CCrroonniiccaa

Mihai Eminescu 1850-1889 TTiimmMotto: „Tpipmpul uluucreazăl lpenuturu fiecai ri e!” (F.L. Stoica)

UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA Publicaţie de cultură şi atitudine. Anul I, nr. 5, iunie 2015 Preț 5 lei

PENTRU LIBERTATEA PRESEI ȘI A JURNALISTULUI București, 28 iunie 1883 „Dacă, întru abaterea conștiintei alegătorilor, s-a dovedit cele mai eficace arme: corupțiunea, frauda, amenințarea; dacă cu acestea s-a putut respinge opozițiunea de la exercitarea controlului asupra puterii; de U C S

bună-seamă că ele n-au E N I putut nimic contra presei, pe M E

- cât timp aceasta, în majoritatea Ă N U ei, este în opozițiune cu R T Ă C guvernul, bucurându-se de I A H

sprijinul public.” I M

Din sumar: MIHAIL DIACONESCU DESPRE HENRI COANDĂ; O FORTĂREAȚĂ A IMPOSTURII... - CORNELIU ZEANA; MERITOCRAȚIA ÎNTRE DORINȚĂ ȘI REALITATE - GABRIEL I. NĂSTASE; CETĂȚENI LIBERI, NEÎNREGIMENTAȚI POLITIC - ION PETRESCU; TVR, SIMBOLUL „REVOLUȚIEI FURATE” - PETRE RĂCĂNEL 2 Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015

VVIIZZIITTAA OOFFIICCIIAALLĂĂ AA UUNNUUII ȘȘEEFF DDEE SSTTAATT RROOMMÂÂNN,, LLAA MMIILLAANNOO,, DDUUPPĂĂ 112244 DDEE AANNII

u ocazia vizitei oficiale efectuate la Milano de domnul prezente, a avut un caracter festiv şi emoţionant. Klaus Iohannis, preşedintele României, violonista Delia Caracterul unic al acestui eveniment solemn, de o mare DiaCconescu a interpretat împreună cu pianistul Andreas Iliuţă, intensitate emoţională, rezultă şi din faptul că o vizită oficială a Balada pentru vioară şi pian de George Enescu. Piesa este şefului statului nostru la Milano nu a mai avut loc din 1891, compusă pentru vioară şi orchestră dar a fost adaptată pentru când regele Carol I al României s-a întâlnit cu regele Umberto I vioară şi pian. al Italiei. A fost un moment unic, de o mare încărcătură expresivă şi Organizatorul acestui admirabil eveniment artistic a fost simbolică. domnul George Gabriel Bologan, consul general al României la Momentul muzical desfăşurat în faţa şefului statului român, a Milano. primarului din Milano şi a autorităţilor italiene şi româneşti CORINA LIGIA VLAD

Firmamentul n os tru stelar este „tiraliori”, „falangiști” conside - care sexul cu întrebuinţările sale focul sacru din inimile izvoditorilor străjuit de grandoarea Luceafărului rân du-l pe poet un produs vetust, uzuale primare este ridicat la de frumos . Ei nu vor rezona vreo - eminescian, ale cărui scânteiri expirat, „etatizat” „î mbălsămat” rangul de artă. Este adevărat că dată la acordurile lirice emines - divine se revarsă generos, pretu - şi, ca atare, intangibil şi indis - nu mai miră pe nimeni faptul că ciene; nu tresaltă şi nu percu tea - tindeni, asemenea unei hiper - cutabil – cu alte cuvinte, nimeni astfel de indivizi îl consideră pe ză la pulsaţiile senti men telor, tră - cons telaţii, prefigurând imaginea nu ar avea dreptul să abordeze Eminescu drept un produs expirat. i rilor şi sensibilităţii sale unice, olimpiană, unică a poetului naţional critic omul şi opera sa. Din nefe - fără egal . zămislit din fiinţa neamu lui său, ricire, au sărit la gâtul acestuia Aşa se face că asemenea ge - care a ştiut să reziste tuturor nu doar unii numiți „scriitori ”, ci nuri scripturistice , invadate de Iată-ne, aşadar, în faţa unui intemperiilor istoriei, ce s-au chiar oameni de cultură cunos - sexism (unele chiar premiate), îi „soi de barzi” sau de „bastar zi” abătut asupra noastră. cuţi, care s-au îmbăţoşat şi ei, fac să juiseze de plăcere, atât pe lirici, precum şi de consumatori aliniindu-se modei momentului naratorii lirici ” respectivi cât şi ai unor „producţii” ca cele pome - Iată cum ni-l înfăţişa pe poet o nite mai sus . Din rândul acestora publicaţie a vremii ( Constituţionalul au apărut indivizi prefigurând nr .5, din 20 iunie 1889): Avea tipologia unei „di zidenţe” aerul unui sfânt tânăr, coborât antieminesciene mascate – aş dintr -o veche icoană, un copil CCUU GGÂÂNNDDUULL LLAA EEMMIINNEESSCCUU putea spune – o diversiune predestinat durerii…; din aceste antipoematică, antilirică agresivă. dureri şi suferinţe s-a întrupat respectiv . Pe acest fond (defăi - pe nătărăii de soi (vorba lui chipul său cu reflexe zeeşti, ce mare-demitizare) au odrăslit unii Eminescu: Te-or întrece nătărăii,/ Eminescu – cel terestrizat – l-au proiectat în eternitate . De „creatori ” de sub şi anticultură, De ai fi cu stea în frunte) ... înăcrit, scârbit peste măsură de acolo, de sus, de pe bolta lui între care indivizi cu frustrări, decăderea morală a societăţii de stelară ne priveşte ocrotitor, neîmpliniri, care îşi exhibă, cu Din păcate, se publică prea răutăţile contemporanilor şi mângâindu-ne sufletele ostenite, nonşalanţă, fixaţiile psihopate, îşi puţină poezie foarte bună, auten - corupţilor din vremea lui, recurge pentru a ne da speranţe . dezhibă, în diferite feluri şi forme tică; aceasta este tot mai secă - la adresarea pioasă către Sfânta gândurile tulburi, ideile zămislite tuită de har , mai absconsă, Fecioară, invocând-o, sub formă Eminescu este, pentru noi, un în partea dorsală a corpului; obscură, pândită de sforţări aşa- de rugă, să ne izbăvească de întreg univers; de necuprins. Este alte ori se pierd în cugetări zise creative, până la deliricizare relele ce ne-au invadat : Universul cel mare si universul „abisale”, atât de profunde încât şi destructurare a materiei Îngenunchem, rugându-te: / dinlăuntrul nostru . În El - acest nici ei nu mai înţeleg pe ce lume verbale faste. Există, sigur, destui Înalţă-ne, ne mântuie / Din valul Univers mirific, se răsfrânge se află... gură-cască extaziaţi în faţa unor ce ne bântuie;.../ Privirea-ţi asemenea Nemărginirii astrale în producţii-surogat cu pretenţii de adorată / Asupră-ne coboară / O, stropul de rouă : entităţi anume De multe ori procedează la artă literară, căzând pe spate şi maică preacura tă/ Şi pururea create de dumnezeire - acestea siluirea vocabularului românesc, exclamând admirativ: „Oh, my fecioară ,/ M arie! („Rugăciune”) întruchipând nemurirea . violentându-l pe cititor şi pe God!” sau precum novicele la.. . Este trist, dureros si revoltător audientul de la televizor, aşa cum poarta nouă , care mugea: „Wow! ”... Marele geniu românesc stră- ca acest incontestabil mare s-a întâmplat recent când un luceşte în eternitate, intrând în simbol naţional a fost – în anii tânăr „rebel” eșua în citirea unor Asemenea specimene cu ifose universalitate alături de înaltele din urmă – atacat fără ruşine – aşa-zise versuri recurgând la un de literaţi – literar vorbind – sunt spirite şi valori ale umanităţii . precum ar fi fost sub asaltul unor naturalism scabros, agresiv – în ca niste „asexuaţi”, fără a purta Ioan Mihuţ (UZPR) Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 3

PENTRU LIBERTATEA PRESEI ȘI A JURNALISTULUI ictoria în alegeri, îngenunchierea națiunii Armele ce numirăm sunt într-adevăr numai bune exercitând în asociație cu români comerciul de înaintea puterii uzurpatoare, deșteaptă și pentru cei cu bucate pe câmp și pentru cei cu copii de tipograf, îndeosebi de calitatea sa de jurnalist. apeVtituri tiranice, printre care pretențiunea, mai- nainte căpătuit, ori pentru aceia care, ei înșiși, urmăresc un Când însă ne vom aminti de împrejurarea că de toate, de a fi aprobat și aplaudat uzurpatorul în faptele folos direct, nepătrunși fiind de datoria de cetățean și numitul director al foii L’Indépendence roumaine a sale, pe toate căile. de sânțenia votului ce li s-a încredințat; dar, cât pen - fost încurajat și susținut ca jurnalist chiar de către E logic într-adevăr ca, după un câștig, să se tru persoana jurnalistului, hârșit în luptă și îndărătnic guvernul actual, când vom aminti aci că dl. Galli, urmărească un altul, și în fine tot, spre deplina în profesarea principiilor, sunt custure fără tăiș. prin un alt jurnal fundat de dânsul, L’Orient , a satisfacțiune a acaparatorului. Contra presei și jurnalistului a cătat regimul să debutat în țara noastră ca sprijinitor al politicii Regimul dobândise darea din mână și chiar din recurgă la acte de răsbunare; și așa, după ce că a guvernului, atunci desigur că se va vedea și mai bine picioare, a celor ce poartă numele de mandatari ai intentat proces de presă, prin Creditul funciar rural, cât de necuviincioasă este dispozițunea de expulsare națiunii; astfel dispune el la discrețiune de toată unuia dintre organele de publicitate care au cutezat să de acum. puterea în stat, făcând ori și ce vrea, fără a fi formuleze acuzațiune specială contra neregularitățior Ce fel? Pentru ca să cânte guvernul, un străin controlat, și nu se gândește decât la mijlocul de a se de la zisul credit; după ce că, în acest proces de poate fi tolerat și încurajat, iar de a-l critica nu? întări în această situație de desfătare și răsfăț. presă, a cătat să sustragă pe jurnalist de la jude că - Atunci se neagă fără rezon principul echității care nu Singurul lucru asupra căruia n-a putut încă torii săi naturali, jurații, și l-au târât dinaintea admite dreptul ciuntit, care nu poate admite facultatea triumfa a rămas numai presa, și aceasta se consideră, tribunalelor guvernului, recomandând acestora să se de a zice da fără a o admite pe aceea de a zice ba. credem, de către regim, cu atât mai nesuferită, cu cât declare competente și recompensând pe magistrații Una din două: ori străinul dintru început nu este el, în exercițiul puterii discreționare, a trebuit să care au avut lipsa de scrupul pentru justiție și s-au învoit a face politică în țară, și atunci înțelegem devină năzuros, adică supărăcios din lucru de nimic. supus trebuinței regimului; acum a mers cu iuțeală rațiunea unei dispozițiuni de expulsare când și-a Presa, pentru omnipotentul nostru regim, cu pentru a prescrie chiar expulzarea directorului acelui permis el a face politică locală; ori că, dacă s-a strigătele ei, cu lamentațiile ei continue, îi face jurnal, a d-lui Galli, adică fundatorul foii francese tolerat o dată străinului d-a face politică negreșit efectul unei hârâitoare din Brașov care, prin L’Indépendence roumaine, pentru că acesta este guvernamentală, urmează a i se tolera să facă și scârțâitul ei strident, dă crispațiuni nervoase. străin neîmpământenit încă. politică de opozițiune. Fapta de la început a acestui Neapărat dar că se simțea și nevoia de a pune în În cazul de față guvernul, care este evident că a guvern cu dl. Galli, îl obligă la toleranța lui în urmă. practică mijlocul prin care să se năbușească țipătul voit să lovească în existența jurnalului Dar credem că nu este nevoie a argumenta mult, contra trădării și contra fără-de-legilor regimului, L’Indépendence roumaine, s-a folosit de o lege spre a convinge despre urâta pornire a guvernului spre a fi liniștit în domnia sa absolută. decretată de dânsul acum doi ani, și care privește asupra presei. Trebuie să-l așteptăm de acum la alte Însă, ca contra a tot răul ce cată a fi combătut, petrecerea străinilor în țară. măsuri și mai odioase, pentru că panta este așa și contra presei cată să se uzeze de arme îndestul Dacă vom ține socoteala de mobilul care a dictat alunecoasă și nu are piedică până-n prăpastie. de eficace de a o învinge. facerea acelei legi, nu vom putea scuza dispozițiunea Cât pentru presă, am putea să-l asigurăm pe regim Ei, bine, care ar fi fost acelea? de expulsare luată în privința d-lui Galli, pentru că, că, oricât de cumplite ar fi actele sale de răzbunare, Dacă, întru abaterea conștiintei alegătorilor, s-a într-adevăr, ea nu a fost concepută decât sub nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce dovedit cele mai eficace arme: corupțiunea, frauda, impresiunea asasinatului comis asupra împaratului se găsesc într-însa, și teamă ne e că, căutând victoria amenințarea; dacă cu acestea s-a putut respinge Alexandru II și în spiritul de a combate și a depărta peste tot, va pierde și pe cea deja câștigată, în opozițiunea de la exercitarea controlului asupra de țara noastră acele parazite care își caută existența monstruoasa sa pornire de a-și subjuga și presa. puterii; de bună-seamă că ele n-au putut nimic contra din acte de teroare, pe străinii fără căpătâi, pe presei, pe cât timp aceasta, în majoritatea ei, este în nihiliști mai ales, în vreme ce directorul jurnalului (TIMPUL, 28 iunie 1883 - ultimul articol publicat opozițiune cu guvernul, bucurându-se de sprijinul francez L’Indépendence roumaine era aici un de Mihai Eminescu la TIMPUL ) public. muncitor liniștit, stabilit de mai mult timp în țară și

Declarăm a înţelege, deşi nu concedem…” Serata „ Eminescu, jurnalistul ”, din 19 mai 2015, faraoni ”. Desigur, încercarea lui Mircea Eliade de a perse verența-i recunoscute, a găzduită cu generozitate de Sala de festivități a Institutului sensibiliza occidentul, de a atrage atenţia mediilor culturale pre zentat un fragment dintr-un Cultural Român, a fost moderată, ca de fiecare dată, cu occidentale în a studia cultura Cucuteni, într-o perioadă de articol al lui Mihai Eminescu, măiestrie și rafinament de către președintele Uniunii Zia - adânci frământări istorice, s-a dovedit zadarnică. Au fost scris la vârsta de 20 de ani, riștilor Profesioniști din România, dl. Dinu Doru Glăvan. anii războiului, au urmat anii comunismului, dar nici dar cu o profunzime și o Iubitor de Eminescu și de adevăr, dl. Doru Dinu Glăvan a perioada postdecembristă nu s-a dovedit foarte prolifică claritate excepționale. avut invitați, la această Serată, jurnaliști, scriitori, artiști, pentru studierea acestei culturi misterioase, dar fascinante. Articolul este publicat în oameni de cultură care au adus, pe lângă autoritatea ziarul „Federațiunea”, condus operelor proprii, emoția redescoperirii într-o nouă lumină a Când scriitorul Daniel Roxin vorbește despre Cultura de Ion Poruțiu la Pesta, pentru „românului absolut”, dar și „performanțele uluitoare ale Cucuteni, o face cu o explozie pe care numai atenta care a fost urmărit de organele Culturii Cucuteni”, vârf de „dezvoltare a unei civilizații” cercetare și profunda implicare științifică o justifică, astfel ungurești, dat în judecată și din urmă cu 6-7000 de ani. că auditoriul, chiar inițiat al Culturii Cucuteni, îl ascultă cu nevoit să părăsească Austro-Ungaria. emoție și cu maximă receptivitate. Mihai Eminescu și-a publicat articolul sub titlul Distinsa doamnă prof.univ. Ioana Ungureanu, etnolog, „Echilibrul ”, în Mai/Aprilie 1870, sub pseudonimul Varro. muzicolog, profesoară de canto la Universitatea Santa „Cultura Cucuteni (sau Cucuteni-Tripolie), spune Daniel Cecilia, reîntoarsă în țară, fiindcă „ Patria e ȋn tine, oriunde Roxin, reprezintă vârful de dezvoltare a unei civilizații în O Serată „Eminescu, jurnalistul” de o actualitate mai vei fi exilat pe glob, ȋn constelaţii, sau dincolo de toate Europa anilor 3.500-5.000 î.Chr. Performanțele la care a mare ca oricând, de o profunzime impresionantă și galaxiile marelui Univers și oricâte ar fi făgăduinţele ajuns populația cucuteniană sunt absolute uimitoare, iar ele beneficiind de participarea unor „actori” înnobilați cu o străinătăţilor, ţărâna, sufletul şi spiritul din care eşti ar trebui cunoscute de toți românii! mare dragoste pentru Mihai Eminescu, pentru Cultura plămădit te strigă ȋndărăt ”, a vorbit cu pasiune, cu dragoste Română, sub bagheta invizibilă, dar perseverentă a Despre incredibila calitate a ceramicii de Cucuteni, și venerație despre „Eminescu pe zidul poeților mondiali”. președintelui UZPR, dl. Dinu Doru Glăvan. Nu se vor despre pigmenții naturali ai culorilor, care reprezintă și stinge ecourile elogioase ale acestei Serate „Eminescu, astăzi o necunoscută, despre simbolurile ei, despre uitarea În 1939, Mircea Eliade le vorbea occidentalilor despre jurnalistul” fiindcă în luna iunie, la Palatul Parlamentului cu care este tratată de către decidenții de astăzi, despre Cultura de Cucuteni în aceşti termeni: „ România are o se va omagia, cu și mai mare putere și dragoste, Poetul și neputința de a transforma o uluitoare Cultură într-un brand protoistorie şi o preistorie remarcabile. Aici, pe pământul Jurnalistul Nepereche. nostru, a crescut un fenomen „originar”. Aici s-au de țară, a mai vorbit scriitorul Daniel Roxin, cu convin ge - rea că o va face și cu alt prilej. manifestat simboluri, s-au transmis tradiţii. Originea unui A consemnat Ion BĂDOI Membru al UZPR simbol preţuieşte cât descoperirea unei dinastii de Jurnalistul și poetul Miron Manega, cu pasiunea și 4 Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015

Prof.univ. IIOOAANNAA UUNNGGUURREEAANNUU „Senzorialul precede și fundamentează latura afectivă și rațională a artei. Emoția intelectuală intervine în urma celei senzoriale, totul este ca repetiția la infinit a senzațiilor de adevărată artă să te entuziasmeze din ce în ce mai intens.”

