StimaĠi cititori, următorul număr al revistei noastre va apărea în luna septembrie 2015. Vă dorim vacanĠă plăcută! RedacĠia

PUBLICAğIE A FEDERAğIEI COMUNITĂğILOR EVREIEùTI DIN ROMÂNIA NICIODATÃ AANULNUL LVILVI NNR.R. 4454-45554-455 (1254-1255)(1254-1255) 1 IIULIEULIE – 3311 AUGUSTAUGUST 22015015 1144 TAMUZTAMUZ – 1616 ELULELUL 57755775 2244 PPAGINIAGINI – 3 LLEIEI SĈ NU UITĈM! NICIODATÃ DIN NOU! Dorohoi, trei sferturi de veac dupĉ Pogrom Elevii de la Liceul „Regina Maria” din Dorohoi, la comemorarea Pogromului de la cimitirul din localitate

Comemorarea victimelor Pogromului de la Iaúi 1941 MESAJE DE ROû HAû ANA

Dezbateri europene la Varúovia: Evreii üi Holocaustul în discursul public european Lehitraot, domnule ambasador Dan Ben-Eliezer! După cinci ani de activitate bogatăúi fruc- tuoasă, ambasadorul Dan Ben-Eliezer ne părăseúte. Lasă un gol ia Ġ Semne de în sufl etele noastre de- întrebare dupã oarece, în afara faptului că, prin prezenĠa lui, semnarea acordului simĠeam apropierea de Statul Israel, el ne-a fost úi prieten. dintre Iran Munca lui de diplomat este atestată de Ministerele de Externe din România úi

Foto: Alexandru Câl ºi Occident Israel, de faptul că în această perioadă au avut loc úedinĠe de guvern comune la Holocaustul în România – 75 de ani a căror organizare a participat nemijlocit, Interviu cu EREZ că numeroase delegaĠii úi personalităĠi la calitãþii cel mai înalt nivel au făcut vizite recipro- De la legiferarea BITON, laureat ce, nemaivorbind de dezvoltarea relaĠiilor al Premiului Israelului bilaterale în cele mai diverse domenii. de evreu la politica În ceea ce ne priveúte, vrem să pentru Literatură în 2015 amintim excelentele legături pe care le-a purificare etnicã realizat cu toate comunităĠile evreieúti de Act de justiŗiee din Ġara noastră. Nu a existat eveniment In procesul de exterminare a evreilor defi niĠiei úi-a asumat-o legislaĠia de la mai important în vreo comunitate la europeni, Raul Hilberg distinge patru Nürnberg. ”Aici s-a elaborat defi niĠia, aici pentru poeziaa care, invitat fi ind, domnia-sa, împreună etape: defi niĠia (adică defi nirea calităĠii de s-au pus bazele statului naĠional de o cu doamna, să nu participe. ùi-au făcut evreu), exproprierea, concentrarea, exter- singură rasă”, conchide G. Mosse, autorul israelianã sefardefardĉ prieteni peste tot, nu numai în rândul minarea. Din punct de vedere cronologic, unei istorii a rasismului în Europa. Dar în evreilor, ci úi al românilor. în Germania acest proces s-a înscris între România, regimurile totalitare (regimul ùtim că un mandat de diplomat are anii 1933-1945. În România, cu o seamă de dictatură a lui Carol al II-lea în ultima „Trebuie un început úi un sfârúit. Dan Ben-Eliezer de particularităĠi, acelaúi proces se situ- sa etapă) úi totalitar naĠional-creútină úi-a terminat acum mandatul în Româ- ează între august 1940 úi august 1944. (perioada statului naĠional-legionar), când sĉ ne povestim amintirile nia. Ne despărĠim cu părere de rău úi cu Aúadar, Holocaustul constituie o etapă s-au alăturat Germaniei naziste úi în pri- speranĠa că ne va vizita de multe ori. De istorică în care se înscriu mai multe mo- vinĠa politicii antievreieúti nu s-au inspirat deoarece în curând aceea, urându-i continuarea frumoasei lui mente, cel culminant fi ind soluĠia fi nală. doar din legislaĠia nürnbergheză, ci úi din cariere, nu încheiem mesajul cu rămas Prima verigă în această devenire, spune modele locale ale trecutului istoric. vom dispãrea” bun ci cu lehitraot, la revedere, domnule Raul Hilberg, a fost defi nirea calităĠii de LYA BENJAMIN ambasador! evreu. Pentru prima oară, formularea (Continuare în pag. 9) REALITATEA EVREIASCĂ 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 Agenda deputatului ºi preºedintelui F.C.E.R. În pofi da vacanĠei parlamentare, Marinescu, úi Eva Galambos. Dr. Aurel agenda din luna iulie a.c. a preúedin- Vainer a mulĠumit tuturor participanĠilor telui úi deputatului dr. Aurel Vainer a din Ġară la eveniment – membri ai C.E.B., fost la fel de încărcatăúi substanĠială reprezentanĠi ai F.C.E.R. úi ai RE, pre- ca în perioadele de lucru, marcată úedinĠi ai unor comunităĠi învecinate – úi de satisfacĠii – punerea în aplicare delegaĠiei de circa o sută de israelieni ori- a majorării indemnizaĠiilor pentru ginari din Dorohoi úi Bucovina, conduúi supravieĠuitorii Holocaustului –, ca de Doron Coller úi Iohanan Singer, care, úi de împlinirea unei datorii sacre: alături de Ivan Ivanir, au avut intervenĠii comemorarea celor uciúi în Pogromu- la Simpozionul „Evreii din Moldova de rile de la Iaúi úi Dorohoi. Alte subiecte Nord – istorie úi contribuĠii”. Domnia sa demne de menĠionat: • vizita la Com- a adus mulĠumiri speciale secretarului plexul muzeal Goleúti, acĠiune a BBR; de stat pentru Culte, Victor Opaschi, • participarea la lucrările derulate la care s-a implicat direct în desfăúurarea ùcoala de vară SIHa de la CIR Be’ programului, inclusiv prin intervenĠii. Yahad – Cristian; • evaluarea condi- Preúedintele F.C.E.R. a apreciat faptul Ġiilor logistice pentru desfăúurarea că Muzeul de Istorie a Evreilor din nor- celei de-a XI-a ediĠii a Programului dul Moldovei, inaugurat cu acest prilej, Comunitatea Bereshit, la ConstanĠa; • superviza- a intrat cu dreptul pe harta obiectivelor nu poate exista fãrã rea recentei reuniuni a Comitetului turistice iudaice din România, reprezen- Director al F.C.E.R.; • prezenĠa la tând împlinirea unei promisiuni făcute ücoalĉ, nici ücoala fãrã comunitate recepĠiile oferite de E.S. Dan Ben- acum cinci ani, la împlinirea a 70 de ani Eliezer, ambasadorul Statului Israel, de la săvârúirea Pogromului din Dorohoi. La sfârúitul lunii iunie a fost pus în Dan Ben-Eliezer úi directorului Joint Ro- practic un proiect aprobat la ultima mânia, Israel Sabag. „Important este c úi E.S. Marek Szczygiel, ambasadorul Dr. Aurel Vainer a adresat un apel public ă ă Poloniei, prilejuite de încheierea mi- pentru donaĠii de obiecte semnifi cative întrunire a Consiliului de Conducere al úcoala Lauder se va dezvolta în viitor”, siunilor lor diplomatice în România. spre sporirea zestrei muzeului. În in- F.C.E.R., úi anume încheierea unui Acord a spus dr. Aurel Vainer, amintindu-úi că de colaborare între Complexul Educa io- în trecut existaser numeroase coli În pregătire: • participări la Serbările terviurile acordate unor jurnaliúti de la Ġ ă ú nal Lauder-Reut i Federa ia Comunit - evreie ti, dar la înfi in area colii Lauder, Deltei, în Tulcea, precum úi ùcoala de Agerpres, Radio România ActualităĠi, ú Ġ ă ú Ġ ù ilor Evreie ti din România. disp ruser cu toate. (A.M.) vară organizată de CSIER la CIR Be’ „Realitatea Dorohoiană”, preúedintele Ġ ú ă ă Yahad – Cristian. F.C.E.R. s-a referit la pogromul săvârúit IniĠiativa le-a aparĠinut ambasadorului (Continuare în pag. 21) în 1940, viaĠa evreiască actuală din Ro- • Parlamentul României a adoptat, la mânia úi, răspunzând la întrebări legate 21 octombrie 2014, Legea nr. 143/ 2014 de proiectul de construire a unei moschei Semne de întrebare dupã semnarea pentru modifi carea OrdonanĠei Guvernu- la Bucureúti, a apreciat bunele relaĠii cu lui nr. 105/ 1999 privind acordarea unor reprezentanĠi ai cultului musulman din acordului Iran Occident drepturi persoanelor persecutate de România, deputaĠi ai minorităĠilor turcăúi dintre ºi către regimurile instaurate în România tătară, arătând că F.C.E.R. nu se implică După ani de negocieri úi mai multe al iranienilor sau cercetări civile ci pentru cu începere de la 6 septembrie 1940 în decizii politice cu rezonanĠă naĠională amânări, la Viena a fost semnat la 14 iulie fi nanĠarea terorismului global. Aceste pe- până la 6 martie 1945 din motive etnice, úi internaĠională. a.c. acordul dintre Iran úi cele cinci Ġări ricole fac din acest acord un dezastru de publicată în Monitorul Ofi cial al Români- • Împreună cu ing. Anette Vainer, membre ale Consiliului de Securitate plus proporĠii istorice, afi rmă partea israeliană. ei, Partea I, nr. 426 din 31 august 1999, vicepreúedinte al BBR, preúedintele Germania vizând stoparea programului Interesant este că preúedintele Oba- aprobată cu modificări úi completări FederaĠiei a participat la acĠiunea BBR nuclear iranian. Opinia publică globală ma, care a dorit acest succes diplomatic prin Legea nr. 189/ 2000, cu modifi cări de vizitare a Muzeului Viticulturii úi Po- este împărĠită. Majoritatea statelor lumii úi, potrivit experĠilor, în acest scop ar úi completări ulterioare la articolele 2 úi miculturii Goleúti, constituit pe criterii au salutat acordul, considerându-l chiar fi f ăcut o serie de concesii în favoarea 3, prin care se majorează indemnizaĠiile asemănătoare cu Muzeul NaĠional al ”istoric”, unii l-au comparat cu Tratatul de Teheranului, a recunoscut, într-un in- celor care au fost deportaĠi sau afl aĠi în Satului din Bucureúti, precum úi a Mu- neproliferare nucleară, care ar fi eliminat terviu acordat imediat după semnarea detenĠie, strămutaĠi, obligaĠi la muncă nicipiului Piteúti. cursa înarmărilor nucleare. (De menĠionat acordului, multe dintre aceste slăbiciuni, forĠată, evacuaĠi din propria locuinĠă. • La reuniunea de închidere a ùcolii că, între timp, totuúi, mai multe state au în primul rând neîncrederea sa faĠă de Benefi ciarii Legii nu sunt doar cetăĠeni de vară SIHa de la CIR Be’ Yahad - Cristi- devenit posesoare de arme nucleare, între Iran. El a declarat că statele occidentale români de origine evreiască trăitori în Ro- an, preúedintele F.C.E.R. a vorbit, în faĠa altele Pakistanul, India úi se pare căúi implicate în negocieri nu úi-au pus în nici mânia, supravieĠuitori ai Holocaustului, a peste 40 de participanĠi, despre dez- Coreea de nord). Deúi încă nu se cunosc un moment problema schimbării regimului ci úi români etnici care au suferit conse- voltarea identităĠii iudaice în România, toate detaliile acordului, aceste state con- de la Teheran ci numai stoparea progra- cinĠele nefaste ale Pactului Ribbentrop cu aprecieri pozitive despre rolul acestui sideră că există prevederi care vor împie- mului nuclear. ”Nu evaluăm înĠelegerea - Molotov úi ale Dictatului de la Viena. tip de instruire în iudaism, mulĠumind dica Teheranul să producă în următorii ani în funcĠie de posibilitatea de a schimba Au dreptul, de asemenea, la majorarea coordonatorului, directorul Cancelariei arma nucleară, prin interdicĠia impusă de regimul iranian… dacă vom putea elimina indemnizaĠiilor soĠii supravieĠuitori ai ce- Rabinice, Eduard Kupferberg, úi profe- a îmbogăĠi uraniul pînă la nivelul la care toate activităĠile condamnabile de pe glob. lor decedaĠi care se înscriu în categoriile sorilor, rabin Rafi Shuchat, profesor la poate fi folosit în acest scop. InspecĠiile, Evaluăm înĠelegerea – úi acest fapt l-am sus-citate. S-a stabilit ca Legea să fi e Universitatea Bar Ilan - Israel, úi dr. Barak deúi condiĠionate, vor putea descoperi discutat úi cu premierul Netanyahu – pe pusă în aplicare de la 1 iulie a.c. Cohen, lector la aceeaúi universitate, eventualele încălcări ale acestor prevederi baza posibilităĠii de a lipsi Iranul de arma • Preúedintele F.C.E.R. a participat pentru reuúita programului. Domnia sa úi că, în acest caz, sancĠiunile vor putea nucleară… úi cred că acest lucru am reuúit la alcătuirea programelor comemora- a considerat că asemenea seminarii ar fi reimpuse imediat, consideră liderii care să-l facem cu ajutorul comunităĠii interna- tive dedicate memoriei celor asasinaĠi merita organizate de două ori pe an úi nu laudă acordul. Ġionale úi fără să ne angajăm într-un nou în Pogromurile antievreieúti de la Iaúi úi numai la CIR Be’Yahad, ci úi la CIR-urile Există douăĠări care se opun cu război în Orientul Mijlociu”, a declarat Dorohoi, în urmă cu 74, respectiv, 75 de din Eforie Nord úi Borsec. Bucurându-se vehemenĠă acordului: Arabia Saudităúi preúedintele american. El a mai folosit ani. La Iaúi, dr. Aurel Vainer a moderat de sprijinul F.C.E.R. úi al Joint-ului, de Israelul. Premierul Benjamin Netanyahu drept argument faptul că nu se putea lăsa lansarea de carte de la Biblioteca Tafrali colaborarea cu Departamentul de mana- a califi cat semnarea documentului drept Iranul fără nici un fel de program nuclear, – Universitatea „Al. I. Cuza” a volumului gement economic úi fi nanciar úi Ofi ciul o ”eroare istorică” iar acordul drept unul deoarece exemple anterioare, cum a fost colectiv de comunicări despre Pogromul pentru administrarea úi valorifi carea CIR- ”foarte rău”. Israelul consideră că sunt pa- Coreea de Nord, au demonstrat inefi cienĠa din Iaúi úi Holocaust în România, coor- urilor, buna desfăúurare a seminarului a tru probleme care fac vulnerabilă înĠelege- acestei abordări iar, în ceea ce priveúte donat de reputaĠii istorici Carol Iancu úi fost asigurată de administratorul Mihaela rea. În pofi da interdicĠiilor, Iranul rămâne menĠinerea sancĠiunilor în continuare, Alexandru Florin Platon. Domnia sa a Bicleúanu úi maúghiah-ul Phaina Meir. cu o infrastructură nucleară extinsă de perspectiva era ca o serie de state, care moderat, de asemenea, masa rotundă • Împreună cu directorul Joint pentru care afi rmă că are nevoie pentru folosirea pierdeau milioane de dolari, să-úi piardă pe tema Pogromului din Iaúi, desfăúu- România, Israel Sabag, úi directorul energiei nucleare în scopuri paúnice. Mai răbdarea. Obama a avertizat Congresul rată în aula Institutului „A.D. Xenopol” Departamentului de management eco- mult decât atât, Iranului i se permite să că, în caz de neratifi care a tratatului, ”durii” al Academiei Române – Filiala Iaúi, cu nomic úi fi nanciar al F.C.E.R., ec. Ovidiu efectueze activităĠi de cercetare úi dezvol- din Iran vor avea succes de cauzăúi nu participarea unor cercetători de prestigiu. Bănescu, preúedintele F.C.E.R. a fost la tare la centrifugele care au rămas active. vor mai exista nici un fel de mijloace de Notabilă – intervenĠia susĠinută de prof. ConstanĠa pentru pregătirea ediĠiei a XI-a În ceea ce priveúte inspecĠiile, Iranul are o control care să stopeze fabricarea armei univ. dr. Alexandru Florin Platon. Printre a Programului Bereshit din septembrie. mare experienĠă în a-i induce în eroare pe nucleare. discursurile de la Cimitirul Păcurari s-a Au fost purtate discuĠii cu reprezentanĠi inspectorii AIEA iar condiĠiile în care se vor La ora actuală, când nu se cunosc remarcat cel al Monseniorului Fran- ai AsociaĠiei Hotelurilor din Mamaia, realiza inspecĠiile sunt prea laxe. O altă toate detaliile acordului – pe care J. Kerry cisco-Javier Lozano, NunĠiul Apostolic au fost vizitate trei hoteluri, urmând ca problemă este perioada de valabilitate a îúi propune să-l prezinte statelor din Golf în România. Preúedintele FederaĠiei a echipa JCC, în frunte cu Israel Sabag, să acordului (10 ani) úi lipsa oricărei restricĠii la începutul lui august – este foarte difi cil depus o coroană de fl ori la Monumentul aleagă oferta potrivită. Tot la ConstanĠa, în privinĠa comportamentului Iranului în să apreciezi cine are dreptate. Israelul, pe Victimelor Pogromului, împreună cu dr. Aurel Vainer a vizitat ceea ce a rămas afara problemei nucleare – agresivitatea, bună dreptate, se teme pentru supravieĠu- ing. Paul Schwartz, vicepreúedinte al din templul afl at într-o fază avansată de sponsorizarea terorismului, ameninĠarea irea sa úi nu doar bomba nucleară poate F.C.E.R. úi preúedinte al CEB, rabinul degradare. Domnia sa a discutat cu pre- Israelului. După expirarea acordului, să-l ameninĠe. Nu útim care vor fi măsurile Rafael Shaffer, directorul de Cabinet al úedintele C.E. ConstanĠa, Sorin Lucian apreciază experĠii, Iranul poate oricând să de constrângere care vor împiedica Ira- preúedintelui F.C.E.R., Silvian Horn. În Ionescu, pentru realizarea unui proiect revină la programul de producere a armei nul să-úi continue politica agresivă. Este drum spre Dorohoi – transportul cu au- de urgenĠă pentru readucerea templului nucleare. Conútiente de această posibili- posibil că prin acest acord a fost eliminat tocarul a fost sponsorizat de Supercom în stare de funcĠionare, proiect pe care tate, vor exista state care se vor lansa într- răul cel mare. Dar úi răul cel mic poate Bucureúti, respectiv, Ion Ciuclea – preúe- să-l prezente Ministerului Dezvoltării o cursă de înarmare nucleară, anihilând în deveni o ameninĠare. Se poate muri nu dintele F.C.E.R. a organizat un preludiu Regionale úi AdministraĠiei Publice, în acest fel chiar Tratatul de neproliferare. În numai în urma bombei nucleare ci úi a unei referitor la Pogromul din Dorohoi, prin vederea obĠinerii unui sprijin fi nanciar. sfârúit, prin ridicarea sancĠiunilor, regimul rachete cu rază lungă de acĠiune, pe care intervenĠia istoricului Adrian Ciofl âncă, Proiectul se înscrie în programul de va- iranian va recăpăta cele 150 de miliarde Teheranul o posedăúi o va împrumuta cu úi un talk show despre raporturile din lorifi care a pa- de dolari, fonduri îngheĠate în băncile generozitate prietenilor lui. prezent ale Greciei cu UE úi FMI. Par- trimoniului de IULIA DELEANU străine úi, afi rmă analiútii, ele nu vor fi (Continuare în pag. 21) ticipanĠi – directorul CIEP, Alexandru cult mozaic, cheltuite pentru ridicarea nivelului de trai EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 3 MESAJE DE ROû HAû ANA 5776 Dr. AUREL VAINER, preúedintele F.C.E.R., deputat fost prezentă la Târguri de carte naĠio- (Extrase din textul publicat integral în Luah 5776) nale úi internaĠionale. La Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din României s-a continuat activitatea útiinĠifi că. Com- Sĉ evaluĉm faptele baterea antisemitismului, antiisraelismului úi negaĠionismului s-a concretizat prin care ne compun viaþa, conferinĠe în licee úi universităĠi, interviuri, participări la emisiuni radiofonice úi ale unor posturi de televiziune naĠionale úi darul cel mai de preþ al Divinitĉŗii particulare. Ca deputat al etniei noastre, Primul cuvânt al fragmentului biblic Departamentului de AsistenĠă Socialăúi am avut intervenĠii referitoare la această citit în cea dintâi săptămână a lunii Elul Medicală (DASM), ale Centrului de Admi- temă în Parlamentul României. A fost e „Priveúte”. ÎnvaĠă-te, omule, să priveúti nistrare a Patrimoniului Imobiliar (CAPI), organizată o suită comemorativă de mare în adâncurile propriei conútiinĠe, o retros- ale altor sectoare din viaĠa comunitară. amploare, la împlinirea a 70 de ani de pectivă fără edulcorări, un exerciĠiu de ViaĠa religioasă s-a desfăúurat în la ghetoizarea úi deportarea evreilor din numărare, cântărire, evaluare a faptelor. parametri normali, ba chiar, în multe co- nordul Transilvaniei, au fost organizate Reinaugurarea Templului Coral din munităĠi, s-a constatat o intensifi care a acĠiuni de solidaritate cu Statul Israel. Capitală este, cred, cea mai nobilă dintre programelor de instruire iudaică în varii O pondere însemnată în preocupările împlinirile anului 5775. Întrunirea din 22 forme: cursuri de Talmud Tora, maúghi- noastre a avut-o reabilitarea patrimoniului mai a.c. a fost un moment ecumenic úi him, pregătire a ofi cianĠilor de cult, ùcoala precum úi restaurantele rituale din Bucu- sacru. Ca deputat al F.C.E.R., am inter- de înfrăĠire între oameni de toate etniile, de vară „SIHA”, Tikun Leil ùavuot, con- reúti, Timiúoara, Cluj-Napoca, Oradea, venit la Guvern, la Primăria Generală a confesiunile, un gest de preĠuire faĠă de stituirea primului Tribunal Rabinic, la C.E. Iaúi, Braúov. Urmeaza să fi e fi nalizată Capitalei úi la FundaĠia „Caritatea” pentru comunitatea evreiască din România, venit Oradea, pentru rezolvarea solicitărilor renovarea noului sector al Căminului obĠinerea de sprijin fi nanciar în această din partea oamenilor politici ai Ġării, din de ghiur. A fost actualizat Regulamentul „Rosen”. În anul care se încheie, serviciul direcĠie, obĠinând ajutor pentru reabilita- primul eúalon – preúedinte, prim-ministru, privind înhumarea membrilor comunităĠii de asistenĠă la domiciliu s-a extins de la rea Templului Coral, de care am amintit, preúedintele Camerei DeputaĠilor. cu ascendenĠă evreiască. În parteneriat 9 comunităĠi, câte existau în 2010, la 35 a Sinagogii Ortodoxe din Oradea, a Sina- Problema principală cu care ne-am cu DASM, a fost asigurat caúrut-ul. de comunităĠi. În comunitatea din Capitală gogii din Hârlău, a Sinagogii Merarilor din confruntat anul trecut a fost asigurarea În calitate de deputat al etniei noastre, s-au introdus servicii profesionale de re- Iaúi, a Sinagogii din Carei, a celor două resurselor fi nanciare în proiectele privind am participat la dezbaterile úi hotărârile cuperare úi întreĠinere, precum úi servicii sinagogi din Dorohoi, dintre care una va administrarea úi valorifi carea patrimoniu- adoptate de Consiliul Consultativ al Cul- de kinetoterapie. Au continuat vizitele găzdui Muzeul de Istorie a Evreilor din lui sacru úi economic, asistenĠa socială telor, referitoare la prezenĠa religiei în periodice la domiciliul asistaĠilor. 189 nordul Moldovei, ú.a.m.d. Avem, totodată, úi medicală. programa úcolară, F.C.E.R.-Cultul Mo- de copii cu vârstă medie de peste zece în vizor cât mai buna îngrijire a cimitirelor Pentru ca viaĠa evreiască din România zaic fi ind parte constitutivă. Am susĠinut ani sunt incluúi în Programul „Children in evreieúti din Bucureúti úi din Ġară. să continue conform principiilor democra- dezvoltarea relaĠiilor interconfesionale, need”. La Centrul de Ajutor Medical se F.C.E.R. a avut o apreciată prezenĠă tice de organizare úi de funcĠionare ale precum úi o implicare susĠinută în proiec- realizează consultaĠii, recoltări de analize, la manifestări internaĠionale: ConferinĠa F.C.E.R, a fost iniĠiată procedura legală tul de Lege a contractului civil, respectiv ecografi i, electrocardiograme, consultaĠii OSCE de la Berlin privind combaterea an- de actualizare a Statutului F.C.E.R., intro- de respingere a legalizării căsătoriei între oftalmologice úi, în colaborare cu Clinica tisemitismului, evenimente comemorative ducându-se completările úi modifi cările persoane de acelaúi sex. „Oculus”, operaĠii de cataractă, în cadrul la Praga úi Terezin, legate de împlinirea a avute în vedere, potrivit noilor proceduri La o trecere în revistă a activităĠilor Programului „Project Vision”. 70 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului. legale, confi rmate prin Ordinul Secre- Departamentului de AsistenĠă Socială O viaĠă culturală bogată în evenimente Ca parlamentar, am realizat, în etape, tariatului de Stat pentru Culte. In noua úi Medicală, menĠionabile sunt donaĠiile a caracterizat anul care a trecut: matinee modifi carea Legii 189/ 2000 prin Legea formă a Statutului este nominalizatăúi venite de la Claims Conference pentru duminicale, simpozioane axate pe con- 143/ 2014, obĠinând o majorare semni- Comunitatea Evreilor din Zalău, recent asistaĠii din categoriile A, B, C, D úi G, tribuĠia evreilor la dezvoltarea României, fi cativă, de la 1 iulie 2015, a drepturilor reconstituită. 65% dintre ajutoare fi ind destinate servi- o culegere de comunicări útiinĠifi ce la acordate persoanelor deportate în pe- O altă preocupare majoră a fost ciului de îngrijire la domiciliu. În cele cinci workshop-ul cu aceeaúi temă, desfăúurat rioada 1940-1945. O realizare notabilă maximizarea veniturilor úi minimizarea Centre de zi care funcĠionează în Ġară, la prima ediĠie a „Podurilor ToleranĠei”, privind legislaĠia de combatere a xenofo- cheltuielilor. O bună parte din acest se desfăúoară activităĠi lunare, urmează iniĠiată de BBE, organizată de BBR, în co- biei, antisemitismului úi a negaĠionismului succes s-a datorat ajutorului primit de la să se acrediteze servicii de îngrijire la laborare cu F.C.E.R., úi care a fost îngrijită Holocaustului a fost adoptarea de către FundaĠia „Caritatea”, Guvernul României, domiciliu în 16 comunităĠi, care au mai de consilierul personal al preúedintelui Parlamentul României a unei noi forme a autorităĠile locale. Continuarea úi extinde- mult de cinci angajaĠi, úi să se reacre- F.C.E.R., Silviu Vexler. ActivităĠi culturale Legii specifi ce. rea acestui demers la toate comunităĠile diteze Căminul de Persoane Vârstnice au loc úi în Centrele Comunitare Evreieúti Întâmpinând Roú Haúana 5776, din Ġară rămâne una dintre problemele „Amalia úi ùef Rabin dr. Moses Rosen” din Bucureúti, Oradea, Timiúoara, Iaúi, gândurile noastre se îndreaptă spre Ġara de rezolvat în anul următor. Joint-ul a din Bucureúti, Căminul de Persoane în parteneriat cu Joint-ul. S-a dezvoltat strămoúilor noútri, Medinat Israel, cu spe- acordat FederaĠiei unele împrumuturi pe Vârstnice „Eva Eliúeva úi Adalbert Hubert” activitatea muzeistică în Capitalăúi în ranĠă de pace în Israel, pace în Orientul termen scurt, fără de care nu s-ar fi putut din Arad, Centrele de zi din Bucureúti, comunităĠi din Ġară, a fost inaugurată Apropiat, pace în întreaga lume! desfăúura în bune condiĠii activităĠi ale Iaúi, Timiúoara, Oradea, Cluj-Napoca, pinacoteca F.C.E.R. Editura „Hasefer” a Hag Sameah! Rabinul RAFAEL SHAFFER (Extrase din textul publicat integral în Luah 5776) LA MULŖI ANI Sã ne concentrãm asupra reuüitelor preºedinþilor A sosit timpul să ne facem bilanĠul realizărilor anului de arhitectură răsună nu numai rugăciunile de sărbători, care trece úi să ne îndreptăm gândul spre anul care vine. ùabat úi zile de lucru, ci úi o amplă activitate educativă: de comunitãþi Fiecare îúi are propria evaluare. Există, totuúi, câteva cursuri de Talmud Tora, activităĠi de identitate iudaicăúi reguli generale. Pentru ca bilanĠul să fi e efi cient, el trebuie de combatere a antisemitismului. să se concentreze asupra a ceea ce am făcut bine. Una dintre cele mai complexe provocări cu care se aniversaþi Dar noi ne dorim mai mult. confruntă evreimea română este Dorim să depăúim ceea ce am dispersarea. ComunităĠile devin tot în iulie ºi august! făcut până acum. ùi anul trecut mai mici. Numărul comunităĠilor care ne-am dorit. Acum e timpul să ne nu mai au dascăl este în permanentă Preúedintele C.E. Tecuci, Iancu Aizic (11 iulie luăm angajamente pentru anul creútere. Pe de altă parte, dorinĠa de 1944), a demonstrat că realizări mari pot fi obĠinu- care vine. Să nu ne supraestimăm a cunoaúte este în permanentă creú- te úi în comunităĠile mici. Un alt campion al menĠi- însă puterile. Cele mai efi ciente tere. Pentru a răspunde acestei pro- nerii útachetei sus este Lia Borza (20 iulie 1959), angajamente sunt cele mici, chiar vocări, ne străduim pe cât putem să preúedinte C.E. Tecuci. Căldura comunicării îl foarte mici, dar zilnice. Dacă va vizităm comunităĠile úi obútile. Scopul ajută pe Fredi Deac (22 iulie 1957) să crească veni o zi în care nu vom reuúi să vizitelor este stabilirea legăturii cu cei prestigiul comunităĠii din BistriĠa. Comunitatea din ne respectăm angajamentul, úi dornici de cunoaútere. Odată stabili- Sibiu e condusă de-un om pe care te poĠi bizui, cu certitudine vor veni asemenea tă, încercăm să o menĠinem vie prin iubitor de oameni úi de frumos: Otto Deutsch (31 zile, în niciun caz să nu ne dăm mediul electronic. Desigur, un dascăl iulie 1935). Liviu Lăcătuú (1 august 1971) pune bătuĠi. Să nu ne întristăm, în ni- în carne úi oase nu va fi niciodată sufl et în tot ce face pentru comunitatea din Deva, ciun caz să nu ne reproúăm, ci să egalat de un text scris úi nici măcar de pe care o conduce. Entuziast úi pragmatic, Dan continuăm ziua următoare. o imagine care se miúcă pe un ecran. Haas (4 august 1968) este preúedintele celei Túuva înseamnă întoarcere. În condiĠiile existente, aceasta rămâne mai tinere comunităĠi evreieúti din România, cea Cel puĠin o dată pe an avem totuúi cea mai bună soluĠie. din Zalău, pe care a úi readus-o la viaĠă. Lui Igo datoria să luăm o pauză din fuga Vreau să închei cu o invitaĠie Kofl er (8 august 1955), preúedintele comunităĠii zilnicăúi să ne punem sincer adresată celor care participă mai rar din RădăuĠi, i se potriveúte zicala: tace úi face. două întrebări fundamentale: sau chiar deloc la activităĠile de la Să simĠi viaĠa comunităĠii drept proprie viaĠă pare Dacă facem ceea ce ne dorim sau doar ne mulĠumim să comunităĠi úi chiar celor care nici măcar nu sunt înscriúi a fi deviza preúedintelui evreilor brăileni, David urmăm calea celor din jur? Dacă deciziile, care la vremea în vreo comunitate. Vă invit, nu vă sfi iĠi, lăsaĠi la o parte Segal Iancu (10 august 1930). GeneraĠia a doua lor au fost bune, mai sunt actuale úi azi? Înainte de Roú eventualele mici animozităĠi, înscrieĠi-văúi participaĠi la de după Holocaust cinsteúte mereu memoria Haúana căutăm dacă nu cumva tragem după noi gânduri activităĠi. Vrem, nu vrem, destinul ne leagă. Uneori nu înaintaúilor, după cum demonstrează Vasile care ne dăunează. ne place să recunoaútem, dar când suntem împreună ne Dub (23 august 1947), preúedintele comunităĠii Ca obúte, putem privi cu mândrie realizările anului simĠim mai bine, mai acasă. Vă aútept! din Tg. Mureú. 5775. După opt ani de efort susĠinut, am asistat la rein- Vă doresc tuturor un an nou fericit úi să fi m cu toĠii Tuturor, Ad Mea Veesrim! (R.E.) augurarea Templului Coral. Astăzi, în sălile acestei perle împreună înscriúi în Cartea celor Vii. 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015

Dr. Aurel Vainer, Victor Opaschi, Ilarion Mandachi úi Adrian Ciofl âncă DOROHOI, la simpozionul „Evreii din Moldova de Nord” trei sferturi de veac dupã POGROM

F.C.E.R., C.E. Dorohoi, Departamentul pentru RelaĠii Interetnice, Consiliul JudeĠean (CJ) Botoúani, Primăria Municipiului Dorohoi au marcat împlinirea a 75 de ani de la Pogromul de la Dorohoi, or- ganizând, la 8 iulie a.c., sub genericul „Memoria ca act de justiĠie” o serie de manifestări comemorative. La eveniment au participat preúedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, membri din conducerea Fe- deraĠiei, secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, senatorul Doina Federovici, primarul dorohoian Dorin Alexandrescu, preúe- dintele CJ Botoúani, Gheorghe Sorescu. Au luat parte preúedinĠi moldav […], am avut úansa de a face aici, caustului din România. ”Când se discută de comunităĠi din Botoúani, Iaúi, Bacău, Piatra NeamĠ, Focúani, la Dorohoi, experienĠa fondatoare a diver- despre Holocaust, trebuie avut în vedere RădăuĠi, reprezentanĠi ai C.E. Bucureúti. Li s-a alăturat o delegaĠie sităĠii fertile úi deschise, în care diferenĠa faptul că în memoria úi conútiinĠa occiden- de 90 de israelieni originari din Dorohoi úi din împrejurimi, precum de credinĠă sau de apartenenĠă etnică ori tală, simbolul Auschwitz-ului este consi- religioasă este o formă de îmbogăĠire, prin derat central, ceea ce produce o imagine úi din Bucovina de Nord, care se afl au într-un marú la locurile din deschiderea spre celălalt”. A fost punct de deformată atunci când se vorbeúte despre România úi Basarabia unde au avut loc pogromuri, precum úi în plecare pentru: • colaborarea ulterioară situaĠia din Europa de Est úi despre parti- fostele lagăre din Transnistria, conduúi de preúedinĠii respectivelor cu lideri ai comunităĠii evreieúti din Ro- ciparea României la Holocaust”, a arătat mânia: ùef-Rabinul dr. Moses Rosen z.l., istoricul. organizaĠii, Doron Coller úi Iohanan Singer. Organizatori – Janina acad. Nicolae Cajal z.l., av. Iulian Sorin Până în toamna anului 1941, în estul Ilie, manager de proiecte F.C.E.R.; director de Cabinet al preúe- z.l.; • „construirea unei bune relaĠii” între continentului fuseseră deja uciúi peste dintelui FederaĠiei, Silvian Horn; reprezentant al Ofi ciului Cultură, reprezentanĠi ai comunităĠii evreieúti din un milion de evrei. Crimele s-au produs România úi fostul preúedinte al Români- altfel decât în vestul Europei, respectiv ùtiinĠă, Artă, Robert Schorr, Adrian Ciofl âncă, Marius Popescu, ei, Ion Iliescu; • implicarea în alcătuirea în mijlocul comunităĠilor, prin împuúcare, precum úi Nicoleta ùerban, Aurel Pantaleru, Daniel ùerban, alături Comisiei InternaĠionale pentru Studierea spânzurare sau ardere. „Astăzi, vedem la de membri ai C.E. Dorohoi – Eugen Aluculesei, Viorica Strateanu Holocaustului în România, care, după ISIS până unde poate merge imaginaĠia părerea lui, ar trebui să poarte denumirea criminală. În timpul Pogromului de la úi Rudiúteanu Ilie. Evenimentul a fost realizat úi cu ajutorul unor Iliescu-Wiesel; • participarea la demersu- Focúani, din 1925, au fost aduse anima- sponsori: „Supercom”, „Borsec”, „RoStar”, „Irina Schrotter” úi rile de asumare a responsabilităĠii statului le moarte úi aruncate în sinagogi, iar în „Niro Investment Group”. român pentru Holocaustul în România, în timpul Holocaustului avem episoade de 2004; • înĠelegerea misiunii de azi de pe evrei îngropaĠi la un loc cu animale. Aúa- deportată în Transnistria. După război, poziĠia unei neutralităĠi pozitive faĠă de dar, este important să spunem mai mult Evreii din Dorohoi, evreii au revenit în Dorohoi, dar mulĠi cultele religioase, promovarea libertăĠii despre ceea ce útim despre atmosfera iubitori de carte au emigrat în Israel. Răspunzând unor religioase, afi rmarea pluralismului reli- genocidală din România din 1940-1941, întrebări puse de moderator, prof. Man- gios. Adresându-se israelienilor originari înainte de a fi fost formulată SoluĠia Ziua de 8 iulie 2015 a debutat cu lucră- dachi a arătat că, în anii ’30, la Dorohoi din România, domnia sa a evidenĠiat Finală”, a subliniat Adrian Ciofl âncă. În rile simpozionului „Evreii din Moldova de trăiau 11.000 de evrei; ca ocupaĠie erau faptul că relaĠiile dintre România úi Israel această atmosferă se formează mentali- Nord – istorie úi contribuĠii”, moderat de comercianĠi, brutari, croitori, cizmari, se dezvoltă printr-un parteneriat multila- tatea că „a venit vremea să-i omorâm pe preúedintele F.C.E.R., deputatul dr. Aurel tâmplari. Existau úi evrei bogaĠi, cum a teral, inclusiv strategic, această evoluĠie evrei”, formulă pe care Adrian Ciofl âncă Vainer. Din prezidiu au făcut parte Victor fost familia Fischer. În Transnistria au fost dinamică fi ind de neconceput fără rolul afi rmă că a găsit-o în documentele vremii, Opaschi, secretar de stat la Secretariatul deportaĠi úi evreii din localităĠile apropiate acestora. Referindu-se la inaugurarea inclusiv în cele referitoare la Pogromul de de Stat pentru Culte, profesorul Ilarion de Dorohoi – Darabani, Mihăileni, HerĠa, Muzeului de Istorie a Evreilor din Moldova la Dorohoi. Oamenii implicaĠi în violenĠe Mandachi din Dorohoi úi cercetătorul Adri- RădăuĠi úi altele. de Nord, vorbitorul a arătat că responsabi- pretindeau că doar astfel se mai puteau an Ciofl âncă (Institutul „A. D. Xenopol”, litatea valorifi cării patrimoniului cultural úi rezolva lucrurile, dat fi ind că măsurile viitor director al C.S.I.E.R.). „Nu pot concepe oraºul copilãriei religios este „o îndatorire permanentă atât legislative nu au putut elimina puterea Dr. Aurel Vainer a mulĠumit tuturor a statului, cât úi a comunităĠii, o expresie evreilor. „Holocaustul nu este o cabală personalităĠilor úi publicului larg pentru mele fãrã prezenþa comunitãþii a identităĠii noastre culturale”. criminală care decide cum să se întâmple participarea la manifestare. „Azi mai sunt evreieºti” lucrurile, ci este o poveste despre frică, în România circa 8.000 de evrei, iar ce fa- Pogromul, declanºat într-o despre zvonuri, despre confuzie úi haos, cem azi la Dorohoi, am făcut zilele trecute A fost axul confesiunii făcute de secre- despre propagandăúi despre minciună”. la Iaúi, pentru a menĠine vie fl acăra vieĠii tarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, atmosferã genocidalã, de teamã, Istoricul subliniază că „dacă nu o săĠi- evreieúti”, a spus preúedintele F.C.E.R. originar din Dorohoi, despre tot ce a zvonuri, haos, minciunã nem seama de elementul fricii, nu putem Vorbind despre eforturile făcute pentru a însemnat „prezenĠă culturalăúi spirituală înĠelege ce s-a întâmplat în vara lui 1940, păstra spiritualitatea iudaică în România, evreiască în viaĠa mea úi a oraúului. Ca ro- Cercetătorul Adrian Ciofl âncă a pre- la Dorohoi”. el a mai precizat că „un mare ajutor a mân úi creútin crescut în mijlocul unui útetl zentat cu limpezime mecanismul Holo- fost primit de la Guvernul României úi de la autorităĠile statului român, cu sprijinul cărora am făcut lucruri de excepĠie, pre- Rememor ri proiecte cum renovarea Sinagogii Mari din Iaúi, a ĉ ºi Templului Coral din Bucureúti, a altor mo- În cadrul celei de-a doua sesiuni a úi-au amintit de ceea ce au pătimit în soarta unui convoi de 1900 de copii re- numente de cult mozaice”, úi a subliniat seminarului „Evreii din Moldova de Nord timpul deportării lor úi a familiilor lor în patriaĠi din lagărele de dincolo de Nistru, rolul deosebit jucat de Liviu Dragnea, la – istorie úi contribuĠii”, care a urmat in- Transnistria. Unul dintre cei prezenĠi a mesaj pe care îl reproducem mai jos: acea vreme vicepremier al Guvernului, úi augurării muzeului, participanĠii israelieni cerut să transmită un mesaj referitor la de Victor Opaschi, a cărui personalitate Convoiul copiilor orfani transferaþi ceau într-o stare mizerabilă din infernul războiului, neglijaĠi, „evidenĠiază faptul că în România sunt contaminaĠi úi disperaĠi. Aceútia au venit úi au luat copii în oameni de mare calitate”. MenĠionând din Transnistria în România sânul familiilor proprii, i-au curăĠat, tratat, îmbrăcat, hrănit úi raportul Comisiei Wiesel, Aurel Vainer úi-a La începutul anului 1944 au fost transferaĠi din Transnistria le-au oferit orfanilor o viaĠă omenească, pe cât posibil, până amintit de modul în care fostul preúedinte în România 1 900 de copii orfani. Fiind unul dintre ei, împreună la plecarea lor în Israel. Ion Iliescu „úi-a asumat, în Parlamentul cu fratele meu Avraam, simt o datorie etică în a aminti pe cei Este un miracol cum liderii comunităĠilor evreieúti din diferi- României, pagina grea a Holocaustului”. care ne-au primit úi au încercat să amelioreze situaĠia în care tele oraúe din Moldova au reuúit să asimileze úi să găzduiască Profesorul Ilarion Mandachi a făcut o ne afl am. sute de copii orfani în timpul războiului úi în apropierea frontului. prezentare istorică a comunităĠii evreieúti Vă rog să-mi permiteĠi să-mi exprim mulĠumirile úi respectul Este de menĠionat formarea unei echipe educaĠionale, care din Dorohoi, care în jurul anului 1900 re- faĠă de comunitatea evreilor din România, din timpul celui de s-a ocupat de copii în orfelinatele în care au fost cazaĠi o parte prezenta aproape jumătate din locuitorii al doilea război mondial, pentru contribuĠia adusă la salvarea dintre ei până la ajungerea lor în Israel. oraúului. Evreii erau „foarte buni meseriaúi úi integrarea orfanilor din Transnistria. Putem privi acum cu satisfacĠie úi mândrie la faptul că úi foarte buni la carte”, a arătat el, sublini- Vă rog să-mi permiteĠi să exprim mulĠumiri úi respectul ni s-a oferit nouă ceea ce părinĠii noútri numai au visat – să ind că în 1886 existau 16 úcoli particulare meu liderilor comunităĠilor evreieúti de atunci pentru eforturile ajungă în ğara Sfântă, în Israel. Aici am învăĠat, am crescut, evreieúti, în condiĠiile în care nu exista nici depuse prin donaĠii úi presiuni exercitate asupra Guvernului ne-am deschis orizonturile, am efectuat serviciul militar úi am una românească. În perioada interbelică Român, Crucea Roúie, Biserica din România úi InternaĠională, contribuit la fondarea Ġării. evreii au ocupat funcĠii în conducerea pentru salvarea orfanilor din Transnistria. Aici ne-am creat familii, ne-am crescut copiii úi vom îmbătrâ- oraúului, la un moment dat trei evrei au În plus, sunt de menĠionat evreii, oamenii de rând, populaĠia: ni în Ġara noastră liberă. MulĠumirile úi urările au întârziat puĠin, ajuns ajutori de primar. Evreii dorohoieni meseriaúi de rând (croitori, cizmari, vânzători úi căruĠaúi) din cam 70 de ani, úi totuúi pentru generaĠiile viitoare úi păstrarea au luptat în primul război mondial, mulĠi micile oraúe moldoveneúti care s-au angajat să ajute convoiul tradiĠiei evreilor din România am Ġinut să fac auzite cele de mai dintre ei pierzându-úi viaĠa. Legile antie- orfanilor repatriaĠi. Familii întregi úi-au deschis casele, úi în sus, astăzi. (DAVID BEN ARTZI [LANDMAN]) vreieúti din 1939 i-au lipsit de drepturi úi special inimile, ca să primească sutele de copii care se întor- jumătate din populaĠia evreiască a fost REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 5

