1 11 N. IORGA PAGINI DE TINERETE A N. IORGA PAGINI DE TINERETE I N. IORGA PAGINI DE TINERETE Editie alcituitá, prefatii bibliografie de BARBU THEODORESCU STPD:II $1 DOCUMENTE 1 9 6 8 EDITURA PENTRU IITERATURA INTRODUCERE Parea cneamul lorga era sortit pieirii, luind calea anonimatului, fàrca vreo putere fireasca sa-1 mai scoata' la iveala, tragind dupa sine si cele doua neamuri inrudite : Draghici ;iArghiropol. Oameni obositi prin munca inaintasilor risipitori de energie, sleiti materiali- ceste, se framintau in nenumarate nevoi, ajungind modesti avocati, consilieri comunali, ofiteri, gazetari. Totusi in modestia lor aduceau simtul gospodaresci pe cel al solidaritatii de familie. Inca tinara pereche botosaneana avocatul Nicui Zulnia Iorga ar fi dus in con- tinuare viata patriarhala cu ambitii politice locale, daca boala nu ar fi rapus in plink' tinerete pe so; I Cu cinci ani mai inainte misiunea familiei fusese implinita prin venirea pe lume a fiului lor care primi numele tatalui. La un an urmeaza ten altul. 2 In primul act al oficialitatii sta scris ca la 5 iunie 1871 a venit pe lume copilul Nicu N. Iorga, de sex masculin, de religic ortodoxa... la orele 12 din noapte, in casa parinteasca in orasul Botosani, din strada Copoului" 3.Destinul atotstiutor face ca Nicolae Iorga fie adus de parce in casele lui Cuza" ;istoricul pasea astfel de la prima licarire a vietii prin largilec'aiale creatorilor de viatà idemnitate nationala. Astfel neamul ii asigurase continuitatea, mai mult, ceea cc nu banuia nimeni, intra pentru totdeauna in acea galcrie mereu cercetatai pusa in calea gIorificrii, fiindca pc unul din fii il inzcstrase natura cu insusiri de-a dreptul uluitoare. Toe ce fuscse mai bun la inaintasi se pastrai lua forme majore in copilul avocatului Nicu Iorga :aplicatii spre cercetarea trecutului de la Manole Iorga, cel care aduna documentele Botosanilor, si de la Manolache Draghici, autorul lstoriei Moldovei pe timp de 500 ani (Iasi, 1858) ; tainele artei politice de la iscusitul vornic Iordache Draghici ; largilc orizonturi aleliteraturii franceze prin Elena Draghici, traducatoarea lui Benjamin Constant ;pasiunea pentru scrisul zilnic de la Emanoil Arghiropol, conducatorul ziarului Romanu §i al revistei Jurnalul pentru toti ; arta vorbirii de la conu" Costache Iorga, pri- mul avocat cu diploma din Moldova 1. Dupa moartca tatalui, cei doi copii sint crescuti de mama, coana Zulnia", dar din cc au trait c greu de spus. Mai intii o pensie de saizeci de lei pe luna data nu ca un drcpt, ci un sprijin milos apoi venituri intimplatoare, din traducerii munca de croito- reasca 3. Dar fara ajutortd tudelor, pastratoare cuviincioase ale sentimentului de solidaritatc I Disparut din viata la 29 mantic 1876, in virsta de 39 de ani. 2 George Iorga a fost doctor in stiintele economice si director general in Ministerul Indus- tricii Comertului. 3 Act tiparit in Lui Nicolae lorga, Omagiu, Craiova, 1921, p. 349. 4 Barbu Theodorescu, Contributiuni la cunoasterea stramosilor lui N. lorga, Bucuresti, 1948. 5 A tradus : Luisa Lambert, Convorbiri in familie sau Consiliurile unei mume, Botosani, 1877 ; Alfred de Musset, Petru si Camilla, Botosatni, 1875 ; M. Marechad, Nepoata Presedinte- lui, Botosani, 1876 ; Pori literare. Culegeri, Botosani, 1882. familiala, viga nu ar fi fost cu putinta 1. La adt s-au restrins mijloacele dc trai. 5i cc trai ! Calatorearn, minati din urma de biciul nevoii, fin cautarea casei celei mai bune, care sa fie ieftini." 2 Dar copilul nu regnea ce era In jung eau, traind mai ales in zarile senine ale imbelsugatelor sale lecturi venite uimitor de timpuriu, inch ingustimea casutii imi era asa de indifenenta cind eu erarn stapin pe atita lume 3." Ducea o viati interioara de cind Ise stia, venind cu fuga insetatului spre lurnea launtrica a earglor aflate in casa parinteasca, majoritatea de limba franceza. Copilul a ales pe acelea c.i orizonturile mai largi, cu actiunea cutremuratoare, in care se amestecau oamenii cu faptele lor din toate meleagurile lumii : eu cram cel de 6 ani, nu stiam sa injur, cetisem pe Champfleury, pe Amedée Pichot, pc Emile Souvestre, stiam pe de rost fabulele lui Florian, care nu-mi ziceau nimic, deg erau pentru mine, si Orientalele lui Hugo care, deg nu erau pentru mine, imi dadeau visuri de lupte crincene g de locuri departate, cai Letopisetele lui Kogalniceanu...i purtam o rochie de fetita din pichet alb cu legaturi albastre4. Prinde a citii scrie de la sine, cu mult inainte de. a se duce la scoala, desi era o fire plapinda 5. Totusi la 25 aprilie 1878 este inscris In clasaI,divizia a trcia a scolii primare Marchian" din Botosani, pentru ca, dupi mai min de doua luni, 01 fie prornovat al treilea, cu urmatoarele mcdii : citirea 10, scrierea 10, calculul din mcmorie 8, rugiciuni 10, desen 10, invatamint intuitiv 10, conduita 7.0 Cele citeva saptarnini petrecute lacoaIau fost numai pentru a aràta dascalilor sai ca invitase singur tot ce se cerea de programa, iar notele sub zecei clasificarca ii au expli- catia lor, valabila pentru tog anii de scoala. Deprins a trai numai cu prictenia eroilor din cartile citite, avind toata sfiala adusa de lectura, pastrind o parte din feminitatea buneisi frumoasei mame, la care se adauga resorturile sale interioare, pe atunci in stare embrionara, Iorga era sortit a nu fi sociabil. Cuvintul nu e cel potrivit, fiindca nu lipsa de sociabilitate 1-a despartit atunci iin tot cursul vietii de mediul in care a trait, ci diferentierea totala intre lumea inconjuratoare g uriasa sa personalitate. De aiciporneauiconflictelcdintre profesori dev, iar consecinta imediata era notarea minima la purtare g la anumite obiecte 7. Abia intrat in clasa I, e scos la tabla sa faca socoteli, dar scrie zerourile legate intrc el; in timp ce invatatorul le dorea, ca la carte, separate. Copilul riposta asa m-a invatat mama", dupa care urmeaza pedepsirea. Era prima pe care o primea tn viata, iar in sine avu un sentiment ascutit de nedreptatc in fga careia nicaieri nu puteam gasi un sfat, un ajutor, un sprijin". Copilul e privit ca un coconas" care nu stia sa arunce vorbe urite, dar sta dirz In fga oricui atunci cind era in joc demnitatea sa nascuta o data cu fulgurirea constiintei de sine. Reversul pedepsci primite la inceputulcolii e scena din clasa a IV-a, cind dascalul ii pune sa faca in local sau lectia de istorie, trezind in sine sentimental ca g el ar putca I Intr-o scrisoare din 3 ianuarie 1880, Emanoil Arghiropol fagaduia surorii sale tot spri- jinul material g, totodata, ii imbratisa nepotii, In a caror iubire am gisit totdcauna osebita mca placere" (I. E. Toroutiu, Studii fi documente literare, X, Bucuresti, 1940, P. 30). 2 N. Iorga, 0 viata de om, I, Bucuresti, 1934, p. 44. 3 Ibidem, p. 16. 4N. Iorga, Drumuri ;i orale din Romania, Bucuresti, 1904, p. 169-181 ; Pe drumuri departate, Bucuresti, 1904, P. 1. 5 N. Iorga, Neamul romanesc din Bucovina, Bucuresti, 1905, p. 12-13. 6 Gh. Ungureanu, N. lorga ;colas- la Liceul National din lafi, Iasi, 1943, p. 4. 7N. Iorga, Un mic lucru mare, Cugetul romanesc, I (1922), nr. 4 (mai), p. 281-284. Y1 ceva". La aceastä prima atestare de inclinare spre ale istoriei, alaturatn marturisirea de mai tirziu : nu rn-am facut istoric nici din carti, nici de profesori, nici prin metodele semina- riilor ; cram asa de cind imi aduc aminte si poate si din ceca ce au lasat in mine altii care pe vrernea kr au vazut larg istoria tarii, si au gi facut-o". In ccca ce priveste portretullui Iorga din aceasta perioada, singurul document" pastrat 11 constituic amintirile lui Ion Sirnionescu, fostul presedinte al Academici Române, coleg mai mic al copilului precoce. E aratat ca o fire linistità, citind mereu, vesnic pazit 4iinsotit de mama sa,iar irnbracamintea era bine croita pe trapsi de buna calitate I. Avea 10 ani in 1881 terminase Me patru clue primare, orizontarile devencau tot mai largi, cuprinzind o lume noua. Aparea in fata-i imaginea tarii =le si a ncamului meu", fara ca la aceasta schimbare sa fi contribuit prin ceva scoala. Vacantelc le petrecea la rude, posesoare de biblioteci si traditii de cultura. Cartile-i veneau inainte in valuri si MI selectie. Lecturile cuprindcau Dramele Parisului ale lui Ponson du Terrail, Misterele Casei aurite, Contesa palida, Marchiza singerinda, alaturi de istoriile romantate ale lui C. F. Born 2. Primele cinci clase secundare le-a urmat la liceul din Botosani, ce lua din 1885 numele de August Treboniu Laurian". De asta data, tot timpul a avut numai premiul intli, elevul uimind Ended' invata de lasine, trecind cu mult peste niveiul culturalalcolegilor. De cite ori se ivca prilejul de a intra in contact cu vreun profesor, elevul Iorga Ii dcvenea colaborator, un prieten mai mic ; era adus in casa acestuia, era pus sa explice sau era rugat sa indeplineasca anumite sarcini didactice. Mentionam aici numele celor dintii profesori care si-au dat seama de insusirile excep- tionale ale elevului. Until e profesorul de romana Nicolae Rautu, care si-a stimat si pretuit elevul, primindu-1 in casa cu multi demnitate si intimitate, asa curn ar face cu un prieten sau coleg : e eel dintii om mai in virsta care mi-a aratat intelegere si iubire" 3. Urmeaza celalalt profesor de romana, bucovineanul G. Gr. Baleanu, om energic, bun roman, cult, drept cu oricine, introducind pe elevii sai in literatura sanatoasa si scrierea corect roma- neasca. La acestia se adauga profesorul de geografie G. C. Velea, elenistul Em. Leonescu, de la care primeste in dar editia gerrnana a lui Herodot, precum si dascalul de istorie Ion Georgian, dcvenit rivalul sau peste noua ani la catedra funiversitara : asezat pe un scaun in fata noastra, el improviza dupa o carte pe care a ispravit a mi-o recomanda.