DOCSLIB.ORG

Nicolae Prelipceanu

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Nicolae Prelipceanu NICOLAE PRELIPCEANU O OBSESIE A ZILELOR NOASTRE: EU, EU ßI IAR EU u c~t ne înmul]im, pe glob [i în fiecare profesie, cu at~t cre[te do- rin]a propriei afirm`ri, prin metode ortodoxe sau mai pu]in Cortodoxe. Fiecare vrea s` fie c~t mai repede luat în seam`, pre- ]uit, sau s` se afle m`car c` exist`, aceasta fiind [i una dintre condi]iile supravie]uirii. Se [i afirm` c` dac` nu e[ti nu [tiu unde, unde se uit` mult` lume, fie [i proast`, nu exi[ti. Fire[te, nu [tiu unde-le e o televiziune sau alta, ori chiar televiziunea în general. Cum scriitorii nu prea au [ansa tele- viziunii dac` nu iau premiul Nobel [i [i atunci sunt dep[i]i la v~nz`ri de autoare de m`rturisiri ale unei cariere de starlet` TV, în c`r]i încadrabile, cum cu har face un recenzent din Tribuna, Adrian ¥ion, în „literatura ]a]elor”, un capitol pe care dnii ßtef`nescu [i Manolescu trebuie musai s`-l adauge marilor lor istorii, atunci c~nd se vor hot`rî s` le reediteze, nu le r`m~ne dec~t autoafirmarea cu orice pre] [i oriunde, în paginile, înc`, tip`rite. Chestia mai nepl`cut` pentru un cititor antrenat în alt spirit, ca subsemnatul (iat`, tot referen]ialitate, nu? sunte]i r`zbuna]i, d’lor [i d’nelor!) este c` aceast` confesivitate (scuza]i barbarismul) se l`f`ie [i în textele cu preten]ie de critic` literar`, în cronici sau recenzii de c`r]i. Pretinsa profesionalitate s-a transformat într-un impresionism biruitor în a[a zisa critic` literar` practicat` de cine vrei [i de cine nu vrei: despre o carte afli cum a cump`rat-o recenzentul, ce s-a g~ndit c~nd a citit titlul, apoi la prima pagin`, cum o ]ine în m~n`, cine i-a telefonat c~nd citea [i tot felul de baliverne sau baliverbe de jurnal intim, care, în general, intereseaz` numai dac` sunt scrise de personalit`]i cunoscute. (În vremuri ast`zi îndep`rtate, un avocat a fost pus la punct de maestrul s`u, tocmai c~nd se confesa astfel Cur]ii: c~nd am auzit argumentele adversarului nostru, maestrul [i cu mine am r`mas t~mpi]i, ar fi spus mai t~n`rul coleg, iar maestrul, care nu era altul dec~t celebrul Istrate Micescu, ar fi replicat: dar eu mi-am revenit, l`s~ndu-l, cum s-ar zice, tot azi, în ofsaid, pe mai t~n`rul coleg.) E drept, pofta imens` de b~rf` a cet`]eanului unei lumi supraaglomerate, preponderen]a „pove[tii”, mereu clamate, c~nd trebuie [i c~nd nu trebuie, a f`cut s` apar` un interes pentru orice istorioar` personal`, indiferent dac` e a unui geniu sau a unui anonim aflat la primul text publicat. În interesul cititorilor, at~]ia c~]i sunt, ai unui asemenea text, îl recunoa[tem cu u[urin]` pe cel pentru „ce-a aflat asear`” nu [tiu cine „de 2 VIA¥A ROMÂNEASCå la Procopoaia, c~nd s-a dus s`-i cear` un model de [or]: c` madam Popescu nu mai d` divor]” (textele între ghilimele fac parte din celebra poezie a lui Top~rceanu, În jurul unui divor], publicat` mai înt~i în revista Via]a Rom~neasc`). În gestul autorului de a-[i exhiba tr`irile [i înt~m- pl`rile vie]ii, în schimb, e o maimu]`real` a geniului, care se simte obligat s` fac` m`rturisiri, [tiind c` lumea abia a[teapt` a[a ceva de la el. Or, acum, c~nd lumea nu mai a[teapt` dec~t m`rturisiri, de la n’importe cine, sunt bune [i cele ale oricui. Oricine este, de altfel, foarte dispus la m`rtu- risiri, mult mai dispus la a[a ceva dec~t multe genii de la care publicul a a[teptat în zadar asta. ßi c~nd e vorba de beletri[ti, treac`-mearg`, de[i [i aici, în afara poeziei care din asta tr`ie[te, din simpl` sau mascat` autoreferen]ialitate, e semn de s`r`cie a imagina]iei. În parantez`, îmi amintesc [i eu p`rerea unei profesoare de la Facultatea de Filozofie din Cluj, care anula cam iute mai toat` proza rom~neasc` din vremea ei, afirm~nd c` to]i prozatorii de azi (atunci) nu fac dec~t s`-[i povesteasc` via]a, fiind lipsi]i de capacitatea de construc]ie a altora. ßtiu, conceptul de autoreferen]ialitate, faptul de a-]i utiliza c~t po]i de intens biografia în oper`, nu a ap`rut la noi, ca mai nici una din direc]iile artistice practicate pe-aici, pe plaiurile mioritice, ci ne vine – cum altfel? – de peste ocean, acolo unde e cap`tul axei visate de un pre[edinte [i azi reales. Dar în America era de tradi]ie ca scriitorul s` fie un self made man, un om cu o biografie colorat`, cu treceri mai lungi sau mai scurte prin diferite meserii [i munci (joburi, desigur), ba unii [i cu c~teva tururi ale globului în spinare, a[a c` aveau ce povesti, chiar “transfigurat”, cum se cerea, naiv, în preceptele literaturii realiste de alt`dat`. Pe la noi, e mai simplu s`-]i contempli buricul, dar la figurat, [i cum e[ti [i t~n`r [i nu ai burt`, s` vezi chiar mai jos de el, s` te miri sau s` te m~ndre[ti cu ce ai acolo [i cu ce face ce ai acolo, faz` iar`[i îndelung experimentat` [i de mult abandonat` de al]ii. Dar, se pare c`, dac` nu faci scarlatin` la vremea ei, în copil`rie, c~nd o faci, mai t~rziu, e mai grea [i mai grav`. Dar nu faza sexual` m` intereseaz` aici, ci pura m`rturisire a tot felul de înt~mpl`ri [i situa]ii f`r` relevan]` altfel dec~t personal` sau, maximum, de familie, în critica literar`. În]eleg c` asta e direc]ia epocii, c~t o mai dura [i epoca, în]eleg c`, oricum, lucrurile se vor schimba [i va fi scos din m~nec` te miri ce procedeu de alt`dat`, dat ca nou [i proclamat inova]ie. ßi mai în]eleg [i c` toat` aceast` nebunie a autoafirm`rii provine din riscul enorm al anonimatului, or, în arte, pare c` nimic nu e mai r`u dec~t s` nu fii luat în seam`. Pentru c` nu mai face nimeni art` de dragul artei, a[a, pentru c` nu poate tr`i f`r` s` se exprime artistic, am citit c~ndva chiar o declara]ie a unui poet care spunea clar c` el confec]ioneaz` o poezie a[a cum confec]ioneaz` un cizmar un pantof (sau chiar doi). E o ciudat` înt~lnire între dorin]a de afirmare [i dorin]a de a trece neobservat printre al]i meseria[i! ßi nici nu [tiu dac` cel care se crede un me[te[ugar O OBSESIE A ZILELOR NOASTRE: EU, EU ßI IAR EU 3 î[i d` seama c` me[te[ugarul se afirm`, e drept, [i el, dar numai în terito- riul limitat pe care î[i propune s`-l serveasc` pentru a supravie]ui el însu[i, în timp ce teritoriul artistului sau, m` rog, cel vizat de artist, e totul, toat` zona locuit` de oameni. Dar s` nu uit`m reclama [i autoreclama, c` asta pare a fi mama autoreferen]ialit`]ii, cea care te trage de m~nec` s`-]i arate “cel mai” ceva sau “cel mai” altceva. Sigur, autori literari medii pot fi f`cu]i genii sau foarte vandabili de editura care bag` bani în reclam`, dup` ce-i public`, fire[te, iar autori de o cert` excelen]` pentru cel care nu se las` impre- sionat dec~t de text r`m~n în umbra mediocrilor, dac` o editur` puternic` nu le face nici o “promovare”, dup` ce accept` s`-i publice. (“Te-or întrece n`t`r`ii, ce ai fi cu stea în frunte”, cita c~ndva cu sarcasm trist, Dan Lauren]iu. Ca s` nu fie nici un dubiu, citatul e din Eminescu.) Aici intr`m, îns`, pe un teren mai vast [i mai