la 16/27 iunie37. Tentativele diplomatice de Londra neintrerupt timpul verii a toamnei anului 1736 prin schimburi de rapoarte consilierul Walpole trimisii englezi de la Viena, St. Petersburg Constantinopol, Robinson, Rondeau Fawkener, spre a putea obline asentimentul ru$ilor al pentru o de pace anglo-olandezA. Intervin direct suveranii regele George al II-lea adresându-se din Herrhausen (Hanovra) marelui vizir Mehmed Silahdar la 18 august regina Carolina scrie larinei Ana Ivanovna din de de la Kensigton la 25 augustm. Dar adversarii n-au fost de
vol. 76. p. 526 - 527. doc. 275. p. 531 - 532. doc. 279 al lui Rondeau H. Walpole din 3/14 Nlanstein. op. -216. Sbornik vol. p. 542 - 547, doc. 286 al lui Rondeau H. Walpole din 24 4 august Manstein, op. p. 179. Vezi monografia lui Fr. Ley. Le maréchal de Münnich et la Russie 1959. State Papers. dos. - 121 (copie latinä). George al a trimis urmätoarele instructiuni lui Sir Everard Fawkener in vera anului 1736: these Our instructions, you will receive a Commission under Our Great with general Full Powers. to act in Our as Mediator, of the Differences, that have lately happen
www.digibuc.ro 98 Paul Cernovodeanu 4 acord sä apeleze la medialia de pace anglo-olandezd, vorbe se foarte doritori; Curtea de la St. Petersburg a manifestat chiar nernullumire atitudinea Vienei, care de face datoria de aliata intra de Rusia, prin Carol al VI-lea internunfiul de la Constantinopol, baronul Leopold von Talmann, o mediere de pace, de anglo-olandezi, la Poarte. La venirea ru§ii s-au retras din Crimeea, nimic din cuceririle exceptdnd cetatea Azovului care a ocupatá cu o garnizoand sub comanda generalului aceea§i a lipsit o pe plan militar, din partea otomanilor toticursul anului 1736. Mare le vizir a cu mobilizarea armatelor sale Ya Adrianopol s-a deplasat foarte spre poposind la Isaccea, unde din timpul pe care - spre a ridica moralul - n-a la lunii noiembrie. Aici el a avut intrevederi cu noul han al atarilor Fetih Ghirai al II-lea (ce a pe Kaplan I Ghirai de ru4i), cu Colceag de Hotin Grigore al II-lea Ghica, domnul Moldovei, pregátindu-se pentru campania din anul urmátor. Astfel vizirul a dispus asezarea unor otomane la Muntenia, Moldova, HotinuluiBenderului, precumla Bender s-a mute Dobrogea la Babadag, pentru a un contact mai cu De asemenea, la sugestia lui Grigore al II-lea Ghica, el a eliberat pe rezidentul rus de la Constantinopol, Vipeakov, prizonierat inceperea rdzboiului, trimilându-1 sa42. despre instalarea lui Mehmed Silahdar la Babadag dispozifiile de aprovizionare a trupelor sale din Tara erau transmise de ambasadorul Fawkener lui Horatio Walpole la 23 noiembrie/ 4 decembrie, precumcopia textului unei scrisori ce i-a adresat-o Alexandru marele dragoman, la 12/23 noiembrie, prin de invitalia internuntiului Talmann de a se deplasa la Babadag a potrivit instructiunilor de mediere a primite de la Viena'. La 29 noiembrie/10 decembrie ambasadorul englez fácea cunoscutá lui Walpole sosirea principelui Rákóczi - mijlocirea -la Tekirdag (Rodosto), la principele
Our hight Trusty & Well-beloved Councillor Horatio Walpole Esq< during His Attendance on Us here, that We may from time to time send you such further Orders & Directions, as We shall judge tilting & necesary", cf. British Library, Add. Mss. 32792, f. 189 - 191 Sbornik ...,vol. 80, (Rapoarte diplomatice engleze aug. 1736 - dec. 1739), St. Petersburg, 1892, p. 3, doc.(raportul lui Rondeau H. Walpole din 14 august 1736). Politica dilatorie a Vienei a continuat tot decursul toamnei anului 1736, octombrie ea incercând chiar sä amägeasa pe rusi, cum declara contele Heinrich Karl von Ostein, ambasadorul habsburgic la St. Petersburg, cabinetului trupele ei vor intra Moldova, impäratul Carol al VI-lea va acolo de un corp de 18.000 ostasi (Ibidem, p. 57 - 58, doc. 25, raport al lui Rondeau Walpole din 27 oct. 1736). p. 48 - 50, doc. 20 (raport al lui Rondeau Walpole din 2/13 oct. 1736); Manstein, op. cit., p. 201203. Cronica Ghiculeftilor, p. 385 - 389;Neculce, op. cit.,p. 770 - 771. De la Isaccea, purta cu ambasadorul Fawkener de la Constantinopol, cf. P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 207 - 208 42 Cronica p. 389 - 391; 1. Neculce, op. cit., I, p. 772; vezi raportul lui Rondeau lordul din 1/12 ian. 1737, cf. Sbornik ..., vol. 80, p. - 90, doc. 40. State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 72- 73 259 - 259
www.digibuc.ro 5 Anglia austro-ruso-turc (1736-1739) 99
Transilvaniei Francisc al II-lea Rákóczi, decedat pribegie la 8 aprilie Turcii nutreau anumite sperante cu acest pretendent, pe lineau pentru ori$ice eventualitate cazul unui cu Imperiul habsburgic. sfár$it, la 22 decembrie 1736/ 2 ianuarie 1737 Fawkener superiorul asupra greuatilor initierii unor de pace turci adversarii deoarece a Imperiului otoman, pretentile exagerate ale Rusiei oscilatiile Vienei, determinau o stare de lucruri nesigurd; supliment la scrisoare, din 28 decembrie 1736/8 ianuarie 1737, ambasadorul relata intoarcerea dragomanului din de la Babadag, unde fusese asistat de Alexandru Ghica, cu prea putin incurajatoare privind tratativele de pace care stagnau". La 22 ianuarie/ 2 februarie 1737 Fawkener prime$te o scrisoare de la marele vizir Mehmed Silahdar prin care acestainvita tabdra sa de la Bagdad, ardtându-se dispus de a accepta poarte negocierile de pace cu ru$ii, sub medierea anglo-austro- cunoscut ducelui de Newcastle la 26 februarie/9 martie plecarea sa din Adrianopol tabdra Rondeau de la St. Petersburg la pe lordul Harrington la 5/16 martie de plecarea lui Fawkener la Babadag, dar cabinetul rus a refuzat trimitá acolo emisarii, primul pentru n-a fost solicitat, iar al doilea deoarece se temea se va angaja tratative, imperialii se vor multumi doar cu rolul de mediatori nu vor mai interveni conflict." Totu$i, spre a face orickei eventualiati, larina desemnat emisarii spre a purta la 8/19 martie persoanele diplomatului Artiom Petrovici Volinski, baronului Piotr Ivanovici fostului ambasador la Ivan Ivanovici Nepluiev". Turcii se tratative ru$ii de aceea imputernicesc pe Grigore al II-lea Ghica, domnul Moldovei, sä acestora propuneri, cacum initiativa i-ar apartine lui, ascunzind faptul realitate era mandatarul Astfel cum raporteazd Rondeau lordului Harrington la 15/26 martie Ghica s-a adresat direct de la St. Petersburg, Poarta a numit plenipotentiarii discute cu acei ai la Soroca la Kameniec-Podolsk; cum mentiona rezidentul englez ru$ii ar ca tratativele de pace directe, mediatori, ca al propuneau nu departe de Kiev'. acum de mediere a conflictului de ambasadorii englezolandez de la s-au infructuoase, totu$i Harrington perseverainstruia de la Whitehall la 1/12 pe Rondeau comunice cabinetului sus-amintilii vor propune principiul uti possidetis, totdeauna acceptat de otomani pe care le-au semnat adversarii
Ibidem,271. Ibidem,248 285 46 Ibidem, dos. 97/29,28 29 57. Sbornik ..., vol. 80, p. - doc. 50. p. doc. 51. Pentru rolul de negociator al domnului Moldovei, vezi Leonid Boicu, ruporturile politice al 1986, p. 103 - 104. Pentru Principatelor dunärene cu Rusia vezi special Constantin politice timpul ruso-turc din 1735 - 1739, "Analele sovietice", 1956, 4, p. 113 - 133. Sbornik ..., vol. p. doc. 53. Ibidem, p. 121 - 122, doc. 58.
www.digibuc.ro Paul Cernovodeanu 6
raport din 16/27 aprilie Harrington, Rondeau revine cu asupra scrisorii trimise de domnul Grigore al II-lea Ghica mare§alului care pozitia ambasadorilor FawkenerCalkoen apare destul de stdnjenitoare, ca cum ar fost la dispozitia de a urma pe plenipotentiarii turci la Soroca acolo locului de a congresului de pace, ceea ce contravenea, evident, prestigiului deformarea atitudinii a comportamentului mediatorilor constituia, in realitate, o exagerare a lui Ghica, dornic in calitatea sa de purator de al nota prezinte ruse o situatie favorabild turcilor, ceea ce nu era cazul. De fapt Fawkener sosise la Babadag de la 15/26 martie cum raporta la 31 aprilie ducelui de Newcastle convorbirile cu vizir, la care luau parte Leopold von Talmann ambasadorul Calkoen, conteneascd pretentiile Porlii care dorea - inceperii tratativelor cu ru§ii- retrocedarea Azovului"; de altfel prin instructiunile primite ulterior de la Whitehall la 1/12 aprilie, ambasadorul era delegat medierea numai conform principiului uti possidetis ceea ce excludea pretentii ale otomanilor asupra Azovului, aflat acum in mâinile Rondeau cunoscutd lordului Harrington prin depe§a la 23/3 mai sosirea unui curier din marelui vizir de la Babadag cu plenipotentiarii turci vor hotare spre a locul unde sä poarte tratative in timp ce Fawkener Calkoen izbucnise un diferend datoritá faptului ambasadorul olandez ceruse o separatá sultanului Mahmud, disociindu-se astfel de eforturile colegului o atitudine prea concesivd de ceea ce nu putea mai putin receptivi a accepta medierea puterilor maritime". La 12/23 mai Fawkener raporta de altfel Babadag ducelui de Newcastle negocierile ruso-turce se vor line la Nemirov Podolia, la sugestia internuntiului Talmann, dar participarea mediatorilor englez olandez care n-au fost Domnul Moldovei, Grigore al Ghica, se grábea sä Curtea din St. Petersburg plenipotentiarii turci baronul Talmann 0-au luat de plecare de la vizir la 7/18 aprilie spre hotare Ciudak, cum Rondeau pe lordul Harrington la 14/25 mai; totodatá ru§ii au pornit
Ibidem, p. 130, doc. 61: "This Court received some days ago a letter, that the hospodar of Moldavia had writ to field-marschal Münnich, by which he informed that general, that the grand-vizir, having conSidered that wen m-r Wyschniakoff was at Babadagh, he had often assured him, that the Russ were very willing to make up matters with the Porte, and the same assurances being given by the ambassadors of England and land, the grand-vizir had determined, that their plènipotentiaries should set out first of April o
www.digibuc.ro 7 Anglia austro-ruso-turc (1736-1739) 101 campaniade impotrivatätarilordinCrimeea,maresalulMünnich spre Oceakov iar maresalul Lascy zona mdrii de Azov; erau asteptate succese menite a-i face pe otomani mai constatAri le Fawkener depesa sa inaintatä la 27 iunie ducelui de Newcastle o deplasare la Isaccea Cu toate rusii austriecii vorbeau de pace prezenta la congresul de la Nemirov, fapt fiecare din ei conta pe succese actualului Imperialii nelinistiti de victoriile rusilor, se temeau ca acestia sä nu operatii de regiunea Principatelor, la a ei, dorind timp acapararea altor teritorii din Serbia, Bosnia regiunea Eziarile de intra s-au datorat atitudinii de prudentä manifestatä de reactia Frantei a Spaniei cu care doar un armistitiu 1735. Dar cupiditatea a temerile De aceea calitatea de aliat Rusiei, cu care legdturile printr-un nou tratat la 29 decembrie 1736/9 ianuarie 1737, Curtea de la Viena radicalizat pozitia ca cadrul convorbirilor de pace cu turcii ei pozitia de sprijinitori ai nu de mediatori. De spre a orisice echivoc Carol al VI-lea a declarat Portii la 6 iunie, a imediat, operatii Ambasadorilor säi de la Ccnstantinopol St. Petersburg, respectiv Ostein, Curtea de la Viena mai aläturat pe feldmaresalul conte von Welscheck ca prim plenipotentiar, cadrul congresului de la Nemirov. Pe de parte Ana Ivanovna säi asteptau rezultatele noii ofensive de trupele ruse conduse de Lascy spre a smulge mai multe concesii Portii a o sili la o pace cu teritoriale. In asemenea circumstante, incercarea de mediere a Angliei a Olandei se dovedea iluzorie, deoarece turcii nu o acceptaserd mod formal iar rusii cu mai putin. Fawkener, imobilizat marelui vizir de la Babadag, Rondeau la St. Petersburg unei asemenea situatii care dusi cu vorba de protagonistii acestui conflict. In spatele intrigilor pozitiei echivoce a austriecilor, sä se profileze din ce ce mai insistent pozitia autoritard a Frantei, care prin prestigiosul ei ambasador la marchizul Louis Sauveur de Villeneuve, intervind pe dregätorii otomani spre a obline de de pace". timpul verii 1737 s-au prelungit pentru convocarea congresului de la Nemirov, deoarece rusii nu se grábeau deloc sä tratativele de a obtine un succes militar decisiv a-i astfel, pe turci o pace grabnica. Maresalul Münnich a trecut Bugul 16/27 - 19/30 iunie s-a indreptat cu toatá armata spre importanta cetate Oceakov de pe malul Negre, care luatä cu asalt la 2/13 a doua zi62; comandantul seraskierul Yaya pap, ginerele sultanului, a
Sbornik ..., vol. 80, p. 141 - 142, doc. 68. P.R.O., Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/29, f. 148 - 150 Moritz von Angeli, Der Krieg mit der Pforte 1736 - 1739 "Mitteilungen des K. und K. Kriegs Archivs", 1881, 237 - 238; Cevard Erbakan, - 1739 Osmanli-Rusve Avusturya Savalari (Rdzboiul otomano-ruso-austriac din 1736 - 1739), Istanbul, 1938, passim; L. Cassels, The struggle for the Ottoman Empire 1717 - 1740, London, 1966, 167 - 191; K. A. Jr., The reluctant ally: Austria's policy in the Austro-Turkish war, - 1739, Baton Rouge, Louisiana State University, 1972, p. 3268. 'Vezi Albert Vandal, Une ambassade francaise en Orient sour Louis XV. La mission du marquis de Villeneuve - 1741), Paris, 1887, p. 313315. Sbornik ..., vol. 80, p. 165 - 166, doc. 79, p. 169 - 171, doc. 81, p. 171 - 174, doc. 82
www.digibuc.ro 102 Paul Certiovodeanu 8 fost luatprizonier'. Fäcut de acest dezastru, deoarece a stat imobilizat cu o§tirea sa Dobrogea, marele vizir Mehmed Silahdar a fost mazilit de la 6 august cu Abdullah Muhsin-zade timp Lascy a intreprins o nouä campanie victorioasä Crimeea, unde oastea hanului Fetih Ghirai al II-lea, carecade lupta de la Karas-Bazar (13/24 cucerit pustiit a doua zi de de sale, Curtea de la St. Petersburg a consimtit deschidä lucrärile congresului de la Nemirov la 5/16 august, ambelor tabere sosiserá de multä vreme acolo. Aici s-au reunit urmátorii plenipotentiari: din partea turcilor reis efendi-ul Hadji-Mustafa Emar-zade efendi, huznamegiul Mehmed Emini efendi, mehtupciul Ragib Mehmed Seid-efendi marele dragoman Alexandru Ghica; din partea austriecilor feld von Welscheck, baronul Talmann contele Ostein; din partea Volinski, baronul Nepluiev66. De la lucrärile s-au sub semnul indoielilor; delegatii Portii nu aveau depline puteri sä trateze, ci primiserä doar instructiuni generale ca cum de la Viena fost mediator cu farina a izbucnit din vina La refuzul de a mai continua negocierile, turci au cerut urgent de la instructiuni noi imputernicirea de a purta tratative67; acordarea au pornit discutiile de fond. Pretentiile aliatilor au fost de la exorbitante; austriecii au solicitat anexarea la de la izvoare Moldovä, teritoriile dintre Timoc Lom cu Vidin, Lon Palancea Bosnia, o despägubite de de 20 milioane florini rebelilor unguri cu principele Rákóczi din Imperiul otoman". au cerut toate teritoriile cucerite: Oceakov, Azov
(rapoarte ale lui Rondeau lordul Harrington din 9/20, 16/27 19/30 1737); Hurmuzaki, Documente supl. I, p. 506. doc. DCCXXXIX; Manstein, op. cit., I, p. 263. Regele George al lea, aflând de la ambasadorul Cantemir despre victoria lui Münnich de la Oceakov, spera ca negociatorii sá generosi propunerile de pace, mai ales otomanii, dupä infrângerile suferite, nu vor mai putea pune piedici orickor cereri ruse de garantare a sigurantei hotarelor imperiului (notä trimisä de la Hampton Court de Harrington lui Rondeau la 12/23 august 1737) in Sbornik ..., vol. 80, p. - 188, doc. 86). 63Manstein, op. cit., I, p. 269. Constantin Dapontes, . - Ephémérides Daces ou Chronique de la guerre de quatre ans (1736 - 1739), vol. II, 1881, p. 28. 65Manstein, op. cit., I, p. 296 297. 66Manstein, op. cit., I, p. 324; Keralio, op. cit., p. 154 - 155; Cronica Ghiculegilor, p. 393 - 395; I. Neculce, op. cit., p. 776; Hurmuzaki, Documente supl. I, vol. p. 505. doc. DCCXXXVIII. Mai vezi Karl A. Roiderer Jr., Futile peace making: Austria and the Congress of Nemirov (1737), "Austrian History Yearbook", vol. XII - XIII (1976 - 1977), p. 100 - 150. La tratativele de la Nemirov a participat o polonezd, pledând pentru transformarea Moldovei "stat tampon", dar in opozitiei reprezentantii lui August al Ill-lea s-au limitat a pretinde doar intärirea stipulatiilor tratatului de la Karlowitz, cf. W. Konopczynski, a 7'urcja - p. 127 V. Ciobanu, politice 1848, Bucuresti, 1980, p. 64. Sbornik ...,vol. 80, p. 189 - 192, 87, (raport al lui Rondeau lordul Harrington din 13/24 august 1737). 68E. de Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der vol. V, Bucuresti, 1886, p. 64 - 65; idem, Documente supl. I, vol. I, p. 509. doc. DCCXLIV; N. lorga, Acte ifragmente, I, p. 347 - 348;Keralio, op. cit., I, p. 155 - 156; Al. A. Vasilescu, sub austrieci 1716 -1739,
www.digibuc.ro 9 Anglia austro-ruso-turc (1736-1739) 103 dintre DonNipru la Perecop, supunerea tätarilor Nogai fatä de acordarea independentei Moldovei reunite principat menit spre a o barierá austrieci, poloni turci, libera navigatie a navelor ruse prin Marea Neagrá urma protestului imperialilor de problema Principatelor dunkene, ru§ii au revenit doar o parte a Moldovei, pe tinuturile arnintite austriecii limitindu-se doar la restul Moldovei, Tara Romdneascä tinuturile din Serbia Favoritul Ernst Johann Biron (sau duce de Curlanda, care socotea pretentiile Vienei irationale, a povestit, conversatie avutä cu Rondeau cá Mahmud reis-efendi la de cererile irnperialilor a replicat lui dacá sultanul va ceda toate teritoriile solicitate, nu-i mai rämânea pe viitor sá se puná sub protectia habsburgie. Biron socotea pretentiile austriece mai mult exagerate, deoarece ei, de abia intrati räzboi, nu c4tigaserä vreo bátälie atunci nu cuceriserá nici un teritoriu. De acea Rondeau considera perspectivele de pace cererile Rusiei prea mari iar cele ale Vienei exorbitante. plus verii a dus la incheierea campaniilor de Lascy tätarilor, inaintarea celui spre Nistru impiedicatä de pustiirile care au pämânturile Oceakov, Akkerman Bender, la retragere dincolo de Bug iar cel de-al doilea Crimeea incartiruindu-si trupele in Ucrainan. A§adar singurele rezultate concrete ale companiilor ruse din verile anilor 1736 1737 le-au constituit doar cucerirea Azov Oceakov, câmpul negocierilor de larg la Nemirov lipsa vreunui succes hotArâtor obtinut de solicitArilor celor doi plenipotentiarii turci au rágaz de o pentru a trimite pe marele dragoman Alexandru Ghica in marelui vizir Abdullah, sä-i sá revinä cu instructiuni. La intoarcerea sa la Nemirov, Ghica n-a adus vreo rezolvare a problemelor, Poarta sä satisfacá cererile aliatilor. De altfel ele nici n-au fost mai ales de austrieci, prin vreun succes militar statornic. au efectuat doi ani la incursiuni in Crimeea, se poatá mentine acolo. La fel austriecii 0-au indreptat atentia, la declan§area operatiilor de ziva de 12 iulie, mai mult spre Serbia Bosnia, unde pornind ofensiva oblin rezultate indoielnice. Acest fapt se datoramediocritálii comandantilor imperiali, a cäror pregätire de luptá läsa de Austriecii nu mai aveau norocul - ca in räzboaiele anterioare -
p. - 169; K. A. Roiderer The reluctant ally ..., 7073. Giurescu, op. cit., III, p. 190 - 192, doc. 132; Sbornik ..., vol. 80, 198 - 199, doc. 91(raport allui Rondeau lordul Harrington din 3/14 septembrie 1737). Privitor la Principatele dunärene se specifica textual: "that the provinces of Moldavia, Valachia should be erected into an independent principality, to serve as a barrier between the Russians, Germans, Polanders, and Turks; but the imperial ministers have protested against this last proposition, thinking to get those two provinces for their master. They have demanded at the Congress, that the Turks should give the Emperor the provinces of Bosnia, Valachia and Moldavia, and the towns of Viddin and Nisa" (op.cit., p. 199). Dupá cum subliniazA L. Boicu, Románe raporturile politice internalionale p. 104, congresul de la Nemirov reprezintä prima care neatárnarea Principatelor, proiect din pricina opozitiei Imperiului habsburgic. N. lorga, Acte p. 347, 349. Sbornik ..., vol. 80, p. 199 doc. 91 (raportul citat din 3/14 septembrie 1737). Ibidem, p. 205, doc. 96, (raport al lui Rondeau care lordul Harrington din 17/28 septembrie 1737).
www.digibuc.ro 104 Paul 10 sá aibä in fruntea armatelor un conduator destoinic cum fusese printul Eugeniu de Savoia care murise la 21 aprilie 1736. schimb armatele sultanului - pe frontul din Balcani - erau instruite acum de un intreprinzátor militar francez, contele Claude Alexandre de Bonneval (1675 - 1747) convertit la islamism sub numele de acesta a reformat modernizat trupele otomane, ducându-le la succes. Poarta dispunea plus, ca instrument de diversiune de partizanii curuti antihabsburgici ai tánárului print Rákóczi, la Dunäre. Trupele comandate de generalul conte von Seckendorff de ducele Francisc de Lorena, printesei a Imperiului habsburgic, Maria Terezaginerele lui Carol al VI-lea, izbutesc inainteze Serbia sá cucereasca dar in fata Vidinului la la fel, armata aflatá sub conducerea printului de Saxa Hildburghausen este respinsá de turci Bosnia, la Banjaluke. Acelea5i victorii neconsolidate incheiate prin retrageri, le trupele generalului comandant al Transilvaniei, contele Franz Anton von Wallis, care a pe generalii Gylany Vadányi opereze respectiv Tara RomâneascaMoldova. dintâi izbute5te sá cucereasca ora5u1 realizeze un raid la 17/28 asupra de unde fugise Constantin Mavrocordat, refugiindu-se la Turtucaia, a fost apoi nevoit sá se la poalele Carpati1or75. De asemenea generalul Vadányi a inregistrat la succese impotriva domnului Moldovei Grigore al II-lea Ghica regiunea Oituz la 1/12 dar o scura de ocupatie a unei párti a principatului, neputând face situatiei se retrage Transilvaniala24 septembrie76.GeneralulWallis, un e5ec Oltenia, pierde Craiova fata otomanilor se retrage la Sibiu unde moare la 17/28 septembrie. asemenea nefavorabile, austriecii mai mic5orat la congresul de la Nemirov mArginindu-se la 2/13 octombrie doar teritoriile ocupate jurul de la solicitarea
Vezi Mémoires du conte de Bonneval, tomes I- III, Londres, 1737 Nouveaux mémoires du conte de Bonneval, contenant ce qui est arrivé de plus remarquable durant son séjour en Turquie, Londres, 1737, 269 p. Despre Bonneval vezi Salih-Munir, Bonneval pacha. Son influence sur les relations extérieures de la Turquie "Revue d'histoire diplomatique", XXI (1907), p. 378 - 393; Septime Gorceix, Bonneval Pacha et le jeune Mélanges ojferts a M. Nicolae lorga, Paris, 1933, p. 341- 363; Heinrich Benedikt, Der Pascha Graf Alexander von Bonneval, 1675 - 1747, Graz-Köln, 1959, 216 p. Conte de Schmettau, Mémoires secrets de la guerre de Hongrie pendant les campagnes de 1737, 1738 et 1739, Francfort, 1771, 30. C. Giurescu, op. cit., III, p. 149 - 151, doc. 105; p. 152 - 155, doc. 108; p. 161 - 163, doc. 112. Nici a doua expeditie a unui regiment condus de colonelul Bárkoczy asupra Bucurqtilor august 1737 nu s-a bucurat de un efemer succes urmat de o retragere, cf. ibidem, p. 178, doc. 124; p. 207, doc 144; p. 308, doc. 207; cf. raportul lui Sir Everard Fawkener ducele de Newcastle din 24 aug./4 sept. 1737 (P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, f. 164 C. Giurescu, op. cit., III, p. 165 - 166, doc. 116; p. 189, doc. 131; p. 198 - 199, doc. 136; p. 243, doc. 170; raportul lui Fawkener Newcastle. din 28 sept./9 oct. 1737 (cf. State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28, 195). Vezi raportul lui Fawkener ducele de Newcastle din 28 sept./9 oct. 1737 asupra acestor evenimente (P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/29,190). Alte amänunte la C. Giurescu, op. cit., p. 260, doc. 179; Schmettau, op. cit., p. 125; Neculce, op. cit., p. 790; Al. A. Vasilescu, op. cit., p. 177.
www.digibuc.ro 11 Anglia austro-ruso-turc (1736-1739) 105
Principatelor a regiunii Dar pozitia delegatilor otomani a rAmas' inflexibill, vedere contraofensiva ce o Poarta in Balcani spre a teritorfile pierdute. aceeasi turcii n-au cedat nici presiunilor Rusiei de a le cu prilejul campaniilor din 1736 - 1737. De aceea congresului de la Nemirov au luat la 3/14 octombrie plecarea aflateconflict, in imposibilitatea de a ajunge la vreun compromis". hnperialii suferä o serie de usturAtoare pe de la fiind siliti sä capituleze la Ni (7/18 octombrie) apoi in decembrie aproape Oltenia care revine sub administrarea domnului ce-a numit, chiar, dupá obicei, un mare banCraiovei in persoana boierului Matei acest timp la Curtea Rusiei au anumite schimbAri de atitudine, tarinei regrete s-au prea mult austrieci au prilejul unei favorabile prin intennediul mediatiei anglo-olandeze. Biron cât Osterman au precizeze rezidentului Rondeau era mai bine pentru rusi fi acceptat medierea puterilor maritime deoarece turcii au fost nemultumiti de faptul la lucrArile congresului de la Nemirov imperialii au jucat rolul de acela de parte. Ei au solicitat diplomatului englez la curent cu situatia pe regele George al II-lea, ceea ce Rondeau a promis". Ostermann a informat chiar pe acesta din - dupä un raport al lordului Harrington la 5/16 noiembrie - partea urma un manifest, destinat diplomatiei europene, explicând motivele Congresului de pace de la Nemirov, de care nu se acelasi timp ruga ca Rondeau acest document unui omsAu de incredere spre remite la Costantinopol ambasadorului Fawkener pentru ca, pe baza lui, sA sondeze ca cercUrile de la St. Petersburg fie informate de pozitia turcilor problema incheierii pentru ca eventualele viitoare tratative sA se prin intermediul medierii anglo-olandeze. Intentiile Rusiei directie au serioase urma aflArii la St. Petersburg a cA regele Frantei a un emisar la
Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der V, p. 72, nr. 1. Vezi raportul lui Fawkener din 2/13 octombrie 1737 Dunant, cu al rezidentei engleze din Viena, idem, Documente supl. I, vol. p. 509. doc. DCCXLIV. Vezi N. A History of Anglo-Roumanian relations, Bucharest, 1931, p. 32. Manstein, op. cit., I, p. 324; Keralio, op. cit., p. 156; AI. A. Vasilescu, op. cit., p. 169. esuarea tratativelor de la Nemirov, aliatii austro-rusi au exercitat presiuni asupra Poloniei spre a li se antiotoman, dar riscurile unei asemenea actiuni find ridicate, datorid slIbioiunii militare a austriecilor a de unde operau regele August al cercurile guvernante de la Varsovia au considerat mai avantajoasA pAstrarea conflictul oriental de aceea nu au dat curs Indemnurilor primite de la Viena St. Petersburg, cf. W. Konopczynski, op. cit., p. 129- 130, 132 - 133; V. Ciobanu, op. cit., 65. C. Giurescu, op. III, p.299 - 302, doc. 198 199; p. 303 - 304, doc. 202; C. Daponte, Ephémérides Daces, II, p. 57; Schmettau, op. cit., p. 96 - 100; Al. A. Vasilescu, op. cit., p. 180. Vezi raportul, destul de tardiv, asupra acestor evenimente, din 14/25 ian. 1738, adresat de Sir Everard Fawkener ducelui de Newcastle, cf. P.R.O., State Papers, Foreign, Turkey, dos. 97/28,334. Sbornik ..., vol. 80, p. 215 - 217, doc. 103 (raport al lui Rondeau cAtre lordul Harrington din 22 oct./2 nov. 1737)p. 219, doc. 105 (idem cAtre idem din oct./9 nov. 1737). Ibidem, p. 224 - 225, doc. 108 (raport al lui Rondeau cAtre lordul Harrington din 5/16 noiembrie1737).
www.digibuc.ro 106 Paul Cernovodeanu
Constantinopol spre a-1 convinge pe sultan sä o pace separatá habsburgic. Concomitent turcii au nota pe la o pace convenabilá de aceea sultanul a poruncit seraskierului de Bender, Ali pga, atace la 5/16 octombrie Nistrul sá recaptureze Oceakovul, secondat in aceastä de hanul Crimeii, Meng li Ghirai al Expeditia turco-tátara a trupele inamicilor respinse de la asediul Oceakovului in trei la 16/27 octombrie, 28 octombrie/8 noiembrie29 octombrie/9 noiembrie,nevoite sá se Buceag cu grele Din pricina acestei sultanul a mazilirea marelui vizir Abdullah la 19 decembrie inlocuirea sa cu Mehmed Yegen Restabilirea situatiei pe din sud a fdcut sá speranta ar putea o pace conditii favorabile de aceea farina a declarat Carol al VI-lea n-are deck sá apeleze la interventia Frantei, dar ea preferá mediatia anglo-olandezá.
(Va urma)
ENGLISH EASTERN POLICY BETWEEN 1733-1739 II. ENGLAND AND THE AUSTRIAN-RUSSIAN-TURKISH WAR (1736-1739)
ct
Tension accumulated between Russia and the Ottoman Empire during the war for succession to the Polish throne burst out in March 1736, when the troops of Tsarine Ana Ivanovna launched an offensive against Crimea, then under the control of the Tatar khans, and the port of Azov. Despite its alliance with Russia, the Habsburg Empire refrained from joining the conflict, while England, faithful to the principle of thebalance of power,employed herself in appeasing the conflict by mediation through her diplomatic residents at Constantinople and Sankt Petersburg, Sir Ewerard Fawkener and Claudius Rondeau respectively, and associated to the task the Dutch ambassador to the Porte, Cornelis Calkoen. The Russian expedition into Crimea had no real benefits, as the Tsarine's troops withdrew into Ukraine in the autumn of 1736, and only managed to maintain a grip on the Azov. The Turks viewed favorably the English-Dutch peace mediation, and the grand vezir Mehmed Silahdar pasha, who set up camp in Dobroudja, at Babadag, invited there the English and Dutch ambassadors to Constantinople so that they might initiate peace negotiations; the exact place was to be established at the borderline between the two Empires. But the Russians, confident in victory and having won over Austrians' reluctance, showed some reluctance and things were left unsettled. It was eventually agreed that the Russian and Ottoman ambassadors should meet at Nemirov, in Podolia, in the presence of Habsburg resident at the
Ibidem,p. 225 - 228, doc. 109 (raport al lui Rondeau lordul Harrington din 19/30 noiernbrie 1737) p. 230, doc. 110 (idem idem din 21 dec. 1737). Vezi Manstein, op cu.,I, p. 309 - 318;Cronica Ghiculepilor,p. 409 -411. Cronica Ghiculegilor,p. 413.
www.digibuc.ro 13 Angliarázboiul austro-ruso-turc (1736-1739) 107
Porte, Leopold von Talmann, but in the absence of English and Dutch ambassadors. The works of Congress opened on 5/16 August 1737, after the Russians had secured their positions with the conquest of the fortress of Oceakov, on the Black Sea shore, and a new and successful invasion into Crimea. The Habsburg Empire had also joined the conflict alongside Russia on 6 June, but without initiating any military operations. The allies' territorial claims from the Turks being exorbitant, they led to break off of negotiations. The military defeats in Bosnia, at the Danube and in Wallachia lessened the pretensions of the in Vienna, while the Russians were in their forced to withdraw from Crimea and content themselves with their control over the fortress of Oceakov, on Pontic littoral. Encouraged by defeats suffered by their enemies, the Turks rejected any territorial concession and left negotiations of Nemirov on 3/14 october 1737. From hence onward the Russians became more accommodating and showed some interest in the offer of mediation by the English and Dutch ambassadors, totally unaware of the fact that the French ambassador to the Porte, the Marquis Louis Sauveur of Villeneuve, had persuaded the Austrians in secret to allow him to initiate the peace mediation between the Turks and their adversaries.
www.digibuc.ro www.digibuc.ro DOCUMENTAR
CERCETAREA IZVOARELOR MEDIEVALE DIPLOMATICE IN TRANSILVANIA
ZSIGMOND
pentru institufionalizarea izvoarelor istorice
performanta realizatA de Comides au avut un rol, contemporane care vizau organizarea cercetkii a vietii literare spirituale maghiare. Cu toate aceste s-au dovedit ele i-au scos pe cercetAtori din izolarea de mai au realizat ei, astfel activitatea mai Transilvania, de la propunerea lui Bod Péter din anul 1760 ideea unei a savantilor. vederea realizArii acestei idei a flcut o incercare 1785 episcopul romano-catolic; Batthyány Ignác (1741-1798), apoi Aranka György (1737 - 1817) in1791 Societatea Transilvang pentru Editare de Manuscrise, 1793 prin Maghiare Transilvane pentru Cultivarea Suntem perioada care, de latiná, consideratA mai devreme limba exclusivA a limbile nationale au cucerit peste tot teren pentru literatura de specialitate. Experimentele contemporane de organizare s-au primul la extinderea sferei de folosire a limbii materne. Cu toate acestea, cercul lui Aranka culegea diplome medievale, dar numai ca o preocupare parte a de culegere gAsit locul ei defmitiv de pAstrare, decenii, Muzeul Ardelean care a luat Atmosfera nu erafavorabilA,deci,indeletnicirilorlegatede monumentele scrisului medieval latinesc. zadar a argumentat Kovachich Márton György (1744 - 1821), in cartea sa Institutio grammatophylacii publici pro Instituto Diplomatico-Historico regni Hungariae (Pestini 1792), planul unui institut de cercetdri istorice care ar avut ca obiectiv principal depistarea editarea izvoarelor Ungaria Transilvania deopotrivA. viziunea lui Kovachich persista redactarea unui "diplomatarium universale", ce integral materialul diplomatic al dinainte de Mohács. Din Transilvania, planul a fost sprijinit activ de episcopul Batthyány, de Aranka György de Teleki József. Kovachich a intreprins. de cercetare in Transilvania pentru culegere de materiale din
Prima parte a studiului a fost SMIM, XVII, 1999, p. 15-26.
"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 109-125
www.digibuc.ro 110 Zsigmond Jakó 2 arhivele de aici, dar vremea aceea conditiile nu erau coapte pentru institutionalizarea cercetArii istorice. Astfel, planul indicator de perspectivA nu a o curiozitate istoria Cercetarea izvoarelor istorice era continuatA la inceputul secolului XIX, decenii de-a neorganizat, prin eforturi personale. Referitor la cele de mai sus Jancsó Elemér: Az Erdélyi Magyar Nyelvmivelö Társaság (Documentele Filologice Maghiare dinTransilvania), Bukarest, 1955. Jakó Zsigmond, Batthyány Ignác, a és a tudományszervezö (Batthyány Ignác, omul de organizatorul cercetArii MkvSzle 107/1991. 353375. Szelestei N. Irodalom - és tudományszervezési a 18. századi Magyarországon pentru organizarea literare cercetArilor Ungaria secolului XVIII), Budapest, 1989; Windisch Kovachich Márton György és a magyar tudományszervezéselsö kisérletei (Kovachich Márton György primele ale organizArii maghiare), Sz 102/1968. 90-144.
Kemény ifondarea Muzeului Ardelean
experimentelor de la sfar$itul secolului al XVIII-lea o care, se-i drept, se colectiilor maghiare de izvoare, mai modeste sau mai voluminoase, dar privinta transmiterii diplomelor medievale numai colectiile adunate de contele Kemény József (1795 - 1855), initiatorul din 1841 al Muzeului Ardelean, ale contelui (+ 1861) pot considerate importante din punctul de vedere al istoriei Cele colectii se deosebesc radical ce prive$te epoca de realizare, continutul materialelor. lui Kemény Sámuel este un exemplu clasic al culegerilor de acte, la functionarii superiori guberniali din secolul al XVIII-lea. Realizatorul ei, contele Kemény senior (+ 1817), era Tabulei Regale din Transilvania. El a adunat, pentru uzul personal pentru urma$i, primul acte oficiale referitoare la antecedentele problemelor guvernamentale mai importante din Transilvania, un material informativ util, primea sale piese datändu-se de la secolului al XVII-lea. Kemény Sámuel junior - toate semnele -a pástrat numai, dar n-a colectia Pe considerente de ordin practic ale functionarului superior care a fost, Kemény Sámuel senior era aninriat alcatuirea colectiei de interesul pentru istoria patriei. Un semn timpuriu al acestui interes faptul - aflindu-se la studii Europa OccidentalA - la Göttingen a luat cu profesorul Schlözer, considerat expert al regiunii noastre. acest lucru este dovedit de celor ale sale: Chartophylatium Transsilvanicum - 40 de volume - Grammatophylatium Transsilvanicum 22 de volume in folio -, care contin, pe copii de diplome medievale, o cantitate considerabildvaloroasA de acte originale. Le-a procurat, probabil, datoritá relatiilor sale cu personalitAti gratie sale guberniale. i-au parvenit maerialul altor colectionari, anteriori sau contemporani. Astfel, colectiile sale se texte provenite colecfiile lui Bod József, Gyulafehérvári Dobó József (1735 - c. 1820), memorialistului Halmágyoi István (1719 - 1785), ba din coleclia lui Comides. Activitatea de colectionar a lui a transmis cercetAtorilor de mai textul a 408 diplome medievale.
www.digibuc.ro 3 Cercetarea izvoarelor medievale (II) 1
Spre deosebire de cel anterior, lui Kemény József a luat ca instrument de lucru al unui istoric "de profesie". Ea repezintä incununareaincheierea perioadei a culegerii maghiare de izvoare din Transilvania. Kemény a fructificat traditiile transilvane anterioare, a sä procure mai mult din materialul informativ al generatiilor premergatoare. Textele provenite din lui Huszti (+ 1755), Szilágyi Benk6 József, Gyulafehérvári Dobó József, Fejérviri Károly (1743 -1794), chiar din culegerile lui Kovachich sunt tot atâtea dovezi Kemény cunostea temeinic tot ce s-a intreprins sa cercetarea izvoarelor istoriceTransilvaniaUngaria. Valoarea cu totul specialä a colectiei sale o reprezinta seria a originalelor in care s-au conservat au devenit accesibile cercetärii mii de diplome, alte acte cu secolul al XIII-lea. Piesele acestea le-a procurat, mai parte, din arhive familiale, majoritatea - materialul arhivei principelui, care expusä pieirii la Alba Contemporanii 1-au considerat mai autorizat istoric al Transilvaniei, el a pretins apreciere patria sa mai din partea maghiare. Ca colectionar s-a interesat de trecutul Transilvaniei, precidere de evul ei mediu. Este foarte probabil terminarea, 1817, a operei monumentale, Historia critica a lui Katona planurile lui Kovachich, amintite mai sus, au constituit imboldurile aristocrat de a o de izvoare istorice transilvane, care prin dimensiunile ei le pe toate au fost adunate mai dinainte. Pasiunile, pregatirea, starea i-au dat posibilitatea de a-si realiza obiectivul. Poateimpresiile sale din Viena, functiona acolo, n-au facut intentiile. caz, colectia sa de copii adunate laViena,intitulatáCollectaneadiplomatico-historicarerum Hungaricarumet Transsilvanicarum, 1822 cel putin cinci ce Fejér György (1766 - 1851) 1825 a sub titlul Codex diplomaticus Hungariae ac civilis, publice volume rezultatele manuscrise ale medievale, colaboratorul lui transilvan cel mai prodigios intreprinderea sa - 1844, la dimensiunea de 42 de volume - nici nu putea fie altcineva Kemény József. sa, genuri de izvoare, dintr-un total de 12.000 originale 367 volume de copii, aici oferim date numai referitoare la epoca dinainte de 1542 - ca perceptibil dimensiunile ei. Deci: lui Kemény József se gäsesc a 241 diplome medievale, cele 13 volume Diplomatarium Transsilvanicum cuprind copii a 392 texte dinainte de La acestea se 685 diplome cele 13 volume Supplementum Diplomatarii Transsilvanici. Marea intreprindere se cu Appendix Diplomatarii Transsilvanici, 21 de volume copia a 2241 diplome. Kemény a deci spre publicare, general cu note, total 3318 diplome medievale cuprinse Diplomatarium, compus din 47 de volume. Este indiscutabil, deci, Kemény József a fost cel mai rodnic colectionar de izvoare al perioadei manuscrise nu numai din Transilvania, ci din el rezultatele iezuite. Pe aceasta mai trebuie avem vedere faptul initierea Muzeului Ardelean donarea public al colectiei sale, cu mari sacrificii materiale, el a atelierul mai vechi al cercetarii din Transilvania - atelier care azi.
www.digibuc.ro 112 Zsigmond 4
lui Kemény Józsefrevine un de frunte printre istoricii contemporani, nu publicatiile sale, ci cele enumerate mai sus constituie opera sa durabilA. Pe importanta de colectionar de izvoare istorice fondator de institutie sunt nesemnificative falsificArile sale de diplome, Acute din vanitate, din porniri de orgoliu seniorial, dar cu care nu a pricinuit o materialA provocând confuzii care persistAazi cercetare. Desigur, dacA faptele,acestea stint de luat dar ele nu pot sA ne impiedice clarviziunea. CAci dacA acestea le cu ce se aflA care are o valeng ce azi, aceste metehne par pAcate de iertat de mult uitate fatA de tot ce a fAcut in favoarea cercetArii istorice transilvane prin crearea cadrului ei institutional. Colectia celor doi conti se azi la Cluj, trei Diplomele originale stint la Arhivele Statului la Biblioteca cuprinse volume format carte - la Bibilioteca din Cluj a Academiei Române. Numai volumele V din sus-amintita diplomatico-historica se la Bibilioteca Academiei de Budapesta. Referitor la cele de mai sus Kelemen Lajos, Az Erdély Múzeum-Egyesület története (Istoria Muzeul Ardelean) Emlékkönyv. Kolozsvár, 1909 - 1942. Veress Endre, Gróf Kemény József "Erdélyi 38/1933. Mályusz Elemér: Gróf Kemény József (Falsuri documentare atribuite contelui Kemény József), "LevéltAri Közlemények", 59/1988.
Cercetarea aizvoareloristorice perioada manuscrise
La perioadei culegerilor manuscrise, un eveniment important constituie ata§area istoriografiei române din Transilvania la formele moderne de cercetare a izvoarelor istorice. Conditiile ei prealabile au fost pregAtite - ca urmare a unirii biserice§ti - de formarea unei de intelectuali români coli cu caracter occidental, de de teren a limbii latinea scrisului latinesc fatA de practica scrisului chirilic in defavoarea orientArii unilaterale bizantine culturA. Toate acestea au posibile formarea unei istorice proprii, precum receptarea metodelor conceptiilor devenite dominante zonA la sfAr§itul secolului al XVIII-lea. Intelectualii care au cauza emanicipArii nationale, trecind peste barierele ale scrisului chirilic, s-au strAduit sA tinA pasul cu evolutia cercetarea istoricA. Cotitura decisivA directie a fost de greco-catolicul Gheorghe Sincai (1753 - 1816), prin faptul in locul genului cronicar de mai ales redactiunea de anale, iar completareaverificarea izvoarelor narative a recurs la surse diplomatice. Pe studiile fAcute la Romala Viena, lui i-au dat posibilitatea pentru efectuarea acestui lucru relatiile sale personale de colaborare care legat de reprezentanti contemporani ai istoriografiei maghiare Pentru activitatea sa in culegerea critica izvoarelor a avut o hotArâtoare colaborarea cu istoricii Comides, Kovachich Katona. Cu sprijinul evident, a avut acces la toate rezultatele colectiilor de izvoare din Ungaria Transilvania. cu cercul lui Hevenesi la Comides, a intre anturajul celor mai avizati cercetAtori, unde i s-a ivit ocazia de a face cuno§tintA cu metodele problemele actuale ale diplomaticii. Cu Comides a intrat
www.digibuc.ro 5 Cercetarea izvoarelor medievale 113
la Viena, in 1780, lui Kovachich a fost mai apropiat colaborator anul 1803, iar Katona István - probabil -a avut o asupra planurilor Sincai prin opera sa monumentalA, Historia critica. In activitatea de cercetare de i-au fost de cunostinte personale pe care le-a cei 14 petrecuti la curtea Wass, la Taga la Szinye, ca pedagog, respectiv, protejat al familiei, prin ele a reusit izvoare istorice din diverse arhive familiale cu cea mai mare Sincai a continuat viata lui izvoarele in vederea scrierii istoriei intregului popor datele adunate prin a manuscrise. Prima o pomeneste cu titlul Notata authoribus. Ea se compune 27 de caiete (tomulus) cuprinde texte extrase diverse publicatii, copiate de el 1775 1780, la Roma la Viena. privinta culegerii de izvoare diplomatice este mai importantA colectia care titlul Rerum spectantium ad universam gentem Daco-Romanam seu Valachicam summaria secundum ordinem chronologicum. Acest manuscris, trei volume in-folio, este prima colectie de izvoare sistematizatA, privitoare la istoria poporului român. este primul istoric care activitatea sa de adunare de date atribuie o cu izvoarele narative diplomelormai ales inedite. In manuscrisul destinat completArii diplomatice la sinteza sa istoricA, Hronica românilor, a inclus textul a 291 diplome medievale, dintre care numai 38 au fost publicate in volume tipArite. el cu precizie la fiecare text locul sursei, se poate constata cele 253 diplome inedite le-a copiat diverse colectii manuscrise. Sursa lui principalA era lui Comides. Din ea a ales 164 de texte; probabil din copia pentru amintitul institut de istorice al lui Kovachich, copie in Biblioteca Széchényi, la Budapesta. nu este de neinchipuit nici o imprejurare care, cu ajutorul Wass, el ar fi avut acces la volumele de copii care la vremea aceea se biblioteca din Pesta a Teleki. A mai inclus diplomatarul 28 de texte Diplomatarium Hungariae - de Széchényi Ferenc 1797 - alte ale lui Kovachich, 15 piaristului Koppi Károly (1744 - 1801), 12 din colectia de date a lui Fejérvári Károly, 9 din manuscrisele lui Hevenesi. din transcrierile lui Wagner Károly (1732 - 1790)Lakics György (1739 - 1814) 5 texte. CercetAri de a intreprins la contii Wass, cu sprijinul in arhivele altor câteva familii de aristocrati. Din cauza posibilitkilor sale mult mai nefavorabile deck ale cercetAtorilor maghiarisasi, rolul lui istoria nu unor date noi, necunoscute, ci transmiterea istoriograflei românesti a materialului de diplome descoperit atunci, precurn deschiderea concepfia in metode de cercetare moderne. Referitor la cele de mai sus Gheorghe, Hronica Bucuresti 1967 - 1969 (Studiu introductiv note de Neagoe); Kiss András, Gheorghe 5incai, a in Miivelôdéstörténeti Tanulmányok, Bukarest 1980; Kiss, Andrei, Gheorghe $incaipiinfele fundamentale ale istoriei, RA, 4/1973, nr. 2.
Publicafii de diplomatare 1918
Ca urmare a succes a izvoarelor istorice, fervoarea de la secolului al XVIH-lea s-au primele de a publica diplomele
www.digibuc.ro 114 Zsigmond 6
medievale ale Transilvaniei volume Szeredai Antal (1740 - 1799) a editat un diplomatar referitor la episcopiila Capitlul Transilvaniei (Series antiquorum recentiorum episcoporum Transsilvaniae. Albae Carolinae 1790. - veteris novi capituli eclesiae Albensis )anssilvaniae, Albae Carolinae 1791). Acesta n-au fost continuate vreme, din cauza rizboaielor .napoleoniene, dar mai ales din cauza stagnirii generale viata spiritual, provocati de politica Publicarea diplomatarelor a devenit 1830, poate tocmai ca efect al aparitiei lui Fejér György, Codex diplomaticus. cadrul institutional era creat pentru acest anume prin asociatiei Verein siebenbörgische Landeskunde (1840), ca organism vietii maghiare - initierea 1841 a Muzeului La inceput se persoana lui József va asigura colaborarea dintre maghiari domeniul publicirii izvoarelor medievale. Dar accentuarea iar pe amintirile reciproc repulsive ale din 1848 - 1849 au Impiedicat la unirea astfel cele trei neamuri transilvane au pornit pe separate spre editarea izvoarelor. a identificat istoria Transilvaniei cu propriul trecut. Din materialul de izvoare ale trecutului comun sa§ii au interes numai de documentele care se la ei. Maghiarilor nu le-a din Transilvania ansamblu pe motivul ei ii-au privit trecutul ca identic cu statalitateaTransilvaniei.Lipsa amestecarea criteriilor cu puncte de vedere ale politicului pot invinuite mare pentru disproportiile care se In privinta bazei documentare a Transilvaniei ultimul secol - stare zilele noastre. cercetarea vi-aconcentrat unilateral,asupra perioadeiprincipatului,iar istoriografia asupra explorkii izvoarelor din secolele XVIII - XIX, de documente s-au constituit, acest Tot exercitat efectul schimbarea intervenitä conceptional, care Transilvania nu mai era considerati o unitate de dezvoltare istorici, astfel divizind-o, pe de criterii etnice, elementele ei componente, mai mici sau mai mari ale acestora le-a inclus istoria maghiari, chiar cea Toate acestea n-au efect editarea materialului de diplome medievale. Rezultatele perioadei colectiilor manuscrise au fost fructificate cu totul inchipuitgeneratiadinaintede1848.OperaluiKemény József, Diplomatarium Transsilvanicum, elaborati aproape integral pentru a la tipar, a manuscris. Reschner colaboratorii au fost mai noroco§i, partea privind epoca Arpadiani din manuscrisul pregititä pentru tipar de Karl Schwarz (1817-1875), a fost publicati de Georg Daniel Teutsch (1817-1893) Friedrich Firnhaber (1818-1860), Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens (Wien, 1857), cu notele lui Kemény József. Cu toate acest volum, dorea ofere date vizând istoria Transilvaniei, conceptia ei de mai veche nu a fost de generatia mai a sa§ilor, intreprinderea nici nu s-a continuat acest spirit. incetarea a cercetitorilor mai virstnici, vreme nici n-au avut instruiti care fi putut continua moderne cercetarea publicarea izvoarelor. Mai mult amatori au ales diferite acte din colectiile manuscrise, perioada anterioarl, pentru diplomatarele ecleziastice de interes local. De§i lui Karl Fabritius (1826-1881) - Urkundenbuch zur
www.digibuc.ro 7 Cercetarea izvoarelor medievale (II) 115
Geschichte des Kisder Kapitels vor der Reformation (Hermannstadt 1875)-, Rudolf Theil (1844 - 1899)Karl Werner (1845 - d. 1893) - Urkundenbuch zur Geschichte des Mediascher Kapitels bis zur Reformation (Hermannstadt 1870 -, diplomatarul lui Albert Amlacher (1847 - 1939) - Urkundenbuch zur Geschichte der Stadt und des Stuhles Broos (VerArch 15/1880) - pot fi considerate un ce metoda dar stau a unei unna de mai multe decenii. era asemAatoare,la inceputul dualismului (1867-1918), in cercetarea precum activitatea de editor de izvoare a lui Jakab Elek (1820-1897). Ce-i drept, pentru diplomatarul clujean (Oklevéltár Kolozsvár történetéhez). (Izvoare arhivistice privitoare la istoria Cluj), (I-II. Buda 1870- 1888) el a de a depistat materiale noi, dar metoda lui de editare a urma cerintelor moderne. linii mari, lucru se poate spunedespre partea medievalA a operei lui Szabó Károly (1824 - 1890), Diplomatariul secuiesc (Székely oklevéltárl cu toate el 1859 bibliotecarul Muzeului National Ardelean, apoi profesor al UniversitAtii Cluj - era considerat Transilvania cel mai calificat specialist maghiar diplomaticá paleografie medievall. Cu problemele editArii diplomelor medievale a ca autodidact, colaborator la partea documentarl a operei gubernatorului Teleki József (1790 - 1855) Hunyadiak Magwarországon, (Epoca Huniazilor Ungaria), (Pest, 1852 - 1857), dar considera cA adeviratul sAu de constituie identificarea tipArituri din Ungaria. Cu pactul dualist (1867), unirea Transilvaniei cu Ungaria a devenit o realitate, iar imprejurare a unificat pe deplin viata maghiarA, unificare ce era mai demult. Ca urmare, Transilvania s-a contopit treptat cu cea din Ungaria. Activitatea oamenilor de specialitate din Transilvania s-a institutiile nationale Capita lei, o parte importantA a speciali0ilor Transilvania s-a mutat la Budapesta, tinerii au râvnit sA facA o tot acolo. aceste nAzuinte, mai ales istoriei, s-au deschis largi ardeleanul Szilágyi Sándor (1827 - 1899)cercul lui de prieteni au detinut timp de decenii un rol de conducere acest de editii unitare, nationale, initiate pentru publicarea izvoarelor istorice, ofereau maghiari din Transilvania noi, mult mai avantajoase decât toate editiile precendente. Coloanele publicatiilor - cu anul 1856: Magyar Történelmi Tár, din 1867: Századok, 1878: Történelmi Tár precumun de diplomatare nationale au fost deschise pentru editii de izvoare din Transilvania. PosibilitAtile oferite de Capitaau de fapt de prisos publicarea a izvoarelor din Transilvania, dar ele au avut drept urmare atrofierea ei. Continuitatea a fost - de bine, de rAu - de Muzeul National Ardelean, revista sa Erdélyi Múzeum, aproape exclusiv privinta izvoarelor perioadei principatului. cercurile istoricilor transilvani a scAzut interesul fatA de indeletnicirile moderne cu diplomele medievale, care solicitau de specialitate. Ei nu considerau evul mediu la de transilvAnesc maghiar epoca principatului. Romantismul national a acceptat o exceptie, anume cu istoria specificA a secuimii. Acestei datoreazI realizarea Diplomatariului secuiesc (Székely oklevéltár, 1872). conformitate cu conceptia statului national, doreau sA publice izvoarele Regatului Ungar medieval dinainte de divizarea lui trei in diplomatare nu teritoriale, ci nationale, cercetAtorii maghiari transilvani Astfel, rezultatele transilvane ale cercetArii maghiare de izvoare 0-au locul publicatiile
www.digibuc.ro Zsigmond 8 nationale. Tot ce a explorat cercetarea aceste decenii referitor la evul mediu al Transilvaniei se in paginile urmAtoarelor diplomatare: Arpád-kori új okmánytár (Noul Diplomatar al epocii Arpadiene), (I-XII, Pest, 1860 - 1874), de Wenzel Gusztáv (1812 - 1891), volumele Anjou-kori okmánytár (Diplomatarul perioadei angevine) (I-VII, Budapest 1878 - 1920), okmánytár (Diplomatarul maghiar) (I-VIII. Györ - Budapest 1865 - 1891) sau Hazai oklevéltár (Diplomatarul privind istoria patriei) (Budapest 1879). Sunt apreciabile, merituoase indispensabile contributiile seriilor amintite la istoriei vechi a Transilvaniei, dar pentru acest lucru medievistica din Transilvania a trebuit pläteascA tributul al atrofierii aproape integrale.
Publicafii de izvoare
aceste modernizarea Transilvania a diplomelor medievale le-a revenit cercetAtorilor sasi, maghiarii luând parte la ea numai indirect. Pentru modernizarea cercearii, punctul de pornire a fost marcat de - in cadrul UniversitAtii din Viena - a unui institut de cercetdri - Institut Osterreichische Geschichtsforschung - de Theodor Sickel (1826 - 1908), unde pregAtirea teoreticA practicA, nou spirit, reclama, totodatA, ca munca de editor de texte din autodidactilor amatorilor de care cercetAtori de care au primit o pregAtire specialA. Tineri istorici ai popoarelor Monarhiei habsburgice de atunci aici au fAcut cu diplomatica, cu critica izvoarelor istorice, cu metodele cu practica publicArii documentelor medievale. La acest Institut vienez s-au format toti acesti specialisti sasi, maghiari români care mai târziu au avut rol editArii izvoarelor medievale ale Transilvaniei. Transplantarea aplicarea noilor metode Transilvania este meritul lui Franz Zimmermann (1850 - 1935). studiile acute la Viena, conducAtorul Arhivei Sibiu al Arhivei Nationale 1875 el a preluat cauza diplomatarului care agoniza de câteva decenii. Prin cercetAri arhivistice vaste sistematice intreprinse a fundamental materialul adunat de generatiile anterioare. Pe cale, prin a mai mult de 8000 de diplome, el a creat baza a diplomatarului - pentru partea care se la 1526. anterioare le-a colationat cu originalele, decursul unui deceniu prin atragerea a lui Karl Werner, a publicat primul diplomatar al Transilvaniei medievale. Primul al seriei - Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in (I-VII, Hermannstadt - Bukarest 1892 - 1991) -, care cu mari intermitente apare azi, nu numai a dat un transant controversata problemA: dacA materialul documentar admitând particulariatile, trebuie publicat pe criteriul unitAtilor administrative, sau cadrul unei intreprinderi unitare, dar a un model de editie publicarea izvoarelor transilvane, un model care oglindea practica cea mai a vremii. La realizarea acestui model Transilvania erau necesare de la inceput exigenta lui Zimmermann de personalitatea sa, care nu compromisuri. Tot lui Zimmermann a primul album facsimil diplomelor transilvane medievale (Photographien von Urkunden aus siebenbürgisch-siichsischen Archiven. Hermannstadt 1880). Cercetarea pe Urkundenbuch - si-a adus contributia la fundamentarea istoriei urbane economice a Transilvaniei medievale cu
www.digibuc.ro 9 Cercetarea izvoarelor medievale (II) 117
exemplare de izvoare speciale. Pe volumul Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt und der Nation, 1380 - 1516 (Hermannstadt 1880) primele volume ale in opt volume a izvoarelor istorice ale orasului (Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbargen. Kronstadt 1886 - date de o valoare pentru istoria comertului transilvan din perioada anilor 1503 - 1540.
maghiare de izvoare
Independent de sasi, dar tot sub influentä a pornit modernizarea editiilor maghiare ale izvoarelor din Transilvania. Se poate aprecia ca prim al acestei modenrizari publicarea diplomatarului familiei Teleki (A római szent birodalmi gróf széki család (Diplomatarul familiei Teleki de Sic, ai Imperiu Roman), I-II, Budapest 1895, de Barabás Samu (1855 - 1940), instruit tot la Institut. Opera sa este caracterizat de aceeasi de tehnicitate, exigentä, spirit critic ca diplomatarul sasilor. Influenta ei asupra editarii maghiare transilvane de izvoare a fost cu mai aceasta exista numai cadrul unitar al cercetarii maghiare. Barabás desi originar din Transilvania, tot cursul carierei sale a lucrat la Budapesta,bogata sa activitate de editor de izvoare de Diplomatarul Teleki un volum al Diplomatarului secuiesc -nu era de Transilvania. Pentru schimbarea acestei de a intreprins un experiment mai serios Veress Endre (1868 - 1953), tot un discipol al Institutului vienez, devenit conducatorul Arhivei Muzeului Ardelean. de documente - Fontes rerum Transylvanicarum, in 1911; Fontes rerum Hungaricarum, in 1915 -ar ca Clujul din nou maghiare a izvoarelor Transilvania. cele opt volume publicate, numai volumul IV, 1914, in prima serie, contine diplome medievale referitoare la Transilvania la relatiile ei cu cele douä voievodate - Veress considerand domeniul principal de cercetare este veacurilor XVI - XVII. Experimentului lui Veress i-a pus capät schimbarea de imperiu intervenita in 1918. Pentru un timp imprevizibil, singurul al editarii maghiare de izvoare a ramas Budapesta. Cele mai sus cu privire la situatia care s-a creat cercetarea sunt confirmate in intregime de Diplomatarul (Oklevéltár a Tomaj nemzetségbeli Losonczi család történetéhez (Diplomatarul familiei de Losoncz din neamul Tomaj), I-II, Budapest 1908 - 1928, publicat de Elemér (1873 - 1944) Iványi Bela (1878 - 1964). aceasta este o publicatie exigenta, a fost realizata afara Transilvaniei, a capitala editorii ei erau specialisti Ungaria, ca urmare a istorice maghiare, la secolului trecut s-a defmitiv in cercetarea a un gen independent publicarea de izvoare regeste (extrase/rezumate).Publicatiiletransilvane elaborate cu aceastä excelent aplicabilä in investigarea surselor diplomatice medievale sunt instrumente auxiliare indispensabile cercetari. Ne referim la lucrarea lui Szabó Károly despre materialul medieval al Arhivei Muzeului National Ardelean (Az Erdélyi Múzeum eredeti okleveleinek lcivonata (Rezumatul documentelor originale ale Muzeului Ardelean), 1232 - 1540. Budapest 1889 - 1890. Extras din Történelmi Tár) la cele ale lui Antal (1838-1913), diplomele Capitlului Transilvanieiale Conventului
www.digibuc.ro 118 Zsigmond 10 din diplome Transilvania (Az erdélyi Gyulafehérvárt (Arhiva Capitluluidin Alba Budapest 1889 - 1895. A kolozsmonostori konvent levéltára, Budapest 1896 - 1898. Ambele extrase din Történelmi Tár). La fel, Albert Berger (1864 - 1936) ne-a dat informatii utile, sub de regeste, despre arhiva Bistrita (Urkunden - Regesten aus dem alten Bistritzer Archive, 1203 - 1526. Bistritz 1893 - 1895. Extras. I - II. Köln - Wien 1986). 0 lucrare meritorie de acest fel este cea a lui Magyari Károly, publicatie din arhiva comitatului Alba (Regestâk Alsófehér vármegye levéltárából, (Regestele din arhiva Comitatului Alba) Történelmi Tár, 1907).
licalii de izvoare
De asemenea, pe initierilor vieneze tot afara Transilvaniei s-a apropierea a istoriografiei la indatorirea de publicare a izvoarelor diplomatice din Transilvania. Eudoxiu Hurmuzaki (1812 - 1874), originar din Bucovina, timpul studiilor Viena, cu anul 1846 a adunat izvoare din arhivele centrale ale metropolei imperiale, documente pentru istoria poporului român, din 1852 se sträduia un monumental diplomatar national. Planul nu i realizat decât anul 1887, la Bucure0i, cu sprijinul Academiei deci numai dupa moartea sa. Seria de editii, purtând nurnele iniliatorului ei, era destinatä sä documentarul central istoric al romdnilor din diverse state s-a concentrat special asupra izvoarelor din secolele XVI - XIX. unirea Moldovei (1859), pentru dezvoltarea pe mai departe a istoriografiei era o preliminard, deopotrivd, depistarea de noi date din arhive sträine adunarea informatiilor din publicatiile mai demult cu privire la românii din Transilvania. Acest din lucru, ardelenii, la moment, deja revistele Archivu Transilvania. Din de Moldovanu, jurul anului 1842, cu acordul lui Kemény, pentru Cipariu Transilvania a publicat anii II - VII (1869 - 1874), sub titlul Colectiune de din dzplomatariulu comitelui Kemény, care privescu mai alesu pe (Valachi), 436 texte de diplome extrase. fata acestor preocupäri, posibilitáti de a deschis realizarea de mai sus a lui Hurmuzaki. Date le referitoare la români editiile transilvane de dinainte au fost fäcute cunoscute cerceatorilor români de Nicolae Densu0anu (1846 - 1911), sub formä de reeditare. Din cele mai diferite publicatii, majoritatea maghiare dar din Thplomatarium Transsilvanicum al lui Kemény József, manuscris Arhiva Muzeului National Ardelean, 1887 1894 a publicat apte tomuri voluminoase (Hurmuzaki - 11/1-5) contindnd date de diplome din perioada 1199 - 1575 referitoare la români. Cunoscând rezultatele de atunci, istoriografia româneascd, de acum autorizatd, putea se atwze activitätii de exploatare a izvoarelor de arhivá din Transilvania. Prin colaborare, ea a unei datorii, implinind anumite lacune, prin publicarea de documente privitoare la relatiile celor voievodate române cu Transilvania, precum a actelor chirilice veche limba arhivele Prin sa lajiile Tárii Române,sti cu Bra,sovul Ungureasa (Bucure0i 1905) Ion Bogdan (1864 - 1919), care a tot la Viena, sau Grigore Tocilescu (1850 - 1909) cu 534 documente istorice slavo-române din Moldova privitoare la Ardealul, 1346 - 1603 (Viena -
www.digibuc.ro 11 Cercetarea izvoarelor medievale (II) 119
Bucuresti 1906 - 1931) au racordat circuitul un grup de izvoare neutilizate atunci. pasul istoricii au luat partela editarea diplomelor latinesti nepublicate Momentul acestei cotituri poate constatat cu precizie. Bogdan, in sa prima in 1902, a cuprins numai texte chirilice, iar editia a doua, 1905, a publicat deja 63 de diplome din perioada 1431 - 1508. El a fost urmat, pe cale, de Nicolae (1871 - 1940). Materialul bogat nou, publicat de el originale, din diplomele din anul 1358 ale ora§elor Bistrita, Brasov Sibiu - intitulate i scrisori din arhivele orwlor ardelene 1911), in seria Hurmuzaki ca volumele - demonstreaza bine s-a dezvoltat in decenii ce rol important a detinut activitatea editoriala la secolului publicarea izvoarelor medievale transilvane. lasi lucru atestat de volumele I-II X ale seriei initiate de sub titlul Studiii documente cu privire la istoria românilor (Bucuresti 1901 - 1916), volume in care a publicat material explorat, de asemenea, arhivele oraselor BistrilaBrasov. Atasarea la nivelul epocii s-a dovedit opera lui Joan Mihályi (1844 - 1914), Diplome maramurexne din secolul XIV i XV - Sziget 1900), care este performanta de a cercetkii din Ungaria de 1918 domeniul publicatiilor de izvoare medievale.
Publicalii de izvoare 1918
Prefacerile intervenite urma schimbkii de imperiu au provocat un serios regres publicarea izvoarelor medievale transilvane. Istoriografia pozitie dominanta, vreme nu a ce sä cu bogatul material arhivistic transilvan preluat; a un interes mult mai redus deck fatä de lui de interes este deosebit de surprinzatoare, mai ales privinta izvoarelor diplomatice timpurii. Lucrul este dovedit de faptul in perioada dintre cele rdzboaie mondiale cercetarea nu a contribuit la editarea diplomelor medievale transilvane cu nici o publicatie serioasä. terminarea celui de-al doilea mondial, s-a schimbat conceptia, care perioada de 1918 se orienta - ca atunci - factorul etnic,nu teritorial, privinta publicarii izvoarelor. Acum intentia este de a publica singur corpus unitar material diplomatic vechi al mdiferent documentele sunt importante sunt de importante sau lipsite de interes din punctul de vedere al istoriei poporului 1951 s-a inceput publicarea diplomelor medievale referitoare la teritoriile intracarpatice ale Seria C din Documente privind istoria României (din 1977: Documenta Romaniae Historica) serie 1994 au apkut zece volume cuprinzand documente din perioada 1075 - 1370, majoritate preluate din materialul publicatiilor anterioare. Modul de editare primele vase volume ale seriei a urmat exemplul practicat in privinta textelor slavone chirilice, traducerea integrala in limba (traducere deci, asupra denumirilor de localitkinume persoane). Editorii au facut exceptie numai cu diplome nepublicate sau cu cele considerate importante din punct de vedere romanesc. Acestea au fost publicate latineste, de facsimil, anexa volumelor. acest procedeu, care privinta diplomelor
www.digibuc.ro 120 Zsigmond 12
era ceva neobisnuit un regres de practica de anul 1977, fine, intervine o schimbare documentele din 1351). De atunci, apare bilingv, cu textul latinesc original paralel cu traducerea Tot de atunci, volumele cuprindindici de materiide Volume le seriei, editate din ce ce mai ingrijit, cu mai acuratete, reprezinta un serios pentru medievistica transilvana, cu toate o parte considerabila a diplomelor nu se la Transilvania in sens istoric, ci la asa-numitele ale Ungariei (Partes regni Hungariae). Adunarea materialului seriei privinta diplomelor publicate poate completa, dar nu acelasi lucru se poate despre cele nepublicate. Este regretabil aparitia volumelor acestui instrument de lucru util indispensabil este intervale mari, spatiul este consumata de traducerea integral/ a textelor. in vedere numarul mare al diplomelor transilvane inedite, cu acest mod de editare se prelungeste imprevizibil de mult documentarea a cercetarii evului mediu transilvan. Tot cu sunt editate diplomatarele teritoriale, initiate, mod fericit, de cercetatori mai tineri, cum sunt de Costin Fenesan (n. 1947) privire la Banat (Documente medievale Timisoara 1981) sau publicatia de Adrian Andrei Rusu (n. 1951), loan Pop (n. 1955) loan Agan (n. 1954) (Izvoare privind evul mediu românesc. Tara Halegului secolul al XV-lea. Cluj-Napoca 1989).
Publicalii de izvoare
Continuitatea practicii traditionale a izvoarelor istorice este reprezentata azi de diplomatarul sasilor, pe care, cu volumul IV din 1937, Gustav Gündisch (1907 - 1996), care s-a format tot la Institut, la Viena. De dictatura comunista, 1947, a organizatia vietii a sasilor, organizatie indelungat trecut (Verein siebenbürgische Landeskunde), treptat, s-a din Transilvania, seria indispensabila pentru dezvoltarea medievisticii din sprijinul al Academie realitate este de misiunii angajate a editorului. Gustav Gündisch -cu sprijinul Herta (1907 - 1981), tot la Institut, al Konrad (n, 1948) - din emigratie publicarea acestor izvoare, cu devotamentul realizand un monument demn de memoria care odinioara a avut un rol important cercetarea istoriei transilvane.
