Japonia Interioară

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Japonia Interioară REVISTĂ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA serie nouĂ, 32 pagini ianuarie 2021 nr. 1 (1665) anul XXXiii 1 leu Revistă finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii www.revistaorizont.ro1 u B gre is V e D © Ștefan Liiceanu JAPONIA EMINESCU INTERIOARĂ Imersiunea în oglindă 2 Dieter Schlesak şi grădina zoologică umană, da, da, trebuia folosită ca un uriaş laborator pentru ex- perimentele lor pe oameni”. Unul dintre cei mai harnici traducători din limba ger- mană în română şi din română în germa- întoarcerile sale acasă nă, Georg Aescht, va sublinia înţelesurile Zile acasă… este o carte aspră, cu acasă... În 1982, naratorul îi face o vizită cărţii: „Ceea ce Hannah Arendt definea amintirile vremurilor grele prin care au la Goeppingen. „[…] mai târziu, în ma- ca «banalitatea răului» devine aici o «fa- Cornel UNGUREANU trecut părinţii, prietenii, cunoscuţii, cei şină, continuam să aud vocea lui, nu mai miliaritate» transilvăneană a răului”. din oraşul său. Cei din Transilvania. „La izbuteam să scap de ea, ea îmi inspira Zile acasă şi arta dispariţiei e prima vremea aceea, în toamna şi în iarna lui 44, ceea ce suna stătut, putred şi îngrozitor Nu despre banalitatea răului, nici carte de succes a lui Dieter Schlesak în unchiul A. se afla în Reich. Sau în ţinutu- de gol şi de însingurat; ne vorbea oare despre familiaritatea transilvană a răului, Germania. A apărut în 1986. Scriitorul rile din Răsărit. În vară, A. trăise atacul dintr-o lume de dincolo. Era fără îndo- ci despre stigmatul răului e cartea Patri- s-a născut în 1934 la Sighişoara, a deve- aviaţiei britanice de la Penemunde. Tabăra ială şi detenţia; nouă ani fusese închis”. ciei Posner, Farmacistul de la Auschwitz. nit, în România, o tânără vedetă a „ge- cu barăcile muncitorilor străini de la Tras- Îşi pune banda – dr. Capesius îi spune Adevărata istorie a lui Victor Capesius, cu neraţiei ’60”. Înainte „de plecare” — în senheide fusese făcută una cu pământul. câţi au fost asasinaţi. „Farmacistul vor- o prefaţă de Rabinul Abraham Cooper, 1969 va părăsi România —, i-a tradus pe Cadavrele erau trase afară din dărâmături, bea undeva de sus şi departe de mine, era Cofondator al centrului „Simon Wie- confraţii săi, a scris despre ei, după cum din pământuri ca un fum albicios, copacii procesul meu verbal în cap şi un perete senthal”. Citim în prefaţa cărţii: […] pe a scris despre scriitorii de pretutindeni. carbonizaţi se prăbuşeau. În februarie 45 întunecat. Voci de dincolo”. Să scriem 24 ianuarie 1968, ispăşind mai puţin de Amurgul imperiului. Proza austriacă mo- A. a văzut cum la Dresda cadavrele erau că Zile acasă şi arta dispariţiei presimte doi ani şi jumătate din pedeapsa de nouă dernă (Antologie, prefaţă şi note de Die- arse pe grătare uriaşe... Grămezile de apro- cartea care i-a adus cea mai dureroasă ani, Capesius a fost eliberat din închi- ter Schlesak) rămâne o carte importantă ximativ 500 de cadavre pe fiecare grătar „întoarcere acasă” lui Dieter Schlesak: soare de instanţa supremă a Germaniei. Capesius. Farmacistul de la Auschwitz. După eliberare, prima apariţie în public apesius, farmacistul din Si- a lui Capesius la Goeppingen, a fost ală- ghişoara. ajunge „farmacist” turi de familia sa la un concert de muzi- la Auschwitz. Rareori Dieter că clasică. Când a intrat în sală, publicul SchlesakC a scris cu atâta necruţare des- a izbucnit în aplauze frenetice. În ochii pre „întoarcerea sa acasă”. Cartea despre multora, inclusiv a unor judecători, foşti Capesius e despre el şi ai lui. Odinioară, nazişti, care l-au eliberat, Capesius me- Capesius dansa cu Mama, erau într-o rita să se bucure de simpatie. La urma vecinătate. Capesius are studii fericite, urmei, pentru ei nu