În ultima vreme, au apărut documente noi despre masacrul de la Dorohoi, despre Evocãri ale Pogromului care erau numai patru-cinci documente de în cimitirul evreiesc arhivă. Vorbitorul a descoperit o anchetă voluminoasă făcută de autorităĠile române Deschizând ceremoniile de la cimitir, postbelice. „În această anchetă, care are Robert Schorr, de la Departamentul de 13 volume, avem schiĠe ale locurilor unde cultură al F.C.E.R., a arătat că aici au fost s-au produs violenĠele, schiĠe pe care omorâĠi aproximativ 50 de evrei, singura le-am expus úi în noul Muzeu al Istoriei lor vină fi ind faptul că erau evrei. „Noi, cei Evreilor din Moldova de Nord”, a mai spus care suntem acum aici, la locul tragediei, A. Ciofl âncă. trebuie să facem eforturi pentru ca istoria Din noile documente a reieúit că primul să nu se repete. Vom veghea cu toĠii, moment de violenĠă din timpul Pogro- indiferent de religie, pentru ca nici la noi, mului de la Dorohoi nu a fost la cimitirul nici oriunde în altă parte în Europa să nu evreiesc, ci în zona Trestiana, din nordul mai aibă loc o astfel de tragedie”, a spus oraúului, unde erau elemente din Regi- vorbitorul. În cadrul ceremoniei religioase mentul 3 Grăniceri, dispersat pe toată care a urmat, cântecele interpretate de frontiera.Trupele române din HerĠa nu cantorii Iosif Adler úi Shmuel Barzilai, fuseseră informate clar ce teritorii urmau din Viena, au readus în sufl ete tragismul Dezvelirea pl cii de la intrarea în Muzeul Istoriei Evreilor din Moldova de Nord să fi e preluate de sovietici. Atmosfera masacrului săvârúit în cimitirul evreiesc. ă de teamăúi confuzie a fost accentuată El Male Rahamim, rostit de rabinul Ra- úi de faptul că nu se útia unde se vor fael Shaffer úi rabinul Iosif Wasserman, vie memoria celor întâmplate pentru ca evreiască pentru a comemora victimele opri sovieticii, existând suspiciunea că israelian originar din Dorohoi, Kadiú-ul astfel de evenimente să nu se mai repe- acelui pogrom. Copiii au învăĠat, conform aceútia vor invada úi Dorohoiul. În zona colectiv au încheiat partea religioasă a te. Să menĠinem în continuare spiritul de programei úcolare, despre evenimentele Trestiana s-au auzit focuri de armăúi s-a ceremoniei. toleranĠă , de colaborare între noi toĠi”, a din 1940. Până acum nu se útia mai ni- presupus că fi e intraseră sovieticii, fi e În cuvântul său, dr. Aurel Vainer a sub- subliniat primarul oraúului Dorohoi. mic, dar acum se învaĠă, pentru că toate evreii trăgeau în armată. De fapt, soldaĠii liniat că Pogromul de la Dorohoi a avut loc „Contextul istoric deosebit de complex acestea sunt istorie, istoria noastră!”, a români spărseseră o bodegăúi apoi, sub înainte ca România să intre în cel de-al […] nu poate fi invocat pentru justifi carea spus directorul liceului. infl uenĠa alcoolului, începuseră să tragă doilea război mondial. „S-au întâmplat aici crimelor comise atunci”, a subliniat secre- Au fost depuse apoi coroane de fl ori tarul de stat Victor Opaschi. „Omagiindu-i la Monumentul victimelor pogromului, pe cei morĠi sau deportaĠi, pe cei forĠaĠi să- din partea F.C.E.R., Primăriei oraúului úi părăseascăĠara, pe cei deposedaĠi de Dorohoi, a Consiliului JudeĠean Botoúani, proprietăĠile lor, de drepturile úi libertăĠile Primăriei oraúului ùtefăneúti, ComunităĠii constituĠionale […] ne facem un examen Evreilor din Dorohoi, InstituĠiei Prefectului de conútiinĠă” Botoúani, ComunităĠii Evreilor din Iaúi úi În alocuĠiunea sa, Gheorghe Sorescu, ComunităĠii Evreilor din Bacău. preúedintele Consiliului JudeĠean Boto- După încheierea ceremoniilor, familia úani, le-a mulĠumit celor prezenĠi, urmaúi úi prietenii s-au adunat în faĠa mormân- ai supravieĠuitorilor úi chiar supravieĠu- tului fostului preúedinte al C.E. Dorohoi, itori ai acelor evenimente, că au venit Iancu Isidor z.l., de curând dispărut, úi au la această manifestare úi úi-a exprimat Ġinut un moment de reculegere. compasiunea faĠă de suferinĠele îndurate de aceútia, alături de familiile lor. ”Semni- fi c a Ġia manifestării de azi este că noi, cel Reinaugurarea Sinagogii puĠin cei prezenĠi ca simpli cetăĠeni sau din Dorohoi ºi inaugurarea ca reprezentanĠi ai autorităĠilor locale úi centrale, ne opunem ignorării trecutului. Muzeului Evreilor Înseamnă că nu ezităm să vorbim despre din Moldova de Nord în populaĠia evreiască. În acest timp, în lucruri grave, de necrezut, inadmisibile. În culpabilitate úi responsabilitate. Nu pu- sudul oraúului aveau loc înmormântările această zonă, într-o localitate apropiată, tem vorbi despre viitor, dacă nu amintim Restaurarea, rezultatul unui „gest a trei militari români uciúi de ruúi în zona chiar înainte de a avea loc pogromul, cei trecutul”, a declarat Gheorghe Sorescu. de mare bunăvoinĠă al secretarului de HerĠa – doi ofiĠeri creútini (cpt. Ioan Boroú cinci membri ai unei familii de evrei (părin- În numele unei delegaĠii de israelieni stat pentru Culte”, a spus preúedintele úi slt. Alex Dragomir) úi un soldat evreu Ġii úi trei copii) au fost reĠinuĠi de autorităĠi, originari din România, care au făcut un F.C.E.R., a fost marcată printr-un recital (Iancu Solomon), care se pare că sărise torturaĠi úi uciúi”. pelerinaj comemorativ la Iaúi, Dorohoi, al cantorului vienez Shmuel Barzilai; la în apărarea căpitanului Ioan Boroú. La Subliniind absurdul scenelor de vi- CernăuĠi, Transnistria, au vorbit Iohanan acordeon - Romeo Luchian, din Iaúi. „Ieru- auzul focurilor de armă din Trestiana, olenĠă cu care a debutat Pogromul de Singer úi dr. Doron Coller, arătând că úalaim úel zahav” a fost dedicat memoriei au început represaliile din zona cimiti- la Dorohoi în zona cimitirului evreiesc, „acesta este răspunsul nostru în faĠa celor lui Iancu Isidor z.l. Rabinul Iosif Wasser- rului, fi ind uciúi toĠi evreii participanĠi la preúedintele F.C.E.R. a amintit de modul care au vrut să ne omoare: Never forget”. man a interpretat în spiritul momentului înmormântarea lui Iancu Solomon. „Este în care un soldat român, de etnie evre- În continuare, preúedintele F.C.E.R. pericopa Balak, citită la 4 iulie 2015. Fal- momentul în care se produce úi ruptura iască, úi-a apărat cu corpul său căpitanul, a arătat că, pentru a onora memoria sul profet Bilam a transformat, prin voia între creútini úi evrei, în care apar cruci ameninĠat de militarii sovietici. „Armata ro- celor omorâĠi în cimitir, 50 de elevi de Domnului, blestemul dorit de regele Balak úi icoane la casele creútinilor, care voiau mână a desemnat mai mulĠi militari evrei, la Liceul „Regina Maria” din localitate în binecuvântare pentru evrei. astfel să se apere de violenĠe. Tot acum conduúi de un ofiĠer creútin, să vină să au pus câte o stea galbenă cu numele Desfăúurată sub deviza „Never forget” comandanĠii încep să separe soldaĠii dea onorul fostului lor camarad. În timpul uneia dintre victime pe cei 50 de brăduĠi. (Să nu uităm niciodată), manifestarea evrei de cei creútini úi sunt situaĠii în care ceremoniei funerare, la auzul focurilor de Elevii purtau tricouri albe cu inscripĠia „Memoria ca act de justiĠie” a inclus úi comandanĠii ordonă să fi e uciúi soldaĠii armă trase în nordul Dorohoiului, soldaĠii „Never forget” úi cu o stea albastră în inaugurarea celei mai bune unelte de evrei. Apoi, paznicul creútin al cimitirului sunt dezbrăcaĠi de uniforme úi împuúcaĠi, úase colĠuri, tricouri purtate úi de parti- luptă împotriva uitării: un muzeu. De evreiesc denunĠă prezenĠa în capelă a ca úi participanĠii civili la înmormântare. cipanĠii la „Marúul vieĠii úi al speranĠei”. această dată, lăcaúul de cultură, deschis unor evrei, iar aceútia sunt uciúi. În oraú se TrimiĠând o depeúă diplomatică în Ġara sa, Emilian Pochiúcan, directorul liceului, a în spaĠiul unei foste sinagogi restaurate, instaurează o atmosferă de haos, soldaĠii ministrul plenipotenĠiar al statului Chile explicat prezenĠa elevilor la cimitir: „Am se numeúte Muzeul Istoriei Evreilor din se răspândesc în localitate úi civilii fug de aprecia că în timpul evenimentelor de la primit un e-mail din partea Janinei Ilie, de Moldova de Nord „Shlomo David”. frica violenĠelor. Sunt împuúcaĠi evreii, se Dorohoi ar fi murit 180 de evrei”, a spus la F.C.E.R., care ne invita să participăm comit jafuri úi spargeri. Se intră în case dr. Aurel Vainer. În ciuda poruncii „Să nu cu 50 de copii, care să reprezinte fi ecare IULIA DELEANU, EVA GALAMBOS, úi găsirea unor lenjerii roúii este motiv ucizi” din Decalog, mentalitatea de ucigaú câte o victimă a pogromului din vara lui ALEXANDRU MARINESCU sufi cient pentru ca oamenii să fi e acuzaĠi se răspândeúte úi se manifestă, a conchis 1940. Copiii au răspuns imediat iniĠiativei Foto: ALEXANDRU CÂLğIA de bolúevism”, a spus Adrian Ciofl âncă. Aurel Vainer. „De aceea nu avem voie să úi e bine că putem fi lângă comunitatea (Continuare în pag. 9) În concluzie, istoricul a spus că, din co- permitem sau, mai grav, să încurajăm ura roborarea unor liste de nume găsite la un úi faptele care pot duce la uciderea unui Robert Schorr i Janina Ilie au citit lista victimelor medic legist úi ulterior la arhiva primăriei, semen al nostru, evreu sau neevreu”, ú a rezultat că fuseseră ucise aproximativ a încheiat vorbitorul. MulĠumiri speciale Pogromului de la Dorohoi, deoarece „fi ecare om are un nume 50-60 de persoane, multe mutilate de au fost adresate primarului Dorohoiului, úi dreptul de a i se spune numele”, listă pe care o redăm mai jos: gloanĠe pentru a nu putea fi recunoscute. pentru sprijin úi curăĠenia exemplară din În ceea ce priveúte „portretul robot” localitate, ca úi pentru plantarea celor Aron Elie Iosub – 43 de ani, Marcu Volf Croitoriu – 59 de ani, Mina Davidovici al criminalilor din timpul Holocaustului 50 de brazi care amintesc de victimele – 40 de ani, Steina Leibovici – 50 de ani, Borenstein – 25 de ani, Hună Ghelber românesc, Adrian Ciofl âncă identifi că mai Pogromului de la Dorohoi, care a fost pro- (Gelber) – 26 de ani, Herúcu Ionas – 94 de ani, Aizic I. Aizic – 43 de ani, Roza multe categorii de ucigaúi: legionari, cu- logul deportărilor în Transnistria a evreilor Cauffman (Kaufmann) – 35 de ani, Necunoscut – 36 de ani, Iosub Cherbia (Ger- ziúti, simpatizanĠii celor două miúcări fi ind din útetl-urile moldoveneúti. ber) – 80 de ani, Iosub Gherber (Gerber) – 66 de ani, Ghizela Cohn – 45 de ani, deosebit de periculoúi, dovadă că masa- În cuvântul său, ing. Dorin Alexandres- Moiúe Croci – 43 de ani, Freda Rudich – 7 ani, Tony Rudich – 6 ani, Moiúe Rudich crul de la Jilava a fost făcut de simpati- cu, primarul oraúului Dorohoi, a adus din – 2 ani, Iacub Rudich – 38 de ani, Malca Ceauúu – 35 de ani, Marcu Guzan – 18 zanĠii legionarilor. O altă categorie sunt partea locuitorilor Dorohoiului un mesaj ani, Elias Aronovici – 30 de ani, Herúcu Mendelovici – 75 de ani, Hana (Hannah) persoane din teritoriile disputate, unde de pace úi bună înĠelegere. Comunitatea Petraru – 21 de ani, IĠic Leib Sin – 50 de ani, Simon Cohn, fi ul lui IĠic – 2 ani, Bercu serviciile de informaĠii făcuseră recrutări evreilor din Dorohoi, a spus vorbitorul, Aclipei – 35 de ani, Leiba Blonder – 60 de ani, Idel Bercovici – 50 de ani, Froche – masive. Numeroase crime au fost comise a jucat un rol important în dezvoltarea 60 de ani, Leiba Zellingher (Zellinger) – 58 de ani, Senlo Rotaru – 1–2 ani, Avram de cei pe care Adrian Ciofl âncă i-a numit economicăúi culturală a oraúului. În rân- Calmanovici – 50 de ani, Necunoscut civil – 3 ani, Soldat necunoscut – 26 de ani, „zeloúii” din armatăúi din poliĠie, ca úi durile ei au existat oameni de o valoare Soldat necunoscut – 27 de ani, IĠcu Abramovici – 50 de ani, Soldat necunoscut – de membrii serviciilor de informaĠii. „Cea deosebită, numai că, pe parcursul istoriei, 24 de ani, Soldat necunoscut – 25 de ani, Fanea Zindel – 41 de ani, Femeia lui Eli mai tulburătoare” categorie de criminali au intervenit momente difi cile, tragice, Rizel – 60 de ani, Eli Rizel – 75 de ani, ùloim Ceauúu – 30 de ani, Lela Zina – 55 sunt cei mânaĠi de invidia faĠă de evrei, în urma cărora s-au frânt destine. „Ne de ani, Necunoscut – 45 de ani, Calman Idelovici – 24 de ani, ùmil Groparu – 54 adesea fi ind vorba de vecinii acestora, a manifestăm aici compasiunea faĠă de de ani, Calman Croitoru – 31 de ani, Meier Moscovici – 41 de ani, Emil Bercovici mai spus vorbitorul. victimele tragediei. Trebuie să păstrăm – 25 de ani, Rifca Croitoriu – 60 de ani. 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 IUDAICA

tuturor, să se roage pentru binele tuturor. stele pe cer în această zi. Iom Kipur este Bucuria, care însoĠeúte meditaĠia, are cea mai sfântă zi a anului. Rugăciunea, Meditaŗ ii de toamnĉ , un caracter spiritual: ne bucurăm că am bazată pe cele úapte binecuvântări recita- supravieĠuit, ca am ajuns la încă un an de te de Roú Haùana, este mult amplifi cată, speran bucurie viaĠă, că mergem înainte. De aceea este conĠinând ruga iertării păcatelor úi având ŗĉ ºi pronunĠatăúi binecuvântarea ùehiyanu, ca adaos mărturisirea păcatelor (Al-Het). va trăi úi cine va muri, cine va fi fericit úi mulĠumim lui Dumnezeu că trăim, că am Păcatele sunt menĠionate într-o listă lun- Elul cine va suferi, cine se va îmbogăĠi úi cine ajuns aici, acum. gă, incluzând domenii diferite, precum Elul este ultima lună a anului ebraic. va sărăci. Mai mult decât atât: se decide Rugăciunea de Roú Haùana are cele referitoare la relaĠia omului faĠă de ÎnĠelepĠii noútri au desemnat-o ca luna de ce moarte va muri fi ecare dintre cei un caracter special. Cele Optsprezece Dumnezeu úi nerespectarea comanda- pocăinĠei, a revenirii la calea cea dreap- destinaĠi să moară în noul an. De ace- Binecuvântări (Amida) sunt modifi cate, mentelor Torei, cât úi cele referitoare tă (Hodeú HaTeúuva). În această lună, ea, ruga către Dumnezeu este pentru o transformate în ùapte Binecuvântări la relaĠia omului cu familia (părinĠii), cu fi ecare evreu are obligaĠia de a se gândi înscriere bună în Cartea VieĠii, cu viaĠă, amplifi cate, care menĠionează specifi cul profesorii, la comportarea socială (printre la faptele lui din anul care se apropie de sănătate, bucurie, fericire. Observăm deci zilei úi speranĠa înscrierii cu un an bun în care în afaceri), la norme morale. Păcate sfârúit. În fi ecare zi, după rugăciunea de cele două elemente principale ale zilei Cartea VieĠii. Există obligaĠia sunării din comise în mod premeditat, dar úi păcate dimineaĠă, cu excepĠia zilelor de ùabat de Roú Haùana: reamintirea faptelor úi úofar úi a ascultării glasului úofarului, cu comise din eroare sau din obligaĠie, din (sâmbătă) se sună din úofar (corn sau ruga pentru un an bun. Decizia este a excepĠia cazurilor în care prima zi de Roú lipsa unei posibilităĠi de a le preveni sau trâmbiĠă). Glasul úofarului are rolul de a lui Dumnezeu, dar obligaĠia omului este Haùana cade în ziua de ùabat (sâmbătă); de a nu face anumite greúeli. Mărturisirii trezi dorinĠa de pocăinĠă, de revenire la corijarea moralăúi socială, precum úi ruga în acest caz, se sună din úofar numai în păcatelor i se adaugă afi rmaĠia că păca- calea cea dreaptă. În luna Elul încep să lui către Dumnezeu ca El să-i primească cea de a doua zi de Roú Haùana. Lectura tele cunoscute au fost mărturisite, dar fi e recitate cererile de judecare de către pocăinĠa úi corijarea, úi să decidă un an Torei include capitolul referitor la încerca- cele necunoscute au rămas nemărturisi- Dumnezeu úi de iertare a păcatelor (Sli- bun pentru el. În conformitate cu normele rea la care a fost supus Avraham, de a-l te, însă ele Îi sunt cunoscute úi útiute lui hot) înaintea rugăciunii de dimineaĠă sau dreptului halahic, există trei categorii de sacrifi ca pe fi ul său iubit, pe IĠhak. Dumnezeu. Observăm că mărturisirea în cursul nopĠii, în orice caz înainte de re- oameni: drepĠii (Ġadikim), a căror soartă Există obiceiul numit Taúlih (alunga- păcatelor, ca úi unele poeme sinagogale vărsatul zorilor. ToĠi evreii, din toate comu- este decisă chiar de Roú Haùana; oame- re, trimitere afară, azvârlire), ca, după de Iom Kipur, au forma unui dialog între nităĠile, recită Slihot úi în primele zece zile nii obiúnuiĠi, a căror soartă este decisă rugăciunea de Minha, să se meargă la om úi Dumnezeu. În cursul rugăciunii de ale lunii Tiúrei, de la Roú Haùana până la de Iom Kipur; păcătoúii, a căror soartă malul unei ape curgătoare, să fi e citiĠi dimineaĠă sunt pomeniĠi úi decedaĠii, cu Iom Kipur. Deoarece ne aflăm în preajma este decisă mai târziu, de Hoúana Raba. câĠiva psalmi, iar apoi să fi e scuturate o profundă rugă pentru sufl etele lor, cre- unui an nou, evreii îúi urează unul altuia, Dar nimeni nu útie dacă el însuúi este om buzunarele: este simbolul aruncării păca- dincioúii promiĠând să dea pomană pentru reciproc, un an bun. Urarea este: Leúana drept, om obiúnuit sau păcătos. De aceea, telor în apă, ca ele să nu se mai întoarcă sufl etele acetora, să facă fapte bune în tova tikatevu vetihatemu, să fiĠi înscriúi úi fi ecare evreu trebuie să se roage în fi e- niciodată. amintirea lor. Rugăciunea de Neila este pecetluiĠi cu un an bun beSefer HaHaim, care dintre aceste zile. O altă interpretare o trecere de la sfi nĠenie la speranĠă. Ea în Cartea VieĠii. Pentru greúelile úi păca- este bazată pe ideea obligaĠiei colective. Cele zece zile înfricoºãtoare se încheie cu un sunet prelung din úofar, tele comise faĠă de Dumnezeu, i se cere Din acest motiv, rugăciunea este com- simbolizând închiderea PorĠilor Cerului, iertare lui Dumnezeu. Dar pentru greúelile pusă la numărul plural, nu la numărul de judecatã ºi Ziua Ispãºirii după o declaraĠie de monoteism afi rmată úi faptele reprobabile comise faĠă de un singular. Noi úi nu eu. Modestia este o (Iom Kipur) de úapte ori, că Dumnezeu este Atotpu- alt om, trebuie ca respectivul să-úi ceară condiĠie a poziĠiei reale de om drept. ternicul. Începutul rugăciunii din seara de iertare de la acel om, care a avut de su- Decizia pentru anul nou este luată Roú Haùana este prima din cele zece ajun de Iom Kipur include ideea amânării ferit din cauza lui, în mod conútient sau de Dumnezeu pentru toĠi oamenii. Deci zile înfricoúătoare de judecată (Yamim pedepsei pentru greúelile comise, de la inconútient, intenĠionat sau neintenĠionat. ruga este pentru toĠi oamenii. Anul Nou Norayym). Ultima dintre ele este Iom Ki- precedentul Iom Kipur, până la actualul nu este numai pentru evrei, ci pentru pur, cea de a zecea zi a lunii Tiúrei, ziua Iom Kipur. Aceasta este vestita Kol Ni- Roº Haªana întreaga omenire, fi ind ziua creaĠiei lumii ispăúirii sau a iertării. Observăm că totul dre (Toate juruinĠele). Aceste juruinĠe nu întregi, ca úi ziua deciziei soartei fi ecărui are forma unui proces juridic. Este pro- sunt anulate. Păcatele comise nu sunt Expresia ebraică Roú Haùana este om. Ca urmare, urarea de an bun poate cesul judecat în faĠa Tribunalului Ceresc, úterse, ci numai pedeapsa pentru ele echivalată cu expresia românească Anul (úi trebuie) să fi e făcută tuturor oamenilor, aúa cum un proces dintre oameni este este amânată, deoarece omul a făcut Nou. De fapt, traducerea exactă este indiferent de naĠionalitate úi apartenenĠă judecat în faĠa tribunalului pământesc. Teúuva (revenire la calea cea dreaptă) úi Capul anului, denumire dată primei zile a (sau non-apartenenĠă) religioasă. Deci, Iom Kipur (sau Iom HaKipurim) este ziua s-a pocăit pentru păcatele comise. Acolo anului. Roú Haùana este considerată ziua un an bun tuturor oamenilor. Poporul pecetluirii soartei tuturor, ziua în care unde se află un om revenit la calea cea în care Dumnezeu înscrie în Cartea VieĠii evreu a primit ÎnvăĠătura Torei prin Re- Dumnezeu pune pecetea în Cartea VieĠii. dreaptă (Hozer biteúuva) nu este loc nici pe toĠi oamenii, toate fi inĠele. Se decide ce velaĠia Sinaitică, iar el trebuie să o trans- Postul începe în seara de ajun de Iom măcar pentru un drept adevărat (Ġadik). se va întâmpla cu fi ecare în noul an: cine mită tuturor popoarelor, să vrea binele Kipur úi continuă până la apariĠia a trei LUCIAN-ZEEV HERùCOVICI û abtai Ŗ vi, falsul Mesia (II) (Urmare din numărul precedent) Singura soluĠie a fost să anunĠe Poarta căùabtai ğvi la rândul lor faima. este un răzvrătit, dar neamul se dezice de el úi rămâne Cel mai de vază dintre aceúti vizitatori a fost renumitul Următorul popas al lui ùabtai ğvi a fost oraúul Izmir. credincios Imperiului. cabalist Rabi Nehemia din Cracovia. ùabtai ğvi, convins Deúi rabinii localnici, care îl cunoúteau deja, l-au respins, el Ajuns la Istanbul, ùabtai ğvi a fost imediat arestat căúi acesta îl va recunoaúte, l-a lăudat fără măsură în faĠa a reuúit să adune în jurul lui o gloată de credincioúi dintre úi judecat. Deúi ar fi fost de aúteptat să fi e condamnat tuturor celor din jur. Spre surprinderea lui, Rabi Nehemia cei fără de carte. În ochii acestora, orice evreu care nu îl la moarte, a fost doar pus într-o temniĠă în condiĠii fo- l-a contestat cu un argument bizar: că el însuúi este Mesia recunoútea pe ùabtai ğvi ca Mesia era considerat apostat arte puĠin aspre. AdepĠii săi au fost lăsaĠi să îl viziteze din seminĠia lui Iosef. Pentru a înĠelege argumentul este úi tratat ca atare. Actele de intimidare úi chiar de violenĠă nestingheriĠi. Chiar în temniĠă, faima lui a continuat să nevoie de o scurtă explicaĠie. Conform tradiĠiei iudaice, se înmulĠeau pe zi ce trecea. crească. Se povestea despre el cum că în fi ecare noapte vor veni doi Mesia. Întâi va veni Mesia din seminĠia lui Sinagoga portugheză din Izmir era centrul celor ce se zbura până la Ierusalim úi dimineaĠa se reîntoarcea între Iosef úi numai după ce acesta va fi omorât va veni timpul împotriveau lui ùabtai ğvi.Într-o dimineaĠă de ùabat, el zidurile temniĠei. dezvăluirii celui de-al doilea Mesia, cel din seminĠia lui s-a îndreptat în fruntea gloatei spre sinagoga portugheză. Epistole care vesteau căùabtai ğvi este Mesia au David. El însuúifi ind, după spusele lui, Mesia din seminĠia De frică, enoriaúii au ferecat poarta. ùabtai ğvi nu s-a dat fost trimise către toate comunităĠile din Diaspora. Ziua lui Iosef úi fi ind încă în viaĠă, posibilitatea venirii lui Mesia bătut, a luat un topor úi a spart poarta, deúi aceasta era în care o astfel de epistolă ajungea în oraú era declarată din seminĠia lui David era exclusă. Între cei doi s-a stârnit o încălcare a ùabatului. A dat buzna în sinagogă, unde a sărbătoare. ToĠi enoriaúii, îmbrăcaĠi în straie de zile mari, o dispută care a Ġinut trei zile úi trei nopĠi, fără ca vreunul întrerupt rugăciunea printr-o predică de orientare caba- se adunau în sinagoga în care i se dădea citire, după care dintre ei să se dea bătut. listă, în care pretindea, printre altele, cum că încălcarea făceau un ospăĠ. După trei zile a ieúit Rabi Nehemia úi a declarat cu voce ùabatului ar fi permisă. Citirea Torei nu a făcut-o din sulul Vestea căùabtai ğvi este Mesia s-a răspândit ca tare căùabtai ğvi este un impostor. Auzind aceasta, adepĠii sfânt ci dintr-o carte tipărită. Cei chemaĠi la Tora au fost fulgerul. Fervoarea religioasă i-a cuprins pe toĠi. BărbaĠii lui ùabtai ğvi au vrut să-l omoare, dar de teama gărzilor forĠaĠi să rostească tetragrama, ceea ce este o foarte gravă posteau de duminică până vineri, femeile doar luni úi din temniĠă s-au înfrânat, aúteptând momentul potrivit. interdicĠie. Cu această ocazie, l-a proclamat pe unul dintre joi. Oameni se cufundau în apă rece, se rostogoleau pe SimĠind pericolul iminent, Rabi Nehemia nu a văzut altă fraĠii săi împărat al Romei úi pe celălalt - împărat al Turciei. zăpadă, îúi puneau urzici pe piele úi se supuneau la tot ieúire decât ... să se convertească la religia musulmană. ùabtai ğvi a devenit stăpânul absolut al comunităĠii. felul de alte chinuri pentru a-úi răscumpăra păcatele. Si- Astfel a reuúit să fi e primit în audienĠă la sultan, căruia i-a Rabinii batjocoriĠi, pentru a-úi cruĠa viaĠa, au fost nevoiĠi nagogile erau pline zi úi noapte cu enoriaúi care studiau vorbit deepre iminentul pericol pe care îl prezenta ùabtai să fugă din oraú, să se ascundă sau chiar să se prefacă sau recitau cu fervoare din Psalmi. Datornicii se grăbeau ğvi pentru stabilitatea întregului imperiu. Rabi Nehemia cum că îl acceptă ca Mesia. să-úi plătească datoriile. Flăcăi se însurau cu orfane fără a părăsit în grabă Imperiul Otoman pentru a se putea Isteria generală i-a dezechilibrat pe mulĠi. BărbaĠi, femei dotă. MulĠi îúi lichidau afacerile la preĠuri de nimic pentru întoarce la religia strămoúească, pe care o părăsise doar úi copii au intrat în stări extatice, au început să vorbească a fi pregătiĠi să plece spre Ierusalim, când Mesia îúi va aparent, din nevoia de a-úi salva neamul de la un iminent în ebraicăúi în aramaica în care era scris Zohar-ul (una face apariĠia. Cei care nu se alăturau nebuniei colective dezastru. dintre cărĠile de bază ale Cabalei), deúi nu învăĠaseră erau ostracizaĠi, declaraĠi apostaĠi úi lăsaĠi fără apărare în ÎnĠelegând gravitatea situaĠiei, sultanul l-a adus pe niciodată aceste limbi úi spuneau “profeĠii” cum căùabtai faĠa gloatei de zeloĠi. ùabtai ğvi la judecată în faĠa Tribunalului Suprem condus ğvi ar fi Mesia. Timp de două săptămâni s-a Ġinut un úir Atitudinea celor mai mulĠi rabini a fost ambivalentă. de sultan însuúi. Tribunalul l-a condamnat la moarte prin de petreceri úi procesiuni, intercalate de cufundări în apă Pe de o parte, erau conútienĠi de faptul că totul e doar decapitare.Singura cale de salvare care i-a rămas a fost rece úi autofl agelări. Oamenii strigau pe stradă “Trăiască o înúelătorie. Pe de altă parte, se bucurau să-úi vadă convertirea la islam. Regele Mesia”, ”Trăiască Sultanul ğvi”. sinagogile pline cu enoriaúi care se rugau úi se căiau din Nu útim care ar fi fost cursul istoriei dacăùabtai ğvi ar De la Izmir, el úi-a continuat drumul pe o corabie spre toată inima. Singurul care a luat o poziĠie fermă a fost fi ales calea martiriului. ùtim doar că el a ales fără ezitare Istanbul. AdepĠii îl aúteptau cu nerăbdare, însă rabinii Rabbi Iaakov Sasportas din Amsterdam, dar vocea lui să-úi plece capul úi să îmbrăĠiúeze cu entuziasm religia erau extrem de îngrijoraĠi. Dacă la Istanbul s-ar fi repetat nu a fost ascultată. Rabini din îndepărtata Polonie petre- musulmană. Numele i-a fost schimbat în Muhamad Efendi isprăvile de la Izmir, acestea ar fi fost văzute ca o revoltă ceau săptămâni pe drum pentru a-l vizita pe ùabtai ğvi în úi a fost numit demnitar la Înalta Poartă. generală a evreilor úi consecinĠele ar fi putut fi extrem de temniĠă. Abil manipulator, el îúi ridica în slavă vizitatorii, Rabin RAFAEL SHAFFER grave. Amintirea exilării din Spania era încă proaspătă. mizând pe aceútia că îl vor accepta ca Mesia úi îi vor spori (Continuare în pag. 19) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 7

