Academia Romana Din Domnia Liii Ioan Caragea

ACADEMIA ROMANA

AVENIRE LA TRON.-MINARI CONTRA GRECILOR.-FINANTE.

1812-1818.

V. A. URECHIA MEMBRII AL ACADEMIEf ROMANC

ANALELE ACADEM/EfESTRAS DIN ROMANE Seria II. Tom. XXII. MEMORIILE SEOTIUNII ISTORICE.

BUCURESCI INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL 0613L Fern'tor al C urtli Regale 16 STR ADA DOMNEI, 16 1900.

J.POPESCU BAJENARIT AUTO V 0 L%-hixefniffif' ML let.'5.JMUL DIN DOMNIA LUI IOAN CARAGEA AVENIRE LA. TRON.MI*CKRI CONTRA GRECILOR.FINANTE. 181.2 1818. DE T. A. URECHIA Membra al Academia Romane.

?edinfa dela 10 Martie 1900.

Domnilor Colegï, Am avut onórea sa via aduc numer6se documente inedite asupra istorieI bisericel, administratiunfl §i a justitieI sub I. Caragea (18;12- 1818). Vin astadl a ve presenta un noil memoria relativ la acéste domnie, Insotit §i acesta de sute de documente necunoscutei call o pun sub o cu totulalta lumina decal o cunescern dupe' istoricil anteriorI. Cap. I.

Numirea noilor Domni. Cronologie. Mare emotiune in Principate. Partidele politice in ele. Curentul francofil in crescere. Caragea este el candidat al Franciel ? Sciri false in Bucuresciiérit Consulii streini. De Gentz. Am arAtat care este exacta data, la care incepe domnia formala §i cea de fapt a luI loan G. Caragea. (1) Completam informatiunile relative, deja aduse In studiul nostru despre bisericei justitie,1 ca alte notite. La 19 Septembre (deci la

(1) Pag. 5 din memoriul anterior 9i seq. Analele A. R.Tom. XXII.Memoriile Seel. letorice.

2 V. A. IIRECHIÀ 142 7 Septembre stilul nostru) se serie din Bucuresd catreGazeta de Erancfort»: eUn teitar sosit aid ieri (18 Septenzbre) a adus scirea at& de importana pentru Ørile néstre, a numirii Domnilor destinati a le guverna. Principele Calinzach a fost numit Domn al Moldova qi Principele I. Caragea (Karodschia!) Donzn al Valachiel Aceste numiri aù produs o mare sensati une printre locuitoril din Principatele n6stre, cari sunt (attachés) de MuscalL» (1) Representantul Prusid. von Werther scrihiel catra Regele din Bucurescl, In 5 Septembre 1812. «Domnul de la Tour-Maubourg a§tépta la BucurescIde unde era gata sa plece,pe Caragea, qui a passé le Danube el qui arrivera demain dans les environs de Bucarest, où il fera une quarantaine de quelques fours.» Va O. died la finele lul Novembre 1812 (stilul nostru) este data sosiriI la Vacaresd a 1111 Caragea. Decl toeing. la 24 Novembrel Patru dile apoI Caragea dà pitacul catre spatar, ce am adus mai sus. (2) Nu mal staruesc asupra cestiunil datel inceperil DomnieI, deja elu- cidata. M6' intreb numal.: ce voesce s'a Inteléga jurnalul german prin vor- bole taceste numirï (ale noilor Domnï) aú produs o mare sensatiune printre locuitorii din Principate... carï sunt alipifi de Museati?» Care a fost caracterul acesteI marï sensatiunï ? De ce numal locuitoril alipitI de Ru0 aptimit acea sensAiune? Cu flume' noué dile inainte de a publica scirea de maI sus, acela§T jurnal german publica o altd corespondenta (de la BucurescI, 10 Sep- tembre), prin care se spunea lumiI culte europene, ca «cea maï mare tristete domnesee In térile nóstre. E adeverat ccea maï mare parte din trupele rusescï le-a abandonat ; dar Divanul 22U este maï puf in inscireinat de a greibi, plata contributiunilor arierate 'Ana' la finele acestei luni, ceea-ce este afacere f6rte anevoiósei in o térei Wirt:lead prin o ocupatiune de 5 ani, nu maï scim noi pcupaliune de amid orï de inimicï? Mai multi din boerii cci maï bogari aban- dond térile nóstre ca sei se duco1 sd se apeze In statele Austriace. Vaul eel maï des ne ascunde *Meet' forma viitóre a guvernului nostru. Se pretinde ca Sultanul a oprit, eu cea maï mare severitate, orï-ce

Veçll Moniteur Universel. No. 288, Mercredi, 14 Octobre 1812. Ve4I la pag. 6 din studiul met' despre eBiserica romana». Yell tom. X din cis- toria Romanilor» de V. A. Urechia, pag. 6.

143 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 3 eandidare la loeul de Hospodar, de óre-ce AL B. trebue si fi feleut deja insus'i in secret alegerea acestora», (1) Va sa clic/ scirea numirlI luI Caragea produce sensatiunea Peamur% pentru ca faca sa inceteze incertitudinea despre viit6rea sórtea t6r rilor romano, despre forma viitoruluI lor guvern. Ac6sta numira da DomnI, dupd ce atata timp Muscalil asigurasera pe partisana' lor Principate, eti incorporarea lor la Rusia este lucru hotarit In mintea si In sfatul ImpbratuluI Alexandru I, de sigurà a produs o Mi* sali.une mare, mal ales In mintea acelora, carI erail partisanI aT Rusief. Be pat acestia puteati explica nereusirea politiceI rusesdi, lucru de Pare se intristati, pe atata tusa se bucuratii praili0'1' cuprinli de sensatiune mare, aceI Romanl, parI ori cat de redus num6ru1 lor nu iubiail pe muscall. Cum-ca erail de acestI RomanI iiiOdie nóstre, nu incape indoiala. Latour-Maubourg, trecAnd, in Novembre 1812, prin Bucuresd, în In- tórcerea sa de la Constantinopole spre Francia, a gasa destuI boeri In Bucuresci pu antipatie pentru Rusli cu simpatie pentru Francia Evident cá intre cel din urma se aflail mal' ales boeril, carl fusesera. persecutatT de regimul muscalesc. (2) *I pe lana boerif prigonitY de Muscall, carsl acurn se bucurail de noua stare de lucrurl, mai erail si de acel cari intelesesera, la BucurescI si la IasT,ca. desertarea Principatelor de ostirl rusescIi mal' ales numirea de Domn1 nol, nu putea insemna tocmai o isbanda a politiceI rusescI, ci mal mult era un esec al el. Taca de ce si marea sensaliune Intre boeril compromisI prea mult In legaturile lor cu Muscali1. Unil din acestia se si ridica din Ora cu tóte ale lori trec in Rusia, impreuna cu ostirile muscalescI. $i laca de ce, din contra, boeril caciutI in disgratia Muscalilor se Intorc din exilurile lor, pe data ce sosesce in BucurescI noul Domnitor. De sigur ca, In asemenea conditiunl, curentul galal orIanti-rusesc este in crescere, dupa ce Napoleon da, la 14 Septembre, bataia de la Smolensk, §i ales dupa ce la 20 Novembre arde Moscova si bate la 29 Novembre pe Cutuzof la Crasnoi. Este locul sa ne intrebam daca. Caragea era ales de P6rta Otomana pa un candidat agradat de Francia?

Reprodusti In ,Moniteur Universel. No. 283, Vendredi, 9 Octobre 1812. Latour-Maubourg urmärìà la BucurescI, n Novembre 1812, scopul de ménag er des relations à sa Cour avec les Grecs de C-nople qui se trouvent ici (Bucarest) et avec oeux des boyara valaques qui ont été persécutés par les Russes. (Torga, Acte Fragm., pag. 491),

4 V. A. IIRECHIX 194 Faptuirile anterióre ale lui Caragea nu eraü tocmaI de natura a-1 recomanda simpatiel: Franciei. Daca Andr6ossy din Constantinopole nu avusese ocasiunea a se lauda cu purtarea 1111 Ioan Caragea, nu mat' putin de isbutea sa lea tronul vre-un Moruzi, se dedea prin acésta o lovitura neindoiósa politiceI francese §i era un testimoniti §i maI neindoios al triumfului celel ruses& Cunoscutul consul engles din Bucu- resd explica alegerea luI Caragea §i a WI Calimach prin cumpararea tronulul pe bant (4.000.000 lei!). Europa era proa atentä la cele ce aveail s'a se petr6ca in nordul sail, la ciocnirile gróznice dintre armatele franco-rusescI, pentru ca sa se fi interesat mult de evenimentele de la Dunare. Totu§1 6menil de stat austriacl §i mal ales francesI twee" ochiI atintiti Inteacóce. Ac6sta ne explica satisfactiunea ea care, de§1 Caragea nu era pronuntat amic niel al AustrieT, niel al FrancieT, se priml, la Viena ca §i la Paris, scirea ca P6rta l-a numit pe el §i pe Calimach DomniI Principatelor. Guyer- nul frances se grabl sa scrie lui Ledoulx, fostul consul al -sail la Bu- curescI, reia postul. Ministrul Maret scrie lui Ledoulx, In 18 Oc. tobre 1812: doresc sa te dud pe cat mal grabnic posibil (la BucurescI). Este important de a se observa primele demersurI ale nouel administratiunl (a lui Caragea) §i de a se scl exact tot ce se va face relativ la demarcatiunea nouelor hotare. Convine asemenea a se cu- n6sce mifideele de influenld ce Rusia va fi cautat negre§it sa-1 me- nageze asupra locuitorilor tarilor acestora, cum §idispositiunile acestora cu privire la ac6sta putero» Ledoulx pléca imediat la postul sëüi in 29 Ianuarie 1813 p6te deja trhnite lui Maret o prima nota. La Paris nu era cum se vede proa mare domirire asupra simti- mintelor lui Caragea. De aceea Ledoulx este trimis grabnic la postul sail din BucureseT, sa studieze mal de aprópe pro noul Domnitor. Le- doulx abia sosit, In Ianuarie 1813, la BucurescI, cant& salt dea séma despre cugetele lu'lCaragea, dupa insarcinarea primita de la ministrul sati Maret. In nota sa de la 29 Ianuarie declara, cd Inca nu p6te sa-§1 formuleze opiniune proa exacta despre Caragea, dar ca, din eke afla, e dator sd créda, ca Domnitorul Muntean este impartial, ed nu s'a dat cu niel o partida, cA menag6zà pro totI, ca se silesce nu se strica cu Ru§il §i a nu indispune in contra sa pre Francest Ade- varatele intentiunl ale luI Caragea vor fi cunoscute nume dupd deschiderea campaniel proxime. Ledoulx judeca. definitiv pro Caragea, cand dice, ca despre orI-ce fanariot, ca :cdinsul va fi ori"-ce ii vor eere imprejurcirile sd fie.» 0 luna niai tarcjit, Ledoulx starue pe tanga

145 DYÑ1)0MNIA LUI cAnAdtA 5

Maret sd-1" trimitd o scris6re pentra Caragea, recomandandu4 cAlduros pre boerul Filip Linche, om care nutrescesimtiminte francese §i care, de 1-ar lua Caragea in vre-o slujbd, o sti servéscd minunat politica francesd, tin8nd pe Ledoulx in curent de OW fdptuirile lui Caragea. Vodd nu-1 numesce, cd se terne sd nu supere pre Muscall, pre consulul rusesc (care este de o insolentd teird exemplu.. (1) Se vede decI, cd niel Francia nu crede cá 'Ate sá compteze pe Caragea. Cea mal neindoi6sd explicatiune ce Romanil îi deterd din faptul numirii lui Ion Caragea fu insd, cd nu prevalase la Pórtd, prin acéstd numire, politica ruséscd. De aceea mare sensatiune la Bucurescl §i Ial in ambele tabere boerescsi 0 in cea ruséscd 0 in cea micd, dar spornicd, anti-ruséscd, ta- bärd care suntem dispu§I a o numl nationald cdci nationall erad, de§1 nu purtad acest nume aceT carI nu le erd inimei lor pldcut sdfie in- corporatd patria lor la Imperiul rusesc. Emotiunea vie din térd, din ambele tabere, cdutati §efii muscalY, earl incd se mat aflail in BucurescIIa§I, sd o potoldscd prin rdspdndirea de sciri false dilnice. Evident cd. §i eel cu darurl anti-muschlescÌ col alipitI de politica ruséscd ciuliati urechile sd afle serien, noutdtI

(1) VelI ce t;lice Wilkinson (peg. 107-108). Ledoulx serie lui Maret, din Bucuresd, in 29 Ianuarie 1813: «Sans pouvoir donner encore à V. E. une opinion bien exacte des sentiments du P-ce Caradgea, je dois croire, d'après tout ce que j'entends dire ici qu'il n'a épousé aucun parti ;gu'il ménage tout, gu'il cherche à ne pas brouiller avec les Princes el ne pas indisposer contre lui la Prance. Les véritables intentions neseront bien connues, ses opinions ne se prononceront qu'après l'ouverturede la campagne prochaine. En un mot ce prince n'a pas, je crois, de caractère Mui ;il sera tout ce que les circonstances exigeront., Ledoulx à Maret, Bucarest, 25 Février 1813: «Le P-ee Caradgea d'un caractère très-faible ne l'emploie pas, de crainte, je crois, de donner de l'ombrage au Consul de Russie, qui est, comme j'ai eu l'honneur de le marquer à V. E. d'une insolence sans exemple. Il serait très utile que M. Linche rentre dans les affaires ici : je réponds que par lui je saurai tout ce qui se passe à cette Cour Grecque. V. E. pourrait done m'envoyer pour le P-ce une lettre de recom. en- fa- veur de Mr. Linche, qui produirait infailliblement l'effet que nous devons en attendre. Une fois ce boyard réinstallé dans les affaires, il récroirait grandement récompensé de ses services pass& et engage' à rendre de plus grands services encore. Cette lettre de recom, nous assurerait ici, parmi les boyards, un homme entièrement dé- voué à nos intérêts. M. Linche merite sous Lous les rapports que V. E. daigne s'in- téresser à lui.

8 V. A. trnhenii 146 despre operatiunile militare de la nordul Europa (1) Ca sd Intretind simpatil pentru Rusia In Principate, Jaltuchin rèmas In Bucuresci cu putine trupe cddi dupd tractatul de la 1812, Rusia nu avea sd evacueze deplin Principatele decal la 14 Octobreinunda t6ri1e romane de buletine de victoril inchipuite repurtate do Rust asupra 6stei luI Napoleon. (2) TotusI strabdteail in Bucurescii IaIi noutAtI mal oneste despre isbandile Francesilor. De Ore-ce Ind. la 19 Septembre «l'administration du pays est presque entièrement entre les mains des Autorités nationales» (3), nu era posibil lui Jaltuchin sa Impedice strdbaterea in térd si de sciri opuse vederilor Rusia O corespondentd adresatd din Buda, cu data de 1 Octohre 1812, (lice cd cles nouvelles victoires des Franqais en Russie font beaucoup de sensation dans la Moldavie et la V alachie». (4) $i guvernul de la Viena avea ochiI atintiti spre BucurescI si IasT. Austria era representaid la BucurescI prin agentul sèú Fleischhackel. Nu tardiù insd se vor stabilI relatiuni maI apropiate intre Caragea guvernul Austriac, prin faptul cá Domnitorul Muntean va cdp6ta de corespondent politic secret al sèil pe Cavalerul Frederic de Gentz. Ministrul Meternich Invoesce acestuia sd devind corespondentul Dom- nitorului Caragea, (5) dupd ce un moment era vorba ca acel corespondent sd fie comitele Hardenberg, ministru de Hanovra la Viena, sail consilierul de legatiune Prusiand Piquot. Alegerea lui Meternich pre-

Ve4i Moniteur Universel de la 9 Octobre 1822. N. 282 de Jol 3 Octobre 1812. Bucarest, 7 Sept. Le grand vizir après sa déposition a été exilé à Brussa. Son successeur est parti pour se rendre a Sumla. Gheslib Efendi et le Drogman de la Porte Moruzi sont toujours ici (Bucarest). Il arrive tous les jours à Bucarest des bulletins qui donnent des nouvelles des vietoires qu'on dit remportées par la Russie. On les distribue avec profusion pour les soldatc qui sont encore ici. Les lettres particulières de la Russie sont tout ti fait en contradiction avec ces bulletins et tout annonce que l'Empereur des Fran- çais s'avance vers Moscou. Notre pays est au reste dans la plus triste situation. Plusieurs des riches boyards quittent nos provinces pour s'établir en Autriche. (Observateur Autriehien). Moniteur Universel du 14 Octobre 1812. No. 2E8, dupd Gazette de Francfort. Moniteur Universel du 16 Octobre 1812. Dupà Challemel-Lacour (Revue des deux mondes. 1868 luna Iunie I, pag. 635, de Gentz nu a refusat a purtii, ceva maI târliù, titlul oficial de cagent diplom'atic al Principelui Valachiel..

147 5124 DWINIA VA CAA.AdEi. 1 tald In 27 Decembre 1812 si in aceeasT di el Boris° Domnitorului Muntean prima sa corespondentA. Consulul Fleischhackel stabill Into- legerea definitivg cat privia emolumentele, ce Domnitorul °feria Jul: de Gentz. Importanta lui de Gentz din respectul politicei austriaco la Gong- tantinopole este mare. Gratie relatiunilor secrete dintre de Gentz cu Caragea, Austria nu va Intarclia de a avé (la main haute», eat la Bucuresci, cat si la Constantinopole, uncle, prin Caragea, Meternich,va face sA strObatA acele sciff si veden, earl* puteati sA-I fi e dinsei pro- fitabile. (1) Anglia nu putea DWI a:19a perde din vedere importanta politicA a curtilor Ron-lane, cu téta. atentiunea Incordata. a Europel spre altà parte. Ea numl In 1813 de consul al séti pe W. Wilkinson. Acesta va aduce la Bucuresci veden i contrare vederilor lui Fleischhackel §i color ale- luT Ledoulz. Pe cand acesti din urmä cautd sd Indepdrteze pe Romani de la Miscall, Wilkinson devine partisanul ImpartiriT Principatelor !rare Rusia si Austria, tocmal pe motivulrisum teneatiscl este In interesul EuropeT, sd Impedice extensiunea RusieT si el numal ast-fel s'ar puté Impedeca mal departe mergerea Rusiel spre Constantinopole. Rusia, dupl esirea definitivl a lui Jaltuchin din Principate, va fi si dinsa representatd la Bucurescl prin consulul Kiriko. Dupd catastrofa Francesilor In Rusia, acesti consuli si cei din Iasi vor devenì de o insolentO si de o incomoditate gréznicd pentru guyernele nationale din Principate. Mena capetelor Moruzescilor, partisaniT neindoiosi ai RusieT, pu- seso deocamdatä multd apd In vinul consulilor rusesci din Principate. Francia nu vkluse cu ochi bunT raptul BasarabieT, rapt datorit de Rusia Moruzescilor. De aceea o vedem interesandu-se de aprépe de negociatiunile ulteriére agitate intre PértO si Rusia, cu referintO la delimitarea BasarabieT. Francia doria ca Pérta sd acorde Rusiei cat mal micá portiune de pamint AcelasT lucru desì mal platonic 11 doria. si Austria. Tocmai pentru a urmAri asemenea afaceri Napoleon grdbise sd tri. mild la Constantinopole pe energicul Andréossy. La 13 August 1812, acesta fu primit In audientd solemnd de cAtre Sultan. (2)

Vell despre Fr. de Gentz articolul publicat de P. Challemel-Lacour, intitulat Diplomates et publicistes de l'Allemagne, In Revue des de= Mondes de la 1 Iunie 1868, pag. 620. Idem, Albert Sorel, In aceea§I revistti, de la 15 Decembre 1876. Moniteur Universel. No. 261, din 17 Septembre 1812.

Av À. uRtemi 148 Alegerea de P6rta a luT Caragea §i Calimachi, intimplatg, cum ye- duram, In August, dupl sosirea lui Andréossy, a trebuit, orT-cat de secreta sit se fitinut, BA nu fi fost fara de scirea, de nu §i fall de consimtirea representantului frances. De aceea cjiseram, ca emotiunea In WA, Intro boerii rusofilT fu mare. Tot influentei francese se dicea ca datorise Carageai rechemarea sa pe cate-va cjile ca Dragoman al PortiT, din cursul luniT August, dupa depunerea luT Panaiotache Moruzi .parce qu'il (Moruzi) passait pour étre dévoué aux intérêts de la Russie, (1) In locul luT I. Caragea devenì Dragoman Spatarul Iacovachi Ar- ghiropulo, (2) frate cu ginerele DomnitoruluT.

Cap. II.

Cdiniciceinwie. Sosirea Cara gea la Bueuresa Alaiiirt derea Domnesa. Diverse evenimente. Ioan Caragea nu vine imediat la BucurescY, din causa ca, dupa o dispositiune a tractatuluT de la 1812, evacuarea Principatelor era ho- OHO a se efectua In mod complet numal pe diva de 2 (14) Octo- bre. La acésta data era dator Jaltuchin sa laso guvernul tkiT TOMa- nescI In manila DivanuluT el. La BucurescI se gaga Inca Galib Efendli Dimitrie Moruzi, cola- boratorul ski la tractatul de BucurescT, prin care Rusia ne rap' Ba- sarabia. Acolo aflà Moruzi despre. neisbutirea candidaturiT sale la Demnie, pe care o credea bine asigurata. El fu tot ()data Insciintat In secret, ca sa nu maT m6rga la Constantinopole, ca nu-T va fi viéta In siguranta. Rusia IT oferl asil la ea, ba §i o bunti pensiune... Di_ mitrie Moruzi, avênd familie la Constantinopole, se taint sa nu o expuna la perire. Incumetat pe abilitatea so, preferl sa mérga, sali justifico purtarea. El spera sa dea de culpabil pe Galib Efendi Acesta Insa mal dinainte arkase cd singurul culpabil al perderil BasarabieT era numaT D. Moruzi. Cat trecura amandoT Dunarea, Galib aresta pe Mo-

Iancu Caragea mai fusese Dragoman al Portil in 1807-1808. Influenta francesa' la Constantinopole erà fiírte mare inainte de catastrofa lui Napoleon in Rusia-- este momentul cind 440 de prisonieri Rual se turciserà in Constantinopole. Moni- teur Universel, din 17 Septembre 1812 (No. 263), in o scrigre datatA din Constan- tinopole de la 13 August, povestesce solemnitatea cu care se fach Rasta trecere la mahometanism a acelor Moniteur Universal. No. 288, 14 Octobre 1812.

149 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 9 ruzi §i-1 expedia la Sumla, unde orVizirul.... Ad fu ucis pe data, §i capul MI trimis la Constantinopole, unde fu expus treI dile la portile SeraiuluT, aläturea Cu al frate-ski Panaiotache Moruzi, carel inuse local de Dragoman pe timpul cât Dimitrie stätti la Bucurescl. $i pe cand ast-fel MoruzesciI, amid al Rusiel, plätiail cu capul lor tradarea, Caragea era primit cu onorud In audientä solemnä de In- vestiturà de cAtre Sultanul, la 8 (20) Octobre. Padiqahul otoman II dote cuca §i caftanul de onóre. I. Caragea fu primit de Sultanul cave° la bienveillance la plus distinguée, serio, In 26 Octobre, din Constantinopole, corespondentul jurnaluld Gazette de Franc fort. (1) In o a doua audient4 priml tuiul Domnesc. Avênd a Intarclià la Constantinopole maI mult timp, pänä ce a/ se ridice din térl Muscalit Caragea trimise la BucurescI caimacanil, cad srt ieä guvernul tèril In numele säti. 0 corespondentä din 2 Octobre (20 Septembre 1812), trimisd , din BucurescI guvernuluI din Paris §i. publicata In «Moniteur,, vestesce a la data acésta sosise dejà in capitala MuntenieI Caimacamul §i Pos- telnicul nouluI Domn. Gr. Sutu o Caimacamul. Acesta e fiul luI Mi- chaI Sutu. Dupd Werter InsA, In corespondenta lul cu regele Pru- siel, Caimacam erà Gh. Arghiropulo, caro In diva sosirii lui Werter la Bucurescl, tocmal dAdea un mare bal domnulul de Maubourg (2). Gazeta. de Francfort confirmd, cd Ghiorgache Arghiropulo, frate cu noul Dragoman al PortiI, a sosit la BucurescI, In 24 Septembre (6 Oc- tobre), §ia comunicat boerilor adunatI firmanul (zapt-firman)al SultanuluI, prin care este Insärcinat sä administreze Principatul In numele luI Caragea (3).

VedI Moniteur Universel. No. 348 din 13 Decembre 1812. Le 20 le nouveau Prince de Valachie a rev, dans une audience solennelle, des mains de S. H. la kouke ou le bonnet de Prince et la pelise d'honneur. Il a été traité, par le Gr. Seigneur, dans cette occasion, avec la bienveillance la plus dis- tinguée. Jeudi est le jour désigné pour la cérémoine de la queue de cheval, que le nouveau Prince a coutume de recevoir, pour marquer son rang dans le gouvernement.) . Vedi nota luI Werter eked Regele PrusieI, din 6 Decembre st. n. 1812. Moni- tour Universel de la 26 Octobre 1812. No. 300, serie: «Caimacamul §i Postelnicul noului Principe al Valachiei Iancu Caragea, ail sosit acl. la Bucurescl. Primul se chémi Gr. Sutu fiul lui Michail Bey; cel de al doilea se chém6 Techapan (?)., N. 313. Dimanche 8 Novembre 1812. ciralachie, Bucarest, le 9 Octobre. «M. Georgachi Arghiropolo, frère du nouveau Dragoman de la Porte, estarrivé le 6

10 V. A. IIRECHIX 150

E posibil ea pe lânga Arghiropulo sa fi sosit la Bucurescl §i Gr. Sutu. In tot casul, postelnic in domnia lui Caragea vom afla pro Vlahut. Pe_ data ce Caimacamii sosird in Bucuresci, s'afi inceput reparatiu- nile palatului Domnesc din Délul Spirel, care ajunsese in pr6sta stare, din causa ca servise de spital in timpul ocupatiunii ruses& (1) O alta corespondenta a Gazetei de Francfort, data tot din Bucu- rescT, din 18 Novembre (6 Novembre), confirma ca, la acea data, inca nu sosise Domnitorul Caragea, dar ea era a0eptat din un moment in altul ed neintâNiat vor revenl la Bucuresci t¡;i representantil (orT streinT, earl, la momentul rupturil dintre Rusia §i Turcia, se inde- partasera din Principatele ocupate de Ru0 (2). In adev6r, nu intArdie sa sosésca la VacgrescI noul Domnitor. Adi se opresce dui:4 vechiul obiceifi, pentru pregati oficiala intrare in capitala. Corespondentele MonitoruluT francos scriú, ca concicirea de mai multe cjile la Vacarescl a Domnitorulul erà §i in intbresul tatii publice, ca o carantinii Mena de Domnitor, fiind-ca venia dino parte de loe, in care se insemnase ciuma. Se profita de acésta re§edere la Vacaresci, pentru a se luà nfésuri pregatitóre intraril in Bucuresci. (3)

de ce mois et a fait conaitre aux boiars assemblés le firman (zapt-firman) du Gr. Seigneur, par lequel il lui est ordonné de se charger de l'administration de la Prin- cipauté au nom du nouvel Hospodar., On a commencé aussitôt à travailler aux réparations dont le palais du Prince a le plus grand besoin ;il a servi d'hôpital pendant tout le temps du séjour des Russes dans cette capitale. On a la certitude que le gouvernement sera remis au Caimacam le 2 (14) (sic) Octobre, jour fixé par le incite de paiz. Senatorul Miélocevici (Milosievici) a fost numit guvernator civil al Basarabiei. devait quitter Jassy le 13. Monileur Universel. N. 313, din 8 Novembre 1812. (Journ. de Francfort) Coresp. din Bucuresci de la 9 Octobre 1812. Gaz. de Francfort. Talachie. Bucarest, le 18 N-bre (deci 6 Novembre). On attend incessamment Parrivée du nouveau Prince Ianco Karatschia et le retour des ayans &rangers qui, au moment de la rupture entre la Russie et la France, s'étaient eloignés de ces Principautés encore occupées par les Ruses. Vegi pag. 7 din tom. X. lack' si un alt act cu referintd la repararea pavelei strada Serban-Vodä. Porunca ce s'ati fdcut in dosul însciinçàrii ispravnicilor de Ilfovi a Vornicului politiei, pentru dregerea podului *erban-Vodä. Lb loan Gheorghe Caragea Yoeved i Gospo dar zemli Vlahscoie. Domnia-v6strd ispravnicilor din sud. Ilfavi doninia-ta epistatule al dvorniciei

151 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 11

La 25 Novembre 1812, adecd naintArdiat dupg sosirea la VAcArescI Catagea adres6zd Oaï obicInuitul manifest de Dounnie noud. Ca OW programele politice, proclamatiunea luT Caragea promite milt, ba Inca adauge a dice, cä cele ce le promite vor fi einfiinfate, ice nu numar euvintate». Caragea se jurd pe viéfa fiilor s'ér, cA n'o sä tréed cu vederea rdpirea pi nedreptatea. (1) La cjiva hot6ritd de 12 Decembre, Domnitorul IgT face solemna intrare In Bucurescl. DAm In notà ad alaiurile intocmite cu pitac Domnesc, pentru Dom- nitori pentru intrarea In BucurescI a Dámnel sale Elena. (2) politid, am v'éçlut Domnia-Mea agtarea ce No facl printeacéstä insciintare, ci dar de vreme ce ca O. se astupe acele baltacuri de la clipitaiul poduluI celui dres pink' la cel-lalt càptâiú dupre ;socotéla boerilor este atrita discolie pi gbavi, pentru pricinile ce ar'étatl, prinlitä este Domniel-Mele chibzuirea ce faceti, unmittire flind pi altor asemenea pilde,i poruncim, ca dregerea acelul drum sä o gvirpiti cum mai In grab5, adeg de la maidanul ot Dulapi pftnä la gpätfiiul poduluI celuI dres pi bun. 1812, Decembre 1. Ark. Stat. Cod. 74, fila 4. VeçlI intréga proclamatmne in volumul X al Istoriel Romdnilor de V. A. U., pag. 454. Iag alaiurile aceste: Orinduiala alaiului Domnief, dupd obiceiul térii, la intrarea in Bucure,sci. Stégul eatanelor de Ord Cu gpitaniI i catanele acestul stég, top cAlärii inarmatI.

Brala agia2cei.

Cfilfirefl polcovnicesci toff cälärIi InarmatI. Vel cApitan de cazad cu stégul i grmaciuli toboparul gil. Talpod dorobäntescI pedeptri cu chivere, cu tobe i cu cimptiiele lor. Vel gpitan de dorobantI cu zapcil sei Inainte i cu cáltI-va din bgsla armlipascii cu Main curat Imprejuri stégul sèú cu toba dupä dinsul. Podaril toff pedestri ate doi. Cazacil agiescI asemenea pedestri cu cimpoiil i tobele lor. Vinfitorri, asemenea. Capitanti agieptI inarmatI cu tacim curat pedestri. Céup agiesc ., cu logofét agiesc. Polcovnicul de pod cu polcovnicul de ciocli. Polcovnicul de vIn5tori .... cupolcovnicul de Tirgovipte.

Vel aga cu pod6ba, dupd Stégul cu stegar agiesc i calk.* cu praPurile i trämbitile, cu toba pi sfirmaciu, dup5. obiceiil. Dumné-lul vel vornicul za politie, cu &nuni tacilmul domnieI-sale,

12 V. A. IIRECIIIi 152

In alaiul MT Vocil ioati partei eel dol fiI al luT L Caragea, anume

Neferil ton inarmati, cdläri cu Baeracul lor, cate doi, Besléga, cu tanam curat.

Brésla spdtdréscei. Lefegiii eu stégurile lor, cäläri. Vel apitan de lefegii cu zapciiI si, i buciugul, tobosarT, sarmaci dupi dinsul. Seimenii calárl iaräsi Inarman, toff cu haine rosii si cu moVirile galbene. Bas-buluc-basa cu stégul cel mare i toba si sarmaciii. Scutelnicil spätäresci inarman. Delii caläri, ton inarmatI cu sulite in main, cate doT, potrivin, dimpreunä cu odo- basil lor, ¡naintea durané-lui vel spätarul. Poterasil, ton lnarman, cälärl, Cu haine curate fistichil, cu moturi si cu musi- canjil lor. Cäpitanil spätäresci inarnriall cu imam curat. Céus spätäresc cu logorét spätäresc.

Vel capitan de Mizil J ea polcovnicul de poterä.

Vel Spettarul cu podóba dupei obiceiel. Stégul cu stegar i bucluc si lefegil, cu prapurile i trambite 1 tobe si Barn-lad(' dupti dumné-lui. Copii din casä cu pähärnicel. Vätaf de vistierie cu vitaf de phhärnicie.

Apro;11 vätäsesci 4 cu aproli amps& Vdtaf de apro41 cu céus de apro41.

Brdsla porteirescd. Portärel in rind pe jos Cu semnele in maul. II portar Cu III portar.

Vel portar. Durnné-lor boeril velin i al doilea, cum se aratä in deosebita Vie, si inaintea dum- né-lor : starostea cu neguptorii pamintenT. Bresla armeigscd. Armäsel ' cu puscasl. II armas . cu III armas. Vel armas Aleco Mavrocordat cu pod6ba dupä obiceiii, avänd pe ton läutaril domnesci. Stégurile térii i trombetasi domnesci si cu muzicanai nema. Tuiurile Iuruc-baerac. Sacagiii dupà obiceiii cu sacalele. Salanorii alkali cu betele In niânl.

153 DIN DOMNIA Urf CARAGEA 13

George §i Constantin. In al D6inneI sunt fiicele: Ralut, Smaranda §i. Roxandra.

Caii domnescl impodobip. Trägêndu-1 comiBeii chic unul. II comis Cu Rähtivan Aslanoglu. 6 postelnicel cu 6 postelnicei asemenea. Capoturi Bi tacim curat. III logofét III vistier II logofet II vistier Iorgache Blugeroglu. II logofet . II postelnic Costache Arghiropulo. Vel postelnic Ve! comis Dumitrache Manul. Un céug impèrAtesc Alt céuB impérätesc. Un capegiti impériitesc Alt capegitt imptirltesc 0 OD CD ,.. o ,.,. o C° CO Iuz-bap. at... P,.rp 5D +e p .1 Beizadea cu ciohodaril i un saracci Beizadea cu ciohodari i un saracci. NJ 0 el oci+s o a' ... 11 PO e+ 0 PO . 0 o P, Pu PO PO< Dumné-lui agaua cu ciohodarii domniel-sale. CP hz, CP oci 'll 0 IV 'CI° 0 '" ° Po -cn 0 Un Bata'. alt per. a g..t. Et. temtt Un satar alt satár. +i'''' ga nio aq. r" 2 0.9.,. Un stair alt satin .ocl-, cp ?" 2, 7c Mataragi iamac .... alaiii céuB mataragi bap. Saracci iamac .. icioclan céuB sarasci bap. Un gavaz ., alt gavaz. Un peic impérätesc. .. alt peic imperfitesc Un haznaharlia . alt haznaharlfitt. Deli.bap baBciohodar, tufecci bap. Cu to0 ciohodarii cu MI ciohodaril.

qt. polc.

ke'ci

Ote

Viitaf de Divan inarmat cu II 'Tatar cu sable gianat Saidacuri . .i topuzul. Semnul Domniei sangiacul.

14 V. A. IIRECHIÀ 154

Este de observat, ea Cu t6ta desorganisareai miseria in care Mus- calii las6 Ora, tot se mai gdsirà cete destule de osta§T din diversele

CopiI din casa purtand prapurile . vel gramätic. Vel cuparul Costache Mavrocordat vel ispravnic de curte. Vel eimaray II gramatic vichil d-luI. Divictar postelnicul Vasilache. boeri al curtiIi idielii, cate doI. Mehter baya cu taá taiféua sa antand.

CrQo It;o lib loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahscoie. Poruncim Domnia-Mea sä avetI a Insciintà d-lor boerilor i zapciilor marl' micl tuturor maI sus aratatilor, ci la césufl din (ji cu ajutorul lul Dun:1110eú este sti se faca obicInuit alaiuì Domnid Ifistrei O. fie tofi strinyi la .... i Intregi la oranduialä, ea la ridicarea n6stril sit' se afle tos' gata spre miycare, Insä sa grijitsi a nu se face vre-un cusur sat vre-o atacsie la por- nire, cà yeti fi in ayijderea ar'étatl porunca Domniei-Mele fie-direia bréslä, ce la mergere sà OA a pile buna-cuviintäi orinduialä, Mai de a se face sgomot la vorba satt vre-o amestecaturii, ci fie-care cu tacere aft urmeze miyearea alaiuluI, iar un alajú ciauy calare sa ODA a Incunjura calare necontenit Inainte vestind miycarea alaiului la mergere, ca sti mérga cu buná orInduialti. 1812. Decembre. Cod. LXXV, fila 9. Orinduiala alaiulu prea iubitef Dónzne a Domnief-Mele, la intrarea in Bucuresci. 100 seimenI polcovniceseI cälärl, totl cu haine royil fnarmatii cu moturI galbene. 100 selmenI bulucbayesci asemenea càlàri, toff cu haine royiii cu moturI gal- benei Inarmatl. 4 postelnicei cu capotuel royil iar patru postelniceI asemenea. Céuyul spatilresc cu céuyul agiesc. Polcovnicul de pod cu polcovnicul de ciocli. Polcovnicul de seimenì. eu polcovnicul de VinalorI. II comis eu II pitar. Baybulue bay cu polcovnic de tirg. Vel cilpitan de Mizil. cu vel capitan de lefegil. III postelnic, fiul d-neI Efrosina cu Rahtivan Asanoglu. Vornicul de harem cu vel clipitan de dorobantI. II grämätic, fiul d-luI postelnic Vasilache cu gramatic demmeI Filipéseä. II postelnic Costache Arghiropolu cu II spätarul Gianetache. Biv-vel pitar cu biv vel pitar. Vel arma y Aleco Mavrocordat Cu vel pitar.

155 DIN DOMNIA LEI CARAGEA 15 arme, carT sa intre Cu alaiti. Nimio mat deosebit In aceste alaiurT de- cAt la altele de la anterioril DomnI, decat ca se baga In alaiurT,nu numal spata Bi topuzul Domnesc, dar Bi sangiacul Bi tuiul dat ad-ho- norem de catre Sultan.Intro diversele musicT, cimp6ie, trombitaBT etc., iea parte la alajú Bi o musicd nemféscd, aceea pe care neIntArdiat I. Caragea o va desfiinta. (1) Mal observam c6. In Garda PortiT lar sunt nemli: c50 nemfi din P6rtd, in haine fistichit» Din primul moment I. Caragea manifesta o deosebita placeropen- tru parade. El e nemultumit de alaiurile orInduite pentru reeeptiunea luT. Cetele de seimenT, de pandurT, diversele bresle din administratiune nu s'ati presentat In haTne curate, in uniforme. De aceea in anif urma- torT 1814 Bi 1815 Domnitorul va da nou6 ordine pentru modul cum ail BA fie organisate alaiurile DomnescI. I. Caragea ordona MareluT Lo- gof6t de t6ra de sus, sa oblige pe zapciiI DivanuluT, chte 15 6menT cimbreicati: in forme», de-asupra sa OA cepchenurl Bi In cap sa fie tot un fel, pentru ca, 'la alaiurile Domnescl ce s'ail facut, s'ail v6dut do inBin° Domnia-Mea cu haine nepotrivite, próste, Inca Bi sparte.» LuT Vol Spatar Inca serie Caragea, ca seimeniT, lefeciff, cgpitaniT Bi alte bresle spatarescf, sa nu maT intre In alaiurf decAt «In forma, cu haine curate, pentru buna podóba caff impotriva la alaiurile ce s'ail

50 nemtl din PtirtA, pe jos, toff cu haine fistichil curate. 12 fustasI aI haremuluI cu darde in mini si iuz basa al lor. 8 clipitanl, patru al seimenilor spätärescl si patru agiescI, pe jos, InarmatI cu zardabale. 10 ciohodarl länga careta Domnéscá de amändouti piirtile. 6 ciohodarl lingäl careta prea iubitelor mistre Domnite. D-lor jupfinesele marl pämintence, dupä obiceitt, In caretele d-lor. dupil Domnite. la) Loan Gheorghe Caragea Y oevod i Gospodar zemle Vlahiscoe. Poruncim Domnia-Mea, polcovnice de seimeni, sr,. aibä In sciintil atät mai sus aré- tatil boerI si zapcii cu breslele lor, cat si dumné-lor jupinesele, ca sä scie cil cu ajutorul lui Dumnedeil, la...césurI, este si fie intrarea prea iubitel. D6mnei Mele In Bucuresci, pentru care sä porfi grijä a fi totI orinduitlI adunatl la. .... de unde sä se facä alaittl acesta, cu orInduiala lui färä de cusur. Tolco pisah gpd. 1812 Decembre. (Pecetea gpd.) Cod. LXXV, fila 11. (1) Vedl la cap. sceilelor si culturii publice, vol. X, pag. 425.

16 V. A. URECHIÀ 156 fdcut, vèclAndu-se de Domnia-Mea cu haine sparte, nepotrivite, de nicI sém6n1 unul Cu altul.» (1) In Decembre 1815, loan Caragea d'al un pitac, prin care ordona ca, la Domnescile alaiurt sd fie Eji doI dintre boeril veliti, adecti d-1 vel logofaul de òbiceiuri; ca un trebuincios §i ca sciinte de ale obiceiurilor, i d-luI vol hatman ca un zabit al Divanulut Ace§tia s6 Inaintea lui Voda la alaiurI, impreuná cu vol comis, pgzind fie-care rindul sü, dupl trépta einuluï. (2).

(1) Pitac d'are vel logofetul de tira de sus, a indatorà pe zapciil DivanuluI sà aibi cite 15 6menI imbrAcatl in formä tot un fel pentru halaiurl cind va fi, dupti orinduiala veche. Itri iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie. Cinstitei credincios boerule al Domniei Mele, d-ta vel logofete de téra de sus Iordache Filipescule, fiind-ci pentru buna pod6bä, dupà orinduiala veche, sunt de a fi si cel ce se d'Id In slujbä pe la zapcil, tulla pähärnicefi, apro4iI, copiii din casi, cu haine curate, maI virtos de-asupra sl aibI cepchenurii in cap sä fie tot un fel, pentru cä la halaiurile Domnesci ce s'ají fticut, vèlut de in§ine Domnia- Mea cu haine nepotrivite, presste, incäi sparte, lucru cu totul in potriva datorieI lor §i a vointei DomnieI-Mele, ci dar primind Domnescul Nostru pitac, sä atina Ina- intea Domniei-Mele pe totI zapciii DivanuluI ceI marI, sä le aréti cá este porunca Domniel-Mele strapicä, ca fie§-care si aibä cite 15 6menI ai sil imbräcatI tot-deauna in forma cu port tot un fel, dupi povata ce li se vor da de cätre d-ta. Tolco pisah gpd.-1814 Decembre 2. Cod. LXXIV,. fila 161 v. Pitac ciltre vel spätarul a avé pe breslele 'spätäriel cu haine curate, potrivitl pentru halaiuri, dupä orinduiala veche. LB loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie. Cinstiti credincios boerule al Domniei-Mele, d-ta vel s'Atare, fiind-cä pentru halaiurile DomnescI ce se Intimplà a se face, este vechift obiceitl a fi §d seimenii i le- fegiiI, cäpitanili alte bresle spätärescI In form41, cu haine curate, pentru buna po- d6bA, care impotrivä la halaiurile ce s'ají fácut, véllindu-se de Domnia-Mea cu haine sparte, nepotrivite, de niel asémänä unul cu altul, poruncim d-tale, sä dal nizam pentru acésta a fi in tela vremea breslele de halaii in formk potrivig la haine dupä vechiul obiceiil. Tolo) pisah gpd. 1814 Decembre 2. Asemenea pitac s'a fä'cuti la vol agft.-1814 Decembre 2. Asemeneai la vornicul politiel.-1814, Decembre 2. Cod. LXXIV, fila 161 v., (2) /tb kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie. Fiind-cA la Domnescile halaiurI trebuintä este tot-deauna ca sä se pazéscrt nu numai buna orinduiald, cii buna intocmirei eftacsie, cai orinduiala boerilor sá se

157 DIN DOMNIA LIIi DARAGEA 17 Multiple sunt or1nduirile de alaiurI: mergerea la bisericit de s6rbd- torI marT si hramurT a 111 IrodA, a D6mneT, a beizadelelor pentru hirotonisirT, la binis, la SE Panteleimon, la ocasiunl de primirT 1de peTchesurT, la receptiurif de personagie stritine importante, etc. (1) Dar sa reluam sirul naratiunil DomnieT luT Caragea.

'Masca precum se cuvine si obiceiul vechiii si se urmeze intocmai rara stramutare si buna Intocmire la ale halaiurilor farii a se Intimplà zatieniri si ataos% am ho- tiírit, ca la Domnescile Nóstre halaiuri s'a oranduim dol dintre boerli veliti, adeca pe d-lui vel logofatul de obiceiuri, ea un trebuincios si cu sciint4 de ale obiceiurilor si pe dumné-luI vel hatman, ca un zabit al Divanului asupra &truja prives° Intim- plätórele jalbI ce se daii catre Domnia-Mea si poruncim s'a malta Inaintea Nóstra la alaiurI dumné-lui vel logof6t de obieeiuri dimpreuna cu dumn6-jul vel postelnic si dumné-luI vel hatmin dimpreuna cu dumné-lor vel comis, pizind fie-eare rindul salí dupa trépta einuluI; poruneim dar si dumné-v6stri orInduior boefi, ea de acum Inainte A. fip cu luare aminte, ca sfi se pazésca t6M buna orinduiala la ale obieeiurilorfliale alaiurilor, implinind rara' de stramutare adsta ~asea Matra porunca si spre a fi Bolina si piizitil tot-deauna, poruncim sa se traca si in condica Divanului. Tolco pisah gpd. 1816 Decembre 4. (Pecetea gpd.) Vel Logofat. (1) Alaiul Märiei Sale Ahmet-Pasa de a veni de la conae la Domnasca Matra curte. Brésla spatärésea cu tóta uniforma bez bairaee. Lefegii dupä ofinduiala cate doi. Seimenii cu zapen miel asemenea. Seutelnicii spätfiresci asemenea. CapitaniI splitareseI asemenea. Stegarul spatäresc. Céusul spiitäresc. Cu polcovnicul de potera. Vel capitan de lefecii. Cu vel capitan de Mizil. Brésla agiasca laragI cu uniforma, bez bairace. Ca/Aretii polcovnicescf cate doi, dupil orInduialii. Vel °Apilan de cazad. Talposl dorobantescI. Cu podar!. Cazad. Cu vInfitorf. Zapen mici. I capitani agiescI. Causul agiesc. Polcovnicul de eiocli. Cu poleovnicul de pod. Vel capitan za dorobanfi. Stegarul. Ve! agii. Neferii totl al bes1601. Cu odobasa lar. Zapeili al Divanului. Cu alt zapcia411Divanului. Zapciii al Divanului. Cu alt zapciii al Divanulut III portar. Cu II portar. Rahtivanul. Cu II comis. Anatele A. R.Tom. XXII.ifemorille Seo,. lstoriee. 2

18 v. A. titEOHIÀ 158 Cu dou6 diverse &mane primesce loan Caragea Domnia 116rfl-R o- m an es di. Cel dintOElil, mai scurt, nu pomenesce de loo despre tractatul cu Rusia, ci numaT II numesce Domnitor, considerAndu-si credinta in serviciile anteri6re, in 2 ale luT Ramazan, anul EgireT 1227, si if In- dmnâ intocm6scit pricinile pAmtntuluT, cu obicInuita sa dreptate si credintg, ocrotind pe sAracil supusT si pe ceT-lalti de obste locui-

Vel portar. Vel vornic za politie. 0 Meh. mandar. DID 01 Delil. O Cu tufeccii. Un salahor. o.... Cu alt salahor. tv Un alaiti-céu. o Cu alt alaiti-céuq. Tref satarY. 5 Cu trel safari. a CD% Cu alt cavaz. Un cavaz. co e) Dol-spre-lece ciohodaff. F' Cu dol-spre-lece ciohodarI.

Th loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie. Poruncim Domnia-Mea ea mane la din c)i, sa in grijescI a fi gata negreOt acest alajú pentru venirea MärieI Sale Pa0f, aici la Dom- n'asea Niístra Curte. Tolco pisah gsd. 1813 Februare 6. Cod. LXXV, fila 54.

Alaiul cu care are a merge prea iubita IsT6strä Dennna la biserica Sf. Gheorghe no& pentru 4iva hramului de mane. Polcovnicul de seimeni. Cu polcovnicul de vinatori. Impreuna Cu eimenif lor. II comis. Cu II pitar. Bas-bulucbath Cu polcovnicul de tirg. III postelnic. Cu rahtivanul. Ve! pitar. Cu vornicul de harem. 10 nemp din Ora Cu altl attitia. Fustaqii haremulul cu iuz-ba§a. Cinc! ciohodarI. Cinc! ciohodari. I))

FD*-

R:$ O

Icu- loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie. Poruncim Domnia-Mea, vätaqe de curte, sa Ingrijescl ca ast41i la noué nésurI sä se Intocmésci alaiul de mai sus afétati al fie gata aicI la Domnésea NeSstra Curte.. 1813 April 22. (Pecetea gpd.)

159 bIN DOMNIA. LIII OARAGEA 19 toff (0 tramiténd la vreme Impèratésca mirie la bogatamea com6ra, sail la locurile ce se va face havalea,i cu multa sIrguinta silindu-te ca sa trimitf necontenit ate felurile de zaherea....» Al doilea firman, cel clis czapt ferman., adecade luare In stapanire, acel care a fos-t cetit Inaintea boerilor adunatf lasptitaria cea mare, Incepe Cu amintirea rasboiuluT terminat:csciut sa fie tie, ca rasboiul ce ail fost intre malta Imp6ratia Mea 0 Intre curtea RusieT, prefacén- du-se acum Intru pace 0 priete§ug, orInduit cjisa curgere de vreme pentru de§ertarea locurilor, de la trei lun'i de la Intarirea trac- taturilor pacil. Decl, schimbandu-se aceste Intarite cartTla 5 ale luT Regep, se Implinesce sorocul de§ertaril locurilor, la5 ale luT *ceval, cand se Mt6rce 0 se face teslim la malta Mea Imp6ratie,ca§tigarea sa cea de mo§tenire Téra-Romanésca dimpreuna cu Craiova. Restul firmanuluT este o repetire amplificataa primuluT firman. (1) loan Caragea se a§eza la Curtea Domnésca,cea zidita de Al. Ipsi- lant, In apropiere de MichaT-Voda, dar peste putinei1e, In Decembre, un incendid prefact In cenu§e acel palat,i Domnia lug re§edinta In casele luT Gr. Ghica care, cum arkaram deja, existai astaciT, In fun- dul curtiT caseT d-lul Al. Lahovari,cu intrarea acum despre actuala strada a AcademieT. (2)

(I) Ambele aceste firmane se pot cetl in Tesaur de monumente, II, p. 351 §i 352. (2) Un ciliitor englez William Macmichael a visitat pe Caragea in 1818. La el se 1)60 vedé in ce mod vorbesce de palatul acestui Domn : (Domnitorul are o locuintä mal putin blind decht a vecinului séil de la IaT, din causti ell palatul Domnesc a ars accidentalmente, acum dol ani (se inFald, eraft mult mai nzulji ani), ciind, se spune cd a avut o pagubé de circa 100.000 de lei. El ocupä actualmente doué case de o infAtisare mai putin importantii, intrunite intro ele printr'un geamlic de lemn . (Journey from Moscow to Constantinople in the years 1817, 1818 by William Maemichael. Londra 1819. A se vedé cartea in Bibl. Urechiti de la Galati.Am reprodus anterioramente dupé ea siampa: promenada boerimei la Copoù'. In anul acesta d-1 profesor Iorga a tradus unele fragmente din acéstii carte flout') cunoscutä Inca de vre-o 25 de ani, in 4Arhiva, d-lui A. D. Xenopol. No. 1 si 2 (1896), la pag. 10. Ne-am servit cn o traducere Multi pentru noi altà daté de pe atunci studentul Caliman). Te-al asteptà ea Macmichael sá descrie interiorul Curtil lui Caragea, dar el se märginesce a dice, di gnu este nimie ma deosebit in sala in care am fost primideedt cil podelele erail acoperite cu un covor engle- sese, cesa-ce negre§it se va pdré mai curios in casa unui oriental.» Arderea Cartil Domhescl in Decembre 1812, este aceea vestitä de Bosghiovici ciltre Regele Prusiel, din Constantinopole, 25 Ianuarie 1813: «Les dernières lettres de Bucarest nous out annoncé que la maison de la rési- deuce de l'Hospodar a brillé et que le nouveau Prince Caragea, dans ce mallieur a

20 V. A. XIRECIIII 160 Nu vom Insira din nott ad faptuirile nouluT Domn, Inca din luna Decetnbre 1812. Paretesisul MitropolituluT DositeT Filiti, numirea 111 Nectarie In loe, alegerea de noil Episcop la Rimnicul Valed; organisarea DivanuluT Domnesc prin Const. Filipescu, luptele acestuia ca sa Inlature din visterie pe Gr. Brancoveanul; apropierea Vacarescilor de Caragea, ca Incuscrit, cadí Enache Vacarescu avusese ca ultima sotie pe o fata a primuluT Caragea Vvd.; mij16cele Intrebuintate de Caragea, ca sa-sT reintre In capitalul de 4 millón° ch. t 11 costase Domnia ; sporirea birurilor; adaogirea havaturilor ; starea Menta de el biserica ortodoxo si In genere la táta biserica; Infiintarea hatmanieI de Divan; aceea a Logofetiel strainelor pricinl: sunt táte cestiunI deja atinse In capitolele speciale, In studiile anteriáre. Nu voiil reven1 aol asupra studiuluT nostru referitor la administratiunea térilsi In deosebI la necontenitele schimbari Intimplate In Divanul Domnesc al luT Caragea Voda. Administratiunea luT Caragea, laudata de Fotino, energic criticata de Fanuta (Zilot Romanul), este In colorT negre descrisa de Macmi- ehael. El reproba despotismul exercitat de Domnitorul grec. t Autori- tatea DornnitoruluT se mentine prin intriga, grin frica insuflata de guvernul turcesc, prin toleranta natiunilor vecineiprin chiar lipsa absoluta de energie a locuitorilor Ora». Pranul rabdti grelo ap6sari, boerul e scutit de taxei desfranati poftitor de slujbe. ApoT Dom- nitorul a plata tronul cu 3 pana la 4 mili6ne de lel siare sa mal dea pe fie-ce an sume marT la Constantinopole, la cei ce-1 sprijina De aceea se pune sa faca banT cu orT-ce pret. DecT sistemul de coruptie In administratiune se Intinde de la Domn pana la cel din urma slujbas de sat. TotI jafuesc térani, carT fug ratacind din loe In loo, cand vine vremea perceperiT darilor. Se canoso mij16cele barbaro, caznele In- trebuintate de perceptorT ,Ca sa scape de ele, t6ranii emigréza cand se Intorc din emigrarl, dacase Intorc, se fac suditT austriacT, ca sa scape de guvernul propritt al patrieT lor. Jefuirile din timpul Domniel lul Caragea aú dat nascere proverbu- luT: (t'uní ea 'in vrenzea luí Caragea»scrie Ion Ghica. (1) La capitolul despre financele tèriT sub Caragea, lectorulva puté

perdu pour 300.000 piastres en effets, qu'il n'a pu sauver, le feu s'étant manifesté de nuit Ve01i Lagarde, o. c., 321-322. (1) 'Serisori, pag. 32.

161 bIN DOMNIA LUt CARAGEA 21. vede, in mod documentat, earl furA darile gi sporul lor sub Domnia, de care ne ocupara. eCAnd (cu darile) i se parea ea nu se Implea destul de repede punga, avea maT dice I. Ghica , gi. alte cerde la arc. Scotea pe aga In tIrg cu cAntarul gi cp. falanga ; acesta prindea cu ocaua micd pe vre- un brutar, pe vre-un carciumar, pe vre-un màcelar, II trtntea cate 100 nuele la MO, sat. 11 tintuia de ureche In mijlocul pieta. Voda era algar, a isnaful avea sa alerge de la unul la altul ea sä faca euramd, lar pedépsa !meta Indata ce starostele venia la Curte ca un porcoifi de mahmudele ....» NumaT atata mijloc avea Caragea ca sa adune banT ? Am vedut sub dinsul birul temniteï gi birul femeilor carï aii p'decituit ...(1) Cine dintre DomnI a avut maT ingeniese met6de de a Will ¡era? I. Ghica ne apune, cà la asemenea jefuirI Caragea era ajutat de boeril Belu Golescu, Manu ... Belu belesce, Golescu golesce, Manu jupuesce .., 0! mal putea satiricul poporal face lunga, mult mal lungl listd boerilor Impreund jafuitorl cu Caragea. Era timpul In care un boer dojenit de Von, cad: Meuse nisce hotii din care Voda nu avuse parte, respundea D'omnitorulul : xXiirm, xXirretq, xXiirret (fur, furl, furl). Cand documentat potl constata cä intemeiate furl acusarile aceste aduse lul Caragea, te mirl gdsind in. Aaron Florian afirmatiunea 0: «Prinful loan Caragea,in vremea acésta grea, pi-a pus &Me silintele ca sd ufureze pe locuitorï de povara, acestornenorocirï, fi ï-a mein- gets iat in necazurile lor cele grele!, (2) $i ca gi cAnd jafurile gi hotiile slujbagilor nu (marl de ajuns, mal veni asupra teriï gi alt foc: de la Pert/ se dote poruneä(am aretat acesta deja) ca s6 se trimita sute gi mil de tOran l cu carelelor, ca salahorI, sti lucreze la reIntArirea cetAtilor dupil Dundre ...CatI se mal Intorceail din aceI nefericitY romanl, la vetrele lor ? (3)

Wilkinson spune chi numérul femeilor rele erà atät de mare la Bucurescl, in cilt 41e dernier aga ou directeur de la police suggifira au Prince l'idée de lever une taxe sur chacune d'elles, ce qui lui procurera un nouveau revenu de quelquescent mille piastres.* (Page 129). Manual de Ist. PrincipatuluI Româniel, pag. 183. La Porte fait travailler avec une grande activité aux fortifications des places de Braila, Isaccea, Tulcea et Masin (Macin?), pituées sur le Danube. Les habitants de Moldavie sont Wig& de fournir gratis les palissades, les vivres et les ouvriers. a

22 A. VRECIII1 162

Nu avem de a reven1 asupra DomnieT luT. I. Caragea din punct de vedere al justitieT. T6te aceste cestiunT studiat pe temeiil de sute de documente. Ceea-ce putem spune ad, este cl prea putin timp r6mase luí Iban Caragea ca sd vadd resultatele aplicatiunil nouluI sell Codice de legT. O faptd, care, din respectul justitieT, merità t6t6 atentiunea istori- culuT, este urmatórea : In timpul ocupAril rusescT, pentru puté pldt1 därile vi rechisitiunile, all fost silitT vindd imobilele multT locuitorT, ha une-onli s'ail jAfuit, orT hräpit, cu nedrepte cuvinte. La 3 August 1814 Intregul Divan supune lui Ioan Caragea urmAt6rea anaforh:

Prea Incilfate D6mne, Cu plecata anaforà arätäm Märiei Tale, da in vremea trecutä a räzmeriteI, din pricina grelelor patiml, ati adus pe säracil locuitori al téril la ticAlosie si pe ceI mal multi dinteinsil la desnadäjduire, in cát uniI dinteinsil silitI aú fost de multa lor nevole vinde lucrurile ce aveail miscatórei nemiscatóre, spre a puta sil in- timpinei gil urnäsca grelele cererIi nevoI, pana in cat au ajuns la mare lipsa säracie, cand atundi ceI ce se anaà in slujbe afarkprin judete, cum samesI, poIcov- niel, vatasI de plài, capitanIi zapciT, gasind vreme cu prilej ca sa dobAndasca mosiI, acareturIi altele asemenea, cu multe nedrepte mijleice incarcândi napästuind pe s'arad' locuitorI, hrapit mosiile in nume de cumpärätóre, dupil cum s'ají sido- vedit la unele pricini ce s'aii cercetat In Divan, ea multI din locuitori vindut mosiile si acareturile lor numaIi numaI pe Incarcaturai näpästuirea ce le Idea hräpitorii ce s'aii Oh; mal' sus, la dfijdiii angariI, faifa de a se folosl ticalosiI locuitori cu nimic dintr'acele vincyárI, rásándu-I ca nisce strainl in patria lor si s'Arad desävirsit. Inältimea Wariei Tale, ea un Domn milostivi drept stapfin al téril si ca un pdrinte doritor catea totI locuitorii de obste, al pus tot felul de silintä si pururea nelipsit te trudescI, ca sá departezI de la dánsil teste nedreptatilei supèra- rile, spre dobAndl fies-carele vietuirea In odihnä, usurarei linistitä petrecere, dar si nol slugile Mariel Tale, ca nisce patriotI avänd sciinta de necazurile ce fuá pätiznit säracii locuitorI in vremea razmeritei si de Instrainarea ce li facut a mosiilor lor intru aceeasl vreme, de cätre aceia ce s'ail arkat mal sus slujbasi al judOelor cu felurI de mijlóce viclene si hräpitóre, nu lipsim, dupa datoria n6stra, a arétà MarieI Tale, da, de se va gag si de chtra Miga Ta cu cale,s'A se faca luminate poruncl de publicatii in tótá tara, spre a ven1 cu indräznélä la prea inalt scaunul Märiei Tale aceI sarmanl locuitori ce li hrfipit moiile cu mijlocul ce arétam mal sus, In trccuta vreme a räzmeriteI, unde fäcándu-se cercetare cu de-a- märuntul, tóte acele moii câte se vor dovedl hrapite in nume de cumpäratóre

C'est un fardeau très lourd pour la province. On vient aussi d'acheter pour le compte de la Porte beaucoup de chevaux et de grains, que l'on transporte au dela du Danube. Monitevr Universe& No 177, 26 Juin 1814, in o scris6re din Ora de la 7 Iunie.

163 DIN DOMNIA tut cAluOtA 23

drept inciircaturIi näpästuirI, O. se inttircá inapol la stäpanirea locuitorilor, si va rémané luminat numele MärieI Tale in veci pomeniti laudat de catre toff pentru acéstil milostivire ce vel aréta catra dînii. 1814 August 3. Constantin Filipescu vel Vistier, Radu Golescu Vel Vistier, Constantin Cretulescu Vol Ban, Iordache Slatineanu Vel Vornic, Barbu Vdcarescu Vel Vornic, Radu Safi- tineanu Vel Vornic, Constantin Bäläceanu Vel Vornic, Dumitrascu Racovitil Vornic, Iordache Filipescu Vel Logofét, Constantin Filipescu Vel Logofét, Fotachetirbei Vel Logofét, Nestor Ciminar. Caragea aprobh acestd propunere ast-fel :

I63 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahscoie. Primita fiindu-ne acésta obstéscfi anafora a D-lor boerilor, o Intarim Domnia-Mea si poruncim d-v6stra velitilor logofetI sà se faci Domnescile n6stre porunci de pu- blicatiI prin Vita téra, IntocmaI dupd cuprinderea de me jos araata.-1814 August 9. (Pecetea gpd.) Vel Legofét. Cod. LXXIX, pay. 66. Mesura acesta aveh de scop de a ma potoll nemultumirile tern' din causa birurilor. Aceste nemultumirsi cresceati pe tóth cjiva. Dejh In 1814 se manifesth prin acte de rebeliune din partea unora din boeril AO. un Alexandru Comeneanu fdcea opositiune de 6re-care vio- lenth Divanuldfi DomnuluT. Divanul cera lui Caragea, In 25 Oc- tobre 1814, §tergerea din Arhondologia Ora a lui Comaneanu §1 exilarea luI la mânitstirea MArginent Cu cea masf mare grabh aproba Caragea acestd anaforh, In aceea§1i in care i se supuse. (1)

(1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenzle Vlahiscoie. Spre respldtirea nemultumiriii obrazniciel acestui netrebnici spre pilda Infranarea si altor asemenea luI, Intärim Domnia-Mea anaforaua acésta a Preaosfintid Sale parinteluI Mitropolit si a obstiel d-lor velitilor boerI,i poruncim d-tale vel Vistiere, sti se stérga cu totul numele lui de la arhondologhia DomnesciI Neistre Vis. toril, cum si d-lui vel Logorétul de Ora de sus, ca Indatd sa se faca Domnésca N6stra volnicie, spre a se trimite surgun la manastirea MärginenI, fiind acésta pa- dépsd cu scadere dupa. mésura vine! luI. 1814 Octobre 25. (Pecetea gpd.) Ve! Logofét.

(Cod. LXXIX, pag. 418)

Prea Militate Dtinzne, Cu plecatti anafora afétäm MiirieI Tale, ea Alexandru Comaneanu, dupä netrebnica urmarei nemultumire cu care s'ali arétat la carea si nemarginita milostivire a Marini Tale cinstindu-1 din Serdar cu cinul CaminärieI, vrednic era de mai mare pe- dépsa, dar no! chibzuind a i se face o pedépsä aseménata cu inilostivirea MarieI

24 V. A. 17RECIiII 164

Din anul 1814 vom maY aduce un act, prin care Caragea dispune a se face hotärnicia loculuI vechil CurtI DomnescI do la Tirgovi§te, al cäreia loe se incAlcase de Acest loe sail ruinile, ce maI 014111 aveä sä le ente poetiI renasceriI n6stre, aifost Omite de Caragea VorniculuI Isaac Ralet, Ind. din 1813 Septembre. (1)

Tale, aded1 pentru nemultamita cu care s'ail arétat sá rémfie lipsit, nu numai de cinstea CéminarieI, ci si de ori-ce alt cin, lar pentru obrdznicia ce ad arétat, sit se trimitá surgun la miinfistirea MérginenI, in Cat soroc se va hotäri de Mdria Ta spre bine si invététurd de mintei spre pildai altora; de care ne rugam Maria Tale sä fie primitä acea pedépsa, ce cu usurintä din ate i se cdded a i se face. 1814 Octobre 25. Al UngrovlahieI Ignatie, Constantin Filipescu, Grigorie Brdncoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban, Vel Vornic Barbu Vdcarescu, Constantin Bäraceanu Vel Vor- nic, Iordache Slatineanu Vel Vornic, Grigore Billeanu Vel Logofét, Const. Filipescu Vel Logofét, Fotachetirbeié, Nestor Caminar. S'ail Mont volnicie gi s'ail trimis surgun la MärginenI, unde s'a poruncit a nu fi slobod Mil' de al doilea poruncii.

(1) .161 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zenae Vlahiscoie. Hrisovul d-luI Vel LogorétuluI Isac Ralet pentru häräzirea zidurilor ot curten. gpd din judetul DâmboviteI. Miirirea si lauda Domnilor si a obladuitorilor acestil pravoslavnice si de Dumne- çleú päzite ten l ValahieI se aratä intru adevér cu mare strillucire tsi de alte lucruri Imbunätfitite cu felurimI de faceri de bine, ce ea iubire de 6menI cu périntésci osirdie revarsd de obste cAtre top* supusil lor paminteni, spre a se mängâià Impar- tdsindu-se fies-caxele dupd supunere, sIrguinta si vrednicie de stdpanéscii milostivire. Drept aceea fiind-eä cinstit si credinciosul boerul Domniei-Mele d-lul Vel Vor- nicul de Ora de sus Isac Ralet prin anafora a Meat arétare DomnieI-Mele cA In orasul Tirgovistel sud Dâmbovita sunt nisce surpdturi de zidurï domnesci ce ail fost odini4rd Curte Domnéscd, fdcutd de r'éposatii 'ham ferieire Domnii ìérií, sunt cu totul netrebuincióse acele zidurI, réménénd a fi numaI pentru incuibarea pfiserilor sälbatice, iar locul Curtil p6te sä fie de óresI ce trebuintd, Irma' de se va curdri Cuîntâiú grea cheltuialä din surpäturile vechi, si ask niel In tréba Ora, niel a Domnia nefiind trebuincióse. Ind zidirile niel locul a se metahirisl la cevasI, ad facut rugticiune DomnieI-Mele ca hdräzim acele surpaturI de zidurl, Impreuna cu locul Ion, a-si face un locas, ca sä-1 aibà spre scäpare la o vreme de nevoie, precum este acésta de acum a naprasniceI b6le, afldndu-se insärcinat cu tréba cu grea familie,i ne avénd niel mosie, niel alt loc. Asijdereai mila ce are biserica Dom- 'Aida sä se intérésdá ca sd se pótä 0115 tot-deauna In stare bung ;care anaforà a d-sale ofinduind-o Domnia-Mea In cercetarea d-lor velitilor boerl, prin anaforà de la August 26, ne-ad fcaut arétare dându-ne pliroforie, cá acele surpéturl de zi- durI nu sunt de niel o trebuintä, niel Domniel, nici térel,i nicl este vre-o pricinä zäticnitóre de a dobândl acest har d-luI numitul baer, dupdcare acea arétarei pliroforie a d-lor, binevoind Domnia-Mea pentru slujbele i bdtrinetele d-sale si pentru greutatea familiel cu care este Insércinat, prin Intarirea ce am dat inch' de la

165 DIN DOMNIA LII1 CARAGEA 25 incA de la ineeputul DomnieI luI Caragea, Téra-Românóse6 este din

trel ale acestei huff, la numita anafora, am hotarit, si ca nisce lucruri domnescl slobode ce sunt si netrebuinciése niel Domnid, niel téril, am harazit d-sale acele sur- paturt de zidurl ot Tirgoviste, impreunit cu locul lor, ca sà fie mosie statät6re ohavnica d-luI ci clironomilor d-lul in vecl; iar biserica Domnésca cu locul de patru stanjenl improjur are a fémané slobod si tot cu aceeasI orinduialai numire ce ad fosti pana' acum, farä numai atata osebire facem, ca d-luI numitul boer sä lag epistasia veniturilor acest0 bisericI, ingrijind de a se stringe de eelisiarhul cel dupd t6te pe deplin si la vremea lor, din care sl se facäi sa se implinésca Mite trebuintele bisericescl, cu blind orinduiald spre pod6ba bisericiI ei pe tot anul iea eelisiarhulul socotéla de venit i de cheltuialä, ca sä nu se urmeze vre-o risipa vre-o rea economie la venit, care socotélä sä fie dator ci d-lui a o arétà stäpaniriI ea sä fie sciutá si inteacelasi chip sà se urmeze epistasiai mgrijirea veniturilor acesteI bisericl si de catre chironomil d-lul. Deci atat pentru harazirea aceIor surpaturi de zidifi impreuna cu locul lor la d-lul numitul boer, dupà mijlocuI ce s'a maI sus i pentru orinduiala bisericii, iarasI dupä cuprinderea ce se arata maI sus, ca hotarit de Domnia-Mea, cat i pentru milele ce are biserica, ca sale aibl 0 de acum Inainte nesträmutat, am dat hrisovul acesta intarit cu insasi Domnésca N6stra iscaliturd pecete si cu credinta prea lubitilor Domniel-Mele fii Gheorghe Caragea Voevod, Con- stantin Caragea Voevod, martorl hind ei d-lor cinstiti ecredincio0 velitil boerl aI DivanuluI DomnieI-Mele, pan Constantin Filipescu Vol Vistier, pan Radu Go- lescu Vel Ban, pan Constantin Vlahut Vel Postelnic, pan Isac Ralet Vel Logofft de téra de sus, pan Barbu Vacarescu Vol Vornic de téra de jos, pan Dumitrasco Ra- covita Vel Vornic al treilea, pan Istrate Cretulescu Vel Vornic al patrulea, pan Gri- gorie Baleanu Vel Logotét le téra de sus, pan Iordache Slätineanu Ve! Logofét de téra de jos, pan Constantin Sutul Vol Spätar, pan Mihalache Manul Vel Vornic al politiei, pan Atanasie Hristopolu Vel Logotét al strainelor pricinl, pan Nestor Vol Clucer, pan Alexandra Mavrocordat Vel Cäminar, pan Iordache Scanav, Ve! Comis Ispravnic, pan Grigorie Baleanu Vol Logotét de téra de sus ; 0 s'ad scris hrisovul acesta la anul de Ia Hristos 1813 Septembre 10, de Manolache Logofét de Divan. Cod. LXXVII, fila 158. Iw loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie. Cinstitei credincios boerule al DomnieI-Mele Biv Vol Clucere Scarlat Mihäilescule, Ispravnic ot sud Dambovita, ve1 vedé afétarea ce ne face printeacésta anafora dumné-lui biv Ve! Dvornicul Isaac Ralet, pentru care III poruncim, ca végénd cuprinderea Domnescului Nostru hrisov, ce am dat dornnieI-sale, pentru härazirea acelui loe, sá fad mésurattire, atat pentru latimea acestuI haräzit loo, cat e1 pentru lun- gimea luI, ca sti se vada cat este ei apoI sa se cerceteze cine sunt aceia ce arata eh' ad facut calcare sad impresurare ? de ad Mont fiscal binale asupra a celui loo harazit ei ea de ce pret sunt ? precum si pe ce vreme le-ad facut, ca voe sad porunca data? ci sa InstiintezI Domniel-Mole.1814 August 3. (Pecetea gpd.) Cod. LXXXI, pag. 172.

26 V. A. URECHIX 166 nog amenintata de resmeritd. Illonitorul Universal al Franciel, (1)publica, la 4 Ianuarie 1813, o scrisóre din Ia§T cu data de 2 Decembre, prin care se vorbesce, ca. din Turcia aü venit seirT «qui menacent le repos de la Valachie et de la Moldavie....» Numirea luT Pehlivan-Aga la postul de Pa§a de Rumelia (la caro se num6ra §i Bulgaria)a atitat marl' nemultumirI In Turcia. Illire-Oglu, rivalul lui Pehlivan-Aga,a isbutit sä fuga cu 350 de pers6ne, cari îi erati credinei6se, din veci- n6tatea Rusciuculdi In Basarabia, treand prin Orile romane. Molah-Pa§a, guvernatorul Vidinulta, a imitat exemplul predecesorulul sü Pasvan-Oglu §i s'a rasculat contra Portil §i contra lul Pehli- van-Aga, sub ordinele caruia era pus. Molah-Pap a concentrato 6ste de 20.000 de 6menT. Pehlivan-Aga §i el a trimis contra luTpre Havis- cu care se vor unI 8.000 de 6menT, trupe earl' revin din Rusia, unde erall prisonierL Acest rasboiil intestinnu 'Ate av,5 loe färä ca Muntenia sa nu fie devastata. Asemenea seirI sosindi In BucureseT, spaTma §i grija se intinserd din nat. Zadarnic Caragea asigura pre boerT, cà nu atl de ce sase témd, eiîI pusera Wtà averea In sipete i stateati gata mereil dea le Incarca ca sà fuga din BucurescT. Ceea ce contribul §i:maT mult la ldtirea grijel, fu evenimentul petrecut In Martie 1813. La 12 Martie se scria din Bueurescl Monitorulu'i Universal (2), ca

Prea Indgate D6nzne, Local ca zidire ce din vechime ad fost Curte Domnésci ot Tirgovi0e, care prin luminat hrisovul MdrieI Tale ni s'ail hdrdzit Inca din anul trecut, am Inteles, cd de cätre unfi altil s'ar fi fácend impresurat dintr'acel loe al mefi; me rog Wald Tale, ca sá fie luminatd poruncd cdtre dumné-lor boerri ispravnicI, sa mesere locul Cur- tfi pand' In apa IalomiteI cap' stänjenI ad fost din vechime, ca sá se scie cine ad Impresurat din loei cu ce sinet?i sd-mi feat' carte de hotArnicie dupä. orinduiald cel ce se vor fi intins ca impresurare sd se tragä, ca sä.-ml pot aye stapdnirea loculuI deplin Mil de prigonire 0 cum va fi luminatd. porunca Maria Tale.-1814 August 7. Isaac Ralet. Moniteur Universel, 4 Janvier 1813. Ramiz-Pa§a este aeteptat acl,dans quelques jours avec sa suite; il a emit au Pr. Caradja pour lui demander 52 maisons, qu'on s'occupe en ce moment it dis- poser. On dit que ce Pacha fera un long séjour en Valachie, on presume méme qu'il commandera même un corps de troupe., Ledoulx cdtre Maret. BucurescI, 17 Martie 1813.

167 DIN DOMNIA LIA CARAGEA 27 Ramiz-Paga, Intorandu-se din Rusia, era agteptat sa sosésca din Jai, cu suita sa. Alta corespondentd, cu 3 cjile mai tardiii, spline ca s'a latit scirea, ca Ramiz-Paga nu putusesosi. la BucurescI din causa Wei rele gi ch rdradsese in popas la UrzicenT, de unde aveh sa plece spre Bucuresci nume la 13 Martie. Corespondentul frances observa totuAln diva de 12 (21) Martie, o migcare extra-ordinara in ora: toute la garde du Prince était sous les armes; de nombreuses patrouilles d'Arnaoutes et de Turcs arm& parcouraient les rues: ces derniers faisaient partie d'un détachement sous les ordres de Mahmud-Aga, bimpacha du Grand-Visir, et qui était arrivé ici avec le Erince Ca- radchia et mis en quartier a Wakarest. Enfin, tout annonçait qu'il y avait quelque évènement extraordinaire; tout le monde 'Raft en con- séquence dans la plus grande attente, lorsque, vera deux heures de l'apas-midi, la nouvelle se répandit que Ramiz-Pacha avait été dé- capité par ordre du Grand-Seigneur, a Kolentina, a un quart de lieue d'ici. Cet ordre a 60 exécuté par Mahmud-Aga et par le tu- fectschi-baschi-taka du Prince. Comme les premiers coups qu'on porta a Ramiz-Pacha ne l'atteignirent pas, il se mit en défense avec sa suite, et il y eut dans cette occasion dix-sept personnes tuées ou blessées. Du nombre des premiers se trouve le capitaine du cercle du district de Jalomitza, qui avait par honnéteté accompagné le Pacha depuis Ursitzeni jusqu'a Bucarest, et qui fut tué dans cette malheureuse circonstance ;il est généralement regretté. Aussitót apr& l'exécution de cette sane tragique, Mahmud-Aga partit pour Constantinople avec la tke de Ramiz-Pacha. Ces troupes ne resteront ici que jusqu'au moment oil les individus qui font partie de la suite du Pacha, et qui sont encore en arrière, aupont 60 transport& au-dela du Danube. Cette mesure a déja eu lieu pour ceux qui avaient précédé leur mitre et qui ont 60 désarmés immédiatement apas son supplice. On a envoyé a Rustchuck, pour y kre enterré, le tionc du Pacha décapité, (1).

(1) Moniteur Univqrsel. No. 115. Dimanche, 25 Avril 1813. Corespondenta e datatä din Bucuresd. Le Moniteur Universel. No. 141. Vendredi, 21 Mai 1813 (dupä Gazeta de Francfort), Constantinople, le 12 Avril. Un autre évènement qui occupe ici l'attention générale, est la mort de Ramiz-Pacha, qui a été décapité le 25 du mois dernier près de Bu- carest. Ramiz-Pacha ancien favori du fameux Mustapha-Bairactar, qui l'avait fait Capitain-Pacha, avait pris une part tees-active à la révolution de 1808, et s'était enfui en Russie, après la fin tragique de Mustapha. Il revenait de cet Empire (où il n'a- vait point été prisonnier de guerre, comme on l'a annoncé par erreur) et se ren- dait avec sécurité it Constantinople, après que la paix eut 60 conclue entre les deux

28 V. A. URE0111A 168

Asemenea Mptuire nu erà de naturA a potoll grijilei temerile Bu- curescenilor. MaT mult decat orT cänd, boeril erati gata de a se in- arca §i a pleca din ora. Treptele maT de jos v6c16nd preg4tirile boerilor eratii ele gata a urma pilda lor. Atuncl Caragea, la 24 Iulie 1813, dete uringt6rea publicatiune c6tre t6td boerimea haleeti mazili: (1)

Cinstitilori credinciosi boerilor veliti al Divanului DomnieI-Mele, halai mazili, Cu cát Domnia-Mea se envine ca se Ingrijim pentru linisteai repaos 1 buna petrecerea locuitorilor, nu numai a celor de aicl din politie, cii celor de prin tete Domnésca Nestra Ore, dupa a stepanirii datorie, cu atata socotim, cai dumné-v6- strA de sine-ve veyi fi pornitl dupa al patriotismosului datorie, ca sá o doriff acea bulle petrecere a obsteI norodului tériI; acea dar linistita petrecere a pururea In- grijind Domnia-Mea de a se rail filtra tete *filtra norodi necontenit chibzuind mijlecele cate sunt destoiniee spre a pazI cu Intregimei tot-déuna cercetand ca un parinte doritor pentru petrecerea norodului, aflat-am chiar de la unul din dum- né-vestre, cä s'ar fi incuibat 1ntru inhnile norodului de ala' din politie o frica pentru o benuialà neinfiintata, cu care acea banuialä tot aceia din dumné-vestril ne-a1 ftícut arkare, ca pe de o parte aü Inceput a se potoll si a se sterge din inimile lor, lar pe de alta. parte frica nu contenéza de la ei din pricina ce ved pe la casele unora din dumné-vesträ card aduse intr' adins. Nu ne mirarla dar Domnia-Mea de acest fel de benuialä si frica a prostimei, pentru cá en drept ~lita o au, veçlend acest fel de gatire pe la obraze mar'; iarasI cu drept cuvint socotesce prostimea puissances, lorsqu'il fut arrété tont-a-coup dans les environs de Bucarest et mis mort. Acest eveniment este povestit de Dionisie Fotino. (Tom. II, pag. 261, trad. de G. Sion). Ramis-Pacha bine primit la Cartea Imperatului Alexandru se intorceli aducand o scrisere autografa a aceluia pentra Sultanul. Dar tocmaI acésta rece- mandatiune era contrarie politicet turcescIi fatalä pentru recomandatSultanul, cunoscénd caracteruli valerea lui Ramis-Pasa gi mai ales antipatia ce aveau in contra lui ienicerii, pe cart el 11 resboise in timpul revoltel lor, fucha' ce ad audit de esirea lui din Rusia, ad trimis un funcionar Deli-basa cu cati-va Tara In Téra-Romanésce, cu ordin ca aduce capul. Ramis-Pasa, sosind In Iasi, fu tratat cu tete onorurile cuvenite de Domnul Moldovei Scarlat Vode Calimach ;iapol, dupii petrecere de cate-va dile, a plecat spre Bacuresci. Deli-basa cu Taren' sei sta de panda la manastirea Cotroceni, sub felurite pretexte, fära a sci niment seo- pu! sed; cum ad audit fusa de apropierea lui Ramis-Pasa, esit Inainte ca spre intimpinare din partea Domnului. Atuncea folosindu-se de un moment, cand emenil lui Ramis-Pasa se aflail in urtne., s'ají repeçlit asapra lai ucis chiar In caretrt Cu cate-va lovituri de pistele, dupa care luandu-i capul, ad plecat. Sultanul a résplatit acest asasinat stivirsit ea ajutorul lui Caragea, trimitêndu-I dar un cal arabesc, la 16 (28) Aprilie 1813. (Vedi Hurm., Supl. I, vol. II, p. 747). (1) Cum nu erà se se teme lumea de noil rasboia ? Ledoulx serie lui Maret din Bucuresci, 25 Mars 1813: cE vorba de sosirea de trupe turcescI In curand. Se aprovisionéza Bre'ilai Giurgiul. Consulul Rusiei a ordonat supusilor s'A plece indarat in Rusia. Nu toti ad primit.»

169 DIN DOMNIA L1JÌ CARAGEA 29 ce urméze a avé mal multil sciintä dedil el" pentru orI-ce ci Impotrive avem mirare sciind dài acele obraze, precum top de ob9te din politie, sunt bine Incredin/a/I, ce de a li se da voe de la Domnia-Mea ea -sà sc6/ii afare la Ora mficar un ac din ale caseI este prin neputin/ä,i acéstà pliroforie avand-o, Cu total de prisos este /inerea carelor aicI,i in potrivä pricinuitére de o acest fel de obiltéscti turburare, cánd, precum mai sus am (Jis, dumné-v6stre suntefl aceia cari se cuvine a fi de sine-ve porni/I spre dorirea lini§tel locuitorilor patriei dum- né-viistre; de aceea dar domnesce ve poruncim §i perintesce ve sfetuim, ca indata dupd priinirea acestuÌ DomnesculuI Nostru piteo, ferä de a face cetu0 de pupna zebave, acele obraze printr'ale caror case se vor fi afländ care, si le dee drumul trimitendu-le afare, de unde adus, &Ad cend de astell inainte, dupe cercerile ce avem a face, se va geisi vre-un car de acestea in vre-o casci, acel st&ptin al casei sd scie cu incredinfarei fdrd de pdrere de r'éti, cd se va cdi, feirei a se puté ajutord. Tolco pisah gpd.-1813 Iulie 24. Cod, LXXIV, fila 71. (Pecetea gpd.). Vel Logofét. Ca sä. artite c'd in adevgr nu este de ce sd se Ingrijéscd nimenl, cd lucrurile liniqtit §i la Vidin §i peste tot, Caragea merse cu t6td. Curtea, In 26 Iulie, a doua di tinpä circulara mal sus adusd, la Sf. Pan- telimon, ea un alaii, cu o pompd mal extraordinarä decat merserd acolo In altI ant altY Domnitort (I)

(1) lace pitacul de constituire a alaiulul qi programul alaiului: /a) Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Ylahiscoie. Porancim Domnia-Mea, ve.te de peharnici, ca mine Sembete, la giépte césurl din o;li, sä ingriji/ide a fi a cost alaid gatai venit in Cartea Domnésca, spre a merge cu NoY la Sf. Pantilimon, atet la ducere cet la Inteircore, pezind insä de a merge fie§-care la rindi intoemirea ce suut amla/I mai sus, fer de a se face ctitu0 de pu/in cusur.-1813 Iulie 25. (Cod. LXXIX, fila 74.) Orinduiala bini.palaiului la oirea Domniei arara, la sfintul Panteleimon. Catanele de /ere cu cepitanil lor, top' caen! qi inarrna/1. Brésla agiascd. CAlárotil polcovnicesel, toll cAlAni inarmaP. Vel cepitan de cazad Ta1po0 dorobenIescÌ pedeOri Vel capitan de dorobanfi cu zapciii sei inainte. Cazacil agiescl pedestri. Vi ad' toril, asemenea. Cdpitanil agiescI, inarma/I, cu tacim curat. Céupl agieI, cu polcovnicul de ciocli.

30 V. A. IIRECHIi 170

Erà un fond de adev6r In asigurdrile pacifice ale luI Vodà Cara gea.

Polcovnicul de vlatorI, cu logotkul agiesc. Polcovnicul de seimeni, cu ba§-bulucba§a. Vel cApitan de Mizil cu logof6tul spättiresc. Vel aga, cu podóbA, dupà ()Weil Buciucul i dläretil cu prapurile dupi d-luI. Brésla späteiresccl. LefegiI Vel cäpitan de lefegiI cu zapciiI seI i buciucul dupri dinsul. Scutelnicii spiitärescI inarmatl. Potera§iI, toff inarmatI. Delil &Mel, toti InarmatI cu sulite In maul, cu odoba§iI lor. Seimenil buluc-bk§escI, inarmatl, cu haiue ro§iI §i cu moturI galbene. apitanil späthresci, inarmati, cu tackm curat. Polcovnicul de poterä, cu céu§ul spàtdresc. Ve! Spätarul, cu pod6ba dup5. obiceia. Buciucul cu prapore dupà d-luI. Copii din casil cu Thaful de Vistierie cu vätaful de pkhärnicel. Aproii vatd§escl cu apro4i1 céu§escI. VAtaful de aproll cu céu§il de aproli. Brésla portdrésecl. PortAreil, rind, pe jos, cu semnele In mâni. II portar cu III portar. Ve! Portar. Brésla armeigsecl. Arma§eil cu pu§ca§u. II arma § cu III arma§. Vel arma § cu pod6ba dup5. obicehl, slugerul Nitescu In loen! luI. Sacagh, dup5. orinduialä, cu sacalele SalahoriI chldrI, cu betele in Cali Domnescl Impodobiti, trägêndu-I comi§eI &Ate unul. o1-3 1K II comis Rahtivan Sése postelnicI cu capodurl i tacâ mcurat Sése postelniceI, asemenea

III logofét [II postelnic 1:11 Ve! pitar II postelnic o II logofèt II logofk o Vel postelnic Ve! comis. o Beizadea cu ciohodarI. Beizadea cu ciohodari. P2

171 DIN DOMNIA Ltd CARA OEA 31

In adev6r cà hied din primele cjile din Mgt.' 1813, Mollah-Pa§a,re- belul de la Vidin, se supusese Portil. (1)

Un satiir Alt satfir Un satiir Alt sat5.r Un sitar Alt satfir Mataragi iamac matargi bas Sarni!' jamas icioglan cats saraci bas

Un cavaz alt cavaz Delibasa cu chehaiaua bas ciohodar, tufecci basa Cu toff ciohodarli Cu toff ciohodaril. o ot=r o,

)-1

Vataful de Divan inarmat II sphtar cu sable Cu caidanuri. topuz.

Ve! ciimáras vel gramätic Vel ispravnic za curte II vistier.

Vel cupar ciohodar II amitras II grämätic III vistier viltaf za curte Muhurdar divictar Cafegi has caftangi basa Tutungi bits. särbecci basa

(1) Le Moniteur Universel. No. 136, Samedi, 16 Mai 1813. Valachie. Bucarest, le 14 Avril. Les nouvelles qui arrivent à l'instant nous apprennent la soumission it la Porte Ottomane de la villa et de la forteresse de Widdin. Dris-Mollah-Pacha s'est rendu it discrétion avec tous les siens ;il est actuellement entre les mains du sérasquier Hasis-Aly-Pacha; il attend qu'on prononce sur son sort. (Gazette de France).

32 V. A. IIRECHIA 172 Un eveniment intimplat la Constantinopole parea un moment, In luna Aprilie, a fi nelinistitsi pe insusT Caragea : Aianul saú Kapu- kehaia luT, Bibicd Rosetti (1), a fost exilat la Angora in 4 Maui (stil noti). Nelinistea luT Caragea-Vocla nu fu reald, cad Pérta date loco- tenenta KapukihaiatuluT, p'6.ndco Domnitorul va numl alt titular, luT InsusT Dragomanul Portil (2). Se sciil rolatiunile bune de incu- scrirealeacestuT Dragoman Iacovache Arghiropol cu Domnitorul Caragea. Inlocuirea momentan5 a lul Bibicd Rosetti (surgunit, crede-se, chiar dupd intelegerea cu Caragea) prin Arghiropulo era ca sd faca loe la Kapuchiat altuT ginere al sért, lul MichaT Sutu. Asemenea schim- Mel aü trebuit sa linistéscd Insd pe boerT, earl* un moment putuserd crede cà sértea lul Bibicà Rosetti va fi curéndi aceea a MI Vodd Ca- ragea. Linistirea fu deplind cate-va i1eapoT, cand ven1 in BucurescI o delegatiune a Sultanuluï, care aduse luT Vodd Caragea darurI ono- ratáre din partea PadisahuluT. La 18 Mali"' 1813 sosì cu darurl pentru Domnitor trimisul Sulta- nuluT, care fu primit cu alaiurI stralucite (3).

Despre acest Bibica Rosetti ¡acá ce se serie Regelui Prnsian in 12 Aprilie 1813: Bosghiovici &lira Rege.. Constantinopole, 12 Aprilie 1813 eL'agent de l'Hospodar actuel de la Valachie, nommé Bibicka, qui avait été premier-drogman avant les Moruzi, a été disgracié et envoyé en exil à Angora. On dit qu'il s'était avisé d'intriguer dans les affaires du Patriarche. Les Frangais per- dent en lui un partisan tres chaud. (Jerga, Actei fragmente, II, p. 493). Le 4 de ce mois (Mai), le premier Kapi-kiaja, on l'ayant du Prince de Valachie près de cette Cour, Bibika-Rosetty, a été envoyé en exil it Angora ; on l'a transporté directement de la Porte sur la côte d'Asie, et il a été obligé, sans autres formes, de continuer son voyage pour sa destination. En attendant, la nomination d'un nouve4u Kapi-kiaja de la part du prince Ianko Caradschia, le drogman de la Porte a été chargé d'office de faire les affaires de ce Prince 'A la Cour du Gran cl- Seigneur. (Gazette de Francfort). lacé alaiul ordonat : Orinduiala alaiuluI la aducerea pqcheplul Märiei Sale. Stegarul agiesc pe jos inaintea dumné-lui vel Agg.

Dumné-lui vel agd.

Dumné-luI btq beslégä cu taamul

173 DIN DOBINIA LTJ! CARAGEA 33 Caragea putt]. ast-fel manifestb. In mod stràlucit alipirea lul de Turcia. Trimisul Sultanului aduse scirea,cä. Meca si Medina ail fost In fine cucerite de PórtAi ç. ele ail reintrat In posesiunea el. Acest fapt si supunerea rebelului de la Vidin, dupä o rebeliune de 20 de ant furl cu mare pompa serbate de Caragea Vodl. StrAlucite festi-

Dumné-lui vel spktarul asemenea Cu stegarul inainte, i Cu zapeii mid sica alti ai spätäriei Inainte, i in urmä si pe de Muff. Vel portar cu tactimul

Vol arrn asu ca tacämul sätt.

III logofét de jos. III loge& de sus. II logorét de jos. II logore't de sus. II portar. ve! pitar. Vätaf de comiseI inainte Vätaf de calaracl i odobasi de dumné-lui vel comis. ca stegarul asemenea. Dumné-lui comis. Dumné-luT vol portar. o CD CDC Beizadea m CD Cu eiohodari i unsaräciil. Beizade Dumné-lui divan efendisä. cu eiohodari i un saraciii. C"E; Cu ciehodari i un saracil -c Un cdpitan, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt cäpitan. Un eapitan, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt capitan. Un fustas Un postelnieel, Un postelnicel, Un postelnicel, Un postelnicel, Alt fustas. Un fustas, III portar, III arma, II portar, II armas, Alt fusta. Un fusta, Un céus agiese, Céus spätarese, Pole, de ciocli, Pole, de pod, Alt fustas. Un fusta, Pole, de seimeni, Pole. de vinät., Pole, de poterd, Bas-bulue-bas, Alt fustas. Un fusta, Pole, za tärg, Vel eäp. za dor., Vol cdp. za lefegil, Vol cäp. za seimeni, Fustas. Un fast., Vät za curte, Vat. za pah., Vät. za vist., Vät. za div., Céus za apr., Vat. de apr. fug. Un sear. Alt satfir. Un satar. Alt satar. Un satar. Alt satfir. Analele A. R.Tom. XXIIMemoriile Beet. Istorice.

34 V. A mtscfnl 174 vitäÏ dote Voda la HerastrK la care asista trimisul SultanuluT, con- sulff strainl si boeriI de t6te treptele (1). In locul luI Bibictr Rosetti, Caragea, repetim, numl Kapukihaia la Con- stantinopole, pe MichaT Sutu, care II era alt ginere. La 10 August

Mataragi iamac alairi-céuy mataragi baya. Sandi iamac icioglanl céus saraciti basa. un gavaz alt gavaz Delibasa, rähtivanul, chehaiaua, Bas ciohodar, II comis, tufecci base ciohodarI, ciohodarI, ciohodarl, ciohodari, Ö iar ciohodari. iar ciohodari. p2,

NA C

NO. C

Vel spitar. Vel grärnatic. Vel II vistier. Val ispravnic za curte. Izciohodar. Vel cupar II grimatic. II cimiras. Muhurdar. Divictar. Caftangi basa. Cafegi basa. Serbecci basa. Tutungi basa. Si ceI-Ialfi idiclii.

LB _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie.

Vätase de apro41, jai te orinduim zapciú si pul acest alajú la orinduiali ca mine . la.. sA fie gata, ingrijind de a nu se face vre-un cusur.-1813 Mali 18 Cod. LXXV, fila 65.

(1) Moniteur Universel. No. 195, Mercredi, 14 Juillet 1813. Valachie-Bucarest, le 15 Juin. La Mecque et Médine ont été conquises et sont rentrdes sous la domination ottomane. Le rebelle Idris-Mola, pacha de Widin, a été renversé et cette forteresse, dont la garnison était révoltée depuis 20 ans contre la Porte et inquiétait sans cesse la Valachie par ses incursions, s'est enfin soumise, avec tout son territoire, à la domination turcque. On a ordonné des fêtes dans tout l'Empire à cet occasion; le Prince régnant de Valachie Ianko-Karasca en a donné une des plus brillantes Kerestreu (Herestrêii) près de Bucarest, à laquelle ont assisté l'envoyé de la Su- blime Porte, qui a apporté à ce Prince un présent en récompense des services qu'il a rendus dans différentes occasions, plusieurs étrangers et tons les boyards, sans distinction de rang. (Journal de l'Empire).

175 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 35 st. noil se scrie, din Constantinopole, GazeteI de Francfort, cA. In acolo dile si sosisa la postul ski noul Kapukihaia. (1) Vara anului 1813; dupA t6te acole evenimente ce maI sus leme- morarAm, se Oreà cA va aduce pace, liniste si belsug Innenoro- citele t6rI romAne. lama gr6znicA din acest an Incetase si cAmpiile promiteail recolte imbelsugate. Cum se ertase tributul t6ril pro 2 aril, lumea spell BA r6sufle maI liber. De putinA duratA full asemenea sperante, cad' din primele m6surI mate de Domnitor, si maT ales dupA isgonirea lui Gr. Brâncoveanu de la Visterie, téra Intelese cugetul luI Caragea-VodA, cunoscut de iu- bitor de banI Incd de pe cAnd erA boer In serviciul unor Domn1 an- teriorl. De aceea nicl este de mirare, ca In anul 1813 se gAsirA boerI, earl sKlucreze In secret In contra Id Caragea. De nemultumirile boerilor nu se puteail folosl MoruzesciI, In urma ucideril capilor acesteI familil, acusatl de trAdare (2) la ocasiunea ne- gotierilor tratatuluT de la BucurescI din 1812. SutesciI nu erail de asemenea periculosT, mal ales cA intraserg prin Michal Sutu In rudenie Cu Domnitorul Caragea. IncA In Ianuarie 1813, noul Domnitor se sill sA ajute cu banI pe fostul Domn Alex. Vodd Sutu, dupA ce MichaI Sutu va fi ginerile ski. Negresit cA ajutorul de dat lul Alex. Sutu nu erA sniag din easseta privatd a lul Caragea, ci tot din Visteria bieteI t6rI! Am ar6tat cum la 1806 P6rta numise in locul MY Constantin Ipsilant, Domnul pril-MuntenescI pe Alex. Sutu. Obligat de invasiunea mus- cAléscA. si de revenirea luI Const. Ipsilant la Domnia priI-Munte- nescI, Alex. Sutu se retrase In pripl din efemerul gil scaun. Acum

Le gendre du Prince de Valaehie, Michel Sutzo, est revenu ici ces jours der- fliers avec sa famille de Bucarest, pour occuper le pote de Kapu-kiaya ou d'a- gent de son Prince près la Porte. (Gazette de Francfort). Apud Moniteur Universel, du 15 Sept. 1813. No. 258. Moniteur Universel. No. 255. Jeudi 22 Aofit 1816. Constantinople, le 10 'inflict. Le Prince Alexandre Moruzi, connu par ses richesses et les emplois qu'il a oc- cupés, est mort le 5 d'un coup d'apoplexie. On se rapelle que ses deux frères puinés, le Prince Dimitrasko et Pauajottaki Moruzi furent, par ordre duGrand Sei- gneur, décapités en 1812, it leur arrivée a Schoumla, pouravoir eu des intelligences secrètes avec la Russie. M. Deval, premier drogman de l'ambassade françaiseici, a été également enlevé par une attaque d'apoplexie. (Gazette de Francfort).

36 V. A. LIRECHII 176 la 1813, A. Sutu reclama. de la amicul §i incuscritul cu el Caragea Voda rafuirea socotelilor DomnieT sale. Caragea serie la 14 Ianuarie 1813:

I6) kan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Cinstitilori credinciogl dumné-v6stra velitl boeri aI Divanulul Domniel-Mele i dumné-ta Vel Visternice, vrênd Domnia-Mea sa luam pliroforie de socotéla iratu- rilori cheltuelilor Domniel Sale frateluI Alexandru Vocla Sutul, adeca cat irat i s'ad cuvenit sa ieà de ad l din tara gi cate cheltuell s'ad facut in diastima vremeI obra- duiriI sale din urma DomnuluI Constantin Yoda Ipsilant ot let 1806, poruncim Dom- nia-Mea ca adunandu-vé cu totri la un loe, unde aducênd fata si pe cel de atuncI sameg al VisterieI Stolnicul Aleco Nenciulescui cerênd de la Visterie t6te socotelile dinteacea vreme sa teorisitl cu de-amtinuntuli cu Mina luare aminte acéstii socotéla a Domniei Sale fratelui Alexandru Vodä. Sutil! ca sä ve pliroforisiti cat a luat Domnia-Sa fratele Alexandru Vodii Sula din iratul ce ad egit din Ora In vremea obliiduiril Domniei-Salei cat i se maI cuvenia sá lea gi nu 1-au luat, sá arsétatl Domniei-Mele in scris Intréga deslugire prin vataful de Visterie.-1813 Ianuarie 14. (Pecetea gpd.) Cod. LXXIV, fila 119. La cat se ridica sum a ce Divanul binevoitor recunosch ca are drept sa iea Alex. Sutu de la téra, nu putem spune In mod documentat O alta familie din cele cu dreptul de a ajunge la Domnia te'rilor romane se parea cd nu mal este in stare sa agite contra DomnieT luT Caragea. Acesta petrecea acum lini§tit In repdinta sa de la CotrocenT, unde se mutase In Iulie 1813. (1) Nea0eptata fu decT scirea co primi. Caragea, ca Alecu Hangeri a isbutit faca o partida §i In Iaii In BucurescI §i cà, ajutat negre§it de Francia, lucra acum la Constantinopole sa r6st6rne sati pe Caragea orI pe Calimachi. Era lusà prea tare situatiunea luI Caragea In Constantinopole proa slabita influenta francesa, In urma Incheerif triplel aliante (Austria, Prusia, Rusia) de la 2 la 9 Septembre st. n., cu t6ta isbanda de la

(1) Porunchn Domnia-Mea cuviogiel vOstre epitropilor aI manastiriI Cotrocenl, ca Indata ce vetI fi primit acest Domnescul Nostru pitac, numai decat sii punell a me- remetisl casele Domnescl din nauntru din manastire, ca sil nu alba nici un cusur, cum si cele-lalte odia s'a fie maturate, curätite gi destoinice spre a se locul, fiind-ca inteaceste vile avem a ne muta. Domnia-Mea acolo in mardistire,i zabava de putina sa nu faceti, ci sa urmatI negregit intocmaI precum maisus se poruncesce. Tolco pisah gpd. 1813 Iulie 10. (Pecetea gpd). Val Logofét. Cod. LXXIV, fila 66 V.

177 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 37 Lipsca de la 16--18 Octobre st. n., pentru ca sa isbutéscd Intreprin- derea luT Alecu Hangeri. Energic lucrézd prin Kapukeha6ua sa la Constantinopole contra acestuia, a§a cd la 9 sail 10 Octobre 1813 (st. nostru) Alecu Hangeri a fost surprins de agentil Portil In casa sai condus la temnitd la Bostangi-ba§a §i surghiunit la Rodos, pe cdnd amicul WI, Impreunä lucrAtor, Samurca§, fu exilat la Angola (1). Norocul luT Caragea fa deplin, cad. tot In acestea0 dile murl de ciumd la Constantinopole Molah-Pap, faimosul rebel de la Vidin. Acesta, de0 trdia retras, gratiat, numali putin continua sd fie obiect de grijd §i de spaimai pentru TurcT §i pentru RomânT. Sbucnirea ciumeT In cursul anuluT 1813 (2) vine sa. nelini§téscd Domnia lui Caragea. 0 corespondentd a Monilorulta Universal frances (No. 329, din 25 Novembre 1813) afirmd, a ciuma a sbucnit maT. Intdi11 In Bu- curescT, din causa cd nisce persbne imprudente ail fost isbite de acéstti 1361á deschidênd nisce baloturl de marfa venite de la Constantinopole, fdrd de a hid prealabilele m6surT de precautiune usitate In asemenea eircumstante. Corespondentul guvernului frances recumdsce insa cd, cu multa pricepore, Caragea a luat m6surl de combatere a Mel §i cd acésta Ma a fost combdtutd cu succes §i In Moldova. (3) Ne-am ocu- Principele Alecu Hangeri, dovedit di a urzit atit la Iasi cät si la Bucuresci- intrigi, ea sà réstórne pe unul orI pe altul din 'des ei-devant Hospodarse, a fost surprins la 21 din luna acésta in casa sa, condus la temnitä la Bostangi-basasi surghiunit in insula Rodos. Vechiul lui Kapukehaia, Samurcas, avù aceeasi s6rte si este exilat la Angola. Moniteur Univ.No. 300, 27 Oct. 1813, din o corespondentà de la Constan tinopole, din 25 August. Se pare el ciuma a sbucnit la o mänästire de langä. Bucurescl, probabiladusä de niscal cdlugäri greci, venifi din Orient. Le Moniteur Universel, No. 329, Jeudi, 25 Novembre 1813. Il parait, suivant des nouvelles de Vienne, que les bruits répandus sur les ra- vages exercés par la peste dans les provinces turcquesvoisines du Bannat, de la Transylvanie et de la Servie, ont été éxagérés. On pense méme queles spécula- teurs sur les cotons, guidés par des vues intéressées, n'ont pasété étrangers à la propagation de ces bruits. La vérité est que, dans la Servie, il n'existe aucunetrace de eette maladie; que dans la Bulgarie la peste ne s'est manifestée que dansquel- ques villages, et qu'elle ne s'est pas étendueau-delà. La Valachie en a été exempte, à l'exception de la ville de Bucharest, oti quelques personnesimprudentes en ont été atteintes en ouvrant des ballots de marchandises venant deConstantinople, sans prendre les précautions usitées en de pareilles circonstances.Heureusement on a pris aussitét les naoyens propres à prévenir la contagion. Onespérait que ces mesures suffiraient. L'Hospodar de la Valachie alui-méme exercé une surveillance active et rendu des ordonnances très-sages à cet égard. Il estnotoire que dans le cours de Pannée dernière, la peste s'étaitmanifestée dans quelques communes de la Moldavie, et qu'on a eu le bonheur d'en prévenir lacontagion ultérieure. *

38 V. A. IIRECHIÀ 178 pat In mod special de epidemia ciumel §i de m6surile luate pentru combaterea et Nu vom revenl asupra acestuT studiti. Dar preocupatiunile despre cium-a, orT-cat de marT, erati mai pulin suparat6re pentru Caragea decal cele politice. Pe t6tà diva consulul rusesc II Invaluesce maT mult In retelele sale. Domnitorul s'a v6dut nevoit sà intre In corespondenta secreta. cu Italinski, Fonton §i chiar cu fostul Domnland. Deja partida ru- sésca domina In BucurescI Inteun mod scandalos. Divanul e compus numaT de boerT, earl ail functionat pe timpul Muscalilor, pe cand eel earl nu erail partisanT aT acestora sufer §i astaig. Cunoscutul Varlaam, boer, care dupei ce ail trei dat guvernul sa, a fugit in Rusia, fi eu cel maï mare intrigant Scufa, sprijinifi" de consulul rusesc, capita' pe nedrep tul &mi. de la Visteria Scufa, ajutat de Fonton, reclama de la Visterie 200.000 de leT sub pretext de despagubirT pentru In- chipuite perderf ce ar fi avut ca arenda§ al po§telor, sub regimul muscalesc, §i totu§i" Scufa maT cap6ta In arenda vamile sub Caragea, macar ca fiind strain, dupa obiceiul t6riT, n'avea dreptul sa fie arenda§ al vamilor. Consulul rusesc exercita o putere nelimitata. Justitia nu maT exista; and e vorba de un proces Intre un supus rusesc §i lntre un pamIntean, procesal e sigur ca§tigat de Muscal. Lill Napoleon IT displacea acéstà supunere la RulT a lui Caragea §i Intreba pre Ledoulx ce erode el despre Domnitor. Acesta dicea catre Maret, In scri- s6rea sa din BucurescT, din 17 Martie 1813: clgu-mi void permite sti resolv problema asupra PrincipeluT Caragea, dar privesc ca o datorie a mea de a da sëmci E. V. de cele ce se petrec sub ochil met(1) O luna apr6pe mat tardal, ministrul Maret intréba pe Ledoulx, carT sunt corespondentiT lul Caragea in Paris §i in cele-lalte capitale, §i In ce sens ace§tI corespondentl IT fac raportul despre situatiunea Eu- ropeT ? (2) S'a putut banul un minut, cd corespondent al luT Caragea la Paris puteà sa fie cunoscutul Gaspar Belleval. In adev6r acesta Inca pe la finele anulul 1812 a cap6tat permisiunea de a *se reInt6rce In Franta. (3)

Veql nota kg Ledoulx intre actele consulare de la archiva. M. af. Str. din Paris. Idem nota din 19 Martie 1813. Duo de Rovigo à Maret duc de Bassano, din Paris, 20 Oct. 1812. Ministrul Politiei informà pe cel al Relat. externe, cá prin decisiunea de la 20 Sept., Gr. François Louis Joseph Gabriel Luce de Gaspari-Belleval, cancien secrétaire d'Etat dela P-té de Valachie, are dreptul de a reintrà In Francia. Sá i se vestéscii acésta. lack' nisce informatiunI relative la Belleval.

179 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 39 Ledoulx la 17 Aprilie 1813 scrie luI Maret, ca n,'a putut pâ.na astaiji afla cine este corespondentul luI Caragea la Paris, dar ea scie eti cel de la Viena este un Grec numit Belio. (1) Se vede de ad l cu cat/ iscusinta Caragea paz1 secretul relatiunilor sale politice cu cavaIerul de Gentz. Acest secret ilpusese de Gentz ea conditiun'e sine qua non. «La seule condition sur laquelle je dois dès A présent insister, scrie de Gentz, est le secret le plus absolu, tant sur mon nom que sur la correspondance.... ;car si la chose venait d'ètre connue ici (Viena) ou ailleurs, adieu l'inclépendance (?), a laquelle je tiens par principe et qui m'est indispensable pour bien ré- pondre a l'attente de mon commétant.» (2) AucjI! independenfa, cand el avea sa fie mill luf Metternich ! Sub influenta campaniei incepute de Napoleon, Ledoulx se silesce a aduce pe Caragea fati§ in partea Franciesi. L-a sfatuit sa nu tie cu Muscalil si Von «a paru frapp6 de toutes ces v6ritds.Il m'a fait comme a son ordinaire les plus grandes protestations d'attachement pour la France; mais je sais d'une manière a n'en plus douter, que ses correspondants gréco-russes 6garent tout-a-fait ses prineipes. Con- duita sa privata e partiala., (3) Nu isbutesc silintele luT catra Caragea in acésta directiune. In aceea§i nota a sa recunósce, ca influenta muscalésca este covir§it6re., 4 Caradgea est faible de caractère. Il voit les Russes gouverner A

De Gaspary Belleval cdtrol Afacerile streiine Prusiane. BucurescI, 7 Septembre 1813. Cere a i se priml serviciile in Turcia, cil-I este cunoscutà prin 16 ani de locuinta acolo. Iorga, Acte pi fray. II, pag. 494. La 27 Septembre 1813 Belleval serie direct RegeluI. Aratit cri a primt indigenatul In Prusia. A servit pe HMO Domnil Moldovei si Valachiei ca ,secrétaire d'Etat ayant le dé- part. des Affaires étrangères,cet emploi uniquement créé pour moi fut supprimé, (gaud je cessai de Pexercer., Isl propune serviciile, pag. 495. Afacerile strAine resping cererile lui Belleval la 4 Novembre,1813. Ibid., pag. 496. Belleval nu se descuragiadt 13i in 8 Ianuarie 1814 féspunde ministrulut Afacerilor sträine, spuind cd. o sä-1 tramità raporturI politice cu scirI me 2.'441 cleat cele ce-1 vor venl de la Constantinopole. Pag. 496. I VOA nota lui Ledoulx catra Maret din Bucuresci, 17 Aprilie 1813. Aceste acte nu vor inthrOià a se publia in colec/iunea Hurmuzachi, de aceea nicI le aducem aid integral. Apud Challemel-Lacour in Revue des deux mondes, 1868, 1 lunie. Nota lul Ledoulx &Met Maret, din 3 Aprilie 1813,

40 V. A. TIRECIIII 180 Berlin; il a des correspondants mal intentionnés qui augmentent sa pusillanimité...» Caragea va fi scdpat numaI daca Francia va astigh noue victoriT. Asemenea constatare Impinge pe consulul frances sd amintésed, a enumaT Principele Sutil este actualmente devotat ImpëratuluI Napo- leon, dintre totY Grecil: sése aril de adversitate nu l-ail schimbat bine erd sd fie fost el acum Domn » Iatd cum cu 6 aril maï Inainte se pregdtid Domnia Sutescilor. Caragea se rècesce cu atât maI mult In relatiunile sale cu Ledoulx, Cu cat de Gentz, in depesa sa din 2 Februarie 1813, II demonstra cd Austria singurd p6te ajunge sd aducd pacea In lume. (1) Intealtd depesd de la 11 Marte 1813, de Gentz pune In relatiune faptul, a insgsI Rusia se aratd dispusd a nu mg urmarì politica sa veche, egoistd, turbulentd, avidd de cucerirI si de dominatiunI T6te aceste informatiunI eraii de naturd a indepdrtO pe Caragea de Francia, In loe de a-1 apropid. Cdnd la 1813, Martie 29, Austria devenT aliata Rusiel si and apol, In primele dile din Aprilie, RusiI intrard la Hamburg, Caragea nu maI ava reserve fatd de Ledoulx. Fleischackel si ca consulul rusesc sunt stdpdnI pe situatiune. Ledoulx serie luI Maret In 17 Aprilie : L'entrée des Russes à Hambourg a achevé de faire perdre la raison à la Cour de Caradjà ; tout ce que je dis actuellement à ce Hespodar n'est écouté qu'avec cette froide politesse qui caractérise si bien la duplicité des Grecs. Les _ministres font les conjectures les plus malveillantes. La 25 Aprilie Leodoulx addogd a serie: Les micas des Russes rendent ma position tout it fait pénible (au milieu de ces Grecs). De cAnd éstea neamicl e la Dresda, Lipsca, Hamburg... le- crédit du consul de Russie est monté au pont de rendre toutes mes démarch.es presque nulles. Succesele neasteptate ale Francesilor de la 2 Maiti (Lutzen), de la Bautzen, Wurtchen si Hoch-kirschen (19-22 Maiii) schimbd insd, dupd cum era de prevgdut, directiunea girueteT de la BucurescT. Dep. dupd victoria de la Lutzen, Ledoulx scrid luT Maret: Victoria de la Lutzen a fost publicatä la BucurescI. .11 me serait difficile de rendre avec assez de vérité à V. E. l'effet que cette victoire a produit dans ces contrées. Le Prince.., semblait n'être plus le méme homme. Il a été jusqu'à me dire qu'il respirait enfin ! Cdnd Monitorul Universal frances sosì in BucurescI, aduand de-

(l) Veçli pag. 6 dirt cartea ComiteluI Prokesch Osten Mt.

181 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 41 taliile batAlieI de la Lutzen, revirimentul la Curtea lui Caragea se fdca §i mai pronuntat : Ledoulx serie (1)1a Moniteur Univ., aduand scirea afaceril de la 2 Mani: Les partisans russes en Valachie sont consternés et je puis déjà annoncer à V.E. que l'esprit public commence, dans ces contrées, à étre en armonie avec les aigles victorieuses de notre grande nation. Le Prince Caradja reçoit très freq-t des estafettes de Vienne... Le trimite indatil la Constantinopole. L'entrée de S. M. it Dresde a frappé ici tout le monde d'étonnement. Le Prince m'a dit que le grand visir en le remer- ciant du soin qu'il a de le tenir au courant des événements de la guerre, lui exprime tout le plaisir qu'il a ressenti en apprenant la victoire remportée par S. M sur l'ennemi naturel de l'Empire Ottoman. La 16 Iunie 1813 Ledoulx adaogA: Spiritul public in Valachia... commence à revenir en faveur du vainqueur. Les partisans russes se taisent; le Prince prend des formes plus amicales vis-it-vis de nous; les sujets de S. M. sont déjà traités avec plus de douceur. Ne mal venind la BucurescI câte-va jile ve0I favorabile Muscalilor, Ca- ragea, pe care Ledoulx nu uità de a-1 numl, znotre faux ami , a isbutit sd-1 facd a dorl Impdcarea cu Francia §i l-a Indemnat sá serie Insu§I o scrisdre ministrulul Maret. (2) Le Prince Caradja paralt désirer aujourd'hui la bienveillance de notre gouvernement; que ce désir soit sincère on. non, j'ai cru devoir pour le bien du service lui laisser entrevoir Pespérance de Pobtenir. Il me remet aujourd'hui une lettre pour V.-E. en me priant de la faire parvenir sfirement.

BucurescI, 1 Iunie 1813. Nu-1 de mirare a Caragea se decide a adresk lui Maret urmtitérea episto16: Bucarest, 26 Juin 1813. Les qualités éminentes de V. E. et la haute réputation, dont elle jouit 6.si juste titre, m'avaient depuis longtemps inspiré le désir de prétendre à l'honneur de sa conaissance directe. Le passage par Bucarest du courrier se rendant près de V. E. m'en fournit l'occasion et je la saisis avec empressement pour faire hommage à V. E. des sentiments dont je suis animé. Je suis flatté, Mr., que le Consul de S. M. Impériale et Royale en Valachie, aura déjà porté à la connaissance de V. E. Pattachement que j'ai voué it la nation fran- çaise, alliée de temps immémorial et toujours amie de la Sublime Porte Ottomane et la part que je prends aux intérêts des sujets de S. M.,qui se trouvent dans le pays,. Je m'estimerais heureux si V. E. vent bien croire aux témoignages qu'on aurait pu donner en ma faveur et si elle daigne mefourair l'occasion de faire preuve de mon dévouement et je la supplie d'agréer la haute considération aveclaquelle j'ai l'honneur d'étre, etc. Prince de Caradja.

42 V. A. IIRECHIÀ 182

Ledoulx Indémna pro §eful sèii Maret sa nu refuse dea raspunde luI Caragea, cad co simpla scrisóre produce cate °data efecto f6rte salutare asupra spirituluf unul Gospodar. v. Armistitiul de 40 de (Pie acordat de Napoleon, dui)/ ultimele lui victorif, arata pe acest suveran din not' stapan situatiunil. Ca sail' manifeste apof apropierea de Miscall, sail col putin de tripla aliantd, ori de puterile cari aveail s'osemneze neIntardiat, Caragea, la momentul psichologic, cand lutelese cd Napoleone pe (Inca (la 14 Aprilie st. n., se Meuse coalitiunea Puteriloreuropene la Gaud *i la 18 Junio se IntImplase invingerea de la Vaterloo), Incepfta se purta fórte rèrz Cu representantul Franciel la Bucuresd, Ledoulx. Acesta, la 28 Junio, serie din Bucuresci catre Principele de Benevent, ministrul Afacerilor straine din Paris, cd pe cat timp Caragea sentpe Napoleon In pici6re, s'a purtat bine cu dInsul, a fost impartial cu representantil tuturor Puterilor, iar dupa ce regalitatea s'a Infiintat in Francia, Inchipuindulf ca Francia nu va maf avé ineurire pe langA imperiul otoman, orY ca Rusia singura este de temut §i de respectat, ca una ce singurd are InrIurire la numireai la mazilirea Domnilor RomanY, pe t6ta cjiva ii manifesta rea vointa pentru Ledoulx, pentru supu§if francesf. Restul anulul 1813, cu alternativele de succese qi de perderi ale luf

Maret, dupa povatuirea consulultif Ledoulx, nu intárglie a rèspunde lui Caragea in modul urmator : Maret cdtre Prinlul Caragea. Dresda, 11 Iulie 1813. Principe, Scriseirea ce Excelenta V6stra ml-a facut oniforea de a-mi adres'a la 26 lunie, mi-a fost remisa la Dresda, ande se intiirse Maiestatea Sa, in timpul armistitiuluicare a urmat primele sale victorii. Ea' sunt cu atat mal mult simtitor la dorinta ce voI exprimatI, Principe, de a avé relatiuni ca mine, cu cat eft impart4ese sentimentele ce ye indémna sä le formati. Maiestatea Sa va lipsl cate-va (pie pentru a visita nouele armate earl' vin sa se reunésca cu fortele, cu earl ea a deschis a.§à de glorios campania Ea D. voia intretiné la reint6rcerea sa despre dispositiunea ce vol ati bine- voit a-mi exprima. Maiestatea Sa vé va fi mu1tumit6re pentru protectiunea, de care supu01 sél vor continua sa se bucure in Principatul ce vé este ineredintat,i ea va vedé cu plficere ca sistemul de amicitie, ce-1 unesce cu Sublima P6rtä, este exact urmat de unul din oficeril inaltimel Sale, care se bucura de fav6rea el cea tnai mare §i de inalta sa incredere. Am on6re de a oferl ExcelenteI V6stre asigurarile inaltei mele consideratiunt (S.) Maret due de Bassano.

183 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 43 Napoleon, face §i pe Curtea din BucurescI sa nu maI scie Incotro sail' maI lilt6rc5. Vintrelele. Din luna WI Iunie, de cand cabinetul de la Viena deveni centrul tuturor negociatiunilor, Austria, §i decI agentul eI Fleischhackel este cu deosebire omul cjilelpe langa Caragea. La Inceputul luI Iulie 1813, se latesce In BucurescI §i Ia§I ba §i. la Con- stantinopole svonul ca, daca pacea nu se va face, Austria va fi aliatu RuOlor. Acésta scire o confirma 4Gazeta de Petersburg». Dec" girueta de la Curtea din Bucuresel se mica violent Intro cele dou5 curente- Austro-Rusesc. (1) Intre aceste, la 10 Iulie 1813 sbucnesce ciuma. Ledoulx raport6za. luï Maret, ca acéstä epidemie a isbucnit Inteo manastire la o mica leghe departatd de BucurescI §i cd terórea este mare In capitala t5riY. CeI cu dare de mana fug din BucurescI care In cotro. Pana la 15/27 August 1813 murira 92 de Bucurescenr, In 8 411e, isbitl de acéstd MA. Cu tóta gróza bóleT, Caragea retras din Bucurescl la Cotroceril, ne scapénd din vedere declaratiunea de rasboiil facuta de Austria contra luI Napoleon la 3/15 August §1 apoI Incheerea Triplel-Aliante de la 2-9 Septembre st. n.; cunosand resultatele batalieI de la Lipsca (16 19 Octobre); luarea Dantiguldf de Miscall dupd un an de asediti ; intrarea Prusienilor la Amsterdam, In 21 Novembre.... pe t6ta cjiva mal mult 10 Intorcea fata de la Ledoulx. Inca Inainte de finele anulul 1813, Caragea profita de presenta WI Talleyrand la Viena, ca sa staru6sca pe langa dlnsul sa recheme pe Ledoulx. In a§a Imprejuraff Intelegem cele ce Ledoulx acre: (Consulul RusieI este singurul ascultat. Supu§iI §i protejatil ru0 sunt singuril earl' obtin dreptate. Acésta atentiune mica este Impinsa a§a de departe, in cat consideratiunea nóstrd a cadut cu totul Inteo stare de nesuferit. La Ia§L Francesil ail fost maltratatY, fara ca O. fi putut obtin6 reparatiune. Aid, uitand ea pavilionul regal falfae de-a- supra easel consular°, uitand respectul datorit florilor de crin §i co- cardeI albe, mal mulfi FrancesI ail fost insultatl de Greet Am reclamat Cu caldura, Impins chiar de a duce plangerl la Constantinopole, f5r4 ca D. Principele Caragea s5 fi vrut a arunca o privire asupra capitula- tiunilor nóstre. In sfir4it, Domnule, acum In urma, o insulta grava fiind facuta consulatuldr, eil m'am hotarit de a expedia printr'un curler plangerile mele la Ambasada MaiestatiI Sale, la Constantinopole. EA nu voiti intretin6 aicl pe Alteta V6stra cu tóte am5nuntim11e plicticóse

(1) VedI nota luI Ledoulx ditril Maret, din 9 Iulie 1813.

44 V. A. UREMIA 184 ale acestei insulte, speränd ca d-1 ambasador va obtiné cu usurintä reparatiunea care ni se datoresce. Void cith numaT o singurä frasä pronuntatà de D. Principele Caragea, si aceea pentru a da Altetel V6stre mäsura opiniunilor sale actuale. cAsupra dreptelor observatiunT ce eil 11 fäcul, el a Indrasnit sa-mT spunä: eNumea este ca in timpul lu Napoleon; acuma ez pot serie direct Regelui Vos/rui sci-1 fac sd te recheme, dacei acésta mr,-ar conventi.» El a adtiogat cu ironie o multime de lucrurT ash de ridicule,ca si modul WI de a vedé.

(Am tot dreptul de a sperà, cd Ambasada va lub. In consideratiune dreptele mele plängerT si cá P6rta nu va face niel o dificultate dea ordonä PrintuluT Caragea de a ay.() pentru consulatul Maiestätil sale prea crestin aceleasI consideratiunT ce le are pentru aceT al altor PuterI.» Nu avem anume detaliT asupra scandaluluT intImplat contra cäruia reclama Ledoulx. Din notele acestuia resultà, cd aü fost insultate dra- peluli scutul regal frances de la p6rta consulatuluI de nisce Grecl din ómenii Curti' si ea la una din petrecerile de pehlivänil de la Curte ail lnchipuit un manechin Imbrdcat in haine de ofiter frances, avènd panglica legiuniT de on6re la pept,i servitoril palatulul 11 aruncati de la unul la altul spre marelo chef al spectatorilor, Intro earl Insu0 Domnitorul. In Hurmuzaki se pot vedé protestuli raportul, carT motivat plecarea din Bucurescl a luT Ledoulx. Talleyrand, la 6 Ianuarie 1814, serie coleguluTstir]. Jocourt cum c6 Domnul Mantean 1-a adresat maT multe tänguirl contra luT Ledoulx cä. I-a satisfäcut cererea. Talleyrand vestise In adevär lul Caragea, Ledoulx fusese Indepärtat. In faptä, In ultimele lunl ale anultu 1813, nu maT gäsim pe Ledoulx la BucurescI si pare cd e dus la Constan- tinopole. La finele anuluT msA, Ledoulx se intórce la BucurescI. Cara- gea reclamd. din noti la Talleyrand si acesta serie ministrulul Jocourt In 6 Ianuarie, eh' 1nt6rcerea luT Ledoulx In Téra-Romftnéscd, dup5. ce Talleyrand a fost vestit luT Caragea rechemarea acestuT consul, este .necuviinci6säi clod cera. Talleyrand, ca Jocourt sä.trimità ordine lul Ledoulx de a plecà din Bucuresci imediat la noul sätt post de consul, la Rodos. Marile evenimente din centruli apusul Europa, din 1814, ail exercitat de sigur influentai asupra Principatelor. Partidul anti-muscd- lesc primesce o loviturä grea, din faptul cäderil ImpäratuluT Napoleon.

185 DIN DOAINIA LUÌ CARAGEA 45 Italinski devine iar omnipotent la Constantinople. -(1) La Bucuresd §i Iai reveniail consuliI rusesd. Campania lul Caragea contra representantuluT frances din BucurescT erà de sigur Incurajatd de consulul rusesc. Neindoios, cd ambasadorul rusesc din Constantinopole ajutà pe cat mg bine pe Caragea in reclamatiunile lui la P6rtd contra luí Ledoulx. De sigur cda m6surat, cd cu cat se Imbogdtise mal mult, pe atata crescuse §i Inrtuirea Caragoa la Constantinopole, a§a cd nicI acusdrile ce acolo strdbdteati din Ord In contra st6rceril el de cdtre Domnitor, no cum reclamatiunile lul Ledoulx nu putead sd-1 InspdimInte. Departe de all perde trecerea pe langd Vizirul, la finele luï Matil 1814, Sultanul trimite luï. Caragea, prin unul din boeri1 partisan! al la un noil hat plin de laude §i Insotit do un inel Impodobit cu diamante, ca dovadd a bunel opiniunI de care Caragea se bucurd In Turcia. (2) La acéstd datd, 136rta permite lust' Caragea sd. Invoéscd exportarea de grane In Ardeal, undo erh f6mete. (3) Acéstti distinctiune o vede cu propriiI sOl ochl Ledoulx, care, cu tóte ordinile primite de plecare, rtimilsese in Bucureset Se pare cd avù chiarì asupra luï Ledoulx 6re-care influentd solemnitatea primiril de atre Caragea a firmanulut insotit de daruri de la Sultanul, la 5 Iunie, odd printr'o notti a luY cdtre Talleyrand, din 13 (25) Iunie, se aratd mal' putin duman Domnitorulul Muntean (4). Moniteur Universel. No. 129, Luni, 9 Maid 1814. Din Constantinopole, de la 26 Martie se sun5. cd Italinski, ambasadorul Rusiei, care erà acolo de 2 aril, a fost primit in audientd de Sultanul si de Vizirul cave° toutes les marques de distinction dues it un personnage de son rang et au représentant d'une puissance voisine aussi considérable.. Acéstd receptiune fficut5. lui Italinski erà in legaturi cu scirile ce incepea4 a venl lalConstantinopole despre concenträrf de trupe rusesci. Din Valachia se primesc in Iunie si Iulie 1814 sciri, cd Rusia concentrà ostiri la fruntaria Polonief. Moniteur Universel. No. 197, Jeudi, 16 Juillet 1814. Constantinople, 10 Juin. Le 5 du nAme mois (Juin), un boyard a été expédié à Bucharest pour porter au Prince Karadscha un hatt très flatteur du Grand Seigneur aye° une baguegarnie de diamants, comme une preuve évidente de la satisfaction de sesservices. Borghiovict cdtrd Rege. Constantinopole, 10 Iunie 4814. Sultanul a permis exportul a 50.000 kile de graft din Valachia inTransilvania, unde e f6mete. Pag. 497, Iorga. Bucarest, 25 Juin, 1814. Le Prince Caradja, dont la conduite dans ces derniers temps aété très mesurée, jouit un moment d'une très grande confiance; il vient d'enrecevoir un témoignage rare dans l'empire Ottoman: c'est unelettre 'autographe du Sultan avec un su- perbe poignard, cadeau très honorable pour les PrincesGrecs.

46 V. A. IIRECHIÀ 186 Mai tenace Caragea in ura lui contra lui Ledoulx. Acum mai cu sémh, and Napoleon nu mail erai and Ludovic al XVIII-a intrase la Paris, Caragea adregza din noil scrisáre lui Talleyrandi reclama din noti in contra hit' Ledoulx «cel mai incomod domni§or care vr'o data a fost adversarul metip. «Vice-consulul natiunii francese, di Ledoulx, cu uniformd de mare§al de Francia, §i cu pretentiuni de ambasador, s'a fault in BucurescI corifeul tutulor intrigiloro. Cauza ocasionalà a ultimelor supèrari ale lui Ledoulx, Caragea o pune pe séma unesi bAtai dintre un ciohodarDomnesc §i vizitiul d-nei Ledoulx. Acesta von sa taca in g6na cailor inteo strada, unde adunare de lume. Ciohodarul Domnesc apuca cail de fane vi-I opresce. De ad cértai bdtae intre vizitiúi ciohodar. Ledoulx declaa, cä s'a insultat pavilionul frances i vechea neintelegere dintre consulul frances Domnitorul Caragea iea din acel moment fata unui conflict diplo- matic. Acestea le arata scrisórea lui Caragea din 7 Iulie càträ Tal- leyrand, in cuprinderea urmatóre :

Principele mels4 Absenta Altetei Veistre din scena politici fu, epoca celor mal mari nenorociri ale Europel si reintiírcerea sa insémnii pacea. Cel dintâiú om de stat al secolului ministru al celei rag puternice Monarchii a crestinatatil, pe Yana un Monarch pe care virtutile, luminile si nenorocirile sale 11fac obiectul a tuturor respectelor si speranta lumii civilisate. Ast-fel este tabelul consolator, ce acésta Francie, altä datä arbitra natiunilor, mai apoi mlàciul lor, presintti ast41 tuturor sperante pentru repaosul §i prosperitatea poptirelor. Deci, Principe, cu o piing( Incredere vin in acest moment a care asistenta V6strä contra celui mal incomod domn, care vr'odata a fost adversarul met'. Vice-consulul natiunil francese,d-1 Ledoulx, cu uniforma de maresal de Francia, si cu pretentiuni de ambasador, s'a fäcut aid corifeultu- turor intrigilor, protejéza partidele, se rasboesce contra altora, onorézi pe cine-i place, arunca disgratia sa celui care n'are noroc sti-1 convinä;i féul med noroc mé pune In primul rang al acestora. Ea nu fac de loe Altetel V6stre istoricul tuturor gravaminelor, de cart am avut a m'é plange. Odatä numai am facut acésta. Acésta fu In luna lui Februarie 1813. Ocasiunea fusese nelnsemnati, §i E. S. D. Ambasador ¡mi fa& dreptate. Acésta va fi a doua si Indräsnesc sä spar, cel putin ed o doresc cu caldurä, cä Rasta va fi ultima. Sunt cate-va qile de cand un alba- nes al d-nei Lodoulx ava o cérti cu unul din ciohodaril mei, sau pajl. El priml cate-va lovituri, earl nu Mara urme de loc. Causa fu ca träsura acestei dame, fiind oprita In o strada de o Ingrämadélä, vizitiul ski vrol sä forteze trecerea, cu cea mal mare iutéld, intr'un loo fórte strimt, Impedicat de o multime de treatori. Pajul meil, care era acolo de serviciii, temêndu-se ca cine-va BA nu fie calcat, pentru a modera iutéla calor, se arunca inainte oprl de frane. Albanesul d-nei Ledoulx se dete atunci jos de dupa trasurä §i bäta pe pajul med. ApoI d-1 Ledoulx trimite plangerea sa prin ehiar albanesul sèii. Din partea mea, eii vroii sa ascult si

187 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 47 pe paj. Nici unul din dol nu vole' si fie provocatorul. Pentru mal mukä convingere, d-1 Ledoulx hotärI Bà fack o ancheti la fate loculdi; tot ask am facuti eii si amândou6 resultatele se gäsirä Insi contradictorii. In fine ca la nisce agenti de asemenea specie, se peite presupune o educatiune férte negligiatäigreseli din ambele; pärti eú am trimes; sà se propunii d-lui vice-consul de a impartì çi pedépsa, pentru ea in defipitiv el cerell una. La acéstä propunere el alergä la mine plin de amenintändu-mé ck se va duce ea se plangä Insusl cerù un pasaport. Mirarea mea fu extremfii eft II réspunsei: d-le, nu mal este timpul lui Napoleon. Ludovic al XVIII-a are alte principii. Tot ceea ce el a vrut sá riposteze este ne- demn de un frances,i ell nu Indrasnesc s'o serif! Altetei Vóstre. Ast-fel este, Prin- cipe, detaliul acestei miserabile, dar ciudate afacerl. Dad Alteta Vóstri a fost in- formed de insolenta cea peste inbsurä a d-lui Ledoulx in purtarea sa; dacä ea a fost ineunoscintatfi de discordillei scandalurile causate de acest caracter cu totul Indräsnet; ea va binevol a ajutil contra 1111 pe supusil unui stet care, de trei secole, fu cel mal intim si cel mal fidel aliat al Augusteii gloriósel case a Franciel, si care nu peite &mkt sä voéscä Cu multä ardeire a reinol legilturile sale cu. Mo- narchul ask de just dorit, pe care cerul ni I-a redat de cur8nd. Am on6rea de a fi... Nu scim daca Talleyrand a r6spuns la scris6rea luI Caragea. E probabil ca nu, de 6re-ce el trimete o a doua scris6re la 20 August 1814, prin care revine asupra cestiunil numin d-o cérta de slugi (querelle de valets). In acésta a doua scris6re maI mult ca in cea dintaiii, Caragea face parada de sentimerite filo-francese. Tata §i acésta a doua scris6re : Principele Caragea mitre Talleyrand. Bucuresci, 20 August 1814. Princip e, Atasamentul meii cunosent pentru Francia, amicaialiata natura15. a Sublime! Portii, pot s'o spun, opiniunea stabilitä despre constanta principiilor mele, pro- bézä In destul, ci /a virsta la care am ajuns, bänuiala, ca mi-am schimbat sentimentele, n'ar puté si fie primitO; dar aunt si mai afectat de Intreprinderile rOutätii de a mé pune réA cu Francia. Din asti pricinä, am oneire de a mal vorb/ iarasl cu Altea V6strii despre tracaseria ce mi-a facut si pe care o urmézk cu inversunare vice-consulul natiunii francese. Am avut, Principe, ontirea de a ye face eunoscute, in tòtä veraeitatea lor, amé- nuntele certei de valeti (querelle de valets), din care d-1 Ledoulx face manifestul declaratiunii de räsboiil contra mea. Ceca ce nu sciam atuncl, e di fa& la fata locului seenei un proces-verbal de informatiuni semnat de ati-va indivi4i din drojdia poporului, devotati lui. Acesti indivii sunt cel mai multi eimeni fiir'de cflpitkiii. Am probä la acésta in tribunalele Principatului meA, prin reclamatiuni çlilnice, ale caror motive sunt urmilt6rele : Citi-va scapati din insulele Ionice, din provinciile de pe Ormul dreot al Dunäril si din alte WI ale Tunde!, °ail nu prea scik bine ce e Francia, dar cari din faim5.

48 V. A. ITRECHIÀ 188

aft aflat a se ale in acest ora v un consul frances, care ivi permite de a protege, la trebuintä chiar contra politieli drepturilor tèrii, se gräbesce de a se pune sub scutul luI. Dar in adevér, cainta urméztt dupa órba incredere, iatä cà tanguirI repetite imI spun, a, din causa ciumel, multi din tipurl de acest fel de al d-lui Ledoulx aú murit anul trecut, vi eft clironomil lor legitimi gesit dupd ei cleat paretri gol vi nemivatórele ; vi pinä astäop reclamatiunile de mobile vi de bani se urea' la suma de 150.000 lei. AO dar sigiliele puse de el (Ledo.ulx), dupe mórtea acelora, se yeti cá /fail fost decet formalitätile ilusoril vi din depositele incredintate In manile lui nu s'a ales mai multä realitate. Asupra acestor fapte puteam autoria vi primi reclamatiuni serióse. Póte cà eram dator, dar scandalul ar fi fost neplecut natiunii francese; am preferat deci mij- locele tilcute ale conciliatiunii. Unul din prima' boeri ai Valachiei, d-1 Vornic Slati- neanu, magistratul inarcinat cu afacerile de acéstil nature, a fost trimis de mine la el, ea sA trateze de aceste trebi, vi a fost insultat de el. In scrisórea, ce avusei on6rea de a scrie Altetel Vóstre, in luna lui Iulie trecut, ea a véc,lut täcerea mea asupra aces tor gravamine,i dace astftyli nu mai perseverez in aceeavi modem- tiune, este pentru ca d-1 Ledoulx mé silesce sa probez, ce e eel putin feirte distras vi ca asertiunilei procesele sale verbale nu meritä mal multa credint'5, de cum sigi- liile vi depositele sale n'ail realitate. Dacii e adeverat cá spiritul de conciliatiune este calitatea necesard ori-cärul agent politic, repet, d-1 Ledoulx este de caracterul cel mai antidiplomatic,i mal ea este cu neputinte de a avé de tratat cu el, far& de a primi de la el insulte. Suprim nu- mer6sele probe despre acésta. Tótà nobiliinea tern se jäluesce de el. Dar ceca ce e vi mai funest, este acea aviditate de intrigl, care duce discordia in familii, silindu-se in acelavl timp s'o aprincle intre autoritati. El a aruncat in de- solare pe una din cele mai intaift, din cele mal puternicei mai numerese case din Valachia ;surprins de un june boer din acéstä familie,intr'o circumstante in care tinerul boer prima eel mal mare ultragift, a fost (Ledoulx) maltratati ba- tut. Acéstä aventurà', ajunsä la cunoscinta publia, fit de un mare scandal vi con- sterna mult pe cei-lalti agenti straini aflatorI eel. De asta date nu I-a trecut prin minte a se jäluésed despre cele intimplate, la Ambasadorul see. Jaluirea ce a dat contra mea de curend a ocasionat din partea Ex. Sale o note catre Înalta Peorta ;i eft am fost silit fac raportul mat, vi M. Sa Imperato- rul, stiipänul met', gesind cá sunt in tot dreptul med (irrépprochable) in acésta afacere, m'a oprit de a consimtl sä daú satisfacerea ce d-1 vice-consul pretinda de la mine. Totuvi Ex. Sa, d-1 Anabasador I-a scris se mi-o cérä, vi, la ref usul meu, sA inchicle Consulatuli a piece. Conformandu-mé ordinelor ce aveam, am refusat, vi d-1 Ledoulx a plecat, ca sä asculte de acele ale Ex. S. d-1 Andréossy. Intemeiat tare pe enta droiture., me rezitn, Principe, pe conduita mea vi esen- tialmente pe justitiai interesul Alt. V., daca vei binevol a mi le acordà. Am onóre, etc. Principele I. de Caradja. De astd-data reclamatiunea luI Caragea este ascultata : Andréossy enema la Constantinopole pe Ledoulx, sub pretext ea sä sprijine mal bine §i mal direct reclamatiunile Ambasadorulul la malta P6rta, el6 satisfactiune pentru insulta adusd de Caragea pavilionulul Franciel.

