DOCSLIB.ORG

Tunurilor De Astãzi

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Tunurilor De Astãzi Artileria antepirobalisticã sau “aruncãtorul de pietre". În iar Demetrius ºi-a facut o intrareatacarea cetãþii Rhodos, în anul Grecia ºi Macedonia s-a dez- triumfalã în AtenaCapitolul (307 î.Hr.). I 303 î.Hr. voltat foarte mult tehnica con- De numele lui Demetrius se Romanii au preluat de la greci strucþiei acestor arme care auARTILERIA fostleagã ºi inventarea ANTEPIROBALISTICà celei mai teri-tehnica construcþiei maºinilor de utilizate în rãzboaiele contra bile maºini de asediu a anti- rãzboi, dovedindu-se tot atât de regilor persani ºi în cele din chitãþii, "helepola" sau cuceri- pricepuþi organizatori ai "arti- Peloponez duse de Filip (359-336toarea de cetãþi.Aceasta a fost leriei” antichitãþii. Astfel, îm- î.Hr.), ulterior de cãtreCele Alexandru mai vechiprima maºiniplatfomã dede artilerierãzboi. Balistelepãratul Iulius ºi Cezar, catapultele în jurul anu- cel Mare, la asediul cetãþii Gaza-mobilã ºi blindatã din istorie.În lui 50 î.Hr.“doteazã fiecare legiune capitala filistenilor ºi pentru atacul asupra oraºului Salamina,romanã cu câte 30 baliste”5 iar în cucerirea cetãþilor feniciene. din insula Cipru (306 î.Hr.), hele-secolul IV, în timpul împãratului Unul dintre manþele pe care le-au Constantin cel Mare generalii lui fiecare legiune avea atins unele dintre sunt AlexandruP cel în jur de 50 de rimele maºini de rãzboi comparabile cu cele Mare care a urmat obþinute de armele de mijloace de lovire la tron,capabile Demetrius sã ducã lupta la distanþã la distanþã. foc, mult mai târziu. (336-283se pare î.Hr.), cã au s-afost întrebuinþate în Deºi nu deþinem Asia, în secolul VII î.Hr. de În general, cla- remarcat prin sificarea maºinilor consemnãri din acea iscusinþaregele înNabucodonosor uti- al II-lea perioadã, faptul cã de rãzboi antice, ce lizarea(605-562 acestor î.Hr.), din Babilon, la regele Burebista, pot fi considerate maºiniasediul de luptã. Ierusalimului (587-581 dupã anul 55 î.Hr. î.Hr.) ºi cetãþii Tyr (574 î.Hr.)1. predecesoarele Astfel, în luptele pieselor de arti- a cucerit în numai duse pentruStudiul cuce- maºinilor de rãzboi, 3 ani cetãþile balistele ºi catapultele, consideratelerie2 de astãzi este Balistã pe roþi rirea cetãþilor din dificilã, unii autori greceºti de pe þãrmul portulstrãmoºi Munychia ai artileriei ºi pentru de ocu-astãzi polaeste folositã arãta conform lui Mãrii Negre, de la Olbia pânã la occidentali Balistã grea de asediu pareaimportant oraºului deoarece Megara deþinutede la începuturi deDiodor“ca un turn uriaº cu nouãApollonia pledeazã pentru ipoteza folosind termenul Cassandros,ºi pânã la maºinile dispariþia de lor rãzboi în secoluletaje, înalt de aproximativ 31 defolosiriiÎn maºinilor literartura de noastrã rãzboi înde spe- comun „catapultã”pentru toate XVI au marcat decisiv istoria 3 cialitate termenul de balistã„ " se ale lui Demetrius au darâmat metriarmele. ºi aºezat pe 4 roþi imense”. Dacia încã din vremea lui. zidurileconfruntãrilor cetãþilor. militareSub ploaia iar perfor-deAceasta era deplasatã de câteva Ofensivareferã la oarmatelor armã cu romane razã mare de "proiectile" ale catapultelor ºi mii de oameni ºi avea dispuse latrimiseacþiune de cãtre care împãratulfoloseºte un sistem balistelor garnizoana a capitulat,interior numeroase arme care Domiþian,de propulsie în anul bazat 87 d.Hr.,pe un arc pu- puteau arunca împotrivaternic cuDaciei care s-aaruncã soldat sãgeþi, cu suliþe pietre cu greu- victoriasau pietre, dacilor. cu În o acestetraiectorie lupte, întinsã tate de 80 kg. O legiunea(orizontalã). a V-a Claudia" „Catapulta" coman-" este o variantã mai datãarmã de generalul de dimensiuni Cornelius mult mai perfecþionatã, Fuscusmari a care fost aruncãcomplet proiectile nimicitã grelepe