DOCSLIB.ORG

Europeanul Costa-Foru Și Liga Drepturilor Omului Și Ale Cetățenilor Pentru Integrarea Basarabiei În Viața Politică a României După 1918

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Europeanul Costa-Foru Și Liga Drepturilor Omului Și Ale Cetățenilor Pentru Integrarea Basarabiei În Viața Politică a României După 1918 EUROPEANUL COSTA-FORU ȘI LIGA DREPTURILOR OMULUI ȘI ALE CETĂȚENILOR PENTRU INTEGRAREA BASARABIEI ÎN VIAȚA POLITICĂ A ROMÂNIEI DUPĂ 1918 Aurelia Lăpușan 1.0. Repere biografi ce să-mi dai ospitalitatea în cititul dtale ziar, fi indcă C.G. Costa-Foru (1856-1935) a fost o remarcabilă neînregimentat în niciun partid politic, vreau să personalitate culturală română, ziarist de autori- scriu simțirile și credințele mele în aceeași liber- tate, avocat și activist pentru drepturile ziariștilor, tate de cugetare nețărmurită cu care scriam odini- fondator al Ligii drepturilor omului și ale cetățeni- oară – acum un sfert de secol – înfi ințând Epoca, lor (1929), inițiatorul Comitetului pentru amnistie apoi Scrisoarea săptămânii, apoi ziarul Bucarest, (1928-1929) și al Blocului pentru apărarea libertă- până când, după intrarea mea în Cameră, prea ților democratice (1935). A fost fi ul unui cunoscut dezgustat de bucătăria parlamentară, am încetat om politic, profesor de drept civil, primul rector al de a scrie și am pus cruce carierei mele politice” Universității din București (1864-1871), fost depu- (Din viața 1986, 35). Colaborări la Cuvântul liber, tat, senator, ministru. Realitatea ilustrată, Dimineața copiilor (Cente- narul 2004, 92)5, Calendarul nostru6, Izbânda, S-a născut la 26 octombrie 1856, la Joseni (Berca), Jurnalul, Avântul, dar și Strălucitorul7 din Con- județul Buzău, unde și-a petrecut o mare parte din stanța. România de la Mare8 i-a publicat necro- viață. A învățat la Pensionul Schewitz și la Colegiul logul. Cititorii constănțeni afl au astfel că „A murit „Sf. Sava“, în Germania la Heidelberg și în Franța, C.G. Costa-Foru. S-a stins la adâncă bătrânețe, la colegiul Saint Barbe. Ia parte la Războiul de In- după o viață trăită din plin, inimosul ziarist de dependență, apoi revine în capitala Franței pentru rasă C.G. Costa-Foru. Animator, pamfl etar vigu- a urma cursurile Facultății de Drept. Politician de ros, luptător neînfricat pentru democrație și drep- forță, apreciat orator, a manifestat un deosebit in- tate socială. Atacat aprig, a ținut piept tuturor și a teres pentru tineret și problemele acestuia. Con- dat lovituri tot așa de aprige. Ca ziarist a avut mo- stantin Gheorghe Costa-Foru a îndeplinit funcții mente de eroism, de epopee. Prin scrisul său, prin în diplomație și în administrație, fi ind atașat di- agitația sa a smuls din zidurile ocnei două victime plomatic la Paris și subprefect în Comana-Vlașca. ale unei erori judiciare, soții Miulescu, osândiți A desfășurat o deosebită activitate în domeniul pentru crimă. Printr-o revistă de un format origi- publicistic, fi ind cel care a înfi ințat ziarele Cioma- nal… o scrisoare cu plic… Scrisoarea săptămânii, gul, București și Epoca1, revistele Scrisoarea săp- a răscolit dosare, a întreprins anchete, a publicat tămânii2, Alergătorul3, Părerile unor spectatori reportaje senzaționale asupra cazului soților Miu- și Revista copiilor și tinerimii4. A semnat în ziare- lescu/…/ S-a remarcat iarăși ca prezident al Ligii le Dimineața și Adevărul, unde s-a pronunțat îm- drepturilor omului, luptător pentru cauza dreptă- potriva războaielor, pentru conviețuire pașnică cu ții sociale. Cu Costa-Foru dispare ultimul repre- naționalitățile conlocuitoare, pentru desfi ințarea zentant – poate – al pleadei de ziariști care vedeau cenzurii și libertatea presei. Îi scria lui Constantin în această nobilă profesie un apostolat” (România Mille: „Am ales Adevărul și mă rog de dumneata de la Mare 1945, 2). 1 Fondat în 16 noiembrie 1885, prim redactor Barbu Ștefă- nescu Delavrancea. 5 Periodice editate de Societatea Adevărul. 2 Scrisoarea săptămânii, 11 aprilie 1888 - 25 aprilie 1889, re- 6 Calendarul nostru, Bârlad, 1918, publică literatură despre dactată de C. Costa-Foru. război, amintiri, comentarii și studii. Colaboratori N. Iorga, I. 3 Alergătorul, București, 1 aprilie 1891 - 9 aprilie 1892, coti- Simionescu, V. Voiculescu, Al. Vlahuță, C. Costa-Foru și alții. dian politic de orientare liberal-conservatoare, redactat de C. 7 Strălucitorul, organ independent, 1919-1941, neregulat, di- Costa-Foru. rector Miltiade Cutava. 4 Revista copiilor și tinerimii, săptămânal, 25 mai 1913 - 12 8 România de la Mare, organ dobrogean politic-economic-li- noiembrie 1916, 1 ianuarie 1919 - 1924, sub conducerea lui C. terar, Constanța, 26 noiembrie 1933 - 28 mai 1940. Director Costa-Foru și a lui I. Barberis. C. Irimescu, apoi Al. Gherghel. Tyragetia, s.n., vol. IX [XXIV], nr. 2, 2015, 239-248. 239 II. Materiale și cercetări Debutează în politică ca membru al Partidului 1.1. Activitatea dedicată jurnalismului Conservator, este ales deputat, dar renunță pentru românesc a se dedica afacerilor cu petrol, fi ind unul dintre „Omul bun [...], se cuvine să fi e cunoscut așa cum cei mai activi întreprinzători industriali din Ro- merită. Altminteri zadarnic au trecut anii și zadar- mânia. În 1914 este membru în primul Comitet nic au crescut rânduri de fl ori peste mușuroiul de de inițiativă și mai apoi în Comitetul Central al pământ, sub care doarme, împăcat cu veacul, unul Asociației „Cercetașii României”, rămânând una din sufl etele cele mai înalte și mai curate ale aces- din personalitățile care au sprijinit constant Cer- tui leat de răsplămădire a întregii vieți românești. cetășia. A explicat pe înțelesul copiilor principiile Nu era un om, era un zâmbet. O seninătate desă- morale cuprinse în Legea Cercetașului în Scrisori vârșită, aidoma cumplitei neprihăniri a unui copil, către cercetași și aspiranții-cercetași. Conduce Re- care îi îngăduie mărturisirea a tot ce dorește și vi- vista copiilor și a tinerimii9, în care sunt publicate sează, fără măcar să-l înjunghie bănuiala că poate articole și povestiri despre cercetășie. În preajma ajunge aspru, sau părtinitor. Moșneguțul rotund intrării României în Primul Război Mondial revis- și roz cu mustață colilie și ochii luminoși, îmbina ta propune exemple de activități pe care cercetașii astfel cu atâta armonie cele două margini ale vie- ar putea să le facă în caz de mobilizare. Preocupă- ții, încât numai orbii puteau să-l priceapă greșit și rile sale pentru democrație s-au răsfrânt și asupra să nu-i primească judecata. organizării cercetășiei, propunând, printre altele, Aceia venea din desăvârșite seninătăți și tot lor ca cercetășia să facă abstracție de decalajele soci- le era hărăzită. Cântarul obișnuit al mizeriilor ale sau ca șefi i de patrule să fi e aleși de către cer- noastre mărunte n-avea putere să măsoare o ini- cetași și nu numiți de