Publicalii maghiare de izvoare 1918
Partea ce se din materialul izvoarelor istorice transilvane cu1918 a devenit aproape inaccesibila pentrucercetatoriimaghiari. Contributiile modeste la medievistica transilvana demonstreaza ferm aceste ei doresc participe la cercetarea Transilvaniei, altfel nu pot promova istoria Dovezi acestei atitudinii sunt VIII al Diplomatariul (Székely oklevéltár), publicat de Barabás Samu, la Budapesta, 1934, precum editia intocmitä de Fekete Nagy Antal (1900 - 1969)Makkai László (1914 - 1989) de diplomele dinainte de 1400 privitoare la din Ungaria (Documenta historiam Valachorum in Hungaria illustrantia. Budapest, 1941).
www.digibuc.ro 13 Cercetarea izvoarelor medievale (II) 121
De o cu nimic mai redusä - de de izvoare - este serviciul pe care cercetarea a evului mediu continuare, medievisticii transilvane domeniul diplomaticii, critica diplomatica sau geografia istoricd. Repertoriul critic al diplomelor regilor maghiari din dinastia de Szentpétery Imre (1878 - 1950) terminat de Borsa Iván (n. 1917) - regum stirpis Arpadianae critico-chplomatica.- I-II. Budapest 1923 - 1987 -, este un instrument de lucru pentru toti cei care se de izvoarele diplomatice ale istoriei Transilvaniei dinainte de 1301. transilvand anii 1940 - 1944, drept obiectiv cornun al Arhivei Muzeului Ardelean al Institutului al Transilvaniei din Cluj, 1943 a pus la ordinea de zi publicarea diplomatarului medieval al Transilvaniei a lucrdrile pregAtitoare. Primul produs al acestora a fost o publicatie de regeste: (A Thorotzkay család levéltara (Arhiva familiei Thorotzkay), Kolozsvár, 1944) de Zsigmond 1916) Valentiny Antal (1883 - 1948). Munca a fost continuati 1945 la desfiintarea Muzeului Ardelean (1950) numai de Arhiva acesteia. aceastá -in unor mari tdrägänat, intermitente mai lungi sau mai scurte, cum permiteau munca a fost continuatä de colaboratori ca activitate particulard, adunarea materialului, intocmiri de regeste, formarea a metodelor de editare diplomatarului. Drept prim rezultat vizibil al acestor activitäti anul 1980 a fost terminatä prelucrarea regeste a protocoalelor Conventului din Cluj-Män4tur. De5i Editura Kriterion, editura fi angajat publice manuscrisul, din cauza piedicilor puse de vremii, nici un deceniu de n-a putut publicat de izvoare regestele a 5444 diplome din perioada 1289 - 1556 (Jakó Zsigmond: A kolozsmonostori konvent jegyzelkönyvei (Protocoalele conventului din I-II, Budapest 1990) a putut lumina tiparuluiUngaria, numai dictaturii comuniste din nutrindu-se traditiile locale legate de Societatea Muzeului Ardelean, o intrerupere de aproape de o de ani, a publicarea transilvand a izvoarelor istorice medievale. Menirea rdspunderea acesteia cercetarea epuizarea contributiilor a crescut mod deosebit. viitorul ei va depinde, pe nivelul organizarea cercetdrii maghiare din de reu§ita reinnoirii efectivului ei personal, va pe mai departe in istoria a sale reprezentant al metodelor moderne de cercetare de editoriale demne de materialul diplomatic latinesc. Medievistica ansamblu, deci nu numai prin reprezentantii ei transilvani, poatede un real pentru cercetarea evului mediu transilvan prin faptul a se corpus al diplomelor Ungariei medievale. volumele acestuia contin bogate materiale privinta Transilvaniei, treburile transilvane pot elucidate numai incadrate acest mediu fuese.Seria Dtplomata Hungariae Antiquissima, ce apare sub egida Academiei Maghiare de editor pe György (n. 19.17), are ca obiectiv editia a diplomelor din secolele XI - XII referitoare la istoria Ungariei de odinioard. Din ea, a volumul cuprinzand documentele perioadei 1000 - 1131. Acestuia i se albumul intitulat Chartae Antiquissimae Hungariae ab anno 1001 usque ad annum 1196 (Budapest 1994), tot sub ingrijirea lui Györffy György, cuprinzand facsimilele diplomelor pästrate in original, in reproducere a dimensiunilor originalelor. Aceste
www.digibuc.ro 122 Zsigmond Jakó 14 fireste, vor ajuta studiul problemelor legate de inceputurile emisiilor de diplome din Transilvania, sub aspect critic formal. De intocmirea repertoriului critic al diplomelor regale ale epocii Arpadiene (1000-1301) am amintit mai sus. Drept completare a lui se curs de elaborare repertoriul critic al diplomelor neregale dinainte de 1301. Pentru explorarea regeste a documentelor epocii Angevine (1301 - 1387) s-a format un colectiv de colaboratori la Szeged, sub conducerea lui Kristó Gyula (n. 1939). Din colectivului (Anjou-kori oklevéltár. Documenta res Hungaricas regum Andegavensium illustrantia. Szeged - Budapest1990-), acwn au apdrut zece volume, cuprinzând perioada 1301 - 1327 1339, cu multe date referitoare la istoria Transilvaniei. Metoda cea mai de a cuprinde regeste explorarea documentelor diplomatice ale Ungariei medievale, diplomelor ei ajungând peste o de mii, a fost elaboratA de Mályusz Elemér (1898 - 1989) publicarea diplornelor epocii regelui Sigismund de Luxemburg (1387 - 1437). serie (Zsigmondkori oklevéltár) (Diplomatariul domniei regelui Sigismund), I-VI, Budapest 1951 - 1999), la redactarea profesorului Mályusz, iar moartea sa redactate de Borsa Iván, au diplomele perioadei 1387 - 1418, esential fondul transilvane. modelul, bine experimentat, de editare de la care trebuie pornim explorarea diplomelor medievale ale Transilvaniei, dezvoltându-1 mai departe, având vedere cuceririle tehnice ale ultimelor decenii, precum desideratele locale.
lea viitorului
ce am schitat felul cum s-au transmis zilele noastre textele diplomelor medievale ale Transilvaniei, trebuie spunem câteva cuvinte despre modul cum doreste accesibild cercetdrii de mare valoare seria de care porneste cu volumul I din Erdélyi Okmánytár (Diplomatarul transilvan). Convingerea este lipsa de izvoare a istorice interesate trecutul Ungarie medievale nu poate rAstimp previzibil deck prin corelarea a publicArii regeste cu tehnica de reproducere. Rezumarea a diplomelor medievale este inevitabild, cu mai mult cu cunoasterea limbii latine s-a limitat rândurile istoricilor de profesie la cercul al medievistilor. Regesta limba redactatä pe de o parte rapid pe oricine asupra informatiilor istorice care potextrase din respectiva pe de parteconduce la original pe cei care au nevoiede textul latin.Prin opere moderne regeste se poate explora mult mai rapid cu modalitätile publicatiilor mai vechi material diplomatic medieval pentru un interes istoric mediu; oamenii de specialitate care cunosc limba sunt versati paleografie pot fi in procurarea facsimilului diplomelor nepublicate; vor putearationalizate editArile de diplomatarii foarte laborioase costisitoare, - cunoasterea intregului material - vor putea fi alese spre publicarea in texte integrale diplomele cele mai importante, care editarea. Seria -al prim volum a fost realizat - exploreze in diplomaticA a Transilvaniei istorice mai sus.
www.digibuc.ro 15 Cercetarea izvoarelor medievale (II) 123
Pentru a continuare unitatea seriei, este clarificarea echivoc de la bun a continutului anumitor a principii de urmat in viitor,anume: Sub denumirea Transilvania acea unitate de dezvoltare de odinioard careincadrulRegatului Ungar seaflasub jurisdictiavoievodului Transilvaniei. cele comitate din centrul Transilvaniei, Secuimea Tara Includem ea comitatele Solnocul de Crasna din Partium, nu comitatul Zdrand. cele comitate anterioare secolul XV se aflau sub dubla jurisdictie - deocanidatá neelucidatá -a palatinului a voievodului, mai arziu au o unitate cu Transilvania centrall, iar soarta Zárandului era legatá intotdeauna de Maghiard. Teritoriile circumscrise mai sus constituie o unitate in conditiilor izvoarelor istorice. Considerim medievale nu diplomele dinainte 1527, ci cele provenite perioada care se 1542, deoarece limita de timp a schimbdrii de privinta maghiare, in istoria Transilvaniei nu este pierderea bätäliei de la (1526), ci ocuparea capitalei Buda, de turci (1541). Includem aici sens de diplome - pe cele propriu-zise acceptia diplomaticii scrisorile misive, socotelile, conscriptifle, in general: actele produse de administratie, tot ce tine de practica scrisului afara literaturii). Date transilvane care s-ar putea extrage izvoare narative sau din legi vor cuprinse regeste numai cazuri temeinic motivate, ele sunt accesibile alte publicatii. tn volumul I, exemplu, s-a fdcut exceptie de acest fel - din cauza datelor diplomatice sdräcácioase - cu izvoarele narative consemndrile care ne informeaza despre evenimentele locale provocate de ndvälirea tätarilor. Publicatia adunarea materialului totalitatea lui selectdri, care provine de la emitent de diplome din Ungaria medievald. Dar privinta diplomelor provenite de la externi considerd de la bun datoria ei este de a le prelucra numai pe cele publicate. Editarea materialului extern necunoscut dimensiunile lui, de important, mai ales a celui care se la Vatican, este o separatá a viitorului. vedere impletire a izvoarelor diplomatice transilvane cu cele Ungaria, separarea s-a procedat conform principii de Este considerat drept transilvand care se la teritoriul istoric, la localitáti locuitori de aici, respectiv pe oricare monument de scris diplomatic care date cu privire la vietii celor amintili mai printre posesiunile text se numai una din Transilvania, diploma se considerd diplomatarului transilvan. Considerentele cercetdrii transilvane vor decide asemenea publicatie se va cuprinde o regestä despre sau numai despre datele ei transilvane. Din diplomele din Ungaria care amintesc de evenimente din Transilvania se include publicatie extrase care se va cita in original latinesc cele pomenite. volumul I, de s-a procedat astfel cu de diplome care arnintesc de evenimentele din Transilvania ale rdzboiului civil din anii regelui - 1262-1270 - ai lui al V-lea. Diplomele sau de diplome care se la activitatea din Ungariala posesiunile de acolo ale voievozilor, episcopilor, ale altor demnitari sau locuitori transilvaneni publicatie ele anumite conexiuni sau locale, la Transilvania.
www.digibuc.ro 124 Zsigmond 16
Volume le colectiei sá deci, fdrä toate textele diplomatice transilvane pästrate original sau transcriptii de dinainte de secolul XVII care pot fi depistate. Dintre textele transmise copii de mai nefolosite acum literatura istoricá se va avea vedere numai pe cele care figureazá colectiile manuscrise de copii prezentate mai sus. Prelucrarea copiilor de mai drziu - de o mare majoritate lucrate neglijent sau datate gresit - se va putea face dupá perfectarea acestor volume de regeste. ele nu se poate stabili cu precizie care copie anume pástreazá text necunoscut acum. Fiecare regestá se compune grupe de informatii identice, indiferent ea a fost elaboratá dupä o necunoscutá piesä de arhivä sau dupá o diplomä publicad deja. mai vechi poate nu sunt mai usor accesibile special pentru cercetätori nemaghiari - decât originalele Altminteri, numai felul acesta se poate asigura ca indicii de de materii sá dea informatii despre materialul volumului in acelasi plan. Regestele diplomelor deja publicate se vor deosebi special privinta precizArilor cu citate de texte latine - limitându-le, la strictul necesar. Regestele cuprind toate informatiile diplomelor, informatii istoric (nume de de persoane, date cronologice, topografice sau factice), la nevoie citând textul original latinesc. HotArnicirile (metales) vorcuprinse regeste, in cazul publicate deja, integral latineste, desigur, dupá colationarea cu originalele. Regestele diplomelor, ale transcriptiilor rezumative, ale mentiunilor provenite din epoca Arpadiani nepublicate acum vor urmate de textul integral Iatineste, pentru ca cercetAtorii sá la singur material documentar al epocii. Publicatia intr-o cronologie unitará toate regestele diplomelor transilvane medievale utilizate in literatura de specialitate maghiarA, românä germanä - indiferent de autenticitatea le texte, care cursul critice se dovedesc false sau indoielnice vorspecial semnalate, pentru a le deosebi de cele autentice. Aparatul critic al regestelor informeazá asupra problemelor de critica izvoarelor ale cronologiei, despre cotele de ale originalelortranscriptiilor, precum ordinea - despre anterioare. Indicii de nume de materii ai publicatiilor de regeste nu niste simple apendice, ci de importand esentialä, tocmai ele devine un instrument auxiliar care exploreazá toate infonnatiile intregului fond de izvoare. Ca urmare, indicii volumelor ulterioare pot utilizate ca indicatori pentru materialul de arhivä nepublicat Indicii volurnelor redactarea regestelor vor elaborate conformitate cu principiile aplicate primele douä volume ale seriei proiectate deja (A konvent jegyzökönyvei, Budapest 1990). Tot acolo se informatii mai detaliate despre diverse aspecte de ordin tehnic. Editorul publicatiei a lucrat decenii de-a cu speranta munca sa va putea de tuturor celor care - indiferent de nationalitate - se strAduiesc sá clarifice istoria medievalá a Transilvaniei.
www.digibuc.ro 17 Cercetarea izvoarelor medievale (II) 125
RESEARCH OF DIPLOMATIC MEDIEVAL PRIMARY SOURCES IN TRANSYLVANIA
Abstract
The present study aims at summing up the origins of medieval Transsylvanian sources preceding the year 1542 and the stages of their legacy to the present days. It sketches up the further duties and objectives as well as the translation of the present text may be found in the first volume of - Codex Transsylvaniae (Budapest 1997). The full bibliography and critical evaluation of the historical research-work of Romanian, Hungarian and Transsylvanian Saxon historians concerning the documentary sources since the can be found there. The present day heritage of medieval Transsylvanian manuscriptic documentary sources is put to a minimum number of 30-35.000 thanks to strict archivistic protection and to the collections that have been preserved as a result of a vivid historical interest of our society. An adequate publicity is an important condition of development of scientific reserch-work on Transsylvanian history. The author's conclusion as the result of a historical survey in this respect is that the most efficient way to fulfill the above mentioned condition is to combine the publication of regesta (abstract) with modern techniques of reproduction. The knowledge of Latin language among historians is more and more restricted to the narrow circle of the medievists therefore an available presentation of the medieval documents in a modem living language is absolutely necessary. A well-redacted modern language regesta (abstract) offers a prompt historical information and leads the researcher to the original latin document if it is necessary. By these up-to-date regesta editions the entire medieval Transsylvanian documentary material is more attainable for the average historian than by integral translations. On other hand professionals who know Latin and paleography can also get the buried of unpublished documents as they can have the Xerox copies of the sources. Last but not least a reasonable choice can be made for expensive and laboursome editions of Latin documents, having already summed up the entire material in this respect. The above study is a introductory piece of a series of papers aiming to discover Transsylvanian documentary heritage using the formerly mentioned methods.
www.digibuc.ro www.digibuc.ro CAMPANHLE GENERALULUI FEDERICO VETERANI' TRANSILVANIA BANAT (16861694). II. (1690 - 1694)2
MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU
Campania din 1690
dirnineata a venit vestea generalului Heissler4 Transilvania, provocatA de (acestuia) domnul care, pentru a se a reluat cu Thököly6 de care acesta nu ar niciodatA intre in Transilvania. (Principe le Ludovic Baden, cetatea Nis, a trecut la Semendria a spre Belgrad). //p. 70// Transilvania cerea (ajutor), desi cele potrivit obiceiului acestei natiuni. cu armata la Caransebee, trei zile (principele)8 a Transilvania Poarta de Fier. sa nu a socotit potrivit sä Caransebesul, pe atunci singurul punct de sprijin pentru Orsovei (si) toate sosise vestea capitulArii Vidinului9, cu un locotenent muschetari, nici un felde desilocalitateaaceastafusese aprovizionatA toate cele de bine in timpul iernii (trecute). //p. Comandantul Lipovei a luminatului principe Ludovic situatia foarte grea care se afla localitate...
Partea I a generalului Veterani privind Transilvania Banat a fost publicatA SMIM, vol. XVII, 1999, p. 183-201. Traducerea s-a fAcut textul italian din Memorie maresciallo Federico Veterani 1694 concernenti l'operazioni militari da lui in e provincie adiacenti con diversi documenti spettanti alle sudette memorie..., Viena Leipzig, 1771 (Oesterreichische National Bibliothek Photo M 559 75, 47 y 7. 19/29 august 1690. Donatus lohann Heissler, conte von Heiterschein, general imperial, a fost in lupta de la (11/21 august 1690) de turcii sprijiniti de un corp de ai lui Thököly de oastea lui Constantin Brâncoveanu, luat prinsoare. Vezi Silahdar Istanbul 1928, II, pp. 257-258; M. Guboglu, Cronici privind II, Bucure§ti, 1974, p. 390. Constantin Brâncoveanu, domn al (1688-1714). 6 Emeric Thököly, principe al Transilvaniei (1690-1691). Karansebea. Ludovic Wilhelm I, margraf de Baden (1677-1707). Cetatea Vidin, de vizirul Tursun Mehmed a capitulat dupä un asediu de §apte zile. Silahdar Tarihi, II, p. 516.
"StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 127-146
www.digibuc.ro 128 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 2
(A venit vestea turcii de la se indreptau spre Belgradtrimit ajutoare la Oradea) care se afla stare desperata cum nu impotrivire la Lipova, am pus (pe cetate) ai nostri, care la asediul Oradiei, au cedat astfel inamicul a pe (acel) ce am ajuns cu armata la Sibiu, luminatul principe Ludovic a inamicul la Brasov. Dar acesta ceda mereu, reträgandu-se spre Tara astfel a urmat Transilvaniei. sa nu a efective printre care unul, aflat sub ordinele 72.//generalului Serényim. ce a stat zile campament la granita (principele) a primit vestea Belgraduls fusese pierdut... (Principele a se cu armata sa, nu Transilvania pe care o seama generalului Veterani cu opt regimente de cavalerie). Eu am Trei de a opt sate totodata, pentru a de un bine am luat cele mai bune pentru ocrotirea acelor sate. Luminatul Principe Ludovic a pornit spre Cluj iar eu am primit vestea Lipova se predase'. El (principele) urmat inaintarea era primejdie ca (turcii) Transilvania (venind) dinspre Brasov, LipovaCaransebes. El a dat ordin locotenentului colonel Antonio care se intorsese din Tara cu germani o apere. Cunoscand situatia din Transilvania, reluat eu muntenii moldovenii. Am dat ordin regimentului d'Herbeville aflat sub comanda contelui Schlick' ocupe pozitie la la Deva cum ar situatia dispozitia acelor iar cu restul regimentului porneasca spre sprijine cu localnicii Orsova, prietenia reinnoitá cu venea la timp pentru a asigura aprovizionarea cu aceasta era lovitura potrivitä pentru a Belgradul'5 sau foarte pierdere.
Sarau... Saranyi Károly, vice general, a ajuns comisar imperial, consilier aulic, presedinte al Consiliului Aulic de comandant al München. 1690 a o de innobilare pentru familia sa. Haramsek. Lipova s-a predat muhafizului Timisoarei, vizirul Djafer pap, dupA trei zile de asediu. Silahdar Tarihi, p. 550. M. Guboglu, Cronici II, p. 396. Scile. Leopold Anton losif, conte von Schlick 1663-10-IV 1723), cancelar al Boemiei. Ca voluntar regimentul tatAlui sAu vitreg, contele Taafe von Carlingdford, a luat parte la asediul Estergon calitate de regimentul ducelui de Lorena s-a distinscampania din 1686. Ca pentru vitejia sa a fost locotenet- colonel al regimentului de cuirasieri Sachsen-Lauenburg, 1689 a ajuns colonel al unui regiment de dragoni. A luat parte la campania din Ungaria la asediul Oradei in 1692 ca locotenent la asediul Belgradului. Ca pentru serviciile aduse a fost numit pe general comandant al granitei militare care se de la Transiivania, titlul de conte al Imperiului (Reichsgraf). 1687 - 1699 a luat parte calitate de delegat imperial la tratativele de pace de la Carlowitz. C. Von Wurtzbach, Lexicon, vol. XXX, Viena, 1875, p. 126-127. Sasvaros. Belgradul ajunsese din nou turcilor la 8 octombrie 1690.
www.digibuc.ro generalului Federico Veterani (II) 129
inaintarea sa spre Cluj, luminatul Principe a pe coloneiul Bolland' cu recrutii lui s-au unit cu regimentului... Am confirmat pe Bolland comanda luiam dat ordin locotenentului colonel Schlik asigure, cu regimentul lui, comunicatiile Transilvania, incartiruind trupele la Alba localitäti toate bine asezate asigura comunicatiile Plasarea pozitie de lupt) a unul de ne-a nu la trebuit, Orsova. care putin aceea s-a conditii ce fost respectate ci a indemnat pe inamic, vecinatatea Oradei sä inainteze Transilvania pe Silvaniei21 tocmai cand sa se indrepta spre Satu Mare,timp ce alti turci trebuiau pe (soseaua) Lipovei, Thököly cu partizanii trebuia intre din nou (hi principat) prin potrivit legaturilor sale cu ardelenii. Luminatul principe Ludovic s-a pentru a Transilvania pe in asteptare, ce cu toate regimentele pe de opt sau zece zile pentru ca pot manevra la timpulin locul potrivit, inamicul mai apropiat pentru ca aceea arunc asupra altuia evitând (primejdia) de a fi cum credeau se va Potrivit unor (primite), una mai rea deck alta, am dat ordin Schlick concentreze regimentul se la pentru ca mai aproape (de mine) spre a meu (de operatii). Dar ordinele mele nu i-au parvenit (la tinap), astfel el, Clujul fi asediat' s-a plece intr-acolo acel oras). apropiere de Turda" a patru sute de Mari pe care i-au prins
Polantz. = Bolland, colonel apoi general armata imperialk = Vintul de Jos, Alba. Milenpach = Sebes, oras, judetul Alba. Egnet, formA coruptA de la Enyed sat, Sibiu. Orsova a fost de otomane ale serascherului Mazulzade Gürdji Mehmed pap. In schimb Imperialii care se insula Ada Kale au opus flotei otomane a kapudanului Ali pap, sprijinit de albanezi ai lui Arnavut Mahmud pap, capitulând numai dupA 27 de zile. Silahdar Tarihi, p. 541-542, M. Guboglu, Cronici II, p. 394. Scomiglio Silvaniei, oras, Silahdar Tarihi p. 550; M. Guboglu, op. cit., II, p. 336) se aratA cA principele Ludovic de Baden pe care-I nume§te Preslav" trecuse Somesul asezase Satu Vizirul Djafer care comanda trupele otomane nu 1-a atacat din cauza cresterii apelor la RucArBran. In urma mortii lui Mihai (15 aprilie 1690), Thököly fusese numit de sultan principe al Transilvaniei. Vizirul Suleyman ordin sA Transilvania sA aseze pe Thököly scaun. Silahdar Tarihi, II, p. 539. M. Guboglu, Cronici turcesti, p. 393. Schespurg. Asupra asediului Cluj de trupele sera.scherului Djafer vezi Tarihi, II, p. 550. M. Guboglu, op. cit., II, p. 396 397. 26 Torda. Turda era ocupatA de trupele tAtare conduse de fiul mare al hanului, Kalgai Devlet Ghirai. Silahdar Tarihi, p. 551. M. Guboglu, op. cit., II, p. 397.
www.digibuc.ro 130 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 4 pornind mai departe a dat peste toate fortele inamicului. ce s-a cu a fost luatprinsoare cu multi alti dragoni; acest (incident) //p.75// mi-a stricat planul tocmai la momentul tnáltimea sa sosea cu trupele la Cluj grosul fortelor inamicului, amintite mai sus, aveau posibilitatea ceeea ce am mai sus ceea ce a§teptam. inarnicul de sosirea luminatului principe Ludovic, s-a tulburat, lAsat artileria in pAräsire, pus pe goanä de promptitudinea luminatului principe Ludovic, s-a la Oradea. acest moment am fost Thököly intra prin trecAtoarea de la Cerneti. Am dat ordin luminatului (duce) de Hanovra' (sä sute de Acesta a inamic. El (ducele) a avangarda. nu a inaintat mai departe nici ai nu au trecut dincolo de trecAtoare. cA Thököly voia sA intre larA) toate am dat ordin comandantilor se spre , iar eu, zi noapte, am fAcut cu ei eventualitatea Thököly mi-ar (Dar) acesta, a la fugA toate trupele lui. Ploile mari, oboseala drumurile abrupte nu mi-au atac ariergarda. a4ezat cvartirul in vecinAtatea Bra.wvului cA Thököly se spre Brancoveni am un deta§ament sub comanda locotenentului-colonel Schover" cu patru sute de care au dat peste ariergarda lui Thököly; acesta a pierdut multi oameni. Din cauza lovituril acesteia, a trecut repede partizanii lui, in grupuri de 70 80 au sA se la supunere de eu, sA-mi asigur cvartirului. DupA ce am luat toate cu (Transilvaniei) pentru a sta trei (aci) trupele de la noiembrie, am izbutit sA fac rost nu numai de provizii pentru armatA pe alte trei lunisA aprovizionez magaziile cu de mii de de alimente in pustiirii acestei provincii din pricina nävälirii lui a turcilor, tAtarilor, muntenilor, moldovenilor din tarA, a celei pricinuite de ajutorul (dat de) armata (care) nu a fost mai prejos de cea a inamicului. sA prietenia muntenii moldovenii ar fi fost cu sA realizarn opera aceasta, (anume) sA Transilvania pe ca cei care s-au la Bazekos' alte locuri, au ajuns acolo cu totul
InSilahdar p. 532; M.Guboglu, op. cit., 398) se relateazA pleand din Turda, au trecAtoarea Sebesvar la confluenta dului cu Repede peste trei mii de Imperiali pe care i-au atacat, pe unii prinsoaretrecând pe altii sub sAbiilor. 28 George Ludovic duce de Hanovra (1660 - 1727) elector (23.01.1698). timpul asediului Vienei (1683), a luptat armata imperialA loan Sobieski, regele Poloniei. 1693 a luat parte la de la Nerwinden. moartea reginei Angliei Ana Stuart (1 august 1714) a ajuns rege al Britanii baza actului de succesiune din 1701. A murit la Osnabrück la 18 iunie 1727. (ibidem trupele lui Thököly sunt evaluate la 15.000 de oameni. Rosnau. Schovire. 32 Neidentificat. Poate Buzias.
www.digibuc.ro 5 Memoriile generalului Federico Veterani (II) 131
Thököly, retras la a fost räu tratat de pierdut nu numai lui cei mai de ci patru sute la cinci sute (de din trupele sale a fost silit sä din locul se la Passarowite. Prin aceast2 Transilvania rec4tigat siguranta pentru eu, cu domnii mei mai sus poruncisem nimicirea tuturor suspectilor care ar trecAtori sau care nu ar avea pa§aport de la mine. (Ordinul) a fost respectat cu a oamenii care au dispArut (erau) extraordinar (de ultima zi a lunii ianuarie (1691) am intat cvartir bucurat de cu toate ordinele (imperiale) de a acest dispozitiilor luate. Am aceste minti primind care fAcea act de bine (cu el). nici un interes personal, am instituit respectul bunei discipline militare, astfel pun la punct diploma 35 pentru cârmuirea acestei moartea principelui (ei)36. Este evident nu luat aceste armata Sale fost inamicul putut cuceririle departe cu ajutorul transilvAnenilor, moldovenilor. inamicul a fost tinut Principatul acesta este bastionul Ungariei este o pentru osteneall, credeam increderea Curtii (imperiale), am respins pe dincolo de la Caransebq, pentru a mai bine tara aceasta. (Dar tocmai atunci) mi-a venit un ordin de la Curte potrivit mii de trebuiau jonctiunea cu mine regele Poloniei38 trebuia porneascA cu oastea lui spre Tara Maiestatea Sa ceda provincie. Am dat respectuos a Curtii (imperiale) aceasta era o actiune careduce la pierderea a tot ce se dobandisela atragerea inamicului in ereditare obiectivul principal era pdstrarea Transilvaniei, (noi) urrnArind de de mii la optzeci de mii de parte a care operatiile armate (imperiale) duce focul provinciile noastre. fost ascultat in chestiune cu mArinimie, Curtea (imperialA) mi-a dat ordin Transilvania la venirea inamicului mA retrag la Satu Mare. opus cu smerenie din motivele mai sus, parte increderea pe care o nutream prietenia Româneqti Moldovei care au fost de mare in prima scrisoare de domnul (acesta) a exagerat Belgradul nu fost pierdut dacA nu rupt (relatiile noaste) cu el, ce era adevArat. astfel a trecut cvartirul de iarná.
judetul AstAzi Po2arevac, Serbia. Diploma Leopoldinä reglementa statutul Transilvaniei ca stat separat cadrul Imperiului habsburgic. Textul stabilit unna unor indelungate tratative a fost acceptat de dieta Transilvaniei (4 februarie 1691)semnat de impäratul Leopold (4 decembrie 1681). moartea lui Mihail Apafi(16 aprilie 1690), fiul lui, Mihail Apafi II, de§i ales principe (1681), nu a domnit efectiv asupra Transilvaniei, impäratul sä-1 sub pretext nu era major. Rasciani. 38 loan al Ill-lea Sobiescki (1672 - 1696). AustriaBoemia.
www.digibuc.ro 132 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 6
Campania din 1691
A campania din anul 1691. Mi s-a comanda am luat pentru acestui principat sub raport defensiv, ofensiv, garnizoane la Sibiu Bistrita40, Sighisoare, Rupea", Gheorghieni", Odorhei", Chioar", Gherla", Deva Localitátile acestea Desi constructia nu este toate sunt se pot prea putin dar cazul inamicului in sunt potrivite pentru a localnicilor. Nu am pregetat aprovizionez acele garnizoane fiecare parte cu cele de trebuintá sä le dau) instructii secrete cu privire la ceea ce trebuiau pentru a impiedica pe cei dinduntru pe garnizoane cum transilvdnenii.' Principalul temei al comportdrii mele au fost rapoartele exacte ale domnilor Tarii Moldovei" care au cum din drum pe tätari dea inforrnatii asupra inamicului, astfel la deschiderea campaniei nu mi-am asezat in centrul Transilvaniei cum ar Curtea am temporizat a trebuit pentru a observa inaintarea tätarilor din afara acestei provincii aceea a turcilor cu experienta pe care o dobandisem asupra tuturor tinuturilor de din aceastá parte a (asupra) tuturor provinciilor din partea (a fluviului), izbutit calculez cu usurintá timpul (necesar) pentru inaintarea inamicului reglez pe a mea sä disciplina cea mai mai pentru a ocroti fertilitatea Lucrul de cdpetenie (era) seama //p. de trupe, mi-a asezat centrul principatului, atras din de la Brasov (pe de o parte) Lipova Poarta de Fier (de parte) spre paguba in de aceea pe care ar fi provocat-o trupele noastre. Cu corpul meu de armatá indreptat spre Lipova pe care am ocupat-o51,
Bistritz = Bistrita, Schesburg. 42 Reps= Rupea, Brasov. Gorgiu = Gheorghieni, Harghita. Fagoraso. UdvarhelOdorhei, Harghita. 46 Kuivar, cetate jud. Maramures. Samiscuar, de la SamosujvarGherla, Cluj. Ornott. Aluzie la garnizoanelor imperiale din Cluj care s-au supus lui Mihail (1684). 1 Répertoire des négociations diplomatiques entre la France et la Transylvanie au - 1683), Paris, 1926, p. 127, 83, 22 februarie 1664; Hurmuzaki, Documente p. 209, doc. 286, 21 1664. Constantin Cantemir (1685 - 1693) a la 16 februarie 1691 la Sibiu un tratat prin care se obliga ridice oastea Moldovei impotriva turcilor Imperialii vor ajunge la Vezi C. Giurescu, Tratatul lui Constantin austriecii (1690) in "Convorbiri Literare" XLIV, 1910, nr. 1, pp. 290. un asediu de trei zile, Lipova a capitulat Imperialii au luat prinsoare pe
www.digibuc.ro 7 Memoriile generalului Federico Veterani (II) 133 turcii predandu-se conditii. eu am procedat astfel nu numai pentru a asigura (apdrarea) Transilvaniei ci pentru a deschide drumul de comunicatii cu Buda navigatia pe pentru negot. Dar mai presus de toate luminatul principe Ludovic pentru a ne mai uvor unul pe spre campaniei pentru a asedia Timivoara vecindtatea se avtepta sosirea unei tabere de vase la opt mii de inamici care au venit la jumdtatea drumului pentru a da ajutor Lipovei. (Dar) la vestea ce le-a parvenit (despre inaintarea vi-au schimbat eu am de Lipova era foarte potrivitd pentru a acel corp (de turci). Nu ievisem din Transilvania acesta trecea Murevul spre paguba Ungariei Superioare, a putea oprit de luminatul principe Ludovic a truburat restul campaniei. Lipova suferit de de ostavii dar nevoia de a acolo m-a fac nu aud. Nu departe de Lipova mi-a venit despre glorioasa de la Slankamen" a luminatului principe Ludovic. Am socotit slujba Sale impunea) mai mult acea cel putin afla ce intentie (are) sa (principele Ludovic) pentru a putea conforma (Aprovizionarea era mai grea din cauza) tot mai toate eu pusesem se aprovizionarea cu mare din cauza de (totuvi) colonelul Bolland a fost atacat prin surprindere cu trupele lui atras) ambuscadd, astfel nu ne-am putut furajerii unii altli am luat-o la iar inamicul, foarte bucuros a pornit spre sa. Eu ievisem jurul Lipovei principele de Lichtenstein' despre acest incident, am pus se tunul pentru (a da) alarma am pe generalii Heister" Pace adune trupele, eu principele, a pierde garda escadroane (insdrcinate) (mentinerea) ordinii am pomit spre (locul) intâlnind drum) trupele noastre care o la din am oprit inaintarea inamicului care le urmdrea pe la mea, dincolo de un de o Am trecut repede cu trupele am jonctiunea alte (trupe) pe care le-am sandjakbeiul Bekir pasa din Malatia cu trupele de ale Silahdar p. 595; M. Guboglu, Cronici II, p. 400.
Lupta de la Slankamen avut la august 1691. Principele Philip Erasmus von Lichtenstein (n. 14 septembrie 1664 - m. 13 ianuarie 1704) s-a ilustrat la asediul Vienei (1683). A trecut apoi armata din Italia sub comanda principelui Eugeniu de Savoia. A luat parte la räzboiul de succesiune spaniol, ajungând feld- cavaler al ordinului Aur. A murit in urma ränilor primite lupta de la Castellnuovo (1704). vezi Constant von Wurzbach Biographisches Lexikon des Oesterreich, vol. XV, Viena, 1866, pp. 133- 134. Siegbert Heister (1646 - 1713), conte, general imperial. A luat parte la apärarea Vienei (1683), participand apoi la impotriva turcilor sub comanda principelui Eugeniu de Savoia. S-a distins in de la Zenta (1697) unde a comandat aripa a armatei imperiale. 1703 a ajuns vice presedinte al Consiliului Aulic de Räzboi. In anii urmätori, a fost trimis in Ungaria pentru a impotriva lui FranciscRákóczy. Rechemat in 1705, a fost trimis din nou Ungaria 1708. In 1715 a luat parte la impotriva turcilor, 1717 comandantul Pus retragere, a murit curând dupá aceea la 22 februarie 1718, Stiria, la Kirchenberg. vezi A. Pallas, Nagy vol. IX, Budapesta, 1895, p. 13.
www.digibuc.ro 134 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 8
drum), aflate sub comanda colonelului Bolland care, singur), a iesit dintr-o pAdurice. Inamicul crezandu-se mai puternic era) s-a retras iar eu nu am bat era cald, astfel mult, eu in rnijlocul sarjelor //p.82// pe care le primejdia de a pierde totul. a venit ajutorul s-a retras complet spre Timisoara eu am pus pe colonelul Bolland ariergarda. nu fost iscat in lagk confuzie, prin pe care am luat-o, (astfel) am pierdut numai de oarneni, patruzeci de slujitori cai tocmai atunci plecaserA (din cinci sute de sub ordinele lui Sporken" pentru a proviziile care veneau de la Szegedin". seara aceea am trimis pe contele Gavriani cu cinci sute de care s-au bine ziva urmkoare unde a sosit acelasi timp la mine sergentul-major Hohenzollern" trimis de principele Ludovic spre a- mi relata marea sa victorie" care (ne) purcedem la cucerirea Timisoarei, care s-ar campania, asigurat asupra Transilvaniei s-ar cucerirea Oradei60, Ineului61 Gyulei62. (principele) se la bombardarea Oradei miscare (ofensivA) a curajul barbarilor care se socoteau totii pierdufi, sa i-ar fi putut urmki sau ar putut acel asediu. Asadar de retragerea principelui Ludovic Oradea ne mai mai departe de la Lipova pe care aprovizionat-o pe era putintä toate cele de trebuintA, dat dispozifii potrivite contelui Kutestein63, cu din regirnentul de al lui Mattrenich pe deasupra trupele cu o de germani. (lar) eu am pornit spre Dobra64; acolo am ales un bun de pentru a Transilvania pentru a sprijini pe principele Ludovicam stat acolo lanoiembrie. (Dar) Oradea nu se preda voind (totusi) regimentele pentru a marea (imperialA) a ocroti provinciile, m-am retras vecinAtatea SingAtinului Sebesului. asezat acolo tabka pentru a supraveghea Poarta de Fier trecAtoarea Dobra am asteptat ce principele Ludovic m-a despre cele ce privinta Oradii. timp am asezat o garnizoanA la nu pentru a-mi asigura
locotenent colonel in armata imperialä. Seghedino, in Ungaria. Membru al familiei Hochenzollern, originará din Suabia, care a dat markgrafi de Brandenburg, electori, regi ai Prusiei ai Germaniei. Vezi Cramer, Die Hohenzollern, Stuttgart, 1873; StillfriedMoercker, Monumenta Zolleriana, Berlin, 1852 - 1868, vol.7; Schmid, Die Geschichte des Hauses Hohenzollern, Tubingen, 1884. de la Slankamen. Varadino. 61 Genu = lneu, ora5, jud. Arad. 62 Giula, Ungaria. 65 Cutestein, contele Kutestein, ofiterarmata imperialá. Dobra, comunä pe râul Mure5. jud. Hunedoara,
www.digibuc.ro 9 Memoriile generalului Federico Veterani (II) 135 acest post ci (mai pentru a aprovizionarea trupelor lui Thököly precum pentru a face astfel un mare serviciu la inceputul campaniei, asediul Timi§oarei nu putuse avea Prin contele Cavriani am trimis Curtii (imperiale) propunerea de a la Or§ova o fortAreatA prin mijlocirea sá punem pe Belgrad sá cu forta Timi§oara celelalte cetáti mai sus, in pe care ne ajutau cu alimente, sá ne (stápinirea) asupra Transilvaniei turcilor posibilitate de a continua rAzboiul ei nu pot face nimic Dupá ce am cá inamicii care se a§ezaserá jurul Timi§oarei erau mi-am trupele cvartiruri de a pierde timp, am pus se construiascá pe socoteala mea o de pentru a duce pe la Lipova munitii, alimentetunuri" pentru ca care Maiestatea sa nu 0-ar (planul de) operatii Or§ova, putem pomi putin la realizarea celui privitor la De la Curte mi s-a cá loNtenentul general nu ne sfAtuia sá la asediu, spatele nostru inamice. aceasta este atunci transportulproviziilor sau (trecerea) convoaielor dar care cunoa§te Transilvaniei, aceea a Ineului, Gyulei Oradiei (§tie prin pástrarea ultimului defileu, luminatul principe Ludovic, (aceste cádeau de la sine celelalte nu erau pozitie potrivitA pentru a impiedica transportul cu corábiinici convoaiele pe uscat. Pre§edintele (Consiliului) de contele de Stahrembere mi-a scris cu la propunerea ce mi se anul trecut (de a ocupa) o Piscaborra69 Miercure0. dacá Maiestatea sa (ImpAratul) se sá trei sute de oameni pentru a uneltirile aceastá operatiune de§i (locul) era anotimpul aspru. (Propunerea) aceasta a fost de Curtea (imperialA) eu am trecut la tocmai timpul gheata de pe se sfArâma. Am incredintat (operatia) baronului von i-am ordonat sá ocupe cu trei sute de oameni cinci tunuri, alimente destule pe§terea aceea care era cunoscutA. (Era) o primejdioasA, (pe§tera la peste patru leghe de Sibiu, linut pustiu, muntosimpracticabil prin natura sa.
65 Tarihi (II, p. 647; M. Guboglu, Cronici II, p. 406) se arata Imperialii pentru a "zaharea" a o transporta pe la Lipova opusä, la Alba din familia feldmaresalului imperial Raimondo Montecuccoli. Stahremberg = Ernst von Stahremberg (12 ianuarie 1636 -4 iunie 1701) a servit armata imperiala sub ordinele generalului Raimondo Montecuccoli. S-a distins organizand Vienei timpul asediului din 9 iulie - 12 septembrie 1683. Ca a fost maresal, primind rangul de ministru. la asediul Budei (1686) a cariera armelor. 1691 a fost numit presedinte al Consiliului de A murit la Besendorf la 4 iunie 1701. la Rhurheim, Feldmarschall E. R. Stahremberg, Viena, 1882. buco. se afla probabil muntii Banatului, cursul apropiere de Orsova. 69 Piscaborra, neidentificat. Probabil un Carpati. = Miercurea Sibiului, Sibiu. 71 Barone d'Arnav, ofiter armata imperiala.
www.digibuc.ro 136 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru
postul a fost ocupats-a dovedit corabiile nu puteau trece mai departe nici un chip. Baronul von Arnau crezandu-se, ca din spate de muntii inaccesibili, s-a celelelate a adus tunuri cu toate artei (militare). Au rezistat acolo mai multor atacuri. ciuda nu am pregetat sprijin spate; mai ales locotenentul colonel Antonio acut datoria cu mult Operatia aceasta a alarmat pe turci. au nu se mai puteau sluji de 0-au corábiile cu provizii pe care transportat pe uscat cáci la destinatie pierdeau campania ai no§tri avantajul de a face ceea ce le mai mult. S-au dat ordine severe de Poartá de de Belgra0 care se apropie de acel cu flota sa. Au trecut zile se face nimic. au felchip ce albanezii cu crampoane la picioare, au izbutit se catere socotiti inaccesibili; cu de fier desprindeau blocuri de pe care le jos74, se aflau ai no§tri care au fost siliti se in inamicul a pus pe teren a izgoneasca pe din prilejul de a deschide comunicatia pe Agresorii au transportat tunuri din partea cealaltá a dar aceasta a fost cu vitejie, astfel toate muschetele au facut explozie s-au aproape toate munitiile erau multe. Ajutorul nu putea sosi de repede; lipsa de oboseala bietilor chinuiti cel mai mult de fumul (produs de) praful de de a constrans pe baronul von Arnau capituleze. capitulatia prevedea fie la Or§ova de Ali pap. dat nu a fost respectat. Prin mijlocirea domnului Tarii am izbutit, prin uneltirile lui la confirmarea (de Ali pap) bucur de ei, (anume de) inapoierea (osta0lor) (mai sus), (doar) de care au trecut de partea lui Thököly. E de necrezut ce bucurie a fost la Belgrad la Istanbul pentru redobandirea acestei De aci se poate deduce importanta Dundrii pentru inamic. operatie (militara) nu a avut un rezultat insemnat, a trecerea cordbiilor (otomane) astfel nici una nu a ajuns la Belgrad de luna iulie, dat Timi§oara nu a primit ajutor de a doulsprezecea zi a acestei Arfost un prilej fericit pentru a asedia - cum ne propusesem - localitate. Dar dimpotriva Curtea (imperiala) Oradiei,
72 Imperialii stApâneau Larin (Fiorordin) Vidin, cetatea Cladova (Feth Orsova cu bastioane insula Ada Kale (Sans adasi) astfel cA impiedicau trecerea corAbiilor otomane de la Vidin Belgrad H, p. 540 - 541). Imperialilor era prin ocuparea pesterii din dominau valea Dunkii. Bascia di Belgrado Ali. Este Ali pasa, Kapudan al flotei otomane. Silahdar Tarihi, II, p. 541, 641. Vezi Tarihi lui Rasid) Istanbul 1153 (1740)p. 178. In Silahdar Tarihi (II, p. 596); M. Guboglu, Cronici II, p. 400), se aratA cA abia la 6 septembrie 1691 Deli Omar pasa, beilerbeiul de Sivas a adus cu oastea sa, cu 3.000 de tAtari 3.000 de spahii, 7.000 de kile de zaharea la Timisoara, unde "gazii musulmani" se aflau mare strAmtoare.
www.digibuc.ro 1 Memoriile generalului Federico Veterani (II) 137 care de ajutor", i-a dat-o grija generalului Heissler. Acesta realizat obiectivul, acolo aproape la iernatului. calitate de plenipotentiar, Maiestatea sa fAcut cinstea de mi misiunea de a prezenta (Transilvaniei) pe guvernator", pe tezaurarul general" pe Acestia guvernul politic care reluat activitatea ceea ce este un lucru foarte rar acestea.
76 Serdarul a trupe la Timi§oara, socotind Oradea mijlocul poate rezista atacurilor Imperialilor. (Silahdar Tarihi, p. 608; M. Guboglu(Cronici H, p. 401). Numai când sultanul a disperata a gamizoanei din Oradea-, marele vizir a trimis pe beilerbeiul Mahmud cu oastea eyaletului in ajutorul (Silahdar Tarihi, II, p. - 645). Gheorghe de Losons, proscris din cauza tatAlui Dionisie Bánfy a ajuns de Cluj 1696 a titlul de conte. DupA moartea lui Mihail I (16 aprilie 1690) cu alti nobili ardeleni a rugat pe regele Anglieipe principele elector de Brandenburg sA intervinA pe Leopold I pentru confirmarea tânárului Mihail Apafi ca principe al Transilvaniei. In 1691 au ales pe guvemator in baza dispozitiilor Diplomei Leopoldine (Szilágyi S, Monumenta XX, Budapesta, 1897, p. 446, doc. CXXXIII, 10 ianuarie -5 februarie 1691. Haller, lui Haller, a fost omul de incredere al lui Kémény de care a luptat impotriva turcilor la Mare (22 1662). In 1664 a ajuns consilier al principelui Mihail Apafi I care trimis solie la apoi i-a numit comite al comitatului Turda. Nemultumit de politica lui Apafi, a luat parte la de Beldi (1678) impotriva principelui. Nemultumitii au fost de Mihail Teleki Haller, luat prinsoare cetatea Eliberat 1683, rec4tigat repede influenta. A intrat cu Curtea din Viena unde a fost trimis de 1685, fruntea unei solii solemne pentru a tratatul prin care Transilvania urma sA sub protectia Tratatul, semnat la 28 iunie 1686, este cunoscut sub denumirea de "Tratatus Hallerianus" a stat la baza diplomei Leopoldine (1691), Haller a fost ales tezaurar (1691) (Monumenta Comitialia, XX, p. 446, art. 18). A murit la 28 februarie 1697. A läsat studii literare de limba A scris o istorie tripartitA, cu Mare. A Palas Nagy Lexilwn VIII, Budapesta, 1893, s.v. Nicolae Bethlen, istoricului 1642, studiile in Olanda, Germania, Anglia. Inapoindu-se Transilvania, a luat parte la viata politicA a principatului. Când Transilvania a trecut sub stApânirea Casei de Austria (1691), Bethlen a continuat sA activeze calitate de cancelar ales de dietA (10 -5 februarie 1691); XX, doc. CXXXIII, p. 446, art. 18) pentru independentei In timpul rázboiului purtat de Francisc al II-lea impotriva Habsburgilor se sA sub pseudonimul de Fredericus Dodefridus Veronensis un plan intitulat Noa pentru reinstaurarea independentei Transilvaniei. Dar generalul Rabutin a sechestrat manuscrisul a arestat pe autor. Acuzat de lez-maistate (1704), Bethlen a stat mai la inchisoare ce a fost transferat la Viena absolvit de ce i se adusese. Dar a rAmas internat la moartea sa (1716). A o autobiografie care s-a publicat abia 1858 mai multe favoarea protestantilor. Memoriile petitiile scrise de el inchisoare au fost publicate de L. Szadeczky-Kardoss, Graf rabságában irt emlékirat (Memoriile contelui Nicolae Bethlen scrise inchisoare). DouA opere inedite ale lui au fost publicate de I. Lukinich revista "Irodalmtörténete közlémények" 1906. Asupra lui Bethlen vezi Szilágyi S., Erdélyország története (Istoria Transilvaniei), Budapesta, 1865 E. Gyórfás, Miklós (Cancelarul Nicolae Bethlen), 1824. Cea mai biografie a lui Bethlen se lucrarea lui I. Lukinich, A gráf család története familiei Bethlen de Beclean), Budapesta, 1928. VeziA Pallas Nagy VII, Budapesta, 1893, p. 222223.
www.digibuc.ro 138 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 12
Mi s-a nu numai executarea lucrarilor de fortificatie de la Or§ova ci s-a din Transilvania regimentul de infanterie al lui Heister pentru folosi la cucerirea Oradei iar Curtea (imperiala) voia regimentul lui Mansfeld". Dar am este sä las primul regiment trebuiesc o de garnizoane aceasta, astfel mi se ciudat ca la inceputul unei campanii iminente descoper tinuturile din care trebuiese acopere restul provinciei. ce am ca acelea ale armatei principale otomane, intemeindu-mä pe rapoartele exacte ale domnilor Moldovei, mi-am a§ezat cantonamentul regimentele aproape centrul Transilvaniei spre Poarta de Fier pentru ca sä pot supraveghea din toate (pe (unde nevoie). Din am trimis pe capitanul Gaismar" la Curte, dea) un regiment de infanterie. Am o mare cantitate de cu ajutorul Domnului am rost de alimente pentru (inlesni) punerea aplicare a proiectului meu am obtinut piese de tun munitiile necesare. Am cend ceva pentru a constructia", restul (putea) pe cu speranta de a obtine regimentul De ce am pusesem propria la de deplasarile inamicului, pornit spre pentru a Transilvania. La cererea mea principatul mi-a dat mii de alte contributii din acele am fortificatiile mai ales pentru a asigura lucrarea (de a Or§ovei cu care inchideam (cursul) trecerea corabiilor. armata inamicului care se afla la Belgrad era constemata din pricina lipsei de alimente a rezultatelor pe care lucrarile de constructie mentionate mai sus avut spre folosul armatei luminatului (principe) de Baden care era a§teptat acea vreme la Petrovaradin". A venit raspunsul (de la Curte) (nu era) conform dorintei mele pe care o luasem. Totu§i timp am acoperit Transilvania corpul meu (de trupe) auzind un mare corp de trupe venise la Timi§oara" Thököly partizanii lui care acele deasupra) era lipsä de
Mansfeld, colonel imperialä. Ar puteavorba de principele Heinrich Franz von Mansfeld, contelui Bruno von Mansfeld Bornstädt (1576 - 16,44) care a ajuns general, feldmaresalul membrualconsiliuluiaulicde VeziJo. Zeidler, Stammbaum des Hauses Mansfeld Nieman, Geschichte der Grafen von Mansfeld, Aschersleben, 1834. Hanul Tätarilor, Saadet Ghirai (1691 - 1692) strânsese vreo zece mii de din Bugeac Crimeea cu care, trecând prin MolodvaTara Româneasa, ajunsese la Dunäre, la Porti le de Fier (Silahdar p. 616; M. Guboglu, Cronici II, p. 402). 82 Millenpoh. GaismarGaismer, armata imperialä. E vorba de fortificarea Orsovei. "Transilvania Româneasci. Peter-Varadino= Petrovaradin, Serbia. Cronicarul otoman Silahdar Mehmed Aga apreciaa otomane la 15.000 de oameni s-au 2.000 de ostasi ai lui Thököly (Silahdar Tarihi, op. cit., H, Trecând pe podul de la Panciova (Pancevo - au ajuns la 18 octombrie 1692 la Timisoara).
www.digibuc.ro 13 Memoriile generalului Federico Veterani 139
la Lipova primind se pierduserd sare, cufundate de inamic, am pornit spre pentru a Transilvania din exterior. de la Lugoj (rn-am indreptat) spre Oradea, pozitie de unde aveai totul sub ochi. Dih aceasta am dat ordin locotenentului Spork se cinci sute89 de intâmpinarea proviziilor Weptate care veneau de la Dragodin sä le apropiere de Lipova, de partea cealaltä (a un corp important de trupe al inamicului (stdrnise) alarmä zile, am aflat mea inamicul trecuse la Gyula, cum s-a adeverit, pentru a aproviziona aceastä localitate99 s-arretras cu bine. ce aflat) aceasta, mai seama de lipsa de alimente, am dus la Lipova de acolo am pornit spre Arar primisem informatii de la prietenii mei din Orient cade la luminatul principe Ludovic un mare corp de armatä de optsprezece mii de oameni cu 4aisprezece tunuri fusese din principala armatä inamia pentru a ataca pe mine sau pe contele Schlick care se afla trei regimente veciatate a (cetätii) Szegedin. Primind aceasta am dat necesare cu ce se impunea din punct de vedere militar, atât in cursul a cantonamentelor am câteva zile cu corpul meu de trupe la Arad. Am un la Cenae pentru a trimiterea de provizii zile (am trimis) marchizul locotenent colonel Mormigli trei sau patru sute de ceva infanterie pentru a cu cordbiile. Inarnicul, mea fermá de a-1 nu s-a incumetat inainteze) dincolo de Timi§oara, localitate unde nu se poate muh din cauza (lipsei) de pâine, ci trebuia realizeze planul (de operatii) sau se eu, (simlindu-md) tare, am cordbiile care au sosit condus bine la Lipova socotit sunt sigurantä rn-am localitatea mai sus Dar timp) mi-a sosit inamicul, de a se reträgea spre Panceve. repede cu corpul meu de trupe regiunea aceea, Lipova era prirnejduitd, atunci nu era ca acum (bine) aprovizionatd, planul (inamicului) era ca, ce cucerit-o, treaa Ungaria Superioard pe la stânga principelui Ludovic care, de la Petrovaradin putea impiedica. 91// ar plecat din post, armata ajuns din spate. Rezultä de aici am impiedicat o nu de importantá prin dispozitivul meu de care contratimpul nu pututevitat. ce trimis provizii la Lipova am aprovizionat-o toate cele de
Logose. Denkwardigkeiten des Marschalls Grafen Friedrich von Jarh 1683 1694 ...Wien, Leipzig, 1771, 81 e cifra de sute de (Reutern). Asupra aprovizionärii Gyula de chehaiaua lui Thököly Sándor Gáspár vezi Silahdar Tarihi, II, p. 699. 91 Aratt. 92 Cianat. Pancova = Pancevo, palancA de lemn formA din eyaletul Timi§oarei. Vezi descrierea lui Evliya Celebi volumul VI al colectiei Române, 401. ora pe Serbia la 60 km de Belgrad.
www.digibuc.ro 140 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 14 trebuinte ce am luat rnäsuri pentru sarbilor, s-a apropiat (luna) noiembrie cu un frig aspru (5i) cereale pentru cavalerie. Ne-am (atunci) la Oradea° unde am rämas zile in care (timp) am incredintat inamicul trecuse Dundrea. La aceastá veste, am pomit din spre Transilvania, tabdra pozitie potrivitá pentru a sub observatie LipovaCaransebe pentru a a5tepta despre turcilor spre a-mi putea da seama de (pe care o prezenta) retragerea mea cvartirurile de pe care le stabilisem timp pentru a nu pierde vremea. inceputul lunii decembrie (1692) a5ezat acolo, cu armata principald a principelui Ludovic aceasta s-a campania prin pästrarea Transilvaniei, dar nemultumirea de a nu putut intreprinde unele operatii militare.
Campania din 1692
Campania din anul 1692 nu s-a deosebit de cele precedente din acest principat pentru nu a fost spqinitá de Curtea pentru a a pune stare de apdrare tara aceasta care apare mod ca un bulevard folositor pentru legdturilor Moldovei, pentru nu s-a putut intreprinde nici o in interesul public. Am a5ezat regimentele cvartiruri de depdrtate pentru o mai aprovizionare a am fdcut in fiecare un raport exact asupra inamicului asupra deplasdrilor lui toate directiile. Aceasta nu a fost inutil pentru a opri inceperea unui asediu la timp nepotrivit, cáci noi cunoa5tem in mod precis deplaskile armatelor dumanelocul (unde se aflau). Mi-a venit ordin de la Curte pun comisariatul cer cinci sute de care alimente din aceste provincii pentru a asedia Timi5oara. Acest ordin a fost executat supunerea ascultarea nelini5tea ce cuprinsese mai natiunea transilvand care se aprinde repede, ca praful de ce am auzit marele Han" al (tdtarilor din) Crimeea se pusese in mi5care sosise Bugeac pentru a intra acestea spre paguba am strämutat regimentele de cavalerie, cele de infanterie, tunurile, in centrul Transilvaniei pentru agata sä pornesc oriunde ar fi nevoie. La am aflat Hanul tätarilor pornise din Bugeac spre Fälciu97 //p. pentru a intra principat. (Dar) nu s-a pus hi mi5care unor mai favorabile, cu mai mult auzisem Ali de Nicopol pornise Thököly Portile de Fier pentru a ataca din flanc flcut cea mai mi5care spre 5ov. Astfel eu, atacat din
scrisoare a lui Thököly reprodusä Silahdar Tarihi p.646 - 647) ; M. Guboglu, Cronici pp. 405 - 406) se Imperialii pregätiri pentru a duce, pe Mures, zaherea cetatea Lipova. Oradea a fost cuceritá de Imperiali un asediu de luni noaptea 12 iunie (26 Ramazan 1103 H.) de musulmani sub denumirea de "noaptea de Kadir" Tarihi p.660) ; M. Guboglu, op. p. 407). Selim Ghirai I a treia domnie (1692 - 1698).
Arif pasa, sangeakbeg de Nicopol. Silahdar p. 726.
www.digibuc.ro 15 Memoriile generalului Federico Veterani (II) 141
binevoitoare de inamic, fi aflat situatie putin mai grea. Dar eu aflasem din alte rapoarte Hanul tätarilor schimbase hoardele lui trebuiau tinuturile acestea pentru a sosirea marelui cu armata la Rusciuc'. eu aflasem cu de-amdnuntul ziva marelui acolo, astfel am pornit spre Dobra pentru a lini$tea Transilvaniaa pe recolta (precum pentru a supraveghea impiedica intrarea lui Ali in Transilvania prin Poarta de Fier cât prin alte trecdtori; revenea mie stabilesc care era inaintarea a inamicului). Prietenii mei continuau dea informatiiexacteasupra inamicului. câteva zile am aflat printr-un trimis special definitiva a marelui vizir a Hanului tätarilor de a intra Transilvania, unul altul cincizeci de mii de mii de osta$V°2. Am fost tocmai cordbiile am aflat zile trebui pentru inaintarea pe etape' Transilvania taberele stabilite (erau) in numdr de doudsprezece. Am comunicat aceasta ducelui de Croym pentru ca Am scris generalului Bolland inainteze la noi ordine cu regimentele pe care le avea el spre Lipova, dar din cauza mai multor obstacole, deplasarea aceasta pe care o cerusem de pentru a ajuta care aflam cufundat, s-a executat eu am dat ordin garnizoanelor de la Caransebe$, Lugoj Lipova se gardä. Am pornit cu trupele spre am scris (Stdrilor Transilvaniei) sä nu se ci dea toatä silinta pentru stringerea recoltei eu le voi da de când va veni vremea se ocupe de siguranta (proprie). Continuau
Mustafa pasa, mare vizir (14 martie 1693 - 18 martie 1694). Ruhcik. Informatia este de Silahdar Mehmed Aga (Silahdar Tarihi, II, pp. 706707). Ghiraia trecut de la Giurgiu la Rusciuc unde se afla grosul trupelor otomane, la 22 august 1693. Silahdar Tarihi II, p. 709). 102 Silahdar Tarihi se apreciazA la peste o de mii de oameni, ceea ce este exagerat (II, p. 709). In consiliul de la Rusciuc, marele vizir Mustafa Hanul tAtarilor Ghirai au primit de la Constantin Brâncoveanu propunerea de a trece pe la Turtucaia de a cu trupele de-a lungul , intrând Transilvania pe la Bran. (Silahdar Tarihi, II, p. 711; M. Guboglu, Cronici 412). Carol Eugen, Duce de Croy (1651-1702) a intrat 1676 regelui Danemarcei, distingându-se luptele contra suedezilor. Ca Cristian al V-lea (1671-1699) numit general de divizie comandant al Helsingborg. A trecut apoi slujba Casei de Austria, de general imperial feldmargal. A luat parte la Budei (1685- 1686) (vezi Geschichte der Ungarn, Leiozig, 1850, IX, pp. 345, 451) la din Ungaria (1687-1693) impotriva turcilor. A cucerit Brod Gradiska Slavonia (Ibidem, p. 449). In calitate de comandant suprem al armatei imperiale din Ungaria (Ibidem, p. 450) a zadarnic recucereascA Belgradul, reluat de turci (Ibidem, p. 458). incheierea de la Karlowitz (1699), s-a la Viena, dar prost la Curte din cauza aplearii sale spre de arti, a trecut slujba polonilor. In 1700 a luat parte la nordic, dar a fost de suedezi la Narva luat in prinsoare. A murit ca prizonier la Reval la 17 februarie 1702. F. Anse Chronologie historique des ducs de Croy, Grenoble, 1790; Hirtenfeld, Oesterreichische Leipzig, 1876, p. 605; Allgemeine deutsche Biographie, Leipzig, 1876, p. 621.
www.digibuc.ro 142 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 16
mereu informatii despre inamic verificam zilnic erau adevärate. Nu am dat láturi de a-mi calcula marvurile de a afla cele ale inamicului, mai ales pentru putea ataca - cum hotärasem mod ferm - ievirea din pe unde trebuia M-am läsat voia lui Dumnezeu a stramtoarei terenului care nu-i (inamicului) de aceasta (rn-am bizuit) pe vitejilor a trupelor pe care le aveam cu mine. Am aflat dintre cele doudsprezece etape trei parcurse,pentru aproviziona armata cu alimente vizir) ajunsese prin inaintarea aceasta la trei leghe de pe care o luasem drept obiectiv. superioritatea armate care Transilvania) ar crescut datoritá aportului bävtinavilor din Principat nu luat mäsuri pentru garnizoanelor, nu am pregetat sä dau ordine fermestravnice pentru a impiedica, cu o räzvrätire internä; cáci incercarea mea dat grev, totul timpul acesta mi-a sosit un curier de la Curte care mi-a adus (ostavii) novtrii, asedieze Timivoara, trecuserd cu bine au socotit aceastá operatie ca sortitä Dar eu altfel Transilvania era (läsatá voia soartei) speranta (de a vreun) ajutor, de depdrtare de Dundre care se interpunea armatele noastre). Astfel dat de primejdia plutea asupra noastrá s-ar nenorocirea de pierde totul cu Transilvania. Am azut greu bolnav, dar am ascuns am putut räul (de care arätandu-mä sä dau cu inamicul. socotind este necesar, am gäsit prin prietenii corespondentilor mei de a strecura la urechea marelui vizir a intra Transilvania ajutorul cu trei sau patru zile mai ca armata principald a inamicului sä informatii cetate. Am calculat lovitura aceasta de potrivit timp, am oblinut (avantajul) de a nu mä expune unu risc mare am socotit, etapele pe care inamicul trebuia sä le pentru a veni ajutorul Belgradului, armata noastrá ar dispune, din ziva care asediul, de vase ceea ce s-a ca informatiile pe care le-am dat ducelui de Croy printr-un sol (erau) juste; totodatä, acesta a dus lui Bolland' pe fäcusem inainteze spre Oradea, ordinul de a pomi spre Szegedin pentru a armata cea marepentru a face jonctiunea cu mine la nevoie. Am plecat de la Sighivoara spre Poarta de Fier (a Transilvaniei), dar Defileul Ruck-Bran. 106 probabil Bran. Pe când trupele se aflau Tara Româneascd, in locul de popas de la Teleajen (Tengea), marele serdar a fost informat Imperialii trecuserd râul aveau de a ataca Belgradul. Tarihi,II, p. 713; M. Guboglu,Cronici p. 414). Tarihi(II, p. 710) se aratä cä erau partide in lagärul otoman. Unii erau de pärere numai o parte din armatá sä in ajutorul Belgradului, grosul trupelor sä se spre Transilvania. stäruiau ca armatá sä inainteze prin Tara Româneascd de-a lungul Dunkii in dreptul Vidinului; timpul acesta s-ar putea afla Imperialii aveau de atace Belgradul sau dacä ei numai, printr-o manevrá sä indepärteze pe turci de Transilvania. aceastá ultimä s-ar verifica, armata ar putea pkrundeTransilvania pe la Lugoj. Fortele de care dispunea generalul Bolland (Bolond) sunt apreciate in Tarihi (II, p. 762) la patru mii de pedestrasi mii de
www.digibuc.ro 17 Memoriile generalului Federico Veterani (II) 143
mai marea inlesnire a a trupelor, mi-am etapele la dus la astfel ca nu vin armata care mergea pe cealaltä parte a Oltului, prin Tara spre Vidinnu am Transilvania ce armata mai sus nu a trecut Dunkea. Dupá ce am pentru siguranta Transilvaniei, mi-am propus (sá merg) ajutorul Belgradului sub ordinele ducelui de Croy am pornit spre Caransebes... (Veterani se porneasca impotriva turcilor a aflat ducele de Croy renuntase asedieze Belgradul). ...De am scris la Curte, cu tot respectul (cuvenit) cá ar fi necesar se fortifice pentru ca (vestea) a ridicArii asediului Belgradului sá nu se in Transilvania. timp pornit impotriva acesteia. Am stat acolo in am folosit infanteria de sub ordinele principelui de Lichtenstein la fortificare (cheltuind) mii de florini care mi i-au avansat prietenii mei din Transilvania pentru a nu trebui a§tept zadar banii la Vienalucrlriles-au foarte bine. ce zile in aceea, am schimbat-o din de nutret cu o altá la o distantä de o leghe, pozifie prielnica pentru a merge la Lugoj foarte favorabilá pentru siguranta (noastrá)bine aprovizionatl cu nutret. Am aflat un corp mare din armata tecuse la Dupá zile am fost informat de prietenii mei din Orient (inamicul) ar avea de a pustii Ungaria Superioará de a merge in ajutorul GyuleP Din Thököly mi-a dat de despre aceastä (intentie) pentru ca eu informez pe cei din Am trimis informatia aceasta ducelui de Croy rugat nu numai punerea in mi§care a regimentelor care erau cu Bolland ci le ceea ce nu arfost le dea ordin se stabileascá la Arad. se proceda felul acesta, se impiedica expeditia Ungariei jefuirea (acestei iar corpul de trupe inamic se expunea bátut de ai Arad sau mine. a devenit evident"' (inamicul), sosirea la a trimis pentru a observa corpul de trupeallui Hofkirchen"6 al meu, in ciuda prevederii mele, prin inadvertenla unui
Turcii au trecut peste Jiu, indreptându-se Portile de Fier.(Silahdar Tarihi, p. 714). La un de lagärul otoman s-a sä se la Gyula trei sute de sä se mäsuri pentru aprovizionarea acestei (Silahdar Tarihi, II, p. 721, 726 - 727). 112 Debrocino. In Silahdar Tarihi (II, p. 727) se au jefuit tinuturile Transilvaniei la Oradea Debreczin. La si tocco con mano. Pentru apärarea Timiwarei, Poarta a trimis trupe din Anatolia, din eyaletele Karaman sub ordinele sangeacbeiului Kara Mehmed (Silahdar Tarihi, p. 726 - 727; M. Guboglu, Cronici turcepi, 418). alcune partite. Laurentiu conte de Hoffkirhen (1649 - 1694), desecendent al unei familii nobile din Bavaria, s-a ilustrat pentru despresurarea Vienei (1683). In austro- turc din Ungaria a cucerit cetatea Esseg (1684) a armatele otomane la BrodJagodin. 1688 a fost numit comandant de arsenal (Feld-Land - und Hauszeugsmeister). In 1691 a luat parte la lupta de la Slankamen apoi a pe turci la Martonos pe Tisa. A murit la Debreczin
www.digibuc.ro 144 Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru 18 din regimentul de aparitia a unei trupe de tätari ne-au cauzat unele reduse oameni, cai de pentru aceasta, cdpitanul a fost aspru pedepsit. Am socotit era bine atrag de mine pe principele de Lichtenstein cu infanteria cu toate trupele. Apoi am lásat ordinele necesare la Caransebq la Lugoj precum locotenentului colonel Antonio ca (câteva unitáti de) cavalerie cu sârbii acopere de la Caransebq precum(transportul de) alimente care venea din Transilvania. Am pornit la Lugoj când am auzit acolo inamicul fusese vAzut, provocând din nou in Lipovei, am plecat cu de foarte potrivitá a se a impiedica deplasdrile inamicului atât inutul acela, cât in cel al Caransebewlui precum pentru a putea indrepta, la nevoie, pe drumul prin spre a Transilvania din partea aceea. (Planul) acesta realizat foarte u§or Hoffkirchen, care era sa la Cenad, aflând de trecerea inamicului la nu ar spre Gyula. Aici a nimiceascd o parte din provizii provoace atâta spatele inamicului, acesta a mai jefuiascd (tinutul din) Varádiei. S-a nu a necauzat pagube insemnate, rdpindu-ne peste ase mii de robi, de o de vite. Hoffkirchen, in de a la Cenad, a§ezat tabära la Arad, totul mers (bine). Gre§eala' aceasta a fost provocatá de unii de la Curte, nu trebuiau Hoffkirchen mine atât din cauza timpului (indelungat) de când servesc eu armata imperiald) câta functiei pe care o ocup, de faptul acest cavaler era subalternul meu, calitatea lui de locotenent colonel. Se vede de aci la Curte adeseori partialitateainvidia decât interesul principelui incidentul acesta atât de prirnejdios a trebuit mea mai mult (timp) decât era necesar retragerea inamicului de partea a a-iputut pricinui vreo ce a avut (retragere), am repartizat trupele de sârbi cvartirurile anul trecut. ce am primit armata pornise spre cvartirurile (ei) de roras in Transilvania rânduit cvartirurile intocmai ca anul trecut, Weptând venirea celor trei regimente de infanterie pe care le
1694. 117 Muhafizul Timisoarei, Husein pasa, informat Veterani ajunsese aproape de s-a atace spre a-i cauza cât mai multe urma sale, tAtarii au Transilvania la Oradea la Debreczin, peste de mii de robi. (Silahdar Tarihi, p. 727, 728; M. Guboglu, Cronici H, 417). Varadia, Arad. AlmaA in Arad. 120 Somiglio=Soimus, judetul Arad. 121 = judetul Arad. 122mala inteligenza. Turcii au trecut cu caicele pe la Pancevo (Silahdar Tarihi, p. 767; M. Guboglu, Cronici II, p. 417).
www.digibuc.ro 19 Memoriile generalului Federico Veterani (II) 145 cerusem pentru ca, potrivit planurilor ce mai putem realiza (timp de) o operatie ce nu urmdrea alt scop de a pregatirile inamicului de a timp pentru ca armata noastrá principald poatá intreprinde o campanie (in condifii) bune. Numai (ministrii) nu voiau dea ascultarenici o privintänici sprijine, astfel nu s-a putut realiza nimic din ce pldnuisem). S-au cvartirurile in care (mi)-am strämutat trupele ordinea disciplina Am sä incartiruiesc companii Secuilor. Dar gubemiul (Transilvaniei) m-a rugat iau in consideratie diploma de privilegii (a secuilor)'24pe care mi-au ardtat-o, armata ar pdzi acela. Dar eu eram linistit sufletul meu. (Era ca) o presirnfire a ce s-a luna din cauza cantitätii mari de (ce nu un singur drum foarte pe unde nu (putea) merge un (ostas) altul. De sdrbätoarea Cráciunului, rn-am dus (pe pentru a-mi face rugdciunile, nu mi s-a atras atentia (asupra acestui fapt), ci mi s-a dat asigurarea tot era bine Totusi am dat ordin se aseze copaci zece oameni care opri la nevoie zece mii de oameni. Cum aceia s-au bizuit pe zäpadä (care astupa drumul), a urmat un atac (dat de) sute de (care) au izbutit, datoritä unui trädätor, ne ia prin surprindere. zile, au venit din ridiandn-ne vite oameni de sexele, care au fost dusi robie. Datoritä mäsurilor pe care luat, focul acesta a fost stins cu usurintä. Din cauza acestei ciocniri, secuii pierdut privilegiile (garantate prin) diplomä, iar generalul comandant al Transilvaniei a fost sä supravegheze aceastä pozitie.