Comemorarea victimelor Pogromului de la Iaú i – 1941 strigătele celor martirizaĠi, din cuvintele nerostite ale generaĠiei ce ar fi putut să-i urmeze, răzbat în conútiinĠa noastră ca un testament, cu forĠa a peste 6 milioane Niciodatã sĉ nu uitĉm! Niciodatã din nou! de sufl ete, două cuvinte: Keynmul vider Tragicele zile de la sfârúitul lunii iunie 1941 au fost al Academiei Române, Centrul pentru Studierea Istoriei (Niciodată din nou).” comemorate la Iaúi, în perioada 26-28 iunie 2015, prin Evreilor din România (C.S.I.E.R.), Centrul de Istorie a Din alocuĠiunile rostite s-au desprins manifestările organizate de către FederaĠia ComunităĠilor Evreilor úi Ebraistică “Dr. Alexandru ùafran” al Univer- următoarele: “Pogromul a lăsat o rană Evreieúti din România, Comunitatea Evreilor din Iaúi, Uni- sităĠii “Al.I.Cuza” úi Editura UniversităĠii “Al.I.Cuza” Iaúi, dureroasă în istoria oraúului Iaúi, a co- versitatea “Al.I.Cuza”, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” sub patronajul Prefecturii úi al Primăriei Municipiului Iaúi. munităĠii evreieúti de aici úi a României. Poveútile celor uciúi vor trăi pentru tot- EVENIMENTELE comemorative au diverse arhive interne (din anul 2006, ar- cult, jurist Albert Lozneanu. deauna. Tinerii trebuie să le cunoască, să debutat cu lansarea volumului “Pogromul hiva C.N.S.A.S. fi ind cea mai importantă Preúedintele ComunităĠii ieúene, ing. fi e educaĠi în lecĠia Holocaustului” (E.S. de la Iaúi úi Holocaustul în România” – “Le sursă documentară în acest domeniu) úi Abraham Ghiltman, a oferit Diplome de Dan Ben-Eliezer); „Un gând de regret úi Pogrom de Iaúi et la Shoah en Roumanie”, internaĠionale, inclusiv din cele germane: Membru de Onoare al ComunităĠii Evre- compasiune pentru victimele inocente, apărută de curând la Editura UniversităĠii prima manifestare majoră antisemită din ilor din Iaúi distinúilor oaspeĠi: dr. Aurel cinste celor ce-au salvat atunci evrei”(E.S. “Al.I.Cuza” din Iaúi. Publicat cu concursul România a fost Pogromul de la GalaĠi, cu Vainer, deputat în Parlamentul României, NunĠiul Apostolic); „Ne reamintim azi tra- UniversităĠii “Paul Valéry” Montpellier 3 400 de victime nevinovate; în anul 1941, preúedinte F.C.E.R; ing. Paul Schwartz, gedia colectivă a miilor de victime ucise din FranĠa, el conĠine actele Colocviului în România a fost o atmosferă genocida- vicepreúedinte F.C.E.R., preúedinte în mod barbar. Aceasta a fost pregătită de InternaĠional “70 de ani de la Pogromul de răúi revanúardă, caracterizată printr-o C.E.Bucureúti, José Iacobescu, preúedin- anii de propagandă antisemită vehementă la Iaúi (28-30 iunie 1941). Istorie úi memo- “micropolitică a violenĠei” ce a condus la te B’nai B’rith România; ing. Anette Vainer, în presa vremii. Felicitări Guvernului úi rie”, organizat de Facultatea de Istorie a “un arhipelag al violenĠei”, unde se trăgea vicepreúedinte B’nai B’rith România; prof. Parlamentului României, care au reuúit UniversităĠii “Al.I.Cuza” din Iaúi, în zilele haotic úi aveau loc arestări ad-hoc, unde univ. dr. Alexandru-Florin Platon; cercetă- să transforme OrdonanĠa nr. 31 în Lege de 26-27 iunie 2011, fi ind completat cu o legionarii erau antrenaĠi úi angrenaĠi în tor Adrian Ciofl âncă. prevăzută cu sancĠiuni pentru cei ce pro- serie de mărturii úi texte noi. Editată în crearea diversiunilor de tot felul, unde se movează acĠiuni cu caracter antisemit, ediĠie bilingvă, română-franceză, această inducea ideea că a venit timpul ca ”pro- COMEMORĂRILE religioase ale xenofob, rasist. La 3 mai a.c. am participat nouă lucrare despre Pogromul de la Iaúi blema evreiască” să fi e “rezolvată” prin martirilor uciúi în Pogromul de la Iaúi úi la un miting de rememorare organizat în reuneúte 25 de contribuĠii ale unor autori, crimăúi violenĠă. în Trenurile MorĠii Iaúi – Podu Iloaiei úi oraúul german Braunschweig unde au originari din România, Israel, FranĠa, El- Prof. univ. dr.Carol Iancu a reliefat Iaúi-Călăraúi au început în dimineaĠa zilei existat trei lagăre de exterminare. A fost veĠia, Republica Moldova úi S.U.A. faptul că Hârlăul său natal a fost singura de duminică, 28 iunie 2015, în Cimitirul foarte impresionant că în acest oraú, care Prezentatorii volumului – prof. univ. dr. localitate suburbană de unde evreii nu au Evreiesc Păcurari din Iaúi úi au continuat nu mai numără printre locuitorii săi nici un Andrei Corbea-Hoiúie, directorul Editurii fost evacuaĠi, aceasta datorându-se pri- apoi în Cimitirele Evreieúti din Pd. Iloaiei, evreu, sutele de participanĠi la marú, în UniversităĠii „Al.I.Cuza” Iaúi, prof. univ. dr. marului de atunci, dr. Ioan Agape, căruia Tg. Frumos úi Roman. frunte cu autorităĠile locale, au purtat stea- Carol Iancu, Universitatea „Paul Valéry”, i-a adus un binemeritat omagiu pentru Au venit să aducă un pios omagiu ua galbenă pe care era înscris Eu sunt Montpellier 3, prof. univ. dr. Alexandru- înaltul său umanism. victimelor E.S. Arhiepiscopul Francisco evreu úi pancarte: Poporul evreu trăieúte, Florin Platon, Universitatea „Al.I. Cuza” O pledoarie pentru mărturii úi pentru Javier Lozano, Iaúi, acad. Alexandru Zub, Alain Ramette, memorie în general a făcut, în alocuĠiu- NunĠiul Apostolic directorul Institutului Francez, Iaúi úi dr. nea sa, conf. dr. Felicia Waldman de la în România, Dan Aurel Vainer, deputat în Parlamentul Universitatea din Bucureúti, trecând în Cârlan, prefec- României, preúedintele F.C.E.R. – au revistă diverse scrieri (memorii inedite, tul judeĠului Iaúi, subliniat că majoritatea documentelor reeditări, traduceri), piese de teatru, fi lme Bogdan Abăla- prezentate de istoricii ce au colaborat la artistice úi documentare, muzee, monu- úei, subprefect alcătuirea volumului pun în evidenĠă oro- mente memoriale, úi evidenĠiind rolul lor în al judeĠului Iaúi, rile masacrului de la Iaúi, căruia i-au căzut acceptarea momentelor mai puĠin plăcute Constantin Alin victimă oameni nevinovaĠi doar fi indcă ale istoriei naĠionale. Aivănoaie, vi- s-au născut evrei. Mărturiile supravieĠuito- Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon cepreúedintele rilor, importante documente ale memoriei, a subliniat datoria intelectualăúi civică a Consiliului Jude- prezintă oameni de omenie care, uneori, istoricilor de a înĠelege cele întâmplate Ġean Iaúi, ing. Mi- cu jertfi rea propriei vieĠi, au ajutat evrei în contextul vremurilor de atunci, când hai Chirica, pri- chiar úi în acele zile de cumplită neome- alteritatea, minoritatea nu erau acceptate, mar interimar al nie. Pentru noile generaĠii aceste mărturii când moartea era un fapt banal care nu municipiului Iaúi, sunt o autentică dovadă că, dacă ai fost úoca, nu scandaliza. E.S. Dan Ben- educat în spiritul toleranĠei úi al dragostei În discuĠiile ce au urmat preúedintele Eliezer, amba- faĠă de semeni, poĠi fi OM úi-n vremuri de C.E. Bucureúti, ing. Paul Schwartz, prof. sadorul Statului maximă restriúte, dominate de sălbăticie univ. dr. Silviu Sanie úi dr. Adrian Fiterman Israel în România, delegaĠia F.C.E.R., Poporul german regretă crimele (ing. Paul úi primitivism. au menĠionat că violenĠa antisemită a fost condusă de preúedinte dr. Aurel Vainer, Schwartz); „ Această comemorare nu e o un fenomen ambiental al acelei perioa- delegaĠia ComunităĠii Evreilor din Bu- manifestare numai a ComunităĠii Evreilor UN ALT EVENIMENT comemorativ a de, o perioadă de profundă degradare a cureúti condusă de preúedinte ing. Paul ci a întregii societăĠi ieúene. EducaĠia este fost masa rotundă cu tema „Pogromul de demnităĠii umane, când masacrul a avut Schwartz, numeroúi membri ai comunităĠii cel mai efi cient instrument de combatere la Iaúi úi Holocaustul în România”, ce a o amploare inimaginabilă, când cei ce ieúene úi prieteni ai lor. a intoleranĠei” (prefectul Dan Cârlan); avut loc în Aula Filialei Iaúi a Academiei trebuiau să apere au ucis fără milă. Scurte date istorice referitoare la Po- „Comemorarea de azi este un reper al Române. Moderatorul manifestării, dr. Făcând apel la grija pentru trecut, gromul antievreiesc din iunie 1941 au fost conútiinĠei colective, un moment de re- Aurel Vainer, deputat în Parlamentul Ro- prof. S. Sanie a arătat că suntem ultima prezentate de ing. Abraham Ghiltman, fl e c Ġie asupra totalitarismului úi o acĠiune mâniei, preúedinte al F.C.E.R., a arătat că, generaĠie care trebuie să realizăm un Zid preúedintele ComunităĠii Evreilor din Iaúi, ce menĠine vie fl acăra rememorării” (C. în cercetările efectuate în arhiva M.A.E. cu nume în jurul gropilor comune din Ci- care a subliniat că Pogromul de la Iaúi a Alin Aivănoaie, vicepreúedinte C.J.Iaúi); din FranĠa, prof. univ. dr. Carol Iancu a mitirul Păcurari. Este pentru noi o datorie fost cel mai sângeros pogrom antievreiesc „Să nu uităm, să omagiem victimele úi descoperit corespondenĠa diplomatică tri- de conútiinĠă să nu lăsam victimele să fi e de pe teritoriul României, în decursul să ducem mai departe, împreună, istoria misă, în toamna anului 1941, de Jacques uitate în anonimatul istoriei. căruia au fost omorâĠi cca.15.000 de oraúului nostru” (ing. Mihai Chirica, primar Truelle, ambasadorul FranĠei în România, În încheiere, dr. Aurel Vainer a propus oameni, a căror singură vină era că se interimar); „ Să aducem un omagiu tuturor care utiliza expresii fără echivoc privind o serie de repere pentru dezbaterile ce vor născuseră evrei. Început încă din ziua victimelor nevinovate ale pogromului úi responsabilitatea autorităĠilor (jandarmii avea loc, în anul 2016, la cea de-a 75-a de 27 iunie, masacrul a culminat în „du- poetului ieúean B. Fundoianu-Fondane, úi armata, care duceau la îndeplinire comemorare a Pogromului de la Iaúi, din minica aceea”, 29 iunie 1941, când unii unul dintre cei mai importanĠi poeĠi ai ordinele lui Ion Antonescu) în acĠiunile 28-30 iunie 1941: rolul manipulării popu- evrei au fost uciúi în faĠa caselor lor, alĠii secolului XX, gazat în 1944, împreună de deportare úi masacrare a evreilor ro- laĠiei, inducerea urii úi incitarea la crimă, pe străzile Iaúiului iar marea majoritate în cu sora sa, la Auschwitz, care a scris mâni úi existenĠa unui proiect sistematic cine au fost autorii masacrelor, procesele curtea Chesturii. Acolo au fost înghesuiĠi poemul premonitoriu Exodul ( prof.univ. pregătit de guvernul român, încurajat de criminalilor úi exploatarea lor politică. cu miile, au fost bătuĠi úi uciúi cu rafale dr. Carol Iancu). germani, úi care viza exterminarea isra- “DespărĠirea de trecut, nu prin uitarea de mitralieră. În zorii zilei următoare, Primăria Municipiului Iaúi a conferit eliĠilor din Moldova. ci prin asumarea lui, prin condamnarea supravieĠuitorii au fost duúi în coloană, Diplome de RecunoútinĠă deputatului dr. Cercetătorul Adrian Ciofl âncă, de la ororilor comise”, a fost mesajul transmis sub pază înarmată la gara Iaúi úi încăr- Aurel Vainer, E.S. Dan Ben-Eliezer, am- Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, mem- pentru generaĠiile viitoare, cu convingerea caĠi în Trenurile MorĠii Iaúi-Podu Iloaiei úi basadorul Statului Israel, úi ing. Abraham bru în C.N.S.A.S., a punctat o serie de că educaĠia este cel mai bun mijloc ca Iaúi-Tg. Frumos. Binecuvântând memoria Ghiltman, preúedintele C.E.Iaúi, pentru noi aspecte privind Holocaustul evreilor astfel de momente tragice să nu se mai martirilor evrei, preúedintele comunităĠii contribuĠia evreilor la patrimoniul istoric din România, aspecte puse în evidenĠă repete. ieúene a adus un omagiu úi oamenilor de úi cultural al oraúului. pe baza cercetării unor documente din Seara a continuat cu serviciul religios omenie ce au încercat să-i ajute úi să-i A urmat serviciul religios, ofi ciat de Kabalat ùabat, oficiat salveze pe semenii lor în acele vremuri rabinii Rafael Shaffer úi ùlomo Tobias, úi în Sinagoga „Dr. Simi- de restriúte. depunerea de coroane de fl ori în acordu- on Caufman” de către S-a dat citire mesajului AdministraĠiei rile solemne intonate de membrii gărzii rabinii Rafael Shaffer úi PrezidenĠiale, transmis de consilierul militare. ùlomo Tobias. prezidenĠial Sergiu Nistor, de la Depar- Organizarea ireproúabilă a evenimen- A urmat apoi tradi- tamentul Cultură, Culte úi Centenar, din tului s-a datorat atât preúedintelui C.E. Ġionala masă de Oneg care cităm: „...Evocăm acest episod al Iaúi, Abraham Ghiltman, cât úi echipei ùabat, la care oaspeĠi Holocaustului plecându-ne fruntea úi de organizare a F.C.E.R., coordonată de úi gazde au întâmpinat cinstind memoria celor uciúi, victime ale vicepreúedintele Paul Schwartz, preúe- împreună Regina ùabat, urii criminale úi ale coúmarului antisemi- dinte C.E.B. au degustat bucatele tismului.(…) Cinstirea cea mai sinceră Un memento dăinuie mereu în su- preparate de colectivul este însă cunoaúterea úi mărturisirea fl etele noastre: Niciodată să nu uităm! restaurantului ritual úi au trecutului iar asumarea cea mai profundă Niciodată din nou! ascultat melodii evreieúti este acĠiunea pentru ca noile generaĠii MARTHA EùANU de demult, intonate cu să fi e ferite de umbra neagră a urii.(…) Foto: ALEXANDRU CÂLğIA talent de oficiantul de În această zi de tristă comemorare, din 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 COMUNITATI Sighetu Folclor evreiesc Marmaŗiei La Sinagoga din Si- tăĠii, dar úi a publicului larg, ne-a informat ghetu MarmaĠiei a avut Hari Markus, preúedintele ComunităĠii loc duminică, 21 iunie, concertul „Nu-i Evreilor din Sighet. Evenimentul a avut chiar ieri ... Folclor evreiesc din Transil- rolul de a promova cultura evreiască vania úi Maramureú”, susĠinut de Robert specială a zonei úi de a readuce la viaĠă Vass Laczko, Balint Szep, Noemi Kriszta pentru o clipă, prin muzică, „uliĠa idiú” a Nagy úi Andras Szep. Programul s-a lumii lui Elie Wiesel. (D.M.) bucurat de aprecierea membrilor comuni- Mulŗumiri F.C.E.R. pentru organizarea Festivalului Filmului Evreiesc de la Iaºi În perioada 28 - 31 mai a. c., în cadrul Festivalului InternaĠional al EducaĠiei de la Iaúi s-a desfăúurat o nouă ediĠie a Festivalului Filmului Evreiesc, parte integrantă a Caravanei Festivalului de Film Evreiesc Bucureúti (FFEB). Au fost prezentate nu- meroase fi lme artistice úi documentare cu tematică evreiască din mai multe Ġări. Cu KESHET la Comunitatea Evreilor acest prilej, Paul GhiĠiu, directorul Festivalului, i-a mulĠumit preúedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, pentru sprijinul acordat în desfăúurarea acestui eveniment. din Ploieüti În pofida vremii ploioase, a fost lucrat până la o vârstă înaintată la Muzeul Searĉ iudaicĉ la Carrefour Cluj-Napoca o participare bună la Keshet, scria „Paul Contantinescu”, drept pentru care preúedintele ComunităĠii ploieútene, ing. Alexandru Bădulescu a poposit asupra În cadrul proiectului Cluj-Napoca – Capitală Europeană a Tineretului 2015, Adela Herdan. În public – viceprimar acelei perioade. ùi acum Jeana Goldfarb hypermarketul Carrefour, din complexul Polus Center, organizează lunar evenimente Iolanda Băzăvan; consilier la Prefectură e conectată la viaĠa culturală a oraúu- dedicate minorităĠilor naĠionale. Data de 26 iunie a consemnat seara evreiască. Mihai Condrescu; director al Muzeului lui: merge la concerte ale Filarmonicii, Cu această ocazie, formaĠia Mazel Tov, sub conducerea prof. Socea Vasile, a „Paul Constantinescu”, prof. Alexandru spectacole de teatru, turnee ale trupelor interpretat muzică evreiască. Au fost cântate piese tradiĠionale klezmer, dar úi melodii Bădulescu. Dar úi decana de vârstă a teatrale din Capitală. în limba ebraicăúi idiú. Spectacolul a fost pe placul tuturor vârstelor, dovadă fi ind comunităĠii, Reizica Sandolache, care a Altă prelegere a fost dedicată vieĠii úi atmosfera frumoasă, seara încheiându-se cu dans. împlinit anul acesta 101 ani. Au luat parte operei ùef Rabinului Iacob Niemirower, Pe durata evenimentului, cei curioúi au putut gusta mâncăruri evreieúti, printre úi reprezentanĠi ai obútii din Câmpina. cărturar de mare valoare al comunităĠii care tradiĠionalul cholent. La standul de la intrare au fost puse la dispoziĠie cărĠi úi Actualul ofi ciant de cult, timp de 10 ani evreieúti din România în anii interbelici. DVD-uri tematice despre cultura evreiască. (NAGYI ORSOLYA) preúedinte al ComunităĠii, Gilu Iuftaru, Pe marginea expozeului, Max Kurtzberg a primit Medalia de Onoare a F.C.E.R. a făcut unele completări. A fost úi o dimi- „Devotament în activitatea comunitară neaĠă muzicală, pregătită de prof. Iancu Mozaic cultural sãtmãrean a evreilor din România”, înmânată, din Munteanu, vechi membru al comunităĠii Sinagoga din Satu Mare este locul partea conducerii Federa iei, de directorul ploie tene i al Filarmonicii: un recital al Ġ ú ú unde se desfăúoară, în afara sărbătorilor Cancelariei Rabinice, Eduard Kupferberg. chitari tilor Drago Cioceanu, masterand ú ú religioase, activităĠi culturale diverse cu La cei 96 de ani ai ei, Jeana Goldfarb, la Universitatea Na ional de Muzic din Ġ ă ă o valoare deosebită pentru cunoaúterea c s torit Millian, „tanti Gigi”, cum îi spun Bucure ti, i Constantin Dumitrache, ă ă ă ú ú istoriei evreilor. Astfel, luna trecută, la toĠi, prezentăúi ea la eveniment, a fost elev în clasa a X-a la Liceul de Artă din balconul Sinagogii s-a deschis o expozi- protagonista i scenarista serialului „Se- Ploie ti; un potpuriu de cântece române ti ú ú ú Ġie mai specială. Realizată de Centrul de colul XX în memoria evreilor ploieúteni”. úi israeliene, în interpretarea Corului local memorie a Holocaustului din Budapesta, Despre cum a tr it înainte, în timpul i „Anche Muzica”. Cu sprijin JCC i Joint, ă ú ú sunt prezentate personalităĠi maghiare, ani de atestare documentară a comunei imediat dup al doilea r zboi mondial, a gastronomia i-a spus, de asemenea, ă ă ú mai ales membri ai clerului de diferite cul- Ardud din judeĠul Satu Mare, a avut loc vorbit ing. Adela Herdan. „Tanti Gigi” a cuvântul. (I.D.) te, care în timpul celui de-al doilea război simpozionul de istorie ”Ardud – tradiĠie úi mondial au salvat evrei úi au primit de la continuitate”. Una dintre temele simpozio- Botoüani în memoria Institutul ”Yad Vashem” distincĠia ”DrepĠi nului s-a referit la istoria minorităĠilor care Pelerinaj între Popoare”. Printre aceútia fi gurează au trăit în acest judeĠ. În cadrul acesteia Marton Aron, Episcop romano-catolic a fost prezentată comunicarea ”Evreii din Marelui Rabin Avraham Matitiahu din Alba Iulia, úi Sara Salkaházi din Satu Satu Mare în perioada Holocaustului”, de Mare, conducătoarea căminului de fete conf. univ. dr. Attila Gidó, de la Institutul al Uniunii Catolice a Femeilor úi Fetelor de cercetare a problemei minorităĠilor ben Rabi Menachem Nahum Muncitoare. naĠionale din România, Cluj-Napoca. (Din În ziua de 14 iunie, evrei din comu- Gustav Finkel a îmbogăĠit colecĠia Sinagoga a găzduit úi un interesant presa locală) nităĠile Iaúi úi Botoúani au luat parte la o cu un mic tablou, care-l înfăĠiúează pe concert de jazz. În cadrul ciclului ”Jazz manifestare în memoria Marelui Rabin Avraham Matitiahu Friedman. 4 You”, organizat de Casa de cultură ”M. Avraham Matitiahu ben Rabi Menachem Evrei úi neevrei au legat prietenii, Zamfi rescu”, a avut loc concertul forma- „Cartea Anului” Nahum. participanĠii la această activitate simĠind Ġiunii Lucian Nagy @Balkumba Tribe, cu OaspeĠii ieúeni, în frunte cu preúedin- că scopul nobil al apropierii de divinitate muzică de jazz classic dar úi cu melodii Cunoscuta publicistăúi eseistă de tele C.E. Iaúi, A. Ghiltman, au fost primiĠi a fost atins pe deplin. cu elemente latino-africane úi balcanice. limbă maghiară Júlia Szilágyi a obĠinut la sediul C.C.I. Botoúani de către preúe- Prof. BEATRISA FINKEL La 18 iulie a.c., cu prilejul celor 800 de premiul Cartea Anului, acordat de Uniu- dintele David Iosif, însoĠit de numeroúii nea Scriitorilor fi liala Cluj, pentru volumul membri ai comunităĠii. Activitatea C.C.I. Álmatlan könyv, (“Cartea fără somn”), a fost prezentată de ing. Gustav Finkel, Gherla evreiascĉ – de la amintiri, editura Korunk – Komp-Press. Cartea consilier la C.E. Botoúani. recompune povestea unei familii evreieúti Un moment muzical remarcabil a fost viitor clujene, din crâmpeiele de amintiri ale oferit de Albert Lozneanu, director al la proiecte de unei fetiĠe de opt ani – traumatizată de JCC Iaúi, dr. Dana CreĠu úi prof. Beatrisa FormalităĠile pentru înfrăĠirea oraúelor mai trăieúte în oraú, supravieĠuitor al infer- război úi de prigoana antievreiască – Finkel. Gherla din România úi Kiryat Motzkin nului de la Auschwitz, a primit medalia de trecute prin fi ltrul înĠelepciunii eseistei ParticipanĠii s-au îndreptat apoi spre din Israel au fost demarate pe data de CetăĠean de Onoare al Gherlei. Aceeaúi de mai târziu. Sinagoga “Hoihe Shil” din Botoúani, 19 iunie, în oraúul ardelean, de primarii medalie i-a fost înmânată profesorului Júlia Szilágyi povesteúte despre unde preúedintele David Iosif le-a vorbit Marius Szabo úi, respectiv, Haim Zuri. Iosif Rus, ajuns la venerabila vârstă de o transformarea oraúului natal dintr-un spa- oaspeĠilor despre istoricul lăcaúului, iar “Am fost primit ca într-o mare familie. Sunt sută de ani, în sală fi ind prezenĠi úi unii Ġiu primitor, într-unul ostil úi ameninĠător, preúedintele A. Ghiltman s-a referit la emoĠionat úi fericit să vizitez oraúul unde dintre foútii săi elevi, precum ùoúana despre marginalizare, teamăúi primejdii, renovarea Sinagogii Mari din Iaúi. au trăit conaĠionali de-ai mei. La fel de Klein, stabilită de mulĠi ani în Israel, care despre perspectiva eliminării fi zice prin Albert Lozneanu a făcut rugăciunea emoĠionantă a fost úi vizita la sinagogă” i-a oferit un buchet de fl ori fostului ei ghetoizare úi deportare, dar úi despre so- de Minha úi cea pentru Statul Israel, iar – a subliniat Haim Zuri. dascăl. lidaritatea interetnicăúi interconfesională Gustav Finkel s-a rugat pentru pacea úi Cu sprijinul AsociaĠiei Evreilor Origi- Numeroúi originari din Gherla úi împre- a rudelor care nu pregetă să-úi riúte viaĠa armonia României. nari din Gherla, cu sediul în Israel, a fost jurimi, locuind acum în Israel sau în alte pentru salvarea mamelor evreice úi a co- La ora prânzului, a fost servită masa la reparat anul acesta acoperiúul Sinagogii Ġări, au vizitat cu acest prilej oraúul unde, piilor din familie, prin trecerea clandestină restaurantul “Botoúani”. Apoi, participanĠii Mari din oraú, singura rămasă după înainte de Holocaust, trăiau peste 1000 a graniĠei de la Feleac. au mers la cimitirul evreiesc din ùtefă- ùoah, iar în incinta sa a fost amenajată de evrei. AsociaĠia Evreilor Originari din Volumul Juliei Szilágyi, apărut în neúti, unde au fost aprinse lumânări úi o mini-expoziĠie cu imagini ale evreilor Gherla speră să continue atragerea de toamna anului 2014, s-a bucurat de un s-au depus “cvitleh” pe locul mormântului de odinioară. Mezuza a fost montată de parteneri, publici úi privaĠi, pentru reno- deosebit succes de public atât în Româ- Marelui Rabin. De asemenea, a fost vizi- primarul Haim Zuri din Kiryat Motzkin úi varea completă a sinagogii, dar úi pentru nia cât úi în Ungaria úi în curând va fi tat micul muzeu, care cuprinde fotografi i Robert Wexler, fost congresman în SUA. construirea unui monument în memoria publicat în limba română, în traducerea úi tablouri impresionante, ilustrând viaĠa În aceeaúi zi, în cadrul unei festivităĠi victimelor Holocaustului. lui Marius Tabacu. úi activitatea Marelui ğadic. speciale, Zoltan Blum, ultimul evreu care DIANA MEDAN ANDREA GHIğĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 9 HOLOCAUSTUL ÎN ROMÂNIA - 75 DE ANI de categoria a doua se menĠineau în afară vine o realitate cotidiană. La sfârúitul lunii calitãþii de cele prevăzute la art. 11, care stipula iulie, Mihai Antonescu a dat următoarele De la legiferarea că evreii aparĠinând oricărei categorii îndrumări administraĠiei româneúti, insta- nu pot dobândi proprietăĠi rurale úi nici lată în Basarabia úi Bucovina: ”Ne găsim de evreu la politica întreprinderi rurale. Conform articolului în momentul istoric cel mai favorabil 14, evreii din orice categorie nu puteau pentru o totală descătuúare etnică, pentru purificare etnicã dobândi nume româneúti. SituaĠia de purifi carea neamului nostru. Pentru ca să de evreu nu putea fi schimbată prin trece- nu pierdem acest moment unic, trebuie să (Urmare din pag. 1) Un exemplu de eliminarea evreilor din societatea rea la creútinism după data publicării fi m implacabili. Dacă va fi nevoie, pentru este faimosul articol românească. In noua viziune, naĠiunea Statutului. In optica legiuitorului, Statutul desăvârúirea operei de purifi care etnică, 7 al ConstituĠiei din 1866, care stipula că nu mai era percepută ca o comunitate evreilor a făcut dreptate românilor impu- guvernămintele provinciale vor lua mă- străinii necreútini nu pot dobândi cetăĠe- juridică sau politică, ci ca o comunitate nând, prin discriminarea evreilor, Charta suri de migraĠiune forĠată a elementului nia română. Iar în 1879, când s-a pus în spirituală, organică, aúezată pe legea drepturilor românilor, legea de apărare evreiesc úi a tuturor celorlalĠi străini care discuĠie abrogarea acestui articol, fi loso- sângelui. În sânge fi ind cuprinse toate po- a naĠiei. După model nazist, împreună trebuiesc trecuĠi peste graniĠă”. Totuúi, ful Vasile Conta, opunându-se, aducea sibilităĠile de sufl et, spirit úi etică. Regimul cu Statutul Juridic, în acelaúi număr al singurii străini deportaĠi în Transnistria au următorul argument: ”Pentru ca un stat constituĠional, care asigura drepturi egale Monitorului Ofi cial a apărut Decretul-Lege fost evreii. O dovadă este úi telegrama să poată exista úi prospera, este necesar tuturor cetăĠenilor Ġării fără deosebire de privind interzicerea căsătoriilor mixte între mareúalului Antonescu, adresată lui Mihai ca cetăĠenii acelui stat să fi e din aceeaúi naĠionalitate úi religie, a fost înlocuit cu un românii de sânge úi evrei. Pentru cei care rasă, din acelaúi sânge”. Teoria statului regim în care ierarhia drepturilor politice încălcau legea era prevăzută pedeapsa naĠional de o singură rasă a fost reluată era bazată pe legea sângelui, apărarea cu închisoarea. Referatul prezentat de în România anilor ’40, cu deosebirea că sângelui românesc constituind baza mo- I.V.Gruia Consiliului de Miniútri explica acum măsurile nu s-au luat pentru împie- rală a recunoaúterii drepturilor politice necesitatea acestei legi în termenii urmă- dicarea evreilor de a intra în viaĠa publică supreme pentru cei de sânge românesc. tori: ”Tipul naĠional cere legi protectoare. românească, ci pentru excluderea lor. Un In noul tip de stat se făcea distincĠie între Comunitatea organicăúi spirituală a naĠiei prim pas în acest sens a fost făcut de Ca- românii de sânge úi cetăĠenii români. În impune o serie de măsuri pentru apărarea binetul prezidat de ing. Ion Gigurtu, adus categoria cetăĠenilor români intrau exclu- ei. De aceea, sub porunca necesităĠilor la guvernare de regele Carol al II-lea pe siv evreii. Erau socotiĠi evrei cei de religie de apărare a structurii etnice a poporului 4 iulie 1940. Cunoscut pentru orientarea mozaică, cei născuĠi din părinĠi de religie român, am alcătuit acest decret cu putere sa progermană, Gigurtu acordă o atenĠie mozaică, creútinii născuĠi din părinĠi de de lege pentru apărarea sângelui româ- primordială rezolvării problemei evreieúti. religie mozaică nebotezaĠi úi creútinii năs- nesc”. Spiritul naĠionalist úi nu mai puĠin Astfel, la 21 iulie se anunĠă în presă că au cuĠi din mamă creútinăúi tată de religie rasist al Statutului juridic úi al legii privind fost stabilite principiile de bază privitoare mozaică. Conform legii, sângele evreiesc interdicĠia căsătoriilor mixte a stat la baza la proiectele de legi necesare pentru purta amprenta religiei mozaice, motiv legislaĠiei antievreieúti úi din perioada încadrarea elementului evreiesc în noua pentru care exista o incompatibilitate regimului Antonescu. Pentru apărarea ordine de stat în România. La 30 iulie, M. morală, spiritualăúi organică între românii purităĠii sângelui românesc, generalul Ion Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine, de sânge úi evrei. Fapt pentru care Statu- Antonescu a semnat la 18 martie 1941 declara: ”Trebuie să precizez convingerea tul, prin prevederile sale, a barat drumul Decretul-lege pentru modifi carea regimu- guvernului nostru căĠara nu poate căpăta infi ltrării evreilor în comunitatea naĠională lui general al cultelor. Evreilor de religie Foto: Alexandru CâlĠia o perfectă omogenitate românească de- românească. Statutul a împărĠit evreii în mozaică li s-a interzis prin lege trecerea cât dacă se rezolvă prin măsuri categorice trei categorii, statutul lor juridic depinzând la alt cult. ”FiinĠa etnică a neamului nos- Antonescu la 3 septembrie 1941: ”ToĠi problema elementului evreiesc. Trebuie de categoria din care făceau parte. In tru trebuie ferită de amestecul cu sânge evreii (din Moldova n.n.) să fi e aduúi în să se útie că România este a românilor categoria întâi intrau evreii veniĠi în Ro- evreiesc”, arăta, în raportul care explica lagărele din Basarabia , fi indcă de acolo úi numai a românilor”. La 9 august, apă- mânia după 1918, în categoria a doua cei legea, Radu Rosetti, ministrul InstrucĠiei, îi voi împinge în Transnistria. Să se înĠe- rea în Monitorul Ofi cial Statutul Juridic al cu merite speciale faĠă de statul român, EducaĠiei, Cultelor úi Artelor. In general, în leagă de toĠi că nu este o luptă cu slavii, Evreilor. Decretul-Lege a fost semnat de iar din cea de-a treia categorie făceau perioada regimului Antonescu, în numele ci cu evreii”. regele Carol al II-lea, I.Gigurtu úi I.V.Gruia, parte cei care n-au intrat în primele două apărării purităĠii sângelui românesc, s-a Iată câteva etape din istoria Holoca- ministrul JustiĠiei. Documentul nu conĠine categorii. Evreii din categoriile I úi III nu trecut la politica de purifi care etnică, ceea ustului în contextul românesc, început doar măsuri legislative antievreieúti, ci úi puteau fi funcĠionari publici, avocaĠi, mi- ce însemna pogrom úi deportare cu un acum 75 de ani, cu defi nirea calităĠii de o caracterizare a statului român în noile litari, membri în consilii de administraĠie, regim de exterminare fi zică. După intrarea evreu úi culminat cu politica de purifi care condiĠii. Ideea fi ind că adevăratul con- editori de cărĠi, ziare úi reviste româneúti României în războiul antisovietic, la 22 etnică. Totul desfăúurându-se sub semnul Ġinut naĠional al statului român depinde ú.a. Drepturile legale dobândite de evreii iunie 1941, politica de purifi care etnică de- apărării purităĠii sângelui românesc. DOROHOI, trei sferturi de veac dupã POGROM (Urmare din pag. 5) deveni, a mai spus edilul, o gazdă pen- în Transnistria. În fi nalul manifestărilor comemorative, „Reinaugurarea tru elevi úi studenĠi úi pentru manifestări Dr. Doron Coller a mulĠumit pentru F.C.E.R. a acordat Medalii de „Prieten unei sinagogi úi inaugurarea unui muzeu culturale úi útiinĠifi ce, prin care tânăra buna desfăúurare a suitei comemorative al ComunităĠilor Evreieúti din România la Dorohoi sunt miracole în viaĠa evreilor generaĠie să afl e ce s-a întâmplat în Do- preúedintelui F.C.E.R., secretarului de - iubitor de oameni úi iubitor de pace”. din România”, a apreciat dr. Aurel Vainer, rohoi úi să se asigure că aúa ceva nu o stat pentru Culte, primarului din Dorohoi, LaureaĠii au fost: Gheorghe Sorescu, în alocuĠiunea pronunĠată la deschiderea să se mai întâmple niciodată. „Vreau să organizatorilor evenimentului. Au fost preúedintele Consiliului judeĠean Boto- ofi cială a muzeului, festivitate realizată le mulĠumesc tuturor celor care úi-au adus reiterate proiectele de: • înfrăĠire a Do- úani; Otilia Moruz, director în cadrul C.J. împreună cu primarul Dorohoiului, Dorin contribuĠia la acest remember al vieĠii úi rohoiului cu Afula – Israel; • donaĠii din Botoúani; Gabriel Velniceriu, consilier în Alexandrescu, dr. Janina Ilie (F.C.E.R.), istoriei din Dorohoi, aúa cum a fost ea”, a partea israelienilor originari din Dorohoi Primăria Municipiului Dorohoi; V. Murariu, istoric Adrian Ciofl âncăúi preúedintele spus primarul, care a anunĠat că, datorită úi împrejurimi pentru Muzeul de Istorie a directorul Teatrului din Dorohoi. AsociaĠiei evreilor originari din Dorohoi, sprijinului preúedintelui Doron Coller, a Evreilor din Moldova de Nord; • realizare Doron Coller. Preúedintele F.C.E.R. a fost găsită o fi rmă israeliană de IT care a unui muzeu de istorie a israelienilor ori- subliniat încă o dată contribuĠia lui Victor a investit în Dorohoi úi a creat deja úase ginari din România la Roú Pina. Iohanan Mesajul B’nai B’rith România, Opaschi la reuúita proiectului de deschi- locuri de muncă, ocupate de cetăĠeni din Singer, conducătorul grupului de evrei Forumul ”Dr. Moses Rosen” dere a muzeului úi a făcut un apel la ge- localitate.Ultimele cuvinte ale intervenĠiei israelieni originari din Bucovina, a vorbit nerozitatea tuturor celor care pot contribui lui Dorin Alexandrescu i-au fost dedicate despre drumul pe care l-a parcurs dinspre Marcarea a 75 de ani de la Pogromul prin donaĠii la îmbogăĠirea colecĠiei sale. lui Iancu Isidor, de la care edilul mărturi- Transnistria înapoi cu destinaĠia fi nală de la Dorohoi, care a dat semnalul găsirii Printre lucrările expuse în muzeu se aflăúi seúte că a învăĠat „într-o săptămână mai Israel, trecând prin Dorohoi úi a evocat unei ”soluĠii proprii româneúti” a problemei monumentala Monografi e a Dorohoiului, mult decât la facultate într-un an sau doi”. modalitatea în care părinĠii încercau să-úi evreilor, ne evocă anii de suferinĠă prin în úase volume, a scriitorului dorohoian Adrian Ciofl âncă a evidenĠiat prezenĠa salveze copiii, incluzându-i în grupul de care au trecut evreii din România în timpul Shlomo David. Janina Ilie, menĠionată în muzeu a unor fotografi i úi documente copii orfani care a fost adus înapoi în Ġară, celui de al doilea război mondial. A fost o de Aurel Vainer drept „realizatoarea prin- identifi cate după deschiderea arhivelor, úi ajutorul dat de membrii comunităĠilor manifestare criminală de forĠă, deoarece cipală a muzeului, alături de istoricul A. unde au fost găsite mărturii úi cercetări evreieúti din diferite oraúe prin care au s-a desfăúurat în circumstanĠele în care Ciofl âncă”, a subliniat că muzeul de la ale evenimentelor din vara lui 1940. trecut acei copii. În context, a fost citită se aducea un omagiu unui erou al armatei Dorohoi este al unsprezecelea deschis în Doron Coller úi-a amintit că, prin efor- scrisoarea orfanilor din Transnistria trăitori române, victimele fi ind bărbaĠi, femei úi co- ultimii trei ani, prin eforturile F.C.E.R. „Mu- turile lui Shlomo David, au fost adunate în Israel, scrisă de Ivan Ivanir, membru în pii nevinovaĠi. Acest act abominabil a fost zeul este rezultatul unei munci în echipă. 4500 de fotografi i úi 2900 de materiale conducerea Institutului Yad Vashem, a so- urmat apoi de altele, de o anvergurăúi mai Sunt mândră de ceea ce s-a realizat, dar de la familiile din Dorohoi. Vorbitorul licitat ca: • supravieĠuitorii din Transnistria mare, ca Pogromul din Iaúi, Trenurile MorĠii conútientă că mai sunt lucruri de făcut ca a adresat mulĠumiri lui Victor Opaschi să aibă aceleaúi drepturi cu supravieĠuito- úi apoi deportările în Transnistria, soldate să devină un important obiectiv turistic. úi Aurel Vainer, Janinei Ilie, lui Robert rii lagărelor naziste din centrul Europei; • cu mii de victime. B. B. România, Forumul Până la sfârúitul anului, la balconul clădirii Shorr úi Silvian Horn úi úi-a amintit că la volumele despre Holocaustul din Dorohoi ”Dr.Moses Rosen”, consideră necesară va fi amenajată o bibliotecă. Anul viitor, comemorarea lui Iancu Isidor în Israel au úi împrejurimi, îngrijite de Shlomo David rememorarea de fi ecare dată a acestor în parteneriat cu Primăria Municipiului participat 550 de persoane. z.l., să existe la Yad Vashem. Dr. Aurel evenimente tragice, instrument important Dorohoi, muzeul va intra în circuit turistic. Dr. Aurel Vainer a exprimat preocupa- Vainer a promis ca în calitatea sa de în lupta pentru păstrarea în memorie a MulĠumesc tuturor: primarului, echipei rea ca „AMIR să dobândească o poziĠie deputat să sprijine realizarea acestor so- tragediei evreilor români, parte a tragediei sale, colegilor mei”, a mai adăugat Janina tot mai bună în Israel, în comunitatea licitări. Israelienii originari din Dorohoi au evreilor europeni. De asemenea, B.B.R. va Ilie. „Shlomo David z.l. a fost unul dintre evreilor originari din România”, care să fi e retrăit momente din anii petrecuĠi în oraúul sprijini orice fel de iniĠiativă, inclusiv come- cei mai activi ambasadori culturali ai Ro- alături de confraĠii din România în proiecte natal. Ilarion Mandachi a vorbit despre morarea de la Dorohoi pentru a transmite mâniei în Israel”, a apreciat Aurel Vainer. precum dezvoltarea Muzeului „Shlomo viaĠa evreiască în perioada interbelică generaĠiilor tinere cunoútinĠele legate de Primarul Dorin Alexandrescu a decla- David”. În calitate de deputat, Aurel Vai- úi, în calitatea lui de profesor de educaĠie acest capitol al Holocaustului, pentru ca rat că muzeul conĠine documente inedite ner s-a angajat să facă tot ceea ce este fi zică, i-a evocat pe sportivii de origine astfel de lucruri să nu se mai repete, în úi refl ectă nu numai istoria localităĠii, dar posibil pentru a face tot mai cunoscute evreiască din Dorohoi care făceau parte condiĠiile în care în Europa se intensifi că úi a unor familii dorohoiene. Lăcaúul va suferinĠele îndurate de evreii moldoveni din asociaĠia Maccabi. acĠiunile antievreieúti úi antiisraeliene. 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 Progrese în tratarea afecŗiunilor El Amaneser – ğA cardiace speranþa IIN Un nou proiect comun de cercetare TIINT A israeliano-australian a condus la im- limbii ladino ù ğ portante rezultate în ceea ce priveúte IA modalităĠile utilizate în privinĠa terapiilor Povestea ziarului El Amaneser (tr. V care stimulează regenerarea celulelor Zorii), singurul ziar de limbă ladino din I VIA muúchiului cardiac. Aceste terapii pot veni lume, începe acum mai bine de zece ù în ajutorul celor care au suferit recent un ani. Atunci, Karen Sarhon, lingvist, cer- atac de cord. Cercetătorii au pornit de la cetător la Centrul pentru Studierea Cul- datele pe care le au despre capacitatea atât în cazul úoarecilor tineri cât úi al celor turii Evreilor Sefarzi Otomani din Tur- anumitor specii de peúti de a-úi regenera maturi. cia, a avut această inspirată iniĠiativă Descoperire cu uúurinĠă muúchiul inimii. Prof. Gabriele La oameni, acĠiunea acestui hormon de a readuce în prim-plan străvechea D’Uva, expertă în biologie moleculară este de obicei blocată la circa o săptămâ- limbă vernaculară a evreilor sefarzi. de la Institutul de ùtiinĠă „Weizmann” nă după naútere, iar la úoareci - la circa 20 El afi rmă că spre sfârúitul anilor ’70 arheologicã din Israel, úi prof. Richard Harvey, de la de săptămâni după naútere. Declanúarea ai secolului trecut, ladino era o limbă Institutul “Victor Chang” din Sydney, au acĠiunii acestui hormon după un infarct sortită pieirii, iar ideea acestui proiect ineditã – o mikva descoperit o metodă prin care úi oamenii la úoareci a dus la înlocuirea celulelor a fost de a contracara acest fenomen. pot benefi cia de acest stimul al regene- cardiace moarte, reparând inima până În prezent, cifrele sunt îmbucurătoare, rării muúchiului cardiac, a cărui diviziune la un nivel apropiat de cel la care se afl a ladino fi ind vorbită în toată lumea de veche de celulară se opreúte la puĠin timp după muúchiul înaintea atacului de cord. “Visul aproximativ 100.000 de persoane, dar, naútere, spre deosebire de alte celule nostru este ca într-o zi să fi m capabili să din păcate, în cele mai multe din cazuri, 2000 de ani care se reînnoiesc frecvent. SavanĠii au regenerăm Ġesutul cardiac afectat, la fel ea nu este transmisă urmaúilor lor. El descoperit că prin stimularea sistemului cum o salamandră poate să-úi regenere- Amaneser reuneúte colaboratori din O fami- de semnalizare din inimă, controlat de ze un membru care a fost muúcat de un Turcia, FranĠa, Israel, Argentina ú.a. lie din Ie- un hormon numit neuregulin, celulele prădător”, a afi rmat prof. Harvey. Cele 24 de pagini ale ziarului se rusalim a cardiace s-au divizat în mod spectaculos bucură de circa 2.000 de cititori în Tur- descoperit cia úi încă de câteva sute în întreaga recent o lume, iar apariĠia sa este susĠinută de baie rituală Top aplicaþii israeliene de succes comunitatea evreiască din Turcia. Deúi (mikva), ve- ladino a fost scrisă cu caractere ebra- che de cir- În perioada 8-12 iunie, în Israel s-a desfăúurat un eveniment dedicat aplicaĠiilor digitale. Sub asupiciile „Israel Mobile Week”, dezvoltatorii israelieni din domeniul IT ice, ziarul este tipărit cu transliteraĠia ca 2000 de latin a cuvintelor. Sami Aker, editor au avut prilejul de a-úi expune aplicaĠiile destinate iubitorilor de gadget-uri. Safi e ă ani, chiar al revistei Shalom, publica ia comu- este una dintre aplicaĠiile inteligente extrem de utile, care le permite părinĠilor să fi e Ġ sub podea- nit ii evreie ti din Turcia, afi rm c în permanenĠă la curent cu locul unde se află copiii lor, prin intermediul geolocalizării ăĠ ú ă ă ua casei p strarea limbii ladino este “o obliga ie telefonului. De asemenea, ea îi anunĠă pe părinĠi în cazul unei situaĠii de urgenĠă, doar ă Ġ lor. Familia, istoric ” a evreilor din Turcia, deoarece prin simpla acĠionare a unei taste. Safi e este disponibilă pentru orice smartphone úi ă care locuieúte în cartierul Ein Kerem din ea a cunoscut o înfl orire pe teritoriul poate fi corelată cu un număr de cinci utilizatori. Ierusalim, a contactat Autoritatea Israe- otoman dup ce evreii expulza i din O altă aplicaĠie din acest domeniu este Musketeer, care face posibil ca orice ă Ġ liană pentru AntichităĠi pentru a le arăta Spania au ajuns pe aceste meleaguri persoană afl ată într-o situaĠie de urgenĠă să poată fi ajutată de oricine afl at în zona descoperirea lor. Arheologii instituĠiei dup sfâr itul secolului al XV-lea. Un apropiată. De asemenea, utilizatorii pot trimite fotografi i din locul unde se află. Ea poate ă ú au găsit o scară din piatră cioplită, care num r important de vorbitori de ladino fi extrem de utilă celor care au avut un accident rutier sau orice alt nefericit incident. ă conducea spre o mikva, cu dimensiuni a existat i în Bulgaria, unde s-au sta- În domeniul comunicării úi social-media s-au distins aplicaĠii precum Fansino, ú de 3,5 metri lungime, 2,4 metri lăĠime úi bilit mul i evrei sefarzi. Dup emigrarea care a úi câútigat premiul acordat de organizatorii evenimentului úi care facilitează Ġ ă având o adâncime de 1,8 metri. Deúi este masiv din anii ’50, foarte pu ini au mai contactul dintre artiúti, personalităĠi úi grupul de susĠinători. Este o platformă socială ă Ġ greu de apreciat cu exactitate vechimea p strat obiceiul folosirii acestei limbi. de comunicare, care pune accentul pe interacĠiunea nemijlocită cu alte programe sau ă acestui vestigiu, se estimează că plăcile În pofi da faptului c evreii din Turcia echipe de comunicare. Hop reuúeúte cu succes să faciliteze trimiterea de e-mail-uri ă de ceramică descoperite în interiorul băii nu o mai folosesc pentru a comunica, úi are posibilitatea de a le transforma în conversaĠii de tip SMS. Benefi ciază de un rituale datează din perioada celui de-al numeroase glume sau expresii sunt serviciu de tip cloud care asigură un generos spaĠiu de stocare pentru fiúiere media Doilea Templu (sec. I e.n.). PereĠii băii preluate i p strate în vorbirea curent . úi alte diverse ataúamente care pot fi trimise cu uúurinĠă. ú ă ă indică urme de foc, fapt care ar putea ExistenĠa unor programe academice constitui o dovadă a distrugerii împreju- de predare a limbii ladino în cadrul rimilor petrecute în urma revoltei evreilor Pe când prima femeie - astronaut unor universităĠi israeliene precum din perioada 66-70 e.n. Ben-Gurion sau Bar-Ilan, dar úi înfi - “Asemenea cazuri de identifi care a inĠarea în 1996 a AutorităĠii NaĠionale unor vestigii antice sub o locuinĠă privată din Israel? pentru Limba Ladino în Israel confi rmă se pot întâmpla doar în Israel”, a declarat Ministrul israelian al ùtiinĠei, Danny el a solicitat autorităĠii israeliene de profi l interesul pentru studiul úi prezervarea Amit Re’em, arheologul care se ocupă Danon, a solicitat AgenĠiei SpaĠiale a să demareze activităĠile necesare găsirii acesteia. de zona Ierusalimului. Proprietarii au Israelului să iniĠieze identifi carea unei celei mai potrivite persoane pentru acest D.D. recunoscut că au ezitat să contacteze in- prime femei-astronaut pentru a fi trimisă obiectiv. stituĠia de profi l, nefi ind siguri de valoarea în spaĠiu. IniĠiativa ministrului Danon sur- Programul spaĠial al NASA a fost istorică a descoperirii lor, dar úi îngrijoraĠi vine după 12 ani de la momentul tragic, suspendat în 2011, dar cu toate acestea de “consecinĠele” acestui demers. În cele când primul astronaut israelian ajuns în agenĠia americană îúi trimite încă astro- Numãrul din urmă, “sentimentul nostru de datorie spaĠiu, Ilan Ramon, a murit împreună cu nauĠii la StaĠia SpaĠială InternaĠională prin civicăúi publică a prevalat”, a comentat restul echipajului afl at la bordul navetei intermediul navetei spaĠiale ruse. ASI úi în lume un membru al familiei. Pentru acest act, americane Columbia, care a ars la rein- NASA poartă discuĠii cu privire la posibi- evreilor ei au primit un certifi cat de “buni cetăĠeni”. trarea în atmosferă. Ofi cialul israelian a litatea de a include un astronaut israelian Deúi cartierul Ein Kerem este o zonă purtat discuĠii cu reprezentanĠii NASA în într-o viitoare misiune în spaĠiu. Danny se apropie sacră pentru religia creútină, vestigiile cursul lunii iunie,cu privire la posibilitatea Danon a subliniat importanĠa de a avea o arheologice descoperite în preajma aces- de a lucra împreună cu specialiútii israe- prezenĠă puternică a femeilor în útiinĠele de nivelul din teia sunt rare úi fragmentate. Cea mai lieni în perspectiva unor viitoare zboruri úi activităĠile aerospaĠiale. recentă descoperire arheologică constă spaĠiale cu echipaj uman. El a spus că, într-un sistem complex de apeducte, care de i g sirea unei femei-astronaut este un ú ă Grupaj realizat de antebelic datează de asemenea din perioada celui proces îndelungat, care necesită fi nanĠare DAN DRU Numărul evreilor în lume se ci- de-al Doilea Templu. úi coordonare atât în Israel cât úi în SUA, ğĂ frează la 14,2 milioane úi, dacă se iau în considerare persoane având ascendenĠă evreiască, cifra va fi de Un om al cãrþii 16 milioane. Ea se apropie de nivelul Recent a apărut la Editura Herald promptitudinea cu care răspunde la di- tate de lector străin invitat a predat cursuri anilor 1930, când numărul era de 16,5 cartea ”Palmierul Deborei”, o lucrare cla- ferite întrebări privind cultura úi civilizaĠia de istoria poporului evreu úi de istoria milioane, se arată într-un nou raport, sică de Cabala, care reuneúte învăĠătura iudaicăúi nu numai... evreilor din România úi a Ġinut conferinĠe realizat de Institutul de Politică a Po- Cabalei cu Etica. Este o carte scrisă de Este absolvent al FacultăĠii de Istorie la Centrul de studii iudaice al UniversităĠii porului Evreu din Ierusalim. Este o Moise (Moúe) Cordovero, un cunoscut úi Filozofi e a UniversităĠii ”Al. I. Cuza” din din Bucureúti, la Institutul de limba ebra- creútere de opt la sută în ultimii zece cablist (1522-1570). În ”Palmierul De- Iaúi, secĠia Istoria Universalăúi Istoria icăúi de istorie evreiască ”Dr. Moshe ani úi se explică prin sporul natural al borei”, Moise Cordovero se adresează României. După absolvire a emigrat în Carmilly” al UniversităĠii ”Babeú-Bolyai” populaĠiei, mai ales în Israel úi în Sta- evreilor într-un limbaj simplu,care face Israel. Acolo úi-a găsit mediul, a lucrat din Cluj, úi la Universitatea ” Al. I. Cuza” tele Unite. La ora actuală, Israelul este legătura între simbolismul Cabalei úi ca bibliotecar la Biblioteca NaĠională din din Iaúi. Colaborează la postul de radio locul unde trăiesc cei mai mulĠi evrei comportamentul de fi ecare zi al omului. Israel din cadrul UniversităĠii Ebraice ”Kol Israel”, emisiunea în limba română, – 6 103 200, urmat de Statele Unite, Cartea (în ebraică ”Tomer Dvora”) este din Ierusalim. Cunoaúte mai multe limbi, úi la revista ”Realitatea Evreiască”. cu 5 700 000, FranĠa – 475 000 úi Ca- tradusă din limba ebraicăúi prefaĠată din care traduce articole úi în care scrie Despre omul Lucian Herúcovici doar nada – 385 000. În Ġările din Europa de de Lucian-Zeev Herúcovici, care are o lucrări. Face traduceri din română în atât: el nu dă din coate, laurii úi covorul est, pe locul întâi se situează Rusia cu vastă activitate de traducător,de autor úi ebraicăúi invers. roúu sunt departe de el. 186 000 de evrei, urmată de Ucraina – coautor de cărĠi, constituind un liant între ùi-a dat doctoratul în Istoria civiliza- Modestia úi gingăúia merg mână în 63 000 úi Ungaria – 47 900. Interesant cultura iudaicăúi cea română. Are un Ġiilor la Universitatea ”Paul Valéry” din mână cu o cultură bine sedimentată. este că în Germania, numărul a ajuns cerc vast de preocupări, e un intelectual Montpellier , unde a predat limba ebraică MARTHA IZSAK la 118 000, mai mult decât în Australia de elită care aproape că te uimeúte cu în calitate de lector străin. În aceeaúi cali- sau Africa de Sud. (E.G.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 11