189 DIN DOMNIA LUi CARAGEA 49 Ledoulx vestesce luI Talleyrand In 23 August plecarea din BucurescI, adäugänd a sperà cä va avé 'in curénd satisfactiunea de a-T anuntä, cä s'a intors la postal ski din Bucuresci §i c6 consideratiunea Fran- ciel la acéstä. Curte grecéscl e complet restabilità. Numai la 13 Septembre 1814, cu t6te acestea Talleyrand r6spunde luI Caragea in mod evasiv, apeländ numaI la bunele relatiunT ce trebue sd existe Intre eli Francia. Ledoulx nu pare cu bite acestea sl fi fost multumit de mersul afa- ceriT, de 6re-ce-1 vedem cAutând a dispune bine in fav6rea sa pe Di- rectorul general al cancelarieT ministeriuluI Relatiunilor externe din Pa- ris. Se pune bine cu sfintil mal miel'. Prin el c6rcd a-§1 asigurà positiunea de la BucurescI §i a explia din noil confiictul, legitiman- du-§1 purtarea. (1) Intre acestea se intinipld inlocuirea ambasadorulut frances André- ossy de la Constantinopole. Andréossy iea cu dinsul pe Ledoulx li

(1) Scrisórea lui Ledoulx atre d-1 Reinhard, Director general al cancelariei la mi- nisteriul Relatiunilor externe din Constantinopole, 25 Septembre 1814. Aratii ea' de la suirea pe tron a lui Ludovic XVIII, Greciise pérti ostil caträ Francia. Principele Caragea, in loe de a reparà insulta ne mal auditä, care a fost ficutä sub ochii lui consulatului Regelui, a decis prin ultragil continue plecarea sa la Constantinopole. Nu vé volt"' intretiné al cu detaliile unei afaceri care intereséza atit de direct consideratiunea nósträ. Notele oficiale ale Ex. Sale d-lui Anibasador; rapórtele aménuntite ce i-am presintat ;totul afost trimis ministeriului si in aceste acte yeti gisl convingerea ultragiilor, de carI ne acoper Grecii, ultragil, cari putead nimicl pentru tot-déuna creditul nost ru in provinciile Valache si Moldave, daca' d-1 Ambasador n'ar fi afétat In acésti imprejur are, ca in multe altele, acest caracter de t'irle, acéstä demnitate ce-1 caracterisä si cari impun tuturor inimici- lor secreti ai Franciei. Ledoulx si-a piräsit la Bucuresci nevasta si copiii, numai ca si nu se nada consideratiunea Franciel! In Orient, la inceputul noului regim din Francia, trebue tinutii sus acata considerare ! Laudä mult pe Andréossy din acest punct de vedere, caci lucrézi energic si in cestiunea lui, ca sä fie de pildä si pentru alti consull. Caragea si el, simtind cu tot partidul gil, ci si-a atrae o cestiune pericul6si., rapindesce aurul cu amändoué m'infle, face si umble Vote resorturile unei intrigi gróznice : false avertisäri, calomnii, coruptiunl de tóte felurile; el intrebuintéza !Ate mijlócele, caril fac a nu isbutl demersurile d-lui Ambasador. Nu ne indoim, ca AI. Sa Prin- cipele Benevent, védênd raportul d-lui Ambasador in cestiune, se va rosa in fa- v6rea mea. Dar fiind-ci Principele Caragea se razimà pe vechi legiituri, ce are cu unul din primii slujbasi ai Ambasadei francése ;incredintat ca acestl 6menl, cal." neconsiderind decit interesul lor personal ar puté sä presinte lucrul sub un fals punct de vedere si acésta pentru a atenuà ceea ce e culpabil In conduita Princi- pelui Valachiel, in privinta nósträ.; sciind de asemenea ca nu sunt lipsit de invidiosi, neamici, chiar printre subordinatii mei, carl, cred, ar puté si profite de ocasiunea de a mé pune réi la biurourl ; am recurs, d-le, la inapreciabila dv. amicitie ... Analele A. R.Tont. XIM.Memoriile Se* latones. 4

50 V. A. IIRECHIÀ 190

ajungénd la Bucuresd, In trecerea sa spre Francia, cércd, niel maT mult niel mal putin, de impune DomnitoruluT, mdcar cd era inlocuit prin Foresta. Din Bucuresd, cu data de 3 Decembre 1814, Ledoulx scrie luT Tal- leyrand, alaturând pe ldngd nota sa un lung memorid, prin care area a explica §i a legitima purtarea sa §i face istoricul cestiunit Prin acest memoriil acusa de tradare a intereselor FrancieT pe un impiegat de la Ambasada din Constantinopole, pe Devale, dicênd cd acesta a con- spirat trnpreund eu agentiT DomnitoruluT Muntean, ca amic declarat al luI Caragea. Ledoulx, In sprijinul memoriuluT, alipesce la nota sai alte acte justificative, Infra carl§i. copil dupd raporturile sale anterióre catrd ambasadoriT din Constantinopole §i mal cu s6md copia dada- ratiunii d-luT Ruffin consilier la Ambasada francesd, Insdreinatul de afacerT din Constantinopole. (1) Ruffin, ca sa apere purtarea luT Ledoulx, face biografia lul Caragea inainte de a ajunge Domn, tiand sd probeze cá acesta fusese trecut fdti§ neamic al FrancieT. Domnitorul Muntean, v6c18nd cd In mod nea§teptat s'a intors la Bu- curesd incomodul consul frances, nu mal gdsesce alt mijloc de a se apéra contra luT decal de a cere intervenirea amièuluT srAi de Gentz din Viena printr'o lungd scris6re, In care se tanguesce de purtarea acestuii §i de modalitatea, prin care fostul Ambasador al FrancieT la Constantinopole, comitele Andréossy, a cercat sd impund pe Ledoulx,

(1) Ledoulx mitre Talleyrand. Bucuresci, 3 Decembre 1814. Domnule, Am onórea de a aduce la cunoscinta Altetel V6stre o amintire istoricà, care a fost Intre Principele Caragea si mine; de la restabilirea Printilor nostri legitimI pe tronul FrancieI, conduita mea a fost dictatä de cel mal profund devotament; a fost apro- bati de Excelenta Sa d-1 Ambasadori In ultimul loe de d-1 Ruffin, a cgruia ates- tatiune trebue sä fixeze o judecati exacti asupra sentimentelor PrincipeluI Caragea In privinta Franciei. M'am intors la postul meg'i Excelenta Sa d-1 Ambasador va aveit bunfitate informeze pe Altea Veistri de tiite Imprejurärile ulteridre acesteI afaceri. Grecil afländ cg eram Inlocuit aicI prin d-1 Foresta si menit la postul de la Rodos, care este privit in Levant ca un loo de exil, pentru cg cea maI mare parte din pasale sail ministril depusI acolo aunt surghiunitl, spun In public, cd Principele Caragea a isbutit sá faci asemenea schimbare prin puternica sa influentii cg mi s'a vestit acésta printeo scrisóre a AlteteI V6stre trimisä imediat de Caragea la malta Ptirtä. TotusI serviciile mele, devotamentul meA i justitia, care caracterisg pe Altea Viís.trä oferä garantia linititóre, ci intrigile grecescl nu m'ail fäcut sit demerit.

191 DIN DOMNIA LUÍ OARAGEA 51 sa-1 oblige a-1 recun6sce din noil. Caragea respingo cu tarje ac6sta recunóscerei declara ca va avé de aprópe priveghere pentru intere- sele supu*ilor francesI el Insu§I, pana ce Francia va trimiteun alt consul, agreat de dinsul. De Gentz este rugat sà stdru6scape langa Talleyrand ca sa-1 debarasezede acest 6spe incomod, (1).

(I) lata' intréga scriseire a lui Caragea catre de Gentz. Buc., 4 Noverabre 1814. Mon elter Monsieur Gente, Il y a trois jours depuis S. E. Monsieur le Comte Andréossy ci-devant Ambassa- deur de France près la S. P. est arrivé ici de retour de son ambassade ;il a ra- mené avec lui ce Monsieur Ledoulx au sujet duquel j'ai pris la liberté d'écrire deux fois à S. Altesse Monsieur le Prince de Talleyrand et que S. A. avait nommé par S. M. très-chrétienne it un autre consulat, comme Elle a bien voulu vous l'écrire, et il insiste à me le faire connaitre comme consul de France à Bucarest, sans avoir égard à tout ce que j'ai eu l'honneur de lui communiquer. Je lui ai répondu que puisque Mr. Ledoulx a fermé publiquement le consulat et est parti d'ici d'une manière très-choquante ; que j'ai pris la liberté de porter mes griefs contre lui à la connaissance de S. Altesse Mr. le Prince de Talleyrand, qui a bien voulu me faire savoir par le canal d'un ami, que Mr. Ledoulx est nommé un autre consulat; que j'ai vu dans les papiers la nomination d'un autre à sa place et que j'ai été obligé de porter toute cette affaire à la counaissance de mon gouvernement; il ne m'était plus permis de reconnaitre Mr. Ledoulx comme Con- sul de Franco en Valachie, de mon chef. J'ai prié S. E. de vouloir bien faire griice non seulement à moi, mais encore a toute la noblesse Valaque, à laquelle Mr. Le- douIx a causé tant de scandales, et de nommer, s'il est autorisé ft cela, telle autre personne qu'il lui plairait pour gérer les affaires du Consulat français ad interim, mais S. E. n'a nullement voulu démordre et persiste à réinstaller Mr. Ledoulx, Consul de France en Valachie. J'ai promis à la fin à Son Altesse Mr. le Prince de Talleyrand d'une part, -et a mon gouvernement de l'autre, de me conformer aux instructions que je re- cevrai, quo je respecterai dans cette intervalle, comme j'ai fait toujours, la nation et son consulat, mais que je ne saurais me tésoudre à être en relation avec Mr. Ledoulx. Pour toute réponse S. E. m'a fait dire, que Mr. Ledoulx est le véritable Consul de France it Bucarest ; que malgré tout ce que S. A. Mr. le Prince Talley- rand écrit ou voudrait écrire, Mr. Ledoulx sera toujours Consul en Va/achie, ex- cepté s'il reçoit un ordre formel de la Cour, qui l'en destitue. Que Mr. de Jaucourt lui écrit en chargeant Mr. Ledoulx de quelques affaires qui regardent pon poste actuel, et que si m'eme il y a eu nomination d'un autre Consul en Valachie, ces sor- tea de nominations deviennent très-souvent nulles dans les nouveaux gouvernements et que leur changement est tras fréquent ; que pour cette raison il autorise Mr. Le- doulx à reprendre ses fonctions. Voilà, mon cher Mr. Gentz, oa nous en sommes. Je ne saurais vous dire combien j'en suis peiné et quel affront serait poni mol d'étre forcé d'avoir affaire it une personne qui m'a insulté et qui est odieuse à la Principauté que je gouverne. J'ai donc recours à votre amitié et vous supplie de vouloir bien interposer vos bons

52 V. A. URECHIA 192

In afacerea dintre Ledoulxi Caragea colectiunea Hurmuzaki, su- plement I, volum II, aduce diverse acte. In t6ta acésta afacere dintre Carageai Ledoulx, repetim ca Con- sulul rusesc a fost un resort de actiune. Ledoulx nu era persona grata pentru MuscalT, de multa vreme. Se scie cä Ledoulx a fost nevoit, In 1812, sa abandone postul din Bucuresa din ordinul Musca- lilor (1) Afacerea acésta se IntImpla cand In Bucuresa sosise vestitul Consul engles Wilkinson, autorul cartiI:Tabel istoric, geografic fi politic al Moldovei Valachia.» El nu amintesce nimic despre acest conflict, care urma sa intereseze pe totl consulil, daca cu adevèrat culpa era numaI a luí Caragea. (2) La 1 Novembre 1814 se deschide Congresul de la Viena. Turcia nu este chernata sa participe la acest Congres. Acésta da ocasiune de ba- nual : se svonesce ca la Congres se va pune pe tapet §i cestiunea Orientulul. Se publica browil In acest sens. Chiar insua Wilkinson, representantul Angliel din Bucuresa, exprima parerea, ca cel putin Principatele ar fi trebuit Impartite Intre Austria §i Rusia, sustinénd cA puma a§a s'ar puté impedia. Intinderea mal departe a Rusia a- supra Turcia ! Totua Austriai Rusia pandindu-se una pe alta, cestiunea fit evi- offices et de supplier de ma part S. Al. Mr. le Prince de Talleyrand, de vouloir bien m'accorder sa protection contre cette maniére impérieuse de Mr. Andréossy- Vous connaissez facilement les fumées qui doivent monter à la téte du petit Monsieur Ledoulx, qui a raison de devenir intraitable, en se voyant appuyé, en dépit de toutes les raisons du monde Si S. A. Mr. le Prince de Talleyrand daigne s'intéresser à moi et veut bien me débarasser d'un hôte aussi incommode que Mr. Ledoulx, je recon- naitrais cette bonté de S. A. comme un bienfait insigne, qui m'inspirera une vive et éternelle gratitude. J'attends avec la plus grande impatience votre réponse, mon cher Mr. Gentz, et vous prie d'agréer mes excuses pour cette importunité et la liberté que je prends de vous charger d'une telle commission. Je sais que vous voulez bien vous inté, resser à mot et c'est pourquoi je serai pour la vie etc. Prince Jean de Caradja. P. S. Jusqu'à ce que l'ordre formel pour Mr. Ledoulx arrive ici, je m'impose le devoir de faciliter toutes les affaires qui regardent les Français et le Consulat de Prance à Bucarest, avec toute la faveur et la justice possible, comme j'ai fait pendant l'absence de Mr. Ledoulx, sans toute fois traiter directement avec lui. VeçIl documentele DCCCCVIII si DCÒCCX din Hurmuzaki, Sup. I, vol. H, pag. 697 si 698. Ve0 documental DCCCCLXXXIV, Supl. I, vol. II. Hurm., pag. 751.

193 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 63 tata pe cAt posibil. Turcia insa, pana la care strabtitura sgomotele de Impartire a eI, Inca din 1813, Incept', dui-A sfatul FrancieT,a se pre- gad din noll de rasbolil, 0 In 1814 se adresa la Viena, prin inter- nunciul Austriac StOrmer, intreband ce este adev6rat din asemenea sgomote? Ea declara energic, a se va apéret. De ad o desf4urare mal mare In mij16cele de 'ap6rare. Relntarirea qi reaprovisionarea cetatilor de la Dunarese face cu energie, dar gi cu adaus de greutatT. pentru ambele Principate. (1) Si cu t6te.aceste greutatI, se pare el la 14 se serbéza cu mare pompa ultimele evenimente 0 schimbarl. din Europa, de maY. nainto de adunarea CongresuluI la Viena. (2) Aceste manifestatiunI sporesc numkul partisanilor Muscalilor. 0 corespondenta datata de la fruntariile ungare, din 2 Novembre 1814, §i publicata In Moniteur Universel din 19 Novembre 1814, No. 555, afirma ca «Les .Rustes conservent encore un grand nombre de partisans dans ces deux provinces,, cu t6te ea «le régime des Hospodars actuels de la Valachie et de la Moldavie est assez doux (??)» 0 ca locuitoriI nu mal manifesta In privirea lor aceea§I nemultumire, ca 0 alta data. (3). Cum sa nu sporésca din nog influenta rusésca In Principate, cand t6te succesele politiceI rusescI erail cu mare zel trimbitate?

Le Moniteur Universel. No. 344, Samedi, 10 Décembre 1314. S'a publicat o brosurd :Sur le Congrès de Vienne» de Lips. iLe proj et de partage de la Turquie, qu'on a l'air d'attribuer aux souverains assem- blés it Vienne, a excité l'attention du Divan, qui a fait demander des éclaircisse- ments it Mr. Sturmer, l'internonce Autrichien.. Acesta naturalmente a desavuat bro- sura...mais l'impression est restée et les Turcs ont déclaré it Mr. Stunner qu'ils étaient préts it se défendre.(Gazeta de Niirenberg). Le Moniteur Universel. No. 177, de Duminecii, 26 Iunie 1814. Muldavie, lassy, lel-er Juin. (Les grands événements qui viennent de rendre la paix A l'Europe ont causé ici une joie universelle et très-vive, soit parmi les boyards, soit dans toutes les classes des habitants. Les consuls d'Autriche et de Russie ont illuminé leurs maisons et donné de fort belles fêtes.) Le Moniteur Universel. No. 555, Lundi, 19 Décembre 4814. De la fruntariile Ungariel in 2 Decembre.Spune ca nu mal este ciumil niel in Bulgaria, niel in Moldova, niel in Valachia, apoi adaoet: (Le régime des Hospodars actuels de la Valache et de la Moldavie est assez doux, les habitants ne manifestent plus it leur égard le même mécontentement qu'autrefois. Malgré cet état de ehoses, les Busses conservent encore un grand nombre de partisans dans ces deux provinces*. *

54 V. A. IIRECIIII 194 In 1815, mg mult decat in 1814, se colportascirea, ca suveranil Eu- ropeT ail intentiunT ostile TurcieT. (1) In luna Ianuarie 1815 noua nenorocirli greutatT napustit asupra uneT partl a pril-Romanesel, anume asupra judetelor Oltene. Tamil din insula Adacali, sub pretext a Téra-Romanéscd nu dai cetatiI lor provisiunT, zaherele §i sare, precum se da cetatil VidinuluT, ail invadat judetele MehedintT gi Jiul-de-sus gile-ail luat In stapanire, puind ei ispravnicT gi zapcil, cu indatorirea sa le stringa zaherea §i s'o transporte In cetatea din insula. La ce trista stareajunsese téra, pentru ca o mana de o0enT sa p6tä a0 impune voialor ! lata resultatele desfiintaril oOiril de catra Muscall. Turcil invadatorT aveati de &id, dupa ce vor prada la Strihaia ma- nästirea, sa atace §i Craiova. Caimacamul CraioveT vestesce ac6sta lui

(1) Le Moniteur Universel. No. 7. Samedi, 7 Janvier 1815. Nos lettres de Vienne nous informent du fait important qui suit: Non-obstant la déclaration positive de l'Empereur Alexandre, que rien ne pourrait le fairedésister de son plan de prendre la couronne de Pologne, et qu'il était pratà soutenir ses prétentions par la force des armes, la réponse des Cours d'Autriche et d'Angleterre a fait changer cette résolution. Cette réponse était que cesPuissances étaient prates it consentir it ce qu'il retint la partie de la Pologne qu'il occupe,Pinfortuné duché de Varsovie, mais qu'elles ne pouvaient le reconnoitre comme roi de Pologne. Telle est la manière véritablement curieuse dont cette violente discussion s'estterminée! Ainsi cette partie de la Pologne se trouve remise 'A la Russie sans constitution et sans conditions. Il est à présumer que la lame réponse sera faite pour la Saxe, et que beatus qui tenet, heureux celui qui tient Cette tournure soudaine des affaires corrobore, dans l' opinion de notre correspondant, la vérité du bruit qui avait circulé, qu'une intelligence secrate régnait entre les Empereurs pour effectuer le partage de la Turquie. On croit que l'Autriche a demandé les Res Ioniennes, comme préliminaire de ce nouveau projet de violence; mais elle ne pourrait l'avoir fait sans renoncer à son ancien système de ne pas permettre que le beau plan qui aurait réconcilié le ca- binet de Vienne avec ce partage, c'est ce que nous ne savons pas ; mais il est certain que toutes les lettres du congrès font mention que cette matiare est sur le tapis. Il y a d'autres personnes qui pensent que ce n'est qu'un moyen de m0- fiver la continuation des discussions, jusqu'à ce qu'on ait pu convenir de quelque acte plausible d'une balance nominale qui offre quelque chance de paix, afin qu'il ne soit pas dit que les principaux potentats de l'Europe se sont réunis et séparés sans avoir fait quelque chose de semblable. Le Moniteur Universel, 6 Janvier 1815. Din Venelia, la 19 Novembre. «Nous apprenons d'un batiment venu en peu de temps des côtes de la Turquie, que le Divan est très-alarmé des projets des souverains qui forment la coalition européenne. On assure qu'il a ordonné de grandes levées de troupes.

195 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 55

Caragea §i McMinn/ pe locuitoriT din judetele invadate sä fugdcare In cotro. Din vechea 6ste desffintatd, maI multe cete de pandurlse reorganisézd de la sine-le cu dorul de résbunare contra Grecilor apd- snort EI sunt acusatT In actele timpulul, cd apucat sd prade judetele de munte. Daca e sd credem afirmatiunea luI Dionise Edesi- archul, (1) apol pandurif românI se purtard mai 1.611 decat TurciT, cdd comorai ardeh 6meniI §i-I prddh §iail prAdati mAndstirile mun- teluT.» Vom vedé, cd alta e semnificatiunea acestel rdsmirite.i de Tudor Vladimirescu s'a dis, cd el qi cu al lul jdfuiati téra! Caragea, fatd en aceste Imprejurarl, lipsit de o§tire pdmInténd, nu putt' cleat sd scrie lul Pava de la Vidin qi AianuluT de la Oreava, ca sd trimitd grabnic o§tirI turcescl pentru apèrarea Oltenia §i pe de altd parte a vestit fapta de rebeliune a Turcilor din insuld la Pórta Otomand. Sosird o§tirile turcescl de apérare, dar acestea erail o noud greutate pentru térd, cdcl In mijlocul uneI iernI cumplite térdnimea era nevoità sA clued dupd o§tirea turcéscd care cu zahereh la Mehe- ding qi la Craiova. Sultanul trimise firman until Ajan devotat al WI, sd mal vind cu alta 6ste, ca o parte sd. steh In Craiova, ca garnisónd apèrlitóre, §1 and parte de 6ste sd apere la Dundre §i sd. oprésed noué incercAd de invasiune a rebelilor Turd din insuld. Temerea de invasiune la Craiova se potoll ;o parte din pandurI fur/ prinTi pedepsitT, dar nu maT putin téra exit pe grumajil sél maI tot anul 1815 greutatea Intretineril otiriI turcescT. Caragea cu multA abilitate negotid pe lângd capiI reboil TurcT din Adacali, ca sAlT facii supunerea cdtrd Pórtd §i cérd ertare de la Sultan, promitênd cA vor lash pe RomânT In pace. Istetul Domnitor isbutesce In planul ski §i el mal întâiú vestesce la Constantinopole, cd rebeliI Adaclif s'ati supus. Sultanul, bucuros de acéstd scire, trimeteluT Caragea firman de laudd §i darurT : un cal ardbesc In§elat pretios §i o blandscumpd. «Lauda Domnilor al némulul crestinesc, rézimul celor maI mari din semintia lui Isus, Domnule al Valahiei Ischerlet zade Caragea Iancule, fie-ti bunesfirsiturile Printeacésta a ntistril Impèrätéscil poruncd iti facem cunoscut, cäotarmuitorul Tricalilori cilpetenie celuI despre Vidin, trup al ostirilor neistre, luminatul sfetnic si al nostru Vizir velaiil Binbasa (a cdruia slavä in vecl pré inalta Tärie) prin scrisorile sale ail insciintat deundçli &Red Inalta nésträ Curte, cum cd Adema Isalihi Bechir, fratil mortului Regep, ce aü fost închii in cetatea Adali,ad *la cerênd de la nol ertarea celor gresitei milostivire, pentru care dupi prea intelep- tul Impérfitesc al nostru cuget ce avem spre a nemilostivìi a milui pe ceI earl se apuci de pulpänile milostivirii néstre, am dathalt& a neistri porundi scrisi

(1) Vei Tesaur de Monumente. Vol. II, pag. 233.

56 V. A. IIRECHIÀ 196

Cu InEdsi Impäratésca n6stra mink' clitra luminatul Vizir al nostru, ddruindu-le acestora ertarea ce at* cerut ; iar In cele dupil urmii aü sosit 0 ale tale cited noI scrisoil vestit6re, cum di dupd cuprinderea Impératescil nóstre poruncI, si dupii a nósträ Impärätéscä vointä, numitul Vizir al nostru aú adus pe numitil frati al Re- gepuldi afaril din cetatea Adali trimis Cu tótil familia lor, iar cetatea aú dat-o in inâna Capugl-ba01 Curtii nóstre, cinstitul Dervis-Beiii; de care acésta ne-am Incredintat 0 din scrisorile numitului Vizir al nostru, ce in urmil ad venit, a0tícu ajutorul luI Dumneleil ad luat sffrOti acéstA grijii a lucrurilor despre Adacli ; lar tu fiind-ca estI din slugile cele credincióse ale prea puternicel, neclintiteii vecI- nicel nóstre Imp-6114H si din cele care urmézá pe calea cea dréptd, ridicat de In- sd0 a nóstrii minéi ramurä de de-a-drépta nóstrfi sfiditä, care dupd firésca ta dreptate, Intelepciunei credintd ardtat cu osIrdie spre cea dupft pliicere sil- vIrgire a tuturor trebilor la care te-aI orinduit, 0 de dud ti s'ad. Incredintat Dom- nia Valahiel ai otarmuit intru dreptate, cu mare silintäi privighere, tóte trebile ate privesc asupra ta, sail ti poruncit de prea puternica nóstril Impärdtie, In- tocmai dupä Inaltuli prea dreptul cuget al nostrui dupä trebuinta Intimpldrilor vremil, iar mal vIrtos cele la pricina Adalii te-al ardtat cu credinciósii rtivna si silintä de a Insciintà mal naintea tuturora de stir0tul acestel pricinI, si tóte acestea s'ail ardtat fiírte pläcutei läudate de cdtre a nóstrii Mdrire 0 nu putin ne-am bu, curat, didi 1ntra acésta te-al silit de a-ti arétà cdträ nol credinta cea cu supunere, fil träind a pururea si te Impärtäsesce de masa cea Imbelsugatä a Imp6rdtescilor nóstre mili; find Insä cä dupd doveçlile ce pizza scum avem de a ta multA sciintä Intelepciuneidup.' cea din adancul inimii plämadil a credintel si a dreptitil tale, nädäjduim qi de acum 1nainte prea multe slujbe urmäteire Imp6rAtescil n6stre vointei dragoste deosebitä cgtrA tine, Ifiudând cele dintiI 0 mal din urmdfdupd pldcere slujbe ale tale, ti le r6spldtim spre facere de bine cu Impéritescl ale nóstre darurI, trimitändu-ti o bland de samur si un cal lute, cu pod6be de aur, Impreund cu acéstä Inaltd poruncd, care s'aii seria spre lauda celor trecute slujbe ale tale dupii cea de mal nainte scrisi cu a n6stril sfIntä slovä. Ci dar indati ce va sosl ad l Impärdtésca nósträ poruncd, veI primi-o cu intimpinare luminósd,i blana dupil ce veI säruta-o cu càuta supunere o vet imbrda,i asemenea säruttindi scdrile caluluI, 11 ve! Incäleck,i dupä sävIr0rea obicInuituluI alajú, vel airmit de a face cä- çlutele rugäciunI cdtre cel prea Let, pentru a n6strä indelungatii vietuire, strälucitd, stareu Intemeere Intru prea Inaltul Impérätescul scaun;i càtre acésta, dupä datoria multeI sciinte si a dreptdtil tale, veI ingrij1 ca si de ad l inainte otcdrmuind Cu vrednicie Imp6rätescul pämint, ce ti s'ad incredintat, dupä cea slobodd stäpfinire care ti s'ail dat, a legh si a deslega, sé mingifi In tot chipul pe supu0I no0ri, gfi- siff sub umbrirea milelor nóstre, tot asemenea sé sävirsescii sé pu! In lucrare cu mijlocul 1nte1ept si vrednic de laudé ate privesce la Doznnia Valahiei, ce ti 1ncredintati Inteacesta0 chip sé adaugl la trecutele tale slujbei alte fapte date, sé te vedem mcd mai cu adaus, di te silescl de scum inainte a face lucruri plä'cutei vrednice de laudé,i sé ar6ti In faptil la ori-ce trébii rivnai credinta ce o nädäjduim de la tine. Acéstä Impärätésed a n6strd poruncrt care o ve! Mr' de stramutare, cunoscänd semnul cel stint al nostru, s'ad seris pe la jumétatea luI Muharem, let 1231 1816 Decembre 26. (1)

(1) Cod 77, fila 230.

197 DIN DOMNIA LUI CARAGEA 57

Cu deosebita placere va fi sarutat Caragea scara §eleI §i blana ofe- HO de Sultan, dup5. cum Insu§I firmanul 11 recomanda sa facti, dar de la acestea putin folos trageh téra. Ea coma, ca. de Ore-ce s'a facut pacea cu Adaclii, O. se ridice o§tirile turcescI din Oltenia. NumaI pentru a se face ac6sta, Turcii cereati spese de rasboiú apr6pe de jum6tate milion. Visteria era sdca. Divanul Domnesc propune lul Caragea, in No- vembre 1816, sa se faca un imprumut de 420.000 lel, de la negutitorul grec Gheorghe Sachelarie. Domnitorul aproba acest imprumut la 19 Novembre. Imprumutul se face, dar pana in 1816 ajunge la suma de un milion! Imprumutul e garantat cu veniturile t6riI de la oerit, dijmarit, etc. In timpul Muscalilor, Manuc-Bey era Imprumutatorul Vistierief §i nu este indoiala ca §eiff MuscalI se folosiail din imprumuturI impreuna Cu Manuc. Tot asemenea incape banuiald, ca Caragea §i mulT boeri din Divan se folosird din imprumuturile luI kir Gh. Sachelarie. ' E probabil ca banil iMprumutatl de la Sachelarie stropira multo consciintI §i In Constantinopole, cad firmanul de lauda §i darurile mdi sus amintite de la Sultanul sosesc la BucurescI numal dupa contrac- tarea imprumutulut (1) Nu totl panduril necredincio§I DomnieT, a1iai al Adaliilor Rua ra- pu§I de o§tirile turcescl. Mal multe cete se supusesera de buna voe luI Caragea. Inca. In 30 Aprilie 1815, dupd mijlocirea Episcopului de Rimnic, a Divanuldi Craiovel §i a vechiluldi de caimacam Costache Samurca§, treI cete de panduil sub capetenia luI Haidul, Päunuli Timpa, furl gratiatI de Domnitor §i învoii O. se int(irca la vetrele lor in judetul Jiul-de-Sus. (2)

Jurnalul de Francfort vestesce acéstä distinctiune acordatä de Sultan lui Ca- ragea, prin care declarä çlisul jurnal, el S. A. est adorée de tous ses sujets. Serie in acest jurnal un corespondent din Bucuresci, la 10 Decembre 1815: On vient de recevoir de Constantinople un ordre autographe du Grand Seigneur, par lequel S. H. confirme S. A. notre Hospodar dans la Principauté. Le grand Sei- gneur en tétnoignage de Sa satisfaction particulière, lui envoie une pelisse d'honneur de très grand prix, ainsi qu'un très bel étalon, caparaconné avec tout le luxe asiatique ; les harnais tout ornés de pierres précieuses. Cette:distinction, qui n'a jamais été accordée à aucun des prédécesseurs de notre Prince, a fait ici une sensation d'autant plus agréable, que S. A. est adorée de tous ses sujets. Le Moniteur Universal. No. 30, Mardi, 30 Janvier 1816. Bucarest, le 10 Décembre 1815. Zemli Vlahiscoie. Gu töte cä Haidul buluc-ba§ i Patin apitan §i Timpa cäpitan, dinpreunit §i cu céta lor, fiind locuitori ai Domnescil n6stre téri in sud. Gorju §i de acolo trägêndu-se s'ati unit cu hotil AdaläI ficêndi porniri tällifirescI impreunti cu eI asupra tériI §i a locuitorilor, sint supu§1 la englimaticésca invinovätire, ca unil

58 V. A. URECHIA 198 In Decembre 1815 mal gratiazd §i pe alp'efí de bande din col carl luasera parte la pradaciunl Cu Ada Mult contribul la supunerea Adaliilor ctitrd 136rtà imprejurarea ca aceia furl abandonafi de aceste diverse cete de Romani. Data firma- nului de lauda, maT sus adus, alaturata la data ultimelor gratierl, din 16 Decembre 1815, justifica afirmatiunea n6stra. (1). R6sc61a acésta a pandurilor din Mehedintii Jiul-de-Sus are In istoria n6strà o insemnatate, care nu ail cunoscut-o istoricii Adev6rat ca Dionisie Eclesiarchul a -calificat pe pandurii r6sculatI cu numele de hotii a afirmat cum ea morel, ardead §f. pradati, dar calificat alt-mintrolea chiar unil scriitori contemporanT mi§carea luT Tudor Vladimirescu? Cetele acestuia fost §i ele numite cete ce Wail arkat vriljmasI chiar aI patriei lor, dar fiind-ci acum cunoscéndu-siacéstä a lor gresalti, de sinele aú cäçlut cu rugäciune cilträ Domnia-Mea, prin mijlocirea iubitoruluI de Dumne4eil Sfinfiel Sale Episcopulul RimniculuI i a dumné-lui ve, chilului càimácámiei ot Craiovai a dumné-lor boerilor Divanului nostru de acolo- ca ertami sà fie primifi a se Intérce la urmä In patria lor, milostivire Maud asupra lor, iatA printr'acest Domnesc al nostru sinet le häräzim ertarea lori nefi- nerea de minte a necuvi6selor fapte ce ail urmat prima acum; pentru care siporuncim domniei-tale cinstiti credincios boerule al Domniel-Mele biv ve! dvornic Costine Samurcas, vechilule al cäimä'cämiel Craiovei,i dumné-vtisträ ispravnicilor al ju- defului, sa aibà vole mai sus numifil impreunái cu cetele lor de a se Intiírce la caselei locasurile lor fär'de niel o bäntuiall I saam receh gpd. 1815 Aprilie 30. Cod. LXXIV, fila 196. (1) Zemli Vlahiscole. Cu Vote cà acestl de maI jos arkaff, In trecutil r'itzvrätire a Adalii, pribegind din patria lori unindu-se cu Adaldi, arätat cu urmäri vrii- mäsescl in potriva patriefi celor-lalp patrioff aI lor, pentru care li se cuvenià pe- dépsa dupli mésura vinel lor, dar car,länd la Domnia-Mea cu rugäciune, ca ea le ertilm grepla left le ddm sloboOnie a se int6rce la patria lor, ne-am milostivit asuprä-le ertdm de tiite greselile trecute, dându-le i slobo4enie a se Intiforce iaräsi la patria lor; de care facem sciut domnieI-tale cinstiti credincios boerule al Domniei-Mele biv vel vornice Costache Samurcas, vechilule al cäimicilmielCraioveI, i dumné- v6strä boerilor divanifi de acolo si dumné-vtisträ ispravnicilor aI judefelor, ci mai sus numifiI s'at ertat de Domnia-Meai sunt sloboll a se intexce la Patria lor de aceea dat la mä.nile lor acéstä carte a DomnieI-Mele de ertäciune, i saam receh gpd. Pdun Nicolicescu bim-basa. Barbu Rogabet bim-basa. Pätru Grecu bim-basa. Adecä treI impreunä cu buluc-basa lor. 1815. Decembre 16. (Pecetea gpd). Vel logof6t. Cod. LXXIV, fila 232.

199 DIN DOMNIA. Ma CARAGEA 59 de hott de okra boerime si Grecil $i Unguril n'ati calificat de cote de hotl pe vitejil hfl Iancu de la 1848? Da, panduril de la 1816 ati pradat, ail ars, ad omorit, insa pe cine ? Era sosita ora rasbundril! Panduril de la 1815 sunt predecesoril pandurilor luT Vladimirescu si numai cand al'sciinta cd téra, de peste Olt, s'a manifestat deja In contra regimuluI, tie acela ca numele de Caragea, sati de Sutu; numal atuncl post avé filiatiunea revolutiunil luI Tudor; numaf atuncI eroul de la 1821 nu apare in istorie, ca un inexplicabil Deus ex machina. Dionisie Eclesiarchul si altä data, la Domnia lai Mavrogheni, s'a arkat nepricep6tor de miscarile tainice ale WILT, de aspiratiunile eI. Nu putem, IntemeiatI pe cuvIntul MI, sa calificam de hotl panduril reboil luI Caragea In 1815. Chiar faptul ca Episcopul de Rimnic si Insisl boeril CraiovenI intervin pentru gratiarea acestor cete de pandurI, ne arata, o data mal mult, cd In téra si mat ca séma peste Olt, crescea mend curentul, care avea sa devina sivoit impetuos la 1821. Acest curent 11 intetesc miseriile si spornicele biruet. Jurnalul german de la Francfort, mal sus citat, afirma ca Domnitorul Garagea era adorat de supusfl s'él. Rebeliunea pandurilor din Mehedintt si Jiul-de- Sus, de la 1815 s'to non/ réscóla de la 1816, de care mat departe vom avé a vorbl, sunt de naturd a desminti, afirmatiunea de sigur platita a gazeteI de la Francfort. Departe de a fi adorat de téra, Caragea se facea tot mg nesuferit de ea prin stórcerile si lacomia lui. Nu putem nega desteptaciunea acestuT Grec, sail cel putin grecisat de me multe generatiunt Acésta desteptaciune 1-a servit ca sä se puna bine pe langa suveranil cei mal puternicI din Europa. Cu putine (Vie Inainte de deschiderea Congresulul de la Viena, de Gentz scria lul Caragea, ca privinta la Pórta Otomana. Coresponden- tul DomnitoruluI T6ril-RomanescI cjicea ea: «Mi se pare de necesitate urgenta, ca Pórta sa facd un demers, de nu solemn, cel putin f6rte po- sitiv si fórte pronuntat, pentru a angagià principalele puterI sa garan- teze drepturile si posesiunile el prin un act formal.» De Gentz vedeà esind din Congres Rusia «neamicul cel mal periculos al Portil, singurul de care dinsa are a se teme astadl», cu enorme avantagie, earl vor face positiunea Portil mal amenintata decat orl-cand. De sigur ca asemenea propunerI comunicate Portil Otomano de Ca- ragea, pe cat contribuiati a face placut pro Domnitor Inaintea Diva- nulul turcesc, pe atata Intetiati m'ésurile de ap'e'rare ale TurcieI si (led greutatile pentru Principate.

60 V. A. ITRECIUX 200 $ése dile dupa deschiderea CongresuluI din 1814, Metternich, prin de Gentz, comunica luT Caragea scirea, ca. Austria considerd Imperiul Otoman nu numai ca pe un aliat util si fidel, dar Inca ca pe o putere, de conservatiunea si prosperitatea careia este esential si in mod ne- separabil legatd mantuirea sa proprie. Turcia prin Caragea cercase pe langti Austria, sa. se aduca in Con- gressestiunea retrocesiunil BasarabieT. Motternich, la 7 Novembre 1814, inform6za, prim de Gentz, ca acésta cestiune nu se 'Ate aduce in Con- gres, cad «limbagiul veritatil si al justitiel, nu-1 maT intelege astaill Ru- sia ; remonstrantele cele mai energice, dacà nu sunt imediat insotite de amenintari seri6se, sail de demonstratiuni ostile, nu mal fac niel un e feet asupra acestel Puteri ;si conduita Imp6ratului Alexandru, de cand a intrat in Paris si mai cu s6ma de la sosirea luT la Viena, a probat cu abundenta ca nu va mal asculta de ad inainte decat con- siliile call nutresc ambitiunea luT, ori lingusesc ideile lui favorite. (1) Aprecierile acestea, cu referinta. la Rusia, arata limpede, ca de asta- data* Austria era sincera aliata secreta a TurcieT. Acésta, repet, explica pentru ce Rusia nu va cerch sa aduca cestiunea orientald in Congres, In 1814. In 1815 cestiunea garantieT integritatii TurcieT de inscris in- instru- mentul de pacificatiune generala, care va fi redactat la finele Con- gresuluT, e sprijinita si de Anglia (2). Caragea sera adesea si direct Principelui Metternich, imboldit de Divanul Otoman. De Gentz, in depesa sa de la 23 Aprilie 1815, asigura pe Caragea, ca Principele de Metternich are buna opiniune despre dinsul si-I este atapt. Evenimentele petrecute in Francia, dupa fuga lui Napoleon din insula Elba, activéza Congresul, care se termina cu actul final la 9 Junio 1815, dupd 9 luni de desbateri. Cestiunea garantiei posesiunilor tuturor Puterilor Europene, propusa CongresuluT, fu inlaturatd din des- baten, din causa opositiunii Rusiel, care prin acésta vedea, ca Pórta otomana aveh sa beneficieze si dinsa de asemenea garantii. Ast-fel pentru Imperiul Otoman si pentru Principate, tractatul celor patru Puteri Europene nu aduse niel o schimbare. Desastrul neintardiat insa al 'di Napoleon la Vaterloo, urmat de abdicatiunea lul (22 Iunie), ail insa pentru Bucuresci si Iasi tristul efect al spoririT si maf mult a influentil rusesci si a tiraniel consulilor

Cavalerul de Gentz, pag. 120. Ve41 depe§a lui de Gentz, din 24 Februarie 1815, pag. 143

201 DIN DOMNIA LUÌ CARAGEA 61 acesteT tarT. Politica Austriel fata Cu P6rta a ralnas aceea§I, precum afirmai de Gentz (depe§a de la 15 Octobre 1815). Cu Implinirea anuluT al 3-lea al Domniel, Párta a§teptà ca Ioan Ca- ragea sa se ting de legamIntul secret de a-§T da demisiunea. OrT ca avea dorinta Pórta sa-1 Inlocuésca, pentru a av6 ocasiune de un nor' ca§tig, saü ca 1-ar fi re1ntarit pe Caragea, platind din nor" bune bac- §iqurT 6menilor PortiT, demisiunea luí Caragea puteà sa Re dorita de cel earl sciail, ca la 1812 Halat-Efendi ca§tigase de la Caragea nu maT putin de 4 mili6ne de leT. Acésta demisiune nu se dete, cu URA sup6rarea thinuita a Portil ; dar din causa acesteT purtarT, se pare cà unil din principalil Turciel se cam concertaii Cu noil pretendentT la Domnie, cu neamiciT luT Caragea. Cu tóte acestea, precum dice Aron Florian, prin banT Caragea A Impedicat mar de multe orT furtunele ce se pregatiail sa se sparga asupra capuluT luT §i tot-deauna a triumf at despre viclenele uneltirT ale vra§ma§ilor s6I» (1). Triumful luT Caragea de asta data 11 datoresce mal mult inter veniril luT Italinski, solul Rusiel la Constantinopole (2). OrT-cat Metternich, prin de Gentz, cauta sa tina sub influenta AustrieT

Manual de Istoria Prineipatului Româniet. 1 vol. in-80. BucurescI, 1859, pag. 184. Despre intentiunea PorVi de a inlocul pe Caragea la finele a trel mil de Domnie scrie Senfft de Pilsach eèträ Regele PrusieI, din Constantinopole, in 25 Octobre 1816. Vestindu-I cá Turcia trimite trupe spre Dunäre, Ambasadorul adaugi: ,Cir- cumstanIa sporesce crisa : sunt tocmaI treI ani de chnd Principele Caragea guvernä Valachia,i Pérta se pare dispusti a-I mazill, ca sà dek Domnia la altul. On nqmme méme les candidats, qui sont le vieux Arghiropolo, interprète de la Porte, le Prince Suzzo, gendre du Prince actuel de Valachie et le Prince Hanger% odieux à la Russie, qui n'igore pas ses anciennes menées avec les agents de Bonaparte à Con- stantinople. La versalité des Turcs est connue; ils out de la peine *A se tenir au traité fait avec la Russie, qui leur impose de conserver les Hospodars de Valachie et de Moldavie pendant 7 ans, dans une place qu'ils aiment à mettre à l'encan le plus souvant que possible. Cette disposition du Divan est augmentée par les Grecs du Fanal, qui intriguent sans cesse, l'argent à la main, pour obtenir une de ces places qui font l'objet de leurs désirs et pour lesquelles ils ne se font aucun scru- pule de commettre des crimes et de trahir leurs plus proches parents. Le Comte d'Italinski est parfaitement informé des mesures guerrières qui occupent la Porte et des intrigues qui la poussent à déposer le Prince Caradja; il en parait très content et il déclare hautement que la déposition du Prince Caradja équivaudrait une déclaration de guerre contre la Russie. Il me l'a dit encore hier, à l'occasion d'un ()Meier qui a commandé mon escorte en voyage et qui m'a fait prier de lui accorder une lettre de recommandation pour le Prince Caradja., (Oficerul n'a plecat, asteptand sé vadrt ce se alege cu Domnia lui Caragea.)

62 V. A. ITRECHIÀ 202 pre Domnitorul Muntean, evenimentele se insdrcinail mereil sä influ- enteze Curtea Munteand In folosul Rusid. De aà naturA a trebuit sA fie §i Incunoscintarea ce Caragea primi, In Iulie 1815, despre Incorporarea ducatuluT Var§ovid la Imperiul rusesc. (1) Relatiunile luT Caragea cu representantul Rusid '11 indémnA sl pri- méscd fórte bine, In trecerea lui prin BucurescT,' pe trimisul Regelul Prusid la Constantinopole, d-1 Senfft de Pilsach. Acosta serie din BucureseT cAtrA Regele WI', la 14 Septembre 1815, cu laudd despre Domnitor. R6sc6la pandurilor de§1 reprimatà, Caragea simtl cá trebuesee sd lini§téscAi reclamatiunile din térA, car" reclamatiunI puteail influentà la Constantinopole. Caragea prin urmare se preocupà de finantele t6ril de care mal la vale vom vorbl§i reduce birul direct al t6rAnimel. La finele anului 1815 casa rAsurilor, adecd a lefilor, avénd de nazir pe fostul Mare Ban Gr. BrAncoveanu, constatA cä din causa sea- derilbirultil,casa acéstaeste In deficit pAnA la finele viitoruliff Ianuarie 1816, cu 213.000 talerl. Divanul propune sA se acopere deficitul acesta prin un imprumut de 223.650 de talerT, iar Imprumutul sA fie garantat In vinäriciul viitor care so va sporl. Domnitorul aprobA facerea acestuT nog Imprumut, care se contractézA la fostul mare Vistier loan Moscu, cu talerT 7 §i jum6tate la pungl pe lund Ace§ff banI cu dobAnda lor se vor plät1 din adaosul vinAriciultil din 1816. Scdderea veniturilor ti5ril pe o parte, §i pe de alta urcarea cheltuelilor, ail nevoit pe Domn sl ieA o m'e'surA care nemultutnesce boerimea. Amintim acéstA tasurd' §i aici, cAnd facem istoria Domniel lul

(1) Dumné-vdstrà ispravnicilor ot sud.... BM:Mate, vd. facem Domnia-Mea in scire, cd Excelenta Sa Elciul ruses@ din Tarigrad, prin not:a' Maul arétare càtrà malta 136rtä a prea puternica n6stre Impdrätif pentru ducatul Varsovid, cum ea prin ob- stésca priimire a tuturor Evropienescilor Impërätil s'aii unit cu Imperiul Rusiei, ad fácut rugdciune de a se vestl tuturor acelora cap vor fi din tinutul numituldi ducat si se vor fi aflând in tinutul stdpfinirii prea puternicel impërätil, lug Levi de- sertoil, sä se ardte cited consulaturl, ca sA li se ded cea desifirsita ertarei uitarea celor urmate, care li härdzit de cdträ Imp:6110a Rusiei ;de aceea poruncim Domnia-Mea, ca prin publicatie sd o facetI acésta sciutà prin tot judetul, ca verl-citi Levi desertorI sad negutkori se vor fi aflind in orI-eare parte de loe a judetuluI sd vie sä se ardte aid la cinstitul consulat al Rusiel, cu Vote documenturile lor ce vor fi avènd, spre dovadd ca Bunt de la Lehia, ca sà dobändésch ocrotirea lor,i fiti sdndtosI.-1815 Iulie 28. Cod. LXXIV, fila 212.

203 DIN DOMNIA IA:ff CARAGEA. 63

Caragea, dupa ce de dinsa avem a vorbl la cap. finantelor. rin- duit boerl, cad sa cerceteze de aprópe: ce numer de scutelnicii poslupici are fie-care boer ? §i s'att redus din numkul acestora, malcu sema de la ca earl nu se bucurati de vre-o influenta maI deosebita. Cu acest mijloc Visteria spell sa mai immultesca numerul contribuabililor, 'Ate nu atat de redus din causa ultimulul rasboitt §i a ciumeT, cat din causa abusivelor facerI de scutelnicl §i de poslupici. In 1816 Ianuarie, numeral poslu§nicilor cce prin sfat de obgte hotarit, remane totu§I de 10.737 de indivicil §i in plus cati-va adao0 maI apol prin reso- lutiunI Domnesd, iar 361-1a10 sunt datT venit VisterieT. Mezamintul poslupicilor este din Maiii 1814, dar, la 25 Ianuarie 1816, Domnitoita 11 reintaresce, amintind cd pe langa boeril pamintenl, se cade sá aibe poslu§nicli acel strainl §i a§ezatl aicl in pdmintul teril cu starea casnicid lor, dupä vremT, uniT mal dinainte, altil mal din urma, §1 aü remas nestramutatI de aicl, earl toti aceOia cinstit dupa cuviintai cu cinul de boerI». In 1816 se arunca o dare extraordinard, cu care BA se peta plati 149.250 de talen, pretul la 3.400 de salahorI §i a 580 de care, ce Ora era dat6re sà dea la cetatile turcescI pe fie-ce luna. Gel' 16.000 de lude, cat mai remasesera in Ora, se imbracd cu acesta dare, a§a cd de lude vine cate 9 talen i §i banT 40, «far' de rasura §i alta inceraturd.» Da- rea acesta se pldtesce de la 1 Aprilie 1816. (1) Cu tóte sporirile de derT, Tora-Romanésca e datóre, in Maiti 1816, pe imprumuturI diverse, 1.356.983 talen l §i 65 banT. Ca sa acopere acest gol, Domnitorul stdruesce la kir Gheorghe Sachelarie, sä priméscti asupra-4 huzmeturile teriI, cu adaosul banilor necesarl pentru doba'nde ci Se póte bine intelege cu cine im.parlitt ca§tigurile, fieSachelarie, fie Moscu, imprumutatoril StatuluI Romanesc ! Nemultumirea cresce merett in Ora §i in tete clasele societatil, pe mesura in care sporesc birurile §i vexatiunile. In 1818 August, Ca- ragea simte obligatiunea a mal uvrà derile. Vom aduce la capitolul finantelor actele relative la aceste noud ggheniki>, intocmire a derilor, impartindu-le in treI categorli :in banil VisterieI din 6 semi pe an (in care intra ci haraciul cätrà Perte.), in banil po§telor §i in banil lefilor. Caragea suprima in 1818 banil rasurilpr. Acesta cgheniki», intocmire noue de birtírl, Caragea pune pe boerl

(1) Vecji Tesaur de Monumente de Papiu. Tom II, pagina 398.

64 V. A. IIRECRIÀ 204 sA jure cA nu o vor mai addogi, ca s4 liniOéscä agitatiunile sporinde din térA. Cu inceputul anulul 1816, spiritele ere"' agitate peste tot in Princi- pate §i in Turcia de sgomotele r6sphndite despre o nouä invasiune ruséscA, amenintând Principatele §i. Constantinopole. (1) Mai mult decht ori-cAnd, de Gentz regret/ el Congresul n'a garantat integritatea Portil, cad acéstA integritate n'o interesa numai pe dinsa, ci §1 pe t6te cele-lalte Curti, siguranta generald §i stabilitatea pAcil Europa P6rta insA§I nu primise sd tracteze despre acéstA garantie, deal' temèndu-se nu cum-va sA aibd ca prim resultat incorporarea Principatelor la Austria §i la Rusia, amintindull, cum la un moment dat, Napoleon I, tot in interesul integritAtif restulul Imperiulut Otoman, fusese gata de a cedh ImpOratului Alexandru I Virile române. Anglia fusese dispusA sA sprijine in Congresul de la Viena garantarea into- gritOtii Imperiulul turcesc, prin formula generala garanfiï a integri- t4ii tuturor statelor. Acésta neprimindu-se in programul desbaterilor, niel numele Imperiuldi Otoman n'a fost de loe articulat Tractatul ulterior al sf. aliante, din Septembre 1815, de asemenea nu atinge de loe P6rta OtomanA. D-1 Gentz afirmA, di espiritul $ tendinta noula, tractat de aliantei sunt ma( curend indirect favorabile Porfii. AcéstA conclusiune o sc6te de Gentz din faptul, ca ceI patru monarchi s'ati legat de a nu tulburà pacea generalA. D-1 Gentz crede, cA §i rm. Oratul Alexandru a renuntat cu totul la planurile lui fatA cu Tarda. De Gentz este ins5. ingrijat, cAci vede, cA tocmaT Pórta OtomanA manifesta sentimente rasboinice (pag. 209 §i 210). Turcia se pregAtesce energic de rOsboill *i nu se preocupA de aliante cu Europa, visand la o rupturd cu t6te Puterile, persuadat/ cA va triumfh de intr6ga Europà. De sigur asemenea acusäri aduse Portii I§I aveall sorgintea tot in intrigile rusesci. De Gentz indémnh pe Turcia sd se apropie de Au- stria *i de Anglia, sO le consulte *i sl profite do sfatul lor, mai ales acum in prediva când vor veni lar la ordinea dileI desbaterile dintre

(1) Vell depep de la I. Ianuare 1816 a lui de Gentz, in care serie :-cDepuis que je suis de retour ii Vienne, j'ai été frappé de tout ce que j'ai entendu sur l'état des choses, sur vos frontières, sur les alarmes qui règnent dans les Provinces otto- manes limitrophes de la Russie, sur la disposition des esprits de part et d'autre; et par un rapport officiel que j'ai vu ces derniers jours, j'ai appris avec étonnement que, d'après des avis d'Odessa, on s'attendait A. une invasion prochaine, et que l'on croyait Constantinople directement menacée».

205 DIN DOMNIA LII1 CARAGEA 65

Párth vi Rusia, pentru executiunea definitiva a tractatuluT de la Bucu- rescïi restitutiunea cethtilor oprite de Rusia contra stipulatiunilor exprese ale acelut tractat. Ceea ce doria. de Gentz erh dorul lul Meternich, care cu drept ea- -Out se temeh sh nu se incéph un rasboiii Intro Pórth vi Rusia, ras- Mil care puteh ñ fatal Imperiulut Otoman. $i se temeh Austria cu EAU mat mult, ch Impératul Alexancrru luase initiativa neavteptath a unet sf. aliante, pe bash religi6sei creptinei. Singurul fapt ea tractatul acesta era Intro crevtint putea sa se interprete in defav6rea Turciet. (1) Seim lush, ch In definitiv altul erà scopul sf. Aliante, Incheiate la 26 Septembre 1815. Pericolal pentru P6rta Otomand nu puteâ veni dintr'acolo vi mat cu sémä imediat. Afacerea relativa la insulele Ionice, puse sub protectoratul Angliet, displace Portil cu t6te Indemnurile AustrieT de a vedé evenimentul cu °cif( bunt. Se spuna. PortiY, ch Inthrirea AnglieT In Mediterana el-A o garantie a integritatit Imperiulut Otoman, maT cu séma- fata cu eventualitatea rdsbolulut ce s'ar put6 nasce din reclamatiunile Tumid contra neexecuthrit de Rusia a tractatuluT de la B ucure set. Prin faptul eh InsuvI Impératul Alexandra comunica la Constanti- nopole, prin Italinski, tractatul sf. Aliante cu explicatiunea, eh numat Imprejurarea cum ch. totT semnatarit acestuT act sunt crevtinT a Im- pedecat cererea adesiunit vi a Sultanulul, se aduce Ore-care linivtire in Constantinopolei in Principate. $i en t6te acestea, pe chnd t6te Pu- tenle Europene aü desarmati desarmézh, singura Rusia conserva Intl-6ga sa ovtire. Acosta erh un punct negru la orizontul Europet. Adev6rat ch din Petersburg se explia Inthrclierea licentierit ovtir it vi mat cu sérnd se explich phstrarea otirii, pe *mil Nistrulut vi apropiere de Turcia, cu Imprejurarea, cA magasinele de provisiunt erail avezate Inteaceste regiunt vi eh ovtirea urma sa se folosésch de aceste provisiunt Inainte de a opera o schimbare In positiunile armateT. NetAgaduit aceste explicatiunt nu explicail nimici principele Con- stantin Ipsilanti spunea, la Petersburg, orT cut voià sh-1 asculte, cA rasboiul nu p6te fi Inlaturat.

(1) «Le premier mouvement de presque tous,ceux qui apprirent l'existence de ce traité était de le regarder comme le précurseur d'un projet contre la Turquie. La religion chrétienne, disait-on, étant l'objet ostensible et le mot sacramental de cette pièce, il est clair qu'elle n'exclut point des entreprises contre les infidèles, et que le voeux secret de l'Empereur Alexandre a été celui de rallier les premières Puis- sauces de la chrétienté, par un engagement solennel, pour leur proposerplus tard une espèce de nouvelle croisade.D (Dépêches du chevalier.de Gentz, page 219). Analele A. R.Tom. XXII.- lifemorfile Sec. Islorice. 5

66 V. A. IIRECIIIX 206

MaT multe circumstante intAriati acéstA asertiune : se astepta dintr'un moment intealtul o nouA Ascs515. in Serbia. Amiralul rusesc Gray a fost insarcinat sa pregAtéscA o flotd de 13 vase pe Marea-N6grA Italinski se manifesta maT recalcitrant la Constantinopole. Fusese vorba sd fie inlocuit prin alt ministru plenipotentiar, Strogonoff. Acnin se lAtise scirea, cd Strogonoff nu va maT merge la Constantinopold. (1) Cu OW aceste simptome, de G:entz credea, cu drept cuvint, ca pacea nu va put() fi imediat conturbatA. AcéstA convingere resulta si din lungile conversatiunT ale generaluluT Austriac Steigentesch, trimisuluY la Petersburg, cu Imp6ratul Alexandru (2). Aprecierile optimiste ale generalultil Steigentesch nu impedicaii tEt Indatd dupA sosirea luT Strogonoff la Constantinopole, negociatiunile cunoscute dintre P6rta 0 Rusia, cu referinta la executiunea unor Or- ticole din tractatul de la Bucuresci, sd iea un caracter tot mal iritant. Strogonoff se silia sA probeze, cd P6rta este vinovatd inteacAstA pri- vintä. El sustinea, intre altele, cA stipulatiunile tractatuluT, intru cA.t privesce Principatele Valachia si Moldova, ati fost raj executate çi cA ati fost cu totul eludate si r6sturnate, in ceea ce privesce pe Serbia. In loc de a restitui cetatile de pe Marea NégrA, earl se cuveniati TurcieT, Rusia cerea din contrA insula *erpilor la gurile DunAril. Asemenea reclamatiuni si dintr'o parte 0 dintr'alta nu vor avA negresit consecinte grave, decal cu caff-va anT mai tarditi. Asa fel de negociatiunT implu aniT urmAtorT din Domnia luT Caragea. Negociatiunile dintre Rusia si Turcia pe la jum6tatea anuluT 1818 ieati un caracter amenintAtor çi in tot casul penibil. In Londra se credeà chiar cA o mare explosiune era de a§teptat. La Viena lucrul se presinta ceva maT putin amenintAtor. Intre punctele negociate acum intrd çi afacerea ambelor Principate. DupA de Gentz aceste afacerT vor forma un punct esential. (3) In anu11816 se svonesce din mil vorba de mazilirea luT daragea Scrie despre acésta Senfft catrA Regele sëú, in 10 Iunie, 1816, dar adaugA a dice cA el nu crede lucrul. Din corespondenta representantuluT Prusian cit Regele s6ti, culegem o informatiune surprin4èt6re : conspiratiunea de la 1816 din BucurescT sl fi fost urzità de consulul Austriac Fleischhackel, care avusese o neintelegere f6rte vie cu Domnitorul. Baronul de Stiirmer, internuntiul

De Gentz (Depéches inédites), pag. 256-257. Dépêches inédites de Gentz, pag. 270. Depe§a lui de Gentz din Viena, 50 Iunie 1818.

207 DIN DOMEIA Lid CARAGEA 67 Austriac, dintr'un mare interos pecuniar (de sigur vre-un candidat la Domnie ii promisese banT) ajuta pe Fleischhackel in reclamatiunile lni la Viena. Conspiratiunea acésta dea doua nu isbutl, dar internuntiul Austriac nu maT putin lucra pentru mazilirea luT Caragea. Despre conspiratiunea din 1816 in contra luT Caragea nu pomenesc scriitoriT no§tri. Ca ea a existat, ba ca s'a incercat in doua rindurT, ne pote sta de dovada corespondenta luT Pilsach catra Regele PrusieT. La 25 Iunie 1816, Pilsach néga, ce e drept, ca a urmat o a doua conspiratiune in BucurescI, .dar nu mal putin constata trista situatiune a tarn' din causa lacomieT Turcilor, a Domnitorului §i a intrigilor di- ver§ilor candidati de Domnie, printre earl citéza pe Hangeri, omul «eel plin de spirit, de indrasnéld §i de datoriT,. Pe la inceputul luT Iunie 1816, se descopere in Bucuresci conspiratiunea contra lui Caragea §i in contra boerimil. In acésta conspiratiune intraa 6menT din trépta cea maT de jos §i de sigur §i din panduril, earl* in anul trecut se revoltasera in Oltenia (1). Ca acésta rasc6la sa. fi fost inspirata, dad. nu injghebata in tail* de consulul austriac Fleischhackel, noT nu posedam documente §i nicairT nu aflaram informatiuni 80 positive §i. afirmative ca In corespondenta lui Senfft, maT sus adusa. Adevarat ca in conspiratiune ioaa parte §i caff-va suditi AustriacT, dar acésta nu explica in mod lamurit interesul ce putea sa aiba Austria de a rasturna pe Caragea, prin care tocmal tinea firele politice la Constantinopole. Condicele Domnesci alelui Caragea nu pastréza amintiri directe despre acéstä incercare de rebeliune. De Pilsach insa, inteo nota a lui de la 24 August 1816, spune ea: fprocesul acusatilor de conspiratiune de la Bucuresci s'a terminat. CeT dol Austriaci implicati aii fost condamnati la spanzurd- Ore §i fiind-cd art. 8 din pacea de la Carlovitz autorisa executarea pedepsil supu§ilor Austriacl chiar in Turcia, vor suferl pedépsa de m6rte la Bucuresci, afara numal daca internuntiul nu va obtiné sa fie prodati autoritatilor austriace, ca sa fie pedepsiti cu márte in Tran- silvania (2).

Le Moniteur Universel. No. 170. Mardi, 18 Juin 1816. ValachieBucarest, 1 Mai. On a découvert ici, il y a quelques jours, une conspiration, tram& par quelques séditieux de la plus basse classe du peuple contre la vie de notre Prince et ten- dent it renverser notre gouvernement. On a déjà emprisonné einq des principaux séditieux, qui attendent la juste punition de leur crime. Senfft de Pilsach edtrd Rege. Constantinopole, 24 August 1816. .... Le procès des coupables deconspiration it Bukarest est fini. Les deux Au- trichiens impliqués ont Rd condemn& it être pendus, et, comme le huitième article

68 V. A. IIRECHIÀ 208 Cum cä rolul atribuit de Senfft lul Fleischhakel In acésta conspiratiune nu este Intemeiat, se p6te vedé §i din faptul, ca cancelarul Metternich, In cursul luT lulie 1816, trimite consululuT Austriac din Bu- curesci o scris6re, prin care IT multumesce de purtarea luT In Impre- jurarea tulburarilor din BucurescI §i-I trimite ca r6splatire o tabachere de aur Impodobita cu diamante (1). Stuitem InclinatI de a banui, ca acéstà conspiratiune era pe placul Muscalilor amiciT PrusieT, pe care o representa de Pilsach la Constan- tinopole. TocmaT Rusia, urmarind reclamatiunile eT fata ca P6rta Oto- mana, ordonase o§tirilor sale sa se apropie de Principate. Acésta scire o comunica Portii DomnitoriT t6ri'or romane, dar Indata apol tot eT o desmintesc, atribuind mi§carile de trupe la simple manevre. (2) Din urmatorul an 1817 avem a aminti fapte importante. Mal intaiti ca16toria Imp6ratuluT AustrieT prin Ardél §i Bucovina da ocasiune Domnitorilor RomanT sa-1 curtenésca. Caragea trimite spre a saint& pro Imp6ratu1, pro ginerele sai Banul Arghiropulo. La 8 Septembre st. n., acesta e primit cu distinctiune In audientd, la Sibiiii. (3) de la paix de Carlovitz autorise Pexécution des sentences portées contre les individus de cette nation, en Turquie méme, ils doivent subir Ia peine de mort lt Bukarest, k' moins que l'internonce n'obtienne qu'ils soient livrés aux Autrichiens, pour étre mis A mort en Transylvanie... (Iorga, Acte §i fragm. II). Le Moniteur Universel. No. 214, Jeudi 1-er Août 1816. Vienne, le 20 Juillet. M. Fleischhakel, agent d'Autriche ii Bucarest, a reçu du prince de Metternich une lettre par laquelle ce ministre lui témoigne sa satisfaction sur la conduite qu'il a tenue lors des troubles qui ont éclaté contre le hospodar et les nobles du pays, et lui envoie en méme temps une tabatière d'or garnie de diamans. Senfft de Pilsach cétre Rege. Constantinopole, 25 Novembre 1816. Les Princes de Moldavie et de Valachie ayant informé la Porte Ottomane que les troupes russes, sous les ordres du général Benigson, se concentraient de plus en plus dans le voisinage des confins de l'Empire turc, le gouvernement avait envoyé en hitedes ordres pour mettre en état de défense les forteresses du Da- nube et pour préparer tout ce qui est nécessaire pour s'opposer tt une invasion. A peine que ces ordres étaient partis, la Porte Ottomane s'est entièrement rassurée par les mémes Princes-Hospodars sur le mouvement de Parmée russe, qui n'avait été motivé que par des manoeuvres d'exercices, que le général Benigson lui avait fait exécuter.... (Iorga, Acte qi fragm. II). Le Moniteur Universel. No. 275, Mardi, 30 Septembre 1817. Autriche. Vienne, le 18 Septembre. D'apras les dernières nouvelles d'Hermanstadt l'Empereur a parcouru le 7 et le 8 tous les environs de cette ville. S. M. a présidé le 9 tin conseil sur les finances de la province. L'Empereur se proposait de se rendre le lendemainsur les frontières de Valachie pour examiner les établissements de quarantaine, ainsique les superbes restes de la Voie Julienne, ouvrage des Romains. La Cour devait partir le 12pour

gog DIN DOSINIA Ltd CARAGEA 69 Al 2-lea f apt) este m6rtea violent& a luT Cerni George, capul insurec, tiunil s6rbesdf. ,Ac6sta se hitImpla In August 1817, la Belgrad, uncle se Intorsese din Ch4ineil, cu ocasiunea negociatiunilor pentru frunta, rule SerbieT. Acésta Impre jurare vine siea sit marésca conilictul latent dintre Rusia O. Turcia. Cerni Georgea fost -Ms de comandantul turc din Belgrad, care-1 trimise capul la Constantinopole(1). Acdsta imprejurare obliga pe P6rta Ja concesiunT fataau reclamatiunile rusesdf, In cursul lunei luI Septembre, cat privesceregularea fruntariillor despre Moldova. P6rta primesceca acésta fruntarie sa tréca la Dunare, pe ttirmul drept al bratuluT SulineT, pana lapunctul -Linde se intrunesce cu bratul ChilieY, maT sus de Ismail. (2) Lui Andr6ossy la Constantinopole succed ase, ca ministru plenipoten- tier al RegatuluI frances, marchisul de Rivier. Acest ambasadornu maT continua fag cu Rusia, fata Cu Strogonoff, actiunea predecesorulul BM. De aceea nielT111 se maT ocupa Franta de Ortea Principatelor. Intr6ga jum6tate de an din 1817, Monitorul Universal francesnu maT aduce decat rare notite cu referinta la Ora° n6stre. Nu a§ase petreceag lucrurile sub Napoleon Singurile notite ce gasim In Monitorul Universal, In jumatatea din

Kronstadt. Le gendre du Prince de Valachie, Ban Arghiropulojllte ce Prince avait envoyé à Hermanstadt pour complimenter LL. MM. a eu, le 8, l'honneur de leur étre presenté. Le Moniteur du 5 Septembre 1817. La August 1817 ad cAlkorit km. EL. Austriace 1,n Bucovina (dans le beaupays de Buckowine (!), oil la végétation est magnifique. Les derniers points sur ces fron- tiAres, que LL. MM. avaient parcouru, sont le passage de la Porte de fer de Trajan et celui de la Tour Rouge sur le fleuve de l'Aluta, {1) Voli Le Moniteur Universel, de la 21 August 1817. (2) Le Moniteur Universel. No 280. Mardi, 7 Octobre 1817. Vienne, le 25 Septembre. le baron de Strogonoff a eu, le 22 du mois passé, une conférence avec le Reis- effendi, concernant le règlement définitif des frontières. Cette conférence s'est tenue aye() le plus de solennité possible, et le ministre avait donné ordre a un courrier de se tenir prét A partir le 26 pour Saint-Pétersbourg. Le Mointeur Universel. No. 298. Samedi, 25 Octobre 1817. Constantinople, le 10 Septembre. Les iégociations avec la Russie ont pris une tournure très-heureuse. Dans une çonférence tenue le 2 de ce mois avec le baron de Strogonoff, la Porte a adopté les propositions de l'Empereur Alexandre pour les nouvelles frontières de la bes- sarabie. La nouvelle ligne de démarcation entre les deux Empires passe sur la rive droite du Danube connue sous le nom de Sulina, et suit jusqu'à l'endroit où il se réunit avec le Kill, au,dessus d'Ismail. M. Bogdanovich, le commissaire de démar- cation pour la Russie, est déjà retourné à Pétersbourg.