LES CAMPAGNES DU GÉNÉRAL FEDERICO VETERANI EN TRANSYLVANIE ET AU BANAT (16861694)
Résumé
Le général conte Federico Veterani (1650 - 1695), maréchal impérial, a été l'une des plus importantes personnalités militaires da l'Empire de Habsbourg pendant les deux dernieres décénnies du S'étant distingué pendant le de Vienne par l'armée du grand vizir Kara Mustafa pacha ainsi que pendant la campagne des Impériaux en Hongrie, Veterani, promu au rang de général d'artillerie et ensuite a celui de général de division, a été investi par l'Empereur Leopold du commandement des troupes impériales qui occupaient les plus importantes cités de Transylvanie (Cluj, Sibiu, Gherla, Chioar, Gurghiu). Veterani y ajouta Brwv
strävechile obiceiuri" ale secuilor, confirmate prin diploma de privilegii a regelui Ungariei Vladislav al din anul 1499(Szekely (Arhiva privitoare la istoria Secuilor) ed. M. Ill, Cluj 1890, p. 138urm.) au fost mentinute prin Diploma Leopoldinä din 4 decembrie 1691 (C. Szasz, lloge Cluj, 1833, pp. - 119;Lupa,Documente pp. 439 - 440) care specifica prin art. XIII secuii hominum bellicosiccimum" vor fi scutiti de däri, dijme incartiruire ca trecut, cu iobagi. 125 = 1694.
www.digibuc.ro 146 Maria M. Alexattdrescu-Dersca Bulgaru 20
(26 mai 1688) et occupa toute la Transylvanie et au Banat, Caransebe§, position interdissant des Turcs en Transylvanie.comptait réaliser ainsi un triple object& Contraindre le prince Cantacuzene (1678- 1688) prendre ouvertemaent le de l'Empereur; 2° se rendre personnellement compte des possibilités réelles d'approvisionnement des armées impériales avec des produits valaques et 3° constater de visu l'état des routes afin de pouvoir assurer le transport des troupes, des munitions et des aliments par les des Carpathes Méridionaux en vue d'une éventuelle occupation de la Valachie par les Impériaux. Doué d'un esprit réaliste, Veterani s'est vite rendu compte que méme un simple cantonnement des troupes impériales en Valachie serait une operation hazardée, vue la des troupes ottomanes Nicopolis, des cette principauté, Turnu (Magurele), Giurgiu et (Ibrail) ainsi que l'imminence d'une invasion des Tatares du Boudjak. Aussi resta-t-il sourd aux instances de l'aga Constantin Baläceanu, gendre du nouveau prince de Valachie Constantin Brancoveanu (1688-1714) etcelles de l'intrigand jésuite Antide Dunod qui soutenaient tous les deux le cantonnement des troupes impériales en Valachie. Car Veterani se rendait parfaitement compte que ce fait risquait d'entrainer la perte de la Transylvanie, menacée par une invasion tatare. Aussi Veterani recommandait dans un rapport adressé personnellment a l'Empereur despre Prile VII, Bucarest 1980 p. 976-988) d'adopter une politique d'entente avec les Valaques dont le pays ne pourrait vaincu et conquis le délogement des Turcs instalésdemeure dans les principales danubiennes. La justesse de ses arguments a été confirmée par l'échec de la politique de main forte de son successeur, le Donatus Heiessler. En 1691, chargé de la conduite des operations militaires Impériaux au Banat, Veterani a Lipova afin d'assurer aux Impériaux la du Banat, d'ouvrir le transport des aliments sur le ainsi que la liberté de communication avec Bude.fortifia Or§ova pour couper du Danube aux embarcations turques chargées de l'approvisionnement de Belgrade encerclé par les Impériaux. Veterani prit aussi des mesures pour assurer la de la Transylvanie en fortifiant Caransebq, de cette principauté a son voisinage avec la Porte de Fer. En récompence de son activité déployée au Banat, Veterani a été élevé par l'Empereur au rang insigne de maréchal. En 1690 Veterani fut mortellement blessé au de la sanglante bataille de Lugoj. Dans ses mémoires, publiés sous le titre de Memorie maresciallo conte Federico Veterani dall'anno 1684 concernanti l'operazioni militare da lui in Ungherua et provincie adiacenti con diversi documenti spettanti alle Vienne et Leipzig, 1771, l'auteur décrit operations militaires entreprises pour l'occupation et la fortification de certaines localités de Transylvanie et du Banat, entreprises afin d'assurer la sécurité de cette qu'il s'efforça de maintenir sous la domination des Habsbourg. Aussi critica-t-il sevrement les fautes commises par les généraux Hofkirchen, Heissler et par le duc Louis de Baden. Son esprit critique n'épargna ni la cour de Vienne qui avait soutenu des plans utopi ques pour l'occupation de la Valachie et de la Moldavie, ni l'Empereur qui les favorisait. Témoin l'ordre par l'EmpereurVeterani d'unir ses forcescelles du roi de Pologne Jean Sobieski pour attaquer de concert la Valachie. Par ses arguments pertinants, Veterani a réussiéviter cette "action chimérique" qui aurait la ruine de la Valachie, transform& en champ de bataille entre les Impériaux et les Polonais d'une les Turcs et les Tatares de l'autre. Veterani récompensait ainsi l'aide en subsides et en provisions accordés avec générosité par les princes Cantacuzene et Constantin Brancoveanu pour assurer l'entretien des troupes impériales en campagne ainsi que les informations fournies par ces princes sur les effectifs des Turcs et des Tatares et leurs déplacements au des années 1688-1692.
www.digibuc.ro DOCUMENTE PRWITOARE LA NEGUSTORII PEPANO LA CTITORIA LOR DE LA CODRENI "PE MOSTISTE" (I)
GHEORGHE LAZAR
Problema negustorimii in Tara in perioada Vechiului Regim, sensul unei imagini a acestei categorii profesionale sub multiple aspecte: statut juridic, stare materiala, politica strategii matrimoniale, etc., un deziderat conditiile in care studiile ce o asemenea abordare lipsesc sau sunt sporadice literatura de specialitate.' conturarea profilului economic spiritual al familiei Pepano', una dintre cele mai dinamice de negustori greci Tara efectuate ne-au condus la descoperirea a unui numar suficient de mare de documente ce informatii referitoare la constituirea acesteia, politica ctitoriceasca, strategiile matrimoniale, dirnensiunea afacerilor derulate etc. consideratie acest aspect, ca faptul majoritatea sunt inedite am considerat publicarea bor. Tipologic, cele 15 documente editate randurile de mai jos normelor de transcriere folosite la realizarea colectiei Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara repartizate cronologic 1658- 1799, pot grupate trei mari categorii. categorie, majoritard de altfel din punct de vedere numeric, o reprezinta acte de - a unor ( doc. nr. 1-7, 10, 12, 14) confirmari de domnie ale dreptului de unna unor tranzactii funciare sau a unor procese (doc. nr. 11). Cea de-a doua categorie este reprezentata de documentele ce se la lui Dona Pepano: de la Codreni hramul "Schimbarea la destinul tragic al acestui locas de cult din momentul acestuia la Arhiepiscopia Pogoniani (Epie). La indiferenta rapacitatea epiroti care administrau la putin timp situatia "aproape strice" (doc. 9), secolul se gestul profanatorallui postelnic Codreni care arctitor... au stricat acele chipuri Vezi studiul nostru,Pepano: o familie de negustori greci in Tara Consideraiii istorice genealogice, vol.In honorem Paul Cernovodeanu, 1998, pp. 431- 448 bibliografia problemei). N. Fundaliunile domnilor români in Epir, AARMSI, s. II, t. XXXVI, 1914, p. 7-9; Gh. op. cit.,p. 435-436. "StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 147-158 www.digibuc.ro 148 Gheorghe Lazgr 2 fost tot ce au ggsit ale iar egumenul ucis. fme, piesa cea mai interesang a acestui dosar o reprezintg catastiful averii (doc. nr. 8) ce a urina decesului lui lui Pepano, de altfel dintre putinele documente de acest gen ce ni s-au pentru secolul al XVII-lea. Incontestabil, momentul mortii o avere impresionantg. Semnificativ nu doar prin mare al proprietAtilor funciare, tiganilor, animalelor, hainelor, inventarul informatii de importang ce permit mai a mecanismelor profunde ale istoriei socialea unei epoci. Dincolo de simpla emunerare a acestor bunuri, care ne prosperitätii economice de care se bucura familie, prezenta celor "8 de bisericg" printre bunurile care acestea nu erau destinate comercializgrii, coroboratg cu gestul al ce s-a fmalizat cu tipgrirea la a poemei lui Stavrinos, Vitejiile prea evlaviosului prea viteazului Mihai Viteazul a cronicii lui Matei al Mirelor, Istoria celor Tara , suntindicatori a considera familie de negustori, reprezentativg pentru intreagul grup profesional apaninea, un factor de modernitate cu un rol deloc neglijabil unei Din aceeasi perspectivg a procesului de modernizare, putem aminti doc. nr. 12 prin care este consemnag o mai putin spatiul romAnesc: constituirea de depozite bancare, cazul de la Zecca *** 1 1658 (7166) aprille 20 eu,Marin ot ot ot sudstvo Ilfov, scriu mgrturisescu cu acesta al miu zapis di la jupAnului Donieü Pepano cum i-am2 25 de parte mea de mosii po 40. o di a mea nici o pintru creding pusu-mi-amdigitul in de piciti o va scrii mai jos Pis aprilie 20, leat 7166 <1658>. Eu Marcu mArturisescu4. t CArstiian. t Florea sin Popa. DANIC, M-rea Bradu, Hanu GreciCodreni, 9. Orig. rom., (32 x 22), deteriorat. rupt "de ad. interliniar. "mgrturisescu", barat. Ibidem, 434, n. 21- 24. Despre practicd, vezi Hurmuzaki, 2, pp. 399, 402, 407VIII, pp. 417-419, 423, 432, 434-437; George CAlinescu, Altre notizie sui missionari catolici nei paesi romeni, Diplomatarium Italicum , 1930; AI. Dobosi, comerciale ale Principatelor cu 1936. www.digibuc.ro 3 Documente privitoare la negustorii Pepano 149 2 1658 (7166) 14 Rapioupaav". DANIC, M-rea Bradu, Hanu GreciCodreni, 10. Orig. rom., hârtie (30 x 21,5). orig. "Tudoran al lui Ghinea martor de mai sus". Simu martor". "Mihai mdrturisesc". Semndturi autografe. 3 1659 (7167) 16 t eu, Goica, nepotu meu, Stoica, scris-am acesta al nostru zapis la jupinului Donii de mare cum se i-am www.digibuc.ro 150 Gheorghe Lazar 4 vândut dumnealui de la 150 bani 45 o- m de anostra nici o ca dumnealui coconilo dumnealuicine se va trage den dumnealui. o-m vândut fost-au omeni buni anume: ot Florea i ot Codréni, Dragul i Car DANIC, M-rea Bradu, Hanu GreciCodreni, 11. Orig. rom., hârtie (31 x 21). ad. interlinear. 2 autografd. 4 1661 (7169) aprilie 12 t eu, Bogdan Dumitru pitar ot Sasul, scris-arn alu meu zapis ca de mare la jupinului' Donii Pepeno, cum se amu den ot Sasul, den parte me 65, fac ughi 13, care bani amu luat gata me. am de a me $i merge hotarul den Mintica den drumul Därstorului den den den tot venitul am dumnelui ohamnica. Greca i Stan ot tam care-ivom pune iscAliture. scris eu, Cirstiian iuzba§a cu voia lui Bogdan $i pentru me-m pus degetul. Pis aprilie 12, let 7169 <1661>. Eu Bogdan. DANIC, M-rea Bradu, Hanu GreciCodreni, 4. Orig. rom., hârtie (30 x 20,5). 5 1663 (7171) 3 t eu, Pavel ot Fundéni, scres-am zapisul meu la dumnélui jupinului Donie Pepano cum se i-am dumnélui den partea www.digibuc.ro 5 Documente privitoare la negustorii Pepano 151 mea de de la ot stânjene 60 bani 48, ca dumnélui véci, care ne-au fost noa de de la mo§nénie de acolo â i2 s-au cAzut dumnélui cumpere cáci au avut mai denaiente de la Drept aceea3 i-am eu de a mea de neci o â am luat banie gata mea. am fdcut aceastá fosta4 marturie: Manta i Dema Cirstiian ot Codréni, Marco ceau§ul ot i Vâlcan ot tam vor pune escaleturele mai jos. am scres eu cu mea $ am pus mai jos pecete esclletura ca se Pis mai 3 dni, 7171 <1663>. Eu Pavel brat Eu pitar martor DANIC, M-rea Bradu, Hanu GreciCodreni, 12. Orig. rom., (30 x 20). cmTope 3 "Dima Popa martor". autografe. 6 1672 (7180) 22 tAdea eu fata lu Pipano negutdtoriul, lu ot Codr-ni, scriumárturisescu cu acesta al mieu zapis ca fie de la dumnealui Hrizei vel vistier cum tie i-am dumnealui o de anume fata tigancei, derept bani gata ughi pentru pre fostu-o-au frate-mieu Para' iar dumnealui pre bani gata mai denainte vréme, iar apoi ce se-a petrecut dumnealuii mie trebuindu-mi bani la trébile mele, vindut-am dumnealui de ce scrie mai sus de a mea i nici o silk ca dumnealui mo§ie stätätoare. boiari vor iscáli mai jos. eu pentru pus inelulnumili ca Pis mai 22 dni, leat 7180 <1672>. t Eu DANIC, Doc. ist., 16. Orig. rom., un sigiliu cu legenda 2 alb in autografd. www.digibuc.ro 152 Gheorghe 6 7 1678 (7186) mai 14 t eu, Dona Pepano cu nepotu-miiu generile frätini- miiu Pepano, dat-am zapisul nostru de la mâna jupänului Niacsul ot Pitisti curn ne-am tocmit de i-am un de oras, easte den capul locului lui de zéstre, lungu locul besérecii iar in lat easte den locul lu Alexandre zlatariul carele linea Dima pitariul poarta lui Muzachi, precum 1-am ales 1-am stânjenit cu cu preofi oamini ispravnic Toader vtori vornic, precum scrii cartea orasului mai ales carea o am dat la mâna jupanului2 Neacsului. i-am acest ce scrii mai sus noi de a derept bani gata ca sä-i de mosiistätätor am luat acesti bani gata in noastre. la fost-au vor mai jos. noi pintru ne-am pus ca creaza. Pis mai 14 leat 7168 <1678>. am dat zapisul cartea lui Alixandru toate la mâna jupänului ca aibá a cu pace. t Ghidul lane vistier, Stoian clucer hagiul, märturie Alecxa marturie7. DANIC, Mitrop.T.Rom., CCLVI/ 2. Orig. rom., (31x 21,5), un sigiliu 2 suma este exprimata litere chirilice, cifre latine. "Dona Pepano". "Damaschin, martor". 6"Matei Parepa, martor". autografe. 8 1678 (7187) noiembrie 17 / /t ce s-au aflat partia lui Pepano moartea lui: mosiile, vii, mori, haine, dobitoace cari li s-au aflat de vistier trimis sa de au scris, apoi noi cu porunca sale lui am scris tot precum au fostapoi am scos tot cu rosiu aici nu s-au pus cu rosiu ce s-au facut cruce) ce s-au dat direptu sufletul luice s-au dat ce s-au www.digibuc.ro 7 Documente privitoare la negustorii Pepano 153 bani pre mosii precum am zapisulfoila de la soru-sa Elina, care au cu unchi-slu Dona Pepano cu am ei a bärbatului ei de acestu izvod 1-am dat Donii de noi sä sá ce s-au dat ce la ce sä cu unchi-sdu Dona doao2. Noembrie 17, leat 7187 <1678>. t Satul Codrénii giumätate al au partia lui din din tot doao2 cu Dona t Fost-au giumatate de de lat hie pre sama unchiu-säu Donii, Scovardén carea au fost depentru au banii au unchiu-säu Donacu casäle hie preste tot a lui cum au fost, iar casele pretuindu-se i se cheltuiala t mosie 50 partea t S-au dat la ot Mostiste lui. Mosiia ot cu pogoane 20. [...]5 s-au dat la ot Mostiste pogoane 7 la lui po- goane 3 4 pogoane pdräsite, altele la Elena. t 4 pogoane vii la t La unde s-au ingropat. t 1 de casä o surupatä in tSä la lui vodá ot cu spre altul al Elenei. t 1 pivinitä de piaträ locul casele t hie a pentru cá au Bucuresti pre giumatate, carea easte banii Elenei partea lui acute de Dona unchiiu-sdu tLa ulitä Bucuresti locuri de präváliet de www.digibuc.ro 154 Gheorghe 8 Tiganii fGhiorghie 2 feate t Al Elenii. un copil. t lig cu cu 2 copii. Al Elenii. t Gheorghie vnuc lig Al Elenii. 2/ Al Elenii. t 3 feate t A Tiganii fugili Oana cu La Elena. t Chstea cu I f La Elena. Zmaragda Sculuri 4 inéle de aur f La Elena. 3 de aur cu un de aur. t La Voica, jupäneasa lui de aur zafir. La jupâneasa 8 plrechi de cercei de aur zmaragde. La Voica, jupineasa lui salbá 10 ughi ungure0i. La Voica, giupäneasa lui. f iar cu 16 ughi de t La Voica, jupineasa lui Panä. doi ughi. de de aur t La Voica täje. 1 de aur 3 peceate de piaträ t La Elena. numele lui. de argintu t La Elena. téscu de argintu mare. La Elena. 1 de argintu. La Elena. 5 de argintu ungure0i, unul într- La Elena. ferecate. La Elena. un raftu cerchefescu cu La Elena. f 1 buzdugan de hier ferecat cu argint. La Elena. 1 f La Elena. sabie ferecatä...7 La Elena. www.digibuc.ro 9 Documente privitoare la negustorii Pepano 155 Hainele de postav cu dea de de hulpe de rosie. t La.Elena. t de t La Elena. con* de vearde neblanitä t La Elena. nasturi de argint. t de vearde. La Elena. t conterie verde mozo. dea de tcondomanic de rosiu sangeapi. t La Elena. t 1 de atlaz t S-au cu t 1 de t dea de 1 de La Elena. t de samur. dea de t 2 contusi de paciiali de jder, t La Elena. zagarale de de vearde. t La Elena de verde. t dea de // / f. de vulpi purtat. t S-au dat de t 1 de vechi. t S-au ingropat. 1 mentie de diba paciali de jder tLa Voica jupdneasa lui. zagarale de samuru. de La Voica jupdneasa lui. f La Voica jupáneasa lui. cu samur. La Voica lui. 2 cuatlaz,diba t dea diba la carea s-au dat dare la martori jupaneasa lui, iar un posKav> atlaz la Elena. t 8 sirmá 1 umplutá t Dintr-aceastea s-au dat la parnint(!) 2, alteli la Elena. f 5 sirmä. S-au dat la paminte (!). 2 de S-au dat la (!). t de vearde. S-au ingropat. covor sigedea. La Elena. covor albu. t pre mormintu. f t La Elena. t de t La Elena. t de post www.digibuc.ro 156 Gheorghe Blidele 2 tocuri de tipsii de cositor. t Dintr-acestea s-au dat de 4. t 12 tipsii de t La Elena. t 12 de cositor clondir. t La Elena. t 2 tipsii de cositor mici. t La Elena. t 7 tingiri cu 6 t La Elena. tcazan mare capac de t La Elena. arama. t ca de o La Elena. t La Elena ttigaie de t La Elena. 1 de t La Elena. de La Elena. tlighin, de t La Elena. t de cumpene de t La Elena. t 2 pusci, 1 ghintuita, 1 oblia. a chir Donii au luat, iar alta la Elena tpistol. t Elena. t 2 parechi de de plug. t La Elena. t 2 pirostii 2 de hier. t La Elena. t 1 1 topor. t La Elena. Vita t 20 de iape mari. tDentr-acestea s-au dat la ot 4 giupinesei lui 4, altele la Elena. t 5 t La Elena. t de estimpu. La Elena If. cai mari. s-au dat 1 mai dea ia chir Dona doi pentru cari i-au la La Elena doi cai. t vaci mari. t Dentr-acestea" s-au dat la ot Mostesti 5 la manästirea vaci la popi 4giupinései lui vaci 4. t 26 mari. t Dentr-acestia s-au dat la mAn5stirea ot la jupineasa lui 6 chir Dona ai lui 2 boi. t 4 gonitori. t La Elena. t 3 La Elena. t 12 de estimpu2 biholi. t La Elena pre vaci au www.digibuc.ro 11 Documente privitoare la negustorii Pepano 157 le t mici mare 241, 12 berbeci t Dentr-acestea s-au dat la ce s-au vândut. la Mostiste oi 30 la mänästirea lui ot oi 30 jupinései lui oi 40 iar altele la Elena. Stupi 151 stupi t Dentr-acestea sä dea la Mostesti 30sä chir Dona pentru al lui 20, altii la Elena. t la preseamat 29 la Elena purcariului t Acestea toate scriu gios sunt' la Elena. t 2 gropi de grâu ot 200 carea obrocul t ot 100 de ale argului. t 1 groapä cu ot 200, trei argului o iar mei va t orzu ot 200 carili sunt" târgului 3. t oväs ot 13 ale argului. t 2 teancuri de tiutiun. t 3 berben 1 sat cu t 2 de vin in sat. t 24 de colaci de 3 snopi de in. tprocov de car. alte carili nu s-au mai scris de dichisele casei. t 546 lei s-au aflat bani gata la Sinant sä dea la datorii. armanul t 60 lei la Dragomir parcálabul. t dea s-au aflat t pliteascá din cii de sus precum aratä anume 548. t Hrizea rânduit din porunca märiei sale lui au semnat toate chinovar aici intr-acestu izvod s-au cu crucea mare care aratA ce s-au dat, Negoitä vistier Custereanul If. 5/ t Acesta izvodu s-au scris din s-au in Tara de dunmealui Hriza vistiernicul noi cum este" adeviratu precum este" scriscela noi 1-am iscálit ca de credintäde la noi mirturie. DANIC, M-rea Bradu, Hanu Greci Codreni, 12. Orig. rom., (40 x 16,5). repetat. www.digibuc.ro 158 Gheorghe Lazar 12 2 3 indescifrabil. orig. ante cifra a 12 CHNT. 13 16 autografe indescifrabile. www.digibuc.ro ARIA UMANISTUL LASKARIS NICOLAE-SERBAN TANASOCA Surprins la o foarte de Constantinopolului sub otomani; refugiat familia sa in Creta, apoi Italia, statornicit o vreme in revenit cele din urmA, la Roma, unde a murit aproape nonagenar, umanistul loan Laskaris (cca. 1445-1534) a fost una dintre personalitAtile cele mai reprezentative mai dinamice ale emigratiei bizantine Occident. fost apreciat de contemporani. Elevul Marcos Musuros drept "adevAratul reprezentant al grecilor" grecilor de pretutindeni". Intr-adevAr, loan Laskaris a indeplinit, mai conationali din generatia sa, misiune a emigratiei bizantine Europa occidentalA: aceea de a contribui, pe de o parte, la operei de restaurare a studiului literaturii aceea de a participa, pe de alta, la actiunea de revigorare a spiritului de cruciadA. A fost unul dintre exponentii cei mai ai noii de sine a lumii elenice, ai acelei nationale grece4ti care, virtutea evolutiei a sentimentului propriei dar sub influenta perceptiei occidentale a acesteia, incepe vechea comunitarl ortodoxA, a bizantinilor. Activitatea sa culturalddidacticA este de bine cunoscutA, mai ales prin monografia eminentului elenist suedez Börje Knös2. Instruit educat culturalA a urnanismului italian, datoreazA mult, dar sub indrumarea marilor personalitAti ale exilului care a intotdeauna contacte comuniune de idei, sentimente, loan Laskaris s-a bucurat de protectia cardinalului Bessarion (1403?-1472)a fost, la Padova, elevul lui Demetrios Chalkokondyles (1424-1511), istoricului Laonikos Chalkokondyles (cca. 1423 - cca. 1490). moartea lui Bessarion, a o vreme la Florenta, unde a desf4urat o activitate de editor a devenit bibliotecarul luiLorenzo de Medici, din a fAcut Imperiul otoman, vederea achizitionArii de manuscrise grece4ti, misiuni politice. I-a servit ulterior pe regii Frantei, Carol al VIII-lea, de care s-a intrarea acestuia Italiape care urmat la Paris Ludovic al XII-lea, pe care reprezentat ca ambasador la (1503-1509). A fost principalul colaborator al papei Leon al X-lea la intemeierea Colegiului grecesc din Romaa jucat un rol crearea cadrului institutional al limbii D.J. Geanakoplos,Greek Scholars in Venice,Cambridge, Massachusetts, 1962, p. 158. 2 B. Knös,Un ambassadeur de l'hellénisme - Janus Lascarius - la tradition gréco- byzantine dans l'humanisme français,Uppsala-Stockholm-Paris, 1945. Cf. de asernenea B. Knös, Histoire de la littérature néo-grecque. La periode jusqu'en Stockholm-Götteborg-Uppsala, 1962, p. 297-298. "StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 159-166 www.digibuc.ro 160 Nicolae-Serban Tanasoca 2 literaturii in A intre 1494 1529, o activitate editor de texte clasice (Antologia lui Planudes, Imnurile lui Callimah, patru Tragedii de Euripide, Hero Leandru de Musaios, Argonauticele lui Apollonios din Rhodos, Operelelui Lucian, Scoliilela la Sofocle, trei Discursuri ale lui Isocrate, un discurs al Vasile Mare, tratatul atribuit lui Plutarh Despre copiilor, Hieron sau tiranul al lui Xenofon). A tradus publicat privind aspecte de din opera lui Polibiu. dintre elevii greci sträini, au devenit umanisti, ca francezul Guillaume Budé, de ai vremii, care Erasmus au el relatii de prietenie cooperare intelectualA. Ca om politic, a fost la obsesie de sentimentul datoriei de a lupta pentru eliberarea patriei sale, a 'breciei", de sub stApânirea Convins acest obiectiv va putea atins numai relansarea cruciadei, a sustinut, eu patetism, toate proiectele de a popoarelor ligá alunge pe otomani Europa. A promovat, consecintA, cu convingerea reconcilierii subminate de discordii "civile" ideea rizboiului impotriva turcilor. acest scop, a la dispozitia conducAtorilor lumii occidentale despre propunä, din proprie planuri de actiune politcä. Este grAitoare acest sens cuvântarea de loan Laskaris, ca trimis al papei Clement al VII-lea, 1525, Spania, lui Carol al V-lea, pentru convinge restaureze pacea intre crestini, conciliindu-se regele I ridice impotriva necredinciosilor. A evocat, nu in fata augustului ascultAtor tot ceea ce el a intreprins, demersuri pe principi, regi papi, vederea organizArii cruciadei destinate patriei sale libertatea'. Pasiunea patriotic ale lui Joan Laskaris, puse tot mai mult luminá, ultimele decenii, de studii pertinente, sunt ilustrate cu deosebire de texte, unul 1508, celelalte douä din nu totul necunoscute, editate integral, pentru prima 1985, potrivit celor mai stricte exigente pe baza tuturor manuscriselor existente insolite de erudite comentarii, de cercetAtoarea Pontani6. Este vorba de scrieri de "turcologie", de texte meniteinformeze despre originea,istoria,organizarea,obiceiurile,puterea slAbiciunileotomanilor pe conducätorii lumii chemati sä-i loan Laskaris foloseste aceste texte Originalul italian al cuvântArii a fost de J. Whittaker, Janus Lascaristhe Court of the Emperor Charles V, Thesaurismata 14, 1977, p. 76-109. Pontani, p. 214. R. Binner, Griechische Gelehrte in Italien (1453-1535) und der Turkenkrieg, Inaug.- Diss. Munchen, [1967, editat 1981]; R. Binner, Griechische Emigration und Turkenkrieg. zu einer von Janus Lascaris aus dem Jahre 1531, Sudost-Forschungen, 30, 1971, p. 37-50; Whittaker, op. cit.; M. Manoussakas, Eccleseis ton Hellenon logon pros tous hegemones tes Europes gia ten apeleutherose tes Hellados Practica tes Academias Athenon, 59, 1984, p. 194-249, vezinota urmAtoare. Textul din 1508 a publicat partial de N. lorga, Notes et extraits pour servir a l'histoire des croisades au XV-e serie 1501-1547), Bucarest, 1916, p. 45-55. 6 Anna Pontani, Paralipomena dei Turcica, gli scritti di Giano Lascaris per la crociata contro i Turchi, Römische Historische Mitteilungen, 27, 1985, p. 213-338. Este prezentatA critic bibliografie referitoare la loan Laskaris. Domnul Papacostea, autorul moral al paginilor de a avut bundvointa de a-mi semnala textul care face obiectul, punându-mi la dispozitie lucrarea Annei Pontani, inexistentA bibliotecile noastre publice. multumesc pe cale. www.digibuc.ro 3 Umanistul loan Laskaris 161 tot ceea ce puteau ca informatie despre turci, Imperiul otoman sub lui, personal direct Räskitului, pe de o parte, propria eruditie, izvoarele scrise, bizantinenu numai, pe de alta. Cele trei texte sunt: I. Informatione che fu scripta circa Turchi, composta per consumatissimo messer Joanne Laschari in l'una e l'altra lingua doctissimo, sectiuni: Primo: de la origine di essi Turchi ad la impresa contra Turchi data per messer Zoane Laschari nel MDVIII (p. 241-283), elaborat 1508, destinat unui identificat de cercetätori, argumente perfect convingatoare, cu regele Ludovic al (H. Vast), cu cardinalul d'Amboise (B. Knös), regele al Scotiei (R. Binner)'. II. Ricordi per la guerra contro i Turchi 284-288), elaborat aprilie 1531, de aprilie 1532, adresat papei Clement al VII-lea, la cererea acestuie. III. Lascharis informatio pertinens ad provinciam contra Turcas ad Clementem VII Maximum 288- 388), elaborat 1531, destinat papei Clement al VII-lea, care solicitat. din text, un plan de cruciadá, bine inchegat, numeroase foarte detaliate sugestii strategice diplomatice, solid documentate, intemeiate deopotriva pe considerente istorice pe analiza situatiei contemporane a Imperiului otoman, este mai important mai interesant dintre toate. Dezvoltand o idee curentä altminteri autorul altele, turcilor autentici din europene ale Imperiului otoman nu este de mare pe se cá, ce prive4te administratia, armata, Imperiul otoman se bizuie ales pe renegati, de diferite nicidecum fanatici, ba la adevarata se serviciul cauzei creOnáttii, cazul cruciadei. El atrage de asemenea atentia asupra potentialului militar reprezentat de marele numIr de din Imperiul otoman, gata se lui, vor organizati se cuvine de occidentali. trecere a tuturor popoarelorstatelor din zona direct sau numai de otomani, Laskaris se stdruitor asupra posibil aliat al libere, evaluandu-i utilitatea desemnandu-i viitorul rol cruciadd. ca analist politic, ca al Europei de sud-est, loan Laskaris se la reputatiei de expert problema orientala de care s-a bucurat E suficient sá ainintim, pe urmele Annei Pontani ale ei, umanistul era perfect informat asupra chestiunilor la care se din izvoare scrise orale, dintre care multe au fost introduse de el circuitul european". nordul balcanici au intrat orizontul Potani, op.cit., p. 221 nota 20. Cf. Potani, op.cit., p. 228-229, care argumentele lui de exemplu A. Pertusi, Le notizie organizzazione amministrativa e militare dei Turchi nello"Strategicon adversum Turcos" di Lampo Birago (c. 1453-1455), Studi sul Medioevo Cristiano offerti a Raffaello Morghen per il 90 anniversario dell'Instituto Storico Italiano (1883-1973), II, Roma, 1974, p. 669-700. "dilfil. Joannem Lascarem, hominem omni virtute nobilitate prudentia eximium, peritissimum et hominum et rerum omnium quae ad Turcas et barbaros illos pertinent", caracterizeazd papa Clement al VII-lea pe umanistscrisoare de acreditare Carol al V-lea, 1525, apud Pontani, p. 217, n.14. de exemplu, Pontani, p. 224-225. www.digibuc.ro 162 Nicolae-$erban Tanasoca 4 de interes al umanistului grec din secolul al XVI-lea. arnintifi, sub numele comun de Valachi, o primul text, din 1508 de mai multe ori al treilea, cel din 1531. nimic nou sub raport factologic, aceste mentiuni meritä ne atentia ca despre reprezentarii romanilor in eruditilor bizantini. textul din 1508, loan Laskaris atribuie, altele, regelui Ungariei misiunea de a chema popoarele crestine invecinate, pe polonezi lituanieni, la cruciada, contribuind la organizarea in cadrul unei mari pontice: "De terra ferma cum la Europa cum christiani et feroci, et no solamente ne la Europa, ma etiam in gran parte de la Asia. Per tanto bisogna advertire ognuno ad tempo opportuno che adiutasse et vendicassesi de la recepute iniurie, che no he signor christiano, ne populo finitimo al Turcho, che no sia stato da'Turchi, naturale et intensio odio per la diversa religione che a loro portano. El modo sarebbe che ciascuno principe mandasse nuntii da sua parte et advertisse vicino.Lo Serenissimo Re ungaro advertiria Polloni et Lituani, et quelliRhossi, quali anchora che sieno lontani, sono affectionati a l'imperio, et le gente habitante circa mare Euxino et lo circha lo Euxino et Caspio"12. proiectul de redactat in 1531 pentru papa Clement al VII-lea, loan Laskaris se la din nordul trei istoria sultanilor, el aminteste Baiazid al II-lea a cucerit de la crestini cetätile Chilia Cetatea din Valahia, Modona, Corona, Naupactul Durazzo: "Segue doppo Mehemet el secondo Basaiti, el quale non havendo che prhendere del'imperio, anchora che fusse assai quieto, prese de'christiani Cheli et Moncastro in Valachia, Modone, Corone, Naupacto et Ceva mai departe, pentru buna pregatire a campaniei antiotomane, Joan Laskarisreaminteste greseli din trecut. formulare generala, nu suficient de detaliata pentru ca sä ne ajute a identifica precis evenimentele, dintre care nu pot lipsi bdtäliile de la Cossovo, NicopoleVarna, el anterioare ciocniri cu turcii, la care, de bulgari, unguri, uneori de germani francezi, au participat Cu o exceptie, toate aceste lupte s-au soldat cu tocmai din pricina inferioritätii numerice de otomani. Umanistul era perfect edificat asupra participarii romdnilor la lupta impotriva expansiunii otomane: "Diro bisogna siano molti et boni quelli che hanno a sperare con l'aiuto de Dio manifesta. Perche le altere volte che se son con non gran numero venire alle mani con li Turchi, essendovi el principe loro, de nove conjlicti che si son fatti in quelle parti, essendo Serviani, Bulgari et Valachi anchora in piedi Ungari in et intervenendovi Alamanni et Francesi in alcuni d'essi, de li nove non s'hebbe mai victoria che in ideea textul anterior despre rolul antrenarea popoarelor invecinate in impotriva turcilor, el se refea de astä data expres la din Tara numiti valahi la domnul Moldovei, desemnat cu denumirea turceascd de Carabogdan. Reiese destul de evident din context umanistul cunoaste foarte bine diferentele existente statutul grecilor al celorlalti crestini supusi, ca raiale, direct sultanului al popoarelor crestine din afara hotarelor Pontani, p. 278, r. 656-665. 179-181. Pontani, 305, r. 296-301. www.digibuc.ro 5 Umanistul Laskaris 163 Imperiului, dependente de acesta, dar bucurdndu-se de oarecare autonomie, precum erau aici amintiti. El atibuie de asemenea popoarelor enumerate, a§adarromdnilor, predispozitia dinamism ofensivostilitatea de otomani: "El Turco ha grandissimo paese et oltrasubditi, che sono nella Graecia et in lochi vicini alla sedia sua, ha de populi extremi in varie subiugati, et confina con altri christiani non subiugati et similmente con pricnipi pagani et molto potenti. Questi tuti non possono essere che mal contenti, perche chi piu chi meno tuti sono offesi da'Turchi, chi combatutipresi et mai tractati, chi continuamente infestati darinfinito numero di curritori, onde seria molto expediente che l'aestate che s'havesse a fare laimpressa,tuti fosseno advertiti, perché essendo homini naturalmente prompti inclinati alla vendetta lassandosi persuadere facilimente quello che voleno, intendendo Turchi essere in necessita, facilmente si moveriano contro loro, se non tuti, bona parte. Questa pare molto cosa, advertire tanti populi si ma la si ben fare commodamente. Li Ungari et Pollonii, advertiriano Lituani, Valachi et lo Carabogdano. anche el Duca de Moscovia, el quale e potentissimoha modo di mandare per el Tanai armata con navilii instructi...". Umanistul grec se acest proiect de din 1531, la balcanici, la vlahii din Haemus la aromâni. Pentru a-vi sustine propunerile strategice privind necesitatea directe a Constantinopolului otomana demonstra posibilitatea cuceririi acestuia, el util sä evoce modul in care au cucerit Constantinopolul bizantin in 1204. S-a demonstrat convingdtor Laskaris a folosit drept sursä pentru reconstituirea acestui precedent istoric, pe izvoarele bizantine, cronica lui Geoffroi de Villehardouin'6, de ea referiri la vlahii balcanici. Vorbind despre criza Imperiului bizantin ajunul cuceririi sale de latini, umanistul grec de conflictele acestuia cu popoarele balcanice, bulgarii, vlahii, apdar, potrivit izvoarelor folosite, cu din Haemus ai "Et anche lo imperio, la querra che haveva con loro (e vorba de turcii hebbe da fare con li vicini, Bulgari, Valachi et Serviani et con li Occidentali, se medesimi, Che havendo levato el nepote successore del'imperio, che era un puto, el tutore Andronico Comneno et havendo occupato l'imperio, fu tyranno, maxime contra li potenti del stato, temendo aca>> desse el male che haveva fatto lui. Onde governatori de le provincie si ribellorno da luiciascaduno tenne per se quello che governava. In questo modo l'imperio da quello tempo molto debilitato. Poi,essendo ammazzato Andronico dal populo deConstantinopoli transferito l'impero alla casa Angeli, vexato ia el stato non solo da'Turchi, ma anchora da le praedette nationi, in tal tempo accadette che Todeschi, Francesi, Italiani col Marchese de Monferrato feceno impressa per andare in Soria, mossi a persuasione de Pietro Heremita, in aiuto de'christiani che erano andati per avanti fecero guerra in quelle parti..."". La din Pind, din strävechea Mare Vlahie, se loan Laskaris ca la un element de nädejde pentru viitoarea atunci descrie regiunile din sudul Pontani, p. 320-321, r. 591-696. Pontani, p. 228. Pontani, p. 292-293, r. 62-75. www.digibuc.ro 164 Nicolae-Serban 6 Peninsulei Balcanice aflate sub stäpanire "Similmente a castello alla sinistra parte colphols che e uno emporio o vero scala, ove concorrono molti christiani, quali potranno advertire molta gente, altri seranno advertiti quelli de la montagne chiamate Agrapha'9, cioe non perche li non intrano Turchi, ma pagano un tanto senza computo de beni o de persone. Questi se moveranno facilmente et potranno Turchi di Thessalia et excitare Valachivicini, boni christiani et drept "buni oameni de ispravd", cu epitete similare celor folosite de regelui Ungariei, "bon christiano et homo di Joan Laskaris formuleazd, poate, cea mai elogioasá caracterizare vreodatä aromanilor de vreun scriitor bizantin. Ea din partea umanistului grec o a acestei ramuri a romanitätii balcanice. nu temei. Este care ai unui regim de autonomie in Imperiul bizantin, Imperiul otoman 0-au libertatea, individualitatea religioasä Prin aceastá particularitate, justiticau afirmatia lui loan Laskaris potrivit mai Grecia oarneni ideii de libertate credintei de multe ori, in decursul veacurilor, cu care libertatea pusese in situatii de gray conflict cu autoritätile imperiale, generând toposul literar bizantin al "vlahului" barbar, vicios, lipsit de lealitate prin spre rebeliune, nu e mai putin momente critice din istoria sa, Imperiul de pe Bosfor atiut adesea apropie pentru a-i folosi, mai ales ca propriul interes. ultima din istoria deosebire, aderea acestuia sub loviturile otomanilor, in literatura folclorul grecesc, se tot mai frecvent toposul "vlahului" viteaz, luptätor neinfricat pentru libertatea "romeice"". tot mai intensa participare a aromanilor la viataculturald spirituald, de expresie traditie imperiald, a bizantine, care a condus la inevitabila asimilare cu "romeii", transformati apoi "eleni", insulele de libertate reprezentate de zonele de autonomie au devenit, timpul, nuclee de rezistentá antiotomanä in cele de pregátire a insurecfiei generale care se va secolul al XIX-lea, Grecia modernd24. loan Este vorba de vechea Amphissa de Golful Corintic. Muntii Agrapha, la sud de Pind, de autonomie, formad din sate de armatoli; potrivit fanariotului Rizos Neroulos, aici s-a constituit primul armatolat recunoscut ca atare de otomani, probabil in1525. Epirotul P. Aravantinos (1856) etimologia toponimului Agrapha in termeni similari cei folositi de loan Laskaris, Pontani, p. 315, notA bibliografie. Este de remarcat loan Laskaris nu armatolii din Agrapha aromâni. Pe acestia din in regiunile invecinate. Pontani, p. 315, r. 503-509. 21 Pontani, p. 303-304, r. 245-246. 22 Pontani, p. 282, r. 760: "sono in Grecia homini che se ricordeno de la et tenghano la religione christiana". 23 Cf. N.$. Tanasoca, L'image byzantine des Roumains, RESEE, XXXIV, 1996, 3-4, p. 255-263. 24 Anca Tanasoca, Autonomia otoman in XV-XVIII, RdI, 34, 1981, 8, p. 1513-1530. Pentru rolul aromânilor revolutia gread de la 1821, râmâne indispensabilA lucrarea luiCaragiani, Studii asupra romtinilor din Peninsula Bucuresti, 1929-1942, publicatA moartea autorului de Pericle Papahagi. www.digibuc.ro 7 Umanistul loan Laskaris 165 Laskaris nu era a§adar numai un bine informat, ciun vizionar concluzie: in spiritul ultimilor reprezntanti ai umanismului bizantin, pe care continuä, loan Laskaris, cea mai proeminentä a emigratiei bizantine Occident moartea cardinalului Bessarion, a privit cu.interes simpatie pe a clror antrenare in cruciada antiotomana i s-a necesard, posibilá de in lumina pe care le avea despre istoria aspiratiile Asemenea lui Laonikos Chalkokondyles, cu ale era familiarizat, el era de unitatea romanitätii orientale a desemnat, in consecintä, cu acela.0 etnonim, Valachi, pe vechea Dacie, pe aromâni pe Haemus, ai loan Laskaris a manifestat o deosebitá pretuire pentru aromânii din Pind, al de ideea de libertatefatä de erau bine cunoscute. L4IUMANISTE LASKARIS ET LES ROUMAINS Résumé Dans les Römische Historische Mitteilungen, 27, 1985, p. 213-338, Anna Pontani (Padoue) a publié la édition critique integrale des trois Turcica élaborés par l'humaniste 25 E locul semnalez reluând aproape literal o referitoare la compunerea trupelor de din Strategicom adversum Turcos al lui Lampo Birago sau dintr-un izvor comun mai sus n. 9), loan Laskaris nu-i include, ca acesta, pe vlahi popoarele crestine, altminteri renumite pentru care au furnizat renegati turcilor. textele, paralel: Lampo Birago (Pertusi, p. 694, r. 89-94): "... quos cum gianicveris curiam regis vocant: quos supra rettuli, esse aiunt non tam Asianos quam Europaeos et a Christianis oriundos tam equites quam pedites, Thraces, Macedones, Thesalos, Peloponenses, Illyrios,Tribalos, Paeones, Mysos superiores, Blachos sive, ut nos dicimus, Valacos, corrupto nomine... aiuntque esse belicosissimas nationes has omnes". loan Laskaris (Pontani, p. 303, r. 223-226): "Poi la gente che adoperano in guerra non son quelli asiatici che sogliono scriptori chiamare molli et vili, ma sono la molte maiore parte di loro delle regione mezane dell'Europa, che hanno forze et intendimento insieme, Thraci, Macedoni, Thesali, Peloponensi et altri Graeci et Illyrici". www.digibuc.ro 166 Nicolae-$erban grec Jean Laskaris (aprox. 1445-1534), un émigré de Byzance, dans les années 1508 et 1531. Il s'agit de projets de croisade contre les Ottomans, riches en informations concernant non seulement les Turcs, mais aussi leurs sujets et leurs voisins chrétiens, selon l'auteur ,s'associer aux croisés. Jean Laskaris, expert des choses de l'Orientson époque, conseiller de plusieurs princes, rois et papes, ambassadeur du pape VII prs l'Empereur Charles Quint, bon connaisséur des Roumains, des Vlaques de et des Aroumains du Pinde, dont il fait mentionplusieurs reprises. a surtout une haute opinion des Aroumains qu'il qualifie de "boni Christiani et bona gente". www.digibuc.ro MITROPOLIA GOTIEI DE INVESTIRE A PATRIARHULUI DE CONSTANTINOPOL ANCA POPESCU Istoria senioriei de Teodoro multe zone incerte: inceputurile ei, identitatea Teodoro cu Mangup-ul, semnificatia originea numelui Teodoro, sunt numai dintre chestiunile care sau necesitä noi . despre un nume insolit al mitropoliei Goliei este furnizata de un document osman de la Muntele Athos publicat anul 1995 de osmanistul grec Georgios Salakides2. Documentul, arhivele Vatopedi,este o copie a diplomei de a Patriarhului de Constantinopol, Simion de Trapezunt, cea de-a sa pastorire3. Actul a fost emis la Adrianopol Edirne) data de 29 aprilie-8 mai 1483 Rebiülevvel 888 H ). a documentului primordialitatea unicitatea lui: este cea mai veche de numire a Patriarhului de Constantinopol acum singura din secolul al XV-lea4. Cuprinsul diplomei Patriarhului Simion de Trapezunt alaturarea a tematice: pe de-o parte statutulPatriarhului, pe de parte jurisdictia patriarhatului. Prima parte enuntarea numiriirevocarii in functie a Patriarhului ecumenic precum natura limitele prerogativelor sale sub dominatia A doua unitate este asimilabila listelor episcopale (notitiae episcopatuum): in o enumerare a mitropoliilor aflate sub jurisdictia (ecleziastica sau numai in competenta spirituala a Patriarhiei de Constantinopol. V. pentru stadiul cea mai mare parte al acestor articolul lui N. C'ontributions l'histoire de la seigneurie de Théodoro-Mangoup en Crimée, "Byzantinische Zeitschrift", XXXV, 1935, p. 20-37, cartea a lui A. A. Vasiliev, The Goths in the Crimea, Massachusetts, 1936. Georgios Salakides, Sultansurkunden des Athos-Klosters Vatopedi aus der Zeit Bayezid Und I. Kritische Edition und Wissenschaftlicher Kommentar, Salonic, 1995, doc. nr. 5, p. 31-38 (textul osman traducerea limba germand); 118-119 (facsimil). afara acestui document mai sunt 14 piese, datând din perioada 1481 - 1519, privind istoria Sf. Munte a finuturilor macedonene limitrofe. Autorul volumului analize extinse, din punct de vedere istoric diplomatic, documentelor editate. G. Salakides, op. cit, p. 48-50. Inainte de publicarea acestui se doar diplome de numire a mitropoliplor (a doua a secolului al XV-lea). V. N. Beldiceanu (Les actes des premiers sultans conservés dans les manuscrits turcs de la Bibliotèhque NationaleParis, Paris-La Haye, 1960, 1, p. 137) R. Anhegger H. Inalçik (Kanunname-i Sultanî ber , Ankara 1965, p. 65-66), pentru un document dar situat de editorii lui fie vremea domniei lui Mehmed fie cea a lui Bayazid Pentru alte diplome de numire a mitropolifilor J. Kabrda, Les documents turcs aux ecclésiastiques prélevés sur la population bulgare au XVI! "Archiv Orientalni", 1958, XXIII, 1955, p. 136-177. "StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 167-172 www.digibuc.ro 168 Anca Popescu 2 importanta documentului, vom trece pe scurt prima diviziune nu ea face obiectul investigatiei de Confirmarea a Patriarhului (caa mitropolitilor) era de vArsarea unei sume fixe visteria - asa-numitul Pentru Simion a fost la 2000 de florini6. numit functia patriarhalA, titularul acesteia era inamovibil. se constatau grave de obiceiurile Bisericii atunci putea cu unanimitate, demiterea Patriarhului7. structura ei administrativá a oferit servicii inestimabile statului otoman rezolvarea problemelor puse de guvernarea supusilor crestini, asigurindu-si schimb avantaje proprii8. Patriarhul aveaalte obligatii financiare cAtre otoman in afará de plata Ele erau repartizate care la le distribuiau enoriasilor. Folosirea termenului maltezim, in cu Patriarhul, cA acesta exercita in cadrul otoman o administrative. Cuvântul mültezim desemneazA pe care arenda de stat sau impozitew. Patriarhul avea deci in otoman, in afara religioase, o "functie asigura (ajutat de ierarhi) stringerea impozitele datorate de supusii statului otoman predarea visteriei imperiale". Desi se aflau sub autoritate otomanA, membrii a Bisericii ortodoxe aveau, eparhiei deplina libertate administrativA financiare2. la solicitarea Patriarhului sau a mitropolitilor, organele locale ale autoritAtii de stat otomane puteau ajuta la strangerea impozitelor ecleziastice (destinate statului otoman)". Se cunosc cazuri Biserica a recurs la locale otomane pentru a-i pe credinciosi sA achite anumite dAri impopulare. Au fost in care demnitarii Prezentarea intregului volum va apareRI (s.n.). 6 G. Salakides, Sultansuranden, doc. 5, r. 6-8. Desi candidatul trebuia sä ofere ul convenit pentru obtinerea patriarhale, era interzisä "licitarea" acestei doc. 5, r. 55-57. Ibidem, r. 17-22. Despre intergrarea Bisericii ortodoxe sistemul administrativ otoman a ierarhilor ei clasa conducAtoare a Imperiului otoman, cadrul sistemului timarial, chiar de cucerirea Constantinopolului, H. The status of the greek ortodox Patriarch under the ottomans, "Turcica", 1991, XXI-XXII, p. 408-410. Mai explicit, este un alt document publicat acelasi volum de G. Salakides: documentul nr. 7, emis la Constantinopol 23 februarie 1489, pe timpul patriarhului Dionysios,G. Salakides, Sultansurkunden, p. 39 41. N. Beldiceanu, Les actes des premiers sultans conservés dans les manuscrits turcs de la Bibliothèque NationaleParis, Paris, 1960, p. 165. Aceastä civilä a Patriarhului cadrul statului otoman a constituit o a conturArii preeminentei Patriarhatului de Constantinopol asupra celorlalte patriarhate ortodoxe, fatA de care, traditional, se aflase raport de egalitate, Th. Papadopoullos, Studies and documents relating the history of the Greek Church and people under turkish domination, Bruxelles, 1952, p. 86-90. 12 V. J. Kabrda, Les documents turcs.., p. 138: "il est avéré que orthodoxe dans l'ancien Empire ottoman jouissait d'une autonomie presque totale". DupA cum aratA doc. 7, la ordinul sultanului Bayazid II, sangeakbeii, cadiii subasiii trebuiau sA dea concursul trimisului Patriarhului de Constantinopol pentru stringerea impozitelor de la crestinii din Rumelia, G. Salakides, Sultansurkunden.., p. 39. www.digibuc.ro 3 Mitropolia Gotiei 169 otomani i-au sprijinit supu§ii cre4tini abuzurilor ierarhilor ecleziastici". Veniturile Bisericii ortodoxe, rezultate din exploatarea gradinilor, podgoriilor, morilor, satelor, din taxele de ocazionate de de hram, etc., lasate intregime Patriarhului'5. Agentilor fiscului otoman le era se amestece in perceperea impozitelor destinate Patriarhului, din provincie fi fost ele'6. cu succesiunile ab se stabilea atunci un preot sau ierarh deceda mo§tenitori, biserica (sau manästirea) din care facea parte avea vocalie succesorala activul succesoral nu 5000 de aspri (akçe). suma aceasta, atunci era fiscul Patriarhul avea in general competente materie de drept civil asupra credincii*lor (de exemplu cazul sau de drept penal asupra preotilor. Importanta estementionarea interzicerii convertirii silite a la Islam (r. 46-47), ceea ce o garantare a practicarii cultului cre§tin dar denota preocuparea, din fiscale, pentru limitarea Randurile 8-16 ale diplomei Patriarhului Simion enurnerarea eparhiilor Patriarhiei de Constantinopol anurne lectura identificarea editorului G. Salakides): Erik(Heracleea Tracia), Tekiirdag (Raedestos), Silivri (Selymbria), Inoz (Aenos), Edirne, Midiye (Medeia), Sozebolu (Sozopol), Ahyolu (Anhialos), Misivri (Mesembria), Varna, Filibe, Tarnovi, Siroz (Serres), Zihne, Dirama, Selnik, Kara Verye (Veroia), Tirha la (Trikala), Yoros (Oreos? din (Corint), Balya Badra (Patras), Arkadya (Arkadia), Misistere (Mistra), Yanya (Ioannina), Vize (Bizye), Avlonya, Silistre, Vidin, Trabuzon, Istavros?, Halkedon (Kadiköy, Istanbul), Iznikmid (Nikomedia), Iznik, Aydincik (Cyzik, azi Kapidagi), Bursa, Ankara, Amasya, Sivas, Alaca Hisar (azi Kruseva), Atala, E§irdir (Akroterion), Ayatolug (azi Çankiri), Midi (Mytilene), Molivos (kaza Mytilene), Limnos, Imros, (Eubeea), Saka (Chios), Karpati? (Karpathos), Arodos (Rodos), Ilekseni?, Rus, Kefe, Kerasuna (Kerson), Azak (Azov). de cele de mitropolii listele de publicate de H. (pentru intre Constantinopolului anul 1500) de la Vatopedi doar 63 care 44 sunt Idem, op. p. 20. Idem, op. cit., doc. nr. 5, r. 26-28. 16 Idem, cit., r. 38. V. doc. 12, emis la Constantinopol, la 29 noiembrie 1508; doc. Constantinopol 10 1513, G. Salakides, Sultansurkunden, p. 43-4647-48. Th. Papadopoullos, Studies and documents relating to the history of Greek Church, 1952, 38. Salakides numárá, inexplicabil, 61 de mitropolii (p. 61). Lista lui H. Ungedruckte und ungenüngen Texte der episcopatuum, Ein Beitrag zur byzantinischen Kirchen-und Verwaltungs-geschichte, Abhandlungen der k Akademie der Wis., I, XXI. III, München, 1900, p. 628-529) este editia lui Jean Darrouzs J. Darrouzs, Notitiae episcopatuum ecclesiae constantinopolitanae, Paris,1981, p. 419-420, notitia 21). www.digibuc.ro 170 Anca Popescu comparatie cu listele publicate de din documentul athonit lipsesc dioceze ca Cesareea (Kaiseri), Noua Cesaree (Niksar), Larissa (Yen Iconion (Konya). De asemenea apar atât mitropoliile care intraujurisdictia propriuzis ecleziastica a patriarhatului cele care erau doarjurisdictia spiritualä a acestuia (de exemplu mitropolia Rodosului sau mitropoliile statelor vasale Tara RomâneascaMoldova). nume probleme de identificare. acestea este "Rus", care G. Salakides desemneaza cel mai probabil mitropolia Moscovei identificat ipotetic cu Oreos Eubeea'. cel mai enigmatic nume este al mitropoliei mentionate diploma din1483lapozitia 59, Bogdan Rus.Editorul documentului athonit nu-1 translitereaza alfabetul latin ci marcheaza locul prin semnul Tanscrierea pe care acelasi editor o la p. 32 putea citi "Ilekseni, Elexeni". Sonoritatea usor numele vechi al Niprului: Elexe21. Dar: a existat o mitropolie a unui linutNiprului"? câte nu. o mai privire asupra grafiei originare facsimilul de la volumului) o similitudine izbitoare finalul (ultimile litere) numitului "Ilekseni" (r. 16) cuvântului pe,ske,s la cazul acuzativ, (r.21). acestuia este din frazei care apare (her medropolid ve poskopos oluna evvelden kapuma kapuma vereler). lectura "Ilexeni" trebuie corectata prin aceea nu existä un litera N) la acestui cuvânt cum nu existá nici la cuvântului "peskesi"). Atunci noua este "Aleksa". Diploma Patriarhului Simion Trapezuntinul "Aleksa" urmatoarele mitropolii: Rus, Kefe (Cafa), Kerasuna (Cherson) Azak (Azov). Eflâk (Tara Româneasca) Bogdan (Moldova). Enumerarea cadrul acestei liste se face mai mult geografic cel ierarhic. undeva la de Moldovala apus de Cafa trebuie mitropolia scrisoare a Rectorului a Consiliului orasului Ragusa dogele Venetiei, Pietro Mocenigo, din 18 februarie 1476, despre Cafei a Mangopului sub contine pasajul "Decembri vero prope exacto ipsorum Turcorum gentes in ipso mari majori devicerunt quendam communitatem Alexam, quam urbem natura inexpugnabilemetindustria munitam habebat, quam vulgo Thodorizam Documentul este semnalat prima de W. comentat de A. A. Vasiliev astfel:"In the memory of his people the name of Alexis left a impression, so that after his death the capital of Gothia, Theodoro, was sometimes called Concluzia acestuia din urmä este edificatoare pentru stadiul actual al acestor liste de epoeä otomanä (p. 198): l'essai plus de Th. Papadopoullos montre en tout cas que l'édition critique reste faire et que la période cruciale, de 1453 la du n'a pas été suffisamment privinta listei publicate de Gelzer, Darrouzes se sä a fost de anul 1500,Darrouzes, op. cit. p. 198, n. 6. G. Salakides, p. 35. 21 cum apare portulanul editat de R. Motzo: "De Licostoma ad Elexe C millara per levante ver lo greco, et ede la bocca de lo dicto flume", Bacchisio R. Motzo, compasso navigare, Cagliari, 1947, p. 51. 22 Monumentu Hungariue Historica. Extera, Budapesta, 1877, vol. V, doc. nr. 238, p. 345-346. V. pentru acelasi document P. A. Vigna, Codice diplomatico delle colonie liguri, Genova, 1879, Ill, p. 488, nr. XXV. 23 W. Heyd, Histoire du commerce du Levant au Leipzig, 1936, vol. p. 404. www.digibuc.ro 5 Mitopolia Gotiei diplomä otomaná 171 Alexa. In the spoken language the people sometimes changed the name of Theodoro to Thodoreza (Thodoriza), i.e., Theodoritsi, little Theodoro"24. Alexis la care se referä Vasiliev este "incepátorul" istoriei cunoscute a Mangopului anii 1411 1441) care trebuie intrat constiinta colectivä prin marea sa politia anti- genovezá in scopul extinderii statului "partea maritimecontracarArii suprematiei comerciale genoveze in Crimeee. Nepotul este insá de asemenea un Alexis, Alexis al II-lea (Alexis cel Mic?), cel care a istoria senioriei: principele care momentul aderii Mangopului care a fost decapitat ulterior de otomani'. unor noi documente va clarifica poate circumstantele transferkii numelui asupra statului. Documentele genoveze din secolul al XV-lea mentioneazá pe principii de Mangop" ca "signori de lo Teodoro" ca "domini Gothiae"". Pe de parte, socotelile Cafei din anii 1424 1428-1429 un episcopus de Teodoro29. o inscripfie din anul 1427 pe un Damianus "mitropolit al orasului Teodoro al din diploma otomaná desemneazA mitropolia Gothia a senioriei de Teodoro-Mangop, subordonaa Patriarhiei de Constantinopol. Dupá cucerirea Constantinopolului 1453 a Gotiei Teodoro (in 1475), otomanii au conservat organizarea ecleziastica a bisericii ortodoxe. Listele episcopale publicate acurn care episcopia Gothiei de la conciliul de la Niceea, s-o mentioneze sub acest nume epoca otomand31. inscriptie din anul 1587 este pomenit Constantius, mitropolit al Gotiei". Cu acest nume eparhia apare de nenumkate ori diferite documente la incetarea existentei ei in secolul al Sub numele Aleksa, senioria Teodoro-Mangop nu apare deck documentul raguzan din anul 1476. Gotiei-Teodoro-Mangop, stadiul actual al documentelor otomane interpretarea este corectA), numai in patriarhal al lui Baiazid II, anul 1483. Descoperiri viitoare, vor confirma aceastá vor aduceexplicatia utilizkii unuia sau altuia dintre aceste 24 A. A. Vasiliev, The Gots in the Crimea, Cambridge, Massachusetts, 1936, p. 218. 25 Idem, op. cit., p. 315-324. 26 Acest Alexis II este totodatä Mariei de Mangop a Moldovei cumnat cu Stefan Mare V. Marcel Romanescu, Albizzi Paleologii. Studiu genealogic neamurile doamnei Maria de Mangup, Bucuresti, 1946, p. 23. V. Alexandre Bennigsen, Pertev Böratev, Dilek Desaive, Lemercier-Quelquejay, Le Khanat de Crimée, 1978, p. 63, unde, document scris limba turco-osmanä, din anul 1476, o scrisoare a beiului Eminek din clanul crimeean Alexis II este mentionat supranume curios: "el-Siriyanu", adia "Sirianul". Numele Teodoro Mangop apare prima oarä document genovez, nepublicat, din 1374, N. Bänescu, Contributions, p. 21. 28 N. Bänescu, Contributions.., p. 24. Idem, op. cit., p. 35. V.A. A. Vasiliev, The Goths in the Crimea,p. 278. Vasiliev, The Gots, p. 278. N. Bänescu, Contributions.., p.26. Darrouzs, Notitia 21, pozitia 70: (la Gelzer, Notitia 11, pozitia 65: Gothias ). De exemplu (la Darrouzés, 21, pozitia 70: Gothia). 32 Vasiliev, The Gots, p. 278. Vasiliev, op. cit., p. 280. Cartea Elizabethei Zachariadou (E. A. Zachariadou, eggrafa dia tin www.digibuc.ro 172 Anca Popescu 6 LA MÉTROPOLE DE GOTHIE DANS LE DIPLÔME OTTOMAN D'INVESTITURE DU PATRIARCHE DE CONSTANTINOPLE Résumé Parmi les métropoles du patriarchat de Constantinople mentionnées dans le du Patriarche Simon de Trébizonde, de 1483, publié par Georgios Salakides (G. Salakides, Sultansurkunden des Athos-Klosters Vatopedi aus der Zeit Bayezid und Selim I. Kritische Edition und Wissenschaftlicher Kommentar, Salonic, 1995) y en a une non-identifiée, d'une sonorité biz7are: "Elekseni", "Ilekseni". L'auteur de la présente étude, en proposant une nouvelle lecture du nom de cette métropole: "Alekse", "Aleksa", avance en méme temps l'idée qu'il s'agirait de la métropole de Gothie, bien-connue des notitiae episcopatuum publiées par H. ou J. Darrouzs. En effet, le témoinage (unique d'un document ragusain de 1476, il paraît que la seigneurie de Gothie-Teodoro-Mangop a aussi Alexa. (1483-1567), Ethniko Erevnon, Instituto Bizantinon Erevnon, 2, 1996), patriarhale din perioada 1483-1525, nu mi-a fost www.digibuc.ro PORTRETE IN MALTA ANDREI PIPPIDI Cu din Mediterana, de un caracter care a fost un avanpost al cruciadei de la instalarea cavalerilor ioaniti de care Carol Quintul la 1798, când, ca Venetia, Malta a fost lui Bonaparte de o revolutionarä localá, relatiile române n-au putut din cauza distantei, decât sporadice. in 1824, "Malta Government Gazette", jurnalul bilingv (anglo- italian), publica despre Principate destul de generale imprumutate dintr-o recentá lucrare de e tocmai o in lipsa unor legâturi obisnuite, cele provincii "din nordul Turciei europene" aveau nevoie sä prezentate. anii 1726 - 1771, Antoine de Favray, cavaler de Malta, a pictat la ConstantinopoP, cineva ca, portretele celor pe care el i-a cunoscut acolo, sä chipurile unor fanarioti au locul istoria rominilor3. De asemenea, existenta unui celebru album bucurestean4, datorat altui artist maltez, Amadeo Preziosi (1816 - 1882), ar imagini de la noi se mai gäsesc colectiile din insulä. Dar nici la Muzeul de Arte Frumoase din Valletta, nici in Muzeul Catedralei din Mdina, nu sunt expuse opere ale acestor pictori care aibá vreo cu tara noastrá, ci numai scene tipice capitalei otomane. schimb, un concurs de careindelungata räbdarea cercetätorului a fost ajutatá de diverse prietenii a dat la portrete ale lui Despot-Voda, dintre care unul, nu e al lui, iar atributia celuilalt este nesigurä. Cu acest prilej, au informatii noi privind originea lui Despot, despre care sursele contemporane inregistreazd versiuni contradictorii. Un de a in Cipru pe venetieni cu cavalerii ospitalieri, folosindu-i pe turci care "Malta Government Gazette", nr.708, 13 octombrie 1824, 4105, odatä cu informatiile despre moartea regelui Ludovic al XVIII-lea. Textul e introdus prin urmátoarea "The following is taken from a recent Geographical Work published in Edinburgh, and may be found interesting during the present discussions with regard to these two provinces". Nu-1 reproducem aici, am sä identificarea originalului, sub un titlu care trimite directie, sä nu atentia interesati de imaginea române presa relatärile Vezi catalogul, redactat de John A. Cauchicolaboratorii, Antoine de Favray, 1706 - 1798, Malta, 1982. Studiul clasic apartine lui A. Boppe, Les peintres du Bosphore au Paris, 1911, p. 57 100 (reeditare, excelent ilustratä, de Catherine Boppe-Vigne, Paris, 1989, p. - 123). idem, La mode des portraits turcs au XVIII-e "Revue de l'art ancien et moderne", II, 1922, p. 211 urm. Remus Niculescu, Jean-Etienne LiotardJassy, 1742 - 1743, extras din"Genava", n.s., XXX, 1982, special p. - 154. Victor BrAtulescu, Vechi bucuregene, Bucure$ti, 1935. N. lorga comenteazA: "Acvarelele lui Preziosi sunt de mai mare pentru a cunoaste ce a fost, pe vremea care a dispärut, vechea a desflintatului principat muntean. E ele exactitate, dar simt pentru pitoresc, iubire pentru coloare, voiciune am zice: psihologie". "StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIH, 2000, p. 173-188 www.digibuc.ro 174 Andrei Pippidi 2 acordat lui Despot o regalitate interimará ca al Portii, un asemenea proiect complicat himeric se poate el intrevedea. Izvorul e desigur o corespondenta care accesibila istoricilor din veacul al al carei original de Toate acestea alcatuiesc o neasteptatä contributie la biografia interesantului aventurier, desi parte un element de incertitudine, destinat stimuleze provoace viitoare investigatii, mai norocoase a noastrá. 1990, ecoul revolutiei de la Bucuresti a reactii de simpatie in Malta, ziar.ul local, "The Sunday Times", a publicat la 14 ianuarie, 11 februarie4 martie scrisori din partea unor cititori, care au deschis dosarul se cuvine unele Acestia, o indiscutabila materie de istorie au aminteasca un episod semi-legendar din trecutul insulei ca punct de pentru o traditie de prietenie Primul dintre acesti locotenent-colonelul Charles A. Gauci, un grad definut armata britanica, acum un anestezist cu preocupari de genealogie heraldica, a senmalat "1550" (sic), un mercenar maltez, "Basilico" pe numele a fost ales "principe suveran al Valahiei" a condus oastea patriei sale adoptive luptele turcii. acelasi autor, ar existat o incercare a marelui magistru al ospitalierilor, La Vallette, de pe protejatul din "Valahia" impotriva venelienilor din Cipre Cu toate chiar pentru bravul retragere, poveste a legenda", carte despre nobilimea pe care a 1992, se familia princiará "Basilico de Valachia", urmasi cunoscuti6. Intervenind la Vincent Zammit, a pe o serie de lucrári de popularizare istorica, a comunicat pretioasa informatie palatul inchizitori din Vittoriosa, poate portretul ciudatului personaj, inscriptie care-i originea din Malta, ba chiar, mai precis, dintr-o localitate ocupatä doar de blocuri moderne. Textul e urmatorul, verificat pe o "Basilico Maltese, oriundo da Bircalcara, soldato eccellente, Ornamento/ del secolo XV (sic), Ampliatore delle leggi, Innovatore della le non tanto col splendore delle gloria d'armi e fortemente operate, ma con spada invitta si acquistö nelle acclamato dai Grandi e voce del popolo Prencipe sommo di Vallacchia"7. al treilea participant la acest dialog de istorie pentru posta redacfiei, J.F. Caruana, a referinte bibliografice, imposibil de verificat parte deck Biblioteca Nazzjonale din Valletta. Cel mai curios detaliu introdus in discutie a fost reproducerea miniaturalä a portret al lui "Basilico", care poate recunoaste pe guler de gugiuman rotund, impodobit surguci8. Unde solutia problemei? Cum s-a produs substituirea lui Constantin "The Sunday Times", 14.1.1990. despre autor provin din prospectul la Charles A. Gauci, Peter Mallat, The Paleologos Family. A Genealogical Review (f.a., dar dupa 1984). 6 Charles A. Gauci, The Genealogy and Heraldry Noble Families of Malta, 1992, 350 (n-am väzut prima editie, din 1981). "The Sunday Times", observä indicatia secolului a fost retusatä. Ibid, De fapt, nu e a originalului pictat,a gravurii din 1864. www.digibuc.ro 3 portrete in Malta 175 Brâncoveanu in locul lui Heraclidul? De unde provine traditia acesta din s-ar fi Malta? primul constatam confuzii: "Valahia" pentru Moldova "Basilio" pentru "Basilico" (Basilikös), numele al lui Despot. SA fie oare vorba despre Vasile Lupu? Nu e imposibil, având vedere biserica erau "Basilio" cu familia sa fusese 1844 unui maltez, L. Calleja, care a locuit vreme de un an "Valahia"9. Ar pe la mijlocul secolului al XIX-lea, se mai locul mormintelor de la Trei doctor Calleja, autorul desenului, gravat de G. Trapani, care ilustreaza o biografie din 1864 a lui Despot, a cumparat, ca o piesä de interes pentru istoria portretul aflat atunci proprietatea unei vechi familii din Cu experienta sa româneasci, a recunoscut cel reprezentat era un Biografia lui Despot a revista "L'Arte"era scrisä de un alt doctor, G.A. Vassallo, foarte bine inforrnat, cum se vede din trimiterile pe care le la Del Chiaro la Demidoff Voyage dans la Russie Méridionale et la Crimée_(traducerea din 1844)". El a identificat sterna Tirii Române0i, costumul princiar, pentru care gravura postum pe Brâncoveanu, de figurile patru ai Acel portret, gravat 1718 pentru a ilustra editia a lui Del Chiaro, stampa la Padova in 1700, ca medalion stolnicului C. Cantacuzino, desenul publicat de N. o fotografie", care fusese menit decoreze omagial manuscrisul de psaltichie al lui Filotei sin Jipei", sunt, toate trei, provenite acelgi original. Cu reproducerea lui a fost insárcinat Alessandro della gravor ilustrator ale ultimul sfert al secolului al XVII-lea". Dar medalia lui G. Hoffmann 1713, "L'Arte, periodico patrio-bimensile", II, no. 34, Malta, 7 aprile 1864, p. 3: "Viene anche indicata la chiesa sepolto Basilio e la sua famiglia". "Il quadro appartiene al nostro amico Dr. L. Calleja,quale l'acquist6, nonguari, da un'antica e rispettabile casa maltese. Il Dr. Calleja,quale nella Valachia tutto il 1844, ci riferisce che a quel popolotradizionalmente noto d'esservi stato in antico un maltese". Ibid., p. 4. Referirea la "Rodolfo il Nero", care ar fi dobândit independenta patriei sale, mArturisirea cA "dal 1544 fino al 1595, fino a' tempi del famoso voivoda Michele, nulla riscontrammo che riguardi l'interno di quel principato" sunt împrumutate de la Bineinteles, Vassallo a date despre Tara RomâneascA, deoarece inscriptia portretului nu Moldova, ci "Valachia". 