era decât un neamţ o ascensiune pe care o au şi unii din- cumsecade, care n-a făcut decât să urme- tre prietenii lui. Ce se întâmplă cu saşii ze ordinele superiorilor. Patricia Posner din Ardeal, cu şvabii din Banat? Dieter ne asigură că noile generaţii au şansa de Schlesak îşi caută „consăteanul”, stă de a înţelege faptul că, optând pentru calea vorbă cu el şi cu soţia lui după ce iese pe care au ales-o, Capesius şi alţii ca el au din închisoare, citeşte depoziţii, e... „ală- trecut dincolo de porţile iadului”. turi”. Face parte din biografia lui. Îl vi- ntr-adevăr, cartea e un „do- zitează, stă de vorbă cu el, îi urmăreşte cumentar” nu doar despre un procesele, mărturiile lui şi ale victimelor personaj, ci despre un timp în care Îdr. Capesius poate deveni un erou lui. Capesius îi arată însemnările lui şi ale colegilor lui din Farmacia SS. Suntem în exemplar. Al Răului. Adevărata istorie „înalta societate” a asasinilor, unii din- a lui Victor Capesius e scrisă de un jur- tre colegii doctorului Capesius lucrează nalist care a fost şi a rămas faţă în faţă pentru dr. Mengele. „Iar Nyiszli, medi- cu publicul, cu publicul care trebuia să cul ardelean din Oradea, o capacitate, îşi înţeleagă o biografie. Sunt citate articole făcuse studiile la Institutul de medicină de Dieter Schlesak, desigur sunt citate legală «Împăratul Wilhelm», dar toarnă rânduri, pagini din Capesius, farmacistul la minciuni în cartea sa, anume că a fost de la Auschwitz. Sunt consultate arhive luat imediat cu maşina de dr. Mengele, mai mult sau mai puţin celebre, cărţi im- pentru înţelesurile Europei Centrale, ca sub cerul liber”. Unchiul A. e prezent şi au plecat împreună, iar Nyiszli avea voie portante sau doar legate de secolul XX şi paginile sale despre Petre Stoica, tra- în alte „amintiri” ale scriitorului, cu istorii să umble în civil, soţia şi fetiţa nu au fost al istoriei europene. Autoarea inserează dus în germană de el. Ajuns în RFG, la fel de întunecate. Sau cu personaje care trimise la gazare, iar el a primit o clădire „Câteva imagini care ilustrează viaţa şi Dieter Schlesak se va remarca în scurtă vor avea o evoluţie... sumbră. Sau sinistră. întreagă pentru autopsii la crematorii, evoluţia farmacistului Victor Capesius, vreme ca poet, eseist şi prozator, opera sa De călăi sau de victime. dotată şi aranjată impecabil”. însoţite de priviri şi ipostaze înfiorătoare fiind încununată cu premii şi distincţii ntr-un vis îi apare farmacia Zur Şi e citat din nou Adam, eternul ale victimelor lui de la Auschwitz”. literare. „România a continuat să-l pre- Krone. „În farmacie dr. Cape- „martor” al lui Dieter Schlesak: „Nu nu- Două cărţi Capesius faţă în faţă: car- ocupe în cel mai înalt grad, Schlesak ur- sius îmi întinde mâna lui mare mai călăii şi schingiuitorii, ci şi medicii tea unei istorii personale – confesiunea mărind îndeaproape meandrele scriiturii şi moale.Î Iar soţia lui îmi face un semn erau foarte activi la Auschwitz. Nu nu- unui romancier al Europei noastre – şi româneşti”, scriau prietenii săi, fiindcă foarte prietenos cu capul”. Doctorul mai pe rampă. Ei sunt şi rămân princi- cartea unui jurnalist de seamă, implicat fiecare carte nouă înseamnă pentru el o Capesius apare şi pe alte pagini din Zile palii criminali. Auschwitz, o excepţie în într-un proiect al adevărului. „întoarcere acasă”. Un tipar al amintiri- lor e Zile acasă şi arta dispariţiei, scrisă la Camaiore, ultima sa reşedinţă. Cartea UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA începe cu: „ „TRANSILVANIA; rostesc cuvântul aşa, într-o doară, şi aud voci- Karaoke FILIALA TIMIŞOARA le şi mă aflu cu totul în această sfâşiere, dor de casă, dor de depărtări […]. Şi un Adrian BODNARU CALENDARUL ANIVERSĂRILOR 2021 ecou: s-a sfârşit. Despre cine e vorba? Ianuarie Sau poate că, în loc să se sinucidă, a