REVISTĂ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA serie nouĂ, 32 pagini IANUARIE 2021 nr. 1 (1665) anul XXXIII 1 LEU Revistă finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii www.revistaorizont.ro1 D E V IS GRE B U ©

Ștefan Liiceanu JAPONIA EMINESCU INTERIOARĂ Imersiunea în oglindă documentar 2 neraţiei „ge a vedetă tânără o România, în nit, deve- a Sighişoara, la 1934 în născut s-a Scriitorul 1986. în apărut A Germania. în Schlesak Dieter lui a succes de carte „întoarcere acasă”.„întoarcere o el pentru înseamnă nouă carte fiecare fiindcă săi, prietenii scriau românești”, meandreleîndeaproapescriiturii mărind ur Schlesak grad, înalt mai cel în ocupe pre să-l continuat a „România literare. premii cu încununată fiind vreme ca scurtă în remarca va RFG, se în Schlesak Dieter Ajuns el. de germană în dus tra Stoica, Petre despre sale paginile şi ca Centrale, Europei înţelesurile pentru rămâne Schlesak) ter (Antologie, prefaţădernă şi note de Die mo austriacă Proza imperiului. Amurgul a cum după ei, despre scris a săi, confraţii 1969 va părăsi România —, Cornel UNGUREANU întoarcerile saleacasă Dieter Schlesakşi lumea, aproape”. ţie; lucrul acesta este valabil pentru toată timpul vieţii. Ştiu că eu nu sunt o excep tot pe Întoarcerea interzisă ales. de aveai chiar uneori expulzarea.. venea moartea, cu pedeapsa după imediat vremuri, pe alungat, m-au gonit afară, afară din ţară; m-au Ei îmbătrâneşti... când atunci ca încet, usucă se ori simţire, de lipsei a ţă cea o e ceaţă, de perdea o afla s-ar noi între când şi ca el, la până ajung să nu pot dar peisaj: acest e frumos de casă. cât în Şi mort un avea am când şi ca e asta: la gândim ne nu să bine Mai ţin? pu ceva,doarmă să timpul lasă aceea de îndrept să el vrea Să […] foc. de sfâşiere MareMânacea sub ultima adună şi rile, ceru toate în sine pentru doar păstrează Bun puterii şi denţei abun a ţară Da, un şi Ha, ieşire? vreo rând povârnişurile limbii, fără a mai găsi cobo când urcând, când – străinătatea vorba? ales a sinucidă, se să loc în că, poate Sau e cine Despre sfârşit. s-a ecou: un Şi […]. depărtări de dor casă, de dor sfâşiere, această în totul cu aflu mă şi le voci aud şi doară, într-o aşa, cuvântul „TRANSILVANIA;„ rostesc cu: începe Cartea reşedinţă. sa ultima Camaiore, la e lor scris despre scriitorii de pretutindeni. de scriitorii despre scris Zile acasă şi arta dispariţiei arta şi acasă Zile scrisă dispariţiei, arta şi acasă Zile ’ 60”. poet, eseist Înainte „de plecare” — în plecare”— „de Înainte

Un tipar al amintiri al tipar Un și prozator,

o carte importantă importantă carte o li unzu o Dumnezeu ului

i-a tradus pe i distincții și e prima e opera sa ------De călăisaudevictime. vor avea o evoluţie... sumbră. Sau sinistră. la fel de întunecate. Sau cu personaje care în alte „amintiri” ale scriitorului, cu istorii şi prezent e Unchiulliber”.A. cerul sub grătarfiecare pe cadavre de 500 ximativ arse pe grătare uriaşe... Grămezile de apro erau cadavrele Dresda la cum văzut a A. carbonizaţiprăbuşeau.sefebruarie În45 din pământuri ca un fum albicios, copacii Cadavrele erau trase afară din dărâmături, pământul. cu una făcută fusese senheide cu barăcile muncitorilor străini de la Tras - aviaţiei britanice de atacul la Penemunde. trăise Tabăra A. vară, În Răsărit. din rile unchiul A. se afla în Reich. Sau în ţinutu vremea aceea, în toamna şi în iarna lui 44, Transilvania.din Cei său.oraşul din „La cei cunoscuţii, prietenii, părinţii, trecut grele vremurilor amintirile ore reeo c cpl. Doctorul din pagini alte capul”.pe şi apare Capesius cu prietenos foarte semn un face îmi lui soţia Iar moale. şi chiar dacăsuntlaceamaijoasă înălțime. dar fărăriscuri, nicimăcarinfime, orbitale, pelaprânz,acrobații, bătrâniidinstații fiindcă voi face,pentru veșnică trezindu-ne de dimineață, deci nunevom schimbastiluldeviață nu rămânecelces-aridicat odatălacer– și nute-ngrijora, dup-aceea:șomer lăcuite,apăcii; mele frumos până lasemnarea, peacoperișul barăcii escadrilă vreau, devânătoare, de pilotșisăajungîncare cu încetul,săîmiiaubrio brevetul așa c-amtimpșieu,încetul de vară, multsperanțaderăzboi, a crescut, înclipaacesteiploi verde fiindde-aicilaαCentauri –, astăzi ordinea șiprogresul dinauri- ca toatălumea,săcred căelenumint, Bazându-mă pestatistici–șitind, Adrian Karaoke et o at apă cu aspră, carte o este acasă… Zile Î sius îmi întinde mâna lui mare lui mâna întinde îmi sius Cape dr. farmacie „În Krone. farmacia apare îi vis ntr-un Bodnaru prin care au au care prin Zile Zur - - - palii criminali. Auschwitz, o excepţie în excepţie o Auschwitz, criminali. palii princi rămân şi sunt Ei rampă. pe mai nu Nu Auschwitz. la activi foarte erau medicii şi ci schingiuitorii, şi călăii mai „martor” al lui Dieter Schlesak: „Nu nu dotată şiaranjatăimpecabil”. crematorii, la autopsii pentru întreagă clădire o primit a el iar gazare, la trimise să umble în civil, soţia şi fetiţa nu au fost Nyiszliîmpreună,iar plecat au voieavea Mengele, dr. de maşina cu imediat luat fost a că anume sa, cartea în minciuni la toarnă dar Wilhelm», «Împăratul legală studiile făcuse cul ardelean din Oradea, o capacitate, îşi medi Nyiszli, „Iar Mengele. dr. pentru lucrează Capesius doctorului colegii tre colegilor lui din Farmacia SS. Suntem în lui. Capesius îi arată însemnările lui şi ale victimelor ale şi lui mărturiile procesele, urmăreşte îi el, cu vorbă de stă zitează, vi Îl lui. biografia din parte Face turi”. „înalta societate” „înalta din închisoare, citeşte depoziţii, e... Capesius. Farmacistul delaAuschwitz. Schlesak: Dieter lui acasă” „întoarcere ata ae - adus i-a care cartea că scriem Să dincolo”. de Voci întunecat. perete un şi cap în verbal meu procesul bea undeva de sus şi departe de mine, era vor- „Farmacistul asasinaţi. fost au câţi spune îi Capesius dr. – banda pune Îşi închis”. fusese ani nouă detenţia; şi ială îndo fără Era dincolo. de lume dintr-o oare vorbea ne însingurat; de şi gol de îngrozitor şi putred stătut, suna inspira ce ceea îmi ea ea, de scap să izbuteam şină, continuam să aud vocea lui, nu mai ma în târziu, mai „[…] Goeppingen. la acasă... În 1982, naratorul îi face o vizită ob c e ş c sţa u dp c iese ce după lui soţia cu şi el cu vorbă de stă „consăteanul”, caută îşi Schlesak Dieter Banat? din şvabii cu Ardeal, din saşii cu întâmplă din se Ce unii lui. prietenii tre şi au o care pe ascensiune o fericite, studii are Capesius într-o vecinătate. erau Mama, cu dansa Capesius Odinioară, lui. ai şi el despre e Capesius acasă”.sa „întoarcerea pre des necruţare atâta cu scris a Schlesak Zile acasă Zile i ctt i nu dm eternul Adam, nou din citat e Şi C Ianuarie CALENDARUL ANIVERSĂRILOR 2021 TIMIŞOARA FILIALA UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA - 31ianuarie1940s-anăscutTitus Suciu - 27ianuarie1968s-anăscutSimona Diana Constantinovici - 24ianuarie1947s-anăscut Viorica Bălteanu - 23ianuarie1944s-anăscutCorneliu Mircea (BotgrosLiubiţa) - 19ianuarie1962s-anăscutLiubiţaRaichici - 16ianuarie1954s-anăscutOlga Neagu (Olga Cramanciuc) - 14ianuarie1968s-anăscutAntuzaGenescu - 14ianuarie1962s-anăscutMarian Oprea - 12ianuarie1951s-anăscutJohann Lippet - 9ianuarie1955s-anăscutDoina Iovănel Spineanu - 9ianuarie1943s-anăscutDan Floriţa Seracin - 8ianuarie1920s-anăscutBillédy Ilona (HrivnyákIlona) - 5ianuarie1935s-anăscutColetadeSabata - 4ianuarie1943s-anăscutMandics György - 4ianuarie1945s-anăscutEugen Bunaru - 3ianuarie1953s-anăscutRoxana Nubert - 2ianuarie1945s-anăscutIoan Peianov Radin - 1ianuarie1954s-anăscutMircea Mihăieş la Auschwitz. Rareori Dieter „farmacist” ajunge ghişoara. Si- din farmacistul apesius, şi arta dispariţiei arta şi la Institutul de medicină de Institutul la a asasinilor, unii din unii asasinilor, a

e mi dureroasă mai cea Cartea despre Cartea presimte „ală ------într-un proiect aladevărului. implicat seamă, de jurnalist unui cartea unui confesiunea – personale istorii unei tea ale victimelorluidelaAuschwitz”. înfiorătoareipostaze şi priviri de însoţite Capesius, Victor farmacistului evoluţia şi viaţa ilustrează care imagini „Câteva europene. istoriei al XX secolul de legate doar sau portante mai mult sau mai puţin celebre, cărţi im arhive consultate Sunt Auschwitz. la de din pagini rânduri, citate sunt desigur Schlesak, Dieter de articole Suntcitate biografie. o înţeleagă să trebuia care publicul cu publicul, cu oodtr l etuu „io Wie- „Simon centrului al Cofondator Cooper, Abraham Rabinul de prefaţă o Adevăratalui a istorie VictorCapesius Posner,ciei e răului stigmatul despre ci despre familiaritatea transilvană a răului, miliaritate» transilvăneană arăului”. nalist a lui Victor Capesius Victor lui a Răului. Al exemplar. care ca cărţii: trecut iadului”. dincolodeporţile pe care au ales-o, Capesius şi alţii ca el calea pentru optând că, faptul înţelege a de şansa au generaţii noile că asigură ne Posner Patricia superiorilor. ordinele ze cumsecade, care n-a făcut decât să urme neamţ un decât era nu ei pentru urmei, urma La simpatie. de bucure se să rita me- Capesius eliberat, l-au care nazişti, multora, inclusiv a unor judecători, foşti ochii În frenetice. aplauze în izbucnit a clasică. că muzi de concert un la sa familia de turi ală fost a Goeppingen, la Capesius lui a public în apariţie prima eliberare, După Germaniei. a supremă instanţa de soare închi din eliberat fost a Capesius ani, doi ani şi jumătate din pedeapsa de nouă de puţin mai ispăşind 1968, ianuarie 24 […] cărţii: prefaţa în Citim senthal”. nă, Georg Aescht, va sublinia înţelesurile mană în română şi din română în germa cei mai harnici traducători din limba ger perimentele lor pe oameni”. Unul dintre ex- pentru laborator uriaş un ca folosită grădina zoologică umană, da, da, trebuia

«banalitatea răului» devine aici o «fa o aici devine răului» «banalitatea Două cărţi Capesius faţă în faţă: car u epe aaiae ruu, nici răului, banalitatea despre Nu Î dr. Capesius poate deveni un erou un deveni poate Capesius dr. romancier al Europei noastre – şi – noastre Europei al romancier care „Ceea ce Hannah Arendt definea Arendt Hannah ce „Ceea esnj c dsr u tm în timp un despre ci personaj, un despre „do doar un nu cumentar” e cartea ntr-adevăr, Când a intrat în sală, publicul sală, în intrat a Când a fost şi a rămas faţă în faţă în faţă rămas a şi fost a Farmacistul de la Auschwitz. la de Farmacistul Capesius, farmacistul farmacistul Capesius,

e scrisă de un jur un de scrisă e uora inserează Autoarea dvrt istorie Adevărata

cartea Patri - cartea cu ,

au pe ------cealaltă invers decât am fi tentați s-o facem. Să nu ne mărginim să observăm că poezia nu introduce de la începu Să facem. s-o tentați fi am decât invers cealaltă la una pe raportăm le să poate trebui ar neîncetat, alta pe una însoțesc se oglinda și poezia că pentru și oglinzii tema cu simultan emerge poezia că Tocmai pentru zii. ne-emi descoperireaoglin cu odată fapt de născut s-a nesciană, încă minoră, notă în încă sa, poezia că atestă copleșitor în imaginarul luiEminescu. copleșitor înimaginarul loc un ocupă ei prezența măsură ce în arată oglinda că din poveste) din „copila cea de crai”. Dar de ce anume se numește ea Lida ș esențializată ulterioară, o aceasta iar Lida, e nume, un tă adică mină numele fetei, lasă în umbră tocmai miezul viziunii, numelui caatare. Titlul punând înlu însușiederutant; alt­ nu și oglindă între esență de înrudire o există motorul intim al poeziei. Pentru imaginarul eminescian, însuși adevărat, cu fost, fi să pare poetului, a accelerate maturizării măsura pe surprinzătoare mai tot variante, de zeci și zeci în oglinzii, profunzimea în reluată mereu tibil pentru poezie? La o cercetare mai atentă, imersiunea combus și generator cumva fost n-a specularemisterele de față fascinația dacă degrabă mai întrebăm ne să ci el, șir neîntrerupt de forme până la ultimele versuri scrise de într‑un declină o care pe oglinzii, tema începutului tul Vasile POPOVICI în oglindă Eminescu, imersiunea ta despre mare”. Între bărbatul cel sărac și castelană se castelană și sărac „fereas - cel bărbatul Între oglindirea,mare”. despre ta mijlocesc ce elementele selectează din fiindcă unul potrivit, mai incomparabil e târziu să sevadă unulpecelălalt. zboară/ Cu-al geniublond." ruinei de vară/ Vezi pe luciul vagabond,/ Cum pescaru-n luntre nopți în an Peste-un rătăcind.// risipe Prin rece/ tristă, pescar pe țărmuri trece/ Și din placa de argint/ Vede zâna Un ideal.// un ruini Prin zugrăvește/ adâncu-i Și-n pal/ diri.// Blonda Lind-amorgândește./Marea vede chipu-i gân plâng față-i pe Și mării/ vede-icoana Lida deșir/ se ce Peruini serei./ vântul tristă-n „Marea-i indescifrabil: în ultimul catren, într-o oare,luntre pe ape? Întregul ce ansamblu e de deodată, avântat țărmuri”, „pe de gint” ar de „placa contemplând pescarul și (Lida) feminină figura dintre legătura e Care versificator. junele minte în are ce strofe, patru cele din reprezentăm, ne să Greu generat. l-a care viziunea expune decât acoperă degrabă nesigură, mână o cu trasat Crochiul, ideal)... diri, (vede, vede, vede, vezi), neologismeșiabstracțiuni(gân supărătoare repetiții risipe), (ruini, plural de nefericite exercițiuneîndemânatic, un peste șibanalăareflectăriialta decâtceasuperficială caatare. a oglinzii. el, la fundamentală, tema despre vorba Este neglijență. oarecare cu deși desigilată, ori nenumărate de fost a ta aceas intrarea și sa, poezia de ține ce tot Ca familiară. dnu, eiiu c msuiu, dal rgl cu regală rând de odrasla omul masculinul, cu femininul adâncul, cu înaltul lumii, polii reunește și distanțele abolește da Oglin inaccesibilă. fata și umil pescarul dintre posibile im întâlnirii fantasma împlinește se apei reflexul Prin mării. oglinda e celălalt, în și caz, într-un și Esențială, claritate, una și aceeași cu viziunea din anii adolescenței. mării, fundulmării/Mă atrageînadânc”. Fundul –/ plâng totuși și întors N-am ochii/ vreodată // i-arată. chip un mult de mării/Ah! fundul mării, Fundul / – cată vecinic ape în Și luntre/ trece-n pescarul Iar bălai.// ei chipul Fură mării/ fundul mării, „În fereasta despre mare/ Stă copila cea de crai –/ Fundul postum, el și poem, splendid un într- adolescenței, anii din viziunea reluată, arată, cum Iată deplină. claritate o cu altădată, de fantasma farmec rml pee doorv antume deopotrivă poeme, Primele Din acest punct de vedere, titlul poemului de mai de poemului titlul vedere, de punct acest Din nimerim postume, în abandonate schițele Între Un repertoriu al poemelor și împrejurărilor ce evo ce împrejurărilor și poemelor al Unrepertoriu și inevitabilă eminesciană, ușă veche o deschide Aș (Sf. Apostol Pavel, Epistola către Corinteni,13:12). Per speculum inaenigmate. D Viziunea din anii maturității poetice e, înțelegem cu modul ieșit din comun fel, nu se știe. Nimic nu pare a justifica alegerea justifica a pareNimic nu știe. se nu fel, –, Eminescu rescrie Eminescu –, al povești, din anul e – creatoare maturitate plină în 1876, în ani, zece upă 1 Î vrina dlsetn, aa poar- fata adolescentină, versiunea În . dpi itlgbl, a devine ea inteligibilă, deplin i prin care cei doi tineri ajung a lui al Lacului, al Melancoliei, reînviind ca prin ca reînviind Lida În fereasta despre maredespre: fereasta În , cu ale lui forme lui ale Lidacu , ; în versiunea în distinge; și poezie, însă poezie, și i postume, și ăi (File Călin Spre castel Spre Crăiesei mai ------separabilă de modul său poetic de a trăi lumea. Operele lumea. trăi a de poetic său modul de separabilă in și originară figură eminescian, de poate se cât intim, în primul și în primul rând vedere în avem să poate trebui ar eminesciene, liricii al poemului-far sursele căutăm Când deplină. maturitatea în cosmice tinere la proporții epurate ia țe, tul de 16 ani, mereu și mereu rescrisă în variante tot mai simbolică seprelungește într-oprofunzime insondabilă. dimensiunea atât cu exact, mai definește se imaginarul cât cu Și exact. mai definește se său imaginarul atât cu Cu poetice mijloacele bine mai ea. stăpânește își Eminescu cât pe descoperă o apei luciul apoi mării, oglinda descoperă fata întâi mai reflectantă: suprafața și flectat prezintă ca un du-te-vino de neînțeles între subiectul re oglindirii actul teatralitate, și tristețe supraîncărcatde original. poemul în sificată Transpusromantică, poză în despre mare, vedem totodată și cât de inabil fusese ea ver- deslușim o din imagine pură. în sublimează și-l neagă îl care pe fizic, lui suportul de desprins impuls unui realizarea permite specular sortul Re iubire. propriu-zis e nu iubirea iar întâlnire, tocmai e Întâlnireanu real. ca realul nega a de realul, evita a de se pot vedea și nu se pot iubi fundul mării/Mă atrageînadânc.” pescar dubla chemare a morții pentru și a iubirii: reprezintă „Fundul mării, adâncuri din icoana pentru Atracția al morții și al spiritualizării puternic investite emo în lumea umbrelor. moarte, Profunzimea oglinzii e, de aceea, tărâm în propriu-zis intră fata oglindă, în Proiectată ulterioară. varianta în nepreluate blond”, și „geniu „ideal” abstracțiuni: stângace două prin exprime să voise 1866 din minoră încercarea ce ceea Este . spectru profil, umbră, imagine, icoană, pură e rămâne ce viață; și materie de reflectat obiectul videază oglinzii mediul ridică nu-și niciodată privirea spre castel. el Trecereaiar chipului mare,fetei prin pe rătăcind văd nu-l ei Ochii oglinzii. al mării, intermediul prin doar ci față, în față privi pot se nu predestinată,interdicție o de parcăloviți se întâlnesc cu ochiul ș fetei chipul și ochiul care prin magic instrument și oglinzii: rolul și totodată zimea cu oglinzii, asupra repetitivă insistență cu cade accentul Acum el. și recuzită de aferent, lexicul asta cu telului, fata de împărat privește mai întâi spre întinderea sus mai analizate tinerețe de poemele visare, prin început la întâlnit s-au trul as și fata vis, prin întâlnirii înaintea că, Mincu, Marin mai tare/ Și fulgerător,/ s-arunca Se cufundaînmare”. aprindea Se tremurător,/ asculta El (...)// întoarsă. lui revarsă,/ se trupu-i Pe luminiș/ oglindă din „Și morții: paloarea de încarcă se și înfățișarea schimbă își răsfrânt obiectul oglindire, Rsr ș srlc, P mșăorl crr / Corăbii / negre duce.” cărări mișcătoarele Pe / străluce, și Răsare / mări pe cum zare „Priveaîn îndrăgosti: se a prinde care de astrului, spectrul oară prima ea vede reflectat, apei, mărilor (nu spre înaltul cerului înstelat). În profunzimea viziunii caatare. miezul inutil încarcă ruinelor,ce a romantică poezie retorică, de recuzită de detaliu un pe derutant accent un plasează fiindcă confuzia, insistență, prin lui, rândul la sporească, să decât altceva face nu „ruini” pluralul că și spunem mai Să ansamblului. logica în superfluu nunt castel, fiică de crai. În la sus, ea, indigenței; a treaptă ultima pe și mare, pe sau țărm pe jos, află se el dublu: netrecut, de abis un cască prin oglinda camerei, în sufletul fetei sufletul în camerei, oglinda prin acolo, de iar mării, oglinda în întâi (mai oglindă în re plonja- dubla prin fetei visul în pătrunde nopții Astrul răsfrânte. imagini prin apropie se Luceafărul și împărat sa majoră,Luceafărul înprimulrând. mari sunt doar două forme Înfereastadespremare În desenul de o simplitate înșelătoare al reflectării al înșelătoare simplitate o de desenul În N-ar trebui să ne scape, în continuarea analizei lui analizei continuarea în scape, ne să trebui N-ar Schema speculară, care a pus stăpânire pe adolescen Revenind la intuiția adolescentinădin Precum în schițele poetice evocate mai sus, fata de fata sus, mai evocate poetice schițele în Precum „Vederea prin oglindă” și „iubirea prin oglindă”nu prin „iubirea„Vederea oglindă”și prin P tablouri ale întâlnirilor mediate de oglindă din opera i fatală: ei iureșul bărcii pe mare, ruinele – și împreună și – ruinele mare, pe bărcii iureșul tristețea, vremii: a recuzită întreagă o razitar, oemul din anii maturi evacuează tot ce era pa- doar după ce poetul o reia în reia o poetul ce după doar efectiv udl ăi, udl mării fundul mării, fundul Pe ochii mari, bătând închiși/Pebătând fața Pemari, ochii i chipul bărbatului. Fata și pescarul,

Lida, castelul se află de apropiere a unor subiecți ce nu recunoaștem de îndată câteva îndată de recunoaștem spațiu de mediere de spațiu viziunea prin oglindă în fapt: sunt și două moduri 2 . De la fereastra cas- fereastra la De . 3 ). Cunouă fiecare). în , ruină amă - nomi ca-n întocmai Luceafărulla , , cale ocolită cale , Lida, pe care Înțelegem . Fereasta , nucleu profun- țional.

se ------, unui gând filozofic poveste). Nu vorbim aici nici de transpunerea, superbă, a ( îndrăgitorul” el singur îndrăgitul, fuse Singur isvorul,/ sa, oglinda Narcis„Șiîn fața văzându-și precum versuri din primar narcisismul despre vorbim nu Aici Altceva. caz orice în sau Celălalt pe ci vede, se sine pe nu ele în privește ce cel eminesciene: oglinzile suplimentară căacestaexprimăundataprioric. dovada e eminesciană imaginară structura în specular pattern-ului a obsesivă persistența mult, Mai literari. cii decât vecheinfluențele culturale identificate de mai istoricii și criti- e oglindă prin viziunea fiindcă generat-o, și său, imaginarului a configurație veche mai o nu au putut decât să confirme, să fixeze și să limpezească ca evocate cetat neîn – Schopenhauer Arthur lui gândirea sau Kunisch Richardde românesccules literarebasmul filozofice – și ite șilaaltăscară,inclusivliterară? însuși ani, peste aproape neschimbată,asevedea șipoemulDoña Sol. Adelinei Piatkowski șia lui Ion Banu.) Științifică și Enciclopedică, 1979, pp. 321-373, în traducerea losofia greacă până la Platon scufunda de două ori în același râu, după Heraclit.” (apud și nu suntem”; Plutarh în suntem curgătoare, ape aceleași în coborâm nu și „Coborâm în Heracleitos fluviu”; același în ori două de unui fluviu care curge, susține că e cu neputință să te cufunzi existența asemănând și rămâne, nu nimic că trecătoare, sunt de Platon în ediția apatradinpp.48-84). „Anima”din et Gaston Bachelard în de capitolul propusă eurilor cvadruplării schema utilizează ce tate”), „Textecolecția în 1978, Albatros, București,Editura comen ( Mincu Marin lui studiul este Sub ochiultăurămaspeloc?” călătoare/ vecinic apă O joc,/ straniu Vreiun privești să de vreme ceelereapar înoperaluimereu șimereu. cercetăm ca forme imaginar-literare proprii lui Eminescu, mă și construcție poetică – și tocmai de aceea merită să le către ochiul pescarului. Așa ceva nu există decât ca fantas proiectadirectputea l-ar nu ei străfundurile din și mării, apa în fetei chipul capta putea n-ar lume din oglindă o gândirii ca reflex a realului, fiind chiar contrarul lor. Nici rii, identificat,presimțit, îndelungcercetat deEminescu. alienă al și negativității oglinzii”xul instrumentul fie paresă „dincolo”.trece„Comple a prin sfârși va fatală, ei chemarea se pierde în oglinzile visării, atras de abisalitatea fantasmei, de țial în felul cum sunt dispuse sunt cum felul în esențial detaliu un Există ______5 4 3 2 1 F Eminescu reia faimosul dicton al lui Heraclitreproduslui al dicton faimosul reiaEminescu Pescarul ce privește în fundul mării, precum poetul ce poetul precum mării, fundul în privește Pescarulce Mai trebuie spus oare că din acest tipar specular iese, specular tipar acest din că oare spus trebuie Mai fruă lirică formulă într‑o dicton, aceluiași a variantă Ca n uc d rsrc î interpretarea în răscruce de punct Un oglindă și nu are nimic de-a face cu atributele atributele cu face de-a nimic are nu și oglindă în răsfrângerea de fundamental diferă nescian în arată se ce antasma Cratylos (402 A) „Heraclit spune undeva că toate (Paris, PUF, 1968 – PUF,(Paris,1968 rêverie le de poétique La , unde rolurile sunt altfel distribu- Luceafărulaltfel rolurilesunt unde , literare și culturale ale poemului, ale culturale și literare surse 4 , precum „În cea oglindă mișcătoare/ De E aud Delphos , I, Partea a 2-a, București, Editura Rêveries sur la rêverie. „Animus” ia Eiec. Luceafărul Eminescu. Mihai 5 (Diana). iau seua emi - specular tiparul 18: „Nu ne putem Călin. File din File Călin. 24, Allegoriae Luceafărului dar nu au nu dar Fi ------, eminesciana 3 ludex 4 anomie observa că adevărul nostru a devenit unul unul devenit a nostru adevărul că observa aș adevăr, de simulacre asemenea cu hrănesc context saulaefecte. sunt fake-news dedicate studiile în amintiți des mai cel invarianții Succint, invarianți. anumiți de funcție în ci descriptivi, specifici, cheamă numele Sergiu Nicolaescu-Pavelț. Coru Carpați sub pe tuneluri daci, cu operetă de mitologii niște încropească să de mult cel Fiindcă,e face timide. pot ce regulă,de destul sunt locale conspirațiile deocamdată, că, faptul din vine pro – eu glumesc – aici nenorocirea, iar universale, regulă de conspirații, fără completă e nu recente Sigur,noastre „rețeta”noastră. disperării asupra exercită se chipurile, când, noi dinspre vine când atunci bine” „de așa, exprim mă să manipularea. ca doar e, Care cunoaște îl mediatic concept unui a folosire de exces asemenea Un cine transcris desprea carepresateritoriu locală din lucru acest spun par sintagma literală, cheie abuz Uzatăla modernității. până ale mediatice concepte altor a cea peste mult Marcel TOLCEA Falsele fakenews contribuit mult la o asemenea acutizare a emo a acutizare asemenea o la mult contribuit fi să media social ca posibil foarte E realtime. mediile pe comportăm ne reacaș ționăm, a șa credem, șa a votăm, Așa febrilități. definitive unei sfera în cetă țenești noastre reacțiile emoțional degrabă mai său profund nu constă în a informa, ci în a forma/distruge convingeri. său profund nuconstăînainforma, ciînaforma/distruge doar ca suport, fiindcă, prin conținut, el este unul propagandistic prin faptul că demersul demulțime”.zat atunci,„negru în mecanismul de colportare a fake news pornind de la conceptul său, insuficient teoreti news –, aș opina că țiile observa de acum peste un secol ale lui Gustave le Bon se pot regăsi ghicește vesela anarhie. partea este candoare, de lipsit adică deneîncredere înautorități,esenastatuluidedrept. anomie, de devastatorcel efectul este vaccinare,că (de limpede politicile este și pildă!) de spiri libertatea, acestora: esența chiar este democratice societățile slăbi a pentru eficientă dar special, în Rusia, – Autocrațiile metric. nou într-unrăzboimacro: celdintre democrațiișiautocraii. din regăsit s-a rece, războiului încheierea la acalmie scurtă o după azi, de lumea fiindcă aici metaforizată ea pare decât palpabilă mai mult realitate o este „cruciat” cuvântul Da, aureolați, răsplătiînfiececlipită,deGraalul propriei cauze decătre ceiasemeneanouă. propriilorții noastre convingeri crucia suntem acerbe polemicile în fabrică Or,aveaopinii. a dreptulde critic, inalienabil tul laboratoarecare,aceste se în clipa în macro, colportarea prin social media, discreditarea, paradigma conspiraționistă paradigma discreditarea, media, social prin colportarea macro, Tiberiu Giucă – in premeditată. Cred premeditată. puțin mai sau mult mai invenție orice sau minciună orice țial, În fine, aș sublinia accentuat că fenomenul fake news înseamnă un fenomen mediatic fake cazul în obligatoriu – media social pe colportării fenomenul privește ce ceea În De pisos, cred, să concluzionez că reacții cu simetric, conflict un e nu asta, data De se ce „civililor” înțelesul pe post-adevărul, invariant, primul traduc să fi ar Dacă Aș De aproximativ un cincinal epistemologic, sintagma i se referă la con la referă se invarian ți unii observa, lesne poate se cum După . te o minimă definire a ceea ce se se ce ceea a definire minimă o lipse ște public spațiul în întâi, mai că, cred adar, fake-news fake news fake și cu privire la marile conspirații, marile la privire cu i politicienii români, politicienii și opina ca o asemenea lămurire să se facă nu neapărat în termeni termeni în neapărat nu facă se să lămurire asemenea o ca opina aș Și . follow-up Autoportret fake news fake iu l argumente la imun și at cu cu romanțat nostru autohtonismului a Maginot linia pe -uri a unei confruntări ideologice la capătul căreia se se căreia capătul la ideologice confruntări unei a hard iul public, orice neadevăr neadevăr orice public, spa țiul în însemne, să început a fake news i vedetele din showbiz, din vedetele și i China –, China și post-adevărul, conflictul asimetric, impactul impactul asimetric, conflictul post-adevărul, , departe de a fi un fenomen comunicațional iei fiindcă acolo, pe platformele sociale, sociale, platformele pe acolo, fiindcă ției i probe, ceea ce, fatalmente, plasează plasează fatalmente, ce, ceea probe, și ce discreditează liderii de stat stat de liderii discreditează ce news fake tie ce acuze formulate de procurori. de formulate acuze ce știe ii, ci un conflict asi conflict un ci contrareacții, și tiu foarte bine că arma cea mai mai cea arma că bine foarte știu fake news a cunoscut o glorie cu i marii- și im simțim ne evident, și, i „de rău” atunci atunci rău” „de și ii la la alții iar ținut, micii infractori infractori micii

și i citită în în citită și efectul de de efectul i și - - - - un numărmare debujiişiunfluier. are care Dacia, cu confunda se nu A tie. auto-telepa de fericit accident unui gul lun de-a românesc sufletului arheologii alefura căciulile. zele pentru care îşi sugrumă părinţii vegetali şi pupe- niciApolodorfacă scrum, să-i zidească. Nici să-i putut viitorului. Zalmoxisa nu codrul din venind Sarmisegetuzele atacă care nemuritori calibani de trib Tari): care iesmonştriişicămătarii. prin găurile Astupă dacică. monedă şi ţă îngrozit. fugind sarmat călăreţ unui al mic deget ca bizantin mozaic într-un reprezentată ghinionului, a zeitate lui Ulterior Decebal. tezaurul îngropat fusese căruia tul locuieşte pecrengile subţirialebrazilor. iarna deşi hibernează, Nu penuri. rilor lui mîna Decebal. de moară să roman, în general deghizat Winnetou, dacul pe adus nismului dacic.Se bagăîntoate. de labrîu,spre deliciulcopiilor. brusturii cădeau le şi barbă pe cîndu-şi căl împiedicau Se Dacia). (v. Dacia în vatră la lăsaţi erau ce după pitici veneau să-i reapropie. Iată cîteva exemple.“ încearcă Dicţionarul reciproc. resping se faptele şi oamenii că aşa zei, de clav con unui rîsul din creată fost a noastră dicţionar, domnuleSteriade?“ vadatorii din răsărit“. in- veneau ori cîte de stratosferă în dica ri se că pentru bine de aşa supravieţuit a latina Iar teritoriu. întregul pe – pare se suprapreţ, la – superstrat ca lor limba provine dindacă?“ ultimii.“ pe toate, că de aceea am furat ajuns acum cam le-au ni şi alţii şi romanii năvălit au care După politică. la şi religie la şi fost primii şi la gramatică şi la aritmetică am daci, noi eram cînd atunci că, fi ar de baliverne şi bălării protocroniste: cum lumea umplut s-a şi ei după droaia luat s-a Apoi străbun“. – bun foarte – „bun e aur de epoca la duce care secvenţa că ta. Dicționarmiştologicgeto-dac. rutului Pompiliu Steriade, autorul proaspăt apă acuzator întrebat fost a noi?“, de mişto MIHĂILESCU Călin-Andrei geto-dac Dicționar miştologic Dacia felix culpa: ţară descoperită de Strugur) de (Prunc Cuşmar Sîmburi de (Mîncătorii Curcumani (ulterior,Cozana Vrîncioaia[?] ua (o Umflat) (Cot Buzar nu moaşa şi lactaţiei zeiţa Bulzana: l-a care francez actor Pierre: Brice, ortocro a militară instituţie BOR: Barbăcoţi „eei unaosr, lumea dumneavoastră, –„Vedeţi acestui al principal scopul e –„Care –„Desigur, aşezat Romaniişi-au nu. nu latina nici că spuneţi să –„Vreţi spuneau ei că Pîrvan... –„Hîjdău, –„Dar cine? Ce?“ –„N-am început eu“, a răspuns aces Faceţi strămoşi? de joc bateţi –„Vă : veterani romani care de care romani veterani : pru u pa sub pîrîu : spirit : ): zei- ): ------tuturor imperiilor. porţile la necontenit bat care tentrion al generator hoardelor de atacatori cu deviaţii de sep teriomorf, androgin zeu arde ceramicaşidealăsaurmescrise. a de interdicţiile păstrat s-au ni care din dezalcoolizare. prin daci pe domesticit fi a-i pentru zeu tean ridicat de Burebista la rang de semi al Academiei Române. central holul în şi altare poieni, în şi dar magazine, marile în instalat dacomat ce natic la suflet. Se poate procura de la ori- să nuaibăieşire laiele. ca Kogaionului, peşterile în întemniţaţi fost au Ovidiu, lui lacrimile şi zulufii de noilor şimaireligii. adaptabil infinit fiind periodic, reînvie şi moare nume, un nici la răspunde Nu dealuri subcarpatice. degetele foarte groase şi modelează unele ei şiadocumentelor. Unic, şi de nevoie, şi din lipsa competiţi Tronulpe moftoteişti de ridicat ulterior timpi, patru în ura- intermitent zeu nochtonic Sabazius): Gebeleizis, moxis, conversaţiei cuZalmoxis). şi moartea (moartea fiind doar începutul Burebista avea un stol, şi de-aici i s-a tras că spune Se înţelepciune. de ghinionul şul şiscribulluiDecebal. la culcare. an. Acum miroase abrînză. Domiţian, ca Traianistoric ţat Aurelişi împieli S-a emulă. uneori era îi Athena a-isfîrşiapeduşmani. sine pentru cu înhăitează se Lactanţiu); (apud luptă nism spiritual. alpi pentru invizibilitate de Ceahlău şi local Olimp Considerat Kogălniceanu. şi Kilimandjaro între aşezat introvertit racilor şialtracilor. „R“ imnul „Iliru-i lir“, e adorat ca mag al la Pietroasele, unde i se cîntă în lunile cu al fiinţeideaproape douămilenii. românesc resentimentul generează care Pontului Euxin. locuitorii de veşniciei Durzup Viezurul (zis şi NasStrîmb)şi (zis Durzup Viezurul părelnice, legi de dătător Doxonom: Secetă) şi (zis Deceneu Dacopat şi fa : cetăţean fanat la trup Dacomat: v. dacopat : pentru că îşi băteau joc băteau îşi Tomitocanică pentru : ăii. r negi, Are mămăligii. zeiţa : Zăruta Sal- Zamolxe, (Zamolxis, Zalmoxis : zeu per se. E tatăl, fiul, na fiul, tatăl, E se. per zeu Scorillo: Prăbuş: zeu mic care îi pune pe copii Pallas căruia politropic zeu Maian: de steag Eliade); M. (apud urs Lup: vulcan sau Zauberberg, Kogaion: de cultul În muzical. semizeu Iliru: cetate şi practică traiana: Hulpava Ufniţă Sfinţul Fudaiţ : zeu tînăr, venerat ca dop al dop ca venerat tînăr, zeu : : animal totemic simbolizînd totemic animal : : zeu magmaform enigmatic. magmaform zeu : litoralului getic al getic litoralului : doctor egip- doctor : ------: sacrificiului șidevoțiune fațădeimagine. aparențelor construite meticulos, spatele cu artă a ome- din zgândăesc latent nesc-prea-omenescul ce cuvinte, în pus greude suferințe și temeri invocate Sunt inimaginabil. și indicibil în proiecteze să-l sigură, zona din scoată să-l cititorul, tura romanului e programată să deranjeze luminoase, prietenoase, confortabile. Lec- morie. Aceasta preferă să rețină episoadele me- din izgonit sfidat, ocultat, trecutului ale straturipestestraturi praf de scutură hiper-sensibilități, ultragiază menajeze, să refuză răscolește, rănește, ce scriiturii a maestră drept impune se Răsuceanu Andreea mărire, de visele și grandoarea recupereze să-și și timpului a inexorabile se să incapabilă culare, crepus- lumi unei ale existențiale melor dile traumelor,tenebrelor, al scriitor un continent sfâșiatdepropriile drame. un pe sud, de altfel un odinioară, gau, înche ce raționalizarea și visceralitatea alienarea, și alinarea violența, și durerea tandrețea, și cruzimea de dominate erii scri asupra tutelar spirit unui asemenea american. Imaginea acestuia pare a plana gigantul tor,din preluat e cărții moto-ul întâmplă Deloc Faulkner. lui al cel cu tulburător și inepuizabil ținut, rivalizănd scriitoarei. al Asemeni mi(s)ticei Yoknapatawpha, C. e semi-ficțional uni versului centrul în instalată C., așezări dunărene cunoscutei deja ale stratificate erele și de ci efecte, nucleu și cauze circumstanțe, un doar nu cuprinde epic controlul nou, Din personaje. de roase gene galerii unei ale interioare tărilor frămân trăirilor, stărilor, al barometru unui asemenea acționează pagină ecare Fi emoțiilor. redarea și înregistrarea în fi dovedit demnsătreacă toatetestele. al Andreei Răsuceanu are meritul de a se roman doilea al mult, mai atât Cu mic. econo vedere de punct din primejduite perioade unei depășirea de pentru edituri pragmatic, operată, selecția parte, mare în determinat, au ce consumiste tea se detașează indubitabil de tendințele voiCar succes urmează. vorbice cele în Cu 100%”. toate acestea, nu despre un produs de Garantat Răsuceanu. „Marca calități: bunei al indicator devenit stilul în Toate intertextualității. concentrate a subtilitate și ficțiunii al rafinament tivă, melancolie, imagina- broderie fină și și documentație claritate profunzime, de maturitate, amestecul prin literar an de finalul domine să 2020 în reușit 2018, în cută Cristina CHEVEREȘAN ale intimității Cartografii ignorabil până la aneantizare, care, lăsat care,aneantizare, la până ignorabil are vocația amănuntului esențial, a Răsuceanu detaliului Andreea oficiale. surile discur în decât altundeva întotdeauna, sunt, eroii prizonieri: și martori facă să menită Istorii, mari unei a și istorii mici ză indivizi prinși sub dubla povară a unor modelea- și personale traiectorii termină cotidianului, indiferent de epocă. Ele de- se țesătura în inamovibil, ce adânc, inserează elemente de tip acel explorează Așa cum Faulkner e, esențialmente, esențialmente, e, Faulkner cum Așa La fel ca fel La V O aiuu sca. Romanul social. tabilului (in)accep teritoriile dinspre suflarea duhul, ântul, tea, fidelitatea și acuitatea și fidelitatea tea, sensibilita- demonstrează își autoarea plus, în dată O formă de viață necunos viață de formă O a suflarea duhul, Vântul, sustragă scurgerii scurgerii sustragă adie adie ------prin fugapesteDunăre. rea, speranța unui altfel de deznodământ inconștiența de a fi ales evadarea, elibera și îndrăzneala pentru prețplătit înec: un cu face de-a are central episod bolicul oameni noi, nu e deloc de mirare că sim siniștrilor ale sentimente și temeiuri le, presiuneasub scufundă scrupu de lipsei comunităților și societăților ancestrale substanță dădeau altădată ce tradițiile și structurile Cum figurat. la și propriu la ucigător, maladiv un de impregnează se ce familiale nano-universurile către vel macro, sistemic, absurd-instituțional, transferă, se printr-un sinistru joc de oglinzi, de la ni- Oroarea discriminarea. cinismul, abuzul, legitimează ce sisteme de morală descompunere și canibalizare auto- la osîndită dezumanizată, tizată, ce-l exclud, conturează o Românie- abru cadre printre rătăcit neiubit, fiului ale degringolada ceaușistă. ulterior, și, război prin XX, secolului a jumătate doua a de cea către timpului, firul pe urcate, și — sorții și capriciile de rehumatismus”) de murit („au zice fi chinuri propriile-i de răvășit Chicuș Mihalachi unui ochii prin filtrat — lia Coli- comunei al boieresc XIX secolul din pornite răbdător,ițe țesută păianjen de pânze unei asemenea laolaltă, aduc ce confesiunilor axul fapt, de prezintă, re- cauzalitate, și linearitate de dincolo oameni, dintre legăturile și poveștile gă unile oricărui tipdeorizont. unile oricărui promisi- definitiv obstrucționează ce pă tra precumo grele,dense, obscurității a ceanu: în zona cenușiului, a renunțărilor, Aici se situează explorarea Andreei Răsu de ravagiile ireparabile pe care le produc. cont țin nu ce artificiale și naturale felor conflagrațiilor,totalitarismelor,catastro - divizi măturați în toate zările de capriciile in unor ale înăbușite, interioare, netele răc de revoltele, rănile, pe construită grup, colective, conștiințe unei ale mute trădările și uimirile eșecurile, regretele, compromisurile, cumpenele, trămările, des frământările, departe mai duc care voci de corul la contribuie indirect, sau Direct personaje. de pleiade întregi unei mișcare resorturile narative ale memoriei în pune exasperat om unui al gest ticul demonstrabil. recognoscibil, ancorat în fapt studiabil și și fantastic simultan areal, același anime să menite sunt Acestea întâmplări. alte în dezlegare poate, găsi, vor ce-și difuze tainelor și obscure spațiilor a punerilor, corespondențelor,supra- și intercalărilor se îndreaptă spre edificarea unei lumi a lumi unei edificarea spre îndreaptă se scriitoarea Faulkner, lui Asemenea or. anteri volumul în ca rurale, și urbane generații printre și prin familie de curs ale versiunilor feminine asupra unui par le tragediilorcemacinăpânălaexpiere. să găsească explicațiile nevăzute din spate- celui ce, prin autopsie riguroasă, încearcă retrospectiv, maniacal, cu meticulozitatea subiective sau obiective motive dincomunice incapabilisă oameniîntre aer, în înghețate adevăruri răspuns, fără întrebări nearticulate, traume frustrări, tristeți,acumularede o e tatoare.Cartea interioaredevas- explozii produce ființei, măruntaiele în voce, fără somnoleze, să mniie n ăpr l Ilne și Iolandei ale răspăr în Amintirile A P u a sn src explorări strict sunt mai nu vremurilor colbul în mai adânc tot descind ce alierele bil la nivel personal, drama personal, nivel la bil justifica- atentă, analiză o la totuși, și inexplicabil parent Anima, sufletul ce închea , disecate , se ------zr, ise l siieo ș corpurilor și spiritelor ale miasme izări, epu și atrocități înfrigurări, și captivități verbale, sau fizice agresiuni sau intimitate, libertate de privațiuni și frici jurii, in și amenințări afecțiunii, ale negări și respingeri mizere, supraviețuiri ilicite, relații debilitante, maladii agonii, turi, avor abandonuri, neștiute: drame ape, de prăduite trupurilor asemenea vineții, suprafață,la aduce carecanismulnarativ me propulsează ce resortul e complet, digerabilă sau anticipabilă niciodată lă, potențial cu hipnotic, dificilderealizat. echilibru într-un crudă, și nostalgică ridică, se cartea disperării, nuanțelor a abilă hermeneutica și clinică rece, seacă, înregistrarea Între cotidiene. rada grozăviilor și bâlciul deșertăciunilor catul invo Faulkner,în precum în scriitori care inconturnabil lirismul cu nou, din comparabile, delicatețe și melancolie o mai cele grotești,recuperăriunor inefabilul cu de dintre dureri și dispariții de sufocată derivă, în domesticității a bilă - cvasi-insuporta intensitatea cruzimea, detașarea, alătură conectate, indisolubil surile întrepătrunse, textul și metatextul, evenimente uitate sau provocări, stârnind praful de pe obiecte și noi și noi ancestrale, ecouri și prevestiri lângă pe sine, cu aducând secole, prin tru om, nesemnificative pentru omenire. om,nesemnificative pentru tru pen- imense mică, scară la lor, ruinărilor nimiciri- pustiirilor, ecourile pentru lută sale. Andreea Răsuceanu are ureche abso retrăire,de reciclare, reînvățare trecut, lecțiilora în scormonire de motive atâtea tot sunt erelor ceața în pierde vor se ce individuale chinurilor pulsatilitatea tea, vulnerabilita- efemeritatea, Fragilitatea, viață. numit suplicii și patimi încercări, înfire prelungi, desprinse din ghemul de amintirile desfac ce leitmotivele dintre unul cândva”:e fost am care în locurile putrefacție.în „Nu plecămniciodată din iț pi auee mne aglomerarea aminte, aducere prin viață de la revin ce scheletelor a dezbrăcarea gânduri și carne la până frustă, titatea ones- subiectivității, furia și zgomotul uneori emaiputernicdecâtcesevede”. adevărul despre viața ta. și Ce nu se vede, există … și e lui viața despre adevărul Dar vrea. cum acesta adevărul de trage Fiecarevin. nu că uite trebui,dar ar Așa perspective. și unghiuri câte știu nu din să-ți spună ție adevărul așa cum se vede el știu ce instanțe ale obiectivității garantate nu vin colectivă,treabănu niciodatăo e nu asta dar golurile, umple cine vestea, po reconstituie Cine astfel? face Cine-l complet despreele. Ceadevărule acesta complet? adevărul niciodată cunoaște poți nu că pentru doaristorie din șterge poți le Nu întâmplat. s-au nu ele că nă înseam- nu lucrurile întâmplat s-au cum cititorul generic: „Dacă nu poți afla exact inevitabil, angajează, ce singular doua a lo de destinele personajelor, la o persoană doar gândite sunt meditații ce trec dinco- sau rostite Interogațiile neființei. antul ne în tranșant, curând, prea suspendate corpuri însuflețește și organice asumate, zbate scriereaparcurgece căibătutemoduri în se delăsării și nepăsării ale rante exaspe repetitive, molcome, dezastrele și imediatului orbirile printre morbide, ore, nvtbl, implacabi- inevitabilă, Moartea, âtl cibri ul neabătut suflă schimbării Vântul Î oț nvztlr i nespuselor, și nevăzutelor Forța Absalom, Absalom! l ue cciiăi socio-istorice ciclicități unei ale nedreptăți și amărăciuni crizii, ipo- discontinuități, aceste ntre îngropate. Discur- , își scufundă pa ------am trăit,intuit,spusasta? când oare sine: de chestionare și recitire în formulări memorabile, ce îndeamnă la nările și modulațiile de tonalitate, prinse dar textului, credibilitate și greutate dau ce documentare mentele ele- pentru prozator marelui instinctul are Răsuceanu Andreea salvatoare. aer de gura pentru — G. dispărutului a ră, efeme cea, pe doar nu — personaj rui fiecă lupta urmări a pentru realitate în plonjează ce proze unei ale aparte tan, simul- și, comune locuri generații: sau decenii peste doar sesizabile implozii de cioburi și așchii în pulverizate aspirații și vise iubiri, de bucăți, în adevăruri de în mulțime. singurătăți sfâșietoarelor a de autenticitate note cu consemnarea doar trilogii: proiectate unei al volum doilea al acest în abstract nimic convențional, Nimic vulnerabile. și vulnerate intimității ale cartografii pentru curiozitatea tudinea, suflarea treptat, conștientizabile personalizabile, interpretabile, nuanțe și sensuri cu împrumut, de discursuri și adevărat”.cu există nu el te, Sub chipuri cuvin în lucru un fixezi nu până totuși, doxală, sunt o convenție, ceva abstract și sine paraleleculectura. de interogare și sondare o la publicul ce arhivistica de ficțiune, reușind să provoa decantează ce scriitoarei a sigură mâna e coerent întreg în (re)agregarea spre greș tării, disipării. Dar ceea ce-l conduce fără cău- amurgului, bântuirii, descompunerii, rătăcirii, penumbrei, al întunecat, unul îndoială, fără e, Romanul niciei”. zădăr „mirosul scene: fiecărei al cărcat în ori fierbinte stătut, aerul emanațiile, duhorile, adierile, de miresmele, învăluite aromele, dar Mississippi, de aerul din glicina și caprifoiul de Departe lui. controlabilu și predictibilului pragurile de dincolo instinctive, reacții și senzații propagă ce nevralgice punctelor a lor, epicentre identificarea șoc, de undelor decelarea analiza, Urmează suprafața. gă atin- să ajung nu adeseori, ce, interioare cutremure detectează scrierea fidelitate, „Cuvintele au proprietatea asta para Asemenea unui seismoscop de înaltă - incerti îndrăzneala, strecoară și pentru alter pentru și âtl duhul, Vântul, ------cronica literară 5 interviu 6 exercițiu, pianul este deja o parte din el și din complet oprește se dacă chiar care, în moment un Vine zile. de ani și ani ș maximă dedicație cu pian la cânte să învață care tânăr un imagina Spreputem făcut. ne exemplu,e mai nu nici poate sau înainte ca intens de fel la este mai nu exercițiul dacă chiar odată care, odată dobândite, nu mai dispar vre abilități la referire cu zi cu zi de viața în la care apornitdrumul. mai poate reveni („cădea”) în punctul de nit deja o altă persoană. Pur și simplu nu deve- a încât experiență atâta acumulat a deoarece exercițiu, din oprește se dacă chiar înapoi da poate Nirvana, mai nu Iluminare, spre călător un budistă, tică că, după multe vieți de meditație și prac- ș întoarcere” de fără „punctul drept română limba în duce „avaivartika”.sanscrită, în numit, Se tra- arc”, fără „arcașului asemănător concept că amreușit. certitudinea am nu dar arc”, fără „arcaș de condiția la ajung să aspirat am vieții, lungul de-a pasionat m-au care domenii punctul zero sau la infinit. În cele câteva la reducția Este spiritual. invizibilul în retras este totul și dispariție la până ză estompea se materialitatea perfecțiune, către înalte mai trepte atinge persoană o ce măsură pe că, ideea – taoistă filozofia în prețuit mult concept un transmite a de mijloc un fapt de este paradox acest contraintuitivă, dar privire, prima la absurdă chiar poate paradoxală, este idee această Evident, arc. un este ce uitat a urmă din cele în încât arcul cu tirului s-a apropiat atât de mult de perfecțiunea Arcașul realitate. de ruptă aproape pică, din lume, pășește într-o dimensiune uto arcaș bun mai cel fi a de țelul atinge a-și pentru desăvârșit devotament un și ne caz nenumărate după care, personaj un titlul volumului titlul editura Humanitas. la publicat-o ați care pe carte recenta „arcaș fără arc”? Vă întreb asta legat de Ștefan LIICEANU Japonia interioară Acest termen este folosit în Japonia în folosit este termen Acest Pe de altă parte, în budism există un ŞtefanLiiceanu: un Sunteți Pătrăşconiu: Cristian Arcașul fără arc fără Arcașul i se referă la faptul la referă se i Povesteași caredă exersează i descrie - - - -