cu înãlþime de Valeacu oOltului. traiectorie Cu aceastã curbã, utilizatã,ocazie, în 45 de metri, daciispecial, au capturat împotriva pe lângã fortificaþiilor. protejatã de un prizonieriIzvoare ºi maºinile istorice de certe rãzboi vorbesc înveliº metalic ale desprelegiunii faptul printre cã care, primele baliste maºini ºi “cântãrind 150 catapultede rãzboi (probabil au fost în inventate numãr de de de tone ºi fiind cel vechiipuþin 30).greci, Aceste la ordinul maºini lui de manevratã de rãzboiDionisus au fost din folosite Siracuza, ulterior în jurulde 3400 de oa- cãtreanului daci la399 apãrarea î.Hr. Acestea cetãþilor erau ºi în meni“4 a fost în luptelefapt arme duse de cu asediu. romanii. folositã fãrã Referindu-seUlterior, la rãboaieleîncepând cucare anul au succes pentru urmat335 în î.Hr. anii apar105-106, descrieri istoricul ale Echipã de 2 soldaþiSoldaþi romani mânuind mânuind o obalistã balistã. grea de asediu catapultei numitã ºi "lithobolos" 3 Jeff Kinard, Artillery. An Illustrated History of Its Impact, pg.12. 4 Ibidem,1 I.V. pg. Avdeev, 15. “Istoria orientului antic”, Bucureºti, 1951, pg. 314-350. 5 Ibidem,2 Cuvântul pg. 13. “artilerie” derivã din verbul arhaic francez “artiler”care înseamnã a construi ºi mânui maºini de rãzboi. 8 7 Artileria antepirobalisticã roman Dio Casius scria în lucrarea sa " Istoria Romanã": "Dupã ce Traian puse mâna pe munþii cei întãriþi de ziduri se gãsirã întrânºii armele, maºinile de rãzboi, prizonierii ºi steagul luat mai înainte de la Fuscus"6. Aceasta este prima menþiune istoricã referitoare la existenþa maºinilor de rãzboi în Dacia. În douã basoreliefuri de pe Columna lui Traian sunt prezentate maºinile de rãzboi ale dacilor: în unul dintre ele sunt reprezentate douã baliste dispuse pe zidurile unei cetãþi, iar în cel Baliste ale dacilor dispuse pe zidurile unei cetãþi asediate de soldaþi romani. de-al doilea, doi soldaþi daci pentru utilizarea maºinilor de Balistele erau maºini de mânuind o balistã (“scorpiones”). rãzboi apare odatã cu victoria dinrãzboi folosite de romani pentru Cele douã basoreliefuri anul 88 d.Hr. împotriva lui Tettiusaruncarea la distanþã, cu constituie dovada materialã Iulianus de la Tapae. Decebal traiectorie dreaptã, de sãgeþi, incontestabilã a utilizãrii solicitã ºi primeºte de la romani, suliþe sau diferite proiectile maºinilor de rãzboi de cãtre (pietre, bile de plumb etc.). strãmoºii noºtri daci. în schimbul pãcii, meºteri pentru construcþia cetãþilor ºi maºini de Deºi nu aveau o construcþie Un element important care standard, în principiu, structura evidenþiazã interesul dacilor rãzboi, baliste ºi catapulte. acestor maºini cuprindea: o piesã Soldaþi daci mânuind o balistã (“scorpiones”). Basorelief de pe Columna lui Traian. 6Stãnculescu V., Ucrain C-tin, Istoria artileriei române în date, Bucureºti, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1988, pg.12. 9 Artileria antepirobalisticã uºoarã, aºa cum o “Scorpiones”7 putem vedea reprezentatã pe Specificaþii tehnice Columna lui Greutatea „proiectilului“: 3-4,5 kg Traian era mane- Bãtaia maximã: 300 iarzi (275 m) vratã de un echipaj Echipaj: 2 oameni de 2 oameni ºi Se apreciazã cã în general trasã de 1-2 cai. O bãtaia maximã a acestor maºini formã particularã nu era foarte mare, dar cã cele a balistei inventatã mai performante puteau trimite de romani ºi des- sãgeþi sau suliþe pânã la distanþa crisã de istoricul de 450 metri, însã efectul letal se roman Vitruvius obþinea la distanþe mai mici. era „scorpiones”, Experþii militari contemporani pentru construcþia apreciazã cã vitezaproiectilelor “ ” cãreia se folosea era de aproximativ 115 km/h mai mult metal. având o precizie foarte bunã. Aceasta avea o Tragerea executatã de cãtre precizie foarte balistele cu traiectorie întinsã bunã, iar denu- servea în