12 "L'arme sotto la figuranonla gentilizia di Basilio, ma bensi dell'Ospodarato; ed costume della divisa principesca lo assicuriamo medesimo che portavasi dagli Ospodari secolo scorso, imperocch abbiamo veduta un'incisione che rappresenta l'infelice-Ospodaro Costantino Brancovani, decapitato con quattro suoi figli a Costantinopoli nel 1714 per ordine Gransignore Ahmet N. lucruri nou-descoperite, AARMSI, III, t. IX, 1928, p. 221 fig. IV. Manuscris din 1713 la Biblioteca Academiei Române, ms. rom. 61 o reproducere la Muzeul UniversitAtii din Bucure0i; numai o fotografie din colectia de la Breaza, timp a Constantin Basarab - Brâncoveanu). Alessandro dalla Via a gravat pentru Nicola Beregani, Historia delle Guerre d'Europa dalla comparsa delle Armi Ottomane nell'Hungheria (Venezia, 1698). Tot el portretul lui Brâncoveanu pentru Varinus Phavorinus, Magnum dictionarium sive Thesaurus universae linguae graecae (Venezia, 1712), a reproducere la Remus Niculescu, art. p.136, fig.13, comparatA cu stampele care-I reprezintA pe Nicolae Mavrocordat, www.digibuc.ro 176 Andrei Pippidi 4 reprezintA pe domn din derivä dintr-un model din seria "occidentalI" a portretelor lui Constantin Brancoveanu, numai trei pe de la Sinai ("anno Domini 1696"), despre care va acesta din Malta, cAruia i s-a adaugat, probabil 1864, o inscriptie nici o el. Am avea deci, pictat de un anonim polon din a doua a secolului al XVII- lea, prototipul imitat apoi de patru-cinci ori. data relatiile domnului cu sau aproximativä a modelului - vreo 45 de - revine la ajunul de la Karlowitz. Figura impunAtoare de a lui Brancoveanu se desprinde strAlucitor pe un fond intunecat, pe care sunt aplicate, din dreapta sus, armele Tarii corbul, soarele luna, drept ornament exterior o de principe suveran. Acest ar confirma 1698, curtea de la Viena i-a acordat domnului titlul de print al Imperiului. Agrafa surguciuluicea care gulerul de al mantiei sunt enorme, de o pe care n-o mai au medalia Transilvania. Mantia e de care se pe piept, decoperind un "justaucorps" de brocart, cu bumbi mari, rotunzi. MustAtile barba sunt negre. - cele cunoscute: frunte nas putermc, ochi -au o expresie spirituall, 1). Acest portret se palatul inchizitorilor ("Palazz tal-Inkwizitur") din Birgu, al vechi nume, din ital. "borgo", nu din gr. "pyrgos", a fost schimbat Vittoriosa eroica rezistentA la asediul 1565. Aici a fost prima a cavalerilor Sfantului loan. Un muzeu de etnografie functioneazA din 1571, cu o de Renqtere, care Inchizitia avut sediul 1798. Despre cum a ajuns acolo portretul n-avem alte indicatii cele date de dovedeste acestea model, cea din 1721, de Johann Georg Wolfgang. C. Moisil, Medaliile lui BSNR, XI, 1914, p. 9 - 18; Lajos Le maître des médailles de Constantin Brancoveanu, "Archivum Europae Centro- Orientalis", III, 1937, p. 200 - 207; M.A. levy, Corneliu Seasanu, Medaliile lui Constantin Brdncoveanu lor, SCN, p. -401. Datorez fotografia aläturatA prietenului Christian Berger (Amsterdam). tentativä de a portretelor ar fi cea de mai jos: "Malta" (1689?) (1700) (1712) Medalia (1713) Filotei (1713) Del Chiaro (1718) Faptul 1694, raspunzând chestionarului lui Marsigli, stolnicul Cantacuzino n-avea la un pictor pentru cinci efigii cerute de corespondentul nu situatia era aceeasi 1698 (cf. N. lorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901, p. 42). Dimpotrivá, din acele portrete fiind "del moderno Brancovano", e de presupus a fost primul realizat. www.digibuc.ro 5 portrete Malta 177 Vassalo. s-ar eventual: prin legAturile lui Radu Cantacuzino cavalerii de Malta, pe la 1710 -1730. Dar nu e posibil, de portrete de familie pe care aventurosul personaj a mo$tenire contesei O'Donnell se afla o reprezenta pe.Brancoveanu. Cel putin care erau, pe la 1870, posesia marchizului de Blaisel au fost readuse la Bucurgti. Astfel au galeria de a "Nababului" un chip al postelnicului Constantin Cantacuzino, care a fost acum reprodus de ori,unul considerat aal lui Pentru acesta din existA doar o refotografiere, dar ea ne permite rectificarea atributiei. fizionomia caracteristicd a lui Brancoveanu: arcadele Malt boltite ale sprancenelor, nasul lung, nu nici un dubiu. Tipologic, portretul e mai interesant, culoarea sanguind, de sepia, a vechii fotografii. de gugiumanul, surgucicu fund domnesc,mantia pare aun de mare ceremonie: gulerul ei se ca o de pe Brancoveanu $ade pe tron, de bogate draperii se spatele lui. pe bratul sceptrul, care nu era deci, la veacului al XVII-lea, "o istoricd", cum am crezut Ba chiar, pe masa de se globul crucifer o (obiectul real, cu catifea rouie de samur). a anticipa asupra discutiei pe care o va provoca prezenta acestor insemne, recunoa$tem satisfactiedescoperirea unei imagini contemporane a lui Constantin Brancoveanu. E de presupus ea a fost realizatd in 1704, domnului, care de 50 de ani, i se confirmase domnia pe 2). Portretul Malta a secolul al XIX-lea, an-epigraf. Cuvintele retorice prin care este cariera lui Despot au fost traduse din latine$te, reproducand o altA inscripfie, tot de inspiratd dintr-o compilatie de la 1647. Un erudit local, conventual G. Zammit, a compus acea - fapt mentionat de Vassallo a articolului din 1864 - avea nevoie dea un certificat de identitate "altui portret al lui Basilio, de precizarea na$terii lui Birkalkara, textul e de mai sus: "Basilius Melitensis, Miles egregius, seculi XVI ornamentum, jurium ampliator et foederum instaurator/qui virtutum splendori, arrnorum gloriae, rebus in praeliis strenue gestis, belligero/et undequaque fortunatissimo, gladio suo debuit, quod Supremus Valachiae Princeps, Pro-/ cerum et Populorum vocibus acclamaretur; a M.M. Valletta pre-/tio habitur, cui in votis erat illum, ne volubile Fatum prohibuisse, ad Regium evehere Cypri solium". Vezi Andrei Pippidi, L'ordre Constantinien et les généalogies byzantines, Etudes byzantines et post- byzantines, III, 1997, p. 199 - 226, o bibliografie la care tardiv pe Adrian Marino, Prezenje realitäji europene, Bucuresti, 1978, p. 128 - 129. Vezi Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen l'aube de l'âge moderne, Bucuresti - Paris, 1980, p. 253 - 294 fig. 17 - 18. Fotografia portretului lui de la Constantin Gr. Cantacuzino, mi-a fost la dispozitie deosebitA amabilitate de domnul inginer loan Al. Gutulescu. "L'iscrizione italiana che leggesi sotto il quadrouna traduzione (assai poco felice) della latina, che sotto un altro ritratto di Basilio (niente bello) aveva scritto nostro dotto conventuale Fra G. Zammit". inscriptie modernA dovedeste alteia care ar fi fost contemporanA pictura. www.digibuc.ro 178 Andrei Pippidi 6 proiectul de a-1 face pe Despot sä domneascACipru apare aici. referintele exacte, cu paginä cu tot, la doug opere istorice de autorul inscriptiei cules informatia". Acest al doilea portret, desigur mai vechi este expus, cu alte chipuri de malteze, din palatul comunal din Vittoriosa, sediul unei institutii municipale din Evul Mediu pe care engleze au in 1818. Fotografia Directiei Monurnentelor Istorice din Malta ne aduce figura unui cAruia abia-i mijesc tuleiele, desi moneta emisä de cu mândra legendä "Pater Patriae" un profil viril, bArbos. Aici e o fizionomie molaticA, vag degeneratA, buza sub un nas lung cArnos, dar sugestivitatea portretului e de fruntea de privirea neincrezkoare a ochilor negri, PArul e ascuns de o de catifea neagrk la urechi. Sub verzui, brodat, falduri despicAtura de la are un guler de dantelä se purta pe la 1590 - 1610 3). Tinând seama de caracterul apocrif al inscriptiei, acest detaliu vestimentar ne bAnuieli, cu mai mult exact aceeasi o Cosimo de Medici portret de Sustermans. träsAturilor e izbitoare, desi din pictura de la pare ceva mai Mare le duce al Toscanei (1609 - 1620) era näscut 1590 a murit la numai 30 de artistul flamand pictat mantia cavalerilor cu crucea de Malta pe devine mai plauzibil ca un portret al säu anonim sä fi o identificare falsä secolul XIX 4). Dictionarul bio-bibliografic maltez o a lui Despot ocazie cu care fi fost oaspetele marelui magistru Jean de La Vallette': probabil imprejurare a fost imaginatA pentru a explica portretul! realitate, posibilitatea ca un portret al lui Despot fi fost executat Moldova nu este de exclus din capul locului. Agentul imperial la curtea din Iasi raporta 1562 are (depictum) o reprezentare a luptei de la Verbia totodatA, se referea la un "chip" (icon) al logodnicei lui Despot adus de solii moldoveni de la problemá, care nu mai putinä atentie, este aceea a Moldovei cu Malta. corespondenta lui cu regele Poloniei se un ecou al asediului Rodosului: "am Voastre ce Tara de curând domnia Tara MunteneascA, punând acolo domn pe turcul Mohammed, cum sultanul cu toate sale pe mare pe uscat Rodosul". Capitularea lui Villiers de l'Isle-Adam nu era cunoscutA "Ex losepho Buonfilio His. Sic. Par. 2, lib.7, Ex. Abela, Malta 1, Not 4, fol. 567". Robert Mifsud Bonnici, Dizzjunarju Bijo-Bibliograjiku Nazzjonali, I, Malta, 1960, sub voce "Basilio ta' Vallachia" multumesc pentru traducere d-lui Anthony Demicoli). 24 G.F. Young, Medici, II, Firenze, 1941, p. 323337 pl. XXII. Ca mai sus, n. 23. 26 despre II, Bucuresti, 1970, p. 176 - 177. editoarea, Maria Holban, "nu e vorba de un portret... ci de o icoanä trimisä din Moldova Tara Româneascr. Mi-am parerea (Andrei Pippidi, Viteazul arta epocii sale, Cluj, 1987, p. 27). www.digibuc.ro 7 portrete romanesti in Malta 179 in Moldova, domnul nu-i ajute Dumnezeu, pentru ca nu cumva, Dunmezeu, apoi pe crestindtatea"27. De asemenea, prima incercare a flotei otomane de a cuceri Malta a prilejuit un mesaj al lui Suleiman domnul Moldovei despre care boierii din 1541informau pe Sigismund al II-lea: "Milostive crai, turcesc trimisese un la voievod räposatul, dar n-a pe voievod era la Suceava, ci a gäsit pe Alexandru voievod [Cornea] i-a poruncit la Malta Ardeal cu munteniicu 5 sangeaci sä la Sistemul de cu conceput organizat de astfel de somatii periodice de a se unor expeditii, chiar ca 1572, Corfu sau Roma29. Ceea ce ne intereseazd aici este faptul orizontul geografic politic al romanilor cuprindea insulele Mediteranei orientale. Ce spune, in aceastä Giovanni Francesco Abela, repertoriul biografic din 1647, intitulat Malta ilustrata? Nici mai mult, nici mai putin la urcarea sa pe tron, deci 1561, "Basilico" a facut cunoscut evenimentul printr-o scrisoare care La Vallette care se declara divotissimo e leal vassallo al marelui magistre. E foarte posibil ca, vanitatea lui, Despot dat de tuturor monarhilor europeni despre asa-zisa lui alegere. invitatiile adresate in 1562 celor doi Habsburgi, Ferdinand Maximilian, ca participe la nunta cu lui Mircea Ciobanu131. Proiectatul eveniment arurmat Moldovape Filip al II-lea al Spaniei, pe regele Poloniei, pe un Hohenzollern, ducele Albert al Prusiei, pe principele Transilvaniei pe Nicolae Olachus32. Desigur, o idee extravagantd, de parvenit, dar misiva Malta poate avut acelasi s-au scrisoarea lui Despot, ca räspunsul marelui magistru, trebuie undeva intr-unul din cele 449 de volume manuscrise (microfilmate Biblioteca din Valletta) care-i pe cercetätorii corespondentei purtate de conducdtorii ordinului. La acest schimb de scrisori se un alt istoriograf al cavalerilor, Giuseppe Buonfiglio Costanze. Potrivit relatdrii sale, "Basilice (cu accentul corect) atribuia o 27 N. Scrisori de de domni, ed. a Välenii de Munte, 1925, p. 187. Ibid., p. 27. Idem, lupta de la Lepanto, X, 1924, p. 106 - 107; idem, lui (1572), ibid. 1925, p. 153 - 155. Commendatore Gio. Francesco Abela, Malta Illustrata, p. 567: "Basilico permerito suo valore sublimato adesserPrincipedellaVallachia,intempo che sedeva nell'Eminentissimo Magisterio questo Sacro Ordine il Gran Maestro Valletta, a cui egli, come divotissimo e leal Vassallo, subito scrisse, dandogli conto della sua promotione". trad. lat. de J. Ant. Seiner, Melitae atque adjacentium insularum libri IV, Lugd. Bat., 1725, p. 461 A. Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, a Moldovei I, Bucure0, 1929, p. -221. 32 II, p. 177. Giuseppe Buonfiglio Costanzo, Seconda Parte dell'Historia Siciliana, Messina, p. 209: "un certo Rodioto, nato nell'isola di Malta, nomato BasilicO, per merito suo valore assunto al Principato della Valachia; questi in sul principio della sua promotione scrisse e si con tuttii Principi Christiani e precisamente con Monsignor di Vallete, Gran Maestro, perche per lo costui mezzo vendicarsi Dominio Veneto, per le commende usurpate nel regno di Cipro della Religione, le quali erano possedute come beni hereditari della Casa Cornara". Bonfilius, Historia Siciliae, p. lib. VII, fol. 572. www.digibuc.ro 180 Andrei Pippidi 8 origine din insula Rodos, se näscuse pe teritoriul ospitalierilor, in Malta. Aceastä versiune e verosimild, 1522, la plecarea lui Villiers de l'Isle-Adam, o parte din grecii din Rodos sub stäpdnire turceasce. Despot se 1527, el nu putea dintr-o asemenea familie de refugiati35. El a pretins locul de arfost Samos, alteori s-a dat drept cretan sau a afirmat ar copildrit Chios, pe atunci posesiune genoveze. Cineva care tinerete a povestit despre el: "tantôt il se disoit de Sicile, tantôt Despote de Samos"37. Ce valoare pot avea aceste declaratii contradictorii din partea unui personaj picaresc, a cdrui fanteziemodifica neincetat autobiografia? de a reveni la enigma genealogiei sale, din relatarea lui Buonfiglio despre intriga prin care Despot spera domnia in Cipru. Ele intregesc pe cele aduse de A.M. Graziani cu privire la Diassorinos, várul complicele Despot, care, o viatá de rátácitor, a fost executat la Nicosia 1562 participarea sa la o conspiratie impotriva Venetiei38.De fapt, prin a confirmare o astfel, provocat o a populatiei grecesti din Cipru, cerându-se ajutor turcilor, care aveau oricum, in 1570. Astfel, sultanul i-ar fi acordat lui Despot ca principat clientelar, asemenea celui pe avea Moldova sau celui in Arhipelag de prietenul José Nasi, ducele evreu de Naxos Andros'. acest proiect, susfine Buonfiglio, era implicat Jean de la Vallette, din de a se pentru confiscarea de venetieni a bunurilor ordinului aflate Cipru - faimoasele "comanderii" a amintire se mai numele unor podgorii Faptele par se petrecut cu vreo trei ani de marele asediu al Maltei (1565), care avea pe cavaleri turcilor pe pe moarte. Descoperirea conspiratiei, pentru care Diassorinos vaspdnzurat, a fost prin unui cretan din Constantinopol - "Cretensis quidam", spunea Graziani, - care avertizat pe bailul la numele acestuia, Marino de Cava lli, al cretanului, Leonin Servo, Histoire des Chevaliers de Malte d de Tours, 1871, p. 169 - 170. N. lorga, Rhodes sous les Hospitaliers, Paris - Bucarest, 1931, p. 76. Idem, Nouveaux matériaux pour servirl'histoire de Jacques Basilikos l'Héraclide, dit le Despote, prince de Moldavie, Bucarest, 1900, p. 18. Johannes Sommer, Christianus Schesaeus, Scrieri trad. Traian Diaconescu, 1988, p.28, 42 (Samos, tatä ucis de turci, Chios); Johannes Sommer Pirnensis, Antonius Maria Gratianus, lui Despot trad. Traian Diaconescu, Iasi, 1998, p. 16, 18, 20, l Graziani, tatál adevärat negustor, originea din Creta); N. lorga, Nouveaux matériaux, p. 1 (Creta sau altä Emile Legrand, vies de Jacques Basilkos, Paris, 1889, passim (Forgács: Creta); C. Marinescu, A propos d'une biographie de Jacques Basilicos l'Héraclide, Mélanges d' histoire générale, Bucuresti, 1938, p. 398 - 399 (tot Creta la Guagnini). T.G. Bulat, ceva asupra lui Jacob Heraclide Desporul, II, 3 - 6, 1916, p. 45-51 (amintirile lui Clusius). G. Costanzo, op. cit., p. A.M. Graziani, De Jacobo Despotae fratre, apud Legrand, op. cit., p. 217236. Despre legäturile dintre Despot José Nasi, p.170; despre interesele Arhipelag, N. lorga, Byzance Byzance,Bucarest, 1971, p. 66 - 68. "Diede per questo conto il Gran Maestro il carico ad un Dottore Rodioto nomato DiasurinO che, quale un altro Giovan de Procida, commovesseGreci in Cipro a desiderio d'un signore dell'istessa natione, anteponendoli www.digibuc.ro 9 portrete in Malta 181 bogat negustor din Galata cu sunt o povestea e in genealogia lui Despot, in 1555 la Bruxelles, pentru a justifica titlurile pe care le-a confirmat diploma lui Carol Quintul, tipdritä la in 155842, autentice se cu eroi homerici cu Policrate, tiranul Samosului, aceastá compozitie incredere. Ea poate controlatá numai pe linia Brancovicilornici acolo nu e de mama lui Ivan al nu era cu despotul doamnei Elena a Moldovei) ci nepoata acestuia, prin aliante. Lazarevici, inclus el aici ca ascendent al pretendentului, va invocat peste câtiva ani corespondenta lui Despot cu Bistrita "rdposatul Stefan'. Un unchi (avunculus) al lui Despot, care arfost captivitate la turci, ce luase parte la Coronului in 1534, pare Constantin, lui Diassorinos45. Insula Rodos e in aceastá genealogie de cinci ori. "cruciferilor", deci a cavalerilor ospitalieri, nu e deloc ei se luptä cu un al lui Despot, numit Andronic, care va (veneno necatur), se folosesc de släbiciunea (socordia) altui Heraclid pentru a pune stdpânire pe la sinucidere pe seniorul legitim. Ocuparea Rodosului din anii 1307 - 1310, ca ordinului de a se a§eza la Halicarnas, pe coasta Asiei Despot, referindu-se la din Rodos (LindosKremasti), aratá o cunoa§tere a insulei. Tot ca apare un Alexios, duce de Naxos, pe care ucis (dolose necatur) propriul secretar, Crispo. Ducatul de Naxos a fost adevIr uzurpat de Francesco Crispo, cel asasinat 1372 era Nicolo dalle Carceri insula a independentá 1537, când a tribut Portii47. acest context, planurile ambitioase ale lui Despot erau inspirate de un precedent istoric. privinta originii genialului §arlatan, o versiune poate a contrazice ideea unei emigratii din Rodos Malta. De curând, istoricul german Klaus- Peter Matschke a publicat un studiu asupra câtorva familii din Constantinopol, reprezentative pentru "burghezia" de la epocii paleologe. in 1453, ajunul cuceririi otomane, in de la Adrianopol a sultanului se afla loan, sau "r questa congiura discoverta, prima che ne sortisse l'effetto, per un gentilhuomo Caneoto nomato Leoni Servo, ch'il tutto a Marin de Cava Bailo" (pe aceste informatii se G.A. Vassal lo articolul din "L'Arte"). Material despre Servo am cules En Hommes et idées, p. 126. 42 Em. Legrand, op. cit., p. 60 - 62; B.P. Hasdeu, "Arhiva istoricr, Bucurqti, 1865, p. - 99; Gh. Pungä, privire la arborele genealogic al lui AG, II, 34, 1995, - 35. M.N. Tihomirov, Petr i Ivan lui P. Bucurqti, 1965, p. 194. II, p. 179. A. Veress, op. cit., I, p. 152, numele personajului figurândgenealogie. 46 N. lorga, Rhodes sous les Hospitaliers, p. 23 -3Anthony Luttrell, The Crusade in the Fourteenh Century, in vol. ed de John Hale, Roger Highfield, Beryl Smalley, Europe in the Late Middle Ages, London, 1970, p. 132, 142. J.A.C. Buchon, Recherches matériaux pour servirune histoire de la domination française aux e siécle en Orient, Paris, 1811, 357. 48 Klaus-Peter Matschke, Some Merchant families in Constantinople, BSt, 38. 2, 1997, p. 234. www.digibuc.ro 182 Andrei Pippidi 10 Caloiani, "Vasilico", insárcinat cu misiunea secretä a ultimelor de pace. Afacerile sale obisnuite, Pera genovezilor, cuprindeau cu negustorii cu "Georgitza Impanus", jupan de la Cetatea Acest de incredere al bizantin avea interese economice in sudul Peloponezului. documente i se spune dominus sau_kyr, titlu care o pozitie destul de devi neprecizatd. Noile informatii intrebarea nu cumva autarea unei strälucite cariere Moldova a fost de o traditie de familie. spita de neam pe care a plásmuit-o, Despot a pe un "Heraclides Basilius", adäugänd: "His Constantinopolis a Turcis occupatur". Acesta, avänd vedere intervalul dintre generatii, ar putea fi doar sträbunicul, nu bunicul, lui Basilikos. Chiar partea a genealogiei are nevoie de clarificdri. Taal lui Despot se numea loan despre moartea sa au existat versiuni, ambele puse de ucis de turci sau decapitat in Moldova, ce detinuse aici o dregátorie de Prima variantä e neindoielnic cáci, in se laude cu meritele unchiului Despot arcenit ca sä fie recunoscut in diploma imperiald pe care a obtinut-o 1555. Pentru versiune, au fost chemafi care dea greutate cu amintirile pe executiei, la Despot a vrut sä ridice o E greu de o integrald ar fi putut aceste conditii. dar "tiranul", putea acuzat, 40 de ani, de o pe care n-o umbre lacune, singurul punct care am reusit incertitudinea este al originii din Rodos Malta. 1548, când n-avea nici un interes de atribui o stirpe ilusträ, Vasilico di Marcheto", inscriindu-se la Universitatea din Montpellier, declara apartine "diocesis rodensis"'. Cei cinci trandafiri de pe sterna de heralzii lui Carol Quintul cele rozete de pe talerul emis 1562 numele insulei (rhodon = gr. trandafir). Näscut la Birkalkara, in Malta, se putea considera "vasalul" ordinului ioanitilor. Crucea din cartierul al doilea al scutului de pe de Despot (o regäsim cartierul al 14-lea pe talerii din 1562) este o cruce de Malta. Dar Samosul e reprezentat pestele (inelul lui Policrate!). Motivul pentru care, de prin 1550, Despot revendica aceastä este spre deosebire de Rodos sau era disponibild, de locuitorii ei ce coasta Asiei Mici fusese ocupatä de turci. Pentru a acest periplu mediteranean, sä un ecou parizian al aventurii lui Despot. Textul, desi publicat de de ani, a necunoscut istoricilor E vorba de un jurnal de al jurist Simon Wirt (1532 1575), german din De$i profesor la Universitatea din Praga, n-a ezitat pe un student de neam mare 1562 - 1566, de educatie itinerantd prin Italia. La Paris, regäsit pe un vechi prieten de la Anvers, recomandabild, urmärit pentru o au despre fo$ti colegi dintr-o lume goliardica Despot la Montpellier. insemnarea de la 20 septembrie 1563: "Hinc de domino Desparity, qui Walachiam vi occupavit expulso Alexandro, quem rex Poloniae ibi instituerat desponsata filia herede et expulsis fratribus, quorum iste Desparity vindictam est executus. Alexandrum p. 258,Sommer, la lui p. 21. N. lorga, .vtudent a lui XVII, 1931, 3, p. 2325; idem, Inca o precizare asupra lui Despot-Vodä, student medicinä la Montpellier, ibid. p. 33 - 37. www.digibuc.ro 11 portrete Malta 83 imperator Turcarum ad se confugientem ad triremes damnavit, cum per Desparity esset edoctus de eius tyrannide et crudelitate. Atque haec accidisse referebat ante unum et alterum annum"5' La acea domnia lui Despot se apropia de dramaticul ei rapoartelor diplomatice, dar asemenea zvonuri purtate din din impostorul profesionist un personaj de notorietate europeana. Cu inautenticitatea chipurile sale din Malta s-au dovedit o cale de acces intortocherile unui destin provocator. DEUX PORTRAITS ROUMAINS A MALTE Résumé Sous ce titre, quelque peu déroutant, s'agit d'une recherche iconographique autour d'une tradition historique, selon laquelle Jacques Basilikos l'Héraclide, dit le Despote, prince de Moldavie (1561-1563), aurait été Maltais d'origine, ce qui expliquerait ses rapports avec l'ordre des Hospitaliers. Des deux de musée conservéesVittoriosa l'une, l'autreLa Valette, qui sont enregistrées comme portraits de ce personnage, aucune ne peut une image authentique de ses traits. La de ces peintures est un portrait de Constantin Brancovan, prince de Valachie (1688-1714), dont il serait de comprendre la présence Malte. Le second portrait représente probablement Cosme II de Médicis, grand duc de Toscane (1609-1620), qui était chevalier de Malte. Les inscriptions qui ont autorisé la fausse attribution furent ajoutées au XIX' leur texte n'est qu'un écho des récits des historiographes maltais qui se sont an-étés en passantmentionner cet aventurier. Pour ce qui est de Constantin Brancovan, on publie ici pour la fois un autre de ses portraits, provenant de la collection de Georges Grégoire Cantacuzène et ayant appartenu avant 1870 au marquis de Blaisel, un descendant français de la dynastie valaque. L'original a disparu, mais la reproduite nous restitue un document précieux. Au sujet de la personalité et la généalogie du Despote, deux observations paraissent s'imposer. serait né Malte, mais d'une famille grecque originaire de Rhodes, donc probablement la suite des chevaliers en 1522. D'autre part, il est vraisemblable de supposer que le byzantin Jean Vasilico attesté en 1453, homme d'afaires et diplomate dont on les relations avec la Moldavie, comptait parmi les ancétres de notre héros. L'hypothèse est suggérée par l'homonymie et cautionnée par l'intérét de ce grand marchand grec pour le pays son descendent allait chercher fortune. Ce qui est hors de doute c'est qu'il a existé un projet de chasser les Vénetiens de Chypre et d'y installer Basilikos avec l'appui du grand maître des chevaliers de Saint-Jean. La Porte aurait Simon Proxenus a Sudetis, Commentarii de itinere Francogallico, ed. Dana Martinkova, Budapest, 1979, p. 36. cu acelasi prilej un articol de Al. Ciordnescu, Jacques Despote traducteur du grec (extras altä indickie deck a paginilor, 123 - 129, cuprins bibliografia Alexandru Ciordnescu, l'hommel'oeuvre, Madrid, 1991, p. 170, ca sub tipar). E vorba de manuscrisul, pierdut incendiul din 1904 al Bibliotecii din Torino, pe care Despot dedicat 1553 ducelui de Savoia, Emmanuel-Philibert,care continea tälmäcirea a unor texte medicale antice. www.digibuc.ro 184 Andrei Pippidi 12 consentice plan qui devait encore une des ces autonomies insulaires, satellites mineurs de l'Empire Ottoman, comme le duché contemporain de Naxos. Enfin, on signale un de l'épisode moldave de cette si agitée dans le journal de voyage de Simon Wirt (Proxenus a Sudetis). Ce pedagogue itinerant, au cours de ses a apprisParis la fin tragique du Despote. www.digibuc.ro Douä portiete in Malta 185 Fig. 1. "Basilio Maltese" (Constantin Brancoveanu) www.digibuc.ro 186 Constanta Fig. 2. "Serban Cantacuzino" (Constantin fotografia unui portret din colectia Gheorghe Gr Cantacuzino, la dispozitie de dl. Joan Al.Cretzulescu www.digibuc.ro portrete Malta 187 Fig 3. "Basilicus Meiitensis" (Despot?) www.digibuc.ro Constanta Ghitu1escu Fig.4. H (Giusto Sustermans) www.digibuc.ro DEPOZITUL LUI RADU MIHNEA LA ZECCA VENETIEI CRISTIAN LUCA Refacerea uniunii a Tarii Moldovei reconfirma increderea de care se bucura Radu Mihnea demnitari otomani a cercurilor constantinopolitane cu asupra deciziilor politice ale Numirea lui Radu Mihnea Moldova a fiului Alexandru, Tara a fost stimulata, conform practicii prin plata a 150 000 de galbeni'. Astfel, legaturile sale politice, dublate de consistente disponibilitati financiare, i-au permis conserve domnia din 1623 de facto autoritatea asupra Moldovei. Obtinute urma acumulärii veniturilor domniei a celor rezultate din exploatarea domeniilor personale, resursele financiare ale lui Radu Mihnea i-au nu numai cu promptitudine ordinare suplimentare datorate ci sporeasca averea, fapt care nu a neobservat de otomani2. de o parte din avere mai departe de ochii iscoditori ai otomanilor 1-a determinat pe lui Mihnea II Turcitul o mai putin de domnii deschiderea unui depozit la Zecca Venetiei. Bun cunoscator al realitätilor occidentale, o vreme la unde se o parte din rudele sale dinspre foarte probabil, studiile prestigioasei din Padova, Radu Mihnea a apreciat, soliditatea securitatea acestei institutii bancare de importantä a Serenissimei Republici. De$i, cum se va remarca, bogat documentata, problematica depozitului domnului la Zecca a trecut aproape neobservatä istoriografia studiile speciale ce domnia personalitatea acestuia limitandu-se doar la sumare referiri relative la neobipuita-i $tefan Andreescu, Radu Corvin, domn al in Rdl, 39, nr. 1, 1986, p. 13; Idem, Restitutio Daciae, vol. Bucuresti, 1989, 36. 2 C. Esarcu, Documente din XII, vol.fasc. 11, 1884, p. 365. Caprosu, Despre politica a lui Radu Mihnea din prima lui domnie in Moldova (1616-1619), in XIII, fasc.1, 1962, p. 87; Vitalie Radu al Moldovei (1623-1626), in vol. la 85 de Cluj-Napoca, 1977, p. 265; Andreescu, Radu in 39, nr. 2, 1986, p. 123; Idem, Restitutio Daciae, 11, p. 54. Alte studii articole privitoare la domnul român, dar sä atingä nici mäcar tangential subiectul nostru de interes, sunt: N. lui Radu in X, nr. 4-6, 1924, p. 81-82;Minea, scrisoare a Radu Mihnea din 16 octombrie 1623, in 1929-1931, p. 349-350; Idem, scrisoare a Radu Mihnea despre dezastrul in Moldova in anul in CI, VIII-IX, nr. 1932- 1933, p. 230-231; Florin Constantiniu, Din politica unui prefanariot in vol. Stat. Societate. Naliune. istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 213-217, $t. Andreescu, "Sultanul Radu un episod din Negre in veacul in t. "StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 189-195 www.digibuc.ro 190 Cristian Luca 2 iunie 1623, bailul venetian Zorzi Giustinian era despre intentia lui Radu Mihnea de a depune sume de bani la Zecca sau venetiane. luni mai dorinta sa avea sä se materializeze, imprejurári asupra carora suntem pe deplin edificati multumitá unor consemnäri cuprinse manuscris venetian inedit, identificat de la Biblioteca Nationalä Marciana din Venetia. Datat 12 octornbrie 1623, fragmentul documentar ce face obiectul interesului nostru mentioneazä: "Un tal Vaivoda di Vallacchia fece intender al Bailo a Constantinopoli che ritrovandosi grossa summa d'oro dissegnava di riponerla nella di Venetia, mentre pero il S[enato] lo havesse assicuraro. A questo persino rispostoe la Cecca stava sempre aperta, che in essa ogni uno riponeva il suo danaro, che tutti sicuri, et si poteva... anch' un della medessima... senza altre assicurationi perche questa nonsolita. Con la medessima instantia capitano due giorni alcuni agenti medessirno Vaivoda et opinione di portato 20 milla scudi per riponer in Cecca mentre pero le fossero assicurare. Si consiglio questa materia, et a tutti essendo sospetto questa pertinsione d' esser assicurato... [perche]... in banco et in Cecca ogni uno potra postar danari et erano sicuri. Conclusero tutti dubitando di qualche sinistro dalla Porta, procurando di assicurarsi al meglio. Per questo raggionevole sospetto fuoro tutti d'accordo per non [avere].., qualche mal incona da Constantinopoli... si potra [riponer]... anch' maggior summa, tuttavia non essa considerabile in riguardo del pericolo. Sapendosi questo che nella pace col se alcuno doppo haver commesso qualchecossa... non sia in obligo di consignarlo. Cosi si licentio"5. Depozitul lui Radu Mihnea a fost deschis prima jumätate a lunii octombrie a anului 1623, cu o depunere de 20 000 de ducati venetieni, trimi$ii säi la solicitând garantii ferme de menite preintâmpine eventualele imixtiuni ale Portii. Intalnirea bailului Zorzi Giustinian cu Bartolomeo Minetti, cumnatul dornnului noiembrie acelasi an6, bilaterale destinate a facilita optima derulare a operatiunilor bancare. Este posibil ca expedierea de bani din continuat cursul anului urmätor lipsesc date concrete acest sens. februarie 1625, Radu Mihnea scria dogelui Giovanni I Corner (1625- 1629), reiterand dorinta sa de a continua depunerea sumelor de bani la Venetia. Analizatá contextul ilustrat de care documentul inedit amintit, aceasa a lui Radu Mihnea, care solicita dogelui "... far metter il mio danaro, quale con li miei homini mando, in deposito nella Zecca a mio pare mod evident o cerere referitoare la alimentarea depozitului deja existent. Documente notariale venetiene atestä acest fapt, confirmând la anului 1623 sumele depuse de Radu Mihnea la Zecca se cifrau la 13 654 de sultanini6 267 de ducati ungure$ti reprezentänd, conform acelora$i surse, echivalentul unui total de 19 647 de ducati venetiene, sensibil apropiatä de cea II, nr. 1991, p. 679-699. Hurmuzaki, vol. Bucuresti, 1884, doc. I, p. 87, doc. CCCCXLVI, p. 399. Alvise Contarini.Materie trattate in Collegio e Senato. 1622-1623',vol. Biblioteca Nazionale Marciana - Venetia. ms. ital. VII 1239 (8696), 32 Hurmuzaki, vol. doc. CCCCXLIX, p. 402. Ibidem,doc. p. 407. Ibidem,doc. CCCCLXXX, p. 422-423 (copia documentului emis de Zecca este, cu certitudine, gresit abia din vara anului 1623 se primele contacte destinate faciWrii depunerilor de bani in numele lui Mihnea). www.digibuc.ro 3 Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca 191 la deschiderea depozitului. moartea lui Radu, 1626, mNtenitorii directi, Alexandru Coconul sora sa, Caterina, au revendicat acee* fapt ce mentinerea a valorii a depunerilor, rezumate, probabil, doar la banii adui de emisarii la din Wile octombrie 1623. Demersurile pentru recuperarea banilor din depozitul aflatla au demarat spre anului 1628, cu la Constantinopol a lui Alexandru Coconul, de unchiul Bartolomeo Minetti, cu bailul Sebastiano Venier; cursul acesteia s-a solicitat informarea Senatului vederea adoptdrii de for al Serenissimei Republici a unei grabnice in privinta sumelor de la Zecca9. depozitul defunctului se dovedea relativ modest raport cu sumele vehiculate de acesta cursul anilor de domnie Moldova sau Tara a asupra cuantumului cheltuielilor alocate pentru pdstrarea tronului, amintim doar a actiunilor politico-militare ale pretendentului Jahja, pe care Radu Mihnea 1-a stipendiat trei 1625, importante resurse informatiile rezultate urma analizei surselor narative documentare relative la problematicadiscutie, considerdm depozitul lui Radu Mihnea la Zecca s-a limitat la depunerea astfel odatä cu decesul titularului se tot la valoarea de deschidere. mai 1629, un trimis al lui Alexandru Coconul aborda chestiunea banilor intrevedere cu bailul Sebastiano Venier, informatii asupra Senatului privitoare la solicitarea restituirii depozitului lui Radu Mihnea". Cu toate acestea afacerea trena jumdtatea aceluia§i an, fapt caredetermina pe Alexandru insiste pe diplomatul din capitala Imperiului Otoman, vederea unei grabnice pentru a intra posesia banilor de la Zecca". Aflat competitia pentru tronul Moldovei cu mai interesat urgentarea de recuperare a banilor, el propunea ca negustorii venetieni din Constantinopol avanseze imediat cu practicatd mod curent, contul depozitului de la Zecca de unde urmau de sä o recupereze; bailul, referindu-se la aceastá posibilitate,transmitea dogelui Giovanni I Comer o parte din a fost plätitä de negustorii Serenissimei Republici, desigur cu "il loro giusto vantaggio", "havendo dimostrato di far quella stima del credito di investitura scaunul moldovean, Alexandru Coconul a trecut de plecarea din Constantinopol pe la ambasadorului venetian, vizitä protocolard ce perpetua cordiale ale Mihne§tilor cu pentru diplomatul Venier de a pune pe seama noului domn vizibil supraevaluate la adresa importantei doveditä de banii de la negustorii Republicii Sf. Marcu propulsarea sa pe tron: "Mi ha detto espressamente il Principe riconoscer Principato dal haver conseguito dai Mercanti Venetiani quelli denari, che esborsato, perch senza di essi non haverebbe saputo come proveder compitamente al suo bisogno..."14. Tot dintr-un raport al bailului Sebastiano Venier, datat 27 octombrie Ibidem,p. 421-422. Andreescu,"Suhanul Jahja p. 691. Hurmuzaki, vol. IV/2, doc. CCCCLXXXIII, p. 425-426. 12 Ibidem,doc. CCCCLXXXVII, p. 427. Ibidem,p. 428. 14Ibidem,doc. CCCCXCI, p. 433. www.digibuc.ro 192 Cristian Luca 4 1629, despre "inclinatione che dimostraprincipe di Moldavia nominato di poner denari per Deposito in cotesta Cecca senza alcun interesse"15. Aceast nu pare a se materializat dat prioritard rezolvarea situatiei depozitului mostenit de Alexandrusora sa, Caterina, de la pärintele ce patriarhul ecumenic confirmase in legitimitatea drepturilor doi de a dispune de bunurile fmanciare paterne'6, un alt document reitera faptul "Illustrissimo Signor Radulo Vaivoda" Zecca... d'oro numero 19 646 per assegurarsi, che dopo la sua morte potessero esser levati ad ogni bene placito delli suoi all' Illustrissimo Signor Alessandro Vaivoda suo legitimo figliolo, et alla Signera Sua Sorella"". achitdrii sumei de bani negustorii venetieni", care inaintaserä promptitudine lui Alexandru Coconul, a amplificat insistentele acestor creditori ai domnului, de o atestäo scrisoare a Caterinei reprezentanta diplomatica a la Constantinopol, pe deplin lamuritoareprivinta care era reglementarea transferului depozitului: venuti in bisogno... di valersi di parte di quel danaro ch' in quella Zecca, e non potendo haverlo cosi prontamente fu necessitato diricorrer a Mercanti Venetiani qui perche accommodassero, per rimborsarli poi sopradetto nostro credito in Zecca, come segui, che ne fecero quell' esborso per ori di peso 19 647 havendo noi fatto loro tutte le cautioni che si convengono, essendosi anco noi obligati a dieci per cento di quanto in termine di mesi tre non fosserodetti mercanti sodisfatti a Venetia dalla Zecca in delle commissioni che tengono da noi. Hora con estrema nostra displicenza intendiamo non esser stati sodisfatti mercanti... perö habbiamo voluto ricorrere all' Eccellenze Vostre Illustrissime, pregandole e supplicandole, per sottrarci da cosi gran travaglio, che si degnino di scriver all'Eccellentissimo Senato secondo che migliore all'Eccellenze Vostre, affin che sia dato prontamente nostro danaro Zecca detti mercanti creditori..."19. Alexandru Coconul intervenea, la "per li affari dei denari quali sono nella Cecca" precizdndu-le baililor Sebastiano Venier Giovanni Capello, la 29 martie 1630, a imputemicit deja pe un trimis al reprezinte pentru a ridica banii din Sf. Marce. Mazilit la scurtä vreme aceea, Alexandru sosea la Constantinopol, de unchiul Bartolomeo Minetti, persistând in demersurile sale pe ambasadorul venetian, care, la 30 iunie 1630, relata dogelui "... Minetti nome di lui... M' ha tenuto proposito del suo credito cotesto Cecca pregandomene a scriver a Vostra perché restino sodisfatti quei Mercanti, che diedero a luidenaro per la rimessa costi"'. Bailul Giovanni Capelloscria dogelui, la 18 octombrie 1632: "Hora stante la morte del Prencipe Alessandro rimasta herede la sorella, ha gudicato necessario rinovarli con aggiunta d'altri in questa materia. Cosi da lei Segretario d'ordine mio in riguardo del soggetto, si transferi alla Casa di Domina Catterina, e colle dovute sollenità, e requisiti subito fece l'estesa d'una Procura, e doppo di una cessione di lei di tutto capitale esistente in Cecca al Signor Bartolomio Minetti con di Ibidem, doc. CCCCXCIII, p. 434-435. doc. CCCCLXXXVII, p. 429. 11 Ibidem, doc CCCCXCV, p. 436-437. Ibidem, doc. CCCCXCVIII, p. 438-439. Ibidem, doc. DII, p. 442-443. Ibidem, p. 443. 21 Ibidem, doc. DVIII, p. 446-447. www.digibuc.ro 5 Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca 193 disponer a suo Cinci zile mai de la incheierea actelor Bartolomeo Minetti cedase "il capitale di cecchini dieci mille a Penzini, Sala e Terzi, come quelli da asserisce haver ricevuto altrettanta summa"23. Celor trei negustori venetieni, care avarisaserd suma de 10 000 de ducati lui Alexandru Coconul, 1629, in contul banilor de la Zecca, li se reconfirma de titular al drepturilor asupra depozitului statutul de creditori "... senza contraditione o impedimento chepossa esser posto da alcuno in alcun tempo sotto qualsisia pretesto, facendogli sopra fme e quietanza perpetua"24. Minetti de imputernicirile acordate anterior de Caterina venetienilor Gieronimo Boneri, Lorenzo Agazzi Ottavio Sala, cu scopul "di elevar di Cecca...cecchini 18 900 posti a nome del Principe Radulo"'. cu aceeasi afacere a depozitului lui Radu Mihnea tot diplomatului venetian o interesana relatare: "Il giorno di 14 [octombrie n.n.]...dopo pranzo venuto da me un Turco accompagnato da molti disse esser zio del Prencipe Allessandro di saper che in cotesta Cecca si ritrovino depositati cechini disdottomille novecento di ragione Principe sodetto e Domina Catterina, e che ne siano stati levati altri ventimille quando prencipe andô in Moldavia che stante la morte di questo volea manifestarmi, che sola non di lui herede la sorella ma ritrovarsi in questa un fratello del Prencipe Alessandro nato di donna schiava, che per legge del paese esserisce capace di parte heredita, che perció se le deve"'. Aparitia unui asa-zis a unui pretins nelegitim al lui Radu Mihnea, pusä directä cu provocatä de resursele financiare pästrate la Venetia, depunerile fostului domn nu mai erau de mult niste necunoscute in mediul constantinopolitan. celor doi, care agitä pretextulinrudiriicu Alexandru Coconul drept argument al asupra depozitului mostenit de Caterina, ne afläm, desigur, fata unor impostori. cu certitudine, ai lui Radu Mihnea trecuserd la crestinism, alugärindu-se, afländu-se din 1628 mänästire din Nu delinem date substantiale despre acest Nicolae, ce se drept nelegitim al lui Radu Milmea care a solicitat nenumdrate accesul la depunerile acestuia din orasul Sf. Marcu' dar originea sa domneascd pe linie numeroase semne de intrebare, dovedindu-se, opinia noasträ, putin probabild. pofida ferme dintre CaterinaBartolomeo Minetti, cei doi avea sä se scurt timp la disensiuni legate de depozitul de la Zecca. octornbrie a anului Moise Caterinei, interesat oblinerea unor venituri care faciliteze tronului, revendica banii defunctului socru, precizänd mesajul transmitea bailului "ha ricevuto denaro sudetto in Caterina afirma epistolä expediatä lui Giovanni Cape llo, in noiembrie 1632, "di esser stata delusa, e Ibidem, doc. DXX, p. 454. 458-459. Ibidem. 24 Ibidem, p. 457. 25 idem, p. 456. 26 Ibidem, p. 455. 27 N. lorga, op.cii., p. 81-82. Hurmuzaki, vol. IV/2, doc. DXLI, p. 474, doc. DXLIV, p. 477-478, doc. DXLVI, p. 479, doc. DL, p. 482, doc. DLII-DLIII, p. 482-484. 29 Ibidem, doc. DXXII, 461. www.digibuc.ro 194 Cristian Luca 6 ingamiata dal Minetti"". Treptat, afacere capätä dimensiunile unui scandal: negustorii venetieni, creditori acum ailui Minetti, pricina Divanul otoman3' cerând imperios restituirea sumelor acordate lui Alexandru Coconul contul banilor de Radu Mihnea la Zecca. La ordinul vizirului, doi functionari otomani se deplasaula diplomatului din Constantinopol,solicitându-i prezentarea documentelor ce le cu privire la atât de disputatä la cuantumul debitelor cdtre creditorii ce procesul aflat curs32. Aflat disperatd, datorând dobânzi de 18-20% creditorilor Bartolor eo Minetti nu contenqte cu adresate noului bail, Foscarino33, dogelui Francesco Erizzo spre a-i determina sä grábeascd eliberarea sumelor din depozitul de la Zecca. Sub diverse pretexte, care temporizau de o exasperantä incheierea pozitivá a problemelor ce le intâmpina cunmatul fostului domn, s-a amânat plata creditelor cätre negustorii venetieni, astfel s-a ajuns chiar la lui Minetti, ca datornic, prima a anului Confruntat cu pozitia consecvent inflexibild a bailului, care pretexta Serenissima Republicd nu avea acorde banii ceruti pânä când demonstra cu actele necesare dreptul de a-i obline, Bartolomeo Minetti a cäutat toate conditiile cerute nu a mai gäsit vreme vârsta boala agravatá de repetata au determinat decesul säu, iunie sa a preluat eforturile de recuperare a banilor, prezentându-i ambasadorului Piero Foscarini,cursul a trei intrevederi, numeroase documente care probau dreptul de a revendica de la Zecce. Concomitent, negustorii venetieni, creditori ai lui Minetti, cereau lámuriri bailului privire la de recupera banii, avându-se vedere disparitia debitorului3X. Demnitarii otomani insistau la rândul pentru restituirea depozitului familia Minetti'. noiembrie 1634, amiralul flotei otomane cerea dragomanului Grillo detalii credito del Minetti"40. Venelienii motivau din nou amânarea eliberdrii banilor pe temeiul unora dintre actele ce atestau drepturile lui Minetti asupra depozitului, incercând apoi, cadrul unei a unui schimb de mesaje bail aceasta, sä o determine accepte "... che per assicurarsi di haverne parte, cedesse alla pretensione del tutto et tagliasse almeno per pentru neplata datoriilor", solia lui a cele din propunerea venetienilor, toate otomanii, chiar la ei,sustineau necesitatea restituirii integraleneintârziate a Ibidem,doc. DXXIV, p. 462. doc, DXXV, p. 463. Ibidem,doc. DXXVI, p. 463-464. Ibidem,doc. DXXXIII, p. 468-469, doc. DXXXV, p. 470, doc. DXXXVIII, p. 472, doc. p. 476. Ibidem,doc. DXXIX, p. 465-466. Ibidem,doc. DXXXV, p. 470, doc. DXLII, p. 475-476. doc. DXLIV, p. 477. Ibidem,doc. DXLVI, doc. DXLVIII-DL, p. 480-481. Ibidem,doc. DXLVI, p. 478-479. Ibidem,doc. DXLII, p. 476. Ibidem,doc. p. 483. doc. p. 484-485 doc. DLV, p. 485, Ibidem,doc. DLVI, p. 485-486. www.digibuc.ro 7 Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca 195 Determinati de mizera situatie care se urma$ii lui Bartolomeo Minetti, solia acceptau o de compromis, primind doar din valoarea depozitului de la Zecca. Cea mai mare parte din era oricum imediat preluatä de creditorii negustori venetieni, care primeau pentru "summa delli ottomille novecento..,letteradi cambio con asseverante promessa, che saranno prontamente pagate... senza farle... per questa volta sentir l'aggravio di dieci per cento, di che tutti si risentono, et delli quindeci de quali pretendono gravar" vreme ce abia 1000 de ducati (zecchini) reveneau lui Minetti, aflatä din punct de vedere al veniturilor". Astfel, februarie 1634, se stáruitoarele de recuperare a depozitului deschis, in urmä cu un deceniu, de Radu Mihnea la Zecca Venetiei. Depozitul lui Radu Mihnea a fost destinat conservArii a unor resurse fmanciare necesare cazul aparitiei unei conjuncturi nefavorabile raporturile cu Poartaa constituit totodatä suportul material al i.mui eventual de retragere Occident, ar abandonat domnia, exemplul oferit cu decenii de ruda sa apropiatd, Petru $chiopul. Procedura de derularea operatiunilor bancare dificultätile intâmpinate de urma$ii lui Radu Mihnea incercarea de recupera banii au descurajat, probabil, ulterioarele initiative ale donmilor români de constitui depozite la Zecca. Pânä la Constantin Brâncoveanu nu mai cunoa$tem alte depuneri române$ti la Zecca de$i se presupune peregrindrile lui Grigore Ghica prin Sf. Marcu putut concretizaprin deschiderea aici a unui depozit. Ilustrarea problematicii pe care am abordat-o analiza de sá contribuie la reliefarea unuia dintre episoadele mai pufin cunoscute ale relatiilor româno- venetiene din veacul al XVII-lea. RADU MIHNEA'S DEPOSIT IN VENICE Radu Mihnea, several times voievode of the Valahia and Moldavia, was concerned with accumulating important amounts of money meant to satisfy the finacial demands of the Porte, a condition for his keeping the throne. Wanting to place his resources somewhere safe, he opened a Deposit at the Zecca of Venice. This aspect, less known in the Romanian historiography, interested the author of this article. Beginning with the study of the published document, enriched by an unpublished source identified in Venice, the author stressed the importance of Radu Mihnea's Deposit at Zecca, the proceedings followed by his succesors in order to take possesion of it, and the result of the long insisting to withdraw the money. The documents upon which the author's argumentation is based are presented in detail. They are quoted in original, so that the published and the unpublished documents could be consulted in an adequate and easy way. Ibidem, doc. DLVIII, p. 487. www.digibuc.ro www.digibuc.ro PRELIMINARII LAISTORIE A NOPTII TÄRILE MARIA MAGDALENA SZÉKELY "Nu-i bine ie§i noaptea faci cruce"1. o veche superstitie a romanilor care sintetizeaza spaima omului de noapte. Noaptea este teritoriul in care Necuratul. Lipsa de de securitate. întuneric fac aparitia tradátorii, criminalii, talharii. La anumite ceasuri apar strigoii. Visurile grozave muncesc pe somnului. Noaptea - spunea Jean Delumeau - "pune in primejdie sufletul, ea este anticamera a infernului"2. luminii naturale, omul iese din cercul social se retrage intimitate. Noaptea este un spatiu al singurätätii. sunt consecintele care decurg de aici : pe de o parte, individul, eliberat de "supravegherea semenilor", poate sau poate duce la îndeplinire "acte pe care ne le proiectdm din scrupule de sau de : cutezante de nemärturisit, planuri criminale etc"3; pe de parte, lipsa legáturilor cu cei din jur, omul devine o mai pentru relele ori pentru cele mai presus de fire. totu§i, viala nu se poate Intrerupe la pentru areluatä 7orii zilei urmätoare. Noaptea trebuie ea Dar cum ? 0 foarte carte a unui medievist francez, Jean Verdon, La nuit au Moyen rdspunsuri la intrebare. Lucrarea - sub raportul documentare al sugestiilor - a constituit imboldul unei cercetári similare pentru romanesc. ziva, lumina, activitate, noaptea, echivalente cu odihna. Patul este, locul mai intim al cdminului. casele simple, oamenii dormeau pe schimb, casele oamenilor bogati sau de culcare ale principilor existau propriu-zise. Aspectul acestei piese de mobilier se regáse§te pictura miniatura religioase. erau acoperite cu Se foloseau saltele, Moldova, "oghealuri") precum lenjerie de pat : de cear§afuri de sau dintre ele decorate la margini cu cusdturi6. Artur Gorovei, superstifii ale poporului introducere de lordan Datcu, Bucuresti, 1995, p.167, nr.2673. 2 Jean Delumeau, Frica Occident (secolele XIV-XVIII). traducere, note de Modest Morariu, vol. I, Bucuresti, 1986, p.165. Ibidem, p.153. Hachette, Pluriel, Paris, 1995. V., de pildá, Paul Henry, Monumentele din Moldova de nord de la origini la al XVI-lea. la studiul prefatála româneasca de Jean Delumeau, postfatänote de Vasile Drägut, traducere indici de Constania Tänäsescu, Bucuresti, 1984, LXI, LXII (1 2). 6 Pentru toate, Odoarele Movilestilor Polonia. Contribufii istoria artei tom.25, 1972, p.53, nr.97; p.58, nr.20; p.59, nr.25; DIR, A, "Studii de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 197-211 www.digibuc.ro 198 Maria Magdalena Székely 2 de noapte era o probabil, din sau din Erau, unii oameni care aveau obiceiul de a dormi "caturcii, pe culcati pe covoare a5ternute pe jos'. timpul unor campanii mai lungi, o5tile tabere de Se desfdceau corturile, se aprindeau focuri, o5tenii scoteau armele armurile, caii erau lsati voie". era grija Tot la fel se cu solii, negustorii care aveau de parcurs mari apuca noaptea pe François de Pavie poveste5te cum, ajuns Moldova 1585, dormea, cu "prin paji5ti prin päduri", tdceau "de toatä noaptea, pentru a nu fi luati de ei [de pe nepregátite" aprindeau "focuri mari, pentru a ne feri de cumplit". Alti erau mai putin noroco5i. Unul dintre ace5tia scrie "cei mai dintre noi nu aveam nici foc, nici la unul stäteau pe fldmânzeau noi eram culcafi parte noroi, a5ternut frunze, parte care. Nu mai vorbesc de de care am fost acea noapte". Boierii munteni care au plecat la sultan pentru a cere scoaterea din domnie a lui Radu Leon, s-au noaptea de fäcându-5i la Mitropolie, au pus de frica Radului De multe ori, locul ales pentru o de noapte era neprielnic. Focurile aprinse puteau atrage du5manilor. De aceea, se ca oamenii - precum Filippo Pigafetta 1595 - gol, cojocul meu, de frig noaptea, astfel dimineata, de la genunchi jos eram rece de tot amortit". Altli dormeau báltoace, a avea sub ei nici lemne, de aceea se cu tot trupul". XV1/3, nr.499; DRH, B, XXI, p.55, nr.34; ibidem, VII, p.158, nr.120. despre VI, de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru Mustafa Ali Mehmet, Bucuresti, 1976, p.465 ("De dimineatä, oastea a pornit la fetele au iesit pe sträzi vesminte de noapte"). Grigore Ureche, Moldovei, a ingrijitä de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p.160. despre Túri le vol. de Maria lban, M. M. lexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1971, p.19. Miron Costin, Opere, de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p.146, 187. Grigore Ureche, , p.199. p.647, 652. p.295. Ibidem, p.180. Ibidem, p.214. Radu Popescu, Isioride domnilor Túrii introducere de Const. Grecescu, Bucuresti, 1963, p.137 ("boierii se de maserä noaptea bunk de frica Radului s-au gätit noaptea de cale a doao zi au la Enisär"). Ill, p.548. p.589. www.digibuc.ro 3 Preliminarii la o istorie a noptii Tärile 199 Izvoarele noastre medievale nu pomenesc aproape nimic despre sexualitate, care este direct de noapte. Exisa o exceptie : condamnând apucdturile ale lui Rares, episcopul Macarie letopisetd "noaptea [domnul] apleca urechile necuratelor turcoaice". De aici, informatia a trecut Letopiseful Moldovei la Aron : noaptea cu turcoaice curvind, din obicéele crestinésti s-au depärtat'. Somnul oamenilor era adeseori intrerupt de zgomote. De pildá, de "lätratul neincetat al cainilor"21, de sunetul ceasului din clopotnita Trei-Ierarhilor, din de clopotelor la vreme de primejdie sau de särbdtoare, de cântecele ipetele Un sol polonez venit Moldova 1678 a fost seara, dupä audienta la donm, spre locul unde era gäzduit, "nu numai de toatá curtea, dar de multime de oameni muzici, fadeslobozind pusti"23. La vreme de noapte aparitia fantomele. Folclorul românese de povesti strigoi de superstitii legate de acestia. Sunt, fantome bune, care apar pentru a da sfaturi de indreptare. Semnificativ este faptul izvoarele noastre in evul mediu consemneazá numai aparifia acestora din Despre o vorbeste mitropolitul Petru Movilä ''amintirile" sale. se petrecuse la Dragomirna - Luca Stroici - pe timpul când era mitropolit al Moldovei Anastasie foarte devreme, aproape ziva", eclesiarhul s-a dus pentru utrenie. A deschise, lumânärile analogul asezat in bisericii pe analog - o carte. "si a pe Stroici logofátul acolo era corpul lui Stroici) citind pe carte". Eclesiarhul s-a grozav a dar Stroici fantoma lui), "cum sta bisericii, s-a oarecum supärare" mustrat pentru lenea pentru lipsa de interes fatá de slujba de dimineatá. nu este läsat se odihneascd pace, logofdtul i-a spus eclesiarhului de multe ori el aduce lauda de dimineatä lui : "sunt obligat, de neglijenta mä scol fac lui Dumnezeu cântare". Cälugärul a fost imputernicit comunice mesajulacesta dinmändstire,egumenului mitropolitului. Inspäimântat, eclesiarhul a transmis cele ce auzise. Anastasie nu s-a increzut, lui a intat se convingá : a numai aprinse cartea deschisä pe analog. Bänuind la mijloc este o farsä, mitropolitul pus pe eclesiarh sä jure pe sfänta ceea ce povestise era adevärat. s-a supus tuturora, s-a jurat". ziva aceea, obstea de la Dragomirna a inceput indeplineasa, regulat datoriile de Dumnezeu". Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, completaa P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p.103. Grigore Ureche, op.cit., p.167. 21 VI, p.271. Ibidem, p.32, 72-73, 90. 23 Ibidem, vol. VII, de Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, 1980, p.355. 24 Ghenadie Enáceanu, Petru BOR, an. VII, 1883, nr.11, p.691-695. www.digibuc.ro 200 Maria Magdalena Székely 4 Chipurile mortilor, ca cele ale numai sub forma unor fantome : uneori, ele se arätau in vis celor adormiti. de acest fel se raporteazA la domnia lui Neagoe Basarab. Povestea vremea lui Radu Mare. Pe atunci, fostul patriarh ecumenic Nifon, scos din scaun de turci, se Tara Radu regulile privind cAsätoria, l-a pe un boier al säu, Bogdan, de jupAneasa lui l-a cAsätorit sora sa. Nifon l-a pe izgonit de acesta din l-a afurisit. Venind la domnie Neagoe Basarab dorind sä afurisenia lui Radu Mare, a adus de la Athos Nifon a a§ezat racla biserica Dealu, peste mormântul lui Radu. fAceau de noaptea, binecredinciosul domn Neagoe rugandu-se lacrimi, ca sä ierte vrednicului de Radu. care face voia celor ce se de dânsul, la miezul noptii, privegheau, a atipit domnitorul Neagoe aproape de racla srmtului extaz ajungând, vede cacum s-a deschis mormântul lui Radus-a trupul lui negru de tot, care mult miros räu, aproape din toate mAdularele curgea puroi putreziciune de neinchipuit. vede ca o sau care din racla L-a pe care späla lui Radu, räu mirositor spälatul se foarte frumos foarte strAlucit. i s-a phut s-a inchis mormantul a pe venind aproape de el : am ascultat rugkiunea ta sä aibi pace intotdeauna poporul sä mea ce pustnicesc Acestea spunând,is-a a mers in deci, domnul Neagoe, a mult timp la le-a Nifon a prins contur alt vis al lui Neagoe Basarab i-a dornnului atentia unul din boierii nu cinste§te cum se cuvine De§teptAndu-se, Neagoe vodä i-a pe cei care se in fata l-a pe boierul pricina, ocolind locul L-a chemat la el l-a mustrat. Vinovatul a fost cuprins de un soi de tremur de care nu a nu a invocat numele Arätarea din vis adusese la turmä oaia cea Neagoe Basarab l-a visatpe Radu Mare, dezlegarea de afurisenie pe care i-o mijlocise : acea noapte, ce au toti la sä sä putin, zic venit in vis Radul vodä la de i-au de ce i-au de au adus pä sfantau luat ertAciune"27. Se zice Alexandru Läpupeanu s-a pornit a zidi mAnästirile Slatina Nifon. editata, tradusä o introducere de Vasile Grecu, 1944, p.151, 153. V. Radu Popescu, op.cit, p.34 au fost noapte la bdenie (o, Doamne, sunt lucrurile tale de minunate !), s-au facut un s-au spart piatra mormantul Radului precum se veade zioa de den trupul sfantului au a un izvor de au intrat mormantul Radului i-au spälat tot lui grozavau curatertat"). 26 Letopiseful Cantacuzinesc, Cronicari munteni, studiu introductiv de Dan Horia Mazilu, selectia textelorglosar de Anatol Gbermanschi, Bucuresti, 1988, p. 78-79. 27 Radu Popescu, op.cit., p.34. www.digibuc.ro 5 o istorie a noptii in 201 urma unor vise. Maica Domnului i s-a in vis unui sihastru care pe la i-a cerut la domn a-i o (mai precis, la un 22 octombrie, "la miezul noptii"), Alexandru Läpusneanu 1-a visat pe Mare Mucenic Dimitrie, chipul unui "voinic vesminte albe foarte slavä impodobit", care chemat sä-i o la Satuindu-se cu boierii apropiati apoi cu sihastrul Amfilohie, a visul venea de la Dumnezeu trebuia se poruncii, de la Ciclul oamenilor erau organizate durata zilei- Munca zori se la apusul soarelui. acest motiv, mijloacele de iluminat' se foloseau pentru scurt seara, de casele oamenilor simpli, se opaite de diverse (unele prin arheologice). Mai existau, alte categorii de oameni pentru care activitatea continua lásarea intunericului (domnul dregAtorii, negustorii, ostasii). Pentru acestia, lumina trebuia inlocuitä, intunericului, cu una de casele boierilor sau sau la curte erau folosite de asezate sfesnice lucrate din felurite materiale (ceramicA, lemn, lemn bronz, argint, argint forme diverse (simple, cu douä, trei sau chiar mai multe variabilen. Asemenea sfesnice au ajuns la noi, mai ales tezaurele biserici se montau policandrecare se puneau zeci de De aflat in biserica Sf. din Iasi era, descrierea lui Paul de Alep, "foarte mare. Este de de deasupra chorosului. Este din patru de aurite; interiorul lui se un altul, mai de Din candelabrele similare care trebuie existatla domnesti s-au pierdut. o altä surd de artificiald, dar precddere deschise tabere militare) sau deschidere mari, pivnite, coridoare. mine), ori in cllätorii erau Case le se bucuraude un alt mijloc de iluminare : focul. Focul din lumina, dar serile lungi de vetrei se membrii familiei, de Splendidele sobe cu cahle" erau, din 29 Ion Neculce, Opere, criticá de Gabriel $trempel, 1982, 29 Petre Nästurel, Le Dit du de Premières recherehes, in BBRF, vol. X(XIV), 1983, p.393-395; Grigore Ureche, op.cit., p.171. 30 V., de exemplu, Eugenia Vasile Stela Cheptea, Contributii cunoa,sterea de iluminat wzarea de Baia, "Suceava", V, 1978, p.205-223 : p.209-211; sfesnice Ca materie primá, se folosea fie ceara de albine, asa-numita "cearä sau cearä de pämânt" III, 673). 12 Pentru asemenea piese descrierea ibidem, p.353; ibidem, VI, p.33, 41, 50, 52, 119; Odoarele Movilegilor. p.39, nr.25; A, p.403-404, nr.499. VI, p.34. Mai ibidem, p.49, 50, 482 (policandrele de la Trei lerarhi, Iasi), 51 (Galata), 54 (mänästirea Barnovschi, Iasi), 119 (mitropolia din Ibidem, III, p.42, 213; ibidem, VI, p.191, 201, 719, 731; ibidem, VII, p.263, 355. Ibidem, VI, p.731. Radu Popa, Monica Märgineanu-CArstoiu, de www.digibuc.ro 202 Maria Magdalena Székely 6 numai o de Lumina focului spatele de teracotA. Icoanele din biserici locuinte, precum moa§tele sfinte erau luminate de mica a candelelor. Nevoia de a teritoriului Tkilor Române fala invaziilor impunea cAutarea unor strategice inteligente. Una dintre ele, succes multe rânduri, a fost atacul prin surprindere timpul noptii. Lucrul acesta era de contemporani. Descriind oastea tactica a moldovenilor, Anton Verancsics la mijloc de veac XVI, departe, mare numAr, prin acele peste tot locul deopotrivA rândurile du§manilor, fie ele cele din sau de la mijloc sau de la urmá,chiar in toate noptile mai mari pentru aceia, prAdându-i, ba inaierându-se ei in lupte silindu-i stea treji"37. de psihologic, la urma urmei. Atacurile bátAliile nocturne exploatau oboseala lipsa de a adversarului, spaima pe care o aducea noaptea, atât mai mult noaptea necunoscutnesigur. A celebru este intotdeauna citat ca exemple atacul de noapte al lui Vlad impotrivao§tilor lui Mehmed la 1462. adesea "ne-au lovit noapte - poveste§te un martor ocular - au oarneni, cai, au omorât o de mii de Din datele care mi-au stat acum la dispozitie, am putut observa atacurile de noapte au fost practicate deosebire de moldoveni. Poate de aceea Verancsics le inregistra printre tacticile militare specifice acestora. De pentru domnia lui Mare, izvoarele narative mai multe cazuri de lupte nocturne'. Dintre toate, de la Baia din 14-15 decembrie 1467 reprezintA - ca a domniei o monumentald de la Suceava din vremea lui Stefan Mare,Bucuresti, 1979; Paraschiva Victoria Batariuc, din Moldova Secolele XVII,Suceava, 1999, p.37-57. despre vol. de Maria Holban, Bucuresti, 1968, p.419. Generalul R. Rosetti,Istoria artei militare a la al XVII-lea,Bucumti,1947, p.175-176;Istoria poporului vol. II, Bucuresti, 1986, p.277-278. I, p.176 ("pregAtindu-si noaptea, foarte adesea, sau ziva, de cele mai multe ori, iesea din pe drumuri ocolitepoteci nimicea pe neasteptate pe turci, hranei, mai mult de Ibidem,p.127-128. Mai Cronici privind Prile Extrase, de Mihail Guboglu Mustafa Mehmet, 1966, p.42-43, 59-60, 71-72, 94, 126, 204-205, 244, 320, 407, 457. La 23 ianuarie 1465, "joi, la miezul a intrat Chilia a impresuratcetatea"(Cronicile slavo-române,p.16; p.70. De asemenea, Grigore Ureche, op.cit.,p.92). Tot noapte orânduit oastea de la Vodna Radu Frumos, din 1473. Venindu-i ajutor Laiod Basarab, "s-au unit toate cetele noaptea"(Cronicile p.30-31). Lupta s-a dat de soarelui" (ibidem, La 1484, noapte, au au arsu toad Tara Munteneasce Ureche, p.106). Cuprilejul rkboiului cu polonii din 1497, de la Codrii Cozminului, aflând cAo oaste se sA vinA ajutorul regelui, trimis pe vornicul Boldur s-o intâmpine. apoi Boldur a oastea a www.digibuc.ro 7 Preliminarii la o istorie a Tärile 203 atacul lui Vlad - modelul unei lupte de noapte, care lipsa multimii ostenilor a fost suplinitä de prezenta intunericului'. atacurilor de noapte a continuat cel Mare. La 1552, Alexandru Läpusneanu a intrat Moldova cu de domnie, ostenii lui au nävälit peste-Joldeaoamenii "la noaptea'. de la Jiliste, din 1574, asupra lui Petru a obtinut-o Ion folosind aceeasi tactice. Se uneori, o luptä ziva continua in timpul noptii. De bätälia din 1330, dintre Basarab I al Tärii regele Ungariei, Carol Robert, a durat patru zile trei Lupta de la Crasna, din 1450, Bogdan II s-a opus polonilor, s-a purtat "mai de apusul soarelui ce au Uneori, noaptea addpostea, la intunericul ei, ale unor Existau, comandanti care evitau intunericul : "ce n-au vrut noapte, témându-si nu Ceea ce pentru unii constituia un avantaj, datoritä elementului- surpria era socotit de altii un dezavantaj, din cauza lipsei de de aici, a necunoasterii directe a adversarului. Noaptea era un sigur pentru pentru asasini. noapte, aproape de mijirea zorilor, toamna lui 1451, a fost Bogdan de atre Petru Aron, la Reuseni". gäsit sfarsitul chiar iatac, pe dormea, noapte. moarte violentd, de asemenea la vreme de noapte, i-a fost lui Stefan : pe când se odihnea in cortul de la boierii au sforile cortuluil-au injunghiat pe dome. Nu e mai putin adevärat domnii puneau aplicare planurile de asasinat politic tot umbra noptii. Mihnea IIIa la1658, de boierii incomozi, trecut Prutului a intâmpinat acea seara"(Cronicile p.21; Grigore Ureche, 113). Grigore Ureche, Cronicile p.29,49, 62, 71. Cronicile 23. Grigore Ureche, p.I99 ("$i s-au impärtindu-sä in trei i-au lovit cându ei dormiia grijä. nimini de nimica nu putea apuca, cai, caii le era slobozi la päjune strejii. impresurându-i véste moarte birui Ion vodä"). vol. XI, text, traducere comentarii de G. Popa- Lisseanu. Bucure$ti, 1937, p.235 ("aceastä tristä a mult, de la ziva a a saptämânii la ziva a doua a viitoare"). Grigore Ureche,op.cit.,p.88. Miron p.183; Ion Neculce, p.200. IonNeculce, p.279. Cronicile p.15; Grigore Ureche, p.89. Grigore Ureche, ("$i sus cetate, unde odihniia la wernutul lui, au räsipit ne$tiind vodä nimica de aceasta, s-au sculat, numai cu ei totii, ca ni$te lei sälbatici au nävälit multe rane fâcându-i, I-au omorâtu 1-au p.169. www.digibuc.ro 204 Maria Magdalena Székely 8 la curte ucigasi gata, unul-unul lua de-i sugruma arunca den case jos pä ferestri"52. noapte a anului 1663 a fost martora eveniment care i-a marcat profund pe contemporani: uciderea postelnicului Constantin Cantacuzino, din porunca lui Ghica. Povesteste cronicarul Radu Popescu: "... au trimis cdpitanul de la Ungurei dorobanti, 1-au luat noaptea, dus la Sneagovului. Acolo nu ci i-au poruncit de s-au cuminecat, 1-au dus in trapezare, de mare sugrumat"53. puterea noptii se de numele lui Gheorghe Duca. domn al Tärii Romângti, noapte au [...] la manästirea lui S-ti Ghiorghie, de s-au dus slujitori" au din temnitä trei : Papa vistierul, vistierulVoico postelnicul denaintea i-au sugrumat"54. La vreme de noapte, decembrie 1691, a trimis Constantin Cantemir "boiernasi de ai lui slujitori" pe boierii de Ilie Tifescu drept hicleni. Printre ei : Velicico Costin. oamenii lui Cantemir Velicico vornicul la Iasi, domnului indemnat degrabä. el au ascultat noapte de i-au capul denainte Dar nu numai moartea violentä lovea noaptea. Erau oameni pe care natural ajungea dupä apusul soarelui. De domnul Moldovei Bogdan III a murit ceasul al noptii"56, Petru - Noaptea nu numai ci liniste. Când toti cei din jur dorm, zgornotul zilei se stinge, e vrernea potrivitä pentru sfaturi intruniri de Vlad de la Slatina a primit un sol polon in puterea noptii. "A trimis la mine - povesteste solul raportul - dorind se noaptea mine, sau la el sau la locul meu de gazduire. Eu rn-am gata merg la el am fost ora a treia a noptii. fácu cunoscut avea spunä lucru de mare pentru mine. Am venit lumânare, sa"58. 1595, solul polon Lubieniecki se afla la Bucuresti, Mihai Viteazul a trimis pe un credincios al la curte, "seara [...]. Când am sosit, m-a am vreun tälmaci credincios, sau putea vorbi singur dânsul pe turceste"59. de la fu preste noapte". acelasi domn "facu sfat boiarii" vor putea rezista fata turcilor ajutorul promis allui Sigismund Báthory'. 52 Radu Popescu, op.cit., p.123-124. Ibidem, p.131. V. Radu Greceanu, de jale pre asupra nedreptei a preacinstitului Costandin marelui postialnic al Cronici povestiri (sec. editie de Dan Bucuresti, 1967, p.38 ("si noapte i-au omorâtcaseles-au stinsu"). Radu op.cit., p.162. Ion Neculce, op.cit., p.334-335. Grigore IJreche, op.cit., p.143. Ibidem, p.166. 58 I, p.345. Ibidem, III, p.497. Letopisejul Cantacuzinese, www.digibuc.ro 9 Preliminarii la o a Române 205 Sub domnia lui Antonie din Pope§ti, mai du§mani ai lui Bdjescul, Radu Cretulescu Cantacuzino, ei o ceat spurcatd, noaptea toti la casa lui Gheorghe dvornicul, de sfat cu ce fel de me§te§uguri vor ucide pre acei 3 de lupta de la Capul (1659), cu Constantin Gheorghe Ghicaoastea sa "au trecut Ia§ii noaptea, au mas acolea au fkut sfat capetele, cum dea cu singuri foc, Lipsa de pe drumuri putea fi un avantaj pentru cei care doreau urmele : Istoria noastrá cunoa§te destule cazuri care personaje din unui pericol au ales noaptea spre duce la indeplinire planul. cel Mare 1473, pe Radu cel Frumos a impresurat cetatea de scaun a Prii Române§ti, domnul muntean a fugit noapte, tezaurulfamilia cuceritorului'. La 1510, boierii care la scoaterea din domnie a lui Mihnea 1-au cu oaste pe domnului, Mircea, refugiat la Cotmeana. "noaptea, au numai el cu o a lui, Stoican, o mai spectaculoasä a fost fuga lui Petru Rare§, 1538, la intrarea turcilor Secuime Bind gäsit de ni§te "daca au 1-au cu haine proaste de a cu comänac cap décii I-au scos la Ardeal"65. la vreme de noapte, povestitá de cronicari, aceea a lui Alexandru Potcoavd, la venirea lui Petru Ia§i, in 1578. Dar cea mai zguduitoare descriere a unei asemenea fugi pare este aceea de Franco ca personaj central pe Petru Cercel. turcii au intrat Tara in anului 1585, spre scoate din scaun pe domnul a fkut un sfat prelungit cu boierii tolii au luat de a fugi Transilvania. "Cum se ora trei din noapte, s-au dus sä se pregätirile la curte : "am petrecut toatä noaptea lucrurile cele mai de punänd sä in Apoi, 24, la miezul noptii, ne-am pomit la drum Am noaptea, pe mai cumplit cu cea mai mare vitregie. Dar am avut parte, totu§i, ore, de lumina lunii"69. noaptea vor ajunge in räspandindu-se zvonul turcii le-au luat urma, femeile copiii au tipe, "nu s-au mai auzit niciodatä asemenea gemete vaiete larmä ca ale acestor femei boieri care fugeau, care aici, care colea, pentru a se salva, in mare vuiet Ibidem, 13. 62 Miron Costin, op.cit., p.187. Cronicile slavo-române, p.17, 31, 50, 63, 71; Grigore Ureche, p.98. Radu Popescu. p.28. Grigore Ureche, p.155. Ibidem, p.211 noaptea martie12 zile,Alexandru au din curte, n-au mai putut suferi, iarbabucatile sä gândindu vor au fugit spre codru). p.37. Ibidem, p.38. Ibidem, p.41. www.digibuc.ro 206 Maria Magdalena Székely 10 nu s-a cândva un lucru mai nenorocit. A trebuit ca principele sä se de colo colo, la lumina nenumäratelor spulbere zvonul ar veni dar cu toate acestea nu s-a putut aduce nici o Dar, cele din s-a ajuns totu$i ca plânsetele femeilor bárbatilorAlteta Sa, poruncind se suie pe munte douä sute de a pus sä frânghiile toate träsurilecaretele se lumea la ordinea cuvenitä, am pornit din nou la drum. La orele de aflându-mg niste trecatori primejdioase, desi$ul Altela Sa a poruncit se opreascä acolo sä se lumineze de mazilirea sa din domnia Moldovei, dorind repus pe tron, in conditiile unei nemultumiri generate, Aron "noaptea, toatá noaptea, au nimica n-au facut la Ia$i, ci au spre Tarigrad". Primind reconfirrnarea de la sultan, Aron vestit pe Nestor Ureche logofgtul (pe läsase al scaunului") se Moldova are de pedepseascä pe boierii care uneltiserd impotriva lui. Ureche logofätul ce mare avea peste nevoind fie la prigoang, "invälat-au pre gazda sa, cine va a dooa zi de dânsul, spuie s-au dus acasä la Carligäturä. noaptea, toatä noaptea zioa, toatä zioa, au ie$it pre la Soroca in Tara a fugit in 1600, din cetatea Hotinului, asediatä Mihai Viteaml, pe noapte boiarii lui". de domnia lui Leon Tom$a, mai boieri munteni, printre care aga Matei din Brâncoveni, s-au refugiat la mänästirea Tismana. urmäriti de cumnatul lui Leon "noaptea au e$its-au dus pe plaiul Izvarniiau trecutTara Ungureascr". Dupä infrângerea de la Ojogeni, din 1637, in Vasile Lupu a aflat agii de Mäcm vor sä-1 prindä. sara masä - Miron Costin i-au dat de la bucate s-au sculatu, peste un gardu, suindu de pe spinarea unuia din slujitoriacolo i-au calul au ie$itu fuga"Th. Sub protectia noptii "au plecat fuga din scaun" Gheorghe Ghica. domnul Rornânesti, donmia a doua a lui Grigore Ghica Tara Româneascd, o de $i-au gäsit fugind la poloni. Aflând de aceasta, domnul a poruncit sä fie prin$i "Dar n-au nimic - avea comenteze Radu Popescu cä apucase de den tabärä noapte au scäpat"77. De groaza lui Gheorghe vodä mai moldoveni s-au refugiat prin la a lui venire la tron. ce-1 prive$te pe spätarul Tudosie a luat drumul pribegiei, fugind noapte din 1671, la izbucnirea räscoalei orheienilor sorocenilor, Anastasia, doamna p. 42. V. pentru din Transilvania (gdzduirea lui Petru Cercel, pe noapte, la Codleafuga de Grigore p. 222. 72 Ibidem, 223. p. 106. Radu Popescu, op. p. 94. Miron Costin, op.cit., p. 117. Ibidem, p. 194. Radu Popescu, , p. 156, Ion Neculce, p. 266. www.digibuc.ro Preliminarii la o istorie a noptii 207 lui Duca "a fugit in Tara Româneascd, noaptea, cu multe insolitori a luat cu ea un tezaur uciderea vistiernicului Hrizea de Cantacuzino, jupâneasa copiii lui, din partea domnului, "au de cu pe la miezul noptii au trecut Dundrea Tara La sfatul unor boieri uneltitori, Constantin Cantemir a mai dregAtori, printre care pe Costin. Pe Dediul in clopotnita de la Trei Ierarhi. noapte, Dediul "au pe siimeni, pe strajerii päzie, s-au slobodzit cu o pe o ferasträ din turn gios apucat de-u cu doi ficiori fugit"'. Drumurile in intuneric erau bätute de documentele muntenesti, cele moldovene$ti atestá existenta dar arareori se precizeazd ziva sau noaptea. Un document din 1634 povesteste cum pe un Trifan din Marcovicenipe sofia lui, Sora, "i-au impresurat tdlharii noaptea au aprinsu casa pre dânsiimulte avére a au arsu cask numai ce-au cu trupurile din In zilele lui Matei Basarab, Barbu Poenaru clucerul "trimis de domnu la slujba Sale a aici, urma lui, mers-au neste la casa lui, de i-au prinsu jupâneasapre oamenii lui de i-au muncit noaptea i-au i-au arsu cu foc i-au jupaneasai-au luoat tot de casá ce au avut"". Probabil majoritatea celor care jefuiau casele boierilor, ale care furau vite sau cai fdceau aceasta apusul soarelui. Un misionar catolic ajuns Moldova scria, 1678, "lipsurile nenorocirea din aceste locuri sporesc neincetat; din cauza talharilor nu se mai poate circula nici nu suntem siguri in orase; aici, Cotnari, este nevoie a sta mereu cu armele ziva, noaptea"". foarte descriere a unui jaf in Moldova, la 1421, ne-a läsat-o Guillebert de Lannoy : sä intru noaptea sus-zisul Cetatea eu cu un al meu am fost prinsi, aruncati jos de pe cai de holi; m-au greu la ba m-au dezbracat, gol, doar legat de un copac o noapte malul unui mare numit Nistru, unde am petecut noaptea in mare primejdie de aucis sau Ca care atacau noaptea, seamadeimportantaintunericului,deobosealavictimei,de imposibilitatea ei de a se de lipsa unui sprijin din Tot la vreme de noapte dusmane timpul unor campanii militare. Paul de Alep povesteVe in timpul rdzboiului dintre Vasile LupuGheorghe (1653), ostile ungure$ti jefuiau prin de "nu dormi noaptea"". Existä despre unele mäsuri luate pentru a lini$tea locuitorilor VII, p. 178. Radu Popescu, op.cit., p. 175. Ion Neculce, p. 339. DRH, A, XXII, p. 50, nr. 46. 