Noaptea De Martie. Glose Vechi ºi Noi
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XV, Nr. 3 (168) martie 2014 Apare cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Noaptea de martie. Glose vechi ºi noi Se împlinesc, pe 14 martie, 160 de ani de la naºterea unui mare nedreptãþit al literaturii române Alexandru Macedonski. Nu prea ne mai stã nouã, astãzi, gândul la poezie, dar Macedonski ar putea interesa (cum se întâmplã ºi cu Eminescu) mãcar anumiþi moderatori de emisiuni televizate, avizi de scandaluri. Evident, dacã i-ar duce capul ºi dacã, vorba unui celebru personaj, ocupaþiunea lor mintalã n-ar fi la alte prostii! Pentru cã numele poetului aduce instantaneu în memorie amãnunte senzaþionale sau picante ale biografiei, ºi în primul rând structura sa de genialoid, egolatria fãrã limite, ca ºi rivalitatea dintre el ºi Eminescu, grefatã pe o radicalã deosebire de temperament ºi alimentatã de atitudinea ostilã a Junimii. Rivalitate culminând cu publicarea (regretatã mai apoi) a nefericitei epigrame, de mulþi evocatã, de mai puþini cunoscutã. Problemã rezolvatã, totuºi, acum, de internet, unde, dacã ºtii ce sã cauþi, gãseºti. Textul acela nu trebuie, însã, agravat (cum a fost ºi cum ar putea fi), evenimentul trebuie contextualizat. Eminescu ºi Macedonski erau atunci doi oameni vii, aflaþi într-o veche polemicã, niciunul nu fusese încã urcat pe soclu. Nici consecinþele pe termen lung ale internãrii poetului nu erau cunoscute. De altfel nici textul nu era foarte violent, ba aproape benign, ºi numai circumstanþele ulterioare l-au putut agrava, conferindu-i o anume dozã de cinism, cu deosebire prin versul ultim. Nu voi cãdea, evocând aici, atât cât spaþiul îmi permite, personalitatea ºi importanþa lui Macedonski, în capcana exacerbãrii senzaþionalului biografic, deºi, în cazul sãu, profilul existenþei determinã conturul operei. Dacã m-am referit la rivalitatea dintre el ºi Eminescu, am fãcut-o pentru cã între cei doi poeþi n-a existat un conflict conjunctural, ci unul structural. ªi n-a fost unul determinat în primul rând de temperamentul uman, ci de cel artistic. ªi s-a consumat într-un anume climat literar. Sã nu uitãm cã Macedonski a citit la Junimea Noaptea de noiembrie, fãrã niciun succes. A fost, într-un fel, un moment în care, intrând, cum se spune, în bârlogul lupului, poetul a vãzut cã între ceea ce scria el ºi ceea ce gândea Junimea nu se putea realiza o conciliere. Spre deosebire de Eminescu, care a continuat din romantismul european ºi din cel al înaintaºilor sãi paºoptiºti dimensiunea metafizicã, profundã, gravã ºi extrem de serioasã în sensul prelucrãrii artistice, Macedonski a preluat-o pe cea protestatarã, revoltatã, insurgentã, contradictorie. Comparaþia (care se face, în mod fatal) cu Eminescu nu trebuie, tocmai de aceea, sã vizeze chestiunea profunzimii. Care e, de multe ori, în poezie, o falsã problemã. Eminescu e, desigur, mai profund, mai filozofic, mai grav, mai solemn, dar ºi mai hieratic. Macedonski e mai simplu, uneori fanfaron, poezia lui e lipsitã de complicaþia sau de glazura filozoficã, dar este mai directã, mai pãmânteascã. Eminescu este mereu egal cu sine, în orice fragment al sãu putem descifra chipul întregului. Macedonski este inegal ºi proteic, poezia sa cuprinde ºi spaþii aride, în care poetul e refuzat de muzã. Eminescu este un cãutãtor de adevãr ºi de sine care s-a gãsit. Macedonski este în permanentã cãutare: a stilului, a sinelui, a succesului. Visul eminescian se sfârºeºte în himera universalã. Visul macedonskian þinteºte himera poeticului. Mã despart de ideea unor comentatori care susþin cã existã un Macedonski vechi (romanticul protestatar, în descendenþã heliadescã) ºi unul nou, deschis cãtre simbolism, parnasianism, sincronic cu miºcãrile moderne din artele plastice. Excluzând inegalitatea operei, Macedonski este un altfel de romantic decât Eminescu. Aflat într-o permanentã cãutare a propriei identitãþi, autor al unei opere neîncheiate, magmatice, el a putut recepta mesajul miºcãrilor poetice noi. Înnoirea se produce la el chiar în sânul a ceea ce pare vechi. Natura din Noaptea de mai are cu totul altã valoare decât cea din poezia lui Eminescu. În alegorismul (vechi) din Noaptea de decemvrie distingem elementele unei arte poetice noi, dupã cum în Rondelul lucrurilor, de pildã, aflãm un subiect liric la care Eminescu n-ar fi avut cum sã ajungã. Autorul Luceafãrului este, fãrã îndoialã, cel mai mare poet român, un poet deplin ºi astral. Dar prin el se închide un cerc. Prin mai terestrul Macedonski, poet la fel de mare, dar în altã manierã, un alt cerc se deschide. Tudor Cristea REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Marcã înregistratã OSIM ISSN 1582-0289 Publicaþie distinsã cu ORDINUL ZIARIªTILOR CLASA I AUR de