antichitate pentru Balistã romanã (Muzeul Militar Naþional, Bucureºti). mirea ei venea de îndeplinirea unor misiuni la gheara de similare tunurilor de astãzi. de lemn cu trei locaºuri care era Catapultele erau cele mai mari instalatã pe un afet sau postamentprindere a coardei balistei care era de forma cozii unui scorpion.maºini de rãzboi ale antichitãþii, din lemn. În douã dintre locaºuri întrebuinþate pentru aruncarea la erau întinse funii groase, elastice, distanþã a blocurilor mari de între care se îndoia arcul balistei piatrã, “proiectilelor”de plumb având o rezistenþã sporitã ºi ale sau materialelor incendiare în cãrui braþe erau legate cu o scopul cuceririi cetãþilor. Romanii frânghie ”coarda- balisticã”. erau experþi în utilizarea lor, iar În locaºul central era dispus prin traiectoriile curbe obþinute un jgheab de lemn care realizau unele misiuni pe putea avea practicat un ºanþ câmpul de luptã asemãnãtoare director al sãgeþii sau obuzierelor ºi aruncãtoarelor. “proiectilului”, sau pe care se În categoria catapultelor pot fi deplasa suportul conducãtor al incluse:“onagra”– inventatã de sãgeþii. Balista mai dispunea de romani (în englezã onager”„ ), pe un cablu pentru armare ºi un care mai târziu în epoca tambur cu douã manivele la care medievalã o întâlnim în lucrau servanþii. Pe mãsurã ce istoriografia occidentalã cu servanþii realizau întinderea numele de mangonel; bricola arcului balistei, coarda arcului se ºi trebucetul (Engl.- deplasa cãtre înapoi pânã se trebuchet”sau „ trebucket”). desprindea din cuiul de Acesta din urmã a fost siguranþã realizând aruncarea folosit în perioada secolelor proiectilului înainte. Împo- VI-XVI, iar în literatura triva luptãtorilor se foloseau noastrã de istorie militarã chiar snopuri de sãgeþi fixate pe este cunoscut ºi cu o talpã de lemn. Balista romanã denumirea de„frontibolã”. Catapulta se compunea 7 Ibidem, pg. 18. dintr-un afet pe care 10 Artileria antepirobalisticã Onagra Specificaþii tehnice Greutatea proiectilului: 50 pfunzi (22,5 kg) Bãtaia maximã: 365 metri (400 iarzi) Greutatea: 2-6 tone ceea ce expunea servanþii pericolului lovirii
Load more

Recommended publications
  • Archäologie Und Politik
    1 CHRISTIAN WITSCHEL Römische Außenpolitik Kaiser Trajan, die Dakerkriege und die Donauprovinzen Politica externă romană Împăratul Traian, războaiele dacice și provinciile dunărene Roman Foreign Policy Emperor Trajan, the Dacian Wars and the Danube Provinces 28 CHRISTIAN WITSCHEL Im Zentrum dieses Bandes steht ein În centrul acestui volum se află un At the centre of this volume stands an imposantes Monument, das der römi- monument impunător, înălțat de imposing monument built by the Roman sche Kaiser Trajan (reg. 98–117 n. Chr.) împăratul roman Traian (domnie: emperor Trajan (r. 98–117 CE) to com- zur Erinnerung an seine Siege über 98–117 d. Hr.) pentru a comemora vic- memorate his victories over the Dacian das Volk der Daker errichten ließ: das toriile sale asupra poporului dacilor: people: The Tro paeum Traiani at Adam- Tro paeum Traiani bei Adam klissi [4]. Tro paeum Traiani, de la Adam clisi [4]. clisi [4]. It is located south of the Danube, Es befindet sich südlich der Donau, Acesta este situat la sud de Dunăre, în in the Dobruja landscape in southeast in der Landschaft Dobrudscha ganz peisajul Dobrogei, în sud-estul Româ- Romania. Given the location of the Tro- im Süd osten des heutigen Rumänien. niei de astăzi. Având în vedere locația paeum, one question immediately arises: Angesichts des Standortes des Tro- monumentului, survine nemijlocit între- Why was it not built in the heartland of paeum stellt sich unmittelbar eine barea: de ce nu a fost edificat în inte- the Dacian Empire conquered by Trajan, Frage: Warum wurde dieses nicht im riorul Regatului Dac, cucerit de Traian, i.
