DOCSLIB.ORG

Кwига £Іѵ Свеска 3/2006. Зборник Матице Српске За Кwижевност И Jезик £Іѵ/3

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Кwига £Іѵ Свеска 3/2006. Зборник Матице Српске За Кwижевност И Jезик £Іѵ/3 KWIGA £¡¢ SVESKA 3/2006. Studije i ålanci: Mr Predrag Petroviã, Kinematografsko pisawe romana, (Krila Stanislava Krakova) 511 / Mr Zorana Opaåiã, Me- moari Stanislava Krakova. Ÿivot åoveka sa Balkana 527 / Sowa Ve- selinoviã, Na ostrvu apstrakcije — Miloš Crwanski i Georg Trakl 549 / Dragana Bedov, Sluåaj Zvezdana Vujadinoviãa 565 / Dr Jelica Tošiã, Poåetak karijere Harolda Pintera 577 / Dr Gordan Mari- åiã, Mitske priåe na radio talasima: Hristiãev Orest i Lukiãeva Medeja 585 / Dragana Cukiã, Inverzija i paradoks kao stilski po- stupci u Unutrašwoj strani vetra Milorada Paviãa 595 / Dr Vladi- slava Ribnikar, Istorija i trauma u romanima Davida Albaharija 613 / Istraÿivawa: Dr Violeta Jovanoviã, Poetika pripovedawa An- tonija Isakoviãa 641 / Prilozi i graða: Dr Violeta Jovanoviã, Raz- govor sa Antonijem Isakoviãem 651 / Ocene i prikazi: Dr Vojislav Jeliã, Studija o starohrišãanskom klasicizmu 665 / Dr Vitomir Vu- letiã, O slavistici i srbistici 667 / Dr Dragan Stojanoviã, O Hel- derlinovoj hristološkoj ikonografiji 671 / Dr Ana Ãosiã-Vukiã, Zbornik u åast Dragiše Vitoševiãa 674 / Mr Lidija Mustedanagiã, Esej ili manifestacija usamqenosti na putu bez kraja 680 / Dr Slo- bodan Jaukoviã, Lepota i wena lica 691 / Mr Marko Nediã, Kri- tiåke sinteze Predraga Palavestre 698 / Mr Nataša Bugarski, Odru- štvenoj funkciji jezika 703 / Dr Nataša Dragin, Otkriãe muziåke antologije manastira Lavra 706 / In memoriam: Dr Vasa Milinåe- viã, Dušan Puhalo (1919—2006) 709 / Registar 713 / Uputstvo za pri- premu rukopisa za štampu 735 ZBORNIK MATICE SRPSKE ZA KWIŸEVNOST I JEZIK £¡¢/3 MS YU ISSN 0543-1220 | UDK 82 (05) ZBORNIK MATICE SRPSKE ZA KWIŸEVNOST I JEZIK Pokrenut 1953. Glavni urednici Akademik MLADEN LESKOVAC (1953—1978) Dr DRAGIŠA ŸIVKOVIà (1979—1994) Dr TOMISLAV BEKIà (1995—1998) Dr JOVAN DELIà (1999— ) YU ISSN 0543-1220 | UDC 82(05) Ureðivaåki odbor Dr TOMISLAV BEKIÃ, dr JOVAN DELIÃ, dr BOJAN ÐORÐEVIÃ, dr MARIJA KLEUT, dr SLOBODAN PAVLOVIÃ, dr NOVICA PETKOVIÃ, dr IVO TARTAQA, dr ROBERT HODEL Glavni i odgovorni urednik Dr JOVAN DELIà KWIGA PEDESET ÅETVRTA (2006), SVESKA 3 SADRŸAJ Studije i ålanci Mr Predrag Petroviã, Kinematografsko pisawe romana, (Krila Stani- slava Krakova) ...................... 511 Mr Zorana Opaåiã, Memoari Stanislava Krakova. Ÿivot åoveka sa Bal- kana .......................... 527 Sowa Veselinoviã, Na ostrvu apstrakcije — Miloš Crwanski i Georg Trakl .......................... 549 Dragana Bedov, Sluåaj Zvezdana Vujadinoviãa ............ 565 Dr Jelica Tošiã, Poåetak karijere Harolda Pintera ........ 577 Dr Gordan Mariåiã, Mitske priåe na radio talasima: Hristiãev Orest i Lukiãeva Medeja ..................... 585 Dragana Cukiã, Inverzija i paradoks kao stilski postupci u Unutrašwoj strani vetra Milorada Paviãa ............... 595 Dr Vladislava Ribnikar, Istorija i trauma u romanima Davida Albaha- rija ........................... 613 Istraÿivawa Dr Violeta Jovanoviã, Poetika pripovedawa Antonija Isakoviãa ... 641 Prilozi i graða Dr Violeta Jovanoviã, Razgovor sa Antonijem Isakoviãem ...... 651 Ocene i prikazi Dr Vojislav Jeliã, Studija o starohrišãanskom klasicizmu ...... 665 Dr Vitomir Vuletiã, O slavistici i srbistici .......... 667 Dr Dragan Stojanoviã, O Helderlinovoj hristološkoj ikonografiji ... 671 Dr Ana Ãosiã-Vukiã, Zbornik u åast Dragiše Vitoševiãa ...... 674 Mr Lidija Mustedanagiã, Esej ili manifestacija usamqenosti na putu bez kraja ......................... 680 Dr Slobodan Jaukoviã, Lepota i wena lica ............ 691 Mr Marko Nediã, Kritiåke sinteze Predraga Palavestre ...... 698 Mr Nataša Bugarski, O društvenoj funkciji jezika ......... 703 Dr Nataša Dragin, Otkriãe muziåke antologije manastira Lavra ... 706 In memoriam Dr Vasa Milinåeviã, Dušan Puhalo (1919—2006) .......... 709 Registar ........................... 713 Uputstvo za pripremu rukopisa za štampu ............. 735 Zbornik Matice srpske za kwiÿevnost i jezik izlazi triput godišwe, u tri sveske, koje åine jednu kwigu. Redakcija 3. sv. £¡¢ kwige Zbornika Matice srpske za kwiÿevnost i jezik zakquåena je 16. oktobra 2006. Štampawe završeno marta 2007. Izdaje Matica srpska, Novi Sad www.maticasrpska.org.yu e-mail: [email protected] Struåni saradnik Odeqewa: Julkica Ðukiã Sekretar Uredništva: Slobodan Pavloviã Lektor i korektor: Vera Vasiliã Tehniåki urednik: Vukica Tucakov Slova za korice izradio: Dragan Višekruna Kompjuterski slog Mladen Mozetiã, GRAFIÅAR, Novi Sad Štampawe ovog Zbornika omoguãilo je Ministarstvo nauke i zaštite ÿivotne sredine Republike Srbije Štampa: IDEAL, Novi Sad STUDIJE I ÅLANCI UDC 821.163.41.09-31 Krakov S. 821.163.41-95 KINEMATOGRAFSKO PISAWE ROMANA (Krila Stanislava Krakova) Predrag Petroviã SAŸETAK: Kratki avangardni roman u kojem su se najdo- slednije ispoqile nove pripovedaåke moguãnosti bliske, od- nosno analogne tehnici filmske montaÿe su Krila (1922) Sta- nislava Krakova. Specifiåan narativni postupak kojim je ostva- ren ovaj roman postaje jasniji dovede li se u vezu sa stavovima pojedinih avangardnih autora o filmu, ponajpre sa razmišqa- wima Sergeja Ejzenštejna o tehnici filmske montaÿe kao i sa programskim stavovima pojedinih avangardnih pripovedaåa, ka- kav je Alfred Deblin, da roman zasnuju na nekim kinemato- grafskim principima. KQUÅNE REÅI: roman, avangarda, film, kinematograf- ski postupak, montaÿa, pripovedawe, perspektiva, kontrapunkt, poetika „Pitawekojesubjektratasvešãese na pitawe ko je subjekt percepcije." Moris Merlo Ponti, Fenomenologija percepcije „Film ne znaåi ja vidim, veã ja letim." Pol Virilio, Rat i film Nekoliko decenija nakon što je objavio svoj prvi roman, Dnevnik o Åarnojeviãu, Crwanski se u memoarskim beleškama u kwizi Lirika i komentari (1959) priseãa vremena kada je intenzivno radio na tom delu i pokušava da objasni zašto u wemu nema razvijenih opisa bitaka i ratnih dejstava. Navodeãi jedan od razloga, Crwanski kratko kaÿe: „Rat nije roman, nego film."1 Reå je zapravo o parafrazi poznate misli jed- nog od pionira modernog filma, francuskog rediteqa Anabela Gansa, koji 1917. godine, dok Crwanski vodi svoj ratni dnevnik od kojeg ãe docnije postati roman, poåiwe da snima film Optuÿujem koristeãi 1 Miloš Crnjanski, Pesme, Sabrana dela, knjiga 1, Beograd 1983, str. 146. 512 kao statiste povratnike sa fronta, rawenike, rekonvalescente, meðu wima i poznatog pesnika Bleza Sandrara. Govoreãi o svom doÿivqaju snimawa na frontu, Gans film dovodi u vezu sa ratnom mašinerijom — „Rat je film, a film je rat". Prava moã filma, koju je upravo sni- mawe u ratu potvrdilo, u tome je što radikalno mewa åovekovu percep- ciju stvarnosti, jer poseduje takvu „åaroliju i opsene, k dru da gledao- cima, u svakom deliãu sekunde stvori dosad nepoznato oseãawe svepri- sutnosti, postojawe u åetvrtoj dimenziji, pošto se vreme i prostor ukidaju."2 Crwanski, koji je svoje oduševqewe filmom iskazao u mno- gobrojnim esjima u kojima piše o velikim izraÿajnim potencijalima koje poseduje najmlaða umetnost, imao je prilike da se februara 1929. godine kao dopisnik Politike iz Pariza susretne sa Gansom. U inte- vjuu francuski sineasta izjavquje da „kinematograf postaje neka vrsta alhemije umetnosti od koje se moÿe oåekivati promena sviju ostalih sa- mo ako budemo znali da dodirnemo srce: srce je metronom kinemato- grafa."3 Upravo prisustvo te „kinematografske alhemije", koja preobraÿava umetnost pripovedawa, moÿe se prepoznati u srpskoj avangardnoj pro- zi, pa i u Crwanskovom prvom romanu. Iako u wemu zaista nema razvi- jenih opisa bitaka, u onim fragmentima u kojima Rajiã piše o svom boravku i kretawu na frontu moÿe se uoåiti specifiåan narativni postupak — brzo smewivawe kratkih, prezentskih reåenica i reåenica bez predikata kojima se postiÿe efekat isprekidane, kao filmskim re- zovima iseåene percepcije i radwe. Dinamiåno smewivawe pojava i likova koji ulaze u Rajiãevo vidno poqe podseãa na nervozno kretawe objektiva kamere, odnosno montirawe nezavisnih i nepovezanih kadro- va, kao u ovom odlomku: „Prolazili smo kroz pusta sela. Nekoliko jad- nih, grozno sirotih, odrpanih åivuta. Lepe ruske crkve, mokre šume što se puše. Blato, grdno more blata. Psi tråkaraju po selima. Psi i jadne, prqave izgriÿene åivutke. Devojåice od dvanaest godine, od de- set godina, nude se. Svud kola, jadni kowi i beskrajni blatni putevi. Po ulicama leÿe rawenici. Posle podne su došli po nas automobili. A sunce mlako, dobro sunce lilo je po kuãama i putevima."4 Sliåan pripovedaåki postupak zasnovan na principu kadrirawa i montaÿe, odnosno vezivawa nezavisnih slika-snimaka u jedan narativni niz, uoåqiv je i u Crwanskovim pripovetkama kakve su „Veliki dan" i „Raj" koje su takoðe tematski vezane za rat, kao i ratnom romanu Dragi- še Vasiãa Crvene magle (1922).5 Meðutim, ne moÿe se jednostavno tvr- diti da su ovakvi pripovedaåki postupci nastali samo i pod direkt- 2 Nav. prema: Pol Virilio, Rat i film: logistika percepcije, prev. A. Jovanoviã i V. Cakeljiã, Beograd 2003, str. 47. Na jednom mestu Virilio primeãuje zanimqivu podudarnost koja potvrðuje da su rat i film bukvalno od istog materijala — nitroceluloza koja je sluÿila za proizvodwu filmske trake u Prvom svetskom ratu, koristila se i za pravqewe eksplo- ziva (str. 28). 3 Miloš Crwanski, Hristos Anabela Gansa, Politika, br. 7478, Beograd, 24. febru- ara 1929, str. 10. 4 Isti, Dnevnik o Åarnojeviãu, Beograd 1921, str. 22. 5 Up. o tome: Radovan Vuåkoviã, Srpska avangardna proza, Beograd 2000, str. 43. 513 nim uticajem filma, nego da su, kao i sam ratni film, posledica di- namizovane percepcije stvarnosti i izmewenog doÿivqaja vremena i prostora u ratnom haosu. Naglašavajuãi da je rat
Load more

Recommended publications
  • Cetatea Cultural~
    CETATEA CULTURAL~ SERIA A III-A, AN VIII, NR. 7 (67), IULIE 2007 CLUJ-NAPOCA IMPORTANT: Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã, pagini de internet ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. CUPRINS V. FANACHE Serile cu Bartolomeu 2 T. RÃCHIÞEANU Catrene 6 M. SCOROBETE Tãbliþa de lut (III) 8 I. CRISTOFOR Mircea Popa ºi fascinaþia culturii franceze 15 E. VANCEA Poeme 19 C.CUBLEªAN Dacia edenicã 22 C.M. SPIRIDON Poezii 27 I. BUZAªI Biografia secretã 31 M. BOJAN Îþi mulþumesc pentru Rilke 33 D. CERNA Adevãratul debut 35 G. DORIAN Cincizeci ºi trei 39 H. BOTA Sâmburele 43 A.M. JUCAN Esenþa de nard 47 L. LARI Patul lui Procust 52 V.M. TÃICUÞU Marii ºi Magdalene 53 M.V. STANCIU (Germania) Urme româneºti în Germania 57 T. PUIU Religia în slujba poporului 60 P. SCUTELNICU Poeme 62 N. CATANOY (Germania) Wole Soyinka 63 R. GULICIUC Fascinaþia oraºului Sunne 66 A. UNGUR Poeþi români din diaspora 68 A. PODAR Concursul naþional de poezie ºi prozã scurtã 72 R. CONFIANT (Martinica) Scrisul între limbi 78 E. DURNEZ (Belgia) Mãtrãguna 82 E. LENDVAY Poezii 88 Meridiane lirice: Poeþi afro-americani 91 1 V. FANACHE SERILE CU BARTOLOMEU (Constantin Cubleºan) Neobiºnuit de activ în scrisul nostru literar actual, cu disponibilitãþi estetice relativ egal distribuite în poezie, prozã, teatru, dar mai ales în criticã ºi istorie literarã, Constantin Cubleºan se afirmã în noua sa carte, Serile cu Bartolomeu (Editura Reîntregirea, 2007), printr-o conºtiinþã religioasã puternicã, menitã sã punã sub semnul unei convergenþe spirituale multiplele faþete ale talentului sãu fecund.
    [Show full text]
  • Network Map of Knowledge And
    Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W.
