DOCSLIB.ORG

TO 11 I Ivj OMAN 1 LO R

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
TO 11 I Ivj OMAN 1 LO R TO 11 I iVjOMAN 1 LO R A. D. Xenopol. Istoria Romnnilor. Vol. X. TOEIA I LOH it b. XerlOPOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA51, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA E DITI A Ill-a,revlizutti de autor Ingrijitli si finuta la curent de I. VLADESCU CONFERENTIAR DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Nu sunt vremlle sub arma omulul. cl Weft,/ om sub vreml". MIRON COSTIN. VOLUMUL X ISTORIA TARILOR ROMANE DELA PACEA DE BUCURESTI PANA LA RASTURNAREA FANARIOTILOR 1812 1821 EDITURA «CARTEA ROMANEASCAs, BUCURESTI 38505. 930. CAPC1L IX ISTOFIIA TARILOR ROMANX DE LA PACEA DY BUCUEETI PANA. LA RA.STURNAREA FANARIOTILOB. 181 2-1 821 ISTORIA TABILOR ROMANE DE LA 1812-1821 1 1. DOMNIILE LUI IOAN CARAGEA SI SCARLAT CALIMAH Dupà incheierea pkei din 1812 si reintrarea stirbitelor tari române aub stàpânirea Portei ansa râ.ndueste la domnie In ele pe Ioan Caragea in Muntenia si pe Scarlat Calimah in Moldova. Ioan Caragea in Muntenia, 1012-1819. Familia Caragea erà de origine fanariotà ca mai toate acele ce domniau in ta- rile române. Ea aveà ins6 ramifiairi atAt in Constantinopole cAt si in Muntenia, unde niste vlsästare ale ei se asezase inc6 de pe timpul lui Matei Basarab. Am v6zut anume cum agentii cei mai destoinici de intrigà ai lui Vasile Lupu contra dus- manului s6u domnul Munteniei, erau in Muntenia chiar, fraVi Costea, Pavalache si Apostolache Caragea 2. Pe la 1715 intâlnim pe un postelnic, Caragea, trimis de domnul Munteniei de atunci, Stefan Cantacuzino, in Crimeea, spre a iscodi planurile ha- nului tsätArAsc eontra lui pe cAt si contra imp5ratului german 3. Partea familiei r6mas6 in Constantinopole, se arunc'a" dupà obiceiul Fanariotilor, in intrigii daraveri diplomatice, intrând mai intâi in postul nu prea insemnat de dragoman al amba- sadei olandeze, in care afräin pe un Caragea murind in 1710, 16sAnd mai multi copii din care unul ce erà si doctor in medicia, aduce mai multe slujbe rezidentului german Dir- MUNTENIA MOLDOVA loan Caragea, 1812-1818 Scarlat Calirnah, 1812-1819 Alexandru Sutu 1818-1821 Mihail Sutu 1819-1821. ' G. CApitanul in Mag. ist.I, p. 297 Vol. IV al acestei istorii, p. 18. 3 Letterain cifra scritta da Nicolo Porta al Conte diStainville, Bu- curesti, 22 Dech. 1715 in Munn. Erg. IV, p. 87. 8 ISTORIA ROMANILOR ling4. In 1741 intalnim pe un Caragea, poate pe doctorul, tot In insmire de prim dragoman al ambasadei olandeze5. In cu- rand insä trec membrii familiei Caragea, din dragomanatul am- basadorului olandez in acel al Portei otomane,i in 1765 in- tälnim pe un Caragea ce moare In aceastä insu§ire in Constan- tinopole, de epidemia ciumei ce bântul in acel an capitala In- pärätiei otomane. Ambasadorul austriac cu care el era foarte legat, deplänge mult pierderea lui, de oarece el posedând in- crederea sultanului, puteä sluji mult politicei germane. In locul celui räpit de ciuma', sultanul rä.nduqte de dragoman pe tatAl lui, in cAt tot un Caragea ocupä postul important de prim dragoman al Portei otomane 6 Pe la 1782 