ales Bazându-mă pe statistici – și tind, străinătatea – când urcând, când cobo- ca toată lumea, să cred că ele nu mint, - 1 ianuarie 1954 s-a născut Mircea Mihăieş rând povârnişurile limbii, fără a mai găsi vreo ieşire? Ha, şi un Da, ţară a abun- astăzi ordinea și progresul din auri- - 2 ianuarie 1945 s-a născut Ioan Radin Peianov denţei şi puterii Bunului Dumnezeu o verde fiind de-aici la α Centauri –, - 3 ianuarie 1953 s-a născut Roxana Nubert păstrează doar pentru sine în toate ceru- a crescut, în clipa acestei ploi - 4 ianuarie 1945 s-a născut Eugen Bunaru rile, şi adună sub Mâna cea Mare ultima de vară, mult speranța de război, - 4 ianuarie 1943 s-a născut Mandics György sfâşiere de foc. […] Să vrea el să îndrept așa c-am timp și eu, încetul - 5 ianuarie 1935 s-a născut Coleta de Sabata ceva, de aceea lasă timpul să doarmă pu- cu încetul, să îmi iau cu brio brevetul - 8 ianuarie 1920 s-a născut Billédy Ilona (Hrivnyák Ilona) ţin? Mai bine să nu ne gândim la asta: de pilot și să ajung în care - 9 ianuarie 1943 s-a născut Dan Floriţa Seracin e ca şi când am avea un mort în casă. escadrilă vreau, de vânătoare, Şi cât de frumos e acest peisaj: dar nu - 9 ianuarie 1955 s-a născut Doina Iovănel Spineanu până la semnarea, pe acoperișul barăcii pot să ajung până la el, ca şi când între - 12 ianuarie 1951 s-a născut Johann Lippet mele frumos lăcuite, a păcii; noi s-ar afla o perdea de ceaţă, e o cea- - 14 ianuarie 1962 s-a născut Marian Oprea ţă a lipsei de simţire, ori se usucă încet, și nu te-ngrijora, dup-aceea: șomer ca atunci când îmbătrâneşti... Ei m-au nu rămâne cel ce s-a ridicat o dată la cer – - 14 ianuarie 1968 s-a născut Antuza Genescu alungat, m-au gonit afară, afară din ţară; deci nu ne vom schimba stilul de viață - 16 ianuarie 1954 s-a născut Olga Neagu (Olga Cramanciuc) pe vremuri, imediat după pedeapsa cu veșnică trezindu-ne de dimineață, - 19 ianuarie 1962 s-a născut Liubiţa Raichici (Botgros Liubiţa) moartea, venea expulzarea.
Recommended publications
  • Romania's Cultural Wars: Intellectual Debates About the Recent Past
    ROMANIA'S CULTURAL WARS : Intellectual Debates about the Recent Past Irina Livezeanu University of Pittsburgh The National Council for Eurasian and East European Researc h 910 17`" Street, N.W . Suite 300 Washington, D.C. 2000 6 TITLE VIII PROGRAM Project Information* Contractor : University of Pittsburgh Principal Investigator: Irina Livezeanu Council Contract Number : 816-08 Date : March 27, 2003 Copyright Informatio n Individual researchers retain the copyright on their work products derived from research funde d through a contract or grant from the National Council for Eurasian and East European Researc h (NCEEER). However, the NCEEER and the United States Government have the right to duplicat e and disseminate, in written and electronic form, reports submitted to NCEEER to fulfill Contract o r Grant Agreements either (a) for NCEEER's own internal use, or (b) for use by the United States Government, and as follows : (1) for further dissemination to domestic, international, and foreign governments, entities and/or individuals to serve official United States Government purposes or (2) for dissemination in accordance with the Freedom of Information Act or other law or policy of th e United States Government granting the public access to documents held by the United State s Government. Neither NCEEER nor the United States Government nor any recipient of this Report may use it for commercial sale . * The work leading to this report was supported in part by contract or grant funds provided by th e National Council for Eurasian and East European Research, funds which were made available b y the U.S. Department of State under Title VIII (The Soviet-East European Research and Trainin g Act of 1983, as amended) .