    [Show full text]
  • The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River
    ŒCONOMICA The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River Anca Gabriela Turtureanu1 Abstract: The port city on the Danube, Braila has a long tradition in travel. This Danubian port appears named “Drinago” in an old Spanish geographical description and travels, “Libro del conocimiento/Book of Knowledge” (1350) and several Catalan maps (Angellino de Dalorto, 1325-1330 and Dulcert Angelino, 1339). Intense commercial transactions carried out in port, the opportunity of achieving high and quick results have attracted many foreign merchants - Bulgarian, Macedonians, Albanians, Greeks, but also French, Belgian, Austrian, Italian, Hebrew, and many Romanians from Transylvania, thus Braila became a multiethnic entity. Future activities, specific to the trade from ports enlist it on the tourist map of Romania. Tourism resources are the most diverse. The natural resources combine the picturesque ponds and lakes with the charm of wild beaches or protected areas such as the “Balta Mica a Brailei/The Small Pond of Braila”. Keywords: tourism; Danube port; economic development Introduction Numerous studies concerning the origin of Braila show that the region was inhabited since ancient times, this is confirmed by the archaeological remains dating from 5000 BC, relics that testify the continuity of life and civilization in this region. Traditions, habits and their beliefs were integrated into the cultural and spiritual life of the city. Panait Istrate, Panait Cerna, Fratii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius are outstanding personalities of science and culture, world-renowned reputation that made the city famous and they are the proud and joy of its inhabitants.
    [Show full text]
  • Presa Rom.Pdf
    ă ă ă 0 ă ă ă BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI Vestigia Semper Adora P Contributii bibliografice Fascicula 1 Bălţi, 2012 1 ă ă ă CZU 016: [070(498)+027.7(478-21)] P 91 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii în colecţiile bibliotecii Presa românească : ultimele decenii ale sec. XIX şi primele decenii ale sec. XX : Contribuţii bibliogr. Fasc. 1 / alcăt. E. Scurtu, A. Nagherneac, D. Cosu- mov ; red. resp. E. Harconiţa ; red. lit. G. Mostovic ; red. bibliogr. L. Mihaluţa ; design/ cop./machetare S. Ciobanu. – Bălţi, 2012. – 277 p. – (Vestigia semper adora) ISBN 978-9975-931-26-7 Alcătuitori Elena Scurtu Ana Nagherneac Dorina Cosumov Redactor responsabil Elena Harconiţa Redactor literar Galina Mostovic Redactor bibliografic Lina Mihaluţa Culegere, tehnoredactare computerizată Ana Nagherneac Elena Scurtu Dorina Cosumov Design/copertă/machetare Silvia Ciobanu © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, 2012 str. Puşkin, 38, Bălţi, MD 3121 Republica Moldova, tel/fax: (0231)5 24 45, e-mail: [email protected], Web: http://libruniv.usb.md, Blog: http://bsubalti.wordpress.com Open LIBRARY: http://openlibrary.org/people/librunivusb Calameo: http://ru.calameo.com/publish/books/ Issuu: http://issuu.com/bibliotecastiintificauniversitaraba ISBN 978-9975-931-26-7 2 ă ă ă „ ... Preţioase arhive ale regenerării vieţii neamului” Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi tezaurizează o impunătoare colecţie de Carte Rară, inclusiv carte românească, mărturii ale trecutului culturii româneşti de la sfîrşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, ce ilustrează munca laborioasă a bibliotecarilor de-a lungul timpului. Constituirea fondului de carte rară a început odata cu fondarea Institutului Învăţătoresc şi a Bibliotecii Ştiinţifice (1945) şi continuă pînă în prezent, colecţiile spe- ciale avînd rolul de a conserva şi păstra documentele de o deosebită valoare culturală.
