DOCUMENTE DE ARHIVĂ PRIVIND ROBIA ŢIGANILOR
EPOCA DEZROBIRII
http://www.iini-minorities.ro ARCHIVE DOCUMENTS CONCERNING THE GYPSY SLAVERY
PERIOD OF EMANCIPA TION
Lucrarea a fost finanţată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) în cadrul proiectului de cercetare de tip Idei, cod proiect ID_717.
http://www.iini-minorities.ro ..., DOCUMENTE DE ARHIVA
PRIVIND ROBIA TIGANILOR'
EPOCA DEZROBIRII
Culegere editată de VENERA ACHIM şi RALUCA TOMI
Cu colaborarea FLORINEI MANUELA CONSTANTIN
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010
http://www.iini-minorities.ro Copyright© Editura Academiei Române, 2010 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii.
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5 050711, Bucureşti, România Tel: 402 1-318 81 46, 4021-318 81 06 Fax: 402 1-3 1 8 24 44 E-mail: [email protected] Adresa web: www.ear.ro
Referenţi ştiinţifici: Acad. Ştefan ŞTEFĂNESCU Dr. Daniela BUŞĂ
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Documente de arhivă privind robia ţiganilor : epoca dezrobirii 1 culegere editată de Venera Achim, Raluca Torni - Bucureşti : Editura Academiei Române, 2010 ISBN 978-973-27-20 14-1
1. Achim, Venera (ed.) Il. Torni, Raluca (ed.)
323.1 (=2 14.58)
Redactor: Gelu NEGREA Tehnoredactare: Luiza STAN Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU
Bun de tipar: 20. 12.2010. Format: 16/70 x 100 Coli de tipar: 22,5
C.Z. pentru biblioteci mari: 326:323.1(=91 .499)(498)« 1830-1 860»(00-12)
C.Z. pentru biblioteci mici: 9
http://www.iini-minorities.ro CUPRINS
Cuvânt înainte ...... V 11
Foreword...... XI
Rezumate le documentelor...... XV
Summary ofDocuments ...... XLV
DOCUMENTE ......
Glosar ...... 245
Indice general ...... 249
Anexe ...... 269
\!
http://www.iini-minorities.ro http://www.iini-minorities.ro CUVÂNT ÎNAINTE
Această culegere de documente este un rezultat al proiectului de cercetare cu titlul Problema ţiganilor în România în secolul al XIX-lea. Instituţia robiei, mişcarea aboliţionistă şi emanciparea ţiganilor, proiect finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, cod proiect ID_7 17, şi realizat de un " colectiv de la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga , condus de Viorel Achim. Robia a fo st o instituţie care a făcut parte din sistemul social al Ţării Româneşti şi al Moldovei de la fo ndarea celor două principate în secolul al XIV-lea şi până în aj unul Unirii din 1859. Etapa studiată în cadrul proiectului de cercetare menţionat (intervalul cea 1830 - cea 1860) şi ilustrată cu documentele reunite în acest volum a fo st marcată de prevederile Regulamentelor organice referitoare la robi, urmate de măsurile denatură legislativă şi administrativă vizând "îmbunătăţirea soartei ţiganilor statului", adoptate începând chiar cu anul 1831, dar şi de efortul legislativ de desfiinţare a robiei, care a debutat cu dezrobirea robilor statului (în 1843 în Ţara Românească şi în 1844 în Moldova), celor ai mănăstirilor ( 1844 în Moldova şi 1847 în Ţara Românească) şi s-a sfârşit odată cu docretele de emancipare a robilor deţinuţi de particulari ( 1855 în Moldova şi 1856 în Ţara Românească). În prima parte a perioadei care ne interesează reglementările s-au referit în principal la lichidarea nomadismului, aşezarea ţiganilor în sate şi deprinderea lor cu lucrul pământului, civilizarea lor. Începând cu mijlocul deceniului cinci, însă, chestiunea desfiinţării, într-un orizont de timp mai scurt sau mai lung, a robiei ca instituţie, a dominat discuţia publică în legătură cu robia şi ţiganii. Documentele din această colecţie, deşi privesc prioritar chestiuni economice, sociale şi fiscale, sunt o oglindă a modului în care societatea românească, în ansamblu, şi elita românească, în particular, s-au raportat la robia ţiganilor. Chestiunea robiei a fost importantă pentru contemporani, deoarece era vorba de o populaţie numeroasă, însumând, în a doua jumătate a deceniului şase, atunci când a fo st emancipată ultima categorie de robi, cei ai particularilor, aproximativ 250.000 de oameni, ceea ce însemna 7% din populaţia principatelor. În momentul înfăptuirii României moderne, în 1859, robia nu mai exista, ea fu sese abolită cu câţiva ani înainte, dar unele categorii de fo şti robi încă beneficiau de un regim juridic şi fiscal special, de natură să le faciliteze integrarea în comunităţile rurale unde fuseseră aşezaţi. Acestea sunt şi motivele pentru care documentele din colecţia noastră acoperă intervalul 1831-1859. Am încercat, de asemenea, să asigurăm un anumit echilibru numeric între diferitele perioade ale acestui interval. Documentele selectate de noi din diferite arhive, toate inedite, acoperă o problematică fo arte variată, de la aspectele socio-economice şi juridice ale robiei în
http://www.iini-minorities.ro VII principatele române în perioada 1831-1855/1856 (relaţiile stăpân-rob, vânzări şi schimburi de robi, munca robilor pe moşii, fo losirea robilor statului la unele lucrări publice, fu ga robilor de pe moşii sau din satele unde au fo st fixaţi şi măsurile luate de autorităţi pentru prinderea fu garilor, deplasările robilor dintr-un principat în altul sau peste Dunăre, strângerea birului şi a altor obligaţii ale robilor, infracţiuni comise de robi şi pedepse etc.), la probleme de fam ilie (căsătorii, acte de bigamie, conflicte domestice etc.). Câteva documente ilustrează organizarea internăa cetelor de tigani. Mai multe documente se referă la răscumpărarea de către stat a robilor particulari în epoca de dinaintea ultimelor două legi de dezrobire, din 1855 şi 1856. Altele se ocupă de procesul de compensare a fo ştilor proprietari de robi în baza acestor legi, până în 1859. Intenţia noastră a fo st de a ilustra procesul de dezrobire, care a avut şi o însemnată componentă financiară. Unele dintre aceste documente (eventual numai anexele lor) reprezintă tabele statistice sau calcule economice ori liste cu robi emancipaţi. Nu am introdus în această culegere acte legislative din epocă, fie că e vorba de legislaţia de îmbunătăţire a stării ţiganilor, iniţiată chiar în anul 1831, fie de legile de dezrobire din intervalul 1843-1856, cu instrucţiunile de aplicare şi celelalte măsuri de ordin juridic sau administrativ, deoarece această categorie de izvoare istorice face obiectul unui volum special, realizat tot în cadrul proiectului nostru de cercetare. Nu ne-am oprit nici la mişcarea aboliţionistă, deoarece aceasta ţine de viaţa politică şi intelectuală a principatelor române. Am introdus doar două documente care au relevanţă pentru atmosfera aboliţionistă a acelui timp, anume o declaraţie a unui proprietar de robi din Moldova care, în 1844, deci într-un moment în care ideile aboliţioniste abia se înfiripaseră la noi, a renunţat la robii săi, eliberându-i, motivându-şi gestul cu crezul său aboliţionist ( doc. III) şi o adresă a Secretariatului de Stat al Moldovei referitoare la gestul lui Vasile Alecsandri de a-şi elibera robii (doc. 193). Parcurgerea volumului oferă o imagine cuprinzătoare a robiei şi a populaţiei de robi ţigani în ultimele decenii de existenţă a acestei instituţii. Volumul oferă informaţie originală, nu numai în sensul datelor mărunte specifice oricărui document istoric, ci şi sub aspectul punerii la dispoziţia cititorului, prin intermediul unor cazuri particulare reflectate de documente disparate, a întregii problematici a robiei ţiganilor într-o epocă de profunde mutaţii sub toate aspectele. Componentele acestei realităţi sociale complexe pot fi sesizate pe documentele acestei colecţii. Acest volum de documente este singurul consacrat tematicii speciale a robiei din istoriografiaromână. El se înscrie însă într-o serie, din păcate nu fo arte bogată, de culegeri de documente cu conţinut economic şi social din Ţara Românească şi Moldova din prima parte a epocii modernepubl icate de-a lungul timpului. Există în acest volum multe chestiuni legate de robie şi robi care nu apar în niciun alt text istoric publicat până acum, fie că este vorba de documente, fie de studii istorice. Am gândit volumul ca punct de plecare pentru studii pe tema robiei sau a istoriei ţiganilor, dar şi ca mijloc de trezire a interesului pentru această temă de cercetare, neglijată mult timp în istoriografianoastră.
VIII http://www.iini-minorities.ro Chiar dacă specificul acestui volum este dat de tematica lui, care priveşte robia în ultimele decenii de existenţă a acestei instituţii, ne adresăm nu numai comunităţii istoricilor, ci şi altor cercetători. Suntem siguri că lingviştii vor găsi aici material de interes pentru ei. Credem că documentele noastre vor putea fi valorificate şi de sociologi şi antropologi, nu numai pentru conţinutul lor, ci şi pentru faptul că ele provin din medii sociale din cele mai diferite. Chiar de la selecţia documentelor, ne-am propus ca ele, prin emitent şi prin conţinut, să acopere o paletă cât mai largă sub aspect social şi cultural. Am avut în vedere inclusiv repartiţia regională a documentelor.
Sumarul volumului de faţă include Rezumatele documentelor în limba română şi în limba engleză, documentele propriu-zise, un Glosar şi un Indice de localităţi, persoane şi materii, precum şi o Anexă unde sunt introduse 12 facsimile, de natură să ilustreze varietatea tipurilor de documente, sub aspectul fo rmei şi grafiei. Cele 235 de documente din această culegere au fo st selectate din Arhivele Naţionale Istorice Centrale (ANIC), fo ndurile Departamentul Trebilor din Lăuntru - Moldova, Mănăstirea Mărgineni, Mănăstirea Sf Sp iridon Vechi, Min isterul de In terne - Diviziunea administrativă, Min isterul de In terne - Diviziunea Il, Obştescul Divan al Ţării Româneşti, Visteria Mo ldovei, Vo rnicia din Lăuntru, Vo rnicia Te mniţe/ar şi colecţiile Emil Vârtosu şi Manuscrise; Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Argeş (ANSJ Argeş), fo ndurile Prefectura judeţului Argeş şi Subocârmuirea plasei Argeş; ANSJ Dolj, fo nd Curtea de Apel, secţia Il şi colecţia Documente; ANSJ Iaşi, fondurile Ep itropia Generală Sf Sp iridon Iaşi, Isprăvnicia ţinutului laş i, Ministerul de In terne, Ministerul Justiţiei, Nazâria ţiganilor şi Visteria Mo ldovei; ANSJ Vâlcea, fo nd Prefectura judeţului Vâ lcea; Biblioteca Academiei Române, colecţia Manuscrise. Documentele sunt în limba română, scrise cu alfabetul chirilic de tranziţie. Am păstrat limbaj ul epocii, intervenind cât mai puţin în texte, pentru a menţine " veridicitatea şi pitorescul vremii. Am uniformizat doar utilizarea literei "â în interiorul cuvintelor, am unificat cuvintele care în epocă se scriau separat şi am " introdus cratime şi virgule acolo unde a fo st necesar. Am păstrat scrierea cu "cs în " " " " " loc de "x , dublu "n sau dublu "i unde au fo st fo losite astfel, "n în loc de "m " " înainte de "b şi "p ; pentru documentele din Moldova am menţinut specificul regiunii. Nu am modificat în niciun fe l numele localităţilor sau cel al persoanelor, Nu am intervenit nici în denumirea instituţiilor, diferită de multe ori de la un document la altul, chiar dacă reprezentau aceeaşi autoritate. Indicele general fo loseşte la aflarea numelui corect al localităţii sau al instituţiei. Acolo unde a fo st necesar am întregit noţiunile, fo losind paranteze drepte. Tot între paranteze drepte am semnalat şi existenţa unor cuvinte indescifrabile, şterse sau tăiate din text. Pentru cursivitatea lecturii şi evitarea repetiţiilor, am renunţat la notele de subsol, iar cuvintele astăzi dispărute din vocabular îşi au explicaţia în glosarul din fi nal. Înţelegerea conţinutului documentelor este facilitată de rezumatele însoţitoare. Fiecare rezumat cuprinde locul unde a fost redactat documentul (Ţara Românească sau
IX http://www.iini-minorities.ro Moldova), emitentul (instituţie sau persoană), destinatarul (instituţie sau persoană), tipul documentului, problematica la care face referire. Tot aici am menţionat, unde a fost cazul, alte documentele cu care documentul redat se află în legătură sau care se referă la aceleaşi persoane. Documentele sunt dispuse cronologic.
Contribuţia Florinei Manuela Constantin la acest volum constă în selectarea şi transliterarea documentelor de la ANSJ Dolj ( doc. 6, 14, 15, 52, 61, 62, 66, 68, 116, 187), precum şi transliterarea unor documente de la ANIC (doc. 5, 7, 8, 9, 31, 44, 79, 103, 108, 110, 113, 119), ANDJ Argeş (doc. 1, 2, 3, 59, 60, 65) şi ANSJ Iaşi (doc. 36, 37, 38, 39, 67, 69, 70, 94, 96, 99). La realizarea acestui volum au colaborat şi ceilalţi membri ai echipei de cercetare, Viorel Achim (selectare de documente de la ANIC şi ANSJ Iaşi) şi Petre Matei (selectare de documente de la ANSJ Argeş). Mulţumiri speciale adresăm doamnei Ioana Constantinescu, fo stă " cercetătoare la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga , de a cărei experienţă în paleografia chirilică şi editarea izvoarelor am beneficiat pe parcursul elaborării acestei lucrări. Dorim să mulţumim şi celor care ne-au facilitat activitatea de adunare a materialului arhivistic: Dorin Dobrincu, director general al Arhivelor Naţionale ale României; Dumitru Andronie, director al ANSJ Vâlcea; Cătălin Botoşineanu, director al ANSJ Iaşi; Dan Ovidiu Pintilie, director al ANSJ Argeş, Mihaela Dudu, director al ANSJ Dolj şi doamnelor Gabriela Dumitrescu şi Ileana Cristescu de la Biblioteca Academiei Române.
Ve nera ACHIM, Raluca TOM/
X http://www.iini-minorities.ro FOREWORD
This document collection is a result of the research project entitled The Gypsy Problem in Romania in the 19th Century. Th e Institution of Slavery, the Abolitionist Mo vement and the Emancipation of Gypsies. This project was financed by the National University Research Council (CNCSIS), project code 10_7 17, and was developed by a team of researchers from the "Nicolae Iorga" Institute of History, lead by Viorel Achim. Slavery was an institution that was part of the social system of Wallachia and Moldavia since the foundation ofthe two principalities in the 14th century and until the eve of their unification in the year 1859. The period studied within the above mentioned research project (ca. 1830-ca. 1860) and illustrated with the help ofthe documents published in this volume was highly influencedby the provisions of the Organic Regu/ations regarding slaves and fo llowed by the legal and administrative measures aiming at "improving the condition of the state Gypsies," adopted starting with the year 1831, but also by the legal effort to abolish slavery, which began with the emancipation of the state slaves (in 1843 in Wallachia and in 1844 Moldavia), of the monastery slaves ( 1844 in Moldavia and 184 7 in Wallachia) and finished with the emancipation laws fo r the slaves owed by private persons (1855 in Moldavia and 1856 in Wallachia). In the first part of the period we studied, these regulations mainly aimed at eliminating nomadism, settling down the Gypsies in villages and training them in the tilling of the land, civilizing them. Nevertheless, start ing with the mid of the 1840s, the issue of abolishing the slavery on a shorter or longer term has dominated the public discussion regarding slavery and the Gypsies. The documents in this collection, albeit mainly addressing economica!, social and fiscal issues, reflect the way in which the Romanian society as a whole and the Romanian elites, in particular, have positioned themselves to the issue of Gypsy slavery. This issue was important to the people of that time, since it concerned a numerous population which counted, in the second half of the 1850s, when the last slave category, the ones belonging to private persons, was emancipated, approximately 250,000 people. This amounted to 7% of the population of the two principalities. In 1859, when modern Romania was created, slavery did not exist anymore, having been abolished severa) years before, yet some categories of fonnersla ves sti li had a special legal and fiscai status, meant to fa cilitate their integration into the rural communities they had been settled in. These are also the reasons why the documents in our collection cover the period
XI http://www.iini-minorities.ro 1831-1859. Nevertheless, we have tried to provide a balance among the diffe rent years ofthis time span. Ali documents that we have selected fr om various archives have never been published before. They cover a series of very diffe rent issues, starting from the social, economic and legal aspects of the slavery in the Romanian principalities in the period 1831-1855/1856 (master-slave relations, slave sale and exchange, slave work on the estate, the use of state slaves at public works, tlightof the slaves from the estates or from the villages they had been settled in and the measures taken by the authorities fo r catching the fu gitives, the movement of slaves fr om a principality to the other or to the other side of the Danube, the collection of taxes and other duties ofthe slaves, crimes committed by the slaves and their punishment etc.), to family problems (weddings, bigamy, domestic disputes etc.). Severa! documents highlight the interna! organization of the Gypsy bands. A series of documents refer to the compensation paid in exchange fo r the slaves by the state to the private persons before the last two emancipation laws of 1855 and 1856 were issued. Other documents deal with the process of compensating the fo rmer slave owners according to these laws, until the year 1859. Our intention was to illustrate the emancipation process, which also had an important financial component. Some of these documents with their annexes include statistica! tables, economica! estimates or lists of emancipated slaves. We have not included in this collection the legal texts of the age regarding the improvement of the condition of the state Gypsies initiated in 1831, or those on the actual emancipation, of the period 1843-1856, with their implementation instructions, as well as the other legal or administrative measures. This category of historical sources constitutes the object of a diffe rent volume, which was drawn up within the research project mentioned above as well. We chose not to take a closer look to the abolitionist movement, since it was part of the politica! and intellectual life of the Romanian principalities. We have only included two documents that are relevant fo r the abolitionist spirit of the time: a declaration of a slave owner from Moldavia, who, in the year 1844 (i.e. at a time when the abolitionist ideas have not acquired a large audience yet), gave up on his slaves and liberated them. He explained his gesture by stating his abolitionist belief (doc. III). The second document is a letter issued by the State Secretariat of Moldavia regarding Vasile Alecsandri's act of freeing his slaves (doc. 193). This volume offersthe reader a comprehensive view on slavery and Gypsy slave population during the last decades of this institution's existence. The book offers original information, not only in the sense of offering details that are specific to any historical document, but also by offering the reader, by means of individual cases retlectedby different documents, a holistic view upon the issue of Gypsy slavery in an age that went through deep changes in ali its aspects. The components of this complex social reality can be identified in the documents selected in this collection. This document collection is the only one in the Romanian historiography dealing with this very special subject. Nonetheless, it may be aligned to an unfortunately not very long series of document collections with economic and
XII http://www.iini-minorities.ro social content fr om Wallachia and Moldavia fr om the first part of the modern age. This volume contains, nevertheless, more issues related to slavery and slaves than any other historical text---documents or historical studies-that has been published until now. We wish this volume to be a starting point for the study of Gypsy slavery or history, as well as a means to arouse the interest for this research subject that has been neglected for too long by our historiography. Even if this volume mainly addresses the issue of slavery in the last decades of its existence, we do not only address the community of historians, but also that of other categories of researchers. We are sure that linguists will find here interesting material as well. We also think that our documents may be successfully used by sociologists and anthropologists, not only because oftheir content, but also because they originate fr om the most various social backgrounds. From the earliest selection stage, we have wanted these documents to cover a large spectrum of social and cultural backgrounds. We took into account the regional distribution of the documents as well.
This volume includes a Summary of the documents in Romanian and English, the actual documents, a Glossary and an Index of places, names and matters, as well as an Annex with 12 facsimiles, meant to illustrate how varied the documents are in form and writing. The 235 documents in this collection have been selected fr om the Central Historical National Archives (ANIC), the fu nds: Departamentul Trebilor din Lăuntru - Mo ldova (Department of Interna! Affairs - Moldavia), Mănăstirea Mărgineni (Mărgineni Monastery), Mănăstirea Sf Sp iridon Vechi (St. Spiridon Vechi Monastery), Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă (Ministry of Interna( Affairs - the Administrative Division), Min isterul de Interne - Diviziunea II (Ministry of the Interior - 2nd Division), Obştescul Divan al Ţării Româneşti (General Council of Wallachia), Visteria Mo ldovei (Treasury of Moldavia), Vornicia din Lăuntru (Department of Interior), Vo rnicia Te mniţe/ar (Prison Authority) and the collections Emil Vârtosu and Manuscrise (Manuscripts); the County Office of National Archives Argeş (ANSJ Argeş), the fu nds Prefectura judeţului Argeş (Prefecture of the Argeş county) and Subocârmuirea plasei Argeş (Sub-administration of the Argeş district); ANSJ Dolj, the fu nd Curtea de Apel, secţia II (Court of Appeal, 2nd Section) and the Documente (Documents) collection; ANSJ Iaşi, the fu nds Ep itropia Generală Sf Sp iridon Iaşi (St. Spiridon General Trusteeship in Iaşi), Isprăvnicia ţinutului Iaşi (Administration of the Iaşi county), Ministerul de In terne (Ministry of the Interior), Min isterul Justiţiei (Ministry of Justice), Nazâria ţiganilor (Gypsy Slave Authority) and Visteria Mo ldovei (Treasury of Moldavia); ANSJ Vâlcea, the fu nd Prefectura judeţului Vâlcea (Prefecture of the Vâlcea county); the Library of the Romanian Academy, the Manuscrise (Manuscripts) collection. The documents are written in Romanian, in the Cyrillic transitional alphabet. We have kept the language of the time and tried to intervene as little as possible in the texts, in order to keep the authentic and picturesque atmosphere ofthat age. We have only standardized the use of the Romanian letter "â" fo r ali the documents,
XIII http://www.iini-minorities.ro united the words that were written separately at that time and inserted hyphens and commas where they were necessary. We have kept the words with "cs" instead of "x," double "n" or double "i" where they were used as such, "n" instead of "m" before "b" and "p"; fo r the documents from Moldavia we have kept the specific language of the region. We have not changed by no means the names of localities and persons. Moreover, we have not modified the name of the institutions, although they sometimes vary from one document to another, even if they represented the same body. The General Index helps in finding out the correct name of a town or an institution. Where necessary, we have given the whole word, by using squared brackets. Also between squared brackets we have signaled the existence of illegible and erased words or words that were cut-out from the text. In order to keep the fluency of the text and to avoid repetitions, we have given up on using fo otnotes. The words that do not exist nowadays anymore have been explained in the Glossary at the end of the volume. The understanding of the document is facilitated by the accompanying summaries. Each summary contains the place where the document was drawn up (Wallachia or Moldavia), the issuer (institution or person), the recipient (institution or person), the type of document, the problems it refers to. Where necessary, we have also mentioned other documents which the published document is connected with or refers to the same persons. The documents are listed in chronological order.
The contribution by Florina Manuela Constantin to this volume consists of selecting and transliterating the documents from ANSJ Dolj ( doc. 6, 14, 15, 52, 61, 62, 66, 68, 104, 116, 187), as well as transliterating documents from ANIC (doc. 5, 7, 8, 9, 31, 44, 79, 103, 108, 110, 113, 119), ANSJ Argeş (doc. 1, 2, 3, 59, 60, 65) and ANSJ Iaşi (doc. 36, 37, 38, 39, 67, 69, 70, 94, 96, 99). This volume has also received the help of the other members of the research team, Viorel Achim (selection of documents from ANIC and ANSJ Iaşi) and Petre Matei (selection of documents from ANSJ Argeş). We address special thanks to Mrs. Ioana Constantinescu, fo rmer researcher at the "Nicolae Iorga" Institute of History, whose experti se in Cyrillic paleography and editing archive sources has been extremely helpful during the work on this book. We would also like to thank those who have helped us select archive materials: Dorin Dobrincu, general director of the National Archives of Romania; Dumitru Andronie, director of ANSJ Vâlcea; Cătălin Botoşineanu, director of ANSJ Iaşi; Dan Ovidiu Pintilie, director of ANSJ Argeş, Mihaela Dudu, director of ANSJ Dolj; and Gabriela Dumitrescu and Ileana Cristescu at the Library of the Romanian Academy.
Ve nera ACHIM, Raluca TOM!
XIV http://www.iini-minorities.ro REZUMA TELE DOCUMENTELOR
1. 1831 septembrie 5. Ţara Românească. Marea Vornicie din Lăuntru către proprietarii de robi ţigani din principat. Circulară privitoare la răspunderea ce revine proprietarilor pentru neregulile săvârşite de ţigani. (Dosar împreună cu doc. 2 şi doc. 3.)
2. 1831 septembrie 6. Ţara Românească. Marea Vornicie din Lăuntru către ocârmuitorul judeţului Argeş. Ordine referitoare la răspunderea ce revine proprietarilor de robi ţigani pentru neregulile săvârşite de ţigani şi la izgonirea netoţilor din principat. (Dosar împreună cu doc. 1 şi doc. 3.)
3. 1831 septembrie 24. Ţara Românească. Ocârmuitorul judeţului Argeş către zapciii din plasa Piteşti. Ordin referitor la rezolvarea plângerilor locuitorilor din satul Budeasa în legătură cu pagubele produse de ţiganii netoţi şi izgonirea acestora. (Dosar împreună cu doc. 1 şi doc. 2.)
4. 1831 noiembrie 13. Ţara Românească. Vistieria către Vornicia Temniţelor. Adresă privitoare la dispunerea unei anchete pentru lămurirea situaţiei a doi ţigani ai statului (cu fa miliile lor), înscrişi abuziv pe lista săteni lor din satul Gruiu, judeţul Ilfov, şi obligaţi la plata capitaţiei.
5. 1831 decembrie 1. Moldova. Asanache Dan paharnic către postelnicul Costache Suţu. Învoială pentru cele 27 de sălaşe de ţigani pe care acesta i le-a vândut, dar care sunt împrăştiate în toată Moldova şi trebuie să fie căutate.
6. 1831 decembrie 15. Ţara Românească. Niculae Prisăceanu, epitropul casei răposatului clucer Dinicu Oteteleşanu, către Dimitrie Arnan biv vei serdar. Act de vânzare a robului Ghiţă sin Ţigănuş lăutaru, contra sumei de 500 de taleri.
7. 1831 decembrie 19. Ţara Românească. Logofeţia Pricinilor Bisericeşti către egumenul mănăstirii Sf. Spiridon Vechi din Bucureşti. Adresă prin care se cere lista cu numărul călugărilor şi ţiganilor acelei mănăstiri, precum şi ai schiturilor şi metocurilor aparţinătoare.
8. 1832 ianuarie 19. Moldova. Logofătul Iordache Catargiu către postelnicul Costache Suţu. Înscris cuprinzând condiţiile unui schimb de ţigani: pentru sălaşele sale de ţigani fu gite în Ţara Românească, logofătul primeşte sălaşele de ţigani ale postelnicului fu gite în Moldova. Actul este însoţit de lista ţiganilor fu gari ai logofătului.
XV http://www.iini-minorities.ro 9. 1832 martie 22. Ţara Românească. Dimitrie (Dumitrache) sluger către Simion Marcovici. Zapis pentru vânzarea a trei ţigani robi, moştenire de la mama sa, contra sumei de 40 galbeni împărăteşti. Actul cuprinde şi semnăturile rudelor apropiate cu drept de protimis, care sunt de acord cu vânzarea. Marea Logofeţie a Dreptăţii consfinţeşte vânzarea, constatând că a fo st respectat dreptul de protimis.
10. 1832 decembrie 18. Ţara Românească. Polcovnicul Chiriac Nica, subocârmuitorul ţiganilor statului din plasa Oraşului, judeţul Slam Râmnic, către Vornicia Temniţelor. Raport privind situaţia a Il ţigani, nominalizaţi, veniţi cu un an în urmă din Moldova şi acum fu giţi în acelaşi principat. Cere aprobare pentru scoaterea lor de la plata capitaţiei începând cu trimestrul 1 al anului 1833. (Dosarîmpreună cu dac. 11.) 11. 1833 ianuarie 4. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Vistierie. Adresă prin care aduce la cunoştinţă situaţia trimisă Vomiciei de polcovnicul Chiriac Nica, subocârmuitorul ţiganilor statului din plasa Oraşului, judeţul Slam Râmnic. Se cere aprobare pentru scoaterea celor Il ţigani ai statului de la plata capitaţiei începând cu trimestrul 1 al anului 1833. (Dosar împreună cu dac. 1 0.)
12. 1833 iulie
13. 1833 septembrie 29. Moldova. Avram sin Gheorghe [Codin], bulubaşa lingurarilor din ţinutul Tecuci, către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă privitoare la problemele de fa milie pe care le are cu socrul său, Stroe Sădog bulubaşă. Cere despăgubiri pentru a se muta cu soţia sa. (Dosar împreună cu dac. 25.)
14. 1833 octombrie 17. Ţara Românească. Judecătoria judeţului Vâlcea către Divanul Ţării Româneşti. Copie a raportului rezultat în urma cercetărilor privitoare la situaţia ţiganilor mănăstirii Cozia, Stan Nacu şi Dumitru Gâlcă, căsătoriţi cu aceeaşi ţigancă, Maria. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea situaţiei. (Dosar împreună cu dac. 15 şi dac. 52.)
15. 1833 noiembrie 18. Ţara Românească. Hotărârea Divanului Ţării Româneşti în cazul celor doi robi ţigani ai mănăstirii Cozia, Stan Nacu şi Dumitru Gâlcă, căsătoriţi cu aceeaşi ţigancă, Maria. Se stabilesc pedepse pentru Dumitru Gâlcă, al doilea soţ, protopopul care a aprobat căsătoria şi naşul de cununie. Maria urmează să se întoarcă la primul soţ. Hotărârea este adusă la cunoştinţa împricinaţilor. (Dosar împreună cu dac. 14 şi dac. 52.)
XVI http://www.iini-minorities.ro 16. 1834 aprilie 1. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşii de Vaslui. Adresă prin care se cere grăbirea strângerii dajdiei de la ţiganii statului.
17. 1834 aprilie 4. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşii de ursari moldoveni. Adresă prin care se cere strângerea dărilor fărăabuzu ri.
18. 1834 aprilie 20. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către Dumitrache sin Micu, bulubaşă. Adresă despre plângerea lui Ştefan Felce Panait, care 1-a acuzat pe bulubaşă de abuz în strângerea birului.
19. 1834 aprilie 23. Moldova. Ocolaşul Petrache Braşovanu către Nazâria robilor ocârmuirii. Raport privitor la strângerea birului de la ursarii Moldovei. Birul nu poate fi strâns repede, pentru că ursarii sunt risipiţi .
20. 1834 aprilie 27. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârl igătura. Adresă despre ţiganii care se sustrag de la plata dajdiei pe motiv că sunt pustnici. Să nu fiescutiţi de plata dajdiei.
21. 1834 mai 10. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul ursarilor moldoveni. Adresă prin care cere să se cerceteze împrejurările căsătoriei dintre doi veri, fapt ce contravine pravilelor bisericii ortodoxe.
22. 1834 mai 17. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către autorităţile din ţinutul Vaslui. Adresă prin care li se cere să asigure locuinţă ocolaşilor în sate pe perioada strângerii dajdiei de la robi.
23. 1834 mai 28. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Tecuci. Adresă prin care i se cere să cerceteze jalba lui Pavel sin Vasile Mititelu. Va fi pedepsit dacă nu respectă poruncile primite.
24. 1834 iunie 13. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârligătura. Adresă prin care se cere cercetarea pricinii dintre Toader sin Lupu şi socrii săi, relativă la zestrea promisă soţiei sale, pe care nu a primit-o.
25. 1834 iulie 6. Moldova. Avram sin Gheorghe Codin, bulubaşa lingurarilor, către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă împotriva socrului său, bulubaşa Stroe Sădoc (Sădog în documentul anterior), care voia să-I despartă de soţie. Socoteală de cheltuielile pe care le-a făcut în timpul judecăţilor. (Dosar împreună cu doc. 13.)
26. 1834 septembrie 14. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Tecuci. Adresă prin care se cere rezolvarea unei pricini între ţiganul ursar Ştefan sin Pomica şi soţia sa.
27. 1834 septembrie 15. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Vaslui. Adresă prin care se cere să se cerceteze pricina ţigăncii Maria lui Simion Andronache, bătută de soţul ei. Cazul va fi prezentat în fa ţa Nazâriei numai dacă nu poate fi rezolvat de slujbaş.
XVII http://www.iini-minorities.ro 28. 1834 octombrie 4. Moldova. Visteria către Nazâria robilor ocârmutrti. Adresă prin care se cere strângerea dărilor de la robi, fără a-i constrânge să le plătească pe toate o dată.
29. 1834 noiembrie 20. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Vaslui. Adresă prin care este confirmată primirea parţială a dajdiei pe ultimul trimestru al anului şi sunt trimise instrucţiuni pentru rezolvarea pricinilor dintre ţiganii statului. Sluj başul este ameninţat cu îndepărtarea din fu ncţie pentru fe lul în care îşi îndeplineşte atribuţiile.
30. 1834 decembrie 3. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşi. Circulară prin care se cere strângerea rapidă a dărilor de la ţiganii statului. Slujbaşii care nu îndeplinesc ordinul vor fi cercetaţi pe cheltuiala lor şi îndepărtaţi din slujbă.
31. 1835 ianuarie 1. Ţara Românească. Simion Marcovici către băneasa Elisaveta Brâncoveanu. Zapis de adeverire pentru un schimb de robi: primeşte doi ţigani tineri în schimbul altor trei, pe care îi cumpărase anterior, dar pe care nu îi putea stăpâni, "fiindrău nărăviţi şi [de-]a pururea fu gari". Înapoiază actele vânzării anulate prin acest schimb.
32. 1835 ianuarie 3. Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Argeş către subocârmuirea plăşii Argeş. Adresă prin care se cere strângerea "negreşit şi fărăzăbavă" a dajdiei pe ultimul trimestru al anului 1835 de la robii mănăstirii Tismana aflători în cuprinsul plăşii, conform listei alăturate. Se pare, însă, că lista nu a fo st trimisă şi subocânnuitorul plăşii insistă pentru primirea ei.
33. 1835 fe bruarie 5. Moldova. Alexandru Cantacuzino către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă în legătură cu fu ga unor ţigani ai săi de pe moşia Gaia, ţinutul Suceava, găsiţi amestecaţi cu ţiganii domneşti din ceata judelui Sandu Pulicoi în satul Ruşcoia. Arată că a fo st păgubit de banii birului pe doi ani şi cere aj utor pentru aducerea lor înapoi. Alătură lista ţiganilor fu giţi. (Dosar împreună cu doc. 35.)
34. 1835 fe bruarie 9. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocoalele Vorniciei, Vasluiului, Cârligăturii şi Tecuciului. Circulară prin care se cere strângerea banilor pe trimestrul întâi al anului în curs.
35. 1835 fe bruarie 22. Moldova. Un ocolaş al Nazâriei robilor cârmuirii către Vistierie. Raport asupra cercetărilor făcute în urma jalbei cneazului Alexandru Cantacuzino, în legătură cu robii lui lingurari, fu giţi şi oploşiţi printre sălaşele robilor ocârmuirii. Numai unul din cei şapte ţigani menţionaţi de cneaz a fo st descoperit. Slujbaşul Nazâriei menţionează însă că, printre robii lui Alexandru Cantacuzino pripăşiţi pe moşia Deleni a postelnicului Iorgu Ghica, se ascund opt ţigani lingurari ai statului. Cneazul insistă asupra recuperării celor şase robi, nedescoperiţi încă. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea situaţiei. (Dosar împreună cu doc. 33.)
XVIII http://www.iini-minorities.ro 36. 1835 fe bruarie 22. Moldova. Ocolaşul Vorniciei către Nazâria robilor ocârmuirii. Raport de îndeplinire a poruncii primite, de a trimite 40 de salahori care să lucreze la via domnească. (Dosar împreună cu doc. 37, doc. 38 şi doc. 39; vezi şi doc. 67, doc. 69, doc. 71.)
37. 1835 martie 2. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârligătura. Poruncă privitoare la organizarea muncii pe moşiile domneşti. Se arată condiţiile trimiterii unor salahori dintre robii ocârmuirii. (Dosar împreună cu doc. 36, doc. 38 şi doc. 39; vezi şi doc. 67, doc. 69, doc. 71.)
38. 1835 martie 5. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârligătura. Poruncă pentru trimiterea unor salahori dintre robii lingurari ai statului, la muncă la grădina domnească de la Socola, în ziua de 17 martie. Salahorii trebuie să îşi aducă unelte de lucru şi mâncare. (Dosar împreună cu doc. 36, doc. 37 şi doc. 39; vezi şi doc. 67, doc. 69, doc. 71.)
39. 1835 martie 17. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul din " Cârligătura. Poruncă pentru trimiterea unor salahori "vrednici de muncă la " grădina domnească de la Socola, nu a unor "copii nevrăstnici de lucru . (Dosar împreună cu doc. 36, doc. 37 şi doc. 38; vezi şi doc. 67, doc. 69, doc. 71.)
40. 1835 mai 27. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârligătura. Poruncă pentru numirea unui zapciu pentru supravegherea ocolaşului şi pentru prezentarea acestuia cu dajdia de pe primele două trimestre ale anului.
41. 1835 iunie 5. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul ursarilor munteni. Poruncă pentru numirea unui zapciu pentru aducerea ocolaşului, cu dajdia de pe primul trimestru al anului.
42. 1835 iulie 30. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către bulubaşii ursarilor. Poruncă pentru strângerea sumelor restante din dajdiile datorate de ursari pe primele trimestre ale anului.
43. 1835 octombrie 11. Moldova. Domnitorul Mihail Sturdza către hatmanul Emanoil Manu, nazârul robilor ocârmuirii. Poruncă domnească pentru strângerea unui supliment de câte 9 lei de la fiecare dajnic, până la sfârşitul anului. Se motivează mărirea dajdiei prin creşterea cheltuielilor ţării şi " "darea cuvenită Înaltei Porţi . (Vezi şi doc. 45 şi doc. 49.) 44. 1835 noiembrie 6. Ţara Românească. Marea Logofeţie a Pricinilor Bisericeşti către egumenul mănăstirii Sf. Spiridon Vechi. Adresă prin care se cere mănăstirii ca, în termen de două săptămâni, să asigure necesarul de făină şi mălai pentru ţiganii şi lucrătorii proprii. Măsura este luată ca urmare a lipsei pâinii în brutăriile din oraş (Bucureşti).
45. 1835 decembrie 24. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii. Hotărâre pentru numirea a doi slujbaşi ai săi care, în termen de 15 zile, împreună cu Panait
XIX http://www.iini-minorities.ro Vidraşcu, ocolaşul ursarilor, şi bulubaşi să strângă de la ţiganii ursari ai statului suma de 5625 lei, reprezentând dajdia pe ultimele două trimestre ale anului şi sporul la dare de 9 lei de fiecareda jnic. (Vezi şi doc. 43.)
46. 1836 aprilie 12. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Departamentul Pricinilor din Lăuntru. Raport prin care se cere departamentului să ordone ocârmuirilor judeţelor să ia măsuri severe împotriva unor ţigani fugari (ai statului, netoţi), care "să tăinuesc prin satele judeţelor fără a să mai putea găsi". Sunt arătate cauzele acestor " permanente tulburări: "poliţieneasca neîngrijire a ocârmuirilor , eliberarea biletelor de slobozenie şi a biletelor de drum. (Dosar împreună cu doc. 47, doc. 48 şi doc. 50.)
47. 1836 aprilie
48. 1836 iunie 6. Ţara Românească. Ocârmuitorul judeţului Vâlcea către Departamentu l Pricinilor din Lăuntru. Raport, răspuns la circulara primită. Se arată că este posibilă prezenţa unor ţigani fu gari în rândul cetelor de robi particulari şi ai statului care se preumblă prin sate. Propune departamentului întocmirea unei situaţii scrise pentru fiecare ceată de ţigani, cuprinzând toate datele legate de componenţa acesteia, situaţie pe care conducătorul să fieobl igat să o arate oricărei autorităţi care ar solicita acest lucru. (Dosar împreună cu doc. 46, doc. 47 şi doc. 50.)
49. 1836 iunie 15. Moldova. Domnitorul Mihail Sturdza către hatmanul Emanoil Manu, nazârul robilor ocârmuirii. Poruncă domnească pentru strângerea unui supliment de dajdie de câte 6 lei pentru fiecare rob al statului, pe următorii trei ani. Sumele datorate pe anul în curs vor fi strânse şi trimise la Vistierie in două rate, odată cu dajdia pe ultimele două trimestre, însoţite de tabele lămuritoare. (Vezi şi doc. 43.)
50. 1836 iunie 17. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Departamentul Pricinilor din Năuntru. Raport privitor Ia situaţia ţiganilor fu gari din judeţul Vâlcea, răspunsul ocârmuitorului judeţului la circulara departamentului şi măsurile luate. Se constată că, deşi "ocârmuirea are toată puterea şi mijloacile cuvenite", numai în acest judeţ au loc " "asemenea arătări de nesupuneri şi zurbalâcuri ale ţiganilor . (Dosar împreună cu doc. 46, doc. 47 şi doc. 48.)
51. 1836 iunie 18. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Departamentul Pricinilor din Lăuntru. Raport de expediţie a actului de
XX http://www.iini-minorities.ro vânzare către stat a 72 de ţigani spoitori, robi ai postelnicului Costache Suţu, alături de dela privitoare la acest proces, în conformitate cu a1t. 13 al Îndreptării orânduielii birului ţiganilor statului.
52. 1836 iunie 25. Ţara Românească. Logofeţia Mare a Dreptăţii către procurorul Divanului Criminal din Craiova. Raport final în procesul ţiganilor mănăstirii Cozia, Stan Nenul (în documentele anterioare Nacu) şi Dumitru Gâlcă, căsătoriţi cu aceeaşi ţigancă, Maria, aparţinând ŞI ea mănăstirii Cozia. (Dosar împreună cu doc. 14 şi doc. 15.)
53. 1836
54. 1836 iulie 8. Ţara Românească. Comandantul polcului al treilea din Cerneţi către Comandamentu l Oştirii. Raport despre fu ga a 9 sălaşe de ţigani în Serbia, aj utaţi de ţărani din satele Batoţi şi Ostrovul Carbovii, judeţul Mehedinţi. (Dosar împreună cu doc. 56 şi doc. 58.)
55. 1836 iulie 13. Moldova. Divanul Ţării de Sus către Isprăvnicia ţinutului Iaşi. Răspuns favorabil la cererea postelnicului Alexandru Mavrocordat de a vinde la licitaţie 150 de sălaşe de robi ţigani de la moşia Storeşti, ocolul Coşula, ţinutul Botoşani. A dovedit cu acte că a moştenit aceşti robi. Licitaţia va avea loc după şase luni de la publicarea anunţului.
56. 1836 iulie 28. Ţara Românească. Marele spătar Ghica, şeful Oştirii, către Vornicia din Lăuntru. Raport asupra măsurilor luate după fu ga a 9 sălaşe de ţigani în Serbia pe la pichetul Batoţi, judeţul Mehedinţi. (Dosar împreună cu doc. 54 şi doc. 58.)
57. 1836
58. 1836 septembrie 24. Ţara Românească. Comandamentul Oştirii către Departamentul Trebilor din Năuntru. Raport prin care se aduce la cunoştinţă judecarea a doi dintre sătenii ce au aj utat 9 fam ilii de ţigani să fugă în Serbia. Eliberaţi, aceştia fu g şi ei. (Dosar împreună cu doc. 54 şi doc. 56.)
59. 1836 decembrie 14. Ţara Românească. Marea Logofeţie a Pricinilor 8 isericeşti către Ocârmu irea judeţului Argeş. Cerere pentru rezolvarea
XXI http://www.iini-minorities.ro jalbei ţiganilor mănăstirii Cozia, aşezaţi în judeţul Argeş, care se plâng că au fo st încărcaţi la plata birului. Este ataşată o copie a jalbei. (Dosar împreună cu doc. 60.)
60. 1837 ianuarie 9. Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Argeş către vătaşii ţiganilor mănăstirii Cozia. Poruncă pentru aducerea Ia ocârmuire a tabelelor cu numele ţiganilor plătitori de bir la vătăşii. (Dosar împreună cu doc. 59.)
61. 1837 ianuarie 26. Ţara Românească. Vasile Melinescu, împuternicitul marelui ban Grigore Băleanu, către cojocarul Stavrache Iacob. Înscris provizoriu atestând vânzarea a trei familii de robi ţigani şi primirea banilor. Actul definitivva fi dat ulterior.
62. 1837 fe bruarie 10. Ţara Românească. Marele logofăt al Dreptăţii Alexandru Filipescu către domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica. Solicită întărire domnească pentru stăpânirea de către marele armaş Vasilache Melinescu şi asupra copiilor celor 15 robi ţigani cumpăraţi anterior de la hatmanul Ioan Vlădăescu. Dintr-o eroare, în Il noiembrie 1836 se ceruse întărire domnească numai pentru cei 15 robi, deşi actele de vânzare-cumpărare îi cuprindeau şi pe copii.
63. 1837 fe bruarie 23. Moldova. Visteria către Nazâria robilor ocârmuirii. Adresă privitoare la direcţionarea dajdiei tinerilor robi căsătoriţi pentru acoperirea unor lipsuri din veniturile capitaţiei, cauzate de îmbolnăvirea sau moarteaun or ţigani.
64. 1837 iunie 30. Moldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuirii. Instrucţiuni pentru strângerea capitaţiei de la ţiganii statului pe trimestrul al treilea al anului în curs.
65. 1837 septembrie 30. Ţara Românească. Poliţia Piteşti către Ocârmuirea de Argeş. Raport cu privire la găsirea unui rob al mănăstirii Mărgineni în casa cizmarului Anghel din oraşul Piteşti şi la încercarea nereuşită de a-1 prinde.
66. 1838 fe bruarie 10. Ţara Românească. Comisu l Manolache Creţulescu către Costandin Braboveanu. Înscris prin care adevereşte vânzarea a 298 de robi ţigani de laie, contra sumei de 2.682 galbeni. Actul este întărit de Marea Logofeţie a Dreptăţii, după constatarea că nu există alte persoane cu drept de protimis. (Dosar împreună cu doc. 68.)
67. 1838 martie 5. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Vornicie. Poruncă de suplimentare a numărului de 80 de salahori dintre lingurarii statului care lucrează cu plată la via domnească de la Socola cu încă 20. (Dosar împreună cu doc. 69 şi doc. 70; vezi şi doc. 36, doc. 37, doc. 38, doc. 39.)
XXII http://www.iini-minorities.ro 68. 1838 martie 8. Ţara Românească. Comisul Manolache Creţulescu către Costandin Braboveanu. Înscris prin care adevereşte că, pe lângă cei 298 de robi ţigani de laie vânduţi anterior, îi mai vinde încă 1 O. Socoteala şi actul final vor fi încheiate ulterior. (Dosar împreună cu dac. 66.)
69. 1838 aprilie 6. Moldova. Miron Antoh, ocolaşul de Cârligătura, către Nazâria robilor ocârmuirii. Raport de îndeplinire a poruncii Nazâriei privitoare la trimiterea unor robi ţigani să lucreze cu plată la via domnească de la Socola. (Dosar împreună cu doc. 67 şi doc. 70; vezi şi doc. 36, doc. 37, doc. 38, doc. 39.)
70. 1838 mai 20. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către bulubaşa Toader Ursu. Poruncă de recuperare a banilor cheltuiţi pentru angajarea unui salahor din afara cetei sale, în locul lui Constantin Anton, care a refuzat să lucreze la grădina domnească. (Dosar împreună cu doc. 67 şi doc. 69; vezi şi dac. 36, doc. 37, dac. 38, doc. 39.)
71. 1838 august 2. Moldova. Toader Buzdugan, bulubaşa robilor Herţii din ocolul Cârli gătura, către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă prin care arată că a fo st înşelat să se căsătorească cu Măriuca lui Toader Leaotă, deja măritată, şi cere să i se facă dreptate: să i se înapoieze fie banii cheltuiţi pentru nuntă, fie nevasta. (Dosar împreună cu doc. 72.)
72 . 1839 aprilie 19. Moldova. Toader Buzdugan, bulubaşă, către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă prin care cere să i se fa că dreptate în pricina banilor pe care primul soţ al nevestei sale îi pretinde ca despăgubire pentru timpul cât aceasta a stat la el. (Dosar împreună cu doc. 71 .)
73. 1839 noiembrie 30. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii. Consemnarea informaţiilor date de Irimie Bubuie, din ocolul ursarilor moldoveni, ceata lui Ion Braşoveanu, despre tovarăşii săi, prinşi rătăcind în ocolul Cârligătura.
74. 1840 ianuarie
75. 1840 ianuarie 29. Ţara Românească. Departamentul din Lăuntru către Vornicia Temniţelor. Ordin de cercetare a evenimentelor petrecute la hanul din satul Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa. Se cere trimiterea unui slujbaş la faţa locului. (Dosar împreună cu doc. 74, doc. 76, doc. 77 şi doc. 78.)
XXIII http://www.iini-minorities.ro 76. 1840 ianuarie 29. Ţara Românească. Departamentul din Lăuntru către Ocârmuirea judeţului Dâmboviţa. Adresa prin care anunţă că Vomiciei Temniţelor i-a fo st adus la cunoştinţă raportul privitor la evenimentele de la hanul Dragomireşti şi Vomicia va lua măsurile cuvenite. (Dosar împreună cu doc. 74, doc. 75, doc. 77 şi doc. 78.)
77. 1840 fe bruarie 2. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Departamentul din Lăuntru. Răspuns la ordinul de cercetare a evenimentelor petrecute la hanul din satul Dragomireşti, judeţul Dârnboviţa. Menţionează numele fu ncţionarului trimis la faţa locului - Mihai Micşunescu. (Dosar împreună cu doc. 74, doc. 75, doc. 76 şi doc. 78.)
78. 1840 fe bruarie 21. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Departamentul din Lăuntru. Raport privind cercetarea făcută în satul Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, şi măsurile luate. (Dosar împreună cu doc. 74, doc. 75, doc. 76 şi doc. 77.)
79. 1840 aprilie 14. Ţara Românească. Departamentu l Logofeţiei Trebilor Bisericeşti şi Instrucţiei Publice către Athanasie Palmiras, egumenul mănăstirii Sf. Spiridon Vechi. Adresă privind stabilirea dajdiei ţiganilor mănăstirii.
80. 1840 iunie 3. Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Romanaţi către Departamentul Trebilor din Lăuntru. Adresă privitoare la căsătoria unui " ţigan rob mănăstiresc cu o "rumâncă (neroabă). Cere indicaţii în privinţa valabilităţii căsătoriei şi statutului juridic al respectivului ţigan.
81. 1840 iunie 28. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârl igătura. Poruncă de ridicare a robilor lingurari fugiţi ai vei vistiemicului Iorgu Ghica,ascunşi între ţiganii statului, şi întoarcerea lor pe moşia Deleni.
82. 1840 iulie 6. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Departamentu l din Lăuntru. Solicită stabilirea unei poziţii clare în privinţa statornicirii robilor mănăstireşti în sate ce nu aparţin mănăstirilor şi, pe acest principiu, rezolvarea cazului ţiganilor mănăstirii Tismana statorniciţi în satul Balş, judeţul Romanaţi.
83. 1840 iulie 30. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Departamentu l din Lăuntru. Solicită stabilirea unei poziţii clare în privinţa statornicirii robilor statului şi, pe acest principiu, rezolvarea cazului ţiganului Scarlat sin Radu ot Obielari.
84. 1840 august 8. Ţara Românească. Proprietarul moşiei Greci, judeţul Olt, către Vornicia Temniţelor. Reclamă fu ga ţiganilor mănăstireşti statorniciţi cu contract pe moşia sa şi cere aducerea lor înapoi. Arată că este păgubit de două ori, prin plata în avans a unor lucrări şi prin "îndestule producturi" date respectivilor ţigani.
XXIV http://www.iini-minorities.ro 85. 1840 august 12. Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Stam Râmnic către Vornicia din Lăuntru. Adresă confirmând primirea poruncii de căutare şi prindere a 49 de familii de ţigani robi fu gite de pe moşia Piscul Negri, judeţul Brăila, a maiorului Costache Filipescu. Prezenţa fu garilor nu a fost semnalată în judeţ până la data acestei expediţii.
86. 1840 august 17. Ţara Românească. Departamentul din Lăuntru către domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica. Raport asupra strămutării a 70 de familii de robi ai mănăstirii Govora de pe moşia Costăndoiu, judeţul Stam Râmnic, a slugeresei Maria Borăneasca, pe una dintre moşiile logofătului Costandin Bălăceanu. În urma cercetărilor, s-a constatat că aceşti robi locuiau de mai mulţi ani pe moşia slugeresei, care a făcut şi o jalbă pentru întoarcerea lor. Se cere reglementarea situaţiei respectivilor robi.
87. 1840 noiembrie 29. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către Visterie. Raport asupra pricinii dintre unii robi ai statului din ocolul Cârligătura, ţinutul Iaşi, şi ocolaşul Miron Antohi. Robii s-au plâns de "asuprire şi jefuire", iar ocolaşul că ar fi fo st tâlhărit de bulubaşa Sava Tricolici cu cetaşii lui. Se menţionează că a fo st trimis un slujbaş să cerceteze faptele la faţa locului. (Vezi şi doc. 90.)
88. 1841 . Ţara Românească. Vornicia din Lăuntru către Vornicia Temniţelor. Adresă pentru statornicirea a trei fa milii de robi ai statului, reveniţi în Ţara Românească din Moldova, unde se refugiaseră de teama holerei.
89. 1841 ianuarie 7. Moldova. Nazâria robilor ocârmumt către Departamentul din Lăuntru; Nazâria robilor ocârmumt către ocolaşul de Bacău. Rapoarte asupra tergiversărilor în rezolvarea pricinii dintre robii din cetele bulubaşilor Botomei Abeza şi Ion Bosna, pe de o parte, şi Gheorghe Gure, privighetorul ocolului Tutova, învinuit şi dovedit de furtul a cinci cai, de cealaltă. Se insistă pentru înapoierea cailor celor păgubiţi.
90. 1841 ianuarie 21. Moldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmumt. Adresă privind nevinovăţia lui Miron Antohi, ocolaşul de Cârligătura, acuzat de ţiganii lingurari ai bulubaşilor Vasile Gorgos şi Vasile Ţible de " "fe liuri de asupriri . Ocolaşul va strânge mai departe birul, iar un slujbaş al Vistieriei va reglementa relaţiile dintre acesta şi lingurari. (Vezi şi doc. 87.)
91. 1841 fe bruarie 19. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Departamentul din Lăuntru . Raport referitor la fu ga peste Dunăre a ţiganului Culia Barnaz cu nevasta lui.
92. 1841 aprilie 3. Ţara Românească. Vornicia din Lăuntru către Ocârmuirea judeţului Saac. Poruncă de prindere şi întoarcere cu pază pe moşia Găgeni,judeţul Buzău, a robilor mănăstirii Cozia, fu gari în judeţul Saac.
XXV http://www.iini-minorities.ro 93. 1841 mai 26. Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Romanaţi către Departamentul Trebilor din Lăuntru. Confirmare de primire a unei liste de familii de robi statornicite în judeţ şi a ordinului de a întocmi o situaţie pentru aceste fa milii. Se menţionează că pe listă apar şi fa milii statomicite în judeţul Dolj, pentru care nu se poate întocmi ceruta situaţie.
94. 1841 iunie 5. Moldova. Pârcălăbia Galaţi către ocolaşul de Tecuci. Adeverinţă de confirmare a primirii celor 120 de robi ai ocârmuirii, dintre cei 130 trimişi de ocolaşul de Tecuci, salahori la zidirea noii carantine. (Vezi şi doc. 96.)
95. 1841 iulie 24. Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Ilfov către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la întoarcerea pe moşta Domneşti, plasa Sabarului, a trei fa milii de ţigani strămutate.
96. 1841 iulie 26. Moldova. Departamentul Trebilor din Năuntru către Nazâria robilor ocârmuiri i. Poruncă pentru trimiterea "numărului hotărât de salahori" dintre robii statului la muncă la carantina din Galaţi. Nazâria a trimis 260 de robi lingurari, va mai trimite robi ursari, dar, din pricina organizării defectuoase salahorii trimişi sunt lăsaţi să plece şi sunt ceruţi alţii. (Vezi şi doc. 94.)
97. 1841 iulie 28. Moldova. V isteria către Nazâria robilor ocârmuirii. Adresă privitoare la cercetarea şi despăgubirea cămătarului evreu Avram pentru banii daţi cu dobândă pentru plata salahorilor tocmiţi în locul unor robi ţigani lingurari.
98. 1841 septembrie 26. Ţara Românească. Vorn icia din Lăuntru către Vornicia Temniţelor. Adresă privitoare la statomicirea a nouă fa milii de ţigani mănăstireşti pe moşia Logreşti,judeţul Gorj, a Sevastiţei Arghiropolu.
99. 1841 octombrie 10. Moldova. Cetaşii bulubaşii Dorhan către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă privitoare la nemulţumirile faţă de abuzurile bulubaşei. Se cer schimbarea din fu ncţie a acestuia şi despăgubirea celor nedreptăţiţi.
100. 1842 martie 8. Moldova. Iordachi Costachi, proprietarul moşiei Hudeştii Mari, ţinutul Dorohoi, către Nazâria robilor ocârmuirii. Cerere de reglementare a situaţiei celor 69 de fam ilii de ţigani lingurari cu care a încheiat contract de muncă şi statornicire pe moşia sa şi care urmează a fi dezrobite. Dintre aceste fa milii, doar 30 au respectat " contractul, "rămânând încărcaţi cu biru la Hudeşti . Celelalte au luat banii în avans şi nu au mai venit să se aşeze pe moşie. Se cere aj utor pentru recuperarea banilor. Sunt trimise listele cu ambele categorii de ţigani.
101. 1842 aprilie 6. Moldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuirii. Adresă privitoare la scăderea din tabla dajnicilor a 29 de fa milii de robi lingurari ai statului, în urma încheierii unui contract pentru statornicirea lor pe moşia Pârteşti, din ţinutul Vasluiului, a lui Nicolae (Necolache) Suţu.
XXVI http://www.iini-minorities.ro 102. 1842 aprilie 6. Moldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmumt. Adresă privitoare la scăderea din tabla dajnicilor a 18 robi lingurari ai statului, în urma încheierii unui contract pentru statornicirea lor pe moşia Şăndrenii, din ţinutul Vaslui, a spătarului lordachi Gane.
103. 1842 iunie 3. Ţara Românească. Gheorghe Florescu către prinţesa Elisaveta Suţu, soacra sa. Adevereşte că a primit trei ţigani, prin intermediul marelui logofătConstantin Suţu.
104. 1842 iulie 12. Ţara Românească. Ioan Bâcleşanu către Elena Glogoveanca. Anunţă de pânza subţire şi de cea groasă pe care i le trimite prin Maria, fa ta de ţigan, aşteptând porunca stăpânei pentru urzeala altei pânze, pe care urmează s-o ţeasă ţigăncile.
105. 1842 octombrie 31. Ţara Românească. Vornicia Temniţelor către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la fu ga unor robi ai statului, iniţial pe moşia Cocorăşti, judeţul Prahova, apoi în Moldova. Se cer demersuri pe lângă autorităţile moldovene pentru găsirea şi înapoierea lor.
106. 1842 noiembrie 11. Moldova. Robii lingurari ai statului către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă prin care cer să le fie întărit zapisul dat de ei beizadelei Iorgu Sturza, de stabilire a condiţiilor în care rămân aşezaţi pe moşia acestuia, Rădeni, din ţinutul Neamţ. Jalba este însoţită de o copie a zapisului şi de împuternicirea dată de lingurari alesului lor, Vasăli Bergău, de a-i reprezenta în fa ţa autorităţilor.
107. 1843 fe bruarie 11. Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către Vistierie. Adresă prin care se cere luarea măsurilor necesare pentru strângerea banilor birului de la ţiganii statului aflaţi sub ascultarea ocolaşului de Vaslui.
108. 1843
109. 1843 septembrie 13. Moldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuirii. Raport privitor la 25 de familii fu gare de robi lingurari ai statului, care trebuiau statornicite pe moşia Strâmba din ţinutul Tutova, a banului Iancu lstrate, cu un an în urmă. Se cere trimiterea unor slujbaşi, care să-i găsească pe ţigani, să îi statornicească pe respectiva moşie şi să le încaseze birul.
110. 1844 martie 30. Ţara Românească. Robii mănăstiri i Mărgineni către mănăstirea Mărgineni. Jalbă privitoare la abuzurile lui Gheorghe Mavrodin, arendaşul moşiei, pe care sunt statorniciţi. (Dosar împreună cu doc. 108 şi doc. 113.)
XXVII http://www.iini-minorities.ro 111. 1844
112. 1844 iunie 21. Moldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Adresă referitoare la dezrobirea ţiganilor comisului Dimitrie Balica. (Dosar împreună cu doc. II I şi doc. 1 14.)
113. 1844
114. 1844 iunie 26. Moldova. Departamentul de Finanţe către ocârmuirile ţinuturilor Dorohoi, Neamţ şi Vaslui. Circulară referitoare la dezrobirea ţiganilor comisului Dimitrie Balica. (Dosar împreună cu doc. 111 şi doc. ll2.)
115. 1844 iulie 24. Moldova. Secretariatul de Stat către Departamentu l din Lăuntru. Adresă privitoare la returnarea banilor birului, strâns şi pentru perioada dintre publicarea legii de emancipare a robilor mănăstireşti (martie 1844) şi sfârşitul anului de la robii mănăstirii Frumoasa statorniciţi pe moşia Fâstâci, celor păgubiţi. La fe l se va proceda şi în cazul altor reclamaţii de acest fe l.
116. 1845 martie 10. Ţara Românească. lanache Dănciulescu din Craiova către cumnatul său, Ioniţă Pavel din Bucureşti. Scrisoare prin care îi comunică fuga ţiganului unui anume Vâlcănescu şi îl împuterniceşte din partea acestuia să îl prindă dacă îl vede şi, prin agie, să îl trimită "din stanţie în stanţie" până la Craiova.
117. 1845 aprilie 5. Moldova. 12 ţigani lingurari dezrobiţi către Epitropia Generală Sf. Spiridon din Iaşi. Jalbă privitoare la statornicirea lor la Buciumi, sălişte a moşiei Galbeni, ţinând de mănăstirea Precista din Roman. Este ataşată o copie după înţelegerea făcută cu hatmanul Alecu Aslan, proprietarul moşiei, întărită de Nazâria robilor ocârmuirii.
118. 1845 decembrie 6. Moldova. Departamentul Averilor Bisericeşti către Isprăvnicia ţinutului Iaşi. Adresă privitoare la actul de dezrobire a ţiganului Ioan Uscatu şi a familiei sale, găsit la ţiganca Anastasia, ce trebuie înapoiat celui în drept.
119. 1847 septembrie 28. Ţara Românească. Grigore Titeanu către epistatul 1. Cărpescu. Poruncă privind trimiterea a 800 ocale de mălai pentru hrana muncitorilor ţigani de la moşia Greabănul, judeţul Argeş.
120. 1847 decembrie 22. Ţara Românească. Poliţia Capitalei către domnitorul Gheorghe Bibescu. Raport cu privire la neînţelegerile dintre
XXVIII http://www.iini-minorities.ro Mitropolie şi casa răposatului boier Cojocăreanu pentru nişte robi. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea cazului.
12 1. 1848 iunie 8. Ţara Românească. Departamentul de Finanţe către domnitorul Gheorghe Bibescu. Raport privitor la actele de dezrobire a doi ţigani robi ai marelui ban Barbu Ştirbei. Se cer instrucţiuni pentru stabilirea statutului lor juridic.
122. 1848 iunie 8. Ţara Românească. Departamentul de Finanţe către domnitorul Gheorghe Bibescu. Raport cu privire la jalba ţiganilor fo şti robi ai mănăstirii Tismana, obligaţi să facă salahorie la reparaţia mănăstirii, deşi sunt fierari de meserie, cu o plată necorespunzătoare. În plus, Departamentul Credinţei ar trebui să plătească Vistieriei dajdia pentru ei, ceea ce nu s-a întâmplat, aj ungându-se la restanţe pe mai multe trimestre. Se cer instrucţiuni pentru îndreptarea situaţiei.
123. 1849 aprilie 26. Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii Olteţul de Jos către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Act de predare a sumei de 570 lei, reprezentând dajdia dezrobiţilor mănăstireşti pe trimestrul al doilea al anului 1849. (Dosar împreună cu doc. 124).
124. 1849 aprilie 26. Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii Olteţul de Jos către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Act de predare a sumei de 38 lei, reprezentând zeciuiala dezrobiţilor mănăstireşti pe trimestrul al doilea al anului 1849. (Dosar împreună cu doc. 123).
125. 1849 iunie 4. Ţara Românească. Subcârmuirea plaiului Coziei către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Raport referitor la scăderea din numărul dajnicilor a dezrobiţilor Grigore Pieptea şi Dumitru Manea, pentru care vătaful de ţigani a întocmit act de "nevolnicia şi desăvârşita scăpătăciune în care se află".
126. 1849
127. 1849 august 20. Ţara Românească. Departamentul Trebilor din Lăuntru către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport privitor la dezrobiţii mănăstirii Mărgineni, statorniciţi pe la alte moşii decât cele ale mănăstirii, care refuză sau nu sunt lăsaţi să se întoarcă şi pentru care mănăstirea plăteşte banii răsurii.
128. 1850
XXIX http://www.iini-minorities.ro judeţului Dâmboviţa în acest caz. (Dosar împreună cu doc. 135, doc. 136 şi doc. 157; vezi şi doc. 137.)
129. 1850 fe bruarie 9. Ţara Românească. Vistieria către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport preliminar privind numărul ţiganilor robi răscumpăraţi de la particulari în anii 1848 şi 1849 şi sumele datorate de stat fo ştilor proprietari, cu referiri la acţiunile de acest fe l din anii anteriori. (Vezi şi doc. 130 şi doc. 148.)
130. 1850 fe bruarie 9. Ţara Românească. Vistieria către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport în care se insistă pentru plata sumelor datorate fo ştilor proprietari pentru ţiganii robi răscumpăraţi de stat, fără amânare. (Vezi şi doc. l29 şi doc. l48.)
131. 1850 martie 1. Ţara Românească. Departamentul din Lăuntru către cârmuirile judeţelor Ilfov, Dâmboviţa, Vlaşca, Prahova, lalomiţa şi Poliţia Capitalei. Circulară referitoare la punerea sub urmărirea unui rob al polcovnicului Nicolae Cunescu, vinovat de furt. (Dosar împreună cu doc. 132.)
132. 1850 martie 5. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului lalomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport privind un rob al polcovnicului Nicolae Cunescu, urmărit pentru fu rt, descoperit pe moşia Manucu, plasa Borcea. (Dosar împreună cu doc. 131.)
133. 1850 martie 7. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Muscel către Departamentul din Lăuntru. Raport întocmit în urma cercetării pricinii dintre vistiernicul :vfihai Popescu şi pitarul Dimitrie Negulici, referitoare la ţiganii robi fu giţi în timpul revoluţiei de la 1848. Pitarul Negulici se dovedeşte a fi nevinovat. (Dosar împreună cu doc. 126.)
134. 1850 martie 10. Ţara Românească. Poliţia Capitalei către Departamentul din Lăuntru. Adresă referitoare la prinderea ţiganului rob Gheorghe, vinovat de furt, şi la predarea lui.
135. 1850 martie 20. Ţara Românească. Epitropia Casei Brâncoveneşti către Departamentul Trebilor din Lăuntru. Răspuns la cererea boieroaicei Elena Lămoteasca de a-i fi înapoiaţi robii amestecaţi printre cei ai Zoei Brâncoveanu şi care plăteau dările către aceasta din urmă. Se susţine că robii aparţin Casei Brâncoveanu şi se face apel la autoritatea departamentului pentru rezolvarea conflictului. (Dosar împreună cu doc. 128, doc. 136 şi doc. 157; vezi şi doc. 137.)
136. 1850
XXX http://www.iini-minorities.ro 137. 1850 aprilie 13. Ţara Românească. Epitropia Casei Brâncoveneşti către Departamentul din Lăuntru. Reclamaţie privind amestecul Cârmuirii judeţului Ilfov în rezolvarea unei neînţelegeri între ea şi clucerul Petrache Orbescu. Acesta reclamă o roabă ţigancă, care-i aparţine de drept, dar care trăieşte de mulţi ani între ţiganii Casei Brâncoveneşti, unde este căsătorită şi are patru copii. (Vezi şi doc. 128, doc. 135, doc. 136 şi doc. 157.)
138. 1850 mai 5. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Raport referitor la prinderea unui rob fu gar al marelui logofăt Emanoil Băleanu.
139. 1850 mai 11. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Prahova către Departamentul din Lăuntru. Raport de predare a ţiganului rob Matei sin Stan Purice, prins în plasa Podgoriei, către stăpâna sa, Elena Lămoteasca. Proprietara confinnăprimir ea robului.
140. 1850 iunie 2. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ialomiţa către Departamentu 1 din Lăuntru. Raport prin care se anunţă fu ga unei ţigănci roabe a doamnei Marghioala Ghica, de pe moşia Raşi. Se dau semnalmentele.
141. 1850 iunie 5. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentu l din Lăuntru. Raport privitor la conflictul dintre Alexandru Mavrodin şi Nicolae Isvoranu pentru două ţigănci, anume Dobra şi fiica sa Maria.
142. 1850 iunie 19. Ţara Românească. Departamentul de Finanţe către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Document ce autorizează înscrierea în lista dajnicilor dezrobiţi, pe baza actelor de căsătorie, a patru persoane (Nicolae Ion Vărsan, Mihai Niţu Ţurei, Pătru Nicolae Trupină şi Nicolae sin Marin al Neacşii), începând din al treilea trimestru al anului 1850. De la trei dintre persoanele menţionate, al căror termen de scutire de şase luni de la căsătorie expirase înainte, autorităţilor locale li se cere să recupereze, în contul dajdiei, suma de 80 lei.
143. 1850 iunie 27. Ţara Românească. M. Creţulescu către Departamentul Trebilor din Lăuntru. Cerere pentru prinderea şi predarea unui ţigan fugar al său, Dumitrache, descoperit la Giurgiu.
144. 1850
145. 1850 iulie 3. Moldova. Judecătoria ţinutului Sucevii către Departamentu l Dreptăţii. Raport privitor la nelegiuirile săvârşite de 12 ţigani robi ai logofătului Costache Sturdza, toţi din satul Ruginoasa. (Vezi şi doc. 144.)
XXXI http://www.iini-minorities.ro 146. 1850
147. 1850 septembrie 18. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ialomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport privind cercetările făcute in cazul neînţelegerilor ivite între Ioan Efstatiu şi fraţii Nica din cauza unei ţigănci roabe, Ilinca.
148. 1850 octombrie 17. Ţara Românească. Vistieria către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport privind sumele necesare pentru plata fo ştilor proprietari pentru robii răscumpăraţi de stat de la aceştia, sume care sunt mult mai mari decât cele prevăzute în buget. (Vezi şi doc. 129 şi doc. 130.)
149. 1850 octombrie 21. Ţara Românească. Departamentul de Finanţe către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport privitor la cererea căpitanului Panait Ionescu de a vinde statului 5 robi la preţul de 1 O galbeni unul, urmând a primi suma cuvenită atunci când îi va veni rândul.
150. 1850 noiembrie 27. Ţara Românească. Departamenul de Finanţe către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport privitor la cererea serdarului Lazăr Calinderu de ai se plăti valoarea unui zapis de 1200 galbeni, cumpărat de el de la maiorul Teodor Popescu, reprezentând preţul unor ţigani vânduţi statului, sumă ce nu poate fi onorată din lipsă de fo nduri. (Dosar împreună cu doc. 152.)
151. 1850 decembrie 8. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Adresă privitoare la imposibilitatea trimiterii la Bucureşti a doi ţigani, soţ şi soţie, găsiţi în acest judeţ şi ceruţi de departament, deoarece "sunt săraci şi goi, fără mijloace de a merge acum în vreme de iarnă tocmai la Bucureşti".
152. 1851
153. 1851 fe bruarie 9. Ţara Românească. Hatmanul Alecu Rosetti Roznovanu către Departamentul din Lăuntru. Solicită aj utor pentru prinderea unor robi ai săi, fu gari din Moldova.
154. 1851 fe bruarie 23. Ţara Românească. Poliţia Capitalei către Departamentul din Lăuntru. Adresă pentru predarea a patru robi fu giţi de la stăpâna lor, polcovniceasa Enghel din Piteşti, în timpul revoluţiei din 1848, găsiţi fărăcăpătâi în Bucureşti.
XXXII http://www.iini-minorities.ro 155. 1851 mai 9. Ţara Românească. Parucicul M. Clinceanu către Departamentul Trebilor din Lăuntru. Cere să fie prins un rob al său, Ioniţă, care i-a fu rat nişte bani. Dă semnalmentele robului.
156. 1851 mai 29. Ţara Românească. Un proprietar către Departamentu l din Lăuntru. Anunţă că doi dintre robii săi, soţ şi soţie, i-au furat mai multe " lucruri din casă, precum şi bani, şi "s-au făcut nevăzuţi . Cere prinderea celor doi. Dă semnalmentele lor.
157. 1851 iulie 6. Ţara Românească. Epitropia Casei Brâncoveneşti către Departamentul din Lăuntru. Plângere împotriva paharnicesei Elena Limăteasca în legătură cu doi robi brâncoveneşti, Gheorghe şi Ene, pe care Limăteasca nu-i lasă să plece în satul lor de origine, ci îi ţine închişi şi în fiare, în satul Orăşti, judeţul Ilfov. (Dosar împreună cu dac. 128, dac. 135 şi dac. 136; vezi şi dac. 137.)
158. 1851 iulie 18. Ţara Românească. Cârmuirea districtului Ilfov către Departamentul din Lăuntru. Raport privind fu ga unor ţigani robi ai lui Dumitru Hurmuz din satul Ulmeni Pământeni, plasa Obileşti. Sunt date semnalmentele fugarilor.
159. 1851 iulie 19. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ilfov către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la cercetările făcute în cazul ţiganului Petru Butoiu, rob al Smarandei Costandineasca, fu git de nouă ani. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea cazului.
160. 1852 ianuarie 1. Moldova. Lista ţiganilor dezrobiţi din satul Feredeni, ocolul Coşula, ţinutul Botoşani, proprietar - vornicul Grigore Crupenschi.
161. 1852 fe bruarie 4. Moldova. Judecătoria ţinutului Bacău către Departamentu l Dreptăţii. Raport asupra încercărilor eşuate de a judeca pe ţiganul Ioan Linguraru şi pe ţiitoarea lui, Paraschiva, pentru omor, în condiţiile în care nu pot fi găsiţi martori. Se solicită intervenţia departamentului pentru rezolvarea cazului, menţionându-se că cei doi ţigani sunt în arestul judecătoriei din octombrie 1850.
162. 1852 fe bruarie 16. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ialomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport asupra a patru dezrobiţi patentari din satul Bărcăneşti, înscrişi în catastifele stărostiei din Urziceni.
163. 1852 -::=:ante martie 12>. Ţara Românească. Vătaful Hurmuz către domnitorul Barlm Ştirbei. Jalbă a 74 de familii de ţigani robi aşezaţi pe moşiile Fierbinţi şi Micşuneşti, judeţul Ilfov, unde şi-au făcut locuinţe, sunt înregistrate şi îşi plătesc daJdia, care cer să nu fie strămutate pe moşia Orbeasca, judeţul Teleorman. Încercările autorităţilor de a-i strămuta şi rezistenţa ţiganilor durează din anul 1843. (Dosar împreună cu doc. 165; aici apar menţionate 72 de fa milii.)
http://www.iini-minorities.ro XXXlll 164. 1852
165. 1852 aprilie 18. Ţara Românească. Secretariatul Statului către Departamentu l din Lăuntru. Raport privitor la hotărârea domnitorului Barbu Ştirbei în cazul celor 72 de fa milii de ţigani dajnici ai statului statorniciţi pe moşiile Fierbinţi şi Micşuneşti, judeţul Ilfov. Ţiganii vor rămâne pe aceste moşii. (Dosar împreună cu doc. 163; aici apar menţionate 74 de fa milii.)
166. 1852 aprilie 26. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Buzău către Departamentul din Lăuntru. Adresă privitoare la câţiva dintre robii marelui logofăt Iorgu Ghica, aşezaţi şi catagrafiaţi ca atare pe moşia Gura Aninoasei a Luxiţei Sărăceanca. Proprietara vrea să îi îndepărteze de pe moşia sa. Sunt cerute instrucţiuni pentru rezolvarea situaţiei.
167. 1852
168. 1852 mai 11. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Prahova către Departamentul din Lăuntru. Adresă privitoare la cererile unor fo şti robi de a se strămuta înainte de termenul de două perioade catagraficeşti, prevăzut prin lege. Acestea nu pot fi rezolvate, dar unii dintre petenţi insistă şi se adresează direct departamentului.
169. 1852 mai 24. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Argeş către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la patru dezrobiţi, aşezaţi un timp pe moşia Bereasca, de unde au plecat în urmă cu patru ani şi s-au statornicit pe moşia pitarului Ioan Vărzar. Arendaşul moşiei Bereasca cere întoarcerea lor. Cârmuirea judeţului cere lămuriri despre modul în care trebuie aplicată legea în acest caz.
170. 1852 mai 30. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ialomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la Gheorghe bucătarul, fo st rob al mănăstirii Slobozia, care fiind grav bolnav, a cerut "aj utor doftoricesc". Cârmuirea judeţului cere ca dezrobitul să fie adus şi operat într-un spital din Bucureşti.
171. 1852 iunie 8. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentu l din Lăuntru. Raport privitor la un rob, Nicolae Bână, care a fu git de la stăpânul său în 1849, în timpul retragerii armatei
XXXIV http://www.iini-minorities.ro otomane, şi care s-ar afla acum în închisoarea din Giurgiu. Se solicită informaţii despre acest rob de la autorităţile oraşului, prin intermediul departamentului.
172. 1852 iulie 28. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Brăila către Departamentu l din Lăuntru. Raport privitor la cererea lăutarului dezrobit Hristea sin Nicolae, originar din judeţul Ialomiţa, de a se aşeza în Brăila, unde a cumpărat un teren. Este alăturată copia zapisului de vânzare a terenului, cu adeverirea Judecătoriei comerciale din Brăila.
173. 1852 august 4. Ţara Românească. Departamentul Credinţei către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Ordin de rezolvare a cererii înaintate domnitorului Barbu Ştirbei de 24 de ţigani, foşti robi ai arhimandritului Hrisant Hurezeanul, ca după moartea monahului să fie daţi mănăstirii Horezu şi nu nepoţilor decedatului, Dumitrache şi Stamate. Ordinul este însoţit de o copie a cererii ţiganilor, având şi rezoluţia domnitorului. (Dosar în împreună cu doc. 174.)
174. 1852 august 15. Ţara Românească. Departamentu l Vistieriei către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Ordin de lămurire a situaţiei celor 24 de ţigani, fo şti robi ai arhimandritului Hrisant Hurezeanul (în acel moment decedat), conform rezoluţiei domnitorului Barbu Ştirbei, pusă pe plângerea respectivilor ţigani. Se cere, de asemenea, trimiterea, în dublu exemplar, a catagrafiei acestora, cu specificarea numelui, domiciliului, vârstei şi ocupaţiei, pentru a se putea lua măsurile necesare. Ordinul este însoţit de o copie a reclamaţiei ţiganilor. (Dosar împreună cu doc. 173, unde se găseşte o copie identică cu cea menţionată.)
175. 1852
176. 1852 septembrie 20. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Argeş către Departamentul din Năuntru. Raport privind jalba a 14 dajnici dezrobiţi înaintată domnitorului Barbu Ştirbei, aj unsă apoi, prin intermediul departamentului, la autorităţile judeţului. Dezrobiţii cereau să fie lăsaţi să se strămute din satul Slobozia, din lipsa mijloacelor de trai. Conform legii, nu o pot face decât după două perioade catagraficeşti.
177. 1852 septembrie 26. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la cererea a opt dezrobiţi, în frunte cu vătaful lor Arnan, de a se strămuta din satul Vârtopu, judeţul
XXXV http://www.iini-minorities.ro Dolj, în satul Arceşti, judeţul Romana ţi. Cererea nu poate fi aprobată decât după trecerea termenului prevăzut de lege, anume două perioade catagraficeşti.
178. 1852 octombrie 6. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Raport privind cererea dezrobitul�i mănăstiresc Ion Petre Roţoina de a se strămuta din satul Glodu, unde îşi plăteşte dajdia, în satul Bârca, unde este însurat de trei ani. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea cererii.
179. 1852 octombrie 10. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ilfov către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la cererea egumenului mănăstirii Sărindar de a fi alungaţi de pe proprietăţile mănăstirii doi dajnici " dezrobiţi, pentru "nesuferitele lor rele purtări . Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea cererii, având în vedere legislaţia existentă.
180. 1853 ianuarie 26. Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ialomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la motivul cererii a cinci dezrobiţi din satul Ciocăneşti de a se strămuta: fiind lăutari, nu-şi pot asigura existenţa în acel loc din practicarea meseriei.
181. 1853 decembrie 28. Ţara Românească. Departamentul Vistieriei către Administraţia judeţului Vâlcea. Adresă privind situaţia a patru dezrobiţi, trecuţi în condica dajnicilor din două sate (Groşi şi Armăşeşti), pentru care raportul anterior al administraţiei nu este clar. (Dosar împreună cu doc. 185.)
182. 1854 . Moldova. Divanul Domnesc către Departamentul Dreptăţii. Memoriu în legătură cu o sentinţă dată de Tribunalul Criminalicesc. Se modifică sentinţa în privinţa ţiganului Costache Pletia şi a soţiei acestuia, Ruxandra, implicaţi în săvârşirea mai multor fu rturi. În cazul celorlalţi infractori, Divanul sprijină hotărârea Tribunalului.
183. 1854 ianuarie 4. Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii Otăsău către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Raport privind alegerea lui Dumitru Ungureanu ca subpârcălab de ţigani în satul Şirineasa, unde locuiesc mai mult de 20 de fa milii de ţigani. Se menţionează că în celelalte sate ale plăşii numărul ţiganilor este mai mic şi, în consecinţă, potrivit dispoziţiilor primite, dările ţiganilor vor fi strânse de pârcălabul român.
184. 1854 fe bruarie 8. Ţara Românească. Departamentul Vistieriei către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Ordin repetat privind recuperarea sumei de 259 lei de la Stancu Perca, ţigan al statului. Suma reprezintă dajdia acestuia pe perioada iulie 1851 -decembrie 1853. (Dosar împreună cu doc. 186.)
185. 1854 fe bruarie 27. Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii Otăsău către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Raport privind situaţia a patru dezrobiţi (Ion Dichie, Ion Gheorghe Dichie, Costandin Ion, Zamfir Guştere), trecuţi
XXXVI http://www.iini-minorities.ro în condica dajnicilor din două sate (Groşi şi Armăşeşti), pentru care s-au cerut lămuriri. (Dosar împreună cu doc. 181.)
186. 1854 martie 26. Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii Otăsău către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Răspuns la ordinul referitor la ţiganul statului Stan Perca. Respectivul ţigan îşi schimbă des locuinţa pentru a i se
pierde urma şi pentru a nu plăti dajdia datorată în perioada iulie 1851 - decembrie 1853; în martie 1854 el se află în satul Frânceşti, plasa Ocolul, nu în satul Şirineasa, plasa Otăsău, unde este înregistrat cu dajdia. (Dosar împreună cu doc. 184.)
187. 1854 octombrie 18. Ţara Românească. Stăncuţa Bălăcioaica către ginerele ei, Ion Alecu Murgăşanu. Înscris prin care se învoieşte ca împreună, dacă vor reuşi să dezrobească pe Ioana ţiganca şi pe fi ii ei, să recupereze pământul şi robii daţi în schimbul lor casei lui Vasile Pârâianu şi să îşi împartă câştigul. Ginerele va mai primi şi alţi doi robi ţigani.
188. 1854 noiembrie 10. Moldova. Divanul Domnesc către domnitorul Grigore Alexandru Ghica. Raport privitor la vinovăţia lui Toader Grosul şi a soţiei sale Ioana, ţigani ai paharnicului Costache Grigoriu, învinuiţi că i-ar fi fu rat nişte bijuterii. Divanul îi eliberează, fu rtul nefiind dovedit, dar ţiganii vor rămâne sub observaţia poliţiei. (Dosar împreună cu doc. 189.)
189. 1854 noiembrie 25. Moldova. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica către Divan. Hotărâre domnească referitoare la ţiganul Toader Grosu şi soţia sa, Ioana, acuzaţi de fu rt. Se aprobă anaforaua Divanului domnesc, cu o observaţie privind aplicarea articolelor 7 şi 8 din lege. (Dosar împreună cu doc. 188.)
190. 1855 fe bruarie 11. Moldova. Elena Şubina către Departamentu l de Finanţe . Răspuns la adresa departamentului, prin care recunoaşte dreptul de protimis al postelnicului Panaite Balş şi se învoieşte cu preţul stabilit pentru vânzările de ţigani, 8 ga lbeni pentru un vătraş şi 6 ga lbeni pentru un lăieţ. ( Dosar împreună cu doc. 191 şi doc. 220.)
191. 1855 martie 3. Moldova. Anaforaua Sfatului Administrativ, prin care se îngăduie Elenei Şubin să-şi vândă robii ţigani la preţul de 8 galbeni pentru vătraşi şi 6 galbeni pentru lăieşi, după vânzarea robilor postelnicului Panaite Balş şi îndeplinirea fo rmalităţilor legale. (Dosar împreună cu doc. 190 şi doc. 220.)
192. 1855 martie 10. Ţara Românească. Comisia financiară către Divanul Obştesc. Raport privitor la sumele intrate în fo ndul de răscumpărare de către stat a robilor şi sumele datorate fo ştilor proprietari pe anii 1852 şi 1853, precum şi la sumele datorate fo ştilor proprietari restante pentru perioada anterioară anului 1850. Se insistă pentru lichidarea restanţelor.
XXXVII http://www.iini-minorities.ro 193. 1855 iulie 5. Moldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Adresă referitoare la petiţia fraţilor Vasile Alecsandri şi Iancu Alecsandri pentru eliberarea robilor lor. Se recomandă să fiefăcută publ ică această intenţie pentru a fi un exemplu pentru alţii.
194. 1855 august 25. Moldova. Judecătoria ţinutului Tecuci către Departamentul Dreptăţii. Raport privitor la greutăţile întâmpinate în judecarea cazului a doi ţigani, Ioan Bosnea şi Gheorghe Cracană, acuzaţi de furt de cai. Se aduce la cunoştinţă departamentului că Administraţia judeţului Bacău nu a răspuns solicitării repetate de a face cercetări în acest caz. (Dosar împreună cu dac. 217.)
195. 1856 ianuarie 18. Moldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Adresă referitoare la cererea prinţesei Catinca Conachi Vogoride, care cere prelungirea termenului prevăzut de lege pentru prezentarea listelor cu ţiganii emancipaţi. Se insistă că legea trebuie respectată.
196. 1856 ianuarie
197. 1856 fe bruarie 2. Moldova. Serdarul Vasile Arapu către Departamentu l de Finanţe. Trimite catagrafia ţiganilor robi de la moşia Leurda, ţinutul Botoşani, pe care i-a deţinut până la 10/22 decembrie 1855 şi cere să i se stabilească despăgubirea cuvenită. (Dosar împreună cu dac. 218.)
198. 1856 februarie 3. Moldova. Logofătul Anastasie Başotă către domnitorul Grigore Alexandru Ghica. Cerere de trecere la Vistieria statului sau la casa mănăstirii Sf. Spiridon a sumei reprezentând despăgubirea cuvenită lui pentru ţiganii dezrobiţi, ca din procentul anual obţinut să fieplă tită capitaţia fo ştilor robi. (Dosar împreună cu dac. 20 1.)
199. 1856 fe bruarie 4. Moldova. F. Focşăneanu, fo st proprietar de robi, către Departamentul de Finanţe. Adresă referitoare la lista celor 46 de robi ai săi, emancipaţi în decembrie 1855.
200. 1856 fe bruarie 14. Moldova. Paharnicul Gheorghe Ardeleanu către Departamentu l de Finanţe. Jalbă referitoare la emanciparea celor cinci ţigani vătraşi ai săi şi primirea sumei de despăgubire corespunzătoare. Este anexată lista fo ştilor robi.
XXXVIII http://www.iini-minorities.ro 201. 1856 fe bruarie 18. Moldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Răspuns negativ la cererea adresată de logofătul Anastasie Başotă (trecerea la Vistieria statului sau la casa mănăstirii Sf. Spiridon a sumei reprezentând despăgubirea cuvenită lui pentru ţiganii dezrobiţi, ca din procentul anual obţinut să fieplă tită capitaţia fo ştilor robi), pe motiv că departamentul nu s-ar putea încărca cu ţinerea contabilităţii pentru toţi cei doritori să le fie astfel administrate sumele primite ca despăgubire pentru emanciparea robilor. Soluţia propusă este aceea de a se ocupa logofătul personal de îndeplinirea planului său filantropic. (Dosar împreună cu doc. 198.)
202. 1856 martie 1. Ţara Românească. Departamentul din Năuntru către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport referitor la propunerea cuprinsă în jurnalul înaintat Sfatului Administrativ, ca ţiganii dezrobiţi care nu-şi pot asigura existenţa în Bucureşti să fie statomiciţi pe moşiile fo ştilor lor proprietari sau pe domeniile statului, unde să-şi poată exercita meseriile.
203. 1856 martie 1. Ţara Românească. Departamentul Vistieriei către Administraţia judeţului Vâlcea. Ordin de întocmire şi expediere grabnică a unei catagrafii a tuturor ţiganilor emancipaţi şi a unei liste deosebite cu patentarii ţigani de toate categoriile, necesare pentru perceperea dajdiei şi patentei, în condiţiile legii de emancipare din Il fe bruarie 1856, începând cu 15 aprilie anul în curs. Se menţionează că sumele strânse vor intra într-un fo nd destinat despăgubirii fo ştilor proprietari de robi. Este fixat termenul limită pentru expedierea acestor documente, 20 martie.
204. 1856 martie
205. 1856 martie 8. Moldova. Ana Balş, fo stă proprietară de robi, către domnitorul Grigore Alexandru Ghica. Scrisoare prin care solicită plata despăgubirii pentru ţiganii dezrobiţi, pe care dorea să-i lase la dispoziţia guvernului, neavând mijloace să-i întreţină. (Dosar împreună cu doc. 21 0.)
206. 1856 martie 16. Ţara Românească. Departamentul din Năuntru către Administraţia judeţului Vâlcea. Ordin referitor la aplicarea art. 7 din legea de emancipare din Il fe bruarie 1856: "Ţiganii câţi se află astăzi statorniciţi cu case de locuinţă sau bordee prin sate, vor rămânea tot acolo unde se află, înscriindu-se în tablele dajnicilor acelor proprietăţi." Se ordonă ca, în cazul unor strămutări, să se ia cele mai severe măsuri pentru aducerea celor în cauză la vechea locuinţă şi înscrierea lor în catagrafia
XXXIX http://www.iini-minorities.ro obştească. Se cere transmiterea ordinului tuturor autorităţilor din subordine. (Dosar împreună cu dac. 207.)
207. 1856 martie 20. Ţara Românească. Administraţia judeţului Vâlcea către subadministraţiile din subordine (ale plaiurilor Horezu şi Cozia şi ale plăşilor Ocolul, Otăsău, Olt, Olteţul de Sus, Olteţul de Jos). Circulară pentru punerea în aplicare a ordinului Departamentului din Lăuntru din 16 martie anul în curs, privitor la interdicţia strămutării celor dezrobiţi prin legea din Il fe bruarie 1856, întoarcerea la vechile locuinţe a celor strămutaţi şi înscrierea în obşteasca catagrafie. (Dosar împreună cu dac. 206.)
208. 1856 martie 21. Ţara Românească. Departamentul Finanţelor către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport referitor la petiţia fraţilor Nica, nemulţumiţi că în urmă cu 7 ani au încercat în zadar să-şi vândă statului robii, în număr de 1400, iar acum cer să aibă întâietate în primirea despăgubirii pentru aceşti robi, emancipaţi prin lege. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea petiţiei.
209. 1856 martie 22. Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii Otăsău către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Raport cu privire la 25 de ţigani prinşi rătăcind în cuprinsul plăşii, care refuză statornicirea şi înscrierea în catagrafia locului, cerând trimiterea în satul Licuriciu (plasa Gilort) din judeţul Gorj, de unde susţin că ar fi plecat. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea situaţiei lor, căci nu vor să se statornicească şi "a să ţine cu sila în vreunul din satele aceştii plăşi este peste putinţă fiind cu totul răi şi nesupuşi".
210. 1856 martie 28. Moldova. Comisia catagrafiei robilor emanci paţi din ocolul Piatra, ţinutul Neamţ, către Departamentul de Finanţe. Raport despre încheierea catagrafierii dezrobiţilor şi cererea Anei Balş de a-i fi înscrişi şi foştii robi neincluşi în catagrafii din neglijenţa autorităţilor, cerând şi pentru aceştia despăgubire. (Dosar împreună cu dac. 205.)
211. 1856 martie 29. Moldova. Lista ţiganilor emancipaţi, fo şti robi ai logofătului Dimitrie Cantacuzino, din satul Popricani, ocolul Copou, districtul Iaşi.
212. 1856
XL http://www.iini-minorities.ro măsuri. Se cer liste şi lămuriri în legătură cu militarii, scutiţii înrolaţi dintre dezrobiţi şi cei doi ţigani cu situaţii speciale. Sunt anexate două tabele central izatoare pentru întreg j udeţu 1.
213. 1856
214. 1856 iunie 4. Ţara Românească. Administraţia judeţului Mehedinţi către Min isterul de Interne. Raport referitor la petiţia pitarului Dimitrie Viişoreanu, prin care renunţă la despăgubirea cuvenită pentru cei 5 robi ai săi eliberaţi. În urma cercetărilor, se constată că unul dintre ei a murit.
215. 1856 iunie 6. Ţara Românească. Departamentul din Năuntru către domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei. Raport privitor la încheierea catagrafierii dezrobiţilor fo şti robi particulari. Este anexat un tabel cu rezultatele sumare obţinute.
216. 1856 iunie 25. Moldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe . Adresă referitoare la plângerea înaintată de prinţul Conachi Vogoride, pe motiv că din catagrafiile robilor particulari întocmite au fo st excluşi aproximativ o mie dintre robii săi. Este anexată o copie a plângerii.
217. 1856 iunie 28. Moldova. Divanul Domnesc. Anafora privind sentinţa judecătorească în cazul unor ţigani, hoţi de cai şi vite. Dintre ei, Ioan Ceauşul zis şi Ioan Busnea, a fo st implicat în mai multe fu rturi şi tâlhării. El şi complicii săi vor suferi rigorile legii. (Dosar împreună cu doc. 194.)
218. 1856 iulie 13. Moldova. Împuternicire dată de Vasile Arapu lui Alexandru Brăescu pentru a ridica, în numele său, despăgubirea cuvenită în urma dezrobirii ţiganilor. (Dosar împreună cu doc. 197.)
219. 1857 mai 18. Ţara Românească. Ministerul de Finanţe către caimacamul Alexandru Dimitrie Ghica. Raport referitor la robii eliberaţi de stăpânii lor înainte de promulgarea legii de dezrobire. Se cer lămuriri privind supunerea acestora la plata contribuţiei către stat. Prin rezoluţia sa, caimacamu1 decide înscrierea acestora printre contribuabili.
220. 1857 iunie 28. Moldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Adresă prin care se refuză cererea de schimbare a înregistrării fo ştilor robi ai Elenei Şubin, din categoria lăieşilor în cea a vătraşilor, şi hotărârea ca fo sta proprietară de robi să fie despăgubită conform legii. (Dosar împreună cu doc. 190 şi doc. 191.)
XLI http://www.iini-minorities.ro 221. 1857 septembrie 12. Ţara Românească. Ministerul Finanţelor către Alexandru Dimitrie Ghica. Raport despre pricina boierului Alecu Belu, care a vândut statului robi ce aparţineau Eufrosinei Dobroneanca. Ministerul Finanţelor nu poate interveni, reclamanta poate să-I dea în judecată pe zisul boier, dacă are acte doveditoare că acei robi îi aparţineau.
222. 1857 noiembrie 2. Ţara Românească. Subadministraţia plăşii Olteţul de Sus către Administraţia judeţului Vâlcea. Raport privitor la căsătoria lui Nicolae Vladu, dezrobit din satul Sineşti, şi trecerea sa într-o altă categorie fiscală. Este ataşat actul de căsătorie cu legalizarea necesară.
223. 1857 noiembrie 14. Ţara Românească. Administraţia judeţului Vâlcea către subadministraţia plăşii Olteţul de Jos. Se dispune cercetarea şi stabilirea datei dezrobirii pentru ţiganca Păuna (înainte sau după aplicarea legii de emancipare din 1856), pentru care fostul proprietar cere despăgubire. Se cere expedierea actului de dezrobire, dacă acesta există.
224. 1858 ianuarie 18. Ţara Românească. Ministerul Finanţelor către Administraţia judeţu lui Vâlcea. Adresă prin care Administraţia este autorizată să îl scadă pe Ion Radu Bichiuscă, fo st rob, aflat la închisoare, din venitul dajnicilor dezrobiţi ai satului Costeşti, plaiul Coziei.
225. 1858 ianuarie 24. Ţara Românească. Administraţia judeţului Vâlcea către subadministraţia plăşii Olteţul de Jos. Ordin de verificare a situaţiei şi întocmirea unui raport în cazul ţiganilor Toma şi Avram, din satul Giuleşti, neînscrişi în catagrafia emancipaţilor, fo şti robi ai serdăresei Elenca Giuleasca, ca aceasta să poată primi despăgubirea. Anterior s-au făcut cercetări pentru stabilirea locului unde se statorniciseră alţi trei fo şti robi ai aceleiaşi Elenca Giuleasca.
226. 1858 martie 15. Moldova. Departamentul de Finanţe către casierul Vistieriei. Ordin de eliberare a sumei de 2.060 lei către madama" " Tatingher, reprezentând dobânda pe un an a obligaţiunilor emise pentru despăgubirea fo ştilor proprietari de robi, pe care le deţine.
227. 1858 martie 20. Ţara Românească. Ministerul Finanţelor către Administraţia judeţului Vâlcea. Adresă prin care Administraţia este autorizată să îi scadă pe Ion Nicolae Jintu şi pe Matei Brânză, fo şti robi, decedaţi, din venitul dajnicilor dezrobiţi ai satului Mănăstireni, plasa Ocolului.
228. 1858 aprilie 1. Moldova. Caimacamul Nicolae Vogoride către Ministerul de Finanţe. Copia ofisului din 1 aprilie 1858 privitor la încetarea temporară a plăţilor dobânzilor aferente obligaţiunilor emise pentru despăgubirea fo ştilor proprietari de robi.
229. 1858 aprilie 19. Ţara Românească. Ministerul Finanţelor către Administraţia judeţului Vâlcea. Ordin de verificare a numelui epitropului casei răposatului Constantin Olănescu: Ghiţă Străchinescu, care
XLII http://www.iini-minorities.ro cere despăgubire pentru 6 ţigani emancipaţi, sau Nicolae Iliescu, care deţine o procură prin care este autorizat să ridice preţul fo ştilor robi, şi raportarea rezultatului.
230. 1858 aprilie 30. Moldova. Departamentu l de Finanţe către casierul Vistieriei. Ordin de eliberare a sumei de 6.500 lei către Soltana Diu, reprezentând valoarea obligaţiunilor emise pentru despăgubirea fo ştilor proprietari de robi, pe care le deţine. Sunt precizate numerele acestor obligaţiuni.
23 1. 1858 mai 13. Ţara Românească. Ministerul de Finanţe către Administraţia judeţului Vâlcea. Ordin de verificare a înscrierii în catagrafie a unui număr de 77 ţigani emancipaţi, fo şti robi ai Zoiei Brâncoveanu din plaiul Coziei, şi raportarea rezultatului.
232. 1858 septembrie. Moldova. Numitul Veis către Vistierie. Cerere de eliberare a sumei de 60.000 lei către bancherul Mair Safer, reprezentând dobânda obligaţiunilor emise pentru despăgubirea fo ştilor proprietari de robi, pe care le deţine petentul. Precizează că are aprobarea caimacamului [Nicolae Vogoride] pentru efectuarea acestei plăţi.
233. 1858 septembrie 3. Moldova. Departamentul de Finanţe către casierul Vistieriei. Ordin de eliberare a sumei de 12.000 lei către negustorul Levi Bain, reprezentând dobânda pe doi ani a 60 de obligaţiuni emise pentru despăgubirea fo ştilor proprietari de robi, pe care acesta le deţine.
234. 1859 iunie 4. Moldova. Locuitorii dezrobiţi ai satului Spria de Jos, ţinutul Tecuci, către Departamentu l Treburilor din Lăuntru. Jalbă privind reglementarea situaţiei lor fi scale după statornicirea unora dintre ei pe moşia Pungeşti, ţinutul Vaslui. Se cere fie aducerea înapoi a acestor " locuitori, fie" înplinirea banilor impuşi. 235. 1859 decembrie 5. Moldova. Catinca Negri către Ministerul de Finanţe. Cerere de strămutare a 70 de fa milii de ţigani lingurari de pe moşia sa Glodurile, ţinutul Tecuci, pe motiv că nu le poate asigura lemnul necesar practicării meseriei.
XLIII http://www.iini-minorities.ro http://www.iini-minorities.ro SUMMARY OF DOCUMENTS
1. 1831, September 5. Wallachia. The Department of Interior Affairs to the owners of Gypsy slaves in the principality. Circular regarding the responsibility of slave owners with regard to the Gypsies' wrongdoings. (In the same file with doc. 2 and doc. 3.)
2. 1831, September 6. Wallachia. The Department of Interior Affairs to the prefect of the Argeş county. Orders regarding the responsibility of slave owners fo r the Gypsies' wrongdoings and the banishment of the netoţi Gypsies from the principality. (In the same fi le with doc. 1 and doc. 3.)
3. 1831 September 24. Wallachia. The prefect of the Argeş county to the gendarmes from the Piteşti district. Order regarding the complaints of the inhabitants of the Budeasa village regarding the damage inflicted by the netoţi and their banishment. (In the same filewi th doc. 1 and doc. 2.)
4. 1831 November 13. Wallachia. The Treasury to the Prison Authority. Notification regarding the start of an investigation in order to salve the situation of two state Gypsies (along with their families), who were wrongly registered on the list of the inhabitants of the village Gruiu, Ilfov county, and fo rced to pay the capitation.
5. 1831 December 1. Moldavia. The cupbearer Asanache Dan to the seneschal Costache Suţu. Deal regarding the 27 Gypsy fa milies sold by him, who are scattered around Moldavia and must be identified.
6. 1831 December 15. Wallachia. Niculae Prisăceanu, guardian of the house of the late Dinicu Oteteleşanu, to General Dimitrie Arnan. Sale deed for the slave Ghiţă sin Ţigănuş, fo r the sum of 500 thalers.
7. 1831 December 19. Wallachia. The Chancellary of the Church Affairs to the abbot of the St. Spiridon Vechi monastery in Bucharest. Request fo r a list with the number of monks and Gypsies belonging to this monastery, as well as of the appending hermitages and branch-monasteries.
8. 1832 January 19. Moldavia. The chancellor Iordache Catargiu to the seneschal Costache Suţu. Document listing the conditions fo r a Gypsy exchange: the chancellor shall receive in exchange fo r his Gypsy families that have fled to Wallachia, the Gypsy fa milies of the seneschal that have fled to Moldavia. This document is accompanied by a list with the names ofthe fugitive Gypsies belonging to the chancellor.
XLV http://www.iini-minorities.ro 9. 1832 March 22. Wallachia. A boyar Dimitrie (Dumitrache) to Simion Marcovici. Document regarding the sale of three Gypsy slaves inherited from his mother, fo r the sum of 40 ducats. This document also includes the signatures of the close relatives, with preemptive rights, stating their agreement with the sale. The Great Chancellery of the Justice legalizes the sale, declaring that the preemptive right was respected.
10. 1832 December 18. Wallachia. Colonel Chiriac Nica, supervisor of the state Gypsies in the Oraşul district, Slam Râmnic county, to the Prison Authority. Report regarding the situation of II Gypsies who had come here from Moldavia one year ago and had fled )ater to the same principality. He asks that they are excluded from paying the capitation starting with the first trimester of the year I833. (In the same file with doc. Il.)