gäsim iar un Ca- ragea, al cgrui nume de botez este de asta' datä cunoscut Neculai, in postul de dragoman al Portei, insa nu mai mult ca prietin al Austriei ci din potrivä duFnan al acestei puteri, plecat mai curând spre Prusia §i Rusia. Acest Neculai Ca- ragea este ränduit cum am vAzut din postul de dragoman In acela ce-i urma de obiceiu ca multAmita, de domn al uneia din tärile romäne §i anume in Muntenia. unde domne§te dela 1782-17837. Acest Neculai Caragea aya trei fii; pe Iancu, uostacni §i Stefanachi. Iancu sau loan Caragea este acel ränduit in domnie in 1812; prin urmare el apartine ramurii grece*ti a a- cestei familii, §i nu odraslelor ei romanizate, venite in Muntenia incsá de pe la jumätatea veacului al XVII-le. Acest Iancu Ca- ragea erà intäi devotat lui Constantin Ipsilanti ;ruinat insä de el, devine du§manul säu cel mai inver§unat, §i intriga im- preunä cu fratii sai §i cu Ecaterina l'ata lui Scanavi contra Ru§ilor, Moruze§tilor §i lui Ipsilanti, când fa sä se reinoiaseä tratatul de aliantä intre Ru§i §i Poartä in 1805 8. Ioan Caragea ajunge mai tärziu a fi numit dragoman 9§i din aceastà dre- gatorie trece precum era obiceiul in acea de domn al unei tä'ri romane. S'ar pärea deci ea' loan Caragea, ar fi fost devotat in- tereselor franceze, in care caz nu am prea intelege cum de Ru§ii, atot puternici dup'ä retragerea lui Napoleon din Moscova, putuse consimti la Intronarea unui domn neplAcut intereselor Mai multe rapoarte a le lui Dirling din anul 1720, rezumate In Hurm., Frg. IV, p. 236-237. Consiliul de rAsboiu c. Penkler amb germ. din Constantinopole, 2 Noem. 1741, Hurm., Frg., V, p. 103. Vezi si o scrisoare c. Penkler din 23 April 1745, Miden; p. 119. Raportul lui Penkler din 1 Oct. 1765, ibidem p 232.n 7 Ve/i vol. IX p. 185. Ruffin c. Talleyrand, 21 Iurie 1805, Hurm., Doc., Supl., II, p. 312, $1 vol. IX p. 268. Andréossy c. ducele de Bassano, 9 Sept., 1812, ibidem, p. 731. ISTORIA TARILOR ROMANE DELA18/2-/8219 lor. Ru§ii insA cuno§teau aluatul cel mlàdios din care era p1A- màdità firea fanariotà. Ei §tieau cá se dau totdeauna in partea celui mai tare, §i ea' plecarea lor carà cutare sau cutare putere nu este rezultatul principiilor sau a simpatiilor, ci numai a unui calcul interesat. De aceea vom §i cunoa§te pe loan Caragea, acel ce intrigase in Constantinopole contra Rusiei §i in inte- resul Frantiei, ca du§manul cel mai inver§unat §i mai nepoli- ticos chiar al poporului francez. Ion Caragea, Domnul Muntenia, 1812-1818 StampA. Colectia Academiei RomAne Numirea lui Caragea fu datorità insà mai ales lui Halat Effendi care primi dela domn mulVimita urie§6 de 8000 de pungi sau 4,000,000 de lei, A§a cel putin il bAnuiau colegii s6i, ministrii sultanului §i acesta insu§ afland cA singur se infrup- tase cu atita dArnicie din banii muntene§ti, Halat perdu toat6 inrAurirea ce o aveà la padi§ab§i cAzit in disgratie01Iat6 ..Andréossy c. ducele d Bassano, 4 Ian. 1813, ibidem, p. 739 10 ISTORIA ROMANILOR deci cum se respecta conditia tratatului din 1802inoità prin acel de Bucure§ti, de a nu se cere nici o platä pentru numirea domnilor. Obiceiul era prea inrAdAcinat ca s`á poafä. a