cãtre Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti din România (31.03.2010) REDACÞIA DIRECTOR REDACTOR-ªEF SECRETAR DE REDACÞIE Tudor Cristea Mihai Stan Ion Anghel SENIORI EDITORI REDACTORI ASOCIAÞI Barbu Cioculescu Daniela-Olguþa Iordache Dan Gîju Mihai Cimpoi Dumitru Ungureanu Niculae Ionel Henri Zalis Margareta Bineaþã Agnes Erich Florentin Popescu Victor Petrescu Ana Dobre Liviu Grãsoiu George Coandã Alexandru Pompiliu George Anca Nicolae Scurtu Radu Cârneci Emil Stãnescu SUBREDACÞIA CHIªINÃU Ioan Adam Corin Bianu Iulian Filip Iordan Datcu George Toma Veseliu Vasile Romanciuc Sultana Craia Ion Mãrculescu Ianoº Þurcanu Aurelian Silvestru In memoriam: Mircea Horia Simionescu TEHNOREDACTOR GRAFICÃ Iulian Filip Mihai Gabriel Popescu Ioan Alexandru Muscalu Alexandru Coman Mircea Constantinescu În atenþia colaboratorilor: Materialele trimise vor avea 2 sau 4 pag. A4 cu literã de 12 la un rând sau 3500-7000 semne fãrã spaþii (4500-9000 cu spaþii). Manuscrisele primite nu se returneazã. (Redacþia) Reproducerea parþialã sau integralã a unor articole din revistã fãrã aprobarea redactorului-ºef intrã sub incidenþa legii drepturilor de autor. Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã ISSN on-line 2284-600X pentru conþinutul articolelor revine exclusiv Revista poate fi cititã ºi on-line la adresa semnatarilor acestora ca persoane individuale. www.bibliotheca.ro/reviste/litere Litere. Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni, Editura Bibliotheca ºi Societatea Scriitorilor Târgoviºteni ureazã, cu ocazia Mãrþiºorului ºi a Zilei Doamnelor Românce, tuturor cititoarelor ºi colaboratoarelor o Primãvarã plinã de satisfacþii, împliniri ºi întâmplãri fericite trãite alãturi de cei dragi. LITERE 2 Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni CUPRINS EDITORIAL: Tudor Cristea Noaptea de martie. Glose vechi ºi noi ............................ 1 BREVIAR: Barbu Cioculescu Sictir Paradis! ............................................................... 5 VALENÞE LITERARE: Mihai Cimpoi ªcolile literare Spiritus flat (Spiritul înnoitor) ... 7 RECITIRI: Henri Zalis Petru Dumitriu ........................................................................... 10 AFINITÃÞI SELECTIVE: Ioan Adam ªcoala Amorului ................................................. 13 CRONICA LITERARÃ: Margareta Bineaþã O carte care confirmã ............................... 15 POVESTEA DINTRE VORBE: Liviu Grãsoiu Peisajul reconsiderat .............................. 18 REVELAÞIILE LECTURII: Iordan Datcu Antonio DAlessandri despre Dora DIstria ....19 EXERCIÞII DE REGÂNDIRE: Sultana Craia Dragoste ºi renunþare Trei poveºti .........21 LITERE ªI SENSURI: Ana Dobre Construcþie ºi deconstrucþie în dimensiune umorescã ....................................................................................... 23 INTARSII: Daniela-Olguþa Iordache Iulia Hasdeu. O prietenie spiritualã ................... 24 ACCENTE CRITICE: Dorina Grãsoiu Campania generaþionistã în presa româneascã interbelicã ............................................................................ 26 INTERPRETÃRI CRITICE: Florina Loredana Stoica Coordonate ale poeziei Anei Blandiana analizã semantic-textualã ........................................................ 29 PROFILURI LITERARE: Lucia Negoiþã Liviu Grãsoiu portret la maturitate ..............32 LIT(ER)OGRAFII: Magda Grigore Poezie, în abanos ºi fildeº ..................................... 34 CITITOR PRINTRE RÂNDURI: Emil Lungeanu Unde sunt cei care mai sunt? ..............36 CITITOR DE POEZIE: Victor Petrescu Am crezut în iubire ........................................... 37 SFATURI PE LUMINÃ: Mihai Miron Informaþie, educaþie, culturã ............................... 39 ALAMBICOTHECA: Dumitru Ungureanu Prima amintire ............................................ 41 ISTORIE ªI FICÞIUNE: Luca Piþu Hiasmul camaradului Pierre Louÿs ........................ 42 DIN ISTORIA...: Aurelian Silvestru Festele memoriei ................................................. 44 NOTE DE LECTURÃ: Niculae Ionel Pr. Ioan Mircea Apocalipsa, o recapitulare a firii în Dumnezeu ......................................................................... 45 MEMORIALISTICÃ: Ileana Iordache-Streinu Capºa ................................................... 48 NOTES: Simona Cioculescu 2004 .............................................................................. 51 BARIERA VIS-REALITATE: Dimitrie Grama De vorba cu Cioran ................................ 53 MARI POEÞI AI IUBIRII: Radu Cârneci Dante Allighieri ............................................ 55 RAFTUL DE SUS: Mircea Constantinescu Viaþa între NU ªi DA, propusã de... .........57 ANUL SHAKESPEARE: Horia Gârbea Tragedia Regelui Richard al Treilea ..............60 POEZIE: