Nr. 1206, 7 Septembrie 1950, P

Asachiana revistă de biblioteconomie şi de cercetări interdisciplinare BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „GH. ASACHI” IAŞI Consiliul ştiinţific: Prof. univ. dr. Marius DUMITRESCU, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Prof. univ. dr. Ovidiu PECICAN, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Traian Dinorel STĂNCIULESCU, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Conf. univ. dr. Dan CHIŢOIU, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Conf. univ. dr. Cătălin CONSTANTINESCU, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Conf. univ. dr. Ioan Alexandru TOFAN, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Nicolae BUSUIOC, scriitor Editor: Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi Redactor-şef: Bogdan Mihai MANDACHE Colectivul de redacţie: Prof. univ. dr. Constantin DRAM, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Florentin BUSUIOC Mihaela MORARIU Număr ilustrat cu fotografii realizate de Ştefan MARDARE Asachiana – Revistă editată de Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi Anul VIII, Volumul 12, 2020 Copyright © – Toate drepturile rezervate Responsabilitatea opiniilor exprimate în paginile revistei aparţine autorilor Strada Palat, Nr. 1, 700019 Iaşi – România Telefon/ Fax: (+40)332 11044 E-mail: [email protected] http://www.bjiasi.ro/ ISSN 2285-3197 SUMAR TEORIE ŞI PRACTICĂ BIBLIOTECONOMICĂ Nicolae BUSUIOC Presimţiri năvalnice şi nelinişti mistuitoare. Lectura ca subiect existenţial ....................... 7 Sanda Beatrice BITERE Deschiderea către comunitate și adaptarea la noi modele de consum al cărții: transformarea bibliotecii școlare în situaţie de risc în bibliotecă publică ........................ 12 Oana Viorica CIOBANU, Roxana Mihaela ANGHEL Implicarea voluntarilor în dezvoltarea biodiversității parcurilor ........................................ 21 Iulian Marcel CIUBOTARU Începuturile Bibliotecii Municipale ieșene reflectate în presa interbelică........................ 26 Florina MÎNZU Educația prin film şi teatru la penitenciar ...................................................................................... 50 Mihaela MORARIU, Dorin COZAN „Constelația bibliotecilor” – o nouă „PLEIADĂ” în universul bibliotecilor publice din România................................................................................................................................. 53 Cristina RĂDIŢĂ Povești cu Tăciunel ................................................................................................................................... 62 Roxana CARCIUC, Daniel ȘUVĂIALĂ Carte și film pentru rezidenții Centrului de Asistență medico-socială Bivolari ............. 66 Elena ZANET O perspectivă inedită a culturii & marketingului informației în bibliotecile publice din România................................................................................................................................. 69 Lucian ZUP Nașterea bibliotecii regionale .............................................................................................................. 86 OPERA DESCHISĂ Bogdan Ioan ANISTOROAEI Vasile Voiculescu – Lupta cu îngerul ................................................................................................. 97 Carmen CHIRIAC Anatomiile poetice stănesciene ......................................................................................................... 101 Graţiela-Veronica PRODAN Fuga – simbol al devenirii culianeşti ............................................................................................... 107 Dumitru ȘERBAN Zborul, înfrângerea visului și capcana timpului (II) ................................................................. 111 Pavel TOMA Scriitorul între biografie și operă ..................................................................................................... 122 Daniela ŢIFUI Stimularea receptării operei autorului Ion Creangă în secolul al XXI-lea ....................... 129 MISCELLANEA Sanda Beatrice BITERE O bibliografie cu poveste ...................................................................................................................... 137 Mihai CABA „Ş-acel rege-al poeziei...” ....................................................................................................................... 142 Daniela OATU La ce bun literatura?............................................................................................................................... 148 Dumitru ŞERBAN Folclorul, mesagerul străbunilor, obiect de interes pentru tânăra generație ................ 151 Simona-Andreea ȘOVA Polemica. Incursiuni teoretice ........................................................................................................... 