    [Show full text]
  • Result of the Historic Evolution and Contemporary Urban Planning Tool
    ROMANIAN REVIEW OF REGIONAL STUDIES, Volume XII, Number 1, 2016 BUILT HERITAGE IN THE LAND OF HAȚEG – RESULT OF THE HISTORIC EVOLUTION AND CONTEMPORARY URBAN PLANNING TOOL GHEORGHE-GAVRILĂ HOGNOGI1, ANA-MARIA POP2 ABSTRACT – The Regional Geography papers, especially those dedicated to the “land”-type studies sequentially mention certain historical aspects, because historical evolution is treated largely as having a supportive role, far from becoming a component of interaction. This research aims to address the historical evolution of the Land of Hațeg in the light of the specific territorial elements and to provide evidence for using the built heritage as a tool for decision-makers. Methodologically, the research has implied the completion of three stages, each with its specific work methods (direct observation, mapping, chorematic analysis). The findings highlight the applicative and utilitarian character of historical studies in the land use planning documents. Keywords: Land of Hațeg, historical monument, land use planning, chorem INTRODUCTION Over the last decades, the emphasis is increasingly being placed on interdisciplinarity, regardless of the type of study addressed. This is also the case of the Regional Geography papers, where the interrelations between various territorial components argue its functionality (Cocean, 2011). In addition, although historical studies have been regulated since the 1990’s as components of the urban planning documents, they are currently not mandatory. For this reason, they are often not included. They were left at the discretion of beneficiaries who considered they did not have much impact due to the fact that many of them contained only a brief history not related to other elements of a planning document.
    [Show full text]
  • 165 Years of Roman Rule on the Left Bank of the Danube. at The
    92 Chapter III PROVINCIA DACIA AUGUSTI: 165 years of Roman rule on the left bank of the Danube. At the beginning of the 2nd century, in the Spring of 101AD, Roman Forces marched against the Kingdom of Decebal. We already know what the Roman's rationale was for starting this war and we also know that the real reason was likely to have been the personal ambition of the first Provincial Emperor, Trajan (he was born in Hispania a man of Macedonian background among Greeks). The Roman armies marched against a client-state of Rome, which was a subordinate ally of Rome. Decebal did not want to wage war against Rome and his recurring peace offers confirm this. It is unlikely that Trajan would only have decided on the total conquest of the Dacian Kingdom after he waged his first campaign in 101-102. After this, Roman garrisons were established in the Province - their ongoing presence is reflected by the Latin names of towns (as recorded by Ptolemy). At Dobreta they begin to build the stone bridge which will span the Danube. It was built in accordance with plans made by Apollodorus of Damascus to promote continuous traffic - it was an accomplishment unmatched - even by Rome. This vast project portends that Trajan began the expedition against Dacia in 101 with the intention of incorporating the Kingdom into the Roman Empire. The Emperor, who founded a city (Nicopolis) to commemorate his victory over Dacia, has embarked on this campaign not only for reasons of personal ambition. The 93 economic situation of the Empire was dismal at the beginning of Trajan's reign; by the end of the second Dacian War it has vastly improved.
