Din Viata Familiei IC Bratianu

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Din Viata Familiei IC Bratianu Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C. Brătianu, au apărut la Editura Universul din București în 1933 (vo - lumul I) și 1937 (volumul II). A murit la București în ziua de 23 august 1944, în urma unui cancer esofagian. Ediţia a III- a, revăzută Introducere, note, indice şi ediţie îngrijită de dr. ELISABETA SIMION Redactor: Oana Bârna Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Proeditură şi Tipografie © HUMANITAS, 2013, pentru prezenta ediţie Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CANTACUZINO, SABINA Din viaţa familiei Brătianu: 1821–1891 / Sabina Cantacuzino; ed., pref.: Elisabeta Simion. – Ed. a 3-a, rev. – Bucureşti: Humanitas, 2013 Index ISBN 978- 973- 50- 3461- 0 I. Simion, Elisabeta (ed.) (pref.) 94(498)"18"Brătianu, I.C. (0:82-94) 929.52(498) Brătianu (0:82-94) 821.135.1-94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021 408 83 50, fax 021 408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e- mail: [email protected] Comenzi telefonice: 0372 743 382, 0723 684 194 notă asupra ediţiei Ediţia princeps a memoriilor Sabinei Cantacuzino, Din viaţa familiei Ion C. Brătianu, a apărut în timpul vieţii autoarei la Editura Universul din Bucureşti (volumul I în 1933; volumul II în 1937); cartea era ilustrată cu fotografii (volumul I) şi desene de Ştef. Constantinescu (volumul II). Ediţia a doua a apărut sub în grijirea mea la Albatros, Bucureşti, în 1993 (volumul I) şi 1996 (volumul II), fără ilustraţii, exceptând, la finele primului volum, câteva fotografii. Prezenta ediţie, intitulată Din viaţa familiei Ion C. Brătianu. 1821–1891, reia volumul I de la Albatros cu o serie de revizuiri indicate mai jos; de asemenea, preia majoritatea ilustraţii lor din acelaşi volum al ediţiei princeps. Am transcris textul volumului de faţă după caietele manuscrise aflate la Biblioteca Academiei Române, Colecţia manuscrise, pro cedând, totodată, la o confruntare cu textul volumului I publicat de autoare în 1933. Din această confruntare a reieşit că unele pa ragrafe fuseseră omise la alcătuirea textului publicat, având de altfel în manuscris menţiunea „nu se copiază“. În general, era vorba fie de referiri la unele persoane de natură să nască susceptibilităţi, fie de aprecieri asupra cărora autoarea a revenit ulterior. Paragrafele respective nu ocupă un spaţiu mare în cuprinsul cărţii; le- am menţionat totuşi întrucât, prin caracterul lor critic la adresa unor oameni sau evenimente, au în opinia mea o importanţă deosebită. În prezenta ediţie am redat aceste texte în paranteze drepte când era vorba de o frază sau un fragment; când era vorba de unul sau de câteva cuvinte, am renunţat la pa- ran teze pentru a nu îngreu na lectura. Am găsit totodată, în urma confruntării, paragrafe inexistente în manuscris, aşadar adăugate în textul publicat. Şi în asemenea cazuri am folosit paranteze drepte, dar însoţite de nota de subsol: „Paragraf existent numai în ediţia I din 1933. (N.ed.)“. În acelaşi timp, puţi nele datări necorespunzătoare 22 notă asupra ediţiei desfăşurării evenimentelor politice relatate au fost corectate în text, lucru menţionat în notele de subsol. În fine, am inclus în volum capitolul „Translaţiunea. Florica, 22 mai 1921“, despre manifestările prilejuite de aniversarea centenarului naşterii lui Ion C. Brătianu, capitol care nu există în volumele publicate în timpul vieţii Sabinei Cantacuzino. Deşi cronologic s- ar fi încadrat în volu mul II, care cuprinde perioada 1914–1941, tematic capitolul aparţine volumu lui I, întrucât su biectul său este, în fond, personalitatea lui Ion C. Brătianu. Transcrierea textului s- a făcut conform normelor actuale, fără a se schimba însă formele nemaiuzitate azi ale unor cuvinte (prezente uneori în text laolaltă cu formele moderne – de ex. institutriţă/institutoare), relevante pentru definirea personalităţii autoarei, a stilului, a epocii în care a trăit şi a scris. Am marcat cu paranteze drepte (puţinele) mele adăugiri în text, cu rol de clarificare a sensului; ele sunt uşor de deosebit de adăugirile, marcate la fel, din manuscrisul autoarei. Am preluat o parte din notele de subsol ale autoarei, marcându- le cu asterisc şi adăugând menţiunea N.a. La fel am procedat cu părţile de text care poartă şi în manuscris adnotarea „scris de Ionel“ sau „scris de Vintilă“, ceea ce dovedeşte că însemnările fuseseră citite în manuscris de cei doi fraţi, unele aprecieri purtând, prin urmare, şi girul lor. Am re nunţat însă la trimiterile privind corespondenţa familiei, întrucât scrisorile menţionate şi notele de subsol nu erau însoţite întot dea una de elementele necesare unei identificări şi nu aveau indicată sursa (volum, arhivă, bibliotecă). Atunci când identifică un loc sau precizează ceva despre o persoană, Sabina Cantacuzino foloseşte adverbul „azi“, care se re feră, desigur, la anul în care îşi scrie memoriile, după însemnări anterioare sau folosind corespon - denţa de familie. Scrierea me moriilor a început în 1921 şi a durat, pentru fiecare volum, până în anul apa riţiei acestuia. Notele mele sunt numerotate cu cifre arabe în continuare pe întinderea întregului text şi sunt situate la sfârşitul volumului. La redactarea lor am folosit diferite dicţionare şi enciclopedii (Lu cian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, 1940; Dimitrie R. Rosetti, Dicţionarul contimporanilor (1800–1898), Bucureşti, 1898; Victor Gomoiu, Din istoria me dicinii şi a învăţământului medical în România, Bucureşti, 1923), precum şi lucrări memorialistice sau de evocare a unor personalităţi (Nicolae Iorga, Oameni care au fost, vol. I–IV, Bucureşti, 1936– 1939; Ion Petrovici, Amintiri uni versitare. Figuri dispărute, 1920; Gh. Panu, Portrete şi tipuri parlamentare , Bucureşti, 1893; Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, notă asupra ediţiei 23 vol. I–XVII, Bucureşti, 1909–1912; Maria, Regina României, Povestea vieţii mele, vol. I–II, Bucureşti, Editura Eminescu, 1991). Un rol deosebit în întocmirea unor note, dar mai ales în verificarea unor date legate de viaţa familiei Brătianu a revenit informa ţiilor pe care le- am cules din corespondenţa Sabinei Cantacuzino cu familia sa, îndeosebi cu Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Con stantin (Dinu) I.C. Brătianu şi Vintilă I.C. Brătianu, parţial publicată în cele cinci volume Din corespondenţa familiei Ion C. Bră tianu (Bucureşti, 1933–1935). De asemenea, multe note au fost redactate pe baza consultării unor lu- crări de specialitate axate pe evenimente, pe probleme sau personalităţi ale perioadei evocate în cuprinsul memoriilor Sabinei Cantacuzino. În unele cazuri, am însoţit notele de indicaţia bibliografică. E.S. închinare Părinţilor, soţului şi fraţilor mei morţi Prin evocarea unui scump şi mândru trecut, am retrăit cu voi o viaţă de iubire şi încredere. Vă mulţumesc că mi- aţi înseninat ultimii mei ani şi vă rog de iertare că n- am putut să vă zugrăvesc mai bine icoana, spre pildă şi îndemn pentru cei tineri şi cei mai mici din neamul nostru. Fiecare din aceste pagini m- a apropiat de voi, ca în linişte să vă urmez. A voastră Sabina Florica, 1921 aprilie Bucureşti, 1933 mai tata Copilăria. 1821–1835 23 aprilie 1921 Se împlinesc o sută de ani de la naşterea tatei. Se va vorbi mult de viaţa lui publică şi de faptele mari ce a îndeplinit spre înte - meierea României ca stat şi spre îndrumarea poporului către un ideal politic şi naţional. Viaţa privată însă nu poate fi cunoscută decât de cei intimi, azi mai toţi dispăruţi, afară de copiii lui. De aci înainte şi noi trebuie să ne aşteptăm a-i urma, dintr- un an într- altul, de aceea aş vrea să fixez câteva amintiri. Nu se poate tăgădui, mai ales într-un stat mic, unde oamenii de seamă sunt puţini la număr şi în contact continuu, că o viaţă privată nepătată are o mare înrâurire pentru a da autoritatea ne - cesară conducătorilor neamului. A tatei a fost un model de cinste înaltă, de bunătate, de abne- gaţie, de energie şi de intuiţie genială pentru îndrumările ce iniţia- tiva lui veșnic activă dedea în toate direcţiile. Copilăria-i tristă şi lipsită nu numai de alintările cuvenite unui copil astfel înzestrat, dar chiar şi de un trai bun, l- a oţelit în toate felurile şi i- a deschis inima la nevoile şi suferinţele altora. Al 5-lea copil al lui Dincă Brătianu1 şi al soţiei lui, Anastasia Tigveanu2, din neamul Tigvenilor, mărunţi de stat, negri de oacheşi ce erau şi răi până la nebunie.