către comandanți. La 60 de mă așa de dreaptă, așa de limpede, așa de bravă. ani s-a înrolat voluntar în Corpul IV Armată, apoi Aceasta este, poate, taina pentru care Costa-Foru este integrat în corpul ofi țeresc al Armatei l. Scrie n-a avut dușmani, nici chiar pe cei mai înverșu- pe front, în 1917, broșura Credințe și îndemnuri nați potrivnici ai gândurilor lui. E vreo deosebire ostășești, dedicată fi ului său „trăznit de un obuz între asemenea stare și aceea a unui părinte față vrăjmaș”. Fiul său, Gheorghe Costa-Foru, fost cer- de copiii pe care și-i mustră? Nu cred. Și iată că, cetaș, încadrat ca ofi țer de artilerie, a murit în lup- răsucind astfel cuvintele, se lămurește, fără în- tele de lângă Brașov în septembrie 1916. doială, toată existența de dragoste, cinste și pă- rintească grijă, pe care bătrânul zâmbitor din Constantin Costa-Foru a fost unul dintre fruntașii Dealul Patriarhiei a închinat-o dreptăților și bu- francmasoneriei românești, membru al Lojei Re- nătății, cei doi uriași stâlpi de temelie, trebuitori deșteptarea. În noiembrie 1925, sprijinea organi- unei vieți mai luminoase. Și tot astfel se lămu- zarea Comitetului de ajutoare de pe lângă Sindi- rește, poate, pentru ce Costa-Foru s-a părăsit pas catele Unite, iar în 1926 se afl a printre inițiatorii cu pas pe sine, dăruindu-se zilei de mâine. Adică Ligii contra terorii. În același an, împreună cu alți iubirii de oameni și iubirii de copii. Iar fi indcă nu lideri ai vieții publice românești, înfi ințează Co- poți iubi pe nimeni, fără să nu aperi țelul dragos- mitetul de inițiativă pentru amnistie. Militant de tei tale, Costa-Foru și-a împins lupta tot pe-atâta stânga, a condus în perioada 1923-1929, ca secre- de departe, pe cât de departe își dusese și iubirea. tar general, Liga drepturilor omului. În 1935 este L-am văzut îmbrăcând strai de ostaș voluntar la ales președinte al Blocului pentru apărarea liber- vârsta de șaizeci de ani, l-am văzut jertfi ndu-și tăților democratice, calitate în care a militat pen- banul să tipărească în țara noastră cea dintâi re- tru democrație și pace, înțelegere între națiuni, vistă pentru copii și l-am văzut adunând cu mâini drepturi și libertăți democratice, obiective pentru înfi erbântate tot ce-i rămăsese dintr-un copil iubit, care s-a luptat până la moartea sa, survenită la 15 așchii de oscioare frânte în detunătura de obuz... august același an. O membră a familiei, Xenia C. Pentru țara de astăzi și de mâine, pentru liniștea Costa-Foru, a publicat în 1940, la Fundațiile Re- și buna stare a timpurilor ce vin, Costa-Foru n-a gale Mihai I, lucrarea „Cercetarea monografi că a pregetat să-și plătească, înseninat, de bună voie familiei”, acordându-i un spațiu generos. și cu bărbătească mândrie, dajdia cea năprazni- că. Astăzi, când mi-l amintesc, îl văd ca pe un Moș 9 Revista copiilor și tinerimii, în colaborare cu I. Barberis, 25 Crăciun micuț și vesel, care în loc de daruri mărun- mai 1913 - 12 noiembrie 1916, reapare la 1 ianuarie 1919 până te și amăgitoare, împarte zâmbitor din sacu-i plin, în 1924. Apare în fi ecare sâmbătă sub conducerea d-lor: C.G. 10 Costa-Foru și I. Barberis, Ediție populară, București: Institu- fărâmele unei vieți de omenie” – Victor Ion Popa . tul de Arte Grafi ce și Editură „Minerva”. În 1929, Victor Ion Popa era angajat redactor și desenator la revista copiilor și 10 Text extras din „Sufl et de părinte – Cuvinte pentru copii și tinerimii.