lunecos, dar n-am intrat din gre[eal`, pentru c`, în fond, [i autoreferen]ialitatea î[i are originea tot în goana dup` bani sau, pe limba celor de unde vine, gold rush. interviu Nicolae Manolescu la 70 de ani: o vîrst` „neverosimil`” Interviul care urmeaz` e unul strict biografic. N-am urm`rit s` ob]in de la Nicolae Manolescu confesiuni pe teme varii, nici opinii pe un subiect sau altul, în maniera [armant` [i cam vag`, cam dezordonat` a convorbirilor „cu personalit`]i”; nepotrivit` în context mi s-a p`rut [i confruntarea de idei sau de programe literare [i intelectuale, drept care am evitat-o. Altfel spus, n-am purtat, stricto sensu, un dialog cu Nicolae Manolescu, ci i-am provocat o m`rturie „în dialog”, îndemnîndu-l cu întreb`rile mele s` depene firul memorialistic. Cu un reportofon între noi, am petrecut astfel mare parte din ziua de 24 septembrie 2009, înregistrînd în mai multe reprize, de diminea]` [i pîn` tîrziu dup` amiaz`. Cum a doua zi Nicolae Manolescu pleca înapoi în Fran]a, chemat de obliga]iile sale de ambasador al Rom~niei pe lîng` UNESCO, rol pe care-l joac` de cî]iva ani, am continuat în urm`toarele s`pt`mîni, pentru partea final` a interviului, cu întreb`ri expediate prin po[ta electronic` dinspre Micul spre Marele Paris, de unde r`spunsurile au f`cut cale-ntoars` în plic, c`ci a[a continu` s` scrie criticul ajuns septuagenar, a[a [i-a dus la bun sfîr[it [i Istoria critic` a literaturii rom~ne: a[ternînd [iruri-[iruri de cuvinte, caligrafic, de mîn`, pe hîrtie… Ion Bogdan Lefter Chiar eu sunt `la care face 70 de ani acum?! Ion Bogdan Lefter: A[ vrea s` facem un interviu cît mai „biografic”, de[i bineîn]eles c` vom ajunge [i la c`r]ile care fac [i ele parte – [i înc` cum! – din via]a dumneavoastr`.
Load more

Recommended publications
  • Rim Cop2-3 Nr.1-2-11 Martie 2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – Închiderea Mării Negre sub otomani (I) – SERGIU IOSIPESCU ............................................................................................ 1 REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ • Formarea statului român modern Publicaţia este editată de – Unirea Principatelor şi Înalta Poartă în viziunea diplomaţiei europene Ministerul Apărării Naţionale, prin – MIRCEA SOREANU .......................................................................................... 8 Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consorţiului Acade- miilor de Apărare şi Institutelor • Primul Război Mondial pentru Studii de Securitate din – Relaţii româno-germane în anul 1914 – CARMEN PATRICIA RENETI .......... 30 cadrul Parteneriatului pentru – Un document inedit despre apărarea Portului Constanţa în anul 1916 Pace, coordonator naţional al – CORNEL POPESCU ............................................................................................ 40 Proiectului de Istorie Paralelă: NATO – Tratatul de la Varşovia •Al Doilea Război Mondial COLEGIUL DE REDAC}IE – The Call of Duty? German Soldiers, POWs and Women in the Last Year of the Second World War – JOHN ZIMMERMANN, Germany ........................... 47 • General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, directorul Institu- tului pentru Studii Politice de • Diplomaţie şi apărare Apărare şi Istorie Militară -- Lumini şi umbre ale relaţiilor româno-polone în perioada interbelică (II) • Academician DINU C. – Prof. dr. NICOLAE MAREŞ ..............................................................................