    [Show full text]
  • ROMANIAN IDENTITY and CULTURAL POLITICS UNDER CEAU§ESCU: an EXAMPLE from PHILOSOPHY1 Katherine Verdery
    ROMANIAN IDENTITY AND CULTURAL POLITICS UNDER CEAU§ESCU: AN EXAMPLE FROM PHILOSOPHY1 Katherine Verdery Studies of intellectuals, their relation to power, and their role in shaping social ideologies' occupy an important place in twentieth-century social science (e.g., Mannheim 1955, Gramsci 1971, Shils 1958, Gouldner 1979, Foucault 1978 and 1980, Bourdieu 1975 and 1988, Konri.\d and Szelenyi 1979, Bauman 1987). While earlier writings (such as Shils 1958 and Coser 1965) treatec;i intellectual activity as "free-floating" and as relatively independent of political interest, the consensus of the 1970s and 1980s emphasizes, rather, that intellectual production is situated, embedded in political and social relations. Different theorists have different views concerning the political character of scientific findings and scholarly debates. Some emphasize the ways in which knowledge develops practices that contribute to subjection (e.g., Bauman 1987, Foucault 1978); others focus on the politics that occur within afield of intellectual activity and on how that field is tied to political and eco~omic processes in. the society as a whole (e.g., .Abbott 1988, Bourdieu 1975, 1988). Still others examine how the discourses of "intellectuals build up ideological premises that either construct or challenge social hegemonies (e.g., Simmonds-Duke 1987). This essay, and the study of which it forms a part (Verdery 1991), follow the third of these routes. My objective is to investigate how intellectual activity in Romania under ceau~escu contributed to reproducing
    [Show full text]
  • Fundaţia Culturală COLUMNA
    cu daţia ltura un lă f ttârgu-jiuârgu-jiu C O L U M N A CCENTRULENTRUL DDEE CCULTURĂULTURĂ ŞŞII AARTĂRTĂ REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE LITERATURĂ ȘI ARTĂ ””CONSTANTINCONSTANTIN BBRÂNCUŞI”RÂNCUŞI” TTÂRGU-JIUÂRGU-JIU anul XIII nr.63/1, 2011 ISSN 1453-7982 critică şi cronică: Horia Muntenuș Lazăr Popescu Vasile Ponea Ion Trancău eseuri şi studii: Zenovie Cârlugea George Dumitru Ioana Nichifor Frățilă Vasile Fuiorea Victor Constantin Măruțoiu Ion Mocioi Ion Popescu - Brădiceni Al. Florin Țene poezie: Mircea Bârsilă Gelu Birău evocări: : Virgil Carianopol : grafi că - pictură Ion Căpruciu Ion Predoșanu traduceri Valeriu Butulescu Viorel Surdoiu Gabriel Chifu Dumitru Dănău Marian Dobreanu Eugen Evu Viorel Gârbaciu EUROPA DIN ADÂNCURI – ÎNTRE REALITATE ŞI REDEFINIRE – Mircea Liviu Goga Ioan Lascu O civilizaţie se defi neşte în relaţia constructivă cu alte civilizaţii şi în cadrul identităţii acestora. Florea Miu Profesorul Federico Mayor ne propune următoarea refl exie: „Civilizaţia este fructul îmbogăţirii Andrei Novac reciproce a culturilor, implicând toleranţa, căci deschiderea spre ceilalţi este condiţia creativităţii Emil Paraschivoiu şi dezvoltării spirituale?” Ion Trancău Din această declaraţie, deducem imperativul diversităţii, ca factor determinant al conceptului mai larg despre civilizaţie. Prin ceea ce este specifi c, cultura şi educaţia se afi rmă, se dezvoltă anulând pericolul globali- zării, care există şi... pândeşte. proză: În diversitatea lor, cultura şi educaţia unui grup, sau a unui popor, reprezintă „credinţa, sensibi- Aurel Antonie litatea facultăţilor şi eforturilor acelui popor” (Johan Gotfried Herder). Silviu Doinaș Popescu „Gândirea unică” alterează noţiunea de celălalt, impunând integrarea culturilor într-un tot in- form şi agresiv. În demersul cercetării, al sociologiei şi cunoaşterii, cultura defi neşte „sufl etul poporului” matricea unică şi de neînlocuit.