11. 1833 January 4. Wallachia. The Prison Authority to the Treasury. Address informing about the situation communicated by Colonel Chiriac Nica, the supervisor of the state Gypsies in the Oraşul district, Slam Râmnic county, to the Authority. He asks that they are excluded from paying the capitation start ing with the first trimester of the year I833. (In the same file with doc. IO.)
12. 1833 July
13. 1833 September 29. Moldavia. Avram sin Gheorghe [Codin], the bulubaşa (Gypsy head) of the lingurari (Gypsy spoon makers) in the Tecuci county, to the State Slave Authority. Petition regarding the issues he has with his father-in-law, the bulubaşa Stroe Sădog. He claims compensation in order to move out along with his wife. (In the same file with doc. 25.)
14. 1833 October 17. Waiiachia. Vâlcea county Court of Law to the Council of Wallachia. Copy of the report resulting from the inquiry regarding the situation of the Gypsies Stan Nacu and Dumitru Gâlcă, belonging to the Cozia monastery, who were married to the same Gypsy woman, Maria. Request fo r instructions aiming at solving the situation. (In the same fi le with doc. 15 and doc. 52.)
15. 1833 November 18. Wallachia. The decision of the Council of Wallachia in the case of the two Gypsy siaves belonging to the Cozia monastery, Stan Nacu and Dumitru Gâlcă, who were married to the same Gypsy woman, Maria. Dumitru Gâlcă, the second husband,
XLVI http://www.iini-minorities.ro the priest who has married them and the godfather get punished. Maria has to return to her first husband. The charged parties are informed about the decision. (In the same file with doc. 14 and doc. 52.)
16. 1834 April 1. Moldavia. The State Slave Authority to its officials of Vaslui. Document requesting the collection of the taxes from the state Gypsies.
17. 1834 April 4. Moldavia. The State Slave Authority to its officials of Moldavian ursari (bear leaders). Address requesting the taxes being collected without any maltreatment of the Gypsies.
18. 1834 April 20. Moldavia. The State Slave Authority to the bulubaşa Dumitrache sin Micu. Address regarding the complaint of Ştefan Felce Panait, who accused the bulubaşa of maltreating the Gypsies while collecting the taxes.
19. 1834 April 23. Moldavia. The official Petrache Braşovanu to the State Slave Authority. Report regarding the collection of taxes fr om the ursari in Moldavia. The taxes cannot be collected swiftly, since the ursari are scattered.
20. 1834 April 27. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Cârli gătura. Address about the Gypsies not willing to pay the tax saying they were hermits. They should not be exempted from paying tax.
21. 1834 May 10. Moldavia. The State Slave Authority to its official of the Moldavian ursari. Address requesting to investigate the marriage between two cousins, which contravenes the customs of the Orthodox church.
22. 1834 May 17. Moldavia. The State Slave Authority to the authorities in the Vaslui county. Address requesting the officials to be provided with houses in the villages during the collection ofthe tax from the slaves.
23. 1834 May 28. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Tecuci. Address requesting him to investigate the petition of Pavel sin Vasile Mititelu. He shall be punished if he did not comply with the received orders.
24. 1834 June 13. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Cârligătura. Address requesting the investigation of the dispute between Toader sin Lupu and his in-laws regarding the dowry promised to his wife, which he never received.
25. 1834 July 6. Moldavia. Avram sin Gheorghe Codin, the bulubaşa of the lingurari, to the State Slave Authority. Petition against his fa ther-in law, the bulubaşa Stroe Sădoc (Sădog in a previous document), who wanted to separate him from his wife. Evaluation of his expenses during the tria!. (In the same file with doc. 13.)
XLVII http://www.iini-minorities.ro 26. 1834 September 14. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Tecuci. Address requesting the resolution of a dispute between the ursar Ştefan sin Pornica and his wife.
27. 1834 September 15. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Vaslui. Address requesting the investigation of the claim of a Gypsy woman, Maria, who was beaten by her husband, Simion Andronache. The case shall be presented to the Authority only if it cannot be solved by the official.
28. 1834 October 4. Moldavia. The Treasury to the State Slave Authority. Address requesting the collection of the slaves' taxes, without them being fo rced to pay them ali at once.
29. 1834 November 20. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Vaslui. Address confirming the partial collection of the taxes appertaining to the last trimester of the year and delivering instructions fo r solving the disputes between the state Gypsies. The official is threatened to be removed from his position fo r the way in which he deals with his tasks.
30. 1834 December 3. Moldavia. The State Slave Authority to its officials. Circular requesting the swift collection of the taxes owed by the state Gypsies. The officials not complying with the order shall be investigated on their own expense and removed from their position.
31. 1835 January 1. Wallachia. Simion Marcovici to the boyar Elisaveta Brâncoveanu. Deed fo r a slave exchange: he shall receive two young Gypsies in exchange ofthree Gypsies he had previously bought, but whom he could not control because they were "extremely vicious and always fleeing." He returns the documents of the sale which was annulled through this exchange.
32. 1835 January 3. Wallachia. The Administration of the Argeş county to the sub- administration of the Argeş district. Address requesting the "immediate and at ali costs" collection of the taxes appertaining to the last trimester of the year 1835 from the slaves of the Tismana monastery living in this district, according to the attached list. Nevertheless, it seems that the list has not been sent, hence the district supervisor insists on receiving it.
33. 1835 February 5. Moldavia. Alexandru Cantacuzino to the State Slave Authority. Petition regarding the flight of some of his Gypsies from the Gaia estate, Suceava county, who were fo und among the state Gypsies in the band lead by the judge Sandu Pulicoi in the Ruşcoia village. The petitioner shows that he has not received any taxes from these Gypsies fo r two years and asks for them to be brought back to him. He attaches a list of the fled Gypsies. (In th(. same file with doc. 35.)
XLVIII http://www.iini-minorities.ro 34. 1835 February 9. Moldavia. The State Slave Authority to the districts Vaslui, Cârligătura and Tecuci. Circular requesting the collection of taxes appertaining to the firsttrimest er of the current year.
35. 1835 February 22. Moldavia. An official of the State Slave Authority to the Treasury. Report regarding the investigations made fo llowing the petition of the prince Alexandru Cantacuzino regarding his lingurari, who have fled and settled among the state Gypsy families. Only one of the seven Gypsies mentioned by the prince was fo und. The Authority official nevertheless mentions that among Alexandru Cantacuzino's slaves settled on the Deleni estate owned by the boyar Iorgu Ghica, eight lingurari belonging to the state have been hiding. The prince insists on getting back the six slaves that had not been fo und yet. The official asks fo r instructions in order to solve the situation. (In the same fi le with dac. 33 .)
36. 1835 February 22. Moldavia. An official of the Department of Interior Affairs to the State Slave Authority. Report regarding the fu lfillment of the order of sending 40 day laborers to work in the princely vineyard. (In the same fi le with dac. 37, dac. 38 and dac. 39; see also dac. 67, dac. 69, dac. 71.)
37. 1835 March 2. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Cârl igătura. Order regarding the work organization on the prince's estates. The document shows the conditions of sending Gypsy day laborers. (In the same file with dac. 36, dac. 38 and doc. 39; see also dac. 67, dac. 69, doc. 71.)
38. 1835 March 5. Moldav ia. The State Slave Authority to its official of Cârli gătura. Order to send lingurari to work in the prince's gardens in Socola on 17 March. The day laborers shall bring their own tools and fo od. (In the same filewith dac. 36, dac. 37 and dac. 39; see also dac. 67, dac. 69, doc. 71.)
39. 1835 March 17. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Cârligătura. Order to send day laborers to the prince's gardens in Socola, who are "fit" and not "young children who cannot work." (In the same file with dac. 36, dac. 37 and dac. 38; see also dac. 67, dac. 69, doc. 71.)
40. 1835 May 27. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Cârligătura. Order to appoint a gendanne to supervise the official and to bring the taxes due fo r the firsttwo trimesters ofthe current year.
41. 1835 June 5. Moldavia. The State Slave Authority to its official for the Wallachian ursari. Order to appoint a gendarme fo r bringing the official with the taxes due for the firsttrimester ofthe current year.
42. 1835 July 30. Moldavia. The State Siave Authority to the bulubaşi of the ursari. Order to collect the sums remaining from the taxes due by the ursari fo r the firsttrimester of the current year.
XLIX http://www.iini-minorities.ro 43. 1835 October 11. Moldavia. Prince Mihail Sturdza to the hetman Emanoil Manu, the head of the State Slave Authority. Princely order to collect an additional 9 Lei from each taxpayer until the end of the year. The tax increase is due to the increase ofthe country's expenses, as well as to the "tribute to be paid to the Ottoman Empire." (See also doc. 45 and doc. 49.)
44. 1835 November 6. Wallachia. The Great Chancellery of the Church Affairs to the abbot of the St. Spiridon Vechi monastery. Address requesting the monastery to provide the necessary wheat and corn flour to its own Gypsies and workers, within two weeks. This measure is due to the lack of bread in the city' s bakeries (Bucharest).
45. 1835 December 24. Moldav ia. The State Slave Authority. Decision to appoint two officials,who, within 15 days, along with Panait Vidraşcu, the official of the ursari, and the bulubaşi, are to collect from the state ursari the sum of 5,625 Lei, representing the tax due fo r the last two trimesters of the current year, as well as the tax supplement of 9 Lei fo r each taxpayer. (See also doc. 43.)
46. 1836 April 12. Wallachia. The Prison Authority to the Department of Interior Affairs. Report requesting the Department to order the county prefects to take severe measures against some escaped slaves (netoţi, state Gypsies), who "are hiding villages in the counties and cannot be fo und." The causes ofthese permanent disturbances are also shown: "the neglect of the police activity by the county administrations," the issuing of notices of liberation and permits to travel. (In the same fi le with doc. 47, doc. 48 and doc. 50.)
47. 1836 April
48. 1836 June 6. Wallachia. The prefect of the Vâlcea county to the Department of Interior Affairs. Report answering the received circular. The prefect shows that it is possible that some fled Gypsies are present among the privately and stately owned Gypsies wandering through the villages. He suggests the Department to draw up a list of ali these Gypsies. The Gypsy chief would then be fo rced to show this list to any authority requesting it. (In the same filewith doc. 46, doc. 4 7 and doc. 50.)
49. 1836 June 15. Moldavia. Prince Mihail Sturdza to the hetman Emanoil Manu, the head of the State Slave Authority. Princely order regarding the collection of a tax supplement of 6 Lei for each state slave fo r the
L http://www.iini-minorities.ro fo llowing three years. The tax due to the current year shall be collected and sent to the Treasury in two installments, along with the tax due to the last two trimesters with explanatory lists. (See also doc. 43.)
50. 1836 June 17. Wallachia. The Prison Authority to the Department of Interior Affairs. Report regarding the situation of fugitive Gypsies in the county of Vâlcea, the answer of the county prefect to the circular sent by the Department and the measures that were taken. The Authority ascertains that although "the Administration has ali the power and needed means"; only in this county "such acts of insubordination by the Gypsies" occur. (In the same file with doc. 46, doc. 47 and doc. 48.)
51. 1836 June 18. Wallachia. The Prison Authority to the Department of Interior Affairs. Report regarding the expedition of the document attesting the sale to the state of 72 tinsmith Gypsy slaves belonging to the seneschal Costache Suţu, according to Art. 13 of the Rules concern ing the taxes paid by the state Gypsies.
52. 1836 June 25. Wallachia. The Great Chancellary of the Justice to the prosecutor of the Criminal Court in Craiova. Final report in the tria! of the Gypsies belonging to the Cozia monastery, Stan Nenul (in previous documents called Nacu) and Dumitru Gâlcă, who were married to the same Gypsy woman, Maria, who also belonged to the Cozia monastery. (In the same file with doc. 14 and doc. 1 5.)
53. 1836
54. 1836 July 8. Wallachia. The commander of the 3rd Regiment in Cerneţi to the Army Headquarter. Report about the flight of nine Gypsy families to Serbia. They were helped by the peasants from the villages Batoţi and Ostrovul Carbovii, Mehedinţi county. (In the same file with doc. 56 and doc. 58.)
55. 1836 July 13. Moldavia. The Coucil of Upper Moldavia to the Administration of the Iaşi county. Positive answer to the request of the seneschal Alexandru Mavrocordat who wanted to auction 150 Gypsy slave fa milies from the Storeşti estate, Coşula district, Botoşani county. He has brought documents to prove that he has inherited these slaves. The auction shall take place six months after the publication of the announcement.
56. 1836 July 28. Wallachia. The High Spatharus Ghica, the head of the Army, to the Department of Interior Affairs. Report regarding the measures taken after the flight of nine Gypsy fa milies to Serbia at the Batoţi border picket, Mehedinţi county. (In the same file with doc. 54 and doc. 58.)
LI http://www.iini-minorities.ro 57. 1836
58. 1836 September 24. Wallachia. The Army Headquarter to the Department of Interior Affairs. Report inform ing about the triaJ of two peasants who have helped nine Gypsy families to escape to Serbia. When the peasants were released, they fled as well, to Serbia. (In the same file with doc. 54 and doc. 56.)
59. 1836 December 14. Wallachia. The Great Chancel lary of the Church Affairs to the Administration of the Argeş county. Request fo r solving the petition of the Gypsies belonging to the Cozia monastery and living in the Argeş county, who complain that they must pay too high taxes. A copy ofthe petition is attached. (In the same filewith doc. 60.)
60. 1837 January 9. Wallachia. The Administration of the Argeş county to the stewards of the Gypsies belonging to the Cozia monastery . Order to bring to the Administration the lists with the names of the taxpaying Gypsies. (In the same fi le with doc. 59.)
61. 1837 January 26. Wallachia. Vasile Melinescu, the mandate of the great ban Grigore Băleanu, to the fu rrier Stavrache Iacob. Provisional deed documenting the sale of three Gypsy slave fa milies and the receipt of money. The definitive document shall be issued at a ]ater date.
62. 1837 February 10. Wallachia. The Great Chancellor of Justice Alexandru Filipescu to Prince Alexandru Dimitrie Ghica. He requests the prince to confirm the fact that the high esquire Vasilache Melinescu also owns the children of the 15 Gypsy slaves he bought from the hetman Ioan Vlădăescul. By mistake, on 11 November 1836, the prince was only asked to confinn the ownership over the 15 slaves, although the sale documents also inc1uded the chi1dren.
63. 1837 February 23. Moldavia. The Treasury to the State Slave Authority. Address re1ated to directing the capitation paid by the newly wedded slaves to the budgets with smaller income due to Gypsies becoming ill or dying.
64. 1837 June 30. Mo1davia. The Treasury to the State Slave Authority. lnstructions fo r collecting the capitation from the state Gypsies appertaining to the third trimester ofthe current year.
65. 1837 September 30. Wallachia. The Piteşti Police Department to the Administration of the Argeş county. Report regarding the
LII http://www.iini-minorities.ro identification of a slave belonging to the Mărgineni monastery in the house of the shoemaker Anghel from the town of Piteşti and the unsuccessful attempt to catch him.
66. 1838 February 10. Wallachia. The equerry Manolache Creţulescu to Costandin Braboveanu. Document confirming the sale of 298 nomadic Gypsy slaves fo r the sum of 2,682 ducats. The document is countersigned by the Great Chancellery of the Justice, which ascertained that there wcre no persons with preemptive rights. (In the same filewith doc. 68.)
67. 1838 March 5. Moldavia. The State Slave Authority to the official of the Department of Interior Affairs. Order to add 20 more workers to the 80 workers who work fo r money at the princely vineyard in Socola. Ali these are recruited from the lingurari belonging to the state. (In the same file with doc. 69 and doc. 70; see also doc. 36, doc. 37, doc. 38, doc. 39.)
68. 1838 March 8. Wallachia. The equerry Manolache Creţulescu to Costandin Braboveanu. Document confirming that, along with the 298 previously sold, he se lis another 1 O Gypsy slaves. The evaluation and the final document shall be drawn up at a later date. (In the same fi le with doc. 66.)
69. 1838 April 6. Moldavia. Miron Antoh, the official of Cârligătura, to the State Slave Authority. Report confirmingthe fu lfillment of the order of the Authority regarding the Gypsy slaves sent to work at the princely vineyard in Socola. (In the same file with doc. 67 and doc. 70; see also doc. 36, doc. 37, doc. 38, doc. 39.)
70. 1838 May 20. Moldavia. The State Slave Authority to the buluhaşa Toader Ursu. Order to recover the money spent fo r hiring a worker from outside of his hand to replace Constantin Anton who refused to work at the prince's gardens. (In the same file with doc. 67 and doc. 69; see also doc. 36, doc. 37, doc. 38, doc. 39.)
71. 1838 August 2. Moldavia. Toader Buzdugan, the bulubaşa of the Gypsy slaves in the Herţa county, Cârligătura district, to the State Slave Authority. Petition in which he claims that he was deceived in order to marry Măriuca, the daughter of Toader Leaotă, who was already married, and asks to receive justice: he wants either to get back the money he spent with the wedding, or the wife. (In the same file with doc. 72.)
72. 1839 April 19. Moldavia. The bulubaş Toader Buzdugan to the State Slave Authority. Petition in which he asks to receive justice fo r the money the first husband of his wife requests fo r the time she spent with him. (In the same filewith doc. 71.)
73. 1839 November 30. Moldavia. The State Slave Authority. Registration of the information given by Irimie Bubuie, from the shire of the
LIII http://www.iini-minorities.ro Moldavian ursari, the band of Ion Braşoveanu, about his band mates who were fo und wandering through the Cârligătura district.
74. 1840 January
75. 1840 January 29. Wallachia. The Department of Interior Affairs to the Prison Authority. Order to investigate the events at the inn in Dragomireşti, Dâmboviţa county. The Department requests an official to be sent at the scene. (In the same file with dac. 74, doc. 76, doc. 77 and dac. 78.)
76. 1840 January 29. Wal lachia. The Department of Interior Affairs to the Administration of the Dâmboviţa county. Document announcing that the Prison Authority was informed about the report regarding the events that took place at the inn in Dragomireşti and that the Authority shall take ali appropriate measures. (In the same filewith doc. 74, dac. 75, doc. 77 and dac. 78.)
77. 1840 February 2. Wallachia. The Prison Authority to the Department of Interior Affairs. Reply to the order to investigate the events that took place at the inn in Dragomireşti, Dâmboviţa county. The document mentions the name of the official who was sent at the scene - Mihai Micşunescu. (In the same fi le with doc. 74, doc. 75, doc. 76 and dac. 78.)
78. 1840 February 21. Wallachia. The Prison Authority to the Department of Interior Affairs. Report regarding the investigation made in the village of Dragomireşti, Dâmboviţa county and the measures that have been taken. (In the same file with dac. 74, dac. 75, doc. 76 and doc. 77.)
79. 1840 April 14. Wallachia. The Departament of Church Affairs and Public Instruction to Athanasie Palmiras, the abbot of the St. Spiridon Vechi monastery. Address regarding the tax rate fo r the Gypsies belonging to the monastery.
80. 1840 June 3. Wallachia. The Administration of the Romanaţi county to the Department of Interior Affairs. Address regarding the wedding of a monastery owned Gypsy slave to a Romanian woman (who was not a slave). The Administration asks fo r instructions with regard to the validity ofthe marriage and the legal status ofthe respective Gypsy.
LIV http://www.iini-minorities.ro 81. 1840 June 28. Moldavia. The State Slave Authority to its official of Cârl igătura. Order to arrest the lingurari slaves belonging to the treasurer Iorgu Ghica, who have been hiding among the state Gypsies, and to return them to the Deleni estate.
82. 1840 July 6. Wallachia. The Prison Authority to the Department of Interior Affairs. The Authority requests a clear position with respect to the settlement of monastery slaves in villages that do not belong to the monasteries and, in accordance with this position, solving the case of the Gypsies belonging to the Tismana monastery who settled in the village of Balş, Romanaţi county.
83. 1840 July 30. Wallachia. The Prison Authority to the Department of Interior Affairs. The Authority requests a clear position with respect to the settlement of state slaves and, in accordance with this position, solving the case ofthe Gypsy called Scarlat sin Radu ot Obielari.
84. 1840 August 8. Wallachia. The owner of the Greci estate, Olt county, to the Prison Authority. He complains about the tlight of the monastery slaves that had been contracted to work on his estate and asks fo r them to be returned to him. He explains that he has suffered double losses, since he paid some of the works in advance and given "a lot of products" to the respective Gypsies.
85. 1840 August 12. Wallachia. The Administration of the Slam Râmnic county to the Department of Interior Affairs. Document confirming the order to search and capture 49 Gypsy slave fa milies that have tled from the Piscul Negri estate, Brăila county, of the major Costache Filipescu. Up to this date, the fu gitives have not been seen in any county.
86. 1840 August 17. Wallachia. The Department of Interior Affairs to Prince Alexandru Dimitrie Ghica. Report regarding the displacement of 70 slave fa milies belonging to the Govora monastery and living on the Costăndoiu estate, Slam Râmnic county, of the boyar Maria Borăneasca, to one estate of the chancellor Costandin Bălăceanu. The investigation showed that these slaves had been living for severa! years on the estate of this boyar, who has also written a petition asking fo r their return. The Department asks fo r the problem ofthe respective slaves to be solved.
87. 1840 November 29. Moldavia. The State Slave Authority to the Treasury. Report regarding the dispute between some state slaves from the Cârligătura district, Iaşi county, and the official Miron Antohi. The slaves have complained that they are being "oppressed and robbed," while the official claims to have been robbed by the Gypsy thief Sava Tricolici along with his band mates. The document mentions that an official has been sent to the scene to investigate the fa cts. (See also doc. 90.)
LV http://www.iini-minorities.ro 88. 1841 . Wallachia. The Department of Interior Affairs to the Prison Authority. Document regarding the settlement of three state slave fa milies that have returned to Wallachia from Moldavia where they had tledfo r fe ar of cholera.
89. 1841 January 7. Moldavia. The State Slave Authority to the Department of Interior Affairs; the State Slave Authority to its official of Bacău. Reports regarding the delays in solving the dispute between the slaves fr om the bands lead by the bulubaşi Botomei Abeza and Ion Bosna, on the one hand, and Gheorghe Gure, the guard of the Tutova district, charged with the theft offi ve horses, on the other. The Authority insists on the guilty party returning the horses.
90. 1841 January 21. Moldavia. The Treasury to the State Slave Authority. Address with respect to the fact that Miron Antohi, the official of Cârligătura, is not gui lty of the charges brought to him by the lingurari under the authority of the bulubaşi Vasile Gorgos and Vasile. The official shall continue collecting the taxes and a Treasury official shall watch over the relations between him and the lingurari. (See also doc. 87.)
91. 1841 February 19. Wallachia. The Prison Authority to the Department of Interior Affairs. Report regarding the flight over the Danube of the Gypsy called Culia Barnaz along with his wife.
92. 1841 April 3. Wallachia. The Department of Interior Affairs to the Administration of the Saac county. Order to catch and return to the Găgeni estate, Buzău county, the slaves of the Cozia monastery who have fled to the Saac county.
93. 1841 May 26. Wallachia. The Administration of the Romanaţi county to the Department of Interior Affairs. The Administration confirms receiving a list with the names of slave families who have settled in the county, as well as the order to draw up a report regarding the situation of these families. It is mentioned that the list also includes families that have settled in the Dolj county and that cannot be included in the situation report.
94. 1841 June 5. Moldavia. The Town Hali of Galaţi to the official of Tecuci. The townhall confirms receiving 120 state slaves from the 130 sent by the official of Tecuci, needed to work on the site of the new quarantine building. (see also doc. 96.)
95. 1841 July 24. Wallachia. The Administr�tion of the Ilfov county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the return on the Domneşti estate, Sabarul district, ofthree displaced Gypsy fam ilies.
96. 1841 July 26. Moldavia. The Department of Interior Affairs to the State Slave Authority. Order to send "the decided number of daily workers" from among the state slaves to work on the site of the quarantine building
LVI http://www.iini-minorities.ro in Galaţi. The Authority has sent 260 lingurari slaves and will also sent some ursari. Nevertheless, because of the defective organization, the daily workers are allowed to leave, so other must carne to fiii their positions. (See also dac. 94.)
97. 1841 July 28. Moldavia. The Treasury to the State S lave Authority. Address re gard ing the investigation and compensation of the Jewish usurer Avram fo r the money lent with interest fo r the payment of the daily workers hired to replace some ofthe lingurari slaves.
98. 1841 September 26. Wallachia. The Department of Interior Affairs to the Prison Authority. Document regarding the settlement of nine fa milies of monastery Gypsies on the Logreşti estate, Gorj county, belonging to Sevastiţa Arghiropolu.
99. 1841 October 10. Moldavia. The members of the band lead by the bulubaşa Dorhan to the State Slave Authority. Petition regarding the general discontent with the bulubaşa's abuse. They ask fo r him to be replaced and the ones he abused to receive compensation.
100. 1842 March 8. Moldavia. Iordachi Costachi, owner of the Hudeştii Mari estate, Dorohoi county, to the State Siave Authority. Request to regulate the situation of the 69 lingurari fa milies who have closed work contract with him and have agreed to settle on his estate and now are about to be emancipated. Only 30 families have respected the clauses of this contract, and paid their tax in Hudeşti. The other families have received some money in advance, yet did not settle on the estate anymore. He asks fo r help in order to recover his money. He sends the lists with both Gypsy categories.
101. 1842 April 6. Moldavia. The Treasury to the State Slave Authority. Document regarding the withdrawal from the taxpayer list of 29 lingurari fam ilies belonging to the state, fo llowing the closing of a contract aiming at their settlement on the Pârteşti estate, Vaslui county, belonging to Nicolae (Necolache) Suţu.
102. 1842 April 6. Moldavia. The Treasury to the State Slave Authority. Address regarding the withdrawal fr om the taxpayer list of 18 lingurari fam ilies belonging to the state, fo llowing the closing of a contract aiming at their settlement on the Şăndreni estate, Vaslui county, belonging to the spatharus Iordachi Gane.
103. 1842 June 3. Wallachia. Ghe'Jrghe Florescu to princess Elisaveta Suţu, his mother-in-law. He confirms to having received three Gypsies through the great chancellor Constantin Suţu.
104. 1842 July 12. Wallachia. Ioan Bâcleşanu to Elena Glogoveanca. Announces that he sent through Maria, the Gypsy girl, thin and thick cloth
LVII http://www.iini-minorities.ro and waits fo r the fu rther orders of the mistress for another cloth that is to be made by the Gypsy women.
105. 1842 October 31. Wallachia. The Prison Authority to the Department of Interior Affairs. Report regarding the tlight of state slaves, initially to the Cocorăşti estate, Prahova county, and then to Moldavia. It asks fo r approaching the Moldavian authorities.
106. 1842 November 11. Moldavia. The state lingurari to the State Slave Authority. Petition in which they ask fo r the deed they have given to the prince's son Iorgu Sturza, which set the conditions for them to stay on his estate, Rădeni, in the Neamţ county, to be confinned. This petition is accompanied by a copy of the deed, as well as by the power of attorney given by the lingurari to their representative, Vasăli Bergău, who will represent them to the authorities.
107. 1843 February 11. Moldav ia. The State Slave Authority to the Treasury. Document requesting the necessary measures to be taken in order to collect the taxes from the state Gypsies under the authority of the official of Vaslui.
108. 1843
109. 1843 September 13. Moldavia. The Treasury to the State Slave Authority. Report regarding 25 fu gitive fa milies of state lingurari, who should have been settled on the Strâmba estate in the Tutova county and who belonged to the ban Iancu lstrate. The Treasury requests the Authority to send some officials to find the Gypsies, settle them on the respective estate and collect their taxes.
110. 1844 March 30. Wallachia. The slaves of the Mărgineni monastery to the Mărgineni monastery. Petition regarding the abuses of Gheorghe Mavrodin, the tenant of the estate where they live. (In the same filewith doc. 108 and doc. 113.)
111. 1844
112. 1844 June 21. Moldavia. The State Secretariat to the Finance Department. Document regarding the emancipation of the Gypsies belonging to the equerry Dimitrie Balica. (In the same file with doc. 111 and doc. 114.)
LVIII http://www.iini-minorities.ro 113. 1844
114. 1844 June 26. Moldavia. The Finance Department to the administrations of the counties Dorohoi, Neamţ and Vaslui. Circular regarding the emancipation of the Gypsies belonging to the equerry Dimitrie Balica. (In the same fi le with doc. III and doc. 112.)
115. 1844 July 24. Moldavia. The State Secretariat to the Department of Interior Affairs. Address regarding returning of the monies from the tax collected from the slaves belonging to the Frumoasa monastery who have settled down on the Fâstâci estate fo r the period between the publication of the law fo r the emancipation of the monastery slaves (March 1844) and the end ofthe year. The procedure fo r similar claims shall be the same.
116. 1845 March 10. Wallachia. Ianache Dănciulescu from Craiova to his brother-in-law, Ioniţă Pavel from Bucharest. Letter communicating the flight of a Gypsy owned by a certain Vâlcănescu and mandating him, on Vâlcănescu's behalf, to catch him if he sees him and to send him back, "from one station to the other" to Craiova.
117. 1845 April 5. Moldavia. 12 emancipated lingurari to the St. Spiridon General Trusteeship in Iaşi. Petition regarding their moving to Buciumi, a village in the neighborhood of the Galbeni estate, under the authority of the Holy Mother monastery in Roman. A copy of the agreement with the hetman Alecu As lan, the owner of the estate, countersigned by the head of the State Slave Authority, is attached.
118. 1845 December 6. Moldavia. The Department of Church Properties to the Administration of the Iaşi county. Address regarding the emancipation certificate of the Gypsy Ioan Uscatu and his fa mily, which was fo und at a Gypsy woman called Anastasia and which must return to its rightful owner.
119. 1847 September 28. Wallachia. Grigore Titeanu to the overseer 1. Cărpescu. Order regarding 800 okas corn wheat to be sent in order to fe ed the Gypsy workers on the Greabănul estate, Argeş county.
120. 1847 December 22. Wallachia. The Capital City Police to Prince Gheorghe Bibescu. Report regarding the dispute between the Metropolitanate and the house of the deceased boyar Cojocăreanu over some slaves. The Police asks fo r instructions in order to solve the case.
121. 1848 June 8. Wallachia. The Finance Department to Prince Gheorghe Bibescu. Report regarding the emancipation certificates of two Gypsy slaves belonging to the great ban Barbu Ştirbei. Instructions are necessary in order to determine their legal status.
LIX http://www.iini-minorities.ro 122. 1848 June 8. Wallachia. The Finance Department to Prince Gheorghe Bibescu. Report regarding the petition of the fo rmer slaves of the Tismana monastery, fo rced to make repair works at the monastery, although they are smiths by trade, and being paid an inappropriate salary. Moreover, the Church Department should have paid their taxes to the Treasury, thing that did not happen. Instructions are necessary in order to fixthis situation.
123. 1849 Apri1 26. Wallachia. The Sub-administration of the Olteţul de Jos district to the Administration of the Vâlcea county. Invoice fo r the payment of 570 Lei, representing the tax due by the emancipated monastery slaves fo r the second trimester of the year 1849. (In the same filewith doc. 124 ).
124. 1849 April 26. Wallachia. The Sub-administration of the Olteţul de Jos district to the Administration of the Vâlcea county. Invoice for the payment of 3 8 Lei, representing 10% from the taxes due by the emancipated monastery slaves fo r the second trimester of the year 1849. (In the same filewith doc. 123 ).
125. 1849 June 4. Wallachia. The Sub-administration of the Cozia district to the Administration of the Vâlcea county. Report regarding the withdrawal from the tax register of the emancipated slaves Grigore Pieptea and Dumitru Manea, fo r whom the Gypsies' steward has drawn up a report stating their "utter poverty."
126. 1849
127. 1849 August 20. Wallachia. The Department of Interior Affairs to Prince Barbu Ştirbei. Report regarding the emancipated, fo rmer slaves of the Mărgineni monastery, settled on other estates than those belonging to the monastery, who refuse or are not allowed to return and fo r whom the monastery pays the monies destined fo r the officialswho collect the taxes.
128. 1850
LX http://www.iini-minorities.ro 129. 1850 February 9. Wallachia. The Treasury to Prince Barbu Ştirbei. Preliminary report regarding the number of Gypsy slaves that were bought from their private owners between the years 1848 and 1849, as well as the sums due by the state to their fo rmer owners. (See also doc. 130 and doc. 148.)
130. 1850 February 9. Wallachia. The Treasury to Prince Barbu Ştirbei. Report in which the Treasury insists on immediately paying the sums due to the fo rmer owners fo r the slaves bought by the state. (See also doc. 129 and doc. 148.)
131. 1850 March 1. Wallachia. The Department of Interior Affairs to the administrations of the counties Ilfov, Dâmboviţa, Vlaşca, Prahova, Ialomiţa and the Capital City Police Department. Circular regarding the prosecution of a slave belonging to Colonel Nicolae Cunescu, accused oftheft. (In the same filewith doc. 132.)
132. 1850 March 5. Wal1achia. The Administration of the Ialomiţa county to the Department of Interior Affairs. Report regarding a slave belonging to Colonel Nicolae Cunescu, accused of theft and discovered on the Manucu estate, Borcea district. (In the same file with doc. 131.)
133. 1850 March 7. Wallachia. The Administration of the Muscel county to the Department of Interior Affairs. Report drawn up after investigating the dispute between the treasurer Mihai Popescu and the boyar Dimitrie Negulici, regarding the Gypsy slaves who had fled during the revolution of 1848. Dimitrie Negulici proves to be innocent. (In the same file with doc. 126.)
134. 1850 March 10. Wallachia. The Capital City Police to the Department of Interior Affairs. Document on catching the Gypsy slave called Gheorghe who was fo und guilty oftheftand handing him over.
135. 1856 March 20. Wallachia. The Trusteeship of the Brâncoveanu House to the Department of Interior Affairs. Reply to the request of the boyar Elena Lămoteasca to return her slaves who had gotten mixed up with those belonging to Zoia Brâncoveanu and who used to pay the taxes fo r the latter. It is stated that these slaves belonged to the Brâncoveanu House. Moreover, the Department is asked to solve the conflict. (In the same file with doc. 128, doc. 136 and doc. 157; see also doc. 137.)
136. 1850
LXI http://www.iini-minorities.ro 137. 1850 April 13. Wallachia. The Trusteeship of the Brâncoveanu House to the Department of Interior Affairs. Petition regarding the involvement of the Administration of the Ilfov county in solving a misunderstanding between it and the boyar Petrache Orbescu. The latter claimed that a Gypsy slave woman rightfully belonged to him, but had been living fo r many years along with the Gypsies of the Brâncoveanu House, where she was married and had fo ur children. (See also doc. 128, doc. 135, doc. 136 and doc. 157.)
138. 1850 May 5. Wallachia. The Administration of the Dolj county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the catching of a fugitive slave belonging to the great chancellor Emanoil Băleanu.
139. 1850 May 11. Wallachia. The Administration of the Prahova county to the Department of Interior Affairs. Report of handing over the slave Gypsy called Matei sin Stan Purice, who was caught in the Podgoria district, to his rightful owner, Elena Lămoteasca. The owner confirms receiving her slave.
140. 1850 June 2. Wallachia. The Administration of the Ialomiţa county to the Department of Interior Affairs. Report announcing the fl ight from the Raşi estate of a slave Gypsy woman belonging to princess Marghioala Ghica. The document describes the way she looks like.
141. 1850 June 5. Wallachia. The Administration of the Dolj county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the conflict between Alexandru Mavrodin and Nicolae Isvoranu fo r two Gypsy women, namely Dobra and her daughter Maria.
142. 1850 June 19. Wallachia. The Finance Department to the Administration of the Vâlcea county. Document authorizing the registration on the emancipated taxpayers' list, based on their marriage certificates, of fo ur persons (Nicolae Ion Vărsan, Mihai Niţu Ţurei, Pătru Nicolae Trupină and Nicolae sin Marin al Neacşii), starting from the third trimester of the year 1850. Three from the above mentioned persons, whose tax exemption decis ion fo r a period of six months from the wedding had expired, shall pay to the local authorities 80 Lei in due tax.
143. 1850 June 27. Wallachia. M. Creţulescu to the Department of Interior Affairs. Request fo r catching and handing over a fugitive Gypsy called Dumitrache who belcnged to him and was fo und in Giurgiu.
144. 1850
LXII http://www.iini-minorities.ro 145. 1850 July 3. Moldavia. The Court of the Suceava county to the Justice Department. Report regarding the crimes committed by 12 Gypsy slaves belonging to the chancellor Costache Sturdza, ali of them from the village of Ruginoasa. (See also dac. 144.)
146. 1850
147. 1850 September 18. Wallachia. The Administration of the Ialomiţa county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the research dane in the case of the dispute between Ioan Efstatiu and the brothers Nica because of a Gypsy slave called Ilinca.
148. 1850 October 17. Wallachia. The Treasury to Prince Barbu Ştirbei. Report regarding the amounts of money necessary fo r compensating the fo rmer slave owners fo r the slaves bought from them by the state. These sums are greater than the ones planned in the budget. (See also doc. 129 and doc. 130.)
149. 1850 October 21. Wallachia. The Finance Department to Prince Barbu Ştirbei. Report regarding the request of the captain Panait Ionescu to sell fi ve slaves to the state at the price of 1 O ducats each and to receive the due payment when his turn will carne.
150. 1850 November 27. Wallachia. The Finance Department to Prince Barbu Ştirbei. Report regarding the request of the commander Lazăr Calinderu to be paid fo r a deed worth 1,200 ducats, which was bought by him from the mayor Teodor Popescu, representing the price for the Gypsies he sold to the state. Nevertheless, the state cannot pay this sum due to the lack of fu nds. (In the same filewith doc. 152.)
151. 1850 December 8. Wallachia. The Administration of the Dolj county to the Department of Interior Affairs. Document regarding the impossibility of sending two Gypsies-a man and his wife-who were fo und in this county and requested by the Department, to Bucharest, since they "are poor and undressed and cannot walk in this weather as fa r as Bucharest."
152. 1851
153. 1851 February 9. Wallachia. Hetman Alecu Rosetti Roznovanu to the Department of Interior Affairs. Asks fo r help in catching some of his slaves who have fled from Moldavia.
LXIII http://www.iini-minorities.ro 154. 1851 February 23. Wallachia. The Capital City Police to the Department of Interior Affairs. Petition to hand over fo ur slaves who had escaped from their owner, the boyar Enghel from Piteşti, during the revolution of 1848 and were fo und wandering through Bucharest.
155. 1851 May 9. Wallachia. Lieutenant M. Clinceanu to the Department of Interior Affairs. He requests fo r one of his slaves, Ioniţă, who had stolen some of his money, to be caught. He describes the way his s1ave 1ooks like.
156. 1851 May 29. Wallachia. A slave owner to the Department of Interior Affairs. He announces that two of his slaves, a man and his wife, have stolen some things from his house as well as money and then disappeared. He asks fo r the two of them to be caught. He describes the way his slaves look like.
157. 1851 July 6. Wallachia. The Trusteeship of the Brâncoveanu House to the Department of Interior Affairs. Complaint against the boyar Elena Limăteasca regard ing two slaves of the Brâncoveanu House, Gheorghe and Ene, whom Elena Limăteasca does not allow leaving to their village of origin and holds captives in the village of Orăşti, Ilfov county. (In the same file with doc. 128, doc. 135 and doc. 136; see also doc. 137.)
158. 1851 July 18. Wallachia. The Administration of the Ilfov county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the flight of some Gypsy s1aves belonging to Dumitru Hurmuz from the village of Ulmeni Pământeni, Obileşti district. The Administration describes the way these Gypsies look like.
159. 1851 July 19. Wallachia. The Administration of the Ilfov county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the investigation done in the case of the Gypsy called Petru Butoiu, a slave belonging to Smaranda Costandineasca, who has fled nine years ago. Instructions are necessary in order to sol ve the case.
160. 1852 January 1. Moldav ia. The list of emancipated Gypsies from the village Feredeni, Coşula district, Botoşani county, owner - the boyar Grigore Crupenschi.
161. 1852 Fcbruary 4. Moldavia. The Court of the Bacău county to the Justice Department. Report regarding the fa i1ed attempts to judge the Gypsy Ioan Linguraru and his woman, Paraschiva, charged with murder, since no witnesses can be fo und. The Court asks the Department to intervene in order to solve the case and mentions that the two Gypsies are being held captive at the court-house since October 1850.
162. 1852 February 16. Wallachia. The Administration of the Ialomiţa county to the Department of Interior Affairs. Report regarding fo ur
LXIV http://www.iini-minorities.ro emancipated craftsmen from the village Bărcăneşti, registered in the registers of the town hali of Urziceni.
163. 1852
164. 1852
165. 1852 April 18. Wallachia. The State Secretariat to the Department of Interior Affairs. Report regarding the decision of Prince Barbu Ştirbei in the case of the 72 Gypsy families, fo rmer state slaves, living on the estates Fierbinţi and Micşuneşti, Ilfov county. The Gypsies shall stay on these estates. (In the same file with doc. 163; 72 fa milies are mentioned here.)
166. 1852 April 26. Wallachia. The Administration of the Buzău county to the Department of Interior Affairs. Document regarding some of the slaves of the great chancellor Iorgu Ghica, who li ve and were registered as such on the estate Gura Aninoasei owned by Luxiţa Sărăceanca. The owner wants to remove them from this estate. Instructions are necessary fo r this problem to be solved.
167. 1852
168. 1852 May 11. Wallachia. The Administration of the Prahova county to the Department of Interior Affairs. Document regarding the requests of some former slaves to move before the legal deadline of two tax periods. These request� cannot be solved, yet some of the petitioners insist and directly addre�s the Department.
169. 1852 May 24. Wallachia. The Administration of the Argeş county to the Department of Interior Affairs. Report regarding fo ur emancipated slaves who had lived fo r a while on the Bereasca estate and left it four years agc in order to settle on the estate of the boyar Ioan Vărzar. The
LXV http://www.iini-minorities.ro tenant of the Bereasca estate asks fo r their return. The Administration of the county asks fo r fu rther cxplanations about the way in which the law is to be applied to this case.
170. 1852 May 30. Wallachia. The Administration of the Ialomiţa county to the Department of Interior Affairs. Report regarding Gheorghe the cook, fo rmer slave of the Slobozia monastery, who, being seriously ill, has asked fo r "medical help." The Administration of the county requests fo r the emancipated slave to be brought to Bucharest and operated in a hospital.
171. 1852 June 8. Wallachia. The Administration of the Dolj county to the Department of Interior Affairs. Report regarding a slave called Nicolae Bână, who was tled from his owner in 1849, during the withdrawal of the Ottoman army, and who allegedly is now in a prison in Giurgiu. The Administration requests information about this slave from the city authorities through the Department.
172. 1852 July 28. Wallachia. The Administration of the Brăila county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the request of the emancipated Gypsy fiddler Hristea sin Nicolae from the county of Ialomiţa, to settle in Brăila, where he was able to buy a piece of land. A copy of the deed to this piece of land, legalized by the Commercial Court in Brăila is attached.
173. 1852 August 4. Wallachia. The Church Department to the Administration of the Vâlcea county. Order to solve the petition addressed Prince Barbu Ştirbei to by 24 Gypsies, fo rmer slaves of the archimandrite Hrisant Hurezeanul, that afterthe death ofthe monk they are to be handed over to the Horezu monastery and not to the grandchildren of the deceased, Dumitrache and Stamate. The order is accompanied by a copy of the Gypsies' request, also bearing the prince's resolution. (In the same file with doc. 174.)
174. 1852 August 15. Wallachia. The Treasury Department to the Administration of the Vâlcea county. Order to explain the situation of 24 Gypsies, fo rmer slaves of the archimandrite Hrisant Hurezeanul (deceased at that moment), according to the resolution of Prince Barbu Ştirbei, as attached to the complaint issued by the respective Gypsies. The Treasury Department also asks the Administration to send two copies of the tax register they are registered in, with their names, place of residence, age and occupation, in order fo r the necessary measures to be taken. The order is accompanied by a copy of the Gypsies' complaint. (In the same file with doc. 173, where an identica! copy can be fo und.)
175. 1852
LXVI http://www.iini-minorities.ro Department, which orders her to set free the two children of a Gypsy slave woman who was sold, along with one of her daughters, three years ago. The boyar says that she cannot live without the help of these slaves and mentions that she intends to set them free after her death, since she is a widow and does not have any children or other relatives. Considering the resolutions on this document, we can guess that the Treasury Department intends to redeem the two Gypsies.
176. 1852 September 20. Wallachia. The Administration of the Argeş county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the petition of 14 emancipated taxpayers addressed to Prince Barbu Ştirbei and fo rwarded by the Department to the county authorities. The emancipated slaves requested to be allowed to move from the village of Slobozia, since they could not make a living there. According to the law, they cannot do this until two tax periods have passed.
177. 1852 September 26. Wallachia. The Administration of the Dolj county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the request of eight emancipated slaves lead by their steward called Aman, to move from the village of Vârtopu, Dolj county, to the village of Arceşti, Romanaţi county. Their request can only be approved after the passing of the legal deadline, i.e. after the passing oftwo tax periods.
178. 1852 October 6. Wallachia. The Administration of the Dolj county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the request of the emancipated monastery slave called Ion Petre Roţoina to move from the village of Glodu, where he pays his taxes, to the village of Bârca, where he has been married fo r three years. Instructions are necessary in order to solve this request.
179. 1852 October 10. Wallachia. The Administration of the Ilfov county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the request of the abbot of the Sărindar monastery to send two emancipated taxpayers off the monastery grounds, due to their "unbearable conduct." Instructions are requested fo r the resolution of this issue according to the existing legislation.
180. 1853 January 26. Wallachi&. The Administration of the lalomiţa county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the reasons behind the request of five emancipated Gypsies from the village of Ciocăneşti to move to another place: since they are fiddlers, they cannot earn a living in that village.
181. 1853 December 28. Wallachia. The Treasury Department to the Administration of the Vâlcea county. Document regarding the situation of fo ur emancipated slaves, registered in the tax register of two different villages (Groşi and Armăşeşti), for whom the previous administration report is not clear. (In the same file with doc. 185.)
LXVII http://www.iini-minorities.ro 182. 1854 . Moldavia. The Princely Council to the Justice Department. Statement regarding a decision of the Criminal Court. The decision regarding the Gypsy Costache Pletia and his wife, Ruxandra, the authors of a series of thefts, is modified. In the case of the other criminals, the Council supports the Court's decision.
183. 1854 January 4. Wallachia. The Sub-administration of the Otăsău district to the Administration of the Vâlcea county. Report regarding the appointment of Dumitru Ungureanu as Gypsy vice-mayor in the Şirineasa village, where over 20 Gypsy families reside. It is mentioned that in the other villages of the county, the number of Gypsies is smaller and, subsequently, according to the dispositions received, the taxes due by the Gypsies shall be collected by the Romanian mayor.
184. 1854 February 8. Wallachia. The Treasury Department to the Administration of the Vâlcea county. A repeated order regarding the collection of the sum of 259 Lei fr om Stancu Perca, a fonnerstate Gypsy. This sum represents his tax due to the period July 1851-December 1853. (In the same filewith doc. 186.)
185. 1854 February 27. Wallachia. The Sub-administration of the Otăsău district to the Administration of the Vâlcea county. Report regarding the situation of fo ur emancipated Gypsies (Ion Dichie, Ion Gheorghe Dichie, Costandin Ion and ZamfirGu ştere), who were registered in the tax register of two diffe rent villages (Groşi and Armăşeşti). This situation needs to be fu rther explained. (In the same file with doc. 181.)
186. 1854 March 26. Wallachia. The Sub-administration of the Otăsău district to the Administration of the Vâlcea county. Answer to the order regarding the fo rmer state Gypsy Stan Perca. The respective Gypsy often changes his place of residence in order to disappear and not pay the tax due fo r the period July 1851-December 1853; in March 1854, he was spotted in the village Frânceşti, Ocolul county, and not in the village Şirineasa, Otăsău district, where he is registered in the tax register. (In the same fi le with doc. 184.)
187. 1854 October 18. Wallachia. Stăncuţa Bălăcioaica to her son-in-law, Ion Alecu Murgăşanu. Document which she binds herself to work together to recover the land and the slaves (the Gypsy woman Ioana with her sons) previously given by her to the house of Vasile Pârâianu and to spli! the earnings. The son-in-law shall also receive other two Gypsy slaves.
188. 1854 November 10. Moldavia. The Princely Council to Prince Grigore Alexandru Ghica. Report regarding the guilt of Toader Grosul and his wife, Ioana, Gypsies belonging to the cupbearar Costache Grigoriu, charged with the theft ofjewelry. The Council set them frec, since the theft
LXVIII http://www.iini-minorities.ro could not be proven, yet the Gypsies shall remain under police observation. (In the same filewith doc. 189.)
189. 1854 November 25. Moldavia. Prince Grigore Alexandru Ghica to the Council. The prince's decision regarding the Gypsy Toader Grosu and his wife, Ioana, charged with theft. The prince agrees with the decision of the Council, with an observation re gard ing the application of the articles 7 and 8 ofthe law. (In the same file with doc. 188.)
190. 1855 February 11. Moldav ia. Elena Şubina to the Finance Department. Answer to the document sent by the Department, which recognizes the preemptive right of the seneschal Panaite Balş. She agrees with the price set fo r the Gypsies to be sold, 8 ducats fo r a settled Gypsy and 6 ducats fo r a nomad Gypsy. (In the same file with doc. 191 and doc. 220.)
191. 1855 March 3. Moldavia. Report of the Administrative Council, which allows Elena Şubin to sell her Gypsy slaves at the price of 8 ducats fo r a settled Gypsy and 6 ducats fo r a nomadic Gypsy, after the Finance Department will buy the slaves of the seneschal Panaite Balş. (In the same file with doc. 190 and doc. 220.)
192. 1855 March 10. Wallachia. The Financial Commission to the Council of Wallachia. Report regarding the sums that entered the fu nd used by the state to compensate fo r the emancipated slaves and the sums due to the fo rmer owners fo r the years 1852 and 1853, as well as the sums due to the fo rmer owners fo r the period before the year 1850. The Commission insists fo r ali outstanding debts to be paid off.
193. 1855 July 5. Moldavia. The State Secretariat to the Finance Department. Document regarding the petition of the brothers Vasile Alecsandri and Iancu Alecsandri concerning the emancipation of their slaves. The Secretariat recommends making their intention public in order fo r it to serve as an example to the others.
194. 1855 August 25. Moldavia. The Court of the Tecuci county to the Justice Department. Report regarding the problems encountered at the tria! of two Gypsies, Ioan Bosnea and Gheorghe Cracană, who were charged with horse theft. The Court informs the Department that the Administration ofthe Bacău county did not answer the repeated appeals to investigate this case. (In the same fi le with doc. 217.)
195. 1856 January 18. Moldavia. The State Secretariat to the Finance Department. Document regarding the request of princess Catinca Conachi Vogoride, who asked fo r the legal deadline to present thc lists with the emancipated Gypsies to be postponed. The Secretariat insists that the law should be respected.
196. 1856 January
LXIX http://www.iini-minorities.ro between the boyar Costache Nicolescu and his fo nnersl ave, Ghiţă Ionescu, who was set free in November 1848, on the condition that he, along with his wife, continued to work fo r him in exchange of a salary. The boyar did not respect the terms of the contract, he did not pay his servants, and when the fo nner slave left his home and sent a petition to the prince, Niculescu asked the police to bring him back. The prince has decided the fo llowing: the fonnersla ve stays free until a court of law decides on this matter.
197. 1856 February 2. Moldavia. The commander Vasile Arapu to the Finance Department. He sends the register with the slave Gypsies on the Leurda estate, Botoşani county, whom he has owned until l 0/22 December 1855, and asks to receive a proper compensation. (In the same file with doc. 218.)
198. 1856 February 3. Moldavia. The Chancellor Anastasie Başotă to Prince Grigore Alexandru Ghica. Requests that the compensation due fo r his emancipated slaves to be paid to the State Treasury or to the St. Spiridon monastery, and that the taxes due by his former slaves are paid from the annual interest payments. (In the same file with doc. 201.)
199. 1856 February 4. Moldavia. F. Focşăneanu, fo rmer slave owner, to the Finance Department. Document regarding the list of his 46 slaves, who were emancipated in December 1855.
200. 1856 February 14. Moldavia. The cupbearer Gheorghe Ardeleanu to the Finance Department. Petition regarding the emancipation of his five Gypsies and the payment of the appropriate compensation. A list with the names of the fo rmer slaves is attached.
201. 1856 February 18. Moldavia. The State Secretariat to the Finance Department. Negative answer to the request addressed by the chancellor Anastasie Başotă (that the compensation due fo r his emancipated slaves to be paid to the State Treasury or to the St. Spiridon monastery, and that the taxes due by his fo rmer slaves are paid from the annual interest payments), since the Department cannot keep track of ali people wanting their compensation money to be managed as such. The suggested solution was that the chancellor himself should watch over his humanitarian plans. (In the same fi le with doc. 198.)
202. 1856 March 1. Wallachia. The Department of Interior Affairs to Prince Barbu Ştirbei. Report regarding the proposal forwarded to the Administrative Council, that the emancipated Gypsies that are not able to make a living in Bucharest to be settled on the estates of their fo rmer owners or on the estates ofthe state, where they can practise their trade.
203. 1856 March 1. Wallachia. The Treasury Departament to the Administration of the Vâlcea county. Order to draw up and send a
LXX http://www.iini-minorities.ro register with the names of ali emancipated Gypsies, as well as a separate list of Gypsy craftsmen of ali categories, both being necessary fo r collecting the taxes as provided by the emancipation law of 11 February 1856, starting with 15 April, current year. It is mentioned that the sums collected shall be directed to a fu nd destined to the compensation of the fo rmer slave owners. The deadline of sending these documents is 20 March.
204. 1856 March
205. 1856 March 8. Moldavia. Ana Balş, former slave owner, to Prince Grigore Alexandru Ghica. Letter by means of which she asks to receive compensation fo r her emancipated slaves, whom she previously wanted to place at the government's disposal, since she did not have the means to keep them. (In the same file with doc. 21 0.)
206. 1856 March 16. Wallachia. The Department of Interior Affairs to the Administration of the Vâlcea county. Order regarding the implementation of Article 7 of the emancipation law of 11 February 1856: "Ali the Gypsies living in houses or huts in villages shall stay where they are and register on the taxpayers lists." It is ordered that, in case they moved, the most severe measures are to be taken in order to bring them back and register them in the general census book. This order shall be transmitted to ali subordinated authorities. (In the same file with doc. 207.)
207. 1856 March 20. Wallachia. Administration of the Vâlcea county to its sub-administrations (of the districts Horezu, Cozia, Ocolul, Otăsău, Olt, Olteţul de Sus and Olteţul de Jos). Circular fo r executing the order of the Department of Interior Affairs of 16 March 1856 regarding the prohibition of the emancipated slaves to leave the area, as provided by the law of 11 February 1856, the return of the Gypsies to their old homes and their registration in the general census book. (In the same fi le with doc. 206.)
208. 1856 March 21. Wallachia. The Finance Department to Prince Barbu Ştirbei. Report regarding the petiticn of the Nica brothers, who were discontented with the fa ct that they had tried in vain fo r seven years to sell their 1,400 slaves to the state and now they ask to be among the firstto receive the compensation fo r the slaves that have been emancipated by law. Instructions are asked in order to solve this problem.
209. 1856 March 22. Wallachia. The Sub-administration of the Otăsău district to the Administration of the Vâlcea county. Report
LXXI http://www.iini-minorities.ro concerning 25 Gypsies who have been caught wandering around the district, who refuse settling down and being registered in the village registers and ask to be sent to Licuriciu village (Gilort district), in the Gorj county, where they claim to have left from. Instructions are requested fo r the resolution of their situation, since they do not want to settle down and "it is impossible to keep any of them against their will in the villages of this district, them being extremely vicious and unsubordinated."
210. 1856 March 28. Moldavia. The Registry Commission of Emancipated Slaves from the Piatra district, Neamţ county, to the Finance Department. Report about finalizing the registration of the emancipated slaves and the request of Ana Balş to also register her fo rmer slaves, who have not been registered by the fault of the authorities and to receive compensation fo r them as well. (In the same fi le with doc. 205.)
211. 1856 March 29. Moldavia. The list of emancipated Gypsies, fo rmer slaves of the chancellor Dimitrie Cantacuzino, from the village Popricani, Copou district, Iaşi county.
212. 1856
213. 1856
214. 1856 June 4. Wallachia. The Administration of the Mehedinţi county to the Department of Interior Affairs. Report regarding the petition of the boyar Dimitrie Viişoreanu, who gives up on the compensation he is entitled to receive for his five emancipated slaves. The investigation showed that one ofthe former slaves has died.
LXXII http://www.iini-minorities.ro 215. 1856 June 6. Wallachia. The Department of Interior Affairs to Prince Barbu Dimitrie Ştirbei. Report regarding the completion of the emancipated slaves' (former private slaves) census. A table is attached with the summary of the obtained results.
216. 1856 June 25. Moldavia. The State Secretariat to the Finance Department. Document regarding the complaint drawn up by the prince Conachi Vogoride, claiming that approximately one thousand of his slaves have not been listed in the registers of private slaves. A copy of this complaint is attached to the document.
217. 1856 June 28. Moldavia. Princely Council. Report regarding the court sentence in the case of some Gypsies, horse and cattle thieves. Among them, Ioan Ceauşul called Ioan Busnea, was involved in more thefts and burglaries. He and his accomplices shall suffer ali legal consequences. (In the same filewith doc. 194.)
218. 1856 Juiy 13. Moldavia. Power of attorney given by Vasile Arapu to Alexandru Brăescu, who shall receive, on his behalf, the compensation due for freeing his slaves. (In the same filewith doc. 197.)
219. 1857 May 18. Wallachia. The Finance Ministry to the Caimacam Alexandru Dimitrie Ghica. Report regarding the slaves who were liberated by their masters before the emancipation law. Instructions are requested regarding the taxes that are to be paid by them. By his resolution, the caimacam decides to register them as taxpayers.
220. 1857 June 28. Moldavia. The State Secretariat to the Finance Department. Address by which the request of changing the registration of the fo rmer slaves of Elena Şubin from the category of nomadic Gypsies to sedentary Gypsies is denied. It is fu rthermore decided that the former slave owner was compensated according to the law. (In the same file with doc. 190 and doc. 191.)
221. 1857 September 12. Wallachia. The Finance Ministry to Alexandru Dimitrie Ghica. Report about the boyar Alecu Belu, who sold slaves to the state who belonged to Eufrosina Dobroneanca. The Finance Ministry cannot intervene, the claimant may sue the above mentioned boyar if she had the proofthat she owned those slaves.
222. 1857 November 2. Wallachia. The Sub-administration of the Olteţul de Sus district to the Administration of the Vâlcea county. Report regarding the marriage of Nicolae Vladu, an emancipated slave from the village of Sineşti, and his moving to another fiscal category. The legalized marriage certificate is attached.
223. 1857 November 14. Wallachia. The Administration of the Vâlcea county to the Sub-administration of the Olteţul de Jos district. The situation of the Gypsy woman Păuna, whom her fo rmer owner asks
LXXIII http://www.iini-minorities.ro compensation fo r, is to be investigated and a date shall be set for her emancipation (before or after the emancipation law of 1856 comes into effect). lf available, the emancipation document shall be sent to the Administration.
224. 1858 January 18. Wallachia. Finance Ministry to the Administration of the Vâlcea county. Address by means of which the Administration is authorized to withdraw Ion Radu Bichiuscă, a fo rmer slave, currently in prison, from the tax register of the emancipated taxpayers from the village of Costeşti, Cozia district.
225. 1858 January 24. Wallachia. The Administration of the Vâlcea county to the Sub-administration of the Olteţul de Jos district. Order to investigate the situation and draw up a report in the case of the Gypsies Toma and Avram from the village Giuleşti, who were not included on the list of emancipated Gypsies and who were slaves of the boyar Elenca Giuleasca, in order fo r her to receive compensation. There have been previous investigations in order to determine the place where other three fo rrnersla ves ofthe same Elenca Giuleasca had settled to.
226. 1858 March 15. Moldavia. The Finance Department to the cashier of the Treasury. Order to pay the sum of 2,060 Lei to "Madame" Tatingher, representing the interest fo r one year fo r the bonds she owns that have been issued fo r the compensation of the fo rmer sia ve owners.
227. 1858 March 20. Wallachia. The Finance Ministry to the Administration of the Vâlcea county. Document authorizing the Administration to delete Ion Nicolae Jintu and Matei Brânză, fo rmer slaves, currently deceased, from the list of emancipated taxpayers from the village Mănăstireni, Ocolul district.
228. 1858 A prii 1. Moldavia. The Caimacam Nicolae Vogoride to the Finance Ministry. Copy of the decree of 1 April 1858 regarding the temporary cessation of payment of the interest due to the bonds issued as compensation to the ·former slave owners.
229. 1858 April 19. Wallachia. The Finance Ministry to the Administration of the Vâlcea county. Order to verify the name of the guardian of the house belonging to the late Constantin Olănescu: Ghiţă Străchinescu, who asked to receive compensation fo r six emancipated Gypsies, or Nicolae Iliescu, who is in possession of a mandate that authorizes him to raise the price fo r his former slaves.
230. 1858 April 30. Mo1davia. The Finance Department to the cashier of the Treasury. Order to release the sum of 6,500 Lei to Soltana Diu, representing the value of the bonds she owns, which have been issued fo r the compensation of the fo rmer slave owners. The numbers of these bonds are also provided.
LXXIV http://www.iini-minorities.ro http://www.iini-minorities.ro DOCUMENTE
http://www.iini-minorities.ro http://www.iini-minorities.ro 1
1831 septembrie 5 Ţara Românească. Marea Vo rnicie din Lăuntru către proprietarii de robi ţigani din principat. Circulară privitoare la răspunderea ce revine proprietarilor pentru neregulile săvârşite de ţigani. (D osar împreună cu dac. 2 şi dac. 3.)
Înştiinţare
După mai multe raporturi ce au priimit Vorniciia de la fe luri de locuri şi otcânnuiri din prinţipat pentru ţiganii statului i ai mănăstirilor şi ai boierilor precum şi ai altor proprietari coprinzătoare că fac fe lurimi de jafu ri, hoţii şi alte multe netrebnicii, către lăcuitorii drumaşi şi ai satelor, nesuferite la auzul stăpânirii, s-au scris dumisale vornicului temniţilor a face cuviincioasa punere la cale pentru asemenea rău nărăviţi ţigani de a să părăsi cu totul de acest fe l de urmări şi dumnealui prin raport cu no. 140 arată. că pentru ţiganii statului au luat cuviincioasele măsuri, dar pentru cei mănăstireşti şi boereşti, ca un lucru ce nu spânzură la a domnii sale datoriie, lasă la chibzuirea vornicii. Drept aceia, după chibzuirea ce s-au făcut să dăm în ştire printr-aceasta tuturor proprietarilor dă ţigani din prinţipat ca fieşcare să aibă în vedere a-şi mărgini pă ai săi ţigani, ca să-i fe rească de cele mai sus arătate împotriva urmări fiind nesuferite la auzul stăpânirii, căci oricarele nu va fi următor aceştii puneri la cale care priveşte spre liniştita petrecere a obştii, apoi la întâmplare de a să dovedi din ai săi ţigani cu asemenea năravuri rele să ştie că va fi îndatorat şi supus la răspunderea şi împlinirea tuturor acelor pagube ce vor pricinui ai săi ţigani, fără a avea vreun cuvânt de îndreptare. 1831 septemvrie 5
Secretar G. Grădişteanu [m.p.]
[Notă:] S-au scos copii asămănate după aceasta şi s-au împărţit în judeţe.
ANSJ Argeş, fond Prefectura judeţului Argeş, dosar 5/1831, f. 3.
2
1831 septembrie 6 Ţara Românească. Marea Vornicie din Lăuntru către ocârmuitorul judeţului Argeş. Ordine referitoare la răspunderea ce revine proprietarilor de robi ţigani pentru neregulile săvârşite de ţigani şi la izgonirea netoţilor din principat. (D osar împreună cu dac. 1 şi doc. 3.)
3 http://www.iini-minorities.ro No. 25
Dvorniciia Mare din Lăuntru a Prinţipatului Ţării Româneşti Dumnealui otcânnuitorul[ui] judeţului Argeş
Alăturata publicaţiie pentru ţiganii proprietarilor ce sânt rău nărăviţi de să îndeletnicescu la fe luri de nelegiuite fapte, precum hoţii, jafuri şi altele, să o publicueşti dumneata [către] suptotcârmuitorii plăşile în tot coprinsuljudeţului spre ştiinţa tuturor de obşte, ca să ştie fieştecare că pă vremea viitoare are a fi în răspundere pentru ai săi ţigani. Iar către aceasta fiindu că s-au făcut punere la cale a să izgoni din prinţipat peste graniţe toţi netoţii ţigani ce nu aduc fo los statului. Dumneata să dai porunci [către] suptotcârmuitorile de plaiuri, ca să fie cu priveghere a nu mai lăsa pă la graniţe intrarea lor în prinţipat pă vremea viitoare, ci şi carei vor fi în coprinsul judeţului să să izgonească negreşit. 183 1 septemvrie 6
Marele Dvornic din Lăuntru, Gheorghe Filipescu [m.p.] Secretar, G. Grădişteanu [m.p.]
Secsia 1-iu Masa 1-iu Bucureşti No. 5137 [scris marginal]
ANSJ Argeş, fond Prefectura judeţului Argeş, dosar 5/1831, f. 1.
3
1831 septembrie 24 Ţara Românească. Ocârmuitorul judeţului Argeş către zapciii din plasa Piteşti. Ordin referitor la rezolvarea plângeri/ar locuitorilor din satul Budeasa în legătură cu pagubele produse de ţiganii netoţi şi izgonirea acestora. (D osar împreună cu dac. 1 şi dac. 2.)
[Concept:]
Otcânnuitorulju deţului Argeş
Dumneavoastră zapciilor ai plăşii Piteştilor, unii din lăcuitoni satului Budeasa viind Ia otcârmuire săjeluiră că cearcă mare pagube de nişte netoţi ţigani ce acum să aflăîn satul lor, urmând fe luri de hoţii, luându-le şi lucruri de ale lor ce
4 http://www.iini-minorities.ro le au prin case, pentru care s-au mirat otcânnuirea dedumn eavoastră, neînţelegerea cum de îngăduiţi asemenea ţigani în coprinsul plăşii aceleia, însă aveţi la mână porunca dată de la otcârmuire ca, arătându-să îndevaşi în plasă şi fără pierdere de vreme să-i izgoniţi. De aceia vi să porunceşte straşnic ca numaidecât, pă de o parte să-i despăgubiţi pă jefuiţi[i] jeluitori de la dânşii prin mijloc cuviincios pentru cele ce le-au luat negreşit să-i izgoniţi din plasă, căci hotărârea stăpânirii iaste ca ţiganii netoţi să nu să mai afle în prinţipat, ci să treacă peste graniţă. Luaţi dar în cunoştinţă coprinsile şi ... [cuvânt indescifrabil], // căci ori pentru ce pagubă va avea lăcuitori[i] de la aceştia, dumneavoastră sânteţi supt răspundere. În urmarea ce aveţi a face, să fie cu mijloc cuviincios a nu să întinde pi la diusebite gâlcevuri cu numiţii ţigani. 183 1 septemvrie 24
[nesemnat]
ANSJ Argeş, fond Prefectura judeţului Argeş, dosar 5/1831, f. 4-4v.
4
1831 noiembrie 13 Ţara Românească. Vistieria către Vornicia Temniţe/ar. Adresă privitoare la dispunerea unei anchete pentru lămurirea situaţiei a doi ţigani ai statului (c u fa miliile lor), înscrişi abuziv pe lista săteni/ar din satul Gruiu, judeţul Ilfov, şi obligaţi la plata capitaţiei.
Primit [1831] noemvr[ie] 14 Vistieria Prinţipatului Ţării Româneşti Anul [ 1 ]83 1 noemvr[ie] 13 No. 1456 Secsia 1 iu Bucureşti
Cinstitei Dvornicii a Temniţilor
Văzându-să de către Vistierie arătarea acei Dvornicii de la 9 ale următorului, supt no. 477, în pricina a doă fa milii ţigani ai statului ce s-ar fi apucând de către sătenii satului Gruiu din jud[eţul] Ilfov pentru banii capitaţii supt cuvânt că să află înscris[e] în tabla acestui sat, Vistieria au slobozit poruncă către ocârmuirea pomenitului judeţ ca să cerceteze cu scumpătate şi de să va dovedi că acele doă familii sunt în adevăr ţigani şi pomenitul sat i-au arătat la comisia de catagrafie între sătenii lor, atunci să rămâe numiţii nesupăraţi, lăsându-i a-şi plăti dajdia lor cu
5 http://www.iini-minorities.ro ţiganii statului. Pentru care totdeodată dă punerea la cale ce s-au făcut întru aceasta să dă şi în cunoştinţa acei Dvornicii.
Vei vistier, [loc alb] Medelnicer Budişteanu [m.p.] secretar
ANIC, fond Ministerul de Interne - Vornicia Temniţelor, dosar 82/1831, f. 3.
5
1831 decembrie 1 Mo ldova. Asanache Dan paharnic către paste/nicu/ Costache Suţu. Învoială pentru cele 27 de sălaşe de ţigani pe care acesta i le-a vândut, dar care sunt împrăştiate În toată Moldova şi trebuie să fie căutate.
Asupra înscrisu lui ce mi-au dat dumnealui boieriul Costachiu Suţul postelnic şi cavaler, pe cum că mi-au vândut douăzeci şi şapte sălaşe de ţigani, pentru care aş fi şi plătit banii tocmelii, adiverez prin această scrisoare că numiţii ţigani, fiind împrăştiaţi pren ţara Moldovei, neavându-i dumnealui în stăpânire pe toţi aceşti ţigani sau parte dintr-înşii, câţi vom găsi, să-i eu întru a me stăpânire şi la fe iştecare vade de doi ani să urmez răfuire cu dumnealui boierul. Adică: pentru câţi ţigani de la o vade pănă la alta vom găsi şi îi vom lua întru a me stăpânire, să plătesc dumnealui câte cinci sute lei de un sălaş, rămânând doă sute lei de sălaş în fo losul mieu, pentru cheltuelile ce vom face cu aflaria lor. Sau, fiind prin putinţă, din toţi acei ţigani ce vom găsi şi îi vom lua întru a me stăpânire, să dau dumnealui pe giumătate, iar giumătate să rămâi în fo losul mieu, împotriva cheltuielilor cu aflarea lor şi osteniala me. Atunce nu va urma plată de bani în mijloc şi la toată vremia şi pentru cât număr de ţigani să va face răfuire, să va trece în dosul aceştei scrisori. De aceea, spre credinţă, urmiază a me iscălitură. 183 1 dechemvrie 1
Asanache Dan paharnic [m.p.], adeverez
ANIC, colecţia Emil Vârtosu, pachet I/937.
6
1831 decembrie 15 Ţara Românească. Niculae Prisăceanu, ep itropul casei răposatului clucer Dinicu Oteteleşanu, către Dimitrie Arnan biv ve/ serdar. Act de vânzare a robului Ghiţă sin Ţigănuş lăutaru, contra sumei de 500 de ta/eri.
6 http://www.iini-minorities.ro Încredinţez cu zapisul mieu pă dumnealui biv vei sărdari Dimitrie Arnan precum să să ştiie că i-am vândut un ţigan de-ai răposatului clucerului Dinicu Otetelişanu, Ghiţă sin Ţigănuş lăutaru, care fiind îndrăgit cu o ţigancă a dumnealui serdarului Arnan,au venit la mine şi ne-au făcutarătare. Şi eu, ca un epitrop, m-am învoit cu dumnealui de i l-am vândut în taleri 500, adecă cinci sute, care bani i-am priimit toţi deplin. Şi dumnealui să stăpânească ţiganul în bună pace, nesupărat de mmmea. Şi spre încredinţare, am iscălit. 1831 dechemvrie 15
Niculae Prisăceanu [m.p.], epitropu casi[i]
ANSJ Dolj, colecţia Documente, pachet XXVIII/16, f. 1.
7
1831 decembrie 19 Ţara Românească. Logofeţia Pricini/ar Bisericeşti către egumenul mănăstirii Sf Sp iridon Vechi din Bucureşti. Adresă prin care se cere lista cu numărul călugărilor şi ţiganilor acelei mănăstiri, precum şi ai schiturilor şi metocurilor ap arţinătoare.
Logofeţiia Pricinilor Bisericeşti Către cuviosul igumen chir Athanasiie de la mănăstirea Sfântului Spiridon Vechiu
După otnăşăniia depertămentului cinstitii vistierii dă la 7 ale următoarii luni dă supt no. 1413 ce au priimit această logofeţiie, coprinzătoare că întru dăsăvârşită ştiinţă de toţi lăcuitorii acestui prinţipat, fiind trebuinţă a să înscriie atât numărul călugărilor cât şi al fraţilor cu dăsluşire unde lăcuiesc fiecare, precum şi al ţiganilor mănăstirii şi asemenea, îndatorează pă această logofeţiie spre cea dăsăvârşită lucrare întru pomenita ştiinţă ca fărăzăbavă să să dea sfârşit. Pentru care logofeţiia, după pomenita îndatorire a numitului depertăment, făcând dă ştire mai întâiu cinstitei ocârmuiri a sfintei mitropolii dă a da în cunoştinţă igumenilor dă pă la mănăstirile pământeşti spre săvârşirea cerutei ştiinţe. Ne-au venit răspuns prin otnăşăniie de la 15 ale următoarei supt no. 1253 că pă dată s-au scris la toţi igumenii mănăstirilor pământeneşti a trimite fără zăbavă o asemenea ştiinţă. De aceia să scriie şi cuvioşii tale, ca fără întârziere să trimiţi logofeţii catastih, anume supt iscălitura cuvioşii tale atât dă numărul călugărilor i al fr aţilor ce să află cu lăcuinţa într-acea mănăstire i la scâturile şi metoaşele mănăstirii, cât şi numărul ţiganilor dă obşte câţi anume, precum şi fa milişti i văduvi şi flăcăişi unde lăcuiesc, spre a să da în cunoştiinţa cinstitii vistierii, însă cu mare
http://www.iini-minorities.ro 7 băgare dă seamă vei savarşt cuvioşiia ta această ştiinţă spre apărare dă once întâmplare dă cercetare. 1831 dechemvrie 19
Marele logofăt al pricinilor bisericeşti, Costandin Câmpineanu [m.p.] Directoru canţelariei, Ion Vlădăieanu [m.p.]
No. 361 [scris marginal]
ANIC, fond Mănăstirea Sf. Spiridon Vechi, pachet XIX/2.
8
1832 ianuarie 19
Afoldova. Logofătul Iordache Catargiu către postelnicul Costache Suţu. Inscris cuprinzând condiţiile unui schimb de ţigani: pentru sălaşele sale de ţigani fu gite în Ţara Românească, logofătul primeşte sălaşele de ţigani ale postelnicului fu gite În Moldova. Actul este Însoţit de lista ţiganilor fugari ai logofătului.
Asupra a doao scrisori cu leatul şi data de astăzi ce noi gios iscăliţii am dat unul la mâna altuie, adică eu, logofătu Iordache Catargiu, la mâna dumisale postelnicului Costache Suţul cu anume arătare pentru doasprezece sălaşe ţigani, drepţi robi ai mei ce de curând acum să află fu giţi în Ţara Românească ca să cercetezi şi să-i ei dumnealui în a dumisale stăpânire înpotriva a altora ţigani drepţi de clironomie robi a[i] dumisale fu giţi în Moldavâie şi daţi mie în schimbu, înpotriva celor de sus doasprezece sălaşă. Şi dumnealui postelnicul Costachi Suţul dându mie o hârtie cu anume arătare de doazăci şi opt sălaşe ţigani drepţi de clironomie robi a[i] dumisale ce s-ar afla pe la osăbite locuri fu giţi în Moldavie, cărora pune dumnealui pe acea hârtie şi preţu a 700 lei, adică şapte sute lei, un sălaş, adăogând că nu i-ar fi vândut lui şi ar fi priimit şi banii fărăşi fi numărat eu nici un ban măcar. Eu gios iscălitul, fac arătare prin aceasta că aşezare între noi este aceasta, adică ca pentru doasprezăci sălaşi ce cuprinde mai sus arătatul meu izvodu că am dat în schimbu, dumisale, atlându-i dumnealui şi luându-i în a dumisale stăpânire să cercu şi aflând să ieu şi eu înpotrivă de mai sus pomenitu izvod a[l] dumisale de doazăci şi opt sălaşi alţi doasprezăce sălaşi ca un adivărat schimbu. Iar pentru alţi şaisprăzeci sălaşi ce prisosăscu piste doasprezăci ce am a-i trage înpotriva a doasprezăci ce am dat dumisale izvod anume şi împuternicire a-i trage în a sale stăpânire pentru aceşti şaisprezăci sălaşi rămâne de a fi în preţu de câte cinci sute lei sălaşu, pentru care eu nice un banu nu am numărat şi slobod a-i priimi eu în acest preţ când aş număra şi banii, iar nenumărând banii aceia sălaşele arătate şaisprezeci rămâne drepte a[Ie] dumisale, de care va pute despozarisi dumnealui
8 http://www.iini-minorities.ro precum va voi ca un adivărat a[l] lor stăpân. Osăbit deacă parte din aceste sălaşi ţigani sau toţi atât din ai mei, cât şi din a[i] dumisale postelnicului ar ieşi cu pricină şi nu s-ar pute lua sau de nu s-ar afla, atunce pentru acei corespondarisiţi între noi să punem la cale după cuviinţă îndreptări unei aşa pricini şi în schimbu să rămâie numai atâţi câţi să vor lua în stăpânirea, iar pentru ceialalţi să urmezi de îmbe părţile învoire de iznoavă. 1832 ghenarie, 9 zile, Focşani
Iordache Catargiu [m.p.] //
Izvod de ţiganii miei lăieţi ce sunt fu giţi în Ţara Muntenească: No. 1. Bunul sin Mane, giude 2. Gheorghe Mutu, brat lui 3. Tufane, brat lui 4. Băcan sin Mihaiu a Mariei 5. Tudora sin Mihaiu 6. Ioan lăutariu 7. Iamandi sin Bunul giudele 8. Biniaţă 9. Oane sin Moruz, flăcău 1 O. Grădin sin Mihaiu Il. Hurmuzachi lăutariu 12. Dutcă sin Bunul
Între drepţii robii ţigani a gios iscăliţilor afându-să mulţi rudiţi unii cu alţii, din care pricină nu puţinile supărări şi corespondenţia urma, spre a nu urma între noi mai multă pricină, am stătut şi ne-am învoit frăţeşte, dând eu dumnealui postelnicului Costachi Suţul aceste douăsprăzeci sălaşă cu fe meile şi copii lor, ca unile ce să află mai mult rudite între ţiganii dumnealui. Şi luând de la dumnealui, după osebit anume izvod şi asămine hârtie de schimbu pre aceia ce să află rudiţi cu ţiganii miei şi spre vecinică şi statornică urmare celor mai sus urmiază iscăliturile învoiţilor. 1832 ghenari
Iordache Catargi logofăt [m.p.]
ANIC, colecţia Emil Vârtosu, pachet II/14, I/942.
9
1832 martie 22 Ţara Românească. Dimitrie (D umitrache) sluger către Simion Marcovici. Zap is pentru vânzarea a trei ţigani robi, moştenire de la mama sa, contra sumei de
http://www.iini-minorities.ro 9 40 galbeni împărăteşti. Actul cuprinde şi semnăturile rudelor apropiate cu drept de protimis, care sunt de acord cu vânzarea. Marea Logofeţie a Dreptăţii consfinţeşte vânzarea, constatând că a fo st respectat dreptul de protimis.
Prin acest zapis al mieu încredinţez supt a mea iscălitură că am vândut dumnealui monsiu Simion Marcovici trei suflete de ţigani şi anume: Gheorghe croitoru cu soţiia sa Floarea şi cu fi ica lor Maria, ce mi s-au hărăzit cu înscris de răposata mumă-mea, Efrosina monahiia, câte trei drept galbeni împărăteşti 40, adică patruzeci, pe care bani i-am priimit toţi pă deplin. 1 către aceasta dau dumnealui făgăduinţă că aceşti ţigani nu au năravuri rele, adică de hoţie sau de a fu gi de stăpânul lor şi când să vor întâmpla să fugă şi eu îi voiu afla locul undeşi au fu git, să nu fiu voinic a-i ocroti şi a-i ascunde, ci să dau dumnealui de ştire unde să află, ca să-i întoarcă înapoi. Asemenea dau dumnealui şi înscrisurile ce am, de hărăzirea acestor ţigani ca să-i slujească de temeinică apărare ori la ce împrejurare, iar dumnealui monsiu Simeon Marcovici să aibă a stăpâni atât pă aceste trei suflete de ţigani, cât şi copii[i] lor, cu desăvârşită putere şi fără de a fi întru nimic supărat de către nimeni. [1]832 martie 22
Dimitrie sluger [m.p.], adeverez
Şi din partea mea are frate-miieu voie să vânză aceşti ţigani căci nu sânt muşteriu pentru dânşii. [1]832 martie 23
00 .. 00. [semnătură indescifrabilă].
Asemenea şi din partea mea şi a fiilor miei. Zoiţa Boteanca Pentru dumneaei, muma mea, Catinca Ciupeasca i soră-mea ŞI fraţii Imei. D. Ciupescu Costache Hrabeulu, martor li Catinca Ciupeasca, adeverez Zoiţa Boteanca, adeverez Costandin Bechescu [m.p.], martur
Gheorghiie Mihăescu, am fo st fa ţă când au iscălit polcovnicul Costandin Bechescu pe mai sus numitele, cu zisa dumnealor, neştiind carte a să iscăli însuşi. 1832 mai 31
Logofeţiia Mare a Dreptăţii
Cerere făcând dumnealui biv vei slugeru Dumitrache de a să adeveri zapisul acesta cât pentru ţiganii ce-i vinde numitul şi sânt arătaţi pe anume în faţa zapisului făcându-să cercetare, după orânduială au priimit logofeţia înştiinţare de la judecătoria de comerţ a Ilfovului, scrisă de la 22 ale trecutului aprilie, supt no. 157, că sânt în adevăr ai vânzătorului fărănicio pricină, iar pentru rudele vânzătorului ce
10 http://www.iini-minorities.ro au cădere de protimisis au arătat înscris vânzătorului că rude cu asemenea dreptăţi nu are pă alţi decât pă cei ce să văd iscăliţi în zapis i pă soră-sa, Marghioala Cămărăşoaia şi doao nepoate ale sale, !lenea, soţiia lui ceauş Panait şi Luţa, soţiia polcovnicului Costandin Dobroşteanul, fetele acei Marghioali ce să află cu lăcuinţa în sud Prahova. Pă care înştiin[ţân]du-le logofeţia prin judecători ia numitului judeţ de această vânzare au dat înscris supt iscăliturile lor că să leapădă de protimisis, care înscrisuri s-au văzut şi de logofeţie, adeverite fi ind dejudecătoriiajudeţului. Drept aceia, dar nemairămâind nicio pravilnică împiedicare la vânzarea pomeniţilor ţigani, ce o face slugerul Dumătrache, s-au dat şi adeverirea logofeţii asupra acestui zapis al numitului, care s-au trecut în condică, după orânduială. 1832 maiu 30
Marele logofătal dreptăţii, Alexandru Filipescu [m.p.] Procitoh Scarlat Urlăţeanu biv vei sărdar [m.p.]
Anul 1832 Maiu 31 No. 77 Masa al 2-lea
ANIC, colecţia Emil Vârtosu, pachet I/944, f. 1-lv.
10
1832 decembrie 18 Ţara Românească. Polcovnicul Chiriac Nica, subocârmuitorul ţiganilor statului din plasa Oraşului, judeţul Slam Râmnic, către Vo rnicia Temniţe/ar. Raport privind situaţia a 11 ţigani, nominalizaţi, veniţi cu un an În urmă din Mo ldova şi acum fugiţi În acelaşi principat. Cere aprobare pentru scoaterea lor de la plata capitaţiei Începând cu trimestrul 1 al anului 1833. (D osar Împreună cu dac. 11.)
1 83 3 prim it ghenar 3 No. 49
Cinstitei Dvornicii a Temniţilor Polcovnic[ul] Chiriac Nica, suptocârmuitorul ţiganilor statului Raport
În urma desfacerii vătaşilor de supt a mea suptcârmuire de banii capitaţii trimestrului următor de octombrie, au intrat unii dintr-înşii, făcându-se arătare cu cei mai jos şi anume:
Il http://www.iini-minorities.ro 1. Dumitru Stoica Roman, ot vătaf Gheorghe Chiriac Odobaşa, de supt nr. 4 2. Neculaie Găliciu, ot vătafNica Tăureciu, de supt no. 63 " " 3. Negoiţă, brat ego " 4. Gheorghe Schiopu, brat ego " " 5. Ion Găoază " " 6. Stoica, brat Gheorghe Găliciu " " 7. Niţu sin Mihai Crsu Ionel ot vătaf Stan Dima, de supt no. 68 8. Gheorghe sin Voicu Găliciu, ot vătaf Ion Nebunaş, de supt no. 65 9. Nan Bornaz, ot vătaf Tănase Mardache dă lăieţi, de supt no. 47 10. Vasile Stricat, ot vătaf Malanca de .... [indescifrabil] ot Brăila, de supt no. 48 Il . Manolache Părvale " " " " însă au fugit în Moldaviia, de unde anul trecut s-au fo st coborât într-acest principat şi cere pe viitorime; apoi, fiindcă într-această pricină nu am nici o dezlegare, eu cu plecăciune înştiinţez şi mă rog să mi să desluşească de urmarea ce să cuvine în trimestrul viitorului ghenarie. [1]832 dechemvrie 18
Chiriac Nica, polcovnic [m.p.]
[Rezoluţie:] D[omnul] sameş va cerceta catastihul Vistieriei şt va arăta de sunt trecuţi aceşti ţigani ...... [semnătură indescifrabilă)
[Notă:) Cercetându-să catastiful, să găsesc trecuţi în cinstita Vistierie de la ghenar 1832. Sameş, clucerul Vălescu [m.p.]
[Rezoluţie:] Să-I dea în conoştinţa Vistierii ...... [semnătură indescifrabilă)
ANIC, fond Ministerul de Interne - Vornicia Temniţelor, dosar 13/1833, f. 1.
11
1833 ianuarie 4 Ţara Românească. Vornicia Temnifelor către Vistierie. Adresă prin care aduce la cunoştinţă situaţia trimisă Vorniciei de polcovnicul Chiriac Nica, subocârmuitorul ţiganilor statului din plasa Oraşului, judeţul Stam Râmnic. Se
12 http://www.iini-minorities.ro cere aprobare pentru scoaterea celor 11 ţigani ai statului de la plata capitaţiei Începând cu trimestrul I al anului 1833. (D osar împreună cu dac. 1 0.)
Dvomicia Temniţilor Ţării Româneşti Anul 1833 luna lui ghenar 4 No. 31 Bucureşti
Cinstitei Vistierii
Suptcârmuitorul ţiganilor din partea Focşanilor prin raport din 18 dechemvrie anul 1832, no. 49, înştiinţează Dvorniciei că cei mai jos arătaţi !ude Il ţigani ai statului, carii în anul trecut [au venit] din Moldova în acest principat, după dăs[ ...... ] trimestrul lui [octomvrie] s-au răspuns iarăşi în Moldavia 1. Dumitru Stoica Roman, din vătăşia lui Gheorghe Chiriac Odobaşa, supt no. 4 2. Nan Bornaz " ot Tănase Mardache, de supt no. 47 3. Vasile Stricatul ot vătăşia Malanca din Brăila, de supt no. 48 4. Manolache Părvale " " " 5. Neculaie Găliciu ot vătăşia Nica Tăureciu, de supt no. 63 6. Negoiţă, brat ego " " " 7. Gheorghe Schiopul, brat ego " " 8. Ion Găoază " " " " 9. Stoica, brat Gheorghe Găliciu " " 1 O. Gheorghe sin Voicu Găliciu, ot văt. Ion Nebunaş, " 65 Il. Niţul sin Mihai Ursul Ionel ot văt. Stan Dima, " 68
Pentru care Dvornicia cu cinste supune în cunoştinţa cinstitei Vistierii [şi plecat roagă să binevoiască a da cuviincioasa dezlegare - rând tăiat] a binevoi a da cuviincioasa dezlegare.
Secretar, clucer G. Vălescu [m.p.]
ANIC, fo nd Ministerul de Interne - Vornicia Temniţelor, dosar 13/1833, f. 2.
12
1833 iulie
Ţara Românească. Vistieria către Vornicia Trebilor din Lăuntru. Adresă privind plata zeciuielii datorată de ţiganii robi ai statului (câte 5 lei aurarii şi 3 lei
http://www.iini-minorities.ro 13 celelalte categorii) începând cu 1 ianuarie 1833. Se menţionează că numai după ap licarea legislaţiei respective se va putea calcula venitul Vorniciei Temniţe/ar.
Priimit [1833] iul[ie] 5 No. 2817/1223 Depertamentul Vistierii Prinţipatului Ţării Româneşti Secsia a 1-iu No. 1929 Anul 1833 iulie Buco[reşti]
Cinstitei Mari Dvornicii a Trebilor din Lăuntru
Săvârşindu-se noa întocmire a ţiganilor statului după proectu cercetat în seanţa trecută Ia dechemvrie 1 832 şi ghenar 1 833, pentru îndreptaria birului lor, are cinste Vistieria a da în cunoştinţa acei cinstitei Dvornicii că zeciuiala birului de Ia ţiganii statului, câte lei 5 de un aurar şi câte trei Iei de un ţigan de rând pă an, ia începere de Ia 1 iu ghenar a anului 1833 şi de atunci are să cunoască cinstita Dvornicie venitu cutii Vornicii Temniţilor potrivit cu pomenitul proect.
Marele vistier, ...... [semnătură indescifrabilă] Şef secţiei, medelnicer Budişteanu [m.p.]
[Rezoluţie:] Spre ştiinţă. L. Cornet [m.p.] - Iul[ie] 6
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 283/1833, f. 2.
13
1833 septembrie 29 Moldova. Avram sin Gheorghe [Codin], bulubaşa lingurarilor din ţinutul Tecuci, către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă privitoare la problemele de fa milie pe care le are cu socrul său, Stroe Sădog bulubaşă. Cere despăgubiri pentru a se muta cu soţia sa. (Dosar împreună cu dac. 25.)
Primit [1 833] sept[embrie] 29 No. 67
Către cinstita Năzărie a robilor cârmuirii
Întregire de 3 ani luând de soţie pe fiica lui Stroe Sădog, bulubaşa din ocolul Vorniciei, însă pricina în acest fe liu au urmat între noi, căci înţelegând eu de
14 http://www.iini-minorities.ro îndărătnicia lui am vrut să stric logodna şi să ieu pe alta. Şi iei înţelegând de aceia m-au înturnat, încă m-au şi bătut, pentru că vreu să ieu pe alta. Şi după obicei ne-am cununat şi m-am tras cu dânsa la casa me. Şi ducându-mă di caii primare la numitul socru-mieu, însuşi iel au jurat pe soţia me înaintea Sfintei Icoane de-i plac sau ba, ia singură au mărturisit că-i plac, iei ca unu fără de ispravă au dizbrăcat-o pe soţia me de toate straiele şi încă ca sa mă batjocorească au cerut de la mine ca să-i dau hulpi, pe care i-am şi dat nouă lei. Şi întorcându-mă ruşinat cu soţia dizbrăcată la casa me, piste puţin, mergând iar la dânsul mi-au dat straie fimeii, uneltindu-se şi de vorbe, care nu se mai încap descrie. Şi aci m-am pomeni înainte cinstitei Năzării, dovedindu-o şi în faptă de curvărie. Şi în postul mare, fiindcă eu nu aveam pâne m-au tras la sine ca să mănânc pâne cu dânsul. Eu, socotind că-şi va fi lăsat uneltirile sale cele îndărătnice, m-am dus cu soţia la casa lui ca la un părinte. Şi după ce m-am dus acolo am cunoscut înstrăinare[a] dragostei despre soţia me, din pricina dihoniei socrului meu. Şi în vara aceasta, vroind a mă muta, numitul socrul meu m-au oprit a mă muta de la dânsul, însă dorind a mă bate au sărit însăşi soţia me şi înbrăţişând // pe socrul meu ca să nu mă bată, au luat-o pe dânsa la bătăi şi vroind a mă muta de la dânsul pentru că dragostea şi grija soţiei mele s-au depărtat de la mine din pricina socrului meu şi vite ce am nu mi li dă, ca să mă statornicesc la urmă cu soţia me şi să fieascu ltătoare ca o fe meie, cu care am făcutşi un copil. Pentru aceasta plecat şi cu pângere mă rog cinstitei Năzării de a se porunci punere la cale întru a aceasta de a îndatori pe socrul meu de a-mi da atât vitele cu alte avuturi dinpreună cu soţia me, ca după aceasta să ţie casă cu mine şi pe socrul meu să înfrâneze a ne mai bântui şi a mă batjocori, rămâind liniştit spre a ţine casă cu soţia mea. Şi cu milostivire aşteptăm punere la cale.
Eu, Avram sin Gheorghi, bulubaşa lingurarilor 29 sept[embrie] 1833
[Rezoluţie:] Se dă răspunsul ocolaşului de Tecuciu şi acelui jăluitor. Să se scrie ocolaşului şi celui jăluitor de socru său, că lucrurile ce ştie să i dee lui şi să plătească precum cere. Sept[embrie] 29 [nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 95, f. 2-2v.
14
1833 octombrie 17 Ţara Românească. Judecătoria judeţului Vâlcea către Divanul Ţării Româneşti. Copie a raportului rezultat în urma cercetărilor privitoare la situaţia ţiganilor mănăstirii Cozia, Stan Nacu şi Dumitru Gâlcă, căsătoriţi cu aceeaşi ţigancă, Maria. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea situaţiei. (D osar Împreună cu doc. 15 şi doc. 52.)
http://www.iini-minorities.ro 15 Judecătoriiajudeţului Vâlcea No. 266
La 12 ale trecutului avgust s-au înfăţişat cu jalbă către această judecătorie, supt no. 2965, un Stan Nacu, ciocănaşu ocnii, arătare făcând că, aflându-să în desăvârşită scăpătăciune au băgat pă soţiia sa, Mariia, doică Ia dumnealui cămăraşu. Şi după ce s-au poprit ocna din lucrarea ei, plecând el ca să-şi agonisească hrana vieţii sale, când s-au întors înapoi au găsit-o înclinată cu un Dumitru Gâlcă, ţiganul sfintei mănăstiri Cozia, căriia, făcându-i întrebare ca să-i arate cele ce va fi agonisit pentru a lor hrană, răspunsul i-au fo st din parte-i că nu mai şade cu dânsul şi că sa-i dea carte de despărţan ie, iar numitul, vrând ca să descopere urmările ei, precum şi banii ce va fi agonisit, au şi zis că priimeşte a ei cerere. Până când cu mijlocul acesta, înfăţişându-să şi pă Ia protopopul plăşii, d-abia ş-au scos banii muncii ce să agonisise dă numita, adăogând a zice că nu are nevastă de lăsat şi pă de o parte, cerând a să supune supt datoriile căznicii, iar pă de alta să să pedepsască acel Dumitru Gâlcă, carele de-a pururea umblă să-i spargă casa. În urma căriia jelbi, prin otnoşenie cu no. 41 19, scriindu-să cinstitei cămărăşii ca să trimiţă spre înfăţişare atât pă pârâta, cât şi pă acel Dumitru Gâlcă, ce şi el să aflăci ocănaş tot al ocnii, la 16, tot ale aceiaşi luni, cu răspuns din parte-i, i-au şi îndreptat. Pă cari vătaful de aprozi, înfăţişându-i la judecată şi întrebându-să soţia jeluitorului ce are în potrivă // a răspunde, deodată s-au arătat cu o adeverinţă scrisă de la 9 ale aceiaşi luni şi iscălită atât de soţul ei, cât şi de alţi cinci martori cu scriitoru, supt coprindere că i-o dă la mâna soţii sale, ca să să ştie că de bunăvoie s-au despărţit şi că să aibă voie a să căsători după oricare îi va pica norocul, fiind şi el slobod a să căsători fără a mai avea să caute unul la altul cevaşi. Iar întâmplându-să oricare dintre ei amândoi să întoarcă aceste înscrisuri, să fiiesupuşi a plăti orice pagube şi cheltuieli, precum şi să se pedepsească. Adăogând din josul aceştii adeverinţe că au primit şi taleri 180 pentru prigonirea ce au avut-o între dânşi, zicând pârâta că pă temeiul acesta să cunoaşte despărţită de dânsul. Şi aşa judecătoria, cunoscând că această pricină să atinge de dregătoriile bisericeşti, cu ot noşenie supt no. 4165, i-au fo st trimis atunci la cercetarea cinstitului cliricat al sfintei Episcopii, poftidu-1 ca după povaţa pravilii să dea cuviincioasa sa hotărâre întru toate pretenţiile ce fac amândoo părţile asupra neunirii lor în căznicie. După care, nemaipriimind judecătoria niciun răspuns de cele ce să va fi urmat, la 9 ale următoarii luni au luat ştiinţă prin adresul cinstitei cămărăşii că, după cele de mai nainte urmate din partea judecătoriei, alt nimic nu au cunoscut, decât numai că jăluitoru ciocănaş, întorcându-să cu nevasta lui, dată de părintele iconomu, şi şezând câtăva vreme amândoi, I-au năpăstuit iarăşi dimpreună cu copilul ce-l au, fu gind tot cu acel Dumitru Gâlcă şi că tocmai peste o lună de zile i-au văzut cu lăutari şi zicând că din porunca părintelui protopopu s-ar fi cununat cu acel Dumitru. // Poftind cinstita cămărăşie pă judecătorie ca să să dea vreo hotărâre în această pricină, spre a nu să întâmpla primejdiie între jăluitor cu soţiia lui şi cu acel Dumitru Gâlcă, în urma căriia prin otnoşenia supt no. 5191 i s-au şi întors răspuns,
16 http://www.iini-minorities.ro încunoştiinţându-să pă de o parte de cele unnate în judecătorie mai denainte, iar pă de alta poftindu-o-ă ca să-i trimiţă de iznoavă pă toate prigonitele părţi, spre cercetare. Şi trimiţându-i la 17 tot ale lui octomvrie, s-au înfăţişat de al doilea, atât jăluitoru cu soţiia sa, cât şi acel Dumitru Gâlcă. Şi la întrebările ce li s-au tăcut, după ce au arătat pârâta că cu adevărat s-au cununat cu acel Dumitru Gâlcă, neputându-să încredinţa judecătoria pă care temei s-au săvârşit între dânşii această cununie cu otnoşeniie supt no. 5209, s-au cerut mai întâi de la cinstitul cliricat răspuns de urmarea ce va fi tăcut după cea de mai nainte otnoşeniie ce i s-au fo st trimis încă de la 16 ale trecutului avgust, de la carele au luoat răspuns că după cercetarea pricinilor dintre dânşii, nefiind vină de despărţanie, s-au găsit cu cale la provlimile pârâtei ca bărbată-său să-i facă casă de lăcuinţă şi, după puterea sa, să-i aducă cele trebuincioase, îndatorându-să a petrece în unirea căznicii nedespărţiţi, fărăa avea cât de puţină ştiinţă cinstitul cliricat de sărvârşirea acel ii cununii. Şi aşa, întrând judecători ia în de iznoavă cercetare, au arătat fieşcare cele următoare, însă: Întâiu: Dumitru Gâlcă, că el după ce au văzut la mâna Marii, soţia jeluitorului, adeverinţa de slobozenie a să căsători după altul, trebuindu-i muiere, fiind fo st cu trei copii, i-am dat taleri una sută patruzeci // jeluitorului, supt cuvânt că i-au plătit cheltuiala nunţi[i] lui şi, că de sânt acum dooă săptămâni, s-au cununat cu dânsa aici, în Râmnic, de către un popa Cârstea de la biserica Sfântului Dimitriie, fiindu-i naş un Teodorache croitoru, tot de aici. Stan Nacu arată că soţia lui, Mariia, fiind fo st mai denainte doică la dumnealui cămăraşu, după ce au eşit de acolo, n-au mai văzut-o a merge la dânsul, ci s-au încârduit cu acest Dumitru Gâlcă, ţiindu-o-ă la casa lui peste trei luni, până la 16 ale trecutului august, când s-au judecat. Şi după ce au dovedit-o la dânsul, mergând ca să o ia, au sărit Dumitru Gâlcă cu paru, zicându-1 că-I junghie şi dă 500 de lei pentru dânsul. S-au dus apoi în câteva rânduri de s-au jeluit şi la maghistratu oraşului Ocnii, unde înfăţişându-se cu dânsa, au şi bătut-o pentru netrebnica ei urmare şi i-au dat-o în mână de dooă ori, dar ea, nărăvită rău fiind, au fu git iarăşi la dânsul. Şi aşa, văzând că nu o poate ţinea nicidecum, după ce au jeluit judecătorii şi aici trimiţându-să la cliricat, i s-au dat şi de acolo iarăşi întru a lui căznicie, poruncindu-i ca să îngrijească de cele trebuincioase, după chipul arătat mai sus. Cu care mergând acasă, iarăşi au fu git de la dânsul şi pă urmă au văzut-o cununată cu acel Dumitru Gâlcă. Iar acea adeverinţă (în puterea căriia zice pomenitul că s-au şi cununat cu soţiia lui) nu ştiie să-i fi dat-o pentru acelaşi sfârşit, ci numai ca să poată a-şi luoa de la soţiia lui dreptul simbrii ce i s-au dat de la dumnealui cămăraşu, pă vremea ce i-au lăsat-o doică, precum şi cu acei bani ce zice Dumitru Gâlcă că i-au dat drept cheltuielile nunţii lui, nu ştie să-i fi primit de la însuşi, ci de la soţiia lui, chiar pă cari putea să-i fi luat atunci de la dânsul, căci tot cu el îngârluită fiind fo st, negreşit unna ca să fi fo st dat întru a lui păstrare. Aducându-să după aceasta atât naşul lor, // Teodorache croitoru, i protopopul loniţă al plăşii Râmnicului (prin ştirea căruia arată Dumitru că i-au fo st a sa cununie cu soţiia jăluitorului), cât şi acel popa Cârstea, cel care i-au cununat, cărora la cercetările ce li s-au făcut, au arătat: mai întâi, Teodorache croitorul că cu adevărat însuşi i-au cununat, prin preotul popa Cârstea, fiindporuncit de către chiar mai sus arătatul protopop.