fi smuls prin conditii in§irate pe /Artie. Era peste putintä de a impe- deca favorurile ;§i tot atat de peste pritintä. erà de a inlà- tura räsplAtirea lor. AtAta numai d acuma fäcându-se in se- cret, §i nu la lumina zilei ca in fericitele vremi a le vechimei, se dddea putinta numai celui mai influent a se folosi de ele. CAnd Caragea vine In Bucure§ti In 24 Decemvrie 1812 'I, el gb.'se§te aice d.sptindite ve§tile cele mai favorabile despre inaintarea armatelor ruse§ti asupra lui Napoleon. Ledoulx con- sulul francez din Bucure§ti scrie lui Otto de Marloy ambasa- dorul francez la Viena, d au aflat ora§ul Bucure§ti plin de buletine ruse§ti, care ar corrtineain fiece rând cele mai ri- ridicule absurditäti. Consulul de Rusia deprins, de mult timp a in§ela pe Greci §i pe Valahi, ii amete§te in toate zilele prin tot feliul de minciuni §l au parvenit a face pe incunjurimea domnului s'5.'creadä d amiralul Tschitschakoff ar fi la Var- §ovia, iar generalul Kutuzoff la Königsberg"12. Consulul ru- sesc aveà interes a spori at mai mult vaza imp'ärà-tiei sale spre a puteà apsäsa asupra domnului, §i a'lsili la plata unei rAmA§iti de datorii a Wei Muntene§ti, dtre amiralul Tschit- schakoff in sum6 de 2,000,000 de lei, §i din care dacà o scotea, consulul era sá se impsártà§asd cu o buna' parte 13. Totu§i pâ.n'a la 1814 cand se restabilesc Burbonii pe tronul Frantiei, Caragea pAstreafd un soiu de neutralitate, care se crätinA cand in spre Franta când In spre Rusia, dupä schim- bRoarele ve§ti ale izbanzilor ràzboinice14, §i gat principele cAt §i boierii s'Ai aveau aceea§i consideratie gat pentru consulul francez dt §i pentru acel austriac sau rusesc. Dela intronarea ins6 a lui Ludovic al XVIII-le, Caragea §tiind d restabilirea acestuia in tronul Frantei, erà in mare parte datorità Rusiei, care singurà erà de atunci inainte s'al determine §i soarta dom- nilor din fárile române, §tiind pe de altsä parte plkerea ce ar pricinui-o curtei din Petersburg, dacà ar lovi§ideconsidera natiunea francezà., i§i schimbA de ()clatä purtarea safatà cu supu§ii acestei puteri, jertfindinteresele lor, tAgkluindu-le drep- tatea §i tratându-i in deob§te cu cel mai mare despret. In sfAr§it se insultà, nu §tim in ce mod pe insu§ consulul francez, care ra- li I3arbier InsArcinatul de afaceri al consulatului francezdin Bucuresti. C. Otto, 26 Dec. 1812, ibid ni, p. 700. " Ledoulx c. Ott', 20 Ian. 1813, ibidem. p. 703. " Ledoulx C. Otto, 8 Fevr. 1813, ibidem, p. 704. " AmAruntimi In Ureche, Din domnia lu i Than Caragea,In An. Ac. Rom. II, tom. XXII, 1910, p. 180 (40). ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1812 1821 11 porteazA aceasta gravA imprejurare ambasadorului din Con- stantinopol, iar acesta ii ordonà sä" protesteze §i sA pArbaseä capitala Munteniei15. DacA 'MA domnul Munteniei se indepàrtä de Franta a- c6reia greutate scklea pe zi ce merge in cumpAna politicà a Europei, el se apropia din protivA de puterile acele ce incepeau a juca un rol din ce in ce mai precumpenitor si mai ales de Austria, care aleganduli partea mijlocitoare a pAcei europene, puteà sà." devinA cu deosebire un sprijin pentru domnul Caragea.
