Scris de oana.rotaru pe 22 octombrie 2010, 12:38 Locuri de vizitat in Bucuresti Anul acesta, Bucurestii au intrat in primele 10 metropole din lume in privinta raportului pret-servicii in unitatile hoteliere, depasind orase precum Madrid, Roma sau Paris, intr-un clasament ce este condus de capitala Cehiei, Praga. Pentru ei, dar si pentru vizitatorii din provincie ori traitori ai cetatii, o parte din obiectivele turistice ce merita vazute. Casa Vernescu, un reper al vietii Bucurestilor Una dintre minunatele surprize pe care le poate oferi capitala Romaniei, unde prezentul si trecutul se intalnesc intr-un destin de exceptie, este Casa Vernescu. In timpul celei de-a doua domnii in Tara Romaneasca a lui Constantin Racovita, in 1763, Jean-Baptiste Linche, nobil francez din Marsilia, devine secretarul de limba franceza al domnitorului. Contele Jean-Baptiste Linche se casatoreste cu o romanca si are un fiu, Filip Lens, devenit mai tarziu boier valah, care construieste casa in 1821. Filip Lens se casatoreste cu Lisaveta Balotescu-Carpinisanu si ii ofera acest palat ca dar de nunta. Tot el reface cladirea, dupa incendiul din 1822, transformand-o in cea mai frumoasa casa bucuresteana a vremii. Cladirea ia din nou foc in 1882, iar in 1886 mostenitorii lui Filip Lens o vand lui Guta Vernescu, avocat si politician, fondator al Partidului Liberal. Intre 1887 si 1889, Guta Vernescu il angajeaza pe marele arhitect Ion Mincu sa refaca vila, aceasta devenind cea mai frumoasa casa de pe Calea Victoriei, loc al vestitelor baluri si serate mondene. Armonia marmurei cu decoratii aurite, care inzestreaza mai cu seama tavanele si peretii, vitraliile si oglinzile masive i-au dat casei un fast impresionant. Stilul eclectic, cu mare grija pentru amanunt, al acelor vremuri este completat in 1890 cu picturile lui G.D. Mirea. El a creat aici o lume a visului, cu nori amorasi, pictati luminos, intr-un albastru translucid. Stapanul casei, fin erudit, a rezervat, cum s-a obisnuit in epoca, spatiul de sus, aproape de tavan, pentru a inscrie numele unor carturari celebri precum Seneca, Pascal, Shakespeare... Trasuri elegante, rochii de bal, jobene, bijuterii, conversatii de salon - intreaga protipendada a Bucurestilor a dat stralucire acestui loc. La sfarsitul vietii, Guta Vernescu saraceste si casa este cumparata de stat. Pana la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, aici au fost Ministerul Economiei Nationale, Ministerul Industriei si Comertului si chiar Guvernul Romaniei. In 1944 Casa Lens-Vernescu a fost rechizitionata de Armata Rosie, care distruge mare parte din picturile murale. Imediat dupa 1945, casa este preluata de Guvernul Groza. Pana in 1990, aici a fost casa de protocol a unor ministere, iar in 1990 devine sediul Uniunii Scriitorilor din Romania. Dupa 1993, printr-un remarcabil efort uman si material, Casa Vernescu este refacuta si modernizata, devenind sediul unui restaurant de cinci stele. Trasurile de altadata au fost inlocuite cu limuzine luxoase, oameni din lumea intreaga vin sa deguste vestitele delicatese si licori oferite aici. Demna si plina de mister, Casa Vernescu a rezistat incercarilor vremii, ramanand pe Podul Mogosoaiei, Calea Victoriei de astazi, un reper al vietii Bucurestilor de-acum si de-atunci. Strada Lipscani, inima Capitalei Numele sau vine de la Lipsca (Leipzig), ceea ce aminteste de viata comerciala extrem de dinamica a Valahiei. Inca dinainte de „nasterea” oficiala a Bucurestilor (20 septembrie, 1459), Lipscani era cea mai circulata zona a orasului. Odata cu instaurarea centrului politic si economic la Curtea Veche, in jurul acestora s-au strans numeroase bresle - blanari, pantofari, caldarari, selari, bacani. Se mai pot vedea inca locuinte construite in stiluri absolut diferite: renastere, baroc, neoclasic sau imbinari ale tuturor acestora. Strada Lipscani vorbeste si astazi despre felul in care s-au intalnit pe pamant romanesc lumea occidentala cu cea orientala. Palatul Regal - Muzeul National de Arta: de la Tonitza la Rembrandt Palatul Regal se afla in centrul orasului, in mijlocul altor cladiri istorice precum Biserica Kretzulescu, Atheneul Roman, Biblioteca Centrala Universitara si Hotelul Athenée Palace-Hilton, locuri care nu ar trebui nici ele ocolite. Edificiul a fost ridicat intre 1927 si 1937 dupa planurile arhitectului roman D. Niculescu. In 1948, comunistii au decis ca Palatul Regal sa devina sediul Muzeului National de Arta. Inaugurata in 1950, Galeria Nationala adaposteste lucrarile unor pictori celebri precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady si a unor sculptori ca Dimitrie Paciurea, Constantin Medrea, Ion Jalea si faimosul Constantin Brancusi. Cea mai spectaculoasa este Galeria Europeana inaugurata in 1951 si compusa din 15 saloane. Aici se gasesc expuse picturi