Recommended publications
  • Constantin C. Arion
    Cuprins Gând de primăvară/2 Povestea unei copilării....../3 Copilul tău are cei şapte ani de acasă?/4 Familia şi scoala, factori primordiali în formarea adultului de mâine/6 Invitaţie la lecturã un secretar al realitãţii ...F. M. Dostoievski/10 Evaluarea în biologie/13 Oportunităţi ziua mondială a zonelor umede/15 Omul – prieten sau duşman al naturii?/17 Descentralizare şi educaţie/18 Educaţia tinerilor prin activităţi de voluntariat/19 Natura ne aseamănă,educaţia ne deosebeşte/21 Medalion istoric: constantin C. Arion/25 Educaţia interculturală europeană/28 Despre tehnologia informaţiei , în ţara cavalerilor de Malta/30 Oportunităţi de formare continuă pentru cadrele didactice -noi modalităţi de predare a matematicii şi fizicii/32 Workshopuri on-line în NELPAE/33 1 Şiruri negre de cocoare, Ploi calduţe si uşoare, Fir de ghiocel plăpând, Primăvara…. Cântec îngânat în gând, Chiar dacă astăzi nu este atât de Sărbătoare… cald precum ne-am fi aşteptat, suntem totuşi în luna Martie! A venit primăvara şi Zumzet viu prin zarzări. Oare asta se vede pe chipurile oamenilor.La tot Cântă florile la soare? pasul se zăresc ghiocei. Ne place atmosfera! Că pe crengi de floare pline Incepem parcă să ne revenim la viaţă, să Nu ştii: flori sunt, ori albine? zâmbim mai mult, să ieşim din casă! Nu aş Pentru cine?… putea să descriu primăvăra decât în culorile pe care le are. Nu aş putea să-i simt Pentru tine, primăvară, freamătul decât în cuvinte simple de copil: Care-aduci belsug în ţară, raze calduţe si jucăuşe, iarbă crudă şi verde, Care vii, curcubee de flori, viaţă- multă, multă, Peste câmpii, speranţă cât cuprinde, începuturi cât mai Cu banuţi de păpădii îndrăzneţe, încercări cât mai reuşite.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Overburdening the Pupils
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, 2/2016 A MAJOR ISSUE OF THE CURRENT SCHOOL: OVERBURDENING THE PUPILS Gabriela Elena GORUN Abstrct: The Romanian school has always been confronted with adjusting the contents to the real life. From time to time, the same two issues emerged, namely to refresh the theoretical contents and that of orienting the learning toward the requirements of the changing society. The imperatives have always come from the community/ society, the school itself being validated through the correspondence degrees between these imperatives and the adopted/ applied strategies. Keywords: school, overburdening, curricula, transdisciplinary, law, Spiru Haret. 1. General considerations The issue of overburdening the school curricula and multiplying the tasks which the pupils have to solve throughout the school year has been in public debate for many years. There is too much talking, yet nothing clearly denominated has been achieved in point of discharging the curricula, the operations being limited to mere adjustments. Not even the organization and structuring the curricula on domain levels, which has been used for more than 16 years, have produced any fundamental change; the disciplines - corresponding to different sciences – keeping their basic characteristic, that of fragmentation. Inter and trans-disciplinary remain at the stage of concept, more often than not accomplishing through the school curricula – connections among the domains entering the same field of approach
    [Show full text]
  • Operele Lui Spiru C. Haret. Vol.1
    +Opere_vol_I_final_bun.qxd 12/2/2009 11:12 AM Page 1 Operele lui Spiru C. Haret +Opere_vol_I_final_bun.qxd 12/2/2009 11:12 AM Page 2 +Opere_vol_I_final_bun.qxd 12/2/2009 11:12 AM Page 3 Operele lui Spiru C. Haret Ediþie îngrijitã, studiu introductiv ºi note de Constantin Schifirneþ Prefaþã de Remus Pricopie Volumul I Oficiale Rapoarte ºi referate cãtre Ministru, cãtre Consiliul de Miniºtri, cãtre Rege – rezoluþiuni, deciziuni, circulare, instrucþiuni, apeluri, înºtiinþãri, adrese, ordine. 1884–1888 1897–1899 +Opere_vol_I_final_bun.qxd 12/2/2009 11:12 AM Page 4 Redactor: Lucian Pricop Coperta: Cristian Lupeanu Tehnoredactor: Olga Machin Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2009 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Strada Povernei 6, Bucureºti Tel./fax: 021 313 58 95 E-mail: [email protected] www.comunicare.ro www.editura.comunicare.ro Editat cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã. Tiraj: 1000 de exemplare. Preþ de vânzare al unui exemplar (mai puþin adaosul comercial): 107 lei (vol. I–VI). Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României HARET C., SPIRU Operele lui Spiru C. Haret / Haret C. Spiru; pref.: Remus Pricopie, Constantin Schifirneþ. Ed. a 2-a, rev. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2009 11 vol. ISBN 978-973-711-206-4 Vol. I: Oficiale: 1884–1888, 1897–1899. – Bibliogr. ISBN 978-973-711-207-1 I. Pricopie, Remus (pref.) II. Schifirneþ, Constantin (pref.) 821.135.1-821 821.135.1 +Opere_vol_I_final_bun.qxd 12/2/2009 11:12 AM Page 5 OPERELE LUI SPIRU C. HARET – O MÃRTURIE-MARATON DESPRE INTERES PUBLIC ªI RESPONSABILITATE Remus Pricopie Primele ºase volume ale acestei lucrãri au vãzut pentru întâia datã lumina tiparului în anul 1935, fiind urmate de alte cinci volume, publicate pânã în anul 1938.
    [Show full text]
  • Download This PDF File
    CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ ORTHODOXY, CHURCH, STATE, AND NATIONAL IDENTITY IN THE CONTEXT OF TENDENTIAL MODERNITY Constantin Schifirneţ National School of Political and Administrative Studies, Department of Communication and Public Relations, Bucharest, Romania. Email: [email protected] Abstract: The article analyzes the interaction of Orthodoxy and the state and its role in asserting national identity in the context of Romania’s modernization process. I have developed the concept of tendential modernity for studying the distinctive nature of Romanian modernity Modernity in Romania focused primarily on national and geostrategic problems, due to the absence of a state encompassing all Romanians. The Orthodox Church had been recognized as a symbol of national identity, therefore it was included among the basic institutions that would support the national project, in order to serve the new purposes imposed by modernity. In the context of the modernization process undergone by Romanian society, the church is not separated from the state, but becomes a church of the state, a church whose prerogatives are established by the secular power; thus the church is defined as an institution that is embedded in the process of modern change decided by the state. As a matter of fact, modernity itself was ambivalent and ambiguous, which influenced decisively the role of Orthodoxy in the assertion of Romanian identity. Key Words: church, national identity, orthodoxy, religion, state, tendential modernity Journal for the Study of Religions and Ideologies, vol. 12, issue 34 (Spring 2013): 173-208 ISSN: 1583-0039 © SACRI Constantin Schifirneţ Orthodoxy, Church, State, and National Identity Introduction This article analyzes the relationship between religion and modernity in a society that underwent a type of modernization process which is different from the one experienced in the developed societies1.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Sabina Cantacuzino (1863‒1944) Era Cunoscută De Contemporani Ca „fiica Cea Mare a Lui Ion C
    Sabina Cantacuzino (1863‒1944) era cunoscută de contemporani ca „fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu“ și „sora cea mai mare a Brătienilor“ ‒ Ionel, Con- stantin (Dinu) și Vintilă. A făcut școală în particular, după obiceiul timpului, la moșia Florica, iar mai târziu la București, cu profesori renumiți (Spiru Haret, David Emmanuel, V.D. Păun etc.), încheindu-și studiile cu un examen de ba- calaureat susținut la Colegiul Sf. Sava. În 1885 s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino. A învățat de tânără să iubească teatrul, muzica, artele plastice, de- venind cu timpul proprietara unei importante colecții de pictură românească și de obiecte de artă populară. A contribuit la înființarea și funcționarea Muzeului de artă „Toma Stelian“ și a Universității Libere (asociație culturală aflată sub patronajul reginei, în cadrul căreia se organizau conferințe și concerte); și-a lăsat prin testament locuința din București ca sediu al unui „cămin pentru doctoranzi“, conceput ca o fundație academică. Pe lângă sprijinirea instituțiilor culturale, s-a dăruit asistenței publice: a lucrat o lungă perioadă la Așezământul Regina Elisabeta, a organizat un cămin de copii bazat pe sistemul Montessori, a condus Spitalul nr. 108 din București în timpul Primului Război Mondial, a fost președinta Asociației pentru Profilaxia Tuberculozei, a avut, în 1914, inițiativa înființării unui spital pentru tuberculoși. Împreună cu alți membri ai familiei, a rămas în București în tim pul ocupației militare germane din 1916‒1918 și a fost internată în 1917, timp de nouă luni, la Mânăstirea Pasărea. Memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naș- terea lui Ion C.