70 V. A. IIRECRIA 210 urmA a anultd 1817, sunt in num'ér de data). Prin acea d'Inthia se vorbesce de o miscare, care s'ar fi IntImplat la BucurescI, In urma cAreia Domnitorul Caragea ar fi fost silit sA pArAs6scA capitala. (1) A doua desminte scirea despre miscarea arkatd maI sus si aposí cu mult optimism laudA domnia luI Caragea si M. scire despre un cu- tremur Intimplat si despre mersul timpulut (2) - In anul 1818 negociatiunile cu Rusia continua. In fond sunt tot a- celeasI din aniI anterior'''. In formA, ele ieail alt demers. Strogonoff nu maI desparte cele patru puncte sub lite: a) Executiunea tractatuldi de pace cht privesce pre S6rbl, chrora Pórta s'a angajat sA. le recunósch dreptul de autonomie civilh si religi6sA; b) Partea acordatA RusieI In administratiunea Principatelor Moldovel §i ValachieI si dificultAtile, earl s'aú ridicat asupra execuOunif acestuT articol; e) Diverse cestiunl relative la fixarea fruntarielor si la indemnitAtile stipulate; d) Restitui- rea unor cetAtl In Asia, cerute de P6rt§ si nestipulate prin ultimul tractat. (3)

(I) Le Moniteur Universel. No. 302. Mercredi, 29 Octobre 1817. Vienne, le 17 Octobre. Les lettres de commerce annoncent qu'il y a eu A Bucarest un mouvement, A la suite duquel l'Hospodar a été, dit-on, obligó de quitter cette capitale. Le Moniteur Universel. No. 320. Dimanche, 16 Novembre 1817. Vienne, le 1-er Novembre. Nous avons reeu ici des lettres de Bucarest, du 14 Octobre. Il en résulte que la plus parfaite tranquillité règne dans la Valachie ; que Pétat sanitaire des habitants de cette province est très satisfaisant; qu'on n'y découvre plus la moindre trace d'une maladie contagieuse, etc. Les symptómes della peste, qui S'étaient manifestés, l'été dernier, dans quelques communes de Ia Moldavie, ont disparu entièrement. Les mémes lettres rapportent, qu'on a ressenti le 12 Octobre, A Bucarest, trois secousses assez fortes de tremblement de terre. La dernière était assez violente ; mais elle n'a causé aucun dommage. Le temps était pluvieux, et il y avait un brouillard assez épais toute la journée du 12 Octobre. Le Moniteur Universel. No. 213. Samedi, 1-er Milt 1818. Constantinople, le 20 Juin. Les négociations entre la Sublime-Porte et le ministre de Russie, M. le baron de Strogonoff, ne paraissent offrir rien de nouveau quant au fond; c'est seulement sous le rapport de la forme qu'elles ont, A ce qu'on assure, pris une autre marche. La Rumie, dit-on, a ordonné it son ministre de ne point séparer les quatre objets de la négociation. On prétend que ces objets sont: I) l'exécution du traité de paix pour ce qui concerne les Serbes, auxquels la Porte a promis l'exercice libre de tous les droits civils et religieux ; 2) la part accordée A la Russie ',dens l'administration des Principautés de Moldavie et de Valachie, et les difficult& qui se sont élevées sur l'exécution de cet article ; 3) diverses questions relatives A la fixation des fron- tières, et aux indemnités stipulées, qui sont restées indécises lors de la dernière eon- vention ; 4) la remise de quelques forteresses en Asie, que la Porte demande, et qui,

211 DIN DOMNIA LEI CARAGEA 71 Asupra acestor puncte, Rusia admite negociatiunile imediat, saü la un alt moment, dupà cum va plAcé Portil. AcOsta concesiune o face Imp6ratul Alexandru, Bind-cä se pregatiail suveranil marT aT EuropeI sa se Intalnésca la o nouà conferintd saúcongres, la Aix-la-Chapelle si de sigur, cA voia ea Europa sanu fie indispusa In contra lul s5.-1 considere ea pregAtitor de tulburdri nou6a pleil universale. Pe cand la Constantinopole, In anil al 6-lea si al 7-lea al DomnieT lul Caragea, continue' asemenea negociatiunT, la Bucuresel,pe t6td diva, se facea maT grea acOstl domnie. Dionisie Eclesiarchul, a aruia lu- etrare se termina cu anul 1815, nu ne maT pote servl pentru istoria Domntelk luT Caragea din acestl anT. Zilot RomOnul (Fanutà) amintesce Insä de intrigaboerilor din anul al 5-lea al DomnieI luT Caragea. Constantin Filipescns cure simtia edse InnécO corabia luT Caragea, acum cprin ipochimene ruses& I arigrad» provoca reclamatiunT ale con- sulului rusesc In contra jafurlInc tpriT, de earl era acusat Domnitorul, jafurT de earl se folosise, este sciut, marele Vistier Constantin Filipescu. E probabil cA miscarea boerésdi provocatd dcConst. Filipescu este aceea, de care pomenia .Monitorul Universal frances, din 29 Octobre 1817. Domnitorul Ingbusl lesne asemenea miscare, fAcêndt surghiun pe Filipescu la mosia sa Bucovul. Asemenea sárte avurai altI dol boersi IntelesT ca Filipescu, anume Vornicul Const. Baldceanu si marele LogofOt Grig. Ghica. Acest sun-4 ces nu asigura totusi triumful definitiv al luT Carageai Implinirea color 7 anI de domnie. Averile luT mar!, cunoscute la Constantinopole, erail tocmaT un pericol pentru capul luT. Cu boeriT rOsvratitT tot se putea impaca el si la nevoe se putea cotorosl de el chiari prin otravA, cum a fost acusat de public la msOrtea lul Const. Filipescu, cdruia II dete voe, din causa de MA, sd se Int6rca la BucurescI, dupa cAte-va lunT de exil si care muri neIntardiat, and loe la asemenea banuialà de otrOvire. Dar nu era tot asemenea de usor sd-s1 asigure impunitatea la Constantinopolei maI ea sOma sail' apere acolo averile, dupa ce se va fi dus In urma Impliniril celor 7 anT de domnie. Insciintat de amical ski de Gentz, ed Intro punetele In desbatere dintre Strogonoffi P6rta va fi si Intrebarea dAinuiril domnier sale, (1) n'est pas stipulée dans le dernier trait& On ajoute que la Russie laisse à la Porte l'alternative de négocier actuellement sur tout l'ensemble de ces questions, ou bien de remettre toute négociation à un autre moment. (Journal de Francfort). (1) Depep din 30 Iunie 1818.

72 V. A. IIRECHU 212

Caragea preferl fea masurile de precautiune inainte de ori-ce solutiune s'ar fi dat unei asemenea intrebari, cu ata mal mult ca nu putea sa spere una buna, din moment ce o parte din boeriI tériI lu- crail acuma impreuna cu Rusia contra lul. A§à fiind imprejurarile, Caragea se hotari sa abandone tronul téra. La 29 Septembre, Domnitorul asista la immormintarea 1111 Radu Golescu. Dupa aceea pranzl la curtea Sai in urma simula o promenada afara din Bucuresci, dupa ce-§I luase, negre§it, t6te dispo- sitiunile pentru fuga, ducênd cu sine familia Sa, ba Qi pe ginerii sal, Banul Arghiropulo, Postelnicul Vlahuta qi pe Mavrocordat. Dupa 4 ore de cal6torie, sosl in Bucuresci un trimis al luI Vodà cu insdr- cinari de caimacämie pe numele BanuluI Brancoveanu, Vornicului Barbu Vacarescu, LogofkuluI Samurcai boerulul Vistier Ghica. Se aduna indata Divanul intreg §i se hotar6sce a se comunica la Constantinopole scirea fugel lui Caragea. lata arzul boerilor din 29 Sept. 1818 catre P6rta Otomana:

Arzul cdträ Impáraie, and a fugit Domnul térii loan Gheorghe Caragea Voe- vod, 1818 Septembre 29. NoI, robiI prea puternicii împòráii, mitropolitul, episcopil, egumenii i boeriI marI si miel, cdpitanI FA t'Ud säraca raiaua, din cea neaperatä datorie indemndndu-ne, ca nisce supu0 ai prea puternicil si a niístril hränit6re impéritiei cu cele pdnd in pämint inchinálciunI catre prea indltatul impäriltesc prag, arètându-ne printeacest prea plecat al nostru obstesc arzul-mahzar, insciintdm prea blanduluI au4 al prea puternicil impärätil, cä Domnia-Sa Ioan Vodi Caragea, Domnul acestel térI, asta' 41, la 29 ale acesta lung Septembre, pe la 4ece ciasuri din scaunul Domnid, a plecat, esind atara din politie intocmai cu acelasi chip ce obicinuià de e,gicl atará; la plimbare, lar peste prea putinä trecere de vreme, ca de vre-o patru cia- surI, ne-am pomenit cd din urmarea drumulul DomnieI-Sale ne trimite cdte-vd po- runcI in scris, care laräsI dupä a supuneril datorie 111 povätuire socotim el se cuvine a se face sciut si la impéráltescul augl al prea puternicil Imperáii. Iatfi trimetem fA copil dupd dinsele adeverite cu iscäliturile niístre mitropolitulul, episcopilor boerilor, trimitänd osebit si copie dupä o notä ce in urmit ni s'a trimis de catre cinstitul general consulat al Rusiei de aicI, spre a se face cunoscutä cifre impärd- tescul auçli cererea ce face prin numita notd Excelentia Sa generalul consul rusesc. tocmaI dupti primirea acestor porund ale Domniel-Sale ce s'a (Jis maI sus, In- credintându-ne cu bunál-sémá de a sa pribegire de aicI din térä, cu teltd familia sa, numal decfit pe de o parte noi boerii am imbrätisat cu totii strdjuirea politieI otchrmuirea Veril, priveghind din tad virtutea de a se pune in lucrare si a se urmä orl-câte mijle,ce privesc la intregimea acestuI impërätese cheler, dupä a supunerii strilmoescil nesstre tierbinte rävnei credintd, ca unil ce de la a sa im- pérätéscd milà asteptdm val hrana si mingderea, lar pe de ala parte pentru nizamul mdrgineI lipsit de a insciintà färä de zábavä si pe luminatiI i slavitil muhafizi aI serhaturilor de acéstä fdrä de veste intdmplare, pänä cindne vom invrednicl a sosl si a se AM-a acata vrednicä de jale a no5strA Insciintare la impd-

213 DIN DOMNIA Lei CARAGEA 73 rfitescul prea Malt prag, Inaintea cdruia, asterndnd cele panti la pämint ale nóstre inchindciuni, sà ne tanguitn de Basta' Ma de vestei nenàdàjduitä intimplare a pribegiriI Domnulul, care nu putinä spaimä si turburare a pricinuit la obstea supusilor raele de aid ale prea puterniciI Împèràil, Intocmai ca si la alte trecute intimpldri de pribegiri ale acelor Dome, cari, aracindu-se in pdmintul fgril cu desdvirgitd stdpdnirei putere, ail pus in lucrare feint' de stiald 161e cugetdrile voinfele lor, and nu pufine raddri i pagube am suferit, in cdt din nisce urmitri ca acestea ale Domnilor am ajuns a ni se turburd a pururea linigtirea réril (care este eheler impdatesc), si in vreme ce noI tot-deauna suntemi in Oa viéta n6- sta. vom fi supusIi credinciosl, ne vedem incungiurati de asemenea sup6atóre tur- burfiri. Dar cu tóte aeestea, implinind datoria supuneriI si a credintel nóstre ditre prea puternica imp6atie, am odihnit eu cele mai blandei euviinciósele mijlóce pe supusele raele, am pus in build orinduiald curg6tórele trebl ale tarn,it6te cite am socotit cà privesc la nizamul cel obstesc al pdmintulul le-am intocmit cat ne este prin putintä, spre inlesnirea sfintelor impdatescI porund, spre sävIrsirea curg6t6- relor trebli spre intocmirea linistiril cel obstesci. De aceea dar, alergand tótä obstea supusilor locuitod de la acest impérätesei nou6 ae hrand deitältor cheler al prea puterniciI imp6ratil, ne rugärn cu cele Valli la pdmint Inchiniiciuni, ea sift-sI reverse prea puternica impdatie cea cu blandee pdrintéseài impdatésed mila sa, cdtre cei ce cu nestitiósfi dorire astépta si privesc la aceeasI Impdatdscil a sa milostivire,i precum apururea de la mosii stramosli nostri am dobandit mangaere de la a sa nemdrginith mild, ce privesce catre totl supusil prea puternicil Imp6rdtiI, asemenea si acum sà ne lnvrednicim a dobandl ceea-ce a sa stkpandscä, pfirintésci imp6rAtésa privighere, ea ochi milostiv privind asupra supusilor s61, va bine- chibzul spre a li se OA: cinstea, dreptätile i privileghiurile, care prin impdateseile vrednicile de inchinficiuni hatiserifuri ni s'ad htirdzit, cum si linitita petrecere i odilina, atilt a partiI bisericescI i a neamului boerilor pämIntenl, cat si a tótel obsta supusilor raele a cheleruluI imp6rdtese, &del noI a pururea Cu tótd obstea Indltdm maul de rugaciune cdtre inaltul Dumnedefi, pentru prea puterniculi prea dreptul al nostru fic6tor de bine si tiitorul dreptfitil stfipin al nostru, spre lndelungirea anilor vietil imp6rätiel sale si spre intdrireai starea Impdrätescului sed scaun panä In vecI. Prin acest arz boerri f6rte timid se marginesc abia de a ruga Pórta Otomana 4a li se plzI cinstea, dreptdtile i privileghiurile, earl' prin 1m- p6rdtescile §i vrednicele de inchinaciune hati§erifurY li s'ail harazit.» (1)

(1) Von Schladen, In raportul sed eked Regele Prusiel, din Constantinopole, 24 Novembre 1818, amintesce cä boeriI MuntenI ad profitat de interegn ca sd revendice des certains droits, usurpds ou dludds depuis nombre d'anudes par les Hos- podars. Les Baimacams nommés par le Prince fugitif, au moment de son départ, apas avoir recueilli les différentes représentations des principaux boyards, ont adressd une requate au Grand Seigneur, en adamant : Le droit de nommer aux places vacantes du clergé. Celui de remplir exclusivement par des indigènes toutes lescharges dans la Principautd, excepté celles de la Cour.

74 V. A. ITRECHIÀ 214 Boerimea nu profitd macar de ocasiune ca sl cérà Inapoerea drep- tuluT t6rff, de a-vi alege insd§T pre Domnitorul s6ti. Ca rijspuns la arzul boerilor nu IntArdie a le venl. din Constanti- nopole firman, prin care 136rta se aratd multumitd de devotamentul boerilor §i le vestesce inlocuirea lui Caragea, prin Alexandru Sutu. Iatd acest firman dupd traducere greased : Talmdcirea acestui firman grecesc al Viziruluï, respuns la arzul ce ail trimis boeril pentru fuga Domnului Caragea i pentru Märia Sa Alexandru Sufu, ce s'a Aleut Domn. Laudele celor maI alesI din norodul Mesiel, boerl al Pril-Romanesci, immul- téscd-se supunerea vóstrd. In scurt vi se face sciut, crt am primiti cu de-am6runtul am inteles cele dintlI si mai in urniti trimise armahzarurile vóstre, impreund cu alte hârtil, adeveritóre de cea in faptä dintru inceput pleciiciune de slugii dreptatea vósträ,i cuprinçlkóre, cä la 10 ale luneI luI Zihilge, in ;11 Duminecd, Domn.ul Valachiei Caragea Iancu, fugind cu al easeli cu copiii luI, aú trimis scrisori din cale de 4 césurI de la BucurescI si ea cel din BucurescI consul Rusesc a trimis notä frantuzéscä, ale cärora scrisorI cum si ale notel atI trimis copil ; cä urmAnd dupd vremei dupft intimplare cu tóte puterile vé nevoiti spre nimerirea mijlócelor celor ce privesc spre odihnai aducerea la stare a memlechetului impérkesc si spre linistitai neclkita stare a säraceI raele, cä v6 aflatl nevoindu-v6 spre osîrd- nicá inaltelor poruncl ce aunt date, asezindu-v6 spre inaltä bunà pia"- cere, cunosand acésta de netägaduitä datorie de slugä si de laudd a véndu-v6 inteacestea afldndu-v6, asteptati arkarea inalteI milostiveI impérätesci hotärirI, dintr'acestea arkat bine primità si bine pläcurd prea puterniculul Devlet silinta vóstrd spre a vestl ¡nand Porti lucrul cum s'a urmat spre supunere si sadacat, indreptdndu-v6 neabaterea v6strfi din calea supuneriI si a dreptätiI,i punerea indeletniciriI vóstre cei ce are sfirsit bun spre päzirea nizamulul raeleli spre paza linistel ei. lar acum, fiind-cd cel ce a fost Domn MoldoveI, Alecu Sutul Voevod. orinduindu-se Domn Valachiel, a imbrdcat caftan si s'a trimis din partea Domn Caimacam, pentru care s'a dat dupd obiceiii inaltd poruned de Cäimd- cdmie,i fiind-cd numitul Domn s'a incredintat de la cei ce merg si vin de pornirile vóstre cele spre bund pläcere si de punerea silinteI spre economia memlechetuluI impératuluI, a insciintat de acésta unele ca acestea fapte bine pldcutei dove(;11 de

3. Celui d'exiger que les Hospodars soient tenus à ramener, à l'expiration de leur règne, tous les Grecs qu'ils auraient introduits dans la Principauté. 140 de boeri s'ad intocmit sä revendice aceste drepturI. AcestI boerl, dui:A Schladen, ar fi voit sd detroneze imediat'si pre Metropolitul Nectarie, càci erà grec... (Ve(1 Hurm., Supt. I. 311-2.Vog N. Iorga, Acte Fi fragm., pag. 639). Boerii nu putut intelege in privinta Metropolitulul Nectarie. Copie dupä arzmagzarul boerilor s'a trimisi nouluI Domn Alex. Sutu. Acesta consulth pre Strogonoff, de este legalä jaiba boerimeI. Strogonoff respunse cà da, de óre-ce este anteriórä venirii luI Sutu la domnie. E de creOut cd boerimea Munteanä nu trimisese arzul, fdrä a consultà prealabil pre vestitul consul Rusesc Pini.

215 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 75 credintä ail Indoit multumirea. Deci pine va sosl acl mal susisul Domn, spre bunA plAcere si dreptate, asszAndu-ve ve veri sill si ye yeti nevol dimpreunA Cu sfatul celar ce s'ail trimis Caimacami, spre nimerirea mijlócelor ce privese spre a nu se IntImplà turburare la nizamul iconomiel memlechetulul, si ea sá ye si1ii spre aretarea dreptlitil intru care ve läudatl, arétând eea desevirsite destoinicie, spre do- -vedirea cuviincióselor fapte ale dreptAtiI, vi s'a seria acestä scrisóre, care, cu dum- nesleesc ajutor sosind, yeti urmA dupe chipul ce vi se serie, si pe a celul ce urmeze povetuiril. (1) In Tarigrad. Dervis Mehmet. Caragea pregAtise pe 1ndeletele fuga luI din térl. De mal multe luni Iï trimisese banil In Elvetia, Anglia si Rusia. Ac6sta ospune si o corespondentl a Afonitorului Universal, din Constantinopole,cu data de 14 (26) Octobre. (2)

(/) Cod. 27, fila $41 gr. 542. (2) Iatil diversele corespondente din Monitorul Universal, relative la fuga lui Caragea: Le Moniteur Universel. No. 215 du 11 Nov. 1818. Din Viena, la 1 Novembre. Des lettres arrivées hier de Bucgtrest en Valachie annoneent que le Prince regnant de ce pays, Jean Caragia, vient de partir secrètement avec toute sa famille et toute sa Cour. Ce Prince avait acquis dans la Valachie une fortune immense en fort peu de temps. Il était devenu si puissant auprès de la Porte, qu'il a exile plusieurs boyards de premier ordre qui s'opposaient A son ambition. Il paralt certain que le Grand Sei- gneur avait Pintention de le perdre pour s'emparer de ses trésors. Mais celui-ci a eu le temps d'imiter son predécesseur, le Prince Ypsylanti. On a etabli aussit6t, après la fuite du Prince Caragia, un gouvernement provisoire. On craint beaucoup que cet évenement n'occasionne des troubles. Le Monitewr Universel. No. 317. Vendredi, 13 Novembre 1818. Vienne, le 31 Octobre. D'après des lettres authentiques de Temeswar, de la date du 13 de ce mois (Voir le Moniteur du 11), le Prince Caragia, Hospodar de la Valachie, y etait arrive' avec sa famine, et a demande au gouvernement la permissiou de fixer son domicile en Transylvanie. Il avait appris, par un correspondant affidé de Constantinople, que son beau-fils, qui est chargé de la fonction de Dragoman de la Porte, et qui depuis longtemps intriguait contre son beau-père, avait enfin reussi A fairs decreter sa des- titution et probablement sa mort. Le prince Caragia convoqua sur-le-champ le Divan de Bucarest, lui remit les relies du gouvernment, et partit dans la nuit pour les frontières de l'Autriche. Quelques heures après son depart, le firman du Grand-Sei- gneur, ordonnant de le deposer et de lui couper la Ole, arriva it Bucharest. Le Moniteur Universel. No. 324. Vendredi, 20 Novembre 1818. Vienne, le 8 Novembre. L'Hospodar de la Valachie, Janko Caradscha, n'est pas arrive à Temeswar, comme on avait dit, mais à Cronstadt en Transylvanie. Il arriva sous Pescorte de 600 Arnaoutes, qui s'en retournèrent en Valachie. Le temps de son règne, qui devait étre de sept ans, en vertu du dernier traite avec la Russie, était sur le point de s'ecouler. Lea boyards de la Valachie ont pris les renes de l'administration jusqu'A ce que son successeur arrive de Constantinople. Le Prince emigre a invoqué la protection de PEmpereur de Russie. Le prince Czetwertinski, attaché à Pambassade russe it Vienne, est parti pour porter cette nouvelle à son Souverain it Aix-la-Chapelle.

76 V. A. IIRECHIÀ 216 Ca sa nu a& boeril, carI 1-ar fi putut oprl de a fugl, Caragea se ocupa cu trebile trii pana la ultimul moment §i chiar in diva fugeT sale. Din acésta Ji posedam decretul luI, prin care acorda D6mnneI Ru- xandra Hangeri, sora eéposatuluT Beizadea Grig. Ghica, o pensiune de 2,000 de talerI pe an §i altì talen f 3,000 pe an clironomilor rèposa- tuluI Beizadea Gr. Ghica, din veniturile manastiril Ghiculescilor, sf. Spiridon notz. (1)

Le.Moniteur Universe& Samedi, 12 Decembre 1818. Constantinople, le 28 Octobre. La Porte a rem relativement à l'évasion de l'Hospodar de Valachie, Prince lia- radj a, les détails suivants : (II était accompagné de son épouse, son fils, ses deux gendres, Arghiropulo et Vlahutzky, et da bojard Mauro. Cordato. Il parait qu'il avait préparé de longue main son évasion, car il avait depuis plusieurs mois fait passer des capitaux considérables en Suise, en Angleterre et en Russie. La Porte a donné amicalement connaissance au ministre de Russie de Pévasion de l'Hospodar, et elle lui à représenté la néces- sité de nommer i ce poste, qui était devenu vacant. M. le baron de Strogonoff a reconnu avec la Porte cette -nécessité ; mais il a observé que, jusqul ce que le terme de sept années de régence stipulé par le traité ffit écoulé, la place d'Hospodar ne pouvait être remplie qu'ad interim par un kaimacam.» Le Moniteur Universel. No. 353. Same di, 19 Décembre 1818. Pétersbourg, le 24 No- vembre. Des lettres de Bucharest racontent de la manière suivante les circonstances de l'évasion du Prince Caradja, Hospodar de Valachie : «Le 10 Octobre à midi, le Prince Caradja se trouvait encore à Bucharest; il as- sista è. la cérémonie funèbre dn feu Ban Golesko. Apra avoir diné dans son palais, il feignit de faire une promenade vers le faubourg Bayor(?) et exécuta par ce moyen le projet de fulte qu'll avait médité. Réuni à son éponse, son fils, ses filles et ses gendres, accompagné de Ban d'Arguiropulo et du Postelnich Vlakhoutzky, et pourvu d'équipages de voyage, il prit la route de Cronstadt. Environ trois cents Arnautes, sur la fidélité desquels il ne pouvait cependant pas compter avec certitude, composent son cortège. Pour empécher toute poursuite, il a fait rompre derrière lui les ponts jetés ça et la sur les marais et les rivières: c'est ainsi qu'il atteint sans obstacle la frontière d'Autriche. Le lendemain matin, il a envoyé des dépéches aux boyards qu'il avait nomma gouverneurs ; savoir : au Ban Brankovan, au Vornik Barbo Va- karesko, au Logothate Samour-Kache, et au boyard Vistier Ghica.» (1) 16:1 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie. Cinstiti credincios boerule al DomnieI-Mele biv vel ciminare Iancule, epitr6pe mânàstirii sfintuluI Spiridon Not, fiind-ci prin hrisovul Domniel-Mele, ce am dat, am hotirIt ei am orinduit ca taleri 2.000 ce ava reposatul Bezdada Grigorie Ghica, fiul réposatulu1 Domn, ctitorul al acestal minästirl, ajutor la cheltuelile sale din veniturile mânàstirii, dui din talen i 3.000 ce s'ail aflat vechl orInduitI, aceeti talenl 2.000 ce ad fost orinduitl pe obrazul reposatuluI Beizadei Cu alti talerI 100 açlaos din veniturile mematiril, am orinduit ca si se da Luminitid Sale Difimnel Lucsan- drel Hangearli, sora rftiosatulni Beizadea Grigorie Ghica, ca kit pe tot anul prin

21.7 DIN DOMNIA. LIJi OARAGEA 77

Dejà in 16,28August 1818, erk la Curtile ambilor DomnI agitatiune, temere despre mazilirea lor Inainte de cc:II 7 anI deplin, Pagé, gerantul ConsulatuluI frances, in timpul concediuluI luI Formont (eare inlocuise pe iedoulx), scrie de ac6sth moth Ducelul Richelieu. épte dile duph aasth nota, NO adresézit ministrulul séù Richelieu alta, In care Li da detaliile fugel MI I. Caragea Ii1 modul urmator;

Pagé it Richelieu. Buc. 17 Octobre 1818. Vestesce el la 11 ale lunil a fugit Caragea.,,, A.près avoir assemblé tous les boyards du pays pour les rassurer sur les craintes - qu'ils avaient, il en a nommé de suite plusieurs aux places tant du Divan que de la police et il est parti pour Cronstadt avec toute sa famille, dans la méme journée, accompagné de GOO Arnaoutes. Ce départ a paru d'autaut pIus précipité qu'on supposait qu'il attendrait le retour du tartare expédié, il y a quelques jours, Constantinpple, pour, dit-on, porter au Bezadey George, son fils, des instructions sur la conduite qu'II devait tenir. Du reste, tout s'est passé paisiblement, d'autant plus que l'administration de ce Prince est peu regrettée ; c'était un homme sans mceurs et très avare, qui a dépouillé tous les malhereux habitants de cette Pro- vince..... On est aujourd'hui dans la plus 'vive impatience de savoir quel 'Prime sera nommé ici. Tous les vceux semblaient se tourner vera le bon et malheureux Prince Soutzo, dont l'adrainistration a toujours été fort douce. Consulul Austriac FA Maese ali fa vorisat mult fuga luI Caragea. Le Prince de Noldavie a demandé son rappely, ca vacié pe tatäl

Nicolae Filimon, In « Cioeog, veda noï», aduce urmAtorul pitac- afipt ab luI I(.1) loan Gheorghe Caragea, din 20 Septembre 1818, prin care Domnitorul ar fi anuntat t6ril abandonarea domniel: .xCu mila luI Dumneded 1é loan Gheorghe Caragea V. V., etc. cDumné-v6strA velitilor boerl al DivanuluT Domniel-Mele. 4Cum yeti priml acest pitac al Domniel-Mele, sh vh aclunatl la Mitro- olie §i sà facetI cunoscut tuturor boerilor Halò §1 Mazilf, eh eù am 16sat scaunul domnieI pentru scoposuri ce numaI mie mi se cade a le scl; lar duph aceea sh alchtuitl Chimhchmia §i sh chutaft trebile tèril Cu os'ardie §i dreptate; §i pentru o maI bunl pazd a lini§teI locuitorilor, sA fAcetI mehtup (raport, ar6tare) chtre muhafiziï shrhatu- dumné-lul cinstit si credincios boerul Domniei-Mele Grigorie Ghica vel Vistier, in cftt va avé luminata D6mnil Hangearli viétá, iar talen i 3.000 ce sunt vechi urmézii a se da pe tot anul la clironomil réposatuldi Beizade Grigorie Ghica. Ci dar Inteaces- aai chip si urmezi cu clarea acestor ban'i din veniturile maula:31161. Tole° pisah gpd, 1818, Septembre 29. Cod. LXXVII, fila 340, V.

78 V. A. IIRECHIÀ 218 rilor dupd marginea Dunarii, ca sa va dea ajutoral trebuincios. Tolco pisah gospodsvomi.» (1) Este acesta un pitac ce in adevar a existat, 0 ce s'a lipit pe tate zidurile Bucurescilor, cum afirma minunatul romantier al DomnieT lui Caragea, orT e o inchipuire a luT, ca scriitor ? Nu putem spune, dar, de Ore-ce nu am aflat in nicI o Condica Domnasca asemenea act 0 de Ore-ce despre el nu se face mentiune de boeri in arz-magzarul lor catre Partai nicairi, nol 11 banuim neautentic. Un punct care ne indamna sa credem acésta este §i cacT pitacul in- démnd pe boeil sa alcatuéscei el Canzeiceinzia. ApoT dupd obiceiti, nu le organisail boeriT, ci noil DomnT, pana la venirea lor din Constantinopole. Chiar de va fi ordonat Caragea sa se faca o CC- mäcdmie, boerimea prefera sa stea tara pe mAna el 0 de aceea titlul nouel administratiunI interimare este: No ï boerVi gra In cod. LXXX VII (pag. 93 verso), intilnim pitace date deecNoï boerir Prei-Romelnesd», de la inceputul luniI Octobre 1818 pAnd la 20 Octobre, cand boerimea se decide a restringe administra tiunea in mftnile a critor-va Ace0ia îI die: Na boerg, oteelrmuitorr, rérg-Romelnesd. (2) NumaT la 12 Novembre 1818, cand Alexandru Nicolae Sutu este numit Domn, se institueCameiceimia» (Cod. LXXX VII, pag. 105.) Repetim maT întâiüadministréza téra eNdi, boerir, Prit-Romeinesdp, apof NoI boeril otca.rmuitorI.» Caragea statti ca.t-vgt timp in Transilvania la Bra§ov 0 in alte partl, dupd care se duse in Italia, unde ramase 'And la sfir0tul vietif sale. Wilkinson, raportgind in scrierea sa evenimentul fugeT luT Caragea, d6 cu totul alte informatiunT decat cele de maI sus; el dice urma- t6rele: ellospodarul Caragea stringênd o imensa bogatie in cursul color 6 anT de §edere in Valachia, §i temêndu-se ca sa nu i se call compt la intarcerea sa la Constantinopole, de acésta acumulare de bogatiT aplicata in profitul sail, cr eat' convenabil de a face o retra- gere prudenta, §i de a se stabill inteo téra cre01na. Ore-care din

Ciocog vechi, qj not editia Miiller. Bucurescl, pag. 132. No. 82 §i 83. 0 carte deschisä din 20 Octobre 1818 vine sä ne lamurésck In mod neindoios, ca duph fugirea Domnului din scaun, pentru buna petrecere a tuturor pentru nizam, i pentru ferire de réfi, i pentru a dreptätil pazäi pentru orinduelile cele bune earl se aflä Intocmite a se 04 spre a nu se IntImplit vre-un cusur, saü vre-o ataxie, iar mal vIrtos pentrn datorileërii cele netägdduite, earl merg la P. In. Pórtä a Impératidi pentru Indestularea celor trebuinci6se ale prea vestiteI cetätI Tarigradului, ce merg de ad, dupä Intocmirila ce se aflti fäcute Ind de cänd era Domn In scaun, ne-ad ales olltea.

219 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 79 Europa, In afara de atingerea puterfl turcescI. El trimese t6te fon- durile sale la togncI europene; qi In luna Oetobre 1818i Intrunind pe cati-va din principalil boeff,. le Incredinta frilnele guvetnamIntului parasi Bucurescil, pentru a se duce cu tóta familiasa la Kronstadt, In posesiunile austriace, unde el sol fara accident.» Resulta din acésta informatiune a luI Wilkinson, ca Domnitorul nu paila BucuresciL fara de a fi Insciintat prealabil pe cat-T-v-a din boerL Acésta informatiune este din noti 10. cu mal multe am6nuntimI adusa maI departe de Wilkinson, In apendieele No. III, pag. 255. (1)

(1) Iati Intrégl acéstä informatiune, care venitá de la un martor bcular e férte preti6sä. Ea este extrasA din doné scrisorT adresate din Bucurescl la Londra. La 7 Octobre curent (1818), un mesager pentru Principele sosl In 3 slile din Constan- tinopole, gi In aceeagIi sgomotul circula In ora, cà Principele se gätià de duca. A doua sli diminéta, se véslit postelnicul VlIthurá, cu femeea sa (fiica- Principelui) gi familia sa, egind din ora g Intr'o trisurá de ctilétorie ;i In timp ce marI preparative de departare se continuail la Curte, sgomotele se märirA,ì poporul sA fie alarmat. Duminecii 11, dupil ce ceremonia obicInuitä a Baeramului turcesc fusese fácutil la Curte, Principele .conferl titlurl la diferite pers6ne gi fácil chte-va schimbarl in afacerile publice. Dupà masä, el Insoti convoiul batrinuluI Banul Golescu,i, la In- tércerea sa, el chemi in cabinetul Mil pe spiltarul Báleanu, pe aga VAcfirescu, gi pe alticiff-va, gi II informa cO fiind In pericol de a perde vi4a, daca ar réminé mult timp in térii, se aflit In momentul plecaril lul. El le recomandi de a-gi da teite silintele pentru a mentine ordinea gi linigtea,i numl un guvern compus din Metropolit, Brincoveanu gi Samurcag, carora el le d'ida instructiunI, pentru a dirigià afacerile in timpul absentil sale, gi pinä când Pérta va lid m'ésurI, pentru a regulà noua administratiune. El trimise de asemenea art cante pe d-1 Pini, consulul general al Rusiel,i dupä ce 1-a decis de a avé griji de afacerile particulare, pe carI el n'ar fi avut timpul sä le reguleze, I1 lua In mod amical congedirl de la ei top,i plecii In calégat sa ordinal-fi, un:Dad numai de dol servitori, ca gi cum ar merge sfi-gl faca obiclnuita sa plimbare de sérd. El se duse la Bänésa, unde se intfilni cu Princesa femeea sa, cu Princesa Ralu, fiica sea gi bar- batul el Banul Arghiropulo, tinérul Principe Constantin, postelnicul "Mavrocordat, aga Ylangali,i un mic numèr de servitorI, carl Ii agteptail toff cu träsurl de al& torie, cu cal de postä, cu bagage, etc. EI merserit Impreuni, gi la o mili distantfi de Bänésa, el se unirá ca 400 de Albanesi (garda corpuluI PrinoipeluI) bine mon- armatI. El se Indreptari spre Kronstadt, In Transilvania, unde -sosirà In siguranta, dupA o cdrétorie de 4 slile; el furA perfect de bine primitI de generalul austriac, care comandil la frontiere. Cel 400 de garsll furif trimii inapol gi Principele, pe când el se aflii Inca pe drum trimise diferite ordine guvernulul provisorii, cai cum el ar fi continuat de a fi singurul gef al téril. Se slice cä nu va stil mult timp la Bragov, dar ci se va duce In Elvetia, unde are intentiunea de a-gl fiaca. locuinta. Imediat dupi depArtarea sa, consulul rus puse pecetea Imperialfi pe téte aparta-

80 V. A. IIRECHII 220 Pe la jum6tatea anuluT 1817 in Constantinopole erail dou6 curente: unul In fruntea caruia era Vizirul, sub influenta corespondentelor lul Caragea cu de Gentz, nu ertt favorabil pretentiunilor muscAlescY. Cela- lalt curent, cu totul pacific, ell condus de Insu§I Sultanul, Acesta or- mentele Curtif, dintre earl multe. contineall efecte de mare valóre ; dupi ce puse un secvestru formal pe proprietitile particulare ale Principelui, sub pretextul ca nu plätise mai multe sume, ce era dator fati de nisce supusl rusl. Toff boerii se intruniri la 12 si scriseri Portil particularititile acestui eveniment neasteptat. EI avuri, dupi acésta, mai multe conferinte si se decise In fine de a trimite o petitiune Sultanului, pentru a-1 expune calamititile la cari el erail supusi sub administratiunea Principilor grecl, si a-1 rugi sit incredinteze pe viitor guver- nimintul Principatului Divanului singur; e se angagiail in casul acesta de a observit cu credintä tóte conditiunile, cari fuseseri pink atuncl impuse Hospodarilor. Nol asteptim acum cu fricti misurile ce Pórta va crede convenabil sá adopte, si acéstä resolntiune nu este de o mica importanti pentru sórtea ërii. In asteptare nol Wan in temen l continue, nu cum-vb. Pasalele turcescl din vecinitate, si nu iei asupri-le de a trimite trupe pentru a ocupà téra, circumstante cari, in loe de a produce efec- tele bune ale unel misuri prudente, vor pune totul in confusiunei desordine, inspäimiintä la un ask grad un mare numir de familil, in cit fac dejtt preparative pentru a se retrage in Transilvaniai in Moldova. 10 Decembre. Totul s'a petrecut fórte linistit. Sultanul, dupi ce a deliberat In con- siliul seú asupra petitiunil boerilor, a refusat de a priml cererea lor, si a numit pe Principele Alexandru Sulu noii Hospodar al Valachid. Caimacamil s'61 sunt deji sositi si aù luat administratiunea provisoriil a afacerilor publice. Noi scim acum In- tr'un mod 6re-care, ci Principele Caragea a pilrisit Bronstadtul si-sI va flack resedinta sa la Geneva. VeslI in ce mod este Aareá intimplarea fugei din Bucuresci a lui Caragea consecintele ei de catre von Schladen, represintantul Prusiel la Constantinopole, In 14 (26) Octobre 1818, in nota sa cited Regele sëü. (Iorga, Fragm. II). O alta varianti, care resultä din informatiunea lui Wilkinson, este urmätórea: Dupä Wilkinson boeril, prin arzul lor Ultra Pórti, ar fi cerut incetarea domniei fanario- ticei si fie el' insärcinati cu administrarea tériI. Arzul nu cuprinde In mod ex- plicit cererea boerilor de a administrié, el téra pe tot-deauna, dar este un document precursoriii micäriI de la 1821, In acel Bens, cá criticai desaproba domniile Fa- nariotilor, in pasagiul unde sice, di asemenea pribegil, s'ail intimplat si din partea altor Domni, «earl arétindu-se In pimintul 061 cu desivirsitä stäpinire si putere aii pus in lucrare far' de sfiélä tóte cugetirile, vointele lor, de la earl nu putine riutitii pagube am suferit, In cit din nisce urmâri ca acestea ale Domnilor, am ajuns de a ni se tulburà de-apururea linistea téril In vreme ce nol tot-deauna suntem si In OM viéta nósträ vom fi supusI Boerii se recomandi in locul Domnilor greal, dar esiti de a pune punctul pe i Totusl lui Wilkinson i se serie din Bucurescl, cá boeril erai hotirifi si ea% Sulta- nului, ca pe viitor guvernul tiril sä fie lint pe séma Divanului singur (Apendice HI, pag. 257-258). In tot casul, chiar daci cererea acésta da incetare a Domniei Fanariotilor nu s'a

221 DIN DOMNIA CARAGEA 81 dong In Iunie 1817 Vizirulul, ca neintardiat sA se 1110160 cu Rusia (1). fitcut in 1818, macar Cu curagiul Cu cara a fost formulatii la 1774, nu mai putin pro- beet cá eurentul anti-fanariotic exista in tell si cA, mere' spornic, pregatesce na- tionals miscare a lui Tudor Vladimirescu. Von Schladen spune in notele eked Regele Prusiel, cA cererile din arzul boerilor (140 de boerl) se märginiati la mai putin deck ce a scris Wilkinson si el la nurnirea lui Sulu, acele cereri boeril le comunicara si noului Damn. In notele, Inca inedite la ora cand scriem aceste siruri (1890, 6 Sep tembre) ale lui von Schladen okra. Regele Prusiet, din Gctobre-Novembre 1818, se ved dificultatile ridicate de Strogonoff, carele sustina tesa, a fuga lui Caragea nu e un delict aträgend mazilirea lui. Peripetiile acestel ciudate controverse le läsarn la o parte, de óre-ce finalmente modul de a vedé al Portii triumfa, cum von Schladen anunr Regelui sea, prid nota sa din 28 Novembre 1818. (1) Le Moniteur Universel. No. 211. Mercredi 30 Juillete 1817. Constantinople, le 20 Juin. eJusqu'à present le Divan, ou Conseil du Grand Seigneur, n'avait pris aucune da- libération decisive sur les representations de M. le Comte de Strogonoff, ministre de Russie, relatives aux pretentious les plus justes et les miens fondees de cette Puissance. Les obstacles à cet egard provenaient de l'influence du gra.nd-Visir sur' le Tefterdar (ministre des finances) et le Reis-Effendi (ministre des affaires etran- Ores). Le Sultan, qui avait au contraire extrêmement à cceur une reunion rave° la. Russie, adressa de son propre mouvement, le 3 Mars, au grand-Visir, le Haiti- Sehérif ou rescrit ci-dessus, remarquable par l'energie aye° laquelle il est consu: en y a eu jusqu'a present plusieurs discussions très-longues sur la note qu'a remise le ministre de Russie, cependant on ne nous a encore remis aucun protocole de vos seances. E y a déja plus de quarante jours que cette affaire a eté soumise votre deliberation. Pourquqi n'avez-vous rendu. aucune decision itcet égard Nous devons crolre d'après ce delai, que vous ne vous occupez dens vas séances que de choses inutiles. Voulez-vous done attendre jusqu'à ce que le ministre de Russie se fache et en vienne aux menaces ? Si vous croyez que la guerre soit ine- vitable, pensez aux moyent de defense. Exposez-nous en detail les motifs suffisants pour dormer lieu it cette guerre, et l'etendue des ressources dont vous ferez usage Mais si le temps, oil nous sommes, et les circonstances ne nous permettent pas d'en, treprendre la guerre, prévenez la plut6t possible par une reponse convenable le mécontentement du ministre de Russie., eL'impression que ce rescrit a faite sur Ie Divan était facile 5. prévoir. Elle a donne lieu à un second Flatti-Scherif, qui est conçu en ces termes : «Mes ministres, apres avoir milrement t?ut examine, ayant reconnu la nécessite de renoncer ri tout projet de guerre, et de prencire le sage parti d'un accommo- dement, il est absolument indispensable que les conferences s'ouvrent incessament, et que la note, dont il s'agit, soit remise sans Mai par le Reis-Effendi au ministre de Russie. Mais il faut mettre le plus grand soin à ce que cette note soli bien faite et clairement rédigée, et non comme la première qui n'avait point de sens, afin de faire connaitre à la Russie que notre intention est d'arranger les choses à l'amiable «Les dispositions pacifiques du Sultan et son 'engage décisif ont, suffi pour amener la chute du parti oppose. Le grand-Visir a eté vivement réprimande;mais Ancaole A. R.Tont. Seof.Istorice. 6

82 V. A. IIRECIIII. 222 ,

Cap. III. Finant el e.

NicAirea maI plastic nu se 'Ate face ic6na uneT Domnil,ca In studiul finantelor el. Sit vedem dar, cum se presintd finantele sub I. Caragea. In urma rAsboiuluT §i a greleT oeupatiunl muscAlescI dintre 1806-1812, Visteria t6riI ajunsese la f6rte mare lipsA, din causA malcu siknA a num6rul contribuabililor era f6rte redus, prin ciumA, prin emigra- tiune §i prin faptul a ne'norocitil t6ranI 1§I lase]. óselepe drumurt duand, in depàrtare §i chiar peste hotare, in toiul erniT, proviant pentru o§tirea ruséscA. Apol abusurile de tot felul §i cu deosebire abusul cu poslu§nicit cu scutelniciT, acordaff boerimel, pe la mAnAstirsi §i pe la tot felul de pers6ne, Meuse f6rte grea cisla, adecd repartitiunea birurilor. Prima preocupatiune a luI Caragea a fost, o recun6scem, de a re- organia finantele. Incl cu Inceputul anuluI 1813, Caragea a cerut Divanulut mal nainte de t6te, FA chibzu6scl asupra ImbunAtAtiriT calemurilor VisterieT, fie la centru, fie In judete. Marele Vistier Const. Filipescu 1-a ar'état Domnitorulut cl «din pricina rdsvreitirii: &could' vrera, samepri de pe la judge a2C ajuns la o mare schimonosire pi kind' la eel mei desdvirpit catahrisis, depärkindu-se pi buna orindu- ad pi liniptirea obptei pi intimpldndu-se pi multe zdticniri" la cur- 06rele trebuinfe ale Vistieriei pi ale tériï., urmändu-se pi lucrurY in poirivii». Caragea gasesce cd r6u1 vine mal Inainte de Oft, dincausa nestabiliatiI functionarilor Visterig §i deci dispune, ca stifieca §i din vechime cnestrdmutatd statornicie a calemurilorVisteriel pi sd se intemeeze in stare neclintitd, impodobindu-se cci ce se vor alege destoinici pi practicopi: calemgei dupd credinfa pi vrednicia cu care Se vor aria, eu mild pi cu cinste de la Domnia-Mea». Prin hrisovul sèil din Iunie 1813, Caragea Imparte cancelarla Viste- riel in 16 calemurl, fe-care cu cdte un same§, un cextractar», un logof6t de bresle, un logorét al havalelelor, altul de scutelnid, unul asemenea de slujitorI §i eta° un 1ogof6t la r6m4ituri, la cap an, la r6spunsurt le Reis-Effendi, qui lui servait d'instrument,ftété destitué et remplacé par le Dzanil-Effendi, qui a déjà occupé plusieurs fois ce poste. (Journal de Francfort).

223 DIN DOMNIA CARAGEA 83 un logohlt de poslugnici, unul de ¡Obi, unul al rAsurilor, prin"eare sA se deA lefile, un condicari trel logofeti, earl sA aibA vadiile) judetelor, i§ése zaraff. DupA recomandarea Vistierului Const. Filipescu, Caragea numesce functionari la tóte aceste posturl, declarAndu-le ina- movibilei scutindu-T de orY-ce dare sail havaet, afarA de casul cAnd vre unul va cAdd In tvinei cercetatebi atunci Inel cu hotArlre DomndscA. Pentru same0T de la judete Inc/ dispune Caragea, prin acela0 hrisov, «ea sei fie 6men4 de cinste, cu sciintei de socotélä cu praxis de ale judetula, unde se va rindui, set li se del de la Visterie ceírfile Domnid-Mele cu ponturi" ariteitóre, ca set scie fie- care cuviinci6sa ludatorie». Intre obligatiunile same0lor, (Jaragea pUne urmAt6rele : SA fag. In tad vremea catagrafie adev8ratA a stArii judetului; SA aibl extracturi de lude pentru t6te implinirile din judet; SA tinA catasti§e curate pentru Incheerea socotelelor, pentru breslele judetelor, de scutelnicY, de poslu§nici, de slujitori qi de veri-ce orInduell ale VisterieT; SA ting. In regule poruncile DomnescI, ce se vor trimite la judete, fArA de a se amestea la trebile condicArieT; SA steA sub ascultarea ispravnicilori BA Indeplin6scA poruncile Domnesci 0 ale VisterieT; SA de& la Vistierul col mare ea t filodorimei», and se numesce In functiune, numai cAte talen f 1.500, iar nu mai mult; SA Ee inamovibili, pe cat timp nu vor ad6 In ving veghiatA cercetatA. (1)

(1) Hrisov pentru orinduaa i intocmirea calemurilor Vistieridi samayilor de pe la judete, ca sd fie nestreimutati din slujbd, Fiind Cu mila lui Dumnec)eil din inceput, de and ni s'a incredintat Domnia § oblAduirea ace0iI pravoslavnice Domnescii Neistre ten, mai întâiü am ingrijit pen. tru a norodpiul obqtésa résuflare, punénd in lucrare e'ata cuviinta a cerut, ca sii petrécil fie§-care cu acea vietuire, dupil care, afrandu-0 Indestulare, sá ne hanésa Cu ale multuniitd sale semne, 0 nu am lAsat dupil acésta niel un cés milker SA tréci Mr' de a nu socotl chipurilei mij16cele cele bane ale veri-areia in linititä petrecere, 0 am intocmit intru intemeere ate nizamuri s'aa cuvenit, gäsind la multe starea féril Cu schimbarea neintocmiriii departatti din cuviinci6sa el alatuire ; a§*a dar, dupii cercetärile ce am facut Domnia-Mea, dandu-mi-se o desilvir0tà incre, dintarei pentru tagma Vistierlei, adea calemurile ce sunt insdreinate fie§-care In parte cu tréba, salutà cu totul din intoemire statorniciei de mal inainte, asemenea pentru same01 de pe la judete din pricina räsvatiril trecutel, vremi ail ajuns la o mare schimonosirei 010. la cel mai desfivinit catahrisis depiirtilndu-se pi buns

84 V. A. IIRECHII 224 Inca înainte de darea hrisovuluT pentru organisarea calemurilor Visterid, Caragea s'a preocupat cu drept cuvint de abusurileinicute orinduialäi linistirea obsteIi intimpländu-se si multe zAticniri la ourg6tórele trebuinte ale Visteriei si ale OM, urmându-seì lucrurI Impotriva. DecI, ea pentru o neapäratä trebuintäi ca un lueru ce statornicia este un temeiti intru care razirnä in tótd vremea cele mg bane aledtuirI si de folosire si de laudd, spre intocmirea orinduelilor,i spre tuturorict*Adulärilor ca sii se urnésert verl-ce träbil atit de bine, In cif fies-carele, cunosand fapta adev6rului, sá o Oa numl dupl euviint.A isvor al intemeerii nizamulul. De aceea, binevoind Domnia-Mea, am hAtärít, ca sä intArim cu acest Domneseul Nostra hriscrv, ce s'a dat einstitului si credineiosuluI boer al Domniel-Mele dumn6-lui vel Visterul Constantin Filipeseui tuturor celor- 141 boerl dreg6tori al Visteriel Dom niel-Mele, acea de mai inainte si din vechime nesträmutati statornicie a calemurilor Vis Lene!,i sä se intemeeze In stare neclin. titä, impodobindu-se eel ce se vor alege destoInicli prahticoSI calemgil, dupA ere- dintai vrednicia cu care se vor arötà, cu miléi cit einste de la Domnia-Meai am orinduit a fi in cantelaria, Visteriel 16 calemuri, adecä sames1 al Vistierid, extrac- tar, logofét de bresle, logof6t al havalelelor, lograt de seutelniel; logof6t de slujitori, logof6t de rämtisituri, logofét de capan, logof6t de r6spunsuil, logof6t de poslus- logorét de jälbi, logof6t al räsurilor, prin care sé se da lefile, i condicari trel logofetl sé aibä gAzdiile judetelor si 6 zarafl, numindu-le aceste dreg6toriI ale Visti- eriel Domniel-Mele, cu care am histireinat pe ceI ce s'ail ar6tat tie dumn6-luI vel Vistierul de credinciosi si de destolnid de aceste slujbe, ciirora BA li se dei si de- osebite cártl ale Domnief-Mele, cuprinptóre de tram fies-cäruia, cum si pentru datoria supuneriI ce se eade a av6 e,Atre dunin6-lui vel Vistierul si de privilegiul ce ne-am milostivit a li se häräzi, pentru ca sé slujäseA fies-care eu credintä, eu °Birdie i niel unuia sé nu i se me faci niel o daté sOhimbare de la calemul la care se va aflä, niel si fie supusI ealemgiil Sub vre-a numire de dare, cu cuvint de havaet, pentru ca sé nu ineonteneie sciinta VistierieI, niel oclatd strämutfindu-se hârtiile eale. murilor de la o mini' la alta, cu adesea schimbärl ce fär' de orinduäll se urmAzi pan scum, in °At niel odatä stäpinirea nu puta sé-si afle inträgi indestulare la intrebärile ce Meek, si ask sé fie neelintifli nestrAmutatl acestl dreg6tori slujbasi al Visteriei DomnieI-Mele îti tété curgerea vietil lor, färä numal cänd se va gAs1 vre-unul cä.rilut In vre-o ving vëditäi cercetatä fA va fi cu cuviintä a Iipsl, dupri scumpA cercetare ce se va face de cätre dumn6-lul Vel VisUerul, arättindu-i-se invinovitireä cu anaforà la Domnia-Mea, atunel 21 se lipséscA, ieA i efiluta, résplätire, fAandu-se alegere de alt obraz prahticosi Cu sciintA de acea meserie se va orIndul In loeul celuia ce se vU lipsl de insine Domnia-Mea a fi la acel calem, si dupA starea ce va avé, vafi cinstit si prin caftan, ,precum a fost obiceiil de mal inainte intoemit Asijdereai pentru samesil de la judete, fäcêndu-se de eltre dumn6-luI Vel Vistierul ca scumpätate alegere, ea al fie 6meni de chiste, cu seiintä de socotälä si en prahsis de ale judetului, unde se va orindul, sé li se deä de la Visterie cArtile DomnieI-Mele en pontirri ar6tAtóre, ca sé scie fies-care cuviinciósa luI datoriei urmarea ce are si lacé, çi sé fie si el de-apururea neUpsi i nested- mutati, &And vor slujl cu dreptate, cu silinth la meseria lor, 411 avé in tóté vremea catagrafie adeväraill a stäril judetului, extractuel de lude pentru t6te Implinirile din judei pentru Sneheerea socoteliler, catastise curate pentru brqslele judetului,

225 DIN DOMNIA LTJ CARAGEA 85

prin excesiva acordare de poslusnicI, cu paguba Visterid sispre in- cArcarea cisld satelor. Asa, cu acest scop Caragea prov6cd, prin pitacul Divanul Domnesc, sd chibzuéscd un cuviincios nizam pentrupos- lusnicI. In Martie 1813, Divanul se aduna la Metropolie, sub presedinta MetropolituluI Nectariei cere mareluI Vistier catastise de cát1pos- telnicI are fies-cine ? Marele Vistier nu p6te da asemenea catastise, cji-

de scutelnicI, de poslusnicl, de slujitorI si de veri-ce orInduelI ale VisterieI si tete poruncile DompescI ce se vor trimite la judet, sil' le aibä In pästrare, neamestecAn- du-se la trebile condicArieI, ce sunt pricinl ale Divanului Domniel-Mele, Indatorat sä fie sub ascultarea dumné-lor ispravnicilor a se sill spre siivirsirea Domnescilor porunci si ale VisterleI, ca se ieà sävIrsire la vremei Mea' cusur, ferindu-se de ur- mfirile cele ImpotrivA, sä li se pAzéscii privilegiul pe deplin, a se aflA la tréba mesid neclintitli nestrAmutatI, afarä numal cAnd vor arda dumné-lor ispravnicfl pentru vre-unul din samesI, cA a cfic}ut In vre-o vine, acela si se cerceteze la ju- decata Visteriel, vedindu-se vina luI, eu anaforaua d-luI Vel Vistierului sä se arete DomnieI-Mele, ca nu numaI sä lipséseA din sAmesie, ci se se si pedepséscil, spre pilda altora, orInduindu-se altul in loe, care se va alege de destoinici cu sciinti, päzin- du-se nestrAmutat intocmirea cea maI sus aretatA. Dar fiind-cä samesil dupli cuvfin- eiiisa orInduialä din Inceput legat la Visterie, care de la o vreme 111N:ice s'ah cunoscut ea un chip de irat al VistieruluI cellif mare si dinteaeesta a venit lucru supus sub catahrisis, hotiirlm Domnia-Mea, ca same§il ce se vor alege si se vor orindul de acum friable sá deit la Vistierul col mare, ca o filodorimä, nurnal cite talen l 1.500, iar nu mal mult. Acéstä buná intocmire çi asearhintul ce 1-am hoterit Domnia-Mea, atit pentru calemurile dregetorilor Visterid, cit çi pentru sam esil judetelor, este o statornicie a orInduelilor terri celor bine intocmite de la Visterie, poruncim Domnia-Mea, dumi-tale Vel Vistiere si dumné-v6strA altor boerl, ce dupä vreml ve yeti afle. In acéstA dregetorie, si o päzitI cu teta scumpetaLea si sä fitI ur- m'Atoe IntoemaI dupli cum se cuprinde, &Ad dinteacésta isvoresce odihna çi folosul obsteI çi inlesnirea sOvIrsiril tuturor orinduelilor Veril çi trebuintelor VisterieI, spre Intemeerea acestel bune orInduelI, rugiim si pe ceI-Ialt1 fratI DomnI, ce In urma niistrA il va Invrednicl milostivul Dumne4eii, obläduitori acestuI pämint, sä se pA- zésci nestrAmutatA, ca sä se Invrednicéscä gd dumné-lor a li se päz1 hotArtrile In- toemai çi acest Domnesc al Nostru hrisov, trecendu-se la condicile Divanulul si ale VisterieI DomnieI-Mele, sä se deft la sf. Mitropolie Intru pestrare, care s'a adeverit cu InsAçi credinta Domniei-Mele, Id; loan Gheorghe Caragea Voevod, punênd mär- turie pre prea sfintitul duhovnicescul nostru pfirinte Mitropolitul teril chir Nictarie, pre proa iubitiI nostri fil, Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod pe top cinstitii çi credinciosl boeril velitI dregétorI al Divanulul DomnieI-Mele : pan Constantin Filipescu Vel Vistier, pan Radu Golescu Vel Ban, pan Isaac Ralet Vel Vornic de l'era de-sus, pan Grigorie Ghica Vel Logofet de Téra-de-sus, pan Radu VAcArescu Vel Vornic de Téra-de-jos, pan Dumitrasco Racovitä Vel Vornic al treilea, pan la trate Cretulescu Vel Vornic al 4-lea, pan Iordache SlOtineanu Vel Logofet de T era- de-jos, pan Constantin Sutu Vel Hatman, pan Mihalache Manu Vel Vornic de politie, pan 11/Iiha1ache Sutu Vel Spätar, pan Constantin VlAhut Vel Postelnic, pan Ata- nasie Hristopol Vel Logofet al sträinelor pricinl, pan Nestor Vol Clucer, pan Alee°

86 V. A. IIRECHIÀ 226 cênd, ca a0épta BA se facit catastiqele pe judete. Divanul amanA clod redactarea nizamuluT cerut de Vodd, lar de o cam datA, pentru a In- lesnl Visteria, dispune, cA «edri poslupnia va fi avénd ver-cine strain, sei se ieet pe sénza Visteria afarei de vieri de pe la vil, pesear4i car'i ped pe mopii, straini afarei de poslupniefi naineistirilor ì al boerilor din orapul Buouresa, pi Craiova, unde le sunt casele pi starea. S6 lase poslu§nicTi vkluvelor boerilor, (1) tocmal eft sentina

Mavrocordat Vel Cäminar, pan Constantin Cretulescu Ve! Paharnic, pan Iordache Tufeanu Vel Stolnic, pan Scanavi Ve] Comis, pan Costache Caracas Vel Sluger, pan Mihail Vel Pitar si Ispravnic, pan Constantin Filipescu Ve! Vistier, scriindu-se hrisovul acesta la Intaiul an dintru Intaia Domnie a Domniei-Mele, sic! In orasul scaunuluI Dom- niel-Mele Bucurescl, la miff de la zidirea lumei let 7321, lar de la nascerea DomnuluI Nostru Isus Christos let 1813 Iunie, de Nicolae Logorét za Vistiere. (Pecetea gpd.) (1) /6.) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Ylahischoie. Durnné-ta vel Vistiere, primita fiind Domniei-Mele acésti anafora a parintilor arherel si a dumné-lor boerilor, o intärim Domnia-Mea, spre avé urmarea Intoc- maIi numai acésta osebire facem ca: la vremea and se va face Intocmirea pentru cap poslusnicI se cuvine a avé fies-care, ad li se deli negresit adeverinta err pecetea Visteriel, ca sa fie sciut de a nu se maI urma vre-o catahrisis de adaos, pentru care adeverinti poruncim, ca nimenea sà nu Indriisnéscil a luii o para ea avaet sail de alt cevasi, °and se vor da poslusnicilor.-1813 Aprilie 3. (Pecetea gpd.) Ve! Logotét. Prea mnä4ate D6mne, Dupa luminata porunca Mliriei Tale ce prin pitac ni s'a dat spre a chibzul un cuviincios nizam pentru poslusnici, adunandu-ne cu totiI la sf. Mitropolie, am cerut de la dumné-luI vel Vistierul sa ne arate catastihul de clip poslusnicI are fies-care si (Ilse, a nu aunt cunoscuti Visterid top poslusnicil, did Inca panä acum venit catastise de la bate judetele, de aceea n'ail avut dupil ce face chibzuire, ci vor rémané poslosniciI tot in orinduiala ce aunt, ca pe o vreme ce este si ne dasnica, panti vor veni °Mast* de la tóte judetelei atuncl vorn chibzul °AP poslusnicl se envine ad aibli lies-care obraz dupa starea sa,i vom arätä. Marie Tale prin deosebitá anaforlii catastih, iar acum de o cam data câposlusnici va fi avänd ven-cine pe mosie, strainI, sä se ieà pe séma Visterid, earl Insii din vierii de pe la vil i din pescarli vInatorl caried pe mosif straine i din poslusnicil ce ad ma- nlistirile i boeril In orasul Bucurescilori In orasul CraioveI, unde le sunt casele starea,ì afarä din politie niel jupanesele viiduve ce nu rid mosiI siin cate catl-va poslusnicl ori aid sail afara pe mosiI strainei prin orase unde le sunt casele lor, acestia ne rugam Maria Tale sà nu se supere si cand se va face Intocmire pentru câi poslusnicI ad LIMA fies-care, se vor socotii acestia din numärul acelora carora poslusnici ce va rämliné a fi bunl, macar ca c)ice dumné-lui vel Vistierul ea sa li se deli adeverinta cu pecetea Visterid, dar acest fel de adeverinta ne rugim Maria Tale sit se poruncésca. dumné-luI vel Vistierului a nu se da, eu vreme

227 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 87 din fabula, cand lupului nu i se da voe sa ieà mai mult decal cate o pelcea de fie-care 6ie. Cu tóte aceste intocmiri din anul 1813, boerii fiind interesan pastra can' mg multi posluvnicliscutelnicT, nu se grabesc a da nizamul cerut de Domnitor vi a Int6rce Visteriei ca dajnici posluvnicii scutelnicil abusiv luan de fie-care. In Malt' 1814, Divanul face o nouà avezare a darilor. Dupa provo- carea prin pitac Domnesc, de la 21 Aprilie, cheltuelile Visteriei se de- ciará la 2.558.660 talen, afara de spesele Intretinerii menzilurilor, adeca ale povtelor Wit care dupa socotéla boerilor ,taie suma de 1.515.176 talen, pe langa care se mai adaoga 1.990.253 talen, datoria érii, pand la 1 August 1814 vi Inca un plus de 382.048 talen, Imprumutan de la spatarul Mihalache Sutu, de la loan Moscu vi de la «Kir» Const. Be Aceste sume urca budgetul t6rif, In 1814, la 8.476.137 tale'. Suma acésta boerii o gasesc exagerata i ni el, cum die ei, nu p6te a se analoghisi cu cea de acum stare a ferii". Mai inainte de táte, Divanul ridica inteun mod nedocumentat suma ludelor dajnice, care erà redusa din 40.620 lude, cat ex.& la 1804, la 13.434; acum o urea la 25.000 lude, cate 5 individl la uii lude, ceea-ce &I o poporatiune dajnica de abia 125.000 suflete. La acéstá suma de 25 mii lude sper6 boeriT sa ajunga, cand se va face alegerea definitiva a posluvnicilor vi cand set vor addoga familiile ce nu se vor fi scris In an- terióra catagrafie. Aceva 25.000 lude vor avé sä platéscä cate taleni 200 de lude, incepênd de la August, Insa in 5 sferturY, cate 24 taleri, un haraci0. de 30 vi dou6 orinduelt cate de 25 pentru menziluri, grajdul Domnesc. Prin urmare dajdia ludelor va produce tale'. 5 mili6ne pe an. La acéstà suma se va adilogl talen i 150.000 dajdia breslelor, platibila In trei tetramenii, din care prima pentru haraciul Impkatesc. Se mal adaoge 80.000 talen''. de la 2 ispravnicaturi de strain); ceea- ce urea In total cifra venitulul 0141 la 5.230.000 talen. Boeril divanin reduc vi cheltuelile la 4.588.660, ceea-ce le da catandisesce lucrul la catahrisis, ca sä se ia haul pentru acele adeverinte, ci atunct la vremea cand se va intocml orinduiala poslupicilor, BA dea fie-care boer fele in Visterie de call poslupiel ise va läsà, dupd care sä se faca luminate poruncile Mfiriel Tale atre dumné-lor ispravnicii judelului spre a fi eunoscut1 CA aú r'émas buni poslupici. 1813 Martie 30. Nectarie Mitropolit, Iosif Are Epis cop, Constantin Filipescu ve! Ban, RaduGo- lescu vel Vornic, vel Logofét. Cod. LXXVI, fila 104.

88 V. A. 1JRECIIII 228 de a echilibra budgetul §i a av6 un excendent de 641.340 talen,suma ce o destind pentru intretinerea po§telor. Dar t6ra era datóre ... Datoria VisterieI de 1.990.253 talen 1Divanul vreà sa o acopere cu adaogire la dijmarit, oerit §ivinariciii, a eke- Ira parale peste banll camarel a listeI civile. Asemenea §ialta datorie de 382.048 talen l Divanul spera a o put6 platl In anul viitor totdin adaosul la huzmeturile eeimeirei «spre a se vedé odatei Oralimpede de tot pi seili. péta purtez cele de peste an obifnuiteeheltueli: (1) Decat echilibrul budgetar este ilusoriii. Chiar boerff. dinDivanul care a facut acéstä regulare se indoesc, ca se vor put6gag In téra 25 miI lude, de aceea ca sa ajunga la acésta cifra exagerata,boeriT

(1) 17 &Atli la 17 judete pentru prostichiul de treI parale la vinäriciii i la oerit. Zemli Vlahiscoie. Fiind-a dumné-lor velitii boerl prin anaforaua ce ne-ail fAcut pentru datoria veche a téril, ca sä se plätésa ail gäsit cu cale a se pune latrel huzmeturl, insä la dijmärit si oerit cite parale trel si la vinäriciä cAte parale doué de vadrá' peste ceeace este orinduit prin ponturile Domniel-Mele a se luà, care si acest vinärichl si oerit, ce prin ponturi s'ail vindut la ceI dined cumpärätorIeste orinduit iaräsi cu sf at de obste, prin anaforaua dumné-lor boerilor, dar Domnia- Mea milostivire asupra locuitorilor Maud, am ridicat de la dijmArit acéstidare, iar la viniiriciä si la oerit am hotärit si am orinduit ca BA se ieä cAte parale trei prostichill peste ponturile cele orinduite pentru plata datoriel ten!, care acest pros- tichiil de parale trel cumpérAndu-se de cAträ dumné-luI biv ve! Vornicul Mihalache Manul, am dat acésti DomnéscA nästrä carte ce s'a orinduit de crttre dumné-luI la sud.... carele prin scirea si ajutorul dumné-veistriispravnicilor judetuluI, sii OA voe sä umble in judet cu taxildaril eumpérAtorilor acestor doué huzmeturi, fiind impreund la scris, la mésuratul vinurilor si la numératul i catagrafia oilor, ca stringênd banii inteun loe de odatä al prostichiului acestuia cu cel orinduiti prin ponturl la vremea cea orinduitä, far nu despfirtiti, ci lute° cask sfi-§1 lea fies-care analogon al pirtil sale, adecfi ceI dintaiil cumpérätorI dupä ponturile ce ail cumpArat, iar 6menil dumné-lui Vorniaului acest prostichill de trei parale ce se aratii mai sus, färA de altà cea maI mieä cerere si fAcAnd catastise dupä orin- duialä asemenea de amandoué pirtile iscAlite cu eatastisele ce vor rAmAné la taxil- darul, care catastise dimpreunii cu banil sA fie datori a le aduce aicI ca sit* le deA la gtizdia acestuI huzmet al prostichiuluI, cu care acésta nu are sä ne facil vre-o chel- tuialä locuitorilor salí supérare cu cerere de pocläne, sail inarcAturl, sail platA de rävase, cad de °data ail sä se stringA si aceste parale ale prostichiului dimpreuni cu ale huzmeturilor si un rfivas are sá se deà de platä, cuprinçlétor pe tätä suma huzmetuluI si al prostichiuluI, iscälit de amAndourt pärtile; de care poruncim si in- datorim pe taxildaril acestor huzmeturI, ca IntocmaI sä fitl urmätorl si sil nu facetl vre-o zäticnire sail supArare in vre-un chip cu a se pägubl dumné-luI boerul cumpArAtor al acestui prostichiä, i saam receh gpd.-1814 August 13. (*) Cod. LXXV, fila 114 v. (*) A se vedé In Tomul X, partea II-a a Istoriel Romftnilor de V. A. II., téte sebimbirlle urmate apol In vinitricift, oerit, dijrnfirit, de la 1814-1818.

229 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 89

I§I pértl In fine lar atentiunea asupra poslu§nicilori scutelnicilor. In catastigele VisterieT o comisiune de del boerT rInduitA de Divan (Barbu VAcArescu vol Vornic §i Gr. BAleanu vol Logofét) aù fAcut alegerea poslu§nicilor de la vol Clucer la vale pAnA la cea din urmd stare, fie§-care cAtT poslu§nici sA aibA. Pentru eparhii boeriT cel marT a facut alegerea Insu§T Divanul gjertfind din ce'i ce aveaii pe cei" mea' mulfi spre ajutorinfa satelori poprind pe ama n6strei maï, putia deceit ne-a fost trebuinta». Divanul las6 Domnitorulul sl ho- M'asa numèrul de poslu§nicT a 3 beizadele, ce locuesc In térA, §i a cálor-vA din cocénele véduve. Numérul poslu§nicilor cunoscutT la Vis- terie erA de 14.346. Divanul dA In bir 3.609 Qi rémAn bunl poslu§nici 10.737 stAtAtorT pe mo§ii stApAnescT, goda cci dup'd straine se daii la dajdie dupel vechile legr ale ;erg». BoeriT propun qi un fel de regulament In 7 articolei anume: Cele treT huzmeturT, adecA dijmAritul ImpreunA cu tutundrituli po- gonAritul strAinilor, vinAriciuli oeritul, aú fost arendate In 1814 pe suma de un milion. (1)

(1) Vintjarea acestor 3 huzmeturi, adeci dijmaritul, impreunl cu tutunArituli pogonaritul strAinilor, i viniriciulioerit pe acest urmAtor an 1814 pentru taleni 1.000.000, adeci un milion, carI banI ai cumparaturiI raspun4A cumpératorul la sor6cele ce se aratti, tusa : talerI 146.000 intiiiul cilstift al dijmAritului la 15 Iunie. 146.000 al doilea &astil1 la (ji intaI Iulie. 100.000 intaiul castifi al vinariciului la 10 ale lui August. 100.000 al doilea * la 10 Septembre. 230.000 intaiul *tia al oerituluI la 10 Octobre. 230.000 al doilea * la 10 Novembre. 50.000 ipac, al treilea castia al oeritului pentru oile Ungurenilor, la sfirsitul lui Decembre. 1.000.000, si asijderea si se pagacà la fies-care din cele mal sus arétate huzmeturi intregIi nesmintite cu aceste mal jos aratate ponturl. La dijmeirit. S'A se lea de la obste la fies-care litrà pecl i sfinI, cate parale 10, pentru numé- M'Ore, de fies-care nume cate parale 4 si pentru rayas cate parale doué,i 611 din locuitori vor aVé litre mai multe de yiece sA pratéscii plocon Po taleri unul, fa- maind in urmi nebantuitl de oil-ce alte cereri, iar slujbasil sA aibi a da de primirea banilor rayase cuprinlét6re, el cutare a dat atatia bani pentru atatea litre, çi care va piadi plocon, precum mal' sus se arati, si se cuprin4i inteacel rayas, asijderea si let si luna si di= in care va plätl. Pentru pogonAritul strAinilor si se lea de fies-care pogon cate talen patru si parale 16.