fără sfârúit. Ascultam poezie la radio sau ACT DE JUSTI IE oriunde aveam prilejul. Memoram poezii Ŗ de Bialik, Alterman, Amihai, Ravicovici. Ei m-au ajutat să-mi găsesc propria voce. PENTRU POEZIA Tânărul care eram atunci scria poezii de dragoste – drum care m-a dus spre ISRAELIAN SEFARD cunoaúterea marii poezii universale. Mai Ĉ Ĉ târziu, când am devenit din ce în ce eu Interviu cu EREZ BITON, însumi, m-am concentrat complet asupra concretului, situându-mă în propria mea laureat al Premiului Israelului pentru Literaturã în 2015 lume poetică. Până la zece ani, Erez Biton era un copil ca toĠi copiii. PărinĠii, marocani, se – Retrăiri din primii ani la ùcoala pen- mutaseră dintr-un orăúel de la marginea Saharei în metropola Oran, din Alge- tru copii nevăzători? ria. Acolo a venit pe lume, în 1942. PărinĠii i-au pus numele Ya’ish, echivalentul – „Mama mea mama mea/ dintr-un sat ebraic al lui Haim, care înseamnă viaĠă. Împlinise 6 ani, când familia Biton a făcut cu arbuúti verzi de un verde diferit./ Dintr- Alia. În Israel, copilul a primit un nume nou: Erez, cedru – în ebraică. Locuia cu un cuib de pasăre cu lapte mai dulce ca părinĠii aproape de aeroportul de la Lod. Se juca în preajma casei, când a găsit dulcele/ dintr-un leagăn de privighetoare o grenadă de mână rămasă de la una din infi ltrările inamice în zonă. Grenada a dintr-o mie de nopĠi arabe./ Mama mea explodat. Copilul úi-a pierdut vederea. În anul următor, a mers la ùcoala pentru mama mea/ care alunga răul/ cu dege- copii nevăzători din Ierusalim. În 1956 a terminat Liceul „Lipschit”. În 1964 – tul mijlociu/ cu bătăi în piept/ din partea Facultatea de ùtiinĠe Sociale a UniversităĠii Ebraice din Ierusalim. În 1976 úi-a tuturor mamelor.// Tatăl meu tatăl meu/ dat masteratul la Universitatea Bar-Ilan. Timp de úapte ani, a fost asistent social care scormonea printre lumi/ care sfi nĠea la Aúkelon. A condus AsociaĠia victimelor israeliene ale terorismului. A înfi inĠat ùabatul în arabă pură/ care-l Ġinea/ după úi redactat revista literară „Apirion”. A avut o rubrică săptămânală la „Maariv”. ritual la sinagogă.// ùi eu -/ depărtându- În prezent, este preúedintele AsociaĠiei Scriitorilor de Limbă Ebraică. mă de mine însumi/ adânc în inima mea/ 1976 a fost úi anul debutului său editorial; mai mult chiar decât un debut recitând/ când toĠi dormeau/ scurte con- editorial: în lirica israeliană face auzit, pentru prima dată, glasul israelienilor centrări de Bach/ adânc în inima mea/ în sefarzi, Mizrahi, israelienii din Răsărit, originari din Maroc, Tunisia, Libia, Egipt, evreieúte/ în marocană”. Irak, Iran. Drumul său literar e pavat cu premii importante, începând cu Premiul – Înstrăinări úi regăsiri? „Talpir”, în 1982, până la Premiul „Bialik”, în 2014. Premiul Israelului pentru – Prima înstrăinare – la 6 ani, când Literatură pe anul 2015, primit de Erez Biton, a fost punct de plecare pentru am plecat din Africa de Nord úi am venit acest interviu cu unul dintre marii poeĠi ai tradiĠiei sefarde din poezia israeliană. în Israel. A doua – la zece ani, când o gre- ind să plângă de-a lungul distanĠelor”. nadă, găsită în curtea casei, a explodat úi Când am fost într-o călătorie în deúert cu – Cum se face că nu fi guraĠi în anto- existenĠă ai statului evreu modern - erau m-a orbit. Orbirea este în inima poemelor, Yehuda Amihai, nu l-am întrebat: „Cum e logia de poezie ebraică contemporană, de-acum un aspect de facto al vieĠii cul- a cărĠilor mele. Regăsirile le-am simĠit la deúertul?”. L-am luat de mânăúi am lăsat „La marginea cerului”, apărută la noi, în turale israeliene. Lucruri elementare, de maturitate, când am desenat o hartă a simĠurile să mi-l descrie. Editura „Cartea Românească”, după ’90? manual úcolar. Diaspora părinĠilor nu mai întunericului. Cei care vehiculează con- – Tensiune, ironie, sarcasm, delicate- – Maturizarea mea ca poet s-a pro- avea relevanĠă pentru poeĠii tineri; fi e că ceptul de „compensaĠie”, potrivit căruia Ġe. SunteĠi de acord cu această receptare dus în deceniile ’60 - ’70 ale secolului evreii care-o reprezentau fuseseră uciúi în orbul îúi ascute celelalte simĠuri úi astfel critică? trecut, perioadă în care elementele de Holocaust, fi e că între ei úi viaĠa evreiască ajunge la o „vedere spirituală” specială, – Atât cât îmi îngăduie obiectivitatea tradiĠie sefardă în poezia israeliană erau din Diaspora se lăsase cortina de fi er. Po- sunt văzători. Ei fac să circule un mit. faĠă de mine însumi, cred că modernitatea considerate marginale în lumea literară. ezia aúkenază ajunsese să fi e identifi cată Regăsirile mele sunt inter-relaĠiile între mea, căci despre ea e vorba în sinteza Eufemistic spus, marginale. PoeĠii isra- cu poezia israeliană. Această situaĠie a patru limbaje: limbajul inimii, al urechi- la care vă referiĠi, îúi fac loc, paradoxal, elieni „occidentali”, aúkenazi, originari devenit o provocare pentru mine, tânăr lor, al mâinilor, al picioarelor; mai exact, în legendă. Se povesteúte că în Maroc, din Europa, ocupau poziĠia dominantă. poet sefard. Voiam să fi u complet diferit puterea de a-mi împărtăúi gândurile, la curtea de la Rabat a lui Muhammad al Se dorea ca asemenea tendinĠe „folclo- de poetul aúkenaz contemporan úi, dacă- sentimentele celor care văd úi celor care VIII-lea, trăia o cântăreaĠă vestită, Zohra rice” să fi e „puse sub covor”: erau prea mi va fi posibil, mai complex. Voiam să nu văd. Limbajul inimii exprimă complexa El Fassia. Numele ei a dat titlul poemu- „marocane”, prea „orientale”. Climatul fi u credincios faĠă de memoria emigraĠiei întâlnire cu cei dragi mie care văd - soĠia lui pe care i l-am dedicat. „Se spune că literar al anilor mei de formare era, în în- sefarde úi faĠă de impactul ei cu modul mea, fi ii mei -, úi cu cei orbi, prietenii de atunci când ea cânta/ soldaĠii scoteau tregime, aúkenaz. Era relaĠionat direct de de viaĠă, civilizaĠia, cultura israeliene. Era la ùcoala de nevăzători din Ierusalim. săbiile/ să-úi facă loc prin mulĠime/ ca să-i memoria Diasporei europene, în cazul o pornire lăuntrică de protest înăuntrul Limbajul urechilor este foarte important; atingă tivul rochiei/ să-i sărute vârfurile poeĠilor din generaĠiile vechi; úi, indirect, unei culturi căreia doream să-i ofer úi alte aproape o întâlnire intimă între văz úi auz. degetelor/ să arunce monede./ În acele în cazul poeĠilor tineri. Exista o stare con- forme de expresie. O afi rmam chiar în Vocea poate sparge întunericul úi singu- zile Zohra El Fassia/ putea fi găsită la fl ictuală „surdă”, exprimată într-o varietate titlul volumului de debut: „Dar marocan”. rătatea, poate conecta mai multe sufl ete Aúkelon/ la secĠia săracă din Atihot,/ lân- de forme estetice úi ideologice, generată Voiam să găsesc un limbaj poetic adecvat pe aceeaúi frecvenĠă muzical-emoĠională. gă ofi ciul pentru prosperitate,/ de unde – fundamental – de experienĠe diferite pentru a impune vocea sefardă în poezia Mă gândesc la poeme scrise pentru prie- venea miros de sardele dintr-o cutie de de viaĠă. În timp ce poeĠii din primele israeliană, întregind-o. tenii mei orbi: „Pentru Uri”, „Pentru Gvira”. conserve/ de la o masă clătinându-se pe generaĠii venite în Israel continuau să fi e – Când v-aĠi descoperit vocaĠia? Limbajul mâinilor este, iarăúi, un mod trei picioare,/ splendid regeúte, covoare legaĠi de istoria sionismului, Holocaust, – La 13 ani, bătându-mi poeziile la o extraordinar de comunicare. L-am folosit stocate zăceau pe patul AgenĠiei Evre- Alia, renaúterea Statului Israel ca eveni- maúină de scris „Hermes 2000”, ascultând într-un poem dedicat profesoarei mele de ieúti/ úi ea, îmbrăcată într-un halat de mente naĠionale majore, demne de a-úi sunetul barei úi imaginând negrul úi albul pian, Eliúeva Kaplan, prima mea cititoare: casă pătat de grăsime,/ - fusese atârnat găsi expresie poetică pe măsură – îmi arhitecturii versului. M-am sfi it să le arăt „ğie/ care într-o zi ai înlocuit delicatele de ore în faĠa oglinzii - / cu pudră ieftină vin momentan în minte poezia lui Uri Zvi vreunui profesor. Totuúi, câĠiva ani mai chei ale pianului/ cu cheia grea a maúinii pe faĠă,/ spunea: «Muhammad al VIII-lea, Grinberg, Nathan Alterman -, poeĠii tineri târziu, dintr-o imensă nevoie lăuntrică de scris Braille/ asprindu-Ġi pielea mâinilor mărul ochilor noútri»/ úi noi nu înĠelegeam erau interesaĠi de caracterul personal, de-a împărtăúi cuiva ceea ce simĠeam tale fi ne./ ùi nopĠile, pagină după pagină, ce voia ea să zică./ Zohra El Fassia are o existenĠial al discursului liric, de propria că-i mai puternic în mine, mi-am adunat carte după carte,/ ai deschis lumi pentru voce groasă/ o inimă purăúi ochi spălaĠi eliberare de bagajele culturale aduse din poemele pe care le socoteam că merită copiii orbi”. Poate limbajul picioarelor să cu dragoste./ Zohra El Fassia”. Europa. Nu se folosea cuvântul balast, încredinĠându-le profesoarei mele de fi e mai semnifi cativ? Nu útiu. Mă gândesc – ùi după ce aĠi primit Premiul Isra- dar el exista subiacent. Deúi - indiferent pian, Eliúeva Kaplan. Le-a citit. S-a dus la câteva poeme din volumul cel mai re- elului? sau nu, sau, mai corect spus, în pofi da cu ele la un „judecător” de poezie: profe- cent, „Peisaje oarbe”. „Când Am Fost Un – Eram obiúnuit să mă gândesc că, teoretizărilor -, în poezia lor se făceau sorul Shimon Halkin, din Departamentul Copil Al Luminii/ vârfurile copacilor mă în viaĠa literară, cărĠile mele nu erau re- simĠite tendinĠele literare ale aceleiaúi de Literatură de la Universitatea Ebraică împingeau:/ vino, strânge-ne în braĠe spre ceptate cum mi-aú fi dorit. Acum mă simt Europe: acum, postbelice. Tot Occiden- din Ierusalim, traducătorul în ebraică al înălĠimi/ úi toate opreliútile îúi micúorau mai acceptat. Încerc sentimentul unei tul prevala ca sursă culturală. PoeĠii din poemelor lui Whitman. Shimon Halkin dimensiunile/ deveneau mai mici decât apartenenĠe mai puternice – úi, prin mine, tinerele generaĠii negau ceea ce stimulase m-a „încoronat” poet. Când mi-am pierdut mine.// Când Am Fost Un Copil Al Luminii/ poezia sefardă, în general – la societatea creaĠia lirică a înaintaúilor. Temele de vederea, nu aveam la îndemână cărĠi de distanĠele mă trăgeau spre ele/ cu viteza israeliană. care aminteam, esenĠiale pentru vatikim poezie scrise în alfabetul Braille. Am trăit unui timp diferit”. Sau: „În orice orb/ un – evrei veniĠi în EreĠ Israel în primii ani de în cuvintele care fi erbeau în mine zile cal galopând se ascunde/ chiriaú/ năzu- IULIA DELEANU

Februarie, Israel – membrii Comisi- ministrul acreditat la Tel Aviv. ei de politică externă a Knesset-ului au Relaþii bilaterale ROMÂNIA - ISRAEL (1952) 7 octombrie, Israel – cotidianul cerut intervenĠia legislativului israelian “Renaúterea Noastră” a publicat, sub pe lângă forurile internaĠionale pentru Continuăm trecerea în revistă a principalelor titlul Sărbătorirea Patriarhului Sionis- eliberarea sioniútilor din România. momente din istoria relaĠiilor diplomatice mului din România. Doctorul MAYER Februarie, Israel – campanie româno-israeliene. EBNER la cea de-a 80-a aniversare, împotriva autorităĠilor de la Bucureúti un amplu interviu cu personalitatea în presa israeliană pe tema “arestării cu vârste între 16 úi 25 de ani, au ajuns în Israel la bordul omagiată (n. 18 septembrie 1872, sioniútilor”, fapt prezentat ca o ilustrare a “antisemitis- navei “TRANSILVANIA”. CernăuĠi). mului din R.P.R.”. În ziarele “ViaĠa” úi “Renaúterea” s-a Aprilie, Israel – primirea de către LegaĠia U.R.S.S. 30 octombrie, Iaffa – Comitetul de iniĠiativă al Ligii subliniat că “arestarea sioniútilor nu este problemă ro- a unor liste cu 30.000 de semnături, strânse de către de Prietenie Israel – R. P. R. a organizat o adunare în mânească, ci exclusiv evreiască deoarece cei în cauză H.O.R. pentru susĠinerea eliberării sioniútilor arestaĠi cadrul căreia a fost ales Comitetul permanent al Ligii. aparĠin prin lupta lor Statului Israel”. La 28 februarie, în R.P.R., în vederea intervenĠiei guvernului sovietic pe Decembrie, Iaffa – a fost înfi inĠată Liga de Prietenie “Renaúterea” a publicat pe prima pagină articolul SalvaĠi lângă guvernul român în sprijinul cauzei sioniste. Partea Israel – R. P. R., preúedinte fi ind prof. Moshe Katz, iar evreii din România. sovietică a comunicat că guvernul de la Moscova nu secretar A. Saul. Liga avea comitete locale (fi liale) la Hai- Martie – Institutul pentru Probleme Evreieúti al Con- intervine în afacerile interne ale altor state. fa, Rehorat, Ierusalim, Safad úi în alte localităĠi (Migdal, gresului Mondial Evreiesc a făcut public un studiu intitulat 23 aprilie, Bucureúti – Moshe Avidan Walter (n. Lud, înfi inĠate în anul 1953). Evreimea română în perioada postbelică, evidenĠiind că 1914, Târgu Mureú) a început să funcĠioneze ca însăr- Decembrie, Tel Aviv – numirea lui Virgil HuĠanu ca “întreaga miúcare sionistă din România a fost lichidată”. cinat cu afaceri ad-interim al Israelului în România. însărcinat cu afaceri ad-interim în Israel. 3 martie, Israel – 902 evrei emigranĠi din România, Iunie – autorităĠile române úi-au rechemat în Ġară Dr. FLORIN C. STAN 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015

JCC BUCURESTI ,

Tabĉra de zi, o excursie imaginarĉ! Dacă taberele de la mare úi de la munte reprezintă o ieúire fi zică din spaĠiul urban, tabăra de zi de la JCC Bucureúti a propus copiilor un alt gen de călătorie. Fără a parcurge o distanĠă mare din punct de vedere kilometric, de fapt rămânând pe loc, cei mici au avut parte de o lungă úi fantastică „deplasare” în lumea cunoaú- terii úi imaginaĠiei. Alături de madrihimii lor, au putut descoperi astfel o lume fabuloasă, plină de poveúti úi oameni extraordinari. Au avut úansa să exploreze SIHa un alt fel de ücoalĉ muzica, tradiĠia, arta culinară evreiască, Unul dintre cele mai aúteptate eve- de cunoútinĠe generale despre iudaism, afl ându-se chiar în inima Bucureútiului. nimente ale comunităĠilor evreieúti din intitulat „Jewpardy” úi cu trei prelegeri pe Au călătorit, prin acelaúi exerciĠiu imagi- România este ùcoala de Vară SIHa, diverse subiecte evreieúti, reunite sub nar, úi în Israel, unde au găsit extrem de ajunsă anul acesta la cea de-a XVII-a numele de „Limmud” úi prezentate de multe lucruri interesante. ediĠie, în organizarea directorului Can- regizorul Erwin ùimúensohn, de istoricul celariei Rabinice, Eduard Kupferberg. Otto Waldmann úi de directorul Muzeului Cursurile s-au Ġinut în Centrul de Instruire Memorial al Holocaustului din Transilva- Sãrbãtoarea voluntarilor úi Recreere “Be’Yahad” din localitatea nia de Nord, Daniel Stejeran. Două dintre cele mai importante valori Cristian. IniĠialele SIHa provin de la cu- A treia zi a ùcolii de Vară SIHa a fost evreieúti este Tzedaka úi Hesed – întraju- vintele ebraice Simha-Iahadut-Haverut, dedicată unei excursii la Salina Praid úi la torarea úi mila binevoitoare. Voluntariatul adică Bucurie-Iudaism-Prietenie. sinagoga din Tg. Mureú, una dintre cele se înscrie în seria faptelor bune pe care Benefi ciind de prezenĠa unor profesori mai frumoase din Ġară, unde participanĠii omul le poate face pe parcursul existen- de marcă, Barak Cohen, profesor de is- au fost întâmpinaĠi de preúedintele C.E., Ġei sale. La JCC Bucureúti s-a constituit torie úi drept în iudaism, úi Rabinul Rafi Vasile Dub. în timp o adevărată echipă de voluntari, Schuhat, profesor de fi lozofi e evreiască Rabinul Rafi Shuchat, de la Universi- de toate vârstele, care organizează pro- la Universitatea Bar Ilan din Israel, par- tatea Bar Ilan din Tel-Aviv, s-a referit la grame úi realizează emisiuni de radio. ticipanĠii la ùcoala de Vară SIHa au avut relaĠia dintre útiinĠă úi religie. Vineri seara, Recent a avut loc o ieúire a lor în oraú, ocazia să înveĠe despre iudaism úi cum Eduard Kupferberg a făcut o introducere unde úi-au împărtăúit experienĠele din vede el viaĠa de apoi, despre Talmud, în atmosfera specifi că zilei de odihnă, diferitele domenii în care sunt implicaĠi. despre Tanah, dar úi despre curente re- vorbind despre legătura dintre ùabat úi ligioase, Kabala úi evoluĠia lumii iudaice. “Olam Haba”, conceptul despre lumea Au participat 41 de persoane, de viitoare. Rabinul Rafi Shuchat ne-a în- Culturĉ autenticã diverse vârste, în special tineri, membri cântat apoi cu câteva povestiri evreieúti ai comunit ilor evreie ti din Baia Mare, împletite cu cântece inspirate din Psalmi Una dintre cele mai interesante emisiuni ale Radio Shalom România este re- ăĠ ú Bârlad, Br ila, Bucure ti, Cluj, Constan a, i acompaniate la chitar . prezentat de un dialog... în familie! Moderat de Neta Natan, discu ia, cu referiri ă ú Ġ ú ă ă ă Ġ Craiova, Ia i, Lugoj, Oradea, Ploie ti, Dup momentul aprinderii lumân rilor, istorice, sociologice, literare dintre so ii Lya Benjamin i Hary Kuller, este un adev rat ú ú ă ă Ġ ú ă Roman i Zal u. ceremonia de primire a abatului s-a f - privilegiu pentru ascult tori. Cunosc tori în profunzime ai personalit ilor evreie ti ú ă ù ă ă ă ăĠ ú Profesorul Barak Cohen a explicat cut în stilul rabinului Shlomo Carlebach, care au marcat secolele, în emisiunea „Pietrele vorbesc” ei se refer la acelea care ă cum s-a format Legea iudaic Halaha considerat cel mai însemnat autor de azi supravie uiesc doar prin prisma memoriei colective. Cele mai recente emisiuni ă Ġ i modul în care a evoluat ulterior. Apoi, cântece religioase evreie ti din a doua au abordat la cazurile lui Halevi i Kastner, iar vastitatea informa iei i profunzimea ú ú ú Ġ ú cursan ii au urm rit aspecte ale infl uen ei jum tate a secolului al XX-lea. Au urmat discursului au fost fascinante pentru cei care au recep ionat în direct sau în reluare Ġ ă Ġ ă Ġ legii religioase asupra vie ii laice i au Oneg abatul i abatul. emisiunile. Ġ ú ù ú ù descoperit posibilităĠile de adaptare a În ultima zi, preúedintele F.C.E.R., dr Halaha la viaĠa modernă. O incursiune Aurel Vainer, s-a alăturat participanĠilor la în istoria Israelului modern, „120 de ani cursul profesorului Rafi Shuchat, cu care în 120 de minute”, a fost prezentată de s-a încheiat evenimentul. directorul Cancelariei Rabinice, Eduard ANDREEA LEONID, Kupferberg. DANIEL STEJEAREAN, JCC TIMISOARA Serile s-au încheiat cu un concurs MIRIAM ROZENYWEIG , Sĉ ne revedem în curând, domnule Ambasador...! JCC ORADEA Evreii timiúoreni nu i-au spus amba- tăĠi pedagogice, ambasadorul a făcut un sadorului Israelului „adio”, nici măcar „la rezumat al evoluĠiei actuale din regiune. revedere” ci, mai degrabă, „să ne reve- Seara a fost urmată de o petrecere dem în curând”... Acesta a fost mesajul în cinstea diplomatului úi a soĠiei sale, Copilĉria într-o comunitate celor patru zile de program petrecute Hedva Ben-Eliezer. Cel mai important Este deja o tradiĠie ca începutul la Timiúoara de ambasadorul Statului moment al programului l-a reprezentat vacanĠei de varăúi fi nalul stresant de Israel în România, ExcelenĠa Sa Dan seara de duminică, când la Sinagoga din an úcolar să fi e „sărbătorite” la JCC Ben-Eliezer. Un Oneg ùabat „în familie” Cetate a avut loc un concert al artiútilor Iu- Oradea printr-un Pijama Party. De cu a deschis programul, căci aúa se poate lia Semenova (la vioară) úi Sorin Dogariu seară, o mulĠime de copii de vârste numi o reîntâlnire atât de dragă cu cei (la pian). A fost un eveniment excepĠional, diferite au venit cu hainele pentru somn din comunitate. Sâmbătă seara a urmat aúteptat cu mare emoĠie úi bucurie, venit în rucsac dar úi cu tablete, telefoane, o prezentare, a patra dintr-un úir care a ca un omagiu pentru colaborarea excepĠi- CD-playere úi alte ustensile pe care debutat în urmă cu trei ani, despre situa- onală, din întreaga perioadă a mandatului copilul modern le păstrează chiar úi Ġia actuală din Orientul Mijlociu. Cea mai său în România, cu ExcelenĠa Sa Dan noaptea, în raza vizuală... După pizza a avizată voce israeliană în România, un Ben-Eliezer. urmat petrecerea propriu-zisă, de unde excelent conferenĠiar, cu deosebite cali- nu au lipsit muzica, jocurile úi povestirile excepĠionale despre ultimele zile de úcoală. Cu ochii lipiĠi de somn, la ore Excursie de suflet târzii ale dimineĠii, copiii s-au bucurat Pentru evreii timiúoreni, să se afl e împreună, să călătorească în grup este o bucurie să se găseasă împreună în această în sine. Recent, 32 de membri ai comunităĠii au călătorit la Viena pentru a cunoaúte tabără de o zi iar părinĠii au putut úti că tradiĠia evreiască a acestui important oraú european. Fără să aibă vreo sponsorizare îúi recuperează copiii din cel mai sigur în demersul lor, s-a găsit o cale nu foarte costisitoare, pentru a petrece câteva zile în spaĠiu pentru ei. oraúul lui Freud, al Prater-ului, al marilor compozitori úi marilor muzee. Dacă Timiúoara MicuĠii úi adolescenĠii din această este cunoscută ca Mica Vienă - úi aici se află mulĠi care au avut strămoúi în spaĠiul comunitate au crescut împreunăúi austriac - pentru participanĠi a fost important să afl e despre rădăcinile lor spirituale azi sunt o adevărată familie. Au fost în dar, uneori, úi de natură personală. Organizator a fost Eduard Basch, iar ghid rabinul excursii, au luat parte la evenimente úi Zvika Kfi r. Nici măcar canicula nu i-a împiedicat pe participanĠi să îúi îndeplinească Pagină realizată de concerte, fi ind speranĠa viitorului acestei proiectul de vizitare propus. LUCIANA FRIEDMANN comunităĠi. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 13

Searã de poezie Itzik Manger la JCC CIR - Sejur 2015 Duminică (29 iunie a.c.), spectatorii perfect aúa cum este. Nu-mi dau seama cel puĠin o parte dintre ele, au fost tra- Pentru rezidenĠii Căminului “Rosen” care au dat curs invitaĠiei Deliei Marc la dacă a mai făcut ceva, deúi am văzut duse în limba română de marele idiúist a devenit o tradiĠie. Prin grija DASM úi clubul Blue Lagoon al JCC Bucureúti, acum a treia oară acest fi lm, care m-a Israel Bercovici împreună cu poeta Nina a JCC, în fi ecare an petrecem un sejur de a participa la o seară artistică mai emoĠionat la fel ca primele două dăĠi. Am Cassian. Sunt traduceri pline de har, cu la CIR Eforie Nord. Un prilej de a întâlni specială, au avut parte de un adevărat avut chiar curajul să spun, la dezbaterea imagini de o plasticitate deosebităúi texte vechi prieteni úi de a face noi cunoútinĠe, regal. Au asistat la un spectacol complex care a urmat, că-l consider cea mai bună melodioase care invită compozitorii să anul acesta: Acs Frima, Stuleanu CrinuĠa, de poezie, cântece úi fi lm, adunate în creaĠie cinematografi că a lui Radu Ga- le treacă pe note. Poate ar fi bine dacă Gulyas Julia, Fendrihan Liviu, familia emoĠionanata peliculă a regizorului Radu brea; desigur, o opinie subiectivă. Deúi, poeziile în limba română ale lui Manger Popa úi mulĠi alĠii. Gabrea despre poetul român de limbă în diferitele perioade ale vieĠii, Manger a s-ar reedita. idiú Itzik Manger, devenit poetul naĠional fost un poet de succes, talentul fi indu-i Spectatorii úi-au manifestat bucuria al Israelului, úi despre poezia acestuia, recunoscut nu numai în lumea vorbitori- de a fi văzut fi lmul úi i-au mulĠumit re- redată cu mare artă de actorul-trubadur lor de idiú, care până în 1939 numărau gizorului Radu Gabrea pentru preocu- româno-israelian Arie Leibisch Laisch. milioane, el a avut úi perioade negre. În parea úi ataúamentul lui faĠă de valorile Filmul nu este nou, a fost prezentat în timpul războiului a trebuit să se refugi- culturale evreieúti úi faĠă de problemele premieră la Festivalul ”Goldfaden” de eze dintr-o Ġară în alta, a fost nevoit să comunităĠii (dr. ing. José Blum, úeful la Iaúi, în 2005, pe vremea când acest trăiscă rupt de mediul său fi resc. Însăúi Departamentului de cultură). Prezentă la eveniment devenise centrul vieĠii cultu- fi rea lui era contradictorie, cu perioade vizionare, d-na doctor Mirjam Bercovici rale de toamnă a oraúului moldovenesc, de optimism úi de melancolie profundă, a vorbit despre momentul în care l-a loc de întâlnire a formaĠiunilor de teatru refl ectate úi în creaĠia sa. În fi lm, Arie cunoscut pe poet úi impresiile create în dar úi de muzică din trei continente, care Laiú recită poeziile, de cele mai multe timpul spectacolului de poezie, precum A fost o încântare. Marea, o feerie, prezentau creaĠii ale dramaturgilor evrei, ori însoĠite de o melodie, în funcĠie de úi despre întâlnirea soĠului ei cu Itzik un albastru infi nit, cer senin, briza mării inclusiv de limbă idiúúi ladino, sau cu datele biografi ce ale poetului, o biogra- Manger în Israel úi legăturile care au adia plăcut. Ne-am plimbat pe faleză, am tematică evreiască. fi e tipică a unei familii de evrei din útetl. fost stabilite cu familia acestuia. Ne-a fost úi la plajă, în orele când soarele nu Premiera lui ”Itzik Manger” a avut loc Deúi el nu a trăit acolo ci numai în oraúe părut bine că printre spectatori au fost dogorea prea puternic. De intrat în apă, în sala Teatrului NaĠional din Iaúi, iar regi- mari – CernăuĠi, Iaúi, Bucureúti, Varúo- úi mulĠi tineri, unii dintre ei absolvenĠi ai mai puĠin; marea era cam rece. Personal zorul Radu Gabrea – care ne-a adus, la o via, Paris… dar solidaritatea familială, masteratului de iudaistică. De remarcat însă mi-am făcut curaj úi m-am avântat în ediĠie precedentă, documentarul devenit sacrifi ciul tuturor pentru a ajuta pe unul cuvântul lui Daniel Ciurezu, un tânăr care valuri, am intrat în apă ... până la glezne! mare succes, despre Goldfaden – ne-a dintre membri, dragostea faĠă de muncă, úi-a exprimat dragostea faĠă de limba idiú Ca de obicei, ne-am bucurat de declarat înainte de spectacol, că acest indiferent de care ar fi , sunt caracteristice úi admiraĠia faĠă de poet. ospitalitate deosebităúi de mâncăruri fi lm nu este încă defi nitivat, mai are de acestei categorii de evrei. A fost o seară excepĠională, care delicioase. Cu adevărat artă culinară! lucrat la el. După vizionare, cu toĠii am Spre norocul nostru, al celor care nu ne-a readus în memorie marile valori ale Sanda Wolf, úefa taberei, ne-a pregătit spus că nu e cazul să mai intervină, este cunoaútem limba idiú, poeziile lui, sau culturii iudaice. (E.G.) un program variat, interesant. Am făcut o excursie în sudul litoralului, până la Mangalia úi alta, în nord, la Mamaia. „Evrei români din America ºi Canada” S-au purtat discuĠii foarte animate despre optimism, despre secretele longevităĠii, Volumul”Evrei români Marele sculptor Con- mondial, specializat în electrotehnică, despre evrei celebri din istoria omenirii. din America úi Canada stantin Brâncuúi a fost informatică, estetică, semiotică, interac- Ne-a vizitat Nina Ciuchia, reprezentantă a 1850-2010”, de Vla- un vechi prieten al lui Ġiune om-computer, proiectare compu- fi rmei “Forever living products”, care ne-a dimir F.Wertsman, a Romany Marie la Paris terizatăúi sisteme de anticipaĠie. La ora recomandat tot felul de produse naturiste fost publicat de Editura úi New York úi a vizitat actuală, profesor la University of Texas, pentru sănătate úi frumuseĠe. Doamnele Hasefer în 2014, după cafenelele ei din New din Dallas (2004), úi director al Institute au avut ocazia să încerce diverse spray- ce a apărut iniĠial în York, împreuna cu for Research in Anticipatory Systems. A uri, unguente, ceaiuri cu efecte garantate, engleză în SUA. Mo- Henri Matisse. Bertrand fost cel care, în 1994, a elaborat primul ne-a asigurat Nina. tivul pentru care reve- Russell, celebru fi losof program de proiectare computerizată la Un moment deosebit l-a reprezentat nim asupra volumului, britanic al secolului tre- Universitatea din Wuppertal, din Ger- sărbătorirea Oneg ùabat, care s-a făcut tradus în română de cut, laureat al Premiului mania. cu solemnitatea cuvenită. Permanent a Eva Galambos, este că Nobel pentru literatură Dr. Aurel Vainer, presedintele existat multă veselie úi bună dispoziĠie. lucrarea a suscitat un în 1950, era un client F.C.E.R., deputat în Parlamentul Româ- Să menĠionăm úi prezenĠa în tabără a interes egal în Româ- regulat al cafenelelor niei, scrie în prefaĠa volumului: „Cu multă asistentei medicale Ioana David: pruden- nia úi SUA, fi ind acum lui Romany Marie. căldură, recomand evreilor úi neevreilor Ġa este mama înĠelepciunii. Din fericire, nu aproape epuizată. Volumul cuprin- din România lectura acestei cărĠi de re- au fost probleme majore. Noi, rezidenĠii Primele trei capitole de date utile úi des- ferinĠă. Fără ezitări, aú pune volumul de Căminului “Rosen”, am fost înconjuraĠi se referă la istoria co- pre persoane aflate faĠă sub genericul: Cinste cui te-a scris”. permanent cu prietenie de toĠi partipanĠii. munităĠii evreieúti din astăzi în plină activita- Dr. IOAN VOICU În ultima seară, la petrecerea de ră- România úi includ o pre- te creatoare, ca Mihai profesor asociat la Universitatea mas bun, ne-am promis să ne revedem zentare foarte documentată a evreilor Nadin, născut în 1938, la Braúov. Pro- Assumption din Bangkok, Thailanda úi la anul la CIR Eforie Nord. români din SUA úi Canada. În cea de-a fesor úi cercetător útiinĠifi c de renume POMPILIU STERIAN doua parte, cartea lui Vladimir F. Wert- sman inserează succinte date biogra- fi ce despre un număr de peste 300 de Muzica evreiascĉ îi uneüte pe oameni în Templul Coral evrei originari din România, acoperind Templul Coral din Bucureúti a fost plin în seara zilei categorii precum: scriitori, profesori, ar- de 17 iulie, datorită Kabalat ùabat úi unui regal muzi- tiúti, muzicieni, pictori, sculptori, medici, cal evreiesc, oferit de Corul Sadot Yerukim úi Corul de juriúti,oameni de afaceri, lideri politici pensionari al Primăriei din Haifa, cu participarea Corului sau ai unor organizaĠii sociale, ingineri, Hazamir al ComunităĠii Evreilor Bucureúti úi Bukarest sportivi, úahiúti úi.... gangsteri. Klezmer Band. Cititorii vor afl a, de exemplu, despre Evenimentul a fost deschis de Corul Hazamir úi o americancă evreică de origine româ- Bukarest Klezmer Band, dirijate de Bogdan Lifúin úi co- nă, Marie Marchand, care a înfi inĠat, ordonate de Silvian Horn. O reprezentaĠie de excepĠie, sub numele de Romany Marie, mai cu piese pregătite special pentru eveniment. Adi Gueron, multe cafenele din Greenwich Village, unul dintre organizatori, alături de Robert Schorr, a sub- apreciate de boema New York-ului. liniat câteva coincidenĠe fericite, legate de eveniment: Dramaturgul Eugene O’Neill ar fi fost atât Bukarest Klezmer Band, cât úi corul Hazamir, dar Ġinut în viaĠă de Romany Marie în 1916- úi Corul Primăriei din Haifa au fost înfi inĠate 1917, fi ind hrănit în bucătăria ei, într-o în anul 2013. G. GÎLEA perioadă când acesta era alcoolic. (Continuare în pag. 21â) „Adevãrata bogĉŗie a unui neam este lumina învĉŗĉturii” (Nicolae Golescu) Excursia estivală pusă în operă de B’nai B’rith Românească, unul dintre candidaĠii la domnia ğării romi. Fiindcă, afi rma nu o dată, „adevărata bogăĠie a România (BBR), organizatori – Victoria Demayo, Jean Româneúti în 1859, a útiut să pună interesul naĠional unui neam este lumina învăĠăturii, care nu trebuie să Bercu, a avut ca destinaĠie Muzeul Viticulturii úi Po- mai presus de cel personal. A renunĠat la candidatură aparĠină doar unei elite, ci întregului popor”. În 1966, pe miculturii Goleúti. ParticipanĠii au fost întâmpinaĠi de în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza, gestul lui având o fostul domeniu al familiei Golescu a fost înfi inĠat Muzeul directoarea muzeului, etnograf Filofteia Palli, care a pondere importantă în realizarea unirii de facto a ğărilor Viticulturii úi Pomiculturii din România, unde, pe lângă realizat un substanĠial expozeu despre istoria familiei Române. Tot Nicolae Golescu l-a întâmpinat pe regele casele Ġărăneúti, bisericile de acum câteva secole, au Golescu, atestată în secolul al XVI-lea, cu referinĠe la Carol I la intrarea în Ġară, la 9 mai 1866; prima noapte fost amenajate úi spaĠii speciale de prelucrare a bor- istoria culturii úi civilizaĠiei ğărilor Române de la revo- hotului din care se realizează „celebra Ġuică de Piteúti. luĠia din 1848 până în anul înfi inĠării acestui muzeu, Cronica B’nai B’rith Se speră ca lucrările de restaurare să se fi nalizeze la sfârúitul celui de-al doilea război mondial. Conacul, până la sfârúitul anului 2015. Prezentarea a atras apre- afl at acum în lucrări de restaurare, datează din veacul petrecută în România úi primul document semnat de cieri din partea preúedintelui BBR, ing. José Iacobescu, al XVII-lea, fi ind menĠionat în însemnările de călătorie rege fi ind la Piteúti. Prin demersurile sale civilizatorii, care a invitat-o pe directoarea muzeului să participe cu ale lui Paul de Alep. democratice, Nicolae Golescu úi-a atras aprecieri din o comunicare la viitoarea ediĠie a „Podurilor ToleranĠei”. Familia Golescu a avut reprezentanĠi în guvernele partea unor somităĠi ale secolului al XIX-lea: Iorga, Ca- În numele participanĠilor úi al său personal, preúedintele ğării Româneúti înainte úi după revoluĠia de la 1848, rol Davilla. Tatăl său, marele intelectual Dinicu Golescu, F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a mulĠumit pentru interesanta dar úi sub domnia lui Carol I. Nicolae Golescu, luptă- a pus bazele primei úcoli generale fără taxe úcolare expunere. (I.D.) tor în RevoluĠia Franceză din 1848 úi în cea din ğara din Ġară, unde învăĠau împreună copii de Ġărani, boieri, 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 O nouã apariþie la Editura Hasefer Cine zice „Psihologia negativĉ. Antisemitismul” cã Levana-i A apărut recent la EdituraHasefer o nă, prejudecăĠi- carte cu un titlu inedit – „Psihologia ne- le faĠă de romi, departe gativă. Antisemitismul”, de Diana Medan, evrei, ú.a. sunt ”Rasismul este o fobie colectivă, dar doctor în psihologie, jurnalistă, poetăúi… prezente úi nu au úi o tulburare de personalitate”, afi rmă palpit? colega noastră la “Hasefer” úi “Realitatea tendinĠa de a se justifi cat autoarea. Extremismul islamic de Evreiască”. Cartea este construită ca un diminua. Statis- de azi reprezintă o continuare a vechi- Poe- studiu, elaborat de un profesionist, fi ind ticile, sondajele lor conflicte istorice. Este un merit al zia Biancăi totodată abordabilă oricărui cititor afl at în dau rezultate în- autoarei de a lega fenomenul antisemit Marcovici e căutarea adevărului. Patru capitole, fi e- grijorătoare. În de un ansamblu de evenimente ce s-au un jurnal li- care pe secĠiuni, dezvăluie un mecanism ciuda faptului că petrecut sau se petrec sub ochii noútri, ric, ironic úi al răului sub forme înrudite – xenofobia, am intrat în era azi. Concluzia nu este pesimistă – „ o autoironic, rasismul, antisemitismul/iudeofobia, Ho- informaticii fără naĠiune trebuie să-úi găsească punctul în care pre- locaustul, infl uenĠa mass-media, magia frontiere, a inter- de echilibru tocmai în combaterea rele- dispoziĠia socială, perspective. Unul dintre punctele netului, comunicarea liberă nu poate îm- lor lumii actuale, precum fanatismul úi spre reverie de plecare este „Psihologia minciunii”, de piedica efectele maladive ale xenofobiei. mentalitatea teroristă… Sfârúitul este îúi dă mâna M.S.Peck (Editura Curtea Veche, Bucu- Stereotipurile, generalizările abuzive, un nou început”. Bazată pe numeroase cu prozais- reúti , 2003), unde se afi rmă că „minciuna diferenĠele sociale, crizele economice nu surse, pe cercetările unor autori străini mul impus. este trăsătura cea mai relevantă a răului fac decât să acutizeze boala. úi români, cartea Dianei Medan merită Impus, de care sălăúluieúte în oameni, ea fi ind un De la „inconútientul personal” al lui citită cu atenĠie úi considerată un pas când a tre- simptom, cât úi o cauză a răului”. De la Carl Jung la „conútiinĠa colectivă” a lui spre cunoaúterea mai profundă a bolilor buit să-úi grupul familial, la grupul social úi apoi la Emile Durckheim, metamorfoza este de care suferă societatea umană, acest decidă dru- societate, văzută macroscopic. unidirecĠionată, în cazul xenofobiei. Au- conglomerat de personalităĠi diverse, de mul în viaĠă úi úi-a ales o meserie practi- Secolul XX a dat exemple numeroase toarea vine cu exemple de masacre din indivizi cu calităĠi úi defecte specifi ce, că: inginer constructor. Dar, cum Bianca úi cutremurătoare de manifestare a răului diverse epoci istorice úi de pe numeroase competenĠe individuale de diverse grade, e o luptătoare, a útiut, carte după carte, în fază paroxistică. Nu le vom relua, fi ind meridiane. Genocidul armenilor din 1915 dar care sunt obligate, prin imperativul să-úi construiască o redutabilă carieră cunoscute pe tot mapamondul. Trist este este preludiul unor masacre de anvergură convieĠuirii úi conservării speciei umane, literară. O atestă recenta antologie, că „senzaĠia de groază, capacitatea noas- cum sunt Holocaustul nazist, Gulagul, să se adapteze la o civilizaĠie comună. „Peste úapte coline”, apărută în Editura tră de a ne îngrozi se toceúte”. Xenofobia masacrele din Asia úi Africa. BORIS MEHR „de-acasă”, Junimea. „Acasă” înseamnă are o istorie multiplă, fi ind răspândită în Iaúiul. „Acasă” înseamnă Haifa. Iaúiul cele mai diverse zone. De la xenofobie Asumarea trecutului e-n întrebări – parodii sentimentale – cu la rasism se ajunge fără nicio piedică, ele în literaturã răspuns gata-útiut: „N-a revărsat Bahlu- identifi cându-se fără reĠineri. Aproape că „America de peste pogrom” este un dinĠă nu ar putea iul?,/ nu s-au prăbuúit iubiri?/ Găurile din nu existăĠară în care să nu fi e întâlnite roman apărut recent la Editura Cartea nega realitatea sa. mozaicul PieĠei Unirii au fost astupate?/ asemenea boli sociale. Religia, religiile, Românească, sub semnătura unui ta- Nu se face nici o Porumbeii, în continuare, înălbesc/ statu- tradiĠiile îúi au rolul lor. Numeroúi socio- lentat prozator, Cătălin Mihuleac (n. 17 analiză politică a ile verzi?” Altădată imaginea e aburoasă; logi, fi losofi , diverse úcoli, studii, publicaĠii iunie 1960, Iaúi), în prezent realizator al fenomenului. Este, zâmbetul a dispărut: „Când acasă e se ocupă astăzi de aceste fenomene. unei o rubrici bisăptămânale în cotidianul de fapt, o reflec- departe úi departe e/ undeva unde nu-i Mai aproape de zona noastră, europea- “NaĠional”, intitulată „România lui Mihu- tare în conútiinĠa exact casa…”. ùi – acasă la Haifa, de leac“. Colaborează la “România literară”, autorului a ceea ce Ziua IndependenĠei Israelului: „tu pri- Lansare la Tel Aviv “Ziarul de Duminică”, “Orizont”, “Timpul”, s-a petrecut înain- vind la un pod úi el neterminat/ pozând “Convorbiri literare”, “Monitorul”, “Opinia tea naúterii sale úi un steag pitit pe acel pod/ cahol-lavan/ ,,Omul ºi criticul” studenĠească”, “Dacia literară”, “Lucea- ceea ce nu ar trebui geamul prin care priveam/ de la cafenea,/ fărul”, “Cronica”. Este redactor la revista să se mai repete. murdar de degete de copii, priveau úi ei/ Pe 23 iunie “Convorbiri literare”. Are la activ úapte vo- Recunosc că am ziua independenĠei noastre…”. Fetele ei, 2015, la Casa lume de prozăúi teatru. A obĠinut titlul de citit cartea cu oarecare difi cultate, nefi ind Zinette úi Noemi, – luptătoare, cu rucsac Scriitorilor doctor în fi lologie la Universitatea din Iaúi. obiúnuit cu numeroasele fl ash-back-uri. negru, epoleĠi argintii, „par liniútite” sco- din Tel Aviv a De formaĠie umorist, ceea ce se re- În revista „Observator cultural” (6 Ġând din buzunare „abonamentele hofúi”, avut loc lansa- marcă la prima lectură, autorul tratează nov. 2014), Ovidiu ùimonca publică un dar mama lor le vede oboseala „din ochii rea volumului o temă gravă a istoriei româneúti din interviu cu autorul, în care acesta declară cu sclipiri atât de vii”. Luciditatea nu-i postum ,,Omul secolul XX – circumstanĠele Pogromului cu sinceritate că „acest moment istoric omoară poezia. Tocmai simĠul realităĠii e úi criticul”, al de la Iaúi, început la 28 iunie 1941. Fra- … nu face mare cinste neamului”. Apoi ghimpele după care recunoúti trandafi rul: regretatului pant este modul cum, într-un roman de explică metoda „de lucru”, focalizarea „eu nu înúel pe nimeni/ doar pe mine mă scriitor úi cri- circa 300 de pagini, autorul reuúeúte să evenimentelor prin ochii unui copil care înúel”. Întinde o carte propriului copil, tic literar Iosef comprime realităĠi din perioada antebeli- vrea să ajungă la Hollywood, unde visea- „odată îl interesa limba română…”. ùi Eugen Cam- că, de la Iaúi, din România úi, în paralel, ză să nu fi e legionari. Mi se pare extrem ce face, în faĠa nepăsării lui, cu propriile pus, apărut evenimente din viaĠa unor personaje de de sugestiv acest demers. Remarcabilă, cărĠi? „Le arunc în dulapul neîncăpător, în anul acesta la la Viena úi Washington D.C.(SUA). Un la scriitorul Cătălin Mihuleac, este încer- valize veúnic urcate/ în cămară…”. Cea- Editura Hasefer din Bucureúti. Eve- Thomas Mann ar fi scris cel puĠin două vo- carea de a găsi originea antisemitismu- laltă faĠă a lunii, căci Bianca înseamnă, în nimentul s-a desfăúurat în prezenĠa lume. Nu ne referim la celebritatea celor lui-negaĠionismului la noi – fi e ignoranĠa ebraică, lună – Levana – e poezia socia- unui public numeros, printre care E.S. doi autori, ci la evoluĠia spre concentrare omului simplu, fi e ignorarea voită a unui lă: simbolul Gilad ùalit – „o viaĠă pentru o dr. Andreea Păstârnac, ambasadorul a prozei moderne. eveniment crucial în viaĠa Iaúiului anului mie”; stări de spirit „după Auschwitz”, atât României în Israel, dr. Madeleine Romanul este caleidoscopic sau în 1941 – Pogromul (de fapt, un asasinat or- de des amintite, ajunse la saturaĠie, zic Davidshon, dr. Francisca Stoleru, Biti gen puzzle. Ne preumblăm în diverse lo- ganizat). Îmi exprim sincer admiraĠia faĠă unii. Nu puĠini, nu insignifi anĠi. ùi – pre- Caragiale, Roni Căciularu, Lică Bluthal, curi, cu diverse personaje, evrei, oameni de un scriitor relativ tânăr, care înĠelege zentul? „Norii sunt mereu ameninĠători/ ing. ùtrul Moise. Evenimentul a fost de alte etnii, dar laitmotivul este antise- mai mult decât unii istorici „cu doxă”, care citeúti printre rânduri noi generaĠii ura/ moderat de ziarista Doina Meiseles. mitismul din România anilor premergători au încercat ani de zile săúteargă cu bure- ei vor o altă ordine…”. „Nimic nou sub Cuvântul de deschidere a fost Pogromului, cu salturi mari în timp înspre tele – atât în anii „socialismului victorios”, soarele nostru,/ păsările parcă nu mai rostit de Jean Steiger, redactor-úef al zilele noastre. Pogromul nu este relatat, dar úi după – marile pete de sânge de pe au loc pe cer,/ nu mai au radarul natural/ ,,Jurnalului Săptămânii”. E.S. Andreea nici nu este nevoie. Există destule cărĠi, harta unei Ġări greu încercate. să scape”. Păstârnac a adresat în cuvinte calde studii, mărturii, nici un om de bună-cre- BORIS MARIAN Ca orice poet adevărat, Bianca útie mesajul Ambasadei României. Criticul să transfi gureze accidentalul. De aici – prof. Andrei Strihan a prezentat cartea, atingerea morĠii cu gravitate úi ironie: „că iar criticul Zoltan Terner a redat o con- Francisca Stoleru doar aúa e pe la noi te îmbracă într-un vorbire foarte interesantă cu regretatul sac alb./ Doar gulerul aproapelui e puĠin dr. Eugen Campus. Costel Safi rman la Sinagoga din Piatra Neam tăiat, aúa pentru o săptămână”. Îúi pune a vorbit despre anii în care l-a avut ca ŗ úi ne pune întrebări neliniútitoare: ce se profesor pe Eugen Campus, care a fost Joi, 2 iulie a.c., Sina- meniul literar a debutat în întâmplă cu albumele de familie răma- director al ùcolii ComunităĠii Evreieúti goga „Baal Shem Tov” din 2001 cu volumul de proză se fără nimeni pe lume? Cum e când de Rit Spaniol din Bucureúti, úi a reme- Piatra NeamĠ a găzduit scurtă „Cuibul de viespi” „vorbeúte” numai tăcerea? Dar când se morat serbarea pe care foútii elevi au lansarea volumului „Dan- apărut la Tel Aviv, urmat de scurge o viaĠă într-un „con de umbră”? organizat-o când acesta a împlinit 90 satoarea de flamenco” un al doilea volum intitulat Întrebări cu atât mai sensibile cu cât de ani. Au mai luat cuvântul Arnold Her- al scriitoarei Francisca „Vioara cu arcuú fermecat”, Bianca e o împlinită în toate: familial, man úi pictoriĠa Liana Saxone Horodi. Stoleru, apărut la Editura apărut un an mai târziu. profesional, literar. Recent, a fost invitată Fiul lui Eugen Campus, Meni Campus, 24:ore, prefaĠat de criticul În 2009 cele două volume ca suporter – reprezentantă a ASILR – a vorbit în numele său úi al surorii literar Ioan Holban. Cu au fost reeditate la Editura de Filiala Uniunii Scriitorilor din Iaúi, în sale, Edna Dubois, mulĠumind Editurii această ocazie, în prezenĠa 24:ore într-un singur volum „bătălia” purtată de Iaúi să câútige titlul de Hasefer úi tutoror celor care au ajutat autoarei, despre recenta – „Poveúti de adormit pă- Capitală Culturală Europeană în 2021, la la apariĠia cărĠii, precum úi publicului apariĠie editorială au vorbit rinĠii” – care a fost laureat care candidează. În prezenĠa multor lite- venit din alte oraúe israeliene. Seara, Adi Cristi, directorul Editurii 24:ore, redac- al Premiului Special al Salonului Interna- raĠi ieúeni notorii, Bianca a vorbit despre organizată de AsociaĠia Ziariútilor úi a torul cărĠii, Ana Partenie úi scriitorul Emil Ġional de Carte – Iaúi. Francisca Stoleru a activitatea ASILR, úi-a lansat o carte de Oamenilor de Cultură de Limbă Româ- Nicolae, preúedintele ComunităĠii Evreilor obĠinut în 2004 Premiul pentru Literatură proză recentă, „Rebela din Haifa”, a pri- nă din Israel, s-a încheiat cu un moment din Piatra NeamĠ. Orginară din Dorohoi, al FundaĠiei Ianculovici din Haifa, Israel. mit distincĠia de „Ambasador al poeziei”. de reculegere în memoria scriitoarei Francisca Stoleru a absolvit UMF Iaúi. În Este membră a AsociaĠiei Scriitorilor de Cine zice că Levana-i departe de palpit? Sonia Palti. anul 1971 emigrează în Israel, unde va Limbă Română din Israel úi a Uniunii IULIA DELEANU BARUCH TERCATIN profesa ca medic în oraúul Haifa. În do- Scriitorilor din România. (DAN DRUğĂ) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 15