    [Show full text]
  • Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa
    CÃRTI CU AUTOGRAF GELU CULICEA MANUSCRISE SI CÃRTI CU DEDICATII AUTOGRAFE ÎN COLECTIILE BIBLIOTECII JUDETENE CONSTANTA 1 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 2 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ CONSTANÞA GELU CULICEA MANUSCRISE SI CÃRTI CU DEDICATII AUTOGRAFE ÎN COLECTIILE BIBLIOTECII JUDETENE CONSTANTA - Bibliografie adnotatã - Prefaþã de CONSTANTIN NOVAC CONSTANÞA, 2000 3 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF SERIA DIN COLECÞIILE BIBLIOTECII JUDEÞENE CONSTANÞA 4 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 5 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF 6 Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța CÃRTI CU AUTOGRAF ARGUMENT Biblioteca Judeþeanã Constanþa deþine un valoros fond de carte, de la primele tipãrituri româneºti la opere în ediþii princeps semnate de personalitãþi româneºti ºi ale culturii universale, fiind în cadrul instituþiilor de profil una dintre marile depozitare de culturã. Este demn de remarcat faptul cã în cadrul acestor colecþii existã un bogat fond de manuscrise ºi cãrþi cu dedicaþie ºi autograf. O parte a acestora a fost evidenþiatã cu diverse ocazii: expoziþii de carte, articole în publicaþii de specialitate. Altele, pânã în decembrie 1989, fãcând parte din colecþiile speciale nu erau accesibile publicului. Existã acum ocazia de a fi valorificate. Menþionãm o serie de personalitãþi care au înnobilat cu semnãtura sau dedicaþia proprie paginile unor volume: Tudor Arghezi, Felix Aderca, Cincinat Pavelescu, Regina Maria a României, C.C. Giurãscu, Martha Bibescu, Ion Creangã, Panait Istrati, Victor Eftimiu, George Cãlinescu, Aron Densuºianu, A.C. Cuza, Camil Petrescu, Anton Pann, George Murnu, Radu D. Reosetti, Stendhal, Tudor Vianu, C.
    [Show full text]
  • Panait Cerna
    PANAIT CERNA FLOARE +I GENUNE Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Antologie, tabel cronologic =i referin\e istorico-literare de Constantin Mohanu Reprodus dup[ edi\ia: Panait Cerna. Poezii, B.: Editura pentru literatur[, 1963 Ilustra\ii de Alex Ussow REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Ion Trivale, G. Ibr[ileanu, Constantin Ciopraga, Pompiliu Constantinescu, Mihail Dragomirescu, E. Lovinescu, G. C[linescu, N. Iorga, Ion Pillat, Al. S[ndulescu, Valeriu R`peanu, Mircea Scarlat, Dumitru Micu, Al. Piru Editura Litera Interna\ional O. P. 61; C.P. 21, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 61; C. P. 21, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3206009 Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2003 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Redactori: Constantin Mohanu, Nicolae Popa Tehnoredactare: Olesea Pa=a Tiparul executat la Tipografia Universul. Comanda nr. 8386 CZU 821.135.1-1 C 36 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Cerna, Panait Floare =i genune / Panait Cerna; (Bibl. =colarului; serie nou[/ col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc.
    [Show full text]
  • Communication Interculturelle Et Littérature Nr. 1 (28) / 2019
    Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi COMMUNICATION INTERCULTURELLE ET LITTÉRATURE NR. 1 (28) / 2019 Volum II Coordonatori: Simona Antofi, Nicoleta Ifrim, Oana Cenac Daniel Gălățanu, Elena Botezatu, Iuliana Barna Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2019 1 Editor : Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi Director: Conf. univ. dr. Oana Cenac e-mail: [email protected] Redactor-şef: Prof. univ. dr. Simona Antofi e-mail: [email protected] Secretar de redacţie: Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim e-mail: [email protected] Redactori : Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim, Conf. univ. dr. Oana Cenac e-mail: [email protected],, [email protected] Rezumat în limba engleză / franceză : Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim, Conf. univ. dr. Oana Cenac, Prof. univ. dr. Simona Antofi, Prof. univ. dr. Daniel Gălățanu Administrare site şi redactor web : Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim Corectură: Prof.univ. dr. Nicoleta Ifrim, Conf. univ. dr. Oana Cenac, Prof. Marian Antofi Difuzare: Prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim Consiliul consultativ: Academician Eugen Simion, Prof. univ. dr. Silviu Angelescu, Prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu Adresa redacţiei: Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea Dunărea de Jos”, Str. Domnească, nr. 111, Galaţi Cod poştal: 800008 Telefon: +40-236-460476 Fax: +40-236-460476 ISSN : 1844-6965 Communication Interculturelle et Littérature Cod CNCSIS 489 / 2008 Abonamentele se fac la sediul redacţiei, Str. Domnească, nr. 111, Galaţi, cod 800008, prin mandat poştal pe numele Simona Antofi. Preţurile la abonamente sunt: 3 luni – 30 lei; 6 luni - 60 lei ; 12 luni – 120 lei.