si sculpturi semnate de Rembrandt, Veneziano, Tizian, Tintoretto, Zurbaran, El Greco, Renoir, Monet, Pissaro, Breughel Delacroix, Sisley si Rubens. Patrimoniul muzeului cuprinde si 4.000 de gravuri si desene ale unor artisti romani si straini celebri. Palatul Mogosoaia, o combinatie de elemente venetiene si otomane, renastere italiana amestecata cu bizantin Palatul Mogosoaia a fost construit intre 1698-1702 de catre Constantin Brancoveanu in stil arhitectural romanesc renascentist sau stil brancovenesc, o combinatie de elemente venetiene cu elemente otomane. Palatul poarta numele vaduvei boierului Mogos care detinea pamantul pe care a fost construit. Palatul a fost renovat in anii 1920 de catre Martha Bibescu. Aceasta l-a primit cadou de la sotul sau George Valentin Bibescu. Pentru renovarea lui, Martha Bibescu a cheltuit mare parte din averea adunata din cartile pe care le-a scris. Mai tarziu palatul a devenit un loc de intalnire pentru politicienii si lumea buna din anii 1930. In prezent, Palatul Mogosoaia adaposteste Muzeul de Arta Brancoveneasca si este un important punct de atractie turistica. Se afla la vreo 11 kilometri de Bucuresti, in comuna cu acelasi nume, denumita dupa sotia boierului Mogos, caruia ii apartinusera domeniile cumparate la sfarsitul secolului 17 de Constantin Brancoveanu. In 1702 se termina constructia palatului domnesc de pe malul lacului Mogosoaia. Cladirea initiala era destul de diferita de ceea ce se vede acum, insa stilul ei arhitectural, compus din diverse surse de inspiratie arhitectonica, se incadreaza in asa numitul stil brancovenesc (un fel de baroc romanesc): o combinatie de elemente venetiene si otomane, renastere italiana amestecata cu bizantin. Una din caracteristici este pridvorul larg, deschis, cu arcade. Decoratiunile aplicate sau sculptate in piatra reprezinta motive florale, de inspiratie orientala. Pe vremea aceea, curtea era plina de acareturi (cuhnia - bucataria si ghetaria erau in cladiri separate) si casele servitorilor, iar apartamentele domnesti se aflau doar la etaj. Dupa executarea lui Brancoveanu (impreuna cu cei cinci fii ai sai) la Stambul, pentru ca refuzasera sa treaca la mahomedanism, palatul devine o scurta perioada han turcesc si arhitectura sa sufera mult in urma raidurilor otomane din secolul 18. In secolul 19 domeniul este cumparat de familia de boieri Bibescu, descendenti ai Brancovenilor. Sub ingrijirea lor si lucrul mesterilor francezi si germani palatul isi recapata forma si faima In 1912 printul George Valentin Bibescu (1880-1941) daruieste palatul sotiei sale, Martha Bibescu, poeta si scriitoare, care il gaseste in paragina si il transforma (cu ajutorul arhitectului sef al Venetiei, Domenico Rupolo) in loc de intalnire pentru cercurile ei culturale. In 1945 ea il doneaza statului cu scopul de a fi inclus pe lista monumentelor istorice si din anii 50 in el a existat sectia feudala a Muzeului de Arta (colectii de arta feudala se gasesc si azi inauntru). Nu doar palatul este o deosebita realizare, ci si parcul care il inconjoara. Plasat la marginea lacului Mogosoaia, fatada dinspre lac da intr-o loggia terasata tip venetian, cu arcade, coloane si un mic labirint de gard viu. Palatul si Muzeul Cotroceni, vechea resedinta a familiilor regale Palatul a fost construit in ultima jumatate a secolului al XIX-lea ca resedinta a familiilor regale. Arhitectura imbina stiluri de Art Nouveau, frantuzesti si autohtone. Dupa devastatorul cutremur din 1977, Palatul a fost reconstruit si i s-a mai adaugat o aripa care serveste astazi ca birou pentru presedintele tarii. Pentru ca este o constructie impunatoare, este necesara prezenta unui ghid pe tot parcursul vizitei. Muzeul National de Istorie a Romaniei, cel dintai muzeu de arheologie si istorie din tara Institutia a aparut in 1970, ca cel dintai muzeu de arheologie si istorie din tara. Aici au fost aduse cele mai importante tezaure, in primul rand cele din metal pretios, in singurul loc public unde securitatea si vizibilitatea puteau fi asigurate in aceeasi masura. De asemenea, o multime de alte piese de mare valoare arheologica si istorica au poposit in expozitiile Muzeului National, pentru a ilustra mileniile de istorie, ori, pentru mai multa acuratete, istoria de atunci. Cladirea care adaposteste muzeul este, ea insasi, monument istoric, ridicat la sfarsitul veacului XIX, in stil neoclasic, de inspiratie germana. Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa, locul unde gasiti faimosul schelet de Deinotherium gigantissimum La inceputul secolului XX, Grigore Antipa prezinta primului ministru Dimitrie Sturza un memoriu in care demonstra necesitatea existentei unei cladiri special construite pentru a organiza "un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala tarii". Cu toate ca tara traversa