Varüovia Evreii ºi Holocaustul COMUNITATI în discursul public european Cluj Cercetĉri istorice, „Dezbateri europene: Evreii legate de receptarea peliculei úi Holocaustul în discursul “Ida”, lungmetrajul premiat cu la un click distanþã public european” a fost tema Oscarul pentru cel mai bun fi lm unei conferinĠe internaĠionale, străin, ce prezintă drama evre- Mai mulĠi tineri istorici din Cluj au demarat proiectul Historical găzduită, pe 15 iunie 2015, de ilor polonezi în anii cei negri. Population Database of Transylvania (HPDT), o iniĠiativă nouă în POLIN – Muzeul de Istorie al Dr. Adrian Ciofl âncă, cercetător România. Detalii aflăm de la dr. Vlad Popovici, de la Universitatea Evreilor Polonezi din Varúovia. útiinĠifi c la Institutul de Istorie Babeú-Bolyai. Evenimentul a reunit specialiúti “A. D. Xenopol” al Academiei din Ġări europene úi din Israel, Române, a vorbit despre anti- D.M.: Cine a avut iniĠiati- D.M. : Care sunt provocările alături de tineri membri ai co- semitismul prezent în discursul va proiectului úi în ce constă proiectului? munităĠilor evreieúti europene. public românesc după război acesta? Dr. VLAD POPOVICI: Cea ParticipanĠii au analizat, din úi în dictatura comunistă, cu Dr. VLAD POPOVICI: Origi- dintâi provocare Ġine de spe- perspective variate, modul în reverberaĠii în anumite cercuri nea proiectului trebuie căutată cializarea personalului. Fiind care tragedia ùoah-ului este úi după 1989. El a atras atenĠia în multiplele colaborări pe care prima iniĠiativă de acest fel percepută, în ultimii ani, în asupra noilor dovezi apărute în Centrul de Studiere a PopulaĠiei din România úi din Sud-Estul Europa, controversele care ultimii ani, legate de aspecte (CSP) din cadrul UniversităĠii Europei, toĠi membrii echipei planează încă în acest dome- mai puĠin cunoscute publicului Babeú-Bolyai din Cluj-Napoca au avut nevoie de stagii de pre- niu, precum úi aspecte legate larg privind “Holocaustul prin le-a dezvoltat încă de la înfi- gătire, organizate de partenerul de antisemitismul de astăzi, gloanĠe”, precum pogromurile inĠare cu institute similare din norvegian, pentru a înĠelege recurent în unele zone pe glob. Manifestarea de la Dorohoi, GalaĠi, pădurea Vulturi úi altele. Europa. Unele dintre acestea principiile construcĠiei úi gesti- s-a desfăúurat sub auspiciile EUNIC (European Prof. dr. Andras Kovacs de la Academia de ùti- dispun de baze de date de onării unui astfel de instrument. Union National Institutes for Culture), un efort inĠe din Ungaria, a reliefat, dintr-o perspectivă populaĠie istorică încă de la HPDT nu este o simplă bază organizatoric deosebit fi ind depus de echipa Insti- sociologică, modul în care Holocaustul úi, ulterior, sfârúitul anilor 1970, astfel că de date, ea conĠine informaĠie tutului Cultural Român din Varúovia, coordonată comunismul au afectat componenĠa comunităĠii am încercat, la rândul nostru, istorică, inclusiv variabile care de Sabra Daici, directoarea acestei instituĠii. din Ungaria úi percepĠia identităĠii evreieúti în să construim o bază de date se referă la realităĠi ce nu mai rândul celor afi liaĠi sau nu la aceasta. “De la similară. Ca moment de înce- există astăzi. Din acest motiv, Holocaustul ºi asumarea Vistula la Iordan. A fi un polonez în Israel” a fost put poate fi amintită vizita unei pentru a face informaĠia inteligi- tema prelegerii susĠinute de istoricul úi jurnalistul echipe a CSP la Institutul Inter- bilă pentru contemporani úi utilă responsabilitãþii Michael Sobelman (Israel), cunoscut pentru pro- naĠional pentru Istorie Socială cercetătorilor, trebuie parcurse din Amsterdam, în 2007, unde multiple etape de prelucrare i Prima parte a manifestării a reunit prezentări iectele desfăúurate la Yad Vashem. Programul a ú prof. Ioan Bolovan, directorul ordonare. Cea de a doua pro- úi discuĠii, moderate de dr. Jolanta Zyndul, cunos- cuprins úi prezentarea unui referat realizat de dr. cut istoric polonez. Dintre concluzii s-a desprins Stanislava Sikulova privind programele educative proiectului, úi alĠi câĠiva membri vocare Ġine de caracterul surse- ai actualei echipe au venit în lor. Pentru a transcrie sursele aceea că discursul public legat de Holocaust, despre Holocaust din Slovacia. contact cu Historical Sample istorice este nevoie de speci- dar úi de antisemitism, în general, în variate Ġări of Netherlands – baza de date ali ti în domeniul paleo grafiei, europene, se conturează în strânsă legătură cu ú Identitatea evreiascã, astãzi de popula ie istoric a Olandei. dar în acela i timp dispu i s modul în care Ġara respectivă a reuúit (sau nu) Ġ ă ú ú ă În urma unei finan ri europene realizeze o munc diferit de să-úi asume responsabilitatea pentru tragedia Partea a doua a constat într-o dezbatere, Ġă ă ă i a unui parteneriat cu Univer- cea pentru care s-au preg tit, victimelor, precum úi cu modul în care ùoah-ul moderată de Joanna Baczko din Polonia, cu ú ă sitatea din Tromsø, Norvegia, deoarece introducerea într-o a fost prezentat oamenilor obiúnuiĠi, de-a lungul tineri membri ai comunităĠilor úi organizaĠiilor anilor postbelici. Dr. Albert Lichtblau, de la Uni- evreieúti – Abraham Hayman (Polonia), Dan am iniĠiat Historical Populati- bază de date presupune reguli on Database of Transylvania diferite de transcrierea clasic versitatea din Salzburg (Austria), a conferenĠiat Fishman (Austria), Adam Schonberger (Ungaria) ă (HPDT), prima baz de date a documentului. O alt provoca- despre memoria Holocaustului, naĠionalismul úi dr. Diana Medan (România). S-au abordat su- ă ă de popula ie istoric vizând re se refer la dezechilibrele de austriac, identitatea europeanăúi globalizare. biecte precum: identitatea evreiască în Europa Ġ ă ă Dr. Daniel Gerson, de la Universitatea din Berna, de astăzi, antisemitismul pe internet, anti-isrea- teritoriul Transilvaniei între anii informaĠie. Lucrăm cu sursele a 1850-1914. Obiectivele proiec- apte religii i confesiuni, scrise (ElveĠia), a evidenĠiat rolul memoriilor supravie- lismul ca nouă formă de antisemitism, percepĠia ú ú tului sunt: construc ia bazei de în patru limbi, dar cantitatea Ġuitorilor, dar úi al evocărilor urmaúilor acestora Holocaustului în rândul tinerilor europeni. Ġ date, ca aplica ie informatic , i de informa ie care s-a p strat din aúa-numitele “a doua sau a treia generaĠie”. Ġ ă ú Ġ ă introducerea în aceasta a circa este inegal . Spre exemplu, Dr. Sergey Lagodinsky, specialist în legislaĠia ă Bucureºtiul evreiesc 350.000 de persoane, pornind registrele comunit ilor israelite combaterii antisemitismului úi membru în con- ăĠ de la informa iile oferite de nu s-au p strat întotdeauna în ducerea ComunităĠii Evreieúti din Berlin, a atras ICR Varúovia a pregătit la POLIN o expoziĠie Ġ ă registrele parohiale de stare ci- serii cronologice complete pen- atenĠia asupra stereotipurilor despre Holocaust de fotografi e înfăĠiúând locuri din Bucureútiul vil . Informa iile despre aceste tru întreaga perioad . În unele formate post-tragedie, în ultimii 70 de ani, úi a evreiesc úi istoria lor – lăcaúuri úi obiecte de cult, ă Ġ ă persoane vor fi, în final, compa- cazuri fericite, precum cel al provocării de a aduce memoria tragediei dincolo imagini de epocăúi contemporane din “cartierul tibile cu standardul interna io- evreilor din zona ora ului Ocna de băncile specialiútilor, în casele germanilor evreiesc”, chipuri úi îndeletniciri specifi ce comu- Ġ ú nal ce se dezvolt în domeniu, Mure , avem informa ii anteri- sau ale europenilor obiúnuiĠi. Criticul de fi lm nităĠii evreieúti. ă ú Ġ Tadeusz Sobolewski a prezentat controversele astfel încât să poată fi integrate oare anului 1848. Cu ajutorul circuitului útiinĠific internaĠional HPDT, cercetările precedente úi analizate c omparativ cu date asupra istoriei evreilor din Tran- Noi studii despre evrei despre populaĠiile altor regiuni silvania vor putea fi completate EdiĠia a úasea a ConferinĠei de la Varúovia pentru tinerii cercetători din domeniul studiilor iudaice din Europa úi America de Nord. úi aprofundate prin analize mult s-a desfăúurat la Universitatea din Varúovia, în perioada 17-20 iunie. Evenimentul a fost organizat Pentru publicul larg vom pune mai amănunĠite ale proceselor de Centrul pentru Studiul Istoriei úi Culturii Evreilor din Polonia ,,Mordechai Anielewicz”, în cola- la dispoziĠie, din 2017, un mo- sociale intracomunitare úi ale borare cu Departamentul de Studii Iudaice al instituĠiei de învăĠământ gazdă. S-au prezentat noi tor de căutare a persoanelor úi interacĠiunii cotidiene cu ce- studii, realizate de doctoranzi úi masteranzi de la mai multe universităĠi europene. ,,Voci ale anti- informaĠiilor biografice esenĠia- lelalte naĠionalităĠi ale Marelui semitismului românesc la sfârúitul secolului al XIX-lea. Cazul SocietăĠii Literare Junimea din Iaúi” le, pentru a sprijini cercetările Principat. a fost tema expunerii susĠinute de Maria Mădălina Irimia, de la Universitatea ,,Al. I. Cuza” din Iaúi. genealogice individuale.

promovate de Rabinul din Lubavitch, cei prezenĠi s-au Rabinul tuturor bucurat de momentele muzicale deosebite oferite de renumitul cantor Berel Zucker, din SUA. Evenimentul a La Templul Coral din Bucureúti a avut loc o manifestare în memoria marelui învăĠat Menachem Mendel fost prezentat de Cristi Ezri. Schneerson, Rabinul din Lubavitch, la comemorarea a 21 de ani de la dispariĠia sa dintre noi. Evenimentul, organizat de Habad România, în colaborare cu F.C.E.R. úi JOINT România, s-a desfăúurat luni, 22 iunie, úi a O personalitate cu adevãrat luminoasã reunit numeroase personalităĠi ale vieĠii evreieúti, printre care: E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Statului Israel la Bucureúti, Shelly Hagler, adjunct al Misiunii Diplomatice israeliene, dr. Aurel Vainer, preúedintele Supranumit “rabinul tuturor”, Rabbi Menachem Men- F.C.E.R., deputat, ing. Albert Kupferberg, secretarul general al F.C.E.R., José Iacobescu, preúedintele B’nai del Schneerson (1902-1994) s-a născut în Rusia úi a B’rith România, rabinul Naftali Deutsch, directorul Habad-România, rabinul Dovber Orgad, de la Habad, locuit în Ucraina, unde tatăl său fusese rabin. A obĠinut rabinul Rafael Shaffer, de la F.C.E.R., Eduard Kupferberg, directorul Cancelariei rabinice a F.C.E.R., Attila licenĠe academice la Sorbona, dar úi-a desăvârúit úi Gulyas, directorul DASM úi vicepreúedintele C.E.B. studiile religioase în marile capitale europene. Salvat din ghearele naziútilor, se va stabili în SUA, unde îi va urma an. Dr. Aurel Vainer a subliniat rolul deosebit al miúcării socrului său la conducerea Miúcării Habad, devenind O searã cu adevãrat specialã Habad în promovarea iudaismului úi a valorilor vieĠii al úaptelea admor al acesteia. A reuúit să transforme ViaĠa exemplarăúi principalele concepĠii ale scrierilor tradiĠionale în rândul comunităĠilor evreieúti peste care Habadul, dintr-o congregaĠie decimată de Holocaust, Rabinului din Lubavitch au fost prezentate de dr. Yechiel s-au abătut mulĠi ani de comunism úi secularizare forĠată, într-o organizaĠie internaĠională faimoasă, ce reuneúte Harari (Israel), într-un stil cu adevărat hasidic, expune- inclusiv al celei din România. De asemenea, Dr. Aurel astăzi reprezentanĠi în peste 2000 de locuri din lume. rea fi ind însoĠită de pilde úi întâmplări emoĠionante, dar Vainer a rememorat cu emoĠie amintirile proprii legate Totuúi, viaĠa sa particulară a decurs într-o simplitate úi moralizatoare. Dr. Yechiel Harari este autorul lucrării de vizita sa, mai demult, la mormântul marelui învăĠat vecină cu ascetismul, împărĠită între rugăciuni, audienĠe, “Secretul rabinului”, carte ce a devenit un adevărat best- de la New York, alături de Israel Sabag, directorul Joint conferinĠe úi scrieri. Rabbi Menachem Mendel obiúnuia seller în întreaga lume, dedicată ilustrului lider spiritual. România. Din partea Habad-România, rabinul Naftali să acorde multe audienĠe pilduitoare, nu doar discipolilor E.S. Dan Ben-Eliezer a evocat o latură poate mai puĠin Deutsch i-a dăruit ambasadorului Dan Ben-Eliezer o sau evreilor, ci oricărui om, de la persoane simple până cunoscută, dar deosebit de importantă, a Rabinului din carte úi, respectiv, preúedintelui dr. Aurel Vainer unul la mari lideri ai lumii. Lubavitch, aceea de fi n cunoscător al politicii internaĠi- dintre celebrii “dolari” ai Marelui Rabin, pe care acesta onale, care nu a ezitat, în situaĠii încordate, să-úi afi rme obiúnuia să-i ofere celor care mergeau la el în audien- sprijinul pentru Israel i s pov uiasc importan i lideri e, ca pild pentru a-i îndemna s fac fapte bune. i ú ă ăĠ ă Ġ Ġ ă ă ă ù Pagină reaizată de DIANA MEDAN precum Benjamin Netanyahu, actualul premier israeli- fi indcă rugăciunea cu bucurie este una dintre concepĠiile 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 Mozaic „Omul Valoarea dialogului între culturi de pe strad ”, Interviu cu directorul Editurii Kriterion, SZABÓ GYULA ĉ S-au împlinit 45 de ani de la înfi inĠarea Editurii Kriterion, una dintre puĠinele in- stituĠii culturale care, prin eforturile de promovare a literaturii minorităĠilor naĠionale un faimos din România, a devenit unicat în Europa de Est. condei – Certitudini úi incertitudini la început limba idiú în română, cum ar fi , în 1996, de drum? antologia de poezie Idiúul cântă, tradusă Ani de zile, între cele două răz- – Cu toate frământările societăĠii ro- din idiú în română de Emil Dorian, volum boaie, a circulat în presa democrată mâneúti în 1990, era cert că trebuie să îngrijit de Anton Celaru. pseudonimul acesta, bătător la ochi ne continuăm politica editorială, respectiv, – Cum aĠi folosit desfi inĠarea cenzurii? mai ales prin neobiúnuita sa lungime: cultivarea literaturii minorităĠilor naĠionale – Am defriúat „terenuri” lingvistice refu- o întreagă sintagmă pentru a „camu- trăitoare de secole pe teritoriul României zate în anii ’80. Am publicat o culegere de fl a” un comentator imposibil să treacă de azi úi, prin traduceri, a dialogului in- folclor rrom, primul dicĠionar rrom – român neremarcat. Identitatea autorului se tercultural între minorităĠi, între români de prof. Gheorghe Sarău, traduceri din trăda datorită ironiei rafi nate cu care úi minorităĠi. Altă certitudine: desfi inĠarea limba rromani în limba română. Tot în lua la refec scăderile unei societăĠi cenzurii. Nici un pasaj de carte nu se română au apărut lucrări despre comuni- întârziate în căutarea propriului cod mai scotea sau se introducea prin imix- tatea albaneză, două volume bilingve de culturii islamice. superior de comportament. La început tiuni venite din partea ei. Centrala cărĠii poezie – albanezăúi română, un volum – Probleme care vă frământă? îúi zicea „Alcest”, desigur inspirat de úi-a schimbat doar numele; se chema de poezie în armeană. Prin strădaniile – Dezinteresul pieĠei de carte pentru personajul lui Molière, predicator de Romlibri, dar avea acelaúi sistem de redactorilor Elena Diatcu, Felix Milorad, traducerile din limbile „mici” ale Europei austeritate ca o cale spre îndreptarea control asupra bugetului editurii. Motive Octavia Nedelcu, Mikola Corsiuc s-au for- de Est; scăderea sprijinului fi nanciar, mai moravurilor. Idealist, căuta oriunde pri- de incertitudine: salariile se asigurau mat autori úi colaboratori cu aport notabil ales, după retragerea FundaĠiei pentru lej de „ revizuiri”. Chiar aúa s-a chemat oarecum din venituri proprii, dar nu mai la dezvoltarea acestor literaturi. o Societate Deschisă; nereuúita de a fi Ġineau piept infl aĠiei; tipografi ile acordau – Cum vă raportaĠi la editurile, apărute pătruns cu adevărat pe piaĠa de carte prioritate avalanúei de publicaĠii „libere”, după ’90, aparĠinând organizaĠiilor de din străinătate; antagonismul literatură atractiv-năucitoare pentru noi, atunci; minorităĠi naĠionale? comercială/ literatură de valoare. Faptul difuzarea a devenit dezastruoasă ime- – Le urmăresc atent evoluĠia, apreciez că nu facem rabat de la calitate se reper- diat după dezmembrarea întreprinderii ce face Hasefer-ul, Ararat-ul, dar nu-mi cutează negativ în plan fi nanciar. centrale de difuzare în entităĠi judeĠene; pot reprima nostalgia gândindu-mă la – Cartea în format electronic are úanse redactorii noútri cu experienĠă au migrat foútii noútri autori úi cititori minoritari, ce mai mari la public? înspre cariere universitare, diplomatice, plăceri profunde am încercat cu ocazia – Sunt convins că viitorul îi aparĠine. politice; forul tutelar nu mai era obligat lansărilor de carte. Deocamdată am tipărit volume cu discuri să dea socoteală asupra modului în care – Prezentul Kriterion-ului? ataúate. se plăteau tipografiile etc. Abia după – Sunt profund recunoscător Elenei – La 1 iulie a.c., preúedintele Româ- úapte ani am putut deschide cont bancar Diatcu, care s-a luptat ani de zile pentru niei, Klaus Iohannis, acorda Editurii Or- propriu. apariĠia unei culegeri de mare valoare dinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, – În ce-a constat, concret, continui- etnologică, istorică: Din folclorul muzical Categoria F – Promovarea culturii. Ce a tatea? al tătarilor dobrogeni, pe care autoarea, însemnat decoraĠia pentru Kriterion? – Am păstrat obiectivele directorului eminenta folcloristă Ghizela SuliĠeanu, – O susĠinere puternicăúi o încurajare. Domokos Géza úi ale redactorului úef n-a mai apucat s-o vadă tipărită. Sunt Este nu numai o apreciere la adresa tutu- Hedviga Hauser: autonomia redacĠiilor úi mândru că la noi a fost publicat Cora- ror foútilor úi actualilor mei colegi, autorilor a limbilor; susĠinerea proiectelor elaborate nul, până atunci tradus în română prin úi colaboratorilor noútri de-a lungul celor Foto: „Curierul israelit”, 1934 în redacĠii sau colective redacĠionale ex- intermediul altor limbi. Pentru prima oară patru decenii úi jumătate de existenĠă, dar terne; menĠinerea colecĠiilor din perioada apărea traducerea din arabă, făcută de úi o apreciere la adresa tuturor celor care primul său volum, făcut din lapidare anterioară. Am înregistrat úi pierderi. În prof. univ. dr. George Grigore, iniĠiator úi cred în viitorul dialogului intercultural, în notaĠii úi refl ecĠii ale unui moralist cu anul 1991 am publicat ultima carte în idiú, creator al colecĠiei „Bibliotheca Islamica”, rostul unei mai bune cunoaúteri majoritate iubire de oameni, totuúi. A cules multe scrisă de ùlomo Friedenthal. În schimb, în care au fost scoase o serie de lucrări – minorităĠi úi al apropierii reciproce. vorbe de bine, sub semnături presti- s-au publicat mai multe traduceri din interesante care introduc cititorul în lumea IULIA DELEANU gioase. I-a remarcat stilul úfi chiuitor însuúi Ibrăileanu, amintindu-úi, probabil de pe când debutau concomitent la Dr. Vasile Bodnar ºi tratamentul cu Regenerol „ coala nou ”, de coloratur socialist , ù ă ă ă Dr. Vasile Bodnar, din Sighetu ferinĠe, întâlniri cu publicul, ”pentru a nu se pierde în marea de atr g toare pentru tinerii de pe la ă ă MarmaĠiei, este medic ginecolog, informaĠii răspândite prin mass media”, spune el. Este vorba 1889-90. Va r mâne un sus in tor al ă Ġ ă dar mai are úi o altă specializare despre prezentarea tehnicilor pe care le practicăúi a Regenero- emancip rii sociale, preocupat de ă care, spune el, aduce alinare pentru lului, crema pe care o foloseúte în tratamente. Ea a dat rezultate existen ele neajutorate, dezorientate. Ġ o serie de afecĠiuni care, chiar dacă bune fi ind folosită în diferite instituĠii úi spitale, iar colegii medici Adic , ap r tor al „omului de pe ă ă ă nu sunt mortale, îngreunează viaĠa l-au rugat să nu modifi ce formula, deoarece merge foarte bine. strad ”, cum gl suia rubrica lui din ă ă pacienĠilor. În dialogul pe care l-am Concret, spune doctorul Bodnar, tratamentul are două părĠi cotidianul „Facla”, dup ce îi devenise ă purtat, el a arătat că a pornit pe acest O parte este de întreĠinere, cu cremele aferente, naturale, fără popular numele real : H. t. Streitman. ù drum chiar din timpul rezidenĠiatului chimicale, fără conservanĠi (care pot fi úi cancerigeni), o gamă de Pe atunci l-a întâlnit un ucenic în când, făcând medicină generală creme de întreĠinere generală, din cap până în picioare. Crema ale gazet riei, Nicolae Carandino. ă aplicativă, a reuúit să se extindă în este compusă din 14 plante, dintre care úapte sunt scrise pe cutii Spre norocul amândorura: Streitman domenii noi úi diverse. úi úapte sunt secrete. Cea de a doua este realizarea de infi ltrări. se alegea cu postura onorant de ă Totul a început, spune el, cu Ambele reprezintă o soluĠie la întrebările la care medicina nu mentor, iar discipolul îi va face pentru algiile pelviene din cauze necunoscute, pe care le-a întâlnit a dat încă răspuns. Există mai multe categorii de creme. De eternitate loc în galeria de portrete din ca ginecolog. Cercetând aceste dureri, cu ajutorul unui scan- exemplu, cele folosite împotriva ridurilor de bătrâneĠe, a pe- volumul de amintiri „De la o zi la alta” ner special, a stabilit că, în aceste cazuri, la femeile cu dureri telor de sarcină, a acneii juvenile. Aceste creme conĠin săruri (Cartea româneasc , 1979). În câteva ă mari nivelul radicalilor liberi este foarte ridicat, ceea ce l-a de aur, săruri de argint, minuni din munĠii Maramureúului, toate rânduri lu m act de o personalitate ă determinat să tragă concluzia că există o legătură între cele adunate de acolo, úi care echilibreazăúi normalizează pielea. A menit s impun respect: „Nu era ă ă ă două fenomene. Din cercetări úi experienĠe, úi-a dat seama că doua cremă este Gingivalul, care se adresează unor afecĠiuni prea înalt. Purta ochelari. Must ile îi ăĠ radicalii liberi pot fi contracaraĠi cu antioxidanĠi. Construind un ca gingivite, parodontoze, atrofi i gingivale. Gingivalul este bun erau cenu ii i barrèsiene. Sceptic i ú ú ú sistem complex de antoxidanĠi, pre-antioxidanĠi regeneratori úi úi pentru Ġesuturile esofagiene. Are un efect benefi c úi asupra cultivat, avea pasiunea am nuntului, ă introducând tratamentul respectiv, a constatat că pacienĠii se coardelor vocale. A treia, dar de fapt prima pe care a preparat-o, a nuan elor decisive. Frecventase pe Ġ simt mai bine. A ajuns la concluzia că pe acelaúi principiu se este crema pentru vaginite, hemoroizi sau pentru regenerarea morali tii francezi, pe Schopenhauer ú pot trata úi alte dureri, ca de pildă cele reumatice, psoriazisul, Ġesutului testicular. Cea de a patra este crema pentru modifi cările i pe Nietzsche. Avea o bibliotec des- ú ă zona zoster, acneele juvenile úi altele, deoarece cauzele sunt articulare. Alta se aplică pentru zona zoster úi psoriazis. O men- pre care se povesteau minuni. Printre aceleaúi - acĠunea radicalilor liberi. Tratamentul este de a o Ġiune. PreĠurile sunt accesibile, produsele putând fi achiziĠionate altele, se puteau g si la Streitman ă contracara úi de a regenera Ġesuturile. Iar rezultatele sunt net cu 30 de lei. Aceasta úi datorită faptului că materia primă, adică clasicii marxismului i clasicii greci. Nu ú superioare, iar efectul este permanent. De menĠionat că trata- plantele medicinale pe care le foloseúte, le primeúte gratuit de îi pl ceau oamenii «dintr-o bucat », ă ă mentul este individualizat, nu la toată lumea acĠionează la fel. la pacienĠi, cei ce umblă prin munĠi úi le culeg. Nu are nevoie opiniile fi xe, «atitudinile», eroii opiniei, L-am întrebat pe doctorul Bodnar cât de răspândit este de conservanĠi pentru că personajele f r suport. Streitman ă ă tratamentul. Deúi el a publicat rezultatul cercetărilor în revista există plante din pădure se gr bea s dezumfl e, cu acul s u ă ă ă “Medica Academica”, în românăúi în engleză, úi este accesibil care păstrează prospeĠi- sub ire, toate baloanele câte încurcau Ġ la nivelul oricărui medic din lume, nu are feedback-uri sufi ciente, mea cremelor. libera circula ie a vie ii publice”. Expo- Ġ Ġ după care să poată trage concluzii generalizatoare. Dar a fost În ceea ce priveúte achi- nen i ai elitei intelectuale, precum Paul Ġ contactat de sute de oameni, printre care úi colegi medici, de ziĠionarea acestor produse, Zarifopol, Camil Petrescu, Ion Vinea, pildă de la Iaúi, de la Chiúinău sau Cluj, care folosesc această la Cluj úi la Iaúi există i-au pre uit scrisul. Este absurd t ce- Ġ ă ă tehnică. Este deschisă, prezentatăútiinĠifi c, documentată. A farmacii care le vând. Din rea ce s-a a ternut cam demult peste ú prezentat metoda úi la Congresul InternaĠional Antiageing de păcate, la Bucureúti nu a activitatea lui publicistic , de o valoare ă la Bucureúti, a publicat informaĠii úi în alte ziare. Potrivit afi rma- găsit încă o farmacie care incontestabil . Cineva ar trebui s ia ă ă Ġiilor lui, numărul pacienĠilor a crescut. Are rezultate concrete, să valorifi ce produsele dar ini iativa readucerii sale în actualitate, Ġ de exemplu, o persoană căreia i s-a recomandat proteză la este în căutare. Cine are m car printr-o prim selec ie din sutele ă ă Ġ genunchi úi care, în urma tratamentului său, repetat de mai nevoie de acest produs, de texte r mase prin ziarele la care a ă multe ori, s-a vindecat. Are pacienĠi peste tot, úi în România, poate să comande de pe colaborat pre de câteva decenii. Ġ úi în străinătate site-ul doctorului Bodnar. GEO ERBAN ù Tratamentul îl prezintă personal la diferitele congrese, con- EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 17 Un observator englez despre evreii din România (1870-1873) Ce te faci dacã Bun observator, James William Ozanne, păstreze ceea salveze treceau Dunărea înot. Ar fi trebuit corespondent de prim-plan al presei ce au în faĠa să explice cum, dintre toate popoarele, treci drept idilic? britanice la Paris, a ajuns, de-a lungul perseverenĠei tocmai evreii deveniseră înotători atât de carierei sale, într-un post la Consulatul úi a útiinĠei de pricepuĠi pe un fl uviu atât de lat”. Aici se Deúi autor de proză, comentată încă britanic din Bucureúti úi úi-a consemnat a economisi a cuvenea o notă, pe care însă o adaug de la debutul din 1913, căutat pentru impresiile într-o carte apărută la Londra, israeliĠilor.Fireú- eu, pe baza însemnărilor dr-ului Adolph talentul cu care isca polemici, abil în în 1878, tradusă abia acum. te, preoĠilor le Stern, primul avocat evreu din România, a combina fi cĠiunea cu implicaĠii de un Intitulată “Trei ani în România. 1870- face plăcere să predecesorul lui Filderman la conducerea realism crud, chiar grosier, I. Ludo (în 1873” (în româneúte úi note de Iulia agite spiritele... obútii evreieúti, în acea vreme secretarul acte Isac Ludo) n-a fost nicicând un Vladimirov, Humanitas, 2015), cartea Dacă o colonie lui Peixotto (vezi “Din viaĠa unui evreu model de ponderaĠie úi mansuetudine. este una dintre rarele referinĠe străine ale englezească român”, vol I, Hasefer, 2001, p.56-59, ca- Dimpotrivă, atacându-úi confraĠii în varii epocii. Aú spune că nimic nu-i scapă din de mă rimea pitolul „Benjamin Franklin Peixotto. Solia momente (evrei úi neevrei) úi-a dobândit peisajul social, economic úi psihologic al celei evreieúti lui” (1871). Tulburat de veútile referitoare reputaĠia de mesager al Siluete “obiectului” studiat, dar noi ne ocupăm ar fi mutată în la prigoanele din satele româneúti,juristul disputelor, imprecaĠiilor, aici, cu precădere, de secvenĠa evreiască. România, ar american, membru al organizaĠiei de atacurilor cu orice preĠ. Statistica vremii consemna că din popula- apărea imediat binefacere úi solidaritate B’nai B’rith, a A intrat în ciocniri, multe sub aparen- Ġia Ġării de circa cinci milioane de locuitori, o stare de ne- luat iniĠiativa unui demers practic pentru Ġe teoretice, deseori doar sub pretext că 265 000 erau evrei, 230 000 Ġigani, 50 000 mulĠumire asemănătoare. Duúmanii de a-úi ajuta coreligionarii. Un comitet de susĠine opinii iconoclaste cu F. Aderca, germani, 41 000 sârbi úi bulgari, 36 000 moarte ai evreilor sunt încântaĠi, e ade- sprijin nou înfi inĠat la New York, Societa- Mihail Sebastian, Miron Grindea, Ilarie unguri úi secui (mult înainte de unirea cu vărat, să reînvie monútrii Evului Mediu, tea Americano-Română, a subvenĠionat Voronca ú.a. Lucrările sale notabile Transilvania). dar nu preoĠii sunt cei ce dau tonul – cu cheltuielile necesare acĠiunii. Peixotto (chiar dacă în sens mai degrabă sar- Un lung citat zăboveúte, când este toate că, în fanatismul lor, devin instru- s-a prezentat la Washington preúedintelui castic) se înscriu în ciclul Paravanul vorba despre clasa de mijloc, asupra mente zeloase –, nu oamenii religiei úi Grant, care, în urma discuĠiei, l-a împu- de aur úi includ, între 1953 úi 1960, evreimii, respectiv o pagină, aproape ai credinĠei, ci mai degrabă oamenii din ternicit cu următoarea scrisoare adresată titluri ca „Domnul general guvernează“, concludentă. Citez: ”Cele mai bune ma- cercul partidului patriotic extremist care autorităĠilor române: „Stare de asediu“, „Regele Palaelibus“ gazine aparĠin francezilor úi germanilor, nu au cum să fi e infl uenĠaĠi de aseme- Washington, dec.8,1870 úi „Ultimul batalion“, toate alcătuind unii dintre ei sunt medici, ingineri sau nea idei, pe care ei înúiúi le consideră Purtătorul acestei scrisori,dl.Benjamin variante la o bancheri. Majoritatea sunt însă de origine puerile. (Aici avem o binevenită notă de Franklin Peixotto, care a primit însemna- cronică a Ro- evreiască, evreii alcătuiesc marea clasă precizare a traducătoarei: ”Referire la ta, deúi neremunerata, poziĠie de consul mâniei după comercială a Ġării. Chestiunea evreiască gruparea liberală Brătianu-Rosetti. Ion al Statelor Unite în România, se reco- Primul Răz- este foarte disputată, dar există, aúa cum C. Brătianu ia măsuri de limitare a puterii mandă bunelor ofi cii ale reprezentanĠilor boi Mondial. útim, evrei buni úi răi, evrei nepăsători úi economice a evreilor atât ca ministru acestui guvern în străinătate. Dl. Peixotto Desfăúurate evrei neinteresanĠi. Evreii sunt bancherii de interne în guvernul Nicolae Golescu a întreprins sarcina funcĠiunii mai mult ca caracterolo- Ġării, meúteúugari úi, până de curând, din 1868, guvern pe care îl conduce de o lucrare misionară în folosul neamului gic, tipologic erau aproape singurii vânzători de tutun facto, cât úi ca prim-ministru, începând său pe care îl reprezintă, decât pentru úi socio-isto- úi alcool. Evreii sunt mai degrabă asupriĠi din 1876. Problema evreilor se pune vreun folos al său, o lucrare pentru care ric pe faĠete în România. Au existat persecuĠii, dar cu stringenĠă la Congresul de la Berlin, toĠi cetăĠenii îi vor ura cea mai mare iz- multicolore, izolate úi la scară mică, puse în practică când puterile occidentale fac presiuni bândă. Statele Unite necunoscând nici o între descrip- de câĠiva amatori, aceste acĠiuni nu s-au asupra României pentru o reglementare deosebire a cetăĠenilor din pricina religiei Ġii politice, extins la nivelul armatei sau al maselor. favorabilă acestora. Pasajele de mai sus sau naúterii, cred de bună seamă într-o convertiri su- PreoĠilor greci le place să-i stârnească trebuie citite ca o punere în temă a opiniei civilizaĠie peste toată lumea care va che- fleteúti, tra- pe credincioúi împotriva evreilor úi, de publice britanice, în contextul relatărilor úi zăúui vederi universale. tate, în marea lor majoritate, într-o Paútele evreiesc, se aude de multe ori dezbaterilor din presa europeană a vre- Congresul Statelor Unite a încuviinĠat manieră satirică, paginile afi rmă multă că au fost răpiĠi copii creútini, iar sângele mii“). Unde avem de obiectat, se referă, îndată această numire a preúedintelui vervă, până la impoliteĠe, chiar refuz le-a fost folosit la ceremoniile din sinagogi. în altă parte, când este vorba despre rolul Grant. La Viena, Peixotto a mai primit o al simplelor derogări anecdotice. Să îi Nu mai e nevoie să spunem că asemenea emisarului american Peixotto în România. scrisoare, în acelaúi sens, către principe- recunoaútem drept merit, unul real, reu- zvonuri nu au nici un fel de temei. Dimpo- În textul englezului, pe această temă, dar sa Elisabeta. Cât priveúte aluzia maliĠioa- úitele în denunĠarea modului în care se trivă, evreii sunt partea cea mai paúnică mai puĠin informat úi chiar maliĠios stă să a “înotătorilor evrei de performanĠa”, fascizase Ġara sub domnia lui Carol al II- a populaĠiei, duc un trai liniútit úi aúezat, scris: ”Consulii generali úi agenĠii străini la autorul englez era în necunoútinĠă de lea. De asemenea, inciziile în faptele de iar în multe situaĠii îi ajută pe cei din jur. Bucureúti au de obicei o misiune uúoară. cauză. Prigoanele de la sate au mers corupĠie sau de imixtiune a unor interese N-aú putea spune ce ar fi România fără Cei mai activi sunt, probabil, cel rus úi până acolo încât evrei duúi cu luntri erau străine în politica de guvernare internă. ei. Adevărata ranchiună împotriva evreilor cel american. Diplomatul rus obiúnuia, abandonaĠi în ostroavele Dunării, turcii Voi cita, spre exemplifi care, pentru pleacă de la faptul că multe moúii boiereúti după modelul compatrioĠilor săi din alte i-au adus înapoi, mai mult morĠi decât partea de pitoresc, încercarea mea de le sunt ipotecate úi, dacă n-ar fi existat o Ġări, să se amestece în diverse intrigi. vii, dar ostaúii noútri i-au împins cu patul a-i „smulge“ lui I. Ludo un interviu în lege care le interzice să deĠină pământ Agentul american, dl. Peixotto, un domn armei înapoi în Dunăre. Cartea englezului 1951 sau 1952 (nu mai útiu exact anul) în Moldo-Valahia, multe moúii ar fi fost de origine evreiască, îúi exercită infl uenĠa merită citită, căci ceea ce a observat cu legat de modul lui de a combina gazetă- deja în posesia lor. De altfel, nu am cum în vederea reglementării situaĠiei evreilor ochii lui rămâne valabil. O societate care ria cu actul romanesc. M-a trimis la plim- să nu mă gândesc că invidia are o mai din România. Nimeni nu a afl at, în cursul se balansa încă între Orient úi Occident bare sub cuvânt că nu obiúnuieúte să mare legătură cu problema evreiască úederii mele la Bucureúti, dacă era plătit úi unde bacúiúul era suveran, corupĠia în coopereze cu promotori de la „căminele decât religia sau orice altceva. Boierii nu de americani sau de evrei. Americani nu fl oare, într-o Ġară frumoasăúi bogată, cu de copii“, cu păpuúarii úi amatorii de pot uita că datorează uriaúe sume de bani erau, cu excepĠia unui dentist care nu ce- mulĠi oameni săraci (printre care úi destui colinde, fi indcă el, scriitorul cu reputaĠie, evreilor, iar oamenii de rând găsesc că rea nimic. Peixotto pomenea de masacre evrei). detestă, sub toate formele, amatorismul, felul lor comod de viaĠă nu le va permite să úi că cei care scăpau încercând să se ğICU GOLDSTEIN minoratul didactic, puritatea pierdută. I. Ludo a mai publicat alte cinci sau úase cărĠi, fără miză. Sunt interferenĠe Tulcea Program într-o activitate rămasă, vai, doar ma- Obligaŗii noi pentru terie de studiu. Nu avem încă, sufi cient de adecvate, criteriile de separare între educativ ma ghiah textul născut mort úi materia, cum se un vechi ü zice, g unoas . În cadrul programului “ coala intercul- ă ă ù Cu toată experienĠa mea de maúghiah al Cantinei Rituale din Bacău, suprave- HENRI ZALIS tural ”, modulul 1, cu tema “Minorit ille ă ăĠ gherea caúer în cadrul unui hotel a fost pentru mine ceva nou. Cu câteva săptămâni P.S. În posteritate am descoperit c era (din naĠionale. RelaĠii interetnice úi intercultu- ă înainte de începerea efectivă a activităĠii, rabinul Rafael Shaffer a demarat cursurile motive de temperament) greu să întreĠii cu el, rale în Dobrogea”, organizat de către Gu- de instruire de la distanĠă, după care am făcut o deplasare la „locul faptei”, unde vernul României, Departamentul pentru mai ales prin scris, „interpretări“. S-a disputat mi s-a făcut instruirea practică de către rabin, secondat de Meir Faina, maúghiah cu F. Aderca în legătură cu poziĠia acestuia faĠă RelaĠii Interetnice, în perioada de 9-12 la CIR Cristian. Am fost surprins să constat cât de diverse, úi de multe ori difi cile, iulie 2015, în ziua de 10 iulie am primit de „dezrădăcinarea“ lui B. Fundoianu. În loc să sunt cerinĠele unui proces 100% caúer. vină cu precizări amicale, I. Ludo a turnat gaz vizita unui grup de elevi olimpici, clasaĠi În faza de pregătire, sub îndrumarea lui Meir Faina, am caúerit utilajele úi vasele. pe locurile II sau III la olimpiadele de peste foc. La fel a procedat, în momente dife- Apoi am scufundat vasele noi în bazinul unui izvor din apropiere. Pentru vasele mari rite, cu Mihail Sebastian (pe chestiunea simbo- limba maternăúi elevi de liceu din diferite am folosit apa dintr-o zonă de acumulare a unui pârâu din marginea localităĠii. Am regiuni ale rii, câ tig tori ai concursului lismului în romanele lui Proust). Pur úi simplu, Ġă ú ă delimitat vesela de lapte (s-au făcut puncte de vopsea cu albastru) de cea de carne Oscar Lemnaru l-a defi nit pe I. Ludo drept „o de eseuri “Culorile diversităĠii”, organizat (vopsită cu roúu ), am pus afiúe evidente de lapte úi de carne în zonele respective, natură cârcotaúă, congenital lui sufi cientă“. de DRI în 2015. pentru a evita amestecarea celor două tipuri de veselă. A fost vizitat Templul Israelit din Tulcea Activitatea zilnică începe cu aprinsul primelor focuri la ora 5 úi 45 de minute úi úi Muzeul de Istorie a Evreilor din Tulcea. continuă cu spartul úi verifi catul tuturor ouălor (numai albe) folosite, cu verifi carea Elevii úi profesorii însoĠitori au fost foarte verdeĠii úi a legumelor cu foi, asistarea la cernutul făinii, luarea de hala din fi ecare Zilele medicale interesaĠi de istoria úi cultura evreilor lot de aluat, dar mai ales verifi carea úi îndrumarea permanentă a personalului úi din Tulcea, de obiectivele evreieúti úi se termină în jurul orei 22 úi 30 de minute. la Moineºti de lucrările de restaurare a Templului. Nu în ultimul rând, activitatea mai presupune úi relaĠia cu grupurile de turiúti, Preúedintele ComunităĠii a dat explica- participarea la slujbele de ùabat la Sinagogă, la Oneg ùabat, dar mai ales încre- În perioada 25-27 iunie, au avut loc Ġiile necesare úi a răspuns la întrebările derea pe care trebuie să le-o transmiĠi prietenilor noútri religioúi, că procesul de la Moineúti Zilele medicale ale Spita- elevilor úi profesorilor. ReprezentanĠii DRI caúrut este respectat sută la sută. lului Municipal de UrgenĠă Moineúti, au mulĠumit pentru prezentare iar în fi nal Am fost pe punctul de a face úi unele greúeli, însă, cu tactul úi răbdarea rabinu- unde au fost invitaĠi úi trei medici din au fost făcute fotografi i de grup. lui Rafael Shaffer, acestea au fost evitate la timp. Până acum, relaĠia cu grupurile Israel: dr.Evgeny Solomonov úi dr.Ran Ing. FAIMBLAT SOLOMON de turiúti a evoluat excelent úi sper să rămână astfel, până la terminarea acestui Katz, ambii de la Ziv University Hospital preúedinte C.E. Tulcea stagiu. Zefat-Israel, úi dr. Moshe Bustan, de BRIF HAINRICH la Central Emek Hospital Afula-Israel. (M.R.) 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015