    [Show full text]
  • Nr. 3(8) Anul III EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr
    iulie - septembrie 2005 Nr. 3(8) anul III EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 3 (8), (Anul III), iulie-septembrie, 2005 EX PONTO text/imagine/metatext Revist` trimestrial` publicat` de Editura EX PONTO [i S.C. INFCON S.A. Director: IOAN POPIßTEANU Director general: PAUL PRODAN Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Rom~nia, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii [i Cultelor [i sus]inerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din Rom~nia, Direc]iilor Jude]ene pentru Cultur`, Culte [i Patrimoniul Cultur al Na]ional Constan]a [i Tulcea [i Universit`]ii „Ovidius“ Constan]a Redac]ia: Redactor [ef: OVIDIU DUNåREANU Redactor [ef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITCHIEVICI, DAN PERßA, ILEANA MARIN (S.U.A.) Prezentare grafic`: CONSTANTIN GRIGORU¥å Tehnoredactare: AURA DUMITRACHE Corectur`, schimb de publica]ii [i desfacere: SORIN ROßCA Colegiul: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, CONSTANTIN NOVAC, NICOLAE MOTOC, RADU CÇRNECI, VICTOR CIUPINå, ENACHE PUIU, ION BITOLEANU, STOICA LASCU, ADINA CIUGUREANU, FLOREN¥A MARINESCU, AXENIA HOGEA, IOAN POPIßTEANU, OLIMPIU VLADIMIROV Revista Ex Ponto g`zduie[te opiniile, oric~t de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru con]inutul fiec`rui text apar]ine \n exclusivitate autorului. Redac]ia: Bd. Mamaia nr. 126, Constan]a, 900527; Tel./fax: 0241 / 616880; email: library@bcu ovidius.ro Administra]ia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constan]a, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 Revista se difuzeaz`: – \n Constan]a, prin re]eaua chio[curilor „Cuget Liber” S.A. – \n Bucure[ti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Rom~ne Revista Ex Ponto este membr` a A.R.I.E.L.
    [Show full text]
  • Plato: Philosophy As Politics
    Sorin Bocancea / Plato: Philosophy as Politics Plato: Philosophy as Politics Sorin Bocancea “Petre Andrei” University of Iasi View metadata, citation and similar papers at core.ac.uk Abstract brought to you by CORE provided by Directory of Open Access Journals One of the elements that obstruct the access to a presumed meaning of Plato’s doctrine is the use of the conventional meaning of the term “philosophia”, that is the signification that has prevailed after Aristotle. In order to eliminate this anachronism, it is necessary to review the meanings that the term had before Plato and in his dialogues. We should see that for the founder of the Academy philosophy was not a purely contemplative act, but one that was concerned with politics. In his opinion, philosophy as dialectics was the art of contentious reasoning, of continuous and everlasting validation of true opinions. This method does not lead to truth; it substitutes the truth – and all this happens in the field of language. Thus philosophy is also a way to govern and make politics. Ergo the expression “philosopher king” does not unite terms that were previously opposites, but rather expresses the need that this model of making politics takes the place of the already established political power. Key words: Plato, politics, dialectics, power, wisdom Among the elements that are considered to place Plato’s texts in a dark area, we could mention the following: the long period of time elapsed since their writing, the intermediate means by which we access them, philosophical culture, and our intentions and prejudices in our approaches.
