Manual-Romana-Clasa-9.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Adrian COSTACHE Florin IONIŢĂ M.N. LASCĂR Adrian SĂVOIU Limba şi literatura română Manual pentru casa a IX-a ARGUMENT Alcătuirea manualului de limba şi literatura română pentru clasa a IX-a s-a realizat în funcţie de câteva criterii, asupra cărora programa insistă cu deosebire: accesibilitate, atractivitate şi valoare. Deşi majoritatea textelor literare selectate aparţin autorilor canonici, din dorinţa de a îndeplini şi un al patrulea criteriu, varietatea, s-a apelat şi la textele altor autori, cu ajutorul cărora, am considerat, se pot exersa în mod adecvat anumite competenţe. Manualul este structurat în cinci module (unităţi): Joc şi joacă, Familia, Scene din viaţa de ieri şi de azi, Aventură, călătorie şi Personalităţi, exemple, modele. El propune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar. În consecinţă, în cele mai multe cazuri, au fost preferate ca suport pentru aplicaţiile din domeniul Limbă şi comunicare textele selectate pentru domeniul Literatură. Fiecare capitol este realizat conform unui algoritm care presupune urmă - toarele etape: Înainte de text, unde se urmăreşte o anticipare şi o apropiere de atmosfera şi de particularităţile creaţiei care urmează a fi receptată; Textul, reprodus în totalitate sau, în cazul celor prea ample, fragmentar; Puncte de reper (pe banda laterală), care oferă un număr de sugestii pentru înţelegere şi interpretare; Explorarea textului, în care se formulează cerinţe diverse, vi - zând competenţe de receptare şi de producere a mesajelor în diferite situaţii de comunicare, sesizarea unor valenţe stilistice, capacitatea de analiză, gândirea critică etc.; Evaluare curentă. Aplicaţii, în care se propun diverse aplicaţii ce pot fi efectuate atât în clasă cât şi acasă; Dincolo de text, unde se fac conexiuni diverse cu alte opere literare ale autorului sau ale altor autori. Pentru a nu încărca prea mult manualul, studiul textelor auxiliare de la fiecare modul a fost conceput după un algoritm simplificat, de la caz la caz. În finalul fiecărui modul, sunt oferite câteva Sugestii pentru lectură suplimentară – recomandări ale unor scrieri din literatura română şi universală înrudite tematic cu textul studiat. Fiecare capitol este însoţit de note biobibliografice, în care sunt cuprinse date esenţiale privind viaţa şi opera autorului. Pe banda laterală la Dicţionar literar sunt inserate explicaţii ale unor concepte/noţiuni necesare în analiza tematică, structurală şi stilistică a textelor. Dicţionarul cultural conţine infor - maţii despre personalităţile, noţiunile, citatele amintite în cuprinsul capitolului respectiv. Indicele de la sfârşitul manualului menţionează pagina unde poate fi găsit fiecare dintre conceptele/noţiunile utilizate. Autorii Modulul JOC ŞI JOACĂ1 Motto: Jocul este mai vechi decât cultura. (Johan Huizinga) FICŢIUNEA LITERARĂ Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi Adam şi Eva Porunca Pedeapsa LIMBĂ ŞI COMUNICARE Derivarea cu prefixe şi sufixe. Prefixoide şi sufixoide Schimbarea categoriei gramaticale Relaţii semantice: sinonimia, antonimia, omonimia, polisemia FICŢIUNE ŞI REALITATE Homo ludens de Johan Huizinga LIMBĂ ŞI COMUNICARE Textul argumentativ TEXTE AUXILIARE Cum să dai în mintea copiilor de Florin Iaru Harry Potter şi Piatra Filozofală de J. K. Rowling LIMBĂ ŞI COMUNICARE Erori semantice: confuzia paronimică, pleonasmul, tautologia LITERATURĂ ŞI ALTE ARTE Literatură şi cinematografie >>> Ficţiunea literară Înainte de text 1. Alege cinci cuvinte pe care le consideri a fi în strânsă legătură cu universul copilăriei. Argumentează selectarea fiecărui termen. 