Rodica Subțirelu: Vă mulțumesc că ați 1981) vorbește despre „Umanismul lui lumină ce este drept și potrivit cu Legea și acceptat continuarea interviului, pot George Enescu”. Gândirea, arta și viața lui Tradiția”. spune, chiar, mulțumesc pentru generozitate, George Enescu se află într-o strânsă interviul putând fi considerat, cred eu, și o corelație; a declarat-o el însuși, și a fost R.S.: Noi, oamenii, avem în destin dorința formă de generozitate. O țară, un popor se consecvent cu acest crez: „La mine n-a de-a cultiva simțurile, de a ne rafina definește prin cultură; dumneavoastră existat niciodată graniță între artă și viață. inteligența, de a căuta esențele. În faceți cultură adevărată. Este grea munca de A trăi, a gândi, a respira, am exprimat totul societatea modernă, în lumea în care sădire a respectului pentru cultură în întotdeauna prin muzică”. Unitatea trăim, acum, când progresul tehnologiei sufletul oamenilor? modalităților de manifestare ale reprezintă un important sens al evoluției, personalității sale era cauzată de o mai poate fi considerată cultura ca parte Ioana Ungureanu: „În Grecia antică convingere, aceea potrivit căreia, un om integrantă a individului? (spunea Eliade Rădulescu) , sculptura, adevărat nu poate să existe ca atare, direct, muzica, poezia se cultivau elenic și ele au dacă este sincer și consecvent cu sine I.U.: Gândirea lui George Enescu, reflectă dat modele originale întemeiate; deci, însuși în raport cu valorile superioare ce-i ea însăși o contopire prin artă a celor trei clasicismul Greciei a dat modelele călăuzesc viața. Ea izvorăște dintr-o categorii; el a gândit prin muzică și a originale naționale, nu copii, imitații, înțelepciune înnăscută, proprie marilor cunoscut realitatea trăind-o prin arta sa, iar parafraze ” […] „ și pentru că dezvoltarea spirite de totdeauna. Dar totodată, ea derivă scopul muzicii este, în viziunea sa, „spre omenirii se face după legile progresului dintr-o integrare conștientă în realitate. mai bine”. În fine, Frumosul are în (observa Eliade) nici arta nu mai poate Frumosul, Binele și Adevărul se contopesc concepția sa, ca și Adevărul, o existență privi înapoi, spre primitiv, ci țărmurită într-o unitate armonioasă ce definește pe obiectivă: „Frumosul este o realitate vie pe între frontierele națiunilor respective, adevărații artiști. Marele filosof grec care artistul, prin simțurile sale, o percepe nuanțate diferit de la o națiune la alta, ea și o însușește în arta sa” […] „Artistul trebuie să urmeze calea progresului ”. dezvăluie omenirii (spunea marele Conexiunea dintre ideea națională, muzician) calea spre armonie, care este conceptul de umanism și „misiunea Fericire și Pace. Oamenii trebuie să populară” va reveni mereu ca o direcție înțeleagă, că nu e de ajuns să-și umple centrală în creația noastră literară și buzunarele cu bani și că trebuie să caute artistică din secolul trecut. Ea se va hrană sufletească și satisfacții estetice” și, menține pe planul unei ascensiuni am putea adăuga noi, istorice și cultural neîncetate până în momentul apariției lui multilaterale. George Enescu și va constitui o valoare definitorie a personalității sale în plină R.S.: Se spune că există muzică și că formare. Relevând meritele gândirii există sunete, că nu pot fi forme superioare tânărului Alexandru Odobescu, Tudor sau inferioare. Poate fi muzica benefică Vianu arăta că ideile conferinței acestuia sau distrugătoare pentru tânăra din 1851 asupra unui stil național de generație? Tinerii ar mai putea asculta și muzică, arhitectură și poezie cuprindeau Bach? programul realizat treptat de toți artiștii care au căutat un stil naţional în arte: I.U.: Mitul popoarelor primitive (și cele Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion afro-ameri cane) se bazează pe mitul Mincu, Mihai Eminescu, George Enescu. națiunii și al rasei, în marea diversitate a Toți aceștia acoperă o „epocă de mai puțin sunetelor și a manifestărilor instinctuale, încadrându-le în manifestări tradiționale de 100 de ani, în care românii dau George Enescu – fotografie contribuții de însemnătate universală în Complexul Muzeal Judeţean Neamţ sau religi oase, în forme de dans sau toate ramurile culturii”. melodii intonate la unison în mod agresiv Epictet, același gânditor antic, vede în sau moderat, poetizat prin sonoritatea R.S.: Ascensiunea profesională poate conexiunea celor trei categorii, un principiu înăbușită a celor mai răsunătoare stârni orgoliile. Există în noi puterea de a călăuzitor al faptelor umane. „Adevărul instrumente. Discursul sonor realizat recunoaște corect valorile? (spunea Epictet) constituie o avuție timbral, orchestral, ritmic și melodic, nepieritoare și veșnică, ne ajută ca imaginile exprimă gândiri senzoriale ce se I.U.: Romeo Ghircoiașu, în volumul de frumosul să nu se consume odată cu aud pe întreaga suprafață a discursului Studii enesciene , (ed. Muzicală, București, trecerea timpului, ci dimpotrivă, pune în sonor. Corelația dintre auditiv și senzorial Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 5 se datorează temperamentului civilizației, I.U.: Dintre toate familiile de instrumente da Salò, activ la Brescia și Andreea Amati fenomen general valabil al rolului muzicale, din cele cordofone (instrumente din Cremona, reprezentanții celor două simțurilor în cunoașterea prin artă. Fiecare de coarde) viorile lui Stradivarius, Amati și maxime școli de luterie, din acele timpuri, comunitate exprimă prin gândirea sa Guarnieri sunt adevărate opere de artă, în până la realizarea definitivă, de aur, în diversitatea limbajului sonor, vizual și care universul sonor vibrează la unison cu proporția instrumentului care a fost dată de verbal poetic. Senzorialul precede și universul sufletesc al interpretului. Pentru A. Stradivari . În marea înflorire a muzicii fundamentează latura afectivă și rațională a instrumentale, vioara a avut marea stagiune artei. Emoția intelectuală intervine în urma în dezvoltarea expresivă și virtuozistică din celei senzoriale, totul este ca repetiția la diferitele școli, care i-au avut la început pe infinit a senzațiilor de adevărată artă să te Coreli, Viotti, Paganini, împreună cu entuziasmeze din ce în ce mai intens. instrumentele de coarde, cu concerte, cu Formele de muzică afro-americană pleacă concerto grosso , și cu concertul solistic, la început din New Orleans, important port care a precedat nașterea orchestrei fluvial, în care muzica a găsit un punct de moderne. recoltă ce s-a extins ulterior. Matricea melodică, ritmul, improvizarea dată și de R.S.: De curând, onorați fiind de un timbru vocal și instrumental tipic participarea dumneavoastră la Serata cântecelor populare dă jazz-ului, la sfârșitul „Eminescu, jurnalistul”, ne-ați mărturisit secolului XIX, cântece de muncă (gospels intenția de a fonda un concurs cultural, Vioară „Joseph Guarnierius” - cu acordarea premiului „Ioana and spiritual worksongs) și, mai ales, blues Muzeul Naţional „George Enescu” de conținut profan. Jazz-ul se prezintă Ungureanu”. Cum vedeți realizarea original într-o elaborare americană de acestui proiect? elemente africane și occidentale din partea minorității negre din sudul Statelor Unite. I.U.: Dacă statul Român este alături de La sfârșitul secolului XIX, la același nivel mine pentru înființarea Centrului Inter - cu negrii, are loc o contaminare occidentală național de Arte, Studii și Cercetare și a prin forma „ragtime”, o formă pianistică Muzeului de Instrumente Muzicale, din vivace, bogată în elaborări melodice și dorința de a oferi unei generații de tineri armonice, maturată în diverse regiuni din dornici de o cultură multilaterală, sunt sud, paralel cu emanciparea emigranților, dispusă ca, în fiecare an, să acord Premiul dând naștere jazz-ului. Luis Armstrong a Ioana Ungureanu . Sunt în posesia unui revoluționat jazz-ul, conferindu-i o bogat material didactic, la nivel interna - dimensiune solistică, influențând, în țional, ce poate fi pus la dispoziția tinerilor special, toate instrumentele anilor ’30 ai dornici de studiul artelor interpretative, secolului trecut. Prin decadența culturală a muzicale, artistice și teatral muzicale, al noilor generații, prevalând numai această artelor plastice, istoriei culturale, toate de muzică afro-americană, toate aceste for me un înalt nivel cultural. au influențat occidentul european, și nu Vioară - componente numai, să se îndepărteze de muzica cultă, R.S.: Profesor universitar doctor Ioana aceasta rămânând doar un privilegiu al unei acest motiv poate fi considerat un Ungureanu este, și pot să vă definesc așa, minorități elevate cultural și spiritual, care instrument de suflet. În diver sele perioade o personalitate europeană cu un destin și să înțeleagă și să vibreze la muzica lui Bach. de transformare termenul de vioară a fost o istorie deosebite. Ce ați adăuga și ce ați șterge din istoria dumneavoastră?

I.U.: Mulțumesc lui Dumnezeu că m-am putut bucura de o carieră artistică, culturală și pedagogică de excepție, apreciată în Italia. Puține persoane au avut parte de o formare profesională în școlile superioare italiene, printre cele mai bune din lume, ca să nu spun cele mai bune. Cursurile superioare trienale post-universitare din Italia, în cele cinci câmpuri ale muzicii clasice, erau singurele din lume. Aceste cursuri au fost organizate, din păcate, doar pentru o singură gene rație, pentru că statul italian ajunsese la concluzia că acestea costau foarte mult pentru numărul docenților. Îmi doresc din toată inima, întoarsă după 45 de ani, să mă dedic realizării Centrului și Negrii pe plantație în Carolina de Sud Muzeului de Instrumente Muzicale. R.S.: Doriți să înființați în România un uzat de Gabrieli și Monteverdi înaintea R.S.: În încheierea dialogului nostru, o Muzeu al Instrumentelor Muzicale. Ce apariției viorii de astăzi. Ciclul poate fi urare pentru dumneavoastră: să realizați instrument muzical preferați sau îndrăgiți considerat de la începutul celei de a doua cu bine toate proiectele culturale propuse! mai mult? Are o istorie? jumătăți a secolului XVI, în care Gasparo 6 Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015

OO FFOORRTTĂĂRREEAAŢŢĂĂ AA IIMMPPOOSSTTUURRIIII :: MMIINNIISSTTEERRUULL EEDDUUCCAAŢŢIIEEII „Orele de istorie au fost progresiv amputate, iar dacă răsfoieşti manualele şcolare te ia groaza. Despre demnitatea naţională

Conf.dr. CORNELIU ZEANA nici vorbă, ni se inculcă doar umilinţa şi aservirea.”

ontrar marilor speranţe care au însufleţit eroismul luptătorilor anticomunişti, abia dacă se fac nivelul MEC sau al Comisiei de Etică din cadrul naţiunea în momentul prăbuşirii comu - scurte referinţe. acestui minister, ci sunt trimise universităţilor nismCului, România a înregistrat un sfert de secol de acuzate, rectoratele le transmit decanatelor sau degradare a potenţialului său economic, dar mai cu Marele dezastru îl aflăm însă la nivelul univer - catedrelor, iar toată problema este îngropată, seamă moral şi intelectual. Corupţia a atins cote sităţii, locul de formare a elitelor intelectuale ale deoarece acuza de fraudă ştiinţifică este supusă insuportabile, jefuirea averii naţionale a devenit fără naţiunii. Este exact zona în care trebuia să se analizei chiar făptuitorului, care nu are niciun precedent, inclusiv, aşa zisa, restituire a părţilor manifeste cu precădere REVOLUŢIA. Punctul 8 interes să se autoacuze. MEC, nu doar că nu sociale făcută de Petre Roman, milioane de români din Proclamaţia de la Timişoara trebuia aplicat în combate, dar chiar încurajează corupţia, impostura au luat calea bejeniei în căutarea unor locuri mai primul rând în universitate, prin eliminarea tuturor şi fraudele din învăţământul universitar. În faţa unei cinstite, partidul cvasitotalitar a condus ţara în secretarilor de partid şi a activiştilor care vegheau astfel de situaţii au protestat până şi studenţii, manieră discreţionară, infracţionalitatea a crescut la îndoctrinarea, în spirit comunist, a tinerei ocupând amfiteatre sau, şi mai recent, sub forma păgubitor, penitenciarele devenind neîncăpătoare, generaţii, urmărind şi eliminarea elementelor cu unei acţiuni organizate sub deviza „Universităţi analfabetismul şi semianalfabetis mul au luat dosar necorespunzător. Pe scurt, îndepărtarea curate” . În ziua de 27 mai anul curent, la Facul - proporţii. Avem un număr imens de „asistaţi social” valorilor şi promovarea mediocrităţilor şi subme - tatea de Psihologie a avut loc o astfel de dezbatere, care ar putea să depună o muncă oarecare. Crimele diocrităţilor. Rectorii erau numiţi de partid, ca şi reuniunea fiind moderată de un vârf de lance comunismului nu au fost pedepsite, foştii torţionari decanii, selecţia cadrelor didactice universitare era anticorupţie în persoana doamnei Alina Mungiu şi ucigaşi bucurându-se de pensii neruşinate, munca atent observată şi dirijată de „serviciul de cadre”, în Pippidi. de mântuială are efecte vizibile pretutindeni (vezi strânsă colaborare cu securitatea. Ori, toţi aceştia nu Din fericire, alegerea unui nou Preşedinte al calitatea şoselelor), învăţământul înregistrează un doar că n-au fost eliminaţi, dar au fost promovaţi cu României în persoana lui Klaus Werner Iohannis a declin atât la nivelul instrucţiei cât şi al educaţiei civice asiduitate, ajungând (de regulă prin falsificarea reanimat speranţa, încetinind exodul intelectualilor (dovadă masivul furt electoral, mai cu seamă în dosarelor de concurs) profesori şi şefi de catedră. tineri şi valoroşi, după care a venit şi puternica mediul rural), iar lista poate continua. Cine poartă Toţi aceştia au perpetuat o mentalitate nesănătoasă, acţiune anticorupţie a DNA şi a altor instituţii răspunderea şi vina pentru cele mai sus menţionate? lipsită de onestitate şi dorinţă sinceră de progres. similare. Evident, cu rezistenţa vizibilă a majorităţii Desigur, factorul politic, deoarece întreaga nomen - Coaliţia mediocrităţilor postcomuniste a condus la parlamentare care are în mână puterea legislativă. clatură a rămas la conducerea ţării (fostul CC al blocarea şi chiar eliminarea cadrelor de valoare care Curentul anticorupţie, care se bucură de o mare UTC şi fiii nomenclaturiştilor) dar, în mod concret nu au fost membre ai partidului comunist sau au simpatie în rândul populaţiei, ilustrat şi de cota de şi instituţional, nu putem acuza decât Ministerul manifestat o dizidenţă anticomunistă făţişă sau popularitate din sondaje, se opreşte însă la porţile Educaţiei (şi Cercetării, domeniu aproape uneori relativ discretă, dar care nu a rămas neob - bine ferecate ale Ministerului Educaţiei. desfiinţat), care a avut la dispoziţie douăzecişicinci servată. Contraselecţia valorică, atât de expri mată de ani spre a forma o nouă generaţie animată de în timpul dictaturii comuniste a continuat, din Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice spiritul european, căci UE este în primul rând un păcate, în (prea) lunga perioadă de tranziţie către România cere în modul cel mai imperativ spaţiu moral şi, în subsidiar, economic. Dacă nu normalitate. Ministerului Educaţiei să adopte următoarele construim o astfel de Europă întregul proiect al măsuri: IDEII EUROPENE este ameninţat cu destrămarea. Urmarea a fost degradarea instituţiei docto - Eliminarea din universitate a celor care şi-au ranturii unde plagiatul a devenit o cutumă, frauda falsificat dosarul de concurs pentru obţinerea Iată care sunt principalele acuze pe care le ştiinţifică a fost lăsată neobservată, promovarea titlului de profesor sau conferenţiar. În sertarele aducem Ministerului Educaţiei: examenelor şi chiar atribuirea de diplome de Comisiei de Etică din cadrul acestui minister zac de La nivelul învăţământului primar a călcat în absolvire s-a făcut de multe ori prin bani, pile, alte multă vreme astfel de cazuri nerezolvate. picioare principiile lui Spiru Haret, în sensul că a foloase necuvenite, (inclusiv plata prin sex, prac - Eliminarea din învăţământ a plagiatorilor şi a salarizat mizerabil învăţătorii, le-a mărit norma de ticată de profesori de ambele sexe), desconsiderarea celor care au comis fraudă ştiinţifică, publicând copii atribuiţi, astfel încât să poată închide un mare Legii Învăţământului cu privire la modalităţile de lucrări care pornesc de la date inexistente (inventate) număr de şcoli din satele mai izolate, adică exact promovare, iar lista poate continua. sau falsificate. acolo unde era mai multă nevoie de şcoală. În Interzicerea ocupării de funcţii de conducere în aceste condiţii a contribuit indirect şi la scăderea Toate plângerile şi sesizările înaintate Minis - facultăţi (inclusiv şefi de catedră) a foştilor activişti natalităţii în aceste aşezări rurale, în care şcolile terului Educaţiei în nume individual sau din partea de partid (inclusiv CC al UTC), a secretarilor de reprezentau, din totdeauna, un important vector de unor ONG-uri de profil s-au izbit de zidul opac al partid din facultăţi şi a securiştilor (fiecare facultate progres, iar fără învăţător şi şcoală, degradarea respingerii fără analiză. În consecinţă, lipsiţi de avea securistul-cadru didactic). De preferat ar fi ca socială se accelerează. modele reale, ba dimpotrivă, având în faţa lor nişte tuturor acestora să li se adreseze o invitaţie de a contramodele de promovare socială pe căi inco - părăsi învăţământul universitar, sau chiar Toate programele şcolare, manualele şi stilul de recte, degradarea nivelului etic şi de conştiinţă excluderea lor. învăţământ programat au drept numitor comun civică, noile generaţii formate în acest spirit au Îndepărtarea din universitate a celor care au minimalizarea dragostei de ţară, deprecierea istoriei multiplicat corupţia, mai cu seamă în rândurile procedat la vânzare de diplome universitare, au pus însufleţită de marile personalităţi ale acestui neam, politicienilor, scopul fiind îmbogăţirea prin orice note false la examene contra bani sau alte foloase, purtând amprenta idealurilor perene călăuzitoare. mijloace şi fără nicio legătură cu progresul ţării. sau au încălcat grosolan codul etic universitar. Ori, lipsa iubirii de ţară este o invitaţie indirectă Încurajarea (re)venirii în ţară a intelectualilor spre a fi prădată, trădată şi umilită. Orele de istorie Ministerul Educaţiei dispune de toate pârghiile care s-au afirmat în universităţile şi institutele de au fost progresiv amputate, iar dacă răsfoieşti necesare combaterii corupţiei în Universitate, dar cercetare din străinătate, încadrându-i pe funcţii manualele şcolare, te ia groaza. Despre demnitatea nu doreşte să facă nici cel mai mic gest în această corespunzătoare pregătirii acestora. naţională nici vorbă, ni se inculcă doar umilinţa şi direcţie, ascunzându-se după paravanul aşa zisei Anularea doctoratelor plagiate şi interzicerea aservirea. Cât priveşte crimele comunismului, cu autonomii universitare, ca şi cum aceasta ar fi mai conducătorilor acestor doctorate să mai coordoneze reţeaua vastă de închisori şi lagăre în care se presus de lege. Toate adresele care conţin acuze de doctorate.. practică tortura şi exterminarea, cât şi despre plagiat, fraudă ştiinţifică etc. nu sunt analizate la Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 7

Dinamica societăţii imensă impostură, o cacealma! occidentale a atins un punct America este o ţară ca o critic în dezvoltarea acesteia, MERITOCRAŢIA ÎNTRE DORIN ŢĂ ŞI REALITATE reclamă luminoasă, zgomotoasă, fapt pentru care totul se află dar stupidă. Mesajul ei a devenit Conf.univ.dr. Gabriel I. NĂSTASE într-un echilibru relativ, cu tendinţa ca, în orice necredibil şi lipsit de orice compasiune faţă de moment, societatea occidentală să gliseze suferinţele oamenilor. Prioritare sunt propriile lor într-o parte sau alta, spre o evoluţie sumară, interese meschine. Pe unde au trecut americanii, fără nimic spectaculos sau spre involuţie, spre în urma lor au lăsat prăpăd, moarte, suferinţă, un dezastru răsunător. Factorii care pot genera sărăcie. această „alunecare” într-una dintre cele două Ca urmare, SUA nu mai pot fi un model de direcţii menţionate, sunt numeroşi, diversificaţi progres, ci unul de regres, la care trebuie renunţat. şi interdependenţi. Autorul încheie cartea cu un mesaj apoca - Un aspect primordial care poate influenţa liptic, avertizând cititorul asupra „ începutului evoluţia sau involuţia societăţii este nivelul de sfârşitului democraţiei occidentale ”. educaţie şi instrucţie al membrilor societăţii, Pentru a nu-l lăsa descumpănit pe cititor, gradul de implementare a rezultatelor cercetării cuprins de frisoanele unei astfel de profeţii, ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării ş.a. autorul cărţii propune o alternativă de salvare a În cartea „Meritocraţia”, scrisă de Primo civilizaţiei umane, dar şi de progres al acesteia Laurenţiu (autorul are un nume rar, neobişnuit), prin instaurarea „ meritocraţiei ”. analiza pe care acesta o face asupra societăţii Propunerea este viabilă şi pentru România, actuale este detaliată, complexă şi pertinentă în dar pentru asta trebuie promovate valorile reale, raport cu realitatea cu care se confruntă în autentice. Numai aşa se poate salva. Dacă nu o prezent occidentul, în general şi România, în va face, România va trebui să aleagă între „ revolu- special, în contextul globalizării. ţie… sau stăpân chinez ”. Autorul acestei cărţi (cartea a fost editată de România în prezent este ocupată şi nu-şi editura „ANTET” la începutul anului 2009 şi doreşte un alt stăpân, întrucât, ca orice ţară aflată interzisă în reţeaua de librării din 2010), sub ocupaţie, poporului nu-i merge bine şi nu are consideră că omenirea trăieşte în mijlocul celui cum să-i meargă, atâta timp cât şi-a pierdut de-al treilea război mondial. Războaiele de suveranitatea şi libertatea. O soluţie pentru ieri, de azi precum şi cele viitoare sunt şi vor fi România ar putea fi „ modelul chinezesc ” pe care războaie economice. De-a lungul timpului, unii şi l-a dorit şi preşedintele Nicolae Ceauşescu: „ o au râvnit la bunurile altora, dorindu-le cu orice ţară, două sisteme ”. De ce nu! preţ. Dacă la început, în bătăliile pentru resurse La 29 august 1968 a avut loc un eveniment cu se utilizau mijloace violente, în timp acestea au semnificaţii multiple, în condiţiile tensionate în evoluat, s-au rafinat, devenind în aparenţă Europa de atunci (ca de altfel, şi de acum). prietenoase, dar mult mai eficiente şi mai Chinei peste 1000 miliarde de dolari? Cum Postul de Radio Pekin a inaugurat emisiunea în periculoase. poate SUA să mai manipuleze voturile în ONU şi în limba română, la dispoziţia directă a premierului Autorul cărţii invocă sistemul de dominaţie al SUA Consiliul de Securitate, când toţi votanţii datorează Zhou Enlai, care a numit România „ Sora de suflet a ca fiind barbar, racordat la practicile rudimentarismului, bani Chinei? Chinei ”. din cauza lipsei de istorie, de cultură şi civilizaţie, Cum să refuzi China, când aceasta este cel mai Poate, peste timp, în viitorul apropiat, dorinţa lui dominat de dorinţa hulpavă de a intra, prin orice important cotizant la Fondul Monetar Internaţional (FMI ) Nicolae Ceauşescu ca România să fie „ o ţară, două mijloace, în posesia resurselor altor ţări. şi aproape toată planeta este datoare-vândută la FMI? sisteme ” se va împlini, mai ales că poziţia ei geostra - America a plonjat de mult în oceanul „Penibilului”, Sunt multe întrebări al căror răspuns SUA nu vor tegică, ca „ antecameră ” a „ Drumului Mătăsii ” între dar a rămas vocală. să-l audă, pentru că nu este unul favorabil lor. Aici se Est şi Vest, este de necontestat. Astfel, România se Cum poate să mai conducă lumea şi să-şi impună rupe firul aşa-zisei democraţii pe care o invocă cu poate salva, având toate şansele unei reuşite autentice deciziile în faţa Chinei, când guvernul SUA datorează perfidie de atâţia zeci de ani, aceasta fiind de fapt o de modernizare!

Revista DESTINE - 25 de ani Un grup de scriitori și parcurge un drum semnficativ în timp şi lasă o dâră identitatea şi să rămână departe de tentaţiile politice. ziariști cu inimă de înteme - vizibilă în epocă, publicând constant informații verificate, Împreună cu alţi slujitori ai culturii, scriitorul și ietori, Victor Gh. Stan, Ion opinii responsabile și creații valoroase. ziaristul Victor Gh. Stan a avut energia să organizeze, un Machidon, Florin Grigoriu, an mai târziu, în 1991, Cenaclul literar-artistic Destine , Petre Marinescu şi Gheorghe Jurnalismul de substanţă adevărată este de utilitate iar în anul 1992, a înfiinţat Editura cu acelaşi nume, la Iordache înfiinţează, la 08 publică, iar ziaristul autentic este un creator necesar care au publicat mulţi condeieri, din mai toate generaţiile Iunie 1990, revista DESTINE, comunității căreia îi adresează produsul jurnalistic. de creatori. subintitulată publicaţie de Încă în primele numere, Destine publică reportaje, cultură şi probleme sociale. cronici culturale, nume mari de clasici ai poeziei, ai În timp, revista, cenaclul şi editura s-au închegat MARIAN DUMITRU Așadar, cu numai o săptă - prozei, ai dramaturgiei, ai criticii şi ai eseisticii româ - într-un trepied cultural, tot mai solid, care a asigurat mâna înainte de împlinirea a exact 101 ani de la intrarea neşti, dar şi condeie contemporane, o grijă specială viaţă şi prestigiu Societăţii Culturale Destine . glorioasă în eternitate a lui Mihai Eminescu, o revistă acordându-le tinerilor și debutanţilor. 25 de ani de apariţie neîntreruptă înseamnă o vârstă pornește la un maraton de cea mai mare dificultate. Informații culturale și sociale, evocări și documentare matură pentru o publicaţie, dar, mai ales, o promisiune interesante, interviuri neliniștite, portrete, cronici şi de viață lungă. Drum greu pentru abia născuta foaie, pe fundalul recenzii la cărți, de regulă, încurajatoare, dar şi un haosului politico-social ce antrenase întreaga ţară în acel Concurs anual de poezie îşi vor găsi locul în numerele Subsemnatul, semnatarul acestor rânduri, am dus în an 1990. Era perioada delațiunilor, a răzbunării și a succesive ale publicaţiei, revista fiind difuzată în China și câteva exemplare ale revistei „Destine” pentru a fi manipulării abil orchestrată de profesioniștii unei meserii Bucureşti, dar şi în provincie şi, peste ani, chiar dincolo citită şi păstrată la vedere în bibliotecile veşnice ale vechi de când lumea. Cunoscuții sfinți, Minciunie și de hotarele țării. acestei țări cu o civilizație multimilenară. Am trimis-o, Bazaconie de la radio Erevan săriseră, deja, din barba lui de asemenea, în alte câteva ţări, la prieteni din cele patru Moș Gerilă, în perciunii Unchiului Sam și se făceau utili, În cele aproape două sute de numere apărute până zări, pentru ca sămânţa ei să dăinuiască, indiferent de luându-i scamele imaginare de pe joben. Ne amintim că, pe acum, Revista Destine a publicat zeci şi zeci de autori de cutremurele istoriei. atunci, viaţa cultural-artistică românească era plină de reportaje și evocări, de poezie, proză, dramaturgie, noi speranţe, dar şi de teama de necunoscut: când, se în - epigrame, pamflete și fabule. Nu bănuiam, în anul 1990, că peste un sfert de veac vio ra încurajată de entuziasme, când se codea, pândită de voi scrie, la aniversare, despre 25 de ani de apariţie pericole, la tot pasul. Redactorul-şef, Victor Gh. Stan a luptat cu obstacole neîntreruptă a generoasei Reviste „Destine” , cu filele ei Arătam, cândva, că o publicaţie culturală poate intra de neînchipuit, mai ales în ultimii ani, pentru ca această ca aripile care se zbat fără oprire. în Anale, chiar şi cu o viaţă efemeră de numai un număr, rază de lumină să răzbată până astăzi şi să meargă după dar, în istoria trainică a jurnalismului şi, mai ales, în logica razei, numai înainte. Cu mijloace materiale LA MULŢI ANI ! conştiinţa oamenilor, aceasta nu poate rămâne decât dacă extrem de modeste, foaia a reușit să-şi păstreze 8 Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015

TTVVRR,, SSIIMMBBOOLLUULL „„RREEVVOOLLUUŢŢIIEEII FFUURRAATTEE”” (I) Dipl.Ec. PETRE RĂCĂNEL - Președinte Federația Societatea Civilă Românească

În 21 august 1955 la ora 20.00, s-au făcut primele debarcarea lui Titus Popa a fost paraşutată în instituţie transmisiuni experimentale regulate, cu filme și cronici echipa Gulea-Mungiu (1997). Numirea lui Stere Gulea n 1861, Alexandru Ioan Cuza decreta tricolorul ca de actualități făcute de Ministerul Poștelor și Telecomu- ca Director General interimar s-a făcut printr-o drapel oficial al Principatelor Unite. Spunea nicațiilor de la Poșta Vitan din București. Prima emisi- Hotărâre Parlamentară, act inexistent în cadrul Legii atunÎci domnitorul: „ Steagul este familia, ogorul une profesionistă de televiziune din România a fost rea- fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se organice, iar echipa respectivă nu a făcut decât lizată în noaptea dinspre 31 dec. 1956 - 1 ianuarie 1957 . vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul săînlăture oameni de televiziune deja formaţi, bine devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce pregătiţi profesional, sub pretextul depolitizării. Această Pe parcursul deceniilor care au urmat, datorită unor reprezintă oastea .” Simbolul celor trei culori naţionale himeră bântuie TVR şi astăzi. În practică, chiar şi de oameni devotaţi muncii lor, TVR a încântat şi delectat este aşadar mai vechi decât Marea Unire de a cărui dată mai recentă nu s-a procedat decât pe dos: puseuri publicul românesc prin emisiuni remarcabile care s-au centenar ne apropiem. de suprapolitizare s-au făcut cu regularitate, fie că a consacrat în preferinţele telespectatorilor: Viaţa satului, fost vorba de aducerea la conducerea TVR după 2005 a Modernitatea în care trăim astăzi ne face sensibili şi Tele-enciclopedia, Tezaur folcloric , primele lecţii de echipei anti-PSD în frunte cu Rodica Culcer, sau de limbi străine, etc. la alte categorii de simboluri cu valoare naţională, din „recuperarea” televiziunii în 2012 de către administraţia Însă în ultimii ani ai regimului ceauşist TVR devenise care nu poate lipsi televiziunea publică, element numită de USL: Tănase-Zgabercea-Lukacsi. esenţial al unei democraţii autentice în care vocea nu doar o sursă de informare despre dezvoltarea economicăa lumii, ci principalul instrument propagandistic poporului trebuie să se facă auzită. Rând pe rând, exploatată la sânge de partidele ce al regimului comunist. Din 1985, emisia s-a redus la 2 s-au perindat la putere, care nu au considerat-o Astăzi TVR e într-o stare critică: dezastru financiar, ore pe zi şi în cea mai pare parte era dedicată cuplului instituţie redutabilă de presă, ci doar portavoce utilă o degringoladă în programe, audienţă scăzută dramatic dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu. Chiar şi aşa, dată la patru ani, TVR şi-a deteriorat iremediabil după „experimentele” politice din ultimii 25 de ani. TVR a rămas simbol naţional şi a dovedit-o în Vorbim de o instituţie de presă aflată în pragul colapsului momente critice pentru ţară. Evenimentele sângeroase identitatea de televiziune publică, imaginea şi financiar, care prin profesioniştii pe care îi mai are luptă din decembrie 1989 care au desfiinţat comunismul în credibilitatea în rândul publicului. Au contribuit la să supravieţuiască într-o concurenţă tot mai feroce. România au fost transmise în direct de TVR: a fost aceasta nu doar înalte conduceri (consilii de prima răsturnare de regim transmisă în întregime şi în administraţie şi preşedinţi-director general), ci şi Nu în altă parte, ci la TVR am văzut tricolorul pictat timp real de o televiziune. Revoluţia din 1989 s-a numeroşi directoraşi numiţi pe bază de recomandări de cu pasiune de un român pe un bob de orez. O metaforă făcut,într-o proporție covârşitoare, la şi prin televizor. partid şi chiar şi „jurnalişti” gata să servească umil excelentă despre esenţa lucrurilor: la televizor, un steag decidentul politic, răspunzând cu exces de zel pe un bob de orez se vede la fel de mare ca unul imens. Însă acele zile tulburi, în care s-a scris cu sânge comenzilor venite din afara televiziunii. Şi nu doar din Un răspuns subtil dat de TVR Antenei 3 care a creat cel nevinovat actul de naştere al originalei democraţii zona politică, dacă ar fi să luăm în seamă apelurile mai mare steag din lume. Filmul realizat de Cornel româneşti postdecembriste, au reprezentat începutul disperate ale actualului preşedinte al instituţiei din Mihalache, intitulat sugestiv Stegozaurii, are un final unei perioade tumultuoase şi pe alocuri nefaste pentru Dorobanţi, Stelian Tănase, prin care cere serviciilor de „încărcat” de mesaj: „Un steag pe un bob de orez se societatea românească. Iar televiziunea publică a jucat informaţii să îşi retragă de urgenţă acoperiţii din TVR! vede pe un televizor la fel de mare ca un steag de cinci un rol pe alocuri nefast. Din start s-a încercat Această mixtură toxică, servicii-partide, a cauzat cea tone și șapte hectare. Dragostea de țară nu se măsoară acapararea instituţiei mascat prin persoane precum mai gravă situaţie din televiziune. Şefi incompetenţi, în cantitatea de pânză.” Este doar un exemplu de ceea Silviu Brucan, care ulterior au acaparat posturile cheie puşi să gestioneze destinele instituţiei sau să favorizeze ce trebuie să reprezinte pentru români TVR, prima ale sistemului: posturile administrative, dar şi cele de clientelă politică inclusiv prin angajări masive abuzive televiziune din viaţa lor: o contrapondere la excesele şi creaţie prin realizatorii unor programe plasate strategic şi scurgeri de bani publici, au adâncit gaura neagră în tabloidizarea din audiovizualul românesc, un reper de în cele mai bune tronsoane orare. cultură, profesionalism şi de echilibru. Esenţă de Situaţia televiziunii s-a deteriorat iremediabil prin care s-a înfundat televiziunea cândva a poporului… televiziune. De acest TVR avem nevoie! intervenţia brutală şi stupidă a politicului. Cotroceniul Aducerea unor realizatori din afară pe sume nejustificat păstra atunci un rol relativ discret în influenţarea de mari si contractele păguboase încheiate (pentru Cei mai mulţi dintre noi reprezentăm generaţii crescute difuzare filme, competiţii sportive, diverse emisiuni- cu TVR în spiritul respectului faţă de valorile naţionale. deciziilor TVR, însă Parlamentul, prin Comisia de culturăcondusă de Gabriel Ţepelea, a refuzat instituirea concurs, etc.) n-au fost decât surse de îmbogăţire rapidă TVR1 a fost primul canal de televiziune apărut în unui Consiliu de Administraţie neutru politic, format şi ilicită pentru şmecheri, existând prezumţia unei România în 31 decembrie 1956. Până în 1968 a fost și din personalităţi ale vieţii culturale, social-economice, complicităţi cu decidenţii din televiziune. unicul. Este un post ce acoperă prin rețeaua terestră în numele promovării legii. În detrimentul profesioniştilor 99% din teritoriul României. Începuturile datează de au fost preferate numirile politice, practică ale cărei Prin instaurarea ordinii, respectarea legii și depolitizarea fapt din 30 octombrie 1937 când inginerul Cristian consecinţe le regăsim astăzi în dezastrul financiar şi TVR se va face „Primul Pas” liber și democratic în Musceleanu creează primul post experimental de editorial în care se află TVR. Legea organică de această instituție și vom trăi în continuare cu speranța televiziune din România la Universitatea Politehnică funcţionare a TVR a fost încălcată când, după că Revoluția din ’89 va fi desăvârșită așa cum au visat din București. cei care s-au jertfit pentru idealurile naționale. Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 9

FESTIVALUL DE FILM ROMÂNESC, ediția a II-a, Chișinău 2015 „MARI SCRIITORI, MARI ECRANIZĂRI”

Zilele trecute a luat sfârșit cea de-a doua ediție a Festivalului de Film Românesc de la Chișinău, festival realizat de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România - U.A.R.F. în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor din Moldova - UCM.

Timp de trei zile (21 - 23 mai), la cinematograful Odeon, publicul din Chișinău a fost delectat cu proiecții cinematografice, filme de referință din filmoteca de aur românească („Moromeții”, regia Stere Gulea, „Cel mai iubit dintre pământeni”, regia Șerban Marinescu, „Ciuleandra”, regia Sergiu Nicolaescu, „Casa din vis”, regia Ioan Cărmăzan, „Felix și Otilia”, regia Iulian Mihu, „Moara cu Noroc”, regia Victor Iliu).