    [Show full text]
  • 215.654 Mijlocaşi Şi Constructive, Parlamentare
    Ziua Culturii Naţionale 2020 Ziua Culturii Naţionale 2020 Proiectul Cărţi fără frontiere continuă în 2020 cu donaţie de carte pentru şcolile şi liceele din Republica Moldova. Un proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Galaţi prin Centrul Cultural Dunărea de Jos în parteneriat cu Consulatul General al României la Cahul. Galaţi, oraşul scrie, oraşul citeşte Bicentenar Al. I. Cuza Proclamaţia către naţiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza 11 decembrie 1861 Românilor, Naţionalitatea Română este întemeiată. Unirea este îndeplinită. Acest fapt măreţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 şi 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!” Iaşii în 11 Dechemvrie 1861. Alecsandru Ioan „Articolul 13 din Convenţie (Paris 1858) prescrie hotărât fără echivocitate că domnul României, 1. Trebuie să fie român 2. Trebuie să fie născut muntean sau moldovean 3. Trebuie să fie din părinţi români, născuţi moldoveni sau munteni 4. Trebuie să fie de 35 ani împliniţi 5. Trebuie să aibă venit în pământ de 3000 de galbeni pe an 6. Trebuie să fi servit în funcţiuni înalte ale ţării timp de 10 ani sau să fi făcut parte din vreo adunare.” „Cei şapte ani de domnie ai lui Cuza sunt echivalentul a şaptezeci de ani de istorie naţională”.
    [Show full text]
  • Curriculum Vitae Europass
    Curriculum vitae Europass Personal information First name(s) / Surname(s) Vasilica Ciucă Address(es) Bucharest, Romania, 8 Poet Panait Cerna Street, sector 3 Telephone(s) (40-21) 312 40 69 Mobile phone: 0722210943 Fax(es) 021 311 75 95 E-mail [email protected] Nationality Romanian Date of birth 01.01.1959 Gender Female Desired employment / Occupational Domain representative field Work experience Dates 2001 – present Occupation or position held General Manager, main scientific researcher I Chairperson of the INCSMPS Board of Administration Vice Chairperson of the INCSMPS Scientific Council Pag 1 / 14 - Curriculum vitae Pentru mai multe informaţii accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu Nume Prenume © Comunitatea Europeană, 2003 20060628 Main activities and responsibilities The general management of the national scientific research institute Research and development projects coordination Studies and research in the domains: - Labour market: Concept and theory; Labour market institutions; Labour market actors; Labour force. Size. Structure. Trend and processes identification; Unemployment and underemployment; Professional training, career development and labour force professional reconversion; - Human development and economic growth; analysis of employment efficiency in Romania from various theoretical perspectives; employment quality assessment methodologies - Human resources management: Assessments of the human capital at microeconomic level, Assessments of the human capital at macroeconomic level - Econometric forecasts
    [Show full text]
  • Moceanu Lit Rom La Inceput De Sec. 20
    CUPRINS I. SFÂRIT DE SECOL, ÎNCEPUT DE SECOL 6 II. SEMNTORISMUL 10 1. “Semntorul” 10 2. Doctrina semntorist 15 3. Texte programatice semntoriste 21 Primele vorbe (A. Vlahu i G. Cobuc) 21 Unii (G. Cobuc) 22 Cri pentru popor (A. Vlahu) 24 Trdtori i patrioi ri (N. Iorga) 25 Boierimea de ar, care se duce (N. Iorga) 28 Cultura naional i surogatele ei (N. Iorga) 31 Srbtori de iarn (N. Iorga) 33 Boierimea francez din România (N. Iorga) 36 Procesul unei rscoale de rani (N. Iorga) 40 O nou epoc de cultur (N. Iorga) 42 În loc de program (Al. Ciura) 45 Cuvânt înainte (N. Iorga) 47 Credinele i gândul nostru (“Ramuri”) 49 III. POPORANISMUL 51 1. “Curentul nou” 51 2. “Viaa româneasc” 53 3. Doctrina poporanist 55 4. Texte programatice popraniste 64 Ce cerem de la artiti ? (C. rcleanu) 64 Poporanismul (C. rcleanu) 66 Curentul nou (H. Sanielevici) 68 Poporanismul (G. Ibrileanu) 71 Ctre cititori (G. Ibrileanu) 73 Scriitori i curente (G. Ibrileanu) 75 Spiritul critic în cultura româneasc (G. Ibrileanu) 80 ranul în literatura