    [Show full text]
  • On the Separation of the Moldavian Estates After the Bucharest Peace (1812)
    article doi:10.17684/i9A130en DIACRONIA ISSN: 2393-1140 Impavidi progrediamur! www.diacronia.ro On the separation of the Moldavian estates after the Bucharest Peace (1812). Several additions† Petronel Zahariuc∗ Faculty of History, “Alexandru Ioan Cuza” University, Bd. Carol I 11, 700506 Iași, Romania Article info Abstract History: After the occupation of Moldavia between the Pruth and the Dniester, the Received September 8, 2018 Russian Empire imposed, through the Bucharest peace, to the estate owners to Accepted September 13, 2018 choose within 18 months the country side where they would live. For a while, Published May 7, 2019 the Romanians believed that the Russian army would retreat, like it happened beforehand, so they postponed making a decision until the fall of 1813, when Key words: they had to “separate” themselves from the estates to the left or to the right of the Moldova Pruth. Most of the great landowners chose to stay in Moldavia under Ottoman Bessarabia domination. Hence, proportionally, most of the estates sold were on the side Bucharest Peace of the country occupied by the Russian Empire. The way this process unfolded 1812 was reconstructed by Alexandru Lapedatu (1916), and the current paper brings villages a series of additions and clarifications, as well as a list, unpublished and unused small towns in the Romanian historiography, with 387 villages and parts of villages, from Moldavia left from the Pruth, sold or changed in the last two months ofthe year 1813 and in the first days of the year 1814. At the same time, this paper suggests, at a general level, the way the separation of estates and families led to the separation of Moldavia, but, at the same time, secondarily, this multitude of names of settlements and masters may be used, sometime in the future, to the elaboration of a historical and toponymic study of the localities from the left of the Pruth, following the model of the one elaborated for the localities on the right bank of the Pruth by the toponymy collective with the “A.
    [Show full text]
  • Emanoil Chinezu Om Politic, Avocat Şi Istoric 2
    COSMIN LUCIAN GHERGHE EMANOIL CHINEZU OM POLITIC, AVOCAT ŞI ISTORIC 2 COSMIN LUCIAN GHERGHE EMANOIL CHINEZU OM POLITIC, AVOCAT ŞI ISTORIC EDITURA SITECH CRAIOVA, 2009 3 Coperta: Constantin Crăiţoiu Coperta 4: 1857, Theodor Aman, Hora Unirii la Craiova, pictură pe pânză © 2009 Editura Sitech Craiova Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări. © 2009 Editura Sitech Craiova All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GHERGHE, COSMIN LUCIAN Emanoil Chinezu - om politic, avocat şi istoric/ Cosmin Lucian Gherghe. - Craiova : Sitech, 2009 Bibliogr. ISBN 978-606-530-315-7 94(498) Editura SITECH Craiova Str. Romul, Bloc T1, Parter Tel/fax: 0251/414003 www.sitech.ro, [email protected] ISBN 978-606-530-315-7 4 Emanoil Chinezu (1817 – 1878) 5 6 CUPRINS ABREVIERI ............................................................................. 9 INTRODUCERE .................................................................... 11 O VIAŢĂ DE OM ÎN PAS CU RITMURILE EVOLUŢIEI ISTORICE ROMÂNEŞTI DIN SECOLUL AL XIX-LEA... 20 EMANOIL CHINEZU ŞI SPIRITUL REVOLUŢIONAR AL NAŢIUNII ROMÂNE, DE LA 1821 LA 1848...............
    [Show full text]
  • Versiunea .Pdf
    c y m k Curtea de la Argeº Revistã de culturã Anul IV Nr. 6 (31) Iunie 2013 Alan M. Turing Gheorghe PÃUN º fi putut intitula acest text „Un vot reconfortant”, dar ar fi fost ambiguu-dderutant, trimAiþând la politicã, de aceea am ales numele personajului, chiar dacã este vorba „doar” despre un matematician. Da, dar unul genial. Pãrintele calculatoarelor, iniþiator al multor ramuri ale informaticii. S-aa nãscut la 23 iunie 1912 (Londra), a murit la 7 iunie 1954. Centenarul a fost sãrbãtorit anul trecut, cu manifestãri în toatã lumea. N-aaº scrie acum de ideile lui Turing. (Detalii pot fi gãsite despre el, chiar dacã se nimereºte în articole apãrute în revistã în iulie în luna iunie, dacã de curând nu ar 2012 ºi octombrie 2012.) Ideea de fi avut loc un eveniment semnificativ calculator programabil, cu programele ºi neaºteptat: într-uun „plebiscit” plasate alãturi de date (de aici organizat pe internet, s-aau cãutat vulnerabilitatea la viruºi), cu sistemul cele mai importante descoperiri de operare ca metaprogram care ºtiinþifico-ttehnice britanice. Exagerat executã programe particulare, toate de generalã întrebare, în fond, lipsitã acestea sunt prezente in nuce în de noimã întrebare, pe de o parte, teorema de existenþã a maºinii Turing pentru cã în ºtiinþã, în culturã în universale. Avea 24 de ani Turing general, nu se pot face clasamente atunci când îi apãrea lucrarea ca în sport, pe de altã parte, pentru amintitã, iar în ea rezolva o problemã cã nu votul public poate compara formulatã de faimosul David Hilbert rezultate ºtiinþifico-ttehnice, el poate încã de la începutul secolului XX: da seama cel mult despre notorietatea ce se poate calcula „mecanic”? lor.