Load more

Recommended publications
  • CONTENTS PREFACE by PIERRE GUIRAL Ix FOREWORD Xi INTRODUCTION 1 ONE: DESTINY of the JEWS BEFORE 1866 1
    CAROL IANCU – Romanian Jews CONTENTS PREFACE BY PIERRE GUIRAL ix FOREWORD xi INTRODUCTION 1 ONE: DESTINY OF THE JEWS BEFORE 1866 1. Geopolitical Development of Romania 13 2. Origin of the Jews and Their Situation Under the Native Princes 18 3. The Phanariot Regime and the Jews 21 4. The Organic Law and the Beginnings of Legal Anti-Semitism 24 5. 1848: Illusive Promises 27 6. The Jews During the Rebirth of the State (1856-1866) 30 TWO: THE JEWISH PROBLEM BECOMES OFFICIAL 1. Article 7 of the Constitution of 1866 37 2. Bratianu's Circulars and the Consequences Thereof 40 3. Adolphe Crémieux, The Alliance, and Émile Picot 44 4. Sir Moses Montefiore Visits Bucharest 46 THREE: PERSECUTIONS AND INTERVENTIONS (1868-1878) 1. The Disturbances of 1868 and the Draft Law of the Thirty-One and the Great Powers 49 2. The Circulars of Kogalniceanu and Their Consequences 55 3. Riots and Discriminatory Laws 57 4. Bejamin Peixotto's Mission 61 FOUR: FACTORS IN THE RISE OF ANTI-SEMITISM 1. The Religious Factor 68 2. The Economic Factor 70 3. The Political Factor 72 4. The Xenophobic Factor 74 FIVE: PORTRAIT OF THE JEWISH COMMUNITY 1. Ashkenazi and Sephardic Jews: Clothing, Language, Names, Habitat, Occupations 77 2. Demographic Evolution 82 3. Disorganization of Community Life 84 4. Isolation and Integration 85 SIX: THE CONGRESS OF BERLIN AND NON-EMANCIPATION 1. Romania and the Jews in the Wings of the Berlin Congress 90 2. Article 44 of the Berlin Treaty 92 3. Emancipation or Naturalization? 94 4. The New Article 7 of the Constitution and Recognition of Romanian Independence 105 SEVEN: ANTI-SEMITIC LEGISLATION 1.
    [Show full text]
  • The Behavioural Dynamics of Romania's Foreign Policy In
    THE BEHAVIOURAL DYNAMICS OF ROMANIA’S FOREIGN POLICY IN THE LATE 1990s: THE DRIVE FOR SECURITY AND THE POLITICS OF VOLUNTARY SERVITUDE Eduard Rudolf ROTH Abstract. This article investigates the nature, the magnitude and the impact of the exogenously articulated preferences in the articulation of Romania’s foreign policy agenda and behavioural dynamics during the period 1996-2000. In this context, the manuscript will explore Romania’s NATO and (to a lesser extent) EU accession bids, within an analytical framework defined by an overlapped interplay of heterochthonous influences, while trying to set out for further understanding how domestic preferences can act as a transmission belt and impact on foreign policy change in small and medium states. Keywords: Romanian foreign policy, NATO enlargement, EU enlargement, Russian-Romanian relations, Romanian-NATO relations, Romania-EU relations 1. Introduction By 1995 – with the last stages of the first Yugoslav crisis confirming that Moscow cannot adequately get involved into complex security equations – and fearing the possible creation of a grey area between Russia and Western Europe, Romanian authorities embarked the country on a genuinely pro-Western path, putting a de facto end to the dual foreign policy focus, “ambivalent policy”,1 “double speak”2 or “politics of ambiguity” 3 which dominated Bucharest’s’ diplomatic exercise throughout the early 1990s. This spectral shift (which arguably occurred shortly after Romanian President Iliescu’s visit in Washington) wasn’t however the result of a newly-found democratic vocation of the indigenous government, but rather an expression of the conviction that such behaviour could help the indigenous administration in its attempts to secure the macro-stabilization of the country’s unreformed economy and to acquire security guarantees in order to mitigate the effects of the political and geographical pressures generated by the Transdniestrian and Yugoslav conflicts, or by the allegedly irredentist undertones of Budapest’s foreign policy praxis.