83 Ibidem, B, XXIV,471, nr. (10 august 1634); ibidem, p. 476, nr. 353. VII, p. 328. Ibidem, I, 51. Ibidem, VI, p. 95. www.digibuc.ro 208 Maria Magdalena Székely 12 a preveni omorurile pe timp de noapte. Paul de Alep la in turnul de al domnesti, "se orologiul orasului acolo stau de paznici. timpul cinei, acestia bat dintr-o tobá asemenea unei de la noi, pentru a opri circulatia timpul aceea, aprind o mare atâta timp cât lumina, nimeni nu pe ulite. zori de zi, bat iaräsi din sting lurninile se trag lovituri de tun pentru a vesti pe locuitorii din pot umble pe Focul nesupravegheat sau pus anume, mai ales pe vreme de noapte producea incendii devastatoare. Arderea multor case este mentionatä documentele noastre medievale, dar, din indicarea momentului când vaizbucnit pdrjolul. Una din exceptii este márturia despre arderea casei lui Trifan din Marcoviceni, noaptea, din cauza focului pus de tâlhari". Se sigur Putna a miercurea mare, la miezul timpul luptei de la Baia, spre a-i speria pe unguri pentru a spori panica, $tefan Mare "au aprins asupra prilej cu care au arscasele Inainte de de la Finta (1653), aflându-se Hmelnitchi in Tara Româneascd, "au cu masul" pe noapte la niste case boieresti, la "aflându casele pline de toate bucatele. singur au pus de au dat focu caselor, s-au sculat de la de vin". Cum aräta un foc bezna ? Cam cumdescrie Walerand de Wavrin pe care a cuprins un turn al Turtucaia, 1445 : "Focul care ardea atunci turn noaptea prin ceata cea groasä, pärea un singur erau de rosii zidurile". Cerul spuzit de stele era câmp de cercetare pentru astronomii astrologii de la curte. Mersul astrelorzodiilor prevestea schimbdrile de vreme sau de vrerni. Toate erau socotite senme, inregistrate interpretate ca atare. de vreme bruste, pe timp de noapte, erau privite ca senme. confruntdrii dintre Vasile Lupu Gheorghe a fost o noapte cu "multe tunete, a azut o ploaie oamenii spunu venit TrAznetul a pe mare de mdnästirii Paraschiva, care este a de la Muntele Sinai, a adânc pámânt crucea. A pe grajdurile marelui palat domnesca ars multe case. Fulgerele strdluceau ca säbiile se vedeau pe cer din alburii, asemenea unor unor Toate acestea vesteau, de asemenea, lui Vasile upu"". Ibidem, p. 110. DRH, A, XXII, p. 50, nr. 46. Cronicile slavo-române, p. 51, 64. Grigore Ureche, p. 93. Cronicile p. 49. Miron Costin, p. 151. p. 98. Ibidem, VI, p.92, www.digibuc.ro 13 Preliminarii la o istorie a noptii 209 Erau, evenimente astronomice mai deosebite care puteau vdzute noaptea pe cerde Cronicaz-ii ne-au ldsat mai ales despre comete sau "stele cu coade : una "s-a la una domnia lui Vasile alta - de plecarea domnilor la asediul Vienei, Noaptea clericilor se scurgea cele slujbe : vecemia Dar laicii veneau la noaptea. Cand i s-au vis Radu Mare Nifon, Neagoe Basarab se afla la biserica Dealu. mnainte de sfmtirea bisericii de la Curtea de Arges, acelasi Neagoe a participat la slujba de noapte, cu patriarhul, mitropolitiiarhiereii care in Tara pentru Fugind din turcilor, la 1538, Petru a ajuns la bisericd, a cdzut "in chipurilor sfmtelor icoane, am mult. cu mine, cu lacrimi fierbinti au egumenul mdastiriitot soborul au rugile Domnul läudat pe Domnul au denii rugdciuni pentru Noaptea nu era numai un timp al spaimelor sau al rugáciunilor. Adeseori, era timp al petrecerilor. casele boieresti sau la curte erau frecvente cinele prelungite De pildá, in Moldova in Tara exista obiceiul ca, "in ajunul sdrbätorii Anului Nou, toti boierii ispravnicii, parcálabii sau subasii tosi dregátorii divanului noaptea la domn inaintea sa insignele dregdtoriilor [...]. Atunci, noaptea aceea, domnul trimite numirile face destituirile"102. noaptea de Boboteazd, cu tobele, cu cu mergeau cu pentru a face boierilor noaptea invierii, copiii bäteau toaca de lemn de "pentru oamenii nu dorm deloc acestei nopti de Paste. Copiii fiecare mahala din ulitä se adunau la sau la biserica din mahalaua aprindeau focuri curte, se veseleau zgomotos clopotele la al ceas din La de la Focsani, cele patruzeci de zile - povesteste Celebi trei ziletrei nopti se cu miimii de candele, de fiecare muzicantii diferite din instrumente, trompete. Mai multe femei de moravuri usoare din instrumente, toate ceva nu e caracteristic nici unei alte Grigore Ureche, op.cit., p.205. Miron Costin, op.cit., p.165. Ion Neculce, op.cit., p.284. 98 Pentru acestea, VI, p.128. Cantacuzinesc, p. 85. Cronicile slavo-române, p.99. epoca feudalismului, vol. 1961, p.53, nr.20. VI, p.114. Ibidem, p.115. Ibidem, p.128-129. Ibidem, p.731. www.digibuc.ro 210 Maria Magdalena Székely 14 Nu trebuie uitate nici nuntile, unde invitalii petreceau zile nopti nuntii, cu prietenii orasului in tot timpul noptii, de oameni care bat din tobá, din fluierduc oficierea cununiei, "noaptea, tovaräsii lui cu läutarii in träsuri mireasa, de alte femei rndritate, se cu veselie; aceasta se prelungeste, zi noapte, sau trei zile"107. Petrecerea care a urmat casätoriei lui Radu fiica lui de la Tarigrad a durat Douasprezece zile s-a la Iasi, la nunta domnitei Maria, fiica lui Vasile Lupu, cu Janusz Radziwillm. Ion Neculce descrie mult har cele de petreceri de la cdsátoria Catrinei, fiica lui Gheorghe Duca : nu era era Jean Verdon scria "ornul medieval trebuia integreze existenta sa aceastä noapte inevitabild, de care sunt legate Eros, Hypnos Observatia este pentru spaliul românesc, deosebirea aici, izvoarele mai putine informatiile lipsite, general, de spectaculoase, reconstituirea este mai Din acest motiv, rn-am sträduit aleg exemplele cele mai frumoasemai graitoare. La fel ca (MoldovaTara oamenii integrau noaptea ciclul vietii Ea putea pasiv (dorrnind) sau activ. Pentu era nevoie, de toate, ca noaptea Verdon) prin folosirea mijloacelor de iluminat. Totusi, cum acestea o destul de de care se puteau timpul noptii era foarte redus. Oamenii obisnuiau se culce devremede aceea noaptea, mai ales lunile de iarnä, Adevdrata biruintä asupra noptii a adus-o abia inventarea electricitatii. Noaptea medievald era intunericul servea, in celor cu rele celor cu bune. Asasinii, tilharii, dusmanii profitau de pentru a-si ataca victimele ori adversarii. aceasta a noptii era Necuratului. Dar, noaptea se faceau slujbe biserici, chipurile se vise, stelele mersul lumii, oamenii petreceau a doua a noptiiapartinea lui Dunmezeu. general, spairnele noptii erau preponderente. Oamenii nu se largul apusul soarelui. Sentimentul predominant era de repulsie. Noaptea era, prin excelentd, un "domeniu al p.122. Ibidem, Miron op.cit., p.91. 109 Ibidem, p.121; vol.V, de Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1973, p.136-137, 647-648. 110 Ion Neculce, p.263. Jean Verdon, op.cit., p.10. 112 Ibidem, p.269. Ibidem, p.21. www.digibuc.ro 15 Preliminarii la o istorie a noptii TArile Române 211 PRÉLIMINAIRES POUR UNE HISTOIRE DE LA NUIT DANS LES PAYS ROUMAINS Résumé Le livre de Jean Verdon, La nuit au Moyen a stimulé une recherche similaire, concernant la nuit au Moyen Age roumain. L'homme vivait la nuit - intégrée dans son cycle de vie - de passive (en dormant) ou active. Chez soi, l'homme dormait, généralement dans le lit. y a des informations sur l'utilisation de la literie et des vétements de nuit. Les militaires en campagne, les ambassadeurs en mission et les commerçants dormaient dans leurs bivouac. Les sources de l'histoire médiévale roumaine mettentla disposition de l'historien peu d'informations concernant la vie sexuelle, attach& depuis toujoursla nuit. Le sommeil pouvait seulement par les divers bruits, par les ou bien par les fantômes. Vivre activement la nuit, c'est apprivoiser l'obscurité. Les moyens d'éclairage les plus étaient :le lumignon, la cierge, la torche, le feu. L'absence de la lumire favorisait, en temps de guerre, les attaques imprévues. Mais, la nuit était, également, le temps avantageux pour s'évader, pour se sauver, pour voler, pour assassiner, pour comploter. y en avait, aussi, des incendies, des changements brusques de temps et des phénomènes astronomiques. Enfin, 'homme prenait partla messe de nuit et aux distractions nocturnes. Dans les Pays Roumains, comme dans toute l'Europe de ce temps-là, "les ténbres ne peuvent étre que le domaine du Malin" (Jean Verdon). Le sentiment predominant était l'aversion et l'appréhension. www.digibuc.ro www.digibuc.ro ZESTREA INTRE PRACTICA. TARA IN SECOLUL AL (I) CONSTANTA GIIITULESCU 1. la 1652, prin grija lui Matei Basarab este elaborat un cod de legi, o asupra zestrei nu Dar lndreptarea este deoarece, ea, nu prea mult spatiu problemelor pe care le zestrea, nici nu transformä in articole de lege practica acumulatä decursul anilor. Chiar nu au existat legi scrise care reglementeze diferitele aspecte legate de zestre, practicd, ele 0-au gäsit rezolvarea, apel la "obiceiul prin transformarea precedentelor cu putere de lege. Indreptarea face o asupra zestrei in capitolul referitor la mo0enire. Reiese, astfel zestrea este partea din averea pe care o o momentul cdsátoriei. rol atribuie Jack Goody studiul asupra rurale din Europa Occidentald'. Dar inzestrarea nu aduce cu sine excluderea fetei de la mo0enirii paterne, cu un amendament: ea va trebui comun bunurile primite prin foaia de zestre. afläm fiecare obiect prins foaie trebuia aibá un pentru a u§ura redobandirea acesteia atunci incercarea sa de a constitui o familie sau atunci din partenere se stinge celuilat3. Antim Ivireanul preocupat de problemele societätii care ajute semenii cum trebuiesc elaborate "dietile"foile de zestre. El chiar, un formular pe care deja redactarea la secolului, care se va impune mai ales secolul Majoritatea proceselor legate de zestre sau testamente incep rezolvate de Bisericd, odatä cu mitropolitul Teodosie pe care vedem implicat mult mai mult viala a Deci, Antim care pdstorirea la 1708, ani buni petrecuti preajma mitropolitului Teodosie, destul de bine ceea ce se plan social. De aceea, el transfonne foaia de zestre act irevocabil, respectarea unor reguli minime: foaia de zestre intotdeauna un act scris, prezenta martorilor, un preot sä asiste intotdeuna la redactarea acestui act, fiecare obiect aibá iar suma josul foi, toate acestea "pentru ca nu pre banueli"4. de a trece la analiza propriu precizdri se impun. primul trebuie mentionat istoricii au fost foarte putin interesati de zestre ca J. Goody, Inheritance, Property and Women: Some Comparative Considerations, Family and Inheritance. Society in Westwrn Europe, 1200t-1800,volum publicat sub conducerea lui J. Goody, J. Thirsk si E. P. Thompson, Londra, 1976, p. 10-36. 2 indreptarea legii, Bucurgti, 1962, p. 271-273. p. 266. Antim Ivireanul, Opere. Didahii, ed. G. Bucure§ti, 1996, p. 353355. "StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 213-222 www.digibuc.ro 214 Constanta 2 de in sine. Istoricii dreptului au amintit de ea atunci au analizat transmiterea paterne, dar nu i-au accordat atentia cuvenite. Nici genealogistii n-au fost preocupati de foile de zestre, desi, ele oferä importante date referitoare la familiile din epoce. Cea de a doua precizare se referä la senmificata acestui termen in analizele istoricilor sträini. Folosind studiile de istoricii occidentali acest domeniu putem constata exisa o oarecare termenul romänesc zestre occidental "dot". Am la prima vedere cei doi termeni sä consideräm au continut. In spatiul romäneasc zestre in fapt, ambii termeni occidentali: "dot" care se numai la partea materialä primia de mosii, actiuni, case, etc)"trousseau" care se la personale pe care fata le cu ea noua sa case. C. Klapisch-Zuber zestrea este, mai echivalentA cu troussoul occidental'. Analiza unui numár important de documente ne va ajuta zestrea mai ales care stmt problemele pe care le Documentele folosite (aproximativ 100 de documente acoperind perioada 1600 - 1716) reprezina mai ales foi de zestre, testamente procese de revendicare a zestrei. Ele sunt documente edite inedite culese fie din fonduri de din colectiile de documente deja au fost alese tocmai pentru veneu sprijinul analizei noastre. 2. Redactarea foil de zestre. Documentul prin care o fatA este pusä posesie diferite denumiri: "zapis", "zapis de zestre", "scrisoare", zestrilor",etc. Foam de zestre este elaboraa, cum rezula din analiza documentelor, ziva logodnei: "cându logodet S Gh. medievale Bucuresti, 1969; M. Emerit, La femme en Roumanie hériter2 in RHSEE, IV, 1927, 1-3, 4-6 A propos du droit des femmes l'héritage en Valachie, ibid , V, 1928, 1-3; A. Rädulescu, Dreptul de mostenire al Bucuresti, 1925; 0. Sachelarie, Privilegiul Tara secolulut lea, "Studii", XXIII, 1970, 3, p. 493-499. 6 studiul introductiv de la anexa de documente. A. Bellavitis, Dot et richesse des femmes Venise au XV? p. 91-100; J. Hoock N. Jullien, normandes p. 117-138; A. Groppi, Dots et institutions: la conquete d'un "patrimoine" (Rome, p. 139-154, studii publicate "Clio. Histoire, Femmes et nr. 7, 1998,; C. La maison et le nom. Stratégies et dans de la Renaissance, Paris, 1991; F. Laroche-Gisserot, Pratiques de la dot en France au ESC", nr.6,1988, 1433-1452; 0. Redon, Aspects é de la discrimination et de la «marginalisation» des femmes in donna nell 'economia editie ingrijitä de Simonetta Cavaciocchi, Le Monnier, P. Bourdieu, Les stratégies matrimoniales dans le systéme de reproduction, Annales ESC, nr. 3-6, 1972, p. purtate M-me C. Klapisch-Zuber M-me A. Farge pe marginea memoriului nostru de DEA Construction et Deconstruction du couple. Valachie au in iunie 1999. B, XXII, 490-491, din 27 aprilie 1627. DAN1C, M-rea Bistrita, XXXIV/6, doc. din 28 martie www.digibuc.ro 3 Zestrea Tara 215 revenea fetei, ci o negociere regula, cuvintele de ordine învoiala, Din actul reiese mai verva acestor disculii din zestrei, dar cu ele au existat, mai ales atunci scribul pune gura care atesta duritatea tenacitatea acestor de zéstrilor de ce rn-am am dau coconii méle", astfel Radul din foaia de zestre, atunci logodea copila cu Radu din in 8 1633. De el nici nu va putea pune aplicare de zestre document redactat ulterior va reveni, probabil sub presiunea ginerelui, va reaminti i-a dat ocina iar pentru cele 5 oi foaie, dar de care nu dispunea la momentul respectiv ginerele va trebui se o Capul familiei este care se de elaborarea redactarea foi de zestre, este sau unchiul ce urma a Pe ce se apropie vremea de datoria care revine, partener pentru fiica sa timp cele ce crede poate dacele ce crede va conveni nu numai ginerelui, darfiicei sale. Actul nu va deck ziva logodnei, va avea "punerea de accord"; constatam astfel majoritatea de zestre analizate pun comun cele douä logodna inzestrarea. De exemplu, Giurgea fiica atunci o logode$te Radul'2; Negrita nu-si poate logodi fiica deck ce promite ginerelui va da ca zestre mosia de la Prisaceani, de altfel, singura avere de care dispuneau. Documentul de la 26 mai 1650 este mai in Stanca, lui Hamza ban din minästirii Polovragi zestrea la de la ei". din motive nu märite fetele timpul vielii, atunci de moarte" transmite obligatieflilor mostenitorii de drept ai averi. Fratele poate sine die, indeplinirea acestei sarcini, dar sora are de partea ei cu ajutorul va reusi sä intre posesia cuvenite. La 8 octombrie 1644 Matei Basarab dintre Neaga din fratele ei Badea care refuza ea mo$ia de la tatäl Voico Domnul favoarea argumentand acea mosie i se parte zestrea pe care n-o primise ani atunci se Ba mai zapisul de favoarea "spart" pentru a nu mai puteafolosit viitor''. testament, nu exprimä numai ultimile ci va "viitorul". Fiecare membru al familiei vaamintit diata, precizandu-se situalia la momentul respectiv. astfel fete a reusit inzestreze, cuantumul zestrei, fete au neinzestrate ce parte avere a sä le Testatorul asigure posteritatea indeplinit atributiile de in vielii dincolo de moarte, stabilind testament zestrea mezinelor sau modele. Leca spätar, aflandu-se ceasul alege ca continuator al familiei sale pe mare, Fiera. Acesta prime$te cu averea familiei sarcina de sora mai cum säu o inzestrase pe cealaltä mai mare: fie-mea, " DRH B, XXIV, p. 161-162, doc. din 8 1633 si www.digibuc.ro 216 Constanta Ghitulescu Varvarii am läsat de fiiu-mieu, Fiera 1 de de zestre am dat eu fie-mea, Despii"16. lasä cu de moarte ca mezinele familiei primeascä zestre ca Stana la a cArei a mai apucat participe. Dar moartea aduce cu sine "scAderea" familiei, mari se ridice construiascA propriile familii propriile de putere, prestigiubunästare. Grigore Bäleanu recunoa§te care se afla familia sa dupä moartea säu, dar in timp trebuie sä arespecte dorintele el este nevoit unul din satele o decizie foarte grea pentru un boier din secolul al XVII-lea -, pentru numai putea inzestreze surorile. Pentru ca sä familie, el o vinde cumnatului Foi zestre pot unchii, ei fac acest lucru in speciale: atunci când nepoatele orfane de sunt crescute casa devin, parte integrantä a familiei, atunci când din cauza tatäl renuntä la sale favoarea fratelui. Acesta, mai preia sarcina de nepoatele. Cazurile in documente sunt mult mai putine comparatie cu cele precedente. De asemenea, printre atributiile domnului se aceea de a märita fetele sarace. Pentru secolul al XVII-lea nu am un singur caz, cel al de Radu cu 150 de ughi dupä Lazdr paharnic'8. Cercetarea a de arhivä va scoate, probabil, la ivealä alte cazuri de acest gen. Alta este secolul al XVIII-lea, domnul, pentru a se achita de aceastä va face apel la Cutia milelor. 3. Validitatea foilor de zestre. Pentru avalabil un act trebuie sä se in prezenta unui de martori. Antim Ivireanul considerd 3 martori plus preotul satului sunt pentru a da credibilitate actului'. Cum la Antim nu nici o prevedere cu privire la elaborarea foilor de zestre nu ne decât facem o asupra practicii folosite documente. in anii '90 ai secolului al XVII-lea, foaia de zestre este un "zapis" in care apar cele contractante: familia fetei care de o parte familia bAiatului care de partea cealaltA. Acest zapis este, mai curând, o "foaie de zestre - contact" prin care se stabilesc obligatiile ginerele, care acceptä in schimbul zestrei promise, tatäl care trebuie ofere pentru märita fiica. Este un paradox ceea ce se Normal arca familia bärbatului sä pläteascd deoarece ea este principala beneficiarä a acestei cdsätorii, fiul achizitionând odatä cu femeia dreptul asupra munciidescendentei acesteie. Spre secolului deja formularul impus de Antim Ivireanul este De acum, foaia de zestre va cu invocatia simbolicd, apoi vor enumerate bunurile se va cu o de multumire Dumnezeu cu semnAturile martorilor. Cuvinte ca tocmealä, des folosite Violeta Barbu, diate muntenegi din a doua secolului al XVII-lea, RIS, nr. 1996, p. 500, doc. din 17 iulie 1657. DANIC, Mitrop. T. Rom., CLVII/99, doc. din 5 martie 1691. DRH, B, XXIV, p. 345, doc. dinmai 1634. Antim Ivireanul, op. p. 354 20 C. Klapisch-Zuber, Le complexe de Griselda. Dot et dons de mariage au quattrocento, in Mélanges de française de Rome. Moyen Age, Temps Moderne, tom 94, nr.1, 1982, p.7-43. www.digibuc.ro 5 Zestrea in Tara (I) 217 atunci dispar treptat, treptat. Totodata, libertatea de exprimare a scribului va la stereotipia formularului21. Analiza asupra martorilor duce la concluzia majoritatea actelor dotale se fac prezenta familiei largite. Pe printre martori membri apropiati ai familiei: bunici, unchi, sau na4i. li se preotii satului, vecinii de ce nu prietenii22. atentie deosebita documentul din 8 iulie 1633, care a mai fost adus discutie. Radul din la "invoiala logodnei" de fiul paharnic (tot el scrie foaia de zestre a surorii sale) de proprii martori. Dima este cu un cunoscut al familiei sau cel putin al fetei carenume4te familiar "coconul jupanului Eftimie pitar". Ceilalti doi, Stroe Hristodor, le sunt consateni poate vecini. La Radul din aduce sine tot doi consäteni, Dragomir, prieteni ai mire, altfel nu explica prezenta acolo, moment de important cum este logodna. act este pomcnit, printre martori popa Leontie, a se specifica, apartenenta sa Pare a mai din Suici pentru scribul cei doi martori acest foile de zestre provenind din mediile ordinare, martorii sunt numero4i, in cele redactate de boieri martorii lipsec aproape Explicatia este se poate de iscalitura marelui boier de prestigiul functiei sunt suficiente pentru a da credibilitate unui act emis de el. Mihai Cantacuzino nu crede este necesar ca pe foaia de zestre de el pentru fiica sa Maria mai trebuie o acela4i lucru se cazul lui Rudeanu care tot singur foaia de zestre pentru fiica sa Ilinca, Ghinea Rustea procedeaza la fel, chiar foaia de zestre apartine nepoatei sale Ancuta Rudeane. Toti trei sunt personaje importante in viala a ei se adreseazd unor oameni care fac parte din aceea4i politica. Primul fiica Tudorache Guliano mare stolnic, de-al doilea marele Ghinea Rustea de-al treilea nepoata Alexeanu, fiul marelui Alexandru Alexeanu25. De semnatura apare formularul este formular. 4. Lada de zestre. foaie de zestre cuprinde, de bunuri exceptiile sunt numeroase. acestor exceptii astdzi ce ar trebui, teoretic, se afle foaie de zestre. Jupaneasa Maria trebuit la "multe pentru nu dispun de toate aceste lucruri la momentul respectiv, ginerele primeasca satul Acela4i lucru se in Borcioaia care 21 Vezi anexa de documente. 22 DRH, B, XXX, p. 208; DANIC, Ep. XXVIII/26 si XCII/16, doc. din 3 octombrie 1696 si 17 februarie 1704; Mitrop. T. Rom., doc. din 20 februarie 1673; mss. 135, f. 89, din 22 ianuarie 1678. DRH, B, XXIV, p. 24 DANIC, Achizitii Noi, doc din10 aprilie1691siAchizitii Noi, CLXXVIII/1, doc. din 6 ianuarie 1692; Doc. Ist., CCCCLXXVII/147, doc. din 30 mai 1659. Pentru carierele ca mari dregatori vezi N. Stoicescu, Digionar al marilor dregâtori din Tara Moldova, Bucure4ti, 1971. DRH, B, XXI, p. 335, doc. din 3 martie 1627. www.digibuc.ro 218 Constanta 6 "n-am avut inzistrizu pre vaci, cai, din acest motiv ca zestre un pogon de vie la Chiciora. cunosc regula, atât de des la o treptat, treptat practicd. Bijuterii, haine, ustensile casnice, dobitoace, figani, aceasta este ordinea trebuie respectatd unei foi de zestre, dar penntru a procura toate aceste obiecte, familia are nevoie de uncapital" disponibil momentul uneia din fiice. Treptat, treptat, zestrea societate. sau bogat, un tatA cu fete nu se poate dispensa de care face parte integrantd din viata lui. Ea garanteazd onoarea, prestigiul puterea de care dispune la momentul respectiv; tot ea este cea care "nivelul" viitoarelor relatii, alegerea partenerului de puterea a Cu alte cuvinte, zestrea ca un barometru social. vine noua de lada sa de zestre. Ea ar trebui cuprindä, mod normal, obiectele personale intime, dar majoritatea fetelor din casa numai hainele de pe ele, se va afla putinul pe care s-a dea. De exemplu, DrAgan nu poate "stânjdni 40, 2, iape 1, vaci . dobitoacelor de la "6 mari, 2 tineri, 4 vaci mari, 1 cal de ginere"29 pentru un ajunge la "§aizeci de 27 DANIC, M-rea Cozia, XLVII1/8, din 8 iulie 1664. 28 DANIC, M-rea Bistrita, LV/5, foaia de zestre de Drägan. 29 DANIC, Ep. Buzäu, XXVIII/26, din 3 octombrie 1696., foaia de zestre a de tatäl ei DRH, B, XXIV, doc. din 15 noiembrie 1633, foaia de zestre a lui Ivasco Vlädaia;. DANIC, mss 128, f. 279-279v, doc. din 30 ianuarie 1711. Vezi anexa de documente. 12 Greceanu, lui Constantin Bucuresti, 1906, p.286-287; vezicelelalte foi de zestre, fâcute de Brâncoveanu pentru cele 7 flice, p. 285-313. www.digibuc.ro 7 Zestrea in Tara Româneascd (I) 219 20 de ii33; Marga spätdreasa fiicei ei 12 ii numai 2 fote, dardä alte 2 rochii de purtare34, Cornea Corcoveanul poate da sorei sale, 15 ii35. Nu sau care din aceste obiecte de se confectionau casa. Femeile teseau casä pentru iile traditionale. Tot se se brodau de perinile, cearsafurile, scoartele de patcovoarele. De remarcat din foaia de zestre a unei fete lipsesc obiectele de (sdpunul, parfumul, pieptAnul, "sulimanurile", etc.), lenjeria mobilierul. schimb, bijuteriile cu diamante, smarande, (termenul folosit este de zamfir), rubine se gäsesc din abundentd. De cele mai multe ori fetele primesc vii, case, dar niciodatA ele nu vor primi domeniile care constituiau patrimoniul familial sau casa in jurul cdreia se reuneste familia37. Raportul valoarea economicd a zestrei valoarea economicd a de mostenire masculini este greu de stabilit studii care calculeze cuantumul o se poate constata fata este exclusä de la atunci descendenti de sex masculin. sunt ca.zurile care fata doreste participe la succesiune prin punerea comun a zestrei sale cum recomanda lndreptarea legii. De cele mai multe ori, fetele se multumesc cu ceea ce au primit prin foaia de zestre uneori, prin testament, sau fratele partea. 5. Zestrea promisiune realltate. Zestrea este intotdeuna la un capät de Care este momentul transferdrii ei? pe proaspata chiar a doua zi Sau termene dincolo de care nu se poate trece? lumea occidentald existau obiceiuri specifice acestui moment. Un cortegiu ritual transporta trusoul fetei de la o la alta; tineri tinere care purta zestrea miresei; dansau pentru a atrage privirile trebuia se public pentru a tuturor prosperitatea prestigiul familiei39. Din pentru spatiul nu dispunem de informatii de acest gen. Din analiza documentelor reiese "livrarea" timp pe ce familia fetei reuseste procure obiectele promise. Transferul zestrei nu se face imediat ci cu mutarea fetei noua sa casá acest lucru se abia Nemultimirile pe ce timpul se scurge socrul sau DANIC, Achizitii Noi, LXXX/14, doc. din 10 aprilie 1691. DANIC, Mitrop. T. Rom., doc. din 1700>. DANIC, Doc. ist., MCMLXIII162, doc. din 20 iulie 1705. O foaie de zestre aminteste de o pereche de cizme, nu erau sau din 20 septembrie 1661 N. lorga, Studii si documente, Bucuresti, 1904, vol. VI, p. 480. Nu este o situatie numai românesc, ea se regäseste spatiu1 florentin la evului C. Klapisch-Zuber, op. cit., p.185-186. N. La fonclon symbolique du dans les rituels populaires du mariage, Anna les ESC, nr. 3, 1978, p.650-655; A. Burguère, Le rituel du mariage en France: pratique ecclésiastiques et pratiques populaires. idem, p. 637-649; J. Le J.-C. Schmitt, (coordonatori), Le charivari, Paris, 1981; M. Segalen, Amours et mariages de l'Ancienne France, Paris, 1981. acest dintr-un document de la 4 iunie 1677. Ilinca, fata lui Petru se a fost numai de ei, nu la ei". DANIC, M-rea Radu www.digibuc.ro 220 Constanta Ghitulescu 8 cumnatul nu dau nici un semn din care sä reiasä ar vrea se achite de "datoria" la Pentru a se asigura nu este päcälit a cu fata primeascd "plata", ginerele se adreseazd domnului cu care cere i se dreptate. La 1679, un cuscru grijuliu, chiar cere sä se consemneze document fetei este de acord cu executarea a zapisului de zestre acesta din diferite motive punerea lui aplicare. solutie, de data aceasta prin care se din impas o constituie reluarea negocierilor. Socri, ginere curnnati se la masa tratativelor; un negustor vachemat pentru a dat ca zestre, care socrul va propune schimbul obiectelor cuprinse in foaie, ginerele va trebui accepte, multumit a reuit recupereze ceva. Astfel de au avut 1642 Preda spätar Mihai Fili§anul. La surorii sale a promis va da urmAtoarele de haine, drept 50 de ughi, o de aur de 40 de ughi, de aur de 20 de ughi, 3 de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi, 5 de 75 ughi cu telegarii". Cum nu toate aceste obiecte, Preda din Dolj, cum satul valoreazd 420 de ughi, zestrei este de numai 320 de ughi, Mihai va trebui restituie 100 de ughi care trec peste facute. Zestrea poate veni moment favorabil, din punct de vedere economic, familia o mo§ie sau o de bani pe care o asimileazd cu zestrea42. femeia cunoscand o de intr-un cuplu. procedeazd Sora, lui Stoica Voica. Cu banii din ocinii ei, Martin ea face "mintie dä postav rochi ce me-u trebuet pe cap"; ea la acest "mic ajutor" de 21 de ughi deoarece "n-am avut nici unili la nostru, nici la mumä noastrd"43. 6. Conflicte familialefoaia de zestre. Zestrea se de un statut aparte, Ea este de creditorii tatälui sau ai nu poate vândutä sau nu are drept de uzufnict. cazul mortii unuia dintre soti, ea M-rea Bistrila, LV/5. Catalogul documentelor din Arhivele Statului, 1645-1649, de S. Vätafu-Gditan, vol. V, Bucuresti, 1985, doc. din 5 ianuarie, p.252-253; vezi doc. din 5 martie 1647, 5 ianuarie 1648, 3 mai 1648, www.digibuc.ro 9 Zestrea Tara RomâneascA (I) 221 trebuie se reintoara la familia fetei. Rareori casa rAposatului sot zestrea atre domn, interventii ale violente ani pierduti pe la curtii se desfdqura un proces secolul al uneori toate acestea pentru "zdrente". Perseverenta trebuie parte celui care moartea sotiei sale, Stanciul a fost ani la de cei doi cunmati care revendicau insistentA zestrea surorii Domnul, nu-i poate ajuta prea mult pentru Stanciul la apoi Moldova cele din se opreqte la unde se De acolo revine din nou conflict cumnati. De data aceasta se dA o sentintA. numAr de 4) de Alexandru rezolvarea acestei pricini decid restituirea zestrei. timp Stanciul moare, iar sotia lui punA aplicare sentinta. Un proces sub nou fratii au de de fapt, insistentele au exasperat-o pe aduva lui Stanciul care la partea ei de numai pentru a Femeia recupereag la fel de greu zestrea din casa bdrbatului, mai ales atunci nu are copii. are copii, este consideratA mo0enitoare sotului numele copiilor ei. Ea poate casA se poate ocupa de administrarea comune. Lucrurile se complicA absenta motenitorilor, dar situatie, femeia, dreptul la zestrea sala o bunurile agonisite Unii sot lasA sotia ca unic zestrea ei a fost cheltuitA casA pentru nevoile comune, de-a lungul anilor". casa femeia nevoie de ajutorul bArbatilor familiei. revendicarea se face numele femei, de cele mai multe ori "lupta" pentru recuperarea zestrei este de Neintelegerile dintre cele familii aliate, tinute ascunse ani ies acum la Fiecare lucru caate nici una din nu vrea sA cedeze. privatA atunci interiorul farniliei este transferatA prim planul publice ca de o parte sau alta". Discutiile cele pArti se fac pe baza de zestre. Ea trebuie proba cea mai importantä astfel de procese. Cu ajutorul ei se face reconstituire zestrei, se stabile0e acesteia se lucruri au rAmas intacte, "s-au ponosit" "s-au de-a lungul Mo0enitorii nu sunt sA restituie bunurile sau acestora, dacA ele n-au fost preluate räposatului ei sot, nefiind ea mostenitoarea averii. Fratele acestuia, Badea Popescu, calitate de mostenitor trebuie sA datoriile DANIC, M-rea CAmpulung, Sau paharnic desemneazA solia ca unicA mostenitoare pentru cA zestrea ei. DRH, B, XXIV, p. 344, doc. din 6 1634, etc. V. Georgescu, O. Sachelarie, Judecata Tara Moldova, partea a II-a, vol. 1, 1611-1831, Bucuresti, 1982. DIR, 478, doc. din 25 ianuarie 1625. indreptarea legii, p. 269-270 DRH, B, XXIV, p. 345; Catalogul documentelor VII, p. 281-283, din 10 octombrie 1652; Violeta Barbu, op. cit., doc. din 5 iunie 1661; Catalogul documentelor VI, doc. din 24 aprilie 1648 prin care Stanca fratele vitrg cA este "copil de pripas", cu "o muiere curve. Procesul va lua o atunci se va dovedi cäjäluitoare era, de fapt, de lege de dreptate". 50 La 1696, Badea Popescul, sA-i dea cumnatei sale o doi cai, care "au www.digibuc.ro 222 Constanta Ghitulescu 10 La moartea ei, lasa nu mai are nimic din cea ce a primit de la ei, banul Neagoe SAcuianu, zestre "s-au petrecut casa boiarinului ei". copii, ea este din casa din averea sotului de nepotii acestuia, Ivan Barbu $tiind nu au dreptate, la ajutorul domnitorului Costantin Brâncoveanul. Acesta pe trei mari din divan52 sä rezolve pricina, mitropolitului Teodosie cere sä-i asiste. Procesul se prezenta ambelor pärti implicate; tot acum se acte doveditoare pentru sustinerea cauzei: "si-au jupâneasa foaia ei de zéstre ce au avut de la Neagoe banul, care scriia tot, anume: de aur de argint, haine dobitoace care fiindu-se petrecute toate, le-am fiestecarele pretul ei care s-au fAcut preste tot talere 3000". Averea de la Badea este de numai 650 ceea ce "talere 2350 au jos, neavându ce i plini zéstrele ei den ce s-au aflat pre urma Badii cliucer"53. este una din zecile de femei din care pentru "respectarea drepturilor ei". Ea zestreaapartine numai acordul ei, zestrea, poate familia Zestrea este nu numai de legea scrisä de legea asa-numitul "obicei al de 1652 majoritatea procesele care au ca obiect recuperarea zestrei sunt rezolvate pozitiv. Dar femeia nevoie de tot sprijinul moral material pe care i-1 poate familia sa pentru a putea lupta fostei "familii adoptive". la 1690, când este adoptat un alt modul de redactare, foile de zestre numeroase informatii nu numai de economicd ci de genealogicd. Fiecare zapis aduce prim planul scenei sociale noi personaje ne universul care se negocierile. Cuprinsul de zestre poate spune foarte multe despre nivelul la care se negocierile, chiar act nu apare numele viitorului ginere. Un va cäuta partener pentru sa lumea care care se La rândul poate conditia dar pentru a face pas are nevoie de "capital" sau de o dätätoare de prestigiu. va reusi urce o ierarhia pretentiile lui vor creste functie de noua sa pozifie, iar pentru a-si face un astfel de ginere, valoarea zestrei, incercând rdscumpere" prestigiul lipseste. AlcAtuirea de zestre logodna sunt etape importante costituirea unui cuplu. Multe dintre aceste documente ne dezváluie numele celui ales rolul de ginere, categoria din care face parte uneori zona geograficd din care provine. Observdm, astfel, noi directii de cercetare sunt posibile acestor documente. Analiza foilor de zestre ne posibilitatea multe despre universul familiei secolul al XVII-lea. Ele nu pot suplini lipsa jurnalelor intime sau a corespondentei - izvoare importante pentru occidentali-, ne informeazd generozitate despre "mica lume a femeilor"despre problemele pe care ele le au lume a bärbatilor. Majoritatea documentelor - care au ca zestrea - sunt de nepretuit pentru o istorie a familiei pentru o istorie a femeii. murit la mitropolitul nu-1 poate obliga restituie ceea ce n-a primit. DANIC, M-rea Cdmpulung, LX/75. fusese cdsätoritä Badea postelnicului Pätrasco 52 Cei trei sunt: mare ban, Alexandru mare Diicul Rudeanul mare clucer. DANIC, Mitrop. T. CLXXIII/56, din 28 iunie 1692. www.digibuc.ro IMAGINEA ROMÂNILOR SPANIA (SECOLELE - XVIII). NOI CONTRIBUTII EUGEN DENIZE Cultura spaniold, indiscutabil una dintre cele mai importante culturi ale lumii, a fost mare secolele XVI - XVIII de realitatea confruntdrii politice militare cu Imperiul otoman. Tematica turca poate in aceastá numeroase opere de piese de teatru, romane, geografice istorice, jurnale de Astfel, marea majoritate a lucrdrilor spaniole care abordeazd o au in centrul trei personaje istorice celebre pentru pe care le-au provocat turcilor sau care le-au fost atribuite. Este vorba de Tamer lan, cel care i-a distrus pe turci la Ankara, 1402, astfel sub semnul existenta Imperiului otoman, de Skandebeg, eroul luptei pentru libertate a poporului albanez, care a provocat numeroase dureroase sultanilor otomani, de Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, cel care a luat pe nedrept, din motive politice religioase, locul lui Mihai Viteazul relatdrile cu privire la lupta antiotomand de la de Jos perioada 1594 - 1601. Totusi, faptul principele uneia dintre cele trei chiar pe nedrept locul lui Mihai Viteazul, a ajuns politicii, diplomatiei culturii spaniole, a constituit o modalitate de a facilita pdtrunderea despre spatiul Spania, de formare a imaginii cultura spaniole. acest sens pot fi amintili Miguel de Cervantes' Lope de unii dintre cei mai cunoscuti exponenti ai culturii spaniole, care din operele vorbind despre Sigismund Báthory lupta sa antiotomand, amintesc despre Mihai Viteazul ca factori ai acestei lupte. rdndurile ce urmeazá vom aduce cititorilor spaniole, cunoscute foarte sau istoriografia noastrá, care vorbesc despre români, despre lupta antiotomand despre locuit de ei, scrise epoca lui Mihai Viteazul a lui Sigismund ce dovedesc faptul Despre imaginea Spania a se vedea, printre altele, Dinu A. Dumitrescu, Contribution a une bibliographie de espagnols - siecles), RESEE, tome no. 1-2, 1964, pp. 232236; AlbertMas, Les dans la littérature espagnole du d'Or, vol. 1 - II, Paris, 1967. Pentru imaginea românilor Spania a se vedea Eugen Denize, cultura XXIII, 1986, - 82. Miguel de Cervantes,Muncile lui Persiles ale Sigismundei, istorie septentrionaki, Bucuresti, 1980, pp. 220, 448. Lope de Vega,El Prodigioso Principe Transilvano, idem, Obras,tomo I, Madrid, 1916, 421. "Studii Materiale de vol. XVIII, 2000, p. 223-235 www.digibuc.ro 224 Eugen Denize 2 au un important cultura spaniold, mai ales ce preocupdrile legate de tematica turceascd au luat amploare. Prima dintre aceste care ne va reline apartine lui Pedro Mejia se Historia Imperial y en la en suma se contienen las vidas y hechos de todos los Césares emperadores de desde Julio César hasta el emperador Maximiliano; dirigida al muy alto y muy poderoso principe y nuestro don Philippe, principe de y de las dos Sicilias, la Sevilla Este, prin urmare, o istorie a vietii faptelor de la Caesar la Carol a din antichitate din evul mediu occidental care autorul vede o continuitate Spatiul eroii sunt amintili in Cu prilejul descrierii expeditiilor dacice ale lui Traian cu prilejul victoriilor antiotomane repurtate de de Hunedoara. Deosebit de sernnificativ de exact pentru epoca care a fost scris este pasajul referitor la expeditiile lui Traian Dacia, pasaj care stabileste, implicit, legAturile de destin dintre spatiul iberic in cadrul marelui creuzet al istoriei care a fost Imperiul roman. ce ne spune despre Traian daci: "Prima sa expeditie a fost impotriva regelui a locuitorilor provinciei Dacia, provincie foarte mare din care acum fac parte ValahiaTransilvania, precum alte Pretextul expeditiei a fost acela al pagubelor pe care dacii le romanilor in timpul lui Domitian. A Traian pentru acest rdzboi cu putere cu o mare regele Daciei, care se cherna Decebal, a adunat pentru toate fortele pe care le aveacare erau, de asemenea, foarte mari. a fost A avut o mare deschis pe care Traian a provocand mari dusmanilor, dar suferind el mari, deoarece lupta a fost foarte sangeroasä. Victoria de Traian romanii cu repeziciune, Decebal, sperantä, a trimis soli la Traian pentru a cere pace a acceptat toate conditiile. Traian i-a cerut predea toate instrumentele masinile de pe care le avea, precum pe cei care le predea pe dezertorii romani, toate fortificatiile ceatilor, predea anumite ocupate deja de romani de-a lungul granitelor in viitor prietenul dusmanul dusmanilor Romei. Regele Daciei, mai mult obligat de de bundvoie, a acceptat toate aceste conditii. acestei victorii Traian a primit numele de Dacicus... ani petrecuti liniste pace generald, regele Daciei ne mai suporta supunereaservitutea a se pregáteasca din nou de Traian acest lucru, la fel ca senatul, l-a considerat pentru a doua dusman al Imperiului a pornit din nou la impotriva sa. foarte scurt timp a construit peste unul din cele mai minunate poduri din lume. aceasta, Traian, de foarte vitejieiscusintá purtarea , acucerit Dacie, desi era foarte populatä Decebal, regele dacilor, pericol de a prizonier, luat singur capul a fost dus la Roma". Lucrarea lui Pedro Mejia are la bazá operele lui Aeneas Sylvius Piccolomini, Historia Bohemica Antonio Rerum Hungaricarum decades (Andiei Pippidi, Imagini spaniole ale Transilvaniei. Lope de Vega Duque de Estrada, vol. Stat, societate, nafiune. istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 174). 6 Pedro Mejia, Historia Imperial y en la en suma se contienen las vidas y www.digibuc.ro 3 Imaginea romdnilorSpania (sec. XVI-XVIII) 225 Despre de Hunedoara Pedro Mejia ne spune era "... un foarte viteaz datoria victoriilor pe care le obtinuse impotriva turcilor'. Deosebit de importantd a fost ultima sa victorie, aceea de la Belgrad din 1456. conditiile care crestindtatea era foarte de turci ce ace§tia cuceriserd Constantinopolul "... victoria lui de Hunedoara i-a obligat pe turci nu mai atace pentru un timp Ungaria Italia atentia asupra insulelor din Arhipeleag (Marea Egee - n.n.)a teritoriilor mai apropiate'. lucrare ce se opre§te pe larg asupra faptelor lui Iancu de Hunedoara este aceea a lui Vasco Diaz Tanco, Libro intitulado palinodia de la nephanda y jiera nación de los Turcos y de su engaoso y cruel modo de guerrear, y de los imperios, reynos provincias que han subjectado poseen con inquieta ferocidad, 1547 nespecificat9. Este un fel de istorie a Imperiului otoman, a obiceiurilor modului de al turcilor, mai ales a rdzboaielor pe care ei le purtaserd acel moment a cuceririlor pe care le Evident, de Hunedoara un central galeria care au luptat impotriva turcilor, le inaintarea spre Europei. ce descrie pe larg de la Varna din nu s-a datorat voievodului Transilvaniei,ci regelui Ungariei, VladislavI,care nu a respectat consemnele tactice ale celui Tanco se opre§te asupra victorii de la Belgrad. ce ne spune: putine de odihnä, orgoliosul sultan a cucereascd Belgradula plecat imediat campanie o de sute de mii de oameni. Dar aici, datoria bunei organizatd de de Hunedoara, regelui Matia, a fost Astfel crudul Mehmet, a fost artileriao mare parte din se cu Numai calul bun pe avea a reu§it salveze". Deosebit de importante pentru subiectul abordat de noi sunt memoriile lui Bernardo de Aldana, care, anul 1548, a luptat impotriva turcilor pe din Ungaria, 1551 a participat la cucerirea Transilvaniei de imperiale conduse de generalul napolitan Gian Batista Castaldo'. El va hechos de todos los Césares emperadores de Roma: desde Julio asar hasta el emperador Maximiliano; dirigida al muy alto y muy poderoso principe y nuestro don Philippe, principe de Espaa y de las dos Sicilias,Sevilla, 1545, f. 71 - 72. 404. Ibidem,409. Despre lucrare a se vedea J. Ch. Brunet,Manuel du libraire et de 'amateur de livres,vol. II, Paris, 1860, p. 679; Carol Gölner,Turcica. Die europaischen TUrkendrucke des XVI. Jahrhunderts,I Band, MDI-MDL, Bucuresti, MCMLXI (1961), p. 408, nr. 873. Vasco Diaz Tanco,Libro intitulado palinodia de la nephanda y nación de los Turcos y de su arte y cruel modo de guerrear, y de los imperios, reynos y provincias han subjectadoposeen con inquieta ferocidad, 1, 1547, f. 11 - v. Ibidem, v. 12 Jurnalul lui Bernardo de Aldana, redactat de fratele Juan Villela de Aldana, la Alcántara, s-a pastrat manuscris miscelaneu din Bibiloteca mänästirii regale de la Escurial, datând din secolul XVI, 177 si 234 si având cota V. II. 3 (P. Miguelez, de los adices Espaiioles de la Biblioteca Escorial,I,Relaciones históricas,Madrid, 1917, pp. 55- 56, nr. XXIII). El a fost publicat, partial, 1878 de catre Antonio Rodriguez Villa (Expedición del maestre de campo Bernardo de Aldana a Hungria en 1548, escrita por Juan Villela de Aldana, su hermano, clérigo de la Orden de Alcántara.Publicada ahora por prima vez, www.digibuc.ro 226 Eugen Denize 4 in Transilvania august 1552, va acuzat de arestat trimis la Viena pentru ajudecat. Informatiile pe care ni le furnizeazd Aldana sunt variate complexe. Ele se la Transilvaniei de imperiali, la rolul jucat de Martinuzzi in a principatuluila asasinarea sa, la luptele cu turcii pentru stApânirea a Lipovei, precum la multe alte aspecte deosebit de interesante. Dar despre o parte dintre acestea'ne-am ocupat pe larg alt astfel nu mai socotim necesar ne oprim atentia asupra cu aceastä ocazie. Informatii destul de numeroase de variate despre istoria romänilor se in lucrarea lui Vicente Rocca, Historia en la se trata de la origen y guerras que han tenido los Turcos, desde su comienço hasta nuestros tiempos; con muy notables successos que con diversas gentes y naciones les han acontecido; y de las costumbres y vida la Valencia Trei personalitdti ale istoriei rominilor au refinut lui Vicente Rocca anume: de Hunedoara, Vlad cel Mare. Despre primul cititorul spaniol putea afla "Acest cavaler s-a dintr-un nobil valah, chemat Butho (Voicu - n.n.), mama sa era (ortodoxl - n.n.). Datoritä vitejiei norocului care 1-a permanent luptele cu turcii regele Ungariei facut voievod al Transilvaniei care este o demnitate foarte importante". Cu aceastä ocazie este o descriere a Transilvaniei, cu destul de multe inexactitäti, care are meritul de a o distinge net de Ungaria de a o incorpora spatiului românesc: "Provincia Transilvaniei este foarte din abundentd toate cele necesare traiului. Are ora.e principalepentru poate sä se o de o de mii de oameni. Aproape întreaga este de Transilvania este din trei Valahia, Seculiaa treia parte care se Moldova"I6. Vicente Rocca ne cea mai mai documentatá prezentare a lui Vlad Tepe din literaturä istoria pe care am putut-o consulta. Despre viteazul voievod al despre lupta sa antiotomand el scrie urmdtoarele: an (1462 - n.n.) sultanul s-a plece din Adrianopol spre Moreea avea asigurat spatele trirnis pe (de fapt - n.n.) cu treizeci de mii de turci toate cele necesare a punct de trecere peste Acesta a ajuns la granita Valahiei la o a a atacat un castel, cucerit jefuit bunul plac s-a la Dundre in abreviada y precedida de una Introducción por Antonio Rodriguez Villa, Madrid, Casa Editorial de Medina, 1878, 112 p.). Eugen Denize, Un spaniol Transilvania: Bernardo de (mijlocul in Istoria Pagini transilvane, coordonator acad. Dan Berindei, Cluj-Napoca, 1994, pp. 63 - 78. Despre lucrare a se vedea Catalogue de bibliotheque Riant, redigé par L. de Germont et L. vol. II, Paris, 1899, 286, nr. 3512; H. Thomas, Short-title Catalogue of book printed elsewhere in Europe before Now in the British Museum, London, p. 127; J. S.Diaz, Los Turcos (1498 - 1617), Madrid, 1959, p. 87; C. Gölner, op. Band, MDLI-MDC, Bucuresti, Baden- Baden, MCMLXVIII (1968), p. 53, nr. 956. IS Vicente Rocca, Historia en la se trata de origen y guerras que han tenido los Turcos, desde su comienço hasta nuestros tiempos; con muy notables successos con diversas gentes y naciones les han acontecido; y de costumbres y vida Valencia, 1556, f. 38. Ibidem, f. v. www.digibuc.ro 5 Imaginea romanilor Spania (sec. XVI-XVIII) 227 avangardei. Restul armatei sale mergea foarte mari de a vrut Dumnezeu ca Dracula se acel moment apropiere cu o de cinci mii de oameni. despre cele petrecute s-a luat turci i-a atacat cu vitejie din cincisprezece mii erau, au cu abia cinci mii. Mehmet Pap, voievodul Valahiei are o cu mult mai mare, a a provocat o de mare printre turci ei se cu Asia. sultanul despre aceasta s-a din Moreea, unde mult cre$tinilor, de o mare Imediat a atacul impotriva lui Dracula care, intre timp, trimisese toate femeile, copiii locuri bine ascunse din munti. aceasta, armata sa i-a atacat pe turci noaptea, cu vitejie, le-a provocat multe pagube, apoi s-a retras. Acest de a durat aproape luni, timp care armata sultanului a de numeroase molime sufere de foame de sete deoarece apa din era sultanul a fost nevoit se cu ru$ine's". Se observá prin urmare avem o relatare care nu este prezentat ca un tiran de ci ca demn al al poporului spaniol reu$ind evite capcanele propagandeiluiMatia Corvin impotriva domnitorului ceea ce nu multi au reu$it in tot la Vicente Rocca apar informalii, destul de sumare, referitoare la cel Mare anume privire la 1484, atunci sultanul Baiazid II a reu$it cucereascd cele importante moldovene din sud, Chilia Cetatea opera lui Antonio de Herrera, Historia general mundo, trei volume la Madrid 1601 pe numeroasele informatii despre Mihai Viteazul epoca sa, asupra ne vom opri atentia mai departe, atunci ne vom referi la informatiile spaniole necunoscute acum la noi despre marele nostru putem alte pasaje importante referitoare la pozitia a Transilvanieila domnia lui Ion cel Cumplit. ce prive$te Transilvania, importantd este distinclia pe care o face aceasta Ungaria. Referindu-se la numele la pozitia a Ungariei el spune: "Grecii au numit Ungaria, Peonia, latinii Panonia Inferior, timp ce ungurii care au venit din zona Scitice, i-au schimbat numele Ungaria. Se la apus cu Austria, Leite o desparte de Germania, la se cu Transilvania, iar partea de nord cu Deci pentru Herrera, Transilvania nu reprezintd nici o parte a Ungarieinici o continuare a regatului maghiar, ea este o complet la fel ca Austria, Germania sau Despre Ion cel Cumplit, Historia general del mundo cititorilor, pe scurt, descrierea sale epopei: "Turcul trimis pe Petru (Petru - n.n.) cu o pentru a prelua tronul Moldovei alunga pe Ion Dar acesta Ibidem,55 - 55 71 v. 19 Pentru autor opera sa a se vedea Diccionario de historia de dirigido por Germán Bleiberg, segunda edición, tomo II, Madrid, 1968, pp. 351352. 19 bis In istoriografia noasträ singurul care a folosit lucrarea lui Antonio de Herrera, dar foarte a fost Nicolae Bälcescu lucrarea sa supt Mihai Voievod Viteazul, ed. Andrei Rusu, Bucuresti, 1977, pp. 485486, n. 488, n. 185. Antonio de Herrera, Historia general del mundo, vol. Madrid, 1601, p. 217. www.digibuc.ro 228 Eugen Denize 6 i-a chemat ajutor pe cazacia armata care i-a atacat pe turci a era din ordinul sultanului, de voievodul Valahiei (Alexandru II Mircea - n.n.). nepregAtit iar apoi a atacat cucerit o de doudsprezece mii de turci. Dar nu a putut cucereasca cetatea deoarece nu avea artilerie. ce a atacat mai multe turce$ti de pe Mdrii Negre ale Dundrii, voievodul a aflat este atacat de o pe care a repede, pe comandant atâtea victorii, s-a dus se odihneascd Hu$i. comandantii pe care i-a pe turci fluviulspunându-i nu sunt mai mult de mii. Dar Ion s-a dus la dat seama turcii erau prea numero$i era pierdut. De$i a luptat cu vitejie, din cauza lipsei artileriei, a fost obligat, cele din se predea turcilor care i-au promis vor lAsa viata. Dar ce s-a predat a fost decapitat cu toti apropiatii sAi"21. aproape un secol de la acestei opere, la sfAr$itul secolului XVII sau la inceputul secolului XVIII, Antonio Fajardo y Acevedo a scris Relación de todo el imperio otomano dividida en ocho libros, lucrare care a in manuscris. Cleric autor dramatic", Fajardo y Acevedo s-a folosit la alcAtuirea cronicii sale de o serie de izvoare diplomatice care i-au stat la dispozitie, precum de ateva cronici otomane printre care putem aminti pe cele ale lui Sa'addedin, Lazaro Soranzo, Ludovico Dolce, Vicenza Brattuti, Antonio Cakosa, Leonardo Aretino, Ottavio Sapienzio Pe informatiile istorice despre români, informatii similare cu cele mentionate anterior, aici interesante descrieri geografice economice ale celor trei române$ti. Despre Transilvania "... numitä la Gepida, este o parte din antica Dacie. Se cu de care o despart Muntii Carpati, la cu Valahia, de Mure$, la sud cu iar la apus cu Ungaria, de care o desparte Tisa. provincie este foarte are nnmeroase mine de sare produce miere din abundente24. Despre Tara ni se spune "... a fAcutea parte antichitate din Dacia, locuitä de daci, un popor foarte Numele ei vine de la Flaccus, un proconsul trimis de Senat cu lume pentru a aici o colonie. Acest lucru pare datoria limbii pe care o vorbesc locuitorii ei, un fel de Principalele ale sunt Bucure$ti, Giurgiu. Turcii de aici mari de grâu, capitala Constantinopolul, se aprovizioneazd aproape totalitate din Aici se produc unt, miere, orez, un fel de carne care turcii o numesc pastramd. Tara este o câmpie de mine la ca Transilvania. De aici turcii procurau o parte din necesari pentru galerele bor. acurn tara a fost eliberatd de sub turcilor de cAtre Mihai, principele sau voievodul ei, turcii au pierdut toate aceste 21 617. Enciclopedia universal ilustrada europeo-americana, tomo XXIII, Espasa-Calpe, Madrid, 1985, p. 107. Antonio Fajardo y Acevedo, Relación de todo el imperio otomano dividida en ocho libros (Biblioteca Nacional din Madrid, ms. 2793,6 Ibidem, 14. lbidem, v. www.digibuc.ro 7 Imaginea Spania (sec. XVI-XVIII) 229 realitatea era altamomentul redactdrii nu este mai putin adevdrat aceastä eroare este compensatä de importanta care se epocii faptelor lui Mihai Viteazul, considerate ca momente de istoria Tärii dar asupra acestui aspect vom reveni ceva mai departe. fme, despre Moldova ni se spune "Dacia Transalpind, Moldova, este a ultima parte din antica Dacie. Desi ea de turci, a avut o situatie mai usoarä a Valahiei, protectiei acordate de parte este la de de bogatä ca TransilvaniaValahia turcii luau din ea aceleasi produse ca cele din Valahia, dar mai Un moment culminant ceea ce priveste informatiile despre ajunse Spania reprezintd, nici un fel de sfarsitul secolului XVI inceputul secolului XVII. Acest lucru s-a datorat, primul personalitati a lui Mihai Viteazul, donmitorul care a dat puternice dominatiei otomane Europa a realizat prima unire a tuturor romanilor, fapte un putemic ecou continent'. Spania, interesatá de actiune menitá micsoreze puterea turcilorn, a primit cu bucurie transmise despre marile victorii ale lui victorii care, prin amploarea precedent, au reusit spargä ecranul propagandistic pe care principele Sigismund Báthory incercase intre domnitorul puteri informatiilor despre spatiul ajunse Spania la veacurilor XVI XVII, mai arziu, cursul veacului XVII, se poate constata, felul care a a evoluat receptionarea marelui nostru domnitor nu numai cercurile puterii de la Madrid, cadrul opiniei publice, al culturii spaniole a vremii. Analiza atentá a acestor informatii ne determind ajungm la concluzii foarte importante pe de o parte cercurile politice conducátoare de la Madrid, frunte regii Filip II Filip III, cunosteau foarte bine calitätile importanta luptei antiotomane la de Jos de Mihai Viteazul, dar, pe de altä parte, nu s-au niciodatä de optica pozitia imperiale din Praga, am putea spune, permanent, atitudinea acesteia de viteazul nostru domnitor. Ibidem, f. 16. Carol liner, Faima lui Mihai Viteazul Apus. Brosuri contemporane, AIINC, VIII, 1939 -1942, Sibiu, 1942, pp. 193 - 296; idem, Michael der Tapfere im lichte des Abenlandes. Berichte "Neuer Zeitungen", Hermanstadt, 1943, 243 p.; Emilia Mihai Viteazul in RA, an LVIII, vol. XLIII, nr. 3, 1981, pp. 337 - 350; vol.I- IV, coordonatori: Ion Ardeleanu, Vasile Arimia. Gheorghe Bondoc, Mircea Mu§at, Bucuresti, 1982 - 1986 si vol. V, coordonatori: Tudor Bucur, Eugenia Ciocan, Maria Dragomir, Bucuresti, 1990. J. Sánchez Montes, Franceses, protestantes, turcos. Los ante la politica internacional de Carlos V, Pamplona, 1951, pp. 181 - 184; M. Fernández Alvarez, Politica mundial de Carlosy Felipe II, Madrid, 1966, pp. 226 - 227. 29 Pentru relatiile romino-spaniole epoca lui Mihai Viteazul a se vedea Al. Cioränescu, Michel le Brave et la politique espagnole, Trois Mémoires sur Michel le Brave (Etudes Roumaines, I), Paris-Bucarest, 1938; idem, Documente privitoare la istoria culese din Arhivele din Simancas, Bucuresti, 1940, pp. 98 - 203; Eugen Denize, Relaliile cu Spania epoca lui Mihai Viteazul, XXVIII, 1991, pp. 103 - 121. Pentru imaginea lui Mihai Viteazul Spania a se vedea Eugen Denize, Imagini spaniole ale domniei lui Mihai Viteazul, in RI, s.n., tom nr. 5, 1990, pp. 469. www.digibuc.ro 230 Eugen Denize 8 Evident, dintre cele ramuri ale Casei de Austria, austriacd, avea prioritate fata alt tip de de la anului 1594 inceputul lui 1595, la Madrid se despre ridicarea la a lui Mihai Viteazul, dar marea majoritate a informatiilor plasau aceastá sub conducerea principelui catolic al Transilvanieiviitorului curnnat al lui Filip III, Sigismund Báthory30. Mihai apdrea in aceste informatii ca un simplu al lui Sigismund, care a pornit la numai din acestuia. acest context, apar informatii transmise din ConstantinopolAdrianopol, probabil de la agenti de spionaj ai Spaniei nume ne-au complet necunoscute, care faptul departe de a sau obligat de Sigismund, a lupta din propria sa cu scopul de a-si salva de la constrdngerile tot mai dominatiei Astfel, rapoarte din aprilie mai 1595 care aratä foarte Mihai a numai din propria sa acest fapt a oferit principelui transilvan ocazia de a se erija campion in conducator al luptei antiotomane. Unul aceste rapoarte spune "Mihai, voievodul Valahiei, ce i-a ucis pe necredinciosii din a distrus mai multe armate tätare la nordul la sudul acum se cu toate puterile sale, sä unei foarte mari expeditii pedepsire pe care o cu infrigurare sultanul. Poate in aceste Sigismund va intreprinde el ceva impotriva turcilor pentru ajuta pe viteazul august 1595 un alt raport din Adrianopol turcii trebuiau se afle deja Tara Mihai va trebui le singur, deoarece din Transilvania nu se intrevede nici o perspectivä de ajutor Desi alte rapoarte, provenite tot din Imperiul otomae, care prezintä lucrurile din aceeasi perspectivd, curtea de la Madrid a preferat le sub considerare doar varianta propagandisticd a principelui Sigismund, care-si atribuia toate meritele victoriilor antiotomane trata pe Mihai ca pe un simplu executant ordinelor sale. Nimic mai neadevdrat, dar interesele politice ale Spaniei au prevaleze atitudine. atitudinii Spaniei de Mihai Viteazul rezultä foarte din cronica contemporand a lui Antonio de Herrera, Historia general mundo, pe care am amintit-o ceva mai sus' care prezintá evenimentele istoriei universale anii 1559 perioada preponderentei Europa Occidentald. volum alacestei de-altreilea, 1612, se opreste pe larg asupra evenimentelor de la de Jos dar, din evenimentele cuprinse merg, cum am numai la anul 1598. Este totusi suficient pentru a constata schimbdrile de atitudine de domnul Astfel, in dreptul anului 1594, ce se aratá Sigismund Báthory a se ridice la contra turcilor se alieze Rudolf II, se spune "... deoarece i se Valahul nu proceda cinstit, a trimis trupe impotriva lui, care obligat se declare, de sau constrans, impotriva din 30 Al. Ciordnescu, Documente isloria pp. 98 - 110. Biblioteca Nacional din Madrid, ms. 3832, f. 221. 32 Ibidem, f. 238. Ibidem,240 - 246 A se vedea mai sus nota 19. www.digibuc.ro 9 Imaginea romanilor Spania (sec. XVI-XVIII) 231 tarä pe tofi cei care se aflau ciuda acestei afirmatii neadevarate, Antonio Herrera nu poate nu recunoasca importanta pe care Tara Moldova o aveau contextulgeneralal antiotoman,importantästrategia economicd36. Cele odatá trecute reprezentau o permanentä amenintare pentru flancul drept al armate otomane ce s-ar fi indreptat spre Ungaria lipseau Constantinopolul de produse de necesitate cum ar untura, ceara, care erau transportate de obicei pe Din aceastä recdderea sub dominatia arreprezentat o mare pierdere nu numai UngariaGermania, ci pentru Toate victoriile obtinute de Mihai Viteazul 1595, cea de la cele din campania de care scos pe Sinan Pa§a din s-au marele succes de la Giurgiu, sunt atribuite integral lui Sigismund, se afirme datoritä acestor victorii multä lume pe se bizuie primul pe principele transilvan apoi pe privinta luptei antiotomane. Autorul nu uitä sä nici de inchinarea de la Alba lulia din mai 1595: "... la ase mai au ajuns la Alba zece boieritrei episcopi din Tara pentru a depune de fidelitate de principele transilvan, deoarece erau iasä de sub dreptul anului 1596 se face o expunere privitoare la motivele pentru care regele Spaniei ar trebui sprijine lupta antiotomand a lui Sigismund Báthory, unul din cele mai importante find acela al unitätii de a trei române4ti, Transilvania, Tara Moldova, unitate realizatd sub conducerea principelui transilvan care a dus la obtinerea unor numeroase victorii impotriva turcilor a tätarilor'. cu privire la meritele de conduator ale lui Sigismund este compensatä de aceea, foarte adeváratd, privitoare la victoriile antiotomane oblinute de ca urmare a unitätii de Mihai Viteazul pdtrundeau astfel spaniolilor ca un popor merite incontestabile lupta contra pericolului otoman pentru salvarea Atunci trece la descrierea evenimentelor din anul 1597, Antonio de Herrera treptat schimbe atitudinea de Mihai Viteazul. ce expune evenimentele legate de vizita lui Mihai la Alba acesta a propus ca Tara principala de militare impotriva turcilor', este o victorie impotriva tätarilor atribuitä, de data aceasta integral, lui Mihai Viteazul: "... acest timp a intrat Valahia, venind prin Moldova, o de de mii de cherchezi de turci, care doreau permanentä acele puneau barbari; voievodul Mihai le-a zece mii de valahi vitejie, au ucis mai mult de opt mii dintre ei, oameni prost nedisciplinati, mai pe care-i putea trimite hanul care dorea sä-4i pästreze cele mai bune nu le la dispozitia Antonio de Herrera, op. vol. III, Madrid, 1612, p. 471. Ibidem. pp. 550556. " Ibidem, p. 532. Ibidem, p. 649. Ibidem, 718. Ibidem, p. 729. www.digibuc.ro 232 Eugen Denize 10 Aceastä a cronicarului devine mai evidentä atunci când ajunge la anul 1598, ultimul an al sale evenimenteleimpun o de optia asupra meritelor lui Sigismundale lui Mihai Viteazul. Acum este pusä adevArata ei personalitatea lui Sigismund care, temindu-se de turci de propria sa nobilime, abdice Transilvania favoarea Casei de Austria, abdicare apreciatá ca un semn de slábiciune de schimb despre Mihai Viteazul ni se spune acesta "... a din nou campanie, a o mare parte a Irnperiului otoman, a distrus Nicopolesultanul a trimis impotriva pe Daud care armata la Adrianopol cele din urmá, au ajuns se lupte, iar voievodul i-a pe turci, le-a luat prizonieri alte capturi de care s-a in sa. pentru a nu pierde timpul de a oamenilor de ultimele victorii, a atacat din nou turcilor Belgrad, a capturat multe vite, prizonieri, a multe locuri. cu toate turcii obi§nuiesc mereu diminueze preamAreasa victoriile, i s-a ordonat lui Daud Pa§aSaargi Pa§a adune un numar de ieniceri, spahii alti zdrobeasa pe acel rebel, cum numeau ei. Abia spre anului au reu§it aceste sä se lupte cu valahii, ace§tia i-au zdrobit cu astfel numele lui Mihai Voievod a ajuns de spaimä pentru turci, acesta reu§ind ca, peste timp, zdrobeascd o de cherchezi, care se intorceau din Ungaria"". Pe acest ton elogios pentru Mihai Viteazul se cronica lui Herrera ceea ce prive§te lupta antiotomand de la de Jos. Ceea ce arputut el sä scrie arcontinuat lucrarea putem afla din alte izvoare spaniole inedite. Astfel, important ni se par rapoarte anonime, trimise la Madrid Praga, la 15 20 noiembrie 1599. Era perioada care Rudolf II, Transilvania, pe al arui tron se urcase, o scurt revenire a lui Sigismund, acestuia omul polonilor, cardinalul Andrei Báthory, punea toate sperantele de recucerire a ei persoana lui Mihai Viteazul. Primul raport confirmá victoria lui Mihai Viteazul s-a confirmat, de asemenea, faptul potrivit aruia cardinalul Báthory avusese o intelegere cu voievodul Movila din Moldova, cu turcii cu pentru a ataca simultan Tara De asemenea, se a fost capturat un sol otoman cu §aizeci de oameni Mihai are de a intrain Moldova". Cel de al doilea raport, din 20 noiembrie 1599, ce confirmä el victoria lui Mihai Viteazul faptul acesta a cucerit Transilvanie, a acordat titlul de guvernatorapitan general al acestei provincii, i-a trimis 25.000 de pentru pláti trupele, dar i trimispe Basta cu ceva trupe pentru sprijini. Era, de fapt, manifestarea inceputului neincrederii imperiale din Praga voievodul neincredere ce se va accentua rapidperioada imediat De asemenea raportul aratá in urma victoriilor lui Mihai Viteazul, turcii cer cu pacea, dar sunt cu fermitate45. Ultima parte a epopeii lui Mihai Viteazul, cea anii 1599 1601, o alt izvor spaniol inedit. Este de cronica lui Antonio Fajardo y 42 bidem, p. 740. Ibidem, p. 748. Biblioteca Nacional din Madrid, ms. 3832,282 284; ms. 2396, f. 2121 Ibidem, ms. 3832, f. 286 - 287; ms. 2396, f. - 22. www.digibuc.ro 11 Imaginea romdnilorSpania (sec. XVI-XVIII) 233 Acevedo, intitulatd Relación de todo el imperio otomano dividida en ocho libros, pe care am amintit-o ceva mai sus". ciuda izvoarelor nurneroase variate ce i-au stat la dispozitie, descrierea pe care Fajardo y Acevedo o face ultimilor ani ai donmiei lui Mihai Viteazul cu fidelitate nu atât istoric, mai ales punctul de vedere al curlii imperiale din Praga, preluat ca atare de curtea de la Madrid. putem acuza pe autor de de sinceritate, mai ales atunci când despre luarea privire la asasinarea viteazului donm român. Dar ce spune Acevedo despre evenimentele din Transilvania dintre 1599 1601:"... Cardinalul Báthory, cu o de treizeci de mii de oameni, a intrat in provincia pe care i-a cedat-o Sigismund a fost acceptat ca principe de cea mai mare parte a nobilimii. Dar peste timp a fost atacat de valahi, cu o mai puternicd, apropiere de Sibiu lupta, cardinalul a fost ucis. pdrându-i-se imparatului valahul nu era sigur aceastä provincie, deoarece era grec (ortodox - n.n.) mult timp printre turci, reconsiderdndu-i actiunile sub pretextul de ajuta trimis Transilvania pe Gheorghe Basta cu o pentru a guverna provincia. Acest lucru 1-a pe valah care spera ca, pentru serviciile sale, investitura ca principe al Transilvaniei o cu Valahia, vechiul sau principat de aceea, a schimbat a caute din nou sprijinul turcilor si, pentru a nu da de nici polonilor si nici principelui Moldovei se prietenul tuturor. Dar timp la Constantinopol ajutor promitând turcilor le cedeze cele trei provincii, sense este gata apere Transilvania pentru el, polonilor o pdstreaze pentu ei, principelui Moldovei dorea o el impotriva oricui i-ar amenintat. trimise la turci au fost capturate de Basta, care le-a trimis Din Consiliul imperial a hotarât pe acel (Mihai - n.n.), ceea ce s-a mai târziu prin executarea sa. El a fost ucis de un servitor al lui Basta pe când la si mânca"47. Din cele de Acevedo se poate u§or observa faptul exactitatea mare privinta expunerii faptelor dar, timp, nu asupra felului care a fost Mihai de la de curtea imperiald prin intermediul acesteia, de curtea de la Madrid. De asemenea, se cu certitudineaclaritatea asasinarea lui Mihai Viteazul nu a fost o intâmplare sau rezultatul unei dispute Basta, ci a fost consecinta unei adoptate la mai nivel de curtea imperiald imaginea lui Mihai Viteazul Spania considerdm este necesar clarificám definitiv problematica de cronica lui Lotichio, Historia de Transilvania y de otras partes de Europa 1620. Ea a fost adusä la istoriografiei secolul trecut de V. A. Urechia. Acesta a ea se manuscris miscelaneu din colectiile Bibliotecii Nationale din Madrid, de la pagina 5 a volumului H 53 la pagina 102 a volumului H 54, autorul ei a fost caporal armata lui Bastamartor ocular al evenimentelor". copie 46 A se vedea mai sus notele 2223. Antonio Fajardo y Acevedo, op. cit.,24 24 V.A. Urechia, Manuscriptu despre Mihai Viteazul, "Informatiunile politice, literare comerciale", Ill, nr. 281 din 18 noiembrie 1871, 2. www.digibuc.ro 234 Eugen Denize 12 manuscrisul de la Madrid,foarte putin cunoscutá istoriografia se la de manuscrise a Bibliotecii Academiei la cota ms. spaniol , transcrisd de Ricardo Rodriguez pe spezele lui V. A. Urechia timpul de studii efectuatd de acesta Spania anul 1862. Ea cuprinde evenimentele desa§urate Transilvania anii 1599i 1601, la asasinarea lui Mihai Viteazul. Ne-am ocupat de aceastá studii separate, publicate In studiul din 1990 am faptul una din problemele pe care le ea sunt numeroasele similitudini cu lucrarea lui Ciro Spontoni, Historia della Transilvania, la Venetia 1638.In1993, posibilitateaconsultdriidirecte a manuscrisului miscelaneu aflat fondurile Bibliotecii Nationale din Madrid, am constatat bdnuielile noastre se Este vorba, de o traducere integrald, dar cu multe interventii text, a amintite a lui Spontoni, de traducerea, tot spaniold, a unei a poetului latin modern, istoricului medicului german Johannes Petrus Lotich (1598 -1669). Este posibil ca succesiune a celor se afle la originea erorii lui V. A. Urechia, dar noi credem eroare a fost mai mult deliberatd deck In prirnul separatia dintre cele texte cadrul manuscrisului miscelaneu este foarte ceea ce face imposibild confundarea unuia celdlalt, al doilea V. A. Urechia bine lucrarea lui Ciro Spontoni pe care, de altfel, o aveapropria bibliotecd52. In incheiere la toate cele spuse mai sus despre imaginea lui Mihai Viteazul Spania apare evident faptul factorii de putere de la Madrid, la ca opinia a vremii, au putut exactitate personalitatea marelui voievod rolul pe care el avut luptele antiotomane la de Jos la secolului XVI. Dar, la fel de evident este faptul Spania a acceptat se alinieze cu strict* la pozilia pe care curtea din Praga a adoptat-o de Mihai Viteazul. Schimbdrile, de multe ori bru§te nejustificate pe deplin, ale atitudinii de Mihai Viteazul s-au reflectat cu rapiditate mai ales rapoartele diplomatice spaniole, dar au influentat la de multi cronicile, care uneori arputut de avantajul scurgerii timpului ce permite perceperea mai a evenimentelor istorice. Cu toate acestea, Mihai Viteazul, prin faptul a fost de bine cunoscut Spania, a avut o contributie la mai buna curioa§tere aici a spatiu romanesc, a poporului nostru, a contributiei sale la lupta antitotomand de a intregii Aceasta nu este o a faptului perioada pe care o avem vedere, spatiul locuit de ei constituiau o constantd nu numai cultura spaniold, care ne-a atentia studiul de dar culturald general europeand. In afará de mentionarea cronicii, de un mic publicat de V.A. Urechia "Informatiunile" din 18 noiembrie 1871, am doar simple la ea de Ramiro Ortiz, Per la dei contati Ispano-Rumeni (1710-1932), in"Archivum Romanicum", XVIII, 1934, nr. 4, p. 608; Claudio Isopescu, Saggi romeno-italo-ispanici, Roma, 1943, p. 139; *** Din istoria relajiilor culturale hispano-române (1960-1980). Bibliografie selectiva, coordonator Dumitrescu BucureVi, 1981, p. 7. E. Denize, cultura spaniolä, pp. 81 - 82. Idem, Imagini spaniole ale domniei lui Mihai Viteazul, pp. 463 464. *** Biblioteca A Urechia". Gal* Cartea veche 1472 - 1700. Catalog. de Ion Märuntelu, Codreanu, Florica Carapcea, redactor coordonator: Nedelcu Oprea, 1975, pp. 102-103. www.digibuc.ro 13 Imaginea rominilor Spania (sec. XVI-XVIII) 235 THE IMAGE OF THE ROMANIANS SPAIN (SIXTEENTH-EIGHTEENTH CENTURIES). NEW CONTRIBUTIONS Abstract In this present study, the author resumes his considerations on the issues concerning the image of the Romanians and of the space inhabited by them as perceived in Spain, issues approached in several previous studies, based on a number of Spanish documentary and narrative sources more or less known in Romanian historiography. Reference is made here to the chronicles of Pedro Majia, Vasco Diaz Tanco, Vicente Rocca, Antonio Herrera and Antonio Fajardo y Acevedo, as well as to several documents housed by the National Library of Madrid. The study follows two general directions: the part presents historical, geographical, and economical information on the Romanians and the Romanian space, and the second part offers information on Michael the Brave and his time, the Wallachian prince an overwhelming contribution to the image of the Romanians in Spain. In conclusion, the author demonstrates that the Romanians and the Romanian space were well in Spain in the sixteenth-eighteenth centuries, the unavoidable errors of dates, facts and interpretation, as evidenced in writings of the time, being compensated by a respect of the historical truth in all its basic aspects. www.digibuc.ro www.digibuc.ro BRANUL DE SUS BOGDAN-FLORIN POPOVICI Din vasta problematicä a a§ezdrilor, ne propunem diferitii factori geoistorici rol in structurarea dezvoltarea bränene. Practic, diferente notiunea de cea de Pentru delimitarea conceptualä ne definitiaprofesoruluiloan Praoveanu, conform cuprinde o sferä mai "ansamblul constructiilor gospoddre$ti, grupate pe teritoriu, izolate sau risipite"2. consecintä, putem delimita cercetarea noasträ ca referindu-se la evolutia de ansamblu, modul care s-au adaptat la mediufactorii ce au intluentat structurarea Toponimia Prima atestare a toponimului Bran sau (Terch) apare document din 1367, ca o posesiune a magistratului de Ulterior, 1373, satul Turcz (Bran) apare din pentru ultima de privilegiul de ridicare a cetätii de la apare forma Turchaw, care a fost cu Lunca Turcului6, adicä a Turcu. documentele muntene§ti, Branul apare mult timp sub forma Turciu7. Forma Bran apare documentele muntenotiabia timpullui Basatab9. documentele transilvdnene, se toponimul Baranmezô - $esul de cetatea toponimului a fost larg dezbdtutä lucrdrile de specialitate. Astfel, sustinea "Bran este o care se care teritoriulrezervat pentru pentru dar oprire. Bran - treatoareagrupul de sate reprezintä ele un fenomen particular romdnesc, din cele mai vechi A fost acolo un sat romdnesc, al unui (sic!). Sextil remarca semnificatia loan Praoveanu, 1nterdependenfe etno-ecologice continuare tezä de doctorat, Bucuresti, p. 89. p. 90. Gernot Nussabächer, Bran, ms., 1972, p. 1. DRH, D. I, doc. 67. Paul Binder, Toponimia de pe Brun continuare Toponimia), in LR, an XX (1971), nr. 6, p. 551. loan Bogdan, cu Brasovul Tara Ungureasc, Bucuresti, 1905, doc. I; loan Mosoiu, Branul Brunului, Bucuresti, 1930, p. 14. I. Bogdan, op doc. 95. G. Nussbächer, op. p. 1-2. lorga, Romanitatea din jurul in XXV (1939), nr. 10-12, p. 336 apud C.C. Muslea, in Arhivele de uni de activitute (1831-1956), Bucuresti, 1957, p. 390. "Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 237-248 www.digibuc.ro 238 Bogdan-Florin Popovici 2 cuvdntului bran slavona cea (=fortAreatä)". sustinea "Ungurii erau turci; urmare locuitá de ei se numea Turcia. Treatoarea Branului, cea mai importantd... a putut sä primeascd numele de Turciu, dinspre Filologul Gustav Kisch credea forma Torz ar o corupteld de la numele de Dietrich13. loan Podea considera evolutia cuvantului a fost baran (sly.) = baranean = oier; de aici, prin sincopare, Bran". Emil Micu sustinea evolutia din traducerea a cuvintului -bran (sly.) = Tor (germ.) = de aici Bran, respectiv Törzburg. Florin Salvan sustine formarea cuvintului Terch din ter- sufix indo-european, tare, putemic) ch- (sufix 1991, Dimitrie Oancea merge mai departe, ideea bran provine din dacic". fine, loan Praoveanu consider/ de la antroponimul Terci derivá oiconimul . Tot legat de toponim se duce disputa legatá de pozitia teren a Terch (Bran). Gemot Nussbächer afirma 1972 satul "pare fost distrus de Ulterior, 1987, arhivistul brasovean revine precizeazi "ultimul document in care se aminteste acest sat din când asezarea fusese de locuitoriera pustie", urma ultimelor invazii21. Praoveanun Florin Salvan23 nu sunt de acord lui Gernot Nussbächer, consideränd se poate vorbi cel mult "de o schimbare a vetrei satului, o retragere pe a in noul context determinat de infeudarea teritoriului, atunci liber". Memoria satului distrus sau s-a pästrat toponimul Dorf Statt, Toponimul a fost localizat de Gernot Nussbächer apropiere de Vechi, undeva pe valea Turcu26, iar de Paul Binder pe locul actualei Bran Poarta27. Piesa de a argumentatiei lui Gernot Nussbächer Sextil Puscariu, de Cluj-Napoca,1977, p. 51-52. loan Clinciu,Din Branului, "Transilvania", Brasov, an nr. 6, 405. George Giuglea, Nicolae Orghidan.Branul in lumina toponimiei onomasticii "Cerceari de lingvistice, Cluj, tom IV (1959), p. 137. Apud Praoveanu, rile,p. 62. Ibidem,p. 63. Florin Salvan,Branul in orizontul Evului Mediu,ms., apud Praoveanu, Dimitrie Oancea, "Academica", 1991 apud Praoveanu, Praoveanu, op. p. 64. Personal, cele mai rezonabileexplicatiiconsideram sunt celeale lui Sextil Puscariu Gustav Kisch. G. Nussbächer.op.cit,p. I. Idem,Din cronici hrisoave. istoria Transilvaniei,ed. Bucuresti, 1987, 27. 