17 http://www.iini-minorities.ro Doilea: Cucemicul protopop zise că întru una de[n] zile însuşi acest Stan Nacul, mergând cu soţiia lui la casa sa, pentru pricina neunirii lor, i-au arătat, într-o legătură, nişte bani şi spuindu-i că-i sânt daţi de soţiia lui, ca să o vânză altui ţigan, anume Dumitru Gâlcă, pă care bani, numărându-i în fiinţa sa, şi i-au şi luoat încă de atunci. Apoi, după aceea, iarăşi peste câtăva vreme, întâmplându-să a merge la porumbi, i-au ieşit înainte acel Dudorache [astfel în text] croitoru, rugându-1 ca să-i dea răvaş să cunune pă Mariia lui Stan Nacu cu Dumitru Gâlcă. Iar însuşi i-au zis ca să să ducă mai întâi la părintele Climent de la metohul Cozii să-i aducă răvaş de la Sfinţia Sa, fi indcă sânt ţigani ai Cozii. După care, iar au venil numitul Tudorache, sara, la casa sa, adăogând rugăciune ca să-i dea răvaş să-i cunune, pentru că părintele Climent i-au zis că pot să să cunune din parte-i, fără nicio pricină. Şi aşa, văzând multele supărări ce-i tot ff} ce, au chemat pă acel popa Cârstea şi i-au poruncit, prin grai, ca să-i cunune şi că poate le va fi cetit numai vreo molitfă , iar nu desăvârşită cununie. Preotul, popa Cârstea, arată şi el că cu adevărat i-au cununat, după porunca ce prin grai i-au fo st dat pomenitul protopop, chiar în casa sa, socotind că numita să va fi desfăcut de cel întâi bărbat. // Aşadar, judecătoriia, pă lângă toată cercetarea acestei imprejurări, vrând ca să să încredinţeze dacă cu adevărat pârâta aceasta au fo st îngârluită mai denainte vreme cu acel Dumitru Gâlcă, precum şi de s-au mai judecat ei la maghistrat, după cum jeluitoru mai sus arată, au scris, prin otnoşenie supt no. 5262 şi 5263, atât maghistratului Ocnii, cerându-să această ştiinţă, cât şi dumnealui medelnicerului Alecu Hina, cămăraşul Ocnii, la care pârâta au fo st doică, ca să încunoştiinţeze judecătorii pă câtă vreme s-au aflat slujind la dumnealui, câţi bani i-au dat şi pentru câţi iarăşi i-au făcut haine (fiindcă numita tăgăduia că nu au luoat nici un ban, ci toată simbriia sa au luoat-o în haine), spre a să cunoaşte mai cu deadinsul chipul dării acelor bani jeluitorului, de au fo st de la dânsa, precum în acea adeverinţă de despărţenie să coprinde, sau dacă acel Dumitru Gâlcă, supt cuvântul ce mai sus arată, că adecă i-au dat pentru plata cheltuielilor nunţii jeluitorului. De la carii au luoat judecătoriia răspuns, adecă de la dumnealui cămăraşul, cu coprindere că pă numita au avut-o tocmită, prin mijlocirea bărbată-său şi a frate-său, doică la o copilă ce o avea, începându-i-să anul de la leat 1832 iulie 31, cu lei dooă sute pă an i o roch[i]e de anghină, încălţăminte, fes şi tistimele, de a căriia slujbă, vreo dooă luni s-au şi mulţumit de dânsa. Iar după aceia, toate blestemăţiile şi hainlicurile le avea, încât aproape erea să piarză şi viiaţa copilii. Şi în cele din urmă, cu mare pază slujind unsprezece luni, au fu git şi a treia zi, viind cu mumă-sa şi cu frate-său, au socotit-o după zapis şi ceia ce i-au fo st dreptul ei, i-au şi plătit, adăogând a zice că în câtă vreme s-au aflat slujind, // numai o rochie de stambă i-au făcut din banii simbrii, iar ceilalţi i s-au dat bani în naht, în mâna ei. De la maghistratul Ocnii asemenea răspuns s-au priimit cu încredinţare că arătările jeluitorului Stan Nacu, în pricina îngârluirii soţii lui cu acel Dumitru Gâlcă, sânt toate adevărate, pentru că după ale sele jeluiri, cu care s-au arătat la acel maghistrat, s-au şi înfăţişat atât cu soţiia lui, cât şi cu acel Dumitru Gâlcă. Şi, după dojenirile ce li s-au dat, nici într-un chip pârâta n-au făcut părăsire a nu să împreuna cu pomenitul Dumitru până în vremea când, ea fu gind şi pomenitul
18 http://www.iini-minorities.ro ţiindu-o-ă tăinuită câtăva vreme, au dat mai la urmă în cunoştinţa tuturor dintr-acel oraş că s-au cununat cu dânsa. Aşadar, după săvârşirea acestor împrejurări, dovedindu-să această pricină cremenalicească ca o nelegiuire săvârşită din partea acestor prigonitori, potrivit cu coprinderea articolului [loc alb] din buletinul cu no. 3, să trimit la cinstitul Divan spre a li să da cuviincioasa hotărâre, în chip să va găsi cu cale. 1833 octomvrie 17
Prezedent, stolnic Ioan Lahovari [m.p.] Medelnicer Alecu Bojoreanu [m.p.] Pitaru Costandin Borănescu [m.p.] Grefier,Al ecu Hrisoscoleu [m.p.]
Prezidentul judecătoriei judeţului Vâlcea Această copie este scoasă întocmai după cel adevărat tacrir ce s-au trecut în condica canţelarii aceştii judecătorii. 1833 octomvrie 17.
Ioan Lahovari stolnic [m.p.] Grefier,Al ecu Hrisoscoleu [m.p.]
ANSJ Dolj, fo nd Curtea de Apel, secţia II, dosar 63/1833, f. 2-2v, 3-3v, 4-4v, 5.
15
1833 noiembrie 18 Ţara Românească. Ho tărârea Divanului Ţării Româeşti în cazul celor doi robi ţigani ai mănăstirii Cozia, Stan Nacu şi Dumitru Gâlcă, căsătoriţi cu aceeaşi ţigancă, Maria. Se stabilesc pedepse pentru Dumitru Gâlcă, al do ilea soţ, protopopul care a ap robat căsătoria şi naşul de cununie. Maria urmează să se întoarcă la primul soţ. Ho tărârea este adusă la cunoştinţa Împricinaţilor. (D osar împreună cu dac. 14 şi doc. 52.)
Sâmbătă noemvrie 18, anul 1833 S-au înfăţişat la divan Stan Nacu, robu sfintei mănăstiri Coziia, cu Mariia, soţiia sa, iarăşi roaba mănăstiri[i], şi cu Dumitru Gâlcă, tot robul mănăstiri[i] Cozii, care acest din urmă, fără despărţire bisericească, au luat de soţie pă Mariia, nevasta lui Stan, numitul mai sus, cu cununie, prin ştirea protopopului Ioniţă din oraşul Râmnicului, trimişi câte trei cu otnoşeniia prezidenţii tribunalului judeţului, supt no. 5654, a să judeca pentru această nelegiuire, urmată de Dumitru cu Mariia, sotiia lui Stan. În auzul cărora, cetindu-să tacriru judecătorii, supt no. 266, de cerceta�ea ce li s-au tăcut în pricina aceasta, s-au întrebat Mariia şi Dumitru să arate cum au îndrăznit a face această nelegiuire, mai ales după ce au văzut că cliricatul Episcopii
http://www.iini-minorities.ro 19 de acolo, după cea dintâi punere la cale a judecătorii, au hotărât că nu să poate despărţi de Stan, soţul ei cel dintâi, şi i-au şi poruncit a fi în vieţuire cu dânsul şi au răspuns amândoi că ei, neştiind ale biserici[i], s-au întemeiat pă voia ce le-au dat protopopu, socotind că Cucerniciia Sa va avea putere să dea asemenea slobozenie, zicând Dumitru că chiar prin protopopu au dat şi lui Stan lei 140 în naht şi zapis pentru 40 de lei, ca să rămâie desfăcut de dânsul, precum şi Mariia că au fo st silită să se desfacă de Stan, bărbatul său cel dintâi, din pricina că nici pă ia nu erea destoinic a o ţinea cu hrana şi îmbrăcăminte şi deosebit avea şi năravuri de hoţie, nici casă de lăcuinţă nu avea, şi după toate acestea totdauna o mustra că este curvă, înfăţişând acum în divan şi jalbă cu aceiaşi // cuprindere împrotiva lui Stan, bărbatu-său. Iarăşi înpotrivă au răspuns precum au zis şi la judecătorie, că el, adeverinţa de învoire ce i-au dat Marii [soţia - loc rupt în text] lui, au dat-o numai ca să poată pune în mână .... [loc rupt în text] dânsa bani ce luase numita simbrie de la cămărăşie, zicând că din lei 140 ce au luat de la Dumitru prin protopopu, lei 40, iar fi cheltuit, iar lei 100 îi ..... [loc rupt în text] la cămăraşia ocnelor, iar zapisul de lei 40 [pe care - loc rupt în text] zice Dumitru că i I-au dat, nu i-au priimit precum şi pentru pricinuirile Marii de nemulţămire pentru dânsa ..... [loc rupt în text] că tot ia au fo st pricina, pentru că n-au stătut să lăcuiască cu dânsul, ci totdauna au fo st fu gind de la dânsul şi dintr-această pricină n-au putut să-şi facă casă şi să se statornicească.
Marţi, noiemvrie 21, anul 1833 S-au arătat cu jalbă în divan Mariia ţiganca prin dumnealui avocatu divanului, plângere făcând că din pricina ticăloşii lui Stan, bărbatu-său cel dintâi, nefiind vrednic a o hrăni şi a o căuta nici un bordei de lăcuinţă să-i facă având pă lângă aceasta şi alte urmări rele, au fo st silită să-I lase şi nici este putinţă a mai ţinea casă cu dânsul. Iar pentru nelegiuirea ce s-au urmat cu cununiia ei de al doilea, zice să se judece protopopul ce i-au dat voie a să cununa, având ştiinţă că are bărbat.
Hotărârea Divanului Că pentru nelegiuirea ce s-au urmat cu al doilea cununie a numiţilor, fiindcă în pravila pământului nu [se] orânduieşte nicio osândă pentru asemenea nelegiuire, Divanu, potrivit cu dezlegarea ce au luat de la cinstita // Logofeţie în asemenea pricini ce nu sânt cuprinse în pravila pământului, Divanul hotăreşte ca Dumitru ţiganu, ce au fo st pricina aceştii nelegiuiri, să se trimiţă surghiun în lunea Giurgiului doi ani, după pontul pravili[i] de la partea a 5-[a], capitolul 10, paragraful 5, pentru preacurvari. Şi protopopul ce-au dat voie preoţilor de i-au cununat, ştiind că numita are bărbat, să să canonisească bisericeşte de către Preasfinţiia sa, părintele episcopu Râmnicu. Şi acel Tudorache, croitorul din Râmnic, naşul lor, ce au fo st şi el organ la săvârşirea aceştii nelegiuiri, să dea lei cincizeci ştreaF la casa magistratului acelui oraş. Iar Mariia ţiganca să se trimiţă prm prezidenţiia tribunalului judeţului la cuviosul igumen al sfintei mănăstiri
20 http://www.iini-minorities.ro Coziia, fiind roabă acelui sfânt lăcaş, ca să o supuie a fi în căznicie cu legiuitul său bărbat. Şi pentru pricinile ce arată prin jalba sa, să va arăta cu jalbă la clirosul bisericesc şi să va judeca după pravilă.
Ni s-au citit hotărârea cinstitului Divan, pă care am rămasu mulţumiţi ŞI neştiind carte, ne-am rugat de avocatu acestui cinstit Divan, de ne-au iscălit.
[în faţa fiecărui nume se aflăcâte o amprentă digitală] Eu, Stan Nacu, robul sfintei mănăstiri Coziia din sud Vâlcea, adeverez Eu, Mariia, soţiia mai sus-numitului Stan Nacu, adeverez Eu, Dumitru Gâlcă, robul sfintei mănăstiri Coziia, adeverez
Şi eu, avocatu acestui cinstit Divan, visteriu Ion sânt martor.
ANSJ Dolj, fo nd Curtea de Apel, secţia Il, dosar 63/1833, f. 9-9v, 10.
16
1834 aprilie 1 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşii de Vaslui. Adresă prin care se cere grăbirea strângerii dajdiei de la ţiganii statului.
1834 apr[ilie] 1 No. III
Nazâria Către căutătorii slujbei ocolului Vaslui
Raportul de sub no. 9 înpreună şi cu banii trimeşi s-au primit la Nazârie, [de] către cari iată ţi se alăturează şi rospisca cuviincioasă, iar asupra zapis se înştiinţează că au întânpinat greutate întru strângerea banilor dajdiei pe acest cifert următoriu, ţi se răspunde că aceste[a] sunt ştiinţa Nazâriei mai dinainte, însă nu au a face cu adunarea dajdiei, pentru că ei de patru luni acum au avut vreme fieştecare de a-şi închidi dajdia, adică opt lei şi 1 O pe toate ludele şi poate unii şi mai puţin după cesluirea între ei, de ce iată că greutăţile ce arăţi cât pentru bani, Năzăria le cunoaşte nişte îndreptări deştepte şi fără temei, pentru acestea ţi se scrie ca să te sileşti numaidecât şi să fa ci istovul până în aprilie pe cât se scrie de către Vistierie, căci în alt fe liu se va trimite zapciu pe a dumitale cheltuială.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 58, f. 33.
http://www.iini-minorities.ro 21 17
1834 aprilie 4
Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşii de ursari moldoveni. Adresă prin care se cere strânge rea dărilor fără abuzuri.
1834 ap[ rilie] 4 no. 290
Nazâria Către ocolaşii de ursari moldoveni
Pi lângă raportul dumitale cu no. 8 s-au primit şi banii însemnaţi prin unu ce i-au trimis cu Gheorghi Găsdac, atât din rămăşiţa cifertului trecut al 2-lea, cât şi din banii salahoriei, din care iată ţi se alăturează aici şi cuvincioasele rospice, şi cum de nu ai vinit nici acum cu tot istovul cifertului trecut ca să-ţi încep sama, precum şi isvod anume câte câţi bani a salahoriei de la fieştecare bulubaş ai primit, di ce nu ai făcut, pi care alcătuindu-1 îndată să trimeţi ca să ştie Năzăria. Aşijdire pe bulubaşi să-i sileşti numaidecât, trimiţându-i fără cea mai puţină întârziere cu banii salahoriei, fiindcă nici aceşti pe jumătatea vadelilor întâi trecute nu s-au adus şi până la 15 aprilie vadea al doilea, ceru neapărat trebuinţa ca să-i istovească toţi, deşi caută ca până atunci negreşit să se afle bulubaşii cu tot istovul, pentru cari ţi să trimite şi un anume isvod de câţi scapă de salahorie, însă cu toate acestea să scrie dumitale să cercetezi cu amăruntul de sânt unii întocmai acest fe liu de neputincioşi şi fără nici o stare sau agiutoriu de a plăti salahoria şi unii fugind, iar alţii, molţi, caută întru adevăr să-i cercetezi după isvodul ce ţi se trimite, prin cari să însemnezi şi anume pre larg să raportueşti Nazâriei, precum în fr ica lui Dumnezeu vei afla, arătând pre lămurire isvod. Ţi se adaoge şi aceasta ca toate rospicile slobozite de primirile banilor salahoriei să le aduni toate la dumneata, pre care, după istovirea acestor bani să le aduci la Nazârie spre închierea socotelilor, că atunci pentru toate aceste rospice are a li se da o cfitanţiecupri nzătoare pentru toţi, că au istovit zilele cu dare salahorilor năimiţi din partea lor la sapele hidiciului, Năzăria trage o nespusă supărare de podracic, cerând bani în toate zilele, casă de salahorile ci sapă din proftariseşti de bani, îngrijindu-se ca să fa că tot istovul numaidecât la vadea ce s-au pus singuri şi după cari s-au alcătuit şi podracicul, cari să înplineşte la 15 aprilie şi să afle până atunce toţi banii.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 58, f. 113.
22 http://www.iini-minorities.ro 18
1834 aprilie 20 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către Dumitrache sin Micu, bulubaşă. Adresă despre plângerea lui Ştefa n Felce Panait, care l-a acuzat pe bulubaşă de abuz În strângerea birului.
1834 apr[ilie] 20 No. 320
Nazâria Către Dumitrache sin Micu bulubaş
Ştefan Felce Panait au făcut arătare Nazâriei că s-ar fi asuprit de către tine, strâmtorându-1 mai mult de a plăti el birul pentru cetaşii tăi, care la cifertul trecut al doilea ţi-ar fi dat şi patruzeci şi nouă lei de la dânsul pentru ceilalţi cetaşi, nefiind el vinovat la aceasta, precum şi acum pe cifertul um1ătoriu i-ai fi lepădat izvod de cetaşii tăi asupra lui ca să-ţi răspundă banii de pe la dânsul, deci ţi se porunceşte ca numaidecât să întorci jăluitorilor banii mai sus însemnaţi fără o mai multă pricinui re, scoţându-i di la rămăşăsnici, luându-ţi şi isvodul pomenit de la dânsul, fiind câtu însuţi eşti dator a urma strângerea banilor de pe la cetaşi, iar nu să asupreşti pe pacinici sau pe alţii, caută şi urmează cum ţi se poronceşte, căci ca din potrivă mai adaogă jeluitoriul a face arătare hotărât se şti că te vei pedepsi, dar fiindcă pricina de alt fe liu apoi amândouă părţile să vie la Nazârie spre cuviincioasa punere la cale.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 58, f. 125.
19
1834 aprilie 23 Moldova. Ocolaşul Petrache Braşovanu către Nazâria robilor ocârmuirii. Raport privitor la strângerea birului de la ursarii Mo ldovei. Birul nu poate fi strâns repede, pentru că ursarii sunt risipiţi.
Primit [1834] apr[ilie] 26 No. 94/4
Către cinstita Nazârie a robilor ocârmuirii De la ocolaşul cinovnic Petrache Braşovanu Raport
Potrivit cu porunca cinstitei Nazârii de supt no. 118 prin cari mi se porunceşte ca de să va pute mai în grabă să stăruiesc în strângerea banilor birului
23 http://www.iini-minorities.ro de la ursarii Moldovii. atât rămăşiţa din anul trecut, cât şi a sfertului 1 al următorului an, cu supunirii răspund că eu următoriu am umblat înpreună şi cu d[umnea]l[ui] ocolaş Buşne şi am fă cut istov atât din rămăşiţă cât şi din sfertul 1, însă nu di la toţi, pentru că nu am putut dovedi cu umblare, fiind ei cu totul dipărtaţi unul di altul, pentru cari după datoria va înştiinţa pe cinsita Nazârie.
P. Braşovanu [m.p.]
No. 4 1834 apr[ilie] 23
ANSJ Iaşi, fo nd Nazâria ţiganilor, dosar 58, f. 51.
20
1834 aprilie 27 Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârligătura. Adresă despre ţiganii care se sustrag de la plata dajdiei pe motiv că sunt pustnici. Să nu fie scutiţi de plata dajdiei.
1834 ap[rilie] 27 No. 325
Nazâria Către ocolaşul de Cârligătura
Cetaşii lui Agapi Tolentas s-au jăluit Nazâriei că de către un Dumitru Sandu s-au birtăluit fo arte tare şi că dânsul pusnicu, care sub ace numire n-au plătit nici dajdia, scutindu-se cu vitele ce are şi cetaşii ar fi plătit dajdia lui. De aceia Nazâria scrie dumitale ca să cauţi isvod cu Agapi, în cari vei găsi însemnaţi pusnicii numai pe Toader Bică şi Nae sin Ursache şi acelora li se porunceşte a-şi păzi pusnicia, fărăsă-i scutească cu cevaşi, ci să plătească birul ca şi ceilalţi cetaşi făcând dreapt cisla, iar pe părâtul Dumitru Sandu să-i facă întrebare de unde şi-au luat pusnicia şi cu ce poruncă se scuteşte, de-i poartă cetaşii dajdia în spate. Şi apoi să fa ci întrebare cetaşilor la câte ciferturi I-au plătit de dajdie şi căte câţi bani I-ar cărea pe sfert după cislă şi numaidecât toţi banii pe acele ciferturi ce s-au plătit ceata // să-i înplineşti de la dânsul şi să-i dea în fo losul cetaşilor fără a opri un ban măcar dintr-nşii. Arătând întâi pârâtului Dumitru ca mai mult să nu se amistice printre cetaşii cu nume de pusnicie că se va înfrâna şi al doilea va da poruncă numiţilor pusnici ce ţi se însemnează, ca să nu cutezi a se scuti cu un ban măcar, ci să între în cisle deopotrivă ca ceilalţi cetaşi, căci ca dinpotrivă că Nazâria se va înştiinţa cum că ei s-ar scuti cu cevaşi, atunci nu vor pitrece bine. Iar pe bulubaşa să-I înfrâneze, pentru că priveşte nu şti aşa urmări şi le rabdă spre a lua pildă de la dânsul şi alţii.
[nesemnat]
ANSJ, Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 58, f. 127-127v.
24 http://www.iini-minorities.ro 21
1834 mai 10 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul ursari/or moldoveni. Adresă prin care cere să se cerceteze Împrejurările căsătoriei dintre doi veri, fapt ce contravine pravilelor bisericii ortodoxe.
1834 maiu 10 No. 152
Nazâria Către ocolaşul de ursari moldoveni
Florea Moldai s-au tânguit Nazâriei că un nepot a lui de soră şi fin de botez ar fi fugit cu fiica lui şi mai după vreme, viind iarăşi la urma lui prin viclenile chipuri ce ar fi meteherisit, s-ar fi cununat cu dânsa vreme de doi ani acolo, deci fiindcă aceasta sânt cu totul înpotrivă pravilelor sfintei biserici răsăritului, urmare să scrie dumisale ca să cerceteze, dupe cari apoi cu raport pre larg arătătoriu de fiinţa pricină, să trimeţi la Nazârie atât pe părătul cu fata jăluitoare, cât şi pe nănaşii lor, cari i-au cununat, asemine să înştiinţeze şi numite preotului cari I-au citit cununia. Şi din cari să-i iarte, spre a putea lucra Nazâria cele de cuviinţă, căci nu // numai veri primari sânt ei, dar nici veri ai doilea nu se pot lua.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 98, f. 18-18v.
22
1834 mai 17 Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către autorităţile din ţinutul Vaslui. Adresă prin care li se cere să asigure locuinţă ocolaşilor În sate pe perioada strângerii dajdiei de la robi.
1834 maiu 17 No. 165
Nazâria robilor ocârmuirii
După ştiinţa ce au luat Nazâria, atât din partea dumisale ocolaşul de ocolul Vaslui rânduit asupra robilor 1ingurari, cât şi de la ceilalţi asemine ocolaşi supuşi
http://www.iini-minorities.ro 25 ei, că numiţii umblând prin sate, unde se află robii, după strângerea banilor dajdiei şi acolo unde în călătoria lor ar fi siliţi a mâna noaptea pentru siguranţia banilor haznalei, ce adună din dajdia robilor şi poartă pe lângă sine, nu i-ar primi pi la unele locuri a rămâne în sat, pentru cuvântul că nu ar fi cunoscut de ocolaş a Nazâriei, pentru aceasta i s-au dat un asemine scris noimit, pre carile pofteşte pe oricare fa ţă zapciu a ocolului sau particulari proprietari de moşie ori posesor, să binevoiască ca la o întânplare de a ave Ion Hristofor, ocolaşul de Vaslui, trebuinţă a rămâne în o casă în sat, să fie primit şi înlesnit la nevoie ce ar întânpina întru siguranţia banilor dajdiei ..... [cuvânt şters].
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 58, f. 65.
23
1834 mai 28 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Tecuci. Adresă prin care i se cere să cerceteze jalba lui Pavel sin Vas ile Mititelu. Va .fiped epsit dacă nu respectă poruncile primite.
1834 maiu 28 No. 188
Nazâria Către ocolaşu de Tecuciu
La 22 a trecutei luni fe vr[uarie] cu no. 58, însoţindu-se copia de pijaluba lui Pavel sin Vasile Mititelu, ţi s-au poroncit să urmezi cercetare şi puindu-se la cale să răportuieşti, la 5 mai cu no. 71 ţi s-au răspuns pe un fără rânduială răport ce au făcut Nazâriei părtinitorii vinovaţi, fără a fi faţă şi jăluitorii, hotărându-ţi-se ca să faci adivărată cercetare în fiinţa amândouă părţilor şi de toati celi ce vei dovedi cu dreptul să răportuieşti, trimeţând şi pe amândouă părţile, faţă după cari esti vreme acum trecută de două luni şi nici un fe l de ştiinţă Nazâria n-ari di urmarea ce au păzit, cât acum iarăşi de isnovă, numitul Pavel s-au arătat cu tânguire Nazâriei, cerând punere la cale. N-au putut Nazâria lua alţi la înţelegeri dicât ori că eşti mânjit în pricină, vrând a întuneca // dreptatea jăluitului sau că te-ai săturat de slujbă de laşi poruncile Nazâriei în nelucrare, socotind că pot fi date uitării nu şti aşa pricini disteptate şi nmnaidecât mai până la 15 a suitoarei luni iunie, urmând cercetări, ce ţi se zice în porunca cu no. 71, să raportuieşti pre la Nazârie urmare acestei pricini aflată pre cercetarea făcută în fiinţa amândouă părţilor, trimeţindu-se
26 http://www.iini-minorities.ro precum ţi se zice feţe spre punere la cale, căci la mai multe întârzieri hotărât să ştii că pre tare te vei învinovăţi.
[nesemnată]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 98, f. 19-19v.
24
1834 iunie 13 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârligătura. Adresă prin care se cere cercetarea pricinii dintre To ader sin Lupu şi socrii săi, relativă la zestrea promisă soţiei sale, pe care nu a primit-o.
1834 iunie 13 No. 213
Nazâria Către ocolaşul de Cârligătura
Toader sin Lupu au jăluit Nazâriei cum el însurându-se, au luat pe o fată a lui Gheorghi Gorgos, cu cari trăieşte şi până astăzi, şi la însurare că ar fi avut tocmeală cu socrul său ca să-i deie o vacă, un gonitoriu şi doi mânzaţi, pe cari nu i s-au dat de atunci, mai făgâduindu-se încă şi un plug de boi că-i va da, pe cari nici până acum nu i I-ar fi dat, pentru cari au înfăţoşat şi o mărturie a cuiva lingurar ce s-a întâmplat la faţa tocmelii lor. Rog să trimite dumneata pe lângă aceasta spre pliroforie şi acum, fiindcă socrul său Gorgos au murit, soacra sa s-a sculat ca să-i ia şi arătatele vite înapoi, unde ar trebui să-i înplinească şi plugul de boi făgăduit, pentru cari cere punere la caii şi să scrie ca să mergi la faţa locului şi să faci cercetare, faţă fiind atât jăluitorul cu pârâta cât şi însemnaţii în această mărturie şi, găsindu-se toate întru adevăr, apoi tot ceea ce vei dovedi // că i-au dat la cununia lor, afară numai de plugul de boi, pentru care jăluitorul nu o poate apuca, să îndatoreze pe pârâtă a le da ca unor fi i ai ei, de va fi apucat a le lua de lajăluitor, să i le şi înplineşti de la dânsa, iar de nu va fi luat pârâta până acum, nimică apoi să-i da poruncă, ca nicidecum să nu se acolisească pi jăluitori cu vreun fe l de cereri, rămâind mulţămită încă, că jăluitorul nu o apucă şi pentru plugul de boi făgăduit. Iar fiind pricina, cu deosebire se raportuieşte Nazâriei, trimeţându-şi faţă pe amândouă părţile fe ţe.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 98, f. 21-21v.
27 http://www.iini-minorities.ro 25
1834 iulie 6 Mo ldova. Avram sin Gheorghe Codin, bulubaşa lingurarilor, către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă impotriva socrului său, bulubaşa Stroe Sădoc (Sădog în documentul anterior), care voia să-I de.\partă de soţie. Socoteală de cheltuielile pe care le-afâcut În timpul judecăţilor. (Dosar Împreună cu dac. 13.)
Primit 7 iulii [ 1834] No. 180
Către cinstita Nazârie a robilor ocârmuirii De la Avram sin Gheorghi Codin lingurariu Jalubă
Cu al doilea jalobă iarăşi jăluiesc cinstitei Nazârii pentru multe obidiri ce pătimesc dinspre socrul meu bulubaşa Stroe Sădoc. Pe la anul 1831 pre bună alcătuire amândouă părţilor am luat pre legiuită cununie întru însoţire pe numita soţia mea Gelica, fiica numitului Stroe şi petrecând viaţă între mine şi soţia mea îndelungă vreme aşa numitul, privind la paşnica noastră pitrecire, când el de-a pururea căuta prilej de a mă disface de fi ica sa şi, văzând că întrucât a-şi îndeplini răul ce-l avea otrăvit în a sa inimă, pre chipuri viclene au mijlocit a mă duplica şi a mă strămuta din locul unde eu mă aflam cu locuinţa şi m-au tras prin a sa povăţuire şi înpreună pitrecere a lui către mine povăţuire şi părinţească punere la cale, eu socotesc n-au fo st alta decât numai a-mi pricinui necaz, înpăgubire şi de tot sărăcie, la care de toată păgubirea ce m-au pricinuit însemnate în două jalbe isvod. Şi pre cea întâi jalubă ce am dat cinstitei Nazârii, făcând rugăminte cinstitei Nazârii ca să mă dispăgubească de la socrul meu, al doilea ca să înfrâneze socru meu şi sacră mea de a unelti stricarea casei mele şi de păţanie ca să trăiesc liniştit ca şi alţi gospodari. Fiindcă şi după jaluba ce am fo st dat la apel am fo st rând uit la ocolaşul, iată nu I-au rădicat ca să vie aice să ni judecăm, rugându-mă ca cu înadins zapciu // să se aducă aicea la cinstita Nazârie, ca să ne judecăm şi să fiudespă gubit de toate, căci numitul socru meu, ca unul ce este în bună stare şi sprij ineşte în dănii şi în fa rmice, nu-i supus adevărului şi de a se supune a veni la înfăţoşari. După care a meajalubă ce am dat mi s-a dat un răvaş tot către domnul ocolaş Ionică Oatu şi di ce am dus acel răvaş, nu am aflat încă poruncă. Apoi, fi ind scrisă porunca către amândoi, după venirea socrului meu aice la Nazârie, neluându-se amândouă părţile, am rămas iarăşi fără punere la cale şi mă atlu dator din pricină că mi-au luat pânia după isvodu ce înfăţăşez cu 8 ch ile pâine până nu am de unde ca să plătesc, de umblu acum şi fu gariu de răul datornicilor precum şi de a socrului meu, carile unelteşte în tot locul dispărţania casei mele şi să mă fa că neom prin prefăcătoriile ce unelteşte şi că voieşte a mă trage iarăşi la locul său, să fiu di batjocură. Pentru aceasta iarăşi am venit dinpreună cu soţia mea şi cu lacrimi mă rog a se rândui înadins zapciu de a se aduce pi socru meu spre asta înfăţăşare cu
28 http://www.iini-minorities.ro mine şi cu fiica-sa şi să fiu eu dispăgubit de toate câte din pricina lui am rămas din nou sărac. 1834 iulii 6
Eu Avram sin Gheorghe Codin linguraru //
lzvod de cheltuiala ce am făcut în pricina socrului meu Lei parale 75 pi un stog de fâ n 35 o pieli de bou 100 pi 10 clăi pai şi pi 100 prăjini ciocani 10 2 pini di porumb 15 3 dimirlii fa sole 64 zilele lucrătoare judecându-mă cu dânsul 9 zile i-am lucrat pi păpuşoi 159 12 cheltuiala ce am făcutîn fr ica lui Dumnezeu 3 am dres ostili 120 o bană di fructi 20 un mascul di doi ani 1125 di 27 merţe păpuşoi ce m1-au rămas la socru-miu sau să mi-i plătească Am isvod. 1735 12 79 cheltuiala cu dintâiajalubă umblai cu soţia me la giudecată şi pi la ocolaş 3 20 pi jalobi şi cu cheltuieli li
1817 32
[Rezoluţie:] Că pentru pricina aceştii, fi ind răspunz[ători] amândoi ocolaşii, cel din Vornicie şi cel din Tecuciu, fi indcă pârâtul şade în ocolul Vornicii şi jăluitorul în ocolul Tecuciu. Până [a] nu se cerceta de fiecare locu prin fe liurite dovezi ce ar fi având ambe părţile, nu poate Nazâria a înplini cerereajăluitorului. Iul[ie] 7 ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 95, f. 12-12v.
26
1834 septembrie 14 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Tecuci. Adresă prin care se cere rezolvarea unei pricini între ţiganul ursar Ştefa n sin Pornica şisoţia sa.
29 http://www.iini-minorities.ro 1834 sept[embrie] 14 No. 355
Nazâria Către ocolaşul de Tecuciu
Primindu-se raportul dumitale din Il a următoarei luni septemvrie la 13 tot acel fără număr, s-au văzut cele prin el cuprinse în pricina următoare între Ştefan sin Pomica ursariu, cu fe meia lui, nepoata lui Buţă Banu, ţi se răspunde ca să trimeţi un zapciu de acel ocol, să ridice pe femeia jăluitorului cu toate ale ei de unde se va fi aflat şi numaidecât să se aducă să trăiască cu numitul ei bărbat, unde la fa ţa locului în fiinţa amânduror părţile şi a mărturisi ce vor fi avut, să se cerceteze şi pricina neînpăcării lor de a trăi după cuvenita rânduială, care iată, şi dovedindu-se părăta vinovată, îi vei face şi căzuta înfrănare cum şi socrului jăluitorului spre pilda şi altor asemine lor, raportuindu-se Nazâriei de punere la cale ce vei face în urmarea [de] cuvi[i]nţă.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 98, f. 33.
27
1834 septembrie 15 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Vaslui. Adresă prin care se cere să se cerceteze pricina ţigăncii Maria lui Simion Andronache, bătută de soţul ei. Cazul va fi prezentat în fa ţa Nazâriei numai dacă nu poate .fi rezolvat de slujbaş.
1834 se[ptem]vr[ ie] 15 No. 388
7'Jazâria Către ocolaşul de Vasluiu
Maria lui Simion Andronache au jăluit Nazâriei că de către numitul ei bărbat s-ar fi schingiuit cumplită bătae şi alte obijduiri, înprăştiindu-se şi starea ce ar mai fi avut, pentru cari ia de multi ori ar fi vinit către tine, arătându-şi pătimirile ce ar fi suferit dinspre bărbatul ei şi nici o punere la caii nu au aflat, îndreptând-o numai ca să vie la Nazârie, aceasta se înţelege ca din rău obiceiu ce ar fi metahirisind, privind numai la interesuri, lenevindu-te a căuta şi a sprijini dreptăţile săracilor ce vor fi avut, cărora mai vârtos iată de trebuinţă a le face punere la cale, ca să nu se mai străcine cu cheltuielile viind pe la // Nazârie. De aceasta dar, iată cu tărie ţi se porunceşte ca să cercetezi arătările jeluitoarei în fiinţă amândoura părţilor şi a mărturiilor ce va fi avut şi dovedindu-se adivărate, să-i fa că cuviincioasă punere la
30 http://www.iini-minorities.ro cale dumneaei şi căzută înfrânare părătului, pentru nu şti asemine obijduiri ce cuteză a face asupra fimeii lui. Iar fi ind pricina de alt fe liu şi acolo, neputându-se pune la cale, atunce cu raportul pre larg arătătoriu de fiinţa pricine să trimiţă pe amândouă părţile la Nazârie spre a li se hotărî cele de cuviinţă.
[nesemnată]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 98, f. 41-41v.
28
1834 octombrie 4 Mo ldova. Visteria către Nazâria robilor ocârmuirii. Adresă prin care se cere strângerea dări/ar de la robi, fă ră a-i constrânge să le plătească pe toate o dată.
Primit [1834] oct[ombrie] 5 Visteria Principatului Moldovei Secţia a II a No. 7457 1834 oct[ om brie] 4
Către Nazâria robilor ocârmuirii
Visteria nu este la îndoială că Nazâria potrivit cu aşezământul nu se va fi îngrijit pentru punere în lucrare a strângerii dării cuvenite de la robii cârmuirii pe acel următoriu cifert al 4-lea pe lunile octomvrie, noiemvrie şi dechemvrie. Dar totodată Visteria cu cinstea cuvenită o pofteşte ca să binevoiască ca potrivit cu pilda urmată să puie la cale înplinirea dării cuvenite de pe la toţi robii cârmuirii, atât numai cât alcătuieşti singură orânduita capitaţie adică câte şapte lei şase zeci bani de gospodar şi totodată va înplini înpreună şi legiuita zeciuială după aşezământ potrivit cu pilda urmată până acum. Şi rânduri, rânduri precum se vor înplini să-i trimită la Vistierie, mai pre urmare să se facă istovul haznalei, însă se va lua întâi a cifertului spre a nu se înpila pe robi, rămâind afară piste alta asupra lor. După care, alcătuind deodată table precum au şi luat înplinirea pe acel cifert, să o pristavlisească până către sfârşit tocmai a doua, spre cuvenita cercetare .
...... [semnătură indescifrabilă]
Massa 1
[Rezoluţie:] Fiindcă porunca cuvenită pentru înplinirea banilor birului de pi la robi pe cifertul curgător s-au lucrat înainte de sosirea aceştia al patrulea, s-a saturat budgeaua ...... [semnătură indescifrabilă]
31 http://www.iini-minorities.ro [Rezoluţie:] Va înainta cu bunăvoe lucrarea ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 26, f. 262.
29
1834 noiembrie 20 Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Vaslui. Adresă prin care este confirmatăprimirea parţială a dajdiei pe ultimul trimestru al anului şi sunt trimise instrucţiuni pentru rezolvarea pricini/ar dintre ţiganii statului. Slujbaşul este ameninţat cu îndepărtarea din .funcţiepentru fe lul în care îş i îndeplineşte atribuţiile.
1834 noi [ em ]vrie 20 No. 444
Către ocolaş[ul] de ocolul Vasluiului
Pe lângă raportul dumitale supt no. 39, primindu-se şi banii trimeşi din dajdia cifertului al 4-lea, iată ţi se alăturează cuviincioasa poruncă de primire. Şi totodată ţi se porunceşte cu tărie ca numaidecât până la sfârşitul aceştia luni să te sileşti a fa ce tot istovul banilor, pentru că la dinpotrivă vei fi eczacutarisit cu zapciu, pe lângă aceasta ţi se adaugi că Nazâria au luat ştiinţă de la mulţi pentru molitatea cu care te porţi, făcându-seîn suşi de robi că nu eşti distoinic a pune la cale la fe liuri de jalube a lor şi aceasta este din pricina că, ştiind într-a lor ra ră a te purta pentru cetele lor, ca un ocolaş precum urmează şi alţi ocolaşi de asămine. Iată îndistulă dovadă a neîngrijirii ce ai întru înplinirea poruncilor // precum şi a dajdiei, fiind de mirare că dinpotrivă raportueşti pentrutot chipul de silinţă ce ar întrebuinţa. Iată şi acum Nazâria înscrie pentru ace mai de pre urmă oară, că a ţi-o găsi a fi nesuferite urmările cu care te porţi şi molătatea, iar apoi numai puţin şi jăluirile robilor asupra acestor pricini cu hotărâre ţi se însemnează că vei fi depărtat din slujbă fără mai multă prelungire.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Năzăria ţiganilor, dosar 58, f. 68-68v.
30
1834 decembrie 3 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşi. Circulară prin care se cere strângerea rapidă a dărilor de la ţiganii statului. Slujbaşii care nu îndeplinesc ordinul vor fi cercetaţi pe cheltuiala lor şi îndepărtaţi din slujbă.
32 http://www.iini-minorities.ro 1834 dechem[brie] 3 No. 4 71 pe cifertu întâi No. 472 pe cifert al tre[ilea] No. 473 pe cifertal do[ilea]
Aşa precum scrie prin otnoşeniile sale de supt no. 7695 şi 8153 ceru cu grăbire pristavilisirea a o sumă de bani, precum istovirea cifertului trecut şi a cifertului următor, spre a se înlesni la neapăratele sale cheltuieli. Iată Nazâria cu grăbire şi străşnicie scrie dumitale ca numaidecât până în şase zile să pristaviseşti la Nazârie atât rămăşiţele cifertului trecut, cât şi a sfertului următoriu, fără mai multe întârzieri, nesocotind cât se va pute îndrepta vreun cuvânt. Căci la dinpotrivă, Nazâria va fi silită a trimite aspră ezecuţie asupră-ţi pe cheltuiala dumitale, pe lângă care apoi veţi fi şi depărtat afară din slujbă.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 58, f. 197.
31
1835 ianuarie 1 Ţara Românească. Simion Marcovici către băneasa Elisaveta Brâncoveanu. Zapis de adeverire pentru un schimb de robi: primeşte doi ţigani tineri în schimbul altor trei, pe care îi cumpărase anterior, dar pe care nu îi putea stăpâni, " "fiind rău nărăviţi şi [de-ja pururea fugari . Înapoiază actele vânzării anulate prin acest schimb.
Încredinţez cu acest zapis al miieu la cinstita mâna dumneaei bănesei Elisavetii Brâncovencii, precum să să ştiie că,cump ărând eu trei sutle[te] ţigani de la dumnealui slugerul Tache, fiu răposatului pitar Dragomir, ce-i avea de la părinţii săi hărăziţi iarăşi de la casa dumneaei bănesei. Şi neputând eu să-i stăpânesc, fiind rău nărăviţi şi [de-]a pururea fugari în ţigăniile dumneaei cucoanei bănesei, de aceea am mersu şi m-am rugat de dumneaei, mulţămindu-mă să-mi dea numai dooă suflete copii tineri de ţigani în locul celor mai sus trei suflete, de care nu aveam nici un fo los, fiind şi trecuţi în vârstă. Şi mii i-au dat pe Gheorghe holtei, sin Cănciu Tătulescu ot Topolog, şi pe Catrina, fata sin Ivan Lilă ot Tani, cu înscris al dumneaei ca să-i stăpânesc eu şi tot neamul miieu în veci, dând şi eu dumneaei acest zapis al miieu, înpreună şi cu dooă seneturi ce aveam pentru cumpărătoarea mai sus arătaţilor ţigani, spre săvârşirea acestui schimbu, a rămânea în veci în stăpânirea casei dumneaei şi cu această condiţiie încă, ca, de vor fugi mai sus arătaţii, băiat şi fată, ce mii i-au dat, să mi-i caut însumi şi să mi-i iau fără nicio înpotrivire din partea dumneaei, iar dumneaei cerere şi supărare să nu mai facă. 1835 ghenarie 1
Simeon Marcovici [m.p.]
ANIC, colecţia Emil Vârtosu, pachet 1/965.
33 http://www.iini-minorities.ro 32
1835 ianuarie 3 Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Argeş către subocârmuirea plăşii " Argeş. Adresă prin care se cere strângerea " negreşit şi fă ră zăbavă a dajdiei pe ultimul trimestru al anului 1835 de la robii mănăstirii Tismana ajl ători în cuprinsul plăşii, conform listei alăturate. Se pare, însă, că lista nu a fo st trimisă şi subocârmuitorul plăşii insistă pentru primirea ei.
Primit 1835 ghe[narie] 7 No. 5 Ocârmuirea de Argeş Subocârmuirea de Argeş
Fiindcă prin adresul ce s-au primit la ocârmuire din partea d[umnealui] stolnicul Tocilescu, îngrij itorul mănăstirii Tismana, făcând poftire a se înplini banii sfertului Sfântului Dimitrie trecut cu no. 834 de la ţiganii sfintei mănăstiri, care din a lor neîngrij ire încă nu s-au răspuns până acum sfintei mănăstiri. De acee se scrie dumitale ca după primirea acesteia, adunând acolo pe toţi ţiganii să însemnezi în osăbita listă, ce se alătură pe lângă aceasta, de numele fieştecăruia cât mai în grabă, să trimită prin înadins dorobanţ înpreună şi cu banii ce se însemnează pe fieştecare obraz, izbavă însă să nu faci sau abatere de hotărârile acesteia, ci negreşit şi fără zăbavă să trimiţi înpreună şi cu banii, iar dacă vreunul dintre dânşii să va fi aflând lipsind, banii ce se însemnează înpotriva lui, înplinindu-se de la nevastă-sa, să trimiţă şi pe ai ei la ocârmuire, fărăa mai aştepta şi al doilea poftorire şi în sfârşit să nu rămâie nici un ban cusur la vreunul dintr-înşii. 1835, ghe[narie] 3
...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Să raportuiască ocârmuirii că întocmai că voi asemenea următor, dar căci să trimiţă listă de numele lor. Că acuma pe toţi îi încunoştinţază căci li se alătură pe listă aceasta. Dar alături să trimiţă un fe l de listă de numele lor să pot face urmare. 1835 ghe[narie] 6 [nesemnat]
ANSJ Argeş, fond Subocârmuirea plasei Argeş, dosar 158/1835, f. 1.
33
1835 februarie 5 Mo ldova. Alexandru Cantacuzino către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă în legătură cu fu ga unor ţigani ai săi de pe moşia Gaia, ţinutul Suceava, găsiţi
34 http://www.iini-minorities.ro amestecaţi cu ţiganii domneşti din ceata judelui Sandu Pulicoi în satul Ruşcoia. Arată că a fo st păgubit de banii birului pe do i ani şi cere aj utor pentru aducerea lor înapoi. Alătură lista ţiganilor fu giţi. (Dosar împreună cu dac. 35.)
Primit [1835] fevr[uar] 5 No. 34 Casa Alecsandru Cantacuzin Anul 1835 fe vr[uar] 5 zile Eşii
Către cinstita Nazâriea robilor ocânnuiriia Principatului Moldovei
Un giude anume Leonte sin Vasile Trifan, covaş înpreună cu alţi şase ţigani lingurari cu cu timeile şi copii lor, după cum se arată prin izvodul de mai jos, fo şti drepţi robi ai miei, cari au fo st aşezaţi pe moşia a me Gaia în ţinutul Sucevii, cari din anul trecut 1834 au fu git, umblând fu gari şi rătăcind prin ţară fără să ştiu unde se află. Trimiţând oamenii mei ca să-i caute prin cuprinderea principatului, pi care acu s-au găsit cu sălaşu la satu Ruşcoia amestecaţi în ţiganii domneşti în ceata giudelui Sandu Pulicoi, pe cari vroind trimesul să-i ridice s-au înpotrivit numitul giudele domnesc, nevoind ca să-i slobozească, că sânt robi domneşti ca să poată să fo losească de la dânşii banii birului de cari eu sint acum păgubit de doi ani. Şi pentru asta cu cinste poftesc pe Nazârie, ca să binevoiască a poronci acelui giude, ca să nu oprească pe trimesul meu spre a ridica pe acei ţigani şi a-i duce la urma lor, ca unii ce sânt drepţi ai miei robi şi mai ales să-i dea tot aj utorul cuviincios. Pentru carinu voi lipsi de a cunoaşte de îndatorire.
Cneazu Alecsandru Cantacuzino [m.p.] //
Izvod ţiganilor fu giţi, anume: Giudele Leonte sin Vasile nip[ot] lui Trifan, covaş Trifan sin Dragomir nip[ot] lui Ştefan Muntean Toader sin Trifan Dragomir Toader sin Apostol Trifan strenipot, covaş Vasile sin Agachi Ionică strenipot, covaş Vasile sin Ciomârzac Cioviţă, covaş Grigori sin Apostol Trifan strenipot, covaş
[Rezoluţie:] De către un slujbaş să se caute table şi de se vor găsi trecuţi numele robilor însemnaţi aici şi nu vor afla de ştiinţă de cercetare[a] ce se fa ce de însuşi bulubaş în care să afle cânda pus să se aducă porunca Nazâriei să-i slobozească pe fiecare şi a-i rădica. Fevr[uarie] 6. [nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 102, f. 1-1v.
http://www.iini-minorities.ro 35 34
1835 fe bruarie 9 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocoalele Vorniciei, Vasluiului, Cârligăturii şi Tecuciului. Circulară prin care se cere strângerea banilor pe trimestrul Întâi al anului în curs.
Porunca No. dajnicilor No. bulubaşilor Numele ocoalelor 61 404 14 bulubaşi ocolu Vornicii 62 521 17 ocolu Vasluiului 63 671 21 ocolu Cârligăturii 64 588 23 ocolu Tecuciului
1835 fe vr[uarie] 9
Pe temeiul tablelor alcătuite şi potrivit cu tablele vechi, făcându-se acum în Nazârie aşezarea dajnicilor robi prin cete pe cifertul întâiu al anului curgător, iată ţi se trimite isvod di cetile robilor ocârmuirii arătător de numele fa miliilor ce se află în fieştecare ceată acelui ocol. Potrivit cu tabla şi cu izvoadele ce se trimit spre a se da la mâna bulubaşelor, după care are a se aduna darea pe cifertul lunii ghenar, fevruar şi martie anul următoriu şi făcându-ţi-se cunoscut că numile dajnicilor este aşezat a da la un cifert de trei câte şapte lei douăzeci carele a capitaţiei şi osăbit treizeci parale învoiala. Cu aceasta însă ca ei între ei să fa că cisle drepte de tri mâni, adică fruntaş, mijlocaş şi codaş, precum urmează şi locuitorii moldoveni. Stăruind şi însuşi cu cel mai de aproape cu rugăminte, să nu se asuprească vreunuL ci să se cisluiască pe rănduiala cuvenită şi osăbit de arătaţi bani a capitaţiei şi a zeciuielii, cu nimică să nu se asuprească sau să se însărcineze, privighit mai vârtos ca nici bulibaşii lor să nu se îngăduiască a-i asupri cumva cu cât de puţin pe cetaşii lor. Căci pentru oricare dinpotrivă urmare sau alunecare la vreun catahrisit vor căde sub răspundere. Şi fiindcă Visteria cu stăruinţă cere banii dajdiei robilor pe cifertul următoriu dumnealui se va sili a înplini banii cu cea mai mare grăbire şi a face istovi re până la sfârşitul lunii acesteia sau mai până la 1 O maiu ca să nu intre un cifertîntre lunile altui cifert. Şi precum se vor aduna rânduri, rânduri să-i trimiţă la Nazârie cu cel mai vrednic bulubaş sau să-i aducă însuşi.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 26, f. 2.
35
1835 fe bruarie 22 Mo ldova. Un ocolaş al Nazâriei robilor cârmuirii către Vistierie. Raport asupra cercetărilor făcute în urma jalbei cneazului Alexandru Cantacuzino, În
36 http://www.iini-minorities.ro legătură cu robii lui lingurari, fugiţi şi op loşiţi printre sc/laşele robilor ocârmuirii. Numai unul din cei şapte ţigani menţionaţi de cneaz a fo st descoperit. Slujbaşul Nazâriei menţionează insă că, printre robii lui Alexandru Cantacuzino pripăşiţi pe moşia Deleni a postelnicului /orgu Ghica, se ascund op t ţigani lingurari ai statului. Cneazul insistă asupra recuperării celor şase robi, nedescoperiţi Înec/. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea situaţiei. (D osar împreună cu dac. 33.)
1835 fe vr[uarie] 22 No. 73
Ocolaş către Visterie
Luminarea sa cneazul Alecsandru Cantacuzino pre adresul său din 5 a următoarei către această Nazârie au tăcut cerere de a i se slobozi ca să-şi ie şapte sălaşe ţigani robi ai luminării sale ce se află pribegiţi între lingurarii robi ai ocârmuirii. În urmarea căreia cereri Nazâria, pe de o parte au adus în cercetare pe cerşiţi robi, iar pe de alta au făcut cunoscut luminării sale cneazul ca să înfăţoşeze acturile, documentele prin care cere pre aceşti robi şi aşa întru Năzărie cu scumpătate în cercetare pricină au aflat următoarele înpregiurări. Că un lingurar anume Grigore sin Apostol din acei cerşiţi de cneaz se găsi şi in tabla Nazâriei, însurându-se cu o roabă a ocârmuirii şi plătind dajdie de 20 ani şi mai bini, precum şi o fată şi un ftciorai acestui Grigore, născuţi din căsătorie lui cu roaba ocârmuirii s-au însoţit iarăşi cu robi ai ocârmuirii şi se aflăîntre dajnici. Iară celelalte şase sălaşe nu sunt cunoscute de Nazârie, nici se găsesc în table. Şi osăbit iarăşi un ftcior al unui lingurar, rob al ocârmuirii, s-au însoţit cu o roabă a cneazului. În privire acestora Nazâria cercetând acturile stăpânirii acestor robi di cneazul înfăţoşate prin vechilul său, au găsit trecuţi pe toţi şi fraţii pomenitului Grigore într-un urie vechiu sub pecetea domnească din vremea domnului Constantin Mihaiu Cehan Racoviţă voievod şi se dovedeşte că atât părinţii lui Grigore, cât şi el este al cneazului. Totodată însă Nazâria luând doprosurile cuvi[i]ncioase de la unul din acei robi ai cneazului au discoperit că încă di mai înainte să află fu giţi şi pribegiţi între robii cneazului opt suflete ţigani lingurari din robii ocârmuirii, după care arătare, cercetându-se tablele s-au găsit că acei fu gari sânt dintre fa miliile dajnice a robilor ocârmuirii, petrecând acum la moşia Deleni a dumnealui postelnicului Iorgu Ghica între nişte robi ai cneazului fu giţi acolo, însă această ştiinţă au luat-o Nazâria numai după // o arătare a însăşi robilor luminării sale şi a unui dintre bulubaşii robi ai ocârmuirii. Potrivit cu nişte asemine încongiurări, tăcându-se cuvi[i]ncioasa întrebare luminării sale de au fo st au de sânt supuşi în stăpânirea sa nişte asemine ţigani s-au primit răspuns că nici o ştiinţă nu are de aceşti robi şi nici înstăpâneşte, adăugând a cere cu stăruinţă pe acele şase sălaşe robi ai luminării sale pomeniţi mai sus. Nazâria, dar pentru a nu greşi cu di la sine punere la cale înpă1tăşeşte aceste încongiurări cu cinste acelei Yisterii şi totodată ceru dislegare de urmarea ce
http://www.iini-minorities.ro 37 trebuie a păzi asupra acelor pomenite mai sus şi mai ales pentru Grigore sm Apostol ce se aflăîn dajdia robilor ocârmuiri i.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 102, f. 15-lSv.
36
1835 fe bruarie 22 Mo ldova. Ocolaşul Vorniciei către Nazâria robilor ocârmuirii. Raport de îndeplinire a poruncii primite, de a trimite 40 de salahori care să lucreze la via domnească. (Dosar împreună cu dac. 37, dac. 38 şi doc. 39; vezi şi doc. 67, doc. 69, doc. 71.)
Priimit fevruarie 22 No. 50
Cătră cinstita Nazerii a robilor ocârmuirei De la ocolaşu de ocolul Vorniciei
După porunca ce-am priimit din fevruarie 19 şi cu no. 70, pentru triimitere a 40 salahori spre a să întrebuinţa în lucru la viia Înnălţimii Sali, au fo st următori poruncii şi întocmai am unnat cu numărul după poruncă şi i-am triimis drept la vii pe ..... [cuvânt indescifrabil] şi zapcii. Şi de la primitoriu di acolo să aducă cinstitii Nazârii adeverinţă de priimire şi să să dei înpreună cu acest răport cinstitii Năzării spre ştiinţa de urmare poruncii, fiincă s-a urmat întocmai. Pentru care şi eu mă rog cinstitei Năzârii a-m
...... [semnătură indescifrabilă]
No. 7 1835 fe vr[uarie] 22
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 999-282, f. 1.
37
1835 martie 2 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către oco/aşul de Cârligătura. Poruncă privitoare la organizarea muncii pe moşiile domneşti. Se arată condiţiile
38 http://www.iini-minorities.ro trimiterii unor salahori dintre robii ocârmuirii. (D osar Împreună cu dac. 36, dac. 38 şi da c. 39; vezi şi dac. 67, dac. 69, dac. 71.)
183 5 martie 2 No. 88
Poruncă cătră ocolaşu de Cârligătură
După slovestnoi pliroforie ce au luat Nazâria de la unii din bulubaşii acelui ocol că ar fi pornit din numărul salahorilor alcătuiţi cu luna de fratele dumisale, ocolaşul Vorniciei, ca să vie acum în lucrul dumisale adghiotantului fără mai întâi a priimi înştiinţare de la frate dumitale într-aceasta. De aceea, iată că ţi să porunceaşte ca să-i întorci şi să nu-i triimiţi până când nu ţi să va face cunoscut de cătră frati-tău, decât numai să ai îngrij ire a fi gata numărul acelor salahori, ca, când ţi să va fa ce ştiut, îndată să-i şi triimiţi fără ce mai puţină zăbavă. Iar pentru acei cu săptămâna, ţi să va fa ce cunoscut de la Nazârie ca să-i triimeţi şi să adaogi şi aceasta ca, când vei triimite salahorii, atât acei alcătuiţi cu luna, cât şi acei cu săptămâna, să faci izvod lămurit, anume câte, câţi din ceată şi de la care bulubaşi s-au luat. Însă acelor cu luna, să le treci şi numile, iar pe acei cu săptămâna să-i însemnezi numai câte, câţi din ceată, pe care izvoade înpreună şi [cu] raportuire să triimiţi cu fiiştecare // transport de salahori drept la Nazârie. Şi de aice apoi să vor triimite în acel lucru. Caută, dişchidi-ţi ochii şi ceteşte poronca bine şi de multe ori ca să înţelegi şi să urmezi întocma! Şi salahorii să ne vie câte unul şi câte doi sau trei, precum ai obişnuit. De care ţi să hotărăşte că nu vei fi suferit mai mult cu asemine îndărăpnici slujbe, ce-ai să trimeţi tot numărul întreg de salahori, după cum va cere trebuinţa atunci cu bulubaşii lor sau alt zapciu vrednic, cari va vini cu dânşii, precum s-au zis mai sus, drept la Nazârii, ca să să treacă la tablă, după rânduială, spre ştiinţă.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 999-282, f. 4-4v.
38
1835 martie 5 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârligătura. Poruncă pentru trimiterea unor salahori dintre robii lingurari ai statului, la muncă la grădina domnească de la Soco/a, În ziua de 17 martie. Salahorii trebuie să îşi aducă unelte de lucru şi mâncare. (D osar împreună cu dac. 36, dac. 37 şi dac. 39; vezi şi dac. 67, dac. 69, dac. 71.)
http://www.iini-minorities.ro 39 1835 martie 5 No. 96
Poroncă către ocolaşu de Câr1igătură
După slovestnoi poroncă ce s-au dat Nazârii de către Înnălţimea Sa spre a să aduce către 40 salahori pe toată săptămâna, din robii lingurari ca să-i întrebuinţăm în oareşcare lucru la grădina Înnălţimii Sale de la Soco1a, pentru care au a-ş priimi plata cuvenită, să scrii dumitale ca, priimind poronca aceasta, să urmezi cu triimetire numărului salahorilor arătaţi pe toată săptămâna, având sape bune şi lopeţi i mâncare trebuincioasă lor. Sminteală sau cât de puţină întârziere să nu să facă, ce negreşit duminică, în şaptesprezeci martie să să afle aice, urmândîntocmai după cuprindirea poroncii ce ţi s-au triimes, cu no. 88, regularisind triimetirea lor cu izvod lămurit, alăturând pe lângă răportul ce vei pristavlisi cu dânşii la Nazârie şi să nu mai aştepţi a ţi să mai poftori într-aceasta şi cu alte poronci. Totodată ţi să face cunoscut ca salahorii aceştia, cu săptămâna, să ne fie de numărul a 120 salahori, alcătuiţi cu luna pren fratele dumitale şi ocolaşul de Tecuciu la dumnealui anghiotantu Înnălţimii Sale.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 999-282, f. 10.
39
1835 martie 17 Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul din Cârligătura. Poruncă pentru trimiterea unor salahori " vrednici de muncă" la grădina " domnească de la Soco/a, nu a unor " copii nevrăstnici de lucru . (Dosar împreună cu dac. 36, dac. 37 şi dac. 38; vezi şi dac. 67, dac. 69, dac. 71.)
1835 martie 17 No. 118
Poroncă către ocolaşu de Cârligătură
Fiindcă din salahorii cu săptămâna ce în cuprinderea poroncii cu no. 96 s-au scris ca să triimiţi oameni buni, vrednici de muncă în lucrul grădinii Înnălţimii Sale, pentru care îşi priimesc plata cuvenită, au vinit numai nişte copii nevrăstnici de lucru şi Nazâria trage supărări din pricina neurmării dumitale întocmai după cum ţi să scrie.
40 http://www.iini-minorities.ro De aceea, dar iată, cu tărie ţi să porunceşte şi acum, pren aceasta [poruncindu-ţi-să - cuvânt tăiat] ca salahorii ce vei triimite să fii oameni buni, vrednici de muncă, să nu să mai facă nişte asămine astanovci, căci hotărât să ştii că vei căde supt mare învinovăţire, ca unu ce te porţi cu neascultare la poruncile Nazârii.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 999-282, f. 11.
40
1835 mai 27 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârligătura. Poruncă pentru numirea unui zapciu pentru supravegherea ocolaşului şi pentru prezentarea acestuia cu dajdia de pe primele două trimestre ale anului.
1835 maiu 27 No. 23 1
Către ocolaşul de Cârligătura
De vreme ce dum[nea]ta nu eşti următoriu a urma nici poruncile Nazâriei, nici slovele, povăţuirile ce ţi s-au dat, ca adică să vii însuşi spre istovirea banilor dajdiei şi închierea sumei, depărtându-te prin ocol, încât nu are ştiinţă Nazâria unde te afli. De aceea iată se vomiceşte pe acest înadins zapciu a Nazâriei, carele îndată ce se va înfăţoşa cu această vornicie, numaidecât să te scoli şi să vii la Năzărie cu tot istovul şi încheierea samei cifertului întâi trecut şi cu o sumă însoţitoare din dajdiile cifertului al doilea, căci zapciul este poroncit ca să nu slăbească pe dumneata sau să urmeze întârzierea cât de puţin, căci va fi pedepsit, iar dumneata învinovăţit şi supus răspunderii după sila şi nevoia ce are Nazâria pentru banii din partea birului. Deci sminteli să nu se fa că// ce fără altă mijlocire să vii numaidecât, iar vornicitul va lua de la dumneata pre cheltuiala şi zăcile pe cari îndată să răspunză.
[nesemnat]
[Notă:] Este şi 232.
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 26, f. 54-54v.
41 http://www.iini-minorities.ro 41
1835 iunie 5
Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul ursari/or munteni. Poruncă pentru numirea unui zapciu pentru aducerea ocolaşului, cu dajdia de pe primul trimestru ul anului.
5 iu[nie] 1835 No. 243 No. 244
Otnoşenie la ocolaşul ursarilor munteni
De vreme ce ocolaşul ursarilor munteni nu este următoriu a trimite dajdia robilor ursari pe cifertul întâi, după cum i s-au zis prin poronca slobozită la scoatirea cifertului, hotărându-se şi vadele, de aceia iată se vorniceşte pe acel înadins zapciu ca să meargă şi oriunde îi va găsi să-i şi rădice cu tot istovul şi să-i aducă la Nazârie, spre a-şi închia şi sama, fi indcă Vist[eria] cu necontenire stăruieşte cu cereri şi în cinci zile vornicitul să se afle aice la Nazârie dinpreună cu numitul ocolaş, căci la multe întârzieri va mânca bătaie, pentru că nu hotăreşte ca negreşit până la 15 ale următoarei luni să-şi încheie socoteala de banii dajdiei.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 59, f. 55.
42
1835 iulie 30 Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către bulubaşii ursarilor. Poruncă pentru strângerea sumelor restante din dajdiile datorate de ursari pe primele trimestre ale anului.
1835 iu[lie] 30 No. 373
Către toţi bulubaşi[i] ocolului ursarilor moldoveni
Fiindcă ocolaşul rânduit asupra voastră, după socoteala ce i s-au făcut mai ari a răspundi încă piste 2000 lei din cifertul trecut întâi pe ghe[narie], fevr[uarie] şi
42 http://www.iini-minorities.ro mar[tie] anul următor 1835, pe cari bani ar fi arătat că ar fi rămăşiţele asupra robilor ursari. Şi fiindcă şi cifertul al 2-lea au trecut din cari până acum ar fi trebuit să se înplinească cu sumă bună, dar apoi spre înlesnirea plăţii dajnicilor s-au păsuit până acum, iar acum, fiindcă şi din cifertul al 3-lea au trecut o lună de zile pi cât negreşit trebuia ca să se scoate atât şi isvoadile acestui cifert spre înplinire banilor mai ales că şi Visteria stăruieşte întru aceasta cu necontenire după lipsa banilor în care se găseşte sau lipsa cifertul al 3-lea pentru ca să se scoată odată cu al 4-lea la întâi a viitoarei luni săpt[embrie]. Deci lăsând pentru rămăşiţa de mai sus arătată, ce mai urmează a fi i cifertu întâiu, lasă că s-au rânduit înadins vornici cu poruncă atât asupra ocolaşului, cât şi asupra // voastră a dajnicilor, ca pi în 5 mai 6 zile să o istovească. Dar apoi totodată vi se poronceşte şi vouă tuturor bulubaşilor că să apucaţi pe cetaşii voştri, ca pi în 5-6 zile să istovească toată rămăşiţa cifertului întâiu, silindu-vă voi prin tot chipul de a aduna o sumă bună de bani şi din cifertul al 2-lea după isvoadele ce vi s-au trimis, pentru ca să nu se încalice dări piste dări asupra robilor şi nu va fi mult mai cu greu a plăti o dată şi pe de altă parte să poată şi Nazâria întânpina grabnic cereri a Visteriei căutaţi, dar şi urma întocmai precum mai sus vi se pornoceşte, ca să vi cunoască slujba şi vrednicia întru aceasta.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 59, f. 110-llOv.
43
1835 octombrie 11 Mo ldova. Domnitorul Mihail Sturdza către hatmanul Emanoil Manu, nazârul robilor ocârmuirii. Poruncă do mnească pentru strângerea unui supliment de câte 9 lei de la fiecare dajnic, până la sfârşitul anului. Se motivează mărirea dajdiei prin creşterea cheltuielilor ţării şi " darea cuvenită Înaltei Porţi". (Vezi şi dac. 45 şi doc. 49.)
Primit oct[ om ]vrie 12 No. 375
Noi, Mihail Grigorie Sturdza voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Moldovei
Cinstitului credincios boerul domniei mele dum[nealui] Emanuil Manu hatmanul, nazirul robilor ocârmuirii sănătate. În urmărirea lucrării ce s-au tăcut pentru adăogirea chibzuită de Obicinuita Obştescă Adunare în budgeua veniturilor statului, spre acoperirea neagiunsului ce s-au arătat în anul curgătoriu. Primind
43 http://www.iini-minorities.ro acum noi înnalta hotărâre după care se îmbunătăţeşte adăogirea de trei Iei Ia zece asupra dării clasurilor dajnice de către Domnia noastră s-au împărtăşit aceasta Sfatului nostru, iar di către Sfat s-au pus însărcinare asupra Visteriei spre aducere Ia împlinire. O asemenea adăogire dar, fiindînsemna tă şi asupra robilor ocârmuirii, adică câte 9 lei de fieştecare nume dajnic afară de zeciuiala ce piste capitaţie urmează el a plăti, poroncim dumitale, ca îndată, după primirea aceştia, prin rânduinţa zapciilor împărtăşind tuturor robilor o asemenea înnaltă hotărâre, care au mijlocit numai după nevoi şi covârşirea cheltuielilor ţării pe veniturile şi către care s-au mai ados şi darea cuvenită Înnaltei Porţi, care de către trecuta vremelnicească ocânnuire nu se plăti, îi vei îndatori ca să se îngrijească de plata banilor. Şi prin a dumitale bune măsuri să se şi înceapă împlinirea, chibzuind ca în curgerea acestora trei luni de pe urmă a anului să se istovească, plătind cîte o a treia parte dintr-nşii pe fieştecare lună şi rând pe rând se vor împlini să-i trimiţă la V isterie. Te vei îngrij i cu tot înadinsul ca nu cumva să se ieie un ban măcar piste suma hotărâtă. Căci pentru nişte asemine cutezări şi asupriri dumitale însuşi să fii răspunzătoriu şi învinovăţit, iar către sfârşirea împlinirii banilor şi nu mai târziu în luna lui decembrie, să trimiţă la Visterie tabli // cu iscălitura dumitale şi a sameşului pentru împlinirea banilor ca să slujească Ia încheierea sămii visteriei. Iar de împlinirea poruncii aceştia şi punere în lucrare să trimiţă răspunsul către V isterie.
No. 61 Anul 1835, oct[ombrie] Il zile
[Rezoluţie:] Un slujbaş va pune în lucrare înnalta poruncă a aceştii Visterii, însărcinând pe fieştecare ocol aş şi bulubaş a căruia îngrij ii de Nazârie şi deosebit poruncă de ştiinţa Nazâriei, ca să urmeze ca şi înainte acel soroc. Bulubaşii să îngrijească ca să nu adaoge un ban măcar piste banii hotărâţi, iar Visteria să îngrijească de înplinirea sorocului şi de punere la cale. [nesemnat]
[Notă:] S-au lucrat sub no. 557, 558, 559, 560, 561 şi 562, octomvrie 12.
ANSJ Iaşi, fond Nazâria �iganilor, dosar 98, f. 244-244v.
44
1835 noiembrie 6 Ţara Românească. Ma rea Logofe ţie a Pricini/ar Bisericeşti către egumenul mănăstirii Sf Sp iridon Vechi. Adresă prin care se cere mănăstirii ca, in termen de do uă săptămâni, să asigure necesarul de fă ină şi mălai pentru ţiganii şi lucrătorii proprii. Măsura este luată ca urmare a lipsei pâinii în brutăriile din oraş (B ucureşti).
44 http://www.iini-minorities.ro Marea Logofeţie a Bisericeştilor [Pricini] către cuviosul egumen al mănăstirii Sfântului Spiridon,
Cinstitul Sfat orăşănesc prin otnoşăniia cu no. 3140 dă în cunoştinţa Logofeţii că, văzând neîndămânarea ce cearcă obştea asupra îndestulării despre articolul pâinii şi cercetând, au dovedit că aceasta urmează numai din pricină că o parte din orăşani ce să hrănea cu mălaiu, acum, pentru că mălaiu este mai scump, cumpără pâine precum şi mănăstirile pentru ţiganii şi oamenii lor nu-şi are pregătită sumă de făină şi mălaiu, ci cumpără iarăşi pâine de la brutării, asemenea şi Sfânta Mitropoliie i Sfintele Episcopii arădică o îndestulată câtăţime de pâine pă zi şi că aceste locuri bisericeşti sânt datoare ca pentru ţigani şi alţi lucrători ce au să-şi aibă mălaiu şi făină a le da, aducând aceste producturi după la moşii pentru hrana acelor slujbaşi, pentru care arată că au poruncit şi brutarile ca numai până în soroc de o săptămână să urmeze cu darea pâinii ce şi până acum da la locuri de mai sus arătate. De aceie, fiindcă de când logofeţii s-au socotit acel soroc de o săptămână scurtă pă de o parte s-au dat în cunoştinţa sfatului ca acest soroc să fiie de dooă săptămâni, iar pă de alta să scriie cuvioşii voastre ca să îngrijiţi despre aceasta negreşit ca între acel soroc de dooă săptămâni să vă pregătiţi de la morile mănăstirii aceia cu făină şi mălaiu trebuincios pentru ţigani şi alţi lucrători ce aveţi în mănăstire, ca nu după acesta să încercaţi vreo împotrivire din partea brutarilor cu poruncile ce au a nu vă mai da pâine mai vârtos, că o asemene // îngrijire fireşte urmează a o fi avut-o cuvioşiia voastră din vreme, privind aceaste la buna ocârmuirea şi chivernisirea a mănăstirii cuvioşii voastre în urma căruia şi-au rămas logofeţiia, aşteptând răspunsul de întocmai urmare.
Marele logofăt al bisericeşti lor [pricini], ...... [semnătură indescifrabilă] Pentru dumnealui, şefu mesii, pomoşnic C. Tocilescu [m.p.]
Anul 1835 noiemvrie 6 No. 2525
ANIC, fond Mănăstirea Sf. Spiridon Vechi, pachet XIX/20, 2 f.
45
1835 decembrie 24
Mo ldo va. Nazâria robilor ocârmuirii. Ho tărâre pentru numirea a doi slujbaşi ai săi care, În termen de 15 zile, Împreună cu Panait Vidraşcu, oco/aşul ursarilor, şi bulubaşi să strângă de la ţiganii ursari ai statului suma de 5625 lei, reprezentând dajdia pe ultimele două trimestre ale anului şi sporul /a dare de 9 lei de fiecare dajnic. (Vezi şi dac. 43.)
http://www.iini-minorities.ro 45 Năzăria robilor ocârmuirii
De vreme ce dumnealui Panait Vidraşcu, ocolaşul ursarilor moldoveni dupe îndestuli porunci ce i s-au trimis spre înplinirea şi istovire atât a banilor dajdici pe cifertultrecut al trimestrului şi acei ai următorului patru cât şi ai sporului de noă lei ce s-au mai adăugit asupra fieştecăruia nume dajnic, nu au fo st unnătoriu ca să istovească la vademile hotărâte şi Visteria cu necontenire ceru de aise pristavlisi sumele pe arătatili ciferturi şi pentru că asupra numitului ocolaş, după socoteala ce acum ne-au făcut să vi rămas rămăşiţele încă sume de 5625 lei, adică banii sporului precum şi din ciferturi. Pentru aceia dar se vorniceşte înadins pe Ghiţă ..... [cuvânt indescifrabil] şi pi Toader Aureşu cari, luând pe ocolaşul să meargă înpreună pe la toţi bulubaşii ce vor mai fi rămăşiţe, să-i zapciuiască ca numaidecât până în 1 O mai 15 zile negreşit, să aducă tot istovul, cari zapciu să poroncească ca să facă cea mai aspră zapciuială atât ocolaşului, cât şi bulubaşilor, ca fără sminteli la vadea mai sus însemnată să-i afle la Nazârie cu tot istovul banilor arătaţi, căci la dinpotrivă urmare pe zapciu se va certa cu bătae, iar ocolaşul se va supune întocmai.
[nesemnat]
No. 761 183 5 dechemv[ rie] 24
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 59, nepaginat.
46
1836 aprilie 12 Ţara Românească. Vornicia Te mniţe/ar către Departamentul Pricini/ar din Lăuntru. Raport prin care se cere departamentului să ordone ocârmuirilor judeţelor să ia măsuri severe împotriva unor ţigani fugari (a i statului, netoţi), care " " să tăinuesc prin satele judeţelor fă ră a să mai putea găsi . Sunt arătate cauzele acestor permanente tulburări: "poliţieneasca ne îngrijire a ocârmuirilor ", eliberarea biletelor de slobozenie şi a biletelor de drum. (D osar împreună cu dac. 47, dac. 48 şi doc. 50.)
Priimit [1836] apr[ilie] 13 No. 1441/662
Cinstitului Depertament al Pricini lor din Lăuntru Vomicia Temniţelor
Mulţi din ţigani[i] du pă la propietari, de ai statului şi din netoţi[i] ce s-au împărţit fu gind să tăinuesc prin satele judeţelor fără a să mai putea găsi şi aceasta
46 http://www.iini-minorities.ro nu izvoraşte din alt decât din poliţieneasca neîngrij ire a ocârmuiri lor, căci de ar străşnici adesea pă locuitortii satelor ca să nu îngăduie preumblarea unor asemenea ţigani, măcar de ar şi vedea la mâinile lor vreun răvaş de slobozenie, precum s-au fo st pohtit de către Vornicie toate ocârmuirile în anul trecut, când ţiganii netoţi, după complotu ce făcuseră, fu gise cei mai mulţi du pă la propietarii lor, pă care Vornicia i-au poprit d-a le mai da asemenea răvaşe de preumblare, atunci negreşit nu le-ar mai rămânea nădejde de a umbla fu gari dintr-un loc într-altu. Acest fe l de împrejurări ce aduc Vomicii neîncetat supărări din partea a multor propietari de asemenea ţigani fu gari, supuindu-să în cunoştinţa cinstitului depertament, să fa ce rugăciune ca să binevoiască a porunci la toate ocârmuirile prinţipatului de a da adesea cu străşnicie cuviinciosul nezam lăcuitorilor du prin toate satele spre a nu mai îngădui preumblarea unor asemenea ţigani, ci pă dată ce să va ivi să-i prinză şi să-i triimiţă prin ocârmuire la Vornicie.
Vomic temniţelor, Manuil Florescu [m.p.] Secretar, clucerul Vălescu [m.p.]
Anul 1836 Luna apr[ilic] 12 No. 165 Bucureşti
[Rezoluţie:] Să să facă circularniţe poruncii pă la toate ocârmuirile potrivite cu cererea Vorniciei dă Temniţe. Apr[ilie] 13 [nesemnat]
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 220/1836, f. 1.
47
1836 aprilie
Ţirculare poroncii
Ci[nstita] Vornicie a Temnicilor prin raport cu no. 165 face cunoscut că mulţi din ţigani de ai statului şi din netoţi (;e s-au împărţit fe ţelor să tăinuiesc prin
47 http://www.iini-minorities.ro satele judeţelor fără a să mai putea găsi şi aceasta nu izvoraşte din alt decât din poliţieneasca neîngrijire în care petrec lăcuitorii du prin sate, căci de ar fi vreo străşnicie pentru aceasta negreşit că nu s-ar îngădui preumblarea unor asemenea ţigani, căci de ar şi vedea la mâinile lor vreun răvaş de slobozenie pentru că s-au fost pornitde către acea Vornicie şi au căzut acele ţidule în anul trecut, când ţiganii netoţi, după complotu ce făcuseră, fugise cei mai mulţi du pă la stăpânii lor, după care Vomicia au poprit de a mai da asemenea răvaşe de preumblare, cerând Vomicia a să regularisi cu străşnicie// să nu să mai îngădui preumblarea unor asemenea ţigani, ci îndată unde să vor ivi să-i prinză şi să-i trimiţă în pază la Vomicie. Această bagare de seamă din partea Vornicii Temnicilor să găseşte foarte driaptă, pentru că şi chiar Depertamentul cu necontenire priimeşte reclamaţii de Ia fe luri de obraze pentru mulţi ţigani fugiţi şi deşi să dau porunci cu chipurile lor, doar nevăzându-să bună isprava după dreptate să poate socoti această dovada de neîngrijire într-o pricină care cere nu puţină priveghere poliţienească, pentru că nişte asemenea oameni fără căpătâi, când pot a scăpa [de] privegherea poliţienească, fireşte nu pot fi decât vătămători obştii, în vreme ce gândul măsurii luate asupra în ....ţiri i [indescifrabil] netoţilor şi întocmirea străjii prin sat şi el priveşte de a să putea depărta mijloacele ce şi iau // unii ca aceştia a-şi înplini ale lor rele nărăviri. Prin urmare, şi acum otcăr[muirea] este poroncită a lua îndeaproape băgare de seamă aceste împrejurări şi a grăbi a trimite măsuri prin sate de a să putea păzi buna orânduială asupra celor ce să preumblă fără căpătâi, cu care fireşte să poate înplini cererea Vor[niciei] Temniţilor şi să pot precurma reclamaţiile ce primeşte Depart[amentul] adesea pentru ţigani d-ale fe luri de fe ţe parteculare. Şi aşa prinzându-să ţigani fără căpătâi să să trimiţă cu raport la Depart[ ament].
1836 apr[ilie] S[ecţia] 1; m[asa] 1
[Notă:] Întoarce [foaia]// ...... [semnături indescifrabile]
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 220/1836, f. 2-2v, 3-3v.
48
1836 iunie 6 Ţara Românească. Ocârmuitorul judeţului Vâlcea către Departamentul Pricini/ar din Lăuntru. Raport, răspuns la circulara primită. Se arată că este posibilă prezenţa unor ţigani fu gari în rândul cetelor de robi particulari şi ai statului care se preumblă prin sate. Propune departamentului întocmirea unei situaţii scrise pentru fiecare ceată de ţigani, cuprinzând toate datele legate de componenţa acesteia, situaţie pe care conducătorul să fie obligat să o arate
48 http://www.iini-minorities.ro oricărei autorităţi care ar solicita acest lucru. (Dosar împreună cu dac. 46, dac. 47 şi dac. 50.)
Primit iunie 9 No. 23 17/103 1
Cinstitului Depertament al Pricini lor din Lăuntru Ocârmuitorul judeţului Vâlcii
Ocârmuirea aceasta pătrunzându-să dă îndatoririle ce i s-au pus asupră-i prin porunca cinstitului Depertament cu no. 2274 în pricina fu giţilor dintre ţiganii statului şi netoţi ce s-au înpărţit i a altor fe ţe, au străşnicit pă dă o parte pă suptcârmuitori pentru păzirea bunii orânduieli asupra acestor înprejurări, iar pă de alta, cinstitului Depertament spre răspuns plecat i să fa ce cunoscut că prin satele acestui judeţ nu sunt tăinuiţi asemenea ţigani, decât poate în cetile tot de ţigani d-ai statului şi boiereşti, ursari, rudari, zlătari şi căldărari ce să preumblă câteodată prin sate; cărora juraţii nu le pot face nici o cercetare din pricină că sunt tot zurbagii şi nesupuşi la întâmplare de a merge cinevaşi să le facă vreo iscodire, cu această purtare găsind prilej de tăinuire între dânşii, zicând că nu poate cineva dovedi adevărul, întâi pentru nesupunirea lor la cercetare şi al doilea că nici îi cunoaşti satele care este bun şi care este rău. Ci acest fe l de neurmăriri s-ar putea îndrepta // numai când ar fi străşniciţi pomeniţii a da supunere veri la cine le va fa ce asemenea întrebare şi când ar avea fiecare ceată fo aie dată de la slujbaşii lor arătătoare de numele fiecăriafam ilii, parte bărbătească şi fe meiască, cu suma copiilor vârsnici şi nevârsnici, cu care mijloc să să poată înţelege şi dovedi nişte aseminea feţe ce vor umbla fără căpătâi. Aşadar dacă cinst[itul] Depertament va găsi de cuviinţă asemenea părere a ocârmuirii va binevoi ca să facă cuviincioasă punere la cale.
Pentru d[umnealui] ocârmuitor, sameş ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 4223 Anul 1836 iunie 6 Secsia 1 iu, masa 1 iu
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 220/1836, f. 6-6v.
49
1836 iunie 15 Mo ldova. Domnitorul Jvfihai/ Sturdza către hatmanul Emanoil Manu, nazârul robilor ocârmuirii. Poruncă domnească pentru strângerea unui
http://www.iini-minorities.ro 49 supliment de dajdie de câte 6 lei pentru fiecare rob al statului, pe următorii trei ani. Sumele datorate pe anul în curs vor fi strânse şi trimise la Vistierie în două rate, odată cu dajdia pe ultimele două trimestre, însoţite de tabele lămuritoare. (Vezi şi dac. 43.)
No. 345
Cu mila lui Dumnezău, Noi Mihail Grigorie Sturdza Domnul Ţării Moldovei Cinstit credinciosul boeriu Domniei mele, dum[nea]lui Emanoil Mana biv vei hatman, nazirul robilor cânnuirii,sănă tate!
Acea după înpregiurări covârşire a cheltuielilor Ţării piste alei Visteriei au cerut neapărat şi în acest curgătoriu an un adaos către obicinuitele dări a locuitorilor dajnici. Dar simţirile de milostivire şi părinteasca îndurare ce domnia mea avem totdeauna pentru soarta locuitorilor, m-au îndemnat a mijloci uşurări unui asemine, cu scăderi de o a treia parte din cât au fo st pe anul trecut şi aşa, adaosul hotărât pe curgătoriul an după chibziurea Obşteştii Obicinuitei Adunări şi înnalta înbunătăţire este numai de câte doi lei la zece socotit pe suma tieştecăruia dajnic. Şi Domniea mea făcând înspre aceasta cuvenita înpărtăşire Sfatului nostru, de către Sfat s-au şi pus însărcinare asupra Visteriei spre aducere în înplinire, iar asemine dar adaos, fi ind însemnat şi asupra robilor cârmuiriei, care alcătuieşte câte şase lei de fieştecare numai dajnic pe în trei ani curgători, afară de obişnuita zeciuială ce piste capitaţia ce urmează să o plătească. Domnia mea, scriem şi poruncim dumitale, ca de îndată la primirea aceasteia, pe de o parte să pui la cale prin rânduiţii zapcii de a se înpărtăşi tuturor robilor o aseminea ştiinţă, spre lămurire de adaos însemnat ce au a da pe aceasta. iar pe de altă parte să te sârguieşti cu cele mai bune măsuri şi cu toată vrednicia, ca banii acestui adaos să se înplinească negreşit pe giumitate, adică câte trei lei de fieştecare dajnic în cifertul viitoriu al treilea al lunilor iulie, august şi septembrie // şi ceilalţi câte trei lei în cifertul al patrulea al lunilor octombrie, noiembrie, decembrie. Şi rânduri, rânduri precum se vor înplini să se trimită la domneasca noastră Vistierie pentru înplinirea acestui adaos, tabele osăbite de acele înpliniri a ciferturilor în potrivite cu acele ce se atingiu pentru prefacerile de ..... [şters în text] şi scăderile ce s-ar prilejui la numărul robilor în fieştecare cifert şi să trimită unora şi table să se urmeze în vreme fără nici o întârziere, urmând a fi ele iscălite de către dumneata şi de către sameşul Nazâriei. Pentru aceasta în sfârşit, Domnia mea poruncim dumitale ca să fi [i] cu celi mai deşteptate privegheri la înplinirea acestui adaos, a nu se asupri pe robi de un ban măcar mai mult piste acei hotărâţi câte şase lei de fieştecare nume dajnic pe întreg anul curgătoriu şi ca Domnia ta ca la cea întâi ivire de vreun asemenea catahrisit însuşi vei fi în răspundere şi învinovăţit. Iar acum de primirea aceştii domneşti a noastre şi punere în lucrare, să trimiţă răspuns la domneasca noastră Vistierie.
Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
50 http://www.iini-minorities.ro Secsia a 2-a No. 32 1836 iunie 15
[Rezoluţie:] 1836 iun[ie] 21. Un sujbaş va răspunde de această poruncă până la unnă, adică de a se înplini tri lei din acest soroc al zeciuielii i cifertul al 3-lea ca şi dupe banii capitaţiei şi care însuşi va răspunde de fieştecare dajnic di pe table, răspunzător pe acel cifert trecut şi să înplinească şi cifertul viitor al 4-lea dinpreună cu banii capitaţiei din înnalta hotărâre, precum ocolaşul să nu mai îndrăznească a mai lua un ban măcar piste suma banilor a cifertului trecut, înştiinţând şi Visteria de înalta urmare. [nesemnat]
ANSJ Iaşi, fo nd Nazâria ţiganilor, dosar 63, f. 212-212v.
50
1836 iunie 17
Ţara Românească. Vornicia Te mniţe/ar către Departamentul Pricini/ar din Nă untru. Raport privitor la situaţia ţiganilor fugari din judeţul Vâ lcea, răspunsul ocârmuitorului judeţului la circulara departamentului şi măsurile luate. Se constată că, deşi .. ocârmuirea are toată puterea şi mijloacile cuvenite ", numai în acest judeţ au loc .. asemenea arătări de nesupuneri şi zurbalâcuri ale ţiganilor ". (D osar împreună cu dac. 46, dac. 47 şi dac. 48.)
Primit [1836] iunie 21 No. 2527
Cinstitului Depertament al Pricinilor din Năuntru Vomicia Temniţilor
La porunca de supt no. 3554 această Vomicie ple cat răspunde că ea din trimisa copie după resp[unsul] ocânnuiri[i] judeţului Vâlcea cu no. 4223, îndreptat cinstitului Dipertament, nu au putut înţelege alt decât că acea ocârmuire îşi arată o slăbiciune în lucrările sale fiindcă numai de la dânsa s-au văzut asemenea arătări de nesupuneri şi zurbalâcuri ale ţiganilor, iar du pă la celelalte ocârmuiri la asemenea întâmplări prin cuvenita mişcare să fac zapt. Cu toate acestea Vornicia, ca să vază a lipsi tot fe lul de îndreptări ce să cred zadarnice (căci ocânnuirea are toată puterea şi mijloacile cuvenite în asemenea dăscoperiri) au făcut punere la cale ca toţi ţiganii statului să nu fie slobozi a se preumbla pân sate fără a avea la mână-le răvaşile suptocârmuitorilor lor supt pecete
51 http://www.iini-minorities.ro şi iscălite şi prin adresa supt no. 435 au dat şi în cunoştinţa acei ocârmutrt, totdeodată după poruncă să face cunoscut şi cinstitului Depertament.
Vomicu[l] temniţilor, Manuil Florescu [m.p.] Secretar, ...... [semnătură indescifrabilă)
Secţia 1, masa 1 iu No. 445 Anul l836 Luna iunie 17 Bucureşti
[Rezoluţie:] La delă - iunie 22
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 220/1836, f. 8.
51
1836 iunie 18 Ţara Românească. Vornicia Te mniţe/ar către Departamentul Pricini/ar din Lăuntru. Raport de expediţie a actului de vânzare către stat a 72 de ţigani spoitori, robi ai postelnicului Costqche Suţu, alături de dela privitoare la acest proces, în conformitate cu art. 13 al lndreptării orânduielii birului ţiganilor statului.
Priimit [ 1836] iul[ie] 2 No. 2678/ 1 195
Cinstitului Depertament al Pricinilor din Lăuntru Dvornicia Temniţilor
Desăvârşindu-se cumpărătoarea a 72 suflete ţigani dintre spoitori ai d[umnealui] postelnic Costache Suţu, pă temeiul articolului 13 din proiectul _ alcătuit în leat [ 1 )833, supt titlu de Indreptarea orânduielii birului ţiganilor statului, în care să coprinde: "Dvornicul Temniţelor este îndatorat unde va auzi sau va simţi vânzare de ţigani de vatră sau de lăeţi să îngrijească a-i cumpăra prin bună tocmeală şi a-i număra numaidecât între dajnicii ţigani ai statului"; şi luându-se de la dumnealui postelnic Costache Suţu zapisul vânzării, adiverit şi de către marea Logofeţie a Dreptăţii, dvornicul pă de o parte i-au prenumărat între birniciiţigani ai statului, iar pe de alta trimite şi toată dela cu nr. 26 Ia secţia Depertamentului, potrivit cu articolul 14 al acestui proiect, de a cării priimire cu plecăciune este rugat cinstit Depertamentul a binevoi să întoarcă Dvomiciei răspuns.
Dvomicul Temniţilor, Manuil Florescu [m.p.] Secretar, ...... [semnătură indescifrabilă]
52 http://www.iini-minorities.ro Anul 1836 Luna iunie 18 No. 436 //
[Rezoluţie:] Să se trimită la Vistierie copie de pe acesta şi cu acest raport, ca să cunoască cumpărătoarea acelor ţigani, să să adaoge în catastişele statului, iar dela în care ieste şi zapisul de cumpărătoarea lor să o aşeze într-acea unde cunoaşte că se cuvine a se pune spre păstrare asăminea acturi. Iul[ie] 3
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 251/1836, f. 1-1v.
52
1836 iunie 25 Ţara Românească. Logofeţia Mare a Dreptăţii către procurorul Divanului Criminal din Craiova. Raport final În procesul ţiganilor mănăstirii Cozia, Stan Ne nul (În documentele anterioare Nacu) şi Dumitru Gâlcă, căsâtoriţi cu aceeaşi ţigancă, Maria, ap arţinând şi ea mânăstirii Cozia. (D osar Împreună cu dac. 14 şi dac. 15.)
Priimit [ 1836] iunie 29 No. 540
Logofeţiia \1area Dreptăţii Cinstitului dumnealui procororului Divanului Criminal din Craiova
Fiindcă Măria Sa Vodă, prin luminatu ofis supt no. 409, din 1 O ale următoarii, au întărit hotărârea ce au dat Cinstitului Înnalt Divan cu no. 12 din 15 aprilie trecut în pricina criminalicească a lui Dumitru Gâlcă ţiganul, carele s-au cununat cu Maria ţiganca, soţia lui Stan Nenul, robii mănăstiirii Coziia, fără să fi ie despărţită bisericeşte de numitul Stan, bărbatu-său, prin care hotăraşte ca protopopul loniţă al plăşii, carele au dat voie numiţilor Dumitru şi Mariia de s-au cununat înpotriva legii, să să canonească pentru a sa învinovăţire după orânduiala pravilei bisericeşti de către otcârmuirea sfintei Episcopii a Râmnicului, Dumitru ţiganul şi Tudorache naşul său, carele i-au cununat nedovedindu-să vinovaţi, căci ei s-au întemeiat pă voia de cununiie ce li s-au dat de către proto?opul, să rămâie apăraţi, precum şi Mariia ţiganca î�1preună r:t' Stan Nenul, legiuitul ei soţ, să să trimiţă la cuviosul arhimandrit al mănăstirii Coziia, ai căreia robi sânt şi când, după aceasta nu va sta mij loc de unirea căsnicii[i] între dânşii pentru pricinile ce au arătat Maria asupra soţului ei, că ar fi· având năravuri de hoţiie, atunci să să arate ei cu jalbă către clirosul bisericesc şi vor fiju decaţi după pravilă.
53 http://www.iini-minorities.ro Logofeţiia au scris după cuviinţă cinstitei Vornicii a Temniţelor, ca să aducă la îndeplinire pomenita hotărâre, de care să fa ce cunoscut şi dumisale.
A. Fi[l]ipescu [m.p.] Dumnealui grefieru Divan ului, ...... [semnătură indescifrabilă] Pentru şeful secsi[i], D. Iatropulu [m.p.]
Cu aceasta să încheie dela pricinii.
Anul 1836 Luna iuniie 25 No. 2125 Secsiia 1-iu Masa 3-lea
ANSJ Dolj, fond Curtea de Apel, secţia II, dosar 63/1833, f. 31.
53
1836
Ţara Românească. Vorn icia Te mniţeior către Departamentul din Lăuntru. Raport despre greutăţile întâmpinate de slujbaşul vorniciei la strângerea ţiganilor mănăstirii Cozia af laţi în plasa Ve dea, judeţul Olt.
Primit [ 1836] iulie2
Ci[nstitu]lui Departament din Lăuntru Vomicia Temniţelor
Cinovnicul orânduit cu strângerea ţiganilor mănăstirii Cozii raportuieşte dvorniciei supt nr. 15 că subocârmuirea plăşii Vezii din sud Oltu, nu numai că nu le-a dat nici un fe l de aj utor şi înlesnire de pricina [a] şapte familii din acele sate şi anume: 3 din satul Luminile de Jos 2 din satul Lunea 2 din satul Jumătăţeşti de Jos Dar încă nici nu le-au îngăduit pe însuşi să le ridice. Şi fi indcă aceasta se poate da pildă împotrivitoare punerii la cale ce s-au făcut între aceste, ieste rugat ci[nstitul] Departament să străjnicească ocârmuirea locală, dojenindu-se pe cei ce
54 http://www.iini-minorities.ro se cuvin, spre a se putea desăvârşi aceste lucrări potnvtt cu întocmirea ce s-au făcut, cinstindu-se şi Dvornicia cu răspuns spre ştiinţă.
Şef Vorniciei, Herescu [m.p.]
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 1.
54
1836 iulie 8
Ţara Românească. Comandantul polcului al treilea din Cerneţi către Comandamentul Oştirii. Raport despre fuga a 9 sălaşe de ţigani În Serbia, aj utaţi de ţărani din satele Batoţi şi Os trovul Carhovii, judeţul Me hedinţi. (D osar împreună cu dac. 56 şi dac. 58.)
Cinstitei Dejurstvii a Oştirilor româneşti De la polcul no. 3 coman[dantul polcului] a[l] 3-lea Raport
De vizitaţia ce am făcut picheturilor în urma raportului cu no. 192 ce am trimis cinstitei dejurstvii pentru pricina trecerii unor ţigani în Serbia. Am dovedit că trecerea lor au fo st mijlocită prin un Petru locuitorul ot satul Batoţi şi popa Stancului din Ostrovul Carbovii şi Gheorghe David şi Costandin sin Lapedat Foltea tot de acolo. Căci ţiganii în număr de nouă sălaşe, aflându-se tăbărâţi în prajma satului Batoţi s-au înţeles cu acei locuitori ca să mijlocească trecerea lor în Serbia şi aceştia neavând mijloc să vorbească cu cei de dincolo s-au dus în Ostrovul Carbovii şi au vorbit cu mai sus pomenitul popa şi ceilalţi doi. Şi satul Ostrovul Carbovii, fiind în dreptul satului Carbova în Serbia, despărţit numai jumătate de Dunăre şi acum fiind apa scăzută sânt aşa de aproape încât pot vorbi unii cu alţii prin grai din margine în margine şi se pot înţelege şi aşa aceştia din Ostrov vorbind cu alţii din Carbova acesta zice că ar fi mers la oraşul Cladova de au spus căpitanului sârb de acolo. // Şi căpitanul ar fi scoborât o schelă din cele mari la un ostrov din partea dreptă ce este între pichetul Batoţii şi Văioga. Şi miercuri noaptea în urma trecerii patruli[i] şi dând semn cel de dincoace, care călăuzea ţiganii, au venit schela şi au luat pe ţigani cu toate ale lor şi i-au trecut dincolo la satul Văioga. Şi aceşti mijlocitori, ceteresându-se de la ţigani cu lei şase sute, la împărţeala banilor intrând gâlceavă între dânşii, s-au dat de faţă. Şi acum se află arădicaţi în cercetare la subtocârmuitorul plăşii. Însă numai cel din Batoţi cu preotul şi Constantin sin Lapădat Foltea din Ostrov, iar Gheorghe David, scăpând de la dorobanţi, şi-au luat
55 http://www.iini-minorities.ro numai un copil ce I-au avut mai mare şi noaptea înot au trecut în Carbova, rămânându-i fa milia şi tot binele lui în Ostrov. Deci fiindcă locuitorii satelor cordoneşti nu-şi păzeau credinţa către Înnalta Stăpânire, pentru asemenea pricini de se va găsi cu cale, bine ar fi să se facă o altă orânduială adică: să nu păzească fieştecare la cordonul din satul său, ci să se mute de la un cordon la altul, îndatorindu-se la fieştecare schimb să se adune la curtea păzii şi de aici însoţindu-se cu soldaţi învăţători să se trimiţă cei de la Batoţi la Yârciorova şi cei de la Vârciorova la Batoţi, // ca cu acest chip se lipseşte şi altă neorânduială ce se întâmplă uneori, de trimet la picheturi nişte copii nevârstnici şi unde până acum se schimba cu săptămâna, de azi înainte să se schimbe la 15 zile.
...... [semnătură indescifrabilă]
No. 197 anul 1836 iulie 8 zi[le] or[aşul] Cerneţi
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 256/1836, f. 7-7v, 8.
55
1836 iulie 13 Mo ldova. Divanul Ţării de Sus către Isprăvnicia ţinutului Iaşi. Răspuns fa vorabil la cererea postelnicului Alexandru Ma vrocordat de a vinde la licitaţie 150 de sălaşe de robi ţigani de la moşia Storeşti, ocolul Coşula, ţinutul Botoşani. A dovedit cu acte că a moştenit aceşti robi. Licitaţia va avea loc dup ă şase luni de la publicarea anunţului.
Primit 17 iulie [1836], massa 2 No. 5977
Divanul apelativ a[l] Ţării de Sus Către cinst[ita] Isprăvnicie a ţinutului laşi
D[umnea]lui postelnicul Alecsandru Mavrocordat prin jalobă către Înnălţatul Divan a făcut cerere ca spre plata dărilor dumnealui să-i vânză de veci prin mezat în temei de şase luni 150 sălaşe ţigani părinţeşti ce are la moşia dumnealui Storeşti, asupra căreia urmează rezoluţie Înnălţimii sale: că fi ecare boeriu este slobod a vinde drepţii ţigani a! dumnealui. Deci, zărindu-se de la dumnealui postelnicul titlurile proprietăţii au înfăţişat împărţeala părinteştii averi următoare între dumnealui la luna dechemvrie 27 cu fratele dumnealui, logofătul Costachi
56 http://www.iini-minorities.ro Mavrocordat, din cari s-au văzut că ţiganii de la Storeşti s-au venit în partea dumnealui postelnicului. Pentru aceasta, însoţindu-se acest isvod de numele acelor ţigani, să scrie isprăvniciei să pue în lucrare publicarisirea vânzărilor în termen de şase luni potrivit cu cererile făcute de boeriu în tot cuprinsul ţinutului spre înştiinţarea celor ce vor fi muşterii sau ar ave vreo pretenţie. La împlinirea cărui termen isprăvnicia va pristavilisi publicaţiile adivărate de ascultători. [Urmează lista ţiganilor scoşi la vânzare.]
...... [5 semnături indescifrabile] Şef secsie, ...... [semnătură indescifrabilă]
Secsia II no. 4424 1836 iulie 13
[Rezoluţie:] Să publicarisească dupi obiceiu. [nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Isprăvnicia ţinutului Iaşi, dosar 2200/1836, f. 1.
56
1836 iulie 28 Ţara Românească. Marele spătar Ghica, şefu l Oştirii, către Vornicia din Lăuntru. Raport asupra măsurilor luate dupăji1ga a 9 sălaşe de ţigani în Serbia pe la pichetul Batoţi, judeţul Me hedinţi. (D osar împreună cu dac. 54 şi dac. 58.)
Primit [ 1836] av[gust] 2
Şeful Oştirilor româneşti Secţia 2 Massa 1 No. 2396 1836 28 iulie Bucureşti
Departamentul cinstitei Mari Vornicii
Deodată cu adresul aceli cinstitei Mari Yornicii cu no. 1619, atingătoare de ţiganii ce s-au trecut pe la pichetul Batoţii în Serbia s-au primit cu raportul comandirului păzi[i] a 3-lea supt no. 197, care cu cinste se alătură pe lângă aceasta
57 http://www.iini-minorities.ro cinstitei Mari Vornicii, spre a se vedea că trecerea acestor ţigani au fo st după mijlocirea şi înlesnirea ce li s-au făcutde către fe ţile ce se însemnează în alăturatul raport. Apoi că nişte asemenea răi nărăviţi uneltesc astfel de mijloace, poate să se fa că asemenea străcurări. Cu toate aceste eu nu am trecut cu vederea aceasta comandirului, puindu-i cu dinadinsul învinovăţirea asupră-i l-am mustrat straşnic. Dar, rog plecat şi pe cinstita Mare Vornicie să binevoiască a nu trece cu vederea şi pe pricinuitori şi de punerea la cale să mă cinstească şi pe mine cu răspuns.
Şeful Oştirii, marele spătar Ghica [m.p.] Marile adjutant maior, ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 256/1836, f. 6.
57
1836
Prea Sfinteşi Mult Milostive părinte Mitropolit
Cu lacrimi, îngenunchind înaintea milostivirii Preasfinţiei Voastre, amărât ne tânguim, că noi cincizeci şi trei de fa milii de ţigani domneşti, fiind statorniciţi cu locuinţa pe moşia Gherghiţa a Sfintei Mitropolii de patruzeci-cincizeci de ani şi mai bine, ne-am avut lăcaşurile noastre la un loc şi toate trebuincioasele înlesniri pentru hrana vieţii unui ţigan, adică locuri de arătură pentru bucate, livezi de fân şi de pruni şi îndemânarea la a fa ce meşteşuguri, cum lucru de fier, de var şi cărămidă după care şi cu fo arte îndeletnicire ne plătim biru l nostru. Şi vieţuiam mulţumiţi, bucurându-ne şi noi de toate slobozirile unui ţigan statornicit. Dar dijmuiţi ti ind cum se vede de această bucurie, am văzut în anii trecuţi că cu mare sălbăticie şi fărăcâtuşi de pu�ină milcstivîie de om (ce trebuie să fie zidită în inima fieştecăruia) ne ridică şi pe noi statorniciţii în asemenea pământ şi sub cuvânt de statornicie ne depărtează de fo losurile noastre şi ne duce în câmpiile Ialomiţii şi ne sileşte a ne aşeza pe proprietatea dumnealui clucerului lordachi Ruset, unde îndemânarea meşteşugului nostru lipseşte cu totul. Şi ne pune a ne apuca în vârstă trecută să facem case şi lucruri ca pe cei însuraţi de curând, pentru aceasta deşi am dat nenumărate jalbe, plângându-ne împotriva unei asemenea derăpănătoare către noi
58 http://www.iini-minorities.ro urmare, cu depărtarea adică de locurile dobândite cu munca din tinereţile noastre şi aşezarea la vârsta trecută în pământ străin cu totul depărtat şi neîndemână, dar în zadar căci nu am făcut nici un fo los. Ci cu chipul ce arătăm ne-am făcut ridicaţi şi goniţi după urmă cu dorobanţi până ne-au dus acolo numai pe noi cu trupurile noastre, iar dobitoacele noastre ni le-au poprit de către domnul serdar Sihleanu arendaşul Gherghiţei. Drept ca la cinci mii ce avea să ia în socoteala proprietăţii şi a nutreţului ce ne-au dat de ne-am scăpat vitele din iarnă, nevoind domnul clucer a răspunde pentru noi acei bani şi aşa ne-au silit să ne facem case de linie, şi noi, neavând case mai întâi să ne îndeletnicim, adică acoperământ să facem, hrana vieţii să o căpătăm, grăbind trupurile să le învelim, birul către stăpânire să-I răspundem, nu numai că nu am putut scoate acolo vite de la domnul serdar, şi încă am aj uns într-o stare vrednică de jale. Căci după ce vreo câţivaşi au murit, nedeprinşi fiind cu locuri unde lemnele lipsesc cu totul, apoi şi noi cei ce am mai rămas sântem fo arte vrednici de tânguit, precum aşa cunoscându-ne şi cinstita Vornicie // a Temniţelor au silit pe d[umnea]lui clucer[ul] să ne scoată vitele de la domnul serdar. Şi domnul, nevoind, ne-au dat apoi la prea sfinţia voastră, ca să facem cărămidă două milioane şi să ne plătiţi de sihlă nu ca să ne luăm vitele, să ne daţi şi milă ca să avem de hrană după cum za pisul arată. În urmarea căruia am şi venit cu nevestele şi copii cu totul şi ne-am aşezat pe locurile sfintei mănăstiri Văcăreşti şi am făcutşase sute mii de cărămidă, iar noi pe lângă acele cinci mii am primit încă pe aproape lei tri mii în naht şi în mălai, la trebuinţa fieştecăruia în parte, ca să-şi astupe goliciunea trupului şi ca să îşi plătească chiria venitului şi birul. Şi unde aşteptam a ne lăsa ca într-acestă iarnă să petrecem la pământul unde ne-am născut, am crescut până într-acestă vârstă şi unde ne sânt dobitoacele şi avem nutreţ şi credinţă, înpotrivă şi cu totul fărănăde jde ne vedem iarăşi cu asemenea chip zoriţi a ne întoarce într-acele câmpuri pe proprietatea domnului clucer, unde neavând de nici unele acum pe timp de iarnă, trebuie să ne milogim ca să dobândim hrană, căci ceia ce făgăduieşte domnul a ne da nu o să ne fiede aj uns pentru toate sutletele şi o să alergăm pe la străini ca să căpătăm îndestulare. Şi aceia, apucându-ne o să ne împileze să le muncim lor şi să nu putem la primăvară să ne apucăm să fa cem toată cărămida, pentru care am luat banii şi ne-am legat, ci să fim traşi într-atâtia părţi de locuri şi să nu ne mai vedem mântuiţi, ci să fim împilaţi din zi în zi şi aruncaţi în mai mare prăpastie, pentru care fo los nu putem pricepe, căci aj ungând la desăvârşita sărăcie dintr-această pricină, nu ştim ce fo los nădăjduieşte proprietarul a avea de la nişte asemena ticăloşi, care nici birul lor nu o să fieîn stare a răspunde. De ace[e]a cu plângere ne suim şi fierbinte ne rugăm să vă milostiviţi a mijloci ca să fi m lăsaţi încă într-acestă vreme a ierna acum unde şi domnul clucer în iernile trecute ne-au lăsat de am iernat, având lemne de fo c şi nutreţ pentru dobitoacele noastre şi îndeletnicirile de lucru, ca să scoatem şi hrana copiilor, să putem răspunde şi birul şi ca înlesnire la primăvară să ne apucăm de cărămidă. Căci de vom fi ridicaţi acum pe iarnăşi duşi într-acele câmpii nu ştim câţi vom putea scăpa cu viaţă la primăvară, neavând lemne de fo c şi celelalte. Căci noi fi indu-ne toată vara pe aici nu ne-am făcut şi nici putem să fa cem ceea ce fa ce lăcuitorii rumâni de îşi încălzesc casele cu baligă uscată. Milostiviţi-vă dar asupra nenădejduirii în care 11 am aj uns şi scăpaţi-ne, ca să cunoaştem că ne-am născut de-al doilea. Cum vă va lumina milostivul Dumnezeu asupra ticăloşiei noastre şi sântem
59 http://www.iini-minorities.ro Ai Prea Sfinţiei Voastre, prea plecaţi supuşi, noi cincizeci ŞI trei familii robiţi ai statului, hălăduitori mai dinainte [pe] proprietatea Gherghiţa a Sfintei Mitropolii.