90 V. A. IIRECHIX 230 1. Seutelnicil dupd cär i chris6ve sl r6nAe buril pe call vreme vor fi MO din dmeni strainT, iar nu din birnieff

De la tutunarit si se 'ea cite parale 10 de la stinjin, care se socotesce stinjinul de opt palme DomnescI, cu stinjinul ce li se va da de la Visteria DomnieI-Mele Cu damgal, iar mésurk6rea si fie atiita : slujbagul sil fie dator sméseire lungul latul a unei marginì a fies-caruia pogoni pentru catI stinjinI va glisl inteaceste douè trasuel Ed lea ate parale slece färä de plocon,i caie parale doué pentru ri- Vag al fies-ciiruia nume. Gig vor avé privileghiurl ca sá scutésa dijmärit, ori cu hris6ve, ail prin carp Domnesd, si nu plätéscgi nimica, lar cei-laltI toti de obste si pliitésci cum mai sus se aratä, si panduril sá plä.tésci tot precum mal sus se arata, färá deosebire de De va calla insusI curnpératorul huzmetul, sá fie cu ingrijire ca si nu se faci cel mal mic catahrisis, saù näpftstuire locuitorilor, iar de-1 va vinde la altil, si lea si de la aceia strasnice, chezäsil ci vor paz1 cu ingrijirei nesmintit cea mai sus arétatti rinduéla. La vinciricia. 1). Locuitoril Impreunai Cu panduril din cele and judete ot preste Olt sa phi- tésca vinàriciù, de vadri câte parale 5i cu obiclnuitul pirpar, si cite douä parale la vadrii de fieg-care nume, lar plata de cramäi altele, ce se urmi maI Inainte, cu totul sa lipsésedi afara din cele me sus arétate, de nimen1 sä nu se lea un ban maI mult. 9). SA' nu fie slobodä znésuräteirea la t6te pop6rele, asijdereal elite vor 11 Incli- nate fiind-ca milile aft sa iésä dreptul lor numai la cel din vechime orinduitl talenl al vinariciuluI, impreunai cu parptirul lor dupli vechiul obiceiili dupft Domnes- cile hrisemei carp' DomnescI ce vor avé in mina, iar prostichiul are sit rémie pe séma cumpératorului. Teite vasele de obste sä se mès6re cu cotul cel dangalisit ce li se va da de la Domnésca Visteriei vinul sà se nfésére orl-cand va fi fierti asezat in butl, saü pana a nu incepe si fiérba si in marginea fies-careia buff si fie dator slujbasul sä lipéscä tidulä cuprinslétöre de suma vedrelor ce va erg la mäsuratiíre. MO privileghiatl vor avé la infinite lor hris6vei cartI Domnesci, intrn nimio sa nu se supere de &WA' taxildari slujbasI, fiind-ca aceia sa platésca riciii; lar cati sudiff al* altor stapanirI vor avé vil, sa platésca vináriciù dupti eel dintaiil pont fära osebire si ei impreunä cu ceI-la1t1 locuitorl si daca cine-vat:I din- teaceI suditI vor avé sineturI DomnescI la manile lor, cu carI vor vré ea scutései sä fie datori slujbasiI BA le lea de la mânile lor, acele sineturI sa le trimita la Domnésca Visterie, iar pe dingiI supue si platésc5 vinàriciü intoemaI ea gi locuitofl al OHL Slujbasul sti fie dator sá deà fies-eäruia stäpan de vie ravas de primirea banilor in care sa se cuprin4ä: Ecutare om, pentru attitea vedre de vin a plätit atatia lel,, si tot inteacel rävas sä. se cuprin0 velétul, luna si 4iva in care va plitl. De va calla insusl cumpératorul huzmetul, sä ingrijéscä a nu se face cel maI mic catahrisis saú napastuire locuitorilor. Asijderea de-1 va vinde la 001, sä ingri.

231 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 91 2. SA se cerceteze actele privilegiatilor: n6murl., postelnicd, bresla§T, cumpani§tsti cAtI se vor gAsI cä ati fost birnicl ç1 prin abus

jäscil f6rte bine, ca sA nu faci niel aceia catahrisis, lar and vre-unul se va abate din datoria sa, si fie dator IndatA sä-1 aréte stäpinirii spre pedépsa. La oerit. Toff locuitoril de obste BA rtiba a pläti oerit de fies-care óie câte parale 10 f}i talen l doi poclon; câi vor av6 mai mult de (Pee câte parale 4 de numärät6re, cite parale douä de rfivas pentru fies-care rävas de nume. Cali se numesc suditi si se aflii secgtorI in politiei satele acestii ten l aft ol el plätésa oerit intocmaI precum locuitori pentru cate ol se vor gag la catagrafie, fiind-c4 si acestia Intocmai Iv1 fac negutätoriile Ion prin Ord. cap sunt suditl strAini, a cäror sdläsluire este Inlä.untru, si yin numai cu oils lor spre pfisune In térti si pe urmA iaräsi se intorc, afl sä plAtéscä, dupä vechiul obiceift, oerit la luna luI Decembre, precum s'a urmat in trecutii ani. Acestia BA plä- téscii obicinuitul vAcArit al strAinilor, adecil ate 33 pentru vita mare si pe jumä- tate acestor bani pentru cea mici vita; asijderea si at' 001' vor fi sträinI B.& pill- téscA vicäritul strAinilor cite bani 66 pentru vitä, dupä obiceitt; ad se päzéscil Insi Inteacéstä veche rinduialä intocmai, precum cuprind ponturile Domnesci, fail de a se face cea mal mica catahrisis din partea slujbasilor. Sf. mitropolie, episcopiile, mânästirile, met6cele si schiturile dupfi Domnescile hris6ve, asijdereai boerii de la trépta Bäniel cif marl si pänä la Clucer de arie, asijderea si jupanesele véduve al acestil stArT, n'aftsit plätéscA oerit, precum s'a urmat si In frecutii ani. Cate oi se cumpärä din Ora de catre casap-basa prin sale pentru trebuinta mirieT, asijderea de catrA negutätoril gelepi pentru mumbaéua Tarigradulul, sä rémae ne- suptiratl de oerit pinA la sfirsitul viitoralui Novembre, sA fie datori ingá slujbasii BA le serie çi acestea si asternánd catastise, anume ckte Bunt ale fies-arnia gelep si sub a cánula vAtaf çi Ingrijire sunt, si le trimitä ca sä deä. la Domnésca Visterie, iar pentru cate ol se vor gäsi dui:a sfirsitul luI Novembre, ale saigiilor vi gelepilor, sä se ieà. oerit, intocmaI ca si de la cei-laltl locuitori, fiind-crt acele oi Amin pe séma negutätoriei numitilor. Pentru cfite capre vor cumpárit zalhanagiii ca sA le tale la zalhanale, p5.nft la sf. Dimitrie, adecti la 26 Octobre, BA nu plätéscl oerit, lar pentru ate dup4 sf. Di- mitrie se vor OBI In naturä sä plätéscA intocmal ca si locuitori. De va cilia Insusi cumpárätorul huzmetului, sä Ingrijésci ca BA nu se facä cel mal putin catahrisis, saú napästuire locuitorilor, asijderea:si de-1 va vinde la altii, sä ingrijäscä foirte ca sä nu facä niel aceia catahrisis, iar cánd vre-unul va indrAzni si se abata din datoria sa, pe datä srt-1 aréte stäpfinirri, ca iett pedépsa. pentru Mite aceste trei huzmeturi ad se deli porunci cAtre ispravnicil judetului cuprimpt6re, ca si-I de& maná de ajutor cu slujitori indestui ; asijderea si cAtre,za- bitil judetelor : a nu i se pricinul niel cel mai putin cheder; cltre acestea sä fie dator afar% din visa simfonie a vinglAril acestor trei huzmeturi, s4 plittéscA yi aceste mai jos insemnate havaeturi a fies-crtruia huzmet, la intäiul soroc al nunférAtoril banilor a fies-druia huzmet, dup4 urmAtorul chip, adecä la dijmftrit la doi boeri, cei mari logofeti, si dol al doilea lognfeti, ate taieri 5 JAM' 60 la pungil, la OM suma

92 V. A. IIRECRIX 232

ati cAp6tat sineturl de privilegiati, sli se iett sineturilei sA se dea pe la sate in bir, scutindu-se numal coi bAtrinIi infirmi, orT cAcjut-1 In grelo datorit Totl cel-laltI sA se de A la bir. Breslele slujitorescI de pe la judete: seimeniT, vinAtoriT, lefegiii, aprodiT, copiil din casà, afarà de slujitoriT polcovnicilori aT cApitanilor de pe la judetei aT isprAvnicaturilor vi plài1or, sl se dEd In bir la sate. SA lipséscA scutirea de dAjdiT a unor sate vi sA se deà la dajdie. SA nu se admitA silivte mai jos de t'el lude. Num6rul scutelnicilor vi al posluvnicilor din fe-care judet sA nu fie mal mare decál suma birnicilor. Cu asemenea chip Divanul spera, cA num6rul ludelor se va urck la 25 mil. Domnitorul promulgA noua avezare a Divanulul la 24 Tulio 1814, insA cu Ore-care modificArT, reduand darea uneT lude la taleni 163 din 200 propuvT, ceea-ce reduce suma veniturilor de la lude la 4.075.000 talen. La acéstä sumd addogandu-se cele-lalte sumT prev6- vInçlaril; asijderea §i dumné-lui logorétul za obiceiurl cu logofélul al doilea cate taleri 2 bant 65 la punga; la cutia milosteniei talerl 500; pentru spitalul strainilor cate taleri 2 la punga, si cismelelor taleri 850; la manastirea Arnota dupi hrisov taleri 100, la manastirea Stavrodrom cate taleri 10 de fies-care judet; divictaruluIi muhurdarului talerl 100 la téta suma vial:dril ; cate talerl 50 aI extractorulul pentru fies-care judet si cate talerl 40 al logofétuluI de havalele, asemenea de fies-care judet. La vinaricii, la dol boert marI logofetI si al doilea logofeti cate taleri 5 bani 60 la punga, la teltrt suma vInçläriI; asijderea si dumné-luI logofétulul de obiceiuri cu logofétul al doilea cate talerI 2 banl 65 la punga; la cutia de milostenil talerI 500; pentru spitalul sträinilor cate talerl 2 la punga; la cismele talerl 850; al' dohtorulul Craiovel talerI 350; la mänfistirea Arnota dupä hrisov talerI 100; la manästirea Sta- vrodrom cate talerl 10 pentru fies-care judet, divictarulut si muhurdaruluI la téta suma talerI 100; cate talerl 30 11 extractorulul de fies-care judet §i cate taleri 40 gijderea de fies-care judet logofétuluI de havalele. la oerit, la dol ceI mart logofétii doI al doilea logofetl cate talerI 5 bani 60 la punga la Vota suma vinläril; asijdereai dumné-lui logotétului de obiceiurl cu logofélul al doilea cáte talerI 2 bani 65 la punga'sí la cutia de milosteniI taleri 1.250; pentru spitalul sträinilor cáte talerl 2 la punga; aI cismelelor talerI 1.700; ai dohtorului Craiovei taleri 350; la manästirea Arnota dupä hrisov talerl 100; la xna- nästirea Stavrodrom cate taleri 10 de fies-care judet; divictarulut si muhurdarului taleri 100 la t6ta. suma ; cate talerl 30 de fies-care judeai extractorului ; asemenea de fig-cara judet cate talen i 40 al' logofkuluI de havalele. Iar dupil acestea, b51 dobanda Baú pagaba si fie pe séma cumpératoruluI. 1.000 000, adeca un milion talerI ail rémas aceste trel huzmeturI din teiti téra asupra dumné-lul vel Ban Rada Golescu cu ponturile ce mal sus se aratä. 1814 Iulie 44. Proin vel Vi§t. (Pecetea gpd.)

233 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 93

dute In lucrarea DivanuluT, se ajunge la suma totall de 4.305.000 talen, la care Implinindu-se §i rlsura, cftte 8 parale la 1E4 pentru lefile slujba§Ilor, suma totalà a veniturilor ajunge la 5.166.000 talen. Cheltuelile Domnitorul le aprobA In suma de 4.588.000 talen. Excedentul il des- tinA, ca §i Divanul, pentru pote (1).

(1) 161 loan Gheorghe Caragea Voevod i gosgodar zemle Vlahseoie. De vreme ce Prea Sfintia Sa pirintele Mitropolit i sfintia lor iubitorii de Dum- nedeil pirintil episcopI si dumné-lor cinstiti gi credinciogi velitii boerl hala gi mazilI printeacésti anaforà ne fac afétare, ci temeiul intru care urmézi sti razime veniturile Visteriei DomnieI-Mele, ce trebue si se agoniséscil in curgere de un an, spre a se puté intimpini cele de peste an netägliduite cheltueli gi arétate mi socotell, anume In vilégul obgtei aduniriI, este ca negresit suma ludelor birnicI din'tiiti 'ira Domniel-Mele si se urce pina la 25.000 (clicI pe acest numir de lude s'a fá- cut gi socotéla banilor) gi ca si se p6ti alcätul acéstii sumi de 25.000 lude chibzuesc tos! de obgte mijleicele ce Inliuntru se arati In Opte ponturl, téte urmäri folosi- Ore spre ajutorinta satelor gi sporirea cislagilor, primite sunt Domniel-Mele pire- rile ce intru acésti anafori se cuprind gi le intfirim Domnia-Mea gi hotärim, ca la inceputul agezimintuluI si se pue téte in lucrare intocmai precum s'ají chibzuit gi s'el gisit cu cale, fiind Invederati dovada ci sunt téte spre folosul obgteI locuitorilor, dar suma banilor ce s'ají chibzuit a se rispunde de t eg-care lude Po talerI 200 pe an in 5 alertar!, fieg-care sfert Po talerI 24 i un aracii Po taleri 30 gi doui rindueli ale menzilurilor tirii, asemenea fieg-care Po talerl 25, fiind ci dupil multele necazurI gi nenorocirl ce a avut tira in OVA vremea risboiuluI trecut, cind fieg-care din locuitorl gl-ati perdut dobitécele gi alte agoniselI ce (di avut In préjrna case! sale din pricina urmatelor räzvrätirl, cum gi dupla.' räsboiä intimpländu-se din urgia Dumnedeisci imprigtierea naprasniceI b6le a ciumeI, mal' prin téte judetele ail poprit pe fies-care din aligverigurile ce puteati sá fui spre intemeerea 10i bivgugarea pirlejului s'éti, am chibzuit Domnia-Mea, ci se va judecii sarcind sim- titére gi va cacle' cu greil locuitorilor. Dec! gi hotärim Domnia-Mea réspunderea de banI peste an de fieg-care lude po taleri 163, numal impärtindu-se acésti suma iarigl dupi chipul cuprinderil acesteI anaforale, adecá cinc! sferturi Po talerl 22 la un sfert, un haracifi po talerI 29 gi doué orinduell ale menzilurilor po talerI 12 de lude fie-care, gi acegtia socotindu-se pe 25.000 de lude fac inteun an talerI 4.075.000 e cu talen i160.000 a! breslelor icu taleri 80.000 a doui isprivnicaturI striine, se adunä talerI 4.305.000, la care implinindu-se gi rasura Po parale 8 la leti In socotéla lefilor ce se réspund slujbagilor, talerI 861.000, si' se fea peste tot t6tá suma veniturilor 5.166.000, iar dinteacestia taleri 4.588.000 si se cheltuésci in trebuintele tärii dupil socotéla ce s'a vOut de catre Obgtésca Adunare In sf. mitropolie, si cei-lalti ce mal rimin, adeci. talerl 578.000, sä se cheltuésci in trebuinta menzilurilor t'él.% cu chlpul ce mal' jos se arati, fuá. talerI 2.538.000 In plata de 3.384 cal, Po talen l 75 de cal pe an, i talerl 231.840 in plata de 640 surugiI po talerI 30 pe lunä fieg-cdruia, adeci 87 din sud Siam-Rimnic i 47 din sud Buziii i 171 din sud Ialomita, i 167 din sud Ilfov, i 45 a! poste! Bucurescilor gi 118 din sud Vlagca, din lude 192, care va sil 4icit pe la unele din judete, numaI unde fiind menzilhanele multe, nu sunt satele in destoinicie si fie atila sumft de surugil gi totl ce!-laltI bi-

94 V. A. IIRECHII 234

Asezarea acésta, din Magi. 1814, nu dAinuesce. Caragea simte cg nemultumirea t6riT sporesce pe fie-ce cji, din causa dajdiilor. El se decide

cigasi din cele-lalte judete, cum si rotarii i darvaril sa se deb. In naturA cu sea- Omint de cite o jumAtate de lude fies-care dupi caiduli orInduiala Visteriei, banT ce mai raman panil la indeplinirea de talen i 678.000, al se cheltuésca In socotéla inamurilor, judecandu-se Ina acéstA reforma a postelor nu vre-o zmin- MIA sad schimbare contractului ce s'ail incheiat cu dumné-lor epistatii, la Decembre let 1812, ci numal 6res-care schimbare celui de al doilea asezamint ce s'a facut cu numitif, la luna Jul Maid let 1813, fiind vreme de asidosie si dajdiile téril nepuse in orinduialai mai virtos el o acésta schimbare nu d6r cA voim Domnia-Mea sa o facem pentru vre-un falos Visteriel Domniel-Mele, fiind cunoscuti Invederat, facêndu-se socotéla banilor minzilhanelor Po talen l 24 de lude la 26.000 lude, se aduna într'un an toll' banii venitului, talen i 600.000, in potriva cArora puindu-se cheltuelile dupa chipul de mai sus, se dovedesce cu indestula intelegere, ca banii co ad sä se ImplinéscA din tér u numirea minzilurilor ad ad se cheltuésca iarasI in trebuinta minzilurilor, ci ravnind Domnia-Mea la repaosul obstei si la intemeerea 'Warn fies-cliruia, am chibzuit cu Vita intregimea plirerea duhovnicescilor nostri pa- Huff si a dumné-lor velitilor boeri, duprt care am dati insine acésta infarire; iar &and dumné-lor epistatil nu vor priml a li se da numai po talen 30 pe luna de su- rugiiii vor cere ori po talen i 40, precum li s'a platit pAna acum, Bel surugii in natura pe la Vile minzilhanelele, dupá legatura contractului, care este si drépta cerere a numitilor, din care nu pot fi departati nici odatA, atunci iarasi pe la mal sus arétatele judete, uncle nu este mijlac a se da surugil In naturfi, vor fi indatorati ispravnicii a gäsi surugii cu platai a-i da in slujba postelor, scliçlandu-se cu plata lor In socotelile ce vor trimite la Visteriesi le va tine' in sémii, pazindu-se cu acéstal tarimea contractului cu implinirea trebuintii surugiilor posteli repaosul locuitorilor, nefiind indatorati la gate raspundere de bani numai pentru acésta mad* lar pentru finulI orzul minzilhanelelor, cu Vito ca inteacésta anafora se cuprinde a se platl in bani, dar fiind caiacésta urméza a fi indestula sarcina pentru locuitori, adAogêndu-se réspunderea banilor, am chibzuit Domnia-Mea, ca mai bine se cuvine 6d se dek In natura, cu ori-ce chip se va gasl cu cale si se va da carer din Visteria Domniel-Mele, sail de se va chibzul vre-un mijloc, ea sa se aid- tuéscAi pentru acésta madeà vre-un venit, se va da de iznifiva hotarire. Inteacestasi chip, judecand Domnia-Mea intocmirea ce se cuvine a se face, intarim ate me sus se areai poruncim dumi-tale Ve! Vistiere, ca la inceperea asezamIntului sa se pue ttite in lucrare cu buna orinduélai BA se feed' cunoscute locuitorilor cu buna deslusire, ca sa intelégd fies-care mils Domniei-Melei parintésca rivnai dorire ce avem pentru Tulle 24. Tecetea gpd.) Vel Logorét. Prea indltate D6mne, Dupä luminata porunca Mariei Tale stringêndu-ne cu totil la sf. Mitropolie, am cetit cu Intelegere luminat pitacul Maria Tale, scris de la 21 ale trecutulul Aprilie cuprimptor, ca apropiindu-se vremea de a se pune in orinduéla dajdiile tarn si dupa. arétarea ce s'a facut inaltimii Tale, de cited dumné-lui fratele vel Vistier, cA trebuinta cheltuelilor Domnescii Visterii este pana. la 2.688.660, bez cheltuéla mili-

235 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA dar all da aerul ca e preocupat de fericirea t6riI 0, In prima di a anu- luI 1815, adreséza DivanuluI un pitac, prin care propune unele sea- zilurilor 061, s'a dat intru a neistra cercetare, ca sfacem o hotärire : in ce chip s'ar ctiven1 ea sä punem acésta in orindué15.?i cfi facéndu-se si de ciitrii 'aria Ta 6resI-care perierghie asupra acestil de acum stare a OHL s'a väçlut, cl suma ludelor Visteriei a ajuns la o Mort& mare imputinare, care acésta a odrislit si din intImplärile trecutei räsmirite, macinindu-se multi din locuitorI, dar mai cu deosebire din catahrisis ce se urinézä la stärile obsteI, ne päzindu-se cele dupä vremI intocmite prin testamenturI ()Weseli hotärire i hristive a multor luminatl Domni ce s'ail invrednicit oblilduiril acestuI pimInt, cj Cu tete ett spre a se päzl nizamul tärii s'att fAcut Märiel-Tale felurI de provline, intre care una cu a se strämutà cu totul cele de acum intocmiri la otcirmuirea térii, prin care si de se vede, cri ar spre folosul Visteriel, aréandu-se osebireace se urmézii la negotierl de la o vreme inceice in tete felurimile, adecä la vite, zaherele, cherestele cj alte producturI ale tern, dar cugetul InältimiI Tale depärtat fiind cu totul de alcätuirI noué ci neo- bicInuite pilnä acum, pe de o parte a indemnat pe Maria Ta a nu priml niel unele dintr'acestea, iar pe de alta rä'zimilnd la arätarea cheltuelilor dumné-lui ve! Vistierul, ai dat intru a nestra alegerei hotärirei trebuinta cheltuelilor Visteriei si ale tériIirepaosul obsteI locuitorilor. Intru adevér, prea Inältate Demne, se cunesce mila si pirintescul cuget ce hrtinescI Milria Ta asupra acestui norod, ce dintru a sa norocire prin buna-vointd a milostivuluI Dumnesleii s'a incredintat Märiel Tale, de vreme ce si interesul Visteriei si repaosul obstei locuitorilor le-ai dat sub alegereai hottirirea nested, ingrijind ca nimenI intru nimic sä nu 'mice supérare ci näpästuire, far noI si de avem datorie a fi cu ferbintéld ci dorire cAtra tótá obstea, ca nisce pämintenI ce suntem, dar cunoscênd cá si cheltuelile Visteriel aunt netfigaduite ci dupä orinduélii, de odatä cu totil intru o gliisuire ne-am aflat autor! a face o intocmire asupra acestil pricinl, cu cät este prin putintä mai folositere si cu multumitii tuturor, avänd insä maI intaiti inaintea ochilot nepo- trivirea stäril de mai inainte cu a celeI de acum, dupi care am cerut sä ni se arete suma ludelor ce sunt astA4I in Ora si am véslut cä abià se adunii piinal la 13.434 lude; asemenea ni s'ad arétat si catagrafiile ce sunt In Visterie venite dupä la judete c ne-am pliroforisit, cä tiità suma familiilor birnici abià se adund la 91.400; deosebit am cerut sä ni se arétei cheltuelile ce are Ora in trebuinta minzilurilor si ni s'a afétat o socotélä vrednicii de mirare, care niel odatii nu s'a mai pomenit ale! in Ora nesträ, adeci ca peste an tac pitnä la talerl 935.796 plata cailor i a bi cigasilor si a inamurilor, bez altele ce se dad in naturii, adecä rotar!, dirvari, fin ci orz care ci acata socotindu-se in banI, rotaril i därvarii Po talen l40, finul si orzul chila i carul po talerI 20 fac talen l 579.380, care va sä 'lied peste tot, dupà so- cotéla ce vNuram, se urea cheltuelile postelor Inteun an pinä la talen l 1.515.176 bez meremeturile poOelor, earl ei acelea ad destulii greutate, cad pe sarcina locuitorilor; ni s'aii mai ar'état inch' douë catastise, unul cuprinslätor de taleri L990.253, ce sunt a se da in cheltuelI si alte milrunte datoril ale Visteriel, pantl la sli de August, and are BA se pue In orInduélii däjdiile trecênd peste sorocul asidosiel, si altul de taleri 382.048, datoril ale Visteriel din socotelile ce s'aii teorisit, care aceste condee adunfindu-se peste tot, se cunesce invederat ca chibzuirea urmézä sä se faca pentru talerl 8.476 137, dupà socotéla ce mal jos anume se aratä, insä:

96 V. A. ITRECHIÀ 236 den, imediat compensate prin addogirea color treI huzmeturl: oeritul, vinariciuli dijmdritul. lacá acest pitac : loan G. Caragea Stcipdni Domnitor intregil Ungro-Vlahie. Prea Sfintite vi de Dumnedeil inainte puse Sfinte Mitropolit al Ungro-Vlahiel, prea iubitorI de Dumnedil. EpiscopIi prea cinstiti çi prea nobili vi prea iubitil novtri boeri 2.588.660 catastihul ce s'a arètat Märiel Tale de ctitre duma-lui fratele vel Vis- tier pentru trebuinci6sele cheltuell de peste an. 1.615.176 cheltuelile povtelor, ce se aduni inteun an. precum se urmézii' astädl. 1.990.263 ad ce aunt trebuinciovI Oa la 4Pntairi de August, In cheltueli vi alte märunte datorii ale VisterieI. 382.048 alte imprumutärI ce s'ail fäcut la trebuintele Visterieli s'ati trecut la datoriI in socotelile ce s'ati teorisit, insä: 92.048 de la dumné-lul vel spätarul Mihalache Sutul, in socotéla Cämäril Domnescl, din talen l 212,048. 140.000 de la dumné-ldi biv vel Vistierul loan Moscu. 150.000 de la duma-lul chir Constantin Belu. 382.048 8.476.187vi acevtia incti bez banil ce se cer in plata proviantulul, pentru a cärora réspundere ar'étându-ni-se luminat pitac al Marie. Tale, facem arétare cu deosebitti anafork iar acevtl badi ce se aratä mal sus, lug talen l 0.476.137, Mud o sumä f6rte mare, care vi de este dupä trebuintä, dar nicI cum nu p6te analoghisl cu cea de acum stare a 01.11, am chibzuit ca sä facem alegere maI intaiti de cele de peste an trebuinci6se cheltuelI, ce ail sä se cheltasei de la viitorul August vi apoI sä vorbim de cele trebuincidse Oa la alciituirea däjdiilor i de la datoriile ce mai aunt; ava dar socotim, c5. la luna luI August spre Septembre, de va fi vremea cu indeletnicire vi se va gag cu cale, sä se intocméseti avezämintul intru a efiruia razim ce va la. Visteria in kite stdrile obvtiel, sä se alciltasca cel putini negrevit suma dajnicilor in 25.000 lude birnicl, socotindu-se aid drept mate& a Visteriei dud la un lude, adäogändu-se tad in suma catagrafiilor la dece doué, adeci familiile ce nu se vor fi scris pentru feluri de pricini ce urinéza, and se fac catagrafiile pris6sele ce se vor gtisi la ti5te cele-lalte stärl, eänd se va face seumpä alegere posluvnicii ce gisit cu cale a se da in dajdie, precum in jos pe larg se aratä, i asupra acestor 25.000 lude si se orindasci pe an réspundere de banI Po talenI 200 noi de lude, incepändu-se de la August ea acéstä inchipuire adecà 5 sfertuffi un haracitii doa orinduell pentru cheltuelile menzilurilor i a grajdului gpd, precum se arata, insä.: De lude po talen l 24 sfertul ot August vi Septembre. 24 sfertul ot Octobrei Novembre. 30 haraciul de Decembrei Ianuarie. 24 sfertul lui. Februariei Martie. 24 sfertul luI Aprilie 24 sfertul lul Iuniei Iulie. 25 orinduéla menzilurilor i a grajduldi gpd. de primävarà, socotindu-se pe 6 lunI. 26 orindala menzilurilor de tenna. 200

237 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 97 haleài mazill, nu e unul din dumné-v6strA care sl nu cunósca citei ate trude suferim neincetat pentru a asigurà in tóte chipurilei intru cit ne stft prin putintil buna stare a supuvilor Incredintatl nou5; niel e nevoe de vorbe ea sil dovedim nimio nu crutám vi de buni-voei cu plácere primim orl-ce cheltuélli pagubil, cind e vorba s'A uvurim sarcinele, ce en greii suportä nenorocitil locuitorI vi si aducem o m'ingiere mai mult salí mal' putin eficace la multele suferintl ce le aparca inimile. M'ésta fiind tinta nóstrfi, am desfiintat atAteai atitea orindueli, cari,

vi cel cite 24 talen l la sfert si se socotésci cheltuelile ... .Domniel, ale CA- milriI, ale isprävnicieI Curtil gpd, ale beiliculuI, ale serhaturilor i alte märunte cheltueli vi plata lefilor celor ce slujesc tärii, adeci dregkoril zabitl aI judetelor, neferI aI SpAtáriel, al AgieIi alte ogécurI ; in cel cate talen l 30 este haraciil Tm» riltesc, in ceI cite talen l 25, ce sunt si se implinésel de doué orinduell pe an, si intre vi cheltuelile povtelor, insá plata cailor, a inamurilor i a finuluI vi a orzultil cel trebuincios, adecl cu inchipuirea ce maI jos vom araà vi finul i orzul grajdurilor Domnescl, diindu-se banI cu pecetluituri gpd din Visteria Miíriei Tale, drept naturki dumné-luI vel Comisului vi dumné-lui vel PitaruluIi inteacest chip al- ciltuindu-se acésti intocmire peste suma venitulul de 25,000 lude, care dupsi orin- d'Ala de mal sus, Po talen l 200 de lude, impreuni tocmaI talen l5,000,000, si se adaoge c1 dajdia breslelor, avezindu-se de la Visterie in talen l 150,000, iarävl precum a fost in trel tetraminiI de peste an, din cari oca de Ianuarie si fie in socotéla vi cu numirea haraciulul impèrätesc çi cele-lalte dou5 pentru arkatele cheltuell ale Visteriel, vi sít se adaoge vi d'Ajdiile de peste an a doné isprAvnicaturi strAine, ce sunt dupft intoemirea ce ad in suma çi acelea de talen l 80,000, precum cu tahmios ni se aratà de la Visterie vi sil se faci peste tot tóti suma veniturilor dajdiilor talenI 5.230.000, din care sci.4.5ndu-se talen l 4.588.660 061 din socotaa ce s'al. arkat MirieI Tale de cifra dumné-lui fratele vel Vistier, sä r'émle talen l 641.340, carI si' fie pentru cheltuelile povtelor téril, schimbindu-se tertipul ce se urmézá aställ la madéua povtelor,fiind-eft invederat se cun6sce, cà este o mare dirlipilnare a tëril viniel odatil nu se va puté tiné inteacisti curgere, dar spre mal bunä pliroforie a MärieI Tale, atlit de veniturile çi cheltuelile ce mai sus arailm, cum vi de tertipul cu care socotim cá s'ar cuvenl si se pue povtele in orindual, flcurftm mai jos acéstá inchipuire de cocotal, adeel: 3.000.000 fac 5 sferturI peste an, Po talen l 24 de lude la 25.000 lude. 750.000 haraciul in Decembre vi Ianuarie. 1.280.000 dou5 orindueli cu numirea menzilurilor tèril çi grajdurilor gpd., lasa: 625.000 orinduéla de primävaril Po talen l 25 de lude, la 25.000 lude. 625.000 orinduéla de Mima. 1.260.000 5.000.000 230.000 se adaogi, insi: 150.000 breslele, un haraciii çi douè tetraminil. 80.000 diljdiile de la doué isprlvnicaturI sträine. 230.000 5.230.000 4.588.660 se scad in suma cheltuelilor pe un an. 641 340 rémâne pentru cheltuelile minzilurilor toril, fusil: Analele A. R.Tom. XXILMemoriile Sed. Istorice. 7

98 V. A. IIRECHIÀ 238 prin natura lori mal ales prin abusurile blamabile a celor prepuvI la executarea lor, aducead greutatI, saú mal bine slis causad ruina locuitorilor. $i acésti uvurare le-ar fi fost mal simtitóre, daca alte ImprejurärI diverse, pe carI nu le puteam niel prevedé niel Intimpink nu-I släbiaft In continuft, cand prin lipsa de róde vi pro- ducte avteptate, causatä din sterilitatea anului, cand prin contributiuni comune la nevoI ivite pentru patrie, ava ce in sfirvit vedem curati spre mahnirea nósträ, eft atarea lor financiara srabesee din 4i In i ireclamé neaperat ajutorul pärintesc asistenta nóstra, ea sé OCAi el sé se ridice Intru clit-va vi sé se mangae. Ludil

253.800 pentru plata de 3.384 cal po talen l 75.

169.200 44 8.460 care fin po talen l 20. 126.900 8.460 chile orz * 15. 91.440 ce mal reman, ca sé fie pentru plata inamurilor. 641.340 surugiii cum vi rotaril idarvarii cap' vor fi de trebuintä, sé se dea In natura, precum ad fosti maI Inainte, cu sciOmint de alai) jumetate de lude vi sé nu se mal plätéseä in banI, precum se urrnéze acum, fiind-cä atarea intru care seafift Ora nu este destoinicä a respunde atata sumé de bani vi niel locuitorilor nu póte sé le fie cu greii, fiind lucru obicinuit pe la sate din vechime a da bicigaviI in slujba povteT, cand irisé se va urca suma ludelor birnicI peste 25.000 sé se sca4it din suma de talen l 200 la lude, precuin va analoghisl sporul cel peste 25.000 lude, ea sé nu res- punTe birnicii mal mult decat acevti talen.'" 6.000.000, ce se arate mal sus, iar pentru condeiul de talen l 1.990.253, ce sunt trebuinciovI pana' la 4;11'ntaiti de August, in cheltuelile Visterieli alte multe datoriI, dandu-ni-se fägäduéle de eätril dumné-lui fratele Ve! Vistier, cá cu ajutorul banilor ce s'ad scos acum pe Maid, Iunie 4;d Iulie, va iconomisl dumné-luI ea la vre-o talen l 400.000 pentru ed ce mai reman, adecé ta- lerI 1.690.253, am socotit sé facem rugeciune Meriel Tale ca sé binevoescI a da In Visterieçi unele din veniturile Cameril Domnescl, adeeä dijmfirit, oerit ivilla- riciiii dandu-se in Visterie, dupä multé trebuinte ce este, sé* se vil*, nu dupà vechiul obiceift, ci cu adaose, vi socotim eä nu va fi näpAstuire locuitorilor, fiind-eä ad sé pletéscti din rodurl v't lucrurI cu cael se negutatoresc vi se folosesc, maI vIrtos eA vi preturile acestor producturI s'ají immultit la vinOrile lor vi nu se potrivesc cu cele ce era(' atolle! In vremile trecute, cand s'a intocmit de cétril stäpfi- nire pretul datorieI respunderii; Irisa adaosul sá. se alcatuésca In vitKlaTea, la cate trele aceste huzmeturI cu chipul ce se arate, adecä : dijmäritul de liträ parale 10, oeritul de 6ie Po parale 10 vi vinariciul de vadrä po parale 6, aläturandu-se la tete acestea ponturile ce s'el urmat In anul trecut,i InVacest chip vinslandu-se, socotim ed vor prinde aprópe tete de talen l 1.000.000; acevtI banI sé se hotarasca pentru respunderea de talen l 1.690.253 ce mai rémfine datorie pana la viitorul August, vi pentru ceI ce nu se ajung spre exoflisis, cum vi pentru suma de talen l 382.048 ce mal sunt datorii, (lupa socotelile VisterieI, ce s'ad incheiat, sé se urmeze acest adaos la aceste huzmeturI vi pe anul viitor,i stringendu-se pe séma Visteriei sé se dea negrevit in respunderea acestor datorii, spre a se vedé o daté téra limpede de tot säll póta pura cele de peste an obicInuite cheltueli cu linivte; acestea tete ca sé se póté pune In bunä orinduéläi si remae nestrilmutate cu indelungatä tinere, urmézé fära tilgäduire sé se Intocmésca hotare färà niel un fel de schimbare, fiind-cä Ora nu e In vre-o stare bogatä, ci putem Ojee maI mult sama dupé analo-

239 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 99

térii nóstre Domnescl, dupä ce ail scidut succesiv pini la klése-spre-Oece miitg lipsesc In fie-care an cite doué mil lude din eel opt-spre-zece mii, pe basa dirora s'a stabilit proportiunea generalk a neapératelor cheltuell ale Stipiniril, de acù dol* ani dejà, fémâne la acelagi puncti nid e speranti si crésci pe viitor. Fatti cu starea a Domnescii nóstre Visteril, paguba proveniti din lipsa celor doué mil lude este fórte simtitóre, nu e insi timpul present si ne gindim la completarea lor;maI curind necesitatea reclami de la pitrintésca neistril prevedere si remeditimnevoei ghia rodirilor ce are si a negoturilor ce urmézi, care acésta firescese Intelege, ca s'a pricinuit si din vremea räsvrätirilor trecute si din urgia Dumnedascti,ce s'a intImplat cu acésti ntiprasnici MA a clame!, si de licem cà cel putin adse Intoc- mésci suma ludelor birnici la 26.000 de lude, dar dupä imputinarea Intrucare se afli asttidi, am socotit ci numai din birnicii cel de acum nici odatinu se va puté da attita spor, çi asit védênd ci gi suma poslusnicilor dupit sporirea catahrisisulul ce s'a urmat InteacestI ani trecuti, s'a ajuns sá fie numai cel sciutl In catastisele Visteriei, peste 14.000 lude, s'ait orInduit iarisi dintre noi doi hoed, adeci dum- né-lui fratele Barbu Vticirescul Vel Vornic, ci dumné-lui fratele Grigorie Billeanu Vel Logotét, care s'a ficut alegere de la Vel Clucer la vale Vita la cea din urmli stare, fies-care oft se cuvine si aibi si pentru eparhili boerii ceI mar!, ne-am Mutt filmsi noI alegerea, jertfind din ceI ce aveati pe eel ma multi, spre ajutorinta satelor gi poprind pe séma nóstri maI putini decit ne-a fost trebuinta, flind.ci cunóscem Intru adefér prósta stare a satelor; am lisat ci intru alegerea ctm hoti- rirea Mfiriel-Tale putine obraze, adecti trei luminate beizadele, ce siläsluesc aid In térii vre-o dite-vi din coctinele viduve,i dupi tóte acestea alegerI friend ci- nurile catastihului, vedetn cil din tótä suma poslusnicilor cea sciuti Visteriei, din 14.346 se hotirésc de dajnici 3.609 lude si rémin bunI poslusnicl 10.787 lude, fiind insii acestia pe mosii stipinescI, càci &AO se vor ga'si pe mosiI striine, dupti ca- nónele obliduirii acestei téri si dupi caidul Visteriei, cu un cuvint, trebue si se dei In daj die, bez morarI vierl; dar cu acest ajutor numai a alegeril poslugni- cilor nu este din destul a se spori ludele, ca si nu cerce greutate la réspunderea banilor, ci de se va gisl cu cale, ne rueim Mfiriel-Tale cu osebit testament, di. se In- tocméscii cu intregime cite maI jos arétim 1). Scutelnicil dupti 6141 si hrisóve este un dar al stipiniril, hiräzIt cAtre cei ce li s'aii cuvenit a se Impirtisi, de aceea se si cuvine a se 021 intocmai cite carp sag hrisóve vor avé cuprindere de 6men1 fttrii pricind, prin cercetarea ce se va face, iiind incredintäri date pentru cei ce sunt Monti din adeverintele isprivnicatuluI, arétindu-I ci nu aunt din dajnicil Viateriel, ci 4mceI farà pricini, cirora li s'ait dat de la Visterie si pecetluituri. Domnesci, si fie buni-vointa ca sä ré- mile nesupératl, iar pentru cartilei hrisóvele ce vor fi cu cuprindere de 6inenI unii ca aceia, dovedin lu-se prin scumpi cercetare, cA sunt Meng scutelnici dig piminteni ci birnicil téril prin hattrud ci iconomiile dregétorilor de pe la judete, stt se aréte la Visterie de asezimInturi ca catastih anume ai cui sunt, céadu-si cunoscut ci pricinile lor i mijlócele prin earl s'aìi Meta, si de aid se va da hotttrire in ce chip s'et se urmeze si and dupti hottirirea ce se va da, se va lull de la cine-vagI, acela ca nu impärtisit de acésti hiräzire, prin mijlocirile ce va putea avé, aducénd din pirtile sträine 6meni fArà si cuniisci cea mai putinit Impo- trivire de Mil dregétorii judetelor, sti i se dal din acei 6meni strilini scutelnici In

100 V. A. URECIIII 240 supusilor chiar din deficit si sä le aducem mlingaere usurilndu-I pe cat permit Imprejurarilei cheltuelile Stäpfinirit Acéstä usurare am gasit cu cale sà o °en- duirn In modul urmätor. OrInduéla pentru carele cu sare de la Ocne, desl de mult stabilitä si din capul loculuI aplicatä, sá lipsésel de acl Inainte pentru tot-deauna, iar paguba ce va resultà din acésta sá o sufere Camara niístra Domnésert, precum si orinduéla actual In vigare pentru unt. Cele doué-sprellece In total (nedescifrabil). ale tarii_n6stre DomnescI, provenind din acésta orInduélii, sä lipséscä asemenea si ele pentru tot-deauna In locul celor ce i se vor luà, pilzindu-se neclintitä cuprinderea hrisavelor si a cartilor ce va avé fies-care,i dregkorii ispravnicaturilor urmeze datorieIi credinteI, ca sa nu se mal lea dintre birniciI satelor a se Ala unorai altora scutelnici dupi carpihris6ve, cu numire cli aunt 6meni fara pricina, sail sä-i numéscrt ci sunt sträini; iar cariI se vor dovedl cu vre-o urmare impotrivrt, ispravnicil cil- Outs r6splätirei ceI ce vor acésta härazire, de vor cercit vre-un chip pfigubitor cátrà Domnésca Visterie, ca nisce necunoscétorI darului stapaniril, sit-s1 pér4á péri- vileghiul acesta, spre pildili altora. Asemenea sä se cercetezei t6te sineturile privileghiatilor: némuri, postelnicei, mazilI, breslasI, cumpanistI cat' vor fi facuti de la.. . .i pang' scum, si de vor fi dupi orInduéläì caidul VisterieI, adecii din feciorli némurl de privileghiati, srt fémile bunl fies-care la' orinduéla intru care se va gäsì, iar cap se vor dovedl cá ad fost birnicI aI satelorì prin inseläciunIi mijkice de catahrisis s'ail fficut intre privi- leghiatí, sá li se lea.' sineturilei sä se deist pe la sate cu adaos de lude, a fi In rindul dajnicilor, dupa cum ad fosti mid inainte; asemenea i pentru ceI ce se ocrotesc cu cartI de apèrare, sá li se facil cercetarei numaI cel trecuti in virsta batrinetelar coi bolnavIi sacafsitI, cum si ceI ce vor fi easluti In grele datoriI si mare Barad% la aceia st. cade sii se päzésca acéstift aperare, iar de la ceI-Ialti top sit se ie&aline de la mauile lor si sa se deli pe la sate In cisla dajnicilor. Breslele slujitorescI ce sunt pe afarii pe la judete, adeci seimenI, finittorl, lefegii, talpoii, aprop, copiii din cask* si alii, bez slujitoril polcovnicilor i aI capitanilor de pe la judete si al isprilvnicaturilor i al plasilor, de obstei fat% osebire sit se deà pe la sate, incarcandu-se cu lude dupä stareai puterea Ion,i in locul acelora sa se dea alfil pe la tóte stégurile din politia Bucurescilor. Satele cele ridicate sa lipséseä cu totul din ocrotirea unuiai altuia, fiind-ca ocrotindu-se cu chipul acesta ce s'a urmat pink' acum si se urmézil pe alocurea si astkII, nu nuinaI pricinuesc saiderea ludelor VisterieI, ne fiind Incracate duph starea puterea lar, platindu-se réspunderile lor de okra stäpanfl ce adì acelor stäpanI se fac hatarurI de clitre dregátorri judetelor, ci Inert si de se Intlmpla vre-o orIn- duéla de la Visterie, cu ocrotirea ce se face acelor sate apérandu-se de acea orin- dué/ä, cade tótá sarcina pe cele-lalte sate si pe alocurea dinteacéstä pricina, si nu maI cérca Indestula greutate locuitorri la verl-ce angarale vin dupä trebuintii; de aceea Bind buna-vointa Mrtriei Tale asupra Indreptilrfl tuturor stärilor, sit fie luminata porunea Maria Tale atre cine se cuvine, ea acelor sate fail de sfiélii sA Ji se faca catagrafie pe fatäidui:4 suma samenilor i dupti stares ce vor avé ail se aseze cu ludele, ce se va cuveni, (Hindu-se In zaptul ispravnicaturilor ca si t6te cele- lalte sate.

241 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 101 viitor; lar untul necesar pentru trebuintele orasului sà se cumpere de stépénire Cu preturile curente la térfi. c). Din cele cinci sferturI ce sunt a se percepe de la 1 Februare anul curent 1815, pina' la finele lui Novembre: cincI diminil, formând un total de 2.112.000 MI, säse erte locuitorilor birnici 1.112,000 leIis'O' se incassese numaI un milion leI In acest interval de lece lunI ale anului curent; iar fiind-cA din abrogarea orinduelilor de mal sus resulta pentru stApAnire o pagubä de peste 200.000 mii leIpe an, pe care

In vremile trecute pe la unele sate s'a urmat un nesuferit catahrisis, sed- dêndu-se un sat cu o sumé de scutelnicii fémAind o bagatela de lude a rèspunde dajdia la Visterie, care si acea bagatela se rädicà de catre unul altuli réméneail sate a poslusl d'avalma färA a se sci care este scutelnici care este birnic, lucru cu totul in potriva caiduluI Visteriel. De se vor mai alaiastädI acest fel de sate, sé se cerceteze cu scumpkatei sé. se alégà dinteinsiI scutelnicI anume din mijlocasI, dupä orinduéla ce este, si birnici iarAsi de o parte, carI sé se aseze dupä stareai puterea lor, si pe ce! e vor alege scutelnici, de nu ii vor läsA satele afarä din cislele lor, sé nu r5mtle scutelnicI, ci sä se incarce satelei cu (Misil cu ludele pecetluiturilor ce vor fi purtat, fiind-ca celui ce va fi avut acesti scutelnici Inteacel sat va sé i se deä altii in loe din alte sate, iardsi cu scäd'émint de lude, dupä suma pecetluiturilor ce va avé ; sé fiesciutfi si in catastihul Visteriel, dar siVisteria sé fie volnicä a da scutelnicil ce vor lips1 fies-cAruia din suma ce are a tiné dupA cata s ti h. Sé nu fie siliste maI jos de 5 lude, sail fiind-cä satele acum se aflA in próstä stare, pe unde nu va fi prin putintä a se lega silistea de 6 lude, sé nu fie mai jos de patru lude sail cel putin treI lude; asemenea sé fie si mare luare aminte, ca la fies-care judet suma scutelnicilor si a poslusnicilor sé nu fie maI sus deck suma birnicilor, precum védurAm pe la unele judete cä se urmézA acum, de va fi acésta insA cu indeletnicire la tke judetele. De se va gäsl cu cale si se va priml de cäträ InAltimea Ta, sé lipséscA cele in parte orinduell ce se fac pe la judete, adeca de grAil, de fin, de orz si de 1Pmne, si cel ce va avé trebuintd de acelea sé le cumpere cu bani,i gil implinéscA trebuinta, cá Cu chipul acestor orinduell mare zmAcinare se face locuitorilor, pfigubin- du-se si näpästuindu-se de tke pfirtile. Acestea t6te puindu-le in lucrare, cu pe deplinä hotärire, si la intocmirea asezil- mintului orinduindu-se asezAmintari boerI vrednici, cinstiti, cu frica luI Dumneleil Cu sciintä de acéstà meserie, carI sé fie cu dorire si de &Atea' Domnésca Visterie cAtrii stärile locuitorilor, nädäjduind cd nu numal suma birnicilor va ajunge la numèrul de 26,000 lude, ce s'ail OiS mal sus, si r6spunderea ddjdiilor dupä puirea ce s'a arkat nu va fi vre-o sarcinil simtitke, päzindu-se drépta cumpénire, ci incri si In tot cuprinsul tèrii MärieI Tale se va tin6 nizamul obldduirii cu In- tregime,i nimenea intru nimic nu va cerch cea mai putinä näpästuire saú nedreptate ; asemenea este a mistra plecatd pfirere, iar hotArirea desdvirsitä réméne a se face de Märia Ta. Maiii 10. 1814. Filipescu vel Vistier, Radu Golescu vel Ban, Grigorie Brfincoveanu biv vel Ban, Isaac Ralet vel Vornic, Grigorie Ghica, Barbu VAcärescu ve! Vornic, Iordache Slä_ tineanu ve! Vornic, Grigorie Filipescu, Grigorie Bäleanu ve! Logork, Fotache Stirbehl ve! Logork, Constantin Cretulescu, Alexandru Nenciulescu vel Vornic.

t. A. truEctlii

din propria volutai initiativa o luam asupra-ne pentru tot-deauna, spre usurarea si linistea locuitorilori scAparea lor de exac/iunile ce li se fac mereú din causa sus çliselor doué orinduell; iar din ertarea acelor 1.112.000 lef pe anul curent se causéza o paguba prea mare si férte sim/it6re Visteriel ni5stre DomnescI, mal ales fa/A cu spesele enorme ordinare si extraordinare ale StApanirii. spre á aduce o me- diocrA aranjare si a lucrului, socotim sil se vinçlä cele trei huzmeturf: vinAriciul i oeritul, dupi orInduéla Menta anul trecut, nu numal pentru anul trecut dar si pentru cel urmator; ast-fel cá prin acésta, afard de pagaba anualti de 200.000 leI ce se va aduce Stapanirif din causa desflinlarif celor douè orindueli a ',intuid si a carelor de la ocne si din ertarea acelor 1.112.000 lel birnicilor pe anul curent, paguba se atenaza* pana la patru sute doué-spre-çlece mil lef,i totalul perderii Stäpaniril consista la 612.000. Intr'un cuvInt, prin modul acesta Visteria sufere o paguba sim/it6re, nu e vorba, fatá cu starea actuala a lucrurilori enormitAlif spe- selor, suportabilä 1nsa de alt-f elsi mediocrA, iar locuitorif birniel ob/in un fotos fiirte sim/itor beneficiind de ea 1.112.000 lel In intervalul de çlece lunl al anuluf curent; iar cele luate prin adaogirea huzmeturilor spre atenuare Intru cAt-va a pa- gubei Visteriel n6stre DomnescI, se leail de la locuitorI de felurite clase, adeca de la acei avénd sati vii, sail stupurI de albine, sad vite si nu de la acei lipsiffi in säräcie, precum se Intimplà adese ori la perceptia birului de la locuitoril birnici. Intrunindu-vé dar cu to/if, prea Sfin/i/I,i cercetand cu atentiunei Ingrijitä club- zuire cele Incuviin/a.te de nol, spre imbunátatirea stärili mAnglerea generará a locuitorilor, sa-mi face/1 cunoscut prin adresa opiniunea dumné-viístra asupra lor, adAogAnd si cele ce vell gas1 dumné-v6stra de cuviin/A. 1815 Ianuare 1. (1) Vel Logofét. Cu tóte aceste adaosei scaderT, propuse, ort realisate de Divan §i de Vodd, nu mal putin cifra veniturilor era Incarcatd, de Ore-ce budgetul se facuse pe basa a mal' multor lude decat eral"' In realitate. Divanul gasesce ca totu0 cheltuelile putin se masi pot scad6, *i la 12 Februarie 1815, in loe de a reduce cheltuelile t6ril In proportiune ca venitul, Divanul afla cu cale sà se adaoge dajdiile color 18 mil' de lude, mil vor plan birul lor nu In 5, ci in 6 sferturi, fàrä rasura (cate 27 talen l bansi 60 pe sfert), In carT sferturI intra.i haraciul Imp6rAtesc. Dupa socot6la Visteriel, acésta. dajdie, Incep6nd ca Aprilie 1815, va da 2.970.000 talen. Se va mal adAogl la acésta suma talen T 276.000, dajdiile breslelor, ca rasura cu. tot, §i talen l 76.000 dajdiile strainilor. Peste tot venitul Visteriel' In 1815 se urca decI la 3.446.000, iar spesele se reduc la 3.103.960, In care suma infra §i finuli orzul grajduluT Domnesc §i al pitdriel, carY socotindu-se t6te In banI, se sperd In 1816 un excedent de 142.040 tale/1, la care se va adaoga. 95.425, ce, dupa contract, Intreprinderea poOelor are sa platésca pe orzuli fìnul ce i se aduce. Acest excedent urméza a fi intrebuintat pentru pote, pentru grajdu-

(1) Tradus din grecesce. Se vede ca originalul a fost scris de chiar Domnitorul.

243 bIN DOMNIA L'Uf CAftAGE1

rile, pithriai ispravnicia de Curte Domnésa. Se mal adaogl la birul ludelor don/ sferturl de cate talen l 17, banI 60 -fie-care, dare pentru poteï altT tal. 78 de fie-care lude In 6 diminiI (adeca la fie-care don./ ded cate 13 talen l la fie-care 2 lunI, Incepand de la Februarie 1815, carl sl servésca pentru plata lefilor slujballor t/ril. Ace§tI banI aï lefilor, Divanul cere sd se concentreze Inteo cassO specialA, disd Cassa /efi/or;precum era organisata de C. Ipsilante. Acéstà CassOva fi administrat/ de un boer pAmintean simandicos, cu 16M, avemd unsamq pentru ImpArtirea §i primirea banilor lefit Ispravnicil vor primlor- dine sä percépa separat banil lefilori sO-I trimità direct la Cassg. Le- file functionarilor sl se platésca la fie-care 2 lunT,i boerul nazir al Cassel sà del socotell Inaintea velitilor boerl din 6 In 6 lunt Cu tdstA acéstà chibzuire a boerilor, datoria tèrfl se constata a fi, la finele lui Ianuarie 1815, In sum5. de 1.320.304 talen, plus deficitele de la diferinta dintre 25.000 ludT, cand In realitate ail fost numd 18.000. Pentru aastà datorie a t6riI, Divanul dispune, ca §i pe anul acesta sO se arendeze tot cu adaos, ca In trecutul an, dijmAritul, oeritul, riciul,i adaosul sd fie pentru datoria publied, iar huzmetul, ca din pentru Camara DomnéscA. DacA nu, se va acoperl In acest adaos suma datorid ; boeril se angajézá a chibzul din noit Prin urmare, de fie-care lude se va percepe In 1815 nu mai putin de talen l 278. Ca mangaere pentru nenorocitiI birnicï, li se promite, cd nu vor fi obligatl la alte orInduelli havalele §i el se va face dréptA cum- p/nire tuturor satelor, ca nu unele sO fie ocrotite,i cd vor lipsl catahrisisul ispravnicilorijafurile zapciilor, polcovniciloricApita- nilor.. (1)

(1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie. Cu t6te chi prea sfintia sa pirintele Mitropolitul i iubitoriI de dumnelefi sfintia lor episcopii si tiStä obstea dumné-lor velii1or boeri ne fac aritare printeacéstä anafori, ci ajungénd suma ludelor téril numai numèrul de 18.000 iar nu de 25.000, precum socotise la trecuta luna lul Maili let 1814, nicI di este prin putinti si se Implinésch cheltuelile VisterieI DomnieI-Melei g5.sesc cu cale a se Implinl din térli numai pentru trebuinta Visteriel si a menzilurilor 1619 Po talen l 200 de lude toc- maI pe an, firil rasará, Impirtindu-se acestI banl In 5 clferturI i un haraciti si doné ofinduell de rninzilhanele, fies-care cIferti haraciú Po talen l 27 banI 60 de lude, cum si fies-care orInduéli de menzilhanele Po talen l 17 banl 60 asemenea de lude, iar pentru neajungerea banilor si se mai adaoge pe lingi acestia alt1 talen l 78 de lude pe an, Impärtindu-sei acestia de la a urmitorului Februare In 6 diminil Po talen l 13 noI de lude la fies-care diminiei acestI banI ficêndu-se taxil prin dumné-lor ispravnicil judetului si se dea negresit In lefile slujbasilor térii prin orinduit Inteadins boer Nazir al CasseI lefilor, ce se va intocnal deosebit, dar

104 V. A. IIRECHIL 244

Domnitorul aprobá a§ezarea acésta cu resolutiunea urmät6re:

Ith loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemle Vlahiseoie. Pré Sfintia Ta Parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnelee Sfintia Vésträ Epi- scopilor si toff dumné-v6stra velitilor boeri, halea si mazIli, precum apururea de and am sosit Domnia-Mea aid la Domnescul Nostru scaun, am fäcuti suntem por-

Domnia-Mea socotind acéstä schimonosire de obste la téte däjdiile,4icem, cà fitc'én- du-se acum, va pricinul locuitorilor mai virtos turburare decfit folos, pentru unindu-se téte dajdiile de peste an (insd numai cele ce sunt Intocmite pentru cheltuelile Visteriel)i analoghisindu-se pe 5 ciferturl i un haracie, una peste alta po talen l 27 haul 60 de lude, vine pe fies-care doué luni mai mult de lude talen l 1 bani 12 deat ceea-ce s'a hoterit la aseziimint, adeca Po talen i 221 si räsura Po parale 8 la let', care acest prisos si de se imbraca In ate 6 sferturile cu anologhie din a- daosul ce se urméza la séma haraciului, de lude po talen 29 si parale 8 la led rasure', dar negresit vine mal cu usurare locuitorilor sá platéscd de lude la fies-care doué luni Po talen l 22 si rdsura cea inctomitäi tocmai la séma haraciului Po taleni 29 i räsura, pentru dà acéstä suma se urméa tocmal la luna lui Decembrei Ia- nuarie, and locuitorii se aflä dupä avirsirea a tot lucrului de peste an f)iIsl. pot face negoturii alisveris cu cel mal bun pret, aflandu-se fies-care Imprejmuit cu cele trebuinciése, atat pentru hrana easel sale, at si pentru nutretul vitelor ce are, mal virtos ca sciind fies-care o séna mai cu osebire la hull hotärIte, cu inlesnire sä cdpuesce din vreme sä1i Implinésa datoria, fe:rd de a simtl vre-o greutate ma' strImtorare. De aceeai hotärim Domnia-Mea, cat pentru sferturile i haraciul se urmeze Implinirea banilor In Vote téra, Intoemaii nesträmutat, precum s'a ho- tarn si s'a publicarisit locuitorilor la aseamint, prin artile Domniei-Mele, &lend la f ies-care sfert po talen l 22 de lude i la séma haraciului Po talen29 si la top' acesti bani rasurd Po parale 8 la la, care rasure a se socotéscd pe séma socotelilor Visteriei Domniei-Mele, iar nu in socotéla lefilor téril, precum s'a fost hotarit alma and se nAdajduià suma ludelor térii cd vor ajunge la 25.000, asemenea ur- mdndu-se si la dajdiile breslelor i a strdinilor si and se vor adäogà ludele peste suma ce acum ant, guild se va face de Domnia-Mea chibzuire pentru a se sadé locuitorii dajnici din banii ce s'a hotärit a rèspunde pe fies-care sfert i haracia iar pentru banil mizilhanelelor, fiind-ca dupe suma ludelor ce s'aii alatuit acum nu se ajung acei ate talen l 12 In räsurile ce s'aii fost hotdrit la fies-care orinduéld de 6 luni, hotarim sä se Implinésa de la lude po talen l13 bani 90 i räsura ce s'a arétat po paraie 8 la led, care va a 4ica din ceea-ce nise aratä acum, mai putin de lude cu talen l 2 peste an si toti acesti banl a se dee In primirea epistatilor, precum s'a hotärIt- si cu Vote cA cu acestia, dupd suma ludelor nu se vor puté exoflisl epistatil minzilurilor pane la un han, dar putin cusur ce le vor mai rèmené se va plati din banil Visteriel, ca sä. nu cerce locuitoril adaos simtitor, nid vre-o schimbare de chipul dajdiilor, ce li s'a ardtat; pentru care si poruncim Domnia-Mea ask a se urmeze negresit, iar pentru talen l 78 ce se gäsesc cu cale sd se adaoge la lude peste an In 6 diminii, Incepêndu-se de la urmdtorul Februarie, po talen l 13 noi de lude, cari bani stringéndu-se In osebita cassä sä se dee in plata lefilor slujbasilor OHL cu -kite a este Indestuld sumd peste ceea-ce s'a hotärlit a se da, dar cunoscéndi Domnia-Mea fiinta neputintel din pricina neajungeril ludelor la ceca-

245 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 105

niti nu numaI ascultare de a da la acest fel de cuviinci6se si obstieI folosithre rugaciuni, ci inca si in fapta de a arätà nemarginita dorire ce avem, ca sá vedem rae& contenire petrecerea tuturor supusilor nostri, intru cea mai buna, fericita

ce s'a fost nadajduit, primim chibzuirea acésta ce ni se aratä printeacésta anafora poruncim dumi-tale cinstitei credincios boer al Domniei-Mele vel Vistiere, sa se scasja acéstá diminie arätändu-se ilocuitorilor prin carft slobode ale DomnieI- Mole chibzuirea ce prin sfat de obste s'a fäcuti sa facii hrisov al Domniel-Mele pentru osebirea lefilor 0111 din Visteria Domniel-Mele, ca sä se orinduésca osebitá cassa si s'a orinduim Domnia-Meai osebit boer otcarmuitor Nazir al eI,ca'ruia se vor da si catastise pecetluite de catea Domnia-Mea, pe fies-care diminie, ea sä scie In ce chip s'a urmeze eu darea lefilor. Asijderea porunchn dumi-tale, sá publicuescl, pe unde vel socotl si va fi trebuinta, implinirea sorocului contractului dumné-lor epistatilor menzilurilor la viitorul August, ca sà se giiséseä musterii de va fi prin putinta sä se imbrace i cu finul i orzul postelor, dandu-li-se banii ce prisosesc din cheltuelile Visteriel,i sa lipséscà natura, precum ni se arata maI jos inteacéstà anafora, spre a lipsi mijlocul de naplistuire ce incape la primirea acelor iraturI, caträ acésta poruncim ca sa lipsésci cu totuli felurimea orinduelilor in natura ca urmare intocmaI dupä cum maI jos se arata.-1815 Februarie 20. (Pecetea gpd.) Vel Logofät. Prea Indliate Dómine, Dupa luminata porunca Märiel Tale, ce prin pitac ni s'a dat, adunandu-ne cu totil la sf. Mitropolie, am välut lipsa ce are Visteria, ne putänd sa intimpine tre- buinci6sele de peste an cheltuell, din pricinfi cacl la intocmirea dajdiilor täriI, ce s'a fost facut prin obstésca nelstra anafora de la Madi din anul trecut si la August, cand s'ad asezat dajdiile, se socotise ca la asezamint se va sul suma ludelor dajnici pana la 25.000, iar acum isprivindu-se asezämintul, de abia a ajuns suma ludelor la 18.000, pentru care fiind-ca cheltuelile t'éril de peste an ce s'ad fost imbracat de 25.000 lude Out neapdrate si mijloc de imputinare nu este, cu sfat de obste am gasa cu cale s'a' se adaoge dajdiile dupa suma de 18.000 lude ce s'ad putut intocml acum la asezamint, adeca sa dea de lude pe an po talen'. 200 drepti far'de rasura* In 6 sferturi, la sfert de ludo Po talen f 27 bata 60, In cal." sferturi intrai haraclul Impdrätesc si se fac pe an la lude talen'. 165, incepêndu-se aceste dajdil de la viitorul Aprilie intaiii si la lude 18.000 fac pe an 2.970.000, Muga' carl adaogänd si talen". 276.000, insa 180.000 ce sunt dajdiile breslelor cu rasurá ca tot, si ad a-I réspunde si de. acum inainte far'de a se pornen1 nume de rasura, fiind obiclnuite breslele a da aceste dajdil i talen f 96.000 dajdiile sträinilor asemenea, fac talen l 3.246.000, din care sca48nd talen i 3.103.960 cheltuelile Visteriei de peste an, in care suma infrai finul i orzul grajdulul gpd i al pitarle', socotindu-se täte in bani, réman prisos talen l 142.040 si cu talerl 95.425 ce sunt legati prin contract epistatil postelor ca si plátéscá orzul finul ce se aduce la poste, insa carul de fin Po talen l 5 si chila de orz Po tale" 6, fac talen l 237.465; cu acestI banI sa ingrijaca Visteria a face contract ori cu insus" epistatil postelor, salí cu altil, in vreme cuviincielsä, si le deai baniI din vreme spre a cumpärà finuli orzul cel trebuincios, cum si comisia i pitarla, si ispravnicia de Curte, tete naturile ce sunt trebuinci6se pentru Curtea Domnéseä, sa le cum-

106 V. A. TJRECHIÀ 246 imbelsugatä stare; asemeneai rugäciunea ce ni se face printeacéstä obstéscáana- fora, gäsind-o a fi in adevér in tot chipul pricinuiteire de invederatä fericire, läudäm acéstä rivnäi imbrätisare a ingrijiriI de acest obstesc folos ce ni se aratä mal jos, pentru carei, primind rugäciunea ce ni se face, poruncim, ca adunindu-vé cu pere cu rizapazar din banil ce li se vor da de la Visterie, lar din térä sä nu se 1eà nimio cu orinduélä in naturä, niel pentru aceste trebuinte, nicI pentru alte obraze, verI-cine va fi orinduéld sä nu se facä nimuluI, mäcar decât de putinä naturä saú alte angaril, sé maI deä Ora,i pentru cal i alte cheltuelI ale postelor de lude pe an po talen l 35 in doué sferturI, unul primA-varai altul ti5mna, la fies.care sfert de lude Po take 17 banI 60, lug sfertul din primä-vara de estimp a postelor BA se incépä de la 15 ale viitorului Martie spre a nu venl cu greil locuitorilor, dar sé se socotésca de la Februarie 1; lar pentru OM suma lefilor celor ce slujescéril, BA se ieà deosebiti bani din térä, de lude po talerl 78, din earl sé nu ieä. Visteria niel un ban cu nume de avaeti sé se réspunlä acesti banI al lefilor In sése diminiI, in fies-care diminie` de lude po taleri 13, care réspundere sé se incépit de la qrntsliil a acestil luni Februarie,i fiind-cä de multe orl numal se zilticnià plata lor, din vremea lor, din vremea cea hotäritä, ci Ina se intimplà de 1.613:Lanai pägubasl unii de cilte doué triminil intregi, din care nu putinä mähnire li se pricinuià, pägu- bindu-se din dréptä simbria lor, alte ori lufind Visteria banI dinteal lefilor cu numire de imprumuti neimpärlejindu-se a-i réspunde in vremea ce se plätià lefile, ce se pricinuià aceeasl mähnirei pagubä. De aceea, cu totil de obste ne rugäm MärieI Tale, sé se intocméscli o deosebitä. Cassä pentru lefi, unde sé se rin- duéscil de cäträ Märia Ta unul din dumné-lor boeril pAmintenI simandichi efnastatiche cu léffi, dupà cum se va glisl de cited Märia Ta cu cale, a fi Nazir Cassel, avénd si un sames pentru primireai impártirea banilor lefil, indatorindu-se is- pravniciI de la Ole judetele, prin luminate poruncile Märiel Tale, ca baniI lefilor sé-1 strIngä deosebitli sé nu-I amestece in banil Visteriel, niel sé-i base in fémä- siturI ci pe tétä diminia sé-I istovéscdi sé-1 trimitä drept la Cassä, unde sé dea Visteria extract, ca sé scie Cassa &all este suma ludelor la fies-care diminie, bine- voind Märia Ta a se face pentru acéstä Cassä a lefilori luminat hrisovul MärieI Tale, dupä. hrisovul MärieI Sale Constantin Vodä Ipsilant, cu hottirire, ca de acum inainte si nu se mal amestece intru nimio Visteria la banii lefilor,ci de la is- prävnicaturI sé se trimitä drept la Cassä, de unde pe fies-care doué lunI sé se plä- téseä lefile cele orinduite de catrfi Märia Ta, avänd datorie boerul Nazir al Cassel la fies-care sése luni a-sI da socotéla la obstea dumné-lor velitilor boerI; lar pentru 1.320.304 banI 96 ce se véd cä lipsesc spre plata datoriilor tériI i a cheltuelilor VisterieI panfi la sfirsitul luI Ianuarie let 1815, i pentru talerI 60.642 din talerl 180.642 lipsa a lude 6.842 pe sfertul luI Februariei Martie, bez taleil 120.000 aI lefilor ce se implinesc pe acest sfert, In usurarea acestor datoril, gäsim en cale, cai inteacest urmätor an sé se vinlä huzmetele CiimdriI, tot cu adaosul ce s'ail vindut In trecutul an, adecä dijmäritul Po parale 10 i oeritul Po parale 10 si vinä.riciul Po parale 5, din care säll. ieà Cámara numai banil dreptI ce aü fost obicInuiti din vechime de luà, adecä de la dijmdrit Po banl 43 i de la oerit Po banl 10 si de la vinäniciú po banI 5, iar prisosul sé se dea in plata numitelor datorili apoI pe anul viitor sé fémile slujbele acestea a se urmä tot cu plata cea obicInuitä din vechime, fär' de vre-un adaos,i pentru cusurul lefilor ce va réminé neplätit, dupfi ce se va da

247 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 107

totil la un loe, impreundi Cu toff dumné-lor boerii cat' vor fi oinstig Cu einul cluceriel ceI marI, sé. faceti tóte cuviinciósele chibzuiri asupra acestui folositor ni- zami sii arkatl DomnieI-Mele prin obstäscä anafork pentru care orinduim 0 zap- pe céusul de aproçll. (Pecetea gpd.) Ve! Logorét. (Anaforaua scrisii grecesce). Cod. LXXVIll, pag. 401. Ca o consecintl a acestel notA asezdrI a birurilor, Marele Vistier adresézd Domnitoruldl urnadt6rea anafora :

Prea Indifate De5mne, Fiind-ed pe la unele judete samesil ce astAlI se afld, dupd sciintai pliroforia ce am, nu sunt destoinicl a sävirs1 tréba meseriei ce li s'a incredintat, intocmal dupä cuprinderea luminatelor cdrti ale MdrieI-Tale, spre paza bunei orinduell a cores- pondenteiisocotelilor judetelor, am gäsit cu cale WS'.se orindésca altif in locul

adaosul mal sus numitelor slujbe, vom chibzul de unde id se ded. Aceste intocmirl se socotirä de cdtrii noI si se hottifird eà se cuvin a se urmä, carI de se vor gag de ciltrii Maria Ta cu cale, se vor inarl si se va da porundi a se pune in lucrare a se urna pand cfind, prin cea vrednicd de lauddi dorire de Ord ce ELI Maria Ta, se va maI adiiogit suma ludelor peste 18.000 ce sunt acum, lar atunci sé. se Befog ceca-ce se va cuvenl, dupti analoghie, din talerl 278 ce licem sa ded peste tot ludele pe an; fats numai ferbinte ne rugam Märiel Tale, ca naturile i orinduelile si havalelele ¡fa lipséscd cu totul a nu se cere niel de cum de la Oré. (afard numai din havalelele ce se cer cu porunci impärätesci) ;asijderea ne rugäni a se da de catrd Märia Ta strasnice porunci, spre a se face o dréptd cumpänire tuturor satelor fies-cdruia judet, ca nu unele sd fie ocrotitei altele ndpistuite, ci t6te de o potrivd, dura suma birnicilor ce ail sd-0 pórte sarcina däjdiilori unul la altul privind, sa cunóscd in faptä, cá se pdzesce dreptatea ftlede osebire, BS: lipséseäi catahrisis ale ispravnicilor i jafurile zapciilor i a polcovnicilor si a cdpitanilor ce ail suit avaeturile la preturI marI, pe cari le implinesc de la sérmanil locuitori cu feluri de if- tiralei pricini nedrepte, cum si al slujbasilor huzmeturilor, cad s'ar" náràvit edit a asuprl si a Incdrci" pe ticdlosii locuitori, pe cari nol ea nisce prunintenI II dorim MAria Ta, ca Domn drepti milostiv, se cuvine a-I ocrotl de Mote hlépirile, cdci de se si adaogil suma de bani a drijdiilor, dupd cum arätäm mal sus, dar lipsind naturilei orinduelile de havalele i catahrisisi jafurile slujbasilor dupä. 'dará, carl pricinuesc mare stingerei siirdcie locuitorilor, socotim ca nu vor simp atilta greu- tatei vom remdn6i noi cu totil pururea rugdtori eked milostivul Dumneçleil pentru buna stare si inarirea MdrieI Tale in prea luminat scaun, pinä. la adânci bätrinete.-1815 Februarie 12. Al Ungrovlahiel Nectarie, Iosif Arge, Costandie Buzèii, Constantin Filipescu Vis- tier, Grigorie Brâncoveanu, Constantin Cretulescu Ve! Ban, Barbu Vficärescu Vel Vornic, Constantin Bäldceanu Ve! Vornic, Mihalache Manu Vol Vornic, Grigore Bd. leanu Ve! Vornic, Tudorache Vdcdrescu Ve! Vornic, Gheorgache Filipescu Vel Lo- gofét, Scarlat Gradisteanu Ve! Logofét, Fotache Stirbeiä Ve! Logofdt.

108 V. A. IIRECHIA 248 acelora, cu praxis, cu sciintä de acéstä trébä si einstitI, in carI sil se p6ta räzimà Visteria pi sé fie Incredintatä ci nu se face vre-un sfeterismos sail Inearcaturé la vre-o socotéla, pentru care mé rog Mariel-Tale sé ne dea luminaté Intärire la acéstä plecatä a mea anafork spre a fi orinduitI ceI ce se vor alege, ca sé nu steit bata- lisite hartiile judetelor, lar hotärirea cea desévirpitä se va da de catra Inältimea Ta. 1815 Iulie 19. Vel Vistier. Domnitorul aproblí raportul prin urmilt6re1e euvinte : Dumné-ta Ve! Vistiere, dupä arétarea ce ne facI printeacéstä anafork dain Domnia- Mea voe de a se orIndul altI samepi In locul acelor nedestoinici, alegêndu-I lusa ea sa fie cinstiti, vredniel pi cu destoinicie la trebile judetuluI pi la savirpirea po- runcilor Domnescil N6stre VisteriL 1815 Iulie 24. (Pecetea gpd.) Vel Logofet. Cod. LXXXIV, pag. 413. Dupd propunerea DivanuluT, mg sus adusA, s'a reorganisat separat Cassa lefilor §i, In 15 Februarie 1815, fostul Mare Ban Gr. Brftn- coveanu este numit de Caragea capziman sati nazir al acestel Casse i se dà un samei dol logofetT scriitort (1)

(1) Pitac cdtrd Bauza Brdncoveanu ce-1 orinduesce capziman al CasseE lefilor. Cinstiti credincios boerule al Domniel-Mele, dumné-ta Ve! Bane Grigorie 13rin- covene, dupä chibzuirea ce prin sfat de olapte s'a facut ea sé se deosebésca darea lefilor slujbapilor 01111 pi a altor obraze, dupé cuviinté, din Visteria Domniei-Mele, pi orinduindu-se boer mare inteadins ocarmuitor aceptii Casse, sé implinésa banii din Ora cu osebita numire a lefilor, trimit8ndu-se prin dregétorii judetelor In primirea acelul orinduit boer, carde sé aibé a Imparti lefapilor dupä catastipele ce i se va da de la Visterie, Incredintate cu pecetea Domniel-Mele, fiiud trebuintä a se face alegerea de un boer iscusit, Cu sciinta de trebile téril pi de starile lefapilor, i cu blfindetei cu frica luI Dumnedeil, ca sa-1 afle fiep-care indestulare de dreptul am fácut Domnia-Mea acéstd alegere asupra dumi-tale, cunosandu-te de t6te acestea mal sus arétatei Inca' insotit cu multe alto asemenea bunätáti ;decl te orinduim printr'acest al Nostru pitac otarmuitor al CasseI lefilor de la di 'ntaiù a urmato- ruluI Februarie, pe care primindu-1 dimpreundi cu catastipele lefilor de aceste doué lunl, Februariei Martie, peeetluite de Domnia-Mea, veI cet1i hrisovul ce am intocmit pentru Cassa lefilor pi intocmal veI fi urmator Intru Vote, päzind buua °en- duélA ce se cuvine la acest memuriet, dupd care vei face alegere de samep pi de doI logofetI scriitorIi arètându-I, II vom aseza Domnia-Mea la Cassa /efilor, cu osebite carti ale Domniel-Mele. Tolco pisah gpd.-1815 Februarie 15. Cod. LXXIV, fila 118. Carte de same., la Cassa lefilor. Zemli Vlahiscoie. Prin hrisovul DomnieI-Mele deosebindu-se de la Visterie darea lefilor eelor ce se allá slujind téril,i a altor obraze, duptt cuviintil s'a fäcut Cassä osebitä asupra carora lefl instircinându-se de catrd Domnia-Mea ocarmuitor dumné-luI

249 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 109

in Martie 1815, dupl intervenirea nazirului Cassel' rAsurilor, se gA- sesce mijlocul de a se maI adAogi. 8 paralo ca rAsurä peste eel 13 talen i de lude pe diminie pentru plata lefilor. Noua dispositiune aveh aparenta de a fi o scAdere In favórea ludelor, pe când In realitate erh o micA sporire, justificatA po necesitatea Cassel lefilor, care ame- nintd sil aibh deficit (1). cinstiti credinciosul boerul DomnieI-Mele Grigorie Brincoveanul biv Ve! Ban si fécénd trebuintä a se orindul si un sames pentra primirea banilor de pe la judete darea lefilor, i pentru intimplAtórea corespondentie ce va avé boerul otarmuitor, dupi alegerea dumné-lui am orinduit Domnia-Mea la acéstä trébk pe credinciosul Domniel-Mele Constantin Biv Ve! Medelnicer, cu WA pe lunfi cite talerI 250, precum se cuprinde in hrisov,i in &AAA vreme se va aflà cu slujbé plécuté si fér' de vred- nick' invinovatire, 86 nu se lipsésca dinteacésta trébé.; aruia pentru ajutorul Cassel sale I-am orinduit Domnia-Mea a finéi lude 10 scutelnicI cu pecetluirile Domnie- Mole, precum aú i calemurile Visteriel, cu scipmint hulk numai de eke lude jumé- tate, pe carI sé-I aibé intru a sa poslusanie in cité vreme se va af1à slujind la Cassa lefilor ;ded, sé ¡fiesi numitul indatorat ca sé se afle nelipsit de léngil dumné-luI boerul otctIrmuitor.si sé se pórte cu tótà supunereai credit*, la ate de dumné-luI i se va poruncl, tiind si catastise curate de primire, de dat, iar and la datoria sa se va arétà impotrivä urmétor s't cu viné destoinica de a fi lipsit, atuncl fdandu-se prin anaforaua dumné-luI vina sa cunoscutil DomnieI-Mele, si se lipsésca dintrébä. Tolco pisah gpd. 1816 Martie 6. Cod. LXXV, fila 118. Carte de logotn orinduit la Cassa lefilor. Zemli Ylahiscoie. Davat gospodvami luI Dumitrache sin pitarul Dragomir, pe carele dup51 alegerea dumné-lul cinstitululi credinciosului boerulul DomnieI-Mele Gri- gorie Brâncoveanul biv Ve! Ban otcé.rmuitorul Cassel lefilor, 1-am orinduit Domnia- Mea logofét la Cassa lefilor, cu taleri pe lung ate 100, dupft cuprinderea hrisovului, si in ciitä vreme se va OA cu slujig placutit, sé fie nesträntutat de la acéstift trébé fér' de vrednicä invinovdtire sé nu se lipsésca. Sé scutésa si drepte bucatele lul de dijmArit i vinAricifti, in &kit' vreme se va fifth slujind, si ie pentru ajutorul case! sale si lude doi scutelnicl cu scdçlémint din dajnicil Visteriel, cu pecetluitu- rile Domniei-Mele, apératl. de rindul dajdiilor Visteriei i de alte podve4i,i poruncim Domnia-Mea tuturor de obste dregétorl, ce yeti fi orinduill cu veri-ce slujbe, nimeni intru nimio supérare peste cartea Domniel-Mele sé nu-I facé. Tolco pisah gpd. 1816 Martie 6. Asemenea carte s'a fäcut si lui IonìÇä Läceanu, ce s'a orinduit lcifofét la Cassa lefilor. (Cod LXXV, fila 118 v.) (1) 1w loan Gheorghe Caragea V oevod i Gospodar zemle Vlahiscoie. De vreme ce si pirintfl arhierel dimpreunft cu dumné-lor boerii printeacéstft anafork aft git'sit cu cale chibzuirea dumné-luI biv Yel Banul Grigorie Brincoveanu Nazirul Cassel rasurilor, ce se aratä in dos, fiandu-ne rugficiune a se pune si In

110 V. A. IIRECHIÀ 250

In Decembre 1815, Brdncoveanul nazirul Cassel lefilor constata, cd. acéstd Cassd la sfir§itul viitoruluT Ianuarie 1816 va avé un deficit de 213.000 talert Divanul propune acoperirea acestuT deficit din arendarea vindriciuluT pe anul 1816, cu un adaos de 9 parale la vadrd, iar pAnd cand sd se incasseze venitul acesta, Cassa sa facd un imprumut, ca sd se p6td plätì lefile slujba§ilor, pldtindu-se dobanda de 71/2 la pungei pe lunel. Divanul crede, ea se va puté pldt1 imprumutul cu sporul de la vindriciii, lar dacd va mal r6mAné vre-o bagateld, se va face de Visterie chibzuire noud (1). lucrare, primita este DomnieI-Melei poruncim dumi-tale Vel Vistiere, di se faca domnescile n6stre poruncI eked ispravnicii judetelor, cupringsét6re IntocmaI precum maI jos cu deslusire se arata.-1815 Martie 18. (Pecetea gpd.) Vel Logorét. Cod. LXXXIV, pag. 172. Prea Intilfate D6mne, Dupà luminatä porunca Märid Tale de la acéstä anaforà a dumné-lui biv Vel Banului Grigorie Brincoveanul nazirul Cassel rasurilor, adunandu-ne la un loe am vélut aretarea ce face dumné-luI, cil fiind Intocmite dajdiile Visteriel DomnescI cu rasura lor se cuvine IA se intocmésca asemenea i baniI lefilor, adeca dintr'acei talen l 13 nol ce s'ail orinduit a da Ora de lude pe diminie pentru plata lefilor, sa se scaçlä talenI 2 si sá rémae a réspunde ate talen l 11 vechi cu rasura rasurilor spre a nu gas1 mijloc zapciil sá faca catahrisis la implinirea acestor talen13, a-I luà cu rasura a se napastul saraciI locuitori ; care acésta chibzuire a dumné-luI fiind cu bund ()endued, ne rugärn sal fie primitä In5.1timiI Tale, fäcé'ndu-se luminate poruncl boeril ispravnid, spre a urmii cu implinirea acestor bani al lefilor inteacestasi chip, adeca sá ieà de lude Po talen l 11 cu rasura lor po parale opt la leú, ce face peste tot talen l 13 parale 8, cu care acel adaos de parale 8 de lude sa se ajutoreze 6resi-ce lipsa ce urmézil a cerca Cassa acum in vremea primti-veril, la scäçlämêntul ce va fi sà se faca negresit judetelor, iar hotarIrea rèmane la Maria Ta. 1815 Martie 14. Al Ungrovlahiei Nectarie, Iosif Arges, Costandie Buzkl, Constantin Filipescu Vis- tier, Barbu Vdcarescu Vornic, Ve! Vornic, Teodorache Vaarescu Ve! Vornic, Gheorghe Filipescu Ve! Logotét. (1) Id) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie. Dumné-ta Ve! Vistiere, primita' fiind Domniei Mele acésta anafora, poruncim sä se pue In lucrare cu urmare, IntocmaI precum mil jos se cuprinde.-1815 Decembre (Pecetea gpd). Vel Logofét. Cod. LXXXII, fila 168. Prea Indlfate .136mne, Dupä porunca Mariel Tale,ce prin pitac ni s'a dat, pentru madéua lipseI lefilor, ce a afétat Inaltimil Tale dumné-lul biv Ve! Banul Grigorie Branco- veanu nazirul Cassel lefilor, ca" lipsesc Cassel pina la sfirsitul viitorului Ianuarie ta-

251 DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 111 Se vede cA Brâncoveanu nu-I multumit cu resultatele ce da Cassa lefilor, cdcY. el In 1816 se demite de la postul de nazir al CasseT si e leri 213.000, cum cà nu póte fi suferitä la pärintésca Ingrijire ce aI Infiltimea Ta pentru locuitorI cu a fi supárati cátusI de putin la acésti lipsä, ci si gäsim mijlocul impliniriI din alta parte si si ar5tim Märiei Tale prin anafork, ne-am adunat aid la Domnésca Märiei Tale Curte sialt mijloc nu puturiim gäsi, deat si se vindä vinäriciul anului viitor 1816, cu adaos de 22 de bani peste cel canoniski din vechime cinci banl de vadri, adecä din bani 31 ce aú fost estimp de vadri sä se scadd bani 4, ea sä cunósci locuitorii usurinta, si la anul viitor si se vindá peste tot pe bani 27 de vadrä, care fac parale 9 i pirpfirul dupli obiceiil sivindändu-se inteacestasi chip dupä asemänarea vindarii acestui an, urmézi si prindi adaosul talen l 225.831 bani 40, precum se aratä in socotéli mai jos : talar! banT 335.83340s'ají vindut estimp Po parale 10 si un ban. 43.33340ceI ce analoghisesc Po patru bani de vadri. 292.500 rämäne vin oélidu-se po bani 27, adeci 9 parale. 66.66880se scad cei ce se cuvine pe ciad banii réminpe gula potnnig a milelor ce sunt häräzite prin hris6ve DomneSc'. 225.83140 rèmfin al adaosului. 213.000 se scad dinteacestia, cererea Cassel lefilor ce are lasfirsitul lui Ianuarie. 12.83140 mal prisosesc. Dar fiind-ci pini la numérätórea banilor viitorului vinäriciú este indestuli zi- baya si Cassa lefilor nu pede sil sibil acéstä adästare, fiind Indatorati a face féspun- derea lefilor la orInduita vreme, mai virtos cA futre lefasl sunt multi 6meni carl numai la acéstti 16fd nädiljduesc, am socotit cáe cuvine si se Ud. iarAsi ob?tésed imprumutare cu zapis adeverit prin isaliturile nóstre, puindu-sei drept amanet, pentru siguranta ImprumutatoruluI, adaosul acestul vintiricifi, ce mil sus se aratii,'IntocmaI precum s'a urmat si la trebuinta cheltuelilor Adalel, la cele-lalte huzmeturi al dijmäritului si al oeritului, cari banl si se re'spundi totl in naht la Cassa lefilor, ca si póti dumné-lui fratele biv Vel Ban Grigorie Brfincoveanu si In- timpine trebuinta si si' multumésci pe top lefasii de drépta léfi ce ail a lid pina la sfirsitul viitorului Ianuarie, pentru care am poftit cu totil pe dumné-lui fratele Vel Vistier ca si &Asa vre-un negutätor sà Imprumute Cassa lefilor cu taleni 213.000 ce are lipsä, incredintändu-1 cu chipul ce mal sus arätäm si fiind-ci Impru- mutitorul, dupä pilda ce avemi dupi canónele negutätoriel, urmézi si céri f¡li agio dobända Po talen l 7 si junAtate la pungfi pe luna 'Allá.' la vremea cari banI póte sä se urce piind la talen l 40.000 si prisosul din adaos nu este mal mult decit talen l 12.831 banI 40, precum se arati la socotélii mal sus si lipsesc aprópe de talen l 28.000, dicem cä de se va vinde vinäriciul cu pret mai mere decat Inteacest urmitor an, si se deä iacel ajaos tot Inteacéstil socotélil de agio si dobändi, iar de va lipsì óresi-ce dupä vindare, fiind o bagateld, si se faci de cita Visterie cuviinci6sa chibzuire, dupá chipul ce se va socotl si se va gag cu cale de atril Inältimea Ta.-1815 Decembre 2. Constantin Filipescu Vel Ban, Radu Golescu biv Vel Ban, Constantin Cretulescu Vel Vistier, Dumitrasco Racoviti Vel Vornic, Mihalache Manu Ve! Vtrnic, Grigorie

112 V. A. IIRECHIA 252 inlocuit cu fostul mare Vornic Constantin Samurca. Acesta constatil pe 1816 un deficit de 41.321 talen, av6nd un budget de 1.497.600 talefl, Po când lefile tAiaii suma de 1.615.872. Divanul, in Ianuarie 1817, propune urcarea biruluI, de lude, pentru lefi, la 14 talen i 60 baril, ca sA se p6tà acopen]. deficitul. (1)

Filipescu Ve! Vornic, Mihalache Racovitä Ve! Logofet, Scarlat Grädisteanu Ve! Lo- gofa, Fotache Sirbeia Ve! Logofat. Prea Indlfate D6mne, Végéndu-se si de catea noi acest obstesc zapis al parintilor arhiereI si al obstei dumné-lor boerilor, urmator intru tete anaforalel ce iarasI de catea parintif arhi- ereiiobstea dumné-lor boerilor mi s'a fficut de la 20 ale trecutel luni No- vembre, II Intarim Domnia-Mea, spre a-si avé fiintai urmarea sa nestramutata intru Une, intocmai precum mal jos se aratá.-1815 Decembre 12. (Pecetea gpd.) Vel Logofèt. Prea Indifate D6mne, Dupä netágicluita datorie ce are téra a se imprumutà talerl 223.650, adecti doue sute doué-gecii trei de mil si sése sute cinci-geci, spre intimpinarea lipsei lefilor, ce este sä se plätéseä celor ce Aujesc taril, pana la sfirsitul viitorului Ianuarie, ga- sindu-se mijlece raspunderea acestor ball, din adaosul vinariciului anului viitor, cu let 1816, precum mal pe larg Cu deslusire se arati prin anaforaua ce am fticut-o catra M'aria-U Voda, Incredintam cu acest obstesc zapis, adeverit prin iscäliturile nóstre, ca la acésta trebuinta s'a imprumutat tara talerI 223.650, adeca douè sute doua-gecii trel de mil sése sute cinci-geci, de la dumné-lul biv Ve! Vis- tierul loan Moscu, cari bani sä se raspungd dumi-sale, din adaosul vinariciulul din tótä tara, a anului viitor, cu let 1816, precum mai sus s'a gis, impreuna cu dobanda lor cate taleri séptei jumétate la punga pe lunä, pana la cea mal desavirsitä räspundere, iar de nu se va ajunge suma adaosulul vinäriciului spre desdvirsitä rafuire a acestui zapis, sigurifsim pe dumné-lui imprumutatorul printr'acest zapis, ca de se va intimplà la anul viitor scädere la rodirea viilor si nu va cuprinde adaosul vinäriciului suma ce va avé sé ieà imprumutatorul, lipsa ce va fi, sil se adaoge ori la acelasi vinfiricia, sailla oeritul din anul viitor, spre mal bunii incredintare i se da dumné-lui zalog mai sus numitul adaos de vindriclil, ca sil fie platiti ra- f uit de acésta imprumutare, cu chipul ce se anta, färd catusI de putind pricinuire. 1816 Decembre. Nectarie al Ungro-VlahieT, Constandie Ruga, Radu Golescu biv Ve! Ban, Constan, tin Cretulescu Vel Ban, Dumitrasco Racovitä Ve! Vornic, Teodorache Vticirescu Vol Vornic, Mihaitt Racovita Ve! Logofét, Scarlat Grädisteanu Arel Logofat, Fotachetir- befa Ve! Logofét, Mihalache Manu Ve! Vornic, Grigorie Filipescu Ve! Vornic. (1) I Iban Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zemli Vlahscoze. Primita fiindu-ne acéstil obstésca anafora, a pärintilor arhierei si a dumné-lor boerilor, o Intárim Domnia-Mea i poruncim dumi-tale ve! Vistiere, sä se faca porun- cite Domniei-Mele cupringét6re intocmai precum mai jos se aratá. 1817 Ianuarie 8 (Pecetea gpd.) Vol Logofét. Cod. LXXXVI, pag. 11.

253 DIN COMMA LUI CARAGEA 113 La 1813 Februarie 1 deja, Caragea adres6za urrnat6rea carte deschisa: Publicatii la Vote judetele i la Caimacam si la Mitropolit pitac.

Idi loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahi.scoie. Dumné-viisträ ispravnicilor ot sud sfinatate. Vé facem In scire, ea fiind trebuintä de a sci Domnia-Mea scutelnicili alte mill ce aii fies-care manästirl metései schiturile cum si altil eu hrisévei cartile fratilor Domnl de mai nainte, cad de la Divan nu se péte luit pliroforie intrége, fiind unele condiel din a räsmi- ritil intimplare repuse, ye poruncim dar ca sa aretall egumenilor de pe la mantis-

Prea In eilfate 1)6mne, Dupa luminata porunca Maria Tale am véçlut anaforaua ce aa fácut catra timea Ta biv vel dvornic Constantin Samureas nazirul Cassel lefilor, cum cá cereetiind socotelile acestel Casse pe anul trecut 1816, de la Februare Intiiii pina la sfirsitul lui Ianuarie 1817, dupti suma ludelor ce sunt sciuti VisterieI Mariel Tale, se vede cti lipsesc talerl 41.321 din sufna lefilor ce sunt orinduite a se plan prin catastisele cele pecetluite de Milria Tai prin pitace, osebit de lipsa ce urmézii a avé Cassa pe urmatorul an de la Februarie inainte, de nu se va face indreptare, cerênd ca sa se dea luminatä porunert Märiei Tale, sa se faca chibzuire: de unde sti se Implinesca atat banil ce lipsesc pänä la sfirsitul urmátoruluT Ianuarie, cat si de atund inainte?i fiind-cä ni se poruncesce de ciitre Inaltimea Ta, ca sä facen1 chibzuirei si afétain InältimiI Tale In scris, am urmat lumihatei MälieI Tale porunci intreband pe dumné-lul vornicul Samurcas cat este lipsa ce are Cassa de la Februarie Inainte pe curgetorul an, pink* la sfirsitul luI Ianuarie cu let 1818, ne aratil prin socotélii in scris, cà venitul Cassel lefilor cel orInduit pe lude 16.000, ce este suma birnicilor pe 6 diminil ale anului, de lude po talen i 13 i rasura la lei Po parale opt, fac talerl 1.497.600, far suma Iefilor iardsI pe 6 diminii, pretum sunt pana acum intocmite, este talerl 1.615.872, din care scklendu-se talen l 1.497.600 suma venitulul, lipsesc Ora la Implinirea sumeI lefilor taleri 118.272 si cu taleri 41.321, ce lipsesc din anul trecut, se aduna acéstä lips/ peste tot taleri 169.593. Dec1 fiind-ca plata lefilor dintr'untaiasI data este canonisitil a se réspunde de locuitoril birnici aIérii, caci eel ce ieati left se ostenese in slujbele i trebile tern, gfisim cu cale ea pe lingä taleri 13 cu rasura lor, ce da 'Ana acum ludele birnicI, si deii de acum Inainte cate taleri 14.60 iariisI cu räsura lor la leg po parale 8, adeca cu adaos de talerI 1,60 eu rasura lor peste aceea ce da piinti acum, incependu-se acest adaos de la viitorul Februarie, cu care adaos se implinesce lipsa lefilor din anul trecut, este deplin si suma lefilor de la Februarie Inainte si mai prisosese la Cassia taleri 13.2117 a-1 avé pentru vre-o Intimplatére trebuinta sise va da luminata poruncä MarieI Tale okra dumné-lul vel Vistierul, ca la viitérele diminfi, ce se 'ineep de la Februarie Inainte sa se intocméseä réspunderea lefilor de caträ locuitoril birnici la diminie de lude cite taleri 14,60 cu räsura Ion, iar intremindu-se locuitoriT.i sporindu-se ludele, atunci analogon se vor seädéi banfl lefilor. 1817 Ianuarie 4. Al Ungro-Vlahiei Nectarie, episcopul BuzéA, Radu Golescu Vel Ban, Grigorie Bran- coveanu, Isaac Ralet Vel Vornic, Mihalache Marin Vel Logofet, Grigorie Baleanu, Constantin Caliarh Vel Vornie, Iordache Golescu Vel Logofét. Analele A. R.Tom. XXILNemoriile Seel. Istorke.

114 y. A. thttdItli 254

tiri i schiturli met6ce, cum pi off-cine altfl vor fi avdnd hris6ve i cdrfl Domnesel, atilt de scutelnicl cdt si de alte mili ca di fie niel sd se arate cu ele färd zdbavä, cà eel neurmlitor 41 va perde mila ce are.-1813 Februarie 1. Cod. LXXV, fila 50 v. Cestiunea sckleril poslu§nicilor nu face multf pa§T Inainte. Boerii interesatT In cestiune nu se gràbiail s6-§T §térgg dintre venituri poslu§nicifi scutelnicO. Tot4I imbolditI de Vodà véclut cum In Mali"' 1814 ail fAcut o priml regulare; sc64.6nd Ore-care suing din poslupicif ar6tag In catastipl Visteria In Ianuarie 1816, boerff din Divan mg' adaog un num6r de poslu§nicT peste intocmirea din Meiji 1814,i Dom- nitorul aprob6 aceste adaosurT, ba Inca g6sesce Cu cale sä recun6se6 boerilor GrecT dreptul de a av6 poslu§nicT, de§I Divanul g6sise Cu ode s6 le t6g6du6sc6 asemenea privilegiii. (1)

(1) lit) loan Gheorghe Caragea Voevod L Gospodar zemli Vlahiscoie. Mäcar ca peste suma poslupnicilor ce se cuprind in obstésca anaforà ot let 1814 Maid 7, peste adaosul ce s'a mal läsat la unele obraze, Inurma acesteI IntocmirI (bez vieriI celor ce aft numal vil, i pescarii deosebitelor obraze)se mal face acum osebit adaos de poslusnicl, ce gases° cu cale sfintia Ion pärintiI arhiereli dum- nd-lor boeriI printeacéstä obstéscd anafork dar find-ca in rindul boerilor pämln- tenI sunti alfil sä1àluiIi asezati aicI in pdmintul tern cu starea crtsniciel lor dupd vremI, unii Insä maI d inainte altiI mal din urmä, si aft remas nesträmutatI de aicl, carI top acestia s'aft einstit dupä cuviintä sicu cinuri de boerii, avénd alcisi case i mosil (precum sunt chiar din ceI trecuti In catastih)i uniI ca acestia ce nu s'aìi trecut In catastihiaft mosiI ca nisce pämlntenI, avénd dar trebuintä si cu dare de poslusnici, primitä este DomnieI-Mele dea se Impdrtisliaceia de acest Domnesc al Nostril liar de poslusnid, dupa' intoemirea poslusnicilor ce s'ali häräzit prin obstéscil anaforà ot let 1814 Maida pdrintilor arhiereI si a dum- nd-lor velitilor boefi haledi mazili inaintea asezämlntului. Drept aceea impreund si cu adaosul de maI sus arétat, intdrim Domnia-Mea si acéstd deacum obstéscä anaford,i poruncim dumi-tale vel Vistiere ea IntocmaI säse urmeze: 1816 Ia- nuarie 25. (Pecetea gpd.) Vel Logotét. Prea Indlfale Damne, Dupd luminata porunca MärieI Tale, adundndu-ne cu totil aid la Domnésca Curte, am védut aretarea ce a fäcut MdrieI Tale, printeacéstä anafora, dumné-luI vel Vis- tierul, pentru rindul poslusnicilor, la care Mead i noI cuviinci6sa chibzuire, are- tdm IndltimiI Tale, cá suma poslusnicilor, ce prin sfat de obste s'ad hotirita fi 10.737i s' aft ardtat MarieI Tale prin obstésca ntistra anaforit,care s'a Intdrit cu luminata pecetea Märiel Tale, se cuvine sä rémde tot-deauna a se päzl nested- mutatä, dimpreund Insài cu adaosul de poslusnicI ce s'ad mai Idsat in urma aceI Intoemiri, la unele obraze, fies-cäruia cite cd.t s'a socotit, dupd. stareai trebuinta mosiilor ce ad, i vieril celor ce aft numaI vil; iar nu si mosie, si pescariI unora deo-

255 toOMNIA LU OAfiAGtA 115 Nu erò. toemaT nimerit mijlocul dea echilibra budgetul §i a plAti datoria tèriT, care, in 1816 Maiù, este da 1.256.983,afarl de dobâmiT agio, clicT de c4I-va anT nicI agio nu lipsià de la argint laaur. Pentru plata acestor datorri: ce materie imposabild afld boeriT? De sigur tot pe Oran, sub forma color tre'l huzmetursf: oerit,dijmArit vingriciii. Boerif nu erail scutiff de ele? ETpropun ded, In 8 Mahl 1816, luT Voda Caragea, arendarea celor trel huzmeturtcu adaosurI Indatorire, ea Intreprinci6toriT sd p16tésed quota-parteacuvenità Cd- mariT Domnescl, iar adaosul BA serv6sed pentru lichidarea datorieTOriT, Cu Oh) dobâ.ndilei agiul. Chir Gheorghe Saehelari, lindupleeat, de ins4f VodA, oferd sá plàtésch 1.363.357 talen fpe cele tref huzmeturT, adecg un excedent de 6.374 talen l pestesuma datoritA. (1) sebite obraze, fiind o bagatelii,i obicinuit din vechime a avé acele obraze pescarl i poslusnicl de aici din orasul Bucuresci, ce Wail resat iarilsipe séma obrazelor ce-I afi,i osebit de acestia, fiind-ca unele obraze din boerii paminteni, ce li se envine sé aibà poslusnicl ai la Intocmirea catastihului sumeI ce-1 hotärltd din 10.737, s'arx uitat de nu s'ail pus, WS se dea scum si acelora trebuinciosii poslusnicI, dupä staree iar cei-Ialti cap prisosesc din suma adaosului ce arat5. dumné-luI Ve! Vis- tierul ci gäsit, dupä catastisele boerilor asezfimintari, ea se fad.' venit Viste- riel, cum si nizamul ce a chibzuit dumné-lui Ve! Vistierul a se urma de acum inainte la ads% madeà a poslusnicilor 1-am gäsiti noi cu cale si se va da luminati porunca Maria Tale de a se pune In lucrarei a se urmit intocmai, iar hotarirea rémäne la Maria Ta.-1816 Ianuarie 17. Nectarie Ungrovlahias Mitropolit, Cons tandie Buz6ii, Constantin Filipescu Vistier, Radu Golescu Ve! Ban, Grigorie Brancoveanu, Constantin Cretulescu Ve! Ban, Barbu Vichrescu Ve! Vornic, Dumitrache Racovitii Vornic, Istrate Cretuleacu, Constantin Bdliiceanu Vornic, Mihalache Mann Ve! Vornic, Grigore Filipescu Vel Vornic, Grigore Dumitrasco Racovitä Vornic, Teodorache Vaeärescu Vel Vornic, loan stir- beiú Vel Logofét, Constantin Caliarhi, Constantin Filipescu Logofèt, Scarlet Grit- disteanu Ve! Logotét, Matache Stirbeiti biv Vel Logofét, Grigorie Romanitis Vistier, tefan. Belu biv Ve! Vistier, Grigore Rali Vel Hatman, Nicola Golescu biv Ve! Hatman, Toma Cretulescu Vel Logofét, Alexandru Filipescu Vornic, loan Moscu, Costache Samurcas, Alexandru Nenciulescu Vornic. (1) 16 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahseoie. VéOndu-se si de &Still Domnia-Mea cuprinderea de maI jos, cd de se va 0'0 mustereil aft fafuésca socotéla ce se argil, sé se de5., iar de nu, sé se Amp' fies- care huzmet In vreme,iprimité fiindu-ne afétarea ce ni se face asupra acestel vinçlérl, am induplecat insi-ne pe chir Gheorghe Sachelarie, sé le ìeà Inteacest pret Inca' cu talen l 6.374 mal mult peste acéstä socotélti, adeci peste tot taleri 1.363.357, din earl acestl taleri 6.374 aunt adliogiii de doblingi pénti la facerea zapisului de vIn4are, pentru care si poruncim Domnia-Mea dumi-tale Ve! Vistier, sa se faca zapisul fins;lärii pe acest pret, pe numele numitului negutatori féspunderea banilor BA fie, precum se area' maI jos, adecil coi legiuip banl din vechime aI fies-caruia

116 V. A. IIRECHIX 256

Abusul cu poslusniciii scutelnicil este tot mai mare. Caragea da In 1814 Octobre 3 urinatorul pitac: Iti loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoe. Prea sfintia ta pärinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneleil sfintia v6stri Epis- copi si dumné-v6strä cinstitilori credinciosi boerilor velitI al Divanului Domniei- Mele, impreuni cu dumné-ta Ve! Vistier, din (pila ce ni s'a Incredintat obläduirea si Domnia acestel tOri, cea mal de folosi mal' dulce catea nol din cele bulle fapte domnescl este facerea de bine, fär' de trebuintä socotim a fi si lucra in potriva haractirului nostru de a vorbl cele de lauda' pentru sine-ne, In vreme ce chiar faptele vestesc, cum cA adecil nid am contenit, nicI vom contenl, cu ajutorul lui Dumnedet, de a face bine supusilor nostri, In cat este prin putintä,i precum nol marturisim, cum ca fies-care tréptii fies-care bréslä a supusilor nostri din intim- huzmet sil se réspunli la obicinuitele sortice, In cilstiurile cele sciute, iar henil adaosului de la Vede si se réspuncrá la facerea contractulni, prin care rOspundere sä ingrijescl dumné-ta a se lita obstescile zapise de Imprumutäri räfuite cu dobanda lor desivIrsit si ciutarea fies-ciruia huzmet si se urmeze in vremi, precum s'a urmat si anii trecutl. 1816 Majá 10. (Peceteapd.) Vel Logotét. Cod. LXXXV, pag. 17. Prea Indltate D6mne, Dup5. luminati porunca Märiel Tale ce prin pitac ni s'a dat, ca sá ne adunim Ja un loe si si facem chibzuire pentru datoria ce ni se aratii, cd maI este Ora da- Ore talen l 1.356.983 espete i dobanliiagiile amandoué, spre a se exsoflisl acéstil datorie, ce o arOtilm mal jos In condee anume, In care sumä a datoriei inträ si dreptul Ciimiirii Domnesci, ce are a luà de la aceste trel huzmeturi si se gifts1 ca cale ca oeritul, pe acest an 1816, di se respuno;lä de 6ie Po parale 26 i dijiniiritul po parale 17 de litri,i vindriciul de vadrä Po parale 10, si gi'sindu-se musterii pe acest pret drept OVO' räfuirea si plata datoriel i a dreptului Milriel Tale, la vreme, cum si tino cheltuelilei avaeturile cele canonisite, asa se vor da de acum huzmeturile v va fémilné Ora slobodi de datorie, färd a mal avé datornicii a mal cere de la Ora vre-o dobandä, cat de putini cerere, iar cand nu se va grial musterii a cumpèrà huzmeturile cu aceste adiogiri spre räfuirea a tòtä datoria toril, urinézi a fi Ingiiduitori datornicii, panä se vor vinde huzmeturile la vremea lor, si atuncl Ji se va plätl datoria eumi dobanda ciitä se va face pana se vor vinde cate trele huzmeturile, fusil acésti vImpre a huzmeturilor, cu adäogirile ce se aratä peste rèspunderea cea din vechime obicinuitä, sä se faci numai pe acest an, ca sä scape Ora odatá de datorie, iar de aici fnainte si se urmeze dup5. vechiul obicelit, fusa dijmilritul Po bani 13, vinäriciul Po bani 5, si oeritul Po banI 10. Acésti chibzuire am ficut si nu lipsim a o aréta Märiei Tale. 1816 Maiti 8. Al Ungro-Vlahiel Nectarie, Iosif Argeiú, Constandie Butéi, Constantin Filipescu, Radu Golescu, Grigore Brancoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban, Barbu Vaca- rescu Vel Vistier, Dumitrasco Racovitä Ve! Vornic, Istrate Cretulescu, Constantin Bálticeanu, Mihalache Manu Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodorache VA-

5 7, bIN DOEINiA MI} azinAatA 111 plArile vremil a ajuns a avé neapérati trebuintA de Domnésca nóstril ImbrAtisare ajutor, cu attlt buna cunosciintil a norodului, ce ni s'a incredintat, nu póte tAgA- d'II, el decát tale cele-l-alte amngrijit maI întâiú pentru cea cifra dinsil putin- eiósd facere de bine. Acésrá dar bu/1A faptA a unid' adevérat Damn si oblAduitor sciind-oi implinind-o, de o potrivA scim iaräsI, cA pe rángl orI-ce faptA bunA sunt aráturate pe de amindoué pArtile atät lipsa din cit se cuvine, cat si adaosul cel pentru cuviintä, si de aceea facerile de bine ale DomnuluI, când se sAvirsesc faz.' de intrégA cunosciintä, sunt folositére Mi.' de vreme, slAbesc fAr' de cavint fiinta supu- [Olor çi pAgubindu-se de Jucrarea multimil minilor ale loeuitorilor dajnicI, care este cea mai de trebuintii, se socotesce intocmaI ea un primitor al ace.stet catahrisis. Cei ce ad domnit aicl inaintea nóstrA, une-ori din mili si milostivire pornitl fiind cAtrA cel siiraci si scApAtati, alta orsi indemnándu-se spre résplAtirea lor de slujbe, pe blingA ceI orinduitI si cu cuvint de privilegift legiuitI slujbasl, le däruià poslusnici,

cArescu Vel Vornic, Mihalache Racovitil Vel Logarét, Iordache Golescu Vel Logofét, Toma Cretulescu. Vel Logof4 Pana Costescu Ve! Vornic. &colad de banif ce este féra datclre. talar!banT 400.000 Imprumutarea ce s'a fAcut de la chir Sachelarie. 20.000 Agio dupä asezimintul ce a fost. 420.000 Novembre 1.3 ot lét 1816. 37.800 Do/Anda acestor socotindu-se pe 6 lunl. 202.219 Ipac luatl cu imprumutare de la numitul negutátor spre rtifuirea socotelilor color pfinfi la 45 Novembre, carI arétat la sfinta Me- tropone. 15.166,51 Dabiinda acestor han' pe 5 lunl, de la 13 Decembre pänä la 13 675.185,51 Datl in trebuinta cheltuelilor Adalel. 236.503,64 Ipac in trebuinta lipseI lefilor, 213.000 cel luati la Cassa lefilor cu imprumutare. 10.660 agio al lor Po taleri 6 la anta*. 223.660 11.85354 dobinda acestor banI de la 2 Decembre lét 1816 pana la 13 Maiti. 235.503 54 910.688,105 309.001, 80 Se adaogi banil Domnescl, carI infra in suma hotAriril; insA 120.000 dijmAritul, Po banI 13. 122.333 oeritul po banl 10. 66.668, 80 vinAriciul Po banI 5, in cari intrA si muele. [309.001, 80 1.219.690,66 137.293 --s'ají mai cheltuit in trebuinta AdaleI de la 15 Novembre 'Ana la 25 De. cembre 1815, in urma ar'étAriI socotelilor. 1.356.983,65AdecA un milion trei sute cincl-decI si sése de mil noué sute opt-gleci çi trel, banl 66. Biv-vel Paharnie..

118 vA. URECHli 258 adecä ómeni pentru slujba la cele ce aveail trebuintä cd ce se miluiaü, sailse res- plätiail Cu felul acestuI liar, cu trecerea vremili cu schimbarea Domnilor, ajungênd la o nemärginitil catahrisis, In adevèr eu totul si-a schimbat Breasa,I cele din- tâiú izvóre al acestui din bunti-vointä har curgere a celor de buna-voei euviincióse résplatid, cu Vito impreunä faandu-se un fórte mare pariil, s'ad revérsat peste Mat Domnésca nósträ 00., dar atuncl, de C;ii mergeil spre crescere, acésta catahrisis nu ajunsese fug la covirsirea eI,si de aceeai ludele VisterieI (precum tuturor este sciut) erail une-ori cinci-slecI, alte-orI patru-slecli and de mil, si In cele dupä urraA, Inaintea rásmiritìi, In Domnia luI Constantin Von Ipsilant, se adunä la patru- deeIj trel de Tull, atunci adeca &and jheltuelile erail cu mult mai putine si maI usóre cleat cele de acum; iar acum, când Domnésca nóstra téri, din cumplitele Intimplaii ale vremil cu totul a obositi a dat In brand, ajungand si la datorie, care cu gred o va put() platl, si and are trebuintrt de r6suflare si de a nóstri pä- rintésedi Domnésett mangaere maI mult cleat din orI-ce altä vreme, órenu suntem datod, implinind cu orI-ce mijloc datoria unuI Domn ingrijitor, sit presäräm dupa putintit asupra ranelor lor lecuitórele balsame? precum si orinduitele clajdff, sarcina celor-lalte cheltuell ale Domnescii nóstre Visten!, cat va Li prin -putintli prun mijlocul cel maI usor BA le iconomisim? Cum dar este prin putintit si o ask sumä mare a tèril si o iconomisimi orindultele däjdil sil le stringem si tele din tóte 4ilele ale Domnescil nóstre Visterli (cari grail indoit) sá le Intimpinäm, de nu vom Incarca ttite acele sarcinl, cu dréptà cumpiinire, pe ale multora spinari? Adevér invederat este, eà cu cät greutateft se imparte la multi, cu atita se face mai ustira mal lesne purtatóre. Cum se pike Tug a se pune In faptit acésta dréptii usurare a greutatil prin multimea spinärilor, &and cea mai multa parte din cd ce ar putó sA pórte greutätile, prin catahrisis prefäcéndu-se in poslusnicT, abia se adunti ludele Doinnescii nóstre Visteril panà la trei-spre-slece-mil? Suma locuitorilor Domnescii nóstre tè'd este de o potrivä (ca sä nu slicem mai mult) eu suma locuitorilor din vremea celui dinaintea nóstra Domn; iatä dar unde a ajuns réul catahrisisuluI poslusnicilor, In cat din duel-sled mil de lude numai treI-spre-slece mil ad fémas, lar 31.000, uniI ad säräcit, altil s'aii ficut poslusnid. Este dar al posIusnicilor catahrisis, care a ajuns la cel din urmä punct al necuviintel Qi al obstescii stricaciuni. Neapdratä datorie avénd Domnia-Mea a o oprl ca un obstesc pärinte al noroduluI ce ni s'a ineredintat si cu mana cea drépta, fiind cumpèna dreptätil, lar cea stängti avélid-o Windt' spre facerea de bine si atit ea un Domn, citti ca un parinte chibzuindu-ne, Domnesce hotärimi poruncim, ea la fies-care dupa rinduli trépta sa sä rèmao suma poslusnicilor ce s'ail gäsit eu cale si s'ail orinduit prin obstésed chibzuire a Prea-sfintiel Tale si a dumné-vósträ, iar suma ce va prisosl peste cuvi- intä, In dreptate sä se aseze la ludele Domnescii nóstre Visteril, fiind bine lucre- dintatl, ca cu acest mijloci catahrisis imputinandu-se si darul inteale sale firesci hotare ocolindu-1, Imptirtim greutatea prin adäogirea ludelor. si cu tóte cA cei de maI Inainte ad schimbat acest dar facénda-1 catahrisis iobstéseastriciciune, acum iarài dobandesc Domnescile nóstre daruri prin eat este çu cuviintäi cu atilta Indestulare, In cat macar ca se cuvenià sit suim ludele Domnescii nóstre Vis- teril la suma celor dinaintea nóstra DomnI, dar ne-am multumit numai ea sit le adäogam cu acele 12.000 de lude ce s'ail gäsit eu cale prin obstésea anaforai adunandu-se peste tot lude 20.000, bine-voimi atuncl a Impärtì din prisos, iarài en cuvintul faceriT de bine, harud de poslusnicI fies-cdruia dupä cuviintäi trebuintät

259 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 119 de ne vor îndeletnioì trebuintele Domnescil nóstre Visteril ; inteacestasi chip dar fiind Domnésca n6stra hotArire,, ¡eta printr'acest al Nostra pitae D)Inneseo si facem cunoscuta. 1814 Octobre 13. Cod. LXXIV, fila 146. In loo de a gAsì mijlocuI de a scad6 num6rul poslu§nicilor boeresd, Marele Vistier dl culpa sporniculdf lor num6r pe existenta unul special cu clogoretul de poslufnid», cel organisat de Vistierul Bran- coveanu. Prin anaforaua din Aprilie 1818, Vistierul col mare propune desfiintarea aceldf nod biuroii §itrecerea atributelor luT la vechiul biuroil al cextractorief,.. Tot-odata propune §i un Nizam, dui:a care sd se urmeze de acest ealem In afacerile relative la poslupicT. (1)

(1) I loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie.

Primitä fiindu-ne acésta anafora a dumné-lai Vel Vistierul o intarim Domnia-Mea hotarim aibii urmarea in fiinta sa intoemaI fàrä catusi de putinii striimutare, dupé care poruncim dumi-tale Vel Vistiere, sé se dea de scire la Cassa lefilor de la çli'ntaiii a viitorulul Maiii.-1818 Aprilie 28. (Pecetea gpd.). Vel Logofét. Prea lnalfate D6mne, Ark Inaltimii Tale cu acéstti a mea anafork ea pe Iângä alte innoirIi prefaceri ce urmat la Cassa lefilor Visteriel, Inca din anul dintaiii al Domnid Marie. Tale, aflandu-se Visteria sub otcarmuirea dumné-luI banuluI Brancoveanu, des- ghinat si de la calemul extractariI catastisele poslusnicilor si s'a orinduit osebit ca- lemgia cu acésta purtare de grije, numindu-se logorét de poslusnicI, care acésta inert de atuncI a fost primitai Marie' Tale, fiind intra adevari lucru ea acela, care de ar fi fost mijloe de a se aduce in starea ce se silesce Visteria a-1 intoemi, ar fi putut aduce óresl-care folos si nu s'ar plàtì intru zadar léfa ce se di* scum acestui osebit logorét, dar fiind-ca din vreme in vreme schimbandu-se logofétul acestui calem virtos ck de sunt vre-o trel anl Inc6ce, s'a fäcut, pot (Pee, obiceiti a se orindul la acest calem logofétul ce-1 va fi avand dupil vreml dumné-Ial Vel Vis- tierul, precumi ea insuml sluga MärieI Tale am urmat,i acest logorét al celul dupa vreml Vistier sciind, ci are sé fie la acésta meserie numaI pentru un an, nu numaI ca niel un fel de ingrijire nu are pentru folosul Visteriei, nazuind si privind mai mult la al sail interes, ci Ind impismuindu-se cu cel fost inainte, lards!, pentru in parte-le interesurI viltamatiire Visterid si nefolosittlre, intra la acéstii trébal Cu total orb si fail niel un fel de sciintii, pentra cà cel dinainte-I,i spre a-1 darapänit din ipolipsisi spre a-01 a,scunde ale sale, lag' drept mateé in Visterie un catastih In- carcat, care nu are niel aseménare Cu fiinta ce este pe la judetei pana sé-1 des- curce eel haleé pue in orinduélii se isprävesce si anulVisterieI, &and ur- méziii acesta ea cel mal dinainte-Ii intru acésta stare de neorinduéla aflandu- se acésti trail' a poslusnicilor, nu numaI ca a pricinuit un deosebit catahrisis, ajun- gêndu-se ceI cu poslusnicil, cu ispravnicil judetelori cu calemgiul intru asternerea

120 v.A.titEolui 260 Este adev6rat cg noul nizam dd mal multe garantit cá abusul va fi mal mult stavilit cleat prin desfiintatul mien/.

trecand suma de poslusnici, alii iarái lislindu-1 pe din afarli, in deo- sebite foI, ca la vremea de intrebare sä-I tréc5, ei se afilli Visteria intru o ne- sciintil, In clit nu pcite sit deli un nizam cuviinoios,i osebit de acésta se perde din 4i In 4i un simtitor ajutor, ce ar puté sé cunóscil birniell locuitorl pe alocurea, aju- tlindu-se unele sate mai neputinci6sei prin alte pArtI filcéndu-se Qi AresI-care sporire, care o all fie pentru indeletnicirea diril acutelnicilor la obrazele ce vor fi avénd lipsé si ce se cuvine; de aceeai pérerea mea este, ca sé se strice ocest Wit& mAtor Visteriei calemi aft se deli poslusnicil iarilsi la extractarie, precum ail :oat maI nainte, asupra clirora si urmeze extractarul dupil cuprinderea de maI jos. Prin kite mijkicele corespondentei Visterigi prin ori ate chipuri de isco- dire va puté face, sé dovedéscil fiinÇa poslusnicilor de pe la judete, dui:4 care sé as- Oral mateé aseménit6re cel de obste alegere ce s'a Milt la chibzuirea intocmiril asezdmIntului trecut, lar pentru acele obraze ce nu se vor fi cuprin4And Inteacésté alegere, si faca un deosebit catastih, care va réméné Intru chibzuirea e alegerea celui dupé vremi Ve! Vistier. SA Inceteze cu totul trecerea in catastihul Visteriel a poslusnicilor celor ne- sciutl VisterieIi alcituiti numai prin hotAririle dumné-lor ispravnicilor, cAcl una ca acésta se envine a se face numai prin poruncile cele mai marl. DupA ce se va alege matca poslusnicilor-cea adevératili primité Visterief, aster- néndu-se catastih anume si pe obraze i pe judete, sé se adevereze de edited d-lui cel dupä vremi Ve! Vistieri sé sta. in Visterie; asemenea BA se sciitil dintr'acea mated 17 catastise pe 17 judete indoite si sée trimitä cAtril dumné-Ior ispravnicil, din care unul, iscillindu-se de citri dumné-lui Ve! Vistierul, sé steii la zärAfia judetului spre intemeerea nizamuldi, si altul neisclilit sé se iscAléscA de Mill dumné-lor is- pravnicili sé se trimitil la Visterie, drept sinet al dumné-lor, cé vor fi intocmal urmlitorl hotérlriI Visterid. Ori-ce Indreptare se va face dupll trebuintil in urmil acestor catastise, sé se Indrepteze In josul catastihului, prin arétare cu deslusire si sé se adevereze iarlisI de ciltrd dumné-lui Vel Vistierul ce va fi dupA vremi, dupA care sé se scrie de la Visterie iarài cu deslusire si cátrá ispravnicii acelor judete indreptarea ce s'a fécut, ca asemenea sé se urmeze si de dumné-lor cu catastihul ce vor avéi si fie sciinta Visteriel cu a judetelor intru tóte aseménati fArà ctitusi de putinti schimbare. Top poslusnicil ce vor fi pe mosil striine si primi1 Visteriei, dupa céderile ce aunt alcAtuite intru acésta, earl Bunt vieri, pescan lvinAtori, sé se trécA In sfirsitul catastihulul cu osebite sume fies-care la tagma sa, cu numele, cinul i satul cu obrazul stliplinuluI unde poslusesce, ca si fie si pentru acestia o deslusitfi sciinti in Visterie, iar pentru poslusnicri ce vor fi prin orase sé se facé osebite catastise, neamestecfindu-se niel cum In suma celor de pe la judete, fiind-cA Bunt dintre rup- tasi, iar nu dintre ludele birnicilor,i apoI Itimurindu-se se vor da pentru acestia osebite poyétuirI. Inteacest chip nAdiljduesc cA se va indreptii catahrisisul ce s'a chldit In Visfe- rie, cu totul o altA inchipuire, 4ic insá sé se allitureze poslusnicil iarlisi la calemul extractäriell precum aú fost si mai nainte, pentru doué cuvinte: unul cAdi acest calem nu se Vote schimbli ask lesne, fiind din cele mal alese,i cu cât se in-

261 DIN DOMNIA LEI CARAGEA 121 Departe de a rermntà la poslugnici, scutelnici, (1) boerii mai re-

vechesce Cu attkt se Intemazi sciinta Visteriei mai mutt, fiind maI vIrtos hrisov al MArieI Tale a nu se stria nicI unul din calemgil, fárA pricintk vAditil si cercetare, care ts'a alatuit numal pentru acest interes al VisterieI, si alt cuvint, ad poslusnicil ne fiind ea alte bresle a se face si a se lepidi In daj die numaI prin poruncile Visteriel, ce réman si la alegerea dumné-lor ispravnicilor judetelor, mai virtos cel nesciuti Visteriei, and se trimit extracturile ludelor birnicI, se dad drept la extrac- tar a se autà, si numitul fédênd osebirea si Indreptdri, off prin sporire, sail prin intemeerea unor sate cu acest fel de 6menI, nu mal are trebuintà a nAzul si la ajutorul altdi calem, din care pricinA BA zAticasscA prin osebitA zAbavA lncheerea socotelilor judetelor, ce fiind instircinat singur cu catastisele poslusnicilor si cu sciinta Old corespondenteI ce se cuvine a se urmii InteacéstA pricinti, 1)60 a astérnA o adevérati mata, carea Intru adevér tifi se asemene Cu fiinta adeféruluI, acésta este plecata-mi pfirere; iar hottirtrea cea deavIrsitA rèmttne a se face de ata InAltimea Ta.-1818 Aprilie. Vel Vistier. Cod. LXXXIX, fila 873.

(1) Itr, loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie. Dumné-ta Vel Vistiere, pe liingA 28 poslusnici ce ne aréti printeacésta anafork, a s'ail lisat jAluitorului, bine-voind Domnia-Mea, poruncim a i se mai da alti doI poslusnici, ca a aibA peste tot jAluitorul 20 poslusniel.-1814 August 13. (Pecetea gpd.) Vel Logotét.

Prea Incillate Dómne, Dumné-luI Paharnicul Constantin Cretulescu, jAluitorkil la catastihul de poslusnicI s'a gtisit cu lude 38, si dui:a alegerea ce ad fácut dumné-lor boeril ceI orInduiti, s'a lAsat pe séma dumné-luI, ea a aibil 28 poslusnici, lar 10 s'ail dat la dajdie, ce rémine precum se va hotArl de aka MAria-Ta.-1814 August 17. Vel Vistier. Cod. LXXIX, pag. 269. IC0 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscole. Dumné-ta Vel Vistiere, de vreme ce atfit din mArturia calemgiului havalelelor, ckt si din catastihul Visteriel de scutelnici, se face dovadA a a a vut jAluitorul Aleco, slugerul sineturI Domnescl pentru aceste privileghiuri, bine-voind Domnia-Mea, poruncim a se facA cartea Domniei-Mele de inoirea acestor privileghiuri ce se aratti mai jos, in anaforaua dumi-tale.-1813 Martie 8. (Pecetea gpd.) Vel Logofét. Prea Inaltate .1)6mne, DupA luminatA porunca MikrieI-Tale, ce ni se di la aláturata jalbA a slugerului Alexandru Mincu, cuprinsléttire a prin sineturI gpd., duptí slujbele sale, este miluit de

122 V. A. IIRECHIA 262 rodelmä noue restituirI de privilegil perdute de eT sub Mavrogheni- Vodd. Asa, Divanul, la 30 Aprilie 1816, intrd cu anafora la Domnitor, cjicendu-I el : earetdm M.-Tale, cd tad nddejdea chiverniselif boerilor pdmIntenT rézimd In .veniturile mo§iilor si al viilor, In vreme ce de a infra In alte slujbei chivernisell ale teril, asteptd cate 2-3 anI, pand le vine rIndul, si de nu vor ave ajutor de la acareturile sale, reman In ticdlosie si In prástd stare». El cer sd nu pldtesca varndpe bucatele lor, zahereai vite ce le vInd prin tîi gurT orT prin sate.'MaT cer sa fie scutill pogona§iI, carI lucrézd la viile lor, de podvecjIi bei- licurT, cd li se Impedicd lucrarea viilor §i sa nu se ingddue importul de vin din Téra-Turascd. Se mal tInguesc si cd de la arendasili ispravnicil de pe la mosiile lor nu aleg nimica, cdci arendasiT 16pAdd din causd cd li se ieà zaheréua pentru Tarigrad. Domnitorul respinge cererea de vamd, cAcT ar aduce o prea simti- tóre pagubd «la venitul Domnesai Ccinuiri», cdef scdderea va trece peste 30 50 de pungT de banT. Cat pentru sup6r6rile ce se fac aren- dasilor pentru zaher6ua de Tarigrad, cu care boeril dic, a se pd- gubesc arendasii, de le 16pddd mosiile, Vodd respunde, cd nu pote Implinl zaher6ua numaI de la locuitoriI birnicI. Cand se va putó acésta, vor fi scutitl arendasil, numaTi eT sd nu cum-va sd apere zaherea de a locuitorilor, diand cd este a lor, cd vor fi pedepsitT. In privinta pogonasilor, Caragea hotdresce sl fie scutiti de podvecil angarale muna viera' paznicT al Triilor ma.ndstiresdi boerescT, iar pogonasil vor fi scutiff numaT cand nu va fi vre-o grabnica trebuinta

tinek dece 6menI fdrä pricind de daj die i o praválie §1. o circiumd scutitä, carl sineturi le-a dat In Visterie la II Vistier Aleco Carabulea, de la calemul havalelelor, ca sé se 1nnoéscai s'ah répus, rugandu-se la mila Mdriel.Tale, a i se Innol §i de ciaré Inältimea Ta, fiind cá. 6meniI li are §1 pânä acum, am cercetat,i intru adevér este cá i s'ah répus dupà märturia ce a dat-o in scris numitul calemgiú, arkilt6re, doué sineturi ale numitulul jäluitor, unul al eéposatului intru fericire Mihairt Vodi Sutul dintru al doilea Domniei altul al MAriel-Sale Alexandru Moruz dintru intaia Domnie, ce cuprindeik pentru 4ece scutelnici, i o pivnitd Qi o prévélie, ca sé aibé jäluitorul, i le-a dat In Domnia a treia, tot a MärieI-Sale r6posatuluI Mihaiñ Voclä Sutul, ca sti se innoéscii, la fuga Bucurescilor, de atuncI att rémas In lada' la Visterie rapa cu alte hértiI; a4ijderea maI adeverez §i de la calemul scutelnicilor, ci ace01 dece eimenI scutelnicT, dupd sineturile ce a avut jAluitorul, 11 are kd pénii acum. Ci cét pentru cererea de rugaciune ce face, ca sé' i se Innoésci acésta miré t¿i de caträ Maria-Ta, réméne la hotdrirea milostivirll Inältimil Tale.-1813 Februarie 27. Ve! Vistier. Cod. LX.X111, pag. 278.

263. DIN DOMNIA LUÍ CARAGEA 123

1mp6rAtésegi In timpul luordriI viilor. In fine, importul vinurilor strAine este din noil prohibit In 1815 si 23 Maiù 1816. (1)

(1) 163 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Ylahiscoie. Prea Sfintia Ta Piirinte Mitropolit, iubitorilor de Dumnetpil Episcopilori dumné- v6strA velitilor boerl, cite0 patru cereri de rugticiune, ce ne facetl printeacéstA obstéscil anaforA, chibzuind Domnia-Mea, la cea dintAI a vAmii réspundem Sfin- tiilor Véstrei dumné-v6strA, cA precumi allele multe rugAciunI ce atl Mont Dom- niel-Mele, dupti vremI, spre niAngierea pàrii boerescii mfinistirescI, nu Je-am trecut cu vederea, dui:4 cum si In faptA atl cunoscut, asemenep. am fi primit-o acésta cu jertfirea interesuluI DomnesciI N6stre CAmArI, cAnd ar fi pricinuitére de o pagubli numai ca de trel-çleal, patru-lecI, sail cel mult de cincl4eal pungI de banI, lar cfind scAderea venituluI, ce urmézi a se pricinul din radicarea sau lipsirea aces. teI vAmI, se va sul si va trece suma banilor ce se vor sul mil sus (precum si nu este ludo:ad, fiind mal tótá éra alctituità de mo0I mAnfistireseii boerescI), nu putem priml intealt chip o ask simtitére pagubà la venitul Domnescil Neistre CA- märI, afarA numai cfind iarAsi cu totil Impreund vet' face chibzuire, ca sit gäsiti alt mijloc de o potriväi cuviincios spre implinirea sumeI ce se urinézii a se scAdé din ridicarea acesteI vAml. lar pentra cea de a doua a arenda0lor, çllcem pä niel Insi-vé nu puteti tAgAdul neapérata datorie a supuneril si a bunel consciintl ce se cuvine a avé ckre prea puternicai noué tuturor dAtitére de hrand Impärätie, ca sA ne afétAm din OVA vIrtutea osirduitor spre Implinirea poruncilori trebuintelor sale, dintre care una t;A cea mat delicatd, fiindi madéua zahereleI, cand este tre- buintA 0 nu se va puté implini numaI de la locuitoril birnici i de la cele-lalte bresle suma ce va fi cerutti pentru trebuinta Impérdtésck atuncl numaI sA fie datoil grendasil boerescI i mfinAstiresei a da zaherek In naturi eel ce vor avé, iar nu in ban!, si sA li se plAtéscrt aceea zaherek dupti fiiatul cu care se va plät1 locuitorilor i ce. lor-lalte bresle, iar and ceruta zahera se va puté implinl numai de la locuitoriI birnici i cele-lalte bresle, atuncI numitri arendasI sd nu fie &IWO de putin supé- rati, sA se feräscA MEdi eI ca nu cum-vasI, cu pricina acesteI apérärl, sA primésed zaherele de ale locuitorilor birnicI i a celor-laltp breslei sA le numéscii cá sunt ale lor, ca sä le apere, ctial dovedindu-se vre-unul In vre-o acest fel de urmare, sA scie, eä nu numai se va pedepsl cu strtisnicie, ci Inca dupà ce se va luti acea zaherek se va Indatorà apoi a dti 0 de la sine-0 indoitA peste acessura fAr' de niel o platti. I pentru cea de a treia, a pogona0lor, hotArlm, ca nu numai vierii paznia ai viilor mfinAstiresaii boeresal sfi fie apururea apératii ocrotiti de orI-ce pod- vadäi angarA, iar pogonasil, atuncl numal sti fie si eI asemenea ocrotiti, cand nu va fi vre-o grabnicA trebuintii ImpérAtéscA,sad and aces trebuintA se va intImplà a se cereasu.pra lucrului villor, iar and trebuinta va fi grabnicA, sail nu se va In- timplà pe vremea lucrului viilor, atuncli ace01 pogonasl sA fie datorI, tot pentru cuvintele de 'me sus arétate, de a sAvir0 acele angaralei podve4I ImpérAtescI; pentru care amândoué aceste madele, adecti a arendasilori pogonasilor, poruncim dumi-tale Vel Vistiere, sA se pilzéscA Intocine nizamul de mal sus ar'état, iar pentru vinurile strAine, hottirim FA se 'Azacà nizamulpopririlor, precum a fost poprit de mal Inainte, pentru care 0 poruncim dumné-v6strä Velitilor Logofetl, sá se

124 V. A. UREMIA. .264

Caragea continud a prohibI imp ortul vinurilori spirt6selor, spre a facA cuviincielsele poruncI, atilt cAträ dumné.lul Vol Spätarul de a serie cApitanilor de margini, ciiti cAträ ispravnicii acelor judete. 1816 Maid 23. (Pecetea gpd.) Vel Logofét. Cod. LXXXV, fila 56. Prea Indltate Dénine, Cu plecata n6strà obvtéscA anafori, arètänt cä t6tA nildejdea chiver- niselil boerilor pdminteni rézimA in veniturile moviilor vi al viilor, In vreme ce de a intrà in alte slujbei chiverniseli ale téril, aFtéptei cdte 2-3 ani, land ri vine rindul, vi de nu va avé ajutor de la acareturile sale, rémine In ticAlovie vi in próstA stare, neavénd ea ce sA-vi tie rinduéla id haractirul séji, dupd cinstea ce s'aft Invred- nicit atfit de la alti luminati Domni, cal vi de la Märia-Ta; aceste veniturl dintru inceput avut privileghiurile lor pAzite pe deplin, Uri a se vfitämä cu vre-o pagubA eseAdere, iar de la o vreme inc6ce stricat acele privileghiurI, cä ma)" inainte de rAsmirita ot let 1787, mâniistirile ei boerii de la drepte bucatele lor ce vindeati, zaherek ei vite, ori prin sate sail prin tirguri, vamA nu plAtiail, iar de atuncI inceme ad rémas lipsitl de acest privileghiti, pentru care, cu téte eft se pune in ponturile vAmilor, ad, de va fi vimptorul boer sad minAstire, sA plA'téscA vama cumpérAtorul, iar de va fi cumpérAtorul miinästire sail boer, sä plAtéscrt yin- Otorul, dar ori-cum va fi, tot miinfistirea vi boerul plAtesce vamA, pentru eft eel ce cumpérti aceste cloud tagme, sciind cA are a pl'Atl vamA, nu-I dä pretul ce i-ar fi dat, &And ar fi sciut cA lucrul acela ce-1 cumpärli este fär'de vamä, ei scade vama din prat, cum vi cel ce vindo la maI sus numitele tagme, iaráci asemenea incarcA pretul lucrului, ea sii nu rémäe vama plätitii de el, ci de cumpérAtor, ei WI s'a perdut cu totul acest privileghiii, ce dintru inceput 1-ad avut mänästirile ci boeril. Al doilea, arendavilce cumpérl veniturile moviilor miinAstirescI e boeresci se Indatorézd de dad zahereit ori In naturA sail in bani, ei nefiind acésta pagubA din nerodirea timpului, care este In norocul luI,o trage vi perde insuvi stäpiinul fiind-cii se tocmesce pentru dreptlitile ej privileghiurile ce are asupra moviilor sale vi volnicesce obrazul séd asupra cumpérAtorului arendel, pätimind vi acei arendavi supérare de necaz, In cit dinteacéstä pricing multi dinteinvil Wail tras vi lAsat de a nu se mg amestech la arençll, iar vi care dinteinvii ar vré sä ieä arendA, sä o lea cu pret pe jum'étate, de care unii din stApinif mociilor, pentru felurimi de pricinI, neputénd a merge insu-vI caute mociile lor,vi rémiiind pe mâna ispravnicilor, nu putinfi pagubä li se pricinuesce din furtivagul ce fac vi scäderea ne- cAutAril venitului, precum se cade, e1 acà nealegéndu-se maI cu nimic ci niel alt mijloc de chiverniséld neavénd, este silit a o vinde cu totul. Al treilea, cA pogonavil ceI orinduiti de le lucrézd viile, luAndu-se la podve4I de cirat cheresteà vi alte angaril in vremea lucrului, se zAtienesc viile din lueru vi se pricinuesce vi de la acésta mare pagubfi, in Pea nici cheltuéla nu o pot sc6te, ne- cum sà se foloséscA de ce-vavi, lar vi and scapii din podvadA vi pot de luerézA ville la vreme vi este vi timpul rodos, atuncea iurudisesc vinuri din Téra-TurcéscA, ce sunt poprite printr'atätea Iuminate Domnesci hriséve a nu venì nief de cum In térA, ei rémAn vinurile pAmintenilor la pret de nimio vi le este cheltuéla vi mite- néla in zadar, ci ne milostivim milostivirii Märici-Tale ca un Domn milostiv epä-

265 DIN DOMNIA LDÌ CARAGEA 125 favorisa viile boerescI. Erà o doncesiune cu scaderea venituldi vaini- lor, dar nu putti sa o refuse, cad era din vechiti practicata.. (1) rinte doritor, stt rever vI mild asupra némului boeresci asupra mfintistirilor, a face pärintéscai Domnésca MärieI-Tale indreptare la aceste privileghiurl ale né- mului boeresci pàrii mandstiresci ea scAderei vAtämare din vreme In vreme stt se dirapene de tot, vi sA rémie la cea desdvirvitd ticA1ovie.-1)16 Aprilie 30. Al Ungrovlabiei Nectarie, Iosif Argevití, Constandie BuzAil, Constantin Filipescu, Rada Golescu biv Vol Ban, Grigorie Br5.ncoveanu, Constantin Cretulescu Vel Ban, 'Barba Vdareseu Vornie,Vel Vistier, Damitrache Racovitä Vel Vornie, Istrate Cre- tulescu Vel Vornic, Constantin Bälticeanu, Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodoiache Vácit'rescu Ve! Vornic, Gheorghe Filipescu, Mihalache Racoviti Vol Logofät, Iorda- che Golescu Vel Logofét, loantirbeiìi Logofét, Toma Cretulescu Ve! Logotét, Pend Costescu Vol Vornic. (1) Ith loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie. De vreme ce PArintii ArhiereI, dimpreunti eu dumné-lor boerlI, ne aratil prin- teacéstti anaforA, cum cá vinurile i rachiurile strAine din vechime Bunt oprite prin hrisiivele fratilor DomnI de maI inainte, cum vi prin ponturile viimilor, ce se fac in tog anii, a nu venl niel de cum In térd, ca sfi se p6td vinde ale pinfintulul, primitti este Domniei-Mele cerereai rughiunea ce ne fac, poruncim dumi-tale cinstite credincios boerule al Domniel-Mele, Ve! Logofete de Téra-de-sus, stt se fad Dora- neseul Nostru hrisov vi porunci, cu euprinderea ce li se aratti maI jos, in care ad li se deA.i acéstd poruncd, ea si trimiti la Domnia-Mea catastih de cdte vinurI vi rachiurI ad venit din pdrtile sträine impotriva opririI, fdr' de porunea Nóstrá. 1815 Februarie 9. (Pecetea gpd.) Vel Logofét. Prea Inallate Cu plecatil anaforà arétdm Märiei-Tale, ci din vechime prin hris6vele luminatilor Domni i prin ponturile vdmilor ce se afli pe tot anul, cum vi chiar acum In prea fericiteilele Mdriei-Tale, sunt oprite ca total vinurile vi rachiurile de peste Dunäre i holirca din Téra-LeVésegt, a nu venl niel de cum aid In térd, ca stt nu se pet& vinde al pAmintenilor, iar estimp vedem ch ad adus unil altil multime de vinurl i rachiuri strdine prin térä, din care pricind, nu pitting pagubd ad pdmintenil, cum vi chiar Visteria Marie-Tale, pentru cA vinslAnd locuitorii ptimInteni ce ad vil vi livesli de prunl, nAvtilirea vinurilor vi a rachiurilor strAine, multi dintrrinviI pArtisit le-ad läsat nelucrate vi intelenite, In vreme ce manca strtidania lor este mare, cum vi plata lucrului viilor scumpd, ajungénd pAnd la parale 50 pei, duptt care nu 'Ate si fie euvInt de pricinuire pentru 6rev-care adaos al pretuluI vînàrii, cfici In alt chip manca lor rämäne in zadar, neputênd sä1i scéld cheltuéla, maI /Ark's ctind se intImplA timp cu rod putin, dupi cum ad fost an-Wt. Decl fiind-cd nti- dejdea pitmintenilor inteacest venit al viilor vi al liveslilor razimd, cddi zaheréua vi vitele sunt pentru alte trebuinte ale datoriei täril vi de a perde acest folos, suntem incredintatI cd nu este suferit luminatului ausl al MAriei-Tale, fiind ferbintea rivnAi p'árintésea dorire ce ai Maria-Ta cdtra térd,u neadormitd Siguranti a se

126 V. A IIRECHIX 266 Dupg ce avg sporirg dgrile sub t6te denumirile, apol gróznicg erà perceperea lor. Caznele cele maI nepomenite se aplicad la tgranT, ca plgtésca sfertul. In Jiul-de-Sus s'aú vádut perceptorl grecI earl, ca sti oblige t6ranul a plátl birul, Ii luh copilavuli, in toiul oral, bg- gAndu-1 in apg, 11 atirnà pe o cracg in puterea geruluI, de cgdead cArnurile dui:pa corp...... Asemenea ororI nu putin contribuirá la sbucnirea de rgsc6le. ligseólele pandurilor din 1815 vi 1816 vi nemultumirile chiar vi ale boerilor, pe lângg a tgrgnimiT, In avezarea birurilor din 1815, silesc pe Caragea sg facg o noug avezare a dgrilor, cu atát mai mult cd nemultumirile strgbatuserd pang. la Pórta Otomanti. $i pe Mpg/ dgrile dupg intocmirea din 1815, ciite alte dgel extraordinare nu mg apasg téra, de la 1816-1818! In 1816 bung órg, Ca- ragea aruncd o dare extraordinarg, cu care sg potä plgt1 149.250 ta- pretul a 3.400 de salahorl, ce téra-i obligatá sd deg la cetdtile turcescI pe fie-care lung. CeI 16 mil' de lude, cát maI ráragseserg in térg, se imbracg cu acéstg dare, numaI el., dar nu vi boeril, avá cg de la lude vin ate 9 talen l banT 40, färá de rgsurg. Darea se plgtesce de la 1 Aprilie 1816. (1) TotuvI Caragea emite, In Ianuarie 1817, un hrisov, prin care, cu multd emfasg, desfiintézá darea untulta §i maI desfiintézg, cu nu mal puting emfasg, i alt beilic ori podvadá, anume aceea, ce-i dreptul dand loe la multe abusuff, a carelor de transpor-

ocroti de ttite cele impotrivit6re §i a nu se vitämit obQtescul folos, ne rugäm MarieI-Tale, 8ä se innoéseft acest privilegift al tärili prin lurninat hrisovul urmätor celor de mal inainte Domnesci hris6ve,i sä se facä luminate poruncI catri Vote isprävniciile, ca si intiirésed paza marginilor cu tótà sträpicia si nu ingilduésci a venl in 161.ä cit de pupa vin saü rachiii din alteëri, fiind acésta, dupi cum dicem,i spre paguba Visterld, publicind in tot judetul ca sá scie tog Cu hotirire, cä cel ce se va indräsni la o urmare ca acésta impotriva poruncil, nu numal vinuli rachiul acela i se va in& pe séma Domniei, ci IncA i se va face grea pedépsä, asemenea poruncI fiandu-sei aici ciitre dumné-luI Vel Spiltarul, ca si fad prin pristavI tuturor sciuti hotärirea, i la Craiova &AU% dumné-lul Cai- macamuli okra.' dumné-lor boeriI Divanului de acolo, spre a se face asemenea urmare.-1815 Februarie 7. Nectarie Mitropolit, Iosif Arge§, Constandie Bum% Constantin Filipescu Vistier, Grigorie Bräncoveanu, Constantin Cretulescu Ban, Barbu Viciirescu Vel Vornic. Constantin Bäläceanu Vel Vornic, Mihalache Mann Vel Vornic, Grigorie Bäleanu Vel Vornic, Teodorache Vädirescu Vel Vornic, Gheorghe Filipescu Val Logofét, Scarlat Grficli§teanu Vel Logofét, Fotachetirbeiú Vel Logofét, Nestor Vel Clucer. Cod. LXXVIII, pag. 338. (1) VedI Tesaur de Monumente, T. II, pag. 329.