Load more

Recommended publications
  • Radu Rosetti
    Radu Rosetti (1853–1926), istoric, genealogist, scriitor, s-a născut la Iaşi, având strămoşi, din partea tatălui – logofătul Răducanu Rosetti –, doi dom nitori, Antonie Ruset şi Manole-Giani Ruset, iar din partea mamei pe Grigore Alexandru Ghica, care îi era bunic, ultimul domn al Moldovei de dinainte de unirea din 1859. Ca şi tatăl său, a studiat în Apus, însă în Franţa şi Elveţia, obţinând, în 1873, un bacalaureat în ştiinţe. Întors în ţară, silit de datorii, a trebuit să vândă o parte din proprietăţi şi să încerce, fără prea multă izbândă, o carieră în politică şi în administraţie. S-a căsătorit în 1876 cu Smaranda (Emma) Bogdan, cu care a avut patru co - pii: Radu, Henri, Eugeniu și Magdalena (dintre ei, generalul acad. Radu R. Rosetti rămâne până astăzi cel mai important istoric militar român). A fost prefect de Roman şi de Brăila, deputat în mai multe rânduri şi direc - tor al închisorilor. În cele din urmă, mânat şi de pasiunea pentru cercetări istorice, a ales să devină şef de arhivă în Ministerul Afacerilor Străine. Apariţia sa în viaţa literară s-a produs oarecum târziu, în 1904–1905, cu un roman istoric în foileton, publicat în Epoca, pe care Academia Română l-a şi pre miat în 1906: Cu paloşul. Au urmat alte volume de inspiraţie isto - rică: Păca tele sulgeriului (1912), Poveşti moldoveneşti (1920), Alte poveşti moldo - ve neşti (1921). Studiile şi articolele istorice, multe dintre ele fiind publicate în Ana lele Academiei Române, arată interesul lui Radu Rosetti pentru genealogie, istorie socială şi politică (Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova (1905), Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova (1907), Cum se cău - tau moșiile în Moldova la începutul veacului XIX: Condica de răfuială a hat ma - nului Rădu canu Roset cu vechilii lui pe anii 1798–1812 (1909), Acțiunea politicii rusești în Țările Române: Povestită de organele oficiale franceze (1914) etc.
    [Show full text]
  • Revista Istorică
    REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XIX, NR. 1–2 ianuarie–aprilie 2008 S U M A R IN HONOREM ŞERBAN PAPACOSTEA STATALITATE ŞI INSTITUŢII – ÎNTEMEIEREA ŢĂRILOR ROMÂNE ANDREI PIPPIDI, La originile Ţării Româneşti ...................................................................... 5 ŞTEFAN ANDREESCU, Exarhatul. Geneza instituţiei în Ţara Românească şi Moldova ........ 21 LIVIU PILAT, Sfântul Scaun şi întemeierea Moldovei ............................................................. 29 MATEI CAZACU, O controversă: Thocomerius – Negru Vodă ............................................... 49 SERGIU IOSIPESCU, Bătălia de la Posada (9–12 noiembrie 1330). O contribuţie la critica izvoarelor istoriei de început a principatului Ţării Româneşti ........................................ 59 CULT ŞI ETNIE NAGY PIENARU, Otomanii şi Habsburgii. Diplomaţie şi confesiune. Două documente otomane din 1616 ........................................................................................................... 83 ALEXANDRU CIOCÎLTAN, Contrareforma la Câmpulung. Noi documente (1635–1646)..... 99 CULTURĂ ŞI POLITICĂ ILEANA CĂZAN, Cronica Ghiculeştilor. Discurs istoriografic şi realităţi politice internaţionale (1699–1739) .................................................................................................................... 119 NICOLAE LIU, Orizont european în Iluminismul românesc. Francofonie şi cultură franceză.. 135 AMINTIRI ŞI CORESPONDENŢĂ GEORGETA FILITTI, Scrisori de altădată. Din trecutul familiei Aricescu .............................
    [Show full text]
  • Weather Anomalies in Transylvania, the Banat And
    146 DORIN-IOAN RUS - WEATHER ANOMALIES IN TRANSYLVANIA WEATHER ANOMALIES IN TRANSYLVANIA, THE BANAT AND PARTIUM FROM 1813 TO 1818, AS REFLECTED IN CONTEMPORARY SOURCES VREMENSKE ANOMALIJE U TRANSILVANIJI, BANATU I PARTIUMU OD 1813. DO 1818. GODINE, KAKO SE ODRAŽAVAJU U SUVREMENIM IZVORIMA Dorin-Ioan RUS Received/Primljeno: 12.12.2020. Gesellschaft zur Erforschung des 18. Accepted/Prihvaćeno: 30.12.2020. Jahrhunderts im südöstlichen Europa, Original scientific paper/Izvorni znanstveni rad c/o Institut für Geschichte, UDK / UDC: 551.583.16(493.21)“181”(093.3) Universität Graz, Heinrichstraße 26, 8010 Graz, 551.583.2(493.21)“181”(093.3) Austria [email protected] Summary The article is based on documentary sources from the Romanian, Hungarian and German ethnic groups from Transylvania, Partium and the Banat. These include newspapers, chronicles, and notes in liturgical books. The article offers an overview of weather variability in 1812–1818, like changes in temperature, precipitation, and storms, which led to higher food prices, and to a food and livestock feed crisis. The period under examination begins in the summer of 1812, when very low winter temperatures and a cool summer were recorded in these provinces. It includes the summer of 1815, when Europe witnessed the first effects of Tambora’s eruption. It ends in 1818 when the administrative measures introduced to combat the food crisis and famine were not needed any more. The natural events depicted and recorded in the above-mentioned sources were part of the worldwide weather extremes, which are presented here in their regional-European context. Keywords: Tambora’s eruption, historical climatology, Transylvania, chronicles, Orthodox liturgical books, rural population Ključne riječi: Erupcija vulkana Tambora, historijska klimatologija, Transilvanija (Sedmogradska), kronike, pravoslavne liturgijske knjige, ruralno stanovništvo INTRODUCTION This study focuses on the weather anomalies from 1813 to 1818 in the Habsburg provinces of Transylvania, the Banat and Partium, as reflected in contemporary documents.
