Documente De Arhivă Privind Robia Ţiganilor. Epoca Dezrobirii
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
DOCUMENTE DE ARHIVĂ PRIVIND ROBIA ŢIGANILOR EPOCA DEZROBIRII http://www.iini-minorities.ro ARCHIVE DOCUMENTS CONCERNING THE GYPSY SLAVERY PERIOD OF EMANCIPA TION Lucrarea a fost finanţată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) în cadrul proiectului de cercetare de tip Idei, cod proiect ID_717. http://www.iini-minorities.ro ..., DOCUMENTE DE ARHIVA PRIVIND ROBIA TIGANILOR' EPOCA DEZROBIRII Culegere editată de VENERA ACHIM şi RALUCA TOMI Cu colaborarea FLORINEI MANUELA CONSTANTIN EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2010 http://www.iini-minorities.ro Copyright© Editura Academiei Române, 2010 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5 050711, Bucureşti, România Tel: 402 1-318 81 46, 4021-318 81 06 Fax: 402 1-3 1 8 24 44 E-mail: [email protected] Adresa web: www.ear.ro Referenţi ştiinţifici: Acad. Ştefan ŞTEFĂNESCU Dr. Daniela BUŞĂ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Documente de arhivă privind robia ţiganilor : epoca dezrobirii 1 culegere editată de Venera Achim, Raluca Torni - Bucureşti : Editura Academiei Române, 2010 ISBN 978-973-27-20 14-1 1. Achim, Venera (ed.) Il. Torni, Raluca (ed.) 323.1 (=2 14.58) Redactor: Gelu NEGREA Tehnoredactare: Luiza STAN Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU Bun de tipar: 20. 12.2010. Format: 16/70 x 100 Coli de tipar: 22,5 C.Z. pentru biblioteci mari: 326:323.1(=91 .499)(498)« 1830-1 860»(00-12) C.Z. pentru biblioteci mici: 9 http://www.iini-minorities.ro CUPRINS Cuvânt înainte . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ... .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. V 11 Foreword........................................................................................................... XI Rezumate le documentelor................................................................................. XV Summary ofDocuments .................................................................................... XLV DOCUMENTE ................................................................................................. Glosar ................................................................................................................. 245 Indice general .................................................................................................... 249 Anexe ................................................................................................................ 269 \! http://www.iini-minorities.ro http://www.iini-minorities.ro CUVÂNT ÎNAINTE Această culegere de documente este un rezultat al proiectului de cercetare cu titlul Problema ţiganilor în România în secolul al XIX-lea. Instituţia robiei, mişcarea aboliţionistă şi emanciparea ţiganilor, proiect finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, cod proiect ID_7 17, şi realizat de un " colectiv de la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga , condus de Viorel Achim. Robia a fo st o instituţie care a făcut parte din sistemul social al Ţării Româneşti şi al Moldovei de la fo ndarea celor două principate în secolul al XIV-lea şi până în aj unul Unirii din 1859. Etapa studiată în cadrul proiectului de cercetare menţionat (intervalul cea 1830 - cea 1860) şi ilustrată cu documentele reunite în acest volum a fo st marcată de prevederile Regulamentelor organice referitoare la robi, urmate de măsurile denatură legislativă şi administrativă vizând "îmbunătăţirea soartei ţiganilor statului", adoptate începând chiar cu anul 1831, dar şi de efortul legislativ de desfiinţare a robiei, care a debutat cu dezrobirea robilor statului (în 1843 în Ţara Românească şi în 1844 în Moldova), celor ai mănăstirilor ( 1844 în Moldova şi 1847 în Ţara Românească) şi s-a sfârşit odată cu docretele de emancipare a robilor deţinuţi de particulari ( 1855 în Moldova şi 1856 în Ţara Românească). În prima parte a perioadei care ne interesează reglementările s-au referit în principal la lichidarea nomadismului, aşezarea ţiganilor în sate şi deprinderea lor cu lucrul pământului, civilizarea lor. Începând cu mijlocul deceniului cinci, însă, chestiunea desfiinţării, într-un orizont de timp mai scurt sau mai lung, a robiei ca instituţie, a dominat discuţia publică în legătură cu robia şi ţiganii. Documentele din această colecţie, deşi privesc prioritar chestiuni economice, sociale şi fiscale, sunt o oglindă a modului în care societatea românească, în ansamblu, şi elita românească, în particular, s-au raportat la robia ţiganilor. Chestiunea robiei a fost importantă pentru contemporani, deoarece era vorba de o populaţie numeroasă, însumând, în a doua jumătate a deceniului şase, atunci când a fo st emancipată ultima categorie de robi, cei ai particularilor, aproximativ 250.000 de oameni, ceea ce însemna 7% din populaţia principatelor. În momentul înfăptuirii României moderne, în 1859, robia nu mai exista, ea fu sese abolită cu câţiva ani înainte, dar unele categorii de fo şti robi încă beneficiau de un regim juridic şi fiscal special, de natură să le faciliteze integrarea în comunităţile rurale unde fuseseră aşezaţi. Acestea sunt şi motivele pentru care documentele din colecţia noastră acoperă intervalul 1831-1859. Am încercat, de asemenea, să asigurăm un anumit echilibru numeric între diferitele perioade ale acestui interval. Documentele selectate de noi din diferite arhive, toate inedite, acoperă o problematică fo arte variată, de la aspectele socio-economice şi juridice ale robiei în http://www.iini-minorities.ro VII principatele române în perioada 1831-1855/1856 (relaţiile stăpân-rob, vânzări şi schimburi de robi, munca robilor pe moşii, fo losirea robilor statului la unele lucrări publice, fu ga robilor de pe moşii sau din satele unde au fo st fixaţi şi măsurile luate de autorităţi pentru prinderea fu garilor, deplasările robilor dintr-un principat în altul sau peste Dunăre, strângerea birului şi a altor obligaţii ale robilor, infracţiuni comise de robi şi pedepse etc.), la probleme de fam ilie (căsătorii, acte de bigamie, conflicte domestice etc.). Câteva documente ilustrează organizarea internăa cetelor de tigani. Mai multe documente se referă la răscumpărarea de către stat a robilor particulari în epoca de dinaintea ultimelor două legi de dezrobire, din 1855 şi 1856. Altele se ocupă de procesul de compensare a fo ştilor proprietari de robi în baza acestor legi, până în 1859. Intenţia noastră a fo st de a ilustra procesul de dezrobire, care a avut şi o însemnată componentă financiară. Unele dintre aceste documente (eventual numai anexele lor) reprezintă tabele statistice sau calcule economice ori liste cu robi emancipaţi. Nu am introdus în această culegere acte legislative din epocă, fie că e vorba de legislaţia de îmbunătăţire a stării ţiganilor, iniţiată chiar în anul 1831, fie de legile de dezrobire din intervalul 1843-1856, cu instrucţiunile de aplicare şi celelalte măsuri de ordin juridic sau administrativ, deoarece această categorie de izvoare istorice face obiectul unui volum special, realizat tot în cadrul proiectului nostru de cercetare. Nu ne-am oprit nici la mişcarea aboliţionistă, deoarece aceasta ţine de viaţa politică şi intelectuală a principatelor române. Am introdus doar două documente care au relevanţă pentru atmosfera aboliţionistă a acelui timp, anume o declaraţie a unui proprietar de robi din Moldova care, în 1844, deci într-un moment în care ideile aboliţioniste abia se înfiripaseră la noi, a renunţat la robii săi, eliberându-i, motivându-şi gestul cu crezul său aboliţionist ( doc. III) şi o adresă a Secretariatului de Stat al Moldovei referitoare la gestul lui Vasile Alecsandri de a-şi elibera robii (doc. 193). Parcurgerea volumului oferă o imagine cuprinzătoare a robiei şi a populaţiei de robi ţigani în ultimele decenii de existenţă a acestei instituţii. Volumul oferă informaţie originală, nu numai în sensul datelor mărunte specifice oricărui document istoric, ci şi sub aspectul punerii la dispoziţia cititorului, prin intermediul unor cazuri particulare reflectate de documente disparate, a întregii problematici a robiei ţiganilor într-o epocă de profunde mutaţii sub toate aspectele. Componentele acestei realităţi sociale complexe pot fi sesizate pe documentele acestei colecţii. Acest volum de documente este singurul consacrat tematicii speciale a robiei din istoriografiaromână. El se înscrie însă într-o serie, din păcate nu fo arte bogată, de culegeri de documente cu conţinut economic şi social din Ţara Românească şi Moldova din prima parte a epocii modernepubl icate de-a lungul timpului. Există în acest volum multe chestiuni legate de robie şi robi care nu apar în niciun alt text istoric publicat până acum, fie că este vorba de documente, fie de studii istorice. Am gândit volumul ca punct de plecare pentru studii pe tema robiei sau a istoriei ţiganilor, dar şi ca mijloc de trezire a interesului pentru această temă de cercetare, neglijată mult timp în istoriografianoastră. VIII http://www.iini-minorities.ro Chiar dacă specificul acestui volum este dat de tematica lui, care priveşte robia în ultimele decenii de existenţă a acestei instituţii, ne adresăm nu numai comunităţii istoricilor, ci şi altor cercetători. Suntem siguri că lingviştii vor găsi aici material de interes pentru ei. Credem că documentele noastre vor putea fi valorificate şi de sociologi şi antropologi, nu numai pentru conţinutul lor, ci şi pentru faptul că ele provin din medii sociale din cele mai diferite. Chiar de la selecţia documentelor, ne-am propus ca ele, prin emitent şi prin conţinut, să acopere o paletă cât mai largă sub