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 493-493v, 494.
58
1836 septembrie 24
Ţara Românească. Comandamentul Oştirii către Departamentul Trebilor din Năuntru. Raport prin care se aduce la cunoştinţă judecarea a doi dintre sătenii ce au aj utat 9 fa milii de ţigani să fugă În Serbia. Eliberaţi, aceştia fug şi ei. (D osar Împreună cu dac. 54 şi dac. 56.)
Primit [ 1836] sept[embrie ]25 Dejurstva Oştirilor Româneşti Secţia 2 Massa 1 No. 4154 1836, 24 septemvrie, Bucureşti
Cinstitului Departament al Trebilor din Năuntru
Comandirul punctului Cerneţi prin raportul no. 458 arată că un popa Stancu i Costandin Foltea, lăcuitori din satul Ostrovi Corbovi, ieri au fo st daţi în judecată cremenalicească, pentru trecerea a noă fa milii de ţigani în Serbia. Pentru care s-au făcut cunoscut acelui cinstit Departament cu no. 2396, din anul 1836 luna iulie, în ce chip şi pe a cui chezăşie îi va fi slobozit, nu ştie. Căci numiţii, întorcându-se la casele lor în mai sus pomenitul Ostrov, la 1 al acestuiaşi luni, puindu-se într-o luntre a altui locuitor de acolo ce mergea să macine la mori şi stăpânul luntrii trăgând la edec, au fu git, trecând dincolo în Serbia. Aceasta şi Dejurstva o dă în cunoştinţa acelui cinstit Departament.
Înplinitoriu datoriilor dejurstvei, ofiţermaior, ...... [semnătură indescifrabilă] Marile adjatant maior, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Se va urma potrivit cu rezoluţia dată la hotărârea cu no. 204. [nesemnat]
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 256/1836, f. 12.
60 http://www.iini-minorities.ro 59
1836 decembrie 14 Ţara Românească. Ma rea Logofeţie a Pricinilor Bisericeşti către Ocârmuirea judeţului Argeş. Cerere pentru rezolvareajalbei ţiganilor mănăstirii Cozia, aşezaţi în judeţul Argeş, care se plâng că au fo st În cărcaţi la plata birului. Este ataşată o copie ajalbei. (Dosar împreune/ cu dac. 60.)
Marea Logofeţiie a Bisericeştilor [Pricini] Cinstitii Otcârmuiri a judeţului Argeş
Să trimite cinstitii Otcârmuiri alăturata copie după jalba ce-au dat Logofeţii ţiganii mănăstirii Cozia şi cari să află şezători într-acel judeţ, din coprinderea căriia să va lua îndăstulare de plângerea ce aduc, că adică sânt încurcaţi la bir peste puterea lor. Pentru care să pohteşte cinstita Otcârmuire ca să cerceteze după cfitănţiile ce vor avea la mâini, ce bir au plătit mai nainte aceştiia la mănăstire şi ce bir să apucă acum a plăti de către arendaşul veniturilor mănăstirii Cozia şi dă sânt încărcaţi întru adăvăr peste puterea şi starea lor, precum arată. Şi de urmarea şi cercetarea ce să va face, să să trimiţă Logofeţii fără zăbavă dăsluşită ştiinţă.
Şeful Departamentului Bisericeştilor Pricini, Mihalache Cornescu [m.p.] Directoru canţi[lariei], Ion Vlădăianu [m.p.]
Anul 1836 dechemvrie 14 No. 2830 Masa 1-iu
[Rezoluţie:] Să să facă poruncă vătaşilor de ţigani a veni cu fo ile ce vor avea mai dinainte sau cu cfitanţiile, a să vedea şi după acestea să să puie în lucrare. [nesemnat] //
[Copie:]
Cinstitii şi Marii Logofeţii a Trebilor Bisericeşti Plecată jalbă
Fierbinte jăluim aceştii cinstitii şi Mari Logofeţii, noi, cei suptînsemnaţii, că acum puţin mai nainte arătatu-ne-am cu jalbă către Măria Sa Vodă, pentru sarcina cu care ne vedem încărcaţi la bir, acum, de când s-au dat cinstita mănăstire supt nooă stăpânire � celor orânduiţi arendaşi. La care plângere a noastră căutând şi Măria Sa Vodă, ne-au trimis aicea, la această cinstită Logofeţiie, de unde vedem că s-au trimis şi poruncă unde s-au cuvenit, şi nu vedem nicio uşurare sau măcar câtă puţină cercetare între noi pentru aceastăjăluinţă [a] noastră.
61 http://www.iini-minorities.ro De aceea, cu această dă al doilea jalbă cădem rugându-ne cu fierbinţi lacrimi ca de al doilea să să facă sti1pâneasca poruncă către cine să va cuveni a ne mai uşura această grea sarcină pusă-ne asupră. Însă arătăm şi aceasta: că noi aceste dooă ţigănii, adică a sfintei mănăstiri Cotmeana şi a mănăstirii Seaca, care ne aflăm cu şăderea în judeţul Argeşului, care ne plângem pentru această încărcătură cu care sântem încărcaţi şi poate să va fi făcut poruncă către altă ocârmuire, iar noi cerem ca la cinstita Otcârmuire a judeţului de Argeş să să fa că poruncă, aflându-neîn partea locului. Şi cum Domnul va lumina cugetul stăpânirii spre plângerea noastră.
[iscălit:] Supuşii robi, ţiganii ai sfinteimănăstiri Cozia
Pentru copie întocmai, stolnacealnicu a[l] mesii întâiu, Răducanu stolnic [m.p.]
ANSJ Argeş, fond Prefectura judeţului Argeş, dosar 20/1837, f. 1, 2.
60
1837 ianuarie 9
Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Argeş către vătaşii ţiganilor mănăstirii Cozia. Poruncă pentru aducerea la ocârmuire a tabelelor cu numele ţiganilor plătitori de bir la vătăşii. (D osar Împreună cu doc. 59.)
183 7 ghenarie 9 No. 69
Poruncă slobodă către vătaşii ţiganilor mănăstirii Cozia
Pă temeiu poruncii cinstitei Mari Logofeţii a Bisericeştilor [Pricini] de supt no. 2830, să scriie voo, tutulor vătaşilor de ţigani ai sfintei mănăstiri Cozia, ca numaidecât după priimirea aceştii porunci să vă sculaţi a veni la ocârmuire cu fo ile ce le aveţi dă mai înnainte, pentru numele ţiganilor ce plătesc bir la vătăşia voastră sau cu cfitanţiile ce le aveţi, spre a să vedea de către ocârmuire. Însă zăbavă nicicum să nu faceţi, căci [vă veţi pedepsi straşnic - cuvinte tăiate], căci apoi veţi fi aduşi cu într-adins dorobanţi când atunci vă veţi şi certa cu bătaia.
[nesemnat]
ANSJ Argeş, fond Prefectura judeţului Argeş, dosar 20/1837, f. 3.
62 http://www.iini-minorities.ro 61
1837 ianuarie 26 Ţara Românească. Vasile Me linescu, împuternicitul marelui ban Grigore Băleanu, către cojocarul Stavrache Iacob. Înscris provizoriu atestând vânzarea a trei fa milii de robi ţigani şi primirea banilor. Actul definitiv vafi dat ulterior.
În puterea ordinii ce am de la cinstită casă a dumnealui marelui ban Grigoriie Băleanu, de a desface prin vânzare dooă vătăşii de ţigani lăeţi ai cinstitei dumnealui case, ce sânt trăitori într-aceşte cinci judeţe, am vândut dumnealui chir Stavrache Iacov cojocaru trei familii şi anume: Dincă sin Tudosiie brat Gavrilă, cu soţiia lui, anume Stoiana sin Priboi i pă Stancul sin Marin Stoian Priboi cu soţiia lui, anume Ioana sin Radu, brat Ciobanul, sufletul po galbeni cincisprezece şi pă Anton sin Radu brat Ciobanul cu soţiia lui, Ilinca sin Priboi, po galbeni şaisprezece sufletu. Care galbeni i-am şi priimit pă toţi deplin şi pă numiţi[i] ţigani i-am şi teslimatisit şi până îi voi aduce sinetu cuvenit din partea cinstitei case după duhul pravilii ce să zice pentru asemenea vânzări, i-am dat acest înscris din parte-mi şi am iscălit. Anul 1837 ghenarie 26, în Craiova scris.
Vasile Melinescu [m.p.]
ANSJ Dolj, colecţia Documente, pachet LVII/24.
62
1837 fe bruarie 10 Ţara Românească. Ma rele logofă t al Dreptăţii Alexandru Filipescu către domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica. Solicită întărire domnească pentru stăpânirea de către marele armaş Va silache Me linescu şi asupra copiilor celor 15 robi ţigani cumpăraţi anterior de la hatmanul Ioan Vlădăescu. Dintr-o eroare, în Il noiembrie 1836 se ceruse întărire domnească numai pentru cei 15 robi, deşi actele de vânzare-cumpărare îi cuprindeau şi pe copii.
Marele logofăt al Dreptăţii, Alecsandru Filipescu
Prea Înnălţate Doamne
Dcpertamentul Logofeţii Dreptăţii, cu plecăciune supune în cunoştinţă Măririi Voastre că dumnealui biv vei hatman Ioan Vlădăescul, dând la mezat spre vânzare la judecătoriia comerţială a Ilfovului cincisprezece suflete ţigani lăeţi, au înştiinţat Logofeţii pomenita judecătoriie prin alegerea sa cu no. 81 trimisă pe
63 http://www.iini-minorities.ro lângă raportul de supt no. 3840 că, strigându-să la mezat după orânduială cu preţul cel din urmă de lei patru mii una sută cincizeci toptan, pe care s-au mulţumit dumnealui numitul vânzător s-au haraciladisit, rămâind asupra dumnealui vei armaş Vasilache Melinescu, carele au numărat toţi banii preţului pă temeiul căriia alegeri acest depertament prin raport de la Il noiemvrie supt no. 13.498 au supus mezatul acestor cincisprezece suflete ţigani lăieţi la luminat întărirea Mării Voastre, la care s-au şi dat luminată întărire de la 18 noiemvrie leatul încetat, cu no. 738, acum pomenita judecătoriie prin al doilea alegerea sa cu no. 86 înştiinţează Logofeţii că prin cea dintâi alegere de supt no. 81 nu s-au vorbit într-însa şi de prăsila a cincisprezece suflete ţigani ce i-au cumpărat de la mezat numitul armaş printr-acel trăbunal de la dumnealui hatmanul Vlădăescul şi fiindcă în toate celelalte hârtii ale acelui tribunal, slobozite către acest depertament precum şi haraci la dizma s-au făcutnu numai pentru acele cincisprezece suflete, dar şi pentru prăsila lor, precum şi pitacul mezatului i condica unde s-au iscălit amândooă părţile de mulţumire dovedeşte, cerând a să da luminată întărire de stăpânire şi pentru prăsila acelor cincisprezece suflete ţigani, care pitac al mezatului şi condica aducându-să la canţilariia acestui depertament, s-au văzut coprinzătoare şi pentru prăsilă, pă temeiul cei de-al doilea alegeri depertamentul cu plecăciune supune la luminată întărirea Măririi Voastre spre pacinica stăpânire a cumpărătorului pentru prăsi la acelor cincisprezece suflete ţigani.
Alecsandru Filipescu [m.p.] Poenaru sărdar [m.p.]
Anul 1837 Luna fevruarie 1 O Secsiia al 2-lea Masa al 2-lea No. 1197
[Rezoluţia domnească:]
Noi, Alecsandru Dimitriie Ghica voievod, cu mila lui Dumnezeu domn şi oblăduitor a toatii Ţării Rumâneşti
Asupra anaforalii Depertamentului Logofeţii Mari a Dreptăţii cu no. 1197, pentru vânzarea prin mezat a prăsilii a cincisprezece suflete ţigani lăieţi ce au fo st ai dumnealui hatmanului Ioan Vlădăescul şi i-au cumpărat vtori armaş Vasilache Melinescu după articul 9 din legiuirea întocmită prin mezaturi, întărind domniia mea ca să stăpânească numitul în bună pace, ca un cumpărător de la mezat.
No. 72 Bucureştii 183 7 fe vruarie 21 [sigiliul domnesc]
ANSJ Dolj, colecţia Documente, pachet L.XXIX/31, 2f.
64 http://www.iini-minorities.ro 63
1837 fe bruarie 23
Mo ldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuirii. Adresă privitoare la direcţionarea dajdiei tinerilor robi căsătoriţi pentru acoperirea unor lipsuri din veniturile capitaţiei, cauzate de îmbolnăvirea sau moartea unor ţigani.
Primit [ 183 7] fe [bruarie] 24 Visteria Principatului Moldaviei Secsia al 2-lea No. 1294 23 fe vruar 1837, Iaşi
Către Nazâria robilor ocârmuirii
Asupra celor înscrise prin otnoşenia Nazâriei sub no. 1612 din luna dechemvrie a trecutului an 1836, pentru cât se atinge de întânplătoarele lipsuri urmate între robii cârmuirii din pricina celor morţi şi betegi, cu cinste ni se răspunde că aşa precum în pravila pentru ţiganii statului, aci înpărtăşită Nazâriei la 27 fevruarie 1833 cu no. 1371, după luarea aminte ce s-au făcut, se vede hotărându-se că "lipsurile ce din vreme în vreme ar urma în suma capitaţiei de la acei ce s-ar săvârşi din viaţă, să se îndeplinească cu osebită cisluire între ţiganii, urmând a fi către aceia de aj utor şi banii ce se îndatoreşte a da fiilor ţiganilor ce se vor însura, de la 4 lei la 12 lei pe an fieştecare". Rămâne ca Nazâria să se povăţuiască la asemenea înprej urare de această pravelnicească hotărâre.
Ministrul Finanţului, Alecsandru Balş vei vistiernic [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] 1837 fe v[ruarie] 24. Precum cu această disluşire a Visteriei, un slujbaş prin cercetare îngrijită a Nazâriei la aceste ocoale va face cuvi[i]ncioasă petrecere robilor însemnaţi cu pravelnicească hotărâre, după care să-şi urmeze cercetare pentru întânplă', ,xii pe liste a mo!"ţilor şi betegilor. [nesemnat]
[Notă:] S-au lucrat [la] 1 martie sub no. 164, 167, 166, 168, 169.
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 65, f. 70.
65 http://www.iini-minorities.ro 64
1837 iunie 30
Mo ldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuirii. Instrucţiuni pentru strângerea capitaţiei de la ţiganii statului pe trimestrul al treilea al anului in curs.
Prii mit [ 183 7] iulii 2 No. 331 Visteria Principatului Moldovei Secţia a 2-a No. 4663 183 7 iunie 30
Către Nazâria robilor ocârmuirii
Începându-se acum cifertul al 3-lea odată cu care trebuie a se pune în lucrare înplinirea banilor acestui cifert de la robii cârmuirii, deşi nu este îndoială de îngrijirea Nazâriei întru aceasta după instrucţiile ce are, iar pentru a nu se face vreo scăpare din vedere, Visteria are datorie şi socoteşte a pofti pe Nazârie ca să binevoiască a pune la cale înplinirea banilor însemnatului cifert de la pomeniţii robi, adică numai cât alcătuieşte driapta capitaţie, câte şapte lei de fieştecare rob cu legiuita zeciuială după reglement fără vreun fe liu de spor. Şi rânduri, rânduri precum se vor înplini să se trimită la Vistierie, rugându-se ca în cele dintâi dooă luni de la aşezământ să se istovească negreşit suma întriagă ce se cuvine, ca să nu se înpovăreze asupra robilor o dată piste asta. Totodată va alcătui şi va trimite şi tablele după rânduială şi fo rma înfăţoşată.
Ministrul Finanţuluia Principatului Moldovei, Alecsandri.! Balş vei vistiemic [m.p.] Şeful secţii, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Să se urmeze înplinirea birului şi Visteria cunoscând, ca să puie în lucrare şi să înceapă de a se primi acest cifert ce se cuprinde. [nesemnat]
[Notă:] S-au lucrat sub no. 469, iulii 3.
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 65, f. 225.
65
1837 septembrie 30 Ţara Românească. Poli{ia Piteşti către Ocârmuirea de Argeş. Raport cu privire la găsirea unui rob al mănăstirii Mărgineni în casa cizmarului Anghel din oraşul Piteşti şi la încercarea nereuşită de a-1 prinde.
66 http://www.iini-minorities.ro lLa primire:] [1837] septemvrie 30
Cinstitii Ocârmuiri dă Argeş Poliţia locală
Un logofăt, Ioniţă, al mănăstirii Mărgineni, tăcând arătare poliţi[i] că adică a1c1 la unii din oroşani, sânt robi de-ai acei mănăstiri, pripăşiţi şi pe care, după hârtia ce are, găsindu-i să-i ducă la zisa mănăstire, fiind ceruţi, după care au şi arătat acel logofăt că la un Anghel cizmarul este unul din robi. Apoi, poliţia trimiţând pă un dorobanţ şi un vătăşel al mahalalii la acest cizmar, el, în loc de a-şi cunoaşte urmarea sa cea păşită peste buna orânduială cu priimirea acelui rob, înpotriva, pă de o parte, au înpiedicat prinderea robului, iar pă de alta, cu o iuţime asupra vătăşălului arătăndu-să, întâi au dat cu o cizmă în el, iar al doilea, puind mâna pă muşteaoa meşteşugului său, au vrut a-1 lovi în cap. De aceia, poliţiia, cu plecăciune, face cunoscut totdeodată, trimiţând şi pă acel înpotrivitor. Pentru care, binevoind, cinstita ocârmuire va face cuvenita punere la cale.
Pentru domnul poliţai ..... [cuvânt şters] îndatoriile dă poliţmaister, Dumitru Protopopescu [m.p.]
Anul 1837 Luna septemvrie 30 No. 761 Oraş Piteşti
[Rezoluţia:] Fiindcă ţiganii nu s-au găsit de numitu, au rămas cererea sa nelucrată şi să va pune aceasta la delă. [nesemnat]
ANSJ Argeş, fond Prefectura judeţului Argeş, dosar 20/1837, f. 4.
66
1838 fe bruarie 10
Ţara Român�m· că. Comisul Manolache Creţulescu către Costandin Braboveanu. Inscris prin care adevereşte vânzarea a 298 de robi ţigani de laie, contra sumei de 2.682 galbeni. Actul este Întărit de Marea Logofeţie a Dreptăţii, după constatarea că nu există alte persoane cu drept de protimis. (Dosar împreună cu dac. 68.)
Printr-acest înscris al mieu să fa ce ştiut că prin bună învoire şi tocmeală am vândut dumnealui chir Costandin Braboveanul 298, adică dooă sute nooăzeci şi
67 http://www.iini-minorities.ro opt, suflete de ţigani de laie, ce-i am ai mei ohavnici, însă fieşcare sufletcâte nooă galbeni împărăteşti, care să adună, peste tot galbeni 2682, adică doă miie şase sute optzeci şi doi galbeni. Deci, fiindcă toţi aceşti ţigani vânduţi i-am teslimatisit dumnealui după cum să coprind în osebită catagrafiie ce i-am dat supt iscălitura mea, cu numele şi polecra fieşcăruia, precum şi bani[i] preţului lor i-am priimit toţi, pe deplin, de la dumnealui, să aibă a-i stăpâni nestrămutat, neam dă neam, fiind vânzare statornică, cu bunăvoinţă. Iar întâmplându-să a să ivi vreo pretenţie din partea cuivaş pentru vreunul din suma acestor ţigani vânduţi, mă îndatorez a fi eu răspunzător către dumnealui. Şi spre a să urma întocmai, am rugat şi pe cinstita Mare Logofeţie a Dreptăţii de au adeverit acest contract. Şi spre mai adevărată credinţă, am iscălit. 183 8 fe vruarie 1 O
Comisu Manolache Creţulescu [m.p.]
[Notă:] Din rudele mele, câte le am, n-are ntciUna cădere dă protimisis a răscumpăra aceşti ţigani. 1838 aprilie 16 M. Creţulescu [m.p.]
Logofeţia Mare a Dreptăţii
După încredinţarea ce au dat Logofeţii Trebunalul de Comerţ a[l] llfovului, prin raport de supt no. 1320 aprilie 16 leat următor, pentru vânzarea a dooă sute nooăzeci şi opt suflete ţigani, urmată de dumnealui comisul Manolache Creţulescu către Costandin Braboveanul, drept galbeni împărăteşti dooă mii şase sute optzeci şi doi, precum zapisu coprinde cum că, după cercetarea mijlocită şi înfăţişarea dovezilor, s-au găsit buni şi drepţi ai dumisale, rămaşi moşteniri de la răposata maică-sa, clucereasa Elenca Creţuleasca. Şi zice Tribunalul că slobod este a-i vinde, asemenea şi pentru cei cu cădere de protimisis rude, după înscrisu ce au dat pomenitu vânzător din josu zapisului, la 16 ale următoarii, că nu sânt nimini cu cădere de protimisis. Pe temeiurile, dar, de mai sus arătate, Logofeţia adeverează acest zapis de vânzare, trecându-să după orândueală şi în condică.
A. Racoviţă [m.p.] Şeful secsii, sărdar Scarlat Tâmpeanu [m.p.]
Anul 1838, luna aprilie 20 Secsia a 3-lea Masa a 3-iea No. întărire 52 No. delă 106
ANSJ Dolj, -:olecţia Llocumente, L/13, f. 1-1v.
68 http://www.iini-minorities.ro 67
1838 martie 5 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Vornicie. Poruncă de suplimentare a numărului de 80 de salahori dintre lingurarii statului care lucrează cu plată la via domnească de la Soco/a cu încă 20. (D osar împreună cu doc. 69 şi doc. 70; vezi şi doc. 36, doc. 37, doc. 38, doc. 39.)
1838 martie 5 No. 138
Poroncă la ocolaşu de Yomicie
Fiindcă dumnealui căminar Costache Thomozică, derectorul palatului domnesc slovesnoi au arătat Nazârii, den poronca Pre Înnălţatului Domn, ca pe lângă optuzeci salahori lingurari ce să dau după adresul dumisale derectorului de mai înainte, urmată tot de înnalta poruncă ca să lucreze cu plată la vii gospod ot Socola, să să mai dei încă, pe lângă aceia doăzăci salahori ca să lucreze tot cu plată spre întâmpinare şi săvârşire lucrului mai în grabă. Pentru care ţi să scrie ca numaidecât îndată să triimeţi şi cursul de doăzăci salahori ce să mai cer fără cât de putinţă sminteală. Vei urma şi cu triimetire schimbătorilor în fiiştecare rând în vreme hotărâtă, fărăsă faci câtă de puţină sminteală sau întârziere din care pricină să fugă de[n] salahori şi să lase lucrul baltă, căci la o asămine întâmplare, să ştii, cu hotărâre, că singur ai a căde în răspundire.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 999-296, f. 5-Sv.
68
1838 martie 8
Ţara Român�ască. Comisul Ma nolache Creţulescu către Costandin Braboveanu. Inscris prin care adevereşte că, pe lângă cei 298 de robi ţigani de laie vânduţi anterior, îi mai vinde încă 10. Socoteala şi actul final vor fi încheiate ulterior. (Dosar împreună cu doc. 66.)
Printr-acest înscris să face ştiut că, afară din dooă sute noăzeci şi opt suflete ţigani ce prin contract i-am vândut dumnealui chir Costandin Braboveanu, pă care suflete i-am dat dumnealui şi osebită catagrafiie cu numele şi polecra fieştecăruia şi fiindcă din suma ce-i vândusem dumnealui mai nainte eream dator a-i mai paradosi însă treizeci şi una suflete, însă acum ne-am învoit între noi ca să-i mai dau bez cei
69 http://www.iini-minorities.ro în sus arătaţi încă zece suflete, făcându-i teslim tot peste Olt precum s-au urmat şi cu ceilalţi. Şi până să vor face teslim aceste zece suflete, precum şi alte şapte suflete ce i-am pornit acum, s-au poprit de dumnealui ca un depoziton 150 galbeni, adică una sută şi cincizeci, însă din suma celor coprinşi mai sus, suflete dooă sute nooăzeci şi opt. Şi după paradosirea arătaţilor ţigani să îndatorează // dumnealui ca să-mi răspunză de loc atât aceşti o sută cincizeci galbeni împărăteşti ce i-au poprit ca un depoziton, precum ş-alţi noăzeci galbeni, preţul acestor zece suflete ce nu sânt intraţi în catagrafie,însă câte galbeni noă fieştecare suflet. Când totdeodată voi da şi eu dumnealui contract cu fo rmalităţi şi pentru vânzarea acestor zece suflete. 183 8 martie 8
Comisu Manolache Creţulescu [m.p.]
[Notă marginală:] Şi sânt trecuţi în catagrafie.
ANSJ Dolj, colecţia Documente, XUX/13, original, f. 1-2.
69
1838 aprilie 6 Mo ldova. Miron Antoh, ocolaşul de Cârligătura, către Nazâria robilor ocârmuirii. Raport de îndeplinire a poruncii Nazâriei privitoare la trimiterea unor robi ţigani să lucreze cu plată la via domnească de la Soco/a. (D osar împreună cu dac. 67 şi dac. 70; vezi şi dac. 36, dac. 37, dac. 38, dac. 39.)
Cătră cinstita Nazâriia, ocolaşu de Cârligătură Răport
Se triimit aceşti trii bulubaşi anume: Toader Buzdugan, Vasăli Bădirău şi Arfip sânAp ostol, cu cetaşii lor, spre a lucra cu plată la via gospod ot Socola, după cuprindere[a] poroncii de supt no. [loc alb] şi din întocmai urmare cu supunire să răportuiaşti cinstiti[i] Năziriia. Iar dintre bulubaşi să triimită numai doi, fi[i]ndcă unu să aflăbolnav şi anume Arfip.
Miron Antoh (m.p.]
1838 aprilie 6 No. 20
[Rezoluţie:] 1838 aprilie 1 O. Să să alăturezi la delă. [nesemnat]
ANDJ Iaşi, f.o nd Nazâria ţiganilor, dosar 999-296, f. 25.
70 http://www.iini-minorities.ro 70
1838 mai 20 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către bulubaşa Toader Ursu. Poruncă de recuperare a banilor cheltuiţi pentru angajarea unui salahor din afa ra cetei sale, în locul lui Constantin Anton, care a refuzat să lucreze la grădina domnească. (D osar împreună cu doc. 67 şi doc. 69; vezi şi doc. 36, doc. 37, doc. 38, doc. 39.)
1838 mai 20 No. 334
Poroncă Nazârii la mâna bulibaşii Toader Ursu
Bulubaşa Toader sin Ursu Necola, viind după poroncă, de ş-au adus cetaşii lui de i-au dat în salahorii cu plată la grădina gospod, s-au jăluit că un cetaş al lui, anume Costandin Antăn nu s-au supus ca să vie la salahorie arătată şi el, sălit fiind, au tocmit în locul lui pe altul, de ş-au istovit ceata lui. Pentru care i să dă această poroncă, ca numaidecât să-şi împlinească de la Antun banii ce au dat pentru dânsul omului ce I-au tocmit cu plată, fiindcă el pănă la cifertul viitoriu al treile este supus ca să facă orice salahorie va fi asupra numitului bulubaşă cu toţi cetaşii lui.
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 999-296, f. 42.
71
1838 august 2 Moldova. Toader Buzdugan, bulubaşa robilor Herţii din ocolul Cârligătura, către Nazâria robilor ocârmuirii. Jalbă prin care arată că a fo st înşelat să se căsătorească cu Măriuca lui Toader Leaotă, deja măritată, şi cere să i se fa că dreptate: să i se înapoieze fie banii cheltuiţi pentru nuntă, fie nevasta. (D osar împreună cu doc. 72.)
Către cinstita Nazârie a robilor ocârmuirii, De la Toader Buzdugan, bulubaşa robilor Herţii din ocolul Cârligătura Jalobă
Cu tânguire je!i.!iesc a mă tângui cinstitei Nazârii pentru negândita obijduire ce mi s-au pricinuit, adică că din lingurarii noştrii şi anume Vasile Apiţoarii cu legiuită cununie s-au însurat luând întru însoţire pe o fată Măriuca a lui Toader Leaotă, fără să înştiinţeze din bulubaşi pe cineva sau pre alţii, au şi săvârşit nunta şi
71 http://www.iini-minorities.ro după cercetarea ce bulubaşii au făcut s-au aflat numiţii rudenia, adică veri primari, şi bulubaşii văzând o asemenea, prin jalbă către cinstita Nazârie au arătat înconjurările, după care zisa Nazârie au şi scris ocolaşului, d[umnealui] Miron Antohi, spre a cerceta şi aflându-se rudenia să-i dispartă. Cari ocolaş, // după cercetarea ce au făcut au aflat că sunt cu adevărat rudenii, făcut-au cunoscut cinstitei Nazârii despre încunjorări sau ba, nu pot ştii decât că numitul ocolaş şi toţi bulubaşii m-am văzut sfătuitcă de vreu a Ioa eu pe numita, apoi să mă gătesc căci o dispart după dislegare ce au. Eu fiindhaitei m-am şi unit întru cheltuială, cheltuind ca la trii sute lei, însă acum ce întâmplarea au urmat din partea cui nu ştiu, mă văd odată cu cheltuiala urmată şi cu fata luată de către întâiul ei bărbat. Pentru care plecat mă rog zisei Nazârii, pentru ca să binevoiască cu chipul ce va socoti cu asprime să apuce atât pe ocolaşi cât şi pe bulubaşi spre a mărturisi adevărul, ce împiedicare au urmat la mijloc de nu s-au pute împlini sfaturile lor şi siliţi s-au găsit a mă înşela, punându-mă la cheltuială şi în sfârşit să fiu pus la cale sau cu dispăgubirea cheltuielilor sau fata să mi dea înapoi în însoţire // precum ce m-au pus la cale, spre a nu rămâne obijduit, fiind nevinovat şi pentru cari ar rămâne o mare pomană. 1838, 2 august
Toader Buzdugan, bulubaşă
[Rezoluţie:] Să se scrie ocolaşului de Cârligătura ca să cerceteze în pricina luării întru însoţire cu legiuita cununie a doi veri, anume Vasile Apiţoarii cu o fată, Maria, căruia ...... [cuvânt indescifrabil] au păzit fo stul ocolaş Miron Antohi di pi porunca ce ne-au trimis cu no. 933 din anul trecut 1837, poruncitoare ca să se facă cunoscut proptopopului de ştie, spre a pune la cale după pravilile cari nu au fo st ştiinţă, pentru care, dovedindu-se adevărul ce hotărâri s-au luat, protopopul să riportuiască Nazâriei spre înnainte aducere .
...... [semnătură indescifrabilă]
1838 avg[ust] 2
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 15, f. 7-7v, 8.
72
1839 aprilie 19 Mo ldova. Toader Buzdugan, bulubaşă, către Nazâria robilor ocârmUirll. Jalbă prin care cere să i se fa că dreptate În pricina banilor pe care primul soţ al nevestei sale Îi pretinde ca despăgubire pentru timpul cât aceasta a stat la el. (D osar împreună cu doc. 7 1.)
72 http://www.iini-minorities.ro Priimit 19 apr[ilie 1]839 No. 404
Către Cinstita Nazârie, Toader Buzdugan lingurariu den ocolul Cârligăturii
Eu luând întru însoţire pe fi[i]ca lui Toader Leonte, ce se afla dispărţită de Vasile Apiţoarii din pricini că au fost rude de aproape, şi fără să fiu vinovat sau legat prin vreo învoială, apucându-mi fo stul ei bărbat prin ocolaşul Scarlat Glure mi-au înpilinit 460 lei, cheltuiala ce ar fi făcut el cu ţinerea numitei fimei până la dispărţirea lor supt cuvânt că este porunca Nazâriei. Despre care eu cunoscându-mă obijduit, rog pe cinstita Nazârie de a-mi lua în băgare de seamă arătările mele şi după dreptate a-mi face punere la cale.
Eu Toader Buzdugan
[Rezoluţie:] Să se scrie ocolaşului ca în grabă să trimită în cercetarea Nazâriei. 1839 apr[ilie] 19 [nesemnat]
ANSJ Iaşi, fo nd Nazâria ţiganilor, dosar 15, f. 29.
73
1839 noiembrie 30 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii. Consemnarea informaţiilor date de lr imie Bubuie, din ocolul ursarilor moldo veni, ceata lui Ion Braşoveanu, despre tovarăşii săi, prinşi rătăcind În ocolul Cârligătura.
1839 noiem[brie] 30
Arătare vinovatului Irimie Bubuie la întrebarea ce ne-au făcut. Arată că el este din ocolul ursarilor moldoveni la ceata lui Ion Braşoveanu. Iar că aialaţi tovărăşi ai lui anume: Vasile a lui Miron, ar fi fo st firar ai lui Neculai Burcă, la ceata lui Gheorghe Iorgu bulubaş Răducanu sin Costandin la ceata lui Ion Bujor Iordache sin Trufescu holtei, a lui Trifan sin Lazăr, la ceata lui Gheorghe Iorgu Averea lor ce se găsia cu dânşii ar fi oprită la vornicul satului Peuşeşti, ţinutul Cârligătura. Însă:
http://www.iini-minorities.ro 73 3 cergi 1 şatră 1 ţol 2 găini 2 perechi ciocane 1 leduncă 1 topor Şi tovarăşii lui ar fi mai avut averea lăsată la bulubaşii lor.
ANSJ Iaşi, fo nd Nazâria ţiganilor, dosar 20, f. 18.
74
1840 ianuarie
Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Dâmboviţa către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la bătaia izbucnită în 18 decembrie 1839 la hanul din satul Dragomireşti, plasa Dâmboviţa, între ţiganii zavragii de pe moşia clucerului Răducanu Cornescu, pe de o parte, şi cârciumar, cârciumăreasă, săteni, căprarii şi dorobanţii trimişi de subocârmuire, pe de alta. Se cer instrucţiuni pentru stingerea conflictului şi evitarea unor evenimente asemănătoare, având în vedere că ţiganii se af lă sub administraţia Vorniciei Temniţe/ar. (D osar împreună cu doc. 75, doc. 76, doc. 77 şi dac. 78.)
Priimit ghenar 24 [1840] No. 3941186
Cinstitului Depertament din Lăuntru Ocârmuirea judeţului Dâmboviţa
Suptocârmuitoru plăşii Dâmboviţii dintr-acest judeţ prin raport cu no. 54 supune la cunoştinţa ocârmuiriică în satu Dragomireşti dintr-acea plasă, [pe] moşia bi[v] clucer Răducanu Cornescul, încă din vara trecută sunt aşăzaţi peste 50 de fa milii ţigani zavragii, din carei unii la 18 ale următoarei, la 11 ceasuri din zi, mergând la hanul moşii din drumul cel mare, au cerut la cârciumar să le dea vin să bea. Şi după. ce le-au dat până în 12 ocă, apucându-i să le plătească, au plătit numai ocă zece, iar pentru doă ocă nevrând a le plăti, au început să bată pe cârciumar cu o piatră pă spate şi cu pumnul în cap, cum şi pă cârciumăreasă. Strejari[i], aflându-să cu apropiere dă han şi văzând că bate pă cârciumar ţiganii, au alergat la suptocârmuire de au dat în conoştinţă, de unde fără zăbavăs-au trimis doi căprari şi
http://www.iini-minorities.ro doi dorobanţi ca să aducă pe acei zurbagii a-şi da cuvântul, carii nu numai că nu s-au supus a merge, ci lăsând pă cârciumar din bătaie, au pus mâinile pă parii gardului ca să dea în pomeniţii slujbaşi i patru săteni ce merseseră după dorobanţi; şi speriindu-să şi aceia dă înpotrivirea acelor ţigani s-au întors înapoi la suptcânnuire; adăogând suptocârmuitorul că acum, cu apropierea primăverii, urmând după poruncile ocârmuirii ce-i sunt date, unii ca aceştia să fie daţi pă chezăşii // cu totu, nu cunoaşte ce urmare să facă. Asupra căria înpregiurari, ocânnuirea neputând da deslegare pomenitului suptocânnuitor, din pricină că acei ţigani să află supt administraţia ci[nstitei] Dvomicii [a] Temniţilor, cu plecăciune nu lipsaşte a supune în conoştinţa cinstitului Departament, rugându-să totdeodată să binevoiască a-i întoarce ci[nstita] poruncă de urmare, ca să ştie şi ia ce măsuri să întrebuinţeze spre mărginirea unor asemenea neorândueli, dacă aceştia privesc la ramura ci[nstitei] Vornicii a Temniţilor. [ 1]840 ghenar
Ocârmuitor, ...... [semnătură indescifrabilă] Pentru secretar, Nache Hrisodorescu [m.p.]
Secţia 1 iu Masa 1 iu No. 325 Târgoviştia
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 575/1840, f. 1-1v.
75
1840 ianuarie 29 Ţara Românească. Departamentul din Lăuntru către Vornicia Temniţe/ar. Ordin de cercetare a evenimentelor petrecute la hanul din satul Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa. Se cere trimiterea unui slujbaş la fa ţa locului. (D osar împreună cu dac. 74, dac. 76, dac. 77 şi dac. 78.)
Cinstitei Vornicii a Temniţilor
Alăturatul pă lângă aceasta în copie raport al Otcânnuirii judeţului Dâmboviţii supt no. 325 va da în cunoştinţa acei ci[nstite] Vomicii neorânduelile în care s-au abătut unii din daznicii statului statomiciţi pe moşia Dragomireşti. Se scrie dar acei ci[nstite] Vomicii ca îndată printr-adins din parte-i cinovnic împreună cu cel ce se va orândui şi din partea otcânnuirii judeţului, să cerceteze cu d-amăruntul la fa ţa locului toate acele împrejurări şi, pă de o parte, să facă acelor ţigani cuviincioasa dojenire,
http://www.iini-minorities.ro 75 iar pă de alta, să-i ducă supt vrednică chezăşie că să vor purta în viitorime cu toată buna orânduială, iar de întocmai urmare să aibă şi Depărtamentul răspuns. [ l] 840 ghenarie 29
Ioan Manu [m.p.]
No. 464, ghenar 29 S[ecţia] 1, m[asa] 1
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 575/1840, f. 2.
76
1840 ianuarie 29 Ţara Românească. Departamentul din Lăuntru către Ocârmuirea judeţului Dâmboviţa. Adresa prin care anunţă că Vorniciei Temniţe/ar i-a fo st adus la cunoştinţă raportul privitor la evenimentele de la hanul Dragomireşti şi Vornicia va lua măsurile cuvenite. (D osar Împreună cu dac. 74, dac. 75, doc. 77 şi dac. 78.)
Poroncă la Dâmboviţa
Văzând Depertamentul acele însemnate prin răportul acei ocârmuiri supt no. 325, atingător de neorânduelile săvârşite din parteaunor ţigani statorniciţi pe moşia Dragomireştii, au îndatorat îndată pe cinstita Vomicie a Temniţelor ca prin într-adins din parte-i cinovnic, împreună cu al ocârmuirii, să cerceteze la faţa locului toate aceste înprejurări, pă de o parte să fa că acelor ţigani cuviincioasa dojenire, iar pă de alta să-i dea supt vrednică chezăşie pentru bune şi pacinice pe viitor urmări. Aşijderea dar să va asemăna cu acea punere la cale spre încheierea pricinii.
Ioan Manu [m.p.]
No. 465 1840 ghenar 29 S[ecţia] Iiu, m[asa] Iiu
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 575/1840, f. 3.
77
1840 fe bruarie 2 Ţara Românec�că. Vornicia Temniţe/ar către Departamentul din Lăuntru. Răspuns la ordinul de cercetare a evenimentelor petrecute la hanul din satul
76 http://www.iini-minorities.ro Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa. Me nţionează numele fUncţionarului trimis la faţa locului - Mihai Micşunescu. (D osar Împreună cu dac. 74, dac. 75, dac. 76 şi dac. 78.)
Priimit [1840] fevr[uarie] 2 zi[le] No. 515
Cinstitului Depertament din Năuntru Vomiciia Temniţilor
Spre răspuns la adresul acelui cinstit Depertament supt no. 464 cu cinste i să face cunoscut că îndată s-au pus îndatorire suptocârmuitorului despărţiri[i] al 3-le, d[umnealui] Mihai Micşunescu, ca să meargă însuşi la faţa locului şi prin înţelegere cu orânduitul din partea otcârmuirii locală să cerceteze şi să facă întocmai urmare.
Şeful Vornicii, Herescu [m.p.] S[ecretar], A. Dumitru [m.p.]
Anul 1840 Luna fe vruarie 2 No. 92 Oraş Bucureşti Des[părţirea] Financială
[Notă:] La delă, fe vr[uarie] 3
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 575/1840, f. 4.
78
1840 fe bruarie 21 Ţara Românească. Vornicia Temniţe/ar către Departamentul din Lăuntru. Raport privind cercetarea fă cută în satul Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, şi măsurile luate. (D osar împreună cu doc. 74, doc. 75, dac. 76 şi dac. 77.)
Primit [ 1840] fevr[ uarie] 22 No. 840/430
Cinstituiui Depertament din Lăuntru Vomicia Temniţilor
La adresul acelui cinstit Depertament cu no. 776 cu cinste primind, că deodată cu cerceterea ce s-au urmat de către suptocârmuire aceştii Vornicii
77 http://www.iini-minorities.ro dajnicilor de la sat Dragomireşti, după adresul cinstitului Depertament cu no. 464, vestindu-i-să şi această înprej urare de către ocârmuirea locală, au intrat în cercetare fa ţă cu pomoşnicul ocârmuitorului plăşii şi, nedovedindu-se nici un fu rtişag asupra acestora, au dat pă chezăşie străşnimenindu-i pre cât s-au putut, ca să nu să mai auză după urmă-le nişte asemenea rele urmări.
ŞefVornicii, Herescu [m.p.] Secretar, D.A. Dumitru [m.p.]
Anul 1840 fe vr[uarie] 21 No. 136 Dăs[părţirea] Finanţeală
[Notă:] Spre ştiinţă, fevr[uarie] 24 ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fo nd Vornicia din Lăuntru, dosar 575/1840, f. 5.
79
1840 aprilie 14 Ţara Românească. Departamentul Logofeţiei Trebilor Bisericeşti şi Instrucţiei Publice către Athanasie Palmiras, egumenul mănăstirii Sf Sp iridon Ve chi. Adresă privind stabilirea dajdiei ţiganilor mănăstirii.
Departamentul Logofeţiei Trebilor Bisericeşti şi Instrucţii Publice din Prinţipatul Ţării Româneşti Anul 1840, luna lui aprilie 14 No. 1191 Massa a 1-iu Bucureşti
Preasfinţii sale, arhiereului Athanasiie Palmirei, năstavnic mănăstirii Sfântului Spiridon Vechiu
Prin chibzuirea Cinstitii Obicinuitii Opşteştii Adunări, întărită de către Măria Sa Vodă, prin înalt ofiţ cu no. 220 de la 28 ale trecutului de acum martie, s-au legiuit ca oricâţi ţigani vor avea mănăstirile în dajdie, iar nu în lucrul posluşanii mănăstirilor, să plătească, pă viitor, lei 30 pă an, precum şi zeciuială încă lei 3 pentru simbriia zapciilor şi vătaşilor ce adună bani, urmând aceasta în curgere de şase ani, adică până la anul una mie opt sute patruzeci şi şase, iar de atunci încolo să plătească pă an câte lei patruzeci, din care să va scădea zeciuiala lei 4, pă seama
78 http://www.iini-minorities.ro zapciilor şi vătaşilor, împlinitori ai dăjdii. Şi cu această întocmire să să arenduiască şi toate moşiile mănăstireşti, iar pentru ceea ce să atinge de contracturile încheiate până acum, să să păzească coprinderile lor până la săvârşirea termenilor. Drept aceea, departamentul nu lipseşte, cu cinste, a da această legiuire în cunoştinţa preasfinţii voastre spre ştiinţă şi întocmai urmare pentru ceia ce să atinge de ţiganii acei mănăstiri, iar acum de priimire să aşteaptă răspunsu fără zăbavă.
Şefu Departamentului, ...... [semnătură indescifrabilă] Sărdar, C. Tocilescu [m.p.]
ANIC, fond Mănăstirea Sf. Spiridon Vechi, pachet XIX/58.
80
1840 iunie 3 Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Romanaţi către Departamentul Trebilor din Lăuntru. Adresă privitoare la căsătoria unui ţigan rob mănăstiresc " cu o " rumâncă (n eroabă). Cere indicaţii În privinţa valabilităţii căsătoriei şi statutului juridic al respectivului ţigan.
Primit [ 1840] iunie 4 No. 915
Cinstitului Departament al Trebilor din Lăuntru Ocârmuirea judeţului Romanaţi
Suptocârmuitorul plăşii Oltului din acest judeţ, prin raportul cu no. 1660 face cunoscut că între mănăstireşti[i] ţigani ce sânt a se ridica şi statorniciţi la locul hotărât, fiind şi un Zahariu sin Tănasie la satu[l] Slătioara, pentru că el au crescut aici în pomenitul sat, s-au şi căsătorit cu o rumâncă, avându-şi după acest şi toate deprinderile celorlalţi locuitori, cere dezlegare, dacă se cuvine a-i ridica fără voie, având nedumerire la această împrejurare. Ocârmuirea pre cât cunoaşte în asemenea îndoială, aflându-sepe lângă cel ce prevede pravila în două chipuri că paragraful 1 O lineat 5, că de se va fi cununat fără ştirea stăpânului (care este mănăstirea), să se despărţească şi al doilea, că de se va fi cununat cu ştirea stăpânului să rămâie slobod ţiganul şi să-I păgubească. De ace[e ]a într-o pricină cu împrejurări se vredniceşte de cunoştinţa şi dezlegarea cinstitului departament. Cu plecăciune se face cunoscut. rugându-se a fi povăţuită a ne spune de lucrare.
Ocârmuitor, G. Bibescu [m.p.]
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 4.
79 http://www.iini-minorities.ro 81
1840 iunie 28 Mo ldova. Nazâria robilor ocârmuirii către ocolaşul de Cârligătura. Poruncă de ridicare a robilor lingurari fugiţi ai vei vistiernicului Iorgu Ghica, ascunşi între ţiganii statului, şi Întoarcerea lor pe moşia Deleni.
No. 1161 Anul 1840 iunie 28
La ocolaşul de Cârligătura
Dintre robii lingurari ai dumnealui boierului vei vistiernicului Iorgu Ghica, pribegiţi 5 sălaşi cu 18 suflete, s-au luat încredinţare cum că ar fi oploşiţi între lingurarii ocolului dumitale la ceata d[umnealui] Dimitraş Chică. Aşadar alăturat pe lângă aceasta, trimiţându-se dumitale isvod însemnător de numele şi numărul fu giţilor, să poronceşte ca îndată să-i ridici şi să-i încredinţezi în primire vechilului dumnealui boerului de la moşiile Delenii, de la cari cu o cfitanţiesă o pristavliseşti şi curat Nazâriei. Însă la rădicarea numiţilor robi vei fi cu !oare aminte, ca să nu se dosească vreunul, căci însuşi vei fi răspunzător.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 102, f. 22.
82
1840 iulie 6 Ţara Românească. Vornicia Temniţe/ar către Departamentul din Lăuntru. Solicită stabilirea unei poziţii clare În privinţa statornicirii robilor mănăstireşti în sate ce nu ap arţin mănăstirilor şi, pe acest principiu, rezolvarea cazului ţiganilor mănăstirii Tismana statorniciţi în satul Balş, judeţul Romanaţi.
Primit [1840] iul[ie] 8 No. 932
Ci[nstitu lui] Departament din Lăuntru Dvornicia Temniţelor
La adresul acelui ci[nstit] Departament supt no. 1218, pe lângă care se alătură în copie raportul ocârmuirii de Romanaţi asupra răd icării a doă fa milii de
80 http://www.iini-minorities.ro robi d-ai mănăstirii Tismana, de la satul Balşu, cu cinste se răspunde că pe temeiurile dispoziţiilor luate în lucrarea aceasta ieste împotrivă de a rămâne numiţii tot acolo precum se află, fiindcă cu asemenea îndreptăţire se pot înfăţişa şi alţi mulţi. Şi aşa, de se vor lăsa aceştia, urmând a rămâne toţi pe locurile lor, iar cinstitul Departament să hotărască când se îndreptează Vomiciei asemenea jălbi, care din dooă să se păzească, ca să nu rămâie Vorniciaîn răspundere.
Departamentul vorniciei,Herescu [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
1840 iulie 6 No. 509
[Rezoluţie:] La delă - iul[ie] 15.
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 11.
83
1840 iulie 30 Ţara Românească. Vo rnicia Temniţe/ar către Departamentul din Lăuntru. Solicită stabilirea unei poziţii clare În privinţa statornicirii robilor statului şi, pe acest principiu, rezolvarea cazului ţiganului Scarlat sin Radu ot Obielari.
Primită [ 1840] iul[ie] 31 No. 1217
Ci[nstitului] Departament din Lăuntru Dvornicia Temniţii
Primita jalbă pe lângă adresul acelui ci[nstit] Departament supt no. 1661 se întoarce după cerere pe lângă acesta şi totodată i se face cunoscut că reclamantul Scarlat sin Radu ot Obielari sud [loc liber], fiind dintre dajnicii supuşi aceştii administraţii, la vătăşia cu no. 14 din desp[ărţitura] 5, după înaltile dispoziţii ce s-au făcut asupra statornicirii celor cu asemenea dajnici, urmează a se statornici negreşit şi el lângă ceilalţi concetăţeni ai lor, ca să nu mai fieîn categoria rătăciţilor vieţuirii de mai înainte, carele numai cu aceste pricinuiri ce şi acum propune supt[cârmurii] de Ogrăzi, să înţelege că au putut prelungi a lui ridicare şi aşezare, fiind păsuit de suptocârmuire pentru a înlesni a lor disfacere şi uşurinţă. Apoi pentru asemenea înprejurare, Dvornicia socoteşte că altă deslegare nu mai încape,
81 http://www.iini-minorities.ro fiind făcută orânduiala prezisă odată pentru totdeauna, 1ar nu este alt chip. Şi înnalta stăpânire nu va scăpa de asemenea supărări.
Şeful Dvomiciei, Herescu [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
30 iul[ie] 1840 No. 683
[Rezoluţie:] Cu prilejul aceştia să se cunoştinţeze reclamantul, făcându-sebăgari de seamă, că după punerea la cale a Stăpânirii urmează a se statomici iei unde va fi rânduit de cinstita Dvomicie a Temniţelor. Iulie 31 [nesemnat]
ANIC, fo nd Vomicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 116.
84
1840 august 8 Ţara Românească. Proprietarul moşiei Greci, judeţul Olt, către Vornicia Te mniţe/ar. Reclamă fuga ţiganilor mănăstireşti statorniciţi cu contract pe moşia sa şi cere aducerea lor Înapoi. Arată că este păgubit de două ori, prin plata În avans a unor lucrări şi prin .. Îndes tufe produc/uri " date respectivi/ar ţigani.
Copie
Cinstitei Dvornicii a Temniţii
Arendaşul moşiei mele Greci din supt[cânnuirea] Olt mă încunoştinţează că alaltăieri, la 6 următoarei luni, toţi ţiganii ce erau statorniciţi prin fo rme la această moşie au fugit şi fiindcă cu această urmare a lor, ce ar fi zis că este dată chiar de egumenul Cozianul, suptiscălitul pierz nu numai bani ce li s-au dat de către arendaş, dar şi îndestule producturi, pentru care cu cinste rog pe cinstita Vornicie, ca prin înţelegere cu cinstitul Departament din Lăuntru, pe de o parte să străşnicească pe acea ocânnuire locală pentru neîngrijirea ce au avut într-acest, că aducându-şi la îndeplinire câtuşi de puţin porunca cinstitului Departament, ce era în alăturarea hârtiei mele ce am făcut către această cinstită Vornicii, iar pe de alta, încă mai întâi vreme să-i aducă la urma lor, totdeodată supuindu-i a-şi face şi baniţele trebuincioase cu materia din pădurea mea.
...... [semnătură indescifrabilă]
82 http://www.iini-minorities.ro [Notă:] Întocmai cu originalul...... [semnătură indescifrabilă]
Anul 1840 Luna avg[ust] 8
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 139.
85
1840 august 12 Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Stam Râmnic către Vo rnicia din Lăuntru. Adresă conjirmând primirea poruncii de căutare şi prindere a 49 de fa milii de ţigani robi fugite de pe moşia Piscul Negri, judeţul Brăila, a maiorului Costache Filipescu. Prezenţa fugarilor nu a fo st semnalată în judeţ până la data acestei expediţii.
Primit [1840] avg[ust] 15
Cinstitei marii Vornicii din Lăuntru Ocârmuirea judeţului Slam Râmnic
Pentru aceia patruzeci şi noă de familii de ţigani cuprinşi în porunca cinstitei mari Vomicii cu no. 1684, că ar fi fu git de la moşia Piscului Negri din judeţul Brăilii a dumnealui maiorului Costache Filipescu. Ocârrnuirea răspunde plecat că va face întocmai urmare asupra prinderii lor de cumva se vor fi aflând petrecând în coprinsul acestui judeţ. Iar pe de alta adaogă, că pe nedreptate să cunoaşte dojenită ocârrnuirea, căci nici din cuprinsul judeţului au fugit, nici vreo ştire de la suptocârmuitori n-au primit că s-ar · fi strecurat asemenea ţigani prin coprinsul acestui judeţ, decât numerarisita poruncă a cinstitei mari Vornicii şi după care, îndată de la primirea ei, au pus straşnică îndatorire suptocârmuitorilor ca pe oriunde se vor arăta asemenea ţigani să-i prinză negreşit şi îndată să-i trimiţă la ocârmuirea Brăilii.
Ocârrnuitorulju deţului, ...... [semnătură indescifrabilă]
Secsia 1, massa 1 1840 avg[ ust] 12 No. 2442 Focşani
[Rezoluţie:] i..,a delă. Avg[ust] 16
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 154.
http://www.iini-minorities.ro 83 86
1840 august 17 Ţara Românească. Departamentul din Lăuntru către domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica. Raport awpra strămutării a 70 de fa milii de robi ai mănăstirii Govora de pe moşia Costăndoiu, judeţul Slam Râmnic, a slugeresei Mar ia Borăneasca, pe una dintre moşiile logofătului Costandin Bălăceanu. În urma cercetărilor, s-a constatat că aceşti robi locuiau de mai mulţi ani pe moşia slugeresei, care a făcut şi o jalbă pentru Întoarcerea lor. Se cere reglementarea situaţiei respectivi/ar robi.
Primit în 9 septemvrie [ 1840] No. 1093
Raport către Măria Sa Vodă
După luminata Măriei Voastre rezoluţie ce s-au încunoştiinţat Departamentului prin otnoştenia de supt no. 1340, pusă la raportul său de supt no. 1462, atingătoare de un număr de şaptezeci de fam ilii de robi ai mănăstirii Govora ce au fo st hălăduitori pe moşia Costăndoiu a slugeresei Maria Borăneasca din sud Slam Râmnic şi cu prilejul statomicirii robilor mănăstireşti s-au ridicat şi aceştia şi s-au statornicit pe moşia dumnealui logofătului Costandin Bălăceanu, făcând întrebare ci[ nstitei] Vomicii a Temniţilor, ca să arate dacă cu adevărat aceşti oameni au fo st mai dinainte de ani statomiciţi cu casă şi împrejmuiri pe moşiajăluitoarei, au primit acum răspuns supt no. 797 din a careia coprindere se dă înţelegere că într-adevăr pomeniţii oameni deşi locuiesc pe moşia particulară, dar se află statomiciţi acolo de câţiva ani şi că sunt locuitori, alăturând pomenitei Vomicii spre adeverirea acestui cuvânt şi o adresă supt no. 315 către dânsa a ci[nstitei] Eforii a spitalurilor, aşadar Departamentul spre mai întreaga îndestulare [a] Înălţimii Voastre, alăturând pe lângă acel plecat raport, în copie amândouă pomenitele hârti primite de la ci[nstita] Vomicie a Temniţelor, să roagă plecat ca precum vă veţi milostivi asupra soartei // acestor oameni şi asupra plângerii jeluitoarei slugerese să binevoiţi a da poruncă de unnare.
M. Ghica [m.p.]
17 avg[ust] 1840
ANIC, fo nd Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 235-235v.
87
1840 noiembrie 29 Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către Visterie. Raport asupra pricinii dintre unii robi ai statului din ocolul Cârligătura, ţinutul Iaşi, şi ocolaşul Miron
84 http://www.iini-minorities.ro Antohi. Robii s-au plâns de .. asuprire şi jefuire ", iar ocolaşul că ar fifo st tâlhărit de bulubaşa Sava Tricolici cu cetaşii lui. Se menţionează că a fo st trimis un slujbaş să cerceteze faptele la fa ţa locului. (Vezi şi doc. 90.)
Primit 29 noe[mbrie] 1840 No. 2179
La Visterie
Otnoşenia cu no. 8864 pristăvirisându-se la Nazârie s-au văzut de a sa cuprindere, că mai câţiva din robii ocolului Cârligătura s-au jăluit către Pre Înnălţatul Domn asupra ocolaşului Miron Antohi pentru asuprire şi jefuire ce li-au pricinuit şi că în unnare înnaltul[ului] buiurdiu să aducă pe ocolaş întru înfăţişare cu ei la Vistierie, asupra cărei să rispunde că el, ocolaşul, prin raporturile no. 90, 92, 95 şi 96, arătând nesupunerea unor bulubaşi în plata birului şi în hacul salahoriei tocmiţi pentru ei la Galaţi, în asta să jăluieşte că la satul Valea Albă, bulubaşul numit Sava Tricolici cu cetaşii lui ar fi sărit asupra sa, sumeţindu-se până acolo de I-au bătut cu pari cu cari era pregătiţi precum asemine ştii slujitoriul Nazâriei Vasile Terent, care fie să se volnicit pentru eczacutarisirea birului bătându-1, i-au rupt sabia şi straiele de pe el, răpind de la ocolaş şi o pungă cu 500 lei din banii birului. În unnacărora raporturi, prim indu-se şi de la robi doă jalube cu tânguire asupra ocolaşului, Nazâria au comandarisit înadins cinovnic la faţa locului // să facă cercetare în privinţa şi a locuitorilor moldoveni ce se va fi întâmplat fa ţă spre demonstrarea adevărului, atât la blestemurile lor către ocolaş în nesupunerea raportuită, precum şi pentru ale lor reclamaţii, care cercetare încheindu-se şi pristavirisindu-se, Nazâria se va împărtăşi la cinstita Vistierie, când apoi se vor înfăţoşa şi îmbe părţile prigonitoare, alăturându-se pentru pliroforie în copie raporturile ocolaşului numerarisite sânt mai sus, făcându-se totodată rugăminte cinstitei Visterii ca să îndatoreze pe acei lingurari a se înfăţoşa la cercetarea de la faţa locului, unde sânt aşteptaţi a-şi da cuvintele pentru comandarisitul cinovnic pentru cutezarea ce au făcutşi împotrivirea cu care s-au arătat.
[nesemnată]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 15, f. 13-13v.
88
1841 Ţara Românească. Vornicia din Lăuntru către Vornicia Temniţe/ar. Adresă pentru statornicirea a trei fa milii de robi ai statului, reveniţi În Ţara Românească din Moldova, unde se refugiaseră de teama holerei.
http://www.iini-minorities.ro 85 La Vornicia Temniţelor
Ocârmuitorul judeţului Buzău prin raportul de supt numărul no. 4769 dă în cunoştinţa Departamentului că la satul Cuca, din târgui acelui judeţ, s-au primit trei ţigani cu fa miliile lor şi anume: Matei Dobre, Stanca brat Matei şi Alecu Caloian care, la cercetarea ce li s-au făcut, au arătat că sunt dintre dajnicii statului şi încă din vremea holerii strămutându-se peste graniţă în Moldova, acum s-au întors de acolo de bunăvoe. Aceasta dându-se în cunoştiinţa acelei ci[nstite] Vornicii, este poftită să grăbească a fa ce punere la cale pentru a lor statornicire pe vreo proprietate din partea locului, unde va mai fi asemenea şi alţii ca dânşii, ca să poată fi mai de aproape privegheaţi. [Pentru care se aşteaptă - cuvinte tăiate în text] Se aşteaptă şi răspuns.
Ioan Manu [m.p.]
1841, Juna ...... [cuvânt indescifrabil] No. 2043
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 451.
89
1841 ianuarie 7 Moldova. Nazâria robilor ocârmuirii către Departamentul din Lăuntru,· Nazâria robilor ocârmuirii către oco/aşu/ de Bacău. Rapoarte asupra tergiversări/ar În rezolvarea pricinii dintre robii din cetele bulubaşilor Botomei Abeza şi Ion Bosna, pe de o parte, şi Gheorghe Gure, privighetorul ocolului Tutova, Învinuit şi dovedit de fu rtul a cinci cai, de cealaltă. Se insistă pentru Înapoierea cailor celor păgubiţi.
Anu[l] 1841, 7 ghen[arie] No. 111
La Departament
Respectivul Departament de[n] cuprindere a otnonăşiei Nazâriei supt no 493 şi 1096 din anu! trecut, cunoaşte obijduire cari lingurari Botomei Abeza, bulubaşă cu ai săi şi Ion Bosna bulubaş, de care au pătimit de către privighetorul ocolului Tutova, ţinutul Tutova, numit Gheorghi Gure. Din cari poroncă au şi comandarisit înadins revizor asupra pârâtului, când cu învoială întorcându-le bani[i] ce i-au fo st răpit [loc liber] pentru cinci vite de cai iarăşi a robilor, acel Gheorghe cu inscrisul
86 http://www.iini-minorities.ro său din acel an trecut se îndatoreşte a le întoarce înapoi. De pe care înscris s-au însoţit cu otnoşenie no. 1 096 întocmai copie. Însă fiindcă pârâtul şi până acum n-au urmat a întoarce robilor vitele ce le-au răpit, isprăvnicia de Tutova asemine nu I-au hotămicit pe el să-şi înplinească cuprinderea înscrisului său, deşi are într-aceasta înadins poruncă a cinstitului Departament slobozită precum şi ci[nstita] Nazârie de-a dreptul cu otnoşenie no. 1097 şi au făcut poftitoare cerere, jăluitorii au adus din nou cerere de înplinire [tânguire cerându-şi iertare - cuvinte tăiate în text] tânguindu-şi zadarnica vreme perdută cu stăruirile şi asemănătoare cheltuieli cari după starea lor s-au strucinat de jalobi. În urma căreia jalobi Nazâria în toată a sa [mijlocire - tăiat în text] către // ci[nstitul] Departament, în continuare roagă ca să binevoiască prin competentul loc a pune pârâtului Gure îndatorire să dispăgubească pe jăluitori de vitele ce le-au răpit, fără mai multă prelungire pentru înscrisul său citarisit mai sus.
[nesemnat]
No. 110 Anul 1841, 7 ghena[rie]
La ocolaşul de Bacău
Botomei Abeza, bulubaş cu cetaşii lui din acel ocol, prin jaloba ce au dat Nazâriei au adus alte tânguiri, cum că privighitorul Gheorghi Gure după toată stăruinţa lor totuşi n-ar fi urmat până acum a le face îndistulare cu cinci vite de cai răpite de la ei. Pentru care ei, jăluitorii, au înscris pârâtului Gure. Această a lor jăluire de nesupunerea pârâtului Nazâria s-au făcut cunoscută încă din ..... [cuvânt indescifrabil]. Iar totodată scrie ca să mergi la numitul Gure să-i faci strâmtoriri de ..... [cuvânt indescifrabil] de jăluitori de pretenţiile lor.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria tiganilor, dosar 24, f. 23-23v.
90
1841 ianuarie 21 Moldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuzr11. Adresă privind nevinovăţia lui Miron Antohi, ocolaşul de Cârligătura, acuzat de ţiganii lingurari ai bulubaşilor Vasile Gorgos şi Vasile Ţible de ,.feliuri de asupriri ". Ocolaşul va strânge mai departe birul, iar un slujbaş al Vistieriei va reglementa relaţiile dintre acesta şi /ingurari. (Vezi şi dac. 87.)
87 http://www.iini-minorities.ro Primit 22 ghenar 1841 No. 59 Visteria Principatului Moldovei No. 471 Anul 1841 luna ghenar 21 Eşii
Către Nazâria robilor cârmuirii
I ocolaşul robilor cânnuirii de la ocolul Cârligătura, Miron Antohi, înfăţoşându-se la Visterie cu ţiganii lingurari din ceata lui baş bulubaş Vasile Gorgos şi bulubaşu Vasile Ţible, pentru pricinile de cari prin jalobe către Prea Înnălţatul Domn s-au tânguit asupră-i, că le-ar fi tăcut fe liuri de asupriri, precum prin otnoşenia cu no. 8864 s-au făcut cunoscut acelii Nazârii şi cercetându-se toate pretenţiile pornite asupra ocolaşului, s-au lămurit precum prin alăturata copie a cercetării făcute să arată, cari să trimite acelii Nazârii spre pliroforie, deci în ce privesc celelalte pricini s-au sfărşitaicea, nedovedindu-se asupra ocolaşului vreun fe l de vinovăţie. Iar pentru 270 lei de la tot al 5-lea de pretenţiile lingurarilor şi 2925 lei de la tot al 10- lea, fiind pentru acei dintâi ocolaşul s-au apărat şi ei nici dovadă n-au înfăţoşat, iar pentru cel de-al doilea ocolaşul au înfăţoşat dovezi că au dat în plata salahorilor Moldovii ce au tocmit la Galaţi de au salahorit pentru lingurari, să pofteşte pe Nazârie ca să fa că punere la cale a se unna potrivit lămurire lor făcute pentru aceste, adică pentru acei 270 lei ce ar fi luat de la însurăţei, să li se fa că cunoscut că însuşi iar să li deie la ocolaş, să-şi primească banii ce vor fi dat şi să dea adeverinţe încredinţate cu peceţile cetăţii. Asemenea şi pentru banii ce are a mai lua şi din salahoria Galaţiului, să fa că punere la cale a se disface cu lingurarii potrivit cu analoghie făcute câte două zile şi trei lei de un cetaş. Iar mai mult nici un ban. Pentru care să se îndatorească pe ocolaş ca pe în 5 zile să aducă adeverinţele // cetelor încredinţate cu peceţile cetăţii că s-au disfăcut şi i-au dat de la ei mai mult decât după hotărâre şi totodată să înrobească pe oco1aş mai întru împlinirea birului pe cifertul unnătoriu. Să nu urmeze vreun fe l de siluire sau asupriri.
Vei vistiernic, N. Suţu [m.p.] Şef secsii, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Cu copie de pe aceasta se va rândui înadins cinovnic pe Udre ca la starea locului să disfacă pe ocolaş cu lingurarii întocmai după otnoşenia Visterii. [nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 8, f. 20-20v.
91
1841 fe bruarie 19 Ţara Românească. Vornicia Te mniţelor către Departamentul din Lăuntru. Raport referitor lafu ga peste Dunăre a ţiganului Cu/ia Barnaz cu nevasta lui.
88 http://www.iini-minorities.ro Priimit [ 1841] fevr[ uarie] 21
Ci[nstitului] Departament din Lăuntru Dvornicia Temniţilor
Subocârmuirea ..... [cuvânt indescifrabil] de sub această administraţie prin raport supune în cunoştinţa acestei dvornicii, că un dajnicu din acel departament şi vătăşie cu no. 12, anume Cutia Barnaz, luându-şi nevasta, la iunie trecut au fu git peste Dunăre în Turcia, sprijinindu-se în satul Silneni din dreptul Călăraşilor. Drept acel cu cinste, supuindu-se în cunoştinţa ci[nstitului] Departament, este rugat a face cele de cuviinţă spre a se aduce la urmă.
Şef Vorniciei,Herescu Şef secsi i, ...... [semnătură indescifrabilă]
Anu 1841 Luna fevr[uar] , 19 No. 129
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 283.
92
1841 aprilie 3 Ţara Românească. Vornicia din Lăuntru către Ocârmuirea judeţului Saac. Poruncă de prindere şi întoarcere cu pază pe moşia Găgeni, judeţul Buzău, a robilor mănăstirii Cozia, fugari în judeţul Saac.
La Saac
Fiindcă o câtăţime de familii robi ai mănăstirii Cozia s-au strămutat în toamna trecută du pă moşia Găgeni din sud Buzău a d[umnea]lui paharnic Nicolae Pâcleanu, unde după înaltele dispoziţii de statornicie acum s-au dovedit sprijiniţi într-acel judeţ la satul Podeni, Vărbilău şi altele, iată să porunceşte ocârmuirii că, arătându-se acolo vătaful lor şi anume Ghiţă Chioru, care singur au dat făgăduială aici că-i va arăta orânduiţi din partea stăpâniri[i], numaidecât să ia de la dânsul ştiinţă de numele acelor robi şi locurile unde se arată sprijiniţi şi după aceasta să-i dea ocârmuirea pe mâna unui cinovnic de bună nădejde carele, intovărăşit şi de trebuincioşi dorobanţi şi de porunca deschisă către suptocârmuitor şi aleşii satelor, să meargă să adune pe toţi şi să statornicească la urme-le, // îngrij ind Vorniciaca măsurile ce va lua asupra aceştii pricini să fie fo arte cumpătate, spre a nu rămâne
89 http://www.iini-minorities.ro vreunul din cei strămutaţi robi, aflându-se înpovăraţi cu grele datorii la locul de unde s-au strămutat, că va rămâne ocârmuirii întru toată răspunderea.
[nesemnat]
3 apr[ilie] 1841 No. 677
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 300-300v.
93
1841 mai 26 Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Romanaţi către Departamentul Trebilor din Lăuntru. Confirmare de primire a unei liste de fa milii de robi statornicite În judeţ şi a ordinului de a Întocmi o situaţie pentru aceste fa milii. Se menţionează că pe listă ap ar şi fa milii statornicite În judeţul Dolj, pentru care nu se poate întocmi ceruta situaţie.
Primit [ 1841] maiu 28 No. 191
Cinstitului Departament al Trebilor din Lăuntru Ocârmuirea judeţului Romanaţi
Înţelegând ocârmuirea cele ce i se porunceşte prin no. 1077 cu plecăciune răspunde că pentru celelalte fa milii de robi ai statului însemnate în lista trimisă ce sunt statomiciţi în acest judeţ, au făcut punere la cale prin suptocârmuitori locali a se aduna ştiinţa cerută, ca să se facă cunoscut cinstitului Departament spre îndeplinirea numerarisitei porunci, iar pentru fa miliile ce se arată că sânt statornicite pe moşiile Amărăşti a dumnelui clucerului Ioan Bibescu, fiindcă acel sat este în judeţul Dolju, iar nu în acesta, nu poate da această ocârmuire nicio ştiinţă.
Ocârmuitoru[l] judeţului, Bibescu [m.p.] Şef secsie, ...... [semnătură indescifrabilă]
Anul 1841 maiu 26 No. 2673 Secsia 2
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 339.
90 http://www.iini-minorities.ro 94
1841 iunie 5 Mo ldova. Pârcălăbia Galaţi către ocolaşul de Tecuci. Adeverinţă de confirmare a primirii celor 120 de robi ai ocârmuirii, dintre cei 130 trimişi de ocolaşul de Tecuci, salahori la zidirea noii carantine. (Vezi şi doc. 96.)
Pârcălăbia Galaţii
Una sută dauzăci salahori dintri robii cârmuirii, din nomerul una sută triizăci însămnaţi prin raportu dumisale ocolaşului di Tecuciu însămnat din 30 maiu cu no. 24, priimindu-să şi dându-să în lucrarea carantinii noă pi temeiu adiverinţii îngrijitoriului acei clădiri, din 5 iunii să dă aceasta din partea pârcălăbii teslimarisătoriului însemnaţilor salahori. 1841 iunie 5 zile
Pentru dumnealui pârcălabul, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Sigiliul Pârcălăbiei Galaţilor]
ANSJ Iaşi, fo nd Nazâria ţiganilor, dosar 999-318, f. 44.
95
1841 iulie 24 Ţara Românească. Ocârmuirea judeţului Ilfo v către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la întoarcerea pe moşia Domneşti, plasa Sabarului, a trei fa milii de ţigani strămutate.
Primit [1841] iul[ie] 25 No. 1085
Cinstitului Departament din Lăuntru Ocârmuirea judeţului Ilfov
Suptocârmuirea plăşii Sabarului prin raportul cu no. 1598 au dat în cunoştinţa ocârmuirii că dintre ţiganii aşezaţi pe moşia Domneşti, proprietatea Măriei Sale, Prea Înnălţatul nostru Domn, însemnaţii şi anume: 1. Vătaful Bineaţă sin Bălănan împreună cu soţia lui Oprina după arătarea celorlalţi cetaşi ai lui, măglisit d[umnealui] paharnic Enache Urlăţeanu, s-au întors la satul Urlaţi, proprietatea d[umnealui], unde mai înainte au fo st lăcuit cu toate ale lor;
91 http://www.iini-minorities.ro 2. Cicu sin Olog tot acolo strămutat mai înainte; 3. Radu sin vătafu Bineaţă la sat Moreşti,judeţul Saac, asemenea stămutat; cerând a se fa ce // punere la calc pentru aducerea la urmă atât acelui strămutat prin mijlocirea domnului paharnic Urlăţeanu, care I-ar fi aflând între ţiganii dumnealui, cât şi celorlalţi doi. Această dar ocârmuire grăbeşte a aduce la cunoştiinţa cinstitului Depar[tament], rugându-1 a fa ce punere la cale atât pentru întoarcerea numiţilor ţigani la urmă cu toate ale lor, cât şi pentru ca ia să se atingă de îndatorirea ce urmează să aibă locuitori de acolo de nu-i mai primi.
Pentru d[umnealui] ocârmuitor, ...... [semnătură indescifrabilă]
Anul 1841 Iul[ie] 24 No. 45 19
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 369-369v.
96
1841 iulie 26 Moldova. Departamentul Trebilor din Nă untru către Nazâria robilor ocârmuirii. Poruncă pentru trimiterea " numărului hotărât de salahori '' dintre robii statului la muncă la carantina din Galaţi. Nazâria a trimis 260 de robi lingurari, va mai trimite robi ursari, dar, din pricina organizării defectuoase, salahorii trimişi sunt lăsaţi să plece şi sunt ceruţi alţii. (Vezi şi doc. 94.)
Priimit iulii 29, 1841
Dipartamentul Trebilor din Năuntru Secsia întâiu No. 16002 1841 iulie 26
Cătră Nazâria robilor cârmuirei
De la pârcălăbie Galaţi di iznoavă s-au priimit raport supt no. 8499, prin care arată că nici până acum n-ar fi mai sosit salahorii trebuitori la lucrarea zidării carantinii noă, din care pricină stă lucrul tocmai acum când este timpul cel mai îndimnătoriu. De aceasta, Dipartamentul, cu căzuta cinste, să grăbeşte a pofti pe ace Nazârie ca să binevoiască a regularisi trimitirea numărului hotărât de salahori, precum şi prin otnoşănia de supt no. [loc alb] s-au cerut, spre a nu să zădărnici lucrarea acestui obiect tocmai în aşa timpu favoritor pentru buna ispravă, iar de lucrarea şi regularisirea ce ace Nazârie va face, nu va lăsa şi pe departament fără
92 http://www.iini-minorities.ro răspuns, căci antreprenorul zădirei carantinei au propus că dacă de lipsa acestor salahori nu s-ar găti lucrul, răspundire nu va fi a sa şi, prin urmare, Dipartamentul, făcându-şi datoria, au cerut în doă rânduri, de la ace Nazârie. // Orice învinovăţire ar urma din aceasta nu va privi pe Dipartement, ci pe numărătoriul hotărârei ce este a să da asemine salahori.
Ministru Trebilor din Nâuntru, cavaler Costache Sturza [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Să să răspundă Dipartamentului cum că Nazâria de la ce întâiu otnoşănie a Departamentului au teslimarisât în priimire carantinei 260 liuzi convinind cu dare lor din pricina săcerii în cari sânt îndatoriţi lingurarii, precum s-au adus în cunoştinţa Departamentului cu otnoşenia no. [loc alb], poroncindu-să acum grabnic redicare a sa de liuzi de la ocolul ursarilor munteni, cari să să de în lucru salahorii, cu plată de la Galaţi, răspunzându-să Departamentului despre această măsură cu adăugire ca să aibă în privire întrebuinţare ce să face cu robii acolo, căci după ce cu îndestulă greutate să pot aduna şi duce în Galaţi, apoi acolo luându-li-să bani să slobod precum au încredinţat ocolaşu de Tecuci, slugeru Negruţ, carile au şi prins [şi] cercetat den ţădulile ce să dau acelor slobozi, în vreme când pe de altă parte nu contenesc a cere salahori. Şi cu această măsură în adevăr cum că nu să va închie trebuinţa de salahori la carantină. [nesemnat]
ANSJ Iaşi, fo nd Nazâria ţiganilor, dosar 999-318, f. 50-SOv.
97
1841 iulie 28 Mo ldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuirii. Adresă privitoare la cercetarea şi despăgubirea cămătarului evreu Avram pentru banii daţi cu dobândă pentru plata salahorilor tocmiţi În locul unor robi ţigani lingurari.
Primită iulie 29, [ 1 ]841 No. 389 Visteria Principatului Moldovei No. 5720 Anul 1841 luna iulie 28 Eşii
Către Nazâria robilor cărmuirii
Fostul ocolaş de lingurari din ocolul Cârligăturii, Miron Antohi, prin jaloba cu care au înscris către Visterie arată că lingurarii acelui ocol, fiind[că] hotărâţi a
93 http://www.iini-minorities.ro face zilele de salahorie la muncile publice nu ar fi fo st următori, pentru cari au fo st siliţi de a lua bani cu dobândă de pe unde au găsit, de au tocmit cu plaţi salahori în locul lor, din cari bani cu o sumă ar fi dator către un jidov, Avram, zaraf din oraşul Iaşi şi că acum s-ar găsi atacat de numitul jidov ca să-i plătească banii cu o legiuită dobândă, cere a se înplini o sumă bani, ce ar fi încă daţi de pe zisa salahorie pe la o sumă de lingurari prinşi prin alăturata listă, să însemnează şi să dea întru dispăgubire jidovului. Visteria cu cinste pofteşte pe Nazârie ca să pună la cale înplinirea banilor arătaţi, dacă însă lingurarii vor fi drepţi datori şi să se plătească creditorului, iar ca dinpotrivă urmările în fe l de pricină între ei, să-i înfăţoşeze cu jăluitori, încunoştiinţând şi pe Visterie de rezultat.
Vei vistier N. Suţu [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Să se scrie ocolaşului din Cârligătura ca să împlinească arătarea banilor, alăturându-i şi copie de isvod dacă nu va fi vreo pricinuire arătatului dator. Racoviţă [m.p.]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 8, f. 52.
98
1841 septembrie 26 Ţara Românească. Vornicia din Lăuntru către Vornicia Temniţe/ar. Adresă privitoare la statornicirea a nouă fa milii de ţigani mănăstireşti pe moşia Logreşti, judeţul Gorj, a Sevastiţei Arghiropolu.
La Vomicia Temniţelor
În urma reclamaţiei urmată prin jalbă către Măria Sa Vodă din partea d[umnea]ei postelnicesei Sevastiţa Arghiropolu pentru noaă familii [de] ţigani ai mănăstiri i Tismana, dându-se cuviincioasa poruncă către ocârmuirea locală şi primind raport supt no. 4256, ce se alătură cinstitei Vomici[i] pe lângă aceasta şi copia împreună şi cu pomenita jalbă. Şi fiindcă Departamentul, pe principiul vechii statorniciri a acestor ţigani pe proprietatea reclamantei cucoane, au răspuns pomenitei ocârmuire ca să recunoască şi pe viitor statorniciţii acolo la moşia Logreşti, spre ştiinţă nu lipseşte a face cunoscut şi acelei cinstite Vornicii.
[nesemnat]
26 sept[embrie] 1841 No. 20 13
ANIC, fond Vornicia din Lăuntru, dosar 166/1836, f. 418.
94 http://www.iini-minorities.ro 99
1841 octombrie 10 Mo ldova. Cetaşii bulubaşii Dorhan către Nazâria robilor ocârmuirii. Ja lbă privitoare la nemulţumirile fa ţă de abuzurile bulubaşei. Se cer schimbarea din fu ncţie a acestuia şi despăgubirea celor nedreptăţiţi.
Prii mit octomvrie 1 O, 1841 �0. 839
Către cinstita Nazârie a robilor ocârmuirii Noi, cetaşii din ceata bulubaşii Dorhan din ocol[ul] Vorniciei Plecată jalbă
Cu tânguire jăluim milostivirii cinstitii Nazârii pentru mulţi jafuri ci am pătimit şi pătimim dispre bulubaşi Dorhan asupra cărora robi s-au milostivit cinstita Nazârie poroncind numitului bulubaş ca piste pontul Gălaţii să nu îndrăznească a ni luoa mai mult. Iar numitul fără drept ni-au luoat cu asuprire din 18 lei ci era hotărât, ni-au luoat câti 20 lei, lucru cu totul înpotriva dreptăţâi. Apoi, unul din noi, anumi Apostol Mititelul, fi ind alcătuit scutelnic a[l] numitului bulubaş, ca să fiuapărat de beilicuri, numai ca să-i lucrez 30 prăjini păpuşoi, prăşiţi, cu ...... [cuvânt indescifrabil] lăgata şi pusă în coşăr cu a me cheltuială şi mâncare. Iar numitul nu s-au ţănut di această alcătuire şi m-au orânduit ca să fa c săptămâna şi mi-am tocmit om în locul meu şi nu mi-au priimit omul, cerând să-i dau un sorocovăţ şi-1 va priimi. Şi nevrând a-i da sorocovăţul, mi-au luoat fe meia la săptămână, lăsându-mi copiii mici acasă, fără să aibă cine să-i cauti. Şi purtându-mi soţia me pi drumuri şi prin ...... [cuvânt indescifrabil] 5 zile, fără să o aducă în lucrul. Asămene asămene [cuvânt repetat] au mai luoat şi soţi ia lui Ghiorghi Gorgos la beilicu // toa[m]nii, că am fost însurăţăl mi-au luoat o garboavă care, după dreptati nu să cuvini, ci numai o săptămână am fost păsuit şi apoi iarăşi m-au pus împreună cu altul, plătind amândoi un cap. Şi numitul bulubaş priimeşte birul di la mini, iar di la cilălalt îi puni în punga sa. Diosăbit că au mai luoat pol sorocovăţ, de ni ;-au priimit nevasta la beilic, rămâindu-mi copilu mic de ţiiţă, care, fiind fără căutare, acum stă să moară. Dar şi pă mini m-au osândit şi cu cumplită bătaie, netiindl!-i îndestul cu câti mi-au făcut. Pentru care, cu fe rbinţi lăcrămi rugăm pe cinstita Nazârii să binivoiască să ni să ei în ..... [cuvânt indescifrabil] tânguitoare jalba noastră, să ni dispăgubască di dreptul nostru, ce ni s-au luoat mai mult. Şi, al doile, să să dipărtezi pă numitul bulubaş din slujbă, pă care mai mult nu-l putem suferi, aducând în ştiinţa cinstitei Nazârii să ni să orânduiască pi alt bulubaş, pi care să va socoti. Care aştiptăm milostiva hotărâre.
95 http://www.iini-minorities.ro La milostivire, pre[a]plecaţi: Eu, Apostol Mititelu Eu, Gheorghi Gorgos Eu, Dumitru Drăgulin Eu, Ioan Dălachi Eu, Costantin Mititelu Eu, Petre a Ştefanii Eu, Miron Dălachi Şi cu toţi cetaşii noştri.
1841 octomvrie 1 O
[Rezoluţie:] La dumnealor vornici, ca numaidecâ[t] să triimită la Nazârie pe pârât fără întârziere.
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 999-318, f. 86-86v.
100
1842 martie 8 Mo ldova. lordachi Cos/achi, proprietarul moşiei Hudeştii Mari, ţinutul Dorohoi, către Nazâria robilor ocârmuirii. Cerere de reglementare a situaţiei celor 69 de fa milii de ţigani lingurari cu care a incheiat contract de muncă şi statornicirepe moşia sa şi care urmează a fi dezrobite. Dintre aceste fa milii, doar " 30 au respectat contractul, " rămânând Încărcaţi cu hiru la Hudeşti . Celelalte au luat banii În avans şi nu au mai venit să se aşeze pe moşie. Se cere aj utor pentru recuperarea banilor. Sunt trimise listele cu ambele categorii de ţigani.
Priimit [1842] martie 20
Către cinstita Nazâria robilor ocârmuirei
Priimind înpărtăşărea cinstitii Nazării din 30 septv[rie 1]841, no. 1486, pentru dizrobirea prin canalu Visteriei pi temeiu Organicescului reglement a 69 familii lingurari, ce au săvârşit alcătuirea cu mine a să statomici cu lăcuinţa pe moşia me Hudeştii Mari de la ţănutul Dorohoiului, gios iscălitul am rânduit de s-au cercetat şi din arătatul număr din 69 anume cuprinşi prin lista însoţită pe lângă numerarisitul adres, s-au găsit statorniciţi numai 30 fa milii, arătaţi prin alăturata aice listă cu litera A, iar cialalţi 39 nu s-au supus nu numai a veni să să aşăzi cu lăcuinţa după alcătuire, dar nici măcar a lucra pi banii ci au luat, în sumă de 2167 lei 29 par[ ale] şi carii sânt arătaţi anume prin osăbit alăturata aice supt litera V listă.
96 http://www.iini-minorities.ro Aşadar eu rog pe cinstita Nazârie să binevoiască a pune la cale scăderia lor din lista Visteriei (rămânând încărcaţi cu biru la Hudeşti numai acia 30) şi înplinire de la ei a arătaţilor bani cu cari îm[i] sânt datori.
1. Costachi [m.p.]
8 martie 1842 Eşii
[Notă marginală:] Tot supt no. 337 este lucrată şi aceasta.
[Rezoluţie:] Potrivit aceştia să să facă cunoscut Visterii spre lucrare ...... [semnătură indescifrabilă] //
Lingurarii desrobiţi prin lista inplirtlişită pe lângliadresul Nazâriei din 30 septvJrie IJ84 1 no. 1486 şi afllitori fa ţă pe moşia Hudeştii Mari din ţinJutuiJ Dorohoiului
Nr. 1. Niţă Tănăsucă (bulubaş) 2. Ioan Cujoc cu fiul lui Filip 3. Dumitraş a Paraschitii 4. Zaharie Hordinschi 5. Ştefan ornu a Pachitii 6. Gheorghii brat Istrati - bătrân nevolnic 7. Ionid Balan, el şi Buză Balaban 8. Alicsandru sân Lupan 9. Iancu nepot lui Costandin Cojoc 1 O. Lupu sin Avram - cu picioarile degirate - nevolnic Il. Nohoiu Merăută 12. Costandin sin Gheorghii Petu 13. Vasili Arhiri (numile său Toader) 14. Toader sin Istrati 15. Tanasă Cujbă (numi le său Matasachi Cujocu) 16. lordachi sin Istrati 17. Vasili sin Arhiri 18. Simion a Pachitii 19. Lupu Ursachi (bulubaş) 20. Macsim Bădărău 21. Grigori Bădălău 22. lordachi sin Ursachi 23. Matei sin Ioan Ursachi 24. Neculai Bădărău 25. Ioan Peiul 26. Stan Bădărău 27. Gheorghii a Ilincăi Enciuleiu 28. Ioan sin Ioan a lui Buză Bălăban 29. Costachi brat lui 30. Ioan sin Gheorghii Pitul
Piste tot t!"eizăci. //
97 http://www.iini-minorities.ro Lingurarii ce n-au venit să să aşăză pe moşie Hudeştii Mari, ţin(utul( Dorohoiului, din acei disrobiţi însămnaţi prin lista împărtăşită pe lângă adresul Nazâriei din 3 sept(em]v(rie 1]841 no. 1486, cu arătare unde anume si'iaflă şi cu câţi bani sunt datori pe lucru la Hudeşti
Datorie pc lucru la Hudeştii din banii ci au luat Nr. Numele şi porecla banii pc săcire la paini praşila la acest lucru Observaţie albă cartofle după tocmeală fălci prăj . fălci prăj . lei par. La Feredienii Tin[utul] 1. Grigorii sin Istrati - 60 - - 16 20 Boto�anii din lista na.zărului 2. Vasilisin Pintiliu Cojocu în lista Gheorghii sin Samson Vasilachi 31 62 '/, 1 - 779 7 nazirului nu sunt, iar banii au 1 uat pe 1 ucru cu zapisă şi fără zapis de la bulubaş Ni că Tănăsucă La Cornul lui Sărban Tin[utul] 1. Gheorghie sin Onufrci Cojoc Boto�anii 2. Iordachi brat Istrati - 40 - - 10 - din lista 3. Toader Ursachi Cojoc, el şi nazirului Mâzăl La Oroftiani Tin[utul] 1. Gavril Negruţ mort, iar fimeia ------Dorohoiului 1 u i fără agi utori u din lista 2. David a Manoloaei ------naziriului 3. Leonachi sin Toader a Bunii - - - - 6 - dator din salahorie La Bogzoaia Tin[utul] 1. Costantin Cojocu ------Dorohoiului 2. Tănasă sin Toader Onilă 2 40 - - 55 - 3. Pavălu a Ursănoaei - 60 - - 16 20 şi lli Vasilioliu 4. Ioan sin Gavril Bănţul 1 31 - 16 49 Il 5. Gheorghii Dănilă 2 40 - - 55 - La Săli�te �i Pârâul Glodului Tin[utul] 1. Ursachi Cojocu 8 14 - 34 214 18 Sucevii 2. Simion Banrău 1 37 - 8 41 7 3. Anghel Băirel cu fiulsău Niţă 1 12 - 22 47 12 4. Vasili Şălariu 1 48 y, - 18 53 13 5. Ioan sin Toader Urechi cu Gavril Urechi 5 46 - - 122 26 6. Toader Ciorce 1 60 - - 38 20 7. Vasili Crăciur cu Aniţa Peioaia 2 20 - 9 124 25 din lista 8. Grigori a Ursănoaiei 1 - - - 22 - nazirului
98 http://www.iini-minorities.ro 9. Nechita a Mariei 1 60 - - 3R 20 10. Miron Peiu - 27 - 10 17 39 Il. Toader sin Aniţa văduva 1 72 - 18 59 24 12. Coste Băirel 2 48 - 20 77 15 13. Ili Dobaiu 1 46 - - 34 26 14. lordachi Şăndre cu Grigoraş bătrânu 1 20 - - 27 20 15. Ioan a Ursănoaiei 1 46 - - 34 46 16. Costantin Dăila cu fiiulsău Dumitru - 20 - - 50 20 17. Cozma sin Costachi Suriu ------18. Alecsiu a Căproaei - 60 - - 16 20 la Probota 19. Gavril Băirel ------La Dămienesti Tin[utul] 1. Pavăl a Daniţii 2 40 - - 55 - Romanului 2. Ghiţă Jnaisă 1 40 - - 33 - din lista nazirului La Horlăceni Tin[utul] 1. Yasili sin Andrei ------Dorohoiului La M[ănăsti]rea Yorona 1. Marin burlacu (numile lui 5 - - - 116 - Călugări! Toder) Incarcati de 2 ori 1. Manoli lui Toader a Bunui ------îi zic şi Leonachi (la Oroftiana) 2. Jacosi Balaban ------îi zic şi Buză Balaban (la Hudeştii) Lipsăsc cu totul 1. Arhire Cojoc ------fu git, unde nu să ştie 2. Stoica Bale ------mort la Galaţi. fără clironomi Piste tot 87 10 2 75 bi67 29
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 82, f. 51, 52, 53-53v.
101
1842 aprilie 6
Moldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuirii. Adresă privitoare la scăderea din tabla dajnicilor a 29 de fa milii de robi lingurari ai statului, În urma Încheierii unui contract pentru statornicirea lor pe moşia Pârteşti, din ţinutul Vasluiului, a lui Nicolae (Necolache) Suţu.
http://www.iini-minorities.ro 99 Priimit [1842] apr[ilie] 7 No. 178 Visteria Prinţipatului Moldovei Secţi al 2-le No. 2325 Anul 1842 luna apr[ilie] 6 Iaşii
Cătră Nazăria robilor ocârrnuirii
Du[misa]le caminar Neculai lstrate prin raport cu no. 24 încunoştinţazi pe Vist[ierie] că de cătră acea Nazârie cu adresul supt no. 351 i s-au înpărtăşit zapisul încredinţat de dânsa supt no. 97 de alcătuire încheietă cu no. 29 fam ilii lingurari robi a ocârrnuirii cu luminarea sa bezăde Necolache Suţu, proprietariul moşii Pârteştii de la ţin[utul] Vasluiului, pentru statornicirea lor pe ace moşie după cuprindere[a] Reglementu lui. Deci, încuviinţându-se aciastă a lor statornicire potrivit cuprinderii anaforalii Vist[ieriei] din trecutul an [ 1 ]841 supt no. 6564, înnalt înpărtăşită şi Nazârii în copie pe lângă adresul cu no. 6945, cu cinste face cunoscut Nazârii că pe acest temeiu de la următoriul cifert al 2-le să scadă din tabla dajnicilor pe acei 29 familii dajnice însămnaţi prin zapisul întărit de ia supt no. 97.
Pentru dumn[ealui] vei vist[ier], ...... [semnătură indescifrabilă] D[umnealui] v[el] spatar, ...... [semnătură indescifrabilă] Pentru şef secţii, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Să să regularisască acea scădere din liudele Nazârii, făcându-să cunoscut şi sameşului cu însămnare de numele acistora. [nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 82, f. 89.
102
1842 aprilie 6 Mo ldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuirii. Adresă privitoare la scăderea din tabla dajnicilor a 18 robi lingurari ai statului, în urma încheierii unui contract pentru statornicirea lor pe moşia Şăndrenii, din ţinutul Vaslui, a spătarului lordachi Gane.
100 http://www.iini-minorities.ro Priimit [1842] apr[ilie] 7 No. 177 Visteria Prinţipatuiui Moldovei Secţi al 2-le No. 2332 Anul 1842 luna apr[ilie] 6 zile Iaşii
Nazării robilor ocânnuirii
Dum[nea]lui căminar Neculai Istrati, prin raport cu no. 26, încunoştiinţază pe Vist[erie] că de cătră ace Nazării cu adres supt no. 352 i s-au înpăt1ăşit zapisul încredinţat de dânsa supt no. 96 de alcătuire închietă cu no. de 18 lingurari robi a ocânnuirii cu dum[nea]lui spatar lordachi Gane, proprietarul moşii Şăndrenii de la ţin[utul] Vasluiu, pentru statomicire lor pe ace moşie după cuprindere Reglementului. Deci, încuviinţându-se aciasta a lor statornicire potrivit cu cuprindire anaforalii Vist[ieriei] din trecutul an 1841 supt no. 6564, înnalt încuviinţată şi înpărtăşită Nazării pe lângă adresul cu no. 6945, cu cinsti i să faci cunoscut că pe acest temeiu de la unnătoriul cifert al 2-le să scadă din tabla dajnicilor pe acii 18 liude lingurari însămnaţi prin zapisul întărit de ia supt no. 96.
Vei vist[ier], N. Suţu [m.p.] Pentru şef secţii, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Să să regularisască scădere din liud[ele] celei Nazarii, făcându-să cunoscut şi ocolaşului cu însămnare de numele acistora. [Notă:] Cercetat.
ANSJ Iaşi, fond Nazâria ţiganilor, dosar 82, f. 88.
103
1842 iunie 3 Ţara Românească. Gheorghe Florescu către prinţesa Elisaveta Suţu, soacra sa. Adevereşte că a primit trei ţigani, prin intermediul marelui logofăt Constantin Suţu.
Radu ţiganu sin Costandin pâslaru cu nevasta lui Mariia şi fratele său, Tudor sin Costandin pâslaru ţiganu, care au numit. şi care mi s-au dat miie de luminaţiia
101 http://www.iini-minorities.ro sa, prinţesa Elisaveta Suţu, soacra mea, i-am pnnmt acum pă câteştrei, pnn dumnealui marele logofăt Costandin Suţu, cumnatu mi ieu. Şi spre a fi ştiut, am dat acesta supt a mea iscălitură.
Gheorghe Florescul [m.p.]
1842 iunie 3, Bucureşti
ANIC, colecţia Emil Vârtosu, pachet I/988.
104
1842 iulie 12 Ţara Românească. Ioan Bâcleşanu către Elena Glogoveanca. Anunţă de pânza subţire şi de cea groasă pe care i le trimite prin Maria, fa ta de ţigan, aşteptând porunca stăpânei pentru urzeala altei pânze, pe care urmează s-o ţeasă ţigăncile.
Cu multă plecăciune, închinându-mă, sărut cinstită şi stăpânească mâna dumneavoastră coconiţă
Cinstită şi stăpânească scriisoarea dumneavoastră din 6 ale curgăto[a]rei, am priimit-o şi pentru cele ce mi să poruncesc le voi urma întocmai. Mariia, fata de ţigan, plecat să triimite cu aceasta într-adins precum asemenea şi to[a]te pânzăturile, atât cele supţiri, cât şi cele de gro[a]să iarăşi să triimiseră în număru trămbelor ce mai gios să însemnează. Coconiţă, dumneavostră îm[i] porunciţi ca bumbacu triimis să să răsucească, apoi ţigăncile mi-au zis că dacă odată urzeala este de tors, băteala de bumbac nu urmează a fi răsucită. Apoi dumneavoastră cum veţi socoti că este bine, aşa mi să va porunci de urmare. Şi sânt al dumneavoastră plecată supusă slugă,
Ioan Bâcleşanu
1842 iulii 12
Pânze: 4 pânze supţiri 2 de gro[a]să
ANSJ Dolj, colecţia Documente, pachet XVII/17.
102 http://www.iini-minorities.ro 105
1842 octombrie 31 Ţara Românească. Vornicia Temniţe/ar către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la fu ga unor robi ai statului, iniţial pe moşia Cocorăşti, judeţul Prahova, ap oi în Moldova. Se cer demersuri pe lângă autorităţile moldovene pentru găsirea şi înapoierea lor.
Primit noemv[rie] 2 [1842] No. 1676
Cinstitului Departament din Lăuntru Vornicia Temniţelor
În urma răspunsului acelui ci[nstit] Departament cu no. [loc liber] ce i s-au întors acestei Vomicii la adresul ei cu no. [loc liber], prin care i s-au făcutcunoscut dosirea dajnicilor statorniciţi pe propietatea Cocorăşti din judeţul Prahova a d[umnea]lui marelui ban Mihail Ghica, primiindu-se acum de isnoavă raport din partea suptcârmuitorului ei supt no. 324 că, luându-se după numiţii dajnici până în malul Siretului despre Moldovia, alt nimic n-au putut descoperi decât că au trecut dincolo într-acel principat, făcându-se nevăzuţi. Apoi fiindcă Vornicia după aşa sârguinţi, neputându-se odihni pentru aceasta a lor înpotrivă urmare, de a nu se face pildă şi celorlalţi ca după reaua lor nărăvire să li se nălucească îndemnări precugetate la un asemenea sfârşit, ca cu aceasta să poată aduce cu puţină poticnire fo losului statului, de aceea nu lipseşte cu cinste a face cunoscut ci[nstitului] Departament ca potrivit cu alăturata listă de numele fieştecăruia, să se fa că cele de cuviinţă de a se înţelege cu autoritatea numitului principat spre dovedirea şi întoarcerea lor. Iar de unnarea ce se va face întru-aceasta se va înpărtăşi şi Vomiciei un răspuns.
Şeful vorniciei, ...... [semnătură indescifrabilă]
Anu\ 1842 Luna octomvr[ ie] 3 1 No. 1676
ANIC, fond Ministerul ':le Interne - Diviziunea administrativă, dosar 22/1842, f. 1.
106
1842 noiembrie 11 Mo ldova. Robii lingurari ai statului către Nazâria robilor ocârmu1r11. Jalbă prin care cer să le fie întărit zapisul dat de ei beizadelei Iorgu Sturza, de
103 http://www.iini-minorities.ro stabilire a condiţiilor în care rămân aşezaţi pe moşia acestuia, Rădeni, din ţinutul Neamţ. Jalba este Însoţită de o copie a zapisului şi de Împuternicirea dată de lingurari alesului lor, Vasăli Bergău, de a-i reprezenta în fa ţa autorităţilor.
Priimită 13 noemvr[ie] 1842 No. 897
Cătră cinstita Nazârie a robilor ocârmuirii De la lingurarii robi a ocârmuirii, petrecători din vechime pe moşia Rădenii din ţinut[uiJ Niamţului, a luminăriei sale beizade Iorgu Sturza Jalobă
Plecat rugăm noi, trimişii din partia cetaşilor noştri, ca să binevoiască cinstita Nazârie a întări alăturatul aice zapis ce dăm luminărei sale de a noastră bunăvoie pe a căruia moşie sân tem şi de multă vreme statomiciţi. 1842 noemvr[ie] 11 zile
Vasăli Bergău i Niţă Botec
[Rezoluţie:] Masa II-le. Să să încredinţăze alăturatul zapis pe fo rmă ...... [semnătură indescifrabilă]
[Notă marginală:] S-au încredinţat la no. 140. //
Copie Zapis
Noi mai gios iscăliţii lingurari a ocârmuirii facem cunoscut prin acest adivărat al nostru zapis că aşa precum voinţa înnaltii ocârmuiri publicarisită prin foe sătească cu no. [loc liber] este că pentru totdiauna să să statomiciască lăcuinţa noastră la un locu, undi adică noi am găsi mai de fo losu, şi să fa cim şi învoeli cu proprietariul acelor moşii, despre chipul alcătuirii lăcuinţei noastre pi aceste moşii, noi, cari di mult sântem statorniciţi pi moşie luminăţiei sali beizade Iorgu Sturza, am făcut acest zapis di alcătuiri prin cari să arată că luminarea sa are a ne da locu pentru locuinţăle noastre şi locu de hrană în ţarină, precum şi uscături din pădurea luminării sale fără plată; pi lângă aceasta ni va da din pădurea luminării sale acum o dată spre facere di meremeturi casălor noa:.:tre lemnul trebuincios din pădure luminării sale. Iar noi ni îndatorim ca pen:ru locul ci ni să va da după puteria fieşticărue, precum şi r.1ai înnainti au urmat, să lucrăm pi atata praşilă precum şi în săcere, precum şi de va ave trebuinţă luminaria sa de lt:crare la pământ, noi să stăm datori a sări cu toţii şi a faci lucrul cerut în vreme, pentru a nu să pricinui pagubă, pentru cari ni să va plăti dupi'\. preţul ce să va politiri şi dar spre a să păzi. //
104 http://www.iini-minorities.ro Vechilime
Prin care înputernicim pe Vasăli Bergău, unul dintre noi lingurarii ocânnuirii, ca să meargă pe la toati locurile cuviincioase şi [să] stăruească spre a întări zapisul de alcătuiri ci am dat !uminării sale beizade Iorgu Sturza pentru statornicirea noastră pe moşiea Iuminării sale. Şi spre a fi puternică această vechilime puind numile şi degitile noastre pe sămnul sfintei cruci, am rugat şi pe privighitoriul nostru de au încredinţat.
[înaintea fiecărui nume este câte o amprentă digitală] + Eu, Ion Bacrău ce-i zic şi Bacron + Eu, Răducanu Gurin + Eu, Vasili sin Niţă Negru + Eu, Gheorghi sin Ion Bacrău ce-i zic şi Bacron + Eu, Dumitru Rotariu + Eu, Iordachi a Pachiloai cu Ion sin Bacrău + Eu, Niţă sin Costantin Botec + Eu, Lupu Urâtu + Eu, Niţă Birgău + Eu, Gligori Mafteiu + Eu, Balica sin Toader Ivan ce-i zic şi Gligori Bole + Eu, Negru sin Toader Bacrău ce-i zice şi Negruş +Eu, Vasili Bergău +Eu, Dumitraşcu sin Costantin Ivan cu Vasili Cotac +Eu, Gheorghi a Sofronoaii ce-i zic şi Gurin + Eu, Leonti Luţu + Eu, Zaharie sin Toader Bacrău ce-i zic şi Rotariu + Eu, Ion Guluţi ce-i zic şi Oance Luţu + Eu, Ilii sin Toma + Eu, Stoica lvan cu fi iul său Gheorghi ce-i zic celui întâi şi sin Toader lvan // + Eu, Toader Bergău +Eu, Ion Goilă + Eu, Ştefan Bărgău + Eu, Nechita Bărgău + Eu, Toader sin Costantin Urâtu ce-i zic şi Toader Urâtu +Eu, Vasili Bărgău + Eu, Ursu sir:Toader Rotariu + Eu, Vasili Cojac Ocolaş de Cârligătură
Toţi lingurarii de mai sus iscăliţi fa ţă vinind şi arătând că vichilime de sus este făcută cu a lor bună primire şi după rugăminte făcută de ei spre a li să încredinţa, li s-au încredinţat cu iscălitură şi pecete. Costachi Iordan
105 http://www.iini-minorities.ro No. 96 1842 noemvri 14 zăli
[Legenda peceţii:] Ocolul lingurarilor Cârligătureii 1842
ANSJ, fond Nazâria ţiganilor, dosar 82, f. 181, 182, 183-183v.
107
1843 fe bruarie 11 Mo ldova. Nazâric robilor ocârmuirii către Vistierie. Adresă prin care se cere luarea măsurilor necesare pentru strângerea banilor birului de la ţiganii statului afl aţi sub ascultarea ocolaşului de Vaslui.
Năzăria robilor cârmuirii No. 259 1 84 3 fevr[ua �·ie] 1 1
Cinstitei Visterii a Principatului
Spre diplina lămurire de înprigiurările ce aduc Nazâriei pedică întru împlinirea banilor haznalei di pi la robii cârmuirii, să alăturează pi lângă aceasta copie de pe raportul ocolaşului de Vaslui sub no. 615 şi să pofteşte pe cinstita Visterie a pune la cale pricum va socoti de cuviinţă otărârile acestor dispoziţii, ca să nu fie Nazâria învinovăţită la întârzierea răspândirii banilor ce s-ar pncmut cu aceste înpedecări.
[nesemnat]
ANSJ Iaşi, fond Năzăria ţiganilor, dosar 26, f. 46.
108
1843
106 http://www.iini-minorities.ro 1843 Priimit septemvrie 13
Cinstitei sfintii mănăstiri Mărgineni Robi din linia satului Grădişte, plecaţi
Cu lacrămi fierbinţi alergăm la mila sfinţii voastre că noi vedem că ne-am dărăpănat pe totu din pricina dumnealui arendaşu aceştii moşii, Grădiştea, unde ne aflăm cu lăcuinţa, pentru că nu n-este îndestul că ne supără la toate, ci şi pentru un pogonu de grâu, orzu sau ovăz, dupe ce ne îndatorează ca să le secerăm, să le şi legăm, ni să ţine în seamă numai un sfanţih pentru acel pogonu şi că nici un căpătâiu nu mai avem ca şi noi să ne mai căutăm de meşteşugu nostru cu care ne este hrana. Şi apoi noi de unde să mai răspundem dajdia şi alte cereri către stăpânire, când toată vara ne trecem numai în munca dumnealui? Pentru care cu fe rbinţeală să aduce la cunoştinţa sfinţi[ei] voastre ca să vă milostiviţi asupra copiilor noştri, căci vedem că nu mai putem căpăta nici pâinea cea pentru toate zilile, precum zicem mai sus. Şi rămâne aceasta la mila preasfinţiei voastre, cum Duhul Sfăntu vă va îndrepta asupră-ne, rămâind supuşi robi.
Eu, Stan Brate Eu, Necuiaiu Vechiu Eu, Sandu Malacu Eu, Stoica sin Iancu( Eu, Ion Zoiţa lăcuitori din linia satului Gradişte, jeluitori Eu, Strica Nica Costandin sin Iorgu Niţu Brate Eu, Ion sin Crangă Eu, Vlad Vechiu Eu, Niculaiu Gorlu, cu toţi ceilanţi lăcuitori.
[Rezoluţie:] Să să scoaţă copie şi să o triimiţă întru cercetare, cerând iar poru[ncă]. Septemvrie 13. [nesemnat]
ANIC, fond Mănăstirea Mărgineni, dosar 199, f. 5-Sv.
109
1843 septembrie 13 Moldova. Vistieria către Nazâria robilor ocârmuirii. Raport privitor la 25 de fa milii fugare de robi lingurari ai statului, care trebuiau statornicite pe moşia Strâmba din ţinutul Tutova, a banului Iancu /s traie, cu un an în urmă. Se cere
107 http://www.iini-minorities.ro trimiterea unor slujbaşi, care sa-t găsească pe ţigani, să îi statornicească pe respectiva moşie şi să le incaseze birul.
Primit [1843] sept[embrie]l4 Visteria Principatului Moldovei Secţia a II-a No. 683 1 13 sept[embrie] 1843 Massa al 2-lea
Către Nazâria robilor cârmuirii
Isprăvnicia ţinutului Tutova care au fo st poroncită de a încărca în dare de la următorul cifert al 3-lea un no. de 25 de familii lingurari, robi ai ocârmuirii care s-au statornicit pe temeiul aşezământului pe moşia Strâmba a dumnealui banului Iancu Istrate, cunoscuţi Nazâriei cu adresa no. 3026 din trecutul an 1842, prin raportul cu no. 9686, face cunoscut Visteriei că vrând a pune în lucrare înplinirea banilor birului de la dânşii nu ar fi putut, din pricină că nici unul dintre aceştia nu s-ar fi statornicit încă pe aceea moşie, mijlocind a nu fi încărcată cu birul acestora. Deci fiindcă Visteria după alcătuirea săvârşită între aceştia cu dumnealui banu Istrate, regularisindu-le statornicia pe moşia Strâmba, unde au fost datori de a se statornici şi pe temeiul aşezământului reglementat s-au scăzut din dare în curgerea unui an şi de vreme ce ei nu s-au aşezat încă pe pomenita moşie, pofteşte pe Nazârie ca îndată să rânduiască pe ocolaşi de ţigani ca să cerceteze pe la ce locuri anume se află aceştia // ţigani acum şi să înplinească de la dânşii dările ce în trecutul anu de când s-au scăzut şi să le trimită la Visterie spre a să vărsa în hazna şi apoi fiindcă ia prin tabelele Visteriei sunt regularisiţi în rânduiala locuitorilor satelor va pune la cale prin zapcii ei a-i aduna de pe oriunde s-ar fi aflând şi să-i ducă la pomenita moşie spre a-i statornici, de unde luând adeverinţă de la proprietarul moşiei o va cerceta spre regularisire .
...... [semnătură indescifrabilă] Pentru ş�f secsie, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Pctrivit a�esteia să va poronci ocolaşului ca să meargă să-şi urmeze înplinirea banilor dajdiei pi un întreg anu de la vremea ce s-ar fi scris din tablele Năzăriei. Şi ca apoi pi toţi în bună pace să-i rădice şi să-i încredinţezi cu adevărat proprietarului ca adevăraţi robi şi cu banii arătaţi cu trebuinţa Năzăriei. Iar ocolaşul va mai grăbi aducerea întru înplinirea acelei porunci, căci ca la dinpotrivă va fi el răspunzător.
ANSJ Iaşi, fond Năzăria ţiganilor, dosar 26, f. 297-297v.
108 http://www.iini-minorities.ro 110
1844 martie 30
Ţara Românească. Robii mănăstirii Mă rgineni către mănăstirea Mărgineni. Jalbă privitoare la abuzurile lui Gheorghe Mavrodin, arendaşul moşiei pe care sunt statorniciţi. (D osar împreună cu dac. 108 şi dac. 113.)
Priimit 1844 iunie 24 No. 350
Sfântii mănăstiri Mărginenii
Noi robi[i], facem cunoscut sfântei mănăstiri pentru dumnealui jupânu Gheorghe Mavrodinu, ce ne-au fostu areândaşu în trei ani de zile, la leat 1840 şi pă leat 1841 şi pă leat 1842, ne-au luotu erbărit pă câte vite am avut noi, de toată vita câte trei lei, care dumnealui acestu arendaşu ce mai susu să arată pentru banii erbăritului ne-au adusu şi pă suptuocârmuitoru de i-am plătit şi ne-au şi bătut, dar cu plângere jeluitu sfântei mănăstiri ca să facă milă şi pentru noi, a ne deşface pentru aceşti bani, că, care am mai rămasu câte ceva, vedem că nu ni să cere, iar şi pentru stufu de pă baltă alţii din ţigani au tăiatu şi alţii n-au tăiatu nicionu fe l şi ne-au luat peste toţi câte patru lei dijmă. 1844 martie 30
Iarăşi pentru dumnealui părintele care au venit cu sforâtu moşiilor, ne-au luat douăzeci de ţig'inide amu făcut moşoroi, de am moîncitu o săptămână şi nu ni s-au prinsu nicăieri. Şi am cheltuitu şi cinci zeci de lei, toţi ţiganii ce am fo stu în muoncă.
Plecată jalbă, Eu, Simionu Eu, Ştefanu vătafu Eu, Radu Gândacu Eu, Ene ţiganu Eu, Ion Marim1
[Rezoluţie:] 1844 iunie 26. Să se poruncească zapciului să meargă şi să cerceteze, de unde luând dovezi vrednice de credinţă şi cu socoteală de suma ce se adună, să le aducă cu rapcrt la mănăstire.
ANIC, fond Mănăstirea Mărgineni, dosar 199, f. 9.
109 http://www.iini-minorities.ro 111
1844
Copie
Cătră Înnaltul Sfat Ocârrnuitoriu[al] Prinţipatu[lui] Moldavii Comisul Dimitrie Balica
Obosit de cruda învăluire a răului mieu noroc, prigonit de soartă, părăsit de lume, acum cursu de noă ani în străin pământ, cu toată a me familie mă afluaruncat ca de un precumplit himer pe înnalta stâncă a primejdiei, privind în toată secunta peiria me în totul, şi ca un ameţit de un greu somnu ca-ntr-o uimire mă luptam cu neînţăles şi înspăimatiea fandazmă a împregiurărilor mele, când deodată străbătând şi în auzul mieu nejiluita în multe trecute viacuri organisăria a iubitii meli naţii în urrnătoriul viacu cu dezrobirea ţăganilor mănăstireşti şi domneşti, ce de cătră crudă întrebuinţare să înrădăcinasă în socotinţăle muritorilor, că s-ar fi cuvenit unui niam ca acesta a petrece supt juguirea robiei pentru totdiauna o asămine fa ptă c-aciasta lucrată prin mânile unor patrioţi şi întărită de un domn pre măreţ, nu numai că au pornit glasul popoarilor lumii a-i binecuvânta prin cele mai vii laude, dar apoi şi pre mine nenorocitul, deşteptându-mă din .... [cuvânt indescifrabil] ticăloasei mele stări, am săltat cu sufletul, am zbierat cu inima de bucurie văzând iubita me patrie plecată cătră dezrobiria omenirei şi în ce mai departe priivire a libertăţii şi fierbând sângele prin a mele vine de un // entuziasmu patrioticescu, măcar deşi sânt împovărat cu o gre fa milie şi în străinătate petrecând prin lăcrămoasă cugetări, mi am propus cum că nu robiria ce voi păstra unui mic număr de suflete ce soarta lor mi-au înrădăcinat mii, vreun mare avantaj nu voi ave, ba încă mai mult voi crede că glasurile mulţămirii din parte-le pentru a lor slobozănie ce-l vor înnălţa în ce înnainte a lor vieţuire vor străbate şi pără la înnaltul scaun a[l] Dumnezeirei, care poate că şăd, :xe mine mă va fo losi umilind pre ziditoriul mieu spre a-m urma greşalile t!nereţălor mele şi a mă scăpa de greul jugului al nevoii întru care astăzi mă găsescu, întumâildu-mă iarăşi multdoritii Moldovă, unde am petrecut fe ricit şi unde astăzi să zbuc:�1mă şi o crudă fiicăa me prin casăle străinatăţii, depărtată de braţăle părinteşti. Eu, întru unire cu giosiscăiita me soţie, prin ce mai respectivă supunere, prin aciasta aducând în ştiinţa nal:ji mele patriotică cărmuire numele robilor mii cii am în Moldova, cu anumită arătare de locurile pe unde ei anume să află petrecând: Tanasă sin Iftime cu meşteşugul bucătării şi vezetiu, să află în târgui Dorohoiului slujind la dum[•1ea]lui Anton Bernafschii; Ion sân Cârlanu, cu meşteşugul bucătar şi scripcaru, fugind la anul 1831 de la Târgui Frumos, acum să află în târgui Petrii,
110 http://www.iini-minorities.ro la un paharnicMerişăscu; Marie fata lui Toader Negru, iarăşi de la 1830 fu gită din Eşi, fi ind nemăritată, la satul Bivolarii a boerului hat[man] Iorgu Ghica, unde-i şi acum şi să află măritată; Apostol bratu Tanasă, ci să află la satul Poeneştii, // ţinutul Vasluiului, la căminar Iordachi Străjăscu; îi dezrobim dându-le pentru totdiauna slobozănie şi să să scrie între lăcuitorii birnici, ca nişte slobode fe ţă de robie şi în veci, pentru totdeauna ei nu să vor mai pute numi ai mei robi şi nici a urmaşilor noştri, ci lăcuitori slobozi. Spre ştiinţa de priimiria aceştii şi punere în lucrare, plecat mă rog a priimi răspunsul Înnaltului Sfat.
(Iscăliţi:) Dimitrie Balica comis, Alecsandra Balica născută Andrieşu
Pentru întocmai, stolnacialnic, ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Iaşi, fond Vistieria Moldovei, dosar 85/1844, f. 3-3v, 4.
112
1844 iunie 21 Mo ldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Adresă referitoare la dezrobirea ţiganilor comisului Dimitrie Balica. (D osar împreună cu doc. 111 şi dac. 114.)
Priimit [1844] iunie 21 No. 4352
Secretariatul de Stat al Prinţipatului Moldovei Secţia II No. 1331 În 21 a lunei iunie anul 1844 Iaşi
Departamentului de Finans
Înfăţoşându-se Sfatului Cârmuitoriu alăturata în copie jalobă a d-sale comisului Dimitrie Balica ce înpreună cu soţia sa Alecsandra dau slobozenie din robie a ţiganilor ce ar fi având în Moldova, însămnaţi în ace jalobă, s-au făcut d[omnii]lor sale c��·,enita wulţămire din partea Sfatului, iar prin aceasta cu cinste se recomendueşte a·du! Derartall'!�nt ca să bine voiască a pune la cale cele de cuviinţă pentru aş�_zarea diz:-obiţilor în cuvenitul clas al oamenilor slobozi, dându-să şi cuviincioasăle bileturi la mâna fieştecăruepentru a lor dizrobire.
1 1 1 http://www.iini-minorities.ro Secretariul Statului şi cavaleriu, A. Balş [m.p.] Şeful secţiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Secţia 2-le spre urmare. Să să scrie isprăv[niciei] respective ca să cercetezi şi, aflându-i, să le fa că cunoscut de aceasta şi la vremea hotărâtă de aşăzământ să vor şi regularisi cu darea în rânduiala celorlalţi lăcuitori [ai] Moldovei, îngrijindu-să înse isprăvnicia ca să aibă priveghere a nu să supăra întrucât de puţin de cătră nimeni, avându-i supt a sa ocrotire.
ANSJ Iaşi, fond Vistieria Moldovei, dosar 85/1844, f. 1.
113
1844
Ţara Românească. Robii mănăstirii Mărgineni către mănăstirea Mărgineni. Jalbă privitoare la abuzurile lui Gheorghe Mavrodin, arendaşul moşiei Grădiştea, pe care sunt statorniciţi. (D osar Împreună cu doc. 108 şi doc. 1 10.)
Priimit 1844 iunie 24 No. 349
Către sfânta mănăstire Mărgineni Plecată jalbă
Cu fierbinţi lacrămi jeluim sfinţi[i] mănăstiri, noi, robi ai sfinţi[i] mănăstiri de la sat Grădiştea, pentru dumnealui, jupânu Gheorghe Mavrodinu, arăndaşu moşiei acestui sat, cându pă vreme de vară lom locu pentru arătură, nu ne dă, nici pentru cositu nu ne dă să ne hrănim dobitoacele, însă dumnealui ne ia pă noi la lucru cându vrea, cu voie, fără voie, înc-ai dacă ne-aru prinde ceva să ne mai scază dintr-a noastră datorie a pământului i a birului, tot nu am cunoaşte şi noi, dar dumnealui, după [ce] îi lucrăm cât vrea apoi bani de biru şi de clacă [î]i dăm toţi, fără să ne ţii lucrarea noastră în seamă ceva. Cu toate aceste, ne-am apucat de am dat şi erbărit, de vită câte un şfanţu şi locu de păşune nu ne dă după cuviinţă. Între care păţim o mare greutate despre acestu arendaşu şi năpăstuiri. De aceea, noi robii sfinţi[i] mănăsti[ri], plecaţi cădem către sfânta mănăstire de a să milostivi asupra noastră, că numai putem răbda atâta greutate. Dar când, pă vreme cându eram la treieru în venirea dumnealui domnu Spirea orânduitu de la sfânta mănăstire, de au scrisu robi[i] sfinti[i] mănăstiri, ne-au apucat de am dat de familie câte o jumătate de şfanţu, pentre se, noi nu ştim.
112 http://www.iini-minorities.ro Şi sântem plecaţi supuşi, robi [i] sfinti[i] mănăstiri: Eu Marinu sin Iancu Eu Ivanu Malacu Eu Iordache sin Cloşcă Eu Stanu Brate Eu Vişanu Iordache Eu Lazăru Gurlea Eu Stanu Iancu Eu Stoica Iancu Eu Şărban Cloşcă Eu Voicu Cloşcă Eu Necula Malacu Eu Costand in Guriea Eu Samoilă Fănică Şi cu toţi ceilanţi lăcuitori robi
[Rezoluţie:] 1844 iunie 26. Să se dea în cercetarea zapciului, iarăşi ca şi ceilanţi. [nesemnat]
1844 iunie 28 No. 394
Către Spiru, zapciu a patru vătăşii ţigani
Văzând dumneata cea în dos aceştia în copie dupe cea în original jalba liniaţi1or ţigani de la Gradişte ce au dat mănăstirii şi din a căria coprindere îndestulându-te, să scriie dumitale ca să mergi la însemnata linie şi unde tăcând cercetare cu de-amăruntu tuturor pricinilor expuse într-însa să raportuieşti mănăstirii cu desluşire.
[nesemnat]
ANIC, fond Mănăstirea Mărginer.i,dosar 199, f. 7-7v.
114
1844 iunie 26
Moldova. Departamentul de Finanţe că:re ocârmuirile ţinuturilor Dorohoi, Neamţ şi Vaslui. Circulară referitoare la dezrobirea ţiganilor comisului Dimitrie Balica. (Dosar împreună cu dac. 111 şi dac. 112.)
113 http://www.iini-minorities.ro [Concept:] 1844 iuni[e] 26 Trim[is] la Dorohoiu no. 4802 Niamţu no. 4803 Vasluiu no. 4804
Secritariatul de Stat prin adres cu nr. 1331 înpărtăşăşti-vi în [cuvânt tăiat] copie de pe jaluba ce au dat cătră Sfatul Cârmuitoriu dum[nea]lui comis Dimitrie Balica. Pentru buna sa plecare de voie au fo st îndemnat de au slobozit din robie [cuvânt tăiat] pe câţiva ţigani robi a dumisale [rânduri tăiate] ce îi are lăcuind în acest prinţipat Moldova, mijlocind a să face cuvenita punere la caii dupi aşezământ. [cuvinte tăiate] // Fiindcă şi la ţinutul acele să aflăînsămnaţi în dosul aceştii, [rânduri tăiate] să scrii acelei isprăvnicii ca să cercetezi şi, atlându-i, să le facă cunoscut de aceasta şi la vremea hotărâtă dă aşăzământ să va aşăza cu daria în rânduiala celor alţi lăcuitori moldoveni, îngijindu-se în isprăv[nicie] // ca să aibă priveghere a nu să supăra întrucât de puţin pe numiţii de cătră nimini, avându-se supt [a] ei ocrotire.
[Notă:] Dorohoi - Maria fată lui Toader Negure în sat[ul] Bivolari, a casăi răposat hat[manului] Iordachi Ghica, măritată; Dorohoi - Tănasi sin Eftimi, cu meşteşug bucătar şi veziteu, slujaşte în Dorohoi la d[umnealui] Bernaschii; Niamţ - Ioan sin Cârlan bucătar şi scripcar, slujeşte în T[ârgul] Piatra la d[umnea]lui pah[arnic] Merişăscu; Vaslui - Apost[ol] brat Tanasii, la sat Poeneştii dumi[sale] caminar Iordachi Strezăscu.
ANSJ Iaşi, fond Vistieria Moldovei, dosar 85/1844, f. 2-2v, 5.
115
1844 iulie 24 Moldova. Secretariatul de Stat către Departamentul din Lăuntru. Adresă privitoare la returnarea către cei păgubiţi a banilor birului, strâns şi pentru perioada dintre publi":arec! 1-:gii de emancipare a robilor mănăstireşti (m artie 1844) şi sfârşitul anului de la robii mănăstirii Fr umoasa slalorniciţi pe moşia Fâstâci. Lafe l se va proceda şi în cazulaltor reclamaţii de acest fe l.
114 http://www.iini-minorities.ro Secretariatul de Stat al Principatului Moldovei Secţia a II-a No. 1675 Anul 1844, luna iulie 24 zile, Iaşi
Către Departamentul din Lăuntru
Prin decretul cu no. 5256 al Domnului vei vist[ier] au adus la cunoştiinţa Sfatului că după cercetarea făcută în urmarea jalbelor ţiganilor dezrobiţi ai mănăstirii Frumoasa şezători pe moşia Fâstâci s-au descoperit că de la ei s-ar fi înplinit dajdie pe anul curgătoriu în suma de 973 lei, pe care ciauşul i-ar fi dat proistosului acelei mănăstiri, arhimandritul Chiril. Şi propune dumnealui vei vist[eroic] să le aducă la cunoştinţă, că aşa precum o aşa dajdie s-au înplinit până a nu se publica pravila pentru disrobirea ţiganilor, apoi, pentru analogon banilor ..... [cuvânt şters] vremi de la publicarisirea pravilei şi până la împlinirea anului, să se îndatorisească pe cuvioşia sa arhimandritul ca să-i întoarcă înapoi fo lositorilor şi această urmare să slujească de regulă obştească şi în alte asemenea reclamaţii ce s-ar ma1 IVI. Această socotinţă încuviinţându-se de Sfat, gios iscălitul cu cinste o împărtăşeşte acelui Departament spre cuvenita punere în lucrare.
Secretariul statului şi cavaleriu, A. Balş [m.p.] Şeful secţiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Potrivit cu încuviinţarea secretariatu lui, de socotinţa Visteriei să se scrie precuvioşiei sale. [ 1 ]844 iulie 25 ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Iaşi, fond Ministerul de Interne, dosar 4634, f. 1.
116
1845 martie 10 Ţara Românească. lanache Dănciulescu din Craiova către cumnatul său, Joniţă Pavel dil� Bucureşti. Scrisoare prin care îi comunică fuga ţiganului unui anume Vâlcănescu ş; îl Împuterniceşte din partea acestuia să îlprindă dacă îl vede şi, prin agie, să îl t;·:mită .. din stanţie în star.ţie"p ână la Craiova.
Cu frăţească dragoste, mă închin dumitale!
Cumnate loniţă, cel ce te iubeşte, de grabă te şi cercetează, precum şi eu. Ci, ca să cunosc şi din parte-ţi asemenea, să am vestire, fără pregetare şi tembelic, cumnate.
115 http://www.iini-minorities.ro Vâlcănescului i-au fugit ţiganu [pe] care prea bine îl cunoşti, mi s-au rugat amu din sufletca, văzându-1 să pui mâna pă el, prin ştirea hagii, iată şi vechilet. Şi dându-1 prin ştirea agii, pă de o parte vei scrie dumnealui a[gă]i, iar pă de alta vei cerca a da jalbă a să trimite din stanţie în stanţie până aici. Şi va plăti cheltuiala dă te vei îndeletnici, vei umbla, iar de nu, îţi vei căuta treaba. Şi sânt al dumitale dorit cumnat,
Ianache Dănciulescu [m.p.] Craiova
Cinstit şi mie dorit cumnat, dumnealui Ioniţă Pavel, la Sfântu Gheorghe, peste drum de prăvăliia Tomcii, lângă Bărăţiie, în prăvăliia frate-său, Costache Pavel, cirac Tomcii, cu frăţească drag[ost]e, la Bucureşti.
ANSJ Dolj, colecţia Documente, pachet LIX/21, f. 1-1v.
117
1845 aprilie 5 Moldova. 12 ţigani /ingurari dezrobiţi către Ep itropia Generală Sf Sp iridon din laşi. Jalbă privitoare la statornicirea lor la Buciumi, sălişte a moşiei Galbeni, ţinând de mănăstirea Precista din Roman. Este ataşată o copie după înţelegerea făcută cu hatmanul Alecu As/an, proprietarul moşiei, întărită de Nazâria robilor ocârmuirii.
Priimit [1845] apr[ilie] 18 No. 374
Cătră cinstita epitropii a Sfântului Spiridon D[o ]isprăzăci gospodari lingurari Jalbă
După obştf!ştili dispoziţii a ocârmuirii mărginitoare dispre robii statului a să statornici pi la sate şi !Jropietăţi, aşa precum noi de o învechită vreme ne găsim cu lăcuinţa pe moşii Precistii din Roman, anumi Buciumii, nu mai puţin şi acum am înnoit alcătuire cu dum[nea]lui posăsărul aciştii moşii a rămâne pentru totdiauna statorniciţi pe aciastă moşii, di pi care a ne fo los; cu pământul de hrană şi a lucra zilile boerescului întocmai ca cielanţi lăcuit::>ri, potrivit aşăzământului. De aceasta, în privire pravilii publicarisită prin care am capătat dizrobire, // ne rugăm plecaţi cinst[itei] ep1tropii ca să binevciască a înnainti cuviinciosa lucrare a fi cunoscuţi de statorniciţi, cu lăcuinţa pe acistă moşii şi :npreună cu lăcuitorii pământeni, după care a ne, fo lcsi şi cu driturile hărăzite de ocâr.P.uire şi a fi deopotrivă pământeni. 1845 apr[iliel 5
116 http://www.iini-minorities.ro Eu Toma Dima Eu Costachi Anătuţii Eu Ion Urăche Eu Timofte U răche Eu Vasile Donici Eu Toader Artene Eu Costachi Fodor Eu Artene Ion Eu Pătrachi Artene Eu Panaite sin Avram Eu Costandin a !rodii [numai Il nume]
[Pecetea satului, parţial ştearsă]
[Rezoluţie:] Prin adres cătri Vistierii să să fa că cunoscut a lor ceren di a să cunoaşte ca şi ceilanţi lăcuitori pe numita moşii a ospitalului. [semnat:] Ghica //
Copie
Adică noi, lăcuitorii lingurari ce ne aflăm în vichime statorniciţi pi această moşii Bucimii Pricistii cu lăcuinţa, astăzi ni-am alcătuit cu dum[nea]lui vichil dum[i]sale boeriului hat[man] Alecu Aslan întru acestaş chip: ca să lucrăm lucrul boerescului după aşăzământ, a fa ce numai giumătate di pont să lucrăm şi cinci zile să mai dăm din răsărita soarilui şi până în asfinţit, toţi gospodarii ci ne aflăm, ş"i dum[nea]lui să aibă a ne da locuri di hrană tot pi giumătate de pont; iară pentru săcire ne îndatorim a-i săcera pănea cu preţ hotărât, adică 16 lei şi [loc pătat] parale pi sută, să aibă a ne plăti dum[nea]lui şi 2 staboale făină lasută şi altă nimică, bez boeresc, cu îndatorire a nu ave voi a luoa bani pi muncă fără ştirea dumisale, când dum[nea]lui nu v-ar ave trebuinţă, atunce să fimsl obozi. Şi pentru că vom fi următori întocmai ne-am pus numite şi deştile, rugând şi pe dum[nea]lui privighetoriul di s-au întărit. 1844 oct[om]v[rie] 9
Eu Timofte Ureche; eu Costandin Anatuţii; Toma Dima; Ioan Vătuiu; Ioan Ureche; // eu Vasăle Doneci; Alicsandru Lungu; eu Avram Panaite; Costandin a !rodii; Pătrache Arsăne; Ioan Arsăne; Toader Artini; Costache Fodor; Sămion Ursache [aici apar 14 nume]
Privighitoriul ocolului Săretului de Gios Această alcătuire cuprinsă mai sus a numiţi lor lingurari a ...... [indesc.J fiind tăcută cu bună priimirea şi vroinţa lor şi a dumisale vichilului i a dumisale
117 http://www.iini-minorities.ro boeriului hatman Alecul Aslan, după c1nrea ci s-au făcut amândou părţile s-au încredinţat. Iscălit privighitoriul Pascal 1844 oct[om ]v[r ie] 9 No. 381 [Loc pentru pecete]
Naziria robilor ocârmuirii În urmarea încredinţării di mai sus, cum că aceasta alcătuire este făcută cu bună voi şi priimire iscăliţilor lingurari şi în temeiul ciririlor cuprinsă prin osăbită jalobă, să încredinţază şi di cătră Nazării cu iscăliturile i punirea peceţii postului. 1844 dec[em]v[rie] 15 Iscălit în lipsă, Beldiman Samiş, Istratf.!
[Loc pentru pecete]
Fi ind acesta întocmai cu origh inal[ ul]...... [semnătură indescifrabilă]
" ANSJ Iaşi, fond Epitropia Generală "Sf. Spiridon Iaşi, dosar 41/1831-1855, voi I, f. 64-64v, 65-65v.
118
1845 decembrie 6 Moldova. Departamentul Averilor Bisericeşti către Isprăvnicia ţinutului laşi. Adresă privitoare la actul de dezrobire a ţiganului Ioan Us catu şi a fa miliei sale, găsit la ţiganca Anastasia, ce trebuie Înapoiat celui În drept.
Primit [1845] dcc[embrie] 7
Departamentul A veri lor 8 isericeşti Către Isprăvnicia ţinutului Iaşi
Agia oraşului Iaşi prir_ raportul cu no. 17684 fa ce cunoscut că la o ţigancă anume An):}stasia, care de ciitre isprăvnicia ţinutului Tutova s-ar fi trimis la ea, au găsit actul de fa ţă sub no. 1556 dat pentru desrobire unui Ioan Uscatu şi fa miliei lui. Apoi, aşa precum numitul ţigan se află locuit în satul Sineşti din acel ţinut,
118 http://www.iini-minorities.ro Departamentul a hotărât pe lângă acest numerarisitul act să scrie acelei isprăvnicii, ca să-I dea cât mai curând numitului ţigan şi de unnare să raporturisească.
P. Balş [m.p.] Pentru şef secsiei, T. Dulcescu [m.p.]
6 dec[embrie] 1845 Secţia 1 No. 24 17
ANSJ Iaşi, fo nd Isprăvnicia ţinutului Iaşi, dosar 4659/1845, f. 53.
119
1847 septembrie 28
Ţara Româneascâ. Grigore Titeanu către epistatul 1. Cărpescu. Poruncă privind trimiterea a 800 ocale de mâlai pentru hrana muncitorilor ţigani de la moşia Greabănvl, judeţul Argeş.
Priimit [1847] septembrie 28 Moşia Grebinul Anul 1847 luna septemvrie 28 No. 428
Din porunca dumnealui coconului I.D.D. Grigore Titeanu
Tot pentru hrana muncitorilor ţigani de aici, veţi mai slobozi dumneavoastră încă opt sute ocă dă mălaiu după a căriia priimire aici vi să va răspunde după orânduială. Pentru dumnealui epistat 1. Cărpescu
ANIC, colecţia Emil Vârtosu, pachet I/994, f. 196.
120
1847 decembr;e 22 7"ara Ror!âneas::â. Poliţia ":aj:italei câtre domnitorul Gheorghe Bibescu. Raport cu privire la neînţelegerile dintre Mitropolie şi casa răposatului boier Cojocăreanu pe:�t.,.u nişte robi. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea cazului.
http://www.iini-minorities.ro 119 Prea Înnălţatului nostru Domn Stăpânitor a toată Ţara Românească Poliţia Capitalei Raport
Politiceasca judecătorie a llfovului sec[ţia] II prin adresul cu no. 4928 fa ce cunoscut poliţiei că prin hotărârea dată de dânsa între Iconomia sfintei Mitropolii şi casa răposatului Cojocăreanu pentru nişte ţigani, s-a osândit sfănta Mitropolie a întoarce casei răposatului Cojocărea!'u acei ţigani, care hotărâre după adresul ci[nstitei] Curţii Apelative civile secsia 1 şi Innaltului Măriei Voastre afis ar fi rămas întărită pentru neplată de taxă, cerând pomenita judecătorie ai se aduce hotărârea la îndeplinire cu s�tomicirea acelor ţigani în stăpânirea Cojocăreanului. Apoi fiindcă aceşti ţigani, Prea Innălţate Doamne, ca ai sfintei Mitropolii până acum s-au dezrobit şi sânt între dajnicii statului, poliţia neîndrăznind a aduce la îndeplinire cererea // judecătoriei cu care lucrare s-ar supune robiţii dajnici ai statului, ce acum sunt slobozi şi pe care Cojocăreanul nici până acum nu i-au avut în stăpânire, supune plecat la cunoştinţa Înnălţimii Voastre această împrejurare, spre aise da luminată poruncă de urmare.
Şeful poliţiei, Ioan :vtanu [m.p.]
No 12543 1847 dechem[brie] 22
[Rezoluţia:] Să se arate logofeţiei că ei au întărită această hotărâre. Iar dacă s-au întâmplat acea neînplinire se vor fa ce fo rme înainte de a înapoia aceşti ţigani supt a Visteriei îngrijire. Iar prin aceasta se face punere la cale. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 25-25v.
121
1848 iunie 8 Ţara Românească. Departamentul de Finanţe către domnitorul Gheorghe Bibescu. Raport privitor la actele de dezrobire a doi ţigani robi ai marelui ban Barbu Ştirbei. Se cer instrucţiuni pentru stabilirea statutului lor juridic.
Primit [1848] iunie 8 No. 919/196
Înnălţimii Sale Domn şi Stăpânitor a toată Ţara Românească, Gheorghe Dimitrie Bibescu v.v Departamentul Trebilor Finanţiale Raport
Ocârmuireajudeţului Ilfov pe lângă raporturile cu no. 1699 şi 3209 au trimis la Departament două acturi date din partea dumnealui marele ban Barbu Ştirbei şi a
120 http://www.iini-minorities.ro cucoanei dumisale, amândouă de la anul 1833 aprilie 30, prin care dăruieşte slobozirea la două fam ilii de ţigani ai dumnealor, anume Avram brat Fiţă şi Fiţă brat Avram, având acele înscrisuri următoarea cuprindere. Se dă această carte la mâna lui Fiţă brat Avram spre a fi de astăzi înainte slobod desăvârşit el cu Petca, nevasta lui cu copii[i] ce-i are acum şi câţi copii vor dobândi de acum înainte, aşadar vor fi slobozi în veci ei şi copii[i] din copii[i] lor, neputând nici odinioară a fi apucaţi de nimeni întru nimic, nici a se supune la vreo dare supt orice numire, având a plăti numai la biserica Sfintei Troiţe din Craiova pentru tac lii şi untdelemn câte o jumătate galben împărătesc o fa milie pe an, căci aceasta am tacut-o pentru pomenirea în veci a răposaţilor părinţilor noştri. Drept aceea s-au dat această carte la măna numiţi lor întărită chiar cu iscălitura şi pecetea noastră. Făcând întrebare Cârmuirii dacă aceste familii se pot socoti ca ţigani ai Bisericii şi a se prenumera între cei dezrobiţi, apoi Departamentul privind în acturile de slobozenie o condiţie de a nu se supăra în veci de nimeni întru nimic, nici a se supune la vreo dare supt orice numire, socotinţa de datorie a supune împrejurările la cunoştinţa Înnălţimii Voastre plecat, rugându-se a se da hotărârea ce veţi binevoi atât pentru alte asemenea înprejurări ce s-ar ivi în viitor.
Şeful Departamentului, C. Herescu [m.p.]
8 iunie 1848 No. 2405 Sec[sia] 1
[Rezoluţie:] Să-şi urmeze cu plata domneşti puneri la cale. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 40-40v.
122
1848 iunie 8
Ţara Românească. Departamenlul de Finanţe către domnitorul Gheorghe Bibescu. Raport cu privire la jalba ţiganilor fo şti robi ai mănăstirii Tismana, obligaţi să fa că salahorie la reparaţia măni'stirii, deşi sunt fierari de meserie, cu o plată necorespunzătoare. În plus, Departamentul Credinţei ar trebui să plălea.\·câ Vistieriei dojdia pentru ei, ceea ce nu s-e: Întâmplat, aj ungându-se la reslanţe pe mai multe trimestr'!. Se cer instrucţiuni pentru îndreptarea situaţiei.
Primită [ 1848] iunie 8 No. 920
http://www.iini-minorities.ro 121 Înnălţimii sale Domn şi Stăpânitor a toată Ţara Românească Gheorghe Dimitrie Bibescu v.v Departamentul Trebilor Finanţiale Raport
Jigani fo şti robi ai mănăstirii Tismana din judeţul Gorj s-au arătat cu jalbă către Innălţimea Voastră, plângându-se că se sileşte de către cei orânduiţi asupra reparaţiei mănăstirii [un]de lucrează ca salahori, îndeletniciri ce nu au obişnuit, fiind meşteri de fier. Al 2-lea că stăruiesc toată vara într-acest fe l de lucru fără nici un fo los pentru că li se dă numai câte un sfanţih pe săptămână, din care pricină nerămânându-le mijloace de a-şi agonisi cele trebuincioase pentru iarnă, rămân muritori de fo ame. Rugându-se în sfârşit a dobândi rodurile unei desăvârşite slobozenii ca şi ceilalţi ţigani, de vreme ce v-aţi milostivit Înnălţimea Voastră de i-au slobozit din robie, această jalbă fiind îndreptată către acest Departamentcu următoarea luminată rezoluţie, dumnealui marele vistier va cerceta despre plata ce li se dă şi dacă birul nu se plăteşte chiar din sumele pentru clădirea acestei mănăstiri. S-au dat poruncă către ocârmuirea pomenitului judeţ a cerceta şi a raportui de unde s-au primit raportul cu no. 1705, cuprinzător că precât a putut lua temeiuri, adevărul este că plata ce li se dă este de un sfantih de om pe săptămână şi acelia de ..... [cuvânt indescifrabil], al 2-lea că rândul nu li se păzeşte cu orânduială // şi că se supun la o muncă necunoscută, al 3-lea că sânt supuşi şi la tiranice pedepse din partea îngrijitorilor lucrărilor. Aceste înprejurări, prea Înnă1ţate Doamne, socoteşte Departamentul de datorie a le supune la cunoştinţa Înnălţimii Voastre, adăugându-se aceasta că pentru dăjdiile ţiganilor dezrobiţi ce se află în lucrări mănăstireşti este făcută punere la cale din partea Visteriei după cererea ci[nstitei] Logofeţii a Credinţei de nu se supără unii ca aceştia de capitaţie, ti ind îndatorate ocânnuirile ca deodată cu trimiterea socotelilor trimestriale să trimiţă listă de numele şi numărul acelor ţigani, după care Visteria se adresează cu cerere către Logofeţia Credinţei pe:1tru banii ce se cuvin Visteriei. Cu acest prilej însă, Prea Înnălţate Doamne, V isteria nu poate tăcea, că să primesc banii de la Casa Centrală cu mare anevoinţă, încât astăzi stă deschisă casa Visteriei cu condee privitoare pentru anul trecut şi pentru trimestru de ghenarie. Deşi Visteria au făcut destule poftitoare rugăciuni către ci[nstitul] Departament al Credinţei, plecat rugându-se Departamentul de a binevoi, Prea Înnălţate Doamne, să se dea hotărârea ce veţi bine chibzui Înnălţimea Voastră, atât pentru personalele j1lângeri ce fa c reclamanţii, cât şi pentru întoarcerea banilor pe trimestruri trecute în Visterie de la Casa Centrală şi regulata răspândire în viitor a dăjdiilor acestor dezrobiţi, îndată după cea dintâi cerere ce va face Visteria ciHre Departamentul Credinţei.
Şeful Departamentului, C. Herescu [m.p.]
8 iunie 1848 No. 2404 Sec[ţia] 1
122 http://www.iini-minorities.ro [Rezoluţie:] Să se plătească şi lor o plată la faţa locului pe temeiul salahorici. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 38-38v.
123
1849 aprilie 26 Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii 0/teţu/ de Jos câtre Cârmuirea judeţului Vâlcea. Act de predare a sumei de 570 lei, reprezentând dajdia dezrobiţilor mănăstireşti pe trimestrul al doilea al anului 18-19. (D osar Împreune/ cu dac. 124).
[Primit la:] [1]849 apr[ilie] 29 No. 3119
Cinstitei Cârmuiri a acestui judeţ Vâlcea Subtcârmuirea plăşii Olteţului de Jos
Să trimite cu plecăciune cinstitei cârmuiri lei cinci sute şaptezăci dajdiea dezrobiţilor mânăstireşti pă curgătoru trimestru de aprilie, mai şi iunie în moneda mai jos însămnată, pentru a cărora primire pă lângă răspunsu cu care să va împărtăşi subtcârmuirea, să binevoiască a să înnapoea şi sinetu.
D[omnul] secretari subtcârmuiri[i]: G. Râmniceanu [m.p.]
Anul 1849 Luna apr[ilie] 26 No. 3773
Lei par. 525 în cinzăci ruble rusăşti 44 în doaăzăci sfanţi găuriţi 1 în parale 570 Peste tot, lei cinci su�e şaptezăci.
[Rezoluţie:] Pă suma işită la numărătoare să va slobozi sinetu d[um i]s a[le] ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 30/1849, f. 4.
http://www.iini-minorities.ro 123 124
1849 aprilie 26
Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii Olteţul de Jos către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Act de predare a sumei de 38 lei, reprezentând zeciuiala dezrobiţilor mănăstireşti pe trimestrul al doilea al anului 1849. (D osar împreună cu doc. 1 23).
[La primire:] No. 3118
Cinstitci Cârmuiri a acestui judeţ Vâlcea Supcârmuirea plăşii Olteţului de Jos
Lei treizăci şi opt zeciueala dezrobiţilor mănăstireşti pă curgătoru trimestru de apr[ilie ], mai şi iunie să trimit cu plecăciune cinstitei cânnuiri în moneda mai jos însemnată, pentru a cărora primire pă lângă cuviinciosu răspuns să va înnapoea suptcânnuirii şi sinetu.
D[omnul] secretari [loc liber] Pentru d[omnul] supcârmuitor, Gr. Vlădescu [m.p.]
Anul 1849 Luna apr[ilie] 26 No. 3774
Lei par. 37 16 în şaptesprezece sfanţi găuriţi 24 parale [cuvânt indescifrabil] mărunte 38 Peste tot, lei treizăci şi opt.
[Rezoluţie:] Să se întoarcă răspuns de primire. Maiu 12, [1]849 [nesemnat]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 30/1849, f. 3.
125
1849 iunie 4 Ţara Românească. Subcârmuirea plaiului Coziei către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Raport referitor la scăderea din numărul dajnicilor a dezrobiţilor Grigore Pieplea şi Dumitru Ma nea. pentru care vătafu l de ţigani a " întocmit act de " nevolnicia şi desăvârşita scăpâtâciune în care se află .
124 http://www.iini-minorities.ro Primit la 1 O iunie [ 1849] No. 4160
Cinstitei Cârmuiri ajudeţului Vâlcea Suptcârmuirea Plaiului Cozii
Pă lângă raportu l vătafului dezrobiţilor ţigani al vătăşii a patra din acest plai, priimindu-să la suptcârmuire alăturatul act pentru nevolnicia şi desăvârşita scăpătăciune în care să aflăda jnicii însemnaţi, şi anume Grigore Pieptea de la no. 126 al condicii şi Dumitru Manea de la no. 109 al condicii, cu supunere să îndreptează ci[nstitei] Cârmuiri spre a să scădea din numărul dajnicilor, nemaifiind putincioşi a-şi răzpunde dajdiia către vătaf.
...... [semnătură indescifrabilă]
Anul 1849 luna iunie 4 No. 6713
[Rezoluţie:] Să să raporteze Vist[ieriei] S. Bunescul [m.p.]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 30/1849, f. 17.
126
1849
Priimit 26 maiu 1849 No. 1333
Ecscelenţei Sale caimacamul Principatului Românii Plecată reclamaţie
Ecscelenţie,
După ce revoluţionarii au pus mâna pe cârma guvernului, fiecare nu avea înpregiurul lui decât două ecstremităţi, ori să se compromită şi să ia parte cu dânşii
http://www.iini-minorities.ro 125 !n !u�rări le lor sau fu gind de acele principe să se respue terorismului acelor md1v1d�, cu care amerinţă averea şi viaţa. Neutralitatea era iarăşi un prepus şi pe cel och1t de ei îl aştepta aceiaşi soartă. Aceasta fu poziţia mea de atunci. Încă mai dinainte în acest judeţ se aflaorânduit cârmuitor domnul maior Costache Cerchez. D[umnea]lui, fiindcă eu şi altădată am fo st subcârmuitor în plasa Râurilor, mi-a dat prin poruncă aceiaşi însărcinare. M-am escuzat către d[umnea]lui, arătându-mi neputinţa, dar din nenorocire n-am fo st ascultat. Atunci văzând starea rea, critică în care ne aflam, n-am mai putut stărui în părerea mea. Pentru lucrările însă la care aţintea mai cu seamă cel de atunci guvern revoluţionar, este cunoscut că-şi avea într-adins comisari credincioşi ai săi, care se preumbla din sat în sat şi cenzura chiar şi actele canţelariei subcârmuirii. // După ce se publică atunci emanciparea ţigani lor, văzându-mă priveghiat de aproape de către comisarul plăşii, n-am putut fa ce alt decât prin sfătuiri omenoase am povăţuit pe ţiganii ce erau prin sate ca să nu-şi părăsească locuinţele lor. Atunc i ţiganii d[umnea]lui vistier[ului] Mihai Popescu din Piteşti, ce-i are la moşia dumisale din această plasă a Râurilor, reclamă pentru mine că m-aş fi unit cu proprietarul ca să-i ţiu în robie şi nu voi să le sloboz răvaşe de drum ca să meargă la rudele lor. După care primesc şi porunca d[omnu]lui cârmuitor întemeiată pe a Vomicii de atunci, ca să 1 i se dea acestora răvaşe a merge oriunde vor voi. Strâmtorat în acest chip, am fo st silit să scriu aleşilor satului pentru slobozirea unor asemenea răvaşe, însă le-am observat ca să se asigure prin chezăşie după orânduială. Aleşii cum se vor fi amăgit nu ştiu, că n-au luat o astfel de asigurare. Şi ţiganii plecând nu s-ar mai fi întors la urma lor. Acum după trecerea acestor evenimente, mă pomeni[i] şi cu cu d[umnealui] vistierul Mihaiu că reclamă pentru mine într-un chip prea nedrept, atât către Ecscelenţia Voastră, cum şi către cinstitul Departament din Năuntru, cerând pe ţigani, în puterea unei mărturii ce ar fi dat aleşii din acea vreme, că ieu i-aş ti silit prin arest a da ţiganilor răvaşe fără chezăşii. Şi chiar pe aceşti ţigani i-aş fi invitat să fu gă. Şi după o cercetare ce s-a făcut de către cel de acum d[umnea]lui subcârmuitor, în urmarea poruncei cinstitului Departament, mă văd eczecutat ca ori să găsesc ţigani[i] sau să-i plătesc cu câte 14 galbeni câte unul. Înpotriva acestei împilări ce mi se fa ce, fără să o merit, nu mai rămâne decât să alerg la iubirea de dreptate a Ecscelenţii Voastre şi să vă rog cu umilinţă, ca să porunciţi o mai serioasă şi pravilnicească cercetare. Şi când mă voi dovedi că într-adevăr am săvârşit o asemenea fa ptă, însumi mă mulţumesc nu numai să despăgubesc pe reclamant, dar încă să ti u supus oricărei osândiri ce va hotărî. Cercetarea făcută de domnul subcârmuitor în lipsa mea şi dacă Înnalta Cârmuire n-a binevoit ca să cerceteze singură această pricină, cel puţin aş fi rugat-o să poruncească să fiu şi eu de fa ţă. // Mărturia acelor aleşi, ce i-a luat de pae, este prea cu nedreptate, când se poate vedea lesne că ei dând răvaşe de drum ţiganilor fără chezăşie, înpotriva poruncii mele se cunosc vinovaţi şi acum înfricoşaţi de Departament sau aşteptându-se de sinele la vreo răspundere zic că ieu i-am silit cu arest a nu se asigura prin chezăşie, mai cu seamă când asupra arătării lor nu li s-a cerut nici dovadă. Asupra invitării iar, ce se zice că am făcut-o ţiganilor ca să fu gă, ar fi trebuit socotesc ca să cerceteze d[omnul] subcârmuitor cu temere de Dumnezeu, dacă eu pentru aceasta a urmat să am vreun interes, când eu cu d[umnea]lui vistierul Mihaiu nu am fo st niciodată în vreo vrajbă. Şi dacă acest
126 http://www.iini-minorities.ro îndemn făceam ţiganilor du mnealui, tot aşa făceam şi altor ţigani ai ce lorlalţi proprietari din plasă. Apoi când d[omnul] subcârmuitor ar fi binevoit să descopere aceasta, putea să iscodească şi el în credinţă. Ecscelentie! În mărtu�isirea mea spui numai adevărul, iar pâra ce ridică asupră-mi este o plăsmuire nedreaptă. De aceea mă şi rog plecat ca să te milostiveşti a porunci să nu fiu osândit decât prin cercetare pravilnică şi să nu fi u lăsat în voinţa celor ră i.
Al Ecscelenţii Voastre plecat, pitar D. Negulici [m.p.]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 61-61v, 70.
127
1849 august 20 Ţara Românească. Departamentul Trebilor din Lăuntru către do mnitorul Barbu Ştirbei. Raport privitor la dezrobiţii mănăstirii Mărgineni, statorniciţi pe la alte moşii decât cele ale mănăstirii, care refuză sau nu sunt lăsaţi să se Întoarcă şi pentru care mănăstirea plăteşte banii răsurii.
Primit la 20 avgust 1849 No. 1652/3 18
Înnălţimii sale Domnului stăpânitor a toată Ţara Românească, Barbu Dimitrie Ştirbei Departamentul Trebilor din Năuntru Raport
Cuviosul năstavnic al mănăstiri i Mărginenilor de mai multe ori s-a plâns la Departament. J-iu că un însemnător număr din dezrobiţii ţigani ai acestei mănăstiri, care după punerea la cale din anul 1837 s-a statornicit cu locuinţa pe ale ei proprietăţi, înprăştiindu-se pe la alte sate şi mai cu osăbire în anul trecut, îndemnaţi din evenimentele trecutei revoluţii, nu-i poate întoarce acum la urma lor cu toate mijloacele ce a întrebuinţat şi de-a dreptul ia şi prin dregătoriile competente, neîngăduind proprietarii acelor sate, unii cu de la sine putere şi alţii cu propunerea ca cea din urmă obştească catagrafie s-ar fi apucat pe moşiile lor şi s-a înscris în tabelele acelor sate. [Al] II-lea, că toţi aceşti dezrobiţi ţigani nu se supun acum la răspunderea proprietariceştilor drepturi acolo unde locuiesc şi se bucură de toate câte se cuvin clăcaşilor după legiuire, înpotrivindu-se ei şi pe temeiul ofisului Înnălţimii Sale fo stului domn Bibescu din anul 1847, no. 144, obştit prin Buletinul Statului no. 16 şi slobozit cu prilejul dezrobirii ţiganilor mănăstireşti, prin care
http://www.iini-minorities.ro 127 apără de proprietariceştile răspunderi în curs de trei ani pe toţi aceia ce după această dezrobire s-ar statornici pe proprietăţile aceloraşi mănăstiri ale cărora au fo st robi. Al III-lea, că cinstita Visterie pe toţi aceşti dezrobiţi, privindu-i de clăcaşi ai pomenitei mănăstiri, pretind de la dânsa numai hotărâţi de stăpânire câte zece lei de fiecare // clăcaş, spre înlesnirea răsurii, datorie contractată de stat pentru întâmpinarea îndestulării oştirilor, fără să considereze împrejurările de mai sus. Şi anume că cel mai mare număr dintre aceştia nu se află acum pe proprietăţile ei şi că chiar de la cei rămaşi nu se fo loseşte ia cu nimic, apărându-se ei pe temeiul prezisului ofis,rugându-se numitul ca, de pe o parte, să se înlesnească de stăpânire prin măsuri ecsecutive întoarcerea tuturor fu garilor la unna lor, pe proprietăţile mănăstirii, iar pe de alta, să se îndatoreze a-i răspunde regulat datoriile legiuite ale proprietăţii, pentru că apărarea de trei ani din acel înnalt domnesc ofis se poate aplica acolo unde aceşti oameni s-au statornicit pe moşiile fo ştilor lor proprietari, după a lor dezrobire, iar nu şi la acei care, statornicindu-se mai înaintea dezrobirii după punerea la cale de anul 1837, precum sânt aceştia ai aceştii mănăstiri, s-au bucurat atunci de asemenea de trei ani apărare, şi ca atunci că ea supuie Cuvioşiei Sale răspunderea acelor câte şase lei de fiecare fa milie, când însă va înplini dreptele de mai sus rugăciuni. Departamentul supuind la cunoştinţa Înnăiţimii Voastre aceste înprejurări, are cinste să adaoge că cât pentru întoarcerea fu garilor la urma lor, va întrebuinţa el măsurile cuvenite, iar pentru acele ce mai cere pomenitul năstavnic, cu toate că şi Departamentul acel domnesc cu ofis no. 144 din anul 1847 îl înţelege aşa întocmai precum şi cuvioşenia sa, întemeindu-şi pe acea domnească dispoziţie n-a putut avea alt // scop decât acela ca printr-o asemenea concesie să dea acelora ce se preumblă slobozi prin ţară fără o statornică sălăşuire şi care s-ar aşeza din nou pe proprietăţile mănăstireşti, trebuincioasele mijloace şi înlesniri întru înfiinţarea namestiilor şi dobândirea uneltelor neapărate la un plugar, pentru că într-alt chip ar fi o nedreptate ca proprietarii moşiilor să se supuie la o al doilea pierdere a drepturilor lor şi pe trei ani încă, de la nişte oameni pe care i-au apărat odată la întâia lor statornicie pe moşiile lor şi au fă cut atunci pentru dânşii şi alte mai multe jertfe, dăruindu-le materialul pentru casele şi înprejmuirile lor, făcându-le trebuincioasa arătare fără vreo plată şi altele. Dar fiindcă prezisul înnalt ofis nu face aceste ecsplicaţii, Departamentul a socotit de a sa datorie să roage pe Înnălţimea Voastră plecat ca să binevoiţi a-i da înalta porunca de urmarea ce găsiţi la cale a se fa ce, atât pentru aceasta, cât şi în ceea ce priveşte la răspunderea acelor câte lei şase de fiecare familie pentru acei oameni ce nici se află acum pe moşiile aceştii mănăstiri, nici se fo loseşte ia de la dânşii cu ceva.
Şeful Departamentului, Iancu Filipescu [m.p.] Şeful secţiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 9056 1849 avgust 20 Secţia 1-iu
128 http://www.iini-minorities.ro [Rezoluţie:] Nu are socotinţă nici aplicaţie legiuirea din 1847 de ţiganii ce se află din vechimi aşezaţi pe moşiile mănăstireşti şi care au urmat a lăcui fără strămutarc. Iar pentru celelalte împrej urări cerem desluşire şi părere de la Vistierie. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 46-46v, 47.
128
1850
Otnoşenie la Epitropia casil i] doamni Zoi Brâncoveanu
D[ umnea ]ei cucoana Elenco Lămoteasca prin reclamaţie către acest Departament au făcut arătare că un număr de ţigani ai dumneaei, înprăştiindu-se de mai înainte s-au amestecat între robii casei Brâncoveanu şi că vătăşii acelor ţigani i-au prenumărat între dajnicii lor şi îi supun la plata de capitaţii, cerând d[umnea]ei întoarcerea acelor ţigani în a dumisale stăpânire, în urma căreia Departamentul, scriind Cârmuirii de Dâmboviţa cele de cuviinţă, au primit raport supt no. 1245 arătător că au dovedit în ocolul plăşii robii în număr de 23, dajnici ai reclamantei cucoane, şi au mărturisit singuri că sunt ai d[umnea]ei, înpotrivindu-se încă la cererea ce li se făcea de vătaşii brâncoveneşti a plăti capitaţia tot sub acelaşi cuvânt, adăugând cânnuirea că nu au făcut nici o lucrare din pricină că au primit de la aceea ci[nstită] Epitropie adresul cu no. 25 de la 31 ghenar, ca să se înpileze acei ţigani.
[nesemnat]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 36.
129
1850 fe bruarie 9 Ţara Românească. Vistieria către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport preliminar privind numărul ţiganilor robi răscumpăraţi de la particulari în anii 1848 şi 1849 şi sumele datorate de stat fo ştilor proprietari, cu referiri la acţiunile de acest fe l din anii anteriori. (Vezi şi dac. 130 şi dac. 1 48.)
http://www.iini-minorities.ro 129 Primită 10 fe vr[uar] 1850 No. 541
Înnălţimii Sale Domn Stăpânitor a toată Ţara Românească, Barbu Dimitrie Ştirbei Departamentul Visteriei Raport
Subtiscălitul fiind următor poruncii ce prin luminatul ofis de subt no. 381 aţi binevoit a adresa Departamentului Visteriei în luna lui octomvrie din acum încetatu 1 an, supune după datorie plecat la cunoştinţa Înnălţimii Voastre ştiinţă exact de numărul ţiganilor răscumpăraţi, atât în anul 1848 de la 1 ghenarie până la 12 septemvrie şi de la 13 ale aceştii luni (când el s-a făcutînsărcinat cu cârmuirea departamentului finanţelor) până la sfârşitul lui dechemvrie, cât şi în anul 1849, de la 1 ghenarie până la sfârşitul lui iunie. Aceea ştiinţă consistă în cele aici mai jos lămurite. 1. Subt litera A. Arătare de la cine anume s-au cumpărat ţiganii în anul 1848, câte individe, câţi bani s-au cuvenit a le plăti propritarilor, câţi li s-au răspuns în acel an şi câţi s-au ales la stărşitrămăşiţă neplătită, care s-a răfuit în cursul anului 1849. 2. Subt litera B. Asemenea ecsacte liste arătătoare de câţi ţigani s-au cumpărat în anul 1849 peste tot, de la cine anume şi câţi bani s-au cuvenit a se plăti fiecăruia proprietar, precum şi câţi bani s-au fo st hotărât de Visterie să se răspunză în anul 1849 şi în 1850 şi o fo arte mică parte în 1851, spre răfuirea datoriei din contractările în zisul an, cumpărând după condiţia ce s-au făcut cu proprietarii respectivi, care au primit de bunăvoie atât să lase sub nemijlocita ocrotire a statului pe răscumpăraţii ţigani îndată după fo rmăluirea acturilor de vânzare, spre a se prenumera şi ei în rândul celorlalţi dezrobiţi, cât şi să primească a fi răfuiţi până la sfârşitul anului curgător. 3. Socoteala exactă de toţi banii răspunşi îri anul 1849, din întâia // parte hotărâtă a se plăti în cursul lui şi de câţi s-au ales rămăşiţă în răspunsul la 1-iu ghenarie 1850. Preţul de câte 1 O lei, drept care s-au încheiat tocmelile cu stăpân ii ţiganilor vânduţi, fiind cel mai cumpătat precât s-au pus în comparaţie cu fe luritele în alte preţuri ce a plătit Visteria în anii de mai înainte pentru alţi ţigani răscumpăraţi (după cum singure mărturisesc socotelile), acesta s-a şi luat de bază întru toate tocmelile încheiate, căci subtiscălitul găsind cumpărări contractate de la 1-iu ghenarie 1848, pe bază de un asemenea preţ, negreşit că s-a recunoscut dator să imiteze şi el acea bună începere ce privea atât la fo losul statului, cât şi precum şi deschidere de un drum lesnicios pentru treptanica emancipare de mai mulţi ţigani pc fi ecare an. Iar întru ceea ce se atinge de eczactitatea şi adevărul cerute neapărat a se păzi întru alcătuirea listelor arătătoare de numărul şi fiinţa de netăgăduit a fi ecăruia individ din cele vândute, această operaţie Visteria a încredinţat-o cârmuirilor locale, precum a găsit că şi pe vremea trecută să urma şi nu poate fi bănuială că vor fi mijlocit ceva uneltiri viclene spre paguba fiscului, când însă din
130 http://www.iini-minorities.ro întâmplare s-ar descoperi mai la urmă vinovaţi şi abătuţi din sfintele lor datorii, subcârmuitorii însărcinaţi cu desăvârşirea ziselor liste, atunci acei slujbaşi nu vor putea scăpa de luat greutatea răspunderii. Dacă subtiscălitul a înaintat cu fo arte repede pas, contractând răscumpărări de ţigani peste fo ndurile ce casa statului avea disponibile ca să cheltuiască în anul trecut 1849 şi în cel curgător pe seama prezisei trebuinţe, negreşit că nu s-a mişcat într-acestea decât numai de un singur şi curat sentiment spre fa cere de bine la omenire, având încă de bază şi atunci şi acum principiu statornic că guvernul nu numai se cuvine după dreptate să je11fească suma cu prisos peste rânduitele fo nduri pentru o asemenea sacră cheltuială, dar încă se mai restrâng din alte cheltuieli pentru că, cu iconomii dintr-acestea să dea răscumpărării ţiganilor o impulsie mai multă decât pe trecuta vreme, când abea într-un curs de 12 ani şi 9 luni, adică de la anul 1835 până la 12 septemvrie 1848, s-au răscumpărat peste tot trei mii doăsute nouăzeci şi şase // de ţigani, în vreme ce prin stăruinţa subtiscălitului în curgere de opt luni, adică de la 13 septemvrie 1848 până la sfârşitul lui iunie anul 1849, s-au răscumpărat peste tot un număr de cinci mii una sută optzeci şi şapte, care astăzi se află liberi în societate, gândindu-se pentru înbunătăţirea soa1tei lor şi a fa miliilor lor pe viitor. În sfârşit, el mişcat de aceeaşi dorinţă şi neastâmpăr ca să vază înbunătăţită şi soarta ţiganilor ce au mai rămas până astăzi subt condiţia robiei, petrecând într-o viaţă neplăcută, a chibzuit mij loacele ce ar putea contribui ca să se îndeplinească această fa cere de bine lesne şi fără pagubă vreunuia dintre proprietari ce mai au subt stăpânire ţigani. Prin urmarea, ceea chibzuire se va supune plecat la cunoştinţa şi adânca judecată a Înnălţimii Voastre după datorie prin al doilea raport. Şi rămâne ca după ce se va lua cunoştinţă despre cele printr-însu( chibzuire să binevoiţi a porunci cele ce veţi găsi cu cale.
Şeful Departamentului, Alecu Ghica [m.p.] Şeful secsii, Lizescu [m.p.]
9 fe vruarie 1850 No. 657 Secsia 1
Biblioteca Academiei Române, fo nd Manuscrise, mss. 3852, f. 81-81v, 82.
130
1850 fe bruarie 9 Ţara Românească. Vistieria către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport În care se insistă pentru plata sumelor datorate fo ştilor proprietari pentru ţiganii robi răscumpăraţi de stat, fă ră amânare. (Vezi şi da c. 129 şi dac. 148.)
http://www.iini-minorities.ro 131 Primit la 1 O fe vruar [ 1850] No. 542
Înnălţimii Sale Domn stăpânitor a toată Ţara Românească, Barbu Dimitrie Ştirbei, Departamentul Visteriei Raport
Văzându-se cuprinderea luminatului ofis al Înnălţimii Voastre de subt no. 53, Departamentul plecat vă răspunde că, deşi Visteria se priveşte îndatorată a urma celor poruncite ei acum ca să plătească în curgătorul an mai puţin cu lei 436.967 decât suma hotărâtă încă din anul trecut a se răspunde proprietarilor de la care a cumpărat ţigani şi i-a luat subt a sa ocrotire îndată ce a primit actele vânzărilor fo rmăluite după orânduială, dar subtiscălitul prevede cu mâhnire o năpăstuire ce cu aceasta s-ar fa ce proprietari lor acelora, care răzemaţi pe deplina nădejde că în curgătorul an îşi vor primi dreptul, în loc de îndestularea aşteptată se vor vedea acum prelungiţi şi amânaţi până la anul viitor 1851; şi prin urmare vor pierde orice încredere cuvenită să aibe în făgăduielile Visteriei dacă deodată se vor vedea înpiedicaţi întru legiuita lor indestulare; în vreme ce V isteria precum s-a mai supus la cunoştinţa Înnălţimii Voastre şi prin raportul subt no. 657, pentru un bine al omenirii, nu se cuvine să se îndoiască în fa ceri de jertfe, când mai cu seamă acest fe l de jertfe nu-i pricinuiesc nici o pagubă. Pentru asemenea dar drepte şi adevărate cuvinte subtiscălitul se indrăznească a ruga plecat pe Înnălţimea Voastră, // ca să binevoiţi a da voie Visteriei să urmeze pentru plata sumelor pentru ţiganii răscumpăraţi după cum dreptatea şi cuviinţa cer şi după urmarea din trecutul an începută, a cărei contribuţie şi consecuenţă trebuie să se privească estimp întreagă indestulare a celor cu drept.
Şeful Departamentului, Alecu Ghica [m.p.] Şeful secsiei, Lizescu [m.p.]
No. 659 1850 fevruarie 9 Secsia 1
[Rezoluţie:] Fiecare ce are slujbă are alocaţia sa de bani hotărâtă de legiuiri, din care nu va fi iertat a ieşi. Prin urmare toate sumele ce i vor aduna pe 1850 din venitul hotărât spre însemnările de ţigani, acelaşi îi va întrebuinţa asemenea urmând şi pe 1851. Însă nu poate stăpânirea a face un favoriu celor ce s-au apucat în fiinţă şi nu-l au ca să plătească orice plată însemnată cumpărare de ţigani, până nu vor plăti acei vânzători. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 53-53v.
132 http://www.iini-minorities.ro 131
1850 martie 1 Ţara Românească. Departamentul din Lăuntru către cârmuirile judeţelor Ilfo v, Dâmboviţa, Vlaşca, Prahova, Ialomiţa şi Poliţia Capitalei. Circulară referitoare la punerea sub urmărire a unui rob al polcovnicului Nicolae Cunescu, vinovat de furt. (D osar împreună cu dac. 132.)
La Cârmuirile de mai jos
D[umnea]lui polcovnicul Cunescu prin înscrisă arătare către acest Departament au făcut cunoscut că la 23 ale trecutului fe vr[uar], un rob al dumisale anume lvanco Scridnic, în vârstă de 18 ani, la stat scurt, părul castaniu şi ochii verzi, înbrăcat cu un spenţer albastru deschis de postav înblănit cu oaie şi pe de margine cu hârste, cu pantaloni de postav negri, în cap cu căciulă neagră sau şapcă şi în picioare cu cizme sau pantofi, s-au făcut nevăzut, având asupră-i bănuială că i-ar fi furat şi un ceasomicu ce-i lipsea de vreo trei săptămâni şi cerând a lui prindere. Drept aceia se scrie cârmuirii, ca îndată să comunice aceasta tuturor celor de supt dânsa dregători, ca să se afle cu privighere pentru prinderea numitului îndată ce s-ar ivi în părţile locului şi supt bună pază să-I trimiţă la Departament înpreună cu lucrurile ce se // vor găsi la dânsul spre a se da la al său proprietar.
[nesemnat]
1 mart[ie] 1850
No. 1692 Ilfov No. 1693 Dâmboviţa No. 1694 Vlaşca No. 1695 Ialomiţa No. 1696 Prahova No. 1697 Poliţia
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 38-38v.
132
1850 martie 5 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ialomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport privind un rob al polcovnicului Nicolae Cunescu, urmărit pentru fu rt, descoperit pe moşia Ma nucu, plasa Borcea. (Dosar împreună cu dac. 131.)
133 http://www.iini-minorities.ro Cinstitului Departament din Lăuntru Cârmuireajudeţului Ialomiţa
Nicolae Brătulescu, îngrij itoru moşiei Manucu, prin petiţia dată Cârmuirii şi înregistrată la no. 1 O 1 O, arată că la 23 ale trecutului fe vruarie, un rob al dumnealui polcovnicu şi cavaler Nicolae Cunescu a dosit, unde nu se ştie, luând cu sine şi nişte lucruri d-ale casii. Semnele căruia sunt: de stat mărunt, rotund la fa ţă, ochi negri, păru galben, îmbrăcat cu spenţer scurt, blănit înprej ur cu blană sură, cu pantaloni de postav negri, cu şapcă, în vârstă de ani 23, barba rade şi mustăcioare mici. Pentru care Cârmuirea pe de o parte a scris suptcârmuitoruluidin acest judeţ, pentru dovedirea, prinderea şi trimiterea lui la locul cuvenit, iar pe de alta, raportează plecat şi cinstitului Departament spre cele de cuviinţă.
Pentru cârmuitor, ...... [semnătură indescifrabilă]
1850 martie 5 No. 1181 Secsia 1
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 63.
133
1850 martie 7 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Muscel către Departamentul din Lăuntru. Raport întocmit În urma cercetării pricinii dintre vistiernicul Mihai Popescu şi pitarul Dimitrie Negulici, referitoare la ţiganii robi fugiţi În timpul revoluţiei de la 1848. Pitarul Negulici se dovedeşte a fi nevinovat. (D osar împreună cu dac. 126.)
Primit [ 1850] martie Il No. 1950/1000
Ci[ nstitului] Departament al Treburilor din Lăuntru Cârmuirea judeţului Muscel
Spre îndeplinirea poruncii cu no. 6398 din anul trecut, Cârmuirea orânduind pe d[umnea]lui pitar Nae Rudeanu a cerceta pricina dintre d[umnea]lui vistier Mihaiu Popescu cu d[umnea]lui pitaru Dimitrie Negulici pentru ţiganii strămutaţi, s-au primit acum raport din parte-i în cuprindere că, mergând la satul Piscani
134 http://www.iini-minorities.ro înpreună cu înpricinaţii, acolo a adus pe Filotan, scriitorul satului, pe un ales şi pe un Pârcolan ce a fo st în anul 1848 (cari un ales a murit şi altul lipsă din sat), socotind că prin aleşi să se înţeleagă, fiindcă prin ei se fa ce orice lucrare din poruncile subtcârmuirii şi cărora, puindu-le înaintea lor să se încredinţeze de adevărul pricinei, aceştia au arătat că, într-una din zile au fost chemaţi de subtcârmuitor la Buzeşti (se face băgare de seamă că satul Piscani s-au arătat îndărătnic la punerea în lucrare a poruncilor guvernului revoluţionar pentru aceasta s-a dat raport de la Cârmuirea de atunci, care este în Jurnal), acolo li s-au băgat mai multe vini, că nu citeşte Monitoarele bine şi nu îndeamnă pe oameni ca să-şi strice coasele, sapele şi să facă suliţi, atunci a tras de urechi pe Filotan şi pe aleşi, zice să-i puie la arest şi cu ochii în soare; în aceste sudueli le-a pomenit şi pentru ţiganii vistierului că de ce nu le dă răvaşe de drum. Atunci Filotan a răspuns d[umnea]lui Negulici că nu le-a dat şi nici are să dea chezăşie de bune purtări după cum d[umnea]lui le scrisese prin poruncă. D[umnealui] Negulici, auzind de chezăşie // a tăcut şi le-a zis că o să vie a doua zi la Piscani şi să-i găsească acolo. A doua zi s-au adunat acolo toţi ţiganii şi viind şi subtcârmuitorul, cerea ţigani[i] cu stăruinţă că vor să meargă la Bucureşti şi că să li se dea răvaşe de drum. Subtcârmuitorul, vâzând pe ţigani dârji, că li se proclamase libertatea şi dreptul legal, a zis aleşilor ca să le dea răvaşe numai ca să se ducă la Bucureşti şi iarăşi să se întoarcă, dacă ei n-au să dea chezăşie mai cu seamă că ei adresese poruncă de la acel guvern datăla jalba lor ca să fie slobozi a se duce unde vor voi ca nişte oameni liberi. Această poruncă stă trecută în Jurnalul Cârmuirii din anul 1848. D[umnealui] Negulici a tăgăduit ceea ce a zis aleşii subt cuvânt că aleşii şi logofătul se văd amerinţaţi de cererea domnului vistier, iar cercetarea nu s-a putut fa ce decât prin aleşi. D[umnea]lui vistier Mihaiu au arătat o poruncă a guvernului revoluţionar prin care zice Cârmuirii ca să nu îngăduiască depărtarea ţiganilor fără chezăşie. Această poruncă este scrisă la 4 septemvrie 1848, pe când guvernul, vâzându-şi sfârşitul, putea să aprobeze orice cerere; răvaşul de drum al aleşilor din Piscani este din 6 septemvrie pe când încă nu putuse să aj ungă la cânnuire porunca guvernului de care s-a zis mai sus, se face cu acesta următoarele băgări de seamă: 1. Alăturatu înscris al unor din propietari[i] plăşii Râurile dovedeşte conduita d[umnealui] Negulici din timpul revoluţiei pe când se afla subtcârmuitor orânduit de guvernul revoluţionar. 2. Ţiganii fiind aşezaţi în silă pe proprietăţile stăpănilor lor nu au putut să aştepte alt decât o liberare ca să-şi ia o viaţă nomadă, de care ei se bucurau mai înainte // şi de fe lul cărora era ţiganii vistierului Mihaiu, pentru că ei ca cumpăraţi cu bani trebuia ca să asculte de orice silnică poruncă a stăpânului lor. 3. Guvernul revoluţionar dând libertatea fără margini ţiganilor era prin neputinţă a se mai ţinea despoticeşte. 4. Astfel ţigani[i] propietarilor ori aşezaţi prin satele stăpânilor lor se ducea[ u] fără oprire precum s-a urmat chiar în oraşul Câmpulungul, Piteşti şi prin sate oriunde ar fi voit, cum poate mărturisi oricare stăpân de ţigani. Şi unii din ţigani Ioa răvaşe, iar alţii nu Ioa, că atunci drumul era liber, fiindcă toţi erau chemaţi în Câmpul Libertăţii şi între sate şi în Bucureşti nu mai era barieri.
135 http://www.iini-minorities.ro Acestea dar înprejurări cârmuirea cu cinste le face cunoscut ci[nstit ului] Departament, înapoindu-se şi jalba venită cu numerarisită poruncăşi totdeodată se adaugă că Cârmuirea este de părere că d[umnea]lui pitarul Dimitrie Negulici să rămâie apărat de pretenţia d[umisale] Popescu fiindcă nu are nici un drept de a face asemenea pretenţie pentru cuvintele arătate mai sus.
Cârmuitor, ...... [semnătură indescifrabilă] Secretar, N. Hristodorescu [m.p.]
1850 mart[ie] 7 No. 1112 La secsia I Câmpulung
[Rezoluţie:] La delă.
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 60-60v, 71.
134
1850 martie 10 Ţara Românească. Poliţia Capitalei către Departamentul din Lăuntru. Adresă referitoare la prinderea ţiganului rob Gheorghe, vinovat de fu rt, şi la predarea lui.
Priimit [ 1850] mart[ie] 1 1 No. 1939/990
Departamentul din Lăuntru Poliţia Capitalei
Comisia de Albastru cu raportul de subt no. 1115 timiţând la Poliţie pe înpricinatul Gheorghe ţiganul, robul d[umnea]lui Iordache Cacaleţ, au făcut arătare că întâmpinând adresu subt no. 1421 1 de la suptcârmuirea plăşii Câlneşti din judeţul Vlaşca cuprinzătoare că acest ţigan, fi ind sprijinit pe acolo, au furat o sumă de bani şi lucruri dosind acei în Capitală, după cercetarea ce au făcut, prinzându-1 au cerut ca să-I înainteze la acea suptcârmuire spre cercetare. Drept ace[e]a şi Poliţia înaintează numitul ţigan ci[nstitului] Departament [şi] îl roagă ca să binevoiască a fa ce cu dânsul ceruta urmare.
Şeful poliţiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
136 http://www.iini-minorities.ro 1850 mart[ie] 10 No. 3860
[Rezoluţie:] Să se trimită unde este cerută ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 58.
135
1850 martie 20 Ţara Românească. Ep itropia Casei Brâncoveneşti către Departamentul Trebilor din Lăuntru. Răspuns la cererea boieroaicei Elena Lămoteasca de a-ifi Înapoiaţi robii amestecaţi printre cei ai Zoei Brâncoveanu şi care plăteau dările către aceasta din urmă. Se susţine că robii aparţin Casei Brâncoveanu şi se fa ce apel la autoritatea departamentului pentru rezolvarea conflictului. (D osar Împreună cu dac. 128, dac. 136 şi dac. 157; vezi şi dac. 137.)
Priimit [ 1850] martie 23 No. 2231/1145
Epitropia M[ăriei] Sale Doamnii Zai Brâncovanu Anul 1850 luna martie 20 No. 97 Bucureşti
Cinstitului Departament al Trebilor din Lăuntru
La adresul cinstitului Departament cu no. 1605 atingător de reclamaţia dumneaei cucoanei Elenchi Lămoteasca pentru un număr de ţigani ce zicu că se aflăînprăştiaţi între robii casii M[ăriei] Sale Doamnei Zoi Brâncoveanu, cu cinste se răspunde că acest număr de ţigani ce se arată acum cu nesupunere a-şi răspunde datoria dajdiei prin zapisu ce are epitropia asupra robilor din Văleni[i] Mari, sânt o vătăşie întreaga trecută în condică şi în catastifele anuale sub no. 1 O cu vătaful lor, anume Dumitru Bolovan, care a plătit totdeauna regulat dajdia pe anii trecuţi şi mai cu seamă de când este întocmită epitropia. Iar acum, mâglisindu-se de reclamanta, numitul mai sus vătaf şi-au îndărătnicit pe toţi vătaşii lui sub pretecst că ar fi ai cocoanei Lămoteaschi. O asemenea dar urmare împotriva regulilor cuvenite şi chiar ale pravilei nu poate fi suferită şi primită nici administraţii cu nesupunerea ce arată către stăpânirea lor după o simplă numai a lor arătare, când ei au fo st şi sânt robi ai Casii Brâncoveneşti; şi este cu greu a se vedea cum d[ omnul] ocârmuitor al judeţului s-a amăgit în cugetul său de a zice că i-au dovedit de dajnici ai reclamantei, mai înainte de a vedea temeiurile şi documentele autentice de a lor stăpânire, când d[umnea]lui este dator la asemenea împrejurare să vie în aj utorul
137 http://www.iini-minorities.ro satului ce are şi cazul reclamantei să se îndrepteze către judecătorie cu actele ce va avea. Şi dovedindu-se cu pravilnice prielnice razoane că sânt aici, atunci numai după dezlegarea ce va avea va putea să oprească // împlinirea capitaţii de la dânşii de către zapciul casei, iar nu mai înainte de această lucrare, să aducă confuzie şi piedică înteresurilor. Drept acest este rugat cinstitul Departament să binevoiască a face cuvenitele băgări de seamă d[omnu]lui cârmuitor, carele este în drept a linişti şi a apăra stăpânirea fiecăruia, iar nu să iscodească şi să nu aţâţe duhurile ţiganilor la nesupunere. Şi totodată să-i poruncească a fi tot arătorul zapisului casei, spre împlinirea capitaţii, iar reclamanta de se socoteşte că are vreun drept asupra acestora să-şi caute prin canalul judecăţii. Binevoind cinstitul Departament a împărtăşi pe epitropi cu cinstit răspuns de punerea la cale ce va fa ce.
Alecsandru R. Filipescu [m.p.] Mihalache Cornescu [m.p.] Ioan Manu [m.p.] 1. Al. Florescu [m.p.]
[Rezoluţie:] Să se dea în cunoştinţa Cârmuirii de Dâmboviţa cu adresul că aceşti ţigani au plătit până acum dajdia lor la Casa Brâncovească, iar capitaţia tot acolo îi vei îndatora să o plătească. Iar dumneaei Lămoteasca, de va cuteza la vreun fe l asupra acestor ţigani, va reclama prin calea judecătorească. [nesemnat]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 80-80v.
136
1850
Primit [1850] martie 28 No. 1000
Cinstitului Departament al Trebilor din Lăuntru
Am văzut cele rostite de cin[stita] Epitropie a Casei Măriei Sale Doamnii Zoi Brâncoveanu prin adresa sa din 20 ale curgătoarei cu no. [loc liber] în pricina vătăşiei de ţigani ai mei numiţi Sărăcii, că adică rău s-ar fi reclamând de către mine subt cuvânt că sus numiţii ţigani în toată vremea îşi au plătit capitaţia tot către Casa
138 http://www.iini-minorities.ro Brâncovenească, mai vârtos de când s-au întocmit epitropia şi că deşi însuşi ţiganii s-au mărturisit că sânt ai mei, dar aceasta au urmat-o numai după a mea mâglisire, la care spre întâmpinare cu cinste dau în cunoştinţă cinstitului Departament că numiţii ţigani, precum am mai arătat, fi ind împrăştiaţi de mai înainte prin judeţul Dâmboviţa, unde se află şi ţiganii Casii Brâncoveneşti. Numita casă, văzându-i nesupuşi la nici un stăpân la anul 1844, au înscris parte dintr-înşii între ţiganii săi şi la anul 1845 i-au înscris şi pe ceilalţi, dovadă făcându-se între aceasta chiar din catastifele acelei case din anii 1840, 1841, 1842 şi 1843, în care catastife nici nu sânt trecuţi numiţii ţigani, ca unii ce nu-i avea, iar că am mâglisit eu pe numiţii ţigani de au arătat că sânt ai mei aceasta zic că o asemenea propoziţie făcută de cin[stita] epitropie este cu totul netemeinică şi cin[stitul] Departament binevoiască a judeca dacă este prin putinţă ca prin mâglisiri să pociu înduplica atâtea individe a se mărturisi înaintea // autorităţii că sânt robi ai mei, când nu s-ar fi cunoscut într-adevăr de robi ai mei şi prin urmare propunerea cin[stitei] epitropii este numai un slab argument, cu care voieşte a-şi însuşi un drept strein; către aceasta este cunoscut cin[stitului] Departament că cea mai mare parte de ţigani[i] lăieţi şi de vatră fu geau de la adevăraţii lor stăpâni şi se amesteca[u] între ţiganii străini şi când adevăratul lor stăpân îi dovedea, nu i se cerea alt decât să dovedească că într-adevăr sânt ai săi. Eu, aceasta am dovedit-o prin chiar a lor mărturisire, care socotesc că este puternică spre a-mi sprijini dreptul, decât cuvântul cin[stitei] epitropii că-i are astăzi în stăpânire, când legile nu mărgineşte ca un ţigan fu git de la un stăpân să se fa că propietatea celui ce-l are în stăpânire şi mai cu seamă că şi chiar această stăpânire îşi au însuşit-o de la 1845. Pe aceste dar temeiuri, iar mai vârtos pe oficiala cercetare săvârşită în faţa locului potrivit vorbelor şi în puterea legilor în fiinţă, eu îmi am dovedit îndestul că ţiganii sânt dreapta mea propietate. De aceea rog plecat pe cin[stitul] Departament a-mi statornici ţiganii între a mea stăpânire, iar dacă cin[stita] epitropie se va mai împotrivi, binevoiască a-i pune îndatorire să aducă în cin[stitul] Departament catastifele anilor arătaţi, din care se va încredinţa cin[stitul] Departament că nu i-a avut Casa Brâncoveanului înainte de anii 1844 şi 1845 şi că astăzi îi stăpânesc arbitrar şi subt simplu temei că de la arătata vreme îi are înscrişi în catastife, când eu, precum am mai arătat, din pricina văduviei nu am mai putut a-i căuta.
Eleni Lămoteasca
[Rezoluţie:] Se va arăta reclamantei când se va înfăţişa la Departament. Ea să-şi îndrepteze pretenţiile la Înnalta Judecătorie. Martie 30
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 94-94v.
137
1850 aprilie 13 Ţara Românească. Ep itropia Casei Brâncoveneşti către Departamentul din Lăuntru. Reclamaţie privind amestecul Cârmuirii judeţului Ilfov în rezolvarea
139 http://www.iini-minorities.ro unei neînţelegeri între ea şi clucerul Petrache Orbescu. Acesta reclamă o roabă ţig�ncă, care-i aparţine de drept, dar care trăieşte de mulţi ani între ţiganii Casei Brancoveneşti, unde este căsătorită şi are patru copii. (Vezi şi dac. 128, dac. 135, dac. 136 şi dac. 1 57.)
Priimit [1850] aprilie 13 No. 310911553
Epitropia Casii M[ăriei] Sale Doamnii Zoi Brâncoveanu Anul 1850 luna aprilie 13 No. 124 Bucureşti
Ci[nstitului] Departament din Lăuntru
Zapciu[l] de ţigani al casii fa ce arătare că de către ci[nstita] Cârmuirede Ilfov i-a ardicat în arest o ţigancă, anume Costandina soţia lui Andrei Pântece Varda robul casii, înpreună cu patru copii ce i-au făcut în vremea căsniciei lor de douăzeci de ani, supt pretecst că ia ar fi fost roaba clucerului Petrache Orbescu; care urmare a ci[nstitei] Cârmuiri se socoteşte cu totul înpotriva bunei cuviinţe când acel ţigan al casii vieţuieşte cu dânsa de atâţia ani făcând şi copii, căci chiar de ar fi acea ţigancă străină, ci[nstita] Cârmuire urma a păzi nestrămutat lucrul şi fo losul celui ce-l stăpâneşte, iar partea reclamantă trebuie ca sau să o ceară de la epitropie sau să se îndrepteze cu cererea la partea judecătorească [pentru] a-şi dobândi dreptul ce-l va avea. Pentru care este cu cinste rugat ci[nstitul] Departament să binevoiască a porunci ci[nstitei] Cânnuirisă lase slobodă această ţigancă, ca una ce se cunoaşte a casii. Iar reclamantul pentru dela, de socoteşte că are vreun drept să şi-1 caute prin canalul judecăţii, binevoind ci[nstitul] Departament a împărtăşi pe epitropie cu cinstit răspuns de punere la cale ce se va face şi spre a nu se urma şi în viitor asemenea necuviinţă, va binevoi ci[nstitul] Departament a porunci Cânnuirii ca în asemenea pricini cu ţigani să se înştiinţeze mai întâi cu epitropia.
Iscăliţi: Alecsandru R. Filipescu [m.p.] Mihalache Comescu [m.p.] Ioan Manu [m.p.]
[Rezoluţie:] Cereţi Logofeţiei la dela flarisităaşa sentenţie precum s-a raportuit de acel zapciu să împlinească îndată pe acea ţigancă cu copii ei la soţul ei. Iar arătatul reclamant, la pretenţiile sale să se adreseze la curte[a] judecătoriei ca să afle îndreptare ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fo nd Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 115.
140 http://www.iini-minorities.ro 138
1850 mai 5 Ta ra Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Raport referitor la prinderea unui rob fugar al marelui logofă t Emanoil Băleanu.
Priimit [ 1850] maiu 6 No. 4143/2080
Cinstitul Departament din Lăuntru Cârmuireajudeţului Dolj
Cel în fiinţă Ioan Căldăraru cu nevasta şi doi copii, găsindu-1 în cuprinsul acestui judeţ preumblându-se fără căpătâi şi abătut ca netrebnicii, la cercetarea ce i s-au făcut au mărturisit că este rob al d[umnea]lui marele logofăt Emanoil Băleanul şi fugit de mai multă vreme. De abia se îndreptară cu acest plecat raport la cins[titul] Departament şi este rugat să binevoiască a face cuviincioasa punere la cale pentru statornicirea lui în primirea proprietarului său, totdeodată să alăture aici un răvaş de drum ce s-au găsit la dânsul ca din partea satului Corbii Mari, judeţul Vlaşca, care după băgarea de seamă ce i s-au făcut s-aucunoscut fa lş.
Cârmuitor, Filişanu [m.p.] Şef secsiei, N. Drăgescu [m.p.]
Secsia 1 No. 4146 Anul 1850 luna maiu 5 Or[aşul] Craiova
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 184.
139
1850 mai 11
Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Prahova către Departamentul din Lăuntru. Raport de predare a ţiganului rob Ma tei sin Stan Purice, prins în plasa Podgoriei, către stăpâna sa, Elena Lămoteasca. Proprietara confirmă primirea robului.
141 http://www.iini-minorities.ro Primit [ 1850] maiu Il No. 405 1/1998
Ci[nstitu]lui Departament din Lăuntru Cârmuirea judeţului Prahova
Subcârmuirea plăşii Podgorii cu raportul no. 756 tnm1te Cârmuirii pe înfăţoşatul Matei sin Stan Purice, robul d[umnea]ei Elenchii Lămoteasca din Bucureşti, ce I-au găsit preumblându-se fără căpătâiu în acea despărţire, pe care şi Cârmuirea plecat îl înaintează ci[nstitu]lui Departament spre a se pune la cale cele cuvenite cu dânsul.
Cârmuitor, Mihai Rahtivanu [m.p.]
No. 4705 11 maiu 1850
[Confirmare de primire:] Matei sin Stan Purice, fiindrob ul meu îl am primit. E. Lămoteasca [m.p.] Aj utor, 1. Negulescu [m.p.]
[Rezoluţie:] La delă.
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 183.
140
1850 iunie 2
Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Jalomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport prin care se anunţă fu ga unei ţigănci roabe a doamnei Marghioala Ghica, de pe moşia Raşi. Se dau semnalmentele.
Primit [ 1850] iunie 5 No. 2374/4704
Ci[nstitu]lui Departament din Lăuntru Cârmuireajudeţului Ialomiţa
O roabă din ale Mării Sale Doamna Marghiola Ghica, ce era la moşia d[umi]sale Raşi, după cum încredinţează respectiva subtcârmuire prin raportul cu
142 http://www.iini-minorities.ro no. 870, s-au făcut nevăzută, luând cu sine şi o boccea cu calabalâc. A căruia fizionomie fiind, la stat de mijloc, părul capului şi ochi negri, îmbrăcată cu rochia de stambă cam veche şi scurteică veche de micaton. Să face plecat cunoscut cins[titului] Departament spre cele de cuviinţă cu adăugire că precât s-a atins găsirea iei de acest judeţ s-a străşnicit suptcârmuirile localnice.
Pentru cârmuitor, Gr. Lerescu [m.p.]
No. 3275 1850 iunie 2 Secsia 1
[Rezoluţie:] La delă.
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar32/1850, f. 216.
141
1850 iunie 5
Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la conflictul dintre Alexandru Mavrodin şi Nicolae ls voranu pentru două ţigănci, anume Dobra şi .fiica sa Maria.
Primit [1850] iunie 8 No. 4797/2424
Cinstitului Departament din Lăuntru Cârmuirea judeţului Dolju
În urma celor reclamate de d[umne]lui medelnicer Alecsandru Mavrodin prin jălbile îndreptate Cârmuirii cu rezoluţiile ci[nstitului] Departament no. 1425 şi 1655, cerându-se ca d[umnea]lui sărdar Nicolae lsvoranu şi prin de-a dreptul hârtie fo rmală a Cârmuirii şi prin poliţia oraşului ca să sloboază pe acea Dobra ţiganca cu fie-sa Maria, ce se pretind de către cel dintâi, n-au stat putinţă, înpotrivindu-se că acele ţigănci sânt zestre ale sorii d[umnea]lui a căruia căsnicie, fiind desfi[i]nţată acum, nu mai poate d[umnea]lui medelnicer avea drept a le lua în serviciul d[umnea]lui, dacă odată pe sora d[umnea]lui o au în casele, precum mai pe larg se va îndestula ci[nstitul] Departament de alăturatul aici în orighinal răspuns al d[umnea]lui sărdarului Isvoranu ce au adresat Cârmuirii, care luându-se în privinţa
143 http://www.iini-minorities.ro este cu plecăciune rugat ci[nstitul] Departament să binevoiască a chibzui cele de cuviinţă.
Cânnuitor, Filişanu [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 5486 5 iunie 1850 Secsia 1
[Rezoluţie:] La delă.
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 228.
142
1850 iunie 19
Ţara Românească. Departamentul de Finanţe către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Document ce autorizează înscrierea în lista dajnicilor dezrobiţi, pe baza actelor de căsătorie, a patru persoane (Nicolae Ion Vărsan, Mihai Niţu Ţurei, Pătru Nicolae Tr upină şi Nicolae sin Marin al Neacşii), începând din al treilea trimestru al anului 1850. De la trei dintre persoanele menţionate, al căror termen de scutire de şase luni de la căsătorie expirase, autorităţilor locale li se cere să recupereze, în contul dajdiei, suma de 80 lei.
[Primit la: 1 ]850 iunie 22 No. 3983
Departamentul Finanţii Ci[nstitei] Cânnuiriaj udeţului Vâlcea
Priimindu-se raportul ci[nstitei] Cârmuiri supt no. 4165 şi însoţitele pe lângă el bilete de cununie ale suptînsemnatelor individe desrobite care urmează a se supune la dajdie şi anume: Nicolae Ion Vărsan Mihai Niţu Ţurei Pătru Nicolae Trupină Nicolae sin Marin al Neacşii Departamentul dă deslegare ci[nstitei] Cârmuiri ca de la viitorul trimestru de iulie să adaoge între dajnicii desrobiţi pe susînsemnaţii.
144 http://www.iini-minorities.ro Fiind însă că, după vremea căsătorii acestora se vede că unii din ei ar fi trebuit a se supune la plată de dajdie mai dinainte, adică îndată după trecerea sorocului de şase luni, ca să nu piarză dar statul drepta dajdie ce trebuia a lua de la ei, Departamentul scrie ci[nstitei] Cânnuiri ca să înplinească banii mai jos însemnaţi lei par[ ale] 16 - de la Mihaiu Niţu Ţurei căsătorit în trimestru iulie 1849, urma a intra în venit de la trimestru ghenar 1850. Capitaţia şi zeciuiala sa pe trimestru ghenarie şi aprilie 1850 32 - de la Pătru Nicolae Trupină, căsătorit în trimestru ghenarie 1849, urma a intra în venit de la trimestru iulie 1849. Capitaţia şi zeciuiala pe trimestru iulie şi act. 1849, ghenarie şi aprilie 1850 .dL:._ de la Nicolae sin Marin al Neacşii, care se găseşte asemenea ca cel de mai sus 80 - şi să trimiţă aceşti lei optzeci cât mai curând la Departament să se fa că venit la § desrobiţilor. Totodată se-ntoarce pe lângă aceasta biletele de cununie ca să se dea înnapoi numiţilor.
Şeful Departamentului, ...... [semnătură indescifrabilă] Şeful secsii, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 2974 [ 1850] iunie 19
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 72/1850, f. 106.
143
1850 iunie 27
Ţara Românească. M. Creţulescu către Departamentul Tr ebilor din Lăuntru. Cerere pentru prinderea şi predarea unui ţigan fugar al său, Dumitrache, descoperit la Giurgiu.
Primit [ 1850] iunie 27 No. 2050
Cinstitului Departament al Trebilor din Lăuntru
Un Dumitrache băiatul de ţigan al mieu în vârstă ca de douăzeci şi unu de ani, la stat înnalt, la chip oacheş şi curat la fa ţă, ce cunoaşte vizitirea, este cam la două luni de când au fu git de aici din curte de la mine cu un eul agasi, anume Mehmet Aga dir.polcul Birinţi, mergând la Rusciuc. Acum am luat bună înţelegere
145 http://www.iini-minorities.ro că s-au întors iarăşi cu numitul turc la Giurgiu, aflându-se cu dânsul acolo. Mă rog plecat ci[nstitului] Departament a binevoi de a ne fa ce cât mai degrabă cele ce va găsi de cuviinţă pentru prinderea numitului ţigan şi predarea lui în mâna mea prin mijloacele asigurătoare.
Al ci[nstitului] Departament plecat, M. Creţulescu [m.p.]
1850 iunie 27 Bucureşti
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 265.
144
1850
Memuar la Anaforaua Divanului Domnesc cu nr. 2006
Nişte ţigani robi ai d[umnea]lui logofătului Costachi Sturdza, judecându-se criminaliceşte pentru omorul ce unii din ei, anume Neculai Samarani şi Gheorghe, fratele său, prin lovire cu băţul au pricinuit unui ţuţuian, Ioan Corat, care trecea cu oile prin moşia Ruginoasa, unde erau şi acei ţigani. Pentru o aşa faptă, Divanul Domnesc în unire cu sentenţia tribunalului criminalicesc prin anaforaua de faţă hotărăşte ca după art[icolele] 218-224 şi 212, no. 4 din Condica criminalicească numiţii Niculai şi Gheorghi Samarani să se bată cu cincizeci de lovituri de bice în prezidenţia ţinutului Sucevii şi apoi să se trimeată la groapa ocnii pe timp de doi ani, iar osăbiţii ţigani ce au mai fo st traşi în cercetare, nedovedindu-se că şi ei au fo st la săvârşirea acestei fa pte, să rămâie slobozi pe chizăşie; despăgubirea ţuţuianului de bani[i] ce au cheltuit cu lecuirea acelor ce au fo st vătămaţi în această bătaie să se facă din averea numiţilor vinovaţi sau din a satilor, precum şi // de altă pagubă ce mai propune că au, precât însă şi păgubaşii vor adiveri adevărata câtime, potrivit art. 59 din citata condică, iar averea ce se vide săcfestrită acelora ţigani ce nu s-au dovedit vinovaţi li se va da iarăşi în dispoziţia lor.
Şef, Ştefan Spirescu [m.p.]
[Notă:] Observaţia pravilniceasca sprijină hotărârea de mai sus.
ANSJ Iaşi, fond Ministerul Justiţiei, dosar 244/1851, f. 13-13v.
146 http://www.iini-minorities.ro 145
1850 iulie 3 Mo ldova. Judecătoria ţinutului Sucevii către Departamentul Dreptăţii. Raport privitor la nelegiuirile săvârşite de 12 ţigani robi ai logofătului Costache Sturdza, toţi din satul Ruginoasa. (Vezi şi dac. 144.)
Primit [1850] iulie 5 No. 550
Cinstitului Departament al Dreptăţii Judecătoria ţinutului Sucevii Raport
La 26 a trecutei luni iunie pe lângă adresul ţinutalei Isprăvnicii cu no. 4746 s-au primit în cercetarea acestui tribunal pe ţiganii Neculai Lăscărache, Gheorghe Lăscărache, Alicsandru sin Toadir, Văsile Niţul, Răducanu Condre, Petrache Stan, Iordachi Zaharia, Andrei Tone, Lazăr Tozu, Lupu Lăscărache, Vasile Avădanei şi Toader Băzgăţiu, toţi din satul Ruginoasa, robi a dumisale boerului logofăt şi cavaler Costachi Sturdza, pentru prădăciunea şi baterea ce au dat-o unor giurgiuveni pe moşia Stroeşti, din care unul au şi murit, precum şi dela lor pe care, înaintându-se cercetării // cuvenite, se raportuieşti cinstitului Departament spre ştiinţă.
Director, ...... [semnătură indescifrabilă] Stolnacialnic, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 2923 1850 iulie 3
[Rezoluţie:] Se va cerceta cu raportul ce va fi venit de la 5 privitor la aceasta. Iulie 11. Spre ştiinţă...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Iaşi, fond Ministerul Justiţiei, dosar 244/1851, f. 2-2v.
146
1850
Mo ldova. Divanul Domnesc. Anafo ra ce confirmă sentinţa dată de Tribunalul Criminalicesc În procesul a doi ţigani robi ai boierilor Grigore şi Aran Cantacuzino, vinovaţi de fu rt.
147 http://www.iini-minorities.ro Memuar la anaforaua Divanului Domnesc cu no. 2523
Doi ţigani robi ai cnezilor Grigorie şi Aron Cantacuzineşti, numiţi[i] Vasili sin Martin Păduri şi Gheorghi sin Constantin Cibotariul a cărora vrâstă şi alte înprigiorări sânt lămurite la începutul sentinţei Tribunalului Criminalicesc, s-au tras în giudecată pentru că au prădat pe un neguţătoriu Dumitru Ilie din târgui Odobeşti, ţinutul Putnei, de 10.574 lei, însă Vasili sin Martin Păduri au fu ratu acei bani când mai multi ai lor cetaşi petreceau în crâşmă din faţă la neguţători, iar Gheorghi sin Costantin Ciubotariul, aflându-se la căruţă pe marginea târgului, au vinit cel dintâi la dânsul cu bani furaţi şi amândoi prin înţelegire i-au îngropat în nişte putine. Pentru cari fapte, Divanul Domnesc prin anaforaua de faţă în unire cu sentinţa Tribunalului Criminalicesc hotăreşte ca după art[icolul] 238 tema a 6-a şi 239 din Condica Criminală, fi ind fu rtişagul mare, pe Vasili sin Martin Pădure să se bată cu patruzeci lovituri bice pe uliţele târgului Focşani şi apoi să se dea tot acolo în paza Isprăvniciei la munci publice pe timp de şase luni, iar pe Gheorghi sin Costantin Cibotariul, ca unul ce la furtişag nu au fo st 11 decât numai pe urmă au ştiut fiind faţă la îngroparea banilor, să se bată cu treizeci lovituri bice tot în acel târg şi apoi să se dea la munci publice pe timp de patru luni. Iară pentru ceilalţi ţigani cari nu s-au găsit vinovaţi în această prăduire Divanul hotăreşte a rămâne slobozi, precum s-au şi lăsat de tribunal, înapoindu-li-se banii şi lucrurile, precum şi vitele de cai ce le-au luat sub garanţie. Dumnealui iuris[t] consultul statului aga Borănescu găseşte hotărârea de mai sus potrivit aplicată cu ofidgea şi la înpregiurările pricinii.
Şef, Ştefan Spirescu [m.p.]
ANSJ Iaşi, fond Ministerul Justiţiei, dosar 231/1851, f. 11-llv.
147
1850 septembrie 18 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Jalomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport privind cercetările fă cute in cazul neînţelegerilor ivite intre Ioan Efstatiu şifra ţii Nica din cauza unei ţigănci roabe, !!inca.
Primit [1850] sept[emb]rie 21 No. 8250/4250
Departamentul din Lăuntru Cânnuirea judeţului Ialomiţa
În urmarea poruncii ci[nstitului] Departament cu no. 2384, pusă la reclamaţia d[umnea]lui Ioan Efstatiu, scriindu-se suptcârmuirii de Borcea cele de
148 http://www.iini-minorities.ro cuviinţă în privinţa acelei Ilinca ţiganca, odată cu raportul no. 4404 în care au trimis-o la Cârmuire se primi şi însoţita aci în orighinal hârtie a d[umnea]lor fraţilor Nica re lativ:! la această ţigancă, ce le este căzută în stăpânire prin moştenire părintească. Drept aceia Cânnuire[a], supuind la cunoştinţa ci[ nstitului] Departament această înprej urare spre cuviincioasă urmare, adaugă că părerea sa este că după cuviinţă ar urma ca această pricină să-şi ia curs judecătoresc, având reclamantul a-şi urma ale sale pretenţii cu ma1 sus numiţii fraţi ce au reclamat la această cârmuire ca roabă a lor.