267 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 127 tat sarea la porturi. Mare sciidere totusI nu se Mob, Cu acésta la grelele birurf. (1) Tora continuA a cere scgclerl me reale.

(1) Hrisovul ce s' a fdcut pentru ertarea untulul si a carelor de sare, a nu mal fi. Este netagaduiti marturisit de OM obstea inteleptilor, ca intre OHO i fil, in- sotindu-se ingrijirea cu supunere, savirsesc o datorie intre diniI, prin care se in- naltä, intru pod6ba intelepciunil si de o potrivä se hrdnesce Mtn' dorirea acéstä falnicti zidire a omeniriI, care s'a cladit de catre Mantuitorul nostru mal cut osebire simtitóre de catra ofi-ce altä ninth' ce avem intru vedere, pentru cä pfirintii ingrijitorl, afländu-se pentru inältareai crescerea fiilor lor, privesc cu tarl fivna la ceea-ce ar puté sti le aducd rodirile fericirilor, iar fiiI cunoscatorI fijad de elide- rile supunerii hrtinesc simtirile parintilor prin faptei dorirea mfingtieril ce ail okra al lor firesci ocrotitorIi prin aceste, legate de eked fire résplätiri, se si- virsesce aeea vecInica datorie, intocmal dupä sfinta poruneä. Dupfi acéstä dar firésca asemanare, pärinte se pote numl verl-carele din dumneleasca buna-vointil s'a In- vrednicit a fi obladuitor de norod, cum asijdereai fiii, veri-carele niiscut a fi supt umbrire de obladuitor, pentru cd acelui dintiiii este ingrijirea odihnel supusilor luI, descoperirea dreptdtilor si In scurt aplecarea a tot felurilor de mij. l6ce spre a lor fericita petrecere, lar a acelui de al doilea supunere, credintii sä- virsirea celor dupti trebuintii,i dupti trebuintä intocmite hotartri, FA acestea tele se asémëna cu urmarile datoriilor ce mijlocesc intre cel firesci pänin i fil. Decl Domnia-Mea, din césul ce ne-ad Invrednicit milostivul Dumneleti, sä oblädttim asupra acestuI pravoslavnic norod, cunoscand asuprä-ne datoria obläduirii Intocmal ca o pärintéscfi ingrijire, nu am incetat ca a stifirsi catre supusil nostri locuitorl, citte facerI de bine ne-ail fost prin putintaì ne-a indeletnicit Indemtinarea vre- milor,i judecand intre altele ca réspunderile naturilor ce din vechime eraú obici- nuitl locuitorii sä dett prin felurl de orinduelI, nu mime cil trebuià sä fie sarcinä simtit6re pentru dinsii si mai virtos pentru ceI ce se Intimplit sa nu aibi mea cereril,silitI fiind unil ca aceia, de cdtra at lor cislasI, sä le sävIrséseil prin cumpartitiire de banl, ciiprilej de hräpire a acestor cislai, carI, cuge- tand la al lor in parte folosi cu totul mantuire de o asemenea raspundere, Impovaraii pe cel nemernicl al satelor, ad'aogand la acest fel de cheltuelY, am hotarit Domnia-Mea, sit aplicam un mijloc prin care sä Inceteze unele ca acesteai 'hied din vremea asezdmintuluI ot tél 1814 de odatel Cu asezarea satelor s'a publicat la totl de obste, ea aú lipsit ca totul si din tot cuprinsul tern Domnid-Mele, orinduelile de maI jos, adecd: grduli lemnele ispreivniciel Curgi gpd,i orinduéla fmnulizìfi a orzului grajdurilor Domnescl si a minzilhanelelor érii, rémaind datoria Visteriei Domniel-Mele indatoratti ca sä. Implinésca asemenea trebuinte prin numartit6re de banl, precum se si urmazti de atuncli 'Anti acum. Asemenea dar acum voind Domnia-M ea, sa arkam in laptä lucrarile milostivirii Domniei-Mele catra obstea locuitorilor, earl odraslesc din pärintésca ingrijire ce avem asupra supusilor obladuiriI nbstre, la 4i' nteliti de lanuarie a urmeitorului an cu lét 1817, am ard dicat cu totulî pentru tot-dedundi alte doué orinduell ce se urmad in grel, adecei orinduela carelor de sare ce din vechime era obiclnuit aid,i orin- duéla untuluï Tarigradula, ce se impliniet din sése judete din aceste 12 de dinc6ce de Olt, care acésta orinduéla se presariti asupra tuturor breslelor, ce se aflä se-

'128 V. A. IIRECHIÀ 268

Reclamatiunile tèriT In 1816 silesc pe Caragea sA serie Divanulut Inde- mnAndu-1 párte atentiunea asupra a§ezAriT birurilor. El. IndémnA sl se maT reducA greutAtile d'asupra Oranilor nu numal prin desfiln- tarea orindueliT carelor de sarei a orindueliT untuluT din cele 12 judete de dinc6ce de Olt, dar Eji asupra scAderiT dAjdiilor cAtrA Viste- rie, de la Februarie 1817 pA.nA la Novembre acela§T an, cusuma de 1.112.000 talen l din 2.112 000. La 5 Ianuarie 1817, Divanul supune Domnitorulul Caragea anaforA, prin caro 1'1 lauda pentru bunul sgil cuget de a u§uràpe dajnicT ! Sumele scAdute Divanul le inlocuesce adeiogándu-le la dijmeirit, vind- oerit, carT cine altul decAt Oranul le plAtiA ?

détére intru aceste jndete, iar spre a lor implinire am hotärit Domnia-Mea paguba prin sciderea venitului din vindarea ocnelor, si osebiti cheltuéll a Vis- tonelprin cumpéräteire de mit, de unde se va putéÌ eu pretul ce se va gäsi, ca sé se teslimatisésci dupi cuviintil la locul ce se va cuvenl, Incredintat fijad Domnia- Mea, cä prin ridicareai acestor doné ofinduell, nu putinä m'ingiere vor cunósce supngiii nostri locuitori si vor réminé Intru desävirsità veselie, cunoscéndu-se ard- rati de asemenea rdspunderi pricinuit6re de hrilpieli deosebiti cunoscute chel- tuelI, dar pentru ea si aibä tot-deauna puteroi tOrime aridicarea acestor orIndueli din, 1611, adecii atfit acelor ce de la a§ezA mInt lipsit, cum si celor din urmi doné, dupil care, cunoscénd cu totiI u§urare din bunii-vointi a DomnieI-Mele, sé ne fie si nouè vecinicá pomenire intru vécul de apol,am hotirit Domnia-Mea sé in- credintrim acéstà aridicare prin hrisov al Domniei-Mele,i iatit alcatuim acest Dom- nesc al Nostru hrisov, intäritor aridicäril numitelor orinduell din *A Intru al cincilea an a intiia Domnie a DomnieI-Mele, carele s'a dat sé .stea in pastrare la sf. Mitropolie spre vecInicti laudé a acestel bune hotfirirI, care este intru destivirsitä soglasuire a obsta parintilor arhereI si a dumné-lor velitilor boeri haleiti mazili, 1-am adeverit Domnia-Mea chiar cu credinta si pecetea DomnieI-Mele, martor puind pe prea-sfintia sa duhovnicul nos tru plirintele Mitropolitul téril chir Nectarie i pre prea iubitiI nostri fii Gheorghe Voevod si Constantin Voevod sipe totitä obstea dumné-lor cinstitilor si.credinciosilor velitl boerI dregétorf aI DivanuluI DomnieI- Mele, pan Radu Golescu ve! Ban, pan Grigorie Brfincoveanu Ve! Spätar,pan Cons- stantin Vlahutii Ve! Postelnic, pan Isaac Ralet Vel Vornic de Téra-de-sus,pan Gri- gorie Ghica Vel Vistier, pan Eustatie Cretulescu Ve! Vornic al Obstirilor,pan Mi- halache Manu Vol Logofét de Téra-de-sus, pan Grigorie Bileanu Ve! Vornic de Téra- dejos, pan Constantin Caliarh Vel Vornic al treilea,pan Gheorgache Golescu Vel Lo- gofét de Téra-de-jos, pan Toma Cretulescu Vol Logofét de obiceiurI,i ispravnic fiind pan Grigorie Ghica Ve! Vistier, si s'a scris hrisovulacesta aicI'in orasul Bucurescilor, scaunul DomnieI-Mele,e Nicolae Logofét za Visterie, in anul de la mintuirea lumii cu lét 1817. Cod. LX2CYII, fila 257 v.

269 DIN DOMNIA LUI CARAGEA t2g

CiudatO scadere ! Se inlocuiafi d6ra birurile unelecu altele.

(1) Pitac eatra. Piirintele Mitropolit i &AA/4 dumné-lor velitil boeri, haleiti matilif ea 'sa se stringa la Mitropolie, pentru a face chibzuire a trei huzmeturI: vinariciul, oerituli dijmiiritul. I@ loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie. Prea Sfintia Ta Sfinte Mitropolite, iubitorilor de Dumnedeii Sfintia V6stra Epi- scopilor ci dumné-v6stra ventilor boeri, halea si mazili, macar a plata vinAriciului si a diimarituluI inca dinaintea venirii nóstre alci, dupa ale vremurilOr intimplari si ale tèrfi neapérate trebuinte, Eta inceput a se adaoga (precum vé este sciut), génd la pretul ce se urméza acum ; dar precum pentru altele am ingrijit Domnia-r Mea, de am facut bune si folositáre intoemiri, asemenea i pentru acésta ingrijinda se face o euviinci6sA intoemire, poruncind ca adunandu-v6 cu totil la un loe si pri-* vind cu bunli cumpénire asupra osebiril ce are acum preuI vindariI luerurilor celor supuse la plata numirilor acestor treI huzmeturi, din pretal ce aya, pe clind se urmak plata ce era orinduita de mal inainte, si faceti chibzuire, ea catá seadere s'ar cuveni sil se faca din plata ce acum se urmézei, ci sfi arétati Domniel-Mele prin anafora. Tobo pisah gpd.--1817 Septembre 25. (Pecetea gpd.) Vel Logotét. Cod. LXXXVII, fila 45. lui Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Tlahiscoie. Primita' fiindu-nei acésta obstésca plirere a parintilor arhieral si a dumn4-lor velitilor, o intiirim Domnia-Mea si poruncim dumi-tale cinstiteì credincios boerule al Domniei-Mele Vel Vistiere Grigorie Ghica, ca pentru vindarea huzmeturilor ski Imprumutarea Visteria s'a se faca urmare intoemai dupil euprinderea de mal jos ar'étatil, asemenea si pentru scaderea dAjdiilor Domnescii nóstre Visteril sa se faca clirtf slobode ale Domniei-Mele catea locuitori, arkatóre de acésta milostivnicil hotärire a Domniei-Mele si cuprindét6re, ca pentru a lor desAvirsita linistita petre- cera in sfertul de Februarie si Martie i in sfertul de Aprilie si Majá, niel pe aceI cite taIeri 6 si ¡un/átate i rasura lor de lude la un sfert, ce rémân dupg scad'émintul ce lea filcut din taleri 26 si parale 16 ce piada pana aeum fies-care lude la un, sfert, dimpreunii cu rasura, sá nu-i réspundä, fijad-ca cel mai multI se allá cumpé- ratori de nutreturi pentru vitele lar ci multl iaráI cumpératorl chiar de bucate pentru hrana lor din pricina nerodiril timpului ce s'a urmat pe alocurea, lar cu, totil se allá asupra primaverii silitorici sirguitorl in lucrul pamintalul, ci intru aceste mal sus numite patru lunl sfi réspundli numal banii lefiIor iparte din. banii minzilhanelelor si la sfertul de Iunie si Iulie vor réspunde dimpreuna cu banil acestui sfert si pe cel de Februarie ei Martie, cum ella August i Septembre pe cei de Aprilie e Maid, rémaind la cel de al 6-lea sfert, adeca la viitorul Octobre Novembre slobodl a réspunde numai pe caí cate taleri 10 si jumatate de lude i rasura lor Po parale 8 la lea si inteacésta curgere de patru lunl se va strimtorà "Visteria la ale sale netilgilduite cheltuell si si orinduéseä cetitorl prin téte judetele, ea sá le cetésca din sat in sat, in audul tuturor ei si lase si pe la tóte bisericile cate o asemenea carte sloboda a Domnief-IMele, ea ci cel ce nu i s'a cetit in audul séii s'a peda ceti in ori-ce vreme va avé indeletnicire si printr'acest mijloc s'a rémae ~tele A. R.Tom. XXILMemortile Seof. Istorice. 9

130 V. A. VRECHIX 270 Asemenea reducerT de birurTi havalele erati departe de a multáml Ora, cu t6t6 cetirea pitaculuT Domnesc pe la bisericI! Caragea se vede silit a cere in 1818 DivanuluT o nouá a§ez are de birurT. In Iunie 1818, Divanul supune Domnitorului o lghenichi intocmire a propunênd clasificarea dajdiilor in 3 categoriT: a) Banil VisterieT, b) banil po§telori c) baniT lefilor. BaniT Viste- cu totilineredintatii de buna-vointä a DomnieI-Mele; cátrà acestea primid fiind Domniel-Mele ci rugiiciunea ce ni se face printeacéstil anaforà de a se face, adeci Damnese al nostru hrisov pentru aridicarea orinduelilor de carde de sare *i de untul Tarigraduldf, poruncim dumi-tale, ca sä se aleätuésdi un asemenea hrisov de la Visteria Domnie"-Mele, cuprindkor fusa' ci legiuitor nu numal de aridicarea acestor doué orindueli a carelor de sare ci a untulul TarigraduluI, ce *i de cite alte orinduelI din vechime obiclnuite in térti am bine-voit Domnia Mea de le-am ridicat cu total spe odihna ci repaosul ob*tel locuiturilor, adecii orInduéla griuluI *i a lemnelor isprfivnicieI Curtil gpd, orinduéla finului *i a orzului grajdurilor comi- siei pi a pitdriel, i altor tainatur"i orinduéla finuluI ci orzul minzilhanelelor, ho- tOrind dupi aeésta ca téte aceste orindueli si se rèspunslit In ball" de la Visteria Domniei-Mele *i si scape ticálocil locuitorI, nu numal de greutatea acestor réspun- derl, ci ei de hräpirjle ce fäceail prin mijlocul acestor orInduell, ci sAvir*indu-se hrisovul acesta, sá se tréci mai "nada In condica logofetil Divanulul apol si se tréci ei in condica VisterieI, *i pe urmi sä se deà in pästrare la sf. Mitropolie spre a sta drept lege mintuitére de multele sareinYci greutOtI ce ad fost cercat tict114I locuitori.1817 Ianuarie 8. (Pecetea gpd.) Vel Logork. Prea Indlfate DcInne, La de anul noil a urmä torulu" Ianuarie cu lét 1817, cetindu-se la postelnicia Märiel Tale, luminatul pitac al Inältimil Tale cuprindétor de milostivul cuget buna-vointi, ce ei intru acéstd fericitti sli al arétat M'Aria Ta cátrá ob*tea locuitorilor al acesteI pravoslavnice ten, ce s'a incredintat din mila luI Dumnedefi sub drépta oblfiduire a IntiltimiI Tale, cu a se aridici de-asupra lor ca total ci pentru tot- deauna mai Iatâiü orinduéla carelor de sare, prin paguba Càmàrii Domnescl, cu 1.6te cä este féspundere a téril din vechime canonisitä, al doilea orinduéla untului ceste 12 judete de dinc6ce de Olt, asemenea eu totul c pentru tot-deauna, iar fés- punderea acestul unt sà se faci prin cheltuéla Domniet la locul ce se va cuvenl, ei eca de al treilea ei mal simtitére facere de bine cdträ locuitorii birnicI de a se scidé Inteacest urmätor an dijdiile Visterid ce se urmézil In curgere de 4ece lunl, Incepandu-se de la Februarie pini la sfir*itul luI Novembre cu talen l 1.112.000 din 2.112.000 ce analoghisesc a rèspunde dupä suma ludelor161.11 de acum, rémiind asupra lor curati de réspundere talen" 1.000.000, care va si dici, ca se cun6sce folosul locuitorilor birnici. maI mult decit cu suma jumätate din ceea-ce a fost intocmit a réspunde ; alt nu putem dice decit, cunoscénd in faptá osebitä rivnä, cum e1 pOrintésca Ingrijire ce al* Maria Ta pentru lini*tita petrecere a acestuI norod, sfi aducem multamitä din parte-i càtrá M'Orla Ta, aflindu-ne pururea ruglítorl &kilt milostivulDumnedeti, ca si invrednicésci pe Mdria Ta la asemenea facere de bine, intd-

27/ DIN DOMNIA LIff CAltAGEA 131 riel se vor percepe In s6se rinduri pe an. Intriacestia l'Ara si hara-, ciul. Se suprimd rgsura de la táte trele categoriile. Boerii mal cerurt1 aclAogirea de scutelnicI çi poslusnicii Ore-carl scaderT la lefurT. Dom- nitorul primind anaforaua In Junio, nu-Y d6. In parte aprobarea dectit la 3 Septembre 1818, cjiand catuncT, «când e vorba de asemenea trebi IntocmirT, datoria n6stra neapërata si stintà o socotim de a umblk Cu rind slava si.puterea Miriei Tale in prea luminat scaun intru multii fericitI ani; osebit de acésta väçluram tot In cuprinderea acestuI luminat pitac, cd dupi acésti bund Intoc- mire a Märiei Tale, care si de este simtitor folos al obsteI locuitorilori maI cu osebire al birnicilor, dar se aduce pagubil mal multa de 1,312.000, lusa' peste 200 000, din ardicarea a doui numitelor orindueli si 1.112.000 din sciderea dlijdiilor,i acéstä pagubä ne fiind In stare Visteria Mdrid Tale ca sä o sufere de odatd, avind netigiduite cheltuelI pe tía luna, s'a gäsit cu cale ea trei slujbe) a dijmarituluI, vinäriciuluI, oerituluI, si se vinçli si pentru estimp numaI dupd alciltuirea anului trecut, ca cu adaosul acestor vinçldri si se mal pote. întîmpinà, rémiind pagub& euratil talen412.000, iar locuitoril sj birnicil cunosc In prea fiintd folos de 1.112.000, judeandu-se acest adaos ca un ce folositor in täte chipurile, maI întâiú adecäce. Intimpind o simtitäre sarcind a locuitorilor birnicI, precum s'a 4is, simtind cu totii folosuI din ridicarea orinduelilor si din scdderea cliijdiilor, si al doilea ce.i de este o rèspundere cu adaos peste ce s'a fost urmat in vremile trecute, dar nu numai se impartesce pe ten? treptele bez a priveleghiatilor, dar si ceI ce räspund dad din ceea-ce ad, adeed din vil, stupT, rimdtorIi oi, cu carI se folosesc si se negutätoresc,i poruncescI Märia Ta, ca adundndu-ne cu totiI la un loe se. arätilm Mdriel Tale si plecata nósträ pkrere dupli tóte chibzuirile ce am M'out, gásim acé3td pdrere cu desävIrsire te meinicil,i Intru adevär prin simtitórea pagubli a Miriel Tale, mingfiere a säracilor, prin care çlicem noi Ca de obste priintà si ogläsuire, ca si se vinslä aceste tret slujbe dupi fu- tocmirea anuluI trecut si inca fiind-ce. Visteria, lipsindu-se de ale sale alcituite ve- niturI de acum de la Februarie, firesce nu se pede iconomisl la ale sale cheltueli, fiind orinduite si necontenite pe tótä luna, çlicem si se vinçlä de acum efite trele, de se va gi.s1 musteriI, lar eäutarea lor sä se urmeze la orInduitele sor6ce cu ase- ztimint, lusa' ca banil adaosulul sä-1 ráspumild pe lunI dupil analoghie in trebuinta Vis- terieI, iar ceI legiuifi la baniI cel drepti In orinduitele vreml a fies-cdreia dinteaceste slujbe, sail eind nu se va gfisi musteril cu pretul ce se va cuvenl, se va gils1 cu cale de eitrA Mdria Ta, atuncl spre Intimpinarea curgätórelor cheltuell, sil se Imprumute Visteria Cu zapisele dumné-luI Vel Vistierul, puindu-se emanet la ImprumutätorI adaosul acestor slujbe çi acele zapise se vor socotl ineredintate çi adeverite din parten nósträ tuturor, fijad urmätäre pilreril ce arätäm Märiel Tale, se. se Imprumute lusa Visteria pe fies-care luna din banii adaosuluI acestor huzmeturI cu suma ce se *a analoghisl pe fies-care luni, socotindu-se acest adaos venit al Visteriel, In curgerea de ijece lunI, spre Intimpinarea banilor ce lipsesc din sctiderea sferturilor; asemenea çi dobAnçlile i agio ce se vor ple.tì la aceste ImprumuturI ad s'd se dett tot din pretul vînlänii prostichiuluI ce se urmizti estimp la aceste treI huzmeturI; ci cAt pentru scdderea dajdiilor si vinçlarea huzmeturilor salí imprumutarea Viste- Ad, se va poruncl dumné-lui Vel Vistierul, ca si urmeze celor ce se vor gäsi cu cale de ciltrd Paria Ta, iar pentru aridicarea numitelor doué orinduell, ne ru-

V. A. vstcmi 272 orInduäll §i cu IntrégA chibzuire §i cu tea desdvtr§itä. blare aminte.» Caragea nu aprobà deplin lucrarea Div anuluI §i ordonä, sd se adune din noti, ca s. desbatà asupra punctelor neaprobate. (1) gam Miiriei Tale sit se faca luminat hrisov domnesc, spre a fi veeinica pomenire Inältimil Tale &Ara supuslI locuitorI al lèril. 1817 Ianuarie 6. Al Ungro-Vlahiei Nectarie, Constandie Bug% Constantin Filipescu, Radu Golescu Vel l3an, Grigorie Brancoveanu, Con stantin Cretulescu, Isac Ralet Vel Vornic,... Vel Vistier, Istrate Cretulescu Ve! Vornic, Constantin Balliceanu, Mihalache Manu Ve! Logoftt, Grigorie Bale anu Vel Vornie,, Constantin Samurcas, Iordache SlAtineanu Vornic, Dumitrache Racovite, Teodor Vacarescu, Constantin Caliarh Vel Vornic, Mihalache Racovita Logofet, Constantin Dudescu Logofet, Iordache Golescu Vel Lo- gofét, Toma Cretulescu Vel Logofet, Pane. Costescu Vel Vornic, Stefan Belu biv Vel Logofet, loan Stirbeia Logofet. Cod. LXXXVI, pag. 12. (1) /6 loan Gheorghe Carag ea Voevod i Gospodar zemli Vlahseoie. Prea Sfintia Ta Perinte Mitropolite, iubitorilor de Dumne4ett Sfintia Vestra Epis- copilori dumné-vestra cinstitilori credinciosi velitilor boerl ai Divanului Dom- niel-Mele, hale&i mazili, cetindu-se de cited Domnia-Mea cu destula luare aminte anaforaua ce. Meta de la. ... ale trecutului Iunie, am inteles cite printeinsa in ponturi ati gàsit cu cale pentru ca ghenichi intocmire a dajdiilor, Impärtind-o In trei, adeeli in banii Visteriei din sése semi de peste tot anul (In care intra si haraciul), in banii minzilhanelelori in banii lefilor, lipsind rtisura cu totul din tete acest,e feluriml de deri, precum ash am si dat indata trebuinciesele porunci ale Domniel-Mele in urmAterea diminie a lui August si Septembre, cuprimpletere In- tocmal dupd chibzuireai intocmirea ce este arétatii in mai sus 4-,lisa anafork lar intArirea, ce atl cerut a da Domnia-Mea la acea anafora, s'a prelungit pinä acum din pricini cad, cind este vorba pentru ssemenea trebii intocmiri, datoria nested ne- aperatili sfinta, socotim de a umbla cu orinduerti cu intrégii chibzuirei cu cea desavirsiti luare aminte, Mr' de a lasà nimic nechibzuit, ci Incai pentru cele mal mici sà ingrijim; de aceeai pana a nu da ceruta intarire prin Domnescile N6- stre hot:AAAi legiuiri, carI ail a se pfal in urmii nestrámutate, de mare trebuintk am socotit a ve area acéstä a nestre bagare de sera, adeca macar cA anaforaua Prea Sfintiei Vestre si a dumné-vestre are cuprindere de multe cite invederat pm!- vese spre usurarea locuitorilori chibzuirea ce ati fácut asemenea tot la acest sfint sfirsit privesce, la pontul fag al lefilor ni se pare a nu fi prin neputintá de a se face un simtitor scaOmint din taleri 14, ce 41 glisit cu cale, precum mai pe larg ve veti pliroforisl din catastihul ce vi se va area de okra dumné-lui cinstitul si credincios boerul Domniei-Mele biv Ve! Dvornicul Costache Samurcas, epistatul Cassel* lefilor, ask si la cele-lalte ponturi OW nu vé va fi trecut prin gind niscar-va mijlece de usurare mai bine intocmitei repaos al locuitorilor, preeum acista se dovedesce si din aretarea i rugaciunea ce ne faceti la sfirsitul anaforalei pentru scutelnicii i poslusnici, care se vede a fi lipsa si se cuvine a se face mai cu intregime, de aceea dar, fares] poruncim, ea de al doilea adunindu-ve laun loc, proa sfintia vestrfii dumne-vestrai mai chibzuind aceste ponturi, set intocmiti pontul

273 DIN DOMNIA LUL CARAGEA 133 Boera se aduna vi pana in Septembre Intoemesd noua avezare de biruff. Prin ac6sta avezare de la 8 Septembre se dispune: lefilor, si In seurt tiSte cate sunt arkate in mal sus lisa anaforii, de izn6va, chibzuindu-le cu mai multà cercetarei iscodind orI-ce privesce spre cea doritäi nouè Insi-va usurare a locuitorilor, mal Intaiil s'a ne arkatl Larr de zabavit prin o14- tasca anafora cele ce yeti gäsl cu calé pentru intregimea acesteI Intocmiri a felu- rimii därilor tariI, iar chibzuirea pentru scutelnicI ef poslu§nicI, ce o vetI facecu Intregimea si cea desavIrsita fiinta, cat va fi prin putintä, sä o arkag Domnief-Mele, prin osebitä anafora, ingrijind cai dinteacésta sä-i faca mai simlitöre ca.t va fi prin putintä cugetatft tisurintà cu lipsirea f el de catahrisis s'ar fi urmand. Tolco pisah gpd.-1818 Septembre 4. (Pecetea gpd.) Vel Logofk Cod. LXXXVII, fila 89.

Ith loan Gheorghe Caragea Yoevod i Gospodar zendi Vlahiscoie. Fiind-ca Intru sifirsirea bunätätilor rézima pohvala a veri-caruia savir§itori me virtos cana este soglasuitii cu luerarile celor ce privesc spre binele obkitesc, de aceea totI ceI ce s'al invrednicit dupa vremI sA li se Incredinteze obliiduirI de nor6de, nu numal aü cugetat Intru asemenea bune cugetari, ci Inca. s'el airguit eu dina- dinsul intru a los iniemeere, prin testamenturI, ca sa li se pazéscil faptai fiinta intrn vecinicà neclintirei statornicie; unele ca acestea aú l'Ase pana ast411 nemu- ritor numele celor ce ail Imbriatisat mal inainte de telte iubirea de dreptatei urmarea facerilor de bine, cariI prin fapte vrednice de lauda' aa statornicit orga- nele bunätatilor, cu ale carora mi§cäri dada urmiirileis'ail ivit cunoscinta dreptatiI, cel mai dintâiü temeit Intru pornirea lucrärilor si pentru care se envine a ne sirgul eu neincetare tot omul ce s'a invrednicit sä Intelégä cuvintul pentru care s'a zidit de ciara fickorul a tuturor fiintelor, aceste chibzuirI, iscodind In cu- getnl'DomnieI-Mele, feluri de paren l spre binele obQteI qi mal cu osebire din césul ce prin buna-vointil a milostivului Dumne4eii, ne-am insärcinat eu obladuirea acestui pravoslavnic norod, am mi§cat ti5te mijlócele acele ce ne-aii fost prin putinta si pu am Incetat din slivir§irea facerilor-de-bine, atit In parte, efit si In obstea lo- guitorilor, indreptand si lucrând t6te cele intru Indeletnicirea DomnieI-Melei inca la mal multe eu prisos peste ceca-ce s'ar fi cuvenit, dupli asemanarea vremelnicelor intimplarl, din césul ce am domnit, tóte mijrócele spre incetarea urmäril mumba- elelor, zaherelelor Tarigradultil, rémaind de atuncI si pana acuma cu totil ca vinIA zaherelele la reizl pe la schele si pe la alti negupitorI, pe la tirgurIi chiar dintru ale Ion sälàluirT, prin a§ezäminturl de rizapazar, numai pentru ale lor folo- suri, privind cu acesta la inlesnirea negotuluI; dupi care sil cunósch fie§-care nistita petrecere intru care se alai cilderea stäpaniriI, ce se envine sa aiba asupra rodurilor munciI sale. Dupä tkii cererea cuviinteI, am innoit aridicarea orindu- eliI finuluI si a orzulul poOelor si a grajdurilor DomnescI, intocmind osebit hrisov al DomnieI-Mele qi am primit si sävirQim acata netligliduita trebuintä prin dare cje banl, fiind-ca ne-am fost indestulat de näpastuirile ce se fiiceaii;*asemenea urmare am facut iaräi prin osebit hrisov al Domniel-MeleI cu orinduele de untul Tari- graduluIi a carelor de sare, privind paguba CAmAril Domniei-Mele, ca si nu cerce locuitoriIi acésta povara Intru lucrarea cetätilor de pe la serhaturile imparkescl,

134 V. A. IIRECHli 274 Ca num6rul ludelor dajnicT pe 1818 va fi socotit la 17 miT;

am facut töte mijlöcele spre inlesnirea réspunderil lácuitorilor, osirduindu-ne cu cilt ne-a fost prin putintá a le imputind datoriile dupti trebuintele ce ail fost, am pus la orinduéld ce a fost prin putintd mumbadua oilor din tira, sctiOnd si din suma ludriii addogind si la banil fiatuIul, spre a cuniisce locuitoril si la acésta osebire din ceea-ce all in vremile trecute; am cäutat dreptate fies-cdruia cu de-amé- runtul, avénd deschise usile Divanului DomnieI-Mele pentru jd.lbile fies-cdruia, si nu am putut suferl nici odinhírti ndpdstuirea sdracilor, trimitênd feluri de cercetil- toff spre ale lor despfigubirii pedepsind pe eel nàpàstuitori, spre incetarea acestora, si In scurt orl-ce bine pentru obste a trecut prin cugetul Domniei-Mele, le-am stivirsit cu mare bucurie pre cdt fost prin putintä, hdrdzind si mild pe la spi- talurl chiar din venitul Cdmäril Domniel-Melei addogind venitul at5.t la scolile politiel, cat si la Cutia de milostenie, spre impdrasirea sfiracilor. Asa dar, invitat fiind de rivnirea ce avem spre faceri de bine, la trecutul cifert de Iunie si Iulie, am mangliat pe locuitori, sctiOndu-i cu räsura ce obicinuiad la banii cifertului Po parale 8 la led, dupd eare dindu-ni-se anaforaua obstei pdrintilor arherel si a dumné- lor cinstitilori credinciosl velitilor boeri, haledi mazill, scrisd de la a trecutului Iunie, cuprinçlöttire atta de multumirea acestui bine, at si de rugdciunea ce ni s'a fdcut ea sd bine-voim a sctidé räsura, nu numai la acest urmätor cifert, ci la ate sése peste an, intre earl erà unul hotdrit mal eu adaos pentru band haraciului, safisd chibzuim a se mdngditi locuitorii la vre-un alt chip de usurare, Domnia-Mea indatä la amfindoué ne-am induplecat, si nu numai am scklut räsura, dupä rugdciunea ce ni s'a facut, ci hied. fA din banil ce rèmâneà sa réspunçlti pe an fies-care lude, bez Hisurd, talen l 139, am maI sc'Alut atuncl alti talen l patru, rèmdind a se résponde de lude In soeotéla semilor Visteriei talen135 numal, intre cari ad fie si band haraciuluT,i impArtindu-se acei talen i 135 In sése pArtI de o potrivd, spre a nu se mal urmiL neasemänare la féspunderea däjdillor, precum a fost mal inainte, fiind band haraeiului maI Cu adaos decdt cele-Ialte semi, am hottirit si se réspun0 de lude pe fies-care doui luni in socotéla semilor Visteriel Po talen l 22 bald 60 si printeacésta hotärire a Domniei-Mele am dat-o intru chibzuirea obstei si band minzilhanelilor, dupd aseminarea cheltuelilor postelor ce sunt intru legAtura contractului, asemenea si banil lefilor, volad ca si la aeeia sd se facd. mtingd.ere locuitorilor prin scddere, dupd aseminarea catastihului lefi/or, pe care 1-am data se chibzul si a se asterne dupd dréptä pdrerea obstei, aläturdnd cum di acestl banl fiind intru osebite trebuinte, precumi numirile li aratd, nu ad Bici un amestec cu band semilor Visteriei, dupti care stringAndu-se cu totil la un loe, atit pärintil arherei, cati obstea dumné-lor velitilor boeri, haledi mazili, la 20 ale trecutuluI Iulie, ftteut cuviinci6sa chibzuirei ne-ail arétat prin acéstä anafora, atdt multumirea pentru buna vointä a Domniei-Mele, cal 1;;i chibzuirea ce at) fdeut, ca pentru banil postelor sd se implinésed din térä, la orInduéld, adecd in curgere de sêse luni, de lude Po talen l 17 bani 60, lard nicI un fel de rdsurd., i pentru banii lefilor Po talen l 14 de lude tocmaI la fies-care (100 luni, asemenea färd rdsurd, fdeênd socotérd pe 17.000 lude ce se Ohl téra acum,i addogind pentru amändouè aceste cloud pareri destoinice cuvintei aritätöre de bunele chibzuiri ce ail Neut. Asemenea astern5nd eatastihul lefasilor aseménat acestor eke talen 14 de lude la o diminie, la acéstä anafor ceruti intdrirea DomnieI-Mele spre mai bunà intemeere si stator-

275 DIN DOMNIA Lid CARAGEA 135

CA fie-care lude sd aibA a plAtl pe fie-ce lung cAte 19 talen,fdrA

nicie; am zäbovit cu darea acestel cernte Intririrl, nu deird ea nu ne-aft fost primite chibzuirile ce s'afi fost fäcut, ci pentru eti de atuncIi pand acum nu am Incetat din socotinta ce s'a cuvenit s'd aplecäm spre maI des'avIrsitti usurarea locuitorilor, judecand a ntisträ dint& datorie la asemenea obstescl alcatuirI, sA umblàmcu Vita orInduélai cu Intrégti chibzuire si en cea desdvirsitti luare a minte, färä de a lds'a nimio nechibzuit,i asà puind mai Intdid Inaintea vederilor DomnieI-Mele catastihul lefilor ce a fost alciltuit prin sfatul obstesi, ca sä maI usurez réspunderea locuito_ rilor, am Mutt un simtitor se4éniint chiar la lefile glujbasilor Domniel-Mele, addo- gaud si la acésta buna-vointd a Domniei-Mele, cu a nu sadé vre-un ban mäear din lefile einurilor pämIntulul, ei lästindu-le téte, precum gäsit cu cale si ni s'ail afétat prin asternerea catastihuluI Intru acéstä urmare, cunosand mijlocul de min- gilere al locuitorilor, la 4 ale urmiittireI, prin Domnesc al Nostru pitac, am vestit de iznévi pärintilor arhereli tuturor dumné-lor cinstitli credinciosi boerI, haled mazill, acéstri hotdeire a DomnieI-Mele, precum la acéstä féspun- dere a lefilor s'a gäsit mijlocul de scddere, asemenea 'Ate id fie si alte Indemntirl, cari socotindu-le mai bine sit' se chibzuésed cu de-amäruntul binele 0061 si sà ne arke iaräsI prin anaforii, dupd acest Domnesc al Nostril pitac, strIngêndu-se cu totiI la Domnésca N6strä Curte, ail fäcut sfat de obste si cugetând Cu de-amdruntul intru usurarea locuitorilor, aft chibzuit, ea se cuvine sä urmeze Cu hotdrIrea dupä aseménarea asezämintulul din let 1804,fiind acel asezdmint dupd ogldsuirea prea inaltulul Impérdtese hatiserif, dupä care fAcénd tiite cercärile ce privesc la binele locuitorilor, arétat prin anaforà scrisi de la 8 ale urmät6reI, cá pentru rindul semilor VisterieI gäsesc cu cale sä se implinésa de lude la o sémä, adecä In curgere de dou'é lunI Po talen l 19, cariI fac Inteun an talen l 1.938.000, socotindu-se la 17.000 lude si acestia Impreunându-se la primirile VisterieI cu talen l 300 000 din baniI breslelor, iardsi intr'un an sá fie pe séma cheltuelilor Domniel si ale térii; pentru banii minzilhanelelor cunoscênd inlesnirea con tractulul ce urmézd acum, dupä asemé- narea cheltuelilor ce aü sä rèspundd, dupil legäturile ce stati inteacest contract, fä- and si socotéla banilor iardsI pe 17.000 de lude, gAsesc cu cale sä se réspunc,ld de lude pe an po talen i 35 In douè orInduelI, fies-care Po talen l 17 banl 60 de lude,*carI fac pe an talerI 595.000, Impreunindu-se Inteacestiai obiclnuitele avaeturl i aridi- citurI ce sunti la acestI bani, dupti vechiul obiceitit,i pentru banii lefilor, fticénd socotélti dupd suma eatastihului ce s'a Indreptat cu scädere de eked Domnia-Mea, tot pe 17.000 lude, a ajuns de lude Po talen l 10 bani 60 la o diminie, carii fac pe an taleri 1.071.000, si ask Impreunfind banil semilor Visteriel ce se adunä, de cate taleri 19 de lude la o sémii cu baniI de maI sus ar'étatl aI lefilor, potrivesc réspun- derea locuitorilor lude 17.000 asemenea cu séma din let 1804, care se luà de la 40.620 lude ce ell téra atuncl, afarä numaI din banii minzilhanelelor fiind mal cu adaos decdt eel de atuncI, dar (liei pentru acésta, cA acest de acum contract, cu tot adaosul banilor, este märturisit, cum eä este mg folositor pentru térä, fiind cil. lipsesc In- destule havalele din cele de atunci, pe earl' anume le aratd, si la téte aceste daft In- vederatei net5gAduite ar'étärl pentru binele obstel ; osebit de acésta tot inteacéstii anaforà la pontul al 4-lea vorbesci pentru isprävnicatul sträinilor ca sä se. strice, si toff cel ce sunt legag la otcdrmuirea acestor isprivnicaturi sub numire de sträinl, sil se aseze Intre birnici cu lude, dui:a stareai puterea ce vor avé, arétand pentru

136 V. A. 13RE0 276 de ilia un fel de rasura, din doua lunl in doll() luni, plus cate 14 tal. la doua luth baniI lefilor, asemenea fail de rasura; aceste douè lucruri bune, unul cä aú sä prisosésa lude al arora folos aft sä adueä iaräsI scädere d'ájdiel, pi altul cá incetézil riijghinarea celor adevérati birnicl dintre ai lor cislasI, aldturându-se pe la sloboziile striiinilor prin mijleice de dosire, dupi care intru adevér se cuvine a se pricinul mfihnire satelor. Asemenea si la pontul de al cincilea Vic, cum ca urcändu-se ludele Inteun an pilna' la 18.000, di se fad-1 asemenea scddere din däjdii cu analogon ce va cädé pe 1.000 lude peste cea de acum chibzuire si pe laugh' acésta mai aratä, cum cd fiind cA intre o asemenea curgere de un an urmézil sA prisoséscä vre-o bani peste cel de mai sus arétati, cu sumele lor gäsesc cu cale ca ad se alcätuéscii o osebitii Cassia sub numire de Casseí a prii, numai pentru Intimplät6rei netilgá'duite trebuinte ale tériI, la care orinduindu-se otcarmuitori, unul din arhereii trel boeri din cei mari si cu ipolip sis, sit se primésed la acéstä Cassä, prin socotell de Visterie, orI-ce prisos va fi peste venitul de 17.000 lude la banii semilor, asemenea si din banii minzilhanelelor ori-ce prisos va fi peste cheltuelile contractului, cum si din banil breslelor ati se vor dovedl, c prisosesce peste talen l 300.000 ai Visteriei (Intelegéndu-se Insd acest prisos peste talen l 300.000, bez obicinuitele pricini si avaeturi 5i simbriI ce se dail fA din banfi breslelor, precum este sciutil orinduéla la Visterie, iar de la Cassa lefilor asisderea ori ctiti banl vor prisosl peste venitul de 17,000 lude, si silk nu fie volnicl acesti orinduiti a cheltul un ban milcar din aceste prisosuri, cu vre-o porunc5. In parte, ci p6til da numai prin anaforale ce se vor face cu sfat de obste pentru vre-o Intimplateiresi intru adevér netägti- duitä trebuintä a térii, ad la ori-ce in potrivi urmare vor fi rènpunVétori despdgu- biril de la sine-si, aflându-se dup5. acésta si ingrijitori ca deii socotélä intocmai ea Visteria i Vote cele-lalte Casse; ioic cum eaacéstä Cassä i dupä scdderea ce se va face däjdiilor din prisosul de 1.000 lude, precum mal sus se aratti, urmeze asemenea acestii datorii panä la alt adaos de alte 1.000 lude peste 18.000, cum si de acolea inainte Cu asen3enea chip de-apururea. Acestea tóte chibzuindu-se prin sfat de obste, precum s'aií vis, si cited acésta hotärindu-se cu legäturä prin blestem si afurisenie asupra veri-cäruia va =get:a vre-odati la vre-o schimbare spre paguba tèrri, ni s'a cerut intfirirea Domniel-Mele, cum si spre intemeere pistatornicie osebit hrisov, prin care, pe liingä cele de mal nainte bine intocmite, sA se statorni- céscai aceste de acum bune chibzuiri, intru folosirea locuitorilor, vorbindu-se si pentru dijmärit i vinäriciii si oerit, ca sit' fie féspunderea lor dupä vechiul obiceift, iar nu cu vre-un adaos, asemenea tot si pentru oerit, ca sd fie cä'utarea tot-deauna t6mna dupä. osebit Domnesc hrisov, ce este si pentru acésta; ash dar véVénd Domnia- Mea acéstä alcätuire a réspunderfi lor, cum a este sogläsuitä prea Inältatului Imp& rätesc hatiperif si cu mare mängiere pentru locuitori, asemenea foi arétarea ce ni s'a fäcut pentru asezarea sträinilor intre birnici, cum si pentru intocmirea osebitel Casse a Oa cum cä privesc la binele obsteí si a locuitorilor, ne-am induplicat cu mare bucurie si am dat a N6strä Domnésert intärire la numita anaforà la t6te cele de mal sus arètate, intocmai dupä cererea ce ni s'a fäcut, hotärind réspunderea lies- chruia lude inteun an pentru semile Visterid Po talen l 114, adecd cite talen49 la o sémä, in care aceptia intrái réspunderile naturilor ce se da mai nainte din Ord cu orindueli, adeck gr5u1 la isprävnicia curtii gpd., lemne de foc i finul i orzul grajdurilor Domnesci, pentru banil minzilhanelelor po talen l 95, in earl intri plata

277 DIN DOMNIA LII! CARAGEA 1.37

SA se faed seAdere la lefile slujba§ilor Domniei ; SA se facA a§ezarea birurilor in conformitate cu hati§eriful din 1804; SA se rèspuncil de fie-care lude pe an talen 35 in (100, rate, banil po§telor; cailori inamurilor, i a unora din surugli ce se daft in bani, cum si a finuluI i a orzului postelor, rémiind tot pe séma epistatilori meremeturilor minzilhanelelor, lar Ora Cu totul apératä de ori-ce asemenea cererii pentru banii lefilor Po talent 63 iaräsi intr'un an, adeca cite talen i 10 bani 60 la o diminie,i acestia adunindu-se peste tot intr'un an la talerl 212, bani dreptl, fir' de niel un fel de räsurä, precum hotirit ma! dinainte, sunt cu taleri 92 bani 24 mai jos din talerl 304 bani 24, ce fost chibzuit mai dinainte iaräsi prin sfat de obste, precum se face acéstä gare de sémii si in numita anaforil. Am fäcut Insii deosebitä hotirire, ea ajun- end suma ludelor in curgere de un an 0115. la 18.000, aaeci cu 1.000 adaos peste 17.000 asupra eirora s'a facut acum chibzuirea, sá se scaaä iaräsI dàjdiile eu analogon ce va cädé spre usurarea locuitorilor, cad acésta este folosirea lor si tot- deauna folosul locuitorilor se envine a fi cautat maI nainte din tóte ; dar ca sä se pizéscil kite aceste arétatei cuprinse in 4isa obstésca anaforit, la care 1-ail dat si Domnéscii nóstril intärire, dupä chipul de mal sus, vecinice, neclintitei nestrimutate, pe lingi legiturile ce s'aii flicut cu vointa a tuturor prin blestem en afurisenie, pe lângà a nóstri intárire, aseménati rugiminte ce ni s'a ficut, am dati acest Domnesc al nostru hrisov, prin care nu numai Intemeem cele mai nainte bine intocmitei spre usurarea locuitorilor alciltuite cu tótti orinduéla, adeci aridicarea orInduelilor de flnul i orzul grajdurilor Domnesel i postilor, cum si a untului Ta- rigradului i a carelor de Bare, earl' le avem hotirIte cu osebite testamenturi ale Domniei-Mele. Dar intärimi legiuimi tóte aces tea ce chibzuit; acum prin obstésea anafork care si Inteacest hrisov al Domniei-Mele se arati anume, spre a fi sciute in yea i märturisit chipul, dupi care s'ail alcituit; asemenea legiuimi dijmäri- tul BA se urmeze dupii vechiul obiceiii, po banl 14 de liträ, de la eel fär'de plocon, lar de la eel cu plocon Po bani 13 si ploconul po baiff 80 si de la toti cite 4 parale de numb"- ratórei cite douè parale de nume pentru rivas; intocmai de o potrivi urmare sá se fad si la tutunärit, adeci si lei cd te 14 bani de stinjen, Nand mésuritórea stinjenilor pe doué marginI ale loeului ce va avé tutun, in lung si In lat, stinjeni vor esi Inteaceste douè margini, si se Nett o sumi si si se iei tutundrit pe dinsele eke bani 14, dupii cum s'a slis, fär' de nicI un ploconi cite doué parale de nume pentru rivas, fiind-ci acéstil mèsurätóre s'a gisit cu cale prin sfat de obste, de sunt vre-o cfiti-vit ani, spre Incetarea catahrisisului ce se urmi mai nainte intru mésurätórea pogónelor, la care trigéndu-se si socotéla banilor, s'a dovedit cA nu este niel un fel de asuprire pentru locuitori, ci IncA cu a lor multumire, pentru ea se domiresc fórte cu inlesnire cu acésti mésurätóre ;iar pogonEtritul sträinilor sii fle precum s'a urmat, de pogon po talerl 4 si 16 parale ; asemeneai vindriciul si se urmeze Po bani 5 de vadrä i obicinuitul pdrpdr, adecti cite 4 parale de vasul de stejar,i cite parale doué de vasul de brad, i cite doué parale de nume pentru rtivas;i oeritul avéndu-sI tot-deauna cäutarea t6mna, precum este legiuiti prin

138 V. A. IIRECHIX 278

SA so strice isprAvnicatele strAinilori suditil sd plAtésed cu ludele, dupd stareai puterea ce vor avé ; SA se infiinteze o Casa a unde sa se verse darea de la ludele ce vor trece peste 17 mil §i excedentele chiar de la 17 mil, pentru ca banil din acéstd Cassd sA servéscA la 7Intimplät6rei netisigä- duite trebuinfe ale l'éra. Acéstil Cassd va fi administratA de unul din archereIi de 3 boerI din eel' marl' cu ipolipsis. In acéstA Cassd sA se versei excedentuli economiile de la Cassa lefilor. NicI un ban sA nu se p6td cheltul de la acéstd CassA decAt prin anaforà cu sfat de ob0e, pentru vre-o Intimpldtére §i in adevér netAgAduitä trebuintd a OHL Dupà acéstA intocmire, dajnicul in aparenté. numaT e scildut §i nein- cArcat cu darea, iar cifrele dArilor se insemnail ast-fel : alt Domnesc hrisov, sd se urmeze de 6e i de caprä Po banI 11 de la ceI Mr' de plocon,i Po bani 10 la eel cu plocon,l Po bani 80 ploconul IA de la toff cite 4 parale de num6rätóre si cite douè parale de nume pentru rOvas. Rugdm dar si pe totl ceI din urma nóstrii fratl Domnl, ce-I va invrednici milostivul Dumne4eil obld- duitori acestui pravoslavnic primint, BA päzéscä bite aceste hotarirI ale Domniel- Mele, ce sunt asem6nate sfatuluI obstesc intocmal, precum anume se aratd, ca sä se päzésedi hotäririle Domniel-Lor asemenea de ciltri eel din urmfi obläduitori. Acest hrisov al Domniei-Mele s'a aleituit intru al séptelea an al intfteI Domnii a Domniel-Mele, aici in cinstitul oras al Bucurescilor, scaunul Domniei-Mele, du-se chiar cu credintai pecetea Domniei-Mele,i dupi' ce s'a trecut din cuvint In cuvint in condica Divanului si a Visteriei ecos si 21 copil dupii dinsul, carI adeverindu-se s'ail trimes 3 la treI episcoplI, 1 la Divanul CraioveI, si 17 la 17 judete, acesta, care este cel adevérat, s'a dat in pästrare la sfinta Mitropolie, martorI puind Domnia-Mea pe prea sfintia sa duhovnicescul nostru parinte Mitro- polit al ten!, i pe prea iubitii nostri fil Gheorghe Voevod si Constantin Voevod, si pe top' cinstitili credinciosil velitii boeri dregétorl al Divanului Domniel-Mele pan Radu Golescu Ve! Ban, pan Grigorie Ghica Vel Vistier, Gheorghe Arghiropolu Vel Spdtar, pan Istrate Cretulescu Ve! Vornic de '1'6ra-de-sus, pan Constantin BA- lAceanu Ve! Logofét de 'Thra-de-sus, pan Gheorghe Slatineanu Vel Vornic de Téra- de-jos, pan Constantin Dudescu Ve! Vornic, pan Alexandra Mavrocordat Vel Pos- telnic, pan loan Stirbeiti Ve! Vornic al Obstirilor, pan Alexandru Ghica Vel Logofét de Téra-delos, pan Grigorie Ralea Vel Logofét za ObiceiurI, pan Stefan B5.16ceanu Ve! Hatman, pan Mihalache Cornescu Ve! Vornic al politiei,i Ispravnic fiind pan Grigorie Ghica Vel Vistier, si s'a scris hrisovul acesta de Nicolae Logorét za Vis- terie, in anul de la Mintuitoral nostru Isus Christos, cu let 1818, in luna lui Sep- tembre. (Iscäliturai pecetea gpd.) Grigorie Ghica Ve! Vistier. Cod. LXXV.11, fila 832.

279 DIN DOMNIA LIIrf CARAGEA 139 Talen 1.938.000 de la 17.000 lude cate 19 talen, 300.000 din baniI breslelor p6 an, 2.238.000 total, baúl' pe séma cheltuelilor DomnieI si a tariT. 595.000 * postelor, de la 17.000 lude, cate 35 ta- lerI pe an. 2.833.000 La suma2.833.000 Se adaoga: 1.071.000 banil lefilor, cate 10 talen T 60 banT la diminie. 3.904.000 talen. Dupà acésta asezare, dajdia de lude pe an se urca. la 212 Cu o sea, dere de 92 talen l 24 banT, din talen l 304 banT 24 ce s'aú fost chibzuit maT Inainte, iar prin sfat de obste. BoeriI mai propun, cd daca se va addogl num6rul ludelor de la 17 la 18 mil, sa se scadd dajdiile cu analogie spre usurarea locuitorilor. Mal cer ca O. se ridice de-asupra acestora rInduelile de fin si orz la grajdurile DomnescI, de unt pentru Tarigrad, de carede trans- portarea sariT, si de rechisitiI In natura pentru poste. In fine se propune luI Caragea, ca dijmaritul sa fie dupa vechiul obiceiii, cate 14 banI de lit à de la cel fara de plocon çi cate 13 banl de la cei cu plocon çi ploconul banT. 80 si plus de la totI cate 4 paralo de numláratóre si cate 2 parale de nume pentru r6vas. De la tutunarit cate 14 banI de stinjen, fac6nd masuratórea stInje- nilor pe doua marginI a locuitorilor cu tutun In lung si In lat. Plocon sa nu se iea, ci numaT cate 2 parale de nume pentru révas. Pogonaritul strainilor va fi de 4 talen, 16 parale de pogon. . Vinariciul 5 banT de vadra çi obisnuitul parpar, adecd cate 4 parale de vasul de stejar çi cate 2 de col de brad, plus cate 2parale de nume pentru r6vas. Oeritul ce se va cauta numaI tómna, de 6e si de caprd cate11 ball de la ceI fara de plocon si cate 10 banI de la coi cu plocon.Ploconul va fi de 80 banT si de la top: cate 4 paralede num6ratóre si cate 2 de nume pentru ravas. Domnitorul nu numaI Incuviintéza acésta Intocmire de darT,dar Inca si da chrisov, tot In Septembre 1818, de IntocmaI urmare,In care se lauda. InsusI cu multe vorbe bune, ca afost el Domnitorul cel mal milostiv ce a avut téra! *i Inca la 12 Septembre, dupd cererea Divanuld, scrieMetropolituldf, sa dea carte de blestem çi gróznicd afuriseniepentru desavirsita nere çi statornicie a nouluT asezamintal dajdfilor :

140 V. A. IIRECHII 280

/61 Iban Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie.

Prea sfintia- ta parinte Mitropolia, fiind-ci dupä obstésea anafori de la... . ale acestel lunI ce ni s'a ficut, bine-voind Domnia-Mea, am hotirit a se pune in lucrare si a réminé legiuite intru statornicie t'ene cate pe anume le aritim in Dom- 'Asea nisträ intirire de la...ale acesteI lunl, am dat la anaforaua de mal* sus arétati, ca unele ce privese spre folosul térilisimtitöre usurintä i fericire a locuitorilor sil, am poruncit dumné-luI Vel Vislierului de s'a alatuit si hrisov al DomnieI-Mele, cuprinçlitor nu numaI de cele ce de acum, legiuit prin sfat de obste, ci si de cele de mai nainte lucriirI ce am Intocmit Domnia-Mea pentru binele obsteL ca ca tite Impreuni si se pizéscii sä urmeze ski Inteacésti de Dumne- eú téri, pururea neclintitei nesträmutate, cae aceste bune intoemiri, cum cá sunt desivirsit folosittire si bine primite obstei si de insi-vi prea osfintia v6stri i de obstea dumné-lor boerilor, Inteo unire se gläsuesce prin mai sus aritati obs- tésca anafork In citi rugiciune printeinsa ne-atl fäcut de a se hotirt si blestem i afurisenie pentru a lor desávîritá tinereistatornicie, care acésti obstéscii ru- gilciune Inchipuitire fiind de rIvna ce o potrivà hräniti spre al Vérii obstesc folos si bine fu primita DomnieI-Mele,i iatà printr'acest Domnesc al nostru pitac, poruncim s'a se faci o carte de blestemi griznici afurisenie asupra verI-ciruia din trépta bisericései orI politicésed va cugetà vre-odinit5ril dupä vremi la verI-ce in- timplirI, ea si iscilésca orI va isall sail pre altul micar va Indemnit de a se porni sail a iscäfl spre catusI de putinä schimbare salí strdmutare (spre paguba tériI) celor intocmite prin Domnescul nostru hrisov de me sus arètat, unul ca acela fie sub osinda aceluI blestemiafurisenie, care acéstil carte dupi ce se va iscall de prea osfintia ta i de sfintia ion episcopii, si se iscilései apoI si de totl cei-lalti arherei ciltI se allá aidi trecindu-se atit in condica Mitropoliel, cit si a Domnes- cului nostru Divan, chti intr'a VisterieI, sä se pistreze apoI la sf. Mitropolie, Im- preuni cu acest pitac i cu hrisovul Domnid-Mele, ce s'a slis mal sus; tobo pisah gpd.-1818 Septembre 12. (Pecetea gpd ). Vel Logofit. A doua-di dupd primirea pitafmluT D omnesc, Metropolitul dà urmh- t6rea carte de blestem,:

Nectarie Milostiiil Boja' Arhiepiscop i Mitropolit al Ungro-Vlahieli exarh plaiu- rilor. Fiind-cii dupi obstésca anaforà ce de la. .. acestii lunl s'a ficuteitre prea Luminatul nostru Domn, bine-voindi inaltimea Sa a hotärit a se pune in lucrare si a rémâné legiuite Intru statornicie tito cite pe anume se arati. In Domnésca M'irle! Sale Intärire de la ... acestii luni, ce s'a dat la anaforaua de mai sus aritati, ea unele ce privesc spre folosul tirilisimtitire usurrtrI i fericire a locuitorilor sil', s'a poruncit dumné-luI Vel Vistierului, de s'a alcituiti hrisovul Sale, cuprinçlitor nu numal de cele ce acum legiuit prin sfat de obste, ci si de cele de maI nainte luerirI ce s'ají mal intocmit de citri. M'aria Sa pentru binele obstd, ca cu tito impreuni si se päzése'i si sä se urmeze aicI Inteacéstä de Dum- ne4eil pizitä téri., pururea neelititei nesträmutate, carl aceste bune intocmiri, cum ca sunt desivIrsit folositiire si bine primite obstd, cum si de atril smerenia i de o4tea duinné-lor boerilor, Intr-o unire se glinuesce prin mal sus aritata obstései

281 DIN DOMNIA LIIi CARAGEA 141

anaforit, in eiti rugficiune printeinsa s'a fficut de a se hotirii blestem i afurisenie pentru a lor desivirsiti tinerei statornicie, care acéstti olntésci rugiciune inchipuit6re fiind de rivna ce de o potrivi se hränesce spre al téril ob0ese folos, s'a bine primit 0 de Mil prea Luminatul uostru Domn,i prin luminat pitac se poruncesce, ca sä se faci o carte de blestem cu gròznicii infricosati afurisenie, atilt asupra veri-cirora din trépta bisericésci, citi politicésci, earl' vor cutezit dupi. vremi la veyi-ce întîinpläri, ca sti se iscilésch ori va iscälì, sail pe altul car va indemnà de a se pornl saú strimutare (spre pagaba tériI) cele intocmite prin Domnescul Martel Sale hrisov de mai sus arétat, unul ca acela si fie sub ostinda acestui greti çi nedeslegat blestemi afurisenie. Dec1, pentru ca sà sciei pentru ca si se legiu- ésci aceste hotilrfrI nestrimutate i neclintite de cited verl-carl, dupi vreml, soborni- cesce scriem acéstä carte cu infricoqate blestemurii gr6znice neertate afurisenii, asupra verl-carora, dupi vremi, parte bisericéscii politicéscil, cull, de le vor tiné intocmalî nestrimutate, vor fi ertatli blagoslovitI, iar cind orl-earil dinteaceia se vor abate, vrind a etnia cu vre-o sciidere dintr'aceste ob0e0Ij DomnescI hog- rirI, unii ca aceia ca nisce netemätorI de Dumnecjeti 0 de ale ion suflete, proclifi gi. afurisitl sä fie de Domnul Nostru Isus Christos 0 de 318 SfintI Pirintl de la so- borul Nicheii i de tiite sfintele sob6re, asemenea 0 de okra' smerenia niístri i de citrä top' frtitiI anhereI ce maI jos se aratä iscilitl; parte 0 Ideas si aibi. la un loe Cu Iuda vinçlétoruli cu afurisitul Aria, sä-I lovésci cutremurul luI Cain 0 si-1 mo0enésci bubele lui Ghezi, si. se deschlip pfimintul 0 de vil sä-1 inghiti ea pre Datan 0 Aviron, gemindi tremurind si fie pe fata a tot pimintul,i BA intre ca untul-de-lemn blestemul In matele lui, sä. nu valä fata lui Christos,i cind se va judeck sá se pue de-a stinga cu pècito01, 0 in viéta acésta de telte ostenelilei tru- dele luI si nu se alégi ca praful în fata vintului, acéste scriem, amin, amin, amin. Nectarie Mitropolit, Costandie Buzeü, Sevastis Dionisie, Dionisie Pogonianis, Ie- ropoleos Neofit, Acachie Laudichias, Hrisopoleo Lavrentie, Ioanichie Stratonichia. 1818 Septembre 13. Cod. LXXVII, fila 335. Nu ere' name. cele de sus (Wile impuse dajnicilor locuitorl, cdte adecd s'ail legat cu jurdmInt in 1818. Continud vechilei cunoscutele despre earl mention6z6 actele urmdt6re, cu date anteri6re: 1). Fumdritul de Bucurescl: Carie de fumeirilul Bueureseilor. Zemle Vlahiscoie. S'a dat acésti carte a Dom- niei-Mele carele pe anul, acesta Cu let 1813 a .cumpérat fumäritul Bucu- rescilor, ca sâ aibä. a ciutil acésti slujbi afará din sf. Mitropolie, episcopiile i mti- nistirile cele marl, dumné-lor velifi cele dupti vechiul obiceiú aunt de a scud cite o pivniti si afari din cei ce ail hrisemei dirt1 de a scuti fumirit, lar cel-lalti totI eel ce vor avé privälil i cireiume sä. aibi a pläti fumäritul dupil obiceift, ins& de privilie saü circiumi mare po talen f 5, bani 66, iar de prävilie saú circiumi mici de a doua mini Po talen" 2 0 jumatate banl 36, iar de la privälie sail air- ciumä mal midi de a treia mânà, Po talen l 1 bani 48 0 nu maI mult, ad se va pedepsl, iar câÇi suditi ai sträinelor curti tin cu chirie privtilil si 0-1 ieà fumiritul acelor pràvälii, si 0-1 iek fumarul de la stipinul pràvàliior, urmindu-se dupi obiceiul ce s'a urmati in anii trecuti, pentru care poruncim Domnia-Mea dumné-

142 V. A. fIRECHIA 282 v6stri zabitilor Bucurescilor, pe care 11 va arètil mg sus numitul, oh nu se supune a-sI platl fumdritul, pe unil ca aceia sh-i facet]: a plan' si far' de voia lor ;i saam receh gpd. 1813 Ianuarie 1. Cod. LXXV. fila 24. Sgraritul muntilor Carte de seireiritul muntilor.