grafiei sino-japoneze. cali- domeniul în condiție această atins am că impresia am privește, mă ce ceea În uita. va nu dar bine, puțin mai sau bine mai pian, la cânta putea va oricând epocă. sau spațiu cultură, de indiferent versală, uni urmă la până este umană natura că au așternut acele povești și pilde, ne arată Din acest punct de vedere, cei vechi, care sul, naivul, inteligentul, ghinionistul etc. suspicio – astăzi și întâlnim îl care pe sunt foarte asemănătoare tiparului uman personaje puține nu fel, La tragice. sau și noi în viață, fie că sunt comice, ironice trăit le-am siguranță, cu care, pe situații descrise sunt impresionantă, simplitate o Cu adulți. ca și acestora sufletul în ne rilor, mesajul care dar și pentru va rămâ- tine oferite viață de învățăturile pentru morală, lor latura pentru prețuite fiind Coreea, și Japonia China, din liceu de elevilor al studiu de materialul în zente spiritul Asiei de Est. Nu pu în înrădăcinate adânc rămas au ani, sute de și sute de vechi majoritatea lum, lumea noastră,aoccidentalilor? despre apoi: Mai Orient? Extremului lumea despre întâi: Mai azi? de lumea despre vechi cei spun ne Ce arc. fără pentru a face această antologie, doar amatorisaudiletanți. carede dedicarerămânem fără de totală, nevoie e atunci perfecțiunea, atingem să adevărat cu dorim ne dacă că, măiestrie mare cu amintește ne arc fără arcașului Povestea perfect. sau bine foarte bine, mediocru, prost, făcut fi poate lucru ce ori știm, bine cum după fapt, De rupt. practică și, bineînțeles, exercițiu neîntre „skill”, îndemânare, pricepere, supune practic orice ține de o activitate care pre etc., sport programare, plastice, arte ră, – că este vorba despre pictură, arhitectu anume domeniu într-un perfecțiune de reflecta o persoană, ci cât de aproape este ba despre cât de adânc sau complex poate gândi (cugetare). Altfel spus, nu este vor poate ce la decât degrabă mai (acțiune) om un face poate ce la toate de înainte „arcași fărăarc”? – – Care e, din punctul dv. de vedere, Pvșie i idl dn cs vo acest din pildele și Poveștile – vechi povești și autori ales Ați – referă se arc” fără „arcașului Pilda – De ce e bine să încercăm să fim să încercăm să bine e ce De ține sunt pre- Arcașul ------un locuitor spunea că orașul lui deveni- lui orașul că spunea locuitor un care în Veneția, despre documentar un amintesc Îmituriștilor. asaltul sub tatea identi pierdut și-au Occident din orașe Apoi, dincolo de astfel de pericole, unele decese. cu adesea soldându-se și noastră populația din 3% peste deja infectat a România de depărtare km 8.000 circa la de virus un văzut, am bine cum după contagioase erau fenomene bolile locale. Acum, Înainte, 2020. anului al neiubit simbolul coronavirus, noul însuși este provocări. Cel mai la îndemână exemplu D cial. ciu, mai ales din punct de vedere comer o piedică(fieeașisubtilă)? neficiu net sau, ce credeți, mai degrabă be un globalizareae Îndepărtat, tului OrienPentruînțelegerea bună mai o criticată. și (adesea) e – distanțelor a privință, a scurtărilor, până la anulare, va continuaobunăvreme înviitor. Îndepărtat Orientul și Occident dintre diviziunea că garantează celuilalt” tura „cul la superficială expunerea și cât te, dificultățile lingvistice menționate înain- timp mai îndelungată. În aceste condiții, de perioadă o aici trăi a de și locală tura cul adevărat cu cunoaște a de cu intenția Occident în vin puțini dar ani, de douăzeci ultimii Europeiîn economia la în postură de turiști au contribuit enorm – asiaticii și fel La Est. de Asia în lungă de destul perioadă o locuiască să tărăsc ho se occidentali puțini încă dar buget, și timp de doar condiționat oriunde, ge mer- putea oricine granițe, existau mai la apariția noului coronavirus, practic nu nificativ între occidentali și asiatici. Până ta, încă nu există un schimb de idei sem- plane radical schimbat a decade uă-trei „ranița” hermeneutică? acea zonă, acele culturi? Ce e de pus în bine mai înțelege a pentru pament” lingvistice enorme. Est între comunicare de barieră veritabilă o există că impresia am concluzie, În perficială. su decât fi poate nu deficitară engleză Or,printr-o chinuie. comunicarea se tat Îndepăr- Orientul din oamenii engleza, lesne învață occidentalii ce timp în dar comun, numitorul bineînțeles este gleză europeană.limbă en- o Limba cât de cât stăpâni a la până anevoios și lung foarte ceidinExtremultru este Orient drumul o redutabilă provocare, după cum și pen- reprezintă coreeană) chineză, (japoneză, Est de Asiei limbile occidentali, Pentru comunica. poate se nu că evident mună, abilitate de comunicare. Fără o limbă co înseamnă Limba occidentale. limbilor structura și conceptele cu legătură o nici au nu mult mai atât cu și ele între mănă dentă, limbile din Asia de Est nici nu sea evi este limbi dintre similitudinea clase fiecărei interiorul în iar clase, mari trei două- în europenegrupate limbile fi pot dent și cel din Orientul Îndepărtat. Dacă Occi din omul între barieră mare mai din Orientul Îndepărtat? celor a – occidentali ca noi, pentru – înțelegere de dificultate mare mai cea Goaiae et ca u benefi un clar este Globalizarea – – Globalizarea – inclusiv în această do ultimele din globalizareaDeși – „echi din lipsește (cam) ne Ce – – Aș spune că limba vorbită este cea vorbităeste limba că spune Aș ar este limpede că ea aduce și noi și aduce ea că limpede este ar i et i cua diferențelor cauza din Vest și ------a mle c aâ îțlgm mai înțelegem atât cu multe, mai ne ceva de acest gen: cu cât cunoaștem impetuozitate, imaginație,visare... decât prin prisma avantajelor ei: energie, înțelepciune) de lipsa experiență, de sa (lip- ei neajunsurilor prisma prin privită degrabă mai este tinerețe de ideea părtat vârstă. Am impresia că în Orientul Înde mai vădit decât în Occident faț mult respectul și este țări acele din cipol un maestru-dis relației importanței al efect că Poate înțelepciune. și educație experiență, multă mai are urmare, prin mult timp decât cel care i se adresează și, accentul pe faptul că maestrul a trăit mai cel care i se adresează”. Astfel se pune clar mine, de înainte „născut înainte”.Adică vântul „Sensei”, ceea ce însemnă „născut poli sau admiratori) i se adresează cu cu (disci ei jurul din cei domeniu, anumit soane recunoscute ca fiind cineva într-un în zilele noastre. În Japonia, oricărei per Această puternică legătură a dăinuit până discipol. la maestru la de transmitea se pentru educație și cultură, iar acolo totul vârf de locurile erau Est de Asia din se religioa instituțiile modernă, epoca în până Occident, în Precum observat. de învățătură și timp din viața lor este lesne oferă le urmă din aceștia că faptul tru maeștrii în totalitate și recunoștința pen- respectă își Discipolii Est. de Asiei țările rile celor doi sunt luate foarte în serios în rolu și discipol și maestru dintre gătura de „maeștrișidiscipoli”? Occidentul e decât plină mai – acum evidentă dupăprimalectură. fusese carenu perspectivă, altă o oferă le poveștiaceleiași a lectură nouă o că spus mi-au Alții lectură. prima după ca fel la gânduri pe rămân că și poveste aceeași reciti și citi pot că impresia șit împărtă mi-au cărții cititorii dintre puțini Nu complex. și fi poate poveștilor deși mesajul exprimate, sunt povești cuprinse aceste ideile în care cu simplitatea tă ligrafie câtmaiplăcutăochiului. pe pereții restaurantelor nipone, cu o ca sunt puse sunt proverbeîncât și sfaturi aceste îndrăgite de Atât cărții. apariția de înainte proverbe, mult cu și existând majoritatea sfaturi de 81 de total un cu Kogoto) , No (Oyaji Bătrânești Sfaturi numit text un Japonia în apărut a 1852 anul în că menționat de interesant Este există Est turi practice. Din acest motiv, în Asia de sfa de sumedenie o la și trimițând asta riși a îpii ș mi armonios, mai și împlinit mai trăiești să cum despre pilde către mers au ticii asia general în dar etc., ticăloși și eroi rău, și bine despre povești nenumărate există noi la și ei, la și Bineînțeles, viață. despre practice și morale învățături spre mare mai aplecare o au Îndepărtat entul poveștile deacolo? tată șicumestelăsatăsăfuncționeze. culoasă, depinde de cum este implemen peri- și benefică, și fi poate Globalizarea tot ce este fără măsură creează probleme. obicei, de Ca Disneyland. de soi un se – Un mare gânditor modern spu modern gânditor mare Un – – și ea este – regiune această Este – – – Ajungemușorlamiezullor? Am impresia că poveștile din Ori din poveștile că impresia –Am – Cum sunt Răspunsul este un „da” ferm. Le „da”ferm. un este Răspunsul rd ă a Et impresionan Este da. că Cred și un corp masiv de proverbe. de masiv corp un și altfel decât ale noastre ă de cei în ------limba este cea mai mare barieră pentru pentru barieră mare mai cea este limba spus am cum După Japonia. în locuit de jumătate și ani trei lo... cumva sunteți Că lume? acea de cotitură, la o punct un la – depășit ați că apoi, mai ze pealterarea unorvalori. vechiului și noului trebuie să nu se baze- Coexistența dezordine. la duce distincții acestei Fluidizarea postmodernitate. / te modernita și tradiție între distincție de diferență de ideea aduce aceea ne că pentru lumea iubi putea restructurarea Am valorilor. la obligă dar atractivă, este Noutatea schimbare. la rezistența și diferit ceva de față atitudinea aici de aceea? lumea iubi putea am ce de acesteia: rii întrebă a Subspecie aceea? lumea dat, a văzut altelumi. Japonia,în născută persoană carenu dar o cu comparat largă mai experiență o de parte avut am astfel că Consider treptat. descoperi o a de bucuria avut fi aș nu și străin unui Japoniavedeaochii putut cu fi aș nu parte altă de pe dar civilizată, și normală societate într-o liberă mișcarea de beneficiat fi Aș eu. apucat l-am cât atât ’80, anii din comunismului sărăcia și mizeria de scutit fost fi aș acolo, cut lo? Este greu degăsitatâtatimpdisponibil. săptămâni. două-trei puțin cel de ședere o cuprinde dacă decât făcută merită nu Japonia în călătorie o încât astfel local, dute pentru adaptarea corpului la timpul fus orar înseamnă alte două-trei zile pier de diferența plus, Înore. de 22 de puțin mai dura poate nu drum un Japonia, - România directe zboruri există nu Cum timpului. a și dar distanței, pricina din Asia deEst. nitatea de a călători frecvent în țările din oportu și oferit mi-a mea munca ricire, fe Din Est. de Asia în lucru de puncte multe mai deține ce multinațională ară financi instituție o la cariera și cât diile, stu atât cuprinde perioadă Această nia. mult despre altețări,culturietc. mai cât cunoaștem să strică nu cum Așa pierdere. o nu plus, un este – strice să cum n-are Îndepărtat Orientul din mile aviz cât de cât cunoaștere o sens, acest În informație. de modest cunoștințe cât mai bogate decât un bagaj avem să preferat de Este adevărat. de fel la ceva variate, mai cât și multe mai cât cunoaștem să bine este că aceea este însă idee doua A suficient. niciodată ști tem pu nu că faptul de și lui complexitatea de seama dăm ne atât cu anume, meniu do- dintr-un multe mai cunoaștem cât ferite. Prima este aceea că, într-adevăr, cu depărtat? ta în raport cu lumile din Orientul În puțin. Se poate întâmpla una ca aceas Ae mmn a ei dp circa după venit a moment Acel – și, – ajuns ați că simțit ați Când – – sperie și atrage nou este Totce – moment un la alege, poți ce De – – aco nașteți vă să plăcut fi V-ar – – – Cât dedesvă reîntoarceți? Japo în ani 17 locuit am total În – – Cât timpațilocuitacolo? – Aici este vorba despre două idei di Nu atât de des pe cât mi-aș dori, mi-aș cât pe des de atât Nu Nu cred. Sigur, dacă m-aș fi năs fi m-aș dacă Sigur,cred. Nu intersecție în raport cu i a devreme, mai și ată despre lu despre ată e aco- de și ------Japonia interioară nu sepotimporta. păcate, din Astea, rafinat. mai social cod un civilizație, bune, mai maniere aduce poți Nu adus. fi poate altceva ce văd nu rest, În Samsung). firmei harta pe tant România ar fi neapărat un punct impor Europade Vestcă pentru nu America, și în deja există că pentru noi la există plu, exem de Samsung, (gadget-urile direct nu Occident, din dezvoltate țările prin inerție din vine aceasta dar tehnologia, și rămâne Mai artă. și vestimentație de elemente (3) mică, mai măsură într-o și, lume”]) pe de sănătoasă și bună mai cea este japoneză [„mâncarea snobi pentru dar noi”], ca porc are nu nimeni noi, la ca mâncare ie mai „nu că convingere care, când eram mic, îmi spunea cu mare țară, la de mea mătușa precum persoane fiind lor [opusul culinare obiceiuri alte de față deschiși cei (pentru orientală ria bucătă (2) cultură), acea de curioși și Est de pasionați adevărat cu puținii tru (pen literatura (1) anume și – adus deja Îndepărtat? Orientul din noi la adus de important acea țarăauavutrostul lor. în „înșurubat” simt mă să până nevoie că cei trei ani și jumătate de care am avut pect cere timp. Din acest motiv, consider as- acestui însușirea Și etc. oameni între culturii locale, a modului de interacțiune a istoriei, a sociale, valorilor a ceiurilor, obi înțelegerea este importantă de fel la atât de îndepărtată și diferită de a noastră, muri lacesereferă. lă a pentru ideogramele arătătorul, cu palmă, în scriu își și ambigue sensuri de dau vorbesc, când japonezii, rareori nu „preț corect”, 7) „imn”. Din acest motiv, 6) verii”, „apogeul 5) „sistematizare”, 4) „foc sacru” 3) „manufactură de dulciuri”, 2) „rezultat” 1) însemne să poate acesta scrie, a-l pentru folosite ideogramele de funcție în – exemplu bun un este seika Cuvântul occidentale. limbile în multe decât mai mult cu omofone, cuvinte komeînlocsăspungohan. am maicerut masă, o la când, diferența înțelege a tru pen- Japonia în mele începuturile la râs este servire cesat, negătit, pe când orezul gata pentru cuvântul fel, restaurant), la (apă rece, generic), rece, (apă reisui generic), – termeni mulți mai există De exemplu, doar pentru cuvântul „apă” occidentale. limbile în direct echivalent vinte) cu de mii de sute cinci (circa lume din japoneze este unul dintre cele mai bogate poveste.Vocabularul altă totul limbii cu este atunci liber, scrii să și citești să sau vorbești nestingherit despre orice subiect să discurs, un ține poți să dorești dacă plural, nici declinare, nici acorduri). Însă (de germană fapt, în japoneză nu limba există nici singular și din celei tipul de gramatică o nici și pronunțat de dificil sunete nici neavând zi, bază, cu zi de simplă, de comunicarea pentru învățat de ușor foarte este japoneză limba xal, parado mod În completă. adaptare o – Cred că ce a putut fi adus a fost a adus fi putut a ce că Cred – – Dar limba nu este totul. Într-o lume de sumedenie o și există mai Apoi, și multe cuvinte individuale nu au Ce anume credeți că ar fi foarte foarte fi ar că credeți anume Ce (apă caldă sau fierbinte), sau caldă (apă oyuu . A trebuit să mă fac de trebuitfac A mă gohan. să înseamnă orez neproorez înseamnă kome (apă curată) etc. La etc. curată) (apă josui (apă rece (apă ohiya (apă, mizu și ------Îndepărtat ne-ar spori sufletul, iată, răs iată, sufletul, spori ne-ar Îndepărtat Orientul din anume ce sus, mai de rea întreba de Legat întreg. dintr-un parte facem că și individului jurul în rotește se nu universul că uiți nu să face te a de nă, are o putere incredibilă. Este un mod nipo societatea în frecvent de atât losit - fo termen, Acest tine”. ca el de nevoie tă omoiyari, cedați locul celor ce au mai mul avem „să mesajul cu stickere geam pe te fi uman și Înaltruist. metrouri sunt lipi a de și egoismul alunga a de îndemn un Este omoiyari”. avem „să copiilor spun le părinții Deseori niponă. societatea în valoare mare bine are cuvânt un Acest celuilalt. aducă îi să gândite sunt tale acțiunile că lui, binele pentru el, pentru gândești ci celuilalt, locul în gânde ști că înseamnă nu aceasta pentru Evident, „gândire celălalt”. ca tradus fi poate ce Așadar,prii. pro mâinile nu cuiva, mâinile speli că re, și anume ne-ar puteasporisufletul? verbele și (te este „mână”, mâni pe spăla se a înseamnă arau” o „te exemplu, Dealtcineva”. celălalt/ pentru verbului) (ceva=acțiunea face „a seamnă deschid alteperspective șialtevalori. face”, însă în combinaț „a înseamnă direct, Tradus subtil. mai este însă doilea Al gândi”. te „a simplu și omou anume și termeni, doi din compus vânt favorit înjaponeză? să înțelegipoantasuntrare. și gândești te să pun te ce glume tâlc, cu glume schimb, În apreciate. foarte sunt cu tort frișcă și toată lumea moare de râs de platou un față pe celuilalt aruncă îi precumStanclasicele Bran,și unul când Poante niponă. societatea pentru vărat occidental și aceasta este cu atât mai ade umorul de față copilăresc mai mult este tare? umorul nostru? Prin ce anume – foarte „a spăla”). Dacă însă combinăm însă Dacă spăla”). „a arau – – acolo de – ce cuvinte: alte În – – – dumneavoastră cuvântul e Care – – În general, umorul din Asia de Est Cum diferă umorul de acolo de acolo de umorul diferă Cum Acesta este Acesta Cărțile despre acea lume care ne care lume acea despre Cărțile arauși Piu îsan pr și pur înseamnă Primul . yaru aratteyaru, ceea ce înseamnă este un substantiv un este omoiyari , un nou cuvânt apa cuvânt nou un , yaru o este complement direct . Este un cu un Este omoiyari. ie cu alte verbe în ------și reflectez asupranaturiilucrurilor. câte ori iau o pauză de la treburile zilnice definiție clasică, sunt și pot fi Zen de ori această pe merg Dacă spiritual. nostru cătreinteriorul înșine, cătrenoi toarcem în ne și mundană latura părăsim care în starea cuvinte, alte simplu Cu „meditație”. și pur înseamnă ce „dhyāna”, sanscrit cuvântul din provine ei rândul la care Ch’an, chineze ideogramei a ză japone pronunția este Zen lui. originea știu puțini că cred Occident, în popular cultural revistă”. tă”. Deci, tradus mot- à-mot „foarte bun și limbă mi se pare a fi mult mai subti mai mult fi a pare se mi limbă și creier dintre relația Dar mine. din parte o devenit a că bănuiesc limbă, această în asta. Din moment ce am ajuns să am vise limbă maternă? dv.doua a devină vă să pe-aci cât fost pus verde?! s-a ce îndată de stop la claxoneze te să explici la noi șoferului agresiv care-ncepe consider că e imposibil. Ce termen, acest fi ar punsul ră” și ră” cultu de „cultural, înseamnă bunkateki deosebit”, bun, „foarte înseamnă arashii zasshi na bunkateki „subarashii ca japoneză limba în cultură”traduce de se bună foarte „revistă Iar înscrieri”). verse „di însemnând cuvânt doilea (al Zasshi Revista plat. fi a părând Pământul depărtare, în se vede ce linia cuvinte, alte Cu linie. Pământ, plat, – ideograme trei din format spune bunădecultură”?vistă foarte zont”? Dar „revista de ceilalți. felul în străină limbă o sa mintea în primește fiecare că Poate română. limba în altele engleză, limba în altele japoneză, limba în ușor mai vin îmi cuvinte unele dar ce, de știu Nu lă. – – Cum saucândsuntețizen? – Nu e chiar o exagerare să spunem să exagerare o chiar Nue – a japoneza că spune putea S-ar – Î lma aoeă „rzn” se „orizont” japoneză, limba În – – Cum se spune în japoneză „Ori , după cum am spus, „revis spus, am cum după zasshi, Deși „Zen” este un cuvânt foarte foarte cuvânt un este „Zen” Deși chiheisen Cristian PĂTRĂŞCONIU Interviu realizatInterviu de este Orizont , n cuvânt un (地平線), Orizont”? Dar „re , cu totul diferit totul cu lui, . Însă omoiyari. omoiyari să îi Chiheisen ”. Sub------interviu 7 ancheta 8 otxu ata Eiec a f fs nu fost fi ar Eminescu actual contextul în Fiindcă, lui. scrierile înseși pe cocoțat s-au care naționaliste derapajele de scutit fi ne-ar poate și ministrese ajunse viorici tribuna la de vitriolant combătut fi Ar ologice. ide categoriile toate la azi și prinde care naționale identității retoricii al ales mai poezii ce se poate distribui în rețele integral, dar unei avantajul avut fi ar porani, Jurnalistă, scriitoare Liana ALEXANDRU în române „influencer-i” Ar puteaficlasiciiliteraturii vreodată dela Viena sauBerlin... întors fi mai s-ar desigur,dacă Asta, niu. ge adevărat un ca universal și integrator doar un vizio ­ de deosebire spre el, Iar mână. înalțe în cel mai frumos grai cultura ro cultura grai frumos mai cel în înalțe for- moral, să și studieze să publice, să financiar mal, mereu sprijinit l-a care cel Maiorescu, ci el, ocupat fi s-ar nu sigur, ca mult mai care, de Facebook, de gină pa făcut fi s-ar literarei online, varianta , de rapid promovat fost fi Ar română proza și poezia în nouă Direcția în cuvântului” puterea toată în „poet și modern”timpului al „om fiind ca elogiat Titu ce după Călinescu, G. spune cum mulțimii”, sufletul de tat „adop- repede Alecsandri, pe adoraseră care-l tinerele de bănci sub pe mobile le putut telefoane cu citit fi fost fi Ar ar viral. deveni scris fi ar orice est, Mortua la De său. timpului deasupra situat s-a că spus s-a degeaba prozator,nu ca poet, gazetar,ca ca liniile, toate pe succes avea putut fi ar lui antisemite. opiniile după publicat de imposibil fost fi ar transilvănean, satului vocea redat a sale vremii necesar și natural de atât care Slavici, umor.Iar de și idilic de localnici, de noastre zilele în părăsit sat într-un ria copilă romanțând public avut fi mai ar dacă știu nu dar junimiștilor; întâlnirile de tipul e Călinescu, G. zice cum moldav”, „Gargantua acest Creangă, Berlin. la se exilându- făcut-o, și a cum așa România, plagiat fi ar că acuzației urma pe de mult suferit fi ar că teamă mi-e fake-news-ul, inclusiv astăzi orice, viralizează se repede de cât la dar și controversat pentru directețea opiniilor, ar fi fost deopotrivă aplaudat pentru satiră politice, clasei adresa la pamfletele cu ces ca rețele Eminescu. Caragiale ar fi avut, actualelor poate, suc dinamicii potrivit mai fost fi să care unul văd nu și media social- de formate în noastre literaturii ai fat svrs în savuros foarte comedian, stand-up Așa cum a evoluat lumea, Eminescu lumea, evoluat a cum Așa clasici marii pe pun să-i încercat Am Timpului social media social Epigonii, nar, ci un cosmopolit, un tip și tot ar fi părăsit fi ar tot și Năpasta pocirea limbii de către de limbii pocirea Venere și Madonă Venereși aoec l-a Maiorescu Convorbiri contem și și ’. ’. ------fost un nutriment, un tonic general, din ea de-atâta par fi ar ipocrizia la Caragiale, Pentru ipocrizie. funia ajuns fi i-ar când media, social de conturile intempestiv și închizându- apoi poetic, sublim și iritare că m-arsurprindecualegerea lui. nișă, cine știe ce nișă, Caragiale sînt sigură reloaded, poate chiar la vreo publicație de Poatenu? fluencerii, Assan vreomoară, la in fac așa că reclamă, el făcut fi ce-ar la iubit de milioane de oameni. Nu știu însă umorul lui ca un gheizer l-ar fi făcut citit spre malul pe care șade Caragiale. Cred că îmi însă doi, asum alegerea emoțională și trag barca în ei între s-aleg greu Mi-e sale. comediile din personajelor stilul în persiflante, chiar ironice, discursuri niște socie­ Scriitoare Ana BARTON Eseist, criticliterar Alexandru CĂLINESCU „conștiințe”, iarSebastian, „tristeți”. „Ce Steinhardtcreșteți?”,răspundă animale să întrebarea la iar pojghițoase, astea vremurile în face se cum prost, foarte și e natural să fie așa. Îi văd intervievați prost mic, poate validarea cititorilor i-ar bucura, ni- chiar nu poate Sau schimb. în nimic primească să fără mentalități, și atitudini schimbe să dăruiască, să dornici cebook, Fa de semihaiduci de fel un branduri, la reclamă de partea oamenilor,fără fletelor pe ei în zona de mișcare a minților și-a su- Îipublicistică. vădprodigioasăoperă o cu Amândoi, Steinhardt. Nicu și Sebastian Mihail literar: curent acestui subsumați îndeobște sunt nu care scriitori doi sunt pus-o nusublupă,cimicroscop. careîn societatea cu făcut care-ape trăit, a și‑ar fi hrănit însăși opera, așa cum cred c-a prin ce ar fi scris, așa cum au fost și pentru acum de societatea pentru scandaloși fost fi ar Amândoi puternică. concurență o e Eminescu deși clasici, marii dintre mea alegerea este seamă, cvasi-colocvial. bună de răspund Caragiale, să ca „clasic”, român. pe care le publica în variate și amuzante, în genul „felurimilor” lucruri notat fi ar sau acide comentarii cu intervenit fi ar și socializare de rețelele de tentat fost fi ar că cred dimpotrivă, giale, câte apoi mărând nu și poemele Facebook pe punându-și e mnsu l ă ocln între oscilând văd îl Eminescu Pe a î gia e c caii mai clasici cu mea grila în Dar cm dpne eneeei prin ce-nțelegeți depinde Acum, Pe Eminescu nu-l văd cu nici un chip ae d auc. aail a i ținut și a Caragiale atunci. de tatea -uri a primit. Cara primit. a like-uri Ghimpele deazi? și în Moftul și - - - - - ceilalți. de motivat mai fi ar babil, pro care, Eliade, cu concurență strânsă la Însă socializare. de rețelelor atmosfera în bine mai cel integra s-ar că cred ragiale Ca întregi. fraze lua le-ar altora ce ceea surprind care inteligent, și cis prin urmare, pe acei autori care scriu con lor.fața în metodic desfășoară se miza, Aș care gând un vadă să răbdare avea ar nu lungi, texte cu obișnuiți sunt mai nu torii clasicii ar fi putut trăi în lumea de astăzi de lumea în trăi putut fi ar clasicii Oare acum? până 1900 anilor începutul bat limba română, vorbirea, scrierea, de la schim s-a Oare române? literaturii ai sici enceri atunci când ne gândim la marii cla ceva căuta ar țicniți de minoritate o doar se Facebooksă pe intră publicul apăsător, e Cioran spuneam, Cum re?”). dure prin perfecțiunii a scară o interesa mai ne-ar cum beții, unei sau dans unui ca dezolării Abandonându-ne satanism... și inutilitate cu decât altcum suferim mai deznădejdile feră greoi prea fost fi Facebook,ar avut Cioran fi ar că cred nu Noica etc. manifeste alte ră, lectu lectură, de note introspecții, iar de manifeste, note introspecții, – nimeni oprit fi mai l-ar nu continuu, postat fi ar ProbabilEliade Eliade. cu lucrurile stat fi ar altfel asta; dorească să-și fără cred, pus, im- fi s-ar Steinhardt și Caragiale hardt. tinerilor... genul În hardt, dar mai degrabă acel Steinhardt din zat de„elitism”. ș.a.m.d. Iar Maiorescu sigur ar fi fost acu- ciutaci ciuvici, gâzi, în multiplicați astăzi vedem îi care pe Caion, sau Grama alde avea ar trecereprize. Teamămare că mi-e Eseist, publicist GabrielCIOBANU Robert Ş Publicist, blogger (alias piticu.ro) Cristian DOROMBACH vedea săptămânalîntr-unduelcuEliade. l-am probabil senzație, face ar însă nesco Io original; ceva spune ar că cred nu cu despre drama existenței acolo. Comarnes­ șezătorile unde veneau oameni ca să con să ca oameni veneau unde șezătorile existau aceea, vremea Pe funcționalitate. ca diferite sunt cât formă, ca deosebite de atât fi ar nu Și ani. de 100 acum de față diferite totul cu sunt exprimare de tatea modali- și sociale rețelele cert: este lucru tre literatoriinoștrideazi. din parte bună ca fel la comportat fi s-ar Așadar,valoareaautentică. la opac e critic respectivul că fie complot, unui victima e iar la recenziile negative ar fi răspuns fie de că puzderie făcut fi și-ar sa, opera Pariscarela repurtaupe le din traducerile succesele cunoștință la adus fi ne-ar tice), sunt desigur,că spus, fi ar care (despre elogioase cronicile extenso despre propria-i persoană, ar fi reprodus vorbi a pentru pretexte timpul tot găsit fi ar admiratorilor, ceremonios mulțumit fi ar veche), una lipsă, în (iar nouă poezie o măcar posta a fără săptămână o treacă să Megaloman, autorul narcisist, Facebook. de dependent i cumarfiarătataceștia? Ar fi o bătălie strânsă, oricum. Citi oricum. strânsă, bătălie o fi Ar Probabil, Caragiale. Și, poate, Stein poate, Și, Caragiale. Probabil, nrbra u dlc șaă Un ușoară. deloc e nu Întrebarea influ despre vorbim să putem Oare nlecr? ii lc etu sur pentru loc e Aici Influenceri? imaginez mi-l însă, Macedonski, Pe și plumburiu, oamenii de astăzi pre

n-ar fi lăsat fi n-ar Rondelurilor soft decât părintele Stein părintele decât „se moii să imposibil („Este obiective -uri decât like-uri en passant en

destindă, și empa- selfie, in ? ------i aoiă nâpăio d viaț de întâmplărilor Dar datorită lor. carismei datorită și scri ci ei, poveștilor de a se sau poeziilor litatea u oi tm oetl li rag, din Creangă, lui poveștile știm toți Cu mnsu lca î peă la parti redactor-șef,a chiar dar fost a unde presă, în Mihai lucrat influență. a Eminescu mare mai cea atunci pe aveau care cei dintre doi doar sunt gă instagramabil la dar și fiecare eveniment. De la care detaliu din locurile acelor întâmplări, poetului fărăpereche? lui Ion Creangă sau Dani Mocanu la nivelul nivelul la fie să Selly poate oare întrebarea, apare unde De followeri. mulți și carismă bună o cu oamenii sunt succes au care cei iar române, literaturii clasicilor ușor mediile foarte în exprima pot se care cei mulți influența venită din aceste medii, astăzi sunt își politici de și publicație o de parte aibă să permiteau lideri câțiva doar atunci Dacă audienței. a raportare de unitatea este acum gura diferență dintre acele vremuri și cele de orator cu mulți subscriberi pe YouTube. Sin Înca. Ionce timp Creangă bun un fost fi ar Veronide ajutat sociale, rețelele pe timpuri atrage aprecierea asuprafamiliei. a pentru frumusețea folosească să-și buie în aceste vremuri, femeia este cea care tre poze și să i se închine și poezii ode, acum, în bine arate să doar trebuia care cea era femeia iar casei, problemele de răspundea care cel era bărbatul respective vremurile în Dacă comparație. această forțată deloc Velea Alex ternet: in pe afișează se care noastre, timpurilor ale persoane două dintre relația cu Micle Veronicacu poetului relația – proporțiile Am putea compara – bineînțeles, păstrând sociale. rețelelor publicului placul pe fost ci pentru că relația cu Veronica Micle ar fi sale, poeziile pentru nu sociale rețelele pe like-uri multe mai și perioadă această în atrage a de norocul avea putut fi ar acesta Eminescu, despre Cât Facebook. de gină influencerii la uităm ne să doar putem asta pentru Și cerinț acestei nivelul la ridica putea s-ar oricine Nu categorie. tă aceas- în oricine pe punem să putem nu Eseistă, istoric Maria HULBER fie minte apareîn ne motiv: singur tr‑un noastre? ArfiavutsuccesCreangă? timpurile în Eminescu succes avut fi Ar poetului. omagiu un aduce a de ideea la Facebook, „Junimea” din 2020 a pornit de cipat și la o vzoa, rnru tx p cr și-l care pe text printr-un vizionar, mod labirintului în anticipată, astăzi, potrivită de media social din mai poate se nu cum mobilitate o cu și – prădători rilor ma al precum ascuțit, și fin deopotrivă simț, șaselea al un aproape – realității al simț neobișnuit un cu autor un dezvăluie rii lor, fiecare unicepentru înparte. natu al și oamenilor al cunoscător celent cu sârg numărul inamicilor, ci ca la un ex sporindu-ș sale, societății oglinda la el doar ca la dramaturgul ce a migălit la gândesc mă nu fiindcă îndemână, la sunt lentatul său fiu, Mateiu. Argumentele îmi ta și celebrul de fel la cu confunda nu-l a pentru adaug, să grăbesc mă Luca, Ion cer-ului de astăzi mi se pare a fi Caragiale. profilul de apropiat mai cel scris, au și trăit au care în epoca de indiferent tate, a întortocheatelor relații interumane, re, de explorare, cu o nedisimulată curiozi totul specială, de extravertire, de socializa carecu disponibilitate, acea manifestat au și WhatsApp, undeoamenii comunică. Facebookde grupuri Facebooksau pe uri acum numim le Noi cultură. sume , totul este acum este totul copilărie, din Amintiri Eminescu ar fi avut succes și în aceste aceste în și succes avut fi ar Eminescu u iuaț, a Ș n pnr ca pentru nu Și da. siguranță, Cu rioee aeauu Crgae îmi Caragiale gazetarului Articolele române literaturii clasicii toți Dintre a dc vri despre vorbim dacă Dar şedinţele Junimii. Grupul de pe timpului. Eminescu timpului. și totul poate fi acum o pa o acum fi poate totul și și Antonia. Și nu este nu Și Antonia. și a comunicării. a e influenceri, Harap Alb, i Crean şi i, astfel, i, Timpul, influen- live- ă. ------

liberali, conservatori, martiri cu ceferticat, socialiști, anarhiști, – moftagii feluriți uni tor, prezentator ș.c.l.)șiinvitând laemisi vedea(realizator,toate de făcând modera l-aș Aici Gambrinus. la de terasa pe stalat televiziune – să-i zicem cu fiind un fel de apropitar al unui post de asemenea vechi, lui. Mi-l imaginez pe oameni nenea Ian noi, vremuri La voie! mi natürlich! Gândeai c-a murit, neică? Dați- arătat înmijloculnostru. Junimea, și în adevăr de atunci nu s-a mai de leapădă se că ședinței sfârșitul la mulți ta ședințeleei. frecvenpot - Junimei,mai ideilor nu trară con militantă politică făcând viitor, tru vreme cefacipoliticăliberală. de almintrelea vorbi poți nu că înțelege injuria unizvor deemoțiiestetice. și poetic, admirabil material un e politica că găsiți atunci liberali, pe grosier mod în jură în și conservator poet un vine astăzi Când liberali vă înjurau pe d-voastră conservatorii. poeți timp cât susținut-o ați teorie Această estetice. emoții producă să care sentiment un este nu patriotismul chiar numai dar politica, nu estetică, d-voastră teoria după Continuă totașa.Lasă-lpePanu! tiră, esteomurdărie. „Auauzit: a de când de foiască se să început A rău. părat plăcut aproape tuturor. Doar Panu s-a su Le-a București. la de sosit Maiorescu, dl. III-a a soarea de Caragiale,monșer! nevoieAvem eu?! spun tot ce venit.”Dar semnate cu pseudonimul Falstaff: „Am re cuvinte câteva doar media, social prin va, înfrigurare dacă, într-o zi, aș citi pe unde- cu tresări Aș plasticitate. inconfundabilă cu Twitter,pe profiluri de posesori urmăriți mai cei printre astăzi imaginez mi-l să fac mă concis și țintit stilul ideologică), decât ideatică degrabă (mai său scrisului ciunea Eseist, criticliterar Vasile SPIRIDON Eseist, politolog Cristian PREDA propriu sau sub pseudonim. Verva ș nume în socializare, de rețele multiplele pe ori altul, nimeni ca priceput fi s-ar le Caragia­ care la caleidoscopic, conținut virtuală? Pe bloguri, vloguri, site-uri cu un agora în prezent mereu fie să decât nesaț, cu așteptat autor un la de mult, mai dori putea ne-am Ce rânduri”. câteva tămână săp fiecare pe dau vă să hotărât „m-am programatică: și seducătoare, și promisiune o strecurat s-a zigzagului mantaua chiar intitulase 1881 îi rnă oiua ubct oh de ochi broască” J bulbucată pocitura aruncă „își înghită să fost i-a greu mai Cel dreptul. și la fălci umflat și buget”, s-a enervat de-a privirea-mpăroșată cu / cuget, fără suflet, fără „uriciunea zis Iaram cristalul?”. când ca curată viața-i credecă ai De / liberalul, -uri rapide, țâșnite, ironice, de o de ironice, țâșnite, rapide, tweet-uri Îmi placeComentează32min Iacob Negruzzi: Panu a spus către mai Ha haRăspunde1h pen- că înțeles Am Panu: Gheorghe Îmi placeRăspunde2h Vasile Pogor: Astâmpără-te,Nicule! Furie Răspunde3h se Panu, Gheorghe Gane: Nicu Tristețe Răspunde3h Eminescu, Mihai Panu: Gheorghe Ha haRăspunde3h plăcut. mi-a Mie Maiorescu: Titu Uau Răspunde5h Am citit în seara asta la Junimea Mihai Eminescu martie 28 de zilei seara din postare O Adicătelea, cum care și cine? Caragiale, Gheorghe Panu: Aceasta nu mai e sa Îmi placeComenteazăDistribuie A vnt uț. fs și fost A mulți. venit Au . patrie, . De altfel, tot din tot altfel, DeZig-Zag . , nu vorbeștenu , virtute Moftul in român – i vioi- Scri------

u te ă lza ocrii eeae este generale concordiei iluzia că știe cu Ian nenea altfel, De prăvălie). de băiat Spiridon, eu, ajunge voi când solemnă, zi într-o aceasta întâmpla va se – loc pe stă (într-o societate care nu merge – va să zică Mizil internațională gara în încă oprește nu Berlin spre expresul că toate cu rani, de pune suve s-ar de egali suntem Europa în că acord emisiuni la invitații toți prieteni. să intre în conflict până și cu cei mai buni deși spiritul de contradicție l-a determinat nostru a fost un tip eminamente simpatic, al clasic sociabil mai cel întrucât aceasta, de formator Și impune. ar Caragiale precum opiniune unui prezența ascultă, nu ca a noastră, unde toți comandă și nimeni votăm.Sunt lume-nelume într-o că, sigur să cine pentru arătându-ne românul, tot imparț și opiniunilor tăria cu unul, și unul Toțitricolori). (dar verzi români nu și virusul. În consecință, i-ar sfătui pe sfătui i-ar consecință, În virusul. și nu dar rapița, dracului iar duce se asta, iarna în ger un dă mai dacă că, faptul Caragiale Din aceastădilemănuputemieși. scăpăm. să toți ori moară, să toți ori una: mai vorbesc despre ipohondrie), din două (nu orice din gata fandacsia-i iar mișcă, nimica și când Acum, casa. dărâme ne să veni, ar aici drept deocheați, noi suntem casă, cu paturileșimobileleînușă.Așacum în bine mai baricadăm ne să cum învăța ne-ar virușilor reacțiunea cu față torul emisiunilor despre stările de urgență vizitele sau cu trenurile de plăcere, realiza- ș aprige, aspre, vremuri trăim când actuală), puțin mai nu lemn de limba de folosi mă a (pentru actuală” situația „în urmă, din acestea la Referitor molime. de și foc de teamă era îi fobii: de încercat era Fireștecă ghinionului. litatea fata- în și rău ceasul în credea superstiții, nici rău,adicăașa,altminteri. bine, nici stăm nu acum până că toate cu progresul, decât alta nimic progresul, noi și vrem noastră, asupra ochii cu ațintită este Europa ce moment Din Constituția! permite Nu altul. decât sus mai fi poate nu unul cărora potrivit democrației, ale egalitare principii sfintele de consfințită marea scenăațăriipemiculecran. pe de schițe, și momente la re(a)duce-o carear pe și său largul în simți s-ar tronul despre carnavalescul uneilumiîncare pa la cap! La Gambrinus s-ar derula emisiuni re cu o vorbă bună. Cum să n-avem clavir taie, fără să te mai bucuri de vreo maltrata- ment ce te poți trezi tratat cu insulte și bă mo- din nebunie, de cazurile întețit s-au citi ar care în felul despre urgente fe-fe depeșele Caragiale Știristul cremenal. la până ajungând manieră, fără și violenți măgari, fi a de cusur același cu rămas am că pentru cinci, i-ar ora la de știrile locul o’clocklua Five explozivului român”, principiul „pupă-lînbotși-ipapătot”. după tot ghidată este noi din morală gea le iar capului, deasupra de acoperire) (cu stelele stins s-au deoarecenu demoralizat, rămâi moral, e nu unde acolo că constata ar Iancu nenea sociale, distanței pectarea res pentru luate tuturormăsurilor pofida Înnoastre,izolați. locurile la stăm să buie tre care în condițiile în selecte), cartiere tru, că nu ar găsi unde să se mute (fie și în Dumi Sfântul la și Gheorghe Sfântul la bianuală, grija cu odinioară, precum iesc, tră mai nu Barem nimic. de ales mai dar bucureşteni să se teamă de tot și de nimic, Ar puteaficlasicii literaturii Indiferent de culoarea politică afișată, Îngrijorător i s-ar părea apropitarului Îngrijorătors-ar i felurite avea Caragiale omul, tot Ca Cine, în fața camerelor de televiziu de camerelor fața în Cine, „Moftul televiziune de postul la Și sa emnt cu terminat s-a i în române „influencer-i” iali, ca iali, social media social ------

ce este un influencer? Am să mă raportez raportez mă să Am influencer? un este ce nieră care să fie accesibilă multora. În fapt, de a prezenta chestiuni serioase într-o ma al media de astăzi mai ales prin capacitatea că putem,trebuie săputem! știm putem, nu că zicem nu Să prospere. să românul tot și bine fie să România ca este nostru țelul că uităm nu să Și onești. puțin mai sau mult mai români suntem toți și țara iubim ne toți că pentru bim, iu ne să și iertăm ne social să trebuie că media, în aminte, aduce ne-ar Caragiale opiniune de formatorul astăzi, de mânia Ro meliorist, sens în mereu dar sarcasm, este plastografie. nu că jura poți de Caragiale, lui paginile din reacții și formule gesturi, prumutăm Îm- aceasta. spune se ni când mânzește râdem și convine ne nu deși caragialiene, personajelor lumii Aparținem altceva. altcineva și pe mereu reflectă ea că du-ne gândin ipocrizie, cu facem o dacă chiar măcar pe ici pe colo, în punctele esenț „spectrală”,oglinda în recunoaștem ne să lui bântuie sau nu prin Europa, dar trebuie caragialismu fantoma dacă acum resează vreodată la conștiința de sine? Nu ne inte ajungem să împiedică ne ce veselie într-o sfârșește cu pupat toți piața endependenți, ciului și a carnavalului cu „smintele”, care bâl a astăzi de lumea Iancu nenea decât ne, ar putea să ridiculizeze mai îndreptățit şi autordeliteraturăcălătorie). estetician eseist, ca ales (mai universal“ şi naţional literar-artistic tezaurului ale guri niul celor mai valoroase monumente sensuri ale definiţiei Istoric Cristian VASILE 1926, Ralea s-a alăturat Partidului NaPartidului Dupăţio alăturat s-a Ralea 1926, 2020). decembrie 6 la din alegerile vădite contemporane, strict exemple politică ţelele sociale, care ulterior au intrat în viaţa unor intelectuali influenceri prezenţi pe re azi impactpefacebooksautwitter. avut fi ar că probabil lor Fragmenteale culturală politică, viaţa privind pătrunzătoare analiză de te privite fi pot Ralea, de semnate Paris din Scrisorile influenţa pe caresociale, grupuri re areţele puterea de a le diverse pe comunităţi coagulează ce cel este influencerul sa, acţiunea Prin activat. a sau activează care în domeniul pentru reprezentativă imagine o ajuns a care virtual mediul din persoană acea este la o definiţie conven ţională: „Influencerul aă um nă n osdrr anumite considerare în însă luăm Dacă clasic. scriitor un propriu-zis este nu lea pentru că a intrat cu timpul „în patrimo- „în timpul cu intrat a că pentru fi asimilat acestei categorii, în primul rând Cer(ce)tând când cu umor, când cu când umor, cu când Cer(ce)tând Cred că Ralea ar fi avut succes în Mihai Ralea ca influencer. at parcă traseul traseul parcă anunţat a Ralea fapt, În i au devenit parlamentari. (Avemparlamentari. devenit au şi i a le determina să acţioneze“. să determina le a şi scaă occidentală. socială şi i cele din Germania, din cele şi clasicului, Ralea poate

Mihai Ra- i ca tex ca şi şi fi soci- iale, şi ------în general. Sunt celebre textele lui despre lui textele celebre Sunt general. în intelectualilor a litere, de oamenilor a te văzut clipuri filmate în vacanțe, la concer mandatarera. zău, alcărui Bu din gării fața din restaurantul la ma în variolăTeleorman. de demia a adecvare imaginară de exercițiu rant text dictatorial, din păcate – a creat casa de sociologie culturală stat dintre relaţia impactul influenţa, de preocupat fiind scriitoricească, nitatea comu de aproape însă rămas A Camerei. conducerea în chiar intrând ani, doi peste a deputat cărui Ţărănesc,al nal fond, astaînseamnăsăfiiinfluencer. În scris. din decât bani mulți mai făcut Pinterest pe Iar răpun.”) te aceștia căci („Cunu, simpli. proștii oamenii cu vorbă te în tragă cumsecade, bere rie. beră la sau studio în Goga, sau Vlahuță Davila, cu sau singur vedem îl – poze în bine dă că știa seducție, de armă o pe ca Dichisit, pân’acum dospitcumsecade.” e nu încă; nefăcut numai e stricat, neam noastre.” tăţii socie­ al căpetenie de cusurul iată loace, sa. concizia schimb, în cinare cu vac- igienă, ocupă salubritate, acestea, ca mai detalii te de principii, de lupte vaccinare. și alternative, adevăruri și politică telurice. pulsiuni aceste deri, scandaluri”. sinuci crime, accidente, parade, funebre, sau vesele senzaţie, de „evenimente după tivă, aici ultra-rafinată”, „mahalagioaică „capriţioasă persoană o el, Caragiale. Omul a fost, o recunoaște patetic. televiziune, divertisment tual, clasicilor Publicist, istoric Marian VOICU tez, Victor Ion Popa ş.a. Sadoveanu, TudorBo Demostene Vianu, Mihail autohtone: scriitorimii elita Bună“ „Muncă departamentului jurul în scriitorilor a sociale asigurări con într-un – politică decizie de funcţii în ajuns a când Atunci tuturor. înţelesul sau Poate că ne-ar fi arătat unde se bea o bea se unde arătat fi ne-ar că Poate â despre Cât Ar fi făcut oare față și față oare făcut fi Ar elibereze îi să putut fi ar Facebookul Primul Grea care face din carte un fetiș, iar din iar fetiș, un carte din face care i altele”,şi în piețele unde îi plăcea să stea de stea să plăcea îi unde piețele în deazi? , Cristian PĂTRĂȘCONIU Poiana noștri la Tik TokTik i originală și ar fi fost fi ar meu oă prâd-i mustățile purtându-și modă, a ejtt d mij de neajutată „Pretenţia Pfi, n ilcl unor mijlocul în „Poftim, Nau aet n e un e nu acesta „Neamul Anchetă realizată de şi aristocrată”, „aici primi Ț la noul spațiu public vir public spațiu noul la scria în scria gând a mers, firește, la I.L. pae ă m fi am că YouTube poate , la ce la apului, ce putem consu putem ce apului, , i literatură, articole de de articole literatură, şi cine știe?... cine şi literară scrise însă pe a în societa în relevanţa şi spațiul ideal pentru pentru ideal spațiul pensiune nrbr, revigo întrebare, care se înnebunea 1896, despreepi 1896, Ar fi scris despre scris fi Ar Instagramului? i statornică”, şi i a adunat adunat a şi Poate ar fi ar Poate îi place să place îi Twitterul, i devenit şi Snapchat, corupție corupție i Voieşi chiar ------

ancheta 9 10 istm nopeiuii fruae e Kurt de formulate incompletitudinii conform fracturat, prezentată deliberat este sa existența Așadar, computerului. apartament, ci în ferestrele de pe ecranul propriului ferestrelor înăuntrul ori afara mașină: universul său nu se încadrează și în om dintre intersecția la traiul e oare anteri generațiilor gânditorii de separa l-ar ce Ceea ideilor. istoria de și științei filosofia de amator mare și matematicii ăl eosrz îs î pt presupune. pot îl însă demonstrez, să-l ganian, Vos- Varujan de semnat roman noului miza află se rânduri aceste În comun.” în nimic n-avem că anume ăsta, chiar e Motivul salată. pentru verdețurile el pe taie să caz bun mai cel în folosi l-ar top, lap- un avea ar dacă care, Stalinși lui tea moar- la bune pe oamenii plângeau cum aminteștecare-și bătrân un și puterului, com- ecranul în nasul cu viața toată mai trăit a Revoluție,care după născut tânăr Patimile după Gödel după Patimile inefabilul generației postrevoluționare în „presupus”a nu postbelice, generației al dite dinplinîn dove seducătoare, stilistică o și frazării a expansivitate magistrală o cu narative, straturi multiple pe trama desfășura a-și mulți reprezentanți aiacesteigenerații. a lumii digitale în care s-au format cei mai conexiuni autentice în afara logicii binare crea a incapabilăde1989,Revoluția din după născute generației a dezumanizare Alexandru ORAVIȚAN Romanul incomplet ma umanitatea:acceptarea ine­ legiti i-ar care dimensiune singura mai narator-protagonist căruia îi lipsește toc- unui vocea prin sine, de explicație lungă de idei semnat de Varujan Vosganian e o roman întregul fapt, În demonstrat”. fi cevapresupus,acel fi poate nu dar a face referire la ceva din afara cercului – fără sine pe explica poate se nu dar cerc, într‑un desenat fi poate „Orice Gödel: „Te-ai întreba ce au în comun un un comun în au ce întreba „Te-ai ae e e oaceu cpbl de capabil romancierul ce de Oare P Patimile după Gödel după Patimile Poenaru, e un tânăr geniu al geniu tânăr un e Poenaru, Gödel după timile romanului rotagonistul Copiii războiului, roman ? Răspunsul nu pot nu Răspunsul ? 1 : presupusa : fabilului. Ciprian , Pa - - - - anului 2020 este cel al Simonei Goșu. Simonei al cel este 2020 anului dinii țin nu doar de preocupările perso preocupările de doar nu țin dinii propriului desktop.mată înperimetrul consu paralele, sale existenței artificialul în totalitate în aproape cufundat turat, frac profund caracterul prin ontologică, neîntregireasa prindefinit e Gödel după mare”. Așadar, protagonistul din mai lume printr-oîntregește se lume ce ori dar neîntreagă, e lume Orice bury. Canter din Anselm mileniu, un acum ginat Gödel și, înaintea lui, acel Gödel de ima l-a care pe subterfugiul e Ăsta plus. dimensiuneîn o cu lume,altă oaccesezi „nu te poți mântui în lumea ta decât dacă lui. Din perspectiva lui Ciprian Poenaru, romanului protagonistul Visarion, Matei bucurat s-a care de irii, mântu al ori autenticității al sentiment lesnerezumabilă, nicăieri nu apare vreun narațiunii, consumarea îndelung amână carefilosofice, divagații multor ciuda În colegilorluiesteadâncăo dezumanizare. al și Poenaru Ciprian lui portretul din desprindese cecuvinte, ceeaalteCuș.a. limbajului a excesivă simplificarea zare, sociali de rețele de dominată existența sentimentală, implicare fără sexualitatea semenilor, desconsiderareanarcisismul, lipsa descrupule, superficialitatea, lilor: înțelegerii deprofunzime, tentațiaincestuluietc. figuri tutelare, automatismul reacțiilor și relaționărilor, absența unei lipsa emoțional, abandonul neîmplinită, ori nedorită tea precumlia actuală,desprinsădinfațeteabrutizante maternita membrii familiei. În fapt, supratema textelor din mai multe ori factorul ce pune frână comprehensiunii, ci înșiși cele de este vârsta nu însă înțelegere, de capacității limitele de dincolo uneori investighează și observă întrebări, pun Copiii incapabile de a comunica la nivel profund cu propriile odrasle. sunt și ridicolă imaturitate într-o adesea cad mamele vremece în traumatizantă, adesea abruptă, maturizare o de dovadă dau cul relației mamă-copil, ci o dislocare din firescul vârstei; copiii ale aspecte angoase existențiale. Ce unește cele două tipologii diversele nu e de afectate semnificative de aducătoare prăpăstioase, femei adesea maternității, fie copii, fie sunt dintre vârste. fragile mai celei asociate adesea sensibilitate, maximă de clipe despre puternice, reverberații cu forță, de scriitură o rantat: ga efect cu rețetă o pe construit e scurte, proze de douăzeci Tulburătoarea fragilitate vizată, precum subsemnatul. din perspectiva unui cititor din generația puțin cel fatală, e îi geneza, urmări tut din care nu face însă parte, căreia i-a pu generații unei măsura da a de încercare Vosganianaceastă lui principiul, tocmai în respectat și-a nu însuși TwainDeși știi.” ce ceea despre Twain:Mark „Scrie lui al ficțiune de scrisului clișeul roman său noul în încalcă VosganianVarujan crată stilistic, ce i-a devenit caracteristică, lu atent armătură, cu scriiturii ciuda În o gradare a suspansului, o prelungire a așteptării debușeului. așteptării a prelungire o suspansului, a gradare o construcție, ea amână pe cât posibil punctul culminant, de elemente anumite supraliciteze să și narativ firul grăbească autoarea dovedește o răbdare rară pentru un debutant: în loc să prozeiscurte, a restrânse formei Înciuda adoptat. stilul de nă, P C ale remarcabile mai cele editoriale Unuldebuturile dintre Alte mărci ale absenței verosimilituabsenței mărciale Alte - rtgnși dn aoiae pvsiio Smni Goșu Simonei povestirilor majoritatea din Protagoniștii rvr l generația la privire cu clișeele dintre multe sează Gödel după atimile tratarea unor astfel de teme ține de punerea în sce în scriitori alți către de abuzat de atât naturalism eea ce separă scrisul Simonei Goșu de previzibilul Copiii războiu- Copiii milenia- Patimile ranfor------Fragil suma tuturor recordurilor, în același timp fi poate punct orice cyberspațiului, al fic geogra atlas un există nu frontiere, are „Cyberspațiulnu unu: și zero dintre cat această datăancoratăînbalansulcompli de cumpănite, atent mentale hărți unei ganian de a șlefui panorame largi pe baza Voslui a capacitate cunoscuta suprafață ritabilă prelungire a ființei. Aici răzbate la ve o devenit computerului, ale și infinit cyberspațiuluidescrierileîn apar Ele lui. protagonistu (auto)caracterizării dicate melc în melc lui, viteza luminii nu e decât mersul unui distanțele parcurg se care cu rapiditatea Socotind pâlpâie. care jăratec un decât e nu Lactee Calea el, de Față lungma. Chomo muntele și Marianelor Groapa precedă. Iarăși principiulluiGödel”. îl sau înglobează îl care mare mai și joc un există fi, ar mare de Oricât joc. unui a parte sunt criptograme de felul tot de jocuri, de făuritorii Și regulilor. suma frustrările, Iar parte. ia care la jocurilor Așadar, un joc. Fiecare dintre noi e suma „Mi-a trimis un emoticon tandru și gata. răvaș: cu chinezești prăjiturile de demne aforisme produce Gödel lui ideile la re raporta prin digitale conversații unei a Încercareateoretizareinformaționale. de tranzacții acestor autenticitatea asigură nu replicilor brevitatea și „gen” zatului mult-prea-abu a utilizare simpla mult, Mai comunicare. de medii noilor cific spe idiolectul nereleversațiîn generații, ti din cititorii către de ales mai sesizabil frapant, artificialul răzbate protagoniști, sau chiar din ocazionalele întâlniri dintre instantanee mesagerie de aplicațiile din reproducă să conversațiile de pe rețelele de socializare, încearcă autorul când najelor, ci mai cu seamă de limbaj. Atunci 1 , un cumul de cumul un , D Fragil e fami . Cyberspațiul e mai Cyberspațiule motion. slow pentru specifi- după Gödel nu sunt cele de din reală vibrație de paginile urmare, rept - - - - iet, auae oi în ori naturale, firești, dialoguri în abia sesizabile detalii micile în află se lor miezul căci rând, cu rând savurate trebuie ci diagonală, citite în fi pot nu Goșu Simonei Textele drum. un scriitor la început de pentru nefirească ritate matu o și cumpătare o denotă personajelor și acțiunilor fragilitate de doză așteptata prima im a pentru sugestiei a utilizare ca- de pacitatea mult: mai Chiar rea incursiune aSimonei Goșu învârstele fragilității. (Al.O.) viitoa interes cu Așteptăm romanului. specifice arborescentă construcția și amplitudinea cu piept dea să gata scriitoare o ci românești, scurte prozei a speranță nouă o doar nu anunță gil relevante, pline de sens, e atuul recurent al Simonei Goșu. detaliilor a selecție de capacitatea Central”, „Cinema precum automat, dicteu de exerciții unor asemănătoare concentrate, texte în fie „Secrete”, precum nuvelistice aproape mensiuni narațiune șidescriere. atent lucratele pasaje de 1 ______di de proze în Fie Editura Polirom, Iași, 2020,304p. Patimile ------p. p. ric, nuesteromanul generațieimele. Catego incomplet. roman un atare, ca fost câștigător. fi ar postrevoluționare generației substanță și măsură da a de Vosganian plătesc taxadesuccesiune.” să fiu moștenitor cu de-a sila, nu vreau să vreaumoștenirenu înțelegi, sila, de-a cu tă: „Eu sunt unul dintre moștenitori. E o postcomunis epoca în plin din resimțit vremuri, altor al recul un „serviciile”), cu colaborarea caz, acest (în decenii de cale practicate subterane jocurile în rea intra- prin iremediabil compromită se repete greșelile generațiilor anterioare, să tul Ciprian Poenaru, sunt condamnați să Patimile după G reprezentanțiidin ereidigitale generației toți că faptul în survine tragică siunea Dimen digitale”. erei Generația fie. să urmează ce ceva a generația fim să vreau fost, ce-a ceva după de generația fim să lea, de la dreapta la stânga. Nu mai vreau prostia asta, cu istoria scrisă de-a-ndărăte cu destul e că zic Eu (...) după. de sunt Toategenerațiile bere. de dușcă o după râgâială o fi ar istoria parcă după, vine totul ailaltă, după aia, După ălălalt. sau ăla războiul după Bolșevică, Revoluția După pepeni. din scoate mă «după» cu direcții familiare autorului: „Chestia asta după” în cheie istorică, socială și politică, „de generațiilor condiția deschis dează Magellan care să-lînconjoare”. lui a corabievreoniciodată exista vaNu așa. spune poate se dacă infinit, orice cât de mare mai infinit un e vreodată, ginat mare decât orice spațiu care poate fi ima - - - 1 D ______O altă zonă „tare” a romanului abor

Editura Polirom, Iași, 2020, 380 380 2020, Iași, Polirom, Editura Patimile după Gödel după Patimile oaec l u Varujan lui al romanesc pariul dimensiuni, aceste ultime pe mizat fi ar acă ödel, inclusiv protagonis- rămâne, Fra ------tate șiautenticitate. fermi emoţiilor dă care energie o degajă și trecutul Însufleţesc intimităţii. ferinţa circum- pe numai semnificaţie transmit care obiecte Sunt nimic. spun le nu tora al- care obiecte există noi dintre ecăruia fi viaţa În fiinţe. unei temelia forjează care piesă o punctual, lor derizoriul de dincolo ascunde, pot extatic dans un sau roșii pantofi niște fetiţă, de rochii unei conturul calorifer, pe cocoţate studentei a recompusă imaginea unde biografic, parcursului și intelectuale formării ale ze microanali câteva împletește și mătoare din „colaj noi înșine”), înglobează un evocări între- ca Roma, (inclusiv personale insule Cartografiază Sănduca. Săndel/ și Sim Rux, între 2017 în începute calde, discuţii Include stătătoare. sine de carte o devenit au intensă”, și variată tenţială exis coloratură „o aveau că pentru care, dra Cesereanu în ultimele două decenii și volumul de interviuri realizate de Ruxan într-o închidă, să trebuit fi ar care epistolar un și dialog un E coperte. între găsim nu genială prietenă vreo pre aăă tiu lgci Nc rmn des roman Nici logicii. ștaiful capătă o eoinl ș gauai membranei granulaţia și emoţională lor aroma cu epistolare, și jurnale biografii, de degustătoare mare o rămân că dată, toto- mărturisesc, și rezervele admit Le straturile lor de intimitate și prin subiectivism. general, în păcătuiesc, mărturii de noaptea aceeanufaceexcepţie.” iar disperării, a sau necazului a platformă livrat adesea (mai mereu) bucuriei de pe o încă din copilărie [...]. Cert e că eu m-am viitor,de dobândit-o frica pream care pe mai simplu (și mai corect) să vorbesc des- împletit mereu în mine cu viitorul, deși poate s-a ar fi ce frica despre scrie asta, voi despre nu sfârșit, În pândă. la acolo, sunt că simţeam exemplu, spre eu, noi, reau încă în vieţile noastre, dar unii dintre brele peste noi) sau care nici nu se întreză primejdiilor care existau (își aruncau um- spatele întors „am introspecţiei: supapa Sănducăi deschide îi descătușării sodul epi- aici-și-acum”, omenesc paradisului al „efect ca Rux de Rememorat inocenţa. și care-șiregăseștespontaneitatea turităţii Revelion, în care Săndel face proba ma proba face Săndel care în de Revelion, dans într‑un rostogolirii suportul fi Graţiela BENGA În carneșioase despre prietenie? putea ar altceva Ce tive. afec- legăturii schelăria constituit a litere fi pentru comună pasiunea iar alături, le adus să trebuie evenimente de plătoare întâm înlănţuire O biografiilor. prafaţa su la Cordoș.Pânămiraculos nimic aici, SandaPopescu Simonași Cesereanu, dra Ruxan literar: critic și istoric e treia de-a cea proză, și poezie scriu București.ele dintre Două și Cluj în – Litere la fesoare pro Sunt lor. mărturia apoi, mai lumii, împărtășească să și doamne trei scrie să cotloane deintimitate. de cele mai multe ori îl adăpostesc în mici prieteniei, cultul păstreazăcare oameni și sunt sufletești, orfani Iar atâţia printre dacă, dezamăgirile. și angoasele tăcere în înregistrează își debusolările, și nevrozele singurătate în inventariază își noi dintre Totmulţi prieteniile. mai diluează plicit, general, concentrarea de semnificaţii. Im iil uu fi ete, a extrem, frig unui diţiile Probabil că pentru unii cititori astfel cititori unii pentru Probabilcă epe nânr mrbl a ales au mirabile întâlniri Despre oitta oen mcoez, în micșorează, modernă Societatea P P prietenie. Poate înveli în con în înveli Poate prietenie. de forme și vârste între liant devine covor un neașteptate, e un eseu despre cum hazardul cum despre eseu un e nu 2020) Ardeleană, Şcoala (Editura prietenie despre oveste conţine o carte carte o conţine a u poate cum șa Addenda, ------

intelectuale experienţelor tija de – locuri multe în re, vede- la – străbătut e afectivităţii ţesutul În existenţiale. Marin și Ludmila Uliţkaia, într‑un exer ional al Literaturii Române și de publi Wörten”de și Române Literaturii MuzeulNaal la țional organiza „PaulPrintreexpoziţii - reaunei 100 UnterCelan cuvinte/ den de afară în semnalizări multe mai fost fi să știu Nu neobservat. aproape trecut a Celan Paul centenarul România, viabili­ măsoară care operă Rănile unuimaestrudeceremonii în plusdacăarfisăalegunulsingur. dificultăţi genera Andrei mi-ar bibliografică lui lor densitatea ale iar Corbea, variate studiile dintre câteva doar Sunt timp). lucrării autorul și poet dintre dialogul despre Lanord France- lui afirmaţiile cu raport Heidegger în pildă, de polemic, și (nuanţat Adorno Benjamin, lui scrierile pentru poetului interesul sau Celan lui biblioteca din românești „urmelor” rea birocratică (din Franţa) a ratatei schimbări de nume, descoperi- odiseea germană, în cunoscute poeme unor ale românești nilor ber și Immanuel Weissglas), clarificări aduse pe marginea versiu cernăuţeană de limbă germană (cu rolul lui Alfred Margul-Sper receptarea lor: în operei tema de indiferent Celan, Paul lui asupra bea Cor Andrei lui studiile toate în pregnant, puţin mai sau mult ale subiectului uman. Acest mecanism de orientare e vizibil, mai fi interpretată), dar care păstrează particulele centrale, compacte a de (susceptibilă comunicării membrana extrasă carefost din a poetici unei înţelegerea spre calea deschide ar contextualizantă, și Repetată Celan. lui operei a lectură orice probabil, plece, să mea.”existenţa cu trebuiar poetului a mărturisire această Dela fiecare Cât pentru lunăacentenarului. gul deceniilor și materializată în douăsprezece studii sistematice. din poemul din tradus vers un titlu ca poartă care (și apărută recent cartea iar “meridianul”Reperesău. volumul central-europeanatlas un pe vechinoi și semnat a 1998, În poetului. operei ai română,Andrei printreaflă cunoscători se buni Corbea mai cei Corbea, laEditura Polirom. poetului nașterea la de ani de sută o a împlinirea volumului carea Săndel se imaginează alături de Marianade alături imaginează se Săndel și Rux care în cărţi”, de jucătoare patru care vorbește Sim) sau „un fel de club de meu”capul (despredin „lumea și află se echilibru În afară. din lumea apreciată e care cu microscop) de uneori (înlocuit binoclul și alcătuiesc te care oamenii cu sau sine cu întâlnirile privite sunt care poeţi europeni de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu o cu Mondial, Război Doilea de-al cel după de europeni poeţi cunoscuse, dar o intuise în „râsul răsplin nu o pe care Rux o lui „prichindea” arată îi Sănducăi poate Boala apropierea. personale, cimenta în orientării asimilate dinamica întâlniri unei miracolul după dar, distanţe, măsoară București și Cluj între înSpaţiul legătură. de preschimbate forme sunt ge boala și departelui, ografia ale Ipostaze înaproape. departelui transfigurarea petrece se unde – recunoștinţei a cea și cunoașterii experienţa dintre intersecţia constituie îl coerenţă de punct alt Un ruse. toarei universulprozaîn vulnerat, - personaj ca tinereţe la artistului tilării poeta care prin admiraţie de ciţiu Desprind doarcâteva. coerenţă. de puncte multor mai jurul orientată în osatura uman) palpitul lângă (pe reliefează dialogul construit e care pe evocările aceea, De imaginarului. zontul amintirea luiPaul Celan(1920-1970)”. în și (1919-1987) Levi Primo lui amintirea în supravieţuit; au dedică torul romanul „celor care au supravieţuit și celor care nu carescrii în Pe paragraf naziste. mic un găsit am pagină ultima lagărele din (dez)umanizarea despre cutremurătoare poveste – Amis, Martin britanicului al roman un citesc «N-am scris niciodată un rând care să nu fi avut de-a face de-a avut fi nu să care rând un niciodată scris «N-am emns ș tauăo a li dro i ea î limba în Celan și Adorno lui al traducător și Germanist Î U nâpae a ău c, n liee ie l li 00 să 2020, lui ale zile ultimele în ca, făcut a Întâmplarea sitli al ea. ăct a enui a ri la trăit a București, Cernăuţi, Viena și Paris. E considerat la unul dintre marii Născut Celan. și Paul traducătorului eseistului poetului, centenarul fost a 2020 n , legăturile din diaspora literară diaspora din legăturile contrabandă, de Marfă și de nervurile exersate în ori ) întregește o preocupare întinsă de-a lun de-a întinsă preocupare o întregeșteStimmen ) i xi. ite ua prin lupa Dintre extim. și cit în echilibrul dintre intim statorni- este ele dintre nul oet dsr prietenie, despre Poveste „nu vrea/ cicatrice”. Studii despre Paul Celan la PaulCelan despre Studii cicatrice”. vrea/ „nu tatea umanului în condiţii tragice. În tragice. condiţii în umanului tatea e strămutată, e Mu - - - - morale șiacreativităţii caleidoscopice. existenţa, a fondului ei tezaurizat în valori vităţii. A dimensiunii zglobii pe care o are gra și ludicului a împreună-explorare ca din îndrăgostirea II-lea, al Mahomed despre povestește când Proust de sugerată tuală spiri încătușarea de deosebirespre Şi, tă. decorporaliza lor afecţiunea în pistabilă de- e îndrăgostire de specială formă o că afirm să îndrăzni Aș oase. și carne în stă, diferită factură – se expun ca fete fără vâr risca săspun:niciodată)căpăstru.” (aș ușor pune se li Nu [...] casă. propria în lumea transforme să vrând plorează, ex- mult, umblă dimpotrivă, Ruxandra, lume. în transforme s-o vrea ar care pe casă, propria în ascunzătoare, propria în într-un registru diferit. Ea vrea să rămână cred, deși, Simonei, și place îi văzută fie Să văzută. fie să ci ascundă, se să ca nu schimbă le și pune le care pe „măștile vă obser SăndelRux, despre vorbește Când metamorfoză. de forţei a exercitare ca – mobilizării al cel este ultimul) nu (dar re și seninătatebucurie”. jucăușenie de doldora umplut, viaţă, de a nânr/ nrgsie modelatoare, îndrăgostire întâlnire/ ca prieteniei unghiul Din grafice. repre- zentărilor și muzicii ale interogativitate de teritoriile între Sim) și elec Rux dintre tronic scrisorarul (în electrizat scrisului, de către Andrei către de oa e interes de Zona se cristalizează se Povesteprietenie despre Trei prietene – scriitoare de cea mai cea de scriitoare – Treiprietene Întreileaal fine, armoniza de punct D al ea și Celan Paul Fiinţă și Fiinţă translucid al certitudinii certitudinii al translucid chihlimbarul toate în prinse sunt anxietăţi, de incolo ------, partitura” substanţial mod în rescrie să-i doar ci destinul, identifice să-și ţinea care ‚în-rolarea’cu la renunţe să Celan pe însă determina lul limbajului poetic) – ceea ce, susţine Andrei Corbea, „nu-l va urmă, la ruptura dintre rol și conţinutul său (transferată la nive din cele în condus, treacă a poetul să nevoit fost a prin care dramatică experienţa cile lui gesturi cotidiene. Însă manieră teatrală a irizat și mi- recitatori austrieci, iar această actorilor- tradiţiei îndatorată transă, în ceremoniale, turi lec unei adeptul era Celan și Trakl,Rilke Paullui cultul lui în Crescut a Grass.) Günther sfidătoare opinia „penibil”, în (Ori sacerdotal. solemn, – public spaţiul în pe joace să-l alesese rol poetul care dintr‑un secunde, străini”. fi. Ca mine de-ai fi./ N-am stat noi doi/ sub un alizeu?/ Suntem în jurul rănii, Paul Celan e mai actual ca oricând: „Ca tine de-aș aleși și cei damnaţi lui formulării dă trecut veacului ai poeţi marii bântuităaluiNellyși poezia Sachs. târzie) opera Samueldin întretăieriKafka, Beckett(cel găsea cu în Celan, Paul lui lirica de alături fost a Harvard la de profesorul făcut le-a care pe popasuri primele proiectului lansarea Davidpornit a Damlarg, ­ de intinerar, succint, flexibil și comparatist, potrivit unui public arheologice și străbătute de făgașe inedite. Adaug că pe un altfel descărcări neașteptate cu ideatice, șantierelor construcţia are o tz: eie, etu câteva pentru ieșirea, oteza: Ip 1954. iunie din diofonic Celan ra interviu unui timpul Pauldin lui banal: chicoteala aparent plecare, Punctul de interesul. bun la început de trezit mi-a care ipoteză printr-o detașează se Pentru mine e dincolo de îndoială că lectura unuia dintre unuia lectura că îndoială de dincolo e mine Pentru S i totuși Şi c vlml ee n vdnă rn oiiae p care pe soliditatea prin evidenţă în iese volumul ic, diile lui Andrei Corbea. Din punct de vedere academ stu în polemice provocatoareși observaţii multe unt âu poeţilor Râsul , conotaţii ------. Unuldintre the Books. AroundWorld 80 in cred căeoobligaţiesăîlurmezi. Şi descoperi. îl să bucurie o E iubirea. de cuprin îl kantiană) perspectivă (din care pe moral darul vedere la lasă și dividuală in fragilitatea ocrotește prietenie despre rezervele deeficienţășidevotament. moralitate, de setea creativitatea, sunt re telectuală), apare convingerea că salvatoa în toată această desfășurare afectivă (și in Iar exteriorul. cu comunicare de reţelele consistenţă, altă o cu iveală, la scoate și epistolarul dă contur identităţii personale roschcu primăvaraodată în 2020, lui u rietr e afectivă, ei arhitectura Cu împrospătate. Cu o operă închegată - - -

Selected Poems Selected , cei Levi, Primo – Poveste unde ------11 delta 12 contur proprie” (Adouascrisoare). nedezvoltarea „unui orizont decercetare propu îi și hrănitoare” mentală ofensivă mulează sti cartea public, de categoriilor tuturor Adresat bibliografie. utilă o cu încheie se nul Andrei Pleșu între anii 2016-2018, și semnări despre destin”, publicat de dom nuă prin ciclul „Restituiri. Paisprezece în- conti „pandemice”, confuziei parcursul printr-un„dialogepistolar” întreținut pe debutează Lucrarea mâini. două la pian tas)aduce cu sine eufonia unui recital de Humani Editura Pleșu, Andrei ceanu, Lii- Gabriel (autori: muritorilor a temă dificilămaiconfesiv) (teoreticdespre ceași volumul 2020, Alexandru COLȚAN Noblețea reamintește metafizica lui Kant, trimite la și blie Bi- Iliada, la de Predestinării, oglinda în termenul privește Liiceanu Gabriel presocratic. Nediferențiatului cețurile în până culturale, sale dependențele din conceptului muchiilor a tăiere spiralată o execută dialogului firul Centru, către hermeneutică lui regresia În subiectul. plasează își autorii care în istoric bloului Remarcabilă,întâi, mai obiectului. asupra gândirii efectele ale cuantice cunosc care celor a științifică delicatețea cu loc are dezbaterii liniilor dit-confesiv. Stabilirea circumferinței și a ine­ ori ironic critic, sau afectuos lopată veghe a Magistrului Noica, relație deve relație Noica, Magistrului a veghe de lumina arboreleîn sub filosofiei, cute petreprietenii frumoase mai dintrecele „destinale”? ( Situații). Pleșu domnul întărește tre”, noas umanității al simptom esențială, devine destin despre „Reflecția soare ). scri- (Prima Liiceanu domnul remarcă ontologice” raporturi grave mai cele în prinsă noastră ființa vizează n.n.) – tin Apărut către sfârșitul furtunosului an T Cercetarea se petrece în rama uneia rama în petrece se Cercetarea a de Alesului, ideea la Fortunae, Rota lectorului o „ o lectorului i rgcl (cuvântul tragicul, și gur urgența examinării: „Ca ermenul pare a impune sin- Despre Destin. Un dialog Un Destin.Despre dinamică, o dinamică, trezie ta - complexitatea des------gândirii împreună gândirii priori pentru orice experiență a binelui binelui a experiență orice pentru priori e „Dumnezeu expresia cu înlocuit și trebui ar „transcendent” ambiguu Cuvântul ii). ero - și viață de modelele singuri putem alege ne că (pentru autentice tărârii al și moarte”) întru „ființe suntem comunitar” (căci particulare finitudinii al Geschick ), „destinului (al colective contextul în doar ggerian, heide înțeles, fi poate el acestea, toate „ Destinul sonalizat”: „imper și teologică, lui vasalitatea din retras trebuie Termenul engleză). the– impersonal pronumelui particula în surprindem o să spera putea am care în conștiinței”— a și soare) din te investiga- noțiunii degajării sensul în Liiceanu domnului da către carteziano-kantian rez rațiunea”, Anouascrisoare ). ono să Eu speranță. de vrut omului am nevoia în catifelate, ai cuvinte mângâiat, („Tupsihologic reproș în scrisoare), cea mătăsuri”, și catifele existențiale, teme de vorba e când ales mai molatec, foșnesc care tăi, („termenii stilistică ză acu- în Liiceanu, domnul la întoarce, se eu nu cred în imanență!” transcendență, în tu nu crezi pe șleau: spunem s-o „Hai din Pleșu domnului Replica umane. minții firmamentului sau reflexie (auto) în uneori, transformă, se resc”, modă. de prezentare extravagantă într-o expresia regăsește își care ei, lumi unei al observație” de „far subteran orașului, toaleta în... angajează se pentru profesia de detectiv, adolescentul Martin Breda (Marti) un și alchimică, lă cernea cu scrisă dragoste, de poveste o pliază se care în man un este 2020) Polirom,Țuculescu (Editura Radu volumul portretistică, expresivitate Cartea coincidențelor Cartea – care, nerespectat, l-ar putea arde cu flacăra Ochiul de dragon Destinul vestește îi care și Amsterdam,Praga, în în iubitei, gâtul pe regăsește îl Marti care pe pleoapă, fără tutelar Deasupraracelsus). ademenea Sulful roșu la nunta Principiilor din Tria Prima (Pa verde-feminin cel Mercur odinioară, care, cu magnetismul cu ci alchimic), (centru Basel nu detectivul dată, Dintr-o neașteptat. precedente. Privind în acest fel, acul busolei narative se rotește cătreromanele pasaje și fantast realși planurilor interfețe chid des care simboluri și indicii de alfabetar un corespondențe, bizare unor rețeaua descoperă atentă privire O magic”. și rios miste subțire, voal un „sub intră Treptat,copilăriei. excursia Providenței, se reflectă Tarotde degetele cărțile sub precum textuală, suprafața pe de dispar și apar care personajelor zodiacul reface se perechii rul „necesitate narativă”). ca (Destinul estetic versantul pe istorie, religii, în urmărește îl fatalismului, ale și cauzalității mrejele din Destinul desface Pleșu atacă tema Timpului (Kali, Karma), Andrei creierului. științele Heidegger,la Provocată de un neșovăielnic reflex reflex neșovăielnic un de Provocată P Î și registrelor flexibilitatea construcție, prin Distinctiv rm scri- (Prima mitologic matrixul uoee Oaă u oai cdeo trsie î ju în turistice, cadrelor rotația cu culturale Odată europene. aventuri unei decorul în ani, peste tinuă, con- Marti-Maraia erotică trama subsol, în ncepută eiia d p paa ideilor” piața pe de „eliminat e ni r vlac „cavale- voltaic arc unui le extreme- la complementară, antinomic- lor oziționarea sale în „laboratorul „laboratorul în sale relocării ( germană, es- decupate, parcă, din parcă, decupate, carnavalești otmlr aitcaă a aristocrată contemplare odța e oiiiae a posibilitate de condiția . Animat de dorința de a se pregăti se a de dorința de Animat policier. se deschide lumina Ochiuluilumina deschide se inițiatice căii ” singur. Cu singur. face” se : scrisoare patra A unele pe altele și în oglinzile concave ale lucrează, inițial, inițial, lucrează, nii lăuntric: infinit - meto ordine, începe să fie atras de orașul-athanor, de atras fie să începe on- istoricității franceză, franceză, A cin- A Femeia de marțipan de Femeia ho- - - - se mai îndreaptă către îndreaptă mai se

aez p „nuța fe i subliminală, și fie „intuiția, pe bazează tem fi). mutații ontologice („noi nu suntem produceAugustin) (Sfântul interior” lui bine șiderău” (Anouascrisoare ). este Dumnezeu răului. a și lumii create” ( create” lumii unității a luminoasă „expresia inspirațional, lui susținereaDuhuarede nevoie rațiunea - care în proces — sfârșitul) fost a început ( finalității” a sensului, cunoașterea ceva noastră, înțelegerea în includem, adevărat să fără cu înțelege putem particulară: „nu ființa cu intricațiile către la de invers, efect, în debuteze, să trebuie Destinului al Implicite lui David Cercetarea Bohm. pe tema transcendență-imanență plotiniene (acordul „Enneadele” spre umane), acțiunii al și Providenței al rod ca tinul (des Leibniz spre deschideri operează sale domniei Concepția orientale. ei le - rude la și neotestamentare” „revoluției ideile la atentă relațională, finalistă, este destin” (Anouascrisoare ). un construiește se cum turmă, din iese se aceasta:cumtocmai fost a nostru trul indir care, pe importantă mai cea viață de lecția că poate Și eroică. dimensiune o limită, la capătă, viața atât cu felul, tot de ciilor potrivni ciuda în bine, mai modelează îl cât Cu destin. un modela a-și pentru primire în viața ia își noi dintre fiecare de măsură a unui destin, ci gradul în care în restriște sau nu”. „Nu statuia e unitatea în virtutea libertății tale, indiferent că ești faci ce ceea numai și numaiprivește nul lută – responsabilitate absolută”): „Desti abso („libertate sartriene margini cu ne, ”) libertate și concluzii voluntarist-nicasie Elogiul nebuni- Elogiul Obținerea imaginii de ansamblu se ansamblu de imaginii Obținerea Relocarea Divinității în miezul „omu C ), către modelul Ordinii Ordinii modelul către prónoia), Bildungsro- cunoașterii ect, am primit-o de la magis la de primit-o am ect, al lui al „țesătura” kosmică a Lumii Lumii a kosmică „țesătura” domnului Andrei Pleșu Pleșu Andrei strategia domnului uzal-analitice, ca direcții acestei ontrară - - - - - aFloriiperfectă Vieții, întotalitateaculorilorei.(Al.C.) unei crimemultipleșiatingefaimainternațională. concordanțelor științei mirare, deci,căprinconcursulprietenilor, dar, maiales,grație de este Nu profesionale. și personale dezvoltării necesare brul echili și sine de cunoașterea conferă îi jungiene, Individuației și mus-anima ulterioară unificarea Maraia), „vrăjitoarea” în și recunoaște mamei își că toate în (cu stăruie Inconștientului Martin capitol primul în Dacă litice. face unpasînaintecătre decriptarea tainelorontologice. și ființa completează își răsturnate”,dar „lumii decă”iluzia de tic”, tânărul nu dobândește numai „leacul iubirii”, care îl „vin fis- cu migdale de pastă o „ca nopții ale androginice aromele printre Berthold, magicianului camerei al consacrat” „spațiul / basiliscalInconștientului ignorat. pagini apare, ca într-un ca apare, pagini telor?” (Andrei Pleșu). Privită în penumbră, în canatul ultimei este „Care ci ?”, ce „De întreabă mai nu care Breda ar putea deveni, în cele din urmă, un crimă oarecare, ci este doar vălul care împresoară viața, Martin Sheldrake). Dacă misterul (Rupert morfice Jung,câmpurilor Wolfgang tav Pauli),teoria Gus (Carl sincronicității (PaulKammerer), serialității tigarea Cât de liberi pu liberi de Cât F z, rn rae ue lcui psihana- lecturi unei urmare, prin pretează, se Cartea în desfășurat Maraiei, dez-virginării al ritualic actul Prin de de dincoace cate fire între solar și nocturn și trimit către trimit și nocturn și solar între fire cate deli țes simbolurilor, asemeni care, coincidențelor, inalmente, centrul de interes al cărții glisează asupra decât a doua fază a fază doua a către trecerea Umbrei , acceptarea La La ------„există imposibilul „există colae Steinhardt, cu ceva vreme în urmă, imposibil”, nota, în de feluri două „Există țesătură). ca tinul ( Pleșu Andrei personală”,conchide responsabilitate,pentru inițiativăpentru «hazardul» ofertelor”; „ Rămâne cu loc pentru speranță, alege a de noastră tatea liber- combinând construcții, evidente) coerența unei complicate (și nu neapărat e noastre vieții sensul destin, noastră”.ca „Înțeles treaba este (...) ele cu facem ce Dar ales. le-am nu care pe grediente in de set un tocător pe toții cu „Avem libertatea. cu Necesarului a complicată” combinație o e „Destinul consecință, de conduse”fi putem liberi (Câtde bine marionetei destinul asumăm ne me vre câtă liberi „suntem proprie”, voința de eliberarea e liberă voință spre „Calea câștigă se că a paradoxală Tradiției, libertatea grila în dimpotrivă, libertății, ștergerea la conduce nu Aceasta ( țesătură). ca nul hotare fără Misterului spațiul oie) ci tonice”), „firile creadă să înclina ar cum (așa tu sau Destinul urmare, narativă” „necesitate ca (Destinul armonic «organizat» traseu unui entul» «paci și «agentul» „ești proiecție: prin e «ordini» unei a Despre Destin esteolucrare etică. culturală”, „viață de suflu transmite și aceea că transcende dialogic divergențele prin (PetruCreția), ei” apele pentru vaduri noi de deschiderea ei, îmbogățirea vieții», a sus în «promovarea fie să pare etică valoare (Simo „suprema Dacă suflet” Weil). ne în pătrunde ne lumii „frumusețea unde de umane, ființei ale sapiențiale armoniile către Pârvulescu) și existăimposibilulposibil”. pe care a deprins-o, Marti rezolvă cazul rezolvă Marti deprins-o, a care pe ) și se întregește se și ?) sens un da (A-și dat” caligrafiat hermetic, caligrafiat El-iksir A Femeii de marțipan „biblioteca-pădure” (Ioana (Ioana prin „biblioteca-pădure” regală cale o descoperă numai nu carte ceastă il afli ți-l prin cedarea altor libertăți: libertăți: altor cedarea prin globale, în care «sensul» care în globale, ( cel fizic ) fizic cel ( imposibil Jurnalul fericirii, Ni- a in dj dat deja fiind ca detectiv existențial, u il dai ți-l nu sensul nu derivă dintr-o n figura în anima evenimen- sensul reprimarea ). Pe). cale simetria autenti- . Prin ). inves- Desti- Des- ani- în ------despre manuscrisele inedite editate sub sub editate inedite manuscrisele despre însuflețire și pricepere egală cu conversa unde etc., carte de lansări colocvii, la fie științifice, sesiuni și profesionale uniuni re la fie vremii, lungul remarcat-o de-a autorului, i-am care pe til-generoasă într-atât eram deprins cu gentilețea sub - deloc, mirat m-a nu care dar curătoare, nostru. ghidului a cente eferves empatiei grație fermecătoare, semnificații și densitate contur, prind Rumano, Pelimon Alexandru ori VasileBoerescu Tican Mihai Popper, Iuliu Assan, G. Bazil un de oferite surprizele actualizabile, oricând contexte în trati Is- Panait și Bart Jean Bogza, Geo sau Ghyka Matila Stere, C. Racoviță, Emil Petrescu la celălalt capăt și cu oameni Camil ca și Rebreanu parte, într-o Ralet Dimitrie Cu Bariț. George sau Suțu lae NicoFilimon,Nicolae Laurian, boniu Augustunor perspectivele Treoferă ne delectare câtă de spun mai nu să ca ski, Rădulescu, Costache Negri și Macedon Heliade- Ion Bolintineanu, pe sandri, VasileAlec și Iancu pe călători vajnici ca vedem îi aici ce vreme în Rusan, lus Romu și Comarnescu lui America ori la repede maicât Iorgaajunge a Hogaș, și pentru Slavici, Odobescu, Kogălniceanu, către Italia, în Zamfirescu Duiliu și iorescu Ma la Codru-Drăgușanu Ion și lescu până astăzi. astăzi. până exiluri periodice dintre 1848, 1900, de 1948... ș mulțimea cu cuplat indo-eu ropean nomadism de semnificativ coeficientul la până pârjolit, mântului pă tactica și pribegie bejenie, de lele seco- transhumanței, ritualizarea la de antinomice, istorice realități multelor ciuda în perpetuat tendențios, și Reducționism idilic istorică. hiperalogenie de rațiuni din xenofob rigoare, autohtonizant la și, tradiționalist la ori cafenea, țară la de casa în taclale și labârfe nombrilist, cuibărit leneș, novofob, tabietliu, conservator, îndeobște imaginat român, scriitorului al funciar sedentarismul privind prejudecata rios se zdruncină ne care admirabile, teze sin acestei glosarea pentru troducere simte mirosul deimperiu!” se deja „Eii, exclamat: a Ionescu Gelu ferestrei, deschiderea după de aer de val năvalnicul după Brașov, La Munteanu. Romul și Ionescu Gelu Zamfir, Mihai cu împreună peisajul admiram trenului, holul pe fum „Transilvania”.în Înecați revistei ale critică de Colocviile pentru decenii, iar prin două încă fim să aveam cum ani ai ultimei decade din veacul trecut. trecut. veacul din decade ultimei ai ani primii în Anghelescu, Mircea cu eu și împrietenesc mă să dat fost mi-a cadru asemenea într-un Exact iad. în direct tă ment la fumat, lipsa aerului te transpor comparti din ieșit odată când, tren, de vagonului coridorul pe fereastra brusc deschizi când ai o care pe respirator șoc de senzație binefăcătoare acea zice, aș Cartea Românească, editura mi-a creat, în chip violent la de Anghelescu 2015 Mircea în publicat volumul mână, ro literatura în călătoriile și Călătorii Dan C.MIHĂILESCU Călătoriile literaturiiromâne dsoiiiae xgtc îmbu- exegetică disponibilitate O Mi s-a părut cea mai nimerită in- nimerită mai cea părut s-a Mi E pagini, primele la De A ’ 81-’82 am fost invitați la Sibiu lui Mircea Eliade Eliade Mircea lui Itinerariile i ltrr „. Călinescu”, „G. literară rie teo și istorie de Institutul la 1980 din colegi deja ram de la Spătarul Milescu, Go- Milescu, Spătarul la de iute sărit fi ar mine ca unul scurt, din luat că, e devărul Lâna de aur.de Lâna ------i rar Costinescu. Petre și VornicuMihai cu „Propășirea” revista sau Creangă lui corozivele despre cu pașoptiștilor masoneria Marin Bucur, despre aluzive vioi replici schimbase ce după Spiridon, Monica cu Jauss Robert Hans pe comentându-l siderat ascultam Virgil Nemoianu și Sanda Golopenția. Îl Ornea, Zigu Ciorănescu, Alexandru de față admirativă fidelitatea admirat i-am Bușulenga și Șerban Tanașoca, Dumitrescu- după Zoecum Duțu, Alexandru cu bizantinism despre ori Nestorescu, drei cu Nicolae Mecu, Roxana Sorescu și An împreună Cornea, Paul lui îndrumarea românesc, selectez totuși câte ceva. ceva. câte totuși selectez prezentul românesc, cu dezacord în fie acord, fie în picante, sugestii și observații pasul orientale. mirajele de sau venețian mitul de britanice, sociale organizării de mirajul vorba că-i fie aici, glosați călătorii toți de alături închipuit lui. La fel de intens participativ mi l-am cerchismu ai către excentric triumf teleportare de anii într-o Sasu Aurel și rian Papahagi, Mihai Zamfir, Ion Vartic Pop,IonGeorge, Alexandru Macu nă înconjurând-l pe Mircea Zaciu împreu sibian, context același în final, în evoc mi-l literară, anecdotică și cărturărie de rile acesteiadinurmă.). atractiv și exemplar în jurnalul și evocă cuprinse colocviale destinații (sunt cu Angheles Nadia ale sale, soției ale sau sale arabiste, preocupările condus l-au unde arabă, lumea în ori America ropa, presupun că așa proceda oriunde în Eu - metizată turistic pentru o zi obișnuită și necos- surprindă o să ca anume urbea, a colinde să de dimineața șapte șase, la obiceiul pleca divulg să-i pot că cred u so, lnrl atfraie sau diaris- autoformative elanurile cinegetic, snob, mul reportericești, tonalitățile aventurismul cu și cultural spective, fie în țară, fie aiurea. aiurea. fie țară, în fie spective, re locurile curiozitate, avidă aceeași cu însuși, el colindat a Anghelescu Mircea Padova sauFlorența. Petersburg,Paris,Roma, Berlin, Cairo, Constantinopole, Londra, Kiev, la le, occidenta muzee orientale, arome cu saloane diplomatice, misiuni în safari, de cadre în suntem că indiferent noștri, misio vreo idee, vreun exemplu demn de imi de demn exemplu vreun idee, vreo hagealâc din sine cu aduce va doar-doar spinare, în țara, adică casa, pretutindeni cară care-și melcului a responsabilă otic redutabil concurate de tenacitatea patri- sunt albinuța drumeților și furnicuța unde tipologia noștri, la serios gândit de e cum după pământului, a eficientă cultivarea de sau urbane arhitecturii a geometrie chibzuita de euro-american, traficul din maniere bunele și iditatea flu- de român călătorul impresionat de la Iorga Golescu Rusan și cât e Romulus Te să de urmărești înduioșează la Dinicu orientală”. necurățenia înflorește dentală trastele cele mari. Lângă splendoarea occi „ bucureșteni: pe astăzi într-atât disperă îi ce ceea tocmai serva ob Vulcan Iosif care cu plăcerea vezi când înfurii te și Colentina în plimbare Bolliac lui oda cauți să propui velor de lui la Heliade. ÎțiConservatorul ele grația de față încântarea văzându-i osn î md gl u turismul cu egal mod în consună Așa se face că și aici istoricul lite istoricul aici și că face se Așa sgrnuv c vț gs l tot la găsi veți că Asigurându-vă deopotrivă dornic fervent, Călător T C Și mai este ceva: simți adeseori că adeseori simți ceva: este mai Și narismul patriotic al călătorilor călătorilor al patriotic ­narismul n uuet, a t bucuri te dar București, în cerșetor de picior văzut n-a Cipariu Timotei că miri e oovie „Transilvaniei”, Colocviile la Bulevard, sibian hotelul în atunci, cameră de olegi ii ăet con- găsești Aici O oră de oră O ------vor maicălători șinoivom vedea. de Ei promițător. orizont de poate se cât așteptare într-un survine ghelescu An- Mircea lui sinteza că vedem ani, și Andrei Manolescu din presa ultimilor Popescu Adina Fati, Sabina Chivu, rius Ma unor ale fermecător-instructive ile de țarasa”. se moștenit, aninat fi a de însușirea a daci, la de vede, Românul a. ș. hamali cărvunari, grădinari, lemnari, de entul ori- umple care bulgarul, ca desțărează se nu El său. pământul pe poartă le că pentru ușoare mai par și-i greutățile te din 1858, cum că „românul suferă toa Ralet Dimitrie lui convingerea discutat de e românilor, a călătorii la alergia de speță, în și, nomadism de față tilitate Dresda la1855. din sinagogă într-o Laurian Treboniu August lui a muzicală audiția captivează între Byron și Walter Scott, după cum te Heliade Juleslui Verne, a și ori Chaplin între Bariț G. lui situarea Te tat. amuză sonet anamnezic Poeme deVasileGRIBINCEA sonet postuman Î Oricum, revenind la presupusa os- presupusa la revenind Oricum, mâinii i-amfiscăpatmăcarcâtținesăpocneștidindegete o dacădatădoar strânși nune-amsimțitaproape niciodată în mânacăreia celecincisimțuriîisuntdegete cu totmaipuțineefectenuputeasătreacă înloculluida se degrada ca ocoloanăcorinticăîntinderea dintre posibilșiadevărat dinspre ceamvăzut auzitmirosit atinsgustat față deinformația mai multăatașare decâtammanifestatvreodată întâmpla credeam chiarcredeam cu în coerența fieșilabirinticăatotceseputea ne-am simțitstrânșiaproape niciodată în mânaalecărei degetesuntcelecincisimțurinu și senzațiadiluvianăcăîncepi săînveți săștiifii straturi finedevidvor neterminată izola ohologramă pururi rînd subrând sublimă subliminalacaleaieșiriloralternative subsumate vreunei geografii în aervor sărispațiileniciodată pe când imaginilor va răspândimutațiiinsesizabiledefinitive în fragmentemaimaridecâteacaptarea infinit de toatefelurilecontinuitateaosăserupă algoritmii care condiționeazăadaptarea răsărit vor dispărea caluminileorașelordupă ale Ralucăi FeherRalucăi ale călători de și succes de turistice memorialele de cont ținem dacă cazul, tot n - - - 13 travers 14 themis igienică. de profesorul Codrin Liviu Cuțitaru, în articolul pledată obligatoriu, politic votului ideea este ocazie, tă despreaceas carede independent scriu să intenționam Matei intitulat domnului Vișniec, articolul în cuprins este contrariat m-au care idei de pachet întreg Un împac. mă să tea pu aș că cred nu dori, aș dacă chiar care cu valoare de judecăți multe mai găsesc se Veche”), articole, două în „Dilema din 2020 pe număr ultimul din 5 (pagina tă Valentin CONSTANTIN nu cineștiece Vești bune,dar u ot nînrl ifrae ae u ods a insti la condus au care informale întîlnirile fost au declarații neurmatedeacțiuni. summit-urile nu mă determină să aștept mai mult decît cu anterioară experiență o nici Însă viață. în adunări mondial al democrației. Am văzut mai multe asemenea de un organiza Josepha lui promisiuneaBidende susținut e America în revigorat s-a democrația faptul că Iar solidă. dovedit s-a opoziția ci solidă, vedit do s-a democrația Nu Philadelphia. și Atlanta ukee, Milwa Detroit, vot: la participare de recorduri gistrat turi alehispanicilordecîtobținuseîn2016. vo multe mai și ani de 30 sub tinerilor ale voturi ales mai 12%, culoare, de populației ale voturi multe mai registrat vreodată de un candidat republican. A obținut în voturi de număr mare mai cel voturi, de milioane de 71 2020 în obținut TrumpDonald a însăși. litatea neutra- apoi neutralității, aparența întîi mai mult, de depășit au care americane ziare pe exclusiv aprecieri în mult l-am detesta pe Donald Trump, nu ne putem baza de Oricît alegerile. pierdut TrumpDonald a că faptul prin solidă dovedit S-a americană. democrația dat-o ne-a sa, domnia crede bună, veste doua A bună. veste prima Vișniec, domnul ironic spune o este, istorie din Point. Faptul că anul 2020 nu a fost chiar cel mai rău an mai radical în expresie este editorialistul de la revista Aflăm că de aceeași părere cu domnul Vișniec, dar mult 2020 anul numește cînd atunci T A fost o întîmplare că pe o singură pagină de revis Din cîte îmi amintesc, cele mai reușite mai cele amintesc, îmi cîte Din înre au care orașe în pierdut a că adevărat Este oetru uiis Rvsa americană Time Revista judicios. comentariu un cu debutează Vișniec domnului extul n ătra etlr bune veștilor căutarea În xgraă sue onl Vișniec, domnul spune exagerează, h os er Ever.YearWorst The Ir idee o Iar . summit-uri summit O lege Le ------acest ultim scor electoral, ne spune dl. Cuțitaru, ți se ți Cuțitaru, dl. spune ne electoral, scor ultim acest Cu spate. în 28-38% cu legifera a și spate în electorat din 85-95% cu legifera a întrediferență mare o este că peneliști pesediștilor. Și mai este ceva. Domnia sa crede statului mafiot”. De ce? Probabil pentru că îi preferă pe teismul din toamna lui 2019 „ne-a scufundat în mocirla tic, ca în Belgia. Domnului Cuțitaru i se pare că absen obligativității votului politic, instituirea Cuțitaru, Liviu Codrin domnului viziunea în fi, ar nevoie avem care de igienică Măsura toxine. de politic sistemul „curețe” să menită este schimb, în Ea, viruși. ipoteticii de publice obiectele proteja a metode de la gîndul cu astăzi trimite te-ar igienică, lege vizuiri. Așa cum remarca un specialist francez, revizui francez, specialist un remarca cum Așa vizuiri. legislatori, darsîntinoperantedincolodefrontiere. pe control sub ținem să-i ajuta pot ne și înflăcăra pot ne naționale Constituțiile locală. decît internațională mult mai și internațională decît transnațională mult mai este mediului Problematica departe. de vin tare, rezultat, atunci:Bonnechance,Monsieur lePrésident! revizuireapentru Constituției îi folosește, indiferent de referendumulcă cătreconsilieri de spus s-a i Dacă nat? a ratat Nicholas Sarkozy? Să-și adjudece al doilea cinci mediului înbloculdeconstituționalitatefrancez. Carta deja inclusă fost a 2005 din revizuire printr-o că tată șiestecriticatăîncontinuare. Poate merităamintit zat pe articolul 11 din Constituția Franței, a fost contes revizuire,referendumba de referendumînainte un cu Gaulle, de Charles de inițiată Procedura excepțional”. rea Constituției „are tendința să-și piardă caracterul său n rml rio a Cnttțe c olgțe statu a obligație ca Constituției al articol primul în pentru ca protecția mediului înconjurător să fie înscrisă Franței, respectabilă cu cît este mai stabilă. Constituția actuală a mai și respectată mai atît cu este Constituție O bune. vești general în sînt nu constituțiilor Revizuirile lui”. lui European. știe în Europa cum îl cheamă pe Președintele Consiliu nu nimeni aproape Erdoğan, despre Europa în auzit a arebună vestesîmbureun vestede rea. Aproape lumea toată această și Însă Europeană. Uniunea cu relațiile pentru orizonturi noi împreună deschidă să propune a-i pentru European Consiliului l-a Președintele pe sunat Erdoğan, Recep Turciei, Președintele 2020, brie a plecatîn1985deaici,lîngănoi,dinSzeged. besc să o salut pe Katalin Karikó, mintea strălucită care Iar știință. pentru Nobel premiilor laureaților majoritatea dă care umanitate din parte acea doar poate strălucite, minți de sau tehnologii de dispune umanitate întreaga revoluționare”.vaccinuri creeze Poatesă capabile nu te străluci minți de și „tehnologii de dispune umanitatea este o veste bună. Am însă rezerve față de afirmația sa că Wuhandin gripei împotriva vaccinului a record timp că sîntdemocrațiiliberale. ni stînjenitoare, cel puțin pentru statele care au dovedit deve Pentruputea democrații? ar autodeterminarea că s care rodeterminare, Presupunînd că Biden și echipa sa va hete opta pentru democrații? consideră le care pe celor ale gazdă, țării al externe de Ministerul la depuse libere, înscrieri exista vor sau nu, cine și democratic stat este cine ganizatorii terodeterminarea sau autodeterminarea? Vor decide or Valiminară. he nedumerire opera o am democrațiilor un Cu internaționale. relațiile în importante decizii unor baza la aflat bilatera s-au uneori, înțelegerile Iar, puteri. contacte marile între vîrf la multe înțelegeri și le mai facilitau Funeraliile funeraliilor”. a „diplomație așa-numita constituit au care spontane, cele sau European, Consiliului tuirea de minți strălucite și de vaccinuri, mă gră mă vaccinuri, de și strălucite minți de propos à Titlul celui de-al doilea text din Dilema Veche,Dilema din text doilea de-al celui Titlul Î i pct, rzl mduu, a i rzl sani crizele și ca mediului, crizele păcate, Din OarerealizezeMacronsă ce pregăteștedeja ceea se Următoarea veste bună ar fi aceea că la 15 decem 15 la că aceea fi ar Următoareabună veste Sînt de acord cu domnul Vișniec că crearea într-un aul arn a raia u referendum „un organiza va Macron manuel domnul Em pentru președintele că aceea bună este Vișniec Matei veste ultima fine, n cea din 1958, a făcut obiectul a numeroase renumeroase a obiectul făcut a 1958, din cea înt statele pe care le va considera va le care pe statele înt * tout court oda al mondial summit . Adică ceva exo O ------lumea, etc.,etc.”. zică să vreau „nu devreme: foarte învățat l-am care pe lucru longeviv.un mai e respectabil, Temai poate face nici face te nu ceilalți, pentru neinfecțios totul cu nici sănătos, mai nici necesar mod în face te nu Igiena ei. nimic. Putem spune că igiena e mai apreciată decît lipsa salvează nu igiena tradițional, parte, Pede-o Cuțitaru. domnului discursul în neclarități câteva însă că”.Sunt igieni „legea de salvați totuși fi putea Am voie). fără vom o nu totuși dacă iar mic”, mai cel „răul susținem să trebuie meni bil că un exemplu sau două ar fi avut un efect salutar. legislație și anumite efecte externe prejudiciabile. Proba din ciclu unui acredibilitate de lipsăprezumtivă o tre în legături face pot operativ.se concept că Nucredun durează maimult? credibile sînt mai puțin obligatorii? Legile mai credibile puțin mai Legile legislației? a internă credibilitatea nă diminuează credibilitatea internă și externă. Ce înseam Regatul Unit din6octombrie2005. hotărîre celebra Curții site-ul pe consulta pot subiectul examineze să doresc care Cei voteze. să interesați celor favoarea în decis a și interdicții de rie se o cenzurat a Curtea Europei, Consiliului statele de tului la vot determinate de interdicții penale pronunțate foarte controversate, în care a analizat limitări ale drep cazuri cîteva În Strasbourg. la de Curții jurisprudența al drepturilor omului, dreptul al vot s-a configurat prin Îndreptuleuropean limita. poate le statul cuvinte, alte Cu intangibile. drepturi sînt nu civice drepturile plus, vot nu figurează și fost vot.a fundamental drept ca la vot la dreptului Problema dreptul include care dreptul libere, alegeri la dreptului a flagrantă violare o evident, este, nu toriu legitimitate. cu un vot negativ. Un vot care conferă o majoritate fără cîștiga poate se alegerilor al doilea al turul în rău, Mai treia. a pe nici doua, a pe nici Poatepreferință. prima exprimă nu-și votantul că sigur e util, vot un dă cînd atunci Însă probabilități. de adică sondaje, de ghidat redistribuirii.coșul în Unajungă să votun voteste util riscă preferat votul că Pentrupreferat. votului locul în util vot un dea să decid alegători din parte O vot. de nici nuneatrag. aceea De inspiră. ne nu și educă ne nu politice clasei Membrii calitate. de circ nici administrare, bună nici că, în timp, nu au primit de la nimeni cadouri politice: constatat Au cadouri. facă nu să decis au românii na, toam- 2019, În politice. clasei electorat de făcut cadou Un politică. clasa drapa s-ar care cu legitimitate falsă o fapt de este Cuțitaru domnul vorbește care de tatea Credibili- hotărîți. cei și ca fel la aproximativ voturile liminare, dacă se hotărăsc să meargă la vot, își distribuie vot, la prezintă presie al cetățenilor. Nici maimult,darnicipuțin. ex de orizontul lărgește El democrație. pentru venient contura majorități, votul voluntar nu are nici un incon - dividendele, iar cetățenii nici unul. Atîta timp cît poate toate culege ar politicienii obligatoriu, votuluistituirea clar.in Prinde suficient este că Cred cetățeni. simplii niciodată și profesie, de politicienii doar interesați fi pot obligatoriu votul de Prinurmare, absenteism. prin decît transmite pot se nu mesaje Aceste urgență”. de reformați vă să „trebuie mesajul guverneze”sau, să rită me nu „nimeni mesajul exemplu, De transmită. le să rie de mesaje politice pe care electoratul ar avea dreptul votului obligatoriu restricționează nejustificat o catego politice. de expresie partidelor șidelibertatea 1966, atunci dreptul la vot este strîns legat de libertatea din politice și civile drepturile privind Pactului carea Națiunilorapli supravegheazăUnite,lui care Comitet Comitetu- opinia acceptăm Dacă liberale. democrației rămîne o chestiune destul de complicată. Dreptul la Dreptul complicată. de destul chestiune o rămîne rbi s ișm a o, a dc n n pae ni place ne nu dacă iar vot, la ieșim Trebuie să este că cred nu externă, credibilitatea despre Cît C A ota a ea e -r ue cee vtl obliga votul crede, putea s-ar ce ceea a Contrar dreptul de legate clasice evazive chestiuni și Sînt a lgt e ietta e xrse reglementarea expresie, de libertatea de legat Iar Sociologii ne tot repetă că, atunci cînd se cînd atunci că, repetă tot ne Sociologii autor. pe deplin pe satisface l-ar nu obliga- toriu votului rezultatele că bănuiala m voae detrlr mli votul omului, curentului contra însă drepturilor înoată obligatoriu a violare o acum pînă considerat fost a nu dacă hiar nehotărîții din sondajele de opinie pre opinie de sondajele din nehotărîții tale quale face, o să ne auto-anihilăm (desigur, auto-anihilăm ne să o face, în cataloagele de drepturi. În Hirst contra Hirst ------când trimite spre un alt tip de dualism, de tip alt un spre trimite când Presurăatunci Cristiancare face pe ne-o provocare de astfel o este materiei al cul corpus – undă Dualismul atipice. totul unor paradigme de gândire cu totul și cu fața în ci științifice provocări unor fața în doar nu fizicieni pe pus exemple,i-au două doar da a pentru relativității, oriei gândirii. te- ale și cuantice filozofia mecanicii Conceptele în radicale formări trans adus a XX-lea al secolului ceputul arbitru. de aavea liberul degrabă mai sau fi a de noastră puterea gii, activiști ai unui curent ideologic și în reli unei ai enoriași fim să nu sau vrem dacă alege a de libertatea în indivizi, ca în evoluția societății,îndezvoltarea noastră cred să vreau „ceva”: există mai tea aces de date predicțiile și ecuații teorii, s vreau vieții, asupra materialistă radical abordare o legitima mi-ar care particular, în fizicii a exacte, științelor zona în profesionale mele rii pregăti ciuda În fiziologice. reacții de sau chimiei sau fizicii matematicii, formule ale de generate sunt noastre ziile deci toate că cred să greu de fel la este îmi și noi, din robotului a programată torarea, încrederea — sunt doar o reacție întraju mila, solidaritatea, empatia, — specie ca speciali fac ne care sentimente ” carne (Marvin Minsky). nett), iar din creierul său „ Den- (Daniel umed” robot „un om din face gândire, de mod ca Materialismul, losofice, precum aceea a liberului arbitru. universală, își pune o serie de întreb stare și, înțelegând că nicio religie nu aceastăeste ușor ușor, schimbă intelectuală dezvoltareamaturizarea, timpului, cerea atee. chiar poate și Treagnostică, tudine să dezvolte în adolescență și tinerețe o ati ligiosla vârsta școlarității mici, este firesc re îndoctrinată nefiind laic, stat într-un trăiește care persoană o pentru că spune etc. român ești că greață este Îmi jegos; animal Ce – cu adresat s-au i care mene speci- cu dialog în intre să căuta a de rea pute- admir Îi experiență. această tristețe, cu și umor,dar Presurăcu Cristian descrie seamănăprimărititlulizbitorcecărții.cu ex unei a context din ruperea prin supus de oligofrenă nia răspunsul tlula fost ales foarte inspirat, acesta fiind mulți dintre noi. De altfel, aș spune că ti științifice și filozofice care ne preocupă pe aspecte de serie o dezbatere în pune rul miile de beneficiari ai activității tale de tale activității ai beneficiari de miile aprinsă cu energia căpătată de la sutele și menții o care pe lăuntrică lumină o și ci sistematic, faci îl care pe efort un doar este nu moderne, științei ale elemente tuturor, înțelesul pe împărtăși, a pentru confort de zona din extrage te A toți”. pentru „știința tipul de concept promotor unui al bun mai cel mea, opinia în puțin cel și este, El educațional românesc. intelectual spațiul în exotică încă le simțim în fiecare frază, este o prezență care pe șarmul și candoarea de Dincolo zi. fiecare în posibil, fi ar dacă scrie, aș evanghelist alștiinței. Mădălin BUNOIU simbolică O călătorie neuroștiințe friu sclli l I-e ș în și XIX-lea al secolului Sfârșitul aceste toate că cred să greu este Îmi Despre Cristian Presură și cărțile sale C elegant al autorului la campa la autorului al elegant 1 oaă rn eii, iiă și fizică religie, prin sonală per- călătorie O laptop? un și copil un diferențadintre e are este o apariție în care auto care în apariție o este fake news la care a fost a care la news fake ce c p lângă pe că cred ă un computer de ări fi- Aș ------Editura Humanitas, București, 2020. personală prin religie, fizică călătorie și neuroștiințe. O laptop? un și copil un dintre lucrurile sunt cât se poate de simple: nu simple: de poate se cât sunt lucrurile educației, al ministru fost un pa rafrazând mine, Pentru tineri. ezoterică mulți fiind pentru ca cataloghează pe o care fizică, spre educațional, domeniul laptop încă neelucidat! Așadar, orice minune este doar un mister pozitronii. și electronii reprezintă îl plu antimateria, generând lumină. Un exem cu anihilează se materia care în modul explică câmpului a Teoriacuantică foc. un ca Sfântă” „Lumina coboară Paște, de când, Ierusalim la de luminii nunii mi al cel – celebru exemplu un cu 71), (p. miracolele privește ce alegoria mult place Îmi lor. ajutorul cu naturii legilor interpretarea și ecuațiilor frumusețea tă epsilon mai mult decât răceala, și totoda este nostru, jurul în află se ce tot și noi, suntem ce că agreăm când atunci doar vieții al sens sau cum pre simțiri trăiri, cuvinte, laolaltă, puse avea, pot le care pe semnificației al cel imperiul uneiraze”. în joacă se pulberea „Precum Eminescu Cristianvia Presură, versuluiMihaia lui aminte, aducerii coincidența neratat de este rânduri, aceste scriu când ianuarie, teoria relativității, nu știu. D din literă mo prima scris s-a care nu în mentul sau fost A telegrafului? viteza cu ci trenuri, minunatelor a sau căruței barea între- punându-și năvod, acest în prins că pare fost a Einsteincare inclusiv la vârsta este Se maxime. sunt și conversație dialog pentru apetența când atunci explicație, o de nevoie are noțiune orice când atunci contopesc, se imaginația și curiozitatea când atunci ani, 10-12 de vârsta rului, pe unsubiectanume. concentrare de puterea și atenția studiu, pentru preocupării intelectual, efortului față facă să și reziste să capabili fi a tru pen- educați trebuie tinerii învățare, de psiho-pedagogice metodele de dincolo școlară, infrastructura de dincolo tice, didac materiale de dincolo consecință, În acum. până documentat fost fi să col desigur! Dar nu știu ca un astfel de mira dimineața deștept! Exceptând trezeștimiracolele, te să și prost seara culca poți te fiecare bunpecare lucru îlfacem. prin zilnice, răspunsuri oferim să putem care la și reflectăm să invită ne Presură Cristian care la întrebarea Este noi? sau tu eu, fie să poate care întreg un la duce rea laolaltă a tuturor acestor piese-replică Puneneuron. - unui a inclusiv nismului, orga- a componente oricărei replicarea posibilă facă să mâine, de sau astăzi de tehnologia, și știința ca posibil este cro, milioane de ani de evoluție. La nivel mi rezultatul unui proces complex, rezultat a este —, ridicarea exemplu de cafea, cu — cești unei noastră a acțiune simplă orice dacă chiar creierului, funcționării nu similar, complexitatea de nici conștienți mod suntem În nostru. natura jurul și din noi, și alcătuiți suntem care din particulelor al exemplu, de cuantic, 1 Î În călătoria simbolică de la copil la copil la de simbolică călătoria În Pentru fizică, subscriu opiniei auto ______suflet, viață de apoi, liber – arbitru arbitru – liber apoi, de viață suflet, Cristian Presură – Presură Cristian u a f s crue u u viteza cu nu circule să fi ar Cum atrl ae ee rmtr spre trimiteri dese face autorul , în niciun fel comportamentul comportamentul fel niciun în influențează ne nu și conștienți suntem nu zi, cu zi de viața n prinderii în mreajă în prinderii , concepte care devin vii devin care concepte , Care e diferența e Care ar astăzi, 15 este cea este ------de către birocrațiile conducătoare. valori acele supuse fuseseră care la manipularea înțeles au și „dezvrăjit” s-au xismului, segmente ale intelighenției poloneze și maghiare, care adoptaseră anterior valorile mar largi rând, patrulea al în și, despotismului; împotriva lupta în dominant rolul asume să-și îndreptățită crezut s-a intelighenția 1848, la de sociale și naționale prefacerile la până înapoi mergeau care revoluționare tradiții anumite cu luminată, treileaelită ca al rând, în stalinism; sub pervertite naționale valorilor depozitarii considerau se ei reprezentanții rând, doilea al în persecuții; groaznice unor staliniste, perioadei lungul de-a supusă, fusese intelighenție aceeași rând, primul în motive: multe mai din oare, episodul 1956. despre adevărului restabilirea cerut a aceasta când atunci țării a democratice opoziției alăturat s-au 1970, anilor începutul la de economice reformei părintele Nyers,Rezső săi. și partid, camarazilor de elitei a a liberale Pozsgay,Imrearipii și nonconformist liderul Reformatorul Nagy lui reabilitarea privind opinie de curent puternic mai ce în ce din un coagulase se Ungaria din Muncitorilor al Socialist Partidului Îninteriorul „contrarevoluție”. drept 1956 din revoluției a descriere ridicola cu ruptură o tru împotriva opresorilor comuniști. plebeilor cauza capăt la până îmbrățișa a de curajul demonstrase el personale, riscuri însuși fusese vestitorul unei astfel de abordări revoluționare.Nagy Într-o perioadă devreme, de imense mai decenii trei Cu responsabilă. guvernare și piață de economie pe bazată pluraliste ordini unei restabilirea cerea se și comunist sistemul cu decisă tură pentru că le-au permis organizațiilor noastre să existe” (discurs publicat în nr. 4 al 4 nr. în publicat (discurs existe” să noastre organizațiilor permis le-au că mulțumim le pentru să trebuie nu nici și ani; de unu și treizeci după martirii îngropa ne a de permisiunea pentru recunoscători fim le să trebui N-ar talismane. niște fi și ar cum ca coșciugele atingă să acum grăbesc se Revoluția falsificat au care manuale după prim-ministru. Și nici nu înțelegem de ce liderii de partid care s-au îngrijit să învățăm calomnieze Revoluția și pe Imre Nagy au devenit susținătorii politicilor brusc fostului să grăbit s-au care aceia că uluiți Suntemcomplet vârstnice. mai generațiilor evidente sunt care lucrurile din multe înțelegem nu tinerii, „Noi, Orbán: Viktor nume pe te) omul care acceptase care omul Vladimir TISMĂNEANU libertății Recucerirea revistei relansarea întreruptei tradițiiacomunismuluireformist. ly Grósz și premierul Miklós Németh, încercau din răsputeri să câștige autoritate prin obligat să demisioneze în primăvara anului 1988. Noii lideri, Secretarul General Káro i oaoaeă u naaoi sveii e etăaeă Jns áá (1912–1989), Kádár János destrămaseră. se sovietici invadatorii cu colaboraseră și deoînhumareparte adecvată. sfârșit în aveau maghiare Revoluției liderii 1989, anului vara În contrarevoluționare. conspirației ai instigatori drept Kádár regimului propaganda de demonizați fuseseră 1956 din revoluției ai martiri alți și (1896–1958) NagyImre ani, de treizeci de bine reînhumarea lui Imre Nagy din iunie 1989 a reprezentat o despărțire simbolică de simbolică despărțire ideea dereforme intra-sistemice. o reprezentat a 1989 iunie din Nagy Imre lui reînhumarea Astfel, toleranței. principiilor a descoperire subita pentru recunoscător fie să-i trebuia trebuia creditat pentru nimic: condusese țara împotriva voinței poporului și nimeni nu al tinerilor maghiari de a îmbrățișa oricare formă de comunism. Partidul comunist nu ambiguu deloc refuzul și anterioare generațiilor ale revizioniste iluziile între prăpastii Intelighenția a jucat un rol central în răbufnirile antiautoritare maghiare anteri maghiare antiautoritare răbufnirile în central rol un jucat a Intelighenția Avându-l pe Gorbaciov la Kremlin, timpurile erau cât se poate de potrivite pen potrivite de poate se cât erau timpurile Kremlin, la GorbaciovAvându-l pe Între timp, poveștile oficiale spuse pentru a-i justifica pe cei care trădaseră revoluția mai Vremede solemnă. ceremonie o loc avea Budapesta, La 1989, iunie 16 Pe În locul unei schimbări graduale din interior, strigătul de luptă era acum o rup o acum era luptă de interior,strigătul din graduale schimbări unei locul În În abrazivitatea sa deliberată, declarația avântatului Orbán era semnul unei imense A Uncaptive Minds tânăr lider Fidesz (noul partid mândru de convingerile sale anticomunis sale convingerile de mândru partid (noul Fidesz lider tânăr unii din vara anului 1989, ei au putut auzi cuvintele ireverențioase ale unui tunci când comuniștii reformiști maghiari au încercat să se alăture procesi -ul sovietic și condusese țara timp de trei decenii, fusese decenii, trei de timp țara condusese și sovietic diktat-ul din august-octombrie1989). ------15 scienza nuova 16 esotera 1941, iarmamaîn1943.Nu amavutfrați,nici surori. în decedat Tatăla politică. făcut au nu și avere de fel niciun avut au nu Ei mozaică. religie de fost au părinți Ambii casnică. Avram, născută Bella, mea, mama croitor,iar maistru fost a Avramescu, Isidor meu, Tatăl rouăio ml pnr suil a arfna al aprofundat mai studiul pentru mele preocupărilor constante (doctrinele despre Nedeterminarea Supremă) mele preocupările dintre unora linia pe Cusanus, laus trului trului Tudor subsemnăturaUranus. Arghezi, colaborând până în 1931 la investigat atent Occident, în astăzi rimentat (pe modalitatea absurdului paroxistic, atât de larg expe proprie literară expresie de încercare o iniţiat am 1928 menţiunea cu distinsă fost a şi în 1934. Teza de licenţă trata despre gândirea lui Nico Filosofie),şi filosofie specialitatea cu licenţa luându-mi cele liceale (Spiru Haret) amneziile ei 1.1. Autobiografiaolografăși Marcel TOLCEA Episoade ocultatedinbiografialuiMarc-MihailAvramescu Iluzia numelor ulet itraă n spital în internată tualmente din Bucureprofesoară,Magdalena,fostă ac şti, 1942, în n. Plastice Arte de Pedagogic Institutul la studentă 1939, în n. Mariana, funcţionară, 1936, în n. Ioana, fiicele iar Ususău-Lipova, la preot-paroh este 1938, în Preotulmeu, Avramescu,Ioanfiul n. copii: cinci am – le-am făcut cunoscute Prea Fericitului Părinte Patriarh) ani nouă durat a divorț prin 1959, în sfârşească cursuri particulare defilosofie. organizat am existenţei, ale imperioase strict liber Cuvântul precum 1928, în explorare de Zodiac literare Literară,Adam, (Viaţa periodice reviste la neregulat, colaborat, mai Am efemeră. durată o decât însă avut au nu publicaţii posibilităţi de lipsă Din revista editat am Orient din tradiționale sacre doctrinelor Am urmat, la București, atâ București, la urmat, Am 1909. ianuarie 17 la București, în născut „M-am Î i cstra otatt î 13 – ae va să avea care – 1934 în contractată căsătoria Din avangardă de revista Craiova la editat am atunci, de neri n 1931, împreună cu câţiva scriitori i instrumentare al conceptelor,al inaugurat instrumentare şi Pnr am pta cpr exigenţele acoperi putea a-mi Pentru . i pe linia publicisticii anti-fasciste la anti-fasciste publicisticii linia pe şi i din pricini pe care, în acea vreme, acea în care, pe pricini din şi îciaă cso cercetări. acestor închinată Memra, . În 1934-35, sub imboldul sub 1934-35, În . Radical şi Universitatea (Fac. de Litere d srjn aeil aceste material, sprijin de şi Biletele de Papagal ale maes-