Anul acesta tematica „Mari Scriitori, Mari Ecranizări” aleasă de maestrul regizor Ioan Cărmăzan, președintele U.A.R.F. și al festivalului, a avut ca scop susținerea liceenilor la examenul de SINGURĂTĂȚILE UNUI FILOSOF Bacalaureat, filmele fiind ecranizări după marile capodopere u trecut deja 20 ani de la despărţirea de Emil care dintre voi are curajul / să spună blestemata vorbă literare ce fac parte din programa școlară. Cioran (20 iunie 1995). Şi, Doamne, câte s-au ”. ( Runice ) întâAmplat de-atunci! Manuscrise rătăcite. Manuscrise Conform filosofiei lui Cioran care înţelege că viaţa şi Matei Valeriu, directorul Institutului Cultural Român la Chișinău, care-şi cer dreptul la viaţă. Dileme. Controverse. Preten- moartea sunt faţete „ egal insuportabile ”, justificând Petru Hadârcă, directorul general al Teatrului Național „Mihai ţii testamentare. Generozitatea unei donaţii. Şi-o apariţie aceasta prin convingerea că viaţa este cea dintâi „ pri - Eminescu”, Sergiu Prodan, președintele UCM - Uniunea recentă: Razne . Inedite reflecţii. Şi multe alte studii de vilegiată ” (şi de care, ne convingem, prin trăire), pe când Cineaștilor din Moldova, Ion Ungureanu, ex-ministrul culturii, istorie şi critică literară sau filosofică. moartea este „ dezmoştenită ” (n-avem cum a o cunoaşte, actrița Ana Tcacenko, cadre didactice cu o reputație de prestigiu Emil Cioran tronează în librării, printre literaţi, la n-avem cum a o învăţa şi... „ fără interesul ca s-o ştim ”). (Larisa Silvestru - director Liceul „Prometeu”, Cristina Chelaru - director Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru”, Victor facultate sau în şcoli, printre liceeni. Ar trebui să fim Dacă viaţa „ face din fiecare din noi un proscris şi din Ambroci - director Liceul „Spiru Haret”) sunt doar câteva nume încântaţi. Şi totuşi, pe Emil Cioran îl simţim în aceeaşi fiece semen un călău ”, acel „ fir ” clepsidric al Timpului- de personalități din viața socio-cultural-artistică moldovenească singurătate postumă, ca în timpul vieţii sale. „ De-aş Timp ce-ar fi capabil a face din noi? Dacă viaţa este o care au fost prezente la festival. putea deveni fântână de lacrimi în mâinile lui „melodie a expirării ”, moartea cum îşi unduieşte flexiu- Dumnezeu !...” nile melodicului? Ar merita ori ba, să ne-ntrebăm? Par - Invitatul de onoare al festivalului, domnul Horia Barna de la El ne-a lăsat o Scrisoare din singurătate... Şi noi am curgând acest volum, s-ar putea să-i descoperim mis te re - Institul Cultural Român a vorbit cu elocință despre fiecare film putea să-i răspundem printr-o Scrisoare din singurătatea le! Cert este: de moarte „ ne apără instinctele ”, glăsu - proiectat și despre importanța înfrățirii prin cultură și artă a noastră, şoptind, epuizant: „ Ce bună eşti, ce sfântă, o, tu, ieşte, ca pentru sine taciturnul Cioran, dar de viaţă, avem românilor de pretutindeni. singurătate/ Tu ştii atât de multe în limba ta să-mi speranţa ca să ne apere cineva? Înţelegem că filosoful spui...” (Victor Eftimiu) Şi gândind la un adevăr, incon- este pesimist. Şi suntem trişti. Putem fi altfel?! Atmosfera de sărbătoare artistică a fost redată atât de expoziția de tes tabil, să rostim: „ Sensul romantic al singurătăţii Dacă viaţa înseamnă izbândă (adică, acumulare), ea pictură din holul cinematografului realizată de talentații elevi ai derivă din negaţia pozitivităţii concrete a firii, din dis - va deveni un „ acord în la major al nimicniciei ”. În fond, Liceului de Arte Plastice „Igor Vieru”, cât și de câteva momente pre ţul pentru ceea ce existenţa a redat pur şi ireductibil” . dra matică-ar fi doar „ tăcerea inimii ”. Cumva, viziunea lui artistice, sensibile, susținute de liceenii descoperiți ca adevarate Şi iată cum, „ne murim moartea trăind” sau, precum Cioran pare ca o mutaţie răscolindă, gândind la con cep tul talente, de către organizatori - Claudia Motea și Diana Mețiu, la o spune poetul George Coşbuc: „Ah, moartea-i noapte, shopenhaurean, filtrat de geniul romantic: „eter nă-i numai vizită de promovare a festivalului, cu două săptămâni înainte de via ţa / E ziua, dragii mei! ” Şi, frământându-ne mintea moartea, ce-i viaţă-i trecător... ” (M. Eminescu) deschiderea acestuia. spre cele lumeşti, spre cele nelumeşti, zămislitu-s-au câ- Putem vorbi de „ lipsa de suferinţă ” în faţa morţii şi te va razne , adevărate „ exerciţii de admiraţie ”, acumulări de „ actualitatea de suferinţă a vieţii ”? Răspunsul pare În cadrul festivalului s-au desfășurat și două concursuri, unul (ne)vitriolate, neviciate sau, posibil, „ otravă a veghii ” – ambiguu: „ gândeşte şi suferă ”, pentru ca, în final, să pu- legat de activitatea liceenilor, iar altul, de cea a tinerilor cineaști. „murire înflorită... ” Acumulări... într-un firesc „ amurg ” tem respira uşurat, conştientizând „ nefericirea de a nu Concursul de eseuri „Cine scrie, câștigă!” a adunat sute de meditativ. Şi uite-aşa, rămas-a de la preablândul, blajinul fi... nefericit... ”, şi acceptând suferinţele lumii – suferin- eseuri, dar a selectat 12 premianți pe podium, fiecare dintre ei şi prealucidul Emil Cioran... câteva... Razne , zice-se, ţele proprii. Pentru fiecare tronează singurătatea. Dar n- scriind un impresionant eseu despre „Personajul favorit” din „inedite ”. Adunate într-o carte, despre care prefaţatorul avem voie a uita că durerea este singura „ cale de puri - operele literare românești. Marele premiu a fost luat de Natalia Constantin Zaharia spune că reprezintă o „ carte-şar ni - ficare, de ardere interioară ce ridică pe om pe un plan cu Țurcan, elevă în clasa a XII-a la Liceul” Spiru Haret”. Pe lângă sensibilitatea poetică, ea a impresionat publicul cu vocea ei de eră, o margine de genune pe care Cioran a trecut-o feri- totul particular faţă de viaţă ”. Numai prin durere, „ omul aur, cântând o doină de suflet. De asemenea, Dinu Coval, premiat cit punând piciorul dincolo... ” câştigă o anumită excelenţă în univers ”. Şi merită, o spu - și el, la acest concurs, a prezentat alături de Adelina Simionov Subscriem acestei aprecieri, adăugând faptul că ne filosoful, „ a învăţa să suferi ”. „ A învăţa să suferi este (amândoi elevi la Liceul „Prometeu”) un fragment din spectacolul rosturile maximelor care compun cartea aceasta sunt felii semnul cel mai elocvent al prezenţei unui simţ dezvoltat „Mama” de Grigore Vieru, fiind foarte apreciați de întregul de înţelepciune, fărâme de lumină, pentru cei care se pentru eternitate ”. A învăţa „ să înfloreşti în amurg ”. A în - public. Un alt talent actoricesc, a fost Alexandru Faina, elev la lovesc de pereţii vieţii şi nu ştiu, câteodată sau de cele vă ţa „ sfârşitul fără amurg ”. A învăţa că „ frica de moarte Liceul Spiru Haret, care a prezentat „Scrisoarea mamei”, un eseu mai multe ori, care-i cărarea demnă de a fi parcursă. Deşi este un fruct bolnăvicios ...” scris de Andreea Odofreț, câștigătoarea Concursului Național de titlul pare derutant, la prima vedere, strălucitorul discurs Nu neapărat trebuie să ai o anumită vârstă, matusa - Creație Literară din Moldova. al cărţii sapă cute adânci în mintea cititorului, „ firul lemică (să zicem), pentru a reflecta la „ obsesia morţii !” timpului ” tresaltă măiestrit şi măiestrind. O spune clar, filosoful: „Purtăm moartea în cromozomii Al doilea concurs a ținut strict de lumea filmică, fiind un concurs În tumultul acesta, al existenţialului, plăcerea şi şi genele noastre...” Şi ce ne rămâne? Lupta. Lupta pen - de filme de scurt-metraj. Juriul format din profesorii Ioan durerea sunt îngemănări sublime, după ce ele se disipesc tru viaţă. Nu doar pentru propria-ţi viaţă. Întru slujirea Cărmăzan, Diana Mețiu, Florin Toader, Otilia Sîrbu, Andrei sunt „ devorate ” de anumite „ voluptăţi în nenoroc ”. Vieţii. Într-acest îndemn, avem şi glăsuirea lui Confu - Dumbrăveanu, Horia Barna, actrițele Zinaida Timofti și Ana Şi câtă dreptate are filosoful spunând că omul este o cius: „ Oricât de mari ţi-ar fi suferinţele, cea mai mare Tcacenko și jurnalsitul Vitalie Șelaru, a premiat trei filme „furnică bestială ”. Cu inteligenţa sa nativă, stăpâneşte ne norocire ar fi să te doboare deznădejdea... ” Şi-un pro - moldovenești și trei filme românești. per fect „ sentimentul vremelniciei ”, conştient fiind că „ în fund exemplu de astfel de viaţă, ni-l oferă şi Alexandru Trei filme moldovenești: fiecare făptură zace bunătatea şi răutatea în aceeaşi mă - Baciu – în ale sale amintiri. Răscolitoare pagini. Avem - „Cine seamană” – regizor Marcela Chistruga su ră ”, iar gândurile sale (care răzuiesc adânc în propria -i nevoie de-acele licăriri de raze îndumnezeite, pentru a - „Ana” – regizor Natalia Saufert conştiinţă) par „ gemetele unei râme călcate de îngeri ”. rezista într-această lume extrem de tehnică şi generatoare - „Evadarea” – regizor Nicolae Negara Pentru Emil Cioran viaţa şi moartea se îngemănează, de stresuri. „Doamne, ce taine ascund trupurile noastre! Trei filme românești: se consultă, sunt în armonie, adică nu se resping, ci Ce har trebuie să avem ca să înţelegem şi, mai ales, să - „Kandy” – al actriței, scenaristei și producătoarei de film dimpotrivă, se completează. Şi pentru ca aceasta să nască lăsăm impresia că nu înţelegem tot ce se petrece cu noi şi Claudiei Motea ceea ce noi numim comuniune, şi începutul, şi sfârşitul se în jurul nostru. Să ştim mereu ce să facem şi ce să nu - „Timpul și Margareta” – al jurnalistei Adriana Chiru cer „ grădinărite ”. Această „ grădinărire ” nu înseamnă a facem într-o ecuaţie exorcizantă !...” - „Primii mei pantaloni lungi” – al regizoarei Alexandra Drăguț respinge frica de moarte – care este „ un fruct bolnăvicios (Alexandru Baciu – Din amintirile unui secretar de Diana Mețiu, directorul festivalului, a mulțumit în final tuturor al zorilor suferinţei ”, ci, dimpotrivă, să conştientizăm că redacţie. Pagini de jurnal) participanților, promițând demararea cât mai rapidă a unui nou „viaţa e o melodie a expirării ”, o „ voce a zădărniciei Doar îmbrăţişând viaţa (între faldurile pozitivului), festival românesc la Chișinău, acesta fiind posibil cu sprijinul per vertită-n strigăt ” (gândind şi la „ Ţipătul ” lui Edward moartea va deveni o binecuvântare! Alegerea... ne apar - Institutului Cultural Român, afirmație făcută public chiar la gala Munch?!), ca însângerare a sufletului. Câtă dreptate are ţine. Şi sfârşitul se cere „ grădinărit ”. de deschidere de către Matei Valeriu, directorul ICR Chișinău. Nichita Stănescu, rostind: „ Dreptul de a muri/ nu este Festivalul a fost prezentat de actrița Claudia Motea, care a fost și hărăzit oricărui/ Să nu credeţi fraţilor că cine vrea, LIVIA CIUPERCĂ directorul PR al acestui festival. moare/ Să nu credeţi frunzelor, că cine vrea frunzeşte.// A spune om, înseamnă a spune / Hai, să vă văd/ 10 Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015

„Intelectualitatea are menirea ca prin diferite mijloace de presiune să forţeze politicul de a nu se abate de la limitele rezonabile de convieţuire socială în sens larg. În sens aplicativ, intelectualitatea va trebui să se constituie într-un corp viu de contrapondere a eventualelor derapaje ale politicului.”

RODICA SUBȚIRELU în dialog cu FFLLOORRIIAANN LLAAUURREENNȚȚIIUU SSTTOOIICCAA

strânsoare de Scylla şi Caribda, trebuia un fel de luată în sens generic, are o istorie documentară de Ulysse să treacă şi prin încercarea Messinei culturale. câteva sute de ani, iar ca şi derivate scriptice ori La origini „Independenţa Română” ca ziar, a fost materiale, cu mult mai mult. Se spune că semnele destinului se află în om, iar conceput, tipărit şi finanţat de către un strămoş al Una din numeroasele secvenţe ar fi aceea a Descartes mărturiseşte: „E mai bine să-ţi schimbi meu, profesorul Constantin Costache Ciorogârleanu. înnobilării lui Ştefan Stoika de Alzo Venicze la 1649 – dorinţele decât ordinea lumii şi să te învingi pe tine Cu toate contrele, cu nimic mai prejos celor din (februarie) de către Rákoczi al II-lea, pentru bune decât soarta”. Cum priviţi relaţia Florian Laurenţiu prezent, a reuşit să editeze la Buzău în anul 1874, un slujbe aduse cârmuirii. Sunt apoi alte însemnări de Stoica scriitor, poet, artist plastic, publicist şi omul ziar săptămânal cu acest titlu, primul, din acea zonă către Ioan Cavaler Puşcariu ori în codul Hurmuzachi, de afaceri Florian Laurenţiu Stoica? „Fă ce vrei, geografică, cu scriere latină, şi cu câţiva ani înainte ca a felurite familii de Stoika (Stoiika, Stoyka, etc.) dacă poţi suporta veşnic ceea ce faci” ne învaţă Paul Independenţa adevărată a României să se realizeze şi activând în diverse slujbe domneşti. Valery. pe câmpul de luptă. La început de secol 19, Ştefan Cristofor Stoika, Iniţierea acestei publicaţii a fost un act de mare şcolit la Viena, vine în Ţara Românească la 1830 şi Este relaţia firească a oricărui român adevărat care, curaj. L-a costat însă, o atitudine ostilă la nivelul îndeplineşte o multitudine de îndatoriri domneşti, într-o măsură mai amplă ori mai modestă poate să-şi conducătorilor locali de atunci ai României, precum şi inclusiv sub Alexandru Ioan Cuza. etaleze eventualele calităţi. Ca o referire la filozofi ori în prezent se încearcă să se sufoce iniţiativele Iar dintre copiii lui – generali, constructori, pictori, scriitori aparţinători ai altor zone geografice, cu româneşti, adică acei mancurţi culturali, care deşi au oameni politici, scriitori, etc, relaţionând fie în teatre universalele lor maxime, nu pot să-mi însuşesc decât nume româneşti, creierul lor lucrează pentru interesul de război, în parlament, în plan literar, etc. valoarea lor strict scriitoricească. altor zone de putere. Ei au creat acele modele din creuzetul realităţilor Computerul nu poate concura nici cu presa scrisă, Acum, în România, românii sunt preocupaţi de lor, al suferinţelor ori resemnărilor, al împlinirilor, ori al nici cu cărţile tipărite chiar dacă, în momentul de faţă, găsirea celor mai bune modalităţi de a face afaceri. atitudinilor dominatoare ale ţărilor din care proveneau. redactarea acestora spre a fi lecturate parcurge un Domnule Florian Laurenţiu Stoica, sunteţi şi Referitor la Paul Valery (născut în anul 1871 şi întreg ciclu; mai întâi omul creează textul scris, pe economist – am dori să ne spuneţi cum ar trebui să trecut în nefiinţă în 1945), pentru prezent nu poate, care apoi îl transpune fie în format material, fie în fie concepută şi realizată o firmă proprie pentru a fi prin opera sa, oferi soluţii, cu atât mai puţin pentru format electronic. Chiar geniul sistemului informatic de succes? noi, românii. modern, Bill Gates, arăta că această sculă, care este Poate oferi modele. Aceste modele pot doar excita computerul, nu poate înlocui, cel puţin în domeniul A înfiinţa o firmă, în majoritatea ţărilor civilizate mentalul actual. literar ori artistic, creativitatea umană. Nimic nu poate inclusiv la noi, este o chestiune de natură birocratică De pildă „SECRETĂ ODĂ”: „Spectaculoasă înlocui sentimentul de a mângâia o carte, de a-i simţi simplă. încheiere/ A dansului, și - erou de - acuma,/ Uitând de parfumul, măcar și al unei flori presate între paginile lup tă - ce plăcere!/ S-a-ntins, cu trup lucios ca spuma.” ei de către o jună îndrăgostită. A face ca ea să şi producă, este o problemă dificilă. Cât priveşte, René Descartes, activ prin secolul 17, Mediul concurenţial este cel mai ades viciat de cu semnătura sa celebră, propăvăduind cel puţin Revista „Independenţa Română” şi-a câştigat intervenienţi din zona politicului, determinând cel pentru debut, o teorie a scepticismului, nu mă văd în deja audienţă şi prestigiu. Când selectaţi articolele, o puţin două treimi (din păcate!) din iniţiatori să-şi această relaţionare. faceţi în funcţie de poziţia revistei sau potrivit abandoneze afacerile. Iar ca maxime ale lui m-aş apropia mai degrabă de propriilor dumneavoastră convingeri? Intervin dese limitări ori modificări legislative, „Cuget, deci exist” ori „Numai pe gândurile noastre astfel, că a realiza un plan de afaceri realist pe suntem pe deplin stăpâni”. În prezent revista „Independenţa Română – distanţa măcar a doi-trei ani, este o utopie. Iar ca răspuns la substanţa întrebării, eu consider Independenţa prin cultură”, are o difuzare la nivel Turbulenţele legislative în domeniul economic că nu fac parte din rândul celor care scriu (adesea naţional. generate de motivaţii electorale trebuie temperate mult şi prost), nici din rândul celor care creează artă. Selectarea articolelor, a temelor, este în consonanţă până la o totală acalmie. Mă definesc ca un iubitor al frumosului pe care am cu obiectivele Fundaţiei pe care o conduc, cuprinse în În caz contrar se va instaura o blazare generală, încercat, atât cât viaţa mi-a permis, să îl cultiv pentru Actul Constitutiv şi în Statutul acesteia. total contraproductivă, cu migraţii ale „creierelor” în sine, ca apoi, atunci când eu am considerat să-l Publicaţia are un caracter non partinic, non violent alte medii externe în care să se realizeze. devoalez şi celorlalţi, să devină într-un fel bun public. mediatic, tratează subiecte conturate perfect pe Nu există, deocamdată, o reţetă pentru a crea o tematici bine definite. firmă de succes, datorită în principal „viruşilor” Aţi reanimat o publicaţie apărută în anul 1874 – prezenţi în toate mediile, inclusiv în cel economic. atunci „Independenţa Română”, azi „Independenţa Un popor fără memorie este un popor mutilat, ne Este necesară o despăduchere economică la nivel Română” – Independenţa prin cultură. Care a fost spun istoricii. Dumneavoastră aveţi respectul naţional, fie că e vorba de societăţi de stat sau de cele motivaţia acestui gest? În acest început de mileniul istoriei, aveţi şi respectul istoriei familiei STOIKA. cu capital privat, care sunt sufocate prin felurite III, revistele culturale pot concura computerul? Aţi cercetat arhivele, presa vremii, aţi studiat cu mecanisme nonconcurenţiale. multă migală şi seriozitate arborele genealogic Un economist american a împărţit oamenii, din Realizarea unei publicaţii, pentru românii din ţară pentru a vă găsi rădăcinile. Vă rog să ne spuneţi punct de vedere al aptitudinilor intrinseci, în două ori de pretutindeni, a reprezentat o mai veche ceva despre începuturi, despre implicarea în categorii: posibil salariaţi şi posibil manageri. Cei din preocupare a mea, deoarece presa noastră fie din evenimentele importante din istoria României. urmă, consideră el, au o vocaţie anume, că vor încerca aderenţe deşarte politice, ori din necesităţi economice prin felurite mijloace (legale) să realizeze ceva. s-a concentrat în final pe zona tabloidelor. Este un subiect amplu, greu de decriptat în cadrul Ei vor trebui stimulaţi chiar dacă vor avea inerente Publicaţiile de cultură au sucombat, rând pe rând, acestui interviu. eşecuri. Ei sunt cei care împing societatea spre prin lipsa posibilităţilor de finanţare, iar în această Ce pot spune este faptul că familia „STOIKA” , progres. Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 11

Aveţi propuneri pentru reformarea diferitelor Legislaţia, într-un anume sens, a fost lăsată într-o somn, de când mă ştiu (3-4) fără a-mi afecta sub nicio sectoare ale societăţii româneşti? Ce aţi alege între relativă derivă. formă psihicul. două modalităţi de abordare – viitorul, doar o Iar acum, a sta de vorbă cu un politician, cu un Acum mă dedic grădinăritului, ori altor munci prelungire a prezentului, urmând soluţionarea afacerist a devenit, cel puţin, o culpă. casnice; în adolescenţă/tinereţe am făcut sport de succesivă a problemelor existente sau o abordare Lăsând la o parte faptul că marii noştrii capitalişti performanţă. reformatoare ce concepe viitorul drept ceva nou, s-au „concurat”, atât de tare între ei, până au ajuns la În tot ceea ce fac sunt mânat de optimism, care trebuie pornit de la un plan amplu, bine pârnaie. încredere în mine şi în cei care mă înconjoară, mă gândit? Da! Este necesară o viziune economică, dar mai implic într-o multitudine de mici ori medii proiecte întâi de toate, partidele trebuie să-şi definească (economice, de natură literară ori artistică), am tot Potrivit sfaturilor date de Rabin, propuneri sunt, opţiunile, strategiile, în mod clar. timpul ocupat. Din păcate, de multe ori, nu prea mai doar gâşte să mai avem. În prezent nu există niciun singur partid care să am timp şi de mine. Sunt prea neînsemnat spre a da altora sfaturi, dar aibă o doctrină, să-i spun mai modern, viziune clară prin prisma a peste patruzeci de ani de „viaţă” pe un anumit segment de timp; şi să se ţină de acel Oamenii speră să aibă mai mult timp liber şi o economică, şi peste treizeci de conducător în felurite proiect. zone economico-administrative, pot să emit câteva situaţie materială mai bună. Aveţi timp liber? Cum îl idei în acest sens. Aveţi o formaţie culturală complexă. Credeţi în petreceţi? Cât timp vă aflaţi împreună cu familia? Sunt idei pe care le-a sugerat proaspeţilor noştri posibilitatea intelectualului de a se angaja politic, conducători, prin anii ’90, regretatul profesor Anghel mai precis, în utilitatea sa socio-politică? Timp liber nu prea am şi nu am avut de când mă Rugină, economist american, un mare patriot, care a şi ştiu. Încerc uneori să mă detaşez de probleme ori publicat „Miracol economic” în România, 1992; Bunicul meu matern, tot un Ştefan (Carmacciu), evenimente, dar ca un făcut vin ca o avalanşă peste „Teoria şi practica economică în epoca de tranziţie şi prieten fiind cu I.C. Frimu, fără a face şi politică, a mine. Nu vreau să fiu considerat o victimă. Aceasta după” (1994) sau, într-o totală deznădejde, „De ce nu concluzinat că politicul dezumanizează individul. este viaţa pe care mi-am construit-o singur, precum s-au rezolvat cum trebuie problemele de stabilizare Deşi iniţial nu este, devine lacom, mincinos, pielea unei vietăţi care încearcă să scape de ea şi nu economico-financiară cu realizarea unui Miracol trădător, etc şi totul pentru bani şi pentru a rămâne la mai poate. Românesc ” de la 1990 încoace (2007). putere. Concluzia aceasta a tras-o, însă, prin anii ’20 Desigur nu sunt Pasărea Spin, dar nici condor nu A trecut în nefiinţă în anul 2008, scârbit că din ai secolului trecut. mă văd. entuziasmul lui de a pune ţara pe picioare, după ’90, Cred că intelectualul trebuie să fie decuplat politic, nu s-a realizat nimic, ba dimpotrivă. menirea lui este de a gândi traseele (economice, Credeţi în ascendentul valorilor spirituale asupra Teoria marxist-leninistă prezentă în mentalul culturale, de păstrare a valorilor etc) pe care naţiunea celor materiale? conducătorilor, mai în vârstă ori mai tineri, spune că trebuie să le parcurgă. Angajarea politică a politicul determină covârşitor economicul. Şi pe cale intelectualilor, cel puţin până acum, a fost lamen - Da! Valorile spirituale sunt eterne sau cel puţin de consecinţă, atâta timp cât această mortală tabilă, uneori grotescă; nu doresc să indivi dualizez. perene, valorile materiale pot fi pierdute într-o clipă. „îmbrațişare” va exista, cel din urmă va fi sluga celui Intelectualitatea are menirea, ca prin diferite mijloace Chiar dacă valorile materiale, pe o anumită dintâi, cu rezultanta sa, gâtuirea iniţiativelor private. de presiune, să forţeze politicul de a nu se abate de la secvenţă de timp, îţi oferă confort, o linişte aşa... de Că actualul sistem politico-economic este total limitele rezonabile de convieţuire socială în sens larg. bunăstare, dar atât. Cele spirituale nu pot avea vreun greşit şi-au dat seama, prea târziu, chiar unii dintre În sens aplicativ, intelectualitatea va trebui să se numitor comun, ele hrănesc prezentul precum seva „fondatorii” acestuia, ajunşi acum în spatele gratiilor. constituie într-un corp viu de contrapondere a Interferarea planurilor de analiză, informare, eventual eventualelor derapaje ale politicului. generaţiilor viitoare. chiar negociere (lipsind, de pildă, legea loby-ului), cu cele de persuasiune, ori de legiferare punctuală, au Care este secretul condiţiei dumneavoastră fizice Vă mulţumesc pentru interviul acordat şi vă dus la o cvasicondamnare a unor exponenţi politici care vă permite să duceţi la capăt toate activităţile în propun să continuăm dialogul nostru în următorul importanţi şi chiar a unor vârfuri din zona care vă implicaţi? Faceţi sport? număr al „Cronicii Timpului”. economicului. Un stil de viaţă activ, compus din câteva ore de 12 Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015

drumul spre muzica uşoară. Cei mai buni compo- rămâne în Germania, unde locuieşte 12 ani. Se zitori ai momentului îi încredinţează cântecele stabileşte apoi, timp de 10 ani, în Statele Unite. lor, iar acestea devin imediat şlagăre. Cine n-a Lucrează în arhitectură, dar şi concertează. A fredonat, măcar o dată, „Am strâns toamnă după cântat pe Broadway – este primul român care a toamnă”, „Dacă nu eşti lângă mine“, „Ia te uită ce păşit pe covorul roşu de la Town Hall, în 1982 – mai fete”, „Nicio dragoste nu e ca a noastră“. şi, în 1991, cântă seară de seară, într-un hotel din „Nu ştii câtă iubire”, „Să nu ne despărţim“? Las Vegas. În primul an de după căderea Melodiile interpretate de el se aud zilnic la radio, regimului comunist din România, susţine, la iar în 1961 debutează la televiziune, cu piesa lui invitaţia Ministerului Culturii, un recital la Enrico Fanciotti „Nu eşti de vină tu“. Cei mai Festivalul de la Mamaia. În 1992 revine în vârstnici îşi aduc aminte, cu siguranţă, nerăbdarea Germania, iar în 2001 se întoarce definitiv în ţară, cu care aşteptau emisiunile de varietăţi de unde îşi petrece ultimii ani de viaţă departe de sâmbătă seara, în care Constantin Drăghici era exhibiţiile mass-media, alături de Olimpia una dintre prezenţele remarcabile. Drăghici (Limpy, cum o numește Florin Piersic), cea care declara că fiecare clipă în care nu e Participă la Festivalurile internaţionale de la împreună cu soţul ei este „timp pierdut”. In memoriam Helsinki (1962) – unde obţine Medalia de bronz cu melodii compuse de Nicolae Kirculescu şi Constantin Drăghici Henri Mălineanu –, Leipzig (1964), Sopot (1966), În străinătate, a dus permanent dorul ţării, 19 ianuarie 1932-9 aprilie 2015 Split (1967), care rămân repere importante în dorul de „a vorbi în limba română”. Când am plecat , mărturisea Constantin Drăghici într-un interviu luat de Sergiu Mihalcea, am pierdut locul. Oriunde te duci în lume, A CĂZUT O FRUNZĂ... locul acesta de acasă nu mai există. „Timpul trece repede”, spunea artistul în interviul citat. Cu puţin timp în urmă a Important este cum îţi trăieşti plecat dintre noi unul dintre viaţa pe care ţi-a dat-o marii solişti de operetă şi muzică uşoară ai anilor ‘60: Dumnezeu. Iar marele interpret maestrul Constantin Drăghici. şi compozitor şi-a trăit-o cu S-a născut în Bucureşti, curaj, cu demnitate, cu decenţă, într-o familie modestă: tatăl cu eleganţă. Când intrăm în era vatman, iar mama – toamna vieţii, începem să casnică. Primul contact cu cădem, pe rând, precum muzica îl are ascultând, din spatele geamurilor deschise, lăutarii care cântau în cârciumele Floreascăi sau repetiţiile unui vecin, violonist în Orchestra cariera artistului. La Radio. Festivalul de Muzică Uşoară de la Mamaia din 1967 În 1949 pleacă – „de nebun” – la Cluj-Napoca, câştigă Premiul al III-lea, cu unde urmează cursurile Şcolii de construcţii. Aici, o compoziţie proprie: „N-ar este remarcat de profesoara Livia Pop, cu care trebui...”. Căci Constantin începe să ia lecţii de canto. În 1953 cântă în Drăghici nu a fost numai un Ansamblul „Doina” al Armatei, din Bucureşti, cântăreţ fermecător, ci şi un apoi, după trei ani, se reîntoarce la Cluj-Napoca compozitor cu har. Printre şi se angajează în Corul Operei. În paralel, între creaţiile lui se numără anii 1957 şi 1960 urmează Conservatorul minunatul cântec „A căzut o „Gheorghe Dima“ din acest oraş, printre colegi frunză-n calea ta”, textul fiind avându-l pe Dumitru Fărcaş, marele taragotist de prelucrarea poeziei unei fetiţe mai târziu. de 12 ani, Ioana Crăciunescu, cea care, peste ani, va deveni Pe scenele clujene interpretează numeroase o cunoscută actriţă şi poetă. roluri în opere şi operete. Venit în turneu la Cluj- În martie 1968, ca o recunoaştere a altitudinii Napoca în 1960, Ion Dacian este impresionat de frunzele. Maestrul Drăghici nu mai e acum artistice la care ajunsese, Constantin Drăghici resursele vocale şi talentul interpretativ ale printre noi; a plecat, cu aceeaşi discreţie care l-a este desemnat să deschidă Primul Festival tânărului solist şi îl cheamă la Teatrul de Operetă însoţit întreaga viaţă, să cânte îngerilor. Internaţional de muzică uşoară „Cerbul de aur”. din Bucureşti. Îşi continuă studiile la Conserva - torul „Ciprian Porumbescu” – Secţia Canto- Pentru criticii de artă Constantin Drăghici este Face numeroase turnee, împreună cu Teatrul instrumente (pian) –, pe care îl absolvă în 1962. o personalitate care a jalonat istoria muzicii de Estradă „Constantin Tănase” şi Teatrul „Ion uşoare româneşti, pentru cei mai în vârstă dintre Vasilescu”, în Franţa, Germania, Italia, Rusia, Rolurile din „Secretul lui Marco Polo”, noi a rămas amintirea unui artist fermecător, care Polonia, Bulgaria, Israel... Înregistrează „Văduva veselă”, „Elixirul dragostei”, „Don ne-a făcut viaţa mai frumoasă, iar pentru cei numeroase discuri, singur sau împreună cu alţi Pasquale”, „Ţara surâsului”, „Logodnicul din tineri – revelaţia descoperirii unei voci unice, cu artişti. lună” şi altele îl impun în rândul marilor solişti ai rezonanţe de violoncel. operetei româneşti. În 1970, în plină glorie, în urma unor DINU MORARU Vocea caldă şi eleganţa scenică îi deschid dezamăgiri provocate de birocraţia din ţară, Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 13 A E T

LLAA MMUULLȚȚII AANNII,, MMAAEESSTTRREE CCĂĂLLIINN CCĂĂLLIIMMAANN!! O M

A I

„Alergarea și zborul nichitian, se pare că au devenit D U A

atemporale și spațiale, în acest moment aniversar!” L C

Pot spune că ziua de 17 mai 2015 a fost o zi cu totul pomenit nimic de Nichita! Nichita Stănescu, prietenul lui specială pentru mine, pentru că a fost ziua în care Maestrul apropiat despre care pomenea mereu de câte ori ne Călin Căliman, părintele exegeților de film din România a revedeam! Alergarea și zborul nichitian, se pare că au împlinit 80 de ani. devenit atemporale și aspațiale, în acest moment aniversar!

Cu sufletul plin de bucurie, alături de un alt Maestru al Întâlnirea mea cu Maestrul Călin Căliman a purtat și cinematografiei românești, regizorul Alecu Croitoru, am acea recunoștință a mea pentru că a acceptat invitația de a mers la petrecerea aniversară pentru a-i spune un La mulți vorbi la avanpremiera filmului meu KANDY, de la Cinema ani, Maestre ! Patria , în fața unui număr impresionant de oameni, aproape A fost o sărbătoare de suflet la care am întâlnit mai o mie de participanți. mulți oameni frumoși! Filmul KANDY , a spus Domnia Sa , este o mărturie a dragostei de viață fericită pe care nu o putem cu toții Acum trei ani, mi-am sărbătorit ziua tot aici, la Actrița Claudia Motea alături de invitații Maestrului Călin Business Land, tot cu ei ! a spus Maestrul Căliman, refe- Căliman - Alecu Croitoru, Maria și Bogdan Popescu, împlini, dar ea există în realitate și filmul o demonstrează rindu-se la doi colegi-prieteni ai săi de la Caiete Critice . Oana Soare, Dana Dima și Valeriu Căliman că se poate cu niște artiști desăvârșiți, Claudia Motea și Oana Soare, care are două doctorate, în literatură, unul Adrian Enache! Un asemenea film a umplut sala de la l-a luat la Paris, împlinea 33 de ani, Bogdan Popescu, care artiști celebri, ca Geo Saizescu, Sergiu Nicolaescu, Alexa Cinema Patria, ceea ce mi se pare un eveniment în sine! a venit însoțit de data aceasta de frumoasa sa soție Maria, Visarion, Ioan Cărmăzan, Silvia Popovici, Sanda Toma. Ne-am lăsat pe aripile timpului aniversar și au urmat împlinea 44 de ani, iar eu, făceam 77 de ani! Într-adevăr, încă trei întrebări. numere de legătură! am exclamat eu. Silvia Cinca a fost cea mai frumoasă brunetă din București! Eram nelipsit la emisiunea ei Rampa și Ecranul ! Maestre iubit, ce înseamnă 80 de ani pentru Și cum nimic nu e întâmplător, tocmai ieri când Călin a mărturisit Maestrul Căliman, chiar dacă distinsa lui soție, dumneavoastră? Căliman a împlinit 80 de ani, s-au împlinit 50 de ani de la doamna Dana Dima, critic și prof.univ. la UNATC, era Un apogeu de viață petrecută în funcție de dorințele mele! debutul regizoral al Maestrului Alecu Croitoru. lângă dumnealui. Ce ați vrea să se întâmple de acum încolo? De acum încolo nu mai am timp de multe, eventual o Doamna Dana Dima are locul de onoare în viața acestui carte, două ... în rest mă las în mâna lui Dumnezeu! Da, Alecu drag! În ziua în care am împlinit frumoasa om de artă! Tot timpul am fost impresionată de legătura Proiecte ale anului? vârstă de 30 de ani, tu ai debutat cu mare succes ca regi- indisolubilă dintre cei doi, de acea frumusețe și sinceritate a Am două cărți pe șantier! Una a scenaristului Dumitru zor, cu Merii Sălbatici ! a completat sărbătoritul, ridicând relației lor care a rezistat atât de frumos în timp! Iar ieri l -am Radu Popescu și alta despre regizorul Ioan Cărmăzan. Am paharul de vin Recaș. cunoscut și pe fiul lor, Valeriu, care în urmă doar cu câteva și cărți terminate, cartea lui Alecu Croitoru și ediția a doua zile, pe 14 mai, a intrat în a treia decadă a vieții lui. Și în aroma acelui vin rubiniu s-au depănat amintiri, am a cărții despre Geo Saizescu, care sunt în curs de încheiere. ascultat povești din filme și nu de puține ori s-au rostit nume de Dar surprinzător e faptul că ieri, Maestrul Căliman, n-a

În drum spre Cinematograful Patria , al cărui prag de compunere şi descompunere sugerează efemeritatea mult timp nu-l mai trecusem mă întâmpinau afişe cu anunţul momentelor ce alcătuiesc viaţa fiecăruia din noi devenind o filmului. KANDY - Ciocolată de lux cu gust de femeie. .., KANDY sublimă invitaţie la meditaţie. dar şi foarte multă lume se îndrepta spre acelaşi loc. KANDY Adrian Enache, omul de afaceri de succes, într-un rol Nu apucasem să aflu nimic despre spectacol, dar mai curând episodic, reuşeşte în scurtele scene de familie să cunoscând-o de Claudia şi, mai ales, apreciind admirabila CCiiooccoollaattăă ddee lluuxx convingă, atunci când apare fractura între prezenţa fizică şi osârdie de a se implica în cât mai variate acţiuni în ţară şi cea spirituală, când amorul propriu şi orgoliul prevalează, în străinătate, mă grăbeam să-mi găsesc un loc, în sala deja raţiunea cedând tentaţiilor. arhiplină, aşa cum demult nu mai fusese ccuu gguusstt ddee ffeemmeeiiee Am avut pe tot parcursul filmului acest această primă sală de cinema bucureşteană. sentiment al răscolirii interioare, fireşte, ca femeie atât de aproape de eroina de pe Numesc eveniment acest inedit ecran, ea însăşi simbol al atâtor alte drame mănunchi de momente artistice de în spatele uşilor închise sau trântite cu introducere, de prezentare a realiza tori- zgomot, în fuga spre alte speranţe, lor, a celor din spatele culiselor, a celor amăgitoare... care au făcut posibilă constituirea specta- colului (sponsori), a monologului teatral Mă întrebam, în drum spre casă, ce vor al Claudiei, explicând de unde a pornit fi simţit ceilalţi spectatori... la ce se vor fi ideea întregii acţiuni, până la realizarea gândit plecând din sala de spectacol şi, filmului, a prezentării actorilor, a realiza- încerc să cred, că vor fi fost mulţi cei care, torilor, a mesajului sensibilului compo - ca şi mine, îşi vor fi pus întrebări sau măcar zitor american, Dennis Dreith, care a vor găsi, din când în când, un spaţiu şi prelucrat idei muzicale compuse de pentru adesea atât de nesocotita întrebare: Adrian Enache, de această dată desco- oare ce cred alţii despre mine sau ceea ce eu perindu-se nu doar talentat compozitor şi cred să fie şi modul în care mă percep interpret, ci şi actor. Scenariul aparţine ceilalţi? O întrebare pe care o omitem uneori Claudiei Motea şi Marianei Pachis . de teamă, alteori din orgoliu, din grabă... Componența echipei filmului este dar, poate, nu e niciodată prea târziu de a o următoarea: scenografia - Diana Mețiu, regia - Mariana raţiune şi simţire... Nu puteam să nu înţeleg drama atâtor face, şi-n acest sens filmul Claudiei Motea este un imbold. Pachis, imaginea - Florin Toader, sunetul - Ciprian Asante, femei care sub masca zâmbetului de complezenţă ascund Lectura unui autor sud-african, ce nu a mai apucat să fie montajul - Eugen Boteanu, manager locații - Alexandra răni, jigniri, dezamăgiri, căci lungul drum al unei relaţii prezent la lansarea propriului volum, a inspirat-o pe Drăguț, asistent producție-Alexandra M. Păun. parteneriale nu e nicicând unul neted, ci mereu un urcuş, sensibila Claudia Motea să scrie scenariul, sugerându-i urmat de pante abrupte şi mereu, aşa mai departe... ideea creării acestui film; de acolo, de undeva, din sferele Alegerea peliculei alb negru pune mai mult în evidenţă albastre, autorul va fi fără îndoială emoţionat să ştie, că contrastul puternic între vis şi realitate, între speranţe şi Câte lacrimi greu de stăpânit, ca să nu provoace alte tristeţile sale au rodit întrebări şi-şi va considera misiunea dezamăgiri, între dorinţă şi respingere, între revoltă şi răni, alte dureri celor din jur, nevinovaţi sau neputincioşi a creatoare nu tocmai lipsită de sens. supunere, între orgoliu şi duioşie, între fireşti impulsuri şi fi de folos!... aşa e jocul, cu o neasemuit de bogată paletă raţionale stâpâniri şi poate încă s-ar mai putea adăuga de trăiri ale Claudiei, când, în zadar, încearcă să neutra- KANDY este o producție ROAM Music & Film atâtea alte tulburătoare contraste, în distinsul alb şi negru, lizeze gustul amar al tristeţilor interioare, în căutarea unor Productions, Paul Ticu-Easy Film Production și PaKiss potenţând fiecare contrast. Este un concentrat de simboluri soluţii, cu prea dulcele gust al bomboanelor de ciocolată... Brand. Pentru prima dată Dennis Dreith, compozitorul acest film atât de elegant, atât de bogat în esenţă şi sugestie, şi doar duiosul melos al violoncelului, ca leit motiv, devenit american, cunoscut pentru muzica filmelor Jurrasic Park, asemeni unei opere de artă modernă, când doar sugestia e parcă „serafic personaj” solidar îi este alinarea. De o BraveHeart, Columbo, Aliens, Scooby Doose alătură unei cea care declanşează posibile interpretări, întrebări, evaluări semnificaţie aparte sunt inserţiile „sand art”ale Marianei echipe de film din România, de situaţii, posibile soluţii cântărite atât de greu între Pachis poezia formelor de nisip în perpetuă pendulare între dr. CLEMENTINA TIMUȘ 14 Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 LINIA DE MIRĂ CETĂŢENI LIBERI, NEÎNREGIMENTAŢI POLITIC