Zemli Vlahscoie. S'a dat acéstä carte a Domniel-Mele .. carele pe anul acesta cu let 1813 a cumpérat slujba stirtirituluI muntilor, sà aibti a umblà prin téte satele cele sciute din sud. Saac, Buzéii BA' caute acéstii slujbfi, si de la toti iimenil ce se indestulézi cu sare din muntl Mr' de bani, sé MIA' a luà de la 6menii casnicI de om Po banl 66, dupti obiceiü, iar mai mult nu, ci se va pedepsl. Lei acéstä slujbti sé fie volnic a o ciiutà pänti la Sfintil ApostolIi numal o luare de banI sé fie,lar de la Sfintil Apostoll inainte sé nu se cuteze a maI umblà. Po- runcim Domnia-Meai dumné-viístrà ispravnicilor de la aceste judete, pe earl II va ar'éti mal sus numitul, cä nu se supune sdräritul, pe unil ca aceia sé-i facetI si Mr' de voia lor a plät1 dupä obiceit, i saam receh gpd.1813 Ianuarie 1. Cod. LXXV, fila 24 v. Iralul cazanelor de poverne. La 1814 s'a Infiintat acest irat In folosul color dol Vornici : de politie si al obstirilor, Cu actele urmAtore : Cirri la idle judetele pentru iralul cazanelor. Zemli Vlahscoie. intre alte bune IntocmirI la iratul boerilor, care cu sfat de obste, prin hrisovul DomnieI-Mele, ce am dat, se cuprindei acésta, cà doi din dumné-lor velitI Dvornici, al treilea si al patrulea, cariI nu alma(' pand acum nicI un irat, sé ail:a de ad inainte a ha de la téte povernele sari velnite negutétorescI yeti- cate cazane se vor aflà, facénd rachitt de negutdtorie in Vita Ora DomnieI-Mele, de fies-care cazan po talen i 15, din earl talen l 7 parale 20 sé se id. de Mil dumné:lut Vel Dvornicul al treileai talen l Optei jumdtate de catrà dumné-luI Vel Dvornicul al patrulea, lar velnitele i povernele i cazanele verl-cite vor fi in URA téra, mfindsti- rescI i boerescI, de la Vel Ban Odd la Clucer de arie, asemenea i jupénesele cele véduve de acéstä tréptä, acelea sä fie apératei nedajnice intru nimio, lar când se vor da si acestea in arena', &I platésca arendasiI aceI Po talen l 15 de cazan, ea unul ce se negutkoresce cu povarna, precum se urmézd si la vama gräulul,i cazanele cele miel ale locuitorilor téranI, ce le aü pentru folosuli negotul lor, sé fie cu totul apèrate de acéstä féspundere ; decl dupà cuprinderea hrisovului Domniel-Mele s'a dat Domnésca Mgt% carte la sud..luI . ce s'a orinduit de eked dumné-lor velitii Dvornici, ca sé aibii volnicie a umbra in tot judetul acesta si de la acel ce se cuvine a ha dupé cuprinderea de mal sus, si ieà de fies-care po talen l 15; pentru care poruncim dumné-v6strä ispravnicilor ai judetulul, sé dap Ord mina de ajutor orinduitulul, ca sé piríté stringe acest venit fàrà casar, cum si impotriva' sé nu In- gicluitI a cere si a supéri pe aceia, °aril nu Bunt datorafi la acésta dare. I saam receh gpd.--1814 Octobre 27. (Pecetea gpd.) Vel Logofét. Contra acestuf avaet se ridicd marl reclamatil. AtuncI Voda serie ispravnicilor:

283 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 143

Zemli Vlahscoie. Dumné-v6strA ispravnicilor ot sud. sfinAtate, din multele jälbi ce ah venit la audul Domniel Mele din partea locuitorilor, ne-am insciintat Domnia Mea, cA slujbasiI ce aunt orInduitI pentru strinsuli cAutarea slujbd cazanelor, ce este irat al dumné-lor velitilor VornicI al treilea si al patrulea, urmand in potriva cuprinderiI Domnescului nostru hrisov, fac nApAstuiri locuitorilor in felurI de chi- purl, ci dar ca sà lipséscA acest fel de nApiistuitére urmarei eh nu se indrAznéacii slujbasil a se abate catusl de putin din cuprinderea hrisovuluI, jata inteadins cu deslusire vi se aerie si vi se poruncesce in ce chip ah sá ui meze slujbasiI cu stringerea acestul avaet: De la velnitele i povernile sah cazanele ce lucrézá rachia orI mänästiresci sari boerescl, de vor fi panA la vel Clucer de arie, nu ah a cere slujbasil nicI un ban, ci BA fie apérati, iar and tied stäpani ai lor le vor da in arenda.' si va lucrà cu dinsele arendas pentru negutritoria sa, al platéscA acel arendas cite talen l 15 de cazan. De la vel Clucer de arie, intre carI aunti privileghiatii, in jos Vida la locuitoril téranI, adecA birniciI câti vor avé velnite, poverni saa cazane, lucrand inteinsele rachiurl pentru negutAtorie, iar nu pentru trebuinta caselor lor (care acea trebuintA nu 1)60 fi de mai multi sumA decat panà la cincI-spre-dece, mult doué-deci vedre), totl aceia sA plätéscA cate tale! 15 de cazan. TotI locuitoriI birnicI, de vor lucrà ca cazane mid rachiuri, fie mAcari pentru negutätorie, nu fie supéraff eating de putin; iar hatI si din locuitoril birnici vor avé orI poverni, orl velnite, orI cazane marI, lucrand inteinsele rachiud pentru ne- gutAtorie,i aceIa sä fie datori a plAtl cate talerl 15 de cazan ca SA se feréscA msA slujbasil a face catusl de putin catahrisis in vre-un fel de chip, saa sä cérA avaet de la dajnicil acestuI venit, numai call se va intamplit sA gaséscA prin casele lor vre-un cazan mare set mic In care s'n fie lucrat in aniI trecuti ra- iar nu si inteacest an, cad and i acum in urma acestil poruncl a DomnieI- Mele, ce cu deslusire se aratá mai sus, se va dovedl vre-unul din alujbas1 ch ah urmat in potrivA, sA scie unul ca acela, ea' dupä ce 11 vom indatorà de va inntirce indoit ceca-ce va ha réA, apoi 11 vomi pedeps1 cu strdsnicie, chiar acolo la fata locului, ea sà se facä Oda*i altora,i ca sä fie sciuta acéstA porunci tuturor de obste, numaI de cat BA puneti a se sc6te copil intocmdi sA orinduitl a se cet1 prin Vote satele in audul obsteI, care acele copii dupä ce se vor cetl, al le si iscA- Mach* In dos preotil, pArctilabri i caimacamil satelor, prin incredintare cA le-ah audit le-ah intelesi sa le trimiti aid la Divanul Domniel-Mele. I saam receh gpd. 4314 Novembre 6. Cod. LXXIY, fila 154 v. Contra acestei taxe puse pe rachiurl §i (cdcl Oranil la munte nu fäceati rachiuri, ci tuica din prune, de§1 nu erà cu acest numeIn comerciii, ci cu cel de rachiii), se agitail, pe langd tiSrani, §i cArciu- maril din Bucuresci. Vodg. §i Divanul, emotionati de acéstaagitare, r6stalmdcesc pitacele anteribre, dicênd, In 1816, cA fost cuprinse carciumile din Bucuresci in noul avaet §i deci le scutesc. (1)

(1) Iti) _roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemliYlahiscoie. De vreme ce in hrisovul sah poruncile DomnieI-Mele ce s'ail dat pentruacest irat al cazanelor, nimio nu se cuprinde pentru politia Bucurescilori niel el ah

144 V. A. IIRECHIÀ 284 Tatd si un act relativ la abusan In perceperea d.ri cazanelor: Di loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar senai Vlahiscoie. Intocinal dupe acéstil anaforà a dumné-lor velitilor VornicI, poruncim dumné-vestrá ispravnicilor ai judetuluI, sà facet1 urmare, nelngeduind nicI inteun chip pe peretil slujbasI a face jäluitorilor c'etusI de putine superare maI mult peste orinduéla cuprinderea DomnesculuI nostru hrisov, dupä care poruncimi dumi-tale Vol Lo- gofete de Téra-de-sus, se se dee jfiluitorilor si copie a aceI peridde de hrisov, ade- verità cu iscilitura dumit-tale, ca se o aibi la minile lor, spre a.nu puté slujbasii di le face in potrivii superärl.-1814 Octobre 12. (Pecetea gpd.).

Prea Indltate .136mne, Dupe' luminata porunca IneltimiI Tale ce mi se de la acéstä jalbe a locuitorilor i preotilor din satul Criingul de jos ot sud Vlasca, lufind séma am vec;lut aretarea avut vre-o superare de platil rachieril, nicl de la Cemara gpd., de and s'a intocmit acest irati pine acum, dupe pliroforia ce ne de dumné-lui Vel Logofétul printeacéstä anaforit; pentru acel dar cuvinti pentru cele-lalte ate maI jos se arate, niel o dreptate nu ad cumpéretorii acestul irat la cererea ce fac, ci poruncim Domnia-Mea ca jeluitoriI sé fie apératl de plata acestuI avaet.-1816 Ianuarie 17. (Pecetea gpd.). Ve! Logofét. Prea Indliate D6tnne, Dupe luminatii porunca InältimiI Tale ce ni se de la (tastá jalbil a rachierilor carciumarilor de aicI din politia Bucurescilor, fecênd cercetare vèçiul cuprinlendu. se In Luminat hrisovuliMeriel Tale, unde este orinduit acest irat al cazanelor, serie a luà de la ti5te povernile saú velnitele negutätorescl, verI-cite cazane se vor aflà, fäcênd rachid de negutetorie in tótééra, se dee pe fies-care cazan po talerI 15, iar boerlI i menestirile pent!. la Clucer de arie, sà nu se supere, cum si cel-laltI locuitorl ce vor face de trebuinta caselor lor, dupà care s'ad dati luminate e'er- tile Merie Tale, pe 17 judete, poruncitere netri ispravnicl, atilt in anal trecut cat Inteacest urmätor an, la ceI ce ad cumperat iratul acesta de la dumné-lor velitil Vornicl al treilea si al patrulea, lar pentru cfirciumarl sal rachierI, earl tin previllil In politie de fac vutcei alte rachiurI osebite, nu se cuprinde nimic, precum se vede si urmeze ce nu s'a recut vre-o poruncil pe BucurescI, care este osebite de is- prevnicaturI, iar maI virtos ce politia Bucurescilor are fumärit, criminärit, valué alte ajutorinte ce fac isnafurile i cheltuelI grelo, cumpérind lemnele scumpe, lar velnitele pe dare nu ad nicI unele de acestea, mal Virtos ci piinä acum n'ai1 fost superati, ce acum li se cere fee de a avé porunce de la Maria Ta, date pe BucurescI, ci de va fi primit Merle' Tale, cu cuviintä ar fi, ca sé aIbe osebire rachierili car- ciumariI din politia Bucurescilor pentru alte havalele ce ad, sail precum maI bine se va chibzul de inane intelepciunea IneltimiI Tale, se va da porunce de urmare. 1816 Ianuarie 15. Vel Logofet. Cod. LIXXII, fila 251.

285 DIN DOMNIA LTA CARAGEA 145 ce fac, cati cuprinderea luminatulu! hrisov al !arid Tale, dupi care s'ail dat luminate cfirtI la mina celor orinduiti Cu stringerea acestul irat al cazanelor si de va fi precum aratti, se vede ci aunt supäratI In potrivti; si ca si nu se faca luare nedrépti, niel sti cal de acolo de unde nu se euvine, gisim Cu cale, sti fie lumina% porunci, atit ctitri dumné-lui Vel Logofétul, ea si le dei copie de periodis alcu- prinderiI luminatuluI hrisov pentru iratul acesta al cazanelor, chti deosebit si se poruncéscii dumné-lor ispravnicilor judetula ea si nu Ingiduésci slujbast a supiri pe locuitorI in potriva hrisovului si a luminateI cirti a Miiriel Tale, ce are slujbasiI la mini, ei numaI de acolo, de unde i se orinduesce a life, de acolo si se facii implinire, de care arättim Iniltimii Tale.-1814 Octobre 7. Grigorie Biliceanu Vel Vornic, Dumitrache Racovitti Vel Vornic. 1815 Ianuarie 12. S'a facut carte deschisà la mina Sätrarulul Petre ce se Olt la sud. Saac cu Indreptarea asezimintului cuprinigtor ponturilor ce s'ail dat citre ispravnicil judetelor pentru avaetul cazanelor, ca si cerceteze si aicea si, unde Ara gisl luare In potriva poruncil, sà pue sá mntórcà Inapol. (1) Cod. LXXIV, fila 170. Reclamatiunilor t6ranilor de la munte, Vodd le face 6re-care concesiune prin actul de maï jos :

Cdrfile ce s'ail dat pe acest urmdtor an pentru cazane, 1815 Octobre 12, iratul Vornicia Zemli Vlahscoie. Dumné-wistra ispravnicilor ot sud. . . sänä.tate. Vi facem In Beira el pentru iratul dumné-lor velitilor Dvornicl, al treilea Qi al patrulea, care cu sfat de obste prin hrisovul Domniei-Mele Ina din anul trecut s'a Intocmit a se lult de la povernile sail velnite neguttitorescI, cali se vor aflà fácind rachill de negulAtorie OM tire DomnieI-Mele, sA iett de fies-care cazan po talen l 15, si pentru mg' bung intoemire dupEi multele jälbl ce aii venit la auclul DomnieI-Mele, iaräsi din anul trecut, la Novembre 6, am ficut Domnia-Mea ponturI cu deslusire cum are si se urmeze si trimis la tite judetele, carI ponturi se arati mal jos, spre a se urmi a se pizl si acum am dat dar acésti carte a Domniei-Mele la m5.na ce s'a orInduit de dumn&lor veliil Dvornici al treilea si al patrutea, ce prin scirea dumni- lor ispravnicilor si caute acest huzmet, cu urmare dupi cum mal jos se cuprinde intocmaT, Insä:

(1) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie. Credincios boerule al Domniel-Mele Biv Vel $itrare Petre, fiind ch. [din madéua huzmetuluI cazanelor ati rémas asupra Serdarului Iancu Ciltuneanu talen l 10,125, fijad fost orinduit primitor banilor acestul huzmet, bez talen l 3000 ce s'ail rispuns la tiumné-lui Stolnicul Aleco Vilara huzmet iar, dupä chiar socotéla cea iscfiliti de numitul Cituneanu, care Se viOù si de citrii nol, strasnic poruncim Domnia-Mea, si fad taxil acestl banl negresit de la mal sus numitul,j fiind-ci tot In acea soco- téli ark-a Cituneanul, cA el a rispuns banil la Ciminaral Cocoriscul, Isi va ciutii deosebit cu Cocoriscul. Tolco pisah gpd.-1815 Februarie 8. (Pecetea gpd.) Vel Logofit. Cod. LXXIV, fila 174 v. Analele A. R.Tom. XXILMemortile Sect. Mork°. 10

146 V. A. IIRECHIÀ 286

De la velnitele sail povernile saú cazanele ce lucréa rachiul, orI manastiresci saû-boerescl de vor fi, pfinfi la Vel Clucer de arie, nu ail a cere slujbasil niel un ban, ci sa fie -apérate, iar and acel stäranl ai lor le vor dà in arendä si va Inca cu dinsele arendasil pentru negutätoria sa, sá platésca acel arendas ate talen l 15 de cazan. De la Vel Clucer de arie, Intre cad sunt si toff privileghiatii in jos Onset la locuitorli térani, adecil birnici cat' vor avé velnite, poverni sail cazane, lucand In- teinsele rachiuri pentru negutätorle, lar nu pentru trebuinta caselor lor (care aces trebuinta nu péte a fi de mal multä aura deat pawl la 15 mult 20 vedre), totI aceia sa platésca ate talen l 15 de cazan. Top locuitorii birnici de vor luca cu cazane mid; fie macar i pentru negulatorie, sti nu fie supérap catusI de putin, iar cfiti si din locuitoril birnicI vor avé ori velnite ori povernl, ori cazane marl, lucrand Intr'Insele rachiurl pentru negu- tätorie,i aceia sä fie datorl a plät1 ate talen l 15 cum ceI-laltl. Si se ferésca insá slujbasii a nu face atusI de putin catahrisis In vre-un chip sail sii cérá avaet de la dajnicil acestuI venit, numaI cad se va IntImpla sfi gfisésa prin casele lor vre-un cazan mare saii mic, in care sa fi lucrat In anii trecuti rachifi, iar nu si Inteacest an, cad and si acum In urma acestii poruncl a DomnieI-Mele, ce cu deslusire se aratä mai sus, se va dovedl vre unul din slujbasl, a a urmat impotriva, sá scie unul ca acela ca, dupä ce-1 vom indatorà a plan indoit ceca-ce va ha réii, apoi 11 vomi pedepsl cu stasnicie chiar acolo la fata locului, ea sä se faca pildä si altora, i saam receh gpd.-1815 Octobre 12. Cod. LXXV, fila 135. pranii din judetele muntene nu v'éd, pentru ce carciumarilor din Bucurescf Voda le-a putut ardicà darea pe rachiuff si nu si lor, earl producead mal mult pentru propria lor casa. El se opunichiar resping forta publica venita in favorul taxildarilor iratultff cazanelor. Cum anul 1816 fit si acel al und agitatiunf de o natura maI pericu- 16sa, aceea a unor cete de pandurf din judetele Oltene, Caragea simti ca e prudent pentru domnia luI a suprima peste tot avaetul acesta sup6rator al velnitelori cazanelor..El dete dedi urmatorul pitac: Ith Ioan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie. Prea osfintia ta pärinte Mitropolite, iubitorilor de Dumne4eil episcopii dumné- v6sta cinstitilori credinciosI velitilor boed al Divanului Domniel-Mele, binele nu este bun and are sfirsituri rele, adeca cugetänd cine-vasi a face bine caträ altul apoi cu pricinuirea aceluI bine, isvodindu-se de atilt' altil réutatl, acea faptil bunä nu mai are finta de bine ; ca nand am lice Domnia-Mea (precum avem pururea Dom- nésai parintésca ingrijire pentru locuitorlI Doinnescil ni5stre térl de a-1 mängilià si a-i ocrotl spre a lor odihnä i bunä petrecere), asemenea ingrijindi pentru trépta boeréscä (lar mai ales a celor ce se aflä slujind) de a-i ajutorà cu facere de bine, ingrijit-ami pentru dumné-lor velitii Dvornici al treilea si al patrulea de a le face un irat al dregétoriel dumné-lor si ask prin Domnescul nostru hrisov Inca de la let 1814, am Intocmit pe séma acestor doué dregétorii, precum vé este sciut, de a plät1 ceI ce lueréa rachiuri cu velnite i cazane un avaet hotdrit, care ata aceia nu ar

287 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 147 fi fost simtitor, lar cátrá dumné-lor yap' Dvornici al treileai al patrulea de folos ajutor ; n'a apucat insä a se uscà bine cernéla scrisoril hrisovuldii aú inceput cumpératorlii slujbavii acestuI irat a urma prin Ora asupra locuitorilor feluri de catahrisis, de hrapirei napästuiri cu numirea acestui avaet, In cat de multe orii cereettitorl am trimis prin judete de ail implinit acele nedrepte luäri, dar nimic n'am folosit, cad unde avteptam a vedé, de nu desavirvitä contenire, macar sdadere 6revI-care a acevtiI felurimi de jalan, In potrivä, din necontenitele jälhi ale locuitorilor, ce pe Ole 4ile1e ni se daft, vedem in fiintä o crescerei adaos al acestul rèti caträ obvtea locuitorilor, care obvtesc rèúi paguba fiind cu neaseménare mal mare vi mai simtitor decat folosul ce dobandesc doué obrazei ne maI putén- du-I suferl, lath' hotarim: ca de acum inainte sä se ridice cu totul darea acestui avaeti vom chibzul Domnia-Mea ce alt irat sä orInduim ; dar pentru ca dumné-lor velitil Dvornicl aú apucat de 1-ari vindut pe acest an, vi fiind-ca de la vint;lare pana acum a trecut indestulä vreme, In care ail avut cumpératorii pas a stringe acest venit in cat vor fi apropiind a-1 istovl, ca unul ce se stringe din velnite i cazane, ce nu se pot tainul, lar maI virtos materiile din earl' se lucréza rachiul vi nu este ndoélä eh nu trebuesc multe luni spre a le puté face catagrafia slujbavil fie-cáruia iudet vi a stringe venitul lor, a eäruia stringerei eäutare putem 4ice, ca se asé- ména cu cautatul dijmärituldi sail al oeritului, de aeeea dam Domnia-Mea cumpé- rätorilor soroç hotärit Oda' la sfirvitul viitoruluj Februarie, ea pânà atunci sA im- plinéseil a stringe vi a istovl acest avaet, eu urmare intocmaI dupji Domnescile n6stre porunel, ce aunt date mal dinainte prin publicatiei apoi sä conteneze cu total; pentru care vi poruncim dumné-veostra velitilor logofétl de Téra-de-sus vi de jos, ca inteacestavl chip fa se facä Domnescile porundi de publicatie prin t6te judetele eaten' ispravnici, poruncindu-li-se stravnic de a priveghià f6rte, ca sa nu se abata cum-vavi slujbaviI acestui irat in luare de un ban mai mult peste chipuli cuprinderea Domnescilor nbstre porunci, cad ori-ce In potrivä armare se va dovedl, In- ispravnicil vor fi pedepsiti vi sub grea réspundere. Tolco pisah gpd. 1816 Ianuarie 26. (Pecetea gpd.). Vel Logofét. Cod. LXXIV, fila 236.

Publicatil la ti5te judetele catra ispravnidi pentru ertarea iratului cazanelor, a nu mal fi.

Di loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahscoie.

Dumné-v6stra ispravnicilor ot sud sänätate. Vé facem Domnia-Mea In scire, ea dupii cum am avuti avem pururea Domnésca i pärintésed ingrijire pentru lo- cuitorI, de a-I mangaià vi a-I ocroti, spre a lor build odihnä i petrecere, asemenea am Ingrijiti pentru trépta boerésea, iar maI ales pentru eel ce se aflä slujind, de a-I ajutora eu lacere de bine; ingrijit-am dar vi pentru dumné-lor velitii Dvornici al treilea vi al patrulea, de a le face un irat al dregétoriei dumné-lori ava prin Dom- nescul nostru hrisov, Inca din let 1814 am intocmit pe séma acestor doué dregétoril, precum ye este sciuti dumné-v6strä, de a pläti cei ce lueréza rachiuri cu velnite i cazane un avaet hotärit, care &al% aceia nu ar fi fost simtitor, iar cab% dumné- lor velitii Dvornici al treilea vi al patrulea de folos vi ajutor, dar n'a apucat a se

148 V. A. IIRECHIÀ 88 uscil bine cernéla scrisoril hrisovuluIi aú inceput cumpériltorili slujbasiI acestui irat a urmil prin téril asupra locuitorilor felurI de catahrisis si nApAstuirI cu hrä- pirI in numirea acestuI avaet, In cit de multe ori si cercetätori am trimis prin judete de ail implinit acele nedrepte luäfl, dar nimio nu am folosit, did unde astep- tam a vedé, de nu desävirsittl eontenire acestri feluriml de jafurI, in potrivk din necontenitele jálbi ale locuitorilor, ce pe tsäte oplele ni se del, vedem in fiintä o crescere si adaos al acestuI red cäträ obstea locuitorilor, care acestobstesc fétiQi pagubà fiind Cu neaseménare mal mare si mal simtitor decált folosul ce dobindesc doué obraze,i ne mai putindu-1 suferl, am hotärit, ca de acum Inainte sé se ridice Cu totul darea acestul avaet ; dar pentru cd dumné-lor velitil Dvornidiad apueat de 1-ad vindut pe acest an si fiind-cti de la vinclarei pinä acum all trecut indestulä vreme, in care afi avut cumpärätoriI pas a stringe acest venit, in cit vorfi apropiind a-1 si isprävl, ea unul ce se stringe din velnite i cazane ce nu se pot täinul, iar maI virtos materiile din cart se lucrézi rachlul k4i nu este indoélä, di nu trebuesc multe lunl spre a le pugs face catagrafia slujbasil fies-cäruia judet si a string° venitullor, a eiruia stringere Qi cäutare putem (Pee, cd se aséménél cu cautatul dijmä- ritului sail al oerituluI; de aceea dtim Domnia-Mea cumpärätorilor soroc hotärit pénä la sfirsituluI acestil urmätbre luni Februarie, ca pänii atuncI sA ingrijéscii stringe istovl acest avaet cu urmare intocmaI dupä Domnescile Niístre poruncl, ce sunt date de mai inainte prin publicatie,i apoI sä conteneze Cu totul ; pentru care si poruncim dumné-v6strä ispravnicilor aI judetalni, ad priveghiati ftirte spre a nu se abate slujbasil acestuI irat in luare de bani maImulti peste chipul si cuprinderea Domnescilor N6stre poruncI, &del orI-ce in potrivfi urmare se va dovedl, dumné-v6stri vet1 fi pedepsiti si sub grea réspundere ;i spre a fi sciutA ridicarea acestil irat in ttitä vremea, sé se trécä acéstä. Domnéseä a 116strä carte In condica judetului, dupä care si scotêndu-se copiI, sa se trimità pe la zapciiI pläsilor, spre a le cetl prin ttite satele, ca sà sciei ei,i fiti säntitosi. 1816 Fe- bruarie 2. Cod. LXXIP, fila 327 v.

Publicatiunile ce fäcut la 9 judete, adedi la FocsanI, la Bugil, la Prahova la Olt, la Teleorman, la Ilfov, la Ialomita, la Vlasca si la Dämbovita, pentru fémil- sita cazanelor. Itb loan Gheorghe Caragea Voeved i Gospodar zemli Vlahiscoie. Durnné-v6strä ispravnicilor ot sud sänätate. Vé facem in scire, ci sfirsitul cuvintul soroculuI ce am dat Domnia-Mea prin publicatil päng la sfirsitul tre- cutuluI Februarie, pentru contenirea venitului huzmetuluI cazanelor nu a fost ca sé pägubim cumpériitoril huzmetulul de dreptul Ion (precum se face acéstä dovadfi tot din cuprinderea acelor poruncI, unde ;licem, cd all indestulä vreme ptinä la sfirsitul trecutuluI Februarie sfi istovésca stringerea acestui venit), ci ca sé scape odatä locuitoril de smäcinärile slujbasilor; cand dar orI din indärätnicia celor ce all fost datorI la plata acestuI avaet, dupä ce ail féçlut Donmesee niístre porundf, sad din neingrijirea dumné-vtisträ, nu vor fi putut in adevér cumpèrätoriI acestuI huzmet, precum mai sus ail jäluit, a-s1 stringe foi a-sristovl acest drept si canonisit irat, nu este en cuviintä pentru ale altora greseli sä rämäe eI pAgubas1 acestui huzmet, dintr'acel judet, fär' de a se mal incungiurà ei prin judet,sä-i aduceti inaintea dumné-vtistrk unde sé deä fol de numele celor ce sunt datorI a plätl prätit,

289 DIN DOMNIA LIIi CANAGEA 149 earl foI cercetindu-le, &AP vor fi dupi cuprinderea ponturilor indatorap la acésti plati, si avetI a face dumné-viístri implinire cu urmare intocme dupi poruncile de publicatii ce am dat Domnia-Mea, fir' de a vé abate cituk de putin invre-o catahrisis, adeci orl maI mull a Implinl de la eel datorl, peste cuprinderea numitelor porund ale Domnik-Mele, sad slujbasilor a le cere rusfeturI, cadavem a face inteadins cercetare pe sub cumpät,i dovedindu-vä In catuk de puling impotrivit urmare, vetI fi dumné-västri sub grea réspunderei invinovitire. I saam receh gpd. 1816 Martie 6. (Pecetea gpd.) Vel Logofk. Cod. LXXITr, fila 240. Chiar din primele cjiles'ail fAcut abusur'i cu darea, cum probéza §i aceste acte: LT) loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlahiscoie. IntoemaI dupii acésti anaforà a dumné-lor velitilor Vorniel, poruncini dumné. v6strii ispravnicilor ai judetului, si facetl urmare, neingiduind niel inteun chip pe pîráii slujbak a face jiluitorilor catusi de putinà supèrare mal mult peste orin- duélai cuprinderea DomnesculuI nostru hrisov, dupd care poruncim 1;;i dumi-tale, Vel Logofete de Téra-de-sus, si se deit jälktorilor si copie a acei periodos din hrisOv adeveriti cu iscilitura dumi-tale, ea si o ail:a la minile lor, spre a nu puté sluj: basil si le facii. in potrivil supäriri. 1814 Octobre 19. (Pecetea gpd.) Vel Logofét. Prea Indllate D6mne, Dupfi luminata porunca Marie. Tale ce ni se di la acésti jalbi a locuitorilor din plaiul despre Buzkl sud Saac, luind séma am fédut arétarea ce fac, cati cuprinderea luminatulni hrisov al Märid Tale, dupi cares'ail dati luminate clirtI la mana celor orinduitl cu stringerea acestni irat al cazanelor, si de va fi, precum aratä, se vede cA sunt supärati in potrivi, ci ca si nu se Lei luare nedrépti, nicI di se céri de acolo de unde nu se cuvine, gäsim cu cale, sä fie luminatä poruna, atilt Mil dUmné-lni Vel Logofkul, ca si le dei copie de periodos al cuprinderil luminatului hrisov pentru iratul acesta al cazanelor, cati deosebit BA se porun- céseii dumné-lor ispravnicilor aI judetuluI, ca sit' nu ingaduéscii pe slujbak a su- périi pe locuitori in potriva hrisovului si a luminatk carp a Malik Tale, ce ad slujbasiI la mini, ce numk de acolo de unde i se orinduesce a lui., de acole si se Leii implinire ; de care arétam IniltimiI Tele. 1814 Octobre 14. Vel Vornic. TutunAritul (1) se arend'a In primul timp deosebit, a§à in 1813 pArnI la 1816. In anul acesta s'a luat de un stinjen de culturd cate 17 pa-, rale fArg de ploconi numai ate 2 parale de rAva* de nume. Cul- turile privllegiatilor sunt scutite de acéstd taxA. Niel chiar panduril"

(1) Carte de slujba tutundritulta. Zemle Vlahiscoie. Vindarea tutunäritului pe anul acesta cu let 1813, dupil trebuin. tele .cele invederate, s'a hotirit, cu sfat de obste, sit se lei de un stinjen cite 4.ece paralei mäsuritiírea si se faci Cu stinjenul ce se va da de la Vistierie infierat, mé-

150 V. A. IIRECHIX 290

din judetele oltene nu sunt scutitY, ceea-ce nu putin Ii supèrA si con- tribue la agitatiunile ion

surându-se locurile de tutun In lati in lung Bi pe call stInjen't va eBI, sà plAtéscA de stinjen, cum s'a 4is mai sus, cite slece parale fär' de plocon, numaI cite doué parale de fávaB de nume,islujba§il tutunarl sa fie datorl a da ravaBe de platft iarAsI cu suma banilori cu suma stinjenilor, cad' mésurAt6rea cu cotul ce se urmA din vechime, se Meek cu catahrisis, facandu-se multe näpästuifi locuitorilor, iar mésuratórea cu stinjenul s'a gasit maI dréptft ; de aceea s'a hotArit a se urmit masurAt6rea cu stinjenul. VInslarea insii a tutunarituluI este (tiara de ceI privileghiati Bi eel ce aft hriséve i cartI DomnescI de scutéla, lar ceI-lalti toff, cumi panduriI din patru judete ot peste Olt, aft ad platésca tutunAritul, precum maI sus se cuprinde, Bi de va fi ca sit se caute slujba de cumpérAtorul judetulul, ail se ferésca de a nu face cea maI putinA nedreptate locuitorilor, cu luare de bani maI mult peste suma hotarita, cA apoI ceeace se va dovedl, prin cercetarile ce sunt a se face, cA aft luat mai mult prin catahrisis, va fi silit, nu numaI ca sá inteircá inapoI indoit, ci se va pedepsl dupa mésura vine, iar de va fi sä se vinsla huzmetul la altul, indatorat sa fie a se chezaBul cu acel cumpérAtor, ca BA nu se facii cittuBI de putinA niipAs- tuire locuitorilor, cá niel acela nu va scapà de pedépsa. Decl cu acésta orinduélit s'a dat acéstil carte a DomnieI-Mele ce s'a orInduit de dumné-lor boeril cumpérätori cu tutunAritul la sud. ... sä Obi volnicie a &aura slujba i cu stinjenul ce i se va da pecefluit de la Visterie BA mésére i sà ieai baniI, cu urmare precum se cuprinde mal sus, BA nu indraznéscA lug a pune In mésurAt6rei loe fat% tutun, cu cuvint cii ar fi avut tutun seménat si nu s'a facut, ci numal loe in care va fi tutuni mal mult BA nu se indrasnéscii a cere ce-va0 cu niel un fel de numire, niel conace far' de platA sit nu faca, ci orI ce le va trebul, stt le cumpere cu banl gata, ca. dovedindu-se In potrivit urmator, se va pedepsl.i dumné-viistra ispravnicilor al judetului, sii Ingrijiti a se urma IntocmaI, precum poruncim, clandu-le Bi ajutorul cel cuviincios, ca la o slujba ce este a VisterieI Domniel-Mele; i saam receh gpd.-1813 Maiii 20. Cod. LXXV, fila 68. Ceirfi de tutundrit pe judefe, la let 1816. Zemli Vlahiscoie. VInslarea tutunAritului pe anul acesta cu let 181G, dupa trebuintele cele Invederate, cu sfat de ob§te s'a hotarit, sA se lea de un stInjen citte parale 17 Bi masurät6rea BA se feed cu slinjenul ce se va da de la Visterie inhierat, masurAndu-se locurile de tutun In lati in lung Bi pe cAft stinjeni va eB1, sil Vasa de slinjen, cum s'a slis maI sus, cite parale 17 far' de plocon, numal cate cloud parale de rAvaB de nume sa ieA,i slujbasil tutunarl sé fie datorI a di favw de platA iarABI pe suma banilori cu suma stinjenilor, did masurätórea cu cotul, ce se urmA din vechime, se Weà cu catahrisis, fAcêndu-se multe napAstuirl locuitorilor, iar masurat6rea cu stinjenul s'a gasit mal dréptft; de aceea s'a hotarit a se urmit ma- surattirea cu slinjenul ; vinslarea lug a tutunitrituluI este dará din cei privileghiatl ceI ce aft hrisstíve i carti Domnescl de scutélä, iar cei-laltl toff, cum si pandurii din patru judete ot preste Olt, aft Ea platéscA tutundritul, cum maI sus se cuprinde, Bi de va fi ca BA se caute slujba de cumpérätorul judetului, sä. se ferésca de a nu face cea maI putina nedreptate locuitorilor cu luare de banI maI mult peste suma

291 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 151

Pogonaritul strainilor continua a se arena cu taxa de 4 tal. 16pa- rale de tot pogonul. (1) Fumaritul bä1i1or, adeca taxa pe dreptul de a pescul fara de plata In baltile statulusi, peste Olt se platesce 66 bull' de fie-ce casa. (2) botiritä, cd apol ceea-ce se va dovedl prin cercetilrile ce sunt,a se face, eiail luat mal mult prin catahrisis, va fi silit nu numal ca sä. int6rca Inapol indoit, ci se va pedepsi dupi mesura vinei; lar de va fi ca si vIná huzmetul la altul, indatorat si fie a se chezipl cu acel cumpéritor ca sà nu faci catu0 de putinti näpfis- tuire locuitorilor, cicI in potrivi urmAnd, niel acela nu va scipà de pedépsi; deci Cu acésti orinduéli s'a dat acésti carte a Domniel-Mele ce. s'a orindult de cumpériitorul acestul huzmet Cu tutunäritul la sud Dolj, ski aibi volnicie a cilia slujbal ca stinjenul ce i se va da pecetluit de la Visterie si mésiíre ttsisi ieä Cu urmare precum se cuprinde mal sus ; sä nu indrisnésci lug a pune In mésurät6reì loe filed tutun, cu cuvint ci ar fi avut tutun semënat §i nu s'a ficut, ci numal loc in care va fi tatun,i mal mult si nu se indriznésca a cere ce-va0 zu niel un fel de numirl, niel conace fir' de plati si nu faci, ci orl'-ce le va trebul si le cumpere Cu banI gata, ei dovedindu-se in potrivä urmAtorl, se vor pedepsl,i dumné-viistri ispravnicilor ai judetulul si IngrijitY a se urmA intocmaI, precum poruncim, dându-lei ajutorul eel cuviincios, ca la o slujbA ce este a Vis- teriel DomnieI-Mele, i saam receh gpd. (precumi ruptagil eel noI sé plitésci). 1816 Iunie 1. 1817 Iunie 1, asemenea s'a ficut. Cod. LXXV, fila 156 v.-159. (1) Carte de pogondritul strdinilor. Zemli Viahiscoie. S'a dat acéstä carte a Dom uiel-Mele . carele pe anul acesta Cu lét 1813 ad cumpérat slujba pogoniritului striinilor la sud sé aibii volnicie printeacéstä carte a orindul (muff, sà caute slujbai mésurându-le viile ce ad aid In pimintul tériI, de la strAinil earl nu sunt legal Cu daj die la Visterie, drept, dupä obiceiti cu stinjenul cel pecetluit, ce i se va da de la Visterie, ad aibi a ha de tot pogonul po talen l 4 parale 16, lar mal mult sä nu se indriznésci a lu'a, ei se va pedepsi; slujbaqii ce vor umblà cu acéstä slujbA pentru mänearea lor vi a cailor lor su- pérare_ sad cheltuélA locuitorilor si nu fad, ci t6te, ori-ce le va trebul, cu tocméli §i eu banI gata sá aibi a le cumpérà, lar firi plati si nu se indriznésci a luit, eh se va pedepsl, urmind insi eu cautatul acestei slujbe dupi obiceiul ce va fi urmat td in a1l anI mal dinainte. Pentru care poruncim Domnia-Meai dumné-v6stri ispravnicilor, si IngrijitI de a nu se face urmArl In potrivi, i,saam receh gpd. 1813 Maitt 20. 211.000, adeci dou'é sute un-spre-lece mii s'a vindut dijmiritul la dumné-luI Vel Spätaruli Vel Postelnic. Cod. LXXV, fila 68, v. (2) Carte de funaritul Zemli Vlahscoie. Dupi obiceitl s'a dat acésta carte a Domnid-Mele carele pe anul acesta cu lét 1813 ad cumpérat fumAritul bältilor, ca si aibi a cilia acest venit gi a lull de. la 6menil ce sunt veçl'étori la satele cele sciute de längsá billi in

152 V. A. IIRECHIÀ 292 Goftindritul din 16td Ora. In 1813 de la rimatorii exportatl, taxa este de 8 bani de rimator, daca exportatorul e pamintean. Exportato- rul sudit e scutit de ac6sta taxa, platind numaI vama de 3 la mita. (1) Ace§tI 8 banl este taxa In fav6rea Calmacamid CraioveI, dar exportatorul mal are de plata 4 parale de rimator, havaet al ispravnicilor judetuluI respectiv de peste Olt, dar nu §1 pentru ispravniciI din pele-lalte 12 judete de dinc6ce de Olt. Adev6rata taxa Irisa de trecere este de 4 talen l de parechea de rImatorsi §i In plus vama. SuditiI fijad scutiff de aceste taxe, fie-cine Intelege lesne, cat er'aea de odi6s4 pentru pamintent i cum suditil, 110100 cu pamintenil, frustran fiscul de acésta taxa, free-6nd oile ca ol sudeteset (2)

5 judete ot preste Olt, care se indestuléza cu pescele bältil far' de banl, de Vota casa Po bani 66, lar mai mult sti nu se indräznésca a lua, cá dovedindu-se se va pedéps1; irisa acesti slujbä dupi obiceiil are sä o cante numaI pana la sfintil Apos- ton; inainte nu are a mal umblà. Poruncim Domnia-Mea dumné-v6stra ispravnicilor de prin judete, sä. &fi mana de ajutor mal' sus numituluI, ca si pa& stenge venitul acesta; i saam receh gpd.1812 Ianuarie 1. Asemenea doné cärfi ca acestea facut pe 12 judete de dinceoce de Olt. Carte de gogindrit. Zemli ,Vlahscoie Dat-am Domnésca lsi6stril carte carele pe anul acesta cu let 1813 a cumpérat slujba go§tinäritulul din tela téra, ca sä aibä volnicie a cauta acéstä slujba in cincl judete ot preste Olt, urmand intocmai dupa mijlocul ce se cuprinde maI 'jos, ca si ieä gostinarit numai de la rimatorii ce es afard din Ora, lar de la fin-Morfi ce nu es afarä din térd n'are a cere gostinärit; decI dar, cap', ori din negutatori, ori din strainil carI string rimatorI de negutätorie I vor vré scelte afara din t'él* ori la ce parte, de la acei rimatorI ce vor esl din Ora, sti fea go§- tinäritul deplin, dupà vechiul obiceiii, de un rimitor bani opt, iar de va fi sudit adeverat acel ce sc6te rimatorii din térai vor fi vitele adevarate ale suditului, cum- 'Arate de el, iar nu alt mestesug, de la acel sudit nu are sti ieà gostinärit, platind Tima suditul veme la mita trei, la vamesul schelei. Poruncim Domnia-Meai dumné- v6stra ispravnicilor de prin judete, pe cari if va arétà mal sus numitul, cä nu se supune a plätl, si-1 supuneti a piad qi rarä voia lor a da gostinarit, dupä cum se cuprinde maI sus ;i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1. Asemenea doné cartl Wat' fäcut pe 12 judete de dinc6ce de Olt, bez schela Cainenilor. Cod. LXXV, fila 25 v. Ponturile cu cal.): se da in vindare pe acest urmätor an, socotindu-se de la Aprilie 1 cu let 1813 pana la sfir§itul lui Martie cu let 1814, slobodenia treceril In Transilvania, prin schelele din tot cuprinsulèrii, adeca Välenii, Cimpina, 'Mea- nuli Mehadia. Cel ce se va aféta de cumpérator, sä deà mai Intaiii chezäsie vrednica de cre- dintä pentru réspunderea banilor in vremei apoT sit lea asupra-1 acest huzmet. Slobod este veri-cine va vol sa tréca in Transilvania rimätori, prin scirea vame- suluI din partea loculuT si a cumpérätorului acestui contract. Cumpgratorul are sa ieà havaet de la toti ce ce vor trece rimätorl in Tren-

293 DIN DOMNIA Ltd CARAGEA 153 DijmAritul a fost sporit in Maid 1813 pe cuvint cA este deficit la Visterie. Acéstá dare n'o plAtesc Metropolia, Episcopiile, boeril cu caf- silvania, de pAreche Po talen l 4, si treckorul are voe sä réspundii numitului acestl banI, bez vama ce este indatorat sä plätésa vamesuluI din partea loculul, pe la tóte schelele, dupti catalogul vdmilor çi bez paraleopt de un rimä.tor ale CaimActtmiel CraioveI i parale patru tot de la un rImiitor ale ispravnicilor judetuluI, pentru 11- mkorii ce vor trece pe la schelele din judetele ot peste Olt, care aceste cite parale opt si cate parale patru ali sä se féspundtt de cAtrA treekorI, numaI pentru rImtt- torii ce vor trece din judetele ot peste Olt, iar nu si pentru cei ce vor trece pe la schelele acestor 12 judete de oine6ce. CumpgrAtotul sti nu se IndrAznésert a ha nici un ban maI mult peste orinduitul avaet si din tétä suma ce va trece, fies-care luAndu-s1 avaetul, sh tile in ntlina treckorului, cnprind'ét6re aat de suma rimAtorilor ce vor trece peste hotar, at si de suma banilor ce art plätit, numindu-se tot inteacea artulie si numele treckoruluI. Tog ceI ce vor trece rimAtorI In Transilvania, afarä dintr'aceste mg sus nu- ¡mite däri a treckoriI, a vAzuri i a Caimacamului si a ispravnicilor de la judete ot peste Olt, nu ail sä maI rèspundA la nimenea nimic. Cumpéfkorul, din clitut ce i se va intArl contractul vînçiéril, sà i se da tot ajutorul prin carp DomneseI de la Logofetia Divanului Domniel-Mele, spre autatul strinal acestuI irat. Suma banilor BA o féspundii cumpérAtorul In trei astiurl, la inceperea de fies-care patru lunI, adecti c5.stiul dint5.ift la Aprilie intAiii, cel de al doilea la August intAiii,i cel de al 3-lea la IntAiä Decembrie. 8), Mara din pretul cumpärkeird nu are a mal deà nimio cu niel un fel de numire. 9). VerI ce risico-pericolon se va intimpli la acest huzmet in curgerea acestuI an, a fie pe séma cumpérkorului, aci Domnia-Mea nu se amestea la acésta. (Pecetea gpd.). Vel Logork, Cod. LXXV, fila 58. Di loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemli Vlaltscoie. Dumné-v6strA ispravnicilor din sud. Mehedinfi, anAtate. Dumné-lul. paharnicul Pang' Costescu cumpérAtorul treatérei finatorilor a scheleIdintr'acel judet in Téra-Nemtéscä, prin jalbA a fAcut arkare DomnieI-Mele, cA omul ce 1-a avut orinduit la acea schelA, anume Ghenache, a aflat cà ar fi murit,i fiind-cA are bäntalii cá 1-ar fi °mot* alii, avénd asupra sai banl de-al huzmetuluI, Inteadins trimite pe acest om al ail spre cercetare; de aceea vé poruncim Domnia-Mea, ca Indatti dupti primirea acestif porund, sá faceff scumpä cercetare acolo In fata loculuI, Rat prin site dovedi, at si min carte de blestem, mat IntAiii pentru mértea luI, and si din ce priciná i s'a IntImplat ? al doilea, cAtA stand de finatori a trecut In Téra Nemtésa ? de and s'a ofinduit numitul Ghenachei panti acum ? al treilea, câti banl a steins din socotéla acestul huzmet ? cAcI paharnicul aratA prin jaiba sa, cA nicI un ban nu I-a trämis de and 1-a orinduit,i cap banI se vor gäsI strInsl, sä-i faceti teslim in miina acestul trimis al paharniculul, dupA cum insusl in jalba sa a Mitt cerere;

154 V. A. IIRECHIX 294 tan, fecioril de booni vikluvele de boer. Asemenea nu plAtese pos- telniceiT, ne"murile §i mazIlii, dar plAtesc dijmAritul pe stupsii rImg- torl" panduril. (1) al patrulea, pentru lucrurile mortului, cate a avuti cate se aflá acum ? si pentru tiite acestea sil insciintatl Domnid-Mele, cu intréga pliroforie. Tolco pisah gpd. 1813 Maiii 14. Cod. LXXIV, fila 46. (1) Cdrf . de slujba dijmeirituluï, pe lét 1813 Mala 20. Zemli Vlahiscoie. Vindarea dijmfirituluI pe knul acesta cu lét 1813, macar canu se cuvenià a se adäoga la plata acestel slujbe, dar dupa cunoscuta lipsä intru cate se allá Visteriai dupti ourgétérele cheltuell ce urméza necontenit In feluri de trebuinte ale OH!, cu sfat de obste s'a gasit cu cale, ea estimp, numal la acéstil trebuinta s'A se lea dijmarit de la una pana la dece de sfinI i de pecI cate dece parale de Mea fär' de plocon, iar de la dece in sus iarad cate 4ece parale de litra si plocon, cate talerI unul de nume, i patru parale de numéräteirei doué parale pentru rä.vasul de nume, lar alt ciuruc sati vre-o alta incärcaturä cu totuf sá lipséscil, acésta luare are sá se urmeze numaI In anul acesta. Slujbasii dijmarl, la tatI celce vor plati dijmärit sa da rayase de plata inteacestad chip, adeca: atatia bani a platit cutare, din satul cutare, banil dijmärituluI pe atitia pedí t;;i pe atatia sfini, de liträ cate parale dece, çi carl vor Ola d plocon, sa-1 trécä si plocon In rayas, &Ad orI- carele se va indrisni a da rayas farä suma de bani si fära suma de litre, se va pedepsl fär' de milostivire; vindarea lusa este afarä din privileghiatI, precum la vale mal* pe larg se aratä; cu acest dar mijloc vindéndu-se la cochii-vechI slujba dijmaritului pe acest an la dumné-lul s'a dat acéstä carte a Domniei-Mele ce s'a orinduit taxildar, carde sä alba volnicie a orindul slujbad, sil caute slujba la numitul judet, precum poruncim maI sus, si precum prin ponturile de la vale se orinduesce, adeca : Mitropolia, Episcopiile, manfistirile cele matl, cu metésele lor cele sciute, dij- märit sä nu plätésea, dupi vechiul obiceiii. Dumné-lor beorii i jupanesele Ocluye, ce le-ail stiitut boerii dumné-lor In boeril Cu caftan, i fecioriI de boer ce sunt sciuti, iarad sa nu prátésci dijmarit, precum a fost obiceiul. Postelniceil, némurile i maziliI d altil, ce ah sineturI de scutell, sä li se pa- zésca privileghiul ce ati. TotI ce!-Ialtf, atat päminted i Sarbi, cat d panduril din patru judete ot preste Olt, cA vor avé stupl i rimatorI, sa alba plät1 dijmaritul pe deplin, precum mal sus se cuprinde,i slujba sA alba a o cauta. cu cercliturä cu tot pana la Septembre in 10. 6). CeI-ce scutesc dijmàrit férte ad se feréscii de a nu amestech stupil i rimatoril, Cu al acelora ce platea° dijmärit In bucatele lor, cu gand ca sa pagubésca slujba, ca apoi unii ca aceia dovedindu-se, nu numai cit' pe acele litre ce se vor dovedl ascunse va platl dijmarit indoit, ci inca si pe ale luI drepte bucate va plätl dij- märit, In rind cu téraniii i se va strica de tot privileghiul scutelii. 6). Boerii ce scutesc dijmárit pe drepte bucatele ce vor avé de tamazlic, de dijmarit, sä nu se supere, lar pentru cele ce va avé cumpérate de negutätorie, pe acelea sä plätésca dijmarit.

295 DIN DOMNIA LUf CARAGEA 155 CO.ntarul Domnesc In 1813 s'a arendat cu dreptul dea lua la suta de oca 15 banT. (1) Tiganii dati iratul.armg§iet dar In 1817 CAmara Domnésca 11 lea In folosul esf. ArmA§ia 1ncetézd de a-1 stringe §i Caragea dispune ca sd-1 adune CAmara Domn6scAi sl se de A D6mneI anologia ce i se cuvine. l'Ana la 1817 marele Arma g erà §i judecAtorul pricinilor cri-

TotI ceI ce yeti avé stupAriii rimatorI, sA avetI a fé aréta bucatele véstre la orInduitiI slujbasï, caci orI-care '41 va dosl bueatele sale, dovedindu-se va plitl dij- mirit Indoit. Cumpéritorul de judet, de va fi sä caute slujba insusI, FA se ferései de a nu face cea mal pupila nedreptate locuitorilor, cu luare de banI maI mult peste suma cea hotariti, ca apoI ceea-ce se va dovedi din cercetiirile ce sunt a se face, cA ad luat mai mult prin catahrisis, va fi silit nu numai ea sa intérei InapoI Indoit, ci se va si pedepsl dupti n'Asura vineI, lar de va fi ca si viuda huzhmetul la altul, indatorat si fie a se chezasul acel cumpérAtor, ea si nu faca catusi de putinä nApistuire locuitorilor, ci sa urnieze Intocmal dupli cuprinderea ponturilor, &id impotrivi urmand,, acela nu va scApA de pedépsä Poruncim Domnia-Meai voué slujbasilor ce vetI umblà cii acésti slujba si a calor vostri, supérare Batí cheltuéla locuitorilor s'A nu facetI, ci ¡Cite, orl-ce va trebul, cu toemélli cu banI gata si luati, iar far' de plata sä nu vi IndrAsniti a luà, precum niel pul de gaini sail al-ce-va:O s'a nu ceretl ca obiceiuí, ci orl-care se va cu- tezà a luà mai mult peste porunci, sail va face supérare, sal cheltuélA locuitorilor, unul ea acela dovedindu-se, nu numai ceea-ce va lila va plAti indoit, ci tuca se va pedepsl, poruncimi dumné-v6stra ispravnicilor sá cautatI sa fitI ea privighere de a nu Ingadul pe slujbasi a face urmAil mal mult peste aceste ponturI, cd vetI fi rèspunditori. Ci dupA aceste ponturI, poruncim ea si dumné-v6stra sil le (lag tot ajutorul °el cuviincios, ca la o slujbA ce este a VisterieI Domniei-Mele, i saam receh gpd. 1813 Malí 20. Cod. LXXV, fila 66.

(1) Carte de slujba etintarula Domnese. Zemle Vlahischoie. DupA obiceiii s'a dat acéstA carte a DomnieI-Mele carele pe anul acesta cu let 1813 a cumpérat slujba efintaruluI Domnesc de aicI din orasul BucurescI, ea sA aiba a cauta acéstA slujba si sil fie dator a tiné cantar drept, ialt nimeni si nu aiba voe a tiné cantar sail a cintári marfa ce este de 'dudare, ci numal el,§si de tot omul ce vor aduce orI-ce fel de marfil de vindare ar avé sá efintaréscA, si aibi a o ciintirl si a luà la suta de oca ball 15, iar nu mal mult, numaI si aibi a se ferl, ca orI ce fel de mufà se va cantad, sA o cinta- résea cu cantar drept, lar nu cantar mal mic, ca sA faca la vre-o parte nedreptate, cá dovedindu-se se va pedepsl, i saam receh gpd.-1813 Ianuarie 1. Asemenea doué cArt1 s'ati facut, una pe 12 judete si alta pe Craiova si pe 5 judete ot peste Olt. Cod. LXXV, fila 26.

1M 'V. A. tIRECIIIX 296

minale ale tiganilor Domnesd, iard de la data ac6sta marele CAnagra§ rèmâne desarcinat de asemenea judecAti. (1) M'Astille (2), cari In timpul ocupatiunff rusesdi aú fost obligate, pre-

(1) Carte prin care se d'A eforia stringeril iratu. luI §i a eerce táriI pricinilor Ar- mA§iel la dumné-luI vel Cdmära§ul. Zemle Vlahiscoie. Cu tke cá birul tiganilor DomneseI i cele-lalte orinduite drtil ale lor din véchime, Out-1 acum s'ah o bicinuit a se stringe de afta' ceI dupà vremI dregkorl al Armii§id, dar fiind-cäi acest venit ea unul ce se adunä de la ace§t1 carI sunt bunii dreptl al Dom niel, se socotesce qi este al Cämäril Dornnescl, precum sunt §i huzmeturile, dupä cuviintft urmézfi a fi legat §i acesta Impreunä cu cele-lalte la Cámara gpd ; de aceea iatá printr'acéstä Domnésca noSsträ carte, intocmind Domnia-kea acéstä cuviinchisi °Andará, ridieäm de acum inainte ArmA§ie'l stringerea acestui veniti hotarlim sé fie sub ingrijireai eforia celuI dupa vremI vel Catara§ §i stringéndu-se la Cämara gpd., de acolo sä se deai Luminätiei Sale D6mnei analogon ce i se envine dinteacest venit, dupä orinduéla ce se urmti pg.nit acum ;i eätrà acata, fiind-cä' cel dupti vremI vol Arma § pe lava stringerea acestui venit al biruluI tiganilor Domnesci, cu care era insiireinat, aya §i ingrijirea cercetil- rilor pricinilor englimaticesci, ce se cautä la Departamentul criminalion de catrA ju- decatoril acelui Depertament, de aceea pe Muga eforia f:,i ingrijirea stringeriI acestui venit, cu care am insfircinat de acum inainte pe cel dupà vreml vel Caméra§, II in- siírciniim tot pe dumné-luii cu ingrijirea i eforia cercetärii englimaticescilor pri- cinI, ce se canté' la mal sus nurnitul Depertament, cä sé fie §i de acum Inainte iarä§f unite amändoué aceste eforii, i saam receh gpd. 1817 Iunie. (Pecetea gpd.) Vel Logofét. Cod. LXXV, fila 182. (2) Di «roan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vahischoie. Cetindu-se inaintea Domniel-Mele acéstä anaforà a dumné-lor velitilor boerl §i cênd §i nol chibzuire, n'am gäsit cu euviintá a se implinl condeiul rémé§itelor ce ni se aratä ei sunt asupra ménästirilor, In vreme ce mttnastirile indestul ah fost Impovorate cu alte clArl de ajut6re la ale t'ériI trebuinte, ce s'al intimplat, färd numai cele de mai jos arkate trel condee :insä taleri 3.896 ce prisosesc din baniI proviantului asupra Mitropoliei i talerI 3.635 ce mal' sunt asupra Mitropoliel din cel cke talen l -5 luatI de la preoti I diaconl, poruncim dumi-tale vel Logofete de Téra-de-sus, sä-I implineseI de la prea osfintia sa pärintele Mitropolitul; a§ijderea §I pentru eel de al treilea condeitt de &Ate taleri 3 pana la talerI 8 de la preotI i diaconl, pe suma ludelor 8.138, ce s'aii gäsit in anul trecut, sä se facä Domnescile n6stre porund atril ispravnien judetelor, ea prin protopopl stringêndu-se de la tagma preotéscä, sé se trimitä sic! la cancelaria Divanulul Domniel-Mele, ca §i acei banl, impreunä tu suma banilor mal sus arkatelor condee, sé se deä pitaruluI Velcei, spré cea desävIr§itä despägubire a sa.-1816 Septembre 3. (Pecetea gpd.). Vel Logofk. Prea Indltale Ddvine, Dupti luminatä porunca MarieI Tale de la acéstä jaiba a pitarului Velcei, am fäcut chibzuire pentru taleri 49.431 parale 30, 00 cu luminatá hotärirea MarieT Tale are sé

297 DIN DOMNIA LIII CARAGEA 157 cum vlIclurdm, sl contribuéscd cu sume importante pentru provian- tul rusesc, continud a fi inv6luite cu cererea de r6m4ite. Totu0 la 1816, Domnitorul le scutesce pe cele maT multe de aceste 1.6111600.

iee nuraitul pitar de la cate patru eparhiileèrii, preo/Ii manästirI din madéua proviantului rusesc,i fiind-ce prea osfintia sa perintele Mitropolitul arate, ce Mitro., polla a primit pentru acest proviant talen l 153.896, insä '75.491 din cisla manestiri- lor de talen i 96.000, i 37.055 din cisla preo/ilor i a diaconilor, lude 7.411a cite patru eparhiile, de lude po talen l 8 si s'aii Implinit numaI Po talen): 5 (iar ceI-lalff 3 aratil prea sfintia sa, c'e nu s'el implinit) i 33.850 a primit de la pitarul Velcea din N'in- larea de proviant si 7.500 de la pitarul lonità, lar dupá proviant, lar la Visterie dat numaI talen l 150.000 si prisosesc asupra MitropolieI talen l 3.896, färäa se /iné in séme alte condee ce maI arate prea sfintia sa; s'aa dat inse talerI 3.216 pe- rinteluI Mitropolit Dositelii; fiind-ce acestl banI sunt da ff din leface avek a luà prea osfintia sa de la Mitropolie, nu se cuvine a se scedé din banil proviantului,ce ur- méze a fi da/I din iraturile Mitropolial i talerI 15.000 ce arate pitarul Ionife logo- fetal Mitropoliel, eä s'ar fi platit dobande cate talerl 7 si 1/, si cate talerI 8 pe luna la banT. ce s'ají ridicat in galbenI mai nainte pa.ne a se ha din eparhil, de dat la Visterie, i talen l 8.000 ce arate iar pitarul Ioni/à cà pä'gubit de la cursul galbenilor, niel aceste doué condee nu se /in In séme de nu va Incredin/a pitarul Ionite prin juremint evanghelicesc fa/k fiindi pitarul Velcea, ce sunt adeverate aceste condee doué eum le arate el, cum si talen l 17.000 capetei dobande ce arate prea osfinlia sa pärintele Mitropolitul, I-a fost luat Imprumut perintele proin Mitropolit Ignatie, tot pentru acest proviant, si I-a réspuns in urmä Mitropolia, iaräsi nu se /in in sémä cedí ne-am pliroforisit,ce. aceI bani dat In vremea resmiritil pentra altä contributie, lar nu pentru proviant, ci gesim cu cale ca aceI taleri 3.896 ce prisosese asupra MitropolieI din banil proviantulal, dupä cum aretem mal sus, respunr,le prea sfintia sa pärintele Mitropolitul, asijderea se réspunlä prea sfinlia sai altl talerI 3.635 ce se ved ce ad remas asupra Mitropoliel din caí cate talerI 6 ce s'al luat de la preo/Ii diaconli, implinindu-se aceste doue condee, ce fac taleri 7.531, de dumné-lul vel Logorétul de Tora-de-sus, ce din luminatil porunca M'erial' Tale este orinduit mumbasir asupra acesteI =dele, sil se dae pita- ruina Velcel, ced cisla preo/ilor din baniI proviantulai se vede pe lude 7.411, iar la cisla de ajutorul sc611 din trecutul an s'ají gesit ce sunt lude 8.138 si de aceea prisosesc acestI banI asupra Mitropolieii deosebit de aceste doué condee sä fie luminate porunca MfirieI Tale ceträ dumné-lor ispravnicii jude/elor, ca prin protopopl sä se implinéscei acea remesite de cite talen 4 de la ceta preo/éscei se-I trimi/à drept aicl la dumné-luI vel Logofètul, ea sä-i dee. pitarului Velcei, cum si talen.' 20.509 ce arate prea sfintia sa prin anaforà catre Nleria Ta, cá sunt rémesitil tot din cisla proviantuluI la unele menästirI, sA trimitä dumné-lul vel Logofetul Logofe/iei de Divan mumbasirI cu luminate poruncile M'erial Tale, ca sä-I Implinésci si se se de dinteaceia ca/I vor trebul pene a se implinl banil pitarulul Velcel, iar prisosind ce-valí se va face chibzuire, unde si se dett acel prisosi vom arete MärieI Tale prin osebitä anaforà, iar hoterirea 't'ufane la M'Aria Ta. 1816 Maiii 17. Radu Golescu Biv vel Ban, Barbu Wicereseu Vornic, Grigorie Filipescu Vel Vornic, Teodor Vedireseu Vel Vornic) Mihalache Racovi/ii Vel Logofét.

158 V. A. UREMIA. 298 Mänästirile perd adese-orIi vinAriciul, care se dii de clitra Cara- gea, pentru Intretinerea lazareturilor de ciumä. (1) La 1813 Ianuarie, Caragea relnilint6z1 apaltul cartilar de joc, desti- nând venitul lui pentru apanajul D6inneT, Eind-cd i se scdcluse unele venitursi din ale vämilor. (2)

(1) PubHeap la Vote judetele, ca muele de vinäriciú stt le trimitti la Cassa nazirilor lazareturilor. Dumné-veistrrt ispravnicilor ot sud... sinätäte. Pentru milele mänästirescl, dupA hota'rirea ce s'a Meta a se luit in tennna trecutft pe glue Cassel' spitalurilor pi a IA- zäreturilor de nfiprasnica 1361ä, pi de okra Domnia-Mea aP fost dumné-v6stril insär- cinap prin poruncile ce am dat, ilia de la trecuta lunä a luI Novembre in 16, ca banil aceptia sA-I stringep dumné-viistriI Cu catastih sä-1 trimitep la dumné-lor boeril titteri al lädtreturilor, fácéndu-se exeresis de milele de vinariciil ce nu ail a se su- pér-a, precum cu indestulare se cuprinde inteaceeapi porunci; acum dar cu mirare ne fuse, and am audit de la dumné-lor boern nazirI al CasseI spitalurilor, eft n'ati trimis nicI catastih, nici bani, dupà care urmare a dumné-v6strä se adeà a vi se face pi osindet spre resplätire la nebägarea in sémti, dupä porunca ce vi s'a dat, pi vi s'a fost poruncit, ca in grabä sä trimitep banii.i cad acum vi s'a trecut Cu vederea grepalai itta de iznóvä vé poruncim strapnic, ca cum me WA' de bavä sä trimitep banil milelor de vinäricift cu catastih iscälit, cad ne urmand pi acum, pi viindu-ne Insciintarea, cä iaripl n'aff urmat nici aceptil de al doilea poruncI, sd sciP cu hotärire, cA vep eklé In urgia DomnieI-Mele. 1814 Februarie 16. (2) .Apaltul cdrfilor de joc. Flind-cä din vindarea vämilor vre-o cite-va veniturI sadéndu-se se dab in iraturile LuminatieI-Sale Domnitel,i pinteacele iraturl ale Luminfitiel Sale, unele fé- mäind atät de mal Inainte, cum pi dupa vreml, cAt pi scum tot in vindarea venitului vämilor, iar altele ridicindu-se cu totul pentru obptescul bine pi folos, a rämas Luminitia Sa In desävirpitä lipsä de acele drepte cäderï iraturi ; deoI ca sti se faca 6rep1-care indestulare la acea lipsà, care s'a fitcut pentru obptescul bine, am hotärit Domnia-Mea, ci vindarea dirtilor de joc sa se deli prin spelt, pi sà. se vindä in Vat téra DomnieI-Mele, adectl atät in politia Bucurescilor, cum pi prin tiite orapele i tirgurile judetelor de pe afarä de la unul numai ce se va incirck cu acésti vindare, lar acel vindkor cumpérand huzmetul acestuI spelt de la cochiI-vechI Cu pretul ce se va tocml, BA OM a face zapt URA tréba apaltuluI, arkändu-i-se ci de la o di hotäritä are sit vindä arti de jots numal el prin t6te locurile, precum s'ais mai sus, pi acei banI ce va vinde huzmetul sä fie irat al Lumindtief Sale prea jubile! nóstre Dtimne, in locul celor ce s'ati aridicat din venitul vämilor i ca sä se intocméseä acest tertip, poruncim Domnia-Mea, cinstiti credincios boerule al Domniel-Mele biv Vol Vistiere Ioane Moscu, ca hula% ce veI priml acest Domnesc al Nostru pitac, numindu-te Cassä al acestuI huzmet, sä. fad cunoscuti hottlrirea Domniel-Mele la cel ce vor afétik mup- terni sä vîná acest huzmet al apaltuluI artilor de joe Cu strigare de cochii- vechI, sub ponturile ce mai jos se aratä: 1). Cumpèritorul peste duel dile dupti vindaroa huzmetuluI sA aibil a incepe la vindarea cärtilor de joc in politia Bucurescilor, iar t6til'era in curgere de 16 44

299 DIN DOMNIA LUÍ CARAGE& 159 Venitul oeritului de la ciobanil ardelenI continud a da ocasiunl la multe reclamatiunl. In interesul acoperiril datoriel vechl a 011, acest venit se mentine cu t6te reclamatiunile primitei cu t6t1 greutatea ce IntImpinA vama, care aveA obligatiunea svegheze, ca ciobanil sA nu se Int6rcA In Ard61 Cu vite marI altele decAt pe carI le-ail adus la pAscut In muntl. (1) De la vitele marI aduse pentru pAscut In muntI

Din Oiva ce se va vinde huzmetul, cumpárAtorul, impreuni cu om orinduit din partes CasseI, sA aibA a face eatagrafie de tóte cArtile de joc ce se vor gAsI prin t6te práväliile din BueurescI, asemenea catagrafie sä faca si pe la teste tirgurilei orasele de prin judetele de arara. prin marifetul dumné-lor ispravnicilor, dându-se Domnesci deschise de la Logofetia Divanului Domniei-Mele i Impreunii cu catagrafia ce se va face, atat ida In politie, cett si pe afarA, pe care sä pue pecetea, ca sä nu aibá voe a vinde cArti de joc negutätorii ce le vor fi avAnd, socotindu-se acéstii po- prire din oiva ce se va face catagrafia. CumpérAtorul huzmetulul sd fie indatorat a Iuà asuprd-I &Ate cdrtI se vor gAs1 In térd, adecA atAt In polla% cAt si pe afarA, pe care sA aibä a le plAtl celor ce le vor fi avénd cu pretul ce se va gäsl cu cale de cata orInduitul cu Cassa boer al Dom- niel-Mele, carele are a hotiirt acest pret dupi socotéla ce va face, atilt al costului cArtilor de teltil felurimea, cAt si a interesurilor, si tot acest boer are sil hotdrascii dupil chibzuirea ce va face si pretul cu care are sä vinslä cumpérátorul apaltului chifle iarisi de tea felurimea, fácAndu-I socotélä, atAt dupä pretul cumpérAteireI celor de aici cärtIi celor ce va aduce din läuntru, cum si de alte cheltuell i teresurI. Cel ce se va dovedi, cA a IndrAznit sA vinsrä cArtl din 4iva ce se va publicul vIn4area acestui apalt, s'A se faca controbont tipa felurimea cArtilori pentru &Ate cilrtl se va dovedl cA. a vindut, sä.plAtéscA apaltoruhil duzina cu pret indoit de cel ce se va hotArI sti vInslii el, iar la Cassa apaltuluI sA plAtéscA geremeä pentru un duzin Po taleri 60, si acela sA se si pedepséscii ca un nesupus hotäriril Dom- niei-Mele. 6). BaniI vînärii sA aibä a-1 numArA cumpérAtorul la Cassa apaltulul in trel cAs- tiurI, adecA la fies-care incepere de patru lunI, socotindu-se acésta din sliva ce i se va vinde huzmetul la cochii-vechi. Cu aceste ponturI vinsliindu-se huzmetul, poruncim, orinduitule boer al DomnieI- Mele, pe col ce se va hotäri de cumpérätor sil ni-1 faz! cunoscut prin anaforà In scris, arAtAndu-nei pretul cu care se va Intocml vinlarea huzmetului, ca sä i se dei sí cartea DomnieI-Mele spre a fi sciut de apaltador la totl de obste, iar baniI luAndu-I, sA aibi a-I da In socotéla Luminiitiel Sale Dómnel, sub adeverintä de primire. 1813 Ianuarie 18. Cod. IX, fila 30. (1) I@ loan Gheorghe Caragea Voevod. Vätase de la plaiul PrahoveI sud. Prahova. Cinstita chesaro-cräAscA aghentie prin notä ne-a fAcut arAtare, cA de la suditil chesaricescl ce acum, pe vara, es cu vite marl din läuntru la muntil táril pentru pásune si iar se tutora inapol pliitind la stäpfinii muntilor prin Invoire pdsunea, le-aI fi cer6nd si tu osebit avaet cu nume

160 V. A. IIRECIII.i. 300 nu se lud n'id o taxd. Pentru ele se plItid numai proprietdtil pdp- natul dupd Invoéld. de erblirit; ci flind-ctl in cartea de vätäde ce ti se dä nu se cuprinde a in& de la acest fel de vite vre-un erbgrit, precum niel vameeilor in ponturile vámior iartiei nu se cuprinde o orinduéld ca acéstai datorie al a ingrifi fiírte tare, ea numal cu vitele acelea ce ail esit din lduntru la päeune sg se inteíra, iar sä nu amestece altele de aid din terà, cdeí acelea nu sunt slobode a ed niel inteun chip din térk ci dar itl poruncim ea de la acest fel de vite mari ce vin numai pentru päeune, carI sunt adeverate ale suditilor, nu numal sä nu indräznesci a cere ceva, ci sáei Domniei-Mele cu ce cuvint al fdcut acéstä cerere, acésta poruncim. 1814 Iunie 13. Cod. LXXIV, fila 127. Ivi Ioan Gheorghe Caragear Voevod i Gospodar zemle Vlahiscoie. Dumnta Vol Vistiere, de vreme ce jäluitoril aceetia aú dovedit, cá ail plätit bir intre sträinl in diastimä de 2 anl, dupd pliroforia ce ne daI printeacéstä anafork poruncim, ck de nu voesc a mai plätl bir si de acum inainte, sä se ridice cu vitele lor de aicI a trece in Téra-Nemtéscd. 1818 Martie 18. (Pecetea gpd.) Vel Logorét. Cod. LXXXIX, pag. 297. Prea indltate D6mne, Dupä luminatä porunca Märiei Tale ce ni se dä la nota cinstitel AghentiI pentru loan Secal i Stoica Tarted de la Bran ei loan Gherman de la Fisarad, pentru carl aratä. cà ar fi eeit cu obicInuite reghli palaporturI la oile lar ce le ají in judetul BuzbuluI,i cum cä in pgmintul acesta niel o namestie nu al, lar zapciul strAinilor de la acel judet le-ar fi luat taled 100 de la fie-eare asupra cäruia se aduce pilrfi pentru acéstä pricing, fácend cercetare. mal intgiil ml-a aretat, el el se allá numal Cu die aid d cel din sus doi inei facend pe totl al lul,lar nevasta II este inlä- untru la Bran, ei cum cg doI anl plätesce bir la sträinI, pentru care mi s'ají aretat rävaeele zapciului de le-am vellut, arkandi sameeul de sträinl carde a venit inaintea mea trimis de dumné-luI Stolnicul Iacovache, intimplg.ndu-se a fi bolnav, cum cg sunt aeezatI in catastihul sträinilor de dol apoI 1-am intrebat dind s'a sciut cd este sudit ei numal cu oile se aflä aid, cum de s'a suferit de a plätit de rind dol ani daj die intre sträinI ei nu a mers sä arate cinstitel Aghentil, réspunse cä neffind statornic del ci cdlätor, cind inlä'untru la casa luI, calad aicl, dindi vede numal oile, nu Mi avut vreme sd vie pand aicl sg. se arate, ei aea plàtiaú 6menil 'uf, nesoeotind cä o sä i se cera pentru vreme, din care se cun6see &A a fost cu pri- miren lar, 1-am cerut reghiile ca sA le ved, ei mi-a aretat o reghie din lét 1817 a nepotu-seil, lar a lul slise ca o are la alei de cercetarea ce am fäcut nu lipsil (a aretà) Infiltimii Tale. 1818 Martie 12. Vel Vistier. (A se vedé restul actelor in Tom. X, partea II dinTstoria Romdnilor de V. A. Urechia).