    [Show full text]
  • Rectors' Conference Programme
    7th ASEF Rectors’ Conference and Students’ Forum (ARC7) Page 1/12 Rectors’ Conference Programme as of 15 May 2019 a 7th ASEF Rectors’ Conference and Students’ Forum (ARC7) Page 2/12 Rectors’ Conference Programme as of 15 May 2019 Programme Overview Synergies with ARC7 Students’ Forum and ASEM Education Senior Officials’ and Ministers’ Meeting Saturday Sunday Monday Tuesday Wednesday 15 Thursday 11 May 12 May 13 May 14 May May 16 May STUDENTS’ FORUM RECTORS’ CONFERENCE CULTURAL VISIT SOM MINISTERS’ MEETING Draft Programme Sunday, 12 May 2019 Venue InterContinental Bucharest Bulevardul Nicolae Bălcescu 4, București 010051 Romania 08:00 – 17:00 Participants arriving throughout the day 17:00 – 19:00 Registration at Hotel InterContinental Bucharest 19:00 – 21:00 Welcome Reception for Rectors including participants of the Students’ Forum Venue InterContinental Bucharest Bulevardul Nicolae Bălcescu 4, București 010051 Romania Monday, 13 May 2019 Venue Palace of the Parliament 2-4 Izvor street, district 5 Bucharest, 050561 Romania 08:00 – 09:00 Arrival to the Palace of Parliament and Registration 09:00 – 09:10 Welcome Remarks Room Nicolae Iorga ▪ Prof Remus PRICOPIE, Rector, National University of Political Science and Public Administration (SNSPA) ▪ Prof Sorin Mihai CÎMPEANU, President of the Romanian National Council of Rectors, President of L'Agence Universitaire de la Francophonie (AUF); Rector of the University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine Bucharest, Romania ▪ HE Karsten WARNECKE, Executive Director, Asia-Europe Foundation
    [Show full text]
  • Theories Regarding the Role of the Growth Poles in the European Economic Integration …………………………………………………………………….……………………….6 3
    (online) = ISSN 2285 – 3642 ISSN-L=2285-3642 Volume 6, Issue 2 2017 http://jedep.spiruharet.ro (online) = ISSN 2285 – 3642 ISSN-L = 2285 – 3642 Journal of Economic Development, Environment and People Volume 6, Issue 2, 2017 URL: http://jedep.spiruharet.ro e-mail: [email protected] Copyright©2017Editura FRM All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored, transmitted or disseminated, in any form, or by any means, without prior written permission from Editura FRM, to whom all requests to produce copyright material should be directed, in writing. Editor in Chief: Manuela Epure Editing: Marga Constantin Gabriela Dincă Profreading: Odilia Rosianu Dragoş Ciocăzan Graphics: Arch. Student Adelina Dima Web_administrator: Lecturer PhD Rocsana Bucea Manea Tonis 2 (online) = ISSN 2285 – 3642 ISSN-L = 2285 – 3642 Journal of Economic Development, Environment and People Volume 6, Issue2, 2017 URL: http://jedep.spiruharet.ro e-mail: [email protected] Table of Content 1. Manuela Epure - Foreword ……………………………………………………………………………..……………………………….4 2. Laurenţia Georgeta Avram, Viorica Filofteia Bragă - Theories Regarding the Role of the Growth Poles in the European Economic Integration …………………………………………………………………….……………………….6 3. Luise Mladen, Mihaela Ghenţa - Factors that Potentially Affect the Financial Sustainability of the Pension System in Romania ………………………………………………………………………………………….………………..14 4. Claudia Gabriela Baicu, Mar Wolfgang Mix - Banking Systems in Romania and Iceland: Two Different Worlds but Similar Development ……………………………………………………………………………….…………………..24 5. Robert Gabriel Dragomir - The Audit of the Quality Control System within the Information Technology Field ……………………………………………………………..…………………………………………………………….45 6. Daliana Ecaterina Tascovici, Carolina Platon - Theory and Practice in Teaching English Economics Vocabulary …………………………………………………………………………………………………………………………………….55 7. Adam Grzegorczyk, Eugen Ghiorghiţă - Knowledge management as a strategic business resource ..63 8.