În clădirea pe care flutura, în 1989, un mare Tricolor, România este ţară membră a NATO, alianţă care a fost înlocuit cu unul acum abia zărit, deci în edificiul oficial declarată drept inamic, în doctrina militară a impozant al Parlamentului, ţaţele jurnalismului autohton, Rusiei, în anul 2014. Preşedintele este comandantul fie fătucele cu microfonul în mână, alergând după umbra Forţelor Armate Române, dar în afara conducerii mai unui politician cândva promiţător, fie consacratele unor degrabă strict protocolare a Consiliului Suprem de mofturi dâmboviţene, de genul unor dezvăluri şi Apărare a Ţării, a iniţierii acordului politic pentru comentarii de doi bani, fac legea mediatizării unor mărirea, abia în 2017, la 2%, a bugetului acordat armatei burghezi inventaţi ai societăţii mioritice de azi. Mult şi a prezenţei în sala de mese a unei unităţi militare din zgomot pentru nimicuri legiferate spre mai binele unor Sibiu, nu a demonstrat alegătorilor săi vreun apetit grupuri de cetăţeni preocupaţi de propria prosperitate, mai pentru o apărare naţională pe măsura provocării care nimic pentru nu puţinele milioane de români, care vor vine din Estul Europei. Colonel (r) dr. ION PETRESCU, binele promis acum, nu la calendele greceşti. Fondatorul Clubului Militar Român În guvernul dâmboviţean premierul este liniştit că a de Reflecţie Euroatlantică ROMÂNIA RURALĂ, ROMÂNIA URBANĂ reparat nedreptatea făcută pensionarilor care au fost în răim într-o societate mai degrabă atentă la circul Într-un asemenea context, mai mult de jumătate, din serviciul credincios al Armatei României, nu al unui oferit, deloc întâmplător, pe micul ecran, decât la populaţia actuală a României trăieşte în mediul rural. dictator. Menestrelul de la Interne se crede şi azi vifoTrniţele geopolitice stârnite, conform unor planuri Unde presa tipărită practic nu există, nu ajunge, sau când sfetnicul suprem pe probleme militare, fie şi pentru minuţioase, de ani buni puse la punct, la Est şi Sud de mai vine este citită de doctorul, popa, primarul şi vreun faptul că omologul de la apărare, de câte ori este apelat comunitatea euroatlantică, unde valorile comune, profesor mai avid de nou, din comună. Unde computerul de primul pare a răspunde cu tradiţionala formulă declarate, respectate, apărate sunt libertatea şi egalitatea personal este o rara avis, iar cel de la medicul de familie autohtonă: „Da, şefu!” cetăţenilor, democraţia care asigură buna guvernare, sau de la primărie se defectează când îi este lumea mai independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a dragă cetăţeanului uitat de clasa politică acolo unde doar Iar generalii activi, de azi, tac. Ca să rămână cât mai ţărilor membre ale celei mai puternice alianţe politico- în basm era o gură de rai. Unde televizorul este deschis mult pe funcţii, deşi nu vor fi militare, din lume - NATO. feriţi de drame personale, de vreme ce au fost numiţi pe acestea APARENŢELE SOCIETĂŢII MIORITICE la vârste când mai aveau de urcat Dincolo de ceea ce un conaţional, cu păr argintat, pe scara ierarhiei militare şi se vor numea războiul româno-român, marcat de parada cătuşelor, trezi aruncaţi, în afara mediului mai mult sau mai puţin justificate, pe plan imagologic, militar, pe posturi unde vor fi există o percepţie diferită a instituţiilor statului. priviţi, tacit, cu milă, pentru insignifianţa lor firească. Cei care au trăit şi anii regimului încheiat în buna tradiţie românească, cu o lovitură de stat - în decembrie Da, militarii americani, 1989, cu sprijinul iniţial intuit, apoi treptat probat şi acum britanici, canadieni, cei care devenit de domeniul evidenţei, cel al Kremlinului condus contează în ecuaţia confruntării de Gorbaciov - se raportează la instituţiile fundamentale, ipotetice, cu forţa imperială ale României, cu ochelarii unor definiţii vizibil caduce, răsăriteană, au venit în România şi contrazise de modul în care titulari de ieri şi de azi, din se antrenează cu camarazii români. perioada postdecembristă, înţeleg să îşi îndeplinească, să îşi încalce sau să îşi modifice de facto mandatul. Da, Statele Unite ale Americii au reiterat angajamentul lor de a În schimb, cei născuţi în ultimul sfert de veac nu se apăra aliaţii aflaţi la graniţa de Est lasă deloc păcăliţi de instrumentele manipulării publice - a NATO, inclusiv România. Dar precum televiziuni partinice şi tabloide înverşunate în funcţie Imagine simbolică din poligonul Cincu nu este de ajuns. Doar cu urale, de ambiţiile finanţatorilor reali -, junimea României de tipice asalturilor din alte vremuri, azi preferând judecarea semenilor, aflaţi momentan în asupra inamicilor ştiuţi, nu se apără o ţară. doar pentru emisiuni de muzică populară, cele de funcţii de stat, cu salarii plătite de contribuabilii la divertisment, vreun film artistic, dar mai ales, seară de bugetul de stat, numai în raport de faptele lor, devenite de Forţele Armate ale României au acum nevoie de o seară, pentru buletinul meteo. interes public, cu voia sau fără voia acestora. tehnică de luptă nouă, modernă, pentru cele trei categorii de forţe armate autohtone. Pentru cei din România rurală nu mai contează cine Pentru votanţii care au trăit sub preşedintele ucis în este preşedintele ţării, de miniştri şi parlamentari află de ziua Crăciunului anului 1989, instituţia prezidenţială mai la DNA, via micul ecran, cât de cinstiţi au fost, iar Iar societatea civilă, mai degrabă mimată în constituie un reper de supremă putere, pe unde s-au conflictul din Ucraina pare o poveste cu monştri, de la România, unde teoretic funcţionează te miri ce fundaţii perindat un Escu surâzător, văzut iniţial ca un salvator, al emisiunea radiofonică „Noapte bună, copii!” Lucru ştiut şi asociaţii, cu finanţări de la sine de înţeles din ce zonă unei mulţimi speriată de un viitor neclar, apoi un Escu la ambasada răsăritenilor, la Bucureşti, care se uită mai vin, are cu totul alte preocupări, onorabile desigur, decât visător, perceput ca un om de cabinet, fără succesul degrabă cu înţelegere creştinească la cei care trag semnale sprijinirea rapidei fortificări a scutului naţiunii române, scontat la un public ţintă dornic de un lider puternic, apoi repetate, de trezire a opiniei publice, aparent imună la armata cu câteva zeci de mii de militari. Timp în care, la de un Escu care a avut talentul de a fi vorbit pe înţelesul războiul care a fragmentat Ucraina şi nu se va opri la o azvârlitură de băţ, în Crimeea se află peste 20.000 de celor dornici de francheţe, la nivel înalt, dar a avut şi porţile oraşului Mariupol, aflat încă pe litoralul oficial militari ruşi, în Donbas, 10.000, la graniţa cu Ucraina, pe opozanţi pe măsura unor măsuri nu întotdeauna rod al ucrainean al Mării Negre, acolo unde purtătorii unei drepte cumpăniri. teritoriul rus, circa 50.000 de luptători din Forţele uniformelor militare ucrainene văd prin binoclu cum Armate Ruse. Cifrele fiind rodul unor estimări publice Azi nu mai este un Escu, la Palatul Cotroceni, ci un inamicul nu mai este format din separatişti rusofoni, ci ale oficialilor de la NATO, deşi realitatea, din teren, pare ales, al celor care l-au votat, dar mai ales a celor care luptători de naţionalitate cecenă, cunoscuţi pentru a fi cu totul alta, cu un surplus de forţe şi mijloace ale anterior l-au selectat, fiind - viaţa ultimelor cinci luni o eficienţa şi duritatea lor în luptă, pe care mizează acum Forţelor Armate Ruse. confirmă - doar un reprezentant sobru, manierat, de regulă Moscova. surâzător, la reuniunile interne şi cele internaţionale, un Aşa a apărut Clubul Militar Român de Reflecţie păzitor al Constituţiei României, aşa cum este aceasta, în Pentru România urbană, unde bombardamentul Euroatlantică, informal, cu afirmare mediatică, care informaţional este sporit, drama Ucrainei este urmărită anul 2015. Şi nimic mai mult. aduce laolaltă cetăţeni liberi, neînregimentaţi politic, mai degrabă cu acea curiozitate a telespectatorilor experţi militari şi specialişti civili, în securitate interna - La celălalt Palat, teoretic al Victoriei, practic al pasionaţi de istoria altor continente, ca şi cum Ucraina se ţională, un club cu reuniuni acum publice, menite a înfrângerii, mai mult sau mai puţin ortodoxe, la ultimele află undeva în Australia. Deşi, un sondaj recent indica o prezenta rapoarte de interes naţional, cu scopul de a alegeri, cele prezidenţiale, singurul personaj care pare majoritate, la nivelul românilor intervievaţi, care este sigur de viitorul său este şeful executivului. Coşmarul îngrijorată de iminenţa unui război de mare amploare. sensibiliza, de o manieră francă, deloc timorată, pe cei DNA bântuie prin cabinetele ministeriale, dar asta este interesaţi ca România să nu fie la discreţia persona - doar problema trecătorilor lor ocupanţi. Eficienţa lităţilor politice numărul1, de la Moscova şi Berlin, ca CLUBUL MILITAR ROMÂN DE REFLECŢIE guvernului fiind acceptată, tacit, de cei care îşi primesc 1940. EUROATLANTICĂ în anul salariile şi pensiile la timp, ineficienţa guvernării fiind acuzată de masiva absenţă a ofertelor unor locuri de Acum, pentru Armata României, contează sprijinul muncă pentru absolvenţii de liceu şi pentru cei care au Recapitulăm? Pentru instituţia prezidenţială de azi, umbra celei din alte vremuri, conflictul din Ucraina pare fiecărui cetăţean român liber. Inclusiv al dumneavoastră, obţinut, într-un fel sau altul, o diplomă la o facultate, de stimate cititor. stat sau particulară. a fi doar treaba marilor cancelarii occidentale, deşi Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 15

ROMANCIERUL, ISTORICUL LITERAR ŞI ESTETICIANUL MIHAIL DIACONESCU, FONDATORUL REVISTEI „ ARGEŞ”, REDACTORUL ŞEF APOI DIRECTORUL EI, NE-A RECOMANDAT SĂ RELUĂM ÎN „ CRONICA TIMPULUI”, CELEBRUL INTERVIU ACORDAT ÎN IUNIE 1966 DE MARELE SAVANT ŞI INVENTATOR HENRI COANDĂ PUBLICAŢIEI DE LA PITEŞTI MIHAIL DIACONESCU Interviul publicat de revista „ Argeş” în 1966 este primul pe care Henri Coandă autoritatea ştiinţifică şi relaţiile în l-a acordat în cursul strălucitei sale cariere ştiinţifice. serviciul naţiunii sale. El a fost, în Revista Argeş şi-a făcut un titlu de glorie din realizarea unor contacte cu egală măsură, un savant de repu ta - diaspora românească încă din anul 1966. A fost anul în care importante personalităţi ţie mondială, un naţionalist român ale culturii române (prozatori, poeţi, istorici, artişti plastici, inventatori), plecate din şi un mare patriot. ţară din cauza regimului militar de ocupaţie de după al doilea război mondial, au Despre întâlnirile sale cu acceptat să revină sau să publice în România. Printre aceste personalităţi ilustre se Henri Coandă și interviul acordat numără şi marele inventator HENRI COANDĂ. revistei „ARGEȘ”, domnul Mihail După apariţia interviului acordat revistei Argeş, Henri Coandă a revenit în Diaconescu, aflat în redacție la HENRI COANDĂ România. El a lucrat cu dăruire şi competenţă pentru renaşterea industriei noastre „Cronica Timpului”, a afirmat că aviatice . sunt printre cele mai importante momente din evoluția sa ca ziarist și scriitor. Industria aeronautică de care dispune astăzi România, în special în domeniul Opinia publică din ţara noastră cere insistent ca muzeul memorial „ Coandă” elicopterelor, locul ei în producţia europeană şi mondială de aparate de zbor, din Bucureşti să fie redeschis sub egida Academiei Române şi a Ministerului datorează enorm lui Henri Coandă, care a acceptat să-şi pună integral brevetele, Culturii.

– Când s-au produs primele manifestări ale vocaţiei mai cunoscut ca biolog, era într-adevăr un foarte mare dumneavoastră pentru tehnică şi spre ce domenii aţi fost „Ce noroc ar avea omenirea cristalolog. De mult, de când nu-l chemaseră încă să caute atras? fermenţi în bere, el îşi dăduse seama că cristalele obţinute, dacă ar exista multe naţii plecând de la materii inerte, polarizează lumina în mod – Nu sunt deloc mirat că-mi puneţi această întrebare, opus la ale aceleiaşi materii (aceeaşi din punct de vedere întrucât eu însumi mi-am pus-o de multe ori. Nu ştiu când, care să-i fi adus - față de chimic) cristalizată, dar de provenienţă organică. Or, nici cum s-a produs acest fapt, dar cred că a luat naştere doctorul V. Inescu, fratele lui Take Ionescu, vorbind cu de când eram foarte mic, din cauza împrejurărilor care au tatăl meu despre Pasteur, întrevedea deja intrarea în era avut loc în mediul în care am copilărit. numărul de locuitori - atât nouă a cristalelor zicând: „Oricare ar fi în viitor invenţiile La început, fără îndoială, a fost marea admiraţie pe mari pe care le vom realiza, nimic nu va înlătura faptul că care am avut-o întotdeauna pentru tatăl meu. El era, când cât i-a adus naţia română de acum înainte vom fi obligaţi să trecem prin eu eram mic de tot, profesor de matematică şi de ştiinţe la cristalografie“. şcoala de drumuri şi poduri şi ia şcoala de artilerie din în ultimii 120 de ani” Tineretul român, care, cu siguranţă, s-a dezvoltat în Bucureşti. această ambianţă, cu spiritul lui creator şi-a dat seama Aflasem prin mama mea că el fusese elev la şcoala foarte iute de importanţa cristalelor şi în general de politehnică din Paris, licenţiat în ştiinţe de Ia Sorbona şi structura materiei cu impurităţile ei foarte importante. multe altele. Când eram de vreo patru ani de zile, mă găseam pe – Cum apreciaţi contribuţia ştiinţei româneşti la malul mării şi, deodată, cum se întâmplă adeseori, s-a dezvoltarea ştiinţei universale şi care este locul ei în ridicat un vânt puternic. Eu pe atunci eram mic de statură actuala confruntare ştiinţifică pe plan mondial? şi când am văzut valurile, care mi se păreau uriaşe, pe care le dezlănţuise furtuna, am rămas înlemnit şi foarte adânc – Oricare ar fi manifestările gândirii geniului uman, impresionat. De atunci păstrasem vântului un adevărat adică expresiunile creierului în orice direcţie, pot fi cult, pe care - iară să vrea - iubitul meu tatăl îl întreţinea, considerate ca făcând parte din acelaşi domeniu. făcând pentru mine şi pentru fratele meu, Petru, Tehnica, Cercetarea, Muzica, Pictura, Invenţiunile, nenumărate zmeie. Sculptura şi aşa mai departe sunt toate manifestări ale Această ambianţă am avut-o atât la Şcoala primară creierului uman. Ce noroc ar avea omenirea dacă ar exista „Petrache Poenaru”, cât mai ales la Liceul „Sfântul Sava”. multe naţii care să-i fi adus - faţă de numărul de locuitori - Cu vreo doi ani înainte de a intra la Şcoala militară de la atât cât i-a adus naţia română în ultimii 120 de ani. Iaşi, eram cu Gheorghe Dinescu (camarad de liceu), cu Mi-amintesc de o anecdotă: regele Franţei „Charles le profesorul nostru P. Popescu şi cu pictorul Costin Petrescu téméraire”, nefiind ajutat de ai săi, zicea: „Nous autre când mi-a venit ideea să realizez o maşină de treierat Portugais”; aşa şi multor din ai noştri precursori (dar utilizând un soi de aripi de moară de vânt ca s-o pun în modeşti), fiind de altfel bursieri ai statelor care - înainte mişcare. (Mult mai târziu, cred că prin ianuarie 1911, P. de primul război mondial - ne ocupau ţara în parte, li se Popescu a povestit în ziarul „Dimineaţa” această Mihail Diaconescu (în mijlocul fotografiei) la o discuţie zicea austrieci, unguri sau ruşi: Nicolae Teslea (bănăţean), întâlnire). cu marele inginer şi savant Henri Coandă (1886 -1972), inventatorul curentului alternativ şi al coerorului de radio, Cred că în acel moment, cam prin 1898, am început în constructorul primului avion cu reacţie din lume (în stânga Victor Popp (ardelean) concepe şi creează întreaga reţea adevăr să concep maşini. Tatăl meu îmi vorbea de un fotografiei, cu cravată papillon). În stânga fotografiei se află (şi singura pe lume) a aerului comprimat din Paris, Botezatul, prieten cunoscut Ia Paris, Nicolae Teslea, bănăţean, care a gazetarul Vili Firoiu . marele matematician american, şi aşa mai departe. inventat maşina funcţionând cu curentul alternativ Mai aproape de noi avem pionieri creatori şi tehnica românească este în pas cu vremea. Dar dacă descoperit tot de el, şi de un alt român, Victor Popp, care a îndrumători în diferitele domenii ale activităţii creierului. înţelegeţi prin evoluţia universală situaţia sufletească în înzestrat Parisul cu reţeaua aerului comprimat. Eu în sculptură un Brâncuşi, în pictură un Grigorescu, în care ştiinţa şi aşa-zisa filozofie ştiinţifică actuală ne-au ascultam uimit, aşa că, în fond, cred că vocaţia mea pentru aviaţie şi cazane cu aburi un Vuia, în muzică un Enescu, adus, atunci sper că noi cel puţin nu suntem în pas cu tehnică este datorată marelui om pe care l-am avut ca tată. în supersonică un Carafoli, în compresibilitatea lichidelor vremea; căci nu-mi vine a crede că omul, acea particulă un Gogu Constantinescu, în teatru un De Max sau Elvira derizorie pierdută în cosmosul inert şi nemărginit, dar care – În raport cu evoluţia tehnicii universale, printre ai Popescu, în medicină un Babeş, în biologie un Paladi, în este capabilă să gândească şi să priceapă - fie că este cărei precursori vă număraţi, cum apreciaţi progresul chirurgie un V. lonescu sau un Burghele şi câţi alţii. Şi singurul de această specie sau nu - se agită fără scop ca un tehnicii româneşti? printre cei noi şi tineri, atâţia şi atâţia ca un Teodorescu- foarte mic fenomen local fără nici o raţiune de a fi. NU! Ţintea, de exemplu, în tehnică. Voi admite deci că înţelegeţi prin evoluţia tehnicii – Ce înţelegeţi prin evoluţia tehnicii universale? Mă întrebaţi dacă în confruntarea internaţională ştiinţa universale faptul că toţi, în toate părţile lumii, căutăm să Dacă înţelegeţi faptul că am pătruns adânc în ceea ce românească este pe drumul afirmării? înţelegem structura materiei, adică intrăm în era prieten al credem a fi constituţia materiei, atunci cred şi sper că Cred că am răspuns la această chestiune. lui Pasteur, am aflat că acesta din urmă, cu toate că este 16 Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015

Cele 33 de plânsuri pe oglinzi ale Elenei Silvia Săracu În vechiul cor,/ Ca un sobor de luna Mai/ Dansam,/ zburându-ne/ cu florile de măr/ ce mi le aprindeai/ zăpadă-n păr/ să-mi fie dor/ de noi./ De noi/ să-ţi fie dor/ când lacrima/ ne va fi rug/ de ploi... (Visam)