21 Idem, a domeniului ei secolele XIV-XV, "Cumidava", Brasov, t. IX (1976), p. 25. Praoveanu, studiul (in continuare "Revista de etnografiefolclor" (REF), XLI (1996), nr. p. 259-260; Idem, Asezärile, 13. 23 Florin Salvan, satelor din in Evul Mediu (sec. XIII-XVII)(in continuare satelor),Bucuresti, 1996, p. 39-40. 24 Praoveanu, p. 259-260. G. Nussbächer, 2; Binder,Toponimia,p. 540. G. Nussbächer. P. Binder,Drumurileplaiurile in SAI, XIV (1969), 213. www.digibuc.ro 3 de Sus 239 este un document din 1550, care se spune "domnul Paulus Rot de Nayerstadt au fost ucii mai jos de cetatea Bran, locul numit popular Dorf Statt"28. Acest de sat, considerd istoricul brawvean, se la fostul sat - - Turcz, care, evident, era situat pe Turcu, spre Tohanilor. De formularea "mai jos de cetate" ne pare a indica un mai de pas actualul sat Bran- Poarta. de ce opinia cunoscutului arhivist privind pozitia satului - Turcz. nu suntem de acord cu opiniaprofesorului loan Praoveanu. satul Turcz se putea oriunde, pe valea Turcu - de la pas, "lapis Tydrici" la confluenta cu a§ezarea Bran nu putea exista in imediata apropiere a pasului! locuitorii s-ar fi retras pe ei n-au numele satului deci pe baza toponimului nu putea demonstra, opinia transferul de populatie. De asemenea, este greu de crezut nite refugiat "la munte" (cu familii, avere etc.)nu cum de Paul Binder29 - sau Tohan'! Este la fel de lipsa unor documente revelatoare, la nivelul supozitiilor. Legat de Bran, mai apare o problematia in ce Branul, de pomenit documente. loan Praoveanu "Branul... trebuie interpream ca desemndnd toate Cu toate acestea, mornentul actualaldocumentarii, considerdm profesorului Praoveanu trebuie amendatd. cel mai exact al toponimului documentele medievale pare a acela de cetate; de azi formau al cunoscutului cerceator al satelor este partial valabild, desemndnd regiunii de la secolului XVIII, cu organizarea administrativä ce oiconimele este mai cazul Branului. apare registrele de din S-a presupus "e un nume de persoanä, amintind pe acel Simon Aurifaber, fost, pe la 1550, castelan de Bran (Capitaneus darabantorum pixidariorum)'. Tot de la un antroponim considerd Sextil ar deviat Moeciu esteel atestat la S-a presupus a derivat de la Moise sau fi o combinatie de afixe37. S-a mai vehiculat ipoteza numele deriva de la o presupusd activitate a 28 Quellenzur Geschichte der Stadt Cronstadt continuare Quellen), vol. III, Brasov, 1896, p. 553. 29 Binder, Toponimia, p. 540. Vezi mai exemplu formarea satului Tohanul Nou, la 1764, nici o familie nu s-a asezat zona Branului (Florin Salvan, Situalia pe domeniul Branului perioada de trecere de lafeudalism la capitalism, ms., Brasov, 1974, p. 15). 30 Praoveanu, p. 260. G. Nussbächer, Hotarul, p. 1. Directia Judeleanä a Arhivelor Nationale Brasov ( DJAN By.), Socoteli alodiale. Acte, pach. 154, 1. Giuglea, Orghidan, op .cit, p. 131. op.cit, p. 48. DJAN cit. 36 Puscariu, op. cit, p. 49. Giuglea, Orghidan, op. cit, p. 131. www.digibuc.ro 240 Bogdan-Florin Popovici 4 locuitorilor - oieri, aceea de blänile in apa Trebuie precizat faptul Moeciu de Jos se numea Lungocqti39; este greu de delimitat regiunea exactä acoperitä de acest oiconim... Fundata apare prima mentionatä la 1730 ca Ca toponim (muntele Fundatei) regäsim documentele muntene§ti de la Va oscila la a deveni o de multe ori locuitorii asimilati limitrofe (e de presupus - Moeciu de Sus). Pe§tera este denumirea ulterioard a de sub Piatra Craiului, numele initial al Rezultä opinia vatra a satului a fost pe valea satul orientat spre sud, nu spre nord-est ca astäzi. s-a afirmat defript42. Ambele apar mentionate la De mentionat uneori, mai apar alte nuclee de (Valea Sbârcioara), dar ele nu se vor individualiza ulterior, ci vorasimilate mentionate. Vechile vetre de sat. Pentru a analiza influenta factorilor asupra se impune studiul vechilor nuclee de locuire; prin stabilirea directiilor de dezvoltare, se vor putea identifica ulterior ce au determinat aceste dintre mijloacele de a identifica vechile vetre de sat egala limita posibilului) a perioadelor de locuire, constituie analiza vechilor biserici. cum remarcaloan Praoveanu, biserica era a§ezatä vatra veche, iniliald, a satului, la principala intersectie a drumurilor satului". Motivatia vine din faptul cä, o comunitate nu s-au remarcat, secolul XIX, alte confesiuni permanentd, nevoie de spiritual, mai mult cât rolul important al religiei perioada medie este de necontestat (Anexa). Ceea ce se poate remarca din este cele mai vechi biserici sunt cele Pe§tera (Coacdza), Cheia Fundata. acestea au fost primele concentrári demografice. De remarcat, timp, cá, general, de cult evolutia : schit - biseria de lemn - de zid. De asemenea, se observä bisericile de cam din secolul al XVIII-lea, fapt care, opima ridicarea acestora atunci când o suficient de mare concentrare de populatie intense anchete analize documentare, profesorul loan Praoveanu a realizat o foarte interesantä reconstituire a vetrelor initiale ale a§ezärilor urma acestor cercetäri, a remarcat "vechile vetre..., primele au fost amplasate nu pe ci risipite pe pe platforme, la apropierea plaiurilor de muntelecu de peste zona Fundatei, o a existat, se pare, zona Sântilie-Sleaul Mândrului, naturalä. Profesorul Praoveanu manifestä speranta ca lnformatie loan Praoveanu. Catalogul documentelor din orasului Stalin cont. Catalog),vol. 1, Bucuresti, 1955, doc. 510; Muslea,op. p. 387; Mosoiu,op. cit,p. 70. DJAN Socoteli alodiale-Acte, pach. 154, nr. 1, an 13. Directia Arhivelor Nationale lstorice Centrale cont. DANIC), Bucure§ti, LXXV/ 121a,b, apudloan muscelene,ms., vol.Ill,1989, Dragoslavele,doc. 5, p. 73. 42 Cf. Praoveanu, p. 65. DJAN By., Socoteli alodiale. Acte, pach. 154, nr. 1, an Praoveanu, p. 99. Ibidem,p. 94; vezi anexe. www.digibuc.ro 5 Branul de Sus 241 "viitoarele cercetdri arheologice confirme existenta la Mândrului, vechea vaträ de sat, a unei biserici, memoria satului"". Alte surse vorbesc doar despre existenta unui la Sântilie dar confirmä sporul demografic migratoriu din regiune a Fundatei". Moeciu de Sus, o a satului se pare a fost punctul Bisericutd>>, alta la a avut ca platforma de pe Balabanu5°muchia Sirnea primele vetre de sat au fost pe denumite cu toponime ce descriu configuratia terenului: Toanches, munte>>, Dealul Bisericii, Podultie. Din aceste vetre se produc diverse miscäri de populatie, prin care se sau se zonele locuite. De obicei, cum remarca loan Praoveanu, ce ia prin roire numele neamului: vârful Teleleu, Smädesti, muchia Motocilor, muchia Duicilor, muchia Bordeienilor, muchia Albusoiului etc.". Tn Moeciu de Sus se produc roiri pe valea o asezare mai se punctul "La locul cel mai larg al Prin dezvoltarea acestor nuclee, se ajunge la confluenta cu Popii, care va deveni nucleul satului zona Moeciu de Jos-Cheia, profesorul Praoveanu considerd vetrele de sat de pe Dealul Cremeniide pe muchia se concentreazd agestrul Lungi; din a doua a secolului al XVIII-lea, se la drum, formând (viitorul sat Moeciu de Jos)56, ajutat de sporul demografic din alte Se acest caz, Moeciul de Jos este un sat format roire, iar Moeciul de Sus este sat de imigrare. Analizând consciptia din 1761, constatdm de mai vechi de trei generatii este mai mare Moeciu de Jos (52 familii de 43 Moeciu de Sus)57. opinia realitate nu contrazice cele afirmate mai sus: la 1761, cu mare probabilitate, au fost integrati Moeciu de Jos locuitorii din Cheia (= cum, de azi Se poate astfel explica mai mare de familii vechi Moeciu de Jos, a nega existenta roirilor de habitat aceastá regiune. Ca o caracteristicd privind dispunerea asezdrilor, ce apare din toate documentele secolului XVIII - inceputul secolului XIX, este marea rdspândire a colibelor "pe pe ulterioard a satelor va Ibidem. Räutescu, Dragoslavele, Bucuresti, 1937, p. 211. Ion Ciurea, File din istoria Branului de Sus (perioada feudale de SAI, t. XIV, 1969, p. 121. Praoveanu, cit. Ibidem, p. 94, 98. Ibidem, p. 94. 52 Ibidem,p. 95-96. Ibidem. Gheorghe Ciurea (Moeciu de Sus), de loan Praoveanu. Praoveanu, p. 98. 56 Ibidem; cf. lorgu Toponimie Bucuresti, 1968, p. 159. B. Popovici, Colibafii, (sub tipar). Directia Judeteanä Brasov a Arhivelor Nationale, fond Primäria Brasov, colectia Urbariale cont. Urbariale), 115 B/ 14, 6; Teodor Päcdtean, Coliba,vii din pasul Bran, in "Transilvania", Brasov, an LVI (1925), nr. 11-12, p. 584. www.digibuc.ro 242 Bogdan-Florin Popovici 6 duce la pe a locuitorilor in (Moeciu, Un alt câmp de pentru reconstituirea evolutiei vetrelor de sat reprezintä ízvoarele cartografice. Astfel, la nu suit mentionate toponimic. Schematizarea locuintelor o dispunere având ca cont de scara (presupusä) a pozitia trebuie ca pe nu imediata apropiere a Locuintele sunt in spre ce consideram este o eroare de cartografiere, cont de popula(iei61. La 176262, harta este mai se redau principale secundare, precum toponimele. Case le sunt mai numeroase spre dar gravitând spre, ca n est, concentrári de locuinte apar pe Moeciu de Sus, Valea pe harta militard, apar concentrdri de locuinte pe foarte Moeciu de Sus, Moeciu de Jos. La harta este mult mai Locuintele apar aici pe versanti pe concluzie, se poate remarca o predilectie a primilor locuitori pentru zonele capabile - de asigure suportul pentru ocupatia de - pästoritul. Existá nuclee pe sau in zonele mai accesibile, acolo unde, de se constituie «centrul> respectiv acolo unde se va ridica biserica. Factori ce au întemeierea dezvoltarea Vetrele de sat s-au constituit anumite locuri. s-au dezvoltat anumite directii, geografice istorice. Se pune problema aceste evolutii au fost aleatorii sau au fost A tiut omul de ce face casa anurnit anumit mod sau a fost o purä intâmplare; a fost o chestiune de estetic>> sau o pragmatica, - iatá tot atâtea care irnpun o analizá a factorilor ce ar putut influenta, sau habitatul. Prin coroborarea factorilor, se vor putea determina locurile cele mai bune intemeierii de se vor putea posibile de evolutie, se va putea stabili structura asezärilor bränene este aleatorie sau determinatd. Factorii geografici. cum remarca Praoveanu, "factorul geografic este determinant faza de a rurale, de configuralia terenului depinzänd concentrarea structurarea terenului de apoi spre forme superioare-65. cele prezentatela acesteilucrári, am subliniat importanta semnificativd a stratului litic asupra antropice. Gheorghe Crdiniceanu remarca, acest sens, "la alegerea locului de sat Praoveanu, p. 267. Johann Conrad Wess, Transilvaniei, 1735. Vezi Stephan Luchsenstein, Principatus Transilvaniae, 1762. DANIC, microfilme Austria, R. c. Harta a Tärii 1805. Praoveanu, p. 90. www.digibuc.ro 7 Branul de Sus 243 formele; a evitat adânci terenurile dolomitice, ca apele ce suferinte ale glandei Referindu-se concret la zona Branului, Nicolae Orghidan preciza: "alternanta zonelor de calcar conglomerat a avut o mare influentá asupra modului de a omenesti. Centre le cdtunelor cu mai dese, cu biserica coincid cu zonele de conglomerat. Calcarul, prefácut prin despddurire karst, e locuit incidental mai curând, prin revdrsarea surplusului de populatie. Cum zonele de conglomerat sunt destul de desede apropiate, ele au luarea in stápânire a suprafete nivelate dintre Piatra Craiului Bucegi-Leaota'. La Ion Conea omenesti apele... liniile de contact, pentru de contact sunt linii de izvoare iar izvoarele nasc omenesti". Aceste nu fac dea expresie unor usor de confirmat printr-o a geologice. Putem considera un caz tipic de situalia Fundatei. Baza este o de zone calcaroase de conglomerat. Calcarul, cum am precizat anterior, lipsa apelor de zona Fundatei doar fântâni: una drumul E 577 alta partea a satului. Asezarea s-a grupat, practic, jurul acestor surse de vatra cea din est. Aceasta din urmá, ce cuprindebiserica, este pe insula de conglomerat din platformd sau, pe de contact cu calcarul! Relieful are el o configurarea Comentând importanta din perspectiva Em. de Martone preciza: ce intereseazd pe cioban nu sunt culmile pietroase inaccesibile, ci prin care turmele... Principiul este idee trebuie cu precizarea lui Gheorghe care "chiar e aproape inaccesibild pe albia ea este uneori, la variabile, de care nu sunt de terase presdrate cu siraguri de sate sau atune, care nu se mai orienteazd cursurile rdurilor, ci extensiunea acestor poduri". Cercetätorii au subliniat in numeroase rânduri locuire a Nicolae Orghidan adaptare a vietii umane la acest mediu caracteristic, primul rând prin forma Pe o nivelatd, dar de dese, sculptate adânc, nu s-au putut de tip risipit. Casa forma ei de de lemn, o a acestei Mihail Constantinescu remarca el omenesti sunt rdspândite pe aproape a platformei... [si] importante Nu intotdeauna! Claudiu Giurcäneanu, din C'arpalii Bucuresti, 1988, p. 43, "unii factori climatici au afectat negativ sänätatea din zonele prin consumul apei lipsite de ale efecte au fost contactarea... gusei endemice". Gheorghe Cráiniceanu, Igienu Bucuresti,.1895, p. 14. Nicolae Orghidan, Brunul - geomorfologice, in BSRG, LIV (1936), p. 16. Apud Praoveanu, p. 91. 69 Ibidem, p. 55. Apud Ion terminologie Bucuresti, 1993, p. 18. Orghidan, op. p. 21. www.digibuc.ro 244 Bogdan-Florin Popovici 8 s-au produs largi pe podurile oarecum netede". Abundenta spatiului, dar al unui de vegetatie animale, pe care oamcniiiau greu este o caracteristia a Evului Mediu Consecintele acestei realitäti a fost numeroase. In primul locuitorii condiliile izolate, au ridicat case ce trebuiau le satisfacd nevoile economice, pe cele de securitate. De aici, celebra ocol mijlocul mosiei". Apoi, pentru dezvoltarea spatiului de locuit de pásunat, se vor realiza masive despdduriri fapt adânci implicatii economicenu numai. concluzie, desi poate din punct de vedere geografic Branul de Sus nu este poate regiunea cea mai favorabild locuirii, specifice favorizeazd intemeierea dezvoltarea unor amplasarea vetrelor de sat au fost alese locurile addpostite de de plaiurile aproape netede sau, dimpotrivd, väile largi, conurile aluvionare versantii usor expunere favorabild. Elementele ulterioare, factori sau temporard, vor determina modificdri structura Factorul economic constituie unul dintre elementele de ce configuratia satelor, care a determinat modificári geografiei acolo unde alli factori (de ex., administrativi) nu au izbutit influenteze. cum ne-am expus anterior opinia, este probabil primii locuitori ai platformei Bran sä fi fost pástori (din Tohan, special), care au permanent Mosoiu "asemdnarea caselor vechi forma locuintä Principala cresterea animalelor, nevoia de päsune a constituit un motiv esential pentru masive. Unele dintre aceste toponimia regiunii: Secatura, Ciungi75. pädurilor platformei a dus la constituirea unor päsuni de altitudine la instalarea aceastä a locuitorilor. se afla, unele cazuri, vale, le-a impus locuitorilor asezarea pe favorabild Treptat, cum o demonstreazd documentele", zona randamentul economiei pastorale acelasi. rolsemnificativ avut integrarea colibasilor circuitul prin comertul zona carantinei de la sau prin relatii comerciale Brasovul78. initial, negustorii de pe drumul Branului nu aveau de a opri, la Brasov, nevoilor (determinatd de demograficd), ofertei, popasului obligatoriu carantina de la Brae vorelemente care vor impulsiona relatiile economice care vor colibasii. Dezvoltarea securitatea inregistratá de Transilvania din secolul XIX conduce la o diversificare a ocupatiilor locuitorilor treptat.la o 72 Bogdan Murgescu, - istorie universald (600-1800), Bucuresti, 1994, p. 306. M. Constantinescu, Ulucul Branului, BSRG, LX (1942), p. 306. op.cit, p. 34-35. Praoveanu, p. 58. 76 Urbariale, 115 14, p. 7-9. Praoveanu, la istorico-etnografice, "Cumidava". t. XIII 2, 1983, p. 263-276, 267. Urbariale, 115 6, Ibidem, 14, p. 7. www.digibuc.ro 9 Branul de Sus 245 modificare a structurii statelor". principal al acestei modificdri special a doua a secolului XIX') este cobordrea la drum, adunarea caselor concentrarea populatiei mai largi, de-a lungul drumurilor principale de acces. Drumul influenteazä mult aceastá de dezvoltare a Practic, interesele economice, care initial i-au determinat pe colibasi ocupe zonele pastorale, vor fi cele carevor zona Factorul economic a influentat acolo unde actiunile administrative Factorul demografic. "densitatea apopulatieiaincurajat precumpdnirea satelor de dimensiuni mici mijlocii, risipite räsfirate"", cu populatiei situatia se Am analizat anterior mecanismele variafiei demografice Bran, concluzia era din a doua a secolului al XVIII-lea, se o crestere constantd. mod evident, micile de pe culmi nu mai sunt suficiente nici activitätilor economice, nici habitatului. se va trece, pe de o parte, la diversificarea ocupatiilor, pe de altä parte, au avut dezvoltdri ale Locurile preferate pentru roiri de populatie sunt, principal, (acolo unde relieful permite), faptului zonele de mai favorabile pdstoritului ocupate defavoarea pentru continudnd datoritä nevoilor de material de constructii, se asigurau noile interese economice". De altfel, dezvoltarea administratiei din a doua a secolului XVIII a favorizat impunerea unui climat de securitate sporit, astfel drumurile cu acces mai facil nu mai prezentau riscuri sporite. regiunile cu largi se poate constata o pe islaz". Profesorul Praoveanu identifica directiile principale de roire, determinate de cresterea populatiei: a) pe vale: A$EZARE DIRECTII SUCCESIVE DE ROIRE Moeciu de Sus La de-a lungul väii- Moeciu de Jos Drum. Cremenii Muchia - Valea - iesire la drum a doua a sec. XVIII) - De pe Balabanu - Valea Tisei - Valea $imonului b) pe islaz: Pestera, Fundata". Prin elementele sale specifice, factorul demografic a actionat asupra geografiei moduri. Direct, prin dezvoltarea unor regiuni de habitat. Indirect, prin actionarea pârghiilor economice, care, la rândul structura Factorul administrativ a actionat de la asupra intemeierii Prin existenta unei reduse>>, s-a creat Branul de Sus ca o regiune... De aici, "libera ocupare a terenului, insemnând ingrádirea unei de ca Acest sistem a condus la aparitia unor gospoddrii Praoveanu, p. 92, 129; Idem,Contribufp. 266-267. 8) Praoveanu, p. 106-109; Idem,Contribujii, 267. 82 Murgescu,op. cit.,p. 22. Cf. Praoveanu, p. 267. Praoveanu, p. 96. Ibidem,p. 98-99. www.digibuc.ro 246 Popovici 10 risipite, care, acolo unde configuratia terenului a permis, au constituit mici nuclee- cresterea populatiei "proprietarul de drept" al terenului - orasul Brasov -, sä se preocupe de locuitori sau, exact de sale afectate de interesele... particulare ale de sus. Astfel se poate explica dispozitia de a casele, sunt prea aproape de cu scopul de a contrabanda". la nu existau reglementdri privind amplasarea locuintelor, a doua jumätate a secolului XVIII, autoritätile intervin pentru comasarea pentru alinierea la drum. zona Branului de Sus, prin comasare, s-a principal, un mai bun control vreme de epidemii, ingrädirea unor prea mari se aduce la indeplinire aceastä propunere, atunci vom avea avantaje nu numai timp de epidemie, ci orânduirea politicä a de sus'. cum am mai se dorea o cornasare pe patru sate: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Sbârcioara. In aceastä comasare nu a fost pusä aplicare, considerându-se cä pagubele armai mari decât avantajele obtinute". La inceputul acestui capitol, aminteam despre aparitia, oarecum târzie, a locali. mod evidant, acesti functionari ai satelor au cont de care coincidea, de cele mai multe ori, cu locul bisericii. Dezvoltarea institutiilor de conducere pozitionarea cadrul a fost factor plus, de cel economic, ce ar putut atrage, in anumite populatia spre spre aliniere la drum. Un exemplu elocvent, dupä opinia despre mecanismele unor geografia constituie din satul Fundata, care este structurat exact pe modelul institutiilor vamale ce au existat zone! Mutarea, la 1840, a granitei pe linia a determinat o a controlului administratiei asupra din Branul de Sus integrarea in procesele specifice unor regiuni mai largi. concluzie, se poate spune au fost intemeiate functie de interesele economice ale locuitorilor de conditiile geografice existente. Factorul administrativ a influentat el, oarecare dezvoltarea colibasilor de sus. Elementele cele mai importante, opinia factorii demografici implicit, cei economici. Cresterea populatiei a determinat o lärgire a o "roire", o crestere a arealului locuit. are o diversificare a ocupafiilor locuitorilor. Se produce o crestere a cererii de consum, a necesitätilor colibasilor. aceste de potentareaelementuluieconomic,se produce, < Ibidem, p. 93. DJAN Protocoale, 218. Directia Brasov a Arhivelor fond Primäria Brasov, seria Magistratului orasului Brasov (AMB), 466/ 1771 apud Ciurea, op.cit., p. 122. 89 AMB, 653/ 171 apud Ciurea, op. cit, p. 122. DJAN By., fond Brasov, col. nr. 459. Vezi mecanismul complet la Praoveanu, p. 266-267. www.digibuc.ro 11 Asezärile Branul de Sus 247 prevalând asupra mediului - interesele economice ale oamenilor. ASEZARE TIP DE PERIOADA de lemn de 1790 "biseria veche de zid" din 1790 "biserica nour din 184992 Moeciu de Jos "schitisor mic de lenm care s-a stricat" de 1758 Bisericá de zid din Cheia Schit la gura Lungi de 1700 din 1700 Bisericá din Moeciu de Sus veche "La Diditä"95 Biseria din de 1771 Bisericá nouk de 1839-1843 Fundata Se ridica o biseria ce a ars cea de la Sântilie97 Biserica98 Pestera Cea mai veche biserick la gura Biseria noukmijlocul satului" Biseria de 1796 1815 $irnea satm 1780 nouk de zie3 Mágura de 1700 Bisericá de lemn 1859 Bisericä de de primul primul mondial' Mosoiu, p. 72-73. Catalog,doc. 542; Mosoiu, op. cit., p. 70. AMB, 1677/ 1809, ap. N. Grecu, Actele magistratului (1801-1878), ms., p. 42; Mosoiu, loc.cit.. lnformatie Gheorghe Ciurea (Moeciu de Sus), de prof. loan Praoveanu. Mosoiu, op. p. 70-71. Informatie de la localnici. AAN 138. Mosoiu. op. cit., p. 69. 100 de familii vor Iângä 62 vor ele; cf. Catalog,doc. 2747, 3241, 3253, 3267, 3268. Mosoiu, op.cit., p. 72. Catalog,doc. 1277. Mosoiu, op. cit., p. 71. E probabil; Mägura apare documente definitä ca asezare mai târziu, atunci cu un numär destul de de locuitori. cit. www.digibuc.ro 248 Bogdan-Florin Popovici 12 SETTLEMENTS IN NORTH - BRAN Summary The notion of "settlement", larger than that of "village", comprehends or "a pile of farms gathered in a territory "or on contrary isolated or spread small houses on it". The attestation of the of Bran, in German or Hungarian Terch in varions forms, appears during the XIV' century, in several documents dated on 1367, 1373 and 1377. In the sources Bran means "passage, custom, fortress" and its settlements formed the so called "boundary of the fortress of Bran". The North-Bran settlements as Mägura, North-Moeciu, Valea Lungi, could be located in the Austrian maps of 1763, 1772 or 1805. Many factors of geographic, economic, demographic and administrative nature caused the apparition and development of these settlements. www.digibuc.ro ADDENDA ET CORRIGENDA 1. foarte interesant studiu, intitulat La province turque d 'Aqkerman- nouveau facteur politique et économique sur les méridionaux de polono- lituanien au istoricul Andrzej Dziubiski la un moment dat un pasaj dintr-un raport din anul 1554. Izvorul cu pricina ar dezvdlui, chip se poate de explicit, principiile care au prezidat politica de prietenie fatá de Polonia secolul al XVI-leal. Iatä mai din raportul bailului Domenico Trevisano selectat reprodus de A. Dziubiski: "All'amicizia con questa serenissima repubblica (c'est-à-dire la Pologne - A. D.), ed alla conservazione di quella, due rispetti muovono sua (Suleyman - A. D.), per quello che si puo giudicare; l'interesse particolare del suo qualecongiunto con la delli suoi sudditi, per le molte e diverse robe che sono condotte dalli sudditi di questo eccellentissimo dominio alli paesi di sua che ben conosciuto da molti, che lo dicono pubblicamente"3. continuare A. scrie aceste "L'autre raison de cette attitude amicale, c'était Trevisano, le refus permanent de la Pologne de participer aux ligues antiturques projetées par les Habsburg et la Papauté. Ce qui est révélateur dans l'opinion de l'ambassadeur vénitien, c'est la place qu'il assigne au motif économique servant de basel'amitié turco-polonaise. Et, en effet,partir du quart du nous assistons un développement considérable du commerce entre la Pologne et l'Empire Ottoman". contextul din care a fost extras comentat pasajul de mai sus am observat, realitate, Domenico Trevisano vorbea despre relatiile Imperiul otoman. nu Polonia este. de fapt, "questa serenissima repubblica" 2. Cuprinsul zbomicelor care reproduc sectiunea texte de cronografe cronici, a retinut lui Dumitru studiu publicat anul Una din concluziile sale, pe care a expus-o anticipat, din 1972, este urmdtoarea: "Mais la vérité est que ces zbornici - dans lesquels l'histoire des empereurs chrétiens (c'est-à-dire byzantins) est toujours suivie par celle de leurs successeurs moldaves - de constituer des amalgames de textes disparates, ont tout au contraire, leur «sommaire» soigneusement choisi et ordonné la logique d'une conception historique et politique précise, qui n'est autre que la conception impériale moldave"4. RRH, t. XXXV, 1996, 34, p. 147. Vezi Eugenio Alberi, Relazioni degli ambasciatori veneti al Senato, Serie III, vol. I, Firenze, 1840, p. 160. D. Unitéetcontinuité dans le contenu de recueils manuscrits dits "miscellanées", in "Cyrillomethodianum", V, 1981, p. 22 - 48. Idem, in Geneza ei in vechea "StudiiMateriale de Istorie Medie", vol. XVIII, 2000, p. 249-252 www.digibuc.ro 250 Addenda et Corrigenda 2 Este adevärat anterior P. P. Panaitescu alli au opinia aceste culegeri manuscrise au doar un "amestecat" sau "foarte variat"5. N. lucrarea saChestiunea a princepsa 1913, deslusea chipul semnificatia a cronografelor din lumea post- bizantind: "Dar acum zile a intrat in biblioteca Academiei un manuscript grecesc prin sensul lui politic, iar nu prin vechime. de se scriau istorii universale, care puneau Vechiul Noul Testament cu bizantind; deci cu Adam Evaispräviau cu "grecesc" incetarea bizantine se putea continua prin domnii nostri, intitulati de grecii din veacul al XVI-lea (Meletie Pigas), rege (Jacob 'Paleologul), nu o datá ele se terminau asa. Dar niciodatä nu se un cronograf care, in bizantini, sä luati din Apus care prin urmare de a manifesta mostenirea de revine cesarilor din Germania. Ei bine, cronograful acesta introduce pe apuseni de la Carol cel Mare el merge la Leopold I care a despresurat Viena. Desigur aceasta are un sens, era o carte menitä serveascd tendintele imperiale Orient ale Casei de Austria'. 3. Acum ani colegul Tudor Teoteoi a pus un izvor de mare pentru istoria bisericesti din Tara Româneasca prima a veacului al XVI-lea. Este vorba de adnotarea, limba pe o carte la Vatoped de la Muntele Athos, a lui Antonios Karmalikes, demnitar patriarhal, care a condus delegatia Biserici" la curtea voievodului de la Slatina, pragul anului Ce ne spune, acest text ? ce a trecut pe la Rusciuc, delegatie a parcurs drumul la Bucuresti - unde se &eau atunci domnul curtea - numai o zi, spre a impiedica slujbei de Boboteazd (6 ianuarie) de mitropolitul functie, care nu fusese hirotonit de patriarhul ecumenic. era, de fapt, chestiunea restabiliriiautoriatiiscaunuluipatriarhaldinConstantinopolasupraeparhiei Ungrovlahiei. Cu greu, Antonios Karmalikes a izbutit, totusi, la pe primeasca "arhiereu legiuit", "fapt care s-a produs". In acest chip patriarhul ecumenic I a fost calitatea sa de al bisericilor din Tara Cu privire la inlocuirea mitropolitului la inceputul anului 1534, T. Teoteoi s-a multumit arate "aceastá schirnbare pare fi existat", dar nu a insistat asupra acestui Este ceea ce vom face nota de sunt toate ca mitropolitul instalat urma interventiei patriarhiei ecumenice fost Varlaam. Cea a lui actele de cancelarie este din aprilie 1535, se afla pe Pe de (secolele XIV - XVI),Atena, 1972, p. 17. Idem, et continuite p. 2239, n. 5. 6 N. lorga,Chestiunea Europei cu aceastä chestie),ed. de Victor Spinei, 1998, p. 272. Tudor Teoteoi, misiune a Patriarhiei ecumenice la Bucurela vremea domniei lui Slatina, s.n., t. V, 1994, 12, p. - 44. Ibidem,p. 30 - 32. Ibidem,p. 42. B, vol. III, nr. 195, p. 327; vezi N. Serbäneascu,Mitropolifii Ungrovlahiei, www.digibuc.ro 3 Addenda et Corrigenda 251 parte, de Petre a discutat textul grecesc al unei inscriptii de pe o de la Vatoped, drept mitropolitul Varlaam pomenit in ea trebuie Varlaam $i, cu acela§i prilej Petre a semnalat existenta la Vatoped a unei broderii, un pe care scris, in a fost de "arhiepiscopul Varlaam la anul 7043" (1 septembrie 1534- 31 august 1535)". A§adar, mitropolitului Varlaam a primele luni ale anului 1534, nu poate o ca cartea cu insemnarea lui Antonios Karma likes, daniile lui Varlaam (icoana loan Prodromul de pe bisericii mari se la acee* de la Sf. Munte. $tefan Andreescu articolul Mitropolia de Halici episcopia de Asprokastron, publicat in volumul colectiv universal Bucure§ti,Editura Enciclopedicd, 1998, dl. Andreescu intre altele, chestiunea intemeierii mitropoliei Moldovei pe care o rezolvä astfel articolului: "Este limpede domnul Moldovei, Petru I, a profitat la de abia evocate" - e vorba de numirea unui nou mitropolit al Haliciului de care regele Poloniei- pe episcopul mitropolitul Moldovei acela§i an 1391" (p. 136). acela§i an, alt volum colectiv, intitulat a Cluj-Napoca, Culturalä 1998, dl. Andreescu se partizan al altui punct de vedere chestiunea datei a intemeierii mitropoliei Moldovei, pentru luna septembrie 1387 a avut ceremonia depunerii omagiului vasalic de Petru I regelui Vladislav Jagiello la Lvov, in prezenta mitropolitului Ciprian al Kievului al Rusiei: "Pentru Moldova este se poate de probabil acum a fost unei dioceze cu rangul de mitropolie", autorul referitor la ceremonia amintitä. Trecerea de la acceptarea de Patriarhia ecumenicd a mitropoliei Moldovei, urmare a desprinderii din mitropolia de Halici, la unui titular, a avut moartea mitropolitului de Halici 1391" (p. 74). Nu asupra dreptului autorului de rezolva el contradictie a cercetarilor sale - succesive sau concomitenteconsacrate unei chestiuni deosebit de insemnate a istoriei timpurii a Moldovei. Venind acestei necesare care prive§te nu numai data evenimentului, 1387 sau 1391, darcadrul istoric care s-a petrecut, atentiei sale date documentare. Un act patriarhal 1391 consemneazd decesul mitropolitului de Halici, nenumit, desemnarea unui loctiitor al acestuia, anume "ieromonahul Simeon" (FHDR, in BOR, an. LXXVII, 1959, 7 - 10, p. 755, care crede ridicarea la treapta de mitropolit a lui Varlaam s-arpetrecut, probabil, "in primele luni ale anului 1535". Mircea Pdcurariu este de el a fost ales spre anului 1534 Bisericii Oztodoxe vol. Bucurqti, 1991, p.447) " Petre la Muntele Adios ale Mitropolitului Ungrovluhiei "Dorul", Aalborg (Danemarca), nr. 88, 1997, p. 37 - 39. www.digibuc.ro 252 Addenda et Corrigenda 4 IV, p. 233, n. 35). Ciprian, mitropolitul Kievului, pe care autorulconsiderd a fost titular al scaunului de Halici 1387, a decedat mult mai se impune de la sine constatarea ierarhul al deces e consemnat de actul patriarhal din 1391 e un altul. se constatare afirmatia potrivit cdreia Ciprian era 1387 mitropolit efectiv, nu numai nominal, al Haliciului ? Problema nu poate ocolitá prin ignorarea actului patriarhal din 1391. Sursele istorice sunt susceptibile de asupuse celei mai riguroase critici interne externe, eventual pot contestate pe aceastá dar ignorarea e mai elementare reguli de Era a obligatia autorului rezolve nepotrivirea cronologia semnalatá complexul de probleme derivat din aceastá constatare. Deplasarea unei date cronologice cheie impune reinterpretarea ansamblului de fapte care au gravitat in jurul ei. La fel de e informatia desprinsd din acelasi document potrivit cdreia nobilii maramureseni litá Dram au fost investiti cu o misiune patriarhald in problema ierarhiei bisericesti superioare a Haliciului. Informatia deschide larg perspectiva raportului dintre evolutia situatiei politice internationale regiune cea a situatiei bisericesti, indisolubil ele. A ignora aceastä interdependentá informatiile care o dezväluie e a primejdios aria investigatiei baza istorice. Serban Papacostea www.digibuc.ro RECENZII BIBLIOGRAFICE Historical Dictionary of the Republic of Moldova, by ANDREI European Historical Dictionaries, nr. 37. The Scarecrow Press, Inc. Lanham, Maryland and London, 2000, 273 + LXI p. de-al 37-lea tom al colectiei European Historical Dictionaries, de Jon Woronoff, este dedicát republicii Moldova, ce volumul al 15-lea, 1996 semnat de Kurt Treptow Marcel Popa avea ca Autorul, distins analistcunoscut redactor al postului international Vocea Americii de la Washington, a convertit acest instrument de lucru compete* de cercetätor, vasta de ziarist pe didactica, de profesor la Catholic University of America (Washington D.C.) mai recent, de visiting professor la Universitatea de la Dincolo de scopul general al colectiçi, cartea doreste introduca cititorul varietate de evenimente, fapte, locuri oameni care paradoxul unei vorbind o niciodata din voia ei parte componentd a imperiului larist apoi a celui sovietic, dramatic din punct de vedere al Orient Occident. Structura corespunde exigentelor colectiei: acelea de aun instrument de lucru comod, inteligentbogat in informatii. Dictionarul propriu-zis este precedat de o cronologie, o in istoria, antropologia vocile sunt urmate de o bibliografte 230-273), structurata pe mari domenii de activitate: instrumente de lucru (bibliografri, ghiduri, statistici, descrieri de istorie, politica, economie, societate, Existä o a instrumentelor de lucru, prin echilibrul dintre prin rigoare a normelor. Impresia este mai greu nuantat o de istorie sau de caracteristica unui anumit spatiu geo-politic surprinzi suficient de limpede liniile generale ale tuturor problemelor specifice acelui spatiu operezi o selectie ponderatd o multitudine de personalitäti, institutii, concepte politice, conform unor criterii pertinente, este total Oricine poate dea statutul fluctuant al acestei provincii, apoi era suficient de la probleme dificile de aceea misiunea de Andrei Brezianu n-a fost deloc una Lectura a dictionarului s-aachitat cu rigoare de aceastä responsabilitate. de la sine perioada a Basarabiei, cea premergatoare de Rusia (ante 1812) nu putea in iar ei diferentiate de Moldova de dincoace de Prut. Acest principiu s-a urmat general niciodatd in lucrarile din istoriografia dedicate acestei perioade, cu exceptia, poate a culegerilor de izvoare. chip tot de evident, repertorierea pentru integrata unitate geo-politica (Moldova) nu putea deck mult mai selectivä fatä de epocile moderne contemporane, circumscrise teritorial Prut "StudiiMateriale de Istorie Medie, XVIII, 2000, p. 253-308 www.digibuc.ro 254 Recenzii notite bibliografice 2 Nistru. Vocile dictionarului corespunzand etape (tariste, sovietice independenta) sunt mai numeroase domenii mult mai variate. Privilegiata a fost mai cu ultima a acestui secol, prin personalitati politice culturale, ziare, partide, organizatii neguvernamentale, tratate conventii etc. privintd, lucrarea de sintetizeazá informatii din surse putin accesibile chiar specialiOlor, cum ar rapoarte statistici ale organsmelor internationale, dosare buletine de baze de date ale diverselor organizatii moldovenqti etc. Totodata, pentru publicul romanesc, bibliografia pentru prima aproape exhaustiv, studii apkute limbi de circulatie ale unor cercetätori despre Republica Moldova. Unul din meritele incontestabile ale repertoriului de Andrei Brezianu constituie modul de redactare de documentare cu exemple din moldovenqti al vocilor ce ilustreazd concepte ca: aculturation, communist atheism, language issue, pro-romanianism, russification etc. La de surse pe care o pune circulatie acest dictionar, ne permitem ckeva date modeste, convinsi ele nu sunt deck mkturia interesului pe care ni lucrare. vocile dictionarului poate ar trebui sä se colonizata mai cu zona Ismail, zona Novo-Selovka (raionul satul Mariental, despre care o monografie: Ernst Kruger, Heimat am Pruth. Erinnerungen an Mariental Bessarabien, Wilfenbuttel, 1990, referinte la deportkile din 1940. leiasi este un muzeu la Stuttgart 1993 o intitulata Museum und Archiv des Heimatmuseums der Deutschen aus Bessarabien, Verlag Stegmaier, din 1996). 0 parte din erau luterani, parte catolici. date despre a doua confesiune, care o structura ierarhicd importanta, ciuda numarului de credincioi. reluarea Basarabiei de statul la s-a pentru catolici un vicariat apostolic, a fost numit Marc Glaser, creat episcop de Cesaropolis 1943 vizitator apostolic al Transnistriei asupra celor 8000 catolici din Odesa. episcopie a functioneze la inceputul anului 1944a fost 1995, cu sediul la (episcop Anton Cosa). Recente investigatii au adus nu fenomenul de represiune exercitat de autoritatea sovietica, sintetizat dictionar sub vocile deportation russification, ci fenomenul de de instalarea regimului 1946. mai important grup, cu activitate perioada 1946-1950, a fost al lui Filimori Bodiu, o mi*care antisovietica, din circa 20 de persoane combative, al cap a o Adresare a trecut la suprimare a informatorilor de instigare a satelor impotriva colhozurilor Ion comunistä din Basarabia. Grupul lui Filimon Bodiu, 1946-1950, «Arhivele Totalitarismului», III, 1995, nr. 2, p. 61-77). Un aspect al represiunii este al urmdririi de care puterea sovietica a militantilor unioniti din 1918, refugiati Cazul lui Pan Halippa nu este Ckeva ale istorieiinterbelice ale Republicii Moldova, dintre cei inchisorile comuniste, meritau poate locul acest Pelivan (1876- 1954), membru in Sfatul militant 1918 unirea acestei provincii, a fost arestat la Sighet in 1950, murind inchisoare patru ani mai Nicolae N. Morosanu (1901-1944), personalitate autorul unor remarcabile studii www.digibuc.ro 3 Recenzii notite 255 domeniul arheologiei preistorice, a Basarabia ocupalia sovietica din a fost deportat 1942 asasinat februarie 1944 NKVD pentru retuzase participe la politica sovieticd de denigrare a Româniet. Cu foarte rare exceptii, femeile sunt aproape absente dintre personalitdtile amintim aici pe Maria Nagovskaia (1853-1916), intemeietoarea gimnazial pentru fete la La bogata bibliografte, ne câteva titluri. Dintre cele mai noi, lucrarealuiJean-Jacques Marie,Les peuples déportés 'Union soviétique, Editions Complexe, Bruxelles, 1995, care un capitol special moldovenilor, Ion Basarabia, Basarabiei de la origini la 1994 (coord. loan Scurtu), Bucure$ti, 1994. Gheorghe Cojocaru, Integrarea Basarabiei cadrul (1918-1923), Andrei E$anu, Cerceldri, Documente, Materiale, 1998, Dinu Po$tarencu, istorie a Basarabiei date (1812-1940), 1998. Aparitia acestui instrument de lucru, de difuzare nu poate decât gratitudine. Violeta Barbu Documenta Romaniae Historica, B. Tara vol. VIII (1576-1580), volum de DAMASCHIN MIOC IOANA CONSTANTINESCU, Edit. Academiei Române, 1996, p. Cu volumul al VIII-lea, seria B a colectiei de documente interne medievale aparitia, o de aproape un deceniu de intrerupere, care, devi munca de transcriere a continuat rágaz, alte cauze felurite au dus la aceastä regretabild stagnare. conditii mai tornul domnia lui Alexandru Mirceacea a lui Mihnea Turcitul, recolta de documente repertoriate transcrise de 334 acte autentice trei false ori indoielnice. Dintre acestea, raportat la vechea colectie DIR, 46 de documente sunt inedite. Din punctul de vedere al emitentilor, se o proportie a cancelariei domne$ti, persoanele private sau institutii ca postelnicia, detinând un extrem de modest de 16. Interesul istoric, social, cultural lingvistic al documentelor publicate este destul de variat. Editorii Constantinescu Damaschin Mioc au reliefeze in scurta a volumului importanta a documente. adevdrate «pagini de cronicd», avându-i ca protagoni$ti pe Radu de la (doc. nr. din 16 mai 1579) pe cei doi Gole$ti, Iva$co Albu (doc. nr. 47 din 30 ianuarie 1577). Alte documente se la cazuri de hiclenie: doc. 158 160 vornicul impotriva lui 205 lui cu impotriva lui Radu de la 239 (boierii Pârvule$ti Craiove$ti impotriva lui precumdoc. neamintit in indicele de materii. Actul de domneascd beneficiul lui Stanciul al doilea din Cepturile uneltirile lui Petru Cercel, surprins de Mihnea trimite prin «oameni unui anume Stoica din de domne$ti aduc contributii la progresul studiilor de genealogie a familiilor din Tara Româneascd din a doua a secolului al XVI-lea. De asemenea, o serie de nume legate de istoria culturii, cum ar de Coresi, apare documente mai www.digibuc.ro 256 Recenziinotite bibliografice 4 putin cunoscute cum ar seria de acte mentionând Coresi provenind de la Muzeul de Istorie al municipiului Bucuresti. Nici de data aceasta, diaconul Coresi al doilea omonim, activ cancelaria anul 1580 nu se pot face intemeiate pe probe. ansarnblu ca detaliu, volumul normele colectiei, seria B, de a numele istoricului Damaschin Mioc s-a legat cu fidelitate, devotament competentä pânä la moarte. A reliefa aici incontestabilele merite ale muncii de editare a documentelor medievale' românesti emise perioada vechiului regim ar pentru noi, cei care continudm acestor o pledoarie pro domo. Ea nu este sau de onestitate atunci când voci care contestá insemntatea se fac tot mai intens auzite. reflectie inteligentä ar scuti lumea de false competitii de orgolioase ierarhii, care partizanii sintezelor se opun mod artificial editorilor de documente. lea de este, fireste, optimä a statutului identitätii nu existä sinteze inovatoare valorificarea surselor noi, nu existä istorici care sä aspire la mai deck rolul de editor, asumä de interpret al documentelor de constructor al unui istoric coerent. Autorii volumului recenzat s-au din aceastä conditie, pe care au slujit-o nu numai cu acribia eruditia specifice editorului de documente. Câteva observatii privind mai ales corpusul de documente depistat credem nu fac deck completeze acest volum scoatä dacä mai este nevoie, eforturile absolut meritorii ale autorilor. Mai documentele originale românesti, asupra se cuvine mai dat Bind importanta ordinea vechimii a raritätii secolul al XVI-lea: ele sunt, evalukile editorilor Constantinescu Damaschin de trei: doc. nr. 36, un zapis din 15 august 1576, nr. 38, un zapis din 25 august acelasi an, un alt zapis trecut in rândul celor indoielnice, datat <1579 septembrie 1-1580 august 31> 7088. catalogul de Documente din secolul al XVI-lea, alckuit de un colectiv de coordonati de Alexandru 1979, citat continuare cu sigla DI), lucrare ignoratä de autorii volumului VIII al DRH, existä ckeva diferente de rezolvare a problemelor de datareautenticitate, cadeosebiri de lectiuni. Se cuvine precizat lucrarea filologilor a presupus anterior un examen filigranologic al document relinut. Mai DRH plus de DI, documentul din 15 august 1576 (doc. nr. 36), considerat de editorii DIR ca de editorii DI a o traducere din secolul al XVII-lea. Actul 25 august 1576 reprodus transcriere la p. 59 iar DI la p. 98-99, fotocopie la p. 314 prezintä câteva deosebiti de lectiuni: matca Guruiei (cf. topicul Guruiani, j. Telorman Mare le dictionar geografic al Bucuresti, 1900, vol. III, p.675) Gurei (emendat, cf. alte patru grafii ale cuvantului acelasi document DI), Bodesor (DI). Din DRH lipseste dintre Stoica, dar existä, dupä pkerea noasträ, o mai bunä a finalului documentului: márturie, pusu-ne-am degetele (DRH), cf. Pusu-ne-am degetele (DI). Grafia a diverse lectiuni: nume propriu: lui Ion Bianu, (emendare cu mentionarea aparat DI) toponim (DRH). ceea ce ne priveste, propunem o a patra lectiune: sl. vranica, subst. comun având sensul de «poartä», Tiktin, Deutsch Wörterbuch, Bucuresti, s.v. la rubrica editiilor, titlul culegerii de documente a lui Ion Bianu este indicat DI, Documente 1907; www.digibuc.ro 5 Recenziinotite bibliografice 257 de altfel, desi citat la p. 59, numele lui Ion Bianu in DRH din lista prescurtArilor Ultimul document 1579-1580 (DRH, doc. B din lista actelor indoielnicefalse, p. 547) a fost repertoriat volumul DRH grupul celor considerate indoielnice sau false, continutdupá aspectul exterior». Filigranul hârtiei acestui zapis, reprodus anexa DI 1), ce e drept nu prea concludent, nu a fost considerat de reputatul filigranolog, Alexandru Mares, coordonatorul volumului, ca incompatibil cu data mentionatä pe document; aceeasi observatie se poate face privinta semicursivei care este scris documentul, a fotocopie este la p. 317 a Atipice unele din formularele juridice ale zapisului, ca subscrierile semicirculare amprentelor digitale. Ne permitem de asemenea adäugäm la documentele transcrise de cei doi cercetkori câteva acte publicate sau semnalate diverse lucrki: document din datat aflat la Arhivele Statului Sibiu sub cota Col. doc. slave 44, Alexandru Mares, Filigranele in Bucuresti, 1987, p. 372 filigran reprodus la p. 11, filigran nr. 65; a lui Mihnea voievod pentru ocina din Sturzeni, j. Dâmbovita beneficiul lui Manea, Miroslav Stan, pe pergament pästrat la Arhivele Statului Bucuresti, Documente publicat de Marcel Ciucä Veronica Vasilescu Hrisoave muntenesti inedite561-1582), Revista Arhivelor, LIX, 1982, nr. p. 162-163; doc. 198 din 28 aprilie 1579, redat dupä o traducere româneasa din secolul al XVIII-lea are originalul la Arhivele Statului Dâmbovita, sub cota Documente XV/5,Pârvan Dobrin, Constantin CondreaNicolae Bungrezean, Din tezaurul dâmbovilean. Catalog de documente (1526-1848). Bucuresti, 1993, p. 25-26. bibliografiei, la cele semnalate mai sus legäturä editarea documentelor românesti supra), 9 octombrie (DRH 253) a fost editat deja de Ion Popescu-CilieniIon Donat revista «Arhivele Olteniei», XXI, 1942, p. 187-188. Violeta Barbu Poselstwo do Turcji w 1.700 roku (Solia lui Rafal in Turcia din anul 1.700), pregätitä de Ilona Czamaska, ajutorul Danutei Zydorek, introducerecomentariu Ilona Czamaska, Urzad Miasta Leszna,1998, 279 p. Baza documentard deficitarä de care dispunem ceea ce priveste Evul Mediu românesc impune necesitate exploatarea mäsurä considerabilá a tuturor surselor externe ce pot noi informatii acest sens. Printre acestea un importantocupä "Jurnalele" soliilor polono-lituaniene la Poarta otomanä documentele adiacente acestora, ceea ce valorificarea de istoriografia cât de cea româneascä de timpuriu'. se lucrarea realizatä de Ilona Czamanska apkutä ' P.P. Panaitescu, poloni Wile Bucuresti, 1930, ed. Cultura Nationalä, N. lorga, Acte ifragmente privire istoria vol. Bucuresti, 1895, A. Przybo, legacja Wojcielia Miaskowsckiego do Turcji w 1640 r, 1985. www.digibuc.ro 258 Recenzii notite bibliografice 6 ocazia aniversdrii Leszno, ce cuprinde o a jumalelor soliei lui Leszczyski la Poarta din anul 1700. Textele jumalelor precedate de o introducere relatiile polono- otomane seolul al XVII-lea, pe fondul este prezentattratatul de la Karlowitz. subcapitolele urmAtoare scurte ale celor mai importanti membrii ai soliei, prezentarea jurnalelor, a anexelor regulile Jurnalele de ase) se cea de-a doua parte a lucrdrii, ele pregdtite, cum autoarea "in mod egal pentru cercetAtori, pentru cititorul neprofesionist". pentru a lectura, expresiile latine au fost traduse text. Notele de text se la izvor, cele explicative josul paginii. Din cele jurnale publicate trei se informatii referitoare mai ales la spatiul moldovenesc: in cel de R. Leszczyski probabil scopul prezentdrii lui la seim, al autor presupus este subtezaurieml acesta din un caracter oficial, al treilea al autor este necunoscut de- al care printre altele este primirea in Moldova. Jumalul 5 descrie desf4urarea ultimei etape a drumului Istanbul ultimul prima la sultan. Unele jurnale au fost redactate propagandistice (3, 5, 6) sau publicate intentie (cazul jurnalului publicat in 1744 de Francisczek Radzewski). autorilor (inclusiv a legatului polon) era de a prezenta favorabild rezultatele a fost intensificatd alegerea fiuluilui R. Leszczyski ca rege al regatului polono-lituanian (p. 35). partea a a volumului se anexele ale oficialitätilor polono- lituaniene cele otomane, instruclia soliei fragmente din senatus consulta), iar incheierea ei, un dictionar al numelor oficiilor moldoveniotomani. a sadea meritele lucrdrii, ne permitem aducem completdricorecturi unor de autoare. Astfel, la paginile 11-12, se face la al polono- lituaniene de a recupera Podolia, trimitere la "expedifia din 1698 nu de turci, pentru la ace§tia nici nu a ajuns, ci de rusini". expeditia din 1698 a fost pe armata participand trupele Coroanei cele ale Marelui Principat al Lituaniei. În timp cauzele pentru care armata combinatd nu a intrat in Moldova complexe: anotimpul inceputul ninsorilor, neplata trupelor polono-lituaniene, slaba aprovizionare, starea de tensiune dintre cele 2 armate,nu ultimul divergentele de opinii dintre August cel Putemichatmanii Coroaneiai Lituaniei cu privire la scopul expeditiei Ilona Czamaska opinia lui J. Staszewski la pagina 23, nota 30, care opozitiei Poloniei Mari de implicarea lui August cu Suedia, este rodul eforturilor lui Rafal in momentul in care aceasta se pronunta rdzboiului, el nu se afla argumentatie nu ne convinge, cunoscut faptul magnatii puteau influenta 2 B. Dybas, Sejm pacyjikacyMy, 1699 r, Torun, 1991, Roczniki TNT, p. 22-24, J. St. Jablonowski, Pamigtnik, ed. A. Bielowski, Lwow, 1862, p. 60. www.digibuc.ro 7 Recenziinotite bibliografice 259 dietinelorprin intermediari3. La aceea$i referindu-se la negociatiile de la Var$ovia dintre Carol al XII-lea, primat Rafal Leszczyski, autoarea prezintä variantalui acestuia fatä de proiectul detrondrii lui August) face trimitere doar la versiunea lui Staszewski5 (care acesta a discute condiliile o a treia interpretare a acelor conform areia, momentul care cardinalul-primat M. Radziejowski a intervenit impotriva proiectului detronärii doar limitarea libertátii de a regelui ca o garantie a viitoarelor pacifice cu Suedia, Rafal Leszczyski s-a retras de la discutii. Pe autorul afirmá acesta a fost principalul al proiectului detronärii lui De asemenea, informatia (zvonul) privind moartea de durere aluiS. Malachowski la lui Rafal Leszczyski functia de mare sol la Poartá se gäse$te nu doar la A. Ch. Zaluski, ci memoriile lui J. St. Jablonowski. Crisuan Bobicescu Moskwa w rkach Pamigtniki i garnizonu polskiego w Moskwie w lataich1610-1612,(Moscova polonezilor.Memoriile comandantilor ofiterilor garnizoanei poloneze anii 1610- 1612), Wydawnictwo Platan, 1995, 518 p. Lucrarea a fost de editori ca Bind "prima publicatie referitoare la stationarea armatelor polone la Kremlin 1610-1612"cuprinde memoriilejurnalele a 4 polono-lituanieni ce au luat parte la rdzboaiele "vremurilor tulburi": Mikolaj Scibor Marchocki, Samuel Maskiewicz,J.Piotr Sapieha, Budzilo. Cele patru texte sunt precedate de scurte notile biografice aduc prim plan punctul de vedere (mai bine spus punctele de vedere polono-lituaniene) asupra evenimentelor. Volumul este completat de douä härti de un calendar al evenimentelor descrise de memorialisti. Antim Cristian Bobicescu H. Wisner, Rzeczpospolita, Warszawa, 1978, p. 60. W. Dworzaczek, PSB, XVII, p. 141. J. Staszewski, August II Mocny, Wroclaw, 1998, p. 133. 6 Pora2inski, Sejm lubelski 1703 i jego miefsce w konfliktach wewnetrznych poczatkach XVIII-ego wieku, 1988, p. 24-25. J. St. Jablonowski , op. cit., p. 75. www.digibuc.ro 260 Recenziinotite bibliografice 8 BUDZILO, Wojna moskiewska wzniecona i prowadzona z okazii od 1603 do 1612 r (Rgzboiul Moscovei purtat tirnpul Dimitrie), opracowana przez J. iJ. Dlugosz, Wroclaw, Wydawnictwo Universitetu Wroclawskiego, 1995, 181 p. Un excelent volum ce cuprinde o a memoriilor lui Józef Budzilo, precedatA de o introducere ce mai mult fondul istoric al acestor memoriimai putin persoana autorului, ce este aproape necunoscutg. doar a fost unul din sprijinitorii celui de-al doilea Dumitru; moartea acestuia a trecut de partea lui Sapiehaa fost unul din cei doi comandanti ai garnizoanei din Kremlin. Lucrarea este completatA de bogate note de subsol ce clarifica lectura. Antim Cristian Bobicescu VIOLETA BARBU, lui Esop. Studiu critic, Edit. Minerva, Bucure§ti, 1999, 224 p. Volumul sub egida Institutului de lingvisticg al Academiei "In honorem Ghelie", este primul studiu monografic ce a lumina tiparului la noi, asupra lui Esop. Cosntructia sa recomandg o prestigioasg cercetAtoare, ale cgrei demersuri angajante pecetea filologice, deopotrivi de investigatii plan analize minutioase. din capitolul I, cititorul este introdus problematicg ce autoarei relativ la textului, locul lui Esop" cultura (p. 7 - 16). orizontul de largi dimensiuni al temei, in vedere diferitelor versiuni, acumulate timp, mai ales stgruintele speciali§filor originilor scrierii, atribuite semite, studiul ca atare, opusurilor lui E. Khun, François Naum printre care bizantinistul K. Krumbacher. Observaliile altor cercetAtori, fie mai vechi,dar mai noi, special ale lui Ben Perry, au condus la o pe argumente ce constituirea arhetipului Esopiei Egipt, anii 30 - 100 d.Chr. Pornind de la elemente ce asertiunea lui Perry, Doamna Violeta Barbu etapele modelgrii textului esopic veac. al apoi calea spre arhetipul bizantin, stabilit sec. al XI-lea. Acesta de fapt, la baza unor cunoscute folosite evul de din care s-au format altele veacurile al XV-lea - al XVI-lea. Printre cele mai importante manuscrise de bizanting, autoarea codicele Augustano Monacensis, Vaticanus, Mosquensis (sec. XIV), sau codicele Baroccianus, Vaticanus Palatinus (sec. XVI) ca cel al distinsului om de litere al epocii paleologe, Maxim Planudes, 1300. lui este dependentg de o alta, ce conduce prin mai vechi de care se la arhetipul bizantin. sA fost autorul lui Esop, cum s-a presupus, Planudes a restructurat a prefatat textul, publicat spre a lui Bonus Accursius Pisanos (1479), Aldus Manutius (1505), la aceea a lui A. Eberhard (1872). Imprimate cum era varianta in Aesopi www.digibuc.ro 9 Recenziinotite bibliografice 261 fabulae (1543), caMythologia aesopica (1610) ele au cunoscut limbi europene: spaniold, germanä, ceho-boemd, pornind din 1479-1585, apoi rusk odatá imprimarea la Amsterdam a ei 1700. Personaj mitic, cu capaciati deosebite, Esop, prin fabulele sale moralizatoare a putut o lumea europeanä, ele programele de de timpuriu (sec. XII), chiar epoca Rena$terii - referiri la Baltasar Gracián (1651). Capitoului al II-lea, Studiu Manuscrisul rom. 1436 al Bibliotecii Academiei Române, prisosintá Doamnei Violeta Barbu de a evalua datele pe care le oferá codicele in copie in cea mai mare parte a lui Costea Dasalul, de la Biserica Sf. Nicolae, Bravvului. fa lui Esop este nu de alte populare, Fiziologul, Sindipa, precum de fragmente dintr-o Cosmografie sau o Prorocire a Sivilei texte preponderent laice, de interes sapiential-moralizator, Date le sunt corelate diferitelor stadii ale cercearilor precedente, ceea ce a condus la aprecierea vechimii codicelui Traducerea Esopiei apare astfel ca editiile grece$ti de la Venetia, altele in circulatie la noi sunt redate o versiune bizantinä sau un izvor rusesc, cum opinau cerceatori ai vechii noastre literaturi. Preocupat/ recepteze detaliu ce-i putea aduce privinta copistului manuscrisului, autoarea indreptat atentia asupra mediului cultural in care acesta a vietuit totodatá spre aflarea originalului care a stat la baza traducerii utilizate in prezentul studiu. Ea este cu diferitele copii din epoca brancoveneasa sau post brâncoveneasa, ce au circulat aici, de la Mihai Cantacuzino mare comis sau de la Hrisant Notara, cum este cazul din 1619, pe care arhiereul scaunul Ierusalimului o la 1715 eline$ti" de la Ia$i. urm/torul segment al studiului pus evidentá, pe baza metodei comparative a textelor, raportul venetiene de la 1619 traducerea Esopiei manuscrisul 1436, existent la Biblioteca Academiei important/ ce se subsumeazd demersului autoarei a fost a localizarii versiunii originale a traducerii folosite prezentul studiu, pornind de la o metodologie elaboratá de loan Ghetie, personalitate a lingvistice române$ti. acest sens a fost prospectat, pe baza unor ale vremii, orizontul al zonei in care s-a format a Costea Dascálul. pe investigatia pe amintita problematicd, Doamna Violeta Barbu a socotiti punerea a unor elemente fonetico-morfologicelexicale, specifice graiurilor muntene$ti, darde tip nordic sau sud-est ardelenesc, pentru a cumula informatiile ce pot sustine asertiunea elabor/rii lui Esop in mediul bra$ovean al Scheilor. Toate aceste minutioase au condus la mai buna fixare a filiatiei manuscriselor ce au transmis Esopia, o circulatie la 1795, anul aparitiei la noi a primei editii dedicate miticului personaj. Printr-un judicios este marcatá structura a traditiei manuscriselor, grupate sub 11 sigle din cuprinsul stemei acestora, pornind de la prima imagine asupra lui Esop, la ultima - a cincizecea - a Finalului scrierii. Apoi, cu discutiile analitice raportul ms. 1436, versiunea original/ a traducerii www.digibuc.ro 262 Recenzii notite bibliografice 10 cu celelalte copii, autoarea a putut stabili, pe ramuri, legäturile dintre variantele tcxtulu, sterna celor 11 copii ale traducerii lui Esop, in raporturi au posibile de (p. 103). Capitolul al intitulat Studiu (p. 104-143), pornind de la graf e problemele ei, autoarei este indreptatá spre fonetica morfologia textului, la sintaxa lexicul lui, o a analizei planul global al Esopiei, pentru a-i da o mai identitate scrierile populare larg ráspandite spatiul rornânesc. Ultirnul capitol,al deschide o interesantä perspectivä privinta motivului Esopiei cultura veche (p. 145-168), analizate modele de studiu necesare decupArii cliseelor de "semioticd narativr, cum autoarea existente text ale secventiale. Preferinta manifestá pentru o cronologick nu inductivá sau deductivd, potrivitá operelor deschise, ce contaminAri pe duratele timpului, un traseu urmat cu perspicacitate Doamna Violeta Barbu, autarea sensurilor scrierii esopice. Este o cale, care intrebärileräspunsurile sunt formulate de autoare, pe baza bogate literaturi de specialitate, dar fatä de care propria linie diriguitoare. Efortul de care este lucrarea, nu numai sub aspectul investigarii structurilor ei, a fost extins asupra toposurilor sale - limba - retorica - elocintaatâtea alte irnagini, la cele regäsite motivele decorative cu semnificatii simbolice, din vechea a bisericilor noastre. Ele efigia lui Esop diferite scene alegorice din ansamblul scrierii, prezentepictura exterioarä a multor läcasuri. La capätul "sufocantei" analize (in sensul cel mai bun al termenului), Doarnna Violeta Barbu Addenda (p. 169-222), textul: a scrie istoriia lui Isop", ce vede prima oarä lumina tiparului, ms. rom. 1436, dar acesta amendat pe baza unor copii, ce au permis ale formclor compte. Lista cu siglele manuscriselor sträine, a celor ca a izvoarelor lucrdrilor utilizate, un glosar, pun capät meritoriului studiu al autoarei, un adevärat in publicarea acestui gen de scrieri. Constantin MIRON COSTIN, Latopis Ziemi Moldawskiej i utwoly historyczne Moldovei alte opere istorice), introducere, comentariu traducere Ilona Czarnaska, Wydawnictwo Naukowe UAM, 1998, 357 p. Importanta operei lui Miron Costin ca pentru istoria sud-estului european a fost istoriografia din spafiul germanic, gratie a o traducere a acestuia'. face o deosebitä pläcere aparitia unei polone datoratá profesoarei Ilona Czamaska. Volumul cuprinde o editie a celor mai importante texte cu caracter istoric alelui Miron Costin (Letopisetul Moldovei, Chronika Ziem Moldawskichi Grausame Zeiten in der Moldau. Die Moldavische Chronik de Miron Costin (1595- 1661), ed A. Ambruster, Gratz-Wien-Koln 1980 (RurnanischeGeschichtschreiber, Bd www.digibuc.ro Recenziinotite 263 Multanisckich, Historja polskimi rytmami o Woloskiej ziemi i ziemi i Moltaskiej, De neamul moldovenilor. Din ce au iesit strämosii precum un bogat comentariu al acestora. Primul capitol (Miron Costin. la opera), cum aratä titlul, se concentreazd asupra persoanei cronicarului (subcapitolul activitatea politica"), asupra condiliilor in care au lucrdrile acestuia (izvoarele folosite) dar asupra "ideologiei operei istorice" ("conceptia natiuniia statului", "conceptia statuluia puterii", "conceptiile politice"). Dimensiunea acestuicapitolconstituie o a complexitatii operei cronicarului, care a fost produsul contactelor politico-culturale polono-moldovenesti, ea este i de culWra (cu care Miron Costin a luat contact urma prezentei sale la Colegiul iezuit de la Bar). Cel de-al doilea capitol (Miron Costin. Opere) cuprinde textele propriu-zise de note explicative foarte minutioase. Lucrarea, bogat ilustrata se printr-un index al persoanelor altul al denumirilor geografice al incheiere, trebuie subliniem meritele deosebite ale comentariului ale traducerii, aceasta din iesind prin limpezimea ei Cristian Bobicescu Histoire des Mongols (Mongghol-un ni'uca tobciyan). Chronique mongole du traduit du mongol, présenté et annoté par Marie-Dominique EVEN et Rodica POP, préface Roberte N. Hamayon, Série mongole publiée sous les auspices de l'Unesco, Paris, Gallimard, NRF, 1994, 350 p. Editia Istoriei secrete a mongolilor (HSM), preparata de Marie-Dominique Even (CNRS) Rodica Pop (Sociéte Asiatique), cuprinde prima traducere integrala ea a acoperit, la momentul aparitiei, una dintre putinele lacune majore ale orientalisticii franceze actuale. situatie, unor opere de orientalistica datorate unor uriasi provine din faptul moartea la pe Paul Pelliot continue traducerea proprie, ce a restituit textul integral in publicata de discipolulcontinuatorul Louis Hambis, a tradus primele capitole(P.Pelliot-L. Hambis, Histoire des morgols,Paris, Adrien Maisonneuve, 1949, completata cu P.Pelliot-L. Hambis, Histoires d s campagnes des Cinggis-Qahan (Cheng-wou ts'in-tcheng lou), Leiden, E. J. Brill, 1951). Cele 282 de paragrafe grupate 12 capitole mai largi sunt unul dintre textele esentiale ale istoriei mongolilor din prima a secolului al XIII-lea, al caracter e vertebralizat de expansiunea clanului Borjigin, genealogia evemmentele sale, prin organizarea credintele mitologia stepei. HSM a intrat climatul studiilor de istorie cu eruditul arhimandrit Palladius, care a o rusä din 1866, a astfel o treptat mai sprijinita tocmai de necesitatea traducerii lui. in Pelliot-Hambis, adnotarile, comentariul referintele sunt extrem de abundente, de a un text mai larg apelabil, eforturile redärii multiplu distilate. HSM devine mai controlabila in capitolele www.digibuc.ro 264 Recenziinotite bibliografice 12 extensiei la mediul chinez persan, rezultatä din expansiunea cuceririi mongole. ambele spatii texte complementare prin a comparare este acuratelea comprehensiunii, impactulde multe ori devastator al civilizatiei mongole nomade asupra populatiilor anexate se dificultätile receptärii alterne a imploziei cuceritorului. notele care textul traducerii (p. 251-313) sunt discutate comparat pasajele dificile, surmontate astfel câteva erori anterioarei limpezite câteva ligamente ale compunerii fiziologiei textului, utilizat la precum un "text receptacol al prestigiului clanuluii efigie perpetuatä a identitätii sale, multiplu apelatä traiectoria vertiginoasd a conducAtorilor mongoli. Adoptarea unor mai fluente pentru numele proprii mongole (Ogödei, redat prin Généreux, iar Börte, MöngkeQubilai prin Bleutée, respectiv a intervenit ca optiune pentru o lizibilitate suplimentard, traducerea - de cele mai multe ori -suplinete rezonanta originard a redärii istoriei protagoni§tilor mongoli. Cele câteva mii de toponime nume ale protagoni§tilor au fost transliterate dupä forma mongolä urmandu-se general romanizarea conform criteriilor stabilite de Pelliot. De aceasta pare a acceptarea unei mai generale, de vreme ce traducerea unei lucräri cu un similar caracter instaurator, Cartea Maya a zorilor a optat pentru redarea a nomenclaturii divinitätilormitologiei quiché (cf. Dennis The Mayan Book of the Dawn of 1985, editie amelioratäi din 1996, acum taducerea a Lidiei Humanitas, 2000) Constituind textul cel mai vechi mai complet pästrat al civilizatiei mongole, HSM este un document inestimabil pentru cercetarea tuturor träsäturilor nomade central-asiatice, relevanta sa cu mult probleme stricte de istorie cronologicA genealogie. Compozitia sa, de la stratul lingvistic ce cuprinde numeroase de cuvinte ce nu s-au pästrat alte surse la stratul etnologic ce una dintre cele mai vechi probe ale §amanismului central-asiatic, este redatá comprehensiv, beneficiind de o riguroasä cunoWere a celorlalte izvoare, comentarii. textul conduce un ritm propriu al constituirii i mongole nelipsit de contradictii lacune, legitimarea sa ca martor al istoriei acestei identitäti a permis receptarea coeziunii organice care a favorizat expansiunea EuropaAsia (cf. Larry Moses,Motifs of Class, Status Unity in the Secret History of the Mongols", Eurasian Studies Yearbook 68 (1996), p. 98-118). Putând compara câteva locuri de a lui Igor von Rachewiltz (in foileton in Papers on Far Eastern History, n°. 