Top 3 din 30 Pentru o apropiere O posibilă selecĠie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile între populaŗie Drepturile omului, penală a lui Victor Ponta. Or, dacă e limpede că CCR se poate pronunĠa asupra conduc tori diferite în funcþie de cine e omul Regulamentului uneia dintre camerele Parlamentului, aúa cum ºi ĉ a mai úi făcut-o, este la fel de clar că ea nu poate cenzura Din unele publicaĠii evreieúti bucureútene Mesajul transmis de Consiliul NaĠiunilor Unite pentru votul dat în Cameră sau Senat, pentru simplul motiv că ar precum „Renaúterea Noastră” sau „ÎnfrăĠirea” Drepturile Omului (CNUDO) prin Raportul úi RezoluĠia privind încălca un principiu de bază al statului de drept, úi anume pe rezultă o nemulĠumire constantă în anumite cer- războiul din Gaza arată ceea ce în Est se útia de pe vremea lui cel al separaĠiei puterilor în stat. Limpede pentru oricine, dar curi evreieúti, mai ales în rândul intelectualilor, Stalin, iar în România de pe vremea lui Ceauúescu, úi anume nu úi pentru noul PNL, deúi are numeroúi juriúti în conducere. faĠă de conducerea ComunităĠii. Se vorbeúte că drepturile omului depind de cine este omul. Unii au drepturi CCR a refuzat să se lase antrenată într-o dispută politică chiar despre o criză a conducerii, despre o criză mai mari, alĠii mai mici, în funcĠie de ce vrea un Consiliu (din úi a comunicat că „a respins, ca inadmisibilă”, sesizarea PNL. în Comunitate. Este adevărat că, în noiembrie păcate, funcĠionând sub egida ONU) sau un dictator, pentru Drept care, mă întreb de ce oare politicienii noútri nu îúi 1940 úi în ianuarie 1941, aveau loc noi demisii úi care egalitatea úi echitatea sunt tot atât de importante, pe cât aleg cu pricepere armele, aúa cum făceau odinioară cei care noi numiri în conducere – numiri, nu alegeri – în erau pentru Stalin úi Ceauúescu. alegeau să se dueleze pentru a-úi păstra onoarea? funcĠiile de secretar general úi de preúedinte. În Dacă argumentele lui Netanyahu úi ale autorităĠilor de la úedinĠa ReprezentanĠei din 3 Ierusalim ar putea fi luate de unii drept pledoarii pro domo, Grecia ºi UE, pe drumul marilor concesii noiembrie 1940 Horea Carp C.S.I.E.R. nu acelaúi lucru se poate spune despre mesaje venite din úi-a anunĠat retragerea din Din istoria cercurile militare de la Londra, de la Congresul american sau Votul dat de FranĠa, Germania úi Finlanda pentru lansarea funcĠia de secretar general. din realitatea seacă a cifrelor. programului de ajutor al Greciei nu este nici pe departe fi nalul Hotărârea a fost acceptată, C.E.B. „RezoluĠia este o pată neagră pe obrazul CNUDO”, afi rmă difi cultăĠilor pentru tandemul Grecia – UE, ci doar începutul lor. ce-i drept, cu regrete. Condu- Ed Royce, úeful Comisiei de Afaceri Externe a Camerei Re- Grecia trebuie să facă faĠă unei perioade îndelungate de cerea pierdea un membru cu merite deosebite prezentanĠilor din Congresul SUA, care acuză că rezoluĠia, austeritate, mai durăúi mai lungă decât dacă Tsipras nu ar fi într-o activitate îndelungată în slujba instituĠiilor care incriminează Israelul pentru crime de război, nu conĠine avut proasta idee cu referendumul, care nu a făcut decât să evreieúti. S-a hotărât punerea portretului său în nici o condamnare a Hamas, deúi acuze la adresa celei din acutizeze, pe de o parte, aúteptările grecilor faĠă de fi nalul, sala de festivităĠi a ComunităĠii. În locul lui Ho- urmă apăreau în textul Raportului, dar au dispărut din cel al considerat de ei iminent úi apropiat, al politicii de „strângere rea Carp a fost numit S. Rivenson. La 26 noiem- RezoluĠiei”. Royce a mai adăugat că „scopul acestei campanii a curelei”, iar pe de alta, să îi irite pe partenerii europeni, de brie, într-o nouăúedinĠă a ReprezentanĠei s-a internaĠionale este de a pune sub semnul întrebării „dreptul la care se aútepta un sac suplimentar de euro. citit scrisoarea preúedintelui S. Birman privind democraĠiei israeliene de a se apăra”, ignorând miile de ra- La rândul ei, UE úi Zona Euro trebuie să identifi ce meto- demisia sa temporară. In locul lui a fost numit chete trase de Hamas din Gaza asupra civililor israelieni úi dele prin care să existe cel puĠin o speranĠă rezonabilă că Pascu Braunstein, un vechi úi apreciat fruntaú al eforturile Israelului de a diminua pierderile civile prin anunĠuri Grecia îúi va plăti cei 82-86 miliarde de euro primit în cadul ComunităĠii, bun cunoscător al nevoilor secĠiilor publice înaintea atacurilor. noii tranúe, precum úi cei 320 de miliarde din ajutoarele de cult, culturăúi asistenĠă socială. După cum Richard Kemp, fost colonel în armata britanică, este úi precedente. Întrebarea este de ce ar plăti grecii acum, dacă se comenta în coloanele ziarului „Curierul Isra- mai dur, afi rmând că dacă Israelul ar ridica blocada Gazei, nu au făcut-o niciodată în trecut. Dar dacă grecii continuă să elit”, era un gest de mare curaj din partea lui că aúa cum solicită rezoluĠia CNUDO, decizia „va provoca noi nu plătească, de ce ar face-o alte state cu datorii la Comisie acceptase numirea în momente atât de tulburi pierderi de vieĠi omeneúti úi va stimula violenĠele în Israel úi úi FMI? Răspunsul la această ultimă întrebare i-a făcut pe pentru destinul populaĠiei evreieúti. Era în plină Gaza”. Kemp, citat de „Algemeiner”, ridiculizează totala inca- europeni să acorde urgent Greciei 7 miliarde de euro, adică teroare legionară. ”Conducerea a încetat să pacitate a comisiei ONU de a înĠelege realitatea războiului úi exact atât cât însumează datoriile către Banca Centrală însemneze deĠinerea unui post de înălĠare per- se întreabă de ce Raportul CNUDO nu a inclus úi un raport Europeană (care a Ġinut deschise băncile greceúti în timpul sonalăúi de satisfacere a unor vanităĠi. A primi de 242 de pagini redactat de Israel. recentei crize) úi către FMI, ceea ce va permite Greciei să azi conducerea înseamnă a accepta obligaĠiuni În sfârúit, înainte de a termina cu RezoluĠia Consiliului iasă din incapacitate de plată. care nu dau nimic în schimb”, conchidea ziarul. ONU, care uită că propriile úcoli au fost utilizate în timpul răz- Dovadă că mărul discordiei (úi el o invenĠie grecească, la Dar nici preúedinĠia lui Braunstein nu a fost boiului din Gaza ca depozite de rachete pentru Hamas, să mai fel ca úi Calul Troian) stă în a crea condiĠiile necesare pen- de lungă durată. La începutul lunii ianuarie úi-a adăugăm că această structură a ONU a condamnat Israelul tru ca Grecia să îúi poată plăti datoriile úi să nu acrediteze depus mandatul. FuncĠia a fost preluată de S. de 62 de ori, în timp ce împotriva Siriei au fost pronunĠate 15 în Europa prototipul rău-platnicului care e iertat de credite Goldfarb, care s-a angajat să depună toată condamnări, a Coreei de Nord – 8, Iranului – 5, Eritreei – 3, este că UE a decis să acorde Greciei fonduri europene de râvna ca să corespundă încrederii acordate. Sudanului – 2, úi aúa mai departe. investiĠii de 35 miliarde de euro, precum úi asistenĠă gratuită Conform ziarului „ÎnfrăĠirea”, unde redactor Profi tând de ocazie, Ministerul de Externe de la Ramallah pentru ca aceúti bani să poată fi absorbiĠi úi folosiĠi pentru principal era pictorul H. M. Maxy, foarte critic s-a úi adresat Înaltei CurĠi InternaĠionale de JustiĠie, solicitând dezvoltare úi crearea de locuri de muncă. De altfel, Sigmar la adresa conducerii ComunităĠii, criza nu se condamnarea soldaĠilor israelieni, dar premierul Netanyahu Gabriel, vicecancelar úi ministru al Economiei, a declarat că datora doar schimbărilor survenite la nivel de a declarat că nu va permite niciodată ca un soldat israelian „este nerealist pentru Germania să-úi asume atât de mult risc preúedinte úi secretar: întreaga conducere a să fi e târât înaintea Înaltei CurĠi InternaĠionale. fără a cere Greciei schimbarea comportamentului. Atunci ar dovedit neputinĠă de adaptare la noul context trebui să facem acelaúi lucru cu Italia, Spania, Portugalia... politic, neputinĠă de atragere a evreilor în Comu- Politicienii încearcã, Zona Euro nu ar putea să supravieĠuiască”. nitate, lipsă de autoritate morală cu care să se juriºtii nu se lasã (de aceastã datã) Mai mult, secretarul american al Trezoreriei, Jacob Lew, a impună protipendadei fi nanciare. Critici aspre subliniat, în cursul unei vizite efectuate în FranĠa úi Germania, la adresa ComunităĠi au apărut úi în „Renaúte- Curtea ConstituĠională a României îúi are imperfecĠiunile „importanĠa restabilirii viabilităĠii datoriei Greciei”, iar úefa FMI, rea Noastră”. În numărul din 10 ianuarie 1941 sale, generate în special de modul în care sunt aleúi cei nouă Christine Lagarde, a declarat, conform Agerpres, că Atena apărea următorul articol, semnifi cativ intitulat: judecători, trei fi ind propuúi de Senat, trei de Camera Deputa- are nevoie de o diminuare a poverii datoriei astfel încât acest „Să împrospătăm cadrele ComunităĠii. Cerem Ġilor úi trei de PreúedinĠie, ceea ce afectează imaginea lor atât pachet să fi e viabil, ceea ce acum categoric nu este. o conducere vie úi capabilă să facă faĠă marilor în ceea ce priveúte obiectivitatea, cât úi prevalenĠa criteriilor „Acest pachet complet are două părĠi: una care vizează cerinĠe ale clipei”. profesionale în numirea lor. reformarea semnifi cativă a economiei elene úi cealaltă care ùi totuúi faptele infi rmă acuzaĠiile aduse. Motiv pentru care, pe de o parte, deciziile CCR, inatacabile se referă la acordarea fi nanĠării úi restructurarea datoriei”, a S-au găsit soluĠii la multe din problemele cu úi obligatorii, au fost adesea subiect de discuĠie úi nemulĠu- precizat Lagarde, adăugând căĠările europene ar trebui să care se confrunta Comunitatea la momentul mire în societatea civilă. Pe de altă parte, clasa politică are acorde Greciei o perioadă de graĠie de 30 de ani la rambur- respectiv, mai ales împotriva măsurilor antievre- o tentaĠie prea pronunĠată de a transforma CCR în arbitrul sarea datoriilor europene precum úi o extindere semnifi cativă ieúti adoptate de regimul legionar. Trebuia făcut societăĠii româneúti úi de a o atrage în dispute politice care a maturităĠii împrumuturilor. faĠă rechiziĠionărilor de clădiri comunitare. Au depăúesc evident jurisdicĠia CurĠii. Orice, în afara tăierii datoriilor, iar ministrul german de fost rechiziĠionate aproape toate clădirile úcoli- Recent, adus în pragul disperării de faptul că nu se poate fi nanĠe, W. Schaeuble, a spus chiar că dacă negocierile cu lor evreieúti din Bucureúti, punându-se în pericol folosi de DNA pentru a schimba guvernul, PNL a încercat Grecia ar evolua în această direcĠie, el ar putea demisiona. posibilitatea continuării învăĠământului. În aces- marea cu degetul úi la Curtea ConstituĠională, unde a atacat Aúa că mariajul din interes Grecia - Zona Euro va fi unul te condiĠii, la 5 ianuarie 1941 s-a Ġinut o úedinĠă un articol din Regulamentul Camerei DeputaĠilor, precum úi cu multe năbădăi. specială a secĠiunii culturale pentru luarea de hotărârea Camerei privind respingerea cererii de urmărire ALX. MARINESCU hotărâri în vederea salvării învăĠământului evre- iesc. Dr. Kanner, unul dintre membrii comisiei, Nicholas Winton, conchidea: ”Trebuie să facem totul pentru a Moartea lui închide un curent periculos la care a dat loc un glas care a pronunĠat ca să se închidăúcolile”. supranumit ”Schindler al Marii Britanii” S-a cerut să se intervină la eforiile templelor din Praga să ajute la salvarea unor copii fost plasaĠi. În 1988, într-o emisiune de pentru ospitalizarea úcolilor. RechiziĠionările nu evrei din Cehoslovacia. Atunci el a creat televiziune la BBC, Winton a fost invitat s-au limitat la clădirile úcolilor. S-a rechiziĠionat o organizaĠie de refugiaĠi, a dat anunĠuri în auditoriu iar în timpul programului úi clădirea fabricii de azimă, clădirea spitalului în ziarele britanice pentru a căuta familii a fost prezentat carnetul său cu lista Caritas. Pentru toate aceste măsuri trebuiau dispuse să primească copii úi a organizat copiilor. Când redactoarea emisiunii a găsite soluĠii, ceea ce nu a fost o sarcină uúoa- transporturile. A reuúit să obĠină acceptul întrebat dacă, cumva, în auditoriu se ră. Dar n-au fost persecutaĠi doar cei vii. N-au Sir Nicholas Winton, salvatorul a Camerei Comunelor pentru aducerea găsesc copii salvaĠi de Winton, peste 20 fost scăpaĠi din vedere nici cei afl aĠi în lumea sute de copii evrei din Cehoslovacia copiilor sub 17 ani. În acest fel, a salvat de persoane s-au sculat úi l-au aplaudat. cealaltă. S-a întâmplat tot în decembrie 1940, înainte de izbucnirea celui de-al doilea 669 de copii. Din păcate, ultimul tren, Nicholas Winton a fost înnobilat de când primăria Capitalei a somat Comunitatea război mondial, a murit la 1 iulie a.c. în care trebuia să plece pe 1 septembrie regina Elisabeta a II-a, a primit titlul de să dezgroape evreii înmormântaĠi în cimitirele vârstă de 106 ani. De origine evreiască, 1939, ziua în care a început cel de-al ”Erou britanic al Holocaustului” al Marii creútine. Se aveau în vedere evreii convertiĠi. În provenind din Germania, părinĠii săi úi el doilea război mondial, nu a mai ajuns Britanii. A fost decorat cu numeroase acest context, a fost justifi cat răspunsul dat de s-au botezat úi úi-au ”anglicizat” numele la destinaĠie. medalii, inclusiv de către guvernul de „Curierul Israelit” la acuzaĠiile aduse împotriva pentru a se integra mai bine în societa- Winton a Ġinut secret toată acĠiunea la Praga. Singura distincĠie care nu i-a ComunităĠii: InstituĠiile comunitare trec prin tea britanică. Luând la cunoútinĠă ce se úi gestul său, pentru care a fost apoi fost acordată a fost cea de ”Drept între grele încercări, se scria în ziar; ar fi mai utilă întâmpla cu evreii din Germania după supranumit ”Schindler al Marii Britanii”. Popoare” a Statului Israel. Deúi era bote- relevarea rezultatelor decât atacarea celor care ”noaptea de Cristal” úi în perspectiva S-a afl at abia în 1988, când soĠia lui a zat, Yad Vashem l-a considerat evreu iar lucrează. izbucnirii celui de-al doilea război mon- descoperit în pod un carneĠel cu numele distincĠia se acordă salvatorilor neevrei. LYA BENJAMIN dial, Winton a fost invitat de un prieten copiilor, părinĠilor lor úi familiilor unde au EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 19