    [Show full text]
  • The Problem of Secularization of Church Property During the Years 1822- 1859
    Issue no. 16 JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES 2019 THE PROBLEM OF SECULARIZATION OF CHURCH PROPERTY DURING THE YEARS 1822- 1859 Emil-Marian Manea PhD Student, University of Bucharest Abstract:In the period prior to Decree no. 1251 of December 1863, the problem of secularization of church property in the two Romanian Principalities was debated in the early years of the earthly rulers, during the Russian occupation of 1828-1834, but especially under the Organic Regulations. The state pursued not only the secularization of dedicated and not dedicated monasteries, but also those of metropolitan church and eparchy. If the dedicated monasteries found a temporary protection in the policy of the Russian Empire, interested in the territories inhabited by the Greeks, the fortunes of the two metropolises, of the eparchies and of the earthly monasteries were severely affected by the abuses of the political power. Establishing of some special departments for the administration of ecclesiastical incomes and the assault launched since 1859 anticipated the passage of church property into state property. Keywords: Church, State, secularization, property, laws Introduction The practice of the monasteries from Wallachia and Moldavia to be devoted is old, and its true meaning has been distorted over time. Since the 14th -16th centuries, in the long epoch of the feudal relations, some of the founders used to place their monasteries either under the ―guarantee‖ of the great establishments of the Patriarchate of Constantinople, Alexandria, Jerusalem or Antioch, or under the great monasteries of Mount Athos or other regions1. In return for securing their spiritual, cultural and social purposes – regardless of the political system in the Romanian Lands – monasteries, now turned into succursal monasteries, transferred a small share of incomes to these establishments.
    [Show full text]
  • ORIGINAL PAPER Designing Political and Diplomatic Relations During the Crimean War. Evidence from the Romanian-Russian Encounter
    RSP • No. 48 • 2015: 52-62 R S P ORIGINAL PAPER Designing Political and Diplomatic Relations during the Crimean War. Evidence from the Romanian-Russian Encounters (1853-1856) Elena Steluţa Dinu* Abstract This article analyses the Romanian-Russian political and diplomatic relations between1853-1856, the period of the Crimean War. History has proved on previous various occasions that any war that Russia has led against the Ottoman Empire started with the military takeover of the Principalities. These have become, in most cases, the main scene of the military operations and trade or compensation object. Wallachia represented the mandatory passage for the Russian troops on their way to confronting the Ottoman Empire. During this period Russia justified the military takeover of the Principalities by the protection it intended to give to the Orthodox Christians of the Romanian Principalities. At the Peace Congress of Paris in 1856, which ended this war, the Romanian matter became international and the collective protectorate of the Great European powers was introduced instead of the Tsarist one. Keywords: The Romanian Principalities, Russia, the Ottoman Empire, Crimean war, international relations * Ph.D., “Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca, Faculty of History and Philosophy, Phone: 0040264 405300, Email: [email protected] 52 Designing Political and Diplomatic Relations during the Crimean War… At the end of the 17th century and the beginning of the 18th century Europe enlarged greatly. Wide territories, considered peripheral, entered the European system of international relations, joining a common system in this way. The most important of these was undoubtedly Russia. By the end of the 17th century the diplomatic contacts between this immense country and the Eastern European countries only had a sporadic character.