    [Show full text]
  • International Law Review
    LawSome Review international vol. IX,treaties issue which 1, Januar shapedy-June the 2019, history pp. of 23-43 modern Romania 23 INTERNATIONAL LAW CONSIDERATIONS UPON SOME INTERNATIONAL TREATIES WHICH SHAPED THE HISTORY OF MODERN ROMANIA (1918 – 2018) Prof PhD Cristian JURA Abstract: This research will provide a new perspective on the history of Romania, in general, and on history of modern Romania (1918 – 2018), in particular, from the perspective of various and numerous international treaties signed with or without the participation of Romania and which influenced the destiny of our country. Certain internal legal documents important for the history of Romania will be also introduced. The first document presented at the beginning of this research will be the Decree no. 3631 regarding the validation of the Unification of Basarabia, Bukovina and Transylvania with Romania, on 24th of December 1918. One of the last treaties will be The Treaty of Accession 2005 which is an agreement between the member states of European Union and Bulgaria and Romania, which entered into force on 1 January 2007. Between the two documents, almost 100 years of history are comprised. The main method of research used in drafting this study is the content analysis – simple or comparative, as the case may be – approached in a manner specific to the research in the field of social-human sciences, respectively in the field of legal sciences and history. Therefore, this analysis is mainly qualitative (broadly speaking) and less quantitative, a few statistic aspects being however emphasized where they are naturally completing the analysis of some qualitative aspects.
    [Show full text]
  • DINU C. GIURESCU (Bucharest, Romania)
    DINU C. GIURESCU (Bucharest, Romania) Romania and the Crisis of 1876-78 in Southeastern Europe The uprising in Bosnia and Hercegovina during 1875-76, followed by the Bulgarian revolt, attracted the attention of the European powers to Southeast- ern Europe. At that time Romania's de facto position reflected the entire ev- olution of the Romanian nation, while its de jure position had been establish- ed by the Paris Peace Treaty of 1856, the Paris Convention of 1858, and subsequent amendments. Founded in the fourteenth century, Wallachia and Moldavia enjoyed un- broken political continuity until 1859-61 when the two states joined as the United Principalities of Romania. This continuity subsisted despite over four hundred years of Ottoman suzerainty which, on the one hand, had gradually restricted the two countries' rights-primarily in foreign relations-and had forced repeated territorial losses on the Romanians. On the other hand, Otto- man suzerainty was for Romanians a means of maintaining their individuality and autonomy-with a territory, boundaries, and a customs system of their own; with a distinct social and economic structure ; with specific administra- tive and state institutions; and with a specific cultural heritage and creativity. Their uninterrupted political existence for over 550 years is the distinctive trait of Romania's role in European history. This was the foundation for the establishment and development of modern Romania. During the nineteenth century, a number of rights were gradually restored to Romanians. The revolution of 1821 in Wallachia was an integral part of the revolutionary movements that marked the history of Spain, Portugal, Italy, Serbia, and Greece in the 1820s and 1830s.