4, 1971 - 31, 1985), am putut sesiza efortul comprehensiv al englezii francezi pentru redarea text cât mai apropiat de un prototip care utilizabil studiile de istorie medievaläi orientalistia central-asiaticd. De§i anumite paragrafe traducerii numai interpreari mai fragile, este, in intreg, o traducere fermäi acuratá, rod al comuniuni a autoarelor cu central-asiatic cu textul de provenientä Prestigiul colectiei patronate de UNESCO, ne sä credem in mediul studiilor de medievisticd române§ti vauna de cum D-na Rodica Pop a avut amabilitatea sä ne confirme, acestei i se va putea substitui o traducere din original, cu concursul istoricului Victor Spinei, fapt ce se ca un eveniment de comparat in climatul särac al traducerilor autohtone din operele medievale fundamentale, occidentale sau asiatice. Or, credem www.digibuc.ro 13 Recenziinotite bibliografice 265 trebuie acest fapt a constituit ratiunea rândurilor de Eugen Ciurtin ANTAL Tara evul mediu (secolele Bucure0i, Edit. Enciclopedicd, 1999, 220 + + anul 1970, lucrarea regretatului Radu Popa, Tara Maramureplui veacul al XIV-lea,inauguraseriamonografiilordedicate medievale,entitáti politico-sociale, anterioare statelor române0i. Lucrdrile realizate de atunci acest domeniu s-au constituit puncte de reper utile instrumente de lucru pentru cercetärile ulterioare. ciuda rolului jucat de Tara constituirea statului muntean, cel al Maramureplui in cazul Moldovei, formatiunea cuprinsä Olt Carpatii Meridionali nu a constituit acum obiectul investigatii complexe. importanta jucatá de Tara procesul de inchegare a statului de la Sud de Carpati, sale s-a conturat ca o pentru genezei statului medieval românesc. Sfidând precara documentare privitoare la evolutia acestei formatiuni secolul al XVII-lea, temerara lucrare a lui Lukács Tara evul mediu propune umple golul istoriografic amintit. penuriei izvoarelor pentru perioada studiatd, autorul recurge la unele documente posterioare secolului XVI, privind informatia cu unele rezerve evite anacronismele. anumite cazuri cercetdrile intreprinse arhivele din sträindtate au avut ca rezultat identificarea documente contemporane. Pentru a imaginea acest interval, autorul izvoare de sigilograficd. Studierea medievale a inregistrat in anul 1970 prin introducerea reconstituirilor regresive. complexd, pentru prima de Radu Popa mai sus, rezultatele arheologice cu informatia Antal Lukács propus urmeze tot aceastá investigatia se pe nivele, mersul lent al pe de-o parte, cercetdrile de importantä de realizate in perioadele anterioare, pe de alta, au redus in mod considerabil locul pe care arheologica ar fi trebuit ocupe. Din acest motiv, autorul atrage asupra faptului lucrarea sa constituie o intermediard a cercetdrii. Volumul se structureazd pe mai multe capitole: Cap. I Izvoareleistoriografia Cap. Cadrul natural habitatului la aparilia izvoarelor scrise, Cap. III Habitatul lui in XIII-XVI, Cap. IV Societatea in Cap. V Civilizagie spiritualitate Tara Cap. VI Structura juridic al Datoritä caracterului ruralal "reconstituirea habitatului medieval rural din secolele XIII-XVI echivaleazd [...] practic cu recompunerea imaginii (p. 50). Precaritatea izvoarelor precum redus al obiectivelor arheologice studiate au ingreunat cercetarea, autorul obligat www.digibuc.ro Recenzii notite bibliografice 14 abordeze problema habitatului acestei perioade din perspectiva interdisciplinaritAtii, prin valorificarea izvoarelor toponimicecartografice. antropice limitate de "necesitatea armonizArii cerintelor economii complexe agro-pastorale, elementele cadrului natural" (p. 92) sunt reflectate de numele unor sate cum ar fi: Branistea, Breaza, Pojota. Cadrul geografic a determinat o repartizare a satelor din punct de vedere teritorial, asezdrile concentrându-se mai ales in zona centralä precum estul depresiunii. sate, dezvoltate in zona de a pâriurilor, s-au creat prin "transformarea unor locuri sezoniere sau temporare in sate de sine cu vetre stabile, structuratejurul bisericiloral necropolei" 94). ceea ce priveste vechimea satelor, conchideexistenla acestora este anterioard primei atestdri documentare "contextul realitAtilor sociale, patrimoniale chiar politice prezente de multe ori documentul respectiv, implicând evolutii care preced primei pomeniri scrise" 97). Pentru delimitarea cronologicd a asezdrilor, autorul recurge la diferite printre care: constatarea prezentei unor familii vechi care au indeplinit un rol important social-politicd a grii, existenta monumentelor vechi, precum situarea (din punct de vedere altitudinii). Astfel luând considerare relieful Antal Lukács teza fonnulatd de Radu Popa monografia consacratd Hategului, conform roirea satelor s-a realizat zonele mai joase cele mai Refacerea evolutiei politice a secolele XIII-XVI (de la la cel mai important domeniu al principilor Transilvaniei), prin defmirea pozitiei sale raporturile regalitatea maghiard, pe de o parte cu principii Românesti pe de alta, un alt obiectiv important de definirea termenului de prin prisma celei mai recente analize referitoare la institutie, autorul declansarea unei noi ofensive initiate de suveranii maghiari zona de sud-est a Transilvaniei,contextul creat de cruciada a patra. ofensivä avea sä o serie de teritoriale zona centrald, a urinate de stirbirea autonomiei Anul 1291 când familia Csák revine la - invazia din 1241 afectase pozilia maghiare din aceastä regiune, fapt reflectat de izvoarele documentare - drept lui Lukács, reprezentArii românilor congregatii, "disparitia autonomiei acestei echivalând cu eliminarea temeiului teritorial care justifica reprezentarea 167). Referitor la problema descdlecatului petrecut aceastä autorul se pe o pozitie fatä de adeptii unei masä a populatiei la sud de Carpati ca rezultat al represaliilor ce au urmat acest spatiu, "descAlecatul [...] a fost de toate un fenomen politico-militar, de a numeric reduse nu o miscare de care angreneze comunitäti numeroase" 167). Contoversata a originii ducatului de a stabilirii raporturilor vasalice Ungaria Tara Româneascd, este cu participarea state la frontul de antitätdresc. RomâneascA, realizatä prin preluarea atributiilor voievodului de domnul muntean numirea unuicastelan, nu a avut drept lichidareainstitutiilorsale. Supravietuireastructurilorprestatale este de documentele contemporane, cel mai bine ilustrat cazul care, sub influenta www.digibuc.ro 15 Recenziinotite 267 procesului de feudalizare se va transforma adunare a boierilor care reprezentantii celorlalte categorii sociale inferioare participau rar ocazional", dar conservind "autoritatea decizionala deliberativi mostenite de la adunarile cneziale de tip prestatal" (p. 177). Documentele descoperite in arhivele din Brasov, Sibiu Budapesta, datand din secolul al XVI-lea, precum reinterpretarea unor documente edite au permis autorului functionarea adunarilor acest secol. Prezenta aceluiasi grup de la toate adunarile pentru cele intervale de timp studiate (1507-1534 1578-1584) conferind "stabilitate structurii scaunului ar putea sugera ideea membrii nu erau alesi pe o limitata, ci prezenta depindea de pozitia pe care o aveau in cadrul boierilor din Tara 182). pierderea posesiunii de peste de domnii munteni in 1462, stäpinirea a fost atribuita pe sasilor, familiei Gereb, cu regele Matia Corvin, sau unor mari demnitari de la curte, pentru caprimele decenii ale veacului al XVI-lea lui Mailat, viitorul principe al Transilvaniei. La volumului, de lista izvoarelor folosite (edite inedite), a prescurtarilor bibliografice a indexului, se anexate o serie de militare austriece, posterioara celei cercetate dar introduse de autor in lipsa altor surse cartografice anterioare acestora. Folosirea se datoreaza furnizarii unor date referitoare la configuratia morfologica a satelora pozitiei acestora de cursurile de de drumuri. plus aceste permit reconstituirea, linii mari, a peisajului din perioada studiata. Tara evul mediu secolele XIII-XVI), este rodul unei cercetari complexe bine documentate, care vine umple un mare gol istoriografic, medievisticii constituindu-se punct de plecare pentru cercetarile ulterioare. Ecaterina C Petrescu MARIANA Cetatea Alb& de Edit. ARC, 1998, 212 p.+ Cartea Marianei reprezinta versiunea a tezei sale de doctorat centrul atentiei ansamblul defensiv de la Cetatea - realizare de a arhitecturii militare moldovenesti perioada de proliferare a amenajarilor de medievale acest spatiu. Metodologia de abordare a subiectului a presupus cercetari pe teren, inclusiv defixare documentara fotografica) a monumentului, precum realizarea unei permanente coroborari a diferitelor materiale, printre care cele fondurile arhivelor, muzeelor, bibliotecilor institutiilor de din Republica Moldova, Ucraina, Rusia, AustriaTurcia. Primul cele capitole, Cetatea lumina izvoarelor, este dedicat istoriei fortificatiei analizei tuturor surselor utile (cartografice, toponimice, narative, arheologice, memuaristice, iconografice etc.). Se cetatea este rezultatul suprapunerii a mai multor faze de constructie, dintre care cele mai importante au fost www.digibuc.ro 268 Recenziinotite 16 reallzate sub domnii Alexandru Bun, stefan II, Alexandru II (Alex Mare sub sultanii Bayazid H, Ahmed HI, Mustafa III, Osman III, Abdul-Hamid I, Tot aici se discutá atribuirea datarea (pe componente) a cu analiza diverselor ipoteze lansate de predecesori. Cel de-al doilea capitol "Caracteristici arhitectonice, tipologiceconstructive ale de discutie problemele de arhitecturd. Se constatä citadela interioard se grupul romano-bizantine de plan rectangular, iar centura exterioard grupul de tip constantinopolitan. Plastica confirmä sursa ei bizantind, dar sunt nelipsite unele influente gotice, renascentiste general, executia tehnicile de pentru Albe in rdndurile realizdrilor de ale arhitecturii militare europene. capitol infoimatii inedite cu privire la materialele de utilizate, mesteri de inscriptii lapidare Cartea este ilustratä copios, are anexe rezumate dezvoltate in ucraineand La un secol de la aparitia Studiilor istorice asupra Chiliei Albe ale lui Nicolae contributie aniversdrii a milenii de la orasului Tyras, face bilanturile cercetärilor pe parcursul veacului XX asupra acestui monument de pentru culturaspiritualitatea cum este Cetatea Silviu Andrie-Tabac CONSTANTIN CIOBANU, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din 1997, 164 Noua carte a istoricului de basarabean Constantin Ciobanu este o lucrare ce sine prezentarea istoriografica a surselor a studiilor dedicate monumentului invocat titlu, analiza formal-stilistia a picturilor murale studiul genezei programului iconografic, toate constituindu-se dosar exhau.itiv pet tinent asupra problemei. A upra identificdrii ctitorilor pe peretele nordic din pronaosul bisericii se ipoteze. Conform uneia, acestia ar fi boierii de atari la 1759 ca urmare a intrigilor grecului Stavrachi, care i-a trimis la sub pretextul urgentdrii intoarcerii de atari a compensatiei pentru prejudiciile aduse Moldovei inatacul din toamna anului1758. Conform celeilalte,acestiaar reprezentanPi familiei Ruset (Cupdrescu). coincidentele de darde picturald, a zugravilor Radu Stanciul de la omonimii de la ctitoriile boierilor Brädesti de la Cretesti de la celebra ctitorie a Jianu din Preajba de Craiova, autorul unui atelier de zugravi probabil din Oltenia. Cercetare pluridisciplinard cap de serie a monograflilor de rezistentá ce apar sub pana noii generatii de istorici din Prutului, lucrarea lui C. Ciobanu, prin a, marcheazd o calitativd a istoriografiei basarabene. Silviu www.digibuc.ro 17 Recenziinotite 269 BOGDAN MURGESCU, Istorie - istorie (600-1800). Editia a II-a, colectia Anna les, Edit. Teora, Bucuresti, 1999, p. carte cu precAdere marelui public, Bogdan Murgescu introduce metodefapte mai familiare acestui gen de scriere a istoriei. Eroiievenimentele aici locul principal structurilor demografice, economice sociale. Ceea ce propune B. Murgescu este fixeze mod mai exact mai onest "locul româniloristoria universall" -un titlu al unei opere de pe care autorul 11 ca deziderat propriu in Introducere. a urmArit arate "momentulfelul in care au românii istoria universalk schimb B. Murgescu atinge o chestiune care adesea este considerad permanentul decalaj spatiul românescEuropa (vezi Incheierea). Reperele cronologice din titlu sunt, desigur, conventionale. Cartea trateazA, de fapt, un ev mediu prelungit, care se de la etnogenezA la inceputurile modernizArii românesti - "falii importante in istoria (p. Soarta a ca carte atunci era preocupatA de modul in care manuale istoria (este drept, prima a fost publicatA 1995, in conditii mai modestecu un continut mai restrAns). B. Murgescu nu a scris un soi de "manual alternativ", dar fapte care contrazic locurile comune ale discursului istoriografic oferit de obicei publicului Nu este vorba de o demitizare, ci de o serie de la punct, cu in istoriografia româneascA. am compara demersul lui B. Murgescu cel din culegerea de studii publicatA de P. P. Panaitescu in 1947 (Interpretäri cazul de fatA, se procedeazA la o sistematicl a societAtii medievale, care surprinde mai ales diferentele dintre aceasta restul spatiului european. Prima parte a volumului este dedicatA "structurilor comparate", iar a se ocupA de ce B. Murgescu numeste "articulatii functionale" (implicarea românesc evenimentele istoriei europene). Unul dintre meritele cArtii tine de locul acordat demografiei alimentatiei explicarea decalajelor dintre societatea româneascA Europa occidentalI. dacA valorile sunt aproximative, se constatA mari deosebiri privinta densitAtii populatiei, nu doar comparatie Occidentul, ci românesc (Transilvania a avut totdeauna o situatie mai apropiatA de cea a Europei centrale). Tabelul de la p. 22 estimarea densitAtii momentele conventionale 1000, 1340, 1600, 1800 pentru mai europene. Sunt contrazise astfel unele opinii entuziaste care, interpretAnd fortat densitatea depistate arheologic, ajung la concluzia unei mari de populatie hi evul mediu timpuriu. comunitAtilor era mult mai decât vetrele de sat sau cercetAri de teren, aceste comunitAti se mutau periodic, la intervale scurte, arie.Explicatia propusA de B. Murgescu pentru densitate este legatA primul rând de alimentatia a a primitivismului tehnicii agricole. Acest punct de vedere functioneazA bine pentru zonele de câmpie, unde precumpinea cultura cerealelor. regiunile de deal, cresterea animalelor a avut, probabil, impact asupra regimuluf alimentar asupra Geograful I. Donat a demonstrat zonele mai din Tara RomâneascA a existat o densitate care a permis repopularea In www.digibuc.ro 270 Recenzii not* bibliografice 18 anumite perioade'. Consider B. Murgescu ar putut acorda un spatiu oarecare discutArii problemei "retragerii la munte" sau "retragerii la capitolul care habitatul rural, se predominante romAnesc medieval - p. 30). Cele mai semnificative decalaje de Apus privesc viata tratate capitolele 3 4 (p. 33-41). Este dezurbanizarea a nord-dunArean epoca migratiilor. observatie de detaliu: credem lipsa ora§elor a impiedicat existenta unei ierarhii ecleziastice,nu invers (cum autorul la p. 36). o infrastructurA de de drumurile care unificau Biserica putea mentine organizarea superioarA. Episcopii nu puteau avea sediul urbane. Mai mult, ne putem nu tot ora§ele sunt cele care au permisformarea unor "structuri politice bine defmite", pe care B. Murgescu le vede ca pe o conditie a dezvoldrii urbane (ceea ce este adevArat, dar intr-o de tip feed-back). Regatele occidentale chiar Bulgaria) s-au cristalizat ca state au beneficiat de existenta unor ora§e pe teritoriul Contraexemplul este khaganatul avar. In spatiul carpato-dunArean au lipsit acele nuclee se fi putut agrega alcAtuiri politice durabile. Trebuie aprecierea din punct de vedere arheologic) nici fortificatiile din secolele IX-X de genul de la nu au avut caracter urban (p. 36). Pe de parte, remarcAm analiza motivelor pentru care nici in secolele mai drzii nu s-a ajuns la o dezvoltare apreciabilA. ResponsabilA tot productie agricolk care nu putea asigura subzistenta unei populatii urbane numeroase. Alte sunt aduse capitolul 5 42-49), privinta categoriilor pe care le-a cunoscut schimbul de de de de utilizare a monedei ca instrument de schimb). Una problemele cele mai controversate pe care le aceasd carte este cea a existentei feudalismului societatea medievalA a in geneza structurilor statale. Pe urmele lui H.H. Stahl, autorul o distinctie intre feudalismmodul de exploatare tributal, nu este suficient un cadru conceptual pentru o realitate care se foarte complexA 49-53). Rolul geneza raporturilor de tip a fost adesea subliniat de istoriografia mai B. Murgescu atinge un aspect oarecum mobilitatea accentuatA a acestor (detenninad de agricultura extensivA de nesiguranta de invazii).Rezultatul a fost o indrziere a teritorializArii Autorul apreciazA cA este greu de spus in ce inegalitAtile economico-sociale create au condus la constituirea boierimii. Arfost poate de pe scurt vechea disputA asupra originii boiere0i, mai ales cA capitolul se discutA aparitia statului in spatiul raporturile dintre institutia domnieiboierime 68-69). Este de remarcat, pe de parte, stabilitA instaurarea dominatiei otomane "revolutia fiscalr prin ponderei impozitelor directe. revolutie ar fi permis "edificarea unui aparat de stat modern, salariat", din secolul al dacA aceste venituri nu fi scurs spre Imperiul Otoman 70). In capitolul despre viata religioasA 71-79) sunt respinse, pe I. Donat, The Romanians South of the Carpathians and the Migratory Peoples in the Tenth-Thirteenth Centuries, Relations between the Autochthonous Population and the Migratory Populations on the Territory of Romania, Bucure§ti, 1975, p. 277-298. www.digibuc.ro 19 Recenziinotite bibliografice 271 dreptate, opiniile exagerate care a populatii daco- romane. B. Murgescu este de acord epoca migratiilor nu a existat la nord de o ierarhie bisericeasca prin crekinarea de jos sus s-a favorizat persistenta elementelor totu$i mai multe vestigii cre$tine, neamintite de autor, care demonstreaza deja in secolul al VI-lea exista o numeroasa chiar in Moldova, inclusiv in nord. Generalizarea crekinismului (exclusiv ca religie populara) a fost chiar lipsa unei ierarhii sprijinite de o putere seculare. Atunci s-a creat o organizare bisericeasca superioara, aceasta a avutrolul de a sprijini rezistenta tinerelor state fala expansiunii Ungariei catolice. rol 1-au avut ctitorite Oltenia ultima treime a secolului al XIV-lea, sprijinul monahilor sud-dunareni (p. 73-75). Cu inovator este mai capitol despre "niveluri culturale orizont mental" (p. 79-92). De obicei despre cultura medievala se scrie la modul pur factologic. B. Murgescu propune o abordare sociologica cantitativa, care se insista pe extinderea foarte a folosirii scrierii, la nivelul elitelorla al autoritätii de stat. Este interesanta comparatia de documente din Wile din statele occidentale (pentru secolele XIV-XVI). Disproportia este tinem de faptul o foarte parte din aceste acte au fost emise afara cancelariei (p. 81-83). Pe de parte, introducerea tiparului nu a diminuat mod semnificativ ponderea oralitätii. Se observá o serie de activitatea mai ales o orientare aproape spre producerea de cult, chiar spre secolului al XVIII-lea (p. 84-86). marginal al scrisului cultura medievala reconstituirea unei istorii a B. Murgescu o privire asupra orizontului mental despre dar despre originea Desigur pe parcursul evului mediu, solidaritatea pe criterii etnice era mai putin importanta cele determinate de relatiile de rudenie de religie. Se impunea totu$i o discutie pe marginea originii romane apreciere de la p. 91 nu de toate informatiile kudiate de A. ArmbrusterRomanitatea unei idei). Partea a doua a evenimentele istoriei medievale un context mai larg. a reu$it prezinte foarte concis 12 secole de istorie, pe care le periodizeaza de raporturilor (migratorii, statele vecine,ImperiulOtoman). capitol probleme controversate pe marginea B. Murgescu punctele de vedere (uneori contradictie locurile comune de care vorbearn la inceput). despre atribuirea a culturii Dridu se apreciaza "este probabil va putea dat un tran$ant privinta" (p. 98). De fapt, problema se pune alti termeni. Cultura Dridu a avut un caracter supraetnic, de de bulgari. Ea a fost expresia unui anumit nivel de civilizatie, aria sa de reflectá iradierea unor ateliere de ceramica. Nu ne putem opri asupra tuturor faptelor pe care autorul parte a doar dintre ideile care vor interesul specialikilor. Mai pe care o face B. Murgescu disparitia centrului de putere al lui Nohai (1299) formarea statelor din Muntenia Moldova, 2 Vezi pe larg in N. Zugravu, Geneza creginismului popular al Bibliotheca Thracologica, XVIII, Bucurgti, 1997. www.digibuc.ro 272 Recenziinotite bibliografice 20 create de conducatori care initial au putut fi ai dominatiei Hoardei de in aceste zone periferice (p. 111). Desprinderea lui Basarab I de sub s-a 1340 reorientare spre 111-114). Autorul ceva mai departe cum faptul drumurile comerciale care Muntenia Moldova erau concurente rivalitatea dintre cele state, deja la decenii constituirea 118-119). Capitolele cele mai consistente sunt dedicate rezistentei anti-otomane dominatiei otomane 121-186). Este firesc, B. Murgescu a publicat numeroase studii despre relatiile româno-otomane, privite mai ales din perspectiva economice. Semnalarn aici, de exemplu, reluarea pe scurt a rezultatelor la care B. Murgescu a ajuns teza sa de doctoratstudierea presiunii fiscale din a doua a secolului al XVI-lea. Cre§terea de Imperiul Otoman a condus la ceea ce autorul "fiscalizarea extracarpatice" la o intensificare a exporturilor. nu a fost pentru acoperirea obligatiilor a provocat un dezechilibru prin reducerea bazei de impozitare 150-154). conjunctura economica disperati s-a actiunea lui Mihai Viteazul. B. Murgescu demonstreaza mod convingator aceasta a avut motivatii precumpanitor politice, nu Defmireaincadrarea cronologica a epoch fanariote a provocat multe discutii in ultimele treidecenii. B. Murgescu se celor care admit o protofanariotasecolul al XVII-lea. desigur, o serie de elemente de continuitate secolele XVII XVIII, relevate de autor la p. 179-180. Optând pentru inserarea secolului al XVIII-lea mai de exercitare a influentei levantine B. Murgescu ajunge la concluzia "nu a existat niciodata un regim distinct omogen perioadei dominatiei otomane asupra 185-186). regimul politic specific pentru secolul XVIII- lea a fost un apogeu al unei tendinte mai vechi de a societatii Cu toate acestea, demarcatia dintre el perioada anterioara nu poate avea didactice. A existat o schimbare majork care nu a privit doar institutia domniei compozitia clasei boiere0i. Avem vedere venalitatea generalizata a functiilor, care defmitorie pentru regimul fanariot.. acest caz, exprimata de B. Murgescu este dificil de acceptat. Ultimul capitol 187-198) se de problemei orientalede rolul jucat de Wile politico-militarä. Retinem ideea structurilor statale a facut ca acestea o pondere redusä raportul general de forle 198). B. Murgescu conchide bilantul acestor 12 secole nu este stralucit. Tendinta a fost chiar accentuarea decalajelor dintre societatea lumea 199-200). Cartea cuprinde o "indrumare bibliografica", care sunt selectate cele mai importante studii referitoare la materia capitol, multe dintre ele de B. Murgescu a prezinte accesibila unui public mai stil ales o lucrare ce este de toate o contributie la evului mediu rominesc. lexandru Madgearu www.digibuc.ro 21 Recenziinotile bibliografice 273 DORU românesc la secolului al XVII-lea inceputul secolului al XVIII-lea, Muzeul Edit. Istros, 1998, cu 17 grafice, 83 340 p. Studiul monografic este consacrat uneia din cele mai fecunde in planul veacului al XVII-lea, anii 1678 - 1716. cadrul epocii tiparuljucat un rol deosebit nu numai la multiplicarea de limba dar a celor cu conlinut patristic, de teologicd, de a preceptelor ortodoxiei Lumii la alte valoroase limba dovezi ale dimensiunilor rosturilor imprimeriilor a pentru societatea vremii. Elaboratul se impune prin metodologia de autor prospectarea temei, analizaatentáasurselorutilizate,prinraportarea informatiilor a datelor comunicate la areal romdnesc, lindndu-se seama de contextul socio-politiccultural al epocii. Realizat pentru oblinerea de Doctor, opusul distinsului specialist pe biblioteconomieial culturii, a atras lucrdrii, Prof. Univ. atribuia progresului istorice", a celor ce vin, pentru a duce mai departe eforturile din etapele precedente. sub incidenta a doi dintre mergdtorii lucrarea ca o memoriei autorului, sale prietenului - sprijinitorprocesului editorial. din Cuprins-ul studiului, cititoruluii se deschide o perspectivd asupra problematicii complexe, de la care a pornit izbutita incercare de a a$eza efortul Moldova Transilvania, pe pe care le dezväluie - sub diferite - sursele timpului. un al lui (p. XIII - XIV)cele comunicate de editor, (p. XV - XVI), este trebuinta de a prospecta mai structurile socio- culturale ce au favorizat tiparnitelor, daraspectele tehnice, organizatorice, de care munca tipografilor nu ar putea cunoscutd indeajuns, nu omite cei ce sprijinit realizarea graficelor, a ilustratiilor Lista abrevierilor unor publicatii periodice (p. XVII - XIX), apoi o Introducere 3 - 7), cu referire la rosturile tiparuluiperioada cercetatd de din care se deslu$esc directiile investigatiilor sale, ce pornesc nu numai de la informalionald de imprimate din parcurgerea celorlalte categorii de surse istorice adiacente sau studii speciale. cu Capitolul I, Context cu paragrafele: 1. Cadrul politic 11 - 14); 2. culturale 14 - 17); 3. Ortodoxia 18 - 23); 4. Rolul bisericii 23 - 32), mai privire, ca segmentul 5. Carte societate (p. 32 - 46), autorul restituie cadrul necesar demersului Astfel sunt aspecte insemnate din viala a din preocupdrile intelectualilor prestigio$i ai vremii, Dom o cale de a aprecia numärul $tiutorilor de carte de atunciarealul romdnesc, totalizând de la 33000 - 42000 de locuitori ! 16), estimare nu u$or de pentru MoldovaTara la care asemändtor in ce-i pe din Transilvania. Calculele amintite sunt semnificative- remarca autorului abordarea problematicii tiparului. Aceasta poate fi mai bine contextul Ortodoxiei, www.digibuc.ro 274 Recenziinotite bibliografice 22 cum se desprinde din studiul cauza, care procesul introducerii limbii in Biserici, a inceputurilor literaturii graiul in a doua a sec. al XVII-lea. Cercetarea statistica pe cele 136 de in anii 1678 - 1716, dovedeste peste 89% din acestea literaturd liturgica, dogmaticd, patristicd, manuale de teologie, doar 10% au caracter laic sau teologal. Tot pe calea investigatiei cantitative se acum, din centrele de la Snagov, au fost date la 45 de cele mai multe text grecesc (peste 30%, 0,75 % in 1,47% in 0,73% Studiul sub acest aspect pe pätrunderea tot mai a limbii grecesti mediul socio- cultural romanesc, in contextul renasterii ortodoxiei prin un anume grad de "specializare" cadrul centrelor tipografice din Tara La Bucuresti 90% cele 34 de editate sunt limba timp ce la Snagov din 15 77,7% stint de asemenea cele reprezentand doar 33,3%. Cu toate acestea, autorul faptul prin cu ajutorul tiparului, a scrierilor s-a putut consolida treptat, unitatea sprirituald a poporului nostru. Bisericii avea un rol deosebit textelor liturgice in graiul clerul parohial la slujbelor in limba preotii de la sate de necesare, cum remarcau arhiereii ce-i pästoreau. observaliile distinsi teologi cum era Matei al Mirelor, care apreciase Tara nu se om nici preot, nici nici arhiereu, nici laici, unde faptele de pentru a releva efortul depus ulterior Principate, ca o cale de indreptare a acestor de lucruri, dezväluie, parte, exigente formulate de la nivelul elitelor Bisericii, uneori partea laici. Aprecierile reflectau de asemenea vremurile care, domnia lui Mihai Viteazul la lui Matei Basarab, aduseserd schimbarea a 17 domni numai 30 de ani, de incursiunea devastatoare a lui Gabriel Báthory iarna lui 1610 de alte grele evenimente. Este totusi vremea Mihail Moxa - la 1620 - primul Cronograf limba pornind de la facerea lumii la 1489, eparhiilor, mitropoliei episcopiilor, ca la unor obstii s-au aflat cunoscuti clerici. necesare mai bunei a preolimii au constituit un important sprijin consolidarea structurilor Bisericii, in sustinerea practicilor liturgice limba spre folosul comunitätii ortodoxe. Acestora s-au cum autorul, alte de anume Liturghierul mitropolitului la in 1679, cel de la Bucuresti, din 1680, prefata arhiereului Teodosie Vestemeanu, sau Biblia de la Bucuregi a anului 1688, ce "ne lipsiia in limba noastre, avem vedere cele de hatmanul Lupu Bogdan la Evangheliei, imprimatä la Iasi 1697. de traducere a lucrdrilor trebuitoare cultului erau privite ca un act de vedere "neobiciaiul besericii noastre", amintea ierarh Teodosie in prefata Liturghierului mentionat deja. oblinute de clerului din Principate de la patriarhii Bisericii de pentru realizarea editiilor de cult graiul poporului erau totusi formale, vedere sporirea numdrului ctitoriilor in lumea satelor, realitäti ce nu puteauignorate, aceastá vreme care utilizarea limbii slavoneviata romanilor devenise anacronica. www.digibuc.ro 23 Recenziinotite bibliografice 275 Parcurgand atentie drumul de tiparul in conchide, justificat temei, la domniei lui Constantin Brancoveanu principalele de erau traduse graiul poporului, privinta muzical, psaltul Mitropoliei, Filotei Jipa intocmise o Psaltichie in manuscris. Stradaniile depuse pe calea tiparului in sprijinul domniei sub auspiciile Bisericii mai mult implinirea unor cereri culturale, servind unitätii spirituale din arealul prin aceasta unitätii de neam de a romanilor. Sunt realitäti care aveau demersul autorului spre ceea ce se aduce continuare atentia cititorului paragraful Carte societate. Este o discutie care de la problematica comenzilor, a tirajelor ce se imprimau pe baza unui program sustinut de autoritatea urmarit modul de desfacere a lucrarilor, a daniilor cu motivatii, sunt raportate in special la din Transilvania. Utilizand de pe subliniaza nu numai interesul cu care acestea erau receptate medii largi, dar staruinta celor specializati dintr-o provincie alta. Se aveau in vedere preturile de cost, raportate la de coli la venitul editorului, imprimatele ca produse scumpe, de alte bunuri din circuitul pietei timpului. Capitolul II. Tipografiile (p. 47 - 98), in succinte dar valoroase imagini o problematica despre: 1. Utilaje; 2. Pre ful; 3. 4. - paragraf ce discutiile despre 11 centre editoriale, de la Bucure0i, Snagov, Roman, Blaj (?), Sas-Sebq, Sibiu. Autorul a parcurs cu atentie productia de carte din centru parte, la evidentiind atelierul de la Mitropolie de mitropolitul Varlaam la 1678, devenit din 1687 iar apoi reutilat de arhiereul Ivireanu la 1715, ca a Mitropoliei, piese aduse de la Nu sunt omise nici atelierele de la Tuturor de la Sf Discutii elevate sunt purtate in continuare in de la Snagov (pornind din 1694 - 1696) aceea a ierarhului Antim (1701), care a refacut literele ale atelierului,aici ajutoarelesale, Mihai I0vanovici Gheorghe Radovici. Pentru imprimeria de la ca pentru celelalte, cititorul studiului lui recepteaza mesaje ale investigatii pentru coordonatelor ca a rostului indeplinitceea ce trebuintele cultului ortodox, avem mai ales vedere din Transilvania. Lucrarile imprimate aici reprezinta - cum autorul - 10,45% totalul tipariturilor cel de-al capitol, Tipografi (p. 99 - 135) abordarea de la de tipograf, care reprezentat de un de cunoscatori, a avut un impresionant ecou in ortodoxiei, puternice reverberari in social. a ne mai opri asupra aspectelor legate de specializarea profesionala a lucrätorilor, vom releva autorul a acordat atentia celor 21 de angrenati atunci in importanta de editare, amintili ordine alfabetica, Antim Ivireanul, Athanasie ieromonahul de la Chiriac el ieromonah din Moldova, la Agapia la Vasile Stavnitki, rutean ce a lucrat la Uniev, adus de mitropolitul Dosoftei la tiparnita arhiepiscopiei din Este o incercare, meritorie, de a restitui imagini viataprofesionalitatea acestora, ceea ce valoarea studiului www.digibuc.ro 276 Recenziinotite bibliografice 24 de nu pierde din vedere pe amintiti mai in total, cu Andrei, Mihai Banci, Mihai Istvanovici cu Ursu, ajutorul ieromonahului Mitrofan de la Bisericani, viitorul episcop din Capitolul IV. truditori ai tiparului (p. 137 - 189), noi valente opusului de printr-o evaluare a participantilor la procesul editorial priviti ca cei ce sunt: 1. acestia: Domnitorii, Clerul, Tipografii, Boierii, Alti editori. Autorul s-a oprit apoi la: 2. Diortositorii, in total 16 carturari, Inochentie ieromonahul la loan postelnicul, printre ei mentionatiepsicopul Mitrofan, Hrisant Notara, Dositei al Ierusalimului, Athanasie al Dabbas al Antiohiei 3. Ispravnicii de carte. 4. Ilustratorii, paragraf consacrat numelor lui Ivan Bakov, Damaschin Gherbest, Antim Ivireanul, DimitriosUrsul zugrav. Cercetarea din acest capitol se incheie Purtätori de ai sub aspectul teascurilor, al angajarii tipografilor. Concluziile (p. 193 - 196), scot in progresul tiparului ca rezultat al atasamentului poporului la valorile ortodoxiei, ca o cale de rezistenta de de prozelitismul altor culte, dar mai ales ca o de introducere - tot mai mare - a limbii practica liturgica, pentru areal romanesc. Faptul este de mare al lucrarilor de teologie, 89,70%, din imprimatele ca nu asupra 13, din cele 16 tipografii cunoscute acum, functionau in sediile eparhiale sau ale unor Doni aici privitor la functionarea unei tipografii la Blaj, seama de reactia Bisericii reformate. domniei la procesul editorial, Constantin Brancoveanu sustinänd imprimarea a 26 de carti, iar mitropolitii 15. Volumul cuprinde apoi Indici de nume locuri (p. 197 - 206), precum un limba (p. 207 - 212), iar apoi o Bibliografie 213 - 224), de asemenea Lista graficelor (p. 225), acestea o adevaratä perspectiva ce priveste dinamica productiei de sub diferite aspecte, privind centrele editoriale mai importante 224 - 244). Lista figurilor (p. 245 - 247), deschide seria celor 83 de imagini din existenta tiparului a precedate de trei cu centrele drumurile 248 - 340). 0 indreaptä apoi lapsusurile din text. La lecturii studiului lui cititorul exigent prestigiosul cercetator, prin ceea ce a a dat noi perspective pcsibiliatilor de cunoastere a activitätii tiparului, a productiei de carte, a strädaniilor celor angrenati in realizarea acesteia, tipariturilor limba factori de propulsare a ideilor de de neam, idei pe calea de societatea spre modemitate. Constantin CRISTIAN LUCA, Petru Cercel un domn umanist Tara Româneascä, Bucuresti, Edit. Militara, 158 pp. + anexe In 1944 la Cluj lucrarea monografica a lui Pascu Petru Cercel la sec. XVI. La peste o de veac de la acest eveniment editorial, istoric Cristian Luca redeschide cu temeritate seriozitate dosarul "Petru Cercel". El propune valorifice prin acest volum bogatul material www.digibuc.ro 25 Recenziinotite bibliografice 277 documentar referitor la acest pus circuitul istoriografic in ultimele decenii. Cristian Luca a adus unele contributii importante acest domeniu printr-o serie de studii comunicari sustinute in anii precedenti. Astfel, prezenta investigatie a autorului, fundamentatd pe surse inedite nu poate una justificatá acest volum, Cristian Luca propune realizarea unei analize aprofundate a aspecte personalitatea lui Petru Cercel contextul politic cultural al secoluluialXVI-lea. concentreazd atentia asupra mecanismelor politicii prin care Franta acea se estul Europei. De asemenea, influenta ideilor renascentiste asupra domnitorului Petru Cercel modul care el a le materializeze scurta sa domnie, constituie o preocupare fundamental/ a cercetätor, consecvent pe parcursul lucrári. a avea pretentia exaustiviatii, carte, cum autorul dore§te completeze másura concluziile istoricilor ce 1-au precedat studierea acestui Volumul reprezintä incununarea unor constante preocupdri ale autorului, un bogat material documentar din bibliotecile din din cele italiene. Rigiditatea analizei istorice sau canoanele ale demersului redactional nu altereazd in un fel calitatea a lucrdrii. Acest volum, cum remarca editorul, se adreseazd primul speciali0ilor constituie o pentru alte categorii de cititori. Petru Cercel un domn umanist Tara a se pretinde o monografie aduce istoriografiei o incercare din partea unui istoric de-a propune o abordare. Cele patru capitole ale principalele de cercetare de autor studierea acestui Prime le capitole analizeazd complexitatea raporturilor politice internationale modul in care dinastiei de Valois se in Europa de Est. Pe acest fond, Cristian Luca, demersurile lui Petru pentru oblinerea tronului in Occident Istanbul. Cel de-al capitol se concentreazd asupra personalitätii acestui insistand asupra unor informatii biografice confirme conturate titlul Pentru Cristian Luca domnia lui Petru Cercel reprezintá un episod pasager al istoria El poate comparat din acest punct de vedere cu scurta domnie a lui loan Despot Moldova. Este vorba despre o care s-a introducerea civilizatia medievald a unor valori specifice culturii apusene. Conservatorismul autohton invocat in virtutea unei viziuni traditionaliste conform schimbare este de malefic" a dus la a unei asemenea tentative. Autorul considerd Petru Cercel "a pendulat mental cele mari ale civilizatiei europene". El astfel oarecare mod "compromisul". Cultura sa calitätile sale politice au fost somate numele politice permanent concesii. Din aceste compromisuri au luat forme hibride, atipice contestabile. Materializarea este atent de autor in de-al patrulea capitol al intitulat "Cultura in timpul domniei lui Petru Cercel". Arhitectura, arta cultura sunt domenii care s-au pästrat amprentele umanismului crestin renascentist pe care Petru Cercel a insufle supusilor Autorul subliniazd acest context rolul Domnesti ca focar de iradiere culturald impunerea unor modele comportamentale, inacest sens contribulia occidentalilor din anturajul domnului. Pe de parte este remarcatd www.digibuc.ro 278 Recenziinotite bibliografice 26 superficialitatea multora din aceste inovatii condarnnate la efemeritate prin statutul de "forme fond". Pentru o mai informare lucrarea confine planurile principalelor edificii edilitarede cult construite sub domnia lui Petru Cercel precum fotocopii documente de Un rezumat in limba cititorilor posibilitatea cunoasterii problematicii in paginile acestei Dincolo de deficientele inerente unui asemenea demers Cristina Luca prin acest volum, de debut, demonstreazA utilitatea unor astfel de studii in istoriografla contemporanA destul de in asemenea monografice. Constantin PECICAN, Lumea lui Simion Edit.Fundatiei pentru Studii Europene Cluj-Napoca, 1998, 296 p. "Cazul" lui Simion DascAlul, controversatul interpolator al Letopisefului Moldovei atribuit lui Grigore Ureche, constituie pentru Ovidiu Pecican o preocupare constantA de mai bine de un deceniu. Rezultatul este o lucrare voluminoasA de aproape 300 de pagini unei figuri mai putin cunoscute in literatura istoriograficA din secolul al XVII-lea. Cartea se o tentativA de istorie culturalA a Moldovei in timpul domniei lui Vasile Lupu. Scopul declarat din este demontarea "mitului istoriografic al care fost Dascalul" (p. 14), dorinta de a "submina - de pufin - presiunea extraordinarA a unui verdict istoric aparent irevocabilgreu" 12). Considerand prematurA o monografie dedicatA lui DascAlul, date putinele informafii cunoscute despre acesta, Ovidiu Pecican propus acest text reformuleze doar, nunaleze sA completeze rezultatele de astazi 13). Efortul de a contura personalitatea carturarului de a o integra contextul cultural al vremii este completat de "investigarea mentalitAtii autohtone" care un alt nivel al demersului, cum susline autorul. Structurarea cinci mari - Lumea, Omul, Epoca, Opera, V. Mogenirea - la in 16 capitole (cu subtitluri acolo unde acestea sunt considerate necesare), face lectura accesibilA unui public mai larg. CalitAtile literare incontestabile ale lui Ovidiu Pecican, acestuia de psiholog demonstrate mai ales atunci nu este cazul o logicA destul de complicad pentru gustul nostru sunt folosite din argumentarea a unor ipoteze. Constient fascinat in acelasi timp de riscurile, dar de farmecul pe care poate exercita asupra istoricului, in fata unor asemenea tentatii: "Pentru specialistii prea sA nu pentru a mai din limitele general admise, o aceea vagA, - e prea putin. Nu eava face punA chestiune concluzii vechi de unul sau secole. vor avea dreptate procedeze astfel. Mai fermecat de o < www.digibuc.ro 27 Recenziinotite bibliografice 279 teritorülor ferme, vom continua perplul hermenentic din lui Simion DascAlul" (p.74). textul conceput probabil ca un eseu, notelor bibliografice nu li se o atentie speciall. Bibliografia de autor ni se pare insuficientd, chiar acest fapt ar putea fi motivat de lipsa unei bogate literaturi de specialitate Nu lucru poate fi spus schimb despre generale din spatiul occidental, care-si puteau cu locul studiu de amplu. Prima parte - Lumea - debuteazd cu o universul micilor cArturari dieci) sA delimiteze locul acestora societatea timpului. Folosind Documenta Romaniae Historica, Seria A: Moldova, XVII, Buc., 1974, Ovidiu Pecican inventariazd diecii la inceputul domniei lui Vasile Lupu (1634); pe baza unor acte de proprietate, zapise de etc., el alti dieci, indeaproape sistemul de al doilea capitol sunt surprinse ideile care circulau referitoare la originea limbii, a poporului la decdderea resimlitd acut de cArturari, toate acestea incadrate perioada domniei lui Vasile Lupu, caracterizatd "ordine reactie contra Reformei culturald 38). La acest capitol, cititorul neinitiatistoria dreptului cel consuetudinar, scris receptat) poate avea unele initiativelor legislative ale domnului Moldovei cum sunt prezentate de Ovidiu Pecican: "Interesul expres al puterii pentru ameliorarea dreptului (s.n.) a generat o vastA actiune de selectare, traducere adunare a celor mai importante contributii legislative, fmal de editarea unei culegeri" (p. 39). Prima parte a se cu o incercare de a surprinde evolutia terminologiei istorice utilizatd de cronicari povestiri, opozitie basnele; cursul anilor/ letopisef):cap.3 -De la povestire laistorie.Stadiul istoriografice la secolului al XVII-leaMoldova. Simion Dasalul - Omul - subiectul celei doua a stufoasei care exploateazd cu o de remarcat informatiile directe ("proveninddesubpanacompilatorului indirecte(mdrturiiale contemporanilor: Toderwu Cantacuzino, Miron Costin, Niculai Buhu ). Centrul de interes al este awzat pe controversa care rolul de interpolator sau compilator al lui Simion Dascalul, pledandu-se pentru cea de-a doua Astfel, acesta armai mult un simplu copist, meritul de a structura cronicade a (folosindalte izvoare Grigore Ureche) documentatia pe baza a compilatia ex. unguresc ). Alte aspecte atinse cele 13 subcapitole (sic!) partea a 2-a sunt: Letopiseful Moldovei al lui Grigore Ureche ca principal izvor al compilatorului; 'atitudinea a unor mari de care modesta conditie prin inelectuale remarcabile; a basnelor lui Simion Eustratie Logofdtul Mihail Simion - cunoscAtor a mai multor limbi data alcdtuirii compilatiei; mortii arturarului; Simion - de sorginte modes* contestarea originii transilvane a interpolatorului de N. I. Minea, N. Cartojan ), sustinutd cea autohtond etc. de prezentarea izvoarelor folosite de Simion DascAlul (Letopiseful Moldovei al lui Grigore Ureche, unguresc, un moldovenesc la Petru etc.), cu accent pe ultimele penultimacea mai consistentd parte a www.digibuc.ro 280 Recenziinotite bibliografice 28 - IV.Opera -intentioneaza marea dificultate de a distinge contributiilelui Simion de cele apartinându-ilui Ureche din Letopiseful Moldovei forma care el ne-a parvenit (interpolat de Simion DasalulMihail CAlugárul). M/rturisim modalitatea care Ovidiu Pecican pune aceastä nu ni se pare cea mai conving/toare. Una dintre concluziile la care domnia sa ajunge e putin surprinzatoare: "chemat elucideze inceputurile ale poporului", Simion Dasalul elaboreazá, prin expunerea mai multor versiuni referitoare la originea Moldovei, "primul eseu erudit din istoria istoriografiei (p. 169). Mai mult, contestatul ar el autorul unei adevarate teorii a originilor (p. 174). De altfel, elementul este o prezentä stinghera Lumea lui Simion capitolul 12 - Ecouri contractualiste Letopiseful Moldovei - este una dintre expresiile acestuia; supralicitarea contractualiste din opera cronicarului moldovean nu face discordant/ interpretArile adeseori ale autorului. Dintre ideile prezente in text se identifia "aceea a existentei, prima de intemeierea statalä, a unei Moldove ca o [...]. o putere care oferá scutiri de slujbe viitorilor supusi, in colonizkii teritoriului de ea. contractante" 243). Dupá opinia autorului, in imaginea lui Simion a lui Grigore Ureche despre Moldova contemporanä pot fi gäsite incontestabile similitudini cea a lui Marsilio da Padova De translatione defensor pacis de re imperatoria e pontificia (1324) Jean Bodin in Six livres sur la république (1577; latia 1584). Mogenirea - ultima parte a - sintetizeazá in fapt reactia la introducerea din Letopiseful unguresc in care romanii sunt identificati tâlharii din temnitele Romer. Atutudinea arturarilor indignati de o asemenea (Miron Costin, Constantin Cantacuzino Dimitrie Cantemir) nu lipseste de-a lungul intregului text, doar de data aceasta sunt prezentateargumentele acestora. opinia lui Ovidiu Pecican, respingerea are o socialä: de provenientä Simion Dascálul prin opera lui la un statut intelectual care ochii marilor boieri carturari era in cu pozitia lui consecing, actul este considerat ca o expresie a unui orgoliu nesabuit. Desi aceastä - foarte autorului dupA cu care apare carte - este sustinutä argumente mai mult sau mai putin viabile, poate fi suspectatä de simplism. ce priveste "impopularitatea" (mai ignorarea) arturarului, nu credem ea este o urmare "a discursului identitar etnocentric"(p. 286), un rezultat al acesteia, datoratá exclusiv lipsei documentelor. Este de admirat lui Ovidiu Pecican de a continua un proiect de dificil. dacA o carte de 300 de pagini e consideratA doar o incercare de reformulare a unor ipoteze mai vechi, atunci viitoarele contributii anuntate deja vor probabil asteptare mai ales, vor la rábdarea celor care se le parcurga. de concluzie, cea mai potrivitá caracterizare a de fatä ni se pare a sintetizatá titlul savuroasei piese shakeaspearene "Mult zgomot pentru nimic". Andreea lancu www.digibuc.ro 29 Recenziinotite bibliografice 281 HENRYK WISNER, i car Rzeczpospolita i Moskwa w XVI i XVII wieku (Rege RepublicaMoscova sec. XVI XVII ), Ksiazika i Wiedza, Warszawa, 1995, 143 p. a distinsului profesor al din Varsovia, care de raporturile polono-lituaniano-ruse din secolul al XVI-lea in 1686. Numeroasele capitole ale pun in evidentd, cu o claritate etapele de apropiere momentele de decise prin armelor dintre cele state perioada amintitä. Lucrarea este de numeroase citate din izvoarele epocii, fapt care apropie mai mult cititorul nespecialist, caracterul de popularizare al acestuia nu scade cu exactitatea unor observatii. Antim Cristian Bobicescu WOJCIECH POLAK, Kreml i Smolenszczyzng Polityka Rzeczpospolitej wobec Moskwy w latach 1607-1612,(Pentru Kremlin teritoriile Smolenskului. Politica Republicii de Moscovaanii 1607- 1612), Roczniki TNT, Torun, 1995, 371 p. serie prestigioasd, a o lucrare consacratA politicii Republicii fata de Moscova anii 1607-1612. Cele patru capitole problema la criteriul cronologic. Contributia istoricului polon este remarcabild prin documentarea (in de arhivele polone au mai fost folosite cele din Viena Stockholm)prin efortul de a depási explicatiile simplificatoare ce puneau accentul pe motivatiile exclusiv dinastice confesional-misionariste ale implicdrii lui Zygmunt III Waza in conflictul estic obstacolele puse calea externe eficientea monarhilor polono-lituanieni. Pentru aceste motive o prezentare viitorul apropiat. Antim Cristian Bobicescu $AROLTA SOLCAN, Familia secolul al XVII-lea Edit. UniversitAlii din Bucuresti, 1999, 252 p. istorie a familiei in Tdrile nu s-a scris Desi, putin de la Marc Bloch a fost evident istorie cercetarea relatiilor de nu se poate face, din mai multe motive (obiectivesubiective) istoricii nu s-au la o asemenea abordare. Am fost, prin urmare, aflu sub auspiciile UniversitAtii din Bucuresti ca pe prof. dr. stefan conf. dr. Tudor Teoteoi, a o lucrare farniliei din românesc, in secolul XVH. Din a durat putin. La p. 7, autoarea, d-na scrie "pentru Tara Moldova, s-a un bogat material genealogic care in parte a fost publicat prelucrat" face trimitere, in la lucrarea lui Grecianu, Genealogiile www.digibuc.ro 282 Recenzii notite bibliografice 30 documentate ale familiilor boiereVi la Dictionarul marilor din Tara Moldova de Nicolae Stoicescu. la o parte faptul Dictionarul citat nu este o lucrare de genealogie, cartea lui D. Grecianu este mai ales o culegere de material documentar, este de observat d-na nu la apare, de ani buni, o publicatie intitulata "Arhiva Genealogica" perioada 1989-1993, ca "Anuarul Institutului de Istorie D. apoi, din 1994, ca de-sine-statatoare), carei-au locul zeci de studii genealogice, de recentäde calitate : cum s-a putut scrie o carte de istorie a familiei ca autorul un articol din revistä ? Informatia nu este singurul lucru care se poate repro§a d-nei Solcan. Mai grave sunt erorile de Prima dintre ele este compararea unor necomparabile. Ca de exemplu, a scrie o lucrare despre familia din din Transilvania, Tara Moldova - la p. 7, cititorul este prevenit "familia din secolul al XVII-lea descrisä aici are vedere toate romane"), ca reper familia din Transilvania, nu pentru aceasta reprezenta, dintr-un motiv oarecare, un etalon, ci pentru mai multe mai bogate pentru spatiul ardelean ("pentru analizarea familiei din Wile din secolul al XVII-lea s-a avut vedere cu prioritate principatul Transilvaniei, deoarece aici au fost intocmite conscrieri urbariale, militare, religioase altele", p.15). vielii sociale din Transilvania nu sunt, identice cu cele din Muntenia Moldova, cum, Tara Moldova sunt diferente considerabile. cuvenit, se cerceteze, mai familia din parte abia generaleidentificarea particularitátilor locale se procedeze la pe o arie prea d-na Solcan a izbutit se ocupe cu mai de familia din Transilvania. A uneori, observatii cu privire la familia din Tara ce prive4te familia din Moldova, a ignorat-o cu totul, a ilustrat anumite consideratii ale d-sale cu exemple nesemnificative ori de-a dreptul nepotrivite. Capitolul Familia migratorie a populaiiei (p.177-189) subcapitole precum membrilor de familie (p.103-114) sau Familia a gospodáriei (p.115-139) nu nici o referire la Tara Moldova; altele, precum Structura (p.15-32) sau din târguri (p. 91-102) se despre familiile din aceste analize schimb, concluzii,suntem asigurati "pretutindeni Tarile tot cursul secolului a dominat familia nucleara, a pondere, general, nu a sub 80 la din totalul familiilor" (p.32), spatiul intracarpatic, extracarpatic, puteau fi familii ca dimensiunestructura" (p.102), "in ansamblul condiliile economice deosebit de grele din secolul al XVII-lea au fost responsabile pentru diminuarea numarului dimensiunilor familiei locuitorilor din satele, targurile (p.139). Autoarea corect pentru Tara Moldova, documentele folosite "aveau caracter juridic" ele "reflectd mai raporturile juridice pe cele naturale dintre oameni" (p.52). Cu toate acestea, d-sa analizeaza, cadru, structura structura de oameni dependenti, face comparatii între ele pe baza acestor comparatii, trage concluzii generale. Compozitia unor familii de din satele mentionate testament poate, eventual, corect conserrmata, pentru pe testatarinteresa de Dar ce se poate www.digibuc.ro 31 Recenziinotite bibliografice 283 spune despre alcatuirea familiilor de "Pentru schitarea caracteristicilor familiilor marilor - scrie d-na lcan -, punctul de pornire au fost genealogice". Dar oricine a micar o o cercetare genealogica nu intotdeauna informatiile din documente corespund De spune "n-a avut copii din trupul lui" poate n-a avut copii copiii i-au de cazul vistiernicului moldovean Simion Stroici - "Arhiva Genealogica", I (VI), 1994, 1-2, p.249-252; II (VII), 1995, 1-2, p.71-72; 153-155). A doua de este aprecierea prin masurarea cu diferite, spus, utilizarea, pentru cercetarea aspectelor comune, a unor izvoare de la un spatiu la altul. Nu se pot face investigatii demografice pentru Ardeal, cu (p. 6) pentru Tara Moldova cu acte de proprietate : "actele de vanzare-cumparare, testamentele" (p.7). Sunt izvoare deosebite, ca structura, ca destinatie. Informatiile pe care ele le cuprind nu numai nu sunt nici complementare nu sunt. Fie pentru nu realitätile sociale din Tara Româneasca Moldova, pentru nu este cu documentele noastre vechi, autoarea se a face analize statistice, spre deosebire de Transilvania, unde informatiile documentare sunt destul de bogate, "este aproape imposibila reconstituirea" structurii familiei din Tara Moldova (p.29). Pe baza unui de documente muntene0i, d-sa ajunge la concluzia in localitätile avute vedere, "ponderea familiilor extinse era mai mare Transilvania, a 25 % dintre familii" Din concluzia este : mai mult ca sigur, Tara Moldova, predominante erau familiile nucleareaceasta pentru modelul nuclear este care incontestabil comunitätile din zonele de openfield, care se agricultura de subzistenta deschiderea spre economia de relatii intense vechi mediul urban" (André Burguière, Pour une typologie des formes d'organisation domestique de l'Europe moderne siècles), "Anna les E.S.C.", 41, 1986, 3, p. 651; idem, Les "liens du sang". Marc Bloch, historien de la parenté, in vol. Marc Bloch aujourd'hui. Histoire comparée et sciences sociales, Paris, 1990, p.389-400; Alain Ménage et famille. comparatives sur la dimension la structure du groupe domestique, E.S.C.", 29, 1974, 3, p.777-786). Chipul care d-na Solcan a ajuns la concluzie trebuie, amendat. A face analize statistice pe izvoarele noastre medievale este a eroare de Aceste izvoare nu se la investigatii de tip statistic. Cea mai mare parte a documentelor de s-a pierdut ceea ce a nu avem siguranta un reprezentativ". Apoi, nu toate informatiile din aceste izvoare trebuie luate ad-litteram. act de apar fratii sau ginerii unui personaj oarecare, nu toti locuiau sub acoperi§, ci stäpaneau o anumitä proprietate. act care unui sat apar, zicem, doi nu au avut numai doi copii : alti puteau alte proprietati, care formau obiectul altor acte, de cele mai multe ori, disparute. Autoarea la despre "cele 244 de familii Tara 178 din Moldova" pe care le-a luat ca exemplu spre a cerceta alcatuirea familiilor de mari boieri. Mai departe, la p.167, apar 266 de familii de mari dregatori din Muntenia 211 din Moldova. Nicaieri, nu se ce familii erau acestea, care au fost criteriile pe baza d-na le-a selectat din celorlalte familii cum a www.digibuc.ro 284 Recenzii 32 cifre de mari de diferite, de la un capitol la altul. De d-sa a folosit aceleasi cifre studiu anterior volumului, IX, 1998, 3-4, p.169-170. Acolo, autoarea a dat urmätoarea explicatie cu privire la metoda de lucru : dregatorii propriu-zisi din secolul al XVII-lea, sau care cariera acest veac, au fost cuprinse rudele apropiate, pentru care s-a reusit reconstituirea familiei prin coroborarea unei palete largi de surse" (p.169). "paleta de surse" : Diclionarul alatuit de Stoicescu. Subliniind, o dictionarul acesta nu este o lucrare de genealogie, adaug acum nu este nici cea mai sursä de informare, cauza numeroaselor confuzii pe care autorul le-a fácut persoane neamuri, tocmai in domeniul genealogiei. Dar, mai este greseala de a d-nei Solcan : d-sa nu se a face nici o genealogicd, in numele unui magistru in chip de documentard nu izvorul, ci rezultatele (mai mult sau mai pulin corecte) la care a ajuns un alt cerceator, studiind documentele. Erorile de semnalate aici aratá datele cuprinse tabelele 111.2.7 (p.44), 111.2.8 (p.45), 111.2.9 (p.46), 2.10 (p.46-47), 111.2.11 (p.47), 111.2.14 (p.52), 111.2.15 (p.53-54), 111.2.16 (p.54), 111.4.8 (p.73), 111.4.9 (p.74), IV.2.4 (p.163), IV.2.5 (p.164), IV.3.1 (p.167) trebuie privite cu rezervein nici un caz nu pot constitui temeiul unor concluzii generale. disculie situatia vdduvelor, d-na Solcan scrie o femeie mici sau incapabili sä se protectia unor persoane influente, cum a procedat Sinclitichiia Bildiasa" (p.61). Exemplul este prost ales : Sinclitichia nu s-a pus sub protectia unor "persoane influente", ci s-a grija nepotului care, cu totul era vornicul Dumitrasco Pentru statutul váduvelor, autoarea putea "Arhiva Genealogicr, IV (IX), 1997, 1-2, p.84-85, observalii care i-arfost, eventual, folositoare. La p.143-144, autoarea despre din robie, dar, ca de obicei, omite exemplele referitoare la Moldova. sugerez sä documente : DRH, A, XXIII, p.617, nr.568; CDM, II, p.417, nr.2151; ibidem,III, p.121, nr. 485-486. Din ele se constatä eliberarea din robie nu era, cum crede d-na Solcan, "aproape (p.144). Este robi mureau, dar din cei care supravielMau unii erau eliberati, mai ani, pentru turcii sau mai bine eliberindu-i schimbul unor sume mari de bani, deck ducându-i cu ei la mariexpunându-i, astfel, drumuluipericolului "invoirea" domnului despre care Dimitrie Cantemir scrie trebuiau s-o de la cdsätoria (p.150, 170) nu este atestatä chip direct de alte izvoare din Moldova, dar ea pare existat cu "Arhiva IV (IX), 1997, 1-2, p.72). Despre pe temeiul inrudirilor, d-na Solcan fi putut folosi (la p.151-152) exemplele concluziile unui articol consacrat structurilor de familie din Moldova ("Arhiva Genealogicr, IV (IX), 1997, 1-2, p.108-111). Tn acelasi articol, la p.95-102, autoarea fi gäsit informatiidespre aliantele matrimoniale, asupra d-sa se opreste la p.153. D-na Solcan crede boierii Tara Moldova "respectau "aceasta raritatea de rangul trei precum a (p.168). De altfel, asupra rariatii divortului, d-sa a revenit mai multe (p.191, 192, 196, 197), afirmând chiar, chip cu totul www.digibuc.ro 33 Recenziii notite bibliografice 285 surprinzator, foarte rare despre se aproape exclusiv la situalii care barbatul a solicitat despärtirea" (p.169). Despre reasatoririle divorturile din Moldova s-a mai scris ("Arhiva Genealogice, IV(IX), 1997, 1-2, p.74- 77). Din izvoare reiese tocmai contrariul, anume boierii nu erau chiar de la litera legii, recasätorirea erau practici sunt suficiente despre divorturi solicitate de femei de pentru toate acestea, despre Prile Române, vol. V, Bucure§ti, 1973, p.24, 79; DIR, A, p.298, nr.363; ibidem, XVIII!, p.61, nr.93). d-na lcan a gasit putine date "despre imoralitatea masculine (p.169). In afara exemplelor citate in articolul din "Arhiva Genealogice, IV (IX), 1997, 1-2, p.82-84,sugerez : DRH, A, XXI, nr.103; L. T. Boga, Documente basarabene, III, 1928, p.11, A, p.178, Ultimul capitol al lafiile dintre membrii familiei (p.191-221), se caracterizeaza prin de informatii cu privire la viala de familie in Moldova secoluluiXVII. precizarea inarticolul revista"Arhiva Genealogice, deja citat mai multe este vorba despre la casátorie, despre despre zestre, despre femeii, despre situalia vaduvelor, despre sentimentele dintre soli,despre conflictele interiorul mariajului, despre copilului aceea a orfanului, despre (inrudire artificiala), despre relatiile dintre copii, despre acelea dintre sau alte rude, cu indicarea multor surse documentare, limitez la a-i semnala aici d-nei alte izvoare pentru a completa tabloul vielii de familie de care d-sa se Pentru grija de partenerul de : DRH, A, XXIII, p.195, nr.159; Gh. Ghibanescu, Ispisoace zapise, VI/2, 1933, p.162-163. Pentru uciderea : A, p.224, nr.297. Pentru dragostea dintre copii : Miron Costin, Opere, de P. P. Panaitescu, 1958, p.99; despre Române, V, p.477- 478; DRH, A, XXI, p.425-426, nr.333; p.118, nr.289; DRH, A, XXIII, p.56, nr.54; p.180, nr.143; p.588, nr.538; CDM, II, p.302, nr.1467-1468; nr.1585. Pentru sentimentele dintre : p.225, nr.683; DRH, A, XXIII, p.377, nr.332. Pentru relatiile dintre diferite rude : DRH, A, XXIII, p. 559, nr.503; p.588, nr.537; nr.568; CDM, II, p.394, nr.2018; ibidem, III, nr.820; p.276, nr.863. Cartea d-nei lcan nu este doar continutului. forma care acest volum se cititorului de Textul a fost cules neglijent neatent. Se pare autoarea nu s-a ostenit a face indispensabilele corecturi, doar putandu-se, eventual, explica lipsa, din subsolul paginilor, a textului notelor 287,289, 293,295,297,299,301,303,305,307,309,311,313,315,317,319, 321,323,325,327,329,331,333,335,337,339,341,343,345,347,349, 353, 355,357,359, 363,365,367,369,371,373,375,377,379, 383,385,387, 389,391,393,397,399, 403,405,407, 409, 411, 413, 415, 417, a indicatiilor privind locul anul de aparitie a unor (nota p.5; 8, p.9), ca de tipar ("trebuie reconstituirea cantitativa, ceea care are vedere", p.5; "care se date detaliate", p.7; 1616, de 16, p.11; numar redus cazuri", p.29; aveau adesea era cu.", p.52; "familia din Transilvania era scaderea", p.55; decesului unuia dintre, soli multe dintre familiile...", p.56; reglementarea succesiunii asemeni, lui Preda Buzescu, trebuia p.61; "cu ocazia", p.61; "obligatiile www.digibuc.ro 286 Recenziinotite bibliografice 34 acestora de p.63; "revin pentru lua sotiilecopii", p.159; "cetätile nu puteau oferii siguranta", p.160; "fetele se puteau logodichiar cdsätorii", p.191; "dupä moartea pArintilor copii danii", p.206; se stingeau copii p.206; "nu numai copii proprii se bucurau", p.206 mai departe). Prefer cred in cele exemple citate este vorba, de greseli de culegere nu de de ortografie sau de exprimare! Publicarea unei la Editura UniversitAtii din Bucuresti impune, crede, datorii morale autorului. Mai pentru pe copertä apare, ca un soi de garantie pentru calitatea lucrarii, numele celei mai mari mai prestigioase universitäti din Apoi, pentru volumele sub aceastä se prin librAriile Universitätii, chiar clädirea Universitdtii. pentru de ele in primul studentii, cercetätorii in formare, trebuie li se la dispozitie mimai valoroase, a deveni, la specialisti Din d-na Solcan n-a linut cont de datoriile morale pe care le are, fatä de Universitate fatä de studenti, dea tiparului o carte incropitä la repezealä, consacratä unui pe care in parte, o carte cu un text plin de greseli, semn autoarea nu manifestä nici un strop de respect pentru meseria sa pentru cititorii Familia secolul al XVII-lea este un model. Un model de cum nu trebuie scrisä o lucrare de istorie. Maria Magdalena Székely DR. TIGHILIU, Societate mentalitate Tara Moldova. XV-XVII, Bucuresti, Edit. Paideia, 1998, p. Parcurgerea sumarului acestei sperante. Rdsfoirea volumului o stare de Citirea lui din scoartä scoartä lasá un gust amar. Senzatia : superficialitate. Sau, cum spune autoarea, dar cu referire la altor istorici, "senzatie de disconfort intelectual" (p.101). Un ca acela ales de d-na dr. pentru o de doctorat (transformatä, apoi, in carte) este unul periculos : el nu autorului sä se ascundä in spatele lui. Pur simplu, trädeaza. fata unui dä a competentei sale. d-na dr. a spus totul despre sine ca istoric. Dovezile d-nei dr. este o träsäturA pe care cartea d-sale o cu prisosintä. Autoarea ostentativ numele cu titlul de "dr.", desi acesta nu este, in nici caz, o garantie pentru calitatea profesionalA a purtätorului säu. Este, apoi, o lipsä de smerenie in scrisul d-nei dr. Tighiliu. M-a surprins, pentru una din primele pe care primit-o la inceputul muncii mele de cercetare, la Iasi, a fost tocmai lectia smereniei. fata mesei sale de lucru, istoricul trebuie sä se comporte asemenea unui preot altarului. Nu numele nici de insemnatä este descoperirea sa ori de nouä imaginea asupra trecutului pe care o propune. Important este ca ceea ce a prin munca lui, dat celorlalti, nu spre propria ci doar pentru a adevärului. Numele autorului pus pe coperta unei de istorie nu vanitate, ci doar asumarea, intregime, a unei responsabilitäti. Or, in mai www.digibuc.ro 35 Recenziinotile bibliografice 287 multe d-na dr. insistä (subliniind, chiar, anumite cuvinte) asupra contributiilor pe care istoriografia i le datoreaza. De exemplu : "noi am adus, studiul mentionat mai sus, pentru pe ne-a stat (p.141, subl. a.); "putem afirma aici pentru istoriografia noastre (p.171); sä un fapt din mai putin relevat acum" (p.265); "ceea ce eu am numit" (p.341); "am demonstram, folosind, acest sens, pentru argumentele filologice" (p.343) mai departe. Elementele de noutate - pe care autoarea crede le-a descoperit - pututpuse cu mai ostentatiecu mijloace mai delicate. De4i d-na dr. vrea lase impresia unei cunoa4teri profunde a materialului documentara realiatilor asupra se opre4te, lucrurile nu stau deloc asa. Titlul ne avertizeazd cercetarea va avea vedere Moldova, dar, din primele pagini, se constatä o preferintä a d-nei dr. pentru Muntenia, timp ce lumea Moldovei medievale total aceasta, pentru nu cunoa4te izvoarele. Din "Documente privind istoria seria A, a folosit doar din cele patru volume consacrate veacului XVI, pe cele privind veacul XVII le-a ignorat complet (p.346). Din cele patru volume, la care se un volum-supliment, cu rezumate de documente epocii de care se d-na dr. care au format materia Cataloagelor documentelor din Arhiva a Statului (apoi, Centrale), d-sa a consultat un singur volum (p.346). Cataloagele de documente din arhivele de la Ia4i, Suceava, Vaslui, ca catalogul colectiei Istrati de la Turnu-Severin sunt necunoscute. Din seria Moldova in epoca feudalismului, pare a utilizat doar primul volum, de4i au mai cinci el. La p.346, d-na dr. colectia Documenta Romaniae Historica, seria A, volumele I-XXII, de4i, momentul care d-sa documentarea, nu volumele I, II, III, XIX, XXIXXII. Nici din seria B a nu toate volumele de la I la XXV, cum