    [Show full text]
  • Intellectual Field, Networks, and Reputation Economy in Romania After 1989
    STUDIA UBB SOCIOLOGIA, 64 (LXIV), 2, 2019, pp. 109-140 DOI: 10.2478/subbs-2019-0012 INTELLECTUAL FIELD, NETWORKS, AND REPUTATION ECONOMY IN ROMANIA AFTER 1989 MARIUS LAZĂR1 ABSTRACT. In this article, I analyse the transformations of the Romanian post-communist intellectual elites, using as a case study the disputes in the cultural press in Romania from 2002 to 2004, disagreements that influenced the repositioning of the Romanian public intellectuals through ideological alignments. Those debates gave birth afterwards to a cohesive Conservative pole and to anti-conservative tendencies of diverse political orientations, which constitutes the origin of the current divisions of the intellectual space. The analysis combines the Bourdieusian perspective on the social field and the theory of social networks with the purpose to formulate a hypothesis concerning the competitions meant to produce and preserve the prestige of the status groups in the social space that generate conflicting ideological positions. It outlines an alternative form of reassessing the “reputation economy” outside the space of the commodity exchange economy, starting instead with symbolic exchanges. The study describes the social rationale behind status production, as a source of strategies for maintaining dominant positions in a social field. Keywords: intellectuals, social field, social networks, reputation economy, Romania after 1989 Introduction The present study aims to analyse the changes in the positioning of the Romanian public intellectuals that occurred at the
    [Show full text]
  • Modernity, Memory and Identity in South-East Europe
    Modernity, Memory and Identity in South-East Europe Series Editor Catharina Raudvere Department of Cross-Cultural and Regional Studies University of Copenhagen Copenhagen, Denmark This series explores the relationship between the modern history and pres- ent of South-East Europe and the long imperial past of the region. This approach aspires to offer a more nuanced understanding of the concepts of modernity and change in this region, from the nineteenth century to the present day. Titles focus on changes in identity, self-representation and cultural expressions in light of the huge pressures triggered by the interac- tion between external influences and local and regional practices. The books cover three significant chronological units: the decline of empires and their immediate aftermath, authoritarian governance during the twen- tieth century, and recent uses of history in changing societies in South- East Europe today. More information about this series at http://www.palgrave.com/gp/series/15829 Cristina A. Bejan Intellectuals and Fascism in Interwar Romania The Criterion Association Cristina A. Bejan Duke University Durham, NC, USA ISSN 2523-7985 ISSN 2523-7993 (electronic) Modernity, Memory and Identity in South-East Europe ISBN 978-3-030-20164-7 ISBN 978-3-030-20165-4 (eBook) https://doi.org/10.1007/978-3-030-20165-4 © The Editor(s) (if applicable) and The Author(s), under exclusive licence to Springer Nature Switzerland AG 2019 This work is subject to copyright. All rights are solely and exclusively licensed by the Publisher, whether the whole or part of the material is concerned, specifically the rights of translation, reprinting, reuse of illustrations, recitation, broadcasting, reproduction on microfilms or in any other physical way, and transmission or information storage and retrieval, electronic adaptation, computer software, or by similar or dissimilar methodology now known or hereafter developed.
    [Show full text]
  • Radio Free Europe in Paris
    Radio Free Europe in Paris: the Paradoxes of an Ethereal Opposition by Ioana Macrea-Toma Submitted to Central European University Department of History In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Professor Constantin Iordachi Second Reader: Professor Istvan Rev CEU eTD Collection Budapest, Hungary 2008 Statement of copyright: “Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any copies such made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author”. CEU eTD Collection i Abstract This paper explores, interprets and contributes to the studies regarding Radio Free Europe in a cold War context. By focusing on the Romanian Department of RFE and further on to Monica Lovinescu’s cultural broadcasts we intend to provide new insights about a type of cultural liberal advocacy framed by an international context and a local intellectual tradition. By resorting to communication theory, intellectual history and socio-history of intellectuals we will place Monica Lovinescu’s message within an intellectual historical interaction which is responsible for the establishment of a literary canon and for the present discourse about the past. A concentric contextualization will gradually introduce our case study, repositioning it into history after a classicized solemn locating it on a transcendental pedestal. The elements of novelty of our undertaking are multifold: it provides factual information about a phenomenon only personally evoked, it applies a complex set of theoretical methodologies and last, but not least, it uses a comparative comprehensive historical approach in order to discard ethical, Manichean or self-centered visions about the Communist period.