    [Show full text]
  • Operele Lui Spiru C. Haret. Vol.12
    Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 1 Operele lui Spiru C. Haret Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 2 Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 3 Operele lui Spiru C. Haret Volumul XII Bibliografie ºi index Volum elaborat de Lucian Pricop Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 4 Redactor: Lucian Pricop Coperta: Cristian Lupeanu Tehnoredactor: Olga Machin Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2010 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Strada Povernei 6, Bucureºti Tel./fax: 021 313 58 95 E-mail: [email protected] www.comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Editat cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã. Tiraj: 1000 de exemplare. Preþ de vânzare al unui exemplar (mai puþin adaosul comercial): 107 lei (vol. VII–XII). Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României HARET C., SPIRU Operele lui Spiru C. Haret: bibliografie ºi index / Haret C. Spiru; pref.: Remus Pricopie, Constantin Schifirneþ. Ed. a 2-a, rev. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2010 12 vol. ISBN 978-973-711-206-4 Vol. XII: Bibliografie ºi index ISBN 978-973-711-284-2 021:37(498) Haret, S. Opere_vol_XII.qxd 10/25/2011 12:08 PM Page 5 NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI Volumul al XII-lea al seriei Operele lui Spiru C. Haret concentreazã într-o formã biblio- logicã contribuþia antumã ºi postumã a lui Spiru Haret. Natura pluridisciplinarã a operei acestuia, precum ºi relaþiile instituþionale sau umane ale omului de ºtiinþã ºi ale celui considerat drept creatorul învãþãmântului românesc modern au putut fi reconstruite graþie înregistrãrii documentelor semnate de Haret aflate în fondurile principalelor biblioteci, muzee, arhive, colecþii particulare ºi instituþii legate de activitatea naþionalã ºi internaþionalã a lui Spiru C.
    [Show full text]
  • Revista De Stiinte Politice Nr.29
    U N I V E R S I T A T E A D I N C R A I O V A F A C U L T A T E A D E Ş T I I N Ţ E S O C I A L E S P E C I L I Z A R E A Ş T I I N Ţ E P O L I T I C E Nr. 29 • 2011 ---RREEFFEERREENNCCEESS--- GHEORGHE VLĂDUŢESCU (Romanian Academy), ALEXANDRU BOBOC (Romanian Academy), FLORIN CONSTANTINIU (Romanian Academy), CRISTIAN PREDA (University of Bucharest), LAURENTIU VLAD (University of Bucharest), VLADIMIR OSIAC (University of Craiova), CĂTĂLIN BORDEIANU („Petre Andrei” University of Iaşi) ---IIINNTTEERRNNAATTIIIOONNAALL AADDVVIIISSOORRYY BBOOAARRDD--- MI HA I CIM P OI Pre s ide nt of th e A c a d em y of the Rep ubl i c of M ol da v i a MIC HA E L RA DU , Senior Fellow, Foreign Policy Research Institute, C o- C ha ir ma n , FP RI’ s Ce nter o n Terrorism, Counter -Terrorism and Homeland Security , Philadelphia, USA YO HA NA N MA N OR , Profe s s or , University de Jerusalem, Israel Pre s ide nt , Center for Monitoring the Impact of Peace (CMIP) JOZ E PIR JEV EC, Profe s s or , University of Trieste, Italy PA TRI CIA G O N ZA L EZ-A L DEA Profe s s or , University Francisco de Vitoria, Madrid, Spain OL IV ER FRI G GI ERI, Profe s s or , University of Malta CRIS TI NA BEJA N , Wadham College, Oxford, Great Britain SLA V C O A LMĂ JA N , Profe s s or , University of Novi Sad, Serbia Pre s ide nt , „Argos” Center for Open Dialogue, Novi Sad, Serbia NICU CI O BA NU Pre s ide nt , „Libertatea”Publishing House, Novi Sad, Serbia SA ND O R R IC HT ER Senior Economist , Vienna Institute for International Economic Studies (WIIW) JU N E TEU FE L D RE YER Profe s s or , Department of Political Science, University of Miami, USA ---EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD--- Editor in chief: AUREL PIŢURCĂ Deputy editor in chief: ION DEACONESCU Editorial board: CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIHAI COSTESCU, ANCA PARMENA OLIMID, COSMIN LUCIAN GHERGHE, CRISTINA OTOVESCU-FRĂSIE, CĂTĂLINA MARIA GEORGESCU, MIHAI GHIŢULESCU NNOOTTEE ooofff ttthhheee EEDDIIITTOORRIIIAALLL BBOOAARRDD Revista de Stiinte Politice.