Cârmuitor, L. Popescu [m.p.]
No. 6006 1850 septembrie 18 Sec[sia] 1
ANIC, fo nd Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 506.
148
1850 octombrie 17 Ţara Românească. Vistieria către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport privind sumele necesare pentru plata fo ştilor proprietari pentru robii răscumpăraţi de stat de la aceştia, sume care sunt mult mai mari decât cele prevăzute în buget. (Vezi şi dac. 129 şi da c. 130.)
Primit 17 oct[ombrie] 1850 No. 4536
Înnălţimii Sale Domn şi Stăpânitor a toată Ţara Românească, Barbu Dimitrie Ştirbei Departamentul Visteriei Raport
Prin afisulÎnnălţim ii Voastre din 20 ghenar anul curgător supt no. 53 puneţi în vederea Departamentului Visteriei legiuirile atingătoare de dezrobiţi şi porunciţi ca în cursul anului curgător să nu se sloboade proprietarilor cu dreptul de a se despăgubi pentru individele roabe vândute statului mai mult decât venitul anual de lei 43 5.343 prevăzut prin arătată legiuire, iar restul să se plătească în anul viitor în 1851 şi prin afisul sub no. 1242 de la 23 septemvrie prin care întăriţi socotelile dezrobiţilor prin răscumpărători pe anul 1848 aprobaţi şi chibzu irea cinstitului Divan Obştesc că cumpărătoarea dezrobiţilor pe fiecare an să nu covârşească suma fo ndului ce se adună pentru răscumpărări. Asupra acestora Prea Înnălţate Doamne,
149 http://www.iini-minorities.ro supt iscălitul ia îndrăzneală a vă supune plecat la cunoştinţă că Visteria se simte astăzi în neputinţă d-a corespunde cu prinţipile de mai sus, pentru cuvântul că toate răscumpărările din anul 1848 şi 1849 sânt săvârşite înainte de mărginirile date de Înnălţimea Voastră prin însemnatele doă ofisuri, care fu ră primite în anul curgător, iar Visteria, neavându-le în vedere în timpul arătat, a făcut prin // urmare şi despăgubiri ce covârşesc veniturile anuale ale dezrobiţilor, spre pildă peste veniturile dezrobiţilor până la 1 iulie anul următor sânt răspuiţi mai mult lei 375.896 parale 1, care s-a luat cu înprumutare, rămâind Visteria îndatorată a mai plăti şi în cursul anului următor alţi lei 437.335, precum şi lei 58.590 în cel viitor 1 Ş51, spre desăvârşita răfuire a acelor posesori după cum este supus în cunoştinţa lnnălţimii Voastre prin raportul Visteriei cu no. 849, fe vruarie 9, pe lângă care vi s-a înfăţişat liste exacte pentru chipul tuturor răscumpărărilor urmate. Aceste din urmă două sume ce alcătuiesc lei 515.925 precum şi cea de lei 375.896 parale 1, care s-a luat cu înprumutare şi însumată peste tot lei 89 1.821, în comparaţie cu venitul pe doă trimestruri din urmă ale acestui an şi al anului 1851 socotit cu aproximaţie, producând suma lei 662.540, tot mai lipseşte spre acoperirea despăgubirilor arătate de lei 229.281 ca să se îndeplinească din venitul anului 1852. Apoi fiindcă Visteria într-un chip după condiţiile ce a făcutcu acei posesori de ţigani se cunoaşte datoare a le mai plăti spre răfu ire în anul curgător suma ce s-a zis de lei 457.335 şi în anul viitor cea de 58.590, care sumă după cum se desluşeşte mai sus se acoperă cu venitul ce mai rămâne pe doă trimestruri din anul curgător cu al acelui viitor 1851 şi cu parte din al anului 1852, având iarăşi în vedere că d[omnii] proprietari au condiţionat să-şi primească despăgubirea la soroacele ce le sânt mărginite şi hotărâte, după care chip numai a primit să-i dea în dispoziţia statului şi spre care sfârşit Visteria, asigurându-i prin acturi, i-a luat în posesia sa şi prenumărând din numărul lor pe toate familiile ce s-a recunoscut vrednice d-a contribui statului, se fo loseşte astăzi cu dajdia şi zeciuiala lor. Iar într-alt chip după cele poruncite de Înnălţimea Voastră, // văzându-se nedomirită cum ar putea să-şi reguleze socotelile acestei operaţii şi cum asemenea a-şi fo rma bugetul anului viitor 1851, precum şi înplinirea acelor posesori ce necontenit îşi proclamă despăgubirea, ce măsuri ar putea lua pentru indestulare a socoti de a sa datorie ca să aducă la cunoştinţă Înnălţimii Voastre toate aceste împrej urări ce i se înfăţişează în această clauză în contra putinţelor sale şi a vă ruga plecat ca să binevoiţi a-i da dezlegarea ce veţi găsi de cuviinţă.
Şeful Departamentului, Ioan Filipescu [m.p.] Şefsecsiei, Lizescu [m.p.]
No. 4733 Luna octomvrie 1 7 Secsia 1 Anul 1850
[Rezoluţie:] Când V isteria [primeşte] fo nduri, nu poate şti când ne face în toate lunile cereri de nouă împrumuturi cu plata dobânzii, nu ne e iertat a păşi peste sumile anuale alocate de legiuiri. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 104-104v, 105.
150 http://www.iini-minorities.ro 149
1850 octombrie 21 Ţara Românească. Departamentul de Finanţe câtre domnitorul Barbu Ştirbei. Raport privitor la cererea căpitanului Panait Ionescu de a vinde statului 5 robi la preţul de !O galbeni unul, urmând a primi suma cuvenită atunci când îi va veni rândul.
Primit 21 oct[ om brie] 1850 No. 4604/250
Înnălţimii Sale, Domn şi Stăpânitor a toată România, Barbu Dimitrie Ştirbei Depa1tamentul Finanţii Raport
Căpitanul Panait Ionescu în unire cu soţia dumisale Mariţa loneasca, prin reclamaţia către acest Departamentu a cerut a vinde statului cinci individe ţigani cu preţul hotărât de câte zece galbeni unu şi cu condiţia ca preţul lor de galbeni cincizeci să li se sloboază oricând Visteria se va înlesni, după desfacerea tuturor celorlalţi de mai înnainte posesori, ce au vândut asemenea indivizi statului. Această cerere ca una ce se vede a fi fa vorabilă fo ndurilor dezrobiţilor, pentru cuvântul că ei se dau în posesia statului şi deodată începe de acum a şi contribui statului cu dajdia şi zeciuiala lor, fără a se întâmpina anevoinţi la mijloacele dezrobirii lor, subtiscălitul a socotitu de trebuinţă a vă supune plecat la cunoştinţă şi a vă ruga dacă veţi găsi de cuviinţă să binevoiţi a da înnalta dezlegare de a primi visteria în stăpânire atât pe ai acestui de mai sus numit, cât şi pe ai altor câţi se vor mai arăta cu asemenea condiţionale cereri, răspunzându-li-se preţul după chipul descris mai sus, potrivit adică cu îndemânările ce va avea.
Şeful departamentului, Ioan Filipescu [m.p.] Şeful secsii, Lizescu [m.p.]
No. 4783 Octomv[rie] 21 anul l850
[Notă:] Primit, trecut la 250.
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 107.
150
1850 noiembrie 27 Ţara Românească. Departamenul de Finanţe către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport privitor la cererea serdarului Lazăr Calinderu de a i se plăti
151 http://www.iini-minorities.ro valoarea unui zapis de 1200 galbeni, cumpărat de el de la maiorul Te odor Popescu, reprezentând preţul unor ţigani vânduţi statului, sumă ce nu poate fi onorată din lipsă de fo nduri. (D osar Împreună cu dac. 152.)
Primit 2 dechem[brie] 1850 No. 5276
Înnălţimii Sale Domn şi Stăpânitor a toată Ţara Română, Barbu Dimitrie Ştirbei Departamentul Finanţii Raport
D[omnul] serdaru Lazăr Calinderu a reclamat Înnălţimii Voastre că Visteria, supt cuvântul că este mărginită din porunca Măriei Voastre de a mai răspunde bani pentru răscumpărări de ţigani, nu voieşte a-i plăti un zapis ce 1-a cumpărat de la d[omnul] maior Teodor Popescu, supt iscălitura obştescului casier al Visteriei, cuprinzând galbeni 1200, restul din cumpărătoarea unor individe de la d[omnii] fraţi Lenş. Măria Voastră, prin rezoluţia trecută la no. 6350, recomandaţi cu osebire reclamaţi a aceasta către subtiscăl itul. Departamentul Visteriei plecat supune la cunoştinţa Înnălţimii Voastre că, banii ce pretinde reclamantul fiind din catigrafia acelora ce vi s-a supus în cunoştinţă prin raportul cu no. 4733, se vede în neputinţă de a-i face acum deocamdată vreo îndestulare, căci Măria Voastră prin rezoluţia ce aţi dat la acel rapot1. comunicată la adresa ci[nstitului] Secretariat la no. 45 16, nu primiţi ca Visteria să plătească în plăţi peste fo ndurile anuale alocate de legiuiri pentru răscumpărări şi prin // urmare, fiinddatoare a respecta porunca Înnălţimii Voastre, se vede în neputinţă în a-i slobozi acei bani până nu vor fi fo nduri anuale pentru răscumpărări� şi nu rămâne alt decât ca reclamantul să aştepte până când Visteria se va înlesni, ca să-i poată fa ce despăgubirea din mijloacele fo ndurilor destinate pentru dezrobiri.
Şeful Departamentului, Ioan Filipescu [m.p.] Şeful secsiei, Lizescu [m.p.]
No. 5414 1850 noemvrie 27 Secsia I
[Rezoluţie:] Venitul alocat pentru răscumpărarea de ţigani se urcă pe 1850 la lei 434.407 [urmează rânduri şterse în document]. Să se arate că s-au răspuns aceşti bani şi cărora rămaşi a se mai răspunză în 1851, când după socoteala Visteriei urmează în 1850 a se răfui toate cumpărările de ţigani. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 109-109v.
152 http://www.iini-minorities.ro 151
1850 decembrie 8 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Adresă privitoare la imposibilitatea trimiterii la Bucureşti a do i ţigani, soţ şi soţie, găsiţi În acest judeţ şi ceruţi de departament, deoarece .. sunt săraci şi goi, fă ră mijloace de a merge acum În vreme de iarnă tocmai la Bucureşti ".
Primită [1850] dec[embrie] Il
Cinstitului Departament din Lăuntru Cârmuirea j udeţului Dolj
Marin ţiganu şi soţia sa Anica, robi ai d[umnea]ei Catinca Vinţeasca, ceruţi prin poruncile ci[nstitului] Departament cu no. 8056 şi 9265 după pretenţia d[umnea]lui Plaţi Adiodan, parucicu miriean, găsindu-se în acest judeţ şi voind Cârmuirea a-i porni la Bucureşti, să arate acel Marin cu alăturata în copie reclamaţie, prin care precum se va vedea cerea păsuire până la primăvară pentru cuvânt că sunt săraci şi goi, fără mijloace de a merge acum în vreme de iarnă tocmai la Bucureşti şi fi indcă Cârmuirea îi văzu cu adevăr într-o poziţie ticăloasă, deşi se cer cu dinadinsul, însă luă îndrăsneală pe de o parte a-i asigura pe chezăşie prin poliţie până va primi deslegarea ci[nstitului] Departament, iar pe de alta a supune plecat ci[nstitului] Departament reclamaţia lor şi a-1 ruga ca de va avea bunăvoinţă a le acorda cererea de păsuire şi poruncească Cârmuirii de urmare.
P[entru] d[omnul] ocârmuitor, ...... [semnătură indescifrabilă] Şeful secţiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 11603 1850 dechemvrie 8 Sec[ţia] I
[Rezoluţie:] Să se arate de reclamantele că se va da scutire de înbrăcăminte pentru acei ţigani. Să se scrie cârmuirii a-i cere acum îndată. [nesemnat]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 32/1850, f. 601.
152
1851
153 http://www.iini-minorities.ro unor robi. Me nţionează că nici cererile sale anterioare, deşi aprobate de domnitor, nu au fo st onorate. (Dosar Împreună cu dac. 150.)
Priimit [1851] ghe[narie] 26 No. 39
Prea Înnălţate Doamne
Din toate părţile lumii civilizate care a cunoscut fo loasele comerciului s-au muncit oblăduirile să dea fe lurite aj utoare dezvoltării şi înfloririi lui. Avem pildă că de când a sosit în comerciul unui neam vreo criză, oblăduirile au înlesnit cu efectiv ca să depărteze căderea comercianţilor. În Principatele acestea de vreo câţiva ani oblăduirea a cunoscut asemenea trebuinţă de a se aj uta negoţul şi a lucrat la acest sfârşit pe cât s-a stat prin putinţă, până când providenţa aduse pe Măria Voastră pe tronul oblăduirei în care tot neamul are întreagă încredere, mai cu seamă pentru înaintarea comerţului după dovezile ce aţi dat Măriea Voastră şi în viaţa privată şi pe tron. În poziţia aceasta de bucurie aflându-se comerciul acestui principat, subtiscălitul îndrăzneşte a se plânge că, având a lua de la stat o sumă de 5.570 lei cu bileturi legiuite şi cu soroace ecspirate, după cumpărături de ţigani, prin alte jălbi către Înnălţimea Voastră am făcut cereri la care s-au dat şi porunci. Până azi însă mă aflu neplătit. Îndrăznesc a crede că Înnălţimea Voastră nu va suferi paguba unui negustor provenită din tranzacţiile statului, pagubă ameninţătoare chiar cinstei lui, pentru că neplătindu-se această datorie dreaptă pe care mi-am fo st regulat şi eu plăţile mele, nu voi avea de unde să fac aceste plăţi. Viu dar cu umilinţă de a ruga milostivirea Înnălţimii Voastre, ca privind mai de-aproape poziţia mea ameninţătoare şi dreapta mea cerere, să binevoiţi // a porunci hotărât plata pomenitelor bil('te de 5.570 lei cu dobânda lor de la expiraţia termenelor, pentru că ar fi o nedreptate, Prea Înnălţate Doamne, ca să nu fiu lichidat de această sumă după toată cuviinţa şi legile comerciului, căci în alt chip la ce ar mai sluji munca, osârdia şi probitatea unui negustor şi mai cu seamă de a fi înpovărat cu o numeroasă familie.
Al Înălţimii Voastre prea plecat, iscălit Lazăr Calinderu [m.p.]
[Rezoluţia domnească:] La Dumnealui vei vistiernic ca din întâi[i] bani pentru răscumpărări să se plătească jeluitorului. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 124-124v.
154 http://www.iini-minorities.ro 153
1851 fe bruarie 9 Ţara Românească. Hatmanul Alecu Rosetti Roznovanu către Departamentul din Lăuntru. Solicită aj utor pentru prinderea unor robi ai săi, fugari din Mo ldova.
Pr[imit] la [1851] fe b[ruarie] 21 No. 576
Onoratului Departament al Treburilor din Lăuntru al Principatului Valahiei
De pe moşiile suptînsemnatului hatman Alecu Roseti Roznovanu, fiind pribegiţi în mai multe rânduri un număr de ţigani, din aceştia unul s-a întors la unnă sa şi după cercetarea făcută au mărturisit că noaă din aceşti pribegi se găsesc acum de patru ani pe la deosebite locuri în Principatul Valahiei. Pentru care suptînsemnatul, alăturând pe lângă acestă însemnare de numele acelor ţigani cu arătare de locurile pe unde se aflăei, roagă pe onoratul Departament să binevoiască a porunci locurilor cuvenite să se dee aj utoriul trebuitoriu trimisului meu spre a se aduce la urma lor aceşti ţigani cu toate ale lor.
A. Roznovanu [m.p.]
1851 fe v[ruarie] 9
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 29/1851, f. 1.
154
1851 fe bruarie 23 Ţara Românească. Poliţia Capitalei către Departamentul din Lăuntru. Adresă pentru predarea a patru robifu giţi de la stăpâna lor, po/covniceasa Enghel din Piteşti, În timpul revoluţiei din 18./8, găsiţi fă ră căpătâi În Bucureşti.
Prim it [ 185 1] fc v[ruarie] 24 No. 1634/8 18
Cin[stitului] Departament din Lăuntru Poliţia Capitalei
Aceşti patru ţigani şi anume: Radu surugiu, Anica soţia lui, Gheorghe bucătaru şi Marghioala soţia lui, găsindu-se în cuprinsul culorii Verde fără căpătâi,
155 http://www.iini-minorities.ro la cercetarea ce li s-au făcut au arătat că sânt robi ai d[umnea]ei polcovnicesei Enghel şi că au dositără încă din vremea trecutelor evenimente; şi fi indcă dumneaei polcovniceasa se află cu locuinţa în oraşul Piteşti, cu cinste se înaintează ci[nstitului] Departament pomeniţii, cu rugăminte ca să-i statornicească la urma lor.
Şeful poliţiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
[1]851 fe v[ruarie] 23 No. 3576
ANIC, fo nd Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 29/1851, f. 67.
155
1851 mai 9
Ţara Românească. Parucicul M. Clinceanu către Departamentul Trebilor din Lăuntru. Cere să fieprins un rob al său, !oniţă. care i-a fu rat nişte bani. Dă semna/mentele robului.
Primit [1851] maiu 9 No. 1501
Cinstitului Departamnet al Treburilor din Lăuntru Plecată jalbă
Un ţigan al meu, anume Joniţă, la 2 ale acestei luni, furându-mi din casă 120 sfanţigi şi 1 O icosari s-au făcut nevăzut, şi ale căruia semne sânt cele mai jos însemnate. Pentru care plecat rog pe ci[nstitul] Departament să binevoiască ca prin porunci circulare a fa ce cunoscut cinstitelor ocârrnuiri; căci deşi am dat în cunoştinţa ci[nstitei] Poliţii a acestei capitale, dar am bănuială ca nu cumva să fi ieşit şi afară din această capitală. În vârstă de 1 5 ani, Ia faţă oacheş şi slab, gura cu dinţi mari, nasul ascuţit şi puţin cam strâmb, ochii şi spâncenele negre, părul capului negru şi creţ, înbrăcat cu o bluză şi pantaloni noi de o materie cadrilată, în cap cu şapcă veche fărăcozoroc şi în picere cu ciupici de lac vechi.
Parucic M. Clinceanu [m.p]
Anul 1851 maiu in 9
ANIC, fond Ministerul de interne - Diviziunea administrativă, dosar 29/1851, f. 149.
156 http://www.iini-minorities.ro 156
1851 mai 29 Ţara Românească. Un proprietar către Departamentul din Lăuntru. Anunţă că do i dintre robii săi, soţ şi soţie, i-au fu rat mai multe lucruri din casă, precum şi bani, şi .. s-aufă cut nevăzuţi ". Cere prinderea celor doi. Dă semnalmentele lor.
Primit [ 1851] maiu 30 No. 1644
Ci[nstitului] Departament din Lăuntru
Eri luni, pe la ceasurile 5 după doăsprezece, în lipsa mea de acasă, un ţigan al meu anume Marin împreună cu soţia sa Ioana, ale cărora semne se arată mai jos, s-au făcut nevăzuţi, luând cu dânşii mai multe lucruri din casă şi nişte bani dintr-o bisactea, ce era pe masă şi pe care au spart-o. Acest ţigan, deşi acum doi ani au fo st dosit şi sprijinit în Moldavia, unde au săvârşit şi fa pte tâlhăreşti, dar în urmă dosind aici în principat s-au prins. Prin urmare acum având bănuială că a sa precugetare va fi tot cu chipul de mai înainte, adică de a se sprijini mai întâi la satul Vizureşti din judeţul Dâmboviţa, unde îşi are rudele sale, fiind dintre netoţi, şi apoi unindu-se cu ai lui să se răsnescă iarăşi prin păduri; grăbesc plecatu a supune la cunoştinţa ci[nstitului] Departament să binevoiască a face punere la cale pentru prinderea lui, atât pentru a mea despăgubire, cât şi pentru înfrănarea relelor purtări şi, dacă va fi prin putinţă, mă rog să se poruncească mai cu osebire cârmuirii judeţului Dâmboviţa, Buzău, Brăila şi Stam Râmnic pentru întâmpinare-i, ca să nu treacă graniţa după cum a mai făcutu.// Semnele lui Marin ţiganu: la stat înalt, la fa ţă oacheş, ciupit, mustăcioară neagră, ochi negri, barbă rade, vorba gângavă, înbrăcat cu un palton civit, pantaloni de fl anelă civită, cu căciulă de oaie brumărie, cunoaşte şi limba ţigănească; semnele loanei soţia lui: la stat măruntă, la faţă oacheşă cam ciupită, urâtă la obraz, înbrăcată cu rochie de stambă, cu pantofi încălţată şi în cap cu un tistime cafeniu.
Al ci[nstitului] Departament plecatu, ...... [semnătură indescifrabilă]
1851 maiu 29
ANIC, fond Ministerul de Interne -Diviziunea administrativă, dosar 29/1851, f. 184-184v.
157
1851 iulie 6 Ţara Românească. Ep itropia Casei Brâncoveneşti către Departamentul din Lăuntru. Plângere Împotriva paharnicesei Elena Limăteasca În legătură cu do i
157 http://www.iini-minorities.ro robi brâncoveneşti, Gheorghe şi Ene. pe care Limăteasca nu-i lasă să plece în satul /ar de origine, ci îi ţine Închişi şi în fiare în satul Orăşti, judeţul Ilfov. (D osar împreună cu dac. 128, dac. 135 şi dac. 136; vezi şi dac. 137.)
Primit [1851] 7 iulie No. 5903/3 178 Epitropia Casii M[ăriei] Sale Doamnii Zai Brâncoveanu No. 128 Anul 1851 luna iulie 6 Bucureşti
Cinstitului Departament din Lăuntru
Gheorghe şi Ene, fii[i] lui Stan Poşton şi ai Anuţei fata Dobriţei, robi brâncoveneşti, se plâng la epitropie că după moartea tatălui lor, muma lor înplinându-se cu un ţigan al dumneaei păhărnicesei Elenchi Limăteasca s-au dus şi ei după dânsa la satu Orăşti din judeţul Ilfov, unde îndată ce au aj uns în vârstă au început, de sunt şapte ani, să plătească bir la această epitropie prin vătaful ei, şezând însă lângă muma lor, precum cea mai mare parte din ţigani[i] epitropiei şed pe proprietăţi străine. Acum, fi indcă muma lor a murit, vor să se tragă între ţiganii brâncoveneşti din satul Ciocoveni, dar dumneaei Limăteasca nu-i lasă, ci îi ţine închişi şi în fiare, după cum va vedea cinst[itul] Departament din chiar jalba lor ce se înaintează pe lângă acesta în copie, supt cuvânt că sunt ai d[umnea]ei, inpilându-i totodată ca să-i plătească bir. Această urmare a d[ umnea ]ei Limăteasca suptînsemnaţii o supun la cunoştinţa ci[nstitului] Departament şi-1 roagă ca să binevoiască a lua în băgare de seamă, fiind vătămătoare chiar liniştii ce păstrează buna armonie şi saţietate şi a porunci cu dinadinsul cârmuirii respective ca să ia măsurile trebuincioase pentru slobozirea pomeniţilor ţigani, de acolo a să muta cu toate ale lor între ţiganii brâncovenesti la satu // Ciocoveni şi să facă totdeodată şi dumneaei Limăteasca cuvenita băgare de seamă pentru tirania cu care se slujeşte ca să supuie supt jugul robiei dumneaei nişte ţigani mai cu seamă străini.
Alecsandru R. Filipescu [m.p.] 1. Al. Filipescu [m.p.] Ioan Manu [m.p.] Mihalache Cornescu [m.p.] Secret[ar], ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 29/1851, f. 262-262v.
158
1851 iulie 18 Ţara Românească. Cârmuirea districtului Ilfo v către Departamentul din Lăuntru. Raport privind fuga unor ţigani robi ai lui Dumitru Hurmuz din satul Ulmeni Pământeni. plasa Obi/eşti. Sunt date semnalmente/e fugarilor.
158 http://www.iini-minorities.ro Pr[imit 1851] iulie 25 No. 3520/6502
Ci[nstitului] Departament din Năuntru Cârmuirea districtului Ilfov
Din raportul subtcârmuirii plăşii Obileşti cu no. 2223 s-au luat ştiinţă că la zece ale următoarei au dosit din curtea d[umnea]lui Dumitru Hurmuz, cel ce se află la satul Ulmeni Pământeni, cei mai jos arătaţi ţigani şi anume: Stan ţiganul, robul d[umnea]lui, la stat mărunt, ca de ani 30, înbrăcatu cu cojoc, cu nădragi, pantofi, brâu roşu, căciulă neagră; Ioana nevasta lui, la fa ţă albă cu copil mic în braţe, înbrăcată cu cămaşă de americă şi cu fu stă de stambă, pantofi în picioare; Marin ţiganul, înalt ca de 28 de ani, înbrăcat cu cojoc, cu ceoareci şi cu pantofi; Ion Cârnoşteanu sluga, la stat mărunt, schilav de mâini, înbrăcat cu cojoc şi ceoareci, cu pantofi în picioare, căciulă neagră lăţoasă; // Cristina ţiganca, înbrăcată cu fu stă şi cu scurteică, cu ochii albaştrii, gura mare. Cârmuirea pe de o parte au publicat în tot cuprinsul judeţului, iar pe de alta se supune şi la cunoştinţa ci[nstitului] Departament, spre ştiinţă şi cele de cuviinţă.
Pentru cârmuitor, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 7021 1851 iulie 18
[Rezoluţie:] La delă. 26 iulie
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 29/1851, f. 312-312v.
159
1851 iulie 19 Ţara RomLÎnească. Cârmuirea judeţului Ilfo v către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la cercetările făcute În cazul ţiganului Petru Butoiu, rob al Smarandei Costandineasca, fugit de nouă ani. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea cazului.
Primit [ 1851] iulie 19 No. 6303/3404
Ci[nstitului] Departament din Lăuntru, Cârmuirea jud[eţ ului] Ilfov
În urma rezoluţiei ci[nstitului] Departament cu no. 1837 cu care s-au îndreptat cârmuirii jalba d[umnea]ei Smaranda Costandineasca, cerându-se
http://www.iini-minorities.ro 159 suptcârmuirii plăşii Sabarului ştiinţă în privinţa ţiganului reclamat, anume Petru Butoiu, ce zice că şi este fu git de noă ani şi că se află în satul Hotaru, plătind capitaţia între dajnicii statului, ca rezultat se primeşte din parte-i pe lângă raportul cu no. 693 7 alăturat în copie al aleşilor pomenitului sat, a căruia cuprindere, luându-se în băgare de seamă de ci[nstitul] Departament, va binevoi a da cârmuirii dezlegare de unnare.
Pentru cârmuitor, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 6042 Anul 1851 luna iulie 19
[Rezoluţie:] Să se fa că cunoscut Visteriei ca să binevoiască a fa ce întru aceasta ceea ce va bine chibzui pentru îndreptările reclamantei, de vreme ce acel fu gar este aşezat vremelnic între dajnicii statului. [nesemnat]
ANIC, fo nd Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 29/185 1, f. 285.
160
1852 ianuarie 1 Mo ldova. Lista ţiganilor dezrobiţi din satul Feredeni, ocolul Coşula, ţinutul Botoşani, proprietar - vornicul Grigore Crupenschi.
Nr. 5 Ţinutul Botoşanii Ocolul Coşulii
Tăbliţa dezrobiţilor statului din satul Feredienii - 1852 ghenari t-iu
Ţiganii statului statomiciţi Satul Feredienii din ocolul Coşulei. ţin[utul] Botoşani. proprietate a dum[isale] vor[nicul] Grigore Cruoef n lschi INr. liuzilor Numele si oorecla Nevolnicii Văduvile Numele şi porecla 1 Toader Goarcă văduv 1 Gheorghe sin Onofrei Cojar 1 Onofrei Negre 1 Jordachi Eşanu 1 Toadcr Moisa 1 Duca sin Nică Cojar 1 Dumitrachi Vasălachi 1 Toader Huţanu 1 Toader Bărcar 1 Lupu !van 1 Grigore Stor 1 Dimitrache Amaradii 1 Pintilie lvan
160 http://www.iini-minorities.ro 1 Grigore Urisăi 1 Grigore Puţă 1 Gavril sin Grigore Puţă _l Ncchifor Jorda // 1 Toader Eşanu - fu git 17 1 Gheorghe Istrati - mort _l Toma Huţanu 3 1 Il iona _l Acsănia 2 Cinci nume piste tot 3 Adică trei liuzi se scad din numărul birnicilor [indescifrabil]. ci după aşăzământ să lasă pentru slujba moşiei a proprietariului care au a li apăraţi de bir[ul ] mahalalei 14 Rămân adică paisprezeci locuitori birnici plătitori capitaţiei, care socotindu-să câte treizăci şi şasă lei unul // cu altul pc an. cu adaosul de opt parali la leu tinere jandarmi lor, alcătueşte peste tot suma de cinci sute patru lei, care bani îi vor plăti în patru triminii. adecă câte una sută doăzeci �i �asă lei la un cifert de trii luni la Visteria ţării. Osăbit de biru acesta, fiecare casă şi birnic iaste dator a mai da pe tot anul la cutia sătească zăciuiala cuvenită pe driapta capitaţie de treizăci lei. Ficiorii bimicilor. cei de curând însuraţi, în anul dintâi vor da o para, iar de la al doi le an însurării lor vor plăti şasi la cutia sătească de la patru pân la doăsprezăci lei pe an, suma care după îndcmânările lor să va hotărî de către grămada satului.
[Sigiliu] Vei vomic, ...... [semnătură indescifrabilă] Şef, P. Izmerliu [m.p.]
ANIC, colecţia Manuscrise, mss. nr. 1192, f. 85-SSv, 86-86v.
161
1852 fe bruarie 4 Mo ldova. Judecătoria ţinutului Bacău către Departamentul Dreptăţii. Raport asupra încercărilor eşuate de a judeca pe ţiganul Ioan Linguraru şi pe
http://www.iini-minorities.ro 161 ţiitoarea lui, Paraschiva, pentru omor, În condiţiile în care nu pot fi găsiţi martori. Se solicită intervenţia departamentului pentru rezolvarea cazului, menţionându-se că cei doi ţigani sunt În arestul judecătoriei din octombrie 1850.
Primit în 8 fe vr[ uarie] 1852 No. 804
Cinstitului Departament al Dreptăţii Judecătoria ţinutului Bacău Raport
De la isprăvnicia locală cu otnoşenia no. 16008 încă de la anul 1850 octomvrie 23 s-au primit în cercetare[a] aceştia Judecătorii pe arestatul Ioan Linguraru şi pe ţiitoarea sa Paraschiva, înpreună cu acta următoari asupră-li, pentru moartea pricinuită lui Iordachi Udrea, după cari apoi, înaintându-se leguitili lucrări pentru înzestrarea aceli acti, nu mai puţin şi tragerea în cercetare a tuturor fe ţilor figurasti în pricină; înaintează această lucrare prin administraţia de mai sus arătată, însă nişte asemenea fe ţe după // nenumărati cereri ce i s-au făcut nici până acum s-au primit în cercetari decât numai răspuns că nu le-au putut apela nicăirea şi la aşa înprejurări Judecătoria silită au fo st de îndată după primirea unei aseminea ştiinţe a ceri de la ea ca să ia fo rmali adeverinţe de pi la toate sateli, de pi ţinuturile unde ar fi căutat pi aceli fe ţe şi totodată şi pi un Timofte bucătariu, figurarisitoriu tot la această actă, acel ce numai s-au putut apela, că esti la domnul spătar Sandu Sturdza; trimiterea unor aseminea, deşi prin nenumărati rânduri iarăşi s-au cerut de la isprăvnicie, însă aicea nici până acum nu s-au primit. Aşadar iscălit president în urmarea închierii presudzisei aceştii // înprejurări, cu supuneri le încunoştiinţează cinstitului Departament, făgăduind totodată rugătoari cerere ca să fa că îndemnări arătatei isprăvnicii pre locul cuvenit a aduce în ispravă cereri însoţind, fiindcă pricina este îndestul de învechită şi arestaţii stau la închisoare numai la Judecătorie de la 1850 octombrie 23. În aşteptarea rezultaturilor ceruti, cari fo arti cu greu se primesc, încât legea la o aşa obecti ce mai mică prelungiri nu sufiră.
...... [semnătură indescifrabilă] Director, ...... [semnătură indescifrabilă] Şeful mesii, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 481 1852 fe vruarie 4
[Rezoluţie:] Secsia 1. Se va face cuvenite mijlociri către Departamentul din Lăuntru pentru depistări, iar ispravnicul de Bacău către ci[nstitul] Departamentscri ind să se facă de ştiinţă în aceasta ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Iaşi, fond Ministerul de Justiţie, dosar 125/1851, f. 21-21v, 24.
162 http://www.iini-minorities.ro 162
1852 fe bruarie 16 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ialomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport asupra a patru dezrobiţi patentari din satul Bărcăneşti, Înscrişi în catastifele stăro.stiei din Urziceni.
Primit [ 1852] fevruarie 18 No. 3959/3454
Cinstitului Departamentu din Năuntru Cârmuireaj[udeţului] Ialomiţa
Potrivit rezoluţiei cu no. 692 pusă asupra jelbii lui: Ilie Ioan Podate, Sandor Ioan Podate, Simeon Ioan Podate şi Vlascu Drăgan, patentari dezrobiţi din satul Bărcăneşti, s-a dovedit după încredinţare de subcârmuirea respectivă prin raportul no. 7962 că numiţii [sunt] statorniciţi acolo încă de opt ani, având şi toate cele trebuincioase pentru hălăduinţă şi legări de starostea târgului Urziceni. Spre îndeplinirea dar celor ordonate în citata rezoluţie se împărtăşeşte cu respect cinstitului Departament cele de mai sus descrise spre cuvenita punere la cale.
Cârmuitor, T.F. Lenş [m.p.]
No. 9776 1852 fevr[uarie] 16 Secsia 2
[Rezoluţie:] Să i se răspundă cu ştiinţă [că] asemenea individe după legiuiri nu pot dobândi drept de strămutare, nici însă a-i răzleţi ca să părăsească locul unde ei se aflăîn dosniciţi cu locuinţa. Fevr[uarie] 19 ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Ministerul de Interne- Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 118.
163
1852
163 http://www.iini-minorities.ro strămuta şi rezistenţa ţiganilor durează din anul 1843. (Dosar Împreună cu doc. 165; aici ap ar menţionate 72 de fa milii.)
Priimit la 12 martie 1852 No. 1501
Prea Înnălţate Doamne Prea plecată jalbă
La 5 ale carentei luni, prin jaloba către Înnălţimea Voastră v-am supuseră la cunoştinţă pe larg şi în desluşire toate înpilările ce ni se impune, de a ne ridica de pe moşiile Fierbinţi şi Micşuneştii şi-a ne întoarce iarăşi pe moşia Orbeasca şi pentru că pe prezisele moşii din acest judeţ llfovu ne-am înliniat cu locuinţe temeinice pe bazul verbalei porunci a ci[nstitului] Departament din Lăuntru, regularisindu-ne atât cu rispunderca capitaţiei către chiar acest judeţ, iar nu către Teleonnan, cât şi întru toate datoriile ce are un sat după legiuire, la care jalbă v-aţi şi milostivit Înnălţimea Voastră de aţi pus pe dânsa luminata rezoluţie, ca să ia în băgare de seamă ci[nstitul] Departament plângerea noastră, rezultatul ce va fi luat nu-l cunoaştem. Prea Înnălţate Doamne, prin mai sus citata jalbă v-am supuseră la cunoştinţă ca-n această pricină este corespondenţa urmată între autorităţile competente în curs de ani opt de la !catul [ 1 ]843 şi până acum şi nici un rezultat desăvârşit n-au putut lua această pricină. Acum iarăşi ne văzurăm siliţi a vă îndrepta şi printr-aceasta plângerea noastră, mai adăugându-se Înnălţimii Voastre că este aproape de trei săptămâni de zile de când este bântuită linia noastră de grozava boală a vărsatului, încât pe fiecare zi mor câte cinci-şase copii şi după toate acestea cârmuirea respectivă, fără să considere câtuşi de puţin după creştinismul nenorocirea căzută asupră-ne, stăruieşte cu tot dinadinsul prin ceată de dorobanţi a ne ridica şi a ne întorcea la satul // Orbeasca. Luminate Doamne, hotărârea noastră este ca mai bine să primim a fi toţi în temniţă băgaţi, decât să mai fim iarăşi duşi la satul Orbeasca, din a căruia pricină ne vedem astăzi împovăraţi de o seamă de datorii făcute pentru această străgănire. De aceea, mult milostive Doamne, alergăm cu lacrimi fi erbinţi la picioarele Înnălţimii Voastre, rugându-vă plecaţi ca să vă milostiviţi asupră-ne, ca luând în consideraţie grelile noastre patimi în care astăzi ne aflăm, să binevoiţi Înnălţimea Voastră a da luminata poruncă spre a fi prestatorniciţi cu desăvârşire pe moşiile sus-zise, fără a mai fi smacinaţi din locu-ne.
Suntem ai Înnălţimii Voastre prea plecaţi şi supuşi robi, vătaful Hurmuz împreună cu 74 de fa milii
[Rezoluţie:] La Departamentul din Lăuntru.
ANIC, fo nd Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 16-16v.
164 http://www.iini-minorities.ro 164
1852
Priimit 2 aprilie 1852 No. 2046
Prea Înnălţate Doamne,
Încă de sânt acum doi ani de zile de când am dat jalbă c[institului] Departament din Lăuntru, prin care ceream ca să mă strămut din Satul Nou judeţul Ilfovu, pentru că eu mă aflu lăutar şi acolo nu mă pociu hrăni, şi să mă statornicesc în satul Bobeşti, tot dintr-acel judeţ Ilfovu. Ci[nstitul] Departament au şi scris cârmuirii locale, de unde mi s-au făcut legiuitele fo rme prin porunca către ci[nstita] subtocârrnuirea plăşii Olteniţii şi subtocârmuirea au făcut poruncă către aleşii Satului Nou, unde am plătit lei 240, claca pe un an înainte, asigurarea capitaţii şi celelalte şi mi s-au dat voe de m-am strămutat de acolo şi m-am statornicit în satul Bobeşti. Şi de atunci şi până acum m-am apucat de am plătit claca pe amândoi ani[i]. Şi am plătit claca şi la satul Bobeşti, fără să am vreo semnătură sau altceva, şi pe moşia Satul Nou, pe care o ţine d[umnea]lui cu arendă. Şi la dechemvrie trecut, anul încetat 1851, m-au apucat ca să mă ducă iarăşi înapoi la moşia Satul Nou, de unde m-am strămutat şi eu văzând că cererea d[umnea]lui nu este suferită oricăreia, am alergat şi am dat alaturata aci jalbă Înnălţimii Voastre, primită 31 dechemvrie anul încetat 1851 subt no. 8720. Înnălţimea Voastră au şi dat lumintata rezoluţie către ci[nstitul] Departament din Lăuntru. Ci[nstitul] Departament au făcut porunca cu no. 70, ghenarie 18 din anul corent 1852 către ci[nstita] Cârmuire de Ilfov, ca să mă lase în nesupărare şi nestrămutat de la satul Bobeşti şi ci[nstita] Cârmuire au văzut porunca către ci[nstita] suptcârmuire şi ci[nstita] suptcârmuire au poruncit să mă lase nesupărat. D[umnea]lui nici intr-un chip n-au voit a da ascultare poruncilor slobozite, ci au trimis de mi-au luat nevasta şi au dus-o la Satul Nou, ca să mă duc şi eu după dânsa. Prea Înnălţate Doamne, eu mi-am făcutjalbil e, am plătit claca şi celelalte înainte, cum claca pe doi ani trecuţi, lei 240. Şi cum oare să mă tragă înapoi, că eu m-am strămutat cu fo rme şi câte cinci zile pe an şi câte trei găini [am dat] fără să am vreo semnătură pe moşia d[umnea]lui. Mă rog să deie luminata rezoluţie ce mi se cuvine, ca să înscrie cinstitei cârmuiri locale să-I // îndatoreze pe pârâtul arendaş al moşiei Satului Nou ca mai întâi să-mi sloboaze acei lei pe care i-am dat 240 şi doi ani şi zece zile şi şase găini, să-mi sloboaze şi nevasta să vie la casa sa şi de acum înainte să nu-mi mai fa că nici un fe l de supărare, că eu m-am strămutat precum zic cu fo rme.
165 http://www.iini-minorities.ro Plecat supus, Vasile sin Chirilă, lăutar din satul Bobeşti, judeţul Ilfov, iar mai înainte m-am aflatîn Satu Nou tot dintr-acest judeţ.
[Rezoluţie:] La Departamentul din Lăuntru a-şi lua datoria acestei rezoluţii şi socoteala acelei pricini i estimp reclamaţia de asemenea. Firu [m.p.]
[Rezoluţie:] Cinstita Cârmuire a judeţului Ilfovu, prin adresa reclamarisită să se adreseze şi sub îndată răspuns cu opis, ca să poruncească a rămâne reclamantul nesupărat. A. Fotino [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 588 1852 apr[ilie] 14 Sec[ţie] 2
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 25-25v.
165
1852 aprilie 18 Ţara Românească. Secretariatul Statului către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la hotărârea domnitorului Barbu Ştirbei În cazul celor 72 defa milii de ţigani dajnici ai statului statorniciţi pe moşiile Fierbinţi şi Micşuneşti, judeţul Ilfov. Ţiganii vor rămâne pe aceste moşii. (D osar Împreună cu dac. 163; aici ap ar menţionate 7 4 de fa milii.)
Primit [1852] aprilie 21 No. 160011403 Secretariatul Statului Anul 1852 luna aprilie 18 No. 1587 Bucureşti
Cinstitului Departament din Lăuntru
Asupra raportului acelui ci[nstit] Departament cu no. 2013 pentru 72 de fa milii dajnici ai statului ce au fu git de la moşia Orbeasca din judeţul Teleorman şi s-au statornicit la satul Fierbinţi şi Micşuneşti, cerere fa când a rămânea totdeauna la aceste din urmă doă sate, Măria Sa binevoind a da următoarea rezoluţie: "Asemănător legiuirii şi publicaţiilor date, fiecare e voinic în cursul anului de estimp a se statornici unde voieşte a-şi aşeza locuinţa, despre care Cârrnuirea n-are
166 http://www.iini-minorities.ro a lua nici o parte, nici a suferi vreo asuprire". Aceasta cu cinste se împărtăşeşte spre întocmai urmare.
Secretarul statului, Ioan Manu [m.p.] Pentru şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 23.
166
1852 aprilie 26 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Buzău către Departamentul din Lăuntru. Adresă privitoare la câţiva dintre robii marelui logofăt Iorgu Ghica, aşezaţi şi catagrafiaţi ca atare pe moşia Gura Aninoasei a Luxiţei Sărăceanca. Proprietara vrea să îi îndepărteze de pe moşia sa. Sunt cerute instrucţiuni pentru rezolvarea situaţiei.
Primit [1852] aprilie 27 No. 1789/1557
Ci[nstitului] Departament din Lăuntru Cârmuireajudeţului Buzău
Dinspre ţiganii robi ai d[umnea]lui marelui logofăt de Moldova Iorgu Ghica, ce sânt sprijiniţi prin satele acestui judeţ şi care, după sloboda poruncă a ci[nstitului] Departament cu no. 7206 anul trecut, ce s-au văzut la mâna cinovnicului orânduit, d[omnu]l serdar Nicolae Slăniceanu s-au catagrafiat, statornicindu-se fiecare pe chezăşie, acolo unde s-au găsit locuind, fiindcâţiva din aceşti ţigani aşezaţi şi în satul Gura Aninoasei, proprietatea d[umnea]ei Lucsi[ţa] Sărăceanca. Acum pomenita Sărăceancă cere a-i izgoni du pă a sa proprietate, nevoind a-i îngădui cu nici un chip şi prin urmare, fiindcă aceştia sânt asiguraţi pe chezăşie, precum şi catagrafisiţi asemenea pomenitei porunci, Cârmuirea supune acestea plecat la cunoştinţa cins[titului] Departament şi este rugat a da cuvenita deslegare de urmarea pentru aceasta.
Pentru cârmuitor, ...... [semnătură indescifrabilă]
1852 aprilie 26 No. 1789
[Rezoluţie:] Să se răspunză că cu asemenea cunoştinţă porunca Ocârmuirii [este ca] întâiul proprietar al dânşilor să-i ia din nou la curţile sale. [nesemnat]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 28.
167 http://www.iini-minorities.ro 167
1852
Priimit 30 april[ie] 1852 No. 2594
Prea Înnalţate Doamne
În anul 1838 martie, din porunca stăpânirii strămutatu fiind de la locuinţa mea din domeniul Turnului din Teleorman, mi-a rămas o vie în plaiul Carala, pe care neputând însumi a o îngriji cu lucrul din pricina depărtării, silit am fo st de am dat-o în parte unui Rădoiu Negrilă din Carala, domeniul Turnului, ca să o lucreze şi rodul ei să-I împărţim amândoi pe din doă, dându-i şi vasele trebuincioase noi, o butie, o putină şi un hârdău cu tocmeala pe zapis în soroc de şase ani, după a căror împlinire fără nădejde mi-am văzut aice în stăpânirea unui Gruia sin Gruia din Carala, de la carele, cerând a mi se da viea în stăpânirea mea cu vasele ei, s-au împotrivitu cu fe lurite probleme şi alte ori că i-ar fi dat-o arendaşul sub categoria articolului pentru strămutare. La care eu socotesc, Prea Înnălţate Doamne, că nu poei fi osândit, fiindcă nu m-am strămutat pentru vreun capriciu al meu, ci silit. De aceea cu lacrimi mă rog Înnălţimii Voastre ca să se poruncească unde se cuvine a mi se da viea în stăpânire cu vasele ei, că va fi un păcat să mi se ia munca mea în �ilnicie şi să umblu omorându-mă prin judecăţi, cheltuindu-mă, şi cum va fi mila Innălţimii Voastre.
Prea plecată şi prea supusă slugă, Radu Duman ţiganul de la mănăstirea Hotărani, judeţul Romana ţi
[Rezoluţie:] Departamentul din Lăuntru [î]i va fa ce îndestulare la dreptatea ce va avea. Maiu 2 [nesemnat]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 126.
168
1852 mai 11 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Prahova către Departamentul din Lăuntru. Adresă privitoare la cererile unor fo şti robi de a se strămuta Înainte de
168 http://www.iini-minorities.ro termenul de două perioade catagraficeşti, prevăzut prin lege. Acestea nu pol fi rezolvate, dar unii dintre petenţi insistă şi se adresează direct departamentului.
Pr[imit 1852] maiu 12 No. 1983/1 722
Cinstitului Departament din Lăuntru Cârmuirea judeţului Prahova
Reclamările ce au dat cinst[itului] Departament Dumitrache Voicul cu doi tovarăşi ai lui dajnici dezrobiţi din satul Palanga şi Ion sin Stan cu un tovaraş, dajnicidin satul Degeraţi. Prevenindu-se la Cârmuire că în doă rezoluţii, no. 444 şi no. 685 s-au luat în vedere cererile ce face de a li se da voie ca să se strămute pe alte proprietăţi şi fiindcă atât acestor reclamări, cât şi altora mai multe ale dajnicilor ce se îndreptează cu rezoluţiile cinstitului Departament, Cârmuirea după duhul paragrafului 14, de subt art. 144 din noa legiuire, unde se zice că ţiganii ce se slobozi vor începe a se bucura de acest drept de strămutare după un soroc de doă catagraficeşti perioade, nu le poate face nici o îndestulare. Şi dacă ar îndrepta şi ia acele reclamţii suptcânnuirilor respective şi acestea la deputaţii satelor cu îndatoririle ce se pune prin rezoluţiile cinstitului Depart[ament], nu s-ar rezulta alt decât o zadarnică străgănire acelor jeluitori [loc liber] [ce] asemenea legiuiri nu înţeleg şi aleargă cu asemenea jălbe la cinstitul Depart[ament], socotind că şi îndeplineşte fo rmele de strămutare. Pentru care prea plecat se face cunoscut asemenea cinstitului Departament pentru cuvenita punere la cale.
Cârmuitor, C. Lapati [m.p.]
An 1852 maiu 11 No. 6241 Secsia 1
[Rezoluţie:] Se răspunde că la asemenea împrejurări ci[nstita] Cârmuire să se conformeze cu dispoziţiile legiuirii în fiinţă. Maiu 13 [nesemnat]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 44.
169
1852 mai 24 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Argeş către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la patru dezrobiţi, aşezaţi un timp pe moşia Bereasca, de
169 http://www.iini-minorities.ro unde au plecat În urmă cu patru ani şi s-au statornicit pe moşia pitarului Ioan Vărzar. Arendaşul moşiei Bereasca cere În toarcerea lor. Cârmuirea judeţului solicită lămuriri despre modul în care trebuie ap licată legea în acest caz.
Priimit [1852] maiu 28 No. 2213/1915
Ci[nstitu]1ui Departamentdin Lăuntru Cârmuireajudeţului Argeşu
Pe lângă raportul suptcârmuiri i de Topolog no. 5593 s-au primit la Cârmuire în copie reclamaţia a patru dajnici dezrobiţi, prin care arată că vremelniceşte au fo st aşezaţi cu locuinţa pe moşia Bereasca, proprietatea mănăstirii Cozia unde, neputând locui mai mult din pricina că n-aveau locuri de hrană şi lemne de fo c, siliţi de trebuinţă, s-au strămutat pe proprietatea dumnealui pitarului Ioan Vărzaru, de sânt acum patru ani, unde îşi au toate cele trebuincioase, plătind şi claca arendaşului de acolo de unde au fo st pe doi ani de s-au ecsoflisit, având în sfârşit toată mulţumirea a rămânea şezători pentru viitor pe moşia d[umnea]lui Vărzar, iar cel de acum arendaş al moşiei Bereasca cere a lor întoarcere la urmele pentru care suptcârmuirea arată prin ecspusu raport că potrivit cu art. 144 a şi dat cuvenita poruncă spre îndeplinirea cererii ce au făcut. Prin urmare Cârmuirea cu respect supune această împrej urare în cunoştinţa cinstitului Departament şi roagă piecat a da cuvenita poruncă dacă reclamanţii // se cuvine a-şi statomici locuinţa pe proprietatea domnului Vărzar, unde îşi au toate cele trebuincioase sau să se întoarcă la urmă, unde au fo st numai vremelniceşte.
Cârmuitor, T. Brătianu [m.p]
No. 6167 1852 maiu 24 La secsia 1
ANIC, fo nd Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 55-55v.
170
1852 mai 30 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului /alomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la Gheorghe bucătarul, fo st rob al mănăstirii Slobozia, " care fiind grav bolnav, a cerut " aj utor dofioricesc . Cârmuirea judeţului cere ca dezrobitul să .fie adus şi operat într-un sp ital din Bucureşti.
170 http://www.iini-minorities.ro Primit [1852] iunie 6 No. 2364/2053
Cinstitului Departament din Lăuntru Cârmuireajudeţului Ialomiţa
Un Gheorghe bucătarul, disrobitul dintre dajnicii mănăstirii Sloboziea, viind la Cârmuire au cerut aj utor doftoricesc spre a putea redobândi sănătatea ce de mai mult timp îi este atacată. Cârmuirea deocamdată 1-a primit în spitalul veneric din acest oraş, dar după observaţiile ce le-a făcut în urmă, văzând că rănile ce are pe trup au trebuinţă de operaţii serioase precum şi de doctorii costisitoare, se îndreptează ci[nstitu]lui Departament şi se aduce cu respect rugăciune ca să binevoiască a porunci primirea lui într-unul din spitalele capitalei înzestrat cu toate cele de trebuinţă spre mântuirea fiinţelor umane atacate de câte o patimă, că altfe l nu e de mirare să se şi răpună.
Cârmuitor, T.F. Lenş [m.p.]
No. 5486 1852 mai 30 Sec[sia] l
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 60.
171
1852 iunie 8 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la un rob, Nicolae Bână, care a fu git de la stăpânul său în 1849, în timpul retragerii armatei otomane, şi care s-ar qfla acum în închisoarea din Giurgiu. Se solicită informaţii despre acest rob de la autorităţile oraşului, prin intermediul departamentului.
Priimit [ 1852] iunie Il No. 4947/2674
Cinstitului Departament din Lăuntru Cârmuireajudeţului Dolj
D[umnea]lui Ioan Lungulescu prin petiţia dată au făcut cunoscut că cu prilejul plecării împărăteştilor oştiri otomane de aici în anii trecuţi, s-ar fi dus cu
171 http://www.iini-minorities.ro dânşii şi un ţigan al său, anume Nicolae Bână, la oraşul Giurgiu, unde, rămâind, nu ştiu pentru ce fa ptă s-ar fi închis la temniţa de acolo şi a cerut ca să se cerceteze dacă s-au împlinit sorocul osândi[i] şi, de se va fi slobozit, să se trimită aici. De ace[e ]a Cârmuirea să indrăznească a ruga plecată ci[nstitul] Departament să binevoiască a cerceta prin Cârmuire[a] de Giurgiu de acest rob, de s-au slobozit sau nu de la osândă şi rezultatul ce se i va spune să se trimită acesteia spre // a se înpărtăşi reclamantului ce stăruieşte într-aceasta.
Cârmuitor, Filişanu [m.p.]
1852 iunie 8 No. 5429 La secsia 1 Craiova
[Rezoluţie:] Să se întrebe Cârmuirea Vlaşca.
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 29/1851, f. 206-206v.
172
1852 iulie 28
Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Brăila către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la cererea lăutarului dezrobi! Hristea sin Nicolae, originar din judeţul Ialomiţa, de a se aşeza în Brăila, unde a cumpărat un teren. Este alăturată copia zapisului de vânzare a terenului, cu adeverirea Judecătoriei comerciale din Brăila.
Primit [1852] iulie 30 No. 3276/2852
Pentru Departamentul din Lăuntru Cârmuirea jud[eţului] Brăila
Vătaful dajnicilor dezrobiţi din vătăşia no. 2 din judeţul Ialomiţa s-au înfăţişat la Cârmuire cu porunca deşchisă pentru întoarcerea fugarilor din acea vătăşie la urmă-le, i s-au şi dat cuvenitul aj utor, după care un Hristea sin Nicolae au dat Cârmuirii alăturată aci în copie jalbă, în alăturare şi cu copie după actul de cumpărare a una sută doi stânjeni loc aici în oraşul Brăilii. Pe de o parte s-au lăsat reclamatul Hristea tot aici în Brăila, iar pe de alta cu supunere roagă cinstitul Departament ca să binevoiască a da dezlegare de se poate îngădui să se aşeze aici
172 http://www.iini-minorities.ro pentru totdeauna la arătata sa proprietate, ca unul ce are şi meşteşugul lăutăriei, sau să se întoarcă pe la urmă.
Pentru domnul cârmuitor, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 6261 1852 iulie 28 Se[csia] 2//
Copie Act de vânzare
Locul ist sumă de stânjeni pătraţi una sută doi şi jumătate din acest oraş Brăila, ce mi se cuvine din suma locului de stânjeni pătraţi doă sute cinci, cumpăraţi în tovărăşie cu Ioan sin Marin de la un Sterie Caludi prin act adeverit de cinstita Judecătorie comercială locală la no. 160 anul 1846, astăzi cu toată mulţumirea mea am vândut partea mea numită mai sus, căci se învredniceşte cu dreptate sus-zisul meu tovarăş Ioan sin Mărin, iar pe de alta cu preotul Radu, către frate-miu Hristea sin Nicolae [la] un preţ de icosari noi una sută doi şi jumătate, pe care i-am primit pe toţi deplin. Drept aceea spre adevărată credinţă a zisului cumpărător îi dau aceasta din parte-mi, adeverit după regulă. 1852 mai 31.
Radu sin Nicolae vânzător şi neştiind carte m-a iscălit scriitoriu după a mea rugăciune şi eu am pus degetul Scriitor, A. Ştefănescu [m.p.]
No. 98
Judecătoria comercială din Brăila
Radu sin Nicolae prin reclamaţia ce au dat aceştii Judecătorii la 31 maiu trecut, înregistrată la no. 913, a cerut aise adeveri acest zapis cu care vinde către frate-său Hristea sin Nicolae un loc de stânjeni cvadraţi una sută doi şi jumătate şi preţ de icosari noi una sută şi doi şi jumătate, din două sute cinci stânjeni cvadraţi ce are cumpăraţi în tovărăşie cu Ioan sin Marin. Prin actul înfăţişat cu data care se văzu din anul 1846 octomvrie 1, 11 iscălit de Sterie Cal uda, adeverit de acest tribunal sub no. 160 acel an dechemvrie 9, cu care vinde stânjeni cvadraţi două sute cinci lui Ioan sin Marin cu Radu sin Nicolae, cel de acum vânzător, despărţite din suma stânjenitor cvadraţi patru sute cinci, cuprinşi în biletul magistratului local cu no. 328 anul 1840 dechemvrie 28. Din care documente dar făcându-se încredinţare cum că numitul loc este drept avut al vânzătorului, nesupus după cercetările condicilor comerciale la nici o înprejurare.
173 http://www.iini-minorities.ro Judecătoria, pe arătate temeiuri şi în puterea declaraţiei vânzătorului verbal în dritul şi prin petiţia de mai sus că toţi banii preţului acestui loc s-au primit deplin, adeverează zapisul acesta pe numele lui Hristea sin Nicolae, bimicul de aici, căruia i s-a şi dat lui Ioan sin Marin, proprietarul celeilalte părţi de loc, cu însemnare de suma stânjenilor vânduţi de Radu sin Nicolae.
Iscăliţi: D. Dendrino, N. Savopol, A. Canovici Grefier,G. Hristidis [m.p.]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 87, 89-89v.
173
1852 august 4
Ţara Românească. Departamentul Credinţei către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Ordin de rezolvare a cererii Înaintate domnitorului Barbu Ştirbei de 24 de ţigani, fo şti robi ai arhimandritului Hr isant Hurezeanul, ca după moartea monahului să.fie daţi mănăstirii Ho rezu şi nu nepoţi/ar decedatului, Dumitrache şi Stamate. Ordinul este însoţit de o copie a cererii ţiganilor, având şi rezoluţia domnitorului. (D osar În împreună cu doc. 1 N.)
Priimit ..... [text şters] No. 7139 Departamentul Credinţei Ci[nstit]ei Cârmuiri ajudeţului Vâlcea
Se înaintează acei ci[nstite] Cârmuiri pe lângă această copie după reclamaţia no. 488 ce au dat Măriei Sale, lui Vodă, cu plilejul preumblării prin acel oraş, doăzeci şi patru ţigani ai răposatului Hrisant Horezeanul şi cu luminată rezoluţie s-au îndreptat la acest Departament, ca îndestulându-se de plângerea ce fa cu reclamanţii, precum şi de cele ce Măria Sa porunceşte prin mai sus citata rezoluţie, să fa că îndată pe de o parte a rămânea pomeniţi[i] nesupăraţi întocmai aşa precum Măria Sa porunceşte privindu-se ca ţigani ai monastirei Horezu, căci pentru ceea ce se atinge de dajdia lor legiuită s-a luat cuvenita înţelegere cu ci[nstitul] Departament finanţial, iar pe de alta de urmare să raporteze Departamentului fărăaltă amânare.
Pentru şeful Departamentului, C. Costache [m.p.] Şeful mesei, N. Chirculescu [m.p.]
174 http://www.iini-minorities.ro Nr. 4032 Anul 1852 luna avgust 4 Masa I-a
[Rezoluţie:] Opt avgust. Să se scrie suptcârmuirii de Hurezi cu îndatorire a face poruncita urmare şi de rezultat să raporteze în soroc de doa zile...... [semnătură indescifrabilă] //
[Copie:]
Luminata rezoluţie: La şeful Credinţii ca să-i privească ca ţigani ai mânăstirii, şi nimini să nu-i desparţă, să nu-i strămote, nici cea mai mică supărare să nu le facă şi tot într-o vreme să va înţelege cu vei vistier ca să le strângă birul legiuit după orânduiala ce se păzeşte de obşte pentru ţiganii mănăstireşti, şi ne va raporta.
Prea Înălţate Doamne,
Cu fierbinţi lacrămi şi cu genuchi plecate jăluim noi robii Mării Voastre, că fiind noi cumpăraţi de la Măria Voastră de către sf[inţia] sa părintele răposatul Hrisant Horizeanul de ani 15 trecuţi cu toată familia noastră doăzeci şi patru de sălaşe, dându-ne şi birul care cu lucru, care cu bani la sfânta mânăstire Horezul, acum de la moartea sf[inţiei] sale vedem că s-a[u] sculat doi nepoţi ai răposatului, anume Stamatie grecu şi Dumitru, care s-au şi pus în spinarea noastră zicând că sîntem robii d[umnea]lor [şi] ne-au şi silit ca să le plătim noi d[umnea]lor biru, şi au şi plătit până acum dintre noi cinci familii bir d[umnea]lor şi ceilanţi au lucrat la m[ănăstirea]rea Horezu până acum. De aceia ne rugăm Mării Tale milostivul nostru stăpân, ca nişte robi ai Mării Tale, ca să te milostiveşti spre noi ca să ştim şi noi în ce parte rămânem, că sîntem robii Mării Tale, nu sîntem ai grecilor. Şi cum va fi mila Mării Tale asupra noastră. Şi [au] mai luat şi doi copii şi o fată d[umnea]lui Dumitrache împreună cu Stamatie cu silnicie ca să slujească la d[umnea]lor.
Ghiţă sin Dumitru Ştefan sin Dumitru Dumitru sin Vladu Ion sin Vladu N iţu Modoran Mitu sin Ion Gheorghe sin Ion Gheorghe Baldovin Stoica Baldovin Ioana văduva Pătru sin Gheorghe Duţă
175 http://www.iini-minorities.ro Stoica Modran Dumitrache Modoran Gheorghe Modoran Ioniţă Modoran Dineu Modoran Avram Baldovin Matei Baldovin Gheorghe Baldovin Radu Baldovin Ion sin Petru Bălan Mihalcea văduva Costandina văduva Ştefan Modoran
Noi aceşti însemnaţi de mai sus robi [ai] Mării Tati, d[umnea]lor nepoţi[i] răposatului Hrisanti, Dumitrache şi cu Stamati, ne zice că suntem robi ai d[umnea]lor.
Copie intocmai după orighinal. T. Scorţean [m.p.]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 2/1852, f. 132, 133.
174
1852 august 15 Ţara Românească. Departamentul Vistieriei către Cârmuirea judeţului Vâ/cea. Ordin de lămurire a situaţiei celor 24 de ţigani, fo şti robi ai arhimandritului Hrisant Hurezeanul (în acel moment decedat}, confo rm rezoluţiei domnitorului Barbu Ştirbei, pusă pe plângerea respectivi/ar ţigani. Se cere, de asemenea, trimiterea, În dublu exemplar, a catagrafiei acestora, cu specificarea numelui, domiciliului, vârstei şi ocupaţiei, pentru a se putea lua măsurile necesare. Ordinul este însoţit de o copie a reclamaţiei ţiganilor. (D osar împreună cu dac. 173, unde se găseşte o copie identică cu cea menţionată.)
[Primit la: 1 ]852 avg[ust] 17 No. 7544 Departamentul Vistierii Ci[nstitei] Cârmuiri ajudeţului Vâlcei
Cu adresa ci[nstitului] Departament al Credinţii cu no. 4033 primiindu-se la Vistierie jalba ce au dat Mării Sale, Prea Înnălţatului nostru Domn douăzeci şi
176 http://www.iini-minorities.ro patru fa milii ţigani ai răposatului arhimandrit Hrisant Horezeanu, prin care se plâng înpotriva a doi nepoţi ai acestuia, cât înpilează a le răspunde bir supt cuvânt că acum ar fi robi ai lor şi că le-au luat mai mulţi copii în slujbă, rugându-se a fi apăraţi de asemenea înpilări şi încă să treacă în administraţia statului şi fiindcă pe această jalbă se vede pusă următoarea luminată rezoluţie: "D[umnea] lui Şeful Credinţii, ca să-i privească ca ţigani ai mânăstirii şi niminea să nu-i desparţă, să nu-i strămute, nici cea mai mică supărare să nu le facă şi tot într-o vreme să va înţelege că vei vistier ca să le strângă birul legiuit după orânduiala ce se păzeşte de obşte pentru ţigani mănăstireşti şi se va raporta." De aceia trimiţându-se acei ci[nstite] Cârmuiri în copia, i se scrie că având în vedere cele ce Măria Sa porunceşte să pue la cale a se dovedi toţi acei ţigani iscăliţi în jalbă precum şi oricâţi alţi vor fi de asemenea categorie, să-i asigure pe chezăşie destoinică şi făcând o eczactă catagrafie de numele, locuinţa, vârsta şi îndeletnicirea fiecăruia, să se trimiţă departamentului în no. îndoit spre a se face cele de cuviinţă.
Şeful Departamentului, Ioan Manu [m.p.] Şeful secsii, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 4605 Avg[ust] 15 [1]852 sec[ţia] 1
[Marginal:] No. 10260
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 2/1852, f. 165.
175
1852
[La primire:] Vâlcea, no. 280
Prea Înnălţate Doamne,
Sunt trei ani de zile de când am vândut o ţigancă a mea cu fata ei răposatului postelnic Petrache Radovici din acest oraşi Râmnicu. Pomenita roabă, văzîndu-se
177 http://www.iini-minorities.ro despărţită de doi copii ce-i mai rămasese[ră] la mine, s-au arătat singură cu jalbă la cins[tita] Cânnuire cerând ca ori să vie îndărăt la mine sau să să libereze. In urma aceştiia, raportându-se de cătră cins[tita] Cârmuire cins[titei] Vistierii, văz că îm[i] face cunoscut a fo rma act prin cins[tita] Judecătorie pentru desrobiri a toatei fam ilii aceştii ţigănci. Prea Înnălţate Doamne, sânt văduvă de ani 22, n-am copii, n-am rude, sânt fără mijloace de a-m[i] ţinea chiar eczistenţa vieţii. De mi-ar Ioa şi acele individe din stăpânire-m[i] atunci m-aşi socoti între fiinţele // cele mai nenorocite din lume. Vânzarea acestor ţigănci s-au făcutîn naintea slobozirii afară a înnaltului domnesc ofiţial Măriei Voastre cu nr. 1580. Pentru desrobirea lor, Prea Înnălţate Doamne, sunt făgăduităca după moarte m[i] să rămâi slobozi, neavând, precum zic, moştenitori. Sunt prea încredinţată, milostive Doamne, că Măria Voastră, ca un bun stăpânitor, un milostiv asupra săracilor, nu mă veţi trece cu vederea şi vă veţi gândi la starea unei văduve care este lipsită de agiutoarele trebuincioase. Alerg dar cu umilinţă la Înnălţimea Voastră şi vă rog cu cea mai adâncă supunere ca după drepti ce socotesc că am să-m[i] afluîndestularea.
Prea plecată, Marghioala Pietrureasa văduva din oraşu Râmnicu Vâlcea //
[Rezoluţie:] [1] În lucrare, în băgare de seamă a d[umnea]lui vei vist[ier]. [nesemnat]
[2] Să se poftească cinstita judecătorie a arăta cârmuirii pe ce lucrare stă adeverirea zapisului reclamantii de vânzarea ţiganilor săi către cinst[ita] Vistierie ...... [semnătură indescifrabilă] Anul 1852 avgust 17 No. 770
[3] Cinstita Cânnuire a judeţului Vâlcea va lua în băgare de seamă coprinderea aceştii jelbe şi, având în vedere porunca cu no. 681 de la 4 fe vruarie anul curent, căpătată şi prin cea cu no. 1665 iul[i]e 21 şi acea cu no. 343 7 de la 13 iunie şi 3175 de la 2 iulie, pe de o parte va fa ce cuvenitele desluşiri reclamantei, iar pe de alta va grăbi aici conform cu dispoziţiile mai sus ţitatelor porunci şi a raporta în puţine zile cu îndeplinirea fo rmelor cerute. Şeful departamentului, Ioan Manu [m.p.] Şef mesii, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 7662 [1]852 avg[ust] 22
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 2/1852, f. 187-187v, 188.
178 http://www.iini-minorities.ro 176
1852 septembrie 20 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Argeş către Departamentul din Nă untru. Raport privind jalba a 14 dajnici dezrobiţi Înaintată domnitorului Barbu Ştirbei, aj unsă ap oi, prin intermediul departamentului, la autorităţile judeţului. Dezrobiţii cereau să fie lăsaţi să se strămute din satul Slobozia, din lipsa mijloacelor de trai. Conform legii, nu o pot fa ce decât după două perioade catagraficeşti.
Pr[imit 1852] sep[tembrie] 20 No. 4004/3496
Către ci[nstitul] Depart[ament] din Năuntru Cârmuirea jud[eţ ului] Argeş
Văzând îngri[j irea] celor reclamate M[ăriei] Sale Stăpânitorului de 14 dajnici dezrobiţi din satul Sloboziea, acest judeţ, prin reclamaţia primită de ci[nstitul] Depart[ament] cu rezoluţia no. 913, cu respect vă răspunde că asemenea cerere este zadarnică, că chiar noa legiuire pentru strămutări a poprit şi popreşte slobozenia lor de a se strămuta pe unde voiesc, acum la periodu acesta, şi că pricina de au aj uns în sărăcie şi fără mijloace de vieţuire acolo în satul Sloboziea, unde se află astăzi cu locuinţa, nu de vină din alt decât numai de la răul lor obicei ce au din vechime de a nu munci, în vreme ce şi ei au cu îndestulare locuri de hrană deopotrivă ca şi ceilalţi clăcaşi români, care îşi ţin existenţa numai cu munca şi sunt mulţumiţi atât încât nici unul nu ar vrea să se strămute fărăcererea domnului stăpânitor.
Cârmuitor, T. Brătianu [m.p] Secretar ...... [semnătură indescifrabilă]
1852 septemvrie 20 No. 11344
[Rezoluţie:] La delă. Sept[embrie] 24
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 123.
177
1852 septembrie 26 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la cererea a opt dezrobiţi, în frunte cu vătafu l lor Arnan,
179 http://www.iini-minorities.ro de a se strămuta din satul Vârtopu, judeţul Dolj, în satul Arceşti, judeţul Romanaţi. Cererea nu poate fi ap robată de cât după trecerea termenului prevăzut de lege, anume două perioade catagrajiceşti.
Pr[imit 1852] septemvrie 30 No. 41 19/3596
Cinstitul Departamentdin Lăuntru Cârmuirea judeţului Dolj
Vâzând Cârmuirea cele cuprinse în reclamaţia vătafului desrobiţilor, Arnan, şi cu alţi 7 ţigani din satul Vârtopu dată către zisul Departament, prin care au cerutără voe a se strămuta la satul Arceşti din judeţul Romanaţi, precum şi cele poruncite de zisul Departament prin rezoluţia no. 81O, cu respect se fa ce cunoscut că cererea lor fiind împotriva legilor, cari prin articolul 144, paragraful 14 din noa Jegiuire pentru proprietăţi se mărgineşte că asemenea individe se pot bucura de dreptul strămutării numai după trecerea de două comisii catagraficeşti, Cârmuirea nu le poate face nici o îndestulare altfel decât după o dezlegare dată de zisul Departament, dacă însă va binevoi a le aproba cererea. Iar alte înprejurări despre a lor strămutare mijloceşte decât că ei sunt fo arte hotărâţi de a pleca de pe proprietatea de unde se află acum, supt cuvânt că mai toate trebuincioasele pentru hrana vieţii lor şi a vitelor lor, precum şi prin reclamaţia dată au arătatără, şi care // cu respect se înapoiază pe lângă acest zis Departament spre chibzuinţa celor de cuviinţă şi darea trebuitei dezlegări.
Cânnuitor, Filişanu [m.p.]
1852 Juna septemvr[ie] 26 No. 11402
[Rezoluţie:] La delă. Oct[ om brie] 1
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 128-128v.
178
1852 octombrie 6 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Dolj către Departamentul din Lăuntru. Raport privind cererea dezrobitului mănăstiresc Ion Petre Roţoina de a se strămuta din satul Glodu, unde îş i plăteşte dajdia, în satul Bârca, unde este însurat de trei ani. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea cererii.
180 http://www.iini-minorities.ro Pr[imit 1852] oct[ombrie] 9 :"Jo. 455113724
Cinstitului Departament din Launtru Cârmuirea jud[eţ ului] Dolj
Subcârmuirea plăşii Balta prin raportul no. 3378 au făcut cunoscut că un Ion Petre Roţoina, desrobit mănăstirescu, prin reclamaţia ce au dat au făcut arătare că dânsul, fiind aşezat şi trecut în catagrafie la satul Glodu din plasa Dumbrăvii, acest judeţ, au şezut câţiva ani fi ind holtei curatu. Iar de sânt trei ani de zile, însurându-se, au locuit în satul Sărea, aşezându-se acolo numai cu şederea şi dajdia ş-au purtat-o la satul Glodu, cerând ca pentru neputinţa şi aj utoru ce nu-l are acolo să se lase slobod a se restabili la satul Bărca, unde s-au şi însurat şi şade de trei ani ca vremelnic. Această cerere a numitului reclamant o supune şi Cârmuirea ci[nstitului] Departament şi este rugat ca pentru trebuinţe ce au locuitorii acelui sat de acest desrobit şi de este iertat de legiuiri să dea cuviincioasa poruncă pentru a lui restabilire acolo unde cere.
Pentru domnul cârmuitor, N. Drăgescu [m.p.]
No. 11775 1852 octom[brie] 6 Secs[ia]2
[Rezoluţie:] Să-i răspunză că asemenea individe va rămânea statornicit acolo unde acesta se aflăcu locuinţa. Oct[om brie] 1 O [nesemnat]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 133.
179
1852 octombrie 10 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului Ilfo v către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la cererea egumenului mănăstirii Sărindar de a .fi alungaţi de pe proprietăţile mănăstirii do i dajnici dezrobiţi, pentru .. nesufe rite le lor rele purtări ". Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea cererii, având în vedere legislaţia existentă.
[La primire:] No. 43 1 1/3781
Cinstitului Departament din Lăuntru Cârmuirea judeţului Ilfov
Cuviosul egumen al mănăstirii Sărendaru, reclamând izgonirea vătafului dajnicilor desrobiţi din satul Giuleşti Ţigănia şi Barbu Stancu, tot de acolo, proprietatea acelei mănăstiri, pentru nesuferitele lor rele purtări, s-a scris
181 http://www.iini-minorities.ro suptcârmurii respective a eczecuta dispoziţiile noi[i] legiuiri de la care s-a şi primit alăturata aci listă de preţuirea casei şi celelalte înprejurări ce are numai cel dintâi; iar pentru cel de al doilea, Barbu, fiindcă se strămută şi de bunăvoia nu s-a făcut nici o urmare în aceasta, cerând a i se da deslegare, apoi fiindcă Cârmuirea nu cunoaşte cum trebuie să regleze asemenea înprejurări, adică când d[omnii] proprietari voieşte a izgoni asemenea rând de oameni, ce după noa legiuire nu se poate îngădui strămutarea până după doă catagraficeşti perioade, este plecat rugat cinstitul Departament a da cuvenita dezlegare // de chipul ce are acuma spre cele de cuviinţă la asemenea ivite împrejurări.
Cârmuitor, 1. Creţulescu [m.p.]
No. 12544 Anul 1852 luna oct[om brie] 1 O Sec[ţia] 2
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 139-139v.
180
1853 ianuarie 26 Ţara Românească. Cârmuirea judeţului lalomiţa către Departamentul din Lăuntru. Raport privitor la motivul cererii a cinci dezrobiţi din satul Ciocăneşti de a se strămuta: fiind lăutari, nu-şi pot asigura existenţa În acel loc din practicarea meseriei.
Pr[imit 1853] ghen[arie] 29 No. 332/347
Ci[nstitului] Departament din Lăuntru Cârmuirea Judeţului lalomiţa
Asemanat rezoluţii ci[nstitului] Departament no. 1830 din anul încetat, dată la reclamaţia acelor cinci locuitori dajnici dezrobiţi, prin care au cerut de a li se da voe de strămutare din satul Ciocaneşti, scriindu-se subtcărmuirii respective cele de cuviinţă, s-au primit drept răspuns raportul cu no. 523 în coprindere cu a lor dorinţă de a se strămuta nu este alt decât ca, aflându-se cu meşteşugul lautăriei, nu se pot hrăni într-acel sat. Spre îndeplinirea dar a sus-zisei rezoluţii, înapqindu-se reclamaţia spre ştiinţă, cu plecăciune se fa ce cunoscut.
Cârmuitor, T.F. Lenş [m.p.] Şeful secsii, ...... [semnătură indescifrabilă]
182 http://www.iini-minorities.ro 26 ghen[arie] 1853 No. 773 Secsia 2
[Rezoluţie:] La delă. Ghen[arie] 30
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea administrativă, dosar 5/1852, f. 4.
181
1853 decembrie 28 Ţara Românească. Departamentul Vistieriei către Administraţia judeţului Vâlcea. Adresă privind situaţia a patru dezrobiţi, trecuţi în condica dajnicilor din două sate (Groşi şi Armăşeşti), pentru care raportul anterior al administraţiei nu este clar. (D osar împreună cu doc. 185.)
Primit la 9 ghenar [1]854 No. 281
Departamentul Vistieriei Onor Admini[straţiei] districtului Vâlcea
Raportul ci[nstitei] Cârmuiri cu no. 13218 în privinţa acelor patru individe despre ale cărora înprejurări se trimite şi acte fo rmale, nevăzându-se îndestul de espresiv ca să se poată înţelege întregimea lui, se întreabă acum ci[nstita] cârmuire dacă toţi aceşti patru dajnici sînt însuraţi în amândoă satele? sau numai acel Ion Dichieo? Dacă va fi numai acest din urmă de ce tratează numele tutulor? .!. Se adastă dar desluşită ştiinţă cu insemnare totdeodată şi de pe la care vor fi fig"urând aceşti locuitori atât la satul Graşii, cât şi la satul Armăşeşti, spre a se chibzui în urmă cele de cuviinţă.
Şeful Departament[ului], Ioan Fi!ipescu [m.p.] Şeful secsiei, N. Piersiceanu [m.p.]
No. 7776 A[nul] 1853 lOvrie[dechemvrie] 28
[Rezoluţie:] Să să răspunză cu desluşire din condica comisiei. [nesemnat]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 62/1854, f. 3.
183 http://www.iini-minorities.ro 182
1854 Mo ldova. Divanul Domnesc către Departamentul Dreptăţii. Me moriu in legătură cu o sentinţă datâ de Tr ibunalul Criminalicesc. Se modifică sentinţa in privinţa ţiganului Costache Pletia şi a soţiei acestuia, Ruxandra, implicaţi în săvârşirea mai multor fu rturi. În cazul celorlalţi infractori, Divanul sprijină hotărârea Tr ibunalului.
Memuar la Anaforaua Domnescului Divan no. 2525
Pe ţiganii Costache Pletia şi Rucsandra soţia lui, cu Ioan Puţan, giudecându-se criminaliceşte că în tovărăşie cu N iculai Haretu Bobocel, Paraschiv Pletia şi Gheorghi Pelicică sau Pletia, ce sunt fu giţi toţi din satul Popenii, ţinutul Tutovii, robi ai d[umi]sale vorn[icului] Iancu Grecianu, au făcut mai multe fu rtişaguri de lucruri pe la osăbite fe ţe, din care parte s-au dispăgubit. Trib[unalul] Criminal prin a sa sentinţă pentru asemine fa pte, dezvinovăţind pe ţiganul Costachi Pletia, hotăreşte numai pentru ţiganca Rucsandra ca, potrivit art[icolului] 242 să se bată cu douăzeci şi cinci lovituri de bici în rizidinţa ţinutului Tutovii şi apoi să se dea în munca spitalului din acel târg pe timp de două luni, iar pe ţiganii fu giţi să se urmărească de către Administraţie spre a se trăda în judecată şi dispăgubirea reclemanţilor ce mai sânt şi care vor giura că cunosc vreun lucru din acele dosite la ţigancă să se // facă din averea lor şi a celorlaţi ţigani ce sânt fu giţi, potrivit art[icolelor] 59 şi 136, no. 3 şi 4 din Cod[ul] Criminal[icesc]. Pe un Ioan Puţoiu şi femeia Ana Păscăloaie ce au fo st traşi în cercetări şi nu s-au discoperit atinşi la faptele de mai sus, să se ia la urma lor slobozi sub îngrădire de chezăşie potrivit art[icolului] 153 din citata condică. Divanul Domnesc însă prin alăturata Anafora nu se uneşte cu sentinţa Trib[una lului] Crim[inalicesc]. Numai încât privinţa pe dizvinovăţitul ţigan Costachi Pletia şi în cazul dispăgubirii păgubaşilor, găsind Divanul că şi acel ţigan Pletia au fo st unul dintre ţiganii la care s-au găsit lucrurile fu rate şi prin urmare hotărăşte pentru acel Pletia ca după articolul 239 din Cod[ul] Crim[inaliceasc] să se bată cu douăzeci şi cinci lovituri bice în politiia Bârlad şi apoi să se dea şi la munci publice pe timp de doă luni, iar dispăgubirea fe ţilor păgubaşe să se fa că cu lucrurile ce s-ar găsi în natură la nvmitul ţigan Pletia, precum şi la ţiganca Rucsandra şi ţiganii fu giţi şi numai cu costul lucrurilor ce nu s-ar găsi să se despăgubească păgubaşii. // În mărginirea art[icolului] 59 din citata condică din averea lui Pletia, a ţigăncii Rucsandra şi a ţiganilor fu giţi, iar în toate celelalte priviri Divanul rămâne unit cu Tribunalul. Observaţia pravilnicească sprijină hotărârea Divanului Domnesc .
...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Iaşi, fo nd Ministerul Justiţiei, dosar 10/1854, f. 11-llv, 14.
184 http://www.iini-minorities.ro 183
1854 ianuarie 4 Ţa ra Românească. Subcârmuirea plăşii Otăsău către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Raport privind alegerea lui Dumitru Un gureanu ca subpârcălab de ţigani În satul Şirineasa, unde locuiesc mai mult de 20 de fa milii de ţigani. Se menţionează că în celelalte sate ale plăşii numărul ţiganilor este mai mic şi, În consecinţă, potrivit di�poziţiilor primite, dările ţiganilor vor fi strânse de pârcălabul român.
[La primire:] No. 313 [1]854 ghenar li
Cinstitei Cârmuiri a judeţului Vâlcea Subcârmuirea Plăşii Otăsăului
Spre îndeplinirea poruncilor cins[titei] Cârmuiri no. 8803 şi 13068 din anul trecut, să alătură pă lângă acesta listă de numele unui subpârcălab ales la satul Şirineasa dintre familiile ţiganilor ce covârşaşte no. 20 în ecscisul sat, osăbit de care să adaogă plecat la cunoştinţă că în celelalte sate ale aceştii plăşi să află numai câte un mic număr de asemenea ţigani, de la cari urmează potrivit dispoziţiilor înnaltei stăpâniri să se înplinească dările prin pârcălabul rumân, iar toate aceste fa milii din coprinsul aceştii plăşi după punere la cale făcută de subcârmuire, să cunosc date pă chezăşii asămănat celor descrise în numerarisitele porunci.
Subcârmuitor, Davidescu [m.p.]
No. 51 Anul 1854, ghenarie 4 //
Plasa Otăsăului Listă de subpârcălabi aleşi dintre ţigani[i] statului şi desrobiţi la satele unde trec de no. 20
Nr. subpârcălabilor Numele lor Numire satelor _l Dumitru Ungureanu Şirineasa 1 peste tot un subpârcălab
Subcânmdtor, Davidescu [m.p.]
[Rezoluţie:] La delă. Secretar, ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Vâlcea . �or:d Prefectura j•Jdeţului Vâlcea, dosar 62/1854, f. 1, 2.
http://www.iini-minorities.ro 185 184
1854 fe bruarie 8 Ţara Românească. Departamentul Vistieriei către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Ordin repetat privind recuperarea sumei de 259 lei de la Stancu Perca,
ţigan al statului. Suma reprezintă dajdia acestuia pe perioada iulie · {8 51 - decembrie 1853. (D osar Împreună cu dac. 186.)
Primit 10 fevr[uarie 1]854 No. 1210
Departamentul Vistierii Cârm[uirii] j[udeţului] Vâlcea
Fiindcă la ordinul acestui minister no. 6169 din anul trecut, prin care s-a cerut cu stăruinţă a se înplini lei 259 de la dajnicul statului Stancu Perca pe intervalul de la iulie 1851 până în sfârşitul trimestrului de octomvrie [noiembrie şi decembrie] anul trecut, nu s-au priimit vreun rezultat, de aceia se scrie ci[nstitei] Cânn[uiri] ca îndată după priimirea aceştia să aducă cât mai fără zăbavă la îndeplinire dispoziţiile citatei porunci. Căci dacă şi după aceasta se va mai vedea amânare se va socoti neglijenţă din partea cancelarii.
Pentru şeful Depart[amentului], ...... [semnătură indescifrabilă] Şeful secsiei, N. Piersiceanu
No. 827 1854 fe vruar 8 Secsia 1
[Rezoluţie:] Să se repeteze la ocol porunca no. 13337 din 15 dec[em]v[rie 1]853, cerându-se rezultat în 12 [cuvânt indescifrabil] ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 62/1854, f. 9.
185
1854 fe bruarie 27 Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii Otăsău către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Raport privind situaţia a patru dezrobiţi (Ion Dichie, Io n Gheorg,IJ,e. Dichie, Costandin Ion, Zamfir Guştere), trecuţi În condica dajniGilor din . do�Jă
., ·�
. ,.�: 186 .. '·· ' http://www.iini-minorities.ro . lt_;J... _, sate (Groşi şi Armăşeşti), pentru care s-au cerut lămuriri. (D osar impreună cu dac. 181.)
Primit marte 3. 1854 No. 1841
Cinstitei Cârmuiri a judeţului Vâlcea Subcârmuirea de Otăsău
În urmare poruncii ci[nstitei] Cârmuiri no. 1006, scriindu-se cele cuvenite Sfatului sătesc Groşi, să priimi spre răspuns raport din parte-i no. 34, coprinzători că Ion Dichie să află cu adevărat statornicit în acel sat încă de mai nainte vreme, unde s-au lămurit şi de cins[tita] comisie catagraficească a periodului al 4-lea, căruea făcându-i cercetare despre ceilalţi dajnici au arătat că pă Costandin Ion şi Gheorghe Ion Dichie nu ştie deloc cine sînt şi că nici nu au avut vreodată vreun ficior numit Gheorghe care ar trebui să poarte pronumele lui, iar pă ZamfirGu ştere îl ştie, îl cunoaşte şi să află şăzători în satu Armăşeşti, plaiu Horezului, pă propietatea boerului de neam Mihai Lupu. Aceste amărunte cercetări descoperind, nu lipseşte subcârmuirea a le supune cu respect la cunoştiinţa ci[nstitei] cârmuiri.
Subcârmuitor, C. Davidescu [m.p.]
No. 275 1 Anul 1854 fevr[uarie] 27
[Rezoluţie:] Subcârmuirea de Otăsău să cerceteze precum să le aranJeze [indescifrabil].
00 0000. [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 62/1854, f. 11.
186
1854 martie 26 Ţara Româneas-:ă. Subcârmuirea plăşii Otăsău către Cârmuirea judeţului Vâlcea. Răspuns la ordinul referitor la ţiganul statului Stan Perca. Re.\pectivul ţigan iş i schimbă des locuinţa pentru a i se pierde urma şi pentru a nu plăti dajdia datorată În perioada iulie 1851 - decembrie 1853; în martie 1854 el se af lă in satul Frânceşti, plasa Ocolul, nu in satul Şi·'ineasa, plasa Otăsău, unde este înregistrat cu dojdia. (D osar Împreună cu dac. 184.)
187 http://www.iini-minorities.ro [Primit la: 1 ]854 marte 29 No. 2679 Cinstitei cârmuiri ajudeţului Vâlcea Subcârmuirea de Otăsău
Asămănat celor din porunca ci[nstitei] Cârmuiri no. 1267, scriindu-se Sfatului Şirineasa, s-au primit răspunsul cu no. 76 că acel Stan Perca de la care să cere înplinire de lei 258, parale 26, nu-l dovedeşte a fi în satul [Şirineasa], ci în satul Frânceşti de plasa Ocolului, unde îl arată că ar fi subpârcălabul de ţigani din satul Şirineasa. Acestea le comunică şi subcârmuirea cu respect prin acest raport.
Subcârmuitor, C. Davidescu [m.p.]
No. 43 14 Anul 1854 martie 26
[Rezoluţie:] Să se scrie asemenea la Ocol spre ceruta urmare ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 62/1854, f. 18.
187
1854 octombrie 18 Ţara Românească. Stăncuţa Bălăcioaica către ginerele ei. Ion Alecu Murgăşanu. Înscris prin care se În voieşte ca Împreună, dacă vor reuşi să dezrobească pe Ioana ţiganca şi pe fiii ei, să recupereze pământul şi robii daţi În schimbul /ar casei lui Vasile Pârâianu şi să Îşi Împartă câştigul. Ginerele va mai primi şi alţi do i robi ţigani.
Prin acest înscris încredinţez pe gineri-mieu, Ion Alecu Murgăşanu, spre a fi ştiut că, dacă să va întâmpla că să dezrobească [pe] Io[a]nă ţigancă cu fii[i] iei, atuncea rămâne că schimbu ce ieste data înpotriva pentru iei casii răpăsatului Vasilie Pârâianu, adică 19 stinjini moşie şi un ţigan, anume Ion Coacineu, precum şi pă Preda ţiganu, rămâne că atuncea să stăruim amândoi până îi vom scoate şi să împărţim amândoi ce vom scoate pân doăo moşiia şi ţigani[i] Ion şi Preda, mai sus numiţi. Şi atuncea am a-i da înapoi pe Traşcă şi Niţa, fii[i] Catrini[i], fiând daţi împotriva a doi din Io[a]na cu copii[i] iei, pentru care i-am dat acest înscris rugând şi pe censtita Poliţie de le-au adeverit. 1854 octomvrie 18
Stăncuţă Bălăcio[a]ică.
ANSJ Dolj, colecţia Documente, pachet LXXX/40, 2 f.
188 http://www.iini-minorities.ro 188
1854 noiembrie 10 Mo ldova. Divanul Domnesc către domnitorul Grigore Alexandru Ghica. Raport privitor la vinovăţia lui To ader Grosul şi a soţiei sale Ioana, ţigani ai paharnicului Costache Grigoriu, Învinuiţi că i-ar fi fu rat nişte bijuterii. Divanul Îi eliberează, fu rtul nefiind dovedit, dar ţiganii vor rămâne sub observaţia poliţiei. (Dosar Împreună cu dac. 189.)
Prea Înălţate Doamne,
Tribunalul Criminal pe lângă raportul cu no. 1542 au trimis în revizia acestui Domnescu Divan acta şi sentenţia atingătoare de ţiganii Toader Grosul şi de soţia sa Ioana, pentru prădarea d[umisale] paharnicului Costachi Grigoriu de oarecare giuvaeruri, în timpul când se găsea slujind la d[ umnealui] paharnicul. Şi după luările aminte ce au făcut Divanul zisei sentenţii, cu înprejurările actei în privire şi a jalobei primită de la d[umnealui] paharnic Grigoriu cu tânguire asupra lucrărilor instanţelor de mai jos, s-au încredinţat că nu urmează nici o dovadă pe numiţii ţigan şi ţigancă să fi săvârşit prădarea d[um nealui] paharnicului de propuse le giuvaeruri, decât ţiganca s-a găsit vinovată că au fu rat o linguriţă de argint de la d[umea]lui banul Gheorghi Tomuzei, care linguriţă, găsindu-se la ţigan s-au şi dat d[umisale] banul Tomuzei. Prin urmare Divanul în unire cu zisul Tribunal hotăreşte ca pe ţiganul Toader Grosu şi pe soţia sa Ioana sânt la urma lor slobozi supt îngrădire de chezăşie potrivit art[icolului] 153 din codica criminală, fiind de aj uns pedeapsa de când se ţină supt arest pentru fu rarea linguriţei // de la d[umnea]lui banul Tomuzei. Având însă privideri poliţia asupra lor, dacă ei pe urmă nu vor scoate la iveală acele lucruri de care d[umnea]lui paharnicul Grigoriiu este prădat. Aceasta fi ind hotărârea Divanului Domnesc, cu supunere se aduce la cunoştinţa Înălţimii Voastre.
A Înălţimii Voastre plecate sluji, Iscăliţi: D. Miclescu [m.p.] ...... [alte şase semnături indescifrabile]
Director, D. Mihali [m.p.] Şeful secsiei, Panaite Cristea [m.p.]
Secsia III no. 2304 1854 noe[mbrie] 10 zile
[Rezoluţie:] Se va face cunoscutele observaţii. În 17 noe[mbrie] 1854 ...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Iaşi, fond Ministerul de Justiţie, dosar 56/ 1854, f. 16-16v.
189 http://www.iini-minorities.ro 189
1854 noiembrie 25 Mo ldova. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica către Divan. Hotărâre domnească referitoare la ţiganul To ader Grosu şi soţia sa, Ioana, acuzaţi de furt. Se ap robă anaforaua Divanului domnesc, cu o observaţie privind ap licarea articolelor 7 şi 8 din lege. (D osar împreună cu dac. 188.)
Noi, Grigori Alexandru Ghica Vv., Cu mila lui Dumnezeu Domn a Ţerei Moldovei Domnescului Nostru Divan
Supuindu-se Domniei Noastre Anafo raua acelui Divan cu no. 2304 închietă în procesul criminal înfiinţat asupra ţiganului Toader Grosul şi soţia sa Ioana, pentru fu rarea a nişte giuvaeruri de la dumnealui Costachi Grigoriu şi a unei linguriţi de argint de la dumnealui banul Gheorghi Tomuzei, am văzut că încât se atinge pentru prădarea dumnealui Grigoriu este dreaptă şi legiuită; iar pentru linguriţa fu rată numai de către numitul ţigan de la dumnealui banul Tomuzei, aceasta fiind o faptă de potlogărie am luat aminte ca să aplic din art[icolele] 7 şi 8 din regulile criminale şi dar punem în videre Divanului această observaţie spre cuvenită regulare.
Loc pecete domnească Panu [m.p.]
[Notă:] Prin lucrarea secsiei I din Departamentul Dreptăţii
No. 19 1854 noemvrie 25 zile
ANSJ Iaşi, fond Ministerul de Justiţie, dosar 56/1854, f. 17.
190
1855 fe bruarie 11 Mo ldova. Elena Şubina către Departamentul de Finanţe. Ră!>puns la adresa departamentului, prin care recunoaşte dreptul de protimis al postelnicului Panaite Balş şi se în voieşte cu preţul stabilit pentru vânzările de ţigani, 8 galbeni pentru un vătraş şi 6 galbeni pentru un lăieţ. (Dosar Împreună cu dac. 191 şi dac. 220.)
190 http://www.iini-minorities.ro Primit [1855] fevr[uarie] 14 No. 936
Onor Departament de Finans
Primind înpărtăşire sub no. 84 7 a Onor Departament prin care mi se face cunoscut înalta hotărâre, atât de a fi protimisit d[umnea]lui post[elnicul] Panaite Balş înaintea me în răscumpărarea de către guvernu a un n[umăr] de robi, precum şi de a preţui în o potrivire mai măsurată preţul ţăganilor mei, am onorul a răspunde că în consideraţia înaltei rezoluţii gios iscălita să învoieşte să se fa că răscumpărătura întâi de la d[umnea]lui post[elnicul] Balş, după care îndată să fiu eu protimisită cu driturile ce-mi păstrez după declaraţia făcută înaintea şi a d[umi]sale post[elnicul] şi a altor fe ţe şi asemeni pentru preţu mi se va număra opt galbeni sufletul de vătraşi şi şase acel de lăieşi.
Elena Şubina, născută Ghica
1855, fe vr[uarie] Il
[Rezoluţie:] Secsia Il. Pe temeiul aceştii declaraţii se va înainta cuvinitile lucrări pentru pregătire fo rmală a dreptului de răscumpărare de la d[umnea]lui post[ etnicul] Balş şi asemine se va aduce la cunoştinţa Sfatului preţul lăsat de cucoană cu mijlocire că dacă va crede de cuviinţă a-i aproba să-i deie dislegari pentru îndeplinirea fo rmalităţelor cerute pentru diosebite răscumpărări, încuviinţându-se toată punirea în aplicări ...... [semnătură indescifrabilă]
[Notă:] Lucrarea aceştia se află la altă actă pentru asemine.
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 100/1855, f. 3.
191
1855 martie 3 Mo ldova. Anafo raua Sfatului Administrativ, prin care se îngăduie Elenei Şubin să-şi vândă robii ţigani la preţul de 8 galbeni pentru vătraşi şi 6 galbeni pentru lăieşi, după vânzarea robilor postelnicului Panaite Balş şi indeplinirea fo rmalităţilor legale. (Dosar împreună cu doc. 190 şi doc. 220.)
Copie după anaforaua Sfatului Adminstrativ cu no. 694 din 3 martie 1855
Prin anaforaua no. 798 Departamentul de Finans supuind la cunoştinţa Înnălţimii Voastre cererile înfăţoşatede către mai multe persoane spre răscumpărare a unui număr de ţigani, cu propunere din parte-i ca la vreme de vânzare să se prefereze întâiu pe acei
http://www.iini-minorities.ro 191 a cărora preţ vor fi mai înjosit, Înnălţimca Voastră a hotărât ca domnul vei vistier să stăruie către doamna Elena Şubin de a-şi ceda dreptul înscrierii d[umi]sale post[elnicului] Panaiote Balş, în privire cu preţul ce dumnealui postelnicul cere pentru disrobire este fo arte înjosit, şi îndată după eliberarea acelor fe ţe va intra dumneaei cu drepturile ce li se păstrează, asemenea va fi poftită d[umneaei] Elena Şubin a reduce şi preţul fe ţelor ce propune a fi disrobite în potrivire mai măsurată. Acest Departament prin referatul cu no. 1049 au cerut dislegare Sfatului dacă cu preţul propus de d[umnea]ei cucoana, de opt galbeni sufletul de vătraşi şi şase galbeni pentru lăieşi, se poate desăvârşi răscumpărare. Prin urmare Sfatul plecat aduce la cunoştinţa Înnălţimii Voastre că socotinţa sa este de a se încuviinţa săvârşirea alcătuirii cu dum[neaei] cucoana vânzătoare pe preţurile arătate, cu aceasta ca d[umnea]ei să se mărginească în primirea preţului după înplinirea tuturor fo rmalităţilor judecătoreşti a vânzării şi numai din închipuire bănească se va înfăţoşa destinat pentru aseminea.
[Rezoluţia domnească:] Încuvinţăm în 3 martie 1855. Urmează iscălitura Înnălţimii Sale.
Pentru întocma[i], ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 100/1855, f. 8.
192
1855 martie 10 Ţara Românească. Comisia fi nanciară către Divanul Obştesc. Raport privitor la sumele intrate în fo ndul de răscumpărare de către stat a robilor şi sumele datorate fo ştilor proprietari pe anii 1852 şi 1853, precum şi la sumele datorate fo ştilor proprietari restante pentru perioada anterioară anului 1850. Se insistâ pentru lichidarea restanţe/ar.
Pri imită [ 1 85 5] martie 1 O No. 49
Ci[nstitului] Divan Obştesc Comisia Finanţială
După adresele ci[nstitu1ui] Divan Obştesc sub no. 9 şi 13 comisia, revizuind socotelile disrobiţilor ţigani pe anii 1852 şi 1853, cu cinste aduce la cunoştiinţa ci[nstit ului] Divan următoarele: 1. Venitul anual al acestei case consemnează pe 1852 lei 440.590 şi 14 parale şi pe 1853 lei 442.336 şi 19 parale. 2. Răscumpărările urmate de către stat pe anul 1852 sunt 239.085 pentru 759 de individe, iar pe anul 1853 lei 453.450 pentru 430 de individe.
192 http://www.iini-minorities.ro Datoria acestei case pentru răscumpărările ce se făcu mai înainte de anul 1850 şi care se urcase la cifra mai mult de un milion s-a fost redus la sfârşitul anului 1852 la lei 207.062 şi 34 de parale, iar la sfârşitul anului 1853 la lei 85.414 şi 9 parale. Atât numai dacă se vor primi pe deplin rămăşiţele de intrare care alcătuiesc cifra de 92.382 şi 4 parale; iar altfe l va creşte această datorie în proporţie cu suma ce nu se va putea împlini dintr-însa. În pricina acestor rămăşiţe, luând în băgare de seamă comisia că o sumă de lei 44.367 şi 36 de parale fi gurează încă din vremea de mai înainte anului 1850, este de părere ca să se puie în vedere îndatorire cins[titei] Visterii a îngriji pentru înplinirea lor şi a se regula cu tot 11 chipul ca să nu mai fi gureze pe viitor asemenea rămăşiţe pe această contabilitate. Iar tablele din control alcătuitoare acestor socoteli pe anul 1852 şi 1853 pentru desrobiţi sunt: tabla H şi 1 pe anul 1852 şi tabla MM şi NN pe anul 1853. Comisia cu cinste li se alătură pe lângă acestea.
Nicolae Băleanu [m.p.] Ioan Manu [m.p.] Costachi Văcărescu [m.p] Grigore Obedeanu [m.p.]
No. 1 1855 mart[ie] 10
ANIC, fond Obştescul Divan al Ţării Româneşti, dosar 206/1855, f. 3-3v.
193
1855 iulie 5 Mo ldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Adresă referitoare la petiţia fraţilor Vasile Alecsandri şi Iancu Alecsandri pentru eliberarea robilor lor. Se recomandă săfie fă cută publică această intenţie pentru a fi un exemplu pentru alţii.
[La primire:] No. 5292
Secretariatul de Stat Secsia a 2-a No. 2182 1855 iulie 5 zile Iassy
Onor Departament de Finans a Moldovei
Trimiţindu-se acelui Onor Departament copie de pe petiţia d[umi]sale post[elnicul] Vasile Alecsandri pentru liberarea robilor ce are atât dumnealui, cât şi
http://www.iini-minorities.ro 193 fratele dumisale, spătar Iancu Alecsandri, cu onor i se face poftire să binevoiască pe de o parte a înainta lucrarea potrivit aşezământului, iar pe de alta spre dovedirea mulţumirei ce Sfatul are a privi asemene fa pte de adevărată umanitate şi spre încuraj area şi altora întru liberarea robilor a cărora poziţie încă, din nenorocire, se prelungeşte în ţara noastră, să fa că comunicaţia trebuitoare redacţiei fo ilor oficiale spre publicaţie.
Secretarul statului şi cavaler: Costache Ghica [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Notă:] Secsia II. 6 iulie 1855.
ANIC, fo nd Vistieria Moldovei, dosar 83/1855, f. 1.
194
1855 august 25 Mo ldova. Judecătoria ţinutului Te cuci către Departamentul Dreptăţii. Raport privitor la greutăţile Întâmpinate În judecarea cazului a doi ţigani, Ioan Bosnea şi Gheorghe Cracană, acuzaţi de fu rt de cai. Se aduce la cunoştinţă departamentului că Administraţia judeţului Bacău nu a răspuns solicitării repetate de a fa ce cercetări in acest caz. (D osar Împreună cu doc. 217.)
[La primire:] No. 5058
Onoratului Departament al Dreptăţii Judecătoria ţinutului Tecuciu Raport
Administraţiei de Bacău, tocmai de la 21 a trecutei luni mart[ie] anul următor, prin adresa no. 1050 i s-au făcut invitaţie ca să facă nişte cercetări şi să trimită la acest tribunal pe vro câtiva fe ţe atingătoare acesti[i] lucrări de acta următoare asupra arestuiţilor ţigani Ioan Bosnea şi Gheorghe Cracană, pentru fur[t]uri de vite cai. Din parte-i însă, după raporturile ce i s-au făcut sub no. 1225, 1435, 1702, 1851, 2138, 2301, 2509, 2647 şi 2825, până acum nu s-au primit nici un rezultat, încât pe de o parte // s-au mai repetat şi acum ce[re]rile de mai înainte, iar pe de alta să aduc la cunoştinţa onoratului Departament asemenea întârziere din partea pomenitei administraţii .
...... [semnătură indescifrabilă] Şefmassa, M. Zamfir[m.p.]
Massa 1 No. 3025 1855 avgust 25
194 http://www.iini-minorities.ro [Rezoluţie:] Să se scrie Departamentului. 30 avgust
ANSJ Iaşi, fo nd Ministerul Justiţiei, dosar 584/1854, f. 19-19v.