    [Show full text]
  • Aurel Vlaicu Şi Octavian Goga
    Mărturii despre Mihail Kogălniceanu, Spiru Haret, Aurel Vlaicu şi Octavian Goga V. RADU N. CIACHIR O scrzsoare inedită a lui Octavian Goga Destul de recent, au intrat În patrimoniul arhivei istorice centrale din Bucureşti, 16 dosare cu material, în cea mai mare parte inedit, provenit de la Spiru Haret (1851-1912). Cunoscut om de ştiinţă, mare pedagog, omul care a iniţiat şi a realizat În bună parte modernizarea Învăţămîntului din România, dîndu-i o organizare unitară şi o orientare mai realistă, În calitate de ministru al Instruqiunii Publice, a sprijinit din răsputeri toate elementele talentate. In acest scop, i-a acordat poetului Octavian Goga o bursă, trimi­ ţÎndu-1 la specializare, În 191 O, În Anglia. Reproducem integral scrisoarea inedită a lui Octavi:in Goga, al cărei ori­ ginal se află În fondul sus-amintit, În dosarul 4, fila 15. „London 5 octombrie 1910" Domnule Ministru, Vă rog să primiţi expresia profundei mele recunoştinţe, pen­ tru 11cord<1rea bursei, prin care mi-aţi dat prilejul să mă apropii de-o lume nouă, ale cărei fodrumări şi frumuseţi îmi umplu sufle­ tul de-o lumină necunoscută. După monotonia vieţii înguste şi sărace din colţul meu de Ar­ deal, 11ceste minuni ale civilizaţiei îmi stîrnesc impresii fără număr şi-mi dau dor de muncă. De-aceia nu găsesc îndeajuns wvinte ca să vă pot mulţumi pentru acest nou act de binefacere cu care sprijiniţi năzuinţele noastre literare. Primiţi, vă rog, Domnule ministru, expresia desăvîrşitei mele stime şi a recunoştinţei ce vă voi păstra totdeauna. 1 Octavian Goga" ). Aurel Vlaicu - inedit. In noiembrie 1967, s-au împlinit 85 ani de la naşterea lui Aurel Vlaicu, constructor de avioane şi pilot român, unul dintre pionierii aviaţiei mondiale.
    [Show full text]
  • THE GERMAN COLONISTS in DOBROGEA Assoc. Prof. Ph.D
    THE GERMAN COLONISTS IN DOBROGEA Assoc. Prof. Ph.D. Arch. Nicoleta Doina TEODORESCU Abstract In Dobrogea, starting with the second half of the 19th century until before the WWII, there lived German colonists from Russia, along with other ethnical groups. Rural communities, mainly agricultural, and the shepherds played a major role in refreshing Dobrogea, upturning the lands and capitalizing on its essential agricultural potential, building and structuring the villages, organizing the rural life and village households. The built patrimony, barely standing today, is the witness of their presence in this area and the importance of their presence during the time window mentioned above. Remembrance of a historic past still touching the present may be a perfect measure in approaching Dobrogea’s territorial development, in terms of a durable, harmonious evolution as far as a durable tourism (ecotourism, biotourism, religious or ethnical tourism) may step in to increase attractiveness of an already famous touristic destination, such as the Danube Delta or Black Sea seashore. Key Words: Dobrogea Germans, rural civilization, ethnical and religious communities, social evolution, territory setting and built patrimony, durable development. Historical circumstances, Dobrogea context In 1828, after the Russian-Turkish war,1 Hector de Bean made a trip to Dobrogea and drew 20 maps; the 19th of them is a view of Constanţa citadel, with crenellated walls, a pont-levis and a Turkish quote above the gate, while the 20th map is a view of Constanţa citadel,
    [Show full text]