    [Show full text]
  • Însemnări Pe Blog (2011)
    Laszlo Alexandru ÎNSEMN ĂRI PE BLOG (2011) LASZLO Alexandru s-a n ăscut în Cluj, la 04.05.1966. Absolvent al Facult ăţ ii de Filologie a Universit ăţ ii “Babe ş-Bolyai” Cluj (1989), cu specializarea limba şi literatura român ă – limba şi literatura italian ă. Profesor de italian ă la Colegiul Na ţional “George Bari ţiu” din Cluj (din 1992). Doctor în Filologie al Universit ăţ ii “Babe ş-Bolyai” (1999). Director al Funda ţiei Culturale “Amici” Cluj (din 1996). Director al revistei româno-italiene Amici (1996-1997). Director al revistei culturale poliglote E-Leonardo (din 2003). A publicat articole, studii literare, eseuri, polemici şi traduceri în reviste culturale din România (Bucure şti, Cluj, Oradea, Ia şi, Sibiu, Tîrgu Mure ş, Tîrgu Jiu, Br ăila), din Statele Unite (New York şi California), din Israel (Tel Aviv), din Germania (Dietzenbach), din Italia (Roma). Cărţi: A. Literatura român ă: 1. Între Icar şi Anteu , polemici, Cluj, Ed. Dacia, 1996. 2. Orient Expres , polemici, Cluj, Ed. Dacia, 1999. 3. Grîul şi neghina , polemici şi alte eseuri, Chi şin ău, Ed. Ştiin ţa, 2002. 4. Criticul literar Nicolae Manolescu , studiu academic, Cluj, Ed. Dacia, 2003 (edi ţia a doua, rev ăzut ă şi ad ăugit ă, 2009). 5. Vorbind (cu Gheorghe Grigurcu şi Ovidiu Pecican), Cluj, Ed. Limes, 2004. 6. Toate pînzele sus! , polemici, Cluj, Ed. Grinta, 2005. 7. Viceversa! , polemici pro şi contra lui Paul Goma, Timi şoara, Ed. Bastion, 2009. 8. Muzeul figurilor de cear ă, polemici, Pite şti, Ed. Paralela 45, 2009. 9. Via ţa de zi cu zi.
    [Show full text]
  • SWEDISH JOURNAL of ROMANIAN STUDIES Vol. 1 No 1
    SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES Vol. 1 No 1 (2018) ISSN 2003-0924 Table of Contents Editorial ……………………………………………………………... 5 Introduction for contributors to Swedish Journal of Romanian Studies ……………………………………………………………….. 6 Literature Monica Manolachi To write or not to write: censorship in “The Woman in the Photo” by Tia Șerbănescu and “A Censor’s Notebook” by Liliana Corobca …... 8 Dana Radler Gaps, silences and witnesses: the quest for identity in Henriette Yvonne Stahl’s “My Brother, the Man” ……………………………... 28 Maricica Munteanu Marginalitatea opresivă: Spațiul-stereotip și spațiile de colecție în literatura scriitorilor moldoveni / Oppressive marginality: the place stereotype and the spaces of collection in the literature of Moldavian writers ………………………………………………………………... 47 Liliana Danciu „La Țigănci”, nuvela-parabolă a profetismului eliadesc / “La Țigănci” – The Parable of the Eliadesc Prophetism …………………. 69 Simina Pîrvu Adaptare și imitație în romanele „No Time Like the Present”, de Nadine Gordimer și „Vremea Minunilor”, de Cătălin Dorian Florescu / Adaptation and mimicry in the novels “No Time Like the Present”, by Nadine Gordimer and “Vremea minunilor”, by Cătălin Dorian Florescu ……………………………………………………………… 87 Silviana Ruxandra Chira (Mureșan) Lecturile personajelor din cărțile refugiu. Studiu de caz: „Jurnalul de la Păltiniș” / The readings of the characters in escape-books. Case study: “The Journal from Păltiniș” (Jurnalul de la Păltiniș) by Gabriel Liiceanu ……………………………………………………………… 99 Film Marina-Cristiana Rotaru Building a lieu
    [Show full text]
  • In the Works of Gabriel Liiceanu and Slavenka Drakulić