    [Show full text]
  • Discursuri Parlamentare
    TITU MAIORESCU DISCURSURI PARLAMENTARE (' PRiVIR ASUPRA DEZYOLTARII POLITICE ARomiNIEI SUB DOMNIA LUI CAROL I VOLUMUL V (1895 -1899) .1ti; qMINERVA», BUCURE*TI 1915 TITU MAIORESCU- DISCURSURI PARLAMENTARE CU PRIVIRI ASUPRA OEZVOLTARII POLITICE A ROPIANIEI BUB DOMNIA LUI CAROL I VOLUMUL V (1895 -1899) *MINERVA*, BUCUREVII 1915 ix. SUB NOUL REGIM LIBERAL PRIMUL MINISTER STURDZA SI MINISTERUL AURELIAN. 4 OCTOMVRIE 1895 - 31 MARTIE 1897. Momentul, In care d. Dimitrie A. Sturdza se vede pentru IntAda data chemat sa. formeze guvernul, pare de o Insemnalate deosebitä nu numai pentru desvoltarea intern5 ci §i pentru cea extern& a regatului roman. Dupsa Indemnul §i prin declara,rile sta,ruitoare ale noului con- ducAtor, partidul national-liberal se InsArci- nase cu marile misiuni indicate, lasfargitul capitolului precedent :inpoliti caintern& cu repararea §i restabilirea pactului fundamental al Orli, pretins violat prin legea minelor d-lui Petre Carp ; in politica extern& cu Indreptarea situatiei RomAnilor din Ungaria printr'o stA- ruin tri. mai energicA (dad, nu prin interventie) pe langil guvernul statului vecin, fn deosebire 6 de atitudinea rezervath a fostului minister con- servator. Cabinetul Sturdza se Infiinteazh la 4 Oc- tomvrie astfel compus : Dimitrie A. Sturdza, prezident §i externe ; Euctp eniu Sthtescu, justitie ; Petru Poni, culte ; . General C. Budi§teanu, rhsboi ; Nicolae Fleva, interne; G. C. Cantacuzino (Rifoveanu), finante ; G. D. Pallade, dornenii ; C. I. Stoicescu, lucrhri publice. Cu o asemenea compunere guvernul erh o manifestare destul de puternich a partidului retntregit duph violenta desbinare dela 1888. Intrarea In minister a d-lor Fleva §i Pallade puteh trece drept semn al unirii desAvAr§ite, de§1 In deosebi cariera pripith1 a d-lui Pallade pricinuih oarecare surprindere, mai ales duph, impresia ce Meuse lupta sa In contra lui Ion Brhtianu asupra Camerei liberale dela 1887 (Vezi vol III, pag.
    [Show full text]
  • Dictiollar111 Contimporallilor
    (SECOLUL AL XiXa ) Dictiollar111 Contimporallilor DE DIM. R. ROSETTI -4-§,--(1. BUCURETI EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI «POPULARA», PASAUIUL ROMAN No. 12, 1897 Or-ce ecsemplarne numerotat ,sine ,purtdnd semndtura aniorulur, se va considera contrafdcuti se va urmdri conform legeY. Reprodncereai traducjiunea sunt inter#se. Persoauele cart se intereseakl la publicaliunea de faja, sunt ritgate sa bine voiascci a seninala autorulur, lipsztrile. si erorile ce vol- dovedi, sprea sepu/ea face rectificdrile in edijia viitoare. PRECUVRNTARE Sunt peste trei ani de atunci. Me gasearn inteun local public, la o masa cu un tin& licentiat in drept, Cu 6 cultura generala destul de intinsa, §i care me ruga tocmai sä inserez intr'unziar, conform obiceiului, ca a trocut cu mare succes teza sa pentru licenta §i ca juriul ra felicitat foarte viiitot conform obiceiulul.La acemi masa cu noi, era alt finer, un vo- luntar pe §ase luni. Pe cand licentiatul se läuda cu izbandele sale universitare, intra in localul public un medic militar cu trei trese la kepiii. Bacalaureatul volun- tar se scoala, saluta respectuos §i apoi se avaza Ear oil, care am tristulprivilogiii de a reprezenta deja o pagina a timpuldi de apoi, me intorsei catre ceI doui tined §i le zisei : Quin se schimba vremurile §i moravurile. Vedeti pe oficerul care inträ acum ? Cu doué-zeci de aril inapoi, nicI un militar de la mic pana la mare nu rar fi salutat, caci pe atuncimedicii militari, cu toata uniforma lor, eraii considerati ca des intrus in marea familie a armatei. Pe atunci li se zicea lipitorile lui Davila. Cand rostii cuvéntul «lipitoare», tovaragii mei de masä, se uitara ne- domiriti unul la altul, apoi la mine, §i me intrerupsera zicend Lipitoare ? N'am intelos.