româneasc (G. Ibrileanu) 82 Iari “poporanismul” în literatur (P. Nicanor et Co.) 87 Iari poporanismul (G. Ibrileanu) 92 Ce este poporanismul ? (G. Ibrileanu) 95 Dup 27 de ani (G. Ibrileanu) 102 IV. SIMBOLISMUL 106 1. Originile simbolismului 106 2. Simbolismul românesc 109 3. Texte programatice simboliste 114 Despre logica poeziei (Al. Macedonski) 114 Despre poem (Al. Macedonski) 123 Poezia viitorului (Al. Macedonski) 125 Despre poezie (Al. Macedonski) 126 Simurile în poezie (Al. Macedonski) 128 Rtciri literare (Ovid Densuianu) 130 Simbolismul i celelalte manifestaiuni de art (Ovid Densuianu)134 Sufletul latin i literature nou (Ovid Densuianu) 136 Poezia oraelor (Ovid Densuianu) 137 V.
    [Show full text]
  • Coperta Cultura 3 08:Layout 1.Qxd
    3911 - 5665 3 Februarie ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 4 BIBLIOGRAFIA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ 821.134.2 Literatură spaniolă şi de limbă spaniolă.......................................... 98 CUPRINS 821.134.3 Literatură portugheză şi de limbă portugheză............................... 101 821.135.1 Literatură română.......................................................................... 102 0 GENERALITĂŢI.................................................................................................7 821.135.1-1 Poezie ........................................................................................ 112 008 Civilizaţie. Cultură...................................................................................... 8 821.135.1-2 Teatru ........................................................................................ 139 01 Bibliografii. Cataloage................................................................................ 17 821.135.1-3 Proză.......................................................................................... 140 02 Biblioteconomie. Biblioteci........................................................................ 17 821.135.1-4 Eseu ........................................................................................... 149 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ................................................ 18 821.135.1-6 Scrisori ...................................................................................... 154 070 Ziaristică..................................................................................................
    [Show full text]
  • Rural and Historical Tourism in Dobrugea
    A Service of Leibniz-Informationszentrum econstor Wirtschaft Leibniz Information Centre Make Your Publications Visible. zbw for Economics Sima, Elena Conference Paper Rural and historical tourism in Dobrugea Provided in Cooperation with: The Research Institute for Agriculture Economy and Rural Development (ICEADR), Bucharest Suggested Citation: Sima, Elena (2014) : Rural and historical tourism in Dobrugea, In: Agrarian Economy and Rural Development - Realities and Perspectives for Romania. 5th Edition of the International Symposium, November 2014, Bucharest, The Research Institute for Agricultural Economy and Rural Development (ICEADR), Bucharest, pp. 272-277 This Version is available at: http://hdl.handle.net/10419/111646 Standard-Nutzungsbedingungen: Terms of use: Die Dokumente auf EconStor dürfen zu eigenen wissenschaftlichen Documents in EconStor may be saved and copied for your Zwecken und zum Privatgebrauch gespeichert und kopiert werden. personal and scholarly purposes. Sie dürfen die Dokumente nicht für öffentliche oder kommerzielle You are not to copy documents for public or commercial Zwecke vervielfältigen, öffentlich ausstellen, öffentlich zugänglich purposes, to exhibit the documents publicly, to make them machen, vertreiben oder anderweitig nutzen. publicly available on the internet, or to distribute or otherwise use the documents in public. Sofern die Verfasser die Dokumente unter Open-Content-Lizenzen (insbesondere CC-Lizenzen) zur Verfügung gestellt haben sollten, If the documents have been made available under an Open
    [Show full text]