163 SEMN DE CARTE Manuela Teodora BALAȘCA-MIHOCI Arta de a trage folos din păcatele noastre .................................................................................... 173 TEORIE ŞI PRACTICĂ BIBLIOTECONOMICĂ PRESIMŢIRI NĂVALNICE ŞI NELINIŞTI MISTUITOARE. LECTURA CA SUBIECT EXISTENŢIAL Nicolae BUSUIOC scriitor şi publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România; a fost director al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iaşi, în perioada 1990-2001 Rigoarea bibliologică s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, un fel de ba- rometru al interesului pentru ştiinţa cărţii. În toate literaturile cunoscute, tex- tul considerat cel dintâi e posibil să aibă în spate o anume tradiţie şi măcar un oarecare exerciţiu, apoi spaţiul de afecţiune, de elecţiune, de gândire... Se afir- mă că tehnologia comunicării actuale ar duce la integrarea omenirii într-un fel de inadmisibilă limbă universală. Care ar fi pericolul globalizării aici? Nu cum- va dispariţia diferenţelor dintre culturile şi literaturile naţionale? Cercetările de psihopedagogia cărţii şi a lecturii au în vedere şi asemenea aspecte odată cu invazia modalităţilor moderne de comunicare a informaţiei. Ar fi necesară in- tervenţia înţeleptului ca o însumare de diferenţe, a omului din umbră care ne-ar aminti ceea ce suntem şi ceea ce nu suntem, a eminenţei care semnalea- ză prompt discrepanţele dintre erudit şi ignorant, dintre dialog şi intoleranţă, până la urmă, deosebirile dintre cititor şi necititor. Prea mulţi oameni au gus- tat fericiţi din frumuseţea lecturii, încât timpul prezent nu are cum să arunce la groapa uitării faima operelor cunoaşterii umane. Lectura poate fi privită, în acest caz, şi ca subiect existenţial? Poate da, da- că textele supuse lecturii propun meditaţii tulburătoare asupra vieţii, iubirii, morţii, credinţei, dramei etc. Dacă este vorba de a aminti o evidenţă, de a şti că nu toţi oamenii simt în aceeaşi măsură dimensiunea spirituală a existenţei sau ceea ce înseamnă finalitatea ultimă a spiritualităţii – salvarea, eliberarea –, atunci faptul acesta nu este accesibil oricui, în sensul că puţini sunt cei gata de 7 PRESIMŢIRI NĂVALNICE ŞI NELINIŞTI MISTUITOARE. LECTURA CA SUBIECT EXISTENŢIAL sacrificiu, de a face eforturile cerute de viaţa cultural-spirituală. Există o pre- destinare, o graţie fără de care fiinţa umană nu descoperă ceea ce este „spiritual” în ea, încât o poate conduce la starea de disperare, la o deprimare comen- comentată altădată de Erasmus însuşi în prezenţa lui Luther. Dimensiunea existenţei sub pecetea spiritului se obţine printr-un fel de simplicitate (nu simplism) remarcată de Plotin, parcurgându-se etape dificile pentru a se atin- ge „starea” atât de rară şi de căutată precum piatra filosofală. Pornind de la ideea că lectura este şi un antidot la tendinţa de lene în gân- dire, de „somnolenţă” mentală şi la uşurinţa cu care în lumea noastră contem- porană sunt acceptate comoditatea şi superficialul, putem ajunge la necesara şi stimulatoarea legătură cu textele care provoacă cunoaşterea şi inteligenţa la maximumul lor de cuprindere. Sunt cărţi a căror vrajă domină şi influenţează starea sufletească, se regăseşte în reflexele cele mai interioare, ca până la ur- mă să fie determinată însăşi starea existenţială exterioară a omului. Despre binele şi răul din viaţa noastră există teorii întregi; potrivit unora dintre ele, binele şi răul sunt complementare; binele se identifică cu ceea ce este superior şi pozitiv, răul este o negaţie a lui. Potrivit altor interpretări, cele două noţiuni intră într-un echivoc în care complementaritatea este pusă la îndoială, ar fi un act defectuos în teorie şi în existenţial. Exemplul acesta cu binele şi răul care pot fi văzute şi sub alte unghiuri, este doar unul dintre multele trăiri existenţi- ale, binele ar fi gradul suprem de frumuseţe posibilă, răul e opusul, abisul, hăul cel adânc. Trăirea succesivă a acestora e echivalentă cu diferenţa dintre esenţă şi inducţia negativă, primejdia însă e mare dacă în starea noastră de fire se manifestă dominant răul. În teoria existenţialismului, frumuseţea este de mul- te ori uzurpată, fiinţa umană este golită de ea însăşi, de unde senzaţia de vid, de uscăciune sufletească, de apăsarea sentimentului neîmplinirii. Aici, ne amintim de meditaţiile lui Heidegger cu privire la structurarea investigaţiei după cuplurile care definesc fiinţa prin ceea ce i se opune: fiinţă şi devenire, fi- inţă şi aparenţă, fiinţă şi gândire, fiinţă şi obligativitate. „Originea disocierii fi- inţă şi gândire, în speţă separarea dintre pricepere şi fiinţă, ne arată că e un lucru defel lipsit de importanţă: este vorba de o determinaţie a fiinţei omului care ţâşneşte din esenţa, ce trebuie deschisă, proprie fiinţei.” Dacă se porneşte de la sintagma „fiinţă şi gândire”, ca apoi să se ajungă la cealaltă, „fiinţă şi devenire”, atunci concepţia generală despre fiinţa omului ca existenţă nu

Load more