    [Show full text]
  • Operele Lui Spiru C. Haret. Vol.6
    +Opere_vol_VI_final_bun.qxd 11/24/2009 2:40 PM Page 1 Operele lui Spiru C. Haret +Opere_vol_VI_final_bun.qxd 11/24/2009 2:40 PM Page 2 +Opere_vol_VI_final_bun.qxd 11/24/2009 2:40 PM Page 3 Operele lui Spiru C. Haret Ediþie îngrijitã ºi note de Constantin Schifirneþ Volumul VI Parlamentare Rapoarte, expuneri de motive, discursuri 1907–1911 +Opere_vol_VI_final_bun.qxd 11/24/2009 2:40 PM Page 4 Redactor: Lucian Pricop Coperta: Cristian Lupeanu Tehnoredactor: Olga Machin Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2009 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Strada Povernei 6, Bucureºti Tel./fax: 021 313 58 95 E-mail: [email protected] www.comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Editat cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã. Tiraj: 1000 de exemplare. Preþ de vânzare al unui exemplar (mai puþin adaosul comercial): 107 lei (vol. I–VI). Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României HARET C., SPIRU Operele lui Spiru C. Haret / Haret C. Spiru; pref.: Remus Pricopie, Constantin Schifirneþ. Ed. a 2-a, rev. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2009 11 vol. ISBN 978-973-711-206-4 Vol. VI: Parlamentare: 1907–1911. – Bibliogr. ISBN 978-973-711-213-2 I. Pricopie, Remus (pref.) II. Schifirneþ, Constantin (pref.) 821.135.1-821 821.135.1 +Opere_vol_VI_final_bun.qxd 11/24/2009 2:40 PM Page 5 INTRODUCERE Activitatea parlamentarã a lui Spiru Haret în anii 1907–1911 ºi împrejurãrile în care ea s-a desfãºurat Retragerea liberalilor la 22 decembrie 1904 a fãcut loc unui guvern con- servator prezidat de G. Gr. Cantacuzino, ºeful partidului, care luã internele, în- conjurat de cei mai autentici reprezentanþi ai vechiului partid conservator: Ioan Lahovari (Domeniile) ºi Iacob Lahovari (generalul, Externele), g-ral G.
    [Show full text]
  • 206 Aurelian Chistol
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XVII, 2008 ASPECTE LEGATE DE ACTIVITATEA LUI ION I. C. BRĂTIANU ÎN FRUNTEA MINISTERULUI LUCRĂRILOR PUBLICE (31 MARTIE 1897 - 30 MARTIE 1899) AURELIAN CHISTOL* Ionel Brătianu, artizan al făuririi României Mari, este principalul continuator al operei politice a tatălui său, ilustrul lider liberal Ion Brătianu, care în calitate de prim- ministru, a patronat opera de cucerire a independenţei de stat a ţării noastre. Născut pe 20 august 1864 la Florica1, Ion I. C. Brătianu era al treilea copil, dar primul băiat al lui Ion şi al Caliopiei. După absolvirea Colegiului „Sfântul Sava” din Bucureşti în iunie 1882, Ionel a efectuat ca voluntar un stagiu militar de 6 luni în cadrul Regimentului II Artilerie, obţinând astfel titlul de ofiţer. În paralel, după-amiaza a frecventat şi cursurile Şcolii de Poduri şi Şosele, iar în vara următoare a plecat la Paris pentru a-şi continua studiile. În „Oraşul Luminilor”, Ionel Brătianu a urmat timp de un an cursurile clasei de matematici speciale din cadrul Şcolii Preparatorii Saint-Barbe (1883-1884), apoi, timp de doi ani, auditor extern al Şcolii Politehnice, pentru ca în intervalul 1886-1889 să devină student la Şcoala de Poduri şi Şosele. În 1889 s-a întors în ţară, angajându-se ca inginer specialist în construcţia de căi ferate, în serviciul lui Anghel Saligny la C.F.R.2. Cu toate acestea, nu ingineria reprezenta vocaţia vieţii sale, ci studiul istoriei, care, pe viitor, în cadrul activităţilor politice desfăşurate îi va inspira înaltele idealuri şi-l va ajuta să-şi desăvârşească trăsăturile înnăscute de lider.
    [Show full text]