sunt indicate. Volumele de documente ale lui Mihai Costdchescu Ion Bogdan, Suretelei izvoadele ori Ispisoacelei zapisele publicate de Gh. Ghibänescu nu Nici Uricariul lui Theodor Codrescu, nici Documentele bucovinene ale lui Teodor nici Documentele basarabene ale lui L. T. Boga, nici Documentele ale preotului Antonovici, nici Documentele ale lui Const. Solomon C. A. Stoide, nici Documentele Documentele privitoare la sau Documentele privitoare la i Orheiului publicate de V. ca nu mai vorbim de zecile de documente publicatiile de specialitate AR, BCIR, CI, IN, RA, RdI, RI, RIAF, RSL, "Studii") sau de documentele a4a- zis externe. Cu o documentare mai mult rezultatul nu era greu de prevdzut. D-na dr. la p. 50, ceasul a fost introdus Moldova pe vremea lui Alexandru Läpusneanu. Sunt, informatii mai Petru avea orologii primite din Transilvania : Radu Constantinescu, Moldova i Transilvania in vremea Petru politicei militare, Bucuresti, 1978, p.224; Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, III, Brasov, 1896, p.167; Gernot Nussbacher, Din cronici hrisoave. la Transilvaniei, Bucure4ti, 1987, p.87; Maria Magdalena Székely, La Petru RI, tom.VIII, 1997, 7-8, p.489. autoarea fi citit studiul semnat de Maria Magdalena S. Gorovei, Contribulii la Trei-lerarhilor, AIIX, 1993, p.435- www.digibuc.ro 288 Recenziinotite bibliografice 36 448, aravut mai multe despre ceasul montat, domnia lui Vasile Lupu, clopotnita Trei-Ierarhilor, cadespre ceasornicarii aduqi de departe pentru asupra carora domnia sa se la p.51. la5i studiu i-aradus d-nei dr. Tighiliu mai multe informatiidespre baia turceasca de la pe care o doar la p. 76. La p. 67 "din secolul XVII inceputul celui avem ckeva privind träsurile caretele care circulau atunci". Mai vechi o de ani sunt, mentiunile despre trasurile lui Petru Rare5, despre care se cum : Radu Constantinescu, op.cit., p.233, 241-242, 249, 250, 251; Quellen, III, p.118, 151, 253, 257, 258, 260; Gernot Nussbächer, op.cit., Maria Magdalena Székely, op.cit., p.493. Prima mentiune despre bäutul in le nu este aceea din lui Francesco della Valle, cum crede d-na dr. Tighiliu (p.82). Este o atestare mai veche, indirectä. La 31 octombrie 1402, Alexandru Bun Moldovita moara de : DRH, A, I, p.23, nr.16. "Portretul al lui Mare pe care d-na dr. Tighiliu reproduce "pentru lui" (p.103) nu-i apartine - cum crede d-sa - lui Costin. Acest autor nu a fäcut deck sä preia, aproape cuvânt cu cuvânt, portretul lui Grigore Ureche : Grigore Ureche, Moldovei, a II-a, ingrijitä P. P. Panaitescu, Bucure5ti, 1959, p.120. din nu sunt aceia din 1697, ai stolnicului Cantacuzino (p.120, nota 188), ci ochelarii pe care Petru primea de la in 1546 :Quellen, III, p.343, 344; Gernot Nussbächer, op.cit., p.88; A. Hutmann, Ochelarii lui Petru "Astra", an.VI, 1971, nr.5(60), p.15; Maria Magdalena Székely, op.cit., p.494. Referindu-se la adultere, d-na dr. "din material investigat, noi nu am deck un singur caz de acest fel" un exemplu din Tara Româneasca, din 1612 (p.227). sugerez sä atestarile mai vechi, din : DIR, A, XVI/2, p.224, nr.236; ibidem, XVII/2, p.80, nr.92. plus, existenta iubirii adultere este indirect, de bastarzi, ale ckor nu sunt putine in documentele noastre : ibidem, XVII/2, p.178, nr.232; ibidem, XVII/5, p.64, nr.80; DRH, B, IV, p.133, nr.103; p.193, nr.157; Maria Magdalena Székely, Structuri de familie societatea moldoveneascd, in "Arhiva Genealogice, IV(IX), 1997, 1-2, p.82-84. Nu este nevoie se "aprecieze" la casátorie ca de 13-14 (p.230), pentru este cunoscutd vhsta :12 ani pentru fete 15 ani pentru : Pravda ritorului Lucaci, text stabilit, studiu introductiv indice de I. Rizescu, Bucure5ti, 1971, p.166; Maria Magdalena p.64-65. drepturile femeii erau diferite in Tara de Moldova. De aceea, consideratiile d-nei dr. de la p.232-234 sunt valabile doar pentru Muntenia. ceea ce prive5te condilia femeii Moldova, d-sa ar putut consulta: Alexandru I. Gonta, Femeia drepturile ei la Moldova, "obiceiul XVII, 1980, p.597-602, reluat vol. Studii de istorie Ia5i, 1998, p.269-274; Maria Magdalena Székely, op.cit., passim. Ceea ce, la p.254, ni se drept "prima informatie asupra de autoscopie" de la noi este altceva. Cronicarul poveste5te muribundul, muriia, trupul negru, au fost vede ochii". A www.digibuc.ro 37 Recenziinotite bibliografice 289 din aceasta sufletul se ridicase deasupra trupului vedea de acolo d-na dr. Tighiliu nu este foarte obisnuitä cu limbajul letopiseteloral documentelor vechi. Sensul frazei citate este acesta : aflat pe patul mortii, de a-si da obstescul muribundul trupul imaginat ce avea sä-1 astepte la Judecata de Apoi. Prin "and murlia", Radu Popescu muribundul se afla pe patul mortii", nu ce acesta sufletul" ! Teritoriul Moldovei medievale nu era precum al Tärii judete, ci inuturi. urmare, satul - proprietate a familiei Ciogolea - se afla, nu "jud. Suceava", cum crede d-na dr. (p.261), ci linutul Suceava. vorbim despre istorie a ne gändim imediat la istoriografia pentru aici s-a a fost teoretizat acest mod de abordare a trecutului. Sute de pagini s-au scris de istoricii mod surprinzdtor, d-na dr. Tighiliu pare nu avut acces la ele. Dintre teoreticienii istoriei d-sa cunoaste un singur nurne : Lucien Febvre. Dar pe acesta (p.7) cu studiul La sensibilité dans l'histoire volumul lui Al. Dutu, Dimensiunea a istoriei. Pentru cunostinta d-nei dr. Tighiliu, textul lui Lucien Febvreputea "Annales d'Histoire Sociale", III,1941, sau, mai volumul Combats pour l'histoire, Armand Colin, Paris, 1992. De mirare este faptul d-na dr. Tighiliu n-a avut curiozitatea studii fundamentale privind metodologia cercetdrilor de istorie a mentaliatilor, anume cele sernnate de Philippe Jacques Le amintite de Al. cartea sa, la p.118. Ar fost util pornind de la aceste texte, autoarea arstabilit un cadru metodologic pentru cercearile de istorie a mentalitdtilor spatiul romdnesc. Era persoana cea mai s-o de vreme ce a scris o carte pe acest La d-na dr. Tighiliu vorbeste despre legendele intemeierea Moldovei Tärii citeze lucrarea lui Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre religiile folclorul Daciei Europei Orientale, traducere de Maria Cezar Ivdnescu, Bucuresti, 1995, capitolul IV, Voievodul ", p.139-170. carte de a lui Mircea Eliade, Sacrulprofanul, traducere de Prelipceanu, Bucuresti, 1995, cuvenit citatá in contextul discutiei despre sacruprofan (p.39), despre timpul sacruprofan (p.41). Pentru reconstituirea interioare (p.73-74) ar fost utile informatiile din studiul lui Corfus, Odoarele Movilestilor Polonia. Contribujii la istoria artei a preprilor, "Studii", tom. 25, 1972, nr.1, p.29-59, special p.39 50-51, 55, 58-59. Desi, la p.99, autoarea vorbeste despre bolnite, nu foloseste articole consacrate acestor Moldova : Alexandru I. Gonta, V. Un spital de la Putna veacul al XV-lea, MMS, XXXIX, 1963, nr.9-10, p.592-601; iidem, Mitropolitul Anastasie Crimca, fondatorul celui dint& spital din Moldova, MMS, XXXVIII, 1962, nr.1-2, p. 33-39, ambele reluate volumul citat, p. 249-262. D-na scrie, la p. 314-315 despre "romanul" popular Varlaam studiul fundamental al lui Emil Turdeanu, Le roman de Barlaam et en roumainles versions de Bofulescu et des Vies des Saints, idem, Études de littérature roumaine et d'écrits slaves et grecs www.digibuc.ro 290 Recenziinotite bibliografice 38 des Principautés Roumaines, Leiden, 1985, 329-380notele complementare de p. 450. acelasi volum, profesorul Turdeanu a republicat studiul Les premiers écrivains religieux en Valachiel'hégouméne Nicodéme de Tismana et de le moine Philothée, p.15-49notele complementare de p. 432-433, de care d-na dr. Tighiliu ar avut nevoie pentru ceea ce a scris la p. 174-175 240. nota 131 de la p. 337, d-na dr. Tighiliu N. Cartojan legenda a i a din Codex Sturdzanus, desi a acestui manuscris, intocmitA de Gheorghe Chivu (Bucuresti, 1993). Tot la fel, la nota 178, p. 339, pe Mario Radu Ciobanu, Pe urmele stolnicului Constantin Cantacuzino. autoarea se destul de mult asupra stolnicului (p.320-322), arputut lucrarea lui Mario Ruffini (Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, traducere din de D. D. Panaitescu Titus PArvulescu, de Virgil Bucuresti, 1973). Desi, cum am d-na dr. are grave cunoasterii izvoarelora lucrdrilor de strictä specialitate, d-sa notele bibliografia de la volumului (p.345-370), cu titluri care nu au nici o cu subiectul acestei Citez, ca exemple, nume de autori : Cammille Flamrnarion, Sigmund Freud, C. G. Jung, Raymond Moody, Mungiu, N. Steinhardt, Anthony Stevens, Brain L. Weiss etc. Sunt observatii de fdcut cu privire la organizarea materialului in cuprinsul n-am ce capitol despre "spatiu", piscicultura tehnicile de prindere sau de conservare a pestilor 14-15). pescuitul ar avea un rost capitol, de ce lipseste tehnicile de conservare a vinatului ? Subcapitolul "Habitatul" (p.62-76), in capitolul "Omul omul psihic", potrivit mai bine capitolului "Spatiu timp". Astfel, evitat ca date despre despre folosirea lemnului ca material de constructie de la p.32-33 reluate la p.68-69. Ar mai de semnalat uncle "scdpäri", de neacceptat, totusi. La p.33, ni se spune erau acoperite cu stuf. zonele de de unde nu crestea stuful ?! La p.146, d-na dr. Tighiliu scrie : "Dad boierimea dispunea de sate, ocine sau vite, oameni de jos, oameni neprivilegiati nu aveau proprietatea ogoare, vii, mori, case, vite". boierii aveau vite, in plus de boieri, vii, mori case, ei erau chiar mai bogati boierii ! carte despre omului medieval trebui limbaj simplu, elegant, neologisme inutile, termeni tehnici, barbarismele lingvistice care ne asalteazd, ochii urechile. Cuvinteexpresii de tipul : "binom" (p.41, 164), "a ecrana" (p.109), "melanj" (p.106), "radiografie" (p.202), "triadr "a agresa fondul demografic" (p.248); "anatomie socialr (p.101), "anatomopatologie socialr (p.101), "anxietate liber flotantr (p.106, 342), intrinsecd" (p.156), " a i se developa mentalitatea" (p.248), "a se developa psihic" (p.202, 260), "dispozitie mentalr (p.133), "a evolua concertant" (p.153); "ade compensatorie" (p.169); "a ierarhizat bivalent" (p.225), "fond bazal social" (p.106, 342), "impact penetrant" (p.171); "palier domnesc" (p.134); "palier social" (p.343), "panoramare" (p.254), biunivocr (p.41, 167), bivalentr (p.161), www.digibuc.ro 39 Recenziinotite bibliografice 291 unele sunt imprumutate din alte nu se potrivesc de putin subiectul investigatiei. D-na dr. Tighiliu se pare, un fel de limba : folose$te cuvinte al caror nu-1 cunoa$te (de "fortuit" pentru "fortat", sau verbul "a se deroba" utilizat contextul "s-au derobat de aceastä virtute", p.157), inventeaza ("lostri$te" de p.14), construigte forme de plural inexistente ("colibi", de "colibe", p.35; de "locawri", p.170, 180) se neglijent, reguli elementare de secolul XV, la Vadastra, s-a descoperit o bucate>>...", p.33; "se pot paliere: al boierimi", "exponent al statului a lumii", p.147; "actul dat de Mihail voievod(1417-1418)", p.147; "legarea de glie a lui Mihai Viteazul", p.148; "nu aveau acces boieri p.152; "cunoscatori a felurite p.150; "material putin numeros", p.157; "privit sub aportul pe care diferite trepte ale ierarhiei biserice$ti avut...", p.178; "din veacul al XVII-lea transpar, din ce ce mai mult, diversitatea me$tepgarii", p.201; nu este deck o pregdtire", p.260; ctitoricesc - voievodal sau bisericesc", p.343 etc). "dependenta personala [...] constituia cheia de bola a intregului edificiu social" (p.148) mi s-a parut amuzant. De neglijent este aspectul general. La aceasta contribuie numele de persoanetitlurile unor sau publicatii citate eronat, casumedenia gre$elilor de tipar, "scapate" la ("Al. de nota 40; "Jean Delumeaux", de Delumeau, p.62; "M. GuboElu", de Gubogiu, p.118, nota 146; Grigore Bogoslavul", de Bogoslovul, p.195; "ieromonahul Athanasiei Zinguropulos", de Athanasie, p.312; "Petru Nästurel", de Petre, p.333, nota 58; "Revista de istore", p.336, nota 121; "disper-/area", p.169; "Alex- /andru", p.175; "faptu p.258; "tran-/sfigurate", p.282; "trator", in de "traitor", p.313; p.341 etc), dintre care unele de-a dreptul inadmisibile repetitie (P. Baki°, in de Baki, p.118, nota 136 p.199; Simionescu, de Simonescu, la p.54, nota 28; p.119; nota 167; p.334, nota 64; p.338, nota 177; p.339, nota 182; "Exercices philosophique...", de "philosophiques", p.276, nota 185 p.362 "Revue des études roumaine", de "roumaines", p.276, nota 185 p.368; "dominum eminens", de "dominium", p.149, 150). ce se mai poate spune despre randurile formate din cuvinte ele ("structuriiteocratice$iharismaticeaputeriijudecatore$tiadomnului", p.151; "aceastastralucireartistic4iambientalgedenaturacompensatorie,menite, p.169; "deschisatotmaimultschimburilogischimbárilor", p.199; "ctitoriiinmahalaleletargurilor", p.199; "reverberainstarturilemailargialesocietatii,devenindrepercomportamental", p.245; "intotdeaunainpozitiecentralkeaesteunintens"memento"adresatcredinciosului", p.257) ? este obositoare repetitia sintagmei (pe care o credeam din uz) "spatiul (arealul) carpato-danubiano-pontic". referirilor la mecanica la teoretica, la EinsteinKant (p.11), la Jung Radulescu-Motru (p.102), la Traian Herseni Al. (p.127), la Aristotel Montesquieu (p.131), in locul de psihologie (p.109), locul explicatiilor (p.140-145), preferat o revarsare de informatie analize judicioase. puse la documentele. vrut se ele, maruntele firavele scene de pentru a reconstitui : imaginea unei lumi a unor oameni, a chipului www.digibuc.ro 292 Recenziinotite bibliografice 40 care ace5tia fi vrut mai originalitate prospefime mai cu paginile consacrate categoriilor sociale (p.139-202). Nu se mai poate vorbi cu u5urintä ca acum 50 de ani despre libera", despre lupta acesteia pentru "salvarea independentei statale" impotriva "procesului de acaparare" a de cdtre domni (p.147-149). Nu se mai poate vorbi cu aceea5i nici despre tensiuni relatii divergente dintre domni (p.153-155). 0 nouä se cuvine tuturor acestor realitáti. Cartea d-nei dr. Tighiliu artrebuit semnalul istoria a rescrisd. D-na dr. crede "am reu5it oferim celor interesati o imagine cu totul a acestei spre noastrá,a tuturor" (p.10). Este adevarat, d-sa a reu5it ofere o imagine cu totul Din nu una a societätii din secolele XV-XVII ! despre bucurie... Maria Magdalena Székely ERIK FÜGEDI, Az Elefánthyak. A középkori nemes és klánja (Familia Elefánthy: nobilul medieval clanul ed.a 2-a, Budapesta, 1999, Edit. Osiris, 250 p., note bibliografie ingrijite de Banyó. Cartea a apärut traducere The Elefanthy: The Hungarian Nobleman and His Kindred, ed. Damir Karbié, Budapesta, CEU Press, 1998, 174 pag. carte exemplarä, pe cercetarea a documentelor medievale pe interpretarea care destinul unei familii de mici nobili din comitatul Nyitra, Elefánthy, . ale rezultate sunt extrem de relevante pentru definirea unei categorii sociale care nu a jucat un rol marea istorie, care este cu mai pentru societatea medievald a regatului maghiar. introducere, Fügedi delimiteazd obiectivele abordeazd problema sociologiei familiei din Ungaria medievald, introducand astfel concepte noi, sociologice antropologice, interpretare. De5i de la inceputul secolului XX istoricii maghiari au se debaraseze de miturile unei nobilimi eroice, descendente din mari conduatori maghiari, care a limbatraditiile fata multe aspecte legate de de viata cotidiand au neclarificate. 1963, istoricul István Szabó a stabilit la sfar5itul Evului Mediu nobilimea reprezenta 1%, 40 000 de indivizi, din populatia regatului, un indice foarte ridicat, Polonia Ungaria. Totodatd, terminologia referitoare la familiile nobiliare se pe latinescul genus, care multe sensuri diferite perioade istorice. Fügedi utilizeze de casa, pe care o folose5te un ambasador italian la curtea lui Matei Corvin la 1475, care reprezintd relea legatä prin rudenie orizontal vertical. Fügedi propune descopere mecanismele institutionale ale relatiilor de familie, folosind metode concepte sociologice. Proiectul era mult mai amplu, cele din urmá autorul s-a decis publice rezultatele cercetdrii ce descrierea sistemului familki prezentarea unei unitäti familiale. Alegerea conceptelora terminologiei aplicate cercetare s-a lovit de multe impedimente. Conceptele (care este tradus nemzetség - www.digibuc.ro 41 Recenziinotite bibliografice 293 neam), desi stint deja "termeni tehnici" istoriografia maghiard, mai multe sensuri: "neamurile strävechi", triburilor 2. "neamurile aristocratice" din secolele 13-14, care se numesc ele de genere (desi populatia de in neamuri); 3. sensul folosit de Werböczy, desi secolul 14 nobiliare s-a desträmat, diferitele ramuri au devenit independente(interminologia documentelor frater generationalisdevine frater condivisionalis). Drept urmare, Fügedi pentru termenul de clan, desi nu sensul termenului antropologie sau sociologie, desi nobilimea medievald era numeroasd, putine familii erau nobile adevdratul sens al cuvantului, astfel corespundd de "nobility" sau "Adel". Din punct de vedere cronologic, studiul cuprinde intervalul de la mijlocul secolului 13 la lui Matei Corvin (1490), se manifestd noi tendinte sociale. imposibilitatea parcurgerii exhaustive a documetelordiplomelor (peste 180 000), care oricum nu informatii explicite, ci implicite despre principiile juridice, autorul a ales Tripartitul lui Werbôczy ca punct de plecare, deoarece sistemul juridic medieval a fost redactat desi principiile juridiceconceptia lui Werböczy oglindesc orientarea lui pro-Jagelloniand deformeazd mai multe locuri dreptul cutumiar al vremii. Aceste deformAri au fost corectate de autor comparand textul cu rezultatele cercetdrilor de acumcu datele culese de el Capitolul al doilea, "Tripartitul realitatea" este poate cea mai interesantä contributie a lui Fügedi. Construind un model sociologic al clanului medieval pe baza principiilor dreptului cutumiar compilate de Werbôczy 1514, autorul reconstituie norma pe care o practicii reflectate diplome. Am optat pentru o prezentare foarte detaliatd a "sistemului lui Werböczy", cum numeste deoarece poate reprezenta o referintä pentru studiile aplicate pentru domeniu. Clanul, ca unitate de a nobilimii medievale maghiare, reprezintA totalitatea descendenfilor dintr-un comun/nobil. Werböczy foloseste patru termeni pentru defmirea descendentilor : posteritas, copiii de arnbele sexe ai unui proles, copiii de ambele sexe näscuti timpul vietii liberi, copiii (posteritas) cu nepotii; heredes, legitimi care au dreptul la mostenire. Frater desemneazd urmasii masculini, legdturile de rudenie dintre membrii clanului sunt frater carnalis (frate numai uterinus frater patruelis sau sens foarte larg). Apartenenta la este desemnatdde expresiilefrater generationalis condivisionalis. Clanul cuprinde descendentii de sex feminin, dar existä inegalitäti cele sexe, mai ales privinta desherentei. Semen se la proprietdtile mostenite ale revin doar descendentilor masculini sau altei a clanului are mostenitori masculini. concluzie, "clanul estetotalitatea descendentilor de ai unui strämos, dar in cazul proprietätii, este totalitatea descendentilor masculini". define puterea familia sa: poate pedepsi indiferent de poate aruncala inchisoare), poate proprietatea numele poate da ca ostatic locul lui. cazul unui cu probleme mintale puterea tatälui asupra acestuia nu niciodatd, puterea tatälui asupra proprietatea sau cade prizonier sau trädeazd. Taal nu poate renega nupoate nega apartenenta la clan. Obligatiile sunt minimale: trebuie le asigure independenta, divizarea www.digibuc.ro 294 Recenziinotite bibliografice 42 fetelor prin casnicie. are de a transmite proprietatea Fiul poate pretinde proprieatii in conditii bine definite: are intentia sä "nu de nevoienu din motive corecte", proprietatea se pedepse§te mariajul major, determind la fapte necinstite. fetelor este valabilä doar e stabilitd de sau rudele masculine plata cuvenite (quarta filialis). fata nu se are dreptul intretinere din partea Tutorele este numit pe trei tutorele legitim - mama -, este desemnat prin testamentul parintelui sau este ales de rege. Tutorele trebuie primul nu aspire la proprietatea pupilului Alegerea tutorelui legitim cazul ambilor nu e o misiune are rude masculine care au dreptul la mo§tenirea atunci tutorele este ales dintre acestea. Rudele masculine din partea mamei calcul doar au drept de mo§tenire. Problema dreptului de mo§tenire a rudelor cognatice de cap lui de aceea revine precizeazd: printre rudele paterne nu nici un adult, iar printre rudele materne da, atunci acestea din vor furniza tutorele legal. mama se din nou, atunci chiar o de (15-24 de ani) devine tutore. Werböczy tutorele trebuie ales de de rudenie: rudele cele mai apropiate ambele ramuri vor furniza tutorele legal. cazul in care tutorele desemnat prin testament este nedenm, rudele pot impiedica numirea lui drept tutore. are doar ffice cere tutore din ramura cognaticä, acesta nu poateacceptat deoarece pune pericol mo§tenirea rudelor masculine. are dreptul tutore un ne-membru al clanului, rudele sale "poftesc" la proprietatea lui. Tutoratul membrilor clanului doar cazul pierderii capului a sau la se sub Tutoratul nu este doar o onoare, cio obligatie pentru un membru al clanului; poate scutit de ea doar locuie§te departe, sunt dispersate, se permanent la slujba regelui, e bolnav, prea sau a fost du§man de moarte al Dintre toate regulile acestea mult prea complicate, Fügedi considera totu§i clanul patern iese conceptia lui Werböczy, femeia este complet planul secund. Rolul ei este de trei principii: statutul social al femeii/mamei nu nici un rol ereditate, deoarece nobil provine doar de la femeia nu devine niciodatä o deplindtatea drepturilor sale ca (atunci se elibereazd de sub autoritatea puterea sotului); femeia are un rol secundarin reproducere, ea este doar suportul ei Interdichia de e al patrulea grad de rudenie de sau rudenie spirituala (cognatio Fata prime§te din partea sau a o zestre (res paraphernales), care proprietatea ei, numai bunuri mobile. Zestrea se familie femeia moare copii. femeia prime§te la cdsátorie din partea o (dos, dotalicium). mai multe defmitii dotei: a) este suma oferitä schimbul pierderii virginitätii; b) este (merces) femeii legitim pentru indeplinirea conjugale reprezinta o parte din proprietatea din dreptul de proprietate ale evaluate de pozitia a acestuia. Mai grosier, dota este plata oferitä pentru fidelitate, pentru na§terea pentru conducerea gospoddriei. La prima femeia prime§te la a doua casátorie din la a treia o la a patra o optime din Logica acestui principiu este femeia cel mai mare la na§terea primului copil, iar www.digibuc.ro 43 Recenziinotite bibliografke 295 in modul cel mai probabil va petrece cel mai mult timp prima odatä diminuarea riscurilor a duratei scadeplata cuvenitä. moartea nu are copiii, soria mo4teneqte toate bunurile mobile ale pe când nici nu intrá discutie. cazul existentei copilor, solia mod egal bunurile mobile ace4tia, primind cei mai buni caicele mai bune haine. afara bunurilor mobile, dota rámâne posesia a soliei, ea poate fi pierdutá doar cazul sau a ruperii cdsniciei, de femeie. poate avea pretentii la proprietdtile dobândite timpul casniciei doar numele eieste pomenit document. femeia clanul moartea lui ea casa acestuia nu poate fi atâta manifestá solidaritate de clan, pástreazd váduvia nu numele femeia e a doua prime4te zestrea dota. Termenul de maritata folosit de Werböczy presupune nici a doua femeia nu alege partenerul. Urma4ii de sex masculin ating vârsta (perfecta aetas) la 24 de ani, când pot decide privinta proprieatii; majoratul (legitima aetas) este implinit la 14 ani, când pot procese; la 16 ani pot bunurile din aurargint, la 18 ani dispune liber de acestea. ating majoratul la 12 ani, la 14 ani pot beneficia de bunurile Divizarea proprietätii clanului nu are mod necesar, iar una din conditiile de este ca proprietatea destul de mare. Proprietatea nedivizatd intregului clan, iar caz de temporard sau definitivá a pamântului, el trebuie oferit mai membrilor clanului care au drept de mo4tenire imediat urma4ii directi. Solidaritatea dintre membri clanului este foarte mare, principiile lui Werböczy. Tatál nu poate renega fiul pentru nu poate exclude din clan. Beneficiarul unui act de din partea regelui prime4te mo4ia in numele rudelor sale masculine. Proprietatea poate doar membri ai clanului nu pretentii asupra ei. Tágáduirea rudeniei, fraterni sanguinis, este un delict gray, pedepsit pierderea lipsa urma4ilor masculini, Werböczy enuntä modaligli de a proprietátiimâinile clanului. Prima dintre ele este virilizarea, când regele numeqte fata drept mo4tenitoare de drept a drepturilor taalui (verum heredem et succesorem masculinum). nu considerd yirilizarea drept o continuare a clanului, ci are "aceea4i putere ca o donatie". Virilizarea face mo4tenirea proprieatii paterne doar pentru o cazul ei, pámântul nu este mo4tenit de surorile ei, ci proprietatea Coroanei prin devolutiune. Totu4i, fata transmite statutul de nobil urma4ilor ei, chiar ei nu este nobil. De fapt, este purtdtorul de nobilitate. Virilizarea nu se poate face dauna rudelor masculine, ea este doar nu alli mo4tenitori legali (fiu, nepot minor, etc.). A doua cale de perpetuare a mâinile clanului mostenitor este adoptia, care acceptiunea lui Werböczy e atunci când un nobil adoptä altui sau atunci când doi nobili se (de4i aceastá procedurd presupune punerea in posesie din partea regelui). Obligatia membru de sex masculin al clanului era mentinerea perpetuarea clanului. Clanul membrii fie face imposibild care definitiv vreun membru al acestuia care ar pune www.digibuc.ro 296 Recenziinotite bibliografice 44 lui. Clanul este unitatea de a nobilimii maghiare, chiar divizat in familii. Baza materiala de a clanului e de proprietatea este dator o cum e dator procreeze urmasi de sex masculin. Proprietatea dobinditä poate de fete, alte ramuri ale clanului nu pot ridica asupra ei. Fete le femeile sunt excluse de la mostenirea strabune. au obligatia de a fetele sau de a le pe la fetele primesc valoarea in bani a unei din proprietatea (quarta filialis) care se bunuri imobile in cazuri excepfionale, atunci fetele se nenobili au acceptul sau al celorlalli membri ai clanului. In cazul in care femeia urmasi, dota este tot bani. Practic, cu o gospodarire judicioasä, cu atitudine bine cu existenta unui corespunzator de urmasi masculini, nu nici un obstacol calea clanului timp de secole. Proprietatea are drept caracteristici un hotar bine stabilit, punerea posesie (statutio) vecinilor o nobiliara (locus residentiae). Pe clanul nobilul este membrual altor grupuri de solidaritate mai hotarnicii (commetanei), vecinii (vicini)i nobilii din acelasi comitat (comprovinciales). nobil este cel care primeste o din partea regelui sau este din gralia regelui, Nobilul poate arestat prin este supus doar regelui, nu impozit, are drept de veto de un rege care nu nobilii dispun de aceeasi libertate de aceleasi privilegii, existä "una eademque nobilitas". Werböczy rezolve contradictiile dintre propriile diferentele realitate dintre nobili privinta zestrei, dotei sau a Al doilea subcapitol, lumina izvoarelor", al primul capitol confrunta norma de Werböczy cu realitatea oglindita diplomele medievale. nu punct al sistemului prezentat mai sus, ci mai propune la probleme care diferente evidente practica: dobindirea statutului de nobil nu se oblinea doar prin donatii regale; Werböczy a exagerat solidaritatea clanului. Preocuparile recente ale istoriograftei maghiare se indreaptä depistarea originilor micii nobilimi, care s-a ridicat din elita militarilor in slujba regelui sau dintre proprietarii liberi care structurata conform marilor neamuri nobiliare. In de cele trei prescrise de de obtinere a nobilitätii (innobilarea, donalia adoptia), aceasta poate prin prin achizilia de acest caz e nevoie de acceptul nobilimii din comitat). In opozilie lui Werböczy, mama transmite nobilitatea se cu un ignobil;: primeste zestrea bunuri imobiliare, copiii ei sunt nobili prin acea propagatio nobilitas, cu acordul nobililor devine nobil (nobilis quartaneus). Totusi se doar cazul familiiilor posibilitate de obtinere de sunt donatiile pe care nobili le fac familiarilor In ceea ce priveste solidaritatea clanului, practica demonstreaza un urmasi masculini avea mai multe de a exclude de la mostenire un alt membru al clanului favoarea unui a fetei acesteia. Adoptia se facea conform principiilor lui Werböczy. Cele trei de a solidaritälii clanului erau:1. dreptul de dispozifie (un nobil reusea www.digibuc.ro 45 Recenziinotite bibliografice 297 permisiunea din partea regelui de a lasa mostenirea fiicei sau ginerelui sau); 2. donalia prin care documentul referire la urmasii 3. virilizarea. Primul document referitor la virilizare este din 1332, dar abia 1360 este mai des, deoarece este procedeul care a cele mai aprige opozitii. Fügedi aspectuladministratieicomitale, deoarece comitatele sunt conduse nobililor, care au atributii juridice. Pentru nobilimea administratia cercul care indivizii se pot afirma cadrul manifesta solidaritate de grup. Capitolul al treilea este dedicat istoriei familiei Elefinthy din comitatul Nyitra. Familia a fost pentru acest studiu de caz deoarece activitatea comportamentul membrilor ei se aproprie mai mult de comportamentul cariera familiilor din nobilimea Fügedi prezinte pe exemplul familiei Elefinthy a sistemului lui Werböczy. In secolul 13 existau deja cinci ramuri separate care se trag mod sigur dintr-un comun, desi nu este foarte cert numele acestuía era intr-adevar istoria clanului in secolul 15, prezentand diferitele ramuri ale acestuia, sau dobandite de raporturile dintre ramurirelatia cu satul proprietatea strabuna. le evenimentelor a relatiilor de clan sunt complicate uneori greu de Fügedi furnizeaza cititorilor mod consecvent tabele genealogice ale ramurilor mai importante. Una din cele mai interesante concluzii este toate ramurile clanului amintirea comun revendica mod constant cuvenite din proprietatea In funetie personalitatea indivizilor, ramurile reusesc achizitioneze noisä sporeasca de perpetuare a clanului a mostenirii, timp ce alte ramuri Solidaritatea de nu era un mecanism care functiona In secolul 14 o parte din satul revine Coroanei prin devolutiune pe motiv de proprietarul avea rude masculine de al treilea. Procesul pentru redobindirea pamântului s-a pe mai Proprietatea a cunoscut succesive, care au dus la ruperea clanuluiramuri distincte. In secolul 15, clanul este prosper se de prestigiu comitatul Nyitra, un rol important administrarea justitiei la nivel local. Violentele dintre membrii clanului nu sunt la caprocesele de familie. Fügedi nou la sociologie atunci reproducerea, strategiile sau onomastice. Concluziile sale de fapt primii erau care asigurau perpetuarea clanului, timp ce de multe ori mai nici nu se desi trebuie subliniat in Ungaria medievala nu functiona principiul primogeniturii ca Occident. In cele opt generatii analizate, Fügedi a numarat 110 membri cunoscuti, dintre care 81 admite de 30 de fete este mult prea Clanul parteneri de tot familiile din comitat care apartineau micii nobilimi. Fügedi atrage asupra fenomenului, din relevat de documente, potrivit de ale fetelor cresteau cu de stingere a clanului sau a ramurii. Reproducerea se baza pe factori demografici foarte a clanului era asigurata de proprietatea aceasta era permanent fluctualiilor, pe ce unele ramuri diferentele de avere dintre familii cresteau. era o permanenta; mai ales la veacurilor 14-15 se o diminuare a veniturilor clanului, desi proprietatilor nu s-a micsorat. Un alt fenomen caracteristic perioadei numeroasele ale www.digibuc.ro 298 notite 46 Nu sunt multe date despre activitatea a clanului. Unii membri in slujba marilor nobili ca familiari ai acestora mai ales de Se cunoa4te un singur prelat provenit din Elefánthy, schimb clanul face fundatii pioase satul Elefánt, ridicând biserici o Contactele directe cu curtea au fost putine nesemnificative; eomitatul mediul de afirmare a membrilor clanului. capitolul conclusiv, o imagine de ansamblu a micii nobilimi din regatul medieval al Ungariei, utilizând concluziile altor cercetari in domeniu, in special pe cele ale lui Pál Engel, ale rezultate privind nobilimea din Ung erau la data scrierii acestei stadiul de de doctorat. au conceptii diferite (Engel nu termenul de "clan", in timp ce Fügedi mod consecvent atunci când despre familiile nobiliare din Ung), categoriile identificate de Engel. intrebarea grupurile ierarhizate in functie de avere reprezintigrupuri sociale este de pe exemplul Elefánthy. Raspunsul este mare afirmativ, cu câteva precizari: criteriile folosite de Engel in departajarea categoriilor de nobili nu sunt univoce; limitele dintre ele erau destul de penetrabile. Nobilimea s-a tristalizat in prima treime a veacului 14, moment care nu mai majore in sau componenta clanurilor. urma deselor ale pamântului, multe familii nobile - mai ales dintre cele mai putin - Conjunctura favorabill de la inceputulsecolului14, caracterizata de donatii regale generoase, ia brusc o contrari, de Engel cazul nobililor din Ung. In aceste conditii, soarta proprietatilor din posesia clanurilor a depins de evolutia a acestora. consideri tinând cont de comportamentul clanului Elefánthy de practica care nu a cunoscut primogenitura, nobilimea prefera perpetuarea clanului traiul mai modest stingerii stirpei. Nu existau prea multe de ie§ire: intemeierea de sate noi prin a fost in regiunile din nord al regatului. Eficientizarea exploatarii nu era in conditiile unei crize a fortei de aceasta neproductiva. Remediul impotriva era intrarea in releaua de familiari ai marilor aristocratice, micii nobili sperând astfel sporeasci veniturile clanului sau chiar noi Mária Pakucs ENGEL, A nemesi társadalom a középkori Ung megyében (Societatea nobiliará din comitatul Ung in Evul Mediu), Budapesta, 1998, MTA Történettudominyi seria Társadalom- tanulmányok (Studii de istorie a artei), nr. 25, 180 p. + tabele la teza de doctorat a lui Pál Engel, unul dintre cei mai bine medieviVi maghiari la ora bine cunoscut pentru studiile sale ample privind nobilimea medievali din regatul maghiar. In introducere, autorul izvoarele metoda de lucru defme4te foarte precis conceptele cu care opereaza. Ideea acestei a pornit de la un caiet de hârtie de apte pagini titlu sau aflat in maghiare, care s-a dovedit a un recensämânt pe sate al proprietarilor iobagilor comitatul Ung, www.digibuc.ro 47 Recenzii notite 299 databil in prima parte a anului 1398 care ar permis elaborarea unei a nobilimii din (familii indivizi) abordare microistorica. Planul de a reconstrui profilul nobilimii din Ung in jurul anului 1400 s-a dovedit a necesita o cercetare mult mai timp, pe de o parte faptului indivizii - in familiile din care proveneau-- din recensamânt identificati, pe de parte conceptul medieval de nobil este foarte vag. Metoda de identificare a diversilor a fost depistarea genealogiilora istoriei parte, regresie timp. Engel metoda "detectivistica" familiile Kéri Mátyóci: datele oferite de registrul de le-a colationat cu informatii din diplome documente. Familiile au fost reconstruite prin identificarea topografica a pe care acestea le-au desi a fost de faptul practica medievala maghiará sate aveau mai multe nume. acceptiunea lui Engel familia este defmitä prin unitatea persoanelor prin prin proprietate. a reusit sä construiasca o de date pentru nobilimea din Ung in perioada 1360-1430. Geneza nobilimii din Ung este doilea capitol al lucrarii. al popularea.regiunii era desfasurare, pe la densitatea era de 18-19 Proprietatea ecleziastica era ca dimensiuni, la fel ca mare proprietate in de puline nobiliare originare din Ung; spre exemplu, familia Nagymihályi, una din familii aristocratice ale comitatului, avea proprietatilor alte comitate. Averea originara a a fost prin donatii regale, diviziunile succesive au dus la averii ruperea in ramuri bogateramuri Cariera a unuia dintre membrii farniliei la curtea Sigismund de Luxemburg a propulsat foarte mult ascensiunea familii. in cazul fannliilor medievale, unui individ cariera sau ecleziastica putea asigura viitorul neamului i sporea de supraviewire a familiei timp de mai multe generatii. istoria averea familiilor aristocratice Druget Aba, din sunt (ispán) ai comitatului ai membri defin funcfii la curtea Pe Csicseri, Engel surprinde momentul in care se modul de divizare a proprietatii neamurilor nobiliare. in anului 1340, ramurile averea nu mai au nimic comun, fiecare primeste sate sau terenuri bine delimitate, punând memoria legaturii de rudenie se generationales). Din 1340, mostenitorii primesc din sate sau terenuri, care nu mai sunt separate hotarnicite condivisionales). Schitarea originilor nobilimii din Ung cu prezentarea detaliu care sursele o permit) a tuturor familiilor din nobilimea a familiilor provenite iobagiones a micilor proprietari locali. Prezentarea descriptivi a istoriei genealogiei neamurilor nobiliare Ung a avut scopul de prezenta nu numai originea sau proprietátile anumitor familii, ci principalele evenimente conjuncturi care au reprezentat reflectarea pe plan a istoriei politice a regatului. Prin metoda mai sus, a reusit o imagine a structurii nobilimii din Ung la inceputul secolului al XIV-lea, comitatul era practic de palatinul Aba care face donafii locul regelui familiei toate celelalte familii nobile. Totpalatinul este care www.digibuc.ro 300 Recenziinotite bibliografice 48 acelor servienses regi 1-2 sate, din rândul cArora se va cristaliza mica nobilime comitall. Al capitol al se asupra Ung In jurul anulul 1400. Conform registrului din 1398, afara regeluia conventului din Lelesz, comitat existau 152 de proprietari, dmtre care 39 erau nobili cu o sesie. Apartenenta indivizilor la familiidesluOrea legAturilor sociale dintre ei pe baza registrului nu duce la rezultate concludente, deoarece proprietatea individuall este foarte schimbAtoare, depinzând de demografia de moment a familieisale. privinta posesia individualA nu este permanentA, ci proprietatea a familiei. Engel acest punct conceptul de familie pe care de-a lungul demonstratiei sale. Familia totalitatea persoanelor care:sunt mostenitorii de drept ai bazaascenden comune al nume din numele familiale.(Spre exemplu, cadrul neamului Nagymihályi, Engel distinge 7 familii rezultate divizArii averii din 1336.) Astfel, dat conceptului de Engel, cei 3800 de iobagi ai comitatului Ung la secolului al XIV-lea apartinea unui numAr de 60 de Tinând cont de faptul familii aveau alte comitate, altele aveau comitate familiilor care domenii Ung se reduce astfel la 55. Aceste 55 de solidaritate ele numele se pe listele adunkilor comitaleprintre martorii de la procese. Din a doua a secolului al XIV-lea la secolulului al XV-lea, nobilimea reprezintA 3% din populatia comitatuluieste constituiti PAtrunderea rândurile nobilimii se face cu o care acest caz zestrea copiii ei mostenesc la rândul nobilitatea Asemenea situatii sunt foarte rareau nobilimii midi. Stabilitatea a nobilimii secolele se datoreazA noilor reglementAri introduse de Carol Robert privind tranzactiile cu (ultima vânzare de e 1325). vigoare dreptul de al rudelor pe linie masculinA, jar caz de revine Coroanei. Exceptie fac terenurile sau primite schimbul datoriilor fetele au dreptul la lipsa masculini sau colaterali. Structura a nobilimii Ung la 1400 este pe baza unor criterii care delirnitezediferitelestraturialeacesteia:rolulpolitic familiei,dimensiunile teritoriu dat, comportamentul social, cariera indivizilor, actiuni tipice recurente care potcorelate cu dimensiunea averii. Pentru superior al nobilimii din Ung, Engel asemenea factori esentiali: functia la curte, cariera ecleziasticA titlul de magister, la care se titlul de miles fundatiile pioase. Pe baza acestor criterii, Engel distinge patTu mari categorii: aristocratia, care cuprindea familiile peste 3000 de iobagicare aspirau la functia de baron, - nobilime, care era de familiile cu de iobagi ale singure de afirmare le ofereau slujbele carierele la curtea regalA, nobilimea mijlocie, cu 20-100 de iobagi, care intra aristocratilor prin sistemul -- mica nobilime, cu la 15 iobagi, care intra slujba nobilimi sau accepta pozitia/slujba de jude comitat. Principiul care la baza acestei ierarhii este calitatea pe care membrii www.digibuc.ro 49 Recenziinotite bibliografice 301 familiilor o indeplinesc cadrul societatii. Acest model este strict conditionat temporal, este caracteristic doar pentru secolul al XIV-leaprima jumatate a secolului al XV-lea. Anexele cuprind listele familiile nobiliare demnitarii din Ung, comitii din Ung (1318-1437), juzii regali (1313-1437), juratii (1363, 1370), slujbasii familiei Druget (1360-1437), tabele genealogice pentru 33 de familii Mária S. KINGA, a századi (Via la cotidiana nobiliara Secuime la secolului XVII.), Bucuresti, 1998, Edit. Kriterion, 294 p. + ill. carte istoriografia maghiará din prin obiectivelemai ales sursele primare prelucrate de autoare. ea declará introducere, scopul principal al cercetarii este schitarea situatiei socio-economice a contributiei la istoria artei a unui nobil secui de catolicd: Kálnoki (1640-1706). Totodatd, trasarea limitelor care au directionat carieraviata unui nobil secui secolul al XVII-lea reprezinta un alt al acestei Ilustratiile diverse (castele conace nobiliare din Transilvania, costume nobiliare din secolul al XVII-lea, scuturile celor mai insemnate familii nobiliare secuiesti, portrete, planurile tipurilor de castele conace din TreiScaune fotograffile de foarte calitatealecastelelor din Valea Crisului contributia documentará a Volumul este de rezumate extinse limbile Cartea este structurata pe cinci mari capitole:1. Mari nobili nobili din TreiScaune; 2. Arhitecturd renascentista pe domeniul lui Kálnoki; 3. Cultura caminului contelui; 4. Kálnoki, proprietarul de 5. Izvoare. Indicii de nume, de de materii sunt extrem de detaliati se constituie util instrument de lucru pentru cercetätorul istoriei secuilor general. Prezentarea istoriei familiei Kálnoki contributii importante la reconstruirea arborelui genealogic)este punctul de plecare pentru descrierea vietii carierei lui Kálnoki. Familia face parte putinele familii de nobili Trei Scaune, ale averi imobiliare erau mult mai modeste comparatie familii aristocraticenobiliare Transilvania. fapt, Kálnoki este singurul nobil din Trei Scaune care reuseste construiasca castele mai multe conace drept resedinte nobiliare. Ascensiunea lui Samuel Kálnoki are contextul politic agitat al ultimelor decenii ale secolului al XVII-lea. Pozitia sa prohabsburgica o de anvergura la curtea Kálnoki numit 1694 vicecancelarul Transilvaniei capitala imperiului. Cunoscand astfel factorii care au motivat directionat comportamentul acestui om ambitios: fundalul familial, educatia, capacitatea de a exploata unei situatii date, putem nu putea alege altminteri", concluzioneaza autoarea. fericit Erzsébet sporeste averea personala prestigiul. Eforturilesunt rasplátite in 1697 Kálnoki titlul de conte. Capitolul al doilea aspecte legate de istoria arhitecturii renascentiste Transilvania pe domeniul lui Kálnoki. Introducerea stilului www.digibuc.ro 302 Recenziinotite bibliografice 50 renascentist italian Transilvania secolel XVI-XVII este tratatä detaliu, privire la constructia de nobiliare. Construirea castelelor de la Valea Cri5ului Miclo5oara de Kálnoki este contemporand cu eforturile arhitectonice ale lui Teleki de la Brâncovene5ti Miklós de la Influentele artistice ale castelelor familiilor Mikó), dar a bisericilor fortificate din pus amprenta asupra celor castele construite de Kálnoki, care de fapt la origine sunt conace ale farniliei, reconstruite de Kálnoki conform gustului epocii. Istoria constructiei (reconstructiei) acestor de Kálnoki este abordatá cu minutiozitate, pe descrierea detaliatd a clddirilor, a anexelor Aceste descrieri au la documente arhivistice inedite: inventarele celor castele, testamente,scrisori. Aceea5i tratare detaliatd o prezentarea conacelor familiei Kálnoki a altor conace nobiliare din Trei Scaune), a capelelor, a anexelor gospoddre5ti, a pridvoarelor balcoanelor, a hele5teelor, a me5terilor constructori a materialelor de constructii. cotidiand din castelele nobiliare de la secolului al XVII- lea este adusä la cel de al treilea capitol al care interiorul castelului de la cum este reflectat inventarul din 1698: piese de mobilier, sobe, obiecte de vase ustensile casnicarme. De remarcat este faptul contelui o bibliotecd Odaia Un inventar detaliat al familiei Kálnoki provine doar din 1761, dar este cert faptul biblioteca a contelui de la sfär5itul secolului al XVII-lea era comparabild cu alte biblioteci ale nobilimii ardelene din parte importantd economia o analiza economice de pe domeniul lui Kálnoki. Pe baza inventarelor de la secolului al XVII-lea mo5ia lui Kálnoki cuprindea pámânturi arabile, animale, mori gospoddrii iobáge5ti. Având ca termen de comparatie mo5ia familiei Apor, proprietatea lui Kálnoki pare 830 de 18 sate de sate centrate jurul a 7 puncte economice mai importante cu aproximativ 150 de iobagijeleri, care dispuneau mai de gospoddrii mici. Izvoarele inedite publicate ca anexe provin din arhivele din Gheorghe cuprind: 1. testamentul lui Bálint (1599, 1602); 2. privind mo5tenirea averii István Kálnoki Zsófia Károlyi (1643 septembrie 23, Cri5ului); 3. diviziunea averii Béldi fiul ei Kálnoki (1699 iunie 2); 4. inventarul conacului Band (1682 aprilie 4); 5. scrisoarea lui Tamás Basa István Kálnoki privind casa familiei din Alba-Iulia 1690); 6. inventarul iobagilor precum a gospoddriilor acestora mo5iilor lui Kálnoki din Miclo5oara, Baraolt, Aita Medie, Aita (1691); 7. inventarul privind a) iobagii pámanturile Ciuc: Singeorgiu-Ciuc, Ciceu, Misentea, Cozmeni, Tu5nad, Lázdreni, Ciucani, Casinul Nou; b) castelele din Miclowara conacele din Ghidfaldu, Sánzieni, Sumuleu-Ciuc Cozmeni cu pdmânturile aferente (1698); 8. inventarul bunurilor lui Kálnoki din (1698). Pakucs www.digibuc.ro 51 Recenziinotite bibliografice 303 ILEANA Imaginarsimbol heraldica Bucuresti, 1996, Casa de Impresariatlex, 142 p. 18 8 pl. in culori. Lucrarea D-nei Ileana reprezintä o o interesantá pentru indrägostit de simboluri profund intelectuald, spirit propriu contemporane, cartea Imaginar simbol heraldica medievalä propune o abordare din perspectiva heraldice, cum s-a dezvoltat aceasta fenomen uman mai europene. De asernenea, este cea lucrare de proportii mai mari, care materialul insignologic este de european. Aparitia, dezvoltarea - ne este - supravietuirea heraldicii, au fost posibile datoritá care (impuse mai de au o adoptatá de o categorie de "consumatori de Capitolelelucrdrii:"Heraldica - izvoristoric","Heraldica medievalä - a fenomenelor socio-culturale ideologice, caracteristice spafiului românesc", politice legitimarea prin simbol heraldic", "Suveranitate independenlä heraldica sunt tot jaloane ale conceptiei despre psihologia rostul acesteia. La a existat doar blazonul, un bun pe care posesorul putea sau nu o semnificatie: toate piesele onorabile o parte dintre mobile stau principiului primar al uniformizdrii, a de adoptatori de de secolul al XIV-lea Ulterior - continuei dezvoltdri a societälii - mai toate insemnele s-au vdzut incárcate o semnificatie, la nivel de tratat tehnic (capitolul I) in pentru animal heraldic, pentru constructii, arme sau culori. Exemplele stint variate paralelele surprinzdtoare: heraldic, familia Lacinski, orasul Posnanprovincia Kalisz, din Polonia, au un asemenea simbol (capul de bour!). La fel familia Brancovici, din Serbia sau primii conducdtori ai Mecklenburgului, proveniti din vechii obodriti, de origine urmdtoarea parte este tipurilor de blazoane, functie de categoriile sociale indrituite le poarte, ultimul capitol al este atribuit heraldicii prilej care D-na Ileana principalele teme curente ale studieriiheraldicii,dintrecare amintim: primele emisiunile monetare, steagurile exprimate elementele blazoanelor de stat. privire particulard este asupra heraldicii transilvänene, observarea anumitor similitudini blazoanele acordate romanilor, eliberati din ce s-au remarcati in mai multe fapte de arme ale veacului. Tratarea simbolisticii se opreste la finele epoci clasice a dezvoltdrii stiintei, tara Plansele variate exemple culori, principalele chestiuni ale cdrtii: peceti, medalii, armoriale, sterne de stat sau particulare, realizdri ale diferitelor stiluri mai ales frumoasa a regelui Bohemiei, de marelui Otto Hupp). Lucrare pentru studiul de manifestare ale psihologiei singulare sau colective, Ev Mediu care, nu este chiar de inaccesibil precum ar putea la prima abordare, operei Dnei Ileana trebuie i se recunoascd un de bibliografia heraldicii Tudor-Radu Tiron www.digibuc.ro 304 Recenzii bibliografice 52 SILVIU Heraldica teritoriald a Basarabiei iTransnistriei, 1998, Edit. Museum, 163 p., 355 incluse text, VIII pl. color 2 Lucrarea este, felul ei, o concepere reflectand, prin punctului de plecare (teza de doctorat "Basarabia secolele heraldica ei), cu brio 1996 la Universitatea Bucure§ti) de materiale care ne sunt stradania de a epuiza subiectul; ordine cronologica, cu galante intorsäturi descriptive, faptele ale heraldicii de peste Prut ni se justa evolutie istorica. Blazonul districtual Prut o evolutie cu sinuasa istorie de nedreaptd: de la primele monede regiune, anticul Tyras, continuand cu medievale (calul al Orheiului, ciudatul al Hotinului), heraldica basarabeana a fost "la zi" prin neconditionata asimilare post 1812 de arta practicata birourile Gheroldiei de la Sankt-Petersburg, care, mai riguroasä mai metodica, a marcat planul simbolului confruntarea centralism autonomie, traditie heraldic neheraldic. Excluzand o care cele trei judete din sudul Basarabiei (Ismail, Cahul Bolgrad), au fost alipite la Moldova (prilej de dezvoltare a unui inedit armoriar heraldica imperiala avea marcheze evolutia guberniei, la formarea generatiei de luptatori nationali§ti li se datoreaza unirea; ace§tia, un rol important revine nobilului heraldist Paul Gore, realizator al unui controversat proiect stema Mari autor al mai multor schite de heraldica teritoriald, paginile care-i sunt consacrate cele mai ale istoriograftei (sunt amintite celelalte proiectele semnate de N. D. Onciul sau N. Docan). blazonul interbelic a uniformizarea tuturor insemnelor §ablonul Comisiei Consultative Heraldice, care asumat activitatea de "monitor al heraldicii renascute, totu§i ocupatia sovietica au stagnat alcatuirea de noi portul vechi. conducatorii au realizat blazonul poate constitui un abil mijloc de propaganda, au sprijinit organizarea de concursuri cu premii prin care numero§ii arti§ti oameni de bine au contributia pentru crearea unor steme; foarte savuroase (de§i nu lipsite de de un oarecare caracter heraldic), compozitiile acestea stare de spirit dezvoltatajurul pe deasupra stema de stat, realizata cu concursul unor anume heraldi§ti au mai existe o cu constituirea in 1995 a Comisiei Nationale de Heraldica a "Republicii Moldova", organism care indreptarea trecut alinierea blazonului basarabean la practicile internationale. privire se cuvine a asupra materialului ilustrativ. Este vorba despre multe de sigilii, pentru epoca veche, apoi despre anteturi, ,Ftampile uzuale, precum multe din cataloage oficiale arhivele, muzeele bibliotecile din Moscova Bucuregi, pentru heraldica epocii moderne contemporane. Veritabil Sherlock Holmesacestor categorii de izvoare istorice, Silviu Tabac a reunit laolaltá pe care tirnpul, interesul Prut le-au La cele opt color unele interesante desene reflectând activitatea Comisiei Nationale de Heraldica a Moldovei din cele mai recente realizari. www.digibuc.ro 53 Recenziinotite bibliografice 305 activitatea Comisiei Nationale de Heraldica a Moldovei din cele mai recente realizari. Scrisä cu pe o foaie de dimensiuni ministeriale, lucrarea Heraldica a Basarabiei Transnistriei, mod egal manual album al acestei vechi discipline urnaniste, nu promite, ci valoarea unui heraldist de mare viitor! Tudor-Radu Tiron ENTZ A Koloszvári Farkas utcai templom (Stemele bisericii strada Farkas din Cluj), Budapesta, 1995, Edit. Balassi BudapestaEdit. Polis din Cluj, 94 p., 32 pl. alb-negru16 pl. color. Interesantul monument strada Farkas (Kogalniceanu), situat cartier vechi neschimbat al Clujului de azi, cercetatorului de embleme, ori simplului vizitator, prilejul unei incursiuni armorialul nobilinni Transilvania. deasupra stranelor din lemn de se numeroase desene o sau chiar trei sute de vechinne, alcatuind valoroasa a parohiei reformate. ghid, cartea A Koloszvári Farkas utcai templom reprezinta sistematizarea izvoarelor existente printr-o laborioasä folositoare, nu numai heraldistului, bucuros de a vedea reprezentate 113 blazoane arhivistuluimuzeografului, de calitatea explicatiilor, vocatie de restaurator sau de scrib antic. peste foarte completa istorie a bisericii, ziditä 1489 1510 din regelui Matia Corvinul, apoi iezuitilor de Bathory pentru ca in 1622, prin decizia Dietei intrunite la Cluj, reformatilor, timp refacerea ei lui Gheorghe Rakoczi, a devenit in spatiul ardelenesc ceea ce era St. George Chapel anglo-saxon: un armorial spectacular al nobilimi. Cele mai vechi steme pictate care ni s-au de la principele Mihai asezate semn de pietate pentru cei doi copii Gheorghe (+1664) Grigore (+1666); acestea, ca mai toate celelalte, sunt compozifii de dimensiuni mari (cca. 70 x 50 cm), pictate pe materiale precum pergament, in culori vii sau ciocanite metal), epitafuri mai adesea in limba latiná, de compozifii macabre. Stilul reprezentarilor, care se va linii mari, acelasi, perioada Mileniului", este distinct de foarte riguroasa de cancelarie, dovedind formarea tmei adevárate de pictori de din decesele celor avutidestul de rezervati de a sau a practicii. Se fel,adaptarea greoaie la normele heraldice Transilvaniei din vremea principilor, stare determine, cazul familiei Kendeffy de Malomviz, desenarea unei coroane de conte perlele colorate alternativ aur argint! Ori amplasarea unor figuri excluderea ab initio a reguli de curtoazie, stemele de unde adesea animalele se pot spate un putem mai departe detaliu evolutia blazoanelor unor familii precum Banffi, Bethlen (de Bethlen), Kemény, Gyulai, Teleki, Ugron, Pataki, ai membri, adesea in cripta bisericii sau cimitirul mare al orasului, au sau doar au Sunt steme foarte inscriptii litere mari www.digibuc.ro 306 Recenziinotite bibliografice 54 negre, se pentru niste grofi baroni proprietari a mii de hectare, ale titluri sunt redate formalismului aulic vienez de exteriorizare care ar contrazice zicala mortem nulla voluptas". les, paginile cu ilustratii ne emblemele unor persoane integrate mai nobilimii rezidente la Cluj: contele Otto Degenfeld-Schomberg baronul Inczédi. Din nefericire, autorii nu au reprezentat cele 22 de mai noi, de secol XX, dintre care trei pictate de loszef Sebéstyen de Kpec, cunoscutul heraldist secui, autor al sternei de la 1921. Cele 41 de pagini de descrieri ale izvoarelor date biografice, aldturate cornentariilor sigure ale prof. Kovács fotografiilor expunere fac cartea A Koloszvári Farkas utcai templom o un exemplar bun Tudor-Radu Tiron SILVIU DRAGOMIR, Studii de istorie medievald ed. ingrijitä, studiu introductiv note de Sorin Cluj-Napoca, 1999, Centrul de studii transilvane, Culturald 247 p. initiativäinspiratd a pusla istoricilor cele mai insemnate dorneniul medievisticii ale istoricului de valoare care a fost Silviu Dragomir. astfel lesne accesibile lucrri risipite diverse publicatii de specialitate. Desi s-au asternut decenii peste aceste studii ele pästrat actualitatea prin insemnätatea temelor abordate prin terneinicia chipdeosebitrnedievistilor articolele: urme ale organizatiei de stat slavo-romane", "Vechile biserici din Zarandctitorii secolele XIVXV", "Studii din istoria mai veche a de pe teritoriul diocezei "Relatiile sud-dundrenidaco-romani evul mediu". Iniliativa ar merita continuatá ritm extinsä la operele celor mai de medievisti care nu au de astfel de culegeri. Papacostea VICTOR SPINEI, migralii din sud-estul Europei IX-XIII Iasi, 1999, European, 513 p. Probabil de faptul "de la ne tragem", de ordine care a indreptat mod interesul istoricilor al nostri spre examinarea evidentierea originilor occidentale ale poporului privirile aruncate spre au fost prin comparatie extrem de intermitente de fugare. Bibliografia consacratá acestui mare domeniu este concludentä - fapt mai curios, cu majoritatea au fost, desigur, o parte din linuturile pe care le locuim au constituit vreme indelungatä "o a stepei". Acest diagnostic pus de Nicolae lorga - o invitatie implicitä la examinarea stdruitoare a relatiilor strämosilor nostri vecinii räsdriteni - nu a avut darul de a stimula dezvoltarea unei de cercetare, deoarece oamenii de se pare au oroarea www.digibuc.ro 55 Recenzii bibliografice 307 in minteain sufletul popular de tot ceea ce se dincolo de Nistru, de unde - este - s-au decursul timpului nenorociri. Cartea domnului Victor Spinei contribuie considerabilädiminuarea acestui imens gol istoriografic. Ea este cea limbe referitoare la migratori" (unguri, pecenegi, uzi, cumani, mongoli), cdrora le examineazd pe in capitole distincte, numele structura etnick modul de viata economick organizarea social-politick credintele practicile religioase, politicd. aceste reconstituiri minutioase,istoricul iesean aceeasi temeinicie asupra legAturilor de aceste populatii nomade cu autohtonii din carpato-balcanic. Opera D-lui Spinei nu are numai meritul de a tematic o Ea este exemplard profesionalismul dovedit - o - de autor, care controleazd o bibliografie deosebit de vastA de poliglotd. Indispensabild specialistului, lucrarea este accesibild datoria expunerii publicului larg. Virgil SERGEI P. KARPOV, La navigazione veneziana nel Mar Nero XIII-XV sec., Ravenna, 2000, Edizioni Girasole, 207 p. Lucrarea se in seria remarcabild a istoriografiei ruse vechi actuale la cunoasterea trecutului Negre. Cele capitole ale lucrkii dezbat problema tipurilor de ambarcatiuni, navigatiei, galerelor venetiene in Marea Neagrk galerelor zise "de linie", comandantilor echipajelor reglementkii transporturilor navigatiei vaselor neinarmate. CercetAri mai vechi au stabilit segmentul pontic a fost mai un domeniu al comertului genovez deck al celui venetian 1261, anul tratatului la Nymphaion de bizantinigenovezi. Tabelele alcdtuite de autor cu privire la "vizitele" efectuate porturile Negre de vasele venetiene constatare. intervalul 1320-1452 nu au avut la Moncastro (Cetatea trei "vizite" venetiene, anume intre 1400-1452. Nici o semnalare pentru Chilia-Licostomo. Papacoslea KONRAD GÜNDISCH, Siebenbürgen und die Siebenbürgen Sachsen, (Studienreihe der Stiftung Ostdeutscher Kulturrat, Bd. 8), München, 1998, Langen Müller, 304 p. serie destinatd reconstituirii trecutului germanilor in zone ale Europei din care germanitatea a dispkut sau e pe cale de disparitie ca urmare a celui de-al doilea mondial, a o consacratA istoriei sasilor din Transilvania. Autorul ei, Konrad Gündisch, descendent al unui distins reprezentant al istoriografiei Gustav Gündisch, a contribuit cu valoroase editii de documente studii la cunoasterea trecutului sasilor in cadrul general al istoriei Transilvaniei. Lucrarea sintetizeazd stadiul actual al cunostintelor istorice prezentate pe www.digibuc.ro 308 Recenziinotite bibliografice 56 unui cerc larg de cititori. Capitolele consacrate istoriei medievale se claritate esentialitate. problema controversatA a sau nord-dunkene, pentru o dezbatere argumentul istoric carefusese trecut disputele teritoriale. conformitate cu caracterul de scriere destinatA cititorilor nespecialisti, lucrarea cuprinde o selectie de izvoare traducere incadrate text. Volumul cuprinde o ilustratieo excelentA bibliografie. Papacostea CESARE ALZATI, Europei. Studii de istorie a spaliului românesc. traducere bibliografle de Turcus, de Ioan-Aurel Pop, Cluj-Napoca, 1998, Centrul de Studii Transilvane, 237 p. (Bibliotheca rerum Transilvaniae XX). cuprinse volum sunt tot atâtea contributii ale cunoscutului istoric italian la cunoasterea unor aspecte esentiale ale vietii spiritual-culturale Evul Mediu vremea de mari a Umanismului, Reformei Contareformei. Tema a este identitatea raport geopolitice cultural-spirituale care s-a existenta Etnie universalism. Note pe marginea termenului "romanus" populaftile românesti; Constiinfa a epoca ecourile modelele ecleziastice româno-slave; Matricele religioase culturale ale nalionale istorieideologie. E asadar problema a românesc cadrul spirituale europene, dezvoltatA jurul centre medievale: Roma Lucrarea e un indiscutabil pentru toti cei care Serban Papacostea www.digibuc.ro ABREVIERI AARMSI = Analele Academiei Memoriile Sectiunii Istorice AARMSL = Analele Academiei Memoriile Sectiunii Literare AB = Arhivele Basarabiei AG = Arhiva Genealogicd AGR = Arhiva Genealogica AH = Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae , Budapest AIIAC = Anuarul Institutului de IstorieArheologie, Cluj = Institutului de IstorieArheologie "A. D. Xenopol", AIINC = Anuarul Institutului de Istorie din Cluj = Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol", AISC = Anuarul Institutului de Studii Clasice ALIL = Anuarul de LingvisticdIstorie Literarä, AM = Arheologia Moldovei AMM = Acta Moldaviae Meridionalis (Vaslui) AMN = Acta Musei Napocensis AnB = Analele = Analele Dobrogei AnM = Analele Moldovei AO = Arhivele Olteniei APH = Acta Poloniae Historica AR = Arhiva Româneasca ARBSH = Académie Roumain. Bulletin de la Section Historique ASUI = Analele ale Universitálii "Al. I. Cuza", AUBI = Analele Universitätii Bucuresti. Istorie AUI = Analele Universitätii Seria BAIESEE = Bulletin de l'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Européen BAR = Biblioteca Academiei BBRF = Buletinul Bibliotecii din Freiburg BCI = BCIR BCIR = Buletinul Comisiei Istorice a BCMI = Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice BF = Byzantinische Forschungen BG = Boabe de BIFR = Buletinul Institutului de Filologie "Al. Philippide" BMI = Buletinul Monumentelor Istorice BOR = Biserica BRV = Bibliografia Veche BS = Byzantinoslavica BSt = Balkan Studies (Thesaloniki) BSH. BSHAR ARBSH BSGR = Buletinul Societätii Geografice Române "StudiiMateriale de Istorie Medie, vol. XVIII, 2000, p. 309-311 www.digibuc.ro 310 2 BSNR = Buletinul Numismatice BZ = Byzantinische Zeitschrift CC = Codrul Cosminului CI = CercetAri CL = CercetAri Literare Cv. L = Convorbiri Literare CMRS = Cahiers du Monde Russe et Soviétique CN = Cercetäri Numismatice CNA = Cronica NumismaticA i ArheologicA CT = Columna lui Traian DIR = Documente privind (seria A: Moldova; seria B: Tara seria C: Transilvania) DR = Dacoromania DRH = Documenta Romaniae Historica (seria A: Moldova; seria B: Tara seria C: Transilvania; seria D: Relatii Wile române) EB = Etudes Balcaniques, Paris = Ephemeris Daco-romana FHDR = Fontes Historiae Dacoromanae GB = Glasul Bisericii GG = GeopoliticaGeoistoria Hurmuzaki = Hurmuzaki, Eudoxiu de colaboratorii), Documente privind colab.) istoria IN = "Ion Neculce". Buletinul Muzeului Municipal din = der österreichischen Byzantinistik", Wien LAR = Literaturai Arta LL = LiteraturA LR = Limba MA = Mitropolia Ardealului MB = Mitropolia Banatului MC = "Miron Costin". de istorice MCA = MaterialeCercetAri Arheologice MI = Magazin Istoric MMS = Mitropolia MoldoveiSucevei MO = Mitropolia Olteniei NEH = Nouvelles d'Histoire OCP = Orietalia Christiana Periodica RA = Revista Arhivelor RC = Revista RCr. = Revista RDP = Revista de Drept Public REB = Revue des Byzantines REG = Revue des Grecques REI = Revue des Islamiques RER = Revue des Roumaines RES = Revue des Etudes Slaves RESEE = Revue des Etudes Sud-Est Européennes www.digibuc.ro 311 RFR = Revista Fundatiilor Regale RH = Revue Historique RHSEE = Revue Historique du Sud-Est Européen RdI = Revista de Istorie RI = Revista (ambele RIAF = Revista pentru ArheologieFilologie RIB = Revista de Istorie BisericeascA RIM = Revista de RIR = Revista RIS = Revista de Istorie RITL = Revista de i Teorie RM = Revista Muzeelor RMM = Revista MuzeelorMonumentelor RPH = Roumaine. Pages d'Histoire RR = Revue Roumaine RRH = Revue Roumaine d'Histoire RSL = Romanoslavica RT = Revista TeologicA SAI = StudiiArticole de Istorie SAO = Studia et Orientalia SB = Studia Balcanica = Studii Clasice SCB = StudiiCercetAri de Bibliologie SCI = Studii CercetAri SCIA = Studii si CercetAri de Istoria Artei SCIM = Studii de Medie = StudiiCercetAri de Istorie Veche SCIVA = Studii de Istorie VecheArheologie SCN = StudiiCercetAri de Numismatica SCSI = Studii SEER = The Slavonic and East Review SMIM = StudiiMateriale de Medie SOF = Süd Ost München ST = Studii Teologice Studii = Studii. de Istorie SUBB = Studia Universitatis Babes-Bolyai. Historia TB = Tara TC = "Theodor Codrescu" de Gh. Ghiblnescu) UKB = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen VR = ZOOID = Zapiski Odesskogo Obsestva i Drevnostei, Odessa ZRVI = Zbornik Radova Vizantologkog Instituta", Belgrad sunt rugati foloseascI aceste in materialele trimise pentru publicare, semnalind titlurile necuprinse in listA. www.digibuc.ro Tipärit la PAPER PRINT INVEST S.A. BräHa Comanda nr. 2055/2000 gramaj 60 tipo: 9,75 Format X5 www.digibuc.ro AUTORI Pentru o mai are viitor, Redactia face urmätoarele precizäri: materialele si studiile vorculese pe computer programul WuRD for WINDOWS sau intr-unul compatibil, urmând a-i remise douä exemplare complete ale materialului. (nu vor fi admise materiale cazul care nu existä aceastä posibilitate, autorii sunt rugati se adreseze Redactiei din timp vederea efectuarii acestei operatii cadrul Institutului. autorii sunt rugati insistent sä foloseascd redactarea notelor ce vor culese subsolul paginii numerotate continuale sistemul de folosit de publicat paginile acestela vol. XVII (1999); materialele studiile vor obligatoriu de un rezumat de circulatie (englezd, francezd, de max. 2 pag. care sä titlul acestora; incepând cu acest volum, pentru a dezbaterile pe marginea unor noi lucräri privind Evul Mediu, Redactia a reintrodus rubrica Addenda et corrigenda; rubrica RecenziiNote Bibliografice, care va cuprinde prezentdri de studii, reviste strica referire la Evul Mediu, va ocupa mult mai amplu economia revistei acum, contributie sau sugestie acest sens binevenite; materialele pot fi simple prezentdri (1-2 pag.) pânä la recenzii de mai mare amploare (max. 7 pag.); scopul bibliografice a cititorilor, vor apärea doue noi sosite la vor incluse titlurile noilor aparitii editoriale privind Evul Mediu, autorii rugati trimitä pe adresa Redactiei câte un exemplar din publicatiile Buletin Bibliografic (ce va informatii din materiale ce contin referinte asupra Evului Mediu românesc); pentru o desfäsurare a procesului tipografic termenul limitä de predare a studiilor a celorlalte materiale este luna decembrie a anului curs; materialele sosite data, functie de rubricile stabilite de Redactie, vorincluse viitor al revistei; www.digibuc.ro ALE MEMBRILOR INSTITUTULUI DE ISTORIE "N.IORGA" DENIZE, románe internationale.Secolele XV-XVI, Aalborg-Danernarca, 1999. Florin CONSTANTINIU, istorie sincerd a poporului a II-a, Bucuresti, 1999. Stefan ANDREESCU, (Dracula),editiaaII-a revdzutä, 1998 (cu o editie 1999). Serban PAPACOSTEA, Between Crusade and the Mongol Empire.The Ronlanians in the Cluj-Napoca,1998. Constantin REZACHEVICI, Istoria popoarelor vecine neamul in Mediu, Bucurez-iti, 1998. S. Kinga, Pnemesi életmód a XVII. század (Viata cotidiand nobiliara Secuirnelasfärsitulsecolului XVII), Bukarest- Kolozsvár, Documenta Historica, seria B, Tara Románeascd, vol.XXX, (1645), volum de Violeta BARBU, Marieta CHIPER, Gheorghe LAZAR, Bucuresti, 1998. ROMÂNIEI, vol. de Mihai BARBULESCU, Dennis DELETANT, Keith HITCHINS, PAPACOSTEA, 1998. Tradus din de Danovici, vol. 1, de Gabriel STRLMPEL, studiuintroductiv de Paul CERNOVODEANU, Bucuresti 1998. N.IORGA, Istoria vol. Vitejii,editie de Constantin REZACHEVICI, Bucuresti, 1998. universal inistoria Studii oferite Prof Dr AN PAPACOSTEA cu ocazia implinirii a 70 de ani, Bucuresti, 1998. honorem PAUL CERNOVODEANU, edita Violeta BARBU, Bucuresti, 1998. APARITII EDITURA ISTROS A CÂNDEA, Origini jumdtatea secolului al XVI-lea, 1995. V. SPINEL Reprezentanfi de ai istoriografiei mondiale, 1996. I. CANDEA, 1996. FLAVIUS EUTROPIUS, Breviar de la intemeierea de I. 1997. SIRBU, G. FLOREA, ImaginarimagineDacia preromand, 1997. D. BADARA, Tiparul la secolului al XVII-lea secoluluiXVIII-lea, 1998. M.S. RADULESCU, Genealogia 2000. 1222 4766 www.digibuc.rotiian ot tam i ot Marco i Stoican i ot Berciugov, Stoica stegar. acest zapis 1-am scris eu, popa Radul ot cu voia Pis measeta martie 16, leat 7167 <1659>. Goica. Stoica. Florea. Stoica stegar. pentru ne-am pusdégetele. Dragul. se-au prilejuit i Costandin acolea ot -au pus dégetul. tEu Cirstiian3.