    “Eastern Europe”, “Balkanism” and “European-ness” in the works of Gabriel Liiceanu and Slavenka Drakulić by Anamaria Remete Submitted in accordance with the requirements for the degree of Doctor of Philosophy Creative Media Arts and Design Murdoch University 2019 I, Anamaria Remete confirm that the work presented in this thesis is my own. Where information has been derived from other sources, I confirm that this has been indicated in the thesis. i Abstract The thesis proposes a critical reading of the discourse of “Europe” and “European-ness”. I argue eastern European writers have internalized the imagery reproduced by these discourses in which “Eastern Europe” is cast as an inferior Other. With a postcolonial critique in mind I propose a critical reading of the works of two contemporary east European writers and intellectuals, Romanian Gabriel Liiceanu and Croatian Slavenka Drakulić. Intellectuals in eastern Europe have had a curious mix of responses to the discourse of “Eastern Europe” from acceptance, resistance, adaptation, transformation to rejection of “Europe”, “Eastern Europe” and “Balkanism”. They have crafted distinctly-new sites of resistance and post-socialist subjectivities, modes of inhabiting and belonging to contested geographies that previous paradigms have failed to properly capture. I argue that Liiceanu and Drakulić’s writings reveal the contested and enduring relationship that east European intellectuals have had with the idea of “Europe”. Their accounts complicate the image of a neatly divided Europe, and challenge the idea of a coherent and stable East and West. Liiceanu and Drakulić participate as agents in negotiating the idea of “Europe”. These texts are spaces in which intellectuals and political elites imagine Europe and their place in the world, articulate an entirely distinct vocabulary of belonging and exclusion.
    [Show full text]
  • Câteva Posibile Extensiuni Ale Noţiunii De Locuire Sau Despre Heidegger
    View metadata, citation and similar papers at core.ac.uk brought to you by CORE provided by Elektronisch archivierte Theorie - Sammelpunkt câteva posibile extensiuni ale noțiunii de locuire sau despre heidegger întemeietorul LORENA PĂVĂLAN STUPARU This paper addresses the notion of habitation from the perspective of Heidegger’s hermeneutical analysis of its meaning. Its purpose is to orient the discussion about the usual meaning of habitation, around the concepts of „lifeworld”, „human being”, „Being”, „construction”, „creation” and „speaking” and to approximate the relationship between these and „anotherworld”.e Th distinction between „habitation” and „the realm of habitation” appears as fundamental. I „Cine ne dă de fapt o măsură cu care să putem măsura esența locuirii şi a construirii în toată amploarea sa?”.1 Cred că această întrebare formulată de Heidegger în textul unei conferințe din 5 august 1951, intitulată „Construire, locuire, gândire” (traducere de Thomas Kleininger şi Gabriel Liiceanu) are proprietatea de a sugera într‐o măsură mai mare decât altele faptul că ne aflăm, cu noțiunea heideggeriană de „locuire”, în fața unui ”deznodământ” hermeneutic , pornind de la care se pot reconfigura celelalte concepte, o rețea prin care pot fi transmise către alte părți ale corpusului heideggerian informații vitale pentru funcționarea întregului. 1Martin Heidegger, Originea operei de artă, Traducere de Gabriel Liiceanu şi Thomas Kleininger, Bucureşti, Editura Univers, 1983, p.147. În contextul dezbaterii postmoderne despre „locuire”, noțiunea heideggeriană care subîntinde această temă se prezintă cu o încărcătură metafizică, religioasă, estetică, etică şi antropologică ce mă îndeamnă să cred cu toată buna‐cuviință de non‐heideggeriolog că „locuire” este unul dintre cele mai fericite cuvinte născute din determinația „ascultare‐tăcere” a rostirii2 pentru a desemna starea omului pe pământ şi mişcarea lui proprie în univers, între aruncarea în „lumea vieții” şi lansarea către „patria din cer”.
    [Show full text]