iei (după o criză ce criză o (după soţiei ul Foin, . n 1946, în n. Floriana, şi .a), continuând modul continuând ş.a), an cm laude cum magna t cursul primar cât primar cursul t i Occident, şi şi poeţi ti i la noi), la şi În . şi - - - - eo, enn, nr atl, n su a cuprinzător mai eseu un altele, între Cul semnând, telor, Ministerul de editat periodic Creştină, Lumina la colaborat Am 1947. în până regulat scris am unde hebdomadarul la 1944, august 23 după nească. În 1939 m-am înscris la Facultateala de înscris Teologiem-am 1939 În nească. tă de mine la parohia Jimbolia, unde, bucurându-mă unde, Jimbolia, parohia la mine de tă pa- ca numirea aprobat s-a mi 1960 septembrie 1 la iar 1960, mai în Thomas-Popovici, Sabina cu sătorit dovedits-a ceeace febr. pentru 1 cerând, ian. la 1952, până 1 dela numai slujit am Aici Stavropoleos. sericii pregătire o după ca, urmând București, din Albă Bis. preotBis.29.VI la la 24.VI, iar la Antim, diacon, sit pre «Quabbalah – gnosa ortodoxă a Legii celei Vechi au îngăduitsăpotducepânălacapătaceastăîncercare. Nicolae – Tulcea, dar condițiile în care mă aflam nu mi- părăsind Capitala părăsind reciproc), transfer (printr-un soluție ultimă o încerc să familiale a luat forme neprevăzute, care m-au îndrumat reşti. Aici, după câteva luni, amintita criză a vieţii mele Bucu din Udricani,tot Bis. la transferarea aprobat s-a când au început acolo lucrările de restaurare 1956, iulie în până aflat m-am Maicilor,unde Schitul apoi a fi fost o mai potrivită aşezare, transferarea la Bis. de liturgică practică redactor la«AnaleledeIstorie şiFilosofie». fost am 1949-1951 Între «excepţional». menţiunea cu atunci tutul Teologictrecut Univ.mi-am unde Bucureşti, din Insti la restante examenele la prezentarea aprobat s-a înalta înţelegere a Prea Fericitului Patriarh Justinian, mi societatea Reconstruc ţia, pînă la lichidare. În 1949, din la funcţionar fost am 1848-49 În reveni. a de prilejuri am să urma căreia asupra temă «creştin», mului precum semnificaţiile despre istoria religiilor şicaracterologie. am întreţinut familia dând lec ţii particulare de filosofie, perioadă, acea din şti antifasci tineri mulţi post care în Cosmo-Biologică, Statistică de Statistică, unde am reuşit să ţin ob înfiinţarea unei Secţii Nade Institutul ţional la obligatorie muncă pentru nat rechiziţio fost am timp acest În 1941-1944. dintre lui din Bucureşti, întrerupând cursurile în timpul războiu creşti viaţă de rânduială în început, dintru crescuţi, 8.XI. Copiii mei, toţi născu ţi după această dată, au fost la Bucureşti, din Visarion Biserica la săvâr şit s-a când Din pricini familiale, botezul s-a amânat până în 1936, m-au orientat, încă din 1931, spre Ortodoxia Creștină. elevă încl. aXI-a. nenumărate cereri de sondare a caracterului prin inter prin caracterului a sondare de cereri nenumărate veneau care la publicației al serviciu de caracterologul fiind Abrams Mark semna ce cel „caracterologie”, este perioadă acea de amintește ce cuvânt Singurul genere. diverselor preocupări prea puțin în acord cu religiosul în al extrasenzorialuluisau domeniul din ales mai articole diverse 1931, în până apărut, au care sub/peste nătură sem o Abrams, Mark numele sub ilustrată”, alitatea „Re rămâne importantă mai cea care dintre publicați, acompleta lacunelemaimultsaupuținvoite. tru 50.666/1, ce se referă la perioada 1959-1961, utile pen un și 1955-1972, perioada acoperă care 173.573, SRI cota numele pe deschis altul un 1957-1959, perioada cuprinde care MarcelAvramescuDosar un consultat am Astfel, Avramescu.Marc-Mihail la re privi cu CNSAS arhivele din documente multor mai rioade. În urmă cu aproape 12 ani, am ajuns în posesia fel deavere personală. niciun am nu și Nutrecut.avut în am politică grupare mişcare nicio din partid, niciun din parte Nufăcut 1962. am oct. 1 concetăţenilor,la de aflu mă dragostea de ceru transferarea la dus au bunăvoinţă) sa părinteasca ca atunci, arătat mi-a Preacomunicate şi MitropolitSfinţitului Niculae (care acolo întâmpinate Dificultăţile Reşiţa. - Văliug la roh ii, m-am că m-am soţii, fostei al 1959 din divorțul După reluat-o am anti-fascistă publicistică Activitatea Î Preocupările pentru problemele de ordin spiritual ordin de problemele pentru Preocupările e dnâ s rfr l clbrra u diverse cu colaborarea la referă se dintâi Cea pe cinci la explicite referiri lipsesc document Din Preot Mihail Avramescu” , identificat cu P cu identificat Mihai-OvidiuMusceleanu, Dosar şi examenul de licenţă în Teologie, cu o teză des raţia mea de a sluji am Altarului, fost hirotoni aspi PreaPărinteFericitului Patriarhpentru a n 1951, datorită aceleiași deosebite înțelepciuni , cota CNSAS 3.788/ CNSAS cota AvramescuMarcel, Marcu o osdrr a rbeeo anti-semitis problemelor a considerare o şi i precredincioţuireaşi şilor i trec şi ase luni, să fiu numit parohnumit Bifiu al să luni, şase ie etlr filosofice, textelor implicaţiile şi i cu alte prilejuri ce au urmat, au ce prilejuri alte cu şi de opt pagini, cu nr. 72.781, nr. cu pagini, opt de ând ca paroh la Catedrala Sf. Catedrala la paroh ca ând i a generalităţii a şi i-au aflat adă aflat şi-au Democraţia, i din nicio din şi şi când mi