    [Show full text]
  • The Lower Danube in Pages of History and Literature
    2nd International Conference - Water resources and wetlands. 11-13 September, 2014 Tulcea (Romania); Available online at http://www.limnology.ro/water2014/proceedings.html Editors: Petre Gâştescu ; Włodzimierz Marszelewski ; Petre Bretcan; ISSN: 2285-7923; Pages: 577-583; Open access under CC BY-NC-ND license ; THE LOWER DANUBE IN PAGES OF HISTORY AND LITERATURE Elena Teodoreanu Ecological University of Bucharest, Bd. Lascar Catargiu nr. 24-26, sc.A. ap. 16, Bucuresti, Romania, Email [email protected] Abstract The paper examines some information on the Danube River in their lower part, from ancient historians, from Romanian chroniclers and Turkish chroniclers who accompanied the troops when attacking Romanian countries. Also we have the data reported by foreign travelers on Romanian territory, of which with the passage of time, are more numerous: Polish, Austrians and Hungarians diplomats, Catholic priests. For example we have interesting data from Syrian traveler Paul of Aleppo or Turkish chronicler Evlia Celebi. The information refers specifically to periods of overflow of the Danube and damaging floods, or droughts when shrinking waters could and river goes on foot. Most data refer to periods when the Danube froze strong, especially in the centuries that constituted the Little Ice Age (approximately Fourteenth century until the mid- nineteenth century) opportunity for the Ottoman armies crossed the Danube on the ice, to plunder the territories of north of the Danube. Finally, it presents some descriptions of Romanian writers who loved Danube swamps, delta, among which Mihail Sadoveanu and George Topârceanu. Keywords: Lower Danube, ancient historians, foreign travelers, Turkish chroniclers, Romanian writers “Wherever you would see it in this country the Danube is (…) like a human being who has seen and suffered much and his face showing all the scars left by his struggles.” George Vâlsan 1.
    [Show full text]
  • The Catalyst for Warfare: Dacia's Threat to the Roman Empire
    The Catalyst for Warfare: Dacia’s Threat to the Roman Empire ______________________________________ ALEXANDRU MARTALOGU The Roman Republic and Empire survived for centuries despite imminent threats from the various peoples at the frontiers of their territory. Warfare, plundering, settlements and other diplomatic agreements were common throughout the Roman world. Contemporary scholars have given in-depth analyses of some wars and conflicts. Many, however, remain poorly analyzed given the scarce selection of period documents and subsequent inquiry. The Dacian conflicts are one such example. These emerged under the rule of Domitian1 and were ended by Trajan2. Several issues require clarification prior to discussing this topic. The few sources available on Domitian’s reign describe the emperor in hostile terms.3 They depict him as a negative figure. By contrast, the rule of Trajan, during which the Roman Empire reached its peak, is one of the least documented reigns of a major emperor. The primary sources necessary to analyze the Dacian wars include Cassius Dio’s Roman History, Jordanes’ Getica and a few other brief mentions by several ancient authors, including Pliny the Younger and Eutropius. Pliny is the only author contemporary to the wars. The others inherited an already existing opinion about the battles and emperors. It is no surprise that scholars continue to disagree on various issues concerning the Dacian conflicts, including the causes behind Domitian’s and Trajan’s individual decisions to attack Dacia. This study will explore various possible causes behind the Dacian Wars. A variety of reasons lead some to believe that the Romans felt threatened by the Dacians.
    [Show full text]
  • Leadership Lessons from Trajan
    LEADERSHIP LESSONS FROM TRAJAN Trajan, also known as Caesar Divi Nervae Filius Nerva Traianus Optimus Augustus with the original name of Marcus Ulpius Traianus was the 13th Emperor of the Roman Empire from 98 to 117 AD. Trajan is best known for his conquests as a General which expanded the Roman Empire to reach its maximum extent up to the time of his death. His reign is also remembered for his philanthropy, public projects and enlarged social welfare which benefitted the public. Born September 18, 53 in Italica, in the province of Baetica now known as Spain, Trajan was the first Roman Emperor that was not born in Italy. Trajan grew up in a family with a strong military reputation. He was a provincial Governor, and became a commander of a legion in a war that Vespasian, a future Emperor was leading against the Jews. When Vespasian became Emperor, he gave Trajan a consulship, and later joined him with the patricians, known as Rome’s most noble group in the senatorial class. He became Governor of both Syria and Asia. At the age of 22, Trajan was classified as a military tribune under his father in Syria. This was where he, as a young officer gained an understanding of the command of men, and the challenges of desert warfare. After Emperor Nerva died, Trajan became his successor in 98 CE. Several leadership lessons can be taken from Trajan’s rule: Perseverance Trajan’s greatest success as a General is demonstrated through his major battles against the Dacians, in which he won three major conflicts.