încuiate pe dinăuntru, în tihna, ca ape curgând liniştite, în cotituri unghiuri şi linii drepte, cu molcome, pe întinderea şesurilor ori printre ferestre oarbe, dincolo de munţi, cu deasupra un cer nelămurit în care nu putem bănui ce se culorile pătimaşe ale unui răsărit ori apus. întâmplă, aşezate lângă o Adesea, artista invocă imaginea celor apă, sub un cer neutru, plecaţi, ca iubiri destrămate în fumul însoţesc versuri de iubire, amintirilor. Astfel impresionează tabloul cu Doamna dr. Elena Silvia Săracu publică, la de chemări nostalgice: bărbatul fumând, chip spiritualizat, înecat în Editura Tracus Arte din Bucureşti, 2015, o „(…) Vino doar tu,/ Şi dacă vii/ adu-mă…/ tristeţe şi meditaţie sau tabloul întruchipând inedită carte de poeme (33) şi reproduceri Purtată/ să mă porţi în tine,/ Să mă acoperi însăşi iubirea printr-o pereche ireală, după tablouri (30) întruchipând o pledoarie cu iubire/ şi să mă aperi cu-ndârjire/ de trup, fantomatică, Ea şi El parcă întorşi cu gândul pentru frumosul izvorât din lacrimile vărsate de gând, de frică…/ Adună-mă din nou în înlăuntrul unui vis gata să se destrame „Acolo pe altarul suferinţei, din care înfloreşte „Firul mine…” (Adună-mă!). unde trecutul este prezentul întruna căutat…” de grâu” „ca o idee/ Sfântă”, după cum ne Şi totuşi, cetatea, casa, căminul îi inspiră (Tace-mă-n tăcere ). sugerează însăşi poeta. artistei şi speranţă: (…) Lăsaţi-mă o clipă/să Durere, visare, speranţă ori resemnare, Filă după filă se desfăşoară o lirică poetică uit de pot trecutul/ prezentul tot,/ Să văd doar amintiri dragi - revărsate în poeme de adâncă de mare încărcătură emoţională extrapolată în viitorul/ ce parcă/îmi zâmbeşte. (Lăsaţi-mă o rezonanţă sufletească, în tablouri cu o tablouri ce le reflectă ca o oglindă. Durerea clipă). cromatică diversă, în culori când suave, Icoana copilului-femeie în versuri şi în delicate, când o plutire visătoare, când migala pierderilor suferite curge ca un izvor limpede, Artista ne destăinuie făţiş, simplu şi tablou, sensibilizează prin rafinament, graţie şi broderiei miniaturale ca ţesătura Penelopei ce curat, sfinţit de puterea iubirii şi a dorului. omenesc, o năvală de sentimente ce-i tandreţe: (…) Te adormeau în mine/ pe visul aşteapta ori candoarea şi gingăşia petalelor de Nostalgia amintirilor îi răvăşeşte artistei cotropesc fiinţa, existenţa, năvală transfigurată şi privirea/ copilului femeie/ ce încă mai flori. Multe flori, triste ori surâzătoare, sufletul chinuit, aceasta găsindu-şi reazem şi în galopul cailor-nălucă, gonind prin valurile speranţa în actul creaţiei artistice - pictură şi scâncea/ strângându-se la pieptul tău (…) îndrăzneţe, chemătoare, deschise spre lumina („Cântec de leagăn”). mării înspumate, strigăt de durere, plâns poezie. speranţei în viitor. Versurile sunt şi o rugă neîncetat, invocarea credinţei în Dumnezeu, Diferitele stări sufleteşti, când melancolie Artista îşi mărturiseşte cu sinceritate şi continuă, o rugă spusă direct ori subînţeleasă, curaj în versuri şi tablouri lupta lăuntrică resemnare şi speranţă, regăsirea şi îndrăzneala şi tandreţe, când durere şi revoltă, când fire de un însoţitor întrutotul şi pentru totdeauna. ridicării din propria cenuşă, ca miracolul dintre copleşitoarea durere şi dorinţa de a păşi uşoară speranţă îşi găsesc corespondentul în Citind poemele şi admirând tablourile te naturii mereu înnoitoare, tandreţe şi în lumea viitorului, de parcă trăirile s-ar alerga culorile şi temele alese ale tablourilor peste întrebi dacă pictura vine să rotunjească poezia feminitate, dar, Doamne, cât laşi pe umerii când triste, dezorientate, când sfâşiate de care adie boarea delicată a feminităţii. sau poezia se întrece cu pictura? Un cadou de delicaţi, atâta forţă îi dai sufletului… O carte durere, când resemnate, când plutind pe valuri Tablouri cu case misterioase, tăcute, în inimă, de suflet, pios, armonizând frumosul cu de luare aminte. de speranţă şi credinţă în Dumnezeu. Poemele culori grave ori tonice, plăcute, case ce par binele. ELIZA ROHA sunt însoţite de icoane, de tablouri înfăţişând

Poeţi români slăvind Dumnezeirea.. Volum dedicat Sfinţilor Mucenici Brâncoveni iteratura religioasă s-a impus în Dumnezeu. Nicio altă specie a literaturii nu unor poeme sensibile, pline de căldură, Dintre poeţii contemporani care s-au ultimele decenii ca fiind unul din cele contribuie mai mult la edificarea spirituală a smerenie, devoţiune, pietate. Ce alt dar este dedicat liricii religioase, au fost selectaţi: maiL căutate şi apreciate genuri care au legă - omului ca literatura religioasă. De aceea, o mai plăcut Domnului? Inima omenească, Cezarina Adamescu, Aurel Anghel, Elena tură directă cu sufletul omenesc. Literatura astfel de antologie este cu atât mai meritorie. gândurile şi cuvintele alcătuiesc un buchet Armenescu, Anne Marie Bejliu, Dan Bodea, despre Dumnezeu şi despre suflet este dome - înmiresmat, de aşezat în pridvorul Bisericii, Radu Botiş, Galina Furdui, Nicolae Horia, Ion Aproape fiecare scriitor, în creaţia lui, a niul cel mai sensibil pentru că se bazează pe pentru ca, omul care păşeşte în lăcaşul de cult, Horea, Monica Pillat, Petru Demeter Popescu, simţit nevoia să se adreseze în cuvinte credinţă şi se referă la acea plămadă de inefa - să simtă mireasma cuvântului sfânt şi ziditor Radmila Popovici, Liviu Florin Jianu, Victoria Creatorului a toate, cel care i-a aşezat condeiul bil existentă în om: suflarea de Duh. Tot ce de suflet. Toate acestea au menirea de a ne Milescu, Mihai Prepeliţă, Florian Saioc, Ioana în mână. În clipele de graţie, poeţii au alcătuit presupune acest aspect spiritual al omului în Stuparu, Claudia Voiculescu, Marin Voican adevărate capodopere de literatură sacră, face să înţelegem Bunătatea şi Milostivirea raportul lui cu Dumnezeu, este socotit sacru. Ghioroiu. Despre lirica poeţilor clasici, nu se aducând slavă lui Dumnezeu, Maicii Fecioare Divină, care adesea, ridică oameni pioşi, cade să ne pronunţăm. Au făcut-o criticii de şi sfinţilor. Nu trebuie neapărat să ai studii demni de a-L cinsti şi lăuda, de a-I aduce Poeta Elena Armenescu a avut strălucita slavă prin toate mijloacele. Dar, mai ales, a ne specialitate, de-a lungul anilor şi aceştia au idee a alcătuirii acestei Antologii, în teologice pentru a-i cânta lui Dumnezeu. De ajuns să-L cunoşti şi să-L iubeşti. Poate că sensibiliza în faţa unor dovezi reale de ajuns în programele şcolare, în revistele şi momentul când se simţea cel mai mult nevoie credinţă şi iubire. Pietatea populară nu cărţile de spiritualitate, în Antologiile de gen. de un asemenea document literar, care va versurile tale nu se vor ridica la înălţimea poeziei culte, dar sinceritatea şi simplitatea cunoaşte bariere. Ea se manifestă prin cântec, intra, de bună seamă, în Istoria Antologiilor de prin vers, prin gama variată de iconografie, Această Antologie, mai presus de orice, acest gen din România, şi chiar în Istoria rostirii, le vor recomanda, tuturor acelor prin alte forme de devoţiune: pelerinaje la este şi o dovadă de cinstire a Sfinţilor Martiri Literaturii române contemporane , cu trimiteri însetaţi de izvorul dulce şi veşnic proaspăt al locuri sfinte, ore de adoraţie, opere de caritate, Brâncoveni, de către creştinii de pretutindeni, esenţiale în trecut, prin numele prestigioase Înţelepciunii Divine. Şi din acest punct de vedere, Biblia, Sfintele Evanghelii sunt danii ş.a. ceea ce adaugă un plus de însemnătate ale atâtor autori mistici, dar şi în prezent şi, lucrării. Antologia Poeţi români slăvind mai ales, în viitor, prin creaţiile religioase ale comori de har inepuizabile, sursă nesecată de Autorii poemelor de faţă îşi împărtăşesc dumnezeirea - se înscrie în bogata tradiţie autorilor contemporani. inspiraţie pentru toţi creatorii, indiferent de modalităţile lor de expresie. experienţele mistice, îl invocă pe Dumnezeu, creştină românească, de a păstra valorile spiritualităţii strămoşeşti prin cultură şi artă, Nenumărate sunt chipurile în care creştinii fiecare în felul lui, cu bucuria dăruirii prino - De două mii de ani, creatura se adresează ceea ce duce, implicit la edificarea omului îl slăvesc pe Dumnezeu. Nu numai prin gând, sului de iubire. Poemele-rugăciuni sunt Creatorului ei, în fel şi chip. Prin desene, zilelor noastre în drumul lui spre mântuire. rugăciune, adoraţie, faptă, dar şi prin mărturia grăitoare în acest sens. Desigur, Antologia icoane, temple sacre, muzică sacră, scrieri cuprinde şi scriitori consacraţi care s-au lor rostită şi scrisă, după percepţia lor asupra Îmbucurător este şi faptul că atâţia poeţi religioase, alte genuri de artă. Fiecare doreşte dedicat slăvirii lui Dumnezeu prin cuvânt, dar dumnezeirii. Poate că nu e nevoie de cuvinte cunoscuţi şi mai puţin cunoscuţi, continuă să redea cât mai fidel, simţământul de iubire şi scriitori contemporani, care au dorit să-şi stufoase, de declaraţii manifeste, de închină - tradiţia creaţiei literare cu tematică religioasă, şi credinţă faţă de Cel Atotputernic. Apariţia înscrie numele în Cartea Vieţii prin această ciuni şi mătănii în mijlocul mulţimii. Nu contribuind la reînvierea credinţei poporului unei Antologii de poezie religioasă, în vremuri formă de pietate. Versurile excelează prin degeaba s-a spus: Când te rogi, intră în român, atât de încercată. Prin structurarea lui, de secetă spirituală, când cei mai mulţi sunt sinceritatea trăirii, prin acurateţe, prin cămara sufletului tău şi rosteşte-ţi rugăciunea. volumul are o anumită coerenţă şi puncte forte robiţi celor materiale, este mai mult decât frumuseţea metaforică. Din comoara spiritu - Doar tu şi Dumnezeu. Atât ar fi de ajuns. Şi care desemnează idei creştine legate de necesară, este benefică şi, mi-aş permite să alităţii religioase a clasicilor, coordonatorul un pic de smerenie. Sfintele Sacramente, de sărbători şi ritualuri, spun, binecuvântată. Alcătuirea aceasta de ediţiei, scriitoarea Elena Armenescu a selectat de vieţile sfinţilor, despre trup şi spirit şi poezie religioasă sau cu inserţii religioase, poeme din creaţiile autorilor: Mihai În acelaşi timp, nenumărate sunt modali - legătura dintre ele, şi de viaţa de credinţă în este o mărturie concretă a unui mănunchi de Eminescu, George Coşbuc, Nichifor Crainic, tăţile de a-L sluji pe Dumnezeu. Fiecare om general. îşi aduce ofranda, după bogăţia ori sărăcia lui autori, care-L iubesc pe Dumnezeu Vasile Militaru, Radu Gyr, Ion Pillat, Vasile sufletească. Una din modalităţile de adoraţie necondiţionat şi s-au gândit să-i dăruiască Voiculescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Cartea are meritul incontestabil că a este Poezia. Poezia-rugăciune, cântecul- drept ofrandă, cuvintele lor simple, fără Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Magda Isanos, adăugat la bibliografia cărţilor religioase, adoraţie. Se spune că, acela care cântă, se pretenţia de a fi socotite mistice. E şi acesta Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Zorica Laţcu, poezii reprezentative, nespus de frumoase şi roagă de două ori. Şi prin Poezie se obţine un soi de mulţumire pentru harul gratuit Grigore Vieru, Leonida Lari, alături de scrii - mai puţin cunoscute, care au fost interzise în acelaşi rezultat. Întâi pentru frumuseţea primit din mâinile lui Dumnezeu, prin adierea tori mai puţin cunoscuţi: Al. T. Stamatiad, regimul trecut şi astăzi ele sunt citite şi puse gândului închinat divinităţii ori sfinţilor, apoi Duhului Sfânt şi prin mijlocirea Prea Sfintei Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici, Ştefan T. în valoare spre a fi însuşite. Mulţi poeţi pentru redarea în cuvinte sacre a simţă min - Fecioare şi a sfinţilor. Semnatarii acestor Neniţescu, George Gregorian, Mircea Dem. interzişi sunt în acest mod puşi în lumina care telor şi, în cele din urmă, pentru împărtăşirea creaţii, departe de a se afla în întrecere pentru Rădulescu, Corneliu Moldovan, G.Tutoveanu, li se cuvine pe drept cuvânt. preaplinului sufletesc şi celorlalţi, prin cine ştie ce premiu, au ţinut să-şi aducă George A. Petre. aceasta, sensibilizându-i şi conducându-i la ofranda lor în faţa Altarului divin, sub forma CEZARINA ADAMESCU Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 17

AAdduucceerreeaa aammiinnttee ddee jjuuddeeccaattăă

u numai că murim, dar ajungem la judecata lui cetele de îngeri, de-a stânga sunt cetele de diavoli. Şi pe Dumnezeu. Sfântul Pavel, în a doua Epistolă către măsură ce omul urcă, îngerii îi prezintă Domnului Iisus CorNinteni, în capitolul 5, versetul 10, zice: „Pentru că noi Hristos faptele cele bune făcute de om, diavolii dimpotrivă, toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al scot în evi denţă fiecare patimă, fiecare greşeală şi unii lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, dintre oameni cad de pe scară, chiar aproape de pe ultima ori bine, ori rău”. Aşa cum ne învaţă Sfânta Biserică, vor fi treaptă. Reprezintă o realitate adevărată, Dumnezeu ne va două judecăţi, judecata particulară şi judecata universală. judeca pe noi, pe toţi, după faptele noastre, îngerii lui Judecata particulară are loc în momentul în care murim. Dumnezeu sunt cei ce se bucură atunci când oamenii fac Sfântul Pavel, în Epistola către Evrei, în capi tolul 9, fapte bune, diavolii sunt cei ce se bucură când oamenii fac versetul 27, ne spune lucrul acesta: „Rânduit este oamenilor fapte rele. o dată să moară, iar după aceea să fie judecata”. Şi Domnul Aşadar, primul cui cu care ne răstignim pe crucea ne va rândui la fiecare după bilanţul care va fi făcut atunci. Domnului Hristos era aducerea aminte de moarte: „E-aşa Ne vom întreba: dacă ne judecă atunci când murim, de ce de trist să cugeţi că-ntr-o zi,/ poate chiar mâine, pomii de mai e nevoie de o judecată universală atunci când Domnul pe-alee/ acolo unde-i vezi: or să mai steie/ voioşi, în vreme Hristos va reveni? Mai e nevoie de o judecată universală ce vom putrezi. Atâta soare, Doamne, - atâta soare/ o să deoarece şi după moartea noastră lucrează faptele noastre. mai fie-n lume după noi;/ cortegii de-anotimpuri şi de ploi/ Omul care o demarat o acţiune binecuvântată, deosebită, cu păr din care şiruie răcoare.../ Şi iarba aste o să mai chiar după moartea lui lucrează, şi bagajul de fapte bune i răsară,/ iar luna tot aşa o să se plece, mirată, peste apa care se înmulţeşte chiar după moartea lui. Iar cine a demarat o trece -/ noi singuri n-o să fim a doua oară./ Şi-mi pare-aşa acţiune catastrofală, care ucide sufletele oamenilor, şi după ciudat că se mai poate/ găsi atâta vreme pentru ură,/ când moarte lucrarea respectivă poate continua şi poate distruge viaţa e de-abia o picătură/ între minutu-acesta care bate şi multe suflete. Cine scrie o carte nelegiuită, care îi celălalt, şi-mi pare ne-nţeles/ şi trist că nu privim la cer mai ÎPS. ANDREI ANDREICUŢ , Mitropolitul Clujului, influenţează la rău pe oameni, şi după ce a murit, faptele lui des,/ că nu culegem flori şi nu zâmbim, noi, care-aşa de Maramureșului și Sălajului rele lucrează, aşa că la bagajul de răutăţi i se adaugă altele repede murim” 3. Noi care atât de repede murim ne aducem şi după moarte. Mai este un lucru important - şi după ce aminte de moarte şi acest cui ne pironeşte pe crucea lui murim Biserica se roagă pentru noi, cei dragi se roagă Hristos. Dar ne aducem aminte şi de judecată, de judecata Acum vă voi citi câteva fraze din Pateric, fraze din care pentru noi, şi toate acestea Dumnezeu le ia în seamă. lui Dumnezeu absolut dreaptă şi imparţială. reiese că aducerea aminte de judecată este un cui care ne Despre judecata universală găsim scris în Evan ghelia ţine aproape de Hristos: „Un frate l-a întrebat pe un oarecare după Matei, în capitolul 25, începând cu versetul 31: „Când bătrân, zicând: te rog, părinte, spune-mi, ce sa facă omul ca va veni Fiul Omului întru slava Sa şi toţi sfinţii îngeri cu să i se umilească inima şi să-i vină lacrimi şi plângere? El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna Bătrânul i-a răspuns: fiule, lacri mi le şi plângerea vin la om înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, din aducerea aminte de păcatele sale pe care le-a făcut în precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a viaţa sa, înaintea ochilor lui Dumnezeu şi cum că are să dea dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice împăratul răspuns înfricoşatului Judecător pentru dânsele. La fel, celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecu vânta ţii Tatălui Meu, celui ce va să-i vină umilinţă şi lacrimi, i se cade pururea sa moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea aibă aducerea aminte de sfârşitul şi moartea sa, cum că lumii. Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc; însetat peste puţină vreme are să iasă şi să se despartă sufletul lui am fost și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-aţi primit; de ticălosul trup, rămânând trupul ca o stricăciune împuţită gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi spre putreziciune, iar cu sufletul va merge gol prin cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci groaznice, înfricoşate şi cumplite locuri, până va ajunge şi drepţii îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut va sosi la locul unde i s-a gătit după faptele sale, aşteptând flămând şi Te-am hrănit? sau însetat şi Ţi-am dat să bei? ziua înfricoşatei judecăţi ca să-şi ia hotărâtul răspuns după sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi fapte. Asemenea, să-şi aducă aminte pururea în gând de Te-am îmbrăcat? sau când Te-am văzut bolnav sau în înfricoşata şi groaznica zi a judecaţii, în care tot neamul temniţă şi am venit la Tine? Iar împăratul, răspunzând, va omenesc, de la Adam până atunci, vor sta goi înaintea zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia înfricoşatului şi Prea Dreptului Judecător, plângând cu dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. Atunci amar, şi aşteptând răspunsul cel cu hotărâta judecată, ori în va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, muncile focului veşnic, ori în veselia vieţii celei nesfârşite, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului după faptele lui şi de groaznica mânie, mustrare şi urgie a şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să Preadreptului Judecător şi de trimiterea cea cu urgie fără de mănânc; însetat am fost și nu Mi- ați dat să beau; străin am nicio milostivire şi aruncarea în pedeapsa cumplitelor şi fost şi nu M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi veşnicilor munci ale întunecatului iad, din care munci, după în temniţă, şi nu M-aţi cercetat. Atunci vor răspunde şi ei, aceea nu mai este nădejde de ieşit vreodată, de sfârşit sau zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, de moarte, că acolo nu este moarte, nici sfârşit sau slăbire a cumplitelor munci, ci pedeapsă fără de sfârşit. Să-şi aducă sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am Sfântul Apostol Pavel slujit? El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: apoi aminte în gândul său de răposaţii săi părinţi, cum au întru cât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie murit şi au putrezit, s-au făcut ţărână şi pământ. Şi cum şi nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la osândă veşni că, iar el peste puţină vreme aşa se va face şi oare unde sunt drepţii la viaţă veşnică”. sufletele părinţilor săi? Fratele i-a zis: se cade, părinte, ca Al doilea cui care ne ţine aproape de Hristos, care este o un călugăr să se gândească la părinţii săi? Bătrânul i-a zis: cenzură pentru faptele rele, este aducerea amin te de de vei cunoaşte că îţi vine umilinţă şi lacrimi pentru judecată, de judecata particulară şi de judecata universală, gândirea la răposaţii tăi părinţi, acel gând îţi este foarte de de la sfârşitul veacurilor. A meditat la această realitate şi folos. Căci dacă îţi vin lacrimile, atunci poţi să le întorci Sfântul Ioan Damaschin, zicând: „Depinde de voinţa de încotro îţi este voia, ori pentru păcatele tale, ori pentru alt comuniune a oamenilor cu Hristos ca să aibă fericirea, oarecare gând bun. Acestea, fiule, se cade a gândi cel ce precum şi nefericirea, pe care şi-o atrag singuri, cei ce n-au doreşte lacrimi şi plângere, căci din aceste gânduri vin această dorinţă” 1. Dorinţa de comuniune cu Hristos ne face omului umilinţa, lacrimile şi plângerea. Zis-a fratele: cu să fim buni, şi, chiar de am făcut fapte rele, să ne pocăim, adevărat, aşa este, părinte, mult m-am folosit acum de să ne îndreptăm, aşa cum ne învaţă Evanghelia Lui. Iar părinteştile tale cuvinte. Zis-a lui bătrânul: eu, fiule, am părintele Dumitru Stăniloae, plecând tot de la această idee văzut un frate care era foarte iubitor de osteneală şi ne zice: „Fiind o chestiune de comuniune, judecata lui nevoitor pentru mântuirea sa, însă inima lui era împietrită şi Dumnezeu capătă un înţeles cu totul nou. Judecata lui nu-i veneau umilinţa şi lacrimile şi de multe ori se bătea Dumnezeu, prin care unii vor avea parte de fericirea singur şi se chinuia, până când îşi rănea trupul şi atunci, de veşnică, iar alţii de nefericirea veşnică, înseamnă numai că usturime şi de durere, îi veneau lacrimi şi plângere. Iar el întorcea alte lacrimi şi plângere şi plângea pentru păcatele Dumnezeu, deschis oricărei persoane create spre 4 comuniune, constată cu regret, că unele persoane nu sale, şi aşa Dumnezeu l-a miluit şi el s-a mântuit” . acceptă această comuniune şi că prin aceasta rămân în nefericire, prin insensibilitatea lor” 2. Dumnezeu nu ne mântuieşte cu sila, El ne iubeşte, ne cheamă, ne aşteaptă, 1Apud Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică depinde de noi dacă răspundem la chemarea Sa. 3, EIBMBOR, Bucureşti, 1978, p. 259. Într-o frescă de la mănăstirea Suceviţa este reprezentată 2Ibidem „Scara raiului”. Oamenii urcă pe ea şi în capătul său este 3Magda Isanos, Poezii, Libra, Bucureşti, 1996. r 214. reprezentat Domnul Iisus Hristos. De-a dreapta scării sunt Sfântul Ioan Damaschin 4 Patericul, Alba Iulia, 1990, p. 273. 18 Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015