i mi- şi i alte şi » şi ------fost agenttitoist. fi ar tulceană, lui perioada în că, bănuiala la privire cu notă o apărea Avramescu, lui al informativă urmărire de Dosarul în că pildă, de gândesc, Mă caduce. timp, între deveniseră, acuze unele că ales mai eludate, fie să politic, periculoase deloc erau nu ce lucruri, anumite ca acord de căzut fi Avramescusă și Nicolae tropolitul verificată de cei în drept. Aș opina, mai degrabă, că Mi că, în anul 1962, o asemenea autobiografie nu ar fi fost acestui lurile barea religiei. persoanei, completat cu o serie de noi date în ce viața interveneau care document conținea mult un mai multe date decât acum. Ba chiar era era naștere de certificatul trecut, anii prin până că, spus trebui mai ar dar naștere, de certificatul din datele sunt Acestea că. casni mama, iar croitor, meserie de Tatălera ani). de 27 Avram, (născută Bella sa soția către de părinților”, casa „la 7,45, ora la ianuarie 17 în născut Avramescu, Marcu său, fiului a lume pe venirea înregistrează gore, Gri Radu și Lehrere Haim martori, doi cu împreună lae la Valea Nucarilor (schimb de parohie) de (schimb ValeaNucarilorla lae anii 1957 și 1959, când a trecut de la Biserica Sf. Nico Tulceaîntre la petrecută perioada la referă se abordat bisericești. fia cărților deținea, concomitent, și funcția de corector la Tipogra - AvramescuAlbă, Biserica la preot hirotonit fost a când 1951, în explicație: nicio fără pare se mi aspect trulea losofie” s-au numit, de fapt „Analele Româno-Sovietice autorului autorului Ionathan X. Uranus. al civil de numele niciunde apare nu unde Pană, Sașa lui antologia rând primul în surse, la dă Straje mult, naştere:Marcel Abramescu”. mai și încurce ne să Și,ca pseudonime, heteronime,identități 1.2. de Istorie şiFilosofie” mai trebui completat faptul că „Analele de Istorie Ionathan X. Uranus. Și, pentru exactitatea deplină, ar deplină, exactitatea pentru Și, Uranus. X. Ionathan era respectiv numele deja, scris am cum așa lui, gimea între Înpapagal”. de „Bilete revista la colaborat a care sub numele la referitor cel e primul spuse, jumătate pe adevărurile între fine, În său. Steinhardtjurnalul N. în și scrie care despre una divorțului, a urmare ca viciu, episod înseamnă perioada în care, efectiv, nu a avut ser- Avramescu are două desene ce ne pot ajuta. Primul repre finele la aflată manuscris de file reproducere în altfel, De Uranus(J.X.U). X. than mescu a semnat Ionathan X. Uranus (I.X.U.), și nu Jona scrie lanumeleMarc-Mihail Avramescu. AvramescuBanatului, Mitropoliei al cadre de serviciul dorința acestuia. În fișa Salariatului, completată pentru reprezintă așadar autorului, manuscrisele în apare așa la toate etapele vieții sale) este cea corectă, fiindcă exact gureanu (Marc-Mihail Avramescu, atunci când se referă UnCornel de propusă formula că cred civil, actul din n at spa Patriarhului asupra fapt în dezlănțuit prigoana asupra tuturor membrilor acestuia, pre Rugul Aprins, prilejuit de mărturiile lui Scrima, s-a des- Clément Olivier cercetător eminentul de semnat articolului a Franța, în apariția, cu odată fiindcă, par decât complicate mai mult sunt lucrurile Aici Scrima. Andrei pe și alții, între îndreptat, l-a care spre și aflat s-a căreia preajma în religioasă mișcare o 1946-1950, care Avramescu în afostmasonactiv. perioada la referă se fiindcă firească, oarecum este ei eludarea iar 1945-1948, dintre cea este discreție sub trecută perioadă doua A caligrafiei. al scrisului, mediul ţionarul de pseudonime de ţionarul cețindeidentificareamulte lucruri civilăa autorului. mai nuanțate sau corectate trebui ar că cred precizări, aceste după Așadar, 1936. în creștin botezul prin mat zeit al lui Marcu. De unde Mihail? Este prenumele asu îndumne- hipocoristicul este FiindcăMarcel facultate? în și liceu în cunoscut era care sub Marcel prenumele unde De Mihail. nici Marcel, nici Marc, Nici Marcu. Și totuși, o concluzie se impune cu privire la go- la privire cu impune se concluzie o totuși, Și P În 19 ianuarie 1909, Isidor Avramescu (34 de ani), Al cincilea episod ocultat sau, mai degrabă, parțial parțial degrabă, mai sau, ocultat episod cincilea Al În aceeași arie a micilor detalii, aș observa că Avra că observa aș detalii, micilor a arie aceeași În A treia absență se referă la perioada Rugului Aprins, Mai întâi, ar trebui corectate două erori din erori două corectate trebui ar întâi, Mai Certificatul denaștere:nume, Certificatul rnu Armsu pii prenumele primit a naștere, Avramescu de pruncul Certificatul cu conformitate în că, este specificat trebuie ce lucru rimul cum ar fi căsătoria, divorțul și chiar schim- chiar și divorțul căsătoria, fi ar cum . E foarte greu de crezut de greu foarte E vitae. curriculum 3 . al lui Mihail Straje: „Nume de „Nume Straje: Mihail lui al 1 Euae cli e l pa al de celui Eludarea . 4 Apoi, în ciuda evidenței Calendarului incendiat, Calendarului 20 ai secolului ai ’20 2 . Al șaselea Al . a uneia şi Fi Dic------la nr. 107 (zeroul metafizic în centrul nedeterminabil centrul în metafizic (zeroul 107 nr. la Rahovei, Calea pe atunci, pe locuia, Uranus X nathan ouie etuu î Masonerie în Centrului bolurile sim dintre unul G, litera cu ebraic iod-ul a substituire surprinzătoare deloc o indica Guénon René 1, cu I lui fiind a 7, este Uranus amintit, desenul din întrebării răspuns un dau să ca Și Alexandrinul. Clement glosa care pre des Centrul, și spațiale direcții 6 adică direcții, 7 cele Creației,cu crucea E amplorii. direcțiile definește X-ul MarilorMistere,a iar exaltării, axa adică zenit, și nadir dintre verticală axa este I majuscula presupuncă să dui Iar șiîmiîngă speculațiilemelemergîncă maideparte ncir; l era el nicăieri; şi pretutindeni totodată afle se să aspirat fi ar pascaliană, mai printr-un soi de analogie cu centrul Unitate dintre din strada Jupiter, sau Neptun prezentând inițialeleMântuitorului. re suprapuși, apar X și I care în constantiniană hrismă tipardefi, realitate,arîn H-ulgrecesc, celdinfaimoasa dacă Doar ebraic. alfabetul în apare nu X litera exceptând numerică,valoare au nu vocaleleebraică, în că, faptul dinspreesteI.X.U.cabalăexplicațiacomplică puținlui limbile sacre și pe consecințele ce decurg de aici. Ceea ce se bazează pe valoarea numerică a literelor alfabetului din E un procedeu cabalistic aici, desigur, numit dreptulfiecăreia se află odescifrare: I=1, X=10, U=? în și, alta sub una așezate sunt litere trei Cele deasupra. punctulareșiliteraiardesenat IzintăU, literele și X I, cuvântului „pseudonim”. compunerea în desluși lesne putem o care pe cea decât miză altă totul cu Avramescu,o Marc-Mihail lui cazul tură stilistică. Fiindcă jocul acesta al identităților are, în încărcă cu sau ingenuu unul deloc e nu deși observat, ne lesne trece poate „poliautobiografic” cuvântul care Eseul Poliautobiografic al lui Ierusalim X. Unicornus rea titlului completa în găsește se important, mai cel fapt de suri, răspun dintre Unul realului? a autoficționalizare nea fost primit chiar la naștere. Cum este posibilă o aseme civil îi este adăugat prenumele Mihail, ca și cum el ar fi prenumeluidespreMarcunaștereasa, actul scriind din f se Așa palimpsest. unui autorul fie să dorit fi ar cum și ca civile sale identității datele cu comportă se Avramescu mascată, sa autobiografia în și până că, încoace, săfolosimprenumele Mihail. 1936 din ce, timp în Marcel, prenumele întrebuințăm tradiționalistă, guénoniană, din jurul revistei strict cea și 1932 pen în până de avangardistă ca perioada tru Avramescu lui destinul cu acord în fi a pare Îmi Marcel. prenumele cu numai Avramescu lui vieții nuanț pare se mi faptul că Dorin-Liviu Bîtfoi nu se referă la toate dar perioadele potrivită, fi ar nu —, nu gardă (1926-1932), de pildă, sau de Gheorghe Glodea- culegerea în Macri Mariana de chiar preferată — Avramescu cel-Mihail ambiguităților.al Ori almisterelor provocate. joc reluat mereu dintr-un parte fac Sau fiabile. rat neapă sunt nu aparent oferă le ni Avramescu care pe indiciile că spună să valoareapare ce Ceea 1. nu și pildă, de 10, are I deloc: potrivesc se nu lucrurile cabală, Ionathan X. Uranus:„ X. Ionathan citim să îndeamnă ne Tudorcu Arghezi, sa întâlnirea bufă, aparent cheie lor launmomentdat. purtătorului fiindcă eledauseamadespre unanumitfeldeașezare a regăsescse acestea toate că adăugat îndată de trebui ar Însă creștinare. după perioada Unicornus, ticolele guénoniene din revista ar din semnătura este M. că avangardistă, și ocultistă le Mark Abrams și Ionathan X Uranus acoperă perioada tul „heteronim”. După care să observăm că heteronime cuvân folosim să potrivit mai „pseudonim”,mult fi ar cuvântul de loc în că, pare se mi toate de Așadar,întâi ind foarte aproape de a servi ca unei frivolități literare, ci numiri ce dau consistență, fi E A Dar ceea ce poate nedumeri până la un punct este punct un la până nedumeri poate ce ceea Dar Sigur,„varianta”că susțin să prezumțios fi ar Mar n aa din pasaj Un șaptea planetă de la Soare. Cât privește egalitatea în pozițieîninițialăfinală. plus,șinicialeph În ce se găsesc într-un U ce aduce și a potir a și aduce ce U într-un găsesc se ce I, un pe suprapus X un reprezintă ce desen, doilea Avramescual face în ce ceea exact ste Comedia infra-umană, anume hn . rns n sn pednm ale pseudonime sunt nu Uranus) X. than rusalim Unicornus, Marduk Shalom, Iona Shalom, MardukUnicornus, rusalim (Ie- para-identități aceste toate deoarece sta Spea) dr l r X inc toc fiindcă X era el dar Septenar), şi a reminiscen ţă dintr-o Ionathan, şi În potriva veacului. Textelepotriva Înavan de c rd, în redă, ce infra-umană, Comedia enfcța heteronimului semnificația altfel « i Uranussunteţi Dumneavoastră 7 un fel de din Calea Laptelui?» Io Memra, iar Ierusalim X. 6 Nmi ă dinspre că, Numai . nume inițiatice. şi circonferinţa Fragmente din și împreună,și Episoade ocultate dinbiografialuiMarc-Mihail Avramescu Iluzia numelor gematria, ce Memra, să acest X X acest ace că, ace , din at 5 ------. tea culege suficiente date asupra acestui Carmel Masca Carmel acestui asupra date suficiente culege tea din1959: scris, înopiniameadupădivorțul adăugirea semnăturii de la articolul sus-citat: Ionathansus-citat:articolul la de semnăturiiadăugirea și altfelde e,celestă.Cum nu, ce de sau,civilăstare de celeînmaineașteptateșime,ci roluri, funcții, adăugiri heteroni în doar nu „distribuit” s-a Avramescucare în identităților fără a sublinia încă o particularitate a felului vdn c ce c s acne u snam „aă de „casă sintagma sub ascunde se ce ceea că evident fiindc cercetări, pentru amândoi veniseră unde ospiciu,” unui „curtea este Cassian Nina despre vorba e că spun să face mă care Elementul Sucuban. Infanta fi ar cine e ghicit de greu mai ceva dar culescu, Cio- „ascunde”Șerban se Cioculescu, Sultan sonajului coce, Contele Asfalt, Fost tramvai pe linia 15 la S.T.B.la 15 linia peFosttramvai Asfalt,Contele coce, pre- Matusalem proaspăt, Aliment absintar, și zambic paa rtgnși aitrlr ae u tt ou de nume, într-o cheie soiul mai mult decât anagramatică. tot Dacă, sub sale de amintirilor protagoniștii precauția plasa totuși a avut a tipărit, niciodată fi putea va nu acesta că convins era Avramescu apocrif jurnal fața vicisitudinilorvremii. în evrei intelectuali câțiva adăpost la pună să reușit a Cosmo-Biologică, Statistică în menționată de Secţia este nebuni” veneraţie omătură.” respectuossalutând prunc pe cul erau aceeaşi persoană târziu, tot ea avea să acrediteze zvonul că magul mai ei; domiciliul la început, la de stabilise, se Shalom pentru cercetări amândoi veniseră unde ospiciu, unui curtea în înainte, ani cu întâlnise, o Marc Astro-Magul care pe — Sud for a onorifică generalisimă ziu târ mai — Sucuban Involuta expoziţii, de vizitatoare apărare. Pe de altă parte, reputata cititoare, spectatoare, o nici fără mese, pe întinseseră se care goale femei opt fes purtând mari, odăjdiile în îmbrăcat Uranus, X Părintele pe răstrău, He la de dans de local într-un văzuse îl Micrometros Profesorul noapte, aceeaşi dar,în evenimentul; cu rent cu la era care Găun, Gerundiu Arhimandritul nepot său fostului Capitală în poştal colet într-un expediat Tulcea,la fiind de capul Catedralei mijlocul în anume plantase îl care pe palmier într-un cap fără găsit fost a Învierii Noaptea în auto-decapitare prin sinucis ireversibile, încădinsecolul VI a.Chr. n.” generalmente existenţiale erori grave în specializat trar, sistemului solar numai pentru bărbaţi ro lemn deuzualeobiecte diferitemici precum lună, fără Gama litera cu decorat logice, onto verticale salturi în mondial campion de titlul la elve anti tice, al Confreriei anti-gregare, anti-arheologice, anti-futuris- infini cia ca 1300, după esperantistă lumea în exaltate cre cunoscute, Institutuluiimprovizatanti-socraticfondator imparepentrual numere vechi mai cele din direct fim poten veru, pseudo-binom anagramatic, ipotetic Triumvir. dulap, de Proprietar Olimp, în statue şi boxeur,Serafim X. Uranus. Polițist. Iar lista poate continua cu Serafim riguros celestăaabsurdului pecare îlinstrumenta.” intenţionalitatea semnifica a Uranus, seamă, pentru cu ca redacţie, în prezen ţă, vremelnica datora îi căreia divine gratuităţii ale sale, așa cum este și este cum așa sale, ale Uranus,nathanX.reevaluate fietârziitexte aveau să în aceste „apoziții” absurd-metafizice, ca și heteronimul Io cutul humorist liber din Ortodoxia neconformistă, s-a neconformistă, Ortodoxia din liber humorist cutul cunos Uranus, X. Mihail Părintele că demilitarizate, cucoane de cenaclu într-un 1958, prin povestea, lescu presupuse deortodoxie: îndepărtări me, fiindcă așază într-o minunată frazare metafora unei întregi în citat Tulcea.din trebui colae ar Fragmentul Ni Sf. Catedrala la de preot un cu parohie de schimb fă a Avramescu divorț, după că, scris am când tedrala din Tulcea, la care am făcut deja trimitere atunci ţ ş iei turco-mexicane pentru eliminarea a eliminareapentru turco-mexicane iei tereasimultană „... din textul relativ destul de dezvoltat, oricine pu E jocul despre rânduri aceste încheia însă pot Nu Sigur, e foarte ușor de ghicit că, sub numele per numele sub că, ghicit de ușor foarte e Sigur, ei ut ovn c î ai î cr a ci acest scris a care în anii în că convins sunt Deși „Astfel, prezicătorul critic pozitivist Sultan Ciocu Sultan pozitivist critic prezicătorul „Astfel, ţ i mici din spa din mici i ţ ial Comediei infra-umaneCa- Comediei referințăla o este a 1959 anului ulterioară elaborare o despre vorba este că cred să face mă care lementul ş ţ i boxeur aerian necombatant, descendent iene olografă, unde Avramescuunde Autobiografiaolografă, i la domiciliu, ca oriunde – oriunde ca domiciliu, la şi — îi povesti atunci că pruncul Marduk i bohem, Frate siamez, Hingher,Mo siamez, Frate bohem, şi i iatagan şi ş ş i misogine Taurul latent, candidat Taurullatent,misogine i 10 i neîntîrziată a tuturorneîntîrziatăconceptelorai ţ iile intersiderale, membru inactiv membru intersiderale, iile Comedia infra-umană Comedia şi că, într-o seară îl surprinsese i trăgând cu mitraliera în mitraliera cu trăgând şi i îmbrățișând cu ciudată cu îmbrățișând şi lr incaie din hipnocratice ţelor şi antistrateg arbi ş u, inventatoral u, 9 şi critic, sera ă mi se pare se mi ă ş a numi a i era mai era şi i al Aso al şi , un text un , şi prun cut un cut ş că şi ţ i cu i 8 Iar ilor ş ------i ediție electronică. 2010, românească, Cartea editura București, române, Rugul Anania; Valeriu lui Interogatoriul (II), CNSAS Tolcea, în Marcel Anania, Bartolomeu lui interogatoriul CNCSAS, cu unaltul, Tenisul). logism, fiindcă Avramescu înlocuiește Scrima, ca sport, umoristic nume de Arhimandritul Tenis (aici e inefabilul un para sub ascunde se Scrima, Andrei secretar, său fostul iar Dumitriu, Anton Logică de Profesorul dent, dea căenemuritor. mason și alchimist din secolul al XVIII-lea, care pretin Saint-Germain,celebrul de Contele era realitate, în că, apropiați celor spunea „Creditulle Minier”la 1954, în ce a ieșit de la închisoare în urma unor malversațiuni (?) vestit că Anton Dumitriu, marele nostru logician, după rne Btnsu Otdx li Mrcn, Serafita Mărăcine, Ulpiu Ortodox Betonistul ironie: lor inefabila pentru citez le dar necunoscute, sunt îmi identități nenumărate păcate, Din Aprins. Rugul la de Max p. 206. PatriarhulIustinianAprins, tiple trădăridecătre prea mulți. o ales mai decât/e e nu nă Fiindcă, așa cum sper că s-a înțeles, Mu Scurtulescu, Murgu tenor spiritistul Luciferini, Profesorul Artur Dinamit de Saint Germain Saint de Dinamit Artur Profesorul Sein, cel amintit deja când am vorbit despre romanul despre vorbit am când deja amintit cel Sein, Rabinul este Nein Dr. cabalist Rabinul Wurmbrand, Richard evident, este, Wallenstein Rubicon Pastorul câteva: decât descifrez să reușit am nu că, multele, dintre mărturisesc tainice, nume unor zodia sub celor așezați cercul închide a pentru Și, Cassian. cu rimă în Sucuban, clare: mai sunt referințele moment acel din iar scriam, cum biografice, referințele doar Ajută rat. voluta Sucuban prin anagramare este imposibil de ope Marcellui a exactă Avramescu, descifrareaIn numelui - riguros anagramă o este Mascaveru Carmel pildă, de fost Adelaid I.Neptun. lui. volumul la prefață lui utila în soade 2014, pp. 437-478. „Trivium – revistă de gândire simbolică”, nr. 3 (20) din ş t eimn dnaora aacia Sensorian. Damaschina dansatoarea Veniamin, at ______11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 U și vremea lui pp. 49-50. pp. 48-49. Unul dintre heteronimele folosite de Avramescu a p. 119. Bucureşti, Editura Minerva,1978,p. 732. epi- aceste amintește nu Bîtfoi Dorin-Liviu Nici în Vezi, nro ovrie Mhi Armsu ia po- mi-a Avramescu Mihail convorbire, Într-o pp. 52-53. La GrandeTriade La ieaua uieiă o soi out a literaturii a ocultă istorie o luciferică: Literatura (Fragment dinvolumul cuacelașiti- ului Danub”,Starefi ţului chipul sub călugărit șor identificabil e și „Poetul Barbă Crâncen, Sandu Tudor a fost singurul, poate, singurul, SanduTudorfost indcă a oau Mhi Avramescu Mihail Dosarul tlu, încursdeapariție) acl ial vaec î arhivele în Avramescu Mihail Marcel , Osman Fieraru este Oscar Lemnaru, ia 1980, ediţia Gallimard,Paris, , a unor mul unor a ieroglificăIstorie i Andrei Scrima, Andrei și Comedia infra-uma - În potriva veacu potriva În i arhivele din 11 în revista în este evi este Ş eicul ------17 esotera 18 pas de deux lăsa nora să duhănească din cauză că i-au mai nu-l că nuc de frunze și ziar de foi din țigări făcea urmă la Naționalemai și bătaie, aduhănitșiel. prima în prizonierat la Băsu, Ion moșu Acolo, duhăneau. - facă? să ce unde, re, dormitoa- la țineau îi unu și treizeci nus mi era dacă și lucru la grade de treizeci minus la scoteau îi lagăr,cum la frig de alțiortaci,povestea neși ulițăla cum era cu șiCuvin dinPiștiric Ion cuprizonier rușii luat l-au atunci bătaie, prima la sia Ru în fost a schimb în deloc, duhănea nu demult), de acelea vremurile pe ani, Ion Baci Băsu, cel mai la etate (avea mic).optzeci de numele după Ion, numeau se aminte, aduc îmi câte din duhănași, bătăi, de exemplu, moșu Băsu Ion (moșii la fost au — uliță la bancă pe eu cusem duhănași — ce spun? toți pe care-i cunos- tranșeele lor. De altfel, mulți dintre moșii și ei o țigară înainte de a porni la atac din duhănit au caresoldațilorcurajul despre spunea ne care deasupra, laur de frunze cu Mărășești la de mausoleul închipuia moșul duhănaș Ion„auzi, duhănaș zicea: moșul Găinaîi că-mea, nana Saveta, mergea la dughean, Tutunul se chema duhan, iar când buni- duhănași. moșii duhănași: numeau se și uliță la stăteau moși, erau toți fumători, de popor un exista mea copilăria în că crâsnicul Păciură Ion. duhănea astea Din lei. 4 prețul și CAM ȚIGARETE, dedesubt vorba fără înțeles 12 scris erau deasupra denumirea, mare scris schimb în avea desen, avea nu chet pa căror al Plugar, duhănea biserică, la de crâsnicul Păciură, Ion baci rotund, medalion de fel într-un popor din fete unei capul lor Naționale, ambalajul pe aveau care duhănea moșul exemplu, Spre ele. pe desene diferite cu hârtie de pachete în afla se duhanul că noștri rilor citito spunem mai Să mie. părea se mi rușânat, cam mult, nu pica, un foia se Găina Ion moșu zicea”,și arse, răpelțuri uliță, în fața casei: „păstă tot lăsați numa’ băta după masa de obicei, când mătura la sâm când, în când din bună-mea zicea Ioane”,„Mă, răpelțuri. vremuri acele pe numeau se care chibrite, de bețele cum pre picioarele aveam și slăbănog eram ladă de și prune glucoză mine, pentru că marme ales mai dar toate, de cumpăra unde dughean la mergea gata, era și cât pacla cincizeci leu un sau lei doi cei duhan”, de paclă o cumpără‑mi bine, fă Savită, Daniel VIGHI duhăneau Naționale Moșii delauliță n cib mș In ăn fuma Găina Ion moșu schimb, În Stimați cititori, musai să vă povestesc A și ea se executa pe dată, primea dată, pe executa se ea și u ee fuo cr pre care frumos desen cu pacla cu Mărășăști duhănea — Spicu Ion baci — moș lt ------noaptea amfugitderuși”. zâua „tătă fugă: la rupt-o au muniție fără rămas au când și mitralieră, la țava înro şit s-a că valuri, valuri, veneau care reacționar. misticismul cap din scoată le să muncii câmpul în comuniștii băgat i-au că zice se care pe negri, popii cu ungureascărea mănăsti de departe nu Mare,Dealul pe aer,sus, în acolo slobozim le să trudeam ne care pe rotitoare frumos fum de lele rotocoa prin adăugam ne care la nouă lumea Trăiamîn mai! Ce înapoiate. lea ace mărășăștile la ca așa gură, în tutun de fire băgau se ni nu plus în lumea, ca treabă era nicotină, la de îngălbenea se care filtrul de curățat plămâni, la nătos să era Fumul lucru. mare știau nu uliță la de duhănași moșii care despre hârtie de filtru aveau moderne acelea țigările cu barca cupânze. pachet pe schiorul cu Bucegi țigări fumam noi și Lună pe deja geau mer americanii vremuri, alte dernizat, mo s-a schimbase, se lumea duhăneam, din aceia mărunți și fumam de-acum, nu spini și mentă frăguțe, printre deal, pe de iarba în stăteam acolo Radna; Maria mănăstirii turnurile de deasupra Mare, Dealulpe ascunși duhănit de lecțiile put înce am și șasea a clasa prin noi ajuns mai noi,cucapdecerbdesenatpepaclă. astea din țigări - fără” „Carpați luntriță somnul, până sărea că, cititori iubiților spunem mai Să undiță. în agăța se și pui la sărea care afunzimi, din somnul scotea și Aliman, rațăcareapă,delaumblapui pe legaun care demare undiță cu somniprindea și bácsi, un pescar care avea o luntriță lungă la AlimanulPopilor, undepescuiaȘoani- văd dinaintea ochilor Cotu Mureșului de era servant și atâta au „mitraliat” la rușii rușii la „mitraliat” au atâta și servant era trăgător,el era ăla mitralieră, la Săvârșin din Chebeleu Ion cu Donului, Cotu la ne povestea cum a fost el în a doua bătaie urmă pe și stingea o piept din fumul cu și ziar de foaia aprindea se că țigară din trăgea poftă cu de așa și nuc de frunze țăitung, chema se care ziar, de foaia în Gheorghiu Dej, și în loc de duhan punea tovarășului fotografia cu ziar, de foi din duhănea el dat, mai i-a nu cumpere să duhan de pacla ascuns i-a nora că chit și lăsat s-a nu Găina moșu dar împreună, Mărășești la de oastea tă la fumat, că a fumat mai mult decât toa de rac, cheamă se care plămân, la cancer doctor Breier din Radna că moare, că are domnu nurorii spus i-a acolo — clinică boli chema se care - policlinică la spus A Să mai spunem, iubiților cititori, că cititori, iubiților spunem, mai Să am și anii trecut au așa uite și Ehe, vorba asta mi se părea că parcă auzeam când eu și Donului, Cotupetrecut s-abătaiala șa on-ás dhna în duhănea Șoani-bácsi i ii bani nici și și Snagov și și ------vină mascul. de să ca diligențe depunea ce imberbul decât multe mai știut fi aș eu cum și ca ochiul, cu făcut mi-a Ghizi doamna pil, Văzându-lco un doar eram deși plecat, satisfăcut. cărat s-a și Ghizi doamnei al strâmt interiorul prin stupid-grațioase piruete câteva făcut mai a Omul pător. înce un pentru alegere bună mai cea e că asigurat l-a Ghizi doamna generos, ei zâmbetul Cu așa?” bine fi o doamnă, dragă ziceți, „Ce îndrăzneală. de du-se fuma”,a învăț scuzân parcă el șopotit a marca țigări de rog, dragă doamnă, să-mi dați un pachet „vă Miniș, la de sau Barațca la de gorie, Podpare-se,din picat, fătălău, de alură - cu ani de 20 vreo de tânăr un intrat a foaie, neprețuita în tașcă doseam tocmai Într-o zi de luni (cum altfel?), pe când ce melodramatică înacelpomelnic. notă o introducă să tindea doborâte lor popice- al îndepărtat acompaniamentul iar admirativ, plescăia asistența ce timp în roșie”, „lanterna Reghin, Avântul cu 12 celor jucătorii pesuflare dintr-o recitam îi tatei, a bere cu halba din spuma sorbi a de vilegiul pri - având și sifon cu smeură un de sirop cu răsplătit Acolo, vals clienți. de ritm printre în învârtea se care de picior lemn un cu birtașul Pitzko, lui al nenaționalizat încă popicărie cu rantul restau- la amicii cu lui întâlnirile la tata uneori lua Mă CCA. și Dinamo ream orice ca sufe- nu reacționar, dar, de odraslă-năpârcă UTA, cu și Timișoara cu măsură egală în țineam vean, lipo autentic un ca și, A Divizia de pe echi 12 cele dintre fiecare alcătuită era rezerve + jucători ce din Știam fond. de articolul peste însă sărind gata, dădeam îl slujbă la de taică-meu venea Până ze. pulverize- se să o că sau foc lua poate ziarul că absurdă teama cu acasă până goană și gingașe Mulțumiri în ghiozdan. urgență de vâram îl eu iar popular, pult sub de scotea prăvăliei, ușa la ochii cu dar larg, zâmbet un cu care, Ghizi, doamna de gestionată tungerie tu minuscula în înființam mă școală, asupra tutunului. Între 1879 și 1929 1929 și 1879 Între tutunului. asupra statului monopolul stabilește Cuza I. ( Ocazii colecționarii tranzacționează unde saiturile pe duci te să e productiv sile și pentru siglă o Camelopardalus constelația trunchiere pentru o accepțiuni: Două 2016. în apărut străine și românești abrevieri dic purecatun la luat Am rez. recupe să pornit am Ieri-alaltăieri re. întâmpla o minte în rămas mi-a răspuns, dar s-a mi ce știu mai Nu țigări. Viorel MARINEASA Naționale unui pachetde Inventar pedosul (variantă a rachetei Pershing). Mai Mai Pershing). rachetei a (variantă Revin la dugheana doamnei Ghizi. Ghizi. doamnei dugheana la Revin la de scăpat abia luni, fiecare În E etc.). În 1864, decretul lui Al. lui decretul 1864, În etc.). CAM de pe pachetele de de pachetele pe sigla de CAM înseamnă ce întrebat atunci Am ‘50. anii rau Conventional Attack Mi Attack Conventional , că vreau să mă mă să vreau că Virginia , uri, terminând terminând team-uri, ționar deționar Sportul Sportul Știința Știința OLX, ------o jumătatedesecolcurinita. ceva: eu și realizat am Oricum, pruritul. declanșează se film într-un fumând tip genii s-au ascuns după colț. Când văd un chisul. La teste, nimic semnificativ, aler- di tot rinoree, nazal, prurit strănuturi, de salve cu alergică, rinita survenit a că în piept, din lehamite și din furie. Noroc tras am ani, primii în post, la și armată dreptul cafierea înfrângerea. de-a și victoria amară părut fi s-o li că, sip din trăgând ori lulă din pufăind că, așa mărunțită, și uscată nuc de frunză tutun de grămăjoarele în introducând profitam noi iar surescitați, timpul tot ce fârtați trei cu prânz după duminica întâlnea șvab se cumsecade, un Moșu-său, gazdă. în stăteam care la celor al copt mai pic un vlăstarul de antifumat campania în atras fost am duci tuînaiamă-tii!Fără supărare.” te să atunci șmecheroaico, ce, Știi rit, pot fi 20, dar și mai puține. CAM 20. dumi țigări.”ăla de prefăcu 20 se „Aha, CAM clar, scrie aici taicule, dumneata, „Vezi explice: să prins a că așa firea, cu două lipseau cumpărat pachetul din că plâns cares-a nene i un prag în arătat s-a până mers, a cât mers A loc. la lipea le apoi țigări, trei două, una, inspirație, după extrăgea, unde de pachetele, îndelete pe Desfăcea bucată. la țigările vinde a din afacere o punct la pusese Aceasta gară. la de chioșcul în stăpână Ani, pe doamna echivalent, un avea Ghizi doamna de Rusalii, în1951. Bărăganului, miriștile în expediate fost au bănățene familii de mii când atunci ce cu cele alcătuite de autorități în pripă Să nu-mi fac păcate, dar inventarul adu lei. de milion un costa damă de cordon din 15 forma monetară 1947, un august nătorul? Mama spunea că, înainte de re propu zice când de colecție de piesa fi dos de cât Știu palma! ambalaj eu dacă o obiecte atent prețăluite au încăput pe 2.000 – metal lavoar 1.000/ un – primus un 600/ – nuci râșnit de mașină o 5.000/ – suspendată lampă o centru, pe verticală: verticală: pe centru, rea preciza ea, Sub ii. unei bordura vădind cordeluță într-o prins părul cu 1945, e imprimat un chip de domnișoară ca fiind din perioada inflaționistă 1944- Statului, odată cu trecerea la regimul regimul comunist. la trecerea cu odată Statului, ale apoi (CAM), României Regatului Monopolurilor a Autonome Cassei rea oblădui sub află se tutun de facturile manu 1929 din Monopolurilor iar (RMS), Statului Regia funcționează spicuiesc: careinventar, din unui a (!) -) 3 (- treia a fila creionul, cu verso: Parteape e tare câștiga. vei și Joacă Loterie la aștepta! mai reclamă: o verticală, pe tot dreapta, farbă, 20 țigări, Să nu fiu fățarnic: în studenție, în în studenție, în fățarnic: fiu nu Să Tot la Lipova, de la o vârstă fragedă, A Pe un pachet de pachet un Pe țigări. Doamna Ani nu s-a pierdut s-a nu Ani Doamna țigări. un joc de cărți care-i ținea mai mai ținea care-i cărți de joc un 5 perdele dantelă – 5.000 lei/ lei/ 5.000 – dantelă perdele 5 et Mrș l Radna, la Mureș, peste Cică paragrafului. ceputul în la promisă istoria cum, iar iar mai jos – sigla CAM. În ca să joa să ca dohănași, Prețul Naționale, ș.a.m.d. Multe ș.a.m.d. 80 lei, 80 evaluat evaluat și abia abia și iar în în iar cam Nu un un ------timpului seinversează. asupra perspectiva când târziu, mai şi ci cerii în timp peste limitele propriei vieţi, tre- pârtia subliminal pregătindu-şi piii, casă, o familie, o carieră, când îşi face co o aşază îşi când atunci tinereţii, vârsta la doar nu mereu, alege a de opţiunii faţa în pun îl existenţei, răspântiile la apar ce Variantele drumului, său. destinul e vid indi- oricărui a reală proprietate singura fond, În lui. doar aparţine că-i crezător în obstinaţie, cu urmează îl omul care pe itinerariu un pe de refugiu de spaţiu un şi ci personal, viitorul din timp unui pârghia necesară atingerii premonitorii a nici psihanaliştii, susţin cum trezie, de viaţa în nerezolvat rămas conflict unui Paul EugenBANCIU incertitudinii Principiul liniile drepte să preia o uşoară curbură, uşoară o preia să drepte liniile chiar departe mai punct un la de ca tru pen maturităţii, ai ani primii în repede unei despărţiri, că desenul lor se rida mai corespundea obtuz, unghi spunea îi trul reau că fiecare linie frântă, căruia geome Descope om. unui viaţa e timp,cum în limitat dat un axiomei falsitatea la până simplifica ce desen un jur, din celor şi lor întâmplase se li ce ceea cu compara a de vedeau, ce ceea cuvinte în îmbrăca a de ideea totul, cu poet stele, în torului citi şi poet puţin mai nu neticianului, din lume,decerc. ieşirii forma de degrabă prea apropia se nu a pentru corecta, le şi a. ş. xagonului he a pentagonului, laturilor inegalitatea singur şi observa departe Mai pornit. a care la de matricea după fiinţei, a oară interi uzura după îndelungat, mai sau scurt mai reculul, începe şi biologică rea douăzeci şi cinci de ani se încheie creşte ticianul, sosit şi el acolo, îi confirma că la gene- iar desăvârşirii, a împlinirii, a fază ca omeneşti, cele toate de apropiat mai cel pentagonul, ba pătratul, ba unghiul, la punctspre cerc. rii şi consacrării omului în drumul lui de să descopere vârstele afirmării, ale creşte poet geometrul pornea aici De privitor. orice pentru clară mai tot cercdevine de senzaţia decagon la pe de deja când ani, ani, cel cu douăzeci de laturi la o sută de de şaizeci la laturi douăsprezece cu gulat nere- poligonul la până aşa tot şi şi cinci, douăzeci la pentagonul douăzeci, la pătratul ani, cincisprezece la pe forma se triunghiul timp, de lustru un de era remelor învăţate cândva. teo al matematic dicteul după mecanic, socoteală la ieşeau care-i triunghiuri, tea timpii vieţii ca pe nişte catete din tot atâ desena şi cerneală în pana doar muia tru o Jucăuşulgeome ca ani. cinci peste acoladă lustru, un numai poate era totul tot mai mici reprezintă un deceniu. Deşi laturile dintre fiecare unde ş.a., togonul oc heptagonul, hexagonul, pentagonul, pătratul, triunghiul, geometrice: figuri de la treizeci de ani să se formeze primele abia ca pentru unghiuri, de închizătoare vergente sau adiacente, deschizătoare sau con paralele, sau intersectate linii de lor faze parcurgerea după lume, din ieşirea al venirii pe lume, spre cerc, semnificând grafic accident acel punct, dinspre tinde iu pae i u or tămăduirea doar nu fi poate Visul U Abia mai târziu le-a venit lui şi ge şi lui venit le-a târziu mai Abia tri ba cerc în încadra lui jocul În latura când variantă, primă Într-o ţii umane, a conştienţei ei, conştienţei a umane, ţii vie- mişcarea că descoperea poetice idei cu geometru n ------cea înplan. petre se totul că pentru orice, întâmpla putea se şi ele între întrucâtva semănau Schemele ani-lumină. de milioane ţiu, spa- în fie, să puteau puncte două între unde cerului, a plană harta arătă le care stele, în cititorul apăru demonstraţie, nă pli în ei, peste iar echidistant, dispuse gene de perechile toate cu ADN-ului, a plană forma hârtie pe desenându-i pă, cu combustieciudată. fumător sau a unui eşapament de maşină de guri unei urma în fum de rotocol un ca cerc, un urmă în rămâne ei pragul de dincolo dacă piele proprie pe descopere nici un alt ţel, să renunţe chiar la viaţă, să negăsindu-şi şi geometrie, la apoi tarea, cerce continua mai a la renunţe Vrusă ţie şi alta un plan, el se va rupe la mijloc. de mic că dacă îndoi repetat într-o direc plan ba convex, ba concav, spaţiul când ştia încă curbându-i Bolyai, şi Riemann de demonstrate cele prin lui teoriei rea relativiza deja suferise că seamă cu mai geometru, seninul pe complet derutat vorbim, deceledinspaţiu?” mai să ce plan, din geometrice figurilor formarea determină „Cine dreaptă?” nia li frânge cine „Atunci simple: trebărilor în presiunea sub repede de destul trecu linişte de momentul Dar înguste. mai sau largi mai ascuţite unghiuri descriind nenorocitacar direcţiilemută trenurilor, un care pe ferată cale de macazuri nişte sunt nu urile şi iubirile că colaterale, rile ştiinţă sentimentele din fac pierdeparte figurile geometrice–triunghiul. dintre simplă mai cea în încadreze se să putut fi ar greutate mare cu altminteri, că, pentru existenţei, sensul schimbe le să capabilă era ura şi dacă întrebară Se vieţii. liniilor direcţiile schimbaseră le ce sentimente ori, trei două, de doar seseră mărate ori, dar sentimente de iubire avu- nenu de urâseră trei, ei doar erau când lor,atunci viaţa şi în ca că descoperiră şi cea mai clară minte şi sinceritate maximă cu calculele toate Refăcură ani. de zeci cinci adică consacrării, a medii vârstei corespundă să pentagonul ca astfel ani, zece de parcurs un poligoanelor tetelor ca al echivalent ca acceptară liniştească, mai se să Cât ani. de treizeci de peste vârsta hexagon, avu peste treacă nu să ei puterea dintre unul nici că teribil, pentru întristă ce-i ceea personală, lor viaţa din principale etapele fiecare rând al genei învingătoare a răului”, idee ce l-a viaţă, unde să fie el cel sănătos şi posesor doua a într-o crede ce celui ferindului, su bolnav, omului specific e bunătăţii sindromul perenă, e răului „Gena – cul tâl desluşea îi eticist, poet un stele, în cititorul căruia distrugător, agresiv, lui factoru a timp în rezistenţei teoria cu ceidinjur.acceptabilă pentru filosofie într-o transforma o a de înainte povestea revizuiască să-şi trei cei pe du-i determinân concav, Bolyai iar convex, plau în plan, pe care Riemann l-a curbat întâm se toate Dar geometrice. al figurii centru un la punct, un la urmă din cele în rezumabil mic, mai ce în ce din cerc un inegale lor laturilor înăuntrul dă explodeze la un moment dat şi să cuprin să decagonul, octogonul, hexagonul, ori îndelung, stăruiau căruia lor,asupra nul falsificându-le teoria, pentru ca pentago C Geneticianul l-asalvat înultimacli- e ueiă ă etu n m de om un pentru că dumeriră Se eeiinl ee dp o vreme o după venea Geneticianul aă eosrţa rememo- demonstraţia facă re- să şi calculele toate reia să acord de căzut au trei ei (13) ------sens creştin odezrădăcinare dinneam. în este spune, mai noastre,se familiei membrilor numele Îndepărtareade istoria. cu o şi spiritului a moştenire o de ţine ce una şi ci credinţă, de şi neam de doar familiilor, cadrul în iar etnii, pe păstrareaprin numelor, păstreazăse nu legătură o şi care aș putea chiar să citez, că rosturile vieţii sunt a șezate pe familii, pe comunităţi interesează. sauîniadpeoricare Ajungînceruri dintre celedouăvariante… că nu pot dovedibună, pentru nimic. Cât despre de deces, el nu mă mai certificatul îmi rămâne altă soluț ie decât să dau Primăria în judecată. Ceea ce nu este o idee prea buletinul pierde voi îmi îmi anulează toate actele de până acum, mai ales diplomele Brînzeu, dar de curând a trebuit să îmi scot un nou certificat de naștere Claudia Pia de numele cu viața toată funcționat Am diferite. naștere de certificate decăsătoriedin1948șiea,tatălmeusunttrecucertificatul ți Brânzău. român. Mama mea cetățean atunci devenită bunica Hubertape de loc în Herberta rebotează o 1950 în bunicului meu îl prezintă drept Edmond în loc de Eduard, iar cel eliberat la Timișoara pemoment. numele buniculuisăupaternșiaicis-aucamopritlucrurile preluat a Mircea meu fiul fine, În niciodată. recunoscut a nu el ce ceea Claudette, a rămas un mister, deși se pare Dieter Koch, iar eu sunt Pia după tatăl meu. De ce mi s-a adăugat după bunicul ei Karl numele mamei bunici doi cei după Ludwig preluatbotezat Eduardmeu, bunicul de adică său, nepotul de ulterior Karl, numit s-a fiul fantezie, multă Cristina, Margaretalor, mamei Margareta Elisabeta copii trei avut a care părinților că, s-au înghesuit în certificatul de naștere al copiilor nou-născuți trei dintre numele numerologic, atunci drumul înviațăepavatnumerologic, numai cubucurii. atuncidrumul ces”, putem hărăzi copilului o viață împlinită. Iar dacă mai ținem cont moduri în „suc de nume un Alegând deplin. pe neînţelese încă alteori explicat, de ușor uneori viaţa determină ne numele că admit care serioase, mai sociologice sau căruia dintre noi poate fi influențat prin numele de botez. O fac preocupați să aleagă un nume de bun augur, care să-l plasezesub ocrotipe purtător pabilă să înrâurească viaţa celui care îl poartă. De aceea părinții au fost dintotdeauna dar tainică, forţă o misterioasă, putere o avea Numelear enţă asupra personalităţii Pia BRÎNZEU Jurnal defamilie cel al părinţilor sau al bunicilor săi. Și eu cred, luându-mă după unii cercetători din cercetători unii după luându-mă cred, Șieu săi. bunicilor al sau părinţilor al cel perit că sunt de fapt Claudia Pia Brînzeu. Nu este un lucru tocmai simplu, pentru pentru simplu, tocmai lucru un este Nu Brînzeu. Pia Claudia fapt de sunt că perit rea uneianumitezeităţi, aunuisfântorianimalcuputerimagice. E S-a crezut din vremuri străvechi că numele pe care îl primim la botez are o influ i, cel mai aiuritor moment l-am trăit eu când am descoperit că am două am că descoperit am când eu trăit l-am moment aiuritor Totumai cel și, A În familia mea, numele s-au tot repetat. Pe linia mea maternă, germano-austria Și astăzi, onomatologia, astăzi, Și și ale bunicilor. Așa a făcut stră-stră-străbunicul meu, Johann Simon Diel, tez, tez, dar am simțit din plin că sunt legată prin el de tatăl meu Pius u nu în Banat, familia tradiţională a pus dintotdeauna numele copilului după copilului numele dintotdeauna pus a tradiţională Banat,familia în vic sau Lajos; o copie românească din 1923 după certificatul de naștere al actele în este Carol românești Karl străbunicul acte: din variantele însă sunt muzante și al bunicii sale. Iar mama mea s-a numit Charlotte Ludovica Aneta, știu cum mi-au pavat drumul cele trei litere ale numelui meu de bo , născută i Johanna Catarina, au purtat pe lângă numele lui numele lângă pe purtat au Catarina, Johanna și i tatăl lui. Bunica mea, Aneta Huberta Antonia, repeta Antonia, Huberta Aneta mea, Bunica lui. tatăl și și după cei doi părinți. Fratele meu s-a numit exact ca tatăl lui, i cu numele lui: cele două fete, Johanetta fete, două cele lui: numele cu toți pe botezat i-a și i va trebui să îmi fac altul folosind noul (vechiul?) act, nu act, (vechiul?) noul folosind altul fac îmi să trebui va și și, prin urmare, și ea în Austria, este în actele românești Charlota, iar în ti Károly; bunicul Ludwig este Ludo este Ludwig bunicul Károly; ungurești cele în și adică că tata a fost fascinat în Franța de o foarte atrăgătoare i el Johann. Al doilea nume al lui, Ludwig, a fost a Ludwig, lui, al nume doilea Al Johann. el și i al bunicii materne, bunicii al și ă că destinul fie destinul că înva ță ne proprii, numelor știința și a destinului nostru: „Nomen est omen”. Catarina Elisabeta. Fără prea Fără Elisabeta. Catarina i timp, ca timp, același în reală și și cardurile bancare. Dacă și studii psihologice și numele Claudia și de aspectul și am desco i pe cel al cel pe și . La noi, relație i ea și și ------19 picătura de cucută 20 play cioarele. Jur! întors, eleraexactînaceeașipoziție. care avea douămâinistângișicare erauncăcăcios.Un mare căcăcios! uuu! Era unmugetdevacă. Numai ovacă puteaiubiașapeunulcare nuștianimic, Dar întotdeauna un muget venea dinăuntrul ei și o determina să spună avut. fi n-ar motive câte Și facă... o să putut fi n-ar ori câte de Și niciodată. înșelase nu-l fiindcă coarne, Unulfără bou. un era ei al Liviu spunea. ce-i credea nu ea nici xie. Sanda l-a mângâiat pe cap. Apoi l-a ciufulit. Degeaba, aș capăt delume,sigurgăsimceva... un nu-i gata, Liviule, îmbolnăvești. te enorm, fumat ai Ajunge, noi. descurcăm Ne rii. farfu cu dulapului deasupra undeva bătea îi privirea iar masă, de sprijinite coatele putrefacție.păreauîn îi Îșiintrați ochii cu întreiar era capul crăpate, palme, ținea și Robert ȘERBAN Robert Schimbarea care îi venea caturnat. roşu, cel costumul purta Liviu când dată prima Era zâmbit. a și vitrină în ea și uitat magazin, Liviu s-a privit în vitrină și s-a trezit zâmbind. Și-a strâns de mână soția. S-a torcea capuldupăei.Unul dintre trecători le-afăcutcuochiul. el aurmat-o. iar prima, ieșit a Sanda ușa, deschis a intrare, la de ușa pe lipită oglinda în uitat s-a baie, Bărbatul a întors, ca în somn, capul spre ea, a clipit, s-a ridicat greu, a intrat în intrat a greu, ridicat s-a clipit, a ea, spre capul somn, în ca întors, a Bărbatul pi bag îmi oraș, în mine cu acum ieși nu și acum îmbraci te nu dacă Liviu, – Bărbatul și-aluatomânădelafalcășis-auitat.Apoi și-apus-olaloc. – Te îmbracicuăstașimergemînoraș. Te rog! s-a Când clintit. s-a nu Liviu ușa. trântit a și bucătărie din brusc ieșit a Sanda Dar Liviu nici măcar nu mișca. Stătea țeapăn, de parcă ar fi fost lovit de apople afară. dat ultimul nici primul, nici ești nu e, Asta naiba... Ce gând? de ai Ce – uscate buzele buhăită, Aveafața așa. bărbatul niciodată văzuse mai nu-și Sanda Au mers mai departe: erau doi oameni fericiți. Când au ajuns în dreptul unui dreptul în ajuns au Când fericiți. oameni doi erau departe: mai mers Au în și chicotea Lumea mână. de ținându-se corso, pe apoi centru, spre mers Au i-a udat fața cu apă, s-a apă, cu fața udat şi-a ters, s-a întors în bucătărie, s-a îmbrăcat, s-a încălțat, s-a îmbrăcat, s-a bucătărie, în întors s-a şters, a că n-a insistat. De fapt, nu. Nuuuuu- - - - - sale. importanței conștiința cu și atare ca bilă ascunse, totuși o comunitate recognosci dușmănii ori invidii și dar prietenii, cu generozitate, mare de gesturi cu și dar comunitate – una capricioasă, cu orgolii, o la apartenența reconfirma a înseamnă măgulitoare,chiar prietenoasă, dedicație o cu eventualpropriu,volum un scriitor altui dărui A ei. între legăturile întărind și confirmînd scriitori, altor oferă le rii scriito- istoricii care pe dedicațiile pentru sînt literari) utile (și auto- colecționari pentru cu atrăgătoare mai cele poate volumelor graf, al personalizat zia lui Eminescu din exemplar un IonNegoițescupe de făcută cea precum dedicație o pectiv retros- apreciezi să și vezi să emoționant e Și‑apoi literare. cercuri și epoci autori, Radu PavelGHEO alte poveșticuclasici Plăcerile cărții-obiect: e iru“ Cm eiai n are nu dedicația Cum pierdut“. de timp avea va cînd numai cetească care le să pe acestea, versurile și autorului, admirația cu odată Papadat-Bengescu, „Doamnei dedicația: cu Națională, tura Cul Editura la 1923 în apărut , morții) debut de său mul volu din exemplar un oferă îi Petrescu Camil căreia Papadat-Bengescu, tensiei apoi și admirația, bachiarrespectul. atenția cucerească le să dată nu o ajungînd bărbați, scriitorii cu egal cînd, statut un capătă scriitoarele încet-încet, culturale, noastre modernității începutul interbelică, perioada din cele ales Mai scriitoare. sau – scriitori altor scriitori de dăruite acesta, genul de mele privința dedicațiilor. Îmi plac mult volu în și reciprocitate o probabil, există, că astfel apropiați, de destul sînt și vreme destulă de cunosc se că scriitori, doi cei dintre relațiile sînt altele că înainte, mai imediat, prin comparație cu dedicația de vede Se 8-I.1977“. Sorescu, Marin nie, priete Cu 71101. poștal: cod meu noul aminti a-i Simio spre cărticică, această Horia nescu, Mircea „Lui dedicație: următoarea găsit am poezii“, frumoase mai „Cele seria în Albatros Editura la tă me ză unfeldecontinuitate,altfelreală. ș dedicație din imediat deduce deocamdată, un aspirant promițător – se – unul, o autoritate recunoscută, celălalt, doi celor poziția lucruri, aceste știut fi să în urmă cu vreo trei-patru ani. Dar și fără critică în debutase și facultatea termina își abia Mincu Marin ce vreme în soare, rar și politic, făcuse și cîțiva ani de închi- românească), dar avea deja un trecut lite ca redactor la lucra și ani de 46 avea Negoițescu 1967 lui său coleg I. Negoițescu. dec. 967“. În - tînăru puțin mai partea din Mincu, rin Ma- critic „Tînărului Literatură: pentru pe ultima pagină a volumului de datelor conform 1967, lui sfîrșitul la eminescologie și apărut în 1968 (de fapt, i, jt l rtnie iaii unor imaginii rotunjirea la ajută rii, mărtu și date alte cu coroborate care, dedicației, destinatarul și autorul dintre relația despre lucruri unele măcar duce de pot se ele semnificativ.Din fi poate dedicație de validate sînt sau există turi legă aceste că faptul și Pînă ei. între te existen- raporturile ori multe de reflectă a lui Marin Sorescu din 1976, apăru D În lumea cărților-obiect și în ținutul Un caz reprezentativ este cel al Hor Pe un exemplar al antologiei de ieai î general în literații literari, criticii scriitorii, altora unii oferă le și care pe edicațiile Luceafărul , studiul devenit reper în esr (di. Ciclul (Ideia. Versuri (și apoi la ) la Editura i sugerea- i Viața Poe- Poe------de comunism. adusă închiderea de urmată fost a cît cu culturală și socială cu atît mai fascinantă, emancipare și deschidere de perioadă o interbelice, moderne românești culturii reprezentantele dintre una scriitoare, și artiste alte atîtea ca fost, a și – asta la vin re să o spuneam, cum dar, – franceză limba în Arghezi din ocazional tradus A 2018. în Humanitas Editura la apărut Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei, său volumul în Mironescu Doris și scrie alții, a lui M. Blecher – despre relația asta cio, și a fost o prietenă apropiată, printre rdcr a traducere Radu Minulescu,Tudoran, de lume o la premiuPraga),un la internațional vola obținut a următor anul în care cu 1937, și 1931) (în salariu mediu.) un cît cam consistent, preț un la online vînzareîn pus era plastică, artista pentru amplă dedicație o purtînd și 1940 în II“ Carol „Regele Artă și Literatură pentru apărut Sebastian, Mihail lui din exemplar un asta, de po (Apro clasici. deveniți români scriitori mulți de apropiată fost a Bălăcescu cia Graficiană, pictoriță și memorialistă, Lu dat. moment un la revin să gînd de am ea la iar interbelică, literară viața la activ participant un interesant, personaj un fost a Bălăcescu Dem. mai Lucia căci lungă, însă este Povestea Lovinescu“. E. 928, sep. 21 omagiu. Bălăcescu, triade scurtă: una este vorbesc care despre DedicațiaBucurești. din Ancora Editura la temporaneapărut , din IV-lea al volumului a pagină prima pe coperită dedicaț o aici aminti mai aș ne, modernă. Cum arămasșiînziua deazi. română literatura pentru reprezentativă romancieră,mare o drept literară critica Papadat-Bengescufusesedejavalidată de Hortensia 1935 în respectabil,autor un PeltzeraI. deși Căci,doamne.acestei ra unui scriitor față de personalitatea și ope mai respectulalmărturisit admirațiași mult, ci, doamne, unei adresează se cat romanul ră efeme sa revista din numere primele în prozatoarei publică îi dintîi cel 1926 în iar „Sburătorul“, cenaclul la bine, de puțin cel cunoșteau se doi ei Oricum, cu. Petres Camil era cum aparențele, treze păs să dornic dar orgolios, scriitorului și lume de omului specific glumeț, ușor cade a secolului trecut. Tonul e degajat și de treia de-a celei mijlocul la pe cîndva Papadat-Bengescu doamnei volumul ră ofe îi dramaturg, și poet doar camdată deo- romancier, viitorul că presupune poate se cazuri), de astfel în menționeze o să adesea omite Petrescu (Camil dată numai gentilețea cu care un bărbat edu bărbat un care cu gentilețea numai 1935“.Tonul mai,nu reflectădedicației 25 Peltz, I. omagiu. și admirație adîncă Bengescu, Papadat Hortensia Doamna [ „Marei volumul „Universală“ Alcalay & Co., Peltz îi oferă său nul roma exemplardin unui a pagină prima el pasager pe la cenaclul „Sburătorul“. Pe un deceniu, prozatorul Isac Peltz, trecut ș spune saunuceva). dacă știu nu ce ceea – an același în apară să cale pe cărții a tipărită, cea finală, ta varian- în intrat mai au nu care mente (frag „Lenora“ și trecut“ a care „Omul îea rget din fragmente cîteva literară Cetatea L Iar dacă tot am pomenit de doam de pomenit am tot dacă Iar Un alt ton adoptă, după mai bine de , apărut la Editura la apărut vorbește, Actele intitulate despletite, Fecioarele u iutail l volumele Arghezi lui la ilustrațiile fă a cut Bălăcescu Dem. ucia Istoria literaturii române con- române literaturii Istoria Decameronului Ce-ai cu mine, vîntule? mine, cu Ce-ai „Doamnei Lucia Deme- Lucia„Doamnei nate scriitoare, noastre sic!] ata u jucării cu Cartea u Boccac- lui la Fundația la Accidentul ie, des- ie, (2) (în ------i nirii. și erudiție bine temperată în istoria ome spirituală hărnicie temeinică, cultură pe conturează relevanța meritocrației bazate ce demers un și culturii ale temple tor aces- funcționării a documentată perfect ale jaloane unui demers ce este deopotrivă o cronică câteva doar sunt student, sau profesor el fie profesie, de tualului intelec imaginii conturarea și modernă civilizația modelat au ce elitelor marea for savante, culturii Elaborarea români. prefațatorii subliniază cum controlate”, curiozității și erudiției „excelenței, ale universități,teritorii primele care fost au XIII secol de corporațiilor studierii închina- tă academică carieră întreagă o despre mărturie dă față de cartea ediții, Apărută în 1973 și ajunsă la nenumărate p. 254 2019, Polirom,Iași, Editura ten, Baumgar Alexander și Brînzei Monica introd. Ilieș, Simona trad. Mediu, Evul Verger, ilustrului Jacques a istoric cea este Europei, afara în sau antică lumea în egal fără apusene, civilizației ale creații originale de extrem gii țări. O carte ce deslușește ivirea acestor instituții-fanion în viața și evoluția între popoare importanța extremă a respectivei toni, resimțim poate mai intens decât alte cu sau fără platoni peripateticieni autoh unui Platon român”. Așa că noi românii, unde va păși în vreun secol viitor sandala eroare dacă ați mânca semințe pe cărarea mareo face Academos ați lui grădinile și sunt Aici umane. și fizice naturii asupra sunt. Noi n-avem alte cercuri de reflecție câte spiritului lucrările pornesc aici culturală, de instituție înaltă mai cea nia Româ în este Universitatea că știți să curs brant vi- într-un Călinescu G. apatia, ment Claudiu T. ARIEŞAN universitare Reverii forță, al literaturii române, prefigurând prefigurând române, literaturii al forță, în singular, debut un principe marcat a moldav luminatului cartea 1883, în societății șilumiisale. a vie oglindă ca transfigurat scriitorului referințe autoscopice, privitor la revelația istoriei contemporane, conținând până și canavauape printr-un schițat romanautobiografic cronicărească scriere tenace de veac un moduri încununând spectaculoase, în începe de Proza autohtonă Prut. ficțiune peste de românilor a „Moștenire”colecția în cuprinsă p., 400 2016, Chișinău, Știința, Editura rohan, So- Elvira introd. Toma,Stela glosar și Istoria ieroglifică, Cantemir, Dimitrie ediție lenta exce- context în Reamintim noi. la de parabolic romanesc genului întemeierea cu și azi creditat este el cărturărești, sale valențele lângă Pe Leibniz. de înființate Berlin, din Academiei al 1714, în bru, mem deveni va ce Cantemireștilor, tiei pean a fost, fără dubii, exponentul dinas- I. II. Deși rămasă în manuscris până până manuscris în rămasă Deși ă, ăoa e nezca vehe interzicea le cărora săi, studenții către sublinia ce Iată susținut prin 1947: „Trebuie1947: prin susținut cu ștaif de universitar euro- universitar de ștaif cu români primii dintre Unul cronologie, text stabilit nvriăie în Universitățile Opere. ------luceat ei! Lux pace! aeterna in iustis Requiescatcum șoptind îndrăgit, și admirat l-am care cei toți răsplătim i-o să cuvine se care pe reverență religioasă, credință nezdruncinata-i cu numai asemuit de sacră, aproape evlavie o cu latină cea pe și română slova slujit A noi. la de deice pai umanioarelor al campion blândul pe scris în celebrează îl întreagă lumea din personalități de 55 care în p.)și 842 2016, Cluj-Napoca, Argonaut, Editura Oliviu și Daiana Felecan (Editura Mega, continuatori săi (pre)dilecții de sională profe gratitudine și filială dragoste cu FelecanNicolaeProfessoris norem Ho In Studia. scribendi. amore alumni, plăcut i-a mult de atât ce latinesc viers dulcele în intitulat ani, de 75 împlinit a când apărut cel este puțin, cel mine pentru referință, de Unul sare. aniver- momente la discipoli și prieteni apropiați, de lui dedicate volumele prin omagiată și subliniată deplin pe este ea României, nord-vestul în răgaz de urmă școala pe care a înființat-o și nutrit-o fără despre Cât universitar. învățatului a re lucra- rodnica ilustrat au ce competențe fel paleta impresionantă de preocupări și ast sintetizează ce antologic volumului oameni și Cărți lectologie, Onomastică, Lingviști și filologi, latină. ei matricea la de evoluție a istoriei limbii române pornind în continuitatea rămas a umanist” „larg și profund cultural crez cărui al torului, au- semnătura sub deceniu ultimul în apărute articole și studii adună p.) 366 nă curând, de parvenit ne-a ce carte sa Ultima lecan. Fe Nicolae băimărean profesorul țării, ai clasiciști filologi marii dintre unul de cu osebire cum este cea recentă despărțirile, lacrimi, cu și asociază se unele momente faste, rememorări și omagii rii, află, înbunăpremieră, lalocdecinste. care satira, sarcasmul și ironia lucidă se lucidă ironia și sarcasmul satira, care între clasice, retoricii figurile de noastre erea hotărâtă și deliberată a spiritualității apropi chiar ba psihologică, adâncimea nervoase, sale scriturii declinat baroce vă a contingentului, talentul construcției atenta și incisiva redimensionare subiecti torii ale excelenței, vocația sa pamfletară, intelectual șistrălucitmoralist. intens acestui ale reală viața din politice înfrângerile virtuală biruință o cu sând compen- și merita îl nu că socotește el care despre lume într-o ‒ valoare pria-i autorului a paradoxală absolut existența tizând drama- (Brâncoveanu)”, Corb tiranul și (Cantemir) Inorog inspiratul conflictul dintre complicat, foarte scenează, în se care în politic teatru de fel „un cantemiresc alegoric romanul numește ieșeană prefațatoare Competenta nere. compu- după vreme multă la tipărită fost a dar epoca, depășea își ce turală cul capodoperă altă Deleanu, Budai din comparabil geniul (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2020, Cluj-Napoca, Mega, (Editura III. Să nu uităm, ca argumente peremp- cntet ueo d pro de dureros conștient ‒ igitc ș fllge româ - filologie și Lingvistică aă lc etu bucu pentru rerum... loc e Dacă lacrimae Sunt sunt capitolele mari ale mari capitolele sunt Gramatică,Dia- Țiganiada aiti et Magistri n pectore: in , îngrijit , lui lui ------Adriana CÂRCU Oroianu neîncăpătoare, iar pieptarul halatului său din doc gri, purtat peste eterna bluză de tre de bluză eterna peste purtat gri, doc din său halatului pieptarul iar neîncăpătoare, erau însăîntotdeaunagataladatastabilită,remaiaț i deomânănevăzută. care delicați, ciorapii aspre mâinile cu cercetând greu descurca Se murise. lui soția că atelier.aflat în am singur timp rămas Numult a Oroian după domnul vreme, o După La sunetul surd al radioului se adăuga parcă zumzetul tihnit al lucrului făcut cu zăbavă. bine. mai alunece să ca săpun, de bucată o cu fermoarul freca sau ascuțit clește un cu cheițele repara colorate, benzile pe strălucitori dinții tacticos înșira meșterul cum sau Piața Maria din Timișoara din Maria Piața în aflat cu amesteca mirosul defumdinatelier,se floralaldoamnei. vechi șicuparfumul cucel delucruri butan gaz de izul Acum brichete. Umplem mână: de scris nou, rând voceaMarieia inegalabilă Ulterior,Callas. reclamastradă pe la de tablă de argintii pe o nicovală mică, doamna Oroian țesea fire nevăzute, iar din casetofon răsuna dințiș ciocănea Oroian Domnul curte. în aștepte să trebuiau Restul persoane. trei hârtie. ț din voluptate cu trăgea când sau transparenți ciorapii prin roșie, ojă cu date și aur de inele cu împodobite degetele, prefira își când lăsa să i se vadă brațele plinuțe, dar frumos modelate. Mă fascinau gesturile ei elegante, care scurtă, mânecă cu bluziță o Depurta metal. obicei de singurefumau scrumiera în mereu înconjurată făcuseră treaba timp de un an. Curând, noua doamnă Oroian a început să-mi placă. Era dumneavoastră trebuie săfiedinItalia, aufirdemetal. grație, cu Ciorapii spus: salutat a atentă, cercetare o a după și, primire DoamnaTraviata.în ciorapi cu din pachețelul luat mi-a arie o răsuna vedere, la am raft nou, un casetofon pe Dintr-un binevoitor.plasat zâmbet un cu plinuță doamnă o stătea ei stâ din colțul În zugrăvită. micuț găsit am remaiat, la am ciorapi când mei pe propriii duc cam să-mi toamnă, început de dimineață bună Într-o pete. multe mai tot avea ning, Oroian. Îmi părea însărăucăn-amdusniciodatăunfermoar lareparat. domnul e unde întrebat-o am nu lănțișor.delicatețe de Dinîncuietoare o la minuscul clește un Trebăluiacojit. cu era unghii pe de lacul iar subțire, inel un doar strălucea î Era import. din noi, ciorapi cu lucioase plicuri de plină era acum care vitrinei, spatele în șezând magazin, în singură într-o altă toamnă, când probabil că eram deja studentă, am găsit-o pe doamna Oroian mi-a spuscuovoce aspră:Poimâine suntgata,săviicubanipotriviți. și ziarului marginea creionpe cu chimic scris L-a întrebatnume. m-a de și dimensiuni hâ de vraf micul din ziar de petec într-un împăturit I-a a găsit imediat firele duse: doi lei. Un leu pentru fiecare fir. La al doilea ciorap, alți doi. strecurat mâna dreaptă în primul ciorap și, desfășurându-l în lumina veiozei de pe pult, încarede hârtie seaflaudoiciorapidenailon.Ciorapiimamei.Cu ș gesturiexperte pra ochelarilor atârnați pe vârful nasului. Am mai dat o dată binețe și i-am întins punga ghiular, ticsit cu pachețele minuscule. S-a așezat cu cutia în poală și m-a privit pe deasu ivit mai întâi spinarea masivă a doamnei Oroian, care ținea în mână un carton dreptun desprinse de prin almanahuri vechi, de după perdeaua î în surdină coteleapelorDunării. ușor din cap în semn de salut. De la radioul portativ, pitit pe unul din rafturi, se auzeau fermoar.dat unui A banda de patent un cu apoi fixa îi care pe tablă, de rotundă cutie lucioș dinți mici penseta cu lua tubulară, lupă o Concentrat, ochiului arcada în inexplicabile. strângând obiecte mici de pline cutiuțe de zeci cu înțesată sticlă, de nouă ani. Duceam ciorapii mamei la remaiat. Domnul Oroian ședea în spatele vitrinei ma datăceledouătrepte spre ușacugeamlâcamicuțuluiatelier, trebuie săfiavutvreo pri pentru urcat am Când crini. de coloane și buxus de printretufe navigând curte în intrai lemn, de podele cu pardositeculoare două oglindă, ca-n deschideau, se care din Reparăm Oroian,curte). remaiemciorapi fermoare,(în largă, vopsită într-un ocru murdar, pe care bătută în cuie era agățată o tablă galbenă: umt prod tit î cr srmea e a ou mșeuu devenise meșterului cotul la de scrumiera care în tristă perioadă o urmat A u m iu aio cr a umt Cpua e tmoaiae i mcl atelier micul din atemporalitate de Capsula urmat. au care anilor șirul am Nu Treaba mergea bine, câteodată în spațiul îngust destinat clienților ne nimeream câte care iscusite mâinile siguranță, cu erau, ei Ale profesionistă. o cu face Aveama de C pră calendare de plini pereții contemplam ce timp În poarta spre stânga, la luam o și bulevardul traversam până minut un exact Dura lei firul) privindcumdoamnaduceafirelelei firul) transparente cuaculderemaiat „ urgență”vreo după aștept să (doi plăcea îmi și prețurile știam procedura, Știam rece. sezonului al ritual un devenit a Oroianu la drumul timpul, u de un nor de fum, ârna o perdea nouă în dungi, iar pe scaunul din fața din scaunul pe iar dungi, în nouă perdea o atârna nga ăcată complet în negru. Pe mâna dreaptă îi mai îi dreaptă mâna Pe negru. în complet mbrăcată nu se lă se nu înălțându-se în fuioare argintii din țigările care se ă la evenimentele externe. Dar externe. evenimentele la conectată sa ă, după ce-i împachetase strâns în strâns împachetase ce-i după igară, După ce treceai prin holul înalt, holul prin treceai ce După nflorată din stânga tejghelei s-a ăiată în pătrate de diferite de pătrate în tăiată rtie fuite și imagini de vacanță de imagini și a gheretă proaspăt gheretă a ărut un apărut a i dintr-o i M. orii i-a - - - - - 21 rediviva 22 cronica edițiilor a Toi — oez atrl „toa- — autorul notează — Teoria ra, (Caiete, teoretice considerații și confesiuni la le) nuve (romane, proză la de Rebreanu, lui a Muthuvedereoperă întreagaîn are Mircea surprinzătoare, trăsătură această analiza și menta cu timpulresimțit caireversibil”. nu putea fi specificată decât la confluența lumii și în care o anume antropogeografie „totalități”pierduteicondițiilea (Hegel) în dramă o trăit a însuși autorul vremecă multă de „...bănuiam Rebreanu: lui rei ope- a analiză de perspectivă altă o chide des trăite dramei Intuireascriitor”. mare plul „gest elogiativ în actul sim- de a de celebra un dincolo operei”, perenitatea ric, isto nostru meridianul la argumentează sitară”, anume în „indicii de actualitate ce univer„prelegerea sau școlar” „manualul pus-o a care în simplificarea și titudinea pla de dincolo Rebreanu lui opera caută Rebreanu.lui ExegezaMircea lui Muthu zi”bibliografia criticăreferitoare operala Alexandru RUJA Paradoxul organicului într-un MuthuMircea profunzime”,notează de analize viitoare la nescris legatum unui pentru a se pentru putea realiza ediții două celor a revizitare o necesară în condițiile apariției și a altor lucrări, era Gheran de realizare a Niculae lui a munci trudnicei nalizarea fi cu Odată literară. critica cu esteticii uneinedită, care vine dinspre confluența vizi o înspre critică Muthuperspectiva schimbă Mircea fundamentală. ografia bibli în repede intrând și Rebreanu lui operei interpretării dedicate cele între se impunându- Muthu Mircea lui lucrarea (1993), ediție prima la de încă evidentă fost a rebreniene operei asupra exegetic demersului Originalitatea organicului. la feritoare poca, 2020,174p. Na – Cluj Ardeleană, Școala Editura paradoxul organicului. Ediție definitivă. etu cniua dvaa co devoala, configura, a Pentru D „Opera rebreniană invită, în temeiul Mircea Muthu, preambul, ce deschide exegeza re Jurnal, Liviu Rebreanu sau paradoxul sau Rebreanu Liviu viitor — nal fi capitol într-un altfel, e .Vaa Ope- Viața, Interviuri). aaou organicului , paradoxul atrl dc „la aduce autorul — Liviu Rebreanu sau Rebreanu la timpul timpul la Rebreanu integralei Rebreanu, opera definitivă. ------la „traducerileeminescieneînaltelimbi”. țări”,alte românădin limba în precum„edițiile la și și extinde timpului.”se Proiectulîn lungul de-a administrată modul ea fost a careși el la de revine ne ce literară moștenirea viu, pe o prezentare sau de un studiu critic, aducând în lumină, astfel, de fiecareînsoțită sa, opera din ediții de 200 publicareaa prin cu, omagiem prezența scriitorului în spiritualitatea românească un într- Rizea) Doina și Ștefanachi Aurel cu împreună proiectul coordonează (care Georgescu N. de precizate sunt proiectului ect de reeditare a Morțun, Iași, 1890) face parte dintr-un amplu și ambițios proi Eminescu, (M. V.G.Morțun de zariștea „integrală” însensontologic. în discurs doilea al de celui finalul în și proiectată românești, rurale comunității existența prezidează (Rebreanu) tului” pămân „destinul și (Blaga) cosmic” nul Ediții Eminescu tor, Vă rog a o face căt de curěnd, căci cea mai neagră mizerie neagră mai cea căci curěnd, de tor,căt face Văo a rog „[…] volumului: începutul la reprodusă epistolă într-o scria Eminescu ce ceea cu asociată fi poate Informația căștigul”. tot de beneficieze să gînd un urmărea autoriul ca remind cheltuielile, numai scoată să-și iera bănesc, nu publicație această în care editorele, și trecut anul de apară să trebuia față de „Volumul volumului: o informație privind importantă destinația banilor din difuzarea și precum poezia, luat a unde de publicația precizează rul — final text Într-un Principate. din Sărmanul Dionis spreconcluzia „înprozacăluiRebreanu, șiurmăriteînoperă. raportate Rebreanu lui ale teoretice considerațiile și mărturisile din ideile cu criticului dialog al permanent un Există dentală”. occi literatura cu raport în târziu mai petrecut s-a epicului planul în și rizare matu cărui a existența prezidează pean, euro - răsăritului condițiile în singular pe toate printr-un efort demiurgic, deloc chintesențiază le adică, monumentală, „opera esențială, rămâne organicului a Ipostaza axiologicului. condițiile în exact mai pune îl valoarea, clar mai modelat trupul și sufletul”. și trupul modelat Rebreanu pământul, deci la sufletească”, substanța „modelează ce „tiparul” e satul „PentruBlagasocialul”. cu fuzionează ontologicul unde ometric față de pământ, turisiri). În relație cu iubirea și adeziunea a (Măr- pământ” pentru organică român țăranului pasiunea simbolizeze să înfățișeze „să și care Basarabia, și Regat VechiulTransilvania, din pământului a și țăranului problema vizând romanescă trilogie o realiza a de fiind prozatorului a mărturisită intenția operă, întreaga te pământului” reverberează dominant pes- aceea asocietățiimoderneînsăși”. este care dramă o de minat însă peren, ca dorit și resimțit organicului radoxul pa „ilustrează teoretice, intervențiile și Rebreanu,ca lui proza că faptului strării studiului se conturează în sensul demon suverane: categorii unei subsumată trinitatea rândul lor, la alcătuiesc, ipostaze aceste te : „La 170 de ani de la nașterea lui Mihai EminesMihai- lui nașterea la de ani de 170 „La argument: E D P realizată ediției a Iași, din TipoMoldova la Publicarea, O analiză tipologică a prozei conduce . de eețaă a esențială Ideea organicul”. ceput, publicate în „Familia”),în publicate ceput, în de cele sunt parte o care (dintre poezii lângă e cuprinde: aiae ae i evidențiază îi care mo dalitate contextualizare, prin discutat este rebrenian posul fiind „fațete”, prima constitutivă multe mai are organicul ar satul reprezintă „locul ge- (nuvelă), Edițiilor Eminescu. Obiectivele și dimesiunea Dacă Văaju în veni de-a-mi putință cu este „Glasul ontologicul. ă-rms i lacrimă din Făt-Frumos ontos-ul „ne-au Influența austriacă asupra românilor „Desti - […] . Editor V.G.Editor versuri. și Proză estetică Cătră cetitori Cătră ------ediția V.G.Morțun ediția puțin leandra, lismului”, dar cu teva „izomorfisme redevabile poeticii rea câ observa pot Se fiecăruia. semnificația spre cazurile de conștiință”. și ca social spre orientate romanesc, sul univer și dar nuvelistica, impregnează tragică predominant „atmosfera că rea constata la de pornindu-se cu Moartea”), învecinează se („Iubirea rebreniană opera în Moarte și Iubire despre tragic, produce o „schimbare deregistru”. Pădureaspânzuraților , Muthu izolează câteva anumită concepție asupra lumii”. Mircea o trădează procedeul mult, mai discurs, seamnăa-ldelimita celelaltede forme de în roman un sfârși a și dar începe „a ce deoare structurare, de tehnică simplă o de doar nu țin care opere, unei sfârșitul la de și începutul la de încadrare, de cii metafizic. Interesante sunt considerațiile Interesantesunt metafizic. a formare verticală, într-o metamorfozare ori trans de vorbi tic. Mai exact, să încercăm să citim demersul intențional, măcar refacă, ProștiiInterpretarea). schițeitrebui„ar să ( modernitatea cu tangență de capacitatea demonstra a de mod Proștii, schițeianaliza omisătrebuie nu doxului sorginte balzaciană”. În evidențierea para de opticii a teoretic, și afirmată oritatea, din epica europeană și asta dincolo de pri vârste trei cele importante, mai opere rei la comprimă, aglutinează, la nivelul fiecă seria de romane cuprinsă între apoi spre proza modernă. Mai mult chiar, epopeic către formula romanului realist și psest, o dubă translație, aceea de la spiritulpalim de soi într-un ca urmări, poate se textului deficțiune”. personajului a aceea este Perspectiva constituire. de urmărindu-iprocesul, desigur aproximat, Un capitol consistent este cel despre Î Jar ) u e cls indi ocolesc se nu esențelor”) al paradoxu - realism („Un organicului asupra lui discuția n Crăișorul, și (poveste), , analiza urcă pe urcă analiza tragicrealismul, — edito- — spre palierul palierul spre biografic, eului Amândoigăsindspecificul, și c ită n urzeala în intră ce actu, in Pădurea spânzuraților - - -

, Răscoala an înainte,în1888,loculedițieiaIII-aMaiorescu”. N. Georgescu opinează că volumul „trebuia să apară cu încă un mă amenință dacă aceastăedițies-afăcutîntr-adevăr saunu.” pozitiv știu nu însă acum până Nici editat». am ce volumul vânzare la scot viitoare săptămâna «Pe clar: anunța urmă-mi în adresat-o mi-a ce scrisoare și-într-o ediție, treia a lumină la scoate a de propunerea făcuse îmi adunare, în deputat tual ac Morțun,V. domnul G. Iași la eram când pe Încă nu. sau ediție treia a o scoate pot mai de îndoială în pusese mă Iași la de venise ce-mi veste o căci siguranță, cu răspund să ce știam nu sigur că este întârzierii „Cauza Morțun: cu înțelegerea la trimitere făcând ediția, cu legătură în Maiorescu lui răspundă să-i amână și ezită Eminescu ferme”. concluzii trage putea se a pentru documente așteptând încă nesoluționate, încă lungi, mai mult cu cât „Discuțiile în jurul ediției V. G. Morțun sunt atât cu prețioase ediții, două cele dintre concurenței situației explicarea pentru informații citează și Morțun și Maiorescu cu Eminescu lui corespondența vremii, presa cercetat a torul (Al.R.) Eminescu, (M. (1890)” V-a a evident cu, Maiores ediție ultima de față puțin de atât aducând și totuși realizatorul rea incipit-uri din Adam și Evași , Adam . Mai târziu, Perpessicius, inițiatorul și inițiatorul Perpessicius, târziu, Mai Maiorescu. edițiilor A ția lui V.Ediția valoa nici și impactul avut a nu Morțun G. Deși se poate , mai Gorila, Ion O lectură: O și ediției tezaur nota despre volum că era „așa de firav într-un studiu, publicat la finalul volumului. Edi volumului. finalul la publicat studiu, într-un Georgescu N. de clarificate și discutate sunt rescu vatarurile acestei ediții, raporturile cu Proștii ”. Volumul a apărut, însă, după moartea poetului. Gori- poie- Ciu Ion se se ------,

modernitatea. demonstrează îi care aperturi, alte spre sferoide, iluminare de virtualități cu perfecte, dar închise, opere unei a torie contradic stare această arată ganicului premonitoriu.”aceea, de tocmai devine, închidere el încât puternic de atât de sentiment un transmite ne romane sale marilor Lectura culat. - arti perfect vedere, prima la puțin cel rămână, să demiurg artistul pe piedică îm nu-l hegeliană descendență în tate de conceptului a de reală acoperire Lipsa nostru. veacul din alizatoare individu conștiința de produse fisurile capabil să mai absoarbă ezitările și chiar tutelează este El Rebreanu. de estetică, semnate paginile măsură egală în și iluziilor eterne»”. cu odată teoretic ancadramentul primește spânzuraților, schițată în doar ce, metafizică, infrastructură o la trimite Thanatos și Eros dintre tic paradigma- Raportul moartea. și iubirea deplin: pe încercui poate îi hermeneutic foarte apropiați și pe care o lectură de tip nu, doi poli depărtați și, în egală măsură, topografia romanului: „Există la Rebrea- rolul și simbolistica despre tatea metafiziciirebreniene”. fragili măsură bună ziilor”în motivează ilu a „nimicitoare ca vieții al autocratic cadrul și integrală” „iubirea de produs exorcizant efortul în între obstinată credința Rebreanu lui „ezitarea studiului autorul remarcă dar, personajelor, nul desti umană, condiția vizând meditația în opera lui Rebreanu urcă spre metafizic Relațiaerului. Eros și întâlnită Thanatos romanci- ale altele și altfel de ca realizat, mai s-a nu Proiectul copilăriei. a boală o ca nici tinereții, a divertisment de re trecătoa iubirea nu tragic”, și mordial C L i mlfct în amplificată și Ion vzt c u „ur pri- „lucru un ca văzută le, romanul scrie să intenționa Rebreanu iviu rie ontologică, biologică biologică ontologică, rie catego- „Organicul, că este Muthu Mircea lui oncluzia dm i Eva și Adam Opere,

iubirii integra- iubirii Paradoxul or- Paradoxul edițiile Maio- în ochiului V 1952). IV, , «cartea «cartea , Pădurea totali------uuo omnlr Hre: inc a Fiindcă Hermes: oamenilor? Minte tuturor Zeul dat a nu Tată, ce, pentru , zecea pe care Ela Iakab o parcur o Iakab Ela care pe pământean, mului - un citat din citat un - mului volu motto-ul de fixate premisele dacă chiar debut, de cartea în ca același fi a tică a Elei Iakab. Corpus Hermeticum, Hermeticum, Corpus Iakab. Elei a tică a pentru aici, importante sunt nuntele Amă altele. sunt - luptat” trebuie care pentru răsplată o ca sufletele, toate tre premiu important un cu încununată și critică de primită bine foarte ei, rândul la Tudor Arghezi, lui operei asupra rală torială autoarei, cu spus/ că a mi-au venit vremea/ să părăsesc arhi Îngerii Când tăcerii.// lăuntrul ac pe depășit l-a care Unul binemeritat. de atât pe neobișnuit, de cât pe succes, un despre sine la de vorbește ce Ceea zie. Quasimodo”, stigiosul pre- și care între premii, numeroase de de bucurat de douăzeci aproape și cronici și recenzii s-a acesta versuri, de lum vo un pentru suprinzător decât mult Mai Athanasios . di lui libro Il Cartea Athanasios/ bilingvă, carte o cu 2017, ha txu iagrl „i oui cre totuși, „Și inaugural: textul chiar în poetă de lămurit e ș.a.m.d.), paradis” latinescul în că când/ au ascuns sub vălul interzis/ apele apele interzis/ vălul sub ascuns au când/ îngeri de urzite / tăcerii apele în necam Alu- vâsle./ nici cârmă, nici pânze,/ nici avea nu mea „Corabia tăcerii: lăuntrul în ea, de separarea la duc ce exorcizare de ritualuri teribile mice, prin întregii străbaterea prin decât trup compensată de fi lut poate nu într-un sufletului al primordial exilului a profundă durerea poetei, a hermetică portret mistico-magic. În viziunea încetul cu încetul, un aproape epic ge, într-o experiență inițiatică ce devine, socieri primordiale a di- dureroasei a vindecare de tentativei a și identitare aventurii asupra velatorie re lumină semnificativ,o e aruncând el (s.n., eu” sunt ani,/ de 700 de încât de soldaților ai lideri de cincizeci sau Pentekontarchos ductor/ militum Quinquaginta siue chos că în secolul al XVII-lea, în consemnaresingulară bibliografi- cu sul mes Trismegistosmare”). ori trei de („cel numele cu Osiris, lui prietenul și (Tat, egiptean Thot zeul Taut), sfetnicul pe desemnau îl grecii vechii IV-leaî.H., tradi o Într- ermetic. misticismului temelia la stau care și pronunțat fi le-ar Hermes care pe discursuri de apocrifă medievală de ini și învă fundamentale ”texte (nouă) această înțelege preferat, o, Fiule, să o aşeze la mijloc în literaturii localeșinaționale. via în implicat intens comentator de ori literar istoric de cea de oarecum, și, dar cotidiană, aceea de radical deosebea se poetă de ei ipostaza imagina bogată foarte o cu inteligen spirit, cu Înzestrată literar. docto cercetare substanțială o (2011), Marian ODANGIU Litanii laTemplu sâcl mri ge/ n ăee din tăcerea În Egee./ mării stâncile şi ă edi prezență prima de înregistrat ela ‑ mă,/ Doamne,/ că atât te iubesc,/ iubesc,/ te atât că Doamne,/ mă,/ Ela Iakab a debutat în poezie în în poezie în debutat a Iakab Ela Î În ce privește ce În ț iere iere în hermetism”, este o culegere ț ops Hermeticum : Corpus ie care vine încă din secolul al al secolul din încă vine care ie complexe ritualuri lirice pare pare lirice ritualuri prin complexe sinelui purificării nariul n , dar cu certă obârșie lingvisti- obârșie certă cu dar , Premiu Internaţional „Salvatore „Salvatore Internaţional Premiu , sce- Aethris*, la de Poemele a secţiunea la Templul Detaliul Aethris ). (”eter, cer senin, senin, cer (”eter, aethrīs - topo Aethris, templul Deșertăciune Deșertăciune și asceză eu-lui astral de Cartea a douăspre a Cartea ț d feae i a zi fiecare de a ă poe experiență Templul Aethris Aethris Templul rietr cos- arhitecturi at d poe de Carte ț ț Pentekontar- ături tainice tainice ături ie culturală, culturală, ie „ tăcereadin- a: Dar Tat: orfico- auto- Her ț eu-l eu-l ă și și ă ------

lui către transfer interesant un lui templu./ Eu sunt fiica nordului.//fiicatemplu./suntEu Fiilui ( ţea/ memoria sinelui/ de memoria lumii” cu toată forţa trupului său./ Poate despăr- argint/ de sfera rostogolind muntele/ ra necunoașterea,trata și le spaimele a de tă unui aidoma rul de miracole” pășește printre muritori, și pologic demers unui loc face a spre rioară, aură diferită, ajung un amestec de ros de amestec un ajung diferită, aură o capătă Iakab Elei litaniile volumului: al liric discursul și modifică misterioase nordului). -m nţa î at rnnăi/ a bu la renunţării/ îngheţate./ arta în iniţiat mări M-am desculţă/ străbătut/ Am trupul./ apere să-mi pământ/ acest pe nimeni/ de rugat/ m-am nu moarte,/ la până iubi/ pot te să ”Ca poetică: artă transparentă de poate se cât o propune tulat miracolul” ( cu una/ face se neîncetat/ gie, în iubire,/ în moarte,/ o soartă care/ Editura Eurostampa, 2020. cosmogoniei volum, meu delut” (Arhipelagul Îngerilor ). de pământului/ jur corpului împrejurul/ cle în superbe,/ aripi între păzitor,/ meu îngerului/ tristeţea de murit/ am loc pe divin/ pelagul de atrăidefinitivprintre căr care gestul de a scrie echivalează cu acela și de plină for originală măsură construc „de poetă o Iakab, Eleiversurilor al definitoriu izvorul este străvechi scrierile din ziceri tainicele cu cuvântului conexiunilor asupra și rilor sensu- asupra artizanală trudă intensă tele invizibil” (Până) lamoarte spredrumul/ templul de sacru/ pe mun păzeşte stelar,/ ei fumul cu mea,/ Solitudinea ascunse.// celor desluşirea la contemplaţiei,/ curia/ inti ciclu ultimul În muritoare. ființei inițiatului ufragiu// Na- pământenilor.// revelate/ niciodată sunet Acel mele.// rilor trudelor lemnul/ în sculpta le Omului/ Fiul care pe peceţilor/ noima cuno eu/ „Numai ne: uma condiției a conștientă asumare de vie lelor miraco fața în incantație și imnică tire tu, Fecioară,/ mama Aethris/ telui Mun deasupra/ tu Roteşte-le boreală.// aurora din regat.// sfere/ Ţi-amalt ţesut/ dinţara nordică.// Apoi, din alt vestitor de rău.// Cu pietre m-au alungat/ dă/ că sunt mai mult decât/ acel trup pre- trup feminin.// Nimeni nu a voit să crea oracol,/ perceput a / auzul, ascuţit magul care/ în ziua fie „Blestemată trupare a feminită posibil un pildă), ra de urca sine,/ din muzicii Înritmul miazănoapte./ spre orientată lui/ stânca el numaide benevolenței divine: la (re)conecta a-i de mor a și maladiilor fața în disperările ). De la De lunar). Foc Luntrea divină). ş (același ae tm d o nraă rtţe a rotaţie întreagă/ o de timp tate/ Transferul de energii profunde și și profunde energii de Transferul P *Ela Iakab, *Ela ______inspira atât Nu Cel de-al doilea ciclu de poeme din poeme de ciclu doilea de-al Cel ț , textul titular, textul invizibil, muntele Pe iune din poezia lui Ion Barbu, de Barbu, Ion lui poezia din iune is dn marginile din ieseTaumaturgul , şi a sculptat în lumina polară/ un ț ii și ale iubirii, de divina de iubirii, ale și ii Ş eptiă ”făcăto- deopotrivă: escatologic sr a ae o tulburărilor loc face a spre , în ce mai puțin din atitudinea ce din emană lumină, similă oemele se încarcă cu o nevero i Zeul ne-a dăruit,/ în pribe în dăruit,/ ne-a Zeul i a ante secvența de prefigurate nord ş , cu misiunea asuma - misiunea cu ecleror, tiute./Foc lunarţâ i înlăuntrul/ neasemuitu înlăuntrul/ şi ş i să mă întorc în lume,/ lume,/ în întorc mă să i înghe ț i astăzi/ trecătoarea astăzi/ şi ii predestinate, tragice: Taumaturgproducese alter ego alter Poemele de la Aethris la de Poemele

„Bolborosea imnuri/ şi patria mea!” ț a pnaă ct o cât spontană, ia al al originar punctul ț ş at, rece, dominat rece, at, team sunetul/ și și sunetul/ team ş i/ acea noimă/ noimă/ acea i/ al poetei, în- poetei, al ş ț oaptele unui oaptele Fiica nordu- Fiica ie”, în egală egală în ie”, ți. ț i sfâşie şi ă pentru ă pentru ş ş i cobo şi i mereui nea dinnea

antro- ( ț Fiica ie și și ie ş ii, ții, i-a şi ------,

debordant al limbii, al ideilor.Gheorghe al limbii, al debordant fantezist un și ludic un este Necuvintelor Autorul diferite. poetici de îndoială, fără sentiment unui nul a amsea otră tvreo, cu tavernelor, a nocturnă atmosfera ra, acesto- hipersenzorialitatea și trospectivă ou acestuia tomul cu dialog în și Stănescu Nichita pentru admirație din scris este Holban) Ioan de o gradațieaexpresivității. astfel obținând reiterate, uneori imagini, de vârtej unui a caleidoscopică, una este Reprezentarea etc. fulgurante feminine prezențe palincii, limpezimea în înmuiat satului, universul insomniace, chelnerițe cu alcoolul, căutând debusolați oameni in scrutarea orbi, celor a aparte lumea tematice: profiluri volumelor totuși, ză, configurea- imagist, Poet iluminări. cu presărate enunțuri, de înșiruire o nând propu- discursivitatea, exclude liric. Autorul medium într-un acumulare, prin constituindu-se, sale versurile inefabilă, spirit de stare o creeze să știind poeziei, țele)(esen esența din iese nu Vidican ghe Paul ARETZU Frigul luiafi piele/ buzele noastre se alintă cu privirea cu alintă se noastre buzele piele/ de jupuite poemele în fluorescent ninge sângele/ atinge îi nepământean un dos/ pe poemelor simți pielea întoarce îl respiră cum semne/ și noduri din poemele dican: „când tace în noi nichita își rescrie Vi- G. lui canoanele de Stănescu N. lui a apropriere o admirației, idiomul în ia identificare afectivă, o traducere a acestu- confra asupra înrâurire mare o avut a (care său prinsul meusărbătoare” (Gravură). necu în tău necuprinsul noastră/ afara în născut înlăuntru un e strigătul frig de „departe (Singurătateapoemului), mului” poe- singurătatea devin braille/ litere de plin ochi un ca tine în rirea”,întorc „mă înflo arde îi ghem face se soarele copac „într-un frigului ), lirice”(Libertatea texte devenim degetului/ ochii în ninge putea ar „sângele înserare”, o de urmată serare în într-o dragostea odihnim ne frig/ fără frig „există simțurilor: ascuțirea plecat, neîndu frigul iubirea, moartea, timpul, poemului, scrierea prejudiciată: fel vreun în fie să urmă din celui originalitatea ca Ț (Vidican). George lui al Nichita un pre des- vorba este fapt, De realul. poetizând reprezentare, de romantic mod un însă au Amândoi suprarealiste. notații pe dar și metafore, în convertite câmpuri semantice, realizând stări, de cuvinte, de idei, de asociații pe adică paradigmatice, rela ții pe bazându-se tehnic, este Vidican ni ees laoi, rlfc Gheor prolific, aleatoriu, demers unui intele urmărite par a fi apropiate, fără apropiate, fi a par urmărite intele Deși își dorește o empatie cu idolul cu empatie o dorește își Deși V practicării impresia lasă că toate Cu ț lr, ăâe d fp, ua o numai fapt, de rămâne, ilor), cu o prezentare pe coperta IV (Editura Junimea, Iași, 2019, olumul a rgli roma – frigului Măreția 17) Et vorba, Este (1972). nlrra frigului Înflorirea ------

lume fără timp”, „labirintul își răstoarnă își „labirintul timp”, fără lume creșteonichita haotic”,lui lalt pașii „sub cutremură („se timp fără Deseștiul în ia ochii în scobite frig de („rădăcini etului po ai orb de ochii cu timp”, de titoare . pe finalul Spre (Noaptea). tine” de mirosită Nichita cu (Întâmplări lingouri” în turnată e nichita lui „vocea stituind din frânturi, provocînd o casca- o provocînd frânturi, din stituind literar,recon- unul cu literal sensul tuind substi perifrastic, difuz, stil un folosește direct, mod în nimic exprimă nu itorul uaia. aatrsia e aă liricii a bază de Caracteristica cularizat. parti bine foarte poetic univers un său, stilul sunt cu împreună constituind, reiterate, imagini unele teme, Unele toare. uimi- diversitate o cu verbale, avalanșe unei forma masiv,sub scrie El riguroasă. structurare o preocuparea cedează pentru de crea ție nelimitate. ți libertă unei practicarea însă, este, sale orologiu înfloritînturnulprimăriei”. căr ( respira ția” arde îmi ta virea pri trup/ prin înflorește îmi tău mirosul hibernând/ mugure un ca simt te tău tul gus cu sângele ating „îmi cafea, de melor degetele, cu ascultatul fericirii, mirositul aro- cititul senzorialitate: la Alteori, bilă. vizi teatrală, transpunere o la gestică, la văzu­ este Lumea transfigurate. enunțuri de dă trântește scâr cirii”, „nichita a adormit în noi”, „nichita feri- a veșnică sănătatea pentru toastează se nichita/ lui al vin cu paharul în pereții celă un „nichita microunde”, la mustața siuni (absurdități) lirice („nichita își coace poeților prinmirosul palincii”), dedigre desești/ în democrația acestu prezența de Dora, pentru iubirea de urmele mitologice ale marelui poet, de străbătut Volumuleste etc. streașină”) la într-un ghemuită stă libertatea („înghețată metamorfozat nichita”), lui plu „bucăți cu cerșetorului”, „foamea cu ori frica, cu asociat frigului”), florirea o („în- superlativ ca meu”), ca ochiul de rufă atârnă „frigul/ ferestrei”, senzații („frigul unei a idee ca constituit apare travaliu poetic,ontologic. un este acesta iar istovite,tipare unor rea zat) al limbii, de a-l scoate din încremeni (fosili- formalizat sistemul submina a de este asumată sa Misiunea comunica. a de resemantizând, - redimensionând posibilitățile desemantizând, neobișnuite, noi, relații realizând cuvintelor, competența eaoiăi lmi. otl schimbă Poetul limbii. decanonizării voluptatea imaginar, de afluxul sionează de pemuntelegolgota” ( poemele acelea jupuite se rescriu cu cazna noastre/ trupurile în te recrea poemele naște vei bună/ surogat mamă o fii nichita/ lui a nepământeană ii avem și cheia acesteia: „frigul e un e „frigul acesteia: cheia și avem ții tă prin „gaura cheii”. Recurge uneori Recurgecheii”. „gaura prin tă oiu cnrl fiu, nedefinit, frigul, central, Motivul G Scri ubicuă. este feminină Prezența ă, uă u s vd, ex- vede, se cum după său, Scrisul poetice. stării al itor heorghe Vidican este un tră țâitul liniștiidepereți”...). ), „eu sunt tăcerea sunt „eu ), […]/ prs șoaptele țipuresc Marină). Impre- Dimineața poemele ah poemele țur țure ), ------23 ochean 24 univers familiei extinse, alergici la metodele înve metodele la alergici extinse, familiei obiect precis. În general lipsiți de clocotul tardiv și avem în comun o agresivitate fără întemeiatlosofiilecămineparentale.Am fi prin recuperat l-am vestice suburbiile durată. Decalajul dintre blocurile estice și și în incapacitatea de a susține prietenii de de părinți, în felul cum ne creștem copiii, mai clar ADN-ul împărtășit ca în calitatea corporațiilor demâine(adicăastăzi). specificălideriicyberpunk,decadei, fivor literaturii ai cititori mânioșii că dat ment mo- un la profețit a Disch M. Thomas Scriitorul poantei. cinismul sesizează nu unii Nici Como. Lacul lângă de telurile ho- la rezervări fac ce-și timp în lismului, capita- moartea cer americani congenerii nu a fost chiar atât de rău, iar mul seama dinceouăpoliticeamieșit. dăm ne să ca ’90 anii în pene suficiente crescuserăNe dictaturi. vreunei spectrul de amenințați fim să fără ne- maturizat am Occident, în puțin cel și, istoriei” „sfârșitului copiii Suntem Rose? Axl lui PălăriaScissorhands? Jackoluibandana și alul înrudi? putea ne-ar TopurileSeriMTV? Clinton. dinastia cu sexy distrat s-au AmericaniiHavel. de parte avut au de Luceafărul Huilei. Alții, mai norocoși, zâmbetullui Ion Iliescu, zâmbet luminat de vegheați zbânțuită adolescența trăit capitalismulpreședinților Teflon de și Poppy. și Unii Fier ne-am de Doamna de scape să pregăteau se Land Evening Către the comunism. de scuturam ne Est anilor finele La noi. la Uitați-vă aproape. de mai uitați-vă lumii, ale rite dife colțuri din dar generații, aceleiași membrii între semnificative câteva asemănări numai și fie găsești să probabil Alexandru BUDAC noastre Școala agresivității Beverly Hills, 90210 Și totuși, parcă nicăieri nu ni se vede vede se ni nu nicăieri parcă totuși, Și aă ă mgnț c et puțin este că imaginați vă Dacă C susțin acum că în comunism băștinași mei congenerii tre din mulți acestea, toate u și filmul ți dintre Oare ce Oare Edward , în ’80, - - - - - fiica meaînparc. cu ieșirilor timpul din experiențe priile mână, am avut senzația că-mi citesc pro din mobilul lovitură dintr-o zboare să-i și cumpătul piardă să-și facă să-l torului interlocu- atitudinea clipe, câteva în ca, pentru tobogan, pe dea se să fetițele lasă Strada 91, cu un părinte ostil al cărui băiat nu-i pe de joacă de locul la calm, și New York, încearcă să negocieze civilizat la apreciat scriitor Gordon, Adam unde Lerner,Ben lui al 2019 din romanul ka, minded thatyour brains fallout.” „ Chesterton, G.K. lui uitat – popularul îndemn, atribuit eronat s-a sau cunoaște – se nu care tabărăîn o utopiaunei lumi fără pericole, fără zahăr, de și civice,acțiuni la marsupiu în duși pruncilor sănătatea de paroxism la până aseptică, îngăduitoare nevrotică, selectiv, vegană, preocupată alta și igienă, de tare elemen- regulilor a ori socială conviețuire obliterareamergelapânăte normelorde a aăui de alături iar moderniști —, primul roman al la lui de americaniLerner, Europa”, moștenit prin hoinărind „expatriați genul în înscrie Station Atocha the Leaving ciun șiîncabineletelefonice. Cră de masa la pop,postere cu tapetate laissez-faire un de progres, și toleranță de formă orice ce: una carnasieră, paranoică, refractară la antagoni secte două în regăsim ne chite, oil nate -u utt n camerele în purtat s-au noastre boaiele În sens restrâns, răfuiala cu părinții. Răz autoficțiunea. și memoriile larg, sens în sunt, X Generației scriitorii de preferate Genurilerăsărit. mai cel fiind ca departe ce evită biografismul la modă, îl găsesc de dificil autor un complex, stilist Cohen, Peochiului. coada cu uit mă alții la trat, concen urmăresc Peîi văzut. unii de ne noua direcție literaturii din SUA. Rămâ sa culturală precare pe autori de desantului ș.a., — 2008 în debutul cu însă vârstă, de cana de — Kushner Rachel Cohen, Joshua sale sunt inutile. Fratele doarme la televi Precauțiile efracție. prin ca casă în intră părin locuința lângă de pontonul de ambarcațiunea Leagă ei. ra în care încă nu înoată, o va găsi în came cazul în că, convins zen, Rămâne joreze. îngri să-l trebui ar grămadă abandonate obiecte alte și este puloverul Blugii, mai alături. nu-i lui, prietena Amber, că seama dea să-și fără artificial, lac un pe barca cu plutind singur, vorbește don e Nu beneficiat ladebutulmeueditorial. fică și design, de al cărui profesionism am gra concepție remarcabila de responsabil Gamarț, Andrei artistul pe și —, lungă viață avea va seria că convinssunt aceea de quijotesc, curaj presupune pandemie — Stănescu Bogdan-Alexandru de donată coor- Anansi, colecția Salut M. Pandora Editura la trecut anul apărut a Covaciu trilogie.TraducereaAndrei de lui fel un să lansezi un asemenea proiect în plină Ajungând la finalul la Ajungând B ae eeh cu pereche face School Topeka The Romanul se deschide cu o dispariție. Dmorv, dm Gor- Adam Dimpotrivă, thriller. în educarea urmașilor ce poa ce urmașilor educarea în ltr d Rva Galchen, Rivka de aparține, alături 1979, în născut prozator și poet Lerner, en mainstream pariază că vor da 10:04 (2014) completează(2014) Do not be so open- so be not Do ților lui Amber și Amber lui ților Școlii din Topedin Școlii (2011) — se — (2011) ------unei fete, spre ipoteza originii glaciare a a glaciare originii ipoteza spre fete, unei obrazul spre direcții: diverse în tilează mitralieră, ci cu o bilă de snooker ce scin pușcă- cu înzestrează nu-l Lerner arme. proprietarulmagazinuluide cu vorbă de plutește în aer —, și chiar îl vedem stând Columbine la de masacrul — școală în împuște să capabil adolescentului filul pro insinuează se Darren În el). de râdă populare în clasă se prefac că-l seduc ca să nează lângă lac, afară din localitate, fetele abando îl sală la lucrați mușchii și kee Chero Jeep cu (băieții bine mai excludă să-l cât lor găștile în integrează îl Adam fără asigurare medicală, pe care colegii lui săracă, familie dintr-o provenit Darren, ca speciale, nevoi cu adolescenții de pă Tatăl, doctorul Jonathan Gordon, se ocu ultraconservatori. religioși, localnicii de răi ochi cu privităanomalie o constituie — branșă în celebritate Lerner, Ben lui ger Foundation, locul de muncă al mamei Fundațiavorbae — despre la care-și desfășoară activitatea, denumită Clinica postdoctorale. burse inițial avut au unde (republican), roșu stat Kansas, Topeka, statul orașul în — degrabă mai fuiorul. lent hrănește ce-și tornada sesizează nu carieră, de și Clancy Tom lui romanele serialul de absorbiți Părinții, odinioară. de masculin pugilismului tea sportivita de lipsite și violente mai ce în ce din băieți, între bătăi în degenerează jul însușesc improvizațiile muzicale și limba derealitateaidentice serup dinteren. întreceriaceste la propuse soluțiile că lui man, senator, congres- League, Ivy din universitățile mai târziu, după ce trece prin una dintre șanse mai mari să ajungă campion — iar are atât cu minut, pe cuvinte mitralia a cât sporește capacitatea concurentului de teză verbală și inventivitate oratorică. Cu re) transformă dezbaterile în probe de vi blemele planetei sunt luate în considera- sisteme economico-legislative (toate pro de rețeaua din chichițele și cronometru, contra- concurenților de cerut informație, Volumul adversarilor. ale reformă de propunerile corzi în bage să menite socio-politice argumente de halucinantă numită tehnica în virtuozi devină să pregătesc îi — nă mari din militari birocrati- instructorilor ale civile, ce, versiuni — exigenți antrenori iar dezbateri, de concursuri la participe să încurajați sunt Elevii apus. a conservatoare mentalităților Vremea Bob liberalismului. victoria pecetluind Dole, contracandidatul pe zdrobește îl Clinton Bill mandat, doilea când, al 1996, pentru E povești. întregii a abis în punere o incipitul fac americane le suburbii- din locuințelor similaritatea ma căseaflălaadresa greșită. cu nasul în obiectele de toaletă își dă sea când ajunge în baia de la etaj și nimerește Abia pastile. pe vegetează mama zor,iar ilor. Distracția de la petreceri la de Distracțiarapper-ilor. D P În timpul liber, liceenii albi își își albi liceenii liber, timpul În formație, stabiliți — eșuați, eșuați, — stabiliți formație, de psihanaliști liberali, evrei ărințiiluiAdam Gordon sunt it-n nh mrl și moral, unghi dintr-un privești o dacă nefirească protagonistului, etașarea lobbyst , o concatenare o spreading, —, în pofida faptu The MenninThe - , de Friends, ------, topica freudiană nufuncționează. că neuroștiințelor,înțelegem era în tăzi, analogii As fascist. colectivismul întreși supraeu face maturitate la iar hărțuiesc mama, ce-i bărbații precum devină nu să ca mestecat, de gumă în genitale organele înfășoară își Adam micul lică, simbo- autocastrare de gest într-un lor: din istoria de familie în psihologia mase- lui Philip Roth. Lerner traduce elemente generația cu gloria trăit și-a canapea pe Confesiunea romanului. al psihanalitic liceul șidinstudențialuiAdam. than —, capriciile crude ale tinerelor din Jona lui amanta și — ei psihoterapeuta totodată, și, prietena Sima, atrăgătoarea de Jane lui dependența tată, către de cei pasivitatea Janelui mamei fii molestării privința părți: în ambele de trădări și invidii complicități, de încrengătura re transpa deși agresori, drept bărbații, iar victime, ca exclusiv prezentate sunt ile tism maniheist, însă este didactic. Feme- schema spre alunecă nu Lerner literar. până insinuat s-a sensibile subiectelor ierarhizarea America în că auctorială demonstrează ce aspect autocenzurantă, precauție dintr-o probabil gin, dar argoul rasist rămâne vag sugerat, miso vitriolant limbajul articulează jele persona lor, dezlănțuirile în că, observ nu să putut N-am poetizant. de excesiv Alteori, tern. fie să tinde uneori dar rile, ne că are un stil distinct. Își atinge scopu- spu N-aș instigator). terapeutic, politic, (poetic, limbajul rând primul în ocupă pre îl Lerner Ben Pe DeLillo. Don de similar epilogului întreit din întâi abia în tripticul de la final, oarecum skateboarding. Adam vorbește la persoana de accident un după migrene de chinuit lor, se aud mai des decât glasul lui Adam, e eci. n rml âd sentimentul rând, primul În reacții. de gamă o stârnindu-ți frontierele, cende me. vre o mine cu rămâne va străin, însuși el străini, niște pe ca familie de prietenii și colegi foștii regăsește își unde natal, orașul în întors Adam, lui Imaginea ma. sea dăm ne să fără contribuit am ruia că inginerirea la ’90, anii în scontat cel de diferit viitor într‑un trezit ne-am că gonie), (așa-numita Pământului la oracândîmiscriucronica. Capitoliul asediază ce tactic echipament istorică, trolii cu blană revanșă printr-o naște, vor se acestora rândurile din că subînțelege Se amenințe cu violul. Jane îi ignoră ironic. o să și căsnicia distrus le-a că reproșeze să-i telefon, în obscen gâfâie să-i ca sună o anonimi bărbați schimb, În femei. tre prin ecou au ei Sfaturile cuplu. de viața despre carte o publicat a incestuos, ter carac cu sexuală traumă veche o de cată ale altorevrei, spre teoriileconspirației. ficaștiința de contribuțiile lui Einstein și puri- a de scopul cu naziști de adoptată - srrn cnrl e greutate de centrul surprins M-a Ș P Jane Gordon, mama lui Adam, mar formulată de Hanns Hörbiger și Hörbiger Hanns de formulată Unite, și are meritul că trans că meritul are și Unite, Statele din actuale tensiunilor Topeka din coala oie ăițlr motivațiile părinților, Vocile naratori. câțiva între împarte artitura artitura și coarne, și Proud Boys în cli i Topeka din Școlii Glazial-Kosmo- și în discursul în și e adresează se White Noise se ------te pe care o filmase cu Noica făcând turul Universității minu teatrul 10 de pelicula amfi în proiectat a pauză, într-o (și, rări împreju diverse în Păltiniș, la Noica lui o expoziție cu fotografii pe care i le făcuse MoldovenescCîmpulung prezentatdin a la Timișoara, din 2013, de profesorul Filipciuc Simpozionul La esențială filosofică. această limbă în perfecționeze se să stimula mai a-l pentru greacă, plătit de ore i-a multe Noica Constantin ’70, anii în cum, povestea ne Surdu Al. tiri. amin de secondate fiind rigide, ele nici boc, laceiaproape 90deaniaisăi. Bo Al. și participat a întâlnirile toate la Aproape generațiile. ele între apropiau se teoretice.Și,opțiuni desigur,consistente, experiențe ideatice, informații și meditații se întâlneau și se confruntau preocupă parte dintr-o comunitate culturală, în care fac că simțeau Participanții relaxat. spirit tea comunicărilor dublându-se însă de un cultivau polemica și dezbaterile, seriozita se care în plăcute, și vii evenimente erau asupra operei propriu-zise, degânditor. obedienței sale față de regim, și mai puțin ori asupra compromisurilor lui Noica și a Liiceanu. Abordări care insistau nu arare - ă ș a oetrio ict î revistele de cultură de în iscate comentariilor a și ră, legiona- mișcarea de apropieri vechile la de săi colegilor a și sale persoanei jurul în perioadă în această purtate socio-politice puțin mai sau mult mai dezbaterile de alături Aceasta, Noica. lui opera de față profesioniștilor al interes un și existat a timp acest tot în că sublinia a pentru românești, culturii agora în atenție minimă de o merită un ceniu de mult mai de în timp România derulat eveniment acest că Credem Române. Academiei Editura la special, comunicate erau publicate într-un volum român.Dupălui fiecarelucrările sesiune, ea o” Dp epnra i deschi din expunerea După nou”. ceva Timișoara, a avut tema „Cum e cu putință Universitateala de 2013, mai de Vestdin puțincunoscutînRomânia).foarte rămas (text număr primului al editorial drept engleză, limba în apărut și a care care text românun filosoful trimis tru i-a revistă întrebării o a logică de internațională la acesta cu colabora când pe mediase între Noica și canadianul Dillon, din fesorul Timișoara,cum reamintit și-a pro - Grecu, Constantin dispută). aprigă apăream care Păltinișului,în Mircea LĂZĂRESCU Întâlnirile Noica gu Mureș, Sâmbăta deSus etc. Constanța, Timișoara,Craiova,Iași, Târ - la Apoi 2010. în Arad, la continuat au și Surdu) lui al obârșie de (orașul Brașov la țării. Întâlnirile au început, deci, în 2009, fului, ținute în diverse centre culturale ale filoso dedicate formula anuale simpozioane unor editare, de dreptului obținerii București — a ales, date fiind dificultățile din Logică de Institutul la timp, un leg pe mult co- Noicași fel, într-un carefost, cu a — prețuia care-l Surdu, xandru publice o ediție completă a scrierilor sale. Noica și Academia Română intenționa să se împlineau 100 de ani de la nașterea lui Povestea acestora a început în 2009, când deceniu. ultimul în anual ținute Noica, Simpozioanelor susținătorul și inițiatorul Române, Academiei a Psihologie și sofie ud, rșdnee ntttli e Filo de Institutului de președintele Alexandru Surdu, dr. epidemiei prof. murit mijlocul a Covid-19, în scurs, mai Comunicările și dezbaterile nu erau nu dezbaterile și Comunicările Întâlnirile de la Simpozioanele Noica ipzou Nia ite 24-25 dintre Noica Simpozionul oiinl cdmca dco Ale doctor academician Logicianul n ua eebi a nli toc- anului a decembrie luna În S na, âe ni ăț și/sau cărți teme majore ale operei filosofu unei câte dedicate, anual, erau impozioanele Jurnalul de la Păltinişla de Jurnalul generație, privitoare generație, i eu, într-o eu, şi , pen- , al lui al ri și ------de aregândi ontologia”. contemporane încercărilor a și științei va nicarea „Ontologia lui Noica în perspecti- comu- intitulându-mi participat, am care Acesta a fost și primul Simpozion Noica la sau asumarea unei gândiri hermeneutice”. și Florea Lucaciu despre „Bucuriile simple grant de interpretare în logica lui Hermes” Dima despre „Empatia - un procedeu inte prof.Teodor vorbit au păcate”, șapte cele și simple „Bucuriile Surdu, Al. acad. a re deschide- de expunereasimple”. După ile nul din 2010 de la Arad, cu tema „Bucuri- Simpozio României, vestul din reuniune din Timișoara, mă opresc puțin și la o altă re dar, aparent paradoxal, alPolitehnicii. al absolvent un tot Timișoareiuniversita era Autorul Aristotel”. lui interpretarea și nou ceva putință cu e „Cum Nicolau, peană euro cultura despre „Noica Hărănguș, Cornel lui a cea pe și gândirii” ordinea în noului geneza despre sau Noica, după „Platon, Lucaciu,Florea lui comunicarea timișorene: intervenții alte și Menționez și problema devenirii spirituale la Constantin Noica”. invenției „Logica lucrarea cu Biriș, Ioan timișorean profesorul fost a vorbitor doilea al filosofie”, în noutății problema „Despre Surdu, Al. lui a dere filosofiei contemporane. aria în român, gânditorului a contribuție semnificativă această pregnant de destul înfățișează apărute deja volumele din ja dega se ce conturul autorului, moartea neîncheiată rămas a sistemului a tă detalia publicarea Deși ființei. blematica la referitor volumul ultimul curier prin primit am 2020, noiembrie luna În succesive dedicate variatelor sale instanțe. volume în apoi reluat și 2007) Române, transcendenței blema ( concentrată variantă într-o inițial genos. aprehensiunea cinci cele la privitoare Platon lui din derivată pentadice, viziuni unei jurul în gravitând goriilor, cate a logico-ontologică aria pe centrat preocupă Treptat,logică!”). de profesor încă fie nu sa Surdu ca om la Păltiniș („e o rușine ca, în România, un de discuțiile în amintindu-l mereu mult, și intuiționistă studii de istoria filosofiei. Noica logică îl aprecia de cărți ulterior publicat a Surdu Al. Olanda. în cializări deja, la Institutul de logică, făcând și spe amintit am cum timp, un lucrat a vire, absol - După logică. de pasionat facultate SurduAl. ani. 11 ultimii din din încă era Noica întâlnirilor sufletul Surdu, xandru pre personalitatea regretatului filosof Ale Alexandru Surdu.Alexandru lui al lumesc sfârșitul cu odată risipește din dovezi. Să sperăm că acest spirit nu se una doar fiind sus mai de simpozioanele Noica, lui opera chiar e sens acest în plu pot fi și roditoare, și rostitoare. Un exem Dar cele ce ajung la capăt și par a dispărea oamenilor,lumea sfârșit. un câte au toate tura occidentală dialogurile lui Platon. Pe cul în impus-o au care pe atmosfera din descind care trans-generaționale, rituale spi dezbateri de model unui a stimulare exemplu de generozitate intelectuală, de intelectuală, generozitate de exemplu un considerate fi pot Ele român. filosof marelui adus omagiu un decât mult mai etc.) artei foza Pentamor cinstire, românesc sufletului A poticnire, de Pietre (Dragobetele, triotism pa adânc un de lucrările pătrunse eseistice, și sale amintite merită pentadică, filosofia la referitoare și filosofiei istoria pozioanelor Noica și a scrierilor de logică, Sim afara În culturale. proiecte și festări mani multe inițiat Surdua Al. Române, Se cuvine a spune câteva cuvinte des Pentru că am invocat întâlnirea Noica itml etdc fs publicat fost a pentadic Sistemul Î . mnec nevni li Șerban lui intervenția Amintesc ”. uu d flsfe i psihologie Motru”„Rădulescu si Academieial filosofie de tului Institu al director de calitate n u fost au Noica Întâlnirile E. Academiei Ed. , ie ae s-au sale rile megistor prin Pro Pro ------. său emblematic,LadyLazarus poemul în Plath scria bine”, de excepțional „A muri este o artă /Ca orice altceva./ O fac episod depresiv, a găsit-o și a nou chemat poliția. printr-un luni câteva de trecea Sylvia că știa care Horder, doctorului intervenția prin ajute, o să zilnic venea ce medicală ta Asisten moartea. așteptat și-a interior, în înfipt adânc capul cu și, gaz, pe cuptorul izolata ce deschis după a 4:30, bucătăria, și alături de un număr de telefon. În jurul orei let pe care scrisese „Sunați-l pe dr. Horder”, bi un cărucior de agățat A pat. lângă pâine piilor,și lapte lăsat fereastrale-a deschis și a co camera adezivă bandă cu izolat a nopții Înan. vârstăun ale în deorele cholas, târzii Frieda, care nu împlinise încă trei ani și Ni săi, ai copii doi cei cu locuia care în donez Sylvia Plath s-a sinucis în apartamentul lon Gabriela GLĂVAN ă A murinueoart tului de sticlă de tului a autoreflexivă narațiunea și precum săi de angoasă, poemele din mort în floarea vârstei. Citiți împreună, anii artist tânărului al romantic mitul resuscitat a ce suicidară clinică depresie o de marcată Sylviei, biografia suprem idol drept critică având tradiție o cristalizat s-a ei moartea după decenii de Timpfață. face putut mai i-a nu ani de treizeci de scriitoarea căruia boală o mentală veche, rezultând cu un uragan interior fatal suprapus s-a Hughes lui ale amoroase aventurile de cauzată enormă Suferința Plath. Sylviei jurnalul din caiete ultimele distrus a el tot și volumul editat a morții, data la separată era care de și 1956 a avut un mariaj turbulent începând cu anul sa. TedcareHughes,Plathcu englez poetul mul de poezii volu- publicarea cu odată postum crescut a (Clopotul de sticlă autobiografic roman un și (Colosul) de poezie volum un morții data la însumând ei, şi nu mai vedeam decît zi după zi după zi, după zi după zi decît vedeam mai nu şi dintr-odată frînsese se următoarea de cutie o delimitau care umbrelor a perspectivă ga lun- mine pentru că Doar neagră. umbră o ceea ce separa o cutie de alta era somnul, ca şi strălucitoare, albe, cutii de înşiruire o ca „Vedeamcă: desfăşoară se anului zilele cum scriitoarei din roman, a obosit să mai trăias într-o zi oarecare. Tânăra Esther, alter-egoul un ton egal, ca un eveniment firesc petrecut pe descrisă e ani de 20 la de sinucidere de În suportabile. devin sa mintea din destructive procesele anii în tratată precar și studiată puțin boală o de afectată derivă, în minți unei salvarea devine Plath Sylviei literatura stins, de imposibil obsesii suspendată în golul fiecărei zile, alimentând suferința psihicășifuriascrisului. dintre experiență, și imaginație dintre pirii C În dimineața zilei de 11 februarie 1963, Extrasă din banalul domestic, din viața ai îtei e rtc. Opera critici. de întregi rații gene­ de revendicată mitologie o generat a Plath Sylviei azul Ariel, la doi ani de la moartea dau o măsură unică a conto a unică măsură o dau 60. La adăpostul scrisului, adăpostul La ’60. , tentativa sticlă, de Clopotul , publicat sub pseudonim), Ariel și Colosul, Clopo------

cu gaz,ucigând-oșipefiicalor. intoxicată fel, același în sinucide va se iajul, și neglijată de Ted, care refuza, îndârjit, mar moartea Sylviei, Asia, măcinată de vinovăție la de ani șase la că, ști a fără Hughes, scrie ea”, de îndrăgostit s-a mine din „Visătorul separarea. cere îi Plath iar Wevill, Asia cu neputință. În 1961, Hughes începe o relație de copleșitor sentiment un și grave mai tot anxietăți hrănește trăită, în niciodată și maniacal gând cizelată Sylvia, tânjește care transpare după Fericirea Hughes. cu mariajul nu despre nimic Suspect, împlinirea. amână ce-i incongruențe și fracturi piedici, apar mereu că pentru feroce, urmărește o linare. Această fantezie a desăvârșirii casnice de mână al cusutul hainelor de copii, până la rețete cu la de domestice, sale vieții ale amănunte mici mai cele descrie Plath ini. pag de sute și Pezeci sa. soția de lăsate are către de area Tedliter moștenirii Hughesa prelu- cu odată pierdut s-a că părea ce ceea lumină la aduc 1956-1963 și 1940-1956 perioada din Palth Sylviei scrisorile 2018, suferea. înșelătoare a fost tulburareași bipolară de care complexă de cât arată viață de luni sale ultimele din american Sylvieicătremedicul Scrisorile Britanie. Marea în mutarea după corespondență îndelungată o întreține va psihiatrei pacienta Plath reînvață să citească și să scrie, și devine setts, Massachuafectată neurologic de supradoza Belmont, luată, din McLean, privat spitalul la Internată ochi. la rănită era și sii convul suferise pastile, dintre parte o itase Vomcasei. - veranda sub de venind gemete aude care Warren,ei, fratele de găsită e zi crevasă dispariția, e căutată de poliție, și abia a treia într-o anunțat i-au pivniță, locale Ziarele accesibilă. în greu ascunde se mamei și al medicamente de cabinetul din somnifere de cincizeci aproape bea Sylvia acasă, singură rămasă 1953, august 24 În rău. mai tot simte se pacienta procedură, prin terapia electroșocuri. aplică îi acesta la iar trimite psihiatru, o familie de Medicul lama. picioare cu pe tăieturi făcându-și rănește, se Sylvia care în depresive episoade Urmează dar suportabilă”. grea, fi Tedar lui plecarea singură, una de oameni de bucur mă să citesc, să studiez, să săptămâna dinaintea morții: „Dacă aș putea o nouă iubită, Plath îi scrie psihiatrei sale în ani, părăsită de Hughes, care se ascundea cu cu copiii, în cea mai cumplită iarnă a acelor Singură sfârșitul. precedat i-au ce lunile în intensă ardere într-o elaborate scriitoarei, ale poeme ultimele în temut și prefigurat credibilul tragic al acestor vieți a rămas scris, rom, 2012,trad.AlexandraColiban. levard alb şi lat, de-o nesfîrşită dezolare”. nesfîrşită de-o lat, şi alb levard bu un ca mea, înaintea orbitor strălucind 1 Î Publicate în două volume, în 2017 și 2017 în volume, două în Publicate Nepregătită,după îngrijiri primi a fără ______

Sylvia Plath, Sylvia Sylviei Plath, Nicholas Hughes. In și-al său fiul sinucide se severă, sie depre de ani mulți după 2009, n Ruth Beuscher, cu care cu Beuscher, Ruth , Poli- sticlă, de Clopotul ------1