    [Show full text]
  • Download PDF (Free)
    UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” I A Ş I FACULTATEA DE ISTORIE SEMINARUL DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE CATEDRA DE ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE STUDIA ANTIQUA ET ARCHAEOLOGICA VII I N H O N O R E M MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIŢA et MARIN DINU EDITURA UNIVERSITĂŢII “AL. I. CUZA” IAŞI * 2000 UNIVERSITÉ “AL. I. CUZA” I A Ş I FACULTÉ D’HISTOIRE SÉMINAIRE D’HISTOIRE ANCIENNE ET D’ARCHÉOLOGIE CHAIRE D’HISTOIRE ANCIENNE ET D’ARCHÉOLOGIE STUDIA ANTIQUA ET ARCHAEOLOGICA VII CARISSIMIS ET ILLUSTRISSIMIS MAGISTRIS MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIŢA et MARIN DINU I N H O N O R E M ÉDITIONS DE L’UNIVERSITÉ “AL. I. CUZA” IAŞI 2000 COLLÈGE DE RÉDACTION: Nicolae Ursulescu (rédacteur en chef) Marius Alexianu, Neculai Bolohan, Octavian Bounegru, Attila László, Victor Spinei, Dan Gh. Teodor, Mihail Vasilescu. Secrétariat de rédaction: Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba Vasile Cotiugă MEMBRES D’HONNEUR: Prof. Mircea Petrescu-Dîmboviţa (membre de l’Academie Roumaine) Prof.dr. Marin Dinu Prof.dr. Rodolfo Striccoli (Université de Bari) Rédaction informatisée: Mariana Petcu, Adina Caminschi, Vasile Cotiugă Illustration: Aneta Corciovă Les manuscrits, les livres et les revues proposés en échange et pour comptes-rendus, ainsi que toute la correspondance seront adressés à la Redaction: Universitatea “Al.I. Cuza”, Facultatea de Istorie, Seminarul de Istorie Veche şi Arheologie, Bulevardul Carol I, no.11, Ro – 6600 – Iaşi, Roumanie. Tel. 032/201556; Fax. 0040-32/201201; E-mail: [email protected] ISSN 1224-2284 TABULA GRATULATORIA Ion AGRIGOROAIEI (Iaşi) Ruxandra ALAIBA (Iaşi) Marius ALEXIANU
    [Show full text]
  • Cucuteni 5000 - Redivivus
    1 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 2 CZU 323 / 324 (478) CCCOOOMMMUUUNNNIIICCCĂĂĂRRRIII ppprrreeezzzeeennntttaaattteee lllaaa ppprrriiimmmuuulll ssiiimmmpppooozzziiiooonnn CCCUUUCCCUUUTTTEEENNNIII–––555000000000 RRReeedddiiivvviiivvvuuusss::: ŞŞŞtttiiiiiinnnţţţeee eeexxxaaacccttteee şşşiii mmmaaaiii pppuuuţţţiiinnn eeexxxaaacccttteee (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) Editura UTM Chişinău ∗ 2008 ISBN 978-9975-45-094-2 CUCUTENI 5000 - REDIVIVUS 3 Culegerea include comunicările prezentate în cadrul Simpozionului Internaţional „CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”, organizat la Chişinău în perioada 11-12 septembrie 2008 de către Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova. Consiliul editorial: Valeriu Dorogan (preşedinte), Lorin Cantemir, Valeriu Dulgheru Coperta: Valeriu Dulgheru Procesare computerizată: Valeriu Dulgheru Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Comunicări prezentate la cel de-al treilea simpozion CUCUTENI–5000 Redivivus: Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia III, 11-12 septembrie 2008) / Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi, Academia Tehnică din România şi Forul Democrat al Românilor din Moldova.; consiliul ed.: Valeriu Dorogan (preş.), red.resp.: Valeriu Dulgheru – Ch.: Editura UTM, 2008. – 332 p. ISBN 978-9975-45-094-2 100 ex. Formatul 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tirajul 100 ex. Comanda nr. Tiparul executat la Secţia de Redactare şi Editare a U.T.M. Chişinău,
    [Show full text]
  • Papers of the British School at Rome the Historical
    Papers of the British School at Rome http://journals.cambridge.org/ROM Additional services for Papers of the British School at Rome: Email alerts: Click here Subscriptions: Click here Commercial reprints: Click here Terms of use : Click here The Historical Interpretation of the Reliefs of Trajan's Column H. Stuart Jones Papers of the British School at Rome / Volume 5 / January 1910, pp 434 - 459 DOI: 10.1017/S0068246200005353, Published online: 09 August 2013 Link to this article: http://journals.cambridge.org/abstract_S0068246200005353 How to cite this article: H. Stuart Jones (1910). The Historical Interpretation of the Reliefs of Trajan's Column. Papers of the British School at Rome, 5, pp 434-459 doi:10.1017/S0068246200005353 Request Permissions : Click here Downloaded from http://journals.cambridge.org/ROM, IP address: 169.230.243.252 on 03 Apr 2015 PAPERS OF THE BRITISH SCHOOL AT ROME VOL. V. No. 7 THE HISTORICAL INTERPRETATION OF THE RELIEFS OF TRAJAN'S COLUMN BY H. STUART JONES, M.A. Formerly Director of the British School af Rome; Member of the German Imperial Archaeological Institute LONDON: 1910 F F THE HISTORICAL INTERPRETATION OF THE RELIEFS OF TRAJAN'S COLUMN. THE object of this paper is neither to discuss the artistic significance of the reliefs which adorn the Column of Trajan, nor to solve the problem raised by the inscription on its base, but solely to treat the sculptures as embodying an historical narrative in stone, and to present certain conclusions differing from those of earlier interpreters. These conclusions were originally formed during my residence in Rome as Director of the British school; they were first tentatively expressed at a meeting of the School held on April 4, 1906 (when I had ceased to hold the office of Director) and developed with greater detail in a paper read before the Oxford Philological Society on March 15, 1907 (see Class.
    [Show full text]
  • Itor !W..] Oman 1 Lo R
    ITOR !W..]OMAN 1 LO R Impäratul Traian. Bazo-relief de pe Columna lui Traian. ' oo r .. .. 1.i.....6 ' c '''' r , °-.4' ' e, . ; , A 4 ,.,., .., .:o V X, 4t f, ii;Ske o") 'e - ,.,- =Fr o 1 Decebal se sinucide pe mormantul lard sale. Bazo-rellef de pe Columna ILA Traian. TONIA thUIIL'I EuH h A. b. XENOFOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU AOADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA EDITIA III-a, ingrijità de I. VLADESCU DOCTOR IN LITERE ASISTENT LA UNIVERSiTATEA DIN DUCUREVI IYu surd vremile sub càrma omulul, ci bietul om sub vreml". ti/RON COSTIN. VOLUMUL I DACIA ANTE-ROMANA SI DACIA ROMANA 513 innainte de Hr. 270 durdi Hr. BI TCUREz;l'I EL) [TURA ((CARTEA ROMÄNEA SC Ä» II STOW PIP Lttilb:10e ,_ _ XENOPOL VOL.I PREFATA LA EDITIA III-a Poate pärea indreizneald incercarea de aliza asupra-mi ingrijirea unei noui editii a Istoriei Romdpilor din Dacia Tra- iancl" a lui Xenopol. Este o muncei de ditiva ani, de multä reibdare idein- delungatä familiaritate cu materialul. Ceiteva cuvinte despre aceea ce am socolit cei trebuie fäcut. Autorul 112C6 din 1913 reveizuse toate volumele, in numeir de 14, cari duc povestirea trecutului nostru Oa la 1866, utili- zeind toate scrierile qi documentele publicate dela 1893 incoace"1. Revederea aceasta a tost socotitei ca o initiare fulgerätoare care inspirti respectur (N. Iorga) 2. Prime le 5 volume, peintila 1600, au apärut ubingrijirea sa Mai din 1913-1914 in -editura C. Sfetea". Restul n'a mai putut fi continual, din cauza boalei autorului qi apoi a eveni- mentelor, aduse de marele rtisboiu.