2. Care a fost jocul tău preferat în anii copilăriei? Motivează preferinţa pentru el. 3. Jocul este legat de o anumită vârstă? Exprimă-ţi punctul de vedere. TABLOURI BIBLICE (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi Adam şi Eva Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator şi publicist. Se naşte la Bucu - Urându-i-se singur în stihii, reşti, pe numele său adevărat Ion N. A vrut şi Dumnezeu să aibă-n cer copii Teodorescu. Şi s-a gândit din ce să-i facă, Debutează cu versuri în revista Din borangic, argint sau promoroacă, Liga ortodoxă (1896) a poetului Ale - Frumoşi, cinstiţi, nevinovaţi. xan dru Macedonski. În anul 1927, îi Se puse-aşezământul dintre fraţi. apare volumul de poezii Cuvinte potri - vite, care constituie unul dintre cele mai Dar i-a ieşit cam somnoros şi cam importante momente pentru poezia Trândav şi nărăvaş strămoşul meu Adam; româ nească din perioada interbelică. Că l-a făcut, cum am aflat, În 1928, scoate revista Bilete de Cu praf şi niţeluş scuipat; papagal, insolită prin formatul de bu - Ca să încerce dacă un altoi zunar. În 1931, publică un alt volum de referinţă pentru lirica românească – De stea putea să prindă pe noroi, Flori de mucigai, o radiografie a pe - Că, de urât, scuipând în patru zări, stingher, riferiei societăţii româneşti. Făcuse şi luminile din cer. Volumele ulterioare, fie de poezie (Cărticica de seară, Ce-ai cu mine, Dar iată că l-a nimerit, vântule?, Hore), fie de proză (Ochii Din pricina aluatului, greşit, Mai cii Domnului, Cimitirul Buna-Ves - Şi că Adam, întâiul fiu tire, Lina), nu fac decât să confir me ta - Al Domnului, ieşise, parcă, şi zbanghiu. lentul unui mare scriitor. Nu-i vorba, nici-o poză nu ne-nvaţă După al Doilea Război Mondial, po - Cum ar fi fost omul dintâi la faţă. e ziile şi articolele sale devin punctul de Nici unda lacului nu l-a păstrat, pornire al unor atacuri împotriva sa de În care se-oglindea la scăpătat. pe poziţiile noii ideologii co muniste. Puterea lui dumnezeiască, Scriitorul este pus sub interdicţia de a Dormind mereu, căta să-l mai trezească: mai publica vreme de câţiva ani. I-a rupt un os din coaste, cèva, Şi-a zămislit-o şi pe Eva. 17 >>> Ficţiunea literară Împăcarea cu oficialităţile comu - Mai poţi căsca de lene, iarăş, niste se produce după 1956, când este Când ai o soră şi-un tovarăş? ales în Academie şi elogiat public pen - S-au luat de mâini şi au cutreierat tru noile sale cărţi. Continuă să scrie, în Grădina toată-n lung şi-n lat. ciuda vârstei înaintate, până în ulti mele zile de viaţă, dovedind o longe vitate ar - Să nu te miri că, şovăind şi mici, tistică demnă de invidiat. Li se julea şi nasul prin urzici. Puncte de reper Dicţionar Tablouri biblice (Versuri de Abe cedar) borangic, s.n. - fir depănat de pe gogoşile viermilor de mătase de Tudor Arghezi cuprinde o grupare stihie, s.f. - (poetic) pustietate, singurătate, sălbăticie de cinci poezii: Adam şi Eva, Paradisul, zbanghiu, adj. - neastâmpărat, fluşturatic, zvăpăiat, aiurit Porunca, Păcatul, Pedeap sa. Ele s-au publicat în august 1944 în Revista Fun - daţiilor Regale. Explorarea textului Inspirându-se din Vechiul Testa - ment, Tudor Arghezi oferă cititorului în 1. Exprimă-ţi opinia, prin redactarea unui text de circa 5 ciclul de poezii Tablouri biblice (Versuri rânduri, în legătură cu reacţia pe care ai avut-o citind de Abecedar) o viziune personală, ne - această poezie. canonică, a modului cum Dumnezeu i-a 2. În primele două catrene ale textului, simetrice structural, conceput pe primii oameni: Adam şi Eva. se fi xează opoziţia principală a poeziei (eu – tu), accentuată Păstrând coordonatele textului bi blic, au - de alternanţa afirmativ/ negativ. Comentează aceste ver - torul construieşte un univers diferit, mar - suri, pu nând în evidenţă paralelismul lor. cat de puternice accente ludice. 3. Explică în ce constă valoarea pe care poetul o conferă clipei În poezia Adam şi Eva, Arghezi îşi de iubire prin versurile: O zi din viaţă să-mi fi dat; O oară să imaginează cum Dumnezeu, pentru a- fi fost amici; O oară, şi să mor. şi alunga singurătatea, îl iveşte pe Adam 4. Arată semnificaţia folosirii modului condiţional-optativ în din praf şi niţeluş scuipat. Plămada, strofele 5 şi 6, spre deosebire de celelalte părţi ale poeziei întâiul fiul al Domnului, nu iese cum ar unde prezenţa verbelor la perfect compus, perfect simplu fi trebuit din pricina aluatului. Plictisul sau imperfect reprezintă un indice al unor acţiuni trecute. Creatorului se curmă în clipa când o 5. Cum ar fi devenit femeia iubită, cui ar fi semănat ea dacă zămisleşte şi pe Eva dintr-un os rupt din ar fi înţeles rostul iubirii? coasta lui Adam. 6. Există un punct culminant al gradaţiei ascendente pe care textul o realizează până la un anumit moment. Identifică strofa şi comentează-i semnificaţia. 7. Trecutului poetul îi opune prezentul. Caută mărcile prezentului la nivelul verbelor şi al adverbelor. 8. Explică înţelesul versurilor: Căci azi le semeni tuturor/ La umblet şi la port. De ce înainte iubita era diferită de celelalte femei, iar acum nu mai este? 9. Relevă semnificaţia versurilor Şi te privesc nepăsător/ C-un rece ochi de mort, insistând asupra adjectivului rece. 10. Explică reproşul pe care poetul îl adresează iubitei în ultima strofă. 11. Stabileşte măsura şi tipul de rimă din această poezie. 12. Demonstrează că poezia este construită pe baza unei antiteze. 13. Explică semnificaţia titlului, punând în evidenţă sintagma fără soţ. 8 Modulul 1 JOC ªI JOACÃ Porunca Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine, Cum ar fi dus-o orişicine, Jucându-se cu gâzele şi iezii, Care săreau pe mugurii livezii. Nici: „Culcă-te devreme!“ Nici: „Te scoală!“ Nu era cine ţine socoteală Că întârzii, Adame, de la şcoală, Că lecţia s-o spui fără greşeală, Că, Evă, încă nici te-ai pieptănat Şi te găseşte prânzul tot în pat. Nimic, nici taţi, nici mame, nici dădace, Nici profesoara, rea ca o răgace, Tudor Arghezi - Nici dascălul cu zgârci în beregată, pagină de corespondenţă Care să sâcâie băiatul şi pe fată. (colecţia Adrian Săvoiu) Totul era de glumă şi de joacă Şi aşteptai doar pomii să se coacă. Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu, Că se-arătă încins în curcubeu Şi dete-ntâile porunci, Anume ce-i iertat şi nu e, să mănânci. – „Din pomul ăsta, Evo şi Adame, Să nu v-atingeţi nicidecum de poame; De unde nu, cunoaşteţi că v-aşteaptă Pedeapsa mea cea crâncenă şi dreaptă.“ – „Ai auzit?“ – „Am auzit!“ – „Ce fel, Că se mânie Domnul, însuşi el?“ Puncte de reper – „Mi-e tare poftă, dragul meu, să gust Tocmai din pomul ăla, plin de must.“ În poezia Porunca, Tudor Arghezi pre - zintă existenţa fericită pe care prima pereche o duce în Rai.