25 explorări 26 varia vândut porumbul, fustă plisată și pulover alb, înainte de prima ei excursie în capitală. Mary hadalittlelamb.lipicioasă îmipare căseaudeMary interior...”spre mile de me- mie o scoici peste transportate diteraneene și baltic marin chihlimbar conțin european Pleistocenul din Cro-Magnon Siturile urmă. în ani de mii de zeci cu deja tranzacționa Gheață de Epoca din nostru așa: cam suna ar tradus, care, dimineață încăneînceput,scrâșnitșicrem. politică a unui soi de lume care se descria continuu și neștiut pe pielea ghiozdanului, harta într-o lățite pete multe pete, și derutantă pastă o mestecate, ca napolitană, de întrecându-se cu Ana dintr-a patra. Când a scotocit și tramvai de linia urmând doamna, cu întâlnirea la gară, spre goană, la apoi luat-o a moțul, tare prea strice se nu să cât piele, de geanta în grijă mare cu aliniat le-a ce după și, Victoriei Calea pe de cumpărase Le duminică. de ei ghetele la de năstureii ca adevărată, ciocolată din rotunde și mici bucăți și stafide cu ea, pentru una încă unchiu’ pentru nemțișor,domnească, vaniliede cu Ionel,galbenă, ș bunica; pentru care aveau și în grădina din fața casei, de la nuc un pic mai în vale, spre gard, dincolo bunicu’;din dulceață, pentru invers, poate pentru ori trandafiri fistichiu, din roz,la Bucureștiul,de’!capitală, Dar îngheț rirea vieții ei. Onctuoasă și aromată, fină și aristocrată i s-a mai părut! Bucureștiul ca Era puțin după război și nu mâncase niciodată până atunci înghețată. A fost descope volum de poeme. Astaașa,cadelapoetpoet.Sunt despre patrie,domnule! meu primul ofer să-ti voie dă-mi eu, și scriu că Acum domnule! patentate, invenții Am scrisul. și Dacii mea. pasiunea e Istoria complicată. e Viața atât. și muncit, Am studiu. pentru timp avut n-am lucram, Când cerceta. putut am pensie, la ieșit am sună interesant cespuidumneata. Nu l-afăcutApolodor, domnule! Dunăre. peste de podul și făcut au ei tot că zic de ăia cu sunt Eu domnule! treaba, a Oricine infinit! plus la infinit minus la de E Vezicosmic?! capetele? șarpe Ce pură! inginerie e Aici lupi! de capete și frunze Auzi, gât. în vorbă o nădușit el Îndeasă o! frânte. Eu măgrăbescsă-miaducvolumul pegenunchi. prunelor sâmburii împachetează mine lângă de dacolog domnul restul, În Videle. căr a parte o atinge măsuță, pe zgribulit rămas, mai a cât la jumătatea Închiddrumului. ochii. Aud geamăt de sfâșiată. hârtie etul nu vrea. Sper să nu-i treacă prin cap să mă servească! O clipă se oprește cu mâna Pomână. în Reaparevreocinci banchetă. cu sub - e prune cu Plasa nou. din apleacă lor.brățările pe spirelede cu și dacii cu e Secum altfel, de marepoet față, din nului Gabriela-Mariana LUCA Hay IceCream pe copiadintre palmelemeleaThe World Until Yesterday. mă conving de realitatea ei, adevărata semnătură în cerneală a lui Jared Diamond de să ca dată, o încă și dată, o încă privirea cu desenez și titlu de foaia la înapoi, aripă, de vârfuri ca degetele cu paginile, fulgurant Întorc oameni. de ori begonii de când titluri, de când mirându-mă trec, să dat fost mi-a care prin oraș-librărie singurului două între sorbit el, și rece cidru cu ochi pleoape, spărgând emoții felurite în sute de bule mici și sfârâite ca într-un pahar plin nă aorașuluiHay depemalulrâului Wye, din Țara Galilor, maicătre sud. vreo două nuci tăiate mărunt pe o pulpă de dovleac și răcite laolaltă întru gloria eter nucșoară și o urmă ștearsă din nelipsitul ghimbir, declarat imperial și britanic neaoș, lor din viețile noastre, cu mere coapte și aromată cu scor Ceva măreț pare căstăseîntâmple. Trenul seoprește smucit,îndelungînfrânat. și a mai luat vreo patru cu arome diferite: cumva vernil, din fistic cică, pesemne de pesemne cică, fistic din vernil, cumva diferite: arome cu patru vreo luat mai a și acasă și ducă să vrut A Rai! din direct venea că trebuie oraș, marelui al încins praful lapte de oaie, adevărat și el, cum nu uită producătorii să ne amintească starea lucruri elege. Dacii au știut ei ceva! Ei au făcut toată făcut au Ei ceva! ei știut au Dacii înțelege. ar mână în ampermetru un ținut – Așa e, domnule! Î Cu gura plină, molfăind respectuos o jumătate de prună vânătă, îi explică dom Îmi simt cerul gurii inundat de aromele de inundat gurii cerul simt Îmi jumătate la lăsat paragraful continui Eu tren. lângă pe nou din gonesc Copacii – Cineștiecândva fișiasta,îlpupăgâtuitdacologulpepoetulpourdebon. – Să deaDomnul sănerevedem sănătoși! despăr de obrajii, amândoi pe Poedată o pupă mai se ții F Mă factotmaimică.Nu-mi dauseamadacăpoețiiapreciază. inginer.fost interesant!EuAm Sigure experiență. – că am când bucurat M-am – Păi știu și eu, bâiguie poetul, eu nu mă pricep foarte mult la istorie antică. Dar Copacii fug... fug. Kilometri întregi de livezi de meri mi se îngrămădesc sub îngrămădesc se mi meri de livezi de întregi Kilometri fug. fug... Copacii adevărată, piele din nou cel ghiozdanul cu I, clasa din mama E elevă. mama și nără tâ foarte bunica cu îngălbenită, veche, poză o carte de semn ca olosesc cumpărat chiar din Râmnic, de la prăvăliaIosif,la lui de Râmnic, din chiar cumpărat au ce după ți spun eu! M-am certat și cu arheologa de la Constanța! O... „... înregistrările arheologice demonstrează că strămoșul că demonstrează arheologice înregistrările „... ata, răsucită în cornetul ei, colorată și veselă,și colorată ei, cornetul în răsucită ata, Shepherds Shepherds, după bilet, a regăsit doar niște foi , pe străzile străjuite de căr de străjuite străzile pe , țișoară întețită de un praf de ii din care am citit până la până citit caream din ții înghețata Din mărgica aia zurlie și zurlie aia mărgica Din ire. Au lacrimi în ochi. în țire.Aulacrimi Ziua de Caracal, , din hand-made, i ale ți - - - - - i

complicatele eioscilărigeopolitice? în acum, de Basarabia din românilor vieţii a înţelegeri bune mai unei texte aceste servi ar oare sfârşit, în Şi, propagandă? în demult cu adevărat zguduitoare, ori s-au transformat (nu mulţi, din păcate...)? Oare realităţile sunt ni care vor practica, după Revoluţie, acest gen Gheorghiu un precursor al jurnaliştilor româ C.V.în avem Oare ziarelor? arhivele din ’90 după scos şi necunoscut Rămas ’40? anii în război de reportaj adevărat un texte, aceste Basarabiei”.ale dezrobite Oarecu riile avem, terito din război de reportaj „mare subtitlul enooie se ob ac. i epe un despre Ci aici. vorba este şi deontologice morale greşelile despre nu Însă greşeală. imensă o start, din este, minat câmp acest pe arsenalul din ziarist unui intrarea dar naziste, propagandei parte face naturală Selecţia excepţional”. chip în marinari pe selecţionat a ore douăsprezece de timp valurile cu dusă ha este porterului re Comentariul înecat. s-au o patruzeci care sută dintre apă, în victime de sute două cu română, flota de scufundat „Moscova”, pildă,, De distrugătorul pe de ruşi marinarilor povestea inexplicabile. rămân izbucniri laasta. nici pedeparte rezumă se nu lucrurile Dar cărţii. a franceză pseudonimul Monique Saint–Côme varianta 25 Ora romanului autorul între prin ivite conjunctural, neînţelegerile şi explicată fi poate rei a scriitoa- atitudinea Desigur, insalubră literare. istoriei firidă vreo în să ascunse trebuie rămână nu Lovinescu Monicăi a fermă din Europa deEst“. scriitor celebru mai cel e Gheorghiu „C.V. 1950, în Paris la Lovinescu Monica spunea cum după Deocamdată, comunist. agent ca din Paris, denunţarea lui de către Paul Goma României Ambasadei al preot numit fi a de proiectul hirotonisirii, secvenţa de Ovidiu, cod numele sub taupe” – „agent important mai cel devenise Gestapou-lui, al informator special În duce în discuţie câteva idei importante astăzi. lui Constantin Virgil Gheorghiu ar putea rea reportajele coruptă, şi dezlănţuită tranziţie o şi eşuată parţial revoluţie o eternă, părea comunistă ce dictatură o mondial, război un n eotj scabros, reportaj un publicasecaregazetarul cu acelaşi şi unul fie să putea facile apocalipse de făcător acest că atunci n-aveam „Habar logic. şi liber mod în exprimată sfârşit, în dar, caricaturizată, uşor poate naturală, sa mărimea la reportaj mare celebrului autorul pe readuc ni-l Lovinescu în cazul „agentului Ovidiu”. Jurnalele Monicăi IeruncaVirgilLovinescu Monicaşi de aduse din Franţa anilor ’50, mai ales după Radu CIOBOTEA ratat Povestea unuireportaj Ard malurileNistrului nita ăbili cşiae lgrl în alegerile România, intrând câştigase la guvernare. În viziunea lui războiului, înaintea mult cu nu care, partid legionară, Mişcarea ale de cele agresiv promovat creştin, naţionalismului în ales mlădios mai politice, apele scufundă toate în se care Eroul-jurnalist autorep- putea s-ar grea. e nu totuşi, erou Alegerea, bine. mai rezenta de tip ce în ştie succesul literarulteriorînexilulromânesc. a de fel anume apa Vavilonului Lovinescu, (Monica suprem”. Martorului dezumflareainiţiatmitului a care cel fiind el Ierunca, Virgil cu mea căsătoria dezgustătoare după decât carte această însă citi voi Nu însuşi Rosenberg ar fi avut de ce să-l invidieze. antisemitismignobilatâtdeîncât probabil că un de accente găseşte autorulTransnistria, din lagăr un spreîncolonaţievreii în traliera mi cu direct trage se ceva. nu ce aşa de Întrebându-se citeam nu meu, jurul din cei şi ca eu unde, Bucureşti într-un războiului, pul lui personaj controversat al diasporei româneşti româneşti diasporei al controversat personaj

c o rfţ d uo Agei î tim în Arghezi) Tudor de prefaţă o (cu a eiie rprauu, saă de seamă o reportajului, recitirea La intervenţia nici şi ’50 anilor epoca Nici fost autorul, că dezvăluirea urmat: Au P adică istoric, recul anumit un cu Citite rcn gaia u ui, uou nu autorul Rusia, cu graniţa Trecând i rdctae cr smae sub semnase care traducătoarea şi Ard malurile Nistrului Ardmalurile oii l Prs rmn, nă un încă, rămâne, Paris) la tonisit C.V.sa sfinţia ca Gheorghiu(hiro - entruînceput, să reamintim faptul , Humanitas, 1999,p 66) re-crea realitatea, în raport cu re-crea raport realitatea,în uiat „ut aceasta „Lupta lucinant: Ard

auie Nistru malurile , publicat cu publicat ,

clarificările La ------

învăţa cumsănuscrie. pot non-ficţiune şi jurnalism de pasionaţii într-o aşezate bibliotecă. fie să trebuie acestea şi dacă chiar 1942), în (apărute Sevastopol la rinul munca noastră’’ (p. 57) din şi sudoarea din pâinea mâncând şi câştigând averi trăit au care „evreii aşadar, sunt, Mondial, Război Doilea al pentru Vinovaţii niciodată. scris fi îl nu să poate, dorit, fi şi-ar Gheorghiu preot viitorul care pe comentariu unui ale pretexte decât sunt nu deformat, şi leitate de jurnalism. Faptele, văzute incredibil ve orice anulează care furibund, tisemitism afară aruncat din zona reportajului de un an vorba deCernăuţi,n.a.). „Bălţi: evreii defilează prin faţa oraşului pe pe care l-au ars”), textul oraşului devine de necitit astăzi. faţa prin defilează evreii „Bălţi: (precumaberante sale titlurileCu sufocantă. propagandă printr-o discursului al nivel acest jului,chiardacă autorulconvins e salveazăcă naturalism sordid se iveşte în paginile reporta neo- Un medicală. pur sau ideologică ea fie cauză,altă o niciprostie,fără din doar crime dorin doar ci visuri, au nu cişilibertinajul. nu doarlibertatea, lumea spre permite putea îşi tânjire Vestuluicare a exuberantă continuă o obsesie, şi mojicie de amestec un sexuale, şi culturale retragere lasă în urmă scurte şi neapărat de satin. Armata sovietică în noapte de cămăşi de mult), mai putea se nu urcă care rochii de tocuri, cu pantofi de şi mătase de ciorapi de pline sunt proze cărei ale lice, interbe- literaturii a erotică tematică întreagă o Transpareaici toc. cu pantofi ales, mai şi, port-jartier cu mătase de ciorapi de colecţii sovietic),poporul înfometatera de cât uităm nu (să carne de conservă o câte cafea, de pic un care întreoccidentale, mărfuri de capturi deja), petrecut s-a totul (căci goale sticle de vodcă. Textul,redus obiecte,lamorman un e cle cu parfum şi pahare goale mirosind a vin şi sti damă, de chiloţi de numărat) le-a autorul de porc, câteva cratiţe, zece perechi (se pare că exemplu, nu e plin cu acte secrete, ci cu untură altminteri, n-amficunoscut-oatâtdeexact. care, pe realitate dintr-o sa fragmente sunt vuroase importanţă, vreo acorda le a fără descoperă le autorul care pe imagini micile „ Povestea,nu detalii. ansamblu, în despre vorbim să trebuie atunci ratat, portaj re acestui rămăşiţele salvează mai ceva dacă realităţii). Nu ştim exact cine sunt acele personaje. Dar, terenul în ficţiunile transferă îşi care irascibil scriitor unui ale invenţii cumva de relatări ale altor participanţi (dacă nu sunt colecţie o Este scrie. care despre războiul în război de corespondentului a directă ticipare par- vreo însă, arată, nu secvenţă, cu venţă oraşul se recreştinează’’),se oraşul că Părea ferestre. în puneau le acum care pe şi bolşevicilor teama de ascunseseră carele în locurile din scos le-au creştiniicare pe nului, icoană. Sunt de obicei icoane ale Maicii Dom creştinism. o câte ferestre Rusia la vedem când, în când („Din nostru în străvechiul germană restabileşte ofensiva Gheorghiu, volumele şi parte fac care din serie Nistrului, malurile vremuri. Nu şi seria reportajelor în genul acele în apreciată, şi premiată carte 25, Ora din fragmente unele PoateC.V. Gheorghiu? culturii române refugiate înOccident. ale grele numele toate mai atunci, acord, de căzut au fundamentale atitudini acestei pra Asu anticomunismul. fost a exil în ajutat l-a care interioară dimensiune Singura omului. drepturilor al apologet devenit a nazismului triot român a devenit francez. Din apărător al pasionat de războaie a devenit preot. Din pa- biografie. o şi ci bibliografie, o doar nu construit şi-a Gheorghiu de C.V. nivel, reportaje acelaşi se câteva pe nu Urcat aici. totuşi, termină Povestea, construcţii. priei care imbecili de lume o descrie să pregătea se C.V.care Gheorghiu,lui ale viitoare manele

periculos până spre genunchi (e suficient, E A sec­ analizat reportaj”, „marelui Textul ăi aici, Găsim Geamantanulunuigeneralsovietic, spre e a rmn, cm dn pr lui opera din acum, rămâne, mai Ce

n rşiim e uă propagandă, pură de creştinism un Am luptat în Crimeea în luptat Am ua c e iloea i care din biblioteca e că Numai d auie Nistrului malurile rd cre. icnir, dar incendiară, carte... s-a o rbşt i şbeei pro şubrezenia din prăbuşit n nuce, in

o revărsare op. cit. op.

evne i ro din secvenţe ț ş cr comit care şi e

şi

p. 59. (este 59. p.

de frustrări

Cu subma- Cu ţine”,dar - dorit s-a Din Ard ------acum). La întoarcerea din acest paradis, go și Voltaj (varianta originală, nu cea de ProCompact, Musica, Car tîrziu, mai TM, Progresiv formațiilor stagiunile rock.live trupe prea acordați peaceleașifrecvențe. Eram prieteni. de restrîns cercul din cineva pe alege puteam Nu lider. un gîndim. Pentru asta este însă nevoie de ce simțim, ce ceea exprimăm să care prin unică, originală, noastră, a doar celulă O dezvoltată. multilateral alistă gative, riscante chiar, în societatea soci- ne conotații au etichetări de astfel că percepeam că ales mai curent, școală, sectă, spunem să-i exagerat fost fi Ar -, ne-am propus să întemeiem o celulă. simțeam decît diseminam, ne gîdilau instinctele mult mai modele, căutam dar adunam din cărți și eter informații, aprofundăm, să care nu la vîrsta la nici eram astea, toate din lucru mare noi înțeles n-am - șamanism voodoo, transcendentală, yoga,meditație dism, mișcării ecourile de Nacht, Leopold și Lichter ber cugetătorilor de tipul lui Zacharias Mimo OBRADOV Ignoroizii terasa la și studențească, tabăra din discotecă la adunam ne Seara, munitate. Cel puțin așa arăta din afară. co adevărată o formase Se Est. de nul jeni, de apoi pletoși un din grup Berli clu cîțiva și alăturat s-au Ni afinități. aceleaș cu bucureșteni tineri cunoscut am spunem, să plăcea ne plaja cum liberă, sau nudiști de plaja pe Acolo, țărmului nordic alstațiuniiCostinești. apropiereadin nisipul pe eșuată cească rau deasupra epavei zbu ce pescărușii și albatroșii ca liberi Eramfacem. (nu) să ce nimeni spunea ne nu banilor, grija aveam Nu totul. simțeam cu a udocomunitate hippiedesezon estival. mari decît noi, așa că s-a format o pse mai cei și acolo acceptat Ne-aumare). la neînsoțite plece să părinți de lăsate fi puteau nu (căci apropiate lor tenele prie cu iubitele apărut au lărgit, s-a grupul Atunci Costinești. la mare, la rul pas a fost să mergem vara împreună și Miodrag Obradov - Mimo. Următo Gogo zis Goico, Ceregan poreclă, fără Tedi, Marius Mezin - Miki, Sorin Piroi, Iacob (între prieteni), Tudor Vodă alias zis Miki (în familie), Jackie (la liceu) și Răsvan, Mihnea Pătrășescu iluminare: de dornici adolescenți șase con- din stituit fost a grupului Nucleul acasă. părinț cînd apartamente în și Mergeam Bega. canalului malurile în parcul Doja, sau bîntuiam străzile și lumi, alte din vin sprevalorilece entat unde se aduna tineretul progresist, ori terasa spre coboară ce le În verile petrecute acolo am prins am acolo petrecuteverile În Atrași de exotismul și misterele li- misterele și exotismul de Atrași N ln, oă ui a ae ne mare la luni două lună, O Tineretului , religiile orientale, bu- orientale, religiile hippie, devărat ună discutînd pe trepte- pe discutînd ună împre- ore multe ceam petre- zilnic, vedeam e din sat, unde cîntau unde sat, din Evangelia, nava gre- hippie, împărțeam cunoscuta Ring, acolo Flora, i u erau nu ii ------i devenit cuadevărat ignoroizi. lucrurilor. Ne-a copleșit senzația că am a logică ordine într-o punere de litate posibi orice depășeau însă Divagațiile întîmplă. se ni ce ceea cumva retiza teo a pentru liderului ale vaste mai cunoștințele și maturitatea de profitat am fapt, De simțeam. ce și gîndeam ce ceea explicat și clar mai conturat fi putea ar cum preocupau, ne ce ideilor ale semnificații posibilele despre beam Vor- pomi. între iarbă, pe așezat am trecătorilor.Ne- ochii de ferit mai loc un găsit am și acolo dus Ne-am mile. Verde,împrejuri bine mai cunoștea și Pădurea numită zona în situat Silvic, Liceul la profesor era lui Tatălverde. codrul ... spre îndreptat ne-am și roizi prăbușire înprogres. adevărata începe mîine De azi. stins iat a doua zi. Ne-am născut ieri, ne-am înche s-a și zi într-o debutat a roizilor profund. Asta a fost tot. Nu ni s-a atît mai de părut fascinant și noi. participanți și elemente fără însă spre realitatea cenușie. noastre, casele spre oraș, spre grabă, și să se întunece, am pornit pe jos, fără Ending. Cînd a început să se lase seara filmului atașată Band, String Incredible tanic apropiată de cea a grupului acustic bri psihedelică muzică o ca sunat fi ar că tă toată această crengi uscate. Dacă ar fi cu fost înregistra ritmul bătea se vocile, amestecau preșcolari.Secopiii pentru mici acelea din chitară-jucărie, o tulnic, un aveam Miki: și Iacob fiind protagoniști tre, Au fost și niște incantații discuțiile noastre: dea, așa cum obișnuiesc adolescenții, la rî- nu înjura, Nu respectuos. elegantă, manieră într-o exprima se și Vorbea viață de stilul de legate noastre preocupările de filosofie, de interesat Părea lui. numele este spus, a Firoiu, Gabriel prezentat. S-a mare. de apă și nisip colb, prin tăvăleală de luni două dupăveneam carenoi, decît curat mai și îngrijit mai ceva aspect cu dar lung, părul creț-creț, negru-negru și destul de cu matur,student,mai individ un cut cunos am Așa preferate. berăriile sele, București. Aveam și acolo locurile, tera la capitală) din amici noștri noilor ale (în funcție de disponibilitățile două de cazare sau zi o de escală o cîte făceam cu legătură fără (nu Iacob lui sugestia La pseudo-sectei. a denumire o găsim să sugerat ne-a guru, ca noi de desemnat ignoroizi. Da, așa ne-am zis. Cel străin, de restrîns nostru grupului al formans o noi) funcționam care în modul pentru pretențios cam men (ter organizăm să prilej bun un fost A Timișoara.la cu vizitat ne-a certitudine), precizez să putea n-aș 1977, sau orice glumă.Purta cămașă! ), ne-am numit Jacob’sne-am Ladder), A doua zi, ritualul a fost repetat, fost a ritualul zi, doua A A n oma ce (ă i ot 1976 fost fi (să aceea toamna În Be Glad ForNoHasGlad Be Song The et ae - dsrn din desprins s-a care rent coe lucru singurul credo, m găsit totuși un seansă-performance cred prăbușirea în progres , un seansă, Mișcarea igno- voodoo, man- motto, un hippie. igno- per------. prinde viață. univers nostru micul treptat, Șiașa, formă. și căpăta vor apoi care existențială, ceață într-o ca umbre, întâi Mai distingem. doar ci vedem, nu că spune Se stări. obiecte, lumea Încet, percepem. să începem până atunci nevăzută prinde contur. siguranță Inițial, delimităm senzorial spațiul, sentimente, cu dar așteaptă, ne anume ce încă Nulumea. știm decât mari mai deja ochii cu dar piele, la până uzi auzit, glasul cem altar, obiectdeiubire, umbrăînviațaunuiom,minuneîntr-aaltuia. scut, timp în firav,devine odată nostru, corpul Iar om. de puiului platoșa pentru rând nou un zi fiecare în împletesc ce vigilente, mame în aceasta, data de nou, din transforma ne a pentru Doar vieții. a tumultoasă lava în stinse lacrimi de jumătăți văduve, amante, soții, prietene, în transformăm ne așa Și ageră. mereu flămânde, dar obosite, lupoaice unei disperarea cu ori multe de căutăm Îl întregi. ne a pentru inocența lor. Devenim apoi adulți visători la un corp care să ne vină în întâmpinare, rând, pe pentru îmbrățișate adorate, dependente, calde, Corpuri Suntem,noștri. părinții pentru copii noi. în vibrează ce fascinante vieții dovada e analizat atent gest fiecare Că oricui. tristețea încălzi poate noastre venele din lumina că universului, a afacelumeamaifrumoasă. pe pământpentru coborâtă invizibile, mâini niște de sentiment, de mânată genială, suntem mașinărie Că această conștientizăm. rareori Dar dată. fiecare de orbi poate ne soarele ce de sau vorbe, unor povara sub pământul cutremură se nu de cum întrebăm ne umbra, despreÎncă drumul caredeparte. pe pas un adevăratcu știm nu Nenimic. urmărim mai împins ne-a ce vieții zgomotul iminente, schimbările parcurs, drumul realizăm Și încercare. nouă o facem dureroase, răgazuri după și dat, senine clipe moment furtuni, nori, un trec ce La ceilalți. în sau jur în văd ce ceea de fascinați sunt ochii devenea altadefiecare dată. reinventez imagini pierdute, reflexe ale unei lumi apuse. Și așa, imaginea din oglindă Îmiadult. ca defini trecmă să a plăcea bariere,peste pentru să lucru fiece de loseam fo- mă identitate nouă o după goana În mult! prea era nu Pentrunimic oaie. mine, gre lanțuri în ulterior transformate mamei ale argint de lingurițele și chiar uitării, date pandantive bine, prea cunoșteam o nu însemnătate căror a brățări falși, Cercei Aveamîntregun ghiozdan,conștiincios. în însemnate arsenal caietele toate lângă pe vărul meu din țări străine, pentru că altfel nu ajungeam cu ele nici măcar până la ușă! mama să nu vadă că nu nici iertam un deget! Ascundeam cămăși primite rupte de la Patricia-Dorli DUMESCU Eyes WideOpen pielii care m-aadăpostitșiochilorcemăcitesc. a variilor dorințe. Și nu pot decât să zâmbesc senin mâinilor ce m-au adus până aici, zător, imperfect, abandonat, marcat. Mă uit la fiecare minune din jurul meu, reflexie surprin corp acest prin facem o întotdeauna Darmare. mai lume o spre sau noi de ființei noastre în cele din urmă. Celebrăm zile de naștere, trecem în alte lumi, fugim unicitatea și detaliilor perfecțiunea căutăm unice, calități cu înzestrăm Ne povești. unor naștere dau ce mâinile percepe a pentru bine, mai vedea ne a pentru podobim îm Ne printr-o vânt. de purtat munții nostru parfumul prin mutăm umbre întoarcem îmbrățișare, atingere, simplă simplă o la fericire Sădim sentimente. de plină prea bine minte cu cât de multe inele plecam de acasă prin buzunare, doar pentru ca o reprezentare a noastră ca indivizi. Uneori, cu cât mai rebelă, cu atât mai bine. Țin cată. Iar apoi dăm jos câte un strat din platoșa iubirii necondiționate și rămânem cu dorescîși cum înfri- așa protejaților Arătăm ei,inima noștri. de părinților imaginea în mulțimeanumităoameni. încadra ne pentru recuzită întreagă o la apelăm Și noi. în căutăm mai o să refuzăm ceilalți, pentru perfectă imaginea la ajungem să Determinați consum. de societatea de impusă dar studiată, îndelung fericire o excesiv,a împodobite lucind torsionate, înspreȘivadămergem seama. și dămdis celălalt zonănefețele acea săapar fărăașa toate semne ale unei feminități asumate. Sau impuse. De multe ori bănuim ce vrea să vieții lungi, lungul gene voluptoase, rujuri de-a albe, fire mimică, greșeală, caută semn, zâmbet, rid, fiecare își mari Ochii imperfectă. sticlă o pe revărsați suntem că mereu uitând studia, ne Ulterior,a răsfrântă. imaginea pentru de folosim o derutați oglindă, în întâi mai privim Ne celuilalt. dragostea pentru pentru dovadăcearșaf iminente, naturii, rănile fața în scut fi Vaviață. întreaga proteja va ne care zorială M fa ne să hotărâți ridat, deja zbârcit, mic, corp într-un lume această Venimpe C Îmi place să cred că suntem frumoși cu toții. Că prezența noastră e o bucurie o e noastră prezența Că toții. cu frumoși suntem că cred să place Îmi Cred că reușim să ne percepem cu adevărat mult mai târziu în viață. La început, ncepem să căutăm definiții ale sinelui. Copii, suntem mai întâi mai suntem Copii, sinelui. ale definiții căutăm Însă începem adolescență, magice redate de un glas unic, râdem din inima ce nu e niciodată prea niciodată e nu ce inima din râdem unic, glas un de redate magice ventăm de fiecare dată. Învățăm din ceea ce vedem, vorbim prin cuvinte rein- ne analizăm, o să trufași prea poate suntem care pe capacitate o u lea Pieiubirea. este unde repedeînvăța vor mâinile iar cunoscute, devin Fețele apropiere. noastră imediata în e ce tot la raportăm ne întâi ai noastră, inițial îmbătrânită, se transformă în această suprafață sen ------27 unghi 28 arte ieu prag Nivelul Bunăoară lingvistică? competență de altul sau nivel un la știut de importante română nu esteșoarece, cichiarmouse. tru a se atrage atenția că șirul întări a pentru apare el majoritatea, ca singular, line cu articol definit mascu substantive de categoria din parte face Fiindcă gramaticii. ușa pe manual în ș este rit, câinele. plimba a pentru și părăsit fi poate domiciliul că prevăd coronavirus noul cu infectării răspândirii evitarea pentru tinei caran- timpul în comportament de gulile Re frecvent. întâlnite cuvintelor ierarhia 2020, în altfel, De învățat. de învățate/ cuvintelor lista pe repede mai mult admiterea astfel forțează își și online cursurile la frecvent participă ele Acum etc. mea familia și casa tema cu odată manual în apară să rândul așteptau își pisica și câinele mult, celui ce învață o limbă străină. Până nu de și nele Ziua Recunoștinței curcanul pemasă. de aduce aceasta exemplu, de Nord de ca Ameri din culturi, alte din tradiții dând respectiv mielul, și apare Paște, de masa despre vorbește se peștele sau brânza de toate mesele carnea de pe de încă eliminat au nu veganii și rienii Vegeta- mâncare. despre vorba este când atunci în apar farfurie, animale de primele cul adult. Forțând e puțin imaginea, vorba Daniela KOHN Când apareleopardul? și câteva insecte ( insecte câteva și șalău) somon, somn, (crap, pește de tipuri și leul nu fac parte din fauna României. României. fauna din parte fac nu leul și zebra doar listă această toată Din muscă). xml, reei li io sunt Nino lui prietenii exemplu, te car altă în întâlnesc se mari șoricelul mai / Copiii șoarecele văcuța, / vaca oița, oaia / pisicuța, / pisica cățelușul, / cățelul / najele cărții, cele care însoțesc învățarea învățarea participând la dialog. Într-una din ele însoțesc care cele cărții, perso- najele chiar sunt adesea mai prima Cel lecție. din apar diminutivate, inevitabil copiilor, animăluțele, dedicate manualelor cazul În cunoaștere. de nivel primul la de prezente în manualele de limbi străine deja e, u, oâl, orc, vulpe șoarece, șopârlă, lup, leu, precum: altele și dar domestice, animale denumesc ce cuvintele ales mai animalele, privește ce ceea În limbii. a cunoaștere de nivel acest la Sunt știute trebui ar ce cuvintele aici indicate independent. vorbitorului pentru nivelul română limba pentru minimală șipapagalul. bufnița, dinozaurul 2 cu Dar de unde aflăm ce cuvinte ar fi fi ar cuvinte ce aflăm unde de Dar do- puțin mai dar casă, lângă Totpe Dar să ne uităm și pe lângă masă. Cuvintele ce denumesc animale sunt animale denumesc ce Cuvintele O șarpele, crocodilul, elefantul, țestoasa, țestoasa, elefantul, crocodilul, șarpele, intră de timpuriu în atenția atenția în timpuriu de intră pisica Acesta și-a găsit intrarea intrarea găsit și-a Acesta oarecele. a câștigat câteva locuri în în locuri câteva câștigat a câinele Dar și pen- frate.și Darcâine, munte, 3 ib sriă etu publi- pentru de străină limbă manualele tratat în subiectul este diferit arecum , care conține o descriere descriere o conține care , sau, abor- sau, miel, de drobul albină, furnică, păduche, păduche, furnică, albină, vacă, de –le și nu porc, de indică indică prag Nivelul în limba mouse-ul în limba oaie etc. Dacă –(u)l vită, de , căprioară, căprioară, sau sau zebră pentru pentru câinele acasă, acasă, 1 Câi pui, pui, , , de din din ------. frecvent utilizate. cuvintelor lista pe locuri câteva câștigat a pardul nu este încă Așadar, privirea. îndrepți îți oriunde peisajul domină urmă din carecel în oade dar mai ales mai dar codilul, l ibi române limbii al exemplu, de Analizând, lingvistică? competență de altul sau nivel un la cunoscute trebuie ce acelora lista pe lui introducerea și cuvânt unui a selecție maimuță, leopard. al limbii cu independent utilizatorului nivelul atinge cu urs, girafă, elefant, vacă, învață absolut rul Începăto române. limbii a cunoaștere de nivel fiecare la distribuite sunt lingvistică, animalele competență de nivelurile din tre altuia sau unuia române limbii lor cuvinte- atribuirea de altele, printre pă, mal print” sunt cuprinși cuvânt greu de ocolit. În așa-numitul „ani- un este vestimentară, moda despre vorbim Științifică. Liana Moldovan, ca, Editura Cărții de Știință. Știință. de Cărții Editura ca, ca limbă românănematernă. Clasa a V-a Limba Memo. lui Aventurile Anca-Ramona, Ursa, Cristina, Emilia za, ce este și ce nu este fondul principal?”. principal?”. fondul este nu ce și este ce doilea: unde fixăm linia între despărțitoare mai cuvinte, de-al cel cu sau dintîi cel cu asemănătoare de infinită gamă o „există si cu e care ca cuvînt un și principal, fondul că se în află îndoială nu exista poate căruia lui felul de cuvînt un între vocabularului? de masa din principal elementele fondului distinge elementele a de toate posibilitatea oare „Există Cărții deȘtiință. B2, B1, A2, A1, române. limbii a minimală Descrierea Vîlcu, Dina Vasiu, Lavinia Sonea, Ioana Știință. de Cărții Editura Cluj-Napoca, nematernă), limbă (ca I clasa pentru sau pregătitoare clasa pentru română Limba Ioana, Tărău, Ștefania, cipal al limbii române limbii al cipal de circulație (zebră „trecere depietoni”). regulile sau zoologică grădina la o excursie tematizează se când atunci dialog în locul însă, găsi, poate își Ea română. limba de ora la poate, vorbi am care despre animal primul fi, ar nu zebra monetară, unitate Dacă , Strasbourg, Consiliul Consiliul Strasbourg, Europei. străină, limbă ca române limbii învățarea Pentru prag. vel și și tigru vulpe, lup, iepure, capră, oaie, ______Ce ar trebui să rafineze decizia de de decizia rafineze să trebui ar Ce nro urr recentă lucrare Într-o 5 4 3 2 1 C Graur, Alexandru Elena �laton, Platon, Elena (coord.) 2014: Sonea, Sonea, 2014: (coord.) Elena Platon, își asigură intrarea mai ales ca ca ales mai intrarea asigură își leul Platon ltn Eea cod) 04 Bor 2014: (coord.) Elena Platon, Moldovan guranță în afara acestui fond, fond, acestui afara în guranță găină, cocoș, șoarece, cocoș, miel, vițel, găină, ulu Mi ls z, când azi, ales Mai nucleu? de îndepărtat de atât cu pardul , așadat, facem, ne e 2014: Elena Platon, Platon, Elena 2014: alii et Cluj-Napoca, Editura Casa Casa Editura Cluj-Napoca, 5 op, Lucia Uricaru, Lucia Pop, , I. Fischer se întreba: întreba: se Fischer I. , t alii et câine, pisică, pui, porc, porc, pui, pisică, câine, , dar cu siguranță siguranță cu pisică, dar . Sunt peri Sunt leopardul. ������� , , Nino Nino și prietenii lui. 1957: B zebra, , continuă continuă leu, cal,

odl principal Fondul ucurești, Editura Editura ucurești, Victoria 2002: 4 ae e ocu se care , asupra asupra face, a Fondul prin- , Cluj-Napo - ������ șarpele, leopard, ���� […] cro leo- leo- Ni------u, url u opl antrenamentul, – corpul cu lucrul sul, dan- luciditate, anume o la ajunge a de eforturile lumina, găsi a de impulsul ei), ra m-am abandonat.” m-am ra căro brațele în ciudate, dificile, bizare, teritorii străbătut Am refugiați. printre trezit în „M-am spitale psihiatrice, m-am sale. aruncat spectacolele și scrierile în și dar carne”, în „gravate sine cu poartă despre său, trecutul despre deschis vorbește și nerabilitatea este un artist care Delbono se expune în toată vul liniștii. a vieții, a pulsațiilor, căutarea în străbătut le-a care pe exotice spațiile din explorărilor ale urme și dar totul”, avea care celui „durerea rușinea: cu îngemănată durerea sau închisoare, ca percepute întunecate, sumbre, rioade pe pagină în revin închise: tușele relevă gnostice saurevelații. dia printre navigarea despre constantă, lupta despre spirituale, căutări despre și Dar regizorului. al artistic și uman seul trupă, despre întâlniri care au marcat tra despre spectacole, anumitor crearea de legate privită momente despre general, e în arta, care în modul despre Citim gândului. fuga în parcă organizate rilor rându- conținutul de și ci pagină, în lui susținută nu numai de dispunerea textu- este Impresia fragmentarului. zona de volum excelentului torită da și dar 2019), FITS selecția în curia, cu fost Româniaa prezențăîn recentă mai (cea București sau Sibiu la prezentate sale in spectacolelor prin termediul România în și cunoscut este Delbono italian, autor actor, Regizor, cât șiexuberanța. sublimează în actul artistic atât suferința, își care artiștii dintre unul Este viața. cu confundă carese opera în sau italian; lui artistu opera și viața din episoade către „civile”, care se constituie în priviri scurte instantanee sau spectacole din fotografii din construită carte o este sine de Dăruirea ruirea de sine iubirea de oameni (în faza (în oameni de iubirea esență, dorința de a privi și de a fi privit, de apropia se a de necesitatea adaugă se ele La diferite”). umane ființe între nire a percepe alteritatea („teatrul este o întâl- și de nevoia și dar Bobò, pentru admirația profundă înțelegerea trupă, grija pentru regăsesc: se Aici tandrețe. de sau frumusețe de generatoare sunt mici rile gestu- „țâșnește”, sufletul eliberării: aria tele dinspectacolelemele.” cuvin- repet zile acele în Și mine. în află se care ceva de posedat sunt că impresia avut am crize cu zilele În ciudat. lucru un întâmplă se mi altul, un definit le-a cum după acute, bipolare tulburărilor timpul în sau psihiatru, un definit-o a cum după anxioasă, depresie această „În bolii: penumbra în trăite existențe unei virus. Toate trasează cu precizie conturul de strangulare sau cel al corpului invadat ori de sufocare de sentimentul rănile, banale, interacțiunile de legate ales) mai (sau și chiar constante, fricile panică, de discursul său stările de angoasă, atacurile Daniela ȘILINDEAN teatru Boală, identitate, pasaje de text scrise la persoana întâi, aaiă rproili lingvistic repertoriului a analiză O V întârziere oarecare cu citit Am De cealaltă parte, la extremă, se află se extremă, la parte, cealaltă De ii ae i, a degrabă, mai țin, care poves- tiri reflecții, tâmplări, în include față de olumul , cartea lui Pippo Delbono beil p cr le care pe obsesiile 3 Revin evocate în evocate Revin 4 etu meu Teatrul a depresi- a up (4) Gioia/Bu- Dă 1 2 ------. . formularea nueunametaforică. terpreta, ci despre a despre vorba e nu – scenă pe e când te fi , observată în ceea ce-l privește, atunci carepoa- diferențafundamentală artistul, afirmăaceea,experiențele. redaPoate de a pentru și Delbono, Pippo lui cazul în rului dansator, dar ele se unesc, aș adăuga, acto- cazul în îngemănate, sunt cuvintele și Corpul joasă. cea pe și înaltă vibrația umbra, și trans lumina absorb de amândouă fer: uluitoare posibilitatea și dar vulnerabilitatea, fragilitatea, parte, o de pe arătând, fragilă foaie ca percepe și-l luptele pe care le-am câștigat, împotriva câștigat, le-am care pe luptele toate decât grea Mai mea. viața din grea care minte». Este o muncă grea. Cea mai observatorul «mintea cu lupt fi Mă gânduri. propriilor a de chinul este sufăr să mult mai cel face mă ce ceea „Acum, minte”; „frica de a nu-mi pierde mințile”: sănătoasă”;careera „mintea mea mintea „când tulburării: semnul sub plasate reu me- sunt ea la raportările iar suferința, perma provinecare la de cel Este analiză. nentă sub menținut circumspecție, învățăturile budiste. iia dintre limita Editura Nemira, 2019,pp. 80-81. Cerchia, Irina de franceză limba din ducere Editura Nemira, 2019,p. 12. Cerchia, Irina de franceză limba din ducere Editura Nemira, 2019. Cerchia, Irina de franceză limba din ducere eoio dn exterior” din demonilor împotriva decât ta împotriva război un purta a pentru putere multă mai de nevo- ie E pierderilor. a ochilor, a bolii, mă, șimairău,oteamădemoarte.” tea Mi-e eu. chiar eram asta face putea care singurul că înțeles am apoi și tea, jalnic, pe cineva care să-mi vindece min cam puțin mod într-un căutat am când devin obsedat de ele. Ca în perioada asta, tratame oricăror ascultător rămân tratament. un aleg Tocmaisă ie aceea de „Mi-elungă. cursă de trebucând teamă cere constantă în care boala este partener tredintr-o observație de trasee schițând obscuritatea ceoînconjoară. la naștere dă că spune ți-ai că Aproape negru. fundalul cu contopită negură, de jumătate e complet întunecată, acoperită doua de-a Cea abisală. absentă, și zentă pre concomitent tulburată, pierdută, Privireapareobrazul. brăzdează care dul ri cu simetrii stabilește își și obraz din parte bună ocupă cearcănul jos, în lăsat este gurii colțul răvășit, chipul Are cut. arată figura cu trăsături ușor de recunos și vizibilă clar e jumătate prima dreapta, la stânga la „citim”de o Dacă jumătate. în împărțit e artistului chipul care în ur, fotografie-portret alb negru, în o despre vorba Este sale. paginile între incluse imaginile dintre una siguranță, cu fi, ar volum,aceasta acestui substanța București, 2009. cu”, Revista Petres„Camil CulturalăFundația Dumitru, Andreea de traducere și adăugită îngrijită, ita u trtru rvt cu privit teritoriu un e Mintea 6 5 4 3 2 1 D Regizorulseautodefinește cafiind la ______ibid.,p. 18. ibid., p. 72. Pippo Delbono, Pippo Delbono, Pippo Delbono, Pippo ip Delbono, Pippo Teatru azi prin Editura Cheiron, ae rfc mnt să menită nucă de coajă într-o poarte grafică expri o mare aleg să fi ar acă și normal a fi –, iar în cazul de față Dăruirea de sine de Dăruirea sine de Dăruirea sine de Dăruirea ediție meu, Teatrul . Corpul .anormal 5 , scrie artistul artistul scrie , contre-jo- t și nte 6 , tra- , tra- , tra- , in------clipi ai cât devora le a pentru insectele atrage care tentacule, mici niște ca lipicioși peri și roșii flori cu fiarelor, ierbii a derivată versiune o este munte, la vara crește care Iar omul vigilent o poate găsi fără să dea greș. căruia gura în arici, de căutată foarte este Sânziene, de noaptea în care, ascuțite ze este o tufă cu floricele albe-gălbui și - frun mistere. mai încâlcite cele dezlege să și deschidă încuietoare să orice ajută îl care fiarelor, ierbii descoperirea după invincibil adevărat cu devine el altele, în fermecat, izvor tr-un lujer din picătură o bea sau nimeni de neștiut un mestecă ce după animalele cu fiarelor. ierbii vorbeștepovești,voinicul multe în Dacă, popularitatea în vedem o om, și ricoșeu, prin apoi, iar faună, și nistrată. Iar legătura mi(s)tică dintre floră admi- substanță de doza face o diferența otravă, și leac între că, spunea însuși sus ParacelDoar potențial. asemenea un are memoria oamenilorca„paceaplăcintei”. în rămas a urmat a care pacea iar rilor”, ierbu „războiul ca cunoscut fie să Hauff, avea Wilhelm lui povestea conchide care, conflict, mare un declanșează gâsca și piticul vestită, cea planta cu plăcinta preparesă Fugindfără pocit. stăpân la de pitic în frumos băiat din metamorfoza – eroului a incurabilă aparent boala pentru re, mirodenie rafinată, dar și puternic leac Strănută-cu-plăce- buruiana bătrâni, lor castani adăpostul la găsească, să și lume din plăcintă grozavă mai cea pregătească de fata unui magician vestit. Ea îl ajută să vastă pe gâscă, sub penele căreia se ascun ne de ia s-o promite vie, de jupoaie s-o loc în când, belea mare din scoate îl lor animale- graiului cunoașterea prințului, bucătarul bucate devine piticul pregătească ce Odată să alese. ales mai dar că, lustruias să și spele să învață îl Acestea printre vrăjitoare, unei Lung, tânărul care își face ucenicia Nas-în casa Piticul de pretext, alt un sub gini, bil antropomorfizate. Despre cum se face se cum Despre antropomorfizate. bil invaria- aproape sunt animalele unde me, câștigat. Cel de puțin, așa se întâmplă în bas numai deci, are, cuvântă nu care lor lui Roș Împărat. fata cu însurătoarea și probelor trecerea înlesnesc îi viețuitoare, neglijate prea alte cu împreună care, furnicilor, ajutorul de beneficia ar nu dacă degerată ceapă o cât amintim din ne cum așa stup, din albinele la fermecat și credincios calul la de – le animale- cu vorbesc care protagoniști cu basmelor moralei măsură oarecare într-o contravine Asta obiceiul. mult prevede mai decât ține nu minune nicio că ori Dana CHETRINESCU Pacea plăcintei descuiere auneiușiferecate. simpla de dincolo supranaturale, cu puteri înzestrați ajung fiarelor iarba găsesc și instigațilaviolențăverbală corupți astfel fi vor care vizitatori, copiii gice s-a temut și că păsăretul va fi auzit de zoolo grădinii Directorul năravul. trece le până papagalii izolat au și zburătoare altor rândul în maniere proastelor dirii răspân împiedicarea au pentru măsuri autoritățile luat comédie, așa la zament amu- de firești momentele grosier. umorDupă lor propriul de râdă să limba și în engleză înjure să învățat Au mitoare. ui- viteză o cu nou cel mediul la adaptat dintr-o grădinăzoologică dinAnglias-au africani cenușii papagalii știri: la ajung totuși, fac o dar,când obicei, de cuvântă , ori roua-cerului, ori rotundifolia, drosera Harap-Albnici face ar nu eroul Aici, . 2 Nu e greu de crezut că o biată frunză Nu demult, aminteam în aceste pa aceste în aminteam demult, Nu ie ărne dn î lma ce lumea în adânc pătrunde Cine C nu care celor lumea din Relatăm . Prin extensie, eroii din basme care basme din eroii extensie, Prin . ă rc îvț r u dezvăț un are învăț orice că premisa la de la pornește zoo de papagalilor arantina ictxcm officinale Vincetoxicum șoricei și veverițe. și șoricei 1 . ------

ochiul liber). cutat (sau, mai degrabă, se întrezărește cu de crizei cât timp din sistemul medical rămâne de dis și suine pentru simpatiei datorează se majoră decizie această din Cât campanie. de spitalele din suferinzii pe direct ci obișnuia, se cum așa porci, pe încercate dată prima fost mai au nu pacienților a mecanice ventilatoare asistării destinate noile coronavirus, de cată încer- greu Sud, de America În doilea. al în victorii mari două puțin cel a repurtat mai PETA 2, SARS-COV cu accidentală agroalimentară Wuhan. pe urma liliecilor și pangolinilor din piața de chinezii pătimit de avut au ce vedere în având coincidență, simplă o este nu că apreciaanimalelor. exploatareaAm cu ne cu un bilanț pozitiv, reușind să-i determi- internaționale care au încheiat anul 2020 organisme puținele foarte din unul este te pe cobai și iepuri. În consecință, PETA cea alimentară, să nu mai facă experimen mai ales din industria farmaceutică, dar și din companii, diverse anual convinge Ethicalthe for TreatmentAnimalsof care), ale patrupedelor se numără PETA ( nii. Printre cele mai cunoscute apărătoare oame firește, sunt, sancționați cei unde animalelor,numele în procesedeschise la confundat diatribamaimuțeicapturate. au care cu limba franceza, vreodată ziseră au mai nu englezii nici cocoș-cloșcă, un văzuseră mai nu elvețienii nici că spunem la rug sau eșafod aceste două dobitoace, să ăiă ioaă e rm c premeditare fiind cu crimă Kazahstan, de vinovată în găsită oameni doi urmă în timp ceva cu atacat a brună Ursoaica uman. tribunal un de condamnate male ani de exemple recente mai cele printre tori din cuvântă papagalii la de puțin mai aflăm zi cu zi de noastră viața în transfer acest spionaj pentru moarte la condamnată și judecată fost a napoleoniene, războaielor timpul în francez, vas un pe de engleză coasta pe naufragiată maimuță o când pe Satanei, a unealtă ca rug pe ars și Inchiziție de cerce- tat fost a ou un făcut a care elvețian cocoș Un executați. și necooperare prin curții sfidarea de acuzați interogați, cată, jude la aduși erau boii sau câinii sicile, pi când ani, de sute câteva acum firesc totul cu lucru un fost fi ar însă azi, miră ne tribunalului Decizia detenție. în ani cincisprezece consecință, în ispășind, și mal-experiments-testing-2020-recap/ pacienți umani pacienți la testare, de 1 faza din chiar trecut, a ci maimuțelor, dată prima dat mai râvnit, l-a nu mult vaccinului găsirea pentru cronometru contra cursa în infecțioase, bolilor institu- combaterea pentru NIAID, american tul nici că spune PETA Guineea, de injectează porcușorilor venele în mai sirop nu Coca-Cola iar steri, ham îneacă mai nu Avon, și Dole cum grafice –nueradecâtunrând. tipo rațiuni din – Hauff, lui basmul în tre războiul buruienilor și pacea plăcintei, nografice – de vreo două zile, așa cum în- sce- rațiuni din – mântuire de despărțită era salvator.apocalipsa antidotul film, În și cât mortal, virusul atât cărei conține sânge al maimuță-capucin, simpatică o sandviș un cu ademenește Hoffman tin filmului regizorul pentru decât știință de oamenii pentru scurt mai pro fost a necesar complet cesului timpul că pentru tot dar de la finele deceniului finele la de mirabilis annus chiar și pe chinezi s-o lase mai moale mai lase s-o chinezi pe și chiar o ît- lgtr srnă i deloc și strânsă legătură într-o Tot Astăzi putem asista, în contrapartidă, ______4 3 2 1 M