„Trebuie sĉ ne povestim amintirile Credincios faþã de sine, o viaŗĉ Benone Constantin a venit pe lume unul dintre cei care n-au aderat, după deoarece în curând vom dispãrea” la doi ani după terminarea primului răz- război, la fuziunea între Partidul Social boi mondial, într-o familie evreiască din Democrat úi Partidul Comunist. Între ’49 Interviu cu SUZANA DIAMANTSTEIN, Darabani, comunitate, azi, dispărută. Se - ’52, a condus úcoli de maiútri minieri la supravieĠuitoare a lagărului de la Auschwitz năútea în România Mare. PopulaĠia evre- Baia Borúa, Caransebeú. Abia în ’54 úi-a iască ajunsese la aproape 800 000 de reluat studiile universitare. După absol- Suzana Diamantstein a împlinit de curând venerabila vârstă de 93 de ani. Năs- sufl ete. O forĠă remarcabilă, economică, vire, a lucrat la mina din Ciungani, apoi cută la Târgu Mureú, la vârsta de 22 de ani a fost deportată, împreună cu familia, industrială, culturală. Era rău, era bine? – pe úantierul Todireni. S-a bătut, toată la Auschwitz. Nu s-a întors decât ea. În anii care au trecut, de fi ecare dată când a Dacă-n 1923, ConstituĠia îi consfi nĠea, în viaĠa, pentru lucruri în care credea. La avut ocazia, a povestit despre acea perioadă cumplită care, deúi nu a durat decât fi ne, mult aúteptata cetăĠenie română, la lucrările de foraj de la Todireni a desco- un an, i-a marcat viaĠa. Profesiunea ei de credinĠă este necesitatea de a transmite nici 18 ani distanĠă, cetăĠenia îi era re- perit, la 950 de metri adâncime, o pânză pentru generaĠiile viitoare memoriile ei, oricât de dureroase ar fi e ele. Sunt din ce trasă. Vremuri aspre aúteptau generaĠia de apă freatică cu radioactivitate mult în ce mai puĠini martori úi lumea nu trebuie să dea uitării acest capitol al istoriei primului pătrar al veacului XX, sortită să peste normal. Primele cercetări n-au fost europene, crede ea. Împreună cu alĠi supravieĠuitori, cu prilejul împlinirii a 70 de trăiască ascensiunea legionarismului, concludente. A ajuns până la profesorii ani de la eliberarea Auschwitzului, a fost decorată de preúedintele Klaus Iohannis. venirea la putere a lui Hitler, care avea Hulubei úi Bădărău, de la Facultatea de Suzana este veriúoara mea. A dat multe interviuri, dar nu mie. Cunoscând să închidă aproape întreaga Europă Fizicăúi Chimie, să obĠină continuarea povestea ei, nu m-am gândit că este úi pentru mine un subiect. Dar acum, când în garduri de sârmă ghimpată, victoria lor. În cele din urmă, supoziĠia i-a fost am sărbătorit-o, am profi tat de ocazie úi i-am pus niúte întrebări. Poate mai puĠin ForĠelor Aliate, entuziasmul primilor ani confi rmată. O anomalie geologică a fost obiúnuite… de după Eliberare, zaĠul decepĠiilor: semnalată la Muncelu Mic, dar, până la – Draga mea, ai împlinit 93 de ani úi, fost vorba de soartă? Am fost norocoasă, de la marginalizare la emancipare úi venirea lui acolo, numai pirită era scoasă ca să-Ġi citez propriile cuvinte, ai deve- am nimerit în locuri aproximativ mai uúoa- viceversa. Istoria se repetă: „alte măúti, la suprafaĠă. A propus forarea înclinată nit înĠeleaptă. De aceea te întreb: cum re, de exemplu, nu am participat la aúa- aceeaúi faĠă”. Benone Constantin, care într-un perimetru apropiat. Aúa a fost apreciezi astăzi ceea ce Ġi s-a întâmpat numitele marúuri ale morĠii, nu am mers „a făcut” de curând 95 de ani – Ad mea descoperit un important zăcământ de în tinereĠe? Cum Ġi-a infl uenĠat deportarea pe jos iarna ca alĠii, pe noi ne-au dus úi în veesrim! –, este astăzi unul dintre pu- sulfuri auro-argintifere. Când Ceauúescu viaĠa ta? locuri mai bune. Din Auschwitz am ajuns Ġinii supravieĠuitori din Trenurile MorĠii, a vrut să desfi inĠeze Muzeul de Geologie – Lasă-mă puĠin să mă gândesc la în Cracovia, unde am lucrat într-un atelier cetăĠean de onoare al Municipiului Iaúi. această întrebare, deoarece s-au întâm- de croitorie. Tragedia a fost că ne-au dus A trăit calvarul de la Chestură, întins la plat multe. M-am întors singură din de- înapoi la Auschwitz, se apropiau ruúii úi pământ, fără să audă altceva decât îm- portare, dar nu am fost singură deoarece nemĠii au golit oraúul. M-au despărĠit de puúcături úi răcnete; o după amiază, o am găsit membri de familie, mătuúa din mama úi de mătuúa mea úi cred că atunci noapte. „Încolona-re-e-a!” s-a ordonat în partea mamei, unchi din partea tatălui au murit amândouă. Pe mine, cu alte zori. În jur – cadavre, muribunzi. Cei vii meu, care m-au primit cu mare dragoste úi tinere, ne-au dus la Breslau (Wroclaw). – mânaĠi spre gară. „Culcat!” – alt ordin au încercat să înlocuiască familia pierdu- Acolo făceam niúte lucruri inutile, săpam când convoiul lui a ajuns pe planúeul plin tă. Dar interesant este, cu toate acestea, úi căram pământ, dar fără nici o noimă. de balegă de pe peron. Circulau multe că nu m-am simĠit bine în Ardealul de sud. Am ajuns apoi la o fabrică în zona sudetă trăsuri atunci. Oamenii erau înghesuiĠi în M-am întors acasă la Târgu Mureúúi aco- (Cehoslovacia) în condiĠii ceva mai ome- vagoane de vite cu lovituri de paturi de lo m-am simĠit mai bine, printre cei care neúti dar nu a durat prea mult deoarece se puúcă. Înăuntru – miros puternic de var au trecut prin aceleaúi tragedii, nestins. Trenul s-a pus în miúcare. Aerul prin acelaúi iad ca úi mine. Încetul frigea. Îl urmăresc úi azi scene din vago- cu încetul, această durere s-a mai nul acela: o mamă continua să-úi Ġină la de la ùosea, unde se afl au exponate atenuat, viaĠa a continuat, am avut piept pruncul sufocat; cineva spânzurat – unicat în lume, ca să facă în locul lui un noroc úi mi-am găsit un tovarăú îúi scosese cureaua – atârnat de unul din muzeu cinegetic, a mers cu demersurile de viaĠă excepĠional. Am reuúit lanĠurile de la ferestre; un Ġăran, venit să până la primul ministru de-atunci, Manea să ne facem o familie frumoasă, le aducă apă, împuúcat că s-a încumetat Mănescu, úi a determinat anularea de- doi băieĠi, care ne-au adus multe s-o facă; cadavre, multe cadavre, când ciziei. Acum nu mai poate ieúi din casă. bucurii. Am lucrat, m-am încadrat s-au deschis vagoanele la Podu Iloaiei. ùi casa-i pustie. Nina, soĠia sa – a fost în societate, alături de soĠul meu Unii rămaúi în viaĠă úi-au găsit sfârúitul úi ea inginer geolog – a plecat din astă am învăĠat multe deoarece el era fi indcă s-au repezit la băltoacele de apă lume. Da, comunitatea are grijă de el, un om cu o cultură multilaterală, úi să bea. RăniĠii – trimiúi la sinagoga din dar Nina-i era pereche. Îmi citeúte poezii ceea ce nu am putut acumula în târg. Valizii – la săpat gropi comune. scrise de bunii prieteni Adriana úi Nicu- copilărie úi tinereĠe, deoarece aúa Dupăúase luni de úedere la Podu úor Neacúu pentru ei amândoi. ğărâna erau condiĠiile, a încercat să-mi Iloaiei, Benone a fost dus, sub pază, merge-n Ġărână. Dar sufl etul? Benone ofere. Din păcate, viaĠa noastră în înapoi la Iaúi. Avea 21 de ani. Era stu- Constantin e unul dintre cei pentru care comun nu a durat cât aú fi vrut eu, dent la Facultatea de Geologie. Activa cuvântul (mai) are consistenĠă. Cât timp am rămas văduvă la maturitate în Partidul Social Democrat. A publicat Ġine ochii deschiúi, continuă să creadă dar totuúi destul de tânără. ùi deoarece apropia frontul. Ne-au dus mai întâi pe noi în ziarul partidului, „Libertatea”, una din că i-l poate opune relelor sociale de azi. am rămas singură, m-am întărit. Mi-am să săpăm úanĠuri antitanc dar, încetul cu primele mărturii despre pogrom. A fost IULIA DELEANU trăit viaĠa în continuare úi am încercat să încetul, i-au scos pe toĠi locuitorii orăúe- nu fi u povară nimănui. lului. Hitler nici nu mai exista úi noi săpam – ùtiu că eúti printre supravieĠuitorii la úanĠurile antitanc. Am muncit până la 9 ûabtai Ŗvi, falsul Mesia (II) care au povestit ce li s-a întâmplat. Foarte mai 1945. Ne-am trezit în dimineaĠa ace- (Urmare din pag. 6) Mesia ... i mu- s a adus dup ea numai dezam gire i mulĠi nu vor să spună, tac, îúi interiorizea- ea că nu mai aveam pazici. Mai înainte, ú ă ă ă ú sulman! Mul imea batjocur . Sinagogile odat pline, aproa- ză aceste probleme. Tu de ce ai conside- comandantul lagărului a vrut să ne ducă Ġ ă ă i-a recunoscut foarte repede gre eala pe c s-au golit. Tot ce aducea aminte de rat necesar să povesteúti? de-acolo úi ne-a avertizat că vin ruúii úi ú ú ă i s-a lep dat de el. Aderen ii cei mai Cabala a devenit suspect. În unele cazuri, – Da, trebuie să spunem ce útim. În o să avem de suferit. BineînĠeles, noi am ú ă Ġ ferve i au continuat îns s îl venereze. chiar au fost arse c r i de Cabala. Iuda- fond, există mulĠi care neagă această spus că nu plecăm nicăieri. Ruúii ne-au Ġ ă ă ă Ġ Au scornit fel de fel de explica ii, una mai ismul a intrat într-o faz de dezorientare istorie îngrozitoare, de aceea trebuie să eliberat úi noi nu am păĠit nimic. Ġ ă bizar decât alta, pentru a reconcilia ceea i stagnare, din care doar cu greu a ie it. se afl e. Mâine-poimâine noi nu vom mai – O ultimă întrebare. Aceste eveni- ă ú ú ce nu putea fi reconciliat. Pentru unii, visul îns a fost prea dulce fi , martorii dispar, úi în cercul tinerilor mente cum te-au infl uenĠat sufl eteúte? ă abtai vi, acum musulman i demni- pentru a fi dat uit rii. Nici pedepsele, nici rămâne o poveste foarte tristă, auzită de – Eram foarte amărâtă. La început, ù ğ ú ă tar al Înaltei Por i, i-a continuat ispr vile. blestemele i nici m car excomunic rile la cineva, spusă cândva. După părerea nu eram încă sigură că mama a murit. Eu Ġ ú ă ú ă ă mea, da, trebuie spuse aceste lucruri, de nu m-am întors organizat ci am pornit-o ÎnsoĠit de puĠinii adepĠi care îi rămăsese- nu i-au determinat să renunĠe la credinĠa r , el trecea din sinagog în sinagog i în abtai vi. Unii f i , dar cei mai mul i aceea am dat multe inerviuri la diferite pe drum úase fete, când pe jos, când cu ă ă ăú ù ğ ăĠ ú Ġ pleda, nu f r succes, pentru un amestec în tain , au continuat practicile statornicite publicaĠii, organizaĠii, inclusiv FundaĠiei trenul. În această călătorie, la un moment ă ă ă bizar de islam i iudaism. Prin str daniile de acesta. În Turcia mai exist i ast zi Spielberg. ùi, apropo de cunoaútere-ne- dat, ne-am oprit úi pe niúte linii paralele ú ă ăú ă comunit ii, el a fost din nou pus în tem- un grup mic i închis de descenden i ai cunoaútere, a venit aici la Târgu Mureú un am zărit într-un alt tren o doamnă din ăĠ ú Ġ ni , unde a murit în ziua de Iom Kipur a unor evrei converti i la islam, care în tain grup de evrei scoĠieni care nu au trecut Târgu Mureú, mai vârstnică decât mama Ġă Ġ ă anului 5437 (1676). respect unele obiceiuri evreie ti i se prin această tragedie úi adevărul este că, mea. ùi atunci mi-am zis: dacă ea a su- ă ú ú Visul dulce al venirii lui Mesia s-a consider discipoli ai lui abtai vi. deúi erau de asemenea evrei, pur úi sim- pravieĠuit, précis căúi mama trăieúte. Am ă ù ğ încheiat, în acel caz. De teptarea a fost Realitatea întrece orice imagina ie! plu nu au putut concepe cele întâmplate, avut o speranĠă. Am ajuns la voi, la Arad, ú Ġ extrem de dureroas . Fervoarea religioa- au pus la început niúte întrebări naive, am úi Ġin minte, din clipa aceea, m-am culcat ă rămas uluiĠi cât de puĠin informaĠi erau. în pat úi nu m-am sculat până când mama – Ce le- ai spus celor doi băieĠi despre ta, care era la Târgu Mureú să vadă ce „Menora” perioada Auschwitz úi cam când ai înce- s-a întâmplat cu familia, nu s-a întors. Revista put să le povesteúti? Mai vreau să-Ġi povestesc ceva. Eram A apărut noul număr al revistei „Menora”, pe luna mai, în coordonarea preúedin- – Chiar n-aú putea să fi xez o dată, foarte nefericităúi i-am spus mamei tale telui ComunităĠii Evreilor din Focúani, Mircea Rond. Ca de obicei, în paginile sale se faptele erau prezente în permanenĠă. Nu că poate nici nu ar fi trebuit să mă întorc. regăsesc articole de larg interes din diverse domenii, útiri locale, naĠionale úi externe, am făcut un secret dar nici nu am Ġinut Într-un fel am jignit-o. Atunci, un prieten din Israel úi zona Orientului Mijlociu, sfaturi de sănătate precum úi informaĠii legate ”discursuri” speciale deoarece úi soĠul de-al familiei m-a dus la plimbare úi mi-a de cele mai recente activităĠi comunitare. Bogdan Constantin Dogaru úi Mihai Liviu meu a povestit. El a fost în detaúamentele spus că mătuúa mea a fost foarte îndure- Adafi ni prezintă, în cadrul rubricii „Pagina de istorie”, un episod mai puĠin cunoscut de muncă obligatorie úi a străbătut pe jos rată de cuvintele mele. Apoi, mi-a mai zis din perioada Holocaustului úi imagini de arhivă despre activităĠile de muncă forĠată jumătate din Rusia. La noi, subiectul era, ceva: ”Tu întotdeauna o să-Ġi aduci aminte care s-au desfăúurat în Panciu, în perioada celui de-al doilea război mondial. ca să zic aúa, tot timpul ”în actualitate”. de părinĠi ca de niúte oameni tineri, veseli, Dintre activităĠile comunitare prezentate în cadrul rubricii „Info Club” pot fi – Ce crezi, cum ai reuúit să supravie- plini de viaĠă. Aúa vor trăi în memoria ta”. amintite: organizarea unei expoziĠii de pictură cu prilejul sărbătorii de Lag BaOmer, Ġuieúti? Deoarece ai fost tânără? Cuvintele lui au fost un fel de mângâiere, celebrarea sărbătorii de ùavuot precum úi derularea unei sesiuni de evocare a unor – Probabil, căci eu nu am făcut nimic un fel de consolare pentru viitor. personalităĠi evreieúti – Golda Meir, fost prim-ministru al Statului Israel (1969-1974), special să supravieĠuiesc. Să spun că a A consemnat EVA GALAMBOS úi Chaim Weizmann, primul preúedinte al Statului Israel (1949-1952). (D.D.) 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 JEWISH REALITY Dorohoi, 75 years after the Pogrom THE HOLOCAUST IN ROMANIA On the occasion of 75 years from the lawmaking regarding the Jews status commemorating 75 years from the Pogrom from Dorohoi, on The Holocaust is a historical July 8, 2015, FJCR, the Jewish period including several Community from Dorohoi, the moments, the highlight being Department for Inter-Ethnic the final solution. The first Relations, the County Council link in this making, says Raul Botoúani, and the Municipality Hilberg, was the defi nition of the of Dorohoi city organized a Jews status. For the fi rst time, series of manifestations the wording of the definition under the title “Memory as a has assumed the Nurnberg justice act”. Dr. Aurel Vainer, laws. But in Romania, when president of FJCR, members the totalitarian regime joined of the Federation leadership, Nazi Germany they were not Victor Opaschi, state secretary only inspired by the Nurnberg for Religious Affairs, Doina the tragedy was evoked by Dr. Aurel legislation, but also by local Federovici, senator, Dorin Alexandrescu, Vainer, FJCR president, eng. Dorin models of the past history. On mayor of Dorohoi, Gheorghe Sorescu, Alexandrescu, mayor of Dorohoi, Victor July 30, 1940, M. Manoilescu, president of the County Council of Opaschi, state secretary, Gheorghe Minister of Foreign Affairs, Botoúani participated to the events. The Sorescu, president of the County Council said: “I must mention our presidents of the Jewish communities of Botoúani, Iohanan Singer and Dr. government’s belief that the from Botoúani, Iaúi, Bacău, Piatra NeamĠ, Doron Coller, on behalf of the Israeli country cannot reach a perfect Focúani, RădăuĠi, representatives of the delegation. To honor the memory of Romanian homogeneity unless JCB also participated. They were joined those killed in the cemetery, 50 students the problem of the Jewish by a delegation of 90 Israelis with roots from the “Queen Mary” Lyceum from the element is categorically solved.” in Dorohoi and surroundings, and from city put each a yellow star bearing the In the new vision, the nation Northern Bukovina, led by the presidents name of one of the victims on 50 trees was no longer perceived as a of the respective organizations, Doron and their names were read aloud. Flower legal or political community, Coller and Iohanan Singer. wreaths were set at the monument of but as a spiritual, organic The symposium “The Jews from North the pogrom victims on behalf of FJCR, community, based on the law Moldova – history and contributions”, Dorohoi Municipality, County Council of of blood. Could be considered forbidden by law from passing to another moderated by Dr. Aurel Vainer, FJCR Botoúani, ùtefăneúti City Hall, the Jewish Jews those belonging to the Jewish religion. After Romania’s anti-Soviet president, included two sequences. Community from Dorohoi, the Prefect religion, those born from parents of war, on June 22, 1941, the politics of In the fi rst part there were presented Institution of Botoúani, the Jewish Jewish religion, Christians born by Jewish ethnic purifi cation became an everyday moments from the history of the Jews’ communities from Iaúi and Bacău. parents non-baptized, Christians, with reality. The only foreigners deported to Community from Dorohoi – professor Other two important moments Christian mother and Jewish father. The Transnistria were the Jews. The evidence Ilarion Mandachi, evocations about followed: the re-inauguration of the Jewish quality could not be changed is a telegram of Marshal Antonescu, the Jews from Dorohoi, underlining the Dorohoi synagogue with a recital by switching to Christianity after the to Mihai Antonescu on September 3, friendship relations between Romanians of Shmuel Barzilai, cantor, and the publication of the Statute. 1941: “All Jews (from Moldova) have and Jews – Victor Opaschi, state inauguration of the Museum of the Jews To defend the purity of the Romanian to be brought to camps in Bessarabia, secretary at the Department for Religious from North Moldova. The speakers, Dr. blood general Ion Antonescu signed because from there I will push them to Affairs, and new data about the Pogrom Aurel Vainer, Dorin Alexandrescu, mayor, on March 18, 1941, the decree law Transnistria. Let everyone understand itself – Adrian Cioflâncă, researcher Adrian Ciofl âncă, researcher, and Doron amending the general regime of the that it is not a struggle with the Slavs, but at the History Institute “A.D.Xenopol”. Coller outlined the importance of the religious cults. Jews of Mosaic faith were one with the Jews “. In the second part of the symposium museum for the memory preservation the Israeli members originating from of the Jewish communities of the area. Romania from the group that arrived At the end of the commemorative The Jews and the Holocaust at the commemoration shared some of manifestations, FJCR awarded the their memories related to this tragedy. medals of “Friend of the Jewish Impressive moments took place at the Communities from Romania – people in the public European discourse and peace lover”. The laureates were Jewish cemetery, the place where some “European debates: The Jews and countries and Israel and young members Gheorghe Sorescu, president of the of the pogrom deeds took place and the Holocaust in the public European of the European Jewish communities. County Council Botosani, Otilia Moruz, where 50 persons were killed. After the discourse” was the theme of an The participants analyzed from different director in the County Council Botosani, religious service with the participation of international conference hosted on June perspectives the way the Shoah tragedy Gabriel Velniceriu, counselor in the Rabbi Rafael Shaffer (Romania), Iosif 15, 2015 by Polin-the Museum of History is perceived in the last years in Europe, Municipality of Dorohoi, V. Murariu, Wasserman (Israel), the cantors Iosif of the Polish Jews from Warsaw. The the controversies still present in this fi eld, director of Dorohoi Theater. Adler and Shmuel Barzilai (Vienna), event gathered specialists from European as well as aspects regarding the anti- Semitism at present, recurrent in some of the world regions. The manifestation We shouldn’t ever forget! Never again! unfolded under the auspices of EUNIC The tragic days in the end of June Carol Iancu, “Paul Valéry” University, prepared by the Romanian govern (European Union National Institutes 1941 were commemorated in Iaúi on June Montpellier 3, and Professor Alexandru- encouraged by the Germans aiming at for Culture). Adrian Cioflâncă, one 26-28, 2015, through the manifestations Florin Platon, „Al. I. Cuza” University, the extermination of the Israelites from of the speakers, researcher at the organized by FJCR, the Jewish Community Iaúi. The survivors’ testimonials present Moldova. History Institute “A. D. Xenopol” of the from Iaúi, “Al. I. Cuza” University, the people who, sometimes with the cost of Adrian Ciofl âncă, researcher at the Romanian Academy, spoke about the History Institute “A.D.Xenopol”, the their own life, helped Jews even in those History Institute “A.D. Xenopol”, member anti-Semitism present in the Romanian Center for the Study of the Romanian terrible and inhuman days. in CNSAS, outlined a series of new public discourse after the war and in the Jews History (CSIER) and the Center of Another commemorative manifestation aspects regarding the Holocaust of the communist dictatorship, with resonance the Jews’ History and Hebrew Studies was a panel with the theme “The Pogrom Jews from Romania. Professor Carol in some circles even after 1989. A debate “Dr. Al. ùafran” and the Publishing House from Iaúi and the Holocaust in Romania” Iancu mentioned the fact that his native with young members of the Jewish of the “Al. I. Cuza” University, with the that took place in the Aula of the Romanian city Hârlău, was the only suburban communities and organizations was patronage of the Prefect Institution and Academy, Iaúi filial. Dr. Aurel Vainer, community from where the Jews had not also organized - Abraham Hayman the Municipality of Iaúi. moderator of the event, member of been evacuated, and this thanks to the (Poland), Dan Fishman (Austria), Adam The commemorative events began the Romanian Parliament and FJCR mayor of the time, Ioan Agape, to whom Schonberger (Ungary) úi dr. Diana Medan with the release of the volume “The president, spoke about the research he expressed a well-deserved homage for (Romania). They approached topics suh Pogrom of Iaúi and the Holocaust in made by Professor Carol Iancu in the his humanist attitude. Dr. Felicia Waldman as: the Jewish identity in Europe today, Romania”, a work dedicated to the Foreign Affairs Ministry Archives from from Bucharest University made in the anti-Semitism on the internet, the anti- Pogrom of Iaúi, coordinated by Professor France. He discovered the diplomatic her speech a plea for testimonials and Israelism as a new form of anti-Semitism, correspondence sent memory. The religious commemorations the Holocaust perception of the young in autumn 1941 by of the martyrs killed in the Pogrom of Iaúi Europeans. Jacques Truelle, France - Podu Iloaiei and Iaúi-Călăraúi began on In parallel, the 6th edition of the Warsaw ambassador in Romania, Sunday morning of June 28, 2015, in the Conference for young researchers who used unequivocal Jewish Cemetery Păcurari-Iaúi, and then in Hebrew studies took place at the expressions regarding the continued in the Jewish cemeteries from Warsaw University. New studies made authorities’ responsibility Podu Iloaiei, Târgu Frumos and Roman. by PhD and MA students from several – constabulary and Eng. Abraham Ghiltman, president of the European universities were presented. army who fulfilled Ion Jewish Community from Iaúi, presented Maria Mădălina Irimia, from “Al.I.Cuza” Antonescu’s orders, in the some short historical data regarding the University from Iaúi held the presentation deportation and massacre anti-Jewish Pogrom of June 1941, and he “Voices of the Romanian anti-Semitism at of the Romanian Jews blessed the memory of the Jewish martyrs the end of the 19th century. The case of and the existence of and of the good people who tried to help the Literary Society Junimea from Iaúi.” a systematic project and save them in those terrible days. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 21 Comunitatea nu poate exista fãrã ücoalĉ, Agenda deputatului nici ücoala fãrã comunitate ºi preºedintelui (Urmare din pag. 2) În ceea ce priveúte conĠinutul úi istoria evreilor, creând o temelie solidă pentru viitor. De Acordului, semnat la Biblioteca asemenea, este important ca aici să se formeze viitorii F.C.E.R. Templului Coral „Rabin dr. M.A.Halevy”, parteneriatul lideri ai comunităĠii evreieúti. De aceea cred că acest (Urmare din pag. 2) parte a patrimoniului naĠional. se va desfăúura în toate domeniile, cu excepĠia celui Acord este foarte important pe termen lung”. A fost exprimată speranĠa ca fi nanciar, a precizat preúedintele F.C.E.R. ùcoala Lauder Amintind de implicarea elevilor de la Lauder-Reut în proiectul să devină realitate în anul viitor. În aceeaúi îúi va păstra caracterul privat, având deja un renume desfăúurarea proiectului „Podurile ToleranĠei”, Aurel Vai- zi, preúedintele F.C.E.R. a fost la CIR – Eforie Nord, foarte bun în cadrul sistemului de învăĠământ particular ner a invitat BBR să se alăture colaborării dintre F.C.E.R. apreciind bunele condiĠii create turiútilor. din România, iar calitatea procesului de învăĠământ nu úi ùcoala Lauder. • În cadrul recentei reuniuni a Comitetului Di- trebuie să scadă. ReprezentanĠii F.C.E.R. în Comitetul „O úcoală evreiască lipsită de o comunitate nu este cu rector al F.C.E.R., au fost prezentate inform ri, de conducere al Complexului Lauder-Reut sunt Paul adev rat o coal evreiasc . Dar nici o comunitate f r o ă ă ú ă ă ă ă adoptându-se decizii asupra cărora cititorii vor fi Schwartz úi Irina Cajal. úcoală evreiască nu este o comunitate evreiascăúi nici nu informa i dup redactarea lor în form complet . O „Noi am dori ca coala s fi e mai accesibil copiilor va fi ”, a spus rabinul Joshua Spinner, vicepre edinte exe- Ġ ă ă ă ú ă ă ú atenĠie specială a fost acordată unor probleme de evrei, inclusiv copiilor evrei din provincie, care ar putea cutiv al FundaĠiei R. Lauder, subliniind importanĠa semnării perspectiv ale DASM. S-a discutat despre func- s vin s studieze la Bucure ti. Desigur c pot ap rea acordului. „La Funda ia Lauder, ne preocup modalitatea ă ă ă ă ú ă ă Ġ ă Ġionarea restaurantelor rituale în unele comunităĠi, probleme de cazare úi burse, dar dacă parteneriatul va de a măsura succesul. Peste ani, vom putea măsura suc- multiplele probleme legate de resurse umane i merge bine, vom încerca s promov m un sistem de cesul acestui parteneriat dac liderii comunit ii evreie ti ú ă ă ă ăĠ ú salarizare în F.C.E.R. úi comunităĠi, ca urmare a burse prin FundaĠia Caritatea”, a mai afi rmat Aurel Vainer. de atunci vor spune că au devenit conducători pentru că major rii salariului minim pe economie. S-a decis Afl at la fi nalul mandatului s u de ambasador la Bucure ti, au mers la coala Lauder. V adresez ur ri de succes din ă ă ú ù ă ă continuarea analizei úi adoptării unor măsuri în con- E.S. Dan Ben-Eliezer a arătat că se simte foarte ataúat partea lui Ronald Lauder úi a conducerii FundaĠiei Lauder. secin la viitoarea reuniune a Comitetului Director. de România nu numai datorit rela iilor excelente dintre Suntem foarte mândri de realiz rile Tovei i de rela iile Ġă ă Ġ ă ú Ġ • La recepĠia de bun rămas oferită de E.S. Dan cele două state, dar úi datorită originii sale ieúene. „Am de prietenie care durează de mulĠi ani úi care au căpătat Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului în România, un puternic sentiment de dragoste pentru comunitatea azi o formă ofi cială, iar úcoala úi comunitatea vor deveni decanul corpului diplomatic acreditat în România, evreiască din România úi mă preocupă foarte mult viitorul astfel mai bune”, a încheiat J. Spinner. Monseniorul Francisco-Javier Lozano, a evocat tinerei genera ii, atât al celei din Israel, cât i din România, Pre edintele BBR, José Iacobescu, a transmis apre- Ġ ú ú momente semnifi cative din biografi a úi activitatea care pot deveni o punte între Ġările noastre. Pentru mine cierea de care se bucurăúcoala în rândul organizatorilor E.S. Dan Ben-Eliezer. Au participat reprezentan i ai este foarte important consolidarea identit ii iudaice a „Podurilor Toleran ei”, iar Irina Cajal a comparat coala Ġ ă ăĠ Ġ ù vieĠii politice, ai Corpului diplomatic, ai Camerelor de tinerilor evrei din România. De aceea am recomandat Lauder cu un copil mereu binevenit în familie, în timp ce Comer i Industrie din România. Au fost exprimate activitatea depus de Tova Ben-Nun Cherbis i caracterul Corneliu Cherbis a subliniat c pentru elevi, a spune c Ġú ă ú ă ă aprecieri privind relaĠiile excelente între F.C.E.R. úi unic al ùcolii Lauder, unde învaĠă elevi români care vor fi merg la ùcoala Lauder este sinonim cu a spune că merg E.S. Dan Ben-Eliezer. Participarea la recep ia de liderii de mâine i vor cre te în elegând Israelul, valorile la o coal bun . Ġ ú ú Ġ ú ă ă încheiere a mandatului, oferită de E.S. Marek Szc- zygiel, ambasadorul Poloniei în România, a fost un Muzica evreiasc îi une te pe oameni în Templul Coral bun prilej de reîntâlnire úi exprimare a satisfacĠiei ĉ ü privind bunele relaĠii ale E.S. Marek Szczygiel cu (Urmare din pag. 13) Vorbitorul a dat celor prezenĠi în urmă cu 71, respectiv cu 80 de ani. F.C.E.R., cu preúedintele FederaĠiei. vestea venirii pe lume a unui nou Seria de concerte a fost încheiată într-o notă foarte • Dr. Aurel Vainer urmează să dea curs invitaĠiei membru al comunităĠii evreilor din România: ”În urmă cu veselă de Corul Primăriei din Haifa. Cu piese foarte antre- de participare la Festivalul Săptămâna Filmului Inte- doar patru ore, cuplul Marcela Golda úi David Abraham nante, dintre care nu a lipsit o adaptare a melodiei Sanie retnic, ajuns la a X-a ediĠie, organizat tot la Tulcea au adus pe lume un băieĠel”, a anunĠat Adi Gueron. cu zurgălăi, coriútii din Haifa au reuúit să ridice oamenii în de AsociaĠia Centrul European pentru Diversitate, ùi Paul Schwartz, vicepreúedinte F.C.E.R. úi preúedin- picioare úi să-i antreneze într-o horă. În fi nal, steagurile F.C.E.R. va fi prezentă prin recitalul susĠinut de te C.E.B., a vorbit despre bucuria acestor veúti de lărgire Israelului úi României au fl uturat în Templul Coral, iar toĠi Bucharest Klezmer Band. a comunităĠii úi le-a urat bun venit oaspeĠilor din Israel. cei prezenĠi au cântat „Hatikva” úi „Deúteaptă-te române”. • Preúedintele F.C.E.R. va participa la ùcoala Un călduros bun venit le-a urat oaspeĠilor úi dr. Aurel În fi nal, dr. Aurel Vainer a adresat mulĠumiri pentru de vară organizată de CSIER, între 2-9 august a.c., Vainer, preúedintele F.C.E.R. úi deputat, care a avut úi atmosfera extraordinară oaspeĠilor úi participanĠilor din la CIR Be’ Yahad – Cristian, sub genericul Teme bucuria de a-úi revedea patru nepoĠi printre membrii co- Bucureúti, precum úi organizatorilor, F.C.E.R. úi C.E.B., fundamentale ale istoriei evreilor din România, rului Sadot Yerukim, nepoata sa anunĠând că părinĠii a lui Robert Schorr úi lui Adi Gueron. unde vor susĠine comunicări istorici prestigioúi din doi dintre membrii corului s-au căsătorit în Templul Coral, România úi Israel. 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015