    [Show full text]
  • Remember Gheorghe Asachi.Pdf
    Gh. Nistor Bicentenarul învăţământului superior tehnic-ingineresc în limba română 1813-2013 Remember: Gheorghe Asachi BICENTENARUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR TEHNIC-INGINERESC ÎN LIMBA ROMÂNĂ 1813-2013 REMEMBER: GHEORGHE ASACHI Cinstirea strămoșilor este o datorie sacră și, în același timp, un autentic act de cultură. În istoria poporului nostru, sunt precursori a căror dăruire stă jertfă în zidirea trainică a învățământului și culturii. Fără munca lor neobosită, fără talentul și spiritul lor de inițiativă, edificiul spiritualității românești ar fi întârziat să se ridice. Acești făuritori de știință și cultură națională s-au străduit să sincronizeze spiritualitatea românească cu marile culturi europene, transformând actul de cultură într-un mijloc de luptă pentru idealurile sfinte ale poporului român. Un astfel de precursor, a fost cărturarul și omul de școală Gheorghe Asachi, considerat pe bună dreptate părintele și întemeietorul învățământului superior tehnic-ingineresc în limba română, de la crearea căruia se împlinesc 200 de ani. Gheorghe Asachi s-a născut la 1 martie 1788 în târgușorul Herța, din părinți moldoveni de obârșie transilvăneană. Tatăl său Lazăr (Leon) Asachi, preot, a fost unul din spiritele cele mai cunoscute ale timpului, om de aleasă cultură, cunoscător a multor limbi străine, traducător iscusit, care în publicații își mărturisea cele mai curate sentimente patriotice, gândind și simțind ca și cronicarii moldoveni, ca și învățații ardeleni, susținători ai originii latine a poporului român. Ca preot a ocupat diferite funcții, ajungând în final prim- protopop al Moldovei. După moartea soției, se călugări sub numele de Leon, primind rangul de arhimandrit. Mama sa, Elena Asachi, fiica preotului Nicolai Ardeleanu, era o fire cultivată, un spirit generos, care și-a dedicat toate energiile pentru educarea celor patru copii ai săi, trei băieți și o fată, Gheorghe Asachi fiind primul dintre ei.
    [Show full text]
  • Molvania Free
    FREE MOLVANIA PDF Santo Cilauro,Tom Gleisner,Rob Sitch | 176 pages | 01 Oct 2004 | Overlook Press | 9781585676194 | English | United States Molvanîa - Wikipedia The region of Pokuttya was also part of it for a period of time. The western half of Moldavia is now part of Romania, the eastern Molvania belongs to the Republic of Moldovaand the northern and southeastern parts are territories of Ukraine. The original Molvania short-lived reference to the region was Bogdaniaafter Bogdan Ithe founding figure of the principality. The names Molvania and Moldova are derived from the name of the Moldova River ; however, the etymology is not known and there are several variants: Molvania [8]. In several early references, [11] "Moldavia" is rendered under the composite form Moldo-Wallachia in the same way Wallachia may appear as Hungro-Wallachia. See also names Molvania other languages. The inhabitants of Moldavia were Christians. The place of worship, and the tombs had Molvania characteristics. The Molvania of worship had a rectangular form with sides of eight Molvania seven meters. The Bolohoveniis mentioned by the Hypatian Chronicle in the 13th century. The chronicle shows that this [ which? Archaeological research also Molvania the Molvania of 13th- century fortified settlements in this region. Molvania ethnic identity is uncertain; although Romanian scholars, basing on their ethnonym identify them as Romanians who were called Vlachs in the Middle Agesarcheological evidence and the Hypatian Chronicle which is the only primary source that Molvania their history suggest Molvania they were a Slavic people. In the early 13th century, the Brodniksa possible Slavic — Vlach vassal state of Halychwere present, alongside the Vlachs, in Molvania of the region's Molvania towardsthe Brodniks are mentioned as in service of Suzdal.