    [Show full text]
  • The Socialist Trend in the Modern Romania and Its Influence on the Social Structures
    RSP • No. 55 • 2017: 22-31 R S P ORIGINAL PAPER The Socialist Trend in the Modern Romania and Its Influence on the Social Structures Florin Nacu* Abstract The article depicts the manner in which the socialist trend tried to influence the political life in modern Romania. The socialists tried to create theoretical patterns, influenced by similar trends from the industrialised societies of the Western Europe, along with those coming from the neighbouring Eastern society, the Tsarist Russia. The social conditions from Romania were not similar to those of the occidental states, as much as the level of the political culture did not allow the peasants and the workers to fight a battle. Moreover, the electoral system left only limited possibilities for the front-ranker peasants, who only wished to enlarge their property, not to adhere to the socialist values. Many of the socialists integrated among the liberals, those who remained faithful reorienting themselves towards the communist trend, after 1981. On the background of a relative antipathy against Russia, especially after 1979, the Romanian politicians kept the socialists under observation. After 1921, when the socialists organised themselves in the Communist Party from Romania, their ideological affiliation to the Soviet directives, obliged them to adopt an antinational attitude, not only an “anti-oligarchic” one, which, in 1924, outlawed them, for the following two decades. Keywords: socialism, oligarchy, political trends, social structures, revolution * PhD, „CS Nicolăescu Plopor” Social Humanistic Research Institute, Craiova, Phone: 0040761617067, Email: [email protected] 22 The Socialist Trend in the Modern Romania and Its Influence on the Social Structures Introduction.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Book of Abstracts
    Book of Abstracts INTERNATIONAL CONFERENCE HISTORY, SPIRITUALITY, CULTURE. DIALOGUE AND INTERACTIVITY 6th Edition ORGANIZED BY "Dunarea de Jos" University of Galati, Romania Faculty of History, Philosophy and Theology SCIENTIFIC COMMITTEE Professor GAVRILUŢĂ Nicu (“Al. I. Cuza” University of Iaşi, Romania)/ Professor COMAN Claudiu (“Transilvania” University of Braşov, Romania)/ Professor MYKHAILUTSA Mykola (Odessa National Maritime University, Ukraine)/ Professor KUSHNIR Viaceslav ("I. I. Mechnikov" University of Odessa, Ukraine)/ Professor TSIGANENCO Lilia (Izmail State University of Humanities, Ukraine)/ Professor BENLARBI Driss (Université Moulay Ismail, Maroc)/ Professor PAVÓN Rafael García (Universidad Anáhuac, México)/ Professor DOBRE Cătălina Elena (Universidad Anáhuac, México)/ Professor IPS CRĂCIUN Casian (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania)/ Professor ENACHE George (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania)/ Professor APETREI Cristian (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania)/ Professor ROTILĂ Viorel (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania)/ Professor GĂLĂŢANU Daniel (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania)/ Professor LUPAŞCU Silviu ((“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania) / Professor POPA Anişoara (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania)/ Associate Professor GUMENÂI Ion (State University of Moldova, Kishinev, Republic of Moldova)/Associate Professor LEMENI Adrian (University of Bucharest, Romania)/ Associate Professor GHELEŢCHI Ion (B.P. Hasdeu” University of Cahul, Republic of Moldova)/ Associate Professor COSTIN Croitoru (B.P. Hasdeu” University of Cahul, Republic of Moldova, “Carol I” Museum of Brăila, Romania)/ Associate Professor DINICĂ Răzvan (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania)/Associate Professor LIUŞNEA Mihaela Denisia (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania)/ Associate Lecturer NEDU Ovidiu (University of Bucuresti, Paul Paltanea History Museum of Galati), Lecturer MARDAR Antoanela Marta (“Dunărea de Jos” University of Galaţi, Romania).
    [Show full text]
  • Centre AIXOIS D'etudes Romanes, EA
    Studii de ştiinţă şi cultură Volumul XIV, Nr. 1, martie 2018 CENSORSHIP MANIFESTATIONS, AFTER THE GREAT UNION MANIFESTĂRI ALE CENZURII, DUPĂ MAREA UNIRE Marian PETCU Faculty of Journalism and Communication Sciences, The University of Bucharest [email protected] Abstract In the present article I carried out a short presentation of the institutional censorship evolution from Romania, after the 1918 Union. It is about the abuse of the Romanian authorities in relation to the press, the cinematography, public meetings, etc., especially towards the Hungarian minority from Transylvania. The studied documents certify that the new kingdom of Romania is concerned about the agreement, a totally arrangement of the press, with the official point of view, that after 1918 in our country controlled pluralism is installed. Of course, these manifests of the authorities are explainable, partially, in the military-political tensions after the first World War, of the communism danger, of the hostile propaganda towards Romania. Rezumat În articolul de faţă am realizat o scurtă prezentare a evoluţiei cenzurii instituţionale din România, după Unirea din anul 1918. Este vorba aici despre excesele autorităţilor române prin raport cu presa, cinematografia, întrunirile publice etc., în special faţă de minoritatea maghiară din Transilvania. Documentele studiate atestă că noul regat al României este preocupat de consensualitatea, de un acord total al presei, cu punctul de vedere oficial, că după 1918 în ţara noastră se instituie un pluralism controlat. Desigur, aceste manifestări ale autorităţii sunt explicabile, parţial, în contextul tensiunilor politico-militare de după primul război mondial, al pericolului comunist, al propagandei ostile faţă de România. Key words: Censorship, Romania, Transylvania, press, Great Union, freedom of speech Cuvinte cheie: Cenzură, România, Transilvania, presă, Marea Unire, libertatea de expresie Argument The euphoric speech, festive and glorified about the Great Union sometimes hides shadows, such as censorship.
    [Show full text]
  • Tyragetia.Nationalmuseum.Md Tyragetia.Nationalmuseum.Md
    EUROPEANUL COSTA-FORU ȘI LIGA DREPTURILOR OMULUI ȘI ALE CETĂȚENILOR PENTRU INTEGRAREA BASARABIEI ÎN VIAȚA POLITICĂ A ROMÂNIEI DUPĂ 1918 Aurelia Lăpușan 1.0. Repere biografi ce să-mi dai ospitalitatea în cititul dtale ziar, fi indcă C.G. Costa-Foru (1856-1935) a fost o remarcabilă neînregimentat în niciun partid politic, vreau să personalitate culturală română, ziarist de autori- scriu simțirile și credințele mele în aceeași liber- tate, avocat și activist pentru drepturile ziariștilor, tate de cugetare nețărmurită cu care scriam odini- fondator al Ligii drepturilor omului și ale cetățeni- oară – acum un sfert de secol – înfi ințând Epoca, lor (1929), inițiatorul Comitetului pentru amnistie apoi Scrisoarea săptămânii, apoi ziarul Bucarest, (1928-1929) și al Blocului pentru apărarea libertă- până când, după intrarea mea în Cameră, prea ților democratice (1935). A fost fi ul unui cunoscut dezgustat de bucătăria parlamentară, am încetat tyragetia.nationalmuseum.md om politic, profesor de drept civil, primul rector al de a scrie și am pus cruce carierei mele politice” Universității din București (1864-1871), fost depu- (Din viața 1986, 35). Colaborări la Cuvântul liber, tat, senator, ministru. Realitatea ilustrată, Dimineața copiilor (Cente- narul 2004, 92)5, Calendarul nostru6, Izbânda, S-a născut la 26 octombrie 1856, la Joseni (Berca), Jurnalul, Avântul, dar și Strălucitorul7 din Con- județul Buzău, unde și-a petrecut o mare parte din stanța. România de la Mare8 i-a publicat necro- viață. A învățat la Pensionul Schewitz și la Colegiul logul. Cititorii constănțeni afl au astfel că „A murit „Sf. Sava“, în Germania la Heidelberg și în Franța, C.G.
    [Show full text]
  • Pamfil Şeicaru. Author and Literary Character (Summary of the Doctoral Thesis)
    Pamfil Şeicaru. Author and literary character (Summary of the doctoral thesis) Supervising professor: Prof. univ. dr. Ionel Funeriu Candidate: Ando Andrei The myth of greatly talented journalist, but also of blackmailer and immoral person created around Pamfil Șeicaru an unwanted crust which covered entirely his qualities and important contribution to the Romanian literature. The drama chronicles, the plays and novels, the setting up of the supplement Curentul literar (Literary trend), where young writers had been promoted, his activity as literary criticist, the literary portraits (real micro-novels) were put in shade by the harsh indictments written as editor and journal director by one of the most gifted Romanian pamphleteers of all times. It is the biographers‟, detractors‟ fault, the fault of all those who analyzed from a unilateral perspective, of bad will or ignorance, the meaning of the journalist‟s activity and the structure of his works. Only recently, the literary size of Seicaru‟s works was explored, fragmentary, roughly, in studies and media papers. We intend to search the universe of the Seicaru‟s pamphlets from a perspective not used until now – themes, stylist, contextual. Another objective of the thesis is the novel research of Pamfil Șeicaru‟s literary profile, which we identified as main character in 14 literary works. Argument Far from idealizing his image, this paper intends to carry on a lucid, objective analysis, based upon a vast documentation, without ideological views on Seicaru‟s personality and works. We have started in this adventure of knowledge, we have started from the premise of the recovery of the literate size, less known for that that remained nevertheless in the first plan of the intellectual life as gifted journalist.
    [Show full text]
  • ACTA UNIVERSITATIS DANUBIUS Vol. 10, No. 1/2016
    ACTA UNIVERSITATIS DANUBIUS Vol. 10, No. 1/2016 Journalism – the Oddities of a Profession Fănel Teodorașcu1 Abstract: In order to highlight the current journalism foibles, some voices bring for other journalists of other time overstatements, in some cases even undeserved. While it may seem shocking to some, the press was never flawless. Despite this, the public tends to judge, perhaps too harshly, the value of nowadays journalistic publications, referring to the realities of other eras. Thus, post-communist journalist is considered inferior to the communist one, because the latter would not ever be allowed to publish the horrors that today we encounter in newspapers, on the internet or in broadcasts on radio or television. The result of man's press from the communist era is considered, however, much less valuable than the product which the journalist of interwar years offered to the public. Finally, for some editors or reporters of the years between the two World Wars, the absolute journalist model was Mihai Eminescu, who despite personal exceptional value, he was representative of a press still inferior in many respects to that of the interwar period. In this paper, our intention is to show some of the major shortcomings that have been alleged against the press throughout its existence. In our approach we will not limit, but only to texts targeting newspapers and journalists in Romania. Keywords: history of media; blackmail; newspaper; the interwar period; school of journalism 1. Conceptual Delimitations The Newspaper, according to C. Bacalbaşa, does not have at the origins of its emergence some cultural or spiritual needs, but the desire of the public to receive the information that they need faster and systematically.
    [Show full text]
  • Panait Mușoiu 1 2 Adrian Tătăran Panait Mușoiu 1
    Panait Mușoiu 1 2 Adrian Tătăran Panait Mușoiu 1 Pagini Libere este o edi- tură anarhistă. Suntem un colectiv descen- tralizat, autonom și organizat non-ierarhic. Scopul nostru este acela de a oferi publicații (cărţi, broşuri, fanzine etc.) în limba română și, uneori, în alte limbi, în ideea de a populariza și inspira viziuni și practici alternative la sistemul actual, capitalist și Colectivul Pagini Libere este conștient de impactul ecologic autoritar. al cărților în format fizic, așa că îți reamintim: Împarte Tradiția libertară a fost întotdeau- Cu cei dragi, din familie sau comunitate, cărțile tale. mbrăcat simplu, cu hainele mereu curate, călcate impecabil, purtând na una în care pamfletele, tipăritu- rile clandestine și materialele tipă- Donează uneori o pălărie cu boruri largi și „o garoafă roșie în colțul buzunarului rite rapid și pe ascuns au circulat Cărțile de care crezi că nu mai ai nevoie. batistei albe” − doar eșarfa de la gât și-o lăsa voit neglijent „peste haina liber, neîngrădit. Continuând Î această tradiție, materialele Nu arunca de catifea cu dungi în relief”, rămășiță boemă a anilor însuflețiți petrecuți publicate de către Editura Pagini O carte, oricât de deteriorată, nu se aruncă niciodată. în mijlocul vechii mișcării socialiste și muncitorești − Panait Mușoiu era, Libere pot fi folosite, adaptate sau modificate de către oricine Repară scrie Tudor Arghezi „un anarhist” și „unul dintre cărturarii școlii celei dorește acest lucru, însă nu cu Fă-ți timp pentru a repara o carte și dă-i șansa ca ea să mai bune”1. Cei doi se cunoșteau încă de pe vremea când Arghezi purtase un scop comercial.
    [Show full text]
  • Graduates Into an Industrial Setting
    DOCUMENT MESONS ED 028 384 AC 004 222 By-Barbulescu. Petre, Ed.; Stefanescu, Costin, Ed. L'Education des Adultes; Revue de Pedagogie (Adult Education; A Review of Pedagogy). L'Institut des Sciences de la Republique Socialiste de Roumanie, Bucharest. Pub Date 68 Note-216p.; Text in French; Abstracts in Russian and English. EDRS Price MF-S1.00 HC-S10.90 Descriptors-sAdultEducation,AdultLearning, Age Differences,*Educational Psychology, Educational Sociology, Extension Education, FamilyLife Education, *General Education, Historical Reviews, Labor Education, Mass Instruction, Organizations (Groups), Teachers, Technical Education, *Vocational Education Identifiers -Dimitrie Gusti, *Romania This anthology contains papers on the following aspects of Romanian adult education: principal stages and achievements of mass cultural education; continuing education; emotional and motivational aspects of educational psychology; adult self-education; age 'differences and psychological problems in learning; ideals of Socialist education in contemporary Romanian society; educational sociology; current trends in popular scientific and cultural education; issues in technical and scientific education; international cooperation on adult education problems; the role of the teaching profession in mass education; the integration of skilled vocational school graduates into an industrial setting; family life education for young people; the Bucharest Popular University; nineteenth century cultural associations and societies; contributions to adult education by a Romanian
    [Show full text]
  • Prominent Romanian Figures on the Aromanian Issue (Late Nineteenth – Early Twentieth Centuries)
    PROMINENT ROMANIAN FIGURES ON THE AROMANIAN ISSUE (LATE NINETEENTH – EARLY TWENTIETH CENTURIES) STOICA LASCU* The question of the Balkan Romanians concerned almost all the prominent cultural and political figures in the Old Kingdom. Politicians (including King Carol I), scholars, journalists and publishers underlined the common origin of the Balkan Romanians (Aromanians and Megleno-Romanians) and North-Danubian Romanians. They stressed the necessity for sustained and efficient action on behalf of the Romanian State to dimension – through exclusively cultural means, first of all by opening Romanian schools in the Balkan parts of the Ottoman Empire – Balkan Romanianism as such. They expressed, through numerous articles and public assemblies, their solidarity with the effort of the Aromanians and Megleno- Romanians to maintain their own Romanian ethnic and linguistic identity. Keywords: Balkan Romanians; Aromanian issue; King Carol I; Dumitru Brătianu; Petre P. Carp; Take Ionescu; Constantin Mille; Romania; Macedonia The question of the Balkan Romanians was a preoccupation of almost all the important cultural and political figures of the Old Kingdom. “There is no state in Eastern Europe, no country from the Adriatic to the Black Sea that doesn’t include some fraction of our nationality. From the shepherds of Istria to those of Bosnia and Herzegovina, we find step by step fragments of this large ethnical unity in the Albanian mountains, in Macedonia and Thessaly, in the Pindus, and also in the Balkans, in Serbia, in Bulgaria, from Greece to the Dniester, near Odessa and Kiev,” wrote Mihai Eminescu in Timpul on 26 October 1878.1 The national poet would often return to the Balkan Romanians’ question,2 his interest “in the historical past, its contemporary state and the future perspectives of the Romanian spirit in the Balkans being constant and passionate.”3 * “Ovidius” University, Constanţa, Romania; [email protected], [email protected].
    [Show full text]