195
1856 ianuarie 18 Mo ldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Adresă referitoare la cererea prinţesei Catinca Conachi Vogoride, care cere prelungirea termenului prevăzut de lege pentru prezentarea listelor cu ţiganii emancipaţi. Se insistă că legea trebuie respectată.
[La primire:] Departamentul de Finans Registratura generală no. 2137 Intrată la 20 ianuar[ie] 1856
Secretariatul de Stat al Moldovei Secsia 2-a No. 516, 18 ianuar[ie] 1856 Iaşii
Onor[atului] Departament de Finans
Sub prezidinţia Prea Înnălţatului Domn Stăpânitor, Juându-se în trataţie referatul acelui onor[at] Departament sub no. 853, cuprinzătoriu cererii prinţesei Catinca Conachi Vogoride de a nu aplica cuprinderea art[icolului] 4 din legiuirea pentru emanciparea ţiganilor la întâmplare, când în terminul fixat de două Juni n-ar urma a înfăţoşa listele cuvenite pentru ţiganii ce posediază, consiliul au făcut închiere că tennenul de două luni fiind consfinţit prin legiuirea votată de Divanul General, înalt întregită şi aprobată chiar şi de Curtea Suzerană, consiliul nu poate fa ce o strămutare şi prin urmare acel onor[at] Departament să arate d[umi]sale cucoanei petiţionare că se cuvine a da în termenul prescris lista de ţigani[i] ce are sub a sa stăpânire, sârguindu-se a fi această listă pre cât se va pute mai ecsactă şi cât pentru neîndeplinirile ce ar fi în număr, vârstă şi clasă aceste se pot îndrepta la starea Jocului de către comisiile catagraficeşti rânduite de legiuire pentru acest sfârşit. O asemenea încheire dar cu onor se comunică acelui onor[at] Departament spre cuvenita din partea[-i] lucrare.
Secretarul statului, Costachi Ghica [m.p.] D.D., A. Fotino [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Visteria Moldovei, dosar 95/1855, f. 50.
195 http://www.iini-minorities.ro 196
1856 ianuarie
Pr[imit 1856] ianuar[ie] 23
No. 349/168
DepartamentulVis tieriei Principatu lui Ţării Româneşti Anul 1856 luna ianuarie No. 409 Secsia 1 Bucureşti
Onoratului Departament din Năuntru
După petiţia ce a dat către Măria Sa Domnul Stăpânitor un Ghiţă Ionescu, cu arătare că el fiinc! fo st sclav al d[umnea]lui vomicului de politie Costache Nicolescu, numitul posesor de bunăvoia dumisale în anul 1848 noiemvrie la eliberarea din robie prin altu înscris ce i-au dat la mână, atât pe dânsul cât şi pe soţia şi copii[i] lor, cu condiţia însă că pe cât d[umnea]lui posesoru va trăi reclamantul şi soţia sa să urmeze a-1 sluji cu plată de simbrie, că el urmând în serviciu, iar posesorulu nefiind următor a-i răspunde simbrie conform zisei condiţii, iar pe lângă aceste văzând [că] numitul boeru pe soţia sa a trimis-o de mai mult timp la moşie şi către dânsul se poartă cu asprime, a fo st silit să se depărteze de lângă d[omnia] sa şi totdeodată a dat jalbă la judecătoria competentă, cerând slobozirea soţiei sale ce o ţine de doi ani la moşie şi simbrie pe cât timpu i-a slujit. Că d[umnea]lui vornic Nicolescu, după ce a primit citaţia judecătoriei, a reclamat acelui onor[at] Minister din Năuntru, cerând aducerea reclamantului în serviciul d[umi]sale, de unde s-ar fi poruncit poliţiei ca să-I fa că a reintra în slujba numitului boier, rugându-se totdeodată de Măria Sa a se da poruncă ca să rămâie liber el şi soţia lui până când va lua sfârşit judecata. Această petiţie fiind recomandată Departamentului Visteriei cu înaltă rezoluţie // a Măriei Sale şi după invitaţia ce s-a făcut onorabile! Poliţiei capitalei ca să dea ştiinţă de înprejurările preurmate, primi indu-se adresa cu no. 21O prin care arăta că îndatorirea ce pune asupra
196 http://www.iini-minorities.ro reclamantului Ionescu de a merge în sluj ba d[umnea]lui vornicului este întemeiată pe porunca subt no. 6666 a acelui onor[at] Departament, pe care a alăturat-o totdeodată în copie, iar temeiurile pe care jeluitorul îşi cere eliberarea este înscrisul d[umnea]lui vornicului mai sus citat pe care asemenea îl trimite în copie. Acest Departament, în urma ziselor desluşiri, văzând totdeodată şi cele ce obiectează acelu onor[at] Departament prin porunca sa pentru cererea zisului individ în dispoziţia d[umnea]lui vornicu, a spune toate împrejurările prin raport la cunoştinţa Măriei Sale Domnului Cârmuitor, cu adăugire de rugăciune din parte-i, ca să poruncească Înălţimea Sa unde se cuvine pentru înfăţişarea şi terminarea procesului deschis de reclamantul fără amânare, spre a se cunoaşte care din amândouă pricinitoarele părţi ar putea avea dreptate şi s-a primit acum adresa onorabilului Secretariat de Stat cu no. 176, prin care se comunică înalta rezoluţie domnească pusă la acest raport cu următoarea coprindere: "Se va înţelege că Departamentul diP. Năuntru că potrivit actului de slobozenie şi după împrejurările aici arătate să rămâie slobod, iar judecata poate a-şi urma cursul ei". Aşadar acest Departament, după îndatorirea ce i se pune, are onoarea a comunica acelui onorabil Minister înalta Măriei Sale rezoluţie, ca să binevoiască a fa ce cele de cuviinţă din parte-le, comunicând şi acestui Departament urmarea spre ştiinţă şi regularisire.
Şeful Departamentului, Nicolae Băleanu [m.p.] Şef secsie, N. Piersiceanu [ m.p.]
[Rezoluţie:] Conform celor aici descrise eu voi învita onor[ata] Poliţie a aduce la îndeplinire dispoziţiile însemnatei rezoluţii pusă pe raportul onor[atului] Minister Finanţial, căruia asemenea i se va comunica urmarea făcută. Ianuarie 23 . Şef secţiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 31/1856, f. 6-6v.
197
1856 fe bruarie 2 Mo ldova. Serc.-arul Vasile Arap u către Departamentul de Finanţe. Trimite catagrajia ţiga�ilor �'obi de la moşia Leurda, ţinutul Botoşani, pe care i-a deţinut până la 10122 decembrie 1855 şi cere să i se stabilească despăgubirea cuvenită. (D osar împreună cu dac. 218.)
[La primire:] Departamentul de Finans Registratura generală no. 1105 Intrată la 6 fevr[uarie] 1856
197 http://www.iini-minorities.ro Departamentul de Finans Secţie Il - no. 693 Intrată la 9 fevr[ uarie] 1856
Onoratului Departament de Finans Sard[a]r Vasili Arăpu de la districtul Botoşanii
Potrivit dispoziţiilor organizate de înnalta cânnuire şi de a cărora cuprindere lămurindu-mă din fo ile oficiiale,viu dar prin aciasta a supuni onoratului departament catagrafii despre numărul, numile şi vârsta ţiganilor ce am, rugând ca să regulezi dispăgubiria me.
V. Arapu [m.p.]
1856 fe vr[uarie] 2 //
Catagrafii despre numărul ţiganilor ce am pe moşia Leurda de la ţinutul Botoşani, ocolu Târgului
Nr. Nr. Numi le şi porecla Vârsta Meseria Lăcuinţa sălaşelor sufletelor 1 1 Vasili sin Nechita scripcariu 57 cobzariu în satul 1 Balaşa fimcia lui 50 Costineştii de 1 Marghcala fi ica lor 18 Sus 1 1 Gheorghiu Pelin 57 fe rariu 1 Zamfira fimcia lui 48 1 Ioan fiu lor 22 bucătariu 1 Vitoria fiică lor 18 1 Petrachi idcm 14 1 Anica idem 10 1 Yasili idcm 4 1 1 Costachi sin Gheorghiu Pelin 28 fe rariu 1 Catrina soţia lui 25 1 1 lordachi sin Todir fc rariu 50 fe rariu 1 Maria fimeialui 35 1 Costachi fiu lor 15 1 Sofiicafiică lor 12 1 Safta ti i că 1 or 3 1 1 Costachi sin Yasili cobzariu 32 scripcar 1 Rucsancla limeia lui 28 1 lliana fiică lor 4 1 i Dumitru sin Yasili cobzariu 30 fe rariu 1 Rucsan'.ia fimeialui 28 i Iancu fiiulor 7 1 Scarlai iclem 5 1 văduva lliana fiica lui Nilă 38 în oraşu căldărariu Botoşanii 1 Dimitrii liu ei 9 1 Ioan fiiuei 14
198 http://www.iini-minorities.ro 1 Dumitrachi Niţă căldărar 45 căldărar la Costineşti 1 Ioan fi iul Catrinii fiica lui 35 lăutar Niţă căldărariu
6 29 Adică doăzeci şi nouă suflete scrisă în aciastă catagrafie sint drepţi ţigani ce am avut în a me proprieta, şi pentru care urmiază a fi îndestulat cu dispăgubiria căzută.
V. Arapu [m.p.]
[Rezoluţie:] S[ecţia] II. Spre cuvenita lucrare potrivit legiuirei din 18 dec[embrie]. 1855 ...... [semnătură indescifrabilă]
[Notă:] District Botoşani s-au supus. [Notă:] S-au trecut întocmai.
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 9/1856, f. 1, 2-2v.
198
1856 fe bruarie 3 Mo ldova. Logofătul Anastasie Başotă către domnitorul Grigore Alexandru Ghica. Cerere de trecere la Vistieria statului sau la casa mănăstirii Sf Sp iridon a sumei reprezentând despăgubirea cuvenită lui pentru ţiganii dezrobiţi, ca din procentul anual obţinut să fieplătită capitaţiafoştilor robi. (Dosar Împreună cu dac. 201.)
[La primire:] Departamentul de Finans Registratura generală No. 1228 Intrată la 8 fevr[uarie] 1856
Prea Înălţate Doamne!
Luminatul ofis a[l] Înălţimei Voastre prin carele să proclamă desfiinţarea sclăviei de pe pământul principatului au dişteptat serioasă pregândire în inima tuturor acelora carii cu sinceritate râvnesc regenerarea patriei şi viitoarea ei simpărtăşie în cariira ţivilizaţiei unită cu binile material al obştiilor. Din parte-mi, unindu-mă în totul cu acest prinţipu umanitar, a căruia împlinire, oricât de împărţietă ar fi, totuşi fo rmează pentru om una din cele mai onorabile a sale isprăvi pre pământ, adică: recunoaştirea celui de asămine lui-şi, vin a declara Înălţimei Voastre, nu îndemnat de duhul ostentaţiei sau a trufiei,nici de atragiria vreunei disdăunări a căria valoră mi-ar împovăra cugetul, ce dacă să poate, spre dişteptarea unei nobile emulaţie din partea şi a altora, că toţi robii ţigani, carii
http://www.iini-minorities.ro 199 în puterea instituţiilor şi a legilor lucrătoare în ţară, au venit în proprietatea mea cu dritul de clironomie şi cu acel a cumpărăturilor făcute, ce alcătuescu număr de mai multe sutimi suflete, îi recunosc de acum înainte ca nişte oameni liberi, în toată întindirea cuvântului. Nu mă sfiescu dar, la ocazia de faţă, a arăta Înălţimei Voastre că de-a pururea considerând într-aceste fiinţi tipul omenirei, m-am silit prin toate chipurile a îmbunătăţi soarta lor materială, departe de a-mi // însuşi asupră-le vreun drit arbitrariu sau asupritoriu şi chiar prin dispoziţiile mele testamentare am întărit principiul emancipării lor, pe care în mare parte l-am fo st şi pus în aplicaţie. Dar fiindcă guvernul,prin iniţiativa luată, au devansat realizarea dorinţelor mele în obiectul de fa ţă, găsesc în datorie-mi a profita de puţinul bine ce mi-au rămas în priivirea emancipaţilor mei robi şi spre aceasta a ruga pe Înălţimea Voastră ca dispăgubiria ce mi se va cuveni, pe temeiul legiuirei Divanului Obştescu împrotivea robilor ce-i eliberezu, să se verse în casa Visteriei Statului sau la acia a Sf. Spiridon, ca din anualul proţentu a capitalului ce va fo rma zisa dispăgubire să se plătiască capitaţiea acestor disrobiţi pe toată vremea, fărăa fi ei supăraţi întru nimică. Binevoiţi, Pre Înălţate Doamne, a poronci locului cuvenit de a înainti lucrarea sa conform declaraţiei de fa ţă şi totdeodată, fiindcă o mare parte din robi, mai ales meseriaşii, să află cu aşăzarea prin osăbite târguri a prinţipatului, să fie aceştia poronciţi de cătră autorităţile ţinutale a să aduna la oricare din moşiile mele ar voi, ca să se poată înjgheba acolo catagrafia lor şi a să regula darea cuvenită către fi se, cunoscându-să totdeodată şi domisiliul lor.
Al Înălţimei Voastre plecată şi supusă slugă, A. Başotă [m.p.]
1856 fe vruar 3
[Rezoluţia domnească:] D[omnul] vei vistier să va conforma cererii d[umnea]lui log[ofăt] Başotă. 6 fevr[uarie] 1856 Ghica vvd. [m.p.]
[Rezoluţie:] Sec[ţia] II va supune Î[nălţimii] S[ale] cu cererea domnului Başotă ci esti eşită din prescripţiile legiuirii de la 18 dec[embrie] 1855 ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fo nd Vistieria Moldovei, dosar 48/1856, f. 1-1v.
199
1856 fe bruarie 4 Mo ldova. F. Focşăneanu, fo st proprietar de robi, către Departamentul de Finanţe. Adresă referitoare la lista celor 46 de robi ai săi, emancipaţi in decembrie 1855.
200 http://www.iini-minorities.ro [La primire:] Departamnetul de Finans Registratura generală no. 1 060 Intrată la 4 fevruar[ie] 1856
Onor[atului] Departament de Finans
Conform adresei acestui onorat Departament cu no. 857, am onoarea de a-i comunica lista de ţiganii robi ai mei, pe care i-am eliberat prin declaraţia din 17 dechemvrie trecut cu condiţia de a fi prenumeraţi printre hrisovoliţi. Lista este făcută după modelul dat de acel onor[at] Departament şi publicat prin buletinul cu no [loc alb]. Ea este cuprinzătoare de patruzeci şi şase de indivizi, atât bărbaţi cât şi fe mei.
F. Focşăneanu [m.p.]
1856 fe vr[uarie] 4 zile
[Rezoluţie:] Spre cuvenita lucrare potrivit cu legiuirea din dechemvrie 1855 trimisă în satele. Spăt[ar] Iorgu Tache [m.p.]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 100/1855, f. 4.
200
1856 fe bruarie 14 Mo ldova. Paharnicul Gheorghe Ardeleanu către Departamentul de Finanţe. Jalbă referitoare la emanciparea celor cinci ţigani vătraşi ai sâi şi primirea sumei de despăgubire corespunzătoare. Es te anexatâ listafoştilor robi.
[La primire:] Departamentul de Finans Registratura generală - no. 1958 Intrată la 18 fevr[ uarie] 1856
Departamentul de Finans Secţie Il - no. 1949 Intrată la 21 fe vr[uarie] 18[56]
Onoratului Departament de Finansu Păharnicul Gheorghi A[r]deleanu Jalobă
După 1egiuire[a] statornicită pentru dezrobire[a] ţiganilor publicată ofiţial, având şi eu cumpăraţi cinci suflete ţigani vătraşi după actile ce păstrez, care în
20 1 http://www.iini-minorities.ro dosul aceştia lămurit să arată, de aceia rog pă onoratul Departament să binevoiască a regula pentru dânşii cele de cuviinţă, iar mie a mi se slobozi hotărâtul preţ a[l] costului lor bănesc.
Gheorghi Ardeleanu păharnic [m.p.]
Anul 1856 fe vruarie 14 zile//
Listă pentru ţiganii mei ce-i am cumpăraţi cu acte
No Numire lor 1 Toader Stângagiu1, mesăria cobzariu, în cumpăraţi de la dumneaei vârstă de 39 ani comis[oaie] . Aurica Fiare cu 1 Maria soţia lui, în vârstă de 26 ani acta din anu 1842, şezători în sat 1 Neculaiu, ficior lor, de 9 ani Românesti, tin[utul] Esii 1 Gheorghi sin Ilie, măseria vizitiu, în cumpăraţi de Ia dumneaei vârstă de 34 ani hătmăniasa Zoiţa Sturza, născută 1 Iordachi sân Dima, mesăria bucatariu, în Baloş, cu actul din anul 1849, vârstă de 30 ani sezători în capitala Esii Adică cinci piste tot
Gheorghi Ardeleanu păharnic [m.p.]
[Rezoluţie:] Secţia II. Spre cuvenita lucrarie potrivit legiuirii din 18 dec[embrie 1855]...... [semnătură indescifrabilă]
[Notă:] S-au scris numai acei din satul Româneşti, ţinut[ul] Eaşi, afară din capita1ie nu s-au scris fiindcă nu arată locul.
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 26/1856, f. 1-1v.
201
1856 fe bruarie 18 Moldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Răspuns negativ la cererea adresată de logofătul Anastasie Başotă (t recerea la Vistieria statului sau la casa mănăstirii Sf Sp iridon a sumei reprezentând despăgubirea cuvenită lui pentru ţiganii dezrobiţi, ca din procentul anual obţinut să fie plătită capitaţiafoştilor robi), pe motiv că departamentul nu s-ar putea încărca cu ţinerea contabilităţii pentru toţi cei doritori să le fie astfel administrate sumele primite ca de.'.păgubire pentru emanciparea robilor. Soluţia propusă este aceea de a se ocupa logofătul personal de îndeplinirea planului său filantropic. (D osar împreună cu dac. 198.)
202 http://www.iini-minorities.ro [La primire:] Departamentul de Finans Registratura generală No. 2138 Intrată la 20 fe vr[ uarie] 1856
Secretariatul de Stat al Moldovei Secţia Il Nr. 514 În 18 fe vlruarie] anul 1856 Iaşii
Onorat Departament de Finanse!
După trataţia urmată asupra raportului acelui onorabil Depmtamcnt sub no. 1069 în cazul cererei d[umi]s[ale] logofăt Anastasie Başotă, ca preţul ţiganilor posedaţi până acum de d[umnea]lui să să depue sau în acel onorabil Departament sau la casa monas[tirei] Sf. Spiridon şi din procentul acestui capital să să plătească pentru totdeauna birul acestora indivizi, care raport s-u priimit cu înnaltă rezoluţie în cuprindere: "Sfatul nostru va critica cazul de faţă"; Consiliul Administrativ Ecstraordinar, în consideraţia motivelor ecspuse prin nomeratul raport şi în consideraţie mai cu samă că acel onorabil Depart[ament] nici după o împregiurare să poate însărcina cu pastrare de contabilităţi, ci ar rezulta din fe liuritele ceriri a proprietarilor, cunoaşte inadmisibilă propunerea d[umi]s[ale] logofătului Başotă, ca întru adivăr fiind aplicabilă în prinţip la dispoziţia decretată de art[icolul] 8 a legiuirei. La din contra nu rămâne decât ca d[umnea]lui, priimind de la Visterie obligaţiile, să le treacă pe aceste ca un drit a d[umi]s[ale] la locul unde ar ave mulţămire, întru realizarea scopului filantropicu ce desvăleşte. Aciasta prin raportul Consiliului Administrativ Ecstraordinar no. 51 1, supuindu-se Prea Înnălţatului Domn Stăpânitor, şi prin rezoluţia din 18 fe vruari curent căpătând înnalta încuviinţare, Secretariatul de Stat cu onor o comunică acelui onorabil Depart[ament] spre cuvenita lucrare.
Secretar Statului, Costachi Ghica [m.p.] A. Fotino [m.p.] P[entru] şef de secţie, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Se va comunica în copie aceasta domnului Başotă şi cele cu mijlocire a da des legare urmând ...... [indescifrabil] ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 48/1856, f. 12-12v.
202
1856 martie l Ţara Românească. Departamentul din Năuntru către do mnitorul Barbu Ştirbei. Raport referitor la propunerea cuprinsă În jurnalul Înaintat Sj atului
203 http://www.iini-minorities.ro Administrativ, ca ţiganii dezrobiţi care nu-şi pot asigura existenţa în Bucureşti să fie statorniciţi pe moşiile fo ştilor lor proprietari sau pe domeniile statului, unde să-şi poată exercita meseriile.
Primit 1 martie 1856 No. 129
Mării Sale Domnului Stăpânitor a toată Ţara Românească,
Barbu Dimitrie Ştirbei · Departamentul din Năuntru Raportu
În urma dispoziţiilor luate în pnvmţa statomiciri i ţiganilor liberaţi ce se găsesc cu locuinţa şi în capitala Bucureşti, dumnealor şeful vomiciei oraşului şi şeful poliţiei, ce potrivit cu coprinderea jurnalului ci[nstitului] Sfat Administrativ Ecstraordinar au fo st invitaţi a se găsi mijloacele ce vor cunoaşte mai bine nemerit într-această chestie, încheind jurnalul la 28 ale trecutului fe vruarie I-au supus Departamentului pe lângă raportul cu no. 4940. Subtiscălitul dar, deşi se uneşte cu părerea aşternută în ecspusul jurnal ca oricâţi dintre ţigani[i] desrobiţi ce nu-şi vor putea asigura prin vreun fe l de chezăşie liniştita lor petrecere aici în capitală, numai unii ca aceia să se trimiţă a fi statorniciţi ori pe la proprietăţile fo ştilor lor posesori sau în domenurile statului. // Dar grăbeşte plecat a supune pomenitul jurnal în copie pe lângă aceasta şi în cunoştinţa Înnălţimii Voastre cu adăogire de rugăciuni ca să daţi înaltă dezlegare.
Şeful Departamentului, M. Băleanu [m.p.] Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 1067 1856 mart[ie] 1 Secsia 2
[Rezoluţie:] Primit, însă acei ce fiind lipsiţi de orice chezăşie nu vor putea să dea nici o dovadă de mijloacele vieţuirii lor, să vor statornici [la] moşia şi locurile unde şi lor li s-ar face locuinţă pe fe lul osăbitei lor meserii. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fo nd Manuscrise, mss. 3852, f. 180-180v.
203
1856 martie 1 Ţara Românească. Departamentul Vistieriei către Administraţia judeţului Vâlcea. Ordin de întocmire şi expediere grabnică a unei catagrafii a tuturor
204 http://www.iini-minorities.ro ţiganilor emancipaţi şi a unei liste deosebite cu patentarii ţigani de toate categoriile, necesare pentru perceperea dajdiei şi patentei, În condiţiile legii de emancipare din 11 fe bruarie 1856, Începând cu 15 aprilie anul În curs. Se menţionează că sumele strânse vor intra Într-un fo nd destinat despăgubirii fo ştilor proprietari de robi. Este fixat termenul limită pentru expedierea acestor documente, 20 martie.
Priimit [ 1 ]856 martie 6 No. 21 19
Departamentul Vistierii Onor[atei] Administraţii [ajudeţului] Vâlcea . Fiindcă în urmarea dispoziţiilor legiuiri[i] pentru emanciparea ţiganilor din Prinţipat şi a Jurnalului Onor[atului] Sfat Administrativu închiat în seanţa de Il fe vruarie întărit şi de Măria Sa Prinţul Stăpânitor, urmează ca toţi ţigani[i] dajnici ai statului de mai nainte, adică cei primitivi ai statului, cei mănăstireşti şi cei răscumpăraţi du pă la particulari, să fie supuşi cu începere de 15 aprilie viitori la o plată de dajdie de lei 50, adică cincizeci pe anu, osebit de alţi trei lei de fiecare, ce se vor depune la fo ndul cutii satului locuinţi[i] loru; şi fiindcă toate aceste dajdii ale numiţilor înpreună cu tacsele patentarilor desrobiţi ce astăzi se află întrupaţi cu rumâni şi cu răspunderile ce se vor îndeplini tot de la acest termen şi de la toţi ceilalţi indivizi ai particularilor ce s-au emancipat acum după legiuire, urmează a fo rma pe viitor un fo nd cu totul osebit, destinat numai pentru despăgubirea proprietarilor ce au avut asemenea ţigani, osibindu-se şi prin socotelile trimestriale de dajnicii rom�_ni. De aceea Depart[amentul] comunicând acestea onor[atei] Administraţii îi pune serioază îndatorire ca pe de o parte // să ia măsuri a nu se înplini pe trimestru viitor de aprilie dajdia de la espusele individe, ce figurează în table şi condici, tot după modul în care s-au esercitat până acum, iar pe de alta, fără cea mai mică întârziere să procedeze la fo rmarea unei catagrafii de numele tutulor acelor vechi ţigani emancipaţi de toate categoriile de cari mai sus se vorbeşte ce se vor fi aflând astăzi în fi inţă supuşi la dajdie către stat, precum şi de aceia ce s-au mai adăogat între spornici de la anu 1854 până acum, arătând în coloana I-a numele şi pronumele, în a II-a locul locuinţi[i], în a 3-a nr. tabli[i] la care a figurat înscrisu fiecare în condicile comisiilor catagraficeşti,care condici vor sluji de baz în această operaţie, sau la care no. al spornicilor cutii, lăsând şi o a 4-a coloană deschisă pentru niscareva observaţi[i] de vor fi, precum asemenea şi osibită listă pentru toţi patentari[i] ţigani de toate catigoriile recunoscuţi pe anul 1853 prin condici speţiale, iar de atunci încoaci întrupaţi cu cei români, cu aceleaşi desluşiri ca pentru cei birnici şi cu osibire numai în coloana a 3-a, în loc de no. tabli[i] se va arăta acela al condicilor patentarilor şi al clasi[i] la cari vor fi înscrişi.
205 http://www.iini-minorities.ro Aceste catagrafii se vor tnm1te cât mai neîntârziat sau cel mult până la 20 martie viitor, ca după a lor // priimire, verificându-se de depart[ament], să i să poată acorda ordinul cuvenit de chipul cum are a se regula înplinirea dajdiilor de la dânşii şi închierea socotelilor pe acel trimestru cu deosebirea lor de no. birnicilor români.
ŞefDepartamentului, Nicolae Băleanu [m.p.] Şef secsie, N. Piersiceanu [m.p.]
Nr. 1166 1856 mart[ie] 1 [scris iniţial fe vruarie, apoi tăiat cu o linie] Secsia 1
[Rezoluţie:] În conforrnitatea aceştiea se va scrie suptadministraţiilor respective ca să dea îndată ştiinţele pretinse aici, încât la 15 curent să fie negreşit priimite aici; iar pentru patentari[i] desrobiţi să ia într-acesta cuvenita înţălegere cu starosti respectivi. 1. Cotoran [m.p.]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 64/1856, voi. 1, f. 9-9v, 10.
204
1856 martie
[La primire: 1]856 mart 8 No. 2224
Departamentul Finanţial Administraţii de Vâlcea
Să scrie printr-aceasta acei onor[ a te] Admin istraţii a fi cu îngrij ire ca la întâmplare de a să arăta la dânsa unii din d[umnea]lor fo şti posesori de ţigani cu propuneri de a li se priimi acolo, pentru a d[umnea]lor înlesnire, catagrafiile de asemena individe, cerute prin art[icolul] 4 din legiuirea emanţipaţii, să le priimiască şi să le înainteze onor[ata] Administraţie la Vistierie cu raporturi speţiale, spre cele dă cuviinţă; va avea însă îngrij ire ca totdauna acele liste să fie
206 http://www.iini-minorities.ro conforme cu modelurile fo rmate şi publicate de onora[tul] Depart[ament] din Lăuntru şi însoţite şi cu osebite reclamaţii din parteanumiţi lor fo şti posesori.
Şeful Depart[amentului], Nicolae Băleanu [m.p.] Şef secţiei, N. Piersiceanu [m.p.]
No. 1270 1856 mart[ie] Secţia 1-a
[Rezoluţie:] Asemene să se pue îndatorire subcârmuirilor. 1. Cotoran [m.p.]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 64/1856, voi. I, f. 15.
205
1856 martie 8 Mo ldova. Ana Balş, fo stă proprietară de robi, către domnitorul Grigore Alexandru Ghica. Scrisoare prin care so/icită plata despăgubirii pentru ţiganii dezrobiţi, pe care dorea să-i lase la dispoziţia guvernului. neavând mijloace să-i întreţină. (Dosar împreună cu dac. 21 0.)
[La primire:] Departamentul de Finans Registratura generală no. 2600 Intrat la 14 martie 1856
Prea Înălţate Doamne
În temeiul legiuirii pentru disrobirea ţiganilor, pregătind listele cuprinzătoare de numele robilor mei, le-am prezentat în timpul cuvenit Departamentului Vistieriei, de la care, cerând în conformitate aceliaşi legiuiri regularea plăţii destinate, nu văd până astăzi nici un fe l de punere la cale. Mă socot datoare, Prea Înălţate Doamne, a vă supune cunoştinţii şi cu tot respectul a vă ruga ca să binevoiţi a hotărî Visteriei că de este a fi lucrătoare această pravilă, apoi din mijloacele disponibile spre acest sfârşit să reguleze plata cuvenită pentru numărul ţigan ilor mei, pe care să se ţie la dispoziţia guvernului, căci ca fe meie ce mă găsesc, prin toate stăruinţele, nu pot ţine aceşti indivizi, a cărora ţinere au venit a fi întristătoare pentru un bărbat, cu atât mai vârtos pentru o fe meie ca mine.
A Înălţimii Voastre plecat slugă, Ana Balş [m.p.]
207 http://www.iini-minorities.ro 1856 mart[ie] 8 Piatra [Neamţ]
[Rezoluţie:] Secţia II. Spre jalobă după aşezământul după asemine ...... [semnătură indescifrabilă]
De vei vistiernic a fa ce cuvenita lucrare. În 12 martie 1856 ...... [semnătură indescifrabilă]
Se va ruga Departamentul a grăbi îndeplinire. La actă ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 91/1855, f. 27.
206
1856 martie 16 Ţara Românească. Departamentul din Năuntru către Administraţia judeţului Vâlcea. Ordin referitor la ap licarea art. 7 din legea de emancipare din 11 fe bruarie 1856: " Ţiganii câţi se afl ă astăzi statorniciţi cu case de locuinţă sau bordee prin sate, vor rămânea tot acolo unde se află, Înscriindu-se În tablele dajnicilor acelor proprietăţi. " Se ordonă ca, în cazul unor strămutări, să se ia cele mai severe măsuri pentru aducerea celor În cauză la vechea locuinţă şi înscrierea lor în catagrafia obştească. Se cere transmiterea ordinului tuturor autorităţilor din subordine. (Dosar împreună cu doc. 207.)
[La primire:] 19mart 19 [sic!] No. 2768
Departamentul din Năuntru Onor[abilei] Administr[aţii] a distr[ictului] Vâlcea
Articolul [al] 7-lea din legiuirea obştită pentru emancipaţiea ţiganilor, prevăzând trebuinţa despre buna stjltornicire a acestui rând de oameni, hotăraşte cele următoare: "Ţiganii câţi se atlă astăzi statorniciţi cu case de locuinţă sau bordee prin sate, vor rămânea tot acolo unde se află, înscriindu-se în tablele dajnicilor acelor proprietăţi." Deşi dar Departamentul crede că acea onor[abilă] Administraţie cu prilejul catagrafierei ce este poruncită a se face <'. L! luoat şi cuviincioasele măsuri d-a se eczecuta ace&stă legiuire, cu chip adică ca toţi câţi se aflăîn această categorie să se ţie în bună statornicire în însuşi locaşurile lor pe la locurile care s-au aflat locuinţa la publicarea legiuirei; dar fiindcă au luoat Departamentul ştiinţă că unii din
208 http://www.iini-minorities.ro asemenea ţigani rău nărăviţi umblă să se mişce din locurile lor, ba încă unii s-ar fi şi strămutat, rătăcindu-se prin alte sate şi căutându-şi loc de o altă locuinţă, şi privind aceasta ca o faptă cu totul înpotriva legiuirei şi vătămătoare chiar pentru dânşii cu părăsirea şi perderea locaşurilor celor vechi, grăbeşte a îndatora pe onor[abila] Administraţie ca fără perdere de vreme să dea cele mai straşnice porunci cu serioaza îndatorire asupra tutulor satelor districtului ca oriunde se vor ivi nişte asemenea individe strămutaţi de la alte districte sau sate, să fie râdicaţi cu toate ale lor şi întorşi fărăcea mai puţină întârziere la urmă-le, şi încunoştiintându-se totodată şi administraţiilor sau subadministraţiilor respective ca să-i statornicească în locuinţăle lor şi acolo să se şi înscrie în obşteasca catagrafie. De asemenea vor fi îndatorate toate satele în al cărora coprins să vor fi aflând cu lăcuinţa acest fe l de ţigani, // ca să privegheze a nu lăsa prilej ca să se strămute pre unii dintr-înşii şi să-i ţie în bună statornicire în casele sau în bordeele lor de locuinţă, potrivit cu legiuirea, unde să va urma şi a lor catagraficească înscriere, făcând onor[abila] Administraţie a să pătrunde atât subadministratorii plăşilor, cât şi înşişi deputaţii şi pârcălabii satelor, căci cea mai mică abatere din îndatoririle ce pă temeiul de legiuire să prescriu mai sus nu va rămâne nepilduită. Iar de priimirea aceştiea să întoarcă răspuns.
Şeful Depart[amentului], M. Băleanu [m.p.] Şeful secsii, ...... [semnă tură indescifrabilă]
Nr. 1321 1856 martie 16 Secsia Il, masa ... [ilizibil]
[Rezoluţie:] În cunoştiinţa suptcârm[ uirilor] ca fa ră zăbavă sa 1a îndeaproape băgare de seamă cu ordonata, căci la dincontra urmare li să vor cere răspundere. l. Cotoran [m.p.]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 64/1856, voi. I, f. 40-40v.
207
1856 martie 20 Ţara Românească. Administraţia judeţului Vâlcea către subadministraţiile din subordin? (a le plaiuri/ar Harezu şi Cozfa şi ale plăşilor Ocolul, Otăsău, Olt, 0/teţul de Sus, Olteţul de Jos). Circulară pentru punerea în ap licare a ordinului Departamentului din Lăuntru din 16 martie anul în curs, privitor la interdicţia strămutării celor dezrobiţi prin legea din 11 fe bruarie 1856, În toarcerea la vechile locuinţe a celor strămutaţi şi Înscrierea În obşteasca catagrafie. (D osar împreună cu doc. 206.)
209 http://www.iini-minorities.ro Nr. 2768
La subcârmuitori
Articolul al 7-lea din legiuire obştită pentru emancipare ţiganilor prevăzând trebuinţa pentru buna statornicire a acestui rând de oameni, hotărăşte cele următoare: "Ţiganii câţi se află astăzi statorniciţi cu case de lăcuinţă sau bordeie prin sate, vor rămânea tot acolo unde se află, înscriindu-se în tablele dajnicilor acelor proprietăţi." Deşi dar Cârmuirea crede că şi acea subcârmuire cu prileju catagrafieri[i] ce este poruncită a [se] fa ce au luat şi cuviincioasele măsuri de a se eczecuta această legiuire, cu chip adică astăzi câţi se află în această catigorie să să ţie în bună statornicire în însuşi locaşurile lor, pe la locurile unde s-au aflat locuind la publicarea legiuirii, dar fiindcă au luat Cârmuirea ştiinţă că unii din asemenea ţigani rău nărăviţi umblă să se mişte din locurile lor, ba încă uni[i] s-ar fi şi strămutat rătăcindu-se prin alte sate şi căutându-şi loc de altă lăcuinţă, şi privind aceasta ca o fa ptă cu totul înpotriva legiuirii şi vătămătoare chiar pentru dânşii, cu părăsirea şi pierderea lacaşilor celor vechi, grăbeşte a îndatora pe acea subcârmuire în urmare ordinului ce primi acum [cuvânt tăiat] Cârmuirea din partea ci[nstitului] Depart[ament] din Lăuntru cu no. 1321 ca fără pierdere de vreme să dea cele mai strajnice porunci cu serioase îndatoriri asupra tutu1or satelor, ca oriunde se vor ivi nişte asemenea individe // strămutaţi de la alte districte sau sate să fie ridicaţi cu toate ale lor şi întorşi fără cea mai puţină întârziere la urmă-le, încunoştiintând totdeodată şi acei cârmuiri sau subcârmuiri respective ca să-i statornicească la locuinţele lor şi acolo să-i şi înscrie în obşteasca catagrafie. Către aceasta vor fi îndatorate toate satele în al cărora coprins să vor fi aflând cu lăcuinţa acest fe l de ţigani ca să privegheze a nu lăsa prilej să se strămute vreuni[i] dintr-înşii şi să-i ţie în bună statomicire în casele lor sau bordeie de lăcuinţă potrivit cu legiuirea, unde să va urma şi a lor catagraficească înscriere, făcând subadministraţiea a să pătrunde însişi deputaţi[i] şi pârcălabi[i] satelor de aceasta, căci cea mai mică abatere din datoriile ce pe temeiu de legiuire să prescriu mai sus nu va rămâne nepilduită. Iar de primirea aceşti ea să întoarcă răspuns. 1856 mart[ie] 20
[La expediere:] No. 2835 Horez No. 2836 Cozia No. 2837 Ocol No. 2838 Otăsău No. 2839 Olt No. 2840 Oltcţu de Sus No. 2841 Olteţu de Jos
ANSJ Vâlcea, fond P·efectura judeţului Vâlcea, dosar 64/1856, voi. 1, f. 41-41v.
210 http://www.iini-minorities.ro 208
1856 martie 21
Ţara Românească. Departamentul Finanţelor către domnitorul Barbu Ştirbei. Raport referitor la petiţia fraţilor Nica, nemulţumiţi că în urmă cu 7 ani au Încercat În zadar să-şi vândă statului robii, În număr de 1400, iar acum cer să aibă Întâietate În primirea despăgubirii pentru aceşti robi, emancipaţi prin lege. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea petiţiei.
Primit la 21 martie [ 1856] No. 133
Mării sale Domnului Stăpânitor a toată Ţara Românească, Barbu Dimitrie Ştirbei Departamentul Finanţilor Raport
Cu adresa onor[at] Secretariatului de Stat subt no. 935, primindu-se la acest minister petiţia înregistrată cu no. 1020 ce a dat către Înnălţimea Voastră d[umnea]lui R. Nica şi fraţii în privinţa ţiganilor ce au avut în posesia dumnealor, pentru care zice că de mai mulţi ani au propus a-i vinde statului şi că până acum n-au fo st despăgubiţi de preţul lor. // Ministerul conform înnaltei rezoluţii ce aţi binevoit a pune la zisa petiţie, vine a vă supune plecat împrejurările acestei pricini. D[umnca]lor fraţii Nica în anul 1849, arătându-se la acest Departament cu o asemenea propunere de vânzarea ţiganilor s-au dat ordine cârmuirilor respective ca să constateze fiinţa lor, să-i catagrafisescă prin înţelegerea ce va lua cu reclamanţii sau cu orânduiţii din parte-le şi să-i asigure pe chezăşii după regulile ce totdeauna s-au păzit. Dar aceste operaţii cerând o oarecare întârziere, fiindcă aceşti ţigani erau mulţi la număr şi răspândiţi prin mai multe judeţe şi sate ale principatului şi până a se primi asemenea catagrafii la minister, dându-se ofisul Înnălţimii Voastre subt no. 1580 din anul 1850 publicat prin buletinul 102 al acelui an, după care s-au văzut mărginită V isteria ca la asemenea răscumpărări de ţigani să păşească numai până la numărul de trei familii, iar mai pe urmă până la cinci după o altă dezlegare a Înnălţimii Voastre publicată prin buletinul cu no. 24 din anul 1851, Ministerul n-a putut să mai procedeze // la vreo altă lucrare în privinţa aceştii răscumpărări, fi indcă după ştiinţele ce se primiseră până aci, se vedeau că aceşti ţigani se urcă la un număr fo arte însemnat, aproape de o mie patru sute de indivizi, şi aşa petiţiile ce au mai dat dumnealor la urmă au rămas fără nici un rezultat. Astfel dar arătarea ce fac acum d[umnea]lor fraţii Nica că nu s-ar fi despăgubit de preţul lor este netemeinică, fi indcă atunci nu mai se puteau plăti preţul celor răscumpăraţi când s-ar fi îndeplinit toate fo rmele, adică după ce se constata fiinţa individelor se catagrafiseau şi se adeverea apoi zapisul vânzării către stat de către tribunalele competente. Pentru ceea ce se atinge
21 1 http://www.iini-minorities.ro însă de cererea ce fac acum numiţii prin suscitata petiţie de a fi preferaţi la despăgubire de ceilalţi proprietari, pentru cuvânt că de mai mult timp au făcut propunere de vân:mre _ rămâne la bunavoinţa şi hotărârea lnnălţimii Voastre dacă trebuie a se considera sau că urmează să intre şi ei în categoria de obşte a proprietarilor şi să fie despăgubiţi cu chipul prevăzut prin noua legiuire a emancipaţii.
Şeful Departamentului, Nicolae Băleanu [m.p.] Şeful secsiei, N. Piersiceanu [m.p.]
No. 1665 1856 martie 21 Secsia 1-iu
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 206-206v, 211.
209
1856 martie 22 Ţara Românească. Subcârmuirea plăşii Otăsău către cârmuirea judeţului Vâlcea. Raport cu privire la 25 de ţigani prinşi rătăcind În cuprinsul plăşii, care refuză statornicirea şi înscrierea În catagrafia locului, cerând trimiterea În satul Licuriciu (plasa Gilort) din judeţul Gorj, de unde susţin că ar fi plecat. Se cer instrucţiuni pentru rezolvarea situaţiei lor, căci nu vor să se statornicească şi " a să ţine cu sila În vreunul din satele aceştii plăşi este peste putinţă fiind cu totul răi şi nesupuşi".
[La primire:] No. 2943 [Notă marginală:] Foarte grabnică
Cinstitei Cârmuiri a judeţului Vâlcea Subcânnuirea de Otăsău
Ţiganii aceştia şi anume Dumitru Miclescu Sanda soţiea lui Dumitru fiulor o fa milie Costandin idem Marin idem Saftafie-s::t } Ioniţă Miclescu Gherghina soţiea lui Călin fiu lor idem Costandin idem
212 http://www.iini-minorities.ro Ioana fata lor Sanda soţiea lui Ion Miclescu Costandin fiuei idem Ilie idem Măriea fie-sa
Gănici sin Miclescu Rada soţiea lui Dumitru fiulor idem Pătru idem Dumitru [sic!] idem fo şti robi ai răposatului sărdar Nicolae Coroda din oraş Craiova
Nicolae Miclescu Mariea soţiea lui o familie Ion fiullor Ionică idem } fo şti robi ai d-le Tanasache Căzana, idem //
Nicolae Miclescu cu capu fo stul rob al d-le Dumitru Paza din oraş Craiova găsindu-să preumblând din loc în loc prin coprinsu aceştii plăşi şi după mijloacele întrebuinţate de subcârmuire, aducându-le la sfatul plăşii a să înscrie în catagrafie şi a se restatornici la locu ce vor voi să-şi aleagă de lăcuinţă în coprinsu aceştii plăşi, pomeniţii ţigani însă nu voesc nici în vreun chip a să restatornici în plasa aceasta, ci cer a să trimite la satul Licurici din judeţu Gorju, unde zic că ş-au avut înnainte vreme lăcuinţa lor. Îngrijorarea care să supune şi de subcârmuire la cunoştinţa ci[nstitei] Cârmuiri şi o roagă plecat ca să binevoiască a-i da deslegare cât s-ar putea mai în grab, dacă să pot catagrafi[a] şi restatomici pomenitele individe în coprinsu aceştii plăşi chiar şi fără voia lor, fiindcă din această înpregiurare nu să poate trimite ci[nstitei] Cârmuiri catagrafiea alcătuită sau într-alt chip să se chibzuească a să trimite în comvoi la locul unde pomeniţii cer restatornicirea lăcuinţei lor, căci de a să ţine cu sila în vreunul din satele aceştii plăşi este peste putinţă fiindcu totul răi şi nesupuşi.
Ioan P. Olănescu [m.p.]
No. 2815 Anul 1856 martie 22
ANSJ Vâlcea, fnd Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 64/1856, voi. I, f. 91-91v.
213 http://www.iini-minorities.ro 210
1856 martie28
Mo ldova. Comisia catagrafiei robilor emancipaţi din ocolul Piatra, ţinutul Ne amţ, către Departamentul de Finanţe. Raport despre încheierea catagrafierii dezrobiţilor şi cererea Anei Balş de a-i fi înscrişi şi fo ştii robi ne incluşi în catagrafii din neglijenţa autorităţilor, cerând şi pentru aceştia despăgubire. (Dosar împreună cu dac. 205.)
[La primire:] Departamentul de Finans Registratura generală no. 3567 Intrată la 28 martie 1856
[Notă:] În secsia 2 a intrat la 30 martie 1856 No. 2234
Onorabilului Departament de Finans Comisia catagrafiei sclavilor emancipaţi de la ocolul Piatra, districtul Neamţ Raport
Desăvârşindu-se catagrafisirea sclavilor lingurari de pe moşia Mărăţăiu a d[ umi]sale cucoana Ana Balş la 18 a corentei, pe cari după lista trimisă cere despăgubirea şi acum cu prilejul păşirii subscripţiilor la satul Vârtopul Mare spre catagrafiereasclav ilor d[umi]sale marele logofăt şi cavaler Iancu Cantacuzin, după jurnalul închieiat la 15 a aceştii luni, au avut ocazie a primi prin unul din membrii acelei comisii, d[umnea]lui medelnicerul Costandin Albu, o adresă a ţinutului administraţii cu data din 19 a lunii de faţă, fărăînregi strare, prin care // invitează pe comisie a înscrie şi sclavii d[umi]sale cucoana Ana Balş, ce are pe moşia Mărăţăiu, care după lista primită de la Departamentul Financial sunt nedeclaraţi şi a căror nedeclarare nu ar fi devenită din altă ci din scăparea din videri a Departamentului. Prin urmare dar comisia, pe baza articolului no. 3 din instrucţia primită în asemenea, nep:.·tând păşi cu de la sine învoire, socoate de a sa datorie ca pe de o parte să mijlocească cuvenita dezlegare întru aceasta, dacă poate înainte vreo lucrare sau că urmează a se păzi cuprinsele prin acelaşi articol, iar pe de alta, spre pliroforie, a pristavlisi în original citata adresă, ca în viitoriu şi comisia să poată [să] pună 'Jază ?� adresile ce în urmă ar mai primi de la administraţie cu de asemenea propunere.
C. Stavropo! [m.p.] ...... [semnătură indescifrabilă] ...... [semnătură indescifrabilă]
214 http://www.iini-minorities.ro [Rezoluţie:] Răspunsul dat că adică s-au poftit comisia a înscrie ţiganii dumneaei cucoanei Ana Balş, ce nu ar fi cuprinşi în declaraţia dumneaei şi dacă ţiganii neînscrişi de comisie n-au fost cuprinşi în listele trimise de Departament din ocolul Pietrii ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 91/1855, f. 22-22 v.
211
1856 martie 29 Mo ldova. Lista ţiganilor emancipaţi, fo şti robi ai logofătului Dimitrie Cantacuzino, din satul Popricani, ocolul Copou, districtul laş i.
Litera A Districtul Eşii Ocolul Copou Satul Popricanii
Dajnicii dezrobiţi a feţelor particulare care s-au emancipat in cuprinderea legiuirii din 18 dec[embrie) l855 29 martie 1856
Districtul Eşii Ocolul Copou Satul Popricanii Proprietatea a dumisali logofatului Dimitrie Cantacuzin No. No. No. No. Meşterei urmă- Numele şi pronumele bir- bejă- căpă- No. No. No. No. toriu nicii narii tăerii Treap- Treap- Treap- cal- tai ta II ta III file 1 Pavă1 Bouria:m 1 1 Stavăr Achimădoai 1 1 Gligori Bourianu 1 1 Lupu Săidăcaru 1 1 Costandin Sandu 1 1 Toader Poiană 1 1 Toader Judili 1 1 Ioan Judili 1 1 Gheorghe Tiţă 1 1 Tudorachi Hanţa 1 1 Dumitru Rosianu 1 1 Costandin Tu<;:ur&-:!li 1 1 Ioniţă Chilariu 1 1 Ioan Stângaciu 1 1 Vasiliu Ursachi 1 1 Ioan Chetrariu i 1 Tănasă Guţu 1 1 Costandin BouriclU 1 1 IftemiTocc 1 1
215 http://www.iini-minorities.ro 1 Gligori Pitariu 1 1 Ioan Bourianu 1 1 Ştefan a lui loniţă 1 1 Gheorghi a lui Ioniţă Bourianu 1 1 Alicsandru Chiriiac 1 1 llii Vezetiu 1 1 lftodi Chelariu 1 1 Vasili Tiţă 1 1 Mihalachi Feştilă 1 1 Gheorghi Spiria 1 1 Vasili Bărsan 1 1 Gheorghi Bucătariu 1 1 Simion Bourianu 1 1 lrimia Viziteu 1 1 Ioan Bucătariu 1 ! Condureanu Bourianu _1 35 35
No. Numele şi prenumele No. nevolnici No. văduvile următoriu 1 Gheorghi Bourianu 1 - 1 Dumitru Viziteu 1 - 1 Ioana Poiniasa - 1 1 Vasili Roşianu 1 - 1 Ion Roşianu 1 - 1 Ion Stângaciu întâi 1 - 1 Ursachi Bucătariu 1 - 1 Ştefan Chelariu 1 - 1 Chiriac Poiană 1 - 1 Ioan Ferariu 1 - 1 Neculai Cârcotă 1 - 1 Cătrina vădana - 1 1 Catrina Mihaeasa - 1 1 Nastasia Gavriloaia - 1 1 Poşcăniasa văduva - 1 1 Ilinca văduva - 1 1 Mariia lui Iftemi - 1 1 Ioana vadana - 1 1 Gafiţa lui Cârcotă - 1
- ! MariiaBourianului -- _1 20 10 10
Adică treizăci şi cinci numi s-au catagrafisit pe moşi ia Popricanii cari ..... [text şters] osăbit di aceşteia, zăci nevolnici şi zăci văduvi, pentru cari să adiverează. M. Teodor stolnic [m.p.] 1. Poroineanul [m.p.]
În fiinţa me s-au făcutaceastă regularisire. 1. Bălănescu [m.p.] Judeţu .... [nume indescifrabil]
216 http://www.iini-minorities.ro În fiinţa noastră s-au făcut regularisirea di mai sus pentru cari să adiverezi di cătră noi potrivit formilor: [în faţa fiecăruinume este câte o amprentă digitală] + Eu, Simion Mustaţă vornic + Eu, Vasili Hrubă pasnic + Eu, Gheorghi Timoftilăcuitori Adivirez şi eu, preutu sătesc, Gheorghi priotul [m.p.] [Actul este întărit de trei sigilii.]
ANSJ Iaşi, fond Vistieria Moldovei, dosar 256/1856, f. 2-2v, 3-3v, 4.
212
1856
Nr. 3694
La suptcârmuire
Luându-se în băgare de seamă listele alăturate de raportul suptcârmuirii nr. 3141 în care să găsesc înscrişi: 142 individe ţigani vechi dezrobiţi şi înscrişi între birnicii săteni în rând cu rumânii 8 idem spornici,idem 3 patentari de clasa 5-a 2 tigani cu diferite înprejurări cuprinse în lista ce să alătură aici 155 peste tot, una sută cinzăci şi cinci Văzându-se asemenea dispoziţiile legiuiri[i] promulgată pentru emanciparea ţiganilor du pe la toţi particolari[i], prin care se hotăraşte modul înplinirii dajdiilor de la individe ca cele mai sus însemnate, cins[titul] Departament al Vistierii până a verifica şi lămuri catagrafiea de numele individelor din nou dezrobite, care urmează a se întrupa cu cei de mai-nainte dezrobiţi, luând în băgare de seamă art. 5
http://www.iini-minorities.ro 217 al prezisei legiuiri, în care se precisează că "afară de lei trei ce fiecare asemenea bimic va fi dator a contribui pe an la cutiea satului, rămâind apărat de dările de orce fire la care sunt supuşi ceilanţi birnici în general, analogul acestor dări să-I răspunză la casa fo ndului despăgubiri[i] şi că dajdea lor de orice fire se socoteşte până la lei cincizăci pe an." Având asemenea în vedere dispoziţiile jurnalului cinst[itului] Consiliu Administrativ încheiat în seanţa de 11 fevr[uarie ], ce i s-a înmânat în copie pe lângă adresa ci[nstitului] Departament Interior nr. 870, prin // care la art. al 3-lea Î sînt ...... [text şters] de la 15 apr[ilie] "termenul hotărât prin ofisul nălţimei Sale Domnului stăpânitor să se ...... [text şters] dajdii de câte lei cincizăci pe an de la fiecare bimic dezrobit." Pe aceste baze şi în urmarea poruncii cinst[itei] Vistierii no. 2398, Cârmuirea acordă autorizaţie cinstitei suptcârmuiri ca de la corentul trimestru aprilie, scăzând din venitul bimicilor săteni una sută patruzeci şi doi individe tăblaşi şi dintre spomicii săteni opt individe, din venitul patentarilor rumâni tri individe de clasa 5-a (după înţălegerea şi ordinul ce va da într-aceasta starosti respectiv), să-i adaoge pe toţi aceştia în venitul birnicilor şi patentarilor dezrobiţi, [text tăiat] fo rmând o partidă de bimici desrobiţi, adică 150 [text tăiat], de la care va pune la cale înplinirea de lei doisprezece [şi] parale douzăci pe trimestru, osăbit de treizăci parale ce să vor depune la cutiile satelor şi mahalale, făcându-se observaţiile cuvenite despre aceasta prin fo ile cutiilor, şi o altă partidă iarăşi de trei patentari dezrobiţi de clasa 5-a [text tăiat] înplinind [text tăiat] câte lei şaisprezece [şi] par[ale] 20 pe trimestru, afară de zeciuiala starostii legiuită a să răspunde osibit de către toţi patentari[i], asemănat cu sumele ce se împlinea şi până acum de la patentari dezrobiţi şi cu osibire numai că în loc de a se împărţi sumele mai sus descrise în osebite ramuri, pe viitor să vor calcula unite şi supt singurul titlu de dajdie sau tacsă pentru dezrobiţi (iar înplinirea banilor de la patentari dezrobiţi să va urma tot de cHre starostea respectiv care-i va îndrepta d-a dreptu la cârmuire). Conform acestor desluşiri dar, este ...... [text şters] a zori ca la finalul acestui trimestru în scurtare speţieală de venitul ce să va strânge de la aceşti dezrobiţi, în model cu care fo rmează în scurtarea // legiuitelor dajdii. Totdeodată să ...... [text şters] ci[nstitei] suptcârmuiri că dacă din individele ce s-au notat în listele cu citatul raport cu înprejurări de militari şi scutiţi militari nu s-au ecceptat de ceilanţi dajnici ...... [text şters] aşazat d-opotrivă cu dânşii Ia venit. Ci[nstita] suptcârmuire însă deosebind pe aceşti militari şi scutiţi înrolaţi dintre dezrobiţi din listele speciale ce trimite în fiecare trimestru, va trece dajdiea lor la ţinere în seamă prin înscurtarea fo ndului dezrobiţilor şi va trimite pentru numele lor osăbită listă. Să înţălege însă, că după chipul cu care se regulează mai sus, în viitor nu va mai figura nici o sumă de la dajnici dezrobiţi prin celelante înscrisuri de socoteli precum cele de patru parale la leu, cele pentru tacsa şoselelor, zeciuieli de ...... [cuvânt şters], 'l er0rieaşilor săteni şi altele, de vreme ce s-a hotărât ca dajdiea lor să fieun ică, SU;J� un singur titlu şi pentru o singură destinaţie, rămân�nd ei cu acest chip apăraţi de c·rice altă înplinire, pentru care să şi scrie cu dinadinsu suptcârmuirii a Ioa serioase măsuri, ca afară de sumele mai sus însemnate, nimini să nu cuteze supt nici un cuvânt a înplini de la dezrobiţi nici un ban mai mult, căci unul ca acela va tragi asupră-i o grea răspundere şi învinovăţire.
218 http://www.iini-minorities.ro [7 rânduri text tăiat] Iar pentru cele doă individe coprinse în lista ce să alătură pe lângă aceasta, i să scrie ca fără întârziere să eczamineze şi să comunice cârmuirii ştiinţele ce să însămnează în coloana din unnă pentru fiecareîn parte spre a se hotărî în urmăcele de cuviinţă şi în privinţa acestora. //
o . . O partie din birnici dezrobiti în altă partie . . . (indescifrabil] din dooă categorii categoria de patentari orăşani săteni de clasa 3 • de clasa 5 Horezu - 150 - 3 Cozi ia - 239 - 1 Ocolu 172 357 5 13 Otăsău - 98 - - Oltu 16 161 - 1 Oltet de Sus - 43 - - Olteţ de Jos - 133 - - 188 1181 5 18
<> E E <> o :9 E - :::> QJ ·..C:I-o:§-- ""O (.) ....., 1':: ·� (.) u ·- <> E <:1 :9 -� "' <> j,Ei E <:1 (� ;> c5 O :9 """" ..... <> '? B .5 :9 � V) ·- ..... ·� ..... :.a (;j:::> " u "§t>Jj �1':: · 0.. ·- (.) :s c::; ,1iJ E QJ <:1 � :::> ·- <> ·- - i <> ;> - ..... 0.. · · ·- ·--o .2·c t:: - ;> (.) '§ :9 :::> · � :a �� : '� o -o :a ,1iJ u .� ;:. � · "" 1':: :::> € '5 · Plăşile · "§ 0.. (� �� c::; E QJ .:a;:; � � "' (5 .... ;> ..... o .....o -o B� • <> QJ "§1':: � '� � :g :.o E ..... "§ -o <> QJ E . ." �8. B . .., QJ ;> :i .Q o ...... , 1iit>Jj . .... 5 E ·- 0.. 0.. i ...; 0.. ...; c GJ c ( � <:1 ..... - :::> ,_ 3 :E� f-o· · :a- "'O � �� o Vl ii: Cl.. ,5 3 f-o· ,5 :.:: z "' z -- - - - Horezu 153 142 8 3 2 4950 3141 ------l Coziea 240 226 13 1 4264 2593 - Ocolu 546 328 28 1 149 22 5 13 12 3567 2796 ------Otesău 100 93 5 2 2816 3015 - - O !tu 181 143 18 14 2 3 1 4 2707 2887 - - -- - Olteţ de Sus 38 4 1 - 3136 3027 43 ------Oltet de Jos 128 5 2183 2878 1 133 1396 1098 31 2 163 24 5 5 18 18 --
Cu diferite înprejurări - · Oltu 4 ------: Ocolu 12 7 3 - 2 - Horezu 2 ------
13 - - 3 - - - 2 - ': 3 2 1 18
http://www.iini-minorities.ro 219 N.B. În porunca ci[nstitei] Vistierii este însămnat 82 spomici dintre dezrobiţi "ăteni, iar aici 81, iar între fiiide văduvă în poruncă sunt 4 şi aici 52, cu care să complectează.
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 58/1856, f. 3-3v, 4-4v.
213
1856
Priimită 4 mai 1856 Cu no. 2280/1306
Prea Înălţate domn A doa plângere
Dacă În alta Voastră Domnească Mărire în părinteasca îngrijire aţi întărit legea desfiinţării sclaviei din Ţara Românească unde zice: "Nimini nu va mai fi rob pe pământul Românii de acum înainte", oare făcutu-s-aaceastă lege numai de fo nnă ori ca să se bucure victimile robiei de binefacerile ei în independentă libertate ca ceilanţi locuitori ai acestui pământ şi să plătească numai o datorie către stat? Care dar sânt cuvintele boierului Zamfirache Sicleanu, înrăutăţitul acela asupra sufletelorno astre, să ţie în robie chiar aceşti 40 suflete de liberaţi şi încă să desparţă cu putere de la sine pe Anuţa de legiuitul ei bărbat, Marin al Burcii, şi s-o mărite după Ion bucătarul d[umnea]lui? Chiar acum după ce s-a publicat legea emancipaţii? Şi care mai sânt cuvintele să ne ţie în robie pe moşia sa Si[h]lea şi Voetin în sud Focşani sub pază de 20 de călăraşi ai dumnealui şi să ne vânză ocaoa dă mălai un Ieu [loc gol], când pe noi ne-a dus aci numai de 7 luni cu o grozavă persecuţie tiranicească, ca să-şi înmulţească clăcaşii, fără să se gândească tiranul că ne rămânea pământuri, case, locuri de arătură şi căminuri părinteşti ce le-am avut de la moşii şi strămoşii noştri de la vechiul nostru Stroe Buzescu şi Galofirescu, // vestiţi acei generali ai marelui viteaz Mihai Vodă, de sânt 266 de ani de când neam de neam ne-am pomenit noi înşine proprietari în căminurile noastre din satul Lucieni, sud Dâmboviţa, unde stau şi azi casele noastre în fiinţă. De ce nu se gândeşte omu[l] că nu e bine a poseda pe om şi că e o ruşine astăzi să ne ţie sub pază, în bordee ticăloase fărăni ci un mijloc de hrană încât ne-am vândut tot ce am
220 http://www.iini-minorities.ro avut, de am [luat] mălaiul pe un leu ocaua, ce ni-l vinde d[umnea]lui, ş-apoi fără ruşine ne persecută să ne pună la şanţuri adânci fără cele necesare susţinerii, întocmai ca faraon[ul] acela de demult pe poporul lui Israel, cu piramidele şi canalurile Nilului? Ce oare e supărat pe Măria Voastră că aţi legiuit dezrobirea şi va să-şi răzbune încă pe noi? O! Ce nenorocire să nu se respecte o lege care face Măriei Voastre lauda lumii! De aceea declarăm că nu mai putem suferi, nu e vreme a suferi, s-a dus robia şi în temeiul art[icolelor] 7 şi 8 din legea eliberării cerem ca prin grija onor[abilului] Minister Finanţial să ne statornicim la vetrele noastre, la căminurile noastre, la pământurile noastre, în braţele părinţilor noştri, în propietatea noastră unde ne aşteaptă case de bâme vechi strămoşeşti şi toată îndestularea în satul Lucieni, plasa Târgului, sud Dâmboviţa, iar nu să ne facă dumnealui în silnicie în ticăloasele sale bordee, pe când noi sântem fără să avem nici lemne de fo c, de ne-au murit 7 copii de frig astă iarnă.
Ai Înălţimii Voastre supuşi liberaţi, Dumitru cu familia, Petre, Radu, Ion, Banu, Gheorghe, Dumitru, Niculae
[Rezoluţia domnească:] Ştiinţă. Depart[amentul] din Lăuntru va lua îndată legiuitele măsuri. Maiu 5
[Rezoluţie:] Să se ia în grabă măsuri conform cu înnalta rezoluţie ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea II, dosar 28/1856, f. 11-llv.
214
1856 iunie 4 Ţara Românească. Administraţia judeţului Me hedinţi către Ministerul de Interne. Raport referitor la petiţia pitarului Dimitrie Viişoreanu, prin care renunţă la despăgubirea cuvenită pentru cei 5 robi ai săi eliberaţi. În urma cercetărilor, se constată că unul dintre ei a murit.
Primită [ 1856] iunie 8 No. 3037
Onor[atului] Minister [de] lnterioru Adminstraţia de Mehedinţiu
În unnarea ordinului onor[atu lui] Minister no. 1827 cerându-se de Iad[ umea ]l ui pitar Dimitrie Viişoreanu, carele prin petiţie către Măria Sa Prea Înălţatul nostru Domn renunţă la orice despăgubire de la stat [pentru] optu individe emancipaţi
221 http://www.iini-minorities.ro fo şti sclavi ai domniei sale, eliberaţi prin noa legiuire, ca să dea listă cu numele lor cu arătare de locul locuinţei unde se aflăacum, spre a se putea catagrafisiconf orm ecspusului ordin, şi s-a primit din parte-i hârtia [în]registrată la no. 4434 prin care arată locul locuinţii a cinci individe, adăugând totodată că ceilalţi trei au fo st ai părintelui d[umnea]lui, paharnicul C. Viişoreanu, şi prin urmare numai pe acei cinci i-au făcutofran dă statului, precum au şi arătat prin petiţia către Măria Sa. După care, scriindu-se cele de cuviinţă poliţiei oraşului Severin, s-a primit acum pe lângă raportul din parte-i no. 714 catagrafia ce au format pentru numele acelor cinci individe, adăugându-se totodată că în urma catagrafiei au încetat din viaţă // Gheorghe, fiul lui Radu bucătariu. Care catagrafie se înaintează onor Minister pe lângă acest alăturat raport deodată cu ecsistenta înştiinţare spre îndeplinirea citatului ordin.
Administrator, ...... [semnătură indescifrabilă] Secretar, 1. Niţescu [m.p.]
No. 6292 1856 iunie 4 Secsia 1
[Rezoluţie:] Emancipaţia fiind dată se scrie că se va recomanda Departamentului de Finanse. [nesemnat]
ANIC, fond Ministerul de Interne - Diviziunea II, dosar 28/1856, f. 6-6v.
215
1856 iunie 6 Ţara Românească. Departamentul din Năuntru către domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei. Raport privitor la încheierea catagrafierii dezrobiţilor fo şti robi particulari. Este anexat un tabel cu rezultatele sumare obţinute.
Primit 7 iunie [1856] No. 2542
Mării sale Domnului Stăpânitor a toată Ţara Românească, Barbu Dimitrie Ştirbei Departamentul din Năuntru Raportu
În urmz dispoziţiilor Ct\ stăruire luate de acest minister potrivit cu înnaltul
Mării Voastre ofis cu no. 253 . şi jurnalul onor[atului] Sfat Administrativ
222 http://www.iini-minorities.ro Ecstraordinar încheiat la 11 ale trecutului fevruarie şi aprobat de către Înnălţimea Voastră în privinţa catagrafisirii desrobiţilor ţigani ai foştilor particulari, săvârşindu-se catagrafiile de toate aceste individe ce s-au găsit cu locuinţa prin satele şi oraşele ţării, s-au şi îndreptat treptelniceşte toate condicile catagraficeşti în bună regulă la Onor[atul] Minister al Finanţelor. Spre ştiinţa dar a Înnălţimii Voastre, nu lipseşte suptiscălitul plecat a face cunoscut, alăturându-se totodată pă lângă aceasta şi prescurtare de totala sumă a acelor indivizi.
Şeful ministerului, M. Băleanu Şeful secsiei, ...... [semnătură indescifrabilă] //
No. 2722 1856 iunie 6
Prescurtare De totalul sumă de ţigani emancipaţi ce s-a găsit prin satele şi oraşele ţării şi s-au catagrafisit de cârmuirile judeţelor şi vornicia oraşului potrivit cu înaltul ofis subt no. 253
Judeţele No. No. individelor No. sexului Suma totală fa miliilor parte bărbătească fe meiesc a indivizilor Mehedinti 302 549 462 JOII Brăila 188 355 370 725 Vâlcea 348 893 856 1749 Romanaţi 733 1697 1528 3225 Argeşul 78 283 281 564 Gorjul 167 524 426 950 lalomiţa 238 494 487 98 1 Dâmboviţa 1264 2680 2337 5017 Teleorman 446 1058 973 203 1 Muscel 275 604 594 1198 Oraşul Bucureşti 1400 20 19 1937 3956 Dolju 812 233 1 2117 4448 Slam Râmnic 625 1327 1230 2557 Buzău 235 601 600 1201 Oltu 496 1151 1071 2222 Ilfov 2657 4926 4656 9583 Prahova 1113 2458 2275 4333 Vlaşca 886 1706 1579 3285 Total 12263 25656 23779 49435
Pentru conformitate, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Este iar ecsactă fără a fi trecut şi din ţiganii statului de s-au luat din plata disrobiţilor răscumpăn.ţi. Dumnealui vei vistiemic va strânge datoriile de la dânşii, fiind pentru socoteala osebită.
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 197-198.
http://www.iini-minorities.ro 223 216
1856 iunie 25 Mo ldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Adresă referitoare la plângerea înaintată de prinţul Conachi Vogoride, pe motiv că din catagrajiile robilor particulari întocmite au fo st excluşi ap roximativ o mie dintre robii săi. Este anexată o copie a plângerii.
[La primire:] Departamentul de Finans Registratura generală no. 7032 Intrată la 26 iunie 1856
Secretariatul de Stat al Moldovei No. 2191 25 iunie 1856 Iaşii
Onorabilul Departament de Finanse
Petiţia prin care prinţul Conachi Vogoride s-au tânguit că comisiile prescrierii disrobiţilor că nu s-ar fi înscris un număr de o mie de suflete, Secretariatul de Stat, conform rezoluţiei Consiliului Administrativ, cu onor o trimite acelui onorabil Depart[ament] în copie ca să binevoiască a da lămurire despre înpregiurările cuprinse în ace petiţie.
Secretariul Statului, 1. Ghica [m.p.] Şeful secţiei, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Spre însemnată urmare ...... [semnătură indescifrabilă] //
Copie de pe petiţia prinţului N. Conachi Vogoride adresată Sfatului Cârmuitoriu cu data din 19 mai 1856
După �istele ce am înfăţoşat Depart[amentului] de Finans de numărul tuturor ţiganilcr disrobiţi şi am avut cu arătare şi locul locuinţii lor, comisia catagrafisirii lor au lăsat neînscrişi mai mult de una mie suflete. Această împrej urare cu care îmi pricinuieşte o însemnătoare pagubă, · au provinit de la asta că comisiile nu au cercetat cu amăruntul numărul disrobiţilor pe la toate satele ce am arătat că se află cu locuinţa şi s-au mărginit de au înscris cu repeziciune numai pe acei ce s-au pribegit faţă pe la satele vizitate de comisie, neocupându-se cu îngrijări a descoperi adivăratul lor număr. De aceea cu tot onorul viu a ruga pe onoratul Sfat ca să
224 http://www.iini-minorities.ro binevoiască de a recomanda Depart[amentului] de Finans o măsură oarecare spre descoperirea a tuturor ţiganilor de pe la moşiile mele şi după aceasta a regula despăgubirea mea în totul conform cu legiuirea statomicită.
[Notă:] Conform cu orighinalul...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 95/1855, f. 184, 185.
217
1856 iunie 28 Moldova. Divanul Domnesc. Anafo ra privind sentinţa judecătorească în cazul unor ţigani, hoţi de cai şi vite. Dintre ei, Ioan Ceauşul, zis şi Ioan Busnea, a fo st implicat în mai multe furturi şi tâlhării. El şi complicii săi vor suferi rigorile legii. (D osar împreună cu dac. 194.)
La Criminal, iunie 1856 No. 595 1
Divanul Dcmnesc în urmarea sentenţii acelui onorab[il] Trib[unal], trimeasă lui pe lângă raportul no. 1400, au încheiet anafora supt no. 2254 atingătoare de chestia ţiganului Ioan Ceauşul, pronumit şi Ioan Busnea, ce s-au giudecat pentru fu rturi de vite, Ministerul acesta primind o aseminea anafora de la Divan de către subiscălitul s-au supusu cunoştinţei Prea Înaltului Domn Stăpânitoriu şi o asemine câştigând înalta confirmare prin apostilul din 28 a curentului, să comunică Tribunalului ştiinţă că după aceea urmează hotărârea ca Ceauşu, carele în unire cu Gheorghi sin Lupu, ce este fu git, au trecut în vânzare către câţiva locuitori nişte cai şi alte vite. Apoi din orice avere a numiţilor să se facă dispăgubire cumpărătorului de cai de la acei fu ri cari rămân supuşi răspundirii pentru fu rarea acelor vite, iară Gheorghi sin Lupu să se judece când se va prinde, Ceauşul sau Busnea mai fiind // complicat şi în altu actu din trecut cu Gheorghi Cracană tot pentru asemine fapte. Şi că cel întâiu între altele au tăiet trii degite de la mâna hospodarului Ioan Dobranici, apoi pentru toate faptele uneltite de la care sânt descrise prin sentinţa şi anaforaua în conformitatea legiuirei din colecţie pagina 245, litera A şi a articolelor 223 şi 253 din citatul cod penal, Busnea urmează să se bată cu 25 de lovituri bice în rezidenţa ţinutului Bacău şi apoi să se dea la munci publice tot acolo timp de şase luni. Hotărârea de mai sus onorabilul Tribunal o va aduce întru tocmai împlinire.
No. 5952 la Di"anul Domnesc. 28 iunie 1856
[Notă:] Anaforaua 0norab[ilului] acelui Divan no. 54 închiată asupra lui Ioan Ceauşul pronumit şi Busnea supuindu-să Prea Înălţatu1ui Stăpânitor Domn Ia 28 a
225 http://www.iini-minorities.ro corentii luni au câştigat înalta confirmare în privinţa căreia Ministerul comunică onor[atului] Divan ştiinţă spre a sa regulă.
ANSJ Iaşi, fond Ministerul Justiţiei, dosar 584/1854, f. 29-29v.
218
1856 iulie 13
Mo ldova. Împuternicire dată de Vas ile Arap u lui Alexandru Brăescu pentru a ridica, în numele său, despăgubirea cuvenită în urma dezrobirii ţiganilor. (D osar împreună cu doc. 1 97.)
Vechilime Anul una mie opt sute cincizeci şi şase, luna iulie în trisprezăci zile
Subscrisul sardariul Vasile Arapu prin vechilimioa de faţă ce o dă cumnatului său, du[mnea]lui Alicsandru Brăescu, îl împutemiceşte de a priimi de la Dipartamentul di Finans dispăgubiria ce mi să cuvine pentru câtimea ţiganilor ce posedam. Aşadar du[mnea]!ui împutemicitul in puteria aceştia va primi sau în bani sau în obligaţii suma dispăgubirii cuvenită mie şi va adiveri dăspre asăminea. Iar spre a-şi ave putere această împuternicire am rugat şi pe judec[ătorul] competent de a o întări potrivit fo nnilor.
V. Arapu [m.p.]
Judecătoria ţinutului Botoşani Vechilimeoa di faţă fiindcu adevarata iscălitu-:-ă a du[mnea]lui sardar Vasili Arapu, U'lTlătocrre cătră cumnatul său, d. Alecsandru Braescu, după cerirea ce prin înscris au făcut, să încredinţază de judecător potrivit fo rmilor în aceea ce priveşti netăgăduirea iscăliturei.
Vasilie Ventura [m.p.] [loc pentru pecete]
Derector, ...... [semnătură indescifrabilă]
No 314, 1856 iulie 14 zile
ANIC, fond Vistier:a Moldovei, dosar 9/1256; f. 8.
226 http://www.iini-minorities.ro 219
1857 mai 18
Ţa ra Românească. Ministerul de Finanţe către caimacamul Alexandru Dimitrie Ghica. Raport referitor la robii eliberaţi de stăpânii lor înainte de promulgarea legii de dezrobire. Se cer lămuriri privind supunerea acestora la plata contribuţiei către stat. Prin rezoluţia sa, caimacamul decide înscrierea acestora printre contribuabili.
Primit la 18 mai [1857] No. 1992
Mării Sale prinţului Alecsandru Dimitrie Ghica, caimacamul Ţării Româneşti Ministerul Finanţiloru Raportu
Din câteva petiţii ce s-a primit la acest Minister se vede că în principat eczistă un număr ca la 50--60 de indivizi ţigani de secsu bărbătesc, fo şti sclavi ai unor persoane precum ai răposaţilor banului Gheorghe Filipescu, vomicului Alecs[andru] Vilara şi ai altora, carii liberându-se de sclavie de stăpânii lor prin acte demne de credinţă, mai înaintea promulgării noii legiuiri a emancipaţilor, s-au bucurat într-un îndelungat timp de toate avantajele desrobirii şi au fo st scutiţi de orice // contribuţie, iar după promulgarea acele[i] legiuiri, înscriindu-se şi ei de către autorităţile locurilor pe unde s-au aflat locuind în generalile catagrafii ale ţiganilor s-au supus prin urmare şi la răspunderea capitaţiei pe seama guvernului de câte lei 50 pe an după stipulata legiuire şi acum atât ei cât şi urmaşii acelor liberatori reclamă neîncetat apărarea lor, chiar şi a urmaşilor lor, de orice răspundere către guvern pentru cuvânt că nici răscumpăraţi nu sunt de dânsul, nici liberaţi de stăpânii lor cu vreo asemenea îndatoritoare condiţie. Ministerul având în vedere pe de o parte că prin prezisa nouă legiuire a imancipaţiei ţiganilor nu s-au prevăzut nici o dispoziţie pentru unii ca aceştia de mai înainte arătaţi, iar pe de alta având din principiu că tot omul slobod urmează a contribui către statu după starea şi puterea sa, n-a putut să îndestuleze cererile lor. // Dar fiindcă reclamanţii nu încetează şi este de trebuinţă a se regula odată şi această chestie ca nu, prin vreo contrarie dispoziţie ce s-ar lua în urmă, să se confuzioneze contabilitatea aceştii ramuri, a socotit a sa datorie de a o supune la cunoştinţa Înnălţimii Voastre şi să vă roage plecat ca să binevoţi a-1 onora cu înnaltă-va poruncă de urmarea ce găsiţi cu cale a se face, atât de individele de secsul bărbătesc ce ar figuraîn actele de iertare a fo ştilor lor posesori, cât şi cu urmaşi[i] lor.
Min istr[ul] Finanţilor, Steriadi [m.p.] Şefulsecs iei, ...... [semnătură indescifrabilă]
http://www.iini-minorities.ro 227 No. 4776 1857 mai 18 Secsia I
[Rezoluţie:] Ca oameni slobozi şi uşuraţi de dajdie către stăpânii particulari, nu se poate înţelege pentru care cuviinţare rămân nesupuşi dăjdiiloracei emancipaţi, iară că nu se poate înţelege şi mijlocirea fo ştilor stăpâni când odată i-au declarat de emancipaţi. Departamentul va unna regulile sale în privinţa dajdiilor. [nesemnat]
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 288-288v, 289.
220
1857 iunie 28
Mo ldova. Secretariatul de Stat către Departamentul de Finanţe. Adresă prin care se refuz ă cererea de schimbare a înregistrării fo ştilor robi ai Elenei Şubin, din categoria lăieşilor în cea a vătraşilor, şi hotărâre a ca fo sta proprietară de robi săjiedes păgubită confo rm legii. (D osar împreună cu doc. 190 şi doc. 191.)
[La primire:] Departamentul Ministerului de Finans Registratură generală no. 62 1 1 Intrată la 1 iulie 1857
Secretariatul de Stat al Moldovei Secţia a II-a No. 3894 28 iunie 1857 Iaşii
Onorab[ilului] Departament al Finanţilor
Supuinc:u-se Sfatului Administrativ Ecstraordinar referatul acelui onorat Departament sub no. 8162 arătător împrejurări lor după care d[umneaei] cucoana Elena Şubin �retinde a se cunoaşte pe un număr din foştii d[umi]sale sclavi în categoria vătraşilor, iar nu a lăieşilor precum s-au înscris, au făcut închiere ca acel onor[abil] Depattament să reguleze îndestularea d[umi]sale cu costul sclavilor ce au posedat după clasificaţia lor prin catagrafiile făcuteîn unnapromulgării legiuirii pentru desfiinţarea sclaviei, neputându-se face ecscepţii în aplicarea dispoziţiilor generale adoptate de guvern:n conformitate cu citata legiuire.
228 http://www.iini-minorities.ro Această încheiere dar Secretariatul de Stat o comunică acelui onor[abil] Departament spre cuvenita regulare, înapoindu-se înscrisul vechilului d[umnea]ei cucoanei cu data din 29 septemvrie anul trecut, alăturat pe lângă numitul referat.
Secretar de Stat ad-interim, A. Fotino [m.p.] Şeful secsii, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] La acte, avându-se în videri la stăruinţa dumneaei cucoanei.
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 100/1855, f. 131.
221
1857 septembrie 12 Ţara Românească. Ministerul Finanţelor către Alexandru Dimitrie Ghica. Raport despre pricina boierului Alecu Belu, care a vândut statului robi ce ap arţineau Eufrosinei Dobroneanca. Ministerul Finanţelor nu poate interveni, reciamanta poate să-I dea în judecată pe zisul boier, dacă are acte doveditoare că acei robi îi ap arţineau.
Primită la 12 septembrie [ 1857] No. 4021
Mării Salle Prinţului Alecsandru Dimitrie Ghica, caimacamul Ţării Româneşti Ministerul Finanţialu Raport
În urmarea înnaltei rezoluţii ce aţi binevoit Măria Voastră a pune asupra reclamaţiei Efrosinii Dobroneanca, ce s-a primit sub no. 4229 al registrului, prin care cereţi a vi se supune în cunoştinţă împrejurările ţiganilor ce se pretind de numită ca fo şti sclavi ai săi coborâţi de moştenire de la părinţi şi care s-ar fi vândut statului de către domnul logofăt Alecu Belu; Ministeriul intrând în ecsaminarea preurmatelor lucruri găseşte că în anul 1849 s-a răscumpărat de stat de la d[umnea]lui Belu 60 individe robi ai săi statorniciţi în districtul Ilfovu la satul Goştinari şi că această răscumpărare s-a urmat pe bazul încredinţărilor luate de la onor[ata] Adm[inistraţie] competentă că individele se află în fiinţă şi pe temeiul constatării făcute de Tribunalul Comercial prin legalizarea actului relativ la vânzarea lor, că acele individe sânt dreapta avP.rea numitului. // În urma acestora, la anul 1853 reclamanta Efrosina făcând cerere Ministeriului ca să i se dea în stăpânire patru robi ai săi, adică doi bărbaţi şi două fe mei, pentru care la pretenţia c� ar fi avut de a-i lua în posesie ar fi întâmpinat opoziţie supt cuvânt că ei sânt dintre ţiganii vânduţi statului de logofătul Alecu Belu încă din 1849. Ministeriu a scris atunci onor[atei] Adm[inistraţiei] de Ilfovu ca să cerceteze
229 http://www.iini-minorities.ro împrejurările şi prin răspunzătoarele raporturi no. 15629 şi 18426 acelaş an a dat relaţii desluşitoare, condiţii supt care au petrecut acele individe şi că după aparinţele ivite şi actele de posesie înfăţişate de petiţionara Dobroneanca s-ar fi bănuit că acei ţigani ar fi ai reclamantei, dar care s-au vândut în adevăr statului de d[umnea]lui logofăt A. Belu, precum s-a văzut trecut numele lor şi chiar în catagrafia vânzări[i], fără ca atunci la a ei fo rmare să se fi declarat din partea cuiva sau măcar din partea ţiganilor că ei ţin de altă posesie, mai cu seamă că totdeauna au vieţuit cu ţiganii dumnealui Belu în numărul cărora avea[u] şi rude. Aceste descoperiri comunicându se onor Ministeriul Dreptăţii ca să chibzu iască cele de cuviinţă şi să informeze pe V isterie cu ştiinţă de modul cum ar trebui să reguleze espusa circumstanţă, au primit spre răspuns adresa cu no. 3540 în care se espune cele unnătoare: // Că pe câtă vreme Yisteria, care au răspuns d[umnea]lui Belu plata cuvenită pentru acei ţigani, ţine act pentru răscumpărarea lor revestit cu toate fo rmele, nu i se poate atinge dreptul dobândit prin acel act, ci dacă dumneaei Efrosina Dobroneanca socoteşte că poate dovedi cum că acei ţigani au fo st averea sa, iar nu a d[umnea]lui logofăt Belu, liberă este să se judece cu dumnealui la instănţiile judecătoreşti şi să ceară preţul acelor ţigani de la d[umnea]lui Belu, dacă va dovedi că în adevăr au fo st ai d[umnea]ei, ca unul ce a vândut lucru străin. Pe aceste baze atunci Ministeriul a invitat Poliţia Capitalei ca să elibereze pe spuşii ţigani de la arestul său, unde se ridicase după de-a dreptul cererea făcută de reclamantă şi să-i fa că d[umnea]ei cunoscut părerea onor[atului] Ministeriu al Justiţiei. În anul 1854 însă, întâmpinîndu-se iarăşi reclamaţia numitei Efrosina, prin care cerea ca Yisteria să trimiţă în judecată un delegat ca una ce ar fi cumpărat ţigani străini şi d[umnea]ei să i se dea ţigani în stăpânire sau preţul lor, Ministeriul atunci a crezut iarăşi de necesitate ca să întrebe pe onor[atul] Ministeriu al Dreptăţii de este dreaptă cererea reclamantei şi de are vreo valoare actele ce va fi având doveditoare posesiei acelor ţigani şi drept răspuns s-a primit adresa no. 485 din 21 ghenarie // anul 1855, prin care se pronunţă în chipul următor: "că precum am mai anunţat şi prin adresa precedentă, nu este în dreptul acestui minister ca să deschidă proces cu d[umnea] lui logofăt Alecu Belu şi că înseşi poate să procedeze la această măsură de cunoaşte că are vreun drept". Într-acestea dar, încheindu-se prelucrările urmate după contestaţiile reclamantei, Ministeriul, conform îndatoririi la care se vede chemat prin mai sus numerotata înnaltă rezoluţie, cu respect vă supune în cunoştinţă împrejurările spre cele ce bine veţi chibzui.
Ministr[ul] finanţialu, Steriadi [m.p.] Şeful secsiei, N. Polizu
No. 88(9 Anul 1857 septemvrie 12
[Rezoluţie:] S-a supus.
Biblioteca Academiei Române, fond Manuscrise, mss. 3852, f. 305-305v, 306-306v.
230 http://www.iini-minorities.ro 222
1857 noiembrie 2 Ţara Românească. Subadministraţia plăşii Olteţul de Sus către Administraţia judeţului Vâlcea. Raport privitor la căsătoria lui Nicolae V/adu, dezrobit din satul Sineşti, şi trecerea sa într-o altă categorie fiscală. Este ataşat actul de căsătorie cu legalizarea necesară.
Primită 5 noem[brie 1857]
No. 9392
Onor[ atei] Administraţi[i] a distr[ictului] Vâlcea Subadministraţia Olteţului de Sus
Cu raportul Sfatului Sineşti no. 709 priimindu-se de la subadministraţie alăturatul act pentru căsătoria lui Nicolae Vladu lăcătuşul, desrobitul din acel sat [al] vechi[i] monast[iri] să trimite plecat onor[atei] Administraţi[i] în no. îndoit, deodată şi cu biletele sale de cununie spre cuvenita dezlegare. Ştefan ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 12405 1857, 9vr[noemvrie] 2
[Rezoluţie:] Se va recomanda la Visterie ...... [semnătură indescifrabilă] //
Act
Nicolae Vladu lăcătuşu haitei desrobit monastiresc, dintr-acest sat Sineşti, căsătorindu-să au loat de soţie pă Măriea Mihai Puţăi desrobită din satul Rusăneşti şi s-au cununat de popa Costandin Ganea la biserica cu hramul Sfinţilor Apostoli. Pentru care spre încredinţarea cinstitei Visterii de a-1 înrola între ceilalţi dajnici alcătuindu-să acest act şi iscălindu-să de către înşine noi mădulările Sfatului sătesc şi cu pecetea satului să dă pă a noastră răspundere la dinpotrivă neadevăr.
Gheorghe ...... [indescifrabil] Vlăduţu deaconu Marin Puţău deputaţi Dumitru Bran 1
Secretar, 1. Slăvescu [m.p.] Popa Costandin
23 1 http://www.iini-minorities.ro No. 708 1857 octomvrie 31
[Legenda peceţii:] Jud. Vâlcea - Pl[asa] Olteţu de Sus - satul Sineşti //
Subadministraţia plăşi[i] Olteţu1 de Sus Actul acesta fiind în adevăr al Sfatului satului Sineşti, pentru încredinţare să legalizază de subadministraţie.
1857 noemvr[ie] 2 No. 12406 Ştefan ...... [semnătură indescifrabilă]
[Legenda peceţii:] Jud. Vâlcea - Suptcârmuirea plăşii Olteţul de Sus
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 37/1857, f. 908, 909-909v.
223
1857 noiembrie 14 Ţara Românească. Administraţia judeţului Vâlcea către subadministraţia plăşii Olteţul de Jos. Se dispune cercetarea şi stabilirea datei dezrobirii pentru ţiganca Păuna (înainte sau după ap licarea legii de emancipare din 1 856), pentru care fo stul proprietar cere despăgubire. Se cere expedierea actului de dezrobire, daca acesta există.
No. 9350
La Olteţu de Josu
Între indivizi[i] ţigani foşti sclavi ai d[umnea]lui aga Costand Otetelişanu pentru care cere plata legiuită figurând şi această individă, anume Păuna fiica loani[i] Ştefănoaica de la satul Pietroasa, coprinsu acei plăşi, care însă se găseşte catagrafisită acolo cu observaţie la numele ei că ar fi liberată mai nainte, Administmţia în urmarea cereri[i] ce au făcut onor[abilul] Ministeriu de Finanţă prin ordin �1o. 1( ti85, scrie onor[abilei] Subadminis[traţii] ca să ia îndeaproape băgare de seamă aceas:tă împregiurare şi după o cercetare ce va face pentru constatarea adev?rului întru aceasta, să grăbească a raporta Administ[raţiei] rezultatul cu desluşire daca numita ecsclavă posedă vreun act din partea d[umnea]lui Otetelişanu pentru a ei liberare, când totdeodată va trimite la Administ[raţie] şi zisui act spre a să înnainta după cerere. 1857 noemvrie 14
[nesemnat]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 37/1857, f. 903-903v.
232 http://www.iini-minorities.ro 224
1858 ianuarie 18
Ţara Românească. Ministerul Finanţelor către Administraţia judeţului Vâlcea. Adresă prin care Administraţia este autorizată să Îl scadă pe Ion Radu Bichiuscă, fo st rob, afl at la Închisoare, din venitul dajnicilor dezrobiţi ai satului Cos/eşti, plaiul Coziei.
Primit 22 ianuarie [1858] No. 490
Ministeriulu Finanţeloru Onor Adminis[traţiei] de Vâlcea
Pentru vechiulu emancipatu Ion Radu Bichiuscă din sat Costeşti şi despre care încredinţează actulu anexatu de raportulu acei Onor Adminis[traţii] cu no. Il că s-au osândit la închisoare pentru relele salle purtări, Ministeriulu-i acordă autorizaţie ca de la corentul trimestru de ghenarie să-lu scază din venitulu dajniciloru desrobiţi ai prezisului satu de la no. 347 allu tetradului unde figura înscrisu, având tot într-o vreme îngrijire onor Adminis[traţie] ca la împlinirea termenului osândi sale să-lu prenumere earu în dajdie.
Ministru Finanţeloru, N. Creţulescu [m.p.] Şefulu secsii, N. Polizu [m.p.]
No. 359 1858 ghenarie 18 Secsia 1
[Rezoluţie:] Să să dea această dezlegare subcârmuirii respective. C. Lahovari [m.p.]
ANSJ Vâlcea, fo nd Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 20/1858, voi. 1, f. 26
225
1858 ianuarie 24 Ţara Românească. Administraţia judeţului Vâ lcea către subadministraţia plăşii Olteţul de Jos. Ordin de verificare a situaţiei şi Întocmirea unui raport În cazul ţiganilor Toma şi Avram, din satul Giuleşti, neinscrişi În catagrafia emancipaţilor, fo şti robi ai serdăresei Elenca Giuleasca, ca aceasta să poată primi
233 http://www.iini-minorities.ro despăgubirea. Anterior s-au fă cut cercetări pentru stabilirea locului unde se statorniciseră alţi trei fo şti robi ai aceleiaşi Elenca Giuleasca.
[La primire:] No. 314
Olteţul de Jos
O-ei sărdareasa Elenca Giuleasca prin hârtie din parte-i către onor Minister de Finanţă au reclamat că nu i s-ar fi conscris în cuvenita regulă suptnotatele individe şi anume: Toma ţiganu Ghiţă ţiganu Avram ţiganu Ancuţa Sandi Maria ţiganca al cărora domiciliu, d[umnea]ei au adăogat a zice că după ultimarea pozitivă ştiinţă ce are, ar fi eczistând în satul Giuleşti, cerere făcând a se Ioa priincioasele dispoziţii în privinţa constatări[i] şi conscrierii lor ca în vreme, după o asemenea fo rmalitate cerută după legiuirea emancipării sclavilor, să-şi poată dobândi cuvenita dispăgubire de preţul // mansionatelor mai sus cinci individe şi în urmaria ordinului onor[atului] Minister cu no. 11682. Scriindu-se suptadministraţii Olteţu1 de Sus cele de cuviinţă, [mai multe cuvinte tăiate] s-au primit din parte-i raport supt nr. 82 coprinzător că după cercetarea ce au făcut, au dovedit în cuprinsu-i din acele individe numai pă Ancuţa Sandi, pă care au şi catagrafisit-o, iar ceilanţi, anume Ghiţă ţiganu şi Maria ţiganca sunt la satul Zătreni de Jios, în acea plasă, precum şi pentru Toma ţiganu şi Avram ţiganu arată că nu sunt în coprinsu-i, prin urmare să pune îndatorire acei cinstitei administraţii a proceda îndată după regulile adoptate în asemenea caz şi în termen de trei zile după primirea aceştia să supuie administraţii cerut rezultatul spre a se comunica onor[atului] Minister după cererea făcută, fără a mai adăsta întru aceasta vreo poftorire.
[nesemnat]
185 8 ghenar 24 No. 647
ANSJ Vâlcea, fo nd F;efectura judeţului Vâlcea, dosar 20/1858, voi. I, f. 13-13v.
226
1858 martie 15 Mo ldova. Departamentul de Finanţe către casierul Vistieriei. Ordin de " eliberare a sumei de 2. 060 lei către " madama Tatingher, reprezentând dobânda pe un an a obligaţiunilor emise pentru despăgubirea fo ştilor proprietari de robi, pe care le deţine.
234 http://www.iini-minorities.ro Departamentul de Finans Secsia II No. 2225 Anul 1858 1una mart[ie] 15 zile
Sămişiei sale
Pe temeiul înştiinţării Ecs[celenţei] S[ale] prinţului caunacam asupra anaforalii acestui departament no. 2224 din 1 O a curentei luni, se face cunoscut sămişie[i] Vistirii a slobozi în priimirea d-sali madamei Tatingher suma de dou mii şasezeci lei, curs haznelii, dobânda cuvenită pe un an socotit de la 18 mart 1856 pe număr de 20 obligaţii, sub no-le în dos însemnate, valore de 1000, una de 600 lei sub nr. [loc alb] trecându-se această sumă asupra paragrafului asignuit prin budgetul anului corent, pentru amortizarea datorii după legea din 18 dechemvr[ie] 1855, a rădicării robiei din Moldova.
Şef Depart[ament], N. Millo [m.p.] Şef secţii, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Notă:] 2060 lei s-au trecut la 18 mart[ie] 1858. //
20 obligaţii valora una mie lei, sub no. 2136 până şi no. 2154 şi una tot de o mie sub no. 2158 iar ace de 600 lei sub no. 6.
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 55/1855, f. 1-1v.
227
1858 martie 20 Ţara Românească. Min isterul Finanţelor către Administraţia judeţului Vâlcea. Adresă prin care Administraţia este autorizată să ii scadă pe Ion Nicolae Jintu şi pe Matei Brânză, fo şti robi, decedaţi, din venitul dajnicilor dezrobiţi ai satului Mănăstireni, plasa Ocolului.
Primit la [1858] mart[ie] 25 No. 2181
Ministeru Fiinanţii Ono!"ab[ilei] Administraţii de Vâlcea
Constatându-se din actele anecsate la raportul onorab[ilei] Administraţii cu no. 1684 încetarea din viaţă a individelor emancipate şi anume:
235 http://www.iini-minorities.ro Ion Nicolae Jintu şi Matei Brânză din satul Mănăştireni, Ministerul îi acordă autorizaţiea ca de Ia viitorul trimestru de aprilie să scază pe numiţii din venitul dajnicilor desrobiţii ai prezisului sat de Ia no. 465 şi 584 al tablii unde figuraîns crişi.
Ministeru Fiinanţii, Steriadi [m.p.] Şefu secsii, N. Polizu [m.p.]
No. 2124 1858 mart[ie] 20 Sec[ţia] 1
[Rezoluţie:] Să să dea această dezlegare subcârmuirii de ocol. C. Lahovari [m.p.]
ANSJ Vâlcea, fond Prefecturajudeţului Vâlcea, dosar 20/1858, voi. I, f. 97.
228
1858 aprilie 1 Mo ldova. Caimacamul Nicolae Vogoride către Min isterul de Finanţe. Copia oj isului din 1 ap rilie 1858 privitor la încetarea temporară a plăţilor do bânzi/ar aferente obligaţiunilor emise pentru despăgubirea fo ştilor proprietari de robi.
Copie de pi ofisul caimacam[ului] Vogoride din 1 aprilie 1858 sub no. 28, urmat cătră Ministeriul de Finans
Prevăzând că cheltuielile ecstraordinare şi neurnite ce statul este chiemat a face în cursul anului corent nu vor pute fi acoperite cu sumile asignate prin budgetul Vistierii pe acest an, eu am găsit de cuviinţă ca suma afectată spre plata dobânzilor cuvenite pe obligaţiile slobozite de Vistierie pentru emanciparea sclavilor să fie păstrată intact[ă] până Ia a doa dislegare. Prin urmare ordonezi acelui depart[am�nt] ca, conformându-se ofisului de faţă, să nu sloboază nici un ban din suma citată destinată pentru asămine dobânzi.
Iscălit, N. C. V[ogoride]
Întocmai copie, Bădescu [m.p.]
L[oc] p[ecete] No. ll64
236 http://www.iini-minorities.ro N.B. Să se ştie că originalul ofis deşi este priimit în sămeşie, însă s-au luat de secţia II-a, lăsând întocmai copie şi adeverind precum se vede. A. Bondrescu [m.p.]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 55/1855, f. 3.
229
1858 aprilie 19 Ţara Românească. Ministerul Finanţelor către Administraţia judeţului Vâ lcea. Ordin de verificare a numelui epitropului casei răposatului Constantin Olănescu: Ghiţă Străchinescu, care cere despăgubire pentru 6 ţigani emancipaţi, sau Nicolae Iliescu, care deţine o procură prin care este autoriza/ să ridice preţul fo ştilor robi, şi raportarea rezultatului.
Primit \858 apr[ilie] 21 No. 2967
Ministerul Finanţelor Onor[abilei] Administraţii de Vâlcea
Pe lângă raportul acei onor[abile] Ad[ministra]ţii din anul 1856 sub no. 4561 s-a priimit la minister o petiţie cu listă nominală de ţigani subscrisă aşea in ecstenso: "G.G. Străchinescu din jud[eţul] Vâlcea cu cererea preţului a 6 individe ţigani noi emancipaţi ca fo şti sclavi ai casii răpos[atului] Costandin Olănescu", recomandându-se totdeodată că Străchinescu este epitrop al acei casă, care individe şi constatându-se după toate cerutele reguli, s-au recomandat printr-o speţială listă de onorab[ila] comisie a emancipatelor individe. Însă în trecutul martie anul curent s-au înfăţişat oarecine cu alăturata aici în originala procură, subscrisă, după cum se vede, de către un pitaru G. Străchinescu, dar cu neasemănare de cea suplementară, ce se arată mai sus de la petiţia şi lista primitivă, deşi se vede legalizată această procură din partea Poliţii oraşului Râmnicu Vâlcii no. 58, unde se cunoscu o ştersătură la nume, iar într-însa un nume cam neînţeles, pitar Ghiţă Străchinescu ca epitrop al mensionatei case Olănescu, slobozită pe numele unui pitar Nicolae Iliescu, împrej urare care au stăvilit până astăzi răspunderea preţului ţiganilor către procurator N. IJiescu. Dorind dar Ministerul a descoperi un adevăr într-această pricină, invită pe acea onor Ad[ministra]ţie a cerceta cu dinadinsul spre a se dovedi dacă alăturata înscrisă procuiă este a adevăratului epitrop al mansionatei case Olănescu, cui anume este daEi şi ce a mijlocit d-a să înfăţişa asupra acestei chestii, înprejurările bănuitoare de care fu se vorba şi a raporta Vistierii în grab cu toată // desluşirea, înapoind tot într-o vreme şi prezisa procură verifiată şi de către onor Ad[ministra]ţie, ca dreaptă, daca cu prilejul cercetării se va recunoaşte valabilă, spre a se chibzui apoi cele de cuviinţă.
237 http://www.iini-minorities.ro Ministrul Finanţelor, M. Steriadi [m.p.] Şeful secsii, N. Polizu [m.p.]
No. 2921 1858 aprilie 19 Secsia 1
[Rezoluţie:] Fiindcă epitropu aceştii case pitaru Ghiţă Străchinescu au încetat din viaţă se va porunci onor[abilei] Judecătorie ca să arete cine anume s-au numit curator peste averea răpos[atului] C. Olănescu şi totdeodată să binevoiască a fa ce ..... [cuvânt indescifrabil] ca să se arate la onor[ abiia] Vistierie cu acel legalizat după fo rme ..... [cuvânt indescifrabi 1] primească pentru acele individe emancipate şi a afla înprejurări precum şi dispoziţia ce s-a loat ..... [cuvinte indescifrabile] şi spre răspuns la acest ordin. C. Lahovari [m.p.]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 20/1858, voi. 1, f. 146-146v.
230
1858 aprilie 30 Mo ldova. Departamentul de Finanţe către casierul Vistieriei. Ordin de eliberare a sumei de 6. 500 lei către Soltana Diu, reprezentând valoarea obligaţiunilor emise pentru despăgubirea fo ştilor proprietari de robi pe care le deţine. Sunt precizate numerele acestor obligaţiuni.
Departamentul de Finans Secsia H-a No. 3455 Anul 1858 aprilie 30
Sămişiei sale
Alăturatul către aceasta trimiţându-să sămeşiei acestui Minister întocmai copie de pe afisul Ecs[celenţei] Sale prinţul caimacam no. 3 7, i să pune înainte, ca comform coprinderei ţitatului ofisu, să reguleze slobozirea sumei de 6500 lei, adică şese mii cinci sute lei curs haznelii, d[umi]s[ale] agoia Soltana Diu, după obligaţiile supt nr. 4264, 4265, 4266, 4267, 4268 şi 4269 de una mii lei una şi no. 64 de cinci sute lei, după regulile prescrise prin legiuire din 18 dechemvr[ie] 1855 atingătoare de plată, oprind şi obligaţiile citate cu cuvenita adeverire, iar suma se va trece asupra paragrafului asignuit prin buget asupra plăţei obligaţiilor.
238 http://www.iini-minorities.ro ŞefDepart[ament], N. Millo [m.p.] Şef secţii, ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 55/1855, f. 2.
231
1858 mai 13 Ţara Românească. Ministerul de Finanţe către Administraţia judeţului Vâ lcea. Ordin de verificare a Înscrierii in catagrajie a unui număr de 77 ţigani emancipaţi, fo şti robi ai Zoiei Brâncoveanu din plaiul Coziei, şi raportarea rezultatului.
Primit 15 mai [1858] No. 3605
Ministerul Finanţelor Onor[abilei] Administraţii de Vâlcea
Epitropia casii M[ării] S[ale] Doamni Zoi Brâncoveanu, prin adresele sale cu no. 7 şi 40, alătură Ministerului zece dovezi săteşti după cum se coprinde anume în lista alăturată aci cuprinzătoare de şaptezeci şi şapte individe ţigani noi emancipaţi, fo şti sclavi ai zisei case, cu arătare că s-ar fi aflând acum în fiinţă toţi aceia pe la locurile notate, pe care dovezi confrontându-le Ministerul cu generala catagrafie a acelui district nu se găsiră trecuţi într-însa, înţelegându-se că acele individe ar fi rămas pe dinafară. Pentru aceste cuvinte dar, Ministerul le trimite pe lângă aceasta în original onor[atei] Administraţii, cu invitaţie ca observându-le şi după cercetare găsindu-le în fiinţă acele individe pe la locurile arătate, să grăbească a proceda la a lor regulată constatare şi catagrafisire, binevoind a trimite apoi Ministerului cuvenita catagrafie de numele acelor individe, care după toate cercetările ce se vor face nu se vor dovedi înscrişi în // generala catagrafie; iar pentru aceia din indivizi care vor fi luat loc în generala catagrafie a emancipaţilor din coprinsul acelui district, să îndrepteze o listă speţială în desluşire, pentru fiecare individ unde să găseşte catagrafisit, spre a să pute fa ce cele de cuviinţă, înnaintând totdeodată şi pomenitele acturi pe lângă raportul rezultatului.
Ministru, Steriadi [m.p.] Pentru şefu secsii, ...... [semnătură indescifrabilă]
No. 3534 1858 maiu 13 Secsia 1 iu
239 http://www.iini-minorities.ro [Rezoluţie:] În asemănare aceşti[i] să se scrie suptad[ministra]ţiei de Cozia un adres cu îndatorire ca în soroc de trei zile să comunice Ad[ministra]ţiei rezultatu ce se cere prin acel orden fărăa mai adăsta poftorire...... [semnătură indescifrabilă]
ANSJ Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 20/1858, voi. I, f. 194-194v.
232
1858 septembrie Moldova. Numitul Veis către Vistierie. Cerere de eliberare a sumei de 60. 000 lei către bancheru/ Ma ir Safe r, reprezentând dobânda obligaţiunilor emise pentru despăgubirea fo ştilor proprietari de robi, pe care le deţine petentul. Precizează că are aprobarea caimacamului [Nicolae Vogoride] pentru efectuarea acestei plăţi.
Timbru domnesc de 20 de parale
Onoratei Visterii
Dobânda ce mi se cuvine pe obligaţi ile ce păstrez în somă de 60.000 lei pentru disrobiţi şi care dobândă Ecselenţia sa Principele caimacam a încuviinţat a mi să slobozi în priivire că interesurile mele cer ca să mă duc pe mai mult timp din capitalie, rog pe acest onorat Departament să o sloboadă d[umisa]le bancherului Meer Safer carele va iscăli de priimire în locu-mi, aşa precum eu această somă am priimit-o acum de la d[umnea]lui deplin.
...... [semnătură cu alfabet ebraic]
1858 septemvri [loc şters] zile
[Rezoluţie:] Sămişie. Pe temeiul declaraţii lui Veis să vor slobozi banii lui Mair Safer. P. Balş [m.p.]
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 55/1855, f. 13.
233
1858 septembrie 3 Moldova. Departamentul de Finanţe către casierul Vistieriei. Ordin de eliberare a sumei de 12.000 lei către negustorul Levi Ba in, reprezentând dobânda pe do i ani a 60 de obligaţiuni emise pentru de.\păgubirea fo ştilor proprietari de robi, pe care acesta le deţine.
240 http://www.iini-minorities.ro Departamentul de Finans Secsia II-a No. 8040 Anul 1858 1una sectemvr[ie] 3 laşi
Sămişiei sale
Pe temeiul încuviinţării Ecs[celenţei] Sale Prinţului caimacam din 1-iu a lunii corentă asupra anaforalei acestui minister no. 7976 să fa ce cunoscut sămeşiei ca din paragraful asignuit prin budgetul acestui an pentru plata dobânzilor obligaţiilor statului pentru ţiganii emancipaţi după legia din 18 dechemvr[ie] 1855, să sloboadă în priimirea neguţătorului Levi Bain suma de 12.000 lei, adecă douăsprezece mii lei, dobânda ce i să cuvine în doi ani, de la 18 mart 1856 şi până la 18 mart anul corent, pentru şasăzeci obligaţii ce le păstrează numitul subt no. în dos arătat.
ŞefDepart[ament], Balş [m.p.] Şef secţie, ...... [semnătură indescifrabilă]
[Notă:] S-au dat şi trecut astăzi în 10 sept[em]vr[ie] [1]858 //
De la no. 3321 până şi no. 33 79 şi una subt no. 3270.
ANIC, fond Vistieria Moldovei, dosar 55/1855, f. 12-12v.
234
1859 iunie 4 Mo ldova. Locuitorii dezrobiţi ai satului Sp ria de Jos, ţinutul Te cuci, către Departamentul Treburilor din Lăuntru. Jalbă privind reglementarea situaţiei lor fiscale după statornicirea unora dintre ei pe moşia Pungeşti, ţinutul Vaslui. Se cere fie aducerea Înapoi a acestor locuitori, fie " Înplinirea banilor " impuşi.
[La primire:] No. 3952 S[ecţia] 3, [1859] iunie 4-întru lucrările
Onorabilului Dipartament al Trebilor din Lăuntru Lăcuitorii din satul Sprea di Giosu Jalbă
Deşi după mai multi jalbii ci am adresat onor[abilului] Departament spre a ni se faci îndestulare di la unii din locuitorii noştri ci s-au strămutat dintre noi şi s-au statornicit pi moşie Pungeştii a d[umi]sale ElizaMarcopolo, însă onor[abilul] Minister
24 1 http://www.iini-minorities.ro în ce di pi urmă cu ofiţie no. 8652 din 28 fe vr[uarie], au ordonat prefiechllui] de Vasluiu ca de îndată pi numiţii locuitori să-i trimită la unna lor sau să ne îndestuleze cu suma banilor ce prin izvodul alăturat să prevăd, prefTectu l] ordonând subprefiectu lui] ca di îndată să păşască la fa ţa locului să rezuluje celi ci i s-au ordonat di onor[abilul] Minister. Încât noi stăruim la d[umnea]lui subprefect ca să rezuluje sau triimiteria lor sau înplinirea banilor mai sus citaţi. Subprefiectul], în loc di a ni îndestula, au început a ni batjocori precum d[umnea]lui au vroit, zicându-ne să-nceapă, deşi noi arătam numirile ofiţiilor acestui onor[ abil] Ministeriu, încă au venit în curiozităţi pentru // nişte asămine, propuindu-ne că li-am fi cules de prin gunoi. Acesti di mai [sus] înpregiurări cu răspect le supunem onor[abilului] Ministeriu şi plecaţi îl rugăm să binevoiască a ordona locului competent punirea noastră la caii, spre a nu ni mai pierdi timpul stăruind la priv[eghetori], cari nu ni produci decât o sărăcie prevăzută pentru noi. Eu Spiridon Hanu Eu Gheorghie Antosei Eu Ursu Şelariu Eu Ioan Adragăi Eu Vasăli Nanu Eu Săndulachi Postolachi Eu Dumitrani Abalaşei Eu Ion Ifrimu şi alţii dintre noi. 1859 iunie 4 zile
[Rezoluţie:] Să să repeteze Prefecturii oficieno. 8652, invitându-să ca potrivit şi cu rostire să grăbească îndestulare suplicanţilor...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond DepartamentulTr ebilor din Lăuntru - Moldova, dosar 209/1859, f. 10-10v.
235
1859 decembrie 5 Mo ldova. Catinca Negri către Ministerul de Finanţe. Cerere de strămutare a 70 de fa milii de ţigani /ingurari de pe moşia sa Glodurile, ţinutul Te cuci, pe motiv că nu le poate asigura lemnul necesar practicării meseriei.
[Primită la:] 5 dechemv[rie 1859] No. 93 16
Onoratului Departament de Finansu Catinca Negre
�. La moşiia Glodurile din ţinutul Tecuciului, care acum au trecut în proprietate me, să află un număr de vro şaptizeci fa milii lingurari, cari înainte di a să disrobi
242 http://www.iini-minorities.ro s-au tot adunat acolo de la sine, îngăduindu-să de proprietariul Glodurilor a se hrăni cu meşteşugul lor din pădure de pe ace moşie, pentru interesul, că, de acolo, îi aduce cu înlesnire pe moşiile Nămoloasa şi Ţigăneştii la lucru câmpului sau alte lucrări de care ave trebuinţă. Acum însă că moşiia Glodurile au trecut în proprietate me, şi pe de o parte eu asemine interes de iei nu am, pe de altă parte pădure de pe Gloduri s-au vândut şi tăet, asemine locuri de hrană neputându-le da când toată moşiia cu locul de pădure cu totul nu-i mai mare decât ca vro 320 fălci, iar locul de hrană cu a[l] lăcuitorilor şi cu vatra satului nu se sue nici la 100 fălci, vin a ruga pe onoratul Departament a poronci Prefecturii districtului ca să li facă cunoscut a-şi căuta locu de a să aşeza unde vor pute a să învoi căci eu de la primăvară înainte nu pot a le mai da nici locuri nici păduri fiind numărul lor pre nepotrivit cu neînsemnatele moşiei.
Catinca Negri [m.p.]
1859 dechemvr[ie] 5
[Rezoluţie:] Cerirea de faţă nefiind de competenţa acestui Ministeriu, ci de a acelui al Trebilor din Nătmtru, i să va comunica lui spre regularea celor de cuviinţă ...... [semnătură indescifrabilă]
[Rezoluţie:] Trimiţându-să di pi aceasta copie Prefecturii, [se cere] lămurire despre chipul aşezării acelor dezrobiţi şi cazurile propuse de proprietate ...... [semnătură indescifrabilă]
ANIC, fond DepartamentulTrebilor din Lăuntru - Moldova, dosar 696/1859, f. 1.
243 http://www.iini-minorities.ro http://www.iini-minorities.ro GLOSAR
adăsta - aştepta alişveriş, alejveriş -vânzare-cumpărare, luare-dare, neguţătorie, târguială, comerţ, afacere anafora - act, referat, raport scris; proclamaţie a domnitorului angină, anghină - pânză groasă de cânepă atârdisi, aterdisi - a adăuga beilâc - muncă gratuită, corvoadă bez - în afară de, fără,în plus bezman - arendare pe termen lung, banii arenzii biv - fo st bolniţă - spital pe lângă un aşezământ religios brat - frate buiurdiu, buiuldiu, buiurlutiu - ordin, poruncă, scrisoare catahris, catahiris - abuz, încălcare a legalităţii catahrisi - a încălca legea catastif, catastiş - registru contabil caterisire - destituirea unui preot cămăraş - boier care administra ocnele de sare cămărăşie - administraţia ocnelor câşti, câştiu, căştiu - o parte a arendei unei moşii, plătită la date fixe chivernisi - a aranja, a organiza, a gospodări, a conduce cifert - sfert, plata pe un trimestru a unei dări cinovnic - slujbaş, fu ncţionar al administraţiei cu rang mic cirac - om de încredere, favorit, slugă veche cislă - fo aie de socoteli; reprezentare proporţională a dărilor; construcţie pentru adăpatul vitelor; loc de iernat; aşezare tătărească clironom - moştenitor, epitrop, tutore clironomie - moştenire clironomisi - a moşteni, a administra cliros - cler coşar, coşăr - hambar, pătul, porumbar covaci, covaş - fierar eul agasi - soldat în armata turcă evită - chitanţă dajdie - dare în bani, bir, impozit dej urstva - comandament, corp de gardă
245 http://www.iini-minorities.ro delă, deală - dosar dihonie - vrajbă, discordie, ceartă dimerlie - baniţă doclad - raport, referat, expunere docladarisi -a raporta dopros - interogatoriu, cercetare dosi -a fu gi, a da dosul drit - privilegiu, drept epistat - administrator de moşie, vătaf, funcţionar mărunt; ofiţer de poliţie, supraveghetor epitrop - tutore, curator, administrator al unui bun sau al unei averi exofilist - achitat, lichidat exoflisi - a achita fa lce - unitate de măsură pentru suprafeţele agricole fo losită în Moldova, echivalentă cu aproximativ un hectar şi jumătate fi lodorimă, filodormă, fi lodarmă - gratificaţie garboavă, carboavă - veche monedă rusească de argint gonitoriu - bou tânăr gospod - domnesc, domnească gospod, gospodar, gospodin - domn hainlâc - trădare, răzvrătire haraciladisi - a se adjudeca la o licitaţie havalele - obligaţii, corvezi, contribuţii în bani sau natură hazna - tezaur, depozit de bani, vistieria ţării hârste - blană neagră de miel cu lâna creaţă din care se fa brica căciuli şi gulere heiuri -dependinţe, acareturi hindichiu - şanţ hrisov - act emanat din cancelaria domnească I- ŞI iconom, econom - administrator al veniturilor unei mănăstiri iraturi -venituri, buget isterisi - a păgubi, a lipsi, a priva istov - sfârşit, moarte; plata la termen a unei datorii iuzbaşa, izbaş - cel ce păzeşte poarta curţii domneşti iznoavă - minciună, născocire, vorbă fără rost; iar, de la capăt, din nou, încă o dată (pentru acest înţeles şi varianta iznov) izvod - listă, copie, însemnare, scriere îngurlui - a se drăgosti ladunca, leduncă - lădiţa de cizmar, cartuşieră leat, let - an, dată precisă matrice, mitrică - registru, condică de stare civilă mâglisi -a ademeni, a încânta, a înşela meremet - reparaţie, îmbunătăţire, refacere metahirisi, metaherisi -a fo losi la lucru pe cineva, a întrebuinţa, a practica, a exercita
246 http://www.iini-minorities.ro metoh, metoc - sucursală a unei mănăstiri sau a unet eptscop11 (subordonată administrativ) mezat - licitaţie micaton - stofăde mătase pentru brâie şi turbane muşchea, muştea - unealtă de cizmărie naht - bani peşin, în numerar namestie - acaret, construcţie auxiliară nastavnic, năstavnic - şef eclesiastic, egumen, administratorul unei mănăstiri; învăţător nezam - lege, regulament obştit - răspândit ocolaş - conducător administrativ al unui polc; locuitor de plasă ohabnic - liber, care nu poate fi înstrăinat, pe deplin, statornic,pentru întotdeauna otnoşenie - raport, comunicat, dare de seamă, situaţie, adresă oficială paftori, poftori, pohtori - a repeta paradosi - a preda paragrafle- prescripţie peripiscă, perepiscă - cauză de proces pliroforie - înştiinţare, lămurire, informaţie pliroforisi -a lua cunoştinţă, a afla,a lămuri posluşnic - scutit de bir în slujba unei mănăstiri sau a unui boier podrad - contract poftorire - repetare polcovnic - colonel, comandantul unui polc polecră - poreclă pomoşnic - fu ncţionar administrativ posluşanie - ascultare, supunere povod - motiv, cauză, pricină; marş, călătorie; convoi; (despre cai) dus de căpăstru pravăţ - ţintă, obiectiv pravilă- lege scrisă, dispoziţie pravilnic(ă) - în conformitate cu pravila, prevăzut de pravilă predmet - privinţă, obiect, scop; afacere, cauză, problemă presudstvie, presustfie, presudsvie - tribunal, instanţă de judecată, judecată, cancelarie, clădire oficială pristavlisi -a prezenta, a înainta, a preda proci - şi aşa mai departe prociti - repetare profterisi - a oferi proistos - protopop de plasă, aj utor de protoireu protimis - preemţiune protimisire - întâietate provlimă - problemă, chestiune, propunere publicaresire, publicuire - publicare, aducere la cunoştinţa publicului rapstire, răpşte, răbştire - dojană, murmur, mustrare, revoltă răfuire - socoteală, a regla o socoteală
247 http://www.iini-minorities.ro rămăielnic, rămăşesnic - codaş răspas - răgaz răsură - impozit adiţional fo losit pentru plata slujbaşilor răşlui - a tăia, a smulge, a răpi, a irosi, a prăpădi, a distruge răzneţ - pribeag, înstrăinat rospiscă - chitanţă, dovadă, recipisă samă - cheltuială, cont, socoteală, parte din bir sameş - casier, slujbaş care se ocupă cu încasarea banilor, administrator financiar săidăcar - meşter argintar sămeşie - casierie sfanţih, şfanţ - veche monedă austriacă de argint, având valoarea de aproximativ doi lei sihla - pădure deasa de copaci tineri sin - fiullui; poate înlocui numele de fa milie singhil.ie -dispoziţie bisericească exprimată printr-un act public slovestnoi, slovesnic - elocvent, convingător, edificator smăcinare - fărâmiţare sorocovăţ - veche monedă de argint, pitac, ban sovet, soveatnic - consilier spenţer - haină fără pulpane stolnacialnic - şef de birou străgăni - a tărăgăna, a amâna sud -judeţ ştraf- amendă, pedeapsă tacrir - interogatoriu, raport, constatare, informare; decoraţie tembelic - trândăvie teslimarisi, testimatisi - a preda, a da în primire tij - (de) asemenea trâmbă - sul trâmbi -a face pânza sul ţedulă, ţidulă - bilet, răvaş; act oficial,adeverinţ ă, chitanţă ţuţuian - cioban din Ardeal vade, vadea - termen, soroc, scadenţă vătăşie - organizaţie, căpitănie, subprefectură vechelet, vechilat, vechilet, vechilimea - mandat, împuternicire vechii - împuternicit, locţiitor, mandatar, vătaf vei, velichi - mare vornicie - fu ncţie de primar în sat, demnitate zapciu - subprefect, împlinitor de dări, agent poliţienesc zapis - document, act, dovadă scrisă zapt - confiscare, sechestrare, ţinere în frâu a unor răufăcători zavragiu, zavergiu -cel ce se răscoală zet, zăt - ginere
248 http://www.iini-minorities.ro INDICE GENERAL*
Abalaşei, Dumitrani, ţigan dezrobit 234 Ardeleanu, Gheorghe, paharnic 200 Abeza, Botomei, bulubaş 89 Arfipsin Apostol, bulubaş 69 Achimădoai, Stavăr, ţigan dezrobit 211 Argeş, judeţ în Ţara Românească 2, 3, 32, Acsănia, ţigancă dezrobită 160 59, 60, 65, 119, 176, 215; Adiodan, Plaţi, parucic 151 [O]cârmuirea/[ o ]cârmuitorul judeţului
Adragăi, Ioan, ţigan dezrobit 234 - 2, 3, 32, 59, 60, 65, 169, 176; plasă în Agachi, Ionică, ţigan rob particular 33 judeţul Argeş 32; subocârmuirea plăşii Albu, Costandin, medelnicer 21O -32 Alecsandri, Iancu, spătar 193 Arghiropolu, Sevastiţa, postelniceasă 98 Alecsandri, Vasile, postelnic 193 Arhiri, V asi li Toader, ţigan dezrobit 100 Alecsiu a Căproaei, ţigan dezrobit 100 Armăşeşti, sat în judeţul Vâlcea 1 81, 185 Al icsandru sin Lupan, ţigan dezrobit 1 00 Arte ne/ Arsăne, Ion, ţigan dezrobit 1 1 7 Alicsandru sin Toadir, ţigan rob particular Artene/ Arsăne, Pătrachi, ţigan dezrobit 1 17 145 Arte ne/ Artini, Toader, ţigan dezrobit 117 Arnan,Dim itrie, biv vei serdar 6 Asanache, Dan, paharnic 5 Arnan, vătaf de ţigani 177 Aslan, Alecu, hatman 117 Amaradii, Dimitrachi, ţigan dezrobit 160 Athanasie, egumen al mănăstirii Sf. Amărăşti, moşie în judeţul Dolj 93 Spiridon Vechi 7 Anastasia, ţigancă roabă 1 18 aurari vezi ţigani Anătuţii, Costachi, ţigan dezrobit 117 Aureşu Toader, trimis al Nazâriei 45 Ancuţa Sandii, ţigancă dezrobită 225 Avădanei, Vasile, ţigan rob particular 145 Anghel, cizmar din Piteşti 65 Avram brat Fiţă, ţigan dezrobit 121 Anica, roabă, soţia lui Marin 151 Avram sin Gheorghe Cod in, bulubaş 13, 25 Anica, ţigancă, soţia lui Radu 154 Avram, cămătar evreu 97 1 Anica, ţigancă dezrobită 97 Avram, Panaite/Panaite sin Avram, ţigan Antoh/Antohi, Miron, ocolaş 69, 71, 87, dezrobit 117 90, 97 Avram, ţigan dezrobit 225 Anton sin Radu, ţigan rob particular 61 Anton/Antăn/ Antun, Costandin, ţigan rob al statului 70 Bacău, ţinut în Moldova 89, 161, 194, 217; Antosei, Gheorghie, ţigan dezrobit 234 Isprăvnicia/ispravnicul, Administraţia/ Anuţa fata Dobriţei, ţigancă roabă administratorul ţinutului - 161, 194; particulară 157 Judecătoria ţinutului - 161 Anuţa, ţigancă dezrobită 213 Bacrău/Bacron, Ion, ţigan rob al statului Apiţoarii, Vasile, ţigan rob al statului 71, 72 106 Apostol brat Tanasă, ţigan rob particular Bain, Levi, negustor 233 111' 1 14 Balan, lonid, ţigan dezrobit 1 00 Arapu, Vasile, serdar 197, 218 Balaşa, ţigancă, soţia lui Vasili sin Nechita Arceşti, sat în judeţul Romanaţi 177 197
• Indexarea se face Ia numărul documentului.
249
http://www.iini-minorities.ro Baldovin, Avram, ţigan dezrobit 173 Bărătia' biserică în Bucureşti 116 Baldovin, Gheorghe, ţigan dezrobit 173 Bărc�r, Toader, ţigan dezrobit 160 Baldovin, Matei, ţigan dezrobit 173 Bărcăneşti, sat în judeţul Ialomiţa 162 Baldovin, Radu, ţigan dezrobit 173 Bărgău, Nechita, ţigan rob al statului I 06 Baldovin, Stoica, ţigan dezrobit 173 Bărgău, Ştefan, ţigan rob al statului 106 Bale, Stoica, ţigan dezrobit 1 00 Bărsan, Vasili, ţigan dezrobit 211 Balica sin Toader !van, ţigan rob al statului Băzgăţiu, Toader, ţigan rob particular 145 106 Bâcleşanu, Ioan, slugă boierească I 04 Balica, Alecsandra, născută Andrieşu, soţia Bână, Nicolae, ţigan rob particular 171 lui Dimitrie Balica III Bârca, sat în judeţul Dolj 178 Balica, Dimitrie, comis III, 112, 114 Bârlad, oraş în ţinutul Tutova 182 Balş, sat în judeţul Romanaţi 82 . Bechescu, Costandin, polcovnic 9 Balş, A., ministru de Finanţe al Moldovei Beldiman, la Nazâriarob ilor ocârrnuirii 117 63, 64, 233; secretarul statului 112, 115 Belu, Alecu, logofăt 221 Balş, Ana, proprietară de robi 205, 21O Bereasca, moşie în judeţul Argeş 169 Balş, Panaite/Panaiote, la Departamentul Bergău, Toader, ţigan rob al statului I06 Averilor Bisericeşti al Moldovei 118; Bergău, Vasăli, împuternicit al ţiganilor 106 postelnic 190, 191; la Vistieria Moldovei Bemafschii/Bemaschii, Anton, locuitor în 232 Dorohoi III Balta, plasă în judeţul Dolj 178; Bibescu, G., ocârrnuitoruljudeţului Romanaţi subcârrnuireapl ăşii 178 - 80, 93 Banrău, Simion, ţigan dezrobit 100 Bibescu, Gheorghe, domn al Ţării Româneşti Banu, ţigan dezrobit 213 (1842-1848) 120- 122 Banu, Buţă, ţigan rob al statului 26 Bibescu, Ioan, clucer 93 Bamaz, Cutia, ţigan rob al statului 91 Bică, Toader, ţigan pustnicit 20 Başotă, Anastasie, logofăt 198, 201 Batoţi, sat în judeţul Mehedinţi, pichetul de Bichiuscă, Ioan Radu, ţigan dezrobit 224 la - 54, 56 bilete de drurnlrăvaşe de preumblare 46, Băcan sin Mihaiu a Mariei, ţigan rob 47, 50, 126, 133, I38 particular 8 bilete de slobozenie/răvaşe de slobozenie Bădălău, Grigori, ţigan dezrobit 100 46, 47, 112 Bădărău, Macsim, ţigan dezrobit 1 00 Bineată sin Bălănan, vătaf de ţigani 95 8 Bădărău, Neculai, ţigan dezrobit 100 Biniaţă, ţigan rob particular Bădărău, Stan, ţigan dezrobit 100 bir/capitaţie/cislă/dajdie/impozite/taxe, Bădescu, funcţionarcancelarie 228 strângerea/plata - 4, 10-12, 16-20, 22, Bădirău, Vasăli, bulubaş 69 28-30, 32-35, 40-43, 45, 49, 51, 57, Băirel, Anghel, ţigan dezrobit 100 59, 60, 63, 64, 79, 87, 90, 99, 100, 107- Băirel, Coste, ţigan dezrobit 100 109, 113-1 15, 122, 123, 128, 135, 136, Băirel, Gavril, ţigan dezrobit 100 142, 148, 149, 159, 160, 163, 164, 173, Bălăceanu, Costandin, logofăt 86 174, 178, 183, 184, 186, 198, 20I, 203, Bălăcioaica, Stăncuţa, proprietară de robi 187 212, 219, 234; suplimentarea dajdiei Bălănescu, 1., martor 211 (Moldova) 43, 45, 49; abuzuri în perceperea 18, 43, 49, 59, 9 , 99, Băleanu, Emanoil, mare logofăt 138 - ? . Băleanu Grigore, mare ban 61 212· situatii/liste fiscale 49; zecmmlă, Băleanu,' M., şeful Departamentului din strâ�gereafplata - I2, 28, 34, 43, 49, Lăuntru al Tării Româneşti 202, 206, 215 64, 79, 124, 148, 149, 160, 2I2 Băleanu, Nic�lae, şeful Departamentului Birgău, Niţă, ţigan rob al statului 106 Financiar al Tării Româneşti I96, 203, Birinţi, polc în armata turcă 143 204, 208; me�brual Comisiei financiare Bivolari ' sat în tinutul Dorohoi III, 114 192 Blahniţa, plasă in judeţul Mehedinţi 54
250 http://www.iini-minorities.ro Bobeşti, moşie în judeţul Ilfov 164 Brânză, Matei, ţigan dezrobit 227 Bogzoaia, sat în ţinutul Dorohoi 100 Bubuie, Irimie, ţigan rob al statului 73 Bojoreanu, Alecu, medelnicer 14 Bucătariu, Gheorghi, ţigan dezrobit 21 1 Bolovan, Dumitru, vătaf de ţigani 135 Bucătariu, Ioan, ţigan dezrobit 21 1 Bondrescu, A., fu ncţionar la Vistieria Bucătariu, Ursachi, ţigan dezrobit 211 Moldovei 228 Buciumi, sălişte a moşiei Galbeni 117 Borăneasca, Maria, slugereasă 86 Bucureşti, oraşul 2, 4, Il, 12, 44, 46, 50, 56, Borănescu, Costandin, pitar 14 58, 62, 77, 79, 103, 116, 133-1 35, 137, Borănescu, jurist-consultul statului 139, 143, 151, 154, 157, 165, 170, 196, (Moldova) 146 202, 221; sfatul orăşenesc al - 44; biserici
Borcea, plasă în judeţul lalomiţa 132, 147, şi mănăstiri în - 7, 44, 79, 116, 179; 180; sub[o ]cârmuirea/sub[o ]cârmuitorul Poliţia - 120, 131, 134, 154, 196, 202, plăşii - 132, 147, 180 221; comisia de Albastru din - 134; " Bornaz, Nan, ţigan rob al statului 1 O, Il "culoarea Verde din - 154; problema Bosna, Ion, bulubaş 89 pâinii în - 44; spitalul din - 170 Bosnea/Busnea/Ceauşul, Ioan, ţigan dezrobit Budeasa, sat în judeţul Argeş 3 194, 217 Budişteanu, secretar/şef secţie la Vistieria Boteanca, Zoiţa, martor 9 Ţării Româneşti 4, 12 Botoşani, ţinut în Moldova 55, 100, 160, Bujor, Ion, vătaş de ţigani 73 l 97, 218; Judecătoria ţinutului - 2 l 8 bulibaşi, bulubaşi vezi vătaşi Bourianu, Condureanu, ţigan dezrobit 2 l 1 Bunescu, S., fu ncţionar la Vâlcea 125 Bourianu, Costandin, ţigan dezrobit 211 Bunul sin Mane, giude, ţigan rob particular 8 Bourianu, Gheorghi, ţigan dezrobit 211 Burcă, Neculai, proprietar de robi 73 Bourianu, Gligori, ţigan dezrobit 211 Buşne, ocolaş 19 Bourianu, Pavăl, ţigan dezrobit 211 Butoiu, Petru, ţigan rob particular 159 Bourianu, Simion, ţigan dezrobit 211 Buzău, judeţ în Ţara Românească 88, 156, Braboveanu, Costandin, proprietar de robi 166, 215; [O]cârmuirea/[ o ]cârmuitorul 66, 68 judeţului - 88, 156, 166 Bran, Dumitru, martor 222 Buzdugan, Toader, bulubaş 69, 71, 72 Braşovanu, Petrache, ocolaş 19 Buzescu, Stroe, boier 213 Braşoveanu, Ion, vătaş de ţigani 73 Buzeşti, sat în judeţul Muscel 133 Brate, N iţu, ţigan rob mănăstiresc 1 08 Brate, Stan, ţigan rob mănăstiresc 1 08, 113 Cacaleţ, Iordache, proprietar de robi 134 Brăescu, Alecsandru, cumnatul lui Vasile Calinderu, Lazăr, serdar 150, 152 Arapu 218 Caloian, Alecu, ţigan rob al statului 88 Brăila, judeţ în Ţara Românească 85, 215; Caluda/Caludi, Sterie, fost proprietar de [O]cârmuirea/[o ]cârmuitorul judeţului teren 172 - 85, 156, 172; Judecătoria comercială Canovici, A., martor 172 din - 172; oraşul - 10, Il, 172 Cantacuzino, Alexandru, cneaz 33, 35 Brâncoveanu, Casa -/ Epitropia Casei Cantacuzino, Aron, boier 146 Brâncoveneşti 128, 135- 137, 157, 23 1 Cantacuzino, Constantin, caimacam al Brătianu, T., cârmuitorul judeţului Argeş Ţării Româneşti (sept. 1848 - iunie 169, 176 1849) 126 Brătulescu, Nicolae, îngrijitorul moşiei Cantacuzino, Dimitrie, logofăt21 1 Manucu 132 Cantacuzino, Grigore, boier 146 Brâncoveanu, Elisaveta, băneasă 31 Cantacuzino, Iancu, mare logofăt21 O Brâncoveanu, Zoe, urmaşă a familiei capitaţie vezi bir domnitoare Brâncoveanu 128, 135- Carala, moşie în judeţul Teleorman 167 137, 157, 23 1 Carbova, sat în Serbia 54
25 1 http://www.iini-minorities.ro catagrafie/catastif (catast ih)lmatrice/situaţie/ Chiril, arhimandrit 115 listă/ştiinţă/tabele 4, 7, 8, 10, Il, 33, 51, Cicu sin Olog, ţigan rob al statului 95 60, 66, 68, 93, 100-102, 109, 127, 129, Ciocăneşti, sat în judeţul Ialomiţa 180 135, 136, 160, 166, 174, 178, 181, 185, Ciocoveni, sat în judeţul Ilfov 157 195, 197-199, 203-212, 214, 215, 219- Ciomârzac, Cioviţă, ţigan rob particular 33 221, 223, 225, 229, 231; comisia de Ciorce, Toader, ţigan dezrobit 1 00 cislă bir catagrafiere 4, 185, 195, 203, 21O, 216, vezi 229; propunere de întocmire a unor Ciupeasca, Catinca, martor 9 catagrafii/liste/foi 48; catastifele stărostiei Ciupescu, D., martor 9 162; perioade catagrafice 168, 176, Cladova, oraş în Serbia 54 177, 179 Climent, cleric Ia mănăstirea Cozia 14 Catargiu, Iordache, logofăt8 Clinceanu, M., parucic 155 Catrina, fata lui Ivan Lilă 31 Cloşcă, Şărban, ţigan rob mănăstiresc 113 Catrina, ţigancă dezrobită 197 Cloşcă, Voicu, ţigan rob mănăstiresc 113 Catrina, ţigancă roabă particulară 187 Coacineu, Ion, ţigan rob particular 187 Călăraşi, târg în judeţul Ialomiţa 91 Cocorăşti, moşie în judeţul Prahova 1 05 Cojac, Vasi1i, oco1aş 106 căldărari vezi ţigani Căldăraru, Ioan, ţigan rob particular 138 Cojoc, Arhire, ţigan dezrobit 100 Călin, ţigan dezrobit 209 Cojoc, Costandin, ţigan dezrobit 100 Cojoc, Toader Ursachi, ţigan dezrobit 100 cărămidari ţigani vezi Cojocăreanu, boier 120 Cărpescu, 1., epistat 119 Cojocu, Costandin, ţigan dezrobit 1 00 căsătorie viaţa/probleme de familie vezi Cojocu, Ursachi, ţigan dezrobit 100 Cătrina vădana, ţigancă dezrobită 211 Comandamentul Oştirii Ţării Româneşti/ Căzana, Tanasache, spătar 209 Dejurstva Oştirilor Româneşti 54, 58 Câlneşti, plasă în judeţul Vlaşca 134; Comisia financiară din Ţara Românească 192 subcârmuirea plăşii - 134 Conachi, Vogoride Catinca, prinţesă 195 Câmpineanu, Costandin, mare logofăt al Condre, Răducanu, ţigan rob particular 145 Pricini lor Bisericeşti 7 contracte de muncă şi de statomicire a unor Câmpul Libertăţii (la 1848) 133 ţigani robi ai statului sau mănăstireşti Câmpul, plasă în judeţul Ialomiţa 162 pe moşii particulare 84, 86, 100-1 02, Câmpulung, oraş în judeţul Muscel 133 106, 109, 117, 127 Cârcotă, Neculai, ţigan dezrobit 211 Copou, ocol în ţinutul Iaşi 211 Cârligătura, ocol în ţinutul Iaşi 20, 24, 34, Corat, Ioan, ţuţuian 144 37-40, 69, 71-73, 81, 87, 90, 97, 106 Corbii Mari, sat în judeţul Vlaşca 138 Câmoşteanu, Ion, ţigan rob particular 158 Comescu, Mihalache, şeful Departamentului Cârstea, preot 14, 15 Pricinilor Bisericeşti din Ţara Cerchez, Costache, cârmuitorul judeţului Românească 59; epitrop al Casei Muscel 126 Brâncoveanu 135, 137, 157 Cemeţi, oraş în judeţul Mehedinţi 54, 58 Comescu, Răducanu, biv vei clucer 74 cete vezi vătăşii Cornet, L. 12 Chelariu, Iftodi, ţigan dezrobit 21 1 Cornullui Şărban, sat în ţinutul Botoşani 100 Chelariu, Ştefan, ţigan dezrobit 21 1 Coroda, Nicolae, serdar 209 Chetrariu, Ioan, ţigan dezrobit 211 Costache, C., la Departamentul Credinţei Chică, Dimitraş, vătaş de ţigani 81 din Ţara Românească 173 Chilariu, Ioniţă, ţigan dezrobit 211 Costachi sin Gheorghiu Pelin, ţigan Chioru, Ghiţă, vătaf de ţigani 92 dezrobit 197 Chirculescu, N., la Departamentul Credinţei Costachi sin Vasili, ţigan dezrobit 197 din Ţara Românească 173 Costachi, lordachi, proprietarul moşiei Chiriiac, Alicsandru, ţigan dezrobit 211 Hudeştii Mari 100
252 http://www.iini-minorities.ro Costachi, ţigan dezrobit 100 Cristea, Panaite, fu ncţionar la Divanul Costachi, ţigan dezrobit 197 Domnesc al Moldovei 188 Costandin, ţigan dezrobit, fiul lui Dumitru Cristina, ţigancă roabă particulară 158 Miclescu 209 Crupenschi, Grigore, vomic 160 Costandin, ţigan dezrobit, fiul lui Ioniţă Cuca, sat în judeţul Buzău 88 Miclescu 209 Cujbă, Tanasă, ţigan dezrobit 100 Costandin, ţigan dezrobit, fiul Sandei 209 Cujoc, Ion, ţigan dezrobit 100 Costandin a !rodii, ţigan dezrobit 117 Cunescu, Nicolae, polcovnic 131, 132 Costandin sin Gheorghe Peţu, ţigan dajdie vezi bir dezrobit 1 00 David, Gheorghe, locuitor în Ostrovul Costandin sin Iorgu, ţigan rob mănăstiresc Carbovii 54 108 David a Manoloaei, ţigan lingurar dezrobit Costandin sin Lapedat Foltea!Foltea, 100 Costandin, locuitor în Ostrovul Davidescu, C., subcârmuitorul plăşii Otăsău Carbovii 54, 58 183, 185, 186 Costandina, ţigancă roabă, soţia lui Andrei Dăila, Costandin, ţigan lingurar dezrobit 100 Pântece V arda 137 Dălachi, Ioan, ţigan rob al statului 99 Costandina văduva, ţigancă dezrobită 173 Dălachi, Miron, ţigan rob al statului 99 Costandineasca, Smaranda, proprietară de Dămieneşti, sat în ţinutul Roman 100 robi 159 Dănciulescu, Ianache, locuitor al Craiovei Costăndoiu, moşie în judeţul Slam Râmnic 116 86 Dănilă, Gheorghii, ţigan lingurar dezrobit Costeşti, sat în judeţul Vâlcea 224 100 Coşula, ocol în ţinutul Botoşani 55 Dâmboviţa, judeţ în Ţara Românească 74- Cotac, V asi li, ţigan rob al statului 106 78, 128, 131, 135, 136, 156, 213, 215; Cotmeana, mănăstire în judeţul Argeş 59 [O]cârmuirea/[o ]cârmuitorul judeţului - Cotoran, 1., la Administraţia de Vâlcea 74-78, 128, 131, 135, 156; plasă în 203, 204, 206 judeţul Dâmboviţa (Târgui) 74, 128, covaci vezi ţigani Cozia, mănăstire în judeţul Vâlcea 14, 15, 213; sub[o ]cârmuirea/sub[o ]cârmuitorul 52, 53, 59, 60, 92, 169; egumenul plăşii -74, 213 Degeraţi, sat în judeţul Prahova??? 168 mănăstirii - 15, 84; arhimandritul mănăstirii - 52; Deleni, moşia lui Iorgu Ghica 35, 81 Cozia, plai în judeţul Vâlcea 125, 212, 224; Dendrino, D., martor 172 Subcârmuirea/subadministraţia plaiului Departamentul Credinţei din Ţara Românească/Logofeţia Trebilor Biseri - 125, 207, 231 Cozianul, egumen 84 ceşti şi Instrucţiei Publice din Prinţipatul Cozma sin Costachi Suriu, ţigan lingurar Ţării Româneşti 79, 173, 174 dezrobit 100 Departamentul Dreptăţii din Moldova/ Cracană, Gheorghe, ţigan arestat 194, 217 Ministerul de Justiţie 145, 161, 182, Craiova, oraşul 52, 61, 116, 121, 138, 209; 189, 194, 217 Divanul criminal din - 52 Departamentul Trebilor Bisericeşti din Crăciun, Vasili, ţigan lingurar dezrobit 100 Moldova 118 Creţuleasca, Elenca, mama comisului Departamentul Trebilor din Lăuntru Manolache Creţulescu 66 (Năuntru) al Moldovei 89, 96, 115, Creţulescu, 1., cârmuitorul judeţului Ilfov 179 234, 235 Creţulescu, M., proprietar de robi 143 dezrobirealemanciparea/slobozeniea ţigani Creţulescu, Manolache, comis 66, 68 lor, desfiinţarea sclăviei 1 Il, 112, 114, Creţulescu, N., ministru de Finanţe al Ţării 118, 121, 126, 129, 175, 193, 196, 198, Româneşti 224 200, 201,206, 207, 213, 218, 223, 228
253 http://www.iini-minorities.ro dezrobiţi/emancipaţi vezi ţigani Dumitraş a Paraschiţii, ţigan lingurar Dichie, Ion Gheorghe, ţigan dezrobit 185 dezrobit 100 Dichie, Ion, ţigan dezrobit 181, 185 Dumitraşcu sin Costantin !van, ţigan rob Dima, Stan, vătaf de ţigani 1 O, 11 lingurar al statului 106 Dima, Toma, ţigan dezrobit 117 Dumitru, fiul lui Costandin Dăilă, ţigan Dimitri, ţigan dezrobit 197 dezrobit 100 Dimitrie (Dumitrache), biv vei sluger 9 Dumitru, ţigan dezrobit 209 Dincă sin Tudosiie brat Gavrilă, ţigan rob Dumitru, ţigan dezrobit213 particular 61 Dumitru, A., secretar la VorniciaTemniţelor Diu, Soltana, fo stă proprietară de robi 230 77, 78 Divanul apelativ al Ţării de Sus (Moldova) Dumitru sin Vasili, ţigan dezrobit 197 55 Dumitru sin Vladu, ţigan dezrobit 173 Divanul Domnesc al Moldovei 55, 144, Dunăre 54, 91 146, 182, 188, 189, 195, 198, 217 Dutcă sin Bunul, ţigan rob particular8 Divanul Ţării Româneşti 14, 15, 52, 148, 192 Eforia spitalelor din Ţara Românească 86 Dobaiu, Ili, ţigan 1 ingurar dezrobit 1 00 Efrosina, monahia 9 Dobra, ţigancă roabă particu 141 Efstatiu Ioan, proprietar de robi 147 Dobranici, Ioan, gospodar 217 emancipare vezi dezrobire Dobre, Matei, ţigan rob al statului 88 emancipaţi vezi dezrobiţi Dobroneanca, Eufrosina, proprietară de Ene, ţigan rob mănăstiresc IlO robi 22 1 Ene, ţigan rob particular 157 Dobroşteanu, Costandin, polcovnic 9 Enghel, polcovniceasă din Piteşti 154 Dolj, judeţ în Ţara Românească 93, 138, Episcopia Râmniculuilepiscopul de Râmnic 151, 178, 215; [O]cârmuirea/ 14, 15, 52 [o]cârmuitorul judeţului - 138, 141, Epitropia Generală Sf. Spiridon din laşi 151, 171, 177, 178 117, 198, 201 Domneşti, moşie domnească în plasa Eşanu, lordachi, ţigan dezrobit 160 Sabarului 95 Eşanu, Toader, ţigan dezrobit 160 Doneci/Donici, Vasăle, ţigan dezrobit 117 Dorhan, bulubaş 99 familii de ţigani/sălaşe/ţigănii 5, 8, 34, 54, Dorohoi, ţinut în Moldova 100, 114; 55, 57-59, 61, 74, 81, 82, 85, 86, 88, [O]cârmuirea ţinutului - 114; târg III 92, 93, 95, 98, 100-102, 109, 113, 118, Dragomir, pitar 31 127, 163, 165, 173-175, 183, 213, 235 Dragomireşti, sat judeţul Dâmboviţa 74-78 Fâstâci, moşia mănăstirii Frumoasa 115 Drăgan, Vlascu, ţigan patentar 162 Ferariu, Ioan, ţigan dezrobit 211 Drăgescu, N., fu ncţionar la Cârmuirea Feredeni/Feredieni, sat în judeţul Botoşani judeţului Dolj 138, 178 100, 160 Drăgulin, Dumitru, ţigan rob al statului 99 Feştilă, Mihalachi, ţigan dezrobit 211 Duca sin Nică Cojar, ţigan dezrobit 160 fierari vezi ţigani Dulcescu, T., fu ncţionar la Departamentul Fierbinţi, sat în judeţul Ilfov 163, 165 Trebilor Bisericeşti din Moldova 118 Filip, ţigan lingurar dezrobit 100 Duman, Radu, ţigan fo st rob mănăstiresc Filipescu, Alecsandru 1., epitrop al Casei 167 Brâncoveneşti 157 Dumbrava, plasă în judeţul Dolj 178 Filipescu, Alecsandru R., epitrop al Casei Dumitrache, nepotul lui Hrisant Hurezeanul Brâncoveneşti 135, 137, 157 173 Filipescu, Alexandru, mare logoflit al Dumitrache, ţigan rob part 143 Dreptăţii 9, 52, 62 Dumitrache sin Micu, bulubaş 18 Filipescu, Costache, maior 85
254 http://www.iini-minorities.ro Filipescu, Gheorghe, mare vomic din Galofirescu, boier 213 Năuntru 2; ban 219 Gane, Iordache, spătar 102 Filipescu, Iancu, şeful Departamentului Ganea, Costandin, preot 222 Trebilor din Năuntru din Ţara Gavril sin Grigore Puţă, ţigan dezrobit 160 Românească 127 Gavrilă, ţigan rob particular 61 Filipescu, Ioan, şeful Departamentului Gavriloaia, Nastasia, ţigancă dezrobită 211 Vistieriei Ţării Româneşti 148-150, 181 Găgeni, moşie în judeţul Buzău 92 Filişanu, cârmuitorul judeţului Dolj 138, Găliciu, Gheorghe, ţigan rob al statului 141, 171, 177 10, 11 Filotan, scriitorul satului Piscani 133 Găliciu, Neculaie, ţigan rob al statului 10, Il Firu, slujbaş 164 Găliciu, Voicu, ţigan rob al statului 1 O, 11 Fiţă brat Avram, ţigan dezrobit 121 Gănici sin Miclescu, ţigan dezrobit 209 Floarea, ţigancă roabă, soţia lui Gheorghe Găoază, Ion, ţigan rob al statului 10, Il croitorul 9 Găsdac, Gheorghi, trimis cu dajdia 17 Flore, Aurica, soţie de comis 200 Gâlcă, Dumitru, rob mănăstiresc 14, 15, 52 Florescu, Gheorghe, ginerele prinţesei Gândacu, Radu, ţigan rob mănăstiresc 1 1 O Elisaveta Suţu 103 Gelica, ţigancă roabă, fi ică de bulubaşă 25 Florescu, 1. Al., epitrop al Casei Brâncoveanu Gheorghe, fiul lui Radu, ţigan decedat 214 135 Gheorghe, martor 222 Florescu, Manuil, vomicul Temniţelor 46, Gheorghe, ţigan dezrobit 170 50, 51 Gheorghe, ţigan dezrobit 213 Focşani, târgui 8, 11, 85, 146; trecut greşit Gheorghe, ţigan rob particular 134 cajudeţ 213 Gheorghe, ţigan rob particular 154 Focşăneanu, F., fo st proprietar de robi 199 Gheorghe, ţigan rob particular 157 . Fodor, Costachi, ţigan dezrobit 117 Gheorghe croitorul, ţigan rob particular 9 fo nd de dezrobire 149, 150, 192, 203 Gheorghe sin Cănciu Tătulescu, ţigan rob Fotino, A., la Departamentul de Finanţe al particular 31 Moldovei 195; la Secretariatul de Stat Gheorghe sin Ion, ţigan dezrobit 173 al Moldovei 201; secretar de stat ad Gheorghe sin Onorrei Cojar, ţigan dezrobit interim 220 160 Fotino, A., la Departamentul din Lăuntru al Gheorghe sin Voicu Găliciu, ţigan rob al Ţării Româneşti 164 statului 1 O, Il Frânceşti, sat în plasa Ocolul, judeţul Gheorghi, preot sătesc 21 1 Vâlcea 186 Gheorghie sin Onurrei joc,Co ţigan lingurar Frumoasa, mănăstirea l 15 dezrobit 100 fugari (ţigani robi fu gari) 8, 1 O, Il, 31, 33, Gheorghii a Ilincăi Enciuleiu, ţigan lingurar 46--48, 50, 54, 56, 84, 85, 88, 91, 92, dezrobit 100 95, 100, 105, 109, !16, 127, 131-134, Gheorghi a lui Ioniţă Bourianu, ţigan 138-140, 143, 153-156, 158- 160, 171, dezrobit 21 1 186; măsuri împotriva fu garilor 46, 56, Gheorghi a Sofronoaii, ţigan rob lingurar al 84, 85, 91, 92, 95, 105, 127, 131, 143, statului 106 154, 155 Gheorghi brat Istrati, ţigan lingurar dezrobit 1 00 Gafiţa lui Cârcotă, ţigancă dezrobită 211 Gheorghi sin Constantin Cibotariul, ţigan Gaia, moşie în ţinutul Suceava 33 rob particular 146 Galaţi, oraşul 87, 90, 1 00; salahoria la Gheorghi sin Ilie, ţigan dezrobit 200 - 90; carantina - 94, 96; pârcălăbia - 94, Gheorghi sin Ion Bacrău/Bacron, ţigan rob 96; pontul!cursul monetar de la - 99 lingurar al statului 106 Galbeni, moşie a mănăstirii Precista din Gheorghi sin Ivan Stoica, ţigan rob Roman 117 lingurar al statului 106
255 http://www.iini-minorities.ro Gheorghi sin Lupu, ţigan hoţ 217 Gorgos, Gheorghi, ţigan rob al statului 99 Gheorghii sin Samson Vasilachi, ţigan Gorgos, Vasile, bulubaş 90 lingurar dezrobit 1 00 Gorj, judeţ în Ţara Românească 122, 209, Gherghina, ţigancă dezrobită 209 215; Ocârmuirea judeţului - 122 Gherghiţa, moşie a Mitropoliei Ţării Gorlu, Neculaiu, ţigan rob mănăstiresc 108 Româneşti 57 Goştinari, sat în judeţul Ilfov 22 1 Ghica, la Epitropia Generală Sf. Spiridon Govora, mănăstire în judeţul Vâlcea 86 din Iaşi 117 Grădin sin Mihaiu, ţigan rob particular 8 Ghica, mare spătar, şeful Oştirii 56 Grădiştea, moşie a mănăstirii Mărgineni Ghica, Alecu, şeful Departamentului de 108, 113 Finanţe al Ţării Româneşti 129, 130, 142 Grădişteanu, G., secretar la Marea Vomicie Ghica, Alexandru Dimitrie, domn al Ţării din Năuntru 1, 2 Româneşti ( 1834-1842) 52, 59, 62, 79, Greabănul, sat în judeţul Argeş 119 86, 95, 98; caimacam al Ţării Româneşti Greci, sat în judeţul Olt 84 219, 22 1 Grigoraş bătrânu, ţigan lingurar dezrobit Ghica, Costache, secretarul Statului în 100 Moldova 193, 195, 201 Grigori a Ursănoaiei, ţigan lingurar dezrobit Ghica, Grigore Alexandru, domn al 100 Moldovei ( 1854-1856) 188, 189, 191, Grigori sin Apostol Trifan, rob particular 195, 198, 201,205, 217 33, 35 Ghica, I., secretarul Statului în Moldova Grigorii sin Istrati, ţigan lingurar dezrobit 216 100 Ghica, lordachi, hatman 114 Grigoriu, Costache, paharnic 188, 189 Ghica, Iorgu, postelnic, apoi vei vistiernic Grosu, Toader, ţigan rob particular 188, 35, 81; hatman III; mare logofăt 166 189 Ghica, M., Departamentul din Lăuntru al Groşi, sat în judeţul Vâlcea 181, 185; Sfatul Ţării Româneşti 86 sătesc - 185 Ghica, Marghioala, boieroaică, urmaşă a Gruia sin Gruia, locuitor din Carala 167 fam iliei domnitoare Ghica 140 Gruiu, sat în judeţul Ilfov 4 Ghica, Mihail, mare ban 105 Guluţi, Ion/Luţu Oance, ţigan rob lingurar Ghiţă, trimis al Nazâriei 45 al statului 106 Ghiţă, ţigan dezrobit 225 Gura Aninoasei, sat în judeţul Buzău 166 Gilort, plasă în judeţul Gorj 209 Gure, Gheorghi, privighetor 89 Ghiţă sin Dumitru, ţigan dezrobit 173 Gurin, Răducanu, tigan rob lingurar al Ghiţă sin Ţigănuş lăutaru, rob particular 6 statului 106 Giuleasca, Elenca, serdăreasă 225 Gurlea, Costandin, ţigan rob mănăstiresc Giuleşti Ţigănia, sat în judeţul Ilfov 179 113 Giuleşti, sat în judeţul Vâlcea 225 Gurlea, Lazăru, ţigan rob mănăstiresc 113 Giurgiu, Cârmuire[a] de Giurgiu, trecută Guştere, Zamfir,ţigan dezrobit 185 greşit în loc de Vlaşca 171; localitatea Guţu, Tănasă, ţigan dezrobit 21 1
- 143, 171; închisoarea din - 171; lunea - 15 Hanţa, Tudorachi, ţigan dezrobit 211 Glodu, sat în judeţul Dolj 178 Hanu, Spiridon, ţigan dezrobit 234 Glodurile, moşie în ţinutul Tecuci 235 Haretu, Bobocel Niculai, ţigan rob particular Glogoveanca, Elena, boieroaică 104 182 Glure, Scarlat, ocolaş 72 Herescu, Costandin, şeful Vomiciei Goarcă, Toader, ţigan dezrobit 160 Temniţe lor 53, 77, 78, 82, 83, 91; şeful Goilă, Ion, ţigan rob lingurar al statului 106 Departamentului de Finanţe al Ţării Gorgos, Gheorghi, ţigan rob al statului 24 Româneşti 121, 122
256 http://www.iini-minorities.ro Herţa 71 Ifrimu, Ion, ţigan dezrobi! 234 Hina, Alecu, medelnicer, cămăraşul ocnei 14 Ilenca, soţia lui Panait ceauşul 9 Hordinschi, Zaharie, ţigan lingurar dezrobi! Ilfov, judeţ în Ţara Românească 4, 9, 95, 100 157, 158, 163-165, 179, 215, 22 1; Horezu, mănăstire în judeţul Vâlcea 173 [O]cârmuirea/[ o ]cârmuitorul, Horezu, plai în judeţul Vâlcea 173,185, 207, Administraţia/administratorul judeţului 212; suptcârmuireaisubadministraţia de -4, 95, 121, 131, 137, 157-159, 164,
- 173, 212 179, 22 1; Judecătoria/Tribunalul de Horlăceni, sat în ţinutul Dorohoi 100 Comerţ/Comercială a Ilfo vului 9, 62, Hotaru, sat în judeţul Ilfov 159 66, 120, 221; Hotărani, mănăstire în judeţul Romanaţi Iliana, fiica lui Niţă, ţigancă dezrobită 197 167 Iliana, ţigancă dezrobită 197 Hrabeulu, Costache, martor 9 Ilie, Dumitru, neguţător 146 Hrisant Hurezeanul!Horezeanu, arhimandrit Ilie, ţigan dezrobi! 209 173, 174 Iliescu, Nicolae, epitrop 229 Hrisodorescu, Nache, secretar la Ocârmuirea Ilii sin Toma, ţigan rob lingurar al statului de Dâmboviţa 74 106 Hrisoscoleu, Alecu, grefier 14 Ilinca, ţigancă roabă particulară 147 Hristea sin Nicolae, ţigan dezrobi! 172 Ilinca sin Priboi, roabă, soţia lui Anton sin Hristidis, G., grefier 172 Radu 61 Hristodorescu, N., secretar la Cârmuirea Il inca văduva, ţigancă dezrobită 211 judeţului Muscel 133 Iliona, ţigancă dezrobită 160 Hristofor, Ion, ocolaş 22 impozite vezi bir Hrubă, Vasili, paznic 21 1 Inaisă, Ghiţă, ţigan lingurar dezrobi! 100 Hudeştii Mari, sat în ţinutul Dorohoi 100 infracţiuni/pagube produse de ţigani 1-3, Hurmuz, Dumitru, proprietar de robi 158 14, 15, 31, 33, 47, 48, 50, 56, 74-76, Hurmuz, vătaf de ţigani 163 78, 89, 99, 131, 132, 134, 138, 144- Hurmuzachi lăutariu, ţigan rob particular 8 146, 155, 156, 161, 182, 188, 189, 194, Huţanu, Toader, ţigan dezrobi! 160 217, 224; măsuri pentru păstrarea Huţanu, Toma, ţigan dezrobi! 160 ordinii şi pedepsirea vinovaţilor 47, 48, 50, 75, 76, 78, 89, 131, 132, 134, 144, lalomiţa, judeţ în Ţara Românească 57, 156, 182, 217; vezi şi fugari 172, 180, 215; [O]cârmuirea/ Ioan, avocat 15 Ioan, ţigan dezrobi! 197 [o ]cârmuitorul judeţului - 131, 132, 140, 147, 162, 170, 180 Ioan a Ursănoaiei, ţigan lingurar dezrobit 100 Iamandi sin Bunul, ţigan rob particular 8 Ioan lăutariu, ţigan rob particular 8 Iancu, nepotul lui Costandin Cojoc, ţigan Ioan sin Cârlan, ţigan rob particular 114 lingurar dezrobi! 100 Ioan sin Gavril Bănţul, ţigan dezrobi! 100 Iancu, Stanu, ţigan rob mănăstiresc 1 13 Ioan sin Gheorghii Piţul, ţigan dezrobi! 100 Iancu, Stoica, ţigan rob mănăstiresc 113 Ioan sin Ioan a lui Buză Bălăban, ţigan Iancu, ţigan dezrobit 197 dezrobi! 100 Iaşi, ţinut în Moldova 55, 200, 21 1; Ioan sin Marin, proprietar de teren 172 Ioan sin Toader Urechi, ţigan dezrobi! 100 Isprăvnicia/ispravnicul ţinutului - 55, 118; laşi/laşii/lassy/Eşi/Eşii, oraşul 33, Ioana, ţigancă dezrobită 209 63, 90, 97, 100- 102, III, 112, 115, Ioana, ţigancă roabă particulară 187 117, 193, 195, 200, 201 ,216, 220, 232, Ioana, ţigancă roabă, soţia lui Stan 158 233; agia oraşului - 118 Ioana, ţigancă roabă, soţia lui Toader Iatropulu, D., funcţionar la Logofeţia Grosul 188, 189 Dreptăţii 52 Ioana, ţigancă, soţia lui Marin 156
257 http://www.iini-minorities.ro Ioana sin Radu, roabă, soţia lui Stancu sin jalbe/plângeri/reclamaţii ale ţiganilor Marin Stoian Priboi 61 13-15, 23- 25, 27, 57, 59, 71, 72, 83, Ioana vadana, ţigancă dezrobită 211 87, 89, 90, 99, 106, 108, 110, 113, 117, Ioana văduva, ţigancă dezrobită 173 122, 133, 157, 162-164, 167, 168, 172- Ion, ţigan dezrobi!213 176, 196, 213, 234 Ion, �gan dezrobi!, fiul lui Nicolae Miclescu Jintu, Ion Nicolae, ţigan dezrobi!227 209 Jorda, Nechifor, ţigan dezrobit 160 Ion, Costandin, ţigan dezrobi! 185 Judili, Ioan, ţigan dezrobi!21 1 Ion sân Cârlanu, ţigan rob particular 1 Il Judili, Toader, ţigan dezrobi! 21 1 Ion sin Bacrău, ţigan rob al statului 106 Jumătăţeşti de Jos, sat în judeţul Olt 53 Ion sin Crangă, ţigan rob mănăstiresc 108 Ion sin Petru Bălan, ţigan dezrobi! 173 Lahovari, C., la Administraţia judeţului Ion sin Stan, ţigan dezrobi! 168 Vâlcea 227, 229 Ion sin Vladu, ţigan dezrobi! 173 Lahovari, Ioan, stolnic 14 loneasca, Mariţa, soţia lui Panait Ionescu 149 Lapati, C., cârmuitoruljudeţului Prahova 168 Ionescu, Ghiţă, ţigan dezrobi! 196 lăieţi/lăieşi ţigani Ionescu, Panait, căpitan 149 vezi Lămoteasca/Limoteasca, Elenca/Eiena, Ionică, ţigan dezrobi!, fiul lui Nicolae pahamiceasă 128, 135, 136, 139, 157 Miclescu 209 Lăscărache, Gheorghe, ţigan rob particular Ioniţă, logofăt al mănăstirii Mărgineni 65 145 loniţă, protopop din Râmnic[u Vâlcea] 14, Lăscărache, Lupu, ţigan rob particular 145 15, 52 Lăscărache, Neculai, ţigan rob particular 145 loniţă, ţigan rob particular 155 Iordache sin Cloşcă, ţigan rob mănăstiresc lăutari vezi ţigani 113 Leaotă, Toader, ţigan rob al statului 71 Iordache sin Trufescu, ţigan rob al statului 73 legi/pravile de dezrobire 115, 117, 127, Iordache, Vişanu, ţigan rob mănăstiresc 113 133, 198-200, 203-207, 21 1-214, 219, lordachi a Pachiloai, ţigan rob al statului 106 220, 223, 225, 226, 233 lordachi brat Istrati, ţigan dezrobi! 100 Lenş, fraţi proprietari de robi 150 Iordachi sin Dima, ţigan dezrobi! 200 Lenş, T.F., cârmuitorul judeţului lalomiţa Iordachi sin Istrati, ţigan dezrobi! 100 162, 170, 180 Iordachi sin Todir, ţigan dezrobi! 197 Leonte sin Vasile Trifan, jude de ţigani 33 lordachi sin Ursachi, ţigan dezrobi! 100 Leonte, Toader, ţigan rob al statului 72 Iordan, Costachi, funcţionar 1 06 Lerescu, Gr., la Cânnuirea judeţului Ialomiţa lorgu, Gheorghe, bulubaş 73 140
Israel, poporul lui - 213 Leurda, moşie în ţinutul Botoşani 197 Istrate, sameş 1 17 Licuriciu, sat în judeţul Gorj 209 Istrate, Iancu, ban 109 limba ţigănească 156 lstrate, Neculai, căminar 1 O 1 lingurari vezi ţigani Istrati, Gheorghe, ţigan mort 160 Linguraru, Ioan, ţigan rob particular 161 Istrati, Neculai, cămin ar 102 Lizescu, şef secţie la Departamentul de lsvoranu, Nicolae, serdar 141 Finanţe al Ţării Româneşti 129, 130, !van, Lupu, ţigan dezrobi! 160 148-1 50 !van, Pintilie, ţigan dezrobit 160 Logofeţia Dreptăţii Ţării Româneşti/ !van, Stoica, ţigan rob lingurar al statului Logofeţia Mare a Dreptăţii/Marea 106 Logofeţie a Dreptăţii 9, 51, 52, 62, 66, lzmerliu, P., slujbaş 160 120, 137 Logofeţia Pricinilor Bisericeşti/Marea jalbe/plângeri, reclamaţii împotriva ţiganilor Logofeţie a Bisericeştilor Pricini 7, 44, 3, 33, 35, 47, 86, 87, 97, 98, 100, 188; 59, 60
258 http://www.iini-minorities.ro Logofeţia/Departamentul Credinţei Ţării Maria, ţigancă roabă particulară 114 Româneşti 122 Maria, ţigancă roabă, fiica lui Gheorghe Logreşti, moşie în judeţul Gorj 98 emitorul 9 Lucieni, sat în judeţul Dâmboviţa 213 Maria, ţigancă, soţia lui Toader Stângaciu Luminile de Jos, sat jud. Olt 53 200 Lunea, sat jud Olt 53 Maria lui Simion Andronache, ţigancă Lungu, Alicsandru, ţigan dezrobit 117 roabă a statului 27 Lungul eseu, Ioan, proprietar de robi 171 Mariea, ţigancă dezrobită, soţia lui Nicolae Lupu sin Avram, nevolnic, ţigan lingurar Miclescu 209 dezrobit 100 Marighioala, ţigancă, soţia lui Gheorghe 154 Lupu, Mihai, boier 185 Mariia Bourianului, ţigancă dezrobită 211 Luţa, soţia lui Dobroşteanu Costandin 9 Mariia lui lftemi,ţig ancă dezrobită 211 Luţu, Leonti, ţigan rob lingurar al statului Marii a, soţia lui Radu sin Costandin 103 106 Marin, ţigan dezrobit 209 Marin, ţigan dezrobit călugărit 100 Mafteiu, Gligori, ţigan rob lingurar al Marin, ţigan rob particular 151 statului l 06 Marin, ţigan rob particular 156 Malacu, lvanu, ţigan rob mănăstiresc 113 Marin, ţigan rob particular 158 Malacu, Necula, ţigan rob mănăstiresc 113 Marin al Burcii, ţigan dezrobit 213 Malacu, Sandu, ţigan rob mănăstiresc 1 08 Marinu sin Iancu, ţigan rob mănăstiresc Malanca, vătăşie de ţigani l O, Il 113 Manea, Dumitru, ţigan dezrobit 125 Marinu, Ion, ţigan rob mănăstiresc IlO Manoli (Leonachi) sin Toader a Bunii, Matei sin Ioan Ursachi, ţigan lingurar ţigan lingurar dezrobit 100 dezrobit 100 Manu Ioan, şeful Departamentului din Matei sin Stan Purice, ţigan rob particular Lăuntru al Ţării Româneşti 76, 88; 139 şeful Poliţiei Bucureşti 120; secretarul Mavrocordat, Alexandru, postelnic 55 statului 165; şeful Departamentului Mavrocordat, Costachi, logoflit55 Vistieriei 174, 175; membru al Mavrodin, Alecsandru, medelnicer 141 Comisiei financiare a Ţării Româneşti Mavrodin, Gheorghe, arendaş l 1 O, l 13 192; epitrop al Casei Brâncoveanu 135, Mănăstireni, sat în judeţul Vâlcea 227 137, 157 Mărăţăiu, moşie în ţinutul Neamţ 21O Manu, Emanuii/Emanoil, nazârul robilor Mărgineni, mănăstire în judeţul Dâmboviţa ocârrnuirii43, 49 65, 108, 110, 113, 127; năstavnicul Manucu, sat în judeţul lalomiţa 132 mănăstirii-127 Marcopolo, Eliza, proprietara moşiei Măriea Mihai Puţăi, ţigancă desrobită 222 Pungeşti 234 Măriea, ţigancă dezrobită 209 " Marcovici, Simion/Simeon, "monsiu 9, 31 Măriuca lui Toader Leaotă, ţigancă roabă 71 Mardache, Tănase, vătaf de ţigani 1 O, Il Mâzăl, ţigan lingurar dezrobit 100 Margheala, ţigancă, fiica lui Vasili sin Mehedinţi, judeţ în Ţara Românească 54, Nechita 197 56, 214; Administraţia judeţului Marghioala, soţie de cămăraş 9 Mehedinţi 214 Maria, fa tă de ţigan 104 Mehmet Aga, soldat în armata turcă 143 Maria, fiica Dobrei, ţigancă roabă particulară Melinescu, Vasilache, mare armaş 62 141 Melinescu, Vasile, împuternicitul marelui Maria, ţigancă a mănăstirii Cozia 14, 15, 52 ban Grigore Băleanu 61 Maria, ţigancă dezrobită 197 Merăuţă, Nohoiu, ţigan lingurar dezrobit 100 225 III, 114 Maria, ţigancă dezrobită Merişăscu, paharnic Maria, ţigancă roabă particulară III Miclescu, D., martor 188
259 http://www.iini-minorities.ro Miclescu, Dumitru, ţigan dezrobit 209 Nămoloasa, moşie în ţinutul Tecuci 235 Miclescu, Ioniţă, ţigan dezrobit 209 Neamţ, ţinut în Moldova 1 14, 21 O Miclescu, Nicolae, ţigan dezrobit 209 Nebun aş, Ion, vătaf de ţigani 1 O, Il Micşunescu, Mihai, fu ncţionar al Yomiciei Nechita a Mariei, ţigan lingurar dezrobit 100 Temniţelor 77 Neculaiu, ţigan dezrobit 200 Micşuneşti, sat în judeţul Ilfov 163, 165 Negoiţă, ţigan rob al statului 1 O, 11 Mihaeasa, Catrina, ţigancă dezrobită 21 1 Negre, Onofrei, ţigan dezrobit 160 Mihai Vodă Viteazul 213 Negri/Negre, Catinca, boieroaică 235 Mihalcea văduva, ţigancă dezrobită 173 Negrilă, Rădoiu, locuitor din Carala 167 Mihali, D., funcţionar la Divanul Domnesc Negru sin Toader Bacrău, ţigan rob al Moldovei 188 lingurar al statului 106 Mihăescu, Gheorghie, martor 9 Negruţ, Gavril, dezrobit mort 100 Ministeriul Dreptăţii Ţării Româneşti 22 1 Negruţ, ocolaş 96 Mititelu, Costandin, ţigan rob al statului 99 Negulescu, 1., martor 139 Mititelul, Apostol, ţigan rob al statului 99 Negulici, Dimitrie, pitar, subcânnuitorul Mitropolia!mitropolitul Ţării Româneşti 7, plăşii Râurilor 126, 133 44, 57, 120 netoţi vezi ţigani Mitu sin Ion, ţigan dezrobit 173 Nica, Chiriac, polcovnic, subcânnuitorul Modoran, Dineu, ţigan dezrobit 173 ţiganilor statului din plasa Oraşului 10, Il Modoran, Dumitrache, ţigan dezrobit 173 Nica, fraţi proprietari de robi 147, 208; - R., Modoran, Gheorghe, ţigan dezrobit 173 unul din fraţi208 Modoran, loniţă, ţigan dezrobit 173 Nicolae sin Marin al Neacşii, ţigan Modoran, Niţu, ţigan dezrobit 173 dezrobit 142 Modoran, Stoica, ţigan dezrobit 173 Nicolescu, Costache, vomic de poliţie 196 Modoran, Ştefan, ţigan dezrobit 173 N iculae, ţigan dezrobit 213 Moisa, Toader, ţigan dezrobit 160 Nil, fluviul 213 Moldai, Florea, ţigan al statului 21 N iţa, ţigan rob particular 187 Niţă, Dumitrachi, ţigan dezrobit 197 Moldova 5, 8, 1 O, Il, 13, 16-30, 33--43, 45, 49, 55, 63, 64, 67, 69-73, 81, 87- Niţă, fiul lui Anghel Băirel, ţigan lingurar 90, 94, 96, 97, 99-102, 105- 107, 109, dezrobit 100 Niţă sin Costantin Botec, ţigan rob lingurar III, 112, 114, 115, 117, 118, 144-146, 153, 156, 160, 161, 166, 182, 188-191, al statului 106 193-195, 197-20 1,205, 210,21 1, 216- Niţescu, 1., la Administraţia judeţului 218, 220, 226, 228, 230, 232-235 Mehedinţi 214 Moreşti, sat în judeţul Saac 95 Niţu sin Mihai Ursu Ionel, ţigan rob al Muntean, Ştefan, rob particular 33 statului 1 O, Il Murgăşanu, Ion Alecu, proprietar de robi Niţul, Văsile, ţigan rob particular 145 187 nomazi vezi ţigani Muscel, judeţ în Ţara RGmânească 126, 133, norme/pravile bisericeşti, încălcarea - 14, 215; [O]cânnuireal[o]cânnuitorul 15, 21, 52, 71, 72, 80
judeţului - 133 Mustaţă, Simion, vomic 211 Oane sin Moruz, ţigan rob particular 8 Mutu, Gheorghe, ţigan rob particular 8 Obedeanu, Grigore, membru al Comisiei Nacu!Nenul, Stan, rob mănăstiresc 14, 15, 52 financiare a Ţării Româneşti 192 Nae sin Ursache, ţigan pusnicit 20 Obicinuita Obştească Adunare a Ţării Nanu, Vasăli, ţigan dezrobit234 Româneşti 79 Nazâria robilor ocânnuirii a Principatului Obileşti, plasă în judeţul Ilfov 158; Moldovei 13, 16-30, 33--43,45 , 49, 63, subocârmuirea de - 158 64, 67, 69-73, 81, 87, 89, 90, 96, 97, Obişnuita Obştească Adunare a Moldovei 99-102, 106, 107, 109, 117 43, 49,
260 http://www.iini-minorities.ro obligaţiuni emise de stat pentru despăgubirea Oteteleşanu, Dinicu, clucer 6 fo ştilor proprietari de robi 218, 226, Otetelişanu, Constand, agă 223 228, 230, 232, 233; datoria statului/ despăgubiri datorate de stat pentru Palanga, sat în judeţul Prahova 168 răscumpărare de robi I29, 130, 148- Pa1miras, Athanasie, egumenul mănăstirii 150, 152, 192, 197, 198, 200, 201,203, Sf. Spiridon Vechi 79 205, 208, 2I0, 2 14, 218, 220, 223, 225, Panait, ceauş 9 226, 228-230 Panait, Ştefan Felce, rob al statului 18 ocolaşi ai Nazâriei I3, 16, 17, 19-3 0, 35- Panu, fu ncţionar 189 43, 45, 49, 67, 69, 71, 72, 81, 87, 89, Paraschiva, ţigancă roabă, ţiitoarea lui Ioan 90, 94, 96, 97, 107, 109 Linguraru 161 Ocolul, plasă în judeţul Vâlcea 186, 207, Pascal, supraveghetor 1 17 212, 227; subcânnuirea/subadministraţia Pavăi a Daniţii, ţigan lingurar dezrobi! 100 plăşii - 186, 207 Pavălu a Ursănoaei, ţigan lingurar dezrobi! Odobaşa, Gheorghe Chiriac, vătaf de ţigani 100 10, Il Pavel sin Vasile Mititelu, ţigan rob al Odobeşti, târg în ţinutul Putnei 146 statului 23 ofis domnesc 52, 79, I20, I27, 129, 148, Pavel, Costache, prăvăliaş în Bucureşti 116 198, 208, 212, 215 Pavel, Ioniţă, locuitor al Bucureştiului 116 Olănescu, Costandin, casa lui - 229 Paza, Dumitru, locuitor al Craiovei 209 Olănescu, Ioan P., Ia subcârmuirea de Părvale, Manolache, ţigan rob al statului 1 O, Otăsău 209 11 Olt, judeţ în Ţara Românească 53, 84, 215; Păscăloaie, Ana, ţigancă roabă particulară plasă în judeţul Vâlcea 207, 212; 182 subadministraţia plăşii - (Vâlcea) 207; Pătru sin Gheorghe Duţă, ţigan dezrobit 173 plasă în judeţul Olt 84; plasă în judeţul Pătru, ţigan dezrobi! 209 Romanaţi 80; subcânnuirea/ subcârmu Păuna loanii Ştefănoaica, ţigancă dezrobită itorul plasei - (Romanaţi) 80; râul 68 223 Olteniţa, plasă în judeţul Ilfov 164; Pâcleanu, Nicolae, paharnic 92 subtocârmuirea plăşii - 164 Pântece, Varda Andrei, ţigan rob particular Olteţul de Jos, plasă în judeţul Vâlcea 123, I37 I24, 207, 212, 223, 225; subcârmuirea/ Pârâianu, Vasile, proprietar de robi 187 subadministraţia plăşii - I23, 124, 207, Pârâul Glodului, sat în ţinutul Suceava 100 223, 225 Pârcolan, martor 133 Olteţul de Sus, plasă în judeţul Vâlcea 207, Pârteşti, moşie în ţinutul Vaslui JOI 212, 222; subadministraţia plăşii - 207, Peioaia, Aniţa, ţigancă dezrobită 100 222 Peiu, Miron, ţigan lingurar dezrobi! 100 Oprina, soţia lui Bineaţă sin Bălănan 95 Peiul, Ioan, ţigan lingurar dezrobit 100 Oraş, plasa -, în jud. Slam Râmnic 10, Il Pelicică!Pietia, Gheorghi, ţigan rob particular Orăşti, sat în judeţul Ilfov I57 182 Orbeasca, sat în judeţul Teleorman 163, Pelin, Gheorghiu, ţigan dezrobit 197 165 Perca, Stancu/Stan, ţigan dezrobit 184, 186 Orbescu, Petrache, clucer 137 Petca, ţigancă, soţia lui Fiţă 121 Oroftiana, sat în ţinutul Dorohoi 100 Petrachi, ţigan dezrobit 197 Ostrovul Carbovii, sat în judeţul Mehedinţi Petre a Ştefanii, ţigan rob al statului 99 54, 58 Petre, ţigan dezrobi! 213 Otăsău, plasă în judeţul Vâlcea I83, 185, Petru, locuitorul din Batoţi 54 186, 212; subcânnuirea/ subadministraţia Peuşeşti, sat în ţinutul Cârligătura 73 plăşii - 183, I86, 207, 209, 212 Piatra [Neamţ], oraşul III, 1 14, 205
261 http://www.iini-minorities.ro Piatra, ocol în ţinutul Neamţ 21 O Pulicoi, Sandu, jude de ţigani 33 Pieptea Grigore, ţigan dezrobit 125 Pungeşti, sat în ţinutul Vaslui 234 Piersiceanu N., şef sectie la Vistieria Ţării Putna, ţinut în Moldova 146 Româneşti 181, 184, 196, 203, 204, 208 Puţan/Puţoiu, Ioan, ţigan rob particular 182 Pietroasa, sat în judeţul Vâlcea 223 Puţă, Grigore, ţigan dezrobit 160 Pietrureasa, Marghioala, locuitoare din Puţău, martor222 Râmnicu Vâlcea 175 Piscani, sat în judeţul Muscel 133 Racoviţă, A., la Logofeţia Dreptăţii Ţării Piscul Negri, sat în judeţul Brăila 85 Româneşti 66 Pitariu, Gligori, ţigan dezrobit 211 Racoviţă, Constantin Mihai Cehan, domn Piteşti, oraş 65, 126, 133, 154; Poliţia al Moldovei (1749-1753; 1756--1757) oraşului - 65; Piteşti, plasă în judeţul şi al Ţării Româneşti (1753-1756; Argeş 3 1763-1 764) 35 plângeri vezi jalbe Racoviţă, la Nazâriarob ilor ocârmuirii 97 Pletia, Costache, ţigan rob particular 182 Rada, ţigancă dezrobită 209 Pletia, Paraschiv, ţigan rob particular 182 Radovici, Petrache, postelnic 175 Podate, Ilie Ioan, ţigan patentar 162 Radu, preot 172 Podate, Sandor Ioan, ţigan patentar 162 Radu, ţigan dezrobit 213 Podate, Simeon Ioan, ţigan patentar 162 Radu, ţigan rob particular 154 Podeni, sat în judeţul Saac 92 Radu sin Costandin, ţigan rob particular 103 Podgoria, plasă în judeţul Prahova 139, Radu sin Nicolae, ţigan dezrobit 172 subcârmuireaplăşii - 139 Radu sin vătafu Bineaţă, ţigan rob al Poenaru, funcţionar la Logofeţia Dreptăţii statului 95 Ţării Româneşti 62 Rahtivanu, Mihai, cârmuitorul judeţului Poeneşti, sat în ţinutul Vaslui Il1, 114 Prahova 139 Poiană, Chiriac, ţigan dezrobit 211 Raşi, sat în judeţul Ialomiţa 140 Poiană, Toader, ţigan dezrobit 21 1 Rădeni, moşie în ţinutul Neamţ 106 Poiniasa, Ioana, ţigancă dezrobită 211 Răducanu sin Costandin, ţigan rob al Polizu, N., şef secţie la Ministerul de statului 73 Finanţe al Ţării Româneşti 222, 224, Răducanu, stolnic, fu ncţionar 59 227, 229 răvaşe de preumblare vezi bilete de drum Popeni, sat în ţinutul Tutova 182 răvaşe de slobozenie vezi bilete de Popescu, L., cârmuitorul judeţului Ialomiţa slobozenie 147 Râmniceanu, G., secretar la subcârmuirea Popescu, Mihai, vistiemic 126, 133, plăşii Olteţul de Jos 123 Popescu, Teodor, maior 150 Râmnicu Vâlcea, oraşul 14, 15, 175;
Popricani, sat în ţinutul laşi 211 Poliţia oraşului - 229 Poroineanul, 1., funcţionar 211 Râuri, plasă în judeţul Muscel 126, 133; Postolachi, Săndulachi, ţigan dezrobit 234 sub[ o ]cârmuirealsub[ o ]cârmuitorul plăşii Poşcăniasa văduva, ţigancă dezrobită 211 - 126, 133 Prahova, judeţ în Ţara Românească 9, 105, Regulamentul organic 1 00-102 168, 215; [O]cârmuireal[o]cârmuitorul Revoluţia de la 1848 126, 127, 133, 154; judeţului - 131, 139, 168; Judecătoria guvernul revoluţionar de la 1848 126, judeţului Prahova 9 133 Precista, mănăstire în Roman 1 1 7 robialsclavia ţiganilor III, 112, 114, 126, Preda, ţigan rob particular 187 129, 175, 213, 226 Prisăceanu, Niculae, epitrop 6 Roman, Dumitru Stoica, ţigan rob al Probota, sat în ţinutul Suceava 1 00 statului 1 O, Il protimis, drept de protimisis 9, 66, 190, 191 Roman, ţinut în Moldova 1 00; mănăstire în Protopopescu, Dumitru 65 ţinutul - 117
262 http://www.iini-minorities.ro Romanaţi, judeţ în Ţara Românească 80, Scarlat, ţigan dezrobit 197 82, 93, 167, 215; (O]cârmuirea! schimb de ţigani robi între particulari 8, 31 [o]cârmuitorul judeţului - 80, 82, 93 Schiopu, Gheorghe, ţigan rob al statului Româneşti, sat în ţinutul laşi 200 10, Il Roset, Iordache, clucer 57 Scorţean, T., slujbaş la Departamentul Rosetti Roznovanu, Alecu, hatman 153 Credinţei Ţării Româneşti 173 Rosianu, Dumitru, ţigan dezrobit 211 Scridnic, lvanco, ţigan rob particular 131 Roşianu, Ion, ţigan dezrobit 211 scripcari vezi lăutari Roşianu, Vasili, ţigan dezrobit 211 Seaca, mănăstire 59 Rotariu, Dumitru, ţigan rob lingurar al Secretariatul de Stat al Principatului statului l 06 Moldovei 112, 114, 115, 193, 195, 201, Roţoina, Ion Petre, ţigan dezrobit 178 216, 220 Rucsanda, ţigancă dezrobită 197 Secretariatul de Stat al Ţării Româneşti Rucsandra, ţigancă roabă, soţia lui Costache 150, 165, 196, 208 Pletia 182 Serbia 54, 56, 58 Rudeanu, Nae, pitar 133 Sf. Apostoli, biserică în satul Sineşti 222 Ruginoasa, sat în ţinutul Suceava 144, 145 Sf. Dimitrie, biserică în Râmnicu Vâlcea Rusăneşti, sat în judeţul Vâlcea 222 14; sărbătoare ortodoxă servind ca Rusciuc, localitate în Imperiul otoman 143 termen pentru plata impozitelor 32 Ruşcoia, sat neidentificat 33 Sf. Gheorghe, piaţă în Bucureşti 116 Sf. Spiridon Vechi, mănăstire în Bucureşti 7, Saac, judeţ în Ţara Românească 92; 44, 79; egumenul mănăstirii -7, 44, 79 Ocârmuirea!ocârmuitorul judeţului - 92 Sf. Troiţă, biserică din Craiova 121 Sabar, plasă în judeţul Ilfov 95, 159; Sfatul Administrativ al Moldovei/Înnaltul subcârmuirea!subcârmuitorulpH1şii - 159 Sfat Ocârmuitoriu al Prinţipatului Safer, Mair, bancher 232 Moldavii/Consiliul Administrativ 43, Safta, ţigancă dezrobită 197 49, 114, 115, 190, 191,216 Safta, ţigancă dezrobită 209 Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti/ salahorie/ţigani salahori/plata salahoriei Consiliul Administrativ 202, 203, 212 17, 36-39, 67, 69, 70, 87, 90, 94, 96, Sfatul Administrativ Extraordinar al 97, 119, 122 Moldovei! Consiliul Administrativ Samarani, Gheorghe, ţigan rob part 144 Extraordinar 201, 220 Samarani, Neculai, ţigan rob particular 144 Sfatul Administrativ Extraordinar al Ţării Samoilă, Fănică, ţigan rob mănăstiresc 113 Româneşti 202, 215 Sanda, ţigancă dezrobită 209 Sicleanu, Zamfirache, boier 213 Sandală, ţigancă dezrobită, soţia lui Ion Sihlea, moşie în judeţul Slam Râmnic 213 Miclescu 209 Sihleanu, arendaşul moşiei Gherghiţa 57 Sandu, Costandin, ţigan dezrobit 211 Silneni, sat în Imperiul otoman 91 Sandu, Dumitru, rob al statului 20 Simion a Pachiţii, ţigan lingurar dezrobit 100 Satul Nou, moşie în judeţul Ilfov 164 Simionu, ţigan rob mănăstiresc IlO Savopol, N., martor 172 Sineşti, sat în judeţul Vâlcea 222; Sfatul Sădog/Sădoc, Stroe, bulubaşă 13, 25 sâtesc - 222 Săidăcaru, Lupu, ţigan dezrobit 211 Sineşti, sat în ţinutul Tutova 118 sălaşe vezi familii de ţigani Siret, râu 105 Sălişte, sat în ţinutul Suceava l 00 Siretul de Jos, ocol în ţinutul Roman 117 Sărăceanca, Lucsiţa, proprietară 166 Slam Râmnic, judeţ în Ţara Românească Sărindar, mănăstire 179; egumenul 10, 11, 85, 213, 215; [O]cârmuirea/ mănăstirii - 179 [o]cârmuitorul judeţului - 85, 156 Scarlat sin Radu, ţigan rob al statului 83 Slăniceanu, Nicolae, serdar 166
263 http://www.iini-minorities.ro Slătioara, sat în judeţul Romanaţi 80 49, 55, 67, 87, 90; via domnească 36; Slăvescu, I., secretar subadmin Olteţul de moşiile domneşti 37; grădina domnească Sus 222 38, 39, 70; Slobozia, mănăstire în judeţul lalomiţa 170 Sturdza, Sandu, spătar 161 Slobozia, sat în judeţul Argeş 176 Sturza, Costache, ministrul Trebilor din Snagov, plasă în Ilfov, Subcârm de care Năuntru din Moldova 96 ţine Giuleşti Ţigănia, jud. Ilfov 179 Sturza, Iorgu, beizadea 106 Socola, grădina domnească de la - 38, 39, Sturza, Zoiţa, născută Baloş, hăttnăneasă 200 70; via domnească de la - 67, 69 Suceava, ţinut în Moldova 1 00; Isprăvnicia
Sofiica,ţigancă dezrobită 197 ţinutului - 144; Judecătoria ţinutului Spirea, trimis al mănăstirii Mărgineni 113 144, 145; Tribunalul Criminalicesc 146 Spirea/Spiru, zapciu 113 Suţu, Costache, postelnic 5, 8, 51; mare Spirescu, Ştefan, la Judecătoria ţinutului logofăt 103 Suceava 144, 146 Suţu, Elisaveta, prinţesă 103 Spiria, Gheorghi, ţigan dezrobit 21 1 Suţu, N., vei vistier 90, 97, 102 Spria de Jos, sat în ţinutul Tecuci 234 Suţu, Nicolae (Necolache), proprietar de spoitori vezi ţigani moşii 101 Stamate, nepotul lui Hrisant Hurezeanul 173 Stan, Petrache, ţigan rob particular 145 Şălariu, Vasili, ţigan lingurar dezrobit 100 Stan, Poşton, ţigan rob particular 157 Şăndre, Iordachi, ţigan lingurar dezrobit 100 Stan, ţigan rob particular 158 Şăndreni, sat în ţinutul Vaslui 102 Stanca brat Matei, ţigan rob al statului 88 Şelariu, Ursu, ţigan dezrobit 234 Stancu Barbu, ţigan dezrobit 179 Şirineasa, sat în judeţul Vâlcea 183, 186; Stancu, preot în Ostrovul Carbovii 54, 58 Sfatul sătesc - 186 Stancul sin Marin Stoian Priboi, ţigan rob Ştefan a lui Ioniţă, ţigan dezrobit 211 particular 61 Ştefan a Pachiţii, ţigan lingurar dezrobit 100 tJ Stavrache, laco , cojocar 61 Ştefan sin Dumitru, ţigan dezrobit 173 Stavropol, C., la Comisia de catagrafiere a Ştefan sin Pomica, ţigan ursar, rob al robilor emancipaţi 21O statului 26 Stângaciu, Ioan, ţigan dezrobit 21 1 Ştefanu, vătaf de ţigani Il Stângaciu, Ion, ţigan dezrobit 21 1 O Ştefănescu, A., "scriitor" 172 Stângaciu, Toader, ţigan dezrobit 200 Ştirbei, Barbu Dimitrie, domnitor al Ţării Steriadi, ministru de Finanţe al Ţării Româneşti ( 1849-1853; 1854-1856) Româneşti 219, 222, 227, 229, 23 1 121, 127, 129, 130, 148-1 50, 152, 163- Stoiana sin Priboi, roabă, soţia lui Dincă 165, 167, 173-176, 196, 202, 203, 208, sin Tudosiie 61 213-2 15 Stoica sin lancul, ţigan rob mănăstiresc 1 08 Şubin/Şubina Elena, născută Ghica, Stoica, ţigan rob al statului 1 Il O, boieroaică 190, 191, 220 Stor, Grigore, ţigan dezrobit 160 Străchinescu, Ghiţă, epitrop 229 Străjăscu/Străzescu, lordachi, căminar 1 Il, Tache, Iorgu, spătar 199 114 Tache, sluger 31 Strâmba, moşie în ţinutul Tutova 1 09 Tanasă sin Iftime, ţigan rob particular 111 Strica, Nica, ţigan rob mănăstiresc 108 Tani, localitate neidentificata 31 Stricat, Vasile, ţigan rob al statului 10, Il Tatingher, "madamă" 226 Stroeşti, moşie 145 taxe vezi bir Sturdza, Costache, logofăt 144, 145 Tănasă sin Toader Onilă, ţigan dezrobit 100 Sturdza, Mihail Grigore, domnitor al Tănasi sin Eftimi, ţigan rob particular 114 Moldovei (1834-1849) 36, 38, 39, 43, Tănăsucă, Niţă, bulubaş 100
264 http://www.iini-minorities.ro Tăureciu, N ica, vătaf de ţigani 1 O, Il Trifan, Apostol, rob particular 33 Tâmpeanu, Scarlat, şef secţie la Logofeţia Trifan, Dragomir, rob particular 33 Dreptăţii din Ţara Românească 66 Trifan sin Dragomir, rob particular 33 Târgovişte 74 Trifan sin Lazăr, ţigan rob al statului 73 Târgui Frumos III Trupină, Pătru Nicolae, ţigan dezrobit 142 Târgui, ocol în ţinutul Botoşani 197 Tudor sin Costandin, ţigan rob particular Tecuci, ţinut în Moldova 13, 23, 25, 26, 103 34, 38, 94, 96, 235; Prefectura ţinutului Tudora sin Mihaiu, ţigan rob particular 8
- 235; Judecătoria ţinutului Tecuci 194 Tudurachi, Costandin, ţigan dezrobit 211 Teleorman,judeţ în Ţara Românească 163, Tufane, ţigan rob particular 8 165, 167, 215 Turcia!Înalta Poartă/Curtea Suzerană 43, Teodor, M., stolnic 211 91, 195 Teodoracheffudorache/Dudorache croitoru, Tumu, târg în judeţul Teleorman 167 naş la nunta unor robi 14, 15, 52 Tumu Severin, Poliţia oraşului- 214 Terent, Vasile, slujitor la Nazâria robilor Tutova, ţinut în Moldova 89, 109, 118, ocârmuirii 87 182; Isprăvnicia/ispravnicul
Thomozică, Costache, căminar 67 (Administraţia! administratorul) de - 89, Timofte,ţigan rob particular 161 109, 118, 182; ocol în ţinutul Tutova 89 Timofti,Gheorghi, locuitor din Popricani 211 Tismana, mănăstire în judeţul Gorj 32, 82, Ţara Românească/Principatul Valahiei/ 98, 122 Principatul României/România 1- 4, 6- Titeanu, Grigore, propritar de robi 119 12, 14, 15, 31, 32, 44, 46--48, 50-54, Tiţă, Gheorghe, ţigan dezrobit 211 56-62, 65, 66, 68, 74-80, 82-86, 88, Tiţă, Vasili, ţigan dezrobit 211 91-93, 95, 98, 103-105, 108, 110, 113, Toader sin Aniţa, ţigan dezrobit 100 116, 119-143, 147- 159, 162-181, 183- Toader sin Apostol Trifan, ţigan rob 187, 192, 196, 202-204, 206-209, 212- particular 33 215, 219, 221-225, 227, 229, 23 1 Toader sin Costantin Urâtu, ţigan rob al Ţible, Vasile, bulubaş 90 statului 106 ţigani robi, în fu ncţie de statutul juridic: Toader sin Istrati, ţigan dezrobit 100 robi ai statului/ocârmuirii 1, 4, 10-13, Toader sin Lupu, ţigan rob al statului 24 16, 17, 19, 21, 22, 24-26, 28, 29, 33- Toader sin Trifan Dragomir, rob particular 33 35, 37, 38, 41--43, 45-5 1, 57, 58, 63, Tocilescu, C., la Logofeţia Pricinilor 64, 67, 69, 71, 72, 74-76, 78, 81, 83, Bisericeşti şi Instrucţiei Publice din 87, 88-90, 93-97, 99-102, 105-107, Ţara Românească 44, 79 109, III, 117; robi ai mănăstirilor \, 7, Tocilescu, stolnic, îngrijitorul mănăstirii 14, 15, 32, 44, 52, 53, 59, 60, 65, 79, Tismana 32 80, 82, 84, 86, 92, 98, 108, 110, III, Tocu, Iftemi,ţigan dezrobit 211 113, 115, 122, 173, 174, 178, 222; robi Tolentas, Agapi, vătaf de ţigani 20 particulari 1, 2, 5, 8, 9, 31, 33, 35, 46, Toma, ţigan dezrobit 225 48, 51, 55,61, 62, 68, 81, 95, 103, III, Tomca, prăvăliaş în Bucureşti 116 112, 114, 116, 121, 126, 128, 131-141, Tomuzei, Gheorghi, ban 188, 189 143, 144-147, 149- 159, 161, 166, 171, Tone, Andrei, ţigan rob particular 145 175, 182, 187, 188, 190, 191, 215, 216, Topolog, plasă în judeţul Argeş 31, 169; 220, 22 1, 223, 225, 23 1; robi particulari subcârmuirea plăşii - 169 răscumpăraţi de stat 51, 55, 129, 130, Tozu, Lazăr, ţigan rob particular 145 148-150, 152, 175, 190-192, 208, 22 1; Traşcă, ţigan rob particular 187 dezrobiţilemancipaţi 100, 115, 117, Trecianu, Iancu, vomic 182 120-125, 127, 148, 149, 160, 162, 163, Tricolici, Sava, bulubaş 87 165, 168, 169, 172-174, 176-181, 185,
265 http://www.iini-minorities.ro 186, 192, 198-203,205-216, 219, 222- ursari vezi �gani 225, 227, 229, 23 1,234, 235; Ursu, Toader/Toader sm Ursu Necola, în funcţie de modul de dobândire: moşteniţi bulubaş 70 8, 9, 31, 55, 66, 147, 198, 214, 22 1; Ursu sin Toader Rotariu, ţigan rob lingurar primiţi zestre 141; prin vânzare al statului 106 cumpărare de robi între particulari 5, 6, Urziceni, târg 162 9, 31, 61, 62, 66, 68; copii de ţigani Uscatu Ioan, ţigan dezrobit 118 vânduţi/cumpăraţi 62; licitaţie/mezat pentru vânzare de robi 55, 62; Valea Albă, sat neidentificat 87 în funcţie de ocupaţie şi mod de viaţă: Vasălachi, Dumitrachi, ţigan dezrobit 160 aurari/rudari 12, 48; bucătari III, 114, Vasile a lui Miron, ţigan rob particular 73 154, 161, 170, 197, 200, 213, 214; Vasile sin Agachi Ionică, rob particular 33 căldărari 48, 197; cărămidari 57; Vasile sin Chirilă, ţigan dajnic al statului 164 ciocănaşi 14, 15; doici 14, 15; Vasile sin Ciomârzac Cioviţă, rob particular fierari/covaci/lăcătuşi 33, 73, 122, 197, 33 Vasi li sin Andrei, ţigan lingurar dezrobit 100 222; lăieţi/lăieşi 8, 1 O, 51, 62, 66, 68, 136, 190, 191, 220; lăutari/scripcari 14, Vasili sin Arhiri, ţigan lingurar dezrobit 100 III, 114, 164, 172, 180 197; lingurari Vasili sin Martin Păduri, ţigan rob 13, 22, 24, 25, 33, 35, 38, 67, 71, 72, particular 146 81, 89, 90, 96, 97, 100-102, 106, 109, Vasili sin Nechita, ţigan dezrobit 197 117, 235; militari (înrolaţi) 212; Vasili sin Niţă Negru, ţigan rob lingurar al netoţi/izgonirea - din Ţara Românească statului 106 2, 3, 46-48, 156; nomazi 209; Vasili sin Pintiliu Cojocu, ţigan lingurar patentari/cu meserii neprecizate 162, dezrobit 1 00 202, 203, 212; pustnici 20; spoitori 51; Vasili, ţigan dezrobit 197 ursari 17, 19, 21, 26, 41, 42, 45, 48, 96; Vasilioliu, Ili, ţigan lingurar dezrobit 100 vătraşi 51, 136, 190, 191, 200, 220; Vaslui, ţinut în Moldova 16, 22, 27, 29, 34, vizitii/surugii III, 114, 143, 154, 200; 107, 114; Isprăvnicia/ispravnicul ţinutului zavragii 74; zlătari 48. - 22, 114; prefectul de - 234 Văcărescu, Costachi, membru al Comisiei Ţigăneşti, moşie în ţinutul Tecuci 235 financiare a Ţării Româneşti 192 ţigănii familii de ţigani vezi Văcăreşti, mănăstire în judeţul Dâmboviţa 57 Ţurei, Mihai Niţu, ţigan dezrobit 142 Văioga, localitate neidentificată 54 Vălenii Mari, satîn judeţul Dâmboviţa 135 Udre, trimis al Nazâriei 90 Vălescu, G., clucer, sameş/secretar la Udrea, lordachi, ins omorât de ţigani 161 Vistieria Ţării Româneşti 1 O, Il; Ulmeni Pământeni, sat în judeţul Ilfov 158 secretar la Vomicia Temniţelor 46 Ungureanu, Dumitru, subpârcălab de ţigani Vărbilău, sat în judeţul Saac 92 183 Vărsan, Nicolae Ion, ţigan dezrobit 142 Urăche, Ion, ţigan dezrobit 1 17 Vărzar, Ioan, pitar 169 Urăche, Timofte,ţigan dezrobit 117 vătăş ii/ţi găn ii/ cete/cetaşi, vătaşi/văta fi de Urâtu, Lupu, ţigan rob lingurar al statului 106 ţiganilbulubaşilbulibaşi 10, 13, 17, 18, Urechi, Gavril, ţigan lingurar dezrobit 100 20, 25, 33-35, 37, 42, 43, 45, 48, 59- Urisăi, Grigore, ţigan dezrobit 160 61, 69-7 1, 73, 79, 83, 87, 89-9 1, 95, Urlaţi, sat în judeţul Saac 95 99, 113, 125, 128, 135, 136, 163, 172, Urlăţeanu, Enache, paharnic95 177, 179, 183, 186 Urlăţeanu, Scarlat, biv vei serdar 9 vătraşi vezi ţigani Ursache, Sămion, ţigan dezrobit 117 Vătuiu, Ioan, ţigan dezrobit 117 Ursachi, Lupu, bulubaş lingurar dezrobit 100 Vâlcănescu, proprietar de robi din Craiova Ursachi, Vasiliu, ţigan dezrobit 211 116
266 http://www.iini-minorities.ro Vâlcea, judeţ în Ţara Românească 14, 15, Vladu, Nicolae, ţigan dezrobit 222 48, 50, 125, 181, 183, 215, 222; Vlaşca, judeţ în Ţara Românească 134, 138, [O ]cârmuireal[o ]cârmuitorul, 171, 215; [O]cârmuireal[o]cârmuitorul Administraţia/administratorul judeţului judeţului - 131, 171 -48, 50, 123-125, 142, 173-175, 181, Vlădăescul, Ioan, biv vei hatman 62 183-186, 203, 204, 206, 207, 209, 212, Vlădăianu, Ion, directorul cancelariei 222-225, 227, 229, 23 1; Judecătoria Departamentului Pricinilor Bisericeşti 59 judeţului - 14, 15, 175, 229; Vlădăreanu, directorul cancelariei Logofeţiei Vârciorova, pichet pe Dunăre 54 Pricinilor Bisericeşti 7 Vârtopu, sat în judeţul Dolj 177 Vlădescu, Gr., fu ncţionar la subcârmuirea Vârtopul Mare, sat în ţinutul Neamţ 21 O plăşii Olteţul de Jos, judeţul Vâlcea 124 Vechiu, Neculaiu, ţigan rob mănăstiresc 108 Vlăduţu, martor 222 Vechiu, Vlad, ţigan rob mănăstiresc 108 Voetin, moşie în judeţul Slam Râmnic 213 Vedea, plasă judeţul Olt 53; subcârmuirea Vogoride, Conachi, prinţ 216 plăşii - 53 Vogoride, Nicolae, caimacam al Moldovei Veis, probabil cămătar 232 226, 228, 232, 233 Ventura, Vasilie, la Judecătoria ţinutului Voicul, Dumitrache, ţigan dezrobit 168 Botoşani 218 Vornicia din Lăuntru a Ţării Româneşti/ Vezetiu, Ilii, ţigan dezrobit 211 Marea Dvornicie din Năuntru/ Marea viaţa/probleme de fam ilie 13-15, 21, 24-27, Dvornicie a Trebilor din Lăuntru/ 35, 71, 72, 80, 142; căsătorii între robi şi Departamentul din Lăuntrul Departa liberi 80 mentul Pricinilor din Lăuntru/ Vidraşcu, Panait, ocolaşul ursarilor Departamentul Interior/ Ministerul de moldoveni 45 Interne 1, 2, 12, 46--48, 50, 51, 53, 56, Viişoreanu, C., paharnic 214 58, 74-78, 80, 82-86, 88, 91-93, 95, Viişoreanu, Dimitrie, pitar 214 98, 105, 126-128, 131-141, 143, 147, Vilara, Alecsandru, vornic219 151, 153-159, 162-172, 176- 180, 196, Vinţeasca, Catinca, proprietară de robi 151 202, 204, 206, 207, 212-2 15 Vistieria Principatului Moldovei/ Vornicia Temniţelor Ţării Româneşti/ Departamentu1 Vistieriei/Departamentu 1 Dvornicia Temniţilor 4, 10-12, 46, 47, de Finans/ Ministerul de Finanţe 16, 28, 50-53, 57, 74-78, 82-84, 86, 88, 91' 34, 35, 41--43, 45, 49, 63, 64, 87, 90, 98, 105; vorniculTemniţelor 1, 46, 51 97, 100-102, 107, 109, 112, 114, 115, Vornicie,ocolul - în Moldova 36, 67, 99 117, 160, 190-193, 195, 197-20 1, 205, V orona, mănăstire 1 00 210, 216, 218, 220, 226, 228, 230, 232, 233, 235 Zaharia, Iordachi, ţigan rob particular 145 Vistieria Ţării Româneşti/Vistieria Zaharie sin Toader Bacrău, ţigan rob Principatului Ţării Româneşti/ Departa lingurar al statului 106 mentul Vistieriei/Departamentul Trebi Zahariu sin Tănasie, ţigan rob mănăstiresc lor Finanţiale/ Departamentul de 80 Finanţe/ Ministerul Finanţelor 4, 7, 10- Zamfir, M., la Judecătoria ţinutului Tecuci 12, 51, 120- 122, 127, 129, 130, 142, 194 148-150, 159, 173-175, 181, 184, 196, Zamfira, ţigancă dezrobită 197 203, 204, 208, 212-215, 219,221,223- zapciu 3, 16, 22, 25, 26, 29, 36, 37, 40, 41, 225, 227, 229, 23 1 43, 45, 49, 79, 109, 1 10, 1 13, 135, 137 Vitoria, ţigancă dezrobită 197 zavragii vezi ţigani Viziteu, Dumitru, ţigan dezrobit 211 Zătreni de Jios, sat în judeţul Vâlcea 225 Viziteu, Irimia, ţigan dezrobit 21 1 zlătari vezi ţigani Vizureşti, sat în judeţul Dâmboviţa 156 Zoiţa, Ion, ţigan rob mănăstiresc 108
267 http://www.iini-minorities.ro http://www.iini-minorities.ro ANEXE
http://www.iini-minorities.ro http://www.iini-minorities.ro 1'
Facsimil 1. Doc. 1
271 http://www.iini-minorities.ro Farsimil 2. Doc. 10
272 http://www.iini-minorities.ro Facsimil 3. Doc. 17
273 http://www.iini-minorities.ro Facsimil 4. Doc. 20, f. 127
274
http://www.iini-minorities.ro IS·.
Facsimil 5. Doc. 35, f. 15 http://www.iini-minorities.ro 275 /
Facsimil 6. Doc. 74, f. 1
276 http://www.iini-minorities.ro Facsimil 7. Doc. 79 http://www.iini-minorities.ro 277 ��-r,� .�"UWmmt�m:t��u����·�u.J�UlLH " ItPIJIII,IllAT &.Il:fl
...,., ; 1 . .,.. i/V7
Facsimil 8. Doc. 101
278 http://www.iini-minorities.ro UPIIIIJ,UL\. T!l"o�Hrl .-;,.IOe/I.DOBE}.
AJI&..I 1842 ,..J�jll.-\ ��(�. 1./;'� _
Facsimil 9. Doc. 102
http://www.iini-minorities.ro 279 .�· J
Facsimil lO. Doc. 111, f. 3
280
http://www.iini-minorities.ro Facsimil ll. Doc. 185
281 http://www.iini-minorities.ro Facsimil l2. Doc. 197, f. 2
282 http://www.iini-minorities.ro IMPRIMAT ÎN ROMÂNIA
http://www.iini-minorities.ro http://www.iini-minorities.ro