    [Show full text]
  • The Dacian War
    THE DACIAN WAR The author of the commentary is unknown, we only know his dedication: “nunc spernitur lux, nuper gloriam Romae vidi” Now the days are wasted, once the glory of Rome I saw. PREAMBLE I - When (in 44 BC) Burebista, first king of the Dacians, was assassinated, the kingdom that he established (the present Romania and part of Hungary), fell apart, splitting into four parts. Burebista in the Roman civil war had supported Pompey against Caesar, after the victory of the Divine Julius at Pharsalus (48 BC.), and shortly after the death of Pompey, his position was weakened to the point that his enemies killed him. However as weakened by internal divisions, already at the time of the Divine Augustus, when the Danube froze, Dacian most warlike tribes often attempted to penetrate into Moesia and Pannonia, to make raids into Roman provinces. Every time they were driven back, nevertheless they continued to be a constant threat, forcing us to maintain armed garrisons along the Danube, to defend the “limes” (border) of the Empire. With the passage of time, encouraged by our lack of decisive response, they began to design more daring attacks. It so happened that Diurpaneo, one of the Dacian kings, assailed (69 AD), the Roman “castra” (encampment) of Viminacium (today Kostolac in Serbia), in Moesia Superior, but, rejected by our legionnaires, he was forced to retreat. This defeat persuaded Diurpaneo that first he had to strengthen himself inside Dacia. To this purpose he committed all forces to reunite the kingdom. When the bold enterprise succeeded (75 AD), it became clear that the danger he represented could not be long ignored.
    [Show full text]
  • HUNEDOARA Monografie
    Judeţul HUNEDOARA monografie volumul I MUNŢII ORĂŞTIEI, CENTRUL REGATULUI DAC Deocamdată, pentru perioada secolelor IV-III a. Chr., există puţine descoperiri arheologice care ar putea da indicii cu privire la populaţia geto-dacică din zonă, dar aceasta reprezintă şi un stadiu al cercetărilor. Cert este că, din punct de vedere arheologic, odată cu secolul II a. Chr. constatăm o dezvoltare destul de bruscă a aşezărilor şi fortificaţiilor dacice din zonă, cu un bogat material arheologic. Acum, mai ales de pe la jumătatea acestui secol, îşi au începuturile o serie de aşezări de pe Valea Mureşului. Cele mai semnificative urme ale civilizaţiei dacice de pe teritoriul judeţului Hunedoara aparţin epocii Regatului Dac, secolul I a. Chr. - începutul secolului al II-lea p. Chr. Pe lângă urmele arheologice, avem şi câteva izvoare scrise care servesc la reconstituirea istoriei politice a perioadei. Centrul Regatului se afla în Munţii Şureanu, pe teritoriul actualului judeţ Hunedoara, astfel că într-un mod fericit istoria ridicării acestei construcţii politice, rezultatele dezvoltării civilizaţiei dacice din această zonă şi perioadă sunt strâns legate de teritoriul de care ne ocupăm. Geneza acestui centru de putere foarte important şi spectaculos este marcată de incertitudini. Cercetătorii consideră surprinzătoare apariţia într-un spaţiu politic puţin vizibil ca sudul Transilvaniei a unor personalităţi precum Burebista şi Deceneu, care au atras atenţia contemporanilor asupra acestei părţi a Europei224. Au fost exprimate diverse opinii cu privire la premisele apariţiei centrului de putere din Munţii Orăştiei de la începutul secolului I a. Chr. Le vom aminti pe cele mai importante. Burebista era conducătorul unei uniuni de triburi care-şi avea centrul în cetatea de la Costeşti- Cetăţuie; aceasta fiind situată în zona muntelui sfânt Kogaionon, avea acces la mari bogăţii în zăcăminte de minereu de fier şi era în apropierea Văii Mureşului şi a Munţilor Apuseni pe care-i stăpânea225.
    [Show full text]