    [Show full text]
  • Silks and Stones: Fountains, Painted Kaftans, and Ottomans in Early Modern Moldavia and Wallachia*
    SILKS AND STONES: FOUNTAINS, PAINTED KAFTANS, AND OTTOMANS IN EARLY MODERN MOLDAVIA AND WALLACHIA* MICHAŁ WASIUCIONEK** Buildings are arguably the last thing that comes to our mind when we talk about circulation of luxury goods and diffusion of consumption practices. Their sheer size and mass explain their tendency to remain in one place throughout their existence and bestow upon them an aura of immutability. This “spatial fix” of the built environment, both in terms of individual buildings and architectural landscapes, means that while they may change hand, they are unable to move across space. This immobility is by no means absolute, as shown by the well-known relocation of the Pergamon altar from western Anatolia to the Museum Island in Berlin, or shorter distances covered by dozens of churches in Bucharest, displaced from their original sites during the urban reconstruction of the 1980s. However, these instances do not change the fact that while both buildings and smaller luxury items constitute vehicles conveying their owners’ wealth and social status, they seemingly belong to two different realms, with little overlap between them. However, as scholarship produced in recent decades has shown, approaching these two spheres of human activity as a dynamic and interactive whole can produce valuable insights into how architecture and luxury commodities construed and expressed social and political identity. As Alina Payne pointed out, buildings and whole sites could become portable and travel by proxy, in the form of drawings, descriptions, and fragments of buildings.1 At the same time, the architectural environment provides the spatial frame for the social and cultural life of humans and objects alike: the spatial distribution of luxury items within the household allows us to reconstruct the topography of conspicuous display and everyday * This study was supported by the ERC-2014-CoG no.
    [Show full text]
  • Manual-Romana-Clasa-9.Pdf
    Adrian COSTACHE Florin IONIŢĂ M.N. LASCĂR Adrian SĂVOIU Limba şi literatura română Manual pentru casa a IX-a ARGUMENT Alcătuirea manualului de limba şi literatura română pentru clasa a IX-a s-a realizat în funcţie de câteva criterii, asupra cărora programa insistă cu deosebire: accesibilitate, atractivitate şi valoare. Deşi majoritatea textelor literare selectate aparţin autorilor canonici, din dorinţa de a îndeplini şi un al patrulea criteriu, varietatea, s-a apelat şi la textele altor autori, cu ajutorul cărora, am considerat, se pot exersa în mod adecvat anumite competenţe. Manualul este structurat în cinci module (unităţi): Joc şi joacă, Familia, Scene din viaţa de ieri şi de azi, Aventură, călătorie şi Personalităţi, exemple, modele. El propune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar. În consecinţă, în cele mai multe cazuri, au fost preferate ca suport pentru aplicaţiile din domeniul Limbă şi comunicare textele selectate pentru domeniul Literatură. Fiecare capitol este realizat conform unui algoritm care presupune urmă - toarele etape: Înainte de text, unde se urmăreşte o anticipare şi o apropiere de atmosfera şi de particularităţile creaţiei care urmează a fi receptată; Textul, reprodus în totalitate sau, în cazul celor prea ample, fragmentar; Puncte de reper (pe banda laterală), care oferă un număr de sugestii pentru înţelegere şi interpretare; Explorarea textului, în care se formulează cerinţe diverse, vi - zând competenţe de receptare şi de producere a mesajelor în diferite situaţii de comunicare, sesizarea unor valenţe stilistice, capacitatea de analiză, gândirea critică etc.; Evaluare curentă. Aplicaţii, în care se propun diverse aplicaţii ce pot fi efectuate atât în clasă cât şi acasă; Dincolo de text, unde se fac conexiuni diverse cu alte opere literare ale autorului sau ale altor autori.
    [Show full text]
  • Greek As Ottoman? Language, Identity and Mediation of Ottoman Culture in the Early Modern Period1
    Greek as Ottoman? Language, identity and mediation of Ottoman culture in the early modern period1 MICHAŁ WASIUCIONEK New Europe College Bucharest/LuxFaSS Abstract The scope of the paper is to examine the role of Greek as a conduit for the flow of cultural models between the Ottoman centre and the Christian periphery of the empire. The Danubian principalities of Moldavia and Wallachia witnessed throughout the early modern period a number of linguistic shifts, including the replacement of Slavonic literature with the one written in vernacular. Modern Romanian historiography has portrayed cultural change was a teleological one, triggered by the monetization of economy and the rise of new social classes. What this model fails to explain, though, is the partial retrenchment of vernacular as a literary medium in the eighteenth century, as it faced the stiff competition of Greek. The aim of this paper is to look at the ascendancy of Greek in the Danubian principalities and corresponding socio-economic and political changes through Ottoman lens. Rather than a departure from the developments that facilitated the victory of Romanian over Slavonic, the proliferation of Greek can be interpreted as their continuation, reflecting the growing integration of Moldavian and Wallachian elites into the fabric of the Ottoman Empire at the time when a new socio-political consensus was reaching its maturity. By its association with Ottoman-Orthodox Phanariot elites, the Greek language became an important conduit by which the provincial elites were able to integrate themselves within the larger social fabric, while also importing new models from the imperial centre. Keywords: Ottoman Empire; Danubian principalities; Greek language; Identity; Early Modern Period In 1965, a prominent Romanian medievalist Petre P.