ÎNVĂȚÂND DE LA NATURĂ DESPRE ARMONIE DESCOPERIM NUMĂRUL DE AUR Motto: „Nu este totul să știm care sunt lucrurile frumoase, ci să știm ce este Frumosul.” (Socrate) „Frumusețea este strălucirea chipului lui Dumnezeu”. (Marsillo Ficino)

considerat „piatra unghiulară”, elementul cardinal care structurează totul și care se regăsește pe absolut toate nivelele creației. De exemplu, dacă luăm ca unitate, orice constantă sau orice mărime cosmică (cum ar fi în cazul Pământului Ecuatorul), atunci toate celelalte mărimi și constante cosmice se pot descrie ca derivate din dimensiunea ai mult sau mai puțin conștient fiecare dintre noi pe care am luat-o drept reper, prin multiplicarea sau își dorește să fie înconjurat de armonie și de împărțirea ei la un multiplu întreg al Numărului de Aur. Cu frumMusețe. Așa se naște în noi impulsul care ne determină alte cuvinte, întregul cosmos este structurat pe baza acestei să pășim în sălile muzeelor de artă, să proiectăm vacanțe în proporții. De asemenea, regăsim numărul de aur guvernând diferite colțuri ale lumii pentru a ne bucura de frumusețea ramificarea și înfrunzirea plantelor: dacă pe o tulpină peisajelor naturale sau pentru a admira proporțiile și armonia cilindrică sau conică apar ramuri, acestea vor crește după o unor străvechi edificii arhitecturale. Același impuls ne lege matematică ce corespunde șirului lui Fibonacci (șirul dinamizează dorința de a ne crea o ambianță de frumusețe lui Fibonacci este un șir de numere ce are proprietatea ca și de armonie în mediul în care trăim. raportul dintre doi termeni succesivi ai șirului (Sn + 1/Sn) este egal, la limită, chiar cu numărul de aur). Numărul și Dar, ce este frumosul? S-a scris foarte mult despre partiția de aur, demonstrează cercetătorii, guvernează și frumos, s-a amintit despre armonie, justețe, proporție, reproducerea speciilor vegetale,animale. Întâlnim acest ordine. Astfel, atunci când ne aflăm în fața unei clădiri număr guvernând chiar și formarea cristalelor.Muzicologii frumoase, exprimăm o judecată privind armonia tuturor de asemenea au evidențiat legături între ritmuri muzicale și părților în raportul unora cu altele, dar cu toate acestea numărul de aur. Corpul uman se află și el structurat sub este greu de afirmat că frumosul poate fi încadrat într-o incidența proporției de aur; astfel, ombilicul împarte înălțimea definiție strict rațională. totală a corpului în Raportul de aur. Fiecare dintre cele două părți rezultate vor fi la rândul lor subîmpărțite în câte Trăirea estetică este caracterizată, în primul rând, de două alte părți aflate și ele în proporție de aur și așa mai Leonardo-da-Vinci-Omul-Vitruvian sublim, iar acest aspect fundamental o diferențiază foarte departe până la nivelulu celulelor. sunt strâns legate de utilizarea numărului de aur. net de oricare altă trăire umană obișnuită. Înțelepții au susținut întotdeauna că Frumosul există înainte de toate ca Născută din observația fenomenelor naturale, arhitectura Arhitectura contemporană se îndreaptă azi către natură principiu ce emană din însăși ființa lui Dumnezeu.Platon s-a dezvoltat ca un mod de a gândi și de a crea bazat pe pentru a utiliza sugestii la nivel static sau cercetând considera Divinitatea centru și origine a Frumuseții: anumite legi care guvernează creația. Legătura dintre infailibilitatea în rezolvarea, în mod economic, a „…totul este în jurul Regelui Totului; El este scop a tot arhitectură și numărul de aur este prin urmare evidentă și, problemelor structurale. Se acordă mai puțină importanță ceea ce există; El este cauza întregii frumuseți”. (Platon, nu de puține ori, în istorie s-a urmărit, în mod conștient, întrebărilor referitoare la secretul armoniei lumii biologice, „Scrisoarea a doua către Dionisos”). aplicarea acestei proporții. Arhitectul roman Marcus Pollio Vitruvius, autorul singurului tratat de arhitectură care ne-a la capacitatea acestei lumi de a compune echilibru sau mișcare, simplitate sau complexitate în sensul redescoperirii Rând pe rând în istoria omenirii școli filozofice și tradiții rămas de la antici, intitulat „De Arhitectura”, pune accent profundei unități care susține totul. Se uită, de multe ori spirituale au studiat și au meditat asupra problematicii pe imporatanța studiului asupra proporțiilor armonioase astăzi, că o compoziție arhitecturală nu poate fi strict frumosului. între diversele părți ale unui edificiu, punând accent pe În aceeasi măsură, genii, artiști, filozofi, matematicieni, analogia dintre euritmia proporțiilor naturaliști, informaticieni, fascinați de diversitatea frumuseții corpului omenesc și cea a structurii structurilor făurite fără încetare de natură au aspirat mereu edificiilor sacre. Marcus Pollio să ridice vălul aparențelor, convinși că vor descoperi în cele Vitruvius readuce în atenție, în acest din urmă un principiu tainic, o lege universală a morfologiei tratat, ecoul doctrinei pitagoreice a naturale, o formulă esențială care dă naștere formelor Binelui, Frumuseții și Adevărului, frumoase. care este transpusă prin intermediul proporțiilor, a conceptelor legate de Astăzi, în vârtejul unei epoci caracterizate de sofisticate analogie, simetrie, euritmie, referitoare și așa-zis revoluționare concepte artistice și arhitecturale, la măsura comună a părților omul modern se pare că și-a pierdut busola care îl orienta ansamblului subliniind conceptul corect în recunoașterea valorilor legate de autentica valoare unității structurale a lumii la toate și armonie a unui obiect de artă. nivelurile. După sute de ani raportul Putem, însă, să ne punem o întrebare, poate, aparent de aur a devenit obiectul unui adevărat naivă, dar al cărui răspuns ne poate oferi surpriza descifrării cult în Renaștere. Atunci a apărut și tainei și magiei întregului univers al formelor și al armoniei. denumirea de „Divina proporție”. Ce are în comun minunata dispoziție a petalelor unui Titani ai civilizației umane, Leonardo trandafir, celebrul tablou reprezentând „Cina cea de taină” da Vinci, Michelangelo, Rubens, aparținând lui Leonardo da Vinci, Parthenonul din Athena Durer sau Brâncuși, arhitecți celebri, Desen reprezentând pe Vitruviu când prezenta cartea lui Augustus și Domul din Milano? edificii nu mai puțin cunoscute, piramide, temple, catedrale, palate sau basilici, toate acestea geometrică, că geometria ei trebuie să cuprindă o Răspunsul la această întrebare are puterea de a ne geometrie a Vieții, că trebuie să reprezinte o dezvălui secretul întregii dezvoltări formatoare a concepție conștientă, nu o simplă rețea de linii. Un Universului. Acest răspuns se rezumă la un raport creator (arhitect) care nu a meditat asupra matematic, raport cunoscut sub celebra denumire de proporțiilor sacre are mari șanse să eșueze în „divina proporție” și la un număr nu mai puțin celebru… demersul său de a genera armonie. Numărul de Aur . Definit ca cel mai irațional dintre numerele iraționale, simbolizat de litera Φ a alfabetului Considerând arhitectura ca o modalitate de grec, numărul de aur este, fără niciun dubiu, singurul exprimare care poate reînnoi contactul cu „enigma număr căruia i-a fost dedicată în exclusivitate o revistă sacra” a armoniei universale, o modalitate ce științifică, publicată de Universitatea „Santa Clara” din permite redescoperirea unității, care leagă mintea California. Rațiunea ce stă la baza acestui entuziasm, în a noastră și produsele sale cu mintea universală, se cerceta acest număr, este data de descoperire a unor poate concluziona că utilizarea „divinei proporții proprietăți matematice legate de acest raport, proprietăți și a numărului de aur” este indispensabilă. prezente atât în modul de organizare a formelor biologice cât și în cel al operelor de artă. Numărul de aur poate fi ALINA MIHAELA RADU , arhitect Cronica Timpului Anul 1, Nr. 5, iunie 2015 19

AASSOOCCIIAAŢŢIIAA CCUULLTTUURRAALLĂĂ Editată de UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA - Preşedinte DORU DINU GLĂVAN

Director general IINNDDIIAA--RROOMMÂÂNNIIAA DORU DINU GLĂVAN Mesajul Președintelui ASHOK KUMAR TYAGI Director științific Gen.dr. EMIL STRĂINU

“Excellent! How beautiful it is! Redactor şef Please accept my heartiest congratulation on RODICA SUBŢIRELU your successful new beginning titled “Cronica Timpului“, magazine of the intellectuals. I am Redactor şef adjunct deeply impressed. GEORGE CANACHE Secretar general de redacţie I am hopeful that “Cronica Timpului“ will keep MIHAELA RUSU play a very important role, connecting people to their roots giving them an insight into ancient literature, philosophy, spiritual traditional cultural MEMBRI FONDATORI: values and belief in an animated and captivating DORU DINU GLĂVAN (UZPR) way which enrich our knowledge. Journals like FLORIAN LAURENŢIU STOICA RODICA SUBŢIRELU (UZPR) “Cronica Timpului“ are urgent need of our MIHAELA RUSU (UZPR) Indian and Romanian spiritual society today. We CORINA VLAD DIACONESCU (UZPR) belong to the richest culture and philosophy of love CLEMENTINA TIMUŞ (UZPR) and peace, sacrifice, generosity, hospitality and REMUS FIŞCĂ ELIZA ROHA humanitarianism.“ CORINA POPESCU (UZPR) IOANA UNGUREANU ELENA SANTAMARIA ă rog să acceptaţi felicitările mele cordiale secret al succesului”. Membrii respectabilei dumneavoastre ANCA SIMILEA GIACOMELLO pentru acest nou început intitulat „Cronica echipe sunt printre aceştia. TEOFIL BRADEA TimVpului”. Sunt adânc impresionat: Vă mulţumesc Câţi dintre noi au curajul, ca şi Dumneavoastră, DOINA BÂRCĂ CLAUDIA MOTEA (UZPR) foarte mult, pentru că mi-aţi trimis primele două să-şi urmeze pasiunea, în loc să opteze pentru calea BENONE NEAGOE (UZPR) numere , respectiv Anul 1, Nr. 1, 15 ianuarie 2015 şi nr sigură de a avea un serviciu obişnuit? DUMITRU MĂDULARU 2, martie 2015, din prestigioasa publicaţie a Din păcate majoritatea oamenilor n-au nici un PETRE RĂCĂNEL (UZPR) respectabilei Uniuni a Ziariştilor Profesionişti din interes pentru literatură, cultura spirituală şi serviciul NICOLAE CABEL (UCIN) România. Ambele numere arată determinarea , social în zilele noastre. Ei sunt materialişti, care cred că Seniori editori: angajarea , curajul şi puterea de sacrificiu a întregului posesia banilor şi confortul fizic sunt mai importante Conf.dr. CORNELIU ZEANA (UZPR) colectiv de redacţie. decât valorile spirituale, culturale, literare şi sociale ale Conf.univ.dr. GABRIEL I. NĂSTASE Marii Românii, în pofida mersului timpului. În această Gen.dr. EMIL STRĂINU (UZPR) Aceste două numere din „Cronica Timpului” sunt atmosferă, colectivul dumneavoastră redacţional şi CORINA DIACONESCU (UZPR) MARIAN DUMITRU (UZPR) adevărate surse de inspiraţie şi îmbogăţesc cunoaşterea colaboratorii, sunteţi o mare sursă a inspiraţiei şi a GEORGE CANACHE (UCIN) noastră. Ambele exemplare conţin texte de mare interes: încurajării pentru noi toţi. (...) ALEXANDRE ANDREI (Paris) articole, interviuri inteligente, conversaţii formale şi informale, relatări, fotografii şi imagini atractive, Adresez felicitările mele domnului Doru Dinu Glăvan, Membri de onoare: aranjare şi dimensiuni frumoase, tipar de bună calitate; preşedintele UZPR, pentru debutul acestei remarcabile ASHOK KUMAR TYAGI (India) totul este preţios şi perfect. Sunt sigur că această publicaţii. Stimate Domn, sunt încântat să văd drumul BEN TODICĂ (Australia) publicaţie îi va atrage pe lectori. (...) pe care aţi pornit luând asupra Dumneavoastră, cu deplin succes, o nouă responsabilitate. (...) Art director: TILEA ION Aş vrea s-o menţionez în mod special pe doamna Acceptaţi, vă rog, cele mai alese mulţumiri pentru Rodica Subţirelu şi să-i transmit felicitări pentru publicarea numelui meu în „Cronica Timpului”. Mă Concepție artistică: excelenta coordonare a întregii publicaţii, cât şi pentru simt onorat, încurajat și preocupat cu scrierea marii RODICA SUBȚIRELU interviul luat doamnei profesoare Ioana Ungureanu Saga a receptării lui Eminescu în India zilelor noastre. muzicolog, etnomuzicolog şi soprană, apărut în Vă asigur că voi continua cercetarea mea pasionantă Corectură: numărul 1 din ianuarie 2015, cu imagini concludente. cu scopul de a arăta bogăţia vieţii literare şi culturale CORINA DIACONESCU Vă sunt recunoscător stimată doamnă Rodica româneşti. Subţirelu şi onorate domnule Doru Dinu Glăvan, Adresă: Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din Lansarea acestei publicaţii la 15 Ianuarie cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la naşterea celui mai mare Bdul. N. Bălcescu nr. 21, et. 4, România, pentru realizarea şi susţinerea acestei cam. 26, sect. 1, Bucureşti poet al României este un omagiu adus lui Eminescu, publicaţii (…) care, cu siguranţă, va juca un rol foarte Telefoane de contact şi abonamente: important în a-i apropia pe oameni de rădăcinile lor, simbol al ţării sale şi al poporului român. (...) 0730.963.339; 0743.149.979 dându-le o perspectivă nouă prin literatura clasică, Tel: 021 317.92.25; Fax: 021 313.06.72 filozofie, valori culturale tradiţionale şi încrederea într-o Vă felicit încă o dată pentru bunătate şi înţelepciune e-mail: [email protected] https://uzprcronicatimpului.wordpress.com/ acţiune captivantă, care va îmbogăţi cunoaşterea onorabile domn Doru Dinu Glăvan, respectabile noastră, a tuturor. General Dr. Emil Străinu, director ştiinţific, stimată doamnă poetă Rodica Subţirelu şi respectabili Responsabilitatea juridică pentru conţinutul Publicaţii precum „Cronica Timpului” sunt foarte colaboratori care sunteţi preţioasele bijuterii ale necesare societăţilor noastre din India şi România. Noi coroanei „Cronicii Timpului” (...). articolului publicat aparţinem celei mai bogate culturi şi filozofii a dragostei şi aparţine autorului. Cu adânc respect pentru acest frumos început, aştept păcii, a sacrificiului, a generozităţii, a ospitalităţii şi Gutenberg sa spiritului umanitarist. cu nerăbdare să vă citesc în continuare. Tipărit la: Vă doresc tuturor un mare succes cu sănătate, belşug Bd. Theodor Pallady, 287, sector 3, Bucureşti, 021 345 09 26 - Îmi amintesc că Norman Vincent Peale a spus foarte şi fericire! [email protected] corect că ”oamenii devin cu adevărat remarcabili, când Vă mulţumesc ! încep să cugete că pot face ceea ce-şi propun, iar când Cu alese salutări ASHOK KUMAR TYAGI încep să creadă în ei înşişi, ajung să descifreze primul Traducere: dr. CLEMENTINA TIMUȘ/ CORINA VLAD DIACONESCU ISSN: 2393-1086 INSTITUTUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI CCAARRTTAA SSOOCCIIAALLĂĂ EEUURROOPPEEAANNĂĂ Ilustraţii de Sorin Postolache

14. Everyone has the right to benefit from social welfare services. 14. Toute personne a le droit de bénéficier de services sociaux qualifiés. 14. Orice persoană are dreptul de a beneficia de servicii sociale calificate.

12. All workers and their dependents have the right to social security. 12. Tous les travailleurs et leurs ayants droit ont droit à la sécurité sociale. 12. Toții lucrătorii și persoanele aflate în întreținerea acestora au dreptul la securitate socială.

21. Workers have the right to be informed and to be consulted within the undertaking. 2L Les travailleurs ont droit à l ’information et à la consultation au sein de l’entreprise. 21. Lucrătorii au dreptul de a fi informaţi şi consultaţi în cadrul întreprinderii.

29. All workers have the right to be informed and consulted in collective redundancy procedures. 29. Tous les travailleurs ont le droit d’être informés et consultés dans les procédures de licenciements collectifs. 3. All workers have the right to safe and healthy working conditions. 29. Toții lucrtătorii au dreptul de a fi informați și consultați în 3. Tous les travailleurs ont droit à la sécurité et à l ’hygiène dans le travail. procedurile de concediere colectivă. 3. Toţi lucrătorii au dreptul la securitate şi igienă în muncă.

IMPORTANT Pentru toţi cei care vor să susţină financiar publicaţia „Cronica Timpului”, editată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România , contul nostru este: nr. RO04RNCB0072049700590007 deschis la BCR sucursala Bucureşti Vă mulţumim!