Fantastically Wrong Ierburi uitate 2020. septembrie 30 Hotnews, https://www.peta.org/blog/peta-ani 3 . În apărarea celor care au tri au care celor apărarea În . zoo și mai mult de la ursul Katya, Outbreak din 1995, în care Dus rufl ă oă mari pre - două internaționale, nume că triumfal anunțat a ce după apoi, ai 4 . Lăudabil, cu siguranță, cu Lăudabil, . , wordpress.com. wordpress.com. , , wired.com. wired.com. , People mis ------

cărți cu cărți titluri ciudate. Fiind pasionat de se să-și încaseze leafa și să citească diverse Bremen,din ospiciu un la mulțumindu- psihiatru ca inimă, de tragere mare fără mai năucitor capriciu al aces al capriciu năucitor mai cel descriau aceștia care în arabi istorici unor ale pasaje de seamă o găsit a cînd numai Nebun Califului figura de cinat cul de șah. Însă a devenit cu adevărat fas jo interzis a că auzit a cînd mult, mai și dar, struguri, de consumul prohibit a el că descoperit a cînd abia interesant pară se i să început a Al-Hakim conducă. îi să ajunseseră care pe celor nesupunerea suveranialtor cazul în și de plat înfuriați întîm mai s-a asta că spus și-a capitală, propria distrugă să-i sale armatelor nat ordo- a Al-Hakim că citit a Cînd cîini. de 1500 de bine mai otrăvit fi ar că sese gîndit scri se care despre Rimbaud, s-a la imediat deșert, în aruncate fie le să leșurile iar Cairo, din cîinii toți uciși fie 17 ani. Cînd a aflat că Al-Hakim a pus să la tron pe urcat Nero, de și dar ani, 14 la Romei al împărat devenit Heliogabal, de amintit și-a ani, 11 la calif proclamat a face. Cînd i s-a spus că Al-Hakim a fost de avea cine cu lămurit s-a nu cînd pînă luni, șase de vreme acolo de bibliotecile din ieșit mai n-a și Berlin la plecat a ia, trebu îi ce ceea tot găsit n-a Bremen la că pentru dar el, despre informații caute să început a Schlicht fix, pe de săriți săi rat că Al-Hakim nu se afla pe lista regilor Nebun”.„Califul supranumit fusese Mi acesta că citit a și Allah, bi-Amr Hakim de-al șaselea calif fatimid al Egiptului, Al- barba vopsită înverde. cînd, în cînd din mîngîindu-și, menilor oa- ciudățeniile de mire se să și fumeze să continuat a că așa întreprindere, nea aseme o pentru leneș prea e că seama dat și-a dar bizare, comportamentelor și gesturilor a enciclopedie o publica a de ceasurile lui de răgaz. A cochetat cu ideea în plăcere imensă cu răsfoit le-a care pe volume scrise pe marginea acestui subiect de sute cîteva ani, de patruzeci de bine regii nebuni, a adunat, de-a lungul a mai Ciprian VĂLCAN Secta papagalilor L Benedict Schlicht a lucrat toată viața, întîmplare peste numele celui din dat a ani, de 65 împlinit a ce după zile cîteva doar a tuia: a po- a tuia: ------pantofarul Jakobpantofarul Böhme. Bandarra,studiat pe pantofarul dar și pe l-a Spaniei, sudul în întîlnite palmă în ghicitoare cu și croați spiritiști cu vorbit a circ, de artiști unor broșurile și nebuni unor manuscrisele răbdare A cu indieni. parcurs fachiri unor ale și creștini sfinți unor ale tibetani, ale magicieni unor și armeni călugări unor ale scrieri persani, și arabi mistici marilor cărțile citit A ascuns. Imperiului misterele ze descifre să reuși va ce după decît mania Ger în reveni va nu că promițîndu-și deșert, în durată de expediție o pentru deșert. din viața pentru pregătire o decît fusese nu noaptea lucreze să oamenilor ceruse le care prin nebunească socotită lui ca porun că și lucrurilor al secret sensul priceapă să puteau care cei pentru semn decît fusese nu Al-Hakim făcuse ce tot Imperiu ascuns. A în misteriosul existe, să încetat fi ar lumea care de fără imperiu singurul omenirii, a moștenire prețioasă mai cea ascunde deșertul că creadă să început A plătoare. regi tocmai în acestor Africa nu puteau fi întîm- disparițiile că convins fost a și Portugaliei, al rege fantastul Sebastião, Dom de amintit și-a el, la Gîndindu-se aceea. după vreodată vadă mai să-l meni ni- ca fără 1021, februarie 13 în ani, de 35 de vîrsta la deșert în dispărut a el că aflat a ce după doar Al-Hakim de dat după lăsarea întunericului. inimă de tragere mare mai cu lucreze să și să doarmă ziua, fiind convins că ei pot noaptea muncească să viață, de normal ritmul schimbe să-și oamenii ca runcit bă, germanășiengleză. ara în înjure să știu care africani pagali lui Schlicht par să fi rămas doar cinci pa urma în spate, în carepurtase îl măgarul doar rămas mai a Al-Hakim lui urma în dacă Însă el. despre nimic auzit mai s-a nu atunci de și ani trei de bine mai cu mii deani. șase peste fie luni, șase peste fie toarcă în- se să posibil e că săi prietenilor spus rul stîng. Cînd s-a afundat în deșert, le-a clct îcpt ă e antreneze se să început a Schlicht obse fie să început a Schlicht Însă clct ita î dșr î urmă în deșert în intrat a Schlicht A mrl rp, ri e umă pe trei drept, umărul să i se așeze pe umeri, doi pe dresat papagali și i-a obișnuit țeles dintr-odată că că dintr-odată țeles ------29 narrenturm 30 duplex cu care seaflă,inevitabil,înperpetuu conflict. istoriei și societății al lărgit contextul în individului evoluția pentru profund interesul idealismele, histrionismul ori accentele melodramatice. sau Pragmatismului ereieroismele i se lipsesc alătură nu provocări, și crize de transformate și agresate doar sau tizate experi și mentate de o cunoscute vastă categorie cele de public. fidel Totuși,redă ce din lumea-i de univers personaje mărunte, - abru un creează autorul secolului, al curent mare celuilalt al romanțios senzaționalismul de față opoziție în teoretic, Plasându-se, egală în cerecutuma. ar cum detașat de atât departe e pe nici nuanțat, implicat, sensibil, măsură dickensian scrisul ilustrate, recognoscibile tipurile chiar prin memorabile personaje prezentând vremii, realitățile în ancorat plauzibil, descriptiv, Detaliat, stas. curentului- a detașată strictețea de față umană”,răspăr față în ”cu aparte, realismul ne străfundul inimiiamuncopilfavorit, iarnumelesăueDavid Copperfield”. îndrăgi vreodată această familie mai mult decât mine. Dar, ca mulți părinți iubitori, în ușor de crezut că sunt un părinte afectuos cu toate odraslele mele, și nimeni n-ar putea E mult. mai cel place îmi aceasta mele, cărțile Dintretoate cititorului. dată o confesez mai mă să doar pot încât azi, mărturisiri aceste sunt adevărate de Într-atât scriind-o. [..] Nimeni, la lectură, nu poate crede mai mult în această poveste decât am făcut-o eu, totdeauna. pentru el de desprind se sale minții ale creaturi de mulțime o brelor,când um a lume într-o sine din parte o abandonează că-și simte autor un cum sau ani; doi de imaginației a însărcinare o după stiloul jos pune se greutate cât cu știe să cititor pe și 1869: parte din cheie se poate găsi și acolo. “Poate l-ar preocupa în mai mică măsură Dickens îlprevestea, șiexpunându-itarele. observându-i individul prins în vâltoarea istoriei personale, ci un pentru întreg imperiu al apus cărui pentru doar nu definitorii: existențiale întrebărilor al extreme, între amețitoare tiilor prăpăs și coborâșurilor suișurilor, al galopante, industrializării veacului mijlocul Era foileton. ca publicat, fost fi va acesta care în episoadelor al sincopat ritmul în unitar, indiscutabil, romanul, în ce scufundă se succesive ce cel etape pentru separate de existențe cu șirul echivala pot prin maturizare, și suferință de tovarăși nenumărații-i și Greu de spus după mai bine de trei decenii. Certe sunt orele petrecute alături de David nară în Londra lui David Copperfield s-arputeasoldacusurprize.nară înLondraluiDavid Sunteți Copperfield preveniți! revenireo iarnă, frigurosde ceas imagi La etică. schițarecaracterelorbusolă de a și gie patos controlat ci, poate contrar reputației, un umor ce-i servește simultan drept strate trie a redării argoului, jargonului, dialectului, înclinații spre suspans, elanuri lirice și un satirizate fără milă. Pentru răbdători, Dickens are nu doar acuratețe a detaliului, măies mate în surdină moralistă, răutatea și meschinăria expuse în stare pură, caricaturizate și bizareria ce se înscriu în memorie și se amestecă în fundaluri întunecate, valorile expri la o viață, de cele mai multe ori, plină de obstacole, dar și de revelații, excentricitatea și al luiDickens captivează anumitecategoriidecititori. ori,dimpotrivă, îndepărtează Nici n-ar fi nevoie. Cartea se trăiește sau nu alături de protagoniști, așa cum întregul stil cade de viață ale unui roman aparent nemuritor. Nu ai cum rezuma sele și coșmarurile multor copii din generațiile răsărite și apuse în cele șaptesprezece de Murdstone, micuța Emily, Wilkins Micawber sau Uriah Heep, ce se vor fi regăsit în vi pate ca atare din realitatea imediată), se cuvine a-i menționa pe Clara Peggotty, Edward Cristina CHEVEREȘAN Daisy-Trot-Doady amintesc și azi (o mai exista pe undeva?), pe exista mai (o azi și amintesc care-mi de colecția Din gravă. mai considerabil personală ofensă o siguranță, cu era, subit, deveneau, misterioase fermecate tâlcuiri atâtor glas (ce dea să menit curentului lipsa bloc!), de modeste camerele distractive fi puteau petrol cu lampa la arareori nu făcute temele Dacă uitate. păreau verii jocurile când iarnă, de nesfârșite după-amiezile în companie țineau ne ’80, anilor ai hărțuiți și epuizați bunicilor și părinților locul În ciuda spoieliișipretențiilor demare doamnă. în ipocrită, și mizerabilă exploatatoare, nedreaptă, victoriană, Londra de față evoluase speranță decât odraslele Epocii de Aur. La urma urmelor, era final de secol XX și lumea lumii, pe care nu-i cunoșteam, dar mi-i puteam închipui: mai umiliți, obidiți, ale colțuri alte din copii, altor soarta cenușii, zilele rece, și măruntă ploaia cu asociam Emoție, empatie și asumare: o parte dintre modalitățile prin care Dickens își impu 1850 din edițiile la autorului prefețele peste dau copilărie, din urme pe Revenind Incontestabile rămân minuțiozitatea și devotamentul cu care-și aduce personajele aduce care-și cu devotamentul și minuțiozitatea rămân Incontestabile Mulți colegi de generație și prieteni ai mei au crescut cu plăci și casete cu povești.cu casete și plăci cu crescut au mei ai prieteni și generație Mulțide colegi D S lată tentă autobiografică, mustind de revoltă și dorință de schimbaresocială? de revoltă dorință de și mustind autobiografică, tentă lată nedisimu- cu capodoperă într-o sine pe căuta se ce personaje, propriile-i de alături scriitor, ca creștea, ce Dickens unui al frust realismul cu rezonat fi ă eăi cmlt a eo c pplaă ițue li ikn (n ciuda (în Dickens lui decu imitative, portrete de nici memorii, de aparențelor,nici ficțiunea vorba e nu populează ce celor a complete merării enu măcar nici suficientă fi n-ar dimensiuni asemenea de rubrică o acă David -ul lui Charles Dickens îl Dickens Charles lui -ul Copperfield David . Copperfield lipsiți de ------le. David Copperfield e jucat de Dev de jucat e Copperfield David le. clasic textului asupra propune o tare desecolXXI. lor privitorului Copperfield roman celebrul 2000, în până i multirasia distribuţii unei alegerea prin ecran pe victoriene epocii redării for Ianucci Armando către o anumită interpretare. Regizorul atmosferă anumită o struiesc scenografie filmare, de unghiuri la film, în carte ţie selec episoade de obişnuita la limitează se nu adap această care pe Intervenţia ens. mai reuşite lucrări literare ale lui Dick cele printre considerat autobiografică, un propune filmul precedente, adaptări multele dintre vreuna permis-o mai intereselor măsura pe dit, să traducă romanul într-un limbaj ine­ of David, 2019 ) Copperfield ry Personal(The HistoCopperfield David - victoriană, filmul Anglia din întâmplări de seria nou fel vreun în spune poate mai se nu că sia impre dă care stufos, de intimidant istoric acestui ciuda În artistice. filme radiofonice seriale teatru, de piese în transformat fost A contribuţia lui Charles Dickens însuşi. inclusiv implicând primele adaptări, Adina BAYA identităţii În căutarea trebuie să se îngrijoreze prea tare: ma tare:preaîngrijoreze se să trebuie nu conservatoare aplecări cu privitorii rând, Nu ultimul în contemporană. ie che- reinterpretareîn o ci , Copperfield romanului a ecran pe redare o (încă) propune nu-şi Ianucci că plicit În plus, acest demers demonstrează ex prezentului. al cosmopolit pentru privitorul facilă mai dickensian textul cu identificarea făcând interpretativă, î filmul parte, altă de Pe posibilă. interpretare istoriei” a scriere „re de lui dorinţa politice, titudinii corec standardele de faţă Ianucci lui obedienţa află se colorate distribuţii acestei spatele în că faptul la privire cuadresarealizatorilor filmului la zele acu pregătite deja au cititori unii că Gallagher Bronagh ţ Ţaradin Galilor,originari sco- Clark, Barnard Aneurin actorii Eleazar ş.a. Rosalind culoare de actriţa de jucată e rinţi din Hong Kong, Agnes Wickfield pă- din născut britanic Wong, nedict Be - de jucat e Wickfield Mr. indieni, părinţi din născut britanic Patel,actor ianul Peter Capaldi, nord-irlandeza nord-irlandeza Capaldi, Peter ianul update inedit al romanului cu tentă M 1800 anilor mijlocul la pe De Nu lipsesc minorită lipsesc Nu ş lărge i a cunoscut un cunoscut a i trucuri tehnice şi caretrucuri con i personaje ce rămân din rămân ce personaje şi creativă pe care nu care pe libertate creativă o cu ensian dick- textul anevrând ş te semnificativ paleta paleta semnificativ te Istoria personală a lui a N ng ă o e că neg Nu ş.a. i de televiziune sau televiziune de şi ş .a. Îmi dau seama seama dau Îmi .a. ează convenţiile ţează ţ ile na ile Morfydd şi i aşteptări şi ir lung de lung şir i trimit şi reuşete ţ ionale: ionale: David David şi-a ------protagonist nu cu dezolarea că are un are că dezolarea cu nu protagonist de primit e ostile, adesea personaje, de excentrică galerie o cu contact în du-l u eg p umrra iir a epi a liniară urmărirea pe merge nu filmului al Întregulconcept inspiră. se care din romanul cu raport în gizorul în primul rând (sic!), despre cum scrii cum despre (sic!), rând primul în Copperfield David lui a personală Ben Whishaw. sau Swinton Tilda Laurie, Hugh ca distribu în reprezentată text vechi, darnuînvechit. demonstra că romanul dickensian e un tinere generale, le audien ţe apropia a de eficientă cale o reprezintă ceva a şa despre film într-un dickensian romanului transformarea nirea defi de obsesie la până interesată eră Michael Winterbottom. În plus, într-o în dy Tom Stoppard, sau a lui 2012 de Joe Wright, cu un scenariu de în regizat omonim filmul în Karenina a inedită adaptarea de amintind ori, multe prea de repovestit roman Davidson ş.a. Daisy,David, – sale Doady,identităţii ale „provizorii” etapele din parte când fă filmului, parcursului pe atribuite sunt care-i nume de seria de confirmat inclusiv lucru matur, autor ca lui devenirea din parte fac Toateroman. într-un vorincluse ce fi perienţe putea ex colectează când scriitor viitor unui satisfacţia cu ci orfan, copil de destin familii case, printr-un poartă îl viaţa că Faptul maturitate. înspre copilărie din trece Copperfield David care prin auctoriale, voci unei a identităţi, unei a descoperire de procesul spre mereu virată e privitorului Atenţia poveste. o că demonstrează naraţiunii al roşu firul pe potrivi se a pentru nate reciclate apoi iar întâmplă, se ce după imediat scris în arhivate sunt personajului-narator ale viaţă de ţele detaliind sensulevenimentului. explicând sale, naşterii scena în plu, exem de adult, naratorului prezenţa precum poveştii, ritmul prin concretizat e Demersul final. rezultatul consume să creativ,doar actului nu tumultul în Copperfield. David devenire, în scriitorului al aţie „reală”, decre săcunoascălaboratorul ficţiune între penduleze să invitaţi sunt Privitorii naraţiunii. nile margi cu provocator joc permanent un degrabă mai e ci poveştii, soadelor care pe majoră creativă buţiei e departe de a fi singura libertate distri- coloritul ochi, în sar ce detalii joritatea albă rămâne suficient de bine bine de suficient rămâne albă joritatea I primele printre e probabil Deşi Felulcareexperien- transparentîn A Cock and BullStory and Cock A ii personale, identităţii afirmarea şi tă o abordareunui o refria tă şantă reprezincreaţie de procesului nvitarea privitorului în culisele ei ă e ae imersaţi lase se să Deci mdi oil, punân sociale, medii şi rdt iea prin literal redat şi i nu numai, nu şi ţ Tristram Shan- ie, prin figuri figuri prin ie, parantezele şi - aoă re arogă şi-o ir eclectic de eclectic şir (2005), de (2005), rm ei rama şi i ordo şi i de a de şi Istoria Annei este, şi ------trage din Izvin, de lång` Timi[oara, \i spune Octavian Vuia, r`spåndindu-se apoi \n tot \n arhivele securit`]ii arhivele \n mari scriitori sårbi [i romåni la \ntålniri romåno-sårbe Belobre[ca de ar la putea Moldova Nou` fi sau simetrice de la unor Belobre[ca, \ntålniri \ntåmpinarea unor romåno- pu[c`riile comuniste \n 1949. Novac Dolång` este poetul Ion Imbrescu, naufragiat pe extrema dreapt` [i mort \n este? de limb` sårb` din Romånia vor fi avånd vreun "nou orfevru"? Poate numitul Lascu personalit`]i literare recunoscute, cele mai proeminente figuri fiind Vasko Popa, Radu Serbia. "De-a lungul celor [apte decenii, la conducerea mensualului cu oameni [i idei oameni cu Mihai {ora, am constatat c` suntem Banatul – originari noi din reprezentam acela[i ceva". sat" {i, (Octavian mai \ncolo: Vuia "Discutånd odat`, \ntr-o cafenea, cu Ochiuri, Prahova. Intereseaz` cum sunt cunoscu]i cei mai de sus: antecedente, atitudine le fac \n leg`tur` cu Nou`, Marin jude]ul Preda, Teleorman. dac` Intereseaz` acesta \n mod a Ilinca deosebit mai Baltac, comentariile mama venit pe [i sora \n care scriitorului cele ultima Marin Preda, dou` perioad` domiciliate \n \n comuna Sili[tea comuna sårbe la Pancevo sau la Vår[e]. definirea rela]iilor romåno-sårbe, ca Slavomir [i Gvozdenovici bibliografia a [i 12 Liubi]a scriitori Raichici. de limb` Marile sårb` din Romånia, unii cu roluri importante \n prozatorul Ion Marin Alm`jan, poetul Mai [i pu]in bine monograful instala]i decåt Nicolae cei patru Dolång`, din Novac Dalbo[e], jurnalistul poetul Dolång`, Petru [i criticul bine Ion Budescu, instala]i \n istoriile literaturii din Banat sau \n enciclopediile b`n`]ene. ardelean`, care \ns` n-a fost de autonomie: luat` ™|n trecutul \n nostru literar seam`, Banatul are fiind o contribu]ie s` \ntotdeauna deosebit` de cea nu confundat` fie cu contribu]ia anexat Ardealului, "Ioan a[a Dimitrie c`-[i Suciu – ia [i m`suri dup` printre \nc` "ardelence". el Nu din f`r` mai a-[i introducere, to]i \ncheia studiul exege]ii stabilind consacrat primei b`n`]eni un romanciere astfel: – marcaj e atent ca Banatul literar Ardelencele "Pe to]i \i \ntrece \ns` l`sat actualul mai redactor-[ef, prejos nici Ioan Ioan Baba Baba. (1951) {i Ion nici "noul B`lan, Ion Emil orfevru". Lascu. Filip, {i, Scriitorii Aurel pe Gavrilov o [i coloan` Flora Ioan \ntreag`, [i Baba Slavko omagii: nu Alm`jan, poe]i s-au de l`sat anvergur` mai european`. prejos". Ceilal]i, Mihai Nu Avramescu, s-a f`r` pa[aport!! Numele "Vuia" ar fi atåt de popular \n Banat, \ncåt …: "Familia mea se {ora, nici despre Octavian Vuia, comuna nici Ochiuri, nu despre avem de Emilia unde s` Lungu afl`m: comuna nu Puhallo Ochiuri? putem decåt afla nimic cu nici despre mari Mihai eforturi. 1971, Joi]a Preda [i Ilinca Baldac? {i de literar unde documentele s` Securit`]ii!! mai De afle unde ce-i ar cu mai familia Mitev, putea Mitev, ce el comentarii din se s` fac afle pe seama ce acestui fac, fapt". \n prezent`, Ce min` decembrie comportare, de concep]ii aur pentru politice, istoricul dac` scriitorul Marin Preda viziteaz` familia repede \n articolul se \n Romånia, la grani]` controlorul \i spune: dac` te cheam` Vuia acestuia Elena (c`s`torit` cu scriitorul Sau: Marin "V` rug`m Preda s` trimite]i din date Bucure[ti) [i aceste rela]ii domiciliat ocazii. privind \n pe Rezultatul numitul verific`rilor comuna Mitev v` Vladimir rug`m [i s` Sili[tea fiica fie Nou`, trimise caracterul cåt discu]iilor mai ce urgent le-a posibil". purtat, comportarea [i atitudinea avut` \n primei noastre romanciere, Emilia Lungu de Puhallo. la Aurel E Cosma la drept Nina c` Ceranu, arat` 1995, \n cåt p. excep]ionalul de important` 93). s`u a Numai volum, fost fixarea, ei la Izvin, s` a fie din acela[i sat? Adic` din Izvin. Un mare num`r de cercet`tori, Din comuna Dalbo[e] se trag Ion Budescu, Ion Marin Alm`jan, Saraievo? S-au Nicolae iubit Dolång`, dumnealor cu Petru ofi]eri ai armatei imperiale? noroco[i. Dac` au putut s` afle din Cu comuna Izvin… eforturile… c` obi[nuite prin comuna ale Izvin… celor care scriu istoria literaturii. Uneori acestea sunt ni[te de \nceput. Face cas` bun` Ardealului¤. cu Nu Maria vreau s` Suciu-Bosco, comit Maria un Cioban, abuz, Emilia Viora e din chiar Bihor la locul [.c.l." ei printre ardelencele ANEMONE POPESCU CRONICA M~RUNT~ 31 orizont |n num`rul din august 2017 al revistei ● ● Dar, s` ne \ntreb`m, a fost Maria Cioban la Izvin? A fost Maria Suciu-Bosco la ● Ilustra]iile Ilustra]iile din din acest acest num`r num`r reproduc reproduc lucr`ri lucr`ri Ilustra]iile din acest num`r reproduc lucr`ri Ilustra]iile Ilustra]iile din din acest acest num`r num`r reproduc reproduc lucr`ri lucr`ri din din albumul albumul din albumul din din albumul albumul

Octavian Vuia \i m`rturise[te uimit lui Nicolae Stroescu-St\ni[oar` c`, \ntorcåndu- Dar comuna Dalbo[e] nu ar putea atrage aten]ia mai mult decåt comuna Ochiuri? Citim admirabilul volum realizat de Ioana Diaconescu, Tur deorizont una criticăm,șialtascriem? musiu, bine, păi obiectivitatea: fi ţi-ar dragă de oricât te-ntrebi, nu să cum n-ai că Așa defel! Defel, defel. ameţește te nu dar balonează, și chiar puţin, pișcă minerală: apa ca sunt sale poeziile română,iar limba în chiar antologie o cu apărut a poezii, și imbecil.”un este vorbind, fundamental adică, totale, libertăţii idealul de act JacquesPrévertface politic, și filozofic plan În clișeu. gigantic unui extensia pare operă lui întreaga că vădește] [se într-atât ei, splendoarea toată în arată se concepţii acestei nulitatea Azi, epocă. în falsă deja Era falsă. și superficială plată, e lumii asupra lui viziunea că tru poeme proaste. Dacă Jacques Prévert e un poet slab, mai înainte de orice e slab pen- scrie a de însă scuti poate te bune; poeme scrii să deloc ajută te nu Inteligenţa ist’. cavaleresc și ale sentimentalismului de doi bani în apele îngheţate ale calculului ego- ‚triumful burgheziei a înecat că frisoanele sfinte ale extazului zice religios, ale entuziasmului când ţinta greșește nu măcar care Marx, Karl chiar Sau Baudelaire. e rabil prefe- mai știu, Toatetrăim. se să astea împiedice ne să ca păcatul inventat au care cu Legiunea de Onoare, femeile lor sunt frigide, popii sunt niște fosile dezgustătoare goală golanilor,își trupul dăruiesc burghezii sunt bătrâni, obezi, impotenţi, decoraţi pielea în gagicile virili, și seducători sunt derbedeii simpatică, imoralitate o de sunt Copiii înjunghii. îi când porci niște ca sângerează care burghezii sau goală pielea în are el de spus e de o stupiditate nemărginită, uneori ţi se face greaţă. De pildă gagicile re: „Dacă Soa-Prévert scrie, Claudiu o face de pentru că aretradusă „raderea”ceva de din spus, cinste fragment lui. Din nefericire,scurt ce un Iată poet. ca anulează îl în urmăcuaproape 30deani,înFranţa, cutitlul„Jacques Prévert eunprost”. Flămând. Ne-a atras atenţia și un text critic al celebrului Michel Houellebecq, Dinu apărut de tradusă Brines, Franciso lui lirica din pagină o film, de cronica versării”), ani- „Noaptea poemul semnează Iuga(Nora poezie de pagina carte, de recenziile și cronicile lipsesc Nu lumii”. „Sfârșitul despre scrie – revistei directorul cu 3 pagina Dorin Tudoraniar cultural”,împarte care„Rasismul despre– scrie Mihăieș Mircea deșertăciunea?”, este „Undeîntrebarea la răspundă să încearcă Constantinescu rina ale lui Corto Maltese”, Cristian Pătrășconiu îl intervievează pe Thierry Wolton, Ma- „Ușilesecrete deschide ManolescuIon curs. în anul la de scriitori 18 au proiecte ce „Începuturile despre Florinacitim MănescuAlexandra de semnată istorie Dintr-o USR. săptămânalul în privire o atunci, până Dar România. din Scriitorilor Uniunii ale publicaţii celelalte în doar nu fi vor aflăm, schimbările, NicolaeIarrevistei,ele, Manolescu. directorului vocea prin anunţate sunt bine, în schimbări, alte Iar 2020. din ultimul re”. (A.P.) păre-Suntacordaceastă obiect. de cu Sensulși deplin între apareprivitor pe numai adevărat. cu niciodată explică le nu dar sens, de posibilităţile deschide sau dezvăluie care timpurie modernă fiinţă o este Duchamp,artistul PotrivitMarcel obiect. lui și privitor dintreconversaţia din naștere ia și loc propriul găsește Sensulîși formă. din creează noi semnificaţii. Marile salturi spre înainte nu provin din semnificaţii noi, ci noi Spaţiile artistului. problema urmă din cele în este nu sensul că spune a la până adevăratcu Darexistă Da,nouă. dacăsens. idee nou nicio unchiar am merge nu aș să fie cel poetic. Este necesar un spaţiu nou și poate un sens nou pentru a crea o artă altul, fără să se tulbure unul pe altul. Pentru mine ca artist, motorul principal trebuie lângă unul trăiască să trebuie artiștii urmare, Drept importante. foarte sunt acestea Dar,zi. cu zi de politice temele decât îndoială, importante fără mai sunt arta cifrăm dori să insist din nou pe faptul că realităţile umane care ne permit aș să vedem moment, și să acest des- „În Kapoor: Anish lui perspectiva Iată politica? cu artei relaţia e creade a eternitate. Nu cevanostru pentru mâine.” pentru nu azi și pentru un moment dat depășite. În cele din urmă, artiștii se străduiesc sau este însuși scopul periculos. Există prea multe întrebări cotidiene care, stând prea mult în cale, devin la activităţii centrul mele. Temele mele centrale nu sunt cele politice. Cred că este prea în sunt nu însă Acestea politice. dimensiuni și ambiţii cu poezia pentru Pledez tic. poe- unul ca artist de meu rolul vedea aș Practic, politice. declaraţiile pentru scenă numim ce ceea în încredere am timp, același În artistice. creativităţii a rădăcină posibilă o este Aceasta artist. ca asta de politică. Trebuieconștient dimensiune fii vreo să aibă nu să care una găsești dacă abia și estetică activitate o căutăm artiști, de calitate În În calitate de cetăţean, ai o responsabilitate politică și acesta este un lucru important. fie? să putea ar Cum cetăţean. fi a și om fi a între diferenţă nicio „Nuexistă spune: acest dialog despre modul în care vede arta în relaţie cu socialul și cu poeticul. Iată ce și stabilit, 19 ani la mai Londra, târziu, după o „escală” în Israel, Kapoor vorbește în sculptor Anish Kapoor, titrat „Eșuează des, dar repede!” ● celebrul Heinz-NorbertJocksși cultural jurnalistul dintre dialogul ocoliţi să cumva Nu dumneavoastră. și găsi veţi o sigur research , puţin un Cu timp. ceva de văzut-o vistei Sensul nueproblemaartistului Una criticăm,altascriem , oper` de studiu de mare bravur` a arhivelor, o a[az` pe Emilia Lungu Autorul al 2021 din număr Primul Ca printr-un noroc am găsit, într-o librărie, ediţia din iarna 2019-2020 a re- a 2019-2020 iarna din ediţia librărie, într-o găsit, am noroc printr-un Ca Ilustrațiile dinacest număr reproduclucrăriale . O carte gåndit` de Nicolae Stroescu-St\ni[oar`, Editura Jurnalul literar, .... . Și am citit din ea cu mare plăcere, mai ales că n-am mai n-am că ales mai plăcere, mare cu ea din citit am Și . internationale Lettre ● (proletcultul, propaganda), ceea ce face ca opera de artă să fie o fie să artă de opera ca face ce ceea propaganda), (proletcultul, Agitprop Banatul \n memoria secolului memoria \n Banatul A[a c` despre importanta comun` Izvin, mai important` decåt : "V` rug`m s` ne trimite]i date [i rela]ii despre Preda Joi]a [i Particulelorelementare vârstniculmai pe exact, rade mai îl confrate; său ● Tare, nu? Dar chestiunea și mai și e că domnul Houellebecq scrie Houellebecq domnul că e și mai și chestiunea Tare,Dar nu? ART ART ENCOUNTERS ENCOUNTERS ART ENCOUNTERS ART ART ENCOUNTERS ENCOUNTERS artistului vizualTIBERIU GIUCĂ. artistului ●

”, iar dintr-o anchetă literară – ce așteptări și așteptări ce – literară anchetă dintr-o iar literareRomâniei”, Dar comuna Belobre[ca? De Belobre[ca e legat` biografia e puţin schimbat, grafic, faţă de faţă grafic, schimbat, puţin e literare României Convorbiri literare Convorbiri de literatura de limb` romån` din

Ion Lascu se ocup` repede- Marin Preda. Un portret Un Preda. Marin Născut în 1954, în India, Lumina , ,,,, po]i intra \n Banat 2017 2017201720172017 DOWNLOAD

s-au perindat download , , , , , |ntålnire , ci și în și ci Rl, ●Care doar prin simpla rostire a numelui. Replicile s\nt de genul: A, Doina[…! A, St`nescu…! care nu-i mai cite[te absolute. nimeni, E dar vorba de care autorii valorii recunoa[terii Metoda impun 3. clasiciza]i, coper]i. pe valoarea se conserv` sigur pentru ([i o lectur` singur`) \n \ntre tihn`, cu at\t mai bine, c`r]ii, lucru care trebuie am\nat c\t mai mult. carte s\nt pu]ine, dar clare: "o valoare cert`", "o Dac` reu[e[ti s` [i ui]i de cartea pus` valorii deoparte, "din a doua". (geografic`) Asta de presupune autor. lectura 2. valoarea Metoda este recunoa[terii asigurat` de nici apropierea nu fizic` e nevoie [i de a[a lectura recunoscut`" c`r]ilor, etc. La a "reconfirm` aceast` textelor, valoarea", metod` "[i-a dep`[it valoarea Gheorghe \n rubrica sa din revista al]i scriitori care, deveni]i brusc filde[ \n care s`l`[luiesc, pe drept \n sau general nu, inexpugnabile ale turnurilor de de armat` de crucia]i sau care al]ii. asediaz` Scriitorii redutele din oricåt provincie ar sunt \ncerca un s` fel D.Hurub`: \ndulceasc` "Este lucrurile una unii ingrat` cu orice recomandarea s-ar de spune, a literar` fi romåneasc`, red`m citit \nceputul s`u, pån` la "vorbe[te" sfår[it. ne\ncråncenat despre o mul]i realitate scriitori tr`iesc \n o provincie, revist` cum ce apare eseul \n provincie, cum foarte Conta PRO PROVINCIE TUR DE ORIZONT Cultural ce? Dup` miros, gust, proaste, culoare, pe dup` care densitatea le recunosc eu imediat. o Dup` carte bun`? Prin modific` metoda doar evit`rii numele. celor (…) Cum Se recunosc observ` c` "a"-ul r`m\ne constant, se Metoda recunoa[terii 1. valorii arabe: cifre "din cu alta, prima". dup` Formulele infailibile [i musai de urmat. Iat`-le, una par ce metode bune, c`r]ile recunoa[te Scriitorul are [i trei metode prin bun`, care po]i e mai neatractiv` dec\t o carte proast`". B`l`i]`…! A, D.R. Popescu! A, A, Sorescu…! Buzura! A, Breban…! A, }oiu…! A, privesc spre ]inutul Provinciei cu o fals` scrie Dumitru Hurub` \n consistenta revist` meteo, dup` noroc …!" prognoza dup` zodiac, dup` planetelor, literelor, dup` titlu, dup` autor, dup` pozi]ia Cronica măruntă să descriem o mișcare în doi timpi. […] timpi. doi în mișcare o descriem să Europatrebuicu „Ar Americii Centrală: ale Unite Statele cu întâlnire această la subscrie putut fi ar care Timișoara, din Treia Europă” „A cercetare de grupului studenţii și profesorii fost au Centrale” Europei căutarea „În Americii”. ale te Uni- Statele în imaginar, continent un Centrale, Europei căutarea În viaţa. sau onal de Sebastian Reichmann: „Gândirea 11-12/ 2020 putem citi un eseu excepţi- Sad”. Novi din scriitorilor Societatea – DNK tura Edi- la spirituală punte nouă o aruncat au care […] informare de mijloacelor și precum municipiului, a cultură pentru direcţiei și Sad Novi orașului Muncian, Ivo lui deosebit mod În proiect. acest la mesc tuturor autorilor care au contribuit ra). „Încă o dată, scrie Ioan Baba, mulţu- Timișoa-- Sad Novi contemporană lirica din culegerea despre România. și Serbia în apărute 90) (peste reportajelor și rilor trimite ● alţii”. „Și Rădulescu”. Neagu Martinescu, Pericle Avramescu), (Marcel Uranus X. Ionathan marnescu, Co- Petru Holban, Anton Temenski, Corneliu Robot, Al. Gheorghiu, Virgil Bota, Horia Stamatu și Simion Stolnicu, Emil și Bota „Dan colaborat mai au se Lucian Boz, a fost Horia Groza”. La în timpul cât a existat sârguincios mai cel meu „Colaboratorul Acterian. Arșavir BrezianuBarbuși dan, Bol- Emil Cioran, Emil Ionescu, Eugen revista despre și dar Lovinescu, și Călinescu G. de ţirile despăr- Florescuși apropierilelae despre Nico- lui povestește îi Boz Lucian 30»”. literari «Anii despre Boz Lucian „Cu cu semnalăm și lui interviul Nicolae Flores- Groza, Horia și Grigorescu-Pană Irina cu Boz Lucian despre importante gurile tei, consacrat lui Lucian Boz. Între dialo- revis- al 2021 nr.1/ trimite ne redacţie, de general secretar Chelaru, Marius și șef redactor Anghelescu, Dan fondator, director Albu, Mihaela din formată ţie redac- o cu românesc , exilului morarea cărţi. Anemone POPESCU www.revistaorizont.ro [email protected] Revista Orizont esteindexatăEBSCO șiCEEOL. Design pagini revista: Paul Crușcov. Concepţie grafică:Sorin Stroe. Daniel Vighi. Tolcea,Vălcan,Marcel Ciprian Șilindean, Daniela Șerban, RobertPopovici, Vasile Percec, Dana Pătrășconiu, Cristian Odangiu, Marian Morar,T. Ioan Marineasa, Viorel Gheo, Pavel Radu Chevereșan, Cristina Bunoiu, Mădălin Branea, Dorian Banciu, Eugen Paul Alexiu, Lucian redacţie: de Colectivul Robert {erban, Marcel Tolcea, Ciprian V`lcan, Daniel Vighi. Viorel Marineasa, Marian Odangiu, Dana Percec, Vasile Popovici, Lazurca, Marius Gheo, Pavel Radu Chevere[an, Cristina Branea, Tiparul executat laS.C.DeaPrint S.R.L.București Tiparul executat la S.C. "TIM PRESS" S.A. TIMI{OARA Marc` \nregistrat`: M/00166 telefoane: 0256 29 48 93, 0256 29 48 95 REDAC}IA: TIMI{OARA, Pia]a Sf. Gheorghe nr. 3, Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia din Romånia Scriitorilor din Uniunii Scriitorilor a Uniunii Revist` a Revist` Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia din Scriitorilor Uniunii a Revist` ● Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia din Romånia Scriitorilor din Uniunii Scriitorilor a Uniunii Revist` a Revist` Despre "Soarta scriitorului din provincie" Un text dulce-amar scrie Adrian Alui cu Colectivul de redac]ie: Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu, Dorian

Design pagini revista: Elisabeta Cionchin. Concep]ie grafic`: Sorin Stroe. (nr. 28) ce apare la Neam]. Cum suntem

nieh. eit pnr reme- pentru Revistă Antilethe. www.revistaorizont.ro e-mail [email protected] r cm etl e eee peste repede de destul Trecem adev`rat valoroas` care se adaug`…", ilorfa ozio, prezentă- poeziilor, Bibliografia

(nr.6). Titlul – "O carte pe jum`tate Secretar general de redac]ie: Adriana Babe]i Redactor - [ef adjunct: Cornel Ungureanu ● ABONAMENTELE ABONAMENTELE ABONAMENTELE SE SE FAC FAC LA LA PO{TA PO{TA ROMÅN~, ROMÅN~, ABONAMENTELE ABONAMENTELE SE FAC LA PO{TA ROMÅN~, ABONAMENTELE ABONAMENTELE ABONAMENTELE SE SE FAC FAC LA LA PO{TA PO{TA ROMÅN~, ROMÅN~, În la care colaborau care la Ulise, Vaa Românească Viaţa Secretar generalderedacţie: Adriana Babeţi Redactor -șefadjunct: Cornel Ungureanu Redactor - [ef: Mircea Mih`ie[ Ulise, mărturisește ORI ORIORIORIORI POZI}IA POZI}IA POZI}IA 19364 19364 DIN DIN CATALOG CATALOG POZI}IA POZI}IA 19364 DIN CATALOG POZI}IA POZI}IA POZI}IA 19364 19364 DIN DIN CATALOG CATALOG on aa ne Baba Ioan Redactor -șef:Mircea Mihăieș Uli- mae[tri nr. Expres

… „geografie literară” a nordului românesc. Maria Toacă din Cernăuţi – excepţională cu împreună scris Bucovina, de ce-amar despredeloc volumulmonumental și copii pentru literatura despre numai vorbește Suceava din Cernica Doina că e Uimitor copii. pentru literatură de tor pune confesiunile ei de jurnalist și de au- pro- ne Cernica postfaţă”,Doina de loc „ţinându-se de mână cu surorile lor”. „În - în italiană, maghiară, franceză – povești olă, rusă, chineză, „Fetiţa și Porumbelul” spani- germană, franceză, în călătoare”- „Păsările șase, în galben” „Ursul multe limbi, mai în traduse sunt Povestirile și lor surorile cu mână de ţinându-se Povești albă. zăpada cărţile Doinei Cernica – ● program? un sau joc un – autoironie Ironie,nimeni”. vrea mă nu preţ/ de prea sunt -/ mine spre privirea unul nici nu-ntoarce trece/ prin faţa vitrinei trec mulţi/ dar oricâţi ar re/ nu m-ar da Șefu pe-o lume întreagă// vânza- de nu-s vitrină/ în „stau fundis”: pro- „de volumului, a din inaugurală poezia chiar judecăm să-l putem care pe poet un și dar romancier, și regizor,dar ţiu, unul dintre regizorii noștri de seamă, de seamă ai teatrului, trebuie să ne amintim șanu. ● Mure- Ana de realizată e „optofonetice” Versiuneamann. poeziilor a românească de inspirate sunt poeziile Desenele, ale Wolcz.Niki lui poezii de „optofonetischen” unor comentariile și scenograf eminentului mut Stürmer. Acolo stau alături desenele albumului al coautor Wolcz, Niki – regizor mare mareHelmut– scenograf Stürmer, un și un Centrală Europa definesc care în lul ● Reichmann. Sebastian arată americană, colectivă experienţa de aproape pare ie, dească o Polonie dintre cele două războa- reclă- să ‘60, anii în încercat, a care mă, Unite”. Jerome Rothenberg, poet de sea- Statelora artistică și intelectuală viaţa în Centrale Europei aportului cunoașterea re- ani, de 20 de perioadă o pe indus, a masă de lor.emigraţie o rând, primul În bunicii sau părinţii trăiseră care în ţările în întoarcere de drumul emoţional că Unii dintre scriitori au putut să regăseas- literar , Am putea scrie mai multe despre fe- despre multe mai scrie putea Am de Mihai Măniu- Mihai de litanii și Bufonerii pån` s`i, lucru [tiindu-l s`n`tos, un s-au lui extraordinar: speriat memoriile "Cred [i \n c` i-au zi voi cerut \ntr-o muri". Apropia]ii mångåie cu palmele cerul. Fellini a notat st` cu picioarele pe p`månt [i dore[te s` fatal." un semn pe cåt de nelini[titor, pe atåt "Nu de mai visez noaptea." Da, `sta poate o fi explica]ie. R`spunsul a fost dezarmant: a[teapt` para m`l`ia]`, plea[ca, mul]umit nu de cel sine, cel care neimplicat, cel care gåndire pozitiv`. (…) este \nainte de orice ac]iune. {i mai e pere]i, [i ci e nevoie s` [i ac]ionezi. {i teatrul s` \nf`ptuiesc [i altceva. teatru, Ceea dar nu ce f`r` s` am fiu oricånd realizat c` capabil am fost ursit s` tr`iesc prin teatru [i pentru de lumea literaturii. Abia domiciliate dup` fiind evadarea \n din vreun au demonstrat valoarea [i s`tuc for]a artistic` uitat de lume, [i dac`… intrusul are argumente, ceva-ceva NEOBOSEALA {I VISELE a nimic. nimic. Nu e suficient s` te dai cu capul de eu mi-am construit norocul soart`. sau Paradoxal norocul e faptul c` nu victimizez [tiu ori lamentez dac` c` voi fi teatrul. Nu voi lovit avea deci de ce s` m` de astea fac \n credin]a mea corp comun nagement, cu de rela]ii interna]ionale. Toate Ion Cocora, pentru unui amplu [i dens interviu acordat poetului de carte etc.), adev`r cronici care, literare, prin altfel, participare la r`måne tårguri la recunoscut` [i exploatat` valoarea (prin fost i-a important, cåt de cåt sau tant, de preferin]` "la Centru", autorului respectivul impor- spa]iu geografic – Provincia – marile spirite ale literaturii istoria na]ionale nu literar`, [i- cu mici, mai foarte solide. mici |ns`, excep]ii, dac` privim cu realism spre A, din provincie… Dezam`gire total` chiar rareori, un dispre] des`vår[it.. condescenden]`, dup` care se ascunde, nu eiztt. a` ti i e plångi, te [i miorl`indu-te stai [i smiorc`indu-te, Dac` nu seriozitate. rezolvi la cåini, ci cu munc`, cu transpira]ie, cu construit pe mine. Evident, nu t`ind frunze nivel de… provincie." c ONT ONT ONT ONT ONT

ademice, ademice, sociale, de cercetare, de ma- Dacă suntem între bărbaţii de bărbaţii între suntem Dacă Nu am cum s` obosesc. Obose[te cel Actorul Actorul Constantin Chiriac, la finalul Salut-salut! De unde spuneai c` e[ti? , de Hel- de Burratini, Burratini. acum, de altfel, implic` multiple zone: www.revistaorizont.ro u ETA Hoff- E.T.A. lui Capriciile (A.P.) (A.P.)(A.P.)(A.P.)(A.P.) Neaua ninge la Betleem . la ninge Neaua i Bcvn primim Bucovina Din Mierla neagră pe Luceaf`rul ISSN 0030 560 X Dul-

(nr. 8): "Cred 31 downloadm-a 32 provensale Nicolas podgorieiCassisBodin Bontoux,proprietarul prospecte. de teanc într-un aștepta mă subiect: un Frédérice Da, Mistral. sus-pomenitul fondatorul, cu chiar prieten Émile Bodin, unul dintre la fruntașii mișcării Felibrige ajuns din zonă, am așa și producătorului al pliant un luat am plecare, La plăcut. tînăr, vin un roșu, cel din doar gustat Am Cassis. de vin de producător unui al cel de și apicultor unui al stand un de alături maison, vindea Ciotat, La în familia cu el și stabilit meu, Tavinul Tara, B&V, cavă și berărie dintr-o rețea bretonă, unde priete la pandemic) șurubului a slăbiri scurte unei timpul (în de azi face parte din a doua categorie. Eram într-o seară Subiectul mine. pe ele caută mă parcă, altele, ce timp în eu, caut le unele pe că constat am răspuns, un dau tori, cumîmigăsescsubiecteleprovensale. Încercînd să Émile Bodin. fondatorului, strănepotul și Bodin Cassis domeniului aici: parte, o întîlnire cu Nicolas Bontoux, proprietarul bună în vorba, fi va care despre și mult foarte resează inte- mă care întîlnire o la merg „buturugă”.Acum de TarteLa Tropezienne din casădupăorașaseseara,pînăladimineața. ieșim să voie avem nu adică „couvre-feu”, în aflăm ne s-au schimbat, dar tot restricții rămîn. Acum, cînd scriu, care,iată, fosta descurtă durată. Restricțiile aurevenit, „eliberarea”simțitam AcoloCassis. la făcut-o am vară, de La Ciotat. Prima vizită după prima izolare, în primă distanță kilometri cîțiva la doar E Cassis. la fost am ori clar undeauajuns. fie le să trenul: cu vin ce cei pentru Cassis, Gara în și Mistral). Nobel, Frédéric Mistral (învariantă provensală, premiului laureatul de scrisă nume, din același cu epopeea Calendal, pescarului aparține îi Afirmația mic”. ni văzut n-a că spune putem Cassisul, văzut n-a dacă Parisul, văzut a „Cine traduc: îl provensală, din citat acest înțelege putea ați efort, puțin cu Deși, vist”. rèn Ioan T. MORAR majoral felibre Émile Bodin, Am fost întrebat de cîteva ori, de prieteni și citi și prieteni de ori, cîteva de întrebat fost Am Am văzutAmmulte deoriParisul, maimultededarși „Qu’a vist Paris, se noun a vist Cassis, pou dir: n’ai N A devenit deviza localității, afișată pe o placă o pe afișată localității, deviza devenit A ol (e a aiei nată preferată noastră patiseria la (de Noël” de „bûche cumpărat am cînd de nului, Crăciuajunul din Cassis la fost mai -am din Cisnădie, de loc, de Cisnădie, din cuisinier chef ), tort adaptat la noi sub numele sub noi la adaptat tort ), foie grasfoie fait Frederi - - - - -

servit drept exempluservit șicelorlalțidinzonă. vii. Și aici intervine inventivitatea lui Émile Bodin, care a butași rezistenți la filoxeră, pe care vor altoi viitoarele lor în Cassis, încă din secolul al XIV-lea), importă din Texas domeniuSaintevechiatestatMagdaleineClosmai(cel domeniuluiproprietarulSavon,Jules prietenul cu ună împre Bodin, tînărul inventiv, Autodidact filoxeră. de Franța,din podgoriile toate mai ca afectată, familiei, via picioare repunăpe să începe domeniului) a oficială toria lăsat în grija unei mătuși. La optsprezece ani (citez din is și treisprezeceani la părinți ambii de orfan rămas din, scoasă dincircuitul devizitepublice. și bogate familii unei urmași dintre parte o de vîndută fost a mistralian pescar legendarul Calendal, omonim, personajul după denumită clădirea Bontoux, Nicolas una din pasiunile lui Émile Bodin. Acum, îmi va spune botanică, grădină adevărată o de înconjurată clădire o Calendal, Mas celebrul deveni va Cassis: reședința din la vară de mută se holeră, de epidemiei cauza din 1883, în care, înstărită familie într-o 1881, noiembrie 6 pe Marsilia, la naște se Bodin Émile făcut documentarea. mi-am întîlnirii, pregătirea În Cassis. în gorie, lui de-al strănepot Bontoux, las marcă înregistrată. Atît de puternică a devinefost asocierea Cas Bodin vinul iar mulțumiți, sînt consumatorii prinde, Ideea tradiție. de diferit vin Un pescăresc. port binecupeștele șicufructele demare, cădoar Cassis era caros și să producă un vin alb sec, mineral, care să meargă cal - și argilos terenului calitățile valorifice să propune își semnată de Calixtine Chanot-Bullier, bucate de carte o la prefață o fiind scriere lui singura majoritatea (precum provensali scriitorii de rangul la ajuns a deși că, spus mi-a apelat, am care la niul Bodin. Denis Roux, profesorul meu de provensală, internațional. și național devine local vin UnTavel. și Monbazillac Châteauneuf-du-Pape,Arbois, cu odată 1936, în cute, recunos primele printre este Cassis apelațiunea altfel, De Franța. din soi de vinurile între așezîndu-l vence, Prode vinul sticle în îmbuteliază care primul e Bodin Émile vrac. vin ca butoiașe, în damigene, în vase,verse invitat pescenădrept dinCassis-Bodin”. „primarul primarilor francezi în Cagliari, primarul din Cassis a fost sis-Bodin, încît, povestește proprietarul, la un Congres al Provence de Mistral și de prietenul său de o viață, Joseph înprincipal), inițiată(înculturalămișcare o e Felibrige stîrnitcuriozitatea titlul,cu văsînt dator lămurire. ocu ani. A primit titlul de tez că Émile Bodin a murit în 1969, la optzeci și opt de Nobelula luatautorul literatură! pentru degeaba nu că Frumoasăpahar”.descriere, în dansează și noastre colinele acoperă ce mirtul și chiprul rinul, rozma ca miroase limpede, diamant un ca strălucește vinul dulce, mai miere are nu „Albina domeniului): ul site- pe și află se (citatul Bodin vinurile despre Mistral spus a ce și întîlnire, de înainte știam, uit: nu Să chis. în s-a proiectul ce după cumpărate ciment, de fabricii destinate terenurile din și alcătuită este vie) de hectare 7 exploatează (care mare Bodin domeniu o actualului a parte Bontoux, Nicolas spune va îmi încît, Astfel urmă. la pînă reușit, au Care industrial. proiect acestui Calendal devenită, printre altele, o tribună a opozanților teritoriul unorpodgorii. pe Cassis, la ciment de fabrici unei instalării 1930, în toria mișcării Felibrige e notat că Émile Bodin s-a opus, usino prouvençalo eir majoral, felibre Dar să revenim la personajul principal, Émile Bo- Émile principal, personajul la revenim să Dar Am stabilit o întîlnire cu actualul proprietar, Nico- D Cam asta știam înainte de întîlnirea de la Dome la de întîlnirea de înainte știam asta Cam di în vindea se Provence de vinul vreme, acea În Ca să nu las amănuntele biografice incomplete, no- Pentru a lupta împotriva acesteia, a înființat revista Roi René), iar vinul era alb, dulce, Bodin Bodin dulce, alb, era vinul iar René), Roi era muscat (soi introdus aici de legendarul acă pînă la filoxeră, soiul principal cultivat (cred că nu mai trebuie tradus). În ml Bdn u ae at dintre parte face nu Bodin Émile felibre majoral în 1950. Dacă v-am Émile Bodin, la pod la Bodin, Émile Vièii Receto de co majoralilor), Is ------buie săajungacasăînaintedecouvre feu . plăcută, arfimultedepovestit, darneîntrerupem: tre- afecta conducta, voi trece și eu pe bio”. Discuția e foarte sută bio și să închidem ochii la deșeuri. Cînd se va dez la sută sîntem că mîndrim ne să ipocrizie o fi „Ar aici. de vii celelalte toate ca bio, regim în trecut a nu care deșeuri”. Din această cauză, domeniul Bodin e singurul deverseazăcarecred,se în lume, din parcnatural gurul Sîntemsin Cassis. Golful în varsă se și noi de aproape „ zonă. în mediu de problemă Gardanne,din fabrică vecheo la de chimice deșeuri de deversării împotriva luptă strănepotul, Bontoux, colas „îl acompaniază”. peștele, cu carebine masculine), merge mai două nină, femi mai una variante, trei în (produs sec lui, bunicul stră- proiectat l-a cum așa mineral, vin un E principal. în Mediteranei, coasta toată pe restaurante, la direct teresant”. Majoritatea vinului, adică 80 la sută, se vinde acest din nostru, solul din via extrage poate ce vedem să roșu, mult mai producem să alb, de păs și, rosé de producția ducem început să lucrez cu fiul meu, Émile, ne-am gîndit să re am cînd „De roșu. sută la cinci doar și rosé sută la 20 unschimbdeimpresii.niște prieteniromâni, pentru cu chiar poate și sticle niște voivenicu treceepidemia, de îndată ce voi avea niște vinuri românești, după ce va că promit Îi cunoaște”. ce ceea la rezumă se nu vin de pasionat adevărat „Un produc. le care oamenii despre sionat de vinurile din alte țări, crede că pot spune multe pa foarte E despreele. bune lucruri numai timp timul jumătate. Nu a băut încă și oră o depășește oră, de jumătate o în pentru principiu, programată, era care discuție O face. ce despre re plăce cu Povestește sine. la de venit a vin pentru lui s-o învețe. înclinat fi ar parcă provensaladar,avută, discuția după Nicolascorespondența.știe descifra nu a Roux,pentru Denis cu împreună vizită o fac să-i propus I-am acum. pînă necunoscută rămasă Mistral, cu său străbunicului are meci acasă). Mi-a vorbit chiar despre coresp din stadionul pe Toulon,cîntă se rugby de echipa cînd dată, o spus-o mai (Am Provenței. Imnul a poeziei numit majoral, apoi o versiune caligrafiată (și înrămată) arătat diploma originală prin care străbunicul său fusese care, firește, și-aaprinsuntrabuc. După Bodin. un cu delectat s-a și favorită lui tăria la bine finalul, presupun că, la mesele cu pește, a renunțat iasă să-mi whisky.Ca de consumator marele băut fi o cunoscut ca om politic decît ca pictor. Mă întreb ce vin mai Churchill,de Winston semnată una și respectivee Printre imaginiledinCassiscare aumigratspre pînzele ales pictori: Galeria Națională din Londra are mai cîteva dovezi! aici, pe diverși trecut Au Cassis. la tanicilor bri a singulară prezență o fost a nu scriitoare Marea Woolf. Virgina scris a și unde Tigana,Chateau-de-Fontrecuse, francez internațional fostul pe proprietar ca avîndu-l Tigana,Dona celebritate: de aură o cu nii an, îndiverse oraședinProvence. de an țin se Felibrige generale Adunările pe vacant. locul ales cel la trece ea deces, După rever. pe poartă o majoral primește, ca distincție, o „cigală” de aur pe care Fiecare membru. unui decesul după numai eliberează se loc Un cincizeci. de strict este majoralilor al cel dar mite „cigales”. Numărul membrilor simpli nu e limitat, nu- loji, puțin) (forțez diverse pe împărțiți sînt frați, ei AcademieFrancmasonerie.și Membrii întrenumesc se provensale, cutoatăbogățiadedialecte. limbii și civilizațieiculturii, conservarea pentru litează mi VasileEa poetul Alecsandri. și moldav boerul cu și Roumanille (da, se citește ca Roumanie), ambii prieteni Drumul spre La Ciotat trece pe lîngă alte dome alte lîngă pe trece Ciotat La spre Drumul D N cm Dmnu Bdn rdc 7 l st alb, sută la 75 produce Bodin Domeniul Acum, Practic,Nicolas pasiunea familiei, via în născut s-a raiai, uă ăee ma s stez între situează se mea, părerea după Organizația, Cupo Santo , devenită, prin punerea pe muzică, am venit pregătit la discuție, așa că mi-a că așa discuție, la pregătit venit am rul majoralilor e limitat. A fost surprins că icolas Bontoux a aflat de la mine că numă ou, amcl i rdci d vn Ni vin, de producția și farmecul locul, fabrici de ciment care ar fi urmat să strice unei împotriva luptat a Bodin Émile acă un vin românesc, a auzit în ul o odcă e trece ce conductă o E trînd actuala proporție proporție actuala trînd foarte in- foarte terroir Cupo Santo Cupo ondența ------