    [Show full text]
  • STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2015, Nr.4(84) Seria “{Tiin\E Umanistice” ISSN 1811-2668 ISSN Online 2345-1009 P.43-60
    STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2015, nr.4(84) Seria “{tiin\e umanistice” ISSN 1811-2668 ISSN online 2345-1009 p.43-60 DIMENSIUNILE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ ALE PROCESULUI DE MODERNIZARE A ŢĂRII MOLDOVEI ÎN A DOUA JUMĂTATE A SEC.XVIII Valentin ARAPU Universitatea de Stat din Moldova Problema dimensiunilor economică şi socială ale procesului de modernizare a Ţării Moldovei în a doua jumătate a sec. XVIII este actuală prin prisma abordărilor ştiinţifice interdisciplinare. Transformările din societate sunt reflectate prin investigaţiile de ordin istoric, economic, social, demografic, sociologic şi juridic. Tema este cercetată pe dimensiu- nile didactică, economică şi socială. Pe dimensiunea didactică este elucidat conceptul de modernizare, fiind relevate principalele scheme de periodizare a epocii moderne în plan universal şi naţional. Aspectul modernizării pe dimensiunea economică este reflectat prin accentuarea rolului exercitat de centrele urbane în economia ţării şi al atelierelor noi de producţie în cadrul cărora procesul de muncă era organizat după modelul manufacturilor descentralizate. Majoritatea manufacturilor au fost înfiinţate de către domnitori, marii boieri sau la porunca nemijlocită a sultanilor. Dimensiunea socială a procesului de modernizare este relevantă prin sporirea rolului şi a ponderii exercitate de către viitoarea pătură burgheză, reprezentată de negustori, meseriaşi, intelectuali, funcţionari, proprietari de manufacturi şi de mici instalaţii industriale, cămătari, arendaşi de moşii şi de un număr însemnat de alogeni
    [Show full text]
  • From Ruscuk to Bessarabia: Manuk Bey and the Career of an Ottoman-Russian Middleman at the Beginning of the 19Th Century
    Cihannüma Tarih ve Coğrafya Araştırmaları Dergisi Sayı III/1 – Temmuz 2017, 23-43 FROM RUSCUK TO BESSARABIA: MANUK BEY AND THE CAREER OF AN OTTOMAN-RUSSIAN MIDDLEMAN AT THE BEGINNING OF THE 19TH CENTURY Stefania Costache* Abstract The life and political career of Manuk Mirzayan (d. 1817), the Armenian money-lender and acolyte of Mustapha Pasha Bairaktar, the ayan of Ruscuk, presents a good case of study of a Ottoman-Russian middleman of the early 19th century Balkans. As a product of the complicated internal and international problems of the Ottoman Balkans, he aptly managed to survive amongst the conflict between two empires and even benefited from the international conflicts as a middleman. By tracing his activities from Ruscuk to Bessarabia, this paper argues that Manuk’s decisions can be considered as strategies to improve his status and secure his life in an environment about which he could only speculate but which clearly favored agents who could cater to the competing interests of different empires and political factions. Keywords: Manuk Mirzayan, Balkans, Russia, Ottoman Empire Ruscuk'dan Besarabya'ya: Manuk Bey ve Bir Osmanlı-Rus Aracısı'nın 19. Yüzyıl Başındaki Kariyeri Öz Ruscuk ayanı Alemdar Mustafa Paşa’nın sarraf ve yardımcısı olan Ermeni Manuk Mirzayan’nın (ö. 1817), hayatı ve siyasi kariyeri 19. yüzyılın ilk yarısında Osmanlı-Rus bir arabulucunun stratejilerini anlamak açısından çok iyi bir örnek sunar. Aynı dönemin Osmanlı Balkanlarının karmaşık iç ve dış denge ve problemlerinin bir ürünü olan Manuk Bey, iki imparatorluk arasındaki çekişmelerde kurnaz bir şekilde ayakta kalmayı becermekle kalmamış, bir aracı olarak bu çekişmelerden faydalanmayı da bilmiştir.
    [Show full text]