Artista Betty Feldman ne-a pãrãsit FILE DE CALENDAR (AUGUST-SEPTEMBRIE) Cunoscuta artistă a teatrului re”, “Tevie lăptarul”, “Opera de  idiú din Bucureúti úi Israel, Betty trei parale”, “Profesor Mamlock” EVREI NĂSCUğI 2002. Preúedinte al Comisiei Wiesel Feldman, a încetat din viaĠă s.a. În Israel a jucat cu Henry ÎN LUNILE AUGUST-SEPTEMBRIE pentru Cercetarea Holocaustului în Ro- duminică, 5 iulie, după o grea Gero, Ben Bonnus, Jenny Kes- mânia úi printre îndrumătorii Institutului Shimon Peres (Szymon Perski) NaĠional ”Elie Wiesel” pentru Studierea suferinĠă. ConsideraĠi – ea úi sler, Bodo, Marry Sorianu,ú.a., – om politic israelian. Născut la Vishn- Holocaustului din România. soĠul ei, Carol – în cea mai mare precum úi în fi lmele în ivrit “Ciz- yeva, Belarus (2 august 1923), emigrat parte a carierei lor teatrale israe- marul cel vesel” úi “Ultima dra- în Palestina împreună cu familia (1932), EVREI DECEDAğI liene ca fi ind un cuplu cunoscut goste a Lorei Adler”. A jucat în stabilit la Tel Aviv, apoi la Ierusalim. ÎN LUNILE AUGUST-SEPTEMBRIE úi îndrăgit, soĠii Feldman au fost cuplu cu soĠul ei Carol în trupa Preúedinte al Israelului (2007-2014), an- apreciaĠi, într-o alocuĠiune publi- de “klein kunst teater “, condusă terior prim-ministru, ministru de externe, Vladimir Zeev Jabotinsky (pseud.: ministru al apărării, ministru de fi nanĠe, Altalena) – lider sionist, jurnalist, scriitor, că la FederaĠia din Bucureúti, în de acesta – “Undzer teater”, cu ministru al transporturilor. Premiul Nobel orator, lider militar. Născut la Odessa 2011, de către regretatul director mult succes, în anii ’80-’90. Au pentru pace (1994). (1880). Fondator al Legiunii Evreieúti al TES-ului, Harry Eliad, ca fi ind prezentat la Iaúi úi Bucureúti o Saúa Pană (Alexandru Binder) – care a luptat alături de armata britanică “doi actori de vază, care – pe foarte reuúită adaptare scenică poet úi scriitor avangardist. Născut la pentru cucerirea Palestinei otomane drumul lor – au scris o frumoasă a nuvelei lui Isaac Bashevis Sin- Bucureúti (8 august 1902). Printre volu- (1915-1919), întemeietor al AlianĠei Si- pagină în istoria teatrului idiú”. Perechea Betty ger, “Di cafeterie”, bucurându-se de frumoase me: Răbojul unui muritor; ViaĠa roman- oniútilor Revizioniúti úi al organizaĠiei de Ġată a lui Dumnezeu; Atentat la bunele tineret Betar (1923). În 1930 i se interzi- úi Carol (“zivug”-ul Feldman, cum l-a numit aprecieri. tabieturi; Născut în 02: memorii, fi lede ce intrarea în Palestina. Planul evacuării el), prin activitatea lor profesional-culturală, La capitolul literatură, Betty a fost pentru jurnal, evocări. Decedat la Bucureúti (22 evreilor din Polonia, Ungaria úi România dublată de o viaĠă familială exemplară, sunt tovarăúul ei de viaĠă – după califi carea lui – august 1981). în Palestina úi al proclamării unui stat o mândrie pentru aliaua noastră. “mentorul” creaĠiei sale; i-a dedicat toate cărĠile Heimann Hariton Tiktin – fi lolog. independent evreiesc (1936-1939). S-au cunoscut în urmă cu 58 de ani, la pe care le-a scris. Născut la Breslau (Wroclaw), 9 august Decedat la New York (4 august 1940), începutul studiilor de teatru de la Studioul TES SoĠii Feldman au doi copii, Arik úi Dalit, úi 1850, stabilit la Iaúi (1868), devenit creú- reînmomântat la Ierusalim (1964). tin ortodox (1900). Lector de limba ro- Selman Waksman – biochimist úi Bucureúti, ea fi ind venită din Piatra NeamĠ, el, cinci nepoĠi. mână la Universitatea Humboldt, Berlin microbiolog. Născut la Nova Pryluka, din Tulcea. Peste doi ani, într-o zi de 5 iulie, Înmormântarea regretatei artiste Betty (1904) úi întemeietorul primului Seminar Ucraina (1888), imigrat în SUA în 1910. s-au căsătorit. Feldman a avut loc la cimitirul din Holon, Lingvistic Român din afara României, la Profesor la Universitatea Rutgers, des- Data de 5 iulie, zi în care anul acesta trebu- marĠi 7 iulie, în prezenĠa unui mare număr de aceeaúi universitate (1906). Membru de coperitorul streptomicinei úi al altor 20 iau să-úi sărbătorească 56 de viaĠă comună, a oameni. Onoare al Academiei Române (1919). de antibiotice. Premiul Nobel pentru fost aleasă de Cel de Sus că fi ind ziua în care “Betty a fost pentru mine omul cel mai drag Printre lucrări: Rumanisch-Deutsches medicină, 1952. Decedat la Woods Worterbuch. Decedat la Berlin (1936). Hole, Massachusets (16 august 1973). a luat-o pe Betty la El… din lume! ViaĠa mea!”, ne spune cu sufl etul Albert Abraham Cohen – scriitor. Iosif Sava (Segal) – muzicolog, Betty úi-a început la TES o carieră străluci- sfâúiat de durere Carol Feldman. Născut în insula Corfu, Grecia (16 au- instrumentist, scriitor. Născut la Iaúi tă, jucând roluri principale în “Stele rătăcitoa- IHI ZIHRA BARUH! gust 1895), emigrat în FranĠa împreună (1933). Studii muzicale; clavecinist úi cu familia (1904), apoi stabilit la Geneva. pianist (1974-1987). Realizator de emi- În timpul celui de al doilea război mon- siuni radio úi de televiziune, printre care In memoriam Ion Georgescu dial a servit ca om de legătură al AgenĠiei Serata Muzicală TV (1980-1985, 1990- Vieŗi care nu pot fi despĉrŗite Evreieúti cu guvernele din exil. Decedat 1998). Premiul Academiei Române. „Am fi împlinit, anul ăsta, 61 de ani de când femei chirurg. «Ce face?», le-am întrebat. «A la Geneva, 1981. Roman capodoperă, Autor a 44 de cărĠi, 35 pe teme muzicale. ne-am căsătorit”, îmi spunea perechea lui, murit». «Vreau să-l văd». «E la morgă». A premiat de Academia Franceză (1968): CărĠi pe teme muzicale iudaice: Harpiútii sensibila, devotata, puternica Stela Georges- doua zi diminea , la telefon - medicul de pe Belle du Seigneur. regelui David; Muzicieni pe acoperiú; Ġă Menachem Beghin (Mieczyslaw VariaĠiuni pe o temă de Chagall. Dece- cu, de mai bine de-un sfert de veac secretară ambulanĠă; un tânăr: «Ce face domnul Geor- Biegun; Menakhem Volfovici Begin) – om dat la Bucureúti, 18 august 1998. la secretariatul general al F.C.E.R. Pe Ion gescu?». Medici úi medici”. politic israelian. Născut la Brest-Litovsk Leon Trotsky (Lev Davidovici Bron- Georgescu, fi e-i amintirea binecuvântată, l-am „Nu pot spune că-n 61 de ani n-au fost (16 august 1913). Imigrat în Palestina stein) – teoretician marxist úi om politic cunoscut din povestirile ei. În ultimii ani, le-a úi momente difi cile, ca-n orice căsnicie, dar (1942), a întemeiat organizaĠia de luptă sovietic. Născut la Yanovka, Ucraina fost dat amândurora să treacă prin încercări sentimentul de prietenie este mai trainic decât pentru independenĠă Etzel, apoi partidul (1879). Printre cei úapte membri ai aspre. El n-avea cum, dar ea s-a împotrivit dragostea din tinere e. În urma lui r mân o Herut úi partidul Likud. Prim-ministru al Biroului Politic al partidului comunist Ġ ă Israelului (21 iunie 1977-10 octombrie (1917); ministru de externe úi ministru al pentru amândoi bolii care-l lovise. ùi a reuúit, soĠie îndurerată, fi ica noastră, nepoĠii, străne- 1983), a semnat primul tratat de pace armatei úi fl otei, întemeietor al Armatei fără să-úi întrerupă o zi serviciul. Asta până poata”, a spus Stela Georgescu în faĠa mulĠimii cu o Ġară arabă, Egiptul (1979). Premiul Roúii. Oponent lui Stalin úi birocraĠiei într-o noapte când inima lui – suferea de-un venite să-i fi e alături: vecini, prieteni, colegi – Nobel pentru pace (1978). Decedat la statale, înlăturat din funcĠii, exclus din anevrism aortic de ceva vreme – úi-a oprit bă- printre ei ing. Paul Schwartz, vicepreúedinte Tel Aviv úi înmormântat la Ierusalim, partidul comunist (1927), pleacă în exil tăile. „Mai întâi am încercat singură să-l întorc al F.C.E.R. úi preúedinte al C.E.B., ing. Albert 1992. Scrieri memorialistice: NopĠi albe; (1929), stabilindu-se în Mexic. Printre la via . N-am putut. Am chemat ambulan a. Kupferberg, secretar general al F.C.E.R. „Am Revolta (tradusăúi în limba română). scrieri: Istoria revoluĠiei ruse; RevoluĠia Ġă Ġ Reuven Feuerstein – psiholog permanentă; ViaĠa mea (autobiografi e). Nici medicul n-a putut. «Trebuie operat. ùan- rămas o frunză-n vânt”. Singurele cuvinte in- clinic, cognitiv úi educativ. Născut la Asasinat de un agent stalinist la Coyoa- sele sunt minime, mi-a zis, dar…». Era două fi rmate de oameni; lumea-n care a útiut/ útie Botoúani (21 august 1921). Stabilit în can, Mexic (21 august 1940). noaptea. L-am dus la spital. De gardă – două să se facă iubită. IULIA DELEANU Palestina (1945), a întemeiat Centrul Ilya Grigorievici Ehrenburg – scriitor internaĠional pentru îmbunătăĠirea úi jurnalist. Născut la Kiev (1891), cres- potenĠialului de învăĠătură (ICELP) la cut la Moscova, exilat la Paris (1908- Ierusalim. Teza lui, după care inteligenĠa 1917). Autor a circa 100 de titluri; cel PIOS OMAGIU umană nu este fi xă, ci muabilă, referi- mai prolifi c scriitor de limbă rusă. Printre toare la educaĠia copiilor cu dizabilităĠi scrieri: Julio Jurenito; ViaĠa zbuciumată Cu mare tristeĠe, aducem delungatăúi grea suferinĠă ce a făcut pentru noi úi, atât mentale, a fost implementată în centre a lui Lasik Rojtschwantz; DezgheĠul la cunoútinĠă decesul lui la Căminul pentru persoane timp cât noi o să trăim, o să de psihologie clinicăúi educativă din 80 (roman care a dat numele noii perioade, IOSIF FARKAS, prietenul vârstnice „Amalia úi ùef- fi e mereu prezent în gându- de Ġări. Premiul Israel pentru útiinĠe so- după moartea lui Stalin); Cartea neagră úi îndrumătorul nostru, cel Rabin dr. Moses Rosen” rile úi inimile noastre. ciale, 1992. Decedat la Ierusalim, 2014. (prima mare lucrare documentară des- care a condus Comunitatea din Bucureúti, pe data de Fie-i memoria binecu- Ephraim Kishon (Ferenc Hoffmann; pre Holocaust, redactată împreună cu noastr timp de 16 ani. 27 iunie. vântat ! Kishont) – scriitor satiric israelian. Vassily Grossman); Oameni, ani, viaĠă ă ă Născut la Budapesta (23 august 1924), (memorii). Decedat la Moscova (31 au- Născut la Turda, în 4 Noi, cei din Comunitatea supravieĠuitor al Holocaustului, imigrat gust 1967); a lăsat arhiva lui personală octombrie 1929, IOSIF FAR- Evreilor Dej, îi mulĠumim Comunitatea în Israel (1949). Autor de povestiri, Institutului Yad Vashem din Ierusalim. KAS a decedat după o în- domnului Farkas pentru tot Evreilor Dej romane, piese de teatru, scenarii cine- Viktor Frankl – neurolog úi psihiatru. matografi ce în limbile ebraică, maghiară, Născut la Leopoldstadt, Austria (1905), germană. Premiul Israel (2002). Piesa doctor în medicină (Universitatea din @ DECESE @ COMEMORĂ RI @ Actul de căsătorie, în traducere idiú, Viena), supravieĠuitor al Holocaustu- jucată la Teatrul Evreiesc de Stat din lui. Întemeietorul logoterapiei, formă • În memoria OMULUI MEU cel mai drag, cu care Bucureúti în 1970. Decedat la Appenzell, de analiză existenĠială, cea de a treia ûloüim pentru am scris împreună romanul vieĠii noastre – CARTEA ElveĠia (2005), înmormântat la Tel Aviv. úcoală vieneză de psihoterapie. Printre NOASTR CEA MAI BUN ! Zigu Ornea (Orenstein) – editor, lucrări: Trotzdem Ja zum Leben sagen: IANCU ISIDOR z.l. Ă Ă istoric literar, publicist, scriitor. Născut la ein Psychologe erlebt das Konzentrati- • Au trecut 19 ani de când ADA ULUBEANU Frumuúica, Botoúani (27 august 1930). onslager. Decedat la Viena, 2 septem- E greu, dar frumos. Iancu Isidor (BERCOVICI) ne-a părăsit pentru totdeauna. O vom co- Director al editurilor Minerva úi Hasefer. brie 1997. z.l. a fost unul dintre cei care au memora la data de 5 august (15 Av). Nu o vom uita nicio- Printre lucrări: Junimea úi junimismul; Silviu Brucan (Saul Bruckner) – înĠeles s-o facă. Care a fost drumul dată. Fie-i amintirea binecuvântată! Dr. Mirjam Bercovici, Anii 30: extrema dreaptă românească. politician, jurnalist, analist politic. Născut lui? Cel despre care vorbea Rabi Simeon úi Emanuel Ulubeanu úi toĠi cei care au iubit-o. Decedat la Bucureúti, 2001. la Bucureúti (1916), activ în miúcarea Zusie, un mare hasid, în faĠa dis- • La 1-2 iunie 2015, „Naivul” idealist al confesiunilor Ovadia Yosef (Abdullah Youssef) – de stânga úi în publicistică de la vârsta cipolilor: „Când voi ajunge în faĠa de la Editura Hasefer, colonelul (r) AUREL IANOVICI rabin, savant în Talmud úi cazuistică, au- de 18 ani. Ambasador al României lui Dumnezeu úi voi fi întrebat de toritate halahică recunoscută, om politic în SUA úi la ONU (1955-1962). Unul s-a izbit finalmente úi de realitatea certă a morĠii. israelian. Născut la Bagdad (24 septem- dintre autorii Scrisorii celor úase împo- ce n-am fost ca Moúe, voi răspun- Exprimăm regrete úi condoleanĠe familiei. Adio, prietene! brie 1920), imigrat în Palestina împreună triva politicii lui Nicolae Ceauúescu úi de că nici pe departe n-am putut ùtefania úi Silviu Popa. cu familia (1924), stabilit la Ierusalim, a dintre liderii FSN. Printre cărĠi: Originile cuteza să mă compar cu el. La fel • Familiile Segal úi Donenfeld amintesc tuturor celor studiat la ieúiva Porat Yosef. ùef-Rabin politicii americane; Pluralism úi confl ict voi putea să justifi c de ce n-am fost care l-au cunoscut úi apreciat, că au trecut 3 ani de la sefard al Israelului (1973-1983), lider al social; O biografi e între două revoluĠii: ca David, Hilel, Iúaiahu… Atunci, trecerea în nefi inĠă a dragului lor CAROL SEGAL (z.l.). partidului Shas (1984-2013), considerat de la capitalism la socialism úi retur omul care a redat demnitatea evreilor de (autobiografi e). Decedat la Bucure ti, însă, când voi fi întrebat: Zusie, RecunoútinĠă tuturor celor care, cu acest prilej, îi vor păs- ú de ce n-ai fost Zusie?, ce scuz a origine orientală. Volume de responsae 14 septembrie 2006. ă ú tra un moment de aducere aminte. Îl vom păstra veúnic rabinice acceptate atât de evreimea Simon Wiesenthal – scriitor. Su- putea găsi?”. Iancu Isidor z.l. a avut în inimile noastre! sefardă, cât úi de evreimea aúkenază pravieĠuitor al Holocaustului, devenit cu ce veni în faĠa JudecăĠii Divine. • ÎnhumaĠi în cimitirele C.E.B. în luna iunie 2015: ortodoxă, dar úi moderată. Decedat la celebru ca ”vânător de naziúti”. Născut O spunea rabinul Rafael Shaffer IANOVICI AUREL (88 de ani, Cimitirul Giurgiului); Ierusalim, 2013. la Buczacz, GaliĠia (1908), arhitect la la ùloúim, din Templul Coral, în SCHWARTZ DAN (63 de ani, Cimitirul Giurgiului); Elie (Eliezer) Wiesel – scriitor, fi - Lwow până la deportare. Întemeietor al faĠa enoriaúilor – printre ei, lideri ai POPA IONEL (89 de ani, Cimitirul Giurgiului); BUIU losof, activist politic. Născut la Sighetu Centrului de documentare istorică (Linz, F.C.E.R. úi C.E.B.: cine va merge MICHELINE (91 de ani, Cimitirul Sefard); FAINARU MISU MarmaĠiei (30 septembrie 1928), su- 1947) pentru identifi carea criminalilor să ofi cieze în orice împrejurări, pe pravieĠuitor al Holocaustului, stabilit în naziúti ascunúi. Printre scrieri: Asasinii (90 de ani, Cimitirul Giurgiului); BERCOVICI OZY (70 de FranĠa úi (din 1955) în SUA. Autor a 57 printre noi (tradusă în limba română); orice vreme, în orice comunitate ani, Cimitirul Giurgiului) cărĠi, majoritatea asupra Holocaustului, JustiĠie, nu răzbunare. Decedat la Viena din Ġară? Cine va úti, ca el, să • ÎnhumaĠi în cimitirele C.E. din Ġară în luna iunie printre care Noaptea, bestseller, tradusă (20 septembrie 2005), înmormântat la spună „sus inima!”, cu o glumă, în 2015: FARKAS IOSIF-ALEXANDRU (86 de ani, Cimitirul în 30 de limbi. Premiul Nobel pentru Herzlya, Israel. mijlocul suferinĠelor? (I.D.) Evreiesc din Dej) Pace, 1986; Ordinul Steaua României, LUCIAN-ZEEV HERùCOVICI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015 23 zicedid ze`ivnd ‚‡ŽŒƒ– ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ ƒ ‡~ Š— ˜-˜‰ z ‚"—˜ ~ ƒ"† - ‚"—˜ „ƒŒ˜ "‡ ! ‰—Ž ~Š ‹ŠƒŠ ˜˜ƒ–’‚ƒ–’‚ ‡– ~‡– ~ ‡” ƒ‡” ƒ Šƒ‡Šƒ‡ :‡ƒ‚ƒ–ƒ‡ƒ‚ƒ–ƒ Š–ƒ~~ –" ‚‡€–†‚ Š ‹‡– ƒ~—Ž !ƒ ~Š ‹ŠƒŠ ‡–ƒ Ž‚Œ‚ ;‚‡”–’‚ –"ƒ‡ ,–Ž‡‡ƒ ;‡ƒ‚ƒ–ƒ ˜‡‡–‡ —~– ,ƒ•–Ž‰Š~ –"ƒ‡ ;‡•’ƒ~ –ƒ†•‡ƒ ,‚Ž‡Œ‚ –‡‰„Œ €–ƒ~‡€ ,‡Ž~—ƒ†ƒ ˜‡–ƒ„~‚ ‚”ƒŒ‚ ,–Šƒ• ƒ–ƒ –"ƒ –€Ž‡„ Ž ƒ‡ –Œ ;ƒ•–ƒ .˜‡Š~–—‡‚ ˜ Š—Œ‚ ‹†Œ ‹‡€ƒ–‚‚ Š— ‹–‰„ ˜~ ‰Š ˜ŽŒ Š ˜‡Œ ‹‡‡ŒŠ˜ ‹‡—‡Œ ,‡ŒŠ‚ ˜‡ "‚‡–~Œ ‚Ž‡'€–" ‹— Š ƒ‰‡˜‚ –’‚ ‹ ƒ‚” ‡~Š†  ~ Š‰ ƒ ‡Ž‚ –‡— ‡” ‹‡—‡Œ Š ‹‡€ƒ–‚‚  ~ Š— ƒŒ— – ~Š .‹‚‡˜ƒŒ— ˜~ ƒ~–•ƒ ‹‡Ž†• ‡— –‰„Š ‚†–Ž~‚ Š ‹‡ –’ ‡–„ ƒ Žƒ‚ ‰Œ Š— ‚‡”–’‚ ‹†Œ ,˜ƒ–’‚ ˜ƒŽ–ƒ• ˜‡‡–‡ ;‚‡ŽŒƒ–Œ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ ;‡Ž~—ƒ†ƒ ˜‡–ƒ„~‚ ‚”ƒŒ‚ ;‡ƒ‚ƒ–ƒ 1941 „ƒ Œ‚ Š ‚ŽƒŒŒ‚ ;‡†—Ž’†— ˜‡‡–‡ ‡Žƒ‡ ‘ƒ— ‹‡~–ƒŽ‚ ‹‡Œ‡‚ ; ; – " 75 ,2015 ‡Žƒ‡ 28-26- ,‡~‡ –‡ ƒ–‰„ƒ‚ ˜Š‡‚• ‡~‡ ‡ƒ‚‡ ˜Š‡‚• ‡Ž~—ƒ†ƒ ˜‡Žƒ’”‚ ‚ƒŠƒŒ ‡ƒ‚‡ Ž‰‚ ˜ƒ–’ „~Œ ‚Ž— ˜ƒ~ŠŒ Š€–Š .ƒ~• ‡ƒ‚‡ ƒŠ— –"ƒ‡‚— ,"‹˜Œƒ–˜ƒ ‚‡–ƒ†‡‚ Š— ‚‡”–’ ,‚Ž—‚ ‡Šƒ‡ 6- ,‡ƒ‚ƒ–ƒ ‚‡”–’‚ ƒŽ€–‡~— ‹‡ƒ–‡~ ˜ƒ”Œ~ : , " " , ˜Š‡‚• ;‚‡ŽŒƒ–Œ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ Š— ‰Œ – ~Š ‹‡ƒ–‡~ ‡Ž— ƒ ƒ‡‚ƒ –Ž‡‡ƒ Š–ƒ~~ –  ‚‡”–’‚ – ƒ‡ ‚‡‚ ˜Š‡‚• ‚‡ŽŒƒ–Œ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ " ; –‡— ˜Ž‰‚ ˜‡ Š— — Œ ‚‰ƒŽ ‡Ž— ‹‡‡•˜‚ ,‡ŽŒƒ–‚ †ŽŒŠ–’ – ,˜ƒ ‡ ‹‡ ‡Š –ƒŒ‚ ,‡ƒ‚ƒ–ƒ ‡ƒ‚‡ ƒ–Ž‰Š~ ˜†‡–‡Žƒ~ ‡~‡ ‡ƒ‚‡ , . , .~" —" ‚‡–ƒ†‡‚Š ƒ‰Œ‚ ;"~„ƒ• ~ƒ‡ „ ‚ ‡‡ Š Š†‡– ˜‡Ž ƒƒ ‡ƒ‚ƒ–ƒ ‹‡€– ƒ€”ƒ‚ ƒ—~–‚ •Š  ‹‡•Š ˜‡‡–‡ ‡Ž~—ƒ†ƒ ˜‡–ƒ„~‚ ‚”ƒŒ‚ ; " . ˜ ‡˜’ ‚‡‚ ‡Ž— ƒ–‡~ .‡~Š‡„– Š~ƒŒ— ˜~Œ) ‡ƒ‚ƒ–ƒ ‡ƒ‚‡ ˜Š‡‚• ˜ƒŠƒ˜Œ ‡ƒ–‡~ Š— ‚–‡  ‡ ƒŽ€–‡~ ,‡ƒ‚ƒ–ƒ ˜‡ŽŒƒ–‚ ‚‡Œ•~‚ Š— Šƒ’ƒŽ‰  . ;( " ;‚‡ŽŒƒ– ‡ƒ‚‡ ˜ƒŠƒ˜ –• Š „‰–Œ‚ ˜‡Žƒ’”‚ ‚ƒŠƒŒ ‡ƒ‚‡ Š— ƒ~‡„ƒŒ‚ Š ‹‡–ƒ‰„~ ‡•Ž~Œ ƒ‡–Š‡~ ‚–ƒŒ‚ ‚—Œ –ƒ˜ ƒ–‡‰„‚ ‹—‚ ˜ ˜ ‚–‰„~ –‡‚ —~– ,–Ž‡‡ƒ Š–ƒ~~ –" ‹‡–ƒ‚ ‚—€‚ƒ ƒ‡” ‡‰ ˆƒ˜ ,‡ƒ‚ƒ–ƒ ‡ƒ‚‡ ,‚‡”–’‚ –"ƒ‡ :ƒ’˜˜—‚ ƒ–‡~ ."•” ‚’—‚ ƒŒ‡Šƒ ˜‡ƒ‚‡ ‚‡–ƒ†‡‚Š „‰–Œ‚ , ; " "–’— ƒ–Ž‰Š~ –"" —" ˜‡–‚ ~‡–~ –•ƒ ‚ ƒ•–Ž‰Š~ ‡–ƒ ‹‡ƒ‚‡Š ‹‡ŽŒƒ– ‡ ˜ƒ‡‡ ‡ ‡ Š ˜Š‚Ž‚Œ ‹‡– –Ž‡‡ƒ Š–ƒ~~ –  ;" . . " ˜~ ƒ—‡€‚ ,–Šƒ• ƒ–ƒ –" ,~•ŽŠ’ƒ‡'” –ƒ†•‡ƒ ,˜ƒ˜‚ –—Œ ‚Ž‡Œ‚ –‡‰„Œ) ,˜ƒ˜ ‡Ž‡‡Ž ‚Ž‡Œ‚ –‡‰„Œ ;‚‡”–’‚ ˜~”ƒ‚ ~„ƒ• ‡ Š~ ˜†‡–‡Žƒ~ Š— ;( ; ;"~„ƒ• .‡ .Š~" ˜†‡–‡Žƒ~ Š— ‹‡–’‚ ƒ–‰‡„ ˜–‡Œ— ƒ~‡„ƒŒ‚ Š— ƒ˜ƒ‡— ˜ƒ–’‚ Š ‹‡— ‹‡Žƒ˜Ž ‡•’ƒ~ ‚Ž‡ƒ ˜‡–ƒ†Ž‚ ‡•’ƒ~ –ƒ†•‡ƒ .‚„ –ƒ„~ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ ƒ‰Œ –•ƒ ,~•ŽŠ’ƒ‡'” ~‡–~ –") ‡–ƒ ,‡ƒ‚ƒ–ƒ ˜‡‡–‡ —~– ;“‡ƒ–’ ‡~‡ „ƒ Œ‚ Š ‚ŽƒŒŒ‚ ˜ƒ  Šƒ‰‚ , .( . . " " ; .‡~‡ ˜‡‡–‡ƒ Š— ‚‡”–’‚ ‚–‰„~‚ ‡•† ‹ƒ‡ ƒ•Š  Šƒ’ƒŽ‰  ~—  ‚‡–ƒ†‡‚Š ˜‡–ƒ„~‚ ‚”ƒŒ‚ – ƒ‡ ƒ•–Ž‰Š~ ‚•‡Ž‚ ‚‡ŽŒƒ–Œ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ ‹‡Š~–—‡‚ ƒ–’‡ ,Ž‰‚ Š— ‡Ž—‚ ƒ–‡~ .ƒ•–ƒ ‡€–ƒ~‡€ ,‡Ž~—ƒ†ƒ –’‚ ˜•—‚ ƒŠ‡ ˜‚ ‚–‰„~‚ ‡ƒ–‡~ " - ˜ƒ’—) "‚‡ŽŒƒ– ‚~ƒ—‚ƒ ‡~‡ ˜ƒ–’" ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ ‡‡ Š— ˜ƒ˜ƒ~ ‚–‰„~ ‘˜˜—‚Š ƒ~— ‚‡ŽŒƒ– ‡~”ƒ‡ ˜ƒŠ‡‚•‚ Š— —~– ‡—ƒ‡ ‹€ ƒ’˜˜—‚ ,( ."‹ƒŠ— – ƒ—ƒ ‹~ ‚ƒ~ – ‚‡ŽŒƒ–Œ .˜~„‚ ‚‡€–† ‹‡–ƒ—•‚ ‹‚‡˜ƒŽƒ–‰‡„Œ ,‡~‡ ,‡Ž~—ƒ†ƒ ‹‡–‚ Œ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ Š— ‹˜‰‡– ˜‡˜’–”‚ƒ ˜‡ŽŒƒ–‚ " , : , , , , Šƒ’" ˜†‡–‡Žƒ~Œ ƒ•Ž‡ Šƒ–~• –ƒ’ƒ–’ – ƒ‡ ƒ•–ƒ ‡€–ƒ~‡€ ƒ‡‚ ‹‡Ž˜ ‚ ƒ ‹ƒ•Œ ‡ƒ‚‡‚ ‡ŒŠ‚ ˜‡ “ƒ~– ‡Ž~—•ƒ’ “Œ~‡Ž ‚–†~‡’ ƒ~• " ‚Š‡†ƒ~ ;‡Ž~—ƒ†ƒ ˜‡–ƒ„~‚ ‚”ƒŒ‚ ƒ€–‚Ž ƒƒ ˜ƒ–’‚ Œ •Š ƒŒ‡‡•˜‚ .†—–•ƒ ‡ƒ‚‡ ˜Š‡‚• Š— ‹‡€‡”Žƒ –ƒ’ƒ–’ Š—ƒ ~‡‡Š’ŽƒŒ –‡— ‡–Š~ƒ , . , ˜†‡–‡Žƒ~Œ ƒ†~Š’ ‡–ƒŠ’ ƒ–Ž‰Š~ ˜‡–ƒ„~‚ ‚”ƒŒ‚ ˜–€Œ ˜Š‚ŽŒ „ƒ–ƒŒ ‹‡—€–Œ ‹‡€– ƒ‡‚ ‚—‡~ƒ —‡~ ‹‡—‡Œ ‹‡—˜ Š— ˜ Š—Œ ‚’–†”‚ ‹‚‡Š~ . " . . " “ƒ‡ ,ƒ‡–'”‡ŽŠƒ Š~‡–€ ;‡Ž~—ƒ†ƒ ‹‡Ž–‚ ƒ’˜˜—‚ ‚— ,‚Š‡’˜‚ ‡– ~ ,‚‡‚ƒ ‡ƒ‚ƒ–ƒ ‡~”ƒ‡ Š~–—‡ ‡ –„~ ˜ƒ‡ƒ ‡~‡ –‡— ~„ƒ• ‡ Š~ , ' ; ( ) , ‡‡ ,•” ‡—Ž~ ˜ƒŽ‡‡”Œ ‹‡Šƒ”‡Ž‚ ƒ‡–~–ƒŒ ƒ ‡ƒ‚ƒ–ƒ ˜‡‡–‡ ˜–€Œ Œ–ƒ ‘ƒ‡ƒ ‚‡ŽŒƒ–Œ –’— Š~’– ‚—~–— ˜‡Žƒ’”‚ ‚Ž‡ƒ•ƒ ‡~”ƒ‡ ‰ƒ , .‡ƒ‚ƒ–ƒ –‡— ƒ–†~‡˜‚ Š‚ŽŒ (‚‡ŽŒƒ–Œ) –Š~ ‘ƒ‡ ‹‡Ž„ ‚ƒ (Š~–—‡Œ) ƒ–ƒ –" ,Š"Ž‚ ‹‡Žƒ€–~‚ ‡Ž— –"ƒ‡ ƒŒ ‹‡Œ‡ ‹‡ƒ‚‡Š ƒ–„— ‹Šƒ ˜ƒŒƒ~ ,( ) . ƒ‡‚ ‹Œ” ‹‚— ‡’ Š ‘~ ,‹‚‚ ‹‡~–ƒŽ‚ ‚Ž‡ƒ –‡‚ Œ ‡~Š‡„– Š~ƒŒ—ƒ –€Ž‡„ Ž ƒ‡ƒ –Šƒ• .˜ƒ—’Ž ˜Ž‰ Šƒ€‚  Šƒ—‚ ‚‡‚ ƒ— – ~ ƒ–‡~ " " 75 : ,"‚‡ŽŒƒ– ‚~ƒ—‚ƒ ‡~‡ ˜ƒ–’" ~—ƒŽ ‡ƒ‚‡ ‚–€‚‚ ˜•‡• Œ ‚Ž— ‚‡ŽŒƒ– ‚~ƒ—‚ Š— ‡~‡ ‘‡Ž Š— ‡„‰–Œ‚ ‹Šƒ~ ˆ–Ž—  ~Šƒ ‚‡‡–”ƒŽ ‹~Š ƒŠƒŽ— ‹‡–”ƒŽƒ ,ƒ–”Ž˜‚ƒ ‚—Œ ˜ ‡Ž ˜’ƒ•˜ ˜ƒ—ƒŽ~‚ Š— ‚‡–ƒ†‡‚ ƒŒ—–Ž ‹‡– ‹‡€– –" ,ƒ–‡~‚ –"ƒ‡ .˜‡ŽŒƒ–‚ ‚‡Œ•~‚ ˆ– ˜ƒŽ˜—‚Š ‚‡‚ Šƒ‰‡ ~Š ‡ƒ‚‡ Š— ‡•ƒ ‚ ŒŒ‚ .‚—Œ ˜ .‡’ƒ‚ ƒ–˜’‚ ~ƒ‚ ‹‚— •„ ‚ƒ ‡„‰–Œ‚ƒ ,‚~ƒ—‚ –"ƒ‡ ,‡ŽŒƒ–‚ †ŽŒŠ–’ – ,–Ž‡‡ƒ Š–ƒ~~ .ƒŽ•˜‚ ‹ƒ–’ ‡– ~ ˜ƒ–”ŽŠ ˜‚ ˜–Œ‚ ƒ–˜’ ƒ—~–‚ Š—‚— –Œƒ~ €–Š‡‚ Šƒ~– ƒ‡–ƒ†‡‚‚ ,‚‡ŽŒƒ–Œ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ Š— ‚‡”–’‚ ƒ•Žƒ†Ž~ ƒ‡ Š–Ž€‚ ,‡ŽŒƒ–‚ ‹‚ ˜–‚† Š— ‚€‚Ž‚‚ Š‡— ‚Œ” Š ‚ •Š ‚Žƒ—~–‚ ‹’ ."‡ƒ‚‡" ‚–€‚‚ ‚‡‚ ‡’ƒ‚ “ƒ ‚ –—Œ Š— ƒ‡‰–~ ƒ‡–• Œ— ‡‡” Š .1941 “–Œ 18- ˜ƒ˜‚ ŒŒ ƒ•‡˜Š ƒ”‚ ˜~ ‹˜ –—~‰ ,‚‡ŽŒƒ–ƒ .ƒ„ ‚–€‚ Š— ‚˜‡• ˜~ €–Ž–‡Ž ˜•‡• ˜~ ‚Š‡€ ƒ•Ž‡ Šƒ–~• '’ƒ–’ ,˜’–” Š— ‡– ~ .˜– ~ ˜Š ‹˜ ˜~ –‡Œ‚Š –~Ž ‚—Œ ˜ ‡Ž ‹‡ƒ‚‡ ƒ’~— ~Š ‹‚ ,˜‡”~Ž‚ ‚‡ŽŒ–€Š ƒ’–†”‚ ‹‡Žƒ–‚ ‹‡–†—Œ‚ ƒ‡˜ ‚ Š—Ž— ˜‡†ŒƒŠ’‡‚ ˜ƒ˜‰˜‚‚ ‡Žƒ‡ 22- ,˜ƒ”ƒŒ‚-˜‡– €Ž ‚Œ ŠŒŠ ‚‡ŽŒƒ– Š— ‚˜‡Ž‰ –‚ Œ ‹‡‡Œƒ•Œ ‹‡Œ€Œ ‹€ ~Š~ ,€–Ž–‡Ž ˜•‡• Œ •– •~'„ ,‚‡ŽŒƒ– ˜’–” –‡–€— ‡‡ Š 1941 .˜‡Œƒ‡-‹ƒ‡ ˜ƒ~‡”ŒŠ ‚‰’‚ ‡Œƒ~Š‚ –ƒ‚‡†‚ ˜ƒ‡Ž‡Œ ,1941 Š— “ƒ ‚ –— ,ƒ•Š‡ƒŽ~Œ Š‡~‰‡Œ ,1940 ‡Šƒ‡ 30- :‡–ƒ†‡‚‚ ‹Ž‡~— ‹‡‡ƒ†‡ —Œ˜—‚— ,Š~‡–† ‚ ‰ƒ‚ .‹‡ƒ‚‡‚ ƒ‡‚ ‚‡–†‡ŽŽ–†Š ƒ—–ƒ€— ‹‡‡ ‡‚ ‹‡–„‚ ƒŽ˜Ž‡Œ— ,ƒŽ˜Š—ŒŒ ˜Œ ˜~ •‡‡Š ˆ‡–” ‡Ž~" :„‡–‰‚ ,‚‡ŽŒƒ– ˜ƒ‡– ~Š –—~ ‹‡Ž’ ‡˜—Š ‹‡Œ˜—Œ ‡~‰‡ŒŠ Š—Ž— ƒ•Žƒ†Ž~ ƒ‡ Š—–Œ‚ Š— •–Œ‚ ~‡‚ ˆ‰Š ƒ‡‚ ˜‡‡ ‹~ ,˜‡ŽŒƒ– ˜‡Œƒ~Š ˜ƒ‡Ž€ƒŒƒ‚Š ‡€‚Š ‚Šƒ‰‡ ~Š ˜~ ƒ~Š‡Œ— ~”‚ƒ ‚–†—Œ‚) ˜ƒ‡ƒ—–‚ ‚–‚ ,‚ƒŠƒŒŒ) ‹‡ƒ‚‡‚ Š‰" :1941 –Œ†’ 2- ƒ•Žƒ†Ž~ ."‹‡—•ƒŽ ‹‡”Œ~ –˜’‡˜ ~Š ‡ƒ‚‡‚ ‚—Œ (ƒ•Žƒ†Ž~ ƒ‡ Š— ƒ‡˜ƒƒ•’ ‹˜ƒ~ —–€~ ‹—Œ— ˜ƒ‡‚ ,‚‡–— ˜ƒŽ ŒŠ ƒ~ƒ‡ (ƒŽŠ— –ƒ˜ — ‡‚Š ‚•‡’‚ ‚Œƒ~‚ ,‚— ‚ ‚ŒŠ ‹~˜‚ ‹€ƒ ‹‡ŽŒƒ–‚ ‹‡ƒ‚‡‚ Š— Šƒ‡ ‚ƒ —ƒ–‡€‚ ‹‡Š‚ €Ž •~Œ –ƒŒ ~Š— ‹Šƒ‰ ƒŽ‡‡— .‚‡–†‡ŽŽ–†Š ,˜‡Ž€–ƒ~ ,˜‡Ž ƒ– ‚Š‡‚• –ƒ˜ ~Š~ ,˜‡Ž‡Œ ƒ~ ˜‡†’—Œ ‚Š‡‚• ‚Ž‡‰‚— ˜‡˜†‡— ˜‡Ž‰ƒ˜ Š— ‚Œƒ‡• Š ."‹‡ƒ‚‡‚ €Ž ~Š~ ,‚—Œ ˜ ‡Ž ‹‡—Ž~ ‹‡ƒ‚‡ ƒ— Ž .‹‚ •ƒ Š ˜˜Œ‚ ‚˜Žƒƒ‰— ,‡ŽŒ–€‚ ƒ‡ ,‚‡ŽŒƒ– ˜Š—ŒŒ ‹‡–ƒ‚Š ƒŠƒŽ— ‹‡–”ƒŽ‚ ,‚—Œ ˜ ‡Ž ‹‡–ƒ‚Š ƒŠƒŽ— ‹‡—Ž~ .‚ƒŠƒŒŒ ‹‡ƒ‚‡‚ Šƒ‡ ‚˜‡‡‚ ƒ‰Œ‚Œ ,~•ŽŠ’ƒ‡'” ~‡–~ –•ƒ ‚ – ,"Šƒ’ƒŽ‰ . .~" —" ‚‡–ƒ†‡‚Š ‡’ƒ–‡~‚ ‡–ƒ‡”‚ ‹ƒ~Ž ‚~ƒ—‚ƒ ‹‡ƒ‚‡‚ Š— ‹‡Žƒ‡‰–~‚ –• Š ˜‡Œƒ~Š‚ ‚”ƒŒ , " " .( ) : " Š ‹‡— ‹‡†‡‚ ‡‡” ,‚†~†‡–ƒ•‚ ‹‡— ‹‡–• Œ ƒ–ƒ‚ Š Ž‚ ‚‡ƒƒ ƒŽƒŽ Š Ž‚ ƒ‡ ‚‡ŽŒƒ– Œ ‚Ž~‡ ‚~ƒ—‚ƒ ‹‡ƒ‚‡‚ ‹‡‡~’ƒ–‡~ ‹‡Žƒ‡ . ‹‡†Ž–†~Œƒ ‹‡†Ž–ƒ†•ƒ ‡‡ Š ƒ—Ž— Š— ‚’ƒ–‡~ ˜‡ƒ‚‡‚ ˜ƒ‚„‚ :ƒŒ‰ ‹‡~—ƒŽ ~—ƒŽ‚ ‚‡‚ "‡’ƒ–‡~‚ ‡–ƒ‡”‚ ‹ƒ~Ž ‚‡ŽŒƒ– ‡ƒ‚‡ ˜~ƒ— . - ; ; 15- ˜–‡‡— —‡€‚ ƒ•Ž‡ Šƒ–~• '’ƒ–’ ˆ‰ ‚’ƒ–‡~ ˜ƒ– ˜ƒ~†‡–‡Žƒ~Œ ‡†Ž~‚ †Ž–†Ž‡~ ˜ƒ‡Œ—‡†Ž~‚ ‹ƒ‡‚ ‡Žƒ‡  ‹‡‡•˜‚— ‡Œƒ~ŠŽ‡ Ž‰ Š— - ‚Ž‡ŠŒ ‚‡–~Œ Š— ‚~”–‚‚ ~—ƒŽ Š—ŒŠ ;˜ƒ‡Œ—‡†Ž~‚ Š— ‚— ‚–ƒ”‰ ˜ƒ‡Š~–—‡ ‹‡ƒ‚‡‚ Š— ‚‡–ƒ†‡‚Š ƒ~‡„ƒŒ" 2014 ‡Žƒ–‡ ~Š‚ ƒ—‡‡‚ ‚˜‡‡‚ ƒ~Š–‚ ƒ˜ŠƒŒ " . . " . " – ƒŽƒ’ ~Š ‹‡ƒ‚‡‚ ‚ŽŒŒ ‚‡ŽŒƒ–Œ ‡ ‡‚ ~„ƒ• ‡ Š~ ˜†‡–‡Žƒ~Œ ~‡Œ‡–‡~ ‡–‡” –• ‚~ƒ—‚ Š— ‚˜Ž‚ƒ ‚˜–‰‚ ƒ–‡~ ‚—–ƒ –‡— ‡Šƒ’ ‹‡ŽŠƒ’‚ , , ˜ƒ‡Œ—‡†Ž~‚ Š— ˜ƒŠƒ•" :‚‡‚ ‡~‡ –‡— .‚’ƒ–‡~ ‚’ƒ–‡~ ˜ƒŽ‡ŒŒ ‹‡ ŒƒŒ ƒ’˜˜—‚ „~ ‚‡‡–‡‚ —~–Š ˜ƒƒ‚ ˜~„ƒ ƒ‰ : " , ‡‚ ƒ•Ž‡ Šƒ–~• '’ƒ–’ .‡’~€~ ~ƒ‡ –" Š— ‚~–Œ‚ † ‡‚ ‚~Œ‚ ‘ƒ ˜‡ŽŒƒ–‚ ‚Ž€–‡~ ‚—–ƒ ˜†‡–‡Žƒ~ Š‡•Œ ˜ƒŠ‡‚• ‹‡– ‹‡–‡” ”Š Š~–—‡Œƒ –‡‚ Œ ‚~‡Œ‡Žƒ'„ ˜‡˜ƒ–’‚ ‚ƒ€~‚ ‚—–ƒ ˜‡ƒ Š— ˜‡—‡—‚ ‚–ƒ‚Œ‚ ˜~ ƒŽ ‹‡’˜˜—Œ‚ .‚’ƒ–‡~Œ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ‹„‡ŽŒƒ‚‚ –ƒ ‚„ ‹~Š ƒ‰ ‡—€– ." . .ƒŠ— ‡~‡ ˜ƒ‚‡‚ ‡Œ ‹‡–‡” ‹‡–•ƒ Š‡— ˜€”ƒŒƒ ˜ŽƒŒ ‚ ‚–ƒ” ‹‡Žƒ— ‹‡†‡‚Œ ,˜ƒŽƒ– ~‚ ‹‡Ž— ‚’ƒ–‡~ ‚~ƒ—‚ ˜–‡Œ—ƒ ˜ƒ‡ƒ ‘ƒ‡~ ŒŠ ‚~”–‚ , ŒŠƒ ‚‡'”‡Š’ –" ‚–‡‚ ŠŠ‰ ƒ–‰‡„‚ ‚„ ‹ƒ ˜ ‹‡Š‚Ž˜Œ ‡‡— ‹‡ ƒ‰‡ƒƒ . Š— ˜ƒ‡Œ—‡†Ž~ ‹‡–ƒ—•‚ ‹‡†‡‚ƒ †—–•ƒ ˜†‡–‡Žƒ~Œ . , ‡~‡ ˜ƒ–’ ‹‡’Ž‚ Š— ‚–‰„~ ‡•† ƒ–‡~‚ ‹Šƒ ‚‡‡ ˜Š ‚Œ•— ‹ƒ‡‚ - - Š— ‡’ƒ–‡~‚ ƒ ‡~‚ ˜ƒ  ˆ–Ž Š"Ž‚ ~‡‡~ƒŠ‡~ Šƒƒ’ ‡~‡ ˜ƒƒŒ‚ ˜ƒ‰–ƒ .(EUNIC) ‹ƒ‡ ƒŠ‡ ˜‚ ‡—~–~Š~•-‡~‡ ‹€ƒ ˜ƒ–˜Š ‹‡‡Œƒ~Š‚ ˜ƒƒŒ‚ ‡ŒŠ‚ ˜‡ ,2015 ‡Žƒ‡ 28 ,ƒ—~– ~‡–~ –•ƒ ‚ ‹€ ‚‡‚ ‹‡–ƒ‚ ‡ " " . .~" —" ‚‡–ƒ†‡‚Š ƒ‰Œ‚Œ ,~•ŽŠ’ƒ‡'” ƒ‰—ŒŽƒ ‡~‡ –‡— ‡–~–ƒ•’ ‡ƒ‚‡‚ , " -Šƒƒ’ ‹‡–— ‹‡‡ƒ‚‡‚ ‡ŒŠ‚ ‡˜ –‡— ˜‡ŽŒƒ–‚ ‚‡Œ•~‚ Š— Šƒ’ƒŽ‰ .Œƒ– ,ƒŒƒ–’-ƒ€–† ,~‡‡~ƒŠ‡~ ‡–ƒ‡”‚ ‹ƒ~Ž ˜ ‰ƒŽ‚ ˜ƒ‡Œ—‡†Ž~‚ Š ˜ƒƒ~ Š ‹‡–”• ‹‡‡–ƒ†‡‚ ‹‡Žƒ˜Ž ‡Œ‡ƒ ‚‡‡Ž—‚ ‹Šƒ‚ ˜Œ ŠŒ ‡– ~ ‡ŽŒƒ–‚ 1941 ‹‡€ƒ  ˜ƒ‰Š—‚ ‹ ‡†‡ŽƒŒƒ•‚ ƒ†Š—‚ ‡‡ Š ƒ€”ƒ‚ ‡Žƒ‡— ‡~‡ ˜ƒ–’ .1989 ˜Š‡‚• –"ƒ‡ ,Œ†Š‡€ ‹‚–~ Ž‚Œ‚ ˜Ž— ‡– ~ ‹€ ‹‡ ~ ‹‡’Ž‚ Š— ‹–‰„ ˜~ ˆ–‡— ,‡~‡ ‡ƒ‚‡ ‹‡€‡”Ž ƒ’˜˜—‚ ƒ ƒ‡ ‹€ €–ƒ~ Ž‰ ƒ‡Ž— ‹Šƒ‚ ˜ƒŒƒ~ ‡‡ Š—ƒ ‹‡ƒ‚‡‚ ‹‡Žƒ€–~‚ Š—ƒ ˜ƒŠ‡‚•‚ Š— ‹‡–‡” Œ—‡’  ,(‡Šƒ’) Œ‡‡‚ ‹‚–~ :‹‡‡ƒ‚‡‚ ‹‡~–ƒŽ‚ ‹‡Œ‡ ‹˜ƒ~ Š‡”‚Šƒ ‹‚Š –ƒ„Š " ,( ) ,( ) .‹‚‚ –  ‚‡–€Žƒ‚ –€–Žƒ— ‹~ ‚–‡†ƒ~ 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 454-455 (1254-1255) - 1 iulie – 31 august 2015

Frenezie Gândul Drumul ºi Fac zgomot, deci exist scris spre teatru antren la TES Din cuget, deci exist, celebrul dicton al lui Des- care se clatină mai rău decât cetăĠeanul turmen- cartes devine, în politica românească, fac zgomot, tat. Într-un duet perfect armonizat, dar lipsit de O banală poveste de familie (viene- deci exist. Importantă nu este nici coerenĠa, nici coerenĠă, Ludovic Orban úi prim-vicepreúedintele ză, conformist-burgheză), cu demoazele logica unui act politic, ci doar tămbălăul în care PNL, Cătălin Predoiu, ies la rampăúi ne explică tenace în a-úi impune alesul; cu mame care pun la cale aleúii îúi înfăúoară iniĠiativele, precum viermele de de ce a votat PNL Codul Fiscal în Parlament, dar căsătorii potrivite cu útaiful lor social úi orgolii ariviste; cu taĠi jucaĠi ca mătase îúi înfăúoară coconul. acum îl susĠin pe preúedinte în tentativa de a-l pe aĠă de voinĠa femeilor, dar úi de păcate ale tinereĠii libertine – cum Scandalul pricinuit de respingerea de către respinge. „Pentru relansarea economică, România ar fi amorul pasager cu o temperamentalăúi úantajistă dansatoare de Klaus Iohannis a proiectului de Cod Fiscal a arătat are nevoie de adoptarea acestui Cod fi scal”, dar nu fl amenco (supranumită „musca spaniolă”). încă o dată că, din păcate, în România nu există úi de guvernul Ponta, spune úeful grupului liberal Autorii piesei „Musca spaniolă”, Arnold (Franz) úi Bach (Ernst), sunt dezbateri, ci doar certuri, lipsite nu numai de cre- din Camera DeputaĠilor, secondat de candidatul urmaúi demni ai teatrului de bulevard (linia Labiche, Feydeau, Bataille, dibilitate în ochii electoratului, ci úi de coerenĠă úi PNL la funcĠia de premier, care afi rmă că „ree- Bernstein, Porto-Riche etc.). Aúa că, din fericire, o istorie atât de „fumată” logică în argumentele folosite. ùi asta pentru că xaminarea Codului fi scal se impune ca urmare a devine sub pana lor un delicios pretext de farsă veselăúi dezinvoltă. motivul adevărat al gâlcevii ivite între întâistătătorii proastei guvernări”. Cele două întrebări care nu-mi Ei útiu să desfăúoare cu extremă abilitate intriga îmbârligată, cu întor- noútri nu este niciodată convingerea că o măsură dau pace sunt dacă atunci când PNL a votat Co- sături rocamboleúti, să contureze pitoreúti personaje comune (unchiul ar fi mai bună pentru Ġară decât alta, ci pornirea dul guvernarea mergea mai bine úi de ce trebuie naiv - prostul familiei) ori trăznite (pretendentul asirolog) angajându-i lor irezistibilă de a-úi sări unul altuia la beregată. reexaminată o lege dacă un guvern este slab? într-o frenetică sarabandă de disimulări, minciuni, încurcături, confuzii, În fond, pe ce úi de ce se ceartă acum aleúii? Dacă acum li s-a luat vălul de pe ochi úi au văzut păcăleli. Preúedintele retrimite Codul la Parlament (úi, cât e de proastă guvernarea, oare nu ar fi fost mai Atari atribute sunt încă potenĠate, amplifi cate ingenios, cu foarte conform ConstituĠiei, are tot dreptul să o facă), potrivită în toamnă o măsură vizând schimbarea treazăúi ghiduúă, scânteietoare fantezie, dar úi cu útiinĠa contrastelor deoarece crede că formula adoptată de guvern nu guvernului, nu a unei legi propuse de acesta úi sau a contrapunctului comic, a hiperbolei groteúti úi absurde, de către e bună, întrucât nici nu are binecuvântarea FMI, votată în unanimitate de putere úi opoziĠie? Numai talentatul Andrei Munteanu (sprijinit sugestiv de decorul lui Puiu Antemir nici nu respectă defi citul bugetar pe termen mediu că politicienii fac zgomot numai ca să ne amintim úi costumele îndrăzneĠe ale Ancăi Lazăr). Regizorul glumeúte orches- (MTO) de 1%, asumat de Ġara noastră prin Tratatul noi că ei există. trând „Musca spaniolă” cu „Zborul cărăbuúului” lui Rimski Korsakov, ba úi de stabilitate al Uniunii Economice úi Monetare. Dacă motivele pentru care PNL úi PreúedinĠia cu bâzâitul unor molii zgomotoase ca ĠânĠarii. Conduce cu mână sigură, Numai că acest document se referă la Ġările mem- vor reexaminarea Codului fi scal nu sunt nici cele către maxim efect, gaguri bine găsite, „unse” úi înlănĠuite. Suspendă bre ale Zonei Euro, iar România a aderat benevol mai solide, nici cele mai coerente, nici temeiurile dialogul convenĠional pentru a valoriza tensiunea printr-o trepidantă la el, izbutind în 2014 să îúi atingăĠinta de defi cit, pentru care puterea a crezut că trebuie adoptat miúcare scenică – agitaĠie voit haotică. Înlocuieúte (când e cazul) replica „în mod neintenĠionat úi neaúteptat”, după cum co- documentul nu sunt în totalitate mai solide. „Dincolo (oarecare) cu chiote úi oftaturi. Pune în valoare cuvintele de spirit, ori mentează consilierul prezidenĠial ùt. Marinescu, úi de situaĠia economică, e o datorie morală pe care o (cu umor) automatismele vorbirii. Accentuează posibila tentă de mister asta, explică tot el, deoarece „România nu avea un avem faĠă de români”, declară sigur pe sine Daniel (chiar poliĠist) a unor eroi. În genere, deseneazăúi dinamizează original angajament bugetar în acest sens, aferent anului Constantin, úeful fostului PC úi copreúedinte al personajele, antrenându-le într-un climat de conformisme gata să fi e 2014”! Păi úi atunci, de ce atâta zgomot? ALDE. Mai e oare nevoie să spunem că o lege cu aruncate în aer de variate Ġicneli, într-un haos al dorinĠelor opuse úi al Ajunúi aici, să adăugăm că România, ca mem- conĠinut economic adoptată pe baza unei „datorii actelor improvizate – toate, executate însă ca un mecanism de ceas bră a UE úi nemembră a Zonei Euro, este obligată morale” nu poate fi decât o lege proastă? elveĠian. să aibă un defi cit bugetar de 3% (un prag depăúit Ceea ce Codul fi scal nu e, după cum o recunosc I-am văzut, de-a lungul anilor, pe Mihai Ciucă, pe Roxana Gutman de multe Ġări din Zona Euro, precum FranĠa, Anglia úi preúedintele Consiliului Fiscal, IonuĠ Dumitru, úi úi pe Dorina Păunescu (care aici au amândouă „apariĠii” úi evoluĠii gro- sau Belgia). Numai că diferenĠa dintre defi citul de Mugur Isărescu, care nu acuză măsurile cuprinse zave!), le-am văzut pe Maia Morgenstern úi Lucia Maier (care împart 1% úi cel de 3% ar lăsa o sumă importantă pentru în Codul Fiscal, ci numai bruscheĠea lor, în special acelaúi rol), pe Rudi Rosenfeld, pe Marius CălugăriĠa, Nicolae Botezatu, a fi folosită la investiĠii úi dezvoltare. în ceea ce priveúte reducerea TVA cu 5%, după Iolanda Covaci, pe Anca Levana, pe Cornel Ciupercescu, Mircea Dra- Cu toate astea, odată respins Codul, deúi fuse- o recentă reducere cu 15% la bunuri alimentare. goman úi Mihai Prejban – în partituri dramatice grave úi substanĠiale. se aproape unanim votat în Parlament, inclusiv de Deci, practic ce e rău cu Codul Fiscal? Aúa cum I-am văzut úi în comedie. Dar iată, aici, mobilizaĠi de plăcerea jocului úi PNL, ce mare lovitură ar fi fost pentru guvern dacă spunea úeful BNR, în Cod e rău faptul că într-un însufl eĠiĠi de simpatia sălii, sunt grozavi! Cu o energie inepuizabilăúi cu ar fi lăsat Parlamentul să discute în liniúte, eventual singur an, defi citul bugetar creúte cu două procen- aplomb, cu umor sau ironie tăioasă, ei ridică rapid temperatura montării, într-o sesiune extraordinară, argumentele opoziĠiei te, ceea ce nu arată seriozitate. ùi e rău, aúa cum stârnind valuri de râs úi multiple exclamaĠii. Mizând pe efectul apariĠiilor, úi ale preúedintelui? Acestea ar fi fost cu siguranĠă sublinia tot el, că nici puterea, nici opoziĠia nu par al deturnării situaĠiilor, pe sarea úi piperul úarjelor verbale, ei transformă respinse integral sau parĠial, fără ca premierul să să înĠeleagă că legile economiei nu se adoptă în piesa „meseriaúilor” Arnold úi Bach în preĠios material „conducător de fi e nevoit să recurgă la invectivele cu care eram Parlament, că nivelul de trai nu creúte doar dacă veselie”. Ba, mai mult, te fac să te gândeúti că atât minimalizata farsă, obiúnuiĠi din vremea disputelor sale cu Traian Bă- votezi o lege în acest sens, oricâte obligaĠii morale cât úi teatrul de bulevard hulit de snobi, or avea úi ele calităĠi mai „de sescu, precum „slugarnici úi ticăloúi” sau „moluúte ai avea faĠă de popor. Iar exemplul Greciei arată rezistenĠă” (în timp úi în mentalităĠile receptorilor!) Cum ar fi : exaltarea politice”, úi fără să ameninĠe, total nedemocratic, elocvent ce se întâmplă atunci când liderii unei valorilor vieĠii, a energiei úi a ingeniozităĠii umane (uneori, mai presus cu adoptarea Codului prin ordonanĠă de urgenĠă naĠiuni ignoră legile economice úi vor să le înlocu- de criteriul moral). Cum ar fi : adevărul că universul în care trăim este, sau asumarea răspunderii? N-ar fi fost nimic, dar iască cu decrete. adesea, o „lume pe dos”. Cum ar fi : viziunea asupra hazardului care nici noi n-am mai fi simĠit satisfacĠia de a trăi în Ro- Dar, în politica românească, important nu e să poate răsturna toate aúteptările úi calculele, ori cea asupra iraĠionalului mânia de la uúa cortului úi de a auzi atâta zgomot acĠionezi spre binele Ġării, ci să faci cât mai mult care pândeúte dincolo de aparenĠe dintre cele mai „echilibrate” úi „re- politic făcut pentru nimic. zgomot nefondat, supărător úi inutil. zonabile”. (NATALIA STANCU) La rândul său, opoziĠia are úi ea niúte raĠiuni ALX. MARINESCU Cel de-al doilea ciclu, Aventuri sublimi- Poezie ºi con tiin nale, este un contrapunct al celui dintâi, ü ŗĉ poetul acordând aici prioritate incursiunilor Realitatea Toma George Ma- altele încă/ M-au determinat/ Să-mi pun din 27 de sec- pe tărâmul conútiinĠei, după dialogul cu cÄrŦii iorescu a ajuns în acel batista pe Ġambal/ùi fără bilet de voie sau venĠe, pe care acel „real imposibil”, din ciclul anterior. ùi punct al carierei în care card/ Să sparg cercul îndoielilor pasive/ Ca le reuneúte sta- aici, spiritul iudaic se revelează prin acui- îúi poate permite să mai devreme sau mai târziu/ Să evadez rea de spirit sub tatea întrebărilor, prin permanenta sondare ignore suveran toate din sicriu” (Îngropat într-un tort de ciocola- imperiul căreia a sinelui, prin necruĠătoarele introspecĠii. módele poetice con- tă). Ca orice poet autentic, Toma George sunt construite. ConútiinĠa poetului pare că se află într-o temporane. E cu atât Maiorescu se simte funciarmente exclus Ana Blandiana perpetuă zi de Yom Kippur, incizând uma- mai remarcabil, prin ur- din contingent. O excludere multiplă, dar remarca, mai de- nul cu un bisturiu inclement al raĠiunii (a mare, că nu oboseúte în primul rând metafi zică, fără o cauză mult, existenĠa se vedea poemele memorabile Foúgăind să caute noi orizonturi concretă: „Zadarnic îmi pun întrebări/ Caut unui fi lon roman- într-un coúmar sau Scheletul din dulap). úi nici nu adastă, co- raĠiuni motivări/ – De ce m-aĠi exclus?/ – tic în substanĠa Aspru cu sine úi cu ceilalĠi, Toma George mod, la umbra vechilor De-aia.// – Că-mi place/ Sau că nu-mi liricii lui Toma Maiorescu pune la încercare limitele poezi- certitudini. Imun la „mi- place kus-kus?/ – N-are nici o relevanĠă/ George Maiorescu: acest fi lon este bine ei úi reuúeúte să ne convingă că, deúi, după nimalismul” care a pus stăpânire pe poezia De-aia// Aúa-s rânduielile” (De-aia!). Poetul reprezentat aici. Poetul crede, romantic, Auschwitz, poezia nu mai poate opri răul, momentului, el crede într-o poezie „holisti- nu aderă la acest real bezmetic úi convulsi- în sinceritate úi în plonjeul în abisurile ea îi poate întări spiritual pe oameni úi îi că”, în care este cuprins totul: úifi losofi a, úi onat, dar nici nu-úi propune, maiakovskian, conútiinĠei, tot atât de mult pe cât crede úi poate pune în alertă împotriva răului din ei. trăirea, úi jocul, úi meditaĠia asupra artei úi să-l dărâme. AspiraĠia iudaică spre tikkun în joc. Însă, în orice caz, nu se refugiază Un volum tulburător úi profund ca úi destinului artistului, úi umorul, úi tristeĠea. olam („vindecarea lumii”) este, desigur, în jocuri textuale – deúi existăúi acestea personalitatea lui Toma George Maiorescu. Titlul recentei sale culegeri, Sinucigaú prezentă, însă sub forma nostalgiei pentru –, în faĠa înfrângerii metafi zice: „Dacă nu RĂZVAN VONCU plonjez într-un real imposibil*, spune multe unitatea pierdută a omului úi pentru echi- reuúim/ Să gonim fi ara din om/ Sau mai despre poezia fără jumătăĠi de măsură pe librul cosmic din care eul poetic tocmai ce precis s-o îmblânzim/ Nu ne rămâne decât *TOMA GEORGE MAIORESCU – Sinucigaú plonjez într-un real imposibil, Editura Palimpsest, care o practică Toma George Maiorescu. a fost alungat. sub/ Flamura neagră/ Sub shahada înscri- Bucureúti, 2015. O poezie directă, necosmetizată, care Volumul se alcătuieúte din două cicluri. să în alb/ Fluturând egal/ În ordine cazonă/ izvorâúte ca un úuvoi: „Poate această Primul, care dăúi titlul culegerii, este Să grăbim marúul triumfal/ Spre abatorul/ PreĠul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele aleatorie excludere din real/ Sau poate úi subintitulat „poem-eseu” úi este alcătuit Universal” (Spre abatorul universal). pentru cititorii din provincie se vor face la comunităĠile evreieúti din localitatea respectivă. ABONAğII SUNT RUGAğI SĂ COM- Redactor-úef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din REALITATEA EVREIASCĈ [email protected] Bucureúti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLğIA, SILVIU VEXLER poútal 030202. Abonamentele se mai pot achita úi prin mandate REDAC IA: Bucure ti, Traducători: COSMIN MIUğE poútale fi e pe adresa F.C.E.R. – la ofi ciile poútale din localitate, fi e ğ ú la BCR SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Secretar general de redacĠie: Ebraică: SARIT BLONDER UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREùTI. Contul COD POùTAL 020481 OP 9 ELENA MARINESCU LUCIAN-ZEEV HERùCOVICI IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Engleză: SANDA LEPOIEV NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 IULIA DELEANU (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.jewishfed.ro Redactori: SUCURSALA MOùILOR, Adresa băncii: CALEA MOùILOR DAN DRU , LUCIANA FRIEDMANN [email protected] ğĂ RelaĠii, administrator: MIHAIL TUNSOIU NR. 280, SECTOR 2, BUCUREùTI, Contul IBAN: RO89DAF- B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a EVA GALAMBOS (senior editor), Telefon: 021-314.96.90 REVISTEI CULTULUI MOZAIC GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN, RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 BORIS M. MEHR Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conĠinutul fi ecărui text aparĠine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de ùef-Rabin dr. Moses Rosen rului. RedacĠia nu împărtăúeúte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. RedacĠia nu primeúte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA.