Constantin C. Arion
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Cuprins Gând de primăvară/2 Povestea unei copilării....../3 Copilul tău are cei şapte ani de acasă?/4 Familia şi scoala, factori primordiali în formarea adultului de mâine/6 Invitaţie la lecturã un secretar al realitãţii ...F. M. Dostoievski/10 Evaluarea în biologie/13 Oportunităţi ziua mondială a zonelor umede/15 Omul – prieten sau duşman al naturii?/17 Descentralizare şi educaţie/18 Educaţia tinerilor prin activităţi de voluntariat/19 Natura ne aseamănă,educaţia ne deosebeşte/21 Medalion istoric: constantin C. Arion/25 Educaţia interculturală europeană/28 Despre tehnologia informaţiei , în ţara cavalerilor de Malta/30 Oportunităţi de formare continuă pentru cadrele didactice -noi modalităţi de predare a matematicii şi fizicii/32 Workshopuri on-line în NELPAE/33 1 Şiruri negre de cocoare, Ploi calduţe si uşoare, Fir de ghiocel plăpând, Primăvara…. Cântec îngânat în gând, Chiar dacă astăzi nu este atât de Sărbătoare… cald precum ne-am fi aşteptat, suntem totuşi în luna Martie! A venit primăvara şi Zumzet viu prin zarzări. Oare asta se vede pe chipurile oamenilor.La tot Cântă florile la soare? pasul se zăresc ghiocei. Ne place atmosfera! Că pe crengi de floare pline Incepem parcă să ne revenim la viaţă, să Nu ştii: flori sunt, ori albine? zâmbim mai mult, să ieşim din casă! Nu aş Pentru cine?… putea să descriu primăvăra decât în culorile pe care le are. Nu aş putea să-i simt Pentru tine, primăvară, freamătul decât în cuvinte simple de copil: Care-aduci belsug în ţară, raze calduţe si jucăuşe, iarbă crudă şi verde, Care vii, curcubee de flori, viaţă- multă, multă, Peste câmpii, speranţă cât cuprinde, începuturi cât mai Cu banuţi de păpădii îndrăzneţe, încercări cât mai reuşite. Dar e Şi cu cântec de copii! totusi primavăra... primăvara care te face Otilia Cazimir --- Pentru Tine, Primăvară să crezi în nimic şi în tot. Şi tot o simt şi tot o aştept cu braţele şi sufletul deschis. Tot fac ghemuri din speranţe şi vise şi le prind de crengile copacilor. Prof. Mihaela Sofronia Director al C.C.D. Neam ţ 2 Şcoala modern ă — nr. 1/2012 Educa ţia p ărin ţilor POVESTEA UNEI COPIL ĂRII...... PROFESOR INV. PREŞCOLAR MANUELA APETREI LICEUL COMERCIAL “SPIRU HARET”PIATRA-NEAM Ţ GR ĂDINI ŢA CU PROGRAM PRELUNGIT În zilele noastre când genera ţii întregi și s ă nu-i ies din cuvânt. Dar nu la şedin ţele cu p ărin ţii, mereu nu avea de Fe ţi-Frumo şi şi Ilene Cosânzene iau reu şeam întotdeauna...... Şi urmau timp s ă se joace și cu mine, a şa cum parte cu dezinvoltur ă la marea repro şurile: se jucau al ţi p ărin ți, mereu.... aventur ă a cuceririi titlului de OM, -,,Niciodat ă nu faci nimic cum ,,- Vreau s ă te v ăd și pe tine meseria de COPIL este desigur una trebuie! M-am s ăturat s ă vin acas ă şi părinte, s ă vezi ce înseamn ă s ă cre ști din cele mai grele. De ce? Pentru c ă, la să v ăd c ă nu e şti în stare de nimic! Cât un copil și atunci ai s ă în țelegi cât e de fel ca pic ătura de rou ă care str ăluce şte crezi c ă voi mai rezista?” În acele greu!” pe tot cerul, fiecare clip ă a copil ăriei, momente m ă sim ţeam groaznic. Nu Vorbele tat ălui m-au urm ărit reflect întregul univers: cu bucurie i ă ş ştiam unde am gre şit şi mi-aş fi dorit s ă toat ă via ța, și acum mi le amintesc și triste e, cu joc i lacrim . Pe sub arcul ţ ş ă mă ajute cineva s ă în ţeleg ce zâmbesc, pentru c ă am un copil de triumf al sprâncenelor feti ţelor şi înseamn ă s ă fiu copil......Nu v ă pot și...... Și mama mea era frumoas ă, atât băie ţilor de pe acest glob albastru trec descrie în cuvinte ce sim ţeam când de frumoas ă, încât nu voiam s ă o to i eroii lumii, iar ei, copiii îi privesc cu ţ povestea Vl ădu ţ, colegul meu, despre împart cu nimeni....... ” dezinvoltur ă în ochi, pentru c ă ei se mama lui: ieri mama m-a dus în parc. ,,Meseria de p ărinte – se aseam ănă!” Ne-am dat în leag ăne, am alergat pe înva ță!” – cred c ă ști ți acest dicton sub crengile copacilor, ne-am t ăvălit în celebru, dar, v-ați întrebat vreodat ă A fost odat ă, ca iarb ă ( mirosea a şa frumos....). Eu nu cine îi înva ță pe copii MESERIA DE niciodat ă.......a șa încep toate pove știle am mirosit niciodat ă iarba cu mama COPIL? Poate vi se va p rea pu țin frumoase ale copil ăriei, dar cea de ă mea, nu ne-au mângâiat niciodat ă deplasat întrebarea mea, dar v ast ăzi iese oarecum din tipare. De ce? ă ă crengile copacilor când alergam, și nici asigur c ă nu este. Întotdeauna ne Pentru c ă nu ne vorbe ște nici despre în leag ăn nu ne-am dat niciodat ă gîndim doar la NOI, la noi p rin ții, c prin țese frumoase și prin ți curajo și, nici ă ă împreun ă......Dar mama mea era ne este greu s ă facem fa ță atâtor despre anim ălu țe magice, și nici frumoas ă, atât de frumoas ă, încât nu provoc ări pe care le implic ă meseria de despre fapte m ăre țe, ci e simpla voiam s ă împart cu nimeni frumuse ţea părinte, dar suntem atât de egoi ști poveste a unei copil ării. Poate fi chiar ei....Mi-a pl ăcut mult s ă înv ăţ. Înv ăţam încât nu vedem că lâng ă noi e cineva povestea propriei voastre copil ării... cu pl ăcere şi la istorie și la geografie și care a șteapt ă s ă-l înv ățăm s ă fie Sunte ți preg ăti ți s ă asculta ți la matematic ă,.......cu fizica aveam povestea copil ăriei copilului copil....Juca ți-vă cu copiii vo ștri, pentru ceva probleme...... c jocul este un dat firesc celor mici, vostru......v ăzut ă prin ochi de copil? ă ,,- Tu vrei s ă m ă faci de râs în adev ăr pe care îl confirm ă şi marele ,,Stau câteodat ă și-mi aduc toat ă şcoala? Chiar nu vrei s ă fiu povestitor Ion Creang ă în „ Amintiri din aminte de anii copil ăriei....Dar oare mândr ă de tine?” copil ărie”, printr-un proverb care circul ă chiar vreau s ă-mi aduc aminte de Eu eram tare mândr ă de în Humule şti: „ Dac ă-i copil s ă se aceast ă perioad ă a vie ții mele? De mama mea pentru c ă era frumoas ă, joace, dac ă-i cal s ă trag ă; dac ă-i pop ă multe ori m întreb dac a fi copil e a șa ă ă atât de frumoas ă..... şi voiam ca şi ea să ceteasc ă.”Copil ăria înseamn ă de u șor cât pare la prima vedere! Mi- ar să fie mândr ă de mine, dar nu bucurie, iar lipsa bucuriei face din copil pl ăcea s ă-mi amintesc clipele reu şeam! Oricât de mult m ă str ăduiam, „ un om nec ăjit ” a şa cum este frumoase despre care vorbe ște toat ă nu era suficient. Anii au trecut, și am Nicul ăie ş al lui Dumitru Oni şor din trista lumea, dar nu pot. Mi-aș putea aminti ajuns în sfâr şit un COPIL MARE. Nu a poveste a lui Sadoveanu. Pentru copil doar c ă mama era educatoare. Era atât fost nici acum suficient, pentru c ă orice activitate poate fi transformat ă în de frumoas ă, încât nu a ș fi vrut s ă oricât de mult m ă str ăduiam nu joc. Copilul este o fiin ţă care se joac ă împart cu nimeni frumuse ţea ei. Pleca reu şeam niciodat ă s ă o fac pe mama şi nimic altceva, iar sufletul şi în fiecare zi la ,,COPIII EI” : vesel ă, mândr ă de mine.......Miaş mai putea inteligen ţa lui devin mari prin joc. Un dezinvolt ă, calm ă, interesat ă ,dar, când aminti şi de tata, dar el era mereu copil care nu ştie s ă se joace, „ un mic se întorcea era obosit ă, t ăcut ă, plecat la serviciu, mereu ocupat, mereu bătrân ”, va fi un adult care nu va şti s ă moroc ănoas ă. Nu îndr ăzneam nici s ă obosit....Mereu ne reamintea c ă gândeasc ă. mă uit la ea pentru c ă nu voiam s ă o munce şte pentru NOI şi c ă el nu mai sup ăr și eu. Încercam s ă- i fac pe plac are timp şi pentru el. Mereu a lipsit de 3 Şcoala modern ă — nr. 1/2012 Educa ţia p ărin ţilor COPILUL T ĂU ARE CEI ŞAPTE ANI DE ACAS Ă? PROFESOR INV. PRE ŞCOLAR ANA HÎR ŢAN LICEUL COMERCIAL “SPIRU HARET”PIATRA-NEAM Ţ GR ĂDINI ŢA CU PROGRAM PRELUNGIT le-am cerut în cadrul întâlnirilor uit ă s ă fie p ărin ţi şi trateaz ă cu Familia ofer ă o oaz ă de lini şte, noastre, s ă completeze cu sinceritate superficialitate nevoile fire şti ale pace şi acceptare în mijlocul unei lumi diferite chestionare. copilului de dezvoltare şi educa ţie. zbuciumate. Este cadrul instituit de Con ţinutul acestor chestionare Exist ă un paradox: mai întâi ne Dumnezeu în care omul s ă se simt ă au vizat cunoa şterea copilului, str ăduim ca bebelu şul s ă vorbeasc ă iubit f ără rezerve şi condi ţii, împlinit şi organizarea programului zilnic în cât mai repede şi cât mai corect, ca pe fericit.